115) Diagn paraclinic al sarcinii molare:

-studiul hormonilor gonadotropi corionici

-studiul hormonilor steroizi si ai metabolitilor lor
-punctia uterina- transabdominala
-examen biochimic si citologic
-angiografia pelvina
-2- glicoproteina asociata sarcinii
-1 fetoproteina
116) Explicati mecanismul sangerarii in placenta jos inserata:-ruperea
sinusurilor venoase periferice survine ca o consecinta a minim 2 conditii: a)
fragilitate conexiunilor vasculare corio-deciduale de la nivelul segmentului
inferior;b) returul venos tempesiv in timpul contractiilor uterine cvasinormale. Din
cauza decolarii periferice a placentei se constituie hematomul decidual marginal.
117)Factori predispozanti pt cancerul de endometru: 80% din cazuri survin la
femeia postmenopauza intre 50-64ani; riscul creste de 2 ori la femeile unde s-a
constata asocierea acestor formatiuni cu cancerul de endometru/cancer de
san/cancer de ovar/ cancer de col. Procentul este dublat la nulipare fata de
multipare,fiecare sarcina diminueaza riscul cu aproximativ 16%. Contraceptivele
orale si contraceptia intrauterine reduc riscul cu circa 50%.
118) Principalele substante care traverseaza bariera sincito-trofoblastica
placentara:a) subst organice: proteinele nu trec prin membrane sincitio-capilara cu
exceptia IgG,aminoacizii trec prin transport active, glucidele sunt trasportate
activ,lipidele nu trec prin membrana sincitio-trofoblastica.
b) Subst anorganice: apa difuzeaza in ambele sensuri,electrolitii(Na,k
cloruri,hidrocarbonati) sunt transportate rapid prin difuziune simpla ; mineralele
Fe,Mg,Ca sunt legate de proteine ,trasportul acestora necesitand eliberarea lor sub
actiunea sistemului enzimatic-transfer activ.
119) Modificari anatomice in bazinele osoase distocice: Clasificare
etiopatogenica:a) bazine viciate prin exces de maleabilitate: bazin
rahitic,osteomalacie;b)bazine viciate prin leziuni de coloana vertebrala: bazin
cifotic,lordotic,scoliotic ;c) bazine viciate prin lezarea membrelor inf : bazin
asimetric,coxalgic; d) bazine viciate prin anomalii de dezvoltare initiala a oaselor
bazinului: bazin infantile.
200)Tratamentul fibromiomului uterin: Tratamentul chirurgical( procedee
clasice conservatoire) histerectomie ,miomectomie,histerectomii istmice-se reface

cavitatea uterine si se conserva partial anumite functii exceptand-o pe cea

reproductive. Procedee clasice radicale: histerectomie simpla total ape cale
abdominal sau vaginala ,histerectomie totala cu drenaj vaginal.-are caracter
mutilant datorita sectionarii integrale a uterului. Tratam medical hormonal
androgeni sintetici(gestriol, danozol) , analogi ai LH RH . Tratam endoscopic-calea
inalta operatorie=pelviscopia, calea joasa operatorie histerectomia ,electrorezectia
transcervicala ,fotocoagularea.
121)Structura vilozitatiilor coriale: intre ziua a 21 a si sfarsitul lunii a 4 a de
viata gestationala ,corionul ovulelor isi modifica aspectul architectural- prezentand
initial organite de tip vilozitar pe toata suprafata. Spre sfarsitul celei a 8-a sapt de
gestatie se disting 2 zone: una spre caduca reflectata-unde vilozitatiile coriale
regreseaza cu delimintatea unui strat neted si alta spre caduca bazala ce
accelereaza diferentierea la delimitarea spatiilor intervilozitare= denumita si corion
frondosum .
122) Histeroscopia indicatii si posibilitatile de diag si tratament:
Histeroscopia exploratorie- permite vizualizarea in scop diagnostic a cavitatii
cervicale si a cele uterine. Indicatie pt hemoragie de etiologie neprecizata
,explorarea sterilitatii sau infertilitatii,sdr amenoreic de origine uterine.
Histeroscopia therapeutica sau operatorie- indicate in patologia tumorala benigna
endometriala sau subendometriala , patologia malformatiei uterine ,ablatia
endometrului hipertrofic sau in multiple formatiuni polipoide.
123) Mastita-diag ,tratam, Apar cel mai frecvent intre a 15 a si a 30 a zi dupa
nastere. Poarta de intrare ragade si fisuri datorate suptului. Clinic: debut in general
lent,alaptarea si mobilizarea sunt dureroase . Inspectie- teg devin rosii aprinse, cu
circulatie bogata ,pot aparea placarde de limfangita .Palpare temp locala este mult
crescuta ,durere vie,infiltratie si edem. Comprimare sanului face sa se scurga o
secretie galbuie-( semnul lui Budin) poate sa apara si adenopatie axilara
dureroasa, Semne generale: febra ,frison alterarea starii generale. Tratament
comprese reci ,intreruperea alaptarii pana la regresie infectiei locale, antibioterapie.
124) Tromboflebita postpartum :este definita ca o anomalie a hemostazei
fiziologice in anumite conditii si diverse cauze. Debuteaza ca o reactie inflamatorie
a peretelui venos, apoi sunt antrenate modificari endoteliale care conduc la
hiperagregabilitate plachetara,formarea unui tromb intim aderent. Factorii
favorizanti: antecendente obstreticale ,antecendete ginecologice,varsta
inaintata,obezitatea, diabet.HTA, fumat. Factorii determinate: lehuzia se insoteste
de modificari adoptative ale organismului matern: cresterea vascozitatii sangelui
,alterarea endoteliului vascular prin hipertrofiere. Tablou clinic: tromboflebita
pelvina- nu apare imediat dupa nasteree: in sapt a 6-a si a 8-a ,lehuza se plange
furnicaturi/parestezii .impresia subiectiva de cald si rece,greutate intr-un membru .
La examnul local membrul inferior interesat poate fi marit de volum ,cu temp
usor crecuta.Paraclinic- dozarea a d-dimerilor,proba cu fibrinogen marcat, dozarea

de PAI -1 ( plasminogen activator inhibitor-1), flebografie,pletismografia, RMN,CT.

Tratam: a) tromboflebita superficial repaus cu gamba ridicata la un unghi de 30
grade ,unguente aplicate local cu actiune anticoagulante, antiiflamatorie,
analgetica, medicamente analgetice si antiinflamatorii coprimate sau supozitoare
,antibiotic.