ei Prin prelevares unei piri din curentul principal in camera de depresiune, aerul ¢in curentul principal, care ramine intre pere- ii sonei experimental , suferi o expansiune, care are ca urmare eres numirului Mech $i deci eliminarea blocajului. Trebuie su- pliniet faptul ci $i zonele experimentale ventilate se pot bloca le intrare dacd partea termi ove nalai a convergentului ar fi rigid’. Din aces motiv, la intrarea fn zona experimental’ se foloseste un sistem ou pere}i flexibili, peretii fiind adaptati corespunzitor cresterii styatului limith, realizindu-se un curent uniform in domeniul velo- vilor npropinte si egele ou unitetea a numdrului Mach. 2.1.2.4. Suflerii supersonice Sufleriile supersonice se Smpart dup& timpul de in doud categorii $i anume: suflerii cu intermitent& gi funcfionare continu& fune pionare suflerii eu Sufleriile cu interwiten$é, 1a rindul lor, sint de tipul ou reservor de presiune (blowdown) avind schema constructiva de princi- piu presentat& in figure 2.24, de tipul cu rezervor de vacuum (in- draft) aritet schematic in figure 2.35 sau de tip combinat (rezervor de presiune $i rezervor de vacuum). Comer de Amortizor linist SS) Regulator “OISTIE ga fee Presivne Zona exp race iS Pali]: ep preNtd i Vond oe Ajutoy introre Difuzor Instalatio. Compresor ‘ompreso nstalatié giltru de ? de uscore ie Fig. 2.54 Sufleriile cu intermitenf& pot functiona si in regim tran- sonic, dack zona experimentald este construit’ asa cum am ariitat in parngraful precedent. arg réspindite sint, de asemenea, $1 sufleriile cu func- fionare continua avind cirenit Inchis (fig. 2.36).Instolotie de Rezervor uscore si dirijore de vocuum o gerului Zona a Vi experimentold| Pom, Ajvtay de vacuuor ( y Pig. 2.35 Comerd Comerd Inistire experiment! pizyzop 4 1} Instolotie de uscare Rodlotor Compresor Fig. Cu exceptia c rei experimentale $i in unsle cazuri si a difazorului, circuitul unor astfel de suflerii este asemindto cireuitul sufleriilor subsonice, descris anterior. la aceste de suflerii remarcim pr prealabil uscat (tempere depisensc& 35-55°C). Aerul ante accelerat in sectiunesa contractata (colul sonic) pinS atinge Numirnl Mach = 1, dup% care accelerarea continué in ajutajul divergent pin tipari venta inatalatiilor de raécire a serului in tura in camera de linistire nu trebuie s& se atinge veloarea impusé # na- rului Mach in camera experimental Numerele Reynolds bazate pe lungimee modelului trebuie sii fie de 6.10° - 107, ntru renligeren unui curent supersonic uniform fn car, unde abnterile trebuie ai fie mai mici de 1% este ne~ ceasr ca aerul si fie uscat intr-o instalatie adecvetd, intrucit, in experimentalé caz contrar, in timpul detentei in ajutajul supersonic spar unde:de condensare, care distrug uniformitatea gi falsificd mésur&torile. Din punctul de vedere al proiect&rii, una din problemele cele nai importante o constitue problema ajutejelor supersonice (efuzoare- lor) fntii in ceea ce priveste ajutajele trebuie mentionat ¢: gi in anumite cazuri a difuzoarelor convergent-divergente. Mai ‘n prectica curent& se folosese actualmente doud tipuri de ajuteje si enume: ajus teje fixe proiectate pentru un anumit num&r Mach, care sint constru- ite din blocuri de dural seu lemn lamelat 9i montate in tronsoane i ejuteje din leme flexibile de otel, care printr-un sistem de cricuri electrice aau hidraulice, pot fi adapte~ intersanjabile, precum te pentru o gami larg’ de numere Mech. Pentru calculul conturului ajutajelor fixe se utilizeazd atit metoda caracteristicilor (metoda graficé), datorit& lui Prandtl si Busemann, cft gi metode analitice, printre care cea mai utilizat’ este aceen a lui Atkin. Ajutajul super sonic, in general, are doud regiuni gi anume: regiunes initialS, care incepe de la sectiunea minim& (col) pind le punctele de inversare panted $i regiunea terminald, care fneepe de la punctele de ver~ sare a pantei pind la punctele in care conturul ajutajului devine paralel ou linia mediend. Contururile regiunii initiale sint,de re- euld, luate arbitrar, de exemplu arce de cerc, dar cel mai obignuit se foloseac contururi cu deviatii din grad fn grad sau din dows fn dou’ grade. In ceea ce priveste regiunesa terminald, ea se deter propriu~sis ou metoda caracteristictlor sau analitic. Contururile ajutajelor fixe, determinete fie prin metoda carecteristicilor, fie prin metoda analiticd, in ipoteza fluidulai perfect trebuie corectate spre a yine seama de dezvoltarea stratu- lui limita existent in fluidul real (viscos). Cum grosimes stratu- lui limit& in regiunea colului sonic este consideraté de obicei nu- 1a, o ingrogare substan}iali a acesteia incepe de le punctul de in- versare a pantei, mergind liniar pin& in zona experimentala, In con- secingi, ajutejul va trebui largit corespunzitor, astfel ca dupa o corectie bine facut& (de reguld prin incereari gradientul de pre- siune din zona experimentala ispare, ob}inindu-se un curent un rm y depdgeascé inclinarea de linia de centru yi o abatere de 41% a presiunii care, pentru cerintel de + 0,1° fata statice. Unele neajunsuri in acest sens pot apare $i din cauza dez- actuale, nu trebuie svolt&rii incorecte a stratului limit& pe peretii laterali. In acest caz, prin simple evazare a peretilor, efectele nedorite pot fi inla- turate. Corectia de strat limit’, extrem de laborioss’ pentru ajute- jJele fixe, se poate ugor efectua in cazul ajutajelor cu lame flexi-‘lexibile. arii ajutejelor cu lame Dup& cum am men}ionat mai inainte, o alt& problema care se ridicd din punct de vedere constructiv pentru sufleriile supersonice este aceea a difuzoarelor. Se stie ci o scidere continua a vitezed din regim supersonic fn subsonic nu este posibild si tranzitia are loc totdeauns discontinuu, printr-o und& de goc ce se formeazd in difuzor i in care de fapt au loc pierderile de presiune cele mai importante ale sufleriei. Din acest motiv, problema proiect&rii difuzcarelor trebuie yrivitS cu atenjie mai ales pentru numere Mech fn zona experimental’ Ky Dard Cel mai simplu difuzor pentru sufleriile supersonice este di~ fuzorul subsonic divergent (fig. 2.37), in care trecerea de la mis- carea supersonicX la migcares subsonic’ are loe printr-o und& nor- mal& de soc, care se formeazi de regul& aproape de intrarea in di~ fuzor. Unde de soc Fig. 2.3 In vealitate, aceaati achomatizare este mult idealizata, deoarece experientele au ariteat ci se formeazd fin plus si alte unde de soe aderente din cauze interactiunli cu stratul limita, sstfel eit recuperarea de presiune nu se face conform undei normale de este in aod joc, ei intr-o misurd mai mica. 0 golutie care fmbund conside: nil recuperarea presiunii este aceea a unei zone experimen- tale foarte lungi ( & = 10 hy), om Sn figura 2.36.Pig. 2.38 In acest fel, in difuzorul subsonic care urmeazé zonei ex- perimentale in avalul undei de soc, se formeazi un gradient pozitiv de vitez, care stabilizeasd stratul limitd, eliminind interactiuni- je cu unda de soc. Performntele difuzorului subsonic sint astfel ridicete si recuperarea presiunii poate fi considerata conform undei normale de soc, adicd, daca notiim cu PS presiunea in difuzor dupa unda de goc gi cu p, presiunea 1a stagnare, in camera de linistire vor) avea: . F 2 4 =f pi _| eer) Me eed r % “laetyenme| © | oye! 2% P| 2#(S-O MG 2y ME -(Y-1) My fiind numirul Mach in zona experimentala, iar o= 1,405 - exponentul adiabatic. Pentru numere Mach M,>2,5, chiar si aceast& ultimé solujie nu mai este sntisfaciitoare. De aceea, pentru M,> 2,5, (2.28) difuzoare mai eficiente se realizeazi cu o sectiune de intrare con~ vergent-divergent& sub forma unui al doilea col. In intrarea con- vergenté a difuzorului se produce un sistem de unde oblice de soc in urme cdrora viteza seade, astfel ci unde normald de soc formats in regiunea celui de-nl doilen col face tranzifie de la o vitezé supersonicd mai mic& decit cen din vona experimentald 1a o vitent subsonicd, Pierderile de presiune in unda normald sfnt in acest cas mai miei. Difuzoarele cu al doilea col pot fi cu geometric fixd, avind contractia constant’, si cu geometrie variabild (difuzoare cu lame flexibile), avind contractia variabilA. Difuzoarele cu sl doi- lea col cu geometrie fix’ ge adapteaz% sufleriilor cu ajutsaje fixe ln un numiir Mach dat, In acest cas, sectjiunea celui de-al doiles col trebuie si fie suficient de mare spre a permite pornirea sufle- riei, dar in ncelsgsi timp suficient de mic& spre a permite formarea undelor oblice de goc si deci recomprimarea care 9 diminueze pier- derile. Solutia este de compromis $i nu in toate cazurile cea maicle fericit&. Din acest motiv ou cipatat o largi rdspindire difuzoarele cu geometrie variabild (fig. 2.39), unde le pornire sectiunea celui de-al doilea col poate fi ficuti suficient de mare, iar in timpul functionSrii sufleriei suficient de mic&, astfel incit pierderile de presiune si fie reduse pe cit posibil. Pozitia de pornire "y Pozitio de funefionare Pig. 2.39 Aceste difuzosre pot fi adaptate, fireste, ajutajelor re~ glabile cu Inme flexibile, asigurind functionarea sufleriei intr-o ami larg de numere liach fn zona experimentald, Considerajiile de wnt sus eu privire le difusoare sint va in gona ex- labile pentru cazul cind modelul de inceveat nu se aflé perimental’, deci pentru cazul cind sufleria este goal’. Prezenta modelului are, natural, influent% asupre difuzorului Cum aceasts este destul de greu de prins intr-o schem& fizicdé $i cum efectele nu sint prea mari, réimin valabile gi in presenta modelului considerafiile de mai sus. Alte aspecte ale problemei prezentei modelului in zona ex- perimentela aint legate de influenya peretilor. In cele ce urmeazd vom face unele consideratii privind efectul venei limitate in regim supersonic. Benomene tipice de influenti a perefilor 1a viteze superso— nice sint acelen de reflectare » undelor de soc de peretii sufleri- ei gi de Cominre gi reflectare a undelor de condenasre, care au o comportare asemin&toare cu a undelor de goc. Intr-o analiz& separat’d pe eare o vom intreprinde asupra aces- tor efecte, s& consideriim uni intii c& in zona experimentald a unei suflerii supersonice se afld un model, serul care se seurge in jurul lui fiind lipsit de umiditate. Pentru e introduce efectul peretilor, desigur cia aplica metodo imsginilor in numar nelimitat, age cum se procedenzi de obicei, constitue o cale. Aceasta ins& eate foarte la-- 8 2 borioasd gi de aceen ne vom rezume la unele consideratii simple, utile pentru practic’. Fie deci un profil agezat in zona experimentald ghidaté (pe reti 9 lizi) » unei suflerii, peste cere trece un curent supersonic Qi,,> 1). Folosind metoda imaginilor, vom considera pentru si ita- te, aga cum am remarcat anterior, o singur&é imagine (fig. 2.40). Un- da de goc, cnre porneste n virful Ge] imaginii, coincide cu direc~ tie cu unda reflectats de perete care vine de la model. Spatiul in amonte de unda AD ma va fi influentat de perete, iar pentru ca scur- gerea fn jurul profilului (dup% unda 4D) si nu fie influentat& de perete trebuie ca unda reflectat’ DB si mu cadi pe model. Experientele arati ci prin siajul care se formeazd fn spetele modelului gi fn care se pot intilni zone unde migcarea este subsoni perturbafiile introduse de unda reflectat& care cade pe siaj in apro- pierea modelului se pot transmite la model. De aceea, o cale sigura deo evita influenta peretilor in regis flectata si supersonic este ca unde re- & distan$& de model. Pentru o ; unda rerlectataé trebuie s& cad& la o diatanyé cel cadi pe siaj ls suftci aripa, de exel payin egald on coarda, tag’ de Fir In funefie de numSrul Mach tgg Al curentului incident, @ tanja la care trebuie « iA cad’ unda reflectatd pe siaj, fayi de bor dul de atac este x & 2¢. =e ad VMS - (2.27) In cezul corpurilor de revolu e, unda reflectat& trebuie ai int@lneasc’ siajul Ja cel pufin trei diametre fayS de partes- 8 - terminalad a aceatora. Un alt fenomen care apare cu pregnant& in regim supersonic eate fenomenul de condensare, cind, datorit& ricirii prin detent care pre loc in ajutajul oufleriei, vaporii de ap’ se condenseazi, formind aga-numitele unde de condensare, care se reflect& de pere- $ii sufleriei ca gi undele de $00. Formarea undelor de condensare fncepe in apropierea colului sonic al ajutajului, dup’ care urmeazd reflectarea de pere}i. Acest sistem de unde reflectate de condensare are o influen defevorabil asupra curgerii $i se traduce prin mic~ sorarea numirvlui Mach faté de cel obfinut cu ser perfect uscat. Acest luoru se ponte veder cu uguringd din diagrama din fi- gura 2.41, unde este reprezentat raportul dintre presiunen static’ gi coa totald pe o portiune de ajutaj incepind de 1a eolul sonic pentru dowd valori ale umiditSyii relative. umiafates— | relative 68 Z imiditorea, Felina 10%. | | a i 25 50 Ea 100 125 Distonte de la col Fig. 2.41 In camul cind tn cona experimental’ a aufleriei se afl un model, pe acesta se formenzii unde atasate de condensare, modificind distributia de presiuni pe el ji cu aceasta reactiunile aerodinamice. Pentru a evita feno enul de condensere si cu aceasta trens de unde reflectate, nerul care circuld in suflerie trebuie bine us- cat, astfel incft apa s% mu depiigensed 0,1 g/kg de ser. In cagul sufleriilor blowdosn mad spare o problem&, legatd de scderea In cursul refelei, © temperaturii aerului rames in re- gervortl de presiune, scidere provecat® de destinderea serului si avind ca urmere sciderea temperaturii in camera de linistire (dup& treceren prin valva de reglare prin leaminare a presiunii constante). Bfectul acestei varintii a temperaturii este o variatie a numirului Reynolds in curaul rafalei, ceea ce nu e de dorit. 0 ate- nuare sensibild a acestei variatii se obfine instalind la iesireaSeca din rezervor un acumulator de caldurd. Acesta cons’ dintr-o masi me- talic, care este repartizat& judicios in secjiunea transverseli a rezervorului, astfel incit prin schimbul de cSldur& prin conductibi- litate termicS intre aerul comprimat le temperstur& mare din rezer-— vor gi suprafate aflat& in contact cu aerul, schimb ce are loc is ineeputul experientei, si asigure pe toat& durata acesteia o rezer~ va de cllduri inmagawinat& ce ve fi cedeth treptat prin conductibi- litate termicd mssei de ser r rea tenperaturii este mult diminuatd fad de cazul absentei masci e in rezervor, astfel ineit scide~ talice amintite, Cn urmare $i variatia numérului Reynolds se va gora sufictent de mult, incit si poat& fi considerat& neglijabild. Pentru determinaren masei acumuletorului de c&ldurf, se va impune deci o varintie considerat& admisibil& a numSrului Reynolds si implicit @ temperaturii in camera de experient}&. Schimbul de c&ldurii se va produce cu atit mai intens cu oft suprafaye configuraties scumulatorului de c&ldurd va fi mei mare si cu eit coeficientul de transfer de caldur& 21 materialului din care s¢ construiegte acumulatoral este mai mare. Pentru cercetarea anumitor probleme de aerodinamicS gi in spe cial de transfer de cfildurai ale zborului la altitudini foarte mari a apSrut necesitatea sufleriilor supersonice de mic% densitate. Bfec- tele densitapis mici, tipice migcirilor tn gaze rarefiate, pot fi cel sad bine puse in evident cind este indeplinit& condi¢ia pe > 0,01. Dect fntr-o auflerie cu numirul Mach fn camera experimentalé Me = 3, trebuie ca numarul Reynolda sA fie Re < 900. In vederea atingerii ecestor valori ale numfrului Reynolds pentru o dimensiune cnracteristich de 25 nm, presiunea fn zona ex~ perimental& este de ordinul 107? mmlig, reprezentind o valoare des~ tul de coborit& a vacuumalui ce trebuie realizat. Din punct de vedere constructiv, sufleriile supersonice de sich denaitete aint absolut identice eu sufleriile spersonice obig= nuite, cu deosebiren c& ajutajele aupersonice in acest caz se pro- iecteazd cu precautii specinie, pompele de vacuum sint de o construc- tie eparte (vompe cu difugie, pompe cu ejector cu vapori de ulei etc. si intresga co tructie o sufleriilor trebuie 94 eib’ o exceptionala etangeitate.- BL 2.1.2.5. Suflerii hipersonice (il, > 5) Cercetarea serodinamic’ experimental’ in domeniul hipersonic se face cel mai frecvent $n suflerii hipersonice, care folosese ca agent de lucru fie aerul, fie heliul. Pentru» realign curenji cu mumere Mach ti, > 5, in zona ox~ perimentela a sufleriilor hipersonice se foloseste tot procedeul detentei in ajutaje. La ntingerea acestor numere hach, clderea de temperaturS este atit de mare, incit poate apare fenomenul de 1i- chefiere al agentului de lucru. De exemplu, dacd intr-o astfel de suflerie are loc expansiunen rerului de 1a temperatura cnmerei, cind se atinge in sone experimentalé M, = 10, temperatura este de - 225°C. In aceste condifii lichefierea ponte apdrea incontestabil. De aceea, pentru a putea fi folosit ca mediu de lucru in sufleriile hipsrsoni- ce, aerul trebuie in preslebil Gnedlzit, astfel ca dupd detent& 1i- chefierea 93 nu apard. Dificultdfile legate de lichefiere dispar in casul folosirii heliului ca mediu de lucru, deonrece acesta are o temperaturé de li- chefieve ‘mult mai joasi. Sufleriile hiperscnice cere folosese helinl pot atinge numere Mach in zone experimenteld pind la 30 far 58 fie nevoie de o inc&lzire prealebild a scestuis. Un mare neajung 91 folosirii heliului 41 ridic’ faptul of 21, fiind un gaz wonontomic, nu peruite modelarea fenomenelor legate de schimbsrea proprietifilor serului Le temperaturi inelte. Pe de w1t% parte, dac% heliul nu este bine purificat, adao- surile pot duce la aparitia lichefierii. Aceste motive au dus le degvoltnrea si la utilizaren pe scard largé a sufleriilor hipersonice care folosesc ca mediu de lucru aerul. In figura 2.42 este arfitatd schematic o guflerie hipersonicd cu intermitenta, folosind nerul om mediu de lucru. Tretute mentionet faptul cA sufleriile hipersoni sint exelusiv de tipul cu intermi- teny4, cale cu funec}ionare continu® ridicind probleme constructive apronpe imposibil de rezolvat. Aerul trimis sub presiune de edtre un compresor printr-un filtru de ulei trece prin uscStor, unde uscaren se face agtfel inet 38 nu se depisensei o parte de aps 1n 2x10° parti de eer si ajunge regervorul de presiune. Pentru a se realize fn zona expe a enteld mumere Mach de 6 10 este necesari fn rezervor o presiune de 35-50 atm, pentrn numere Mach mai nmri putinda-se ajunge la 150 atm si chiar mad mult,Regulotor de Valve cu deschidere resiun| / 7 Pp ne | copidé | Incaleitor Rocitor By | ay {le : 52 ‘ Se 8 § ce Compresor oI - Lest Filtry oP Pompe de € Iscotor de ver, vocuum coef f---22%9 Pig. 2.42 Din rezervorul de presiune aeral trece printr-un regulator 2né la 10 ajunge de presiune in Incdlsitor, unde pentru numere Mach p de 500°C si apoi, printr-o valv& cu deschi- la o temperatura maxi dere rapidi, trece in camera de linistire. Din camera de linigtire urmeazé detenta in ajutajul sufleriei, care poate fi, ca gi le su- e supersonice, "Pix", trasnt prin metod ©) smu deformabil (ou lame elastice). carseteristicilor, cial (cu mu 1lui hipersonic fn zona experimentalé Per for Ty 18 un mumay liach fixet de cei existen Para ii cure: urmare « detentei in + se pot obfine cu bund spre nare in camera de linist~ 87 - Ajutajele int, de vequld, urate de difuzoare cu el doiles col reglabil. ‘In unele enzuri, pentru a menaja instaletia de uscare, aerul odaté useat care a strébitut sufleria este trimis de cétre pompa je vacuum direct in compresor, sstfel c& printr-o derivatie compreso- ru) $1 reintroduce in reaervorul de presiune. Ge gi in regim supersonic, in regim hipersonic pot apare probleme legate de zborul Ie altitudini foarte mari. Gercetaren de jaboretor fn acest caz se face in suflerii hipersonice de mich den~ sitate, asemnitoare cu sufleriile hipersonice obignuite, der cons— truite cu precaufiile mentionate la sufleriile supersonice din pa- ragrsful precedent. 2.1.2. Alte instoletii experimentale 1a vitese m Alte instoleyii experimentale Is Vee arte mari In afara sufleriilor aevodinamice, a c&ror utilitate pentru cercetarea experimentald In aeromecanicd este incontestsbild, s-au gezvoltat gi s-nu perfecjionat si alte inatelatii experimentale, dintre care sint de men}ionat in mod special: tuburile de goes tuburile de soc aerodinamice; instalatiile adiabatice; instalatiile balistice. 2.1.3.2. Buburi Prin simplitaten constructiva’ gi economia de putere, tubu~ impus 4n studiul calitativ al unor fenomene lepate rile de soc de reflexin, vefractin i intersetiunes undelor de soc in medit ne~ omogene, in atudiul spectrelor migeSrii in jurul corpurilor si al unor efecte in reactii chimice. Durata curgerii in tub este foarte mic’ (de ordinul milise— cundelor), cees ce ridict dificult&ti mari in realizarea mésurito— pilor de presiuni, temperoturi gi forge globale, necesitind spara— turd de wScuri cu rispuns fonrte rapid. fcest fapt limiteazd dome- de utilisare al tuburilor de soc, in general, le studii cali~= bse Un tub de g0c se prezint&, in forma sa cea mai a un cilindyu lung inchis la embele capete, separat in dou oamere + 2.43) 1E, on inegale de o diofraygn’ Comero de presiune Comera le inalid Presiune joasd \ th ae Diafragme Model Pig. 2.43 In casera din stings se introduce gazul sub presiune inalt& (gazul conducstor), inr in camera din dreapta gazul sub presiune joasi (uagul de lueru). La spargeres diefragniei gazul conducdtor se destinde, producind o undii de soc, care se propagé cu vitean V,. Prin treceres undei de goc, gazul de luera se comprimS si isi ri- dicd temperatura, punindu-se $n migcare in directia propagiril un- dei, fn spatele undei de 0c formindu-se o regiune de m gului de lucru (citva timp fipreund cu = gazului conductitor), care geare a ga~ constitue curentul experinental. In figura 2.44 se indie’ procesul de formare gi propagere al undei de soe, precum gi diagrann variatiei presiunii fn lungul tu- bului dup&§ spargerea membraned. Gaeul conducitor cu parametrii de stare notati cu indicele 4 dupa spargeren membranei se miged Smpreund eu gazul de lucra in zona 3 ¢ & la suprafatn de contact, de unde apoi incepe zona 2 da migeare numai a gagului de lucru, avind parametrii notati cu indi- cele 2, fScind astfel si apart curentul de experimentare propriu-zis. In sone 1, de lucru, genul ere parametrii de stare mp, fy, i viteze sunetului eate ny. Notind cu M, = sum&rul Mach de~ _ M1 finit de viteza de deplasare a undei de goe $4 cufoseind prest by 94 py Pemulti My din re1at ileaq Presiune. nd raportul cildurilor poteza c& cele douk gaze, perfecte. dei y & deduce numSral 1 Mach a1 curentul de 300, (2.31) oS R90 Temperatura curentului de experimentare se poate calcula cu- noscind temporaturs Ty i greutktile moleculare m, gi m,, din relatic atx Helin) (etm . (2.33) % 2% Sy- 1) me Se ponte renarca faptul ci num&rul Mech Mp este limitat, aceasta reductnd posibilit&tile de experimentare la cagurile cind similitudinea dup& numirul Mach nu este de importent& mare. Intr-ade- vir, deoarece: [ (d+ 2)" 4 ; _ H-)a My ce) rezult& c& pentru ser numSrul Mach My el curentului experimental nu poave dopiigi 1,89. 2.1.3.2. Duburi do goc agrodinamice (Suflerii de soc) Pentru mirivea considerabil& a vitezei curentului in tubu- rile de goc s-a emis ideea de s deatinde gazul care se mised in urma undei de goe intr-un ajutej care comunicd’ cu o camer de va- enum. Prin destinderen in ajutaj 3i printr-o alegere adecvati a atarii inifiale a gazului de lucru a-a ejuns la numere Mach in zona experimentalaé de ordinul 20-30 gi la durate ale curentului in zone experimentald de cirea 8-GO de ori mai wari ca 1p tuburile de simple. Schematic, un satfel e tub de soc serodinamice este prezen- wat tn figura 2.45, Papi d tubul de goo obignuit, aceasta are in plus, la capdtul din dreapta el camerei de joas% presiune, un ajutaj in intraren eéruia se of14 o a coun dinfragm&. Iegiren din ajutaj se face Intr-o cameri de vacuwi, unde se afld cons experimentalad fn care se montearii modelul de incereat. Pentru a obfine in esme experimentald viteze hipersonice peste 20, trebuie produse unde de yoo foarte puternice la tempersturi de stagnare foarte ridfente. Acest lucru necesitd, in camera de pre- siune inalt&, presiuni de cires 500 - 700 atm si tempeeaturi de cires~- mi. 3000 K. De obicei se foloseste drept gaz conducStor un amestec de oxigen-hidrogen gi heliu in proportie de 65%. Printr-o descircare electricl, hidrogenul 91 oxigenul se aprind exploziv $i ridicd con- siderabil presiunea si temperatura heliului in camera de inelta presiune. Comerd de, Comerd oe | Presiune tna/ig — presiune jooseé pe Mogel hy y . Primo diofrogme 4 doue diofrogma Ccamero de vocuurn Pig. 2.45 Prin spargerea diarragnei, unda de goc foarte puternice’ ce jona% presiuae, sjunge la 9 doua mem- ia nagtere stribate camera brand gi se reflectd, formindu- fntre intrarea in ajutej si fron tul unded reflectate o reyiune de gz de lucru cu temperaturd ridi- catd, oproape imobil. Prin spargeren celei de doun disfragme, ca- wul de lucru se destinde prin ajutnj in zona experimental’, care se afl intr-o camer’ de vacuum, atingindu-se in acest fel viteze foar- te mari ale cuventului de experimentare. «5. Instelatis adiabatice Pentru realigaren unor curenti de experimentare de viteze ls temperaturi ridicste, o altS clas& de instelatii foarte mari © const tue agn-numitele instaletii adiabatice. Curentii de experi- mentare se n prin comprinares adiabatic’ a aerului de c&tre un piston. In figura 2.46 este ardtat& schematic o astfel de inataletic. Be const dintr-o eauer& de presiune inalt& gi o camer’ de jonsd presiune, separate printr-o dinfragu3. Camera de joas% presiune dintr-un cilindru luny in care se ponte deplasa cu vitezi pupersoniell un piston ugor. La celdlelt capit a1 camerei de jonseo) io a doua diafragma, du prosiune, se af1d oonte ajutej si camera de vacuum in care este wona experimentald. Comera de Comero oe | jute; Mode! presiune tnalte Piston prestune jose pe \ care urmeaz’ un Prima Camera de diofrogmd eee cava diofrogme vocuum Pig. 2.46 ei dint Prin spargeren pr priust din camera de presiune innlt®, pistonul este pus in migcare, comprimind aeral din fata sa. Unda de goc care se formenzi tn faga agme, sub actiunen gazului cou: pistonului se reflect& de enpitul inifial inchis al yevii gi se mised invers fati de pinton. Unda se reflect% de eiteva ori intre capitul inchis a1 fevii gi piston, ridicind presiunen $i tempera- ture eagului de lucru aflat in acest spatiu. Datorité cresterii pre- siunii In secest apatin, mijciven pistonulut inceteazdé 31, in acente conditii, prin spargerea celei dena doua diefragme, gazul, sub pre- siune gi tempernturi ridiente, se destinde in ajutajul legat de camera de vacuum. In wone experimental’ se objin astfel, pentru durate de circa ©, secunde, curenti Nipersonicid cu temperaturi de stagnare de pint Ya 3000 K, 2.1.3.4. Ingtalagii Pentru studiul miscirii la viteze supersonice $i hipersonice s-au renlignt yi aga-numitele instulatii balistice, in care modelul voor liber, O astfel de inatalatie (fir. vi lunch in care se fece vid, peretid s&i experimen at se miged tu 7) const& dintr-o on: “iin prevGguyl ou ferestre de vizuslizere,gi un tun care arunc% prin feava sa cu vitezii fonrte mare modelul de experimentat in cn- mera de vid.Pompa de Comer de vid “OG Fereastro’ vizuatizore Tun ie Fig. 2.47 Prin visualisdri Schlieren, film&ri gi fotografieri ae pot obfine date relative la zborul liber al modelului (forme undei de soc, stratul limit din jurul modelului etc.), iar folosind diverse metode Ge telenisurare se pot determinn distributii de presiune $i densitate fa jurul wodelului. Constructiv, aceste instalatii nu ridic& proble:e deosebite, cu exceptia tnurilor. Pent vitene de pin’ la 2,4 km/s se folosese tunuri obism- ite cu pulvere, iar pentrn viteze de ordimul 10-12 Km/a, tunuri ou descared: i electrice. Aceste tunuri constau dintr-o camera de presi- une, separat&é de teava Sn care a2 aTlA modelul printr-o disfragma. Dac& in camera de presiune se afl un gas 1s presiune jos’, printr-o desearenre electric’ presiunes si temperatura acestuia ating fallen, fonvte mari, distrugind astfel disfragma gi expulaind modelul. n camera de presiune se afl exemplu, dacé a hidrogen la circa 1, in urmn descliredrii electrice presiunea poste atinge 2600 atm gio temperaturi de 14000 structive ma ate condijii, este evident ed ap i ales datorit: Gifieurieyi tempereturilor fnalve. Inptalstiile palistice per it obfinerea de numere Mach $i feynolds mari, nu ridic& probleme de interferente (tipice suflerii- lov), dar aparatura de misura este foarte complicst’ 5i costisitonre.2, Caloulul gazodinamic (aerodinamic) al _sufleriilor serodinamice Galculul serodinamic al unei suflerii constd, in general, fa narea pierderilor de presiune {n circuit (cu sau fér& model) detern gi cu aceasta se determin’ raportul de compresie al ventiletorulus i materee utild Ja arhorele sau al compresorului, debitul sufleri sau al compresorului. vontilatorul Desivur, aceasta presupune determinarea repartities de vite presiuni si temperaturi de-a lunpul cireuitului. 2.2.1. Galoulul aerodinamic_al sufleriilor de viteze micgd subsonice ce urmeazd vom indica 0 metodolorie de calcul presiune, debitului gi puterii utile is In cel inares plerderilor 4 pentm o suflerie de viteze mici subsonice, + 2.48). dete arhorele vantilatorult 41 presugunem atabilit (fi al cami c ne A unei astfel de suflerii este Viteza ino mult mad mick decft vitesa snnotulni $i ca urmare nm se ia fn con- gideratie comprasibilitatea serului, fapt ce ugureazi simitor ca)- culele. Intr-o aatfel de suflerio, pierderile de presiune, respeo~ tiv plerderile de energie, se intoreazd frec’rii de pereti, evnz vii gi formirii de virtejuri in difuzoare, coturi gi alte elemente ale aufleric:Senooes Cu exceptia elementelor pe care existA frecare purd, pierde~ rile de presiune pe celelalte elements ale sufleriei se evalueaz’ sub forma: Apsy fv? (2.35 in care 5 este un coeficient de pierderi, iar V este vitezs locals Pentru camers de linistire (0-1), pierderile prin frecare se pot calcula ou forma: ow 4H GE 2 ££ (2.36) unde « este perimetrul camerei de linigtire, 1 lungimea aa, Oo aria sectiunii sale transversale $i C, coeficientul de frecare care se calculeay’ eu forma ce (2.37) in care A remult& din relatia: 1 2.34/22 a Meneee A ben 29) ton a VX Re find numérul Reynolds local. {n camera de linigtire am vasut e&, de regul&, exist% un filtra aerodinamic, iar ls intrarea in convergent o serie de plase deturbulizatoare. Uneori, pentru suflerii cu viteze apropiate de 100 m/s, fn fata filtrului se monteazd radiatoare. Coeficientul de pierderi att pentru radiatoare, cit 9i pen- tru filtye se celculeasé dupa cum urmeaza. Pentra radiatoare tip fagure: Shas 7 he (03-4) (Be +(&,- , (2.39) by = 18yimes radiatoraluls in cere by Ge, diametrul hidrautic al tevii, Wy fiind perime- pact trul si Syaria; Go, = avin permenbili a radiatoruini; Gao ere fiunid camerai de linistire;coefi rugozitate x ient de corectie in functie de & = rugozitaten relativ’ (£ = 0,005 ~ 0,015). Pentru radiatoare cu tevi verticale $i aripioare se relatia: nay = (1 +n &\Z 2)", (2.40) n fiind numdrul de tevi, far c: os (4 - Sa) (2.41) ct unde py eate auprafats permeabil& dintre aripioare. Al, 86 poate calcula cu relatia: ain An = GS (2.42) Vee, in care K = 0,77 - 0,98 (in funotie de forma tevilor), iar Ree Vy, fiind vitesa fntre fevi, viscozitatea cinematica’ gi di, unde h este distanta dintre sripioare, iar by distanta dintre te- vile verticnle. Admitind c& pentru deturbulizare se gisese n plase, cosrici~ entul de piarderi este a formule t r Ss fa B)(E-J) om 4 de pinse, Gop arin sectiunii penetrabile 4 plasel nd nu iar G, aria sectiunii car @ Jinistire. In coleetor Ceo pierder presiune 34 datoreng! special free vo fentu) de pierderi 91 convergentului fn cazul seetiun dreptunshiulare este: mS4 be [tg mat (2.44) in care:ea 4 Cy coeficientul de frecare (calculat la fel ca in camera inistire); » raportul de contractic; 2e = lunpimee converrentmlut; ae latura vertical 2 zonei experimentale; jo= latura orizontal’ a sonei experimentale. Pentru crzul converventului de sectiune circulars 3 . ~4a,& m= _4 a a 2.45) a ces “9 fiind diametrul mediu. In ceen ce priveste camera experimentalS, in cazul eind aceantn este cu ven ehidata, pierderile se datoreaz’ frecirii de pereti si in acest cz pierderes de presiune va fi: z Oe AP Se & £ Ve (2.46) ©, fling determinat ca i in cazurile anterioare. nteali deschis& (ven& liber’) avem: Pentru sona exper: Qo _ A= % 5 Ve (2.47) unde pentru sectiunes circulars sau rectangular’ 2 Le 0,005 3 (<& (2.48) Den, ? sectiuni rectanrulare sectiuni circulare. 3 = 0,08 = - 0,0015 =f— ie (2.49) € Der ache si be fiind semiaxele elinsei. Dac vom fine seams si de prezente modelului fn camera expe rimentsla, atunei pierderes introdus4 de acesta este:Apm 2 Tn £ ooo unde: Smad 4 Yn = OE (7 Seep Suet) > (51) cy. fiind coeficientul de rezistenté al modelului, iar Sino aria sec~ tiunii sale frontale. Pentru difuzoare (prim din zona experimental’ gi al doiles dup cotul 2), plerderile ae datoreazd freckrii sé form&rii de vir- tejuri prin evazare. Coeficientul total de pierderi al difuzorului sé poate scrie deci sub forma: = Jay t Ter (2.52) Pentru difuzoare de sectiune circulard aven: Vey = 1 ef (2.5) unde Ay= 4C,, cooficientul 6, fiind calculat ca $i anterior, iar t= np! © Tiind semideschiderea difusorului. Pentru difuzoare rectangulare cu deschideres 20 ¢ntr-un plan fn planul perpendicular se consider’ z =~ Ag //* Sag ~ (¢ +¢) z (2.54) unde fm aL 6 foe 7 t t ¢ Aor B In ceea ce privoeste pibrderile prin evazare, pentru difuzoare de sectinne circular’ avem: ey = 3,2 (tye)*, (2.55) iar pentra cele de sectiune cireulaSaey = 62 G e) . (2.66) In caloulul pierderilor de presiune fn difuzoare se va considers vi-~ teza la intrare in acestea. Pentru pierderile Sn coturi, tn general, ae adopti Yop= 0,15 gi pentru a fngloba $i pierderile prin frecare pe portiunile drente dintre coturi sau cele din fafa gi spatele lor se va lua pentru co- turi Geo= 0,16 ~ 0,18. Instalatiile de sustinere si anexele ventiletorului introduc un eneficient %, = 0,08 - 0,22. Inoumind tonte pierderile de presiune pentru fiecare portiune de suflerie mai sus mentionat’, se obfine pierderea totals de pre- siune a sufloried: Debitul total fiind Q = V0, puterea utild le arborels ven- tilatorului oste: . Pu = ecrSiee (2.57) w unde 7, eate randamentul ventilatorului, care are valori practice obigmit de 0,65 - 0,75. Pentrn o sufleria avind cowfictentul de eontractia de 4 plerderi ce se evalueazd p: Og plerderile fn diverse elemente sint indicate in tabela urmitoare. viteza fn ca era experimental de 45 m/s gi temperature de 78° Blementul Pierderea de presiune (% din pierderea total’) Colector 2,9 Camera experimental’ 5,1 Primal difusor 21,3 Primal cot 25,0 Tyonson eilindric 1a Al doilea oot 25,0 fyonson eilindric 1,2 Al doilea difasor 8,9 Al treiles cot 4,7 Al petrulea cot 4,7 Camere de linistire 0,2 OTAL: 100,0= Wor o Se poate vedea c% principalele pierderi de presiune fntr-o suflerie aerodinamici de viteze mici subsonice se produc in primul difusor gi primele doud coturi. 2.2.2. Caleulul aerodinamic al sufleriilor de viteze mari pubgonice si transonice 2.2.21. Suflerii de viteze mari subsonice Coneiderim o suflerie en circuit inchis (fig. 2.49) $i fie fntr-un punet Al sin p, f°, ", Vy respectiv presiunen, densitatea, temperatura gi vitewn avrnlus, enre eircul& in sensul indicet pe fieurd. Sourgerea serulut fn suflerie fiind inaofitd de fenomene jroversibile, ecuatia lui Bernoulli sub form4 diferential& se sorie deck notdém cu 4 Cy Iucru) mocanic rezistent: (0 Vel + a + AG =o (2.58) Filteu 9% e Pig. 2.49 Dacé noglijdm cAldura primit& intre doud st&ri vecine 94 Snsemnind ct U onergia intern’ a eerului, dup& principiul conser rid anergiet puten dt d(#)+ «(¢]0 es serie:sau finind seawa cA VdV din (2.58) este: ViV=~ aS ~d& resulta: / Al + 4(£) ~ F - dey =0 ens gi notind entalpia ou dH = d(u +), urmeazd of: dH- tha dey (2.61) Pentre luerul macanic voathtant putem serie: ols Ad Deosrece d@% este miereu pozitiv, far dH este negativ in de~ tent yi pozitiv fn compresiune, rezult& ci A este pozitiv in de- tentd i negativ in compresiune. Entelpia se poate serie tinind seama de ecuatia gazelor perfecte si de ecuatia lui Robert-Meyer: _ G p dH = Cpl = ate a(£) a In acest fel ecuatia (2.61) se serie: G dl : palf)« (4b =~ Eb =9 (2.63) i Pp opCe a obtinind astfel o ecustie diferentjiald cu varisbile separabile, a cdrei integrals: ieee C p= const; n # Ne a conatitus ecuatia fizicd « ucurrerii. Regdsim ocuatias lui Saint-Vainant si cele termodinamice intve doud stdri 1 si 2 sub forwe: PT Pe - (4)"] 2 yt fa Po y = 1,405 (pentru aer), (2.64) (2.65) (2.66)unde n este: (« aA ) (2.68) Notind eu Poy P oy Toy Vo% O parametrii curgerii intr-o sectiune "0" a camerei de linistire si on Q& sectiunea colului sonic, din scuatia de continuitate Intre o seotiune curent& O si (2.69) qn care M = % oste numérul Mach, a este viteza locald a sunetului. ‘Mining seame de relatiile (2.66) $i (2.67) reuulta: mst wy (2.72) Relafiile (2.69), (2.70) $i (2.71) dau posibilitatea cunoag- terii psrametrilor seurgordi de-w lungul cirewitului dacé-1 cunoas~ tem pen. Intre camera de linigtire $1 zona experimental (O-e), scur- nt cu detenta, A fiind pozitiv gi foar- te mic, In camera experimente’s, usor evazeti, Dd schirb’ de semn, geren se face prin convers riminfnd totusi la valori miei. Se poate considera, fSeind o mick eroave, o% din camera de linistire pind le intrerea in primal ditn- or (0-1) Fenomenel2 ireversihile care au loo influenteasd prea patin paravetrii currerii si in consecint& 2 = 0, estfel ine integrala ecuatiei (2.6%) devine pe Latiile (2.69), (2.70) si 2.71 se vor serie din aceast® caus pe porvinnes (G-1): 1 = const; = 1,405 (2.72)(2.73) (2.74) (2.75) (f) Dac& not&m cu My numirul Mach pe care dorim s&-1 reslizaim intrio aectinne Vy la ‘Intrarea fn camera de experimentiri, prin le temperatura tn aceeag eectinne, iar Po presiunea in camera de 1i- nistire (apropiat4 ca yalonre de presiunea atmosferic&), atunci relatiile (2.65), (2.66) si (2.77) precum gi cea # gnzelor perfecte ne vor conduce pentru situatille (O-e), observind cA Vy 0 si nzyt, le 2.78) (2.97) (2.78) (2.79)- lot - astfel c& parametrit T,, 25, P, si fe de care avem nevoie pot fi deverminati. . Se ponte trece acum la calculul pierderii de presiune Cf? 4 Aftoe = Af taprape (2.60) in care am notat: Apy = plerderile din aifusor AP, = pierderile datorité rezistentelor pasive A Pe = Pierdevile An convergent #1 none experimental’. Pentru evaluares pierderilor in difusor, considerim poryiunea de circuit cuprinsd fntre sectiunile 1 gi 2 ca difuszor funetionind in regim compresibil, iar ces intre 2 9i 0 ca difuzor functioning fn regim ineompresibil, influenta p&rtilor terminale neevazate fiind cuprinse in randamentul difuzorului pe care-1 vom defini mat joa. Pie p presiunea, W vitesn absoluta, V components vitesei pa- raleld cu axa difuzorulud si H entalpia intr-un punct oarecare. Pa- terea ce se pierde intre aecthiunils initial’ i oi finald f va fi: (£ wiv — £ wived oF unde f este densitates. Puteren recuperata vn fi in compresibil { wey — ( apvde far fn inconipread pi \ pvat - | pvde 7 . astfel incit randsmentele vor fi: (2.81)wvdT— ( £ weve of (2.82) in incosipresibil. In ipoteza c&i scurgerea este axiald, c& presiunea $i entalpia sint constante si distributia de viteze este constants in sectiune, randanentele devin: (2.84) Se poate observa ci 9, HF Pe Dac& not&m cu My numizul Mach la intrarea in difuzor, atunci: Re = 0 + EM unde 4} este un coeficient dedus experimental si care pentru My = 0,2 - 0,9 are valori © = 0 - 0,033. ‘Y , depinde de fora aectiundi difuzoralui (ciroular, p&treat, dreptunshiular) si de unphiul de deschidere 26 (20 = 3° - 13°), ovind valori 7, % 0,74 - 0,8%. Se pot Stabili acu pierdertle de presiune in functie de randament. Dacd difuzorul Increas% in veein compresibil, notine cu My si To tenperaturile respectiv la intrarea si la itesirea din difuzor von avea: pr Mt py® -f ee ASM? (2.58) deoareeScuxrgerea fiind politropiced si punind fn general 1-1 =2, = a = [te i) > = ts ) Wey (2.87) a (7 4 fA aven dup& (2.66) sau a ree P. ie a Pee m9) -— fat at me (2.88) Pa 7 | Daci scurserea ar fi fost izentro ich, am fi avut: (2.89) Pierderea de presiune tn difuzor va fir Apl= pep. x (t+ Lime-t-% Lip = y(- 7) Me fr (2.90) Pentru difuzorul luerind fn incompresibil (2-0) avem, tinind seana de (2.84): Deoi pierderea total pa dituszor va fir a= (7) EE pa (eh) By fe vet -(%) | (2.92) Tinind seama de (2.67) si (2.86), din ecuatia de continuitate intre 1 si 2 resulta: Spe (2.9)- lo7 - Din (2.68) deducem: Ped n= (2 etd (2.94) © Lege = Inlocuind si efectuind calculele, (2.92) devine: - MMe iF Ata YP BEL mn Jo Con) (eye-at EGS EI] Pierderile de presiune fn elementele pasive se reduc de obi- (2.95) cei la pierderen din filtru, coturi $1 sistem] de racire. Cele mai indicate filtre sfint cele eu ochiuri cu sectiune » Dierderea de presiune in acest caz Piind: AP. = Sa EV? [Pee pitrati unde 7 = 9,22, f iV Tiind densitatea gi viteza local’. n eagul filtrelor radiator, Sn dendseste unitatea, iar deci ricirea se face cu aer suplinentar, plerderea este dati de presiunus dinasie’ le isgire gi de frecarea nai sccentuata in vena liberd 1s adwiste gi dee p=) AP: Alk= 2 (2.96) Coturile cu palete de intoarcere 1a 90° dau pierderes ca o fractiune £ = 0,15 din presiunesa dinamicd looal& pentru palete ou profil subtire si £ = 0,12 pentru paletele cu préfil vros. fe derea fn convervent si fn zona experimental’ a¢ reduce ls con de frecsre si este dn ré \ G L (am) de Rae ak unde: a = yore » Cp cneficientul de frecare, uw) si 0 perinetrul si sectiunes sufleried in punctul considerat. Pentru evaluerea lui Cp, pentru sectiune rectangulari ae pot folosi relatiile (2.37) si (2.38).- los = Coeficientul, de pierderi globale Ag, cu care din (2.68) deternin&a exponentul politropic n, este necesar gi Sn relatiile (2.69), (2.70) si (2.71). De asemenes, pentru calculul puterii ne- cesare sufleried trebuie determinat debitul, care depinde si e1 dea Ca urasre, ne propunom vS-1 eveludn pe Ag, Cu observatiile facute la difuzor, sorien pentru situetiile.1 si 0: Pen Tie (2.98) (2.99) Apatap - LV Peot Ope = f (2.100) de unde: (2.101) Debitul suportat de ventilator va fit Q- fe [ye MpSe = & fe (2.102) pO Fe ee Be caro, tinind seama de (2.98) (2.99) devine: yet Q= (4+ os re Me) TeV/ye be (% Ye (2.103) Puterea utild va fi deci: (2.104) unde 7, este randanentul ventilatorului care este determinat de finetea palei, dianetrul butucului gi de randarientul difuzorulut din spate (care sint mirini fixe, precum si de Q st Ap » adicds tot X = f— const ¢(&, Abe) (2.105)- 109 = Puncjia f eate deci carscterizatS de felul ventilstoralui 31 se ve detersina ca atare. 2.2.2.2. Suflerii transonice Calculul sufleriilor transonice se poate efectua cu wetoda desoris& anterior cu unele wodificSri si anume: pierderea introdusd de model se va considera Cx = 0,2 iar Seed. 0,1 ~ 0,15; pierderes da prosiune $n camera experimental’ se va majora cu circa 50% davo- yitS ventilatiilor (perforayii seu fante); pentru difuzor, atunci cind 1x My <1,3 , ae calorleasd pierderea de presiune ca lo surle~ rile supersonice, aga cus se va arite in paragraful ursiitor. 2.2 Galoulul sorodinamic al sufleriilor supersonice 2.2.3.1. Suflerii cu functionsre continu’ $% considerim o suflerie supersonic’ eu un sinmnr col, ew 5 he Dor Por Bor Mo 0 Cpresiunes, suai] Mech) parametrii curentului fn Snohis (fig. sitatea, temperatura caners de linigtire M, aceiasi parametri ai curen~ tulud 4 cexperinenials, iar pt, pt, The T, Ng varanctris tulud in zone experinenta 8s pds TES Bor MS paraaotes curentulul vomprasomdad. Pen jupersenic& cu cireuit Inchis, wiure fn camera do linigtire variaai tn limite lergi in funetie de efici- enta sistemului de ricire intre T, = 15°C si T, = 35°C. Uscétfor Pig. 2.50~ lio = Dect M, este mimirvl Mach In zona experimentald atunei: 4 = (2.106) -t tr Tot ge Admifind ec densitaten fi, este saproximativ egald eu cea din serul inobil, presiunea ie rogultS din ecuatia: (2.107) (2.108) fe “a (2.109) yo Ne propunem s& caleula si aici pierderile de presiune, debi- tul si puterca utili a sufleriei. Plerderea totali de presinne in eagul de fati este consti- tuité din torsenii arétati fn ea] suflerdei de viteze nari supso- nice, la care se va ac&uyn pierderea de presiune in unda de see normal’ ce se formenns tn divunor gi care este fonrte important Pentru & sisiplifica calculele se poate admite cS avem un singur di- fuzor care lucreazi in rein compresibil, cu randementul Y . Pierderile tn registentele pasive le puten caleula exact oa in cagul precedent gi pot fi considerate ca un procent din pisrde- rile i difusor. Pierderen de presiune fn colector (convergent) gi fn zens experinentala eate duté de relatia: 2 x a Rye. &y fy fe Me, (2.110) Abe= Go Ft fe BM ze =aatele, unde: We ~ perinetrul sectinnii experinentale; Gq - aria sectiunii experinentale; fg - lunginea canerei experinentale; on es 1 coeficient de pierderi.Coefictentul de rreeare este dat de relatiile (2.37) si (2.38), in care nuniirul Reynolds va fi dat de: 2, = Ae Ve (2.111) We ‘2. corectat apoi ou efectul conpresibilitatii. Se porte serie: a , eee) oe x z hs =(« Mot me) fe Eo RK Me (2.112) de under legl (2.113) 2 In ceea ce priveste pierderile din difuzor, scesten vor trebui 98 fio oxprimate in functie de num&rul Mech Mz dupé unde de soc. Gonsiderfind cd fn fata undei de goe avem aproximativ nusdrul ue = (a7 (2.714) Mech Mle atunei: (2.315) avind numirl Mech Mg $i cunoseind randamentul difusorulut, putes deduce pe calea ardtnti in oagul precedent raportul presinni+ lor dinaintea compresornlui si ‘up& unde de soc. Dack neglijam pier- derile fn rasistentele pasive, sceat raport se poate scrie sub forme /p! _ i, or (@ |Wnind seams si de plerderile fn resistentele pasive, pe care le aproxinia ca un procent din raportul (fe regulva ss Pa fe = (1 ¥) (4 a asl me) (2.117) Raportul presiunilor dup& unda de soc gi dinaintea ei se poat serie sub fora: yet yat (2.118) astfel fneft raportul totel al presiunilor pe care tretuie si des volte conpresorul aste: Debitul sufleriei este dat de: iar puterea utilA, notfind cu 2 zendamentul compresorului QC p= b) . 2 (2.121) Consideratiile anterioare privese sufleriile un singur col, unde in difnsor pare o und& de soe normal (M, ¢ 2). Pentru numer: My > 2, dupa cua am mai nentionat, la finele zoned experimentale se realiveazk al doilea Mech in sone experimentacul, astfel ineft printe-unut au doud praguri care apar in fata cu- rentului sup onic se 5 duc ta locul undei de $0c normale una sau uous unde oe goc oblice. Dupd cum se gtie, undele de guc oblice inteo- duc o pieraere de presiune mult mai mic’ gi puterea utila in va fi gi ea mat mica 2.2.3.2, Suflerii cu intermitenta Pentru a se evita instalatii costisitoare, se realizeaza in multe cazuri suflerii supersunice cu intermiten}s, care au exact ace- lagi traseu ca gi sufleriile supersonice cu cicouit inchis (tunele cu efect continuu), fara compresor gi f8r4 circuit de intoarcere, in amon te fiind un cezervor cu acer comprimat R, iar in aval, alt cezervor in depresiune R, (2.51). Rezervorul din amonte poate fi inlocuit cu at- nustera Libecd, In care caz va unes p,, Sou eventual, rezerverul din aval comunicé cu he numai rezervorul din aval, unde exista di atmosters Libera, iar in cezervurul din amonte exists presiunea p, In toate cele trei cazuri, din cauza diferentei de presiune dintre awunte gi aval, se stavilegte un cegim de scurgere, care devine supersonic daca raportul de presiuni dintre cele dou’ rezervoare este nai mare decit £@ gi satistace astfel bilantul pierderilor de sar- cing prin unde de goc gi cele datorita frecarilor Fig. 2.51 stabilegte regimul supersonic in camera expe- Indata ce debitul masS este constant, iar numarul Mach devine de aseme- riene, nea constant. In aceste cundifii, natind cu indicele e caracteristi- eucentulai din ra de uxperienje, vom avea succesiv- lla ~ 2, Acust debit constant se scurge atit timp cit raportul f£ es fo. ai mare decit raportul Le intre presiunea din rezervorul din amun gi presiunea din rezeryorul ideal din aval, corespunzétor pierderilor Pentru uw calcula timpul, vom considera cazul cind rezervorul din t an te atmusfera Libera, iar cel din aval are un volum ¥v. Presupunti mai departe cd insta ajia este Lermic izolata gi deci transfuemares este adiabat » temperstura T, este aceeagi in rezervorul din amonte ca gi in cezervorul din aval; vom avea deci, indicind cup) si Py, presiunea $i densitatea din rezervorul din aval la inceputul experien fei, iar cup) gi Ps, e care curgerea supersanica nu mai puate avea loc, pectiv peesiunea $i densitatea finals, peste ee ee fa Pe Po Rilo (2.123) in cezervor va fi data de relatia Masa totalé care intr W(al-n)= pM (SE - #4). Impargind aceasta masa la debitul-mas& indicat mai sus, vom gasi durata scurgerii supersonice in secunde ae tre (# - Bi) eal ney (2.125) agteptat, durata este cu atit mai mare cu cil dupa cum era peesiunea rezervorului din aval este mai mica. n cazul unel suflerii cu rezervor de pre Sa consideram teabate utleria ie ind in atmosferd, aeci p, de suflerii revine la a gdsi presiunea p,. tale lul aecudinamic al unei as nims gi volumul rezeevorului de presiune astfel incit pentru ua timp ue Cunctionare t dat s4 se realizeze in zona experimentala un numae Mach Me Presupunem c& in temperatura sint aprupiate de cele ale aerului imobil (presupunere cu Ge Linigtire presiunea, densitates si Ficmats practic) gi to}i parametrii care intervin in calcul ii expeim in tunctie de viteza redusa, care inte-o secfiune oarecare 4 de numirul Mach Ma pein relatia: civi este lega2 m” MasViai - ——= , Ve An In acest fel, relafiile dintre parametrii curentului Par Par T de stagnare dy,1 Pogr Tyn inte-v secfiune O,, sint: We xe Q (2.128) a7 2 a (2.129) [n vederes simpli i culculelor pentru fiecare porfiune » suflerie cuprinsa intre sechiunile G gi O,,, se introduce un s ficient de variatie relativa a presiunii (de restabilire a presiunii), ons Hostl gi un cogficient de variatie relativa a temperaturii 2 fomet ere. cs Oe Bett , variatia relutivs a densitstii find fast SS In acee?*tel, valorile vitezei la inceputul (Gn) gi 13 Stirgitul ,,,) @ unet porfiuni de suflerie sint legate prin relatia debitului: Oy) = 2 9 (4n) ae 4 - oct Sent Te wey - ~ ata) oe Vian (fr functia q = fQ) fiind dats in tabele. Pentru camera de linigtire gi convergent (1-2), pierdecile 2.130) de presiune, fiind datorate in special frecdrii, sint destul de mici, astfel incit pentru aceste zone reunite se poate lua scoperitor 2 My, = 0,98, iar GO; = 1. Pantru zona experimentala, (2-3) in care vom considera si modelul, coeficientul de restabilire a presiunii cind- 116 + te ghidaté (perc}i solizi) are expresia, deoarece Aa= te a, ~ LO? ~ Ce) ae 203) 203) zens) lcule practice se poate lua 4s = 0,87 cu mudel gi Ay = 9,08 £4e3 model. Pentru difuzor (3-4), determinarea pe bazd de vena § Pentru calcul a coeficientului de restuvilire a presiunii fe, este extrem de dificil gi d fn acest motiv se folosesc de obicei datele experimentale care indica t(Ag), Xe tiind viteza cedusd in camera experimenta- 1 Aky 15, pentru diferite tipuri de unde de soc care pot apSrea in difuzor. In ceea ce priveyte coeficientul de restabilirela evacuare, acesta are expresia: Ay Ea, fe (- 435-24) 5 ease) unde p, este peesiunea la capatul difuzorului, iar Ag viteza redusa in acceagi sectiune. Vom nota cu AL, coeficientul de restebilice a pre siunii pe parfiunea de ls cezervor la camera de linigtice. Presiunaa minima din rezervor cu care se poate realizs numarul Mach Me in zona experimentalds este dats de relagia: Pa b, = ) fo = a (2.133) Ma ft Pa fa fey Deoarece adeseuri gi numarul Reynolds Re in zona experimenta- 14 este dat, notind cu b lungimea caracteristica $1 cu Le coeficientul de viscozitate, presiunea minima se poate deduce din relatia: Kid GD — ° paca Bre ase) 134) PO) & Me fh rr sau, consid : ee 2, etait! (2.135) 244 = GO + Apt Masa care ocupa rezervorul de presiune, avind volumul V, este: vipi-p,) = pV (BE - (2.136)Tinind seama de c lafia (2.122) a debitului masic penteu timpr de funcfionare t dat, rezulta volumul: a be Be a i og PED (2.137) BZ} In cuzul sufleriilue cu rezervor de vacuum, notind cu p,, pres ret unea inifiald in rezervorul de vacuum, presiunea minima necesars este Pow Ps Mot fa fg fy (2.138) Bebitul music de avr care strtbate sufleria este: Fea 2 Qm = 1Aa) Ge ee At Geo Pe (2.139) unde Qe na Ig $i din expeesia timpului de functionare dat: oeee saz (tow fro) i "BT ; CAR Ta Vy eee eee erErerEeE (2.141) Pow ~