Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Aexp2dec PDF

    Uploaded by

    Adrian Horga
    10 views47 pages

    Original Title

    AEXP2DEC (1).pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    10 views47 pages

    Aexp2dec PDF

    Uploaded by

    Adrian Horga

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 47
    SI THSTALATIC FuLdSete IN AEROOINAMTE Orice calcul aerodinamic al unui aparat de zbor implica in prinul rind determinarea fortelor $i momentelor aerodinamice care av~ yioneazd asupra lui, la o anumitA vitez’ 9i directie a curentului de eer incident. aceasta proble: & poute fi rezolvatd intr-un awdr de ca suri pe cale teoreticd, dar, 4 fn cause marii complexitays nens~ lor acrodinamice, acheua teoreticd nu le deserie intotdeauna suficien de exact gi din acest motiv se recurge in majoritatea cazurilor la experinentéri. Pireste oc experimentarea va fi intotdeauna de ie mai redusi gi mai rewgitS, dacd ea va urma o cale cence inainte teoretic. Prin ur studiat rey etodica experimenté tebe eu atenpie i precizsté cu ajutorul modeloler t studiu a} fenomenelor, care trebuie si preceadi oricere cerce tire perinentald. Primele misurdtori relativ le registenja serului s sec. 4) X¥I-lea pe corpuri in efdere liber in ger, In secolul ur- waiter spare metoda manejului 3i utilizarea curentulul natu feric Lilienthal a mi urat pentru prima dati in anul 186% unor elumente plano dispuse pe un manej (magina rotativa), ani mai tirziu, el studiazd in curent natural aripi de ror eslor al pisSrilor gi determin’ portanja, rezistenja le inaintare gi uomentu! rounltant (1889). Similtan cu luerfirile lui Lilienthal, in 1684 ape procedou fu care corpul de studint este supus unai cavenc tificial, ace a fiind principiul sufleriilor aerodinami flerio (Philipps) funchioneazé prin ejectie de acer comprimat. Cifive ani mai tirziu, pentru producerea curentulu este utilizat un ventilator: - file suflind asupra corpului aflat la extremitates tu La Uour (Danemarce 1890), Charles Renard (Franta 1896), (1901), Six Hiram Maxim (Anglie 1909), Rateau (Franta 1909); - fie sspirind dinspre corp: Stanton (Anglia 1903), chinski (Rusia 1906), Eirfet (Prant gi ON fiebous 1909), Prandé1 (Gsrmania 196%) = Za RIABDUSCHIAS ky Pig. 2.1. Apdrea deci evident inc’ de atunci 0% cel putin din punct de vedere sl determinarii renc}iunilor avrodinamice este indiferent dacd se migc& corpul in nerul imobil sau se miged aerud in jurul eorpului imobil, Aceste doud remarcabile uspecte ale experimentarii in aerodi- nawicd aint pretutindeni intflnite astizi le studiul experimental gi ritorile in 2bor liber sau la magina rotativS (manej) respec aufleriile aerodinas see. Beporimentele ce se pot efectua pe un corp car. aerul imobi, aint, in general, wai restrinse. Atit ps abor liber (aparat de wbor in wirime naturald sau model uontat pe on sau pe rachet&), cit gi pentru unul montat pe o magin& rotativé nu s@ pot efectua decit anumite experiente, cum ar fi, de exemplu, wdsurétori de presiuni, unele misur&tori globale de forte $i momente, unele nisur&tori de performange $i de stabilitate sau etal cing este vorba insi de orice tel do misurdtoare globald prsviei, ce vimu- alizdri ale spectrelor aerodinamice, mésur&tori in stretul limivd, mes ecanica zborului, aeroelasticitate ete., acestea nu wai pot fi efectua- te in aceast& maniera, devarece necesith o aparatura extrem de oompli- cata. J-a constatat cui cele mai diverse experiente ae pot @ corpul inobil in jurul cdruia se mige& un curent de acer. unui curent artificial in prezenja eruia s& fie pus modelul ex- perimentat, @ condus la aparipia sufleriilor (tunelelor) serodinanice, care s-ou perfectionat continuu gi cdrora aeronautica gi astrouaatica ie detoreazd realiz’rile 9i succesele de azi. Peralel cu dezvoltarea gi cu perfecyionarea sufleriilor aero euive, care permit studiul comportirii pe modele reduse de aparate tru oniee regim de sbor, s-au dezvoltat $i alte inatalatii toare embns ‘leriilor, cum ar fi tuburile de goo, tuburile de guc aerodi - sy oe namice, instalayiile adiabatice gi balistice. 2.1. Pringipiile constructive ale sufleriilor si_altor instalatit 2.1.1. Ciderea liber’, clruciorul aerodinamic, manejul (corpuri in migcare in aerul eflat in repaus) Paralei cu dezvoltarea sufleriilor au fost utilizate gi alte metode de studiu ale migedrii corpurilor in aer dintre care sint de wentionat: ciderea libord a corpurilor, montarea corpurilor pe vehi- cule sau pe magini rotative speciale (manejuri). a) Cderea liber’ a corpurilor in aer trebuie remarcati numai ce posibilitate de studiu gi ca o etapa istoric’ in aparifin gi dez- voltarea aerodinamicii exporimentale. Bate de amintit cu aceastd oca- aie oxperienja efectuaté de Biffel gi Rith (1902-1905) care au studi- at deplasares corpului in ser in eddere pe un cablu intins vertical 1 doilea etaj 1 turnului Eiffel si sol. Desigur, o serie do dificult&pi ovidente, oum ar fi intre nouniform’ in cidere, timpul scurt de experimentare pe un 4 mitat ce $i influente majoré s vintului asupra reeultatelor Incercd- vilor, su f&cut ca aceasté metod& s& fie abandonat&. In cursul unor astfel de experiente s-au determinat coeficientii de rezistent& la inaintare pentru corpuri simple: sferi, placd pland etc. b) Clzweforul serodinamie Determinares forfelor serodinamice care acfioneszi ssupre unui corp de form& mai complicat&, ca, de exemplu, un model de avion, se ficea, la inceputul dezvoltérii aviatiei, cu ajutorul asa-numitu- lui cérucior aerodinawie (+ Sa ne imaginam o linie ferat& rectilinie gi izontald, ps care se deplaseai cu o vitezi congtant& un oSrucior, rie avind un motor win, fle remorcat de us dispozitiv care miged, Defectul cel mai mare al acestei metode de carcetare a fore yelor serodinamice eate influenje vintului asupra reaultatelor misu- rétorilor. Viteza vintului nu este constantd nici ca mirime, nic cn direc}ie gi este foarte grou si se fink seams de es in euraul expe- rientei, din care caus’ nu se poate stabili viteze resld ou care se niged 4 rdelul fafi de ser $4, prin urmare, nici forta Aerodinauic uN poate Ti determinatad precis, iar coeficientul acestei forte este 84 indoielnie. Pontru a se mari precizia ecestui fel de misurétori, pun cirucionrele aerodinemice in inc&peri inchise, la ad%post de a @ tul vintului. Un astfol de clrucior pe cale feretd a fost folosit ined din anul 1910 la Institutul Aerotehnic de la St, Cyr. WMT Pig. 2.2. FET aa CAruciorul aerodinamic s-a folosit 9i la experienty care ne~ cesitd viteze considerabile in particular in jur de fleria introducea dificultdji serioase, Un astfel de cirucior (pe 1, unde se- ging) a fost construit in Statele Unite in timpul celui ad a doilea rézbori mondial, iar in 1949 in Prange fost pus in funetiune unud asemandtor. Astfel, se cunose incerc’ri de modele de aripi la viteze su- rsonica, cu ajutorul unui cdrucior ce se deplasesz’ pe ; & waximd de sproximativ, 440 s/s, clruciorul find pus notoare racheti cu combustibil solid. ©) Hanejul aerodinanic Degi migearon rectilinie a corpului studiat, oind se face © experien}e werodinamica, are avantaje neindoielnice in couparatis cu migearea curbilinie, ea, dup& cum am veut din exemplul cérucioru- lui aerodinamic, necesit&, pentru realizarea experientei, lungimi wari de linie ferat% rectilinie, ceea ce implicd atit costuri mari cit yi greutsyi in exploatare. De acess, fn tehnica experi Aerodinanied se folosegte si en tals gcaree curbilinie, mai cu seend niges= ree circulard a corpului. Una din cele mai cunoseute instalatii de ecest gen esate manejul eerodinamic (fig. 2.3). Lanejul este format dintr-un bra} robust, lung, care se ro- teste in jurul unui ax vertical. Le un capét al acestuia se fixeasz te de corpul de studiat. Brajul 9i corpul experimentat aint echilibr © contragreutate montat& pe prelungirea acestuie. Viteza constant’ a sodelului atudiat este asigurati prin rotirea uniform a brajului, pus in migeare de un motor special. Dat& fiind marea uniformitate a uigedrii miginii $i, prin urware, gi viteza conatanté a corpului ex- Perimentet, manejul se foloseste pa scar& largdé pentry etalonarca viteza de curgere aerului. o serie de inconveniente serioas sparatelor cnre misoard enejul are Sask » cere necesita introducerea de corec}ii in rezultatele inceredrilor, Din cauzs traiectoriei curbilinii a diferitelor piryi ale mo- Gelului studiat, particulele de aer care se giisese fn contact imediat cu ele sint supuse fortei centrifuge. Aceast& fort% produce deplasa- je presiune al corpului in partea in care actioncer% de aceasta, modific’ valosrea rortei centrului forgs ventrifugd si, in efa: serodinamice din causa alunecdrii curentului sub efectul for trifuge; in special reaiotenja la inaintare ereste. 0 complicatie se~ rioaai vegulti gi din cauza eparitied aga-numitului Yilon “paravit", adicé s unui curent de ser suplimenter, antrenat atit de corpul supus cit $i de bratul maginii. Acest curent capt un caracter Form turbulent, vileza lui putind atinge valori date 2 magi ineared: stabil, “ele unghiulare considerabile cu care se roteste ax DupS ce s-a masurat viteza fileului parazit, trebuie sé se introducd fn preluerares rezultatelor corectia corespunzitoare. Toa~ te defectele enumerate ale manejului serodinamic se manifest’ ou attt nei puternic, cu oft dimensiunile sint mai mici gi cu eft viteza u avS cu care se retegte este mai mere. Suprimarea fileului paruzit se poate realiza utiliz ecrane speciale, prin fantele etrora trece grinda mayinii. tA manierd’ este construit yi manes 2 Institutului Central de Grodinauicd "Y.a.G.1.", care are R = 3,5 m 9io vitead parin pind la 100 m/s. De rewnreat este Paptul c& manejul a fost utilizat evimentiri in jur de M = 1 la Gentrul de Incere? FPluidelor din Paris. i pentry ri de Mecanion Pereti de diryore 0 cerului * ay ig. 2.1.2. Suflorii serodinamice Posibilitiyile incomparabile de experimentare pe care le eferd corpul imobil in prezentia curentului de aer au dus lao anpld re © yufleriilor serodinamice. dexvoltare $i perfec}iona Sufleria este un instrument care face posibil s& sa obfind Sotr-unul din elementele sale, yi anume in camera experimental unde se afla plasat corpul supuy Gneere’rii, o curgere de aer stationard, vectilinie, uniformS Ja o vitezd’ dat&. In stadiul actual exiati o usre diversitate de tipuri constructive de suflerii aerodinamice 91 este fri indoial& util ai fecem o clasificare a aceatora din diteri~ te puncte de vedere. a} Clasificarea dupa in sectinnea de lueru Notind ou ky num&rul inch in zona experimental’, vom dist inge: - suflerii de viteze mici subsonice Me < 0,5; ~ sullerii de viteze mari subsonice O,5< Med 0,9; ~- suflerii tranyonice 0,9 < Me <.1,3; ~ suflerii supersonice 1,5 ¢ He <5; ~ ouflerii hipervonice lie > 5. See Este de menfionat faptul c& in ultimii 30 de ani a-s impus o constructivd de suflerii ce pot realiza, prin reglaje cores punziteare ale componentelor lov, viteze de la cele mii subsoniee (2 0,1) 34 pind le vitaxe mari supersonice (i & 4,5 - 5) inelueing gi regimarile de eurgere trangonice. Aceste suflerii sint cunoscute astizi ca suflerii "trisonice", b) Glasificares dup’ modul de functionare Metodele prin care se avigurd sourgerea serului in imentald determin’ clasificarea in: urlerii unde o waging rotativaé dezvolt& o presiune eur antrenavea scrului, fie prin refulare, fie prin as ~ suflerii fune}ionind prin destinderea aerului comprimat; - surlerii cu scurzers intermitent& prin umpleres unui vezervor vidat in prealabil. In prisul caz magina rotitutivé, care niregte presinuca ae- rului, este de tipul “ventilator elicoidal" (cu raport de compresie mie) sau de tipul “comprosor" (cu vaport de compresis mare); teruom) “exhaustor" fiind de multe ori utilizat pentru ambele tipuri de ma- gini rotetive. Suflor ile func}ionind prin aspirafie sint de doud tim cu cireuit doachis (de tip Hiffel,la care camera experimentald este deu- chis& gi de tip UPL, la cara camore experimentald are pevet cu circuit inchin (cu retur). In sufleriile de tip Siyfel aerul este aapir foarte mic& din extremitsten unet galerii gi refulat de cdtre exha- at la © vitew, votor in coalalt& extremitate; aerul revine in mod treptat in repaus, jar condipiile sale fivice (presiune, temperaturd, grad de viscozita- ve) sint in general cele ale asrului atmosferic. In sufleriile de tipul cu retur, exhaustorul asipur ia serului intr-un circuit continuu. Aceast’ solutie cons circala~ ructivd permite « se se neze ngupra fluidului: pentru a conditiona nea, teripsratura, gradul de viscozitate gi,de asemonen, permite uti- lizerca unui alt fluid decit aerul. Sufleriile cu circuit deschis si cu retur pot functiona in sod continu, sub rezerve riicirii convenabile motorului de antre~ nare gi 4 aerului din circuit. Sufleriile functicnind prin destinderea a sint de doud tipuri: - 3% - - suflerii cu destindere direct&, cu trecere printr-un ajutej convenabil in a cdrui sec}iune aerul atinge viteza dorité (cunoseute $i sub denumirea de suflerii "blow-down"); - suflerii cu inductie, unde o mas& de aer destinsi (aer inductor produce un jet care antreneazé o alt& mas& de aer (aer indus). In aceste doud cazuri durata de func}ionare depinde de volumu rezervorului de aer comprimat si, in general, nu depigegte citeva mi- nute. Sufleriile cu scurgere intermitent& prin umplerea unui rezer- vor vidat (denumite gi suflerii "indraft") au o duratd de functionare limitat& de volumul rezervorului si ea depSgeste rar un minut. Aerul umple rezervorul videt traversind un ajutej profilat corespunzator numirului Mach dorit in camera experimental’, debitul in suflrie fiin constant atit timp cit viteza sunetului este ob}inuté in sectiunea critic’ a ajutajului. In sufleriile cu exhaustor, puterea insteletS este egald cu puteres maximi necesard la functionarea permanent&. In celelalte, se cheltuieste energie pentru comprimiyea aerului sau vidarea rezervoru- lui astfel incit puterea instalata poate fi fractionat& si redus’, daci acceptim opriri destul de lungi intre doui func}ion&ri suecesive c) Clasificarea dup& nature peretilor in_secfiunea de lucru Suprafaja care limiteaz4 aerul in migcarea in camera experi- mental’ poate aves pereyi materiali (aga-numite vend "ghidat") aau liberi, suprafatea teoreticd de discontinuitate intre aerul in migca- re si aerul in repaus (aga-numita vend "liber&") sau ghidatd doar pe o parte a periferiei (vend "semi-chidati"), Sa notim, de asemenea, existenta sufleriilor supersonice cu peregi deformabili, solutie de larg interes gi peitru sufleriile transonice. Pentru sufleriile transonice, in particular, s-s impus cons- trucyia camerelor de experimentare cu pere$i ventilati (porosi sau cu fante). Aceste distinc}ii conditioneazd, pentru o form& geometricd data, corecyiile necesare « fi introduse in prelucrarea rezultatelor experimentale. 2.1.2.1, Suflerii de viteze mici subsonice Sufleriile de vitese wici aubsonice, cu functionare de regui contin int instala$ii in care aerul, antrenat de unul sau im te ventilatoare, realizeazd in sona experimentsld a lor ta 180 m/e (le < 0,5). Ble se prezinté ca niste tuburi de secpinne variebild (convergent-divergente) $i pot fi de tipul eu circuit des- chis (tip Biffel sau NPL) sau cu circuit inchis (tip Prandtl). a) 3uflerii de tip Biffel in figura 2.4. este reprezentaté schematic cea mai sup tleric de viteze mici subsonice cu circuit deschis de sechiune circus lard yi ou vena liberi (tip Hifrel): - Diflizor , Filtru Colacior i Ventilator | ie + Plasa | j | Camera a tectie \ Motor vate! risa anemia coo WN Zona as experimentalé sro derul antrenat de v ntilutor, prin depresiunee pe care acesta tul difuzorului, pitrunde prin filtrul de regulerize- ve in colector, m&rindu-gi vitesa, care ajunge maxim’ la iegirea dis el. lai departe aerul trece sub forma unei vene cu pereti fiuini zona experimental&, incadratd de o camera etangd in care stau @. © creeazi in cay mentatorii $i aparatura, 31 apoi prin difuzor este expulzat in a la extremitatea acestuia. fank Pentru ca modelul care eventual ar scdpa din zona experimen- tala antrenat de aer of nu loveased ventilatorul sau motorul acestuia in fafa ventilatornlui onteazi o plas& de protactie. Secfiunile din difusor fiind erescitoare, viteca scade trepe vat, serul este evacuat in cameraé gi dat fiind marile diwensia - 40 - sl revine spre intrsrea colectorului avind o viteut ace trem de mic& i acelegi ciclu reincepe. Sub influenta celor mai mici nesimetrii, int tinde »& se produc& cu formarea de turbioane periculoase $i ca ur se dispune la intrarea colectorului un filtru (grilaj) destinat s% contrucareze aceaaté migeare turbionard. Perefii venei fluide in tim tula, ae: area in coleeto pul waversdrii cawerei sint imateriali, vena este liberd. In aceasta porjiune a circuitului sint agezate corpurile de experimentat, ie unde numele de camerd de experientii. Se stabilegte in aceasta, in afara venei fluide, o presiune care este senaibil egald cu presiunea medie a venei fluids. Detorit& viii, aerul din cameri se afl& antrenat la pariferia venei viseozi constitue un inel turbionay a cdrui grosime cregte cu distanta ¢ 2.5); sceat inel este, in majoritetea cazurilor, absorbvit de citre (fig Gifuzor, dar partial este aruncat inapoi in camer%, unde face ¢ virtejuri. 2 « Pig. 2.5. Sufleriile aubsonice de tip Biffel de dimensiuni mici s instalate de obicei in interiorul unui hol, astfel incit serul cave strébate sufleria recirculeazi in interiorul acestuia. Lo suflerii- le de acest gen de dimensiuni mai mari, unde construires unui hol ire or fi dificild, seral este absorbit din atmosrerd de 800, evacuat, de asenanea, in atmosfer In acest caz, se inyolege precipita}iile atmosterice pot produce neajunsuri tn experimontare. Punctionares teore a_gonvergent=diversentului (gjute juli) Prosupunem fluidul perfect $i, in priml rind, eerul com presibil, de densitate ; aceayt& ipotez’ fiind juatifiesti gul sufloriilor ou vitewe mici, V,< 80 m/s. ea Noting cu indice zero mir. mile din sectiunea contrast - 41- eolectorului (fig. 2.6), atunci: pee por ve o+£v2 (2.2) yentilotor Wotind cu: 2 Vo = £ Vo", (2.2) presiunaa dinamic& la iegirea din colector $i finind seama si devi- tul volumettic Q este Q = SoVo = 3V , Le Repartijia teoretic’ a presiuniloy in lungul sjutujulul se calculeasi: pein urmare plecind de la leges sec}iunllor tranaversale. 1a extrenitates difuzorului, 5. -P. = (2.5) Ge Ds Imediat dup& iesirea din difuzor, presiunea fn vens suflata este In mod sensibil py. Ventilatorul trebuie sd producé o diferentéi de presiune Ap, = py - Py tot atit de scizutd cu cit Do/Da este mai mick. la~ cral mecanic pe care ventilatorul 21 execut& pentru a evacua un vo jun U de ser este A 1 sau pe gecundd o putere Ap, .Q caro, Seer 4 pentru un debit dat, este propor$ional cu (D,/D,)". fcoust& putere coreapunde la energia cinetica pe secundi a aerului la iegirea din ajutaj gi ca rezultat AP. QzfmVs » unde mn =PS V, aste debitul masic in suflerie. gorului introdus de Biffel (Difuzorul a Se vede efectul di fost brevetat de citre Biffel in 1911). Dac& ajutajul in avelul ca- merei de experiente ar fi cilindric, puteren deavoltata ar fi-bimVe. Dac& ventilatorul este intr-o sectiune dreapt& oarecare a d fusorului (fig. 2.7), pentru a limita diametrul din punct de vedere constructiv, func}ionarea teoretic& rimine neschimbatd, le extremita- curba in aval de ven- tea difuzorului presiunea ataticd este tot pys tilator este "ef" gi este paraleld cu ramura "ca" a cazului precedent ventilator teoretic' Seay / teofeti¢ ic / Pig. donata "ce" este egali cu diferenta de presiune Op, intre cele doué fefe ale ventilatorului 31 ave an: viteza este ua! ware de 80 m/s, atunci relayia & impreun& cu ecuajia de contnmitate repartitia teoreti- Dac nant determi c& a presiunilor; se esleuleazé p/py = f(8/S,) Detenta aerului in colector conduce la o soddere a temperatu- oud 1 ~ 1. Dacd V, = 100 m/s, atunciA® Ty - 2, = 5%, far pentru V, = 250 m/a, AT = Pi - Ty = 31,3°C. Aceste valori ee re- la aerul uscat, in ser umed 2 fer - iind cu mit mai mic dao e t 9 fiind cu mit mai mic dao nave de vapori de apa. exist& conde - 43 = Functionarea reali a convergent=divergentului (ajutsjului) Pe perefii materiali 9i imateriali ai ejutajului ia nagtere un strat limita. In colector gi pe conturul venei libere, acest strat linith determina prin frecarea superficiald o micgorare a energiei cinetice a@ venei fluide, iar dezlipirile nu sint importante. In difuzor, riscurile de dezlipire sint mai mari ou cit exia- +8, la intrarea in difuzor, un strat limit& format in primul rind in vena liber&, Numai caracteristicile geometrice ale difuzorului nu sin auficiente pentru a defini scurgerea. In timpul functiondrii ajutajului, intilnim urmitoarele pierderi: ~ pierderi prin trecere in grila de intrare in colector gi in colectors - pierderi in timpul traversérii venei fluide; - pierderi prin frocare gi desprindere in difuzor; - pierderid prin energia cinetic& la iegirea din sjutaj. A douse $i a treia categorie de pierderi sint cele mai apor tante. Puterea ce trebuie furnizat& de ventilator este cu sult supe- rioar&é unei scurgeri teoretice. perienta demonstreazi c&i presiunea ataticd este wensibil BR constant& intr-o secfiune transversald a difuzorului gi prin urmare ae pot determina presiunile practicind o serie de prize de presiune in lungul unei generatonre a difuzorului. Presiunea reali intr-o sectiune este intotdeauna inferionri presiunii teoretice si ca urmare pe oc linie de curent relefia lui Bernoulli (sau cea a lui Saint-Venant) nu este verifioata $i trebuie addugat un termen de completare (evident pozitiv) al pierderii ds sarcin5, care variazi de 1a o linis de curent la e ta, astfel incit: zy jergia cineticd nu este transformat& in tatregime in enorgie potenyisli, recuperarea de presiune in difuzor este inferioar’ recu- peririi teoretice, iar energia netransformatd este disipat® sub ror- wi de c&ldurd prin frecarea de pereyi, frecarea intern& de viscozi- tate gi migcdrile turbionare. = 448 Curba oxperimentald fe =<-Ps este situat deusupra curved teo- . - Ve retice (vezi fig. 2.6.). In caml din fig. 2.7, curba experimentald in amontele venti- latorului este ine& deasupra curbei teoretice, in timp ce in avalul ventilatorului ea este sub curba teoretic&. Ca urmare, cum intre au- int ndemters profeya din avalul ventilatorului gi sectiunea de ies trehg Sin hie — siunea 1a iegive trebuie ai rimin§ egal& cu py, presiunes real’ po suprefaya din aval este superivari presiunii teoretice. Graficul co- vespunaiitor dat in fig. 2.7. aratd curba reali "e'f" in avalul ven- tilatorului $i trecerea p, de la valoarea teoretic’ "ce" 1a cea veald "ote! Pierderile Sntr-un difuzor circular (frecare 9i despringero) sint minime pontru un unghi de deschidere fn virful conului in jur de 7°, in timp ce pentru un difuzor plan paralel, unghiul optim este de 12°, Se cuvine s& notim c& unghiul in virful unui difuzor nu ine tervine decit in m&sura in care determind gradientul longitudina? el presiunii “Jp/O2x . acesta nu se modifick deloc (si prin urmare, dezlipires) duck compartinentém longitudinal un difuzor zind, spre exemplu, unul sau mai multe planuri diametrale. atericli- is aceeayi sechiune de iegire, pierderile prin Crecure or © intr-un difuzor mai inchis, in tdup ce pierderile prin dezlipire sad; invers, deci difuzorul este mai deschis. Pentru un unghi de deschidere dat, diferenta de presiune care trebuie sé o dezvolte ventilatorul este cu atit mai micd ou oft difuzorul este mai lung, curbele experimentele de recuperares pregi- unil ajung aproape paralele cu axa absciselor, iar puturea motoare nu scade sensibil 94 pretul de construetie creste. Depresiunea in camera de experiente a unei guflerii wirrel Deprestunea in camera de experiente, in eaznl fluidelor ine comprosibile, este: Ap= fe- po = Lye (2.7) 2 Dacd V, 7 60 m/s, nu se poate neglija compresibilitatea presiunea p, se obfine aplicind expresia Saint-Venant: yi notind ou Ap depresiunes din camer’: — (4 £2 2 2y PB nd cunoscut, ca $i conditiile din (te 255 kg/m, Py = 101325 P,, result? 50 BO 200 200. ~*~” mu le. 53 3 6 7 forma (2.7) #522 3.921 6.127 24.510 Av [es] 1.532 3.700 600 22.450 formula (2.8) de solutia de bazé deserisd anterior, obtinind o serie de variante din care vom ile de tip #iffel mai mult sau mai pupil descric usi jos citeva din acestea. nel. Sufleria de In ai inuu in- flerii de tip Wiffel, ajutajul este con este chidatt. Aceast& variantd a su- numite su tre colector yi difuzor gi vena Pleriei Miffel este cunoscut& 5 HPL (ig. 2.8.). sub denumirea de suflerie de tip Pig. 2.8. Solujia cu vend ghidlat% pernite micgorarea pierderilor $i ob- finerca unei viteze mai ridicate la aceeagi putere, respectiv reduce puterea pentru o vitesd det. Ea permite, in plus, 0 definire mai bund a limitelor venei fluide $i prin urmare corectiile de pere}i la rezultatele obtinute se pot face cu siguranta. : Din contr&, montajul machetelor $i anumite exploriri yi obser vajii sint mai putin ugosre decit in vena livers. Adesea pentru @ rezolva problema neetanseititii perotilor ls traversarea suporfilor machetelor, se construieste o camer& etangé in jurul venei ghidate, camer’ unde sint instalate aparatele de mésurd. a.2. suflerii de t b Biffel ou venk semichidats Utilizerea venelor semighidate, cu perete material pe o parte 4 periferiei venei, permite amlarea corectiei peretilor. Puterea ne- cesara este pujin micgorat& comparativ cu vena liber (cca 10-15% pentru o suflerie circular’ a clei ven% are o lungime egald cu @ metrul). a3. Suflerii Eiffel in camors carenatS Cind dorin nstelatS gufloria, viteza in aceasta cregte $i ca urmere se proce- e% veducem dimensiunile camerei in care este profilsrea camerei pentru ghidarea curentului de intoarcere, trebuie si fie netezi gi f&r& proeminente. Aceasti dispunere, care mu s-a generalizat, risci s&4 conduct le o turbulent’ mai ridicatd decit la solufia originald de tip Hiffel. Ca exemplu pentru acest gen de suflerii se mentiona sufleria Ingtitutului de Necanica Pluidelor din Lille (fig. 2.9), care are un carenaj) foarte bine studiut yi este de remarcat difuzorul radial, unghiul de intrare in colector, racordarea colectorului cx camera de experiente, Aceast’ suflerie a fost transformat& in suflerie cu vend chi- dat& in anul 1946, diametrul Piind mirit la 2,4 m, viteze anxim& 60 m/s, puterea 150 Kw, constru ila puteren Toote cofele sint in metri Suflerio Institutului oe Mecanicé a Fluicelor din Lille, Tronsformaté in 1948 (vend ghioo ti in ser liber cil& Pentru sufleriile de dimensiuni foarte mari, devine d ivea unei cemere care 8A adiposteascd sufleria gi atunci su- este construita in ner liber. Aceast& dispunere supune sufle- ayidle atmosferice. exemplu se porte aminti marea auflerie de la Chalsis dupé proiectul lui A.Lapresle, intr-o vi la Chalais-tleudon (fig. 2.10) are o vend 16 rorul plenc& dintr-o camer’ isare und toare aspirayie uniform; viteza maxing inst OO Kw. Comerd oe linistire s Comers oe ospiratic Toate cotele sin? in mefri Morea suflerie ob Jo Chalois - Meudon 2.10, sirea colectorului a fost inliturat tn jul situat la anul 1946, pentru a evita duceren de curenti turbulen}i imedint timp grilajul de intrare al colecto- n fata machetei 31 in acela mustat. a faptulud rului a fost mult fn i sufleria de 1a Chalais-Meudon este In eiu mine sub influenta perturba fScute unele luorfri de pr zat& intr-un loc ad&postit, ea ré ferice. In anul 1 suplinent. camer& de linigtire in smontele colectorului ntrare u camerei din amonte este de 640 m@, 49 Db. Suflerii de tip Prandtl Cup&é cum am men}ianat anterior, un alt tip recercabil de ‘lerii de viteue mici subsouice i) couatitue sufleriile eu circuit nenis sau cun 1i se mai spune, suflerii de tip Prandtl sau GUtbingen In fig.2.11 este representatd schematic o astfel de suflerie cu vend liber’, aseniindtoare variantei realizate pentru prima data in 1909 le GSttingen de citre L.Prandtl. Se poate ugor remarca faptul ci aceestd auflerie este de fapt o suflerie de tip Hiffel, unde un canal cu sec- jiune cresedtoare, previuut cu patru coturi cu palete de intoarce: la 90° a curentului, dirijeasdé curentul de aer de la capdtul din rului pind la intrarea in colector. In ciuda vechimii sale, aceantd varianté ste intflnitd gi astézi le suflerii de constructie recent Filtru Colector Difuzor Ventilator Coful 2 ig. 2.11 Pig. 2.12 Sok O alt& variantd de suflerie ou circuit fnchia (tip Prandtl), si anume cu zona experimental’ inchisd (vend ghidat&) eate ardtata in Fig. 2.10, Prima ouflerie de acest gen a fost realicat% in 1916~ 191? la Gttingen gi ea conatitue prototipul sufleriilor mod en: fost generalizet pentru vitese mari subsonice, transonics gi auper sonice, natural eu particularitapile specifies fiecirui regin. Gregterea progresivi a sectiunii miogoreazi viteza de tntoay. cere $i, prin urmare, pierderile prin frecare. Wu avem energie cine- tics plerduth, dar exists o suprafaya de frecare mai mare aectt in eufleriile de tip Wiffel $i patru coturi care creea menters; puterea neceseré este totugi mai scdzuté pierderi supli- Celagi eer cireuli continuu $i se obbine o turbulenta ou at: was mare cu cit eirecuitul de intoercere este mei sourt 9i raportul sec}iunilor de intrare yi iegire din colector este mai mic. serul se inc&lzeste astfel ineit in sufleriile cu ci inchis eu viteze ridicate trebui Sufleriile modern instalate dispozitive de r%cir eu inteercere sint de tipul ou venk dat + Tena g dat eate iudispensabil8 pentru conditionares presiu- aii sevulus (suflerti cu densitate variabilé) $i umiditdtii, conci- Fionare ce se impune mai ales pontru sufleriile transonice $i auper- sonioe. Degi principiul general de functionare al sufleriilor ou cir- 8 este cel deacris mai aus, constructorii de sufler sdoptat @ivorse solujii constructive determinate mai ales ai Gerente Ge reuliaare gi anumite necesit&ti $inind de telinolo. perimentérilor, astfel ineit aut%ei putem distinge efteve bine conturate. cuit the: Dupi modul de ax pot fir plasare fn spafiu al cireuitului sufleriile ~ cu dispunere orizontald, in care circuitul direct de retur se visese intr-un plan orizontal; ~ cu dispunere verticali, in care cireuitul de retur sate situet deasupra sau oub cireuitul principal, situate in acelagi plan vertical. Supa solujia constructivd a cireuitului sufleriile Prandt) ot fi cu circuit de retur simplu (fig. 2.11 gi 2.12), dublu (fig. P 2.15) sau de revolutie (rig. 2.14), Dintre acestea, evi nai cuit de rotur simple. Spindit astdzi este tipul cu etre Pig. 2.13 In soluyiile cu circuit de retur dublu gi ou circuit de retux inelar, aerul care freacd pe pereyii circuitului de retur formeast sntrul jetului gi deci trece direct peste modelul incercat. Cu ox- cepyia cazului in care raportul de contractie este mare, acest aer este foarte turbulent si ca urmare interpretarea rezultatelor expe~ rimentale este foarte dificild. Be 2.14 Un elt desavantaj al sufleriei cu circuit de Sntoareere dan in distribujia vitezei poste fi canzaté blu este ucelu ot de cutre rots}is unui model ware, In tunelul aerodinamic cu ejrenit veriay de retur simplu, efectul de aneutecare gi atabilizare al ventilato- vului Ginde s5 restabilease’ orice variajie a curgerii provooat’ de tre model, in timp ce ls tipul cu retur dublu curgerea deviatS intr-o parte poate riimine aga, alterind rezultatele referitosre 32 muliu $i girafie. O slt& clasificare « sufleriilor poate fi fScuta dup secgiunii transversale + dreptunghiulard, 4 fown +8, camerei sxperimentale. Ea poate fi pi tunghiulard cu colturi rotunjite, oetogona? iptict. circulerd sau e 5 ws c. Sutlerii epeciale de vitese mioi Anumite probleme de uercdinanicd necesitaé suflerii speciale adaptate unor clase speciale de incerc#ri. In astfel de suflerii ae- vodir iile de vrie, sufleriile de abor liber sufleriile cu turbulenfa redusi, sufleriile pentru rafale de vint, sufleriile cu curgere verticald, sufleriile pentru medii inghetate unede et ice sint incluse sufle Yoate aceste tuneluri aerodinamice au multe asemindri cu tu~ nelurile serodinamice standard, dar difer& considerabil de acestea in privinja proiect&rii, echipamentului 91 tehnicilor de incercare. cel. Sufleriile de vrie Sufleri le de vrie au fost realigate pentru a ajuta la re~ uolvarea problemelor gcivii nestafionare @ avioanelor gi in :sod special «© vriei. #le sint utiliznte de asemenes pentru incer rare’ elicopterelor, paragutelor, corpurilor ou rezistenyé mici Sufleriile de vrie sint inatalate vertical cu directia de curgere verticald gi ascendenti (fic. 2.15). Aceste suflerii sfnt de vives moderati, fn jur de 30-35 m/s. Diametrul venei trebuie fie egal cu de 4 aau 5 ori anvergura machetei, pentru ca aceasta nu se apropio de margini. Curentul de aer trebuie si fie foarte regulat in diagrama vitezelor trebuie s& preainte o ugoarl cregte: (co ae ob}ine prin interpuneres unui grilaj) pentru objineres vrii stabile bine centratd pe vend. Caracteristicile de vrie ale modelului sint cercetate prin interpretarea film&rilor sau fotografierllor fSoute fn timjul In- cercirilor. ls fegires din colector, 1a intrarea fn difuzor, ou gi in jurul secjiunid de ineereure eint p a capture nodelui stu cind curse este stopata, c.2. guflerii de zbor liber uodelcle pentru incercares in aufleriile de zbor live e gi modelele pentru tunelurile serodinamice de vrie, ristici de ans gi rigiditate gimilare acelora ale ay Modelni este u ‘ion ual dotat on un motor electric de greutate ce poate pune in migeare o micd elice. Suprat pele de control Cobind operator 6 Fig modelului (direc$ia gi cleroanele) aint reglate prin siateme de te- lecomandé. Pig. 2.15 arat& schematic tunelul aerodinamic de zbor liber de la NASA. Secyiunea de incereare inchis&, octogonald, are un diamatru al cereului Inseria de 3,66 m; viteza de curgere maxin% este de 27,5 w/a yi puterea instalath eate de 600 OP. Pentru v. risdia nunii- rului Reynolds, care afectenzi considerabil caracteristicile de atsabi- litete a zborului, sufleria este adipostit& intr-o sfera de ofel de 18,2 m diametru, care poate fi presurizatd la 4 atm aau ponte fi vacu- mizata. La inceputul incerciirii modelul este inatelat pe podeaus ori- uoutelS 9 secyiunii de incereare. Viteza de curgere este apoi creacut? yi la un moment dat profundorul eate actionat astfel incit modelul se ei ef desprinde de podea. Incercirile de zbor liber sint inceppute au modelul s-a ridicat suficient fs$3 de axa tunelului, Caracteristicile de migeare ale modelului pot fi determinate prin interpretarea foty srafiilor fScute cu ajutorul unui aparat de filmat, in diferite condi- $id de bor. o.3. Suflerii cu _turbulenta gcizuta Un nivel de turbulenf4 aproximind turbulenta atmosferei poate inut utilizind un colectay avind ‘un ragort de contract » care poate depigi 25:1. In lungul camerei de linigtire in anon~ tele colectorului tunelului sint instalate ecrane perforate de turbu~ 4. Usual tunelurile de turbulengS scimut& au sectiuni de ineercarc turtite (indlvimea ponte fi numai jumatate din ldtime) pentru ectiunii de 2 sau 3 ord mm fonts aripi. Coarda wodelului de aripd este uneori ez2li cu anve gura, seu chil @, cu scopul de @ ere Reynolds (in unele tuneluri serodinemice de turbulengi scianti auadeu Yeynolis poate fi erescut prin reducerea presiunii curentului liber); Jsterelele artpid pot fi montste pe peregii laterali verticali, astfe! fneit curcerea in linia centrului modelului aproximesz’ foarte bine argerea in jurul unei aripi de anvergurS finit&. Sufleriile de turbu turii edus% aint utilizate in principal pentru studiul st: me LimitS a2 eurg gi pentru cercetarea infiuentei turbule: vii serulai in jurul diferitelor rue d yei gi stdrii supra corpurilor asupra carscteristicilor aerodinauice. Ua exomplu de tunel serodinamic cu turbulentd sedsuth este tip NPL de le A.V.k. Gtttingen (Germania). ferul dintr-o camera lay, in care este addpostit tunelul este ebgorbit printr-un filtru conic. la intrare este instalat un honeycor gi apoi in interiorul canerei de linigtire sint instalate o serie de plage ine de sirm&. daportul de contractie este de 27:1. Dil eanerei de experiente este de 5 m, dar pereti latera pot si fie instalaji separat. Viteva maxim a ourgerii este la o putere instalati de 1000 Kw. Figura 2.17 aret& o vedere in plan a tunelului ou densitate variabil& de turbulenfi sc&izutd de la NASA 100 my & my grilaje Fonte pentru controhy/ | Sovtentulu! de presiune ¥ 1 prideje continue redresor ‘Yentilotor| i aa 445m 20 palates =3.96 oo RHI Pig. Seotfinnea de Incercare ure dimengiunile U,919 m x itegza ximi este de 150 m/a ln o putere x Li la ventile 2000 CP yi operind le presiuni de pind le 10 atm. utru reducerea turbulenjei in camera de experienje sint montate plage de deturbuli- vare in camera de linigtire, gi atratul limit& este extras de la ie Sint vetii camevei de experienje, aerul fiind reinjectat in difuzor. previaute, de asemenea, colfuri speciale. . Suneluri termice gi de altitudine O serie de tuneluri speciale au fost construite pentru studiu cirii, schimbului de c&lduré, transferului de ofldurt de laser la apa yi ulei, sripii cu chen nid G gi efectele operationale ele altitudi- temperaturilor sciizute ssupra componentelor rachetelor balis- tice stabilizate cu ampenaje gi instrumentele lor. O auflarie specinl conceput& pentru studiul inghetului este cea de la WASA Cleveland, USA. Ba are o secfiune de experimentSri de 2,74 m x 1,83 « za maxima de curgere eate de 160 m/s gi vem nimd este de -55°C. Puterca este de 4.160 CP, Cireuitul de retur al sufleried eate de asemenen utilizat pentru incercarea ais- temelor de propuleie etc. Un frigider este instalat intre al treilea gial patrulen set, iar injectoarele de ap& sint localiznte in camers de linistire. rature © camer& mare a fost construité de cdtre Vickers Armatrong Ltd. (Anglia) pentru incercarea componentelor gi echipamentelor sub diferite temperaturi $i condijii de altitudine. Camera este in mod obignuit intr-un tunel cu circuit inchis. Sint patru cireuite de re~ tur de 2,05 m fiecare, Sectiunsn de experiente este circulsré cu un dianetru de 7,6 m $4 o lungine de 15,2 m. Viteza de curgare weximt in tunel este de 31 m/a. Frigiderul, pentru ob}ineres aerului rece sub ~ 65°C, Agentul de ricire este alcool metilic, care circuld prin volefii de ghidare din cupru ai color 16 coturi ale tunelului. la +15°G le ~65°C necesit’ aproape 300 ore. Conditiile de sltitudine pentru studiile efectului de pre~ siune sfnt obfinute cu ajutorul unei pompe de vacuum de 140 CP cu neti din patzu compresoare cu amonise cu doud trepte. Bcirea de douS trepte astfel incit diferite viteze ascensionale $i altitudini ale nivelului de zbor pot fi simulate. La o temperaturi de -60°C, condifiile ascensionale la o jime de 13,000 m (presiune, 56 mm Hg) pot fi simulate cu o vi- © agcensiune de 300 m/min, Valve de descdrcare speciale purmit gimuleres uned reveniri ue a 15.000 m la nivelul solului fu 160 be in Pare secunde. Tunelul permite diferite genuri de incercird serodinamice: studii ale pornirii la temperaturi scdzute ale motosrelor $i contro- lul starterelor turbinelor, usura periilor generstoarelor, comporta- rea la altitudine fnalti a avioanelor gi rachetelor ghidate si au- prafejelor lor de control 9i cercetarea echipamentului electronic sl instaletiiloy radar, antenelor radio, cabinelor ermetigate ete. In Gneerctrile de tunel ale radiosondelor, utilisaren radin fillor infrarogii sau ultraviolete face posibil s& se simuleze radi- atia solar& 3i si se mentin& in interiorul sondelor temperaturi de +40°C, in timp ce temperatura serului din tunel este de -60°C, c.5. Suflersi viguelizird cu fum 0 conceptie aparte pentru studiul curgerii aeralui eate tune- lui cu fum (fig. 2-18). In acest tip de suflerie, colectorul chiar in fafa modelului emite fum sub forud de guvite. Fumul urwouud surge vee aeruinl i face vizibil modelul de curgere. Mode! Ejectoure de fum ~ Generotor de fum —~ Curdfitor oe fum ~ ventilator Plaso protectie Fig. 2.18 Sufleriile cu fun sint ucual suflerii de viteze mici (apro- ximativ 20 m/s) si cele mai multe din ele au sectiunile de incercere vidimensionale. Mult mai wlte se afl& ins& le cele cu sectiuni de ineercure tridimensionnle gi noile tuneluti ce se vor constiui tre- puie si aib&é aceasti capabilitate. Dupi ce s~au expus principalele tipuri constructive de su- flerii de viteze mici subsonice, sint necesare unele consideratii constructive pentru diferitele parti componente ale acestor sufle~ rid, enre vor fi date in cele ce wrmeazd. Camera de linistire, filtrul si colectorul Camera de linigtire (pentru sufleriile cu circuit is) este portiunen de circuit dinaintes colectorului, care serveste pen- tm uniformizarea gi linigtires curentului de aer care a parcurs diverscle alemente pasive ale circuitului, Lungimes sa este sleask Tunchie de viteza care trebuie atingdé in zona experimental’, dar mai ales de gradul de turbulent4 al curentului fn aceastaé ond. De aceen, pentru sufleriile moderne lungimea camerei de linigtire poate ajunge la 1-2 diametre fn camal sectiunii eirculare sau 2 ein mensiunes transversal ces mai mire fn cam) altor sectiuni. Filtval este o construchie realizat&, de obicei, din figii ig tabl sau placaj $i care este instalat& la intrerea in oolectorul rillor cu circuit dese sau in camera de lir tire le sufle- rifle cu circuit Inchis. Rolul filtrului este s& reguls - rentul in mirime gi directie, impiodicind formarea de pte suri da intrarea in colector, mai ales la sufleriile cu circuit deschis. iltrele se prezintii ca o serie de ochiuri prismatice, care dirijeas& curentul de aer in transe paralele atunci cfnd se insta- enzi in camera de linigtire (fig. 2.19), Cind se instaleaudi la in- treran In colectoarele sufleriilor cu circuit deschis atunci s preaintd ca cerie de ochiuri in trunchi deppiramidS cu dirijare con- vergenti a serului. L&fimea lp se in de aproximativ (5 - 10)1,, unde 1, eate 1&timea unui ochi al filtrului si care poate ajunge in cazul su le- villor de dimunoduni meri 1a 50 - 100 mm. In functie de dincusinnile 2f1 Ly dz a tables din care so confectionea este de 0,§ . Pouitia filtrului Yas’ ce iatraren in colector, is surler ile cu circuit_inchie, se poate determina in functie de sradul de turbulents Ya@* fixet in aceast’ zon’. q inecti Dre urentuly Fig. 2.19 Distanje “§ de ln filtru la colector (2.10) Ap fiind cSderea de presiune introdus& de filtru. Pentru caleule ast ative se poate lua K 0, 0 solutie practic& acoperituare este ca filtrul si fie instalat in camera de linigtire cit mui departe de intrarea in oolector. Indicatiile experimentnle referitoare la influenta filtrului asupre turbulenjei sint contredictorii; fn unele caguri se observa © mies rare, in altele o cregtere e turbulentei, in timp ce uneori nu so descopera nicio influen$a Yotugi cregteraa lungimii filtrului in directia curgerii im- bundtabeste direcfia curentului (componentele transversale ale pul- sayjiilor vitezed scad), ier rezistente crescitoare datorita frecirii duce la tmbun&tdtires totald a distributiei vitezelor. Dar, jeturile in trepte, cave se formeazii dupi oohiuri, introduce fn curent oscile- (ii gi turbalont&. De aceea, se vede necesitates imperioas’ a came~ vei de linigtire gi montarea, in acestea, a unor grile (plase de sirm&) care vor micgora scara oscilatiilor. Bxplicatia fisicd a ac- yiunii acestor regele consvi tn aceea cf virtejurile mari ale ca- ventului sint Snliturate din cauza introducerii unui numlic ware de virtejuri mici, care aint amortizate repede. Agtfel, grilele micgoreag’ turbulenta la o distany4 destul de ware in avalul lor, chiar decd turbulenta creste mult 1a distan— fe mici aya do gril&. Dimensiunea virtejurilor introduse de grilé depinde de numérul Reynolds, la care dimensiunea linieré ceracteris~ ticd este @iametrul sirmoi din care s-a exeoutat grila. Virtejurile nu se formeazdi dact numérul Reynolds nu,depaseste 40. Prin urware, in acest caz, grila nu creeazd o turbulent’ proprie. Pentru mengiz nerea valorii mici necesard a numirului Re grila trebuie dispusd tn ona vitezelor mici ale colectorului, iar diametrul sirnei trebuie i fie foarte mic. Dispunerea grilel in acest loc este bun& deosrece cregterca distantei dintre grilé gi ¢ mera de experientS di timpul necesar amortizdrii virtejurilor introduse. Inflvenfa rejelei asupra turbulentei gi distributis vitene- lor subordonste conditiilor preventate mai sus depind indcosebi de urcores coeficiontul c&derii de presiune K, care se determind din egalitates Pompe Ke eee (2.21) ap ue unde p, i pp sint presiunile din amontele si avalul grilei, iar u, este vitoza curentului in fata grilei. Acest coeficient de rezistenta K depinde de coeficientul de sicgorare al secfiunii (3 conform figurii 2.20, Pig. 2.20 Dack viteza curentului depigeste 9 m/s, iar presiunen este sproximativ presiunea atmosfericd, srila fiind agezet& transversal pe curent (90°), coeficientul de rezistenta se ponte determina ou velavia: (2.12) analicind pulseliile turbulente (adicd pulsatiile » cSror uediere dup& un interval conaiderabil de timp dau valoarea zero), raportul componentelor turbulente longitudinale (dup& BATCHBIOR) sle vitezei in avalul $4 amontele grilei se calculeaz’ din relntin: Expresia corespunzitoare pentru componentele transversale va avea forme urmétoare: ve = 2 K (2.14) vy toli+B x) Aettel componentele transversnle se amortizeaz’ foarte putin. Amor- tizerea maxim va fi in cavul oind valoarea numericé « raportulud pitratelor veloriloy mudii la refemua cu coeficientul c&derii de presiune fonrte mare se micgoreazi cu 25%. Batchelor a giisit de asemenea, c& dack in fata griled tur- bulentia a fout izotropi, atunei dup gril& izotropia poste 94 nu se pistreze. 3-s demonstrat si experimental o& scara longitudinal’ a turbulenjei, format& din pulsatiile longitudinale ale v i, 90 micgoreazd in ratea, fn timp ce acara turbulentei formats datorit® pulaafiilor transversale ale vitezei creste. In legdtur& ou natura turbulenjei introdusd de grild trebute remareat c& turbulenta in partea de jos dup ourgere se presupune de obicei inotropa. byaiden $i Subauer ou presupus of intensitates medie « turbulenyei cute micgorat’ de reyen in raportu Uz, u u It Toate aceste rela$ii demonstreaz’ fn final c& este mai e2a citeva grile dispuse succesiv (cu un interval destul de mare pentru a asigura amortizaren turbulenjei de la o gril ianints ca en sh ating’ grila urwltoave) decit o gril cu un coeficient echivalent ®) cSderii de presiune. (2.15) ine Rove Pentru o gril cu coeficient de cidere de presiune Ky = nk avem: Pentru n grila cu coeficient de cddere de presiuns K al fie- clireia avem: it moe ul Viren s™ (2.17) Prin urmare, obyinom micgorarea intensitiyii tn ultimal caz, sat mult deeit tn priml. De aceea, este indicat on in fata colecto— rului 94 existe un sector lung de stabilizare Pentru 2 putea folosi citeva grile (camere de linigtire). Colectorul este acen parte s sufleriei care reali: neana tre- cerea de la viteza micd a curentului de ser din camera de linistive ia vitesa mare in zona experimenteld. In afera asigurdrii unei re~ arvif{i univorme de viteze fn sectiunea contractat&, care de fapt inseann’ reducerea pe eit posibil a neuniformitatilor vitezei in di- vecjia longitudinald, colectoru} mai are drept scop fluctuatiilor turbulente in aceasti directie. veduceres In acest sens, raportul de contractie n= 22% joncd un rol mpovtant. Introadevir, fie ¥, viteza fn seefiunes maxima Sy 94 V, viteza fn secfiunea contractats 3, (fig. 2.21) Pig. 2.21 Noting prin AY, 9i AV, neuniformit&tile vitezelor in cele secjiuni, deoarece presiunea in oricare sectiune tranavarsald @ colectorului poate fi consideratd constant&, ecuatia lui Bernoulli conduce la VyOV, = (2.18) Insemnind cu BY gi ae variatiile relative ale vitezelor cofector, deoarece n 2%, aia le int: (2.18) 4 educe 3% 4 AY Ve ~ cre Vo (2. De aici se vede ca variatis relativd a vitezei la degirea din colec- tor va ri cu atit mai mict cu cit raportul de contractie este mai mare. In privinta diminuarii fluctuapiilor turbulente, g-a artitat de ctre L,Prendtl c& fn colector fluctuatia ut este redusS in ra- portul 4 , in timp ce fluetuatiile v' gi w sint miltiplicate ova © apreciere aubstan}iald se poate face pe baza gradelor de turbulent, deoarece vulorile medii p&tratice in directin longituad nalé Yut® 53 transversal Vv'?, ca $i viteze medie V pot fi ugor ) misureve. Nature varintied turbulentet in colector este mai pufin cu- noscut® decit modificarea turbulontei ou ajutorul grilei. Conform cercetirilor lui Mac-Feil componentele longitudinale ale turbulenfei vitezei sead in colector, iar cele transverssle ini- fial scad, pentru ca apoi sk creancd i 98 scadé din nou. In grarioul din figura 2.22, pentre ua colectox cu raportul de contractie n= 10, preagdat de un filtru, este ariteti variafia gradelor de turbulenta wt" 5, Myt® in functie de reportul x/1,, unde x este distanta go aa estteu, iar 1, dimensiunea ochiurilor filtrului. Se poate re- sfieului c& efectul colectorului cute favorabil micgoririi mirinii/ul® in direcgia longitudinalé. marca ugor din examinares ¢ Usm— be Colector ——+4 4 0,.Db 0,05 9,0 B- 2.22 in ceie ce urmeazi vom incerea a4 vedem variatia turbulentei incepind Ge 1n filtru, pind ia intynren in camera de experiente, avind in vedere congiderat calcul. je fioute anterior, dind un exemplu de om considera ~ in sechiunile S,, 4), Sp (fig. 2.23) aven gradele de turbulenti respectiv T,, 0), Ps - avem o turbulenta icottops in sectiunea S,, izotropia nepistrindu-se fn lungul cireuitului considerat; ~ avem un grad de turbulent& dup& filtra %, = 0,02. Conform ou definitia turbulentei SE (a+ FA) Vo si dacd turbulenta este izotrap’ UE: (2.20) 10 Gaim : Fig. 2.23 Conform cu relatiile date de Batchelor, considerind o grild Yictentul de presiune: K = BK, = 3«065 = 1,95 aven 2 e -2kK =| pine. = 0,0152758 fo 1+ekK Analog a 2 = MO 2 07929 we (Observajie: indicli 0, 1, 2 pentru perturbatiile vitesei sint dati confown sectiunilor considerate in fig. 2.23). Ty? = Ti? o,o1se756 = %5°.0,0152758 = 0,0225.0,0152758 = = 00003437 = ¥5?.0,7929 = %?.0,7929 = 0,0225.0,7929 = 0,017803 3°.0,7929 = 0,0178403 00146108 o aciidere a turbulented de le Se obs 1, = 0,02 la , = 0,0146108, deci cu 27%. in continuare vom calcula turbulenta curgerii dup& colector, folosindu-ne de ipotezele lui Prandtl gi dac& n = 16 este raportul de contracfio atunei: ae v —, — 2. WA® 2 2)" 6, 01 78403 * (6 = 02854448 _ 0, 1902. 96.9% Ve Dac& viteza in camera experimental’ este V, = 40 m/s rezulta: T, = 0,0109 (40) iar la Vo = 80 m/s rezulta: qT, = 0,0054 2(80) Avind in vedere clasificarea sufleriilor din punct de vedere al turbulentei i - suflerii foarte turbulente, cfnd T > 0,02; ~ suflerii cu turbulenfji medie 0,01¢ T< 0,02; - suflerii cu turbulenta scdzuta tT?

    You might also like