SIVERSITATEA :'iATIO:'iALA DE APA RARE "CAROL I"

SECURITATE ~I APARARE
-IN UNIUNEA EUROPEANASESIUNEA ANUAU DE COMUNICiRI S TIIN! IFlCE
CU PAR TlClPARE 1i\ 7ERNA TIO 'AL i

STR,\ TECH XXI

Bucuresti, 17-lll aprilie 20011

Sectiunea 13

ACTI NI ENE RGO-I, FO Ri\lATIONALE

CoorJonalor:
Co/.(r) prof. univ: Jr. COIIW llti" TODORSCU

WIT RA

SIVERSITATII SATIO:'iA LE DE APARARE "CAROl. I "

live R ~TI . ZOOM

Loeul de dcs~urare: Universitatea NlltionaHi de Apamr~ "Carol I"

COPYRIGHT: Sunt autorizate orice reproduceri fllrll perceperea raxelor

afereute cu conditi.. preciziirii sursei,

Respousabilitatea pril'iml ('{llIlillllllll articolelor revine III

totalitate autorilor.

ISSN: 1844-3095

CUPRINS

ENERGIA GAI\DURILOR, RODOTlCA

SI I 'TELIGENTA ARTI FICIALA

pr4 1I11il', Ptiun AI~TONESCU

prof. 1111; \', Ovidiu ANr ONESCU

cercet. ~I. Lucretia BI/EZEANU

EXPLICAREA I'ENOM ENELOR DE COM BUS1'IE SPON1'A 'A

~I
DE ..VENIRE A Sri 'TEl LUMI I LA M OR ~I A N1' U L
DOM NULUI" PRIN I'ENOME UL DE I'ULGER GLOB LA R
Marius AI/GHII/ESCU
I'ROI'RrETA11l.E DE co VERroRENERGETIC ALE ORGA (SMUL 1
SUBIECTILORPSlllOKINETICl
Marius AI/GHII/ESCU

19

25

CO 'SIOERARATII I'RIVINO ROLUL MEMORIEI Sl EMOTIlLOR

i ' FORMAREA SIS1'EI-.IULUI CIBER, ETIC COMI'OR1'AME '1'AL,........,.... 32
Ala BONDAI/CIUC

PAR1'ICULAR I1'A1'II.E DE ECRANARE $1 RADIOPR0 1'Eq IE A

IRIS I.UI ~'IA N

37

Ala BONDAI/ClUC
Vlad BONDARClUC
Cristian RA1',1 RIU

NALTFEI..DECO FORT

41

Bogdan BORESCIIIEVICI

COMUNICARE TENDENTIOASA CU GRAD RIDICAT DE PROFIT.

PREW L CREDULITATII

48

Lucretia Eugenia BR ElEA NU

ODIECTIVAREA $1ClJAN1'lFICAREA EFECTIJLUl IIOMEOPA1'IC

PR IN ANALIZA NONLINEARA COM PlJ1'ERIZA1'A
( ~'f ET I I ATI{O~ O [) E RO~ )

Iullun BUJOREANU
Liana M,i/lGINEAN
Ana Maria M,iRGINEAN

Carmen SnlANGEU

Elm" Geanina TOI'IRLAN

52

o TERAI' IE SI'IRIT

ALA - CALATORIND I'RrN EGfI'T PE

URMELE SFINTEI FAMI Lll SI ALE I'AR INTILOR I'USTIEI..
Ioncla Simona COFARU

61

MANAGEMENT RADlONIQUE VECroRIEL

Gheorghe DOG,IRU
Grigore UNGUREtlNU

67

TRANSCENDENTA PRIN TELEGlE

Gheorghe lJOG,lRU
Grigore UNGUREtl NU

73

EFECTELE OSCILATrrLOR ELECTROMAGNETICE DE INALTA

FRECVENTA ASUPRA EXTEROCEPTlVITATrr (STUDIU DE CAZ)
Michel DUMITR ESCU
Marian VEI.CEtI

79

J\ PA ESTE \'1/\ TA
George HOREA
Octavian SERJA,\ TU

86

RESTABlLlREA FU .crm.ox VITALE ALE INIMII

,111//(/ S.GHEORGHIU

99

NATURE'S INTELLlGEI\CEACTS SIM PLY. WITII IIA RMONY &

,\ FFEC'rION
Hasan tlSSEM

103

DESPRE REINCA RNARE

Tiberiu C1alldill IONESCU

114

PREGATIREA
UNITATILOR
PENTRU LUPTA CU STRESUL
Tiberiu Clalldill lONESCU

118

IMEDlS NUME I'ENTR /vIEDlCI 'A VIITORUL 1

Dr. Liliana JI TARIU
Dr.Tamara BIVOL

124

ASI'
ECTE
I'RIVI.
U
PROTO
EGOCIERILE

I 1 PROCr:SUl. NEGOCIERUl.OR
Adrian Gelll LUPU

t. VISUI . I
Adrian MAJURU
1I0r;11 VERTA N

TI~fP

131
139

TEORIA cAMP LUI BIOLOGIC A LUI A.G. GURWITSCII

10011 MA MULAS

143

154

'OASTEREA st EXPERIENTEI.E
NE
PRr:SEAZAl

Mi/we/o MURARU- MA NIJREA

~' f EDIC [

A IN SECOI_ I.. XXi

160

Alexandru MUS,I T
Constantin TEOIJORESCU
POSIBILlTATILE OFERITE DE SISTEMUL DE PRACTICI
ENERGETICE ALE DRUIZILOR PENTRU PERFECTIONAREA
FIINTEI Ul\l/\ NE

163

Alia Beatrice NICULITJ

Alexandru PAP

CONSECINTE ALE SCIIlMDARILOR CLlMATICE SI POSIBILE

EFECTE

169

Ci1teWn NITU
Anca POPA
1011

INDUCEREA TUMORILO RCEREBRALE SI A BOll LOR

NEU RODEGENERATIVE DE cATRE MICRO NDE. ~ I ECA N ISM E
POSl lJlLE DE ACfI Nc

176

Florina OPRIS

Remna BA COS
EFECTEI.E TEI.EFONIEI MOIllLE
ASUPRA SISTEM ELOR D10LOGICE

185

Academician Alla/OII'
PA"LENKO

DETECTIA EXTRASE lORIALA. AI' L1CATII ~H LlTA R E

Vasile RUDAN

190

CAMJ>URILE DE TORSIUNE - ..CARAMIZILE"

LA BAZA LUl\111
Alexandre RUSANO V

194

OlNCOl.O DE CUNOASTERE i. DR MUI. CATRE 0 SOCIETATE

A C NOASTERIl
Lucian ST,lN

20 1

POSIRIl.lTATEA UTll.IZARll

SIMBOl.URll.OR i '

SCOPUI.

PllOTEJAIUI UMUl.U1 iMPUTRIVA INFLUE 'TEl 'EGATIVE A

CAMPUIUl.UR E l ECTR U~I AGN ETIC E ~I DE TURS IUNE

Engen SITEANU

219

TIlE ENERGO INFORMATIONAL POWER OF LA GUAGE: A

BIOPIIOTONIC EXPLANATION
Traian 0 . STiNCIULESCU

224

FUNDAMENTELE ~TIINTIFIC E ALE TERAPIILOR

CO~' fPLE~,f ENT ARE

Traian 0 . STANCIULESCU

234

Ti lE IIAARP EXPERIMENT

240

Emif STRl lNU

TEII NICA DE PROTEZARE TEMPORARA REPARATORIE A

CAMPULUI MORFOGENETIC UMAN

Michael S7.I.l. NER
ABORDAR I SPECIFICE M EDI~INII Cm l PLEMENTARE ~ I
ALTERNATIVE APLlCABILE IN TERAPIA AFECTIUNILOR
DEGENERATIVE GRAVE - CANCER
Feodor VASILE
DETERMI NAREA SPECTRULUI TERMIC AL APEI
Constantin TEODOIIESCU
Horia VERTAN

Nicolae NACIOIU
PARADIGMA: SISTEM INTEGRAL MAN

SI PSIIIOIRONICA
Dr. Constantin NEAC$U

151

161

18\

28~

COMPONENTA DE TORSIUNE A CAM PULUI ELECTROMAGNETIC

~ I I FLUE. TA LUI ASUPRA OBi ECTELOR VII
Cercet. st. Victor JALO

190

MODELUL TORSIONAL AL MICROUNIVERS LUI

Cercet. st. Victor JALO

199

DESPRE EFECTELE NOCIVE A RADIAr ntoa ELECTROMAGl\'ETICE.

31\

Cercet. st. Victor JALO

CORPUL MAN $1 ANATOMIA MULTIDIMENSIONALA
Col. (r) prof univ. dr. Constantin rr:ODORESCU

.3 18

I 'DEXAUTORI

327

ENERGIA GAo DURILOR, ROBOTICA

~ I INTELIGENTA ARTIFIC IALA

prof. unlv, Pauli A TOI F.SCl

prof. univ, O"idlu ANTONF.SC
cercer, st. Lucretia IIR F.ZF.ANU
tiliml,,1 e.ste () irfonnatic purwft; de limk:/(' encrgetk: C'Wl.' Sf! man/fl:sl11 f(l rm vehlcul
spaliar sari .. trenur! cit' umlt' " ('t ' se clt.:p/a,w..>(1;{j ('II viteze lumink t' .W II superluminlce. e ll
ajtlluwl unt/.:!ur f.?m:rgt'lic(.' glindlil pv,.m:~ U: de la elm'lii/or si se transmite, la mica Stili marc
,Iisloll/ll. pond la receptor, acesta din m ma primi",' me,m},,1 pe oceeasi lungime de unlM
f..ilindul'ile oamenitor pol Ji citite $i iuterpretate pe bozo unul' programe ,Ie calcul, care sunt
reotizote prln eel"rela,.; 5tiin/~/i('e ampm creierulni "'nan.
eli ajutond gant/lIl"i pot Ii ('omanc/o!; Si ('mum/ali robotii semi ~ aUfdlwmi care "01'
ateri:a pc satelind Luna Jail pe plane/a Marte, de fIIllle 051epliim rlH/JlIIJ,m r; 10 multe
intrcbari existentiale.
Prin intermediul programclor lie colcul can' au cvotnat exponential. de 10
progromarea urientat,; pe oblccte io programe optlmale sunt f ulujitt: sisteme expert, loglca
f rc y. retetete nenrunale artifici,,/t' # " Igur/tmli genetic].
.
Viala ,'Obu/llu" ("are a porni! tie ta fiaiune. a dev entt realtttue bine venu. In
contextul economic octuo! I'ulJV/ii Intocuies omu! in fur mai multe flumen;; aplicotive.

Cercctarca ~li i n! i licj cxploatcaza 10l mai mull potcntia lul computcrclor,
prin intcrmcdiul programclor de calcul care au cvoluat exponential dc la
programarca oricntau pc obicctc, la programc optima lc care toloscsc sistcmc
expert, logica fuzzy, rctctclc ncuronalc artificialc ~i algoriuni i gcnctici.
Caractcrul intcr-disc ipli nar al cerccrari lor stiintificc C ' IC acccntuat de legarca IOl
mai clicicnlAa studiului crcicrutui de cvaluarca psihologica ~i neuro - psihic,' Pcr fectionarca accstor modele computcrizate urmarcsc ~ i infhicnta
caracteristici lor fizicc alc stimulilor vizual i asupra caracterului zonci cortcxului,
pcntru canogra fi crea crcierului. Crcicrul cstc organul cel mai sofisticat, Totusi,
cu ichnica imaginii suntcm astiizi capabi li sii localizam mice srrucumt ~i lunctic
vilalli. chiar ~i ernotiilc noastrc,
Sunl destule provocari la niveluri de cercetarc distincte care permit si
asigurli dczvoltarea acestor studll Intcrdlsclpltna rc de blo ~i ncuro
ImagislicA fll llcllo nalA. Procesarca imaginilor sc lace cu programe interacti ve
in acclasi Icl la toti subicClii. li ind inrcgislnllC dircrcnle inter - individualc.
curo - ~t i i n !a eapatf, noi valcnle prin uliliz:trea slimulilor "izu:tli
rolosili de cercelalori in scopul declaral al :tmprenlarli crelerului. ASlfcl,

dupa cntalogurea arnprcntclor digitnlc. vocate etc, canogralicrca informativa a

creicrul ui perrnitc cditicarca unui nou stadiu al bazclor de dale, alum olera
lcctii dc arhitcctura: scria Fibonacci. nurnarul de aur, logaritmul , Armen ia
dcgajata dc un ivcrs cstc Iarg consuuita ~i orchcstrata prin matcmat ic ilc care
parcurg scrii, functii si ccuatii, Biomctria cstc idcntificarca biomasuri lor,
biomecanice biotelemetrice si bioelectrice care pcrsonalizcaza bioindividul.
Intcriorul corpului omcncsc vazut din exterior nc pcrmitc sa examinant 0
inima care bate, putcm cunoastc vitcza de curgcre a sangclui, afl am unde se
gasese celulc lc canccroasc. Toatc accstca l1ira sa deschidem corpul, accasta liind
o pcrformanta a tehnieilor de imagini bio ~ i medicate,
Cu ajutorul unor mijloaee de invcstigatic modeme, ca tomogralul cu
rczonanta magnctica nuclcara, cstc analizata lot mai clicicnt anatomia gcncraHi
sau activitatca clccuica a ereierului, accasta Ii ind matcrial izata prin variatia
dcbiiului sanguin din rctcaua de vase neuronale. Pc baza datclor inrcgistratc in
functionarca crcierului , la nivel neuronal. ccrcctatorii claboreaza modele
computerizatc pcntru a stabi li zonele spccializatc din cortexul uman, Modele de
calcu l sunt eu atat rnai complexc, cu e;il ele cuprind toi mai multe mi i de imagin i
realizate prin corclarca imaginilor pusc la dispozitia subiccti lor ~ i raspunsul
accstora, ca activitatc ccrcbrala.
Se apreciaza ca un model, care es tc real izat pe un lot de subiecti urnani ,
cste sulicicnl de bun. chiar ~i dupa 0 dumla dcstul de marc de la realizarea
acestuia, Modelcle cornputcrizatc pol Ii up - gradate cu ajutorul predictiilor
dcspre noi stimuli, la nivclu l cortcxu lui vizual, datorati imaginilor de difcrite
feluri . Sistcmul nerves cu cclulclc sale foartc particulate, neuron ii. inrcgisucaza
accstc scnzatii difcritc ca sires. cfon. oboscala, usurarc, calm: noi Ie dcpasim pc
loatc, uneori de manicrc apropiatc, prin starilc nervoase foartc diverse.
Crcarea unui model cnmputational general este inea n !inta nhiectiv
in f;lla ccrcctarii stiintificc, model care va cuprinde ~i difcrcntc inter individuale. Fracta lii, intcligcnta ..vizuala" ;1 calculatorului, automatclc cclulare,
sunI Irei fcnomcnc unde inlervine notiunca de complcx itatc ~ i unde cstc
prclucrata informatia. Teate accstca vin in ajutorul unci mai bune cunoastcri,
devenind 0 putcrnica ~i uirnitoarc uncalta de vizualizarc. Caleulele de
probabi litate sunt pcntru a reaminti ea fenomenele in aparcnia uimitor de
ascultatoarc, in rcalitatc sum riguros supusc legilor hazardului, Pentru a 1'<1
convinge pOI ji dale cdteva exemple luate din viata colidi{/1ul.
In fo rma!ia eireulA azi la nivel planew . eu ajUloml saleli!i lor sl.l lionari
(prewizlIri de JOl/le Vert/e) ~i a staliilor de amplilienre a scrnna lelor. vilez,1 de
lran Srnilerc a irnagi nilor. ti ind eornparabilAeu viteza undei purtAlonre a gandului
~i dorin!elor.
Devin rcalitii\i cilliiloriile spalia le in jurul planelci Pillllimt cu nave
cosmicc gala dc plccarc, li ind crealc prcmiscle pcnlnt ciiliilorii in spa\iul cosmic
cu moloare alomice (imagi/wle de A!fred Clark - 1//1 J. Veme cOl/lempOra/1 ).

2. lnforrnatla

~i

realitatca virtuula

A\'{ind computerul ill fald. putdnd sa-lfolosim ill poala.

Toole problemele din viald dcvin ... realitate virtuala!
Stiinta, progrcs sau amcnimarc? Ccrcctarilc sun I cle bine judccatc? Care
ccrcctari sunt favorizatc? Care este eea mai frumoasa descoperire ~Iiinl i lie a'!
Impostori i ~li in !ei lalsiliea datelc, se falcsc eu ideile altora, uiti voluntar de
cxpcricntclc eare contrazic tcoriilc lor. Accsti fa lsificatori de ~li in !a schimba
rczultatclc dupa surscle de finantarc ~ i uneori, vai! ~t i i n !a dcrapcaza! Cotidianul
devine haotie! Pcntru ci!i dintrc noi haosul cstc un concept obscur, indcpanat,
care nu ne privcstc? Deschideti ochii $i mintea. explicalii' \'d viata de wale
zitele. aiel foarte adesea mii/i si gellera/i situati! haotice.
Pana unde putcm merge eu viata? I.umea este in grljoratAde progrcsele
stltntltl cc din domcniul stiintelor viettl, Avcm foloasc sau suntcm in deriva?
Un barbat si 0 fcmcic, un spermatozoid ~i un 0\111: t01U1 pare simplu! Dar, pcntru
cuplurilc care dorcsc s.~ aiM copii, ~li in !a face dovada unci mari variclAli dc
ichnici, ofcrind 15 moduri dc a lace, un pmnc!
Omul bionic, de maine cste dotat cu protezc auditive, cu mcmbrc
artili cialc, putand pii ~i in ritrn controlat, datorita tchnologiei care rcalizcuza
adcvaratc
ispravi
pcntru
II rezolva dcfic ientclc ti zicc, chiar ~ i de handi capuri

severe. Imbiitrani rca cste incvitabila? Cu liecarc an, erestc cu trci luni spcranta
de vialii in lupta pcrrnuncnta contra imbiilrlmiri i, un Ienomcn pc care ~tiinl a il
inlclegc tot mai bine. iAtunci. vom putea intr-o via(; sd tralm /(I{I{I alii.')
Pana undc va ajungc intcligcnta artifi cia la? Masinile nu au limite, ca si
oamcnii, pcntru putcrca bruta de calcul. Totusi, vor fi clc capabilc de
rati onamcnr, de intuitic sau dc a pcrecpe adcvarata emetic?
Estc grcsit ca ne cstc tcama de clonarc? Clonarca cstc ncfasta,
primcjdioasa, sclcctiva, ingrozitoarc sau cstc scmnul marilor spcrantc
tcrapcuucc l Legislntorii pazesc germenii spcrante; bioetica incearca sa
opereze in respectul drcpturilnr omului. Dcplasarea oamcnilor pc traicctori i
cosmiee va f real izabilii in conditii de siguranla prin dczvoltarca criogcnici,
dupa puncrea la punct a conditii lor dc inghctarc a c;ilalorilor in azot lieh id sau a
ineetinirii dczvotari i, CO ~lUl uman estc un aparat ineredibil de doiat eu mari
aptitudini fiziologicc pcruru a raspundc la loatc agrcsiunile cxtcrioarc, cstc
rczi stcnt la foamc, temperatura, soc, sIres. 1'01 fl evidenliale acesle illsu$iri
ul'lluirind e.wmp/e collcrele.. Somnul rcprCZinla 0 trcimc din via!a noastra, cl
parc aliit dc natuml , lot n~ i cstc rezullatul unci lungi cvolu!ii. Dar ec ~t im dcsprc
scmn, dcsprc mistcrclc somnnlui uman ~i dcsprc eOrlcginl rcnomcnclor
laseinanlc ClI : iluzia. somnambulismul sau narcolepsia'! Ce sc produce din puncl
dc vcdcrc fizio logic cand visiim'! Pcnlm cc vi sam'!
Pc acesl c;imp al cunoa~tcri i se inlh mtii dc mulli ani mai mu ltc worii dc
ncurofiziologic ~ i de psihanal izii. Mcmoria cu mulliplclc salc dcs la~urdri ~i
9

calilali, CSIC dcliniliva sau precara? Ea estc acordata cu identitatca noasrra, cu

istoria noastra, cmotii lc noastrc $i arnintiri lc noastre, Dcsi ca poate parca 0
cxpcricnta, 0 achizi tic pcntru totdcauna, cste in rcalitatc un tcrcn altcrabi l,
Crcicrul are functii eorclate eu scxul? A vorbi, a socoti, tot atatca
aptitudini prin care se judcca adcsca ea ar scparn barbatul de femeie. Accstc
difcrcnta sum obscrvatc in ereier'! Brbatii $i fcmcilc: suntcm noi difcriti? 0 parte
a barbatilor .J oartc putemici si inzcstrati in logica matcmatici i", al ta a femeilor
.mai subtile $i mai scnsibilc", Frontiera intrc ecle doua scxc cstc atat de cvidcnta
cand cstc cxaminata $tiin!ifie. Gemenii sum totalmcntc idcntici? Sunt ei
inzcstrati eu Lclcpatic spcciala datorita rclatici exclusive a unuia pcntru celalalt?
Limbajul cstc privilcgiul omului? Ce cstc, in rcalitatc, li mbajul'! Cum
functioncaza cI biologic, cum a aparut $i a cvoluat? Estc propriu omului sau mai
mul tor animalc?
Suntcm guvcrnati dc gcnclc noastrc? u cstc ceca ce cstc ADN in viata!
Fizionomia nOaslra $i comportamemul nostru, sunt accstca determinate prin
genomul nostru sau vin de la altccva"!
A faccrca AD : Gratic uudicrii AD orieine ponte rega 'i latal sau
biologic, va sti d.1ea va avca un eanecr in 30 de ani. Dc ascmcnca, eu ajutorul
ADN vor Ii rcgasili criminal i sau sc alia pista traudelor. Numeroase companii
profit de acest tdrg ill plilla espansiune!
Evolutia omu lui cstc subiectul insolit inca de lntrebari fara raspuns: De
undc vcnirn? Care sunt slramo$i i nostri? Cand $i cum am colonizat planeta?
Continuam sa invcnrari cm enigmcle propriei noastrc specii. Sclectia naturala
cstc indiscutabil lcgata de Darwin. Teoria sclcctici naturale cstc de regula gre$il
intcrprctata: unii vad dovada scopului divin, altii vad justifica rca spiruului de
cornpctitic erijal in lcgca natura la.
Care este situatia in lumina cunoasteri i actualc? Suntcrn singuri in
un ivcrs? Un ivcrsul cstc vast $i cstc legitim sa gandim eli viata cxistf $i in .1I1a
parte nu numai pe pamant. Cum poatc ea sa se dezvotlc? Estc posibi l sa cxi stc
civi lizatii mai cvoluatc decal a noastra?
Pcstii sum "verii nostrii", stramosii nostri! invcsliga!i lumca lor si
dcscopcriti pcntru ee accstc animalc, sunt unul din puti ni i stramosi ai nostri .
Pcstii dovcdcsc 0 mare divcrsi iatc, rczultatul unci luuungi cvolutii.
Spcctaculoasc sunt $i transformari, mctamorfozclc, animalclor: tlururclc, stcaua
dc mare, !.in!anll, broasca. Elc prezinlA 0 lungAscric dc lransformAri care sc
produc dc la fonna ou, larvA, la organismclc pc c.1re noi Ic cunoa$tcm. Inscctclc
sunl mai soeiabilc dcc.i l noi! Albinclc sunl eampionii vic!ii dc grup. Cum sc
ca raeter i zca7.~ socictatca lor'! Omul nu estc singurul animal social. u eSle el cel
care formeaza sociehllca cca mai pcrfo rnmnla, uncle inscclc ne depa ~ese !
Mil ioane de "mimule" curala solul: se numese baclerii, ciupcrci $i
nevertebrule, aceste comunitali de liinle mici l,clioneaza penlm dislrugcrea
produsclor organicc, vii sau ... ncvii.

10

u ar trebui Sll ex iste incompanbtlltatc inlre ~ lII n!~ ~ I rcllglc, Pentru

uni i ele incurncaza antagoni srnul eel mai ircductibil , pcntru allii sun I
ncasociabilc, Peate Ii cincva in acclasi limp un om ~liinl i lic ~i crcdincios'!
Baza alimcntara a omului sufcra transfo rmari lizico - chimiec prin
..Ichnicilc culinarc", Exista un dosar ~t i i n l i lie, ec cuprindc tcndintc de
pcrfcctionarc a prcgatirii alimcmclor, ~ l iinlii in farfuria dvs, pcntru cficicnta
nutritici!
Cu ajutorul computcrului putcm naviga pri n rctcaua globalii internel ~i
avcrn scnzatia ea traim lntr-o lumc paralcla accca a realitii!ii virtualc:
Mistcrclc cosmosului, ale sistemului planctar solar ~i ale constclatiilor pot
Ii urmarite eu ajutorul cunoastcrii astronomicc, Care cstc adcvarul despre Big
Bang: Cum s-au dcrulat primcle momente: care probe jusiifi ca Big Bang - ul'!
Au trccut 13.7 mil iarde de ani de cfind un ivcrsul nostru a ineeput cxpansiunca
lui'! Ccle cinci mari lntrcbari asupra un iversului sum: E uc fini r sau infin it? Estc
ctcrn sau va cvolua sprc disparitic? Esre unic sau CSIC unu l din mullc altclc?
Estc univcrsul 0 cxistcn!a frumoasa numai a noastra? Enigmatieclc gami ncgre
umt la fcl de celebre pc c;il dc putin sunI cunoscute: gauriIc ncgrc pot ti cnormc
aspiratoare cosmiec'! Sau sunt pen ile sprc univcrsurilc paralclc? Poaic sunt
intuilie, suspicioasc legi ale lizieii, fantasme ale lizieienilor!
Se cercetcaza particulclc clcmentare. Potrivit teoriei standard, universul
cste un joe gigan lie de lcgo ale carui eliriimizi sunI partieulcle clcmcntarc. Cite
dintrc ele sunI stiute astazi? Sunt ele ull imele eomponente suu sc cautii inca
uncle mai mici'!
Timpul cstc 0 notiunc atal de cotidiana care crcstc pcntru a putca ~l i cand
sa sc ascunda, Cu toatc accstca natura Sll intim,; estc un mister. chiar ~i pcntru
fizicicni. Estc timpul una din proprictaulc fundamcntalc ale universului nostru
sau cstc 0 forma dc amagirc?
Ccrcctarca unci tcorii globale unificntoarc a lizicii cuanticc ~i a relativiliili
generate pcntru a dcseopcri 0 originc cornuna a celor patru forte fundamcnlalc
cstc obicciivu l unci ..tcori i globalc" daca 1:.1 cxista! Supcrcorzi, gravitate, cuarua,
dimcnsiuni multi pic, univcrsul holograf sum 101 atatca piSIC pcntru lot atatea
lntrcbari.
Care CSIC viitoru l pcntru Terra? Cum sc vor rcascza contincmclc in
urmatoarclc 100 mi lioanc de ani'! Va f cald sau frig'! Pamantul va disparca din
sistcmul solar sau cu sislemul solar'! l at.~ e,ileva inlrcbari elUC ne dcterm ina sa
urmarim previziunile ~I iin! i ticc,
Esle omul un perieol pcnlru plancla'! Suntcm 6,6 miliardc dc oameni pe
Tcrra. [)cmogratia cxplodcaza mai alcs in !ari lc saracc ~i nu I1\ra eonsccin!c
pcntru mcdiul nostru inconjuriitor,
Care sunl energiile de maine ~i care sunI sll,bieiuni le ~i avantajele surselor
energeliee de lIzi dar ~i de maine'! Sfidllrca energici este una din mari lc mize ale
viitorului ee au ca surse: eombust ibil ii losili , apa, vamul, sollrcle ~i biomasa.

1I

Pare diliei l ce sc inllimplii eu pcuolul , toi usi, intr-o vialii, cI se va cpuiza.

Cand sc va inlilmpla aceasta? Care cste parerea specia listi lor?
Pcntru acr, ap" sau pamant, invcntatorii rivalizcaza pcn tru a ofcri
transporturi originate. mai rapidc, rnai sigurc ~ i rnai cconornicc.
Sc poatc vorbi dc ..aurul verde" ca in locuitor al ..auru lui ncgru"? Plasticul ,
benzine, dctcrgcntul au la baza pctrolul: care cstc inca la baza majoriliilii
produselor de consum. Dar cx isla 0 altcrnativa: plantclc, Sunt lot mai multc
inccrcari prin care ..aurul verde" inlocuicstc ..aurul ncgru".
Casclc care cconomi scsc cncrgic sau habiiatul care produce mai Illulta
cncrgic dccat cca ncccsara consumului, cstc un concept scducaror de


cconomrsrrc a cncrgrcr,
Encrgia nucleant, riscuri lc dc acc idcntc, dcscurilc radioactive sau
ccntralclc nucleate sunt acuzate ca pun in pcricol viitorul nostru. Dar care este
realitarea ~ l1 i n !lt1cli ~l economicli'!
3. lntcllgenta arlll1c1alli in slstcmclc tchnlce
3.1. Contrulul intchgent

In raport cu sistcmcJe convcn tionalc, sistcmcle inteligcnte sunt accJe

sisteme tchnice care an lunctionarc autonoma, ca dc cxernplu robotii lip
aparatele de zbor CII traiectorie programatii.
Procesul de control in sistemele tchnice a cunoscut doua perioade
distincte, care sunt de finite de modul dc prelucrare 1I inlorrnatici: ana logic ~i

numcnc.
Intcl igcnta artificiala cstc un ansamblu de mctodc care asigur.i un
cornportarncnt similar cclui mental, prin utilizarca tchnicii de calcul .
Sistcmul de control intcligcnt arc 0 structura complcxa, cu un grad inalt de
adaptabilitatc la schimbari ncprcvfizutc, astfcl incat lin rol principal il arc
instruirea in timpul functionarii, prccum ~i asigurarca unui grad inalt de
autonomic, pcntru a opcra in conditii de mcdiu slab suucumu ~i CII lin grad
pronumat de inccrtiuidinc.
Sistcmclc intcligcnte sunt 0 categoric de sistcrnc automate cc toloscsc. in
proccsul de comanda, modele dc tratarc (prelucrarc) a informatici cu ajutorul
inleligen!ei arriflcialc (IA).
Sc dcfi ncsc 3 nivcluri (grade) de IA:

Primul nivcl (m inim) sc caracterizcaza prin: capacitatca de

rccunoasicrc a mediului, claborarca deciziei si cxccutia comcnzii:

ivcl ul al doilca (mij lociu) consu in: rccunoasrcrca de cvcn imcntc

sau de obiccic ( forme), rcprezcntarca formclor in modele (bazatc pc
cunosiinte), elaborarca stratcgiilor de aciiunc:

AI trci lca nivcl (superior) se rererAla: capacitatca de pcrccpiic si

lntclcgcre, de alcgcre ra!ionala ~i abiliL1tea de a aCliona oplilll in lOale
ci rculllstan!ele.
12

Stadiul suprem de inlcl igenla este eel natural, specific Iiintclor umane
(Jig .i) .I).
Inl.:lig.t:Il(a umana
(wpn.mil

Nrvelul 3 J.. IA
(sup..slcu

Ni\'dul I JdA

(m iniml

Fig. 3.1
Controlul intcligcn t ponte fi raponat la trci tactori (tig. 3.2)

I m p~ uri

numcn
Irnpl\'t!)'lllari
enalog-num..ice

Sisrcm... cu fA t1:
nivcl J

Mc,kk spcc ifkc:

tW.Jr
- r\.1dl.' Ih."'W \.I I~ I\'

Si.sccnne cu IA de
ni\'cl :!

~ f" ..ld \' clasic..':

Impltm.."nLiri
311.1Iogk:\'

/ ' Slru~furi """

<, ,k a k ul ../

.. anahtice
Sul.('fTk' cu IA ll..

Ji l~ r('n li.1k

nivet 1

/ ' Gr.wl.' J... ......

1.1
./

MOlld('

<,

"" nul.:rnali, 1.' ./

-,

Fit:. 3.2
3.2. 'cccsitatca sistcmclor hibridc intcligcntc
Sls tcmele hibrldc intcllgcntc (511I) foloscsc comblnatia a eel putln
douA tehn lcl dc inlcllgcnlA arliOcialA ca: rctcle ncu ron alc (R ), algorilml
gcnctici (AG), loglca tuzzy (LF), calcul ul cvolutlv (eE), sistcme expert (SE).
R sunt folosirc eu sueces in recunoastcrca tiparclor, in s~ nu pOI oferi
explicati i in C(.'Ca ee privestc luarca dccizici,
LF poatc opera eu in lormalii vagi (imprecise) expl ieimd dccizii le luate,
dar nu pot achizitiona automat rcgu li lc folositc in luarea acestor dccizii,

13

Pcrformantcle sistcmclor inrcl igcntc (SI) pol Ii mai usor comparatc prin
intcrmcdiul proprictati lor accstora: achizitia de cunosiintc, fragilitatca,
rationamcntut de ni vcl ridicar ? SC~ zul, cxplicarea deeizii lor,
'\chlz11la de cunostlnte impl icii intcrprctnrea si rcprczcntarca
cunostintclor pcntru un anumit domeniu speci fic , In cazul SE, accasta elapa
necesita limp indclungat, estc costisitoarc si uneori nu estc tiab i l ~. Prin
comparntic, tchn icilc inrcligcntc cu RN sau AG au avantajul ea pot inva!a direct
din domeniul datclor de intrare.
Fragilitatca unui SI se reflccui in incapacitmca de .opernre pc baza
cunostintc lor incxactc, incomplete 'au lipsitc de consistcnra . In accst scns, Rl\
are avantajul eii poatc functiona chiar daca 0 parte din neuroni nu rnai sunt
opcrationali. I.F loloscstc multimi fuzzy care, impreuna cu mccan ismul de
rati onamcnt fuzzy. permit proccsarca datclor incxactc sau partial corccic.
Rattonamentul de nlvel rtdlcat/scazut cstc cvidcn tiat de comportamcruul
uman, prin existcnta unor proccsc de prclucrare a informatici, accstca putand Ii
sccventialc ~ i de nivcl ridicat sau paralclc ~ i de nivcl scazut, SE sunt modele
plauzibilc pcntru dcs cricrea sarcinilor cognitive de nivel inall (ca gencrarca ~ i
in!c1egerca limbajului). In contrast eu SE, RX sum potrivitc in rnodclarca
rccunoasterii tiparelor (procesarc vizuala), dar sunI inaptc pcntru modclarea
sarcini lor cognitive sccvcntialc de nivcl inalt. LF cstc pctriviu sarcinilor ce
prcsupun un nivel scazut al rationamentului.
Explicarea deeiziilor cste 0 caractcristica importanta a SI, prin
posibilitatca fumizt rii catrc uti lizator a unor cxplicarii privind proccsul de
rationamcnt (ca in cazul gcncrari i automate a diagnosucului medical).
In cazul LF, dccizia li na l ~ se ia prin agrcgarca deeiziilor tuturor rcguli lor de
inlcrcn\ii cxistcntc in baza de rcguli. In SI eu LF nu este facil de obtinut lantul
de infc rcntc, dar rcgutilc de lonna DACA - AT CI sunt usor de in!eles de
catre utili zator,
AG permit construirca modclclor de rationarncnt sub forma unor rcguh de
clasi licarc a sistemclor. Ca ~i in cazul SE. cu AG se poatc urmiiri lantul de
infcrcntc, furnizand uncle cxplicatii rcfcruoarc la proccsul de gandirc.
R nu ofera expl icati i, nu au 0 struciura de rcprczcnrare dcclarativa a
cunostintclor, accsica fi ind cedatc sub forma ponderilor distribui tc in rctea,
Proprie t.~ ! ile mcntionarc ale dilcrirelor tchnologii ale intcli gcruci artificialc
sunt aprcciatc (tab. 3.1) prin calificativclc: foartc bun (FB), bun (B), satisfacator
(S), prost (1') ~i loartc prost (FP).

Tabelul 3 )
PT\1priet~! i

Achizitie
automat!

Tchnulo ii

de
cunoslintc:

Fragilitatca
sisternului

Rationament

Rationament

Ex plicate

de

de

nivel ridica t

nivel sc~~UI

a
deciziilor

rl'

~~ :;leme ~~e rt
SlSh:mc hiT.!.'"

rl'

rl'

rn

.'p

Retcle ncurunalc

FB
FR

FIJ
FIJ
S

A.!.9ri lm ~ncl ici

rl'
S

1-1

FB
FB
s'-

FB
B

rl'
S

4. AI' L1CATIE : Rubntii mobili inlcligcnli in teatrcle de lupla

Se analizcaza doui' variantc de roboti mobili [I ), avand structuri rnecanice
difcritc. atat pcntru dcplasarea in tercn, cill si pcntru rnanipularca obiectclor
spccificc,
Prima varianta cste a unui robot mobil pc senile (fig. 4.1a), asistat de un
manipulator plan tip RRT [3, 81, eu actionarc clcctro-hidraulica: accsta este
utilizat pcntru manipularca ~ i ncutralizarca munitiilor nc-cxplodatc.
Manipulatoru l-robot este montat pc sasiul eu seni le ~i rcalizcazii fata de
accsta mi;;cari plan-paralclc in plan vertical . Rotatia de pivotarc in plan orizontal
sc obtinc eu ajutorul sistcmului de virarc al sasiului pc senile, Fiecare ~cn i la CSIC
actionata dc un motor electric dc curcnt continuu cu rotor disc, prin intcrmcdiul
unui rcductor armonic.
Rotirca vchiculului-robot in ambele scnsuri, rara nici 0 dcplasarc liniara,
sc obtinc prin rotatia invcrsa a motoarelor eleetricc de actionarc a cclor dona
senile din stanga ~i drcapta.

83

FigA. 1b. Schema cincmatica

a RM cu senile

Fig. 4.la. Robot mobil pc senile

Schema cinemat ics a accstui robot mobil (RM) pc sen ile cvidcntiaza
lan!ul cinematic plan trimobiI tip RRT (fig. 4. 1b) format din braiclc articulate 1,
2 ~ i tija 3 care transleaza lata de bratul 2.
Bascularca bratclor I ~i 2 in plan vertical se face ell ajutorul actuatoritor
(eilindri hidraulici) al rcspcctiv a2 (lig. -l.lb), iar miscarca de translatic
(iclcscoparc) a tijei 3, imprcuna cu di 'poziti\'lll special 4, se executa ell ajutorul
unui motor electric ~i a unci transmisii cu surub eu bi le.
Mccani smul de orientate -1 permite 0 singura miscarc de rotatic in plan
vertical, prin care sc asigurAoricntarca disruptorului (canusclc de tragcrc) sprc
mccanismu l de pcrcutie al rnunitici in vedcrca ncutralizari ].
A doua varianta de robot mobil este cea cu ~s i u pc roli Cll pncuri (fig.
4.2a).

15

Fig. -I .2a. Robot mobil

pc 6 roti cu pncu

Fi g. -I.2b. Schema cincnuu ica

a RM pc 6 roli

Montat pc sasiul cu 6 roji , manipulatorul trimobil CSIC plan dc tip RRT

(Ilg. 5b). celc doua bratc articulate I ~i 2 li ind actionatc prin actuatorii a/ ~i al,
iar tija 3 csic tc lcscopata printr-un sistcm eu surub eu bi le,
Mccanismul de orien tarc cstc rcprezcnlal de bara -I. care pcrmite 0
miscare de rollll ic in plan vertical , Pc bara -I se lixcllw 0 camera de hun vedcri,
prccum ~i unelc dispozitive spccialc penlru apucarca si man ipularca obuzelor
ne-cxplodatc,
5. Slstcm Inlcgrallclccomandal pentru dcminare (SITD)
Accst sistem intcgrat tclccornandat (SITD) a fost rcalizat ca model
experimental [ I), lucrand in limp real. Arc 0 structura crarhizuta pc trci nivclc,
fi ind dcstinat dctcciarii ~ i distrugcrii minelor tara focos magnetic, eu 8 gramc de
metal monobloc, minc care sunt plasatc in pamant sla adanc imca de ee l mull 10
cm.
SITD cstc compus din trci Un ilii!i (fig. -.1) care sum inrerconcctatc prin
intcrmcdiul unui sort corcspunzator:

si ucmul dc dCICC!ic (SD) acropurtat, atlat la bordul unui rninielicoptcr

electric dCICC!ic (MED);
vehicutut-robot de dcminarc (VRD) :
ccntrul de comanda mobi l (eeM).

16

[ "..

]
_... ...
r-

... ...... . ~' -

Fig. 5.1Componentcle
structurale ale SITD
Prcmcrgator dcclansarii opcratiuni lor dc dcrninarc, in CCM sunl
imbarcatc cele 2 vchiculc (M ED. VRD) si tran sportate in zona de lucru.

In tirnpul opcnqiuni lor de dcminarc, cclc 2 vchiculc sunt debarcatc

~i

cvo lucaza in fa!a CCM la disrantclc dc 250m ~i 1000m.

Din cclc trei eomponenle structura le ale SITD (fig. 5.1l. nurnai CCM are
la bord operatori umani . Fiind rcalizat 1:<1 un sistcm modular. SIT!> pcrm uc
configurarca sa in conformitatc cu spccificul misiunii, cu ajutorul sistcmclor de
testate spccializate.
Caractcristici tchnico-tacticc ale SITD SUIll:
Uilimea culoaru lui de dcminare: max 10 m:
distanta de actiunc a vchiculului de deminare: 2 m:
modul de distrugerc a rninelor dctectate: cu jet de propan sau cu
incarcatura cxploziva:
vitcza VRD in tcrcn accidcruat: 2 krn/h;
panta longitudinalii / trnnsvcrsala abordara: 30/15:
iniillimca obstacolelor abordatc de VRD: 200 mm:
lii\ imca santurilor travcrsatc dc VR!>: -l00 mm:
productivitatca de dcminarc: 6 mincJh:
modul de cumanda a SD si VRD: unde radio:
distanta de tclccomandare: 1000 m.
Sistemul de detcctie este acropurtat la borul unui rn ini-clicoptcr electric
tclccomandat ( lig. 5.2). cu sistcm de detcctie.

Fig. 5.2. Mini-clicoptcr electric

17

Sistcmul de deice lie (fig. 5.1) care cchipcaza rnini-clicoptcrul electric I

arc in compcncnta (lig.5.2):
dctectorul de morale 2, eu ajutorul caruia se descopcra prczen la minclor
in teren;
blocul inerlial triaxial 3, care stabilestc pozitia min i-clicoptcrului
electric I. la un moment daat:
rraductorul dc prox im itatc 4. prin care sc asigura mcmincrca minielicoptcrului electric 1 la inal!imea constanta fa!a de sol: sistcmut de
achizitic de dale 5. de lip AQT. care primcstc datcle de la: dctcctorul de
mctalc 2, blocul inertial 3 ~ i tmductorul de proximitatc 4: dupa care le
transmitc la CCM pcntru a fi prclucratc,
Mini-e1ieoplerul electric prcscancaza campul minat l!al optic cal si
magnetic. oferind pozitiilc estimate ale minelor din camp. In baza accstor
informatii, VRD cstc dcplasat in vccinatatca unci mine. unde executa 0 cautarc
de prccizie in scopul local izarii minei respecti ve.
Din accst SITD. numai VRD estc in laza de model experimental [I J.
imprcuna eu ccle doua sisteme STI' 1053 si 1054 de testate a performantclor
accstuia, In urma probelor din Iaborator ~ i de pc teren, VRD s-a dovcdit dcoscbit
de rnancvrabil in leren, abordand cu usurinlii obstacolcle. Manipulatorul-robot a
raspuns Ioanc bine la comcnzi , demonsrrand eficacitatea bloeului de comanda si
control, preeum si 0 dinamica foartc bunii a accsiuia.
BIBLIOGRAFIE
I. C. GiHmc,lOu. Contributii la sintcza roboti lor mobi li eu 3 grade de
mobili tate, Tel.~ de doctoral. Univcrsitatca I'OI.lTEHNICA din Bucuresti, 2000:
2.* *. Album eu prineipalelc tipuri de tchnica mil itara din inzcstrarea
armatclor strainc, MAp:\', 1984;
3. 1'. Anto nesc u, Sinteza manipulatoarclur, UPB, 1993:
4. C. Glilmeanu, Gh. Diaconu. 1'. Antonescu, Roboti mobili pentru
neitralizarca rnun ijii lor ncexplodaatc, SYROM'97, vel II , p.145-152:
5. S. Zegloul, ,I.A. Parnan es, Optimal Placement of Manipulators in
Presence of Obstacles. Procee ding 8-th World Congress TMM. Praga, vol 2, pp.
52 1524,1991 ;
6. 1'. Antonescu, C.Gahneanu, inteza miscarii pc traicctorie eu aj utoru l
functiilor spline. Lucrarilc Simp. de Roboti , vol. I. Rcsita, p. 95-102. 1996.
7. 1'. Antonescu, C. Glilmeanu, O. Antonescu, - Roboti mobili ulilil,1!i
pcntru manipularca si dcminarca rnun itici ne cxplodatc, A 2-.1 Con fcrinta
Workshop MR-200 1, Craiova, 18-19 oct, 200 I.
ll. O. Antonescu, 1'. Antoncscu, Mecanisme si manipulatoarc, Ed.
Printech, Bucnrcst i. 2006.

18

EXI'L1CAREA FENOMENE LOH DE COMBUSTIE

SI'O TA NA ~ I DE "VENIR E A SFINTEI LUl\lI NI

LA l\JORMAI TUL DOM ULUI" I'RI FENOME UL

DE FULGER GLOBULAR

Ing. drd, Mart us ,\ RG III RESCU'

L 'U('lH'1l.' expllque Ies phbwmi:ne.'i de combustion spontaine ct de .. l'arriv ee de In

Sainte Lumiire au tom[,('ou du Dieu " par l'itU(,.,ni:tk: cia plu.~n(}mi:tlf: ,I'ee/ai,. globulait: pol'
lcs panicularites ,I" ce p!t{'lJumi:fU: de c/,:sinlegrol;ufl C!C.f tissues biologiques ct cH.: Jom";.'i!'"
t 'oxidauon qui pr()(/"il III combustion des masses lII'(.'C carbo ne, respectif-par le fa tt qt:
rf.:('/a jr glub,,!ajr est prudllilf,: par une ,/i.:c/wrge .:l' ':ft rj'/Ite intense que /X'1I1 (:/n: gf.;",:n: dans
line egliJe Q I'fC h",nhlite en l 'air interieursi la coupot me/alJil/IIf! ,Ie / 'eglh;e a orell/nuh} lint!
charge e" ;ctrUJfnti,/ue. par les mmgeJ ,(II ciel-par exempl...

I. Introducerc

1.1. COli/ huslia spoil/ana rcprczi rua un fcnomcn distrucuv de combustic

spontana a organ ismului animal. partial sau total , in cazurilc de ardcrc tolala
pana ~ i oasclc fi ind transformatc in ccnusa,
() panieularitale curioasa a
fenomenulni 0 rcprezint.~ fapiul
ea in aproapc toate cazuriIe
combusiia e ~enerala din
interi orul organismului
iar
obicciclc inconjuratoarc, inclusi v
irnbra c.~m i o lea, sunt in general
foartc putin atinsc dc efec tul
nac!.rii.
Cateva dintrc cclc mai
rclcvantc cazuri, scmnulate, sum
[2 j:

F!;:.I. Cal de

('(I m bU 'I ~

SPUllialla

cazu l relatat dc Harry Price al doarnnci Madge Kni ght, care in zorii zi lei
de 19 noiembrie 1943. dupa combustic sponatna, pe spate avca arsuri grave, dar
paradoxaI. nici un ccarsafde pal nu sc arsese iar in camera nu se sirntca miros de
foe.

Intrcbata, ea a riispuns ca nu avca idee de ceca ee i se inlamplase.

cazul din 5 ianuarie 1935. al domnului James Hamilton. profcsor de
matcmatica la Univcrsitatca din Nashville, care in limp cc controla hidrometrul
din cxtcriorul casci pe 0 vrcmc geroasa, a si mtit in pulpa slanga 0 durere ascutita

19

ca 0 inlepalura insolila de 0 senzatic de ealdura. Privind in jos, a vazu: 0 Ilacara

u~oa ra de marimea unci moncde, cu aspect ca al argintului viu, de caliva
centirnetri . ~i turtilli. Mcdicul cc I-a tratat, Overton, sustine ca llacara provence
din interior. Dcsi rana ern adanea ~i indispcsabilii avcau 0 gaurfi de marimca
Ilaciorii. marginile accstcia nu crau arsc iar pantalonii nu arscscra deloe.

o In oetombrie 1776. la Fertile, 1I1I1ill. Porcollli Don Gio Maria Bertholi a

fost imprcsurat de Ilioeari izbucnitc spontan, Inaintc de 1I rnuri, patru zilc mai
larLiu, cl i-a povcstit doctorului Battagl ia eio tot cc-si amintca em 0 lovi tura ca de
maciuca in mana drcapta in limp cc 0 Ilaeara albastruic ii atacasc camasa. Si in
accst caz, uncle obicctive foartc apropiatc au seapat ncafcctatc de Ilaeara.
o La 16 deeembrie 190-1, in Roschil l, Farlkirk (Scotia), doarnna Cochrane,
o fc mcic instarita. a fos t gasitfi a~zatii in un fotoliu marc, arsa in asa masura
ine~it era de ncrccunoscur, Cu toate accstca, pemcle fotol iutui nu luscscra atinsc
de Il ae~iri iar in camera nu era nici un foe.
o La 6 ianuaric 1980, in Blackwood, Ebby Vale, Gwent South Wale. un
bMran de 7J de ani a 10Sl gAsil pc podea, lii ngAscm incu, din el rAmamind numai
cxtrcmi tatilc. in restul incapcrii, stricaciunilc erau minime iar dalele de plastic

de sub cover nu sc iopiscra. In loalA camera se depuscsc un 'Irat de pielc

vaporizat a.

o In rcvi sta Fate din aprilie 1961. rcvcrendul american Winogene Savage
relata 0 lntamplare povesl ilAde un prictcn. Se pare cA barbatul re .pcctiv s-a
trczit la om 5 dimincata in lipclelc sotici, A alcrgat in sufragerie ~i a g"sil-O pc
cover invaluilio in Ilaeari, Chiar dcasupra ci, in acr, a putut Ii u riI pcntru 0 cl ipa
un mic glob de lumina. Vnind s-o ajute, barbatul s-a ales cu arsuri grave. tcrncia
murind in urma ranilor. Focul a lost cxtrem de restrans ca arie, Nici macllr
covorul de sub Icmcic nu arscsc,
Accst caz rclcva deei drcpt cauza a combustici spontanc, fenomenul
de "fulgcr globular". care sc manifests rar, sub forma unei sfere plasmaticc, de
rcgula-luminoasc. si eare produee dczintcgrarca tcsuturilor vii ~i dcgradarca
unor obicctc care vin in contact cu d .
Sunl eunoscute si aILe numeroase cazuri in eare fulgerul globular produee
fi crbcrca apci, dcformarca mctalului, pulvcrizarca sticlci, etc, Proprictatca
fulgerului globular de a pulveriza sticla c concordnma cu ipoteza ca fenomenul
de combustic intcrna e cauzat de un fulgcr globular mai mult sau rnai putin
vizibil cu och iull ibcr.
1.2. Fenomenul de ..venire II Sfinte! lumini la mormdmul DOII/llului "
A 10 '1 relatat de numero ~ i observalori prilllre care ~i ieromonahul

loanichie Ralan.[J).
Se pare eA el sc man ilcslA din anul 1326. c.i nd lerusalimul ern sub
ocupa!ie lurec.1Sc.~, ~i a apanl\ prima dalAin biseriea sr, laeob. din apropierea
Sfillllului monmint, odala cu craparca incxplicllbila a unui slalp de mamlura din
20

biscrica, in varful aeestuia, si dupa aceasta ~i la Sfantul mormaru. Conform alter

rclatari, fenomenul se rcpcta de douiizcci de vcacuri, din an in an, la rnormantul
Domnului Iisus Hristos allat la Icrusalim, in Sambata Marc a Pastclui, intre orcle
12,30-13,30, in timpul Veeemiei mari, Faptul ea "Sfarua lumina" nu sc aprinde
de la sine dccat 1:\ ortodocsi, e considcrat 0 dovada ea numai ei poscda crcdinta
adcvnrma"
Mormantul (Ia care arc loe fenomenul) e controlat incii din noaptca
Vinerii mari de c:iliva po l il i ~t i eivili nccrcst ini, un arab, till lure ~i un israclian,
care verili cii obieetcle ~ i lepsedea mormantului pcntru ca accstca sa nu aiba vrco
surs.~ de foe ~ i controlcaza corporal pc arhiereul grcc care presarn vnta pc
mormanr, Dupn 15-20 de minute de "ficrbintc" rugaciunc, usi lc mormantului
umt desehise ~i sc obscrva 0 luminn purcrnica, ca 0 scantcic luminoasa de
fulgcr, cobonind in zig-za g din cupola marc ,I biserici i.
"Scanleia Dumnczciasca" coboara din varfu l cupolei dcasupra capclei
mormantu lui ca un glob de lumina slliritmicios, apoi inlrl' ~i aprinde vata
presarata dcasupra. cure in timpul rugaciuni i sc incarca cu 0 "roua divina".
Patriarhul aduna cu mitin ilc vata aprinsa de 0 Ilacnra galbcn-vcrzuic, care timp
de ci.teva
minute nu ardc, si 0 punc in doua cupe de aur gauritc,
,
In eel mull trci minute, crcdinc iosii iau de la accasta sursa "Sfanta
Lumina". Mul]] se ating de lhleara cu fata, eu mainilc, cu haincle, tara a se arde.
Abia dupa catcva minute tlacara ardc normal .
Observant ea ~i fenomenu l de "venire a Sfintci Lumini la mormdmul
Domnului" prczinta, de ascmcnca, particularitati caractcristicc produeerii
"Iulgcrului globular".
2, Explicarea celor doua fenomene prin feoomenul de "fulger glohular"
2.1. Fcnomenul de eombustie spontana poatc Ii cxpl icat in uncle cazuri
prin fenomenul de ' fulgcr globular', prin proprictatca cunoscuta a fulgcrului
globular de a dczintcgra matcrialc usor dctcriorabilc, in special cclc pc bazn de
carbon, cum sunt [csuturilc vii ,
Acea 'tn propricraic, precum ~i dczintcgrarca spontana a Iulgerului
globular prin ctcct cxploziv, pot f expl icate printr-un model plasmatic, in
particular-fi brilar; [ I]. de fu lger globular consuiuit ca sfern de ioni de acr
pozitiva]i si legali magnetic prin atomi ncutri invctita de un strat protector de
clusicri de molecule ncutre de aer sau apa, polarizate, Vibratiile ionilor intcriori
~i ai dipoli lor moleculari supcrlicial i pot explica spcctrul de rnicroundc
caracteristic fenomenului, iar cupaeitatea de 1I cxtragc electroni din (esuturilc
care inlra in contact cu miezu l plasmatic pozitiv, ponte explica proprictatca
tcnomcnului de a dczintegra rnatcrialc nemctal ice, inclusiv !eSuluri vii, in
Icgatura cu cazu l lcnomcnului de combustie sponuma, ~ i de a favori za oxidari
spccificc arderii unor matcrialc organiee preeum vala de pc Stanlul mormitnl-in
eazul fcnomenului de "venire a Sfintei Lumini la momlitntul Domnului",

21

Se pare ins.i eii ~ i tcndinta de a pune uncle cazuri de biocombustie

spontanii pe scarna unor cauzc supranaturalc (OZX-uri ctc.), i~i are 0 anurnita
bazii fa ptica, De cxcmplu, greu de explieat csic coincidcnta din cazul vrajitoarci
Grace Pelt din seeolul XIX, eare a suferit fenomenul de eombustie spontanii in
acccasi noaptc in eare doamua Garnaham a ars de vie 0 oaie bolnava la sfatul
cuiva care se ocupa de magie albii, pcntru a rupc vraja vriijiloarei G.P. ce era
biinuilii drept cauza a imbolniivirii in masii a oilor, boa lii ce a disparut dupii
accasta [2].
Cazuri le de eombustie spontanii ce nu rclcva prczcnta tcnomcnului de
fu lgcr globular ar putca Ii explicate prin prczenta unei radiati i radionicc produsa
in particu lar prin cmisic primarn dc microundc ~i a unui camp electrostatic mai
intcns, Cal itauv, llCCSIC conditi i pot cxplica fcnomcnul ca rczultat al cfcctului
ionizant al cmisici scalare radion ice, a subicciului, corelata cu un (;limp
electrostatic local, exterior subiccmtui, care detcrmina scpararea clectronilor dc
ioni i pozitivap care ast fel se resping inIre ei, disociind structuri biomolcculare ~i
producand oxidar] stimulate radiati v .
TOIU~ i, camitativ. organ ismc lc biologiee nu poseda in mod normal un
biocarnp sulicicnt de putern ic pcntru a putea expl ica combustia spontana ca fiind
rczultatul unci autocombustii biologice, ceca cc inscamna ea esentialc in
producerca fenomenului sum conditi ilc radiative loeale, ale spatiului in care cstc
piasa! subicciul.

Fl:::. l-Ful$:,fr ::Iobul.. r nearu , tIIalll( ntOJ

FI:..l,II,b-f ermarea ful::trulul :,!Iobular I. f*pJrul

unui (ulr;t r obi$nll it 1i III (J lintt de' i.T.

22

Un caz relevant in accst scns studial, este eel al Sarei Mobiglia, de 13 ani,
din locali tatca Olegio Costello, Italia, care provoca combustia lenjeriei de pinza
la atingcrca eu mana. Fenomenul disparca insa, trcptat, cand era rnutata in casa
bunieii. AeeaSla particularitatca obscrvata in cazul combustici indusc de
biocampul Sarci Mobiglia asupra unor !esaturi, poate Ii pusa in legatura eu
posibi litatea stimularii fenomenului de
cornbustic indusa, prin cmisic radiativa clcctrornagnctica sau tclurica (radiatii
Hartman), cmisic care, in zona casci bunieii subieetului avand 0 intensitale mai
rcdusa, nu Iavoriza in accst loe aparitia fenomenului, ca urmarc a unci ionizari
mai slabc in zona.
Conform uccstci concluzii, campurilc clcctromagncticc IOc.11e combinate
cu campu l de radiatie tcrmica, speci fic tcsuturilor biologicc, la anumite va lori de
freeven!a ~i irucnsitatc pot mari rcactivi tatca ehimic.'i de oxidate a accsrora,
cccacc, combi nat ell cfectul tip Hutchison al eomponentei radionice biologicc
[I J ~i cu carnpul electrostatic cpitel ial, poate explica 0 parte din cazurile de
combustie spontana sau indusa, de tip biologic, rnentionate.
2.2. Fenomenul de "venire (I SjiT/lei LIIII/ini fa 1I/0I"/II(;nllll Domnului "
prczinta, de asemcnca, parlielliaritali caractcristice produccrii "ful geru lui
globular". Ast fcl, dcscarcarca luminoasa sub forma de fulgcr rcprczinta premisa
formarii de fulger globular, con form urmatoarci sueeesiuni posibile de fenomene
fizice:
a) c de presupus ea pcrctii biscrie ii rcalizcazf prin gradul scazut de
urnczcala, 0 relativa izolare clcctrostutica a eupolei metalice in raport eu solul.
Accasra cupola sc incarca astfel eu 0 sarcina clcctrostatica suficicnt de marc, sub
actiunca gradientului de camp electric dintre sol ~i nori (de peste 200Vlm),
gcncrat de sarcina norilor, sarcina eupolei mcntinandu-sc atat timp cat acrul din
biserica c uscat (nclncarcat eu vapori de apa ~i saruri),
b) Cand in biscrica lumea vine in numar marc, dupa cele 1520 de minute
de "rugamin!i Iicrbinti " ee preeed apari!ia fcnomcnului, acrul din biscrica se
inc.1rea ell 0 caruiuuc rclativ marc de acroso li (vapori de apa ~ i saruri) produsi
prin transpiratic, devenind ast fcl bun conducaror de elccrricitate. I.a dcschiderca
usilor morrnantului, accsti acrosoli patrund in incinia mormantului, flIeand aerul
bun conducator de clectricitatc si sarcina cupolci sc dcscarca sub fonna de fu lger
obisnuit, fenomen facilitat de condensui de apa de pc mormant (vroua divina") ~i
de rolul de cavitate rczonanra pcntru undele electromagnetice, rea lizat de
constructia cupolci biscricii , (rezonanta clcctromagnctica a accstcia slabind
legaturilc intcrutomice si tacili tand ionizarea) .
c) Fulgcrul obisnuit produce in imediata apropierc a cupolci, prin ioni
produsi in calca-lider a fu lgcrului, 0 cant itate de ioni pozitivi ce cste scpamlii de
sarcini le negative prin sarcina rcziduala a cupolei bisericii. tavorizandu-sc asuel
lcgarca ioni lor pozitivi prin atomi ~ i molecule de aer ncutrc ~i formarca unor
lantur] fi bri larc de ioni pozitivi ~ i atorni ncutri care, prin invclirca ell un strat de
23

molecule de acr ncutrc, Iormcaza sfera plasmatica cu invclis protector molecular

rcprczcntand fenomcnu l de fulger globular.
Accst fulgcr globular rcprczinta dc fap l "sfan ta lumina" cc coboara din
varful eupolei ~i ineareii electric vata presaratii pc mormant, care prezinta astfel
o aura de ion izarc spccifi ca. de "foe ee nu mai ardc", sirnilara "focului Sffintului
Elm" (dcscarcarca clcctrica prin efeet Corona) .
Conform cxplicatici antcrioarc, fenomenul de venire a Sfin tci Lumini la
mormantul Domnului reprczinta deei un caz natural, dar unie ea manifestare, in
care crcdinta produce "minunea" (fenomcnul rcpctandu-sc doar in ziua in care
mul timca vine in numar marc ~i sc roaga intcns, mormantul Iiind desch is dupa
152U de minute de "ntgarnin!i fi erbinti", neCCSMe incarcari i acrului cu
aerosoli).

BIB LIOGRAFI E
[1 J M. Arghirescu-Gcncza structurilor materialc ~i eleele de camp, Ed.
Matrix.Rom, Bucuresti . 2U06.
[2J Randles I., Misterul combustiei spontane. Bucurcsii, Editura Domino, 1997.
[3J Balan I., Al<irtl/rii ronuinestl de la locurile sfinte. Edi tura Episcopici
Romanului ~i Husilor, 1986.
[-l J A. Patru], De la normal la paranormal; Editura Dacia, Cluj Napoea, 1993.

U.S.I.M.

- Bucurcs n

PROPRIETATILE DE CONVERTOR E

ERGETIC
ALE ORGANISMULUI SUBIECTILOR PSIHOKI ETICI

Ing. drd, Marius ,\RGIIIRESCU"

Ife lire in a time of science, techniques ami technologies. more and more advanced
and (It:w,:{up(:d. bm U'{' hav e 10 be carefut how Wt.' m{ljlf.'" thf.:m I" onicr nul to l~(()mt.' victim
of those thaf want to Ill~(' an (l(!mnfllgt' out ultht'm. Life as ills /()fU'Y ('ails f ur using some
survival toalcs. like bio f.'c'UIJUt,tr . Wc leorn our j "'Ti~ '(JI lessons in the firs! (lays uf uw lin's.
bllt these lessons l('arm?,/",;1I g u;,!(! WI Ihtcmgh the rest of ourlives.

I. Introducerc

Estc eunOSCUI fa ptul ea in cuzul subicctilor eu capabil itii]] paranormalc de

lip psihokinctic, lucrul mccanic produs prin dcplasarca rcali zata prin intcrmcdiul
biocarnpului propriu de catrc subicctii poscdfmd capabilita]: psihokincticc de
tipul tclckinczici ~i lcvitutici, rcuscsc produccrca unui lucru mccanic scnsibil
mai mare dccat energia de care dispune biocarnpul propriu prin componcntcle
e1cctromagncticc luxonice ~ i dc microundc, dintrc care cca mai putcrni ca sc
considers a Ii-conform dctcrminarilor, componcma de microunde, care la
preeum
subicctul
Nina
Kulaghina,
ajunge
subicctii cu capabilila!i psihokincticc
,
Ia 0 putcre specifier de 20j.1W/cm- -dubla la!a dc subicctii normali, [ I), corclata
eu un camp magnetic propriu dc 10.000 de ori mai marc dccat eel al subicctilor
obi~nu i !i in zona capu lui, dar totusi dc 10 ori mai slab dccu campul magnetic
tcrrcstru (care arc valoarca de O,5Gs). Concluzia privind valoarca mai marc a
lucrului mccanic produs telekinetic decal a energiei componcnici ctccuomagncticc
a biocampului cstc sus!inllta ~ i de cercctarilc
, tui B. Herbert care all evidential
gencrarea unci forte de 83-10 dyne (gr.xcm/s") care ac\ioneaza asupra unci rnasc
de cea 22gr. , in cazul acti unii tclck incticc produsa de ~ . Kulaghina [2 J.
2. Tcorle expliclIliv,i

,\ eeaslil aparcnta contradictic ell lcgca

conscrvarii encrgiei sc poate expliea printr-un model
cthcrono-solitonic de e1cctron in cadrul unci lcorii
cthcrono-solitonicc a carnpurilor dczvoluua de autor
[31, con form carcia folonii de radiatic scalara
radi onica rcprczintii pcreehi de foLoni vcctoriali, dc
radintic clcctromagnctica, cupla]i Cll spinii opusi si
Cll masii comparabila eu a fotonilor de radiatic UV ?i
X, lii nd foton i de camp scalar ionizanti , cmisi de
Fig. I
volumul euantie al pan iculclor clcmcntarc la
vibrarca rnccanica sau clcctromagnctica in socuri a particulclor clemcntare

25

(protoni, clcctroni , ctc.) ca urmarc n induccri i de vibratic intrinscca particulci a

ccnlrolului supcrdcns al accstcia, cu pcrturbarca structuri i ~ i s!:lbili tiilii
volumului cuamic al paniculci care astfcl devine penetrabil de cairc foloni de
radintic eleetromagncticii din spcctrul IR, care in starca ncpcrturbata a particulci
clcmcntarc, sunt rctlectati .
Emisia de cuantc ale campului scalar radionic, de cnergie: e ,. = hv, , arc
loc- conform tcorici, prin pcnurbarca volumului cuantic al particulc i cu 0
energic de vibrare in socuri de valoarc: E,.:1: e /I OO per impuls ~ i pcnctrarca
cvasi-simuhana a accstui volum cuantic ast fcl pcrturbat, de catrc n fotoni de
radinii c IR dc cncrgic: E ; hv, (ncionizanti), prcluati din cncrgin tcrmoradialivAa spatiului sau a mediului material adiaccnt, foioni convcrtiti voncxial
in intcriorul volumului cuantic al particulci intr-o cuanta de camp scalar
ioni zanta, de cnergic E,. (lig.I-I), cmisa conform ccuauci:
(1 ) n. hv, + E,

hv, : hv, = n.h v, , (n:1: IOO):

v, = 10" - 1O" lI z

E, :1: hv,./IOO.

Acest mccanism de cmisie de radiatic sca larii considerat tcoretic..

corespunde rczul tatelor experimenlale obIinute de Thomas G. Hieronymus in
anul 19-16. H]. care a cvidentiat crnisia de radiatie de lip scalar. cc ponte trcce
aliI! printr-o prisma cat si prin ir-o bara de cupru, cu encrgia cuantelor
corcspunzatoarc spcctrului violet-u ltraviolet, prin vibrnrca clcctromagnctica a
cornponcntilor atomici ai probci-tinta,
Faptul ca cuantclc de camp scalar radionic sunl ioniznntc, corelat eu
concluzia cii emisia de radiatic scalara radionica poate fi indusii de 0 cncrgic de
vibrare in socuri a sarcini lor, de panii la 100 ori mai mica dccat cnergia cuantci
seallire crnise prin convcrsie de cncrgic cuantica tcrmo-radiativa a spatiului,
cxplica-conform tcorici, producerca de bioplasma de catrc organismclc vii prin
crnisia de mierounde nesinusoidale de catrc accstca si-in particular. fcnomcnclc
de lip telekinetic produsc de subicctii parunormal i prin intermcdiul bioplasmci
(tclckinczic, lcvitatic) sau direct (indoire de mctalc !inute intre dcgctc, la rccc),
in concordanta ~i eu cxpcrimcntelc priviud cfectul kinciobaric [5,6) ~i clcciul
Hutchison (7).

3. Tcerll de cxpllcare a cfcctclor I'K

Diu multitudinca de teorii de expl icate a fenomene lor P.K.. de evidential
sunl unniitoarele [5]:
- tcoria clectromagnctica (Taylor):
- teoria bio-graviuqionala (control asupra unci componcntc gravitaliunale
transversale - Forwald):
-teoria clec irosiatica (prin rep ulsic intre sarcini de acclasi scmn - Adamcnko);
- tcoria magnetics (prin min icampuri magneticc - Grunewald):

26

- tcoria mprafctclor dc actiunc (Hasted), prcsupunand cxistenta unci undc

plane vcnica]c, generate dc bratul subicctului, in special in cx pcricrqclc
P.K. de indoirc a mctalelor (relativ la care s-au obscrvat scmnale sincrone
cu subicctul in timbrelc tensiomcuicc ap licate pc meralele indoite):
- tcoria razci de antrenarc (Roll. Burdick. Joines). care prcsupunc e~
rniscarilc obicctclor sum produsc de trci raze de forja roiitoarc cc provin
din dilcritc rcgiuni ale corpului subicctului:
- tcoria lu i Villars ~i Nash, cxprimata in tcrrncnii paradoxului E.P.R.
(Einstein Podolski - Rosen), care aprcciaza ca CfCCIClc P.K. sunI mediate
de proccsc cuaniicc nelocalc ce implica pcrcchi dc particulc allatc in
crcicrul subicciului ~i in !intii, corclaic prin intcractiuni arnerioarc, care
detcrmi na cvcni mcntc cuaruicc in ! in ~~, C.1U1.1IC dc cfecic cuantice din

crcicr.

- teoria lui R. Mattuch, care considers ca I'.K. se datoreaza zuomotul ui

lcnnic prin acti unea constiintci, earc derermina 0 scadcre a entropici la
nivel macroscopic - teo rie cmi ~ dc E.l 1. Walker (ernisia atomornoleculara Ic ml i~ cocrcnta liind prcsupusa ~ i de teoria biognlv ilalionalil,
proccsclc conformationalc dc lip osci lanl ale rcacti ilor cu substrat
albuminoid sustinand ipotcza "zgornotului tcrmic"):
- tcorii care propun particulc si campuri inca ncdctcrm inatc (Icorii
"cvasiscrnnal"], dc cxcmplu: campul psi (Wasserman, Roll), campul
psi hic (Lawdcn), undc psihicc (Berger), magnctismul animal (Messmer),
tcoria organica (Reich), biograviuuia (Dubrov),
Un model tcrmodinamic al cfcctc lor psihokineticc a fost claborai ~i de A.
Timoscnko ~i G.Conslantincscu.
[A1 fel ca si in cazul cfcciului kincrobaric, s-a consuuai ca subicciul
telekinetic nu puica produce efcctc tclekincticc de deplasare a unor obiectc mici
plasatc in inci ntc vidatc, ceca cc evidcnliaw rolul aerului-ioni zat prin
cornponenta radicstezica a biocarnpului, emisa sub ucjiunca componcnlci de
microundc si a impulsurilor biocurcntilor, con form lcorici. Dc ascmcnca, s-a
constatat un camp biornagnctic de doar 10 ori mai slab dccat cel tcrrcstru la
nivclul capului Kulaghinci ~i posibilitatca infl ucntari i pel iculei 1'010 prin radialia
globi lor oculari, li ind cm isa ipotcza cxistcntei unui CffCCI biolascr favorizat dc
rctroproicctia globilor oculari.
Conform T.E.S. "ClIvilalc;\ osoasa a capului ~i globii oculari au rol in accst
caz dc cavi tate rezonanu pcntru microundclc cmisc dc ochi, cu effect intrctinut
~ i dc rczonan ta cu microundclc fondul ui cosmic. forma ncsinusoidala, in
impul suri, a acestor mieroundc gencrand cmisic radiestczica secundara,
ioni zanta, care produce elccte telckinetice prin producerc dc biopillsmit ~i
scparlllic de sarcini clcclricc prin ~ mp ul elcctroslalie epilclilll al subicelUlui,
milril prin ciccI dc ..pompil ICllll icii" dc ioni a mcmbnmci celularc produs dc
cmisia rndicstczicr. ionizanti\ a subicClului. confoml lcorici.
[potcza concordil cu particularilillilc lclckinclicc alc biocampului unor
'oamcni e1cclrici' , cu POlcntial elcclric ridic.1t la nivel cpilhclia l. cvidcn!ialC ~i
in cazul subicClUlui Angel iquc COllin dc 14 ani din Fran!a anului 1846, carc a
cvidcn!ial Jenomcnc dc 'curcnlarc' a aiior subiccli chiar ~i la caliva mm dislan!fi
dc accs~1 , (fllra alingcrc cfcctiva) ~ i fcnomcnc tclckinclicc dc rcspi ngcrc produse
asupra corpuri lor ncmclalicc din imcdiata apropicrc. Acc ' IC fcno mcnc crau mai
pUlcmicc cand frccvcnta pulsa!iilor c.1rdiacc crc~ lca p,ina la 120 baliiilminut ~i in
zonclc cu tcmperalurd eorporalit mai ridieaUi ~i sc diminua cand subieclullrecca
27

de pc p~ lmi n l pc covor, cu picioarele. Accste pa rl ieul a ri L~li e\'idenli az~ rolul

potcn jialului bioelectric, al cmisici radicstczicc indnse prin consnm de foroni ai
radiutici ca loricc, lR. ~i rcspcc tiv - al incilrcl,ri i CicCIrice a mantalei terrestrc
Iransmisil corpului, in producerca tcnorncnclor tclckinericc. con form T. E.S...
Explicatia posibila a existcntei unor biopotcntiale clcctricc mull mai mari
in cazul subicctilor tclckinctici csic dala de ipotcza stimularii radiative, prin
fondul natural de radiatic, a pompei tcrmicc de ioni a mcmbranci cclularc, rI J
stimulate care marcstc cimpul celular ~ i aura accstcia, deci ~i cantitntca de ioni
cu care CSIC incarcat [csutul cpitclia l ca urmarc a stirnularii transportului activ,
fcnomenul putind explica cazurilc de biopotcnrial ridicat, (de ordinul zcci lor de
vol [i), la cmisia de bioplasma de catre subiccti cu capacitiiti tclckincticc ~i
fenomenele carcicrisricc induse de acesra, in particular- bioactivarca cncrgct ica
prin 'pasc' radiative.
Estc posi bi l~ de ascmcnca ~i cxistcnta unci corclatii intre fenomenele
oscilaqtc atomo - rnolccularc ce constituie cauza cfcctclor P.K. ~i tclcpa tic.
In 11)2-1. lizicianul Boyd a dcscopcrit accidental ea daca sc concctcnza
scalpul unui subiect h. un circuit electric oscilant de 100 Ml lz, se obtin sistematic
e'lpae ilii\i tclepaticc ~i psihokincticc (7). Rczultatc simi larc a obtinut si Maddock in
anul 1976. eu subiccti lnconjurati de campuri clcctromagncticc de inalta free\'enlii
si de ccrcctatorii rusi, cu subiecli plasati in carnpuri magncticc intense.
Absorbtia de radiatic infrarosic presupusii de rclatia (I ) in cazul
mccanismului emisiei radiestezice poatc explica de asemenea ~i fcnomcnul de
imrcrupcrc pc calc psihofizica a radiatiilor infrarosii- fenomen produs de subicctul
Rudi Schneider in timpul experimcntelor de psihokinezie cfcciuarc de Engen Osty,
Cazuri de inmuiere p,i n~ la rupcre a unor obiccic mctalicc mici (Iinguri,
furculitc) frccaic inlre dcgctc, au IOSI cvidentiatc in cazul unor subicc]i precum
Uri Gel ler ([15 J, lig. 2a) ~i Jcan Pierre Jirard -studiat ~ i de cercetatorii de la
Ccntrul pcntru studierea alum iniului din Pcchiney, Franta [1 6J, care au pus in
eviden lil 0 structura de rupcre prin inmuiere ' Ia recc' a metalu lui supus aCliunii
PK. (fig. 2b).
S-a constatat in accst sens cii subicctul Uri Geller poscda un camp
magnetic al rnaini lor, jumaiatc din valoarca celui tcrcstru (0,56 Gs) si un camp
radiativ, la care contoarclc Geiger rcacjioncazi ea in prezenta unui material
radioactiv,

Fig. 2 a.b
b

Accsic cazuri tc lck incticc se explic~ conform T.E.S., simi lar cfcctului
Hutchison, prin efcctu l ionizant produs la nivclul rclelei metalicc de cuantcle dc
camp radicstczic ale biocampului, indusc de componcnra de microunde con form
rclatiei (l ) si prin clcctu l separator de sarc ina al potemialului electrostatic

28

cpitclial al subicctului, care produce polarizarca sarcinii e1cctronicc din metal de

ioni i astfel pozitivati ui rctclci mctalicc, care prin respingcrc intrc ci produc
rupcrca .J a rccc'' a mcta lului,

4. Cazuri tie 'maglletism ' biologiL'

Cazuri lc de ..magnetism biologic" cunOSCUlC
mai frccvcnt consau in Iipirca naturala, prin simplu
contact, a unor corpuri dc natu r~ ditcrita, (mctnlice
sau ncmctalice), dc diverse supra fctc ale corpului,
(Iruntc, ta !~, picpt, spate, etc , - fig. 3).
~ i accsic fcnomenc
pot Ii explicate atilt
ca litativ cat ~ i caruitativ prin relatia tcorciica ( I), prin
concluzia produccrii unci ionizari a molcculelor dc aer
din rnicrocavitatilc dintrc obieetul pus pe corp ~i
pielca subicctului. cu urmare a unci componcntc
radicstczice ionizaruc mai intense a biocampului
accsiuia si separarea sarcinilor produsc, prin
biopotcntialul-in acestc cazuri: pozitiv, al [esutului
cpitclial al subicctului, cu rcspingcrca intre ci a ioni lor
Fig. 3
pozitivi si gcncrarca unci dcprcsiuni de acr in accstc rnicrocavi tati, ceca ec cxplica
' Iipirca' corpului de piclea subicctului uman, sub actiunca difcreruci de prcsiunc,
(Iructici nccompcnsatc a prcsiunii atmosfcricc, cgaHi cu dcprcsiunca gcncrata).
Biopotcmia lul unor astfcl de subiccti .in mod normal, cstc mai ridicat ~i sc
cxplica printr-un CfCCI Baxter rnai intcns, gcncrat probabi l de 0 activitatc rnai
intcnsa a pompci de ioni a membranei cclularc , gcncratoarc a transportului activ
de substantc prin membrana cclulara impotriva gradicntului de conccntranc.
S. I'osibile apllcatii milltarc ale teorlci cxlleative

Efcctul biolronic de indoire ~i de rupcrc a rnctalclor prin biocamp a fost

rcprodus experimental in cadrul CICCIU lui Hutch ison (7 ), care a realizat prin
intermcdiul unci interfcrcn tc de undc clcctromagncricc in prczenta unui camp
electrostatic de peste 3UKV, alat lcvuatia unor obicctc rclativ grc le (lic r~s l r~u ,
bil~ mctalica, ctc.) cat ~i rupcrca i ndllS~ ncmccanic la recc, a unor materiale dure
prccum mcta lelc, euun nivc l se~zut de putcrc specifics, (Wrkg).
Accst cfcci. corclat CU ipotcza p rczen t al~ privind cxplicarca mie ro liz ic.~ a
cfectclor tclckincticc prin rulul de convertor energet ic al organismului uman,
poate faec si face deja-in SUA, Canada ~i Rusia, obicctul unor cercetari mi li tare
deoarccc in cadru l actiuni lor de razboi electronic cste de urmarit si posibi li tatea
distrugerii cu i1julonll radiatici, de la distiln\r" 11 unor structuri materi alc SllU a
aparaturii instalati ilor inamicc,
Folosirca microundclor pentru distrugerc de roci. in asoc ierc cu un
proccdcu mccan ic. cstc rcal iz a l~ ~i in prczent, CU microundc obi~l1u i tc dc 2.~

29

Gl lz (frccventa de realiniere a particutclor bipolarc dalori la conunutului de alla

libera ~i legala din intcriorul roei lor).
Pentru distrugcrea de la dist.1n!ii a unci aparaiuri clcctronice mai slab
protejatc prin eeranarc ctcctromagnctica, ipotcza cxpl icativa anterior prczcntaia
poatc fi util izata prin induccrca de radiatic radionica scalara ionizanta C.1 urmarc
a utilizarii mieroundelor produsc in impulsuri, la 0 frccvcnta de rczonanta
fononica eu atomi i rctclci cristalinc de distrus ~i prin asocierc eu unde
eleetromagnetiee de acccasi Irccvcnta. de rczonanta fononica eu rctcaua
cristalinil de distrus, produsc in pulsuri de scurta durata dar de putere marc;
(astfe l incat components elcctrica a acestora sa lie de iruensitare eill mai mare.
pcntru a pennite prin polarizarc clcctrica. desprinderea de atom a unor clcctroni
periferiei , la actiunca spccifica si a mieroundelor in impulsuri asupra accsror
eleetroni).
Pcntru distrugcrca .Ja reee" eu microundc de rczonanta a unor structuri eu
rctca crisralina, in prczcnt se ponte utiliza cfcctu l de cmisic sccundara
clcctronica rczonanta lip "multipac lor". (Phi lo T. Famsworth,1930, [S)), ee arc
loe la frccvcnta mieroundelor (0,3+30 GHz), de rezonanta eu e1eetronii Jiberi
vi brali intre doua supralcte rneta lice sau intre doui. plane atomice adiacente, de
campu l electric al undci, astfel ineal se gcnercazf produeerca in cascada, a
eleetronilor liberi gcncmti, pimi. la atingerca unci va lori de saturat ic, eu elect de
disirugcrc a dispozitivu lui de mierounde cm isiv S.1Ua unui dispozitiv-tinta,

Concluzii
Proprictatilc de convertor energetic ale organismului uman permi t
aeestuia intcrgrarca ~i cxistcnta uccstuia in cchilibrul Naturii ca ansamblu
ergodic, ee lace schimb de masa, cnergie ~i cntropie eu mediul inconjurator, dar
pe de 1I1la parte, prin acestc pruprictati , ca urmare a scnsibil itatii la in tlucnta
acriunilor cncrgo-in lormationalc a organi smului uman, el cstc vulnerabil la
actiuni encrgo-informationalc cc dcpascsc 0 valoare erilieA a inlensilii!i i de
camp. ccea ee pcrmite rcalizarea de armc cncrgo-informnuouatc. in special de
tipul eu microundc modulate: arme de lip psihotronic, in particular-de indueere a
scnzatici de arsura a pielii, de cxcmplu sau-la frccvcntc loaric joase-dc indueere
a sornnului, sau a anxictatii.

30

BIBLIOGRAFIE
(1 ] E. Cclan...Biocamp ~i bioradiatic", Editura TEORA , Bucurcsti , 199-1.
(2 ) E. Colan-..Razboiul parapsihologic", Editura TEORA, Bucurcsti, 1992.
(3) M.Arghircscu..Rcvcnirc la idcalul clasic", Editura Unvcrsilii!ii Nationalc de
Apararc, Bucurcsti, 2005.
(-I] brevet US 2-182773-Thornas G. Hicroymus.
(5 ) W. Pcscbka-Kinctobaric Effect as possible Basis for a Ncw Propul sion
Principl e, Raumfahrforschung, no 18, (197-1).
[6] I. Mamulas- Psihokinczia, Editura Tcora, Bucuresti, 1993. p. 63.
(7) J. Hutchison- Thc Hutchison Eff ect Apparatus, Proc, of thc lirsl Symposium
on cw Energy, Denbcr, p. 199. may 199-1
[8) A. Woode, J. Petit-Diagnostic investigation into the Multipactor ErtcCI,
Estcc working paper. p.1556, Noordwijk, nov, 1989.

31

CO SIDERARAT II PRI VI , D ROLUL l\1El\10 RIE I

~ I EMOTIILOR I. FOR;\IA REA
SISTEM ULUI CIBERNE T IC COMPORTAMENTAL
Dr Ala BO:-iDARCIUc"

Thi paper shows an original model in the evaluation the behavior activity: on the
bases of theoretical and experimental data knuwn lip to date in the literature and the clinic
experiences. 17re.'H.: flala an: available in psychu/u;:,r. pJychulhL'mpy and in the P"('\'eIJl;1Y:
the..'mpy ullJrc negative consequences of 111, human stress.

I.Inlrodu cere
Rcvolutia cibcmctica a in flucruar puternic ccrccrarilc psihologicc, mai
ales prin abordarea g.indirii ca proccs dc prclucrarc a informatiei , [I ).
lnaintca lui Norbert Wiener [2J, savantul reman Stef an Odobleja a tost
primul gandilor. care a dat 0 cxplicaj ic cibcrnerica universals. pcntru toatc
domenii le gandirii umane. [31.
Abordarea se bazcaza pe doua rnctaforc legate de calculator:
I. Analogia om-masina, in care ernul ponte Ii vazut ca un calculator
complex, care rcuscstc sa rcccptionczc, sa prclucrczc cu ajutorul
organclor sa le ~i sa trnnsmua informatiilc ncccsarc proeeselor de rcglarc
si autorcglarc,
2. Analogia cu programul gandirii, in care procescle mcntalc, Iolosi tc de
oameni pentru a rczolva 0 problema. pot f vazutc ea un program a unui
calculator,
Dcsi organismul uman cstc eel mai pcrfcctionat sistcm cibcrnctic, cscnta
fi in!ci umanc nu rezida in ratiunc sau logica, sau altccva dc care sunt capabiIc
ca lculatoarclc, ci se alia in pcrccperca intuitiva, scnsibi litatc, cxpresi i ~i
cxpcricntc cmo jionalc,
2. Stresul emotional

Afcct ivitatca j oae~ un rol dcoscbi t in prelucrarea eurasuca a in formatici,

deoareee stArile afcctivc rcusesc s.~ compenseze lipsa rcgulilor precise de
prcluerare a in formariilor, [-I), (5).
Ernotiilc insotesc prsctic oricc actiunc in cadrul sistcmclor functionale
(cibcmeticc) cornportamentale, manilcsrandu-sc printr-un inah grad de
indi vidualitatc, alaI prin diversitatea ~ i intensiuuca scnzatiilor subicctivc, eal si
printr-un spcctru vast de reacli i somaio-vcgctat ivc, [61.

32

Imprcvizibilitatca rcacti ilor individualc in procesel c informationaldccizionalc ~i particulariuuilc dc mobilizarc a rezcrvclor compcnsatorii ale
organismului constituic un clement cscntial in ctapclc de uansformarc a stresului
emotiona l dintr-un proccs fi ziologic cu rol dc adaptarc, intr-un proccs patologic,
manifcstat prin diverse afcctiuni, in prim plan fi ind celc ccrcbrale ~i
cardiovascularc.
lmplcmcntarca mciodc lor univcrsalc, ca modclul cibcrnctic, in cvaluarca
particul ari l~!il or individualc a rcactici de sires comportamcntal, dcschidc noi
posibi lilA!i in profi laxia ~i trarameruul consccintc lor negative a strcsului la om.
Modclul propus pcrmite analiza proccsului cumportamcntal in conccpiul
sistcmclor functionalc dc autorcglarc, care SC formeaza pc principiul i n lcgri l~ !ii .
Oricc activitatc componamentala arc la baz.~ un program precis, cu
paramctri binc defi niti: sc dcs r~~ oa r~ in crape succcsivc, care incl ud $<"OfJlI / ca
factor formator ~i r eIlI/WIlI/ ca fac tor decisiv si dominanl.
AstleI. activitatea curnportameruala sc dcSra~ard in 2 crape distincte:
etapa interna. in care sc formcaza seopul actiunii ~i sc finalizcaza I:U dccizia dc
rcalizarc, ~i laza a 2-a - activitaica de reali zarc a actiunii pcntru obtincrea
rczultatului scontat.
Oricc activi tatc, (actiunc) comportamcma la, care sc dcsra~oarii in mcdiul
extern (soc ictatc), incepe cu 0 razii interns: Iaza de SINTEz.i AFERENTJ A
INFORMATIEI (SAl).
Organismul in permanents prirncstc si prclucrcaza, 0 cantitatc cnormii dc
informatii , alat din mcdiul intern, cal ~i din mcdiul cxtcm ~i rcal izcaza 0
activitate de cvaluare ~ i sclcctic a ncccsitati lor priorirarc. In accasia ctapa
prcdominii inccnitudinca. Din divcrsitatca motivati ilor orgnnismul trcbuie sa
sclcctczc una singura, ~ i din muhitudinca posi bilitatilor de rcal izarc, organ ismul
Ircbuic sii prcvada pararnctrii optimi, care ar asigura obtincrca rczultatului
SCOnl31.

Accasui laza include urmatorii factori:

motivaua

- memona
-

factorii dc mcdiu

- stimuli i de dcclansarc a actiunii.

3.1II0 livalla

Motivatia are substrat metabo lic, Pc baza rnodi ficarilor mctabolice

(Iiziologice sau patologice), se formcaza neccsitatca, mor ivatia unui anurnit
comportament in mcdiul extern . llipotalamusul csic prima inslanfA. care
sanctioncaza rcalizarca sau rcprirnarca motivatici, in functic de importanta sa

vi ta la, Motivatia sc fo rmcaza pc principiul dominant, In primul rand sc satisfacc

motivatia biologicf cca rnai importanta, Iiindca 0 motivatic putcrnica, prin

33

sclcctivitatc chimica ocupa 101 sistcmul sinaptic al formatiuni lor scoartci

ccrcbrulc,
Afcctarea (distrugcrca S.1U deeoneelarea functionala) a ccntrilor
hipotalamici lichidcaza motivatia la oricc nivcl al formatiunilor enccfalicc,
anuland astfc l ~i compona mcntul rcspcctiv, Introduccrca in organism a unor
substante lOXicc. prin modificari rnctabolicc dcrcglcaza ccntrii hipotalarnici ~i
eontribuie la formarca comportamcmului ncadccvat, patologic,
Motivajiilc pot f de nalurA:
- Bio l ogi c.~ (modi ficar i homcostaticc, mctabolice, hormonalc), cc dcfincste
sisicmc comportamcntalc de intrcrincre a victii: alimcmatie, rcproduccre, etc
- Sociala (pozitic, ierarhie sociala)
- Psi ho-cmouonan (satisfactii intclcctuale, spirituale)
Pe baza morivatici organismul decide ce trebuie afaCiI.
4. Memorla

Memoria este genolipica - credirara ~i tenotipica - rcllccta expcrienta

indi vidull ia. lumlala pc pereursul victii,
Pc baza meeanismclor mcmorici, organ ismul sclcctcaza paramcu ii
optimal i, care in trccut au dus la obtincrca rczul tatul ui neccsar. Astle]
organisruul decide cum trebuie sa realizeze actiunea.

50. Factorii de mediu

Factorii de mediu au 0 inlluen!a muhip la. fi ind implicati alalia formarca

motivatici (in prima faza. prcdcc izionala, pri n cvaluarca corclarii dintre
ncccsitatca interna - rnotivatic si posibilitati lc, condi tiilc mediului extern ). cal si
la dcsfasurarca activitatii cnmportnmcntale (faza 2. postdccizionnla, de rcal izare
a activitatii propusc).

6. Stimulii de declansare a actiunli

Fncrori i de mcdiu includ si timulii de declansare a actiunii.

In Iunctic de anumi ]i factori ai mcdiului cxtcrni ( pcrmisivi sau rcstricri vi)
activitatea sc poatc rcaliza favorabil, se poaic . amana sau rcprima.
In accst mod sc dcfinestc scopul actiuni i ~i conditiil (premiscle) de realizarc

In accaslii Ihza Copia virlulllii (cliscul) II actiunii cstc rCliliUllii in Sisternul

Nervos Centra l. FIIUI inlemil a actului comportamenta l, faza psihica, nu irnplica
impactul cu mcdiul, re latii lc interurnnne, nu implicii cfectori i,
Conflictul interior cstc de natura psihocrnojionula. care ponte fi cauzat de:
- difi cultatca de a lua 0 dccizic opt ima pcntru rca lizarca actiuni i:
- difi cultatca de a alcgc 0 singura actiunc care prczinta 0 imponanta rnai
marc la morncntul actual:
34

 lipsa de informatic (cxpcricnta) rc fcritor la realizarca actiunii:

abundcnta de in lormatii, imposibi litatca de a sclccta informatia adccvata
pentru rcalizare;
lipsa de limp pcmru pcntru sinteza ~i sclcctia op l i m~ a informatici:
- Factorii men!iona!i crccaza uarca de inccrtitudinc, inso! it ~ de emetic
negal iv ~ , In func tie de durata conllictului interior ponte urma starca de
astcnic, ex tenuate. dcpresic, dispcrarc,
In cazul cand in prima ctapa nu s-au intirnpinat diliculliili , activitatca sc
linalizcazii cu luarea decizici pcntru realizarca acliunii, Disparc inccrtitudinea,
gradul de libenatc, alcgerca s-a real izat, organ ismul st ie ce arc de Ilicul, cum.
cand, unde.
7. Decizia

Decizia include paramctrii uuuror clcmcntclor si meeanismclor ncccsare

activi tatii pcntru obtincrca rezul tatului prcconizat, Din accst moment, urmcaza
faza a doua - realizarca actiunii ill mediu! ex/ern.
Daca in prima faza prcdornina acrivitatca sistcmului nerves central.
rcalizarca actiunii implica ~i sistcrnul somatovcgcrat iv, muscular,
Din rnomcntul luarii dccizici orgnnismul cstc deja pregalit metabol ic,
hormonal pcntru accasta activi tatc.

In cazul ncrcal izi rii aelivila!ii prcconizatc, arscnnlul metabolic prcgati t

pentru activitatca in mcdiul extern, "se rcvarsa" tot in mediul intern, dar la
nivelul sistcmului .onuuo-vcgcrativ, sistcmului nerves pcrife ric, muschi,
manifcstindu-sc prin spasme la nivclul organelor interne, dcsincronizari de ritm,
ipasmc muscularc, vasoconsuicjic cu hipcrtcnsi unc, agila!ie, agrcsivitntc,
(rc flcxul de clipirc, incruntarc, slningerea maxilarclor, pumni lor ctc.)
Pc 10 1 parcursul realilMii a Cli vi t.~!i i comportamcmale, arc loc un proccs
continuu de evaluare a rezultatului obtinut cu cel scontat .
In cazu l rcaliziirii efic iente, ~ i oblinerii rezuhatului dorit, preconizat, apar
crnotiilc pozitivc, scnzatia de bucurie, irnplinirc, iar sistcmul functional de
autorcglarc care a comribuit III realizarc isi incctcaza activitatca. In cazul cand
organ isrnul nu obtinc rezuhatul scontat, sisternul functional de autorcglarc sc
rcslruc.turcazii imcdiat pcntru noi variante, noi solutii de realizarc,
In cazul imposibil itatilor de rcalizarc, tcrgivcrsarca continua, modificari lc
aparutc in organism ca rcactii fi ziologicc, de mobilizarc pcntru realizarca unci
activitati sc pot transforma in rcactii de cpui zarc, reaetii patologicc, afcctiuni la
nivcl de organ ~i organism.

35

s, Concluzil
Activitatca comportamcntnla, in conccptul modclului cibcrnctic,
rcalizeaza in crape succcsivc, ~ i cuprinde urmatoarelc clemente:
1

3
~

5
6

sc

Formarca scopului acjiunii , care arc la baza aciiviuuca de sclcctarc: din

multiple motivati i, dorinjc, necesita!i, sc sclccteaza una singurA.
prioritarii pcntru momcntul uctual de limp.
Aetivilatea de cvaluarc a pcrmisi vitalii lacterilor ~i conditiilor de
rncdiu (intern. extern. social).
Dccizia de rcal izare.
Activitatc de realizare.
Controlul rcalizari ]: Activitatea de corclarc a actiunilor de rcalizare cu
rczultatul prcconizat ,
Obtincrca rczultatului : Activitatca de vcrificarc a corcspondcntci
rczultatului obtinut cu rczul tatul prcconizat.
Sanctionarca mcmoriei: Activitatca de cvaluarc a cxpcricntci obtinutc
si de sclcctic a paramctrilor care au comribuit la rcalizarca actiunii si
obtincrca rczultatului scoruat,
Paramctri i consuuctivi vor f irurodusi in "baza de dale a mcmorici"
ca factori pozitivi, acccptati in continuarc pcntru alto activitati ale
organismului,
Paramctrii inutili sau dcstructivi vor Ii considcrati ncgativi si
organismul in Cc1 UlA~, in mod consiicnt san inconstient ii va cvi ta sau

rcsprngc.

BIBLIOGRAFI E
1. Anoh in P. Fiziologia si Cibemetica. "Probleme in fiziologle", ~. 19 -7. 181 -

190.
2.Wicner N. Cibemetica. Editura Stiinliticii. Bucurcsti, 1966.
3. Odobleja Stefan . Psihologia consonantisui si cibemetica, liditura Scrisul
romancse, Craiova. 1978.
~ . ,\ la Bondarciuc, "Irisul-amprenta irldividualirll(ii ". Editura "Spectrum".
272.2002.
5. Dumitru Constantin. Ala Bondarciuc, C.loncscu-Tirgovistc. G.Gcaravcla .
L'IiWEGRITE FONCTIONNELLE DE L'ORGANISME EN REPRESENTION
HOLOGRAFlQUE DES MIr..:ROSYSTEMES. Abstract of VI - Internat ional
Congress of Acupuncture, Bucharest, 1-2 nov. 1991. PI'. 19-20.
6. Adrian Rcstian, H OII/O Cibem eticus, Editura Sti in!ilica ~ i Enciclopcdica,
Bucuresti, 198 I.
lk~klr in Slian!< M~...h( :al('. M ~~Jjc spo.'l;i:shfol Il('W'tI Iog si Ccn,;,,'tikJr $hin{ili" pnsh;ir.:al Ur".200.lul III. Spl b lul
ClinicCo).. .nli.lla. Sos, SI,d an c"I ~ IM,,' nr. 1'J-:: I. sector :! . Tel, 0:: I.J 11.J::A S; V,'W,spll lul ~Qknt1M,"'"

36

PARTICULARITATILE DE ECRANARE

~I

RADIOPROTECTIE ;\ IRIS LUI UMA,

Ala BONDARCIUC'
Vlad BONDARCIUC
Cr istian RAVARIll"

"01' /11 human

Of'~\' /0

the p,olecling screen is the melanin layer tho: belong nu f

the ;"'J, bill also to the hair. the eyes ami the tegumerus OJ oUIJMe covering layers.
o"gfln j.~m

The protection mechanisms of melanins lake ploce IN.}I}, l~\' absorbtion of /he enelg" excess
and by inhibiting the pcroxidauon process oflipids including ,11(,' cells where theIight 11m flO
access.

Irisul csic cxpus in pcrmancnta aciiunii lum iuii ~i radiati ilor so lare.
Dcoarccc spcctrul solar ~ i intensitatca luminii in difcrite regiuni gcografice
variaz,' extrem de mull. srruciura organizatorica a iri sului prevcde 0
adaptabiluatc gen elie~ ~ i funct ionala la un spcctru divers de encrgii.
Acccasi surs.' de l umi n ~ , la pcrsoancle cu oehii albastri creal.' un erect de
st imulate a sistcmului nerves central mull mai mare dccit la pcrsoanele eu ochii
caprui (de culoare inchisii). l l ].
Functia fotoenergetic a irisului, prin reglarea potcntialului energetic a
forrnatiei reticulate, in llucntcaza regimu l de lunctionarc 1I tuturor organclor ~i
sistemelor organismului in raport cu lumina, encrgia solara, ri tmuri le circadicnc
~ i sezoniere. Substratul intcractiuni i iri sului cu lumina estc pigmcruul de
melanirui stromala. ee dctcrmina culoarca ochilor. Astfcl, proeesul de
adaptabilitatc cste conditionat de culoarca oehilor in corelarc eu intrcgul sistcrn
pigmcntar al organisnmlui.
Mclanina arc proprictatca de a absorbi radialia. in special spcctrul
ultraviolet, roentgen ~ i gamma, [2]. Accasra proprictatc sc datorestc modului de
amplasarc a pigmentului in membrana cclulara, care devine nctransparcnta
pcntru clcctroni.
Celulele cxpusc rndiatiilor nu ramiu nici in stadii lc incipicntc tani stratul
protector de melanina. In stadiul de diviziunc cclulara, cclula Ii ica. capala stratul
de pigment irncdiat ec se formcaza, inaintc de a sc scpara de cclula-mama, [3).
Numai in eelulele mutantc cu pigmcruogcncza lema. insuficicma, stratul de
pigment cste rcprczcnuu doar de granule separate, Asemcnca cc tulc sun! toartc
scnsibile la orice rei de radiatii. Prin acest fapt se cxplica nocivitatca expunerii
cxccsivc la scare a blonzilor, a pcrsoanclor eu rise canccrigcn, [-I, 5).
Functia de ecranare a sistcmului pigmcntar se man iresln ~ i prin
sintctizarca ~ i dcpozitarca melaninei in invclisul cutanat. De fapt. lot corpul

37

uman, inclusiv parul, ochii CSIC "acopcrit" de IlIl Simi dc melanins, care difcra in
functic de intcnsitatca cncrgici solarc din rcgiunca gcografica respective.
La nordici (sucdczi, danczi, norvcgicn i etc) culoarca ochilor cstc de rcgulA
albastra-gr], pAm I blond ~ i tcgumentclc dcschisc, iar sprc sud prcdomina ochii
caprui-ncgri, pAm I ~ i tcgumcntclc de culoarc inchisa.
Toatc accstc varia!ii in divcrsi iatca lor li n numai de contitatea de
me!allini'i ~i intcnsitatca procesului ,Ie ",e!an;nvKem:zil al ficcarui organism.
determinate genetic.
o dovada II raportului dirure culoarea oeh ilor ~ i tcgumentelor eu
intensiuuca radialiei solarc ~i nu a zonei gcograficc, estc culoarca neagrii a
ochilor si tcgumcntclor la locuitorii (bro ~t in a~i i ) lixtrcmu lui Orient, undc
invclisul de zapadro stralucitoarc relk etro in biosfcra pillla la 95% din radialia
solara. [6].Primavara, acest proccs liind mai intcns poate provoca orbiri ~i arsuri .
Lumina, in special spcctrul uhraviolct. dcclanscaza rcactiilc dc formate si
de dcpoz itarc a melaninci in tcgumcntc, asigurind protcctia intrcgului organism.
Cocfl cicruul dc pcnctrarc a mzclor ultraviolctc dcpindc de euloarca pieli i.
Prin pielea alba, nccxpusa la soarc patrund circa 25% raze uhraviolctc : prin
piclea de euloarc mai inchisii (bronzata) doar 5%. rcstul liind caplate de stratul
de mclanina, [5, 7]. Exccsul razclor ulrrnviolctc, in special specuul de 260 nrn,
induce procese de foto-oxidarc in cclule cu dcteriorarea AD.\', [2, 8, 9, 10, 11 ].
Rcactiilc de protcctic a mclaninci fala de cmanatiilc clcctromagncticc sc
rcalizcaza prin transfcrul de clccrroni, [12, 13,1 4, IS).
Melanoprotcidcle, Ii ind radicali stabi li, poscda proprictatca de a capta
radicali libcri, a caror e x i slen~~ cstc foartc scurta, [12, 13, 16, 10),
Efi cienta func!iei de ecranare a irisului depinde de capaci tatca de
absorbtic a melaninei srromn lc, care, la rindul sAu, cste in raport cantitativ - cu
grosimca stratului, ~ i functional - cu rcgruparca insmntancc a granulclor de
pigment la sup ra lil ~~ ~ i in profunzime, [17).
Gro iimca stratului de pigment cstc un clement nrucmral, dctcrminat
genetic, si se nlllnilcstro (vizualizcaza) prin culoarea och ilor liecromi individ
(a lbastru-gri-verde-caprui-ncgru}, ce raminc, in mod normal, neschimbata pe lot
parcursul vietii. Functionalitatea pigmcntului (migrarea ~i rcgruparca) granulelor
in proccsul de absorbtie ~ i retlectic II luminii, redan culorii de lund 0 tunalitatc.
nuanla (mai inchisa-mai dcschisa) in raport cu intcnsitatea tluxului de lumina,
Capaci tatca de absorbtic a melaninei iriene este mai intcnsa , cind la aeest
proecs panicipa 0 cantiuuc mai marc de eclule pigmenlate. Lumina putcrnica,
provocind miozii, rnarcstc la maximum suprafata irisului, expunind toatc
structurilc sale unci intcractiuni cncrgcticc active, tavorizind captarca de fotoni.
Prin metoda microf otonietrica s-a constatat eii in timpul aeliunii unui
Ilux putemic de lumina, irisul devine mai dcsehis la euloare din CaUz.l
imensiliearii reflce!iei , [18). Fi ind un meeanism de cemnare, de prolee!ic a
retinei , acesl proees aproape in inlregimc - 91%, apa'1ine fOloreceptorilor irieni,
rcalizindu-se prin conexiunile intramumle iriene sau prin ganglionul nervului

38

trigcmcn ~i nu cstc intlucntat de motilitatca pupilei in rapon eu scrnnalclc

aferente rctinienc, (1 9, 20].
Proprictatilc de eeranare a sistemului pigmcntar au fost con fi rmatc ~i
experimental prin administrarca de foroscnsibilizaror preeum hcmatoporfirina ,
la doua loturi de sobolnni - albi ~i gri, eu cxpuncrca ul tcrioara pcntru un timp
Indclungat la lumi na de acccasi intcnsitatc, [21).
Dupa un anumit li mp. la sobolanii de culoarc alba, sub actiunca luminii
aparcau spasmc, contracti i muscu larc ~i moartca,
Pc sobolanii cu pigmeruatic modcralli (gri), actiunca luminii nu-i ufecta,
sau rnodi ficarile erau nescmnificativc. (aula un ica II lItcclliri i sobolanilor albi la
cxpunerc, consta in lipsa sistcmului pigrncntar,
o hipcrsensibi li tatc lalli de lumina (in spec ial lala de ultraviolet) 0
manifesu persoancle cu albin ism ~i blonzii cu ochii de culoarc dcschiss,
Particnlaritatile de protectie falii de cncrgia solara sc cvidcntiaza rnai
frecvcnt in tirnpul depiasaril persoanelor dintr-o regiune geogmjicti in alta cu
dilcrenlii marc a spcctrului cncrgcuc,
Astfcl, pcrsoanclc blondc cu ochii de culoare dcschisa (basrinasi ai
rcgiunilor nordicc, in tirnpul dcplasarii sprc sud sc pot astcpta la rcacjii dc
hipcrcxcitabi litatc, ncvrozitatc acccntuata, insomnii , spasme vasculare
(spasmofilic), hipcrtcnsiunc icutizarca bolilor CIOnicc. foearclor Iatcruc de
infccji i, etc. dcclansatc de intcnsitatca spcctrului energetic solar, (7).
Dcplasarca pcrsoanclor cu ochi ~i tcgurncntc dc culoarc inchis.'i (ba~ti n a~i
ai rcgiunilor sudicc) sprc nord. poatc f inso!ita dc rcactii de hipoactivitate:
astcnic, somnolcnu, diminuarca eapacita!ii dc munca, adinamic, indispozitic,

deprimarc, (7).
Accstc rcactii se mani fcsla in diferila masura in lunctic de scnsibil itatc,
particulnriratile individuate alc organismului ~i tipul sistcmului nerves vcgetativ,
de care depind ~i masurilc de protectic.
In eazul insufi cicntci iisrcmu tui pigmentar, un prim sistcm autoreglator dc
cornpcnsarc este intcnsillcarea rcllcxului de clipirc, nistagrnusul la albinosi ~i
masuri suplimcruare artiticiale - implantarca irisului colorat la albinosi sau
ochclari dc protcctic solllrli din sticla.

BIBLIOGRAFI E
[I ]. Lavrcnticv B.Teorica strocnia vcghctativnoi ncrvnoi sistcmi, M, 283. 1983.
[2]. Bondarciuc Ala. IRISUL - A ~I P RENTA INDIVIDUALlTATlI. Jumalul
Roman de Diabctologic, 199~. 3: I ~ .
[3]. Bondarciuc Ala. C. loncscu-Tirgovistc, M. Tripsa, V. Ancstiadc, C.
Dumitrcscu. UtiIizarca iridoseopici in diabctul zaharat, Rcvista Romanii de
Acupunctura, 1993. 2:38-39.
[~ l . Anohin P. Occrki po fiziologii functiona linih sistcm, M, 1975.

[5]. Kaplan A.E. Malkova L.M. Pigment radujnoi obolocik i glaza kak factor
protivom icrobnogo imunitcta, Vcstnik ofl almologii , 5. 31 3~. 1979.
[6]. Kor fH . W.. Schomcrus C.. Steh le J. H. Thc pineal organ. its hormone
melaton in , and thc photoncurocndocrinc system II Adv, Anat Embryo l, Ccll
Bio I. 1998. ver ue. P. I-IUO.
Ii ]. Kuprianov V. Ban in V. Sistema mikrocirculatii. BME. 29.292297.1988.
[8]. Bogacz A.. Buszman E. Wilczek T. Competition between metal ions for
DOPA-mclanin Stud.Biophys, 132. 3. 189-1 95. 1989.
[9J. Bondareiuc Ah,. Cfoncscu-Tlrgoviste, I.Mincu. Phytorhcrapy: old remedies
tor insulin metabolic disorders. Acta Diabetologica Rornarul , 20: 23 -2~ . 1 9 9~.
[10). Duchon I. Peehan Z. Biochemic mclaninu a mclanogcncsc, Pruha,
Stat.Zdravdu nakl.. 19M.
[ I I ). Gcrebin Y. i dr. Farrnakologhiccskic svoistva enomclaninovih pigrncntov,
Dokl.AN USSR. Scr.B. 3, M -68, 1 9 8~.
[1 2). Bcliakov N. Altcrnat ivnaia mcdicina., Sanki - Pctcrburg, 1 99~.
[131. Belkin A. Lacusta V, Ala Bondarciuc Infl uicnta factorului psihic asupra
actiunii insulinci. Acta Diabctologica Romana, 1 99~. 20:17.
[I ~ I . Bojor Ovidiu, Octavian Popescu. Miracolclc tcrapcuticc ale plantclor,
Mica cncielopcdic dc fitotcrapic. Edimpcx Spcransa SRL. 2~5. 1993.
(1 5). CIoncscu-Tirgovistc, S.Pruna.C.losif.D.BiC<l. Ala Bondarciuc, M.Tripsa,
D.Conslantin. HOM EOSTAZIA BIOELECTRICA A ORGANISMliLliI
.
liMAN in diabctul zaharat. Acta Diabctologica Rornana , 1992. 18:33.
(16). Bondarciuc Ala, Cfoncscu-Tlrgovistc. ROLUL MELANINEI IN
SISTEMl L ANTIOXIDATIV DE PROTECTIE. AI IXIe.1 Congres Roman de
Acupunctura, Mad. 21-23 scpicmbric 1995.
(17). V.Lncusta, Ala Bondarci uc, Corclatiile ncuro-psih icc ale alcoolismului
cronic , Rcvista Ro rmin ~ de Acup un ct u r~ . 1993. 3:160-171.
[18]. Konovalov V. Practiccskaia iridologia. M. 1990. 88.
(19). Ananin V. Tcorcticcskic osnovi iridologii, VolI,II.350.:Vloscva. 1993.
[20). Kutikov E. Prirodnic melanini kak stabi li zatori lcrmentov Tkanevaia
tcapia., Odessa. 2. 202-204. 1983.
[2 1). Gcndrol is A. Glaznie lccarstvcnnic tormi v farmatii, Moskva. 225. 1988.

Doctor in S ti in ~ ~kJ ic l&l('. M,-J,i, sf'",i~ li!l o<uro~ sl Ccn;,oQtor Sliinlifi, principal Gradul III. Spit.llul
Cllfu, (II..-nbzt;l. s~. S ld~n ,"('I MV'(" ne. 19: 1. k",lor :. Uu.:Uf" lO li. Tel. 0: 1.317.3::,.. 5;
"Yo' .PLla lu k~ klllll !!1JY

~ b SI('1.mJ . SC SPf CTRUMUIF SR L. $m;Jr.lnJa Hr.\<'!.o..-u 'i; , lhr-ur\":Sli.

Cunf\'f\'Iltiat doctor i l~ I rtl.r. UII I\",:rs,il.3llo'. :S l'oktc....nk3 Hu.;ut\."ili. Fao:ultallo.;j d.,' Bcctronsca, Td,,"~on lun i"::I [ ii si

Tdlll()~1a Inforrratiei . Grupul liioNF.C - liiloJispllliti..'e si Nan rElcceonica Cclulara. li..Jul luliu Maniu IJ.
Sector 6. BlXW('Fli Of'1071. RQm;1I11ol. . :.lI'" . 'a':l
w'\\w .pl"b.m!.b,f\\ '\;coI,,;yiu.

~o

UN ALT FEL DE CONFORT

Bogdan BOR ESCIII EVI Clo

This work doesn't ;:('1 1/1(: right O11S W('''S. IIJ main role is 10
drawing lip the questions.

sl h n lll a1f:

each 01"(" - in

The type ofquestion IJIGI reappears in this uv ,* in t1tf!i:tY:nt shapes sounds /;kL'IM.e
"Mary Popplns gets i,,/u the c hilc /r(:n ~\' ruom: the wilU/ow mirrors the \'("y picture of
the rumn she has j ust entered. The lntte girl watches /1(.'" faa: un'" there. in the other
"WIN" She turns her heatl and asks: Tell me, ,\(at)', )'I-'lIlcil one is ''fa/{\' me: the une who's
in Ihlf rWIn orthat vne, on the V I/WI' sick' "1".

lll lmi/'/ings ' world, mure than anywhere else. this question has a hllge number v,f
meanings. ..Is we go dee per into the customs oj bui/ding a IW II:rf! and living in it. the
extraonlinarv
becomes ordinarv,
the unusual becomes usual. and the usual becomes a

senseless world

Maybe U ~ have to explore the heat, the light. the colours ill
comfurt ... I ('('rtaill(~' doubt that.

order

to find uur

Csnd lim prirnit invitatia de 1I participa III acest simpuziun m-arn

intrcbat cu gruazli: cc pot spunc cu in accst domcniu?
Si de lapt nu prea am nimie de spus, Mi-arn amintit toiusi eli o marc
doamna a bio logici romancsti a anunlal candva prczcntarca unci luerilri
desprc efectul de pirarnida: cram pro fund intercsat de subiect dar, spre
marca mea surpriza, am primit nu cxplicatii ci intrcbari.
Surpriza mea a durat putin: in accst domcniu, atunci cand ui reate
rlispunsurile nu rnai ai nimie de cxplicat ( ~ i poatc nici de oferi t).
intrcbarea este mai prel ioasa dccat raspunsul dcoarcce intrcbarca te
pune pc drum, Si numai acesta conrcaza,
De accca rn-am holaral sa adun la un loe 0 serie de faptc care, pc mine
unul, m-au tuburat ~i m-au condus sprc intrcbari. Probabil eli vcti auzi multc
platitudini , lucruri arhieunoseute ... daca cstc asa imi ccr de pc aeum seuzc.
Dar daca nu va fi a\WI'!
Cu mull prca mul ti ani in urma imi dorcam s:i seriu 0 leza de doctoral,
nicicand tcrminata, pc tenia prctcntionsii 'Cibcrnctica mieroambicntalului'.
Urma sa 'daruicsc' omcnirii 0 viziunc circnctica, unica si unitara, asupra
bazclor construirii ~i cxploatarii habitatului,
Emu mulle lueruri de dcfi nii. Printrc aceste multc lucruri intra
cuvantul habitat. Din aproapc in aproapc lermcnul se cxtindca rncrgand de
la un sala~ de crcngi ~ i frunzc ~i tcrminand eu somptuoase palate, vile etc.
ldcca cc parca ea reunea accstc consrructii era accca a protcctici:
protcctici de intcmpcrii, de hoti , de dusmanii sau sau patrupczi...
Termcnul invita el insusi la meditatio: cc protcctic rata de ho!i pori
avea intr-o easa pierdula in mun!i. eu u ~a desehisa ~ i pazitii de ... un simplu
lopor pus dea eumlezi~u l u~ ii, sau de un prag Jreeal eu diverse plante sau de
statuia unui om eu cap de c1efant sal4ge ...

Sau poatc idcea mea de 'pre protcctic era gr!:'iit,r!

Suntcm pc ' I rad~ ~ i travcrsam pc 'zebra'; nu ex i st~ semafor iar tratieu l

cstc infernal. Si totusi eei mai mulli travcrsam destut de lini~li!i. Apoi,
rrccuti pc ee l ~lall trotuar ne Intrcbam uncle nc-a 1'0 '1 mintca: c1ac.~ ne calca 0
m a~in ~'!! Si totusi cram protejat i.
Si atunci: ee csic protcctia? Si atunci ee cstc habitatul?
Si pcntru a raspunde la irurebarca 'cc estc?' am simlil ncvoia sa rna
intrcb: ce a fost habitatul?
u tac 0 incursiunc in istoria arhitccturii pentru ell intrebari lc mele
rn-au pus pc un all drum,
Una din pcrioadclc istoriei curopenc care rna tascincaza este pcrioada
evului mcdiu timpuriu: sec. IX - XV. Si in acesata perioada am 0 vcriiabila
lascinatie pcntru carcdralclc gotice.
Una din cele mai iubite de mine este catedrala din Chartrc: nu sunt un
expert in nimie ~i cu alaI mai putin in catcdralc. lar cntedrala din Chartre arc
un mare adrniraror in persoana lui Louis Charpen tier'.
Daca va prcumblati prin nava catcdralci , intre sea uncle insirate
dcalungul ~ i dcalatul pardoscl ii. vcti putca dlri un straniu dcscn, Daca veli
indeparta scauncle veli fi surprins de minunatul desen cc reprczi nta ... un
labirint. Oare lab irintul a fost tolosit de primi i cnoriasi? Cum de a losl
acccptat accst dcscn? Ce sirnbol iza ~i cui folosca.... Continuand pl imbarca
prin cutcdrala podcaua ne mai rczcrva si aile surprizc: intr-o dala vom gasi
'inti pt' un cui de aur, Ceca ee ne surprinde cstc pozitia cxccntrica a euiului:
nu cstc batut in mijloeul dalci ci cumva intr-o parte. Surprinsi de accasta
spargcrc a sirnctrici vom cauta eu ce sa rclationam cuiul; ridicand privirca
vorn gasi in vitraliu on spatiu gol - transparent, Estc un orificiu circular
practical in dcscnul vitraliului, Se pare ca. la 2~ iunic, ziua in care sc
cclcbrcaza taierc:\ capului sf. loan Botczatorul , lumina soarclui intra prin
orificiul din vi traliu, cadc pc capul cuiu lui ~ i se ina1la sprc cintrul de
dcasupra altarului .
Si pentru ca lucrurilc sa nu tic simple. cfind icsirn din catcdra lf
suntem invitati sa vizitiim galena subtcrana ee strabatc catcdra la pc
dcdcsubt, Dintre mul tele surprizc una cstc accca a oricntarii galcrici: de la
nord la sud: a doua cstc ligura Maiei i Domnului ce vegheaza deasupra
intrarii: numai ea slalUia este neagra ... dar nu de la fum.
Catedralele gotieului aseund mulle il1lrebari: dacii uni m eu 0 linie
Catedralele din Franta, eonstruite cam in acel a~ i limp. ~ i avand hramul
Maieii Domnului nu mic:i ne va ti surpriza de a deseoperi eonslela!ia
leeioarci.
Si daea vrei sa pareurgi ealedra la vei Ii staluil sa Ie mi~l i dupa un
anume lraseu. Si alunei omul modem din mine lrasalla ~ i slriga : evriea!
Radieslezia eSle numele t"u!: cia, zice sceplieul din mine. (b rlen shu i'!
Evidenl habar nu am niei de una nie; de alla. Pc drum Ie m i~li a~a eum iIi
cere drumul.
Spre zilele noastrc sau spre orient'! Am c1eeis spre orienlul indeparlat.
veehe.
spre India

In India veehe se eonSlruiau ~i sc mai cosntruiese I ~ea~e de eull -

temple. Consiructia tcmplu lui cstc meilln dupa rcguf imuabi le 'labilile de
mi lenii: ele '11On pe scurr cam a;;a' :
- locul tcmplului cstc ales cu mulia grijn: de reguln csrc un loe mai
inall decal rcstul tercnului, lrebuie sn lie inclus intr-un peisaj din care nu
lipscste apa (de preferal curgaioarc)...
- Iocu l ales cstc j udccai dupn culoarca pnmaOlului ~i gustul accstuia:
- 'puterca' locului sc nulsoard pri n saparea unci gropi de dimcnsi uni
precise: apa adunalIt in groapil se masoard ;;i dil indicatii dcsprc ealilil\ilc
locului:

- sc scamilna in groapa scmintc: durata lor de germinatic cstc, si

accasta. o indicatie asupra oporluni la\ii constructiei tcrnplului,
Masurilc ternplului sunI dcgctul si cotul dar, in Iiccarc cal in parte
accste masuri sunI dcgetu l si cotul constructoru lui.
Corpul arhi tcctului dil dimcnsinilc de bala ale constructici: ca urmare
acest om trcbuic sa aibe cli lililli speciale: bun cunoscator al scrieri lor sacrc,
armonios construit, bun marcmatician, bun cunoscaior III scricrilor istorice,
III vcchilor mituri ;;i III picturi i. Trcbuic sa fie bun. cinsut, modest,
ncinvidios,
Cum rnasurilc trupul ui arhitectului dcvin masurilc ternplului cl trcbuie
sa sc bucure de toate clcrncntcle dc puritate suflctcasca, pcrfcctiune lilica ~i
cvolutic spiritua lfi, Arhitcctul cstc simbolic zidit in eliidirca tcmplului.
Oricntarca tcmplului CSIC foartc prccisfi si [inc seama de numcroasc
rcgul i cc formcaza 0 Icsiilurii complcxa dar de 0 logicii impccabilii.
Cum tcmplul cstc dcdicat unci zeilAli 'pcrsonalitatca' zeiliili i respective
va incarca suplirncntar rcgulilc dc consrructic,
Prin corpul tcmplului, la fel ca ;;i prin corpu l arhitcctului, vor circula
cncrgiilc cosmicc cc vor Ii sclcctatc, arnplificate sau atcnuatc, trunslormatc
in cncrgi i benefice ce vor vibra in corpul ;;i spiruul local itatii ;;i cnoriasilor,
Tcmplul cuprinde ;;i fi xcazii fortclc tcluricc ale lum ii ;;i Ie sublimcaza
in cncrgii pure. vitaIe.
Analizand constructia catcdralci din Chartrc, Charpentier ajungc la
conc luzia preluiiri i in eliidire a unor rituri stravcchi, mai vceh i decal eele
druidiee ;;i care. ;;i clc, avcau ca seop fi xarca fortclor teluriee un ivcrsalc,
mai exact captarca si convcrtirca lor in cncrgii spiritualc,
In ortodoxie vom rcgasi acest cion in lupta arhanghclului Mihail cu
Balaurul; ermin ia bizani ina nu vorbcsic despe un sarpc sirapuns oricum de
lancca luplatorului ci de slriipungerea c.1pului. mai eurnnd 0 lixare a c.1pului
dc pamant.

In lemplul hindus, ca ;;i in cclc lallc liica;;e de cull. sunl l one dcsehisc
publicului sau numai prco!i lor: in lcmplu mi~rC<l are regulilc ci slriclc.
mi;;carca brownc.1nii. cu mintca aiurca ;;i oehii holbali la arhilcclura loeului
(pc care nu 0 priccpi dar c dc 'bon lon' sii tc minuncl i) CSIC lolalmcnlc
CXClll.;ii.
Ritualurile de conSlruc!ie ne se inchcie odatn cu alcgerea locului; ele
continuii in loale clapelc realilarii calcdralci. Rilualul consaerii Caledrala pc
tot parcllrsul rcalizarii accslcia.
Dar a fost euhul ~e ilor celebral exel usiv in spati i publice dedic.1te'!

ici gand: CUIIUI a fOSI multa vrcme dcsccntra lizar, rolul de l aca~ de cull
rcvcnind chiar easel sau cum voiarn neaparnt sa-i zie - habiuu.
Casa a a\111 ~ i ea lcgi propri i de consrructic: ~i viata in casa era
'construita' dupa rcguf bine prccizmc, Dispunerca mobi lci , dispunerca
sa l a~u lui pcntru roc. scpararca vctrci casci de buealArie. distinctia dintrc
focul .acru ~ i eel prolan ... Prin casa nu umblai brambura ei pe Irasec
defi nite de rnasa, scaunc, paturi ... Casa impartca lumea in doua: in interior
cosmos in exterior - haos.
lntratul si icsitul sc supunea unui ritual bine defi ni t; eolbul , lumca,
ramanca alara: haosul era transtormat, consacrat (boiczar/) inaintc de a
parrundc in spaliul cosmic al casei.

In rnultc culturi ~i civil izatii tocul sacru, vatra, domina mijlocul

easei. in j urul focului sacru, alimental CII lemne sacre, aprins si pazil dupl'
lin rit ual loartc claborat, sc adunau slapanii casci, uncori ~ i scalvii dar ~i
li inlele ncvazure ee [incau casa: larii si penatii.
Accstora Ii se aduccau otrandc si libatii, aici se cclcbra cultul unor zci
~ i zci te, aici se re-construia ordinca din fi intcle ornenesti scapate in
dezordinca lumii,
Cred ell morncntul care ne spline eel rnai bine Cll zcii lIU intrat in
agonic a lost rnutarea Iocului in soba din col tul ellsci. soba ulila NUMAI
pcntru incalzit.
Zcii au murit cand focul s-a mutat in cazanclc incalziri i centrale iar
caldura a dcvcnit pur functionala si, sub forma de apa ca lda, nc-a intrat in
casa prin calorifcrc.
Si pcnuu ca nimic in accst anicol nil arc 0 ordinc prcsiabili ta ci cstc
o si mpla juxtapuncrc de imagini cc nici rnacar 0 crono logic adccvata nu au.
voi poposi 0 c1 ipa pc mclcaguri cunoscutc, Scrie Artur Gorovci' :
..652. Daca voicste cincva s;i-~ i cladcasca 0 casa, apoi sc sfiituicstc
cu rudclc ~ i cu vccinii undc ~i eu fala incotro s-o faea. Dupa ce au ales
locul pcntru cladi rca casci, sc pune acolo sara 0 eolila eu apa, unde sc lasa
ca peste noaptc, Daca di mincata apa din cofila a mai crcscur ccva, de cal a
lost ca sara. apoi se erede ea c bine de cladi t pc accl loc C<1S.1: la din contra,
insa, nu sc cladcsic acolo casa (obicci din Bucovina),
653. Cfi nd face cincva casa, daca VOiC~IC sii stie dc va li locul accla cu
noroc, ori nu. sa puic sara acolo 0 oala noua pli na cu apa ncanccpuia ~i
daca diminca!a oala va Ii prclinsa. c scmn buu ~i acolo Sa c1adcasca casa:
iar dc va gasi oala goala. Sa fuga dc accl loc. ca1fiira noroc BROSTE I.
655. Cand faci c.1sii noua Sa ingropi dc viu un coco~ in mijlocul ci:
alunci nu sc apropic 'uciga1 crucca' dc casa ' G ainc~ti. SliCEAVA"
Nil \'oi comcnla pcnlru si mplul mOliv ca un comcntarill scrios ar
ncccsiw 0 incursiunc cu mull mai profllnda in iSloriC.
Funda!ia casci: in Fran!a' (dar ~i in Alr ica ~i Asia) chiar ~i in scc XIX
sc plllctica (~i sc mai praclica) obicciu l ca la alcgcrca loclllui sa sc faca un
dar fO'1c1or locului ca dcspagllbi rc pcntru nc.1junSIlI crcal prin conSlruC\ic.
I'cnlru a alla daca pUlcrilc localc sunt mlll!lImi!c sc jc n fc~lc 0 gainii ce sc
1 Art\lr ON1.Wei . Cf\'\Iinli ~i 5uP'-Y$lilii .ilc J"Qpt.mllui 1\Irn.VJ. HU4:Ur<$li. 19 1".
Ikm.' Fllllp" li. J~l lIk" T'U"."h,'OJU - Srmbol~'S \,1 pl''"u,:hqu,,"i ,irudJ,,'S Iobll~ I"

lr.Witiundk. I'arii.

1()~1 .

"'..J

mill""'n

paYi:Jnn\,'

lngroapa pc locul de easA ales: daca gAina disparc e scmn bun iar dacA
purrczcsic inscamna cA puterile locale nu sum mul!lllnile si consrructia
ircbic abandonata, UdatA fundatia sA paL~ 'e va stropi cu s,ingele unei gAini
'au unui cocos din curie. Se pare eA accst obicei vcnca ,;.~ inlocuiasca
obicciul jertfc i umanc practical dcstul de des. Am puica sAnc reamintim de
lcgenda Mcstcrului Manole.
Uncori in limdalic em ingropalil. de vic, 0 pisica ca sirn bol al fortclor
niului.
Piatra de fundatie sc punea, impreunii cu scmnul crucii , sambiitii, a ~a
lei incat slujba de duminica Sll 0 consacre, Piatra dc tcrnclie era pri lej de
marc rcuniune a tamiliei: eel mai timiir biiial al prorietarului batea piatra de
tcrnclic cal mai binc cu pUliinlii: uneltclc tolostc crau si cle consacrate.
Foarte rar accastaopcratic era incredinlalll unui biilran sau unci ternci sau
lete.

Mortarut pcntru consrructic era arncstecat cu simge animal pentru a

con fcri 0 .mai p~lem i cii pr? le~li e l~~olro pai ca casci, Ubiceiul era
rccornandat
m 1836 III manualc inginercsti'!

In zidul casei se lasa nisc pcntru a Ii zidit numcle proprictarului dar ~i

al consuuctorului , Uneori in zid sunl integrate ~i sticlclc din care s-a baUl la
dileritclc ccrcrnonii din etapclc de constructic,
Forma casci difcrfi de la popor la popor: cxista insii doua modele
rnari: casa 'patrata' cc predominii la popoarclc eu un CUll oricntat spre
astro logic, si cusclc rotudc",
Casclc patrate ne vorbcse desprc orientate, dcsprc cx istcnta unor
dircctii privi lcgiutc. despre dircctii fastc sau ncfastc.
in China antic;; loeul de casa ~i oricntarca accstcia ern stabilit de
gcomam, insotit in ccrcctarilc sale. printre ahclc, de busolii. Gcornantul
urmarca sa idcnti fi cc dircc tiilc propicc dupa care se ccrca orientatii casa dar
~i intcractiunilc ei eu eclelalte ease asa fel incat energiile pozitivc distribuitc
in local itatca sa nu lie afcctatc,
Constructii patratc vorn gasi ~ i in Egipt ~i Mesopotamia, in Dacia, in
Grccia si in Roma anti ca.
Casa m alga~a cste numita ~ i casa astrologica. Oricntatf in principal pc
dircctia Nord-Sud casa CSIC un adcvarat ceas solar.
Ca ~ i in cazul templclor toatc ctapcle constructiei au un caracicr
ritual, Casa nu se inchcic pur ~ i simplu, sc face rcccptia ~i sc plcaca.
Tcrm inarca casci CSIC incrcdintata uncori proprietarului carc batc ultimclc
scanduri . 0 rcgula larg riispandita cstc aceca a balcrii pc acopc ri ~ a unui
buchcl sau a unui bmd. TOI pc acop cri~ sc pol balc altc obiccle: cmci
(pcnlru lume.1 cr~l i na). coamc (ca simbol falic) CIC, loatc avand sens
apotropalc.
Dcscori ne ui lam cu surprindcrc la fomla rnlinal implclil;i in Icmnul
porlii sau al slalpilor casci minunandunc dc arta sculplomlui. Dar maiastra
implctilurA ';'1Uchipu l scuplal la intrnrc. la col!uri . la fcrcSlrc sau pe acopc ri~
nu arc nimic afacc cu arta.
U~a csle till loc dc lrcccrc. Ca urmarc cI trcbuic lrnlal cu loala alcnlia:
~ \ lilr:',xl (ll1l1~UC: ..k H\~~ti\'ai 1U.\liqUl:1 - 1836.
" (I~n\. INtfOl\lai lk.'~ G""\Il'3:phi,- ..1 tdic"'n. GaIlIlf.jlJ . 194K.

"cand ic~ i fi i circumspect, cand intri.. reme-re" spunc 0 vcchc zicalil

chincza,
Usa cste bogat lmpodobita cu imagini sacre sau chipuri mcnite sil
'perie duhurilc rclc: usa ponte ti pil z it.~ de oameni cu cap de clcfant, de tigri,
de caini etc. I.a romani usa era pilzitil de lanus, zeu cu doua Ic!e, una intoarsa
spre exterior alia spre interior. La uncle popoarc sc atarnau ~ i sc at.'irnil incil
arnulcte deasupra usii: la cvrci, urmand poruncile Deureronomutui (VI 9) se
scriau lcgilc pc Ii'la usii sau, mai recent, se pun rnici suluri in caserc batute
pc locul usii ~ i sunt atinsc CII vcneratie la Iiecare intrare hi astazi III mari
hoteluri din Israel ve-li intalni lIceaSla practical.
Ritualul de imrare II I prospctei ncveste incepc, la millie popoarc, cu
venerarea usii, Nici pragul nu esic tratut oricum. Marcand locul de Irecere pc
el nu se calc:', nu sc incalcca. neori, pentru a tcri pragul de prost tratament
se prcvedc 0 trapta spccialj, Piciorul cu care sc trecea pragul, la vcch ii
romuni , era piciorul drept,.. Timara sotie va intra in casa trccuta peste prug.
La chinczi cuvantul casaloric inscamnii si "a trccc poarta",
"895. Cand eopilul nu urnbla in pi cioare la limp, I se leagli dcgetu l cel
marc de III picioru l slang cu dcgctul de la piciorul drept CII un lir de lanli
rosie ~ i se laic llrul drepl in doua, pc prag, cu 0 secure. Cincva intraba: 'da
ce Iaci acolo?' si I se raspundc 'taiu frica copilului' - (Macedonia)?"
Imi place ~i astfi zi, sau poate mai ales asUizi sa ma ascz vara pc
prispa: miroasc a pamam, din casa vine 0 boarc de racoarc, acopcrisul
umbrcstc pri spa; sc mai poatc adauga umbra unui plir singuratic, Minunatc
momcntc.
Vii cu totul cli pri spa cstc 0 zona specials a casci: un rei de purgntoriu,
Estc port iunca cc scparii casa, cosmosu l, de spatiul curtii, haosul. Pc pri spli
q ti intrc lumi: aici tc prcgatcsti pcntru a intra in cosmos sail pcntru a
in frun ta haosul transformandu-l in cosmos.
Frumosul par nu cstc dccorativ si ell alai mai putin cultivat pcntru
fructclc sale: cstc un copac adllcator de noroc, dc bunaslare. Rolul sau
singur~l ie esle aeela de a apam casa ~ i pe locuilorii aecsteia dc rele.
fn muhe case cra prim il ~i Iralat eu mul l rcspcct un oaspele ciuda!:
~arp el e de casa. ()spe!it la masa, hriinit uneori din ac el~i blid eu copi ii, csle
o liin!a pa~nicii, traind mai mull pc sub podele ~ i asigurnnd protcc!ia casci ~ i
a locuitorilor ei. Accst oaspclc ciudat cra bine prim il la roman i. la m~i. Ia
lituanicni. la tinlandczi ~ i ... chiar la zu lu~i .
Vorbim aici desprc riizboiul psiholronic. despre amle tcribile ce pot
rade omenirea de pe ra!a planclei in calcva e1 ipc. Ne miriim ca miei
popula!ii lin mO l'\ i ~ la zcii lor ~i -~ i onorcazii. in rclul lor larii ~ i pcna!ii. Noi
ii numi m nccivilizati . La observatia mca. un bii~tina ~ cu 0 zdrcanii in juml
br.iului m-a inlrcbal zambind: undc sunt s l riimo~ i i tiii'!

1ArNr OOtu\'\." i Crl."Jilll1~i sup..rsil lii al..: popurului luman. kUCUh."'ili. IYI5.
l< Atrur WN\..j S~Ulh:k J..: Cis.:.. Anald l." AL~'nlt6 Roman... llJmul XI. 194: .

In lee de inehelere

MA va lntrcba poatc eineva cc s-a intamplat cu tcza de doctoral'!

imic. Din varia motive am abandonat-o, NU MAM Mi\1 /\ TINS P/\ N/\
ASTiizl DE ACESTE MATERIALE: au trccut peste ele 19 ani.
Pri n 1996 am intrat intr-o li brarie din Geneva; sc numca DELI'HICA.
Am glisil acolo, pc un obscur ran dedicat radicstcziei, 0 lucrare cc vorbca
dcsprc radiestczic ~ i consiructia casci, Am rasfoit-o si mi s-a parut
cunoscuta: era partca din teza sperata despre care am vorbit aici. La lista de
autori tigurau cam reate nurnelc cunoscutc rnie ~i din care am tolosit aici 0
loarte mica parte. A da .. anu l: anul publicari i era 1989. Cand am abandonar
eu ciiutarilc mclc. Si era lot parte a unci lCZC de doctoral. Simple
coincidcntc prccurn toatc cclc dc rnai sus.

COMU, ICARE TENDENTIOAS,\

C GRA D IUDICAT DE PROFIT

PRETUL
CRE DULITATII

Lu cretia Eugenia lIREZEANU'

H-~'

lire in a lime of sclence. techniques and technologles. Inure and more lkfmn<'('r/
and developed, bnt w (' han' 10 be CIIH:.fIl/ how nt ' master them in order not to become victim
uf those tha: want to take an admnlage out of them. I. ife as it is Itklny colls fo using sume
survival tactics, like bto crummz.". We team 0 111' survival lessons i ll the p rst days I~f ourlives.
but these lessons teamed willguide u through the rest I~I ourlives.

In actua litate suntem "harponati' psihic si material de rcclarnelc

divcrsclor produsc. toatc miraculoare, toate "ncmaipomcn itc": mcdicarncntc,
detergcnti, cosrneticc ... bcrc .. .automobile. iciodata ill rcclamc nu apar
condiliilc standard la care lrcbuic sa corcspunda produsclc ci ni sc prczirua
diverse, simulari, ale pcrformantclor,
Aflam adcscn dupa ani de folosinla II unor produsc, in specia l,
mcdicarnentc sau alimcntc, ca au fosl intcrzi sc pcntru ca s-au dovcdir a Ii
contraindicate!
Svau initiat in lJE pcntru a nc autoproteja cursuri de initicrc ill
imcrprctatrca etichctarii ~ i se pune tot mai mull accent in cducatia ~o la ra pc
aspectele tehniee ~i experimentale pentru a nu rnai Ii prada usonra a inposlurii
ridicata la "politicii de fi rma",
IJe ce oamenli illlelil:ell(i cred lucruri .~llIpide ? a fost intrebarca pc care
si-o pun lot mai des inginerii ~i cconomisui, sociologi, psihologi, pcdagogii ~i
al!i ' pee i a l i ~l i ill domcniul invcstigatiilor psihicului omenesc,
Rar, foartc rar, lot rnai rnr! clneva eanlare~le informatiile inainte de a sc
decide cc sa creada, cc sa cumpcre si la ee (mai) folosestc. Cci ma i mul!i au 0
slabA corelane a dovezllor emplrlce, loglcc, adica eclc bazate pc propria
cxpcricnta scnzoriala ~ i pc gandirea tc h n i eo- ~t i i n ! i lica . Suntem mai tentat] 'a
credern in miraculc dccat in stiinta \ii consuinta noastrs, carcsi clc 101 un miracol
al crcatici sunl.
lcsirea din accasta stare de fapt, deja instaurata, de citeva deccnii, cste
educatia perpetu s logleo-\illln llfieAdcmon strattvs, cxpcrtmentala adica sa Iii
invalat nu numai ce sa gan dc~t i ~i sa-Ii argurncntezi in special, ci \ii cum sa
dcrnonstrczi logic pcntru a actiona "strategic"! Viala in civilizatic sau in
salbalicic. in vrcrnc de pace S,lU de "rcstristc", de catacl isrnc \ii dczastrc, in
actua la jungHi a consumisrnului, presupune lehniei de supravictui rc, de ahilitare

a blocconomlci. Accsica sc inva!n din primele zilclc de v ia~~ intuitiv pe baza

imct igcntci primate si in ficcarc zii a victii in lunctic de rcccpt ivi tatc, pcntru c.~
de aCCSIC"invil\amintc" dcpinde restul victii noastrc ~ i cnl itatca ci!
u este niciodata prea larziu sa nc insusim accasta educatic, pcntru a nu
mai plat ii "taxelc pc credul itate", sanctiuni, in continua rnajorarc, peniru cil daca
se constau ca se poatc, se continua si ampl ifica!
u trebuie ui tat eil trioim intr-un li mp al $tiin\ci, tchnieii si tchnologii lor
101 rnai dczvol tatc si avansatc pc care trcbuic sa Ie stapfinirn pcntru a nu cadca
vicumc ale celor care sc crcd norocosi ea au ncrusinarca sa nc rnanipulczc in
scopul profitului personal.
Stll nla csre 0 str ucturs dc metodc $1 Icgl pcnrru dcserlcrea $1
Intcrprctarca fcnomcnclor trccute, prezcnte $i dc perspecrtva, care alcaiucsc
un ansamblu de cunostiintc care sc "critics $i sc confirms prin mijloace
tehnice, miisurahile cu actuala aparatura ~ i prin rcproductibi litatc, adica sc
obtin acclcasi rczultatc in acclcasi conditii expcrimcntalc ~i aplicatc. Acestc
conditii stricto $i rczultatc, sunt conditionatc ~i lcgifcraic de standardc. Pot f
uti lizatc pcntru aprccicrc ~ i mijloacelc crnpiricc ale cclor cinci sirnturi
consacratc, organoleptic dar autorizatc sunt numai cclc cuantificatc de
mijloacclc lchnicc actualc $i condi tionatc de standardc.
Din nclcricire unii sunt lipsi ti sau sc lipscsc, de cducatia care pcrm ite
lntclegcrea fundamcntala a modului in care opcrcaza $ti in!a. AmngilOnt l cantec
"ca de Sirena", al p 'eudo~t i in !ei , a crcdul iutii , care cstc foartc dcrutant si
amngilor. chiar irezi stibil , indifcrent cit de imcligcnti am Ii ! Astfcl devenim
vict imc inoccntc sau volunrarc alc impostorilor $i ale sarlatan ilor, categoric
"prolcsionala" cu vcchi antcccdcnrc ~i dovcditc frccvcnt in istoric cunoscutfi a

...

orncru ru.

lata un cxcrnplu ( rcal $i cdificatorl):

Dupa un studiu din anul 2000 al "National Science Fondation" din S A a
concluzionat, cu uimirc, cio 78 % dintre arnericnni uu crczut in tcrapia cu
magncti $i cred cAaccasta a IOSI 0 ~I i inln si 0 praetica .. . veche!
lalAill s.~ ~i rezuttatcle, concluzii ale unui raport $liin!ilic dcsflisurat pc un
timp lndchmgat ~ i pe csantioanc-loturi reprczcnuu ivc de sufcrinzi, inrcgistra]! $i
analizati dc Baylor College of Medicine, din anul 1997p5na in anul 2002, dupa
carc comcrcializ.1rc<\ lor a fost intcrzisa in SUA.
Magncti i eare se eomereializau pentru lerapii cmu picsc care aveau
dimcnsiuni de la cd e a unci monezi ( diamelrul dc la 20 45 mm, grosimca de

2-3 mm) lu cca u unci sahclc 2000! 11001 200 mm. In prospcclclc accstor
magncti, "sc prcciza" cil putcrilc lor sunt nclimitatc! pc baza "prcsupuncrii"
con fo rm cnreia climpurile magneticc imbun n ~~!esc circula!ia siingelu i ~i mnresc
aportul de oxigen prin in lluen~1rea liemlui din siinge!

aberati demonstrotii! Pentru Cll IIwl!.ne/ii comercializati emil

incompatibili CII cdmpu! blomagnetic IIman sl caracteristicile magnetice. dia,
[ero si paramagnetice ale componentelor
organlsmului I/IIWI/ 111/ produceau nici

un riiu demonstrabil pe termen scurt, In schimb, all aVIII puterea de a atrage din
buzunarele amerlcanilor peste 7miliarde de dolari din 1997 pin in 1001,
Incepdnd CII (//1/1/ 1000 si pinci in 1006 celebrul Colegiu de medicin a
studiat irfluemel crlstalelor (geme naturale si artificiale) asupra sllncilll/ii dar
si nivelul vdnzarilor si al impozitelor. rezultatele jiind publicatc la finele annlui
10116, In acest caz chiar s-a COnSI(/( cli in unele cazuri. infunctie de alimenuule.
se favorizeaza tendintele litiazice. adicli [ormarea unor "pietre" la nivelul
veziciiblliare si la rinichilor.
In ceca cc privcsc in tlucntclc rnagnctilor tcrapcutici, pc liinga dovczi lc
stiinti ficc, compctentc dar mai putin acccsibi lc curnparatorilor, studiul a propus
o metoda de vcrificarc mai acccsibi la, la indcmina tuturor, l lll experiment
detinitoriu!
.
UJ recoltarea lind probe de stinge SI! lmparte cantltatea IiI dOllo plirti.
lntr-una se cafund 1111 IIwl!.nel terapeutic, conform indicatlilor pentru
tratament, din prospect. li!lllalill parte \'a fi pllslmlll ca probamartor, depone
de magnet. Veti consata eCI rezultotele tuturor delermimlrilor care se
e!eclueazi'j pentru slinge. \'vrJi it/en/ice pentru ambt:le probe.'
Dar pUle/i observe t'CI pialillrile de sc;nl!.e de pe 0 /amll de slid cI (pi
microscopic optica) nu sunt modificate. in nici lin [el. de cdmpul magnetic a/
acestor magne/i. forma picaturilor sau sedimentare a globulelor rosii , aimp ce
delormeazli /III aranjament de pilill/rel de fier si ai /IIwr compusi cu anorganlci
cufier.
S-a rnai constatat eii cfeciul magneulor tcrapcutici, este unul mental ~i
linaeiar ~i nu terapcutic. lalii ~i unu l din cxpcrimcntclc cfectuatc pe subicclii
studiului: 0 parte din subiecti au lust culca]i pc sa llclc magnctice ~ i 0 aliii parte,
cgalii, pc saltcle obisnuitc, dar cu acelasi aspect, spunandu-li-se insil.. .invcrs!
Adica, celor culcati pe saltelele cu m(/I!.ne/i /i S-(/ SP"S ai sum culcati pc saltele
flirli magnet] si cei culcati pc saltelele flirci magneli all fost anuntati cci sunt
culcati pe sa/Me CII magneti!
* Au fost dcclaratc 101 fe lul de cfcctclc benefiee de catrc eei care au
dorrni t pc saltclc obisnuitc dar care "au luat la cunostiintfi" eii dorm pc saltclc
magnetiee!
* Cei care au dormit, de fapt, pe sallcle magncucc nu au declarat niei un
fel de efeete.
L1 efeetuarea unor minu!ioase analize medieale nu s-au inregislral
moditieari la eei eare au dorm it intre 30, 60 ~i ehiar 90 de nop!i! pc saliclcle

magnctlcc ~I nu au ~ l lllt .
Stupoarca a fosl ciind cclor supll~i cxpcrimcntlllui Ii s-all comllnieal
adcviiratclc eondi!ii cxperimcntalc ~i rczlIllatcic. Unii din eei amel iora\i chiar ~i
au rcdobiindit subil vcchi lc simplomc!

50

Accst test a dcmonstrat 0 da t~ in plus autosugcstii lc de care sunicm

eapabili S<lU ne fae alti i eapabili dar pc banii nostrii, ca~tiga l i cu muneA. Sa
demonstrat inca 0 data "putcrea giindutui" sau in terminologic modems. creel
placebo.
Arnuzante rezultatc si ameliorari minunatc, miraculoase! au lost dccl aratc
~i de un 101 de bolnavi care au crezut ea au IOSl tralllii cu apa magnctizata sau
"cnergizata" cu magncti!
In ambclc cazuri rczultatclc au fost influcntatc de ercarca predispozitici la
autosugcstic pcntru care s-a constatat eli "prctul" a fosl ~i a ramas inca dcstul de
ridieal.

51

OBI ECTIVAREA ~ I C ANTIFICAREA EFECTULUI

1I0MEOPATI C PRIN ANALIZA 'ONLINEARA
COM P TERIZAT,\ (METIIATRO '-OBEIW N)

Liana J\IARGI:'iEA:"i..
An. :\1orl. ~ I ,\ RG I:'i.:A:"i
Carmen SFR,\~GEU'
Iulian RUJ OREA:'/U'
Elena Geanina TOl'iRLA:"i'
Nonlineur n illpn()s;s CcJmput4'" Syst.:m uses rh, torsio m",hve/ ll'hich III the moment is
urh? ~I thl! ma st advanced methods ~f ,HcI:':'kJ5t;CS ul tlre cellulur magneticfields . llnlik MRI and
ramputer IcJnI()J!,ruplry. tIl(' NJ. S cmCl(~'sis does II()I ""('11 hiJ!h i""'nsily mllJ!,,('/ k l;(,/d.'~: it us es low
intensity fields II;th (I tow frequency similar ta brain tbetu wan,'s. 17'4' method ~ 'r:1S first used in
d 't'm;stry in order IcJ idelll;!)' complex ch..rmicals (uk/ ltJtkry is used ( 1$ a diagnosttc /<Jvl .t(jr ,h.."
human budy. Allh,m~h the Jhlml!upttlhic' ef/::d is well-known. still urI! doubts n:~ardilJ;:!. thl! clf!I!I'
mechanisms of its (1('1;1)" . NLS anal ysis o.:rfiji..-s fh," b ;()j~f()1J ;c fh,"Vry' pnJ\';ng tbe cromatic und
rf!.'iullllll' -e nJYt!( "l ion ~"'1Umr!lJpulhi, ' Yt!ml!(~'" {order fn /phy),

Horneopatia este 0 medicina de lip holistic. care privesie omul c. un lntrcg,

corp fizic, emorii (senrimenre). ratiune (g,induri), Planul eel rnai profund al fiintei
umanc cste eel mental ("!a lnceput a fost Cuvanlul"se spune in Gcnezu), urmatorul
este pl.nul emotional $i cel mai periferie este reprezentat de planul fizlc,
Humeopatia a fosr fondala ca 0 alternativa la metodele medicate
conventionale din vre rnea sa de catre n:numitul medic gern,an Christian Samuel

Friedrich Hahnemann la inceputul secolului XIX. In 18 10 a publicat prima cditic a

renumirului sau manual "Organonul". scris intr-un stil metodie ~i afo ristic, dupa
modelul scrierilor lui Hippocratc,
Esenta
metodei sale clinice este enuntata
astfel :

"Pcntru a vindeca cu blandele. rapid ~ i permanent. alegeti in fi ecare caz de

boala un remediu care ponte produce el insusi 0 afectiune similar:.."
Homeopatia an: drept pri ncipiu de baza similia similibus curentur, .diell 0
boala poate Ii vindecata daca administram 0 substanta (mult di luara $i potentata)
aceeasi can: a dererminat simptematologia. (Belladonna administrata in lonna ei
naturala de otmva din gardul viu "umbra ucigato.rc a nopti!" provoaca tebra mare,
stare de agitatie. setc, iritabilitate, pick tierbinte, fierbinteli insotite de dureri in gat
~i in ureehi. Belladonna administrata in lonna sa homeopata vindeca pacienrul care

52

are sirnprome similare, care este agitat, are fe bra marc. ii este sere, arc fierbintcli,
este iritabil, cu durere intlamatorie in gat $:1\1 durere intens,j in urechi),
Principiile homeopaliei
Sistemul de vindeeare al lui Hahnemann este bazat pe legi ~ i principii
dcmonsrrabile din punet de vedere clinic:
Legile homeopate de bal" sunt:
l.Legea Similariilor (Legea homeopatfl);
2.Legea dovezilor (tcstarilor);
3.l.egea remediului unic:
-l.Legea dozei minime (doza homeopara) ~ i Teoria dinamizarii medicamentului
(putenlii):
5.l.cgea direetiei vimlcciiri i (Legea lui Hering):
G.Doetrina miasmelor:
7.Prineipiul Fortei Vitale,
I. Legea similariilor:
Aecastii lege formcaza cheia de bazii a pracricii medicale, Simptomcle nu
constituie boala, de re prezinra rnijloaeele prin care organismul ineearcii sii~ i
recastige echil ibrul fiziologic pierdut, adid homeostazia. Fiecare complex de
simptome $:1\1 sindrum nu reprezinta boala ca atare, ci actiunea mecnnisrnelor de
aparare mobilizate de organism pentru a contracara intluenra
morbidI.
producaroare de boalii fie cii este datorat actiunii bactcriilor, virusilor, modi fi carilor
atrnosferice, pol uarea mediul ui lnconj unnor, tulbunirilor mentule. ernotionnle ~i
alrele, Suprimarea simptomelor (cunoseuta sub numele de antipatie sau
contrapatie) este unul din cele mai mari pcricole pe care lc prezinta mcdicina
alopara.
].Legell dovezilor
Testarea substnntclor pe volunrari umani sanarosi pentru a determ ina
imaginea lor simptomatologica loraIii. in seopul de a le fo losi ca remedii pentru
pad en!ii cu simptome :l~emana lllare . Substantele folosite au fost plante medieinale,
substante minerale ~i anirnalc.
3. Legea remediului lillie
Pcntru 0 vindecare de duratii a pacicntului, medicul trebuie sii prescrie un
rernediu unic care a dovedit la testare cea mai marc similitudine cu cornplexu l de
simptome al pacientului. Prin unnare, esre nevoie de mullii muncfr, timp. energie,
specializare ~ i daruire din partea medicului pentru a identifica remediul corect.

Aceasra se numeste imlividualizare. In homeoparie tiecare pacient este lratat ea un

individ unic ~i aparte, Desi boala pentru care diferiti pacienti consulta medicul
poate Ii acecasi, dupii semantica medicine] aloparc, rcmcdiul homcopatic specific
poate Ii diteri t pentru tiecare.

53

,4.Legea dozei

minime (dozu homeopaticii)

In homeopatie medicul trebuie sa prescrie 0 doza minuscula pentru a nu
produce 0 agravare a simptomarologiei pacienrului. Actiunea dozei minime este
compatibiln cu legea Arndt Schul tz, can: alirma en dozele mic i stimu leazn, dozele
medii paralizeaza ~i dozele mari ucid, Potrivit acestei legi actiunea dozelor mici ~ i a
celor foarte mari din aceea~i substanta asuprn materiei vii cste opusa.
5. Legea directiei vindecdrii (Iegea tut Hering)
in procesul de vindecare se observa ci\ simptomatologia principala se
indreapta de la centre functionale rnai irn portante spre uncle rnai putin importante
din organism. Cu alte cuvinre, de la organele vitale spre piele ~i in contextul rnai
larg al individului ca lntreg, de la centrii mentali la cei emoticnali ~i in Iinal la cei
lizici. Daca sc giis~l~ adevfirntul sirnilimum, simptornele se vindeca in
conform itare cu cdc patru legi de directie ale lui Hering: de sus in jos. diniiunlru in
afara ~i in ordinea inversa aparitiei lor.
6. Doctrina miosmelor
Pentru a explica trasiiturile eredo-familiale, Hahnemann a introdus miasmele:

psora, sycosis ~i syphilis. In cursul cvolutici homeopariei s-au mai descris si alte
miasme aparute in urma poluarii atmosferiee. a alimentaj iei nt:Siinatoasc (multi
aditivi alimentari), a stressului. Unul dintre cei mai mari homeopati actuali
Dr.Rajan ankaran descrie 9 miasmc: aCli ta. tifoidica, malaricii. dermatomicoticri,
sicotidi, cancerinica, tuberculinica, leprozica. sitilitidi.
,7,T'ril/d piulfo rtei vitale
In Sian: de siiniit:lle. toate Org:IO~ Ie. [csuturi lc ~i structurile functioneazs astfel
incat persoana nu este cun~tientii de. de. Furta care genereaza aeeste timc!ii ale
organelor se numeste forta vitalii. In starea de boala, forta vitali; generata in
organism cere ajutor produc:ind senzatii anormnle in scopul de a-l avertiza pe
bolnav ~ i a-i furniza medieului semne ~i simptome. Remediile stimuleaza
capacitatea de aparare a orgnnismului (furta vitalii). deci sistemul imun aflat in
str.insii inrereonex iune CU sistemul neuroendocrin,
Complex ul euergetic al enrpului uman
Corpul uman este un complex energetic can: g~ n~r~:lZ a toatc formele de
energie obisnuite: electrica, magnelka. tcnnkii einetk ii ~ i electrornngnetica care
pot Ii detcelate prin diverse mclode. una dintre de liind deetocncefalograma.
Fiinla umanii ~Ie eonstruil'; pe tn:i pl'IOuri S<llac,impuri ~n~ rg~ tice :
a) Pl anu l m ~ nta l -spi ri ma l

b)Planul emolional' psihie

e)Planul tizie,materi al
PlwJIII II/ellial ,spirilllal
Includem lalura spiritualii a liintci umanc la nivd Illental deoarccc ea pennite
evolutia sau progrc:sul ~i c:xistt. tie ch iar nUl1li1i ea "stare lateola" la toJi indivizii. eu
cat mai evoluat este individul. eu atat mai dczvoltat estc aspcelul lui spiritual. Cand

ace:lsla spiritualitatc se dezvolta pe calc natura lli ~i s:m:,loasa. omul arc un

sentiment de umilin{a ~i are 0 inclinalie spre altruism. Un individ dezvoltat spiritual
se bucura de un profund sentiment de liniste mentala.
Un alt aspect al planului mental, maijos pe sC:lra ierarhici decfit eel spiritual
include procesele de gandirecapacitatea de a compara, sintetiza, analiza. eomunica
perccpc etc.
Pentru ca facu ltatile rncntale sa fi e consider-lie sanaloase trebuie sa aib:,
unnatoarele cal itati:

l.Claritatc
'7
_.Coc:n:n{a
3.Crcalivit:lle
o creativitate sanaloasa trebuie sa fi e mot ivata de doua inlenlii escntiale:
I.Sa serveasca individul prin satisfacerea necesili'i{i1or proprii, lueru care sa
duca la evolutia individului.
2.S:1serveasca altura in acelasi limp. cu aceleasi obiective,
Planul emotional-pslhic
Planul emotional este acca parte care gcncreaza ~i lnrcgistreaza emotiile. in
masura in care individul nutreste sentimente pozitive putem spune ca este sanatos
din punct de vedere emotional, Emotiile constant pozitive sum 0 imposibilitate,
starilc opuse, intre care oscilam, sunt parte a naturii tad mului emotional, La
indivizii bolnavi, subconstientul este de obicei lncarear cu puterniee impresii
negative care pol controln ~i man ipula comportarea individului. in limp ce
persoanele sanaloase au de obicei un subconstient "CUr-II" ~i "usorceen ce le
eonfern un marc grad de libertate.

Plannlfizic
Corpul tizic este pnrtca liin!ei urnane careia is-a acordat p,ina acum CC:I rnai
marc importan!a. 1\ fost analizat, disecat in structurile sale anatomice ~i tiziologice
la un nivel tara precedent. Cercetarile oarnenilor de ~Iiin la s-an concentrat asupra
unor fenomene izolate-legaturi singulare intr-un Ian! inti nit de proeese biologice ~i
nu a fost luat in consideratie cum reactione:lza organismu l ca lntreg.
Modul de aparitie al bolilor
Organismul raspunde instantaneu la 0 intormatie erilica urmand 0 schimbare
~i 0 rearanjare in vedcrea distrugcrii, indcpartari] sau proccsarii acesrui stimul. Din
acest moment organismul nu rnai ponte Ii schirnbat prin acca informatie S:lU stirnul,
atingandu-se un punct de sarurarie. Dupa :lparitia acestui punet de slUm!ie ap:lr
simptomcle ca cxpresie a mecanismelor de aparare ( mecanisme de aurorcglare).
o boala se manifesra doar dacti j r e<WII!<1 S'I;IIIII(II(II; si org al/;SIIIIIIII; coincid
(susceptibiiiIare) ,
Din punct de vedcre al frecventelor, cele mai inalte frecvcnte apaqin
planurilor menrale, iar cdc joase eelor tizice, iar energia care cste utilizala de loat"
planurile c-sle Energia Univesal:l. Prcdispozitia sar expliea prin malrici energelice

55

modilicate, care genereaza vulnerabilita]i in diferite grade. Stimul ii S:1lI informatiile

put Ii pozitive sau negative. induc,ind tie evolutie, fie degenerate.
Homeopatia sustine ca din punct de vcdere cl inic:
a)EfeclUl lerapcutic este mudificat prin diluarea medicnmentului:
b)Ercctultcrapcutic depinde de sucusiune sau rritutare:
c)Efectul terapeutic, pe u perioada mai lunga. nu este 0 funetie liniara, ci una
sinusoidalii.
Legea AR~DT-SCHULTZ
Descoperirea de: catre Hahnernann a microdozei a lust examinata amanuntil
de medicina conventionala ~ i numita "Legea Amdr-Schultz't-care spune: la fiecare
medicament, dozele mici stimuleaza, dozcle medii inhiba, iar dozele rnari ucid,
Acum este cunuscuta in biologic ca "Reactie bifazica", iar in tarmaeologie sub
denumirea de "Curba raspunsului in functie de timp". Prepararea remcdiilor
implicii diluarea ~ i succesiunea, In practiea homeopata. dilutiile folosire pot aj unge
de la I la 100 um1ata de mai mull de un miliun de zerouri, de exemplu potentele
1M.
Corespunzator lporezei lui Avogadro. numarul lui Avogadro este:
Igm greutate molcculara- <J,02x 12123 molecule
I solutie mularii=6.02x10123 mclecule/liuu
La dilutiile peste 24d S:IU 12c exi sta o probabi litate mica ca macar o
molecula a mcdicamcntului sa lie prezenta in csantion ~ i lutu~i s-a observat la
accste dilutii un raspuns clinic extrcm de purern ic,
Ipoteza solvenrulul reglar
Aceasta este ipoteza cercctatorului australian Callinan pentru a explica
act iunea potentelor. Medicamentelc actionealii asupra mernbranei cclulare prin
mijloace chimice ~i fi zice. Anumiti receptor] ai medicamentelor se ~lic ca sc afl a pe
membrana cclularii. Multe remedii homcopate soar putca sa actioncze la acest nivcl.
Baza teoriei receptorului e tc modelul "Iaeat ~i cheie" pentru a expliea actiunea
enzimelor, Se considera ca recepiorii apar in doua zone principale:
a)Membr:mele cclulare, ca parte conslitutiva a stratului dublu de fosfolipide.
b)La nivelul enzimelor care sunt ~ i proteine ~i au un nivel calitativ activo
Tenrla perturharil moleculare
Accasta teorie care apartinc lui Belleau ( 1965) sustine c,i medicarnentele ~i
substantele ascmanatuarc put forma un complex "lacat-cheie" in zona de reglare a
proteinei rcceptoare ~i ca aceasta cornbinatic modifica macro-moleculelc dintr-o
stare de repaus in una cu u contigurarie schimbata in can: devi ne u enzima
eticienra. lnteractiunea receptor- medicament poate modifica contiguratia
protcinelor. dar mai poate modifica struelura apei cc inconjuarii ~ i penelrcazii
proteina. av,ind d~ctc prunUn\alc asuprd tonnci ~i aClivita!i; cnzimclur. Estc
necesar ca 0 proteina sa tic f1 exibilii pentru a ac!iona elicicnt ca enzima sau

56

receptor de rnedicamentc, S-a descoperit ca aceasta tlexibilitate este mull

modificata de variatiile structurii apei. Structura apei este puternie modi ticata in
rcmedi ile homcopatice de potenta inaltfi. Chiar daca nici un medicament nu este
prezent, metodelc rezonantei magnetice nucleare arala ca trnnsmitatorul s:a
schimbat tlzic, iar accasta modi ficare poate li transferata in tluidele din corp, In
dilutiile scazute. unde exista cantitati semnificative de medicamcnte, modificari le
structurilor proteinelor in cnzime se fac in principal prin internctiunile receptormedicament, Moleculele remediului put Ii energizate prin sucusiune, proc es de
mare importanla in di lutiile inalte, Sucusiunea produce ruperea cristalelor de apa si
stabilirea noilor structuri de hidratare care sunr mai stabi le ~i paslre"7Ji mai bine
conrinurul informational al substantei dizolvate, Aceasta pare sa lie baza energizarii

potentelor inalte in homeopatie, In procesul dilutiei si sucusiunii mcdicamcntclor,

se pare c,; intormatia esre transterata de la medicament la structura solvenrului,
Fonnarea structurilor stabile de apa in mcdiul unci protcine globulare arc efecte
putemice asupm fu nclionari i acesteia. Proteinele sunI capabile sa conduca
impulsurile energiei din punct in punet in matriceu lor, iar aceste impulsuri iau
forma de unda de soc cc tree prin proteina, La baza accstui cfect sla mecanica
cuanrumul ui molecular, care descrie tazele vibratorii permise moleculelor inaintea

dezinregrarii.
Teorla biofotoulcA(Tralan Slanclulescu-200S)
Un rcmcdiu homeopatic poate li asirnilat cu funqia de rczonator biofotonic,
avand functie dubla:
Functie energelica: srimuleaza - Iivreaza, prin mecanism de rezonanta,
energia interna a sistern ului receptor ~i activcazi proccsul de regenerate.
Functia inlomla! ionala: joaca rol de sislem disc capabil sa amintcasca
urganismului bulnav care si-a pierd ut memoria camp (memoria matriceala) soflul
original.

In cazul ulil i7Itrii rernediilor complexe homeopatice se da ocazia

urganismului sa .~ i aleaga frecventa speeitica pentru vindecare.
Teorla cuanlidi a informa liei
Din lmbinarea teoriei informatiei cu teoria cuantica a rezultat teoria Clllllltic,i
a i"ji,mwfiei (ex . van Hoven 1982 teoria euaruumului entropic care sla la baza
aparitiei tehnologiilor rorsionale de analiza non lineara a sisternelor eu aplicalie in
geolizica. astronomic, meteorologic. macroeconomic. medicinal. Teoria cuantica
moderna a c,;mpurilor ba7"ta pe 0 dialectiea eumplex a. prin extinderea modelului
newtonian, postuteaza conceptele de simelrie ~i intemqiune eu rol armoniu nt care
au model matematic (algebra Lie). Aceasta analiza non lineara are la baza teoria
cuanlumul ui entropic parte din teoria inlonna!ionala dezvollat,' de T. Van Iloven .

57

Mcthatron cste un generator non-linear cuantic de oscilatii electromagnetice

ce intc:rterc:al.a cu biocampul intornuuional al creierului, :II dirui invenrator t:S(C:
Academicianul V.1. Nesterov, Prcsedinicle Academiei Internationalc de Analiza

Nonlineara. In urma internctiunii dmpuri lor magnetice de slabii intensitate cu

structurile organice, aeestea din urma inlra intr-o stan: metainstabila (ca unnare a
modificarii la nivel cuantic a structurilor de spin ale electronului). Raspunsuri le
vibrntionale rcccptionatc de aparat sunt tra nsform nte in "imagini" digitale
energetice tetradimensionale (holograma neurula), Accasta investigatie adauga si
elementul timp realizind 0 scopic 4D .virtunl NLS-Scopy" fi ind posibila evaluarea
dinamicii a gradientului entropic ~ i a rendintei sale evolutive pe baza rnetodei
"pattern-urilor" .
Rezonanta reprezintn un fen omen inteligent prin care se realizeaza 0
corn unicare bilalemla intre sisteme asemanatoare cu posibilitatea transterului de
informatie, materie ~i energie, Astfel se realizcaza comunicarca si in cadrul
sisternelor vii.
Inductia prin n:zonan!a presupune preluarea amprentei sistemelor celor mai
coerente ~i organizatc de catrc sistemele cu 0 cntropie crescuta (ierarhia acccptata).
Rcl",I" Om-Unlvers

Omul cstc rezultanta fireasca a unui proces autorestructurnnr fi ind nu centru l,

ci 0 veriga a realiUi{ii ee-l inglobc:a7.a. un part icipant la structure dinal1lic~'i $i
evolutiva a Universului intr-c realitate nmitidimensionalii. Vindccarca unui
asernenea sistern multidimensional presupune schimbarea parndigrnei carteziene a
modelului de sanatate si boa la, Starea de sanalate si de boala nu se pot rezuma la
structura anaromica ~ i fl ziologica, ci si la structura dinamica complexa si
internctiunile c:impurilor energet ice interconectnte ~i a modeleler in form nlionale.
Sanatatca este eliberarea de durere in corpul fizic, stare de bine general:
eliberarea de pusiune pe plan emtional, avand ca rezultat 0 stare de calm ~i
seninillatc: ~i eliberarea de egoism in sfera mentala, avand ca rezultar tinal
uni ficareu totala cu Adevarul. (G. Vithoulkas-laureat al premiului Nobel pentru
Medicina Altcrnativa.)
Etectul homeopatiei, care panicipii la corectarea relalici Om-Univers, ponte
Ii cuanti fi cat cu ajutorul apararul ui Mcthatron-Oberon, Alegerea sirnilimum-ului
este r:lcililatii de tcstarca prin Nl.S, amprenta cncrgeticfi a rernediului anul:ind
amprenta bolii,

ell: clinic:
"Thuja este un rernediu puternic sicotic, Una din principalele sale indicatii
este sentimentu l de fragilitate, sentimentul cii este ging a~ - un sentiment de
slabiciunc interioara. Pc plan cmo!ional accst sentiment de rrdgilitate sc manifesta
pri n teama de a n u-~ i picnic reputa!ia in societate. Pcrsoana credc c:i arc 0 anumita
imagine in socictatc. C~I tiind 0 persoanii religioasa. intcgra din punct de vedere

58

moral, curara. cnesta, lipsi td de slabiciuni urnnne cum ar fi nccinstca, tcntatii le

sexuale etc. Intati~t: al~i u imagine elevata a proprie persoane $i se teme cia once:
mie:; scapare din partca sa ar putea dezviilui adevarata sa fata sau partea lui proasta,
pe care a incercat s:i 0 ascunda. Pe plan fi zic avem intcpcnirc. care este 0
manifestare a ti xit,Wi. Sunt friguTll~ i ~ i le place sa fad baie in apa flerbinte".

SufletI Il!III ediilor

Se observa cum in urma administrfirii remcdiului homeopal. Thuja-arborele
vietli, entropia scade favorizfind, prin online, vindecarea,

'n "

1. ... W

(; M

Aft

~~~-""- - - - - - - - - - - - ,1
,

, 1.

,
'+1"
,...
.. .

. ,.
I

....

, ..

,
In loc de concluzii: "lntunericul sau absenta luminii lnseamna ignomnta. Din
acel nccunoscut absolut, caracterul suferintei (pacicntului) icse la lumina prin
observatie ~i informatie, devenind in cele din unn" [impede ca si lumina zilei ,
ajungandu-se astfel ln conccptul remcdiilor."

59

BIBLIOGRAFIE
I. George Vithoulkas, UII nou model de s,illlJrale si boahi, Editura Pan Europe,
lasi, 2002.
2. Rajan Sankaran, SIIJlelll1 remediilor, Editura MiniEd.
3. Dumitru Dobreseu, Farmacologi HOInmpalii, Editura Minesan, Bucuresri, 2007.
4. Compendiul Lucrarilor Anatecor Arad 22-24 Septembrie 2006.
5. Richard Gerber, Medicina Vibraliollala. Editura Elite, 2005.

6. \\'Ww.\llxr\lns~r\'iq;.WIll
7. \\'\\'\v.al!JXlrat-obcron.m

L:M f ClujN;sp."1I Cliln lr;:l ,k" f'U i ll~ W.k~ ' : Ctlllt'.l>r. Liana M ir~ ill( ;sn- IUcdi.: ('nnw fl(Wl\k'1l'. 1)" 11"" in
$1iintc Mnli..... le, Cmnpt' ('~ in 1Irm."'tIJUIK-. Ur.C.arrnnI SrrlngnJ $t'f Lu.:r.iri. nltdi.: pinal Mc::eti"ini Ku.:k-.ui.
()fl.:h"

In Sliinlc M(dk.~"Ic'.

Cceuul m.:di,";I1[ bin Vitt i O ujNapt, -a: Dr. Ani M:nu Mif~in.:..n ~It.dil,..ini II( F::mlilie.
SptLdul Oini..: Judc1canOuj: I>r .l uli:m Rujl'lnn Mew..' rC/il:lcnl ~cUl't ~~ic .
SllibluJ Chni.: Ik R"""Uf"' 41c Cluj:IJr.Il:1u Or.lnin.::l Tfllirbn Mnti.. t(ln n Mati..-in.i fi.ti..-J.. m.'\IIXfWl: p tu.1nroWsir.
4

60

o TEnAPIE SPIIUT

ALA cALATORIND I'RI EGIPT

PE URMELE SFINTEI FAMILII ~I ALE PARI TILOR

PUSTIEI
lonela Simo na COFOR .

ThrollJ.:h a :orung belief. through a sustained ..iron (ult/ through selfsocnficc Hl.' may
be able /0 gel in touch with the i'!fo m zaliolla/ and 1:11(,''';:Y bodies (/ B) thai m~r be l omltl
around us. This phenomenon It1cJJ1{r toot: ploceln sacred places.

t. lntroducere

til pcrioada 6-1 8 noiembric 2007 am mCUI 0 cxcursic in Egipl. o rga ni za~~
de Ccntrul de Pclcrinaj al Patriarhici Romanc, intr-u n grup de 30 de pcrsoanc.
S-au vi zitat catcva obiectivc turisti cc vcstite ale Egiplului. dintrc care:
Pirarnidcle $i Slinxul de pc platoul Giza, Muzcu l de Egiptologie din Cairo.
Valca Regi lor cu mormintclc faraonilor si murnia lu i'Iutankamon, Templul
rcgi nci ll ntshcpsur, Colosii din Memnon, Templul Karieak, Farul $i Bib lioteca
din Alexandria. suqiunea Hurgada de la Marca Rosie, cu sculundare in Marea
Rosie.
Dar. pc langa aecstca am mai vizitat 23 dc Manast iri $i Biscrici ortodoxccoptc, locurile pc unde a trccut si a poposit Sfanta Farnilic (S f. Iosiv cu Sfarua
Fccioara-Maria si pruncul lisus) si am urcal pc varfu l Muntelui Sinai. locul undc
Moise a prirn it de la Durnnczcu cele 10 porunci ,
Crcdinta ortodoxa copra $i crcdinta onodoxa crcstina au 0 cscnta corunna,
intrc elc cxistfind doar catcva difcrcntc
ncscmnificativc.

Majori tatca manasliri lor $i biscrieilor paslrcaza rnultc Sfinte MOa$IC

(lntrcgi sau particclc) ale unor Sfinti care au trail in acele locuri, unele dintrc
mOa$IC liind gasilc atunci c:ind s-au facut sapaturi pcntru noi lc constructii.
Ce rn-a detcrminat sa rae aceasta lucrarc?
Cand am plccat din Bucurcsti sprc Egipt aveam 0 durere putcrnica de
spate $i m ~ gandeam c~ nu Ill ~ voi putea incadra in riunul cxcursici , Dar. dupa 0
noaptc pc drum $i dup~ 3 -~ zilc de cfort, spatclc nu Ill-a mai dunn si nici nu
simteam oboscata. Aiunci am ccnsticntizar c.~ ccva s-a pcuccut, e~ am primit un
ajuior dumnczcicsc, ajutor care rn-a insoti; pan ~ la sffir$ilUI cxcursici .

In mod asemanator liecare pcrsoana din grupul nostru a fost lu utalii dupa
cal a rneritat si Ill-am hotl,rl'l ea la sfi,r~i l u l excursiei sa evalucz aecstc clcctc
benelice ale excursici la nivelul intregului grup,
2. Scopul lucriirli cstc de a testa el'liva paramctrii informational cnergctici
(I E) care sa indice cum a evoluat starea spirituala a turistilor din grup ~i
61

de asemenea. cum a cvoluat stares de sami lale a accstora la diferi re nivclc.

Masuralori le au lost lUeule la inceputul cxcursiei, la sm~itu l exeursiei ~i
la I an dupa cxcursic,

3. l\Ianaslirile, biserlcllc ~i locurlle sfl nte vizitate au fost urmaioarclc:

I. Morea Sf. Macaric eel Marc (Wadi EI Nairum) (rugaciunca de
scara): moastclc sr. Macaric eel Marc (cgiptcanul), Sf. Macaric
Alcxandrinul, Sf. Macaric Cctatcanul, morrnfin tul si 0 pane din moasiclc
Sf. loan Botczatorul.
2. Morea Romani lor (E I Pararuous): moastclc: Sf. Max im ~i
Domctie, Moise eel Ncgru, SI: Gheorghe. Sf. Isidor.
3. Morea SI: Paisic eel Mare (M. Bishoy): moastclc Sf. Paisie.
-I. Morea Siricnilor (EI Suriau) see. V: in cinstea Maiei i Domnului;
panicclc din mai multe moastc,
5. Catcdrala SI: Ap, Marcu - Alexandria: mormantul Sf. Ap. Mareu
moastclc: SI: Ap, Marcu, ale martirilor din EI Fayoum, ale Ep. Dioscor.
6. Morea SI: Mina: moastclc Sf. Mina ~i ale Papei ..... VI.
7. M-rea Sf. Abruarn (EI Azab): moastele sr. Abraam epe. AI
Fayoumului, ale SI: Gheorghe, Sf. Marcu, parte din SI: Cruce (25 Sf.
Moaste).

S. Morell Arhanghclu l Gabriel (Dcir EI Malak): constr, Sec. VI I.

9. M-ICII SI: Isaac - inch inatll sr. Fccioa re Maria (Iil Hamamat).
10. Mrca El Moumarak - in mij loeul Eg iptului: Cell mai vcchc
biserieii crcstina din lumc; :1 locuit Sf. Familie 6 luni ~ i 5 zilc - singura
biserieii binccuvantata ~i slintitii de pruncul Iisus - azi: 5 biseriei, 100
rnonahi, bibliotcca foa rte marc.
II. Mrca Drunka (sec. IV) - ultimu l loe (in pcstcra) unde a locuit SI:
Fami lie (Sf. losif vis - ingcrul: intoareere in Israel) aparitii desc ale
Ma icii Domnului (Postul Marc, 21 august): azi: 7 biserici eu numele SI:
Feeioare Mari a.
12. Morea SI: Pavel (sec. V): moastelc SI: Pavel Teleul.
13. Morea SI: Antonicl eel Mare (sec. IV) - morrnantul SI: Anton
1-1. Morea ortodoxa 7 Fete: inehinatii Sf. Proroc Moise
I'C/li/I:!'II/'I ,S'i/I' l i

15. Municlc Sinai - aseensiune pc Vf M. Sinai: locul unde Moise a

primit eele 10 porunci de la Dumnczeu
16. Morea SI: Ecatcri na (rnanastirc ortodoxa grcccasca): moastele SI:
Ecatcrina $i ale Sf. Stefan Sinaitul: Rugul Aprius, Muzcul de lcoanc
Biscriei din CAI RO
17. Bis. !if. Fecioare Maria din Zeitoure (construita de Pasa Kha lil
Ibrahim (... 968: 50 ani aparitia SI: Fecioare Maria),
18. Bis. Suspcndata EI Muallaka - inchinata SI: Feeioare Maria,

62

19. Bis, Sf. Gheorghe - moastele Sf. Gheorghe + temnita + uncltelc

de tortura, lanlul Sf. Gheorghe.
20. His. Sf Sergiu - moastelc Sf. Serghie, Vab si ale Sf. Bashnouna.
La baza Biscrici i se gas~te pestera el! a adapostit Sf Familie.
21. Bis. f. Mercuric (sec. VI) - moastclc Sf. Mercuric.
22. Bis. Sf. Simion din Mok katam - Biscrica din carticrul Gunoierilor
- Biscrica sapala in stanea cu arnfi tcatru (20.000 lueuri).
23. Bis. Sf. Paul: in pcstcrfi (cazut 0 stanca).
Odata cu biscricilc, in Cairo, am vi zitat ~ i un loc unde a poposit Smnla
Familic ~ i anume "Copaeul Marici" (Copacul Macarcia): de sub un trunchi de
coaja foartc batran se rcgcncrcaza mcrcu, in timp, 1111 copac,
Accst copac, a rugam intca pruncului Iisus, a adapostit ~i a hranit Sfarua
Familic,
Langa acest copac se ana:
- un mic Muzeu ce adapostcstc catcva obiccic folosite de Sfanra Familie
printrc case ~ i lcaganul de lemn in care State,1 pmneullisus ~i
- un lzvor de apa binccuvantat de Iisus ~i care a apaml atunci cand Ii 'us,
pnmcul , a atins 0 st.i nc,t
Multe dintre rnaniistirile enumerate sc anil in desert li ind ineonjurate de
ziduri inalle si grease pcntru a Ii Icritc de lurtunile de nisip dar ~ i de nilvil!itorii
dusrnani.
Catcva manilsliri sunt construitc in muntc, in stanc{1 ~ i ini tial au lost
simple pcsteri in care lraiau Sfintii.
La inceput reate rnanastirilc au avut dimensiuni miei dar s-au rcconstrui t
~ i s-au maril in limp, aj ungand azi s.'i cuprinda pana la 5-7 biscrici, 0 bi bliotcca,
o fcrmf proprie, pUI de apit.
Dintrc Sfintii cgiptcni: Sf. Anionic eel marc, Sf. Mina. Sf. Macarie eel
Marc, Sf. Paisic eel Marc, Sf. Ecatcrina, Sf. Apostol Marcu, sunt foartc bine
cunoscuti ~i cinstiti si in biscrieilc noastrc crcstin ortodoxe.

In uncle locuri sfintc amintitc au avut lac ~ i au loc in continuarc aparitii

ale Maicii Domnului ~ i uncle fcnomcnc luminoase (forma globulara, forma de
porumbcl, slalpi de lumina, .ploaic" dc lumini).
Am avut 0 marc bucurie cand am obscrvat pc catcva poze racllle de mine
in pcstcra Manastirii Drunka (ull imul loe de popas al Slintci Fami lii in Egipt)
aparitia unor ent im!i lum inoase, globulare ~ i anume:
- Coi le 0 cntitate in fotogra fi a ce rcprcze nta 0 icoana a lui Ii sus Hristos
din pe~ le ra :
- Coile doua enlita!i in fotografi a ce rcprczcnta 0 icoana a Sf. Fccioarc
Maria cu pruncul,

In timpul unci slujbe religioasc, intr-o biserica din Man{,stirca Drunka,

langil 0 ieoana a Maicii Dumnului cu pruncul a apann un purumbcl luminus
(1999).

63

4. Parametrii
IE care s-au testat

I. In fata lui Dumnczcu, Crcatorul, toatc gandurilc, vorbele ~i Iaptclc

omului sc impart in 2 catcgorii cscntialc:
Ccle bune, care formcaza vi nu!ile:
Ccle rclc, care formcaza p'~c'lle le,
Omul are posibi litatca sa se ascrncne eu T~ I~ I Cerese prin sporirea in
virtuti lc sale ~ i rcnuntarea I~ pacate ~i de accca, un studi u II I virtutilor cste eel
mai potrivit pentru a testa cvolutia sp i rilu~ l ~ a omului,
Pcntru pararnctri i sclcctali s-au rnasurat Corpurile informational
cncrgcticc (ClE) corcspunzatoarc accstora,
Un CIE estc 0 struc tura informational cncrgctica, de forma ovoidala, in
jurul corpului, ce coniine mcmoratc un anurnit ansamblu de dale structuralfi intialc pc care sc configurcaza viata,
Sau tcstat urmatoarclc CIE:
I) CIE al crcdinicitln Dumnczcu)
2) CI F. al nadcjdii (in Dumnezcu)
3) ( IF. al dragosici (de Dumnezc u)
4) CIE al virtut ilor (in total itate)
5) ClE II I smercniei
6) CIE III pacatclor (in total itatc)
7) CIE al mandrici
II . Paramctrii IE ee caractcrizcazi starca de sanatatc au fost:
8) CIE al S5 (in total itatc)
9) (IE al SS la nivclul spi ritului
10) ClE al SS la nivclul suflctului
II ) CIE al SS la nivelultrupului
12) ( IE al Holilor (in totalitare)
5. Metoda de masurare a acestor pararnetrll a fost metoda biodctcctici,
cca mai sc nsibi l ~ metoda (eu scnzor viu) pcntru siudiul structuri lor
subti le. nevazute ale omu lui ,
Toatc CIE sclcciatc pcntru testate se giiscsc in j uru l omului ~ i prin
biodctcctic se m iiso~r;; raza accstor CIE in dreptul ombilieului (in rnctri).
Pcntru Iiccarc CIE in parte sc fae catc 3 masuratori corcspunzatoarc,
rcspcctiv la calc 3 morncntc difcritc ale exeursici:
inai ntc de inecperca excursiei:
Ia s flir~itul cxcursici:
dupa I an de la tcrmi narca exeursiei.
Sc m~soa r~ . de ascmcnca, 0 va loarc max irn ~ a paramctrilor sc lccrati care
sc re.1 I i zeaz~ la ;-9 zile dup~ tcrminarca cxcursici,
Toatc m~ sur~lori l e rcprezinta media pc intrcg grupul de tur i~t i crcstini,
6. Rezultatelc obtlnutc sum rcdare in Tabclul nr.l ,
Corpurilc informational cnergcticc: (CIE) ale virtutilor, pacatclor ~i ale
51~ri lor de san~lale (55) III diferitc nivele: 55 gen~'f~ la, 55 I~ nivelul spiriiului. al
sullctului, al trupului si CIE al Stari i de boala, in momcnle difcritc ale exeursici.
( IE

(raza in
rnetri )

o zi lnairn e
de excursie

La sfii ~ilul
excursiet

Valoare
max : 79
zile dupa

CXCUfSlC

I an dup'
CXC:UfSIC

Muditic'ri
inlre colA ~i
col.l
- crestere:

- sddcre

J.7rn
1.8
2.8

4 rn
4.25
4.15

4.3 m
4.45
4.9

4.3 rn
4.45
4.9

(in

1.9

3.7

3.75

. ,-

+1.35

101. lil. IC)

, >.

4.2

4.4

3.X

+1.5
- '9

Credinta

Nfidcidea
Drnaostea I
Virtutile

I SS
~nern la

Stare
Doalfi

de

6.1

"

2. 1

.>,

5.7

'-.>.

2.25

2.75

- 2.95

2.9

3.75
2.75

3,4
3

+ 1,2
- 2.45

, ~

2.95

2.7

+1.05

,-

-.

3.7

3.6

+1.6

2.6

45

4.i

4.35

+J.75

Pacatele

(in
totalitate)

Smcrenia

Mandria
55
spiritului
SS
sufletului
I SS trunului

J. ... )

+2.6 rn
+2.65
+2.1

2.2
5.45
1.65

.-

J .)

7. Diseutii ~ i concluzii
Din Tabclul I se observa ea toatc CIE ale virtutilor ~i ale SS eresc in
dimensiune in timpul cxcursici, rncntinandu-sc valori dcstul de ridicatc ~i dupa I
an de la cxcursic.
CIE al Starii de Boala ~i ale pacatclor au scazut in dimensiune la sfarsi tul
cxcursici fala de valorile de la inccputul cxcursici, va lorile miei pnstrandu-sc ~i
la un an dupfl cfcctuarca cxcursici,
Pcntru viruuilc crcstiucsti, CIE paslreaza ierarhia cunoscuta: C1E al
dragostei de Dumnczcu li ind cel mai marc. urmand in ordine dcscrcscatoarc:
CIE al nadcjdi i crcstinc ~i C1E al crcdinici crcsti nc.
o obscrvatic importama pcntru cele trci virtu]i crcstincsti cste (aeeea)
urmatoarca: va lorilc max imo care au fost atinse pentru CIE se mcntin ~i dupa I
an de la icrminarea exeursiei. AeeSI lucru nu cstc valabil ~i pcntru ccilalti
..
paramctrn .
O paralela inIre cvolutia CIE al vinuti lor (in tora liratc) ~i CIE al SS
gencralc trcbuic, de ascmcnca, mcntionata, iar concluzia cstc: dacii vrem sa lim
sa n al o~i trcbuie sa lim ma i intai vi rtuosi ,
CIE al Slarii de Boala ~i CIE al pacarelor (in rotal itatc), au de ascmcnca,
rnodi ticari ascmanatoare, arnbclc valori sciiziind spre slii r~ itlll excursiei.

65

CIE al rnandrici (ini tial

'i = 5,~5 m) sc injumiitii\e~te la s fii r~i lul cxcursici

0' = 2,75 rn), crescand dupa

I an toarte putin (3 m). Evolutia pentru CI E II I

smereniei nu cste a~u de pronuntata, CIE crcscimd de la

= 3,75 m, rcvcnind dupa un an la

r= 2,2 m pana la J'"""

J' = 3 .~ m.

Pcntru CIE care corcspund SS la nivclul Spiritului , sullctului ~i trupului

sc observa cclc mai miei valori pcntru CIE al spiritului, valori intcrmediarc
pcntru CIE al sullctului ~i valori ccva mai ridicate pcntru CIE at trupului:
cvo lutia in timpul cxcursic i a cclor irci CIE a avut loc in paralcl.
Pcntru a cvidcruia, in final , care au fost ctccrclc tcrapic i spirituale ale
cxcursici vern urata cum a cvoluat CIE al SS gencrale si C1 E ul Starii de Boala
in tirnpul excursici:
- dirncnsiunca C1E al SS generate a lost la inccput 'i = 2.3 m iar la
slarsitul cxcursici s-a marit de aproximativ 2 ori (J'..., = ~ m):
- dimcnsiunca CIE al Starii de Boalii a lost inil iul

J' = 6. 1 m iar

la

stTtrsitul cxcursici a scazut de aproximativ 3 ori ('i"'" = 2.1 m).

Concluziilc accstui siudiu sum urrnatoarelc:
I} in urma mgAciun ilor pcrsonalc fiiellle eu ercdin!A putcrnica la loeurile
Slime, prin sarutarcn Sfi ntclor Moaste, prin SC I.iturghi i ~i acatistc liis.1le la
miiniisliri si la biscrici, pri n mgiiciunile zilniee si acaristcle Sfiutilor, citite de
prcotul care nc-a insotit (prcotul Ciiliil in iculeseu de la Schitul Darvari ), in
Iiccarc crestin din grup s-au pctrccut niste transformar] nevazute, spiritualc care
apoi s-an rctlectal la nivelul trupului.
2) /\ avut loe 0 sporire in credinlii. nadcjde si dragoste, 0 cornun iunc rnai
putcrnica cu Dumnezcu, 0 indumnczcire a tuturor cclor din grup, dar in mod
dilerit pcntru liccare.
Accste trunsformari ale constiintci si crcdintci omului sunI Iranspuse in
cfecte benefice manifcstate concrct in viata ornului sub difcrite aspccre: de
farnilic, de saniitate etc,
o astfc l de cxcursic cu cfcctc tcrapcuticc putcrnicc cstc rccomandata din
101 suflctul tuturor celor care au suportul materia l si moral s-o faca.

BIBLIOGRI\FIE
I. Ioncla Simona Coloru: .Dmul facut dup chipul lui Dumnezeu", a X-a
Conferinla /\N/\TECOR (Asociatia nationals de tcrapii complcmcntarc
Rornana). Arad, 22-2~ scptcrnbric 2006, pg, 605.
2. Jean-Claude Larchct: " Terapeutica bolilor spirl tuale ". Editura Sophia, 200 I.
3. Prcot loan C. Tcsu: .. 011I111 - /(lim; teologia ;l!. Edilura Chrisliana, B ucurc~li ,

2002.

66

MANAGEMENT RADIONIQ E VECTOlUEL

Grigorc UJliGUlm ANU'
Gheorghe nOGAIW t
,

Inln.'gulunh'rr.s poat Ji ronshlerat un punct princeps, CII'lirrd;11 veden: co ..pnnctul" .

ca elemen: 01 geomeuie! dinamic, nu are tn/m'me ci este unprincipi spatiot,
E/ Sf pro;eclea:J imr-o infinitor ,Ie puncte infmmnle sinergetice.
A.st/d . Unimteo circnmscrie holistic, ell on/inca ei inJimno/itmata. Totalltatea
formelur lumii in care IdUm.
lor 101 cern ce existiise moten otizeazo in forme imllvidnolizate prin stntcturi mai mult
SOli mai plilin sesizabilc df.. ciilre senzorii simturilor noastre sou de rei at rcccptoarcior
ade c vate.

Sltl:luri/t. $i/SilU (On/Uti/i/t' Mc.wlllatt' (1/e' formelor pol fi sensibllizate .)i jnj lm.'n/ale
vectorial. rlHfiunk ...

.....
"

Conncxions vcctoricl lcs

I, L' empire radlon iquc
1.1. In troduc tion

Dc tous temps, dans lcs plus vicillcs traditions dc lhumanite, dans lcs
lcgcndcs ct les recit . historiqucs de ious lcs pcuples, jusquc dans lcs livrcs S<1CrCS
des reli gions, il ,1 roujours ele question dc telepathic ct des miracles accomplis
de loin par des etres d'cxception.'
Unc des plus Ircqucntcs actions II distance est considcrec l'cnvoutcrncnt.
L'cnvouteur agil par dilfcrcru precedes sur I'cnvoute pour modifier son elllt, ses

senuments, etc.
Unc methode modcrnc d'action i\ dstance est la radi onique, Un operareur
agi l il l'uide d' un appareil sur un sujct eloigne, pour lui ameliorcr la sante, Ic
comportement ou pour Ie stimuler dans scs actions.

I ",".

F. &

w. S,,"f1TJnX. JuJ j l)ll jqu,, ~ ( a..:(iul1 adutancc, Editiunj s.." " 'atl\ 67

Bruxd k')", I')';,IS. p. 13.

Le cOIpS humain, comme tous les organismes vivants, rayonne. Ce

rayonnemcnt, individuulise, sc modilie en presence d'un trouble de sanle, d'une
perturbation emotionnelle, d'une ambiance positive ou negative, etc.
Fondcc sur l'cmission des ondcs de fonne, la radioniquc, socur jumelle de
la radicsthcsic, permel de quantilier leurs variations et aide a diagnost iqucr Ics
descqui librcs ainsi qu'a choisi r lcs trnitcmcnts appropries.
Lcs praticicns disent qu'au moyen de la radionique on pcut agir sur les
ctrcs,
. lcs
, cul tures, les habitations, lcs cntrcpriscs commcrcialcs ct, mcme sur Ie
cli mat."

1.2, IIlstoirc
Lcs origines de la radionique rcmontcnt au docleur Abrams (1 863192~ )
qui a poursuivi ses eludes allX USA ct puis a l' Univcrsitc de Heidelberg. " s' cst
apercu de la possibilitc de diagnostiqucr lcs maladies d'unc personne ~11
auscultant 1II1~ autre personne. Tout en mulripl iant Ics cxarncns des malades par
l'intcrmcdiairc des sujcts sains, qu' il nommait reagents (rcactifs), Abrams a
construit des instruments permeUanl Ie diagnostic ct Ie traitcmcnt des maladies.
Ainsi il est parvenu a obtenir une sortc dc radio medica Ie qui a prit Ic nom de
broadcast treatment (traitcmcnt radiodiffusc).
Dans la premiere moitie du XXcme siecle, la doctorcssc Drown , aux
USA, ct Ie doctcur Guyon Richards, en Grande Brctagnc, ont mis au point de
vcritables met hodes de diagnostic ct de traitemcnt a distance, par reglage des
appareils spccialement concus, sur lcs patients, eommc on rcglc une radio 'ur
unc emission lointaine, A Ires longue distance, ils ont cnrcgistrc des cffc ts
peelaeulaires.
Ccs techniques ont Cle util isccs aussi pour infl uencer des cultures, pour
doper des chevaux de courses, cic., ce qui a fait lin grand bruit dans la prcssc,
Au premier Congres, <'I Londres, en 1950, des communications detaillaicnt
lcs applications nombreuses de la radionique en expansion.
C'cst a ceue epoquc (19~5 1950 ) que date la vocable radionique s pour
designer les act ions adistance al'aidc d'instrumerus.'
Pendant cc temps, en Europe se dcvelloppaicnt lcs actions a distance a
l'aidc de dessins emetteurs et de graphiques, qui pcuvent clre considcrecs
radioniqucs dans la mesure ou l'on acccptc les dcssins ct lcs graphiques comme
des instruments, au memc ti tre que des apparei ls.

68

II. Applications radluniques

2.1. Apparells

a) l e Dr. Abrams. auscultant scs patients obscrva que la pcrcusion de leur

regions maladcs rendaient des sons diffcrents selon qu' ils etaicnt oricntcs
vcrs un point cardinal ou un autre. Interesse par ee problernc, il rut amcnc a
penser que Ics maladies rcsuhaicnt de dcsordrcs clcctriqucs qui Ie Iirenl songer
aux ondes spatialcs. II combina tout d'abord diffcrents dcrcctcurs bases sur les
sensations reflexes du praticicn ou d 'un sujct sensible, suivant I" orientation du
maladc vcrs lei ou lei point cardinal, Bicntot il parvinl a scparcr Ics divcrscs
inllucnccs pathologiqucs par dcs resistances clcctriqucs, par dcs solcnoldcs, Ic
rayonncmcnt d'unc personne aucintc d'unc affection X ') empruntant de
prefe rence, lui scmbla-t-il, un trajcr bicn determine sur I"cnsemblc du circuit. A
partir dc ccs observations, il construisit lcs instruments de diagnostic ct de
traitemcnt lcs plus varies.'

Appareil radion ique

b) Tout eomme dans III rnedccine el en depit de III mise en u uvre des
techniques les plus modcrnes. l'hornmc, dans scs tentativcs de sauvcgardcr son
cnvironncmcnt, sc hcurtc a des limitcs sc situant au-deli! du fai sabl c ct du
budgctairc, De nouvelles voies ct de nouvelles so lutions sont rcquises.
Une soeiele berlinoise, Mundus Gmbll, spccialiscc dans I'assain issement
de I'environnement et des caux. a lance avec la soeicle AI-lee de Munich un
projct eommun, dont lcs resultats dcrnontrcnt qu'unc telle voic nouvelle vicnt
d'etrc decouverte, Dans Ie projet cn question, il s'agit de I'ctang de Drcipfuhl, un
petit lac situe dans l'agglomcration urbaine de Berlin. Tout d'abord ils om
inslallc dans I'clang de Drcipfuhl trois gcncrmcurs d'cncrgic primaire (PR IGE)
dcvcloppcs par Elmar Wolf.
li s qualificnt d'cncrgic primai re l'cnergic cosmiquc causate ct premiere.
Ellc e SI la premiere forme SOliS laquclle l'encrgic apparait ct routes les autrcs
v. J...:w ap/:ur Ur Q X".J.~nr - Pr.mi.:'r. plJrti... - N,tti'lAf .1." ha.w ,../ p,....miiT.s apl'Jit'Olimll: /,"x rir.J;lr J."~Ji" h.
Suus. 13 dil\.x lion J,,' F. ..\: W. S!:\'fa.llx. Ed uicns s...U'3:lI),. fhuxd l,,-s. 1996. p. It
4

69

formes d'encrgie peuvent en etre derivecs taru bien convcrties, Grace it sa forme,
elle est en mesure de fourn ir Ie cosmos en energie eausale ct de eonlribuer aux
processus de dcvcloppcmcm. Celie cncrgic est identique aux champs de
gravitation vcctoricls (oricntcs). ct pcut clre produite ,i l'aidc de champs
clcctromagnctiqucs. Unc charge cncrgctiquc produi tc de ccuc manierc pcut des
lors pcrmcnrc aux mccanismcs autorcgulatcurs de la nature de rctablir l'equilibrc
souhaitc.
Puis, ils on utlise un apparcil radionique pcrfccuonnc, Ic quantec, qui a
cffcc ruc de manierc autonomc I'analyse de I'objel a traitcr.
II s'cst avcre que Ic quantec CSI en ctat de Iire en quelques minutes, avce la
plus grande precision, et de manierc autonomc, des informations de champs
morphogcnctiqucs il s'agit dans ec cas d'un plan d'cau ct de Ics comparcr aux
rcmedcs disponiblcs dans la base de donnees correspondante de tcllc manierc
(d'apres Ie principe de similitude en homeopathic), que la selection etablie, non
sculcment resistc a unc verification, mais CSI cn outre imprcssionnantc de

prccrsron.

A I'hcurc actuel le, l'c!.1ng a retrouve son equilibrc biologiquc.

Ainsi, la radioniquc rail naitrc unc lucur d'cspoir pour notre
cnvironncment et pour chacun de nous.
Outre dans Ie domaine de I'assa inissement des caux , la societe Mundus
Gmbll s'oecupe surtout d'agricuhure intensive (comme I'arboricuhure lruitiere
par exemple) ou clle obtieru en ctlet dc francs succes.'
2.2. Dcssins cmcllcurs cl graphlques aclifs

La radioniquc pcrmct d'enircr en resonance avec tout cc qui cxistc dans

l'univcrs, gnicc mix ditfercntcs ondes de formes dcs cntites ciblcs. On pcut done
fa irc la radioniquc il distance...
a) l.es Radionix soni des dcssins cmcucurs qui, de par leur structure
geomelrique, crcent une onde de forme. emenricc d' un signal d'cncrgic positive.
Le signal pcut ctrc transmis it lout etrc vivant, dont Ie lemoin cst pose sur
Ie point central de l'emcucur.
Celie act ion va creer un lien autornatiquc entre Ic subconscicnt du sujet
doni on utilise Ie lemoin et Ie dessin cmcucur,
Le Radionix vehicu lc des mots et des symboles positils qui vonI integrcr
Ie subconscicnt du sujet par l'nct ion de l'em ission/rcccpuon sclons les lois de la
Radionique.
Ccuc integration de pcnsec ct d'cncrgic positive pcut modifier Ie
comportement du sujet pour qui on opere"
Leurs auteurs souticnncnt que ponr utiliser les Inductcurs Radionix, il
suffit dc poser un tcmoin (phOIO, tcmoin biologiquc, nom valorisc, signature,
~

v. R:sJKlnll in ,kr Umw('llunr.:rung. hUp:!,~'\\o'W.m I c"l;:Jg.J.. 1_3 _ 1_ I. ~ p! l;m g n;

'" R. J)"ja1~'. JA' lil'ri' .1f'S ra. lkmi.l . FJlholls T,aj,f,:cui'l:. l'aris.. I9'JK. p. II .

70

du sujct pour qui I'on opere sur Ic symbolc solaire, au ccntrc dc l'emcucur.
L'cmission radionique des inductcurs est toujours bcnefiquc, Ics Radioni x clant
concus pour cvi tcr route marucuvrc de nuisance, leurs uti lisations ne prcscntcnt
aucun danger.
ClC.)

personnel
(R. Moretto: Graphique no. 24)
C!UI1ICI! I!/ SI/CCI!S

b) La planche radionique, qui sen d'antcnnc, est un instrument

pcrmcuant de captor et d'crncurc des ondes adistance. Ainsi on peut pcrccvoir Ie
descquilibrc d'un corps (animal , vegetal, etc.) ou un dysfonctionncmcnt, ctablir
lcs thcrapcu-tiqucs a employer ct reequi librcr Ie dysfb nctionncmcnt. Celie
methode est possible avec des photos temoins.
Sirnplicite d'utilisation ct cfficacitc maximum soru les maitres mots de
ccuc nouvelle application.
Avec les programmes de la radion iquc active. un nouveau pas vicnt d'etre
franehi dans le domainc de l'action it distance par les ondes de formes.
III. Conclusions
On considerc que lcs nombres sont des expressions abstraitcs, profondes
ct philosophiques que I'hornmc a adopte ct utilise pour chcrchcr it eomprendre
sa vrai nature originate et tout cc qui l'cntrourc, tandi s que la geometric est la
representation physique vcnant de ccs expressions mathcmariqucs ou

numenqucs.
Dans ccs circonstanccs on peut dire que la radioniquc, qui ctudic lcs
formes d'ondcs, commc les susditcs expressions ou formulcs claborecs de
l'cxpericncc de routes ccs sciences. va lorisc lcs proprictes radioactivcs ct
cncrgciiqucs des formes d'ondcs pour des communications ci blecs, de manierc
plus dircctc, prof ondc ct abstraite, impossible au nivcau rarionncl.
En mathernatiques, un champ dc vccteurs CSI unc construction qui associc
un vcctcur it chaque point dc l'cspacc cuclidicn ou plus gcncru lcmcnl d'unc
variclc diflcrcru icllc.

71

Les champs de veeleurs sonl souvent uli lises en Physique, pour modeliser.
par exemple, la vitcsse el la direct ion d'un l1 uide en mouverncnt dans I'espaee ou
la valeur et la direction d'une force. eomme la force magnctiquc ou
graviuuionncllc, qui cvoluc points par points.
La pcnsec humaine a la capacitc .i eomprendre des valcurs abstraitcs et
univcrscl lcs ct son activitc propre eonsistc <i eonnaitrc des idees univcrscl lcs, en
s'nlfranchissam des limites de la mat iere,
L'intcl ligcncc humaine eomprend la nature des choses dans son
universalite, en dehors ct au-dcla des limites spaualcs et tcmporcl lcs.
Le management radioniquc veetoricl intelligent pent embcllir notre

avcmr.

BIBLIOGRAPHIE SELECTIVE

R. Dajafcc, Le Ii vre des radionix, Editions Trajcctoire, Paris, 1998

Pierre Gucllf, Le matin des geobiologlles, Editions Savoir pour EIre.

Bruxcllcs, 1992
Felix & William Scrvranx, Ondes de forme et energies. Scrvranx
Editions & Laborutoi rcs. Bruxellcs, 1991
F. & W. Servranx, Radionique et action (; distance, Editions Scrvranx Bruxclles, 1995
F. & W. Servranx, La force-pensee. Editions Scrvranx - Bruxcl lcs, 1996
Les appareils (; guerir - Premiere partie - Notions de base et premieres
applications: les clcuits dessines, SOlL~ la direction de F. & W. Scvranx, Editions
Scvranx , Bruxcllcs, 1996
Servranx et eollaborateurs, Les Dessins Actifs - Force agissantc des
symbolcs, Editions Scrvranx, Bruxcllcs, 1997
Servranx et eollaborateurs, Accus et batteries, Editions Scrvranx,
Bruxcllcs, 1997
Servranx et collaborateurs, Circuits oscilants et forces magnetiqllcs Edirions Scrvranx, Bruxcllcs. 1997
Servranx - R.I'. Desbuquelt et eollaborateurs, Ueobiologie et ondes
telluriqnes - Editions Scrvran x, Bruxcl lcs, 1997

I'ror.

d e. Gti j:torc tlXGl IJU:.\ NlJ

Rcumamc pour la J..-Wll..s.se.

- In ~ h l U I

inkm.:1Il(lnal ,L,,- l'\",=h(n; bc~

sur I..>i Wtiwu. JublilJ. I F(llkblioo

Glk'Or:hf' UOG.\R lI - ln stirut inter national ..k recherches sur lcs mjvefs subrils I FonJacKm Roumainc poor
la J..xmcssc.
I

72

TnA

scs

DENT A PRJl TELEGONJE?

Grigore Ul\GUREANU
Gheorghe DOGARU

OlirU/e embroces the enure universe.'

Telegvny is the belie/lhol (1 woman, ma,le pregnant VI' ,lej /owen',1 by (1 first Innn, will

haw: her 111,',\"1 childr en resembling Ihm first man whO(.I'(.'r [ alIK>I'S them. IIv/ding 111m 1M
oj}.fpring can inherit the characteristics (~f a previous male l~f the female parent, e\'t'll the
child ufo widowed or remarried woman might partake oftroits of a previous husband.
Explanations ami representations of the mechanisms governing thaI101m of hL'rt:dity
shaw the vividness ojS U In.' ;fk..a s about the female bot.~'. considered to be a malleable carrier.
and how such representations may compromise with the b"UdillJ.: 0.1 modern scientific
blOw/r,lg(?

I. Prclegomcnc

Genetic, toatc fonnclc pot Ii considerate fractali ~ holistic!' . Elc sum

tclcportabi lc, adica rclocalizabi lc cuantic, prin cscnta lor imancnta, trnnsmisa pc
calc rnatcrialii ~ i/S,1U pc calc ondulatoric. prin undclc cm isc dc paniculclc
componcntc,

Construirca idcnti tati lor, individualc sau COICClivc, nu sc poatc lace fii ra a
Ii luatc in considcmtic mostcniri lc crcditarc, pcntru a Ic asuma ~i perpctua ori
pcntru a Ic deturna S,1Ua Ic combate.
Tclcgonia [gr.: tel (..dcpartc'', ,.Ia diSl<1n W, ..dc dcpanc") + gonos
(nastere", ..gcncratic", noriginc")]. denumi ta ~ i .Jmpregnare tatidui", cstc 0
i potCl,~ prc-mcndcliana' a ~li in tclor crcditatii, care prcsupunc cx isicnta unci
intluentc durabilc a caracteristicilor primu lui mascul, eu care 0 fcmcl a intrctinc
rclatii scxualc, nsupra tuturor dcsccndcntilor ultcriori ai lcmclci respect ive,
inclusiv asupra eclor conccputi cu alti musculi.
Tcoria crcdita\ii nu a elucidat rnu lte aspecte. Ercditaica nu poate Ii redusa
III genctica formula. Insa~i ascrtiunile vi zand rclocarca sutlctclor ~i privind
inlluenta mcdiu lui natural inconjurator ~i asupra sutletului, in desccndcntii 1I doi
I A lla.\ inl\:l1.... ~

,\. ,uk h, hr-y, air. IkP/J U.\' (" X('(ht'T. w Im.'\:1IJr OllJ otr t'mhra t't' lht" f lll;rt' IJlliYt"r.\'('- .
J FRA(,T.iL. A", jrj)('IJII ;::; [Sc spane J CSplC' 0 1 Fi1;.'Ufd din plan seu spatiu. ~QmpusJ d inlt,wl n\lf1"llr iufini! J.:
clcmcnee, cu propri(' I~ c'V. d forlN '5 i d i~ ri l:'U l i.J ~ s tOlli~ j,;J IlUse modifid indif\" cnr .Jc scara J".' (l~"t\'llli\.. (..lin
fr. jn,M'f<J/. I\"tml:n um."nbl ,le.' (,il.o:- m;lh:'nu! X: u nu1 lh~"/. U. " 1.2ll.\ld tmll in 1915. ,!In 1at. .friXt"..It - '(I;tJ1).
l'lF.X)
HUI.Is.\( = (Filo1.. ) CQfh:qJlic CDR: inr\TJlf'.1C"J 7'J 1~"7..1 il\'\IIX libilita(ii tnlr\~ului 13 suma p.jrlill\{ sale. soc otied
I n.,,1 ,/oU'/I' r' inf.'gro1t,,"" al lumii un pri ncipiu inulerial...(OEX)
4 J(lh:mn (]n:gor Mc-ndd (IS: :! ISl\I, . dlU"l~ .i t,,:-ImL'd :au" tIu, . I C, UI1(I5\:UI a fl" n..btor :s1 g n..!I\;ii. ... ,,1..'
aUlorul J tg{/oJr /u{ .\ /..,rJ,.f' , at... J,.. ti n..-sc m.:mi..."" ill can: So." It3llSm JI t:,,nd ... Jin t:.."1I...-r:.ti,.. in t:.."II...""ti .
_4s " ur

73

indi vi zi, au un "griumt de ade\"(lr". Astlel este posibi lii imprcgnarea/imiparirca

Iclegonica a amprentelor gencticc.
The Sexual Encyclopedia a rctinut ca .imiparirea ("impriming "),
formarea (educarea) /IIwr amprente mentale dllpa trairea jiccard experieme ill
viat se el'idellliaza ulterior prin reactill constiente ale persoanei ill situatii CII
elemente simi/art! din experiemek: trii lte. datoritii conexiunilor personate neuroemotionale stimulate senzorial. ..

Din punct de vcdcrc spiritual, tclcgonia cvidcntiaza ea suflc tul

inlluentcaza eorpul. .. Genele" sum cmotii impregnate in sullctul mamei pc care
ea lc transfcra eopiJului. Imprcsiile trairii pri muJui act sexual (,.gifl of firs t
marriage") se transmit astfcl mai depane...
Rcfcritor la prczcnta ~i lucrarea Cuvfintului lui Dumnczcu in crcatie,
Dumitru Stanilonc sustinca ca: ..LllglI.<II1 SI/II Cuvdntul lui Dunmez eu a fost in
lume de la inceputul ei. p dc 0 parte prin ratiunile lucrurllor, mre sunt chipuri
create Si sustinute de ratiunih: Lui eteme. iar pe de alta, prin persoanele tunane
care ill rationalitatea 101' vie SIIIlI chipurile ipostasului Lui lnsust. create CII
scopul ca S(I /{(hldeasc<1 ratiunile lucrurllor itllprC/IIUI CII Ratlunea di" iml
personala. imr-un dialog CI/ E(l'.~

In spiritul tucraritcr accstui renurnit pro fcsor tcolog, prin iruruparc sc

transmit earactere divine care fundarncntcaza dialcgul divin in timpul viel ii."

II. Evolutie isloricli

Di n cc le mai vechi ti mpuri a CX iSL11 prcocuparea studicrii ascmanarik ~i

dcosebi ri lor dintrc parin!i ~i copii.

Inca din antichitatc ex ista crcdinta in ..impresion/iril materne",

U lcgcnda bi bli c.~ amintestc eli lacob a insistat s.~ ia in easatoric frum oasa
mezina a lui Laban, desi sora rnai marc a accsrcia era nec.~sato rila ~i , confo rm
tradilic], ca trebuia sii se miirile prima. Laban a IOSl de acord dar, ca sa-i
pcdcpseasca pc cci doi tincri pentru nerespcctarca truditici, a .promis" ca dota a
lelei toli mieii cure urmau sa sc nasca viirgali, stiind ca, pana at unci, nici un micl
nu se naseuse vargat. lacob, care piizea oi le lui Laban , a adunal nuiele pe care lea asezat pc lundul raului cu apa limpede unde adiipa mioarele gestantc,
lrnagin ile nuiclelor s-au .impregnat" vizua l ~i 10li micii au iesit viirgali.
lmbogutind tinerii casatoriti...
U alia rclatarc considcrata de natural isti ea dovcditoarc pcntru ceca ee ei
au dcnumit .xloctrina inf eclid ' i.irfectarea germenlllll"') cvidcntiaza practica
existents printrc izrucli]i de .0 obli/{a "adlll'a fiira copii sa se 1I11lrite CII jim c/e
sOIIi/lli decedal. pelltl'll a rodi s(imtillla acesllIia " (..a 0 imilra la cel plecar").
~

http:,.. .wv.v.'.n.-SW'Sl.:'-()r'h.-.!('XC,1\1 '~ rti-{lltc:JOl(\'- h.ok,~i:J .Jt'gmali,a-(ll1l"ox.rc'~umJ It'Usuniloa< prcl..." LHi.

lu.:: ral\~ ";U\'..n tului1ui.Jumn\ozcuin'':'''''Iltk:',
,. lIu p:JiWVoW .J'l:'lolJl'U'-(lrl<!Oox(' J I,).', :arti-(lrlr,,,.I{lx(' I('{llogi:a .Jog m:ali,~-ot1 0J0u p r ~huni lru s.r.:snill'X imp l i .:~h il('

ulliri i-ip(l;il:itil:lo.~omun ioC~m.".s- insuiirikJr.

7~

Dupa Aristotcl, unii nu vcdcau in fcrncla decal un suport .hranitor",

furn izand ..materia" iar masculul procrcand singur .Iorma" care dctcrmina
caractcrclc dcsccndcntilor: .Principiul generator poate include masculul ~i
femela. masculul posed{ind principiul motor iar femela princlpiul material" .
Altii,
considcrau,
dimpotriva,
ea
spcrrna
nu
era
dccal
un
./Illid
vital", stimulator
.
al dczvoltarii ovulului in Clue em .preforma t" un embrion. In line.
surprinzatoarc a fOSI considcrata posibil itatca unci influcn tc durabilc a primului
mascul asupra caractcristicilor dcsccndcntilor unci tcmctc, conceputi ulterior eu
alti maseul i, denumua .; elegvnie" sau .ereditat prin impregnare".
Tcoria, cxpusa ca istorie naturala de Aristoicl, a fOSI acccptau in intrcaga
antichhatc ~i rcvigorata in cvul mcdiu, odalii cu rcdcscopcrirca acesiuia. Arthur
Schopcnhaucr ~i Herbert Spencer au considerat-o crcdibila.
Conccptul impregniirii tclcgonice sc rcgii sc~lc ~i in mitologia gre ac<~
priv ind eroi i grcc i, Dubla paternitate - un lalii nemuritor si unul muritor - era
familiarii eroilor greci ea Theseus, eare a aVUI un lata divin ~i unul omencsc,
liind conceput de arnandoi in aceeasi noapic. A~ s-a cxplicat natura
supraomcneasca a lui. gralie cornbinarii caractcristicilor divine eu ecle omcncsti,
Dioscoridc menlionCllzii un mit pri vind Inl!i gcmeni: unul divin provenind
dintr-un latii divin ~ i unul obisnuit, avand lalii un om.'
In 1361, tcoria lelcgonici a consti tuit rnotiv pcntru rcfuzarca casatorici lui
Edward the Black Prince, rnostcnitorul tronului lui Edward III of Eng land. cu
Joan. the ..Fair Maid of Kent", care anterior fusese miirilalii: s-a consideral ca
progcnitura lor nu ar Ii dobandit integral ..sangc de Plantagcncr".
Prin sceolul al Xlx -lcn, eel mai popularizat excmplu a fost eel comunicat
de chirurgut Sir Everard Horne, ciiat de Charles Darwin: lordul Morton si-a
impcrecheal 0 iapa pursangc eu un mascul de zebra salbal iea quagga ~ i accasta a
aVUI manz corci t, Ulterior. cand acecasi iapa a fOSI impcrcchcata cu un pursangc
arab, manzul a icsit cu pieioarclc vargatc ea zebra. Lordul Morton a consideral
accasta 0 dovada a tclcgonici.
Di n pcrspcctiva genctici i cuanticc tclcgonia cstc posibilii. Croruozom ii au
capacitatca dc a mcmora informaiia nu doar pc calc matcriala ci ~i pc calc

ondulatoric, prin undcle emisc de molecule ~i aromi, In iapii au ajuns

spcnnatozoizii unci zcbrc mascul, au riimas 0 vreme acolo, apoi in apmenlii au
disparut ~i, din punctul dc vcdcrc al gcncticii clasicc, n-ar mai Ii trcbuit s.~ sc
inlamplc nimic, dar nu c asn, Ei pol riirminc in mcmoric sub formii de undc, text ,
inforrnatic, Spermatozoizii au proprietatca de a mdiu 1010ni, unde mdio ~i
holograme care sc imprcgneazii subliminal.
La ineepulul seeolului al XX-lea, in 1903, psi hologul viene:t Olio
Weininger u publielll Geschlecht /md Charakter (Sex ~i ellrdeter), eonsidenind
ca loate eelulcle sunt scxuate iar biscxuali latea esle omniprezenUi in toatc

1 AriiIOIC. Ik 111 ;:t'IIt"Yf} rl-m Jf't' ",'lIm" UI , eile J:iJ\S Andre l-jd lOl. HW,)(rf ./i' 111 IMt(,m .k "1~. F.d. GallimarJ.
1'19 \, r!' . "'~. 1 16 .
~ http:l.'cn..... i l: i"..,li::I .(Ir~ wl1:i ,T ,,-It:gon)'_ ",:xlX''''?J1:U)C)''' .=9.

7S

organisrnclc vii. EI transpunc vcchca tcoric a tclcgonici, ccrcctata de Darwin

inainlea aparitici gcncticii, din domeniul animal in eel uman, cxcmpli ficand:
.F emeil albe care all avut lin copil CII IIII barbat negru. ulterior pal procrea CII
barbali albi progenituri CII caracteristici apropiate rasei negre:",
Valentina Matvccva, autoarea fi lmului " Cine leag,;n,; copilul ? ", din
eiel ul "Scoala parintilor". tumat in Rusia in anul 200 1. tragc un scmnal de
alarma priv ind gravitatca unor fapte cotidicnc. [ata cfi tcva sccvcntc:
..Contactele sexuale dezordonate care (1I1 loc (11; allit de des ill IUmClJ
ill/reag,;, si mal ales 10 noi, genereaZt; metisl. DaCtI a faltl are contacte sexuale
ell diversi parteneri sl l'n:a s(i Sf: distreze pd17(i fa vreo j(J de ani. aceasta "'I
naste copii corciti.
in America. lara care a /'{;spt;ndil SIDA in intreaga lume, incii din 1997
congresul a Iwl,;rt;1 incetarea educatiei sexuale in scoli si initierea de lectii de
castitate. Presedintele lor. George Blish j r.. a propus interzicerea orictuui fel de
"'W I, indiferent de luna in care se 'Ijla jail/I,
Astazi 11I1 a\'C1II copii st;m;lo$i. Teste gene/ice dezordonate (impresli din
acte sexuale haotice. giindur; murdare) introduse in viitoarea /Iltlllll; odOlt; ell
sperm" strdini], mal' devreme sail mal' uirzin. SIIn( citite /0 nivel ClIlJl1r;C si
de/erminti zestrea gene/icii (I jatuilli care SI! naste e ll () multime de vicii.
C't;/il'tl savanti geneticieni si f izicieni dintr-un instltut al Academiei de
Stiinte din Rusia all descoperit efrcII/1telegoniei. lala ce all SPIIS ei:
Avorturilc SW1f. til sine. plicate foarte gr(J\'c. Al'cm dovezi stiintifice
experimentale clare care aratd al dllpa ce este eliminat punatorul de ADN
(fiillll), pc locul ~'especlil' emisia de fotoni continua. chiar daca ADNlllmaterial
nu mai exista. In plan subtil a rtimas a 1I1'111t;. Fotonii contlmu; .w; emila, iar
graficul de p hologram al'{1/a CtJ si cum acolo s-ar afla molccula de ADN
(fiillll). UI'IIUl wan/ia; este un lip de memorie, nimic rational nu se picnic $I IlII
poate fi distrus c:i nJllui"e pentru totdeauna. memoria genet;c(J este "l!$n;c(J {se
illre!:is/reazt; pe sujlet) de aceea. cdnd este ucis copilul ill pdntece , urmel ADN1IIIIi S'IIIlt;lllt;/I... ..
La 10 iulie 2002. Rober! Frenz sustinca c.~ tclcgonia e n um il~ de
crcscatori i de ani mate "aruncare inapoi' ("lhrOIl'ing back") iar de fi ziologi
"illfeclia germelllllllt'( "infection of the germ"). ldeea cstc e~ intregul aparat
procreator tcmcl csrc afectat de substantclc injectate de maseul prin actu l sexua l,
unc le dintrc accstca imprcgnand durabil membraneIe feminine. Frenz a li rm~ e~
un colcg 1,Ib Sol' easilloril eu 0 Icmeic alba ~ i au avul copi i mu lalri . inlr-o situalic
w
similara tiind ~i 0 alta lamilic eunoSCUla dc cl.
Cercclliloml rus. Valeri Boehkarcv, a rcillal lcoria lclcgoniei , afi rmiind ca
o Icmeic earc arc conll,ele sexlIale cu mai multi barbal; inaintc dc a na~lc un
.. Wr.Ir\ Ir\GF.R UU(J. G~'rhln-h t u',../ t'howlrt'r. Eint' I'rI,,: Il'if'}l(" t'"rnwdlwt',;. W ~n- l ",';pi'i g. W.
krtlumUlkr. 1')21 (190.\ ). p. .\I)I); ("UY"Tr. F..dou:trd. ... F.pous",... Wl h",lros fTlOf1. ''['ur('(~ J~ san~" ",1 m.a:ri3g",~
~!lh um..."$ J.lns k R\"i.:h " OI7j , Tt~mJ jll , n' 1 1 1 1'J'J~ . pp. 1J .~S ,
f>

hllp:lif\.0X (llt -cOt\.' ,lVg.ld ",-gl;lnyJllml

76

"polueaza linia cromozomialo" ~ i c putin probabil ca noul nascut sa aibc

caractcrclc gcncticc ale barbatului cu care a fost conccput, Doar "virgina est
J
pur". ,,.m punct (I(! \ '(!UC!I'(!
gem:IJC " .II
Biologul ~ i liIosofu l franccz Fel ix Lc Dantec a rcarnintit cxpericnta
Monon ~i a prczcntat cazul unci femei al bc care a nascut un eopil de culoare,
dcsi sotul ei era tot alb. Femeia a rccunoscut ea "de mull" SC eulcase cu un
ncgru.
In anul 2UIM, Biscrica Onodoxa din Rusia, inccrcand s.~ stopczc dcsfraul,
a publ icat cartca "Virginitatea $i telegonia. Biserica Onodox si $Iiill(a mude/'/"i
a inversiunii genetlce", Studiul rcia toarc dovczi le prczcntatc dc I.c Dantcc ~i
concluzioncaza mai drastic dccat Bochkarcv: "lin Mr/>a/ care dej(urellZ<l u falli
deville lallil genetlc al copiilor acesteia CII all M r/>a/".
Astfe l, fenomcnul de telegenic a dcvcn it popular pcntru sustincrca
virginiliili i. mora lil:'lii ~i Iidcl ibi lii fcmeilor.
copil

i~i

III. Revcrbcratll

Logosul,

~ li i nta ~i

lcgi lc univcrsului se conccntrcaza in in formatia

genctica transendcnta care poaic amprcnta ex istcrua noastr~ , inclusiv prin
tclcuonic,
Profcsorul tcolog ortodox Dum itru Stani loac a comcntat "hristologia
transcedentalit" privind prezcnta logosul ui divin in lume, cxpusa de rcologul
catolic Karl Rahner, printre clcrnentclc esentialc ale accstcia li ind considerate
"nevoia omului de iubirea absolute" si "sperania in vii/or" [Omlll spera.
planuieste. dar ill acelasi timp este expus neprevazutului viitor. "lnaintarea so
in viitor este 0 siraduim continua de a micsora instrainaril sale interioare si
distanta intre ceca ce este si CC(!ll ce 'Tea si trebuie scjJie... ,,}.I:

Si in mitologia poporului roman s-au pastrat mituri cosmogonicc si

antropogonicc sub forma de lcgcndc. 0 adaptarc locala a ncrvurii rniticc bibliec
prczinla dorinta lui Adam ~ i a Evci , rnorti la varsta de 700 dc ani. de a fi
ingropati in muntclc Alclci.

In fo lclorul bucovincan s-au pastrat variamc cosmogonicc stranii, cu

radaeini foartc vcchi: la ineeput nu era nimic pc lurnc, dccat un rnunte marc
purtat de vanturi. Din varful sau icsca foe, iar din foe s-a naSCUI 0 Icrncic
nclnsufletita al carci trup a fost purtat mulla vrcmc de vfinturi p:ina a ajuns la
Vantul-ccl-mai-dc-sus, care i-a dat viala. De acolo fcmcia a coboarat pc muntc,
undc, gasind dona buca!i de fier le-a inghitit, a ramas insareinalJi si a nascul doi

COpll ...

hl: lp ~I/(tlgl ish. pr'J\'Ja,ru 's~~ cnc<." l1 \'~al th. '21.0(1.ZtM)7.")-' I J(Io(('kgony_,_
II hi fp:.' \\"\\'\\' .mur~--ortM~C ,ro '.;..;arti' QrIQ\Io\: \," t","OJo)tia\klJ!rn.J1 iCll (lr1 l..Jt.l X~ pt.Jum ilru'$U1ni100l0(' hfi!.tokogiOi '

II

lroln!.CClkkn u la.

77

Biologii modcrni giiscsc 0 posibilii cxplicatic a fcnorncnului tclcgonici

prin "allele", sccvcntc gcncticc ale gcnotipului individual. In accst context,
primul biirbal din viata unci fcmci poatc avca nistc sccvcntc dominanlc care sii
sc " lipeafcit dc sccvcnic din cromozomii fcmci i, simbioza producand CfCClC
mai larLiu. "AI Ide" , pronuntat asa conform dictionarul ui Encarta, probabil de
originc protolatina, cam scamanii cu cxprcsia romancasca stravcchc "al lelei",
rcfcritoarc la un copil cu latii inccrt, Expcrimcnlclc contcmporanc lind sii clatinc
si .ccnitudinca" contributiilor unor marne la zcstrca gcnctica a odraslclor...

G~lJ fl' UNGU RF..\ X - lnsti rut inl\"t'rlOl liQO.ll de recherches sur 1,-,; univers $uMil5 I Fondaticn Roumainc
roUt b. J..:ounc:'t'f,('.
Gltt'Ol'1:,hf' UOC.\k U - rJlslirut inl.:nu lionaJ&.- f\oclk'ldk's :iW 1..'1 ulli"\.' IS subuls I FOlk.!;dKln Roumaine poor
13 J\"Ult< SSC.

78

EFECTELE OSCILATIILOR ELECTROMAG ETICE

DE T ALTA FRECVENTA ASUPRA EXTEROCEPTTVTTATII
(STUDT DE CAZ)
Dr. ing. Michcl DUI\IITRESCU"
Dipl. ing. Martan VELCEA
II e.u ,Msurmnis nowil,, qu'une man valse po.wm: (par rappon ata venicale) peut fIn: iJ
t 'or iglne de CQIIS(>'/ lIen n >..{ Pfllhulugif/ues JOIIl'(?nl flU/kites a traiter (scolioses. /ulltbalgies,
etc). Pour ametiorer In .(Iabili,e postuml. flfle tluil},o,/t' originate p"vpcJJe In stimulation
eleclmmagnt}tique ,Ie haute f n Jq u t!IlCf! II l'aide ,Ie circuit. oscilants appliqueJ SOliS la \'Vli /(.'
plantaire entre l'onirukuion LlSFR..I."'-'C et t 'imerligne C/lUP..IRT. Notre ,?lillie est ,'fioIiJee iJ
raid" d'um: plate-forme posnnotogique FRAMIRAL ctJllp/~e tn'('C lc togiciel POJtllruPru It:'
.\p ,:d a!f.mLnl tAh '("/0ppe pour /0 pustmv/ugif.: dinique. Lcs resulmts obtenus cunfirmcnt
1'(1Jf.~/io"(lliu" sensible tit' fa staMlifE. posturate. re qui prouve tim.: /'t'xtt:/Vn:plh,itf.: est pills
t~(ficuc('. Par ailleurs, (','5 rf,'iftlllJI.'l confirmen: 1'ej}iclH:ile ~ /(' la Itu.:,!lode fit: stimulmion
t;/eclromugn,:/iqlH.:. Les t~({t,'IS de la stbmdation sunt sensibtes 11'/:5 rapidemen: {moln de 5
minl/les. te p/'(){'M~ etant applicable II large t!che/le dan: les cas cle lumbalgie e! clans
certains cas rk vertige.

I. Introducere
Pri ntre muhlplele motive care determina consuhul medical, un loc aparte
este oc upat de lombalgii. Intrucat la originea lombalgiilor stau cauze foarte
diverse. remediile sunt variate: incepund cu anulgezice si ajungund puna la
interventii ch irurgicale destul de complicate. rezultatele fi ind uneori difi cil de
evaluat. Anu mite cazuri de lombalgii :11I la origine 0 repartitie neunifonna a
greutatii corporate pe suprufetele podale, inducand astfel eforturi suplimenure
asuru coloanei vertebrate. In special penrtru aceste cuzuri, 0 reulizare recenta a
societatii Medeltch (Franta) III in colaborare cu dr M. Marignan este
dispozltivu t Neurostab bazat pc stimularea cutunee cu ajutorul unui C:lIUP
electromagnetic de inulta frecventa. eurostab este constituit dintr-un
microcircuit electronic autoul imentn Care oscileazu in g:1I\1;I de trecvente de
ordinul :1 5 Mhz, care este recomundut a Ii plasat la distanta eg:lla de urticulatia
Lisfrunc si de intcrlinia Chopan, fam a uvea un contact direct cu cpidcrma,
Efcctclc scontatc al stimularii sunt mul tiple: 0 rcuni formizarc a prc siunii podalc
(stanga-drcapta), 0 cxtcroccptivitatc imbunutatita, rcduccrca cforturilor latcrulc
asupra coloanci vcrtcbralc,

79

2. Scopul studiului
Studiul nostru este bazat pe ideea ca eficacitateu dispozitivu lui Neurostub
trebuie sa poata fi demonstrata Ia nivelul vietii de zi Cll zi a pacientilor. Scopul
studiului nostru este dublu: in prima faza 0 cuantiflcare a eficacitatii
dispozitivului Neurostub, unnand ca in fuza unnatoare sa incercam sa explicam
modalitatea flzica de interactiune intre dispoz itiv si cO'lJUI uman, Constituind un
indicator fiabil care integreaza factori multipli (proprioceptivitate,
exteroceptlvitate. tonicitate musculara , sistem vestibular, etc) stabilitatea
posturula a fost considerata ca fi ind un factor reprezentutiv al calitatii vietii de zi
cu zi a pacientilor. Scopul studiului nosuu este deci comparatia intre indicii de
stabil itate pOSIUrJla a pacientilor in doua situatii:
a) Iura a util izudispozitivul Neurostab
b) la catevu secunde dupa aplicarea dispozirivulul eurostab
In acest scop a fOSI reulizuta 0 serie intreaga de anulize de stabil itate
posturala. din care \'001 prezcnta un studiu de cuz incercand totodata sa
form ulam ipotczc care sa cxplicc modalitatca de intcructiunc intrc dispozitivul
Ncurostub si corp ul uman.
a) Aparatura si metode utilizalc
Pcntru a rculiza inrcgistrarilc posturalc. a fost utili zata 0 platforma de
posturografie de mare sensibiltate (Mul titest Equilibre) produsa de fi rma
Framiral (Franta) (2 ). etapa urmutoare fii nd analiza rezultatelor obtinute cu
ajutoru l unui software specializat (Posuirol'rn @) dezvol tat de caue laboru toru l
nostru de cercetare si comerciulizat de catre firma Framiral. Metoda de baza
utilizata in cadrul aceslei analize este descompunerea semnalului in unde
elemenrare (wavelet analysi s), urmata de identifi carea regiunilor de interes si
calculul indicilor de stabi litate posturula, 0 alia metoda utilizata in cadrul
aceluiasi software esie analiza fractalu a inregistrari i stabilometrice penuu a
determinu preze ntu sau absente de corelure a punctelor succesive, fupt calc
pennite aprecierea calitatii controlului postural. De asemenea, au fost nolate
reactiile pacientilor in urmu aplicari i dispozitivului eurostab.
b) Rczultatc

La ora actuala efectuam ucest studiu usupra unci serii de pacienti can:
utilizeazu dispoziuvu l eurostab. lntrucut patclogiile sunt variate si rezultatele
defin itive vor fi disponibilc numai dupa un interval de tirnp rclativ lung (circa 24
luni), lucrarca de fata prczinta un studiu de caz. Trebuie insa subliniat ca - eel
putin in cc privcstc scnzatiilc dcscri sc de catrc pacicnti - 0 buna parte din
rczultatclc prc liminarc concorda pcntru intrcaga populatic studiatu,
Prima constatarc (dcslul dc surprinzalo:,re) cfcctmlta a fost mpidi tatc;1 cu
care efcctul dispozili vului a fosl resimtit silsau obscrval. In medic. timpul de
reaclie initial este de cmli nul )()20 s de la apl icarea dislXlzithlll ui. Anumite
senzatii descrise de pacienli. de exemplu 0 '"incalzire" a suprJfetei I)(xlale

80

corespund inuu totul realitatii, un studiu de termogra fie efectuat in alt labnrutor
al CNRS [31 confi rmand 0 crestere temporara a temperaturii suprafetei in
cauza.Jn coruinuare. au putut fi observate 0 serie de efecte de reechilibrare a
tinutei posturale (readucerea bazinului si/sau a claviculei in pozitie orizontala.
etc) insotite cand a fo 't cazul de 0 scadere a intensitati i contracturi lor musculare
dureroase. Toate aceste efecte sugereaza 0 amellorare a proprioceptivi tatii.
Cazul specific pe care il discutam este 0 pacientu in varsta de 41 ani. care
a suferi t in anii copilariei 0 fracturu craniana urmata de sechele permanente, In
urma uccidentului. pacienta prezenta 0 inrautati re a proprioceptivitatii, insotita
de 0 reducere a capncitati i de mentinere a echillbrulu, cefalee frecvente si
deficiente vi zuale. In cursul timpului , pacienta a fust tratuta cu unal gezice si ;\
fost efectuat un program indelungut de reeducare a proprioceptivitatii, In
momernul de fata, pacienta poate duce 0 viatu quasi-nonnala, problemele de
echilibru ramanand totusi prezente, De exemplu. in cazul mentinerii unci posturi
verticale fara a aveu repere vizuate, pacienta nu poate mentine echilibrul normal
mai mul t de 30-40s. cuderea Iiind prezenta eel putin 0 data la 5 incercari.Luand
toatc masuri lc de precuutic ncccsarc, au fos t inrcgistratc 4 scri i de rnasuratori is
situatiilc urrnatoare:
;1) mentinerea posturii vcrticalc cu prczcntarcu rc pcrclor vizuulc in absenta
Neuroslab
b) mentincrea posturii vcrticalc far~ prczcntarca repcrelor vi zualc (cu
ochii inchisi) in abscnta Ncurostab
c) mentinerea posturi i verticale cu prezentarea reperelor vizuale utilizand
Neurostub
d) mentinerea posturii verticale fara prezentarea reperelor vi zuale (cu
ochii inchisi) utilizand Neurostab
Rezultatele analizei posturate penuu situatia a) sunt prezentate in figuru I.

Figura I: Analiza posturula in conditia a)

In cadrul superior al figurii I cstc prczcntata anali za prin dcscompuncrc in

81

unde clcmcntarc (wavelet analysis) a inrcgistrarii stabilomctricc. Fi eeare punct

de pc harta astfcl obtinuta eorespunde unui limp si unci frccvcntc dale. putcrca
freeventei fi iud simbolizata in de euloarea zonci (de la albasrru - putcrc slaba, la
verde - putcrc medic pana la rosu putcrc foartc marc) zonelc albe rcprczcntand
puteri nule.
In cadrul inferior al accleiasi fi guri csic prczcntata inrcgistrarca
stabilomctrica, analiza fracta la a inrcgistrnrii fi ind suprapusa pc grafic (punctclc
albastrc pc curba rcprezcntand momcntclc in CMe traseul stabi lomctric prezinta
un caracicr alcatoriu).
Pe hartu descompunerii in unde elementare se poate distinge Iaptul ea
pacienta prezi ntu oscilatii posturule cu frecvente de pana la -I li z. Un alt
amanunt semni ficativ este puterea pructic constanta in banda de frecvente 0-0,5
liz. spre deosebire de banda 0.5-1 .5 li z unde se poate constata ca puterile devin
nule din cand in cand ("pctelc :\IlJ<:" prezente in aceusta banda de frecvente).
Prezenta S:lU absenta ucestor zone de putere nula constitute 0 indicatie dam a
eficacinuii S:1lI ineficacitatii controlul ui postural intrucat in cazul prezentei
zonelor de putere nula entropia sistemului scadc dcmonstrand astfcl ca sistemul
de control al posturii a rcalizat 0 corcctic rcusi ta. In cuzul prczcntat. cstc
cvidcnta abscntu con trolului postural in gama 0-0.5 Hz. ceca cc cxplica aspcctul
inrcgi suurii stabilomctricc (dcri va lcnta in dircctiu urucro- postcrioura). De
ascrncnca, analiza fractala a semnalului stabilomctric prczinta un numar de
punctc nccorclatc (22.6 % ) care sc succcd pc duratc mali ceca cc poatc constitui
un indiciu al absentei de control permanent al posturii (in mod normal. puncrele
necore late se succed in seri i destul de scurte cu durata de 0,25 0.5 secunde),
Indicele general de instabilitate posturala are valoarea 1.2 si se situeaza inca in
zona uproape de normalitate (vuloare normala 0.9-1, 11. Situatia este compie I
diferi ta in cazul in care reperele vi zuale nu sunt prezente (Iigura 2).

,"
"

:>

r~
I

:
e

......
. .-.
-

--

-..

..

,.
.

,.

.... 0(-0 . .'"' , .

. l~." . ~

f
,'"
',
-?'.,- '. "" ; .... ~

t t' .,

L)

"

~ ~
..

,
y

. ,
"

. . .

......" I

...:. ' ,. ' ,

.. - . _.... .. _
. _

- .'

1 1 '

:J

:)

'. ',
0"

'

'IJ

...

...'

1'
Xl

F1llura 2: Analiza posturala in conditia b)

82

Sprc dcosebire de si maria prcccdcnta. putcm remarea gama mull rnai

cxtinsa a spcctrului, prczcnta frccvcntclor de ordinul 7-8 Hz liind cvidcnta.
Accstc frccvcntc foartc ridicatc (reamintim ca li mita fi ziologica supcrioara cstc
considcrata a fi 10 Hz.) indica tentative violcntc de corcctic posturala care
raman tara cfcct, dupa cum sc poate obscrva in banda 0-0,5 Hz. Indieele general
de instabi litatc posturala arc in accst caz va loarea de l ,~ Irccvcnt inta lnita in
cazuri lc patologice grave. Analiza fractala indica si in accasta situatic cx istcnta
unor intervale de limp relativ lungi pe durata carom controlut postural a lost
absent.
In continuare, dispozitivul Ncurostab a fost plasat sub supra fetclc podalc
ale pacicntci, inregistrarilc stabilomctricc tiind rcalizate imcdiat. Snbl iniem
fa ptul ca nu a fost cfectuata nici 0 alta acti unc, inrrucat studiul nostril cstc axat
pc actiunca imcdiata a dispozitivului , c fcctelc pe icrmcn lung li ind deja analizatc
de catrc alii autori l~ ] .
Figura 3 prezinta inrcgistrarea realizata in conditiilc prezcntci rcperelor
vizualc. Comparand cu ligura I, putem observe 0 scadcrc pronuntata a puterilor
in banda de freevcntc 0-0,5 liz, insotita de aparitia zonelor de putcre nu la, ceca
cc semnifica 0 scadcre a etortului muscular ncccsar mentincrii cchil ibrului. Dc
ascrncnca, in banda de frccvcrnc 0,5-1,5 Hz se poatc obscrva 0 crcstcrc
scmniIicativa a nurnarului si duratci zonclor de putcrc nula, ceca cc indica 0
amel iorare a calitati i eontrolului postura l.ln cadrul interior se constata si
redueerca arnplitudinii totalc a dcplasarii ccntrului de presiune de la 2~ mm in
eonditia a) la 18 mm in eonditia e) reprezentand deei 0 ameliorare de 33%,
indieele general de instabil itatc rccapatand 0 valoarc normala de 0,98.
OfJl('1l t',

""
"

~M

-3 f'l'O .

I') o:.'r ~u r

"
! ~,
,
,,

,: u.

,.

"

-- -

.1

r. "I>. ,) .

-: -. I. . .... - '-'... - -".- ......"

- -......
' _ ... ..J' -.

,;: .

,.

........

.. ..... ...... j
l

.0'
,
"
0'
.,
W
Figura 3: Anal iza posturala in conditia c)
:1'

1 1

'

Cea mai pronuntata ameliorare .1 eontrolului postural este cvidcntiata de

figura ~ . In comparatic cu figura 2, sc obscrva 0 puicrnica redueere a speetrului,
osci lati ilc de inalta frccvcnta ti ind eli minate. De ascmenca, zonclc de putcrc
nula sum prczcntc nu numai in banda 0,5 -1,5 Hz (a se eompara numarul si
83

supra fata accstora eu eele din fi gura 2) ei si in banda 00,5 Hz. Surprinzator,
indiccle general de instabi liuuc arc valoarca de 0,88 cchivalcntul unui tanar de
18-25 ani perfect sana lOS. 0 cxpl icaucpcmru accasta valoarc ar putca Ii ca intre
momcniul apliearii dispozitivului si momentul inrcgistrari i au rrccut circa 120s,
limp in care 0 adaptarc a inccput deja.

.,
:>
:>

; i'!,

,, ,-,

,.,

,
! .x ,"

: . !.,
: x

"

"

h .... ,) .

--., -

.--

1 .

. . .

,~-.. ,

1~

'

~,

..

. . - .'

N "

1
oj

1
-~

'

~. -"

,
.J

.,

Flgura 4: Analiza postura la in eonditia d)

o alta constutare este reducerea amplitudi nii totale a deplasarii centrului

de prcsiunc de la 32 mm in conditia b) la 15 mm in conditia til. rcprczcntand
ameliorate de peste 50':{ '

c) Discutie
Rezultatele preliminare prezentate (studiul nostru lii nd mult mai extins sl
inca in curs tie realizare) ne permit totusi sa afi nnam cu dispozi tivul Neurostab
are 0 eficacitate neta si ca efectele sunt resimtite imediat, fapt confinnat tie
analiza posturala si nu numai de perceptia pucientului.
Una dintre dificultatile principale pe care le avem este discri minarea intre
diversele mecanisme care conlucreaza in cadru l mentinerii ecbi li brului postural.
Intr-adevar, daca iutrarile sistemului pot Ii usor identificate (vi ziune,
proprioce ptivitate, exteroceptivitate, sistem vestibular, etc], nu ace lasi IIIClll se
poate ufirm u in cazul mecanismelor per se, In stadiul actual este practic
imposi bil de verificat daca ameliorarea ech ilibrul ui postural in cazul utilizarii
dispozitivu lui Neurostab se datoreaza exclusiv unei exteroceptiviuui ameliorate
sau unci proprioccptivituti ameliorate (sau ambelor) , Sperum ca 0 serie tie teste
pe care le prevedem in vi itorul upropiat vor puteu ujuta la elucidureu acestor
aspecte. Printre uceste teste, prevedern util izureu cxperimentala :1 di spozitlvu lui
leurostub de entre pilotii de vanutoare si de entre parusutisti. Ambele activituti
mcntionatc Iac aile I la propri occprivitatc. utilizarca cxtcroccptivitatii podalc
Ii ind rcdusa (in cazul pilotilor) sau nula (in cazul purasutistilor). facilitand astfcl
discriminarc a intrc mccanismclc citatc,

In ce priveste rnodalitatea de actiune a dispozitivului, suntem in fata unei

situati i complexe dific il de explicat imediat. Una dintre ipotezele plauzibile in
acest caz este ca oscilutii le electromug netice in guma de 5 MHz pot coincide cu
o frecventa de rezonanta a flbrelor nervoase care transmit informatiu de presiune
podala (suu cu

armonica a acestei u). Daca aceasta ipoteza este udmisa, atunci

putem explica ameliorarea exteroceptivitutii prin umpl ificarea transmisibilitatii

sinaptice. Trebuie insa mentionut ca pentru a veri fica aceasta ipoteza, protocolul
experimental este extrem de complex. necesitand 0 izolare electromag netica
totala (cusca Faraday de man dimensiun, apara tura de masuru speci ala
utilizabila in cusca Faraday. etc). fapt care va produce 0 serie de intarzieri in
studiul nostril .
In ce priveste utilizuri le extru-medicale ale dispozitivu lui Neurcstab,
suntem convinsi de fuptul cu dispozitivu l \ ';1 fi utilizat in C;IUIllI nuuror
activitatilor care fac apel 1;\ ceea ce in mod curent denumim "simtul echilibrului"
(piloti, parasutisti , etc).

BI8LIOGRAFlE
I. hup:l/www.meuellech.fr si hUIJ:l/www.uoclOnech.ro
2. hup:l/fr;tmiral.fr
3. hup:1/21 3 .41 .1 45 .33 : 11l /lou tel i nfoIl MG/p<lfllT8 ~'C I99-1-l,IJ<!f
4. hup:l/www.medellech.com!hllnllresult;tts%20cliniques.htrnl

Un i\'~ lsi[< JI." l'rov..nee C kS labl>t3luirl." .Jc N..11I\Jl:tiuluei... ln l~'W'Jh h ..1 Ad:lplari\'\', ('~"" ft. J. l'Iacc VKl(.lr
IIUgt1 l.B JI ~ IMk ill", . FRANC":.

lnvcl-Agcnric de "rc;.pnctarc lntclccnala. lou Ghica 3. ep. ZO. sectorul 3, O.\tnU kIX UfC~i. ROMANIA. enuil: ,,c k~.l'g i n vd ,ro,

85

APA ESTE VIATA

Dr. ing. Gcnrgc A. Florea"

Docrorand Octavian Scrjantu"

The structure of waleI' WOJ inn:sligat"d/rom some hundreds ofyears. bill at the end uf
the {(l.u ('('nl",:,' il H'(lS (l('hlt'wel a right ,'h'U' cunceming II.
The water octivotio meaning 10 ('/range the composition ufl/It: imv /i t'c/.,yslem:t of the
wafer structure cnn be u((:/ "IJi.U' biologicat systems life.
Tho nnn(l is 0/ [;ghl W(lU'" compared 10 ,he normal lI'aI(" " showa! ,lijj el'(!11/
characteristics with high potential 10 improve tha human health.
The u ~e of /ight isotopes 10 impregnate the light waler structure is helpf ul /or
biological systems Q ,( treatment u.l l/~lfe,..:nt diseases.
The paper describes rullgh~r the practical results of th,' authors ani' pmpo.H:.\' the
future researches to be done further.

CA I' ITOLVL I - Inlroduccrc

Fundarncntul victi i pc Parnant CSIC apa, Primclc organi smc au aparut in
apa. Cornpozitia lichidulu i interccl ular estc simi lar ell cea a uccanu lui
planetar.Primclc noua luni dc viata ale oricarui om, inainte de nustcre, se pctrec
in apa , Cantitatea de apa din urganismul uman cstc in medic de 65%. din care
circa 75% in muschi si circa 80% in sangc.
La prima vcdcrc se pare ca slim totul despre apa, dar in rcal itatc apa cstc
una dintrc cele mai rnistcrioasc substantc,
CAI'ITOLVL "

Caraeteristicile si structura apci

I. Considcratli generate

Structura apei a lost ccrcetata insistent in ultimclc sceole. Pol Ii

mcntionatc importantclc coniributii adusc de Bernal si Fowler (1 933). Pople
(1 951). Frank si Wen (1957). Pauli ng (1959), Ncmctry si Sheraga (1962). Davis
si Litoviis (1 966). Secats si Rice (1980). Dah l si Anderson (1983).
Molccula de apa poaic Ii dcscrisa ca fi ind formata din trci nuclcc, doua de
hidrogcn si unul de ox igen, formand un lriunghi isosccl eu laturilc cgalc avand
lungimilc de 0,9572 A. iar baza triunghiului 0 lungime de 1,54 J In cazul stari i
solidc (ghcata) accstc lungimi crcsc [ I].
Svau constatat difcrcnte valoricc ale difcriti lor parametri ce caractcrizcaza
apa pura, apa inrcrmcdiara si apa grca. ASlfei laturilc triunghiului isosccl sus
l11elllionpt au lungimi lc de 0,95 71 A in cazul apci intermediate si rcspcct iv
1l.9575 A in cazul ape; grclc, iar unghiul de la varful triunghiului isoscel este de
86
(

1O~.523

in cazul apci pure si 1 0~.5 29 in cazul apei iutcrmcdiare si rcspcctiv

1O~ .~7~ o in cazul apci grcle (I). Accsti paramctri se modifica de ascmenea in
cazul expunerii molceulei de apa la campuri clcctromagncticc nonionizantc,
Cornparat ia prineipali lor paramctri ai apei usoarc si apei grcle cste rcdata
in Tabelul 1 (I ).
Tabel I Principali i paramctri fiz ici si ch imici ai apci
usoarc si ai aoci urclc r11.

H,O
Dcnsitate:
Ghcata la OC
Apa 13 20C
Vascozitatc la 20C
Temperatura dc topirc
Temperatura de ficrbcre
Caldura spce ifica (Cp):
Ghcata 13 0C
Apa la OC
Vapori la OC
Pcrm iuvitatc:
Ghcata 13 - 10C
Apa la 25C
Conductivi tatc tcrm ica:
Ghcata la OC
Apa la OC
Apa la 100C
Vapori la 100C

\),0
s

0.91 7 glcm
0.998 glClw'
1.005 cP
273 .16 -
373 .16 -

1.017 glcm
I. 105 ?Icllr'
1.25 1 cP
276.97 OK
37~ .5 9 U
K

2.038 JI?K
1.90S JI?K

2.202 JI?K
~ .2 3 JlgOK
1.68 JI?K

95
78.5

92
78.2

0.235 IVI' Kom

0.56 1 IV/ 'Kow
0.679 IVI' Kom
0.025 W/ 'Kom

0.560 WI' Kom

0 .6~~ IVI' Kow

~ .1 86Jlg OK

Timpul de rcl axarc

diclcctrica:
9.2 ur" s

9. l olO' s s
11.9 \0'" s

Scn sitivitarc magncr ica

molecul ara la 20C

- 1.297 \Os s

_1.295 \Os s

Parametru l de rcl ractic la

20C

1.333

1.328

6IO'Ss

Gheata 13 - 10C
Apa la 25C

87
(

In starca lichida sau solida, fi ccarc rnolccula de apa cste inconjurata de

aile patru molecule de apa. In stare solida apa poate uvea strueturi eristaline de
difcritc tipuri cum ar Ii: hcxagonalc, tctragonale, eubiee, triangularc,
monocliniee si tetraclinice sau chiar ponte avca structura amorfa.
Anomal ii lc constatale in urma anal izci paramcrrilor apei au motivat
eoneeptul ca apa este 0 asocicrc de diferite tipuri de combinati i de molecule si
anume: hydrol, dyhidrol, trihydrol, etc.
2. Evolutta modelelor strueturil apei
Una dintrc primclc teorii care cxplica structura apci pc baza unor calculc
matcmaticc a luat in considcratic sim ilaritatilc dintrc uncle proprictati ale
substaruclor in stare solida si lichida, cum ar Ii: prprictatilc tcrmodinamicc,
acusticc si clcctrofizicc, Accasta tcoric cste cunoscuta si sub denumi rca de tcoria
quasicrisui lina a 'Iarii liehide 'i a 10Sl conccputa in pcrioada 1939-195-1. [ 2).
U alia teorie privind analogia dintre liehide si solido a fost cm isa de
Bernal in 19'9-1960, care a ajuns la concluzia unci simterii pcntagonalc a
molcculclor de apa, astfcl ptand expl iea uncle anomalii cum ar Ii raeirea in execs
fara schimbarcnstarii de agrcgarc, entropia ridicata a apci si allele.
Un foarte interesanl model apartine lui L. Pau ling (1959), eel al
cluthratilur. Elementele prineipale ale structuri i defini te de accst model sunt
dodecaedrii cu 12 tete pcntagonalc, Moleeulele de apa se gusesc pc muehi ile
accstui policdru, lnteriorul aeestui poliedru reprezinta 0 microcuv itate, cu un
diamctru de 5,2 A [3]. In aeeste microcavitati pot sa coexistc molecule de
clemente sau substante strainc (CII. , U:. N:, CI:) Acestc rnicrocavitati au
fcrcstrc spre exterior eu diamctrul de 2.5 A. putin mai rnic deeat diarnctrul
moleeulei de apa (2.76 A).In intcriorul aeestor microcavitati pot loeui
simoleeule de apa, dar fara lcgaturi eu aile molecule. Dcnsitatca apci, in cawI in
care accstc mierocavitati ar Ii goalc, ar Ii de 0,8 g/cm' dar daca aeeste
microcavitati ar Ii piinc eu molecule de apa, dcnsi tatca devine I g/cm' ,
H. S. Frank a propus in modclul sau asocicrca poliedrclor lu Pauling in
structuri ordonate in forma de eiorehine (cluster), dar instabi le, eu durata de
. (C
1 Ci.rca I () ' " s.
vrata
Mai tarziu , H. S. Frank . W.Y. Wen si A.S. QUiSl [ I). in 1957 si rcspcctiv in
1961 au cmis teoria unui ciorchinc (c luster) dublu structurat .
E. Davcnas a dcscoperit in 1988 cxistcnta unor caractcrisrici dcnotand actiunca
unor substantc act ive din punct de vcdcrc bi ologic la un grad cxtrem de ridicnt
de disolutic (doze homcopaiicc) [-I].
Care csrc modclul eel mai apropiat de rcalitatc? Probabil en unul bazat pc
modclul cocrcnt si pc eel al clathratilor (microcaviratilor), in apa gasindu-sc in
mod frccvcnt structuri ordonate in propon ic de 5- 10% [I] . In urma anal izci
dilracrici in cazul unor ape eu raporturi diferiic srruciuri chuhraticc/amorfe, la
aeecasi temperatura. au rezultat dilcrcntc de -1- 5% (Zen in. 1999) [I].

88

3. Influcnta lmpuritatilor din apa,

Apa cstc un solvent pcntru foartc multc substantc in stare solida. lich ida
sau gazoasa. Impuritatilc afcctcaza major caractcristicilc si suuctura apci,
Marimca gcomctrica a ioni lor impuritatilor care sunt inelusi in structura
quasi-cristal ina a apci cstc foartc importanta, clcctclc putand fi difcritc. Dc
ascmcnca c ' IC imponanta si 'arcina clccirica a ionilor rcspcctivi.
In cazul gazelor dizolvatc in apa, molcculclc de gaz pot sa intrc in
microcavitati, conducand lic la unbilizarca accstora sau la fragil izarca lor.

CA i'ITOLVL III Acttvarea apcl

Avand in vcdcrc faptul ca molcculele de apa sc gascsc intotdeauna
distribuite intrc doua sistcmc slab concctaic, cel quasi-amorf ,11 apei
ncstructuratc si eel quasi-cri stalin ,11 sistemului structurat al clathratilor, cstc
posibil ca datorita unor actiuni de activate sa ai ba loc 0 modifi carc a siructurilor
si paramctri lor apci in studiu. Sub actiuncu factorilor externi activatori pot aparc
moditicari ale structuri i si curacteristicilor apci, alai la nivcl macro, cat si 1,1
nivcl micro, modi ficarilc se datorandu-se schirnbarii raponului volumetric dintre
apa quasi-amorl a si cea structurata si rcspcctiv raportului de microcavitati
ocupatc cu molecule de apa/numar total rnicrocavitati . In conditii normatc, dcci
tara actiuni activaroarc, raportul structuri quasi-cristalinc/quasi-arnorlc crcsic cu
scadcrca tcmperaturi i apci, iar raportul microcavitai pline/total rnicrocavitati
crcstc eu temperatura.
Apa arc 0 caractcristica unica, eea a memoriei sa le. care poatc Ii activata
sub influcnta unor factori cxtcrn i: camp magnetic, impact mccan ic, schimbari
bruste de temperatura sau prcsiune, ultrasunctc. etc si carc poatc stoca informatii
pc perioade cuprinse in intervalul catcva ore - catcva zilc. Campul electric alai
eel continuu cat si cel altcrnativ inllucntcaza proprictati lc apci, dar numai asupra
sistcmului quasi-amorf , prin polarizarca moleculelor si dec i nu intra in catcgoria
mctodclor de activate a apei.
Sum rcdatc carcva cxcmplc de consccintc con statc cu ocazia ap licarii unor
so lutii de acti vate a apei [1]:
La apa supusa unui camp magnetic initia l de 1900 Oersted , modi fi cat
apoi la ' 700 Oersted s- a constat crcstcrca pH de 1,1 5,1 la 9,1.
chi mbarea brusca a dircctici Il uxului magnetic la care em expusa 0 proba
de apa a condus la crcsterea ratci de disolutic a sult urii de Mg de 120 ori.
Apar modificari ale indicelui de rcfractic a suprafctei apei daca accasta
cste supusa la un llux de microundc,
Teate accste modilicari mai sus mcntionate se pastreaza pc duratc dc ore
sau chiar zile, dupa cc sursa aclivaloarc a dispanu.

8'1

Memoria apei S:lU timpul de relaxarc depinde de temperatura si de sensul

proccsului. In Tabclul 2 sc redau accsu timpi de rcvcnirc a apei de la 0 stare
instabila la una stabila, Memoria rcprczinta pastrarca unci informntii rcfcri toarc
la raportul dintre microcaviratilc ocupate si eele neoeupate. Primul rand se
rcfcra la memoria apei in cazul intrarilor de molecule in mierocavitat i, iar al
doilca rand la memoria apei in cazul iesirii molcculc lor din microcaviuu i,
Tabel 2. Timpul de rcvcni re a apei (durata de "memorie a apci") funetic dc
temperatura (I ]
T l'C

10

T ill"

300

T:w

30
58

36.6

~o

50

60

~9

20
10

2~

15

~A

zilc

zilc

zilc

orc

orc

ore

30

I~

1.5

~5

sce

mm

mm

mm

nun

90
3

ore

1.3
orc

70
27
orc

orc

30

12

1.5

0.3

sec

sec

sec

sec

sec

CAI'ITOLVL IV Proprletatl lc apei actlvate

Apa activara arc proprictati di tcritc de cca normal a datorita raportului

difcrit dintrc volumelc afercntc sistcmului quasi-amorf si eel clathrat, cum ar Ii:
viscoziratca, conductiviuuca clcctrica, indiecle pll, etc,
Dupa cum s-a puuu obscrva in Tabclul 2 la temperatura organismului
unum apa activata arc 0 memorie de 2~ ore si inlrodusa in organ ism poatc
inllucnta moditicarea pararnctrilor apei din corp, putand deci avca un elect
tcrapcutic. Asttcl, printr-o racire brusca II apci sc obIinc 0 apa mai densa, cu
execs de molecule in microcavitati. Acelasi lucru se ObIinc in mod natural la
izvoarclc de munle si mai ales la cascade. Pc perioada rclaxarii rnolcculcle vor
iesi din microcavitati si pol reduce radicalii liberi intalniti ,
lnvcrs, incalzind rapid apa sc ponte obt inc un velum cu 0 concentrate mai
rcdusa de molecule de apa in rn icrocavi tati, dcci 0 dcnsitatc si viscozitatc mai
mica, ceca ee cstc indieal pcntru alimentarca eu saruri a organismului. De retinut
cstc insa laptul ca ca memoria apci este redusa la temperatura organismului
uman la ~5 seeunde.
Din analizcle cfcc tuatc la Meixa Tech Laboratories, Cardiff, U.S.A. pc
sase probe de apa trei normalc si trei activate congclatc prin injcctarc de azot
liehid s-au pUIUI obscrva la microseop la lumina polarizata structuilc aecstor
probe. rczultand:
structura cristalina a probelor de apa norrnala (de la robinct) au ararat
fo rmatii cristalinc haoiicc si fraciuri cxtinsc:
structura crisial ina a probclor de apa activata CSlC rcgulata eu rcndirue
axialc pc 0 dircctic: crista lc de lo nna hcxagonala.
Teste la comprcsiune a unor euburi de beton in compozitia caruia s-a
folosit apa activata, in comparatic cu apa normals au aratat 0 rcactie de hidnuare

'10

mai rapida in cazul apci activate (oht incrca unci comprcsi i mai ridicatc in
pcrioada ini tiala de imbatranirc a bctonului Fig. I) (I)
Test de compreslo

I-+-

apa otliSnuit3 ......... apa ae.t1\Qta

5000
4000 _ 3000 -

a. 2000

&

1000 -

-'

Z
8

28

1 110

Fig. I
Tcstc lc cfcctuatc la CAl Envi ronmental Laboratory. Carlsbad. U.S.A. au
ararat ca activarca apei arc tcndinta de a reduce atat aciditatca cui si alcatinitatca.
(Fig.2) lSI

Tesl de pH

10 pH reetru =7 n ecc oljsn,jta a apa acli\Ola I

8

7,5
7
6,5
ti

Iitrare aelda

titrare a lca llna

Tcstarca conduct ivitatii a fOSI cfcctunta la Cull igan Hydraul ic Lab.

Rosemont, U.S.A. rczuhand scadcrca acesleia in cazul apci activate (Fig. 3). (5)

'II

Test de cond uctivitate

m ..-- - - - - - - - - - - - - - - - - - --,
120

6 115
~

710

:& 70S
100

&95 .1--

.1--

Fig. 3
Teste rn icrobiologicc arata 0 dcscrcstcrc cu 86 % a coliforrncl or din apa
de ploaie activata 30 minute (Fig.-l) (5). De ascmenca a rezultat 0 reduccrc cu -1-1
% a coloniilor bactcricnc din apa dc lac activata (Fig.S). [SI
Test microbiologic

Ie

apI obrotlt'lt.. .

0IJlA Ilrh\A11l 1

200
1r.O
oJ

100

r.o
0
To tal Collfortn8

Fig. -I
PI:lc:l heterctrorlca

Ie

o1po1 c b .:;nu llo1 . o1p.1 X Il\Q 101 l

300 ,-- - - - - - - - - - - - - - - ----,

2 00

200

' 00
' 00

00
0.1--

'---

Numarato a'e he lll' rot'o fl a pe plaa

Fig. S

'12

Rczuhatclc cxpcrimcntclor de labonu or efeetuate la Laboratory of Engene

Biotechnologies Ine. Carlsbad. U. S. A. privind infl ucrua apci activate asupra
eelulelor tumoralc sunt rcdatc in Fig. 6. (5)
Infl uenta ape) activate asupra celu lelor tumorale

Ic
120 ,..--

gNp de ccntrol _ spa actoo!a

-,

100
80
if

60

40
20

0 " --'-I. om (BUe)

I. ca l"" (Lym.13l18)

I. pl5lca (FL74)

Fig. 6
Alte teste cfectuatc la Cedar-Sinai Comprehensive Cancer Center in Los
Angeles privind nnmanll de eelule albe ale unui pacient allat sub chimiotcrapic
(FigJ) arata 0 crcstcre pronuntata dupa a ~-a zi eu rcvcnirc la nivelul initial
dupa to zile, (5)

I-+-

frats! cu 3p3 acllwt3 __ nct rnt3f3 I

120
100
80
~

60
40
20
0
1

6
:rlla

Fig. 7

'13

10

11

CAI'ITOLVL V Cornpnziria izotnpica a apel

In primul rand trcbuic stabi lit ee se intclcgc prin "apa usoara". Accasta
apa are 0 concentratic a deutcriului si oxigcnului-tS sub cca a nivlelului natural,
mai precis tata de uandardul mcdiu a ape i oceanicc (SMOW),
Daca se iau in considcratic numai izotopi i stabili, atunci din ansamblul
lor rezulta noun tcluri de molecule :
Mohcuh..lc stabile

.-....

_-_._ -=----:::---:--~-=--:

H2 180

H 0 180

:- --=:..-,-:---:- - -=---::-- ,"

Apa

flJ lJam

02

180

- -- --- -.

H2 160 - 99,727 %
Apa (lxi~rea

H2 180 - 0,2 %
H2 170_ 0,04 %

H 0 160 - 0,033 %
unde 99.72 7% din apa csic constuui ta din apa usoara si oxigen. 16.
Dintrc molcculcle mai grelc, trci dirurc ele consutuc 99% din volumul
total al accstora H,IN O (73,5%). H,"O ( 1-1,7%) si HD"O (11,5%), Apa potabila
conIine de obicci 330 mg/I apa grea (li DO) si aproximativ 2g/l ll, '"O,
Aceste concentratii sunt comparabi lc sau ehiar mai mari decat conccntrat ia
admisa II sarurilor in apa,
Dcuteriul ell mieroclemenl csie parte components nu numai a apei, dar si
a prineipal ilor eompusi organici, atunci ca importanta polite fi pus pc unul din
locurile prineipale daca nu pc eel dintai . In compamtic eu aile clemente din
organismul uman, D vine direct dupa Na, Conccntratia lui in organism cstc de -I
ori mai marc deeat cca a K. de -I ori mai mare in cornparatic eu Ca, de 10 ori
este peste Mg si eu mu ll mai mul l intrccc cclclahc microclcmcntc importantc
cum ar Ii F. Fe, I si Mn.

Mkroelemente ill plasma sanguina

:-.'.,. =130 ... 156

Dr - = 17

Cu2+ = 0,071 ~ 0,074

Fe-' + = 0,012 ~ 0,032

n 't

=16

K't

= 3,4 03,5

ClI2+ = 2.3 ... 2,75

2+ = 0,7 -s- 1,2
:\I~

= 0,37

= 0,000275 e- 0,00063

:\In h = 0,00007 ~ 0,0004

CuH = 0,00002 ... 0,0006

CAI'ITULUL VI -Jzoroptl din cOIIIJlO7.ilia organtsmulut uman

Hidrogenu l intrand in componcnta nu numai a apci dar si
maeromoleeulelor organ icc putem cu ccnitudine presupune ea oscilati ilc
componcntci lui izotopice isi lasa amprcnta asupra organismutui, Mai ales ea
hidrogcnul ocupa primul loe cantitativ in eompozitia organismului,
Ilidrogcnul, ea si aile clemente chimice, se prczinta sub lorma mai mullor
izotopi (stabili sau insiabi li). Greutatca inllucnteaza gradu l de interactiunc a
substantci eu alii arorni. Dc regula atomii mai usori intcractioneaza si formcaza
molecule si eomplexe moleeulare ma i rapid decal con fratii lor mai grei, Nu
intarnplator in pruportic de '19,4 % organ ismul urnan consra din palm izotopi
usori C(12), 0(16), H, N(l 4).
Cal limp organismul cstc mai lanar si toate sistcrnclc functioncaza normal,
izotopi i mai grci, in primul rind 0(18) si D, practic nu influcntcaza
melabol ismul uman, cu toatc ca pal perturba anumite proeese eu reglare fina,
Insa, datorita proccsclor cficicntc de apararc organismul rcuscstc sa rcfaca
dcfcctclc aparutc,
Alt fc! siau lucrurilc in cazul imbatrinirii, stresului prclungit si a bolilor

eronice, cand fortclc de aparare a organismului sum slabitc, In accst caz oriee
pcrturbarc in plus poatc sa joaee 1111 rol negativ scmnificativ, provocand
dereglari in principalclc sistcmc ale organismului,
In cadrul Institutlui de Studii Mcdico-B iologicc de pc langa Academia
Rusa de Stiinte s-a rcal izat un studiu unic, unde pc 0 pcrioada de 240 zilc s-a
monitorizat modifi carca compozitici izoiopicc a complcxclor biogcne din
organismul uman in eonditi i de izolare indelungata in barocamera, S-a constauu
ea in eonditi i de Sires puternic si eonditii cxtcrnc ncfavo rabilc, organismul
nostru sc dcspartc in primul rand de izotopii grei cum ar Ii dcuicriul si 0 (18).
Astfe], de exemplu:

'IS

Fractlonarea izotopllor in organism ill ('(}fIll;; ,k.' f:ulalie indt:lrmgaltl

Rn ortu/ natura / - m
. ul'Jnn
.
91 ,66
34,23
'"Fe
" Fe

2,19
0 ,33

36,7
13,15

"oCa
"'Ca
..ICa

96,97
0,003
0 .19

50 ,9
2,79
2,53

" Fe

Distributia izotopilor de tier in urina participantilor la experimenl a

constituit (in %): 56Fe (3 ~,23) - 5i Fe (36.i6) - 5SFe (13.1 5), pe cand
conccntratia naturala a izotopi lor de tier estc: 56Fe (91,66) - 5i Fe (2.1 9) - 5SFe
(0.33). Acccasi rcgularitatc a fosl dctcrminata si pcntru alte clemente. preeum
ca lciu, magncziu, cupru si si lieiu.
CA PITOLUL VII - Prnprietatea biologic activa a apei usoarc si a
altor izotopi usori.

Se poatc prcsupunc, ea pcntru aciivarca fortclor vitalc ale organismului si

mobil izarea lor in I UP~1 eu factorii cxtcrni ncfavorabi li, avcm ncvoic $.1
purifieam organismul de izotopii grei si de complcxclc lor biogcnc, la fcl cum
purificam organismul de substantcle loxice.
Una din posibilitati ar Ii irnbogatirca ape i saracite in deutcriu eu izotopi
usori care vor antrena 0 stimularc spccifi ca a mctabolismului prin:
Apa, cu 0 conccntraric a dcutcriului la un nivcl de 130+135 ppm accelcrcaza
vi tcza de crcstcrc a diferitclor tipuri de plantc liind eu mull mai cficicnta decal
unii factori de stimularc a eresterii ca fuamarul si fumarinul [6]. Ccaiurile, pc
baza accstci ape din plantc mcdicinalc, au prczcn tat 0 stimulate biologic activa
de 1,5 ori mai ridicata in cornparatic cu distilatul obisnuit (6). Pc lig. S avem
prezentate rezultatelc cul tivarii plantei Arabidopsis thaliana in apa cu concrnratii
diferitc de deuteriu: sau facut teste CU apa mai usoara si mai graca decat cea
obisnuita Ii I
Cultivarea p lantei Arabidopsis Thliana in apa ell diferite conc entratil ale D[7 j

Cont.sem
350

300
250
200
150
100

50

100

200

300

400

Concentrmia. D ppm

600

GOO

700

Trebuie rcmarcat C<1 scadcrca conccn tratici dcuteriului eu numai 90 ppm

fata de normal , provoaca modi ficari mai importaruc, decal crcstcrca
conccmratici deuteriului eu peste 500 ppm. Ca awe 1.1 conccnrrat ii si mai mari
cfectcle dcuteriului asupra plantclor sc micsorcaza,
Actiunca radioprotcctoarc a apei usoarc a lost inrcgistratn in cazul
iradierii sobolanilor cu izotopi de cobal t [8]. Supravictuirca in 10lUI
experimental, unde sc adrninistra apa usoara (30 ppm) limp de 15 zile a lost de
2,5 ori mai marc decat in eel de control (doza de iradicrc 850 R). S-a rnai
observat ca la sobo lanii supravetuituri numaru l lcucocitelor si critrociiclor au
rarnas in limite normale pc cand la 10lU I de control acest numar a fost
scmniticativ redus. Ut il izarca apci usoarc la bolnav ii de cancer inai nle si dupa
scdinla de rudiotcrapic a pcrrnis irnbunatatirca rezultatelor anal izclor, oprirea
cadcri i parului si elirninnrca puscclor de grcata dupa scdinta [9].
Activitatea imunostimulatoare a apci usoare a lost determinate in
expcricnrcle eu inllarnatii induse de infcctii cxpcrimcntatc la animate de
laborator imunodeprimale si in cxpcrimcntcle pe Drozofila rnelanogastcr.
Activitatea anticanccrigena a apci usoarc a lust obscrvata prima data de G.
Sornlyai in 1993 [I O]. ln eursul cxpcricntclor ultcrioare s-a detcrminat, ca:
I) intr-un mediu eu 0 conccruratic scazuta de dcutcriu mitoza eelu lelor
canccroase MCF-? (adenocareinom al glandci mamare) incepe eu 0 intarzierc de
5-10 are:
2) 1.1 aproapc 60% dintre soarcci cu imunitatca suprcsata si cu tumori urnanc
MDi\ si MCF-? transplantatc, apa usoara (30 ppm) a initiat 0 rcgrcsic complcta
a lumori i .
3) la soareeii eu transplant tumora l de lip PC-3, apa usoara (90 ppm) a pcrm is
crcstcrca supravictuiri i cu ~O%, pc langa accst fapt raponul eelule vi ii eelule
moartc in lotul experimenta l a fosl de 1,5:3, iar in eel de control 3,6: I.
Cercctarilc din mai multo institute din Rusia au confirmat efeetele
suprirnatoarc ale apci usoare asupra proeeselor prol iferative ale eelulelor
canccroasc si tumori lor in general.
c,W ITOLUL VIII - Concluzii privind beneficiilc utilizari i apei
usoare activate si imbogatita cu izotepi usorl,
Cca rnai importanta concluzic care poatc f trasa din datclc prczcntaic este conceptia actiunii distrugatoarc a izotopi lor grci, dcutcriu, uitiu, ox igen si
altii, asupara gcnofondului tururor ti intclor vii, conccptic care este serios
intcmciata si ncccsita foartc multa atcntic,
Actiunca distrugatoarc a omului asupra naturii si in mod deoscbit asupra
ca litatii apei potnbile - sunt fac torii care nc-au eondus eatre dezvoltarca unci
tehnologii si contsturcria unor aparntc eu aetiune de purifieare si activate, pcntru
produccrca unci ape biologic active cu prorictati curative.
Astfel vom initia cercctari a unor lcgirati putin cunoscutc privi nd
dobandirca apci purificatc si aelivale prin inlemlediul a doua proeese
tehnologicc campleI direritc.

')1

Prima dirccric, Purificarca apci dc compusii toxici si impuritati ,

rcstructurarca apci si activarca cncrgctio-iuformationala prin intcrmcdiul
cimpimpuri lor clcctromagncticc modulate specific.
A doua directic - si cca mai iportanta va Ii dczvoltarca unci tchno logii noi
dc saracirc a apci de dcutcriu si a ahor izoiopi grci prin proccsctc de tranzit ie a
a fazci dc agrcgarc (apn-vapori-ghcata-apa) si imbogaiirca spccifica cu iZOIOpi
usori a diteritor minerale produsi prin intermediul unci tehnologii care arc la
ball! curcnti de inalta tensiunc,
P.S. Apa si ali rncotatia. dupa tcstamcntul lui ll ipocratc, trcbuic sa lie
remediile de baza, Timpul lzo-hidro-ternpiei a sosit. Apa - eea mai inofensiva si
totodata cea mai putcmica anna in lupta ell maladii lc contemporanc.
BIB LJOGRAFJ E
[I) Igor V. Smirnov, Vladimir I. Vysotski i, 1\ 11 A. Kornilova - vlnrroduction 10 the
Biophysics ofActivated Water" - Universal Publishers, BOCII Raton, Florida - 2005
[2j G. . Zatscrina - "Properties and Structure of Water" - University Press Moscow - 1998
[3] L. Pauling - "The Structure of Water in Hydrogen Bonding" - D.Hazi
(Ragarnon Press) - New York - 1958
[~ ] E. Davcnas s.a, - "Human Basophil Degranulation Triggered by Very Dilute
Antiserum Against IgE" - Nature - June 30 - 1988
[5 ]1. Smirnov - " Electronic Journal or Biotechnology, Vol. 6 No.2 " - August
15 - 2003
[6J Bapuancxnii II.H. HOBa~ Te X II O: lO l'II ~ II YCTallOBKa )l:1 ~ 1I 0:IY4C IIII~
04l1UlCIIIIOii 6110:101'll4CeKII a''TII BIIOii UC:lc6110ii mm .csotl BO;Jbl. JlIICCCpr.lUlI~
ua coucxauuc Y'lclloii CTCIICIIII noxropa TCXlI1I4CCKIIXlIayK. M.:2000r.
[7 ] CII II ~K JO.E.. Jlcauucsux M.A., r aii;Ja;JblMoB B.B.. r YCbKoBa E.II.,
CIII'lla:IOBa OJ;., Ilcpcnnscaa T.A.. B:III ~IllI C BO;JIJ c 1I01l1ln;CllllbiM
coacpxamtc ;JciiTcplI~ ua ''Y:II.TIlBlIpollmlllc BbIeWIlX pacrcnuii: Arabidopsis
thaliana II Brassica rapa. UpraHll'JMII OK prA(alOlI la ~ cpcna: n;1I]HCOOcCIIC4CHIIC
II ]allllrra '1C:IOBCKa B JKCTPC\la:IbHhlX YC:IOBIIMX. Marepuanu POCCll iiCKOii
KOHq,CpCHllIlII. Mocxaa, 2000 r.. T. 2. c. 90.
[8 ] W.Bild and at "Rc .earch concerning the radioprotective and
immunostimulating effects of deuterium-depleted water", Rom. J. Physiol.,
1999.36. 3 - ~ . p. 205-218.
[9 ] G. Sornlyai "The biologica l effect of deuterium depletion", Budapest,
Akademiai Klado. 2002.
(10) G.Somlyai. G. Janeso at all. "Naturall y occurring deuterium is essential lor
the normal growth rate of cells", FEBS Leu. 317, (1993). I - ~ .
1>V\:klr in 11I;;U1\'ria T"'nsiurukJr lnalt.. - Uniw f'Sibl...3 ('olltdlf1K::t ft tXUt~$b. S"'ltiur Ol4-m~t - I F.F. F~. Jir..-..:I\Jr
~(tk:rJ I - I " wcr& l igh ling Tchnorob S.A.
Ik" ll;lroUkl 1:1 Unih"Nlb k ;1 de M<Ji' in.3 $i F:lJlTU, t< "\'i,k-V U.1b""$'.lin Tim*" arJl la C:lI"oJrJl .k UiufulQ.
JIl,,'(;lor- M..Jjqu:snl S.k.L.

RESTABILIREA FUNCTIILOR
VITALE ALE INIMII

Anna S. Ghcorghiu
In presem doys the heon diseases are those that alleel hWnONJ ill generot. Thls is why
scientists keep looking 10 improve the al,.ta( ~ existing methocl5for an early diagnosis uf the
disease and tore-establish the 111:0'-' functions in the initial stages of the heart disease. This is
Utlt ' ofth mu.st imponant preoccupations ;11 present tim" medicine.

In prczcnt, in medieina umana, bolile cardiovascularc ocupa un loe de

fruntc dintre toate Imbolnavirilc omului.
De accea, oamenii de ~t ii nla din domeniu nu se obosese sa enure mereu sa
pcrlcctionczc mctodclc de lucru cxistcntc, alat pentru diagnosticare timpuric cal
~i rcstabilirca tunctiilor de activitate a ini mi i la stadii le initialc de dczvoltarc ale
imbolnavirii. Accasta este 0 problema foartc importarna ~i aelualil in medicina
umana,

Rezolvarca eu succcs a aeestei probleme a lost real izalil de doi medici din
Sankt-Pctcrsburg - A.T. Serababin si E.A. Serabobina (tczc si ref. La a XII-a
Con ferinla lmcrnntionala .Aspcctc clinicc ~i tcorcticc ale uliliziirii tcrapici de
biorezonan ta ~i mul rirczonanui " .JMEDIS ', Moscova, 2006, vol II. pag 3 7~ -3 79 ,
Rusia).
Dcsprc succcsclc cxpcricntclor lor in accst domcniu, domniilc lor
relatcaza:
"Cordul cstc un generator al vibratiilor acusticc, care sc inrcgistrcaza de
catre medic prin auz, iar folosirea aparatclor spcciale de amplilicare a sunctului
pcrmitc sa se pcrccapa scmnalclc acusticc generate de cord intr-un diapazon de
frccvcnic mull rnai larg, ceca cc pcrmitc diagnosticarca activitati i functionalc a
cordului. Pcrturbarilc activitati i functionalc cardiacc condue catrc schimbarca
caractcri zarii spccrra lc a inimi i.
Restabilirca proprictatilor acusticc ale activitatilor functionatc ale ini mii
ducc la stabilizarca ae t ivi t~l ii ei ini tiate.
Scopul accstor ccrccuri a fost - restabilirea functiih: cardiace prin
metoda biorezonantei, ba z.11 ~ pe uti lizarca pcntru omul (pacicntul) dar, a
scmnalelor acusticc sintetizatc de la un donator cu in ima saniitoasii .
Daca cxarn inam alent aetivitatca liziologiea a omului , atunci ne "om
inloarcc la postulatul, eii toate organele umane lucreaza sub eondueerea
crcierului . Pentru lunctionarea inirni i, in creicr raspund doua zone: zona
pricipald de comanda (eondueerc) care se gasc~l e in panea drcapta a frunlii, mai

aproape de Limpla drcapta ~i zona de 1'f!Zt:n(j care cste amplasata simetrie in

partca slanga a capului. Pcrturbarca func tioniirii accsior zone duce la dcrcglarea
aelivila!ii functionale a cordului ~i la schimbarea paramctrilor lui fizi ci. iar
accasta, la randul ci, va duee la difcrirc dcranjamentc in activitatca funelionala
cardiaca
, prccum ~i la difcrite stari ~ i aspectc de imbolnavirc.
In cxpcricn jcle efcctuatc au fost inclusc -t5 de personae cu varstc intrc 2165 de ani, din care 30 au lost supuse diagnosticari! complete deoarece ei au lost
pacicntii c1in icii ai scctici de cardiologic. 15 persoanc dintre acestca au cfectuat
allit diagnosticarea cat ~i restabil irca lilllq iilor activitiilii cardiacc,
La nivc l aeustic in diagnostic se include - inrcgistrarca scmnalelor
acustice si prelucrarea lor computerizata (Fig.I)
A .11i

-24

F ru
0.5 I

4 8

IS 30

r ru
u.s

6(l

I 1 4

IS 30 00

110

b)

a)

Fig. I.
a) spcctrul scmnalului acustic al
cordului s<~n at os
I.
b) spccuul scmnalului acustic in
cardiopatia ischcmica
f r u c) spcctrul scrnnalului acustic al
cordului in tahicardia sinusoidala

36

O.S I 2 4

X IS 30 00

110

c)

In lig. I a) sc prezinta spcctrul acustic al scmna lului inimi i siinatoasc

inrcgistrat din punctul V3 de la nivclul vcrtcbrci -t pc linie parastcrnala,

In fi g. 1 b) sc arata spcetrul scmnalului acustic cardiac al accluiasi, dar in

cazul cardiopatici ischcmicc,

In fig. I c) cstc spcctrul scmnalului acustic cardiac in tahieadia

sinusoidala,
Analiza spcctrclor semnalelor acustice arata ea dependent de 0 forma a
bolii se sch irnba ~i struciura scmnalului acustic.

100

Pcntru 0 inima s:inaloasii spcctrul scmnalui acustic cstc COmpaCI ~ i ocupa

Iinia dc trccvcntc de la n.sto Hz. Encrgia dc bazfi care compunc spcctrul sc
conccnrrea za in dunga dc frccventc dc 2-8 Hz.

In cazul bolilor ischemic ale cordului - spectrul scmnalului acustic sc

l a rge~le pana la 120 Hz ~i mai mult . Nivelul componcntelor .pcctra lc SC<1de ~ i sc
cvidcntinza clar componentcle spcctralc care ca rac lcri zca z.~ frccvcntelc
sistcmului limfatic ~ i frccventclc pcrioadci batailor cordului.
Tahicardia sinusoidala se caracterizcaza. de ascrncnca, prin li,rgirea
spcctrului componcntclor sistcmului lim fatic ~i a perioadci de activitate a

cordului, lncovoierca (curbarca) componentclor speetrale se circurnscric cu

lcgca sinusoidala. Dupa cocficientul de modulate ~i Irecven\A a curbci obtinute
sc poate aprecia nivclul tahicardici, Situatii le teorctice ale rnctodei de
biorczonanta constau in accea ca prin inl1 uenla semnalclor ucusticc asupra
ansamblului dc cclule amplasatc intr-o zona sau in alta. eelulele ineep sa vibrczc
dupa Icgea scmnalclor acusticc cxtcrnc, adieu se intni in rczonanta cu sursa
izvorului extern. In flucnta rcpctata de mai multe ori a semnalclor acusticc in
anumite zone. ducc sprc accca ca. cclulclc incep sa vibrczc dupa lcgca sursci
exIerne deja, ITIrj infl ucnta accstcia.
Ctind ansamblul de celulu restahileste propriul sail ansamblu acustic $i
energetic. atunci aceasti; ZOllt; incept! 5{; lucreze co 0 ZOtU; siintifOtlSti.
Res tabilirea activitiuli functionak: a muncii cordului incepe it/sa. munai dll/xi
restabillrea ac/id/ti{ii functionale a crelerului si nemijlocit, in zonel care
r/ispund de [unctionarea inimli. Mai departe, restabilirea incepe de la
restabilirea ac/i"i/ti{ii normale a vertebrelor 7 cervicalii ~i a 5-a pectora"'. prin
care tree emnalele de conducere a ac/id/ti{ii cardiace.
Pcntru rcstabil irca paramctri lor Ihici ai ini mi i trcbuic ca scmnalclc
acusticc sa inllucntczc pc zonclc din dreapta ~i din stlinga. sub OmOI)laIUI ' ~in g
pc zona pcctorata in rcgiunca timusului si in rcgi unca glandci tiroidc,
ln tlucntarca cu cclc 8 scmnale acusticc nu ducc la discon fon , nici la scnzatii de
durcre, omul fiz ic, practic, nu simte inllucnta lor. Ascultarca de catre pacicnt a
scmnalclor acustice, in zonclc date. timp de 10 zile, ducc spre seoaterea
scnzatii lor de durcre in regiunca inirnii, iar accasta incepe sa lucrezc ri tmic
normal. Ascultarea de eUlre pacicnt. in continuarc a semnalclor acusticc, duce
deja spre schimbarca pararnctrilor tizici ai in im ii. Timpul mcdiu pcntru
restabil irea aeti vita\ii tunctionale a cordului dcpindc de nivclu l gradu lui de
atingcrc a imbolnavirii ~i variaw dc la 1-1 luni . Scmnalclc acuslicc inrcgistratc
sc rcinscriu. in continuare. pc purUitor hologrnlic pcntru mcnlincrca aClivita\ii
funclionalc a inimi i. in calilalc dc proli laxic.
Rczultatclc pmclicc ob\inulc pc cci 15 pacicnli. carc au trccut prin
procedurilc dc rcslabil irc a lilllqi ilor dc aClivilalc cardiaca cu l/IelOda de
biorezon(/n{a. avand ca diagnostic dc baza - tahicardic cu durcri in rcgiunca
inimi i. disconforl. sufo earc. Dupa proccduri lc dc rcslabilirc ~ i rcstabilirca
deplina a struelurii ~ i a spectrului scmnalclor acuslicc in rcgiunca cardiaea 101

simptomek: bolii au dispanu, Diagnosticul eomplementar - eleelrocardiografia,

eeografia, 11I1 au evidentlat nicio dereglare ill activitatea inimii.

In acclasi limp, dupn proccduri le cfcctuatc s-au schimbat spre normal

paramcuii fi zici ai cordului,
Exemplu clinic
I'aeiemn - 51 de ani. Diagnostic de bazn: tahicardie. Indicatori ecogrofi
inaintc ~i dupa rcstabilirca functiilor activ iln!i i cardiacc (cifrelc dupn rcstabilirc
se dau intre parantcze). sunt urmatoarcle: diarnctru l aortci - 2,7 ern (3,0);
dirnensiunea auriculului stimg - 3 ,~ em (3 ,1); rnarirnca diastolica terminala a
ventricolului stang - ~ ,2cm ( ~ .~); marimca Sisloliea terminala a ventricolului
slimg - 2,5em (2,7). Grosimea mcrnbranei intervcntriculare - 1,0 ern (0,9).
Estc posibil ca indicatorii paramctrilor lizici ai cordu lui sa lie genetic
prcstabiliti in organisrnul uman, iar dupa prcccdurile de restabilire s-au intors la
normal, soan rcsiabilit, clirninand prin accasta simptomcle bolii, restabi lind
activitatca funcj ionala norrnala a inimii.

III concluzie. se poate mentiona ai metoda de biorezonantii jolosilli

P~1I/ru restabilirea activiuiti! normale a cordului, permite ill totalitate,
restabilirea parametrilor fizici ai cordului, eliminarea tulburarilor aplirll/~ si
stoparea dezvoluirii bolii.
Asemenea tratamente de terapie permit mentinerea functionoli; (J cordului
ill stare d~ activitate normald.
Deoarece zona crelerului ri'isplmzij/(J(lre de activitatea fimc{;Qllalti a
cordului se glis~~/~ alii/uri d~ zona ~1II0riollalli. orice perturbate ~1II0riollalli I'a
illJlu~lIra activitdtlle cardiace - Ill/11Im cordului.
Restabilirea rap;'''' a actil'itlilii fimctionale a acestei ZOIl~ a creiernlui I'a
inlesni mentinerea (/cfi"j(citii funqionale (/ inimii IiI stare de lIIunt'l1 normalii. "
Accsta cstc doar un singur excmplu din ncnumaratclc dcscopcriri ~i
succcsc ale mcdicilor pcrfo rmanti in mcdicina cncrgoinfo rmationala de pc
mapamond. Mcdieina holisticn - imcgrativn - medicina prezentului pcntru eci
pasiona]i de rncseric, medici cu idci progrcs istcl
Pcntru ccilal ti - medicina viitoruluit Dar cal de indcpartat va Ii acest
viitor?
Dcpindc de conducatorii larii, din domen iu ~i de d/1II111~{/\ 'os/ra !

r. ing..

Mcmbru J.: Oecc re :11 A~" u,i('i - Sl"i\"I;L!('a lk

UORI$TF." din RorIUni;&, fhk:ur<f1i, k'l: O~l JH .76t), t.

102

~k,hdn3

Hil\(l)( fb"Qinlbrm.::J!i(llUl.i n-, lK:TAVIA N

NATURE'S I TELLIGE. C E ACTS SIMPLY, WITH

HAUMOJ Y & AFFECTIOJ
Asscm HASSAN"

Lncrarea pre:;n16 l4:golmile strdnse $; ~ 'i:ilJil... lntre cnergiile lie bn:1l ale?
creatiei...discutn cauzele dil'crsirdlii fumt('/or sl /enumene!u1' ell IVnt" complexitatea $i
independema /01' alii/anel in ocelas! limp existema line; reltuii de ilJlero{"li,me $; simditudine
in actlvitatea I",..

I- GENRA LlTlES:
Why, when, how did the diversity of the surrounding world emerge'! What
is the reason fo r many objects and phcnorncnca having elear features of
similarity and simou ltaneously never being absolutely identical'!
Studying the most general laws of development of nature leads to
comprehending the FACT that in the very beginning there existed a single
primary entity. HOMO. Homo fo rce possessed all the possibilities for
development and comprised in a latent way the global tendencies for changesHETERO.
(HOMO means similar.and HETERO means the opposite). Homo thus.
could mean unifo rmity, natura l character, spontaneity. conservatism. stabil ity,
unifi cation. universal ity, acceptance. amiability. closcdncss, reserve, potency,
simp lification. regress. compression, condensation, protect ion, darkness,
protection, coldness. YIN tendency. regularity, downward tendency, involution.
internal, CIC. Wh ilc HETERO is thcdiversity, premeditation, novelty, instabil ity.
separation. partiali ty, resistance, confl ict, openness, clarity. real ization ,
complication. progress, expansion. softening. auack, lightness, warmth, YANG
tendency, irregularity. upward tendency. external. etc.
One terce cannot dominate the whole cxistancc, otherwise or a
continucouss transformation is on. or a complete stagnation is on. In ei ther case
that means no cxistancc in the right mean ing of the word we can sec. Even we
cou ld not exist...
So under the infuence of homo- force, the transformation processes started
by Hctcro - forcc. slow dO\\TI. A new fo rce is now dominating, a new stale, a
new form .....This NEW force Is the force of equilibrium of harmony of life in
its subtle movements and actions.
This is THE HETERO FORCE .
To elucidate the interaction of these forces and their manifestations we
appeal to thc TRI OR IGIN MODEL to explain the action of this evolution-

103

involuti on process from the ZERO world to the REAI. world from the point of
view of ON URI MEDlCINE as il lustrated by pro lessor PARK JAE WOO
President ot' the International Publ ic Foundation O;\N UR I.
II - TRIORIGI i'i ACUP ' NCT 'RE

The Trlorlgln of 1I0mo, Hetero and Neutro manife sts itsel l' in both the
real world and the human body in the integral relation with one another. The
Triorigin model of four components - ini tia l Neuto, Homo, Hctcro and real
Neutro - is the basic, fundam ental Triorigin order. A deeper look would reveal
the fact that the world is evolving out of Neutro, is full of it and centred on
movement towards it.
Homo represents the zero world, in which any differentiation is absent. In
the real world the Homo force resists change, development, trying to return all
arising things back into the zero world - the world of absolute Neutro (Neuto).
The origin of the Hetero force is the world of infinity, perfection, where
due to this there is no possibility lor further development, movement, change
(Ncutro), So, in the real world the Hctcro fo rce contributes to change and
improvement, moving towards its source. Chaos, inherent in Hctcro, is an
integral part of the perfect world, 100 .
The iniliaI Ncuio together with Homo and Hctcro form Prc-Triorigin:
Homo, Hctcro and real (practical) cutro form Post-Triorigin: and these four
components together, connecting the zero and real worlds, fo rm the fundamental
Triorigin model (Fig. I).
Since this model underl ies any existence unit, any system. so its discovery
will be the ti rst important stage of diagnosing impai rments in a system,
N.
II<
II.

II.

I'-- No
II.

II

N.

Fig. I. Variants of graphic representation olTriorigin model

'" - TilE PRI NCIPLES OF TRIORIGIi'i DlAGi'iOSIS
TIIREE KI DIAGNOSIS
As was stated above. in the real world the cutro force together wi th
Hctcro and Homo govern all processes that take place there, The Ncutro fo rce.
conveying order and ba lance, in the human bod)' also maintains homeostasis,
stability to environmental factors, psycho-emotional balance. all that is meant
I O~

when we 'peak about health. Therefore. weak health, development of a disease

can be considered as the result of decreased control of Homo and Hctcro
processes in the body on the part of the Neutro force,
The 110010 and llctero forces arc in axial relationships of opposition and
riva lry, Their conflict resu lts in a transient or long-lasting imbalance perceived
by an individual as illness (of the acute or chron ic type, respectively).
The prcdorninam influence ofthe Homo force terms Homo-type disorders
characterised by contraction and constriction. consolidation and heaviness of the
organs (bodi ly parts), by processes of deceleration and restriction of functions,
ageing, dystrophy and necrosis of tissues, Destructi ve tendencies caused by the
Homo force can eventually lead 10 a complete collapse of viability.
Hctcro-typc disorders arc characterised by multiformi ty of symp toms,
acute and unpredictable course. paradoxical response to treatmen t, quick
pervasion, dcsorganisaiion of organs and systems, enlargement and
in flammation, hyperactivity and lability up to acute stoppage of life processes.
Homo-Hctcro disorders can be local ised in an individual organ, bodi ly
part, system. or manifest themselves at the level of the whole body (level of
basic. branch, subbranch. etc. energies).
Examples of manifestat ions of excess Homo at the level of basic energies
inel ude loss of consciousness, grave systemic diseases, general dystrophy; of
excess Hctero - hyperthermia, urticaria. acme infections. Suffocation
(bronchial obstruction) is a Homo symptom at the level of the respi ratory
organs: oedema, infil tration of pulmonary tissues is a Hcicro man ifcsuu ion in
the lungs: ci rrhosis is a Homo disease of the liver. hepatitis is Hetcro, cleo
Homo-type disorders arc slower lu develop, ullen unnoticeable tu the
victim, persistently and relentlessly spreading their infl uence un the budy and
mind. llctcro-type disorders develop violently, acutely. aggressively and
unpredictably, al lowing the budy nu opportunity uf adequate response and
defense.
The dualism of Homo and Hctcro, imposed by the Xcutro force. often
resul ts in ambiguous evaluation uf a disease from the standpoint of Three Ki:
according 10 the status (structure, form, condi tion. quantity) it can be referred to
Hctcro: according 10 the character. nature (functional peculiarities, contcnt and
quali ty) to Homo and vice versa. For example. carcinoma of the large intestine
is a Homo disease according to the status and Hctcro according 10 nature
(uncontrollable ccll division, accumulation of immature forms, dissem ination).
This fact should be taken into account when choosing a treatment option.
On the whole. the Three Ki approach to diagnosing is the most general
and fundamental one. For a more detailed investigation the Triorigin-bascd Six
Energies diagnosis would be expedient. In the fi rst part of this article (sec
Onnuri Medicine, IX) we used the Triorigin viewpoint 10 discuss a system of
pathways. channels of the body along which energy circulates. These arc based

105

on the Triorigin model and Triorigin sequence - a consistent result of Triorigin

(Three-stage) development of the Triorigin model.
The system of energies that ci rculate in the human body is also based on
the Triorigin model (Fig. 2). Vital energies - II source of man's energies - are
initial (zero) Ncutro. They arc immanent in all real ex istence, including
inanimate nature, Axial relationships exist between reason (I lomo) and emotions
(I lctcro). Emotions arc a more primitive kind of energy as compared with
reason, they develop earlier. Reason and emotions together form an individual's
mind. The psychic activity of man is socia lly oriented (Ncutro), All kinds of
energy play an important role in providing health and well-being of man, all
possess diagnostic and therapeutic values, and all arc based on the Triorigin
model and Triorigin sequence, This allows 10 correlate any of them with a
particular link of the energy system (meridian, chakra) in the body or in the
correspondence systems to effect a successful targeted treatment.

Mental Energies

Emotion Energies
(Emotions)

--ny

\Ho
\

No
\

Viml Energies
(SixKi)

.............../
/

'.

' - --

/
\~I

Psychic Energies
(Mind)
Fig.2. Triorigin model of man 's energies

106

Homo-Brightness
(Sunset)

Hetero- Brightness
(Dawn)

No

' - Neuto-Darkness

Neutro-Brightness (Radiance)
FigJ. Triorigin model of vital energies
~(tJ"" ' I I1JmlJk)

Neutrcd lNr.

,' "

-,

...

..

...,

:IIrtol'l'U lk.

.
'

..' . ... ....

"

FigA. Triorigin Seqence of vital energies

107

Brightness

- Ne
Coldness

. . . ..0_-

_--

He .
_-

Hotness

Ho -

Dryness

- He
Humidity

Heat

Wind

Fig.5. One-Four Sequence and Triorigin units within Six Energies

IV TRIORIG IN m AGNOSIS OF VITAL ENERGIES

Vital energies arc the most fundamental. All we can sec around us is the
result of their inlluenee and imeraetion. The Triorigin model is formed by the
energies of Brightness (Homo. Hcicro and Ncntro) and Darkness (Ncuio) (Fig.
3). Hctcro-Brighrncss - the brightness of dawn. daybreak - underlies the
sequence of the Six Heiero energies.

Fig.6. Triorigin mode ls of SIX vital energies

108

Homo-Brignthcs - twilight, sunset - underlies the Six Homo energies.

cu- tro-Brightncss - radiant - underlies the Six eutro energies. Together
they lorm the Triorigin sequence of vital energies (Fig. -I).
A graphic presentation of th is sequence demonstrates Ihal Triorigin units
arc formed by the energies of Hotness (llelero), Coldness (llomo) and
Brightness ( cuuo): of Wind (Hetcro), lIeat (llomo) and Hotness ( cutro): of
Hum idity (Hctcro), Dryness (l iomo) and Coldness (Neutro),
Wind, Heat and Hotness arc Hctcro Triori gin, where Wind is Hctcro
within Hctcro, Heal is HoMo wi thin Hctcro, Holness is Ncutro within Hctcro;
Humidity, Dryness and Coldness arc Homo Triorigin, where Humidity is Hctcro
within Homo, Dryness is Homo within Homo, Coldness is Neutro within Homo:
Brightness is the uniting leuuu (Fig. 5).
Thus the fundamental law of Triorigin controls relations in the Six
Energies system.
But the Triorigin model underl ies not only the whole system of vital
energies, but each energy taken separately, so one and the same energy can
cause diIfcrcnt changes in nature, in the human body (Fig. 6).
I. The energy of Wind originates from O-Wind, i.e. potential,
unmani fcsicd one. Belonging 10 the zero world, in the real world it acquires
Homo, Hetcro and cutro properties. Ncutro-Wind, like all cuiro energies,
maintains harmony in nature and in the human body, has a creative. not
destructive, character, In nature. it promotes growth of plants, man ifcs rs itself as
a fresh light wind, saving from hotness and dampness, uagnation and dyi ng
away. II lends freshness to the body, as after sound sleep, it gives fresh ideas to
the mind. eutro energies arc not involved in struggle, in axial relationships
with other energies. so their manifestat ions arc natural and curn lortablc. do not
cause resistance and rejection. BUI in both nature and the human body we can
also sec the inlluenee of 1I0mo and Hetcro energies that arc engaged in
continuous opposition and rivalry. if Neutro has no su llic ient contro l over them.
These inlluences arc uncomfortable, disharmonious, aggressive and destructive.
Hctcro-Wind in the human body can bring about uncontrollable violent
movements (hypcrkincscs, convulsions, lies), Homo-Wind tends to moderate,
restrict movements (pareses and para lyses, muscular hyp otonia and atony,
spasms and contracturcs), Another sign of a Homo-Wind influence is stable
hyperactivity of some part of the body (organ), for example, hyperkinetic
dyskinesia of the bi liary ducts or intestine, In nature, Herem-Wind's
manifestations arc as destructive and sudden as in the body (typhoon,
hurricaine), Homo-Wind is either of regular nature (monsoon) or not manifested
because of weakness, defi ciency, yielding to Humidity energy that is in axial
relationships with Wind energy.
2. The c ncr~' of Heat forms a Triorigin of its own. Ncutro-Hcat is
physiological, Ihe body perceives it as inflow of force. lightness, warmth, since
it is characterised by the processes of expansion and controls the circulatory

IO'J

')'slem. The energy of Hcrcro-Heat is perceived as pathogenic and can be

manifested as hypertherm ia. hypertension, inflammations, eruptions,
haemorrhage. excessive growth and functioning, The energy of Homo-Heat can
bring about Ilomo processes in the circulatory system (ischaem ia. thrombosis.
trophic impai rments, hypotension and hypothermia) or man ifest as chronic
infection loci. persistent hypertrophy and hypcrfunc tion 01" organs. sub-febrile
condit ion,
3. The ener!:)' of Hotness. as staled above, carries Ncutro qualities. so it
is responsible for regulatory neurocndoerine system in the body, ensures
flourishing, ripening, formation of the personality and intelligence, NcutroHolness can be perceived by an indi vidual as internal supply of energy.
exuberant strength, Hctcro-Hotncss in the body can lead to grave conditions up
to the patient's death, for example, in high fever with impaired central nervous
system, hypertension crisis with possible cerebral haemorrhage. profuse
bleeding, bum. Homo-Hotness can be manifested in Homo diseases degenerative changes in the nervous system, developmental de fects, steri lity: or
in diseases and symptoms of moderate but persistently excessive HOlness
(belc hing. meteorism, sweating and so on).
4. The energy of Humidity conirolls the dynamic 'tate 0 I' the body's l1uid
media. lymphatic system. glandular and fauy tissues. cutro-Hum idity ensures
their normal funcrioning. can be perceived by an individual as sweet bliss. calm
concentration, lends mild roundness 10 the body. makes the movements c.1SY and
the speech fluent.
Hctcro-Humidity is manifested by abundant secretion, outflow of fl uids:
diarrhea, rhinorrhea. polyuria. lacrimalion. salivation, wet cough. Its symptoms
might be supporation and itching, lipomas. polyps. cysts, Homo-H umidity
retains liquids in the body. brings about congestion. ptosis. displacement.
prolapse of organs. hern ias. oedemas. loss 01" clasticily accompan ied by dull
pains. sensalion of heaviness, unwillingness to move.
s. The energy of Dryness ensures the processes of contraction,
constriction, imparting shape and size to any body, controlls the system of the
body's integuments, mcmbrancs.Ncutro- Dryncss can help in bleeding. securing
the processes of coagulation, provides the immune response in inflammation,
brings coolness in ovcrhcaring.Hctcro-Dryncss is excessive, leads to loss of
weight, ageing, decreased functioning of organs, slowing down of metabolic
processes, spasms. stenoses, often accompanied by acute pains, dyspnoea.
Homo-Dryness is less pronounced, but due to its prolonged action it
brings about hardening, ulceration, dystrophy. corrugation of organs.
cirrhosis. fi brosis. adhesions and fccaliths, stops the menstrual function in
women . Another interpretation of Homo-Dryness is deficiency of th is energy in
the body and the resulting domination of axially-conneelcd Heat.

110

6. The energy of Coldness, as zero Ncutro, controls all Homo processes

in the body, rhc excretory funcrion, the state of bones and teeth. Under its
impact, objects become dense, heavy. laking up the least volume.
1..0

CekbntiOll

Gtnerosity

Respect
--... Gratitude

Sadne..

Onpnal Feelq

IcaJou5)'

Soui.r.te1lon

--..... H.ppine
Emy

AnxlelY

Desire

Agony

Fig.7. Triorigin Seqence of emotions (type I)

Ncutro-Coldncss is a saving. constraining, cooling energy, that provides
economica l work ol'thc organs and systems. ensures sound sleep.
Hctcro-Coldness can be perceived as icy cold in the body, chill ing,
numbness, general fat igue, and lead to marked disturbance of the organs'
functioning up 10 its absence. deformat ion and destruction, loss of

consciousness.
Accumulation of pathogenic Homo-Coldness in the body contributes 10
development of Homo diseases, such as cataract, paralysis, deafness, uro- and
cholelithiasis. mal ignant tumors, atrophy, necrosis. Homo-energy is nonman ifest, so the presence of Homo-Col dness often results in man ifestations of
the axially-connccrcd Hotness.

v TRIORI GI DIAG:-iOSIS OF EM OTIONS

Emotion energies represent a more developed type of energies. than the
vi ta l ones. They arc exhibi ted only by living organisms and possess Ilelero
quali ties. Following the fundamental law of Triorigin, they torrn a Triorigin
sequence. Two types ofTriorigin sequence of emotions can be di stinguished:

II I

Type I comprises twenty two emotions. each emotion being an individual

element of the sequence (Fig. 7);
Type II consists of 1I0mo, llcrero and Ncutro One-Four sequences of
seven emotions similar 10 the vital energies sequence (Fig. 8).
NcutfOoJoy

Ncuuo-Aaony

NCUlJO.lur

HOtn().Sadnca

Calmness
Homo-Fur

Jf~ltf()~r

I(tt.e,o- If 1IR'llnm

'-- IIticro-Joy

Fig.8. Triorigin Seqence of emotions (type II)

The Triorigin model underlying the type I Triorigin sequence of emotions
ineludes some Original feeling (No), Pride (He). Shame (Ho), and Modesty
(Nc), Apparently. these were the feelings the biblical Adam (He) and Eve (Ho)
- the fi rst man and woman - experienced after they had been transferred from
the- zero world to the real one.
Emotions of the One-Four Homo sequence (Shame, Anx iety, Jealousy.
Fear, Agony. Anger. Sadness) arc destructive, cause contraction, with-drawal ,
decrease ucuvi ty and interaction, contribute to dependence and development of
Homo-type diseases.
Emotions of the One-Four lletcro sequence (Pride, Satisfaction, Envy,
Joy, Happiness, Excitement, Desire) cause expansion , increase activi ty, rivalry,
struggle and contri bute to development ofl lctero-type diseases.
Emotions of the Ncutro One-Four sequence (Modesty, Generosity,
Respect, Sympathy, Love, Celebration, Gratitude) carry the spirit of assistance,
contribite 10 entering the Ncutro state, necessary lor cure, eff ective
communication, they form self-cons istency and self-reliance, which is extremely

112

important lor maintaining (recovering) harmony and health. benefi cial on the
way to self-perfection,
The Tri origin model underlying the type II Triorigin sequence uf
emotions includes Calmness (Nu) and Love (Homo, l lctcro and cutro),
Homo-Love is selfish, interested. conditioned. makes the love object
dcpcndcnt.
l lctcro-Love rejects obligations. is free, shilling. inconsistent, has
multiple objects and manifestations.
Ncutro-Lovc is unconditioned. calm. it is helpfu l and elevating,
developing and forgiving.
Hctcro-Angcr is aggressive. directed al others, entails action. excessive
with regard to provocative factors. short-l ived.
Homo-Anger is less noticeable but more constant. often directed at one's
scir and relatives.
Ncutro-Angcr is beneficial. it manifests itself when one has to stan.
defend, resist, change something.
Any of the Six emotions can be similarly analysed. One nceds to
understand emotions not only for diagnosing the majority of morbid conditions.
A peculiar feature of emotional energies is their perceptivity, quick response
(Hctcro), which allows to obtain a fa st therapeutic effect in treatment.
Finally the Iri origin diagnosis eontinuues to clarify and understand. the
unlimited creation varaietics.....time. space. cosmos. plannets. earth. continents.
cultures. people. animals. plants.. etc,
It also enters to the very minute details of their structure, function, and
correlat ions with other entities in their system.
Many examples could be gi ven ...but lor thc details....this might nccd
plenty of explanations to the highest level of speciality in each domain... leaving
this task 10 those who life searching lor performance and as more implication in
their field.
Yet for treatmenI purposes and using the principles of triorigcn diagnosis
.it is wel l known that THE RUSSIAN POLICE AND ARMY SPECIAL
TROOPS- usc these treatments in emergency si tuations very successfully; in
accidents .war situations, shortage of mcdicinc.cmastrophics.. .. etc.

11 3

n ESPRE REINCARNARE
Tlbcrlu Claudl u IONESCU

..Ill outline ofthe complex and debate,I ,\"lIlyecl: reincamation, a\" it occur.5 in different
religions or modem though.
Reincarnation is presented; ill concept, a'i if 'S cl,-~ c,.ibed ill opocryphol christian texts, aJ
an wellknow sum'ct:. orphism. hinduism {reasons ofcycles ofreincarnation): buddhism. cabala
and ali it's explananoned by the modern philo.fUphcrs fli:uing. Schopenhoucr ur Steiner).

Informatii rcfcriioarc 1.1 rcincamare au cxistat (si mai cxista) in Biblie ~i in

unc le icxtc apocrifc, Biscrica primelor sceole a acccptat rcza rclncarnarii,

sus!inula ~ i de lisus. In anul 553 insii, la eel de-al eineelea Conei liu Ecumenic de
1.1 Constantinopo l, reza rcincarnarii a IOSI anatcmizau, liind considerata drepl 0

croarc dogmalic<' . Imparatul Just inian (lcit-moiivut :;.'u: "Afurisit lie eel care, de
aiei lncolo, va mai erede in prccxistcnta sullctului!") a impus clerului propriul
sau crcz, a pus sub arcst pc Papa Vigilius (spre a nu comurba Conciliull) si a
obligat cpiscop ii sa acccpte noua dugrna. Justinian a considerat ea tcza
rcinearnari! acorda omen iri i 0 prea lunga perioads de li mp pentru atingerea unci
trepte rnai inaltc de dczvolrarc a constiintci.
Dupa anul 553, crcdinciosilor Ii s-a spus de catrc bi scrica ea au la
di spozi tic u singura viala pcntru a reveni din nuu la stadi ul dinaintea comitcrii
pacatului originar, uua lew a lui Justinian, prupagala rnasiv in randul
cnoriasilor de prctutindcni in cursul sccolelor urmatoarc, continuata panro azi, a
dus la crori si mai mari dc eomporLamcnl ale oamcnilor, rnajori tatcn inccrcand sa
traiasca din plin asa-zisa un ica viala. Biscrica a cxclus trcptat aproapc roatc
tcxtclc, documcruclc ~ i celc 31 de cvanghclii apocri fc, nccon formc noii linii
dogmalicc trasatc. Cu Loala ccnzura impusa tcxtclor originalc. s-au mai pastrat
pc alocuri uncle rcfc riri ale lui lisus 1.1 reineamare (Evanghc lia lui loan [3, 18),
de ascmcn i afi rmatiilc lui Iisus dcsprc rclncamarca profctului llic in trupul lui
loan Botczatorul din Evanghclia lui Matci [ 11,1-1 si 17,1013 ), sau eelc spusc de
Iisus farisci lor, in lcgatura cu Iaptul ca cJ ar rna; fi lriiit odala pc parnam, inca
inai ntca parriarhului Avraarn [Evanghclia lui loan, 8,56-58) . Ahe pasajc bibliee
care aduc indi cii asupra reinearnarii : "lcremia" ( I,' ), "Cartca lntclepciunii" (2 ,5
~i 8,2U), "Canea lui Kohclct" (12,6), "Evanghclia lui Matci" (26,52),
"Evanghclia lui loan" (9,1 ' 3), "Epi stola lui Pavel catrc Filipcni" (2,6-7), "Epistola
sobomiceascn a lui Iacov" (3,6). De ascmcnea, in documcntclc nccanonicc
(apocrifc): "Evanghclia dupii Pistis Sophia", "Evanghclia lui Toma" s.a,

IL~

Reln carnarca ill di verse curente de g:illdlre

G:i ndlrea gread
La baza accsteia se alia uncle comunita\i practicante ale rcligici inspirate
de Orfcu (orlismul), aparute in Grceia inccpand cu secolul 6 i. llr. liste yorba
despre un sistern de credin\a care asocia nernurirca sulletului cu ciclurilc de
rcinearnari . Dupa ciclul nastcrilor ~i roata dcstinului, eX iSlen\a trupeasca e
considerate ca 0 pcdcapsa. Exilat in corp. sufl ctul trebuie sa scapc de tristul
destin al rcincarnarilor si nu poate sa 0 faca dedi prin asccza (adica prin
abstincnta de ln eonsumul de carne). Numcrosi fi lozofi au fOSI rnarcati de accstc
crcdintc, dar indi lcrcnt de fo rma pc care 0 ia doctrina lor, seopul ramane aeela
de e1iberare a suflctului. Incarnarea suflctului aparc ca 0 pcdcapsa pc care
su fl etul si-n atras-o prin propriile sale grcscli: prin urmarc rcincarnarca
functioncaza in acclasi limp ca 0 fatalitatc de care trcbuic sa tc clibcrczi ~i ea 0
~nsa de eliberare. In oriec cal, pcntru ea accasra e1 iberare sa intervina, e
ncccsara 0 ini ticrc religioasa sau 0 const icntizarc fi lozo fi ca,
IIindui smul
Ideea de rcincarnarc se cxprima ee l mai pregnant in hinduism, eu ioarc C<~
~i aici ea a trccut printr-o serie de rcinterprctari. Cele mai vcchi rcxic (R igvcda)
nu pomcnesc nimie despre accasra idee. Abia in Upanisad, vcchca tcorie a pla!ii
a fuzionat eu idcca de rcincamare, Ca urmarc, se pot observa uncle in llucnte
reeiproee intre religia originara, rcvolutia adusa de Upanisad, Baghadavad Gita

$i cvlavia populara. In Upanisad, idcnt itlcarca salutara a Sinelui (atman) cu

Abso lutul (brahman) nu poatc avca loe decat daca Sinele 0 rupc cu ciclul
infernal al cxistcrqei (samsaru), adica cu sirul de rclncarnari succcsivc, Salvarea
inscamna oprirea revenirilor pc pamanl $i nicidccurn inmultirca numarulu i de
rcincarnsri . cum prctind adepli i occidentali ai unui hinduism dc tormat. Nu c
verba aici de 0 noua nasterc; ernul se naste 0 singurii dala, dar nu moarc cu
adcvarat: din reinearnare in rcincarnarc, el nu-si schimba dcci t trupul , pana ec
ajungc la adcvarata libcrtatc, in Nirvana, Prineipiul care dirijcaza ealaloria dintr-un
corp in altul este dorinta sau legea kurmc i. Scopul spiri lllal ila\ii hinduse cstc
aeela de eliberare de accasta legalllrd karmica, pcntru a se putca uni ell brahman.
Prin Bakhti (curcnt de dcvotiunc) se insi stii asupra harului divin cu unie mod de
sa lvare. Omul nil este agcntul propriei clibcrari din eiclul rcincarnarilor.
Hinduismul cu lmincaza printr-o mistica a clibcrarii, dar nu si prin expliearea
raului $i morti i prin reincamare. Estc aici 0 marc diferen!a fala de ezotcrismul
occidental care se considers ea derivand din hinduism. Pcntru Albert
Schweitzer, aecasla mistiea este legalii de 0 negare a lumii , de 0 eoneep!ie
pesimistii a existen!e i: aeeaSla idee eSle eonlemporana eu prcdominan!a ideii de
reinearnare, ea este de asemenea l ega!.~ de 0 viziune pesimisla a materiei ~i
istoriei. IdeC<1 de reinearnarc este eenlra !.~ lotal asupra omului $i fapte lor sale.

11 5

Buddhismul
Buddhismul , ca si hinduisrnu l, credc in cxisrcnta unci relatii stransc intrc
rcincamare ~i lcgea karmci, Sunt totusi numcroase ditcrcnte li'la de hinduism.
Privind conccptia clibcrarii, omul se poaic cliberu singur de lume ~i dc
su lcrin la. Terapia se bazcaza pc critica iluziilor legate de dorinla si pc renuntare:
ca propune un demers mai putin mistic. cal psihologic, Accentul nu este pus pc
tuziunca cu brahman, ci pe dctasarea care conduce la Nirvana. intcles ca 0
privatiune dc orice dorinla. ca un calm desa vii ~i l .
on-pcrmancn ta sullctului: continui tatca subiectului unum nu cste dcci,l
iluzic ~ i aparcnla. Nu se arc in vedcre ncrnurirca sutlctului. Sutlctul esic un llux,
o curgerc, 0 translormurc ncincctata, Doar curgcrea vietii pare sa asiguru continuitatea
rcincamarilor,
irvana: in budismul clasic cste delin il intr-o maniera neglllivil. EI nu cste
de tapt nimic, nu cstc un loc, eI exprima starca de cl iberarc, de non-dorinFI. Dar
anumite sec tc il vad ca pe locul dc bcatitudinc. dc fcricirc dcplina atmsa la
Sm r~ ilu l proccsului de cliberarc de catrc individul care a trccut printr-o scrie de

remcaman .

Al tc curentc dc giindirc:
Gnosliclsmul: cstc 0 ipolcza iudco-crcstma alcatuita din rnai multo
curcntc crestinc aparute in cursul cclui de-al doi lca secol dupa II rislos. Printrc
altcle, aceasra ipotcza airibuic lui Hristos tcoria dupa care loan Botezatorul ar Ii
lost !lie rcincarnat .
Cabala chraica: exista din vremca celui de-al doi lea S(,'C01dupa l lristos,
dar propasirca ei s-a laeul intre sec. 13-16. Este 0 tcosofic in lorma cbraica,
Cabalistii nu sunl 10li de acord asupra idcii de rcincamare. Sunt multc adaptari
succcsive. care dau impresia de a te gasi in litla unci cornpilari doctrinarc, in
care rcincarnarca i ~i joaca rolul in functie de problemelc care sc ivcsc in
consriinta populara.
Fllozofli modern l: Ideea dc reincarnarc a arras mull 0 scrie de li lozoli
modemi. Pcntru Lessing (1729-1781 ). accasta consutuic 0 ipoteza. pcntru
Arthur Schopcnhauer (1786-186U). ca cstc un element important al unci fi lozo fii
cxrrcm de pcsimistc (care ar pUlC<1 Ii prczcntata ca 0 fil ozofic a plictisclii),
Spl rilismul : Reincarnarea sc regA se~te in curentul spiritist al Ini Allan
Kardec ( 18 U~ - 1 869) . Intluenta sa a fost foartc marc in sec. 19 ~i sc mai pA strea z,~
inci rcmin isccn jc imponantc in Brazilia ~ i Filipine.
Rozt cru cienti: accast curcnt afirma, printre allele. cAreincarnarea nu cstc
un simplu (apt de credin!A. ci eeva sigur. ilceesibil C<1paciIA!ilor oculle ale
ini!iatului ~i ca orice liin!AeSle parle inlegranlAdin Dumnezeu (lerna care sc
regAse~le azi in eurenlul New I\ ge). C<1 doctrinA desprc rcinearnare este 0
expliC<1!ie el i c<~ mullmnitoare a nedrepta!ilor din aceaslA hnne; eArcincarnarea ~ i
legea de la cau z,~ la erecl sunt in perfeclAarmonie cu astrologia: cAHriSIOSa dal
uccn icilor s.~ i invA!AlUri dcspre rcineamare. dar c<~ Ie-a ponmcil sAnu vo rb easc.~
nimAnui despre aceaSla. de unde ar rc ie~i 0 ocu l~1re. 0 ascundere a eX iSlen!ei
rcincarnArii limp de 2UUU de an i.
11 6

Antropozofla: Rudol f Steiner (1361- 1929), tondarorul antropozofie i a

trccut prin initicrca Rozcrucicnilor. Se obscrvii la cl, C<1 in toatc icorii lc modcrnc
ale rcincarnarii, 0 dcplasarc de acccruc ~ i ch iar 0 rasturnare complctii a scnsului
rcincarnarii . Pcntru hindus, scopul era de a Ii clibcrat de fata litatca
rcineamari lor. Pcntru Rudolf Steiner, rcincarnarea nu mai cste 0 lege
ingroziroarc a cxistcntci, de care ar trebui sii sc clibcrczc, ei devine un
instrument poziuv, indispcnsabil dczvoharii spiritualitatii ~i a libcnati] , Nastcrca
intr-un corp cstc ccva minunat in sensul biblic al crcatici omului dupa chipul lui
Dumnczcu. CeC<1 ce al icncaza omul , nu cstc trupul sau, ci atitudinca in fala
victii, Suferinta l ega t.~ de karma destinului provine dintr-o ncpotrivirc a
sufl ctului talii dc posibilitatilc pc care i Ie ofera viata actuala, Sufl ctul trcbuic sa
tic clibcrat de aeeastr, ncpotrivirc, dar nu de corp. I\ eeasta conccptic estc Icgata
de cvolutionisrnul ~i idcca de progres a lui Steiner. Pcmru Rudol f Steiner,
ll ristos consmuie irnpulsul central ~i holani lur al istoriei mondialc,

BIBLIOGRAFI E
I. Brianc ianinov, Slantul lgnatie, Despre vedenii. duhuri si minuni,
Editura Sophia, Bucurcsti, 2002.
2. Brune, Francois, llristos si karma , Editura Univcrs Enciclopcdic,
Bucurcsti, 1997.
3. Ankcrbcrg, John & John Weldon. Realitatea despre viata dllfJli moarte,
Edi tura Agape, Fagaras, 1997.
-I. Ankcrbcrg, John & John Weldon. Realitatea despre astrologie, Editura
Agape, Fagiim~. 1997.
.
5. Bastovoi, Savatic, In cautarca aproapclui picrdut, Editura Marincasa,
a ra, _~OO~_ .
T1n11S0
6. Brune, Francois, A!orlii ne \'01'1>=, Editura Enciclopcdica, Bucurcsti, 199-1.
7. Harri son, Peter & Mary, Viata inainte de nastere, Editura Europol is,
Constanta, 1993.
3. Paraskcvaidis. mitrop. Hristodoulus, R(izboill/ impotriva satanei,
Editura Anastasia, Bucurcsti, 1993.
9. Novak. Adol f, Miscorea mrismaliai. Editura Lumina Lumii, Korntal, 1995.
10. Marler. John & Andrew Wermuth, Tinerii vremurilor de pe 1117//(j ,
Editura Sophia. Bucurcsti, 2002.
I I. Kcrnbach, Victor, Enigmetc miturilor astraie. Editura Albatros, Bucurcsii.
12. !lie Clcopa, arhirn, Despre vise $i vedenii, EdilW11Bunaves tire, Bacau, 199-1.
13. Fi laret, pro101ln, Crestinism si YUKa?
1-1. Cost ian. Dan, AdCl"(jrll/ despre l'uKa, Editura Valrni.

11 7

PREGATIREA U. ITATILOR

PE TRU LUPTA CU ST RESUL

Tibcriu ClllUdiu IONESClr
The text examine the stress in corelotion with phenomena and social and
p.f)'Chvlogicol proce. Iii that occuret in warfare. The ,W e,H i.Ii ana~' '5t'(l within ,lijji:relJl
fimclilJ11'i from a battlesidp anti map out some abjecties and methoel5 reqnired by a propel'
training vj the militaries.
The (raining }JI'OCf!. Iii is ,Ie/ailed in onter 1tJ CflJw-e the decrease oj sensitivity, recluring
stress and tie,elope marims capacities to respond 10 the physico! and p~r('oltJgi('al
challenge",

Strcsul a fost delinil in mod variat, Unii psihologi I-au descris ea liind
pre!ul purtMii ~i aciiunii haorice a corpului, in limp ee dictionarclc in general
asociaza acosta eu 0 istovirc (cpuizarc), ineordare sau lensiune a organismului
uman, U anumitA stare de incordarc (tcnsiunc) actioncaza ea un stimulenl ec
induce 0 cficicrua in activitatc (componamcnt), insa peste 0 anumita valoarc a
slMii de incordare, deasupra stimularii, aparc stresu l care. in accst caz, ducc la 0
slabire progrcsiva a rationarncntului, la rcactii nccontrolarc si , in fi nal, lipsa
logieii. Prcgatirca oameni lor pcntru razboi trebuie sa lie privila prin prisma
mcmincri i cficacitatii (de luptator) a aeestora, concomitcnt eu intarzicrca fazei in
care arc loe lipsa logieii, deei npari tia strcsului.
Tipuri de sires datorat luptei
I. Stresul acut al luptei
Se rcfcra la ceca ec sc inlampIii pc timpul actiuni propriu-zisc ~ i sc
manifesta prin doua moduri:
.. viclima cstc ca ~i paralizata ~i adcsca nu poatc vorbi, privcstc lix ~i
pare incapabila sa actionezc ~i sa raspunda normal , Accasta stare iI
indeamnii la fapte nccugctate cum ar f fuga din la!a inamieului
rcfuzul de a lupta sau chiar tcndinta de a se ascundc de inamic:
.. vicrima cvita S<~ analizeze si tuatia. s~ se conccntrczc asupra
clcmcntclor misiuni. furn izand informatii incomplete (dcsi vi talc)
dcspre si tuatii le inlalnile.
Accstc rezultatc eondue oamenii la luarca unor deeizii irationalc,
neconcordanta eu rc.1Ii t.11C.1 deoareee ei nu POI sau nu vor sA eonsiderc faptelc
rclcvanic, dcsi ei par eli actioncaza ealmi (eu sangc recc) ~i in mod logic
(rational). Uamenii pot cadea dintr-o stare de atenlie mari la intr-o stare lelargica
~i pot sii para eli nu sunt dispusi sa raeii nimie pentru apararca lor. Chiar ~i uncle
"eliviliili simple de la bordul navclor, ea de exemplu ~piilalul si curatcn ia puntii
pot scmana 11 ccva plictisitor, deranjant, inutil, In plus, accstc aClivilA!i

11 8

aurostimulcaza mariuarii sA solicitc asigurarea unci pcrioadc de odihnA

prclungita, dcsi cstc evident eii nu se impun.
:!. Stresul prin aparitia obosclii
Dupii trei - patru sapilimani de activitate inlcnsa, in care 1I lost supus strcsului
prin lisa somnului, odihnei, poflci de nuincarc, subicctul solieilii 10 - 1-1 zilc pcntru
rcvcnirca la normal. Accstc situatii au fosl observate in mod dcoscbit in randul
pcrsonalului conducator care a 10Sl cxpus la pcricolc prclun gitc S<1U asupra ector
care au sosit deja din zona luptci .
Asttcl in limp, pcrsonalul tinde sA-si pi.udA ea l il.~! i le (compctcnlclc de
conducerc), indcplinindu-si sareinilc intr-un mod apatic sau actionand intr-o
manicrii ncbuncascii (nesabuita) in lalll pcricolului.

3. Stresul prin reactii intdrziate

Mesic rcactii pal avca lac oricand, ehiar ~ i dupii ca!iva ani de la
tcrminarca actiunii si se pot manifcsta in moduri dilcritc: bctii zdravcnc,
problcme bA rbA le~ti, deprcsii, anxictate, Simplclc ajuslAri la ccrintcle sarcinilor
de scrviciu pOL dcvcni inacccptabilc subicc tilor.
Cauzelc slres ului
Factorii care concurs la stresul luptei sunt dc natura lizica ~i psihicii ~i
intcractioncaza
in mod constant, Indivizii sunt inzestrati
,
. difcrit eu abilitatc de a
rezista la strcs, III tcarna, la Irica. In general dacii slarilc psihicc ~ i!sa u Iizicc 1I1c
omului sum nccorcspunzatoarc, sliipanirea de sine (putcrca voinici) poatc fi
inlranla mai rcpcde.
Stiipauirea de sine poatc Ii crodata de sires prin rnai multc proccdce:
I. Surprinderea - daca individul care instruicstc nu si-a prcgiilil oamenii pcmru
inl.ilnirea cu situatii ncprcvaauc, vointa accstora de a lupta va Ii mull diminuata;
2. nccunoastcrca (ncin formarca) - un om ncinformat corcct asupra
silu.1!iei luptei va Ii mull mai sensibil ia fricA. la moartc ~i va manifcsta
intotdcauna sliibieiuui la Sires. De ascmcni, individul va f mull mai rnarcat daca
e singur sau daca sc dcsfii~o llrll acliuni noaptea:
3. Sccnclc si zgomotclc luptci. actiunilc de lupta p OL Ii stirnulatoarc, in
mod dcosebit, pentru cci cc p OL sa anticipezc momcntelc urmaroare, insa ctectut
dcmoralizator al imaginilor rnacclului uman, al navel distrusc, al zgornotclor
produsc pol eroda gray voima oamcni lor de a lupta sau de a continua lupta.
-I , Oboseala li zicA si psihieA - chiar dacAoamenii sum antrcnati ~i condusi,
IOlU ~i pcntru 0 anumita pcrioada ci sum ,lpasali de strcsul bataliei. Marimca
pcrioadei cal un individ e uc stresat va r iazA~ in marc mAsurii de la un individ la altul,

Combatcrca stresului
Intcracriunca dintrc conditia psihica ~i eea lizicii rezultii c.1 prima cerin ~l
penln! pregiitirea luplei astlel ea individul sa lie eorespunziilor din ambele
punete de vcdere. Mul!i marinari ambarcali sc bueurii de un slandard relaliv
ridieal al bunasliirii. Buna hrdnire estc un importanl faclor in clicienla lIclivita\ii
la navA, iusA esle neecsarA a eviden!A clarA a oamenilor obezi si
nccorespunziilori care nu sunt capabil i de propriul control asupra eonsumului dc

11 9

alimenrc sau asupra aspcciului fizic . lnir-o m~surn marc. hranirca suplimcntara
const ituic un refugiu al oamcnilor apasa]! de stres.
Elicicnlii si ~ l ii n lii in instruirc
Scopul cficicntci si st iintci in instruirc cstc ca prin programul dc instruire
sa sc reducii sfcra surprindcri i si nccunoastcri i, Din sian. doza de rise care
plancazii asupra victii oamcni lor si navclor crccaza circumstanta care plascazii
oamcnii sub un grad de sires. Instruirca individualatrnai putin) ~ i in special cca
colccriva - in echipii (in special) duce la crcsicrca convingcri i cii teama ~i strcsul
pot f diminuatc sau chiar combatutc,
Capacitatea Iiderului
Ex ista foartc multi factori care influcntcaza mai mult sau mai putin
capacitatca dc decizic si conduccrc a liderului. lndi fcrcnt de nivelul conduccri i,
trebuic a\111e in vedcre urmatoarelc aspcctc:
I. Cunoastcrca oamenilor - ponte constitui clcmcrnul principal al lidcrilor
in idcnti fi carca modlflcarilor componamcnralc ale subordonatilor marea!i de
Sires. lix ista intr-o miisura mai marc sau mai mica 0 evidenla diticultate care
sugereaza ea oamenii nu pot intotdeauna sa sc cornporte in eoneordanli, cu
Silualia ivita atunci cand sunt apiisali de sires, Un lider (comandaru) trebuic sa
manifestc disponibi litatc si rcsponsabilitatc lali, de rel1etii1e cc pot vcni de la
subordonati, sa poscdc cunostintc generate desprc comportarncntul oarnenilor
dorninati de sires.
2. Mcntincrca subordonatilor informa]i - tluxul de inforrnatic rcfcritor la
momcntul luptci, prccum si intcntiilc ultcrioarc alc inamicului sunt factori vita li
in mcntincrca moralului trupci. Accstca nu mai crccaza psihoza omului care
astcapta 5.1 sc Intamplc ccva fii ni sa stic, Momentelc de groaza daca sun I
oarccum anticipate pot fi trccute rnai usor,
3. Mcntincrca subordcnatilor impreuna(evitarca singuriila!ii. izolarii)
sistcmul regi mental din armata este cel mai bun cxcmplu in accst scns, prin
faptul ca oamcnii lupta mai binc, mai cficicnt atunei cand sc ana printrc prieteni.
Tovarasia de la bordul navei poate rcaliza 0 marc forta intr-un limp rclativ scurr.
Taria cxistcntci "inchisa in acciasi curie de otcl" ponte Ii slabi la (subminata) in
mod series de frccvcntclc transformari comportamcntatc ale oamcnilor,
-I . Mcntincrca unci ocupatii continue la subordonaii - inacrivitatca crcenzn
team~ . frje~ . Fieeare ar trcbui s~ sc obisnuiasca s~ practice aet i vi l~ ! i piinc de
scmni tlcatic, care s~ combau plictiscala ~i s~ domolcasca ~ i s~ alungc frica.
Mij loacele de I UpL~ de la bordul navclor permit cchipajclor sa dcsfasoarc eu
u~urin!a exerei!ii practice de alannare. anlrenamenle in vederea perlce! ion~ r i i
deprinderi lor in lulosirell aceslora. Exereiliile. ehiar de mieil anvergur:" pol
dcveni ulile, lulosiloare ~i pline de semni ficalii . cand se des la~oa rii inlr-un cadru
eat mai apropiat de relilitale.

120

5. lncrcderca in tehniea de lupta, cchipamcnt - o.filerii de marina lind sa

fie cxtrcm de critici eu navclc ~i armamentul accstora. In primul rand. ar trcbui
sa comczc starca de fu nctionarc, de opcrativitatc a accstora ~ i apoi tipul ~i
modclul. Au cxistat dcstulc momcntc cand eehipajul si-a picrdut (pc momen! cci drept)inerederea in lehnica de lupta, Accste memento rare ar lrebui sa nu-i
macinc, ';'1 nu Ie reduct vointa si dorinta de a invingc, de a biru i, Marimea
distantci de folosire a armarncntului, preeum ~i cficacitatca accstuia, a fiieul
totusi, sii creases morn lui trupclor, fapt ce a dus la abordarca eu rnai mullii
lncrcdcrc,a opcratiunilor ulterioarc,
6. lncredcrca in 'ueeesul misiun ii, 0 misiunc j ust.~ . rcalista, ee slujcstc 0
cauza drcapta, 0 faee mai usor abordabila, desi oamenii stiu eii victilc lor sunI in
joe. Adaptarea pcrmancnta a misiunii la informati ile carnpului de lupta (situatiilc
tacticc) sporcstc inerederea in succc tll accstcia,
7. lnformatiilc dcspre eei de acasa ~i corcspondcnta eu accstia sun! factori
dcstu i de importanti , Cunoastcrca situatici de acasa ii lac pe marinari sii lie mai
l in i ~l i l i . mai siguri pe ei, pe rcusiia actiunilor lor.
~ . Rutina, Pastrarca unci bune practici cstc 0 parte esen! iala a rncntincrii
crnotiona lc ~ i uneori constituic chcia rezolvarii eu brio a unor situatii ivitc,
9. Odihna, lzbucnirca obosclii va Ii prcvcniui sau. oricum, inlafziatii de
asigurarea unui somn adccvat (cantitativ) ~i III momentul oportun . Totusi, prea
mull somn poatc induce indifcrcnja, stare ce trebuie orieum cvitata, Aelivilalile
in cchipa (jocul de carte. lccrura, discutii pc teme profcsionalc) pc pcrioadc de
catcva ore ar Irebui incurajatc, dcoarccc au rol de dest indere si ehiar de odihna.
10. lstoria si Iradi lia. SensuI istorici si simpatia pentru traditi ile meseriei
constituie un suport redutabil in sustincrca moralului individului, Onoarea unci
biiliilii castigmc arc cfcctc putcrnicc, incurajaroarc.
Dlmcnslunca splrltuala
Rolul prcoiului militar cstc de a promova ~i sustine credinta. Prin calitatca
prcstatici ~i cxpcricntci sa le. cI poatc oferi un sfa t ~i 0 rccomandarc care tc poatc
feri de tcama ~i sires. De ascrncnca, cI cstc mull mai obisnuit eu fenomenul
mortii, durcrii, ~i stic mull mai bine cum sa la c.~ fala accstora, A st.~zi un numar
mic de marinari profcscaza 0 eredin!a religioasa. IO I~i. in timpul unci
ncnorociri, un nurnar mare cauta sa adcrc la 0 anumc crcdinta. Estc important.
pentru lideri. sa-i identiliee pc accsua, pcntru a dcslasura rugaciuni .
Drogurile ~i alcnolul
u cx ista droguri care sii prcvina sau sii u~urel e manifeslarea stresului.
TOl U~i alcoolul lolosil in canlilali moderale poale Ii bcnelie. Ralia l ilnica de
bere asigura e re~terc.1morn lu lu i fam efeete adverse. Aceasta problema. de~ i line
de logisliea. ar lrebui sa nu lie subapreeiata. Evitarea unui eonsum marc de
alcool face ell eomportamentlll uman sii lie mai u~r de eontrolal.
Uncle mAsuri de rcduccrc a slrcsulul luplci
Nu CSle neeesar ea lieeare om de la bordulnavei sa lie inslmil ea un atlet.
eu 0 eondilie lil iea deosebitii. insii esle evidenl ea exista mull i eare pot ~i ar
trebui sa faea mai mull penln! a-~i imbunatali nivclul general al sanalali i.

121

Aceasu SC poate rea liza nurnai printr-o cooperate lula lil a tuturor lactorilor
dcciz ionali- mcdicul, modul de al imentarc, antrcnamcntul tl zic. Ar trcbui
introdus un program de educate a subordonatilor, care sa inceapii printr-o munca
de convingcrc a accstora, ea starca lor corcspunzatoarc (apIa pentru lupia)
dcpindc, in marc masurn, de diela. obicciuri , cxcrcitii fizice ~i vuinlil.
I'ri)leipalii factori cc pot dctcrmina reducerca nivelului de sires sunt:
I. Intclcpciunca in instruirc, In ciuda multor instrurncmc corcspunzatoarc
antrcnari i in mod realist (sau cal mai aproapc de rcal itatc) aparitia zgomotclor
produse de cxploz iilc provocaie ~ i controlatc, a fumultti , pot induce un anumit
nivcl al strcsului, desi pcricolul real lipscste.
Uu lizarca controlaui a si mulatoarclor de lupta contra ineendi ilor, gaurilor
de api, distrugerilor, cstc eea rnai bunil calc de create a situatiilor pcricu loasc,
dcsi sunt posibi lilA!i multi ple de crcare ~i a alter situati i limilAposibil de intalnit,
Combinarea cxerc itiilor de instruirc la useat cu eele dcsfasuratc la bordul
navclor poatc race foartc mult in sensul ca la aparitia unor situatii rcalc,
marinarii vor avca expcrienlil sulieientil pcntru " rezolva situatia, indi fcrcnt de

natura cr.
2. Coeziunca cchipajului. Estc un clement vital al succcsului in razboi ,
Cel mai marc cstc crodarca spiri tului de cchipa, care ducc la diminuarca
eficientei unor aeliviliili, rnarirca elortului de instruire, marirea duratei
aeliviIA!ii. Pcntru cvi tarca apari iici unor astfct de sjtuatii , trebuie luate lome
miisurile pcntru mcntincrca cocziunii eehipajelor.
3. Aspcctc ale comcnzii. In razboi, atentia membrilor cchipajclor V
" li
toealizatii caIre comandan t (de pillion, compnnic, bataliun ... de naval. Acosta
trcbuie , in mod dcoscbit, sA posedc 0 bogalA cxpcricnta din limp de pace. sil fie
obisnuii eu situati i inccnc, de tcama, intr-un cuvant, sa fi e obisnuit sa faca rata
strcsului, dcoarccc rcsponsabili tatca "cestui" cstc imensii. Sistcmul
responsabilitatii estc eelma i putemie sentiment simlil de uli leri i tincri allali la
eomanda unor subunilA!i (nave).
Ofitcrul
de comanda trcbuic sa "iba rezcrvc de forla
ncccsara actiunilor
in

extremis - adica atunci cand loti sc uita la cl, accsta lrebuie sii-i linistcasca din
priviri, s.~ cmane ineredere.
Un aspect dcloc neglijabil il constituic dicta corcspunzatoarc. Un somn
adccvat ~i mai ales cunoastcrca rnodului de a se rclaxa, chiar in pcrioadc foartc
scurtc. Arta somnului iepurcsc a losl gasili, toarte lolusiluare penlru mu lli.
TOlU~i. pclllru ealeva ore de odihnA eonlinuA. eomandanlUl lrebuie sA aibA
eapaeilall:.l s:i transrere prerogalivele s.lle oli!erului seeund, evidenl. eand
nivel ul ameninlari i pemlile. AeeaSla inseamnii c;i loli ofileri i seeunzi ar Irebui sa
tic pc deplin eapabi li sil laeil lalil situaliei de a prclua eumanda.
Un alt aspeel il eonstilUie legAtunl eo mand.~ - aeliune. Cei mai mulli
oameni vor sureri de un anumil sIres in ac!iune, fii rii sa sc aile in slare de ~oe .
Pierderea sensul ui limpului duee la perturbarea proccsului gandirii, i"r deeizi ile
~i huUiniri le in aeeSle silualii au de suleri!. Dc au-ca, eSle cscnlial ea ,
eomandanlul 'A rurnizeze ~i sA planilicc inten!iile ubordona!ilor. inaintel:.l
aee~t i a sa ae!ioneze.

122

Concluzli [male
Stresul poatc actiona ca un stimulcnt care imbun~ IA!e~ le cficicnt, ins~
suprastimulat cauzcaza eolaps(miieinare ncrvoasa plus cpuizarc fi zica), Ex ista
varia tc forme de sires cauzaic de Iactori fizici ~i psihiei care irucractioncaza
foartc bine. Oarncnii sunI dotali (inzcstraji), in mod variabil, eu capacitatca de a
rczi sta stresului, dar forta omului ponte Ii crodata in aile moduri, prineipalul
mod liind friea(teama) de surprindere, de neeunoscul, dcmoral izarca in fata
imaginilor si zgomotclor luptci, cpuizarca lizieii ~ i psihica,
Ex is,,~ eAi (mod~l iIA! i )prin care capacitaica oamcnilor de a rczi sta strcsului
poatc f i m bunntA! i t ~. lntclcpciunca ~i rcalismul in insuuirc 'unt lactori chcic, iar
un conduciilor bun devine faelorul vital, Expunerea gradata si controlata la
pcrieolc(in cadrul instruiri i) constituie 0 modalirate clicicnlii de a crea suportul
moral invingcrii strcsului,
Factorii principali care al'asii asupra compctcntei comandantului stint:
cunoasicrca subordonatilor, informarca eoreclii a accstora, cocziunca cehipajului
~i mentinerea permancntii II unci slari de ocupatic a accstora. Ei Irebuie sa aiba
ineredere in eehipament ~i tehnica mil iw~ , precum ~i eredinp in misiunca pc
care 0 au de indcplinit. Corcspondcnta ~i cunoastcrea situatiilor tamilii lor de
acasa constituic un element principal dc cornbatcrc a strcsului. Ex istcnta catorva
credintc rcligioase sunt de bun augur.
3. Prcsiunca strcsului la care cstc supus comandamul navci cstc imcnsa,
Ofitcrii de eomandii trebuic sii ~i imprime ritmul asa incat ei sa aiba rczcrvc de
1'0* ncccsarc unor situati : extreme, Planurilc lor ircbuic s.; lie binc conturatc,
iar intcntiilc lor transmisc clar subordunatilor, inainte ca ei sa piece la luplA.
Ofi tcrii sccunzi ar trcbni s~ fie permanent capabili s.~ ia comanda navclor pcntru
scurtc pcrioadc de limp.
Elcrncntul STRES estc cauzat ~i de cfectul cornportarncntului uman care
ar trebu i sil nu lic a~a greu de inleles, indiferent de nivelul la care se alia
individul .
BIBLIOGRAFI E
I. Gheorghe, Aradavoaicc, Stresul psihic ill lupta armata, Editura
Acadcmici de Inaltc Studii Mi litate, Bucurcsti, 1993.
2. Valentin, Arsenic, Cornel, Sarbu, Surprinderea ill lupta annatii, Editura
Mil itara, Bucurcsti, 1993.
3. Mircca, Cosma, Gestionorea stresului psihic de lupui, Editura Acadcmici
Fortclor Tcrcstrc, Bucurcsti,
-I . Mircca, Cosma, Benoni, Sfa rlog, Alcxandru, Rizcscu, Dictionar de
termenl specific! crizelor, Ediiura Acadcmic i Fortclor Tcrcstrc, Bucurcsti;
5. Dictionar de p itiologie sociala, Editura ~ lii n ! i li c<~ ~i Enciclopcdica,
Bucurcsti , 198 1.
6. Observatorulmilitar, Edituru MAp ,nr. II , 15,2 1, 2-1, 27 ~002 .
7. Gabriel Dulca, Fundamente psihologice ale luptei armate - Edilia a II-a,
Edi tura Univcrsitati! Nationalc de Apararc ..Caro l I", Bucurcsti, 2007.

123

IMEDIS - VI NVME J>E TRV MEDICINA VIITORVLUI

Dr. Liliana JITARIU
Dr.Tamara BIVOL

The bloresononce therapy is th treatment with electromagnetlc vibratlon 1/.5(:(/ on the

tow intensity. onel with the direct furm and }t-eq lli!f/cy . thai co,,'" Ol"U II.W? the resonnnce
response in the organism.
Th idea ~r 'he bioresonance therapy }i,.II(1' ",aJ expressed and Jtientijita/(,' well
f OllJlI k t { ~r the German sd cntlsts and then was de\'eloped ami presented /0 the practical me
by the Ol'otJt:midan (/Olm'sA.-y I. r . creator of /MElJIS - BRT.
The C1'{'a!V I'.'I oj the !nL',hvd .(i,..\/~1 g'/ f rom the conception that electromagnetic
vibrations associat all the processes in the organi.fi/n and. therefore. all this processes could
be evocoted, nJnlrulled and corected ~\' II1f. samt' vibration.
The tratamen: is based un the supresslon of the patologico! reductlon ami
inumsificatiun ul lhe phyjiulugictllln:qllf:n<:l' of the vlbrutiun spectrums and the malnlt'nance
of ctJInpaNllh'('{,' .'i.l'novnisif,J flijJi'v:ttIS wa res progresses thai compose ph) iologico!
homeossosis in lite bo dv.

Omul - cstc un sistcm bio-cncrgo-informational!

Datorita dcscopcririlor marilor savanti ai sccolului XX din domcniul
biofizicii, biochimici, fizic ii cuanticc .fi ziologici, mcdicina sccolului XXI , va
sta sub scmnul zodiaca l al "crci varsalorului" , semn care sirnbolizcaza
informatia , dcschidcrca sprc 0 abordarc mai subtila si holistica a fii nlci umanc,
pr ivi l~ ca 0 emirate complcxa a lc ~tui t~ din corp fi zic, corpuri cncrgeticc si corp
informational. Criteriul dc baz.i al unci sl~ ri dc s~n~lalc bunc CSIC cchil ibrul ~i
armonia dintrc aCCSlCcorpuri,
S-a dcmonstrat c~ oricc corp din Univcrs care arc propri ct~ ! i fi zicochimicc, arc si un cnractcr cncrgo-in formaiional. Din pcrspect iva microcosmica ,
materia nu rcprezinta, la nivcl dc ansamblu, altccva dCC.' 1 l u m i n ~ condcnsata!
Practic, materia cstc cornpusa in irurcaga ei structura din varialii infinite de
carnpuri cnergcticc , guvcrnate de dilcritc .Jcgi alc naturii" pc care Iizica s-a
slraduil dintotdcauna sA Ic dcscopere. Viziunca conform careia materia
reprezinta un ,.camp" energetic special, constituie 0 rcvolutic in gandire si astfel
~I i inl a ridiea cort ina vcchi lor paradigme reusind sl' expliee misterele punctelor
dc acupunctura ~i mccanismelc de lunctionarc a unui astfcl de sistcrn: a modului
cum actioncaza rcmcdii lc homcopaticc, prccum si a rolului pc care il arc
patologia cncrgo-informarionala in dcclansarca ~i cvolutia bolilor.

1 2~

Practica medicata alopata se bazcaza pe modelul newtonian in ceca ce

privcstc intelcgcrea real italii. privind corpul uman ca pc 0 .. masinaric" cxtrcm de
complcxa ~i sofisticata.

Rczul tatul aplicarii paradigmci einsteiniene in noua tcndinta a medieinii

cstc fa ptul ea omul cstc vazut ca un sistcm de rctclc formate din campuri
eomplexe de energie care intcrfcrcazf eu sistcrnul eclular sau fizic ,
Ecuatia lui Einstein sugcrcaza c;; materia si cncrgia sum reeiproe
convcrtibilc si intcrconcctatc.
Dcscopcri rile biologiei cclularc au demonstrat ea oriee cclula coniine 0
eopie a structurii AD)\' matriccalc, prin care poatc Ii rccrcat in intregime un
duplicat al acelui corp. Aeest fapt oglindcstc prineipiul holografi c potrivit caruia
oriee parte continc informatia intregului.
Daca materia arc eal itali ascmanatoarc luminii , aumci rezultii ca arc ~i

caractcristici de frccvcn!a. In asa zisul ..univcrs lizic"malcria cstc 0 subst.1n~~

carc vi brcaza la frccvcntc joasc, Ficcarc model holografic . dcfin it de 0 frccvcnu
proprio . poarla 0 informatic un ic<~ prin natura ';'1 in ceca cc privcstc
caractcri uicclc re 'pcetiv domcniu l dc frecvenre. Cu Ciil e 'ICma i in al ~~ accasta
frccvenu cu atat materia CSIC mai putin dcnsa ~ i mai sublila, Corpul cteric
(aura) este cornpus dintr-o maicrie cu 0 frccvcnla supcrioani rnareriei Iizice
.Acesta reprezintii de Iapt un camp ho lografi c de cncrgic sau 0 malricc care
poarta inlormatia dcslinatii crcstcri i . dczvoltarii ~i rcpllrarii corpului tlzic. Mai
subtil ca domcniu dc trccvcntc este corpul astral, care compune substanta
gimdurilor ~ i sentimcntclor umanc.
Anumitc tipuri de matcric fizicii sau ctcrica sublila par a atragc boli
spccificc in eorpul fizie. Litcratura czotcrica dcscric cxi stcnta unor vchiculc
supl imcntarc de frccvcnta supcrioara eorpurile rnintal ~i cauzal care la randul lor
distribuic energie eorpului lizie.
Ca 0 conc luzic la ecle afi rmatc pana acum.putcrn spune ea datorita fi zicii
cuanticc, stim despre eorpul fi zic, ea rcprczinta de fapi un conglomcrut de

particulc fi zicc .matcrialc care sunt clc inscle punctc dc lumina condcnsata.In
afara de acesta exislii ~i aile eorpuri de lumina.din matcric mai subtila care nu
pot fi pcrccputc cu ochiul fizic, dar care au fost puse in cvidcnta
prin diferitc

expcrimcntc (camera Kirlian), lntrcpatrundcrca eorpului fizic eu accstc sisteme

cncrgcticc supcrioarc, a fOSI dcnumita ..intcrfata fizico-cicrica". Cca mai
eunoseutii componelllii a aeeslei interfe!e pare a Ii sislemul de meridiane de
acupunclura.
Toalc ace' lc dcscopcriri au scrvit drcpl un impuls cnorm in dczvollarca ~ i
milizarca mClodclor bio fizic ii ~ i lizici i cuanticc in lchnologii mcdicalc dc cea
mai inaltii pcrformanla. carc dau posibililalCa slabi lirii prin mClodc ncinvazivc a
unui diagnoslic dc 0 marc acuralclc ~i noi posibi1iliil i dc lc",pic carc imbina in
mod lcricil. principiilc homcopalice ~i acupuncluralc cu cclc mai noi ~ i nmi
spcclaculoasc dcscopcriri ~t i inli lice,

125

Una dintre accste noi metode csic diagnosticul ~ i terapia prin

biorczonan ta. care sc bazeazil pe sisternu l informational al organisrnului cal ~i
pc cnractcristicclc de frccvcn ta ale ficcarci structuri in parte.
Oricc atom, molccula, cclula . organ. organism reprczirua sistemc fizicc
mai mult sau mai putin cornplcxc, cu anumitc propricta]i (grcutatc, culoarc,
componenta structurala ~i spcctrala) proprii doar sistcmului dat, cat ~i
caractcristici informntionalc - purtutorul carora sunt oscilati ilc electromagncticc, Cuantclc sunt purtatori de encrgic si informatic, dcoarccc au
proprietati de unda (informauc) ~ i de particula (rnasfi ~i energie).
difcritc spectre de cmisie ~i absorbtic
a undelor
Molcculclc prczinta
.
'
electro- magncticc, In 1 99~ , C.W. Smith prin analiza spcctrala a dcscopcrit eli
fi ccarci structuri molcculare ii corcspundc 0 matrice, compusa din spcctrul
undelor clccuomagncticc emanate. care cstc caractcristica sistcmului biologic
dat. Pracric, accst principiu . ~~ la baza dczvol tarii tehnologiilor prin
biorczonanu , care dcrcctcaza ~i anal izeazAfrecvcn jclc accsror matricc.
o importann dcoscbita 0 au ~i parametrii legAturilor ehimicc (Iungimc,
tipul legAturii , caractcristici ondulatorii]; roarc proccscle care se rcalizeaza intrun sistem viu, rczumandu-sc de fapt la rupcrca unor legAturi chimice ~i formarca
altura noi . proccsc urmate de deg,uari si absorbtii de cnergic.
Cel mai importanl emilator ~i receptor din cclulii . estc eonsideral spirala
dubla de ADN . care in principiu reprczinta modelul oricarui sistcrn biologic si
care cstc putcmic in llucnpu de sistcmcle de joasa frecven\a. Nuclecle atomilor
inlra in rezonanla la frecvcntc de ; -9I1z astfe l rcalizandu-sc schimbul de
in formatic, Complcxul cximcr de i\ DN al moleculei bipolarc, cstc principala
sursa a carnpului magnetic uman, sistcmelc vi i Ii ind studiatc cu lascrc naturale
cu cmisie a razci de 0 intcnsitatc sc:izutii ~i cu 0 cocrcnta cxtrcm de ridica ta,
Tonic sistcrnclc de rcglarc in organ ismclc biologicc fun ctioncaza dupa
principiul oscilatori lor (gcncratori de oscilatii), Ultimele ccrcctari ale snvantilor
optcaza pcntru natura ondulatoric a genomului , care coniine informatia.
Porn ind de la acestc descoperiri stiintificc, ccrcctatori i au dczvol tat noi
mctodc ~i tchnologii dc invest igate ~ i tratament . care sa vina in sprijinul
mcdicinii alopnic.
Astfcl, in 1978. mcdicul german H.Schimmel a claborat metoda de
testate vcgcto- rczonanta, pc bazclc mctodci de diagnosticarc prin
clcctropunctura dupa R'Voll ~ i diagnosticarca functionala bioclcctron ica dupa V.
Schmidt ~ i H. Pflaum. Dczvoharea ultcrioara a accsici mctodc a fost continuata
de savan!ii nl~i . care au creal in cadrul Institutului IMEDIS din Moscova.
eomplexe de aparate-programe eompuleriz,1te. sub indnunarea academicianului
I.Gotovsk i. deschizand astfel noi posibi li tAli de diagnoSlic.1re. dar ~ i de
tratamen!.
Meloda presupune comp,lr~rea parametri lor cimlpului electromagnetic
eXlerior. cu eei ai campului inlern ,Experimenlele elccluale au dcmonslrat ca
inlre cclulele vii exisla 0 intemC\iune cncrgo-inlornlalionala in spectru

126

ul traviolet, Diapazonul razelor X ~i Gama inlluenleazd in special aparatul

genetic. AcliunC<l indelungata a undclor oricl"ei game de trccvcntc estc
distrugatoarc pcntru cclu lclc vii. nivclul adccvat cstc ncccsar pcntru activitatca
normala a organismului : un nivcl scazut al campului electromagnetic produce
dcrcglarca proccsclor, iar in lipsa lui, viata nu poatc ex isla.
De fap t, totu l sc bazcaza pc laplui ea ficcarc cclula S.1U structura emile 0
freevenla care poatc Ii dctcctata ~i masurala de uparat. Pc accst principiu , s-a
dczvoltat ~ i tchnologia RIFE , care arc la baza frccvcntc rczonantc. Primele
ccrcctari Ie gasim in studii lc lui N. Tesla inca de la s ffir~ilul sceolului al XIX-lea
~i au fOSI coutinuarc in anii 1930 de doctorul Royal R. Rife, care a studiat
vi bratia virusuri lor. bactcrii lor, parazitilor tungilor ~ i a experi mentat frccvcntc
speeialc pcmru a Ic distruge,
Teate accste descopcriri au fosl coroborale ~ i au stat la baza concepcrii
unor dispozi tive care vor revolutiona mcdicina aducand un aport important in
rczolvarca unor siiuatii pcnrru earc mcdicina alopatn nu arc inca solu!ii accstc
tchnologii li ind complcmcntare $i nu cxcluzand mciodctc mcd icinii clasicc.
Aparatul IMEDIS-RRT prin metoda diagnosticarii ~ i tcrapici cu
biorczonanu prczinlii un spcctru l<lrg de posibili lAli:
I.Aclivead . ~ i armonizcaza autoreglarca organismului util izand rezcrvcle
proprii intr-o forml' optima pcntru pacienl. Arc loc 0 actiune direc ul asupra
sistemului ncuro-imuno-cndocrin, ce ducc la autorcglarea sistcmclur si crestcrea
imunildlii ce asigura protccti contra diferqitor factori patogeni .
2. Pcrmite detcrminarca tipului de loxinc ~ i a factorilor etiologici ai bolii;
dctcctand cu prccizic loa tc tipurilc de virusuri, bacicrii, ciupcrc i, paraziti ,
protozoarc sau substantc chimiee ee au indus boala, Accasta rcprczin ta un mare
avantaj si un pas inaintc in a formula un diagnostic etiologic corcct , rapid ~i
ncinvaziv cure poatc orienta conduita tcrapcutica uhcrioara cea mai cficicnta
pcntru pacicnt.
3. Dctcrrnina cficicnta ~i tolcranta la mcdicamcntc compatibil itatca cu
organisrnul, doza sau dilutia remedii lor homcopaucc, intolcranta la matcrialcle
protczo-dcntarc sau chiar la purtarca unor bijutcrii ,
-I . Dcpistcaza organele $i sistcmclc organismului cu difcritc
disfunctionalitari, putand dctccta chiar cxistcnta unor tumori maligne sau
bcn ignc, cal ~ i rczcrvclc de adaptatic ale organismului la oricc lip de afectiunc .
prognosticul dezcehi librclor ~i gradul de epuizarc filicii .
-. Pcrmitc dClcclcrca bloc.1jclor cncrgcliec ~i chimicc dc la difcrilc nivclc
alc sislcmului ncrvo ' ccnlra l ~i pcri fe rie. dc la nivclul si 'lcmului cndocrin. pinA
la nivclul aparallllui mcmbranar al cclulci ~i a mcdiilor intcrnc alc organismului .
6. S!a bilc~IC cu prcci zic cauzclc accstor bloeuri cncrgclicc. dClcrminind
nalura a ~a lllllni lelor "campuri de bruiaj": daeii sunl de nalurd geopalogend . sau
elccle ale smogului eleclromagnelie din mediul ineonjurMor ( leleloane mobile.
eompulere. anlene salelil. aparalurd eleetro-C<l sn ic:ij . sau radialii emise de
subslanle radio:.elive . Inleresanl esle laplul Cd poale deleela ~i "campuri de
127

bruiaj" produse de un grad inalt de stres neuropsihie sau de giinduri negative ale
propriei persoanc sau ale cclor din jur,
7. Pcrrnitc dctcrminarca ~i apoi clirninarca cfcctclor sccundarc ale
mcdicamcmclor sau ale unor vaccinuri.
Accstca sunt doar catcva din vastclc posibilita]! pc care lc ofera accst gcn

de tehnologii . In baza de dale a programului cxista catcva sutc de mii de

arnprcntc cncrgcticc ale unor rcmcdii homcopaticc, complcxc de rcmcdii ~i
orgnno-prcparatc, care prin compararca eu raspunsul rczonant al organismului
ccrcctat ne poatc da indiei i ~ i in formati i prctioasc despre starca de sana tate a
individului.
Pc langa partca de diagnostic aparatul poatc cfcctua ~i tcrapic prin
biorezonan ta prin metoda inductici. Accasta eonsta in cmiicrca unor osc ilaui

clcctromagncticc .cu care suucturi lc organ ismului intra in rczonanta, In proeesul

terapic i prin inductic sc util izeaza scmnalc clcctromagncticc radiale de crcicrut
uman, care se inregislreaza cu ajutorul EEG. Tcrapia prin inductic se adrescaza
in special talamusului care csic implicat in rcglarca aClivita!ii inIerne .
Organismul uman csic un sistcm cibcrnctic dcschis, care permanent face .chimb
de informatii cu mcdiul extern , informatia introdusa in corp cu ajutorul terapici
inducjionalc putand norrnuliza sistcmcle dc dirij arc ( conduccrc) , duciind astfel
la optim izarea funclioniirii si stirnularea mccanismclor de autorcglarc a
organismul ui uman , Tinand cont dc capaeitiililc organ isrnului dc a mernora
informatia primilii , efcctul in urma ~ed inle i de terapie indue{ionala se piistreaul
pe 0 pcrioada indclungata.

In Romania accasta Ichnologic cxista de aproximaiiv ~ ani , aparatc

IMEDIS - BRT li ind in cabinctc din Bucurcsti, Succava Ploiesti ~i M ad.
Mcdicii care lucrcaza pc acest gen de aparatc, trebuic sa aiba vastc cunostintc in
toatc scgmcntclc medieinii clasicc , preeum ~i notiuni de acupunctura ~i
horncopatic sa aiba 0 mintc desehisii si 0 viziunc holistica asupra fi iruci umanc
~i a victii in general. linitnd scarna de faptul eii accasta metoda inccarca sa
dcicctczc ~i sa elimine cauzclc bolilor ~i nu numai manifcstarilc (simptomclc]

dezcehi librelor aparutc, In accst context , trebuie sa privim individul ca un

intrcg: fizic, mental ~i spiritual, clc fi ind strans corel ale ~i influcntandu-sc
rcci proc, oriee schimbarc in unul din accstc nivclc putm d duee la dezeehilibrc in
cclclahc,
De ascmcnca cstc foartc important sa consticntizczc ~i pacicnti i eli
objincrca unor rczultate foarte bunc privind amcliorarca slarii de sanatale ~ i
chiar vindccarca lotala impliea 0 co laborarc foartc slninsa cu mcdicul eurant,
care pe I;inga Illcdica!ia pe c.1re 0 prescrie. lrebui c sa insli tuie ~i 0 d i cl<~
corcspun z,~t oa re, 0 hidralare eo reCl<~ ~i pe co
il posibil 0 giindire poziliva ~ i un
rcgim de vialii cat ma i eehi libral.
Aceslc dispozil ivc au 0 imporlanlii dcoscbilii in special in prcvenlia
anumitor alecliuni, unclc dintrc ccle mai gravc ~i eu posibili l1ili tenopelltiec
limilalc in mcdicina clasicii, prin ti.plul cii poalc del~'Cta Cll prceizie aparilia unor

128

moditicari ineio din faza encrgctica, adieio inaintc de a se manifesta tizic in

orgurusm pnn sernnc ~I srrnptomc,
o astlcl de aplicatic practica se poatc dczvolta de cxcmplu, pornind de la
o observatic pc care am facu t-o ehiar in cabinctul nostru in aproxirnativ eei 3 ani
de consultatii eu [MEDlS- BRT. Estc verba despre prcvcntia eaneerului!
Unul din eei mai importanti pararnctri musura]i de noi eu ajutorul
aparatului, cstc grudul de incarcarc al organisrnului cu cfcctclc campurilor de
bruiaj: prin accstca in!elegaud toate cncrgi ilc perverse din mcdiul nostru de
vialft. adica radiati i clccuomagncucc. radiatii ionizantc, campuri gcopatogcnc,
substaruc eu cfcci toxic: dar ~i cncrgia degajata de gandirca ncgativd ale propriei
persoane S.1U ale cclor din jur. Accst paramctru se masoarii pc 0 scars de patru
grade, gr. [ fi ind eel mai mie, iar gr. [V Iiind maxim. Pc langa accsta un al l
pararnctru imponam cste gradul de incarcarc psihocrnotionala sau gradut de
sues ncuropsi hic, care poate Ii dc la 0 scario dc la gr. lla gr. V, S-a constauu pc
un 101dc aprox imativ 600 dc pcrsoanc care au fost tCSl.1tC , cio tOli eci care au
prezcntat un grad al campurilor de bruiaj mai marc de II ~i 0 lncarcarc
prihocmoiionala mai inallio dc gr. II avcau polaritatc 1~11 s.~ , adieio anumiti
aminoacizi din structura unor organc si-au schimbat spinul dc rotatie dc la
dextrogirt normal) la levogir (grcsit), Iapt care duce in limp la aparitia
oncoprotcinclor, preeursorii eclulclor ncoplazice. outatca accstei metodc si
beneliciu l ei cstc acela eio pc IflOgio taptul ea dctcctcaza ucestc lucruri, arc
pcsibi li tatea ca prin biorczonunta ~ i lerapia de inductie s{o .Jndrcptc" spinul de
rota tic al arninoacizi lor ~i Impreuna cu remedii homcopaticc pcrsonalizare s{o
scada campuri lc de bruiaj ~i gradul de strcs, ceca ee ducc implicit la
impicdicarca aparitici cclulclor atipiee in organism. Dcsigur cii vern continua
accstc obscrvatii ~i vom e1abora si nistc studi i statist icc, pcntru cio considcram cii
poate Ii un marc ca~ lig pcntru urnanitatc dczvoharca unci astfcl de melode de
prcvcntic,
o aha aplicatic practica cxtrcm de irnponarna cstc faptu l ea aparatul poate
dctccta cu marc prccizic agcntii patogcni ~i in special prczcnta virusurilor in
organism ~ i ehiar imr-un anurnit organ sau !esul pc care il invcstigam , ceca ee
prin rnctodclc clasicc de laborator cstc foartc difi cil ~i eostisitor , Desigur c:i
liind 0 metoda calitativa , putem scmnala prezcnta sau abscnta unui anumit
microorganism, element ehimie, toxi na, alergen .etc : dar nu putcm da detalii
dcspre eanl ilatca a~s lora , lliei a\'and supremalia dozarile din laboratoml elllsie,
Dc ascmcnca metoda poalc descric un proccs bioch imie c.1rc sc intamplio la un
momenl dal intr-un IC 'ut ( cx. anaboli 'm sau eatllbolism .dc difcritc gradc , in
mcdiu alealin sau acid. cu prcdominan!a sislcmului simpal ic sau parasimpatic ),
poatc sio scmnalczc p rc z~n !a sau nu a c" lcu lilor sau chiou a lumori lor. dar nu
pOllte da informali i despre dimensiuni sau forme: penlru aeeslca liind neccsare
invesligali i imagislicc cum ar Ii eeograf. lomograJ: RMN.
ea 0 eoneluzie se poale alirma er, aceastio noua meloda de diagnoslie ~i
tratament prin biorezonanla, vine s{o completeze in mod lerieit melodele ~i
129

tehnieile medieinii alcpatc ~i ehiar sa aduca un aport de noutatc in scctoarclc in

care nu exista sol utii clasicc, cstc 0 metoda ncinvaziva, nu arc eleele seeundare
~i niei contraindicatii (eu cxccptia persoanelor care au un sti mulator cardiac avand in vcdcrc ca masuram cfi mpuri clcctromagncticc), se poatc aplica in oricc
gen de patologic si la pacienti de oriee varsta. Conduita tcrapcutica ultcrioarn se
stabilcstc in functic de rczultatul invcstigatici ~i csic individualizata pentru
fi ceare pcrsoana in tunctic de compatibilitatca eu un anumit gen de temple:
mcdicameruoasa, homcopatica. fitotcrapica, etc. Avern ~i cazuri in care tcrapia
cca mai indicatAa 1'0 '1 intcrvcntia chirurgicall;.

In inchcicrc voi prczenta cateva din eele mai reccntc cazuri rczolvate
unc le ch iar spcctaculos in cabinctut nostru, care nc-au incurajat sA credem in
cficicnta ~i viabilitatca mctodei .
I. Pacicnt 1.1. de 50 de ani, se prez int.~ la cabinet pcntru 0 ncvra lgic de
trigcmcn , instalata in urma cu aprox imativ 3 ani. dupa 0 operatic de sept nazal.
Simptomatologic em cxtrcm de zgornotoasa ~i impresionanUi : dureri
insuportabilc pc truicctul nervului tri gcrncn, care implicau dintii ~i urcchilc,
insomnii
, , stare dc ncrvozitate accentuata.
In urma invcstigatici s-a detectat prezcnta virusului Epstein-Barr in
structurilc ncrvului trigcmcn , accst Iapt ducfind la starca de iritarc a nervului ~i
in consccinta Ia simptomatologia acuzara.
Dupa 2 luni de tratarncnt eu nozod de virus E.B. ~ i remedii homcopatiee
indicate de aparat ca tiind eompatibile eu pacicruul , combinate eu scdintc de
biorczonan ta, aeesta s-a vindccat,
2. Pacicnta R.V. de 36 de an i , se prczinta la cabinet eu un abdomen
crescut in velum , tulburari de tranzit intestinal ~i crarnpc abdominaIe cxtrcm de
intense, nclcgatc de alimcntatie sau aile cauzc, dureri musculare ~ i 0 stare de
astcnic marcata.

In urma invcsr igatici cu aparatul IMEDlSBRT s-au dctcciat in tubul

digcstiv doua tipuri de Tenia, Ascarides Lumbrieoide ~ i Giardia Lamblia , desi
pacicnta a Illeut cxamcnc coproparazitologicc repctatc si nu i s-au dcpistat accsti

pnraztu.

Tratamcntul in acest caz a constat in administrarca de nozode pcntru

paraziti , combinate cu produsul ..Colovada plus" de la firma Coral Club ~i
biorczonanu . DupA -l zi lc pacicnta a climinat parazitii si stares gcncrala s-a
amcliorat brusc , iar la Sm r~ilU l celor 2 saplamani de lratament nu rnai exista
nici un simptom.

130

ASPECTE PRIVI D PROTO. EGOCIERILE

IN PROCESUL NEGOCIERU LOR
A

Adrian Gclu LVI'V

The importance of commercial negotiations has grown lip in ,11(: sam" lime with 'Iu:
g,.uwlh of /he inlcl.-{."Y.'11CCS lx.'/'tI,;'('1l national ,'conumic.'i. Along. with IJu: development of ,IJ(:
analyses fur m.'go/illl;un pI'U(\'SJ. appear n"U' questions to whic'h the sd(' nlifica/{l' n:.H.'{U"CI,
have to m1Swer.
Is the protonegotlation a distinc! phase vI m:guliOlivn.'i?
llow longer clues the prUlun.?gulintiun phase em/lire in a norma! commercia!

m:gulimiunt
t low ej}iciell(,." is the protonegotiotion in the negotialion framework

IC)U'0I1 1'i

the

othe rs negOfialicm pha~ e.'i!

Is it possible thai ofull negu/iation process to be limited /0 a good app/ica/ionjur the
p,.otullegolialiun be/wE-(On the m:golialiu fl s pon ners?
rrubab~r Ihal the lack of attention that had becn given to thi subj ect ~1' Iht
researchers will g 'IN.'rtl/' ITt'W sltl~ /i('s whi'h wlll confir: and consecrate t/u:
prutonegudmiun as a distinct phase in nt'gotlullo',s and to d..\('/op thls conce.

Imponanta ncgocicrilor a sporit concomitent cu crestcrca intcrdcpcndcntclor

dintrc cconomii le naiionalc. Odaia cu dezvoltarea analizci asupra procesului dc
ncgocicrc, apar noi semnc de inuebarc la care ccrcctarca trcbuie sa raspunda.
Estc sau nu Protoncgocierca 0 ctapa distincta a ncgocicrilor '!
Cal sc intindc ctapa de protoncgocicrc in cadrul unui proces normal de
ncgocicrc '!
Cal de cficicnta es tc protoncgocicrea in corucxtul negocierii tata de
cclelal tc crape ale ncgocierii?
Estc posibil ca un intreg proces de ncgociere sa se limitcze la aplicarca cu
brio a unci protoncgocicri intre partcncrii unci ncgocieri '!
Deascmcni 0 analiza atcnta a protonegocicrilor face ca accstora sa Ii se
poata asocia sau mai bine spus, sa lie asemanate cu aile activitati, Una dintrc
accstca cstc si comunicurca in tirnpul dcrulari i unci ncgocicri, mai binc zis, din
pcrioada incipicnta a ncgocicrii.
Lucrarca de fata face parte dintro abordarc mai ampla cc isi propunc in
primul rand sa dcmonstrczc cxistcnta protoncgocicrilor in proccsul ncgocicrilor,
imponanta accstora, implicatiilc pc care Ic pot avca nistc protoncgocicri binc
coordonatc, diferitelc implicatii ce Ie pot avca protoncgocicrilc in actul
ncgoccru.
Estc util de rcmarcat ca divcrsclc puncte de vcdcrc, asupra a ceca ce
trcbuie intclcs prin "a ncgocia", au condus la difcrite imagin i ale ncgocicrilor
131

de-a lungul sccolclor. Notiunca a cvoluat, inrcgistrand in limp uncle difcrcnticri

de nuantc, spccificc dczvoltarii pc plan pol itic si social, ca urmare a mu ltiplicari i
schimbarilor cconomicc, prccum si in functie de diplomatia timpului si
rcgiunii.Difcrcnta cscnuala dintrc divcrsclc conccpte si tcorii asupra ncgocicrilor
cstc Icgala si de modalitatilc dcoscbite de rcalizarc a proccsclor de ncgocicrc in
sine, Dialogul partilor concrctizcaza trcptat punctclc de intclcgerc si intelcgcrca
insasi de-a lungul fazclor ncgocicrii. Dcsfasurarca oricaror ncgocicri sc
dcruleaza in Ct.1pC, cu intrcrupcri, pcrioadc de dcfini rc a punctclor dc vcdcrc,
pcntru satisfacc rca ccrcrilor pancncri lor.
Rcferindu-nc la ncgocicrilc comcrcialc, sunt cunoscute in uzantcle
intcrnationalc mai multc opi nii de ctapizarc a ncgocicrilor:
- in Franta cstc acccptata varianta dc ctapizarc <I ncgocicrilor in cinci crape
(protoncgocierca, dcschidcrca ncgocicrilor, obscrvarea, ajustari si conccsi i 'i
incheicrea negoeicrilor).
- in Statclc Unite ale Arnericii cca mai marc parte a spccialistilor inel ina
sa acordc girul unci desfasurari a negoeierilor tot in einei etapc, dar cu difercntc
de intinderc. (cxplorurca, prezcntarca ofertelor, negocierea ofericlor, stabilirea
aranjamcntului, nuiticarca negoeierii).
-0 alta ctapizarc acccptata dc entre spccialisti idcntifica opt faze in
proccsul ncgocierilor comcrc ialc (stabitirca conditiilor, faza idcnt ifi cari i
obicctivclor, diagnosticul , propuncrilc, argumcntnrca propuncrilor.puncrca in
valoarc <I avantajclor ncgociatc, inchcicrca ncgocicrilor si consol idarca
negocicrilor).
I. Etapcle Negocicrii in Romania

Dc lim itarca riguroasa a conccptului de ncgoeic re in rcoria si

praciica diu tam noastra, ducc la idcnrifi carca pc baza sintctizarii dcsfasurarii
actiunii tranzactionalc, la lrci crape de ncgocicri cc sc succcd:
Prenegocierea - C.1 prima fa za dc dcsfasurare <I oricarci ncgocicri,
inccpc odata cu prima discutic sau comunicarc, in care vi itorii partcncri dc
tranza ctic isi dcelara intcrcsul si sc inchcic in momemul cand se dcclarn oficial
intcrcsul part ilor,
Accasta fa za include discu tii, sch imbu ri dc parcri, convorbiri ,
rcconsi dcrari mai rnici sau mai rnari, cventua lc compromisuri in scnsul
prcgat irii unci intclegcri rcciproc convenabila sau eel putin rcciproe acceptabi la.
Prencgocierea ca etapa a negocierilor se poatc desfasura sub torma
discutiilor in eadru] tratati velor purtatc la diteri te nivcle sau cu ocazia unor
manifcstari corncrcialc intcrnationalc, ca targuri, cxpoziti i, saloanc, etc,
De ascmcnca in cadrul prcncgocicrilor au lee schimburi de parcri,
convorbiri intrc factorii direct sau indirect intcrcsati, conducand la rcalizarca
contactului dintrc vi itorii partencri dc ncgoeicrc.

132

In faza prenegoe ierii pa n ilc isi studiaza reeiproe potcntialul, isi

analizcaza intcrcsc lc privind dczvoltarca activi tatii si se angajcaza in diseutii
care prcgatcsc eadrul pcntru ncgocicrca propriu-zisa,

Ncgociere propriu-zisa, ineepe in momcntul declarari i intcrcsului

partilor pcntru discutarca obieetului de ncgociat, urmandu-sc atent de entre
fi eeare parte angajata, un scop bi ne detcrm inat si in acclasi limp, rcali zarea sau

satistaccrca intcrcsului comun si avantajul rcciproc al parti lor. Practic cstc dificil
de dcl im itat negocierca propri-zisa, ca moment, intrucat accasta depinde de
timpul si cadrul ncgocierilor care au loc, cat si de tipul obicciutui ncgocierii, F~1
apare mai evident atunci cand cci doi pancncri nu se cunosc sau cand obicctul
ncgocierii cstc nou pcntru una din patti, In oricc C<1Z, sc poatc considers ca
ncgocierca propriu-zisa inccpe atunci cand partilc iau loc la masa
trauuivclor, cunoscand care le sum intercselc fata de obicctul ncgocicrii ,

Postnegocierea-mecs: in morncntu l semnarii actului de entre parti si

consta in infapmirca obligatii lor asumatc, 0 cornponcnta irnportanta a accstci
faze 0 constituic aprccicrca rczultatclor, cficicntci opcratiunii, accasta
const ituind un eventual punel de pornire pcntru opcratiuni viitoarc eu aeclasi
partcncr.In accst caz, contactul dintrc parteneri devine permanent.

Protoncgoclerea
In afara negocierilor, care prcsupun intalnirca unor rcprczcntanti autorizati
ai partilor, avand 0 ordine de zi si 0 procedure stabil ita in eomun in vcdcrea
atingerii unui obicci iv sub forma unui acord scris, ex ista intrc parti 0 activitatc
pcrmancnta de acomodarc tacita si de armonizarc a atitudinilor. Absenta unui
cadru format si organizat ne impiedica ';'1 nnm im accst gcn de activitatc,
"negocicri", Faptul ea ele au trasaturi lc de baza ale ncgocierilor ne sugcrcaza
introduccrca tcrmcnului de "protoncgocicri",
Proroncgocicrilc constau intr-un act unilarcrnl ee cstc 111<11 drept scmnal, de
catrc partile intcresate, Scmnalul cstc dcsci frat, intcrprctat si comcnrat de C<11re
partca ce sc simtc vizata . Aslfcl se ponte ajunge la 0 intclcgcrc lara un acord
formal si tim. ca ncuociatori i sa sc Ii inlaln it.
Protoncgo cierilc raman utile in special in zona actiunilor curcntc si
de proporti i mai mici , Ele insa nu sc pol substitui cfortului ncgocicrilor lormalc
care sunt supusc unui ansarnblu de principi i si prin insasi initierea lor cxprirna 0
alirmare a vointci comunc de a ajungc la un rezultat, Dupa inchcicrca aeestor
pasi se poatc afirma ca odata eu primul scmnal lavorabil primit din partea
agcntilor vizati, se ponte trccc la urrnatoarca faza, aeeca a prcncgocicri lor.

133

II. I'rolon cgocierile - elapa dislincla a negocierilor

Analizata in ansamblul procesului de ncgocicrc, acuvuatca de
protoncgocicrc, a fost considerata un dcmcrs prcgatitor, 0 situaric minora ee
poatc f depasita fara a avea vreun fcl de implicatie iu linalitalea negoeierii. In
eiuda neglijarii lor din studiilc cfcctuatc si a abscntci tcrmcnului in litcratura de
spccialitatc, protoncgocicrilc au 0 frccvcnta uriasa, aproapc continua, in
dcrularca ncgocicrilor modcrnc,
Ridicarca proioncgocicri lor la rang de crapa distincta de ncgocicrc,
consider ca ponte Ii lacuta demonstrand importanta dcoscbita a accstora in
intrcgul proccsului de ncgocicrc si dclimitarca stricta a protoncgocicri i fata de
cclelalte parti ale unci negocicri ,
Importania protoncgocicrilor rezulta din frccvcnra lor ridicata, din
va loarca lor pentru mcn tincrca unui cl imat de destindere si bunavoic,
Practicarca lor reusita generand proicctul de imputcrnicirc, care depinde de
capacitatca de interprelare a numeroasclor scmnale pc care agcnti i si Ie tri mit in
relatiilc lor multiple si de abilitatea de a reactions in mod rational si iruclept,
Partile intercsatc, in conversutiilc neolieia le pc care Ie poarta, pol sublinia gradul
de ncl inisle provocat de aetiun ile unilatcralc, pol expliea sensul reaetii lor
produsc, ajutand in modul accsta la intcrprctarc cat mai precisa si corccta a
scmnalelor si actiunilor in cauza, Din analiza scmnalclor emise de partite
ncgociatoarc, coroboratc cu al tc clemente stratcgicc, se poatc emile
prcdictibi litatc a intcrcsclor viitoare ale parti lor si sc pol construi seenarii ale
ncgocicrii inca din faza de prenegoc iere si pana la idcntificarca intrcgului
comportamcnt al ncgociatorului din tirnpul negocierii.
In accasta faza sc stabilcstc scgmcntul de piata vizai, analizandu-sc
potcntialul accstuia, potcntial ii partcncri rcprczcmativi. dcterm inarea
posibi li tati lor de colaborarc cu partcncri diu piata interna sau cxtcma, stimulii la
care raspund pancncri i vizati si ncccsarul aproximativ al potcntial ilor partcncri,
ere, In functic de in formati ile co lccrate sc emil primele scmnalc, di rcctionatc
catrc rcceptorii ViZ.11 i si catrc alii potentiali parteneri din pinta sau scgmentul de
pinta vizn;
Analiza ta ea ctapa distincta protoncgocicrca, netczcsic drumul ce urmcaza
",1 il parcurga cclelalte crape, usurand demersurile ee Ie vor lace membrii echipei
de ncgocicrc in atingcrca obicctivului ViZ,1!. 0 eampanie de protoncgocicrc bine
pusa la punct. pregatita indeaproape si care isi atingc scopuri lc, apropiind
eehipcle de ncgociatori si tacandu-lc sa dcscitrezc corcct semnalele ernisc, poatc
sa insemne in eeonom ia unci ncgocieri mai mu lt decal suma cforturilor ce
trebu ie sa Ie taca 0 fi rma in a prcgati 0 cchipa de ncgociatori cxpcrirncntati si
antrcnati, costurilc generate de purtarca unui lung sir de rundc de ncgocicri,
fin al izatc in cazul Icricit prin acordul neeesar.
In situatia in care. in mod cronat, protoncgocicra nu este continuata de
eelclalte etape ale ncgocicrii care sa concrct izczc intrcg demersul , si sc ramanc

I~

la accasta faza, se poatc ajunge la un aeord tacit intrc partile implicate in

negoeiere. Acord tacit care poatc genera funct ionarca unor rclatii de partcncriat
normalc, eu rezulatc pcntru ambele parti si care pot fi ehiar de lunga durata, in
unele siiuaui. Cu toatc accstca, acorduri lc tacite la care eondue protoncgocicritc
sunt mai putin stabile fata de eele pc care Ie furn izcaza negoeierile propiu-zisc.
In ineerearea de a acccntua importanta protoncgocicrilor, se poatc
constata 0 stare, un spirit al protonegoeierilor ee pcrsista pc toata perioada de
dcsfasurarc a ncgocicrilor, Echipa de ncgociatori poatc lansa scmnalc care sa fie
receptionale de partca vizata din cadrul ncgocicrii, in timpul rundelor de
ncgocierc si in pcrioadcle de pauza dintre ctapclc ncgocierii, Accstc scmnale
receptionale de partcncrii de ncgocicrc, au men irea de a usura discutarca
difcrirelor punctc de vcdcrc, asrfet precizandu-sc pozitii lc luatc de ficcare
cehipa.
Dcascmcni starca de protoncgocierc poatc Ii fo losita si pcntru a induce
cchipa adversa. in timpul unci ncgocicri, pe un alt canal dori t, cure sa distraga
atentia de Iii un obicctiv sensibi l ee Irebuie ncgociar, dar care in mod normal ar Ii
presupus abili uui si tchnici deo sebi tc pcntru obtincrca sa.
In pl an coneret ramane de analizat daca, in situatia in care. in baza unor
discutii ma i vcchi , una din part ile implicate la un moment dat in protoncgocicrc,
dorcstc rcluarca ncgocicrilor, apl icand una din formclc de protoncgoc icrc,
(lanscaza semnale invitand la discutii un partencr eu care a mai negocial candva
eu difcritc rczultatc-nu contcaza rczultatul vcchi-) mai avcm tot 0 situatie de
protoncgocicrc? Sau cstc una din fazclc consacratc ale ncgocicrii, si anume
prcncgocicrca?
Consider ca. daca siunuia sc intalneste in urma unci ncgocicri term inate,
eu un obicctiv propus si rcalizat, si sc dorcstc reluarea eomuniearii prin
intcrmcdiul acelorasi pasi anterior facuti, in accst context putcm apreeia ca avcm
de-a faee euun fenomen de protoncgocicre.
Analizand din accst punct de vcdcrc protoncgocicrca. constatam ea totusi
suntcm mai aproape de a ineadra protoncgocierca in iactici si ichn ici de
ncgociere decal de a ajungc la constmarca ea avcm de-a lace eu 0 ctapa distincta
in cadrul desfasurarii proeesului de negocicrc,
Aprofundand fcnomenul de proioncgocicrc si impl icatiile sale realc in
dcsfasurarca ncgocicrii, 1:.1 si element prcgatitor al rundclor de ncgocicrc, putcm
avea indrazneala de a eonferi accstci perioade 0 inscmnatate eel putin la lei eu
cca a celor Irei crape consecrate ale negocicrii si sa alirmam ca. da,
protoncgucierea estc 0 ctapa distincta intre eelclalle crape ale ncgocicrii.
Probabil CII lipsa de atcntie care a losl acordata accstei leme de catrc ccrcctare va
genera noi studii, care sa confirmc si sa consaere cxisrenta protoncgocieri lor ca
ctapa distincta de ncgocicrc si sa dczvoltc accst concept in intrcgul proees de

ncgocicrc.

135

III. Comunicarc indirceta in ncgocicri sau protoncgocicrc '!

In viziunca psihologilor si a sociologi lor "eomunicarea umana cstc un
proccs prin care un individ transmitc stimul i eu scopul de a sehimba
comportamcntul al ter indivizi". 0 alta dcfinitic eu un scns relevant pentru
eomunicarea in afaccri, dcsi formulata de un in formatician estc, cca a lui Waren
Weaver. conform carcia: "Comunicarea inseamna tota litatca proeeselor prin
care 0 mintc poate sa intlucntczc 0 alta minte",
De cclc mai multe ori, in comunicarca umana, e ne util sa laccm 0
di stinct ie cel put in aproximativa intrc comunicarca directa sau intcracti va si
comunicarca indi rccta.
Comunicarea dirceta prcsupunc conracre personate ncmijlocitc si
interactive intre fi intele umane si se bazcaza pc tehnici naturale sau "pri mare":
cuvantul, vocea, trupul.ctc,
Comunicarca indirecta cstc cca intcrmcdiata de mijloacc si tchnici
"secundare" precum: scrierca, tiparirca, irnprimarca in relief inrcgistrarea
magnctica sau laser, Iransmisi ile prin cablu, fi bre opticc, etc
Putern aprecia in context. protonegocierea ea pc 0 comunieare lara ca
partile sa sc intalncasca fi zie dar in care se conturcaza pcrspcctivclc viitoarci
intc lcucri. Practic, toatc actiunilc ee sc inchcic eu 0 intclcgcrc in urma unci
ncgocicri, pot fi initiate cu ajutorul protoncgocicri lor atunei cand, invuatia
(solicitarca) la inchcicrca intclcgcri i nu se face in mod direct, adrcsat, cu 0
dcstinat ic bine prccizatatcunoscuta) sau accstc siiuatii sa nu mai fi fost intalnitc
fara a sc fi ajuns la un rczultat eoneret.(realizarea obicctivului propus),
Desi protonegoc ieri lc se dcsfasoara in abscnta negociatorilor, canalclc de
di stributic, mij loacele de media. sunI fo lositc inlens in accsic opcratii. Un rol
important il arc cunoastcrca eanalelor de media pc care potentia lui partcncr
obisnuicste 5.1 rcceptionczc mesajcle, mijloacele de rcclama in mass-media
intrcbuintatc de partenerii vizati. gradul de penetrate a reclamei asupra
partcncrilor ViZ.1Ii. mijloacele si modurile de promovarc a intcrcsclor accsrora.
Emitaiorul in comunicarca data, cstc eel care iindc sa initiezc
comunicarea, invita la inchcierca rranza ctici -ncgocicrii . Canalele suru alese de
cmitaror, in funet ie de rcccptorii vizati, de piata tinta, in care se gascsc rcccptorii
vizati si eu care pri n incheierea ncgocicrii se ponte ajunge la rezultatulobicciivul- scomat. Alcgcrca canalclor de comunicarc punarc a
protunegocicrilor - este la latitudinca descmnarii obiectivc si subiectivc a
crniratorului fimctic de mediu l in care acosta considers ca isi va gasi reeeplori i
neccsari. Mijloacclc de publ icilaic sunl considerate tol un semnal unilateral,
tirma (cm itatorul) insists in aeest moment, lansand serisori de prczentarc,
chcstionarc, prospcctc la adrcsa agcntilor vizati,
Ca silualii prolonegoeialive pulem exemplifi ca unnaloarcle eomunieari
indirecle: cererea de olerta publica. anunlul public de lieilalie. oferla si cererea
de locuri de munca. insasi anuntul de vanzare eumpamre. de inchiricre...sc poate

136

considcra cfcctiv ca un studiu de piata, poatc Ii intcrprctat ca 0 protoncgocicrc,

atat ti mp cal accsi studiu cstc .Jasar" sa ajunga la partcncrul vizat de ncgocicrc.
Asemanarea intre protonegocicri si comunicarea indireeta consta in faptul
ca pc langa faptul ca partencrii nu sc intalncsc direct, accstca au 0 Irccvcnta
uriasa, aproape continua in dcrularca negocicri lor modeme, a nctivirat ilor
cconormcc.etc.
Putcm oare aprecia in accst context. ca protoncgocicrca imbraca forma
unc i comunicari indirccte? Ca cste protoncgocicrca un instrument dc
comunicare indirccta in afaccri, in politics. in economic in viata de zi cu zi '!
Sau ca. suma comunicarilor indi rcctc intalnitc la inchcicrii unci tranzactii
POl Ii asociatc si asimi latc protoncgocicrilor?
DaC<1 putem afl rma ca in activitatca cconomica in pcrmanenta comunicam
(ca si in viata dcahlcl ) si totodara tindcm sa desfasuram activitati
protoncgociativc, cstc oarc coreci sa ne ri dicam scmne de intrcbare in privinta
comunicari lor indircctc negociative si sa le asimi lam protoncgocicrilor?
Estc interesanl de raspuns la intrcbarilc: Ncgocicm san cornunicarn?
Cornuniearn sau ncgociern?
Care estc Iina litatca comunicarii? lntclcgerca, acordul. i.?
Care cstc fina litatca negoeieri i'! Intclcgcrca, aeordul.. :!
In situatia in care de lapt, gcncrnlizand. in viata totul sc reduce la
ncgoeierea anumitor pozitii, intercse, avantajc, principii. drcpturi, etc. atunci
comunicarca indireeta de zi cu zi, obisnuita comunicarc indirccta, devine
protoncgoc icrc, eomunicarea devine ncgocicrc ...
lrnplicat iilc sunt majore si sum multiple, Icsne de intclcs...
Estc 0 intrcbarc la care studiilc viitoarc urmcaza sa ne ofcre raspunsuri...
Estc 0 intrebare la care imi sol icit raspunsuri si demonstratii si cstc 0
intrebare la care sol icit raspunsuri . 0 anmcare de manusa tuturor eelor intercsati
de accst domcniu in privinta stabil irii unci ccnitudini, 0 provocarc la un dialog
pc aceasta tema,

137

BIBLIOGRAFIE
I. Pro f.Dr.Alexandru Puiu, "Management in afacerilc economicc
Intcrnationalc", Ed. Independenla Eeonomiea, 1992.
2. Prof.Dr, Toma Georgescu, Prof.Dr.Gheorghe Caraiaui, "Managcmcntul
negoeierii afaeerilor - Uzante, Protocol", Editura Luminalcx, 2003.
3. Mireea Malita, "Teoria si practica ncgocicrilor", Editura l'olitica, 1972.

4. Roy Lewicki, David M. Saunders, Bruce Barry. cgotiation , Mc ORAW

Hill Intcmational Edition 2006.
5. SIC fan Prutianu Manual de comunicarc si negociere in afaceri, Ed.
Polirom 2000.
6. Herb Cohen, Arta de a negoeia, Editura Humanitas 2006.
7. loan Popa, Ncgocicrca corncrciala internationala. Editura Econornica 2006.

OkD. E.:unomiiL A c~m ~ J~ SruJii F.'UIk>mi,-: liu, ur ~~ lj. r:n~-J.in(, CA aJ SC F.l..,ttoo'\,..c anica SA

Ploicsti.

138

T1MPUL VISULUI
Horia VERTAS'
Adrian MAJ R ..

I.e temps clu 1\.;',- est consubstantie]. II

"~ nJIIIJu;t

pas Jl'S cbronologies, muis II res pirv

par I 'entremise des rductions JmtJtin:s1Jnwrhms. Le temps ,It! let vie n;//;d,i en rV\'e a JI!
d'II":r,nl"ii r(pr\~,.mllllil,ms qu '(.In ossoci aur (xp,:,.h:n(\"S ptISS' :4!S frugmenuures VU lI\\.'C un/ul ur
qui /JI!UI are plus VIi moins J,fn!l.}. Le temps du rJrc' n JnJlituf! WI mande qui n )mmf?n,'e uverIu
qllll'rh"n~' dimensiun qu 'on /X'I/' atteindre pI:nt/mll h sommeil,

Timpul visnlni este consusbtantial. Nu cunoaste cronologii dar respira prin

afectc, perccputc ~ i definite mai inrotdeaunn post factum. Timpul vietii in vis
cunoaste alte reprezentari pe care le asociem nnor trecuturi personale fragmentare
sau unui viitor oarecum decclabil. Timpul visului este 0 lume lncepand cu a patra
dimensiune [a c,an: avern acces in timpul somnului.
De la Artemidoros la l ung visele au fost cireumscrise filtrulului istoric,
nivelul de interpretare diferind ~i d . Visul ne plasenza in afara istoriei, a spatiiloqi
cronologiilor cunoscure ~i cartogratiate. EI vine din straruri existentiale aparent
volatile. ~ i care, in ciuda vechimii ancestrale, d e se intrepatrund eu modemitatea ~ i
ccnternpora neitatea. Desi rnai vechi decat mitolugia, visul ofera prin imagini,
culori , forme, mesaje arhaice a(~iugate elementelor de via!5 recen[;l. pretigurand
fragmente de viala viitoare.] I]
Interpretarea viselor captC:'l a atentia liderilor din vremuri imemoriabi le ~ i
timpuri teribil de apropiate noua, De la nivel individual la 0 forma colectiva de
lnregistrare, de colectare. Scriitorul albanez Ismail Kadare descrie in romanul sau
"Slujbasul de la palatul viselor' ex istenia unci instilll!ii numite ..Tabir Sarai' unde
fuctionari atlati acolo din tata'n fiu lucrau la prelevarea, catalogarea, prelucrarea ~ i
interpretarca viselor locuitorilor din imperiu. Este vorba de vcchiul imperi u
Otoman d~i inllimpl5rile di n roman se petrec la inceputul secol ul ui XX.[2J
J. TARI\ i\IUL V)SELOR
Visul are puterea s5 dilueze timpul, sa-l volatilizeze ch iar atunci d nd treci
praguri tcmporale afl ate in interioml desfasurarilor trfiite subconstient, EI devine
adesea poarta de comunicare cu cei din atara lumii traite plenirudinar. Este hubloul
prin care ne pot vedea strnmo~ii, atat cei cunoscuti dt mai ales cei foarte vechi, al

139

dirui chip memoria noastrn recent~ nu-l poate deslusi, Ast fel adesea vedem in vis
pcrsoane nccunoscute ccrcului nostru existential apropiat, care vorbesc si sc poarta
1:1111 iIiar.
ldeile, giindurik, cunceptele grupate in mesaje verbale ~i uneori gesturi tree
baricrele temporalc in variate dircctii,
Timpul visului , a~a cum este descris de mitologie, legende, basrne 'au de
experiente martuiriste, este spatiul de inliiln ire a mai multor trasee care
inrersecteaza destinul fiecaruia dintre noi,
Despre cei care mor in somn se spune, din folclor piina in literatura de
spccia litatc, ca sunt cei mai fericiti . Astfel s-a spus ~i de Octavianus Augustus, care
a murit a~a cum si-a dorit si s-a rugat neincetat zeilor: in sornn. Si ponte visfind, De
aceea a IOSI supranumit ..Cel Fericit". A muri in somn este cea mai u~oarn d l~ lorie
de treccre a suflctului, cea mai candida separate a acestuia de spatiul existential
recent. Timpul visului estompeaz; atecrele ~i reduce simturile la mininum.
Din punct de vedere al lizid i cuantice ~i postcuantice, visele fac parte din
domeniul metafizic, al reali"'lii in l1i~ ura le . al spatiului cu mai mull de trei
lIimensiuni,
Forta care opcreaza aici este cea tahionica, una din cele mai subtile dar ~i cea
mai penetmnta dintre forte le existcnte in universurile care se intersccteaza ~i dau ~i
realitatea desl1l~u rat~ a lizicii particulelor atomicc ~i a timpului prezent.

In vis noi putcm accede la orice limp istoric, caci eel biologic nu exista
Incepand eu a patra dimensiune, de aiei incolo existmd un "glisando" in orice
directie, in orice orizont de usteptare sau de prernonitie inclusiv materializari
tahionicc instantancc,
Fizica cuantica arc dclini!ii ~ i pentru aceste particule numite tahioni care
rezulta din ciocnirea unei coarde vibrante cu 0 m in igaur~ neagra, dar totodata ea
este ernanata in mod continuu de fiecare liintii. [J].Se pare ci' intreaga capacitate a
sisremului nerves central este folosita. dar nu de noi si credem c~ fiecare individ
este raspunzator de ceca ce se intiimpla cu astri, din intregul univers. Miturile ne
vorbesc foarte liumos de stelele care sc nasc odalii cu noi, cresc si apoi dispar in
neantul preeum p~ m:i ntenii cand ple ac~ "aca~"la Tat~1 Ceresco
Mireea Eliade in scrierile lui de tinerete vorbe~ le de modul cum se poale
accede in mod con~ti ent in l<lrdmul visul ui ~i obliniind din acea parte de lume mai
mulle inv~!~turi ~i in!depciuni, cu condi!ia s~ lim preg~li! i intd cctual, dar ~i moral
pcntru a~ a ceva. Bariem cauZ<lliliitii nu poale Ii lrecutii de oricine. cste necesar un
istoric personal cu anumite valen!e, cu 0 anumila cantit"te de ) um i n ~ care nu poale
Ii int:ilnit~ pc Ioate drumurik.[4]
Ar Ii roarle bine ca acest tiir,im care esle similar cu "cc"lallii lumc" s,i lie
accesat de oamenii care au alins un anumil nivd de dezvollare moml~ s~ lie

1-10

precum cela!~n i i Republicii ideate a lui Platen, care aveau lumina colxmita in
mintile ~i in inimilc lor prin BINE. ADEV,.{R fi FRUMOS.[Sj
Din piical~ e greu de crezut ca al i. in societatea postmoderna unde exis!<i
foarte multe meade lntre vicii ~i virtuti, ar exista 0 societate in stare Sa gestioneze
pcntru bincle ci si pentru binele celor care tr:iiesc ~i sc nutresc din bunatatea
pamantlllui . visele ~i campurile tahionice in totalitatea lor.
Daca ne gandim bine putem gasi totusi 0 astfel de societate can: pentru noi e
totusi ca incxistenta ~i nu se intcrsecteaza cu nici unu l din vectorii mnnagementului
nostru dezastruos care nu duee nicaieri. Aceasta este societatea allata de 60.000 de
ani in cpoca de pialra a aboringienilor din Australia care isi gestionenza cu
obstinatie timpul lor propriu : tirnpul viselor.
CO:\lCLUZII
Ar Ii multe concluzii dupa cele cateva randur] mai mult insiiilate, din

urnbrele ~i luminile noastre cotidiene, aici ne re feri m ~i la cele ale stramosilor

nosrri intrati dernult in netimp ~ i can: asa thl~i (lim sunt au vise, traiese in visele
noastrc, ne impiedicdm de visele lor. dar vrem sa stergem cu buretele
postmedernitu ii ~i cu decibelii heavy metal- lui orice salvare care: ar veni in bezna
in can: am intrat filra viitor, filra sp~ ra nlil ~i mai ales cu hagajul gol, lara apa ~i filra

hra na spirituals. In loc sii construirn punli. noi ridiciim ziduri cu care ne fe rim de
ceilalti, ne ferirn de noi insine si nu diim voie luminii. Il uxului de foloni sii ne
inunde ~ i sa ne scoalil din mocirla in can: am intrat,
Cu anumite nise tahionice se pot expcrimenra vecinat,.ti de dincolo de
bariera eauzalitii!ii, dincolo de timpul CU care sunrem obi~ nu il i , pentru a intrelJiri ~ i
aile posibilitali. mult mai atotcuprinzatoare din domeniul holistic. (6)
Exist" insii ~i revers ul medaliei, Cand acccsul ar Ii nclimitat ~ i nediferenti nt
~i rehnica tahionicil ar incilpea pe mamile celor care condue azi lumea, ignorand
orice urma de moralitare ~i un cinism ncmarginit, dnd acestc noutiiti vor devcni
anne care vor ducc la ultirnul salt cuantic al omenirii, saltul spre exitus.
Noi lasam la latitudineu liedlruia modu l de in!e kgere a ceea ce sa expllS aici
cat ~i in luemrca "Cealalta rcalitatc" prezenlata aici de cei doi aUlori. Bunavointa
exista pentnt anmnite sug~st i i penlru a putea porni ~i pe alte carari ne~l iu te ~ i
ascunse de la lacerca lumii. d~ acea bariera a cauzalitillii. pe nu 0 pUlem tmvcrsa cu
nici un chip.

141

BIBLIOGRAFIE
I. Adrian Majuru. Legenda Khazaro. Editura Caligraf Design. Bucuresti,

2.
3.
4.

5.
6.

2007.
Ismail Kadare, SII!jb"$ul de I" paknulviselor. Editura Humanitas, 2007.
Charles Seife, Zero : Biogrofla unei ide! periculoase, Editura Humanitas,
Bueuresti, 2007.
Mircea Eliade, Romanul udolescemului miop. Editura Minerva.
Bucuresu, 1989.
Plat on, Republica. Editul"d Antet XX, Bucuresti, 2005.
Horia Vertan, Lucian Istode, Fortele universale, it/Iefl/elilllli cu

activitatea 111/111/,,': In vol. Actiuni enego-informationale, Sesiune de

comunicari stiintitlce, Editura U.N.A.!'., 2007.

(lrt,r. univ.dr. i~. A\-..:kmu TC'hnid t.fiI iurl , Hu..'urqli, ('-n\liI: hp\'("".&n~mu .fP
'C"'r\'t'~tt"t dr_ In~(u.Iul :\atit"n:t1 de:' Mc.'d~:ina L~~l. la "Min.a Mintl'\i..-i" thh.ut\'~i. t."lnli l ~llTIujtIJlI.~)'aht"" .I:" 1II

142

TEORIA CAMPULUI BIOLOGIC A LUI A. G. GURWITSCH

loan I\It\MUI.t\S

. tlextmdcr lJ.

G""rit.~('h

wos lite first scientist who inJlveluC('cl the fietd concept in

rellular biu!ugy. The paper presents the g("u:.'I15 ani! the main featwes elf his ,ht.'u,)' vi the
vectorial biological fietd. This t!u,:ury iii viewed as uppust.:d to tiu: molecularist-reductionlst
vislon in biological sciences.

I. Conccptia dorninanta in ~t iinlelc biologicc de astiizi cstc una

rcduqionista, Nco-darwinistii din vrcrnca noaslr.i nu mai considcra cii celc care
sufcrii mutatii ~ i cvolucaza sunt organismelc ~i speciilc, ci doar gcnclc. Mai
mull. toiul se cxp lica sau tinde sA se expl iee in biologic - in conformitatc, parc.~.
cu un program epi stcmologic dinaintc stabili t ~i umiat cu oarba tcnacitate - prin
recursul cxclusivi st la gene ~i la ,\ DN, la 0 "nUL '-and-bolls molecular
chemistry". "Today' s biology, dominated by the molecular approach deve loped
iincc about 19-10, is suff ocated by an immense amount of experimental data on
molecular aspects of biological functions which present an extremely
fragmented view of the living state, Thc very success of this approach is now
becoming biology's greatest enemy.. .", remarca bio fizicianul german Marco
Bischof [ (J. lar in alia parte. acelasi auior ati rrna abrupt: "Bio logy has lost the
wholeness ofl ite, il' not lite itsel f from its view" [2, p. 17J.
o consccinta a viziunii excesiv fragmcntatc a rcductioni smului genct icomolccularist pare sa fie accca eft organismul viu ca intreg. co sistem ce este mal
/III/It dl!ait SI//II{/ P(irl ilor sale, a disparut ca obicct principal dc studiu,
pouivindu-sc zicala: "nu se mai vcdc padurca din pricina copacilor",
Cornpozi tia chimicii ~ i rcactiilc biochirnicc (oricat dc complcxc si alarn bicaic)
nu pol e1 ucida dccat partial modul in care un organism viu i~i dobandcstc ~ i i~i
mcntinc forma, organizarca spccifica ~i intcgralitatca: in consccinta, muhc din
cnigmele re lative la importantc proccse biologicc precum cmbriogcncza,
morfogeneza sau rcgcnerarca [esuiuri lor nu sum dcsci frabi le doar prin actiunca
gcnelor. Sii (U3m un singur cxcrnplu: asn-numitul blastcm dc regenerate, cc sc
formcaza la locul lcziunii aumci cand cstc amputai, sii ziccm, piciorul unci
salamandrc (amli bian care arc capacitatca de rcgcncrare :1 mcmbrelor sau a
cozi i), Blastemul de regenerate csic 0 masAdin eel ule primitive, nedifcrcntiatc,
omogene ~ i ncspccializate (in c.~) pcntru functii spccificc (dar avand potcrqinlul
genetic de a se spccializa in orice lip de cclula), din care. ulterior, prin
complcxclc proccsc de regencrare lisularA. se formcaza un nou picior, Pcntru a
se lonna !esuluri lc noului picior, in cclulclc blastemicc e ncvoic sA fie activate

143

anumitc gene ~ i rcprcsatc allele. De unde ~i cum "stiu" accstc celule care gene
trcbuic represatc ~ i care gene ircbuic activate? La nivcl microfizic, atomii a, b. e
.... din mo lcculclc i\, H, C .. . "stiu", imr-un anume fel, eA trcbuic :;,~ participc
la formarea unui pieior ~i nu a unci cozi . ~ i nu numai atat: ei trcbuic sA "stie"
unde sAformcze oasele, muschii ~i ncrvii, De uncle vi n accsic informatii? Cam la
fel stau lucrurilc si in cm briogcncza. Cine "spunc" i\ DN-ului sA se "ex prime"
intr-un mod care :;,~ duca la fo rmarca unui organism eu 0 organizare 'pa!iaIA
anume'! "Jocu l" rcactiilor biochimicc, oricat de fascinant ~i acaparator ar Ii , nu
pare eil poate furniza un raspuns pc deplin satisllicalor. (Pcntru eei aeapara\i de
main-strcam-ul " ~l i i n lei olieia le" e mai confortabil, "mai curn intc" ~i mai
"productiv" ca ast tel de intrebari si, lie ignoratc,..).
2. Atunci cand, in 200 1, a fost anunlala de sava r~i rca descilrarii genomulu i
urnan, Craig Venter (care a comribuit cscntial la accasta marc rcalizarc a
genetieii molccu larc) afi rma ea, acurn, pentru a intclcgc viata "il should be
considered a different (presumably, non-chemical) level of organization" (dupa
[3]). Daca am Ii malitiosi, am putca spune ea Venier indeamnii la "rcinvcntarca
rotii", caci, pc de 0 parte, idcca cxistcntci unui nivcl non-chirnic de organizarc
(preseurtat NCLO) la organismclor vii preeum ~i variaiclc dezvoltari
conccptualc pomiud de la ca au 0 vcchc traditic in biologic. traditio ocuhata de
dogmele rcducjionist-molccularistc. iar pc de aha parte, "with the growing
dissatisfaction about the rcductionisr, mo lecular-genetic approach 10 biology the
number of those who develop il~d support an entirely different kind of
biophysics is inercasing""[-I, p. 2]. In fapt, 0 noun biofi zica presupune 0 nOlla
biologic, pe care unii autori nu se 'liese '- 0 dcnumcasca .. mpramolccular
biology" (5), "the other side of mo lecu lar biology" (6), "nonmolccular biology"
[7Jsau chiar asa: "a new biology" lSI.
In general, adjcctivul "non-chimic" din si ruagma "nivc l non-chim ic de
organizarc" poate Ii intclcs in doua fcturi: lie caractcrizand princi piul mctafizic
cc s-ur alia la fundamentul vietii (preeum entelchia postulata de Ilans Driesch,
ori elanul vital prezumat de lIenri Bergson), lie dcsemnand 0 rcalitate liziea
necorporala de gcnu l cc;mp, supraiaccnta sau subiaccn ta chimismului si

corporalila\ii biologicc, In ambele parudigrnc, se considerA de catrc autorii

dilcritelor conccptii non-molccularisre ca CLO estc eel care dilcrcntiaza viul
de ncviu ~ i confcra acca intcgralitatc structurala specifics sistcmclor biologiee,
privitc ca "intrcguri" iar nu drcpt "colcctii" de parli cornponcnte ansarnblatc
ch im ico-mccanicist ~i intrc care nu sum posibile intcractiuni non-locale. Teori ile
biologilor non-mc lccularisu sunt sau nazuicsc sa fi e lineIe de lip holi stic.

3. Indcobstc, sc afirma (mai ales de c;ilre aUlori ru;;i) ea primul care a

inlrodus in mod explicit, inca din anul 1912, lemlenul de "camp" in biologic a
fost zoologul , embriologul ~ i citologul Alexander Gavriloviteh GllIwilseh
(onografi al uneori Gurvici, Gurvieh sau Gurvileh).

)14

Nascut in localhatca Poltava, nu dcpartc dc Harkov, in Ucraina, A. G.

Gurwitsch (n. 26 scptcmbric 1874 - m. 27 iulic 1954) a urrnat cursuri dc
mcdicina la Un ivcrsitatca din Munchen, pc care le-a absotvi t in 1 ~9 7 , lucrand
de histologic ale Univcrsitatilor din Strasbourg ~ i Berna
apo i in laboraroarelc
,
p,ina prin 19().l. In primii ani ai carierei de ccrcctaror, el a eapatat renumele unui
competent ~i talcntat histolog, dar, nimie nu anunta ine.'l original itatea idei lor si
prcocupari lor S<11e de mai tarziu. Imr-o documcntata lucrare consacrata vie!ii ~i
comributi ilor stiirqificc ale lui A. G. Gurwi tsch - lucrarc din care vom reda in
accsi capitol ample extrasc - , prof. Lev V, Bc loussov (nepot al lui Gurwitsc h),
de la Universitates de Stat din Moscova, mnrchcaza momcrnul de "ilurn inarc"
trait de aeesta: "In his remin iscences, Gurwitsch records a breakthrough in his
mind in 1904 when he was in the depths of Russia, far from scicntiti c centers
and having been dra fted into mil itary service as a surgeon. lie dcscibcs his shi n
in thinking as fo llows: Suppose we have detailed knowledge of a biologic
process, such as spermiogenesis. This, however, is vel)' far from giving us the
fu ll satisfaction of 'understanding' the process. But, what docs il mean 'to attain
underslanding"!" [9 J. Asa cum prccizcaza Bcloussov, " 10 auain understanding"
inscmna pcntru Gurwitsch "Ihc formulation of a genera! law explaining the
entire process without reducing it into its individual parts, even being possible to
establish a causal link between them" [9). Peste deccnii , A. G. Gurwi tsch i~i
exprima astfcl convingerile care i-au calauzit dupa 1904 activitatca ~t ii n!i fica:
"An invagi nation of a germ layer may bc explained on a basis of a
pressure dilTrencc between the two surfaces (or sides) or by cell movements, and
so forth, Thi s can be considered as an 'explanation ' until we ask about the orig in
or pre 'sure differences, or the mechanisms involved in cell movement, ere.
however, questions of this kind become trivial when a larger process, rather than
its individual components become ' the main problem. Suppose lor a moment
that each element in rhc succession A, R, C .. .can be explained separately, c.g,
A as a 'We ll ing, B as a chemical reaction, etc . lntcre 'ling as they may be, these
explanations are of subordinate importance when related to the main question:
Why indeed is a regular succession of these obviously quite different processes
tak ing place at all'! .. . Most biologi cal problems arc of this kind and all of
embryogenesis is just such a sing le problem. lIere we require a peculiar or,
maybe, original explanatory principle ... A process may become accessible 10
explanation on ly insofa r as one can succeed in substi tuting [understanding 011 a
purely phcnorncnc logicul mul tiplicity and diversi ty of events [for
understanding) of a less diverse and less arbitrari ly created picture correct ly
re flecting reality, The mai n aim of such a construction would be as fo llows: The
entire process should be accessible for analysis into a fi nite, not vel)' large of
stages, each stage being represented as a monotonic Junction of some dclinite
initial conditions and a single variable such as time, or distance, etc. If this
cannot be realized, we consider a given set of events as scientifically

)15

inaccessible. On the other hand, even a partial success of such an enterprise is an

obvious step forward" (citat dupa (9)).
U astfcl de vizi unc era ncobisnuiu la acca vremc (in pri mcle decade ale
secolulu i XX) ~i il deoscbea profund pc Gurwitsch de colcgi i s.~ i biologi
dominari de 0 gandirc dcscripuvisu , <:'1 ~i de cxpcrimcntalisri i cc inccrcau sa
dcscoperc una dupa alta cauzclc clemcntare ale proccsclor de dczvoltare
biologics. cauze care, in opinia lui Gurwitsch, nu crau, in sine, de imponanta
gencrala , Originaliuuca abordarii de catre Gurwitsch a lcncrncnclor de
dezvoltarc biologieil consta, rnai intai, intr-o amanuntitA anlllilA cantuativa,
adesea stalistica. a morlogenczei, rel1cetatil inrr-o serie de lucrari publ icate
(rnajoritatca in limba germana) de cI intrc 1910 ~i 191-1, pe timpul cimd era
(pana in 191 8) profesor dc histologic la SI. Petersburg Women's College. Apoi ,
pc baza acestei analize carui tativc, sc putea face evaluarca influcntci "intrcgului"
(cmbrionul SHU parJi ale acestuia) asupra corn poncntilor sAi (celulclc), caci,
spunca Gurwitsch : "I consider the properties lind manifestations of ' the whole '
as II reality, and think, that they should bc studied in a manner simi lar to those of
any other natural object... I am Irying to study the participation and the mode of
action of these factors on the commonest and best-studied of all subjects: in
biology" (citat dupa (91). Prof. Bcloussov subliniaza lilptul cil Gurwitsch
conccpca "intrcgu l" ["thc whole"] nu ca pc 0 emirate sta ticA. "but as an invariant
dynamic law pertaining to the entire process of development" [9]. Conccptul de
"intrcg" l-a condus, in mod logic, pe Gurwitsch la eel de "camp", intrucat, asa
cum arata ccrccnu orul isrncl ian Michael Lipkind, "the concept of THE WHULE
inevitably means a certa in geometric notion characterized by CUURDINATES
determining a spatial distribution of the elements covered by this whole. Then, if
any paramcler(s) of an)' process depend on its spatial coordinates in a certain
WHULE such process occurs in a FI ELD (the general definition of a field
principle)" (10).
-I . U prima ctapa in prograrnul de eereetare al lui Gurwitsch "was a

statistical study of the distribution of mitotic division in several different but

always geometrically precise objects such as the sea-urchin gastrula, chick optic
cup. or onion root, Gurwitsch found that even in apparently symmetrical objects,
the number of cel l divisions occuring simultaneously on the IWO opposite halves
werc fa r from equal : instead, they related to each other either as members of a
Gaussian (.. .) or a super-Gaussian (.. .) distribution. Thus, the individual cell
divisions appear 10 be related to each other more or less randomly ;1I1d effec t
their end result only in relat ion to a supra-cellular ordering or integrating factor
(Gurwitsch, 19 10). This was the fi rst investigation in biology documenting the
uochastic aspects of a very regular developmenta l process (.. .) This landmark
paper [A.G. Gurwitsch - "Ubcr Dctcrm inicrung Normicrung und Zufall in dcr
Ontogcncsc", W. RU X' ARCH IV FOR DI E E TWICKI. TGSMECHA IK,
30, 133-193 , 19 10] may rightly be considered the earliest example of a powerfu l
trend in science dealing with deterministic chaos" (9).

J ~6

Intr-o lucrarc
publicata in
191 2 ("'Dic
Vcrcrbuug als
Vcrwirklichungsvorgang", BIOLOGISCHE ZEl\'TRALBLAIT., 22, 458-1 86),
Gurwusch inccrca S<~ formulcze critcri ile implicarii unui factor supracc tu lar
ordonator in proccsclc bio-morfogcncticc. EI avansa ipoteza e~ "the
determination of developmenta l late of an embryonic pan by a mpra-ccltu lar
ordering principle would be more probable than its determination by the
attributes of the individual clements (cell s) if: I) the dcpendenee between cell
properties and their posit ions with respect to a common set of coordinates is
precise and mathematically simple; 2) a gradual increase of the regularity and in
the precision of the arrangement of the cells is observed within the course of
development: 3) the outlines of a pan or a whole embryo can be formulated
mathematically more precisely than the shape and the arrangements of its
(interna l) parts" [9), Lucrarca rcspcctiva era prima in care Gurwitsch introducca
explicit conccptul de "camp" ca factor ordonator supracclular ee guvcrncaza
"soarta" eelulelor vii. EI dcscmna (in limba germans) accst camp prin
sintagrnclc Kr(lji/eid (camp in care sc cxcrcita 0 fOl\ii) sau Gescheherf eld (camp
in care cvcnimcntclc, procesele se produe intr-o manierii intcgrata, coordonata).
Urmatorul pas in programul de ccrcctarc gurwitsehian a fost meut in
lucrarca din anul 191 4 ("Der vererlungsmechanisms der Form", W. ROUX'
ARCHIV FOR DI E ENTWICKU GSMECHAl\'IK, 39, 516) refe ritoare la
morfoucneza
ereierului de rech in . "Here Gurwi tsch documents his most
..
successfill histological demonstration ofa 'law' thai seems to be universal for all
epithel ial morphogenesis: in the epithel ial layers destined to change their shape,
the long axis of the nuelei (and, as became evident later, the latera l cell wall s as
well) arc ori ented perpendicularly not 10 the transient surface of the layer, but 10
that to be established some time later (S<1y, atlcr several hours of further
development). Gurwitsch 'poke of this phenomenon as 'prognostic nuclear
orientation' and considered it as evidence for the ex istence within a space
uirrounding the embryo of a field of force with its equipotential surfacets)
coinciding with the configuration to be reached eventual ly by the embryon ic
parts/layers during morphogenesis, The synonim for this surface ti eld of force
was 'dynamica lly preformed morphac' . The epithelial layer was situated. in a
manner of speaking, in a Kratl fc ld the intensity of which stood in an inverse
relationship to the di stance between the cells invol ved and thc surface of the
force effec t (Gurwitsch, 191 4). This thcn was a true field construction
permitting predictions related not only 10 the orientation of the nuelei, but also 10
the relative rates of the cell movements and the relative orientation of the cell
axis in different regions of the brain" [9].
Activitatca ~l i in lifieii Iaborioasa a lui A. G. Gurwitsch a fost inrrcrupta de
izbucnirca primului razboi mondial ~i a rcvolutici din 191 7, el rcluandu-si
munca de ccrcciarc in 191 9, in laboratoarclc Univcrsitatii
din
Sim
feropol

(Crimea). In 1922 publica prime le lucrari in care tcrmcnul "camp" apare in

formularea ti tlurilor ("Obcr dcn Bcgri ff des embryonalen Foldes", W. ROUX'

)17

ARCHIV FOR DIE ENTWICKU GSMECHANI K, 51, 388-./ 15:

"Weiterbildung und Verallgemeinerung des FeldbegrilTes", W. ROUX'
ARCHIV FOR I>IE E TWICKL GSM ECHA IK. 122 ./33-./5./). "This
time the analysis involved the deve lopment of the fl ower of composites and the
fruiti ng body of a fungus, In both cases. he showed that these developi ng part .
manifested a gradually increasing exactness of their overall shape, in spite of
considerable fluctuation in shape and rate of growth of its consti tute parts
similar to his previous work on the developing shark brain. Gurwitsch
interpreted these observations as evidence lor an overall field of terce governing
the behavior of the components" [9]. In plus 1:'13 de lucrarea din 191./,
Gurwitsch sugera ca. intr-un anume mod. "such a field is produced by the
developing body itself rather than appearing in an unknown way in the space
surrounding the developing organism" (citat dupa (9)).
In 1923, Gurwitsch publica 0 lucrarc [1 1] in care rclcva descoperirea
radiatiil or mitogcncticc ee insotcsc ~i influcntcaza diviziunilc (mitozclc) celulare
(v, cap. 22). Un an rnai llirLiu cstc numit profesor de histologic la Univcrsi tatca
din Moscova, iar din 1930 conduce un laborator al fa imosului All-Union
Institute of Experimental Medicine din Leni ngrad (Petersburg).

5. De la dcscopcrirca radiatiilor mi togenetice ~i p.ina la inceputul cclui deal doilca razboi mondial, sc va dcdica aproape in cxclusiviuu c studicrii accstora,
abandonand practic continuarca conccptualizarii tcorici campuri lor biologiee.
"But, he always kept it in mind - prccizcaza prof. Bcloussov. The apparent
involvement of molecular events in the processes of mitogenetic radiation
gradually convinced him that the principles of mpra-molccular ordering 'hould
also be extended to this level as well [9J. In lucrari de la ineeputul anilor 1930
preeum ~i intr-un ve lum dcsprc bazcle histologicc ale biologici [11), Gurwitsch
dczvolra ideea ea "[the] ordered structure at a molecular level is lar from a
thermodynamic equil ibrium . He called these urucrurcs ' non-equilibrium
molecular constellations' (NEMC) and interpreted the data from some of his
laboratorv experiments on mitogenetic radiation (...) as evidence lor the
existence of EMC" [9J. In terminologia aCluala din teoria sistcrnclor autoorgnnizatc, EMC - considerate de Gurwitsch ca tactori csentiaf in gcneza ~ i
ordonarca "elcmcntclur" (subsistcmelor) dintr-un sistcrn vi u - . nu rcprczinta
altccva decal aeele structuri disipativc [dissipative structw'es) care ating stari
stationare [stea'(I'states] determinate de eehi libre dinamicc, adica de proccsc
indcpartate din punet de vcdcrc tcrmodinamic de punetul de eehi libru (v. de
pilda, [13 D. Si in accasta privinla. Gurwi tsch poatc f considcrat un precursor.
101revine asupra ehestiunii carnpuri lc biologiee in anii plini de vieisitudini
ai eelui de-aI doilca razboi mondial ~ i claborcaza 0 vcrsiunc modificata ~i
inchcgata a teoriei sale. publicaia sub forma unci ear!i in li mba rusii in anul 19././
[1 ./), a carci versiune franccza datcaza din 19./7 [ 15). Tot in anul 19./7 aparc ~i
ultima lui lucrarc antuma dcsprc campul biologic [16]. Dupa razboi, Gurwitseh

t18

sc ana, pcntru 0 vrcmc, in dircctormul lui The Instiuuc of Experimental Biology,

din Moscova, de sub auspiciilc USSR Academy of Medical Sciences, liind insa
conccdiat in 1 9~8 pcruru ca sc pronunlasc in Iavoarca gcncticicnilor sovictici
persccutati dc biologul stal in ist I.iscnko, La accl moment inccpusc s.' lucreze la
ultima sa cane, intilulata provizoriu "Analyt ical Biology", undc inrcntiona s.'- ~i
cxpuna ~ i sa dczvoltc conccpiiilc rcfcruoarc la fcnomcnelc dc auto-organizare
din si ucmclc biologicc ~i la rclatiilor dintre accsic fcnomenc ~i campul biologic.
Manuscri sul nctcnninat al lucrarii a lost publicat abia peste catcva decenii , in
1991 [17J.

6. Trebuie mcntionat laptul ca Alexander G, Gurwitsch nu uti liza nicaieri

in cclc publ icatc dc cl tcrmenul de "biocamp'' [bio licld], ci pc eel de "camp
biologic" [biological field]: dar chiar ~i pc acosta din urma nu-l lolosca alat de
des cal soar parca la prima vedere: sintagmclc ecle rnai des intalnitc in lucrarilc
sa le sunt: "camp al celulei", "camp cclular" snu, pur ~i simplu, "camp". Dc
altfcl. in urma eu circa 30 de ani, "L. V. Bcloussov proposed not to use the term
'biofic ld' tor the conceptions developed by Gurwitsch, There arc at least two
reasons for this. Firstly, Gurwitseh himself used exceptionally the term
'biological fie ld' in his works. Secondly, A. G. Gurwitsch substantiated the term
'biological fie ld ' with strict scient ific definitions and logic.11 structures, in
contrast 10 an indistinct not ion 'b ioficld', which is used for various fi, elds that
exist in alive systems and frequently used in declarative way" [18). (In ultirnul
timp, tcrmcnul dc "biocamp" pare totusi sa dcvina predominant - cxccptandu-i
fi rc~ tc pc "gurwi tschieni" -', iar conccptul pc caro-l dcscmncaza poaic f ~ i cl
"sub tan!iat" distinctiv pornind dc la prcmizc ~ti in ! i tlco-togicc ~i folosit nu doar
"in mod declarativ". In nltima instan!a, ambclc dcnominatii SUn!, in cgala
rna 'ura, susccpt ibilc la confuzii ~ i plasari inadccvatc, daea util izarca lor se lace
in contexte ncriguros defi nite).
7. Ultima vcrsiunc a tcoriei carnpului biologic lormulala de A. G.
Gurwi tsch, perlcc\ionata de continuatori i sai (~i sc poate vorbi de 0 adcvaratii
~oal a de gandirc biologica tondata pc idci lc lui) estc cunoscuta sub dcnumirca
de tcoria carnpului biologic vectorial (the theory of the vectorial biological
field) . Principalelc clemente ale accstei teorii [9, 10, I ~ - 21 J sunt, intr-o forma
succirua, urrnatonrclc:
Ficcare cclula vic arc un camp propriu, care se cxtindc dincolo de
margini le ci: cxistcnta accstui camp este indicnta de NEMC;
- Generarea carnpului este rclationata cu anurnitc proeese din nueleul
cel ular, in spec ial de cele implicate de trnnsfo rmarilc crornatinci (eea
mai stabi la substanta comparativ eu cclclaltc eomponente ehimiee ale
eel ulelor biologiee): "A tield is somehow assoeiatcd with lhe molecules
orehromalin, but onl}' while Ihe}' arc ehemieall}' active" [I ~ , p. 156):
"The fi eld acts on molecules. It ercats and suppon in living s}'slems a
speeilie molecular orderl iness.This mcans, in our opinion, an}' spatial

arrangement of the molecules which cannot be derived from their

chemical struc tures, or from equilibrium slates such as chemical bonds,
van der Waals forces, etc. Consequently, molecular orderliness generally
is a non-equilibrium phenomena" [I ~, p. 156);
"The field em ploys the energy released during exotherm ic chemical
reactions in living sy ncms to endow molecule ' (proteins, peptides, crc.)
with ordered, directed movement" [I ~, p. 156);
Climpul eelulei arc un caractcr vectorial , dar nu ~ i unul manifest
energetic. i\ecaslii trasalura cstc data "by the fact that molecules
(molecular complexes) acquire new orientation, change thei r lorrn or
move in the fi eld using the potential energy they accumulated
participating in the cell ular metabol ism and not at the expense of the
field energy, A molecule possessing excess energy is in the excited state
and is liable to thc field inll ucnce. At the same time a significant part of
the accumu lated energy turns into kinetic one. When th is excess energy
is used, and the molecule returns to the nonexcited state, it is nol
influenced by the field any more" [1 8J. CU alte cuvintc, campul biologic
vectorial (prcscurtat VBI')
i ~i
exercita intlucnta asupra
moleeulelor/macromoleeulelor cxcitatc de cncrgia merabolica astfcl ineat
o parte a cnergici de excitatic este transforrnata direct in cnergic cincr ica
(adica in miscarc rnccanica) a molcculelor/macromoleculclor pc
dircctii lc vcctorilor campului, Ceca ce inscamna ca, in celulcle vii,
VBI'

"Iucrcaza" contra agitatiei tcrm icc, fi ind un factor anti-cntropic. In acest

scns, am putca spune ca VBI' nu cstc atat un "camp fizic" (in intclcsul
curcn t al termenului), cat un "camp informational", Dupa cum prcciza
chiar Gurwitsch in r17]: "Our definition of the main feature of thc
biological fie ld docs not have in its content any analogue with the fields
knO\\11 10 physics (although, of course, it docs not contradict them)"
(citat dupa r18]). Pcntru VBI' nu cstc caractcristica vrco forma anumc dc
cncrgic, ci "comanda" prin care 0 parte a cncrgici mcrabol icc acumulatc
in molcculclc cxcitatc ale compusilor biochimici cstc transformata direct
in cncrgic de miscarc sau de dcforrnarc a accstora, VBI' nu lurnizcaza
cnergic in punctclc din spatiu, dar 0 dirijeaza pe cca produsa de
activitatca vitala;
"A point source of a cell field coincides with the center of the nucleus,
hence, the fiel d is, in general, a radial one (.. .}, The direction of the field
vectors is centrifugal (i. c. the vectors arc directed from a fi el d center 10
the periphery)" (I ~, 1'.156);
VBI' cste anizotropi c, eontinuu ~ i succcsiv:
Fi ind intim asociat cu proccsc aflatc dcpartc de echilibrul tcrodi namic,
VBI' arc 0 natura dinamica:
Intcnsitaica (capacitatca de influcutarc pc eare 0 cxcrcita) a VBI' intr-un
anumit punct al celulei dctcrmina care pane din energia lotala de
cxciuu, ic molcculara se transforma in cncruic cincr ica sau de dcfo rmarc:
Intensitaica VBI' depindc direct de intcnsitatca mctabo lismului cc lular;

150

- Intensitatca VBI' nn dcpindc de masa de cromatina, ei depinde de

intcnsitatca eu care sc desf1\ ~oar~ proccsclc de transform are ale accstcia:
- VHF prcz im~ 0 anumita dimi nuare 0 dal~ en crcsicrea distantci fa!<~ de
sursa lui;
C;impurile eel ulare produsc de snrse individuale sc eompun vectorial
(geometric): "at any point of a group of ce lls there ex ists a single fi eld
being constituted of all of the individua l cell fields (... ) lienee, the
properties of this aggregate fie ld will depend, besides other factors, also
on the configuration of the multicellular whole. Rather than postulating
independent ly existing supracellular fields, we now attri bute their
function to a licld representing the vectorial addition of the individual
cell fields" [1-1, p, 1; 6). Rcgul ile de compunere vl"CloriaHi a carnpurilor
celulare con tcra leorici lui Gurwitsch , asa cum a lost ca cxpusa in [ 1-1 ),
"the abi lity 10 model the successions of changes of shape of embyonic
rudiments, For any non-spherical multicellular configuration, the field
theo ry postulates rather defin it ive successive changes of shape, which, in
the simp lest cases, could be visua lised wi th 'pen and paper models'. The
main one repeatedly exploited by Gurwitsch may be cul led 'curvature
increasing rule ' , This derives from the postulate that the
'morphogenetically active' cell is unstable and reacts 10 any small local
curvature inequalities by lending to enhance them. Gurwi tsch applied (cu
succes - n.n) this concept 10 sea urchin gastrulation (.. .) and 10 the
formation of the embryonic brain" [9J;
"During cell division the eell tield divides as well" [1 -1, p, 156):
Exista 0 Icgaturii de tip feed-back inlrc VBI' global ~ i consccintclc lui
morfogenetice.
8. Rcfcrindu-sc la uncle notatii din jumalul personal al lui Alexander G.
Gurwi tsch, prot: Bcloussov afimlii cft accsta "considered thc main goal of his
fi eld theory 10 be a model of a synergistic, non-additive interaction between the
elements. Unfortunately these sometimes profound and prescient insights into
developmental bio logy was tightly bound 10 other unacceptable postulates of his
19-1-1 1heory" (9).
Inadccvarca icorici lui Gurwiisch la conccptiilc stiintificc dorninantc astazi
i ~ i arc radftcini le, crcdc Bcloussov, in inccrcarca de a rczolva problemele
cscruial mcmc non-liniarc ale organizarii biologicc prin apelul la "quasi-classical
linear lields. Gurwi tsch was correct and very much ahead of his time in stressing
non-equilibrium orderliness and vcctorization of molecular processes essential
in living organisms. But he certa inly could nOI foresee that in a modem, largely
non-linear self-organization theory (.. .) such vcctorization docs not require at all
the ex istence of some kind of repulsive fie ld with a definite source" (9).
Principala difcrcrua dirurc conccptiilc lui Gurwitsch ~i cele prcpondcrcntc
actualrncntc consul, dupa Bcloussov, in accca eft, pcntru Gurwitsch, prezenta
NEMC rc lcva cxistcnia unui camp exterior lor ~ i necesar pcntru a Ie mcn jinc, in
vreme ce tcoria moderna a structuri lor de non-cchilibru considcra NEMC C<1

lSI

fi ind auto-Intrctinutc [self-maintained] ~i gcncrcaza clc insclc un fcl de camp

ncl iniar.
Gurwitsch insusi nu crcdca dogmatic
in tcoria ';'1 ~ i nu cxcludca, cu

oncstitatc, posibilitatca de a grcsi, I~i am imcstc prof Bcloussov: "Onc day I

found him in a brown study in his armchai r with an cmbriology text in his hand.
Whcn I asked him what was bothering him, hc replied: Oh, but I cannot derive
the pattern of sen-urchin cleavage from my fie ld theory. And sometimes I doubt
whether this theory is really true,,"l9j.
Cu toatc acestea, intcrcsul crescand din ul tirnul timp pcntru opera ~ti inlilica
a lui Alexander G. Gurwitsch arata ca ca reprczinta (inca) 0 sursa de inspiratie
pcntru idci profunde ~i originate in abordarea tenorncnologici biologicc,

BIB LlOGRAFI g
I. M. Bischof - "The Hi story of Biologica l Holism and Field Theories in thc
1h

20 Century", MISAHA NEWSLETTER, no. 22-23, 7-12, 1998.

2. M. Bischof - "Some Remarks on thc History of Biophysics and Its Future" ,
in: C. L. Zhang, F. A. Popp, M. Bischof [cds.) - "Current Development of
Biophysics", Hangzhou University Press, 1996.
3. S. Savva - "Bioficld Control System of the Organism", URL:
!!!!p:/lw\\,\\,.whps.com/misaha/
01 . M. Bischof - "Field Concepts and the Emergence of a Holistic Biophysics",
in: L. V. Bcloussov, F. A. Popp, F. A. Vocikov, R. Van Vijk (cds.) "Biophotonics and Coherent Systems", Moscow Universi ty Press, Moscow,
2000.
5. H. Sclyc - "Thc Case For Supmmolccular Biology", Livcright, cw York,
1967.
6. W.M. Elsasser - "Thc Other Side of Molecular Biology", JOURNAL OF
TH EORETICAL BIOLOGY, \'0 1. 96, 6776, 1982.
7. G. Albrecht-Buchler - "In Defense of 'nonmolccular' ccll biology",
INTERNATIONAL REVIEW OF CYTOLOGY, vol, 120, 121, 1990.
8. l. Jerman, A. Stern - "The Gcnc in Waves - Thc Forminu of A New
Biology", Scientific Publishing Center, Lyublyana, 1996.
9. L.V. Bcloussov - "Life of Alexander G. Gurwitsch and his re levant
contribution to the theory of morphogenetic fi elds", INTERNATIONAL
JOURNAL OF DEVELOPMENTAL BIOLOGY, \'01. 01 I, 771 779, 1997.
IO.M. Lipkind - "Application of the Theory of Biological Field by A. Gurwitsch
10 the Problem of Consciousness", in: C. L. Zhang, F. A. Popp, M. Bischof "Current Development of Biophysics", Hangzhou University Press, 1996.
I I. A.G. Gurwitsch - "D ie Natur des spczifischcn Errcgers dcr Zclllci lung", W.
ROUX' ARCHIV FUR .DlE ENTWICKLUNGSM ECHA IK, 100, II,
1923.
12. A.G. Gurwi tsch - "Die hisiologischcn Grundlagcn dcr Biologic", Fisher,
Jcna, 1930.

152

I3. G. Nicol is, I. Prigoginc - "Self-Organization in Noncquilibrium Systems",

John Wilcy & Sons, cw York . London, 1977.
I-I A G. Gurwitsch - "The Theory of the Biological Field" (in Russian),
Sovctskaya l"auka, Moscow, 19-1-1.
15. A.G. Gurwitsch - "Unc ihcoric du champ biologiquc ccllulaire", Bibliothcca
Biothcorctica, scr. D, vol, II , 1-t9, l.cidcn, 19-1i .
16A G. Gurwitsch - "The Concept of 'Whole' in the Light of the Ficld Ccll
Theo ry", in: /\ .G. Gurwitsch (cd.) - "Collection or Works on Mitogenesis
and thc Theory of the Biological Field" (in Russian), USSR Academy or
Medical Sciences Publishing House, Moscow, 19-1i.
l i .A.G. Gurwitsch - "Principles of Analytical Biology and or the Theory or
Cellular Fields" (in Russian), auks Publ ishers, Moscow, 1991.
18.0 .G. Gavrish - "About Physical Nature of the Biological Field", Con ference
on Physics of Biological Systems, Kyiv, 6 \0 September, 1998.
19.L.V. Bclousov - "The Origin, Development and Perspectives of the Theory
or the Biological Field", in: "Physical and Chem ical Grounds of Living
Phenomena (H istorical Essays" (in Russian), USSR Academy of Science,
Moscow, 1963.
20AG. Gurwitseh - "Selected Works" (edited by L. V. Beloussov, Anna A.
Gurwi tsch, S. Y. Salk ind) (in Russian), USS R Academy or Medical
Sciences, Moscow, 1977.
21.M. Lipkind - "Can the Vitalistic Entclcchia Principle Be a Working
Intrumcnt? (The theory of the Biological Field of Alexander G. Gurwitsch)",
in : F. A. Popp, K. H. Li, Q. Gu (cds.) - "Recent Advances in Biophoton
Research and Its Applications", World Scientific, Singapore, New Jersey,
London, Hong Kong, 1992.

15)

CUNOA!>TEREA !>I EXPERIENTELE NE PR ESEAZAl

Mlhaela MURAIW -

MANURF.A

Recovery "~r pUlling 1Iu: hanclf" is archety pal. ince 11K' old times these successes
U'('fl.' mentioned into ,11,' socred or profane m.,,-tf. II ;J .'tcJ "cal the human capoci(r 10 receive
CIlf."g)' f rom a universal source anel 10 m U I'(' it OK-YlY when ' it is nt"IT.um:r 10 b<! used.
OIl /C'UtltL'$ n:garding people w" h imprUl'('tl ur recovered illness (1"(' scored. 111t' scientific
explanations Clrf missing II('clIrH(.' there is .Hill nul set lip a /('dmulugy oble and to weird , ami
IV cherk 11u.'

experiments.

Vindeearea .prin asczarca mainilor" cstc arhctipala. Tcxtclc sacrc sau

profane mcntioncaza sueeese in accst scns din ecle mai vechi timpuri ,
Capacitatca omului de a primi energie de la 0 sursa universala ~ i de a 0 trimite
mai dcpartc acolo unde csic ncvoic de ea. nc-a prcocupai sub mai multe aspccre.
Mai int,ii am observer eA "a~zarea rmiinilor" actioncaza asupra ficcarei
pcrsoanc inrr-un mod diferit. AeeaSIA metoda i~i face cfcctul acolo unde cstc
ncccsar ~i mai atcs in loculunde cste eea mai marc ncvoic de ea.
Apoi am obscrvat ell se crecaza un tip de cchil ibru non, special, alat la
aplicator C<il ~i la primitor, cchil ibru care duce 1<1 descopcrirca ~ i intclcgerea
cauzclor bol ilor, sprijina proccselc de vindccare, amcliurcaza durcrile si clirnina
strcsul.
Am consta tat de ascmnca ea aeeaslA metoda retacc cchilibrul tizic ~ i
emotional, indcparteaza gillldurile ~i sem imentelc negat ive, eontribuie la
climinurea starilor de lriea ~i de supararc. Ea sporestc crcativitatea , ajuta si
armonizcaza dczvoltarca pcrsonalitatii ~ i contribuic la imbuniilalirca rclatiilor

mtrc oamcrn.
Nu cstc important aici sa ,mi lAm ce numc au prirnit de-a lungul tirnpului
diferitele mctodc de dirijare ~ i aplicare a rnainilor pe trupurilc fi intclor care
avcau nevoie de accst lip de tratamcnt, pcntru ca aici vrcrn doar sii supuncm
analizci oamenilor de ~tiinla un set de experimente si rczuhatclc lor.
Credent eii cstc ti mpul sa nc dcbarasam de orgol iul "inla ielalii" in accst
domcniu, ~ i sa cream proiectc dcschlse in care sa poata interveni eu cxplicati i
oamenii de ~ liin!a din difcritc dornenii ale cercctarii, carora sa Ie punem la
dispozitie experimentcle ~i rezultatclc noastrc, fi ind dispusi tot odata, sa Ie
rcfaccm ~ i sA Ie .J nrcgistram" in prczenta lor ~i a aparatclor pc care Ie fo loscsc,
in scopul cvidcnticrii matcrialc a accstor fenornene evident benefice dar in c.~
ncclucidaic.
Ar trcbui sa mai aratarn rnetodologia eomuna de "punere a rnainilor".
Acest gesl nu se I:, ce la int,irnp lare. M.iin ile se a~a zA pe ("enl,.ii sail cclllalele
151

ellergetice ai fi intci pc care sc lucrcaza, Atat centrii cal ~i canalele sunI

cvidcntiatc in cart ilc de rncdicina oricntala ~i sunt folositc la 0 practica
tcrapcutica deja cunoscuta ~i acccptaia: acupuncture.
Vom prczenta palm cxpcrimcntc difercntiatc prin moda litatilc de abordare
ale subicctilor, adicn: Iralament de aproapc ~i tratamcnt la dislan!a. prcc izand c.;
in unul din cazuri csic yorba de un caine,
I'rhnul experiment:
Un cuplu form at dintr-o temcic de 47 de ani . V.B. si un barbat de 49 de
ani. D.B. Se aflau intr-o dczarmonie extrema. Initial am inccput terapia pcntru
barbat ~i rna asteptam ell dupa trei zile sa simt ccva imbunal1iliri. Cfmd terrninam
procedure cu scanarea de inchcicre, palmclc mele simteau "ordinea crceata" . A
doua zi la scunarca de inccput, constatam un dczcchilibru important. Nu- mi
vcnca sa crcd pcntru ca pana atunci nu rnai intalniscm un ascmcnca caz,
Constatand ca tratamcntul rncu era zadarnic le-arn propus cclor doi un cfort
maxim: 21 de zi lc de lerapie pcntru lieeare in parte timp de 100 de minute. cu 20
de pozi tii ale palmclor. Au acccptat.
A fost un experi ment grcu ~ i pcntru mine ~ i pcntru ci, dar rczultatclc au
mcritat cfortul,
V.B. cra asistcnu mcdicala dcci implicit 0 adcpta a medieini i alopatc, Mia dcclarat ca ca nu crcde in ascmcnea tcrapii dar c;i face accst cfort pcntru sotu!
ei care eredc. Sulcrca de insomnic, disch inczic biliara, avea dureri de spate ~i
stare l.:cncrala
pronsra.
Cand
am scanat-o prima oara am constaiat ca era
.
"v rai ~te" . Inchipuiti -vf un trup batut de un vam eu 0 Vi lcz.; de 120 de km . Ia ora:
de abia mai slA in picioarc, haincle i se desprind de pc corp. tluidclc sunt
afccuuc profund - prin flu ide in!elegand ~i corpul energetic.
S-a intins pc 0 canapca pozi! ionatA -S. Am rugat-o $<; sc rclaxczc si $<;
ineeree $<; f.,ca ce ii cer. I-a Iost grcu pcntru inceput sa sc conccmrezc ~i sa preia
tluxul din palmele mclc si niei nu stiu cat a reusit pentru eli aiunci cand am
terminat a cineca pozitie de la cap deja adormise pro limd. De atunci i-au
disparut insomniile. Dupa trei zilc colabora binc, cu toate e,' se indoia inca de
puterca accstui tratamcnt. La cdc trei pozitii ale palmelor pc abdomen
transpiram continuu ~i trcbuia sa beau multa apa. Dczcchi librul era mare. In cca
de - a I I zi, exact la mijloeul pcrioadci de tratament, la pozitia rnain ilor pc ecalli
a ineeput sa strigc s;i rna opresc pentm eli ii iau talpilc foc. Din clipa aceea am
~t iut ca va ercdc in aceasta lchnica de vindccare ~i ca sc va in sa nato~i .
Solul D.S. a conlueml dc la inceput foartc bine lrecand prin fazcle ~ i fC<,cl ii le

clasiec pcnlru aceasta fo mlli de tmlamcnl. In primcle zile cl iminari multiple de

liehide in timpul lral.lmentului. somn profund dup;i pozi!iile de la cap. rclaxare
tOlala.
Trcbuie sa ani l c;i pamlel eu aeesl tratamcnt iam inva!3t cum lrcbuie 5.1
mananee ~ i leam aralat cum sa faca 0 salata de crudita!i care sa con!ina "toate

155

culorilc., cxplicandu-lc ca cstc obl igatoriu pcntru organism sa primcasca hrana

vic, plante vcrzi si difcri t colorate. Au inceput sa bca peste doi litri de apa pc zi,
s.~ asociezc terapii eu lumina, culoare, sunctc ~i mi rosuri plaeulc earc au rolul de
a trez i ~ i sti mu la toatc simtunlc.
21 dc zile de Iralamen I au fost pcntru mi ne: grcle! Dar rczuluuclc m-au
f1\eUl ~a uit accst lueru. La un moment dal1.1tal sotului, care locuia in Succava sa imbolnavi t ~i au trcbuit sa piece de urgen!a la el. Ca s.~ nu Ic intremp
tratarncntul am rncrs eu ci, Era foane important ca [iecare sii-si primeasca
energia direct. timp de I(J(J de minute pe zi in cele 11 de zile. Fir(j intrerupere.
Tatl,l a venit eu noi la Bucuresti, s-a internal intr-un spital bucurcstean, s-a
opcrat, m-am ocupat si de cl si s-a restabilit cornplet.
o conc1uzie lrasii din accst cuz estc ca: atunci cand un sol intra in
dezechi li bru, obligatoriu cclalah il urmcaza. Faptul ca la inceput iI tratam doar
pc sol, era inutil , Dorrnind alauui de sotia care sc alia in dczcchilibru, soutl
pierdea cncrgia primila prin tratamcntul meu. Totul functioncaza pe prineipiul
vasclor comunicantc. Torni Iluidul intr-un vas si el sc scurgc si in ccla lalt. eu
care are 0 legalura prestabilita. ajungand la acclasi nivcl, Cel putin accnsta lege,
a vasclor comunicamc, cstc dcrnonstrata. Mai trebuie dcmonstrat cum sc scurgc
fluidul pc care iI luam din univcrs, prin palmete noastre, carrc vasul trupului
uman,

AI dollcs experiment:

fcmcic A.r.. de 58 de ani. Avca de suportat a doua operatic la un

genunehi . Prima I]lcula de un medic incompetent i-a adus mulla 'uferin!a ~i
dczcchi li bru, Ma rugat sa 0 ajut la a doua operatic I]leula evident de all ehirurg,
care a acccptat-o cu grcu, li ind furies pc lipsa de profe 'ionalism a primului
medic, tcmandu-sc in acclasi timp ea nu va putca repara cc stricasc cclalah, l-am
promis ca voi Ii hinga ea. de la d i ~la n!a ~ i ea al doilca medic nu va mai gre~i .
Sriam spita lul in care se opera. La om hi carc inccpca operatia rn-a sunat
tiica sa si rni-a spus: acum. M-am coneentrat pc locul in care se alia spitalul ~i
pc genunchiul lui A.I.. lrimilimd un flux de cnergic ~i lumina ca ~i cand a ~ Ii vnu
sii luminez sala de operatic. Am stat in aceasra stare 0 jumauuc de ora. dupa care
m-um dc~ lins . Cam dupa 0 ora ~i jumalillc am primit un lelelon de la lalil lui
/\ .I.. care mi-a mul \umil. spumindu-mi cii totul c~ le in ordine dar cii s-a
inlamplat eeva curios. Doetori ia care a opeml-o pc mama sa, i-a relalal unci
asislente, pe hoi, ca la aeeasla operatic a avut un sentimentul slraniu ca in spatele
ci sc ana cinc\'a care parca ii tinea 0 lumina aprinsa ~i ii dirja mana ell care
opera. nc mai simlind inslrumcnlclc in mana. Siguf ca accasUi rclat,uc ma
~p eri a l pUlin. Si a~tazi ineere siimi explie meeani~mul prin care dorin!a ~i energia
transmisa de mine au IlL11 fornla pe care a simlito chimrl,'lli. Sc poatc specula mull
pe aeeasta lema dar nu arc IOsl s:i 0 rae. Nu a venit inca limpul veriliearilor pen1m
ea nu avem lchnologia adeevalii.

156

Al treilca experiment:

Un om 101 care lin toartc mull sc opera in str~in~ la te. 101 peste 2000 de
kilomctri, M-a sunat $i rni-a spus ora la care incepe operatia, limind coni $i de
fusul orar. Facuscm prcparativele de rigoarc. Haria Europci, harta lari i
respective. haria orasului cu localizurca spitalului in care sc alia eel ee urma sa
tic opcrat, Dc data accasta pcntru eli era 0 distanla alat de mare am tolosit si
dircctionarca cncrgici cu palmcle pe harta, Am transpirat putcmic, am vizual izat

lumina alba pc care am dircctionat-o Jar.i probJcme. In momentul in care am

st iut eii sum cu 0 parte din mine aeolo am sinu it 0 durere putcrnica, usturatoarc
ca 0 Ui ielura de eulit in zona eorpuJui meu care eorespundea cu loeul in eare
st iam ea se va pract ica opcratia, Sigur ca rn-a spcriat accst lucru pcntru ea rn-am
tcrnut sii nu influcntcz in rau opcratia si em prima oani cand mi se intfimpla asa
ccva, Mi-arn sliipani l rcactia la durere trimipi nd in continuarc fluxul de cncrgic
protcctonrc. Totul a dccurs foarte bine. Dar eu am ramas cu lntrcbarea: eum a fost
posibil sa sinu incizia fiieuti de chirurg cand pacicntul era sub anestczic $i nu
simtca
durcrea, ca sa mi-o transmita mie'!

Cum putcm cxplica accst lucru?

AI patrulca experiment.
I.a slTif$ iml anului trccut colcga mea M.B. era extrem de a b~tut~ . Am
inrrcbat-o ee se in tfim p l~ $i mi-a povcsut dcspre e~lc l u l ei $i 'uferin!a pc care 0
arc. M-am holiini l pc Joe sa-i aj ut calelul. Am invatat-o ee lrebuie sil laca. Mi-a
pus 101 dispozitic 0 harlii par(iala a Bucurcstiu lui, eu zona in care locuieste
indicandu-mi cu un punet mare albastru locul exact al apartarncntului sau, l-am
cxplicat procedure pc care 0 voi aplica pentru ea era foartc important ea sa
in\elellga eu precizic lucrurilc.
Eu am ramas la scrvi ciu, pentru eli ca cunostea exact loeulunde ma allam.
M.B. a plccat aeasii. Dupa ee rn-a contactat tclcfonic la ora 19.55. la om 20.00
am inceput transmitcrca fluxului energetic pcntru calcl. fo losind maini lc ci C'I 0
prclungire a mfiinilor mcle. Transrnisia am Jacut-o [inand rnainilc dcasupra har(ii
$i conccntrand fluxul pe punctul albastru de pc harta. imaginandu-mi chipul ci $i
mai ales partca supcrioara a capului unde se ana al 7-lca ccntru energetic
princ ipal.
Totul a durat 5 minute, M-am tcrnut pcntru catcl, Mfi iniJc mi sc
incalziserii foartc mull. practic imi ardeau palmclc $i m-arn gfindi l ca accnsta
rcactic ..tcrmodinamic:i .. ar plltca gcnera un eJcel neeontroJal asupra subicctului.
(am dallclefon $i am intrebato ce lace Mutzica. Domlea deja din timJlul
transmisiei. Eram sigurn e~ am reu$it s~- I resL1bilese.

157

Declaratia {'lIle~ei mele M.8.

CII eem ani til IIrlll(/. e(;lelll$1I1 meu Mutzici; a suferit lin accident la
piciorul s/(ing dill spate (in zona pulpei aproape de coloand) si ill consecinui a
[ost supus IInor intervemii chirurgicale. La schimbarile de "rellle (indeosebi
IO(IIII/Ia si prinuivara) este ofecuu de durerl violente. astfe! e(/ /11I se pilate ridica
# deplasa tile ill sir (una - dOll(/ S(/pl(/III(/Ili . timp ill core refuza sa bea apl; si S(/

se hraneasca}.
lntr-o asemenea perioada plin de sllferitlll; pentru Mutzlca [inceputul lui
noiembrie 20(7). dllfX; 4 zile de la dcclansarea crizei. alii

nXIII'S

la metoda de

tratament a doamnei MMM ime/'{'Sald la rtindu! sail de acest nou tip de experiment.
Alii ciintat si 11111 lipl;l'i l 0 IUII'/d CII amplasamentului blocului, pe care alii
inmdnat-o Dnei MMM si i-am furnizat explicatii allldlllllllile (descriere} legale
de amplasamentul apartamentului ill bloc $i a cameret ill cadrul
apartamentului. Alii stabilit $i ora (orele 20.(0) la care 1'0 11I f ace /e.<IIII, precum
$i durata acestuia. de 5 minut. Dna MMM III-a lnstrnit si mi-a explicat CIIIII

trebuia Sll procedez In tr-o atare suuatie. 1.(/ ora 19.55 ne-alll contactat telefonic
pentru a fi p r eglllile SII lncepem p ro cedure la o/'{/ 10.00.
l-am asezat p MlIlZiccI . ell lIIullll otemie pe 0 port CIJ pulpa sllingll ill sus.
La ora 10.00 alii al/nurat palmeh: $i te-am asezat ostfel SII POI acoperi

zona operata.

ochii si III-alii concentrat pentr a obtine ill ..f ala ochilor

mintii " imaginea d-nei MMM. concentrata asupra Iu;rlii pe care l-am dat-a.
precum si materializarea ..canalului" prin core domnia sa im! trimueafluxul de
energie. indispensabil lui MIIIZie(/.
Pe mi'ls/lr(i ce imaginea devenea tot mai clara. lila; luminoasii si mai
stralucitoare alii simtit un flux cald care se scurg en prin brate, dlnspre umeri
ciitn: palme. catn: zona afectat a e(/lehl$lIll1i. Palmele mi s-au infierbiintnt $i
mi-au transpirat.
CI;lellI$1I1 a adonnit Iinistit. s-a dcstins. a disparut starea de crispare.
Alii it/chis

DllfX; cele 5 minute alii intrerupt procedura.

CI;te/II$1I1 si-a conti nuat somnulIinistit. destins. pre; de

3 or e. S-a trczit.
S~{/ ridicat singur si. spre uimirea mea, flirt; ajutor tJ siirit sus in pat (o siir;turii
eli h,d"illlea de 45 CIII). Isi revenise complet.
Aspcctclc prczcntatc mai sus rcprczinta 0 parte din cxpcricntelc mcle.
Spcr Col intr-o zi sa Ie pot cxptica stiintific, Acurn trcizcci de ani nu sr iam nimie
dcspre toatc accstc lueruri. Am Jacm numeroase cursuri eu diferi!i ..maestri..
romani sau straini, am chit mi i de pagini de fi lozofi c, mcdicina, isroric a
~I i in!e lo r sau rcli gi ilor, etc., iar in ultima \'reme m3 oeup de fi zie3. Toate aeesle
aetivil3!i sunl in afara profesiei mele. d;lI sunI mai mult dec.it un ..hobby",
Atunei cand benefieiem de bue,1L1 de paine pc care 0 man c.~m , hr3nindu-ne,
nu ne g;indim 101 lehnologia ap l ie aL~ pentru oblinerea paini i, Ace la~i lueru este
158

valabil ~i in tipul accsia de terapic. 0 folosim, ne face bine ~i nu ne mai gandim

la mccanisrncle care fac posibil accst lucru,
"
Imi place sa cred, cii existents unui protect dcschls in domeniullerapiilor
complcmcntarc, VII atragc cercctarorii din diferitetc domenii ~liinlilice penrru ca
imprcuna eu expcrimcntatorii sa elucidczc mccanisrncle prin care encrgia
universului poatc Ii dirijata de om.

159

MEDICINA IN SECOLUL XXI

Alexa ndru MUSAT'
Consta nlln TEODORESCl j'

Tb e bt'g illllin}:

.>f oJ lJtw InJJI"",' r'u,,, rh, Spirldll"

(EI .Fj.

'if/."7':t Ih.~ h olm.,.. l \,,,, ,q. m .J} En . tI~"rOJI'Y.

tn. phyri, lfht,..'PY -tevice I h,)1 j.~ 1111 hif.'.:t'

,h.m

i1

lItoJlr h

Tho si..: } \.~m .I\U;.1,", thus, th." I' mf trip" 10 Ib." h. l1piti11 onJ </ :J."1Ii "p.td 2-"1
fhi> tJdW("a / lrl!(lIrrIot'II. Th, } ./III 1"1" ,(, ,"'hrlll . "JUlI{",.,m:l,\, hNrl Jl ~i(l,(~.
f:/.1I .J l',rt lJ/()(J,"1. lIti'llJh. l/{rdlty
J I-il.'d J:rt. ,",.\ lJ<l/ .~I'iflirl( tI' '' /J. g\ r""tY.'r' /''r:l(iJl J it N W',C. ",/\1 JJo1>et.>,t;;. I" i' I/I,/V?\'( ''!I"'' I'il In.!IJ,l.frWI ,'" ('1111,,,( I~' bi( I1I'f(>
b u.,

P'''''

hitfolry .

In Orient, mii dc ani s-au dczvoltat tehnicile dc recuperate si echi librare energetics
(Rciki.Qigong.Zcn.etc), Din sccolul XX in Occident sc dczvolta lizictcrapia. to l 0
tchn ica de rccupcrmc si cchil ibrarc encrgetica. Dar dcsprc ce energic cste yorba in accste
forme de tratamen t? Starca cnergetica a structurilor celulare estc tinta lor. Sornnul, eel
pe care organismul ne obliga sa-l faccrn in fi ccarc zi, este pcrioada biologica dcdicata
rccupcrari i starii cncrgcticc a structuri lor cclularc . Cind cstc corcspunzator, ne trczim
plini de vi ta litatc gala sa luam din nou viata de aeolo de unde am lasat-o cind nc-arn dus
la culcarc, Dar eind somnul nu vine...Viata devine un chin si in scurr li mp lot felul de
boli despre care credeam ca Ie pOL avca doar ccilahi, ne napadcsc. Orienlalii stiu
lucrurilc accstca de mii de ani si au invcntat tOI fclu l de tchnici de rccupcrare si
eehilibrare cucrgctica. Xoi, europenii, ponte le-arn stint, dar le-arn uitat de mull . Acum
Ie redcscoperim si nu ne vine sa eredem cit de imponaruc sunt si cit de putina atcntic learn acordat, Ceca cc intuitia asiatica a pus pc primul plan in starca de sanalate , noi a
trcbuit sa deseoperim eereetind viaia inti ma a cclulelor biologicc, Dar sa inccrcam sa
intclcgcm meeanismele hiologiee dcclansatc in organism de tchnicilc orientale de
reeuperarc si cchil ibrarc cncrgctica. Un nux de radiatic ctcctromagnctica de frccvcruc
cxtrcm de joasc general de si uemul nerves central in perioadele de relaxare sau
mcditat ic (asa numita stare alfa), lavorizeaza la nivclul struciurilor celularc atingcrca
unci stari cncrgctice inalte. Spcctrul energetic caractcristic sistcmutui Iizic consuiuit de
celula biologics csic in domcniul ELF(Extrcmcly Low Frequency), Ca ctectc irnediate,
sc observe 0 dinamizare a schimburilor prin membrana cclulara si a proccsclor
cnzimaticc din intcriorul cclulei. Accstca due la un metabol ism mai activ care este insotit
dc intcnsifi carca cm isici radiatici clcctromagncticc generate dc proccscle fizico chimice
ce dclincse activitatea biologics cclulara. Una din proprietati lc dctinitorii ale accstei
radiatii cstc cocrcnta, caracteristica cmblcmatica a radiatiei dc tip LASER. Aecst aspect
rcmareabil a fost stabi lit in anii 'SO ai scco lului trccut de un eoleetiv de eereelalori
eondus de F. A. Popp si W. Nagl . In aeeeasi perioada incepe sa eapele eonlur din cc in
cc lIlai clar raplul ea struelurile biol ogiee sunt insotite de 0 malriee inlormalional;l eu
caraeler hologratie. eare asigura eoordonarea genezei si evolulia maleriei ,ii. Luerari lc
doelonllui Karl Pribmm eu rererinta la or~an iz arca sislelllului nervos eenlml si ale

160

Ii zicianului David Bohm, w ag atcntia asupra accstui subicct la mij locul anilor '60.
Sccolul XX a inscmnat si 0 crcsicrca uriasa a posibiliuuilor tchno logicc. Inccrcari lc
occiden tale inccputc inca din sccolul XIX de a patrundc experimental in lumca
medicinci orientale. au 1~1CUt ca sistcmul energetic indian bazat pc chakrc ci t si cel
chinczcsc al mcridianclor, sa capctc in sccolul XX concrercic, adica corespondenta cu
li ziologia occidentala. Acurn putcm spunc foarte elar ca 0 stare energetics
corcspunzatoarc dar si cchilibrata a organismulu i, asia inscmnind primre allclc anumite
valori spcci licc alc potcntia lului de membrana la nivcl celular, cu corcspondenta in
starea chakrclor si a circulatiei Qi oriental, cstc carucrerisrica de baza a stari i de sanatate.
Fizi ologic vorbind, starca de sanatatc cstc insotita de un fond radiativ electromagnetic
cocrenl corespunzator, cc tace ca holograma clcctromagnctica gcnerata de matrices
in formationu la sa aiba un contrast sulicicnt de putcrnic pcntru a asigura buna coordonarc
in plan electromagnetic a proccsclor fizico chimicc cc dcfincse materia vic. Pleeind dc la
accstc premise, mcdicina sccolului XXI sc ana in pragul unci rcvolutii de proportii care
va lace ca tchnicilc de rccuperarc si cchilibrare cncrgctica sa dcvina prineipalelc
mijloacc de tratamcnt, insotitc evident de fondul nutritional care sa asigure dctoxificrca
si rcmincralizarca organ ismului biologic. Pri mii pasi ai accstci rcvolutii au fost deja
facuti in sccolul uccut, Astfcl in 1930 aparc uparatul de fiziotcrapic american Diapulsc,
iar dupa razboi , Vasile Robcseu dcschidc cpoca tcrapici ELF (Extremely Low
Frequency) cu Magnctodiaflux-ul. Practicata in statiunile balncoclimatcricc, s-a dovcdit
a fi la fc l dc valoroasa in mcntincrca stari i dc sanatatc a romanilor ca si tchnicilc
orientale pcruru asiatici, Prin actiunca cimpului electromagnetic asupra suucrurilor
biologicc. sc activcaza schimburilc prin membrana cclulara si sc inicnsi fi ca
mciabolismul, Sc inrarcstc sistemul imunitar, Apare un rcglaj hormonal. Datorita
cndorli nclor siarca psihica CSIC mai relaxara, sc rcglcaza ciclul circadian, CIC. Terapia
ELF a dat mari satisfactii in afcct iuni lc rcumatismalc, ncuropsihicc, cardiovascularc,
rcspirarori i, digestive, endocrine, ginccologicc, scchclc posuraummicc, etc, Teate
acestca sunt con ti rmatc de studiilc Iacutc in taw noastra de cmincnti spccialisti printre
carc prof dr. Tr. Dinculescu, prot, dr, Jitariu, dr. A. Macclariu, dr. Ana Maria Zirra, dr,
e. Stoicnescu, dr, D. Constantinescu, si verificatc ulterior pc plan mondial in cadrul unor
prestigioasc univcrsitati din intreaga lumc. Acum la inceput de milcniu, Spiridus-ul ,
uparatul dc lizioterapie care incape intr-o cutie de chibriluri, vine sa puna la dispozitie
lempiH ELF Heasa, seUlind bolnHvul de drumurilc si programari lc incrente tmlamenlelor
elHsicc. Durcri le HrtieulHre. HrtritH, ostcoporoza. Hfeetiuni le cardiovHseulHre, eireulHlia
sHnguina dcfieitHm, tllibumrilc endoerinomclaboliee, disfllneti ilc sexllalc, afeeliunilc
gineeologiee, dHr si diabcllll, boala socict'llilor post industriHle, pOLdeveni Hminlirc.

161

BIBLJOGRAFIE
I. AIkins Peter, de Paula Julio, Physical Chem istry, Ox ford University Press,2002,
2, Cclan Eugen, Materia vic si radiatiilc, Ed, Stiintillca si cnciclopcdica, 1985.
3, Cremo Michael A., Human Devolution, Bhaktivedanda Book Publ . Inc" 2003,
4. Gerber Richard, Vibrational Medicine, Edi tura Elit, 2005,
5, Guyton Arthur c., Hall John E"Texlbook of Medica l Physiology, Elsevier
Ine.2006.
6. Pollard Thomas D., Earnshow William C., Cell Biology, Elsevier Inc" 2004.
7. Seto A, Kusaka C, Nakazato S, ct al. Detection of extraordinary large biomagnetic field strength from human hand. Acupuncture and Electro-Therapeutics
Research International Journal. 1992: 17:75-94.
8. Talbot Michael, Holographic Universe, Harper Coll ins Publ.Inc., 199 1.
9. Zimmerman J. Laying-on-of -hands healing and therapeutic touch: a testable
theory, BEMI Currents, Journal of the BioElcclroMagnetics Insti tute, 1990: 2: 8-17.

FiT-oj",n. (' I) Ill, 1)"1 E"'"," lroni.;.

I'rof.uni\'.Jt. . Uni W'N il3h.~"" N31ioJlaia de Ap:irolt\."t"~01 1"". Hucures ti. e-mail : c(in_(c.U OOr\..i4...U ~).ah OC) .com .

162

POSIBILITATILE OFERITE DE SISTEMUL DE PRACTI CI

,

ENERGETICE ALE DRUIZILOR PENTRU

PERFECTIONAREA
FIINTEI
,
. m lANE

-.
ICULITA

Alcxandru PAP"
Ana Beatrice

1'h(' artlcle summarizes flu.' system ufilruid energetic practices. Their fH t ' ieods 10 the
(''11t:rgetk hormunlzotion 0/ 111(.' human being. Therefore. the human bt'ing fan oltttlin
remarcoble slu'n's es in ulljie/cb' v.{tlC'lbj(\'.

Practicilc cncrgcticc ale druizi lor - conducaiori i spiritual] ai vcchi lor cclti,
formcaza un sistcm de cxcrcitii, vcritabilc ritualuri, bazat pc 0 fi lozofic proprie.
Praeticarca sistcmul ui urmarcstc I' valori fi carca potcntialclor latcnlc Hie
fiintci umanc in vcdcrca atingcrii unci slari de sanatatc spirituala, psihica si
liziea cxcclcnta.
Sistcrnc urmarind in linii mari acclcasi obicctivc cum sum Qi-gong si
YOgH. sunt cunoscutc si sc practica pc SCHra rclativ IHrga in multo din larile
lumii. Qi-gong mai Hies in tara de origine: China, spre deosebire de YOgH putin
cunoscuta in lam de origine: India.
Sisternul de cxerci tii cnergcticc 1I1e druizi lor cste nccunoscut in
majoritarea tari Jor lumii. EI H fost pracucat iu secret de-a lungul seeolclor
tnmsmi tandu-se doar in cadrul unor ramiIii, de la lliia la liu. A cxistat
convingcrca ca incalcarca accstci proccduri poatc atragc dupa sine ncnoroeiri
mario SoH crezut mull tirnp c;i invala lurilc druizilor s-au picrdut in ncgura
ti mpurilor, in realitate, sistcmul de cxercitii cnergcticc druidc sc pracricn si
astaz], in mod discrct, in uncle fam il ii irlandczc, Accstia cunosc ci rca 100 de
ritur] din cornponcnia sistcmului ,
Ciitcva date despre druizi.
Druizii lI U tost conducatorii spiritual i ai celtilor in calitatc dc preoti,
Icgiuitori, vi ndccatori, astrologi, clarvazaiori ...
Druizii au dilcrit mu ll dc contcmporanii lor prin intelepciune, stare
perfects de sanalalc, Iongcvitntc ic~ illi mull din comun ~ i printr-un bagaj
cxtraordinar de cunostintc dintr-o multitudinc de domcnii.
[n irlandeza vcchc druid inscmna supcrintelcpt,
In cadrul lriburilor cclticc druizii HU dctinut aproapc 1011 tc pozitiilc
importantc, mrA 'n aplirA in prim plan in ca liiatc dc conducatori. TO lU~ i
conducatorii crau infl ucnta]] in mod hou rator de druizi, lie in mod direct prin
sfaturi, lie in mod insidios sub lomla de pro tetii SliU oraeole.
Druizii avcau prcgMirc atotcuprinzntoarc ~i 0 ..SClC" continua de noi
cunostin]c,

163

\'i,rslele "rnatusalcmiec" pc care Ie atingeau nu se pot cxplica nurnai prin

vastele lor cunostintc tcrapcutice.Accstca erau folusitc pcntru Iol i mcmbrii
tribului, care nu ajungcau totusi la varste avansatc, l.ongcvitarca druizilor se
datora pracricilor de cducatic ~i control a corpului, emotiilor si spiritului,
Dcsi cclti i aveau un alfabcr, druiz ii nu au I~ sal m~rturi i scrisc. Nu voiau s~
stab ilcasca nimic in mod dcfi nitiv pcntru a ramanc mcrcu dcschisi pcntru
cunostinte ~i cxpcricnte noi. Erau consticnt] de fa ptul ell oamenii au tendinta de
a tctisiza gandnrile fix ate in scris.
Components csen tiala a fi lozofi ei druizilor se baza pc in v~!a rca
penuancnta,
dczvolmren cunostintclor ~i crestcrca conunus a eapaeill\!ilor
..

propru,

Fiindu-Ie cunoscuta im plicarea omului in cauza litatilc naturale, Ie era elar

ell 0 afecrarc ~i 0 modifi carc a mcdiului lor ambiant dctcrmina ~i 0 modi fi carc
spiriluala ~i cmorionala a naturii umanc, Ca urmarc au cvitat sa .agrcsczc"
natura putand Ii considcrau din acest moiiv, prim ii ccologisii cunoscuti pc
Pamfint.
Pc masura dcsci fra rii sccrciclor naturi i, au rcusit sa in!eleaga. 101 mai mull,
eonexiuni le din Univcrs. Ca urmarc, pc parcursul sccolclor intcrcsul principal al
druizilor s-a indrcptat 101 mai mull spre planurilc inaltc ale naturii vii, sprc
fo rtclc victii ~ i ale spiritului in Iavoarca dczvoltarii individului. Rczultatul
accsror prcocupari de sccolc s-a cristal izat in pract ici lc sistcmului pc care l-au
claborat, avand ca eleele cvolutia corpurilor cncrgcticc subtile ale omu lui ~i
implici t asigurarca s;in31alii ri inlei umanc privita holistic,
Scsizfind multiplclc intcrdcpcndcn]c din natura ~i valorificand unele dintrc
ele in mod crcativ, druizii pol Ii considcrati preeursori i sincrgctici i, ~Iiinla
modema, cristalizata ca atarc abia in seeolul XX.
Druizii eonsiderau ea cxista stari, insusiri si ea liliili pc cure nu Ie avcm,
dar care ar fi nceesare pcntru cvolutia noastra si care ne sunl ~i aeeesibi le.
Rcalizarca lor rcprczinta .drumul'' ticcaruia. A {j pc .drurn" inscnrnna sanatatc ,
abatcrca de la "drum" inscamnii boala.
In forma sa originara, Slllp.inirea druizilor a apus deja de mai mu ll de un
milcniu. Ei apar totusi ~i in zilclc noastrc in mitologia Irlandci, in lcgcndclc lor.
Riturilc sistemului druid
Druizii au dcfinit la Iiirua umana trci cfi mpuri cncrgcticc subtile: camput
vi tal, carnpul emotional ~i campu l menta l ~i au elaborate rituri specifice pentru
fi ccarc, Unele dinlre aceSle riluri au 01de fo rtilieare, allele de amlonizare iar
1I11clc dc conlopire.
Riluri le sislemului de gimnaslici cnergcl ice elaborate de druizi sunt in
aparenlii doar exerei li i fiziee. ele sunl insa preeedale ~i insolile de anumile
rilualri de unde ~i denumirea lor.
Dupa elieienla maxima la care eondue, rilurile dmide pOl fi elasilieale in:
malinale, dc miez de zi, scralc, nocturnc, depcndente de anotimp, depcndcnte dc
razelc luni i.
La majoritatea. pmcliellrell in lilli, perioadi, dec,il cell penlru care s-a
dovedit eii au cficacilalc maxima. conduce la diminuarea u~ani a accslei
elicaeilali. La caleva. praclicarca in aile perioade decill ccle cu elicllcitale
max ima poale conduce la ereete lOlaI nedorile.
16J

Factorll de ampliflcare roloslll de drulzl

PenIn! rna rirca cficientei rituri lor pc care le-au elaborat, druizi! au tolosit
Iactori i de arnplifi carc rncntionati in cele ee urmcaza,
Mod~/~/~ energetice constau in anumi tc dcscnc eare sc rcalizcaza pe sol.
riturilc urmand a Ii cxccuuuc in intcriorul lor.
Dru izii foloscau mai muttc modele cncrgcticc cu elect de amplifieare a
cficicnici rituri lor. Uncle simple, allele complcxc rczunatc din combinarca in
anumitc moduri a celor simp le. Majori tarca modclclor cnergctice ampliticA
cfcc tcle doar a riturilor dintr-o anum ira categoric (de fonificarc, de armonizare
sau de contopirc).
Penuu activarca modclu lui energetic se folosesc anurniti rczonatori
spccifici, ascza]i in loeuri bine determinate de pe model. Rczonatorii sum
clemen tc din natura. difcritc dupa carnpul adrcsat si dupa catcgoria ritului sau
riturilor earc urrncaza a sc practica in irucriorul modclului rcspcctiv.
Modclele cnergcticc amplificatoarc lac ca vibratiile cncrgcticc ale
practicantului sa sc armonizczc cu vibrati ilc e1ementelor din nalUra. Prin
rezonanta cosmica rezullalA in accst fcl , cfeciul riturilor cstc ampl ificat, Ca
urmare, practicantul i~i constientizcaza apartenenta la uni vcrs intr-o miisurii mai
accentuate.
Sunetele ~n~rg~(ic~ cuntribuic, impreunii cu modelcle encrgetice, la
amplificarca cfcctclor rituri lor. Druizi i au dcscoperit trci sunctc cncrgct icc
principalc, catc unul pcntru fi ecare dinlre cele trci campuri cncrgcticc subtile.
Sunctclc cncrucucc
actioncaza
la trci nivclc:
,
.
... la nivclul matcrial ele dcstind corpul ~i eondue la 0 rclaxare profunda:
... la ni vcl mcntal marcsc concentratia:
... la nivelul cnergiilor subtile cle apelcazA cnergii cu vibmtii ascmanaroarc.
Pcntru emitcrea corecta a sunctclor encrgct icc es tc nCCCS<lr;, 0 prcgiitirc specials.
Pumnul druizilor cste un all laclor hOliiriitor in arnplificarca cfcctclor
riturilor constiruind 0 componentii principals a unora dintrc accstea,
Dupa constatarilc noastrc, in momentul in care sc inchide pumnul
druizilor aura practicantului incepe sa sc amplifi ce. Estc una dintre putinclc
modalita!i care arc accst cfcct rapid.
ESIC de mcntionat ca fo rmat in drcptul fruruii, pumnul druizilor poatc
conduce la disparitia instatancc a durcrilor de C.1p de anumi tc ctiologi i.
ESIC de obscrvat cA la nici un all sistcm de gimnastici cncrgciicc pc care
le-am cunoscut nu se tolosesc tactori de ampli ticarc precurn la cele din sistcrnul
druizi lor.
Pcntru a conduce la rczultatc coneludcntc riturile druidc lrcbuie sa lie
practicatc zilnic eel putin limp de 15 minute.
Pcniru a sc va lori fica la maxim efcc tclc ri turilor, clc trcbuic sa tic
practicatc in perioadelc zilei in care s-a dovcdil cii au Ceil mai marc cficicnlii. in
accsl scop, programul zi lnic poale Ii de li,lcal in lrei elape. li ccare aviind duralll
de cel pu!in cinci minule.
Programul secvenlelor de riluri lrebuie sa fi e individualizllt, alal ia nivelul
fieeA rei zile. cal ~i in cazul defalc.~ ri lo r zilnicc. in acesl SCOI>lrebuic s.~ sc tinA
scama, in principal, dc umliiloarii faclori:

165

;. ncccsitatca de a sc aborda fi ccarc dintre eele trei campuri cncrgctice

... silualia personala (bol i, grij i, Sires. lipsa de capacitate de

conccnrrarc, anreccdcnte etc):

;. ncccsitatca de a dczvol ta in mod armonios toatc eele trci campuri,
scopnl principal al istemului.
Pcntru vi itorii practican]i din lara noastrf a sistcmului de rituri claborat de
druizi, cste irnportanta constatarca urrna toarc. Spre deoscbire de sisternclc qigong ~i yoga provcnind din lone gcograficc indcpanarc, sistcmul de rituri druid
a losl elaborat in zona noasrra geogra licii. Cel tii au traversal ~i aetua lul teritoriu
al !arii noastrc, relraganduose trcptat sprc vcstul Europei.
Ex pcrtmentarl cu rllurllc druldc,
Am experimental riturilc druidc in diverse conditii, urmarind cfcctelc la
care conduc, mai ales la nivclul energiilor subtile,
Expcrimcntari lc au avut la ba l,~ urmatoarclc SilUa!ii pri neipale:
a) modificarca configuratici programului zilnic de practicarc;
b) practicarea ritnri lor 1l'1n; lolosirca factori lor de amplilicare:
c) practicarca riiuri lor folosind doar modclele cncrgct icc;
d) practicarea rituri lor fol osind doar sunctele cnergctice:
c) pracricarca rituri lor folosind toti factorii de ampl ifica rc;
I) practicarca de durata a rituri lor.
Obscrvatie: pumnul druizi lor a fOSI folosit in toatc situaiiilc in care era
parte cornponcnta a ritului,
lilccte lc momenlane prccurn ~i cele de durata determinate de pract icarca
riturilor druidc au fost urmfiri tc la nivclul energi ilor subtile. Prin vizualizarca
ncrnij locita a accstora s-a constatat ea ecle rnai multc efeele se produc rclativ
rapid, in tirnpul cxccutici, dar pcntru rncntincrca si acccntuarca lor in limp este
ncccsara pract icarca ri turilor, zi de zi, un timp indclungal.
Rczumand, cfcctul practicarii ri turilor druide asupra energiilor subtile
umanc sunt urmutoarclc:
a) armonizcaza structura aurci cncrgcticc (prin rcalizarca unor mpoartc
rationale intrc dimensiunilc eclor sasc eorpuri cncrgcticc subtile. prin inlaturarca
blocajclor, a dcfic itclor, a surplusurilor, a picrdcrilor ~i a energiilor parazitarc de
frccvcnta joasa):
b) armonizcaza functionarca lurbionilor energetic] din chakrc (prin
rcglarca turatici turbioni lor, asigurandu-sc si sensuI normal de rotatic
corcspunzator unci slari de sanalate foartc buna):
c) rcglcaza fl uxurilc din toatc meridianele cncrgcticc (prin inlaturarca
blocajclor, prin micsorarca Iluxuri lor prca intense ~ i marirca eclor prca slabc ~i
pastrarca ncmodifi cata a eclor normale).
Accstc stari sc insla leaza trcplal pc parcursul exccutarii rituri lor, dupa
pcrioadc de timp eu lungimi di fcri ic de la pracucant la practicant ~ i dcpind de
starca sa cncrgctica iniliala. de corccti tudinca cxccutarii si de alIi lactori greu
euantilieabili. Oricum , soan ob!inut rezul ~1te lavorabile ineurajaloare in loale
e'lZurilc.
-In cadml experimentarilor s-a conlimlal elieienla lilelori lor de
ampli fi eare. mai ales a sunelclor energeliee. S-a eonslalal ea prezi nla importanla
alill em isia co r~'Clrl a sunelelor eill ~i intensilalca aceSlora .

166

In privinta modclclor cncrgcticc am constaiat importanta marc pc care 0

are alegerca coreclli a rczonutorilor, Folosi rca unor rczonatori inadec vati tipului
de rit practicat poatc avea ca urmare nu 0 arnplificare ci 0 diminuare sau chiar 0
anulare a cfcctclor [avorabilc.
Armon il.~ rilc si reglnri lc produsc la nivclut cncrgiilor subtile sc
concrctizcaza prin clcctc profil acticc ~i terapcuticc asupra spiritului, psihicului
~ i corpu lui tizic.
In cclc cc urmcazfi sc tree in rcvista uncle dirurc rczultatclc constatatc la
mai multe pcrsoanc, care au practicat in anumite pcrioadc de ti mp ri turile
druidc:
). anumite predispozitii sprc imbolnaviri constatatc prin diagnost icare
b,Il,1tn pc vizualizarca ncmijlocita a aurci cncrgcucc, au disparut dupn
catcva saptamani dc practicarc a unora dintrc rituri lc druidc (un caz dc
cancer la colon , unul dc prosl at i t.~ ~ i Irei dc diabct) f1Irn a sc aplica vrcun alt tratamcm prcvcnuv;
). starca dc sanalale in ansarnblu s-a imbunallili l vizibi l:
.. s-a imbunala!il vizibil rczistcnta la cfort intclcctual ~ i rczistcnta la
clint tizic:
). s-a imbllnata!il mctabolismul, lucru constatat prin modi fi carca in
binc a consccintelor unui metabolism dcticitar:
.. s-a normalizat circulatia sanguina, circulatia limfatica ~i tranzitul
intestinal:
;. s-a dczvoltat vointa, pcrscvercnta, curajul ~ i stnpanirC<1 dc sine:
). s-a dczvohat atcntia, capacitatca dc conccnlrare si memoria:
.. judecata a dcvcnii mai ascu!itn ~ i mai limpedc:
.. s-a fonificat sistcrnul imunitar:
). s-au imbunatalit perccptiile senzorialc:
~ s-a dczvoltat intuitia:
). s-au extins lirn itclc pcrforrnan tclor corpora Ie:
.. s-a rnarit mobilitatca corporals:
). a fost cornbatuta clicicnl tristctca si dcprcsia Ii ind inlocuitc de 0
buna di 'pozitic si de 0 stare de opt imism:
). au fost cornbatutc insomniilc ~i s-a amcliorat calitatca somnului:
). aurclc cncrgct icc afcctate de influcnja ncfasta a unor campuri
clccuomagncticc (cuptoarc clcclricc industrialc, calculatoarc, antcnc dc
tclcfonie ccl ulara, cclulare, antcnc dc tclcviziunc e.t.c.) s-au rcgcnerat
partial sau integral in functic dc durata practicarii riturilor;
). s-au regcncrat de ascrncnca aurele encrgeticc ulcerate de lucratul in
mcdii cu anumitc substante chimicc sau dc tratamcntc cu anumite
mcdicamcntc alopatc (prcdnison si hidrocortizon);
). s-au imbunntntit, intr-o oarccarc mnsurn. trnsnlurilc de carncter.
Din consratarite prczcnuuc in lucrarc sc poate tragc concluzia c<~ uncle
dintre rcalizarilc civi lizatiilor slravcchi sc pol valorifica in mod cficicnt spre
binclc oamcnilor, ~ i in rcalilatca zbllcillmala a sccolului XXI.

167

BIBLIOGRAFI E
I. Chadwick N. - ..The Druids", Cardif, 1996.

2. Cunliffe B. - ..The Celtic World", McGraw -1Ii1l, Maidenhead, 1979.

3. Chadwick N, Dillon M. - ..The Celtic Real ms", Wcidcn lcld and Nicolson,
London, 1966.
4. Lengyel L.- .. Das gchcirne Wissen tier Kelten", Verlag Hermann Bauer,
Frciburg, 1976.

[')Q(ror ingm<r. burCOll li1 premiilor Aclkkmicj Rl.'moU'k:' . Cenuul de k'f'JPii .;QlJlpl<m."f1~ 1\" ~v ila ,
('siholog Ccnnul de t,,"t3pii ..:on\p","nk"ntar~ Somavita,

168

CONSECI TE ALE SCHIMBARILOR CLIMATICE

$1POSIBILE EFECTE
Anea POPA
Ion CAt~lin NITU'

Lcs changements climatiques. d(.ll(:nnirn.;" s par teph('~lI uml'n(: lit' n.:fhuu.Di.menl glu[,,,I.
unl des Yf!pi:rnf.ssiuns .sur /0 Sf.~lIri,tJ (j rfh'hd/f: globale (,./ p1:lI\wII Sf.' cunstltner. ,; lung
tenne, dans un probll:ltti' majeur fit: .'iecuril(; nationale. 11.'1 peuvent offccter /0 siuuulon
geo.fl l"(1u}giqlle regiona! {comme par exemple, /0 JiOll l;<.;"e septenuionale du Canada) et
determiner line intensifirotinn tie la cCHIl/H?tition intem atlonale 1'01"- l 'occes GU\' ressources,
ce qui pew genel-e,' des CtJlljlit.'i .

A lung 1(:""1(: . la /H.'nacf: representee par les changements climatiques pcut DIV;,. lin
impact beaucoup pius desmetif que celui du tcrroristne intemationol. Dans ce (,CJ/lU:.WC. le
"tile des forces armdes connaitra nne ev olution. passaru de to perspective trminionnelle tit: /a
(lr.lji.'n.'il.' flu territoire cI fit: fa sUIH,t:rtlinf.'le natlunale (i l 'accemuotlo des missions dt!
p ,vl f.'CI;un clvlle ft,k:s interventions en ('liS de catastrophe nlllmx:lle) " I ii /",:lablis.\'('ff'l.'nl fit! Ia
s('C"r;le des ressources vitales (l 'ea, 10 nourriture ('I l 'm erg ie) , LA slnbilil': au niveau
nationo), regiunal el intem ationa! flepemlra fie In copaciu: fltS gouvernement de gber iJ
lung ten ne I 'acres do res Il.'SJum'f('S,

Si 10 principale menace est acourt terme ,.epn?sentee par Ja diminution des ressources
em:"getiqlleJ et par 10 concurrence qui existe pour l 'acces celles-ci, long lame (25 - 100
am). if yo lo pauibi/iu: (/" ,k:dandt(."u:nl des gucrres tk' /'('0",' dum les impliC(lf;U115
depasseront Ie cadre n:J:iu"al"

I. COi'\TEXT

in prezent, clima ' globalii se schimbii semnificativ' si intr-un ritm

accclcrat, Schimbarilc climaticc' nu mai pol Ii intcrpretatc exclusiv ell evolutii
naturale ale mcdiu lu i, ci sunt prepondercnt rezultaiul activirap! umane.

In conditiilc in care ritmul sc himbarilor climaticc dcpascstc capaci tatca

sociala ~i biologics de adaptarc, iar condqii lc de mediu se dctcriorcaza pima la
I t"lim.1 ~k &: linll3 l::I 0 SUl!<'/3 :1 \r.:mi i p: tt p\-ril.':ll13 de limp sufKi..'TIl.k lung.i O n:' sJ. rcmuu ,k'knnnur(':l
unoC" allu m it\'l:~ [~' lis lj l: i SUli. t1\A' ale eccstcia.
1 Sr nlmhlJrr?I c111nt."J csrc !.klcnnilWa J c- flX t,"' {"tn ,,' (moJj ti(~rik care spar ill intcriorul siSlcrmului climatic

!.bfl"lrirl in f~,..,.;ti uni lor dintn. rompoocntelc sale" ..k' fiJl' t,,,i e.,t,y"i II<JhI'lIIi (\'olri""li.ol cncrgici cmid d,,'
Sl.':ltc:, Crtlpfli vulcanee. \'oll1:ll1:l p.1tolmctn lttr cebuah ai 1'5~ tu lui l sau ..tt.~rni iJ'l1r')/" )f,.,~ni. n:':I1.Il l;a ~i din
:K1iviUtlk uman~ (scllimbal.....1 t:ompu7jti\'i almvs(\,f\,j 1.' 3 Ullnat'\ a t:1\'$f\"rii ,,:vl)l:\" [Dlk-i ~al\' k>t cu d~"l &- k'1:i
oonstilUcnli ga7Q ~ ai .lltmosf..ycj ata! natulllli_cal si anlropi.,: i, ..:arc abwrb ~i t\"IT\il rJJialia infran.' it.:J, Ga7\-Ic
":u C(<<I Jc 5\'f''\ ~1l1 1: J io:.: kJul do: ":llrOOn 0 :" metanul (C II~I. (lx i.lul ':1I1l,:~ (l S ll":O), hiJtQf}U(J\('1 rburi l,,'
po."flluoroc:llburit,: (I'rc.). h('x.:alluorud &0 "li u l f (S F~I .
5;1U

1I1FC."

S..:h imbaJ i l~ diRl3 lil:~ f\'Pf\'lillU \'ari:llil l ~ p~ 1\., nl~"l J UlI~

sub J.."fIumitc,(J Jc tlu..:rllalii O$dlatii ~ n.l! f(larh, I('(vclllc.

169

at\' d im\; . Varial i il~ }>I: r,,"1nk'1l iCU11 :iUn l cUIIVM:'U I.:

un punct in care rcsursclc ncccsare conscrvArii unor condi tii de vialA dezirabile
devin insuficicntc, in socicu ti lc umane sunt indusc disfunctii majore.

In consccinlll,jellolllemti schintba rilor climatice devine 11/1 veritabilfactor

de rise la adresa secllriliilii illlem aliollale.. regio.wle si nationale dalorilil
consecintelor sa le (dcgradarea cal illlli i acru lui, manifestarca unor fcnorncne
mercorologicc extreme, reslrimgerca acccsului la rcsursclc de apa. luana $i
encrgic, diminuarca suprafctclor de tcren arabil, declinul produq ici agricolc $i
animalicrc, afcctarca sllnala\ii populatici ctc.),
Pc tcrmcn lung, arncnintarca rcprczentata de schimbarilc cl irnaticc, prin
intcrdcpcndcnta $i clcctclc sale la nivcl global. poatc avca un impact mull rnai
distructiv dccat tcrorismul international'.
Analiza comparativa a costurilor si riseurilor cc pot Ii induse de
modificarilc e1 imatiee cvidcntiaza faptul ea bcncficii lc unci actiuni preventive $i
ofcnsivc dcpascsc eu mull costurilc rnasurilor eur",ivc6.
Avand in vcdcrc schimbarilc cvidentc obscrvatc in cli matul global din
ultimclc dcccnii, concluziilc ccrcetarilor stiintifice $i simularilc rcalizatc eu
difcritc modele care a"'la ca lncalzirca globala se va acccntua in viilor' , aparc
necesitatea lind evaludri a consecintelor schimbarilor climatice $i a
schimb/uilor ce "ur intervenl til mediul de securitate $i til rolul si misiunile
incredintatefortelor armate , in deceniiIe viitoarc,

II. CONSECINTE ALE SCIIIMBA RILOR CLlI\IATICE LA lIi lVEL

GLOBAL SI REGIOlliAL
Principalul mod de rnanifcstarc a sch imbarilor c1 imatiec cste rcprezenuu
de crestcrca tempcraturii medii globa lc, Accasta a crescut in sccolu l precedent
(1906-2006) cu O, i-l"C , crestcrea li ind mai pronuntau in America de ord

Europa, zona eCllllloriala si nordul si ccntrul Asiei. In prezcnt, SC inregistrcaza 0

accentuate a crcsterii temperaturi i medii globule anuale $i se prognozeaza
crcstcrca accstcia eu 1,-1 - 5,S"C in urrnatorul secol.

In Europa, conform datelor Agcntici Europene de Mcdiu, temperatura

medic a crcscut cu O,9S'C in secolul al XX-Ie" (ci fra cstc cu 35% mai marc
decal crcstcrcn medic globala) $i sc a$ICapt'i sa creases cu 2-6"C in sccolul XX I.
Grupul inl~'UV("ffl Jmcnfal pemru s,himb;1ti climaticc al ONU C'sa:i mc.a1;} ell. panJ. in anul ZHlU, illite un
millard ~i t",j mili.:arlk ,k (Wll('ni vor ~lf\'fi dc lipsa ap...i. Indllil\"Il ttIQ!.uU \ '.1 ~JXVi proccsul J... \"\'ilpof.1tC $-I va
rofuce ,lr:muIJo; ploik - (',;1(' \'(lrN de (t lOdJ.:n:' cu :!O"" in l)n.: nlul MIJ!""IU . i Alrk::l ll~' f'0l~1. In :lIX~I~'
1\1!-lwli. canurarc.. .,I... ~J.U Jispccublli pc capde lccuitce M:' \'~ illjumatrJli. probabil. palla la jumatak'a scwlului.
~ In ecrombric 'Z01.)(,. pnrcipalul coesilicr ~li in lifK al g-U\'''YIlului Marii knl.-.ii. sir [)J\'iJ Killtt- t1prc(ia ..:~
..r",; h i m~ !\"'.1 d ilNti,oi ,,,:!IC c~ moli V.lIVJ, problem! .;u "lire n~' '(lnfruntAm. lNi l'TWC chiM' ~k'\:al I,,-rl..,. i ~ mul
I nt~Tl1~ i (llul-.

,. u

niw l global. lii\unl ~' ~ i "'Oicwil.: ;t:iUCL1t... ~ h imb:1nkJr diflU;t~ l.' \'ur Ii ~'\:hi\' al~'Itf~ ..:u (J p i ~'f\kf\' ~Iluala
Intn: 5-Zt1'. din I)Ik. tn sdlimb. cQ.!ltwilc aq iunilor .,Ie l\oJUCCI'(' a cmis.iilor de gale I.:U lo."f"XI de s-..'f'~ Si 'de
~ l i l\.)l~- ('\'iu rii unui impa\c nuxim ,al ~h iml,JrilQ r , limati,,- ar pu t~'".l fi l imilal... ~ I ('> Ilin PIBuJ gJcXtol1.
, S im u15n l... IC.1Ii:r.J.le at ,hknl~' fIlt"\klc :lr31i JI(~n.T1~~ wIle ,ht~'li te s"cnani. wd scmn:l!uJ "(lmun ... "k lie
inc.al7.il\' a diml.'i. Chi31 Jac:i C UII"\:'l1lt:i~ .1I ~31dol' cu d~'(;[ & :k"cl 1M: \'a stabi ll1~. lbturila in ~'1\i l.'i s.iit,mului

d ill\Jlk. d ima \'a oontinw s.\ 6C 1 11\:J: 1 7~~ U

li O

Crcstcri lc cele mai importante de temperatura vor Ii lnrcgistratc in sudul

~i cstul coruincruului, in limp ce in nordul accstuia ploi le vor dcven i mai
trccvcntc, favorizand inundatii lc, Sudul contincntului european va Ii eel mai
atccuu de seccta. carc ar putea Ii resimlit" ..in toatc anotimpuri lc", datorita unci
incal ziri cu 5 - T'C iar prccipitajii lc vor Ii intr-o continua scadcrc, clc
rcducandu-sc cu 20 - 40%.
UE a rccunoscut aceasta situalic ~i si-a stabi lit un obicctiv de limitate a
crcstcrii tcrnpcraturii globale la 2"C peste nivelurilc cpoc ii prcindustrialc.

In accstc conditii, principalele consecinte ale schimborilor climatice care

pot awa impact asupra mediului de securitate sum rcprczcntatc de: innntltirea
[enomenelor meteorologice extreme, cresterea nivelului oceanului planetar si
modificarea caracteristicilor cllmatice specifice wid alii/mite regiuni.

II. t. Fennmenele mcteorolngicc extreme

Fcnomenclc mctcorologicc extreme vor eonsta eel mai probabil in
acccntuarca intcnsitajii ~i crcsterca numarului uraganelor pc fondul cvaporarii
exeesive a apci din oceano, gcncralizarca fcnomcnulu i .. EI 1\ioo" in loaia
cmisfcra sudica, pan a in anul 20'0. furtuni ~i vanluri foartc purcrn icc, scceu
acccntuata pcntru anumite rcgiuni, inundatii rapide.
Pcruru Europa se prcfigureaza mani fcstarea unor lcnomcnc mctcorologice
extreme, dc durau rcdusa (tornadc, furtun i asociate la literal cu valuri mari si
ploi torentialc care vor provoca inundatii), Dc asemenea, in sudul continentului
sc va accentua fcnomenul de scccta pcdologica, iar in nordul comincntului va
crestc riscul de produccrc a inundatii lor.
11.2. Crestcrea nivclului oceanului planctar

Nivclul mcdiu global al occanclor a crescut cu 0 mlA medic anuala dc I

mm iar pana la Srar~ ilu l sccolului nivelul oceanului planctar se va ridica cu 0.18
- 0,59 rnctri. Accst fcnorncn cstc provocat in special dc topirea acccntuata a
calotclor polarc areliccs ~i antaretiec ~i poatc eonduec la picrdcri din suprafata
uscatului ~i produccrca unor inundatii calaSlrOralc'O. in Europa vor Ii afccuuc in
spccial tari lc cu icsirc la Marca Nordului (Olanda, Bclgia, Gormania. Anglia).

"Suprarila permanent I n~t.a 13 s-a JiminUJI in ZOO? . : u 2.\'. (alJ de rccordul a nterior, inr~"g isua t in ZOO; , De
a..~"Il ,~.a, in ull imii ::0 M ani. !41p101fJ\oZI :m:tidl p,,'rmJn<fll inghC10lY S-.lU r(' lr~.: u 41r .. iar )Utlsim:'.l m..'\I tc II
gh('lil ,.~ hll u.~ 1.:1 JLlflUI.;)!, (&,. 1.1 3 1:1 1.5 m..,ln ) )I.'OU1Cblkk ( i;I~rd. C('I'.:.;oli!l.lr b ('<nlru llt;1li l.l IUIII~'
c..'t"'til i ~tiinti f)C < 101m F.:m'" ~ i JvnJollatot al pregramului ...urcp....JJl Damv..:ks J.... Obk't\':if\':1 An':licii.
" Caleta ~LK iar~ din \..-stul Antall;lid i. de rn:triRX"a GfC<'nlanJ..:i ri scll sJ se 1-Y1Ibu~asd dup;l Ct' m~ll ik sale
\w introl in pfl.'\'s &- Il'1'ir(' ..lin '~U7~ l("mpcroiI Ulil riJ i(lI!C.
If> Urm.:lll: .:I 3O:~"i l<i So1IUa(ii. in pn--.I~'nt . ('xi,.1.i un ~0I11 gU~"' IIU ItlI.l1 bl finn em' Now 7-4..... I.:aI\J3 ,...:1 .:ang.1j.:a1 s.i
pn:ia pc-pul3lia ill sul~-i Tu\'aJu. ca ut"nUJ1.' a ct.... .,~Ti i lIi\'dului apd vr Vl: ..-.ulului ~ Jisp:u i ~l.'i insuki in J>I.", waJa

urmlloore.

171

11.3. ;\(odific,trcll caractcristicllor elimatice sped fice unor anumite n-giuni

Fenomencle majore care pOI conduce la apari tia unor mod ificari
imponamc in caractcristicilc climaticc rcgionalc sum:
o perturbarea Gulf Stream si a Motorului Termosalln al Oceanului
Planetar
Potrivit statisticilor, Iluxul Gulf Stream a scazut eu aproxirnat iv 20% in
pcrioada 1950-2000. fapl cc ar putca antrcna, pc tcrmcn lung. 0 racirc piucrnica
in insulcle arhipclagului britanic ~i pc fatada atlantica a Europei si Amcricii de
Nord. Daca acest curcnt oceanic de apa ClIlda eu salinitatc crcscuta s-ar opri,
Marca Briranic ~ i sudul Peninsulci Scandinavc ar inghcta in timpul iemii iar
cli maiul ar dcvcni similar eu eel din zone Ie nordicc ale Canadci" . Accst
fcnomen poatc Ii provocar de crcstcrca masiva 1I cantitati lor de ape reei rczultatc
din topirca banchizei arcticc ~i de scadcrca salinila!ii determinatf de topirca
ghcrarilor dc apa dulce din Groenlanda, !annul nordic canadian ~i Alaska.
topirea in ritm accelerat (J ght:{lIri/or din zonule montane nepolare,
(ex. A/pi. l limalaia)
Accsri ghctari fu n e! i one.1 l<~ ca rczcrvoarc hidrogra ficc ~i de apa pOlabila.
pentru un numar ridicat de oamcni. Dispari tia uccstora pc tondul incalzirii
climat icc poatc produce efccre socialc ~i eeonomiec majore.

In 1I1'Opa, numai in vara anului 2003 au dispann 10% din ghelarii din
I\lpi iar in riimul actua l, lrei sfcnuri din ghctarii Elveliei se VOl' topi pima in
2050.
o
modificarea tipologiei precipltatiilor
Dcsi eanlitii\ile de prccipitatii la nivcl global VOl' crcstc, sc VOl' inrcgistra
mari difcrcnticri rcgionalc, De ascmcnca, va crcstc ampl itudinca ~ i frccvcnta
prccipitati ilor extreme, datoriui cvaporarii crcscutc a apci occanicc, si va crcstc
frccvcnta sccctclor, din cauza tcmpcraturilor ridicatc ~ i cvaporarilor care nu VOl'
putca fi compensate de volumul prcc ipitatii lor.

In EIII'o/1a se va produce a scadcrc a cantitati lor de prccipiratii in sudul ~i

sud-csiul conuncntului ~ i a crcsicrc a accstora in nordul contincntului, ceca ee
va dctcrmina crcstcrca potcntialutui hidrocncrgct ic in nord ~ i scadcrca accstuia
in sud.
o extinderea deserturilor. cobordrea pJinzei freotice. alinizarea solului
in detrlmentul zonelorlocuite si a zone/or CII destinatie agl'ico/(i
Nordul Europci, al F. Ruse ~i Amcri cii de ord VOl' prospcra din punciul
dc vcdcre al agricuhurii, in vrcme ee sudul Europci, Africa, America Ccntrala si
de Sud VOl' sufcri de scccta spcrita, ar~i ,,~. lipsa apci poiabilc ~i lin proccru scazm
de productic, pc fondul dcgradarii rcrcnuri lor agrico le ~i inlcnsiliearii
lenomenului de de~erli liearc ,
II F-'ll(' rulm plOO:l.bil Q :h:l,~ t ",-un:nl oc<:mi, ~ uri.3$.3 imP<'fbn p f3 1< op-...J.scl c(lmpl.."'1 in :ll:..:' s.t 5..'\:(11, in.'l3 ('~I ..
foat'll: p1ulubd C;j tnl'JlflC3.li k"flmifiCl(I\'... ia alba MUii lUI:.

172

III. Conscctnte :Ill' schlmbii rtlor cltrnatlcc hi nivcl national

11I.1. Schirnbarl clirnatlee in Rumania, prcflgurate in scculul XX

Romania nu va f ferit,t de fenomencle meteorologiee extreme, liind
posibi la crcsrcrca frccvcntci sccctclor intense. inundati ilor rapide (eant ilii\i de
prccipitati i mari intr-un interval scun de timp), furtun ilor ~i vanturi lor putcrn icc,
preeum ~I mrcgrstrarca unor tcmpcraiun extreme atat vara, cat ~ I iarna.
Ccrcciarilc rcal izatc pc sirurilc de date mctcorologicc corcspunzatoarc
perioadei 1901 - 2006, au cvidcruiat 0 incalzirc medic pe lara de O,3"C, mai
pronunrata in jumararea cstica a !ari i. PlillOla sfiir~ itul secolului, se estimeozii u
crestere a medie! temperaturii annale ill ROII"inia. cu 1.8 - 1.5 fie.
Crcstcrca medic de temperatura va determina primavara timpuric ~ i
roamna int jirz j at~ iar in aproximativ 10 de ani. Ronuinia l 'U (reef! d la patru
anotimpuri la d(!lui,
Din punet de vcdcre pluviomctric, s-a evidential polarizarc a tcndintclor,
cu 0 scaderc a C<1 ntiL~ ! i lor anuale de precipitatii in centrul !arii ~i crcsicri in nordest ~i unele regiuni din sud. Numaml ~i amplitudinea inundatiilor vor crcstc, iar
perioadele de seeel" se vor prclungi ,
Romania WI resimti inundatiil din centrnl si nordul Europei prin
inundatii la guri! Dunarii si pe ultima parte a traseului spre mare. Din acest
punct de vcdcrc, principala vulncrabilitate pe termon lung cste constiruita ins;, de
posibi litatca inundari i unci parli a Dellei Dunarii, in cazul crestcrii nivclu lui
Mari i cgre.

'

11I.2. Efccte generate de schimbarlle cllmaticc care pot Ii rcslrntitc in

Rumania
Cel mai probabil, jumatatea sudiea a Europei va suferi din cauza inciilzirii
ulobalc. iar solurile din accstc zone VOl' deveni aride.
Cele mal of cctate regiuni dill Romania 1'01' ji Dobrogea. Oltenia ~i Banat.
Estc posibil S,t asislam la desertificarea ptir{ii de sud a {lirii. in special in jude{u{
Dol] ~i in Dobrogea. Alaturi de Spania, Italia ~i Grccia, lara noastra sc alia
printre primele care 1'01' ji ofectat de schimbarea vremii, manifestdrll urnuim!
a ji vizibile illai din anii 1010-10JO. Zoncle centrale ~i de nord ale conuncntului
vor sinui schimbari climaticc accentuate in anii 'SO ai sccolului XX I.
Modifi carile apamtc la nivclul eli mci ~i OIl solului vor avca inll ucruc
asupra culturilor agricolc, ecca ec va conduce in urmatorii 20 de ani la scaderca
drastica a produciici de eerealc a Romanici, Sc cSl imcal,~ ea, pcntru ficcarc
crestcre a tcmpcraturii eu I"C, productia de gniu va seade eu aproximati v 10%.
Modlfican: conditiilor climatice \'{/ illjluell{a ecosis/emele. a~'euirile
ullume ~i injras/l'llctura in toa/e paliel'de vie{ii economico-sociale din ROlluinia,

173

 Elcctc econornicc
ell efcct al inundatii lor si 111pcrioadclor indclungatc de scceta vor avca loc
pierderi economice insemnate in agriculwl'ti. transptnturi. alimentarea ell
energie. gospodarirea apelor. slillaW/e si gospodarii.
Dc ascmcnca, vvr crestc costurile legate de nfacerca Iocuintelor si
infrastrucnuii dis/ruse de inundatii si alte dczastre naturale (sccctc, tom ndc,
viituri), refaeerca ~i lmbunatatircn lucriirilor destinate protcctici zonci de li teral,
proicctarca unor sisteme care sa fo loscasca cornbustibil i altcrnativi in locul celor
traditionali, bazati pc rcsturi fosile (petrol).
Un all clement important il poate eonstitui modificarea varfului de
sarcina energetic, ca 1II'/JllJl'e (l modiflciirii ritmului diurn de activitate.
Efeete importante sc vor rcsimu ~ i asupra faunei ~i Ilorci. Este de a~ tept~ l
ea uncle specii care nu se pVI adapta la temperaturi marl $i sealii sii dlspartl. In
schimb, POL aparea speeii care SUI1l spccificc zonelor tropieale.
Impactul schi mbarilor climatice asupra pMurilor din Romania poatc
conduce la scdderea considerabild a productivlt/uii plldurilor datorita crcstcrii
tcmpcraturilor ~i scaderf volumnlui prccipi tatiilor. De a 'cmcnca, modifi cnrltc
prcconizare dc tcmpcramra ~i prccipiiatii vor duec la modificarea perioadelor de
I'Cge/alie ~i la dcplasarea liniilor de dcrnarcatic dintre piiduri ~i paj isti.
Efectelc probabilc 1I1c modi liciirilor in volumul prccipitati itur ~i III
cvaporari lor prcfigureaza 0 diminuare a capaciuuii de productie a sistemelor
energetice care aula baz utilizarea apei (sursclc hidroclcctrice ~i nuclearc), 0
dcpendenlii miirilii dc rcsurscle cncrgetice provcnitc din import sau din sursc
alternative ~i rcduccrca sursclor de apii potabila.

Efecte socialc
Schimbarca rcgimului cl imatic la nivclul Romiiniei va pcrmitc aparitia
l/Iwr noi boll. caracteristice altor zone climaticc, cum ar Ii eelc tropicale sau
[orme agravante ale bolilor anotimpului rece.
Va avea loc 0 modiflcare a ritmului vietii, C<I urmarc a sehimbiirilor
climaticc diurnc sau intrc anorimpuri. Discorf ortul termic, fenomenele
meteorologice extreme, pierderea bunurilor in urma evenimentelor
meteorologice vor conduce la instalarea unci slliri de lIesigliralllii ill rdndu!
comunitatilor locale, complctata de afisarea neincrederii [ala de capacitiitile
administratiei locale sau nationale de a reduce cfectele mani festate,

In uncle situa\ii sc vor lnregistra afectiuni fizice ale populatiei care 1'01'
depII$i capaci/Illile sanitate locale de tratore.

BIBLIOGRAFIE
.Stratcgia nationala a Romanici privind schirnbari lc elimatice 2005 2007", Ministcrul Mediului si Gospodarii Apclor, iulie 2005
.Planul national de actiune privind schimbiirile elimatice - 2005 - 2007",
Ministerul Mcdiului ~i Gospodarii Apclor, 2005
Administratia Naucnala dc Meteorologic, ....'Ww.inmh.ro
"Mediul in Europa - A patra cvaluarc", Agcntia Europcana de Mcdiu,
Bclgrad, 2007, www.cea.europa.cu
.Starca mcdiului in Europa ~i pcrspcctiva pc 2005", Agcntia Europeans
dc Mcdiu,
!illP:!lrC[!orts.eca.cu.im/stalc_of....cnvironmcnUe[!ort_2005_IL
.Vulncrabilitatca ~i adnptarca la schi mbarilc climaticc din Europa",
briefing al Agcntici Europene de Mcdiu, 2005
"A I patrulca
rapon: schimbari elimaticc
2007". Grupul
intcrguvcrnamcnral al cxpcrtilor 0 U in schimbarilc clirnaiicc, W\\W i cc eh
Raportul Stern "The Economics of Cl imate Change", 30.1 0.2006,
www .hm-trell ~ury .gov .lIk lindellendent review ~

Damoclcs

Programul european
(Developing Artie Model ing and
Observing Capabilities lor Long-term Environmental Studies) de obscrvare a
Arctici i, www .damocles-eu .or~
Ban Ki-Moon, Sccretaru l Gcncral al Ol'iU. discurs la conterinta de la Bali
privind schimbarilc cl imaticc, 12.12.2007
John Reid, "Water Wars: Cl imate change may spark confl ict", The
Independent, 28.02.2006
Rapid Climate Change, Centml Britanie de Oceanografie din
Southampton, www.noe.soton.ae.ukJrallid/raJllilll!m

MUliu\'I\l! AJili:irii.
M in i~h.'1'U1 AJ,\lJarii.

li 5

INDUCEREA T MORILOR CEREBRALE

~ I A BOllLOR NEURODEGENERATIVE
DE C/\ TRE l\I ICROllNDE.l\IECA '151\1 E
POSIBILE DF. ACTIlI F.
Florina OPRIS'
Renata BACOS'

There is 1." \';dl,,71<"I." If) susp..-ct thut (I human Ih:allh risk n.mld existfrvm ..-sposure to

4'1..'(-tromc'1!"'''/;CjitM.
Exponential development of Ilk, rudioelectronic appJi.'utiu1ZS - il1d"di,,~
"s/A'duJ{,,. mvbih- ('()nlmun;n l1;"m und electro-hous..huM ulilirh's hits I..'ad /()
continuously increase vI risk factors for the pnJj;:.J,.JiunaJ lind residentiul exposure. \dlh
'hI,,"harm/ill ('//i..'('/S v" human vrgcmi:u/;un.
SwrtinK from 'hI! exiJIJ""i! datu. found till nln f in lhe liten unre (pllfli'ulmty

(..,....bral tumors fo r the funs IJ.f mobtl ('ummUnkalilJrJ. tfl:lJ,:iml."r prI.Y4J<"' (l '. troubtes IJ.f
memories.

t!tl ~) We:"

tried makt! u vriticul nnulysis u{ them und 1!.'iw bli,fiht!,J thi! cld w n
mechuntsmts}, by ph.r~'icul dtll ;:n:nCt:.1 between the thermal 1.1/'xl.1 and Ih.: n:SlHum('t"
t:.lli!('/,~ . so ('(Illc!d "the! ",i"dul" eJ!i?,:t" ofmicrowuves.

The membranes polurizution [electr i c (hary.:.:s distribution}, Ihl,." 1;.1SUt"J overheats

IIIk l th.., trunsformunons a' ,lIt' moleculnr 1" l\'I. "."ipl'd " /(r Iilr Ihi.' n;'SVIIWJ('(' systems.
{possible mechanism .fur Alzheimer tfIJubl.:j. all of thl!sl! conducting rU fl IIJI cJf typical
ni.'uM/"f!i.n.:Till;\'l' J,sl.m.f..-rs arc II" , immrdiute vr 1I,Ii.' l'/A'( 'IS. lindllblt' with our
Iht!IJ1l!Ih'ul mechanism.

I:'\TROO UCF.R E

La ora actuala, exista date in Iiterarura de speeial itate care atesta taptul
ca expunerca la cimpurile elccrromagnetice reprezinta un factor de rise
pcntru sanatatc.
Dezvoltutea exponentiala a aplicatiilor radioelectronice, in special
telcfonia mobila si utilitarile domotice, au dctcrminat cresterca continua a
factorilor de rise pentru expunerea protesionala si rezidentiala, avind efeete
sociale nefaste.
Pornind de la datele gasite in literatum, (in special cele care citcaza
rumorile cerebrate ale fanilor teletoniei mobile. cazurile de Alzheimer
prococe, turburari de memorie si ale procesului de invatare, etc.], am

1i6

incercat sa fac em 0 analiza critica a acestora si sa stabilim mecan isme le

posibile de actiune ale mieroundelor, prin diferentierea lizica intre efeciele
termice si cele de rezonanta, asa-numnitele efecre de fereastra ale
microundelor.
Efectele [mediate sau la distanta, cum ar Ii polarizarea membranelor
(distributia sareinilor electrice), incalzirea resuturi lor si transformari la nivel
molecular. in special pentru sisternc le rezonante. (posibil mccanism pcntru
inducerea maladiei Alzheimer). san al proceselor de prol iferare celulara,
factor de rise pentru 0 serie de dercglari nc urodcgcncranve) pot fi
argumentate prin mecan isrnele noatre teoretice privi nd modul de propagate
al MU.

209 pacicnti, utilizarori frecventi de telefonie mobila, cu diferite tumori

cerebra le atipice ( Hardell, Suedia, 1999 2002): tumori intramastoidlene
( Carlo. SUA. 2002 ):

cresrerea efeerulu i analgezicelor, precum morflna, prin actiunea

eimpului electromagnetic in impulsurilor de joasa trecventa (Prato, Western
Ontario Univ.. Lodrn, 1998):

...'t

depresie locomotorie si emotionala (Nikolskaya, St. Univ, Moscow,

1997) cresterea temperarurii in zona cervicala si afecta rea proceselor

cognitive in cazul util izarii mobilclor timp de 20 30 min. (Preece, Bristol
Univ.
, 1998 - 2004 ):

dureri de cap. indusc mccanic de catre MU asupra nervului trigemen,

care inervcaza vasele de singe si rncningele ( Medical Center Boston. 200 I ):

...
t

amnezie, deficiente ale: mernoriei semantice, hipocampul avind numai

un rol temporar in transferul recorelarilor, srocarea lor definitiva tiind lacuta
la nivclul divcrselor arii corticate (cortexul frontal, cortexul temporal si
cortexul parietal), cca mai afectata de entre MU estc conexut temporal
(Eustache & Faure, Manuel de Neuropsycholcgie. Paris, 2002). consecinte
ale rnodificari i pcrmcabilitatii membranare neuronale pcnrru ionii de K
(Henry
Lai,
Washington
Univ..
2006
):
,

Alzheimer precoee : M actioneaza ca un catalizator ( ipoteza noastra)

in producerea peptidului p . Amyloid. JIA. pornind de la prote ina
procursoare amyloid. I'PA si conducind la placa scnil: PS. prin unificarea
fllamentelor de IIA:

Ii7

;\( ECA~I SM E L E

FIZICE ALE

I ~TERA CTI EI

l\lICROUSDELOR

CU SISTEMELE BIOLOGI CE

Depinzind de cnlitatea mediului si in velum limitat, propagarea MU

poate Ii realizata numai prin ghiduri de unde, iar modul de propagare nu
poate Ii decit tranversal magnetic, "TN!" sau transversal electric. "TE".
In cazul tr(msw:rSil/ lIulgllel;c " Tlf ". propagarea undei este deserisa

de ecuatia :
't .

0'1'. , I

ax'
..

..

..

.,

"

+ O'E, I By' + ( \(" - kg") 1'., 0

unde k si k. rc prezinta constantele de propagare pentru undcle neghidate si

undele ghidate,

In cazul transversal d ec/ric" Tl.. propagare.. cirnpului electric se

reduce la componenra sa transversala, E, si ecuatia propagarii este:
.,
.,
.,
.,
.,
.
a'H, I
+ a'H, I il)'" + ( k' . kil Hz = 0

ax'

Daca

K~ =

k' - k -

solutio ambelor ecuatii este :

cind K reprezinta constanta de propagate in planul xO)'. atunci cind k. este

constanta de propag.. rea a ghidului dupa axa Oz jar k, constanta de
propagarea in spatii libere,

In acest caz exista trei posibi litati:

I. k > K. undele sint propagate in ghiduri tarn atcnuare, cu
constanta de propagare ks avind expresia:

si lungimea de unda de propagare, ca si vitcza de propagare in ghid sint mai

mari ca tungimea de unda si viteza de propagare in spatii libere;

li 8

2. k < K iar kg liind egal cu radical dintr-un numar negativ cste

un nurnar nnagmar

"" - j -J K'

,
k'

In acest caz termenul de atenuare devine real si undele se atenueazu

exponential cu distanta, datorira accstui fapt fiind denumite unde
ebanescente, Aceasta arenuare este rapida de ordinul 60 dB pentru 0 distanta
egala cu 0 lungime de unda sau 0 reducere de putere de ordinul 10" . incit
ghidul nu mai permite propagarea undei,
3. k = K si kg = O. propagarea este mila. In acesre condirii din
cxpresia pentru K. K - OJ 1 v = 2 :t\), 1 v se poatc deflni
trecventa de taiere u, = K v 12 IT
In concluzie propagarea este posibila numai in primul caz, cind k > K iar
frecventa de taiere este inferioara fara de frecventa undei propagate.

EFECTELE i\lICROUNDELOR ASUPRA TESUTURILOR

U i\lA ~ E

Tesuturlle biologlce (tesutul muscular. osos, adi pes. singele sail

tibrele nervoasa) se pot cumporta, intr-o prima aproximatie, drept dielectrici
cu pierderi mari, iar modelarea acestei comportari a fost facuta de catre

Fricke.
In general. daca se asimi leaza tesuturi le biologice cu o suspensic de
celule, sferice sail cilindrice, inrr-un mediu diluat, se poate aplica modelul
electric echlvalent pentru tesuturl, mndelul lui Fricke ( tlg. I) constituit
dintr-o capacitate C. reprezcruind contributia rnembranei, 0 rezistenta R,.
corespunzind f~lci intracelulare a mernbranei si 0 rezistenta R. pentru fala
extracelulara membranara.

..

I te

Fig. I. Modelul electric echivalent penrru tesuturi,

modelul lui Fricke ( du pa Murrill . 1997)

1i9

Se ponte demonstrn riguros ca admitanta acestui model. I / Z ponte fi

asimilata cu cea a unui condensator, avind un dielectric cu pierderi, incit
partea reala a acestei admitante va corespunde une i conducrivitati
clectroliticc cu alit mai marc cu cit frccventa cste mai ridicata,
Admitanta liZ a unui astfel de model este:
1/ Z = 1/ r, + j CD C / (I + j r, CD C) = x + j y
Aceasta adrnitanta poate ti asimilata en cea a unui condensaror en
dielectric cu pierderi, adieu:
1/ Z = x + j)' = j CD C Kt = j CD C (K' - j K" )
san:
I / Z CD C K" + j (l) C K'
unde K* es te constanta dicleetriea complexa: K* = K' K". iar K'
re prezinta tracria rezistiva a impedantei dielectricului Z. earacterizind
disiparea de energie prin efect louie si K" factorul de pierdere relativ,
descriind dispersia undelor electrornagnetice in dielectric.
Permitivitatea tesuturllor biologlce, (fig ,2. 3) rellectind polarizarea,

deplasarea sarcinilor, prezinta doi IHl11e1l1 :

termen imagillar. (curbele K'). caracterizind pruprietatile

rezlstlve ale impedantei resuturilor la MU si care determina 0
curba de ahsorhtie in functie de trecventa, deci dislpare de
energle sub forma de caldura ;

UII

UII

terrnen real, (curbele K" ). caractcrizcaza proprietatile

reactive ale impedantei tisulare, dind nasrere la 0 curba de

dispersie, adica reemlsla M de catre tesut, care joaca rolul
unci autene,

La frecventele folosite uzual in diatermie ( IUO - 1000 MHz) se

constata ca tc nnenul de di spersie esie rnascat de termenul de absorbtie,
etectul rennie disirnulind efectul radiativ, care IIU poate Ii lipsit de rise,
Cei doi termeni K' si K" demonstreaza comportamentul tesuturilor
lata de CHF, incit trebuie facuta distinctia intre comportarea tesutului
muscular si al singclui (fig. 2) fata de cea a tesurul ui adipes si osos (Iig. 3).

180

Pentru tcsutul muscular si singe comportarea esre foarte

nscmanatoarc, K' variind dupa dona segmente cvasi - lineare, racordate catre
200 MHz, pe cind K" prezinta un minim aplatizat entre 3000 MHz.
I ' ,.
I

Fig, 2, Curbe cxperimcntale de

absorbtie - K' si de dispersie - K", in
cazul tcsutului muscular si al
singelui,

In cazul tesutului adipes si

osos, (fig, 3) curba de absorbtie, K'
scade rapid pina la 100 MHz. ramine
eonstanta de I. 200 [a 3000 Mllz,
dupa care scade din non, pentru
11M
I I
lrecvente foarte mari. In schimb. It
eurba de dispersie, K" este asemanatoare celei din cazul singetui si al
tesutului muscular.

...

. .....'"
Fig, 3. Curbc de absorbtic
- K' si dispersie - K" in cazul
tesutului adi pes si usus.

..

Efectele netermiee ale MU au lost cereetate in nhimii ani. atit ill vivo,
cit ill situ, pe sisterne eelulare excitablle si pe cord. sau ill vitro pe lien'
sclatlc si percneu , ca si pe cord perfuzat de broasca ( Rana eseulaenra).

181

Rczultatele cxperimentale au condus la concluzia ca MU modulate in

frccventa pot produce:
altcrarea cure ntilor transmcmbranari, in special pcnrru Na" in faza
ascendenta a spik-ului si pentru cr. in perioada retrac tar;
crestcrea potentia lului de actiune compus, PAC. pcntru frecventa
de 41.34 GHz. nu prin efect terrnic, ci prin efect de rezonanta (fig.
4):
cresterea perioadei de latenta a PAC. in vederea refacerii
potentialului de repaus membranae.

I Fig. 4. Efccre le netcr- mice

[I
1II<;11 ' ''.-,,-:r;:f~''';l ale MU (4 1,14 - 4 1.54
I Gllz] asupra am plitudinii
ln
relative a PAC: cresterca
, ,,rOSU Rr

L" "

""

~'"ln

ST l lo4 tJl A liON

....

...

--

11,...".,

maxi- ma a PAC pentru

trecventa de 4 1.34 GHz '
trecventa de rezonanta
(dupa Pakho- mov, 2005).
.

u ,. . . ......
Cit,

01 U

$1t" M

In concluzie. preprietattle reactive ale impedantci tisulare, care sint

rellectate de curha de dlspcrsle, mecanlsm dc rezonanta . dernonstreaza
rccmisia !\IV de catre tesuturi, care joaca rolul unci antene, fenomenul
tiind acelasi indilerent de natura tesutului.

Svau ernis diverse ipoteze privind mecanlsrnele posibile prin care se

instaleaza efectele MU si anurne: MU afecteaza canalelc de Na' si K' ,
activate de Ca", in rnembranele sisremelor excitabile ca si proc esele
cnergetice si AD~- nl mitocondrial; produc modifi cari pe termcn lung in
starea apei, care ar reprezenta receprorul universal al undelur rnilimetrice,
capabil Sa medieze etectele biologice ale MU.
Absorbtia energid MU de eatre 0 anumita tormatiune biologic
depinde nu numai de parametrii ei dielecrrici, dar si de parametrii spatiali
ai respectivei tormat iuni, tcsut, organ sau parte a corpului si anume:

182

I. dimensiunea sistemului comparativ eu lungimea de unda a

radiatiei, deoarece maximul de energiei absorbita se atinge cind

dimensiunea corpului este de ordinul de marime a unei semilungimi
de linda. la frecventa undei clectromagnctice respective. Corpul urnan
reprezinta 0 antena etieienta in banda de trecvenre 70 Mllz - 100
MHz:
2. orienlarea obiectulul in raport ell lun~ imea de unda incidenta,
Maximul de energie nbsorbita se realizeazn eind corpul este oricntat
CII axa sa longitudinala paralel cu componcnta de cimp electric a
undei electromagnerice si perpendicular pe componenta magnetica:
3. lorma ~eomelrica a organulul, Daca sisternul biologic. foarte
heterogen. prezinta interfere curbe cu raze mai mid decit lungimea de
linda a radiatiei incidcnte. se produce focalizarea encrgiei in asanumirele puncte cakle, fapt evidentiar prin termografie in cazul
capului utilizarorilor - in exces - de relefonie mobi le. Pentru frecv enta
de 920 1Hz. lungimea de linda corcspunzatoare este de 32 ern,
valoare comparabile CII diametrul capului uman,
Cercctarile privind efeciele MU si al undd or radar asupru sistemului
nervns central, S~C, all fost efecruate pe animale de lahorator si in cazul
persoanelor expuse profesional (aeroport uri ). prin diverse metode de
investigatie: microscopic electrunica histologic. imunocitoch irnie, biochimie
clinica si examinare psiho-neurologica.
In cazul eereetarUor experlmeutale pe animale de diverse virste,
inclusiv fem ele gestante. supuse unor cimpuri modulate in amplitudine si
frecvcnta, s-a constatat: aparitia cel ulelor nervoase modificate, alteraren
corpilor lamelari si citoseheletali, precum si inducerea schimbarilor
neurogliale reactive. concomitent CII crestcrea proteinelor marker
neurogliale, incompatibile cu viata in cazul foet usilor si a anima lclor de
virsta mica. In cazul animalelor mature. iradiate (; - Kore zilnic, dupa 60 - 90
zile de expunere, modificarile dcveneau ireversibilc. chiar daca actiunca
REN inceta.
In cazul expunerii prulesionale. s-au luat in studiu csantioanc de
aceeasi virsta, en acelasi mod de: viata si preocupari, tara aile: tare, examinate
prin tehnici de neurologic, psihometrie si examen neuropsihiatric,

183

In urma cercetarilor intreprinse, pe Iinga apatie, cefalee, fat igabilitate,

insotita de 0 usoara crestere a frecvcntei neoplasrnclor, in special de prostate.
respectiv cancer de si n si ovarian. sa constatat, in mud total surprinzator,
deoareee 1111 se manifesta clinic, 0 crestere mare a benzii proteice cu punct
lzoelectrlc 4,5 in lichidul cerebrospinal, natura si semnificatia clinica tiind
necunoascuta la ora actuala,

o situatic analoga s-a constatat

in cazul tehnicienilor radar, supusi

unor variatii de fl ux magnetic mari, cu unde eleetromagnetice de inalta
frecvcnta, modulate in impulsuri. care prezentau modificari ale
electrocardiogrumei, prin modifi cari vagotonice in sistemul cardiovascular.
cu perturbari ale sistemului cardiac. presiune sanguina scazuta, astenie in
diverse grade. scaderea capacitatii de concentrate. uncle semne
psihoneurologice ale atectiunii si sehimbari inexpl ieabile, in proteinele
lichidului cere brospi nal,
In plus, trebuie tinut cont de efectele REN asupra proceselor
biochimice intracclulare: acccntuarca biosintczclor organicc. catalizarea cresterca vitezelor reactii lor de hidroliza a peptidelor si a proteinelor,
mecanisme care pol accelera procesele neurodegeneranve,
Studiile cpldcmlologicc efectuate pe populatia expusa rezidential si
profes ional, tinind cont de densitatea tluxului magnetic, au indicat 0
crestere alarmanta a cazuri lor de leuccmic si a tumorilor cerebrale, in
special la copii , iar rnultitudinea surselor de cimpuri electromagnerice
omniprezente, care cunform principiului superpoziriei. va determina un cimp
rezultant de amplitudine mult rnai mare, ridica probleme ingrijoratoarc. prin
diversitatea eazuisticii si ditlcultatea inrerpretarii rez ultatelor, tiind in acelasi
limp 0 provocare continua pcntru comunitarea stiintifica internationala, in
descoperirea unor modalitati eficiente de protcctie a mediului, inclusiv a
omului.

COJkm tk 8 klIiLh:a. r:t..'uILllc::J de M..'<1iI.'ina. Cniw rsillica "l'iru t-.b KtfC"'"\l- Hucur.. ~ti. ld . 07.:!270j ()??
("R1.1i I: l1orlnOJI'pr1siu y.dxxl.I:om
ClIlc'th Ii:- Ri<lliti.'lI. i=....ulu ll'.. til," Mlo"did nll, Uni\'C"Jf;iu1&"1I "Fieu M..iorescu" n l1~ urC'~1 i . IC' I . 0 72 ~70%l)l) .
e-mail: 1I\ l r ina llpno(~ )'ahl "".l . ~l.nl

IS-!

EFECTELE T ELEFO, lEI MOBILE

ASUPRA SISTEMELOR B10LOGICE
Academician Anatelv PAVLENKO

The mobile phone is an emission-reception device with small dimensions. Accun ling to
ifs stamlard. the transmisslo if ejfecllialed within a /"tmge <J/ 453 - //;OO Mil:. The nutiation
olltpUI if variable 01111 maiJJ ~r depends an the communication channel's S/OIWi. as "the mobile
phone Is " 14.' mal" statlon ", Ihls meaning thot as higher is 1/1(,' signal {II Ilk: reccptio place. as
lower is the radiation outpu! ofth m" bile plume.

Tclcfonul mobi l cstc un aparat de cmisic-reccptic de dimcnsiuni reduse.

Un functic de standardul tclcfonului, iransmisia sc rea l izea7.~ intr-un diapazon
de ~53 - 1800 Ml lz.
Putcrea de iradi erc estc 0 marime variabila care depindc in marc m~ sur~
de starca canalului de comunicatie, "tclclonul mobi l cste stalia de buza", adi ~
cu eat este rnai ridicat nivelul semnalului statiei la locul de reecptic, eu auil este
rnai scazut nivclul irnd ierii tcletonului mobi l.
Putcrca max imii sc siluC3za in interva lul O,125 -IW. Tcletoanclc din
standardul MT-~50 sc caractcrizcaza printr-o putcrc mai marc (putcrca
norninala cstc de circa I\V), una mai rcdusa - standardul GSM-900 (0.25W) ~i
cca mai rcdusa - tclefoancl e din standardul GSM- 1800 (0,125\V).
Un con formitatc eu limitele existente tcrnporar admisibile ale nivclului de
iradiere clcctromagnctica, dcnsitatca Iluxului (DF) asupra utilizatorilor
tclefoanclor mobile nu lrcbuie sa dcpaseasca 100 mierowalifem2.
Estc neeesar sa mcntionam ca in natura marimca dcnsiu tii Iluxului cstc
foartc miea constituind doar 1OlSmW/em2.
.
On eonfonnitate eu normelc intcrnationalc, purerca de iradiatic e
telefoanclor mobile este masurata in unita!i SAR. SAR (Specific Absorption
Rate - Rata Spccifi ca .de Absorbtic) cstc cxprimata la 0 unitatc din grcutatca
corpului san [csuiului. In un il.~ ! i intcrnationalc, SAR sc cxprima in wall pc 1 kg
(Wlkg).
u confundati accst indicator cu puterea dc cmisic a tclcfonul ui mobil,
care cste de obicei i ndieal.~ in instruct iuni. I':ina nu dcmult limita superioara a
marimii SA R on Europa era de 2 W/kg. Este genera l acccptata urmatoarca
gradalie a tclcloanclor mobile:
I Capacitate de iradicrc m i ~ - SA R < 0.2 WI1<g
185

2 Capac itate dc iradicrc rcdusa - SA R 0.2 - 0.5 W/kg

3 Capacitate dc iradicrc medic - SAR 0.5 - 1.0 W/kg
-I Capacitate de iradicrc ridicata SA R > I.ll \\I/kg
Estc foartc grcu de schimbat marimca SAR. Sunt ncccsarc cchipamcntc
spccialc ~ i .Jantomc", adica imitatori ai [esuturilor organismului uman. L1 nivel
mondial inca nu cx ista 0 mctodologic unitara de masurarc a SAR, de aceca
datclc cu privirc la accst indicator, masurnt in cadrul cliferito r centre, poate varia
de cstcva ori ,
Cca mai aproapc de adcvar cstc masurarea clensitAli i fl uxului (DF)
iraclierii clcctromagncticc a tclcfonului mobil, calculul capacitatii lui de iradicrc
ee dccurgc din puterca aparatului . umai conducnndu-va dupA accsri indicatori
pUle!i s.~ cvaluati gradul de siguran!A011 mobilulni Dvs.

In cc consta perlcolul telefoanelor mobile asuprs sAIIAIAIU umane?

Ac!iunca oriciirei imdicri clcctrornagneticc sc analizcaza prin prisrna a 2
cfccte:

) Tcrmic
2 Non-termic sau informational.
Efcctul termic
Nu cstc cazul sa cxplicam sensu) accstuia. Putc]i sa-l obscrva]i daca vcti
punc 0 gaina in cuptorul cu microundc, iar peste ccva limp veli scoatc msncarca
gata. Aprox imativ acclasi cfccl il arc ~ i irudicrca produsa de tclcfonul mobi l.
Acest lucru CSIC usor de obscrvat prin vizualizarca computcrizata a campului
electromagnetic.
Trebuic sa mai line!i eont ~ i de Iaptul c.i antcna, cca mai importanui sursa
de iradicrc a telcfonu lui mobil, se ana Ia 0 dislanla
dc 35 ccntimcui de crcicr,

asupra caruia de fapt actioncaza campul electromagnetic. Binclntclcs ea

temperatura anurnitor zone ale crcicrului crcstc, Dupa 0 discutic mai lungil
putcm observa accsi cfect prin crcstcrcn tcmpcraturi i ~i la nivc tul urcch ii,
S-a calculat eA 101 0 valoarc SAR de -I W/kg pc 0 durata de 30 de minute,
temperatura [csutufui unui individ adult sanaros crcsre eu ) grad Celsi us.
Acca ua are un ciCCI nefast asupra iuturor organclor, care vor rcactiona prin
diverse disfune!ionalila!i.
Toste normclc rcfcrit oare 101 iradiereu prin microundc a telc fonului mobi l.
care au fost ~i vor Ii pusc in disculic se bazeaza dear pc cfcctul termlc.
Al l organ, care cstc supus actiunii telcfonului mobil estc cri sta linul
ochiului,
Daloritii indeplinirii de ciitrc accsta a unor limClii toartc importantc, cea
de asigurarc a transpurcntci si cca de acomodarc, eI cstc slab alimentat cu ssngc
~i din accasta cauza cstc mai sensibil ia iradicrca clcctromagnctica, aecst lucru
inllucntand acuitaica vcdcrii,

186

Efcclul infnrmational sau non-tcrmal.

Telefoanele mobile de standard GSM rcalizcaza transfcrul de informatic
prin impulsuri care sunt grupntc in bloeuri (vczi fig. de mai jos). Un bloc cstc
constituit dill 8 impulsuri.
Ficeare ut il izator arc la dispozitic doar unul din cele opt impulsuri. Rcstul
eelor saptc apartin alter abonati care ill acclasi moment pOL sa dcsfa soarc
convorbiri lelefon iee pc frccvcnta data,
Durata unui bloe-GSM constituic -t,616 mi lisceunde (ms) ~i pri n urmarc
frccverua impul surilor tclcfonului mobi l csre de 1/-t.61 6 ms 216,6 Hz sau
rotunjit 217 Hz.
Odat ~ cu generarca ficcaruia al optUIC.1 irnpuls arc toe 0 degajare de
cncrgic proponionala. Da e~ puterca nominata a telelonului mobil conform
instructiunilor cstc eg al ~ eu 2W, aiunci puterca degaj al~ la ficcarc impuls va fi
de 2I8 ~ O. 2 5 W .
Bloeurile impulsurilor dinirc tclcloanclc mobile si slal ia de baza sunt
grupate Oil mull ibJoeuri, constituitc din 26 de rcpctari , Prin urmare, a doua
frecventa care estc ernisa de rclc tonul mobil cste trccvcnta de 2 17f2 ~ 8,35 liZ.
Mai mull ea atet, unelc tipuri de tclefoanc mobile care limclioneaza in
regim de economisire a energiei clcctricc (DTX) sun I capabile sa genercze 0 a
trcia freevenIa. cca de 2 Hz.
Anume on accasra combinatic de radiatii de frccvcntc j oase rczida inca un
pericol al tclcfonici mobi le.
Prob lema este ea trccvcntclc aparatclor de telefonie mobi la amintitc mai
sus eoineid eu frccvcruclc activuatii hioclcctricc naturale. proprii crcicrului
urnan, cnrc se inrcgi strcaza pc cnccfalograma (EEG).
A st fcl, frccvcnta de 21 7 Hz coincide eu asa numitul ritm gamma al
ereierului, 8,35Hz - eu ritrnul alia. iar 2 Hz - eu ritmul della.
Prin urmarc, din af.,ra (din aprop lcrca ncmijlocita) in crcicrul uman sum
transmise scmnalc care sum eapabilc sfl intcractioncze eu activi tatca bioclcctrica
proprie a ereieru lui (de cxemplu prin imermediul rczonan jci) si prin aceasra s.~i
dercglcze functii lc,
Asrfcl de modificari sc pot obscrva pe cnccfalograma ~i clc nu dispar 0
perioad~ Indclungata de li mp dupa tcrminarca convorbi ri i iclcfon icc.
Este foanc important de mcntionat e~ anumc undele alfa sc ana on
l eg~lUr~ dirceta cu activiuuca intclcctualf a individul ui ~ i sc considers e~
retlccta scanarca imaginilor intcrioarc alc constiintci.
Gsndirca abstracta depindc de ritrnul alia. in ti mpul somnului prcdomina
ritrnul delta. iar in starca dc activitatc a omului - unde le gamma. Estc oare rcal
impactul ncgativ al actiunii surselor pulsatile de cnergic asupra organismului
urnan?
Medieii cunose cazuri on care actiunca unci lumini pulsatile cu 0
frccvcnta dc 15 Hz asupra unci pcrsoane care arc 0 forma ascunsa dc cpi lcpsic
conducca la aparitia erizci epiJcplice.

187

Telefonul mohil mai purin de 2 minute pe zi

Ce ali spunc aeum despre obisnuinta unora de a-si pune tclefonul mobilia
eapul patului pc post de dcstcptator. Tclclonul mobil nu ..doarme" noaptca, ei
funciioncaza permanent, ehiar ?i on starca de standbuy sc al1a intr-un regim
pulsati l.
La eererea Norwegian Radiation Protection Board, Institutul national de
"Protcjarca a Victii" (Sucdia), preeum ?i a SINTEF Unimed (Norvegia) a lost
flle uL.~ 0 ccrcciarc asupra 11.000 de utiliza tori de tclefonie mobi la care a
dcmonstrat cfcctul nociv asupra s.~ n ~t~ ! i i .
Studiul a ar~tll l c.~ pcrsoanclc care toloscau cclularul mai purin de 20 de
minute pc zi aeUZl1U 0 stare de disconfort ?i cfccrc seeundare. Problcmclc de
s.~ n ~ late crcsc pe lIl ~ sur~ cc tclefonul cstc util izat mai mult,
o jumatate din abonajii cercctati au declarat c.~ in cazul folosirii
tclefoane lor mobile au sirntit 0 incalzirc neplaeuta on zona capului, on j uru l
urcchii,
Tinerii sunt supusi unui rise si mai marc, Cei care nu au onea 30 de ani
sunt de 3-4 ori mai cxpusi ctcctclor sccundare. Copiii sunt eei rnai sensibil i lala
de radialia de (reevenla inall1i a tclcfonului mobil.
Trebuie sii [incrn eont ea in conditi i de ccranarc (autornobil ul , cladirilc din
bcton armar) dcnsitatca lluxului radiatici clcctrornagncticc cc actioncaza asupra
omului se mare?te de catcva ori.
Simptome le de baza ale cfcctului ncgativ altclefonu lui mobil asuprn slarii
de sanatate sun I urmatoarclc:
I Dureri de cap:
2 Problcme de mcmoric ?i eoneentrare:
3 Slari pcrmancntc de oboscala:
4 Dcprcsii:
5 Durcri si intcpaturi la nivclul oehilor, uscarca ?i lacrimarca:
6 lnrautaurca progrcsiva a vcdcrii:
Labilitatea tensiunii artcriale ?i a pulsului (s-a dcmonstrat e~ du p~ 0
convorbirc cu telefonul mobil, tensiunca a rleria l~ poate s~ creases CU --\0
gradatii).
Ce le mai pcriculoasc consccinte ale radiatici microundclor tclcfoanclor
mobi le sunt tumorilc de la nivclul crcicrului (de obicei pc partea care cstc
cxpusa in convorbirilc tclcfonicc).
Dezvoltarea tumorilor de la nivelul crcicrului cauzate de radiatiilc
elcctromagncticc arc 0 perioada lalcnla de 3- 10 ani. Riseul tumori lor
ncurocpitcl ialc creste de 2 ori. La pcrsoancle care I'U folosit tclefonu l mobi l mai
mu ll de 6 ani trccvcnta dezvoltiirii tumori lor a crescul cu 50%.
Dcsprc potcntia lul pcricol al tclcfoanclor mobile vorbcstc si tcndinta
pcrmancnta de a reduce SA R. Dupa cum am mcntionat mai sus, pana nu dcmull
accst indicator nu trcbuia sa dcpascasca 2 Wlkg.

In urma studiilor ccrcctatorilor sucdczi rcalizatc on standardul TCOO I

188

(accste standardc sunl indicate aproapc pc toatc monitoarcle) marimca SAR a

fost scazuta pana la 0,8 Wlkg, iar accst lucru onscarnna ccva! Nivclul maxim
adrnisibi l al accstui indicator cstc de 100 mcWlcm2.
Cum sa nc protcj am'!
1 La cumpararea unui tclc fon mobil suntcm atcnti la marirnca SAR;
2 Nu lrcbuic sa folosim mobilul dacf accst lucru nu cstc absolut nccesar;
3 AC.1Sa ~i la scrvici u trcbuic sa folosim tclc foanc obisnuitc cu cablu:
.j Sa nu vorbim continuu mai mult de 3-1 minute:
5 Sa folosim mai des serviciile SMS:
6 Copiii nu trebuic s.~ foloseasca telcfoanelc mobile:,
u trebuie s.~ vorbim la mobil in intcriorul masinii , In automobil fo lositi
tclcfon ul mobi l cu antcna cxtcrna pc care s.~ 0 amplasati in ccntru l geometric al
acoperisului;
Cca rnai cticienta protcctie la om actuala rcprezinta gcneratorul torsionic
de protectie bioinformationala TORSER. EI a lost supus tuturor tcstari lor
posibile ale tchnologi ilor cumunicatienalc mobile ~i prin urmarc otera protectic

maxima.

189

OETECTIA EXTRASEI ZORIALA. APLICATII MILITARE

Vasile RUDAN'

This paper refers to one of /!J(! exira sensorial rapabilitles ulthf. human being. with
applicotions ill lite locotization oj J(}Im.~ material targ('/s cliss;mlllalfc ' umk tg'YJlI1ut. o the
surfoce v'-in the air space.

In eele ee urrneazil ne vom axa eu prccadcrc asupra unor aspcctc mai

putin cunoscutc ale pracricii dctcctiei cx trascnzorialc ~i intr-o miisurA mai redusa
pe considcratii tcorcticc, ee pot fi gilsile cu prisosin!iI in litcratura de spccialiuuc,
Ca metoda de invc aigarc, dcicctia cxtrascnzoriala - dupAal!i autori, biodetectia
- cstc delinila drept ansamblul operatiilor efectuate CII mijloace si procedee
specifice biosinergeticii. CIJ implicarea directd a biocdmpurllor vietuitoarelor
('ege/ale. anima/e. umane) in scopul obtinerii de i'!(vrma/iifunctionale. spatiale
si/sau temporale asupra unui fenomen fizic. chimic. biologic. social. Enuntul,
claborat de cercetatorul roman prot: un iv, dr, Alcxandru Marula. acopers in mod
sa ti s ta ~ l or plajcle tcorctica ~i aplicativa a dctcc tici cxtrascnzorialc,
In opozitic eu uncle opini i exprimate de autori ee se straduicsc sa
acrcdi tezc ideea carnctcrului paranormal al biodctcctici, fenomenul ca atarc cste
unu l normal, specific orgunismclor biologicc, Pc tcrna supcrsirmurilor din
regncle animal ~ i vegetal exisla lucrari stiinti ficc eonsistente si convingatoarc, in
masura sa atraga atentia ~i nsupra unor abililii!i psihicc mai putin cunoscutc,
afl atc in stare latcnta in subconsticmul uman, De cxcmplu, unul dintre campionii
nccontcstati ai dctcctici cxtrascnzorialc animate - porumbclul comun - cste

capabil sa local izczc de Ia mii de kilornctri distanta euibul ~i pancncrul-pcrcchc,

incl usiv in situatii in care cstc transportat la loeul clibcrarii intr-o ell~a lipsitii de
vizibiliiatc asupra mcdiului lnconjuriuor. Porumbclul pcrccpc totodata, vibratii
clcctromagncticc eu frecvcntc de 200 de ori mai joasc cornparativ eu omul,
avand capaciiarca s.~ dctcciczc tununi ~i sci 'me atlate in curs de fo rmate la
distaruc considerabilc: iar Il uturii-monarh din pMurile de pin din Mcx ic,
m igre'Il"~ in ficcarc an catre nord-vcstul SUA , slrAbAt:ind in zbor 0 disI.1 n,,~ de
peste 3600 km, dupil care sc reprodue ~ i mor, iar desccndcrui i accstora sc intore
in Mcxic urmand acclasi trascu ~i deseind pc acciasi arbori pe care au lrail
predeeesorii lor. De rct inut si tapiul ca in urrna cu 6000 de ani chinezii Ioloscau
animale drept bioindicatori pentru detcrminnrca lactorilor gcodinamici
suseepti bili produccrii unor seisrnc dcvastatoarc. Excmplc de acest gen sunl

190

numcroase in lumea animilia. Aparcntul cxotism al unui utarc supcrsim] la

nivclul speeiei umanc rczida din faptul cit ilbi litiili le cxtrascnzorialc ale omului
nu sc man ifcsta in mod spontan, ex island doar in stare latentii la indivizi
ncafcctari de tare psihofi ziologicc severe congcn italc sau dobanditc pc parcursul
victii, Meeanismul biologic uman al dctcctici extrasenzoriale ponte Ii activat,
scnsibil izal ~i cultivat prin antrcnamcntc spccialc, pcmru apticajii bine
determinate ale activitatilor
umanc, Ratcuri in local izarca tintclor
invizi bilc sum

inrcgisrratc indcobsrc de "gen era l i~ti " eu spccia lizari cxrrascnzorialc multiple,
ins.~ insulieient consolidate din punet de vedcrc tcorctic ~i practic,
Sub raponul proccsari i subconstientc a darclor ~i vitczci de propagate a
impul sului tclcpatic, biodctcctia ponte Ii inclusa in aria paradoxurilor fi ziei i
cuanricc, avand cnun] contradictoriu dar demonstrabil , totodata, Un operator psi
corcspunzator anircnat poate detccta cvasi-instnntancu ~ i [inte din spatiul

cosmic. allate la rn ilioanc de ki lomelri departure. In actul detcctici

cxtrascnzoriale subccnst ientul operatorului cxtrascnzitiv cste capabil sa
cfectucze intr-o tractiunc de secunda mii de operatii comparat ive, nccesarc
dccelari i [intci dintr-un nurnar pructic ncl imitat de forme ~i de structuri fizice ~i
compozi jii chimice ale materici. Capacitatea fcnornenala a subconsticntului
uman de procesare a datclor este dcaltfcl bine cunoscuta de psi hologi, biologi,
neuropsihiatri. S-a dcrnonstrat, pc calca eercetiirii cxpcrimcntalc, eii in mod
consticnt ercierul omului poatc prcluera panii 1.1 30-32 unitiili de informatic pc
secunda (biti), in tirnp ee 1.1 nivcl subconsticm randamcntul crcstc - in func tic de
panicularita] ] individuale - pana la 23 milioane de unitali de inlormatic in
acccasi unitntc de timp.
Existcrua vitczclor superluminice .J nstanrancc'' a fost dcmonstrnra din
punct de vcdcrc ~ti i ulifie in anul 1980 de cunoscutul fi zician fran ccz Alain
Aspect, eu prilejul unor cxpcrimcmc rcpcmbilc prin care a dovcdii viabi litatca
paradoxulu i E.P.R., cnuntat de eelebrii fiz ieieni Einstein, Podolski ~i Roscn.
Potrivi t legilor lizieii cuantice, un atom cxcitat energetic rcvinc 1.1 starea ini!ialii
clibcrand surplusul de energie sub forma unci pereehi de 101Oni. Crcati in
acccasi matricc cncrgerica, p roprie t.~! i le fi zicc ale eelor doi fotoni nu sunl
indcpcndcntc, ei obligatoriu corelate pcntru totdeauna, indiferent de distanta la
care sc aIM la un momentdat unul fa~~ de cclalalt. Folosind eele mai modcrnc
tehniei de investigate bazatc pc lascri, Alain Aspect a dovedit cxistcntn acestui
fcnomcn .Jmposibil" prin intermediul a doi fotoni-pcrcchc, rezul tati dinrr-un

.11om de calciu, In si tuatia in care unuia dintre Ioroni i sc schimba polariuuea,

instantaneu sc modifi es ~i polaritatea tctcnului perecbe, chiar ~i in situatia in
care acosta se ana in acel momcnt 1.1 dist,IOI;' astronomicit fa la dc ..Iralclc silu
gcaman". Cu altc cuvintc. IOlonii corclali rczult"li din ll ccla~i atom comunica
inlre ei "telepat ie", eu vitezii superluminieil.
Or, S-il descoperil eil ~ i organismele biologiee emi t fOloni, posibil ~i fotoni
eorelali . -In aeeSl scns stau marturie eercetiirile echipei eondusc de Mitsuo
Himmiltsu de la Laboratorul Celllmi de Cercclare din cadrul Hamamatsu

191

Photon ics, confirmatc ~i de Fritz-A lbert Popp, expert rnondial in fcnomcnc de

lurninozitatc biologic;; de la Institutul International de Biofi zica din Gcrmania.
Fotonii cmisi dc organ ismc vii sunt toiodata punatori dc informati i rcferitoarc la
paramctri functionali ai organismului biologic cmitator, Prin urmarc, principiilc
biofizi cc alc dctcctici extrasenzoriale tind a se suuctura pc un csafodaj ~l i i n li lic
pertinent ~i dcmonstrabil din punct de vcderc practic.

In sfcra aplicatiilor civi le ale biodctcctici pcrsisu convingcrca e;;

opcratorii cxtmscnzitivi pot localiza lime cxclusiv pc dircctic frontal n, operatic
in care clemcntul determinant ar fi "eel de-a I trcilca ochi" - noiiunc isoterieA
insufi cicnt argumcruara din punct de vcdcre stiinti fic. La linele ani lor '60, in
timp ee antrcnam 0 gmpn de subiccti uman i cxtrascnzitivi , am constatat eA
disponibilitatilc cxuascnzoriale subconsticntc ale omului permit IOC.1Iiz.1rea
omnidircctionatn a !inlelor marcriale sau a eelor de naturn energetics. (Urm eaz,~
dcmonstrsctic practica.)
Posibi litatca practicarii biodctectici ornn idirectionalc ar putea prctigura 0
ipoteza intercsanta. Sc pare ca, pc parcursul dctcctici ~ i locatizarii
omnidirectionalc a [intclor, operatorii psi accescza primul nivel al fcnomcnului
dccerporalizilri i, cunoscut in psihologia subti la drcpt psiho-s oma, caractcrizat
indcosebi prin pcrccptic vizuala rncntala ornnidircctionala. Sub raport biofizi c,
accasta proccdura de local izarc cstc lntrucfuva ascrnanatoarc cu principiul fiz ic
al radiolocatici.

Intrucat mccanismul biofi zic al dctcc tici cxtrascnzorialc inca nu a lost

e1ueidat in intrcgimc, in accst sensibil domeniu de fronticra se inrcgistrcaza atal
pcrformantc cxccptionalc cc sfidc.1Za legile lizicii nciualc, c;it ~ i csccuri
rasunatoarc cauzatc, in primul rand, dc nccunoastcrca de catrc opcratori , a
factorilor biologici ~ i de mediu ec influcntcaza prccizia localizarii [imclor. In
accst scns, rclcvanta CSIC ~i inllucnta rnagnctosfcrci solare asupra .Jmagini i''
cnergeticc a tintclor subtcranc dctccrabila la supraf ata solului. In cursul unui
interval de 2-1 dc ore, .Jmaginca" energetics gcncrata de [into subtcranc
.migrcaza" in plan orizontat in fu ncuc dc pozitia soarclui pc boha ccrcasca,
dcscriind un arc de cere, eu cxtcnsic carrc sud. Ex isln catcva intervale de timp,
binccunoscutc de operatorii cxirasenzitivi profesionisti, in care [inta subterana ~i
"imag inea" sa cncrgetica deleclllbiin cxtrnscnzorial, sc aon pe acclcasi
coordonate vertiea le. Dupn un stagiu corcspunzator de antrcnamcntc,
subeonsticntul opcratorilor psi opercaza cvasi-instaruancu corccriilc ncccsarc
local izarii corccte a lintclor caulalc. Din punct dc vcdere statistic, in biodetec tie
exists un numlir dc aproximativ 20 de factori cc pot inlluenta negativ acurutctca
dctcrrninarilor extrusenzorialc.

192

RIRLJOGRA FI F.
I. Miirula, AI., Nastasc, I.G., Biosinergetica , Ed. Conphis, 2003.
2. Constantin, Dumitru, lme/il:ellla materie), Ed. Tcora, 1992.
3. Mamulas, loan, Consideraiii (ISUp m conceptelor de bioenergie $i
bioellergetictJ. I.uerarc prezcntata in cadrul Scsiunii anualc de comunicari
~t ii n !i fiee eu participate intrenationala Strategii XXI2006, organi zata de
Un ivcrsitatca Nationala de Apiircre "Carol I".
-I. Arghircscu, Marius, Proprieuuile de convector energetic ale
organismului subiectilor psihokinetici. Lucrarc prezenlatii in cadrul Sesiunii
annale de comunicari ~li i n l iliee cu participate intrenaliona la Strategii XXI2006,
organiwta de Univcrsitatea Nalionala de Aparere "Carol I".
5. Birgaoanu, Eugcn, Stiiri/e creierului. I/o/ism. Stlmulare alternative.
Lucrarc prelentata in cadrul Scsiunii anualc de eornunicari ~l i i n l i liee cu
participate intrcnalionala Strategii XXI2006, organil llla de Universitatea
Nationala de Apiircrc "Carol I".
6. Rudan, Vasi le, Supersimntri. Rev, Independent nr. -1912006: 50/2006:
51/2006.
7. Rudan, Vasile, Dincolo de imposibil. Rev. Independent nr. 55/2006.
8. Rudan, Vasile. Localizarea lime/or strategice prin mijloace
cxtrasenzorlale. Lucrarc prczcntata in cadrul Sesiunii anualc de comunicari
stiinti flcc eu participarc intrcnationala Strategii XX12007, organizata de
Univcrsitatca Nationala de Aparcrc "Carol I".

('.:t\:'Io"lll;N ink l"'.1o,.1lWli

kkp.3l ic('.

Jin...ctor .11 (\'tlln1lui ~k

( \\.....'W .l:\'IIl1ulbio.so.ro)

193

Ctn,:,, Liri

lIi(l(l)(,fg.:liu .

lIu.:wq:li,

CAI\IPURJLE DE TORSJUNE - "CARAl\IJ ZJLE"

LA RAZA LUl\1JJ
Alexandre RUSASOV

The tbeory vfp hysin tl .,'an ",m preceded rllt! theo ry of the: / () r$i IJ1J interuvtivns. Upon Iris
time. Newto USt, 1 ,1,, term "ether ", dc'li",,,)! 1/ us HIt ('/(1..:\1;( ' medium Irh,'1\.' II( '/ ;Wlll' theforces ot '
ultradic.m between bodies. The uncient treaties, Vl!das {around 4000 b. C.). nlt!lIthm fir.: l!XiSIl!nn:
~r 1I primary' super-metter Jrum lI'hich till is born und III whkh all return. WI.- ("(In see a
n ,rrf?spcJlk/l?".r e between these concepts. 11re churucteristics of \',h'UUm determine its self-

This m..~ f;um n Ul not be noticed as th.. ~'UTII 0/ ,hI.' /NJil i\\' churges
is rt.lUu! M th sum vI /hI! neg"I"' )! d wrgf!J. wkJ Iv the If!/i Tutti/ian ~r elements co rresponds u

H;n:p,,' n.m l i ,m . flS it is closed.

ri~hl rotation. and 'heir rest

mass is l'qual Iv zov.

Teoria vidului fi zic a fosl cca care a preccdat teoria intcractiunilor de

torsiune, La vremea sa, Newton a folosit termenul de eter de tinindu-l ca un mediu
elastic ill care ac!ioneazii fortelc de atractic dintre corpuri,
On anticele "Vede" (din anul 4000 o.e.n.) se vorbea despre existenta unci
paramateri i prima", din care se naste totul ~ i ill care se intoarce torul, Putem sesiza
o corespondenta intrc accste conceptc.
Proprietatile mediului de vacuum determina 0 autocompensarea acestuia, el
liind lnchis, Acest mediu nil poate f observat intrucat suma sareinilor pozirive este
ega la cu suma celor negative. iar rotatiei de stanga a elemenrelor ii corespunde una
de: dreapta, iar masa lor in stan: de repaos este t:gaUi ell zero.
Acest fenomen nu sc lI1anifeslii prin prisma unui observator al materici tizicc,
Totusi acest mediu are 0 dcnsitatc extrnordinara. accasta tiind de ordinul a 1095.
Cercerarile asupra vacuurnului au ardtal crt in interiorul acestuia decurg procese de
autocreatie a materiel. Aceste procese, cum ar f ca " de nicaieri" apar clectronii ~i
pozitronii, nu pot Ii expl icate de fi zica c1asicfl.
Aceste particule ale substantei exista pentru foarte scurr timp, se unesc ~i
dispar in aeclasi puncl al mediului unde 'Ill aparut. Aceastii apatitic ~i disparitie a
materiei ne lhi dreptul s,i spunern d l un asemenea mediu cxiSt{l. acestea fi ind tocmai
intcractiunilc despre care se spunca in "Vcdc",
Vacuumul este acel rncdiu primar din care se naste 10lUi ~ i in care se inloarce
tolU!. "Anull1c vacuull1ul reprezint,; acel mediu prill1ar care nUcontine substanla
propric". Acesta esle 0 materic care 1111 are grculatc on slare de rcpaos.

19-1

On lucrarile teoreticianului rus Ghenadiy Sipov a Il,st aratat lin sistem de J

ccuatii prin care. ca ~i in teoria lui Newton. se poate dcscrie exact orice rniscare din
punct de vedere analitic,
P roprietatile campurilor de lorsiune
I S~ lom,~aza in jurul uoui obieet in rutatie ~i repr~z i nta totalitatea

micromrbionului spatiului. Intruc:it substanta consta din alomi ~i molecule.

iar atornii ~i rnoleculele au propri ul lor spin. in momcntul rouri i, substanta
are inrotdeauna rotatie rorsionica (RT).
2 Un grop CII greutate on miscarea de rotatie are de asemcnea RT.
Exista RT staticla $i unduitoare. Peate apan:a datoriUi unei anumite geometrii
a spatiului, 0 alta sllrsa de RT este reprezentata de c;impuri l~
electromagneticc.
J l.egarura cu vacuurnul, Componenta vacuumului - foton ul, contine
doua pachctc inclare care se rotesc in directii opuse (spinul stang ~i eel
drept), lnitia l acestia se compensenzs ~ i mornentul total al mi~ciirii de rotatie
este egal ell zero. din aceasta cauza vaeuumul nu se manit~sta nicicum.
Mediul de raspandire a sarcinilor de torsiune coste vacuumul lizic.
4 Proprietatile magnetu lui, Sarcinile de torsi une de acclasi sens (eel
al di r~clid de retire) se atrag, de sensuri opuse - se resping,
5 Proprietatile mcmoriei. Obiecrul crecaza in spatiu (in vacuum) 0
polarizare spinalll tabila care ramane in spatiu ~i dllp" elirninarea obiectului

propn u-zis.
6 Viteza de riisp:indire cstc practic de ordinul clipei, din orice punct
al Universului p:ina in orice punet al acestuia,
7 Acest cnmp are propri~ta,i de natura inlc,rma,ionala. el nil transmite
energie. ci informatie, C:impllrilc de torsiune sunt baza C:implilui
lnformational al Universului.
8 Energia, ca ~i consecintii secundarii a modificari lor camplilui de
torsiune, Modi fi carile de la nivelul campurilor de torsiune sunt insotite de
modificarea caracteristicilor fizice ale substante i, de d~ll aj a r~a energiei,
9 R:ispiindirca prin intcrmediul mediu lui lizic. Intrucfit RT nil sufera
pierderi energetice, ea nil scade la trecerea prin diferite medii fizice,
10 Omul poate Sa perceapa ~i sa transforme campurile de torsiune.
G:indul este de natum torsionara.
I I Cnmpurile de torsiune nu sunt limitate on timp. Semnalele
torsionarc de la un obiect pol fi reccptionate in trecutul. prezenlul ~i viitorul
obiectlli lli .

195

Oi lllpurilc de torslune prln prl sma blofi1icll

Cam' H. Hcrz cu

sutii de ani ill urma a obtinut experimental undc

electromagnetice artiticiale, aceasta a eonstituit 0 revelarie nu numui pentru ~tiin{a
~ i tehnica, ci a dat nastere unci situatii principial noi in mediul inconjurator al
Pamiinlul ui,
Drept marmrie srau descoperirile contemporane ~ i tehnologi ile din domeniul
c:impurilor fi zice fine. care nc permit sa privim cu al{i ochi lucrurile care sunI
foarte obisnuite ~i cornune pentru noi, soar parea.
Astfe l, cercetarile efectuate in SUA ~i Suedia au scos la ivca lii faptu l ca
c:impurilc elcctromagnetice create de sistemele electronice. care sunt de sure de ori
mai slabe decar campul natural al Piitmintului. prezinlii pericol pentru saniitale,
(Intensitatea ciimpului electrostatic in zona monitorn lui constitute 1-10 \VIm,
inductia magnerica csre de 0, 1-10 mGs, ceca ce e cu mult mai putin decal fonul
natural al Pam:intului (care e de 140 \VIm si respectiv de circa 400 mGs).
Printre altelc, radiatiile clectromagncticc din zonele din apropierea
televizoarelor, a rndiotelefoanelor ~ i a altor aparate electrocasnice au aceleasi
0

valori).

Accste dcscoperiri ne permit sa intelegem mai bine natura lumii

inconjuriiloare ~i in particular Yom discuta despre imcractiunea dintre lluctuatiile
electromagnetice ale diferitelor aparate si structura omului.
Srructura omului. din punct de vedere biologic. reprezinta totalitatea
nenumarutelor contururi de tluctuatie. lnima, plam,ini!, stomaeul etc, Si tuate
organele interne funetioneaza pe propriile lor freevente. (In total au fost descoperite
in organismuluman circa 300 de ritmuri zilnice).
Pomind de la accaSla premiza putem spune c:i procesele de tluctuatie, din
care lac parte ~i radiatiile magnetice ~i electromagnetice, constiruie ~i stau la haw
lumi i noastre,
Ce spun onsii fizicienii despre acest lucru? In prezent in prim-planul ~ti in!ci
acruale stau teoriile particulelor elementare: (..Teoria vacuumului fizic"...Tcoria
csmpurilor de torsiune". ..Teoria microlcptonica a campul ui", etc). Acensta este
teoria prin care savanri i lncearca sii explice geneza tuturor lucrurilor din lume,
Ultima si cea mai avansata realizare reprezinta formula ..vidului fiz ic" care
caracrerizeaz; ~i descrie golul distorsionat ~i spatiul spiralat, Teoria exam inata
descrie nastereu din vacuum nu numai a particulelor elementare, ci ~i a unor obiecre
tizice mai complexe (Ielcportarea).
Cc cx plica Icoria c3lllpurilor dc lorsiullc'!

Pomind de I:, ipolCzelc de baz:i alc acestci Icorii putem spune ca fi ecami
paramerm independent al particuldur demcnlare oi corespundc un c8mp
independent.

196

Analiznnd un parametru independent cum este spinul, echivalentul cuantic al

momentului de rotalie unghiular, .reiese" di spinul sau rotirea pe nivcl
macroscopic d5 nastere unui camp material propriu, care asigura interactiunea
dintre obiecrele care aU spin S:1lI rotntie.
Aceste cercetari ale campuri lor de torsiune au fost motivare de nenumaratele
tenomene observate de divers] savanti in urma unor experimente tlzice, pe
parcursul unui interval indelungat de limp ~i care nu se incadrau in legitalile
cunoseure ale lizicii clasice, precum ~i capacit:'!ile tizice ale oamenilor care pot
reproduce constant. dupa propria vointa. abilitati neobisnuitc.
Campurile de torsiune nefiind nicidecum 0 abstractie teoretica care expliea
aceste lenomene, ex istenta lor a fost demonstrata experimental.
Exist5 generatoare de campuri de torsiune, instalatii electrice, tolosirea
carora nc permite sa modi ficarn proprietatile obiectelor materialc, de exernplu ale
lichidelor, metalelor ~i al iajelor.

direciie de marc perspecriva a acestor tehnologii reprezinta cautarea

mincreurilor utile. etc. On afara de aceasia sunt elaborate mijloace de protec tie
impolriva diverselor tipuri de radiatii,
Explicsnd natura campurilor de torsiune, savantii au njuns la concluzia cii in
functie de dircC\ia de ronn ie exista c,impuri de torsiune de dreapta ~ i de stanga,
Ei au mai demonstrat ca cfimpurilc de dreapta sunt benefice pentru om.
ombunatatesc fl uiditatea nnuror mediilor, cresc conductibilitatea membranelor
celulare, iar prin crcsterea Iluidilalii se reduce posibilitatea aparitiei chengurilor de
sange, are loc 0 imbun5tatirc a proceselor metabolice, se amelioreaza homeostaza
genernla a omului etc,
Mai mult decat atnt, frecventele pot Ii seleetate astfel incat acestea s5 nu
actioneze asupra intrcgului organism. ci numai asupra unor orgnne separate, cu
efccte tcrapcutice.
La randul lor, cnmpuri le de stonga au 0 intl uen!a nociva asupra omului, Ceea
cc este interesant de fapt este ca tocmai cfimpurilc de torsiune de stanga predomi na
lIadi nu in toate, atunci in majoritatea aparatelor electronice.
Ultimele cercetari din domcniul vacuumului lizic ~i al campurilor de torsiune
au ariilat ca ~i componenta de rorsiune a campului electromagnetic arc un etect
negativ asupra organismului uman, ea reprezentand 0 superpozitie foane complexa
a c:impurilor de torsiune de dreapta ~ i de stanga, care apar impulsiv atunci cnnd
funclioneaza echiparncntele electrornagnetice,
Mai mult deent atBI ea nu poate Ii ~cranat5 pri n m~lode traditionale, ontrucBt
aceasta superpozilie arc 0 radialie mai complexa decDI cea ekctromagnetica.
ACCSlc componente au un efeci exlrcm de ncgativ asupra slruelurii energelicoinlonnalionale
a li intei Umane.
In prezcnt a fust elaborata 0 inlreaga direclie in domeniul protL'Cliei ~ i
nc:utrali7.arii a mdia!iilorelcctrornagnetice.

197

Campuri de torslune ~i protectla hlolnfnrmaticnala TORSER

Echipamentele clcctronicc, on momentul functionarii, crecuza 0 supcrpozitie
toarte complexa de radia!ii elecrromagnetice care are 0 lonna de raspsndire
spatialo-dimensionala. ' cnlru localizarea unci asemenea surse este necesara crearea
unui contur de velum sau a unci retele in jurul sursei,
Acest lucru se realizea7"" prin amplasarea pe corpul 'au on apropiere sursei a
unor cchiparnente locale. Cond acesr echipament oncepe sii intcractionezc. se
formeaza 0 retea de forma unci spiralc care acopera, c" un scut de forla. sursa de
radiatie ncg"tiva.
Complcxul componcntclor de iradiere negativa, nimcrind in accasta retea, i~i
schimba orientarea, supunandu-se legilor sistemei de for!a de forma unci spirale
tridimensionale suu retelei,
Sistemul emitatorului c"patii 0 forma sferica care rcoricnteazi in cclc din
urma totalitatca forme lor de radiatie (electrumagnetice, de torsiune, microleptonice,
etc.) care provin dintr-o sursa concreta de iradiere (a monitorului ~i a
microprocesoru lui, a televizorului, a radiotelefonul ui, etc.)
La anumiti parametri de setare a acestei rejele de protecrie este posibi!a
transformarea campului de torsiune de stangu in camp de rorsiune de dreapta. In
accst rei arc loc localizarca si neutralizarea radialici negative, Dupa acest principiu
func{i(!ncaza sisteme de protectie energo-informationala.
In "f.1rii de aceasta mai existii 0 intlucnpi negativii care are un impact asupra
structurii energo-informationale a omului , a~a-zisa psi-actiune. mai exact campurile
de psi-actiune (desi ~ i acelea sunt hologrnme a caror reteaua poate Ii ca lculatorul).
Aceasta cste kgala de supracxcitarea cu informntie-energie negativa primita
de la ecranele moniroarelor, televizoarelor intr-un contur inchis nemanifestat. Drept
exemplu pot servi jocurile de ca lculator agresive,
La Or:1 actualfi, generatorul TORSER reprezinta singura protectie ba:!"ta pe
principiul functiei de reflexie dimensionale a numeroase campuri de forta
gcometrice cxpluatationalc care crecaza un complex rczistent de elibcrnre a
c5mpului de efeciele negative.
Oblectul cerceliirii - arrne pe baza cs mpurilo r de torsiune
Program de cercetare:
I Actiunea medico-biologics de la distan!a asupra trupelor ~i a
populatiei prin intermediul iradiatiilor torsionare.
2 Aetiunea psiho-lilica de la diSlan!a asupra rrupelor ~i a
populatiei prin intcnnediul iradiatiilor torsionare.
J Protectia bioenergoinformationala a armatei ~i a populatiei
de efectele de torsiune,

198

Aceste radi:.tii nu se dirninucazfi la disl:mla. cu ajutorul lor se ponte transmite

selectiv informatia oricarei persoane sau acea pclSoana poate Ii ucisa.
Dupa piircrca directoru lui Centrului ~t i inl ilic al Vidului Fizic din Rusia.
ucademicianul RAEN G.~ipov. materia se naste ontr-udevar din nimic ~i onrradevar cu aj utorul informntiei.
Nurnai informatia exiSla on csmpul de torsiune, Campul de torsiune al
Univcrsului trebuie sa aiba ncaparat 0 inr-jurire ~ i asupra subconsticntului colcctiv,
care detenninil in linal procesele soeiale ~i transformarile care au loe pe planera
noasrra.
lstoria stiintei ne arala convingator ca abordarile vechi opun intotdeauna 0
rezislcnta disperata noilor tcorii ~i dcscopcriri. De exemplu H.Herz. crearorul
generatcrului tluctuatiilor electromagnetice nega posibilitatea tolosirii undelor
electromagnetice pentru transmiterea info rmatiei . N.Borr. propunand modelul
cuantic al ntomului se ondoia de posibil itatea dezagregari i acestuia.
Din aceasta cauza noi intelegearn ea rezistenta din partea mediului academic
vechi nu ne-ar Ii permis sa ne des fii~ uriim activitatea, daca am Ii incertal s:i lucram
in cad~u l acestor institutii ~ i. de aceea, am gasit cai ocolitoare.
In 19H7 am reusit, primind rezolutia lui KRojkov. sa trecem la organizarea
unei directii de cercetari speciale. Am onceput sa experimentam cu dmpul de
torsiune general de corpurile in rotatie. Unitatca csmpul ui de torsiune - spinu l.
reprezinta moment de rutaiie.
Am rernarcat urmatoarclc proprieta]] ale csmpului de torsiune:
I nu cste diminuat de dislanta ~i mediu: se rasp:in de ~le

mstantaneu
In spapu:
2 elementele omonime din csrnpul de torsiune se atrag, cele

opuse se resping:
3 spinul inlluenleaza all spin:
4 campul are efectul de memorie spinala.
Dar eel rnai important este fapiul cii campul de torsiune poate sa actioneze
asupra obieetelor materiale lara sehimb de energiel
Campurile de rorsluue - saleU!ii oemljloei!i al radlatlilor elcctromagnetk e

C:impurile de torsiune (spinale. axiale, formale) rcprezinta perturbari de

vacuum. Teate corpurile materiale ale lumii vii c:il ~i a celei ncinsulletite pol
genera aceste c:impuri. insa in conditii obisnuite aceste csmpuri sunt thane slabe si
de accea aproape c.i nu se mani fests.
Totusi, CII ajutorul anumitor corpuri sau echipamente de 0 anumil:i lonna
geometrica, capabile sa defonneze geometria plata a vacuumului fi zic, pot Ii
generate cfimpuri de torsiune de marc intcnsitate, care pol Ii inrcgistratc cu ajutorul
unor <:chipamente de laboralor sau imlicatori.
Lucrarile savanl ilor ru~i rd critoare la U1ilizarea unor noi tipuri de energie
sunl cele mai promililloare. [nergi a poale Ii extT:lsa direct din spatiu. iar rezervele

199

acesteia sunt nelimitate. Nu mai e nevoie de swtii atomice, linii de transmisie

electrica, petrol, gaz, Deja ~xisla echipamente termice a caror randament este de
150"10,
Cum ramane eu legea pastrllrii energiei?
Aceasu lege este :ldevi,r:lta donr in anumite privinte, de exernpl u in cazul
inreractiunii corpurilor materiale. Campurile de torsiune insa ac!iOne:ll a asupra
obiectclor rnateriale wra transmitere de energie. Si aeeasta nu e ticnune, esre
realitate,

Lumea energid psihice a omeniri i este bazata pe campurile de timp-spatiu,

pe care ernul de ~ l i i n la le numeste de torsiune, Aceste cfimpuri pastlC:lla infonnatia
despre lurne, in ele se tixe:l7.a gsndurile lk cilmi um.
Baza substantei, pe care 0 numim de obicei sutletul omului, reprezinra
tocmai nceste c:impuri de torsiune, care sunt unite dups modelui retelelor de
calculatoare ~i formeaza un Spatiu Informational Cumun (SICj, ceva de genul unei
banci cosmice de date. Centrul de conducere al SIC cste Ratiunca Suprema. sau
Dumnezeu,

Conform surselor rel igioase entice, civilizatii le anterioare (atlantii] erau

concctati 1:1 aceasta retea. Copiii atlantilor nu trebniau, ca cci ai oameni lor, sa
invete $li vorbeasca, sa sene, Sa citeasca, Odat4i apanl!i pe lume ei detineau deja un
set de cun u~l inte ~i ~I"dU conectati la ratiunea Universului,
Cum sustinea fil usoful Spinoza: .este pusibil dear ceca cc se realizeazf ~ i se
realizeaza doar ceea ee e posibi l", iar in Stanra Scriptura scrie: .. Nil exista nimic
tainic, ce nu ar putea fi aflat".
Aceasta a metll umul de ~I i in ta rus G.$ipuv. Teoria lui despre vacuumullizic
a condus la cea mai mare descoperire a secolului XX. cnmpurile de torsiune una
din proprieratile carora reprezinta posibilitatca transmiterii instantanee a informatici
fara pierderi de energie, indiferent de dist:lntil.
De asemenea, pe baza csmpuri lor de torsiune au fost elaborate generatoarele
de tursiune lip TORSER cele mai cficicntc sisteme de protectie bioinformationala
ornpotriva di feritelor tipuri de radiatii,

200

011 COLO DE C UN O A ~TE RE

SOCIETATE A CU

.IN DRUM UI, CATRE

- 0
OA ~TElm

Lucian STAN'

The n(' W world i see n in tenns of knuwleclg(,baJ(c/ soctety, knowledge-creoting

orgamzations ami kvwh'c lge-,Ir;w,:n people. It, (I .. ChM .~ " of information, i,kYIS. p,.jncipl<:s, in
a n >\'Ol lIIivl1ary nt'o/In ami I('(hno/ugy. is lhe present ,In)' jX'I'S()11 capable of it/(,'ntijying {his
knowledge and integrating it in his day-by-day, professiona! and personal life! The pope,.
tries to giv e the reader the eo nsciucness that the humanity crosses pro/ OIl/III change." and ;OS
living' this "" ')" tnomen: a new knuwlt:clgc that can solve must tif nul a/I) of tire present anti
future problems. and must 0/ all. lo .mg;:ej'/ wlu.'n: this ne w knvwlcc/gc can be ..taken from ".

I'ARTF.A J. C lIiOASTF.RF.A SI SOCIF.TATF.A C

J. Teoria

( ~i

OASTF.RII

practica) cunnastcrii

Conccptul de cunoastcrc, ale carui conouuii sunt, de mu ltc ori , prca

problcrnaticc ~i eomplexe, rcprezinta clerncntul de studiu al multor tcorii d ar
de fin ite, dar ~i al multor conuovcrsc, aduee in discuti i 0 sumeden ie de tcorii ~i
aspcctc ale leoriei cunoastcrii (tcorii - leoria imcrnulista, cxtcrnalista: iipuri de
cunoastcrc - cunoastcrca ~ti in ! i Ilea. nc/mijlociu, a cxistcntci obicctclor
cunoastcrii, a scman uc ii cuvintclor: perspective - cunoastc rca ca proccs, ca

rczultat; anunomii ~i ncsolutionjtri - justificarca dcontologica. cunoasterca

mentalii vs. cunoastcrca practica, ncmij lociui , incapacitatca de incadrarc int-o
teorie a sistcmclor expert ~i de intel igenlii artificiala: principii. argurncntc,
ipotezc ~i defin itii), care insii nu fae studiul lucrarii prczcnte.Trccand peste
dirnensiunile cpistcmologice ale terrncnului de cunoastere ~ i deliniti ilor, idei ale
rcprczcmanu lor de scama ai eurcntclor liIoso fiee, ~ l ii n !e si contexte actualc,
propun sa avcm ca rclcrinta notiunca de cunoastcrc asa cum cstc ca ecl mai
freevenl lItil izala in forumurile ~i problcmaiica globala. in contcxtul migrarii
socictatilor catrc uncle bazatc pe cunoastcrc: CIIIW(lIte/w/. capacitate de
ac/iullc.[ I] Alben Eistcin afirma "Cu noa~lerea estc expcrien!a. Rcstul cstc
informatic".

II. Dc la soclctatea infol'JIlalional;i la socictatea cunoastcrtl

Pc un grafic al dcpcndcntei cunoasterii de tchnologia lil losit;l. putem
spunc eii in rnorncntul de fa!ii omenirea se al1a Intr-o era post-industriala.
Accasta cste era informationa la, dorninnta de tchnologi i. Bogali:t este crcata
aeolo unde aqione.ua in lor\a noi le tchnologii.

20 1

Tehnologia eu eca mai marc grcutatc dintre accste lehnologii cstc cea care
asigura suponul socicurii informationalc: tchnologia informatiei ~i
comunicatiilor (TIC). Rcferi tor la conccpiul de
socictate
informa!ionalii.
sc

inccarca dezvoltarca unci viziuni eomune.[2] In primul rand, a vorbi dcspre

socictatca informntionaln inseamna a nc raporta la 0 noua paradigml\ care
asoeiazii tchnologiei un rol determi nant in ordinea sociala, dcscmnand-o drcpt
motorul dczvolurii eeonomiee.
Pentru multe p ri in curs de dczvoltare, tranzitia catrc 0 soeietate
inlomalionala cste in mod csential 0 problema de limp si deeizie politiea pcntru
a crea condi tii lavorabilc acestui proees de tranzitie,
In al doilea nmd, sc reia convingerca ea noua elapa in dezvoltarea
umanita\ii este caracterizata de aportul considcrabi l al mtormatici,
comunicatii lor si cunoasterii in mediul economic. dar si in aetivilali le umanistc,
In acord eu acasta idee. tchnologia rcprczinta baza accclcni rii accstui proccs: din
pacatc tchnologia nu cstc un factor ncutru, iar trascul ei nieideeum intamplator,
ci, di rnpouiva, cstc uneori instrumcntu l joeurilor de interes si suprcmatici,
Umland accasta abordare ultima, aeeentul cadc pc politiei lc dczvol tarii socictatii
informntionalc, se oricntcaza conform ccrintclor si ncvoilor pc resursa urnana,
totul rcalizfindu-sc in eadrul sol id al drepturilor omului ~ i eehila!ii lcgislmiva.
James W. Michaels prczi nta erele prin care a trccut ~ i treee omcnirca,
astfe l: a pietrei;afierului;a agriculturii;a industriei;a tehnologiei; cunoas terii.
Considcratii lc lui James W. Michaels rcprczinra probabil prima incadrarc
conccptuala tcorct ica a soc ictaiii cunoasterii in mersul istorici omeniri i. Ar putea
S<~ surprinda lipsa erci in formatici care nu apare explicit. dar ea sc lmpartc
probabi l intre era tchnologici ~i era cunoastcrii care cstc partea supcrioara a crci
informati ci. Socictati lc care sc indreaplii sprc sehimbiiri de pcrspcctiva majorii.
ccntratc pc cunoastcre, trcbuie in mod obligaioriu S<~ Ireaeii prin accastn elapii a
informationa liziirii,
"Dc actualitatc cste irnbinarea dintre socictatca in fo rmatiei ~i socictatca
cunoastcrii. Pentru Romania devine esen\iala rca lizarca socielalii
informationalc, dar in condi tii lc actuale ea trebuie sa se desfasourc odala eu
primele obicct ive ale societati i cunoasterii, Lisle gresit s" sc spunii: rnai inlai
societates in formationala ~i apoi societates cunoastcrii. Nu trcbuie sa ne
condamnarn sii ramancm mereu in urma. u: mai inliii socictatca intorrnationala
~i nurnai dupii accca societates cunoastcrii.t'[J]
III. Dimcnsiunile socictli!ii cunnasterii
..Omul intclcpt se adaptcaza lumii in care lraiq te. eel ncsocotit se
incapalaneaza sa adaptezc lumea la sine insusi. Prin urmarc, progrcsul, in
general. sc sprij ina pc umeri i celui ncsocotit'' (George Bernard Show)
Cunoastcrca este informatic eu intelcs si informatic care actioncaza. Dc
accca socictatca cunoastcri i nu este posibila decal grefata pc soeielalea

202

informationala ~i nu ponte Ii scparata de accasta. In acclasi limp. ca cstc mai

mull decal socictarca informationala prin rolul major eare rcvinc informaiicicunoastcre in socictatc.Transformarilc socictatilor reprezinla un ca~lig ca nici
unu l precedent din pcrspectiva ind ividului ~ i mici lor grupuri, dar 0 amplilicarc a
fragilila!ii socielalii. Acccntul pe drcpturi le omului ~i pe abilitatca ridicata de a
revcndica ~ i lnsusi accstc drcpturi CSIC unul din manifcstarilc lranslorrnarii
socictatilor.
Sccpticii pol aduce obiectii la termcnul de socictatc a cunoastcrii: am trait
dintotdeauna intr-o socictate a cunoastcrii: toatc socictati le prin arhitectura lor
inglobcaza forme ale cunoasteriii: civiliza tiilc trecute prceum aztccii , romanii ,
grccii, eh inezii aveau 0 cunoastcre supcrioara: de-a lungul istorici suceccsclc
po liticc si mi litarc au lost a celor ce aveau de partca lor atuul cunoastcrii; chiar
~i la nivel clernentar cunoasterca cstc 0 caractcristica escnl iala. prczcnta in
cadrul oricarci forme de activitatc umana, prin urmarc un fel de constanta
antropologica, Cunoastcrca a avut intr-adcvar un rol important in rclatiilc
umane. Accst fapt nu cstc de lagaduil. Ceca ce trcbuic sa punem sub scmnul
intrcbarii cstc DE CE rolul cunoastcri i s-a afi rmat de curand - moment al
socictatilor moderne - ..ca 0 fO rla constitutiva si a in locuit sau modificat din ee
in ce mai mull aeei factori eare au fOSI pana acum baza cxistcntci soeiale.
Fundamcntul
material al actiunii
socialc cstc inlocuit de un fundament simbolic,

In rcvolutia industriala capitalul avca 0 singura dimensiune. Asliizi. cunoastcrca

cstompcaza scmnificatia nccstor factori. Elcmcntul constitutiv pcntru intcgrarca
sociala si nu doar pentru erearea unei noi valori economice, iI reprczinta
cunoastcrca", [oil
Ordinca sociala care sc prc li gurcza se bazcaza pc cunoasrerc, Nu c nirnic
nou in faptul ca socictatc sulera 0 noua ~ i rapida transformarc , Ceca cc cstc nou
CSIC ATAT NATURA . cal ~ i DlR ECTIA fortci din p'lIclc accstor schimbari

socialc, cconomicc ~ i culturalc. lntrucat cunoastcrca nu CSIC inca 0 componenta

din cconornia noastra, ci un principiu organiza riona l de baza in rnodul in care nc
conducem victilc, aumci este justiticabi l sa vorbim despre viala intr-o societatc a
cunoastcri i. Pe scurr. ne orgun izarn rcal italea sociala dupa repcrul cunoasteri i.
Socictatca bazalii pe cunoastcre capala ast fcl dimensiuni spccificc,
perspective sau forme de existenlio noi:
0 cxtindcre ~i aprofundarc a cunoastcrii st iinti ficc ~i a adevarului despre

cxisrenta.

managcmcntul cunoastcru sub forma cunoastcrii tehnolog iee ~I

organizationalc.
producerca de cunoastcrc tchnologica noua prin inovarc,
0 discrninarc ncrcstrictionata, Jani precedent. a cunoastcrii
mij loaee ~i instrumcntc noi de cunoastcrc
mctodc de inva!are prin proeedee ~ i medii eleelronice (platfonne lip
c.. lcaming).

203

nona economic in care proccsul de inovarc (capaci tatca de a asimila ~i

convcni cunoastcrca noua pcntru a erea noi scrvicii ~i produsc) devine
determinant.
lncurajarca ccologici; f1Ir~ cunoasterca ~Iiin!i fica , cunoastcrea tchnologica
~i managcmcntul accstorn nu sc vor putea produce aceIe bunuri, organ i ~"~ri
~ i transfonnar] ichnologicc ~i de all~ n atu r~ ncccsarc pcntru a sa lva
umanitatca de la un posibil dczastru in sccolul XXI.
caractcru l global al sociclalii cunoasterii: cunoasterea estc un laclor
determi nant al globali airii, iar prin ambcle componcntc, inlormatiacunoastere ~i sustcnabil itatea, socicuuca cunoasteri! va avca un caractcr
global.
rcprczentare unci 0 clapa noua in cu ltura: pc primul plan va trccc cultura
cunoastcrii care irnplica toatc formclc de cunoasicrc inclusiv cunoasterea
artisrica. litcrara etc. Astfcl sc va pregali tcrcnul pcntru ceca ee am numit
societatca constiintci, a adcvarutui, moralitatii ~i spiritului.
0

IV. Despre ncccsitatca sehimbil rii de paradlgma

Termenul paradignu; provinc din limba grcaca. La originc era un tcrmcn
stiintifi c, iar astiizi rcprczinta un model. 0 modal itatc de pcrccpcrc, un cadru de

relcrin!a. In sensu1eel mai general paradigma cstc fclul cum vedem lumen - nu
din sensul simtului vazului, ei in lermeni de pcrccpcre, lntctcgcrc, intcrprctarc.
Utilizdnd proiccti i ale lumii Inconjuratoare, liccare din noi i~ i ponte
rcal iza un sistcm de cunoasicrc, prin proiccti i ale lucrurilor asa cum sunt
(realila!i) si prin proicctii ale lucrurilor asa cum trcbuic/ vrem s:i lie (valori),
Accs tc proicctii rar vin sub lupa eriliea persona Iii: de multo nici nu tree tcstul
vcridicitati], Lucram, consticnt sau nu, eu ele ~i eredem cfcct iv ca fclul in care
privim lucruri lc cstc ehiar 1110dul in care ar trebui s.~ fi e.
Din optica noaslrAderivA 1110dul nostru de a gandi ~ i modu l de a actiona.
Dc accca de multc ori trebuie privit mai atent nu al.il hunea, cal lcnrilctc
prin care privim lumca, pcrccptia noasrra. Plee~111 la drum eu convingcrca c.~
lucrand preponderenl universul nostru interior, primr-un proces de tipul efectului
Pygmalion, putern at ingc obicetivcle auturca lizarii ~ i urea pc spirala rcala a
dezvoltarii pcrsonalc.Viziunea unci noi perspect ive, imptumutata sau
descoperiut prin introspcctie. rncditalie, autoanatiza etc, gcncrcaza un mod nou
de gimdi re, care, la nindul lui , antrcneaza 0 noul' perspectiva. lnstrumentelc,
mctodclc, stratcgiilc generate de cunoastcrc, vor da nastcrc, la randul lor, la aile
instrumcntc ~ i teorii, dee i 0 noua cunoastcrc, dar mai ales vor putca ofcri aile
perspective ale acclccasi realitali. Inta de ee ..adcvarata ciilalorie a cunoastcrii nu
consta in cautarca de noi [inuturi, ei in a avca oehi i noi" (Marcel ProUSI).
A ji modi fica permanent a I'edea, penlru ea a vedea sa sehimbe irevcrsibi l
a f i. Lucrand asupra modului noslru de eunoa~tere, a prieepcri il abi litroli lor ~i

20~

capacitatilor noastrc, ne indrcptam sprc nivcluri le supcrioarc de implinire

pcrsonala ~ i irucrpcrsonala, rcnuruand la veehile paradigme care pOI, pcntru
mu hAvrcmc, s~ dea impresia unci fa lse- 'eeurit.~\ i individuate.
Sehimbarca paradigmei presupunc momcntul in l rel~riri i accluiasi
fenomen dintr-o a l t.~ pcrspcctiva, moment de tip revelator,
Termenul de schimbare a pal'lJdigmei a fost introdus de Thomas Khun in

cartca Structura revolutiilor $Iiitllijice. In abordarca sa oricc progrcs

scmniticativ in domeniul ccrcctarii ~I i in!i lice rcprezinta. in primul rand, 0 rupcre
de vechile traditii, de modurile de gillldirc anterioare.

In canca sa, Revolutia ill mlscare. Alvin Tomer in lare~te ideea schimbarii
rapidc si complcxe a fenomenclor din interiorul socictati lor bazatc pc
cunoastcre: termcnul revolutie implica 0 modificare, uneori inloeuire. drasiica a
tuturor fo rmclor de organizarc sub aspect social. economic, polit ic etc, Mutatiilc
sunt scmnificat ivc, total c ~ i afcctcaza toatc sistcrnclc (de avutic. socioorganizational, sccularizatc etc), prceum si paradigmcle de baza.
Mutati ile de paradigma nu sc produe instantancu. Gcoccntrismul lui
Ptolcmcu a test inlocuit de paradigma lui Copcmic, care a asczat Soarcle in
ccntru, dctcrminand rnari ncl inisti in modul de gandirc ~i actiunc al vrcmii ,
Modclul eu aplicabilitatc mccanicista a fi zici i ncwtonicnc a fost Inlocuit de
teoria relativi sm a lui Einstein. a earui valoarc ~i aplicabilitatc a rcvolutionat
lumea ~ti in !ilica . Progrescle tchnolog ice actualc din domeniul nanobiologiei,
gcnctic ii, robotie ii ~i intcligcntci art ificialc vor da probabi l aile conotatii
paradigmclor actualc.
Albert Einstein observa: ..Problemele insemnate eu care ne con Ihllll~m nu
POl Ii rczolvaic la acclasi nivel de g,indire cu eel in care ne aflam cand lc-am
crcat.

..

V. Cunoasterea dlniiuntru-in afarii

Rcalizand un studiu aprofundai al litcraturii succcsului publ icatc in Statcle
Unite 1776-1989 [5), Stephen R. Covey observa cil .aproapc loata li tcratura
prirni lor 150 an i era ccnirata pe ceca ee am putca numi 0 Etica a
Caractentlui, fundament al succcsului - cum ar Ii intcgri tatca. modestia,
fidclitatca, rnasura , curajul, dreptutca, rabdarca, hamieia , sirnplitatca ~i Regula
de Aur. [...]un mod de viala cficace presupune adoptarca anurnitor principii
de baza ~ i oameni i nu pOI avca sueeese rca lc si mul tumiri de durata decal
asirniland ~i introicctfind acesIe principii. modclandu-si astf cl caractcru l
initial, La scurt limp dupa Primul Razboi Mondial, pcrspcctiva asupra
sueeesului s-a dcplasat de la Erica Ca ractcrului la Erica Pcrsonalitatii .
Sueeesul a dcvcnit 0 Iunctic a pcrsonalitatii , a imaginii publicc, a unor
atitudini ~ i comportamcnte anumc, a unor ractici ~i suatcgii care faciliiau
proccsclc intcrrclatiilor umane. Accasta Eliea a Personali la!ii opera, in

205

cscnta, pe doua cai: tchnici de rclationarc urnana individuala ~ i colcctiva, pe

de 0 pane, ~ i adoptarca unei atitudini mcntalc pozi tivc, pc de alta."
[)e ~i clcmente le caractcristicc Eticii Pcrsonalitatii - dczvol tarca
pcrsonalim ii, pcrfectionarca comunicarii, cult ivarca stratcg iilor de
influcntarc ~ i per iuasiunc, gandi rea poziti va - sunt cscntiale uneori pentru
obtincrca succcsului, ele sunt lrasaturi seeundare. S.Covey arnintca ea "e
foartc probabil ca, utilizandu-ne capacitatea umana de a eladi pe tcmelii le
gcncraj ii lor antcrioarc, sa ne Ii conccntrat excl usiv - din inadvcrtcnta - pc
proprii lc noastre crcati i, ncglijand fun datia care Ic susti nc",
u putern sa nc astcpia m de la semcni sa uctionczc confo rm inten ti ilor
noastrc, sa -~ i organizeze mai binc aClivitalilc, sa fi e mai motivuti , sa Ic tim
agreabili, daca nu exista incrcdcrc. daca lipseste intcgritatca auten tica
propric, lorla de caracter, daca avem un caracter vicios, suntem rnan ipulativi ,
ncl oial i sau ncsinceri. Studiilc chiar aratii ca rnul t rnai cfi cicnti suntcrn cand
comunicam prin ceca ee suntern decal prin ceca ec spunem sau faeem.
Masiva scductic a adoptarii mctodclor, tchnicilor, instrurncntclor Eticii
Personalluitii provinc din fa ptul ca se prczi nta ca 0 ca lc usoaru si rapida de
rcal izarc a ealilalii victii - elieien!a pcrsona la, rclatii profunde si fruetuoasc
eu cci lal ]i - tara a parcurgc procesul natural de cfort ~ i crcstcrc, E schema
i/ll bogiili/'/! rapidt; eare promitc (/ l'/!/'/!ja/'ii nutncii . Trebuie lntclcs ea "eSle eu
totul ~ i eu totul imposi bil de a viola, de a ignora sau de a scuncircuita
proccsul dczvoltarii , E impotriva naturi i, ~ i oriee ineereare de a scurta
drumul aduee dupa sine, in mod incvitabil, dcza magirca ~i fruslrarea."(6)
Viata umana sc impune a Ii trai la aSlfel dupa prineipii , vazute ca lcgi
naturale ale dimensiunii umanc, rcalc, ncschimbatoarc, omniprezcnrc. Accste
principi i nu sum idci czotcrice sau religioase, spccificc unci crcdintc sau religi i,
dcsi f.1C parte inlcgrama din oriec marc reli gie, sisicm fi lo .ofic, eric, moral, ~i
par sa cxistc in toatc fi intcle umanc, indifcrcnt eare ar Ii determinarea lor
sociala, Cu toare eli dc finitia, man ifc narca ~i trairca accstor pri ncipii POL
const itui subiecte de ample discutii, se pare ca 0 eon~li i n\it inaseula, si mtul
existcntci accstor principii cste un tcnomcn general,
Principiilc (ex.cinsrca. intcgritatca, oncstitarea, dcrnnitatea umana, rolul ~i
rostul individual, calltatca. excclcnta CIC) nu se idcnlilicli eu practic ilc, 0
practica estc 0 activiuuc sau 0 acliune spcci lica, rca lizala int-un anumil conlcxt.
o praclica poalc avca rczuhalc spcelaculoasc inlr-o anumc imprcj unorc, dar
poale e~ua inlr-ah... Prineipii le sunl aecle linii eondueiiloare ale eonduilei umane
care ~i- ..u dovedit valoarea peml..nenta. Sunl adevaruri fundam enl'lle,
ineonlesl..bile ~i evidenle. Calea de a inlelege nlpid eamelerul evidenl al
prineipiilor esle de a imagina absurditalea inccrcliri i de a trai 0 viala impl ini lii
baz..la pc opusnl lor. Ele se apliea luturor: indivizilor, euplurilor, fami liilor,
organiz..!iilor publ iec sau privalc. Cand aeCSle adcvaruri sun! imroieclalc ~i
dcvin dcprinderi, dau oamcnilor capacilalea dc a crea 0 marc variclalc dc
praclici adccvatc divcrsclor Si IUa!ii.

206

Cunoasterca dinallllll'lI - in ajim; inscamnii a ineepe intai ~i intai

cunoastcrca proprici personae. a straturilor eele mai intime: dcscifra rca
idenlitii!ii proprii (eine sunt"), idcnti fl carca dorintclor (ee vrcau"), cxploatarca
motivatiilor ~i ini tiativei personate (de ee vreau"), insusirca atitudini lor ~i
abililii!ilor (enm S<~ fac"), Dinauntru - in <!lim; inscamna a avea 0 rclatie
intcrpcrsonala sol id.~ . a fi aeel gcn de pcrsoana care genereazii cncrgic pozitiva
~i evitii cncrgia negat ivii in loc de a 0 poicnta. S. Covey face unele rccomandari
referiror la abordarca de lip dinauntru - in alark .. Daca vrcli sa avc]] alaturi de
voi un adolescent placut, dispus sa coopcrczc, lili un parintc mai in\elegalor. mai
cmpatic, mai consecvcnt. mai tandru, Daca vreli sa aveti rnai muha libcrtate, rnai
mu ha altitudine in actiunc, lili mai responsabil. rnai indatoritor: irnplicali-va mai
mu ll daca sunteti angajaiul unci intrcpri nderi sau insli lulii. Daea vrcti sr, va
bucurati de incrcdcrc, tili dcrnn de incrcderc, Daca vrcti sa bcneficiati de
considcratic sccundara, cnrc rezulta din rccunoastcrca talcruclor. conccntrati-va
pe ealitatea pri rnara a caractcrului. [...] rcusita intima preeede victoria publica si
cii a ne promite noua ccva ~i a rcspccta accstc promisiuni precede prumisiunile
fa cutc altora ~i respcctarca lor. Estc inutil sa dam inta ietatc pcrsonalitatii in
dauna caractcrului, sa inccrcam sa amcliorarn rclatii lc cu ccila lti lnaintc de a nc
amcl iora pe noi insinc." [7]
VI. Life-coaching: solutit fa cheie

Dcspre life-coaching' sc spunc eli cste 0 disciplina a carci popu laritatc

crcstc vcrtiginos. Li fe-coaching consul in initicrca ~ i asistarca individului' intrun amplu proccs de cx plorarc, deseoperire si dezvoltarc personaIii: I1\rii a sc
idcntifi ca cu psihanaliza ' s<1U constitui in terapic, coaching sc axcazii pe
climinarea blocajclor, cresicrca cfic icntci ~i a satis factici profcsionalc, adoptarca
~i ajustarca modului ~i a c.1pacitiitii dc reactie la ccrintelc ziln ice intr-o lume
subjugalii de agitaiic ~i ineficien!ii.
Dintre cele mai frccvente a 'pecle abordate in scdintclc dc life coaching
putcrn idenlilica[9 j: grad scazut de salisfaqie pro fesionala, incoerenliil
inclicienlrl in luarea dcciziilor, management dcticitar al tirnpului, anxictatc,
scnza tie de coplesire, incapacitate de gcstionarc a sarcinilor zilnicc,
imposibilitatea de a valorilica propriul potential, dislimctionalilali in viata
personala, lipsa unor repcrc existcntialc

Care sun I mjloaccle ~i ce lac de tapt antrcnurii/ consil ierii? ..Inlai de toate
sc ocupa de dvs. Ani de zile s-au concenlral asupra unci anumile direc!ii in care
I cmd. ctladl ... .:mll'('OOI.

IJI'c- \iala

!J~'(ll.,:u.:hinc:.ul fOW'il.'$k Io.~"ul J... CUM (. intI-un pt\ll:~'S tk p3.fl\.'JI\..,iat! rd 3ti,' prut~~ionala. p,,' d llJ
psihan.ali7ol U( ili7"~Jl'.J. 'etm:nul Je /1<jJ('Wt,'. inU-WI si~ "..n &: (crupiI:' tk.l~ l(}( pa..: i \'"fl l
,.F>k:wrul U fo.' di f,r.. . . . tiR.A OU.iClr t;'Qil\;hinr.ul d,' psih;ana1i7J ~I ... r~ rtlrtu l , (In}ticntT7..:ar(',' :&;;tiunc, o..~i nu
!

,,'Xd lkl,,' l:(ll4li""f1lu..u,,a. l:(lal:hingul <~I< ork:onlOll d lf'\:' X !llln<. In pr<"al~ ctlach-ului. d i,,'nlul i$i Sl:1,,' ;:J l;)
"bi",,-tl'''':' I;O rtjt IUk~ I ,,' :u f:ll.:gii $i dplol'::I:r.i cli J... alule....n: 01 :t;X'tOI:l. 1".iltl3ll:llll.:l pun... :ll;lXlltul p..'(lIl~l ic nti 7", n: oonsiJ...rlnJ , .1. :Imnci d nd h.k: l\lrilc ,sine dan: in no. d ab<If'Jf\';l Wlui plan de oq iunc \'in.: \k la
,sin,... Vi tttiliu Rku l3]

207

sunl cxpcrti ~i stiu sa disccarna cum sc pot obiinc rczultatclc bunc mai rapid.
Ulilizand strategii le pc care vi Ie imp3rl3~e~t e nntrenorul , putcti S<~ v3 schimbaji
imediat ~i radical nivclul de pcrformanta. Uneori antrcnorul nici macar nu va
spunc ceva nou, ci doar vii amintcstc ceca ee ~lili de tapr ~ i va delemlinii s-o
faccti."] IOJ
Antrenori i transmit "cu noil ~l erea" direct prin scrninarii, con ferintc SIlU
mijlocit, prin intcrmcdiul c3r!i lor, casctc lor, emisiunilor TV. De exemplu
Anthony Robbins[II). 0 automate mondiala in psi hologia succesului si a
sc himbarii, invit3 la .controlarcn" a cinci domcnii de Viil!3 de maxima
importanta: l.controlul cmotiilor (..practic lot cc faccrn cstc sa schimbam fc lul in
care 'im!im"), 2.controllll fizic ("S<~ prcluati controlIII asupra s<~n 3t3 !i i fi zicc, nu
numa i ea sa arata!i binc, dar C:I sa va ~i simlili binc ~i sfl ~li!i c:i dctincti controlul
asupra vielii dvs."), 3.eontrolul relatiilor ("tainele ce vii vor ajuta sa va creati
rclatii de cali tatc- rnai int,ii cu propria persoana si apoi ell ccilahi"), -l.comrolul
tinanciar ("sollliia nu estc doar sa urmiirili sii faccti avcre, ci sa vii schimbati
convingcrilc si atitudinilc in privinta banilor"), -. corurolul asupra timpului (nil
numai stabili rca prioritatilor, ei modclarca ~i manipularca lui)
S.Covey propunc, in anul 1989, 7 trcpte de ureal' pcntru a atingc nivclul
superior al cunoastcrii, cficicnta , pcntru ca ul terior, in anul 200~ , sa pastrczc
AC EL EA~I ~ principii ~i s3 propuna 0 a 8 Ireapl3, drumul cmrc
marel icJinlclepciune, dcterminat de ins.'i~ i transformarca societIt!ii in care traim.
Ccle saptc deprinderi ~i principiiIe pc care se fundamentcaza acestc principii
suru: I.lii proacuv (rcsponsabi luatc/ ini!iativa),2.incepc prin a tc gandi la sffi r~ i l
(v izillnel valori), 3.respecla-li priori lalile, ~ . i1doplii 0 mcntalitatc de lip "ca ~t ig
ca~tig "( respcc l! ca~ l ig rcciproc), 5.mai inui i inccarca sa fi i lntclcssi abia apoi s.'i
tii intelcs (In tclegerc reciproca), 6. sincrgie (colaborarc crcai iva), 7. uscute-ti
feraslr3111(reinnoire). EI pune accent nil numai pc dezvo ltarca ~i consticruiza rca
ralionala, ci 0 trezire a tuturor simturilor: constiinta dc sine, motivatia pcrsonala,
aiuocchilibrarca, cmpntia, abi lila!i socia lc (clemente cscntialc ale intcligcntei
cmotionalc-Etj),

Vll, Personal- interpersonal

Exisla numcroase surse valoroase despre dczvoltarea personals ~i desprc

slratcg ii le prin care oricine poate atingc un stadiu superior al implin irii pe
planurilc dorite. persona l sau interpersona l - alcctiv, emotiona l. cognitiv,
atitudinal, tl nanciar, profcsional etc.. [)i\R CII rcspcctarea unor conditii
cscntialc:
irnpcrativul lrecerii de la stadiul pasiv, de ind ivid "I rii i l"~i simplu actor.. la
sladiul aCliv. de implicare putemieii. de individ care "Irii ie~le" , de "regizor"
III propriei vieli ;
, Ca~a .Efid('ltla in 7 lr~"pl~" a fost vanJuU in P~-S l(' 15 milioan, 10k (':\('mplarc.
~ ..Mulli (lOIm\"ni !o-.;m inlrd1i1r d.lQ (\"1<0 7 D.'l"'irl\k ri 5unl in, 4 r\'k"OIn t(' p..'T1lfU r('~ li ul,...lI lumii din
PI<:I''1lt.( ..)cu c;il ,"il< nui m;u< nur< $('himNr<a l-i cu coil $unl nu i lhtkil.. l'ro\,(,~ltj k. cu ;l~ t ... k ",",\'in nloJi
C\'k \:mll..{...!FJ.. I;unSlltui.. un l,"3Jru ro"''1JJtt d.,' ptindpii unl\'...NaJ.... ('t('rn~. pm'ind C:lf:J1,11,'. ful $i d i" ...np

um:anta.... (S.CO\'C" I

208

 ncccsitatca "ridic<irii stachctci", dorirua sinccra de a schirnba lucruri lc din

viata pcrsonala si interpersonalii, clarificarca obieetivclor ~ i aciionarca in
conformuatc cu accstc standardc autoimpusc, toatc intr-un proccs de durata,
consccvent:
0 mai marc desehidere a pcrspcctivci si perccpiici individuale, schimbarca
sistcmului de convingcri limitat ive (autoprogrumnrca sociala, teama de cscc,
ncincrcdcri, fobi i etc), eoneomitent eu rcconstruirca unui sistem functional si
elieient de valori ~i principii:
schimbarca stratcgici , folosind cunoasicrca (uiilizarca in form atiei si
transfo rmarca ei in cunoastcrc, apoi, in intelepciunc)
Mai mult, nu sun I purine cArlile de psihologic, p si hoterapic, terapie
inlegmli vAcare
porncasca de la ideca eA .nurocunoastcrca estc chcia pentru
dobandirea eehilibrului interior, dezvoltarea autonomiei ~ i simlului
rcsponsabilitatii , clemente fundamcntale pentru a ne sirnti irnplin iti, pcntru a
construi rc lalii armuniuase eu eeilalli ~i pentru a cuneastc succesul in vialA" [1 3J
Din cc in cc mai multi speeialisti, uamcni de ~l ii nlii . sociologi. psihologi
etc sunt incrcdintn]i eii cficacitatca personals ~i intcrpcrsonala impune 0 tratare
intcgrala, de multe ori holistica, iar mai mull decal deprinderi le individuale in
sine, adcvarata eheie consta in rclatiilc dintre oameni si felul cum sunl accstca
abordatc,
Efortul de intclcgc tatum urnana a "elivi tali i in cadrul interpersonal (grup,
orgunizatic) va oferi paradigm" de baza ncccsara pentru rczolvarca multur
situatii ~i provocari eu care ne putem confruuta la nivclul rclatii lor umanc, aui t
in viata personaIii. cal ~i in plan profcsiona l, Drumul catre fi inta noastra ~ i de la
personal la interpersonal implica alat aspcciul de intclcgcrc, consucntizarc. dar
mai ales aspcctul de integrate a ceca ee invii!am in vi ata de zi eu zi, A ~ti ~i a nu
face nimie iuscamnii de fapt a nu ~ l i nimie. A inviila ~i a nu face nim ie inscamna
de fapt a nu invA!a. A in!elege dar a nu apliea cchiva leaza cu a nu injclcge. Toata
cunoastcrca ~i consticmizarca trcbuic intcriorizatc, proccs pri n cxcclcnta practic:
cand faeem, aplicam, expcrimcnu' m.
.Autocunonstcrca atingc 0 eficicnja maxima nu prin contemplate, ei prin
actiunc, Slriid u ic~t e- tc sA-!i faci datoria ~ i vci deseoperi foarte curand ce e~l i in
stare ~i undc pori ajungc"(Johann Goethe}

s.'

VIII. Introicctlc ~i prol ectle in suclctatca organiz.:tlion:t]ii de astazi

Intruieq ia cstc un proces prin care individul uduce din exterior in interior
fcnomenc, prueese ~i insusiri inercnte ale uccstoru, Ea prcsupunc acceptarca
pasiva din partca persoanei a fenomenului privit in anal iza psihologica sub
conotatia ncgativa a unui cvcnimcnt traumatizant; in subcapitolul I.iii am
prczcntat sueeint desprc inlroieetarea benclieii a unor adevamri general valabile,

aeeeptarea unui 1II0d/ls I'il'l:ndi bazat pc principii, In introiectarea aeestur

principii fundamenlale, indi\'izii Ie asimileazii eon ~tien l ~i axiumatie,
20'1

transformandu-lc in deprinderi ~ i ofcrindu-si capacitatca de a crca 0 mare

varieiatc de practici adccvatc divcrsclor situatii.
lntroicctia poatc scrvi ~i p~ r!i i negative: .. st~ la baza lucrurilor irucrzisc, a
tabuuri lor, sarcini lor, obligaiiilor, nonnclor, confo rm ismului, idcologi ilor [l t).
Formulaic ca ob ligatii ~i imperative: Nil Ji intim, /III-li exprima sentimentele, Ill /
cere nil/lie pentru line. g(inde~'e'e la ceilalti. ,/U Ie distra. hunea este
periculoasa. S(I 1111 ai Incredere in oameni, nil decide nimic de lIIlIIl singur,
tormclc introicctici detcrmina comportamcntu l individual sa dcvina telcghidat,
programat, eu sau lara stirca lui. Cooeepte prccum ideea condamnarii prin
programarea sociala III mediocritatc IIU IUSI mercu dezbatutc,
Prin modul cum vedern lumea (opt iea propric, in termen i de perccpcrc,
intctcgcre. intcrprctarc), structura noastra intima poate proieeta propria reali tate
peste cea .cxistcnta. Credent cii vcdcm luerurile asa cum sunt, ea sunicm
obicctivi , In fapt, vcdcm lumca nu asa cum cstc, ci asa cum sumcrn noi - sau
cum am fost conditiona]i sa 0 vcdcm, De aici si necesi tatca largiri i orizontului
propriu pcntru 0 vi ziunc obicctiva, nctrans flgurata a rcalilalii. prin lucrul asupra
paradigmclor noastrc dc baza, Schimbarea paradigmci cstc un instrument util
pcntru a contracara fcno mcnul de proicctic: atribuirca indivizilor, grupuri lor,
organizatiilor sau chiar intrcgii socictati, a unor caractcristic i subicctivc, pe baza
cxpcricntclor ~i conccptiilor individua te,
Intcrcsanta cste analiza introicctici si proicctici in socictatca de astazi, 0
socictatc ell un sistcm organizational nou, ai carci vcctori sc bazcaza in principal
pc valorificarca cunoastcri i si diversitatca intcrclationarilor,
A Ii cficicm ca individ sau ca organizatic nu mai rcprczinl.~ in socictatca
modcrna ccva optional, Supravictuirca, at ingcrca p rosper it~!ii . inovarca,
cxcclarca si obtincrca suprcmatiei in conditii lc accsici noi rcal i l.~! i va impune 0
dczvottarc ~i 0 irucnsitatc carc dcpascsc notiunca de clicicn !~ . Noua rcalitatc a
cpocii prczente impune cu stri n gen !<~ rcalizarilc m~re !c . Ea cere dcopoiriva
implinirea profc ion a l ~ . indcpl inirca cu pasiunc a sarcinilor de serviciu ~i
aduccrca de contributii semni ficativc in tolosul organizatiei , Accste cerinte se
situcaza pc un plan ditcrit calitativ sau intr-o dimcnsiune dilcrita .
Organizatia noii societali capa l~ aspectc suplimcntare, nemaiinlii lnite
anterior: ea cste depozit de cunoastcrc-produs, dar ~i gcncratoarc dc cunoastereproccs, fcnomen plurivalcnt in tegrator, rczultat din cxpcricnta, invalare.
iniliativa. relalie ~ i intcrconcctarc, Cornpania nu csre 0 ma~ ina. ci un organism
viu. Inlrodus in 1950 dc H.Simon. conecplul dc achizilionarc dc competcnlc la
nivcl colcc liv nu numai ca cstc 0 rcalitalc. ci sc lransfo rma ~i cvolucaza
pemlancnt in ziua dc azi, inlirmiind convingcri lc cii organizali ilc nu gandcsc ~i
ca nivclu l supcrior dc cunoa~ tcrc cstc dcstinal cxclusiv indivi zilor.

"lmcmcierca pc cu noa~ tcrc inscamna. pcntru organiL1!ii. atingerc.1

sladiului deplinci maturilali, concordam cu escnla societa!ii infomla!ionale

carci a ii aparlin . In Ilmctionarca ullor ascmcilca organizatii. dctrcminantc sum

proccscle descmnate gcneric prin si ntagma 31. rcspeetiv in(J\,(/J'l: {ercarca de

21 0

cunostintc noi), inviuare (asi mi larea de cunostirqc noi) ~ i interactivltatea

parteneriala rcfcritoarc la cunoastcrc."[ 15)
Se merge ehiar mai dcpartc in prcflgurarca structurii ~i formci Soc iel~! i i
organizationatc. f)ac.~ societatea prezinu 0 anume lo rm~ de eo n ~li i n !~ proprio, ~i
daca organiz.1!ia cstc un organism viu, asistam la adcvarntc //lUltJlii ale rc.1 I i ~~! i i .
Uncori sc ana l i zc.1z~ uncle Ir~s~lUr i ale socictatii in tcrmeni de comportamcmc
~i proccse biologicc, Un anal iz~ intcrcsanu e uc "dac~ ~ i in ce lIl ~sur~
autoporcza. inleleasii ell proprictatc a unui sistcm care se produce pc sine- sistcm
vii W I ea 0 rctea de proccse tcgcncrati ve]...j- descri sa ini tial in domeniul
biologici, poate Ii apticata imaginarului social."] 16J
IX. AFl LffiER. DEPE.'\1>E.' \l'A, INDEPENDE.,\l'A, INTERDEPENDENf,\
,

In acest context de forme in dczvol rarc ~i organizalii cincticc cc

caractcrizcaza socictatca cunoastcri i cstc mtcrcsanta ana liza scntimcntului de
libcrtatc Prcluand catcva dcfin itii din litcratura psihologiei eu tcrnatica Gestalt
(unde se revi ne deseori la scnzatic, sentiment nevoie).[ I i]
,.LIBERTATE: Stare a pcrsoanei in care accasta nu depinde de eineval nu
se supunc consmingcrilor/ se autorizcaza sa faea ee vrca
LIBER: care nu cstc inchis. Inlantuit, care are puicrca de a decide, de a
actiona prin eI insusi: lipsi t de constrangcri, de preoeupiiri sau de prcjudccati.
Al TONOMIE: Din grcaca (l1/ / OIIOIi IOS = ,,3 se conduce dupii propriile
lcgi": cu e se administrcaza el insusi dUllii rcguli liber alcsc"
Din pcrspcctiva psihologica, unii autori abordcaza autonomia dcplinii ca
rezultat al unci .cvoluiii in palm crape:
I. dcpcndcnta: cand 0 pcrsoana sc reg~ se~te, in mod normal,
dependent de aile personoane. Mul!i r~llliin in accnsta i pos~1za toata
viara. Depcndcnta in scamn~ "s.~ faci C.1...".
2. corurndcpcndenta: 1lI/-ul, rnspunsul ncgativ, rcvoha, rcfularca:
inscamna sa actionezi imporriva. deci dcpinzand inc~ de acel ceva pc
care il ncgi,
3. independents: sa vrei cu oricc pre] sii rcalizczi tutul singur.
-I. iruerdcpendenta: auionomia in re lal ii ncccsare. in dragoste, in
alaccri. ESle rnotivatia unci pcrsoanc democratice capabi le sa crcczc,
sa decida asupnr .Jcri toriului" sau sa coopcreze, s~ suslina deciziilc de
grup, sii fie autcntica in rclatii de putcrc. Accasra a patra ctapa
eorespunde autonornici, ~i nu izolarii.
Fcricit este eel care rcuscste sii sc afirmc ffirii sa domine suu si. sc revolle.

In caz contrar, devine sliipanul sau sclavul cclorlalti. Ambelc solutii se dovcdcsc
deseori ncsutisfacatonrc"] 18J
Din pcrspcctiva socials, a rclatiilor pcrsonale ~i interpersonale, putem
analiza paradigma maturizarii continue, prin ircccrca progrcsiva de la un stadiu

21 1

la altul, cficicnta per 'onalA~i interpersonala eApAland noi ~i noi carcatcristici: de

la dcpcndenta 101 indcpcndcnta, de la indcpcndcrua 101 intcrdcpcndcnta.
In cadrul proccsului continue ul muturizarii, dependenta cstc paradigma
lui TU - TU ai grijii de mine. Tu trebuie sii te zbati pcntru minc, Tu n-ai reusit,
Tu esti de vinii. lndependcnta estc paradigms lui EU - E POl. EU sunI
rcsponsabil, EU mii incred in fortclc rnelc; EU pol opia , lntcrdcpcndcnta este
paradigrnu lui NOI - NOI putcm, ]1;01coopcram, 01 ne putem uni talcntcle ~i
compctentclc ~i crca irnprcuna IIll lucru de arnploarc,
Pentru a obi inc ceca cc i~i dorcsc, pcrsoanclc dcpcndcntc au ncvoic de
altii, Ccle indcpcndcntc obtin ceca ce i~ i dorcsc prin propriile lor cfo nuri . Ccle
intcrdcpcndcntc i~i uncsc cforturi Ie pcntru a-si rnari sansclc de succcs, Persoana
care a lntclcs valoarca irucrdcpcndcntci poatc tr;;i 0 viala sociahi, organizationala
~i de grup profunda, plina de sens. Estc 0 optiunc pc care n-o pot face decal
oarncnii eu adcvarat indcpcndcnti . Cci dcpcndcn]i nu au putcrca de a opta pcntru
ea. Nil au caracterul suficicn t de cvoluat, nil i~ i apartin indeajuns.

Viata cstc prin natura ei 0 rctca de irucrdcpcndcruc, Inccrcarca de a rcaliza

o elicien!a maxima pc calea indcpcndcntci cstc un paradox. imcrdepcndcnta dand
o viziunc mull mai rnatura, mai cvoluata, .D aca din punct de vcdcrc fizic traicsc
Intr-o pcrspcctiva intcrdcpcndcnta, sunt increzator in purcrilc melc, nmt
performam. dar imi dau perfect scama eA randamcntul va Ii mull mai mare daca,
in loc de a lucra 'ingur, voi conlucra cu cincva, DacAimi IrAiese viata afec livA
din acccasi pcrspcci iva a intcrdcpcndcntci, mA voi simti cch ilibrat, sigur pe
mine, ins<~ voi simti ~i ncvoia impcrioasa de a iubi, de a mAdarui, de a Ii iubit de
ccilalti. far daca traiesc din accaslii perspcct iva si la nivcl intclcctual. imi va Ii
lirnpcde cii nu mii pot lipsi de intcligcnta celorla lji pentru a 0 completa ~ i culliva
pc a mca."[I!)]
Insu licicnta maluriliilii aparc prcpondcrent in paradigms dill ofar inauntru : oameni nefcrici]! sc simi victimizati ~ i imobilizati, conccntra]i asupra
slabiciuni lor cclorlalli
~ i asupra imprej uriirilor. pc care lc invinuicsc de propria

lor stagnate. In euplu fi ccarc partcncr astcapta ca cclfil alt sa sc schimbe. In

managcmcntul organizational oamenii i~ i irosese timpul ~ i chcltuicsc imensc
cantita]] de energie in cautarca unci lcgislatii care sa-i co~slninga pc oameni sa
actionczc ca ~ i cum ar exisla 0 baza dc incredere. In socictatc lipsa dc
responsabililalea eSle max ima, dar paradoxal. motivcle nedezvollarii personale
sc ana ae% . aftl/'(i, rara a-I privi sub niei lin aspect.

Inlclegcrea g~il1i a IItiliziiri i eunoa~teri i, inlerpretiirile invcchile ale

intcrprel1irii tchnologiilor ~i a ncinlclcgerea aponlllui eu no~lerii ~Ii in ! i ticc la
dezvoltarca unlanil.'i!ii due la sumbre predictii despre 0 lume dominal.'i de ~tiin!a ~i
tehnologie.
"Unul dinlre mi lurile ecle mai rAspandile in legAlurAeu viilonll il prezintA
pc om C.l 0 rOli!Aneputinc ioas.~. angrenatA inlr-o i mcn s.~ ma~ inAric organiZ,,!ionaIA.
In aCc.1SI.~ lillliasmagorie. lieeare om apare imobilizat pe veci intr-o cu~eA SlramlA,
ea inlr-o erescAlorie de iepuri eO ll( Ius.~ de biroeratie. I'ere!ii eu~tii ii slrivesc
212

fi irua, fac s~-i dispara oricc u rm ~ dc pcrsonal uate; omul c sil it S<~ sc conformezc
S<lU S<~ IllOam. Dcoarccc organiza ti ilc dcvi n mai mari ~ i mai putcrnicc pc 1i cc
trccc, vi itorul, con form accstci viziuni. ameninta sit ne transformc pc loli in
creaturi de cca mai josnica spcl", lara si ra spinari i ~ i tara fala, omul
orgll n i~ l i olll,I , "(20)

lntr-o cra in lormationala. care i~ i crccaza premisclc Ircccrii la 0 cr.; noua,

II cunoastcrii. cl iscul trirnfului stiintci si rehnologiei care reduce capacitatca
individului de participate in proccsc socialc, care crccazfi izolarc, invadcaza
irui rnitatca indivizilor ~i amplified scnzatia ncajutorarii, cstc dep 'l~i la.
Rupcrca individului de III Iluxul stiintific ~i Ichnologic al socictati i, de la
mediul profund profcsional izat, de la cunostintclc tchnicc, due la 0 pcrccptic
unidimcnsionala, cca de victima - consumator cxploatat, turist instrainat. pacicru
lipsit de drcpturi, scolar pl ictisit, alcgator manipulal - a socictati i bazatc pc
cunoastcrc undc aportul ~li i nlei si tchnologici cstc impresionant.
Tcmcrilc, fobi ilc, autolimi tarile, conditionarile individualc trcbuie
intclcsc nu ca avand sursa in a/am. ei in interior. Schimbarca proprie poatc Ii 0
parte componcntii a proecsului prin care IIIl individ vrea sit sehimbc lumca.
Psihologul ~i psihotcrapcutul Andre Moreau afi rma .Daca nu poti obtinc ceca ee
vrci, schimba-ti comportamcntut, ESIC un postulat al programarii ncurolingvisticc. u cauta cauza, nici grcscala, ei rcsponsabilitatca (Iii rcsponsabil , nu

vinovau.lntrcbarca cticacc nu cstc .Dc cc?", accasta liind 0 inircbarc care iii
taie aripilc, [.. .) d~ imprcsia dc inchidcrc, blocarc. "De cc nu?", dimpoiriva,

dcschidc, ctibcrcaza.",
Descoperirca indcpcndcntei ~i irncrdcpcndentci, a li losoliei mature de
autoconducere ~i autonornici pcrmite 0 intclcgcrc superioara II dietonului:
..Nimeni nu poate sil-li Il.ca rilu, dacatu nu decizi accst lucru." (Buddha)
X. Partca I - Concluzii. Partca a II-a - Introduecrc
Prevocari lc ~i cornplcxi tatea lumii cu care ne conf runtam la nivcl personal
~i interpersonal sunI de 0 natura ~ i rnagnuudinc rara precedent in istoria
urnanitatii.
Abordarca diruiuntru ill ofar cstc un proees ncintrcrupt de reinnoire
pcrsonala, bazat pc lcgi lc naturale care guvcrncaza crcstcrca si progrcsul uman.
E 0 spira la asccnsionala a crcstcrii , ee ducc la forme din ee in cc rnai inaltc de
indcpcndcnta responsabilii ~ i de uucrdcpcndcnta fen ila. Aspcctclc negative ale
abordiirii dill a/ora- inanntru ~i pcrspcctiva dctcmiinismului rcactiv (individual,
de grup, organizational etc) diminucaza sansclc giisirii uncia dintrc chcilc
cscntiale penlm a lra i in armonie: eon~lient iza rea .
..Nimeni nu poale eon\'i nge pc ahul sa se schimbe. Fieeare slii de palii la
o u~~ a t ra ns lbrrl1~rii - earc nu poalc Ii dcse hi s<~ dCeal pc di n~ulllru . Nu pUlcm
dcschidc u~ a lIhuia nici prin argulllcnie ra!iona le, nici prin seduclie
senIimcn la l ~ . "(MariI)'n Fcrguson)

213

Lumca noastra cxtcrioara cstc 0 pcrccpii c ~i proicctic a lumii noastrc

intcrioarc de ganduri , idci , valori si crcdintc, De aCCc.1 pcntru a privi , inrclcgc
sau transforma societatca se impune ca mai inti, i sa ne schimbam pc noi si,
implicit, sa ne reanalizarn principii lc, deprinderi le. valorilc.
Aparent indepcndenta de sistcmclc individuale de rclcrinlli. real iiatca
contcmporana i~i prcfigureaza noi valcntc ~i dimensiuni complexc. Progrcsul
tchno logic ~ i evolutia tchnulogiilor. rcconligurarea organ izatii lor ~ i socictaplor,
trcccrca la un nou sistcm al avutici", amploarea ~i divcrsitatca rclatii lor
intcrpcrsonalc, conflucnta sporita a sti intclor ~ i inovarca pcrmancnta, ccrurarca
soeictalii pc individ, culrnincaza cu dczvoltarca umana, plasarca pcrsonala pc
trcptc supcrioare ale cunoastcrii: intclcpciunc. cfi cicnta, miirelic, vocalic '.
AeeaSla cvolutic a individului se al1a intr-un contrast izbitor eu durcrca ~i
frustrarilc urnanitalii momenlului prezenl. Schimbarca, tranformarca sc cauta in
exterior, reprczcruat de socictatc-orgnnizauc, ~i prca putin in interior, omindivid: accasta paradigrna de determinism social (socicuuca formcaza, individul
sc conlormcaza) cstee d epa ~ita.
Organizatiilc parcurg drumul catrc cunoastcrc, socicuu ilc parcurg drurnul
catrc cunoastcrc, ins.'i paradoxa I. individul rcgrcscaza, convins de condi tionarilc
~i imposibi litatca adaptari i la asemcnca transformari rapide, Cunoastcrca C<I Jl~t~
din cc in cc mai muh caracrcru l de acccsibilitatc: important cstc s~ vrem s.~ nc-o
-msusun.
.

PARTEA A III-A. D1NCOLO DE CU;\,OASTERE

In 2001 acadoMihai Draganescu[23] scria: .A m avansat recent idee a unci

societ,lli a constiintci care va urma societali i cunoasterii.Vom ajunge in acest
sccol la un moment in care va trebui sa inler\'ina 0 imbinare intre c1ementele
societal ii cunoasterii si a sociel~l i i consti intei. De fapt, marea era a inforrnatiei
va euprinde cpocilc socielalii informati onale, a socielalii cunoasteri i si a
socictatii constiintci, Alat cunoustcrca este 0 forma de inlormatic, dar ~i
eon~l iinla esie informatie."
Sleven Covey propunc (in 2004) 0 icrarhie a epoeilor civi lizatici: epoca
vanalori i. cpoca agricola, cpoca industriala, CpOC.1 informauonala' a cunoastcrii
(cpoca profcsionalistului cunoastcrii), adaugand ~ i cpoca inlclcpc iunii.[24]
Sc intuicstc dincolo de varful piramidci cunoastcrii - cunoastcrc, cficicnta,
ccnsticntizarc - cxistcnta a inert unci dimensiuni. Ccrcctatori, special ist], oameni
de ~l iinla. futurologi. oameni ai rcligii lor merg si ei mai dcpanc, vorbind de 0
anume Intclcpciunc, Marctic, Spiritual itatc, Con~ti in lii. Estc nivc lul de eliberare
a suflctului orncncsc, este epoea lideri lor spi ritual i. momenlul reinlmlreerii la
esenla noaslra umana. al1area unci vilalitali benefi ce ~ i eonstmetive.
.. Si:s(cmul dasic al a\'Uli<i mooctar~ s,,~ ltansft.'rln:t inttwml in care Nnii (ocxi SI~ (U 3\'Ulia nl,.~monl,."tll~
(,u rlQoa.~t('f\"'''' t~

p;lrtC din lk:,.....~I.\ :Ivuti.1 1 Wlj A,T(ltl1 , A llI(ilJ ifl'PUil'o",: ..U f ('..'Q!ul.... ('~fl,. 1X' .,;.aJ....:!oj ~
pro..lud . iM "w ili:l..:s~ , ;m." \ '3 Iw. IU f k"f\o 0 J3li ell l,. a \ ':1 mIJ:l lX(' 1(\1Co( , lim ,k "pre ::J"'Ulko"I:::: )
Sk"h"" CU\'l.'y r"uIUk"~11.' siJlla;;ma 1~1(~ II/\I/oril". "\.'dlh:'. ooJut wrl,,tului. :h"R"lIflC~lia p"1"S4..l1U1a untc~.

pWl..:eul ~k cooflll('lll<1a tal""rului. lk"\'oii. ra:siWlii $i ,,:oo$tiinlci

2 l~

Suntcm de multc ncpasatori, ori inconsricnti de fapiul ca detinem 0

parad igms incornplcta a ceca cc suntcrn - din vizi unea noastra asupra naturii
urnane. Teate luerarile de Iiloso fie ~ i religic, lie ele orientale sau occidentale. in
tczaurul spiritului uman se idemi lica patru dimensiuni: mime. inimil. corp. spirit.
..Ele rcprczinta totodata cclc patru ncvoi ~i mol ivaIi i fundamcntalc ale tuturor
oamenilor: II Irai (supravietui), II iubi (rclationarc), a invala (cresterc ~i
dczvoltarc) ~ i a lasa 0 rnostcnirc (scrnnificatic ~i contributic). .Dihotomia dintrc
corp si minto cstc una arti fi cialn, 0 discriminate bazaut eu sih'Uranla mai mull pc
ciudatcniilc gimdirii intclcctualc decal pc adcvarata natura a lucrurilor", (Carl l ung)
Indiferent de natura noii dimensiuni sub semnul caruia sta viitorul , nu rnai
putcm privi cunoastcrca propric ca pc 0 asarnblarc a clcrncntclor disparate ale
fi intci noastrc, ei ca pc 0 armonie pcrsonala desava r~i la. in rczonanta eu
principi iIe univcrsalc, Se afi rma 101 mai des ea putcrca consticntci transccndcntc
(ccrcctarca in propria inima ~ i mintc) ne va transforma victilc, insuuqiilc,
organizatiilc si socictatca in general.
Problcmatica socielalii de al i. 0 socictatc caracrcrizata prirur-o ritm
cxiraordinar de trunsformarc ~i rczultatul
provocarii pcrrnancntc a realilalii, ia

din ee in ee mai rnuri proportii. Incliniirn sa indrcptatim viziunca socictatii, asa

cum 0 vcdc Robert Rabbin: ..Suntcm koyaanlsqatsi.csxvic: care in limba
indienilor Hopi inscamna I'iall; nebunit. I'iall; zbuciumata. ";alli ill curs de
dezintegrare. l'iaTl; dezechilibratii. a stare de exislenTl; care reclanui 1111 alt mod
de a trai. Socictatca noastra cstc koyaanisqatsi , Sumcti la fel de constincti de
. ...['_51
asta, ea ~ .I mme
Dczvoltarca consticntci ~i constiintci aparc ca stadiu urmator, li rese,
incrcnt al umanitatii. Limbajul trezirii ~ i al trnnsfo rmari i spirituale si-a facut
irurarca in mcdiul social. fii nd adoptatc din cc in cc mai multi indivizi. Ma i
mull, oarncnii de importanta capi tala ~ i cu putcrnic impact asupra mil ioanelor de
oamcni, asupra organizatiilor ~i grupurilor de oriee natura. sustin 0 implinire
totala, ei in~i ~i consutuindu-sc model. Robbert Rabin sublinia importanta
deseopcririi ~ i asumarii rolului de conducaior al dcstinului personal sau chiar
interpersonal: ..Daca nu vom ccrccia ~ i nu ne vom cxtindc in mod activ ~ i fcrm

consticnta, nu suntcrn calificati pcntru niei 1111 fel de rol de conducator. In

vremurile de acum, cand sum alalca lucruri de taeut, avelll, pur ~i simplu, ncvoic
de lideri care sa puna eapal acestci ncbun ii, prin simpla Ibr!JI a viziuni i lor clare
in ceca ec privcste lcgca cauzci ~i cfcctului, prin cmpatia lor 1~1!a dc rcalitatc ~i
prin hotararca de trai ~ i munei in calilalc dc shU itori ai vic!ii insa~ i " . (26 1
COndUealOrii modcrni rccunoscu!i ai organiza!iilor ~i soci ela!ii sum dclini!i dc 0
i n a l L~ in!clcpciunc ~i clicicn!a, po 'cda abi lila!i ~ i au un comporlamcnt pUlcmic
moral ~ i spiritual. '\ ec~l i a prcligurcaza ~i sc consti luic in lidcrii vi itori ai lumii: 0
specie IIU1U; dc lideri. carc i~i imcmciazA ac!iunilc pc principii fundamcnlalc,
iubcsc adcvaml. scrvcsc rcalitalca, i~ i conduc ~ i i~i urmcaza co n~lii n !a,
ccrcclcaz.~ natura adcvaratll a sinclui ~i rcaliL\lii. Con~tiin~1 pcrsonala. i mpl ic<~
rcspons.1biliL1tc, dc aceea viiloml nc obliga (pcf'JJccliva ra!ionala) S.1U nc invila
(noua pcrspccliva) la a Ii ilia; rcsponsabili. lIIai cOll~ticnli dc ceea cc laccm ~i cc
sumcm.

215

..In anii care vor veni, sc VII cere mull de III lidcri . lii vor trcbui sa ajme Ia
redresarea rnul tor probleme soc ialc, III vindccarea divcrselor boli si cpidcmii, Ia
hranirea celor saraci , la eradicurca violcnlci ~i a razboiului, la stoparea
slramulari i lriburilor indigene, la sroparca coruptici ~i lilcomiei. la climinarca
poluarii ~i II dcgradsrii mediu lui inconj uratur si revcnirca la silualia anrerioara,
la eliminarea in conditii de deplina sccuritatc a dcseurilor industriale si nucleate.
la cducarca copiilor fara a Ie disirugc minti lc libcrc, inclinatc catrc spiritualitatc,
Noi tori, imprcuna, putcrn rczolva accstc probleme - contri buind lieeare in fel ul
sau unie - daeii dorim asta eu sineeritale si daca ne "om folosi de fo rta
supcrioara a consticntci noastrc transccndcntc." (27)
Dcsi sumcrn tributari sistcmului rational de cunoastcrc, suntcm convinsi
eii 0 inlelegere supcrioara a lurnii, in plcni tudinca ci, ncccsi ta un salt dineolo de
judccata rationale. Accst sail il rcprczinta ceca ee litcratura numcstc cxpcricnta
sp irituala. Nu alai snuiiul spi ritualitati i, a modelelor de rnisticism, a tcoriilor
cvolutici spiritualc, contcaza. cal triiirea, cxpcrimcntarca spirilual ilalii.
Pc durata intrcgii Iucrari ric-am conccntrat asupra ideii de constienta,
prcpondcrcnt axatfi pc a ~Ii(ill[om/(/(ia). transformata in a fitcunoasterea). prin
cxpcricnta lui a face: s;i sti i CA nu sti i, s;i sti i CE nu stii, sii stii CUM poli sa stii
ee nu stii. Am dcscopcrit cii prin diverse rnctodc si stratcgii (cap.v }i cap vi)
putcrn da raspunsuri persona Ie cxtraordinarc la accstc intrcbari , Intrcbarca
fi rcascii este: exislii soluti i ~i pcntru atingerea spirituatitatii?
Dcsi cste 0 provocarc a lumii (trccutc, prczcntc si vi itoarc) aeest lucru nu
face subicctut lucrari i de la!ii. ca riimanand 0 intrebarc intima a fi ccnruia,
Intcrcsantc sunt totusi inscmniiri le lui Robert Rabbin [28). al carui fi nal de ciuu
(reprodus in continuare) sinrct izcazn cel mai bine problematiea din titlul lueriirii
prczcntc:
..Emincmulul pro fcsor, seriitor si intclcpt Huston Smi th aduee 0
clarificarc ncccsara in ccea cc privcstc natura accstci cxpcricntc a trnnsccndcrii
de sine. EI afirma cii cxista palm caractcristici univcrsalc afcrcruc rclatii lor
misticc ale tuturor cailor ~ i fi lozofii lor spirituale.
Prima cste incfabi
litatca, ceca ec inscamna ca cstc dificil sa rcdai prin

cuvimc cxpcricnta. In eel mai bun caz putcm fo losi poczia, imaginca, mcta fora
sau muz ica. u 0 putem dcscrie ins.~ in mod di rect, dcoarecc cuvintc lc nu ajung
atiit de dcpartc.
A doua indica uniiatca. ceca ee inscamna c.~ ne simtim concctati, sau
faecm pane din ceva mai marc dcc.it trupul/ mintca noasrra, E C.1 ~i cum limitclc
sinclui aluneca ~i sc dcpancal,~. ",ina C<iryd ajungcm sa Cllprindcm inlrcaga erea!ie.
A lrcia eSlc 0 bucurie i me n s.~ . lnlalnirea nca~tcpta la eu gratia divina nc
r id i c.~ pc culmi ame!ilOarC de fericirc ~ i CXI.1Z. Fioml paci i nc dcschide oehiul
inlerior caIre mislcrc ncvazulC pana arlmei.
A palra caracle risl i c.~ 0 reprezin l.~ ccrliIUdinc.1. E~ti convins ea ceca cc
vczi CSIC adevarat - ca a~ a sunt lucmrile in rcalilale. Accaslii ccrliludine estc
dincolo dc indoiala. de nevoia de a prezcnta dovezi, de senlimcnlc. Nc gasim
slimd in riunurile u ria~c ale realil.~ !ii .
A~ adauga aecslor palru c.1rl1elCrislici inca una: implinirc.1. inconjurll!i ~i
pa l run~i de spi ril. nc sim!im intregi. desava r~i ! i , nu duecm l ips.~ dc nimic. imic

216

din ceca cc inscamna cxpcrienta, cunoastere sau bunuri matcrialc nu poate spori
intregirea pc care 0 simtim, -In acea c1 ipa. nu ne tipsestc nimie.
Purtarn in noi semintclc accsiui soi de umani tate rransccndcnta. Cu lolii
am avut pane de asemenca momcntc de negrAilli trurnusete ~i unitate ~i stim eA
accasta cste realitatca. urnai ea am holAnil sAtrairn hi un nivcl rnai limitat."

BIBLIOGRA FI F.
[I] Nico Stehr, II World Made of Knoll'lt>lge. Lecture at the Conference Nell'
Knoll'!edge and NL~I' Consciousness in the Em cfthe Knoll'!edge Society. Budapest,
January 3\Sl 2002. (hllp:llw\\w.ersi.mq.edu.all1doo.uncnts/worldknowlcdge.lldl) p.2
[2J WSIS. In 2003 (Geneva) ~i 2005 (Tun is) s-a limn SUII/II/ilu! Mondial pentru
o Societate lllfo/'II/aliona/(l - Wo/'id SUII/II/il of th lnfonnational Society
(www.iiu.int/wsis)
[3) Dn' gAnescu Mihai, acad, - AR. Institutul de Ccrceuri pentru In lcl igcn~~ i\rtifieialA
(hnp:lAV\\w.racai.ro,lINFOSOC-ProjcctiDragancscu_sl_aO\_ncw.pdl) p.56
H] Idem [IJ p.4
[51 Stephen R. Covey, Eficiema ill Itrepte - Un abecedar a! intelepciunii.
Bucuresti , Editura ALLFA . 2002, p.5-8
[6 ] [7 ) ldell/ [5) p.2-l, p.30-3 1
[8] Ricu Virgil iu, Dilema veche, Anul V. nr.211- 01 manic 2008
(http://M,'W.dilemavcehc.ro/index.php7nr=211&emd=artieol& id=7766)
Virgiliu Rieu cstc Li fe & Executive Coach ~ i psihotcrapcut de orientate
psih;lIlalitieA
[9) Conform Ccrurului Sistcm PSI. (http://www.sistempsi.ro/index.php.!page=lifecoaching)
Cenuul ofera servicii de coaching. consilicrc si supcrvizarc (www.sistcmpsi.ro)
[1O]Anlhony Robbins, Descoperii fon u din tine. Bucurcsti , Editura Cunca Vcehe,
2002, p.26
[l l)ldell/ [1 0] p.26-30
[12]Slephen R. Covey, II s -a treapt a intelepciuni; - De la Eficielllii la
Miirclie. Bucurcsti, Editura ALLFA. 2006, p.2-\1
[13 ][ I ~l A l1 d re Moreau. AUIoCI1I10a$/cl'e $i autoterapie osistatii, Bucuresti ,
Editura Trei, 2007, J>rc faIA. p.11 7
[15jConstan!a-)I1ieoleL1 Bodca (coord), loan Andone (coord), Managell/cll/U!
cunoasterii in universitatea II/ode,.,/(}, Bucurcsti, Editura ASE. 2007. p .2~
[16]Oana Ghcorghiu, lucrarea lmaginar social si autopoieza din vol , "Educalie
si creativi tatc pcntru 0 societatc bazata pe cunoastcrc", Bucurcsti, liditura
TilUMaiorescu, 2007
(17) (18) Idem [ I3J p.7. p.58-68
(19) ldem [5] p.2~

217

[20)i\I\'in Tomer, Socul viitorului. Bucurcsti, Editura i\NTET ~i LUCMi\N,

2000, p.97
[2\ ) Idem [3) p.2
[22) Alvin Tomer, Heidi Tomer, Avutia ill miscare, Bucurcsti, Editura Antct,
2006, p.20
[23) Idem [3) p.21
[2-1 ) Idem [\2J p.1 2-2-1
[25)[26)[27)[28) Robert Rabbin, pun suflet ill ceea ce foci - indrllmori pentru
conducatorii III/Ilii 1I0i. Bucuresti, Editura ForYou, 2006, p.20, 21,13, 3-1-35

VnilWXi/QIN Na pmra/J J.~ J,urar... .. c""<Jml l ", B:N"Un'f ti,II.Jrd.ing.,I:Kiiln .Jf.m'Ardh.-"u 'dnf

21~

POSIBILITATEA UTILIZARII SIMBOLURILOR IN SCOPUL

PIWTEJAIUI OMULUI iMPOTRIVA

INFLUENTEI
NEGATIVE A CAl\1 PURILOR

ELECTROl\1AGNETICE SI DE TORSIU NE
ElIgcn SITEA;'iU'

The paper presented sum" information abuul ..FURPOSf-' '' a device that allows

dt'jh'(ting and dispersing Ihe k:fllvrsiun fi(:hlj' gem:rulcd by PC cli.\ph{rs. TV :lels. micro-wo ve
un'"." ami another electronic equipmems. protecting users from their ' Ft,'ga/h l' inj luence.
Ancient ('4:115. Scandlnavlans and other ancient peoples 11f,,1 U1m:('tJ the tlmes thaI arC,'
clas,fijh'f/ ofCtJtlling 10 color, tree amIflower mnes.

We consider that

the scientists have to

poy mure aucmio 10 .. ancientjallacy ".

Sunt mcmbru al Acadcmici Oamcnilor de Stiinla din Romania (AOS-R),

care cstc 0 organizatic ncguvernamcntala ~ i nonprofit, cc are mai multc
obicctivc: dczvoltarca ~t i inlci ~i culturii: prnmovarca pc plan national a
ccrcctari lor inlcrdisciplinarc din stiintclc naturii, ingincrcsti ~i aplicativc,
disciplinclc medicate, umanisic CIC.: initicrca de rclatii ~i colaborari cu
orgunizatiilc ~t ii n,ificc-acadcm i cc, de ccrcctarc ~ i univcrsitarc, din lara ~ i din
slra inatatc: asigurarca unui cadru adccvat pcntru intalnirea oamcnilor de ~t i inla
din di feritc domcnii, contribuind ast fel - pri n informarc dirccta - la crcarca dc
cchipc interdisciplinarc pentru rczolvarca unor tcmc complexc: stimularca
Icgnturilor dintrc spccia lisii din dilcritc domcn ii in vcdcrca consolidarii

caracterului interdisciplinar al comu n it.~ li i intelcctuale. In vi ruuca accstor

obicctivc, multi mcmbri i I\ OSR sunt intercsati in studicrea posibilita!li
utillzarli slmbolurllor in scopul prolcjarll ornulul impotrlva influ ente]
negative a ca mpurll or elcet romagnetice ~ I dc torsiunc ~i dc acec a aurescllza
rugnrnintea participantilor la lIceaslil manifcstarc ~Ii i n l i lici sa acceptc crcarca
unci cchipc interdisci plinarc pcntru rezolvarea tcmci complcxc 1I accsrei

comunicari siiinuficc. In primul rand. cu, ca mcmbru al scctici de ~Iiin la militara

din AOS R sunl inlcrcsat in studierca principiului de functionarc a aparatului
rcal izat de acadcrnicianul A. Pavlcnko. ..FORPOST- I" dcstinat dcvicrii si
di spcrsarii campului de lorsiunc gcncrat de calculatoarclc clcctronicc (PC). de
apnratclc TV, de aparatclc CU microunde ~i de aile cchiparncntc clcctronicc,
Aparntul lire in compuncrca sa pol imcri cu acctat- asa dupa cum cxplica 1\.
Pavlenko - ceca cc asigura, pc langa mcdiul informational al rnatcrialului din care
CSIC fabricai, s.'\ produca ~i intlucntc compcnsatorii informationalc spcciru-unda CU

219

cfectc de rcglarc ~ i compcnsare a impactului asupra organ ismului uman ~i

sistcmclor sa le funcuonalc.'
Faclorul informutional soar putca Sli aibii 0 importanla marc dc in tluentarc
~egalivii a siinatalii oamcnilor, alaturi dc radialia/laelorul clcctrornagncticfa).
Inca nu cunoastem cu precizic puterca impactului radiatiei clcctrumagnctice.
naturale ~i arti ficiule, asupra Sliniilalii ornului, Recent, s-a constarat eii nu nurnai
nivelele cnergcticc mari ale camputi lor clcctromagncticc daunealii Sliniiliilii
oamcnilor, ei ~ i valorilc de zccc ori sau chiar dc 0 Sllla de ori mai mid decal
campul natural al Pamanlului pOL fi daunatoarc. Astfcl , nu de mull sc crcdca ca
acclc carnpuri de joasa intcnsitate nu sunt daunatonrc siiniitiilii. Mai prec is, sc
crcdca ea dcoarccc intcnsitatca carnpului electric al TV ~i calculatoarclor
clccironicc (PC) cstc mull rnai mica dccat cca a PiimanlUlui (rncdiulu i ambiant),
accasta nu afcctcraza sanatatca omului, dar rczultatclc ccrcctarilor au dcmonstnu

contrariul
."
in cartea sal, A. R. Pavlenko a dcscopcrit .ccva" cc acompaniaza
intotdcauna oricc camp electromagnetic - campul de iorsiunc, care arc insii natura
infornnu ionala,
Porn ind de la analizarca formci spiralc a AON (0 dubla spirala cu
inclinare sprc stanga), ncadcmicianul A. Pavlcnko a propus oamcnilor de ~t iin~~
o noua tcoric bimllii pc caractcristici lc gcomctricc ale Vacuumului Fizic si ale
campuri lor de torsiunc, Din accasia perspcctiva, savantul ucrainean face 0
similhudinc intrc actiunca ncgativa a campului de rorsiunc general de aparatele
clcciron icc ~ i a ee lui general de l'iirminl in anumitc zone gcopatogcnc. Domnia
sa II siudiat si meeanismul de absorbtie a cnergiei carnpurilor de catre Iiinlele vii
(biclogice). EI a dcscopcrit cli rnccanismul de inllucrqarc a campuri lor artifieialc
asupra sistcmelor biologice csre cornplct diferit de meeanismul de absorbtic a
cncrgici. Dcoarcce sistcmelc biologice au spirala ADN, cle sunt scnsibi lc la
caracteristici lc geornctricc ale campurilor (cu orientarea de rouqie sprc drcapta
sau sprc stanga), Dc aid ~ i legiilura dintre campurile de torsiune ~i teoria
Vacuumului Fizic. 4
Tot odata, sunt prcocupat de studicrca normclor ~i proccsclor intcractiunii
cantitativc ~ i calitativc a omcnirii cu biotopul, cu rcgnul vegetal ~i animal.
Am analizat celc doua curcntc de oamcni dc ~t i i nl [l care studiaza
posibilitatca oamcnilor de a putca rcgcncra biosfcra (curcntul pcsirnist ~i
curcmul optimist). Oamcnii de ~ti in la pcsimist i crcd ca, in prczcnt, proportia
distrugcriirdcgradari i biosfcrei nu ii mai pcrrnitc accstcia Sli sc autorcgcncrczc ~i
nici omenirii sa gascasca caile ~ i mij loacele pentru a reface fosla bios fera, a~
cum a fOSI ca inainlc dc distrugerea aeesleia. AsUel, in sccolul XXI, sc va
confirma delaSlml la care sa ajuns in umla proccsului constant sau aecelcral de
I Anatoliy JIJ\'knko. CompUh.'"1. TV and bc.. hh. l)roolcm solutiQf\. Fourth Edition. Cor(c'leJ 1I1-.J UpJtJrcJ. Ki,,-v.

.. r . :'l..

..OSn(I\'OI .
J Ibi&m.

p. 6.

) fbiJ..'m. p. , .
fbiJcm.

220

distrugerc a unor speeii care probabil eAnu si-an indeplinit incA misiunca lor pc
Plancta AlbastrA. Si, la accasta distrugcre colosala, la searA planetara, s-au
uti lizat tchniea ~ i tchnologia descopcrite ~i rcalizate de om pareio spec ial pcntru a
distruge lot eeca cc era trumos pc Globu l Pamanrcsc.
Mai ex islio si curcruul opt imist. care, desi nu neagio amploarea
distrugcrilor rncnlionatc anterior, aprcciaza e<l. in viitorul apropiat, oamenii de
~l iinla vor dcscoperi, realiza si dezvolta metode si dispozitivc/aparatc bazaic pc
influcntarca si compcnsarca in formationala corcspunzi toarc pcntru ca ernul sa
traiasea din nou in un itatc/armonic cu Natura (cu Mama noastra natura). Sigur
ea unul dintre accstc dispozitivc sau aparatc cstc ~i dispozitivul ..FORPOST- t",
care csic crcat de oameni i de ~t iinla ucraincni, pc cnrc-i fc licitarn, dcoarccc
aparatul FORPOST- I" are putcrca de a dcvia ~i dispcrsa campul de torsiunc
gcncrat de calculaloarele e1eetroniee (PC). de aparatelc TV. de aparatelc eu
mierounde ~i de altc cchiparncntc clcctronicc ~i a proteja astfcl pe
uri lizatori/opcrarori lmpotriva cfccicl or lor negative,
Se pare c;i inca din eele mai vcchi timpuri ale cxistcntci sa le omul a
banuir sau chiar a stiut eare sunt structurile ee au 0 in lluen!a fhvorabila asupra
dczvoltarii mediului ambinnt. Asuc], acadcmicianul A. Pavlcnko serie ca. in
urma cxaminarii structurii megal iticc din Caucazul de ord ~i de Sud.
eomp lexe lor mcgaliticc din Corsica si Scotia (Scotland) s-a consuuai c.\ de
regula. oriee complex mcta lifcr include un sistcm intrinsee de stanci vcrticalc
situate intr-un cere sau in mai multc ccrcuri dispnse in straturi sau sub forma de
labirinturi complcxc, Tot odalA. picIreIe sau roeile respective sunt orien tate sprc
anumite stele sau constclatii, cum ar Ii, de cxemplu, Steaua Polara. De
asemcnea, in urma cercctarilor s-a mai constatat ~ i cxistcnta unor eleele de camp
ncobisnuitc in aeele zone de dispuncre a rnegal iti lor. Oameni i au rcmarcat, de
ascmcnea, influentu lor biogcnetica favorabi la/bencfica asupra mcdiului ~i au
ineereat sa Ie pastrezc si sa nu Ie disrruga. Exisla unul dintrc cci mai mari
megal iti de pe planetio la Stonehenge. la 0 dislanlio de aproximativ 128 km
dcpartarc de Londra, in ccntrul platoului Salisbury. Pc platlorrna de slanea
cnorma ~i rotunda, eu gauri la capctc, exi sla um fl fituri giganticc (eea. 13 m.), de
cutoarc albastra. S-a stabilit ea fi ccarc mcgallt cstc dispus dcasupra unei surse de
apa subtcranc in punctc unde se intcrscctcazf raurilc unele eu allele. 0 coloana
de piatra, ca 0 baliza, eSle a~ela la deasupra inlersceliei raurilor.
Examinarea alenla a lormelor gcometriee rotunde de pialra ~i a aranjarii
lor sub fomla de cere. pe pamant, a eondus la ipoleza existen!ei lmor mecanisme
posibile de inlluen!are biogenelicii a mediului de eatre aeeSle pietre!st<inei
deoscbile. intr-un lei ascmanator eu eel al inll uentei
roti lor libetane utilizate in

treeut. Reamintim ea tibelani i au obieeiul de a puna intr-o mana n i ~le ro!i mici

pc c.1re Ie rotese u~or. In Tibet ex islA lemple langAc.1re sunt plaS<1te un marc
numAr de ro!i mai mari. Se spnne eAaeesle ro!i s<1ere rotesc ceasul in!elept. daeA

Ie privim de sus. In eonlormitate eu eoneep!ia libetana. ro!ile respeelive

arrno n i zeaz.~ ~i eurA!A mediul in timpul rota!iei lor.

221

Acadcmicianul A. Pavlcnko mai scric c.~ dcscoperirilc fi zicii modeme ne

penniI s~ privim accstc roti ~i rotatia lor dintr-un punct de vcdcrc comp lct difcrit
decal eel prczcntat pana acum, lala cc explicatic interesanta nc oler-a dornn ia sa:
cxaminarca campuri lor de torsiune produsc prin rOlalia cilindri lor, conurilor si
alter obiectc nc-a condus la concluzia ca elc au 0 marc inl1 ucnla biologica
asupra organismclor oamenilor.' Ba rnai mull. sa dcscopcrit cii acosta estc un
absolut nou lei/lip de camp info rmational fiz ic lcgat de polarizarc spinului
Vacurnului Fizic.
Rotarca/rotirca cilindrilor, conurilor ~ i altor obicctc mctalicc nu sc rnai
uti lizcaza de mult timp pcntru gcncrarca campurilor de torsiunc,
Se poate prcsupune ea ~i ccrcurile cclticc din piatra, din accst punct de
vcdcrc, sum de ascrncnca gcncratoarc de cfimp de torsiunc static similar eu
campul de torsiune generat de dispozitivul ..FORPOST I". dar cu 0 raza de
actiunc
mull rnai marc. De aecca trcbuic sa sc ia series in eonsiderarc

posibilitatca aplicarii practice a rezonatori lor pictografic i (grafici).

Omcnirca cunoastc simboluri ca aCCSlc.1 dc foarte multa vrcmc. Elc se
giiscsc in temple piigane. precum ~ i ca motive decorative pcntru armc (ca
cxcmplu, putcm da scuturilc dacicc cc sc mai pot vcdca ~i astiizi sculptatc pc
Columna Traiana. rcprczcnumd trofec luate in l up~~ de la daci) ~i difcritc
obicctc, folositc pentru di vi ni z,~ri lzc i fi c~ri . Prirurc accste obicctc am g~ sit in
muzcclc grcccsti ~i romano, vase aniicc grccesti ~i dacicc. In plus. accste
simboluri mai crau utilizatc si in mcdicina ~ i chiar ca talismanc prccum ~i in
lucrnrilc
de
asirologic
~i de alchimie.

In fi remen cx i Sl~ 0 Asociatie Run ic~ care arc C.1 ob jective princ ipale s.~
colcctionczc ~i sa sistcrnatizcze in formatiilc disponibi le dcsprc diverse tipuri de
simboluri run icc de pc 101 globul pamantesc,
Simbolurile runice sunt ctasi ficare in concordanta cU lrasaluri leica racl~...istici lc
lor religioase, tipurile/lelurilc de aplica\ii et c: ecle scandinavc ~ i germane anticc
sunI ~i celc mai eunoseulc. La aecstea l e-a ~ adauga ~i pe celc dacicc, dar ~i pc
ecle grcccsti, care de ascmenca sunt cunoscutc de arhcologi.
Inscriptiilc in piatni (runice) ale ccltilor amici sunt clasificatc de oamenii
de ~li i n lii dupa culori, tipuri de copaci, llori etc,
Popoarcle amicc. care nu au avut tehniea ~i tehnologii dezvoltatc, cum ar
fi ecle informationa lc/infornuuicc, au avut avantajul cit au acurnulat si
genera lizat cxpcricnta intcractiunii lor cu natura, de care erau sinins legali ~i pc
care 0 euno~lcau mai bine decat noi. Elc i~i traiau " ia!a in mcdiul nalural prin
inlcrmcdiul ohicclclor naturalc ~ i cclor biologicc rcalc ~ i in inlCrac!iunc
conSlanta cu c1c. Inscrip!iilc lor in piatra ariilall valoarca lor ilctiva. cuno~ t in !clc
nctolosiloarclncpmcticcil ipsilC de valoare realii nu crau acumlliate ea astiizi.
Capacilatca i n rorJllatio na l ~ a simbolurilor din p i alr~ este mult mai marclin a ll~
dcciit cca a litcrclor al fahcmlui . cu toatc c.\ elc au scmnc similare. A ~a sc
~

fbiJcm. p. 67.

222

cxplica, sprc cxcmplu, dc cc in limba lituan ianf cuvantul sau cxprcsia ..inscriptio
in pialrn" inscamna ..a vorbi, vorbire", Oamcn ii dc ~l i in ~~ au claborat nistc rcguli
ale cilirii incriptii lor in pialni ~i ale pronuntici lor spceiticc: specialistii in citirca
inscriptii lor din pia lril au scolile lor ~i publicatii lc lor stiint ifi cc.
Este pacat cil din sanctuarcle sacre de la Sarmizcgctusa - capita la Daeiei nu au mai ramas decal catevu ruinc, cum ar Ii , de cxcrnplu, bazclc unor coloanc,
in rest toatc, dar absolut reate constructiile mil itate ~i rcl igioase dacice liind
danimalc cu salbatieic de romani. De la stramosii nostri daci nc-au rnai ramas
nistc lablile de plumb cu 0 scricrc neeunoscula: daca un ccrcctator ar rcusi sa Ie
dcscifrczc ponte ca vom avca ~i cxplicatia unor simboluri run icc ale daci lor.
Dar pana acum nimeni nu a explical convingator mecanismul posibil de
intcractiunc a simboluri lor inscriptionatc in piaLra cu organisrnul uman. i\r fi
bencfie un ascmcnca demcrs ~l iinli fic intrucat cxpcricnta rnilcnara a gcncratiilor
anticc ponte fum iza su ficicn tc date ~Ii i n!e i pcntru elaborarca unci leori i in accst
domcniu nou al carnpurilor de torsiunc. ESIC posibil ca antic ii sa Ii actionat
inconsticnt/subconsticnt atunci cand si-au ales tal ismancle lor. dansurilc,
cantccclc ~i cercmoni ilc lor ritualc. Dar daca prin accstca omul comunica cu
natura. ell care traia intr-o unitatc armonioasa mi i de ani. ar f binc cat astazi,
oamcnii dc ~li in !n S<~ dcscopcrc adcvarata semni ficatic ~l i in ! ilicn a accstora .
Acum oamcnii inconsticnt inccp S<~ sc intoarcn sprc natura incercand S<~ scapc
din 'IransOarca ncfireasca a zidurilor de bcton ~i aparatclor clcctronice
sofisticatc care ii sufoca ~ i ii imbolnavcsc incctut cu inccrul, dar sigur,
implacabi l ~ i dcfinitiv, Oamcnii Irnicsc un adevarat cosmar: pnmanturi a l tMa ~~
minunatc, cu vcgctatia $i animalele lor. se transforms in pi,manturi moanc,
aride, olrilvile ~i ev ident de nelocu it. Din cauza distrugerii naturii creste
alarmant mill imbolnavirilor de bol i necunoscutc pimil acurn. Putcrn sa
prcfiguram apropicrca dczasrrului final , al distrugcrii victi i de pe Planets
Albaslra : fcnomenul incalzirii globule (dczastrul tcrrnic). distrugerca stratului de
ozon, moanca planctonului din oceano ~ i a anima lclor care se hrancau cu accst
plancton, otravirca apci si pamamulu] - toatc accstca ~i multc allele sunI
ncindoielnie cauzatc de oameni. Crcstc nccontcnit numarul eelor bolnavi psihic,
al celor cc sc droghcazii ~i al celor ce sc sinucid, ceca ce nu se poate sa nu ne
sugerezc ea unii oameni incearea eu disperare sa scape de rea litalea mperii lor
de Mama noaslr.i alura, eaei ei nu poL exiSla decal in unilale eu nalura ~i in
armonie eu aecasLa, Oameni i ineearea sa iasa din aeesl impas, eon~l ient ~ ilsau
i neon ~li ent . chiar ~ i prin folosirea mijloaeclor anlice, purland lalismane, folosind
inscrip!iilc in pialra CIC, Eu personal ered ca semant iea gcomclriea a inscrip!iilor
antice in pialra poate in lluen~l in mod benefi c organele ~ i !esulurilc umane prin
gencrarca acelor eiimpuri de lorsiunc dc lip slatic, dc carc vorbc ~lc
aeadcmicianul A. I'avlcnko.
l'rofcS(l( litulM lJi AcaJ.:mLa C(lmM: iaUJ Satu Mate $i prl,fewt a!o(.ld'll la Ulli" ffl ilalC-J Natioo:JU de Ap.il'arc
..Can;.,! r. aJ(('J;1 &: comail: (.s.it(.anu ~ r.ahoo.~om.

223

TH E E ERGO-INFORMATIONA L
POWER OF LA. GUAGE:
A BIOPHOTONIC EXPLANATION
Traian D. STANCIULESCULucrarea pl"Optme c) o1'igilloJa t:.\11!il"o/ie $tiin/ijica a geuezei limbajulu! verbal, prill
corobororeo datelor scmioticii -1; ale biofotonicii (biologh. t<tcorio t tennologia leserilor}.
Uli/i:aml ipotezeie modf.:/"I,,; elaborat. autorul ofi:rii (J explicatie I'Glicmolii a efectelor
energo-informatlonale alt.' '/JllfcrU em'llntal"i ". cum ( I I' fi cete tcrapeutlc-annonizotoore Pt'
('{Ire le au mantrele orientole Sail tIeJdi1tlf.'fU! romdnesc, inconsarea ruglici,,,,n Sail recitarea
m!t'cwllci a ullul g(:lliallt'J{ poetic (I.w p,.a SIt;,.;; biot'lnu/;unalc: afilnlt:l "mom.:'.

An unsolved dispute sti ll marks the history of language as a system of

signs: is the word a "natural object", carrying something essent ial from the
denominated re ferential. as Cratylos sustained. or is the word - and language.
implicitly - only a conventional relationship among people, as Hcrmogcncs
argued'! In the terms or a "semiotics of light" [Stanciulcscu, 2003bl one can
dcmunstrate rigorously that both theories arc justified. because:
- at the very beginning of the human history. the natural genesis
predominated: ill iIIo tempore the power of the word was generated by the
"iconic resonant" Loree of the signifier, or the sonorous I energetic support of

sign:

- in Lime. this genesis was replaced by the conventional one: the power
or the word began to be expressed at the level of the siK" ijieli. of the cuhumI I
informational meaning content.

In order to argue seientilically such a point of view. two categories of

explanatory hypotheses are taken into consideration: conventional (involving the
scmio-Iinguistic discipl ines) and unconventional (involving the biophotonies
perspective) hypotheses.
J. The word's gellesis under the "iconicity /III/breI/II": /I possible
t/L~III/11I1/J'

Considering that the iconicity (mimctism) is an essential criterion tor

defining the genesis and evolut ion of the language. it was possible to synthesize
from the scmio-linguistic perspect ive the following lour types or explanatory
hypotheses:
(a) natural mlmetism hypothesis. involving the genesis ofwo rds by sound
imitation (onomatopoeia. interjections ctc.):
(b) phonetic mlmetism hypotheses. concern ing the acti ve I suggestive
resources or articulated sounds (symbo lic and articulating mimesis. distinctive
traits mimesis etc.):
22~

(c) partial conventional hypothesus suggest the word's genesis by:

semantic transfer, symbolic motivation, ne ighborhood, ctc.: (-I) integral
conventionalism hypotheses. regarding the genesis of words by a cultural
convention establ ished among people. ,\ 11 these complementary hypotheses
explained the becoming of language trom an integral iconicity (natural ism) 10 an
integra l arbitrariness (convcntionatism), frurn Nature to Cullure.
2. The "biological light": biophotonic hypotheses concerning II,,, nature
t>j'lm,gllag". As a merely reeeni scientific discipl ine, biophotonlcs tries 10 unify
biology. as a science of living. with photonics. as a theory and technology of
lasers. It explains the role of the (biojlight emission of each biological system.
starting from DN,\ to the whole body - a ultraweak bioluminescence having the
same properties as a laser emission: the German scientist Fritz-A lbert Popp
r1989) PUI experimentall y into evidence the morphology and optical
functionality of the biologi cal structures, in their qual ity of "bin-lasers"
[Stanciulcscu, Manu, 2(02) (I ). Using the hypotheses of biophotonies
concern ing cerebral functions it is possible to justify the mechanism of iconic
genesis of the word by: (a) explain ing Karl Pribram's [197 1) essential hypothesis
sustain ing that the brain's activity is of a holographic type: (b) arguing that
between the capacity of sight and speech is a very strong connection
[Jakkcndoff 1987: 90).
Tak ing into consideration the hypothetica l principles and problems
mentioned above, we could propose a biophotonic explanatory model fo r tht:
word / langnag genesis. This model is based on the paradigm of iconicity.
considered by Thomas A. Scbcok [1 9891 - in his IH (viconicity hypothc 'is") to be "the primary means by which bodily experience is transformed into a
system of signs and meanings" [Danesi, 1998 : 18). In this spi rit some other very
recent contributions lire formulated. such as: the "iconic theory of language
genesis" [Voronin, hnp:/ibaserv.uei.kun.nl), the "molor theory of language"
[Allot, 1988), etc. Although these theories arc basicall y correct. they did not
have the indispensable explanatory instruments of biophotonies. Using these,
our theoretical model - extensively developed in other contexts - is able 10
explain scientificall y the stages of the brain activity, essential ly involved in the
genesis of the word, namely [Stanciulcscu, 1999):
the genesis of vi sual representations (menial holograms) as stable
"memory traces", drawn by some transparent "crystal liquid" structures, present
at the level of cell membranes: these "cerebral holograms" reproduce the
properties of the referential object by a holographic resonance mechanism:
the activation of the "OlemaI luminous hologram" of an object,
phenomenon, etc. in the absence of the referential (representation), by
controlling the wi ll and the aucmion:
the specific commands given by Ihe brain (transm itted from the central
or peripheral brain sectors), in order 10 transfer the info rmation comprised in the

225

cerebral hologram (as a "photonic sign") at the level of the verbal-kinaesthetic

apparatus;
this information (hologram' s vibrations) is transformed into mechanic
(pressure) in formation at the level of the verbal-kinaesthetic apparatus. due to
the same property ol'piczoclcctricity of the membranous liquid crystals;
this typ e of information is simultaneously and synchronously
(coherently) transferred al the level of the system of "linked resonators"
(stomach and lung cavity. trachea, larynx. pharynx. mouth cavil)'). a process that
defines a complex and special type of"bio logiea llascrs":
- stomach. lung and trachea muscles, in order 10 regulate the quantity of
pumped air into the resonati ng cavities:
- the 1af)11X' S muscles regulate the complex of sti mulated sounds 10
become coherent. mono-harmonic and directed; these effec ts arc generated at
the level of the symmetric vocal cords, whose vi bration determines the
appearance of some "nodes" and "venires"; in this way, the diff usion
(diff raction) of the luminous fascicle on the sound waves is achieved effectively;
- lhe muscles oft he larynx. which amplifies the sound complex. and the
muscles of the face, mouth and longue arc differently activated for each kind of
sound; at the level of the oral resonator (only with the human being thi s is
disposed perpendicularly on the direct ion of the other resonators) the "iconic
moti f" of the cerebral hologram is reproduced on a sensible manner (by
articulated sounds); the phonic complex pumped by the pharynx - the sound
signifier - is able to suggest on a "resonant" manner some meanings (signified)
such as: a)!orllls of circular. linear, fricative or slide. round or pointed type. ctc.;
b) actions of implosive or explosive, descending or ascending. intensive or
extensive typ e, ctc.: c) ottributes. such as light or dark. hot or humid. warm or
cold. etc.
At the level of the human body all these types of meaningful forms determined b)' the energy-information of sounds (intensity, frequency.
amplitude. ctc.) - arc sustained by three major types of sign itiers I bio-physical
memory support:
- lhe membranous liquid crystal structures, transparent to (biojl iglu and
extremely sensitive - by piezoelectricity - 10 sonorous resonant stimuli
(figure 1a.b.c):
- the water molecules in the human body (about 70 %), present in the
interstitial cell water, in blood, plasma, etc.. that can be structured
according 10 the frequency and forms of certain sonorous stimuli
(figure 1d-i):
- the bioluminescent licld, able to preserve by complex waves
interferences (Fourier 'peetnlln) the message of the external or of
inner sounds emission, already transformed into a bio-luminescent
li eld by a piezoelectric or I and holographic cerebral mechanism .

226

f,
'"
.j

._9
,

c,

b)

a)

d)

c)

g)

h)

4' '

.t'

. : t~I

"
_

,- :-1.'.
(.~ ...

e)

i)

Figure 1. The /IIIII/all b"d)' complementary signiflers (II/ell/"r)' support)

"I Ihe S""""IIIS stimuli: a) membranous liquid crystal structures; (b) the
orientation o! the liquid crystals confonning the [sonorous} stimuli
characteristics {oscillation mode. intensity. etc.); c) optical aCIMI)' o!lhe liquid
crystal structures (lighl refraction and 1'010101:" magnetic dispersion) determined
by piezoelectricity; d) the pal/ern of soun.I "AAA " pUI into evidence by Ernest
Chladni, resonating upon a fine sand powder. placed Oil a "el)' thin metallic
plat; e.}) th patterns ofmusical sounds upon the surface ofthe water, realized
l~l' Alexander Lauterwasser /hl/p:/I,,".....wasser-symposium.ch]; similar~l' it
happens ill th case of th membranous liqllid 0)' tal structure lind its
(re)con.liJ~lImlion underthe injluence of differen: stimuli (sonorous included); b)
the "memory of the water ", stimulated by the irfluence of differen: sonorous
emissions, is proved by the ...ell kl/O\l"/1 experiments of Masaru 111010 /2(101/ ;
the images of the some frozen drops of ...ater. generated by water's resolla/1ce
...ith a Tibetan Sutra. Beethoven's Pastoral. Heavy Metal Music.

227

The integrity of these types of signiliers / language type of memory

represents an essentia l condition of human health because, in terms of
biophotonics and of complementary therapies, we could sa)' that :
illness refers 10 loosing the memory of the good functioning / structure
of the organism, at the level of the substantial organism substrata (cel ls, tissues,
organs) that the biolurnincsccm light-Iicld (human aura) essentially governs:
health refers to recuperating the right memory capacity of the organism
by the reconfiguration of the different levels of aura (beginning from DNA 10
the whole body), by using different allopathic or complementary strategies,
Scmiotica lly, to recuperate health means to re-establish the harmony
between the soul (auric signilied) and the body (physical signifier) by two typ es
of complementary therapeutic actions:
- to modify in a benefi cial way the properties of the human aura /
bioticld by means of certain adequate vibratory stimuli, the optimizing
information being non-aggressive ly transmitted to the structural body
systems: it is the per 'peelive of the old "magic medicine", of the
holistic medicine curing the "soul" li rsl (the info rmational signified)
and then the body (the substantial signifi er);
- to act by biochemical / surgery procedures directly upon the affected
organs (thc signifier's substratum), an action that will adequately
modiI)' the human aura slate (the signified's conlent),
Therefore il is possible 10 recuperate health by aeling from the invisible
state of the "soul/fie ld" 10 the visible state of the "body/corpuscle" or vice versa ,
All in all, the succession of "technical" considerat ions we had to presenl
above can justify the idea that the primordial human words could have had this
short "historv''

after some essential cncrgo-inforrnntion (biophotonie) metamorphoses,
the interiorfonn / signified (mental hologram) is fi nally expressed as an exterior
f orm / signifier. deli vered at the level of the oral Cavill' as an "articulated 11'01'.1 "
and as a "photo-sonic hologram ", respectively:
by this gcncrntivc process the "sign-word" reproduces by resonance the
properties of the "hologram-object", which is, in its turn, in a homeomorphic
relationship with the referential :
by their iconici ty, the primordial words are a type of a "second degree
real ity", as a "reflection of reflection":
the "natura l genesis" of the word allowed the human being, ill iIIo
tempore. 10 act upon the denominated object and to inlluenee il by a sonic
resonance of the type: "Open. Sesame! ".
An essentia l representation of the above mentioned processes is offered
by the fi gure 2.

228

~I '6-(;6Nr'lf/

bAl.""~

...... ..,..,

'''''~H.''itw ,.",~~".,

"U~U
b,,ucroON

De","''''./I~

' ," ~""6.#"I

NEI'oIt"J
~" AlW

Figure 2. rile general mechanism 01' "'KI'l-gellesi.fi, described by: the

passing from the properties of tlu: referen tial / denominated object -'J receptors
(I!yl!s. hears. etc.) -'J the gl!t/I!ration ofth cerebral "biophotonic holograms "
(the first II!.-d of reflection) -'J cerebral commands -'J the adequate tension of
the speech-kinestesic system -'J the genesis of the "sonorous holograms" /
words (the second level of reflection) -'J feed- back towards the referentia! /
object (resonance / "magic " action ofth word}.

We cou ld fi nd in this history of the word the very special intuition that the
su m thinkers had: "The Word is the mi rror by which Divin ity refl ects himself to
thc exterior, The ""01'.1 is both sound and light. because light is the SI!IISI! of the
S OI/l/'(' [Dewh urst-Maddock, 1998: 93). It is difficult to lind a morc suggestive
expression of thc presence of thc "Light-Sound Word" in the world. of the
essential icunici ty between the uncrcatcd "Divine Light" and the "complex
light" ot' the human bodyand sou/lG uj a. 1993).
Each of these hypostases of the human "living light" could be assumed in
a specifi c way by an integrative "semiotics of light", including pertinent
explanations on the effects of "magic language", from the therapeut ic effects of
exorcism or of "powerful words" (such as mantras, prayers, ctc.) to the
harmonizing power of poetry, both scientifically studied by Minco Moritani
(1998)(2).

229

wai ii""....

. ".,.,

.........
-

Figure 3. The general medial/isms of healing by sounds / words: the

'.-ares of the remedy / SOllOrOl/s resonator specifically interact (after a first
piezoelectric metamorphosis) with the lI'al 'es of the receptor ((1/ the level of
cells. organs. the whole body), firstl by modulating / normalizing its Oll'n
vibratory state. secondly by remodeling the receptor 's substantial [onn (by
determining the repositioning ofthe liquid crystals).
In conclusion. with the above biophotonie explanations in mind. we could
understand scientifically and recuperate therapeutic practices such as:
The correspondence between the sounds of the musical scale vibrations
and the human organs' state of health represents a relation on which the muslc
therapy is integrally based (figure ). supposing the permanent lind harmonic
hearing of thc musical notes.
Thc old practice of healing by personal emitted sounds, resonating by
their frequency to different Icvcls of the human body. consisted in: the simple
reproduction of "cosmic sounds" like shhhhu, hhhuuu ... the incantation of thc
vocals phonemes (A.E.I.O. ) or of the morphemes (Iikc AUM . or BA~I . VAM.
I.AM , RAM . YAM . HAM etc.), and the incantation of the complex oriental
mantra (such as: OM M/\N I PADME HUM). Having rec uperated the
suggestions of the "magic medicine" tradition, the modem cymatics already uses
the technology of the in tra- or ultra-sonorous inductions to disperse the
malfunctions of the organism,
The incantation of the most powerful personal mantra. which is the
given name. could be connected 10 some other traditional practices. such as:
protecting a child from malefic interventions by keeping his I her right name
hidden or I and by supplying it with a nick-name (3). In Romanian folk therapy
people still usc the ritual of rsclling'' the litt le child and changing his/her name
in order to heal an unknown ill ness. B)' changing the name. a certain
dysfunctional stimulat ion present in its signifier / sonorous complex is avoided
and the child's health is recuperated. In synthesis, such practices give credit to
the hypothesis that the resonance of the name determines essentially the

230

becoming of the human personality. from the body structure to the genesis or
temperament and character.
l astly, as regards the universal practice of exorcism, we could argue
thai it is complcmcntari ly based on:
- The resonant effects ofthe signifier, which are determined by the right
pronouncement (with the same intonation, intensity, ctc.) of certain "magic"
words / sounds, sometimes with no semantic sense (as magical abracadabra
seems to be). For example, the Romanian exorcism "against snake" uses the
incantation: "Da zalca maim I Da zatka batca I Aturis! 1111/1' bre...". These
words - lacking logical signification (maybe the meaning belongs to a lost old
language) - resonate somehow and somewhere inside the human body, entailing
the delivery of some specific antitoxi ns of the organism, necessary for annulling
the effect of the snake's poison [Stanciulcscu. 2UU3a: I,B].
- The mental injluence ofth content of the exorcism (verses / signified)
seems to be determined by the very well known "placebo effect", the selfsuggestive effect or positive th inking, generated by the imperatives that the
exorcist expl icit ly pronounce': go away ill ness, whatever you may be, go 10 the
waste, over 99 countries and seas, and perish there, X "to be pl/rijied I pl/rijied
and briglu I Like filtered silver. I Like the Sl/II when the sky is clear I For c'ver
ameli!". Such a powerfu l / positive suggestion - manifested by the specific
types or resonances / holographic complexes of waves - is able to generate at
the level or the brain a speci fic emission of serotonin or melatonin , or different
types of' hormoncs, etc.. able 10 generate an objective state of healt h.
The verbal practices arc impli citly accompanied by dijlerellt types of
complementary therapies, such as bio-cncrgization by hands, press-puncture and
acupuncture, massage, etc. In this way, complex BE~I PH effects arc
synergical ly generated at the level of human body systems, transforming
exorcism into the first holistic therapy ofhumanity,
To eonelude, we can assert that the recovery of certain spiritua l values
thai time has not altered might result in the reaching or an ideal that wise men or
science, who met in Tsukuba (Japan, 1985), formulated for the Third
Millennium: the ideal or becom ing a visiunary-visual />eilll( [Yuasa, 1986)
capable to emphasize the values of scientific rationality by intuitive harmonizing
pracuccs,
NOTES
(I) TIle postulates ofbiophotonics. named by us the "8iolog;m / Lasers Theory"
(B l,T) [Stanciulcscu , Manu. 1993-2002], put into evidence - at the level of all

biological systems (vegetal. animal, human) - the same uni fying mechan isms,
namely: a) the absorption / stimulated emission of light / bioluminescence, at the
level of the molecular complex phosphate / linked water / oxygen: b) the
presence of certain liquid-crystal structures at the level of cell membranes. able

23 1

allow the penetration and stocking of (bio)lumineseenl waves I biopholons

inside the human body systems, down to the DNA level: c) the ana logica l
functioning of the nuclei and of the cells. of the organs and of the whole
organism as some kind of "biological lasers": d) the harmonizing
complementary mechanism of BEMPh (biochem ical. electric, magnetic.
photonie) processes: etc.
10

(2) Into the frame of an amazing interdisciplinary research, the mentioned author
explained analytically I semantically. at the level of sign ifi ed, and proved
technologica lly (by stereo-phonic transduction), at the level of signifier, how the
"light" of Lord and of the cosmic signs. translated by a resonant ill umination I
inspiration into the poetic sounds (particularly appl ied 10 Millon' S "Paradise
10 u" poetry). is able to harmon ize by (rcjincantation the human being biopsycho-logical state I heal th,

(3) The same strategy appl ies 10 keeping secret the real name(s) or God. which in the Ilebrcw religious ritual - arc used only once a year. only by the greal
priest. in the sacristy of the church: this way a prolime action upon God's name
power is avoided.

BIBLIOGRAPHY
1\11011. Robin ( 1998). "Till: motor tIIl:OI)' of langllage: origin and function"
(Cortona, 1988). http://www.pereep. dcmon.co.uk/motorthy.lum
Dancsi, Marcel, The BO'{I' in the Sign: Thomas A. Sebeok and Semiotics,
Monograph Series, vol, I, "Lcgas" Publishing House, New York, Otawa,
Toronto, 1998.
Dewhurst-Maddock, Terapia prin sunet (Therapl' by SOli/Ids), Editu ra Tcora.
Bucurcsti, 1998.
Emote, Mas-1IU. Messages de l'Eau, I. H.M, General Research Institute, HADO
Publishing, 2001.
Guja, Cornel ia (coord.), Aurele corpurilor - interferente CII cosmosul (The auras
of the bodies interfaces with the COSIIIOS). Editura Enc iclopcdica,
Hucurcsti , 1993.
Jakkcndoff , R., "On Beyond Zcbra: The relation or linguistic and visual
information", in: Cognition. 89- 1 1 ~, 1987.
Moritani, Minco. The Accoustinc Paradise Lost. "Muzicalization" of John
Milton s Paradise Lost. Conversion of Medium F OIII Linguistic AI" to
Acoustic Arl. Zion Press. Ltd. Kobe. 1998.
1'01'1'. Fritz-Albert, Li , K. II.. Gu, Q.. Recent Advances in Biophoton Research
and its Applications, World scientific, Singapore. ew Jersey. London.
Urban Schwarzenberg, Munchcn, 1989.

232

Pribram, Karl , Language of the Brain. Experimental Paradoxes and Principles in

Neuropsychology, Brookes/Cole, Montcray, California, 1971.
Smedt, Marc de, 50 technlcque de meditation, Rctz, Paris, 1979,
Stanciulcscu, Traian D., Les metamorphoses du mot: une approche semiotique
du complexe runure-culture, In: Walter Schmitz (editor), Sign Processes in
Complex Systems: The Proceedings or the Seventh Congress on the
lntcrnational Association for Semiotics Studies, Drcsda, Mouton de
Gruycr, Bcrlin / New York, 1999.
Stanciulcscu, Traian, Terapia prin lumina. Fundamcnte biofotonice ale
medicine! complememare (The/'{//~l ' by light. Biophotonic fundamentals of
the complementary medicine}, Cristal-Ccnccpt, Iasi, 2003a.
Stanciulcscu, Traian D., Semiotics of light. An integrative approach to human
archetypal roots, English Edition, Crista l-Conccpt Publ ishing House &
World Development Organ ization, lasi / Geneva, 2003b.
Stanci ulcscu, Manu, Fundamentele biofotonlcii (Biophotonic fundamentals};
Pcrformantica House of Printing, Iasi, 2002.
Voronin, Stan (WEB), Approaching the iconic theory oflanguag origin.
http-'I a ' rv uci kun nl/-I '1 niclc ' /v r n htm
Yuasa, Yasuo, Science contemporaine et /IIod(:Ie oriel/tal des rapports du corps
et de l'esprit, in: Michel Cazcnavc (cd.), Science et symbole. Les voles de la
connaissance, Albin Michel, France-Culture, 1986.

"AI. I. Cuza" Un ivl,,'t1i~' ''\;: Natioual lnventics lnsnrutc o{ lassy. ROMANIA

1"n.-siJ..'fI t (I( tbc Rcmanisn Asscc iation for Semiotic Studies
Vi..:..... pe..sjJ,:1I1 of Ilk' Naliollal Ronu ni:Ul Asw..:iation fOI Complcmc,llMYThc'C"J.pk-i. e-mail; {.I

233

'~ "k.ol

FUN DAMEI TE STIINTIFICE ALE

TERAPIILOR COMPLEMENTARE
Prof. un lv. dr, Tralan STANCIUL ESC
To determine lire biochemical processes gt'ffertllt'd l,y 1IIf.' homeopathk: remedies
IIIIVlIgh 11K' principle of Jlmilari~~'. W(' neeil to underline the processes of hulugraphic
resonance 0('(1((:(1 by 'he vibrations ofthe hoJ1tetJpallJie l"l'm('(~' at lire ievel of deep
('n("gf.'lic and irformotional traps of ow' b(),~. Riu photonics ts n science that clarifies
the problems connected to lire pel'5onaJity of/he human being in order 10 choose ,IIOJe
remedies that, thruugh their electrical and magnetic e.{{tY'IS may improve. tJmmgh
stimulation ur inhibition Jvmt: structural anti functional aspects at the level olthe
nl fi.c/Lcl J01U of UUI' body.

I. Pcrspectt va biofotonicii (teoria + teoria / tehnologia lascrilor)

pcrmllc formul arca urmatoarelor ipoteze fumlam cntale CII privlrc

la structurarea sl fun ctlnnarca slstcmclor blologlcc:

a) cxpuncrca corpului la radialia solara (infrarosic, vizibi la sau / si

ultraviolcta) inlluentcaza acrivitmca cc lulara de la nivc lul tesutului
epidermic, gcnerind, din aproapc in aproapc - in functic de
intcnsitatca cmisici clcctromagnctice - CfCC IC biotcrmodinamice:
benefice (prin patrunderca optimizatoare a luminii in intcriorul
organismului, prin pigmen ta rca pielii ctc.) sau patogenc (prin
supracncrgizarc gcncratoare a "bolilor de lumina");
b) uril izarca eu scop tcrapeutic a cmisici laser Ichnologic gcnercaza la
nivelul organ ismului uman cfecte tcrmicc, plasrnaticc si
hologru ficc, ca urmare a pcnctratici sale in tcsuturilc profundc ale
organismului, dctcrminind rcconfigurarca S.111 suturarca accstora,
rcspcetiv inlcnsi licarca si implicit optimizarca activitatii lor
liziologicc.
c) prin dubla so I/{IUlI'a (energetica si informationala} lumina
naturala sail / sl artiflciala reprezinta 1111 factor esential implical ill
organizarea si[unctionarea sistcmelor biologice. prin: absorbita si
emisia stimulata a radiatiei elcctro-magnetice (.<IIb forma de
emisi "la ser biologico" , biohnniniscenta, emisie anrica etc.) /0
IIhe/1I1complexului fosfat / apa legata / oxi/?ell molecular prezent

in walt: sistemele biologice; penetrarea acestei emisli in interiorul

sistemelor biologice (celula. nucleu. AD,\? co urntare a octivitatii

optice pcrmis de existenta structurilor de lip "crista! lichid'' 10
nivelnl membranelor celulare I nucleare. in citoplasma etc.
2. Din perspcetiva hiofolonicii, tcoria " Iaserilor biologtcl" propune
urmatoarele erpllcatii neconventionale cu privire la natura
proccselor blo-psiho-logtcc caracterlsttce tiinlei umane:
a) oehi i functioncaza C,1 un "biolascr" pcntru ca emil 0 radiatie de
mare intensi tntc cncrgo- in fo rmationnla (rc ll cctata dc structurilc de
lip "crista] liehid" ale comeii si cristalinului), emisic care csie
rcsirntita (prin interfcrerua) in mod pcrturbant de caire sistcrnul
biologic receptor. ea un cfect de supracncrgizare ("deoehi").
b) functionarea sistemelor blologice (moleculare. membranate.
nucleare. celulare. de orgall. de orgal/ism) ca III/ ansamblu de
"laseri biologici" inlantuitl si imricati embriogenetic (avind
proprietati analoge ell laserii tehnici); manifestarea la nivelul
fiecarui sistem de "lascri biologici " a unui complex de fenomene
si procese corekue BEMF (biochimice. electrice, magnetic.
fotonice); metamorfozarea luminii incidente (vizibile} in radiatie
biologica invizibila (deviata spre ultraviolet. in conditii normale).
avind Wale proprietatile luminii laser. co urmare a nnui proces de
modulare in frccventa si in amplitudine; dcfinirea a doua cicluri
energo-irformatlonale esel/!iale care inmsin procesele vitale intr-tm
echllibru dinamic: ciclul de zi ("de Ilimiml 'J si d c/III de mx tpte ("de
intuneric "):
c) avind in vcdcre ca piclca, ochii, crcicrul fac parte din acccasi
primitiva foita cmbrionara (ectoderm), la nivelul accstor sistcmc sc
manifcsta cu precaderc cm isia de bio luminisccnta (cmisia "laser
biologiea"), care face posibila: icrapia prin biocncrgic si tchnica
radianta, terapia prin hipnoza S<1\1 induciic distala etc,
3) Teorla folonic4 a energlel-Informaliel cxpllca modul In care slnl
poslbile lnterventlilc tcrapcutlce de lip bioenergetic prlntr-unul
din urrnatoarele procese Integratuare:
a] receptarea cncrgiilor-informatiitor biologice (bio toronicc) direct de
catre structurilc suprasenzorialc I suprascnsi bile ale organisrnului
uman (cum ar f glanda pincala-pitnitura), care rcglcaza siarca
235

organismului prin rnccanismul eliberarii

scrotoninei sau
melatoninci, substantc stimulatoarc sau inh ibitoarc;
h) lrfonnatta-energi continuta si transmisa de undel IIl1l1; emiten:
biologic sail natural este receptata (prin interferenta} la nivelul
biocimpului uman sl transf crata prin mecanisme de rezonanta
hologrofica la nivelul suportului biologic celular (cristale lichide).
care isi reconfigureoza forma / starea in functie de proprietatile
infonnatiei receptate;
c) rcccptarca cncrgici-in formatici de la nivclul cimpului dc "cncrgic
un ivcrsa la" sc realizeaza la nivelul sistcmctui dc mcridianc ale
organismului, prin intcrmcdiul acclor utilizatc de acupunctura. care
joaca rolul unor antcnc de reccptic-di tuzic a accstc i cncrgii ,
-I) Din perspcctlva explicativa a biofoloulell, stares de sanatate

(opti ma Iunctlonallate
detcrminata de:

:t

organismului uman) este escntial

a) calitatea si cantitatea hrunei ingenue. neeesara rcfaccrii intregii

energii consurnatc de organismu luman in procescle mctabolicc:
b) activitatca de cncrgizarc supl imcntara rcalizata prin practici
tcrapcuticc alopatc si eomplcmcntare:
c) calitatea Itransparenta) cristalelor lichide organice. care asigura
optima relatie a organismulu! CII lumina (radiatia
elcctromagnetica), respectiv de eficiento mecanismului de stocarc
si cliberare a resurselor pr ofunde de ellergie (stocuri
mitocondriale de electroni) si de irformatie (stocuri de biofotoni
depozltate in A DN-lIll1l1c1ear).

5) Faptul ca omul poate f eonstdera t, nu doar mctaforlc, 0 ~lii n la de

lumin a" (geueratoare de biolurnlnlsccnta, lradu eind prin eulorile
aurel partlcularitatlle activttatli sale hl o-pslhc-logiec) poatc fi
[ustlflca t complex prin Implicarea urma toarelor catcgorll de
argumcntc:

a) argumente ale experientei intuitive Iclarvedere.feeling. radiestezie

etc.). dublat de explicatii interdisciplinare de lip teoreticostiintiflc si probele de fa ctura tehno-logica (cum ar fi ~reellil
Kirlian. electronogrofia. Aura Imaging. System etc.)

236

b) argurncntc logico-stiintifi cc: modelari tcorctico-cxplicativc si

cxpcrimcntale din diferite domenii de ccrcctarc, preeum fizica,
biochimia, zoologic si botanica, mcdieina ctc.;
c) tradit ia czotcrica cu privire la astfcl de mani fcstari parafizi cc I
parapsihice pc care organismul uman cstc susccptibi l sa Ie
gcncrezc in si tuatii cxccptionalc;
6) 0 serie de aspecte ale "teraplei magicc" sau I sl ale "teraplei
mndcrn e" , CUIII ar Ii crtstaloterapla, sonotcrapta (cl matlca),

terapla prln cuvlnt (scrmotcrapla, sscrotcrapla), kinetotera pla

(reflexotcrapla, presopuncru ra) etc. se ba zcaza pe un ul sl aeelasl
fenomen blo-Ilzlc, expllcat de blorotonlea prln:

a) proprietatca actului lcrapcutic, dublat dc propri a vibratie a

terapcutului , dc a genera reactii cmutiunalc la nivelul paccintului,
avi nd drcpl cfect pruccsc biuchimicc - cu cunsccinlc optimizatoarc determinate dc c1ibcrarca dc horrnoni, substantc inhibiioarc sau
stimulatoarc cIC.:
b) capacitatcn ereierului de a rcccpta si prcluera specific stimul ii
gcncrati prin actul tcrapcutic, stimuli a earor intcnsitatc, frccvcntn etc.
cstc transmisa de ereier la nivclul zonclor afcctatc ale organismului,
care sc optimizcaza adccvat, prin cfcct de rczonanta:
c) capacitutea generala a crlstalelor lichide membranate de intra in
rezonanta cu toate ca/egoriile de stimuli vibratili {electromagnctici,
mecanici, sonori etc.) prin declansarea [enomenulul de

piezoelectricitate. avind co efecl eliberarea adecvata (din "capcanele

profunde " ale organismulul} a unor fluxuri de fo toni si electroni, in
/110$1/"(/ sa echilibreze anumite disfuncti! energo-injonnationale.
specifice ace/or zone / sisteme ale organismu/lli (.'/1 care

embriogenetic Sf! aj1a in coerenta / rezonanta;

7) Tcra pla lradltionala romancasca, avlnd deselnteeul ca practlca de

referl nta, prln respcctarea prtnct pl ul ul armonlzarll sanatattl
lrupulul cu accca a sufl etului poate f1 conslderata ca tlind, In
esenta.o medlclna popu lara de li p:
a) spiritua list, utilizind cu prccadcrc practici spiritualc dc tipul
rugaciunii , incantat iei, purilicarii prin spovcdire etc.. in cunscns cu
principiul: "Lcacul il dau cu. vindccarca Dumnczeu":

237

b) substantialist, lolosind cu prccadcrc proccsclc de natura biochimica

prcsupusc de fi totcrapic, argilotcrapic, apitcrapic CIC ., in conscns
cu principiul homcopatic "cui pc cui sc senate":
c) holistic (sinergctic). combinind practicile de [actura "alopata"
(preponderent adaptat suportulni substantial al corpului
omenesc) cu practicile "complememare " (preponderent eller!:oinfonnatlonale. specifice activitatii ofectiv-mentale a fiim ei
umane}, potrivit principiului: .. Vindecarea trupului presupune intii
de toate vindecarea ufletului ".

8) In cunfermltatc cu leo ria "Iaserilor blologlcl", din punct de vederc

functional calltarca sanatatll noastre deplnde csenlial de:

a) transparenta la IlimilUi a cristalelor lichid organice. care asigura

optima penetrate a luminii in organism. respectiv de capacitatea
naturala de refacere a sistcmelor de laseri "biologic! " prin

eliberarea unci parti dill resursele latente (capcancte) de energie

si informatie ale organismului;
b) corccta profi laxic impotriva unor factori nocivi pcntru organism.
cum ar f microbii sau bactcrii lc, rcspccriv de protcjarca impotriva
fac torilor de mcdiu agrcsiv (temperatura. vim, umidita tc CIC.):
c) diminuarca prcdispozitiilor organismului pcmru anumitc afcctiuni.
prin crcstcrca trcptata a rczistcntci sale la factorii gcncratori, prin
difcritc stratcgii de antrcnare.
9) Btototontea permile expllcarea principillnr terapiei homeopalicc

prm:
a) determinarca proccsclor biochimicc pc care rcmcdiilc homcopatc
Ic gcncrcaza pouivit prineipiului simi litudi nii:
b) evidentierea pro ceselor de rezonanta hologrofica declansate de
vibratiile remedluhti homeopat (depelldell fe d gradu! dilutiei sale)
la nivelul copcanelor energo-irfonnationale profunde ale
organismului. capcane dill care. prin proces de supraradianta. se
" 0 1' eliberara si dirija {pe sistemulnadisurilor. al retelei Ilervoase
S(III

a sistemului de meridiane energetics} acele resurse (fotoni /

electroni) necesare reechilibrarii structural-functionale a

sistemului biologic afectat (organ. tesut etc.);
c) clari ficarea problemclor legale de pcrsonal itatca individului , in
scopul adrninistrarii acclor rcmcdii care prin cfcctclc clcctricc si
23 ~

magncticc pot sa opti mizezc prin stimulate sau inhibarc anumiic

aspcctc structurnl-functionale la nivclul sonclor afcctatc ale
organ ismului,
10)

Tcrapla prin subllma re (crcatoa rc) vlzcaza :

a) capacitatea subiectului IIl1um de a se elibera (defula) - printr-o

modalitate intuitiv aleasa (prin activitate creatoare. spovedanie
etc.) sail printr-o teropie adecvat condusa de terapeut
(psihanalitlc. homeopatic. spiritualist etc.) de tensiuni manifeste
la nivelul subconstientului. generate de cauze emotionale de obicei
ignorate sail uitate:
b) posibilitatca subicctului uman dc a-si conlrola subconsticnlul prin
proccduri autoinductivc (pozitivarc, autohipnoza ClC.), in condi tiilc
cvidcruicri i unor cauzc gcncrntoarc de pcrturbari psiho-cmotiona lc
sau functionat-organicc:
c) dcmcrsul spontan al unui bo lnav de a apcla singur si inconsticnt la
stratcgi i de vindccarc care ii sint IotaI nccunoscutc (CUIll ar Ii
util izarea dcscnului sau dansului unci mandalc). stratcgii care,
potrivit lui Carl Gustav l ung, i-ar parveni pc calca "inconst icntului
colcctiv",

INTREUt\RI DE REZERV,\
11) Purrtvit conceptiei biofotonice, " cner::ia untversala" cste:

cxprcsic a "m uzicii astrclor", a armonici ( rczonaruci insti luilC

intrc reate corpuri le ccresti :
b) rezultama sinergica a interferentei dimre emisiile biolominiscente
ale tuturor sistemelor biologice din univers:
c) cfec tul pcriodicclor "cxplozii solarc", corclat cu lum ina polarizata
a lunii,

a)

12) ""odellli " omului integral", premisa analilica (stiintiflca) a

evaluarii si optimizarii " dcstinulul omcnesc",
presupune
cercctarca corelata a factor Hor specifi ci planului:

a) divin, cosmic, vital

b) bio-psiho-social si cosmic
e) divin si vita l
239

TH E HAARP EXPERIMENT

Emil STRAI U

Jfatcrialu! delaJd (,o ILS /i l uie esenta 1It1lli studiu desfll$urnt In Umversitoteo Fairbanks
din Alaska. SUA IX u pcr;uadiJ de mai mulli ani privind modul de mamfesmre (I cimpurilor
dectromagnetice de ,,11m illoltil,fi-('nl:n/iJ in ionosfera emis/erd bo rmle. in perioada august
- septembrie 100i. ,,,,tom l {l panicipat personal to un p,vgram de .\'/udiu a/ (lCeJlu; lip de
!nan!fi:slliri in labo rotoorele (II: la (jakul1l1. A/m Ali. lega; tit.' Inlet:fi.,-enfc/e de acest mud ('"

psihicu! Utrum Ji foloslrea lor f ll llmu; psihul,.uIlJ('(i. Cercetar! de acest If.'! S-au mai jll('l1l
door i,,}o.llo URSS in perioada RIi:b" i/iI/ii reee.

In 18M, a Scottish mathematician named James Clerk Maxwel l publ ished

a remarkab le paper describing the means by which a wave consisting of electric
and magnetic fields cou ld propagate (or travel) from onc place to another,
Maxwel l's theory of electromagnetic (EM) radiation was eventually proven
correct b)' the German physicist, Heinrich Hertz in the late 1880's in a series of
careful laboratory experiments.
II was not until the last decade of the 19th century that an Italian scientist
named Gugl ielmo Marconi converted these theories and laboratory experiments
into the fi rst practical wireless telegraph system for which hc was granted a
British patent. In 1899, Marconi demonstrated his wi reless communication
techn ique across the English Channel. In a landmark experiment on December
12, 190 I, Marconi, who is often called thc "Father of Wireless: demonstrated
transatlantic communication by receiving a signal in St. John's ewfoundland
that had becn sent from Cornwall, England. Because of his pioneering work in
the usc of electromagnetic radiation fo r radio communications, Marcon i was
awarded the Nobel Prize in physics in 190') .
The excitement of Marconi's transatlantic demonstration inspired
numerous private and commercial experiments to determine the ult imate
capabi lities of this newly discovered resource. the ionosphere. Among the most
important early experiments were those conducted by radio amateurs who
showed the value of the so-ca lled high lreq uencics above 2 Mllz for long
distance propagation using the ionosphere.
Although our society has learncd to usc the properties of the ionosphere in
many bene fi cial ways over the last century. there is sti ll a great deal 10 learn
about its physics, its chemical makeup and its dynamic response to solar
inlluence. The upper portions of the ionosphere can be studied to some extent
with satellites but thc lowcr levels are below orbital altitudes while still too high
to be studied using instruments carried by balloons or high ll)ing aircra ft. Much
2-10

of the current theory is in ferred by observing the ionosphere's effect on

communication systems. In addition, some very useful information has been
obtained using rockets (for example, fro m the Poker Flat Research Range ncar
Fairbanks. AK). Active ionospheric research faci lities, like HAARP, have
provided detailed information that could not be obtained in an)' other way. about
the dynamics and responses of the plasma making up the ionosphere. Incoherent
Scatter Radars (ISRs). such as the one that wi ll be built at the HAARP
observatory. can study from the ground, small sca le structure' in the ionosphere
to nearly the degree that an instrument in the layer could provide,
The ionosphere affects our modem society in many ways. International
broadcasters such as the Voice of America (VOA) and the British Broadcasting
Corporation (RRe) sti ll usc the ionosphere to reflect radio signals back toward
the Earth so that their entertainment and information programs can be heard
around the world. The ionosphere provides long range capabilities fur
commercial sh ip-to-shore communications, lor trans-oceanic aircraft links. and
fur mi litarv communication and surveillance svstems,
The sun has a dominant

effect on the ionosphere and solar events such as llarcs or coronal mass ejections
can lead to worldwide communication "blackouts" on the short wave bands. Wc
have created an Example Page with data from a communications blackout that
occurred on August 3, 1997 showing how the instruments at the HAARP
observatory can be used to study the underlying physics of these
telecommunication disruptions.
Signal s transmitted to and from satellites for communication and
navigation purposes must pass through the ionosphere. Ionospheric
irregulari ties, most common at equatorial latitudes (although they can occur
anywhere), can have a major impact on system performance and reliability. and
commercial satellite designers need to account for their effects .
In the Auroral latitudes, the ionosphere carries a current that may reach
magni tudes up to or beyond a mi llion amperes. This current, which is called the
aurora l clccrrojct, can change in dramatic ways under .olnr influence, and. when
it docs, currents can be induced in long terrestrial conductors like power lines
and pipe lines, While such effects found in nature cannot be reproduced by
acti ve ionospheric research, the sensitive instruments at observatories like
HAARP can fo llow the progress of natural magnet ic norms and provide insight
into the physical mechanisms at work in the ionosphere.
To varying degrees. the ionosphere is a plasma, the most common lorm of
matter in the un iverse. ellen called the fourth stale of matter, Plasmas do not
exist naturally on the Earth's surface, and they arc difficult 10 contain fur
laboratory study , Many current active ionospheric research programs arc efforts
to improve our understanding of this type of matter by studying the ionosphere.
the closest naturally occurring plasma.
Recentl y, it has become possible 10 produce computer simulat ions of
ionospheric processes. The development of computer visualizations have

allowed us Lo sec and appreciate the enormous variabil ity and turbulence that
occurs in the ionosphere during a major solar geomagnetic storm and the
resultant effects that can impact radio communication and navigation systems.
Active ionospheric research fac ilities like HAA RP attempt to produce
small temporary changes in a limited region directly over the fac ility which, in
no way, compare to the worldwide events frequently caused by the sun. But the
extraordinary suite of sensitive observat ional instruments installed at
observatories like HAA RP permit a detailed and comprehensive correlation with
the induced effects, resulting in new insights into the ways the ionosphere
re 'ponds to a much wider variety of natural condi tions.
Earth's atmosphere is a mixture of gases, mostly Nitrogen and Oxygen. At
the surface, nearly all of these gases arc in molecular form (ic., two atoms of
Oxygen, 0 , or two atoms of itrogcn, , ). As the altitude above the earth
increases, the density of the gases decreases rapidly and the makeup of the gases
also changes as some of the molecules arc broken inLo individual atoms by
incoming solar radiation. AL ionospheric heights, atmospheric gases have
thinned out dramatically. Moreover, at ionospheric altitudes, atomic Oxygen, 0 ,
dominates molecular Oxygen, 0 ,. In ionospheric physics, these non-ionized
panic les are called "neutrals".
The gases aLall heights provide proLeetion from the sun's ultraviolet (UV)
radiation. At the highest levels of the ionosphere where the F2 layer is found (
above 250 km or 150 miles), the gases interact with Extreme Ultraviolet (EUV)
radiation. ALlower alt itudes (less than 30 km or 20 miles), far below the height
where HAARP has any effect, the gases interact with lower energy I V and
create and are absorbed by the ozone layer. Aga in, HAARP has no affect on the
~ases at these lower altitudes.
In the ionosphere, protection is obtained when a neutral atom absorbs
incoming radiation from the sun (a photon) and becomes an ion when one of its
electrons is liberated.
Prior to the ab 'OIption of the incoming EUV radiation , we have:
- One high energy (EUV) photon
- One Oxygen atom (a "neutra l")
The photon gives up its energy in the co ll ision and causes one of the
electrons of the oxygen atom to be dislodged. The result is:
- 0 EUV photon (it has been consumed in the coll ision)
-Onc Oxygen ion (positively charged)
-Onc electron (negaLivcly charged)
The resul t has bccn that a neutral (an oxygen atom) has been ionized and
an incoming photon has been blocked, This is the process by which ionization
occurs.
HAARP creates an external electric field at the F2 layer height. Particles
interact with an electric field only if they arc charged (ionized). As a result,
HAARP only affects the 0.2% of the ionospheric volume directly over the

242

facility that has already been ionized by the sun. The remaining 99.8% of the gas
in this limited vo lume is in the neutral state and remains unalTeeted b)' HAARP
and ready to intercept incoming UV radiation. That port ion of the ionosphere
that is not direct ly over the facility is not affected in any way by HAA RP. As a
result, there will be no impact produced by HAARP on the protective qual ities
of the earth's atmosphere. Th is was the conclusion of the envi ronmental impact
process, and the question was thoroughly studied by experts in the field prior to
granting permission 10 proceed with the project.
II is very important 10 reali ze that the bulk composition of the gas in the
volume that is being studied changes imperceptibly. The protective qualities of
the atmosphere over HAAR P do not change. [I takes some very highly sensitive
instruments 10 observe the eff ects, and the HAARP facility will have some of
the best instruments current ly available for this purpose.
In the ti eld of geophysics, the usc of high power transmitters, such as the
one located at the IIAA RP facil ity, to study the upper atmosphere is called
"active ionospheric research." The II AARI' facility will be used to introduce a
small, known amount of energy into a specific ionospheric layer tor the purpose
of studying the complex physica l processes lhat occur in these naturall y
occurring plasma regions that are created each day by the sun. The effects of this
added energy are limited to a small region directly over the HAARP observatory
ranging in size from 9 krn in radius to as much as ~o km in radius.
II is important to real ize that HAARP interacts only with charged (or
ionized) panicles in a limited region ofthe ionosphere directly over the facility.
Interaction occurs because a charged panicle (electron or positive ion) will react
to <In external electric field . HAARP docs not interact with the neutral atoms and
molecules that make up the bul k of the gas at all atmospheric heigh ts.
When the HAARP HI' transmitter is shut down at the end of <In
experiment, any ionospheric effects rapidly dissipate, becoming imperceptible
over lime fra mes ranging from fractions of <I second to minutes. Extensive
research conducted over many years at other active ionospheric research
facilities around the world has shown that there are no permanent or long terril
effects resulting (rom this research method. The following sections discuss these
points in greater detail,
II is quite apparent from this chart that the ionosphere undergoes a
dramatic change in ioniza tion fro m day 10 night. The [) layer, for example,
disappears entirely as soon as the sun sets. The electron (and ion) density in the
E-Iayer decreases by a factor of 200 to I and in the I' ,-layer by nearly 100: t. For
all pract ical purposes, the lower layers disappear during the evening hours as the
sun's radiat ion is no longer creating new ions and the recombination process
depletes the existing ion supply. The density of neutral (non-ionized) particles,
on the other hand. docs not vary from day to night.
Duri ng active ionospheric research, a small, known amount of energy is
added to a specific region of one of the ionospheric layers as discussed

243

previously. This limited interactive region directly over the facility, will runge in
size, depending on the frequency of operation and layer height, from as lillie as
9 km in radius to as much as -10 km in radius and may be as much as 10 km in
thickness. The interactions occur only with ionized pan icles in the layer: neutral
(non-ionized] particles, which outnumber ionized particles by 500: I or greater,
remain unaffected.
Effects produced by HAARP arc thermal in nature and do not result in
new ionization. Hi\ARP is not able to produce artificial ionization for the
followinu two reasons.
l .The frequencies used by the Hi\ARP faci li ty arc in the High Frequency
(HI') portion of the spectrum, Electromagnetic radiation in the HI' frequency
range is non-ionizing as opposed to the sun's ultraviolet and Xvray radiation
whose photons have sufficient energy to be ionizing.
2.The intensi ty of the radiation from the completed IIi\A RP facility at
ionospheric heights will be too weak to produce artilicial ioni zation through
particle interactions. The power densi ty produced by the completed facili ty will
not exceed 3 to -I microwaus per Col: , about two orders of magnitude below the
level required lor that process.
A portion of the energy contained in the high frequency radio wave
transmi tted b)' HAARP can be transferred to existing electrons or ions making
up the ionospheric plasma through a process called absorption, thus raising the
local effective temperature. As an example, the typical c1eetron temperature at a
height of 275 km (the peak of the 1': region) may be on the order of I-lOooK.
Work at other active ionospheric research faci lities has ShO\\11 that it is possible
to raise this temperature by as much as 30'Yo within a small , local ized region
during an experiment. The affected region would then temporarily display
electrical characteristics different from ncighboring regions of the layer.
Sensitive scicmi fic instruments on the ground can then be used to study the
dynamic physical properties of this region in great detai l.
As the electrons (and ions) acquire additional energy, their temperature
increases, their kinetic energy increases and they begin to move more rapidly, In
the F layer, this increased movement or expansion results in a decrease in the
c1ectron density (electrons move into adjacent undisturbed regions). Experience
at other active iono 'pheric re .earch fac ilities has shown that electron densities in
the small, affected region may be reduced by 10% 10 20%. Th is reduction in
clccton density is shown in the above chart by the dark green line.
Natural ionization in the F layer may produce an electron and ion density
during the daytime of \,000,000 em'), about 0.2% of the total gas present.
Active ionospheric research using the IIAAR P II I' transmitter (interacting only
with the ionized particles and not the neutral gas) could suppress this electron
density in a localized region to 800.000 em'). Compare this with the decrease in
electron density that occurs naturally through a large portion of the nighttime the
regi on of 500,000 em') or less and it is clear that active ionospheric heating

eannoLdup licate what happens naturaII)', even within the small affected region
directly over the fac ility.
For ionospheric layers below about 200 km in alt itude, the electron
density may actually increase as a resul t of active heating because of the
suppression of recombination processes. Compare this with the natural depletion
that occurs after sunset every evening when the Edaycr electron densi ty fall s by
as much as 200 times to levels of 1,000 em') over almost the whole nighttime
hemisphere.
The HAARP transmissions would interact with the charged particles in
the ionosphere. The interaction of the IRI transmissions with the ions would
cause temporary increases in temperatures and decreases in electron densities
within the ionosphere last ing from a few seconds to several hours and possibl y
continui ng through a polar winter night . The temporary changes in ionospheric
properties, caused by the IRI transmitted radio waves, would be many orders of
magn itude less than those changes caused by variat ions in the sun's energy
output.
The IRI would transmit radio waves over the frequency range 2.8 to 10
Mill . The transm itted radio wave beam would occupy a conical volume roughly
30 mi les in diameter at an altitude of 300 miles. The transmitted radio waves
would have up to 3.3 MW of power, only slightly higher than waves transmitted
by radio and television stations,
Even if all the transmitted power from the IRI was absorbed by the
ionosphere it would take more than 33,000 HAARP,sC:lle IRI s, transmi tting
simultaneously to account for just 1 pereent of the auroral ionosphere's energy
budget, Another way of showing the vast differenee between the amount of
energy that would be dissipated in the atmosphere by the HAAR P transmissions
and natural processes is through a comparison of the IOC:11 dissipation power in
terms of power densities. The maximum power densi ty of the IRI transrniucd
1
waves would be about 30 mil liwatts per square meter (mW/m ) at 50 miles
1
altitude decreasing to I mW/m at 186 miles alt itude in the F region. In
comparison. the densities of power dissipated by an aurora could exceed 2
W/m 1, or rough ly 2000 limes greater then the expeeled maximum dissi pation
due to the absorption of the HAARP high frequency transmissions in the F
regi on. Even the daily absorption of solar radiat ion easi ly exceeds the most
intense, low altitude HAARPionduccd energy deposition rate by a fac tor often.
The ionosphere's temperature would be dctectably a ll ectcd within a lew
mill iseconds of init iating IRI transmissions. Wi thin seconds of initialing IRI
transmissions the temperature of the affected conical volume of the ionosphere
would begin to rise. The magnitude of the temperature rise would be a function
of transm itted power and duration, transmission characteristics such as
frequency, and perhaps most importantly, ionospheric conditions.
Existing facilities, such as the IRI in operation at Trornsoc, Norway,
typ ically can enhance F region electron temperatures over a small range of
245

altitudes by up to about 800 F, relative to natural ambient temperatures of 13400

F to 17270 F. Elevated temperatures due to the IRI would rapidly return to
ambient levels once transmissions arc ended. The rapid return to ambient
conditions would be the result of the dissipation of the extra heat energy by
coll isions of heated electrons with ambient ions and neutral particles. In the F
regi on the temperatures would return to ambient level s in a few tens of seconds.
The return ti me to ambient temperature levels decreases with decreasing altitude
through the F and E layers and down into the J) layer where the neutral gas
density is about one mi llion times greater than in the F layer. In the J) layer the
temperatures would return to background levels within less than a mill isecond of
term inating transmissions.
Changes in electron density would be associated with high frequency
induced temperature increases. IRI transmission induced temperature increases
would cause increases in electron densit ies in the D, E, and F layers below
approximately 124 miles above the ground and decreases in electron density in
the F layer above approx imately 124 miles above ground. Two primary
temperature dependent processes would aff ect electron densities due to IRI
transmissions. One process involves the recombination of ions and electrons into
neutral molecules (two or more bonded atoms), which make up the troposphere
and statosphcrc, Higher temperatures slow down the recombination rate
resulting in higher electron densities. The second process involves the expansion
of the ionospheric atmosphere due to heating. The expansion causes the
ionosphere electron density to decrease.
Thermal expansion would be inhibited and electron recombination rates
would decrease in the D, E. and F layers below approximately 124 miles above
the ground. As a result, electron densities within the conical volume of the IRI
beam could increase on the order of 20 percent. Above approximatel y 124 miles,
above ground, in the F layer, thermal expansion would preva il over reduced
recombination rate effects and the electron density within the affected conical
volume of the F layer would decrease. The magnitude of the decrease could
range up to 10 15 percent over an alt itude range of a few tens of miles.
Ionospheric electron densities would return to background level ' over
time sca les simi lar to, though somewhat longer than, those associated with high
frequency induced electron temperature effects. In the J) and E layers the
electron densities would immediately return to background condit ion s once the
IRI is turned oil The decreased electron densities induced within the affected
conical volume of the F layer could last anywhere lrorn a few hours to an entire
polar night. However. [Rl transrnissien induced tempora l changes to ionospheric
electron densities would be insignifi cant compared to natura lly induced changes.
There would be no significant impacts 10 the ionosphere. Hence no
mitigation measures would be necessary.

246

The HAARP Ionospheric Research facility will be a major Arctic facility

for conducting upper atmospheric research. The fac il ity wi ll consist of two
essential parts:
I. A high power transm itter and antenna array operating in the High
Frequency (HF) range. The transmitter is capable of delivering up to 3.6
mill ion Walls to an antenna system consisting of 180 crossed dipole
antenna' arranged as a rectangular. planar array.

2. A complete and extensive set of scientific instruments lor observation of

both the background auroral ionosphere and of the effects produced
duri ng active research using the transmiucr system. Output from these
instrumcrus is readily avai lable world-wide in near real time over the

mtcrnct.
During active ionospheric research. the signal generated by the transmi tter
system is delivered to the antenna array, transmi tted in an upward direction. and
is partially absorbed. al an altitude between 100 10 350 km (depending on
operating frequency), in a small volume II lew hundred meters thick lind a lew
tens ofk ilometers in diameter over the si te. T~e intensity of the HI' signal in the
ionosphere is less than 3 micrcwaus per em", tens of thousands of times less
than the Sun's natural electromagnetic radiation reaching the earth and hundreds
of times less than even the normal random variations in intensity of the Sun's
natural ultraviolet (UV) energy wh ich creates the ionosphere. The small eff ects
that arc produced, however, can be observed with the sensitive seientifie
instruments installed at the HAARP facility and these observat ions can provide
new information about the dynamics of plasmas and new insight into the
processes of solar-terrestrial interactions.
The HAARP Ionospheric Observatory uses numerous sc ientific
instruments to study the earth's geomagnetic environment and to assess radio
propagation conditions. These instruments operate conti nuously. mon itoring and
archiving the naturally occurring variations that take place in response to the
sun's day-to-day and long term variabi lity. Current geophysical data is available
from the scientific instruments in the listing below.
The Nationa l Environmenta l Policy Act ( EPA) was signed into law on
January I. 1970. Prior to th is law. there was lillie environmental regulatory
oversight lor many Federa l projects like highways, darns, airports, nuclear above
ground testing, etc. Following the enactment of EP/\, however, al l such
projects arc subject to review, reporting requirements. and mandated act ivities,
These oversight responsibilities are often not readily apparent to the genera l
public.
HAARP has complied with regulatory oversight requirements during all
phases of the program beginning with the initial Environmental Impact Stud)'
conducted during 1992-1993, through all subsequent construction activi ties, and
continuing today in all research operations. The Air Force is committed to sa fe.

247

interference-free operation of the HAARP facili ty being constructed in Gakona.

and has met or exceeded the NEPA requirements by having both voluntary as
well as required oversight.
Formal oversight is provided by a number of federal , state, and local
agencies. In some agencies several departments provide independent oversight
for different concerns.
As a means to faci li tate communi ty input for suggesting mitigation
measures, providing a conduit or information to the regulatory agencies and the
public, and ensurin g independent oversight, the Air Force established a
Resolution Committee, This Committee was established voluntarily by the Air
Force and represents an add itiona l segment of the independent oversight that
HAARP must observe. These arc the aucncics or oruanizations that arc members
of this Comm iucc:

Resol ution Commiuee Membersh ip:

Aircraft Owners & Pilots Association

ALASCOM
Alaska Department or Environmental Conservation
Alaska Fish & Game
Alyeska Pipeline Services
American Radio Relay League (A RRL)
Coast Guard LORAN Station (Tok, AK)
Community-Appointed Resident (Copper Center, AK)
Federal Aviation Administration (Anchorage Office)
Fish & Wildlife (Federal)
National Park Service
Joint Frequency Management Ofliee (Elmendorf AFB)
HAAR P Faci lity Prime Contractor
avy Contracting Offi cer's Representative (COR).

In addition, the HAARP Program Offi ce is required 10 have an educated

and experienced Environmenta l Liaison Ollicer (ELO), whose sole
responsibil ity is monitoring all construction and operational aspects or this
project (that person is a Senior Environmental Scientist, with a Ph.D. and more
than 25 years of experience). This additional oversight position was made a
requirement as pari of the IIAAR P environmental review process.
IIAAR P has tried to be responsive to the public's need for independent
review. In addition to providing in formation to the local representative on the
Resolution Committee and through this Web Site. in formational meetings and
presentations take place regularly. For example, technical presentations arc
given at the Prince Will iam Sound Community College on the research being
conducted (It the facility. talks have been provided 10 Amateur Radio Clubs and

248

other interested organizations, and the HAAR P program maintains an active

community outreach e1Tort with help from the University of Alaska, Fairbanks.
In addition, HAAR P hosts Open Houses at the Gakona Research Station and
provides lours of the fac ility for organized community and sehool groups.
All potential known environmenta l consequences of constructing and
operating HAA RP have been thorough ly studied, investigated, and reviewed, by
appropriate independent authorities. HAARP can operate only at power levels,
frequencies. and durations that have been reviewed and approved by the
regulatory oversight agencies as stated in thc EIS. The active voluntary and
fo rmal independent oversight a 'surcs thc sa fe operation of HAARI'.
The High-frequency Active Aurora l RCSCMCh Program (Hi\i\ RP) is a
congressionally initialed program jointly managed by the U.S. Air Force and
U.S. avy, The program's goa l is to provide a state-of-the-art U.S. owned
ionospheric research facility readily accessible to U.S. scien tists trom
uni versities, the private sector and government, Th is facility would be the most
advanced in the world lind would attract intcrnarional scient ists and foster
cooperative research cllons. Thc program's purpose is 10 provide 1I research
faci lity 10 conduct pioneering experiments in ionospheric phenomena. The data
obtained from the proposed research would be used 10 analyze basic ionospheric
properties and 10 assess the potential for developing ionospheric enhancement
technology for communications and surveillance purposes.
The layer of the earth's atmosphere ca lled the ionosphere begins
approxi mately 30 miles above the surface and extends upward 10 approx imately
620 mi les. In contrast to the layers of the atmosphere closer 10 the earth, which
arc composed of neutral atoms and molecules, the ionosphere contains both
positively and negatively charged particles known as ions and electrons. These
ions and electron s arc created naturally by radiation from our sun.
The ionized gas in the ionosphere behaves much differently from the
neutral atmosphere closer to thc earth. A major difference is that although radio
signa ls pass through the lower atmosphere undistortcd, the signals directed
through the ionosphere may be distorted, totally re flected or absorbed. For
example, communication links from the ground to earth-orbiting satellites can
experience fading due to ionospheric distortion: an AM radio signal sometimes
can reflect, or "skip", off the ionosphere and be heard at locations hundreds of
miles distant from thc broadcasting radio station: thc characteristic lading on the
high-frequency (111') or "shortwave" band is due to ionospheri c interference.
Because of its strong interaction with rad io waves, the ionosphere also interferes
with U.S. Department of Defense (DOD) communications and radar
survei llance systems, which depend on sending radio waves from one location to
another.
Ionospheric disturbances at high lati tudes also can act to induce large
currents in electric power grids; these arc thought 10 cause power outages.
Understanding of these and other phenomena is important to maintain reliable
249

communication and power services. HAARP is needed to continue and expand

basic research efforts on the properties and potential uses of the ionosphere for
enhanced communications and surveillance. To meet the project's research
objectives, the HAARP facility would utilize powerful, high frequency (HF)
transmissions and a variety of associated observational instruments to
investigate naturally occurring and artific ially induced ionospheric processes
that support, enhance or degrade the propagation of radio waves.
Investigation ' conducted at the HAAR P fac ility arc expected to provide
significant scientific advancements in understanding the ionosphere. The
research fac ility would be used to understand, 'imulate and control ionospheric
processes that might alter the performance of communications and surveillance
systems. This research would en hance present civilian and DUD capabilities
because it would fac il itate the development of techniques to mitigate or control
ionospheric processes.
Civi lian applications from the program's research could lead to improved
local and world-wide communications such as satellite communication.
Furthermore, and possib ly more significant is the potential lor new technology
that could be developed from a better understanding of ionospheric processes.
A potential DUD application of the research is to provide
commun ications to submerged submarines. These and many other research
applications are expected to greatly enhance present DUD technology.
There arc several HF transmitters located throughout the world which
conduct research similar to that proposed by HAARP. However, no facility,
located either in the U.S. or elsewhere, has the transmitting capability needed to
address the broad range of research goals which HAA RP proposes to study. The
most capable HF transmitters currently operaling arc located in Russia and
Norway and have effective radiated powers (ERP) of roughly one billion watts
( I gigawatt). One gigawatt of ERP represents an important threshold power
level , allowing significant radio wave generation and analysis of key
ionospheric phenomena. The HAARP fac ility is de 'igned to have an ERP above
one gigawatt. This would elevate the United States to owning and operating the
world's mo '1 capable ionospheric research instrument.
The HAA RP program has developed an extensive set of scientific
research instruments use ful for mon itoring the Earth's geophy 'ical and
electromagnetic background. Information avai lable from these instruments
deseibes physical condi tions in Ihe ionosphere and magnetosphere that atlcct
communication and navigation systems,
These instruments serve an essential, diagnostic role during active
ionospheric research , providing knowledge of local ionospheric conditions prior
to, during and after research periods. Data collected from these instruments arc
processed and displayed at the site, allowing scientists to mon itor results of
ongoing experiments in real time.

250

Monitoring the outputs from these instruments on a day-to-day basis

provides insight into the correlation between radio propagation conditions and
certain geophysical processes. Currently available data products can be fonnd on
our Data Index page which provides a convenient access 10 some of these
results, All of the fo llowing instruments arc installed either at the HAARP
Research Station or elsewhere in Alaska.

TIl(' ItM\.1nim l':s}'h(llft\fl ic A1i('(1 lI unl ~'" M <ol:i.1l1oo. Centrul SP.-..:i31 111l1cp:nJ..-n! ,1(' Sl\klii ,i C('I'l;('liti
Uf(llogi"" ,i I'sihologic<.

25 1

TEHNI CA DE PROTEZARE TE lPORARA REPARATORI E

A CAM PULUI MORFOGENETIC UM AN

Michael SZF.LLNF.Ro

The human be ing - as wel! elf till living. ftY.? alUr('S - is immersed within {I high(r
urgcmi:f.:d/ i('/cl: IlMtiF the /Il1l11al1 .\ {orplw. (j('m.'tlc Fietd. known as .. (Iura " ;" ,1:(' ancient
oriental sciences. WJwn injured or sick. the /lA/tiF also ref lects the inj",.ie.'l or "'-'('(l4"esses. II
i s possible 10 aid 0 1/1 / compensate the electro-magnetic components of the I/.\Ifjf : either by
natura! ur l~~' artificio! means - a liMo'" prosthetics. Either way. the prusthetics should un~r
aid the self repairing ur should un~r suppun the integri{l' uf the IIM( ;F fluring diseases 0 "
crisis situoiions and should 1101 be abUfit..l. 10th cenwry .'icienCL' pioneers clt'ld opt!tJ several
w~rJ to prosthe tics oj IIMt ;F; liflllerSlanllillg and 1I,'iing them CO!l-fiC; OWi ( I' v,{{ers new
approaches to human activities support.

I. Premise: anaturnia subtilii ~ i blocsmpurtlc umane

I. Campul morfogenelic uman

'[csuturi lc .fi zicc" (de natura matcrialn masiva) ale organismului urnan
viu sum .scutundatc" intr-un camp intcns organizat dcnurnit ..eorp Cleric" in
terapiile complemenlarc rnodcrnc (denumirc prcl uata din anlroposoli a lui Rudol f
Steiner. din tratatcle Aynrvcda ale lndici anlice ~i din "Yoga Sutra" a lui
Patanjali din India mcdicva la), ori CMOU ..camp rnorfo-gcnctic uman" inferior
in acccptiunca biologului britanic Rupert Sheldrake (inspirat de Jagadish Ch.
Bose. biolog ~i fizician indian din epoca victoriana).
Componcnta sa clcctromagnctica cstc structurata de Iinii de camp
clcctricc ~i magncr icc, care au 0 componcntu statica ~i componcntc suprapusc
oscilantc, dinamicc.
Accst camp morfogcnetic constituie ghidul de unde pe baza caruia se
propagii substantclc ehimice ioniza te (clcctrova lcntc), de-a lungul liniilor de
camp, respcctiv prin fcnomcne de difuzie pe straturile cchipotcntialc ale ace 'lui
camp, rctlccratc in anatomia lizieii ~ i subtilii a organismului:
- substantelc nutritive
- toxi nclc
- hormonii
- cnzirnclc

252

Fig. I.: Jagadish Chandra DOSE: RudolfSTEI ER: Rupert SHELDRAKE

2. Unde cerebrate in sistemul nervus

Proccsclc de admisie - cvacuarc ~ i eele de ansamb larc - dczansamblare

macromolcculara depind de frccvcruclc proprii (de rezonan!A) ale cclulelor ~i
organclclor celularc, dar dcsigur suprapuse pe eele ale [esuturi lor - mai ales eele
muscularc (ln rnuschii nctezi si eei stri ati) ale organi smului. Sistcmu l nerves
vegcuu iv-simpatic arc mcnirca de a stimula si de a mentine aces rc pulsatii ale
campulu! morfogenc tic, prin crnisia ~i resorbtia de ncurotransmitatori. Sistcrnul
parasimpatic arc mcnirca de a controla ~i de a regia accstc proeese oscilantc.
Accstc proeese oscilatorii complcxc prczinta vobulatii (batai) eu frccventc
intre -1,5 - 7 Hz (unde ccrcbralc ..theta"), caractcristicc ordonari i si rc faccrii
[csuturilor ..obositc" - eu accent pc metabolism (gencrarca sau deseompunerea
de macromolecule - lipide ~i protcinc, din hidrocarburi),
Avand dimensiuni mai mari si dcnsita]] mai mari decal eele ale
macrornolcculclor spccificc victii, organclclc ~i eelulcle inrrcgi se formcaza prin
diviziunc cclulara ~ i citogcncza la frccvcn tc proprii de rczonanm mai cobonitc,
caractcrizate de carrc nctivi tatca neuronala "delta", intrc 1,5 - -1,5 Hz.
Obscrvatiilc el iniee ~i eelc cxpcrimcrualc controlate arata cft in jur de -1.3 Hz
(dcpinde de individ, de rasa. sex, varsla, mcdiu) activitatca neuronala de lip
"delta/lheta" cstc cca rnai favorabila crcstcrii, refaeeri i sau dczvoltarii
[csuturi lor.
Cand organismul sufem de grave disfunctii (in urmu unor traumc,
inroxicari sau a unor dctcriorari invazivc), acesta nu csic in Ill~ su r~ s~-~i Illcn!inA
un nivcl optim al campului mor fogcnctic, P,inA la remcdicrca C<1pae i l~ ! i i de
generate ~i mcrqincrc autonoma a campului morfogcnctic, auil in rcgimul de lta
(pcntru nivclul cclular ~i tisular) cat ~i in eel theta (pcntru substanlclc bioactive
macromolccularc). sc poate aduee un aport extern de campuri oscilantc, care sa
protczezc vrcmelnic dcficienta spectrala cnergclica morfogcnetica. Astfe l,
organismului i sc olerl' un sprijin extern asirn ilabil intern, care ii pcrm ite
accstuia sa i ~i rel aca componcmcle vitalc afectatc ~i apoi sa-~i reia funelia vitaHi
de nutoregcnerare.

253

Bela

"1/~!pttWtt

Alpha

Theta
II ,,
,

,"

,
,,

\ ,,
\

Delta

"
II

~,

'

"

'v

,'

rig.2.: reprezentare aura interna ~i extema: cornparatie unde cerebrale filtrate

3. Rezuna nta, antrenarea ~ i spcctrul sisternelor oscilante

Prineipiul care pcrmitc cxcrcitarca accstci protczari cstc rczonanta,

Fenomenul rczonantci cstc un transfer energetic intrc douii campuri oscilantc
cuplatc: unul cstc cxcitatorul - sursa transfcrul ui , eeliilalt cstc rczonatorul rcceptorul energici translcratc. Excitatorul (eel aciiv) i~i impunc intotdcauna
propriul mod de osei lare asupra rezonatorului (eel pasiv), care insii preia in mod
optim transferul cncrgctic atunci cand i sc transmitc pc propria-i frccvcnta de
oscilatic indcpcndcnui (cand i sc vorbcstc pc limba lui, atunci lntclcgc eel mai
binc). Accasta frccvcnta propric rczonalorului sc numcstc .Jrccvcntn de
rczonanta" iar euplarca cxci tatorului cu rczonatorul cat ~ i sincronizarca ccl ui din
urma eu primul sc chcama .antrcnarc" (entrainment - lb. cnglcza),
Ccrcctatorul american de oriuinc
- ceha hzhak Hcntov a studiar alllanunlit,
accst fen omcn, in pcrioada dcecniilor 1960' - IlJ~O' , Cum fi cearc rczonator
impli cn pe langa frccvcnta "propric" dominanta ~ i mult ipli ~ i submultiph intrcgi
sau rationali ai accsrcia, fo rmand .spcctrul'' rczonatomlui, rczulta de aici ca
'islcmclc rezonantc POl avea ( ~ i dc rcgula au) i n cro n ic i z.~ ri chiar ~i pe trccvcnjc
eu ord inc dc marime intcrioare si superioarc - denurnitc "arrnonicc", Dc
cxcrnplu, pc baza studiului armonicclor in lcrioarc, Benlov a rcmareal ea
eeasurilc din acecasi gospodaric (casa, apartamcnt, birou) tind sio bala si sa lieilie
simultan, eh iar dacio initial , cand au losl aduse in .comunitare". avcu mersurile
dileritc. l'ersoanc Iron. rehqi i de rudcnic, dar de varstc apropiatc, lind sa lliba
voci eu tirnbru si diotic ascmanatoarc, daca traicsc in acccasi gospodaric,
Albinelc din acclasi stup sc rceunose dupa bazaitul similar. dar 101 clc disting
intrusi i din alti stupi dupa scmniitura spcctrala, ehiar daca au constiuuic sirnilara,
Difcrcntclc spcctralc ale unor campuri de intcnsita]i ~i frccvcntc apropintc,
dar usor difcriic, vor gcncra oscilatii eu frccvcntc intermediate ~i eu arnpli tudini
variabilc periodic la randul lor: .vobulatii" sau "batai", Asimetriile usoarc dintrc

25-1

extremele anatomici sisicmului nerves gcncrcaza vobulatiile regimului electric

al accstuia, efeete dctcctabilc drcpt unde EEG si EKG. Cu ahe cuvintc asimctria
i~i
auto-crcaza campul oscilant neccsar .nnnomzarii", cchitibrarii
componcntclor sa le atlmc in .anrrcnare''. Asimctria cstc calca 'pre simetric iar
simctria cstc [clul fi rcsc, natural al tutror en l i l~ ! ilor in cvolutia lor.

II. Protezarea dirnpulul morfogcnetlc

I. Rilualul "rn aj(lc" al sustlnerf CMG

Practica protel arii carnpului morfogcnetic optim .Jheta-dclta" cstc

cunoscuu din timpuri imemoriabile ~ i estc tolosila eu mull succcs inccpand eu
euhuri lc din societatilc tribale. Saman ii siberieni, vracii .rncdicinc-man" nordarncricani si sudarncricani, .vrajitorii" populatiilor bastinasc din Po linczia si
Australia, druizii ccl ti ~ i tamaduitori i nordiei, dar si elerieii tiimiiduitori crcstini
- atal onodocsi cat si catolici - loloscsc diverse instrumcntc de generate
tcrnporara a frccvcntclor vindccatoarc, pentru a Ie suprapunc peste carnpurilc
morfogcncticc ale oamenilor eu sanatatea deteriorate.
Cfi tcva exemple scmnifi cative:
ealugarii din manaslirile tibctane foloscse elopotele .rotativc" pcntru a
pregati ritualurilc sacrc tamaduiloare:
e~lug~ ri i ~i c<~ l ug~ri !el e ercstinc praet ieA cantccclc ritualc bizaminc sau
grcgoricnc irucrprctatc eu ti tlu de rugaciune, in cor. astfcl c<~ suprapuncrca
vocilor gcncrcaza un camp acustic intcns, t~m~d uito r al suflctului ~i al
afccriunilor trupesti:
- buhaiul fo losit in mediu l rural din Romania la colindatul de anul nou estc
un instrument arha ic, II carui intonare simbolizcaza si .vindccarea anului
vechi", asuel ineill sa ..renasca anul nou'' - un ritual liimMuitor II I
anorimpuri lor:
- elcctc asemanatore au tulniccle ~i buciumuri le din cornunitatilc mole~l i
din Ardea l sau eele ale razcsi lor din Moldova:
- aborigenii australieni .Jzgoncsc demonii boli i" eu instrurncmul lor de
suflat sacru ..didjeridoo", dar folosese ~i baraitoarca - un burncrang lcgat
de 0 sfoara ~ i rotit in jurul capului, pana produce un zumzct caractcristic;
vracii mexieani ~ i arnazonicni ingcra dccocturi concentrate de plantc
lOXicc. pentru a-si induce stari de trnnsa. prin arurcnarca bioc:impurilor
proprii eu speetrele caracicristicc ale "ghililor spirituali'
ncutransmitmorii ~ i enzimele spceilicc plantelor tamaduitoarc, stare in
care opcrcaza trnnsformari lc tcrapcuticc;
- samanii siberieni ~i indienii amcricani toloscsc incantatii in ti mpul
rituaturilor de vindccarc, peste care suprapun clinchctc de zurgMiii sau
maracasc:
255

..ghicitoarclc" contcmporanc, apartinand in cel c mai multc cazuri cm ici

rromc (proveni nd din co mUn iL~!i itincrantc, cu putcrnice inlluentc dc
gi nL~, clibcratc din robic doar cu c..itcva gcncrati i in urma) profc scaza
dcscantccc ~i invoca cnl ilA!i alc naturii cu structura de camp, in timpul
rituaturilor dc ,.ghicirc" sau .Jcgarc / dczlcgare" dc farmccc: etc.
2. T:'lmdullorli practlc stl mularca campulul morfogenerlc
Multe terapii complcmcntarc au ineluse componcntc de protezare
dcl ibcrala sau indireela a campului monogenetic in lehnieilor urilizatc pen tru
laml,duire: tcrapiilc eu ..punerca rruiinilor" cum ar Ii rciki, tchnica radianta,
at ingcrea tcrapcutica sau biocncrgoterapia indue de fapt in stratul cleric al
bencliciaru lui scmnaturilc spcctralc ale campului tcrapcutului ~i ast fel ..rcparii"
scrnnaturilc de camp deteriorate ale pacicntului ,
De accca sc impunc C.1 tcrapcutul sa tic in cca mai buna stare dc sanalatc
atunci cand intcrvinc in tamaduirea pacicntului, sau eel putin sa lic mai sanatos
dccat accsta, intrucat alt fcl ii induce .scmnalc" deteriorate suplimcntarc ~ i risca
sa prcia vobulatiilc distorsionatc din campul bolnavului. Tchnicilc dc protcctic ~ i
rcincarcarc au mcnirca de a intari capacitatilc defensive ale tcrapcutilor.
3. Animalcle folosesc lnstinctiv suport ul biocampurllor

In lumca animala sc poate observe un fcnomcn ascmanator: puii de

mamifcrc nou n~scu!i sunt !inu!i de mamclc lor in imcdiaia apropicrc a trupului
accstora, uncori ag~ !a!i dc mama (maimuic - primate ~ i lcmuricni, ursi, pi sici ,
ca ini, etc., ba chiar mai intcns marsupialcle prccum koala sau cangurii),
Astfcl , mama nu ii o fcr~ puiului doar c~ ld urn ~i hra n ~ (prin alapiarc) ci ~i
un camp extern dc susii ncrc a campurilor proprii morfogcneticc in c~ fragile ale
puilor, pana cand accstia devin capabi li sa-~i autointrelina campurilc.
Nie i la om nu esle al tfcl, pruncii sirntindu-sc eel mai bine ~ i in sigumnla in
bratelc mamci. Ba mai mull. orice .buba" - durere. supararc, rana (adica abateri
ale carnpu lui rnortogcnctic al copilului) trecc aproape irncdiat sub mangaierilc
mamei (care repara in camp dcteriorarilc corpului cleric al copi lu lui),

Fig..3 .: MaimuUi auric ell pui: Koala cu pui: Cangur ell pui in marsupiu: ~{ ama ell copil

256

III. Sustlnerea csmpului murfogen cnc uman - puterea grupului

I. Grupurl le animalc foloscsc amplitlcarea csmpurilor mnrfugcnctlce

Animalclc de lu nn~ S<1U de ha il~ se fo losesc din plin de pro pr iet~ !ile de
sustincrc ~i ampli ficarc a campurilor morfogcncticc, derivate din proprictaiilc
undelor suprapusc, prin care intcractioneaza campuri lc, Astlcl, in savana
africana. lunnclc imcnse de anti lopc gnu se lntrcpatrund cu grupurile de zcbrc,
intrucat masclc imensc de animale de spccii asemanatoarc otera protectic
impotriva pradatorilor, Acestca la nindul lor vaneaza 101 in grupuri , Pcntru a
observa ascmenca fenomcnc estc su lieient sa urmarim li Jmele documcntarc de
pc tclcviziuni le de popularizare a ~I iinle i .
Dc altmintcri, civi lizalia umana a prcluat mai mu ll sau mai putin consticnt
~e esle cunostintc, eu aplicatii socialc, eeonomiee sau mil itarc - purerca grupului.
Inca din antichitatc armatclc grccilor s-au impus prin dczvoltarca tactici lor in
fo rmatic de .Jalanx", Gasim cxcmplc ascmanatoarc pc parcursul intrcgii isiorii a
umanitatii, pana chiar in sccolclc XX si XXI: la civi lizati ilc tribalc (arncrindicni
nordamcricani sau partidc de vanaloarc zulu). De altmintcri, chiar tacticilc
militate ale fortclor de rncntincre a ordinii publico ~cn SWAT (pol itic.
jandarmcric) Ioloscsc din piin puterca de grup - prin ampl ificarca CMGU.

ri ~A. :

turme de: ull lilopc: gnu versus haite de: lei

Fig.S.: formatiune falanx greceasca

257

,.
,'1 _, ,"

.. . . .. ..,. .t."''"''
....
- .. \

\.

1.

...

." ; ~ ~ ~, ,
.
t~".
'
""""'~ .." - ~
, \
,-

~
.

.....,...~":I"
. ,r:r-- .. ,.

.,

\~, -

Fig.6.: grupuri tribale - amerindieni Oglalla SUA: rj:thuinid Zulu- Africa de Sud

puterea de grup destructiva

huligani la meciuri de fotbal

F i~ ,i . :

Fig. ~.:

puterea de grup - formatiune

SWAT de mentinere a ordinii publice

>

V. Aillieatii tehniee ale IlrotelArii corpurtlor suhtile

I. Ploulcrf protellell Cl\l GU dln anll 1960

In ultimele deeenii au ap~ nlt si mciodc modeme de a protcza campurile

morfogencticc perturbate ale bolnavi lor sau ale persoanclor la care boala incli nu
a erupt, lI,1I care sc a ll ~ in stare lie slabirc a s~n ~t~li i , prin stimularca spcctrelor
aClivitalii cerebra Ie.
Dc excmplu in anii 1960' 1970' ccrcctatorul ~ i intrcprinzatorul american
Robert Alhm Monroe II c1aborat 0 lehniea, lolosita ~ i lIstazi lie mai multi
producatori lie aparatura tenlpell t i e~ rndionica: mod iliearea dcliberata cu 4,3 liz
a frccventclor de baza ale scmnalclor suing ~i drept din inrcgistrarilc
stcrcofonicc. binauralc: 0 aha vari unta fo lscstc frccvcnta ..crcativitatii" din
rcgi rnul neuronal - cerebral ..alta", de circa 10,5 Hz.
De caliva ani, producatori din Romania fabrica ~i comcrcial izcaza deja
cchipamentc dcnurnitc gcncric ..spiridus" (acronim dcrivat din ELF - Extreme
Low Frequency) S:1II .. stimulatori ccrcbrali", pcntru ca sustin din umbra
sanalatea, fi ind purtatc dc catrc bcncfic iar I)C langii corp - drcpt pandantiv sau
brcloc.

25R

Fig.9.: Robert A. MONROE: Itzhak BENTOV:

doua grafice ale aparatului HemiSYlic de Monroe: aplicarea apara tul ui ji eteciele scontaie

2. Avantajelc ~I dezavantajele slimulatorilor arlificiali al CI\fG

Accsic aparate prez inlAnumeroasc avantaje dar sunt insotite ~i de anumite

riscuri, determi nate de faptul c.~ sunt nistc dispozi ti vc artifi cialc eare intervi n ill
proccsc le vitalc naturale ale unci Ii in!c vi i. In primu l rfind trcbuic rctinut c.~
ascmcnca aparate sunt nistc dispozitivc tchnice care dear sirnulcazii intr-o
masura mai marc sau mai mica spcctrul carnpului mortogcnetic 11man biologic.
viu, dar care dcocamdata nu pOI substitui pe durata lunga ~ i sillisiacalor
fenomenclc vitalc naturale. Elc sunI ~ i raman protezc alc carnpului morfogcnctic
urnan - cu acecasi inscmnatatc en ~i prorezcle bionicc: ajutor in silualii de crill"
ell atare se rccomanda util izarea lor numai in scopul interventiei de
urgcnui , ascmanator cum se foloscse aparatclc rcspinuori i in arnbulanlclc
sa lvari i sau in scctiilc de tcrapic intcnsiva din spitalc, Oriee abuz sau folosinla
prclungita ncsabuira slabcstc prin substituirc prograrnclc de regenerate ale
pacicntilor, in loe sa Ie ajute si astlcl pot produce dcpcndcnta. Cand se inccarca
apoi dccuplarca fo rlata de asemenea dispozitivc se manifests fcnorncnc de scvraj
ale pacicnplor, adic;i campul morfogenetie propriu cstc fortat brusc s.'i. ~i rcia
activitatca sub conditii de soc, asta dupa ee perioade indclungmc de limp a fosl
impicdicat sa ~i cxcrcitc atributiilc ~ i astfcl a fo st impins sprc atro fi erc,
V. Concluzh

~i

recomandari

I. RccomandArl

Conc luzia care derivAdin accstc considcratii cstc eA orice e pre" mult,
strici). Pc de aM parte utilizarca compctcnta. in ellno~t i n!A de c.111zAa tchnicii de
protczarc a campului morfogcnctic U111an cstc 0 tehn i c.~ viabila, putin
costisitoarc ~ i cfi cicnta, rccomandara in situatiile de inrcrvcniic rcrapcutica de

urgcnla ~i intensiva. Insa omu l insasi rl,mllllc dcocamdata cea mai sirnpla cea
mai naturala si cca mai eticicnia sursa de camp morlogcnetic de sprij in, in
folosul silnatalii.

25'J

AClivita!ilc colcctivc in fo rmatiuni de Iucru, terapiilc psihologicc de grup,

Ichnicilc de mcdicina altcrnativa, tcrapiilc complcmcntarc cum ar Ii
biocncrgotcrapia, mcditatia di rija~~ si cca colcci iva rcprczinta celc mai
accesibile mciodc de ~~mMu irc prin suponul exterior cotcciiv sau individual al
corpurilor subtile cncrgetice ale sutcrinzilor - gcncratoarc de pace, s~n~t.lle,

fcricirc ~i tumina I~ unt ri c~ .

2. Sugestll pentru apllcatll practice

Se rccornanda vcrilicarca pracuca ealilaliva ~ i demonstrativa a .putcrii

grupului" la ampli ficarea CMGU colcctiv, respcctiv a influcntei bcnc licc a
campului morl'ogenetie uman asupra indivizilor, in atclicre de lucru ,
RESURSE
Futografl]: Toatc fotografiilc uti lizate alml in de domcniul publ ic.
Sursc: Wik ipcdia, Gccthcanurn Domach - Elvetia, University or Perth Australia, Bose Institute - India, Monroe Institute - SUA). Freie Enzyklopcdic
Physik w,,"w.physik.dc. Frcic Enzyklopcdic Biologic www.biolo2ic.dc .

BIBLIOGRAFI E
o COICCliv de autori: .Fizica" - manual pcnuu clasa VIlI, IX, X, XI . Editura

o
o

o
o
o
o
o

Didactica ~i Pedagogics 1978 1997

COICCliv de aurori: "Biologic" - manual pcntru clasa VIlI, IX. X. XI, Editura
Didactica ~i Pedagogics 1978 1997
Aczel, Otto: Erdci, Margareta; colaboratori: .Mccanica lizic~ " - Ed itura
Universitatii Timisoara, 1978 & rccdi l~ri
Guja, Cornel ia: colaboratori: .Aurele corpurilor", Editura cncictopcdica,
Bucurcsti, 1993; rceditarc Polirom, la ~ i . 1999-2000
Brennan, Barbara Ann; "Maini ramaduitoare", l lungal. ibri. Oradea, 19961998, vol.I ~i 2
Seracu, Dan: .A utocontrol pcntru avansati", Editura Satirc, Bucurcsti, 1993:
rec ditari .A utocorurol", mai mu ltc cdituri
Joaehim Berendt: ..Nada Bmhma - Die Welt ist Klang"; Editura Insel Verlag.
Frankfurt a.M. 1983, Rowohlt 20lJ.l
De Vries, Jan: ..Vindecarea in seeolu l XXI": Editura Semne, Sibiu si
Bucurcsti, 2003

260

o Compcndiilc Confcrintclor Intcrnationalc dc Tcrapii Complcmcmarc

ANATECOR, Arad, 1996 - 2007
o Colcctia .Jnterzonc" a cdituri i Tcora, volumclc I - 3-1... I (;I 1996 - 2005 ...

o Albu, Rodica, .Terapii Complcmcntare - glosar tcrrninologic", Editura

Pcrformantica, lasi, 2005
o (COICCliv dc autori), .Jruroduccre in masajul sinergciic", Editura Gcncssa,
Craiova, 20W
o Enciclopcdii clcclronicc: www.wikijX.'dia,org, www.brilannica,com.
www.csolcrik.dc
o ... ~i altcle ...

M ~ I~I SlF.l lNF.R: t'jl.id.:m. led ANATf CUR - A liOd;l ~;1 N.:a!ioo3!3, JIo' TIo"t:Jpii C(lmpkttl(llwc ~lin
k<lnUnia. ADd. CUrOOna!t>l Jit,,-cti:! J\" c...rcl."br\'; T,,"".spc.'Uf in I\"t'.spii COOlpl""fIk"l1bt\'.

261

ABORD/\RI SPECIFICE MEDICINII COMPLEMENTARE

~I ALTER 'ATIVE APLICABILE IN TERAPIA

AFECTI I ILOR DEGE ERATIVE GRAVE - CAl em
Vasile TEODOR

Tlk! chosen topic lI(1mf~\' the lhel'apy uldi/.f(.>l'enl SC!ll.'re diseases - CfInn'}", manij'>J/t'll
at the somatic lewd thmugh the connection of specifk- (,OInplememtl1) ' 0 111/ alternative
medicine therapies cwnulatn! with p.~cJwlht!rapy. represents the integrotio of a new vision

on the act o/healing the human being perceived as a Jingle whole.

Prin medieina altcrnativa ~i complcmenrara sc intclegc eomplexu l de

discipl ine ~i ~l iinle medicate structuratc de urmatoarelc principii:
Organismul uman lunelioncaza ea un inlreg general , ale carui parli si
func tii sunt in slransa intcrdcpcndcnta ~i a carer func tionarc armon ieii
dcfincstc starca dc sanatatc, Corcctarca dizarmonii lor care rcprczinta
starca de boala cstc obicctul mcdicinii cornplcmcntarc;
Organ ismul viu cstc structurat si functioncaza animal de forte sau cncrgii
cure nu au 0 natura matcriala scnsibi la, dar au impact asupra structurilor
scnsibilc.

In temple sc ut il izcazi rnctodc si mij loace cc respects structura si

functionarca vic ale organismului, cu altc cuvintc nu tratcazf prin
coruracararca S.1U blocarca modalitaulor dc manifcstarc a bolii (a
simpiomclor ~ i semnclor sau a paramctrilor biologici modificati care
rezultii din analizc de laborator) ci prin modularca fonclor care crccaza ~i
lntrctin viata in asa fel inca I Sa devinii invulncrabi lc la factori nocivi care
cauzcaza ~i intrctin starca de boala,
Mcdicina complcmcntara ~i alternativa (MeA) . luand in ca lcul de
ascmcnea ~ i mcdic ina intcgrativa include un domcniu general al fi lozo fi ilor,
abordarilor ~i tcrapiilor de vindccarc, 0 tcrapic CSIC in general dcnumila
complemcntara atunci cand CSIC folosita in mod suplimcntar in tratamcntcle
conventionalc: ca CSIC adesca num ita altcrnativa, atunci cand CSIC folosila in
locul tratamentului conventional. (Tratamentelc convcntionalc sunt cclc larg
acccpta tc ~ i pracucatc de principalu l curcru al comun iliilii medicate).

In lunctic de cum sunt ele fo lositc, uncle terapii pol Ii considerate lie
complcmcntarc, lie alrcrnativc, Tcrapiilc complcmentare si alternative sunt
folositc pcntru a sc impicdica produccrca afcctiunilor, pcntru a reduce strcsul, a
reduce sau a impicdica clcctclc sccundarc ~i sirnptomclc, sau pcntru a controla
ori vindcca boala. Unclc astlcl dc mctodc ale tcrupici cornplcmcruarc sau
262

alternative, fo lositc in mod obisnuit, inelud intcrvcntiilc de control minte! corp,

preeum vizualizarca ori relaxarea, inclusiv elemente de abordare ee lin de feng
simi, cristalotcrapic, fi totcrapic, aromotcrnpie, prcsopunctura ~ i masaj,
homcopatic, suplimente le alimcruarc, vitaminclc sau prodnsele din plantc,

acupuncturh, etc.
Ccrcctarilc clcctuate in ultimul limp indica fapiu l eA ui il izarca tcrapiilor
complementarc ~i alternative se g~se~le intr-o permanenta crcsrcrc, Un studiu
cfectuat la seara larga, publicat inca din I I noicmbrie 1998, in Rcvi sta
Asociatie! Mcdicale Amcricanc a descoperi t ca folosirea MCA in mndul
oamen ilor a crescut de la 3-1% in 1990 la -19%) in 2006. Mai multe ccrccmri de
MCA ce fo loscsc pacicnti bolnavi de cancer, au fost rcalizatc cu un mic numar
de pac icnti, Un studiu publicat in fcbruarie 2007 ruporta cil 37% din -16 de
pacicn]i cu cancer de prostata au folosit una sau mai multe terapii MCA, ca parte
a tratarncntului lor pcntru cancer.
Accstc terapii inelud rcmedii pc baza de plantc, remedii fo lositc din cele
mai vcchi tirnpuri, vitaminc ~i regimuri speciale. Un marc studiu al MCA folosit
pcntru pacicnti eu diferite tipuri de cancer a fOSI publieat in numarul din iulie
2007 al Rcvistci de Oncologic Clinica din Statclc Unite, Aeel studiu a gasil ca
83% din -153 de botnavi de cancer au fo losit in fin al una din terapiile MCA, ea
parte a traramcmului pcntru eaneerul ee-l avcau, Studiul ineludea tcrapii MCA,
preeum diete spccialc, psihotcrapic, practici spiritualc ~i supli mcntc al imcntarc
eu vitamine, Atunci cand psihotcrapia ~i practicilc spirituale au fost exe luse,
69% din bolnavi au deelarat inrauta!irea slarii generale.
Estc important ea acceasi evaluate ~tiin ! i lic.~, ce cstc folosiu pcntru a
cstima abordarilc convcntionalc, s~ lie tolosi u ~i pcntru cvaluarca terapi ilor
complementarc ~ i alternative. Un numar din ee in ce mai marc de cen tre
medicate cvalucaza tcrapiilc eomplementare ~i alternative prin dczvoliarca unor
experimente cliniee (studi i de cerccmrc pc pcrsoane) pcntru a Ie testa,
Norme de <,"'''(II ita pr"fe.~;'lIIufii 5i respunsabilitute pllb(h'a

Majori tatea organizatiilor de mcdicina complcrncntara au 0 structura

similara cu cea a organizatiilor protcsionalc din medicine convcntionala: de
stabilesc norrnc oficiale de elieil ~i pract ica, iar lista membri lor lor estc
disponibila publicului. Aproapc loli membrii beneficiaza de asigurari care le
garanteau dcspagubirilc profesionale ~ i rcsponsabil itatca publica (in genera l,
costul asigurarii nu cstc marc, ceca ee rcllccta faptul cfi, pana in prczcnt, nu s-au
scrnnalat aspeete litigioasc in domen iu). Totusi, posibilitatca ca pacicntii sa
fo rmulcze rcclamatii impotriva practicicnilor, cx istcnta unor normc disciplinare
oficia lc, a unor sanq iuni ~i a posibililalii de cxprirnarc in scris a unci plangcri
sum foartc ambiguc, ehiar ~ i pcnrru organizatii lc eu 0 struciura foartc fcrma.
Data fi ind tcndinta de crcsicrc a rcsponsabilitatii profesionale in domeniul
medical, se impune ca organizaiii lc din cadrul medieinei eomplemem"re ~i
altemalive s:i !ina eont inlr-o masurn mai marc de parerca pc care 0 au paeien!ii

263

in ceca ee privcstc acuvuatea Inr, indifcrcnt daca vor beneficia S,1U nu de

rcgl cmcntari stannate.
Medieina complcmcnrara si altcrnativa a incctat s~ mai fie 0 latura
obscura a medieinei. Pc l ang~ tcrapia convcntionala, I - 2 din pacienti foloscsc
~ i mctodc de tratamcnt altcrnativ. Statisticilc aral~ c;i doctorii ~i studcntii
medicinisti sum intercsati lntr-o m~ sur~ lot mai marc de tcrapiilc complcmenrarc
~ i alternative. 3 di n 5. Dcsi , la ora actuala, multe scoti medieale ~i programc de
spccializarc incl ud ~ i cursuri de mcdicina comptcmcntara ~i ultcmativa,
prczcntarilc sum diferitc si, de eele rnai multe ori, supcrticialc.
Psihoternpia energelica se axeaza pc sisternelc de cncrgic ale corpului, ee
au legalura eu crnotiilc, cornportamcmul ~i sanalalca noastra psihologica,
Accstc sisternc encrget ice includ si activitatea cleelriea II sistcrnului
nerves. meridianele de acupunctura chakrelc, biocarnpurilc (numite de
asemenea ~ i aurc) si campurilc morfogcncticc.

In timp ee tuncponarca noastra psihologica cstc afcctata de faetori

cognitivi, hormonali, neuroeh im iei si de mediu, la un nivcl mai fundamental
bioenergia cstc de ascrncnca raspunzatoarc de cmotii ~i cornportarncnt.

In general, pcntru siguranl" si cficicnta, abordari lc convcntionalc ale

tratamcntului canccrului au fost studiate prin intermcdiul unui riguros proces
stiintific, inctuzand experimentele e1inice pc un marc numar de pacicnti. Deseori
se cunoastc mai putin despre siguranta ~ i cfic icnta melodelor cornplcmcntarc ~ i
alternative. Uncle dinlre accstc tcrapii eomplemenlare ~ i alternative nu au trccut
cvaluarca riguroasa, altele, ee odau au IOSI considerate ncortodoxc, i~i gascsc un
Inc in tratamcntul cancerului - nu ca vindecarc, dar ca tcrapii complcmcnrarc ee
1'01 ajuta bolnavi i s,'i sc simlA mai bine ~i s~-~i restabilcasca mai rcpcde

sa n ~latea . Un cxcmplu cstc acupunctura. In concordanta cu un panou al

cxpcrt ilor de la Institutul )\Ia! ional de S~n filale (NCI), cxpus la Confc rinta de
Cousens lmcrnational din noiembrie 1997, s-a constant e~ acupuncrura cstc
cficicnta in managcmcntut chimiotcrapici (rcspcctiv pcmru grea!A~i voma) ~i in
eonlrolul durerii asocintc intcrvcntiei chirurgicale.
Uncle abordari, au fest studiatc ~ i gasite incficicntc sau potential
daunatoarc,
Cel rnai bun program de scrii de caz, care a lost inceput de lnstitutul
1I1ionll i de Siinalale (NC I) in 199\, cstc 0 altA calc prin cure sunl evaluate ecle
mai proaspetc dale desprc abordarilc complerncntarc si alternative. Cel mai bun
program de serii de caz este controlat de Biroul de mcdicina complcmcntara ~i
altcrnativa in cancer din eadrul NCI (OCCAM). Prin eel rn"i bun program de
scrii de e"z, pro fes i o n i ~l i i implie"li in paslr"re" sanalalii, C<l re- ~i ofera scrvieiile
MCA , i~i inseriu inregislnirile medicaIe ale p"eienlilor ~ i malerialele afercnle la
OCCAM.
OCCAM dirije"za in mod critic 0 publiea!ie a nmlerialelor ~i prezinta
"bordarile eu eel m"i m"re pOlen!i,,1 terapeulie I" p"noul eonsult"liv penlro
MCA (CAPCAM) ce urme"za a fi prezenlale in public.1!ia urmaloare.
26~

CA PCAM a lost crcata in 1999. prin uni rca NCI cu NIH - Ccntrul
National pcntru Mcdicinfi Complcmcnrara ~i Ahcrnativa (NCCAM).
Mcmbrul CA PCAM csic descmnat dintr-o marc zonil dc cxpcni din
comUni lil!ile de ccrccrarc ~i praclicil convcntionatc ~ i CAM din domeniul
cancerutui. CAPCAM cva lucaza abordari lc cancerului, inscrisc in cel mai bun
program de serii de C.1Z ~i face rccomandari catrc NCCAM dacn ~i cum accstc
abordari ar lrebui sil tic urnuuc,
Expcrimcntele eurentc incl ud terapia eu enzime eu suport nutriliunal
pentru tratamcntul eaneerului pancreat ic inopcrabi l, tcrapia eu cartilagiu de
rechin pcntru tratamcntul canccrului la planll;n ~ i studi i ale ctectclor dieici in
eaneeru l de prostata ~i de san.
Uncle din accstc cxpcrimcntc compara terapii le alternative eu
tratamentelc conventionalc, in limp ee allele studiaza clcctclc abordari lor
complcmcntarc folositc suplimcntar in tratarncntclc convcntionalc.
T'erapiile EIII!TJ.:elkl!

Tcrapiilc cncrgciicc implica proccduri ~i protocoalc care sc adrcscaza, in

special, aspcctclor cncrgcticc fundamcntaJc alc problcrnci prin testarea manuala
a muschi lor, vcrificarca cncrgici ~i proccdcc ea. de cxcmplu, cfind it puncm pe
pacicnt sa stimuleze rncridianclc de acupunctura ~i chakreJc (prin [incrc, frccarc,
bataic usoara) in limp cc sUi intr-o pozitic anumc sau face anumitc miscari ,
folosirea unor afi rmatii ~i concentrarea pe rclaria dintre biocncrgic, co n~liin!a,
gandire, intcntic ~i spiritualitatc,
Terapia cnergctica nu rcprczinu ccva nou, nou csic doar modul nostru de
a 0 in!elege ~ i de a 0 aplica. Fiinra Umana cstc 0 liin!iI putcrn ica, cncrgetica
(minte, corp si spirit) care cstc guvcrnata de un sistcm de energii subti le. Estc
adcvarat cand spuncm ca, peste limp. 0 acumulare de cmotii negative ponte ducc
la blocar], care rcdi rec !i onea z.~ cncrgia diltilloare de via!iI dcpartc de portiuni ale
corpului - cauzand 0 functionarc dcfcciuoasa. Durerca li z ic.~ ~i boala reprez inl.~
modul corpului de a-Ii spunc ea 0 zona sau 0 problema emolionalil are ncvoie de
alentie - daca probleme grave sunt lasate netratatc pot avea ea clccrc boli
scrioase sau ncfunctionarca corccta a intreg organismului. Daea sirnptomul estc
usunu ~ i corpul sc vindcca, dar bloeajul nu cste indcpartat, pol api.rea din nou
sirnptorne sirni lare, in acclasi loe sau chiar intr-o zon~ invcci nats, asfcl devcnind
simptome eroniee care reapar sau par eil nu dispar niciodata.
Hipocratc spunca ca, imprcuna, corpul si rnintca sunl 0 unitatc, ~i
afcctfindu-I pc unul it afcctczi pc cclalalt. Mcdicina modcrna a adoptat un alt
punct dc vedcre, acela de a izola cauza ~i de a prcscric un remediu speeilic eare
reprezinlil solu\ia. Foane inleresanl. dqi Pasleur sus\inea cu pUlcre efeetul
microbului in Illcdicina, ul limele sale cuvinte inainte de a muri au fost: Microbul
nu eslc nimic. lcrenul cste loml.
"Gandirea unei persoane eSle in relatie cu corpul, la fel ca rela!ia dinlre un
lilm ~i imaginca proicclatii pe ccran".
265

lntr-adevar, encrgiilc subtile care ei reul ~ prin corp au fOSI ignoratc ( p:in~
de curand) de oamenii de ~li in !~ oceidental i. Totusi, aeum s-a ajuns la concluzia
ca durcrilc si imbolnavirilc pe care lc avem sunt legate de torma gllOdu lui ~i de
emoli i carc sunt putcrca ~i imboldu l univcrsului. Riidaeina rnultor alcC\ iuni sc
alla atal de adanc in etcric sau aile corpuri incat credinta ca, corpul cstc 0 m a~ina
estc limilala ~ i contradictoric proccsului de vindecare.
Oricc vindccare cste un transfer de cnergic, Accasla cnerg ie CSlC
transfcratii sub forma gandllrilor. aungcri i, intcntici , atcntici, scopului, dorintci ~i
vointci, Oriee vindccare ca ~i psihotcrapia cncrgctica cstc lransferul si
schimbarca energiei.
Vindccatorul cstc imboldul si catalizatorul proeesului de vindecarc. Oriec
vindecare a sinclui cstc !3CUll. de sine prin procesul consticm sau inconsucnt de
a crca un mcdiu unde catalizatorul cx ista, Intcntia cstc un fapt energetic ca ~i
atcntia. Atcntia dctcrmina Iimita conccntrarii noastre, Intcntia ne dirijcaza

energia pcntru a afecta 0 sehimbare in aria de atcntic. In matcmatica, accst lucru

cstc nurnit vector (0 canti tatc care arc marimc ~i dircctic). Intcntia noastra deci
cstc folosita pcntru a schimba atcntia noastra sau a ahcuiva de la un punct
energetic la altul,
Psihoterapia spiritua lf punc acccruul pc fa ptul e~ suntem liin!c umanc si,
in acclasi limp. spiri tuatc, intcrconcctntc hol istic prin irucrmcdiul corpului,
mintii ~i spiritu lui ,
Transformari lc ~i vindecarca au loc atunci caner nc adrcsam a~i l laturii
lnnmccate, cal ~ i laturii lum inoase. Accentul CSlC pus foarte putcrn ic pe
vindccarca crnotionala si pc munca de experientare ~i sunl tolosi tc conccpte din
psihotcrapia transpcrsonala ~i transformativa, pc lucrul asupra copilului interior,
relatii interpcrsonale ~i tcrapie dc grup,
Se tolosesc. de asemenca, tchnici tcrapeuticc cum ar Ii lucrul cu chakrclc,
cu sunetul ~i intuitia rncdicala, ell mijloace aditionale in proccsul transforrnarii
inlerioare. Sunt incluse ~i valorile spirituale. cum ar Ii drsgostc, respect,
compasiunc, crnputic, incrcdcrc, sprjj in , intcgritatc, linistc, pasiunc, crcntivitatc,
transformarc, icrtarc, rccunostinta, armonic ~i frurnusctc.
Starilc de con ~ti inlii altcrata, ca cclc obtinutc prin intcrmcdiul mcditatici.
conccmrarii, ritualurilor, biocncrgici, mgiiciunii si muzicii, sunt util iza tc datorita
putcrii lor de a adanci munca in terioarii ~ i de a promova e rc~tcrea spiri lualii.
Rczllhatclc unci ascmcnca imbiniiri dc lchniei ~i metodc oferii individuilli
posibi lilalea de a sc vindeea la un nivcl mull mai prolimd ~i mai adanc.
/IF./K/
Rciki cstc 0 lchnieii japoneZ:i de redlleere a slresuilli. de rclaxare ~i
IO lodal~ . de vindeeare.
i\ fOSI rcdcscopc r il~ de Dr. Mi kao Usui, la ineeputlll sccoll1ll1i XX. Reiki
cste lransmis prin " punerca m:iinilor". Reiki eSle 0 Ibarle s i mpl~ ~ i in aee l a~ i
limp 0 foartc p ll le mie~ teh n ie~ ec poale Ii inV~!al~ ellu~urin!~. dc orieinc.

266

Cuvantul Rcik i vine de la doua cuvintcjaponczc - Rci ~i Ki.

Rci Intclcpci unca ~pi ritua l~

Cuvantul .. Rei" inscamna universal ~i aceasta estc detinilin acceptnla de
cci rnai multi. Oricurn, aeeasta intcrprctarc cstc una foarte gencrala. ldcograrncle
japonczc au mai multe nivcle de intelesuri. Ele vnriaza de la eel lumcsc pana la
eel mai esoteric. Astlcl. in limp ec este adevarat ea Rei poate Ii interprctat ca
universal, inscmnand ca estc prezent preuuindeni. exisla 0 dctinitic rnai pi ina de
intclcs care merits cxplorata,
Cereelarea scmnifica tici esoleri ee a caractcrului kanji pcntru Rei, a dus la
o mai profunda intclcgcrc a accstci idcogramc. Cuvantul Rei asa cum cstc Iolosit
in Rciki cstc mai preeis interprelal ca inscmnand cca mai inalla cunoustcrc sau
eon ~l i in la spirituala. Cunoastc cauzclc tuturor problcmclor ~i dificultatilor ~i sue
cum sii Ie vindeee.
Ki - Energia vietii
Cuvantul .Ki" inscamna acelasi lueru ca si Chi in chincza, Prana in
sanscrita ~i Ti sau Ki in hawaiana. A mai fost numitii forta odica, orgon,
bioplasma etc,
Ki csic cncrgia victii, Mai cste cunoscuta ~i ca torta vitala sau fo rta
universals a victi i, Accasta eSIC cncrgia non-tlzi ca, care animit toarc fiin tclc vii.
Atata limp coil cincva csic viu, cnergia victi i ei re u l~ prin ~i imprcjurul lui : cand
moarc, cncrgia vic!ii plcaca, Daca cnergia victii CSIC sc.~ZU I~ sau dae~ cxi~IA 0
restrictic in curgcrca :;'1, omul C~IC mai vulncrabil la imbolnaviri , Cand cstc
ri d i c.'l~ ~ i curgc libcr, cste mai putin probabil s~ apar~ boala. Energia vietii joac.~
un rol important in oricc Iacem, Animli corpul si are nivclc mai inal tc de
cxprimarc, Ki estc ~i cncrgia prirnara a emotiilor noastrc, gandurilor ~i victii
spiritualc.
Chinczii acorda 0 mare importanlli cnergiei vielii sau Chi. Ei au studiat-o

timp de mi i de ani ~ i au dcscopcrit eli ex i~Ui difcrite tipuri de Chi. In rnanualul

c1asic de medieinli inlernli a lrnparut ului Galben , care are mai mull de 1000 de
ani vcchirnc, cxista 0 lisla cu 32 de tipuri di lcritc de Chi sau Ki.
Ki cstc utilizata de eei care pracrica artcle martialc, in prcgati rca lor liziea
~i in dczvoltarca mcntala, Estc folositli in cxcrcitii lc de respiratic care poarta
numcl e de pranayama ~i de samanii din toatc eullurilc. pcnlru divinalie.
eon ~l i in !a psihieii, manifeslliri ~i vindeciiri. Ki esle energia non - thicii folosilli
de to\i vindecatorii. Ki esle prczenlii prelUlindcni in jurul noslm ~i poale Ii
aeumulalii ~i ghidalii de minle. Cerecliitoml rus Semyon Kirlian a dczvollat 0
meloda, in anii 1 9~ O, pcntru IOlogratierea campului de energie a vie!ii care
.IIlconJ' oara. 0 persoana..
Elle~~ia

,ie(ii. gMt/aId spiri/llal

In praclic.' numilARci ki, Con~ti i n !a - Durnnczcu mllll it~ Rei c ~tc cca C<1tC
gh i dcaz~ cncrgia vic!i i num i t~ Ki . Prin urrnare, Rcik i poale Ii dc lin i l~ ea tiind
cncrgia viClii, gh i(l.1t~ spi ritual. A cca ~la cstc cca mai sc m n i tic.1 t iv~ imcrprctarc a
267

cuvantului Rei ki. De .cric eel mai bine cxpcricnta pc care cei mai mul!i oamen i 0
au l egat~ de ea: Rciki nu cere dircctionarca din partea practicantului ci se
aUlughideaui.
Exislll mai multe tipuri de energii vindccatoarc. Teate au Ki sau encrgia
viel ii ca una dintre pllrlile lor importantc. Toti vindccatori i Ioloscsc energia
vielii sau Ki, dar nu toate lolosesc Reik i. Rciki esrc un tip special de encrgic
vindccatoare care ponte Ii eana lizalAde cinevu care a fost initial sAu lilcA. In
limp ce cstc posibil ca uni i oamen i sa sc nasca. cu Reiki, sau sa- l aibii pc 0 allii
calc, eei mai mul]: lrcbuie s;; primeaseii 0 initicrc pcntru a Ii capabil i sa
foloseascii Rciki.
Tchnica A utocontrolului

Estc 0 tchnica pusa la punel de rcgrctatul Prufcsor Dan Scracu, prcluand

de la ti ccarc din celclaltc lehnici (Yoga, Mind COII/I'ol-"I, lehnicile invii!ate prin
cursurilc Mediralion Group for New Age, rugaciunca crcstina, tchnicilc cxtrem
orientale C.1 buddhismul, Zen., folosirea Cristalului de CUlIr! ~i altcle), lot ceca
cc a considerat ca nu cstc nociv. De cxcmplu, in Yoga cstc de-a drcptul
pcriculos s;; rcvii brusc din mcditatic; in tchnica autocontrolu lui nu cxista ins..
accsi pericol,
I. Undete RETA - care apar preponderenl in starca de vcghc, cu
frccvcnjcle cuprinsc intrc I ~ ~i 21 Hz: Domcniul Beta corcspunde
lumii fi zicc: aici exi sl ~ imagine, sunct, mires, gust, p i p~ i t , cxista timp

$1 spanu.

2. Uti/Me ALI-II - care apar preponderent in stares de semisomn, cu

frecvcntclc cuprinsc intrc 7 $i I ~ liz; Domen iu l Alfa corespundc
nivclu lui constiintei interioare, lumii spirituale; aici nu mai exislii
notiun ilc de spaliu ~i limp. olA: Frccventa de 10 li z corcspunde
frecvcntci la care se inrerconcctcaza cclc doua emislerc cerebraIe:
drcapta ( inluilivA, liJlusilArar, ca de excmplu Iii ascultarca unei bucAli
muzicalc, la adrnirarca unei picturi ctc.) $i slanga ( cu lUI ana litic ~i
sintetic - in cazul drcptacilor: la stangaci situatia cstc invcrsa), Tot
frccvcn ta de 10 Hz cstc atribuita frontierci PSI: sub nivcl ul uccstcia
apar toatc fcnorncnclc de parapsihologic cum sunt: tclcpatia, pcrccptia
cxtrascnzoriala (PSE; ESP), tclckinczia, prcmonitia etc, Chiar si
Piimanlul prczinta 0 vibratie in ace." domcniu, in jur dc 8,5 Hz.
3. llndelc TETA - corcspunzatoarc starii de somn, cu frccventclc
cuprinsc lntrc ~ ~ i 7 Hz; Domcniul Tela cstc activat in tirnpul
somnului, dar ~i prin ancstczic gcncrala.
~ . Undele DELTA - corcspunzatoarc sornnului profund , cu frccvcn!c
'ub Hz; Domeniul DelllI corespunde somnului profund ~i
in cOn~ lie nl u lu i ,

[>cci zona Aiftl corespunde domen iul ui in c.1re loaIe frecven!c1e cerebra Ie
sunl diminuale la aproximaliv j u m ~tale din swrell de veghe. Cerecl~ lorii care au

utilizat bio fccdback-ul (clcctrocuccfalografia), au obscrvat e~ la pacientii cu

zona Alfa a eli v~ se imbun ~l~!e~le activiuuca organelor dczcchi libratc (supusc
strcssului), sc normalizcaza tcnsiunea aneriala, pulsul devine uniform.
lunctionarca uutomau a corpului inlra rnai mull sub contrulul nostru, crcstc
capacitatca cercbrala dincolo de dublul normalului etc.
-lnsa, putcm obtine ~i in mod constient toatc acestca daca activarn volitiv
Alfa adieii daeii ne diminuam in mod voluntar lrcc vcntcle cerebraIe. Creierul
nostru a fost deja programat de ncnumaratc ori pana aeum ca sa cfcctuczc in
mod automat 0 serie de opcratii: trczirca de dimincata, ridicarca din pal,
imbracatul. spalatul, eondusul masinii - toatc accsica fiira sa ne gandim macar
un moment la c1e.
Mai mull. putcm invala sa ne folosim subconsticntul in programarea si
dirijarea consticnta a propriei noastrc victi, ca de cxcmplu:

adormirca la 0 ora oarceare ncccsara:

trczirca la lei, la oriee ora:

ramanerea in stare de vcghc, in stare de somnolcrua;

inlaturarca unci dureri ( de cap. de exemplu):

rczolvarca unor probleme aparutc ad-hoc:

rcnuntarca la unele vicii:
rctinerca u~oa r~ a unor lisle lungi de probleme:

in vA,ar~1 mai cficacc:

corccia rca oricarci schimbari negative aparutc in corp:
cuplarca simultanf a ambclor cmisferc eerebrale pcnuu
rczolvarca unci sarcin i oarecarc ;
.
.
"
.
.
.
. ..
crestcrca creau vuatn ~ I a rcccpuvnatu:
ajutorarca altern in caz de boala:
COIPlII 110SII'lI are Moddlll Sau Perfect fiindca a fast C/WII dll/Xi chipul
si asenutnarea Domnului; adieii a lost proicctat sri tie siinalos. Arc mecanismeIe
sale proprii de autovindccarc incorporate din start. Accstc mecanisme sunt insii
blocatc de un mental care a uitat Autocontrolul.
In Autocontrol mcditatia este primul pas eu ajutorul caruia putcrn ajunge
foartc departe in debloearea fortclor curative ale organismului propriu sau al
altuia ~i rcdandu-i energiile imprustiatc, ani hiliind lensiuni le aparutc sau create.

Nutritionism $I dieta
Numeroase rczultatc ~Ii i n !i liee comunicatc ~i publicatc pc pareursul a
catorva zcci de ani. legale de cxpcrirncntc de laborator ~i obscrvatii c1iniee,
studii randomizatc pc grupe de populatii ~ i dale epidemiologiee au demonstrnt
efeetele benefice ale unor cornponcntc (nuui tivc sau dcnutritivc) din alimcntatia
omului ~ i rol ul lor in scadcrca frccvcnjci localizarilor de cancer, dar ~ i in
tratamenrul accstora,

269

I\ CCstCefo rturi de a descopcri factorii care participa la protcctia omului

impotriva agcntilor toxici cancerigcn i s-au im bog~!it, in acclasi timp, CII 0 serie
de aile date care dcmonstrcaza, dimpotriva, partic iparea al ter lactori din nutritic

in dctcrrninarca ~i facilitarca aparilici lui. In sprijinul accstora vom prezcnta

urmatoarcle studii:
Winder ~i Gori , 1977 - arata ca. in Statclc Unite, -10% din canccrul
constatat la barbali ~ i 60% din cancerul la femci , indilercnt de localizare.
poatc Ii lcgat de uni i factori din dicta:
Iliggcnson ~i Moire. 1979 - subliniaza taptul e~ stilul de vial~ . in care
inelud ~i dicta, poatc explca aparitia canccrului la peste 30% dintre barbali
~i la 60"1., dintrc cazurilc constatatc la femei:
Wcisburger ~ i Williams. 1979 - arata ca modul de via\'i rcprczinta caul"
apari tici cancerului in peste 71% din cazuri, din care 50% datorandu-sc
regimului ali menlar si al dictci;
Doll si Pcuo. 1981 - arata ca 0 medic de 35% din cazurilc constatatc de
cancer ec vor Ii determinate de unii constitucnli de nutritic, pol fi rcduse
prin alii constitucnti, lot prin nutritic ~ i rcgim alimcntar,
lntr-o scric de concluzii care au rclcvat, in primclc rfi nduri, faptc ~i
suspiciuni in ceca ce privcste actiunca contrara, ncgativa a unor factori din
alimcntatic, in scnsul de a Ii agenti cauzali ai apari iici canccrului, accstia s-au
dovcdit a fi in cca mai marc parte, contaminanti sau adiuvclc cc sunt prczcntc, in
mod voluntar sau involuntar, in nutritia omului, asa cum sum rcdatc mai jos:
!.is/,) genem'" de aditivi si posibile "Jec/illni produse prin ingerarea
acestora :

-aditivi alimcntari care POl produce canccr : EI3 1, 1-12, 211, 213, 21-1, 215, 216,
217,218,239. 330 :
-adiiivi alimcntari care afccicaza vasclc dc siingc : E250, 25 1, 252 :
-aditivi alimcntari care produc bol i dc piclc : E230, 231 , 232, 233 :
-adiiivi alimcntari care alac~ si sicmul ncrvos : E311, 312 :
-aditivi alimentari cure pol produce tulburari digcstive : E338. 339, 3-10, 3-1 I.
363, -165, -166. -150, -161 ,-107 :
-adi tivul care distrugc vitamins B12 : E200.
EI23 - cste imerzis in SUA ~i in fostclc state sovictice. Se gaseste in
bomboanc, jeleuri. dropsuri rncntolatc, branzcturi topitc si creme de bnin z~ . Este
considcrat eel mai putcrnic canccrigcn dintrc aditivi. Din acccasi categoric lace
parte si EIIO, care intra in componcnta dulciuri lor (mai ales a prafurilor de
budinca).
E330 - produce nfcctiuni ale cavita\ii bucalc ~i arc nctiunc canccrigcna
putcrnica. Se ga se~le in aproapc toatc sucuri Ie din corner].
E102 - cstc till alt colorant care sc gaseslc in dulciuri, mai ales in budinci.
Are actiunc canccrigcna ~ i cI.

2iO

Acnpunctura

In ciuda crcstcrii numarului dc matcrialc din lircratura ~ti in ! i lic.~ dc

spccialitatc, carc sc rcl'crn la cfectclc acupuncturii , CX iSln 0 seric comcnrarii
criticc sti intilicc. Zonelc porentiale de cercctarc includ biologia fundamcnta la ~i
biochimia acupuncturii, clcctclc sale la nivcl celular, ctcctcle asupra sistcrnu lui
corpului (precum imunitaica ~ i sistcmul nerves) ~i taciori i genetici ce corcleaza
r,'spunsuri lc cu tcrapia acupuncturii .
Eficacitatca ucupunciurii. se ponte spune eli line seama si de cncrgctica
individuals ~ i de rcspcctarca ~i apliearea principiilor medicinii traditionalc
chinczc,

In Statele Unite, acupunciura este practicata pc mai mull de un milion de

oamen i, rczul tand aproximativ 10 milioane de vizitc de tratarncnt annal.
Acupunctura cstc administrata printr-o varictatc de lurnizori de scrvicii de
sanalalc, pomind de la mcdicii convcntionnl i, pana la practicicnii mcdicin ii

tradiuonalc chinczc, In mod eurent, acupunctura se foloscstc in mod

considcrabil in durcrca cronica ~i acuia.

Fitoterapie
Fuotcrnpia, ca metoda dc tcrapic complcmcruara, sc g3sc~tc ca 0 parte
intcgranta a mcdicinii hcrbalc ~ i se rczum3 la mctode icrapcuticc care Ul i lizcal.~
plantc sau produsc obtinute din proccsarca accstora (in fuzi i, dccocturi , ulciuri,
tincturi, pomezi, ungucnrc, s.a.m.d.) in vcderea obtincri i vindccarl], ESIC una din
celc mai vcchi ichnici tcrapcuticc. la noi in !arn arta folosirii plantclor dc Icac se
pierde in ncgura vremurilor, traditia transmitandu-se de obieei ora l pe linie
materna. -In cadrul tcrapici specili ce eancerului putcm lace distinctia clara , in
funC\ie de scopul urmari t, a doua forme de infuzii ~i decocturi,
AstleI, unul este destinat cu precadcre rolului de citostatic, de otravirc a
organismului, Principiul umlaril cstc accla de citostatic general, de otravire a
Intregului organism, odala cu acesta otravindu-sc si soma cclulara ce se divide
anacronic. Din accasta categoric Iac parte urmatoarclc plantc: brusturc (Arctium
lappa), busuioe salbatic (Prunella vulgaris), coada calului (Equiscntum arvense),
eoada soricclului (Achillea milcffolium), dragaiea (Galium aparine), vascul
(Viscum album), talaneasa (Symphyturn officinalc), rostopasca (Chelidonium
majus), nalba de padurc (Malva silvcstris), nasturcl (Nastun ium ollieinale
R,Br.), mcrisor (Buxus scmpcrvircns), rcrnf (Aristolochia chcrnnutis) $i mult

disputatul spiinz (Hclcborus odorus). In cadrul celci de a doua categori i, ~i mai

precis de eehil ibrare ~i de stimulare a imunitatii se inscriu: ginseng (Panax
ginseng), galbcnelc (Calcndullae offlcinalc), coada ca lului ( Equiscntum
arvcnsc), plop ncgru (Populus nigra), salvic (Salvia otieinalis), eieoare
(C ichorium intybus), c.~t i n3 (Hippophol rhamnoides), orz (Hordeum sativum),
sccara (Sccale ccrcntc).

2i l

Am moterapia

Aromotcrapia cstc 0 tcrapic complcmcntara naturala care ajlll~ la

ameliorarea sau vindeearea divcrsclor boli, pc calca aromclor cxirasc din plante
aromaticc. Accaslii practica cstc loartc vcche, mai vcchc dccat civi lizatia
cgipteana, J. Miguel cste eel carc in IS9-1 a ctcctuat primclc studii stiinfificc cu
privirc la acliunea lcmpculicii a ulciurilor cscntiale extrasc din plantcle
aromaticc. Accastit metoda cornbina ulci urile cscntiale pentru a obiinc un etcct
de calmarc, cchili brarc horrnonala :;i cmotionalu, clibcrarca strcsu lui, cncrgizarc,
regenerate, cunoscut fi ind faptul cit mirosul (eel rnai vechi dintrc simturi) cstc
dczvoltat la om de zccc ori mai mull decal simtul gustativ,
Atunci cand inhalarn un ulei cscntial se rcalizcazf 0 eomuniearc eu
partca crcierului numita sistemul limbic, ccntrul conlrolului emotional,
rcsponsabil pcntru rcglarca apctitului, a eapaeiliili i scxualc :;i a strcsului,
Atunci cand actionem asupra mirosului putcm obtinc nistc cfectc
neastcptatc in tcrapic, dcoareec nromclc actioncaza in acclasi limp la nivcl fi zic,
emotional. mental ~ i astral.
Ulciurilc cscntialc volati le sunt cxtractc dc plamc care sc cvapora la 0
anumita temperatura ~i sum cxtrase din radacini. scmintc, scoar!a, frunzc ~i pOL
Ii folosiic prin masaj, baic, vaporizare ~i inhalatii.
Pentru reduccrca inllamntici tcgumcntclor, ap~ rut ~ in urma
cobahotcrapici, in Franta sc foloscsc 2 ulciuri cscntialc: ee l de iaouli ~ i de TiBaum , in Norvcgia eel de Lavanda, iar eel de Rozmarin pentru dim inuarca
efccrclor secundarc ale chimiotcrapici.

Cristaloterapie
Muhc practici tcrapcuticc ale cu lturilur antice includ purtarca de
ta lismane :;i amuletc la gat. formate din di feritc Pierre, in functic de suferi nta
avuta, Si in Roma anticii sc foloscau Pietrele, pcntru efcc tul lor pozitiv asupra

corpului, In scricrilc romanc ~i grecesti gilsim ncnurnaratc lrirnitcri la talisrnane

bazatc pc pierre avand rol in mcntincrca sanalalii. in protcctic :;i in atragcrca
vinutilor.
Mayasi i, dar ~i altc populatii amerindiene foloscau Crislalelc aliit in seop
de diagnosticarc, cat ~ i curativ. In vcchi lc sale din acca zona gcografica sc
foloscau Cristalc mari din Cuar] pcntru vizualizari in Ti mp :;i Spaliu,
Atunci cfind alcgcrn un cristal , indifcrcnt de locul de unde il achizitionarn,
trebuic sa il studicm eu atcntic pcntru en nu cumva sa Ii fost ~ I clh i l dintr-un
cristaI cu varful rupt (~ Iclilirca inscamna brutal izarca cri slalului). I'ulcm
rcc unoa ~tc 0 aSlfcl de ~ Icfu i re cronata daca crislalul cste laptos la varf ~i
lransparcm la baz:i.
[)up~ ee am procural crislalul, este bine s~ il puri li c.~m , s~ il c u m!~ m dc
vi bra!iile Slr~i n c pc c.1rc Ie-a acumulal, vibra!ii ale persoanc lor prin mainile
e~ rora a Irecut.

2i2

Un cristal puri tieat va Ii prcgatit pcntru a rcccptiona corcspunzator

vi bratii lc noii case S.1U ale personne l care l-a achizitionat.
Penlru a inlatura vibratii lc negative [incm cuartul limp de treizeei de zile
..
10 sure manna.

In cazul canccrului, aplicarea acestci tcrapii complcmentare are valentc

ample, mineralclc la care se apcleazAIi ind ditcritc in functie de rnanitestsri lc ~i
punctul de pornire al accstei rnaladii. Astfcl, sc folosesc: cuartul fumuriu,
turmulina verde, avcnturinul, hcrnatitul, jaspul, citrinul,
In cazul canccrului mamar se aplica 0 brallu;i eu unul din mincralclc
enunla.le mai sus. Dc ascmcnca se practica 0 punctotcrapic eristalinA in V-7.
In cazul unui cancer in stare incipicnta folosim: Azurit- Malachita. Bcril,
Fluoritii, Herkimer, Lapis lazul i, Opal, Cuart roze, Rubin, Smarald, Topaz,
Turma lina verde si ncagra, Aur, Fi ldes, Accstc minern le pol Ii puse direct pc
piclc, in rcgiunca frunti i, pcntru a inliiri i mintal organul atacat: astfcl, pcntru
eaneer de gat se pune pe fruntc un Beril, pentru eaneer abdominal 0 Sclcnita.
Mineralul rcspcctiv poatc f plasat ~i pc ccntrul energet ic ee eoordoneazii
organul sau zona rcspcctiva.

Reflexoterapie
Se practica atlil rcflcxoterapia planta r~ elil ~ i cea pal l11a r~ . Se urmarcstc in
special marirca il11uni l~!i i , punctc lc de rctlexie speeifiee meridianulu i fi cat-bita,
eehilibrarca encrgctica pc meridianul celor trci focarc, aeumularea de cncrgic ~i
mari rca l1uxului energetic la nivcl renal.
Rctlcxoterapia poatc Ii asociata cu uleiuri cscn tiale pcntru a miiri clectul
dorit . Asifel putern folosi ulei de sunatoare atunci cand se lucreaza pcntru
meridianul ficat-bi la, ulei de rnasl inc cand dorim sr, marim efcctul de
dctoxificrc, ulciul de brad, cedru ~ i pin atunci cand lucram pcntru echi li brarca
sistemu lui nerves.

Presop III/<,III ra
Prcsopunctura este un mijloe de tratament complcmcntar ascmiiniitor
acupuncturii dar care in loeul inlepiiturilor de ace in punctclc cncrgcticc
utilizeazii prcsia sau alte procedee de infl uentarc a aetivitiili i eorpului omencsc
in seopul eoreeliirii accstcia, atunei cand din dif eriic cauzc sc produc deregliiri
gcncratoarc, ori potential gcncmtoarc, ale sliiri i de boala.
Encrgia alimcntcaza ncintrcrupt ~i succcsiv organclc eorpului omenese pc
eiii eorespunziiloare ficcarui organ, numite mcridianc, intclcsc si ca uniliili
energetiee, definite prin denumirea organului pe eare ficcarc meridian il
reprezinlii energetic.
- meridianul plamlin (I')
- mcridianul inte 'lin gros (IG)
- meridianul Stomac (S)
- mcridianul Sp li n~ - Pancreas ($1')
2i3

- mcridianul lnima (I)

- meridianul Irucstin Subtirc (IS)
meridianul Vezica Urinara (V)
- meridianul Rinichi (R)
meridianul Vase-Sex (VS)
- mcridianul Trei Focarc (TF)
meridianul Vezicula Bil iard (VB)
- rncridianul Ficat (F)
De 101 inccput se obscrvii exi stents a doua mcridianc pcntru care
organismul nu arc corcspondcntc in organclc sale: meridianul Vase-Sex si
mcridianul Trci Focarc, ambclc cu rei de lunctii cncrgcticc.

In cursul cclor 24 de ore ale zilci, ficcarc meridian arc pcrioadc, totdcauna
acclcasi, de cate doua ore de maxima activitatc urmate imcdiat de aile douf ore
de rclaxarc, cand acrivitatca cncrgctica slabcstc, Toatc accstca sc rcalizcaza dupa
un orar bine stabilit, care arata sonsul eireuitului energetic, orcle de max ima sau
minima activitatc, prccum ~i uncle rclatii imrc mcridianc, constituitc in reguli de
rcpartitic a energiei primite.
Porn ind de la idcea eA cnergia care alimcnreaza organ ismul uman (aflatAputcm spunc - intr-o cantitate lim ilalA) trcbuic riguros ~i in principiu, in mod
cgal rcpartiza ta pc 10alC mcridianclc, asa fcl inc.il Iicearc din clc S<~ primeasca ~i
sa foloscasca alai - ~ i numai atal - cat trcbuic, se intclcgc eAoricc activitatc
pcrturbatoarc a s~~ ri i dc cch ilibru energetic va avca consccinte dirccic asupra
sAni,lalii generaIe a organ isrnului. afcctand unul sau altul dintre organcle sale.
lnvers, atunci cand deja s-a produs un dezcchi libru energetic, actionand prin
intlucntarca aelivila\ii encrgctice a mcridianelor, in sonsul revenirii lor III starea
inilillla, normals. sc llelioncaza de fapt pentru in laturarca bolii , pcntru
.msanatosrre,
.."
.

Echilibru $i .<iilliilale prin abordarea /III/Ir exercitii flzic ~i a respiratiei

specifice ill practica Artelor Martiale
Tehniei le spccificc Artclor Martialc au Col rczultat obtincrca unci bunc
oxigcnari a irurcgului organism, contribuind in ucclasi limp 101 0 eliminate cal
mai complcta a produselor rczidualc din plarnani, Rcspiratia lenla ~i rcgulata
ofcra mai multo cfcctc de absorbtic, SIOC<lre ~i cchilibrarc a energici Ki
producand urmatoarclc rezuhatc: 0 stare mcntala mai ca lma ~i mai dcstinsa, sc
rclaxeaza loti muschii corpului sc obtinc rnai multa armonic intrc sistcmclc ~i
organclc din corp.

,.\ {m,ipllillrea spillaltl

In portofoliul cercctarilor CCAM sum mai noi studii le pcntru
cxaminarca cfieacitA!ii ~i a mccani .mclor aciiun ii unor ripuri 'pccilice de
mani pulate spina la, inclusiv cclc folosire in chi ropractica, Studiilc inelud

examinarea cficicn tci manipularii spinale mai ales in durerea de gal cronies ~i
domeniul de miscarc, ea ~i impactul manipularii 'pinale lombarc in pOSlurA.
Manipularea spinala poatc Ii folosila cu succcs in mod complementar in cazurilc

in care apar dureri eronicc. In cazul lormclor de melllslllza osoasa se impun

prccauti i 1I1e ucestci abordarl. SIiU de chiropractica clasica,
TeI",idle KUATS U
Tchnici lc Kuatsu sunt consutuuc dintr-un ansamblu de proeedee de
reanimate a unui subiecl actionandu-sc prin pcrcutia asupra vcrtcbrclor sau a
unor punctc spccialc, determ inate precis, prin di fcritc masaje si anumitc miscari
ajutatc de rcspiratic artificiala. Aplicarca aeestor lehniei arc misiunea de a
provoca 0 cxcitarc a ccntrilor ncrvosi care se alla in SlranSa legalura cu organclc

rcspiratoru ~ I mrma,
A~lI cum descori mcntiona Dr. KO YA~IA DA (8 DAN JUDO) :
tchnicilc de reanimare Kuatsu sunt considerate ea 0 fo rma de respect pcntru
via!a ~i 0 exprcsie viri la a amrcnamcmclor spcci ficc Artelor Martiale.. . Dar in
ce consta actiunilc tehnicilor Kuatsu (pcrcutii, presiuni, masaje, ctc.) '! Accstca
dcclanscaza 0 cxcitauc care se transforma in IOl1a morrice. Accastd fol1a motricc
produce la randul ei dilatarea, comractarea, accclcrarca, incct inirca sau chiar
oprirca lunctiilor unui organ asupra caruia sc aC! io neal,~ .
In functie de mecan ismul implicat in aparitia sincopci ~ i procedeul tolosit
pcntru a stimula revcnirca la via!n. proccdcele Kuatsu sum foartc ascmanaroare
cu rctlcxotcrapia, iar lcgile care Ie guvcrncaza sunl aplicabile in orice situatii ce
IIfeclcaza starea de sanatlile. lie eli este yorba de 0 afcct iunc survenua in accl
moment in urma unui accident, lie cli ne refcrirn la 0 afcc tiune cronic izata,
lremmtli cc s-a produs cu rnai mull limp in urma.
rOGA

Cuvantul Yoga vine din sanscritul Yog care insca rnna un ire. Astfel de aici
dcriva dcfin itia sistcmului Yoga ~i scopul accstuia de a imbina, de a uni Ii inta eu
Absolutul, de a aducc stabi litatca mcntala sau fixarca atcntici asupra unui punct

urnc.
In Yoga omul sc struduicstc sa gascasca Unicul dincolo de difcritclc sale
moduri de cxistcnta, pc toatc planurile Manifcstarii. Estc practic un proces de
dcstcptarc, de rcgasirc a Spiritului (Alma) din noi. Yoga cstc imparjilii intr-un
marc nurnar de sistcmc, ficcarc eu mctodclc salc difcrite de acriunc dar toatc
avand rezultatc idcnticc.

Cromoterapia
Terapia prin culoarc cstc 0 modali tatc lerapeulicA comptct naiurata.
capabila de a reechilibra organismul, mai ales atunci cand ne am m in conditii de

uress.

Ea i~i arc rMacinilc in trccut, in Egiptul Antic, undc zcul Thor cra st.~piinul
culorilor pc care Ic lolosca pcntru a trezi sau amplifies la oamcni 1:1cul ta!i lc
spirituale latcntc.
Grccii ~ i romanii foloscau si ei, foarte cficient, ~ i 101 ca 0 forma de
croruoterapic, razcle ultraviolete. De la indieni ric-au parven u cunostintclc
despre legiimrile care cx isra intre culori ~i eele sapte chakre (plexurile escntiale
ale organisrnului urnan), Cunoastcm faptu l eli chakrcle ucurnulcazil encrgii
subtile luminoasc, colorate difcrit, pc care Ie distribuic apoi in intcriorul
organismului,
Ficcarci chakrc ii eorespunde una dintrc ecle saptc culori de baza ale
spcctrului luminii albc descompusc prin prisma, Atunci cand 0 anumita chakra
cstc slab cncrgizata, va aparca in organism 0 proasui func tionarc salt chiar 0
tulburarc. Dc obieei cstc suficicnt ea in accstc cazuri rcspcctiva chakra sa tic
di namizaui ~ i ineiireatii cal csic ncccsnr plexului corespondent. Accst lucru poatc
fi facul prin cxpuncre dirccia la 0 radiatic luminoasa de culoare corcspunzatoare
rcspcciivci chakrc, din zona plexului afcctat,
STUlJll EXI'ElllMENTAI.E

Efectul Ptaceb

In ultimclc studii, cfcctul Placebo a rctinut atcntia in mod sporit, datorita

cfcctului s.~u in durerc, In noicmbric 2006. 'CCAM ~ i lnstitutul ational pcntru

diabct, boli digestive ~i de rinichi (NJl)[)K) au ponsoriz.11 imprcuna 0
confcrinta intcrna!ionala foanc importanta care s.~ cxaminezc contributi ilc
sociale, psihologicc si ncurobiologice ale cfectului Placebo. cum functioncaza el
~ i eum sun I evaluate actiunilc Placebo in experimentele c1iniee. Rczultatul final
al inlalni ri i a lost dezvoltarca unei agende de cercctare rnultidisciplinara, in care
NCCAM ~i nile IQ pol sponsoriza invcstigati ilc fundamcntnlc ~i cliniee ale
meeanismelor Placebo si lc totosesc.
Nivelut dovezilor pentru studiile cancerului 1111/011 i ll Medicina
Complementarii si Alternativii
Pcntru a ajuta pacicntii in cvaluarca rczultatclor studi ilor umanc ale
traramcruclor CAM pcntru cancer. ori de calc ori cstc posibi l sc furnizcaza
putcrca dovczii asociatc ficcarui lip de tratamcnt (de cxcmplu, .nivclclc
dovczi i"), Pcntru a cal ifica analiza nivclclor dovczi i, un studiu lrcbuie:
I. sa fie publieat in litcratura ~ti in! ilica de spccialitatc,
2. sa raportczc rczultatclc rcrapcuticc, prccurn riispunsul tumorii, crcstcrca
duratci de supraviciuirc sau crcstcrca miisuralii a eal itii!ii victii ,
3. sa descrie descoperirile cl inicc su ficicnt de dctaliat, astfcl ineal sa sc poalii
face 0 evaluate scmnifi cativa,
ivclclc separate ale cvidcmci scorurilor sunt dcscmnate pcntru a ca lifica
uudii lc umanc pc baza putcrii uatisticc a proiectului lor de studiu ~ i pc baza
putcrii ~t i in ! i li ce ale rezultatclor masuraic ale tratamentclor (de exemplu.
276

punciclc terminus) 'unl ntribuitc nivclc separate ale cvidentci scoruri lor, Ccle
doua scoruri rezultatc sunt apoi combinate pcntru a da un scor fi nal,
lnstitutul Nalional dc Cancer al PDQ-Consi liu l Editori al de tnuamcnt
pcntru adul] ] II rcalizat un sistem dc clasiticare, pentru a pcrmite studii deosebite
dcsprc tratarncntul cancerutui uman, in concordanta cu puterea stat istica a
studiu lui dc proicct ~i cu putcrea ~t ii nlitic li a rczuhatelor tratarnentului rnasurate
(dc ex. Punctclc finale). Accst sistcm de clasiticare a tost adupuu pcntru a
pcrrnitc studiilc dcoscbitc pcntru tratamcntclc canccrului cu mcdicina
complcmcntara ~i altcrnativa. Seopul clasificarii studi ilor in aeest mod cstc de a
ajuta cititorii in cvaluarca putcrii dovczilor asoeiate tratamcntclor particularc.
TOLu~i , nu toaLc studiilc umanc sunt clasificatc. Sunl luatc in considerate
numai ecle care raportcaza un punct terminus tcrapcutic, prceum raspunsul
uunori i, crcstcrca duratci de suprnvictui rc sau crcstcrca masuraui a ealilal ii

victii, In plus. rapoancle anecdotiec sau rapoarte de caz ind ividuate nu sun I
clasificate deoarecc adcsca, lipsese importamc dcialii c1 iniee ~ i probcle pc care
aeestca Ie adue sunI considerate in general slabe, ~i cx istJi ~i 0 probabiliratc
spori la ea rezultatc ascmanatoarc (fie pozitivc, fie negative) sa nu tic obiinutc cu
alti pacicnti,
Mai mult, 'unt cxclusc rapoartc ale scriilor de caz, atunci cand
dcscopcrirca c1 ini c.~ estc incompcrcnta ~i stanjencstc cvaluarca ~i intcrprctarca
adevliralli,
Pcntru a indica purerea 'latislicA a uudiului proiccrat, in sistcmul de
elasitieare csic folosiu 0 scalli numcrica de la I la -l, I auibuindu-se studi ilor cu
cca rnai marc puterc si ~ celor cu CCII rnai slaba. Subdivizionarea unor catcgorii
dc proicctc produce mi,suri rna; linc alc putcrii.
Sunt descrisc mai jos mai mullc studii dc proicc I, in ordinca
descrcscatoare a putcrii lor:
I. Probclc clinicc ccntrolate alcatoriu.
Studii in care participantii sunt stabil iti la intarnplarc, pentru a scpara
grupuri de comparatic .1 difcritclor tratamcntc. Este alcgerca paeienlului de a sc
ana intr-o proba alcatoarc, dar niei un ccrcctator si niei un pacient nu poatc
alcgc grupul in care va ti plasat, Folosind sansa, avcm asigurarca eli grupuri lc
vor Ii ascrnanatoarc si ea tratamcntclc pc care ei Ie primesc pOI ti eomparate in

mod obicctiv, In timpul probei, exi sla 0 ncsiguranta rcfcritoarc la tratamcntul eel
mai bun, Accstc probe pol Ii ..dublu-oarbc" sau ..non-oarbc". ProbeIe dubluoarbe au un proieet de studiu mai putcrnic,
I. Dublu-orb: Niei pacientii ~ i niei ccrcctatorul nu ~I i c care pacicnti
primese tcrapia din studiu saUlralamcntul dc compara!ie (de cx. control).
II . Non-orb: Ccrcctaloml ~i pacien!ii ~tiu ee tratamcnl sc administrcaz.'i.
2. Probe cl inice controlale nonalealoriu
Sludiile in c.1re participan!ii sunt li xa!i intr-un grup de lrawment baz,1t pc
critcriul cAei POLti cunoscu!i de ee rce t.~ lo r i , ~ti indu -se dat.1 na ~ter ii pacientului,
2i7

numaru l de gra fic sau data inLaln irii elinice. Cu accsi proicct de studiu, ex is~~
mai pu! in ~ incredere c~ grupul primcstc tratamentul sub studiu ~ i cstc
comparabi l cu grupul de control.
3. Scrii de cazuri

Studii care dcscri u rezultatelc de la un grup sau scri i de pacicnf ee au

prirn it 101i tratamcntul de ccrcctat, Accstc studii au un proiect slab. datorat in
parte abscntci grupului de control, Difcritc tipuri de scri i de caz, in ordinea
dcscrcscatoarc a putcri i, SUnL prczcntatc mai jos:
I. Serii de caz consecut ive, bazatc pc populatic
Siudiul populatici cstc bine definit si cstc ve rba lie desprc intrcaga
populatic cc intcrcscaza, lie de 0 alcgcre aleatoric sirnpla dintr-o populatic mare.
Subieetcle studiului primese tratarncntclc in ordinca in care ci sunt idcntificati
de ccrcctatori.
II. Serii de caz consecutive
Studii descriind 0 scric de pacicnti ce nu sun I lirnitati la 0 populatic
specifier ~ i care au primit tratamcntul in acecasi ordine in care ei au fOSI
idcnuficati de ccrcctatori .
Ill. Serii de caz non-consecutive
Studii ce descriu 0 serie de pacicnti care nu au fOSI limitati la 0 populatic
spccifica ~i care nu prczinta 0 scric consccutiva de pacicnii idcntifi cati de
ccrcctaiori.
4. Cele mai bunc serii de caz
Dintr-o seric marc de paeienli sunl raportate numui cazuri lc care par sa
aibii avantaje din tratarncntul allat in siudiu. Acese studii au eel mai slab

protect.

Puterea punctului terminus nuisura:

Putcrca ~I iin l ilicii a descopcririi facutc de studiu cstc dctcrminata de
punctul (punetcle) terminus masurauc), Pcntru 11 indica putcrca ~I iin l ilieii a
punctclor fi nal e, in sistemul de clasificarc sc fo loscstc 0 scalii alfabctica
progrcsiva, cu A se dcscrnncaza eel rnai putcmic punet final cc poatc li rnasurat
si cu D punciul final eel mai slab. Punctclc fi nale obisnuitc, rnasuratc in studiul
tratamcruului canccrului uman, sunt prezcntatc rnai jos, in ordinea
descrcscatoarc a putcri i lor:
A. Mortalitatca totala

Proportia populauci din cadrul studiu lui, care a murit. In mod frccvcnt
cste denumita rata de monalimtc. Estc m ~ sural~ de la un punct delinit in timp, ca
momemul diagnosticul ui sau momentul in care s-a inccput tratamcruul. Accsta
cstc cel mai usor de delinit ~ i mai obicciiv punct terminal.
R. Cauza spccitica mo rla l it~! i i
27S

Moanea in randul populatici uudiatc, dintr-o cauz~ peci fie~. de cxcmplu

moartca de cancer, moanca din cfcctclc secundare ale tcrapiei, moartca din aile
cauzc, Acest punct final cstc mai subicctiv decal mortalitatca lolala.
C Eva luarca alenli, a car ilalii vielii
Dcsi cste un puncl final Ivaric subiect iv, calitatea victi i cste un punct final
cxtrern de important, Puterea cvaluarii caliti'lii viclii dcpinde de valabili tatea
instrumcnctelor cc sunt lolositc (de cxcmplu chcsrionarc, teste pshihologice).

D. Inlocuitori dirccti
Accstca sum miisuriilori ce in locuicse actualclc rczultatc din sanatatc si
sun I un subiecl al intcrp rctarii invcstigatic i. In ordinea dcscrcscatoarc putcrii,
inloeuitorii (surogatele) indircc]i includ urmatoarclc:
a. Supravicjuirca - Durata de limp in care nu a mai fost dctccmt
eaneerul dupa tratarncnt.
b. Supravictuirca progrcsiva dupa boala - Perioada de limp in care
boala nu s-a inriiulii!il dupa tratamcnt.
c. Rata de raspuns a tumorii - Proportia pacicntilor ale carer
uunori au r~ 'punsul la tratament ~i gradul snu cxtindcrea la care
au raspuns tumori lc.

BIBLIOGRAFI E
I. Am ber. R.B.. Color Therapy - hea ling with color. Calcutta , 1992;
2. Bo lile psihicc ~i vindecarea sutlerului in traditia ortodoxa, Ed. Manaslirii
asterea ~I a ie ii Domnului, Levadia, 1993;
3. Carnpigny, H.M. Tcoria ~i pracrica sistcmclor yoga, Ed. Neuron. Focsani,
1993:

~. Cosnicr, Jacques. Introducere in psihologia cmoti ilor ~ i II scntimcntclor,

Ed. Polirorn, 2002:
5. Constantin, D. Intcligcnta materiel, Bucurcsii, Ed. Mcdicala, 198 1;
6. Constantinescu, C, Plantclc mcdieinalc in apararca sanalalii. Bue. Ed.
Centroeoop. 1967:
7. Constantinescu, C., Artin, P., Plantele medieinalc in nora spontana, Bue.,
Ed. Ccrurocoop, 1967:
8. Enachcscu, Constantin, Tratat de psi hanaliza ~ i psihotcrapic, Ed. Polirom,
Iasi, 2003;
9. Ey, Henri , Consti inta, Ed. Stiinlilicii. 1998:
10.Fontana. David, MlImt'11 de meditatio, Ed. Tcora, Bucurcsti, 1998:
l l.Gavriliu, Lconard. Jntcligcnta si patologia ci, Ed. lri, 2001:
12.Golu. Mihai, Principii de psihologic cibcrnctica, Ed. Stiin!ilica ~i
Enciclopcdica, 1975:
13.Holdcvici, Irina. Hipnotcrapia - tcoric ~i practica, Ed. Dual Tech.
Bucurcsti, 200~ :

2i<J

l-l.Holdcvici, I., Psihoterapia - un tratarncnt Illra mcdicarnente, Ed. Ceres,

Bucuresti, 19') 3:
15.Jalolla, Richard, Trnnsformarea de sine, Ed. Mix. Brasov, 2003:
16.Luong Minh Dang. Yoga spirillll.la ~i umana sau encrgia universa ls. Ed.
Solteris, 200 1. Piatra l'cam\:
17.Mitrolim. lolanda: Medita lii creative, Editura SPER, Bucurcsti 2001:
18.Mitrof.1n, Iolanda: Buzducca D. Psi hologia Picrdcri i si Tcrapia Durcrii,
Editura SPER, Bucurcsti 1999:

19.Mitropolit Hicroicos Vlachos. Psi hotcrapia ortodoxa, Ed. Invicrca Arhicpiscopia Timiscarci, 1998:
20.Seraeu. D. Aurocotrol, Ediiura Aldo Press. 2007:
2l.Seraeu. D...Autocontrol pcntru avansati si nu nurnai ., .", Editura Saphirc,
Bucurcsti, 199-1:
22.Seraeu, D. Cristalotcrapia, Editia a 2-a. Editura Aldo Press. Bucurcsti ,
2005:
23.Seraeu, D. ..Cristalclc in Ocuhism", Editura Aldo Press, Bucurcsti, 1998:
2-1.Seraeu D., Enciclopcdia Fenomcnelor Paranormale ~i a Stiintclor Ocultc,
vol, I-VIlI. Ed. Aldo Pres, Bucurcsti, 1996-1998:
25.Seracu, Dan . Vasi le. Teodor .Aromotcrapia de la A la Z", Bucurcsti, Ed.
Aldo Press. 2000:
26.Shinbrol. T.,Grebogi. C. 011. E.. Yorke, J., A., Using Small Perturbations
to Control Chaos, Nature, 363. 1993:
27.Smilh. M.G. "Crystal Spirit", Llewellyn Publ., SI. Paul. MN, USA, 1990:
28.Sofronie. c., Zubcov, R., Psihologia ordinii, psihologia cuant ica, Ed.
Perfect. Bucurcsti, 2()()5:
29.Tucci. Giuseppe, Tcoria ~i practice mandalci, cu rcfcrirc specials la
psihologia modernii a adancurilor, Ed. Humanitas, Bucurcsti, 1995:
30.Vasile, Teodor, Curs practic de Kuatsu, Ed. Aldo Press. Bucurcsti, 2002:
31. Vasile,Teodor - coord.. Dumitru, Constant in: Bojor, Ovidiu: Vasilcscu,
Mario, S., Naturalis, Ghid de Mcdicina ~i Tcrapii Naturale, Ed. Aldo
Press, 20()-I:
32.Vasile. Tcodor, Forme ale Medicini i Al ternative in Tcrapia eanccrului Tel,~ de doctorat, UIA M. Ca lcutta. India, 2002:
33.Walker. DaEI, Cartca Cristalc lor, Ed. Sagiuarius, Iasi, 199-1:
3-1.Young, F.. R.. The Secrets of Personal Psychic Power, cw York, 1967:
35.Zang Ming Wu: Sun Xing Yuan, "Chinese Qigong Therapy", Ed , Shandong
Science and Technology, 198 ';
36.Zee-Cheng RK: Anticancer research on Loranthaccac plants. Drugs of the
Future 22(5): 519-530.1997.

l'rincipal Formnor in Jl!-ihologic Clini,.1; Psibotcrapie F.'p~-ricnl i:lI Ji II Unifdri i InJi\'kJw U ~i lie."
Grup; l'sihQl.."'OIpi< C(l,..ni t i \' C(l mlX' rt~ nt.lU : lI ipl107.1 Clinkl Rdol'li,U< fi T<rolpi<- F..li kSo() n i ~ j - CQ"1!iul
l~ ih (l k.Jf.

1~ 111(J1os 1 1(lr

din ItonUni3 FRI', SI'EIt, ATCCII / lUll. GI ISC - U.K. J IA('I'.I ISI' - U.S.A. I W.I'.C..
Dr. ill $lIill(1." McJIl:ak AII.."rnahw. U.I.A.M.. hkJia f I.A.A.M..
Or. in Mcdidl\l (\ ,mpkmcllfattJ $i Naruroparic. I.I.A.M.. II'IJin.
Drd. in Tcologie, ~\(l lib r>t.." IQf',lU di n cadrul F",ull:'lii .x T(QIQlI:i,',

Dnl. in 1":l;t!I(lI(lgl,:. ~1;J la 1ll.l(t ;s!5. dill L;lI.lrul f",utti ~ii ll~ 1)f,!h(l J,og~. Um'''l''NJI;sI''";I UUCUlC. h.
l)t... ~\.IIIII ,, 31A ~i ~ i.:i & Srud ii Esorcricc. T"'f"JPii Compkm"'fll:m: $i F''flj; Shui - Club UNF. sCU.

280

DETERl\lI AREA SPECTRULUI TERl\lIC AL APE)

Constantin TEODORESC IIorla V F.RTA ~

~icolae ~/\CIOIU'

Du IlUin/ de \'tIe phisique "I'uutre (Jt; " est au.&!lti de III barrisre ..It! lu ("uuJl1li,e en
ml.:laphy~iqllt," (JU , ..:.-1

l 'uctivite humuine ,

I!/

('It\'lupp..:, L't:l I U ,,'JI mIl,' mat..;r il,WLl: In't,'C lc.\. bonnc proprietc dons
sa J/~d"r! est inUd ;"IIl!t! Ires impartunt pa ur iu d llrj/inllicJ1J bl!llUn mlJ

domuine.

Scopul acestei luerari este de a demonstra in mod praetie d\ apa are un

comportement diferit in functie de 0 multitudine de factori : locul geografic de unde
este luat:' (munte, ses, niu. m la~tina . lac. tanfana etc), dad este intr-o aglornerare
urbana sau sat~asca, daca este recoltata dupa ce a stat lmbuteliata lntr-un mediu de
disconfort psihic sau intr- un loc in care relatiile interumane sunt armonioase, daea
este tuata de "i nga 0 instala!ie industriala. garaj, depou etc,
Este relevant faptul ea apa sc amprentcaza eu biocurentii umani cu diverse
melodii pc care Ie accepts sau nu. schimbfi ndu-si structure in moo repctat, av,ind 0
memorie care inregistreazf at,it staril~ contlicrua le cat ~ i momentele de destindere

si de rclaxarc,
-In organismele urnane, cart: conlin mai mull de j umatate apa. aceasra esre de
doua categorii : apa l ib~rn ~i apa I~gafa, Apa I ~gata este de 0 imponan\a
covarsitoare pcntru intregul metabolism urnan, De accea, oricc vccinatatc nc
intI uen!eaza. liin!" sau lucru ineiusiv e,impurile telurice, magnetice, eleetrice

CUSIllICt:

etc.

Prin rnasuriirile pc care Ie laccm executam din punct de vedere tizic 0

termogratie in intrarosu care ne va arata diferentele de struetura ale diferitelor
mostre de apa.
Lucrarea se vrea un inceput de dru m, pentru cercetari mai ample pc care
vrem Sa le derulam mai ales in lncaperi in care exista 0 activitate umana continua si
unde s-a observat o stare de morbiditate maxima (salilc Parlamcntului, ale
Senatului etc),

Pe de alta pane. acestea vor Ii structurate de asa maniera incat sa poata

eunstitui ore de laboratur ~ i seminar pentru un curs adecvat postuniversitar,

281

In alte lucrari am arnintit ~i de aile instalalii adecvate acel uiasi scop. adidi
prcgfitirii unor incinte care s:; rernodeleze structura ide"lii a apci legate "lat pentru
regenerare, cat ~i pentru 0 eficientizare a anumitor procese psihice cum ar fi
.mvatarea.
Aid trebuie sa rearnintim cii teoria rel"tivitiitii fa ce necesnrs renuntarea
compiela la modelul ci\ramizilor de bazil ale universului, ~i mai curand lumea
trebuie viizutii in tcrmenii unui flux universal de evenimente si procese. In loc sii nc
concentram asupra unci particule, sa ne g,indim la un tub de univers spatiotemporal in inreriorul caruia eurg evenimente ~ i procese intr-un Ilux continuu. 0
imagine rnai sugestivii ar consta in considemrea formelor de und:; ce curg prin accst
tub de univers '{/ structur i de l ip \'tir/~i ;1111'- 1111 '11...:111 de 'I/rgere. O"ea observari
cu atcntic un rau ajuns la campie. veli constata cii apar vartejuri ~i rurbioane ce par
a incetini miscarea continua a apei inspn: varsare, ciiul,ind 0 aparentil independent';
de moment, De aceea David Bohm a denumlt aceasta Ihnna de inrelegere
"Plenitudine Indivizibild ;11 Miscarea CI/rglill/llre" . Ace"s!ii curgere estc anterioara
celei a lucrurilor ce pol fi vazute ca formandu-se ~i dizolvandu-se in ea. Am putea
i1ustra acest concept prin "curentul de c()n~l i in!a" care nu este precis definibil, desi
in mod evident anterior formelor de g,indire si ideilor definibile, cc pot Ii vazutc ca
limmindu-se ~i dizolvandu-se in flux . ca undele ~i v,irtejurile intr-un curent de
curgere,
Desi tiecare structura rclativ autonoma si stabila (de exernplu rnolecula de
apa) trebuie intdc:asa nu ca eeva independent ~i defi nitiv, ci mai cunind ca un
produs care s-a format in lntrcaga miscare de curgere ~ i care, in final, 50 va dizolva
inapoi in acea rniscare, Cum anume accasUi structura se mentine pe cot ins a~ i va
de pinde de locul ~i functia sa in sistem, Structure ~i distributia vartejurilor, care
constituie un fe l de continut al descrierii miscarii, nu sunt separate de "clivitate"
tormativa a eurenrului in curgere, care ereeazIt. mentine ~i in linal dizolva
totalitatea structurilor de vdrtej.
Subliniern inc,; od:.t,; cii orice influenta, de depane. de toarte departe, de
aproape, de foarte aproape, chiar din intimilatea noastr,; are 0 pomlere
incomensurnbilii asupm molcculelor de apa din organismele vii care se orienteazil ~i
reorienleazii in rUrlUna gandurilor ~i triiirilor. mu1limilor din veciniitiili colcclive ~ i
individuale.
Cand wm ~li sii ne protejiim organismul "tunci probabil wm ~t i sa
strueturam in mod ideal apa k ga[i\ pe care 0 tczauriz.am.

282

BIBLIOGRAFIE
I. Vcrtan, Horia (1995) - "Between Natura l and Arti ficial Systems", Joint
Conference on general Cybernetics. Dragan European Foundation, Palma de
Mallorca, Spain. July 11 - 13. 1995.
2. Vertan. Horia ( 199S) - "Orizonl strategic XXI - Spre 0 noua abordare a

"inteligentei artificial e". Introducere in nanostiinta, in: Observatorut militar

Anul X No.33: (452). IS-24 August 1995. Bucharest, Romania.
3. Jula, N.. Vertan, H. - "Nanopollution Processes in the Lider's Habitat".
Cybernetics. ecology and Bioeconomics Dragan European Foundation. Palma
de Mallorca, Spain. November 7-10. 1998. Ed. Nagard, p, 1S4-199.

l'wfuni\'.dr. , Vni\'('rsiUlttl l'lltil'( llt li &: Ap<tfltlC "'C.u,\lI" , llul.'Ul'(,~i. e-maif : (tin_tel'l(I'''k'U1!: y t t\l) ll .I.'('Ifll.

rmr. uni\'.dr . ing.. A.:w

mU T C'M id M ilil;"d . nu.:: W't" ~i. e- mail : flp\'C'rlm 'tl'ttt;:J.m .

((' r~'("ulrtJ iOj!: .drl L, A~n~i.a de (('\.YUR"

TC'hnk.1 ~i Td VlillOj!k- Milil.oIr.i . RlII."1Ih:"~li ,

283

PARADIGMA: SISTEM INTEGRAL UMAN

~I PSIHOTRO leA
Dr. Constantin ;-.iEACSU

TIr,? {/efinition of human being through his intellectual quest to discover /mow/(',Ige.
has o eoted a IOf v! content, which. han.' 1J1Ttm:f' a IOf of gnow:%gical. f:pis rem% gical and
ontological ideas on man. To unde rstand these phenomena and processes that etmm! our
interrelations with 0 11" inner ami outer universe, we need a ceria;" degree of rational
klluw/(:dKI:.

Fiinlll umanii ca entiuuc biologica ralionalii pc Terra dctme in mod

dialectic ~i calitatea de a eunoaste in acclasi mod. Aceaslii dubla conditio
dctcrmina spiritul omului la 0 pcrmanenta incursiunc in rcalitatca propriului sau
univcrs interior ~i al ccl ui inconjuriitor. Cunoasterca include intclcgcrea rcal ili1lii
obicctive a proeesclor sau fenomenclor la care omul cstc partener di rect sau
medial. Intclcgerca cstc fundamcntaui pc logiea - un eorolar ul ratiunii- demersul
spre adcvar rcprczcmand un dat al sorti i sale den fi unica fi inla mtionala pc
accasia planeta. diacronia sa parcurgand crape dcsfasuratoarc cvolutivc ell un
caracter permanent ascendent ea randament.

Oricum, cvolutia gandirii omcnirii confirms implacabilul destin al fi intei

umane de a continua in spatiul ~i timpul fi zie (ee include trairea biologica)
efortul de a sti i".
Dcfini rca omului in cadml cautarii intclcctualc de a real iza propria
cunoastcrc, a contura t ~i consfintit numcroase continuturi, care la vrernca lor
ofereau lieeare un ..randamcnt" idcatic evident rnai ridicat prin ofcrta
gnose~logiCi'\

cpistcmologica sau onrologica asupra fi in(ci umanc.

lntclcgcrca fcnomenclor sau proccsclor care sc desl1l~oarA (sau asigura)
rclariilc liin!ei noasuc in univcrs (propriu sau din afara) solicita un grad adccvat
de cunoasterc ra,ionalAin primul rand,
Comcmporancitatea noastra cere ea in aceaslii elapii demersuri le
iruclcc tuale sa includii - dacii nu completiiri sau adilugiri calitativc ~ i/sllu
cantitati vc, - rnacar uncle clari ticari cu potential pozitiv. Atitudinca noastra
~I i in li li cii (asiguralii de fayr-play-ul corcsp unzator accstci atitudinii) include ca
necesara dcfin irea tcrmeni lor cu care vern .opera" in demersul nostru asupra
unui domeniu Ii:nomenologic pe care omul - considerat de noi ca unica liintA
bio-psiho-socio-cuhurala - l-a rcal izat in deeursul diaeroniei procesului de
cunoastcrc si anurnc eel al fenomenclor paranormalc S<1U proeesclor PSI.

28-1

CunOSCUle de cand omul accsre lcnomene sau proccse in care fiin ta sa

csic impl icau in mod cxhaustiv, consritu ie un grup apane datorit~ in primul

rand caracteristicilor de dcsfasurare: fenomenc rare, dcoscbiic din punct de

vedre ul manifesu rilor (calitativc ~i cant itarivc) ~i prin taptul, apoi, ea nu au
putut pana in prezent a Ii rcprodusc integral prin mctodologia ~i modul de
gimdire delinit ca ~t iinlil i e.
Dclinirca lor II euprins mulle continuturi scmanticc, explicarca lor de
ascrnenca, nu a putut Ii despaqita - pana in prezcnt - de imaginar si mistic, Ca
atare zona de ..intelcgcrc II acestei catcgorii de Icnomcne a losl deerclllla ca
apartinand ..supranaturalului'' dupa canoanclc stiintificc ..ortodoxc" opcrantc
inca la ora actuala.
Argurncntarca noastra propric in prczcntarca fenomcno logici dcscrisc ca
..paranormalc sau PSI" este de tipul ~ti inli li eo- Iogi e rational si nu patcticomistic, rationalitatca liind fundarncntul de sustincrc.
lntr-o atarc tcntativa de a aborda 0 intclcgcre ~li inl i licii a accstui domeniu
de sorgintc umana plccam, asa cum am mcntionnt mai sus, de la dcfi nirca
tcrmcnilor implicati in periplul cxplicativ al accstui domeniu fcnomcnologic,
I 0 prima ascniunc in paradigma prezcruaui de noi 0 rcprczinu idcca
considcrarii ab initio a fi intci umane ca unica fiiota bio-psiho-socio..cutturala,
accasta structure tctralogica constituind 0 modal itatc ..opcrationala" a Iiintci
umanc en sistcm, Abordarca omului ducc la posibilitatca opcrarii ell accst
concept in lumina dcfi niti ilor acccptaic ~i opcrantc actualmente in ~ti in IA. DaCe'i
ne rcferim la apartcncnta omului Ia sisicmc biologice dcschisc (Berthalamffy)
atunci putcm opera cu rcalitatca unci rclatii cxistcntc aliit intrinscca cn titAlii vii
(mcdiului sau interior) Cal ~i eel exterior in care opcreaza informational in
conditia des tli~ura ri i biologicc a demersului de viala.

0_,...
-...
---_.
0
--
. -----

Ji!J .

" - DaeA ne oprim la continuiul conceptutui de sistcm intcgrar sau

integral defi nirca noastra opcranta a tcrrncnilor (ell un randamcnt optimal) 0
rcprczi n t~ ascrtiunea eli omul en liinlli vic rcprczintli un sistcm .. integral"
(delinitAde noi inc.~ din 1973). Cafitatca de sistcm biologic integral consfintcstc
285

omul ca fi ind unica liin~ care produce "plus informatic" sprc dcose birc de
cclclalte sistcme biologicc 'ubdiacenlc in sta rca evolutiva (pc care 0 putem
accepts ca rcata), Caliuuca spccifica de sistem integral, producator de "plus
informatic" eonslinle~le .capacitatea" de a realizu concep tc (modele) care nu sunt
in desfasurarca in ",ltura. capacitatea de crcajic. de consticnrizure a dcmcrsului de
sullel ( cu corolarul de eredinla), de cornunicare serisa ~i vcrbala, de posibilitatea
modi ticarii a habitusului natural, demersurile sale socio-cultura le realizand un
univcrs propriu idcativ eu un continut inlormalional cxtrcrn de elieienl pcntru
statutul sau de liinla vic.
Teate acestc dcmcrsuri sustinutc de structura rca de liinla rationala arc ca
rczultat, conturarca unci ..dimcnsiuni" cc structurcaza la randul sau 0 aha
calitatc 101 auit de fundamcntala ~i anumc cunoastcrca.

~"

'1

"

en",! "" __,'

,: ,,...\ ,t,I t
\ : ill,; \ .' I i
'\\1/'. \\\ " /1, . "

- \-s:"

~" .
I

"\",

'>l,'.f
\: !

"

. ii

.. v1o
Mo

.........

..... _ _

,\ ceasta caracteristica a omului reprczinta baza demersurilor sale ideatiee

in cadrul dinamicii raportului ra li uncleunoa~lere (RiC), raportul deseris oterind
- dupii conccplia noastra - posibilitatea de explicate a intregii cvolutii de liin\It
bio-psiho-socio-culturala in dcmiurgul sau permanent spre cunoastcrea
rationilla. Din prczcntarca structurii acestci paradigrne a omului sc rcmarca
faptul eii accsta, desi dctinc in dcsfasurarca victii sale biologicc un randarncru
crcscator al capacitatii ra tiuni i sale, cI rcprczinta conditia limitarii sale in sensul
calila\ii cntropicc la un momcnl dat. De accca, difcrcnta dc nivcl inlrc cci doi
paramctrii fundamcntali R si C al care r rapon ramanc diferit dc I, lace ca
dcmcrsurilc mai noi sa ne determine a acccpta uncle feedback-uri cscntialc de a
Ii al omului. Caractcristica paramctrului delta R de a ramanc difcrita de 0, ne
cxplica in mod rational, nu pasional-subiccuv, domeniul speeilie omului - de ec
mai raman uncle idci, probleme fenomene, trairi nccxplicatc, ne cunoscutc noua
la un moment dar sau la 0 elapa de gandire pc care 0 analizam.

In accasta situatie considcram ca sc afl a inca, la om actuala, lumca

fenomenelor paranormale (PSI), a carer cunoastcrc sau intclcgcrc a
mccanismclor dcsfasurare nu a putut Ii ..acopcrita" de modalitatca gandi rii

286

umane (considcrara ~ti in liIi Cl'i) prin axiomclc sau canoanclc eu care opercaza ~ i a

carui continut informational nu detinc 0 cnrropic adccvata,

III ora aClUalA opcrarea proccsclor biologicc - mai ales celc
depcndcntc de organi smul uman cste - mull cumplctata prin implicarea
inlormauonal biologicc, Conceplul structural al inlormauei a losl expus de noi
intr-o viziune sisternica inca din 1982 (lnfurmalia biuluXic{i. Ed. Sli inlilica.
1982) in corucxtul pozilionari i informa tiei in general ca ..ipostaza de cunoastere
ralionala a materiel" alaruri de cea de substanta, cnergie ~i miscare (nu a
tirnpului ca eea a patra dirnensiunc) conturandu-se schema explicitarii Ireeerii
dirur-o ipostaza in alta prin proccsul, mccanismul sau fcnomcnul rczonantci,

I.,

REmNANT!

,, -.
IV - Delinirea aeestei asertiuni a eupri ns idee a ea rezonsnta nu depinde
de limp. de spatiu, de cncrgic, de cntropic, de cntalpic, avand randarncntul
speeilie de 100% (C. Ncacsu, 1982). in fclu l aeesta ne putem explica cxistcnta
reala, obicctiva, dcci cognoscibila rational. a ircccrii (transfcrului) imrc cclc
patru ipostazc ale malcrici fij ra a Ii obscrvata in mod obisnuit dc catrc noi.
In accst context definitoriu. cxplicitarca ralionaHi a unor procese sau
fcnomcne la care participa omul in ipostaza de act ivator, activat sau mijloc dc
transfer, capala paramctrii de intcgralitatc in cxistcnta reaH; naturala ~i
supranaturala. Un cdificator de proccsologici PSI cuprinde tclcpatia, tclckinczia,
Icvitatia, clarviziunea, vizualizarea campului bioenergetic ~i hipnoza, prin
implicarca a ceca ec sc dcfi ncstc drcpl .IJl/ICrCa g{indllllli ", accasta liind dc fapt
bazat pc mccanismul, proccsul sau fcnomcnul de rczonanta.
Explicnarca rclatiilor umanc in contcxtul tctralogic de liinla bio-psihosocio-cuhurala bazate pc substratul fcnomcnologic, face ca impcrativul de lip
rezonan,,'i sA aduca omului cxplicarca rcaln a contcxtutui trAirii biologice de
287

via l~

in zona lntclcgcrii defi nitorie, in idcca c~ ccasta categoric fcnomcnologica

dctinc un aspect calitativ ji cantitativ dcoscbit in comportamcntul s.~n in general,
cunoscut dc omul obisnuit, in care proccsclc para PSI (in lumina psihotron icii)
S1l nu consutuie decal "calililti" individuate. Accstc cali lilli dcoscblte lace ca
dcslasurarca lor si, aiba loc in cunditii acceptate ca ncscnmi ficativ statistic,
\' ~ Estc de acccptat in poli!ia noaslr3 c~ structura biologic3 prin
componenta psihologica specifieii nu cstc gcncrata (coordona ta) sta tistic, oriee
clement, fenomen sau mccanism fiind considerate a sc dcsfasura ca normalitatc
dupii uncle modele logicc de intclcgcrc dc sorginte statistica. Proccsclc sau
tcnorncnclc PSI care nu sc desllijOarii du pil aceste scheme (logicc pcntru om) cu
efieien!ii realii in cuprinsul desfiijuriiri i socio-culturalc sun I clasificatc dupa
criterii dcosebuc atribuindu-li-sc pccetca de anormalitatc. Este clar eli procesul
rcprczcntativ al tclcpatici asigura transmitcrca informatici biologice de la un
crni tator urnan consticnt la altul in acccasi postura (ea receptor difcrcntiat), ca
psihokinczia sau tclckinezia reprezinta focnlizarca cnergctica infonna!i ona l~ de
la un cmitator cu potential dcoscbit cal itativ, l"la de "normal", eii spccirogra ma
vizuala a aurci reprczinta ,,0 capacitate" proprio unor rcccptori biologici umani
care pot ..caractcriza" valori spectraIe dupa critcriile ortodoxc s.a.m.d.
Masuratorilc sau cvidenticrea unor ca litrt,i la uncle organisrnc umane, in
accst scns difcrcntiat calitativ sau cantitativ, reprczinta astazi 0 preocuparc de
lip stiinti flc al accstui domeniu de manitcstarc tcnomcnol ogica clasificat inei, ji
aSlazi ea paranormal.
o daHi eu cunoastcrca san acccptarca unor mecanisme informationalc
biologice cu transpuncrea in contcxtul calitativ S.1 U cantitativ al tehnolog ici
delinulii de activitatea tchnologica contcrnporana apare si rcalitatca cxplicitari i
accsror proccsc eu raspandirc din punct dc vcdrc biologic sclcctiv, Nu loti
oarncnii pot ..cxprirna" sau .consticntiza" accasta gama de procese ..normalc
biologic" care au loc in contextul vielii ornului contcmporan, in contcxtul
tctralogic al omului, acccptarea corclativ-intcgratoarc-rcala oferind solutii de
operare chiar sub aspcctul unor metodologii adecvate.
Insuficicnta, la ora actuala a psihotronici i dc a "rcproducc" sau a slapanii
acestc fcnomcnc sau mecanisme in acclcasi conditii ca cele obisnuiic (naturale )
sc datorcaza nu numai nivclului cncrgcuco-informational dcosebit ci ~i Iaptului
ca modclclc cxpcrirucntatc - absolut ncccsarc convingerii ji dovcdirii accstor
fcnomcne - nu pot Ii inca realizate in condiiiilc spceitice mccanismului lor ji
anurnc a proccsclor san mecanismelor rczonatoarc de 0 ascmcnca calitatc.
Posibilitatca crcarii unor device-uri care s,3 asigure ca litativ ~i cantiL1tiv
mecanisme sau procese rezonatoare asemrmatoare condi!ici umane eSle inca in
sladiul de dorinfA jliinlitici, sau protcsionaHI. Ramane insa condi lia
fundamcntala a acestor procese care sc manilesla in contcxtul lumii vii ~ i mai
ales al omului de a-ji imagina sau selecla modele 101 biologicc care S1l poalil Ii
mancvralc sau sa raspundii dczideramlui cxpcrimcnlalOrului.
Realilalea procesclor paranormalc eslc asiguralii in pcrspccliva viilorului
apropial dc a dcvcni inslnnncnic rnancvrabilc pcmru dcsf1ljurarca unci vic!i
optimalc in care Icnomenele naturale pal intcrveni prin interferarca ..optinmlui n
doril dc om ~i nu in altc scopuri.

288

BIBLIOGRAFI E
I. C.. Neacsu, Sistemul neuroendocrin co sis/em integrator al organismului,
in rev. Progrcselc Sliiniei. 1973.53. 106
2. C . ClIC~U. Trail doctorot medicino - IMF. 1980
3. C.. Neac~u.lnforlllalia biologicil. Ed. SliinlilicA. 1982
4. C . Neacsu, Ritmurile biologice, Ed. Medicala, 1989
5. C. Neacsu, Biorinnurile si medicine. vol. I. Ed. N Stcflca, 1986
6. C. Neacsu, Biotipologia IIl11am; si zodiacul, Ed. Privirea, 2005
7. C . Ncacsu, Credinla - atribut sail necesitote, 20088 (in rcdactie)

t(l.ANUS.

289

COMPO"'F.:"TA OF. TORSIU"' F.

"
A CA MP L I ELECTROMAGN ETIC S""'FLUE"'TA
LUI ASUPRA OBI ECTELOR VII
Cercet. , I. Vlclor J AI.O

/1 it ,..~,imeUlcJlJJ' Jt>It!f'milJc'J. that:

The elertnmic current on CI .(pwl lfaj IIJ1r (Utl/~ u p"l..illX muXI1c'1;r firM
.", hirh. jlJ 11m :, it tX't'omp(minJ br o jield Tt'mlt'ri,,)! .( pt!t"i{l' inJJI~/K'e Oil ohjerl.(
IJ/ tnM/iJt-, nil" f irM U ('tlm!"",,,,,' rtlU"4'." .(pN"~''ir rt"CH"l illn(. p r ,prrtir.( m,d
{'ifir bf-JUll tllllT dl mr/"u( "hJIV'I,(. Jr" JUIW' IIUtnr.J ,hj( ' I I " nm:pdlZl'lZl

"TORS/OX";

Rcoaion of/he OhjlC whk"h (1~ ICII"inx p/(KC lit 'he 1~1t c",J 10 lire riX1r1 0/ "0
plmur of m(l\'('/':"''11 of tm electronic current ... va rious II allo...s 10 {1.U/ltm."
presence Ti;:lrllro",1 cwJ le/I. hund lonioll1idJe.

S-a stabilit experimental ca:

fl uxul pulsatil al purtatorilor de sarcina care so dcplascaza pc 0
rraiccroric speciala circulars crccaza un c:imp mag netic pulsatil, EI
cstc lnsotit de 0 componcnta care acrioncaza asupra naturii vii si
dctcrm ina 0 rcactie a accstcia care sc dcoscbcstc scmnificativ de cclc
cunoscuic. Accasn component;" a Cost dc nurnita conventional -

.
_..
..rorsionara .

Rcactia (53U caractcristicilc) anumitor obiccrc cafe crau amplasarc pc

pareursul dcsfasurarii cxpcrimcntul ui dcasupra suprafctci imaginate a
m i~cari i fluxului pulsatil al purtatorilor de sarcina sc dcosebcstc
semnificativ de reactia [sau caracteristicilc) obicctclor care sc alU
dcasupra suprafctci imaginarc. AcCSI lucru nc pcrmite sa I'rcsupuncm
ca exista 0 components dreapta ~i una Slanga 3 campului de torsiunc,
In trcd ucere
De mai binc de 50 ani in lumca

sure de savanti din difcrite Ian

conduc cercctari in domcniul c:impurilor dc torsiunc (sau rotative, spinate) care
rcprczinL1 una dintrc caractcristicilc escntialc ale materiel. Oricare! particule de
matcrie ii estc caracteristic un spin S.111 un moment de rota tic. ' ntrocal
caractcristicilor dc ooza alc paniculci clcmcntarc. mas.' si incareatura, Ic
corespund c:impuri gravi tationalc ~i clcctromagncticc (eEM). uni sir de fl zicicni
a prcsupus ca si cclci de-a trcia caracteristici de baza a paniculci, spinului,
trcbuic ~ i corcspunda un camp propriu. spinal san de torsiunc.
~Iii nlifica

290

Stahllirea prublcmci
TO.lt.l lumen cunoaste \':lrlcjurilc din atmosfera sau tornada, care afcclcaza

mai ales rcgiunilc din sudul SUA. Cercctdnd distrugcrilc provocatc de tomadc,
oamcnii de ~tii n!~ au observer fenomcnc nccxplicabilc din punct de vcderc

stiintific, Intr-o revisl~ au fost publicatc fOlogra fi i cu 0 grind! de calc fcrata

slr!Mlut! de la un capat la altul de 0 bucata de lcmn, iar in alt caz un manuncb!
de paie a p:itruns intr-un trunchi de stcjar cali":l ccntimetri . Ccrccl~"lori i au avut
senzatia ca Icsulurilc dure ale copacului au .Ias,.,I" sa p;-Itrunda [esuturilc moi ale
paiclor, umplsnd chiar si interiorul paielor co ele,
In apropierca masclor care sc rotcsc cu 0 \'itcza mart, a giroscoapclor, de
cxcmplu, profesorul K O~Tev ~i discipolii accstuia din dcpartamcntul din
Novosibirsk al Academici de ~Iiin! e. dar ~i cercctatorii di n Anglia ~i Japonia au
descopcri t anomalii in distributia c.impului gravitational in veci natatca ax ului
giroscopului,
Teate fenomcnele de acest gen precurn ~i informatiile dcspre accstca
dcmonstrcaza cxisrcnta unor lCgularil!!; sau campuri legale de cfecrul de rotatic
nccunoscutc inc! de ~Iiinl!.
Pcntru ccrcctarca acestor procese autorii au claborat 0 machcra fune!ional!
a unui aparat in care purtatorii de sarcina sc miscau pc 0 traiecrorie amJ' las 31~ in
jurul unci axe imaginate.
Trcbuic sa mcntionn n faptul ca 0 constructie ell 0 miscare obisnuita a
punarori lor de sarcin! pc 0 traicctoric circnlara sc stic deja e! rcprczinta
magnctul electric. De accca constructia machctci func tionale a aparatului a fost
dotal! cu un cchipamcnt electronic. care producca pulsarca tluxul ui purtatori lor
de sarcina.
Machcta functionala a aparatului a fost denumita ..Pulsar de
Torsiune" (PT).
Prupunerea de folosire a I'T pe post de generalor de CE:\I
Sa stabilit e! PT cmana un camp electromagnetic obisnuit, Frccvcnta
fl uctuatiilor clccrromagncticc generate dcpindc de part icularitatilc de consrructic
a aparatului ~i dc pcnctrabilitatca dic lcelric~ a medi ului Inconjurator.
S-a e\'iden!ial e', fl uctuaiiilc armonicc de b.l l" ale PI sunl r!grandile in
zona frecvcntclor ridicare. La 0 frccvcn!a a primci annonici de aproxirnativ 4
Mllz ~i al ni vclului accstcia de circa 100 dB. aparatclc au fi xat una de peste
doua sure la a doua, Trebuie s! mcntionsm c3 desi accst scmnal are un nivcl
foanc ridicat, uncle aparatc scnsibilc, dotatc cu antcn! dc rcccptic de IiI' . dipol
electric" nu reuscsc g!1 dcrcctcze. Acest lucru nc pcrmite s! prcsupunem 0
concentrate prcdominant.1. a cncrgici scmnalului in campul magnetic.
Domeniile de aplicabilitatc a PT
I. Pc bala PT esle posibil! rcalizarca un ui generalor de zgomol pentnt
mascarea eampurilor magllelice de free,"enl! jo.1$! cmanat! de ceranele
moniroarclor video. a camcrclor video ctc.
291

2. lntrucfit cca mai marc partea cnergici JYr este conccntrata in components
magnetics a CEM. iar pararnctrii de constructic ai PT sun! e ll mult mai mici
dccat lungirnilc de unda generate, cstc posibila rcalizarca unor anrenc din
diapazonul undclor ultra lungi de dimensiuni mi niaturalc, de tcmpcraturi joasc ~i
de marc purcrc, destinate unor puncrc de comanda guvcrnamcntatc aflatc in zone
indcpartatc s.1U a unor puncre de legalUra cu obicctc atlatc sub l>arnant s.1U sub
apa.
3. Depcndcntn frccvcntci fluc tuaiiilor elcctromagncticc PT de
pcrmcabilitatca dielectrics a mediului lnconjurstor nc "a pcrmirc sa cream:
a) scnzori nccuplati pcnrru masurarca cardiogramci pacicntilor in cazul
carom nu pol fi folositi scnzorii clectrici. De cxemplu la pacicnti i eu arsuri ale
piclii, pacientii in cchipamente specialc (costume contra pcsrci, scafandre ctc. );
b) cchipamente de dcrectarc a golurilor, a substantclor cxplozibilc, a
gropilor asiupatc, precurn ~i echipamentc de cautarc rnultifunctionale;
c) cchipamentc dctcctoarc de dcfectc in mcdiilc cvasi-omogcne, inclusiv
cchipamcnrclc pcntru dcfcetoscopierea nccuplan rapida (pana la cale"a sure
km/scc] a suprafctci drumurilor pcntru a stabili dad pc anumi rc portiuni ale
drnmului pot f cfcctuate transponuri de marc tonaj s.1U se pcrmite treccrca
coloanelor oflciale.
d) cchipamenrele de control al starii stationare, de sigllranta a anumitor
incspcri inchisc de genul:
scifuri lor de bijutcrii;
scifuri lor de bani;
dcpozitclor cu anne nucleate. bacrcrio-biologicc. chimicc ere,
Propunerea de Ioloslre it Ill' pe post de generator 31 elementulul de
torslune 31 compuncntcl magnetlee a cill1pului.
Numcroasclc afi rmatii ale unor oamcni de ~ti i n !:,. care de cclc mai dcse ori
nu sunt sustinutc ~ i de expcrimcntc obicctivc, prccum ca componenta de torsiunc
a campului arc 0 inllllenla imporranta asupra lumii vii. i-au dcterminat pc autorii
de fata sa rccurga la cfccruarca unui sir de cxpcrimcntc suplimcntarc.
I. Act1unr.ll com ponen tel de turslune .lI campu)ui asupra celulel
epltellulu! bucal

Locul de dcsfasurarc a cxpcrirncnt ului: Catcdrn de Generics ~i Citologic a

Univcrsitatii I\a!ionale din Ilarkov,
Pcrioada dc timp in care s-au dcsfasurat cxpcrirncntclc: 1 manic - 20
apri lic 2001 ;
Scopul: dctcrminarca actiunii radiatici I'T asupra cclulci organismului
uman,
lporezclc emisc de catrc autorii cxpcrimcntului:
Raportul dintre lungimca undci CEM gcncrata de PT ~i diarnetrul nucleelor
cclulclor vii ale cpitcliului bucal csrc de aproximativ 10.000.000;I
c considers ca unda 10 l. lungimca careia c raportata la di mcnsiunea
maxima a obicctului care arc propricnn de conductor (semiconductor) da
292

nastere 1.1 nivclul acestuia unor micro-rezonanre care, la rand ul, lor pol conduce
la micro-Incalziri locale in zonclc de anti nod ale eomponentci clcctricc a CEM.
Accasta i-a dctcrminat pc autori sa prcsupuna ea in accst caz (10.000.000: I) 0
oarccarc inOuenl.l asupra cclulclor csrc posibil.l doar la 0 radiatic din carcgoria
eelor tcrmicc (anatogul cuptorului eu mierounde).
Este important sa rcmarcam faprul ca ehiar ~i in eazul in care autorii nu ar Ii
[inut coni de anurni tc efecte suplimcntare pc care nu lc cunosc, reactia nuclcelor
eelulelor vii ale epiteliului bueal trcbuic s" fi e total echivalcnta la aceeasi
distant.l de la ad. prccum ~i la stanga si la drcapra planului imaginar de miscarc
a fluxuri lor de punatori de sarcina PT.
Mcrodologia de cfccruarca a cxpcri mcntctor estc proprictatca intclcctuala a
co lcctivului Catcdrci de Genetics si Citologic a Universil.ltii Nationalc
(Ucrai na),
Escnta acestui experiment a constat in detcrmi narea efectului iradicrii PT
asupra mobilitatii nuelcclor celulelor, Iobilitatea nuc lcclor eelulelor la r:indul
sau caractcrizcaza, de cxcmplu, varsca biologica a organismului uman ~i in
particular a omului.
Pc parcurs ul destl~ur.l rii cxpcrimcntului, planul I'T a fost orientat in
diverse pozi tii, asczarca accstuia variind in functie de :
lini ilc de fOT1a ale campului gravitational 31Pamantului;
lini ilc de fOT1a ale campului magnetic 31 Pamanlului;
pozitionarca oarclui,
Teate cclulclc cpitcliului bucal sc aflau permanent in acclcasi condit ii, iar
opcratorul care lucra CD accstca dupa, actiunca componcnrci de tors iunc asupra
lor. era in torala neeunojlint.l de cauza eu privi re la amplasarca cclulclor in
procesul de destasurarc a cxpcrimcntului. Expcrimcntc lc s-au dcstasurat in
pcri oada de lumina a zilci,
Rezultatele erperimentului:
I. S-a stabilit c.I mobilitatca nuclcclor cclulclor cpitcliului bucal care au

fost am plasatc pc pareurs ul desf3 ~urarii cxpcrimcntului de difcri tc parti ale

planului de miscarc al tluxului pulsativ al purtatorilor de sarcina a variat
scmnificati v. Accasta nc permitc s~ vorbim dcsprc prczcnta unci componcnte de
stanga sandc drcapta a campului de torsiunc,
2. Autorii nil au 3 \'\11 pcsibihtatca S;"t rea lizczc un numar marc de probe ell
scopul de a srabili efeetul de stimulate a cclulclor cpitcliului bueal de caire
e:impul de torsiunc de dreapta sau de carrc eel de stanga, dar, la oricntarca
difcnt3 a planu lui, au fost obscrvarc 0 sene de anomalii scmnificarivc.
2. Inlluenta apei care a ro~1 s u p u~i at'liunii compuncntel de torslune a
e';mpului . ,upr. celulelur de drujdie
Locul de dcs "~ urarc a cxpcrimentului: Laboratorul Caredrci de
Mcrceologic ji EXpcl1iza a bunurilor de eonsum . 1 Aeademiei de SIal de
Tehnologic ji Org.nizare a Alimenlatiei din Harko\' (num", de Ielefon: (38)0572.3(0560)

293

Pcrioada de limp in care s-au dcsfasurat cxpcrimcntclc: aprilic 2000:

copul: dctcrminarea influcntei indirec tc a rad iatici PI asupra cclulclor de
drojdic,
Conditiilc ji ordinca de dcstasurarc a cxpcrimcntului:
Confonn standardclor ..STAS 17 18 1 Dctcrminarea fO'1ei de ridicarc a
drojdiei (Metoda accelcrata), Drojdie pcntru coacerea painii. conditii rchnice"
pcmru dctcrminarca gradului (fortei) de crestcre a drojdiei s-au cfceruat
urmatoarclc' actiuni:
s-a amestccat al uatul cu aJ>! distilata cu adaugarca pc parcurs a drojdici;
din aluat sc ~eeau bile de a grcutatc de 9.8 g:
bilele sc amplasau in recipientc de 200 de gramc cu ap! ine! lzil! pan! la a
anumit:\ temperatura;
se fix a timpul (en a preczic de pana I. a secunda) din rnomcntul in care
bila era eufundala pana la fund in ap.i ji pana in momcnrul in care accasta icsca
la suprafata:
foqa de ridicarc la suprafala cstc cxprimata in minute tinanduse cont de
cocficicnti, Autorii au sustras in procesul de desfasurarc al cxperimcntului doua
dintre numcroasclc recipicntc ell ap:. ~i mra ~li~a opcratorului, can: conducea
acest experiment, le-an SlIPUS actiunii componcntei de torsiune a campului,
Primul recipient a fost arnplasat in zona de actiunc a componcntci de stanga
a clmpului PT. iar al doilca, in a cclci de drcapra.
Timpul de actiunc asupra rccipicntului cu apo'\: 20 de minute
Temperatura: 20 de grade Celsius
Dup! accasta, recipicntclc au fost marcatc discrct ji au lost pusc in curia
comuns pcntru a Ii incalzilc ulterior in timpul dcs rr~ur!lrii cxpcrimcntului,
He'll ltatele ex perimen lului:
Pcntru acclasi fel de drojdic ji compozitic luamlui s-an stabi lit
urmatoarclc valori ale fortci de ridicarc la suprafata:
14 minute in rccipicntul eu aJ>! care a fost supus actiunii campului Slang:
18.66 minute in rccipicntul ('1I 31~ care a fost supus actiunii campului
drept;
Ii.93 min ute in recipicntul ('11 3 p a de control care nu 3 fost supus nici unci
actiuni,
Pri n urmarc, rezulta tclc cxpcrirncntului dcs ~jural nc permit:
I. Sa presupuncm ea componcnta Slang! a campului PT activizcaza, iar cea
de dreapta inhib.i acti unea drojdici in mcdiul 3 C\'31ic care 3 fost supus actiunii
componcntci de torsiunc 3 campului.
2. Sa vorbim dcsprc ncccsiutca des ~urft ri i unor expcrirncnte viiroare ell
drojdie, Acesi sector de fotosire .3 PT se caracteri zeazn prin tr-o autofi nantarc
rapida a ccrcctarilor cxpcrimcntalc prin implcmcntarca rczultatclor in industria
painii ji cca a bcrii,

J. Germlntlretl semlntelc r de gniu prin actlunea Integn.U. a

cumponentel de torslune a cllllpului JI c.impurilor de mduril ndradi~lonal il
(selectla p,,!I.I rezultatelor]

Loeul de desfasurare a cxpcrimentutui: Laboratorul Catcdrei de

Mcrccologie ~ i E' pen iz~ a bunurilor de consum al Acadcmiei De Star de
Tchnologic ~i Organizare a Alimcntatici din l larkov
Pcrioada de timp in care s-au dcsfasurat cxpcrimcnrclc: aprilic 2000;
Seopul: dcrcrminarca fenomcnului de acti unc inlcgral! a radiatici 1'1 si a
campurilor de natura nClraditional! asupra proccsului de gcrmioarc a scmintclor
de grau.
Conditiile ji ordinea de dcsfasurarc a cxpcrimcntului:
Din scmintclc de grau di n recolra anului 2000. prin metoda selectici
alcatorii au fost separate catcva grupuri cxpcrimcntalc ji un grup de control.
Grcutatca ficcarui grup: 15 (cincisprczcce) grnmc
Teate grupurilc, in afara de eel de control, crau amplasatc in figuri
gcomctricc goale: pirarnidc de diferirc simctrii ~i consiructi]. orientate So1 11 nu e ll
laturi le spre lumina.
Timpul de aflare in interiorul piramidclor, tempera tura, presiunea
at mosfcrica, nivclul natural 31 radiatici, urniditatea ~i iluminarca tuturor
scmintclor a fosr acccasi pcnrru roatc grupurilc,
Grupul I s-a aflat in ccntru l bazci piramidei orientate eu muehiile (de la
baza) pc partca eu lumi na - piramida ori cntata.
Grupul 2 s-a atlat in centrul bazci piramidci eu muehii le {bazci)
dczoricnratc pc partca eu lumina: piramida dczoricntata,
Grupul 3 s-a atlat in varful piramidci orientate intoarsc invcrs.
Grupul 4 a fost supus in prcalabil actiun ii componcntci de stanga a
campului de torsiunc, iar in conrinuarc s..a aflata in centroI bazci piramidei
orientale.
Grupul 5 s-a aflat in ccntrul suprafctci bazclor suprapusc a doua piramidc
dczoricntare.
Grupul C - de control
Grupul I ji 4 sc dcoscbcau doar prin cfcctul de radiatic al rT. Dups cc s-au
anal in piramidc, toatc grupurile de scmintc au fos t puse pc 0 suprafala umcda,
iar peste 0 perioada de limp T=33 de ore s-a rnasurat lungimca radiculclor,
Temperatura suprafc jei urocdc era de 24 de grade Celsius.
A fost calculata lungimea medic I. a radiculelor sernintclor din fi ecare grup,
Rczultatclc cxpcrimcntului:
Crcstcrea maxirnala a gcrmcnilor de grau cste asigural3 de un proces
Ichnologic complex prin iradicrca de csrre campul PT a scmintclor, ell
dCIKlZil.1rCJ ulterioara a acesrora in piramide orientale.

295

4. :\Iodinr-.. rea masei verzi a plantelor de rOlii din soiul ..Yablonika''

sub ,cliun<. componentei de ' tiing campului PT (,d reli. p.rli.liI
rezultateler)
Locul de dcstasurarc a cxpcrimcntulu i: Campul de control al liN de
lcgumicul rura ~i crcsrcre a pcpenilor al SI IAAN din Ucraina. satul Borki,
rcgiunca Ilarkov.
Pcrioada de limp in care s-au desta~ ural cx pcrimcntclc: august - scptcmbric
2000:
Scopul: dercrminarca fcnomcnului de actiunc a radiatici I'T asupra masci
vcrzi a rosii lor din soiul Yablonika".
Conditi ilc ~i ordinca de desfasurarc a cxperimcntului:
Pe un camp de control au fost separate 2 parcclc idenrice (una de control ~i
una cxpcrimentala) cu e,; te 100 de plantc pe fi ccarc, Fiecarc parcel. arc 5
perechi de randuri cu eate zccc plantc ficcare, La momcntul dcsfasurarii
experimcnrului planrclc contin filiCIC vern
Diamctrul mcdiu al fmctclor cstc de 2 em.
Varful mlpinii plantclor primului rand experimental al parcelci a fost supus
actiunii componentei de stanga a campului de torsiunc al PT. Numarul de plantc
a fost de 20. Timpul de ae!iune - I minut de tiecare plan!!,.

In cazul cclui de-al doi lca rand par experimenta l s-a actionat doar asupra
Ircimii supcrioarc a tulpinii plantclor, Numarul de plante a fost de 20. Timpul de
actiunc - I minut de fi ccarc planla.
in cazul cclui de-al treilca rand par experimental s-a actionat doar asupra
cetei de-a doua trcimi (mijloeul) tulpinii plamclor, Numarut de ptantc a fost de
20. Tirnpul de actiunc - I rninut de ficcarc planI .
In cazul cclui de-al patrulca rand par experimental s-a actionat doar asupra
trcimii infcrioare a tulpinii plantclor, Numarul de plantc a fost de 20. Timpul de
acti unc - I minul de flccarc planta.
in cazul cclui de-al cincilca mnd par experi mental s-a actionat asupra
port iunii sistcmulni radicular al plantclor, PT fiind aplicat la nivelul umcd al
solului sub care sc afla zona radiculara a plantci. Numarul de plante a test de 20.
Timpul de ac tiunc - I rninut de fi ccare plant .
Temperatura. presiunca atmosfcric. nivclul natural al radiatici, umiditatca,
luminozitatca, putcrca vantului etc, sunt acclcasi pcntru toarc plantele de pc
parcctclc cxpcrimcntalc ~i cclc de control.
Oupa tcrminarea pcr ioadci de fructiticatic au fost culcsc ultimclc tructc ale
plantelor oti tite, ptantclc au fost extrasc din sol. Plantcle au fost cantaritc pc
cdntarc mcdica le.

Rezultatcle cxperirncntului:
I. Mas.' verde a plantclor de pc parccla cxpcrirncntala c mai marc cu 19%
deeat cca a plantclor de pc parccla de control.
2. Ill''!. di n plantclc din al cincilca rand par au 0 grcutare de 7 ori mai marc
decal celelalte. adiea eu 700 la Sllla.

296

Greutatca accstor plantc nu s-a IU3t in considerate 1.1 prclucrarca

rczultatclor gcncralc ale masuratori lor, Nu au fost gasile planre asemanatoarc pc
101 campul experimental alll\ '.
Putcm s:& presupuncm c:& prin prcl ucrarea sistemului radicular. umczcala
din I).\manl (apa) ..a pastrar" informatia dcsprc actiunca campului de torsiunc,
aCC.1Sta fi ind cauza crcstcrii accentuate a C310l"\'a plantc,
5. Infl uenta componentei de torsiune a eampului PT asupra
organts melor \'ii

Locul de desfasurarc a cxpcrimcntului: orasul Harkov,

Pcrioada de timp incare s-au d"5~urat cxpcrirncntcle: mai 2000:
Scopul: dctcrminarea fcnomenului de innuen!a a rad iatiei I'T asupra
reacti ilor comportnmentale ale lumii vii;
Conditiile ~i ord inca de dcs~urarc a cxpcrimcniului:
Experimental sa dcsfasurat de doua ori pc limp de sear.l in zilc difcritc,
Temperatura incapcrii - 20 de grade Celsius,
I'T cstc ccranat de 0 folic alimcmam de aluminiu, aproximativ 3 straniri de
folic, folia cstc bolila.
Obicctul asupra camia sc acticncaza: animal domestic. pisica, V.irsla
animalului - 2 ani.
Arnplasarca obicctclor in timpul de dcsfasurarc a cxpcrirncntul ui c
rcprczcntata in fig . 4, Animalul cstc in stare de rcpaus (somn), sc ana pe folia
bOlit! de aluminiu alimcnrar.
Lucrul I'T cstc controlat de indicatorul ccmponcmci magncticc a CEM.
reprczcntata in fotografia din slanga din fig. I in drcapta-jos.
Fig. 4 - Schema cxpcrimcntul ui
Rczultatclc cxpcrirncntului
I. Dupa 15 minute de lucru all'T a inccput sa sc observe 0 rcactic adccvata
femla a animalului fala de forma gandurilor create de operator,
2. Cand animalul nu 50 ana pc suprafata folici, rcactia adccvata nu sc
manitcsta.
3. Rcpctarca cxperimcntului in prczcnta a carorva obscrvarori cxrerni a
condus 1.1 un rczuliat analog.
Prin urmarc putcm tragc urmatoarclc concluzii:
cercctarilc din accst domcniu rcclama rcalizarca unor cxpcrirncntc atcnt
stabilitc cu cooptarca unor spccialisti din domcniul psihologici ~i al mcdicinii;
exist! probabilitarca prezcntei unui canal de scurgere a informatici ce sc
formcaza in zona de acriunc a PT.
Posibile domenii de utilizare a PT
I. Productia agricola
Este posibila rcalizarca unci noi clasc de aparatc pcntru corcetarca crcsrcrii
masci vcrzi a unor plantc cum ar fi ccapa, salara verde, varza CIC.
2. Sectoral de panificatic ~i eel alimcntar

297

Se pot obtinc produsc alimcntare calitativ-noi cu 0 picrdcrc rcdu..; de

encrgic I?" parcursul proccsului tchnologic,
3. In cazut dovcdirii impactului pozitiv asupra organismului uman a
componcnrci de torsiunc a campului, cstc posibila realizarca unor aparate a caror
arie de aplicabilitatc \" Co cea de protejare a organismului uman 1315 de impactul
ncgativ 31 unor factori ai mcdiului inconjurator cum sunt furtunilc magnetice.
radiatiilc rchnogcnc etc,
4, Inrroduccrca elcmcntclor PT in constructia unor aparatc mcdicalc
cunoscurc va cxtindc spectral capacitatilor funqiona tc ale acestora in rczolvarca
unor problcmc cum sunt tratarca consccintclor strcsului, scoatcrca pcrsoanelor
di n starca de coma etc.
5. Cercctarea suplimcntara a PT din punctul de vedere al aplicabililii!ii
acesruia pe post de generator al unui camp de proteetie, ne va permiie sa nc
apropiem de rezolvarca unor problemc cc tin de prorejarea informatici obicctclor
din lumca vic ~i cca ncinsuflctita in cazul rasp.indirii la dep.rt.ri foartc marl a
campuritor magncticc de frccvcnt5 joasa ~i ale componcntc tor de torsiunc ale

accstora,

29H

MOD EL UL TORSIONA L AL MICRO

'IVERS L I

Cercet. , to Victor JALO'

nU" hUltftlllJ.iIlJ. IJ("("orJinx Id nil Ih~ dhj';'''' ('h"mrlsrtutcs. it IYIl'iJ/y IJpp,ourlrin): If)
//,r o lllup'{, Ill llzt' ,"oJ1'''' rj" iliq' timJ, nU" main mllillT !i",." in lhi" rr)!,'"J ts 'MTI\'UtX Ilf llJr
t:m.-rXetjr T('.((IIIT('('.( .fimtllt(1I1('OIuly 10 tht' rapid itl(Tt~jI1X o/I/U: ('1tCW' ndc. n I L" fight Jor
IJw ~'k"rxl!lit' recollrrn illcrnl.ml JUTing the In.d tk'('uJ.!.(. ojlt:I1 /t'dding to mili/dr)' C'onjlil'u.
RdoltoJ 10 Ihit, ,ht' nlOTtll " ,(poII.fihili,>, oj ,ht' science (I.( 111 1M hWr1l.mti"J'.( future is
j' K'rn l,cn /.

Omcnirca, conform tuturor caractcristicilor obicctivc, sc apropic vertigines

de colapsul civilizatici contemporanc, lar principala fOl1A motrica in aCCSI proccs
este cpuizarea resurse lor cncrgcticc concomitent ell cresterca vcrtiginoasa a

consumului de cncrgic, Anumc accasta lupt.i penrru resursclc de encrgic s-a

intcnsificat scmnificativ in ultimclc decade. ca conducand nu ararcori chiar la

conflicre arrnatc, In legMur.\ cu accasta, crcstc nivelul rcsponsabilitatii morale a

~t i inld pcntru viitorul omcnirii.
EsICabsolut imoral s~ vorbim astazi dcspre progresul tchnico-stiietific daca
practic nici una dintrc problcmclc socialc ale sccolelor trccutc nu a fOSI

rczolvau. In marc parte, bolilc ornenirii nu au fost inrr:inlc. Multe din celc
"vcchi" si-au schimbat doar aparcn ta ~i au dcvcnit mai crumc (tubcrculoza). Nu
sunt cxclusc din practice omcnirii nici conflictclc armarc. Nu a fost solutionata
problema foamctci unor man masc de populapc, Multc problcmc socialc chiar sau intcnsificat.
A aparut un nllln~r marc de problcme ccologicc ncsoluti onatc la accst
moment: problema global. a apci curate, incendiilc foresticrc, cur.l!enia acrului,
murdarirca (otravi rca) rncdiului inconjurator j i imposibilitatca acestuia de
prczcrvarc a lumii vii, gaurilc de ozon, etc. Din acest motiv. ~liinl3 esrc cea care
trcbuic sa ~i asumc raspunderca pcntru cxistcnta problemelor nerczolvatc
enumerate mai sus ale soc kl ~tii umanc,
lnclusiv ~Iiinla trcbuic s~ gAscasc ~ c~ i princi pial noi de obtinere a cnergiei
(clcctricc ~i tcrmicc). AstAzi energia trcbuie ~ se prelucrezc (oblinA) nemijlocit
la locul unde estc consumate. Doar acest lucru ar putca rezolva un num:ir foane
marc de problemc socialc, economicc, tchnicc ~i tchnologice, care apar ~i cresc
ca 0 a"alanlA de z.lpadA din cauza practicii actualc de obtinere si transport a
cncrgici, Icrodclc traditionalc nu mai sunt acccprabilc pcntru rczol\'arca aecstd
problcmc. Dc accca apare urrnAloarea inlrebarc: eslc oare corcclA 0 aSClllcnea

abordare a problcmci daca s-ar parco ca totul a fos t ccrcetar li studiat?

c pare c> accst lucru csrc rcalizabil daca sc va folosi in practica 0 noua
domina ltiintilica globala bazata P" considcrarca proprietalilor campuri lor de
torsiunc, dar intai trcbuic S3. intclcgcm ee sunt de fapt accstca, Astazi, in multc
cazuri in Ichnic.i ~i in viata de zi cu zi sc toloscsc propricf.\lilc acestor campuri,
Tehnologiile torsionale sum mai cficicnte, mai ieftinc ~i dati rezultatc mai bunt
cornparativ ell cclc cxistcntc, dar a crea accstc rehnolog ii, constituic 0 problema
ltiinliliC>. la baza rczolvarii carcia va sta acccptarca ideologies a idcii de
campuri de torsiunc.
Accst articol arc scopul de a ofcri conccptiilc de bal a dcsprc mecanismut"
funqionarii cdmpurilor de torsiunc la nivcl micro. adica la nivclul particulclor
elemcnrarc,

PI.sm. Ii proprletatl le acesteia

Cat de surprinzstor nil ar parca, dar multc dintre caractcristicilc lumii
inconjumtoare pot fi intclesc prin studicrca proprictatilor cclci mai clcmcntarc
particulc, a fotonului. Putcm intelcgc ins.! proprictatilc accstuia numai cu
condi tio unci noi abordari :1 caraeteristicilor plasmei, cca can: sla la baza
cxistcntci, Jar accasla abordare trebuic Icgal5. de idcca c:impurilor de torsiune.

In lilica. plasma csrc considcrata ..a patra stare" a substantci, care, dupa
parcrca fi zicicnilor, rcprczinta un gal ionizat in care sarcinilc pozitivc ~i celc
negative sunt cgalc, l'rin accasta sc ",plica ncutraliratca ctcctrica a plasrnci.
Savantii consider; c; in stare de plasm; sc alla majoriratca materiilor
Univcrsul ui: stelclc, ncbulozitatilc galacticc, mediul interstclar. Vanlul solar de
ascmcnca, dupa parcrca fizicicnilor, rcprczi nta 0 plasma. Sc considers C~I plasma
ponte avca tcmpcrm uri ridicatc (de la 100 de mii " ina la 10 milioanc de grade)
li tcmpcraturi joasc (sub 100 de mii de grade).
Au fost oarc determinate accstc limite ale tcmpcraturilor? Care cstc
..purtatorul" accsror tcrnpcraturi ridicarc?
Estc foartc di ficil sa m;Sllr; m printr-o metod; inst rumcntala temperatura
din diapazonul de la 3000 la 5000 de grade inlrueit unicclc criterii de la accst
nivcl al scarii pol Ii dOM tcmpcraturi lc dc evaporate a diversclor matcrii, Cea
mai ridicata temperatura de evaporate 0 are Woltramul (5930 OC). dar accst
nivcl cstc aproximativ intrucdt cstc temperatura limit:] care poole f rnasural3
instrumental. Tcmpcraturilc de (6000-20000) UC se m;soam doar indirect. Dc
accea gradul de precil ie ,'a Ii unul foanc aproximaliv. Tot ec de p~e~te accst
prag superior pootc Ii cstimal doar bazandunc pTl.'S upuneri.
Dar e:ildura J.rc inlolde3un3 .,i in 1031CCJlurilc un punoltor. Sc poalc spune
de JS('menC3 col canlitalc3 sumafa 3 aCCSlui p"nli1or rcflect.i lempcralura rcala J
corpului. sllbSlanlci clc, Dc aceca tcmperaturilc corpurilor sail ale substanlclor
nu pOl depal i \'alorile temp"ralUri lor aceslor pun;tori, Accst lucru scmnific;
faptul ca c;ldura nu se poate acumula pur li simplu,
Fil icicnii au descris propriel;!ilc plasmci in dcpenden!; de mClodele
300

folosirc pcntru obtincrca accsrcia. De aici ji conccptul conform caruia plasma ar

Ii gaz ionizat. in rcaliratc insa plasma .purs" cstc cncrgic .pura", Anume
temperatura accsrci encrgii pure poatc anngc valori de 2oo OC. cum ceca din
coroana Soarclui. Dac~ substanta i ni!i3 1~ nu s-a transformat complct in plasma
(a lost adusa doar partial la starea de plasma), temperatura acestui amcstcc va Ii
din diapazonul de la 6000 la 2oo de grade in dependen!" de gradul de puritate,
Plasma cstc neutra din punct de vcdcre electric numai in masura in care ca
cstc clibcrata de particulclc distrusc ale substantci, Din aecasta callZa
proprictatca cscnlial~ a plasmci trcbuic considcrata alta. ~i anumc capacitatca
campului electromagnetic aflat in miscarc de roratic (turbionul CEM) de a
comrola pozitia plasmci, 0 alta proprictate de baza a plasmci cstc capacitatca
acesrcia de a aparca $.1U ..3 sc nasrc" in anumitc conditii din vacuumul fi zic, iar
in alte conditii de 3 51: dilua inapoi in acesta.
lata. prin urmarc, tot cc trcbuic sa intclcgcm prin plasma. Tcmpcraturilc
indicate in sursclc de plasma "de tcmpcraturi Inaltc" ~i .Jcmpcraruri joasc" nu
sum dccat ni~lc ipotczc care nu au nimic 13 baza, Temperatura unui proccs
tcrmonuclcar nu va d ep~i 2oo 0<:. lpoteza, conform careia in
intcriorul Soarclui dccurg proccsc termonuclcarc, iar tcrnpcraturilc de acolo
ating 10 rnilioane de grade. on po.11C fi considerau cor cia.
Mai mult dccst a131. in intcrioru l Soarclui dccurge un cu totul alt proccs. On
inima astrul ui are lac un proccs de sinteza a hidrogenului ji a hcliului din
structurilc de vacuum fizic. Procesul dccurgc cu incalzirca trcptata a maselorde
hidrogen si hcliu di nsprc ccntrul Soarclui sprc suprafata accsruia intrucar caldura
degajala nu arc undc sa so duca, Substanta nou crcata a impinge pc cca apanua
inaintc spre pcrifcric {suprafata Soaretui).
Accst proccs care. CSIC tnsojit de procesc de rorsiunc, face ridicnrea
substantci ncomogena. In consccinta apar uncle zone supraincalzitc, iar altclc
mai rcci. Acest lucru dctcrmina aparitia unor cruptii, explozii ere, la nivclul
Soarclui. La suprafa ta astrului atomii de hidrogcn ~i heliu sc clibcrcaza de
invclisul electromagnetic ~i in consccinta sc formcaza 0 plasma dc tcmperaturi
ridicatc ( 2OO OC).
Folonul
Dupa ce am cxplicat proprictatilc plasmci putcm s.; ne dam scama destul de
usor cc cstc fotonul, sa lmclcgcm proprictatilc lui din punctul de vcdcrc

31 modclului de rorsiunc. Inaintc in~ trebuic s:t facem 0 mcntilmc. Analizand

fOlonul trebuie sa remilizam eoneepml de ..mi~care absoluta" in!degindo in
cazu! de f.'1!;i nil ca pc 0 mi~re in cadml lInui anumi! sislcm de coordonalC. ci
ca pc 0 mi~eare fata de un vacuum fil ic absolul inert. In C31111 de rata lrcbuie sa
opcram nu cu m i~c3rc3 in sine. ei eu condiliile de excitarc 3 \"3cuumului. Anume
aecasta eondilie ne pennile sa \'orbim desprc a mijCarc absoluta.
On lig.2 esle reprelental moddul de lors iune al fOlonul ui. On zona centrala
se ana spira plasmei de grosime \'ariabila ~i inl'eli~u l aeestei spire din lurbionul
301

CEM. Din dcsen so vedc c. fotonul in sino nu rcprcl inla niei 0 panioul' nici un
proccs do unduire. fai dograb' am putca sa ni-l inchi puirn ca pc un cuant do
dimensiuni rcdusc de cncrgic purn incadrat de un invclis de camp
electromagnetic cc sc rotcstc. In punctul A. pc baza cxcitarii vaeuumul ui fizic
din maduva vacuumului ,,sc nasrc" plasma. iar in punctul B, undo turbionul
CE~1 esie ncin rnlizat, plasma dispare iar~i on vacuumul fi zic.
Spira plasmei sc mcntine in rcgiunca axci lurbionului CEM iar grosimca
accstuia dcpindc de intcnsitatca cxcitarii vacuumului fizic, ACC'SI turbion (rage"
prin eI manunchiul de plasmil...inccrcand" saI elimine. La iesirca turbionului
CEM, amplitudinca so ncutralizcaza, iar plasma disparc.
Din accasta cauza turbionul CEM so misca continuu inaintc cu a viteza
maxims (ell \'iICl.1 luminii), iar spira plasmei ramant absolut nemiscau fata de
vacuurnul inert, Exist.i insa scnzajia ca anumitc manunchiuri de plasma sc
mi~oa . Cand accst turbion CE f parrundc in ochiul nosrru, cl so distrugc trcptat
pc rcccproru l ochiului, iar plasma dctcrmina 0 rcac tie rcccptorials
corcspunzatoarc,
Stabihtatca constructici dcscrisc a fotonului cstc dalil alaI de miscarca
continua a turbionului CEM in dircctia \'.irfului ..picaturii", cal ~i de rota!ia
pcrmanenta a turbionul ui, Accasta intcrdcpcndcnp dintre rurbionul CE f si
vacuumul fi zic poatc cxista lin limp foarte indclungat (milioanc do ani).
Turbionul insa 5C diminucaza trcptat ~i sc reduce nu numai ca ~i amplitudinc, ci
~ i ca durata.
AeeSI lucru conduce 13 rcduccrca cncrgcticii integrate a plasmci cxtrasc din
vacuumul tizic. On practica aceasta so retlecra prin faptul ca daca la inceputul
..dnnnului" foronul era pcrccput de carrc ochi ca 0 crnptie dc lumina alba, atunci
1:1 ,Jumal:llea" vic tii, Ioionul va fi pcrceput C:I 0 cruptic de lumina rosie,
La capatul accstui drum fotonul va dcvcni invizibil . ..lntunccat". Astfcl
lumina care vine dinsprc stclclc din vccinatatca noasna apropiata csrc de 0
luminozitatc alba. iar de la cclc lndcpartatc CSIO ros ie. de la cclc foartc
indcpartatc fiind sub forma unor fotoni intunccati. Accasta nc conduce la 0
concluzic cvidcnta ~i anume e3. nu cxista ~i nici nu poatc ti nici 0 rccesiunc a
galaxiilor, Nu existf, nici imdicrc vcstigiala, Pri n urmarc nu a cxisrat niciodata
niei Maroa Explozic sub forma celci dcscrisc do tcoria rolali\'il' lii. iar procesul
do nasrcrc a galaxici noastrc so cxplica prin cu 101U1 alii facrori do caractcr
alllohlon. local.
Considoraliile onun!ale aratil Oii fOlonii nu sunl la tel. Diap",onlll posibil de
schimbaro a paramelrilor fOlonilor oSle de gradul a I:7080 ~ i poolO Ii masural in
funolio do inion ilalo. Mai mull oa alai, modelul do lorsiune al foionului dosori
nc pcrmile S:I in ~c:lcgcm ca exista caldura. i.1r in conlinuare vom cxamina
prDOosul do formaro a fl uxurilor do o;\ldur;\.

302

Electronul sl pozitronul,
Dups cc am inleles .mccanica" .vi ctii" fotonului putcm lrecc rclativ usor Ii
13 alrc particulc clcmcntarc mai complicate. Vom cxamina inlai modclclc de
torsiunc ale clcetronu lui ~ i ale pozitronului, proprictatilc carora dctermina un
"UrOOf marc de caractcristici ale obicctclor cc nc inconjoara,
Pentru onceput trebnie sa nc imaginam un foton care din anurnitc motive a
dcvenit dc 10- 12 mii de ori mai mare (mai lung). La un ascmcnca foron
stabiliratea slatistica a rniscarii estc incalcata. ceca cc conduce 13 strengcrca
accstuia ontr-un incl onchis complct, On accst caz plasma devine 0 spirn
ncintrcrupta, Turbionul CEM va alcrga dc ascmcnca onainte (pc incl) cu vitcza
luminii. rransfonnandu-sc ontr- un cor onchis care sc rotcstc in raport ell ccntrul
inelului.

Spira plasmci va avca bincontcles a grosimc egal3 pe toot3 suprafata, In

cazul unci existente desincstatatoare (indcpcndcntc) a unui ascmcnca turbion,
siabi htarca acestuia sc poatc p3Slra doar catevn sccunde, dup:1 care cl sc va
dcscompunc in fotoni de difcrirc intcnsitati.
Accsra va fi clcctronul dc torsiunc, Exact la fcl arat3 Ii pozitronul de
torsiunc, care cstc identic eu modclul torsional 31 clcctronului cu singura
dcoscbirc e3 turbionul CEM sc rorcstc in scns invcrs,
Anumc la accst nivcl al cnrnpurilor de torsiunc (ai mrbionilor CEM) aparc a
dcoscbirc principia] nona fa!3 de toate cclclaltc, care depinde de rotirea
turbionului CEM. Daca scnsul turbionului foronutui nu arc niei cca mai mica
insemnatatc (practica) pcntru accsrc particute, scnsul de rotatic al turbionului
CEM. in schimb. Ie schimba propricratilc de a manicra covdrsitoarc.
Considernnd unul dintre scnsuri ca fiind de drcapta (total conventional} si
considcra nd-o ca apartinand elecnonului, la pozitron vom dcscopcri un sens de
rotatic al turbiounului CEM opus. dc stanga. Accasta Ie confers proprietati
difcritc part iculclor,
Nc-am obisnuit s3 considcram sareina e1eetronului ca fi ind ncgativa, iar cca
a pozitronul ui pozitiva, S3 considcram accasta co fi ind 0 premiz3 corccu si s3
purecdcm la cxami narca condiuilor de fonnare a sarcinilor, Anume prin sensuI
de retire a turbionul ui CEM sc cxplica modifl catilc cc intervin in
comportamcntul acestor particulc,
In components nuclcului atomic clcctronii sc mi ~ca coniinuu pc traiccroriile
lor, despre a caror fonna vorn discuta mai tarliu. Totusi trebuie s.li mentionam de
pc acurn c3 miscarca eleetronilor modifi ca simlilor conditiilc dc cxcilare a
\'acuumului fizie. Exami nand fOlonul am stabilit c3 se milea door tubionul
CHI. iar plasma r3mane 10lal nemilC3t3, Aeest luem asigur3 a stabililale inall3
a cxislcntd fOlonului.
Nli putcm spunc accla$i lucrn $i in pri\'in(a c1crlronului. intrncat clcctronii
se dcplase32~ in rapon ell nctltronii ~i prolonii nucleului. rrin urmare. caractcrul
de excitarc 31 v3cuumlllui fi zic de d ire \'Olwnlll inchis in mi~arc 31 mrbionului
CEM al e1cclronului este cu totul all ul. impreuna cu in\'elilullurbionul ui CEM
pl.1sma lrecc prin slruclur:I dc \'acuum a clcetronului.

In consccin!a apart (sc crcc.lla) 0 linic de rorp inchisa. cc car:lclcrilC3l.i

(dd cnnina) IraicC10ria mi$carii cl cironlllui. C3 unnafC a accslor inlcr:lcliuni

303

apart sarcina electrica, la baza carcia sc ana anumc conditia de excitare a

vacuumului fizic.
Pozhronii nu au accasta proprictatc intnlc3t ci mrnan intotdcauna relativ
ncmiscati in cadrul atomului. Pozitronul i~i fonneaza altfcl sarcina. dar 101 prin
cxcitarca corcspunzaroarc a vacuumului fiz ic. Aeest lucru 01 vom cxamina on
continuare.
in concluzic nici clecrronul ~i nici pozitronul, cxaminati individual. nu au si
nici on pot avca 0 anumita sarcina, Sarcina aparc dear prin cxcitarea
corcspunzaroarc a vacuumul ui fizi c in conditiilc de cxisrcnta din cadrul
nuclcului aromului.
Bincntclcs ca n1.1 vor conrrazicc imcdiat multi: clcctronii se resping doar 13
ac!iunca un ui camp electric extern. Accasta propricratc fiind CXp10.11315 in cazul
becurilor clectrice. A~1 este, don ('3 U1.1 respingcrii lor intr-un camp electric
extern csre la mndul ci legala de conditiilc de cxcitarc a vacuumului fizic,
C:impul extern cxcits vacuumul ~i modifies traicctoria milcarii clcctron ilor
libcri, vacuumul fizie ncmaifi ind incontinuarc un mcdiu omogcn ~i ncutru,
La fcl ca ~i in cazul cxplicarii proprictatilor fotonului trebuic s.'I spuncm ca
elcctronul ~i pozitronu l nu sunt part icule materialc S:UI procesc de unduire. Ei
sun1 3~ cum sunt f3cu!i de turbionul CEl\.I. Estc clar ca in prczcnta turbioanclor
de scnsuri di fcritc de rotatic, on cazul on care accstc particulc sc ontalncsc.
turbioanclc acestora sc sling. plasma dcvcnind libcr:l, Accsra cstc de fapt
proccsul de anihilarc.

In dependents de cncrgia p:lstrala. clccrronul osi schirnba grosimca si

lungimca spirci, Anumc accasta proprietatc nc d~ posibilitatea siI spuncm e~
adcvaratul pnrtator al cncrgici cste clcctronul. Accst lucru, eel mai probabil, nu
arc leg:'IIura cu pozitron ul asa cum vom vcdca in conrinuare, inlmcal cxistcnta
lui indcpcndcnta cstc imposibila, cl putdnd sa supravictuiasca doar datorita
simbiozei eu ncutronul, Vom vorbi dcsprc accasta ineele ee urmcaza,
Di fcrcnta dintrc valoarca minima si cca maxim! de cncrgic de rczcrva in
electron cstc de circa 89. Prin urmarc substantclc ell structuri complcxc air
nuclcclor atomilor pot dcpozita rczervc mai man de cncrgic.
Durata de via!a a clectronului independen t de nuclcul arornul ui este SCUTt:1
intrucat rurbionul CEM cstc instabil si c:ind sc spiralizcaza IU8nd forma cifrci
opt, sc dcscompunc on foroni scp;" ali. Dar chiar aflandu-sc in componcnta
nuclcului atomului li av:ind 0 durala de ,;a13 indelungala dalorila fortclor
externe. electronul ineearta inloldcouna s.'I se e1ibcrcze de energia suplimen13r:1
linzand sj, I~slrczc doarcanlitAtilc minimc nccesarc prntru cl. Aeeasla scm n ilic~
ca proccsul dc spiraliZ3rt a e1eclronului sub fonn~ unui 01'1 cu ovaluri inegalc
Cslc un prlJCcs care cxiSla in pcnnancn!-i.
FOlonii cmanali POI ti inllm"cali (d" cxemplu la tierberca ecainioului). rol ii
sau albi. TOllll depinde de lemperatura de inc:llzire. Aeeas13 nu inseamna ins.'l ca
po'1ii1e noi de caldur:l apar aproape inloldeauna numai sub fonna unor fOloni dc
diferite intensi t~!i . So pare e~ plasma f;\r~ invetilul eleetromagnelic nu poole
30J

cxista, iar ceca cc sc obscrva in coroana Soarcl ui sunt de fapt fotoni de

intcnsi tatc inalta.
Modclul dcscris de formate a cmanatici tcrmicc de Caire un eOIJl incalzit
rcprczinL1. modelui de rorsiunc al proccsclor tennice $i csre unul cornun pcntru
toatc subsramclc,
indifcrent de ceca cc numi m stare de f3.Za.

'c putcm opri aici in cxaminarca modclelor de rorsiune ale electronului $i

ale pozitronului.
S eutronul

Sprc deoscbirc de electron. ncutronul arc nu una. ci trci spire cncrgcticc,

amplasatc una lunga alta. Acestc spire Ic, depascsc in lungime pc cdc ale
clectronului de aproximativ 280 de ori. I"tmeal cl arc 3 ascmcnca spire.
.contr3\,alo.1rca"lotal,'t a neutronului in raport ell electronul \'3 fi de circa NSO de

on mal mart.

I..1 fel ca ~i in cazul elcctronului rurbionul CEM "alearga" lnainrc (pc

dircctia spirci plasmci) cu vitcza luminii. La 0 lungimc atat de marc srabilitarea
ficcarci spire a ncutronului ar fi $i mai rnic!'t dacAnu ar 3 \ 'Ca loc di vizarca unci
spire on trei egalc. On al doilca rand. spirelc ncutronului so spir:llizea73 intr-o
formariunc de velum foartc complexs,
Anumc accasu spiralarc turbionara suplimcntara marcstc scmnificativ
stabilitatca accsrci structuri cncrgcticc, dar privcaza total ncutronul de
caractcristicilc pc care lc arc clcctronul. Cu altc cuvintc ncutronul devine ncutru
din punct de vcdcrc electric. 0 altA particularitatc a ncutronul ui csrc accca d.
spirclc clectricc ale ncutronului au doar 0 spiralarc de drcapra, La fcl ~i
nciuronul cste intordcauna spiralat in acca dircctie pc care trebuie sa 0 numim de
dreapta.

Anumc in accsrc conditii ncutronul eapMa 0 proprictatc calitativ nOlla. cca

care lipscsrc clcctronului. Pc baza unci rol31ii suplimcntarc intr-o anum it~
dircctic, neutronul capata 0 f0t1a de gravitatic, a carei di rcqic dcpindc de
dircctia de retire a fi gurii turbionarc, Accasta inscamna ca daca ncutronut ar f
libcr, ar inccpe s~ sc mistc in directia fortci de gravitatic,
Ncutron ul sc aseatn'tna ca ~i forma I. exterior (dupa conturul dat de
turbionul CEM) cu un mar copr, adica are 0 fom,a sferioa. dar care cstc alungita
in di rectia de acti unc a fortci de gravitatic, Partca intema a rurbioanelor strabatc
dinsprc I'.irf(in intdmpinarca vccrorului de gravitatic) catca cca rnai scurta diind
nastcrc unci forte gravi tarionalc proprii. p.nea cxrerioara a turbioanelor se ridica
sprc varf treptat din cauza unci distantc totalc mari ~i erccm propria sa f0t1a dc
gr:ll'italie de all son .
Anumc di rcrcnt3 de scns 3 lurbioonclor inlCTllC $i ale ecloTexlerne crecaza
condiliile de dezechilibru ale fot1elor gr:l\ila!ion.,1e ce se formeaza pc baza
l11i~cari lo r cireulare. Una di nrrc aeestea (din panca inlerioam a turbioand or) e
indrcptata in jos ~i este mica, iar cealalla ostc indreplal3 in sus ~i este rnai
putcmica.
305

Trebuic Sol mcntionalll inca 0 particularitatc a ncutronului. Noua forma a

miscarii, caractcristica ncutronului ji care ii lipscstc e1ectronul ui (noua miscare
rurbionara) nu- i pcrmitc 53 acumulezc cncrgic din sursc cxtcmc, cum ar fi rca
sub forma de fotoni,
Aceasta nu inscamna tOIU~i c~ toti ncutronii sunt la fcl. Ficcare element
chimic arc neuironul sau ..personal". Aeesl fenomcn esre usor de obscrvat de
cxcmplu dupil valoarca nurnarului dc aromi (masa atomului) pentru ficcare
clement din tabclul periodic al Iui [cndclccv.
Protonul

On neutron, turbionul CEM "aleargil" de 0 asemcnca manicra incat am

putca sa ni-I inehipuim C3 pc un nux relativ ingust care sc indrcapla dinspre
varful "m;,mlui" spre baza acesiuia, Aceste iurbioane sunt dcst ul de late 1.1

pcri fcric, In acclasi timp vitcza de dcplasarc a spirclor lurbionul ui CEM in

ccnrru cstc de 5- )0 ori mai mare doc:it la pcrifcric datoritil difcrcntei de lungimc
considcrabilc a drumului de parcun;, Si protonul arc accst cfcct care in cazul ssu
arc 0 fot1~ mai marc.
Dc fapt partca intcrioara a lurbionului CEM trecc aici prin inelul
pozitronului, care parc.i CSIC lipit de nuxul interior. Anumc aceasu prczcnla a
pozitronului am plasat de accasta rnanicra transforma ncutronul initial in
pozuron.

Intmcut scnsul turbioanelor CEM ale pozirronului cste opus scnsului

turbioanclor ncutronului. aparitia inclului" energetic central al pozitronului
moditic:' scmni ticativ fonna ~i cncrgctica protonului in raport cu ncutronul

ini!ial. 10 particular proionul incepe sa se asemcn~ ell un con a e;"mli varf sc

ingustcaza scmnificativ, iar baza sc 1 :'itc~t e brusc, In~'il!imca totala a protonului
devine putin mai marc dccdt tea a ncutronului.
Trcbuic sil [incm cont ji de urmatoarca circumstanta; prin turbionul
pozitronului, lipit de partca centraIii a mrbionului ncutronului, spirclc accstui
turbion central al ncuironului sc dcplascaza de sus in jos, sprc baza conului,
pozitronul dcvcnind inert. Anumc accasta miscarc rcI3Ii\'.1 a vacuumului cxcitat
prin turbionul pozitronului da nastcrc unci sarcini pozitive, care transforms
ncutronul in proton.
Accst lucru nu contrazicc nicidccum cclc spusc anterior dcsprc ncutralitarca
clcctrica a ckcrronu lui $i pozitronului la cxaminarca scparata .3 accstora.
Sarcinilc de la actiunca acestor particulc .lpat' door in anumitc conditii de
cxcitarc a vacuumului fizic.
Pe hmga roaie acesrea rnccanismul descris de formare a sarcinilor ne va
aj uta s.i intclegcm ji conditiilc dc apari tic a gravila!ici. Modificarca gcomclric;
mcolionalil rep.1llizcazil ji mai mult vilczeiC dc dcplasarc alc inclelor
turbioanelor din pallC3 interioaril (regiuoca intunecalil) ji cea extern! (rcgiunea
lum inoa~ ),

Aceste transfonn.1ri ale fonnci care condue la modificarca \'itezci de rot3tic

306

suplimcntarc, care a intcrvcnit in cazul ncurronului initiat, accentucaza gravitatia

formats de proton. Aceasta dctcrmina faptul ca in pcrechca neutron-proton.
protonul arc rolul principal in formarea conditiilor de intcractiunc pc baza
fortclo r gravitationalc,
.
Crcstcrca fortci de gra\'il3lic a protonului mai arc un cfcct important In
cadrul nuclcului protonul atragc in cl electronii, Aceste fortc de atractic sum
conditionatc pe de 0 pane de prczcnta pozitronului in componcrqa proronutui,
iar pc de alia pane forta gra\'ilationala care crestc pc rnasura apropierii de varful
conului, nu-i pcrmitc clectronului sa ramaM blocat in ccnrrul protonului,
Elcctronul cstc ..catapultat" de forta de gra\'itatic prin varful conului in exterior.
Accsta estc mccanismul general de cxistcn!~ a particulclor clcmentarc in
cadrul atomului,
Constr uctla atomulul

L1 fel ca ~i ncutronul, nici protonul nu coniine nimic din ceca ce noi

obisnuim sa considcram a fi substanta, matcric, Cum am mai mcntionat deja.
duri tatea, taria a ceca cc noi numim substanta depindc doar de cfectclc
giroscopicc care apar dalorila rotirii turbioanclor unor ascmcnea particulc ca
ncutronul Ii protonul, La fcl cum. de excmplu, in cazul platformclor
girostabilizatc, 0 actiunc a substantei asupra microgiroscoapclor ncutronilor si
protonilor da nastcrc la 0 contraactiune din partca lor pc:ntru schimbarca
arnplasarii lor in spanu.

In structura a ceca cc noi numim substanta cx isl ~ foarte multi

microgiroscopi de accst gen. ceca cc crccaza cfcctul de duritatc, taric a
substantei. Dar foarte mull dcpindc Ii de modul de amplasare unul f..!a de altul

al rnicrogiroscopilor in cadrul atom ului, In cadrul atomului, clcctronul, protonul

Ii ncutronul mai eapata 0 proprictatc cxtmord inara - ci dcvin foanc longcvivi,
Sc poatc spunc ca ci dcvin ncrnuritori daea conditiilc cxtcrnc nu schi mbf
alaI de radical indt atornul sa piarda, s.~ ziccm, clcctronii, Accsrc particule
exista in mod autonom numai 0 pcrioada de timp foartc Iimitata.. in timl) cc in
intcriorul atomului pot cxista miliardc de ani. Etcrnitatca cxistcntci acestor
particulc, clcctroni, proton i, ncutroni, esre posi bila doar in calliI in care ioatc
accstc particulc coabitcaza in ..constructia" lor init;al3. Accasta cxistcnta crcrna
a unor particulc, care sunt in mod individual foarte scnsibilc Ii ncstabilc, in
cadrul atomului, subliniaza 0 data in plus c. complcxitarca sistcmclor conduce
iatotdcauna 13 crestcrca sperantci de \'ia~a.. daca accasta comptcxitate ou trece
totusi peste anumite limite. Cclc expusc sc rc fe~ atat la c1cmcnlclc chimiee. cat
Ii la O'l1anismele \'ii.
Scopu! noslru on 3ccasla clapa consla in a dcscric Icgilc annonicc cMora Ii
se supun p.lrtieulclc ce fonncaza alomul subslanld . Cu aile cU\inle. \'oi incerea
s! analizez door campurilc d.: lorsiune primarc ~ i inrcl"3cliunca accstora la
nivclul cel mai de jos. Nu osle one' clar cum se poate analiza din punetul de
vedc:rc .11 modelelor de lorsinne moleculeIe ~i com pn~ ii chirnici san cn 31al mai
307

mull solutiilc, Estc clar doar e3 la nivclul corpului dur apar noi tipuri de campuri
de rorsiunc ell care nc ciocnim de rcgul3 in practica,
Teate lcgilc chimici, prccum ~i cclc ale fi zieii (de cxcmplu teoria diluarii
solutici, tcoria ardcrii, tcoria rrccftrii ctc.) descriu tocmai 3c,iunca acestui tip de
campuri de torsiunc. Asadar rnai avem foartc mull de munca in accasta directie,
Exami narca proprieratilor parriculclor clcmcntarc dcscrise: a clcctronului,
protonului ~i ncutronului, nc pcrmitc s3 formulam patru reguli de cuplarc a
particulclor rocntionatc, Nu cxista aile reguli sau conditi i de cuplarc a
campurilor fizice primare de torsiune.
REGULA 1
Regula de formate a pcrcchilor neutron-proton
On toatc cazurilc, cu cxccptia aromului de hidrogcn ~i a clcmcntclor CI.
neutroni ..in plus" (adie,; cu ncutron i care nu au un proton ..propriu"), ncutronul,
pc baza fortei gravitaponatc cc sc formcaza in accsta, so cuplcaza eu protonul in
partca de la baza conului, vcctorul de gravitat ic at ncutronului acponcaza
conform vcctoru lui de gravitat ic 31 proionului. 0 ascrnenca pcrcchc arc
intotdcauna un singur electron. care treee pc ra nd prin neutron ~i prin proton $i
care 5C intoarcc apoi 13 intrarca ncutronului.
REGULA 2
Regula de formate a pcrcchilor neutron-proton
Pcrechilc neutron-proton sc cuplcaza de ticcare dot'; astfcl ineal forta
gravitationala cc actioncaza in interiorul lor s:'s sc contrahalansczc, ceca cc
p:1Slrcaz:'i re lative ncmiscare 3 pcrcchilor prin aceasta as ig urandu-se stabili tatea
constructici aromului, Pcrcchilc de neutron-proton care formcaza nuclcul sc
cupleaz.1 intrc clc prcpondcrcnt prin varfuri lc conuri lor protonilor, clcctronii
pastrand 0 conexiunc purcrnica eu pcrcchca lor de ncurroni-protoni .
Pc haza fortci de rcspingcre ale clcctro nilor, cu acclasi til' de sarcina,
perechilc neutron-proton inccarca s.l sc indel~'lrtcze in spatiu cat mai mult uncle de
cclclaltc, Aceasta crcca7[1 construcrii simctricc, amplasatc pc acclasi nivcl, Numarul
maxim de pcrechi neutron-proton ce sc arnplascaza pc un nivel esre de 6.
Elccironii sc afl.l dcasupra suprafetci figuri i, Confonn lcgii de insumarc,
Iinia magnctica de f0'13 sc transforma in una singura ~i trccc sub forma unui incl
dcasupra planului figurii (rcprczcntata conventional),
REG I.A 3
Regula formarii constructiilor etajatc
Pcntru elcmcnrcle care contin mai mult de 6 pcreehi de ne utron-proton are
loc 0 rcrepart izarc (rcgruparc) a pcrcchilor neutron-proton, cu conditia
rcspcctarii regulii 2. Accasta inscamna e.l pcntru elemental care coniine, de
cxcmplu 7 pcrcchi ncutrcn-proron. sc fonncaz.l 2 grupc,
Concomitent eu accasta, pereche. neutron-prolon se v. de~ de la leg3tura
A a Iieem i gmp.: ~i sc \"a indrepl' spre Ieg,;tnra B. care se am in ini ma
nucleului alomului. 1'1Inctlli B estc unk in cadml nuclcillui 3lomului ~i in accSI
308

punct pot intra doar dou~ pcrcchi neutron-proton.

Pcntru simplificarca irnaginii regulii dcscrisc, on conunuarc ncurronul \ '3 fi
rcprczcntat print r-o sagcara scurta, care imilAvcctorul de gravitatic,
Proronul \'3 Ii de ascrncnca rcprczen tat printr-o sJIgcat5 a carci lungimc cstc
mania cornparativ eu lungirnca s.lgc!ii ncuironului.
Pri n atom ..abslract" sc va ontelegc faptul c~ in aromul real numarul dc
protoni (cu mici cxccptii) nu coincide cu eel al neutronilor. in cxcrnplclc noas tre
accst raport estc cgal, Conditiilc de ..cuplarc" a neutronilor .Jn plus" vor f
rctlcctatc in regula 4.
De ascmcnea, ontr- un anumit grup de clccrroni cxista 0 si n gu~ orbita care
nu poate fi numita nicidccum circulars 53U. sa zicem, cliptic.i. Pc 0 singur.l
traiectoric pol Ii atalia clccrroni cali sunt in grupa rcspcctiva dc percchi de
ncutroni-protoni,
On afar! de accasta, in asemcnca conditii de miscarc dcvin mai rapizi
datori ra fortclor gravitationalc. Pri n urmare, Oll.1t~ cu crcsrcrca cornplcxitatii
structurii atomului (Ia cresterea numarului de ..palierc") crestc gradul de
instabilitatc al atom ului, Acest lucru sc inlampl:1ca urmare a fa ptului ca vitczclc
clcctronilor sc apropic de vi tcza luminii in cazul in care conditiile de cxcitarc a
vacuumului fizic di n electron "or Ii dcrcglarc.
Analiza dat~ nc arata c~ accstc conditii criticc care condue la dercglarca
stabilitatii structurii atomului apar, de regula, atunci cand grcutatca atomului
estc considcrabila, Cu alte cuvinte, cdnt pal ierclc constructici ajung la lin nllmAr

de saprc-opt. lncalcarea stabiliratii mi~cAri i clcctronilor conduce la rullCfCa lor

(plccarca) de pe traicctoria miscarii si, prin urmarc, la dcscompuncrca
substantci, Accasta cstc de fapt manifcstarca dcscompunerii radioactive,
REGULA 4
Regula de unire a ncutronilor "on plus"
Neutronii ..on pills" sc uncsc ontotdeauna 13 vnrful conului, clcctronul ne
IfC'CRnd pri!1 ascrncnea neutroni. Arom ul hidrogcnului nu arc ncutronul s..'iu
.,propriu", In components accstuia exiSla doar un neutron ..in plus" care CSIC
amplasat pc partca de la drful protonului ~i echilibrcaza forta de gravitatic a
protonului. On atomii compusi ncutronii .,in plus" sc uncsc intotdcauna on inima
3tomului.
Rcgulilc rncntionatc sunt unice ~i ele cuprind toatc cazurile posibilc de
formare a structurii nuclcului atomului. Accstc rcgul i dctcrmina ~i numsrul
maxim de atomi posibil. adica 0 ascmcnC3 scmnificatic Icorctica a numamlui de
atomi 13 care mi~c3rt'a ckclronilor pc anumicc arbile V3 ali n~c vi tCZ3 luminii.
Au fost I~tc in arara accsllIi artieol modclcle campuri lor de torsiunc liziec carc
cuprind atomii cu structuri mai comple,c (modelele informalionale a campllrilor
tizicc dc lorsiunc sccllndarc.
Estc clar ins:! cA intr-o sllbstan!A tare nil e'isU. de c, cmplu. ccca cc am
pUlea numi molccula accslci substan!c. inlruc.iI IO!i 3fomii pan.1 13 unul sc uncsc
309

intr-un tot unitar. Conccptul de molccula cstc unul relativ care ne pcrmitc s~
analizam, de cxcmplu, uncle proprictati chimice.
Este importan t ~ subliniem faptul e~ la grani,a dintre medii (dintre
su bstan !~ ~i . de cxcmplu, acr] carnpurilc de torsiune secundare inregistreaza
anlimite dcreglsri care nu exisu in interiorul subslantci tan. Accasla dereglare
conduce la aparitia tensiunii la suprafata substantci dure Ii detcrmina, de
cxcmplu, fcnomcnu! cvaporarii rnctalclor in condi tii normalc ~ i in consccinta noi
lc putcm simli mirosul, gustul.
ConclUl ii
Pcntru cd c expuse trebuie sa spunem ca in analiza rnodclclor de torsiune
ale aromilor substantci, noi, in pri mul r:ind. nu am descopcrit in rcalitatca
subsranta in sine. Am dcseris doar formarea in formaliona l~ Ii energetics a ceca
cc noi obisnuim s~ numim substanta,
in primul rand, prin actiunca noastra fizi e~ asupra matcrialclor arc lee
anume distrugcrca acesror campuri tizicc de torsiunc sccundarc, ceca cc conduce
la cliberarea unci canlilati rnai rnari sau mai mid de cncrgic (plasma), Sc mai
pot pcrrecc ~ i uncle fcnomcnc mai neplacute legate. So\ spuncrn, de contaminarca
radioacti va a substantci initialc, care in faza i nilia l~ nu cxista. De cxcmplu in
caricrclc de grani t, on proccsul de obtincrc a pictrisului, accsta, care cstc un
material fo losit on diverse tipuri de constructii. devi ne sursa de iradicre
radioactiva.

In uJ doilell rami nu am 3\'Ut ncvoic on realitatc de aile particule noi san

mai complcxc pcntru dcscrierea complcu a struct urii substarqci. ell aile cuvintc
exisu doar einei particulc clcmcntarc: fotonul, clcctronul, pozitronul, ncuironul
Ii proronul, Teare accstca (eu cxccptia foronutui) ncputand sa exisle dedI intr-o
anlll nit~ slmbioza una cu ccalatta.

In ol treilea nind nu am dcscopcrit nici 0 alt:k fOJ1A lizicA care nu este

cunoscun stiintci la ora actuala. TOI ceca cc conduce la aparitia formatiunitor
stabile infonnntional-energericc pc care lc numim substanu, CSIC conditionat
do." de prczCll!a foqclor clcctricc, magncticc Ii grn vitationalc. I'll avcm nevoic
de nimic altccva pcntru dcscricrca slarii de srabilitatc a subsrantci,
ACCa5 13 c de fapr rot cc am putca spunc 13 obicct dcsprc dcscricrca
cnmpuri lor de torsiunc cafe crccaza structurilc atomicc ale substantci,

310

DESPRE F.FEC.TELE NOCIVE

A RADI ATII LOR ELEC.TROMAGNETICE

Cer cet.

nIt' It~('hntIK(,1I ('/tY/rOm(1xnl~tk' fu:1d.1i

'I. Vicfur JAtO'

({iF) art." crcoted hr ,hl~

(fJUT("(',1j

ofullenwu: onc/

Jin'l'l turrell' fWJ rcll1xe 011 " ",'ide specm on 0/ jr;:qlk"JCiN. 711(' lend of e/l!('lrOl1kJx netk'

rmlja/ion

mW1'f.1Ue'C

hy l ellC

Iho II CI",J ( l imN

the 'wIlIr,,1e!erlroultJxnt"K- field. /Juring the

Iu.H jO ) 't'UI':C. 0111>' 11:1.' rodintion Uti/put cJI'he ri~illU("i1ltie.1j ittcTt!tl.ct!J hy 50.000 limes. TEF
uP'c'.~",.( u romp /a phenOlnel'IJ/' o{ lhe ohjN'll "t" wortd emd pu.Uec certain hilJlropir
pIlNllnrll"F,Ii : JIJI /UrI}, lIt (Trd a.'. / n-'1ue-,tl') (/1:). tlU" clllJpr f~" impu!,,,", ,he I:nhlirnt (1"/m ), IIU'

w'r/"" 'hi' I" pd.'ourt' (c). Ulrd IIU' 'tJ('u/i",,'illll.

Campurile clcctromagnetice tchnogcnc (CEM) sunl create d eiUre sursele

de curcnt altcrna tiv si continua ~i poscda un dia pazon Iarg de caracteristici de
frccvcnta,
Nivclul radiatici clcctromagncticc dcpascstc de zcci de mii de ori campul
electromagnetic namral. in ultimii 50 de ani numai putcrca de radiatic a
obicctclor cu dcstinatic ci\'il;! a crcscut de peste 50,000 de ori,
CEM reprelin!!, un fcnom en complex al lumii obicctive ~i poscda 0 scrie de
paramctri biotropi: induelia (Tcsla), frecvcn jo (Ill). forma impulsului, gradicntul
(Tim), vcctorul. cxpuncrca (s), localizarca.
On conformitatc cu clasificarca intcrnationala, in cadrul sursclor
antropogcnc disri ngcm 2 grupc de CEM:
Sursclc clcctromagretice de iradiatie de tn.'C\,cn!C j 03.<C ~i f03l1C j03.<C (03
kil l );

Sursele clectrornagncticc de irndiatie din diapazonul radiofrecven jclor ~i a

microundclor (3kllz - 300Gllz)
Din prim. ~rup. fac pane toatc sistcmcle de productie, transmitcrc ~i
disrributic a energid clcctricc: liniik acricnc de transmisic clcctrica (LTE).
statiilc clcctrice. gcncratoaretc ~i transformatoarclc ccntralclor, sistcmcle de
instalatic clcclrid a cladi rilor de locuir ~ i a CelOT cu dcstinatic publica, sistcmclc
de tclefonie prin cablu, sistemcle de imp.im.inlare ~i aile instalaiii care ulilizc3za
energie electrica de frecvcn ta indusrriala (5060 Gllz). Din catcgoria accsrora
fac pane echipamcntclc de birou ~ i clcctrocasnicclc, prccum ~i rransponul
electric.
A doua ~rupil de sursc antropogcnc ale campul ui electromagnetic estc

31 1

constituita din mijloacclc de rcccptic ~i transmitcrc a informatici: statiile radio.

statiilc de radiolocatic, transmitatoarclc radio ~i TV. tclcvizoarclc, monitoarclc
calcularoarelor, cuptoarclc ell microundc, prccum ~i cchipamcntclc mcdicalc ~i
de diagnosticare. Iajoritatca dintre mijloacclc enumerate sunt SUniC de iradiere
electromagnctica de frecvcnte foartc inalre (20 Mllz 3 GIll). adic.l de iradiatic
de microundc, Datclc prczcntatc demonstreaza 0 cresrerc a valorilor maxim
admise ale magnitudinii campului magnetic on zonele LTE cu 0 tcnsiunc de 500
>

iv.
Tubelu! IDistan!a maxima de la cchipamcntclc clcctricc de lIZ casnic la
care se inrc~iSlrcala un camp magnetic peste nivclul limita de 0.2 meT
,\ plilnll eleetrlc
Dhlon,. pt riculoo, .

Frigider
Ficr de calcat
Televizor (36cm)

t-_L
"Ca",
ml"!dar (2 beeuri a CBlc 75 WI
0.03 m de la cablll
r-----:C;;:
'!!!or Elcclric
0,4 m de la Ilcrclele din fala
(iralar elCClriC
1,4 m de la perelele lalcral
lntlucnta campuri lor magnericc artificialc ccrccratc in acest capitol arc 0
scmnificatic principiala in analiza cfcctclor lor biotrope, prccum ji a unor
manifesrari paiologice indcpartate,

Impactul cumpurilur tehnogene asupra organlsmulul umun,

CEM de origine antropogena poscda caractcristici difcritc fal.l de cclc de
originc naturala ~i conduc 13 dcsincronizarca intcractiunilor intcrcclularc si a
ector dint re organe de la nivcl ul sistemului biologic. care cstc la unison cu
fondul electromagnetic natural.
Sisicmul nerves cste cel mai vulncrabil fa!a de actiunca campurilor
magncticc, Au fost cvi dcntiatc 3 sindromuri de perturbate a funetici sistcmul ui
ncrvos ca urmarc a ac tiunii CH I: I) astcnic; 2) astcnovcgetativ sau sindromul
de distonic vcgctovasculara ji 3) hiporalamic (lzmcrovN. F.. 1O~3).
Durerilc de cal' frecventc, irirabilitatca, oboscala acccntuata,
disfunctionalitatilc somnului, durcri lc pcriodicc din rcgiunca inimii, hipotonia si
bradicardia sunI caractcristicc pentru sindromul astenic ~i 5C manifcsla in siadiul
incipient al bolii. Sindromul astcnovcgctariv sc dczvolta in cadrul unor stadii ale
bolii cu manifcstari temperate.
.
Tabloul clinic prezi n l~ 0 disionic vcgcrovasculara de lip hipcrtonic. In
anumitc cazuri separate grave apar crize dicnccfal icc de lip simpato-adrcnal inic.
caractcristicc sindromului hipotalamic. AC~li bolnavi se caracterizcaza prin

312

acccsc de durcri de cap. labilitatc cmotionata, hi pcrscnsibilitatc, dcrcglarca

somnului si scadcrca mcmorici, palpitatii la nivclul inimii. 0 transpiratic
abundenta, trcmurul dcgctclor dc la maini, 0 temperatura scazuta a mai nilor ~i
picioarelor,
Pri ntrc cei care lucrcazf in zonclc de frecventc industrialc ~i in randul
populatici cc locuiesrc in apropicrca LTE sunt msp.indilc starilc dc dcpresic. A
f051 oblinul~ 0 corclatic, la 0 marirc cu scmnificatic statistica, a numarul ui de
sinucldcri printrc pcrscanclc care locuicsc in zonclc undc intcnsitarca campului
magnetic cu 0 freeve n~ de 50 liz dep~~lc 0,15 meT.
Pcntru concluzii editicatoarc legate de cxistcnta unci corclatii intrc cazurilc
de sinucidcre ~i impactul campurilor magneticc dc frccven!a foarte joasa esre
nccesar sa marim amploarca ccrcctarilor.
unt dcserise dcrcglari psihosornaticc care dClcnnin,; ...indromul
clcctroscnsibilitatii ridicatc" cc sc lllanifest3 prin acccsc de durcri de cap.
slabiciuni brustc, distragcrca atenlici. amortirea ~i paresthesia mainilor, 0
scnsibilitate crcscun a piclii fa!~ de substantele ehimice. Totusi un ii cercetarori
considers ca acesr sindrom nu csic decal rcacjia psihornatica 13 in formatia
dcspre infl ucnta ncgativa a CE f.
Actiunca campului magnetic cu purcrca dc 1000 Aim ~i frecventa dc 45 li z
in dccurs de I or~ cstc insolit~ la oamenii s~ nMo~i de schimbari clare ale
aClh'l!lii bioclcctricc a crcicrului, manifcstata prin prczenta caractcrului de
rclaxarc din cncefatograma ~i de 0 activare psihomotoric. precum si prin
incetinirea proccsului de asimilarc a cunostintclor in timpul rcalizarii rcactici
sensornomce.
On cazul cxaminsrii starii functionalc a sudorilor, a nivclului dc Icnsiunc a
campului magnetic la loeurilor de rnunca, crcat dc clcctrozii pcntru lucrul cu
sinclc si cablurilc clcctricc cu variatii de pan! la zcci de kiloampcri pc I m, s-a
stabi lit 0 crcstcre (p<0.05) a timpul ui rcactiei auditive, vizualc ~i morrice,
scaderca atcntici, Sunt cunoscutc intlucntclc negative ale CEM asupra
procesclor de formaren 3 dcprinderilor ~i indcplinirca cxcrcitiilor psihomotrice.
La persoanelc care au fost supusc actiunii microundclor in proccsul
acli \,t~t i i de productic, peste 10-14 ani dc lucru inccpc manifestarca dccuplarii
functionalc a aClivit! !ii EEG a crcicrului ~i crestc in continuarc pan~ Ia
dczintcgrarca structurii discrcto-spatialc a ncuroritmilor. Dccuplarca fu nclional~
a activitatii ncuronicc (indcpcndcnta gcncrarii potcntialilor de actiunc in diverse
l one ale creierului) constituic rczulrarul afcctari i sinapsclor axo-dendriticc.
Insuficicnta de C32+ 13 ni vclul terminalelor C3 urmare a iradicrii ell microundc,
onso!;I,; dc seMcrea concomilcnl' a nh'c1ului lichidclor. conducc la acum ula rca
in execs 3 \'czieutelor sinapticc ~i 13 lipirca 3CC'stora sub forma unor structuri
hexagonale.
r ri n urilizarea mClodci cncefalograticc sa demonSl"" 0 seMerc a nivctului
asimctrici in cazlil irn.dicrii Cll microundc. ceca cc 1X)3tC indica 0 scadeTc a
tonusulul sC03'1ci crcicrului ~i dCl\'ollarca 13 ni\'c1ul 3ccslda :1 unor proccsc de
313

fr:inare. AeeSI fapt csrc corclat de unii autori cu aparitia cfcci ului de scdarc la
iradicrca ell microundc,
Scadcrca nivclului de asimctric intcnnisfcricc poatc fi conditionata alaI de
inealearea proccsclor de penetrate a baricrci hcmato-cnccfalicc, dctcrminata de
iradicrca ell microundc, inlnu:al din C:1U7..1 lor poatc Ii modifical mpon ul dintre
neuromcdiatorii ~i mctabolitii di n crcier, cal ~i de influcnta modificationala a
accstci actiuni asupra reccptorilor divcrsctor sistcmc mcdiarorialc de 13 nivclul
crcicrului,
On litcrat ura cstc discmata problema predispuncrii unor pcrsoanc, care. prin
natura mescrici lor au legalUra cu CEM de lrccven!a industriala, la dezvolrarea
bolii Alzheimer, prccum ~i la sclcroza taterala amiotrofica. Sc presupnne ca la
baza parogcnczci acesror boli Sia dercglarca homcosta zci ionilor de calciu din
neuroni, activarea celulelor microgliei ~i degenerarea ulterioarf a acCSIOr3.
prccurn ~i actiunca stirnulativa CHI asupra producerii de beta-ami loida,
Simpromclc dcscrise dcmonstrcaza 0 modificarc 3 incrvatici vegetative ~i
somaticc a rcrminatiilor supcrioare a controlorilor OTC din inrrcprindcrilc care
se ocup.'i de productia de magncti pcrmancnti, La masnrarca putcrii cocrcitivc a
magnctilor, una din mainile muncitorului ell rnatcrialul ccrcctat ern pl3S3t.1 intr-o
zona de magnet permanent (cavitatca solenoidului). Laolalra cu carnpul
magnetic al aparatclor tchnologicc, la nivclul m5inilor muncitorilor actioncaza ~i
campurilc rnagncticc proprii ale magnctilor ccrcctati.
Examinarca munci torilor a constarat hi pcrhidroza palmclor. "cfcctul de
marmura" ~i scadcrca tcmpcraturii piclii de la nivclul palmelor in combinatic cu
dcreglarca !ensibililatii la durcrc de lip polinevritic, hipocstczic de fonna
man usilor. In afara de accasta s-au rcrnnrcnt dcrcglari rro fice, 0 crestere :1
casabilitatii unghiilor, 0 uniformizarca a descnului de pc dcgctc, Capilaroscopia
cifrul ui cpidcrmci unghiilor dcgctclor a scos la iveal3 labilitatca capilarctor ~i
prcdispuncrca la spasrnclc de caracter arterial ~i vcnos,
On acest felt dcrcglarca functionarii sistcmului nerves Sf: rcfera alai 13
activitatca ncrvoasa supcrioara, a fcnomcnclor de 13 nivclul crcicrului per
ansamblu, a sfcrelor rctlcctoriale ~i 5C020031c, Cal in ceca cc privcsrc incrvatia
vcgctaiiva.
Rczultatul aciiunii cronice a CEM de frcc\'cn!:'i inalt:i ~ i foane inaWi sc
m:mifcSla PO" modificarile de 13 nivclul sistcrn ului cardio-vascular: scadcrca
prcsiunii artcrialc, bradicardia, incctinirca traticului intestinal. prccum si
dczcchilibrul in continutul de ioni de potasiu, calciu ~i natriu din sangc,
S-a remarcat 0 crcsrere a bolilor cardio-vascularc, cardio-isehcmice ~ i a
hipcrtonici la ma~i niili i locomonvclor clcctricc ~i a cclor de mctrou, a bolilor
hi~rtonicc $i a distonici ncurocirculatorii de lip cardiac 13 muncitorii cc sc
ocup.'i de reglarea a""ralelor de lransmisi< radio de diapazon dc calilalc
superioara. 50 pare ca dereglarea calila!ilor !COlogicc ale erilrocilelor sub
aetiunea CE I. erc.;leICa Iromboxanci B2 conlribuie la delvollarea bolii eardioischcmicc.
On lilcralnra de specialilalc sc , nalil ca20 problema ac!iunii CEM asnpra
fnne!ici reproduclivc a organismului. ASlfd , rezullalele eercelarilor asupra
funcliei reproductive 13 b~rbali i care d~eC\'esc sI3liile de rransfonnarc eu 0
lensiunc medic de 400 kW, au conslalat 0 scadcre a ponderii de b.'iicli nou31 4

nascuti, prccum si crcsterca de peste 3 ori a anomaliilor congcnitalc in

comparatic ell grupul de control constituit din cei care au lucmt ell aparatura a
c!lrci intcnsi tatc a tcnsiunii curcntului nu dcpasca 70 k\V.
S-a confirmat 0 cresrerc de 2.4 - 3.6 ori a dczvottarii patologiilor
oncologicc la copiii ai caror parinti au lucrat on industria clcctrica, de 3.5 ori la
copiii clcciricienilor, de 3.8 ori la copiii sudorilor. S-a ccrcetat actiunca CEM
120-200 .Alm (1 50-250 mT) a instalatiilor clcctricc magnctizabilc si
dcmagncuzabilc asupra functiilor reproductive ale fcmcilor,
S-a constatat dcrcglarca ciclului menstrual (0 prclungire a accstuia si
instalarca prrmalura a mcnopauzci), apariiia rumorilor bcnigne ~i 3 chisturilor
ovariene, crcsrerea frecvcntci avorturilor (de I.S ori ) ~i aparitia a diverse maladii
de metabolism ~i neuro-endocri ne,
Crcsterca numarului de avorturi s-a constatat ~i in rand ul femcilor care
lucreaza in industria radioclcctronica in cadrul productiei de tclcvizoarc ~i
radiorcccproarc, precum ~i in randul muncitoarclor di n sectorul de productic a
scmiconductoarclor.
Un loc apartc 01 ocupa problema posibi lei actiuni a rcrminalclor de video
display (TVD) asupra sarcinii. Datclc cu privire la posibila apatitic a unor
anticorpi in organism ell cfcct ncgativ asupra dczvotrarii f:t.tului in cazul actiunii
iradiatici clcctromagncricc ell 0 dcnsitatc a energid de SOO m\Vt/cm2 ~i sub.
sunt de ascmcnca ingrijoratoarc, In tabclul 2 au fost inclusc pcmru comparatic
diferi rc marimi ale iradierii clectrornagncticc ce apar in luernl ell diverse sursc
de productic.
Tabclul 2 - Inrcnsitatca iradicrii clcctromagncticc la diverse locuri de
munca

,Intensit atea

Tipul prucesului

,iradierii
(mcVtlcm2)
----:R,...cg- ,-Ia"":"jl"""'''. s-c-la-re-a---:~i-l-cs-I.a re-a-sl-al"":"ii"":"lo-r-d-c-ra-.d"":"i""o"""'l-oc-a"ti"c-(":"S=-R=-L-) '-inr
> 1000
cadrul uzinclor i a atclicrclor de rc ara ii
PRna la
Rcglajul, sctarca ji testarca unor blocuri separa te dCI
1000
h ;pcrfrce\"cnl~ . a lcgaturilor (concxi unilor) aparatclor, inclusiv din
indust ria radioclcctronica i de scmiconductoarc
100
Exploatarca pc acroporturi lc de aviatic civi la
1000
Exploararca apara tclor cu
hipcrfrccvcnta, inclusiv
I2000 ::-:~Jlanlenlde tiziotera~"u"'ti"c,,-e.,.,.._-::--:,
-+_-,,::=
P.nala
Lucrul cu tcrminalclc de video-display
500
Crcstcrca riscului avorturilor spontanc flucrucaza intre 1.25 ji 1.8 la grupa
de fcmci care au folosit TVD in difcri rc perioade ale sarcinii, lajoritalca
ccrccurorilor aprcciaza ca tiind critic un grad de cxpuncrc de 20 or' ~pl~man~.
On cvaluarea riscul ui de anomalii congcnitalc ale urmasilor mamclor cu
gradul de cxpuncrc rncntiona! mai sus s-a constatar 0 crestcrc de pana la 1.4 ori a
31 5

grupclor totatc de dcfcctc si de anomalii ale sistcrnului cardio-vascular. Totusi,

excmplclc mcntionatc sunt conrradictori i. fapt dctcrmi nat de imperfcctiunca
posi bilit~t ii de aprccicrc a gradului dc cxpuncrc ~i lipsa unci mcrodologii unitarc
de masurarc a intensit~tii iradicrii clccrromagncricc, Organizatia londia l~ a
S~n~t~t ii a stabilit ca priorirara pcntru urmatorii 5 ani ccrcctarca aqiunii CEM
dc frccvcnt~ joasa,
Rczulrarclc contradictorii obtinure ~i lipsa unci clarificari cxactc a
problcmci actiunii iradierii clcctromagncticc care aparc in cazul utilizarii TVD
asupra organismului ~i . in primul rand. asupra fcmcii ins~ rci natc. au condus la
adoptarca, in 1996. 3 unui set de rcguli ~ i Donne sanitate in Rusia care interzic
lucru l fcmcilor in apropicrea monitoarclor calculatoarclor chiar din momentul
insul.1rii sarcinii ~i in pcrioada lactatici,
Comparativ reccnt cfcctut de scnsibilitate a monirorului calculatorul ui fa!~
de campul magnetic extern, care poatc Ii de fapr C3Uza trcmurului imaginii, 3
inccput ~ fic studiat CII atcntic, Oboscala. scaderca concentrarii ~i a atcntici, a
capacit~l ii de munca, care apar la lucrul CII calculatorul personal sunt de obicei
explicate prin calitatca nesatisfacatoare a imaginii, Instabilitatca imagin ii
afectcaza ncgativ in primul rand sistcmul vizual, proccsclc de acomodarc,
Trcmurul ce poatc fi subiccti v scsizat estc produs de lin CE~1 slab de 50 l iz la
un nivcl de ordinul a 0.5.
Sa onrcgistrat 0 influcn!.1 ncgati\'.1 importanta a trcmurul ui imaginii asuprn
rczultatului rcalizarii c~ltt m i inforrnatici. Miscarca obicctclor pc ccran
intlucnjcaza rapiditatea scanarii vizualc a fcrest relor bazei ckctronicc de date
amplasate la 0 anumita di slan l~, asupra cxactitatii ~i rapidit~lii manipularii
mausului.

In ulti mul timp au ap~nll mul tc profcsii in cazul carora sc analizcaza

problema actiunii lndclungatc a CEM. care ar pro\'oca dczvoltarca lcuccmici ~i a
alter boli oncologicc. Ex isl ~ rczultatc ale ccrcctarii imbolnavirii populatici
adultc care locuicstc in zona de amplasarc a UOOf man radio ~i tclctransmitatori.
S-a dctcnninat statistic 0 cresterc a riscul ui de lc uccmie in modul populatici care
locuiestc 1:1 0 r:lla de 2 km de la locul de amplasarc a transmiurorul ui.
Rczultatcle acesror ccrcctari au stabilit dcpcndentn dinrre riscul acestei boli ~i
distanra dintre locul de trai 1i sursa dc CEM.
Sunt cxtrem dc contradictorii datele dcsprc cfcctul CEM a aparatclor
clcctrocasnicc asupra boli lor oncologicc, Sa stnbilit statistic un rise d ar de
patologii oncologice on cazul cxpuncrii la acti unca CEM a focnul ui (lcuccmii),
tclcvizoarelor alb-ncgru (leucemii), clectromasaj ului (leucemia nclomfoidala
acuts),
'11

a fOSI stabilil onsa rollli direcl al CHI ca f.,clor mlllaccn

sau iniliator
al

ea ne~ogenclel .

In legatur.i cu fapllli ca in ultimul timp lclefoanclc mobilc dcvin din cc in cc

rnai r:lSpandile. problema cx.lminarii mccanisrnului actinnii CE f de energie
ina lla. ce inlra in categoria celor de diapalon de microu nd~ . devine 101 mai
aCUla. Dc excmplu. in .loul 2000. on Rusia nurn.iml pcrsoanelor can: foloseau
tclcfoanc mobile ern dc I milion. Conform pronoslicllrilor dc alunci. on 2010
IIrmau s~ fic in Rusia dcja 3 milio., nc dc abona,i. Dar sc ltic. c~ on 2004 dcja all
rosl bJ de milimlne!
316

Encrgia cuantica a iradialid clcctromagncncc din diapazonul microundclor

cstc suficicnta pcntru a provoca fluctuatia particulclor incarcarc: ioni, mieclii
coloidalc. molecule bipolarc (Prcsman A, S, 1968). ceca co conduce la
crcsrcrca cncrgiei cincricc si incalzirca molcculclor polarc ale ~csutu l ui .
Zona de iradicrc on timpul functionarii tclcfonu lui mobil estc crcicrul ~i
reecptorii analizatorilor vcstibulari ~i vizuali, Calculul cncrgici CEM absorbirc
in crcicrul omului arat~ e~ in cazul folosi rii radiotckfonului eu 0 putcrc de 0.6
W cu 0 freeven!~ de lueru de 900 Mllz, cncrgia ..spccifica" a campului in crcicr
cstc de la 120 la 230 mW/em2 (nonna on Rusia pcntru utilizatorii de tclefonie
mobita estc de 100 mW/em2).
Actiunca indclungata la nivclclc maxime admisibilc de iradiere conduce la
intensificarea undclor de: diapazon alfa ale aC Ii\' iU ~ii bioclcctricc a creicrului in
timpul ~i dupa dcconcctarca CEM. Din cclc sase standardc de tclefonic mobila
utilizate in Rusia, au fost stabilite modi ficari clare ale aeti\' it~!ii bioclectricc a
ercierului in emil ccrcctarilor a.supra telefoanelor din cadrul standardului NMT
- 450 Mllz ~i GSM - 900 W Iz.
Unui rise dcoscbit sc supun oamcnii care vorbcsc la radiotclcfon on
autornobil. Da e~ antena aparatului se afU in intcriorul masinii, corpul accstuia
dcviqc rezonant ~i intcnsiflca de carcva ori gradul de absorbtic al iradierii.
In leg~tur~ eu uncle informatii rcfcritoare la dczvoltarea tumorilor la nivclul
ereierului la utilizatorii de tclefonie mobila in ultimul limp sc atragc 0 atentie
dcoscbita cfcctclor negative ale CEM. Actiunca locala a CEM de intcnsitate 10
MllzI O Gllz conduce la incalzirea i nten~ a structurilor creicrului, ceca cc
poatc conduce la dczvottarca caneemlui. M ~rimea iradie rii electromagneticc a
telcfonici mobile cstc comparabila eu cca care apare in cazul fo losirii radarului,
3 statiilor de radiolocatic, a aparatclor de ine~lzirc cu micronnde.
Conform standardelor adoptatc on SUA, nivelul absorbit prin actiunca
asupra tcsutului pcrsoanci nu trebuie s~ d epl~ase~ 0.85 Wlkg.
Sunt cunoscutc lucrarile dcspre intlucnta CEM de diapazon de undc radio
asup ra organclor de val si dczvoltarca cataractei. Actiunca lennicr. a undelor
radio ~i microundelor conduce la incalzircn cristalului pan;l la 0 temperatura cc
dc p~e~lc nonna fi ziologica, Dczvoliarea cataractci esre una dintre afectiunilc
caractcristicc CEM de diapazon I, 5- 10 Gl lz,
ExiSla informatii cu pri vire 13 un grad ridicat de rise de incalcare a
functiilor tractul ui intestinal (de 2,5 ori) ~i ale [ieatuhii (de 2,3 ori), prccum ~i
patologii ale sisrcrnului endocrin in rand ul oamcnilor care locuiesc in zona
liniilor de curent electric.

Centro! de lii: hnoIO'gii bici nformanonalc. Comp;tniJ NE01EK

317

CORP L Ul\1AN

~I

ANATOM IA l\1 ULTIDI MENSIONALA

Col. (r) prof. unlv, dr. Cons tantin TF.OIlORF.SCU

Daeii medicina nu-si va adjudcca

astralul, ctcri cul nu va supravielui
URANIA [ I]
11 , ltq'c:nt.I,~ on all 0/ us 10 create. ~1 ' using specific instrument.s , a 11(.'", science /0 beol
mimi and btJt~. ~f we will be able /0 enlarge the sphere of l"f!(,lJgnbng the human potential.
TJmJu;.:h Ilu.' new 11SicJn. di,\'CIJIY:I'('d Jcic.nt!{ica/(r. em the m e 11011I11.' of human beings, 11 '(' can
go ahead on the way to recognize ' IIII' true spiritual and evulutionary inheritance.

Ct"'.'iit/~ra{ii generate

In functic de anurnite critcrii de rclcrinta, rnedicina poatc Ii: urnana,

vetcrinara, biolugica, generals, de urgenlii. a rnuncii, prevcntiva. de laborato r,
legalii. eslelieli. de rccupcrare, adllpllllA (Iraditionalii ~i modemii). nucleanl ,
on ornodeculara. naruri sta, alternariva, blanda, ayorvcdica, Iradilionlllii chineza,
horncopatica, spagirica. i\ uparut un nou lip de mcdicina cca vibrajionala care
lucrcaza ell anornatiile cncrgcticc ale corpurilor in univcrs care nu sc rcduc doar
la corpul omcncsc ~ i chiar in particular la corpul bolnav, Accasta cstc suma
nuuror disciplinclor, tchnicilor, mctodclor, practicilor care foloscsc ca clement
de baza .cncrgia": Biocncrgia, cncrgia calories, cncrgia clcmcntclor primordialc
(apa, aero foe. pamanl) ~i a tuturor formclor de mani fcstarc a lor (vegetal,
mineral , etc. Dupa Richard Gordon cxisu doua tipuri de bolnavi: cci rcfractari la
nou ~i eei care ri ses, Dar cxista ~i doua catcgorii de medici: cci traditionisti ~i eei
care inccrca [2).
Cci dintai vorbcsc de "Ierapia vi brationala' pc cand cci din urma vorbcsc
de medieina vibrationala punand intre parnntczc; sala de operatic. tcrapiilc
invazivc, de accca en se mai numcstc in lumea mcdicala .. medicina blonda",

In practica vi bralionlllA rczunatul analizclor, in di c.~ 0 stare de bOlliA.

afcctarea unui organ dar nu ~i cauza, Detccumd pcrturbatii tc cncrgctice, mcdicul
care apc l ca 7.o1~ la vibratia clcmcniclor tcrapcuticc va ~t i unde s-a pctrecut
dezechilibrul si ce arc de lloeul. 1\u mai este niei un secret eli eel din urrna sc
imbo lnaveste curpul tizic. Mai inlai sc irnbolnavcsre unu l SlIU altul din corpurile
energcticc (ecl astral, eel Cleric...). Vibrati pare sA aibii originca in domcniul
sunetclor, dar acum stim eii 101 cncrgia vibratoare cste verba ~i in cawI lurninii,
al undelor radio. al tcleviziuni, al razclor x", al razclor (radiatiilor) eosmice.

318

Microundclc, uhrasunctclc ~i astfel de unde nu sunt decal forme de

manifcstarc a unci cncrgii oscilatorii, in limp cc biocncrg ia cstc ansamblul
complex al vibra!iilor produsc de corpul omenese.
Conceptul de mcdicina vibrationala inglobcaza in prezent tchnici,
practici , mcdicalc, terapii, mctodc de rclaxarc ~i alte cA i de vindccarc decal eele
de mcdicina adopnte: crividografic, fi torcrapic, homcopatic, sacrotcrapic,
acupunctura, el ix ire tloralc, mcdicina chakrasurebc, yoga ere, Doctorul Richard
Gorbar II inceput a sc apropia dc curpul omenese prin intermcdiul vibratiilor
(cosmice, astrclc, biologicc) si sa le dcfineasca din punct de vedere lizie si
meeanie. Ori pusc in cxccutic, cle pot Ii produse pruvocate ~i cu ajutorul
aparatclcr. insrrumcntclor ce lin de tchnologia moderns. Un bioterapcut pereepe
in funct ie de vibratia pc care 0 prirncste de la un corp bolnav 0 anumiu
inforrnatic, in schimb un aparat anume construit poatc eiti inliJrmalia oleritA de
aura. chakrcsuri, tara erori . Dczorarca cantitatii ~i stabilirea ealitali i energiei
trimisc ori a naturii ci, estc 0 chcstiunc de rutina protcjatc de croarc, Varsatorul,
marele tcrapcut, Edgard Ccycc profetul adormit, a dcschis dru mul mcdicinci
vibrationalc ehiar daca nu a dcnurnit-o a'1<1. Aparatclc care vindcca prin
modalilali ncconvcntionalc doar la nivcl energetic eehilibnind sistcrnclc vitalc
prin vibratii, cxista ~i pOL Ii folositc eu sucecs.
Planurilc subtile ale materiel ~i benzile de frecveme

Pomind de la difcrcntcle cscnualc intre medicina ncwtoricna ~i cea

cistciniana, rcfcri tor la corpul uman abordarca ea cci mcwtonicni, mecanicisti,
vad corpul uman ca pc 0 increng. lur. de sistcme chimice complicate care
alimenteaza 0 srruetura musculoasa ~i osoasa. Estc privit Ci1 0 structurf mccanica
complcxa p,iu. la nivel dc struciura eclular. Accasia tcoric cstc privita la nivcl
atomic. in ~' la nivcl subatomic lucrurilc nu mai stall asa, natura fizic.'\ a matcrici
nu mai ponte Ii pcrccputa astfcl, aiura "solid. a materiel fizicc nu CSIC decat 0

iluzic a simturilor, In siudii lc noi materia sc dcseric ca li iud 0 substaul. compusa

din panicolc care rcprczinu clc inscle punete de lumina condcnsata. Se admire
duali tatea undiliparl ieolAII materiel, cc sugerellzA eAexislAnoi ealitAli, nc luate in
scama, ale structurii urnane lizicc ee pot delini un nou model al eorpului tizic.
Sistcmul tizic cstc un sistcm deschis, allat in eeh ilibru dinamie eu
sistcmclc cnerget ice supcrioare (3 ). Teate acestc sisteme sunt suprapuse unul
alluill in elldrul acclui a~i spllliu. Sislemele energeliee superioare de ellre am
amint il, sunt alealuile dinlr-o malerie eu earaeterislici de freevenle diferite de
eele ale eorpului lizie. Conform pri neipiului lizieii energiile ee apartin unui
speelru diferil de freeven!a (eazul nostm eu speetrul maleriei lizice ~i eel al
maleriei eleriee) pot eocxista in c.1dml ae el ui a~ i spaliu Him ea inlre ele sa avem
inlerae!iuni dislruetive. Pemlanent suntem bombarda!i eu emisiuni Tv. radio ee
tree pri n eascle ~i corpurile noastre. Aeeasta baie eleetromagnetiea in care lraim.
erea!ie a omului este 0 energie pc care majoritatea nu 0 pereepem eu sim!urile
noaslre ee sunt limitale. dar care eoexista eu eorpul lizie. Din eaUla freeven!c1or
31I)

in mod natural diferite materii: fizica ~ i ctcrica pol coexists in acclasi spntiu farii
intcrfcrcntc.
Corpurilc cc func lioncaza la Irccventc cnergcticc supcrioarc sunt
intcrconcctate ~ i sc alla intr-un echilibru dinamic eu corpul fi zic,

Interfererqa corp fizic - corp eteric

Corpul cleric aratii aproapc simi lar ell eel Iizic peste care sc suprapunc.
Pc harta cncrgctico-ctcrica sc pctrecc un Ilux permanent de in lormati i care
ghideaza cresrerea strueturii tizice a eurpului tizic, Estc verba de inlormatiile in
legalura cu modul in care l1\lul atlat in crestcre se va dczvol ta in uter, ~i dcspre
dale structurale de crestcrc ~i rc taccre a organismului adult, eimd acesta cste
supusc val"m"rii sau bolii. Daca se pruduc tulbura ri la nivclul corpului cleric,
boala lizic" va urn", curand, Corpul cleric cste format din materic ctcrica sau
subtila Hl, invizibila cu ochiul liber dar vizibi la cu sistcrnc si cchi pamcruc
cxistcntc care panii acurn cra u secrete, dar acum uncle sunl la vcdcrc, Corpul
cleric nu cstc cornplct scparat de eel fi zic ci cxista undc de schirnb energetic
spcci ficc cc permit energiei informationalc de a trccc de la unul la ahul. Despre
accstc canalc s-a scris mull in litcratura crotcrica oricntala. Un sistcrn studiat
cstc sistemul de meridiane de acupunctura. Prin mcridiancle amintitc irccc 0
energie nutritiva invizibilii cunoscuta sub numelc de ..Q" (dupa stravcchilc tcorii
chinczcsri), Aeeaslii energie inlra in corp prin punciclc de acupunctura ~i se
scurgc spre structurilc organicc ecle mai profundc aprindu-lc hrana vitala,
energetics . Accstc mcridianc numite ~ i ntu1burari de curcru" [5J, cc apar in
[csuturi ~i sum lanmri de cristale lich idc din corp structurate dealungul carora
curge energia vitala Qi insctate de bilominorcsccnta, c fcctul leser biologic lumina Iiind 1II1 cfcct seeundar sintomatie al transfcrului de energic.

In documcntclc orientale accste ..tuburi de curcnt" cc lonncil7A rauri",

sau .. lire de cncrgic", dcnumitc ,j ing" (trascc in schimbarc), in lumca apuscana
Ie inlalni m sub denumire de ..meridiane" (dupa George Saulie Siman de Morant
in anul 1920) ~i sunt2 percchi a catc 12 meridiane principalc sau ordinare (24)
care sunt dcsfasunnc pc trasce supcrficiale (tcndino-musculaare la supra lata
pieli) ~ i pe trasee prolunde (in [esuturi ~i organc , si tuate sub traicctoriilc
supcrticialc. Cclc 2 vase si ccle 24 de meridiane (2x 12) simctricc sunt insotitc de
o rnultime de aile meridiane secundarc de Icg" lura (Iradilia tibctcana pomcncstc
de circa 70.000 de mcridianc. Exista in corp 6 mcridianc principale .ciudatc"
sau eXlraordinare, la suprafele ~u Irasec nc.1~lep la te la care se adaugii vasul
guvemal ~i vasul eoneeptie. In lolaI avem 6+2=8 meridiane prinei pale
eXlraordinare ~ i 2x 12 meridiane principale ordinare.
Sislemul de meridiane nu esle doar un sistem fl zie de luburi prin care sc
Iransportii homloni ~i nu spre nueleele eelulare ~i eI reprezinla ~ i un gen de
sislem e1eetrolilie Iluid care conduce anumite lipuri de energii subtile Qi dinspre
mediul exterior catre slrueturile organiee mai profunde.

320

Studiilc fotografi lor Kirlion au conllrmat

caractcrisrici clcctrozraficc disiincrc.

e~

punctclc de acupunctura au

Chakrel # Nadisurll

Meridiancle cnergcticc sc proicctcaza pc de u parte in eurpul tizic drcpt

ghiduri de unde din eristale liehide - in liehidul introdus. pe de all~ parte sc
proicctcaza drepl linii de camp cu frccventclc annunieclur superiuare in
eorpuri le superioare ..ale anatornici subtile, la nivelurile corcspunzatoarc", A ~
cum prezi nu dornnul profesor Michael Meller in lucrarca sa ..Energetic. a raului
.. Acolo unde forrncaza noduri de camp" sau se intcrscctcaza de saptc ori, apare
un punet de prcsopunctura la acupuncture: intcrscctia - I ~ meridiane (doua linii
de camp suprapusc prin eele 7 straturi ale fi intci umane) dctcrmina un ccntru
energetic minor numit chakra sccundara, iar intcrscctia - 21 de rncridianc (3x7)
determine un ccruru energetic major num it chakra principals.
.. Oriee gcn de materic, alat fiziea cal ~ i subtila, arc frccvcnta. Materia
de diferite frccvcntc poatc cocxista in acclasi spatiu, la fel ca ~i cncrgiilc
de difcritc frecvcntc (de cxcmplu, radio ~ i TV), rama sc distrugc una pc
ccalalta.
.. Corpurile cleric si tizic, care lin de trccvcntc di fcritc, se suprapun si
coexislii in cadrul accluiasi spatiu.
.. Si stcmul de meridiane de acupunctura e uc 0 retea discrct organizata
de canalc microscopicc care se conCCIC3i"3 ell corpul cleric. lormand asanumita interlal. Iizico-ctcrica.
).. Sistcmul de mcridianc pcrrnitc treccrea catrc nervi. vascle de sangc si
organcle interne a unei energii subtile cu rol benelie care provinc din
mcdiul inconjurator. J\ ccasUi cncrgic sc numcstc ch'i.
.. Pcrturbarilc de nnlura cncrgctica din eurpul cleric ~i din sistemul de
meridiane al acupuncturi i prcceda manifcstarilc Iizice/cclularc ale
dilcritclor boli ,
.. Chakrclc sunt ccntri de energie eu functic speeifi ca din eorpurile
subtile, Ficcarc cstc asocial. eu un ccntru nerves ~ i glandular de
imponanta maxim. Chakrclc aelion",,,. ca nistc transformatoarc, care
adaptcaza cncrgii lc subtile si Ie transforma in activitatca hormonala,
ncrvoasa ~i cclulara a corpului fi zic.
.. Chakrclc majorc, in special sahasrara (chakra coroanci), ajna (chakra
situata putin mai sus de punctul dirurc spranccne) ~ i vishuddha (chakra
situata aproxirnativ sub omusor) sunt ~i organc subtile de pcrccptic ~i sunt
asociatc eu capacitatilc parapsihicc de intuitic supcrioara, clarvcdcrc ~i
clarauz.
.. Chakrcle sunt conccratc inlre clc ~i cu difcritclc aspccic ale corpului
Iizic prin n i ~!e lire de energie cunoscuic iub numcle de nadis-uri , formand
impreunii reicaua de chakrc-nadis-uri.
321

.. Corpul astral cstc un all corp subti l, la fel ca }i eorpul cleric, alcaruit
dintr-o maicric de 0 frccvcnu supcrioara in comparatic cu cea a materiei
etcricc. De aserncnca, el se suprapune cadrului tizico-cicric. Corpul astral
estc implicat, din punct de vcderc energet ic, in cxpcrimcntarca.
exprimarca si rcprimarca cmotiilor.
.. Di stlmcti ile din eorpul astral cauzatc de dezcchilibrcle emotionale pUI
afccta curgerea encrgiei prin chakrc, putand in ullima instanla determina
dczcchi librul glandular ~i boala lizica.
.. Constiinta poatc Ireee in eorpul astral si sc poatc scpara de vehieulcle
fi zic }i cleric. Cand accst lucru sc pctrccc in mod natural (la dorinta),
considcram eft a avut loe 0 proicctarc in astral sau 0 cxpcricnta
cxtracorporala (EE). Cand accasta separate a constiintci arc loe intr-un
mod traumatic (ncdorit),
.. cum ar Ii cazul boli i sau al accidcntului, spunem ea am a\111 de-a lace
eu 0 Expcricnta din Pragul MOI1ii (EPM).
.. Potrivit ccuatici lui Einstein, exiSla 0 energie a carci vileza dcpascstc
vitcza luminii }i care a fost numita dc dr. William Tiller cnergia
clcctrornagnctica (EM). Encrgia clcctromagnctica cstc analoga cu cncrgia
ctcrica ~ i . posibil, e ll cncrgia sau subsrania astra l:\ . Encrgia
clcctromagnctica p rezi nt~ prop riet~l ile unicc ale entropiei negative ~i 0
nalUrl' magnctica ~i nu estc usor de mAsurat ell dctcctori i conventionali de
~1 mp

electromagne tic.

.. Expcrimcntcle eu vindccatori a ra l~ e~ accstia poscda campuri

encrgetice care au caractcristici ascrnanatoarc ell celc ale encrgiilor
elcctrornagncticc. adica sunt magnetice si cntropicc prin nalura.
.. Exisla vchiculc suplimcntare de frecvenla supcrioara, curpurile menial
si cauzal, care ~i cle distri buie encrgie eorpului fizic,
.. Reincarnarea prezinla un model prin care constiinta cste in mud
repctat prcicctata in vehicule fizice cu scopul dc a cil~l iga expcricnta.
cunoasterc ~i rna turi tatc spirituala.
.. Expcricntclc ~i cunoastcrca doband itc de-a lungul victi lor pamanle~li
sunt dcpozitatc Ia nivelul corpului cauzal, uncori nurnit Sinclc Superiur.
.. Rcincarnarca cstc unul dintre putinclc modele care cxplica de ee
bolilc, la fel ca ~i handicapurilc de nalura fi zica, cmotionala si socioeconomics pol Ii vazutc ca nistc cxpcrien tc de invatarc ~i ca nistc sanse
pcntru cvolutia suflctului.
.. Privita de la nivel subtil-cncrgcric, constiinta cstc 0 lorma de energie
care cvolucaza in mnd eontiuuu catrc niveluri superioarc dc cornplcxitatc
~i de intclcgcrc.
Chakra provine din limba sanscrita ~i arc scmnificatia unci ..invaneti" cc
SC proiecrcaza la suprafa!a eorpului cleric, earn I" IU lIUll de picIe, de grosimea
unui degel. Ele POl Ii pereepUle ea n i ~te palnii care sc in\'art rapid prin care sc
lea g~ "eorpurile empiriee" ~i prez il\~~ lum inozi ~~! i . Prin kaere eurge Qi-ul sau
322

Prana, flux energetic foanc importanl pcnrru corpul cleric. Cand dczvoltarca lor
estc dcficitara, ele au 0 reactic sla b~, partidcle erericc sunI in armonic deei se
limiteaw rransmiterca energici prin deschiderea si legi.lurile ckaerelor in
situatiile corpurilor subtile.
Cand acestca funq ionellw (individu l este eehilibrat) c1e srraluccsc si emil
o lumina scrnanatoarc astrclor, Dimensiunea lor ditcra de la om la om si puate Ii
de lalimea unui dcgct la un lat de pal ma (3-20 em). Accstea sc mai numese parli
de eomunieare subtile eu difcritc eorpuri .
Struetura khaerelor se gascstc la nivclul tuturor [csuturilor ......... Ia nivel
eelular. Ele sc imparl in ehakre sccundarc, pri ncipalc, supcrioa rc si tcrticrc (6).
Cele sccundarc .. ..sc proicctcaza pc eorpiul fizic astfcl:
- catc una in spatclc Iiccarui ochi:
- catc una in rala fi ccarui ochi:
- d ie una in rata fi ccarci ureehi:
catc una dcasupra ficcarci claviculc;
- catc una pc ficcarc
- una dcasupra sinusului
una in zona ficatului
una in rcgiunca stomacutui
- doua legate de complcxul splina-pancreas
catc una in Icg1ilurlt Ctl ficcarc gonada
catc una in ficcarc palmlt
care una inapoia gcnunchi lor
d ie una in Ii'll' tiecarui pieiur
Cele tcrtiare sunl la articulatiilc nlliinilor si pieioarelur (glcznc), cc
const ituie proiect ii ale chakrelor din palme si lAlpi.
Celc principalc sunt in numar de 7 proiecuqi de-a lungul culuanci
vertebrate in zona perineului (In coccis) zona sacrala, complcxului solar, n
inimii, a gatului, a Iruntii si a crcstctului eapului. Ccntii sunl spccializati si
coordoncaza functiilc uncia din glandele endocrine ale eorpului Iizic si a plexului
nerves apaninand sistcmului nerves autonorn (vcgctativ=simpatic+parnsimpatic).
Cele supcrioare sum deasupra coloanci din crcstct si sunt in numar de trci ,
Prima cstc purpuric, adcra emile lumina (consticntului divin), iar ult ima negru
sacru (vidul primordial).
Chakrele principalc sum in nurnar de 7:
Mulathara sau chakra bazala (eentml bord) rcprczcntate ca 0 floare de
lotus eu patru pctalc de culoarc IOsUinteos. Zcuaica Gancsha rnanifcstate irurun clclant ell 7 trompe si mbol izca7~~ mincralclc ncccsarc victii, Dcasupra
clcfantului sc prc z i nt~ un triunghi rosu eu varful in jos, rcprczentarc pcntru
aspcctul feminiu al crcaiici.

323

in triunghi cxisia un falus cu un sarpc Incolacit in juru l s.~u. Acosta

rc prezint ~ energia ncman ifcstata .K udalin i" (ee l in lll~nral ) deasupra falusului
cste 0 lunii simbclizand Sursa Divinii.
Swadisthana sau ehakra sucrala (ccntrul lombar).

In sanscrita es te loeuinlii proprie pro;''Ctalii la j umatatca distantci dintre

ombilic si pubis. Simbolu l asocial cste un lotus cu 6 pctalc, de culoarc

portocalie. In mij loeul petalelor estc 0 semilunii ~i un crocodi l, animal sacru,

scmiluna rcprczcntand rcccptivitatea tcminina, Estc asociata ell clcmcntul apa
dcoarccc gcstioncaza Ilux ul Jluidclor in corp. Frccvcn]a radiatici sale cstc mai
inaha decal cca a prirnci ehakrc liind prima armonica a accstcia. Swadisthana
dispunc de 0 legiilurii dirccu cu Vishuddha (ccntrul gatului).
Mnipura (Nabhi) S.1 U chakra plexului solar (ccntrul abdominal) inseamnii
plin de giuvaicruri cstc focarul eiildurii corporalc, na bhi inscmndnd burie in
hindusa. Proicctia chakrci cste localizata in cca de-a 12 vertebra toracica ~i
prima vertebra lombara. Estc rcprczcntata ca un IOIUS cu 10 pctalc galben
un Iriunghi asczat cu varful in jos cu calc 0 prehmgire in
stralucitor. Ccntrul
forma de "T" pc lieeare latura, Bwerbeeul cste anirnalul sacru simbohrl lidcrului
de gmp (turma).

Anahctc sau chakra inimii inscamna Cc1TC nu sun:i. In ccntrul inirn ii se

manifcsta pcrccptia sunetului. Anahcia csic proicctat intrc vcrtcbrclc a 4-a ~i a 5a a toracclui simbolul asociat li ind un lotus verde eu 12 pctalc. Animalul asociat
cstc 0 alilopA, iar calitatea afcrcnta chakrci cste armonia confnmtarii . Ccntrul
energetic anchata ii rcvinc functia de manifestarc a iubirii: dragosrc (eros) alec tiune dcpcndenta, pasiune (Iilos) - dragostc pasionala. iubi rc (agape) iubi rc ncconditionata. iubirc pusii.
Vishudtha sau chakra galului lnscmna .puri ficare" cstc un lotus cu 16
pctale de culoare auric uncori cu aspect de fum albastru-violet. Animalul sacru
asociat chakrei gatului esrc un elcfan t alb simbolul intelcpciunii. Vishudtha cstc
locul unde poate Ii gustat Nectarul Div in, clixirul ncrnuririi, (doctri na hindusii).
Accst nectar cstc 0 sccrctic dulce scrn itransparcnta, produsii de gland" .Jalana
chakra" aflatu in spatclc bcrcgatci, La nivcl lizie Vishudtha guvcmcaza sistcrnul
ncrvos, fa ri ngclc cu corzilc vocalc ~i urcchile dar cstc legata direct si de
organclc gcnitale ale Icmci i,
Estc rcsponsabila pcnlru transforrnarca formclor gand in campuri
purtatoarc de energie ~i informatic, pri n rostirca cuvintclor
Apua sail chakra fron tala
Dcnum irca inscamna "pomncii" liind eentml energetic c.1le prime ~le
eomenzile de la Sincle Superior ~i Ie eorelcaza etl subco n~ l ienlU l ~i
subco n~li entll l individului. 0 reprezinta Ctl dOlla pClale proieetate in centnll
fmnlii dc.asupm spninccnclor. Pctalclc i mbo l i zca 7.~ HlIlc!ionarca dist incL'i a
eclor donA cmislcrc ccrcbrnlc: stanga logico-ralionallt ~i drcapta imaginalivtigllralivA. Glanda cndocrinAasoeialAehakrei fron lale eSle hipoli", .
Snhasrara s.an achakra . crc~lctul C41pului

324

.D cschidcrca csic proicctata in dreptul trontcnclci aproximativ la 10 - 15

em deasupra crestctului eapului. Este reprczentat de un lotus cu 1000 de pctale
deoarecc uncori sc numcste "Coroana". Coroana coordoneaza to\i cei la1li centri
cnergctici este ,,~fu l" chakrclor.Este scdiul puterii spiritualc, Estc ccntrul undc
sc conlopese puterca celesla a spiritului cu putcrea tehnica a panllinlului in
procesul de trczirc a cnergici primordiale Kundalini, mani tcstarca Duhului Sl1inl
in liinla umaria.

BIBLIOGRAFI E
[I ] Medicina vibrationala, Richard Gerber, Editura ELlT, 2005
[2] Ibidem pg.8,9
[3] lbidcm pg. 128
[4] lbidcm pg.130
[5] Encrgctica viului - Prof.univ.dr. Michael Szcllncr, Editura ANATECOR,
Arad.2007
[5] Ibidem pg. 87,88

INDEX AUTORI

ANTO, ESCU, Ovidiu 7

ANTONESCU, Paun 7
ARGHIRESCU, Marins 19,25
BACOS, Renata 176
BIVOL. Tamara

1 2~

BOI DARCIUC, Ala 32, 37

BONDARCIUC. Vlad 37
BOR ESCIII EVICI, Bogdan ~ I
BREZEANlJ.Luere!ia Eugenia ~8
BUJOR EANU. lulian 52
COFi\ RU. lonela Simona 61
DOGARU.Ghcorghe 67, 73
D MITRESCU, Michel 79
FLOREA, George 86
GIIEORGIIIU. Anna S. 99
HASSAN, Assem 103
10NESCU, Tiberi u Claudiu l l-l, l IS
JITARIU, Liliana 12-1
JALO, Victor 290. 299, 311
I.UI'U, Adrian Ge lu 131
MAJURU. Adrian 139
MAM ULAS, loan \-13

MARGINEA~,

Ana Maria 52

MARGINEA:\, Liana 52

MURARU - MANDREA, Mihacla 15-1

MUSAT. Alcxandru 160

327

NACIOIU. Nieolae 281

NEAC$U, Constantin 28~
ICUUTA. Ana Beatrice 163
NITU, Ion Catalin 169
OPRI$, Florina Ii6
PAP, Alexandru \63
PAVLENKO, Anatoly 185
POPA, Anea 169
RAVARIU, Vlad 3i
RUDAN, Vasi le 190
RUSANOV, Alexandre

1 9~

SERJAl\TU. Octavian 86
SFRANGEU, Carmen 52
SITEANU, Eugcn 219
STAN, Lucian 201
STANCllJLESClJ, Traian D. 22~, 23~
STRAINU. Emil 240
SZELLNER, Michael 252
TEODOR. Vasile 262
TEODORESCU, Constantin 160, 281,3 18
TOpiRLAN, Elena Geanina 52
lJl\GUREANU, Grigore 6i , i3
VELCEA, Marian i9
VERTAN, lIoria 139.28 \

328