CAPITOLUL | NOTIUNI DE TERAPiIE DERMATOLOGICA De-a lungul timpului, terapla dermatolégica a evoluat de la o exprimare empiric& la una stiitifica, in functie de achizifile etiopato genice, biechimice si progresul tehnico-stiinfitic, in prezent des. voltandu-se © adevaraté Industrie concurenfiala a topicelor cutanate © mai bun cunoastere in celelalte domenii medicale, stabilirea per- manonta de corelatil intre diferitele afectiuni gi bolile dermatologice av dus la combinatii terapautice din ce In ce mal eficiente. Daca la Inceputul secolulul, farmacistul combina mai multe substante dupa prescripjia medicului, in prezent, produse cu. eficienti asemdnatoare sau crescutd sunt gata tipizate, usurand atat prescriptia Medicului, c&t si munca farmacistulul Nu este de negliiat nici raportul elicien}a terapeuticé/cost, de care ‘Medicul trebuie s& fina cont in alegerea tratamentului, In dermatologie se utilizeaza = tratamentul extern (local, topic) ~tatamentul intern (general, sistomic), care este de doua féluri: ~ specific ~ direct al dermatozei ~ nespecific ~ al tulburdrilor organice, legate sau nu de der matoza respectiva. 1.1, TRATAMENTUL EXTERN {LOCAL, Topic) Esto propriu discipline! dermatologice, iar aplicarea lui corecta ¢& masura valorii specialistului care 1l prescrie, Fromisele aplicarii unui tratament local eficlent sunt: 5 fopleul s4 corespunda tipului de piele (normals, uscata, Seboreiea) i tipului de teziune cutanaté (acuta, subacuta, cronica). Astfel, nu se vor trata leziunile exsudative cu pomezi, Prin compress umede (prisnije), lofiuni si spray-uri iar leziurileUscate, acoperite cu scuame sau cruste, se vor trata In principal cu unguente. ~ SA nu se schimbe tratamentut, atunci cand acesta da rezultate bune. ~ alegerea corect a topicului ~ a concentrafiei substantel active, & excipientulul, a modului de aplicare local? (bai, prisnite, spray. uri, pansamente ocluzive etc.) Forma de administrare trebule si fina seama de cunoasterea permeabilitafil percutanate a topicelor, dependent’ de starea stratulul cornos, care joaca rol de bariera. Substanjele act ve sunt absorbite in Principal prin difuziune pasiva, care se realizeazi po doua cal: ttansepidermica si transtoliculara. Cea mai importanté cale pe cara o Parcurg topicele este cea transepidermica, lar mecanismele implicate sunt de absorbjie, capliaritate si interreactie chimica, Aplicarea pe piele permite patrunderea lenta a substantelor bine solubile in grasiml (liposoubile), cele hidrosolubite find oprite de stratul extem, comos. Folosirea unui vehicul uleios i triclionarea. locald favorizeaza absorbtia Pansamentele ocluzive usureaz’ patrunderea prin piele. Lezarea Piclii si inflamatia maresc de asemenea absorbfia, fapt care trebuio luat in calcul atunci cand se aplicd substanje foarte active pe suprafete tegumentare mari, riscul efectelor toxice sistemice find erescut. Nofiunea de clearance se aplica si la piele. Ea reprezinta viteza de transport prin piele pe care o are o substanfa la un moment dat, Topicul este format din doud componente: exciplontul (vehicul, bazd) S| principiv! activ, care, ta randul su, poate fi const uit din una sau mal multe substanje active. 11.1, EXCIPIENTH [VEHICULE, BAZE) Excipientul sau amestecurile de excipienfi (.baze de unguont') se folosasc ca atare sau asociato cu substanje medicamentoase pentru realizarea diferitelor forme farmaceutice aplicate topic (topica), Excipientii sunt substante Inerto din punt de vedere terapeutic, care ajuta la formarea masel nraparatului respectiv. Ei nu trobulo 38 reacjioneze cu substantele active, modificdndu-le proprietafile, Dupa rolul lor, excipientii sunt de mai multe felurl: ~ diluanfi, necesari cand cantitatea de substanjé activa asto mica; ~ stabilizanti, co protejeaz’ substanjelé mod camentoase fal de acliunea factorilor de mediu; Nojlunt de terapie dermatologlck 23 aglutinanti, anti sau adezivi ce asigura codziunea particulelor de substanje aglomerata; ~ colorant, aromatizanti, edulcoranyi Excipiontii pot reste acilunea terapeutic’ a principilor. active, favorizand transportul si absorbjia for. Raspunsul piel la actlunes diversalor substanfe chimice variaza de fa 0 dermatoza la alta, tn funefie 2 stadtul bol, de intinderea s! profunzimes leztunilor, de localizaro ato, ge acoea trebule avutd o mare grilé in alegerea excipientulul, sooesta condijionand o paste a succesului terapeutic, Excipientii se impart in trel categori: A. grasl, B. pulverutensi (pudro), C. Hichizi. A. Excipientil grasi Dupa originea grasimil pot t = minorali = animali ~ vegetali Exciplentil grasi minerall pot fila réndul lor ~ soli (vascosi) ~ parafina solida —utlizatA pentru modificarea consistenjel unor pomezi; = semisolizi ~ vaseiina; ~ lichizl ~ uleiul de vaselina, uleiul de paratina. Acestia sunt obfinufi, fa diterite niveluri, prin distilarea tractionata {ratinarea) petrolulul. In acest grup intré $i bazele moderne formate ain Substanje macromoleculare. Coa mal folosité este vaselina, care prezinta urmatoarele proprictii este Remiscibilé cu apa si insolubilé in alool. Pentru a putea. fi amostecata cu apa si a realiza o emulsie, este necesar a se intorcala 0 @ lela ‘substanfa, numiti emulgator. Pentru a fi bine tolerata de fegumento, vaselina trebuie 84 fie foarte pura, Se indeparteazé de pe piele cu un tampon inmuiat in ulel. Vaselina se poate presctio ca baza, singura sau amstecatdi cu lanolina in parji egale. = Ulelurite sunt folosite ta indepartarea crustalor din divaree dermatoze sau intra in diverse combinaji, . Exciplenfil grasi animall pot fl = sollzi: ~ axungla sau untura de pore (soul); ~lanolina; ~ ceara de albino; ~ spermanfotul (aibut de balend, cetaceum ete.)peutic’ dermato-v erologicd ntura de peste (oleum jecoris). Axungla este grasimea din jurul epiploonulul de pore. Nu se mai folososte decat in lipsa de altcava pentru ed rancezeste. anolina so objine prin extraciia si puriicarea lipdelor de pe firul de {2n8 ge oalo. Are in compozitia alcool superior eu capa don entra diverse substanto active ponseara de aibing Brovine din fagurole facut do albine pentru a depune caeteg; Hagley #9 face mal tulda se adauga atest ula m pages ge 1/3, luand nastere scerafii", care se folosese la propararea unor creme. anion te eect ese din corp gras conjinuli in caviatie Periganiono ale balenel. Poata intra in eompociia unor sera sang, ciplentt lichizi de origine animals, cet ia olosit sate Toaranl ceagty eater" continuttulbogat m vtaminote A's) era toleranjei locale buna. Exciplentll grasl vegetall sunt, ca gl celal, de doua folur: ~ solizi: filet de cacao (bulyrum cacao), cara este folosit a prepararea supozitoareior si a brlantinet ~colesterolul; ~ stearina (acidul stearic). =Wehizi: = Uleiul de migdale dutet; ~ ulelul de mastine; Grau in Se utlizeaza sub forma de tniment o€o-calear tn arsur; ~ uleiu! de tloarea-soaretui; ~ tleiul do ricin; ~ uleiul de trandatir (de bergamote); ~ uleiul de arahid Gheai® $8 uizeaza mai alas in amestecur eu excipion soli, sig 28! un produs rezutat tn urma saponiedrh cekailr Prabararea .glicerolaiior’, cu rol calmant si decongestioner asupra ‘egumentelor, dar sila prepararaa mixturlor gi cremeine Holiuni de teraple dermatologica 25 8B. Excipiensii pulveruienti (pudre} Sunt reprezentali de pudre inerte si, dupa natura pudrelor, sunt de doua feluri: 1, pudre minerale : ~ talcul (silicatul de magneziu hidratat); ~ oxidul de zine; ~~ caolinul (silicatul de aluminiu hidratat); ~ bioxidul de titan; ~ carbonatul gi silicatul de magneziu otc. 2. pudre vegetale: ~ amidonul din fina de grau sau oraz; ~ licopodiul; ~ carbunete vegotat, Pudrele vegetale se altereaza ugor si sunt mai pujin folosite. Cele mai utilizate atat in dermatologie, cat si in cosmetica sunt pudrele minerale, talcul sl oxidul de zinc, tn amestecuri cu lichide — ‘mlxturi ~ sau cu grasimi ~ paste, erame ot ©. Exciplensii tichizi Sunt de dou feluri: 1. solventii polari: ~ apa fiarta gi racita; = serul fiziologic; = infuzia de musesel; ~ alcoolul etilic, Solutile apoase, alcoolice sau hidroalcoolica sunt folosite ca vehicule Fare alerlte substanje active care sunt solubile in apa sau in alcoot Actlunea lor este superticiald $i bine tolerata de tegumente 2. solvenfii nepotart : ~eteruls = clorotormut; ~ benzenul, So folosesc in badijonari, comprese umede (prisnite), lotiuni capilare, fa bai,26 ‘Tralat de torapoutica dermato-venerolegica Agengil emuigatori O alta grupa.de excipient cu rol de tant sunt agenfii emulgatori, caracterizaji ca substanye Inerte cu afinitate rolativa atat pentru apa (hidrofiie), c&t si pentru grasimt (Iipofilie). Emulgatarii se impart in doud categoril: ionogeni ~ care prezintA inedrcdtura electronegativa sau slectropozitiva la cei dol poll, sf nelonogoni, fra inciircatura electric la cei dol poli. Pot fi anionici sau cationici, hidrofobi (ipofili) sau hidroti Ca emulgatori ionici se folosesc ricinoleatul de sediu, stearina, laurilsulfatul de sodiu, cetilsulfatul de sodiu, cerurils emulgatoare, iar ca ‘emulgatori neionici sunt tween-urile (eter-esteri de polfetilonglical cu acizi grasi superiorl). Farmacopeea Romana prevede si un unguent emulgator format din alcool cetilstearic, parafin’ lichid& si vasetina. Cand omulgatorul este predominant lipofilic, se realizeaz& omulsli A/U (apa/ulel). Sunt emoliensi buni, consorva cdldura, impiedics deshidratarea, crese hidratarea si favorizeaz absorbjia poroutanatt Preparatele A/U sunt ocluzive si nu trebuie ulilizate pe leziuni oxsudative sl infectate. Cand emulgatorul este predominant hidrotilic, se realizeaza emulsil UIA (ulei/apa). Preparatele U/A sunt lavabile in apa, dau o sonzatle de racorire si sunt tolerate si de persoanele soboreice. Sunt cole mal folosite impérfirea emulsiilor in doua eategoril A/U gi U/A exprima compozitia si nu consistenja exciplentului in functle de tipul vehiculutut folosit la preparare se objin mal multe feluri de produse cu aplicafie topicé (clasiticare dupa Rook, Wilkinson, Ebling, ,Textbook of Dermatology", edifia 1998): |. Preparate lichide Monotazice: = solusit ~ apoase = lofiuni (cu vascozitate scazutay = guluri (cu vascozitate crescuta, pseudoplastice) = alcoolice sau apoase- alcoolice (colorant!) = uleloase — uleturi Multitazice: = emulsii = lel tn apa (U/A) ~ apa In ulei (AU) ~ suspensit oflun! ds teraple dermatotogic& 4, Preparate semisoilde ~ unguonte neapoase = nepolare (non-tensioactive) ~ polaro. (balainfa faz’ hidrotilévlipotité <10) ~ putornic polare (balanté faz8 hidrofilélpotila > 10) ~ pteparate apoase ~ monofazice (hidrogoturi) ~multitazice (omulsil, erame): ~ lavabile (U/A) ~ creme hidrofile = non-lavabile(A/U) — creme grase intermediars ~ preparate ambifilice ~ suspensif inalt concentrate — paste Ml, Proparate sollde — pudro, 41.2. SUBSTANTELE ACTIVE Descrieroa substantelor active va fi fAculé in urmatoarole capitote, care trec In rovisté formal de aplicare a substanjolor chimies. Ih dormatologle ¢1tipurile de medicamente toplee, prezantate in funclle de actiunea lor. 1.1.3. FORME DE APLICARE A SUBSTANTELOR MEDICAMENTOASE IN TRATAMENTUL EXTERN Modul de actiune terapeutica a diferitelor topice depinde in mare masura de forma sub care sunt aplicate pe togumente. Cole mat Sunoscute forme de prezentare sunt urmatoarele: 1, Pudrale . 2. Mixturile 8. Lofiunite 4. Ulolurite 5. Glicerolajil 7 6, Gelurlle 7. Lacurile , 8. Cleiurile 9. Emplastrele 10. Sapunurite 11, Pastolest wonmay-venorologics 12. Cremele 43. Pomezile (unguentele) 14. Colorantii 15. Spray-urile 1, Pudrete Sunl un amestee do excipienii pulverutent, fa are pot fi adaugato Sau nu diverse substanje active, Pudrele simple sau Pure sunt de doua flu Minerale ~ oxIdul de zine talcul i carbonatul de caleiu subnitratul de bismut carbonatul de magneziu ~ caolinul (silicatul de aluminiu) ote. Vegetale ~ amidonul de grau, rez, ovaz ~ pulberea din samanta de licopodi, Acostea din urma pot fermenta sub actiunea secretilor cutanate si devent ‘iritante pentiy plete. Ca alare, nu vor fi aplicate in pliurile ‘nghinalo, axilare, submamare, unde transpiratia este ma abundenta, (Joate aceste pudro sunt numite pudre inerte sau pore Ele au o acestuia si marirea fespirajiei cutanate, care duce Ja o limitare a Cand se adauga o Substanta activa, (sulfamide, antioiotice, sult ete,), pudra devine din inert& ~ activa, seinen zamena aplicarea pudreor timp indelungal, pent c& duc la Uscarea tegumentului, Wai ae te portale, oe rol ese ertematoasa inflamatorie), tamponarea poh normale, cu rol protector, usurand alunecaroa sl micgorand frecarea; aplicarea lor este avantajoasa in zonele de flexie Pudrele se aplica dintr-o Cutie cu capacul gaurit sau cu Un tampon do vata Pua nevoie, se pot adauga pudrelor diterte substante antiseptice, antipruriginoase ete, Nottunt de terapie dermatologle’ 29 Exemple de pudre: Rp. Tale 1009 (pudra calmanta in dermiteie usoare) Rp. Talc = Oxid de zine a4 25g (pudré calmanta in dermitele neexsudative) Rp. Mento! tg Tale Oxid-de zine a2 509 (pudra antipruriginoasa prin mentol} Ap. Acid boric 39 Tale _ Oxid de zine 50g (pudra antiseptica prin acidul boric) Rp. Acid salicilic 1-29 Tale Oxid de zine 3% 509 (pudra activa in hiperhidroza picioarelor) Rp. Acid salicitie 159 Acid boric 2.59 Tale ad 50g (pudra activa in dermite piococice interdigitale) Rp. Sulf precipitat S109 Tale Oxid de zing aa 509 (pudra activa in acneea juvenila) Rp. Camtor tiri pulverizat 3-8 g Tale Oxid de zinc 48509 (pudra activa in seboreea fefei) Ap. Tale Oxid do zine Carbonat de caleiu sau de magneziu a2 25 g {pudra calmanta in dermitele usoare)20 “Tratat de terapouttca dermato-venerologlod Noflunt de teraple dermatologic’ a Rp. Tale 809 Stearat de magnoziu Vaseling FR 20g (pudré grasa aderenta) Rp. Carbonat de calciu Tale 5a 5g Pudra de spun 15g Clorat de potasiu 04g Carmin q.s. pentru a colora (pudra activa pentru curatatul dinfilor} 2. Mixturile Mixturile sau amestecurile tulburi sunt suspensi de pudre in lichide. Dintre pudre se folosesc talcul si oxidul de zinc, in propartie de 30-50% (dupa consistenfa dorité), tar dintre lichide, apa distilata, glicerina sau aleaotul Mixturile pot fi stabilizate cu bentonita 2%, mucilagii sau emulgatori. In mixtura pot fi incorporate substante active care, daca sunt lichide, so scad din cantitatea partii ichide; daca sunt solide, se scad din coa a Partil solide, pentru a pastra consistenta uid a midurl Mixturilé se folosesc in dermatozele generalizate mai superficiale, pe care Je linistosc prin scéderea temperaturli cutanale, datorita evaporaril masei lichide, prin actiunea directa a maset de pudra incorporata si prin formarea unui strat protector contra eventualolor iritatii externa. Modul de aplicare este urmatorul: dupa ce s-a agitat bine preparatul, se introduce in el un betisor, fa un cap cu un tampor de vata, se inmoale bine si se unge pielea boinava, dupd care se pudreazd deasupra cu talc. Daca lichidele din compozitie s-au evaporat » mixtura a devenit 0 pasta, i se adauga apa distilata pana ce devine din nou lichida. indepartarea mixturilor se face cu pufind vaté inmulata fle in apa calda, fie intr-o solutie de acid boric 8%, fie intr-un ulei oarecare. Po partile paroase gi in special pe scalp, mixturilo nu sunt recomandablle, Exemple de mixturl: Rp. Talc Oxid de zine aa 159 Glicerina 10g Apa distilaté ad 100g (mixtura simpla in dermitele usoare) Rp. Tale Oxid de zinc Glicarina aa 25 9 Apa de calelu q.s. pentru o pasta moale (pasta cu apa Darier) Rp. Hidrocortizon 1g Nistatin (stamioin) XX op pulvis, Neomicing a9 Glicering 109 Talo Oxid de zine aa Apa distilata ad'100 $ (mixturd activa in intertrigo mixt) Rp. Superprednol Talo Oxid de zine Glicerind aa Aosta 1009 (mbxtura caimanta) 5 mg (X ep. pulvis) Rp. Eritromicina 2g Sulf precipitat 10 Tale : Oxld de zine a5 Glicering oo Apa distilata ad 100 g (mixtura activa In aeneoa vulgara) Rp. Sulf procipitat 5 Glicerina 109 Tale Oxid de zino aais Alcool 70° ° Apa distilaté (mixtura alcoolizata in sebores) Rp. Tale Oxid de zine Glicerina Alcool 70° aa 259 (mixturd simpla in dermatozele neexsudative) a ad 100 mt2 Tratat de terapeutica dermato-venerologica Rp. thtiot Sulf procipitat aa5g Tale Oxid de zine Glicerina aa 159 Alcool 70° Apa distilata aa ad 100 9 {in seboreea fejei) 3. Lofiunile {oliunile sunt amestecurl omogene de lichide cu diverse cubstanje solide. Pentru aceste Iofluni se utilizeazd ca vehicue: apa, alecol! diluat, glicerina, precum si o serie de solvgnfi volatii' ~ cloroformul, ctarul, acetona gi sultura de carbon. Se adauga substanfe active oy diverse aciiuni antiseptice, astringente, antipruriginoace, antiscbereice cic. Se aplica prin tamponare sau tricjiuni cu elacte calmante, rico, ritoare, sicative, Exemple de lofluni: Rp. Acid salicilic Fenol Bai tg Alcool 70° ad 100 g (lofiune antipruriginoasa) Rp. Sulfat de cupru Sulfat de zine F019 Apa distilata ad 100 9 {solujie antiseptic’ Dalibour) Rp. Acid salicilic Mentol Fenol Hig Alcool 70° ad 100 g (lofiune antipruriginoasay Rp. Acid lactic 29 Glicering 5a Sulf precipitat 10g Alcool camforat 20 ml Apa distilata ad 100.9 ((9Jiune in alopecia seboraiea) F Noflun! de toraple dermatoiogica 33 Rp. Glicerina 309 Cloruré de amoniy 609 Apa distilata ad 240 mt (lojiune contra transpirajiei axilare) Ap. Sulf precipitat 109 Tetraclorura de carbon 100 g (intlamabil) Sulturd de carbon ad 200 ml (lofiune in alopecia seboreica) Rp. Acid salicilic 39 Esenja terebentina xxx pic, Clorhidrat de pilocarpina 0,50 g Ob. ticini 4,5 ml Ol lavanda 2 mi Alcool 80° fad 200 mi (lojiune antiseboreica) Fp. Acid saliciic 29 Formol 109 Alcool de lavanda 5 mi Aleool camforat ad 200 ml (lotiune cu format in hiperhidroza picioarelor) Fp. Oleum cadini 109 Acetona ad 100 mi (loliune in pitiriazisul gras si psoriazisul piolii caputui) Ap. Rezorcina 1g ‘ Acid saticilic 2g Alcoat 70° 100 ml (lofiune antiseborsica pentru pielea capului) 4. Uleiurile Ulolurla se intrebuinjeaza fie ca atare, fio prin adaugare de acid Salicilic '2-5%, pentru tnmuierea diferitelur dspozite patologice Secundare: scuame, cruste. Sunt utilizate si ca vehigule pentru diferite allo Modicamanto eau pontrs tnclopsirtaren de po tegumente a pastelor s) Fprezior care au fost deja aplicale, Se intrebuineazd in Special pe bleloa capil, unde pastolo eau misturle care coma pudre nu se pot intrebuinga,34 Tratat de terapentig dermato-vencelogle Exemple de uleturi: Rp. Acid salicitic 39 Ol. hetianti 100 mi {In piodermitele scuamo-crustoase ale scalpulul) Ap. Ulei de masline 50 mt Oxid de zine 50 9g (in dermitele genoralizate uscate) Rp. Ulei de in _ Apa de calce &@ 100 mi (in arsuri si eritrodermii exfoliative ~ liniment aleo-calear) 5. Glicerolagit Glicerolajii_sunt_un amestec do glicerina si amidon, care pot Incorpora substante salubile in apa si glicerind. De consistenta moale, au © actiune calmant in inflamajille suporficizle ale tegumentelor, Glicsrotajii se folosesc ca alara sau amestecali cu substanje active solubile In apa si glicerina. Cel mai intrebuinjat este glicerolatul de amidon, Exemple de glicerolaji: Rp. Amidon 100g Glicerina neutra 140. ; . (de incalzit pana la consistenga unoi paste ~ aro acfiune emolienta pe pielea uscata), Rp. Acid salicilic 1g Acid fenic 2g ‘Acid tarttic 3g Glicerolat de amidon 100 g (glicerolat triacid — in fichenul plan) Rp. Oleum cauini tog Glicerolat de amidon 609 Sapun negru q.s. pentru a emulsiona (glicerolat mai concentrat in psoriazis) Rp. Oxid de zine Glicerolat de amidon {in eczeme putin exsudative) 209 409 Notiun! da teraple darmatot 3-5 1009 Ap. Acid salicilio Glicerolat de amidon (in ihtiozay 6. Geluriie Dintre geluri, cele mai utilizate sunt hidrogelurlie, a c&ror baza este fecvont metiiceluloza sau carboximetilceluloza, polimeri ai colulocel Ca Bazo pentru geluri se mai pot folosi polletlionglicali (macrogoli, carpenax ul) 310 serie de coloizi hidroil naturali sau sitet ~ amidon, pectine, alginali, alcool polivinilic, bentonite (argile constituite din silicayi higrati de aluminiu). In apa so umfla si formeaza o solujie coloidals, opalescenta, vascoasa. Solutia apoasé 1% este usor alcalind si dupa uscare lormen& S pelicula compacta pe plale. Gelurile pot incorpora cele mai variate senean® active: corticoizi, antibiotics, antimleotice, chimioteraplen, antivirale etc. Se conditionaaza in tuburl ermotice, Exemplu de gel: Rp. thtiot 30 Oxid de zine 109 Gelatina 409 Glicorina 80g Apa distilataé —_q.s. pentru gel (poate fi util in psoriazis) 7. Lacurile Lacurile sunt substante lichide ce se intind pe tegumente de care acbré dupa uscare, formand o pelicula lucioasa, Cel mal intrebuinfat lac esto colodiul. Lacurile pot avea o simpli acjiune protectoare sau terapeutica, In functie de substanta activa inglobata: acid sdlicilia 510%, acid lactic 510%, ihtiol 810% ete, Exemplu de lac: Rp. Acid salicllic 1g Colodiu 109 Exista $1 preparate comerciale sub forma de lacurl de unghil, care Contin substanjo active antimicotice, ce aderé de lama unghiala si au fect prelungit timp de mai mult zlle (Leceryl, Batrafen eto),36 — 8. Cleiurite Tratat de terapoutica dermato-venerotogic Dintro cleluri, cel de ai moate, are rol protect a consistenta croscutg 1 este cel mai cunoscut; cand are consistenia ‘or Si antipruriginos in dermitele varicoase, iar ~ rol compresiv asupra varicelor, el Rp. Golatina aibg xid de zine aa 90 Glicerina “09 Apa fierbinte 80g Rp. Gelating alba 309 Oxid de zing 509 Glicering 809 Apa distitata, 80g 9. Emplastrete rcalgneastele Sunt preparate solide la temperatura normala, care prin cronice, ynost4 $e inmoaie si devin aderente, Se folosase in dermatozo mat folocin’ S2 UMareste O actiune strict Incala $i mai prelungita. Cele Sunt acelea a céror baz: w oxidul do zing, fa sone & CatOr baza 0 formeazd oxidul do plumb ex aig 52 adauga vaseling, fanolina, ulei, ceara sl apa, Precum $i 0 substanta activa, ane Exemplu de emptastru: FP. Oxid de plumb Axungia Ulei de. masline 4a 50 9g Apa distiatg 100.9 Daca se intinds masa de emplastru pe 0 panza do in sau de bumbac, 88 obtine plasturere iroa lezi 7 adeziv, utilizat pentru acoy erirea leziunil fixarea Pansamenteigr c eT 10. Sdpunurite . Sapunutil sunt o. i obfinuti_ pri iticar alalion ster! abfinuti prin procesul de saponificare a 2cizil grasi. Alcalil folositi sunt hidratul de sodiu, potasiu, i i grasimea de porc, seul de bou, diferite uieiurh, Nojlun! de teraple dermatoiogie& a7 precum gi siruri ale acizilor grasi superior, mai ales ale acidului stearic, palmitic, oleie finolelc, arahidonic, i Dupa censistenta lor, sdpunurile se tmpart in sépunuri moi cu baza de potasiu si sapunuri tari, solide, cu baza de sodiu, Sdpunurile moi av o eficacitate crescuta in funciie de cantitatea de substan|a alcaling incorporala. Substanja alealina disociazé celulele stratulul cornos si dizolvé grasimea normala a piel.'Ca atare, are ¢ puternied actiune oxfolianta. Sapunuriie ‘moi sunt utile in dermatorele parazitare superticiale. Pentru acjiunea exfolianta au fost tolosite in tratamentul psoriazisulul Sépunurile solide sunt neutre sau cu exces de grasimi. Primelo se utlizeazé pentru igiena tegumentelor normale; ultimele pentru igiena piel sensibile sau uscate. Sépunurite medicinale sunt sapunurile caro incorporeaza clerite Substanfo active: ihtiol 10-18% (foliculite, acnee), sull 10% (acnes seboree), mento! 1% (prurigouri) ete. 11. Pastele Pasiole (unguentele ~ suspensi) sunt un amesiec in pari egale de pudte $1 Grasimi. Au o consistenté mai mare decat pomezile ei surg [Plerato mai bine de tegumentele boinave, datorita actiuni deconges- tonante $i adsorbanto a pudrelor incluse. Au elect protector, scans si calmmant, Pastele prozinta avantajul unei duble actiuni, atat a pudrelor, cét sla Grasimilor, la care se adaug’ ctectelo substanfelor etive inglobate. Fastole aciloneaza mai superficial decat pomezile, Sunt dova feluri de Pahoa ete mal consistente, altele mai moi. Cele moi se prepara ou vehicula uleioase in parti egale cu pulberile saw adaugiindu-se Srcipientulul gras numai 40% pulberi. Pastole nu se apled te zonele pafoase. Ele se folosese in dermitele subacute nezemuinde Pesvre se Indeparteazd de pe tegumente cu un tampon do vata Inna intr-un lei ‘Parecare, Exemple de paste: Rp. Tale 7 Oxid de zine Lanolina Vaselina aa 26g (Pasta Lassar~ in dermita eczematiforma)~ Tratel de terapeuticd dermato-veneralogiet ‘Nofiun! de terapie dermatologica Rp. Hidrocortizon jo Talc Oxid de zine aa 209 Lanolina Vaselina a 909 (past moale cu hidracortizon In eczema subacuta) Ap. Acid salicilic 29 Tale Oxid de zinc Ha 24g Lanolina Vaselina aA 25g (pasta salicilata — in eczematide) Ap. Sulf procipitat jog Tale Oxid de zine aa 209 Lanolina, Vaselina a 28g (pasta antiseboraica) Rp. thtiol 109 Tale Oxid de zine Lanolina Vaselina aa 250 (pasta reductoare ~ eczeme cronice, psoriezis) 12. Cremele Cremele (unguentele — emulsil) sunt amestecuri de grasimi cu diferite cantitati de apa (minimum 10%) sau solufii apoase. La acestea se adauga sau nu o cantitate redusa de pulberi, precum si substanje active. Grasimile din creme sunt: lanolina, eucerina, glicerina ~ caro incorporeaza apa; la acestea se adaugd vaselina si diferite uleiut vegetale, Pentru a creste consistenja cremelor, se edauga pudre in proportie de maximum 10 ~ 20%. Pentru a realiza emulsia, la bazele de unguente fe adauga o substanfé tensioactiva, numita emuigator, Acosta implied agregarea particulelor dispersate si permite o resorblie cutanata mal buna. Cremole acjioneazé supertictal, racoritoare prin evaporarea lichidelor pentru Ingrijirea tenulul, in dermiteta oc: Sunt calmante, emaliente si Pe carafe. conjin. Se folosesc zematiforme neexsudallve ete, Exemple de creme: , Rp. Apa distilata Lanoling aa 40g Vaselina 20g {crema simpli in dermitele usoare) Rp. Acid salicilic 3¢ Vaselina 209 Apa distilata Lanolina 2 409 (crema activa in hiperkeratoze) Rp. Tale Oxid de zine Vaselina Lanolina Apa de caleo Ol. helianti FH 25g (crema simpla, la care se poate adéuga hidrocortizon 1,5%) Ap. Lanolina ‘Apa de trandatic ‘Apa de calce aa79 Vaseting 109g (crema pentru piele uscata) 13. Pomezite Pomezile (unguentele — solufil) sunt topice de consistenté moale, bazate pe excipient! grasi,liposotubill (vaselina, lanoling, edara, cetaccu, uleluri, axungie, eucering) Dupa efectul dorit, in pomezi pot fi incorporate substante “active {entibiotice, antisoptice, reductoare, Keratolitice, antiseboroice etc.) sau Pudre inerte, care le maresc consistenla si le cresc aderenta. In orice Pomada, cantitatea de substanje active si pudre inerte nu o depasoste pe cea a excipiontului Aplicate prin usor masaj, pomezile au actiune Pansament au o actiune mai profunda, superticlala. Sub40 Tralal do terapeutica dermato-venerotosica _ Noltunl de terapie dermatotosics a patorta stratulul de grasimi destul de impermeabil, pomezilo nu se ee ea eale ‘9 Fecomanda in inflamajiile acute ale pielii, oi Preponderent in dermatozele Lanolina Cronice sau pentru pielea uscata si scuamoned Oxid de zine Excipientele care Intra in compozitia pomezilar pot fi simple sau Ihtiol aa 10g Gompuse. Ca excipiant simplu se utilizeazé de obice, vaselina, iar ca Vaselina ad 100g I lanolin in parti egale (anguent moale), tie unguentul simplu (vaselina eo 9 si lanolina ~ 1 g), alaturi de creme si Exemple de pomezi: Ap. Talc Oxid de zine 109 Lanolina 20g Vaselina ad 100 g (pomada simpla — caimanta) Rp. Etitromicina 39 Lanotina Vasalina a2 50g (Pomada antimicrobianay Rp. Acid salicitic 59 Vaselina ad 100 g (omada activa in hiperkeratoze) Fp. Acid tactic 64 Acid salicilic 12g Vaselina ad 100 g (omad keratolitica) Rp. Acid saticitic Calomel Hib9 Lanolins 309 Vaseling ad 100g (pomada activa in psoriazisul piel capulul) Rp. Acid salicitic 29 Sulf precipitat 59 Lanolina Vaseling a 509 (Poniada activa in seboreea capului) } | i i (pomada activa in eczemele eronice) Fp. Hidrocortizon acetat 029 Gudron mineral sau vegetal 4g Polietilenglicol (carbowax) 209 (pomada activa in eczema eronica) Ap. Acid boric Glicerina Sg Vaselina Lanolina a2 50g {pomada calmanta in arsusi) 14. Coloranfii Substanjele colorante au 6 pronunjata actiune antiseptic’, Cele mai utiizdite sunt: Rivanofu! (comprese umede), cristalul violet sau violetul de genfiana, verdele de metil, fucsina bazica etc. Exemple de colorant: Ap. Gristal violet 059 Alcool 96° 109 Apa distilata ad 100g * Rp. Violet de genjiana ig Alcool 96° 10g Apa distilaté ad 100g Ap. Eucsind bazic& (solujie saturats) 10 g Solujie apouséi do fenol 5% 100g . . Acid boric (adiugat dup& 2 ore) 1g Acetona (addugaté dupa 2 ore) 5g Rezorcina 109 streptodermil si epidermotiiiy42 15. Spray-urile Tratat de torepeutted dermeto-ve rerologic& Spray-urile sunt o forma modemai de aplicare a medicamon Sunt solu, emulsil, solujii peliculogene, spume, care — impreund cu freonul. un gaz proputsant ~ sunt introduse in mic: bute cu un pulverizator Ia vn capi Spray-urite pot contine diverse substante active: cortcolz, antibiotice ete Ele ‘sunt indicate in leziunile inflamatorii acute, zemuinde, dato Glspersiei fine, in aerosol, ce permit evaporarea rapidé de pa supratafa pill Sunt convenabile si pentru aplicarea pe scalp si alle zone piroase. 1.1.4, MEDICATIA TOPICA ANTISEPTICA $1 ANTIMICROBIANA Cuprinde 9 serie de substanje active, eu acjiune antimicrobiand, 2ntibjoticele tind principalul reprezentant. Alaturi de antibiotice pot i menfionate ca antiseptice: acidul boric, permanganatul de potas, sulfatul de Cupru, sulfatul de zinc, hipocloritul de sodiu, iodt|, cristal! violet (violet de Genfiand), hexactorofenut, clothexidina, ciachinolul, clorchinaldolu Antisepticele folosite in procesele infectioase cutanate trebule $8 aibé actiune blanda, sa fie cat mai putin agrosive fafa de plele, fal8 de celulala tinere, de reparatic, Ele se folosesc de cele mai multe ori sub forma de solu ‘8p0ase - lofiuni antiseptice. Le mentionam pe cele mal importante: + Sulfatul de zinc are proprietai astringerte gi slab antiseptice. Ine in compozitia solutiei Daiibour (sullat de zine 0,1% si sulfat de cupru 0.4% in apa). ~ hipoctoritul de sodiu elibereaza tent act hipocloros, cu propriotat bactericide. Se foloseste sub forma de soligle dual ~ lodul este un germicid cu actiune rapic si intensd care se vilizeara de preferinté sub forma de povidoriod (Betadina) in concentratii de 2-10% In apa. ~ eristalul violet (violetul de genfiana), un colorant derivat de trifeniimetan, esto un antiseptic activ fata de bacterile gram-pozlive si de unole ciuporci. Aplicarea pe fesuturile de granulatic, leziunie uleetate Sau pe fala poate fi cauza de pigmantalie permanenta, ~ hexaclorofenul, un bacteriostatic mai ales pe germenil gram-pozitiv| In concentralli de 0,25-3% in s8punuri sau omulsii detergente, s0 aplica zilnic pentru dezinfectia piel. Existé riseul eresteiltrecventel infecilor cu germeni gram-negatvi si Candida, ~ slorhexidina este bactercida falé de cermeni granmpoziti. Se aseste sub forma de spray-uri, solu, creme sau gelur in aoncentrai de 0,05-0,5%. | | | Hotiuni de teraple dermatologic& 43 = ellachinolul (Vioform) si clorchinaldolul (Saprosan) au propriet&fi anilseptics 91 amoebicide, Se folosesc in unguente, lofiunt sau pudra 3%, Dintro antibloticele mal vechi folosite in preparate magistrale sau tipizate, mmeniiongm: teltactctina, cloranifanicolul, kanamlcine, rifampicina, neamnigina, gentamleina in concentratii do 1%. Mai recant se folosese bscltracina (25.000 U.1/100 ¢), polimtxina B sulfat (1 milion UL/400 9), slindamicina 1%, acidul fusidle, eritromlcina-1% etc. Muplracina (Bactroban) este activa pe majortatea bacterilor gram-pozitive aerobe si se administreaza sub forma de crema 2% do 3 ori pa zi, maximum 10 zie, Antibioticele pot fi folosite lzolat, in asociere de cate dovi-trel sau cu dermatocortcoizi. Se aplica in diferte concentratil in dermatozelo micrebiens Streplo-staflococice: impetigo, ectime, foliculte, furuncule, hidrosadenita ote Pentru © utlizare corecté a unul antibiotic, trebuia fécute ‘cxamonul bacteriologie gin tezlun! si antibiograma. Formele de ulilzare sunt variate: Uunguento, creme, pomezl, paste, pudra, spray-uri, mixturl ete, Administrarea topica a antibioticelor este indicata limita, din cauza risculul Grescut de sensiblizaro alergica si dozvoltare a rozistonje! bactorione ‘olicarea pe supratele marl de pielo denudaté poate duca la absorbtia tn Poportil mal mari a antbiotculul, cu riscur toxice sistomice. Penleilina Streptomicina si sulfamidele webule evitate in aplicafl locale, deoarace provoaed freavent dermaliti de contact, uneori cu caracter acut, exsudatv, Exemplo (dintre preparatele clasice care se gasesc tipizate in tarmac lunguent cu tetraciclina 3%, unguent oftalmic cur kaniamicind, unguont oftalmie cu Kanamicina I triamelnolon, unguent cu sulfat de neomicin& g1 sullat do polimixina B, unguent cu trlamcinolon $1 neomicina ete. |n prezent, gontamicina se comerciallzeaz’ sub forma de crema si unguent ~ preparatul Gentatrin (gentamicina sulfat 0,1%) sau in amostes cu betametazond — unguentul Djzgogenta. Bacitracina, polimixina 8 si neomicina actioneazé ficient in infect cu germeni gram-poziti si gram-negativi {anaerobi, plocianic). Ele pot fi inglobate in preparato tiplzale (Banoocin, Santadormn) sau magistrala. Rintre sulfamide (chimiotorapice anlintectloase) retnem sulladiazina argentica 1%, sub forma de crema, comercializatd sub numole da Flaninesiia sau Dermazine, 1. Pudre antiseptice Rp. Acid borie 109 Tale Oxid de zine aa 159 {in wleeratite cu piocianic)44 Tralt de terapeutica dermato-veneroloclea Fp. Sulf pp, 59 Tale Oxid de zing aa 259 (in acnee, saboree) 2. Mixturl antiseptice Fp. Neomicina 39 Nistatin XX op pulvis Hidracortizon acetat 29 Tale Oxid do zine a8 159 Glicerind 109 Apa distitata ad 100g {in intertigo mixa) Rp. Eritromicina 29 Tale Oxid de zine a2 159 Glicerina 104 Apa distilata ad 1009 (in prurigourite supraintectate) 3. Lofiunt antiseptice Ap. Sulfat de cupru Sultat de zine MH 01g Apa distilata ad 100g (badijonari tn piodermite) Rp. Cristal violet 1g Alcool 70% 209 Apa distilata ad 100 g (i piodermite) Soluia Castellani (Streptomicozan) in piodarmite (voz! Colsanji~ pag, 41), 4. Solutille antiseptice Sunt folosite pentru comprese umede In procesa infecjoese: Fp. Acid boric 30g Apa distiiata 1.0009 Hotiuni de terapie desma - 8 Ap. Nitrat de argint 0,10-0,20 g Apa distilat’ 1.000 9 Rp. Rezorcina 10-209 Apa distilats 4.000 mi Rp. Burow VX ep. puivis Apa distilata 7.000 9 Ap. Rivanol 1-29 Apa distil 1.000 g 5. Bal antiseptice Permanganat de potasiu ~ 6 g (bala la adult) = 2g (bala la copil) : 6. Unguente antiseptice Ro. Sulfat de cupru & Sulfat do zinc a8 01 9 Lanoling = Vaselind #509 (Pornad Dalibour ~ in impetigo) Ap. Nirat de argint 0,30 g Balsam de Peru 3g Lanolina 109 * (poral Mikulce ~ antseptcg si cicatizarsa) 7. Creme antiseptice Rp. Sultat de cupru Sulfat de zine Carbonat de magneziu Lanoiina leur hetia Apa cistilata {crema Dalibour ~ in impetigo) Fog aa 10g 8. Pasta antisepticd Rp. Neomicina 39 Talc ‘Oxid de zine Glicerina a8 259 Apa de calce q.s, - pentru o pasta moale. (Past cu apa ~ in piodermite)‘Tealat de terapoutics dermato-venerotagle’ 1.1.5. MEDICATIA TOPICA ANTIPARAZITARA ' i Cuprinde substanfe antiparazitare utilizate ) tratamentul scabjei si al Pediculozel, larvei migranis cutanate, leishmaniozet etc. (vezi $1 capitolul VI -Parazitozele cutanate") Se prescrie atat sub forma de preparate magistrale, at si de tipizate, Substante utilizate in tratamentul scabiei si pediculozel: 1, Sulful precipitat — in concentrafie de 10% la aduli si 3-5 % la copi, unguente sau mixturi. Este cel mal vechi scabicid. Rp. Suit pp. Carbonat do caleiu a 109 Vaseling ad 100g Rp. Sul pp. jo-129 Tale Oxid de zine aa 15g Glicering tog Apa cistilata ad 100g ! Se gasaste si tipizal, sub forma de’ unguent cu sulf micronizat 8%, echivalent cu sulf pp. 10%, In tuburi de 40-100 g, 2. Benzoalul de benzll ~ in concentralie de 20-25%, intra In compozitia. balsamulut de Peru, Este bine tolerat, find folosit in special la coy de lofiuni: Benzoat de benz ‘Spun moale Alcool 70° Rp. 25g a.50g \ | Rp. Benzoat da benzit 259 Hidrocortizon acetat pulvis 1g Ol lavanda 6 picdturi Vaselina Lanolina aa ad 1009 Este activ atat in scabie, cat i in pediculoze. : Se gaseste si tipizat, sub forma de lojiune benzil-benzoat (Benzocidle) in flacoane de 115 mi sau Ascabiol, ‘Nojiunt de teraple dermatologic aT 3. DDT (Dicloro-Difenti-Trlcloretan) esto acllv alél in scabie cat gi in padiculoze, in concentratii de 10-15%, Este insé toxle gi de acoea se evitd in tina perioad : Ap. DOT 109 Vaselina ad 1009 4. HCH (hexactorclclohexan) este cel mal activ atat tn scable, cat si in podiculoza. Are si dezavantaje: tant, necesitand atenfie la ochi si la mucoase; in aplicatit prelungite se absoarbe transcutanat, provoctnd amejeli, varsturi, convulsil etc. Se utiizeazd in concentrajii de maximum 12% in ‘unguente, ‘misturi sau loflunl, Este foarte toxle gi se exclude folosirea la copil s! gravide, Rp. Undan 1g Vaselind ad 100 9 Rp. Lindan 1g Tale Oxid de zine 15g Glicerind 109 Apa distiatd ad 100g Preparate tipizate ~ Lindanest, Lindan, Trebule evitata folosirea lor la sugari, copii'si gravide, 5. Crotamiton (Eurax) ~ se gaseste sub forma de crema sau lotiune fo 10% in tub de 40 g. Are cfecte slabe scabicide. Se folosaste mai degrada ca adjuvant in combaterea pruritulul din scabie. 8. Malathlon (Specifthir) — produs organo-tostoric. Este util in Pediculoze, sub forma de lofiune si pudra in concentrafli sub 1% 7. Permethrine s1 alli derivati de piretrina au o larga actiune Insecticida si mal putin scabicidd. Se utilizeazé sub forma do lojiuni, spray-url 8. Xilolul ~ deosebit de activ In pediculoza publan’ tn concentrafie de 1 plodturvt 9. vaselina, Rp. Xitol Vaselina 50 picdturi 50g 9. Derivatil de mercur—-biclorura de mereur 1-%, precipitatul galben de mercur 510% ~ 51 acldul acetic 5% sunt de domeniul trecutulu, dar se mai folosesc Inc& in pediculoza sprancenelor si genelor.~ Teta do terapetid dennao-veneraagc Nojluni de terapie dermatologica 40 Ap. Oxid galben de mercur 05g Rp. lod metaloid tg ~ — Vaselina 50g lodura de potasiu 29 Apa distlata 4.000 mi, Tabol estimativ al afcacitést substanfelor antiparazitere {solutia Lugol,folosita sub forma de comprese umede locale in micozele = : inflamatori si profunde) Neer| Preparatul (ubstana activa) | Scabia | Pediubad slate husae 1. | Suit pp. 10% He ae Ap. Hilposulfit de sodiu 309 2 [eon oto} : osaat aitoo ml tougat S__[ DOT iow ww aoe Rp. Acid tartic sau clorhidrie 39 4. | Crotamiton (Eurax) + = Apa distlaté ad 100 ml (solutia I) &. | HCH a oe Se badijoneaza intal cu solujia | si la $10" cu solujia Il, cu un alt &.__| Malathion = [2 4 tampon. Reaclia dint hiposulit si acid dega}a sulf in stare nascanda 7. | Pemmativiaa = = Tratamentul este oficace in pitiriazisul versicolor, dar si in scebie, 8. [Rr =_| +++ (pedeutoza pubiandy Fip. Soluje alcoolc8 saturata de fucsina bazie& 10.9 Solujie apoasa do fenol 5% fiteaté 100g Acid boric (addugat dupa 2 ore) ig Acetond (adlaugaté dupa 2 oro) 5a . . Rezorcina 10g 1.1.6. MEDICATIA TOPICA ANTIFUNGICA (solujia Castellani - activa in epidermofiji, candidoze cutanate si . piodermite) . Este de multe ori mai important’ decat tratamentul sistemic (vez! si + capitol Il, .Miezele culanec-mucoase'). Se deosobeso docs tipuri de Rp. Fucsina bazicé 109 foloatte oh aargeg Magistrale, care si-au dovediteficacitatoa tn tiny, Tina ‘Acid boric z folosite si astazi cu succes, allele mai noi, tipiesta, Acetona a 19 Rezorcind 109 1. Preparate antifurigice magistrate: Solutio apoasa de fenot 5% 100 mi Rp. lod metaloiad 1-29 Alcoal 70° 2d 100 mi Fp. lod metaoid to Acid salicilie 2g Alcao! 70° ad 100 mi Fp. lod metaloid tg Rezorcina 29 ‘Alcoal 70° ‘ad 100 mi Cale tel soluti se folosesc in epidermotji, sub forma de badiondri, de doud-trel ori pe zi. Ungueniele cele mai folosite in rejetele magistrale sunt cele benzo- saliciice, consacrate in cele doug formule Dubréuilh $i White Rp. Acid salicilic 1g Acid benzoic 2g Vaseling 309 (pomada Dubreuily Fp. Acid salice 2g Acid benzoic 4ge- . Vaselina . 24g (pomadé Whitfield) Acestea se aplicé local de una-doua ori pa zi in epidermolifi g alte micoze,50 Tratat de terapoutica dermato-venersfogled 2. Preparate antifungice tipizate a, ketoconazolul ~ sub forma de cremi ~ Ketaderm, unguent ~ Nizo- ral, se aplicd de doua ori pe 2i. Samponul Nizoral, uit gi In seboreea piel capului, se aplic& de doua orl pe saptamana. b, nistatina este un antifungie pollanic, instabll fa c&ldura, luming, umi- ditate si aer, activ in candidozele cutanate si ganitale. Se poate asocia cu Aeomicina, polimixina, prednisolonul, metronidazolul si intra in compoziia ovulelor sau comprimatelor vaginale, a unor suspensii buvabile, mixturi, in concentrajie de 100.000 U.l/g (1 comprimat la § g excipient), ¢. terbinafina ~ activa in dermatofifi si mai pu‘in in candidoze. Se uti- lizeaza si ca topic sub forma de crema 1% (Lamisil). Se aplicé de dou ofi pe zi, timp de 1-2 s&ptamani, in dermatotifile suporficiale. d. amfotericina B se utlizeaza local in infecile superticiala ou Candida albicans. Se aplicé sub forma de gel sau lofiune 2% (Fungisone). ©, econazolul este un antitungic imicazolic cu spectru larg, So gisoste sub forma de: solutie, pudrd, crema 1% (Pevary!) si se aplicé local de 1-2 ori’. f.clotrimazolul este un derivat de imidazol care se gaseste sub form’ de solutie, crema, spray sau pudra 1% (Canesten). Se aplica de dou ori/zi timp de 2-4 saiptamani, Esto utilizat in infectiile fungice superticiale gi in cele candidozice. 4. miconazolul ~ sub forma de crema, gel, lojiune, pudri 2% (Dak- tari), Ca siructur’, este un derivat antifungic imidazolic, asemanator cu Clotrimazolul. Se aplicd de doua ori pe zi, timp de 2-4 saptaméani, h, naftifina bidroclorica apartine clas¢i alilaminelor, ca gl terbinafina. Este un antifungic eu spectru larg, activ in dermatatifl si micoze profunde si mai pujin in candidoze. Se giseste sub forma de crema, gel sau Solutie 1% (Exodeni) si se aplica de 1-2 ori/zi timp de 3~4 sAptamant. \. amorolfina este folosita in tratamentul onicom cozelor sub forma do lac pentru unghli 5% (Locery!). Se aplic’ pe unghil de doud ori pe sptimana timp de 12 luni. Se poate asocia crema Locery! 0,25% pentru tratamentul micozei cutanate de insofire a onicomicazei, care se aplicé o dat& pe zi J. blfonazolul ~ Myco-flusemidon ~ crema, solutie 1%: Mycospor-any- choset — bitonazol 1% si uree 40%. Este un imidazol foarte activ, cu 0 bund Penetrajle transcutanaté si efect de lunga durata, Se aplicd 0 data pe zi, 2~4 Saptdmani, Produsul Onychoser alutd la indepartarea atraumatica a unghiel parazitat. k, ciclopiroxolamina (Batrafen crema 1%, solufe extern 1%, lac unghi 8%) este un antitungic de sintez cur spectre larg, activ fat& de dermalot Candida si M, furtur. Se administreazé in una-dou’ aplicatii pe zi, timp de 2-4 saptimani, Nowlunt de te |. natamicina (Pimafucin crema 2%), antibiotic macrolidic, ctr propriatji antitungice cu spectra larg, este indicata in Infecfi candidozice gi alte infecti {ungice acute ale plelii in 1—4 aplical pe zi timp de 2-3 saptimanl, Este indicat sl in tataimentul local al candidozelor mucoase. m. Wzoconazolut (Travogen) este un derlvat imidazolic, cu proprietaji aniifungice cu spectru larg. Se giseste sub forma de cromA 1% ce se aplic& pe piole de doua ori pe zi, timp de 2-4 saptamani, ; 1. tolciclatul (Tolmicen) nu actioneaza pe Candida albicans gi po acter Se administraaza topic, in unguente, solutie sau pudra 0,5%, find indicat in dormatofifi si pitiriazisul versicolor, ple dermatologle’ 51 Antifungice topice inregistrate In Romania Ne] Denumirea comuna intemationalé | Denumirea comerciald Nystatin Mycostatin ‘Am(otaricina B Fungisone Cicloptrox (ciclopiraxolamina) Batraten, Dainegil, Mycoster, Cicloderm 4._| Amorottina Locaryl 6. | Allamine — —terbinatfina Lamisit =nattitina hidroctories | Exoder 6. | Azoli — Ketoconazo! Ketoderm, Nizoral = Miconazol Daktarin, Medacter = Clotrimazot Canesten, Lotrimin, = Econazal Pevaryl, Amicel = Izoconazol Travogen ~ Bifonazol Mycospor, Biazol ~ Tioconazo! ‘Amycor = Suleonazol ‘Trosyd, Mycontrol Myk, Exeldarm 7._| Ace undoctonic Mycodooyl, Paps, ; 8. | Tolnattat | Spatiina, Pedymicose [ 9. _| Natamicind Pimatucin =a 10. | Tolcciat Tolmicon Calitatiie unui antifungle Ideal se pot rezuma asttel: ~ sa se stocheze doar in straturile pielii unde sunt fungll; ~ si nu treaca do straturile profunde ale pielii $1 s& nu dituzeze sis- temic, cu rise de reacii secundare toxice; ~ sé nu interfereze epidermopoieza;sonst we Wrapeuled dermeto-renerotyled i ~ Sa fle usor de aplicat; ~ schema de tratament sé fi ~ Sd nu apard recidive: ~ Gostul sa fie ct mai redus, le cat mai scurtd posibil; 1.1.7, MEDICATIA TOPICA ANTIVIRALA Fentru tratamentul topic al teziuhttor {. aelelovir (Zovirax) ~ sub toma do crema 5% si pomada oftalmica 3%, 2. adenina — arablnozid (Vicarabine, Vira Me) — se eplled sub forma de gel 10%, i $-Idoxuridine ~ 59% ~ sub forma de get, | : Toate preparatole se aplled local de 4-§ ori/zi 1.8. MEDICATIA Topica, ANTIPRURIGINOASA In dermatitele Pruriginoase (urticarie, diterite Prurigouri, eczeme, lichen lan ete.) se pot ulliza in topice tere substanjo'cu ofect de calmare Pruritutul ~ mentol 0,1~29% ~ camfor 1 — 29% = fenol 0,5 — 2% ~ MMestezind 2-10% sau lidocaind 2,6-5%4, ba acestea se pot asocia: hidroco Salcllc, ihiolul, qucroanele in variate pr antipruriginos, direct sau prin potenjaro, Preparatele pot fi sub forma do ‘clun, mixtur, pudre, pomezi, paste, Spray-uri, creme, uleiur, Exemple: 4. Lofiuni Rp. Mento Fenol ‘Acid sali ‘Alco! 70° Apa distlata Fad 1009 rizonul 1-3%, prednisolonul, acidul "oporti, care au de asemenea elect Noliun! de terapie darmaisiogies Rp. Camfor Acid salicilie Mentol ‘loool 70° Apa distiata bb. Mixturl Rp. Acid sali Mentol Tale Osid de zine Glicerina Apa distilata ‘Alcool 70° Ap. Mento! Hidrocortizon Tale Oxid de zine Glicerina Apa distilata . Pudre: Rp. Tale Oxid de zine Fp. Fenol Tale 4, Pomezi Rp. Mentol Tale Oxid de zine Vaselina Rp. Mentol Fenol Lanotina Vaselina 20.59 ‘9 2 ad 100g aatg a8 159 10g A ad 1009 O59 « ig aa 159 10g ; ‘ad 100 mi aa 509 059 50g 19 aa 5g ad 100 g aaig aa 50g54 Tratat de terapeuite’ dermato-vencrotogt Rp. Acid salictlic Mento! Fenal Lanolina \Vasalina e. Paste Fp. Mentol Fenol Anestezin’ 39 Tale Lanoti Vaselina #8 ad 1009 Anestezina Into! Tale Oxid de zine Glicerina Apa distilata Ap. 39 59 FH 269 1. Creme Rp. Mentol Fenol Apa distilata Lanotina Oxid de zinc Gteum heliant, Vaselina A054 9 A259 g. Uleluri Rp. _Ulel de camomila camtorat Mento! (pentru regiunile paroase) 50g 059 1.1.9. MEDICATIA TOPICA ANESTEZICA 4. lidoeaina (Xylocaina, Xilina) este cel mai folosit anestezic local cu reacti alergice foarte rare. Se utilzeaz4 neinjactabil sub forma de Xylocaind gel 2% sau solutie 5% $1 injectabil Xilind 1-2 % in ole de 10-20 ml. in asoctatie cu adrenalind 0,20 mg, in fiole de 2 ml (vasoconstriie putemica ~ sAngerare minima), se foloseste in stomatclogie sau chirurgia plastica Nofiunt de tereple des 55 2, benzocalna (Anestezina) se aplic’ pe piele sau mucoase. Datort’ absorblial lente, are efect indelungat. Intra in compozifia unor pomart si creme pentru piele (2-20%), In soluli si comprimate de supt, in supozitoare sau pomezi antihemoroidale (12%). 2. EMILA (Eutectic Mixture of Local Anesthetics) aste un amestec de 2,5% \Idocalna si 2,5 % prilocaina intt-o emulsie de U/A. Crema EMLA se aplica local, sub pansament oclusiv, cu cel pufin o ord Tnaintea aotulul terapeutic, Este uti fn chirurgia cutanata superfciald: grefo de piela, punctii venoase, dermabra- zune, debridtil In uloere de gamba, laser, electrocauterizarl superticiale. Este utlé de asemenea in algile postzosteriene, Este condijionata in tuburi de5g: 4. lichidul Bonain este un anestezic local mai vachi ~ folosit in ORL. ~ gi consta intr-un amestee in péirji egale: Rp. Clorhidrat de cocaina Mentol Acid fenic wa5q 1.4.10, MEDICATIA TOPICA EMOLIENTA Topicele pe bazé de grasimi pot fi ulilizate in scopul mentineril sat red suplefi plat Fp. Glicarina 109 Lanolina Vaselina aa ad 100g (pomad emotions) Fp. Apa alstilata Lanoting 109 ; Vaselin 209 (crema enioiznti) Ap. Ulei de in Apa do calea 50g {iniment oleo-calear) In acelasi scop se recomanda si produsele cosmetice, tn funciie de Ceracterul pielii (normal, uscat, seboreic) — capitol LS.“yscteymuuiea dermato-venerologica Le —_—_— 3 - 11.11, MEDICATIA TOPICA ANTINFLAMATORIE = leziuni acneiforme DERMATOCoRTICOIZIT ~ hipectricazs = hipopigmentare = dermite de contact la excipient; 7 elle intralezionate cu cansiaji mici de corticoizi (betamethasone sedlum phosphate sau acetat suspensie, tiamcinolan acslonid oo, acolat, metiprednisolon etc), pot produce local: ~ attofie ~ hipopigmentare : ~hiperticoza . Culanate dad masura eficacitiii sale, da ~ uleorati ofectele secundare, Sea Modul de acjiune: Indicapille corticoterapiei tocale: ~ sunt cele mai puternice si eficace antiinflamatsare, prin scdderea J Principala indicajle este reprezentaté de dermite si eczeme. Permeabillali vasculare gi vasoconstictia denied, ~dotmila de contact ~ favorizeaza resorbiaintratutlinlamtator ~ eczema lichens, neuradenmia > Inhiba procesele de acantoza g! Parakeratoza, reducand proliferarea = dermita atopic pidermiea (efect antimitotic), ie ~ inhiba sinteza de colage See imeciatayctPtuiginos pri biocarea receptor senzorlall sisaua # indicat tla mediatorilor chimiei: ; i - ~ aU efect imunosupreser local ee int icoterapiel topi ; ~ eczema intertriginoasa, ae ee Seeundare ale coricoter Ps! tape, cate maj Knpovtente) j Dermatoze cronice in care dermatocorticoizii sunt folositi cu succes: ~ hipercorticismul exogen (sindrom Cushing), cu inhibarea axei HHS in ~ lupusul eritematos cronic cazul unor aplicalii prelungite a dermatocorticsiziior patenii, pe = lishenul pian Supratato intinse de pile, mai ales la copli; ~ psoriazisul 7 Senzatile do arsura, prurit, tare sau Usociune (cale mai irecvente); ~~ granulomul inelar plormita de contact ia dermatocortcoil, mss ales in ulcerele de gam. ~Fadiodermita acuta DA (este rareor!intanit, putand i ineriminny sl excipientul); ~ portiria cutanata — pelada ete, ~miliarie penitu a li se largi aria de acliune, certicofzi pot fi asociafi, In acelagi ~foliculte y Produs, cu agenfi antivacterioni, antiunpict chimioterapict, keratolitic, ~ macerari reductor! etc, = alvofie localé si teleangiectazii ~ Purpura pe zonele atrofice ~vergetur ireversibile, ~ aplcarea be fala a dermatocorcoillor poate provaca: ~ dermitd periorala ~ acnee rozacee-like Exemple: Dirogerig ts Geomicin’, gentamicin, tramicetin’, in preparate ca Diprogenta si Gentatrim; Secsocleri cu chimioterapice din grupul. oxichinolinei (Vioform, Saprosan) in prepatate ca Locacorten viotorin Triameinefon 8;58 ‘Tratat da terapeutles dermato-veneroiagica — asocieri cu substante keratoliice (acidul salicilic}, in preparate ca Locasalan sau Diprosalic = asocieri cu substanje reductoare (itiol sau gudron mineral) in proparate ca Tumizon, Locacorten Tar. Pentru dermatocorticoizltipizaii, potenta se mésoar€ prin nivelul activité aniinflamatorii, care depinde de structura chimica, Aosasta poate fi modificaté (in sensul potentérii) prin: ~ halogenare (simpla, dubl8, multipla), = orientarea stereochimicé a gruparilor hidrox!, ox! sau met, — estorificarea cu acizi gras jin functie de potenta (eficacitatea) for, in Clasiflcarea Europeand, dermatocarticoiali sunt prezentati pe patru nivaluri sau clase, clasificare expusd Jn extonso in capitolul VIN, ,Colagenozele” 4.1.12. MEDICATIA KERATOLITICA TOPICA Are drept scop decaparea surplusulul scuamos sau scuamo-crustos in diforite detmataze ca: ~ psoriazis ~ intioza keratodermi ~licheniticdri etc. séu/si are rol exfoliant (peeling) in afectiuni precum: ecnaea, ofelidele, cloasma ate Principatele substanje keratolitice sunt: 41. acldul salleille oste keratolitic in concentratio de 3~6%; peste 6% distruge tesuturile, In keratodermile palmo-plantare se folosesc concentra de 40-15% iar in onicomicoza si onicodistrolil, concentra de 20%. Absorbjia sistemicé se produce cand esto aplicat in concentra mari si pe supratole intinse, existand riscul de acidoz’ cu insuficionfa renal. Acidul salicic intra singur Sau asociat ct alte substanje (ure, gudroane, dermatocortcotzi ete.) in compoziia unor preparate folosite ~ psoriazls, ~ aczeme cronice, - intioza ete. 2. rezorcina este un derivat fenolic mat pujn Keratoltic decat acidul saliclc, in concentrafi sub 10% are rol keratolit, iar peste 10%, singurd sau asociaté cu acidul salicilc gi lactic, rl exfoliant (pecting). Mojlun! do teraple dermatotogioa Preparate magistrale Kkeratolitice: Rp. Acid salicitic 69 Vaseling ad 100g {unguent decapant) Rp. Acid lactic 109 Acid salictio, 209 Vaselin’ ad 100g (in keratodermille palmo-plantare, veruct vulgare ete.) Ap. Acid salictic Rozorcina Acid lactic, ais Aleoo! 70° ad 100 mi (peeling in acnee, cloasma, efelida) Rp. Acid saliiio 5a Sulf pp. Rezorcina A109 Pasta zincata ad 100g (in acres} jn functie de concentrafie, actiunea acestor substanje poate fi keratolitic’, exlolianta sau chiar caustic-distructiva. 3. acldul lactic este mal puin folosit astézi. In concentra de 4 are elec! hidratant in lojlunile antiseboreice, In concentral clavus etc.). 4, ureea, in concentratia de 10-30%, are rol hidratant, far In concentra mari, de 40-60%, are propriatifi protgalitice, macernd in pansamente aclusive unghiile botnave (onicomicoze). Ureea poate fi asociatd cu acidul saliilic, avaind efecte sinergice. asociat cu acidul sall mari, de 10-20%, are efect distructiv (veruci plantare, Rp. Acid sal 59 2 Urea 204 Vaselina ad 100g {unguent utl in terapia psoriazisulul) Rp. Ackd salclla 109 Uree 609 Vaseling ad 100.9 (pansamente oclusive in onicomicoze)