You are on page 1of 7

L1.

Notiunea de algoritm
Istoric. Definitie
Cuvantul algoritm provine de la numele unui mathematician arab (Mohammed ibnMusa al-Khowarizmi) ale carui lucrari au fost traduse in latina sub numele de
Algoritmus.
Definitia actuala a cuvantului algoritm :

Ansamblu de simboluri folosite n matematic i n logic, permind gsirea n


mod mecanic (prin calcul) a unor rezultate.
Succesiune de operaii necesare n rezolvarea unei probleme oarecare

Din punctul de vederea al informaticii, algoritmul reprezinta rezolvarea etapizata, in


pasi mici, elementari, a unei probleme.

Scopul folosirii algoritmului este aplicarea lui la o serie pe probleme care au aceeasi
metoda de rezolvare; adica, pentru orice date ale problemei, algortimul trebuie sa se
incheie cu un raspuns.
Un exemplu in acest sens este acuatia de gradul I. Exista o infinitate de ecuatii de
gradul I dar toate se subscriu aceleiasi ecuatii generice A*X+B=0. Algoritmul trebuie
sa rezolve aceasta ecuatie generica pentru a obtine rezultate corecte pentru intreaga
clasa se ecuatii de gradul I sau sa anunte eroarea in cazul in care simbolul A ar avea
valoarea 0.
Caracteristici
Deducem de aici o serie de proprietati pe care un algoritm corect trebuie sa le
indeplineasca:

sa aiba caracter de generalitate: sa rezolve o intreaga clasa de probleme de


acelasi gen (pentru orice date de intrare)
sa aiba finitudine: sa ofere un raspuns la problema si sa se incheie in timp util
sa fie clar: calculul/etapele sa fie descriese intr-o maniera fara dubii
2

DATE DE INTRARE ALGORITM DATE DE IESIRE


Reprezentarea algoritmilor
S-au identificat cateva structuri folosite in descrierea unui algoritm:

secventa: pasii sa se execute unul dupa altul


testul: in cazul in care rezolvarea trebuie sa raspunda unei intrebari sa putem
aplege traseul logic ce trebuie urmat
repetitia: sa putem repeta o anumita secventa daca algoritmul o cere

De asemeni, pentru exprimarea algoritmilor s-au incercat metode care sa poata fi


intelese de toti. Iata cateve dintre ele:

scheme logice: metoda grafica care specifica traseul ce trebuie urmat


pseudocod: un set de reguli de scriere , in principiu in limba engleza; pt elevi sa simplificat, folosindu-se aceleasi notatii si in limba romana.
limbaj de programare: mult mai strict ca exprimare dar folosind aceleasi
concepte.
3

L2. Pseudocod. Date. Expresii


Cuvantul pseudocod provine din pseudo, care inseamna fals, si cod care se refera la
textul scris intr-un limbaj de programare. Deci pseudocod inseamna un asa-zis limbaj
de programare.
Pseudocodul foloseste aceiasi operatori si o exprimare relaxata fata de un limbaj
consacrat , care cere rigurozitate.
Pseudocodul, ca orice limbaj, foloseste date, variabile, operatii si instructiuni.
Date
Datele cu care lucreaza un algoritm (scris in pseudocod) sunt:

valori intregi: 12, -5, 17


valori reale: 3.14, -1005.25, ; observati ca folosim punct zecimal si nu
virgula ca in notatia de la matematica
valori logice: adevarat (true) si fals (false)
4

siruri de caractere: introduceti valoarea:, rezultatul este:

Variabile
O variabila este un simbol care se caracterizeaza prin:

nume; se noteaza cu combinatii de litere sau cifre dar intotdeauna primul


caracter este litera: a, Beta, nr1, nr2
tip de data: intreg, real, sir de caractere, logic
valoare: functie de tipul de data asociat, o variabila poate avea valori din cele
de mai sus; valoarea memorata se poate schimba, de unde si numele de
variabila;

Practic, o variabila se comporta ca o cutie ce poate fi folosita doar pentru ceva


anume: valorile intregi in cutii pentru valori intregi si valori reale in cutii pentru
valori reale.
Din acest motiv, la inceputul algoritmului nostru in pseudocod trebuie sa specificam
cu ce variabile lucram si ce tip au, ca in exemplul de mai jos:
5

intreg m,n
real x,y.z
logic ok, exista, este
Expresii
Expresiile sunt formate din operatori si operanzi. Formeaza expresie urmatoarele :

o variabila
variabila operator variabila
expresie operator expresie
operator expresie (cazul operatorilor unari de genul (5+3) )

Dintre operatorii folositi vom vorbi acum numai de cei intregi (care se folosesc
numai pentru operanzi intregi):

semnul
semnul +

se foloseste pentru scaderi sau ca operator unar


se foloseste pentru adunari
6

semnul * se foloseste pentru inmultiri


semnul /
se foloseste pentru impartiri
semnul % se foloseste pentru a obtine restul impartirii primului operand la
cel de al doilea
o a % b = restul impartirii lui a la b
o a % 2 = restul impartirii lui a la 2, care este 1 daca a este impar si 0 daca a
este par
o a % 10 = restul impartirii lui a la 10, care este intotdeauna ultima cifra a
lui a, cifra unitatilor
prioritatea operatiilor este aceeasi ca in matematica; mai intai inmultirile si
impartirile si apoi adunarile si scaderile
se pot folosi si paranteze pentru expresiile mai complicate, dar numai perechi de
paranteze rotunde
atentie la ordinea operatiilor si folosirea parantezelor rotunde (ex. ecuatia de
gradul 2):
o x1=-b+ radical(b*b-4*a*c)/2*a
o x1=(-b+ radical(b*b-4*a*c))/2*a
o x1=(-b+ radical(b*b-4*a*c))/(2*a)
7

You might also like