CAPITOLUL | NOTIUNI DE TERAPiIE DERMATOLOGICA De-a lungul timpului, terapla dermatolégica a evoluat de la o exprimare empiric& la una stiitifica, in functie de achizifile etiopato genice, biechimice si progresul tehnico-stiinfitic, in prezent des. voltandu-se © adevaraté Industrie concurenfiala a topicelor cutanate © mai bun cunoastere in celelalte domenii medicale, stabilirea per- manonta de corelatil intre diferitele afectiuni gi bolile dermatologice av dus la combinatii terapautice din ce In ce mal eficiente. Daca la Inceputul secolulul, farmacistul combina mai multe substante dupa prescripjia medicului, in prezent, produse cu. eficienti asemdnatoare sau crescutd sunt gata tipizate, usurand atat prescriptia Medicului, c&t si munca farmacistulul Nu este de negliiat nici raportul elicien}a terapeuticé/cost, de care ‘Medicul trebuie s& fina cont in alegerea tratamentului, In dermatologie se utilizeaza = tratamentul extern (local, topic) ~tatamentul intern (general, sistomic), care este de doua féluri: ~ specific ~ direct al dermatozei ~ nespecific ~ al tulburdrilor organice, legate sau nu de der matoza respectiva. 1.1, TRATAMENTUL EXTERN {LOCAL, Topic) Esto propriu discipline! dermatologice, iar aplicarea lui corecta ¢& masura valorii specialistului care 1l prescrie, Fromisele aplicarii unui tratament local eficlent sunt: 5 fopleul s4 corespunda tipului de piele (normals, uscata, Seboreiea) i tipului de teziune cutanaté (acuta, subacuta, cronica). Astfel, nu se vor trata leziunile exsudative cu pomezi, Prin compress umede (prisnije), lofiuni si spray-uri iar leziurileUscate, acoperite cu scuame sau cruste, se vor trata In principal cu unguente. ~ SA nu se schimbe tratamentut, atunci cand acesta da rezultate bune. ~ alegerea corect a topicului ~ a concentrafiei substantel active, & excipientulul, a modului de aplicare local? (bai, prisnite, spray. uri, pansamente ocluzive etc.) Forma de administrare trebule si fina seama de cunoasterea permeabilitafil percutanate a topicelor, dependent’ de starea stratulul cornos, care joaca rol de bariera. Substanjele act ve sunt absorbite in Principal prin difuziune pasiva, care se realizeazi po doua cal: ttansepidermica si transtoliculara. Cea mai importanté cale pe cara o Parcurg topicele este cea transepidermica, lar mecanismele implicate sunt de absorbjie, capliaritate si interreactie chimica, Aplicarea pe piele permite patrunderea lenta a substantelor bine solubile in grasiml (liposoubile), cele hidrosolubite find oprite de stratul extem, comos. Folosirea unui vehicul uleios i triclionarea. locald favorizeaza absorbtia Pansamentele ocluzive usureaz’ patrunderea prin piele. Lezarea Piclii si inflamatia maresc de asemenea absorbfia, fapt care trebuio luat in calcul atunci cand se aplicd substanje foarte active pe suprafete tegumentare mari, riscul efectelor toxice sistemice find erescut. Nofiunea de clearance se aplica si la piele. Ea reprezinta viteza de transport prin piele pe care o are o substanfa la un moment dat, Topicul este format din doud componente: exciplontul (vehicul, bazd) S| principiv! activ, care, ta randul su, poate fi const uit din una sau mal multe substanje active. 11.1, EXCIPIENTH [VEHICULE, BAZE) Excipientul sau amestecurile de excipienfi (.baze de unguont') se folosasc ca atare sau asociato cu substanje medicamentoase pentru realizarea diferitelor forme farmaceutice aplicate topic (topica), Excipientii sunt substante Inerto din punt de vedere terapeutic, care ajuta la formarea masel nraparatului respectiv. Ei nu trobulo 38 reacjioneze cu substantele active, modificdndu-le proprietafile, Dupa rolul lor, excipientii sunt de mai multe felurl: ~ diluanfi, necesari cand cantitatea de substanjé activa asto mica; ~ stabilizanti, co protejeaz’ substanjelé mod camentoase fal de acliunea factorilor de mediu; Nojlunt de terapie dermatologlck 23 aglutinanti, anti sau adezivi ce asigura codziunea particulelor de substanje aglomerata; ~ colorant, aromatizanti, edulcoranyi Excipiontii pot reste acilunea terapeutic’ a principilor. active, favorizand transportul si absorbjia for. Raspunsul piel la actlunes diversalor substanfe chimice variaza de fa 0 dermatoza la alta, tn funefie 2 stadtul bol, de intinderea s! profunzimes leztunilor, de localizaro ato, ge acoea trebule avutd o mare grilé in alegerea excipientulul, sooesta condijionand o paste a succesului terapeutic, Excipientii se impart in trel categori: A. grasl, B. pulverutensi (pudro), C. Hichizi. A. Excipientil grasi Dupa originea grasimil pot t = minorali = animali ~ vegetali Exciplentil grasi minerall pot fila réndul lor ~ soli (vascosi) ~ parafina solida —utlizatA pentru modificarea consistenjel unor pomezi; = semisolizi ~ vaseiina; ~ lichizl ~ uleiul de vaselina, uleiul de paratina. Acestia sunt obfinufi, fa diterite niveluri, prin distilarea tractionata {ratinarea) petrolulul. In acest grup intré $i bazele moderne formate ain Substanje macromoleculare. Coa mal folosité este vaselina, care prezinta urmatoarele proprictii este Remiscibilé cu apa si insolubilé in alool. Pentru a putea. fi amostecata cu apa si a realiza o emulsie, este necesar a se intorcala 0 @ lela ‘substanfa, numiti emulgator. Pentru a fi bine tolerata de fegumento, vaselina trebuie 84 fie foarte pura, Se indeparteazé de pe piele cu un tampon inmuiat in ulel. Vaselina se poate presctio ca baza, singura sau amstecatdi cu lanolina in parji egale. = Ulelurite sunt folosite ta indepartarea crustalor din divaree dermatoze sau intra in diverse combinaji, . Exciplenfil grasi animall pot fl = sollzi: ~ axungla sau untura de pore (soul); ~lanolina; ~ ceara de albino; ~ spermanfotul (aibut de balend, cetaceum ete.)peutic’ dermato-v erologicd ntura de peste (oleum jecoris). Axungla este grasimea din jurul epiploonulul de pore. Nu se mai folososte decat in lipsa de altcava pentru ed rancezeste. anolina so objine prin extraciia si puriicarea lipdelor de pe firul de {2n8 ge oalo. Are in compozitia alcool superior eu capa don entra diverse substanto active ponseara de aibing Brovine din fagurole facut do albine pentru a depune caeteg; Hagley #9 face mal tulda se adauga atest ula m pages ge 1/3, luand nastere scerafii", care se folosese la propararea unor creme. anion te eect ese din corp gras conjinuli in caviatie Periganiono ale balenel. Poata intra in eompociia unor sera sang, ciplentt lichizi de origine animals, cet ia olosit sate Toaranl ceagty eater" continuttulbogat m vtaminote A's) era toleranjei locale buna. Exciplentll grasl vegetall sunt, ca gl celal, de doua folur: ~ solizi: filet de cacao (bulyrum cacao), cara este folosit a prepararea supozitoareior si a brlantinet ~colesterolul; ~ stearina (acidul stearic). =Wehizi: = Uleiul de migdale dutet; ~ ulelul de mastine; Grau in Se utlizeaza sub forma de tniment o€o-calear tn arsur; ~ uleiu! de tloarea-soaretui; ~ tleiul do ricin; ~ uleiul de trandatir (de bergamote); ~ uleiul de arahid Gheai® $8 uizeaza mai alas in amestecur eu excipion soli, sig 28! un produs rezutat tn urma saponiedrh cekailr Prabararea .glicerolaiior’, cu rol calmant si decongestioner asupra ‘egumentelor, dar sila prepararaa mixturlor gi cremeine Holiuni de teraple dermatologica 25 8B. Excipiensii pulveruienti (pudre} Sunt reprezentali de pudre inerte si, dupa natura pudrelor, sunt de doua feluri: 1, pudre minerale : ~ talcul (silicatul de magneziu hidratat); ~ oxidul de zine; ~~ caolinul (silicatul de aluminiu hidratat); ~ bioxidul de titan; ~ carbonatul gi silicatul de magneziu otc. 2. pudre vegetale: ~ amidonul din fina de grau sau oraz; ~ licopodiul; ~ carbunete vegotat, Pudrele vegetale se altereaza ugor si sunt mai pujin folosite. Cele mai utilizate atat in dermatologie, cat si in cosmetica sunt pudrele minerale, talcul sl oxidul de zinc, tn amestecuri cu lichide — ‘mlxturi ~ sau cu grasimi ~ paste, erame ot ©. Exciplensii tichizi Sunt de dou feluri: 1. solventii polari: ~ apa fiarta gi racita; = serul fiziologic; = infuzia de musesel; ~ alcoolul etilic, Solutile apoase, alcoolice sau hidroalcoolica sunt folosite ca vehicule Fare alerlte substanje active care sunt solubile in apa sau in alcoot Actlunea lor este superticiald $i bine tolerata de tegumente 2. solvenfii nepotart : ~eteruls = clorotormut; ~ benzenul, So folosesc in badijonari, comprese umede (prisnite), lotiuni capilare, fa bai,26 ‘Tralat de torapoutica dermato-venerolegica Agengil emuigatori O alta grupa.de excipient cu rol de tant sunt agenfii emulgatori, caracterizaji ca substanye Inerte cu afinitate rolativa atat pentru apa (hidrofiie), c&t si pentru grasimt (Iipofilie). Emulgatarii se impart in doud categoril: ionogeni ~ care prezintA inedrcdtura electronegativa sau slectropozitiva la cei dol poll, sf nelonogoni, fra inciircatura electric la cei dol poli. Pot fi anionici sau cationici, hidrofobi (ipofili) sau hidroti Ca emulgatori ionici se folosesc ricinoleatul de sediu, stearina, laurilsulfatul de sodiu, cetilsulfatul de sodiu, cerurils emulgatoare, iar ca ‘emulgatori neionici sunt tween-urile (eter-esteri de polfetilonglical cu acizi grasi superiorl). Farmacopeea Romana prevede si un unguent emulgator format din alcool cetilstearic, parafin’ lichid& si vasetina. Cand omulgatorul este predominant lipofilic, se realizeaz& omulsli A/U (apa/ulel). Sunt emoliensi buni, consorva cdldura, impiedics deshidratarea, crese hidratarea si favorizeaz absorbjia poroutanatt Preparatele A/U sunt ocluzive si nu trebuie ulilizate pe leziuni oxsudative sl infectate. Cand emulgatorul este predominant hidrotilic, se realizeaza emulsil UIA (ulei/apa). Preparatele U/A sunt lavabile in apa, dau o sonzatle de racorire si sunt tolerate si de persoanele soboreice. Sunt cole mal folosite impérfirea emulsiilor in doua eategoril A/U gi U/A exprima compozitia si nu consistenja exciplentului in functle de tipul vehiculutut folosit la preparare se objin mal multe feluri de produse cu aplicafie topicé (clasiticare dupa Rook, Wilkinson, Ebling, ,Textbook of Dermatology", edifia 1998): |. Preparate lichide Monotazice: = solusit ~ apoase = lofiuni (cu vascozitate scazutay = guluri (cu vascozitate crescuta, pseudoplastice) = alcoolice sau apoase- alcoolice (colorant!) = uleloase — uleturi Multitazice: = emulsii = lel tn apa (U/A) ~ apa In ulei (AU) ~ suspensit oflun! ds teraple dermatotogic& 4, Preparate semisoilde ~ unguonte neapoase = nepolare (non-tensioactive) ~ polaro. (balainfa faz’ hidrotilévlipotité <10) ~ putornic polare (balanté faz8 hidrofilélpotila > 10) ~ pteparate apoase ~ monofazice (hidrogoturi) ~multitazice (omulsil, erame): ~ lavabile (U/A) ~ creme hidrofile = non-lavabile(A/U) — creme grase intermediars ~ preparate ambifilice ~ suspensif inalt concentrate — paste Ml, Proparate sollde — pudro, 41.2. SUBSTANTELE ACTIVE Descrieroa substantelor active va fi fAculé in urmatoarole capitote, care trec In rovisté formal de aplicare a substanjolor chimies. Ih dormatologle ¢1tipurile de medicamente toplee, prezantate in funclle de actiunea lor. 1.1.3. FORME DE APLICARE A SUBSTANTELOR MEDICAMENTOASE IN TRATAMENTUL EXTERN Modul de actiune terapeutica a diferitelor topice depinde in mare masura de forma sub care sunt aplicate pe togumente. Cole mat Sunoscute forme de prezentare sunt urmatoarele: 1, Pudrale . 2. Mixturile 8. Lofiunite 4. Ulolurite 5. Glicerolajil 7 6, Gelurlle 7. Lacurile , 8. Cleiurile 9. Emplastrele 10. Sapunurite 11, Pastolest wonmay-venorologics 12. Cremele 43. Pomezile (unguentele) 14. Colorantii 15. Spray-urile 1, Pudrete Sunl un amestee do excipienii pulverutent, fa are pot fi adaugato Sau nu diverse substanje active, Pudrele simple sau Pure sunt de doua flu Minerale ~ oxIdul de zine talcul i carbonatul de caleiu subnitratul de bismut carbonatul de magneziu ~ caolinul (silicatul de aluminiu) ote. Vegetale ~ amidonul de grau, rez, ovaz ~ pulberea din samanta de licopodi, Acostea din urma pot fermenta sub actiunea secretilor cutanate si devent ‘iritante pentiy plete. Ca alare, nu vor fi aplicate in pliurile ‘nghinalo, axilare, submamare, unde transpiratia este ma abundenta, (Joate aceste pudro sunt numite pudre inerte sau pore Ele au o acestuia si marirea fespirajiei cutanate, care duce Ja o limitare a Cand se adauga o Substanta activa, (sulfamide, antioiotice, sult ete,), pudra devine din inert& ~ activa, seinen zamena aplicarea pudreor timp indelungal, pent c& duc la Uscarea tegumentului, Wai ae te portale, oe rol ese ertematoasa inflamatorie), tamponarea poh normale, cu rol protector, usurand alunecaroa sl micgorand frecarea; aplicarea lor este avantajoasa in zonele de flexie Pudrele se aplica dintr-o Cutie cu capacul gaurit sau cu Un tampon do vata Pua nevoie, se pot adauga pudrelor diterte substante antiseptice, antipruriginoase ete, Nottunt de terapie dermatologle’ 29 Exemple de pudre: Rp. Tale 1009 (pudra calmanta in dermiteie usoare) Rp. Talc = Oxid de zine a4 25g (pudré calmanta in dermitele neexsudative) Rp. Mento! tg Tale Oxid-de zine a2 509 (pudra antipruriginoasa prin mentol} Ap. Acid boric 39 Tale _ Oxid de zine 50g (pudra antiseptica prin acidul boric) Rp. Acid salicilic 1-29 Tale Oxid de zine 3% 509 (pudra activa in hiperhidroza picioarelor) Rp. Acid salicitie 159 Acid boric 2.59 Tale ad 50g (pudra activa in dermite piococice interdigitale) Rp. Sulf precipitat S109 Tale Oxid de zing aa 509 (pudra activa in acneea juvenila) Rp. Camtor tiri pulverizat 3-8 g Tale Oxid de zinc 48509 (pudra activa in seboreea fefei) Ap. Tale Oxid do zine Carbonat de caleiu sau de magneziu a2 25 g {pudra calmanta in dermitele usoare)20 “Tratat de terapouttca dermato-venerologlod Noflunt de teraple dermatologic’ a Rp. Tale 809 Stearat de magnoziu Vaseling FR 20g (pudré grasa aderenta) Rp. Carbonat de calciu Tale 5a 5g Pudra de spun 15g Clorat de potasiu 04g Carmin q.s. pentru a colora (pudra activa pentru curatatul dinfilor} 2. Mixturile Mixturile sau amestecurile tulburi sunt suspensi de pudre in lichide. Dintre pudre se folosesc talcul si oxidul de zinc, in propartie de 30-50% (dupa consistenfa dorité), tar dintre lichide, apa distilata, glicerina sau aleaotul Mixturile pot fi stabilizate cu bentonita 2%, mucilagii sau emulgatori. In mixtura pot fi incorporate substante active care, daca sunt lichide, so scad din cantitatea partii ichide; daca sunt solide, se scad din coa a Partil solide, pentru a pastra consistenta uid a midurl Mixturilé se folosesc in dermatozele generalizate mai superficiale, pe care Je linistosc prin scéderea temperaturli cutanale, datorita evaporaril masei lichide, prin actiunea directa a maset de pudra incorporata si prin formarea unui strat protector contra eventualolor iritatii externa. Modul de aplicare este urmatorul: dupa ce s-a agitat bine preparatul, se introduce in el un betisor, fa un cap cu un tampor de vata, se inmoale bine si se unge pielea boinava, dupd care se pudreazd deasupra cu talc. Daca lichidele din compozitie s-au evaporat » mixtura a devenit 0 pasta, i se adauga apa distilata pana ce devine din nou lichida. indepartarea mixturilor se face cu pufind vaté inmulata fle in apa calda, fie intr-o solutie de acid boric 8%, fie intr-un ulei oarecare. Po partile paroase gi in special pe scalp, mixturilo nu sunt recomandablle, Exemple de mixturl: Rp. Talc Oxid de zine aa 159 Glicerina 10g Apa distilaté ad 100g (mixtura simpla in dermitele usoare) Rp. Tale Oxid de zinc Glicarina aa 25 9 Apa de calelu q.s. pentru o pasta moale (pasta cu apa Darier) Rp. Hidrocortizon 1g Nistatin (stamioin) XX op pulvis, Neomicing a9 Glicering 109 Talo Oxid de zine aa Apa distilata ad'100 $ (mixturd activa in intertrigo mixt) Rp. Superprednol Talo Oxid de zine Glicerind aa Aosta 1009 (mbxtura caimanta) 5 mg (X ep. pulvis) Rp. Eritromicina 2g Sulf precipitat 10 Tale : Oxld de zine a5 Glicering oo Apa distilata ad 100 g (mixtura activa In aeneoa vulgara) Rp. Sulf procipitat 5 Glicerina 109 Tale Oxid de zino aais Alcool 70° ° Apa distilaté (mixtura alcoolizata in sebores) Rp. Tale Oxid de zine Glicerina Alcool 70° aa 259 (mixturd simpla in dermatozele neexsudative) a ad 100 mt2 Tratat de terapeutica dermato-venerologica Rp. thtiot Sulf procipitat aa5g Tale Oxid de zine Glicerina aa 159 Alcool 70° Apa distilata aa ad 100 9 {in seboreea fejei) 3. Lofiunile {oliunile sunt amestecurl omogene de lichide cu diverse cubstanje solide. Pentru aceste Iofluni se utilizeazd ca vehicue: apa, alecol! diluat, glicerina, precum si o serie de solvgnfi volatii' ~ cloroformul, ctarul, acetona gi sultura de carbon. Se adauga substanfe active oy diverse aciiuni antiseptice, astringente, antipruriginoace, antiscbereice cic. Se aplica prin tamponare sau tricjiuni cu elacte calmante, rico, ritoare, sicative, Exemple de lofluni: Rp. Acid salicilic Fenol Bai tg Alcool 70° ad 100 g (lofiune antipruriginoasa) Rp. Sulfat de cupru Sulfat de zine F019 Apa distilata ad 100 9 {solujie antiseptic’ Dalibour) Rp. Acid salicilic Mentol Fenol Hig Alcool 70° ad 100 g (lofiune antipruriginoasay Rp. Acid lactic 29 Glicering 5a Sulf precipitat 10g Alcool camforat 20 ml Apa distilata ad 100.9 ((9Jiune in alopecia seboraiea) F Noflun! de toraple dermatoiogica 33 Rp. Glicerina 309 Cloruré de amoniy 609 Apa distilata ad 240 mt (lojiune contra transpirajiei axilare) Ap. Sulf precipitat 109 Tetraclorura de carbon 100 g (intlamabil) Sulturd de carbon ad 200 ml (lofiune in alopecia seboreica) Rp. Acid salicilic 39 Esenja terebentina xxx pic, Clorhidrat de pilocarpina 0,50 g Ob. ticini 4,5 ml Ol lavanda 2 mi Alcool 80° fad 200 mi (lojiune antiseboreica) Fp. Acid saliciic 29 Formol 109 Alcool de lavanda 5 mi Aleool camforat ad 200 ml (lotiune cu format in hiperhidroza picioarelor) Fp. Oleum cadini 109 Acetona ad 100 mi (loliune in pitiriazisul gras si psoriazisul piolii caputui) Ap. Rezorcina 1g ‘ Acid saticilic 2g Alcoat 70° 100 ml (lofiune antiseborsica pentru pielea capului) 4. Uleiurile Ulolurla se intrebuinjeaza fie ca atare, fio prin adaugare de acid Salicilic '2-5%, pentru tnmuierea diferitelur dspozite patologice Secundare: scuame, cruste. Sunt utilizate si ca vehigule pentru diferite allo Modicamanto eau pontrs tnclopsirtaren de po tegumente a pastelor s) Fprezior care au fost deja aplicale, Se intrebuineazd in Special pe bleloa capil, unde pastolo eau misturle care coma pudre nu se pot intrebuinga,34 Tratat de terapentig dermato-vencelogle Exemple de uleturi: Rp. Acid salicitic 39 Ol. hetianti 100 mi {In piodermitele scuamo-crustoase ale scalpulul) Ap. Ulei de masline 50 mt Oxid de zine 50 9g (in dermitele genoralizate uscate) Rp. Ulei de in _ Apa de calce &@ 100 mi (in arsuri si eritrodermii exfoliative ~ liniment aleo-calear) 5. Glicerolagit Glicerolajii_sunt_un amestec do glicerina si amidon, care pot Incorpora substante salubile in apa si glicerind. De consistenta moale, au © actiune calmant in inflamajille suporficizle ale tegumentelor, Glicsrotajii se folosesc ca alara sau amestecali cu substanje active solubile In apa si glicerina. Cel mai intrebuinjat este glicerolatul de amidon, Exemple de glicerolaji: Rp. Amidon 100g Glicerina neutra 140. ; . (de incalzit pana la consistenga unoi paste ~ aro acfiune emolienta pe pielea uscata), Rp. Acid salicilic 1g Acid fenic 2g ‘Acid tarttic 3g Glicerolat de amidon 100 g (glicerolat triacid — in fichenul plan) Rp. Oleum cauini tog Glicerolat de amidon 609 Sapun negru q.s. pentru a emulsiona (glicerolat mai concentrat in psoriazis) Rp. Oxid de zine Glicerolat de amidon {in eczeme putin exsudative) 209 409 Notiun! da teraple darmatot 3-5 1009 Ap. Acid salicilio Glicerolat de amidon (in ihtiozay 6. Geluriie Dintre geluri, cele mai utilizate sunt hidrogelurlie, a c&ror baza este fecvont metiiceluloza sau carboximetilceluloza, polimeri ai colulocel Ca Bazo pentru geluri se mai pot folosi polletlionglicali (macrogoli, carpenax ul) 310 serie de coloizi hidroil naturali sau sitet ~ amidon, pectine, alginali, alcool polivinilic, bentonite (argile constituite din silicayi higrati de aluminiu). In apa so umfla si formeaza o solujie coloidals, opalescenta, vascoasa. Solutia apoasé 1% este usor alcalind si dupa uscare lormen& S pelicula compacta pe plale. Gelurile pot incorpora cele mai variate senean® active: corticoizi, antibiotics, antimleotice, chimioteraplen, antivirale etc. Se conditionaaza in tuburl ermotice, Exemplu de gel: Rp. thtiot 30 Oxid de zine 109 Gelatina 409 Glicorina 80g Apa distilataé —_q.s. pentru gel (poate fi util in psoriazis) 7. Lacurile Lacurile sunt substante lichide ce se intind pe tegumente de care acbré dupa uscare, formand o pelicula lucioasa, Cel mal intrebuinfat lac esto colodiul. Lacurile pot avea o simpli acjiune protectoare sau terapeutica, In functie de substanta activa inglobata: acid sdlicilia 510%, acid lactic 510%, ihtiol 810% ete, Exemplu de lac: Rp. Acid salicllic 1g Colodiu 109 Exista $1 preparate comerciale sub forma de lacurl de unghil, care Contin substanjo active antimicotice, ce aderé de lama unghiala si au fect prelungit timp de mai mult zlle (Leceryl, Batrafen eto),36 — 8. Cleiurite Tratat de terapoutica dermato-venerotogic Dintro cleluri, cel de ai moate, are rol protect a consistenta croscutg 1 este cel mai cunoscut; cand are consistenia ‘or Si antipruriginos in dermitele varicoase, iar ~ rol compresiv asupra varicelor, el Rp. Golatina aibg xid de zine aa 90 Glicerina “09 Apa fierbinte 80g Rp. Gelating alba 309 Oxid de zing 509 Glicering 809 Apa distitata, 80g 9. Emplastrete rcalgneastele Sunt preparate solide la temperatura normala, care prin cronice, ynost4 $e inmoaie si devin aderente, Se folosase in dermatozo mat folocin’ S2 UMareste O actiune strict Incala $i mai prelungita. Cele Sunt acelea a céror baz: w oxidul do zing, fa sone & CatOr baza 0 formeazd oxidul do plumb ex aig 52 adauga vaseling, fanolina, ulei, ceara sl apa, Precum $i 0 substanta activa, ane Exemplu de emptastru: FP. Oxid de plumb Axungia Ulei de. masline 4a 50 9g Apa distiatg 100.9 Daca se intinds masa de emplastru pe 0 panza do in sau de bumbac, 88 obtine plasturere iroa lezi 7 adeziv, utilizat pentru acoy erirea leziunil fixarea Pansamenteigr c eT 10. Sdpunurite . Sapunutil sunt o. i obfinuti_ pri iticar alalion ster! abfinuti prin procesul de saponificare a 2cizil grasi. Alcalil folositi sunt hidratul de sodiu, potasiu, i i grasimea de porc, seul de bou, diferite uieiurh, Nojlun! de teraple dermatoiogie& a7 precum gi siruri ale acizilor grasi superior, mai ales ale acidului stearic, palmitic, oleie finolelc, arahidonic, i Dupa censistenta lor, sdpunurile se tmpart in sépunuri moi cu baza de potasiu si sapunuri tari, solide, cu baza de sodiu, Sdpunurile moi av o eficacitate crescuta in funciie de cantitatea de substan|a alcaling incorporala. Substanja alealina disociazé celulele stratulul cornos si dizolvé grasimea normala a piel.'Ca atare, are ¢ puternied actiune oxfolianta. Sapunuriie ‘moi sunt utile in dermatorele parazitare superticiale. Pentru acjiunea exfolianta au fost tolosite in tratamentul psoriazisulul Sépunurile solide sunt neutre sau cu exces de grasimi. Primelo se utlizeazé pentru igiena tegumentelor normale; ultimele pentru igiena piel sensibile sau uscate. Sépunurite medicinale sunt sapunurile caro incorporeaza clerite Substanfo active: ihtiol 10-18% (foliculite, acnee), sull 10% (acnes seboree), mento! 1% (prurigouri) ete. 11. Pastele Pasiole (unguentele ~ suspensi) sunt un amesiec in pari egale de pudte $1 Grasimi. Au o consistenté mai mare decat pomezile ei surg [Plerato mai bine de tegumentele boinave, datorita actiuni deconges- tonante $i adsorbanto a pudrelor incluse. Au elect protector, scans si calmmant, Pastele prozinta avantajul unei duble actiuni, atat a pudrelor, cét sla Grasimilor, la care se adaug’ ctectelo substanfelor etive inglobate. Fastole aciloneaza mai superficial decat pomezile, Sunt dova feluri de Pahoa ete mal consistente, altele mai moi. Cele moi se prepara ou vehicula uleioase in parti egale cu pulberile saw adaugiindu-se Srcipientulul gras numai 40% pulberi. Pastole nu se apled te zonele pafoase. Ele se folosese in dermitele subacute nezemuinde Pesvre se Indeparteazd de pe tegumente cu un tampon do vata Inna intr-un lei ‘Parecare, Exemple de paste: Rp. Tale 7 Oxid de zine Lanolina Vaselina aa 26g (Pasta Lassar~ in dermita eczematiforma)~ Tratel de terapeuticd dermato-veneralogiet ‘Nofiun! de terapie dermatologica Rp. Hidrocortizon jo Talc Oxid de zine aa 209 Lanolina Vaselina a 909 (past moale cu hidracortizon In eczema subacuta) Ap. Acid salicilic 29 Tale Oxid de zinc Ha 24g Lanolina Vaselina aA 25g (pasta salicilata — in eczematide) Ap. Sulf procipitat jog Tale Oxid de zine aa 209 Lanolina, Vaselina a 28g (pasta antiseboraica) Rp. thtiol 109 Tale Oxid de zine Lanolina Vaselina aa 250 (pasta reductoare ~ eczeme cronice, psoriezis) 12. Cremele Cremele (unguentele — emulsil) sunt amestecuri de grasimi cu diferite cantitati de apa (minimum 10%) sau solufii apoase. La acestea se adauga sau nu o cantitate redusa de pulberi, precum si substanje active. Grasimile din creme sunt: lanolina, eucerina, glicerina ~ caro incorporeaza apa; la acestea se adaugd vaselina si diferite uleiut vegetale, Pentru a creste consistenja cremelor, se edauga pudre in proportie de maximum 10 ~ 20%. Pentru a realiza emulsia, la bazele de unguente fe adauga o substanfé tensioactiva, numita emuigator, Acosta implied agregarea particulelor dispersate si permite o resorblie cutanata mal buna. Cremole acjioneazé supertictal, racoritoare prin evaporarea lichidelor pentru Ingrijirea tenulul, in dermiteta oc: Sunt calmante, emaliente si Pe carafe. conjin. Se folosesc zematiforme neexsudallve ete, Exemple de creme: , Rp. Apa distilata Lanoling aa 40g Vaselina 20g {crema simpli in dermitele usoare) Rp. Acid salicilic 3¢ Vaselina 209 Apa distilata Lanolina 2 409 (crema activa in hiperkeratoze) Rp. Tale Oxid de zine Vaselina Lanolina Apa de caleo Ol. helianti FH 25g (crema simpla, la care se poate adéuga hidrocortizon 1,5%) Ap. Lanolina ‘Apa de trandatic ‘Apa de calce aa79 Vaseting 109g (crema pentru piele uscata) 13. Pomezite Pomezile (unguentele — solufil) sunt topice de consistenté moale, bazate pe excipient! grasi,liposotubill (vaselina, lanoling, edara, cetaccu, uleluri, axungie, eucering) Dupa efectul dorit, in pomezi pot fi incorporate substante “active {entibiotice, antisoptice, reductoare, Keratolitice, antiseboroice etc.) sau Pudre inerte, care le maresc consistenla si le cresc aderenta. In orice Pomada, cantitatea de substanje active si pudre inerte nu o depasoste pe cea a excipiontului Aplicate prin usor masaj, pomezile au actiune Pansament au o actiune mai profunda, superticlala. Sub40 Tralal do terapeutica dermato-venerotosica _ Noltunl de terapie dermatotosics a patorta stratulul de grasimi destul de impermeabil, pomezilo nu se ee ea eale ‘9 Fecomanda in inflamajiile acute ale pielii, oi Preponderent in dermatozele Lanolina Cronice sau pentru pielea uscata si scuamoned Oxid de zine Excipientele care Intra in compozitia pomezilar pot fi simple sau Ihtiol aa 10g Gompuse. Ca excipiant simplu se utilizeazé de obice, vaselina, iar ca Vaselina ad 100g I lanolin in parti egale (anguent moale), tie unguentul simplu (vaselina eo 9 si lanolina ~ 1 g), alaturi de creme si Exemple de pomezi: Ap. Talc Oxid de zine 109 Lanolina 20g Vaselina ad 100 g (pomada simpla — caimanta) Rp. Etitromicina 39 Lanotina Vasalina a2 50g (Pomada antimicrobianay Rp. Acid salicitic 59 Vaselina ad 100 g (omada activa in hiperkeratoze) Fp. Acid tactic 64 Acid salicilic 12g Vaselina ad 100 g (omad keratolitica) Rp. Acid saticitic Calomel Hib9 Lanolins 309 Vaseling ad 100g (pomada activa in psoriazisul piel capulul) Rp. Acid salicitic 29 Sulf precipitat 59 Lanolina Vaseling a 509 (Poniada activa in seboreea capului) } | i i (pomada activa in eczemele eronice) Fp. Hidrocortizon acetat 029 Gudron mineral sau vegetal 4g Polietilenglicol (carbowax) 209 (pomada activa in eczema eronica) Ap. Acid boric Glicerina Sg Vaselina Lanolina a2 50g {pomada calmanta in arsusi) 14. Coloranfii Substanjele colorante au 6 pronunjata actiune antiseptic’, Cele mai utiizdite sunt: Rivanofu! (comprese umede), cristalul violet sau violetul de genfiana, verdele de metil, fucsina bazica etc. Exemple de colorant: Ap. Gristal violet 059 Alcool 96° 109 Apa distilata ad 100g * Rp. Violet de genjiana ig Alcool 96° 10g Apa distilaté ad 100g Ap. Eucsind bazic& (solujie saturats) 10 g Solujie apouséi do fenol 5% 100g . . Acid boric (adiugat dup& 2 ore) 1g Acetona (addugaté dupa 2 ore) 5g Rezorcina 109 streptodermil si epidermotiiiy42 15. Spray-urile Tratat de torepeutted dermeto-ve rerologic& Spray-urile sunt o forma modemai de aplicare a medicamon Sunt solu, emulsil, solujii peliculogene, spume, care — impreund cu freonul. un gaz proputsant ~ sunt introduse in mic: bute cu un pulverizator Ia vn capi Spray-urite pot contine diverse substante active: cortcolz, antibiotice ete Ele ‘sunt indicate in leziunile inflamatorii acute, zemuinde, dato Glspersiei fine, in aerosol, ce permit evaporarea rapidé de pa supratafa pill Sunt convenabile si pentru aplicarea pe scalp si alle zone piroase. 1.1.4, MEDICATIA TOPICA ANTISEPTICA $1 ANTIMICROBIANA Cuprinde 9 serie de substanje active, eu acjiune antimicrobiand, 2ntibjoticele tind principalul reprezentant. Alaturi de antibiotice pot i menfionate ca antiseptice: acidul boric, permanganatul de potas, sulfatul de Cupru, sulfatul de zinc, hipocloritul de sodiu, iodt|, cristal! violet (violet de Genfiand), hexactorofenut, clothexidina, ciachinolul, clorchinaldolu Antisepticele folosite in procesele infectioase cutanate trebule $8 aibé actiune blanda, sa fie cat mai putin agrosive fafa de plele, fal8 de celulala tinere, de reparatic, Ele se folosesc de cele mai multe ori sub forma de solu ‘8p0ase - lofiuni antiseptice. Le mentionam pe cele mal importante: + Sulfatul de zinc are proprietai astringerte gi slab antiseptice. Ine in compozitia solutiei Daiibour (sullat de zine 0,1% si sulfat de cupru 0.4% in apa). ~ hipoctoritul de sodiu elibereaza tent act hipocloros, cu propriotat bactericide. Se foloseste sub forma de soligle dual ~ lodul este un germicid cu actiune rapic si intensd care se vilizeara de preferinté sub forma de povidoriod (Betadina) in concentratii de 2-10% In apa. ~ eristalul violet (violetul de genfiana), un colorant derivat de trifeniimetan, esto un antiseptic activ fata de bacterile gram-pozlive si de unole ciuporci. Aplicarea pe fesuturile de granulatic, leziunie uleetate Sau pe fala poate fi cauza de pigmantalie permanenta, ~ hexaclorofenul, un bacteriostatic mai ales pe germenil gram-pozitiv| In concentralli de 0,25-3% in s8punuri sau omulsii detergente, s0 aplica zilnic pentru dezinfectia piel. Existé riseul eresteiltrecventel infecilor cu germeni gram-negatvi si Candida, ~ slorhexidina este bactercida falé de cermeni granmpoziti. Se aseste sub forma de spray-uri, solu, creme sau gelur in aoncentrai de 0,05-0,5%. | | | Hotiuni de teraple dermatologic& 43 = ellachinolul (Vioform) si clorchinaldolul (Saprosan) au propriet&fi anilseptics 91 amoebicide, Se folosesc in unguente, lofiunt sau pudra 3%, Dintro antibloticele mal vechi folosite in preparate magistrale sau tipizate, mmeniiongm: teltactctina, cloranifanicolul, kanamlcine, rifampicina, neamnigina, gentamleina in concentratii do 1%. Mai recant se folosese bscltracina (25.000 U.1/100 ¢), polimtxina B sulfat (1 milion UL/400 9), slindamicina 1%, acidul fusidle, eritromlcina-1% etc. Muplracina (Bactroban) este activa pe majortatea bacterilor gram-pozitive aerobe si se administreaza sub forma de crema 2% do 3 ori pa zi, maximum 10 zie, Antibioticele pot fi folosite lzolat, in asociere de cate dovi-trel sau cu dermatocortcoizi. Se aplica in diferte concentratil in dermatozelo micrebiens Streplo-staflococice: impetigo, ectime, foliculte, furuncule, hidrosadenita ote Pentru © utlizare corecté a unul antibiotic, trebuia fécute ‘cxamonul bacteriologie gin tezlun! si antibiograma. Formele de ulilzare sunt variate: Uunguento, creme, pomezl, paste, pudra, spray-uri, mixturl ete, Administrarea topica a antibioticelor este indicata limita, din cauza risculul Grescut de sensiblizaro alergica si dozvoltare a rozistonje! bactorione ‘olicarea pe supratele marl de pielo denudaté poate duca la absorbtia tn Poportil mal mari a antbiotculul, cu riscur toxice sistomice. Penleilina Streptomicina si sulfamidele webule evitate in aplicafl locale, deoarace provoaed freavent dermaliti de contact, uneori cu caracter acut, exsudatv, Exemplo (dintre preparatele clasice care se gasesc tipizate in tarmac lunguent cu tetraciclina 3%, unguent oftalmic cur kaniamicind, unguont oftalmie cu Kanamicina I triamelnolon, unguent cu sulfat de neomicin& g1 sullat do polimixina B, unguent cu trlamcinolon $1 neomicina ete. |n prezent, gontamicina se comerciallzeaz’ sub forma de crema si unguent ~ preparatul Gentatrin (gentamicina sulfat 0,1%) sau in amostes cu betametazond — unguentul Djzgogenta. Bacitracina, polimixina 8 si neomicina actioneazé ficient in infect cu germeni gram-poziti si gram-negativi {anaerobi, plocianic). Ele pot fi inglobate in preparato tiplzale (Banoocin, Santadormn) sau magistrala. Rintre sulfamide (chimiotorapice anlintectloase) retnem sulladiazina argentica 1%, sub forma de crema, comercializatd sub numole da Flaninesiia sau Dermazine, 1. Pudre antiseptice Rp. Acid borie 109 Tale Oxid de zine aa 159 {in wleeratite cu piocianic)44 Tralt de terapeutica dermato-veneroloclea Fp. Sulf pp, 59 Tale Oxid de zing aa 259 (in acnee, saboree) 2. Mixturl antiseptice Fp. Neomicina 39 Nistatin XX op pulvis Hidracortizon acetat 29 Tale Oxid do zine a8 159 Glicerind 109 Apa distitata ad 100g {in intertigo mixa) Rp. Eritromicina 29 Tale Oxid de zine a2 159 Glicerina 104 Apa distilata ad 1009 (in prurigourite supraintectate) 3. Lofiunt antiseptice Ap. Sulfat de cupru Sultat de zine MH 01g Apa distilata ad 100g (badijonari tn piodermite) Rp. Cristal violet 1g Alcool 70% 209 Apa distilata ad 100 g (i piodermite) Soluia Castellani (Streptomicozan) in piodarmite (voz! Colsanji~ pag, 41), 4. Solutille antiseptice Sunt folosite pentru comprese umede In procesa infecjoese: Fp. Acid boric 30g Apa distiiata 1.0009 Hotiuni de terapie desma - 8 Ap. Nitrat de argint 0,10-0,20 g Apa distilat’ 1.000 9 Rp. Rezorcina 10-209 Apa distilats 4.000 mi Rp. Burow VX ep. puivis Apa distilata 7.000 9 Ap. Rivanol 1-29 Apa distil 1.000 g 5. Bal antiseptice Permanganat de potasiu ~ 6 g (bala la adult) = 2g (bala la copil) : 6. Unguente antiseptice Ro. Sulfat de cupru & Sulfat do zinc a8 01 9 Lanoling = Vaselind #509 (Pornad Dalibour ~ in impetigo) Ap. Nirat de argint 0,30 g Balsam de Peru 3g Lanolina 109 * (poral Mikulce ~ antseptcg si cicatizarsa) 7. Creme antiseptice Rp. Sultat de cupru Sulfat de zine Carbonat de magneziu Lanoiina leur hetia Apa cistilata {crema Dalibour ~ in impetigo) Fog aa 10g 8. Pasta antisepticd Rp. Neomicina 39 Talc ‘Oxid de zine Glicerina a8 259 Apa de calce q.s, - pentru o pasta moale. (Past cu apa ~ in piodermite)‘Tealat de terapoutics dermato-venerotagle’ 1.1.5. MEDICATIA TOPICA ANTIPARAZITARA ' i Cuprinde substanfe antiparazitare utilizate ) tratamentul scabjei si al Pediculozel, larvei migranis cutanate, leishmaniozet etc. (vezi $1 capitolul VI -Parazitozele cutanate") Se prescrie atat sub forma de preparate magistrale, at si de tipizate, Substante utilizate in tratamentul scabiei si pediculozel: 1, Sulful precipitat — in concentrafie de 10% la aduli si 3-5 % la copi, unguente sau mixturi. Este cel mal vechi scabicid. Rp. Suit pp. Carbonat do caleiu a 109 Vaseling ad 100g Rp. Sul pp. jo-129 Tale Oxid de zine aa 15g Glicering tog Apa cistilata ad 100g ! Se gasaste si tipizal, sub forma de’ unguent cu sulf micronizat 8%, echivalent cu sulf pp. 10%, In tuburi de 40-100 g, 2. Benzoalul de benzll ~ in concentralie de 20-25%, intra In compozitia. balsamulut de Peru, Este bine tolerat, find folosit in special la coy de lofiuni: Benzoat de benz ‘Spun moale Alcool 70° Rp. 25g a.50g \ | Rp. Benzoat da benzit 259 Hidrocortizon acetat pulvis 1g Ol lavanda 6 picdturi Vaselina Lanolina aa ad 1009 Este activ atat in scabie, cat i in pediculoze. : Se gaseste si tipizat, sub forma de lojiune benzil-benzoat (Benzocidle) in flacoane de 115 mi sau Ascabiol, ‘Nojiunt de teraple dermatologic aT 3. DDT (Dicloro-Difenti-Trlcloretan) esto acllv alél in scabie cat gi in padiculoze, in concentratii de 10-15%, Este insé toxle gi de acoea se evitd in tina perioad : Ap. DOT 109 Vaselina ad 1009 4. HCH (hexactorclclohexan) este cel mal activ atat tn scable, cat si in podiculoza. Are si dezavantaje: tant, necesitand atenfie la ochi si la mucoase; in aplicatit prelungite se absoarbe transcutanat, provoctnd amejeli, varsturi, convulsil etc. Se utiizeazd in concentrajii de maximum 12% in ‘unguente, ‘misturi sau loflunl, Este foarte toxle gi se exclude folosirea la copil s! gravide, Rp. Undan 1g Vaselind ad 100 9 Rp. Lindan 1g Tale Oxid de zine 15g Glicerind 109 Apa distiatd ad 100g Preparate tipizate ~ Lindanest, Lindan, Trebule evitata folosirea lor la sugari, copii'si gravide, 5. Crotamiton (Eurax) ~ se gaseste sub forma de crema sau lotiune fo 10% in tub de 40 g. Are cfecte slabe scabicide. Se folosaste mai degrada ca adjuvant in combaterea pruritulul din scabie. 8. Malathlon (Specifthir) — produs organo-tostoric. Este util in Pediculoze, sub forma de lofiune si pudra in concentrafli sub 1% 7. Permethrine s1 alli derivati de piretrina au o larga actiune Insecticida si mal putin scabicidd. Se utilizeazé sub forma do lojiuni, spray-url 8. Xilolul ~ deosebit de activ In pediculoza publan’ tn concentrafie de 1 plodturvt 9. vaselina, Rp. Xitol Vaselina 50 picdturi 50g 9. Derivatil de mercur—-biclorura de mereur 1-%, precipitatul galben de mercur 510% ~ 51 acldul acetic 5% sunt de domeniul trecutulu, dar se mai folosesc Inc& in pediculoza sprancenelor si genelor.~ Teta do terapetid dennao-veneraagc Nojluni de terapie dermatologica 40 Ap. Oxid galben de mercur 05g Rp. lod metaloid tg ~ — Vaselina 50g lodura de potasiu 29 Apa distlata 4.000 mi, Tabol estimativ al afcacitést substanfelor antiparazitere {solutia Lugol,folosita sub forma de comprese umede locale in micozele = : inflamatori si profunde) Neer| Preparatul (ubstana activa) | Scabia | Pediubad slate husae 1. | Suit pp. 10% He ae Ap. Hilposulfit de sodiu 309 2 [eon oto} : osaat aitoo ml tougat S__[ DOT iow ww aoe Rp. Acid tartic sau clorhidrie 39 4. | Crotamiton (Eurax) + = Apa distlaté ad 100 ml (solutia I) &. | HCH a oe Se badijoneaza intal cu solujia | si la $10" cu solujia Il, cu un alt &.__| Malathion = [2 4 tampon. Reaclia dint hiposulit si acid dega}a sulf in stare nascanda 7. | Pemmativiaa = = Tratamentul este oficace in pitiriazisul versicolor, dar si in scebie, 8. [Rr =_| +++ (pedeutoza pubiandy Fip. Soluje alcoolc8 saturata de fucsina bazie& 10.9 Solujie apoasa do fenol 5% fiteaté 100g Acid boric (addugat dupa 2 ore) ig Acetond (adlaugaté dupa 2 oro) 5a . . Rezorcina 10g 1.1.6. MEDICATIA TOPICA ANTIFUNGICA (solujia Castellani - activa in epidermofiji, candidoze cutanate si . piodermite) . Este de multe ori mai important’ decat tratamentul sistemic (vez! si + capitol Il, .Miezele culanec-mucoase'). Se deosobeso docs tipuri de Rp. Fucsina bazicé 109 foloatte oh aargeg Magistrale, care si-au dovediteficacitatoa tn tiny, Tina ‘Acid boric z folosite si astazi cu succes, allele mai noi, tipiesta, Acetona a 19 Rezorcind 109 1. Preparate antifurigice magistrate: Solutio apoasa de fenot 5% 100 mi Rp. lod metaloiad 1-29 Alcoal 70° 2d 100 mi Fp. lod metaoid to Acid salicilie 2g Alcao! 70° ad 100 mi Fp. lod metaloid tg Rezorcina 29 ‘Alcoal 70° ‘ad 100 mi Cale tel soluti se folosesc in epidermotji, sub forma de badiondri, de doud-trel ori pe zi. Ungueniele cele mai folosite in rejetele magistrale sunt cele benzo- saliciice, consacrate in cele doug formule Dubréuilh $i White Rp. Acid salicilic 1g Acid benzoic 2g Vaseling 309 (pomada Dubreuily Fp. Acid salice 2g Acid benzoic 4ge- . Vaselina . 24g (pomadé Whitfield) Acestea se aplicé local de una-doua ori pa zi in epidermolifi g alte micoze,50 Tratat de terapoutica dermato-venersfogled 2. Preparate antifungice tipizate a, ketoconazolul ~ sub forma de cremi ~ Ketaderm, unguent ~ Nizo- ral, se aplicd de doua ori pe 2i. Samponul Nizoral, uit gi In seboreea piel capului, se aplic& de doua orl pe saptamana. b, nistatina este un antifungie pollanic, instabll fa c&ldura, luming, umi- ditate si aer, activ in candidozele cutanate si ganitale. Se poate asocia cu Aeomicina, polimixina, prednisolonul, metronidazolul si intra in compoziia ovulelor sau comprimatelor vaginale, a unor suspensii buvabile, mixturi, in concentrajie de 100.000 U.l/g (1 comprimat la § g excipient), ¢. terbinafina ~ activa in dermatofifi si mai pu‘in in candidoze. Se uti- lizeaza si ca topic sub forma de crema 1% (Lamisil). Se aplicé de dou ofi pe zi, timp de 1-2 s&ptamani, in dermatotifile suporficiale. d. amfotericina B se utlizeaza local in infecile superticiala ou Candida albicans. Se aplicé sub forma de gel sau lofiune 2% (Fungisone). ©, econazolul este un antitungic imicazolic cu spectru larg, So gisoste sub forma de: solutie, pudrd, crema 1% (Pevary!) si se aplicé local de 1-2 ori’. f.clotrimazolul este un derivat de imidazol care se gaseste sub form’ de solutie, crema, spray sau pudra 1% (Canesten). Se aplica de dou ori/zi timp de 2-4 saiptamani, Esto utilizat in infectiile fungice superticiale gi in cele candidozice. 4. miconazolul ~ sub forma de crema, gel, lojiune, pudri 2% (Dak- tari), Ca siructur’, este un derivat antifungic imidazolic, asemanator cu Clotrimazolul. Se aplicd de doua ori pe zi, timp de 2-4 saptaméani, h, naftifina bidroclorica apartine clas¢i alilaminelor, ca gl terbinafina. Este un antifungic eu spectru larg, activ in dermatatifl si micoze profunde si mai pujin in candidoze. Se giseste sub forma de crema, gel sau Solutie 1% (Exodeni) si se aplica de 1-2 ori/zi timp de 3~4 sAptamant. \. amorolfina este folosita in tratamentul onicom cozelor sub forma do lac pentru unghli 5% (Locery!). Se aplic’ pe unghil de doud ori pe sptimana timp de 12 luni. Se poate asocia crema Locery! 0,25% pentru tratamentul micozei cutanate de insofire a onicomicazei, care se aplicé o dat& pe zi J. blfonazolul ~ Myco-flusemidon ~ crema, solutie 1%: Mycospor-any- choset — bitonazol 1% si uree 40%. Este un imidazol foarte activ, cu 0 bund Penetrajle transcutanaté si efect de lunga durata, Se aplicd 0 data pe zi, 2~4 Saptdmani, Produsul Onychoser alutd la indepartarea atraumatica a unghiel parazitat. k, ciclopiroxolamina (Batrafen crema 1%, solufe extern 1%, lac unghi 8%) este un antitungic de sintez cur spectre larg, activ fat& de dermalot Candida si M, furtur. Se administreazé in una-dou’ aplicatii pe zi, timp de 2-4 saptimani, Nowlunt de te |. natamicina (Pimafucin crema 2%), antibiotic macrolidic, ctr propriatji antitungice cu spectra larg, este indicata in Infecfi candidozice gi alte infecti {ungice acute ale plelii in 1—4 aplical pe zi timp de 2-3 saptimanl, Este indicat sl in tataimentul local al candidozelor mucoase. m. Wzoconazolut (Travogen) este un derlvat imidazolic, cu proprietaji aniifungice cu spectru larg. Se giseste sub forma de cromA 1% ce se aplic& pe piole de doua ori pe zi, timp de 2-4 saptamani, ; 1. tolciclatul (Tolmicen) nu actioneaza pe Candida albicans gi po acter Se administraaza topic, in unguente, solutie sau pudra 0,5%, find indicat in dormatofifi si pitiriazisul versicolor, ple dermatologle’ 51 Antifungice topice inregistrate In Romania Ne] Denumirea comuna intemationalé | Denumirea comerciald Nystatin Mycostatin ‘Am(otaricina B Fungisone Cicloptrox (ciclopiraxolamina) Batraten, Dainegil, Mycoster, Cicloderm 4._| Amorottina Locaryl 6. | Allamine — —terbinatfina Lamisit =nattitina hidroctories | Exoder 6. | Azoli — Ketoconazo! Ketoderm, Nizoral = Miconazol Daktarin, Medacter = Clotrimazot Canesten, Lotrimin, = Econazal Pevaryl, Amicel = Izoconazol Travogen ~ Bifonazol Mycospor, Biazol ~ Tioconazo! ‘Amycor = Suleonazol ‘Trosyd, Mycontrol Myk, Exeldarm 7._| Ace undoctonic Mycodooyl, Paps, ; 8. | Tolnattat | Spatiina, Pedymicose [ 9. _| Natamicind Pimatucin =a 10. | Tolcciat Tolmicon Calitatiie unui antifungle Ideal se pot rezuma asttel: ~ sa se stocheze doar in straturile pielii unde sunt fungll; ~ si nu treaca do straturile profunde ale pielii $1 s& nu dituzeze sis- temic, cu rise de reacii secundare toxice; ~ sé nu interfereze epidermopoieza;sonst we Wrapeuled dermeto-renerotyled i ~ Sa fle usor de aplicat; ~ schema de tratament sé fi ~ Sd nu apard recidive: ~ Gostul sa fie ct mai redus, le cat mai scurtd posibil; 1.1.7, MEDICATIA TOPICA ANTIVIRALA Fentru tratamentul topic al teziuhttor {. aelelovir (Zovirax) ~ sub toma do crema 5% si pomada oftalmica 3%, 2. adenina — arablnozid (Vicarabine, Vira Me) — se eplled sub forma de gel 10%, i $-Idoxuridine ~ 59% ~ sub forma de get, | : Toate preparatole se aplled local de 4-§ ori/zi 1.8. MEDICATIA Topica, ANTIPRURIGINOASA In dermatitele Pruriginoase (urticarie, diterite Prurigouri, eczeme, lichen lan ete.) se pot ulliza in topice tere substanjo'cu ofect de calmare Pruritutul ~ mentol 0,1~29% ~ camfor 1 — 29% = fenol 0,5 — 2% ~ MMestezind 2-10% sau lidocaind 2,6-5%4, ba acestea se pot asocia: hidroco Salcllc, ihiolul, qucroanele in variate pr antipruriginos, direct sau prin potenjaro, Preparatele pot fi sub forma do ‘clun, mixtur, pudre, pomezi, paste, Spray-uri, creme, uleiur, Exemple: 4. Lofiuni Rp. Mento Fenol ‘Acid sali ‘Alco! 70° Apa distlata Fad 1009 rizonul 1-3%, prednisolonul, acidul "oporti, care au de asemenea elect Noliun! de terapie darmaisiogies Rp. Camfor Acid salicilie Mentol ‘loool 70° Apa distiata bb. Mixturl Rp. Acid sali Mentol Tale Osid de zine Glicerina Apa distilata ‘Alcool 70° Ap. Mento! Hidrocortizon Tale Oxid de zine Glicerina Apa distilata . Pudre: Rp. Tale Oxid de zine Fp. Fenol Tale 4, Pomezi Rp. Mentol Tale Oxid de zine Vaselina Rp. Mentol Fenol Lanotina Vaselina 20.59 ‘9 2 ad 100g aatg a8 159 10g A ad 1009 O59 « ig aa 159 10g ; ‘ad 100 mi aa 509 059 50g 19 aa 5g ad 100 g aaig aa 50g54 Tratat de terapeuite’ dermato-vencrotogt Rp. Acid salictlic Mento! Fenal Lanolina \Vasalina e. Paste Fp. Mentol Fenol Anestezin’ 39 Tale Lanoti Vaselina #8 ad 1009 Anestezina Into! Tale Oxid de zine Glicerina Apa distilata Ap. 39 59 FH 269 1. Creme Rp. Mentol Fenol Apa distilata Lanotina Oxid de zinc Gteum heliant, Vaselina A054 9 A259 g. Uleluri Rp. _Ulel de camomila camtorat Mento! (pentru regiunile paroase) 50g 059 1.1.9. MEDICATIA TOPICA ANESTEZICA 4. lidoeaina (Xylocaina, Xilina) este cel mai folosit anestezic local cu reacti alergice foarte rare. Se utilzeaz4 neinjactabil sub forma de Xylocaind gel 2% sau solutie 5% $1 injectabil Xilind 1-2 % in ole de 10-20 ml. in asoctatie cu adrenalind 0,20 mg, in fiole de 2 ml (vasoconstriie putemica ~ sAngerare minima), se foloseste in stomatclogie sau chirurgia plastica Nofiunt de tereple des 55 2, benzocalna (Anestezina) se aplic’ pe piele sau mucoase. Datort’ absorblial lente, are efect indelungat. Intra in compozifia unor pomart si creme pentru piele (2-20%), In soluli si comprimate de supt, in supozitoare sau pomezi antihemoroidale (12%). 2. EMILA (Eutectic Mixture of Local Anesthetics) aste un amestec de 2,5% \Idocalna si 2,5 % prilocaina intt-o emulsie de U/A. Crema EMLA se aplica local, sub pansament oclusiv, cu cel pufin o ord Tnaintea aotulul terapeutic, Este uti fn chirurgia cutanata superfciald: grefo de piela, punctii venoase, dermabra- zune, debridtil In uloere de gamba, laser, electrocauterizarl superticiale. Este utlé de asemenea in algile postzosteriene, Este condijionata in tuburi de5g: 4. lichidul Bonain este un anestezic local mai vachi ~ folosit in ORL. ~ gi consta intr-un amestee in péirji egale: Rp. Clorhidrat de cocaina Mentol Acid fenic wa5q 1.4.10, MEDICATIA TOPICA EMOLIENTA Topicele pe bazé de grasimi pot fi ulilizate in scopul mentineril sat red suplefi plat Fp. Glicarina 109 Lanolina Vaselina aa ad 100g (pomad emotions) Fp. Apa alstilata Lanoting 109 ; Vaselin 209 (crema enioiznti) Ap. Ulei de in Apa do calea 50g {iniment oleo-calear) In acelasi scop se recomanda si produsele cosmetice, tn funciie de Ceracterul pielii (normal, uscat, seboreic) — capitol LS.“yscteymuuiea dermato-venerologica Le —_—_— 3 - 11.11, MEDICATIA TOPICA ANTINFLAMATORIE = leziuni acneiforme DERMATOCoRTICOIZIT ~ hipectricazs = hipopigmentare = dermite de contact la excipient; 7 elle intralezionate cu cansiaji mici de corticoizi (betamethasone sedlum phosphate sau acetat suspensie, tiamcinolan acslonid oo, acolat, metiprednisolon etc), pot produce local: ~ attofie ~ hipopigmentare : ~hiperticoza . Culanate dad masura eficacitiii sale, da ~ uleorati ofectele secundare, Sea Modul de acjiune: Indicapille corticoterapiei tocale: ~ sunt cele mai puternice si eficace antiinflamatsare, prin scdderea J Principala indicajle este reprezentaté de dermite si eczeme. Permeabillali vasculare gi vasoconstictia denied, ~dotmila de contact ~ favorizeaza resorbiaintratutlinlamtator ~ eczema lichens, neuradenmia > Inhiba procesele de acantoza g! Parakeratoza, reducand proliferarea = dermita atopic pidermiea (efect antimitotic), ie ~ inhiba sinteza de colage See imeciatayctPtuiginos pri biocarea receptor senzorlall sisaua # indicat tla mediatorilor chimiei: ; i - ~ aU efect imunosupreser local ee int icoterapiel topi ; ~ eczema intertriginoasa, ae ee Seeundare ale coricoter Ps! tape, cate maj Knpovtente) j Dermatoze cronice in care dermatocorticoizii sunt folositi cu succes: ~ hipercorticismul exogen (sindrom Cushing), cu inhibarea axei HHS in ~ lupusul eritematos cronic cazul unor aplicalii prelungite a dermatocorticsiziior patenii, pe = lishenul pian Supratato intinse de pile, mai ales la copli; ~ psoriazisul 7 Senzatile do arsura, prurit, tare sau Usociune (cale mai irecvente); ~~ granulomul inelar plormita de contact ia dermatocortcoil, mss ales in ulcerele de gam. ~Fadiodermita acuta DA (este rareor!intanit, putand i ineriminny sl excipientul); ~ portiria cutanata — pelada ete, ~miliarie penitu a li se largi aria de acliune, certicofzi pot fi asociafi, In acelagi ~foliculte y Produs, cu agenfi antivacterioni, antiunpict chimioterapict, keratolitic, ~ macerari reductor! etc, = alvofie localé si teleangiectazii ~ Purpura pe zonele atrofice ~vergetur ireversibile, ~ aplcarea be fala a dermatocorcoillor poate provaca: ~ dermitd periorala ~ acnee rozacee-like Exemple: Dirogerig ts Geomicin’, gentamicin, tramicetin’, in preparate ca Diprogenta si Gentatrim; Secsocleri cu chimioterapice din grupul. oxichinolinei (Vioform, Saprosan) in prepatate ca Locacorten viotorin Triameinefon 8;58 ‘Tratat da terapeutles dermato-veneroiagica — asocieri cu substante keratoliice (acidul salicilic}, in preparate ca Locasalan sau Diprosalic = asocieri cu substanje reductoare (itiol sau gudron mineral) in proparate ca Tumizon, Locacorten Tar. Pentru dermatocorticoizltipizaii, potenta se mésoar€ prin nivelul activité aniinflamatorii, care depinde de structura chimica, Aosasta poate fi modificaté (in sensul potentérii) prin: ~ halogenare (simpla, dubl8, multipla), = orientarea stereochimicé a gruparilor hidrox!, ox! sau met, — estorificarea cu acizi gras jin functie de potenta (eficacitatea) for, in Clasiflcarea Europeand, dermatocarticoiali sunt prezentati pe patru nivaluri sau clase, clasificare expusd Jn extonso in capitolul VIN, ,Colagenozele” 4.1.12. MEDICATIA KERATOLITICA TOPICA Are drept scop decaparea surplusulul scuamos sau scuamo-crustos in diforite detmataze ca: ~ psoriazis ~ intioza keratodermi ~licheniticdri etc. séu/si are rol exfoliant (peeling) in afectiuni precum: ecnaea, ofelidele, cloasma ate Principatele substanje keratolitice sunt: 41. acldul salleille oste keratolitic in concentratio de 3~6%; peste 6% distruge tesuturile, In keratodermile palmo-plantare se folosesc concentra de 40-15% iar in onicomicoza si onicodistrolil, concentra de 20%. Absorbjia sistemicé se produce cand esto aplicat in concentra mari si pe supratole intinse, existand riscul de acidoz’ cu insuficionfa renal. Acidul salicic intra singur Sau asociat ct alte substanje (ure, gudroane, dermatocortcotzi ete.) in compoziia unor preparate folosite ~ psoriazls, ~ aczeme cronice, - intioza ete. 2. rezorcina este un derivat fenolic mat pujn Keratoltic decat acidul saliclc, in concentrafi sub 10% are rol keratolit, iar peste 10%, singurd sau asociaté cu acidul salicilc gi lactic, rl exfoliant (pecting). Mojlun! do teraple dermatotogioa Preparate magistrale Kkeratolitice: Rp. Acid salicitic 69 Vaseling ad 100g {unguent decapant) Rp. Acid lactic 109 Acid salictio, 209 Vaselin’ ad 100g (in keratodermille palmo-plantare, veruct vulgare ete.) Ap. Acid salictic Rozorcina Acid lactic, ais Aleoo! 70° ad 100 mi (peeling in acnee, cloasma, efelida) Rp. Acid saliiio 5a Sulf pp. Rezorcina A109 Pasta zincata ad 100g (in acres} jn functie de concentrafie, actiunea acestor substanje poate fi keratolitic’, exlolianta sau chiar caustic-distructiva. 3. acldul lactic este mal puin folosit astézi. In concentra de 4 are elec! hidratant in lojlunile antiseboreice, In concentral clavus etc.). 4, ureea, in concentratia de 10-30%, are rol hidratant, far In concentra mari, de 40-60%, are propriatifi protgalitice, macernd in pansamente aclusive unghiile botnave (onicomicoze). Ureea poate fi asociatd cu acidul saliilic, avaind efecte sinergice. asociat cu acidul sall mari, de 10-20%, are efect distructiv (veruci plantare, Rp. Acid sal 59 2 Urea 204 Vaselina ad 100g {unguent utl in terapia psoriazisulul) Rp. Ackd salclla 109 Uree 609 Vaseling ad 100.9 (pansamente oclusive in onicomicoze)se de terapeutica dermato-veneralo3ica i Preparate tipizate cu uree: ~ Keratosane (30% ures) ~ Nutrapius (10% uree) ~ Kerasal (10% ures si 5% acid saliclic; unquert 50 9. 1.1.13, MEDICATIA TOPICA DISTRUCTIVA $I ANTIMITOTICA, Topicele distructive sau caustice au rolul de a distruge leziunile cutanate Gxelilee cu caracter benign, sau dea favoriza cicalierce chimic’ a unor Uulcerati cronice. Dintre ele enumerdim: 3, Bcidul tletoracetic in concentrafil de 30-50% {ulceratiile bucale); 2 nitratul de Ag in solujie de 510% sau sub toma de bastonase, Poste 84.5% (voruci, paplioame, ulcerati cronice); 3 Aeaglaul efomic 10-60% s! tenolul ~ 9 pari ou o pate alcool. Aceste substan, ca si acidul acetic glacial, sunt a utin folosite astazi Dintro substanjele cu elect antimitotic (eitostatle primul rand podottina si §-luorouracilul, j, Bodotilina - este un extract chimic complex, din Facicina a doua plante ), Gebuie menjionate in concertratii de 25-30%, in Rp. Padotting 2549 : Uli de parafing ad 1009 r Ap. Podatiina i Oxid de zine ‘ Lanolina i Vaselina B25 g i Fodolllotoxina (Condytine, solujo 0,25% say Wartec, coma 0,15%) esta ccguran an eotoflne. Fala de podatina aro avantaeig ck aa standardizata, #1 poate Ml administrata de edtro bolnavi Nojiuni do teraplo dermatologic’ a keratoze senile, veruci vulgara, vorucl seboreice, boala Bowen, condioame acurrinat,eatcnom bazocelulaysupercial etc. Se aplicd do dou ori po zi, timp de 2-6 stiptamani, In carcinoame se poate injoca 6 litalezional sub fonna de solujia apoasa 5%, 25 ~ 50 mg o data pe sfpldmana, Esto comercializat ca Eludix ~ crema 8%, tub de 20 ¢ 3. bleomictna, inhibitor al ADN, este folosita in tratamentul verucilor vulgare, prin infra focal, 1.1.14, MEDICATIA TOPICA REDUCTOARE Foprezinta un grup de substanje care au ca numitor comun propre raducloare (vezi gi capitolul XXIL.1,, ,Psoriazisut"). Ele intertereaza procesele do oxidare colulard cin pielea bolnava, consuma oxigenul si astel normalizears epidermopeieza prin scaderea tumnaverulul accentuat a! keratinociiclon Sunt folosite tn dermatoze cronice ca: ~eczeme licheniticate = psoriazis ~ lichen plan et. $1 pol fi prescrise in lojlun, mixturi, creme, unguente Ele pot fi asociale, in’ preparate, cu alte substanie, inclusiy ou dermatocorticoiai, Dinlte teductoare amintim: sdrurila de mercur, precipitatul lb de mercur, Galomeli, cara se folosesc in special in psoriazisul peli capulu, in concentrati de3-5%: Rp. Calomel Acid salicilic a5 Vaseling ad 100g Gele mai cunascuto reductoare sunt ins& gudroanele, care se impart, dupa originea lor, in troi grupo: |. Din sisturile bituminoase: ~thtiolul, 210% —tumenolul, ~tigenotul Aceste reductoare sunt cele mai blande, iar In asociere cu ‘“ermatocorticoiii devin mai potente (Tumizon) Il. Guidroanels vegotate: vieum xan! (ix juniper) este util in con. Senlrafii de 20 - 3024, dar este mai pufin folosit. IM. Gudroanele minerale: coaltarul (qudron de tila). Se foloseste in Comat 2 t10% in pomezi. Preparatul tipizat, voc cu Germatocortcoai, este Locacorten Tar unguentHojlunt de terapla dermatologic’ 83 _ ot ws corapeuticd agrinsto-venerologicd t Gudroansle au dezavantajul c& pateazé lanjeria si au un mros i dezagroabil Exemple: Fp. Oleum cacin! 20-80 | Lanoling 209 Vaseling ad 100 g {in psoriazis) Ap. thiol f Acid salicilic F549 i Lanolina 209 } Vaselina ad 100g (in psoriazis) ; ! Ap. thtiol 109 t Tale : Oxid do zine BB 15g Glicorina 109 | AAleool 70° 20 mi | Apa distlata ad 100 mi Rip. Sul pp. ag | Into! 59 | Tale Oxid de zine Glicerina aE 259 Ap& de calce a.s. pentru o past moala (mixturi ~in acne razacee) Cele mai redutabile reductoara ‘sunt derivat antrarobina si cel mai bun — elgnotinul Cignolinul poate fi folosit singur sau asociet cu acidul saliciic Germatoconticaizi. Concentrajia variazd do la 0,10 0,209 pand la 3° aplick progresiv prin tatonare, So foloseste in psoriaisul vulgar Il anitanolulu’ ~ erisarobina, Ap. Acid saliciic 3g Cignolin 0,25-ag Lanoting 20g Vaseling ad 100g Ap. Clgnotin 0,25-3 g Lanolina 20g Vaselina ad 100g L115. MEDICATIA TOPICA REVULSIVA Are rolul de a craste fluxul sanguin local. Se utllzeazé tn alopoci (pelad, alopecil seboreice) sin degorétur, Se pot folosi in acest scop: acidul salclo rezorcina, alcoolul, eterul, acotona, acidul acetic, formotul, precpitatl alb ce ‘mercur, lodul sub forma de loliuni sau pomezi: Lofluni: Ap. Acid acetic 19 Esonté de terebentina 209 Apa ‘Alcoa! 70° a 150g (treat zinice th petada) Ap. Formol comercial 1g Acid acetic glacial 5g Acelon 50g Alcool 70° 2509 (frectil zilnice in pelada) Ap. Ihtiol Tanin Rezorcina aa3g ' Glicerina 60g {in degordtucl si eritom pernio) Pomezi: Rp Aeid ealioilo. Precipitat alb de mercur ‘Sulf precipitat Rezorcind aa 59 Lanalina 209 Vaselina ad 1009 {pentru pelada)e Tate do lerapeuticd dermato-venerolagicd 1.1.16. MEDICATIA TOPICA DECOLORANTA — Se utiizeazi in scopul doplamentari ple att in Pigmentatilo superticiale, Cat si in cele profunde, hh pigmentapite supertciaio: Ap. Perhicrot Eucerina Fa Sg Vaselin’s 209 (in efetidey Ap. Precipitat alb de mercur Vaselina (in efelicio) Pentru pigmentapiite profunde sa asociaz§ ‘keratolitise | reductoare ‘Scopul extollerii ee Rp. Sult precipitat ig Vaseling Lanolina Oxid de zine a 8g Rezorcina 109 (Pasta exfolianta, in cloasma, airtanta), a Sub form a Motanccslorprovoacd depigmentarc dele Se foloseste Sul forma de fofiune 5% sau unguent 20% th ‘Scopul unitormizaril aspectutul Willige extins care’ nu raspund ta. trator aI folosta pentru tratamantel simptomatic al meniandm: 5 Sullura de selentu (Seisun— tofune sau SaMpon ~ 1%, 2.5%) este ®fieace mai ales in seboreea piel capulul, hn acfiune antimicotied ta i ! | Notiunt de terapie dermatotogic& 65 nivelul stralului cornos al ductului folicululut pilos. In plus, este un aniitungie activ fal de Malassezia furlur, levurd cesponsabils: de pitiiazisul versicolor, ~ dine plritlonul (Biuecap, Skin-cap — crema, lofiune, sampon) inhiba Prolterarea celulelar epidermice. Ate actiune fungicida fala de Pytiro. sporuim ovale, agent tesponsabil de descuamarea excesiva a pill capulu. ~ ljiuni antiseboreice ,clasice", ca de exemplu: Rp. Alcoa! 70" 200 mi Eter Acetona 100 mi (se sterge faja de §-6 ori/zi 11.18. MEDICAJIA TOPICA FOTOPROTECTOARE Substante ca: eeicul paraminobenzolc 10~15%, acidultanie 8%, antiprina 5%, brombidratul de chinind 5%, benzofenonele, dibenzoll-metani, se tolesase Sub forma do loflun, ereme sau geluri cu acjune protectoare a pili fa}3 ae aojunea razelor UVA si UVB. Sunt indicate profiactic la persoanole care aa Manlestir! culanate tn cadrul fotodermatozelor (hidroa vaccinitorna, vig elomentosuay lupus eritemats, pode, erupis polimortala unin, vitlgo). EXcacitatea proparatelor foloprotectoare se exprima prin SPF (Sun Gateetion Factor — factor de protecia solara, ce reprezints raporiul Grae Giza erllamatoasa minima tn condi de fotoprotacia si doza erlemateerg indore 1258 acesteia. Preparatele cu SPF mare, peste 16, sur resereara Indicator medical, iar cale mai puin active au si utltzarl sosmmates Un exemplu de preparat magistral fotoprotector este umBlorul, Ap. Antipitina 1g Tale Oxid de zine aa2g Lanolina Vaselind AG ad 209 11.19. MEDICATIA SCLEROZANTA Prin administrare intravencasa a unor substanjo ca: salicilat de sodiu, ‘chinin-uretan, glucoz’ se produce sclerozarea perefilor vasculari si trombozg ‘consecuth ing 0A metod’ esto indicatd pentru scletozarea varicelor Thembrelor intetioare.66 ‘Tralat de terapeutica derinato-vensralaghe’ TRATAMENTUL SISTEMIC IN DERMATOLOGIE ANTIBIOTICOTERAPIA 2. 12.1, Fiecare specialtate ts are partea sa de patologie Infectioasa si, din acest unc! de vedere, nici dermato-venerologta nu so dezminte. Ca alare, recoman- dare antibioticoterapiei generale in dermato-venersiogie sunt urmstoarelo: 1. Infectille cutanate primitive, obisnuit strapto-staflococice: folio, impetigo, ectime, furuncule, erizipel, onivis si pevionixis, limfangite, celutte, hidrosadenita ete. (capltotul 1.2) 2, Infectille cutanate sectindare (piodermiza’ea leziunilor preexistento) arsuri, uloere de gamb§, ulcore de decubit (eseare), traumatisme (plagi cutanate diverse (capitol! 1.3), in principiu, orice dermatoza: micoza, scabla, pediculoz, eczome, peoriazis, lichen plan ete, se poato suprainfecta prin scérpinat, care favorizeaza Patrunderea getmeniior microbioni prin disirugerea barierei mecanice de aparare a pieli Germenil patogeni mai frecvent intalnifi sunt = slreptococul beta hemalitic grupa A, ~ staffococul auriu, ~ bacilli gram-negativi 3. infectitle cutarste rare (capitol ILS}: = diteria cutanata, —cirbunele eutanat, = erizipeloidul Rosenbach, ~gangrenele infectioaso, ~ tuberoulozele cutanate, ~lepra ete. 4, venerologi = siflisul, —gonoreea, = infecfile cu Chlamydia trahiomatis, Mycoplasma spp, ~ sancrul moale ete. Practica utilizarii antibioticelor in dermato-venerologie Antibioticele se administreaz& in dou’ scopuri‘~ profilactic si curativ. a. In scop profilactic, antbioticele se administroaza in plagile deschise care prezinta rise de infeciie secundard: arsur, pltigi operatori, ulcere de gamba, pligi traumatice cutanate. in venerologie se administreaza fa contactll de siflis, gonoree ett. Nofluni de teraple dermatota or b.in scop curatiy, antibioicele se administeazd dupa efectuarea exame- rib bactoriologle i testarea sensibillafit in vitro pe baza an\ibiogramel tn dluziane pe plc! de medi solid (metoda cea mai folosité) Prin comparare, se lege aniibialicul cal mai eficient pentru germenete in cauz’. In cazulinfectilor cv streplococ beta hemoiiic, nu mai esta necesard antibiograma intrucat este constant sensibi la penicing, Un tratament corect cu antibiolice pe cale general presupune cateva — se alege antibioticul dupa citer clinice gi de laborator (ex. bac- teriologic si antibiograma); — se slabilaste doza in funciie de greutatea corporal, starea clin examen de laborator, teren, factori de rise ete.; ~ 50 alage caloa de administrara apreciind: toleranja digestiva, bottle asociate (ulcer gastroduodenal, diverse insuficienfe organice ate.) gradul de urgonta al start bolnavului; = schema de tratament urmareste piistrarea unul tu de antibiotic fa nivel eficlent, care poate fl apreciat prin evolujla bolnavului din punct de vedere clinic (lebra, stare generala, durere etc.) sl de laborator, prin investigali =nespecifice (hemogram’, VSH, fibrinemie ete.) sau = specitice ~ concentralia’antibloticulul in sange, monitorizata la dliferte intervale de timp. in situatia unei evoluil nefavorabile, trebule Iuate in consideratie mal multe postbilita ~ doza insulicienté de antibiotic; ~ nu $e respect ritmul de administra ~ antibiotioul este prost ales: = gormenele a capaitatrezistenta sau coexisté un germen neidentiicat, care modifica evolutia bol In aceasta situajie, lratamentul se introrupe dupa 3-5 zile (nu mal dovieme) dupa care se reconsider’ antibioticoterapia {n continuare prezentém principalele antibiotice folosite in dermato-venero- togle : i, Principalele antibiotice folosite in dermato-venerolog! |. Betalactaminele sunt antibioticele cele mal vechi, cele mai folosite si cele mai numeroase. Numele lar este dat de prezenta in moleculd a unui ine! botalactamic, care are o fegatura amidicd denumité betalactam Intre 9 grupare carbonil si un atom de azol, Toate betalactaminete sunt bactericide. Modul principal de actiune este asupra roceptorilor specific! (PBP ~ Penicilin Binding Protein) de pe peretele celular al bacterilor gram-pozitive gi gram-negative, Betalactaminele inhibi68 1h ela deterapeuticé dermato-vonerolagics EE Herat dermato-ve Si balonizeaz4 colula, care moare In functie de structura chimica, betalactaminele se ‘menobactami,cibactam $i tibactany Dibactamil, cea mai numeroasa si mai utilizata Calegorie, se compun din: 1, penami (penicitine) 2. penemi 3. inhibitor de betalactamaze 4, carbapenemi 5, ceteme (cefalosparine) 6. carbacefeime, slasifica in rei categori 3 penamil (Peniclinele) — euprind $30 grupo, Tiegcenlats de penicinele naturale clasice sbpnek \rmatoaele cine grupe sunt roprezentate de penile semisintelice: tistaflococice, ~ aminopeniciineto, ~ carboxipenieiiinale ~ ureidoponiciinele, jantititoni de betalactamaza si asocierle lr, Fentelinale biosintetice naturale sunt prinele onioline utlizate, seeceperite do Fleming tn 1945; so folosese gf ae CU aceeasi alciontt Fold oa lor care nu si-au seleciat mutante rosistate Peniciina poate fi Gir aise ss leap) spell cy Cu aminoglcozidete, cant’ 8: stopincocul betashamolle. sn A, streptocosi viridans, FaeGee! abi si auri nosocrotor de pentelinaas: ves srem-poritvi, anaerob, inpateegts (cote Actnomicete precum sali germane hu se intéinese 1m patologia dermato-venerologica, Afeciunite dermato-venerotogice in care Peniclina G este eficace sunt: ~ Impetigo streptocacic extins, ~ectime, erizipel, ~ limfangite 5 intadenite, ~ celulte, ~etitem nodes, | =i ete, Un inlecfile cu staitococi, care aproapo in tolalitate sunt secretori de Perialinaza, ponicitina nu se foloseste, Ne asemerea, tupiile de gonocoe au ezvoltat in timp rezistenfa la ponictina Hojluni de terapie dermatoto _ 6 8, penicilina G sodica sau potasicd se absoarbe bine dua iojectarea vamusoulars valu nivelului sere se atinge la 30 minute de la irjoctaro, ir in proportie de 85% de proteinele piasmatice, Difuzeazd foarte bina insu, exceptand globul ocular, seroasele si LGR. Reactile adverse sunt variate de ig ‘minore (alergii culanate) pana ta socul anafilactic cu potential letal, ; Noavand prag toxic, peniciina G se poate administra peruzabil in doze foarte marl, dar existé risc de necroza tubulara, convulsi si apon excesiv de potasiu (1 milion UA. P.G.P. contin 1,7 m.£q.K). in sils, webuie acordal atentio la reactile da tip Horxheimer. Adminis. trarea peniciline! G intramuscular este extrem de dureroasa. Ca atare, tendinja actual este de a injectainttavonos penicilina, diuatd in ser fziologic sas apa distlata. Nu se amesiecd cu glucozd sau in pertuzie cu alte medicaments b. fenoximetiipenicitina (peniciina V) este o penicilina de uz oral relativ labia aciz, Ate acelasi spectru si oarecum aceeasi efcacitale cu peniclina G dacd este administraté corect: in dozai dubia (in U.1) fat& de penicilina G; ~ pe stomacul gol, cu o ord inainte de mas: ~ titmicitatea dozelor ~ta 4-6 ore. Inlerclarea de doze de peniciina V in tratamentu injectabil cu peniclina G contbuio la menyinerea constanté a nivolului serie de peniciina fap pealnpenicilina G (Eftard) este 0 peniciina semidepozit. O singura plegiag intramuscular asigura © ecncontratie sericd optima timp ce 24 as Prez rise de sensibifzar la procain Esta pulin folosta in revere G benzatinpenicilina G (Aoldamin) este © peniclna deport, care ini-o Fla’ injectare asigura o poniciinemie constant activa de 5-8 zie pong icular acct, a alfor infec cu streptocos beta heroic grup A, Precum si a "ecurenjelor de erizipel. Ulectile se fac profund intramuscular. Nu se administreaza la copii Sub 3 ani Penicilinele antistallococice. Din acost grup fac parte meticiina (scoas& in uz din cauza netrutuxiital gi izoxazolilpeniciinele = oxacilina, ~ dloxaciina, ~ = dicloxaciina, ~ flucloxacilina,70 incicalia acestul grup de antibiotics © consi Infectiie ow staiogay producitor! de peniciinaza (rezistenti la penicilin?). Col mal cunoscut si cel my folosit dintre clo este oxacilina in administrare oral8, im. si Lv. Calea oma, prezint& 0 absorbtie doar de 30-60%, fiind impiedicat’ de alimenio, Adiinig trarea im, sau Lv. d& imediat concentrafi serice crescute, care $e menjy 4-6 ore, legarea de proteinele serie find de 90%. Penetrarea in LCR, bis, Seroase este slaba. Aclioneaz’ sinergic in asaciere cu aminoglicoridel, (gontamicina) Administrarea oxacilinel pe _germeni sensbili la peniclina G este o ‘reseala, ea find de patru ort mai pulin activa dosAt periciina pe acesta, | Oxacitina prezinta alergie tnosucisaté cu toate penicilinele sl are prag toxie foarte ridical, putand fl administraté la nevoie in coze mari Indicafille principale in dermatolagie sunt stafilococitlo cutanate: furun- | cule, sicozis statilococic, hidrosadenita, abcesa, divarso piodermite ete, Aminopenicilinele. Cel mai important reprozentant este amplcling, iar dintre numerosii derivali, superioara acesteia s-a dovedit doar amoxicitina a, Ampicilina este un antibiotic cu spect larg (lal de penicina G cae ‘are un spectru ingust) find activa si pe baci gran-negativi (enterobacteriacoo) ‘Nu are actiune pe piocianie s!staflococi secratori de peniciinaz’, Gonococi at dezvollat tulpini rezistento la ampiciind. Ampicilira se absoarbe din Intestin in Proportie de 60%, absorbfia fiind influentaté de alimente. RealizeazA con cenirait Inalte in bilé, LCA, rinichi, Este bine suportala th sarcind sl de cop mic. Ca reactil adverse poate da eruplii cutanale alergioe mal frecvento ca penicilina G, dismicrobisme intestinale si candidoze, Indicafile sale sunt largi. in infectii variate, mai pufin in boll infecfioaso dermalo-venerolagice, Asoclerea sinergic’ cu aminoglicozidele sau oi | inhibitor de betalactamaze, ca sulbactamul (Unasyn) ii largesta specitul de acjiine, putand fi activa pe gonococl, statilocaci ete. ; b, Amoxicilina este superioaré ampicilinelsitinds sd fi fa locul, Absorbiia intestinal& este aproape completa. Reactile adverse sunt mai reduse, Are 0 eficacitate crescuté in infecfile ctitanate cu germeni sensibill, Asociorea ou acidul clavulanie (Augmentin, Amoxikiav) ii confer’ oficacitate asupra bacteriilor secretante de betalactamaze, Carboxipenicilinete sunt active pe pincinnic (Psauomenas aeruginosa) Carbenicilina, carindacilina si carfecitina surt miai pujin folosite datori stectelor secundare redutable (neurotoxicitata, tulburan de coagularo, alert cutanate etc.) In prezent so foloseste mai des tisarcllina, mai activ de 4 of decat celelalte; ca acjiune asupra pioclaniculul este .comparabilé. ct cefalosparinele din generatia a Illa. Asocierea cu acidul clavulanic (inhibitor de betalactamazi) in produsul numnit Timéntin, Ti Ergeste spectrul de actiune pe stafilococi gi alli germeni secretori de betalac:amaza, nm Nojluni de terapie dermatotogte’ Ureldopenicltinele, Mezlocilina si aztocllina sunt mai pufin folosite. piperacilina oto caa mai activa si cea mal iolosita, in spacial In infecile grave «x plocianic. Atinge concentrajit mati fn bit, rnichi, os, mal pufin in LCR. Se poate asocia cu tazobactam, Inhibitor al betalactamazelor, in produsul Tazocin. 2. Penemii se afli tn faza de cercetare gi sunt reprezentali de substante cu stwluti hibride, Iniro peniciine si cfalosporine. Au spectru larg si sunt re2istonf la actiunea betalactamazelor. In Japonia, se experimenteaza clinic ritlpenemut. 3. Inhibitorll de betatactamaze Betalactamazele sunt enzime bacteriene capabile $8 hidralizeze inelul bolalactamic si ase} sa inactiveze botalactaminele. O seria de germent — stafilococii, alti coc! si baci gram-pozitivi si negativi; secret betalactamaze excenzimo, care inactiveazd peniciinele G si V. aninopenicilinele, carboxipenicilinele, ureldopeniciiinele, dar ou inactiveazd ‘zoxazolipenicilinele si nici cefalosporinele. Bacill gram-negativi secret bwlalactamaze endoanzime, grupate in 6 clase, dupa germenil care Ti praduc. Ca alare, sa urmarit descoperirea nor substanfe care s& distrugd belalactamazele sau sa lo Inactiveze. Asifel, bacteria (rd betalactamaze devine sensibilé la actiunea betalactaminelor. in acest context au fost descoperit inhibitorii de betalactamaze: ~acidul clavulanic, ~sulbactamul, ~tazobactamul, Rolul lor este de a inactiva ireversibil betalactamazele sia facilita scliunea bactericida propriu-zisA a antibiaticului asociat, de obicel 0 tetalactamina, Produse comerciale care asoclaza betalactamine cu Inhibitor! de tetalactamaza: 1. Augmentin sau Amoxiklay = acid clavutanie + amoxtetling 2, Timetin = acid clavulante + ticarclling 3, Suliamicind, Unasyn, Primaxin = sulbactam + amplellin’ 4. Tazociline, Tazocin = tazobactam + piperacilina. Inhibitorit de betalactamaze sunt tot antibiotice cu structura betalactamica, sou acllune antbacteriané minora. Eau rol de kamikaze", combingnd- se inversibil cu botalactamazole, nouitaizénd asial sistemul de protect. si hi" bacterian. In acest fel, betalactamina acfoneaz asupra une! bacter Fle de sistemul de aparare, po care o istrugo eu upurina12 Trala de terapeutic dermato-vonerotogics 4. Carbapenemii , Cefemele sau cefalosporinele spain ibactanilor, Elo aU un Pcley betnlacter, na asemnstor nucloulul pericianio ~ anbele on legaiturs Sractim “esponsabilé de principala avjung anton ni ~ blocarea in caval bttdoaicanutu cn structarapereteui rigid bavtatan Diferenta apare In cazul protoinelor de logare, ce difara do ‘avn preparat la alt sparcoperitea continua’ de. noi calospattie sas la © clasiticare pp scoeele oe eestor. In prezent sunt pati generat do efalosporine. La aceasta se adauga crit ral sau parenteral, precumn gi gol a activitti antibacteriene, { Cetalosporinele din generatia | au un speciny aniibacterian pe germeni crate ae, grm-negal, find achivalental merce peniclina G oy crac 51 ampiclina. Acioneaza pujin pe stagconey Peniciinazo-secreter, Au © actvilale antibacteriana slaba Comparativ cu celelalte genera, Legatea de protein est in proporio de GO-T0%e a elimina prin urn in forma ~ cetallatina, ~ cetazolina, ~ cetapirina, ~ celazedona, Cefalosporine cin prima generatio de administrare orld: ~cefalexina, ~ celadroxil, ~ cetradina, = cetatrizina, cclilo intraspitaicasti cu getmeni ‘ezistenfila peniciing G, ampicind sau la Cefalosporine de generatia I, Fafa de celalosporinsle de generajia 1, au o Fezistont& superioara la acliunea betalactamazelor. i 73 Nofiun de terapie dermatotogica jcrobian mal far : ~ cofuroxin’, ~ cotamadol, - cafoltam, ~ cofonicid, ~ coforanid. Catalospine do genera aI de admire ora: ~ cofaclor, ~ cofuroxin-axet, + colprozy) Getamicine ~ cefoniting, ~ cefotetan, ~ ceftamezote, ©, Cefalosporinele din generafia a lila sunt superioare neva prin ~ specttu antibacterian largt, : = Asfiune bactericidé mai intend pe germeni sensibil, = rezistenla crescula la acjiunea betalactamazolor, to Spectrul antibacterian esta comparabil cu cel al asocieri: peniclina : oxactind + ampiciind + gontamicina + ticarciind + metronidazol, Totus, sun cxnsierabil mai pujin active pe cocl gram-pozitvi si unele sunt inactive go Slatlococ (cofixima}; sunt ins& aficace fala de mul acl si coe’ gram-nogatvi Gefalosporine da generajia a ila de adminisirare parenteral ~cefotaxima, ~cofviaxona, ~ cettizoxima, ~ cefoperazona, ~ cettazidima, ~ceimenoxima, ~cafsuodina, ~ moxalatarn, ~ flomaxef, ~latamnoxet, : Cefalesporine de generafia a tla de administrare orala: ~ cefixima, ~ cefpodoxima-proxeti ~cofetamet, celorlalte dou7 Tralat de terapeutied dermato-vererolagica Noffun! de teraple dermatologled ~celtibuten, ~generajia a ta ~ cofotaxime-hexetyl, = gentamicina, = cetlinir, ~ cetteram-pivoxyl 4. Cefalosporinele din generajia a IV-a sunt reprezentate de: ~cefepima, ~cetpiramida, ~ cefpiroma. Av un spectru mai larg decat cele din generajia a tila si sunt ma tezislente ca precedentole generafi la acjiunea betalactamazelor. Aue aclivitate buna pe piocianic si statllacocl gi mocerala pe onteracos, Incicatile dermato-venerologice ale cefalospormelor: n Piodermitele strepto-staflococice necomplieate, minare, pot f flo site cefalosporine din generale | gla li-a 9 staflococile extinse (abcese, furuncule, adenoflegmoane, colue etc, se pot folosi cefalosparine inhibitoare dle botalactamaza sisay aminoglicozide, Aceeas! asoclajie se aplcé si in infecfile cutanale cv piocianic. = tebule remarcata ceftriaxona (Rocephine), ca antibiticl de primi slegere In terapia uretritelor gonococice sau ca un antibiotic da inlocuire a poniciline’ in terapia siflisuli, 6. Carbacefemele se afla in stuciu clinic gi au o struclurd intormediard inte cefeme sl carbapenemi, Preparatul cel mai cunoscut, Loracarbef, are spect! antibacterian larg, find activ in tratamentul mur afzctiuni, inclusiv a intecfiloe urinare, I. Aminoglicezidele sunt un grup omogen de antibiotice naturale side semisintez& cu structura ee cuprinde un aminozaharid legat de un agticon printr-o legétura glicozidica Actiunea lor este bactoricida prin blocarea sintez3i proteinelor bacterlene la nivel de ARN ribozumal, Avest Ieru se produce prin coud reaetii~ una rape, care omaara majoritatea germenilor, si una tent, Aminogiczidele pol fi asociate cu betalactaminele, fluorchinolonele si glicapeptidel Exist vei generafii de aminogiicozide: = generatiat: ~ streptomicina, = neomicina, = kanamicina; ~tobramicina, ~ spectifiomicina (inrudit& chime cu aminoglicozidele: este utlizaté exclusiv in tratamontul gonoreci) ~generalia a lila: ~semisintetice, objinute prin acitarea aminoglicozidelor anterioare: amikacina, dibekacina, habekacina, netilmicina, Administrarea aminoglicozidelor se faca pe cale parenteral (iim. sau iv.), pentru c& nu se absorb intestinal, Concentraia maxima se obfine la 30-60 de minute de la administrare. Se leaga slab de proteincle plasmatice, avind o modesla penotrare in jesuturi, excepland rinichiul, urechea medie, sinovialele. Specirul antibacterian al aminoglicozidelor este de tip ingust pe coci grarm-pozitivi gi negativi s1 pe bacili gram-negativi aerobi. A trela goneratie are tun spectru mal larg, find activa in infectile nosocomiale severe, Principalele reactil adverse sunt ~ olotoxicitatea, = nefrotoxicitatea, ~blocul neuromuscular (rar). Din punct de vedere venerolagic, sunt inactive pe treponame, dar sunt sctive pe ganococi, In dermatolagia, aminoglicozidele au putine incicati, find lolosite In special ca tratament asociat in tuberculozele cutanate $i lopra. Nu se administreaza la gravide, avand efect ototoxic. §M. Macrolldele sunt antibiotice compuse dint-un inel lactonic macrocicio de care se leaga diverse zeharuri, Macrolidele biocheaza sinteza proteinelor bacterieno la nivolul ARN-ribozomal. AU un spectty de acfiune tngust de tip Fenicitnio, a care se adauga stafllocacli secretari de pericilinaza, spirochotele, thlamydite, mycoplasmel. Macrolidele sunt: ~ naturale: ~ erltromicina, : ~ oleandomicina, = spiramicina, = josamicina, ~ de semisintezi: = roxitromicina, ~ diritromicina, ~ turitramicina, = clartromicina, ~azitromicina, — rokitamicina,Trolat do terapeuticd ermato-venerol Doza este de 2-3 giz plasmatice in proporfie dj amigdale, sinusuri, plémay Pe lang’ colelate indicay respirator, diterie ete), din p in streptostatilococilo ¢ mycoplasme, chlamydii, in ger Penicilingi la bolnavil sensibiti Hale erromicina (ifecito streptococice Ont, rmato-renerologic este olasi, ctv pe treponeme, 0 folosita pentru inlocuiros lasi specu cu aceasta 1unct de vedere dey te. De asemenea, Neral, eritromicina ost izali, avand accel b. Dintre macroli elaritromicina (Kia (Sumameo, Zivomax). Sp oritromicinei, este imbundtajt, Aste! ete do semisintezd, cela mai cunoscute si utiizate sunt ‘el_mai_perfarmant, asomanater cu cel al 1, azitromicina Mmecanism da acjiun feprezentante, lIncomicina reaciillor adverse redutabile Pseudomembranoasa), spectru antibacterian ¢ si clindamicina, au 9 uti ltare redusa datorité (alergit cutanate, toxicitate hematologica, colts Peptidele sunt con: taflococice grave Pol fi asociate cu ritampicina uj folosite in prezent, Cunoscuta este vancomicina; aptomicina si ramoplanina, dermato-venerolo, adverse mai pufin redutabil 'siderate antibiotice te crezervat, ~ seplicomii cu statlococi rezistantt $1 cu aminoglicozide. Din cauza t Alle ylicopeptide sunt ti restranse, find inlocuite de alto antibiotice cu efecte lotiuni de terapie dermatotagica 7 Vil. Acidul fusidie (Fucidin) are o’siructurd steroidiana, este hidio- si liposolubil,difuzand foarte bine in Jesuturi Esle mai mult sau mai pulin activ pe stallococt patageni, neisseri si corynebacteri, avand indicat restranse in dermato-venerolagie, este incieat in ttatamentul topic al infectilor cutanate, Vill. Tetracielinele sunt antibiotice bacteriostatice cu specu larg, a céror uilizare este aclualmento limitata datori cAstigari rezistenfei multor germeni. into cctnele vechi a ramas in wz doar totraciclina. Se adminsiteaza pe eale oral, doza find in funcle de atecjunl, dela 2 la 46 g pe 21. Din punet He vedere dermato-venerolagic este mai mull sau mal pulin activa po: gonoeoe lreponeme, Bovrefa spp, chiamydi, mycoplasme; a raimas actvA po vibrionsl toler. Tetacictina este activa pe majortatea germernilor do spite, dats! ne germenii din ambulatoriu care au dezvoltat rezistenta, Frozinté numeroase reacii adverse de tip digestiv: greaja, varsétur, dismicrobisme intestinale (Candida), hepato-toxiitate; de lip evtaneo-mucos fri alergice, oritem fix pasimedicamenios, fotosensibilizare ete. hematologice ~ anemia hemoiiic’; efecte leralogene. Tatracicina este coniainceata in sarcina gia copi sub 12 ani, deoarece poate afocia dents siinhiba eresterea copillor prin depunerea in oase. Clalinele po! sunt doxicictina si minociclina. Au acoleas indicat si Santaincicail ca si teracicina, Electele adverse sunt mal atanwate, in soveiat sale 2astalntestinale. Timpul de injumatajie este lung. permis sadministraroa in una-coud prize in 24 de ore, obignuit pe cale oul antitubereulos major, dar actioneaza g) meningococi, chlamyi Foeuctt, Aro 0 absorbjo digosté foarte buna 31 ponetteaza eres ty lesuluri, Roaciile adverse constau tn erupt’ cutanste, hepato-toxicitate, hocintcgt f2actii imunoatergice (sindrom pseuogripsl, eens hometitic). XI. Chinolonete si tluorehinoonele. Principalul reprezentant al tamil’ Velenelor este acidul nalidixic, descoperit in 1962. Cell feprezentanii ai shinclonelar nu au fost superior acidul naldice, find abandona78 ‘Tralat de terapeutics dermata-venerolagic’ Prin introducerea unui atom de fluor in poziia 6 a nucleulul de bazd ay aparut derivafi fuorinafi numifi luorchinolone, cu propritij:antimicrobing Superioare, spectru antibacterian larg (coct grampozitivi si negativi, bast ‘gram-negativi, mycoplasme, ureaplasme, chlamydi,rickettsl), care au intrat ey | tnull succes terapeutic In practicd. Ulerior, s-au addugat 2 sau 3 atomi de fun, § aparand difluorchinolonele si trifuorchinolonele, Actiunea bactericidd consla {ulburarea funcjlonaitaji ADN-ulul bacterian prin neutiaizarea ADN-giraze, enzima care spiraleazé ADN-ul bacterian, i Acidul nalidixic (Negram) esta activ in infectilie urinare, pentru ca ge} concentreaza urinar si acjloneaza pe germen! gram-negativi, Este mai pin | activ in celelalte infecfii pentru c& nu se concentr2azd sulicient sere si tisular, | Este contraindicat la gravid, alergici, copii sub 1 an. | Dintre tluorchinolone, cel mai des folosite sunt: { a. Nortloxacina (Notcin, Neroxin) este ac? in infec exinare, prostat, Uretrite acute gonococice necomplicate. Doza este de 400 mg la 12 oe la adult b, Petloxacina (Peflacin, Abeta se son leat rapid ~ 90% In 204 | ‘minute. Are indicafi tn infeoti urinaso, bilare, gonoree acuta, intecti respirator ORL. In infegtile cu statilococ! si placianic se dezvollé rezistent’, de aceea se recomanda asocierea cui betalactamine sau aminoglicozido, Doza ta adul este de 400 mg la 12 ore. ©. Ciprotloxacina (Ciprox, Ciflox) ace un spectru antibacterian foarte lag si 0 absorbtie intestinal buna, atingand concertralii maxime in 30-60 de minute. Doza este de 500-750 mg la 12 oro, Este de olactie in infefie sistemice cu determina organice muttipl. Fluorchinolonele sunt in genetal bina supertate. Pet provoca tulburéi digestive si reacfil alergice. cu fotosensibitzéri, Nu se administreazd la copii sub 18 ani sila gravide. Xil, Polimixinele si bacitracina sunt polipeptide ciclice, a cfiror toxicitals mare fe fimiteazé mult folosirea pe cale general, ele find destinate in spacial uzulul topic. Bacltracina, in ascciere cu polimlxina si/sau neomicina, es indicat tn aplicalii locale pentru afectiuni aftalmolagice sau cutanate. Xill. Sulfamidele antibacteriene sunt chimioterapice de sintez’, cu ‘specu larg pe bacterii gram-pozitive ¢i negative, chlamydii, mycoplasme, dat al chror spectra s-a ingustat pe parcurs. In prezent mai sunt folosite sulfamidele cu durata de acfiune intermediard. intre 8 si 28 ore, ca sullametoxazolul care, in esaciero cu trimetoprimul, I preparatul numit cotrimoxazol, are efect bacterict, tind indicat in tratamentil infectilor minore, digestive, respirator, cutanate, cu germeni sensibil Nofiuni de teraple dermatologicé 79 in general, sultamidele nu se aplic& pe tegumente si mucoase, datorité stabel lor aotivitali antibactoriane si riscului crescut de sensiblizars. Totusi, exit trol xcopy ~ sulfacetainida — ullizata local, sub forma de solufie sau unguent in Conjunctivite s1 infecjt oculare superficiale; ~ sulfadiazina argentica ~ suib forma de crama 1%: ~ mafenidul — sub forma de solujio sau crema. Ultimele doud sunt indicate pentru profilaxia infect! plaglor si arsuritor. 1.2.2, IMUNOTERAPIA Tratamentul proflactic sawsi curativ al infecfilor presupune in afara medicamentelor (In general antibiotice) si diferite milloaca prin care se poate stimula capacitatea naturala de aparare a organismului, In dermatologie, imunoterapia are indicafl in infectile cu garment rezistenfl la antibiotice, in dermatozele cronies provocate de germeni care sonsibilizeaz4 plelea, in tratamentul adjuvant oncodermatolagic ate. Terapia Imuna poate fide tre tel 4. Terapia imunostimulanta 2, Terapla Imuna propriu-zisa 3. Terapia hiposensibillzata 1. Terapia imunostimutanta Consta in acministrarea de preparate blologice sau medicamentoase care stimuleazé tranzitorlu capacitatea de apérare imund nespecificd a owganismulul, imunostimularea nespecitica se foloseste tn tratamentul Postoparator al tumorllor maligne (melanomul malign), tn limfoame si in fectile .cu microorganisme care se localizeaz® Intracolular (virusur, Imicobacterli, fungi, protozaare etc) Efectul este cu at€t mai puternie, cu cat capacitaloa imund 2 organismulul bste mal putin afectatd. Nu deprima reacfila hiperergice (aceastA proprietate apartine imunesuprososretor). Imunomodulatoarele (Imunostimulantele) se impart in preparate biologice si medicamentoase. Produsele blologice sunt o multtudine, unole aflate ined In studiu de laborator pe animale, fara a intra In clinica umand, Dintre cole folosite in clinicd Imenjionam factorii stimulateri al colonilor do granulocite si macrofage, Inlerleukinele, oritrapoietina, imunoglobulinele, care nu constituie obiectul dermatologie, cial ator specialit (ransplantul de maduva osoasa sical ronal, Aiverse bali hematologice teucemil, imfoame, SIDA ete).80 Tralat de torapouti den Produsele microbien ~BOG-ul,folosit in vaccinarea antituberculoasé, ae sio pitemicd acne Gespeciticd imunostimulanta, in special colula’. Indicajia princpala semtoloale © constile tratamentul bol rezidualo* in melanomul malign social cu chimioterapa, fmunpstimularea nespecticé cu BGG a fost porn prima data inrodusd in terapeuted in Roméria in ani'80, de oie prot us general Scarlat Longhin, find si in prezentullizata, cu rozuilate favorable, = Corynebacterium parvum este un alt produs microbian, ipsit de efects toxlee, cafe se ullizaaza in suspensio Inactivaté la cal, formolizaa, i car Bezinks urmitoarele propria: stimuleazé macrotagele, complement, inteza de anticori fat de numeroase antigone microbiene,fagocitors, si ng Socio antitumorale. Are indicat in talamentul postoperater in melanoma malign. Poate fi asaciat cu BCG-ul. . © alenjie aparte trebule acordata interleroniior care lerapeutice in alectiunile dermato-vensrologice. au aplicati Interferoni sunt citokine Speciale antiganic8. Aetol, Interteronul uman acfionoazd doar la’ em intereegeCatul agresor celular, indferont de stimulul care Fa produs. ina, ‘nterteronii au fost deserisi dupa celula de origine ~ interferon! alfa — produsi de leucocite, ~ interteroni beta - produsi de macrotage, = Intorferoni gamma — produsi de limfocito, Desi actiunea lor este inticatd, predomina totus! anumite Propritati dupa cate se clasificd in prezent: interferon aifa, $1 mai putin beta, au actiune antiviral, ~ Interferonii bata au acjiune antimitotica, + interferonii gamma au acflune imunomodulatoae, i Dupa modul de producere, interferonit sunt do doua felt Fecombinanfi~ objinuy prin inginerie geneticas ~ Natural ~ objinujl prin culttira de celule umane, 'ndicafile clinice ale interteronitor sunt: Inlerferonul alta 2 a (oferon-A), in wratamantul 2oll Kaposi, SIDA: _ Interferonul ala 2b (inton-A), in sarconnul Kapos,condjlama cov i ‘mingtum, hepatitele cronice cu vitus F si C; 7 iterferonul atta n 3 ~ in tratamentut infoofilor cu papitoma virusut (Gonayloma acuminaturn); ; ntetteronul gamma (Actimune), iraparat recombinant, in infec i tile statilococice severe, leishmanioza, lepra elo. i i i dormatetagica 81 ‘Modul de administrare. Dozele si schemele terapeutice sunt diferite, dar in general se administweaza subcutanat 3-5 miloane U.N/2i, de 2-3 of pe siplamana, pentru o perioada de 4~6 luni. In tratamentul vegetatilor venerione si al verucilor vulgare au fost incercate injectila intralezionale, cu rezultate promifatoare. Electelo adverse, importante, limiteazd din pacate folosivea terapeutica a iniesteronitor: ~hipotensiune, attri, ~ mialgi, proteinurie 51 insulicienta renala, 7 Supresie hematopoietic’ cu trombopenie si neutrapenie, ~ alopecie, ~ Reurotoxicitate, de la somnolen}a pana la convuls si coma (mai rar), ~ oresterea transaminazelor gi trigliceridelor, ~ formatea de autoanticarpi, ~ Fac locale la locul inject (eritem, edem), ~ Teactil generale: greata, varsaturl, diaree, cetalee etc Preparatele medicamentoase cu actlune imunomodulatoare (Inuno- sifmulanté). Unele mecicamente sunt administrate ca terapie adjuvania ponte Toh lmunomodulator, rai mult sau mai pujin dovedt cline. Cimetding, Pentoxitiina, hormoniitimicl se folosesc ca imunostiriulani in tansplantele do eau Osoasa cole rena, in hepattaB si C, in SIDA etc, in darmatologle, levamisolul, Isoprinosina sunt utile in infoctile virale recidivancs (herpesul genital, bucal ate). Levamisolul (Decaris) oste un preparat anthelmintic care are si acjune Sa paaumulanta. Se gaseste sub forma de Lablete de 50 si 150 mg, Prin faptul £2 poate provoca agranulocitezd, pacienti trobuie supravegheali hematologic, lar dozajul nu va depasi 2,8 mgiky/zi, Se administreaza intermitent 180 img timp (2 1-9 zile pe séptamana, in dermatologic este utiizat in altozcle recidivante, horpesul reciivant, veruco vulgare, vegetatile venerieno, lepra etc. 'soprinosina este un medicament antiviral cu spectru larg, Tolost it alee Ju valo ta imunodepresaii(cancore metastazate, leucemi, boale Hodokin, Pemigus etc.) care fac trecvant zona zoster extensiva, herpes protuz ele Glofazimina si dinitroctorbenzenul (DNGB) au fost lncercate oa Imunomodulatori, dar eficienja lor finicd este discutabila, 2. Terapia imund propriwzisa ‘Ave doua proprietati majore: > SPeotictatea stcld de acjiune — reacfia antigen anticorp: 7 rezoWva far interventia alto tarapi (antibiotic) ointectie posibila sau manifesta clini,82 Talal de terpautic’ dermato-venerolagtecd Terapia imund adevératd cuprinde serusile si vasctnurlle. Dupa madul de acjiune, disingem o imunizare activa care se obfine prin vaccinur 51 anatoxine gi 0 imunizare pasiva prin serutile antimicrobiens si antitoxice. _jagclnurile su preparate ce canin germenl emora sau inactive care, inlrodusi in organism, provoaca aparijia de anticorpl specifci. Anatoxinele sunt {Gkine detoxifiate, cu proprietaiiantigenice pAstrate, Introduse tn organism, declanseaza produciia de anticari, Serurlle sunt preparate caro contin anti i A S t nfin anticorpi specific ce aclioneazs imociat dupa administare. Serle sunt da rl fen ~ homologe {umane) ~ serul de convalescent, abandonat ~ Imunogiobuirele hipetimune specifice (antdiftrice, antitetanice, antirabice ete); — hotorologe ~ de a averse speci animal, prelucrate pana la despe- cifcare, din cauza rscului de accidente anaftactice. Vaccinoterapia si seroterapla au principalele aplicalli in preveniraa s! combaterea bolior infecfioase, in dermatologia, aplicafile lor sunt mal restranse, Vaceinul antistafiloeocis poate ft autovaccin (preparat din germen! [zolal! de la acelasi boinay sau d-un amestec de germonlviruleni gi toxicl,izolali de la bolnavi cierj. Se administeazd subcutana’ la interval de tel zlle, crescandu-se doza prgresiy, Din categoria vaccinutlor cu germeni omorafi fac parle si vaceinul Polimieroblan Delbet, precum si vaccinul antigonococic, care au fost utilzate in dermato-venerologi. Vacetnut antinerpelle se prepara din culturiceltlare Insamantate cu virus herpetic. Se intrebuirjeaza in formele grave, extinse i recidivante, ale infectiel herpetice, Anatoxina stafllecocic’ este o toxind Inactivati, dar cu imunogenitatea paistrat’, Se administeaz@ subcutanat la trei zile, ‘n doze progresive da la 0,1 pnd ta 0,5 mi, Dintre serurite cu posibié intrebuintare dermatologic sunt ~ serul antistaflocacte purficat sf concentrat 3000 Ul ml; = serul antiditerle puitcat si concentrat 2C.000 U.1/iola; = serul anticdrbunos 20 mifiola 3. Tratamentul hiposen, izant Este de doua felt: specitic si naspecitié. _Tratamentul hiposensibilizant specific, desi utlizat de mult timp, tsi pastreazd actualitaea. El consid in administraree progresiva de canta) ict i ‘ I | | Noflunt de teraple dermatologic’ din alergenul sensiblizant pad la alingerea unel concentralil optime acceptate de organismul botnay, Dozele crese saptéménal timp de 4-8 sdplémani, pana cind se realizeazé o relativa tolerant’ fat de alergenul sensibilizant, prin modulerea activitatil mune a organ'smulul Desensiblizarea nu este completa (de acaea este mal corect termenul de bigosensibillzare, organismul bolnay pastrand un grad de reactvitata, obiectivat pin persistenta unor simptome clinice). Aceasté. metodé nu asigur vindecarea bolll, dar reduce mult simptomatologia si afeciiunea poate fi controlati faré administrarea corticoatlor. ‘Alergenele folosite in prezent nu sunt suficiant de bine standardizate, find administrate sub forma de extracts apoase complexe. Flezultate une s-au objinut in hiposensibilizérle la: prat de casa, mucegaiuir, polen, antigene microbiene, antigene alimentare, peniciin, venin de himenoptere etc. Mecanismul imunologic at tratamentului hiposensibilizant consta in aparitia, de IgG blocante ale alergenulu, care nti se mai poate cupla ou IgE si deciansa astfel rAspunsul Imun reaginic soldat cu degranularea mastocitelor cu eliberarea mediatorlor chimici st agravarea simptomatologietciinice. Tratamentul hiposensibilizant este contraindicat in bolle autoimune (colagenoze), putndu-le agrava prin inducerea unor .dezordini imunologice, Folosirea unor antigene retard, co un inalt grad de purificare, constitule dezideratul acestei metode, Tratamentul hiposensibilizant nespecitic se aplica la o serie de Germatoze cu eliologie necunoscuté, acolo unde medicatia hiposensibiizant specific nu a fost Identificatd sau nu a dat rezultate. Melodele do hipasensibilzare nespecificA cele mai cunoscute sunt: histaminoterapia, homoterapia, piretoterapia si proteinoterapia, Histaminoterapia osto 0 metod mixtd atat specifica cat si nespecilid. Histamina find 0 component @ oricarel roactil alergice, indiferent de felul alergenulus, dosenatalizarea in doz0 mici poate fi considerat’ naspacitics. Totodaté, daca testele cutanate indiod numai histamina si sunt negative la coletalte alergena, hiposensibilizarea poate fi considerati speciica Procedeul consta in administrarea, de obicel subcutanata, a unor cantitit mmici, progresive, de histamina, dintt-o dllujie mare, de 1/100.000, in scopul creéirii unei stéri de obisnuinki a organismulul fafa de aceasta substanté. Se injocteaz progresiv 0,1-0,2-0,3 mi ...pand la 0,5-1 mi de histamina 1/100.000, injectile so fac la interval de 2-3 zile.————___g syitt @ Preven! reacite locale (eitem, edem, rurit, dar mai ales Pe cele generale, care Pot merge pnd la hipotensiune $i $00, trabuig hidrece anamand condi do resuscitare foxigun, hemisuccinat dp hidrocortizon, adrenalina otc.). Proteinoterapla Metoda, utiizaté fn trecut, dar abandonata 1h prezent, consta in esonjé i # administrarea po cale orala sau suboutanata de complexe proce (0 peplong Polivalenta ~ came, ou, posta, lapts}, cu rolul dea stimula dogajarea gg histamina in doze miei, progresive, gi astfel de a diminua reaclia alergica a organismutui 3 Hemoterapla {lehemolerapia este © metoda utiizaté tn tratamentul dormatozsie lergice cronice, rebele fa tratament, Fractic, 80 prelev 4-6 mi de singo, care so injecteaz’ Plretoterapla Cunoscula de multa viemo, terapiapletogend este aproape abandonatai Prezonl. Ip dermnatologia, s-au folosit urmlocrele Substante piretogene: ~ laptele flert(steri), in injeofii im. ~ Sulful piretogen, in injectiiim.; ~ diferite vaccinuri, Provocarea febrei in scop terapeulic s-a bazat Pe reaciia organismuti care consta in: 7 Moutiedr sangvine — leucocitoz’ si potinucteozd; a rroeifcitlcarciovascularo ~ vasodlatlle generalizaté; Acre itl newovegetative ~ crostareatonusull sit pat f Acesie modificiri reactive pot fi benetice tn dlferite dermatoze cronies ona? $1 Prurigauel cronice, lichen plan, Psoriazis, uloere Cotticosuprarenala’ secret in 24 de oro 25 mg de cortizon, § mg do a cronice etc. . 1.2.3. CORTICOTERAPIA SISTEMICA hidrocortizon, ofa de trape dermatologic a ‘Suprind inflamelia de origine alergica, infeciioasa, fizicd, chimica. Se sugeraza ca mocanisn de acjane inhibi ostoparei As soos ee seeg os Ulocarea conversieltosfolidoor in acid arahidonic si imphedicarea tora wre substan (slain, levctiano, vomboran Pag) inci inpotant al ila. Acasteprepaate nu inluenoasd cu pre oa Gi supa doar eacia erganismui, coea co duce la depaniin simptomelor, da sla posbitatearaciivelr Ia interuperea tatamenuie Acne farmacoteray in demalobege, coiticoizi sunt indicat pentru electul for antinflamator sisau antalergi 5, uneor, si pentru cel imunesupresiv, 1a nie! culanat deleting Vasoconstije,inhibarea funeilor neurofielor (Ghomotaxi, fagoctoza, elivorarea.enzimolor izozomale), inhibares funcil Mnacrofagelor (eliberare $I aderenta), inhibarea funcfilar limfocitara Airntotiza, sagen lnlekitelor, dlspersa linfoctle). Acfoneaza ca antagonist ai une, Subslanfe proinlamatod(kisine, prostagiandine), blocheasd eliberarea de planing de cave bazufi, contracarand efactele acestor median, asupra giberarea enzimelor proteoltice, cu fiitarea dstucfilor celulare. Intéresc endoteliul capilar prin. mative a substanjei {undamentale, Polenjeazs rispunsul vasopresor la oradrenalina, Actiu peahta microcirculajiei esto variabilé cu impul si eu doxa, La neeput se produc rascal Sl sedderoa permeatiltai caplare; in timp, apare o fragiltate Maat Care va duce la parila purpure, a clatatitor vasculare sub efectul Au'in plus efecte antibrobiaslce, antiproitrative « excesiv’ de fibroza, intarzie formares anticicatizanté si atrofianta ta nivelul 8 dermulul. Scad producfia de colagen gi substanfa interceiulard, Contec Snarziat, de linfocite 51 cresterea distrucliei lor. De ange te e0zinopenio, in doze mar scad antcorpegeneeg Nga aceste efecte terapeutice, horinont corticosuprarenalien! au Muti alte acyiuni,Odata ajunsi in s€nge, patrund prin membrana in toate celulela. El sun, activator’ ai tuturor funcfilor colulare, determinénd cresterea disponibilij, ATP. L La nivelul_metabolismulul glucidie determiré mobitzarea gilcogenuki ‘muscular, ‘gluconeogenaza din aminoacizi find diabetogen! (hiperglicemis, giicozurie). Scad acjiunea insulinei de favorizare a patrunderii glucozel in celtig side ullizare perifericé a acesteia ‘Au actiune catabolic’ pentru proteino, erese exeretia do azot, sul, foster, excrofia urinara de acid uric si eliminarea ured! creatinine’ Asupra metabolismului lipidic favorizeaza redistribuirea grasimi subcutanate [a nivelul fefei si wunchiulul (abezitate faciotronculara), produe hipercolesterolemie, hipertrigliceridemio, Unit derivati au efecte de tip mineratocorticoid cu retenjia de sodiu si excrefie crescuta de polasiu. Stimuleazé apetitul sl au actiune antipiretics, Reactii adverse Productia hipofizara de ACTH este sodzulé prin feedback nogat, suprarenala devenind aloficd. Administtarea repeiala de doze marl duce le hipercorticism exagen si hipocorticism endogen. Pot induee diabet Zahara, prin efactu hipergtcemiant Legat de tulburarile induse la nivelul metabolismului Proteic, inhibi ‘ormarea de antioorp, duc fa scidore ponderalé (dpa administrare prelungit2), Inarziorea trosteri a copi, fagiltate capilars, subjiorea pleli, verge, miopatie, scéderea masei musculare, intarzierea vindecdrii plagllor. Existi pericolul de osteoporoz’, cu fracturi spontane, necroza aseptic de cap temural, datorita scAderii absorbfiei intestinale a cabiulul sia cresterii eliminari sale urinare, La cet cu insuficientS cardiacd aceentueaz’ insuficienla prin reteniie hidrosalina. Aceasta duce la edeme, scaderea diurezel, hipertensiune arterial crestere ponderala. Hipokaliomia produce astenie, mialg, moditicari EKG. De asemenea, pot induce insomni,irtabiltale, ansiotate sau depresie, modificari de personalitate, psihoze, nevroze, euforie; favorizeazd apariia crizelor convulsive. Dozele mari adminisrato mult timp pot favoriza avnlitin una infect atente (TBC) sau diseminarea unet infect localizate (vitae, bactariene sau fungice), fiind necesara asocierea terapiel specifice. Prin crasterea secretiei gastice si scéderea celel de muaus sla rezistenfl mucoasei pot redaschide ulcore gastroduadenale, pot duce fa apari ulcere no| sau chiar la perforafi gastrce, La clot! exist riscul sang varicele esofagiene. De asamenea, pot provoca parcreatite Nojluni de teraple dermatolaglea Pot produce hipercoagulabilitate sanguin cu tendinja marcata ta twomboilebita s/ complicafi tromboembolica, Reeactile adverse la nivel ocular sunt reprezentate de aparijia glaucomului sia cataractei. Unii derivati pot produce miopatio si neuropati diverse. 4a nivel cutanat pulom intaini acne steraidiand, purpura, atrofio, hiperrcozé sau ciderea paruii, vergeturl, folculte, furuncule, candidoze, infec cutanate, cleatrizari defectioase ett. Goi tratat! mult timp pot céipata carticodependenta, cu recidiva atectiuni ta intreruperea tratamentului. Interacttuni Amfotericina B, ciclosporina, furosemidul, tiazidele cresc electele corticoizilor. Antiacidele, barbituricele, fenitoina, rlfampicina sead efoctele corticoiziior. Corticalzii scad efectul salicilailor, —anlicoagulantelor, poglicemiantolor. Corticoizii erase efectul digtalicelor, antlarimicelor de tip chiniiné (cardiotoxicitate prin hipopotasemie), vaccinurior vii atenuate (rise Jo boala letalé la Imunosupresati). Cresc riscul de sangerare atunc! ‘cand se administreazéconcomitent anttinflamatoare nestoroidione. La asocierea salureticelor apare o excrelle masiva de potasiu, Influenjarea testelor de laborator Corlicol2i pot creste hematocrtul, hemoglabina, numarul de ertrocto, numarul de neutrofie. Sead ins& numérul_ monocitelor, cozinofletor bazolllelor. Produc © linfopenia trecatoare. Pot cresto volumul plasmnatic, amilaza, colasterolul, glicemia, proteinelo totale, sodiul. Pot scidea acid ula, bilirubina, calclul, potasiul. In urind poate creste ‘nivelul calciului, croatininei, slucozel, potasiuul si poate scadea cel al sodiulul Indicatit Cele mai frecvente indicatii sunt ‘mantfestarile cutanate alergice, mai ales cele. cu implicare slstemicé (soc anafilactic, urticaria acuta severd, adem Quincke), sindrom Lyell sau sindrom StevensJohnson, alte eruptii severe postmedicamentoase. : Maladlte autoimune din grupul pemfigus, pemfigokdul bulos, lupusul ertemalus sistomle, dermatomiozita, periarterlia nodoasa si alle vascularita grave sistemice, bolile mixta de fesut conjunctiv se controleaza prin doze mari 2 cortonii. Se poate asocia $i terapla imunosupresoare speciics. In cure scurte se pot folosi in dermatoze acute sau cronice dificil de tratat, cum ar fi eczemele acute (anumite forme), etitemul polimorf, eritemul nodos, Ichonul plan, pelada decalvanti etc, In aceste cazur, cortcotorapla este lscutavd si trebuie administraté po pericade scurte,ve ‘rata de terapeutie dermato-venerologiea Se pot utliza in afectiunile granulomatoase ca sarcoidoza, granulomy| inelar diseminat, in pseudolimfoams si limfoame cutanate, in infecti, corticoizi ala tazd doar tn anumite condi, de exemplu in zona zostor penta {alamentel nevralgit si al inflamate, in siflis pont a evita readhia vie tp parsch-Herahelmer fa inceputul tatamentului cu peniclina, in epidietinit bacterlana acuta, pentru-efectul antinilamator. Contraindicatit Gentraindicajite absolute sunt reprezentate de: T3C activ, leon Gastroduodenal, boala Cushing, hiportensiunea arterial, bolle renals, inainte si dupa operatile chirurgicale, Contrindicajile relative sunt, diabetul zaharat, insuflclenta cardiaca, Psihozela, graviitatea (mal ales in primul trimestr), glaucomul, osteoporoza, {reco sistamica, abcessle pioganice si infeclo tungon verison, fa ratament Posologie De ‘abicel corlcoizi se adminisreazé pe cale oreki sub forma da gomprimate. in urgenfe se pot folos injec intramusculare say intravenoase cu coasatehicrosolubile, Suspensile care se adninistreaza irramuscular contin Fanicolei ctstain! nehidkosolubil, ce se elibereaza lent, taptal, in 2-4 sip | taméni. In acord cu bioritmul de Secrejie adrenala, dozele orale so Preparate ulilizate in bolile dermatolagice vera Pes Sun ia ae a ‘6-metil-prednisolon 4 = 8 05 Dexametazona Af 2. o Botamotazond 2 oi Nolluni de terapia dermatelogica 89 dae iunélaire pono cotizn si hirocorizon este do Be ors, Arent Hake de atune, un etectantiniamator modest ar oe ee fiameinourg alts mates. Predrisonul, predrisolonul, metipisinecess si ‘Wamcinoionul au un timp de ji Dexametazona i botametazona au timp do injumatatire de 36-72 de ore. fu abel © dural lung’ de agfune, un efactantintlamator mecca si Sunt lipsite ractic do electul de retentichidrosalina Fra della grup esta cal mai polit pontu trapia curent Este bine Sie incoapa cu doze mati, care apci si se toduea Progresiv, Multe afectiun| dle pare lunal (upusul eitematos sistemic, pemfiguen! wulgat) side aceea Goze Webuie calevate pent ase afia sub pragulide Producere a sindromului In stile de_urgenta. (soc anafiatic, angioadem, vrticarie acuta), femusuccinatul de hidrocorizen se. administteoes la adult in doze de 020 Malka si so repeté tn fungfie de evolu. La Copil s¢ folosese daze de pana la 5 mgikg, Dozele marl (pemfigus vulgar, sindom Lyell) incep cu prednison, 120-260 mg/zi sau doze echivalente din alte Preparate. Dozele medi utlizate Seng re 2 far cole mii, do 20-30 moet Domes de intiolinare se Svsloaza la caz. Se acminisireaza concomitent acting, si anti-Hy pentru a Brovenl vicerul peptic. infectite sunt posibilo la Subiaclii vaistnici, imuno- supresal, pola Webvie sa fle séraci in glucko, hipotipidica, hipocatorica 12.000 cal/zi, normorhipoproteie’ (2 oikg/ai), hiposodata, bogata in potasiy eaume, truce. Se restiinge Ingest lichidelor, Efectele catabolic Bread uliznd regimuri bogate in protsing Cra SY Séruti de potasiu administrate par os (2-8 giz), ACTH: (corticotrotin) iano et @deenocortcasep aete sew in lobul anterior hipotizar sub conneal® ormonutul elberatar din hipotcames (CRH). EI stimuleaza mine gSuPratenala in vederea ” secratct corticoizilor encogen comneilcorcoiior si andiogantor. Dermatosuis ca ecesité cure lungi de core POL beneiia in focal acecto de Acres acest fel, atiatia ONeEsWprarerale esto proven, far efccul catsoog Ce ormpensat prin90 ‘Tratat de terapeuticd de stimularea simultand a androgenilor. Are aceleasi reactii adverse si aceleasi contraindicalica si corticoterapia (hipertenslunea, ukorul peptic, hiperglicemia, retenfia hidrosalina). Indicatit 7 Se utlizeaza rareori n pemfigus, dermatite cronice severo, forme do Psoriazis eritrodermic sau pustulos. Este nepotrivit pentru situafile de urgent sau pentru tratamentele Initiale. © doza de 1 mg, de Synacten deport (tetracosactia) sau 100 de unititi de AGTH echivaleaza cu 40-60 mg de pradnison impéiite pe 48 de ore. Se administreazé 1-2 injecti intramusculare de 1 mg Synacten pe zi, ta 2-3 zile, apo! sAptimanal. ACTH intravenos se recomand& pentru terapii scurle tn afeciiuni acute, find eficient 1 mg de Synacten sau 40 de unitaji de ACTH natural la 12 ore 1.2.4, CITOSTATICELE $1 IMUNOSUPRESOARELE Citostaticete sunt agenti chimioterapici care inhba protiferarea celulars. In tuncfie de mecanismul de acfiune pot bloca selvetiv anumita faze ale ciluli celular sau pot induce modifcari la nivel metabolic. Toate citostaticele sunt toxice pentru celulele séndtoase, mal ales pentru cela care prollforoaza rapid (méduva oscasa, opiteliul intestinului sublire, matricéa firului de par, tubutl testiculari). In cursul tratamentulul trebuie sd se find cont de reactille adverse ale fiecdrui preparat, iar doza se ajusteaza individual Ciclul celular al celuleior normale si neoplazice are patru faze: = Gy, in care are loc sinteza enzimelor nesesare funofilor celutare si sintezei ADN, care dureaz 8-10 ort ~ S, In care ate loc sintoza AON, durdnd 6-7 oro; = Gp, in care are loc pregatiwea pentru mitoz’, desfasurdndu-se pe parcursul a 3-5 ore; ~ M, taza propriu-zisa de mitoza, durand 30-40 de minute. Substanjele imunosuprescare intervii la nivelul celulelor imuno- competente, detefmindnd atenuarea rspunsului irun, cu scdderea capacitalt de mutiplicare, protiferare si transformare blastica a acestar celule. Medicaia antprolferatia se poste folost in scop ‘antiumoral, sau tunic! cand cit epidermic este accelerat, ca In psoriazis. Unele substanfe pot ff utilizate in acelasi timp ca imunodepresive si ca antinéoplazic2. Ca imunosuprescare pot actiona in diverse faze ale reactiei imune si anume: in momentul in care antigenul acjioneazd asupra celulelor imunoconpetente direct sau prin intermedia! macrofagelor (sunt substanfele care acfioneazA asupra structurilor rmicrofilamentoase, cum ar fi vincristina; tot in acast stadiu actioneard prednisonul sau serul antiimfocitar); in alta fez8, cea de proliferare @ HNojlun! de teraple dermatologlc& at limfoctelor T, intervin agen}i Inhibitor al acizilor nucleici si al sintezel proteica; ‘spunsul imun mediat de limfocttele B este influenjat de agenfi alchilangl Mod de aclune Bupa modul de actiune si/sau origine, citostaticele se clasific’ in: 1. Agentil care afecteaz’ moleculelo de ADN preformate. Din aceasté 1upa fac part: @. agenill, alchllanjl, care au.ca substrat blochimic pentru efectele antineoplazice si imunosupresoare reactia de alchilare a uncia din grupatile NH, ale bazei purinice sau pirimidinice a nucleotidelor din constitujia acizilor nucleicl. Gruparea activé a acestui tip de agenti (alchilant) reactioneazé cu AON si modificd replicarea iui tn faza S a cictulul colular, Prine agenti alchilanji se numéra elclofostamida, clorambucilul, busulfanul, meltala- nul, carmustina, fotemustina; b. agenfli metitantl, care formeaza in organism compusi activi ce motiloazé ADN-ul cu consecinje citotoxice. Acestia sunt reprezentatl de dacarbazina s1 procarbazina: ® compusil de plating, care, dupa legarea de ADN, formeaz’ punti inlra sintercatenare, cu ruperea mactomoleculelor. Reprezentaniii grupel sunt efsplatina i carboplatina; 4. antibloticele care actioneaz’ ca agenjl intercatan{! prin legaroa non-covalanté de ADN i ruperea lanturllor acestuia, Sunt reprezeniate de dactinomicing, doxorubleina, daunorubicin’, bleomicind etc, 2. Inhibitoril topotzomerazelar, nucleaze care secioneaza, apoi retac Moleculele de ADN, au ca fect scaderea posibiitati de refacere a moleculelor de ADN bicatenar, Sunt roprezentali de etopozida, amsacrind, irinotecan, topotecan etc, 3. Antimetabotiil Citostaticele antimetabolice sunt substanfa sintetice care au o analogie Structural cu bazele purinice sau plrimidinice os intra tn structura ackzlor huelelci, interferand prin compettie sintoza si ulillzaroa bazalor, si inhihand nzimele esenyale pentru biosinteza for. Acoslia inhib selectiv sinfaza de ADN 'n faza § prin blocarea locusurior de legare @ metabollilor normall, conducand la molecule cu defect. Gei mai fotosi! sunt analogii purine, pirimidinel si antagonistl acidulul fli, Antipurinicele principale sunt: meréaptopurina, azatioprina, allopurino. lul, Voguanina. Dintre antipirimidinice minim S-fluorouracttul (derivat al \racilulul, cu un atom de fluor in poziia 5, uilizat ca eitostatc si imunosupresiv) ficitarabina, Antiolicele sunt reprozentate de metotrexat.92 ‘Tratat de terapeuticd dermato-venerol Mercaplopurina are o structura aseméndtoaro ou a hipoxantinal 9 ina {R.compozifa acidullinozinic, Mercaplopurina este Inco poraté ea o falas bad | Farle’ fo ADN si ARN, carora le impiedica sintoza. Azatioprina esto un Milan fmidezclic, care so destace in organism, lent. in, morvaptopuina Uigpurinolul este un analog al hipoxantinel, cu elect de inhibare vata acidului uric, sAnttolicele inhib sinteza nuclootizior pirimidinicl. Ele blocheara Gihidrofolatreductaza si inhib transformarea ‘acidulul {Rirahidrofolic. Metotrexatul este un analog al aciduul fot, Implovicand reac evan cipntts sinteza ADN si ARN, El este si un inhibitor al epldermopoieech 4. Alcaloizii vegetall toxici al fusulul cromatinian Acesti compusi dezorganizeazé formarea tusulti_ eromatinian, prin inhibarea tubuiinei cu blacaroa mitozelor in motalaza. i seat Arup sunt inclusi doneryginas alealoizh din vinca (vinblastina, vinerlstin’ ete, precumn si Gerivatii de taxan (paclitaxel). i 5 ciclosporina are proprietajiimunodeprosive féré 8 fle un eltotose Preterangatianeaz4 indeosabi asupra imunitati celular, ‘ind. (ahibaa preferential imfoctele T (mai ales celulole T-helper), cu iniberon producer de interioukina 2, Pe langa indicaja de olocjio in proven respingerti organelor Uansplantate, este folosta in ratamentul unor bol autoimuna fe dermatologie Spo losese daze de 10 ma/kgei pentru a objine o-cielogperpamte do : 420-250 ng/ml. In psoriazis, ciclosparina se foloseste in doze do ; 3-8 mg/kgizi, cu o toleranta bund. i Date farmacocinetice speciale ; St eon se absoabo bio destin cv un ptcpasmatc laa od 1h feat, clacrom P460-oxdaza 9 ansioma in tlvcioe sen ene oe Te, ganlitrs eu aldofostamida, ambit motabelif au Nea a peerenmeté tn fsulurn acolind, metabo tox, Faroe oe protenee Basmmaice este micd. Timpul de inumétajie este do Ws we se ng | Urner, uni metabolifnd iritani (acroleina). Efoctut imunosupresor variaza cu loza, La doze mie doprima limtucitele G8, la doze mar aciioneaza si pe $1 a metaboliior sai. Inductorii enzimatici, cum ar fi barbituicele, scad efectul S&H citotox. Inhibitor enzimatii(eritomicina, Gimetidina,allopurinatul) crest. Nofiunt de terapie dermatologlcd 83 Plasmatica lung (7-8 ore}, cu posiblitatea depozit favorizeaza toxicitatea, 5-6 ore. Reactit adverse raiblce). Trombociiopenia apare iardly si mai tar eae important ca Vomnbocitele sa nu scada sub 50.000/mme, Feaclile adverse digestive sunt roprezentate de inapetenta, greats, isdlut, mai rar epigastalg. Aéestea dopind do talon, de administrare si de 028. Tratamontele prolungite duc la enterte hemoragice. Exceplional pot induce hepatité colestaicd sau pancroatite, Reactile cutanate sunt reprezentate’ de erupt eritematoase, urticari, Pigmentare cutanat’i si unghiala in banda Alopecia aparuta dup’ ‘cotostamid si antifolice este tranzitorig si reversibila, - De asemenea, citostaticsle pot induce hopatotoxicitate si netrotoxictate (poteinurio, microhemature,itiazd, cisita hemoragica). Aectarea gonadicd sti la baza olgospormicy azoospermiei prin atrotia ‘euculara atoiaepitluui(bllor seman a a celulelor Sertoli. La femeie ibm amenoree secundard si atrafe ovarian Recuperarea gonadica este in Uuntle do doza si de ractvtatoa individoais [etepla prelungita duce fa flxoea pulmonar i cardiomiopatie acuta, vneaamenea, nu ltebuie uitate complicate infections ie ales cele Wale, aria datoaia efeciuior Inunosupresee : Cele mal multe sunt substan canerigone $i pot induce leucoze, cancere in spacial prin efectole imunosupresoare, Etectele teralogene depind de deed 51 de agentul folosit (de exemply Cclofostamiga). Melolrexatul poate induce precoce, keralii orale. si qantmintnatinate = in supradoze, eroziuni ginnivale94 ‘Tratal de terapeutica dermato-wenerologicd hepatica, pancitopenie (reversibilé la adminstrarea de folinat de ealciu). sig varie individuale 1 de aceea dozele so adinhistreaza pe anumite paiiory (S, 10, 20 mg etc). Tardiv, dupa ullizarea timp de mai mul ani, exista risoulde ciroza hepatic’, de aceea este contraindicat in’ atecliuni hepatica, find necesare teste de supravoghere lunare (transavinaze, bilirubin, +-glutamy. “ranspeplidazés, fosfataze alcaline). Sa recomanda punctie hepalicd dupa 9 doza cumulata de 11,5 9. Se pare c& nu prezint’ riscuri carcinogene. Ese important sA se supravegheze permanent numérut de leucocite pentru a evi ‘euicopenia, hemograma complet’ (sdptamanal), testole hepatica gl ronale a doua saptamani) Fenty cicofosfamid, dintre reactile adverse amintim cistita hemoragies Sterllé care s@ datoreaza acjuniiirtante a acrolenel eliminate utinar, aparind up 0 doz’ mai mare de 6 gimp. Cistita hemoracioa se previne prin hidraterea Corespunzatoare, care permite diluarea metabolilortoxici si scderea timpuht de contact cu mucoasa vezicala. Injectarea de mesna sau aceiilisteind la 0 doza de 60% din daza de ciclofostamida are ofect preventiv pentru cist. Se doscriu rar cancere vezicale secundare. Ciclosporina este greu de manuit terapoutic, provocdind frecvent nelio- s hepatotoxicitate, precum si tulburdri nourologice. Interactiun! medicamentoase Allopurinolul croste toxicitatea ciclofostamidel si a azetioprinel. Etectl digoxinel este diminuat de ciclofostamida, Peniitina, fenibulazona, proba nec, saficilafi, sulfamidele, kanamicina crese tovicitatea metotrexstulull La alcoolici va creste riscul hepatotoxic al metotrexatull Influentarea testelor do laborator Citostaticele determina sc&derea numéruly leucocitelor, trombocitelor, eritrocitelor, cresterea bitirubinel, fosfatazei alcaline, transaminazetor, timoluki, colesterolului si uneori a creatininet si ureei. Pot si scada nivelul albuminolor Plasmatice, Clclofostamida poate duce la aparifia hemoglobinel in urina. indicatit Imunosupresoarele $6 recomandé tn boli autoimune cum ar colagenozele sistemice (LES, dermatomioziti, sclerodermio sistemicd, sindromul Gougerot-Sjégren, periartrté nodoasa). De asemenea, se ullizeazé in vascularitele sistemice de tipul granulomatozel Wegener, boala Behgel Parapsoriazisul Mucha-Habermann, purpura Henoch-Schdenloin, vascula'e cutanate secundare crioglobulinemice mixte, leblla migratorio, maladile buloase (pemfigus vulgar, pemflgoidul Lever). Pentru efectul antiproliferaty, ‘metotrexatul se foloseste in psoriazls datorté acjiunii de inhibare a cicllil celular epidermic accelerat, Se ultiizeazé in psoriazisul sever, exsudaliy, Noffuni de teraple darmatotogica 95 pustulos generalizat gi artropatic, In eritrodermia psoriazic& si uneot! in psoriazisul vechi sl razistont la alte terapii, Se mal pot incerca in eritrodermilie secundare unor dermatozo (psorlazis, pomigus foliaceu, erltrodarmia atopic’) sau in cole caro insofesc bolt sistemice, ca si tn pitilazisul rubra pllaris erltrodermizat. Terapia anliproliferativa este uta si in procesele tumorale cutanate. In condiloamelo acuminate gigante (Buschke-Lowenstein), bleoMnicina poate limita invazia lumorala si uneor! poate induce vindecarea, In precancerozele cutanato (keraloze actinice, orederma pigmentosum, boala Bowen), unguentul cu S-fluorouraci 5% se uilizeaza cu bune rezultate, Fritellcamete bazocelulare superticiate pot beneficia, do asemenea, de acost ‘ralament dupa un chiurotaj prealabil. Polichimioterapia pe cale genaralé esto uzaté in metanoame in special tn stadiul Il, fr& rezultate incurajatoare. Agen alchilanti se pot administra singuri sau aldturi de cortcoizi tn limfoamel maligne cutanate (mycozis fungoides), histlocitoza X, bolle aulolmune (pemtigus vulgar, pemfigoid bulos, granulomatoza Wegener, lupus srtomatos sistemic). Clorambucilul se poate utliza si In psoriazis sau sarcomatoza Kaposi. Alvaloizil din Vinca se folosesc in limfoamele maligne, sarcomul Keposi, histiocitoza X. Metotrexalul so utlizeaza si in dermatozole autcimune dintra care in mod special ta pamfigusul vulgar si pomfigold, deimatomiozita, boala Roiter, Poate fi ullizat ca monoterapie penta ferinale ‘mal pulin evolutive sau fo asoclore cu glucocorticolz, in alte car Ciclosporina, ca si ciclofostamida pot fi indicala ca imunosuprosoare in ‘erapia unor forme severo, rezistente, do psoriazis. Contraindieatit Gitostaticele sunt contraindicate Tn sarcina, teucopenie (sub 3,000/mme), Nomhocltopenie (sub 100.000/mmc), insuficienfe grave hepatic’, renata saul cardiac’, hepatité acuta, ulcer gastroduodenal, boll infeclioase, stacli lerminale Reoplazice, iradiere anterioara a maduvei hematopoietice, motastaze medulare. : Posologie . In luptsit oritematos sistomis 26 foloseste ucalioprina asociata Gu Coricoizl. Doza de azatioprind esta de 100 mg iniial, apoi se sade. la {0-20-10 mg. Se mai pot administra: clorambucll (0.2. ma/teg/zi) Gelofostamida, metotrexet (50 mg Lv. sdptmanal sau 2,5 mg/zi, per os, doze maxima find de 15 mg/séiptimana), &-mereaptopurind (dora maxima de £0 ma/zl). Mercaptopurina, in comprimate de 50 mg, se foloseste in dove de 24 mgko/ai, Metotrexatul este conkiionat sub form de comprimata do 2,5 mg {Bi fle de 5 si $0 mg. La copii so incepe cu 2,5 mg/zi marind doza dup 10 zilo,96 ‘Tratat de terapeutlcd dermato-venerologic’ In dermatomiozité, mal ales in cea paraneostazicd, se asocinza corticaterapiei (care este de elecjo), azatioprina, 6-mercaptopurina, metotrexat sau leukeran, In sclerodermia sistemica se uttizeaza aganfi alchilanji: clorambucl in doz de 0,1 ma/kq/zi, fird rezultate notabile, sau mal rar ciclofostamid. Se maj pol incerca antimietaboli~ azatioprin 100 mgizl In vascularitele alergice, imunosupresoarele se ascciazA cu corlcotzi, dar ‘erapia s¢ timiteaza la mai pufin de un an pentru a ovila riseul unorlimfoame sau leucemil, Se foloseste ciclofostamida in dozé de 2 mokg/zi per os sau i.v.~ 500 mgimp in 24 ore la 3~4 sdptimani, Utilzarea in bolus, 14 mokkg, aro avantajul unei eficacitaji rapide, inhiband praferenjial inunitatea umorala fala do populajia limtocitara, , In poriarterita nodoasé se utlizeazd ciclolostamid’, 2-3 magi, azatioprind, 2-3 mglkg/zi, clorambucil, 0,2 mg/kglzl sau 6-mercaptopurind, 2.5 mg/kg/zi (asociat cy corticoizi). In granulomatoza Wegener se administreaza ciclofosfamida, 2 mg/kg/zi, sau metotrexat. in sindromul Behget se asociazi la cotticoizi azatioprin’, metotrexal sau cicofosfamida. In purpura Henoch-Schéonlein se poate folosi metotrexat sau 50 mali de mercaptopurina. in vascularitele cu erioglobulinemle se pot tncerca 5-moreaplopurina, metotrexatul sau ciclofostamida (100 mg) In maladiile buloase se pot folost si imunasupresoare. In pemligus se administreaz metotrexat (ca monoterapie in doze de 30-40 mg/sdptamans pentru forrmele mai putin evolutive sau in asociere cu glucocarticoizi in ale azuri), azatioprina (150 mg/ai), ciclofostamid’ (100 mg/zi). Se efectucazt Control hematologic fa doua sapramani. in pamfigold se pot folosi, de asomenea, metotrexal (30-40 migisSptimana), azatioprind (100 mglz), asociate corticoterapiei in general, tratamentul asociat cu glucocorticoizi si azatioprind sau Metotrexat permite folosirea unor doze mai mici din ambele substanfe, cu scderea reactor adverse. Jn psoriazisul sever (pustulos, eritrodermic, arvopatic) se utilizeazi metotrexat, 20-50 mg, sdptimanal, apol la dou’ s{ptiméni, dupa care se reduce troptat, Tratamentul so efectueazé pana la abirea lnicd stabil vasculartele cutanate, mai ales formele leucociloclazico, cre 2ultate bune in eritama elevatum et diutioum,periaterta nodoas’ | Purpura roumatoida, tisindromul Gougeral-Ruiler. sl chiar in| maladia Horton; se mai citeazé rezultale favorabile in granuloma | facile si vascultele necrotizante; 1 ~ pollcondrita cronicd alrofianta; i $0, poate asocia ou canticoizi in tratamentul pemfigoiduli | cicaticeal, pemfigusuilor seborele (erliemates), bonign familial sf vulgar precum si al detmatozat cu IgA ineare etc. poate fi utilé fh pustulozele amilerobiene: pustuloza subcomnoasd Sheddon-Wikkinson, pustuloza cu eozinolile, acropustulozet infantila, pustuloza palmo plantara, psoriazisul pustules; Hotiuni de terapie dermatolagica 105 S-au objinut rezuttate bune gi in: 7, dormalozele neutroiice (dermatoza acuta febrilé neulrofiie’ a lui ‘Sweet, pyoderma gangrenosum); = lupusul eritematos cronic; 7 formatezele eozirotlice (celuita cu eozinofile Wells si sindromul eo- zinoflic}; ~ Pariculite, mai ales in cole asociate cu un deli de alfa-antitipsina Ate lic posible ‘sunt roprezentate de acneea conglabgta. ¢ acrodematita. Posolagie Pezola sunt cuprinse tnite 50 si 200 mg pe zi (comprimate de 50 sau 100 mg), Este medicamentul de vlecie in leprd, doza fiind de 2 mgikgjzi. Tatamentul Se continu’ 46 luni dupa aisparjia teziunilor eutanate it toma lubereuoida si mai mult imp in cea lepromatcasa. Se reduce dora si se ‘nlrerupa administrarea in caz de raacfii aculare sau nervoase, In dormatiaherpettosma, dupa adminisarea dapsone, pert dispare in cement Sermnele culanate in catova alle. Doza necosara sete da GE malta. Pentru uni pacion, 0 doz de 25 me/zi este suliienta cr doz &e introlinere care se menjine cava ani, fay vaketlare (purpure vasculare, vascularte urivarieno) so utiizeazs Feenahl maiz cy o bund tolerant cinicd si hematologic, aspera terapeutic tegen 49 zilo ou 0 romisiune prelungit panda 1,56 ani dole intreruperea tratamnentui Sispunde la 0 doza inijalé dé 100 mg/zi, doza care de eS? Cu 0 mg pe sfptéména pan’ la maximum 300 mg po poi, are pilnula remisiunes, se scade doza pana la cea minima. Oloce Ca Origa io uel inetiminate biocarea sau scdderea producial radicalioe Jo setae Gale oliaucleare, inhibarea liberal enzimolor laecennae selderea sinlozel de PGE, produsé de cétve polmucleate, Wibaree migr’ti Polinuclearslor, 1.2.8 COLCHICINA ‘Acalold din Colchicum autumnnale (brandusa do toamna), cofchieina esta ainubore care se degradeaza la lumin3, Se convorteste in lotsigneey dient la ‘®xpunerea la UV, Mecanism de actiune Actioneazé toxic asupra aparatululflamentos al celulelor si prin formarea ‘or complexe cu aintale Thalia pentru tubuind (proteing ¢e intra incomponenta microtubulllor), inhitand polimeiizarea acesleia. Interleresai cresterea microtubulilor in celulele nervoass, celulele ciliate, leucocit Elongarea mlcrotubullor este intrerupté sl prin aceasta limiteagh cchemolactismul si activitatea fagocitar’ a polimorfonuclearetor. Inhiba funciy teucocitelor prin crosterea nivelului de AMPa calular si inhibarea degranuit lizozomale. Crestoraa AMPe duce la ellberarea PGE care suprim8. funda leucocitara. 2 Reduce sinteza de procolagen prin tulburarea sintezei celulare. Activitalge colagenolitica este crescutd prin marirea productiel de colagené Este toxic mitotic, impiedicand diviziunea celulelor si oprind procesul in metafazd. Pot ap&rea configurafii anormale nucleare si moarte celulara. La nivel de mitoze inhiba sinteza de AMPe. Se insereazai in regiunile apclare membrarare si scade fluidilatea. Scata microvascozitatea citoplasmatica si limiteaz& mobilitatea membranara. De asemenea, inhibi raspunsurile imun2 prin inhibarea secrofiel de imunoglobuline, a productioi de IL-1, a eliberdii de histamina si a expres HLA-DR. Are efect antiinflamator specific in ctiza de guta, Scade temperatura corpulul, inhib centr respirator, slimuleazd cont vasomotor, cu cresterea tensiunil arteriale, Farmacocinetic’ Se absoarbe digestiv si se metabolizeaz’ parfal in tical, Substanla principalul ei metabolt deacetila!ajung in infestin prin bia si prin secrete direct, realizand un circuit enterchepatic, Are un timp do injumatatie de 41.5 oe, dar in leucosite persista timp de 1-2 sAptiméni. So distribu i special in tcat, nih, splina, intestin. So. elimina prin urna si fecale, Reactil adverse Pe primul loc se situeaza cole gastrointesthiale, de obicei la doze de peste 2 mg/zi, cu greaja, varsaturi, diaree, durerl abdominale care pot fi evitate pra adinsivarea unor doze do? mgfal mal la stam. Simple apa c&teva ore dupa Ingestie. Acesle manifestérl nu apar sau sunt Jimitate dact colchicina se administrsaza intravanos, Terapiile Indelngate induc steatores, absorb mdi mtn eine ri cones unt rauepata 9) mops, Ine mod vous autofagice in musohi, fibrilajii musculare proximale, neuropatie axonal Dotarmina cresterea nivelului de craatin-kinaza sericd. Simptomele_apar aol mal mt da gase tno foray. onle!apr in vse! ne renalé cronica sau hepatica. in condijiile snul tratament discontinuu normalizeazi nivelul de creatin KinazA serio’. Se citeaz& de asemen paralizia ascendenté a SNC. Doza letala la adulfi este de 7 mg/zi. uu we wruply aeIMaIoIOgiCa we Alle efecte secundare sunt reprezentale de hematuria, oigurie, leucopenio, umati de leucocitoza, agranulocitoza, anemia aplastic’. Pancitopenia apare la 3-8 ile dupa o supradoza, dar si dupa terapil indelungate, Toxicitatea acuta se manifesta prin Insuficient& renaid acuta sl insuficien}& multipla de organe cu Iypotle, hipotensiune, mioglobinurie. intoxicajia acuté Indica deplofia volumulul ctculant cu recuperare dupa ziua a zecea. Decesele prin soc apar in primalo 729 016. Rar apar reactii cutanate alergice, urticarie, sindrom Lyell. Tardiv poate apirea alopecie (la 2-3 sptamani de tratament) Poate induce azoospermie i infertilitate, procum si amenaree. Influenjarea testelor de laborator Pot cragte numarul de foucocite si scidea hemaloctitul, hemoglobin, ‘umérul eritrocitelor si al trombocitelor. De asemenea, poate si scada nivelul de colostoral, Interactiuni medicamentoase Golchicina accentueazé efectele deprimantolor SNC si simpatomima- lcolor; diminueaza efectele vitaminel By2. Cimetidina gi eritromicina inhiba ‘netabolizarea colchicinai, mérindu-i riscul toxlo, Indicatti Se utlizeazd in dermatoze inflamatotit Ssoclato cu anomalll alo chemotactismului polinuclearelor. Pe primul plan se Siveazd afeciiuniie sonsibilo la sulfone (vezi cap. ,Sultone*). In maladia Behgot Sal obfinut efecte asupra artralgilor si eritemului nodos. Se pare ed ar putea wea beneffcll in psorlazis, sindromul Sweet, dermatita herpetitorma, follcondrita atrofianta, pustuloza palmo-plantara, vascularita leucocitociazica, ale, sclerodermie, chelalde (prin efectul asupra sintozei de colagen) Este de asemenea uili In tratamentul erizei gutoaso. cu iniitrat potinucloar siisau Contraindicatii Este contraindicaté in sarcina $i in ineuficlenfele hopatic’ sau renal Wansate, precum si ta bolnavil cu laucopenie. c Posologie Sunt comprimate de 1 mg si doza folositi de obicei este cuprinsé Intra 1,5 112 mol In psoriais s-au incorcat doze do 15-9 mal (sudo need ot Borlazisul artropatic). Se mal pot folosl tratamento topice cu solufil 0,8 1%, De Bemenoa s-au efgctuat stud in paorlacioul pustules. stn. pustuloza imo plantaré cu doze cuprinse.intre 1 31 2 mg/zl, In sindromut Bahgat 60 losesc doze de 1-1,5 mp/zi ca $1 in stomatita aftoasé recurenti. Efectul‘s1u4at ge (erapeutica dermato-venerologica bonetic s-ar datora inhibarii chemotactismulul leucocitelor. 'n atte 60 pot utiizg doze do 1 mg/ai timp da un an cu 0 doza de intretinere de 0,6 mg, la doug zile, In vasculita leucocitoctazica si in vasculta urticariand s-au incercat doze de 0,75 mg x 2iz. In vascular, eficacitatoa este evidenté dupa o sdiptimang do tratament. Asocierea cu substanje cortizonice permite sciderea dozelor de Cartcoi. A mal fost incercaté in dermatoza buloasa dobandta folosind 2 mgs) cu resorbjia leziunilor. culanate -si mucoase dupa doud sdptamani. iy Scleradarmia se utiizeazé 1-3 mg/zl. in fibromatoze de ‘pul cole! palraarg Dupuytren sau a celei plantare Peyronie se pot folosi doze do 1-2 mgizi De asemonea, pare utilé in amiloidoze, in doze de 1-2 maz 1.2.9, MEDICATIA PSIHOTROPA Pielea si creiorul au origine embriologica comin, provenind din ectoderm, Pielea este organul de sim} cel mai i i f i Psihizat; Ia’ nivel culanal se destisoara | ‘eactii cu substrat neurovegetativ, se proigcteaza stiri psihice gl process + Palologice propriv-zise, S-a descrls modelul NICE (rojeaua neuro. imuno cutaneo-endocrini) construit din patru sisteme implicate in logdlura con» pits Acoste sistome intim legate au un limba) comun do neuropeptide, citckina, Slucocortesiz ¢ alte molecule efectoare. Expresia patologic’ a asociori sister Rervos ~ boli cutanate se manifesta prin oxacerbarea dupa evenimants Stresanta a psoriazisului, acneei, urticarici, eczemei etc. (considerate ca tind alectiuni derimatologice psihosomatice) Peoarece 40% din afectiunila cutanate se asociaz cu morbicitatea psihologica, medicajia psihotropa poate fi un important adjuvant al madicaj Cenvenfionale dermatologica, oterind o abordare global a afeciunilindind cont de dualllatea psihosomatica a finjoi umane, Pomind de la modelul biopsthosocial al boli, Fried propune abordarea ‘erapeuticd a bolllor dermatologice psihosomatice pe trel nivelur: + Tivelul lezional, in caro se utiizeazd terapia dermatologica conver fiona; ~ nivelul emotional, bazat pe alianfa terapeuticd medic-pacient, care oferd suportul emofional gi empat = nivalul cognitv, care are drept scop indeparterea. convingerier eronate despre cauize si contagiune. Se pol ulliza tre! clase da medicamente psihotropa: antidepresive, Aantipsihotice si anxioltice, Medicamentele psihotrope liposolubile actioneaz’ la nivel cutanat prin inhibarea proteinkinazel C, care calalizeaz& fostoriarea Subsiratrilor proteice cutanate (grup 15-18 Kida, 28 Kda, 42 si 84. Kos), Fosforlaroa acastor substraturi esta inhivata de antinsihotce si anlidepresio liciclice (doxepind, amitviptlind, uoxetind, impramin, clorpromazinay Notiuni de terapie dermatologic’ 09 4. Antidepresivete Anitepresivele (timcanalepticele) se impart, din punct de vedere terapeul In threlepice (cu efect do redresare a cispozije) si tineretg (cu atoct dezinhibiter, psihostimulant, energizan\). Din punet de vedern structural, limolepticele sunt derivayitcici, tetraciclci sau cua : ; ite structuri, Timereticela a niresne oaminooxdacd si pot avea una dit umdtearle poy strueturhidrazine,cicloproptamine, benziImatiprepinilamine st incon SC icnegiatlicare a antidepresivelor se poate face’ in tunotio de mecanismele de acjiuno: inhibitor’ neselectivi ai recaptarii monoaminelor imipramina, clomipramina, tvimipramina, doxepina, maprotina); parenotin, Sell at recaptirit serotoninet (da exempu: fuoxetine, paroxctina, sertalina, Huvoxamina); ~ inhibitor’ ai mionoaminooxidazel — traniicipromina, fénolzina); ~alleantidepresive: nianserina, tianeptina (mecanisi sevotonine {de exemp: amitriptilina, nortriptilina, IMAQ (de exemplu; moctobemid, si) Antidepresivele triciclice Pot avea mai multe tipuri de efecte: ~ (energizant, ctvator (de exomplu: desipramina, protptina); - de diminuare a agitajiei, sedativ si anxiolitic (de exemplu: anitiptiina,tisipramina, doxepina, butptiog), ~ stabilizant, cu sedare siaba Sau absenta (de exemplu: imipramina, clomipramina, ). " MAO sunt mai aluncl cand ortriptitina, inimum 10 zile intro ele. Cole mal uiizate sunt antidepresiveleticicloe, care blocheaza recaptaroa bresinaplicé a noradrenaline! i serotoninel determinand cresterea cmoruntalil lor la nivel sinaptic. Acestea sunt asociate ‘egléri statusului rational. I plus, blocheaza receptor din sistamul rartoe central (Hy, Hp, auscaric, ay, a, f). inhibitor select ai racaptar serotoninei determina Snagit lundlst serotoninergco, cu efect antiobsesional, Aesera se , sesional, Aceasta clas de Snlkepresive are efoctredus pe receptor H. % adrenergici si colinergici indicat si posotogie Se ulilzeazd in cazurl de depresio majord, Sosodinie, ticotlomanie (clomipramina: Ferpatica fanitriptiina: 75 mg/z) ‘ulburati Gbsesiv.compulsive, 100-250 mg/zi), nevralgie post. } neuropalio diabetic& (amittiptiina’ sau110 ‘Tratat de terapeutied dormato-venerotoglca i; loseste fluaxelina}, urlicarie cronies dealpramina: 125150 mt aan. erat op era mgt somal pot os tl steric, cagrn, dermatoze buloase severe, carcinoame — | e ae ae Antidepresivele cu efect sedativ se administeazé si Gesont si ante, In abel | sunt eat dovele i afc i wet rccoptotor postsinapiil panty mai mule medeamente antigen sie pont recap postiapil LULL. Doze fie ptr rep mas pentru unele antidepresive dupa A Gua ‘asociate anxloliticelor, inhibitarii selectivi de recaptare ai serotoninel sunt ulin | Nojluni de teraple dermatologic’ Reactil adverse Anlidepresivele ticiclico au etecte secundare la nivelul aparatulul cardiovascular, determinand hipotensiuna ortostalica, modificéri EKG {alungkea intervalulul QT, inverslunea undel T, defecte de conducere inraventriculard, arti). Riscul de cardiotoxlctate ereste mat ales atunci cénd sunt asociale cu hidroxizin sau difent De asemenea, pot induce reacfii adverse neurologice reprezentate de sedlare, stiri confuzionala, simptome extrapiramidale, rise suicidar. Reacfile de tip anticolinergic sunt-reprezentate do tulburérlio de vedere, precipitarea glaucomulul, retentia de uring, uscdciunea gurl, scdderea motiliti inestnale. Dintre efectele secundare hematologice cel mai important este sgranulocitoza. na La nivol cutanat, leziunile pot fi de tip macule, papulo, pléci urticariene, Doze pentru petesi, vasculite, edeme ale fefel si limbil, eritem polimart, alopacie aoe locares |Actiunea | Blocarea | Andopresivele triciclice sunt fotosensibizante, g Hume generic SMMePreeN | eproticr | anticoti- | receptoror Inhibitor! seleetivi de recaptare a serotoninel nu determina hipotensiune, “Thistaminic! | nergie’ | adrenersictet || sare sau efecto anticolinergice, Prine reaciile lor socundare so. numéeh Doza | Doza geala, varsaturll, cefaleea, insomnia, anvietatea, scadorea libidoului, Cutanat folaparea prurt transpitafi, diverse erupfil sau caidarea paul ___— eaaaael | ‘Atunel cénd se incepe un tratament cu antidepresivo, trebuio s& se Jind depraal —___-—|| cont da cdteva observali: [Antidepresive imaderat. — Jputornica | puterica = in primul rand se detérmind corect indicatilo si se evalueaza Arnipttina puternicz i potenfiall suicidar; 700-800 | moderati _[madarata | moderala_| ~ inaintea tratamentulul este necesard efectuarea hemogramel, a Clomipramina | 25, = redust vedusi | testelor hepatice si renale si a EKG; Desipramina [25-75 | 100-200) rodved oP pater’ | ~ inhibitor’ selectivi de racaptare a serotoninel so metabolizeazd Doxepina | 25-78 | 100-180 puternick ~ |moderat | hepatic de catre cltocromul P40 1 D6; de acaea, rivelul lor serie poate ox pater —| fi modificat in cazul asocierlalior medicamente, Asocierea terfenadinel i 76 _| 190-150 | redusé moderat’ ‘ech $1 astemizolului este contraindicald datorité risculul cardiotoxictai; Imipramina | 25~ maa redusé redusé | ~ pentru intrarea in aojiune ca antideprasive este necesara o perioada Nontpttina | 25-75 | 78-100 | reds SS eal do 4-6 saiptimani. Dupa remiteren simptomelor depresive se continua “Timipramina | 25-75 ae uteri eter tratamentul timp de 6 luni Ht serotonin © 2 Antipsinoticete, Inhbtr! selec et r2P% eo | scdzuild Jaca’ | scAzu | Antipsihoticele (neurolepticele) blocheazd ta nivel sinaptic funcfle Fluoxetin: 10-20. | 10- absent’ Jabsenta abson'd__f fgaminel (recaptorii D.) sl ellberarea hormonilor hipofizari. Cele noi, de tipul Soczoo | soszuia’ [scczuti? sok \ "apinel, acjloneaza pe receptorii D,. Au de asemonea efecte antihistaminica Sertalin eo apsenti_- Jebsonta_| _ebsenll_—P’Fanicolinerglce (mal slabe decat antidepresivela trciclice) cara sunt miai 5 wauty [foarte scarutdl I "Ratanto fa agontii cu potenfa mie’ (clorpromazina) si blochoaza receptori ParoxetIn 40-20 | 20-50 eon lusoard absent jf Menergict x), avand risc de hipotensiuna arterial, in special ortostatica.Tratat do terapeutic& dermato-venerologica Indicatti $1 posologie JAisiholicele sunt indicate tn tratamentuletetlor str psihotion (ux, . deliur rar in ansiotatea nonpsihotica). In tabelul sunt prezenta, cteva doze si proprietati ale unor medicamente antipsihotice. TABELUL Il Doze $1 proprletij!farmacologice ale unor medicamente antipsihotice ‘Agont Dora [Poienti | Doza | Elect | ise [Also de Rise de | actpsihotic— Jechi. atinicd | sedatv | simp.| efecto | ipo = Yt antpsiotica extra |anticot| tensions ‘adult (mg) piram. | nergice lortostatica Fenctiazine |Clorpromazina| 100 [redusa | 300-600 + = + + Tordazind | 100 [redusi |~200-700 | + [= 5 _[riicata [20 Pe 5 Tioxanteno a Toten 4 [idea 630 Butirofonone Haloperidot 2 | ridicata 4-15 oa + = = Dibenzoxazepine Lowpind [18 [rode [a1 Ditenibutpiperiine . [Pimozid 1 |ridicata 10 7 + - - | Reactil adverse Electole secundare neurologice sunt mal alas de tip extrapiramide Gislonie acu, parkinsonism, diskinezie taciva (miscdri anormale alo ur mmisc&si coreiforme). Acostea rispund foarte bine dacé se adminisbeadl rhhexitenidil (Romparkin). La nivel cardiovascular induc hipotensiune ortostalica, mouificdri EKG (QT lung, aritmil ventriculare maligne) et eagle de tip anticoinergic sunt sinilare cu cole ale anidepresivelor. a nivel ocular pot aparea depozite do pigmant; uneort chiar retinopabe Pigmentard; au fost observate mai ales in cazul ullizadl unor dore 30 tioridazina do peste 800 mg, Efectole la nivelul sistomulul endocrin sunt reprezentate de stimularca Prolactinel (prin blocada dopaminica}, cu amerioree, galacteree, tumori do sén, ofecte pe tumori protactin-dependente, : Holiuni de terapie dermatotogica Ca si antidepresivele pot induce agranulacitoza, Manifestiile digestive secundare pot fi reprezentate de hepatotosiitate colastaza. La nivel culanal pol determina folosensibiltate si colorarea blev-gi tegu: montaré (enoliazinele), dermatita seboreic, sincrom lupus-lka, urtcarie-ancre edom, dermaila exfolativs, eritem potimort, sindrom Stovens-Johnson ete Inainte do ineeperea tratamentului ‘este important sa se elactuscs hamaprama,testele hepatice, renale, EKG, Se ulizeuzd doza minima svienta pentru un timp ct mai scurt pentru a scdidea riscul de diskingvie tarcivs, 3. Tranchillzantele (anxioliticele) Tranchilizantele faciliteazi actiunea inhibitorie a GABA (acid gamma~ aminobutiric) asupra unor receptori Specifici din creier, Au efect anxiolitic si sadaly. Alectoaz’ personaltatea prin indiferenja po care o induc. Dink tranchilizante, cel mai freevent sunt utiizate, ca agjuvante Pentru tratamentul deimatologic, benzadiazepinete. indicatii si posologie Se folosese pentru o berioadd scurté (7-10 zile) in anxietate, situatii alii cu psoriaais, in urticaria facil, alopie, sincrom psihovegotativ cu hiperhidroz’. agitajie, nevraze si Prue apsthogen. In tabelul ili sunt prozentate cele mai important, benzodiazepine cu dozajul si proprietafile for TABELUL It. Proprietijile farmacologice $i dozajul benzodiezepinolor {dupa Gupta} es F 4 Boncoaszepnafechiatete| Osa ee a (mg) Alprazolam O5 Intermediar 12 — seurt 0,25-0,5 mg'x 3 Clordiazepoxid intermodiar | 100 tung | 5-10 mg x 3-4 Grazepat | resid [100=tng | 75-15 mgr a acne vapid [100=hing | Beiomgrot rapid i7= scun | 12mg | ‘apicintrnadae] 100 —hng | 78-35 m9 ineiodlar 15 seut [Taig x 3 intermediarlent | 8— scurt | 10-18 mg x 3-4 ileimediar [11 =seut | 75-a0 ne vapid | 2-eeut | 01105-00509 =Reaofll adverse Dintre efectele secundare, cel mai redutabi este sindromul de dependeng ‘care poate aparea dupa doar dou saptamani de tratamont. Acosta se poate manifesta prin hiperactivitate si psinozd cu elie ta intreruperea brusea z tratamentului. Riscurile sunt mai meri Ja agonfii potenti si cu un timp é jumatalre sourt (alprazolam, lorazepam, triazolam, oxazepam). Din punct de vedere neurologic pot determina sedare, scdderea atenjet {importanta la soferi}, amnezie anterograd, axcitalie paradoxal’, apnes in somn, verti, relaxare muscular’, plerderea libidoulul, erize eplleptice ty Inireruperea bruscA a medicamentului, rise svicidar. De aceea, far avinl psiniatrulu, se utlizeaza timp de maximum tei séptamani De asomenea, pot induce reacfi culanate cum ar fi: exacerbarea port, erupt tixe postmedicamentoase, erupiii macclo-papuloase sau morbilfore, {otosensibilzare, urticari, eritem polimort, purpurd cronia’ progreslva, vascut alergic’, prurit, hirsutism, lezluni buloase. Pentru selectia anxiollticulul se au in vedere ttei factor: afinitatea pentu receptor! (determin& potenta), lipofiia (determnd debutul actiuni), numa q timpul de Injumatatire al matabolilor activi (de'ermind durata actiunil). Propte 1Afle antiliice se coreleaza cu afinitatea lor pentru receptorii benzodiazepinié din creier, Acjiunile farmacologica ale benzcdiazepinelor sunt mediate pin intermedi receptarilor centrali ai benzodiazepinelor care formoazé impreunt cu receptorul GABA un complex macroproteic axprimat exclustv in SNC. Exist Un al doilea fip de receptor, receptori benzod azepinic! porifericl, care nu sunt Cuplati cu teceptoril GABA sl sunt situa! te nivelul Jesulurilor, Receptot perierici sunt situafi mai ales In membrana mitocondrialé externa. Impreund ci aie protelne membranare mitocondiriale exteme si interne formeazé un por transmembranar care regieaz schimburiie de metabolifi in matrices rmitoconsdrialé si in eitosol, La nivel cutanat sunt implica in biosinteza baron! fipidice, in mecanismele antioxidante (aparare Impotriva radicalior tbe foicindusi) si in controll mitoconrial al apoptozel. in utlizarea tratamentului anxiolitlc trebuie sf 80 find seama de cAlovt observati: 88 potenteaza reciproc cu alcootul sau alte depresive centrale; = tratamentul se Incepe cu doze mici $! se averlizeaza pactantul ast pra proprietatilor sedative si asupra riscului dependentel; = evaluarila se fac la 2-6 sSptfimani, Scéderea este lent, cu matt \ mum U25 mig/Sdpiéiand, peru agentit potenyi cu_un timp injumatajire seurt (alprazolatn). Medicalia psinotropa poate fi utlizatd in urmatoarete situatil clinice: ~ tulburat psihosomatce ~ tulburari psihiatrice primare (depresive, psihotice, obsesiv-compy sive, personalitale bordering); = tulburari psthiatrice secundare’ [Patologte [Fart psthosomatice: = alprazolam (2 mg/zl in 3-4 prizo) ~ buspirona (x5 mg/zi pand la 4x10 mgzi) Fulburdrl depresive: antidepresive tricicice: ~doxepind (25-50 mg/zi pan’ fa 150 mgfzi); ~ amittiptind (100 mg/zi) ~ dosipramina (150 mg/zi) antidepresive serotoninergice: = Hluoxeting (20~40 mga Tuburétl psihotice: neuroleptice: — pimozide (2 mg/zi, max. 6 mgi2i) [Tuiburéri obsosiv-compulsive antidepresive ticilice: ~olomipramina (25 mgal, max.150 mq/zi} antideprasive seratoninergice: ~ fhuoxetind (20-40 mgf2i) antipsihotice Porsonalitate borderline: anxioitice antideprosive, [Tulburdri psthiatrice secundara: A, Tulburarile psihosomatice Sresul Induce 0 tensiune emofionala important’ mata nal important care, neexprimat, reduce o exacsrbare a lezinorcutanat, probabl prin rejoaua Se tndocrind (de exemplu: urticarie, psoriazis, lichen,’ acnee, dermati alopecia areata etc,). — Ne aon Se pol administra anxialtce ca adjuvante pe langé medicafia spectticg dor- Ietologlea. Pot fi folosite meprobramat (0.41 gli), clordiazopoxid (89 magi), ezepam (5 mg da 2-2 of pe zi pantry cel din ambulatoriu, maximum 60 mg/zi pentry spitalizali), oxazepam (10-30 mg/zi), lorazepam (3 mg/zi). Opipramolul este anxioltic dar are sl acjiune anildepresiva. Nitrazepamul si {urazepamul sunt hipnotice. La varstniri se folosese oxazepam eau lorazepam es nu 88 metabolizesz4 in eal. Busprona (in fama azasproneer) sto cata in anxielafile cronice, deoarece necasitf dou s&ptmani pana ni ¢hiinerea efectului. " abled Antidepresivele tricicice (doxepina, amitriptiina) sunt foarte utle eéind se lrosto asocioran efeculdlsedativ cu col anihistaminic (do exemplu: in icaria cronica, dermatitele pruriginoase). De obicel, pacienfii dermatologiciho ‘Tratat de terapeuticd dermato-venerologica Fispund la doze mai mici decdt cela antidepresive, Doxepina oste in | Aanthistamini antsy si anti putomic, Utzald ca antpruginos ar ole imediat, avand 0 intensitate de 800 de ori mai mare dacat clorhidratul da ditenhidramind, de 67 de ori mal mare decat clorhidratul de hidroxizin si de 6 of ¢ mal mare decat cimetidina, Se administreaza In doze de 10-50 mg p.o,/2i sau crema 5%. Un studiu efectuat pe pacionsi cu dermatité alopic’, la care, 0 dati | Cu terepia local cu hidrocortizon, s-a addugat si crend cu doxepind 5% aplicala de 4 ori pe zi, a arditat o scddere semnticativa a pruritulu, : B. Tulburdrile psihiatrice primare Tulburarile depresive r Depresia se caracterizeaza prin pierderea slimei de sine, sentimente de culpabiitate, plans necontrolat, insomnie, anxietate, scddere in greutate, | tendinlo suicidare. Depresille pot fi endogene, reactive si nevrotice. Se iat in cansideratio daca sunt prezente cel pujin doud simptome din urmatoarele: ~ stiri melancalice endagene/reactive; ~ incapacitate de concentrare, anxietate, agitati; ‘ ~ lulburalvitale (sentimente de presiune, tensiune in diferite regard} ale corpulul); i ~ varializlnice ale simptomelor cu imbunatajire seara; i ~ tulburari de somn (se trezesta devreme gi nu poate 6a readoarma) {La nivel cutanat se poate manifesta prin escorialli (uneor protunde, pe | Zone accesible: fala, brale, gambe), prurt (mai ales in psoriazis si prurio | nodular Hyde). De asemenea, se intdinesc treovent dureri (vulvodine, ; glosodinie, dureri factale atipice etc.) sau cdiderea parulul } Tratamentul include, pe Kinga mijloacola dermatolagica, $i antidepresivelo, | Dexepina este foarte utd tn escorajile neurogane. Ca antidepresiv, doza se | croste progresiv pnd la o doz& unica inainte do culcare. Se utiizeazii do la25. Ing * 32] si so creste doza pana la 150-200 mg/zi in 1-2 séptamani. Doza de. Tntelinere este de S0-78% din doza maxim; se introrupe dupa 6 luni doa | romiteroa simptomatologiel. Este contrindicata tn glaucom si hipertrotia de] prostata. Se administreazé cu prudenfé in caz de antecodento de orize | epileptice sau episoade maniacale. Amitriptiina are si acfiune anxioliticd, Se | q Utiizeazé in doz’ de 100 mg, administrata seara la culcave, Tulburarile psihotice Sunt reprezentate de detirur si halucinatl, Delirurile sunt de tipul parazitofobie, brombidraza, cismorfofobie, Acosta fac parte din psinozele hipocondriace monosimplomatize (simplomatologia -incapsulata), Nollunt de terapie dermatetogica ar Halucinatille pot fi disestezli sau halucinafi tactile cronice Parazltofobla este o tulburare psihotica primard sau 0 consecin|a a unel alecliunl psihlatrice subiaconte (schizotrenie, depresie, iulburare paranoidé {ulburare bipolara, tulburare obsasionala). Tabloul tipic este cel al unei tere! iy juede 55 do ani, cu dticutajialective (de exemplu in cupiu), cu dermita iitativa prin utlizarea excesiva a agenilorhitanj, fara leziuni culaniate vizible. in 12%. din cazuri pot aparea manifestari si in anturaj. Este important s4 se elimina cauza organica {examen scuame, biopsie, examen hematologic, to hepatic, tioidiene, dozarea fieulu, ureel, ereatinini, eloctolilor gcsm 1g, & derictulul de vitamind By, sau folai, exarnen wind, coprocultur ete) fsle necesar tratamentul psihiatic. Medicatia este important pentru inturarea simptomului major, pruitul. Se pot folosi antipsihotice (pimozi) seu anldepresive, Pimozidul este un neuroleptic derivat din dileniipiperiding, arta, gonist al receptorioropioii. in cazul valor do parazitoza se aumirisieace doza de, mg/zl, apoi se creste cu 1 mg la 8-7 zile, doza maxima tind co 4 maiz. In plus blocheaza prurtl, tind un disestezille cutanate, ntteruperos ‘ratamentulul se face fa 6 saptamani de ta remiterea simplomelor. Reschita adverse do tipul sincromuiul extrapiramidal se controleaza cut clthidiat se procicina, 7.8 mg cu ajustare in funcjie de simplome. Este contraindicat In Paikinsonism, antecendonte de aritmi cardiaca si sindrom GIT lung Bromhidroza aparjine psinazelor hipocondriace monasimptomatice, dar poate 4 apard sila pacieni nevrotici sau psihotici. Pacientul este convins os GPaail un mires neplacut, Apare mai ales la sexul masculin. Tabioul tiple este al unui barbat Lande in jur de 25 de ani, care inculeste singur $i care nu are Cee etmalologice avidente. Se formeaza sitvalui conwtalabice.(epaig aplicalilexagerate de deodorante) si comportament de evitare socials ind so asociaz depresie endogena, rtvalutle nu $e mai intalnoee, TTalamentul $9 face cu antipsihotice (pimozid) sau antidepresive tieiiea. Pismortotobla reprezinté preocuparea obsesionala legatd de un detect File Imaginar. Aparfine tulourarllor somatomorle.ulbursr de converse, JRehondrio) s! poate asocia tulburdri deprosive sau psihotice, 2% din Pacieniii le sunt simbolice: par, fala, nas, fanltala. Alscul suicidar nu este negijabil. In functie de tabu ee ic ‘rile ascciate, Stimontul cuprinds un antdepresiv sau un antpsiatic (pms) Tulburdrile obsesiv-compulsive Obsesia esta un génd, o idee, un sentiment sau 0 senzatio persistent& ,0 idee, ui rsislent& gi litrueiva a ° cuaemPulsia este un comportamont repetiiv irepresibi, Manitest Manate sunt variate: onicotiomania, tricolllomania, Sugerea buzelor,nourodermita situaté pe zonele accesibile, acneea oscorialé (asociti {ulburdrilor deprosive), dormita intallva_a mainilor prin spalare repelal (oromhicroza). Manifestarile pot fl semne ‘le unel depresii sau alo unul sts, Pacientul injeloge natura actului sAu dar hu gasaste nici un alt mijloc do a se clibera de tensiunea interna. . “Tricatilomania apare o dat cu schimbarea unor obisnuinfe sau fa un sires, mai ales la copil. La copil este suficient 84 i se ofere un substitu (anima, de plus) pentry a se linisi. Se propune un tratament cu antidepresive triicion ‘cu proprietaji anticompulsive (clomiprarsina 25 mg pani la 150 m/z; doze pediatricA find de 3 mghkg corp/zl) sau inhibitor! selectivi ai recapta serotoninel (fluoxetina in dozd antidepresiva). Fluoxetina se administreaza dimineata, pentru a se evita insomnia. Aro un timp de Injumataire lung. Se poate administra discontinuy dup& sase saplaméni faré simptome, Sa utlizeaz4 cu prudenfé la cei cu tendinga de suicld sila coi agital in cazul escoriatillor nevrotice a fost incarcald fntr-un study efectuat pe 81 de pacienti sertralina, un inhibitor al rocaptért serotoninel, aciministraté in doze de 25-400 mg/zi; la 64% din bolnavi au fost objinule ameliorét Dermatitis artefacta se clasific& in patru grupe: = leziuni cutanate ca rezultat al unor gesturl constienta, repetitive (grata), iractiune) In tulburdrie obsesiv-compulsive; = lealuni produse constiont cu intentia de a obfine beneict secundara {porsonalitate borderiine); = leziuni produse constient sau nu, dar far teran psihotic (teren depresiv, anxios) = leziuni produse inconstient tn context delrant. intrun studiu cu olanzapina (antidepresiv) s-a obfinut ameliorares simptamatolociet Personalitatea borderline até o tulburare situatd intre nevroza si psthoz, cu relafiinstabile, imag do sine ambigua, perturbari ale identity saxuale, Aro 0 predominant? feminina. Viaja este normal, dar cu dificutsfi de adaptare scoleré # ‘socio-profesionalé. Sunt dependent], manipulatai, au relat de fuziune tot ‘sau nimmie" si un eamportament autodistructv. 7 in cazul patomimlel, pacientii au ditcultaji in exprimarea efnofilor, gasint jn avtomufilare un mijoc de comunicare norverbalé a unui conflict nerezola Apate la adultul tandr de 15-35 de ani, preciominant de sox feminin, freeventln modi! paramedical (imité oalectiune cunoscuta). Au oattuine indferont a de leziunile lor. Leziunile sunt lineare, cu margini netede, pe parle ws fecosibila (regiunea opusd mBini dominante), dforite fn funcfin de mifoot uilizat(purpur’, vezicule, ulcerafi, ertem, nod, edeme). Varianta chirurgical’ slo reprozentata de sindromul Miinchausen, cu predominant’: masoulind. Tratamentul este dificil, pacientul nefiind complet compliant, Se indicd spitaizarea si pansamente ocluzive, talament psihiatric cu antidepresive, antipsihotice st psthoterapie. C. Tulburarile psihiatrice secundare: Cupring consecinjele psihologice ale unor afeciluni cutanate desfigurante 4o pul psoriazis,villigo, acnee, Se caracterizeazA prin depresia, fobie social’, tulburéri anxioase de tipul agorafobiai, Se pot utiliza anxiolitice si antidepresive. 1.3. FIZIOTERAPIA DERMATOLOGICA Fizioterapia cuprinde tolalitatea agenilorfizici natural! si artificial folasift in scop terapeutic. Ca si alle specialitij, dermatologia beneficiaz’ din plin de aportul fiiotorapioi in diverse dermatoze sau neaplazii cutanate, Tratamentul cu aganflfizici poate fl curatlv, adjuvant sau paliativ. 1.3.1, BALNEOCLIMATOTERAPIA Balneoclimatoterapla reprezint’ folosirea factorilor fizici natural: elimat, ape minerale, ndimoluri terapeutice in scop terapautic Cura hellomariné constituio modalitatea prin care o serle de factor: radiata luminoase, presiunea almosferic8, compozitia chimlc’ a aerulul, apa mari otc. sunt utiliza fn tratamentului unei dermatoze, Astfel, in psoriazisul vulgar se objin remisiunl complete sau parfiale in poste 90% din cazurl, in functie sl de durata curel. In eczema atopic, cura heliomarina duce ta disparltia leziunilor cutanate tn 60-70% din eazuci Climatoterapia poate alterna curelo hellomarine cu cele montane, mal ales in cazul dermitei atopice asociate cu tulburd respirator Namoturile pot fi folosite in tratamentul eczemelor cronice, psoriazisulul, neurodermitel, prurigourlor eronice, tichenulul plan etc, Stajluni ca: Okinesti, Célimanest,. Slanio Prahova $1 Slanic Moldova, Tusnad, Borsec, Covasna, Sovata, Eforie Nord, Techirghiol ete. reprezinta 0 bazA solid de tratament in alecjiunile dermatolagice, dar gi pentru alte boli ce fot insofi dermatoza: tulburéri digestive, hepatice sau ale caillor biliare, Atoctiuni respiratorii, cardiovasculare ete.120 ‘Trotal de terapeutica dermato-venerologiea 1.3.2, FIZIOTERAPIA CU AGENTI FIZICI ARTIFICIALL Cuprinds 0 serie de procedee denumite in funcje de natura agentuli ize A. Radioterapia B. Fototerapia si fotochimioterapia ©. Electroterapia D. Grioterapia E, Laserterapla A. Radioterapia Racioterapia consta in folosiroa radiafilor in scop terapeutic. Radialile sunt de dowa feluri~ fonizanta si neionizanto. ‘Raciajite ionizante produc ionizarea materiel (iranstorma atomit care 0 strdbat, Ele sunt ~razele Roenigen ~razele alfa ~razele beta ~ razele gamma, Aacatilo neionizanta sunt cele caro nu produc lonizarea materiel pe font) pe care 0 strabat, neavand energia necesara. Acestea sunt razele lumi. Aoase si cele intrarosii. Razele UV sunt situate inte cele dou’ grupe, putand produce o fonizare minima, Roentgentorapia este coa mai vecha metoda de iradeto, find folasta sin Prezenl, Se bazeaza pe radiosensibilitatea celulelor, in’ special a color Reoplazice, care au o proliferare accentuaté fafa de cole rommale, Razole X" Sunt ondulailelectramagnetice de o foarte mica lungime de undé. Unitatea ds Inasurd a canitii de raze .X* se numesto ad” (9). Eritemu roenigenian apare dupa o doz’ unied de 450 r, este roversibil si posto fl isolkt do 0 epic temporara, Fucterapia uliizaté in dermatologie este do dou’ feluti: directé pe leziun! 5 indirect sau functlonala, La randul el, Re-torapia dicectd euprinde rol multe procedee: &. reterapla superticlald clasied (50-120 kV, 4-10 mA, 0,5-3 mm Ak distanja focala 20-30 cm). Are o putera de penetrajie do pana la 2 em Se foloseste in boli cutarfate inflamatorii sau tumorale. b, bucky-terapia sau terapia ou raze ultramoi (6-12 kV, distanta focal 8 10.cm), Aceste radiall au 0 profunzime maxim8 de'2 mn, coea ce permit uilizarea lor fra isc in zone sensible precum pislea scotulul si regiunes Periorbitali. Sunt recomandate in eczema, angioame plane etc, } | | | loiuni de terapie de iatotogies 121 Fee eign Pia cu radiatli de 20-85 kV cu fltre de 0,15-0,78 mm Al a eeu race fereasted de beri, Sunt pun penetianta (3-4 mm) a aoe ee eens game. Reutodermite, unde distanjatecalé este de 30 cm Ch See oats 2219.20 pot tratato tumor bonigne sau maligne mick Gare dstanle ocala de 2 m (teleroenigenterapia) pot fi atale, cessesuia goneralizate, eritrodermille, hamatodermilie etc. 4 radioterapia de contact, de mic voltal - Chaoul (tensiunea 440 kv, inensitalea 7 mA, fit 0,1 mm Al. Aparatul Chaoul are tel caractenste Fistanta focala mica (1,5-5 cin, care permite o scadors intensitgi radiafilor tn protunzime; ~ kilovoltaj redus 45-50 ky; = filtvare minima. Meloda Chaoul este indicaté in spacial in se urmareste un elect distructv, pitelioame si alle neoplazii unde Fadioterapia superticialé se imparte in troi categort 1. peterapia antiintiamatorie, indicat’ in. ~furuncule ~ hidrosadenita (20-50 r, 2-3 sedinge), ~ eczema cronica, oie terapla distructiva se recomanda in tumorito maligne (in special Spistcame) sau bonigne (angioame, limlangiosme cheloide). Metada de ri ne aclterapia de contact Chaoul In rezone feloee ye tratamentul iat (chicurgical gi ractorapi). sindibterapla inlrecta sau tunctionalé consta tn iradiorea unei nebolnave pentru a modifica diencefalo-hipofizar),fiind india qralamentul cu tzotopi radicactivi este ulin folosit in (eniteioame spinocoluare ale mucoaselor melanoame, angiasarcoame; se lradiaza atat tumorile cat si adenopatilie metastatice). Se utilizeazd cobaltul, Pal gg srs caro suk emo do raze gang Coase de eat ‘Mai mare, C parse ce = ne Gistonia neurovegetativa (paravertebral, ‘ata in lichenul plan, eezeme cronice ete, dermatologic intr-un “numat foarto mare’ de cazur, radioterapia rovoacd reaofil ‘verse, unele chiar recutablo,Prntre vole mai fteesen seat Tl 7 fermiele acuta (ortem, adem, eventuale ulcerati) ~ hiperpigmentajia reziduala; = dermitele cronice {atrofie, tolangiectazis, sclerozai; ~transiormarea maligna, -‘Tralat dle terapeuticd dormato-vanerclaghe’ a acestor reactii adverse, se recomanda: ~ indicarea radioterapiel cu mai mult precaulie; = ulizarea dozofor minime eficace de radiati; ~ aplicarea tintta a radiatilor lonizante pe ledunea de tratat; = protectia tegumentelor parilezionale; ~ aplicarea cremelor emoliente si cicatrizanty pe paroursul radiatera, 2 vltarea apt pe suprateje osoase fi tay ~ urmarirea periodic’ (minimum 40, ani) a solnavilor care au primit radioterepie; = utilizarea eat mai frecvent a razelor ultramal Granz (Bucky), spider supraiacent res: B, Fototerapia si fotochimioterapia Lumina ultravioleta corespune pail spectrulut electromagnetic care Incepe la sférsitul violetulul (spectrul violet) ~ 400 nm gi se tntinde pand ta Inceputul razelor X — 200 nm. Indicafile razelar UV (singure sau asociate cu psoralen) sunt repro- zentate de: ~ psoriazis; = acnee, foliculite; = eczematide, pitiiazis roze ~ eczema cronice; — prurigourl cronice; = villigo; ~ pelad®: — parapsoriazis in placi; = limfoame cu celule T ~ mycozis tungoid; —urticarie pigmentara etc. UV acfioneazé profund asupra ariel de diviziune celularé a stratului bazal, provocand o crastere a regeneraril celulare si o imunodepresio. Spactrul UV este divizat in trel benzi = UVC ~ 200-290 nm = IVR = 299-220 nm — UVA ~ 320-400 nm, Fiecare banda ara proprictati fotobiologice ciferite, Surse si tehnict 1, Lumina solar esta caa mai bund sursa de UV. Soarele emito radial cu un spectru continuu de emisie. Stratul de ozon reprezinta un fir pentru toate razele UV sub 290 nm, Doza eritematoasé pentru un individ alb este do 128 Nofiun! de teraple detmatologle’ 20 de minute, la latitudinea de 41° (Boston), In tuna junle, ta miezul zilei, incorvenieniul radiator solare const in absorblavarlablé l in faptl cn poate modifica intonstatoa lor. 2, Radlajillo UVC. Stirsele artfciata de UVC sunt Kimpile germicide cu cuar| rece din salle de oporafi. Acaste lAmpi funclioneaza print-un are de mercur, la presiunea si temperatura de baz care emite o banda de radiatii predominant de 253,7 nm, ce traverseazé un fil de cuarl. Dora care provoacd eritem are o durati de 30 de secunde la 25 om. Rezultatele expunerila UG: = piclea nu se pigmenteazA dupa eritem; ~ absonta arsurilor severe; ~ radiajile cu cuar} rece pot produce un erltem so descuamore mo- derata in acnee. Inconvenient: dupa céteva secunde de acjiune direct’ pot provoca o conjunctivité dureroasa, De acoea nu trebuie privit direct in lampa. 3. Radiafiile UVB sunt cel mal bine de administrat sub supraveghero medical. Doza depinde de: = pigmentafia melanica constitujionala; = predispozitia genetica de a se bronza. Sunt si lémpi de UVB pentru folosirea la domiciliu. Psoriazisul reprezinté: boala do electia pentru tratamentul cu UVB. Sursele de UVB sunt: a. Lampa solara cu tuburl fluorescente, Sursa este un arc de morcur cu un spectru continuy de 313 nm. Radiafile sunt fitrate, iar doza eritematoasa are 0 duraté de 90-120 do sacunde de la 25 em, Sunt cole mai accesibite LAmpl pentru fototarapie, acjionand in zona 280-320 nm. Se folosesc la domiciliv sau |n cabinete particulare sub forma mal multor tuburi grupate intr-tin suport, 'b. Tuburile de ,kimpl sotare" confin morcur si emit UV in spectril luminit soarelui. - . Lampile cu euar} cald ~ arcul de mereur emita un spectru discontiqut de UV In bonzilo do 254, 265, 297, 203, 313; 365 nm, Doza de eritem este de 20-60 secim. Surplusul poate duce la arsurl grave, da aceea se folosose mal mutt in spite, lnsttueytunl de folosire a kimpilor cu UVB pentru pacientt cu psorazis: ~ este obligatorle protejarea ochilor cu ochelari special; ~ cronometru cu sonarie; oe : ~ Inedizitea lamp dureaza 5 minute; ~ administrarea de UVB se face zilnic sau alternatlv (0 dati la doua zile}; 5 — s¢ opreste temporar tratamentul cfind apare un oritem excesiv st: dureros.124 Tata de terapeutic§ dermato-venerologics | 4,Radiaile UVA au ca surs lumina solara sau tubule fvoresconte, Aso. | cioraa UVA cu substanfe fotoactive ca; 8 metoxipsoralan (meladinin8, ox. ; sal) poatté sumela de fotochimloterapie (PUVA. = psoralen + UVA). Lung | moa de und a UVA este cuprinsa intre 320 si 400 nm, avand un vart la cexpunorea la UVA, Expunerea se face progresiv de fa 1-2 minute la 30-40 da inuto, in palru sedinfe sptamanale, objindndu-se remisiunea (albirea) dupa» 10-25 de sedine. Tratamontul de nofinere se face cu ullima deed ote twalament,rdrindu-so prograsiv gedinfele. Indicatile PUVA: ~ psotiazisul vulgar extensiv, = villigo, =polada, ~ parapsoriazisul in plici, mycozisul fungotd, ~ acnaea nodulo-chistica, ~lichenul plan, = pruttu uremic, = prutigourile cronice, Ingicaia do electie a PUVA esto psoriazisul vulgar, ir mocanismul da acfiune consta in inhibitia tranzitorie a sintezei de ADN si o scadere a roactivtafié imune. Contraindicatille PUVA: ~ copii sub 12 ari, = gravidele, ~ varstnici, Ha, = bolle eculare, ~insulcienjele organice, ' ~ TBC otc ir Reagiile adverse ale PUVA (cind se depasosc doza sauisi tinpul de cexpunere): ~efteme, ~edeme, ~fisone, = putt, t ~~ uscaciunea piel, i ~ conjunctivite, i lipatini. ' Unole reacHi adverse. sunt intalnito foarte rar, find de tipul: 1 ~ lupus eritemmatos acut, | | Brus es | ~ potlrie cutanala tardiv | Holiun! de torapie dermatoiogic& 128 In afar de aceste react adverse trebuie avut ip vedere si vscul carcinogenetic (epitelioame, chiar si melanoame) . Pentru evitarea aparijiel acestor reacii adverse se recémanda ~folosirea ochelarilor speciali de protect ~ cresterea gradala a timpului de expunero; ~ evilarea administra pe cale sisternica a urior medicamente lotosen- sibilizante; Fpreducerea impului de expunere in momentul aparifot edemului s eriterutui 7 Interzicerea folositii ta bolnavi cu maladii cutanale fotosensibile (lupus eritematos, pemfigoid bulos, poritie cutanala tarcivs . maladie Darier etc) &, Razele Infrarosii. Au lungimi de unda Inue 0,8 51 343 p 1 sunt omise de Empl cu arc de carbon sau filament de tungsten, Au un efect caloric, producing 9 vasodilatalio locald cu efecte benefice in ulcare si pligi alone. raciodermite ‘berate, sindrom Raynaud, neurodermite ete ©. Electroterapia fe roford Ia folosirea curentulu electic, a energie cuantice si a undelor electromagnetice, in scop curativ Electrachirurgia, care foloseste curentul electric, provoaca distruc- He lesulurilor cu ajutorul curentutui electric, Existé mai multe proseaocs Forig olza folosesto un curent dfect co olibereaza elect in jurl segtoHler Este incleata pervu distucia foiculior pos! (epiaie electrical 8 telangisctazilor vaselor mich Hodul de apllcare a eplail cloctice tn hiperticozé: se intoduce Sleclrodul la 3-4 im, sub piel, in directa frului de par seine 30 ds secunds, plead un curant de 2~3 mA. Apoi se scoate fru da par cu o permet ee sedinja se soot 20-40 de tire de par. 2. Elecirocauterizarea loloseste cdldura oblinutd prin conversia curentului flectrie. Este indlcaté pentwu realizarea unei hemostaze lente, pentru palatea voruior, a granuloameler piogene, a tumotlor suporiciale berigne a, Reel, a angioametor de tuzd. Are dezavantajul unel ‘vindecasi lente, cu ‘ieattice minime, 3. Electrocoagdiarea foloseste bipolar, producdnd arsura tisulara, Distermacoagulares, constind in coagularea albuminelor din Jesuit sub Satertocmberaluri cresculo a elecrodului activ, se foloseste penta GStugetea unor tumosi berigne (keratoze, papioame, verve) condiicame, ‘aioamo, rev, chistu ec) sau maligne (pitaioame, melanoame ote), dura intensé degajata de un curentAlte tiputl de electrocoagulare sunt reprezentate de. eloctrodeer fulgurafie, embele degaland ctidur print-n curent monopolar. : Curentul loctic distuge celulola cu caro vina in canal produ tromboza vasslor sangvine mio cu hemoragiainima Leziurlesovinock formarea de custe dupa 7-21 de cle sc letce minimo, case anal in timp, Procedeele de electrochirurgie produc frecvent reali adverso: ~ hipapigmentari sau depigmontéri pornanente; ~ cicatrice locale: 7, Ztsu superficial, mai sles dacd suprafofea cutanate au fos dex foctate cu alcool ~ hemoragi tardive din fesuturile vasculare coagulate; nlertorenta cu pacemakerilcardiaci ou scdderea duratei de visi Batetllor sau chiar asistolia prin interferon{a electromagnetics, Pentru prevenirea acastor roactii adverse 3 recomanda: = utmarirea cicatrizaci .lizaroa do tratamente locale antiseptice, antibiotice sl cleatizane adecvate stadiululleziunii reziduale; ~ aplicarea de fire de sutura cu efect hemostatic in cazulexleterpi nor leeratii pe fesuturifriabile; ~ evitarea dezinfectantelor pe baza do alcool; = utlizarea de clorura de benzalcontu ca dezinfectant, Curenti! diadinamiet sunt curengi de joasaoaventa, lolosi pent slack! de slimulare naurovegotativé si acyiunea hiperemica. in dermatologio se ull zeazi In tulaurér circulator perterce precum sndromul Raynaud, etttopat degoraluri etc. Magnetodiafluxul (MDF) utlizeaza fot curanyi do joasa fresventi,_ find folosit ca tratament adjuvant in sclerodermil si navrodermite, Ultrasunetele constau in transformarea ctranfiar de inallé frecvenié in vibrafii mecanice. Aceste vibrafi so transmit corpulut printr-un localirator cate se aplicé direct pe piele. In dermatologie, ulasunelele sunt folosite penttd tratarea cheloidelor, induratiet plastice de compl cavernosi, boli! Dupuytton, proceseler seleroase postoperatoril ste. in mod indirect, prin modticarsa tonusului nourovegetati, se uilizeaz’ in zona zoster, lichen plan ete D, Crioterapi: Criotetapia consta in folosirea substantelor efrigerante in scop terapeuic. |n ordine cronologic&, se utiizeaza palru subsanfe: clorura de ell, 2apade carbonicd, azotul lichid, protoxidul de azot, Crioterapia produce agresiune si apol mearte celulard, Prin seddores tomperaturi locale se formeaz ,gheaja” inal peticetular, apot intracelul. Hojiunl de teraple decmstotogiea 127 Lociunlo produso progroseaza tn timp, de la eritem gl edom, in primole minute, {nbuls hemoragice cu sau far nacroza prin moartea celulelor epidermice. gulele se vindecd In 7-10 zite, lar necroza ovolueazd mai multe siptdmanl, fra cicatrice raziduala 1, Clorura de etl (Kelen) esto o substanfa lichid8, finuta sub presiune in flacoane da stlcli sau spray-uri, care, prin vapotizare, produce 0 ratigerare cu efect anestezic. Se foloseste in mica chirurgie pentru Inca de furuncule, abcese, flegmoane etc. 2. ZBpada carbonica (dioxldul de carbon) este imbutoliaté la 15°, sub piosiune, in tuburi de 10-15 kg, de unde se soate in diverse aplicatoore tpleala, cu capeto variate (crlocaulere) sau artizanale (seringi de plastic de tiverse dimensiun). Reaciia obfinuta este tn functie de presiune $i durata splcarii, In general se obtin eritem gi flictena locala (cand se urmaraste dfectul maxim, cel distructiv) » §. Azotullichid aro actiune mal modorata decd zapada carbonic. Pentiu apllesrea Iul 20 folosesc bagheto de lemn eu tampoane de vati de difrite manslunl, Azotul lichid produce prin evaporare 0 inghojare a tesututlor: se pistreaz& sub vid, tn raciplenyi clindrict cu pereti tripli si supapa de vacuare, 4, Crlocauterele, care folosesc protoxidul do azor, imbutellat in spray-vrl sau tuburl metalice, cu diverse capote aplicatoare, {ndicatille erioterapie! sunt reprazentate de: ~LE, discold; = cheloide; = angioama; ~ masaj in: pelad, granulom inelar, acnee vulgar’, rozacee; ~veruci: vulgare, seboreice, plano; ~papiloame; ~ condiloame (vogotail veneriene); ~ keratoze solara etc, Contraindicall: crioterapia webule utlizaté cu atontio in zonele prost fate (degele, urechl, nas), la nivelul ochilor g1 in tumocila maligne si chiar tonigne de mari dimensiuni, Ca reactil adverse, crioterapia poate produce: = durere persistent’; ~ edom important (periocular sau genital, mai ales) ~ bule hemoragice; ~ hipopigmenta ~ parostezi trecatoare; ~ granulom piogen; ~ alopecio,128 ‘Tealat de terapouticd dermato-venerologic® Pentru a preveni apatija acestora se recomanda: ~ urmdtiea cleatiza ~ utlizarea do tratamente locale antiseplice, antbiotce gi eicattizana adecvate stadivlui leziuni reziduale; ~ avitarea aplicarii pe zone piloase sav cu jesut lax (periocula, buze, limba, regiunea genitala) E. Laserterapia in dermatologie (vezi si capltolul xxil.1,) LASER aste acronimul de a Light Ampltication by Stimulated Emission of Radiation (lursina amplifcata prin stimularea emisivi de radial De fa inventarea laserelor in 1960 au trecut doar céfiva ani pana ti say gslt aplicatil si in medicina, th entuziasmul de fa ificeput se credea cd peste 17 ipuri de lasere vor avea aplicafii in medicin pentru tratamentul mai mult sau ‘mal putin invaziv al multor afectiuni aparjinand tuturor speciaitilor medicale Troptat, numarul laserelor cu aplicalil in medicina a so&zut sub 10. Pentru @ infelege mai bine modul de funcfionare al laserelor si implicit indicatile acestora in terapie, este necesard expunerea cAtorva intormafii privind constiucfia gi funcfionarea acestora. Parjile componente ale unui laser sunt: 1. Sursa de emisfe sau substanja care prin stimutare (axcitalia) omite lumina laser, Aceasta denumeste tipul laserului. 2. Camera de rezonan{ai esto in general un tub de cristal In care go alld sursa de emnisie, In aceasté camera se produce excitajia sursei de emisie; aro Un sistem de ogtinzi, din care una este semitransparenti pentu a permite unel anumite proporfi de fotonl sa iasé fa exterior si sA consttuie fasciculul laser 3. Sursa de excitajle sau de pompa} este constituitd ain diferta surso da energie care produc stimularea sursei de emisie, Lasereia cu gaze sunt stimulate prin desciredri electrice sau unde radio, iar laserele cu solide si lichide sunt stimulate optic, electronic sau prin alte lasero 4. Sistemul de transmisle al fasciculului laser esto format din fontile, fbra ‘eptica si oglinzi articulate ce permit dirljarea fasciculului laser spre finta dori |h spectra! electromagnetic, lumina laser so allé in aria uminii viziblo gi a infrarosului, avand tungiml de und cuprinse intre 107 si 10-'n, Este o luring Monecromatica (tofi folonii au aceeasi lungime de und’) unidlreclional; nu Sunt dovieri importante de ta fasclaulul tuminos $I este coerenta (toate undele sunt in fazai Dupa modalitajila de emisie a lumini laser, laserele pot f ~ cu emisie continu’, ce pot fi ulllizate continuu sau péntru durals determinate (prin manevrarea unui cblurator mecanic sau intrecupera comandata a sursei de pompal). f ie dermatologic’ 129, cu emisio intermitenté, produsa prin descdrcarea brusca de tensiuni inalte sau de unde radio in camera de rezonanta. Lumina, laser asttel produsa este foarte puternica, are 0 duratd foarte scurta si poate fi controlata cu ajutorul unui cristal birefingont pe post de obturator Dupa tipul sursel de emis, laserele se impart tn: ~ solide: laser cu rubin, laser YAG: Nd (YUium ~ Aluminiy ~ Gamnet: Neodym), YAG: Er (erbiu}; ~ cu lichide (lasere cu coloranti); ~ ou gaze (CO, Argon, Heliu-Naon); ~ cu semiconductorl (diode cu arseniura de gallu). Interactiunea razei laser cu fesuturite La pitunderea fasciculului luminos Tm Jesuiuri se produc efecte ico-chimice multiple: 1. efectul termic rezulté din absorbjia de calte finté a energiei ransportate de fasciculul laser ce so trahsiorma in edldura la locul impactului, Fasciculul laser este ditecjionabil, lar prin procesul de focalizare-detocalizare poate actiona pe suprafole de la odjiva nm? pana la cdtiva mm2; 2. efectul folochimic se produce prin absorblia selectiva a fasciculului laser de catre uni constituengi aturali ai unor celule sau a anumitor substante inttoduse in Jesuturi (cramotor) 3. electul electromecanic ~in laserele de mare putere, cdmpul electromad- netic esto legat de fasciculul laser, impround alingénd puter ridicate ce pot Provoca ionizéri, ryperea unor legaturi moleculare si apavijia radicalior iberi (electe asemanatoare radiafilor ionizante); 4. efectul cromatic multifotonic consta in posibila modificare a lun- Gimii de und si a numarului de fotoni la impactul sau traversarea Jesuturilor de catre fasciculul laser. Tipuri de lasere: 1, Laserele chirurgicale Laserul cu bloxid de carbon (C02) este cel mai réspndit laser, find de ‘apt un laser dublu (bilas), deoarece folaseste simultan si un laser fellu-neon CU lumind rosie, ou emisio continua, pantry a fin eu sjutorul lui punctul de Impact pentru fasciculul laser CO, care este invizibil. Laserul CO, are emisie continu’, aceasta fiind controlata in general cu ‘jutorul unui obturator comandat manual sau electronic. Piosa dé mana contine © lentil ce producs focalizarea fascicululul laser (cistanfd cuprinsa inte 10 si