DOMNULE PRESEDINTE,

Subscrisa SC TRANSCONSTRUCT CO SNAGOV SRL, cu sediul in

Otopeni, str. Traian nr.20, jud. Ilfov, inregistrata in Registrul comertului sub nr.
J40/27659/1994, cod fiscal R6719065, cod bancar 251100921903317 deschis la
BRD-SMB, reprezentata de Administrator Ion PANTILIE, chemam in judecata
DIRECTIA GENERALA A FINANTELOR PUBLICE A JUDETULUI ILFOV,
cu sediul in Bucuresti, str. Lucretiu Patrascanu nr.10, sector 3, pentru ca prin
hotararea ce veti pronunta sa dispuneti:
- anularea deciziei nr.9 din 27.02.2002 luata de DGFP Ilfov
- admiterea contestatiei noastre si, pe cale de consecinta,
- anularea partiala a procesului verbal nr.785 din 29.10.2001 incheiat
de DGFP Ilfov,
pentru urmatoarele
MOTIVE
In fapt, in urma controlului financiar fiscal efectuat de inspectori de
specialitate din cadrul DGFP Ilfov s-a incheiat procesul verbal inregistrat la
organul de control cu nr.785 din 29.10.2001.
Prin acest proces verbal s-au stabilit in sarcina societatii noastre datorii fata
de bugetul de stat dupa cum urmeaza:
- majorari de intarziere aferente impozitului pe venit 154.141.212 lei
- diferenta TVA de plata
- 1.978.532.010 lei
- majorari de intarziere aferente TVA
- 1.550.401.576 lei
- diferenta impozit pe profit
- 1.971.355.542 lei
- majorari de intarziere aferente impozitului pe profit- 1.001.735.254 lei,
in suma totala de 6.656.165.594 lei
Considerand aceste constatari si datorii puse in sacrina societatii noastre ca
nelegale si netemeinice, am formulat impotriva acestui proces verbal, in temeiul
OG nr.13/2001, in termenul legal, contestatia inregistrata la DGFP Ilfov cu nr.
77908.11.2001.
Acelasi organ, DGFP Ilfov a emis decizia nr.9/27.02.2002 prin care a
respins contestatia noastra.
Aceasta decizie a Directiei Generale a Finantelor Publice Ilfov este mai
inainte de orice nelegala si apoi si netemeinica, pentru urmatoarele argumente :

I.

Decizia nr.9/27.02.2002 prin care s-a solutionat contestatia

noastra a fost emisa de un organ necompetent, imprejurare care
atrage nulitatea acesteia.
Astfel, atat la data incheierii procesului verbal, cat si la data depunerii de catre noi
a contestatiei impotriva acestuia erau in vigoare prevederile art.5 din Ordonanta
de urgenta a Guvernului nr.13/2001, care stabilesc competenta de solutionare a
acestor contestatii astfel:
Contestatiile care au ca obiect sume al caror cuantum este de pana la 500
milioane lei se solutioneaza de organelle specializate din cadrul directiilor
generale ale finantelor publice si controlului financiar de stat judetene, respectiv a
municipiului Bucuresti
Contestatiile care au ca obiect sume al caror cuantum este de 500 milioane lei
sau mai mare se solutioneaza de organele specializate din cadrul Ministerului
Finantelor Publice.
Ori, dupa cum am si mentionat expres in cuprinsul acsteia, contestatia
noastra priveste stabilirea in sarcina societatii noastre a unei diferente de impozit
pe profit in cuantum de 1.971.355.542 lei si a majorarilor de intarziere aferente
acestui impozit, de 1.001.735.254 lei
Prin urmare, contestatia noastra avea ca obiect o suma in cuantumde
aproape 3 miliarde lei, deci cu mult peste limita de 500 milioane.
Acest fapt atragea competenta de solutionare a contestatiei in favoarea
Ministerului Finantelor.
Incalcarea acestor norme imperative privitoare la competenta, prin
solutionarea contestatiei noastre nu de catre Ministerul Finantelor, ci de catre
Directia generala a finantelor publice Ilfov, duce la nulitatea deciziei.
In concluzie, pentru aceste argumente, va solicitam sa constatati nula
decizia nr.9/27.02.2002 emisa de DGFP Ilfov si sa obligati parata sa trimita
contestatia noastra, spre competenta solutionare, Ministerului Finantelor Publice.
II.

In ipoteza in care veti trece peste aceste sustineri ale noastre si veti
analiza cauza pe fondul ei, va rugam sa observati si netemeinicia
deciziei sus aratate si sa dispuneti anularea acesteia, admiterea
contestatiei si anularea partiala a procesului verbal de control
nr.785/29.10.2001 incheiat de DGFP Ilfov, inlaturand datoria retinuta
in sarcina societatii noastre in valoare totala de 2.972.090.796 lei,
reprezentand diferente de impozit pe profit in cuantum de
1.971.355.542 lei si majorari de intarziere aferente acestui impozit,
de 1.001.735.254 lei.

Controlul efectuat de inspectorii DGFP Ilfov, dupa cum rezulta si din cap.
II pct.3 din procesul verbal incheiat, privitor la impozitul pe profit a fost facut in
coformitate cu prevederile OG 70/1994 cu modificarile si completarile ulterioare
si OUG 217/1999.

Este evident astfel ca acestea sunt singurele acte normative avute in vedere
la incheierea procesului verbal.
Si, in lumina acestor prevederi legale, inspectorii de specialitate au apreciat
ca, pentru anul financiar 2000, am datora impozit pe profit in cuantum de
1.917.355.542 lei, la care au calculat si majorari de intarziere.
Consideram ca societatea noastra nu datoreaza impozit pe profitul
realizat in anul 2000.
Astfel, la incheierea procesului verbal de constatare, desi trebuia, nu s-au
avut in vedere insa, prevederile Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 297/2000
pentru completarea Legii nr.133/1999, care stipuleaza in art.. 21 2: cota parte din
profitul brut reinvestit de catre intreprinderile mici si mijlocii nu se
impoziteaza. Acesta este textul de lege care exonereaza societatea noastra de
plata impozitului pe profit pentru anul 2000.
Ba chiar se mentioneaza in cuprinsul procesului verbal ca societatea s-a
considerat in mod eronat exonerata de plata impozitului pe profit la 31.12.2000, in
baza OUG 297/2000, fara a se aduce nici un argument in sprijinul acestei idei.
Acest act normativ cu putere de lege, OUG 297/2000, a fost publicat in
Monitorul Oficial nr.707 din 30.12.2000.
Potrivit legii, anul financiar incepe la 1 ianuarie si se incheie la 31
decembrie. Astfel, fara a avea in vedere situatii execptionale care nu au legatura
cu situatia noastra, se poate afirma cu certitudine ca exercitiul financiar nu se
poate considera incheiat mai inainte de 31 decembrie. Aceasta este data care se ia
in considerare pentru intocmirea bilantului contabil si a contului de profit si
pierdere.
Asa a procedat si societatea noastra: a avut in vedere situatia contabila din
ultima zi a anului. Dar pe de alta parte, ca o consecinta logica, fireasca, a avut in
vedere si intreaga legislatie in vigoare la aceeasi data: 31 decembrie. Si aceasta nu
pentru atingerea unui scop anume precum obtinerea unuii avantaj financiar sau de
alta natura, ci pur si simplu pentru restectarea legii, in intelesul larg al acestei
notiuni. Mai concret, potrivit art.78 din Constitutia Romaniei, legea se publica
in Monitorul Oficial al Romaniei si intra in vigoare la data publicarii sau la data
prevazuta in textul ei. Iar intrarea in vigoare a unui act normative nu inseamna
altceva decat aplicarea deindata a prevederilor sale la situatiile, imprejurarile,
faptele pe care le reglementeaza.
Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 297/2000 a fost publicata in
Monitorul Oficial nr.707 din 30.12.2000. Si cum in cuprinsul ei nu se arata vreun
termen ulterior la care sa intre in vigoare, potrivit principiilor dreptului si
prevederilor constitutionale precizate mai sus, ea se aplica imediat. Deci, la 31
decembrie 2000, aceasta ordonanta de urgenta era in vigoare si isi producea
efecte.

Calculele contabile si incheierea bilantului contabil pentru anul financiar

2000, care nu pot fi facute mai inainte de incheierea exercitiului financiar, nu
puteau sa se incheie cu ignorarea unui act normativ in vigoare, mai prcis OUG
297/2000.
Aceasta ordonanta este de imediata aplicabilitate si ea se aplica pentru
intreg exercitiul financiar 2000. La fel nu se poate sustine cu vreun temei legal
faptul ca ea ar fi aplicabila numai pentru venituri realizate dupa 30 decembrie
2000 caci ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus. Cu alte cuvinte,
daca vointa legiuitorului ar fi fost ca legea sa se aplice numai in privinta
veniturilor realizate dupa 30.12, ar fi facut aceasta mentiune in cuprinsul actului.
Dar cum nu exista o astfel de prevedere, ramane pe deplin aplicabil vechiul
adagiu latin : unde legea nu distinge nici interpretul nu trebuie sa distinga, astfel
ca Ordonanta 297/2000 trebuie aplicata pentru intreg exercitiul financiar 2000.
La aceeasi concluzie ajungem si daca avem in vedere o alta regula de
interpretare a actelor normative si a aplicabilitatii acestora in timp : orice act
normativ trebuie interpretat in spiritul sau si in lumina vointei reale si a scopului
urmarit de legiutor la adoptarea lui.
Si fata de acest argument, este evident ca scopul de Guvernul Romaniei
prin publicarea unei astfel de Ordonante de urgenta in Monitorul Oficial al
Romaniei in ultimele zile ale anului, mai prcis la 30 decembrie, a fost acela de a
face aplicabile prevederile sale intregului an financiar 2000. Daca nu ar fi urmarit
acest scop, nu avea decat sa adopte ordonanta sau sa o publice in M. Of. pe 2
ianuarie 2001, spre exemplu.
Chiar mai departe mergand in sensul determinarii corecte a aplicarii in timp
a legii, mai aratam ca orice act normativ trebuie interpretat teleologic si
sistematic, trebuie raportat la intregul sistem legislativ juridic si la practica
legislativa a statului .
Si in acest sens este evidenta vointa statala de a adopta in ultimele zile ale
anului diverse acte normative, tocmai pentru a fi in vogoare la momentul
incheierii exercitiului financiar.
Astfel, spre exemplu, si in anul 1999 Guvernul Romaniei a adoptat
Ordonanta de urgenta nr.217 pentru modificarea si completarea OG 70/1994
privind impozitul pe profit, ordonanta ce a fost publicata in Monitorul Oficial si a
intrat in vigoare la 29 decembrie 1999.
In fine, faptul ca transele de impozit pe care le-a platit trimestrial societatea
noastra in cursul anului 2000 si in genere impozitul provizoriu pentru anul 2000 a
fost calculat numai in considerarea Legii 133/1999 nemodificata, nu pot duce in
nici un caz la concluzia ca si bilantul contabil pe anul financiar 2000 trebuia sa se
limiteze la acest act normativ, fara sa aibe in vedere ultimile sale modificari.
Transele platite trimestrial aveau oricum un caracter estimativ, raportate la
exercitiul financiar anterior si urmau a fi regularizate, cum este si normal, la
sfarsitul anului financiar. Ele nu au in nici un caz un caracter definitiv, final, ci
doar unul provizoriu.

In concluzie, acestea sunt sustinerile noastre cu privire la aplicabilitatea

legii, si prin urmare apreciem ca prevederile Ordonantei de Urgenta a Guvernului
nr.297/2000 sunt aplicabile intregului exercitiu financiar 2000, astfel ca in mod
correct le-am considerat aplicabile si la stabilirea impozitului pe care societatea
noastra l-ar datora pentru profitul realizat in cursul anului 2000.
Totodata mai aratam, pe fondul problemei , ca societatea noastra
indeplineste toate conditiile cerute de lege pentru a beneficia de prevederile
ordonantei.
Astfel, am indeplinit formalitatile cerute de art.9 alin.2 din Legea
nr.133/1999, fiind inregistrati ca intreprindere mica si mijlocie la Camera de
Comert si Industrie si luati in evidenta Directiei Generale a Finantelor Publice
Ilfov, dupa cum rezulta si din adeverinta nr.49723/4.07.2001.
Pe de alta parte, dupa cum s-a retinut si in procesul verbal pe care il
contestam, la 31.12.2000, societatea a realizat un profit brut de 8.293.875.123 lei
si a efectuat in cursul anului investitii in mijloace fixe si echipamente tehnologice
in suma de 13.616.006.980 lei. Deci investitiile realizate de noi depasesc cu mai
bine de 5 miliarde profitul obtinut.
In drept, Legea nr.29/1990, OUG 13/2001 aprobata cu modificari prin
Legea 506/2001, C.pr.civ, precum si toate actele normative amintite in cuprinsul
prezentei actiuni.
Probe: inscrisuri, interogatoriu, precum si orice alta proba a cerei
necessitate ar reiesi din dezbateri.
SC TRANSCONSTRUCT CO SNAGOV SRL

DOMNULUI PRESEDINTE AL TRIBUNALULUI BUCURESTI