AFECIUNI MUSCULARE

I.

Miozitele de efort

Miozitele de efort sunt afeciuni ale sistemului

muscular care apar frecvent la persoanele care
practic sportul de performan; sunt localizate pe
grupele musculare mai intens solicitate.
Prezint urmtoarea simptomatologie: dureri
difuze
n
grupul
muscular,
hipertonie
sau
contractur muscular.
Masajul terapeutic are ca obiective: cedarea
durerilor, micorarea hipertoniei sau contracturii
musculare, mbuntirea circulaiei sanguine
locale i activarea ndeprtrii factorilor metabolici
din grupul muscular afectat.
Se execut un masaj cu efect calmant i
miorelaxant, folosindu-se manevre blnde de
intensitate mic i cu ritm lent de execuie.
Masajul const n neteziri ale grupului
muscular afectat, urmate de friciuni uoare i mai
ales de vibraii, cu efect miorelaxant.
Trebuie
exclus
existena
unei
rupturi
musculare, care constituie o contraindicaie a
masajului pe grupul muscular respectiv.
II.

Torticolis frigore

Torticolisul frigore este o afeciune ce

intereseaz musculatura cefei, mai ales muchii
trapez i sternocleidomastoidian, care apare dup
o expunere la frig sau la un curent de aer rece.

Se manifest prin dureri cervicale spontane

sau n legtur cu micrile capului, limitate de
existena unei contracturi musculare.
Obiectivele masajului terapeutic: diminuarea
durerilor i relaxarea musculaturii interesate. Se
utilizeaz manevre uoare i n ritm lent, cu efect
calmant i miorelaxant.
Se execut neteziri n sens descendent, de la
inseriile pe occipital ale musculaturii cefei pn la
nivelul foselor supraspinoase. Se continu cu
friciuni uoare, fcute cu pruden, dup care se
trece la vibraii cu degetele.
Nu se folosesc n stadiul acut procedee de
tapotament
care
accentueaz
durerea
i
contractura muscular.
Efectele masajului sunt potenate dac
efectueaz dup o procedur de termoterapie.
III.

se

Lombalgia de efort

Lombalgia de efort este o afeciune localizat

pe musculatura lombar i determinat de
solicitri mari i de durat mai lung a grupelor
musculare respective.
Se manifest prin dureri spontane, accentuate
de micrile trunchiului, care sunt limitate de
contractura musculaturii lombare.
Obiectivele
masajului
terapeutic
sunt
diminuarea durerilor i a contracturii musculare.
Este un masaj calmant i miorelaxant, utiliznd
manevre mai puin energice i cu un ritm mai lent.
Netezirea se execut cu palmele ambelor mini
pentru a obine o calmare a durerilor; se continu

cu o friciune uoar i frmntare n cut,

evitndu-se exacerbarea durerilor. Vibraiile se
aplic pe zona unde este prezent contractura
muscular, cu scop miorelaxant.
Masajul se poate executa i cu aparate de
vibromasaj. Efecte bune le are i duul subacval.
IV.

Hipotrofiile musculare de inactivitate

n recuperarea hipotrofiilor musculare de

inactivitate
masajul
terapeutic
se
asociaz
simultan cu kinetoterapia specific creterii
tonusului i volumului muscular.
Masajul are ca obiective stimularea tonusului
muscular,
mbuntirea
excitabilitii,
contractilitii i elasticitii fibrelor musculare,
mbuntirea condiiilor de nutriie prin activarea
circulaiei sanguine la nivelul muchilor.
Masajul terapeutic va fi stimulant, folosind
manevre rapide i intense.
Netezirea se face cu alunecri centripete;
friciunea se execut cu rdcina minii sau cu faa
dorsal a pumnului nchis. Manevre specifice
tratamentului
hipotrofiei
musculare
sunt
frmntarea i baterea. Frmntarea folosete
procedeul n cut sau n brar, continuat cu
rulatul i cernutul. Tapotamentul se aplic sub
form de tocat sau bttorit, cu partea ulnar a
pumnului.
Obinerea efectelor favorabile ale masajului
terapeutic necesit, att o anumit ordonare a
procedeelor sale, ct i corectitudine n execuia
lor. Efectele terapeutice sunt de necontestat, iar
practica impune anumite rigori n executarea lui i

n ceea ce privete stabilirea locului masajului n

programul complex de recuperare.

AFECIUNI ALE SISTEMULUI NERVOS

PERIFERIC
I.
Polinevritele. Beneficiaz de efectele
masajului n faza de convalescen. Obiectivele
masajului
terapeutic
sunt:
mbuntirea
circulaiei sanguine i limfatice cu activarea
proceselor metabolice n membrele afectate,
meninerea unor condiii trofice bune, a
elasticitii
i
excitabilitii
muchilor,
combaterea edemelor i prevenirea tulburrilor
trofice ale tegumentelor i esutului celular
subcutanat.

Masajul este stimulant, cu manevre energice,

ncepnd cu segmentul distal al membrului i
cotinund spre proximal.
Netezirea se efectueaz cu ambele mini,
alternativ i este continuat cu friciuni; manevrele
se adreseaz pielii, esutului subcutanat i
circulaiei locale. Pe musculatura hipotrofic se
execut frmntarea n cut, cernutul, rulatul,
tapotamentul n ventuz, n funcie de volumul
maselor musculare i de gradul de sensibilitate.
II.
Paralizia facial periferic. Obiectivele
masajului
terapeutic
sunt:
ameliorarea
circulaiei sanguine la nivelul musculaturii
afectate,
meninerea
elasticitii
i
excitabilitii fibrelor musculare i prevenirea
amiotrofiei.
Se folosete un masaj stimulant executat ntrun ritm viu. Netezirile se fac cu vrfurile degetelor
ncepnd de la linia median a feei i ajungnd pe
faa lateral a acesteia; masajul se continu cu
friciuni, ciupituri i batere sub form de percutat.
III. Pareze i paralizii postraumatice ale
nervilor
periferici.
Obiectivele
masajului
terapeutic
sunt:
mbuntirea
circulaiei
sanguine locale, meninerea elasticitii i
excitabilitii
musculaturii
denervate,
prevenirea
tulburrilor
trofice
ale
tegumentelor i esuturilor subcutanate.
Masajul este stimulant, cu manevre energice
executate n ritm viu.
Netezirile se efectueaz au ambele mini,
alternativ, iar friciunile se execut cu palmele sau

faa dorsal a pumnului. n afar de activarea

circulaiei locale, friciunile mpreun cu ciupiturile
produc excitarea mecanic a pielii situat deasupra
muchilor afectai, fiind util pregtirii muchiului
pentru mobilizarea pasiv (faciliteaz contracia
muscular pe cale reflex). Frmntarea n cut,
rulatul, tocatul i bttoritul sunt manevre care
influeneaz favorabil tonusul i excitabilitatea
muchilor hipotrofici
PAREZA
CENTRAL

PARALIZIA

DE

NEURON

MOTOR

Masajul terapeutic are o importan deosebit

n recuperarea neuromotorie a bolnavilor cu leziuni
de neuron motor central. i n aceast situaie sunt
exploatate cele dou modaliti de aciune ale
masajului: mecanic, cu aciune local i reflex, cu
aciune general.
n recuperarea bolnavilor neuromotori se
folosete cel mai mult masajul regional sau
segmentar,
masajul
general
avnd
indicaii
restrnse.
Se prefer procedee de slab intensitate, care
dau rezultate superioare procedeelor mai dure, de
stimulare n profunzime; procedeele mai dure,
datorit aciunii destructive asupra mastocitelor
determin o eliberare crescut de histamin, cu
vasodilataie i dermografism pronunat, efecte
care nu aduc beneficii terapeutice.
1 MASAJUL PARIAL

Efectele generale, obinute pe cale reflex,

sunt: circulatorii, neuromusculare, vegetative i
psihice.
Efectele circulatorii creterea fluxului
sanguin datorit ameliorrii tonusului vascular i
scderii rezistenei capilare periferice au un rol
important n mai buna hrnire a esuturilor, dar
i n uurarea activitii cordului, prin derivaia
sngelui la nivelul masei musculare i a esutului
subcutanat.
Excitabilitatea neuromuscular poate fi
global ameliorat acionnd pe arii cutanate mai
largi, n special paravertebral cervicodorsal, n
perioada de paralizie flasc. Dup instalarea
paraliziei spastice efectele decontracturante se
obin acionnd asupra ariei lombosacrate.
Efectele vegetative sunt numeroase, dar
pe primul plan se situeaz diminuarea strii de
oboseal.
Efectele
edinei
de
masaj
se
prelungesc multe ore favoriznd splarea
organismului de deeurile acumulate n timpul
efortului. Acest lucru este util bolnavilor
neuromotori, n special n perioada iniial a
relurii
micrilor
active,
cnd
datorit
nedisocierii sincineziilor, efortul are un caracter
global, cu mare consum energetic.
Influena
asupra
psihicului
poate
fi
excitant sau sedativ, n funcie de procedeele
de masaj executate. Ca zon reflexogen de
elecie se folosete regiunea spatelui.
Aciunea local i gsete indicaie major n
manifestrile
algoneurodistrofice,
diminund
durerea i paresteziile.

Masajul local i segmentar sunt indicate i ca

procedura pregtitoare, nainte de mobilizrile
pasive ale membrelor, datorit aciunii sale de
cretere a pragului de sensibilitate dureroas
articular.
Viznd
aciunea
local,
masajul
este
recomandat i cu scopul trezirii neuromusculare
n perioada de paralizie flasc: se indic procedee
mai energice, stimulante, care asociaz frmntri
musculare profunde cu tapotamentul superficial.
Durata unei edine nu trebuie s depeasc 3-5
minute.
Efectul circulator local pregtete musculatura
pentru efort, dar i uureaz i refacerea, scderea
mai rapid a oboselii, dup ncetarea micrilor.
De asemenea amelioreaz circulaia arteriala
de la nivelul articulaiei scapulohumerale, n
cazurile de blocaj ale acesteia.
2.MASAJUL GENERAL
Se recomand numai n cazuri speciale i
numai dup ce pacientul a trecut pe la sala de
kinetoterapie i este angajat global n efort.
Aciunea general a masajului urmrete, pe
lng
efectele
neuromotorii
i
reabilitarea
psihicului bolnavului, cruia i readuce senzaia de
mai bine dect a fost i ncrederea n posibilitile
de a fi recuperat.
Ca mijloc asociat de tratament, masajul a
demonstrat caliti incontestabile n recuperarea
bolnavilor neuromotori. Rezultatele bune sunt
condiionate de respectarea strict a indicaiilor i
contraindicaiilor medicale.

MASAJUL IN AFECIUNI CIRCULATORII

I.

Insuficiena venoas cronic varice

Obiectivele masajului terapeutic sunt:

imbuntirea
circulaiei
venoase
de
ntoarcere;
micorarea stazei sanguine cu reducerea
edemelor;
ameliorarea condiiilor trofice locale cu
meninerea elasticitii tegumentelor;
prevenirea proceselor de dermatoscleroz
i a celor de celulit indurativ n esuturile
subcutanate.
Se folosete netezirea pe gambe i coapse, n
sens
centripet,
pentru
uurarea
ntoarcerii
venoase. Se aplic friciunea, util mai ales n
prevenirea tulburrilor vasculotrofice ale pielii i
esutului subcutanat. Se continu cu tapotamentul
percutat, procedur care tonific pereii venoi.
O forma terapeutica eficienta o constituie
masajul subacval al membrelor inferioare afectate
de varice, asociat cu mobilizara articulatiilor.Se
recomanda apa la o temperatura de 32-33C, la
terminarea sedintei folosindu-se stropirea cu apa
rece, temperatura scazand treptat pana la 10C.

Technica masajului
Se incepe cu un masaj de apel la nivelul
abdomenului, pentru usurarea circulatiei
venoase.
Masaj de drenaj la nivelul membrelor
inferioare : netezire, presiuni alunecate
profunde, nedureroase.
Masaj decontracturant pe adductori.
Presiuni in bratara din aproape
aproape, pentru combaterea edemului.

in

Dupa tratamentul chirugical al varicelor se

indica urmatoarele forme de masaj :
intre a 5-a zi si a 10-a zi de la iterventie se
aplica un masaj superficial al intregului
membru inferior, evitand ranile;
dupa scoaterea firelor si pana la disparitia
hematoamelor se efectueaza neteziri si
presiuni
alunecate
profunde,
evitand
cicatriciile,
pe
fetele
anterioara
si
posterioara a membrului inferior;
in continuare , se aplica un masaj venos
centripet
si
tonifiant
al
membrelor
inferioare si masajul cicatricilor.
Masajul
este
contraindicat
tromboflebite i flebotromboze.
II.

Staza limfatic

flebite,

Staza limfatic n care masajul terapeutic are

efecte favorabile este cea prezent n limfedemul
primar.
Limfedemul primar, afeciune cu caracter
ereditar, se manifest prin edeme, n special la
membrele inferioare; cu timpul apar modificri
trofice la nivelul pielii i esutului subcutanat
caracterizate prin atrofie, fibroz i celulit.
Masajul terapeutic are ca obiective favorizarea
circulaiei
limfatice
cu
reducerea edemelor;
meninerea elasticitii pielii i a supleei esutului
subcutanat; mbuntirea circulaiei sanguine
pentru prevenirea tulburrilor trofice locale .
Se execut neteziri profunde pe gambe i pe
coapse, n sens circular i centripet, pentru a
realiza mobilitatea pielii i a esutului subcutanat
i pentru uurarea circulaiei limfatice. Se continu
cu friciuni cu ambele mini pentru a mbuntii
circulaia sanguin, pentru a favoriza resorbia
edemelor i pentru mbuntirea condiiilor trofice
locale.
III. Afectiuni ale circulatiei arteriale
Obiective :
inbunatatirea
locale;

conditiilor

hemodinamice

stimularea circulatiei generale;

ameliorarea sau inpiedicarea
tulburarilor trofice.

aparitiei

In arteritele cronice ale mebrelor inferioare, in

stadiul mediu de evolutie, exista doua modalitati
de masaj: in sens centripet si in sens centrifug.
Facand comparatie intre efectele obtinute prin
cele doua modalitati de masaj, Mercier, Valette si
Vanneville, masurand oscilatiile arteriale, a ajuns
la concluzia ca in arteriopatiile periferice cronice,
ca si in celelalte afectiuni, masajul trebuie aplicat
in sens centripet
Masjul centripet favorizeaza mai ales circulatia
de intoarcere, influentand indirect si circulatia
arteriala;combate staza si tulburarile trofice
moderate asociate arteriopatiilor cronice.
Preoperator
masajul
se
indica
pentru
stimularea circulatiei generale a membrului
inferior si consta in masaj de apel abdominal,
masaj al coapsei, gambei si piciorului.
Se insitsa mai ales, pe bolta plantara.Pentru
amplificarea efectelor se pot asocia exercitii de
respiratie de amplitudine mare.
Postoperator masajul se va face in urmatoare
ordine :
se incepe cu masaj
abdominal;

de apel

la nivel

neteziri ,presiuni alunecate profunde,

framantat usor, longitudinal,de-a lungul
membrului inferior, incepand de la picior si
urcand
spre
zona
inghinala,
pentru
combaterea stazei venoase;

presiuni etajate ( presiuni din aproape

in
aproape,
mana
care
efectueaza

presiunea nu se ridica pana cand cealalta

nu preia in intregime actiunea de presare),
spre
radacina
mebrului,
pentru
combaterea edemului.
Technicile de masaj trebuie sa fie neagresive,
deoarece tesuturile moi sunt fragile din cauza
irigatiei arteriale deficitare.

MASAJUL IN OBEZITATE SI CELULITA

I.Masajul in obezitate nu trebuie sa fie agresiv
si dureros.Se recomanda procedee de
ridicare,stoarcere si presare a stratului adipos,
urmate de presiuni alunecate profunde si lente in
scop sedativ.
Masajul se aplica atat pe abdomen, cat si pe
torace;se recomanda 10-15 sedinte a 30-40 de
minute (20 de minute pe torace).
II.Celulita nu trebuie confundata cu cresterea
grosimii tesutului adipos subcutanat din
obezitate.Tesutul subcutanat afectat de celulita
este distrofic si dureros la palpare.
Exista doua tipuri de celulita: celulita-boala,
asociata obezitatii si celulita-simptom, ca
exprimare reflexa a afectiunii unui organ.

Pentru a nu fi dureros, neplacut si a nu

deteriora si mai mult structura tesutului
subcutanat, masajul trebuie sa fie bland, iar
intensitatea procedeelor crescuta progresiv, in
functie de pragul de sensibilitate al pacientului.
La inceput, masajul va consta din mobilizarea
globala ,profunda a tesutului in toate sensurile,
folosind o suprafata mare de contact.Se indica
neteziri,frictiuni, compresiuni blande executate cu
palma, incercari de ridicare a pielii, fara ciupire,
cu varfurile degetelor, framantat cu priza mare,
intre marginile ulnare ale ambelor maini.Pe zonele
invecinate mai putin dureroase, se pot executa
ciupiri cu varfurile degetelor.
Dupa ce tesuturile si-au recuperat o oarecare
suplete si sunt mai putin dureroase se pot aplica
urmatoarele procedee: ciupiri de intensitate
variabila pe zonele cu noduli sau fibroza, rulare a
pliurilor cutanate, masaj Watterwald (ciupire ,
rulare, intindere si comprimare a pliului cutanat).
Masajul trebuie asociat cu antrenamentul
sistematic al muschilor subjacenti si cu
hidroterapia.

MASAJUL IN AFECTIUNI RESPIRATORII

Aparatul respirator este influentat de masajul

aplicat pe peretii toracelui, pe spate si ceafa.Se

incepe cu masajul spatelui, apoi al cefei si la urma

se executa masajul peretilor anterior si laterali ai
toracelui.Specifice afectiunilor aparatului
respirator sunt urmatoarele procedee: presiuni,
vibratii, scuturari ale toracelui, in concordanta cu
fazele respiratorii (masorul face priza sub axile,
ridica si scutura toracele).
Stimularea inspiratiei este obtinuta pe cale
reflexa, prin aplicarea masajului pe regiunea
capului, gatului si pe membrele superioare.Se
recomanda:
pozitia pacientului: asezat, cu
sprijinita pe antebrate sau cu
sprijinite pe coapse;

fruntea
mainile

neteziri,
presiuni
statice,
presiuni
alunecate, framantat aplicate la nivelul
cefei si al umerlor;
presiuni asociate cu vibratii executate cu
palma asezata la nivelul coloanei cervicale
si pe toracele superior;
procedee calmante pe proiectia inimii pe
peretele posterior al toracelui (regiunea
laterodorsala stanga).
Stimularea expiratiei se obtine tot pe cale
reflexa, prin aplicarea procedeelor de masaj pe
peretele anterior al trunchilului, de la clavicule
pana la puvis.Se recomanda:
pozitia pacientului: in decubit dorsal, cu
membrele inferioare usor flectate;

 neteziri,
presiuni
statice,
presiuni
alunecate, aplicate la nivelul sternului si al
plexului celiac;
frictiuni,
presiuni
statice,
presiuni
alunecate, la nivelul spatiilor intercostale;
neteziri,
presiuni
statice
si
alunecate pe toracele inferior.

presiuni

Resorbtia secretiilor pleurale este ajutata de

hiperemia pielii de la nivelul spatilor intercostale.
Pentru mobilizarea secretiilor se aplica
presiuni vibrate, pe timpul expirator al respiratiei,
pe toracelel inferior, atat anterior, cat si posterior.
Pentru eliminarea secretiilor se folosesc
procedee care provoaca tusea:

usoare lovituri in spate, executate cu fata

palmara a degetelor sau cu palma in
caus, la nivelul primelor patru vertebre
toracale;

presiuni
sternal;

presiuni usoare , cu fata palmara a

indexului si a mediusului de la ambele
maini, de o parte si de alta a portiunii
cervicale a traheei, coborand pana la
unghiul sternal.

vibrate

la

nivelul

manubriului

MASAJUL IN AFECTIUNI ALE PIELII

Dintre leziunile pielii care constituie indicatii
ale masajului terapeutic fac parte cele care nu sunt
boli dermatologice : cicatricile, escarele si
vergeturile.
Masajul pielii are contraindicatii temporare :
exeme, sporiazis, unele forme de prurit, dar si
contraindicatii definitive: cancere cutanate,
diskeratoze maligne, tubreculoza cutanata,
hematodermii, dermatoze buloase, infectii
localizate la nivelul pielii.
I.Masajul cicatricilor.Cicatricile sunt
dedouafeluri:chirugicale si posttraumatice.
Indiferent de originea cicatricilor, obiectivele
masajului sunt asigurarea supletei, elasticitatii si
finetei cicatricilor.
In functie de evolutia cicatrizarii, masajul
cicatricilor se va face in urmatoarea succesiune:
mobilizarea planului cutanat cu fata
plamara a degetelor alipite;mainile se
asaza de o parte si de alta a cicatricii si se
actioneaza in sens opus, dand acesteia o
forma sinusoidala;
treptat, procedeul va deveni mai profund,
actionandu-se cu suprafata de contact din
ce in ce mai mica, pana se ajunge ca
procedeul sa fie executat cu cate un deget
de la fiecare mana;

 urmeaza
ciupiri
usoare
ale
bridelor
cicatricii, executate cu policele si indexul
pe aceasi parte a cicatricii;
mobilizari ale cicatricii pe planul subjacent,
in sensul longitudinal, cu fata palmara a
degetelor unei maini, alunecand in sens
opus celeilalte maini;
ridicari ale cicatricii de pe planul profund;
intinderi
longitudinale
excentrice
ale
cicatricii,
prin
alunecarea
degetelor,
pornind
din
partea
centrala
spre
extremitati;
intinderi transversale, cu prudenta, dar nu
inainte de 3-4 saptamani.
Masajul in cicatricile chirugicale are ca si
obiective:prevenirea formarii tesutului fibros,
retractil si a proliferarii cheloidelor hipertrofice.
Se recomanda ca masajul in cicatricile
chirurgicale sa fie inceput precoce si executat
zilnic.Se indica urmatoarele procedee:
se incepe cu procedeei technici de
alunecare
foarte
usoare,
pentru
diminuarea sensibilitatii;
apoi, masjul, se va executa spre zonele
dureroase, mai aderente de planurile
subjacente;
pentru recuperrarea mobilitatii tesuturilor
se aplica presiuni, rularea cutelor de piele,

vibratii cu intensitate
actiune lent progresive;

si

suprafata

de

dupa ce mobilitaea este recuperata se pot

aplica pe cicatrici procedee de intindere in
sens
divergent,
in
toate
sensurile,
executate din ce in ce mai rapid si repetate
de mai multe ori.
Masajul in cicatricile posttraumatice.De cele
mai multe ori plagile posttraumatice au marginile
franjurate, sunt suprainfectate, si chiar daca au
fost tratate corect cicatrizarea si vindecarea
acestora este indelungata si inestetica.
Tratamentul prin masaj al cicatricilor
posttraumatice se va face dupa acelasi protocol ca
si al acelora chirurgicale, dar tinandu-se cont de
aspectul estetic al regiunii.
Cicatricile postarsuri.Arsurile care afecteaza si
dermul se vindeca prin cicatrizare. Conduita
terapeutica a masorului ca fi in functie de
localizarea, de suprafata afectata si de existenta
unei posibile suprainfectii a arsurii.
Masajul cicatricii se va face dupa urmatorul
protocol:
asupra bridelor si induratiilor se vor
executa presiuni cu intensitate progresiv
crescatoare, asociate cu mobilizari ale
cicatricii pe planurile subjacente;
pe masura ameliorarii se indica,
prudenta,
intinderi
ale
cicatricii

cu
si

framantat executate cu policele si indexul

ambelor maini;
in continuare, se indica
metoda Watterwald;

intinderi ritmice,

foarte important este masajul zonei de

granita dintre tesutul sanatos si cel
afectat, pentru restabilirea legaturilor
functionale dintre acestea;
masajul
trebuie
executat
sistematic,
recomandandu-se doua sedinte pe zi;
in functie de starea tesuturilor, masajul se
poate efectua cu un unguent cicatrizant.
II.Masajul escarelor.Escarele sunt leziuni trofice
ale partilor moi la nivelul punctelor de contact ale
organismului cu suprafata de sprijin.
Profilaxia escarelor se face prin alternarea
pozitiilor si prin masaj trofic al zonelor predispuse
la escare.Dupa R.Vilian, masajul profilactic trebuie
aplicat zilnic, timp de 20 de minute, dar frecventa
si durata sedintelor de masaj pot fi crescute, daca
riscul aparitiei escarelor este foarte mare.Se
recomanda:
masajul sa fie extins dincolo de zona
predispusa la escare;
procedee
cu
efect
hiperemiant:
framantatul
pielii,
tesutului
celular
subcutanat si al maselor musculare;
mobilizari
si
contracti
izometrice sistematice;

musculare

 masajul trofic pre-si postoperator in cazul

subiectilor, mai ales la cei in varsta, la care
imobilizarea
postoperatorie
va
fi
indelungata.

Masajul escarei constituite se efectueaza dupa

urmatoarele reguli:
procedeele
afectata;

vor

depasi

cu

mult

zona

la periferia escarei se va aplica un masaj

profund, pentru stimularea troficitatii
locale;
in imediata apropiere a ranii se va executa
o
prelucrare
metodica
a
tesuturilor
prin :frictiuni localizate fine, ciupituri de
mica
amplitudine,
repetate
pana
la
obtinerea unei reactii hiperemice, vibratii
manulae sau mecanice;
pe escara se poate executa masaj folosind
intrumente sterile; se poate actiona
direct , prin
presiuni alunecate usor
mobilizatoare;se pot efectua
frictiuni
foarte usoare cu un cub de gheata steril.

III. Masajul vergeturilor.Vergeturile sunt zone

liniare, depigmentate determinate de modificari
ale structurii si arhitecturii fibrelor de elastina si
de colagen din piele, modificari cauzate de

cresterea brusca a grosimii hipodermului:

obezitate, sindrom adiposogenital, crestere brusca
in greutate, sarcina etc.Masajul vergeturilor consta
din :
neteziri aplicate pe suprafat mare;
vibratii, manuale sau mecanice;
plisare, rulare, mobilizari fine si foarte
localizate ale pielii pe planurile subjacente,
repetate sistematic.
Pentru a se obtine bune rezultate masajul
trebuie aplicat precoce sau preventiv (sarcina).

MASAJUL FEMEII PRE-SI POST PARTUM

MASAJUL IN TIMPUL SARCINII
In mod classic,masajul la gravide constituie una
din contraindicatiile generale, din cauza
tulburarilor pe care le-ar produce acesta in
organismul gravidei.
Obiectivele masajului in cazul femeii insarcinate
sunt :
mentinerea tonusului fizic si psihic general;
mentinearea
sau
inbunatatirea
proprietatiilor pielii, mai ales atroficitatii si
elasticitatii acesteia, pentru prevenirea
aparitiei vergeturilor;

 mentinerea greutatii corporale in limite

fiziologice, prin aplicara masajului asupra
tesutului adipos;
prevenirea sau inlaturarea tulburarilor
circulatorii
de
intoarcere
venoasa
si
limfatica la nivelul membrelor inferioare;
intretinearea sau tonifierea musculaturii
suprasolicitate si combaterea durerilor care
apar din cauza posturii specifice a gravidei.
Masajul general permis numai in primele luni de
sarcini, cu scop de relaxare si linistire a
femeii.Sunt indicate manevrele lente si lungi de
netezire, frictiune, framantarile usoare si
vibratiile.Trebuie evitate loviile, presiunile
scuturarile precum si toate celelalte manevre
excitante.
Masajul partial se poate recomanda mai des
decat masajul general.
In ultimele luni ale sarcinii se poate indica
masajul cefei si al partilor superioare a
spatelui.
Masajul umerilor si al membrelor superioare
poate fi indicat pe tot parcursul sarcinii.
Masajul membrelor inferioare poate fi
folosit pentru folosirea sau combaterea
tulburarilor circulatorii, a satzei venoase
si/sau limfatiei, a contracturilor musculare.
Masajul toracelui trebuie evitat din cauza
glandelor mamare.
Masajul abdomenului este contraindicate pe
toata perioada sarcinii.
MASAJUL LAUZEI

In primele zile dupa nastere se recomanda

forme speciale de masaj, care se executa dupa
technici deosebite de cele commune de
masaj.Aceste technici trebuie aplicate numai de
personal medical specializat.
Masajul uterului . Imediat dupa nastere,
medical sau moasa exercita asupra uterului
manipulari speciale cu scopul de a-I stimula
contractile si a-i grabi involutia.
Consta in manevre usoare, dar ferme, de apasare,
frictiune si stoarcere executate cu degetele mainii
si cu palma, prin itnermediul peretelui
abdominal.Manevrele se executa in directia micului
bazin.
Manevrele se executa timp de cateva minute,
destul de des in prima zi, iar in zilele urmatoare
numai dimineata se seara.Masajul uterului se
continua zilnic pana cand uterul capata forma,
marimea si locul sau in pelvis.
Masajul uterului constituie si un control sigur
al procesului de involutie al acestuia.In mod
normal, funduluterului ajunge la nivelul simfizei
pubiene dupa 10 zile de la nastere.
Masajul abdomenului este permis numai dupa
prima saptamana de lauzie.Masajul consta in
manevrele usoare de netezire, frictiuni si
framantari largi, dintr-o parte in alta.Cu scop
linistitor, masajul abdomenului poate fi incheiat cu
vibratia.In aceasta perioada sunt contraindicate
presiunile si percutarile de orice intensitate.

Masajul abdominal poate fi executat zilnic, mai

ales daca parturienta prezinta tonus scazut al
musculaturii peretelui abdominal.
Masajul sanilor este indicat in primele zile de
alaptare pentru deschiderea canalelor glandelor
mamare.Se aplica numai la indicatia si sub
supravegherea medicului, atunci cand sanii se
maresc peste masura, se intaresc si devin durerosi.
Masajul sanilor consta din neteziri executate
de la baza spre varful
sanului ( mamelon)
Masajul general si partial classic poate fi
inceput, la nevoie, dupa 2-3 saptamani de la
nastere.Masajul este folosit in scop igienic, pentru
linistirea in starile de agitatie, pentru activarea
circulatiei si ca stimulant al metabolusmului.
Masajul se poate aplica pe cap, gat si
membrele superioare, din pozitia sezand, iar pe
membrele inferioare din decubit dorsal.

MASAJUL FEMEII CARE ALAPTEAZA

Masajul general poate fi aplicat atat cu

scopul de a linisti si destinde femeia agitata,
folosindu-se manevre linistitoare, cat si cu
scopul de stimulare a organismului, atunci
cand femeia este obosita.
Masajul partial este indicat atat in scop
igienic, cat si terapeutic.Se recomanda mai
ales :

 pentru combaterea oboselii, masajul

cefei, umerilor si spatelui ;
pentru stimularea reflexa a organelor
din pelvis, masajul regiunii lombare ;
pentru
combaterea
tulburarilor
circulatorii,
masajul
membrelor
inferioare.
In tratamentul unor afeciuni limitate ale
tesuturilor si organelor, se poate indica
masajul local.
Daca este necesar, se recomanda si forme
speciale de masaj.
Masajul sanilor se indica atat pentru
stimularea secretiei lactate, cat si pentru
pastrarea formei si tonusului sanilor.
Masajul abdominal este indicat in
urmatoarele situatii : insuficienta musculaturii
peretelui abdominal, ptoza a unor organe
abdominale tulburari functionale ale organelor
din abdomen.Obiectivele masajului abdominal
sunt tonifierea musculaturii abdominale si
stimularea functiei organelor abdominale,
activarea circulatiei.
Sedintele de masaj se fac zilnic sau de 2-3
ori pe saptamana :
Masajul perineului se foloseste mai ales in
scop terapeutic.

MASAJUL COPILULUI

MASAJUL PANA LA VARSTA DE TREI LUNI

In primele saptamani, masajul copilului se
asocieaza cu baia si dureaza cateva minute. Se
executa neteziri usoare si ritmice de-a lungul
membrelor superioare si inferioare, in regiunea
spatelui, a toracelui si a abdomenului.Pe
abdomen se aplica o netezire circulara pornind
de la santul inghinal drept spre cel stang, avand
grija sa fie ocolita cicatricea ambilicala.
La varsta de 1-3 luni, masajul se poate
asocial cu gimnastica.La aceasta varsta, sugarul
prezinta o usoara hipertonie musculara, mai
accentuate la nivelul flexorilor membrelor.
Pentru combaterea pozitiei de usoara
flexiune a membrelor se indica manevre
relaxatoare de netezire si frictiune, executate
pe fata anterioara a membrului superior sip e
deltoid, iar la membrul inferior, pe fata mediala
si posterioara a copasei.

Masajul piciorului este important, mai ales

atunci cand copilul prezinta modificari de forma,
pozitiei si de functionalitate motorie ale
acestuia.Se aplica o netezire insistent ape fata
plantara si pe cea dorsala a piciorului, pornind
de la degete spre calcai si glezna.Netezirea va fi
urmata de o frictiune usuoara cu varful
degetelor pe ambele fete si margini ale
piciorului, prelungita sip e gamba.
In timpul executarii masajului piciorului va
fi tinut in pozitia cea mai corecta, iar in cazul
piciorului stramb, masajul va fi asociat cu
miscari corrective.
Masajul triunchiului consta din manevre de
netezire urmate de frictiuni usoare executate cu
partile moi ale degetelor si palmelor.
b) MASAJUL SUGARULUI INTRE 3 SI 6 LUNI
Masajul copilului va fi mai intins.Manevrele
de alunecare si frictiune se executa in acelasi
mod ca in perioada precedenta.
In regiunea spatelui se pot executa si
alunecari lungi, lente, linistitoare sau scurte,
dese si invioratoare.Dupa frictiune se poate
aplica pe spate sip e regiunile carnoase un
percutat usor si trimic, executat cu varful
degetelor.
c) MASAJUL SUGARULUI INTRE 6 SI 9 LUNI

La aceasta varsta, la manevrele

precedente, se pot aduga framantatul circular
sau in cuta la nivelul membrelor, rulatul
membrelor, iar manevrele de percutat pe spate,
fese si pe partile laterale ale coapselor, pot fi
inatrite.
Deoarece sunt agreate de copil, se indica
manevrele stimulante, invioaratoare.
d) MASAJUL SUGARULUI INTRE 9 SI 12 LUNI
In aceasta perioada se executa aceleasi
manevre de masaj ca la varstele anterioare,
associate cu gimnastica.Dupa necesitati, se pot
folosi manevre linistitoare sau stimulante.

MASAJUL COPILULUI MIC (1-3 ANI)

Masajul constituie un mijloc important de

ingrijire a copiilor, folosindu-se in scop igienic,
dar si terapeutic.
Masajul igienic este utilizat in scopul
pastrarii si imbunatatirii sanatatii, stimularii

cresterii si dezvoltarii organismului

copilului.Acest tip de masaj influenteaza
sistemul nervos, activeaza circulatia sangelui
si a limfei, stimuleaza schimburile nutritive.
La copilul mic, masajul poate fi aplicat
asociat cu gimnastica, cu baia sau in sedinte
speciale.
Pentru masajul copilului mic se folosec
procedee simple si usoare, dar incepand de la
varsta de 2-3 ani, masajul capata asemanari cu
cel aplicat la adulti.
Dupa o sedinta de masaj aplicat correct,
copilul doarme mai linistit, iar functiile
vegetative devin mai echilibrate.
Procedeele folosite la masajul copilului mic
sunt mai reduse ca numar si au o technica mai
simpla decat in masajul adultului.
Dintre procedeele principale de masaj se
indica : netezirea, frictiunea ; mai putin
framantatul tesuturilor sub piele si al
muschilor ; mai rar, percutatul, plescaitul,
ruhatul si vibratiile.
Sunt contraindicative procedeele dure de
framantare, lovire, presiunile puternice si
scuturarile corpului, deoarece acesteia pot
traumatiza, obosi sau inspaimanta copilul.
Netezirea se aplica usor si ritmic pe piele,
prelung si lent pe spate si member, dar scurt si
vioi pe portiuni mici ale trunchiului si
membrelor.Pe abdomen, netezirea se
efectueaza circular, in sens orar.
Frictiunile se executa cu varful, cu pulpa
degetelor si cu partea moale a
palmei.Deoarece pielea copiilor este fina,

sensibila si vulnerabila se va evita orice

procedeu aspru si brutal.
Framantatul va consta intr-o strangere si
stoarcere usoara intre degete sip lama a
tesuturilor carnoase.Manevra se poate executa
in cuta, in lungul muschilor, incercand
membrele, sau printr-o miscare serpuita.Fiind
o procedura mai puternica, framantatul poate
lipsi din masajul copiilor mai mici de 6-8 luni, al
copiilor debili, atrofici si iritabili.
Percutarile usoare si ritmice sau plescaitul
pot fi aplicate la copiii mici sub forma unor
atinger ritmice pe abdomen pentru a provoca
contractii musculare sau cu varful degetelor pe
spate sip e partile carnoase ale
membrelor.Aceste manevre sunt contraindicate
la copiii speriosi, iritabili sau sensibili.
Rulatul pe member se poate efectua intr-un
ritm viu, pentru inviorare sau lent, ca manevra
linistitoare.
Vibratiile se pot folosi ca manvere
ajutatoare pentru marirea eficaitatii masajului.