Professional Documents
Culture Documents
CAZACU
MOLDOW
4
PRUT $1 NISTRU
1812-1918
IASI
Dr. P. CAZACU
OLDOVA
DINTRE
UT
ISTRU
7872 -7978
IA51
.11.7-1=4 ex
FtcsrialtzLemscoK0 Be .A..
Sir. Alexandri 3
www.dacoromanica.ro
C. 2566-67
www.dacoromanica.ro
IV
zuriene, dela Var$ovia, din Gali(ia $i altele, urmate de prabu$irea Rusiei, dupd care $i Basarabia $1 neamul rominesc la
rindut for eau sarbatorit ziva izbavirii".
Astfel fiind pentru o mai bund ldmurire a chestiei unirii
Basarabiei, am crezut necesar, cel putin pe scurt $1 rezumativ,
se schitez: situatia din Rusia dinainte de razboiul mondial, razboiul, revolufia A despdrtirea popoarelor subjugate de Rusla;
situatia in Basarabia subt imperial $i republica ruseasca, constituirea republicei moldovene$ti in federatia (teoretica) ruseasca $i apoi a republicei moldovene$ti independente, dupa
care a urmat unirea.
Fare nici o pretentie mai mutt, decit a fi dat, dupa puterile sale, prin lucrarea de fate o simple marturie a until con-
opresorului $i in atmosfera de formule idel, mituri $1 sfarimituri de dogme din cele mai inaintate, reflectate intr'un me-
CUPRJN SUL
pag.
1) Fajada imperiului
2) Popoarele subjugate
3) Ciderea prestiglului jarlsmulut
4) Biserica
5) Tiriinimea
6) LucrAtorii industrial!
7) Nobilimea
8) BurghezImea
9) Intelectualii
10) Parlidele politice
11) Stared generalfi
6
21
22
23
26
27
28
28
31
33
36
42
55
1) Anexarea
2)Populalla
3) Oospodaria
62
65
82
4) Administrat in
5) Justlfia
6) Nobilimea
7) Orasele
8) Biserica
9) Inviitlimintul
10) Sale le
www.dacoromanica.ro
90
102
106
118
124
139
153
163
VI
6) Biserica
7) Miscarea culturali
8) Miscarea agrarit
9) Manifestaf file politice nafionale
10) Miscarea politica nafionala in armatti
11) Lupta cu Ucraina pentru autonomie
12) Congresul din 20 Ociombre 1917 dela Chisindu
13) Organizarea si deschiderea Sfatului Tart'
14) Lucriirile Sfatului Tarn. Declarafia din 2 Decembre 1917
185
184
185
185
186
188
189
193
197
204
216
225
231
245
1) Raporlurile republicei cu organele locale a foslului imperiu si a foastei republici rusesti si cu alte state
2) Situafia interns
3) Situafia externs
249
250
251
4) Acliunea bolsevicii
251,
5) Descompunerea si anarhia
6) Fatalitatea intervenirli armatelor rominesti
7) Atiludinea elementelor din Sfatul Tarii
262
263
264
269
273
278
280
www.dacoromanica.ro
284
286
289
292
296
297
297
303
304
VII
ilnuturilor
CAPITOLUL VII.
305
309
Unirea
Adaos
www.dacoromanica.ro
315
316
321
331
333
344
chiar temellile sitipate prelutindeni". (Max Hoschiller. Le mirage du souiefisme,Paris, 1921, p. 78).
1
www.dacoromanica.ro
DR, P. CAZACU
www.dacoromanica.ro
Capriciul direct al monarhului on slugArnicia celor din jurul lui, doritori de a-i realiza chiar ci un gind neexprimat, determinau ti ierea de bulevarde drepte, luminate, plantate, pavate,
trezind in cel .mai scurt timp peste toate piedicile unui oral
vechiu. 2
rafinindu-se gusturile, selectionindu-se fortele, poezia, literele, istoria, stiintele, artele, tehnica si mestesugurile, ne mai putind fi
stApinite si prin natura for insA5i, ajungind la o maturitate ci la
o existentA semi - independents din resursele tArii,s'au eliberat
de subt influents directs a stapinitorilor.
Incontestabil cd literatura ruseascA, izvorita din adincimile
diferitelor rase, creatd in limba rusasca de cAtrA autori de diferite neamuri, este una din cele mai bogate productii asemAnAtoare ale omenirii Intregi.
Arhitectura, sculptura, pictura, muzica, stiintele, au primit
si ele contributiuni dela toate neamurile din Rusia.
Metropola era plinA de bogs is si strAlucirea artelor ci stiintelor, a culturil si a civilizatiei.
In provincie, cu toate sfortArile satrapilor, trimisi din MetropolA, resursele fund mai mici, literatura si arta, cultura si ciMerejcovsky, vol. XII, peg. 156-157 Scroafa mama`.
2 Bulevardul Camenoostrovsky, construct in fret hint pentru Alex.
HI, dela Palatul de lama din centrul orasulul, la periferie.
3 Merejcovsky
1
www.dacoromanica.ro
DR. P. CAZACU
unsul lui Dumnezeu,imediat dupa tron era clerul Malt, mitropolitii 5i episcopii cu sf. Sinod,toti credincio5i monarhului, care
ii numise 5i le dadea puterea 1 strAlucirea. Apoi venea : Consiliul de Stat cu oameni albiti in serviciul tronului 51 statului; senatul, suprema instants judecatoreasca 5i administrativa ; mini5trii, numiti 51 revocati dupA vointa imparatului,cei mai credinclo5i servitori al lui ; armata credincioasA, stralucitoare de upiforme nouA 5i luxoase, cu cele mai perfecte arme 5i inzestrari,
compusa din milioane de soldati, zeci de mii de ofiteri 5i mii de
generali, stilpii 51 baza tronului 51 statului.
Ca o concesiune pentru cerintele timpului 5i o dovada de
progres, pentru gustul occidentalilor nepricepAtori ai starilor suflete5ti din Rusia (a'a se zicea \, exista de curind Duma, Parla-
www.dacoromanica.ro
cu care se pot stabili intelegeri utile in China, Turchestan, Tibet, Persia, Balcani si pe marl. DepArtatele State-Unite, care
fndrAzneau sA protesteze impotriva ne-vizArii de consulii rusi a
pasapoartelor pentru Americanii" de rit mozaic, erau privite in
mod dezagreabil.
De si toatA organizarea, cultura si civilizatia Rusiei erau
importate dela strain', in special dela occidentali (afarA de religia ortodoxA imprumutata dela Greci si impusA prin foc si sable taranilor),incepind cu dinastiile de varegi si nemti, cu institutiile de stat semi-prusace, curentele filozofice, artistice, politice
si literare (pseudo-clasicism, byronism, sentimentalism, romantism, realism, simbolism, etc.) Si sectele religioase (stundism, anabaptism),totusi atft de mare in cifre absolute era puterea imparallel rusesti si atit de sAnatoasa se credea incit, In Rusia, a
fost posibil sA se dezvolte, sA devinA puternic si sA dicteze la
curte, in publicisticA si in societate un curent, care declara Occiwww.dacoromanica.ro
DR. P. CAZACU
avea nevoe de Rusi, i atita timp cit a avut aceasta nevoe) stia
si discuta slAbiciunea imperiului. Dar bAnuiala cA se iau dorintele drept realitAll, precum si contrazicerea aparentA a tuturor
celor care aflrmau pe de o parte slabiclunea Rusiei cu toate re-
pe toti vecinii (incepind bine- Inteles cu Constantinopolul si Bos1 Dostoevscht dupA Merejkovschi, vol. XI, p. 179, Profetul Re-
voluliei rusesli..
www.dacoromanica.ro
Rust albi
Ovrel
Chirghizi
Tatars
Nemli
55 673
22 415
7 931
5.886
5 063
4 084
3 738
1 790
1 658
1.439
I 435
1 352
1 173
1 122
1 024
1.003
969
43,3
17,4
6,2
4,5
3,9
3,2
2,9
1,4
1,3
1,1
1,1
1,0
0,9
0,9
0,8
0,8
0,7
Lituanieni
Baschiri si Tepteari . .
Letoni . . .
.
Gruzini . .
.
Armen' . .
Moldoveni
Mordvini
.
Estoni .
Saris
etc.
inregistrat atunci 146 limbi si dialecte (vezi Stankevici, Soar a
.
....
12) FrancejtIor
13) Itallenilor
IV. Grupul germanic
14) Oermanilor
15) Hollandejilor
25) Tat-ilor
26) Ta14anilor
27) Curzilor
28) Atganilor
29) Ironilor (Osetini)
IX. Grupul semitic
30) Arabilor
31) Ovreilor
32) Sirienitor
www.dacoromanica.ro
DR. P. CAZACU
In Finlanda : 2
La o populatle de 2.921.217
Fini
Suedeji
Ru#
Nemti
Alte neamuri
X. Grupul lafetic arloeuropean
33) Armenilor
338 961
7.339
1.794
1.978
Caren!, Estonii, Laplanzii, Ceremisii, ,viordva, Zirenii, Permeacii, Voteacii, Osteacii, Vogulii.
Finii au aparut in actuala for jars hare anii 400-700 dupfi Chrislos, ca un reflex nordic al navAlirilor barbare.
Din secolul X au inceput sa-i atace vecinii: Daneji, Suedeji, cu
scopul de a-1 subjuga si apoi subt pretextul de a-i crestina.Daps
lupte de secole cu vecinii, din 1323 sint supusi Suediei, a caret soarta
au implirifisito pfinii la 1809, cind au fast anexati la Rusia.
www.dacoromanica.ro
loyvvzo
0
C7
oLlIcal30
Orslico.laisha.a
f,
(I)
....el
&A::
IN:'\
-_-%,,,'it'
Finlanda are o intindere de circa 377 mit km. patrati, din care
42 mii lacuri sr, din aceastii cauzii se numeste tare de mii de lacuri".
E tare saraca cu putinti agriculturti, multit crestere de vile, paduri si industrii.
10
DR. P. CAZACU
In Estonia :
(Guvernamintul Estland 1 tinuturile Pernov, Dorpat, Fallin, Verros i Oesel din Liflanda i Sotuchezia).
Rug
.
.
www.dacoromanica.ro
In Lituania :
11
(Tinuturile locuite de Lituanieni in guvernamintele Covno, Suvalky, Vilno, Curlanda, Grodno). Populatie totalA 2.158.630.
Poloni 195.480 ( 9 la sutA)
Lituanieni 1.434.428 (65 la suta)
Nemti
48.408
Ru0 . . 96.916 ( 4 la suta)
Ovrei . . . 270.920
12
DR. P. CAZACU
In Letonia :
(Guvernamintul Curland, Tinuturile Riga, Valc, Venden,
Volmar din Liflanda, Latgalia ; tinuturile Lintin, Rejita I Dvinsc).
Riqi
Nemti
Ovrei
Lituani
Ru$11 i -au persecutat eau, in special dela 1865, cind le-au inchis
toate scale locale, inclusiv universilatea din Vilno, si an oprit tiparut cu litere !aline (1865), ceiace s'a socolit ca lovitura Impotriva religiei (Lituanienii sint catolici si nu sint slay!). Pares, pentru cercetrttorul superficial, CA Lituanienii slut candidall" la rusificare complecta.
S'a incercat piing sf confiscarea cartilor for de rugAciuni, cu litere la-
www.dacoromanica.ro
Poloni
Estoni
In Polonia
(In hotarele oficlale ruseotl) 1
Po loni mil
. . . 7.032 (74,8 la seta)
Ru#
www.dacoromanica.ro
14
DR. P. CAZACU
Germani mii
Ovrei
toted
Ouvern5mintele
Vollnia
Poltava
Ecaterinoslav .
Hircov
Kiev
Cherson
Podolia
Total
Ucrainieni
mil
2.989
2.778
2.113
2.492
3 559
2.733
3.018
19.682
mii
.
.
.
.
.
.
.
.
2.096 .
2.583 .
1.456 .
2.009 .
2.819 .
1 462 .
2.442 .
14867
75 la sutd
Ovrei
Rust
mil
mii
105
73
365
441
209
575
.
.
395
110
99
13
430
.
322
99 .
369
1.867
1 738
91asuta 8 la sutd
.
1 Ucratnienti (Rnteni, Molorusi, Rusneaci) st nupil date antropologice st dupi limbil (Academia de silinte din Petrograd, 20 Febr.
www.dacoromanica.ro
15
www.dacoromanica.ro
16
DR P. CAZACU
In Rusia albs
(Regiunea Grodno, Vilno, Vitebsc, Moghilev, Minsc, Smolensc).
Populatia totalA 8.040 mil.
Rusi albi . . . . 5.740 mil (71 la suta)
Rini
Ovrei
Germanl
poll! in limbs ucrainiana, Jar la 1769 Manastlrea din Kiev a fost oprita-
www.dacoromanica.ro
17
In Basarabia t
Totalul populatiei 1.935.412.
920.919 (47,6 la sutA)
Moldoveni . .
228 168 (11,7 la sutA)
Ovrei
Ru$i
Bulgari
Ucrainieni
.
.
155.774 (8 la suta)
103.225 (5,33 la sutA)
382.169 (19,75 la suta)
In Caucazia 2
(Afars de regiunea Stavropol, Cubani i Terse)
Totalul populatiei 7 milioane.
Turco-Tatari mii . . 2.403 (34 la sutA)
Armen'
www.dacoromanica.ro
18
DR. P. CAZACU
Gruzini
Ru$i
Rase de munte
. .
.
zall $1 salbateci, perzistil $i astiizi ; lotu$i crcdinid, limbs, cultura $1 obiceiurile $1 leau piistrat ; mai mull, aceste elemente le-au servit spre
www.dacoromanica.ro
19
Nu am la indamina datele asupra regiunilor Crimeii, Cazanului, Astrahanului, in majoritate tatarati, a Turchestanului, a Siberiei .1 altor regiuni cu populatie mongolA, turceasca, etc., foarte
wariata.
Rezumind, avem :
Regiunl:
Rust mil.
Populatie mil.
Autohtoni mil.
I Finlanda
2.571 (88 la sula)
2.921
7
, )
II Estonia
958
907 (94
37 ( 3 la suta)
, ) 233 (12 a )
III Letonia
2.000
1.316 (68
)
2.158
1.434 (65
96 ( 4
)
IV Lituania
14.867 (75
) 1.867 ( 9
)
V Ucraina
19.682
9.381
7.032 (74
)
608 ( 6
, )
VI Polonia
a
)
VII Rusia Alba
8.040
5.740 (71
500 ( 6
)
a
)
VIII Basarabia
1 935
920 (47
155 ( 8
a
)
IX Caucazia
7.000
6.000 (84
, ) 915_(13
)
Total
54.075
40.787 (75 la suta) 4.418 ( 8 la suta)
turc a inceput sa decade, elementul armenesc a apart!t pe terenul politic. Rusia, dela Petru cal Mare ajungind in conflict cu Turcii, a OW Coate najionalitajile crestine impotriva tor. Subt Alexandra I Rusii
au lust hanatul Carabah dela Turci si hanatele Erivan si Nahicevan
dela Persi (toate locuite de Armeni). Asa ca incercarile de eliherare
au ajuns la imparlirea Armenilor ii tre lrei stapini: Rust, Turci, Persani.
Situatia Armenilor in Rusia era mat buns, poate filndca Rusii, urmiirind
alipirea restului, ii lasau in pace. Totusi, lupta nationals si democratica organizata impotriva Turcilor, Linea ridicata constiinta ; tar masurile de protectle a claselor suprapuse turco-latare suparau pe Armeni
impotriva Rusilor, care pe tinge bate la 1897 le inchid scolile, editurile, institutiile de binefacere, si le iau in administrarea statului aye-
a rezistat, fie independent, fie autonom in alte formaliuni politica. Maximum de inflorire 1a ajuns Gruzia intre anii 1182-1212. lmpreuna cu
puterea politica s'a desvoltat si culture; epoca de our a literaturii gru-
kievici).
www.dacoromanica.ro
20
DR. P. CAZACU
Dace toate celelalte popoare erau' oprite in- cultura, desvoltarea si civilizarea lor din consideratiuni de stat,. de teama separatismului sau dim cauza rezistentei la rusificare,Ovreii au fost
singurul popor din Rusia, care s'a supus complect rusificarii, ca
nici un alt neam, dar a fost respins si persecutat, din cauza
deosebiril de religie (Ovreii botezati nu erau persecutati), casi din"
consideratii economice sau de politica interns, in mod sistematic prin legi de diferite feluri, prin masuri politienesti
economice si, in afara de orice lege, prin organizari speciale de persecutii indreptate contra lor. Ovv:ii nu aveau dreptul sa fie primill in scolile statului decit in numar limitat, un quantum la
suta ; n'aveau dreptul de a poseda proprietati rurale, deci nu
puteau avea ocupatii in agriculture. Nu aveau dreptul de a locui decit in anume localitati (iar acolo veneau pogromurile):.
Chisinau, Odessa, Belostoc, etc..
Particle politice puternice erau antisemite. Aceste partide aveau conducatori din elita sociala si limit( functionari (contele
Bobrinsky, marele duce Serghie Alexandrevici, ministrul Plehve,
contele Conovnitin, guvernator al Odessei, generali Caulbars, ScaIon (Polonia), Herchelman (Moscova), Metier Zacomelsky, regiunea
Baltica ; episcopii Hermoghen, Evloghie, Serafim, etc.), din imediatul anturaj al tarului, care purta insignale acestor partide, be
be
asigura im
21
Inca dela 1905 sb vazusera bine sentimentele populatiei neruseti din Rusia fata de imperiu. Tot contele Witte semnaleaza
acest lucru :
Provinciile dela frontiers se folosirA de slAbirea din Rusia
centrals, pentru a-i al-Ma coltii". 2
Perioada dela 1905 pans la 1914 n'a putut s le schimbe
sentimentele ; dimpotriva, prima incercare le-a servit ca imbold
i mijloc de propaganda ; contiinta anti-ruseasca, tendintele separatiste, deghizate subt forma de autonomism 1 federalism,
creteau.
Daca factorul nationalitate era singur suficient, pentru a opune popoarele neruseti regimulul statului rus, chiar daca acest
regim ar fi fost binevoitor, din punctul de vedere al respectului
pentru cultura i desvoltarea national!;, factorii : economic, administrativ, politienesc i politic, nemultumeau profund nationalitatile. DacA intr'un stat ca Austro-Ungaria, cu regim parlamentar, cu administratie relativ bunt; 1 toleranta, nationalitatile nu
erau multumite ; daca Anglia cu constitutionalismul ei, cu cultura
veche i toleranta, are acum greutati cu nationalitatile (Irlanda, India, Egiptul), ca o dovada Ca nimic altceva decit formarea de state independente nu poate satisf ace nationalitatile,
se intelege bine, care erau sentimentele i pArerile intime ale popoarelor subjugate din Rusia absolutist!;, centralist!;, politista.
3
www.dacoromanica.ro
22
DR. P. CAZACU
pi
Razboiul cu Japonia, pe care 1-a provocat $11-a pierdut, omorind zeci de mil de oameni, nu i -a ridicat prestigiul.
Mdnifestatia poporului, care, venea la palatul de lama, in
lanuarie 1905, sd arate tarului sentimentele de credint5, dragoste,
dar
suferintele, a fost intimpinata de gloantele armatei luipt
tastice, care nu erau de naturd a mail increderea $i prestigiul institutiel personificate de Neculai II.
Promisiunile mereu reinoite prin diverse mesagii, cetite in
biserici, cA se dau libertati tt pamint, $i mereu dezmintite de
realitate, au dezradAcinat din sufletul poporului ultimele iluzil
despre tar $i tarism.
Fornele 1 aparentele, bine-Inteles, erau pastrate ; la aparitia tarului era acela$i fast, acelea$i clopote $i lovituri de tun,
steaguri, decoratii, demnitati $1 armat5, acelasi popor aplecat gi
Alta bazd morald de odinioard a statului rus, era ortodoxismul, biserica ortodOx5.
Despre starea el, contele Witte, colaboratorul lui PobieDecAderea bisericii oficiale ortodoxe St stingerea in popor a spiritului religios, este cel mai mare pericol pentru Rusia".
donostef, scrie
pag. 350.
www.dacoromanica.ro
23
Fara o biserica vie, religia devine o filozofie si pierde puterea de a patrunde in viata oamenilor si de a o indrumaa.
,Biserica noastrci este din nenorocire moartei de malt
timp. Este o institutie biurocratica si preotii nostri nu servesc
pe Dumnezeul suprem al unei ortodoxii inalte, ci pe zeii de carne
ai paginismului. Treptat, nol devenim mai putin crestini, decit
membrii oricarei alte biserici crestine".
Necontenit se alcatuiau comisii pentru Introducerea toleran-
Asupra situatiei taranului rus propriu zis, voiu cita urmatoarele rinduri din memoriul contelui Witte, inaintat tarulul ;
cred ca contele Witte nu poate fi Invinuit de exagerari tendentioase. In 1898 el scria tarului Taranul este liberat de proprietarul pamintului. Dar el este incA sclavul comunitatii (obstii), reprezentata prin adunare (mirul") si prin acea ierarhie
de mici functionari, care apasA administratia rurala. Drepturile
taranului si obligatiile lui nu shit clar definite de legi. *I persoana lui si buna lui stare sint la dispozitia reglementelor arbitrare a unei administratii locale. TAranul a obtinut pamint, dar
dreptul sAu asupra pamtntului nu este clar lamurit prin lege.
Peste tot unde este regimul comunal de proprietate (Rusia propriu zisa), el nu poate sti unde se gaseste bucatica lui de pamint.Drepturilt de mostenire sint regulate de obiceiuri vagi.
Asa ca astazi tAranul poseda pAmint, nu in virtutea legii, ci a
obiceiului si adesea printr'un capriciu arbitrar".
www.dacoromanica.ro
24
DR. P. CAZACU
nistratii locale. Principiul responsabilitAtii mutuale, in ce prive$te Impozitele, face pe fiecare than responsabil fatA de ob$tia intreaga ; rezultatul este complecta iresponsabilitate".
Zemstvele pun impozite pe tArani cat vreau $1 guvernul
nu le poate legal face nimic, dad impun peste puterile taranului. Arbitrarul $1 confuzia prevaleaza in perceperea darilor
care in graerniimintele centrale ajungea la 75 la sulk betia, morlalitatea excesiva, bolile infectioase in sate, toli acesti factori distrugeau
puterea de creatie a poporului, it transformau in masa inerta'. Han.
Rusia si Bolsevismul, peg. 113.
www.dacoromanica.ro
25
simplu o fazA primitive a evolutiei soCu desvoltarea civilizatiei si a statului, institutiunile comuniste au fost inlocuite prin institutil individualiste. In Rusia acest progres a fost in mod artificial
oprit, iar de aci a rezultat cA poporul st statul au fost extrem
de slAbite".
Obscina 1 -a gAsit apArAtori entuziasti chiar fntre Rusii
convertiti la socialism. Ei au proclamat ca tAranul rus este un
comunist nascut, deli inconstient".
s1
In loc de a se ocupa de tArAnime, a cArei stare este descrisa cum am vAzut mai sus de catra ministrul sau, Neculai II
a convocat o conferinta, care s'a ocupat de situatia nobilimii,
proprietary de pAmint, inlesnindu-1 credite eftine pe contul
statului, care era considerat
o vacs de lapte, pe care ei
trebuiau s'o mulgA" (Witte; pag. 185).
Witte a reusit sA suprime responsabilitatea mutuala a tAranilor pentru impozite si sA le iniesneascA cApatarea pasapoartelor, de asemeni a obtinut o improprietarire partiala prin
Banca thaneascA, care lucra insA mai molt la periferiile Rusiei
cu scopul exproprierii strainilor si colonizarii cu tArani rusi ;
iar in Rusia mai mult pentru a plati preturi marl proprietaritor din punga tAranilor.
In 1902 s'a format o comisie of icialA pentru studiul chestiei agrare. S'au clasat si studiat ani de zile rapoartele comitetelor agrare locale. Comisia a lost schimbatA de mai multe
on subt diver5i prezidenti de consilii Sypeaghin, Pleve, SviatopolcMirsky, Goremikin. Rezultatul a fost o contributie la
literatura economics in cheslia agrarA, cu tendinte liberate.
Subt influenta revolutiei (1906) din nou s'au format comisiuni si s'au elaborat proiecte : dela cele mai extreme, ale
partidelor socialiste, pAna la cele mai reactionare.
S'a promulgat insa proectul lui Stolypin, in virtutea art.
87, adicA fArA Duma, in intervalul sesiunilor ; prin acel proect
s'a propus desfiintarea obstiei (mirului), infiint/ndu-se proprietatea individualA, dar in limitele pamintului dela 186.2, fara expropriere, cu sau fArA platA, 1 fArA a se usura procurarea instrurnentelor agricole, a creditului, etc., necesare pentru mArirea
productiei. Rostul politicei lui Stolypin era bazat pe axioma
cA Rusia nu existA decit penttu un puma de marl proprietari".
(Witte, pag. 278).
Asa inch problema esentialA in viata unui popor agricol,
n'a fost deloc, nici macar partial, rezolvat5. DimpotrivA, zi
cu zi ea devenea mai acute, dind loc la rAscoale periodice in
diferite pArti, potolite in mod brutal de armata. In special in
anii 1905-1906, revoltele agrare au cuprins teritorii imense si
www.dacoromanica.ro
26
DR. P. CAZACU
gl
executii pentru a le
potoli.
Toate aceste nu puteau nici inteun fel contribui ca populatia taraneasca sa fie linistita $1 multumita de statul in care
traia. De 51 Witte scria : Atit timp, cit chestia agrara nu va fi
rezolvita intr'un sens liberal, pe baza principiului proprietatii
individuale si at libertatii personale, toate celelalte reforme vor
fi ca o casa construita pe nisip. Persistenta in politica reactionara duce drept la ruins "; glasul omului de stat, conservator in fond, dar prevAzator, nu era ascultat.
6
www.dacoromanica.ro
pag. 72.
27
rilor.
lucru cit de ascuns, cit de secret, cit de intim, care din gurd
in gurA, din ora$ in ora$, din sat in sat, panA In colturile cele
mai ascunse ale tarii, sA nu ajunga in formele cele mai fantaslice. Propaganda clandestine verball, scris5, tiparita, devenise imensa. Contagiul mintal era comun ; in intimitate nimeni
nu mai avea curajul sa sustinA tarismul, curtea, guvernul, clasele diriguitoare, unitatea de stat, biserica, armata, autoritatile.
Nu exista nici o credinta. Formulele cele mai extreme $i cele
mai fantastice, in toate chestille sociale, erau primite Si discutate ; nu exista nici un friu, totul era bun $i admis pentru a
distruge vrAjma$ul, care era al tuturor : tarismul, curtea, guvernul, armata, paturile conducAtoare.
7
Patura de sus din societatea ruseascA, clasa nobilimii biurocratice avea in mind paminturile 5i puterile dela stat.
Contele Gagarine se lauda, dar avea dreptate spunind :
103 mii de proprietari fonciari, guverneazA 22 milioane de locuitori".*
www.dacoromanica.ro
28
DR. P. CAZACU
Clasa burghezlei negustoresti si bancare nu era Insemnag in Rusia. Asezata intre nobilime, care o privea de sus si
o Linea oarecunr la distanta, si intelectualitate, care in romantismul ei o batjocorea, invidiata de toate straturile sociale, rolul si importanta el in stat era mic si subordonat. De altfel
si ea era un amestec urban eterogen $1 disparat : din toate rasele i din toate clasele, legate slab pentru organizarea comertului si creditului, in vederea cistigurilor, vorbind ruseste pentru ca erau in Rusia. Respectul, increderea si interesul lor pentru statul rus, in forma in care se gAsea $1 care nu le dadea
puterea $1 importanta la care aspirau, nu erau insemnate. In
maple cele marl si cele mai comerciale, comertul cel mai mare
si bancile erau in mini straine: La Petrograd, Riga, Revel,
Libava,germane ; in Polonia si sud-vestul Rusiei,in minile
evree$ti ; in centrul Rusiel si in Siberia era mai mult in mini
rusesti.
Industria mare din Rusia, crelata subt scutul tarifelor protectioniste, de data recenta, era in cea mai mare parte a capitalului strain ; clasa aceasta nu avea importanta politics i sociala mai mare deal clasa negustorilor si bancherilor.
9
www.dacoromanica.ro
sf
2g
Se crease o clasd `special,deosebitA de acele din lumea intreaga, care era departe de realitati, departe de Doporul real din care e$ise, $i care sacrifica pe altarul fictiunilor cu
o pasiune $i cu o asiduitate fdrd pereche. Inconstient serveau
pentru subjugarea si rusificarea popoarelor strAinelAsate in
necultura, aducind toatA puterea for de munch $i darurile lorstapinului, pe care (multi) ii urau,statului rus,tar acesta in
schimb, oprind cultura altor neatuuri, le dadea monopolul $1
avantagiite propagandei culturii ruse$ti in statul rusesc.
Pentru o mai build lamurire, reproducem dupd Merejcovski* citeva pasagii, in care se descriu unele straturi sociale.
DacA acum, cfnd pentru Rusia vine judecata cea de pe
urtnA a istoriei, intelectualitatea ruseascd ar vrea sA $tie cu ce
se va duce la aceasta judecatd, ar putea face aceasta mai bine
dupd operele lui Cehov $i Gorky". El, Cehov, cunoaste traiul rusesc contimporan, cum nu-I cunoVe nimeni. El este
foarte national, dar nu este universal! ".
fapt.
Eroii lui Cehov n'au viatA, au numal traiu, traiu fAra evenimente, sau cu un singur eveniment, moartea".
De dinafard, acest traiu pare vin $1 tare, dar el este mort
p1 putred inauntru : este de ajuns o lovitura ca sd se facA praf,
ca acele teseturi putrede, pe care be gasim in racle. Pe dinafara par strAlucitoare $1 colorate ca curcubeul, dar este curcubeul apelor statatoare $i al geamurilor vechi, bune de spart.
*i tot acest traiu putred $1, din cauza putreziciunii, fragil, atfrnA de o ati$oard deasupra prapastiei ; iata, se rupe ata $1
totul se va prAbu$1 in prapastie $1 Se va sparge in tAndAri.
Pare cd Rusia actuald, contimporana, inaintea sffr$itului sAu
inceputul acestul sfir$it it vedem a vrut prin Cehov sA se priveascA pentru ultima ad.
Plictiseala, mihnirea, latA principala, in fond singura pa-
51
www.dacoromanica.ro
30
DR. P. CAZACU
dedau acestel pasiuni a plictiselii. In rase marl $1 orasele departate, in sate $1 la gari singurAtece, $i la fabric' $1 la cuiburi
de nobili in rulnA, $1 In saloanele lumii marl, $i la manastirt $i
in case de desfrInare, $i in cabinetele savantilorpeste tot este
plictiseala. Un fel de plictiseala metafizica, sentimentul golului fArA slirsit, a nimicniciei. Rusului nu-i place viata"iata
admirabila descoperire a lui Cehov. Pare ea nu numal omului
rus, ci si naturii, rusesti nu-i place viata".
In opozitie cu patura intelectuala descrisA de Cehov, iata
dispozitiile sufletesti ale proletariatului rusesc, descrise de Gorky :
A$i fi adunat ramasitele sufletului meu sf1 sat si frnpreuna
cu singele inimii le-asi fi scuipat in mutrele intelectualitatii
noastre, dracul s'o is ! Eu le-asi spune: lindini, vorbe$te la
www.dacoromanica.ro
31
www.dacoromanica.ro
32
..-
DR. P. CAZACU
rea un singur lucru dela toti : a fi oameni de incredere", oameni devotati" (partidului).
33
de slabe, atit in masa lucrArorilor, care cu greu pricepeau insa5i dogma primitiva, ca sA poata intelege nuantele sectare de
interpretare mai mutt cazuisticA.
In masa lucratorilor industriali din centrele marl, curentele socialiste erau puternice nu ca doctrina, nu ca organizare,
ci ca credintA dogmatics 51 ca acumulare de urA impotriva starii existente, organizarii de stat si claselor burgheze.
In masa tArAneascA, analfabeta 1 inculta, nici un partid
n'avea nici o organizare. Era InsA curentul, ca5i la lucratori,
impotriva tarismului, nobililor, biurocratiei, functionarilor publici, burgheziei, si curentul de simpatie pentru adversarii
for ; 1 cu eft adversarul era mai inversunat impotriva vrAjmasilor 5i stArii actuale de lucruri, cu atit era mai simpatizat. De
aceia marea multime era pentru sociali5ti in genere ; dintre ei,
inainte de revolutia din 1917 5i in timpul ei pAna la Octombre
tArani
1917, mai populari si mai simpatici printre lucrAtori
erau sociali5tii revolutionari, pentrucA actiunea for era mai
violenta 5i mai evidentA.
11
www.dacoromanica.ro
34
DR. P. CAZACU
Revolujia noastra (1905-6) a avut loc pentruci guvernul nostru era orb fats de adevarul fundamental ca societatea
merge inainte. Datoria suveranilor este de a regula aceasta
miacare $i de a o infrina. Cind ei lipsesc dela aceasta datorie
$i in loc de aceasta opresc curentul, rezultatul este inundatia
revolutionary. Pentru Rusia, aceasta inundatie este mai periculoasa, pentru ca 35 la suta din populatie se compune din popoare straine cucerite".
Dad totu$i Rusia dAinuia Inca, asa cum se gasea, apoi
aceasta s'a putut numai prin armata, buget, stare de asediu,
cenzura .2
Petr Ris, Experienla Ring, Paris, 1921, pag. 6.
Armata in adevar era imensa ; in 1914 ajunsese la circa 1
jum. milioane pentru Limp de pace.
Organizarea ei pentru razboiu s'a dovedit excesiv de stabil in
razboiu] RusoJaponez, in timpul caruia s'au produs revolte in cadre,
iar in 1903-6 in marina (Sevastopol, Odessa, Libau). Cu toate reformele, mai ales exterioare, inainte de razboiul mondial, statul -major
francez (vezi Le Correspondent, 25 .Decembre 1913, pag. 2086 87)
subt forma unei vizite mililare, a dal directive: pentru creiarea de linii strategice nouti, procurare de material rulant, locomotive, construire
de drumuri carosabile in tot timpul anului (sosele), retele telefonice
si telegrafice, pentru facerea recensamintului melodic al tailor, pentru utilizarea rationale a rezervistilor, pentru creiarea de depozile
(Vezi si KOInische Zeilung din 2 Martie 1914, Berliner Tageblat din 9
Martie 1914), iar statul francez a dat un imprumut de cite 500 milioane
franc' our anual, Limp de 5 ani. Pentru nevoile interne 'lug, asa cum
1
www.dacoromanica.ro
35
Bugetul rusesc, complect regulat de imprumuttiri franceze, &Idea excedente. Totusi cheltuelile erau ass de formidablle, mai cu
semi cu ocazia rAzbolului Ruso-Japonez, inch dad; Witte nu reu$ea
sa consolideze datoria flotantii si sa contracteze una noun in 1906 inaintea deschiderii Dumei, cu greu ar fi fficut fate farismul nobilo-biurocralic rusesc, revolutiei de atunci.
Sursa principals a bugetului statului rusesc era monopolul alcoolului, care &idea aproximativ 1 miliard venit net anual din exploatarea be9ei formidabtie a poporului.
Prin buget se intretinea biurocratia ; Coate felurile de politil si
armatA, care mentineau ordinea. Prin buget se Ricea conruperea si
provocarea.
2.
3.
pag. 164.
www.dacoromanica.ro
37
In lupta dintre Anglia i Germania era atita nevoie de tAvAlugul" rus, incit Europa a consimtit la toate conditiile imperiului tarilor.
puncte ale lui Wilson, nici toate puterile lui Lloyd George ci Clemenceau, n'ar fi salvat pe nimeni.
Analizind sentimentele reale ale pAturilor sociale componente
din statul rus fatA de rAzboiu, afara de atitudinea aparenta I
curentul dela inceput, nu gAsim prea mult entuziasm.
Din destainuirile inregistrate pAna acum, se vede cA sentimentele intime ale Tarului ci Tarinei fatA de Germania,cu care
erau inrudite i cArela ii datorau recunotintg, pentrucA in 1905
1906, in timpul rAzboiului japonez, al dezastrului i revolutiei ce
le-au urmat, ea n'a vroit sA profite de situatie pentru a reduce Ru-
datA, care nu vedea alt ceva, decit extinderea teritoriali si Constantinopolul, la care credeau ca se merge prin Berlin, pentru a impiedica
www.dacoromanica.ro
38
DR. P. CAZACU
www.dacoromanica.ro
39
parte din socialiti s'au declarat pentru rAzboiu. Mare parte din
liberali 5i constitutionaliti erau de asemeni pentru razboiu. Duma
a prom's guvernului tot concursul in vederea scopurilor inalte patriotice.
Popoarele strAine din imperiul rus, ca5i poporul rus, au acceptat rdzboiul ca o fatalitate, afarA de Finlandezi, Poloni, Ucrainieni 5i Letoni. 0 parte din Finlandezi an trecut In Germania 1
buna calitate, cu pregatire de rAzboiu de ani de zile, cu experienta rAzboaelor moderne, cu material imens, cumpArat din fonduri proprii 5i din fonduri franceze, puse larg la dispozitia ministerului de razboiu rus,In afara de citeva succese NA de Austrieci, 5i acelea variate, incomplecte, neurmarite,in general Rusia, Inca din primul an, a fost rAu bAtutA de German!, silitA sA
razboiu.
2.
www.dacoromanica.ro
40
DR. P. CAZACU
Este adevarat cA salariile se urcau, dar urcarea se facea intotdeauna tirziu i subt presiune. 2
Infringeri, retragerl, dezastre militare, epidemii, numar imens
de refugiati nenorociti, scumpete, specula, si neputinta autoritatilor de stat sA le domine, scAdeau din zi in zi prestigiul guvernului si intareau spiritul permanent de opozitie.
Functionarii prost plAtiti fata de scum pirea vietii erau impinsi din ce in ce mai mutt la incorectitudini, care le slabeau
prestigiul si autoritatea 1 aa scAzute. Se ajunsese pans acolo,
cA delegatii statului, pentru transporturi, plateau mitA de vagon
functionarilor cailor ferate I
Pe cind in toate ladle beligerante guvernele in timpul razboiului deveneau tot mai puternice, capatind drepturi absolutiste,
dictatoriale,in Rusia se producea un fenomen contrariu : guvernul devenea tot mai slab, autoritatile tot mai neputincloase, statul se dezagrega tot mai mult. Elementele moderate se depArtau
de guvernul neputintei.
www.dacoromanica.ro
41
scumpe, lipsita de bratele celor dui in razboiu, de vitele rechizitionate, de iiistrumente, care nu se inlocuiau i de materiale pentru imbrAcaminte i incAltaminte, scumpe sau dose la front.
Patriotismul de care rasunau toate clopotele la inceputul
rAzboiului, s'a dovedit a fi un mit. Duna datele oficiale ale Statului Major s'au dat trei milioane de aminari. Aceasta armata
de oameni tineri 1 sanAtoi in mod formal se socotea cA lucreazA pentru a pArare". La o armatA oficial mobilizata de 10 milioane oameni, 33 la sutA se derobau dela serviciul militar sub
un pretext sau altul".
Era tot mai evident cA tara este obosita i nu mai poate
continua razboiul.
Uor de inteles cum, cu starea aceasta sufleteasca a armatei, cu slAbiciunea crescindA a autoritAtilor,incA mult inaintea
revolutiei sute de mii de dezertori i (se spunea douA sute;, se plimbau prin orae 1 sate. Nici o garda, nici o politie nu putea
stapini aceastA multime. Dar 1 pe front, fail sA dezerteze, 2 Inca
subt Niculae II s'au inregistrat cazuri cind regimente intregi nu
vroiau sA mearga la atac i nu puteau fi pedepsite. Retragerile
aa zise strategice, pArasirile de cetati, s'au facut de multe on
fi rA ordin, fArA atac al vrajmaului, WA rezistentA, printr'un
consens comun instinctiv. Lucrurile acestea tinute in mare taina
se cunoteau in Rusia intreaga, cum se tiau i se colportau toate.
Desigur cA in orae i in special in centrele mari, suferintele erau mai mari i se manifestau mai intens.
LucrAtorii industriall,al cAror numar sporise din cauza intensificarii industriilor militare, prin adAogirea unul mare numar de
www.dacoromanica.ro
42
DR. P. CAZACU
mare parte trecind nu in opozitie, ci direct la mAsuri revolutioflare : suprimarea adversarului,-- inseamnd cd condamnarea defini-
www.dacoromanica.ro
43
tatiile se faceau pentru pine", pentru marirea salariilor. Intr'adevAr Petrogradul, cu peste douA milioane populace, era intro
situatie grea, provocatA in mare parte de organizarea arbitrary
si artificial& a vietei statului rus.
Pentru nevoile lui, Petrogradul fnainte de razboiu era deservit de o retea mare de cal de comuhicatie. RAzboiul a impiedecat din primele zile orice transport pe mare ; victorille germane ulterioare au redus numarul liniilor si suprafata, care ali mentase orasul ; asa incit, addogindu-se si ocuparea cailor de
transport ramase, cu cele militare, si desorganizarea generals a
transporturilor,
numai alimente pentru a hrdni lumea, sau a importa numai materii prime pentru fabrici. In primul caz pietele erau indestulate,
dar lucrAtorii nu cistigau bani ca sd cumpere ; in at doilea caz
lucrAtorii aveau bani pentru alimente, dar acestea deveneau insuficiente si deci scumpe pe plata. Este evident ca in aceste imprejurAri,
data fiind violenta si neputinta guvernului, manifestatiile erau inevitabile. Din zi in zi ele deveneau mai frecvente si mai mare, fiind privite cu simpatie de toate straturile sociale.
In conditil normale miscarile s'ar fi stins fie spontan, fie prin
transactil sau schimbarea starii sufletesti a multimli mobile, fie
ceia ce este mai probabil
prin violenta guvernului. De data
aceasta insa miscarea era imensa ; pornise stihiile.
Guvernul a recurs la violenta, politia a iras si cu pustile
si cu mitralierele. Dar multimea era asa de mare si asa de indirjita, toatA lumea ii arAta atita simpatie, incit politia n'a fost
suficientA. A trebuit ss se recurgA la armatA, cum s'a recurs cu
succes de atitea ore.
Dar, dupa cum am spus mai sus, nu era armata cea veche.
Erau regimente in uniforme, cu caii si arme ; insd alti oameni, ta-
rani si lucratori, fail spirit militar format in cazarma, fare discipling, doritori ei insisi a se uni cu multimea pentru a scapa de
soarta for actualA 5i mai cu seams de soarta for de mine, de a
merge pe front din ordinul acelorasi ofiteri care azi ordona sA
se traga in multime.
Nici ofiterii nu erau cei de altAdata. Cei superiori erau
bAtrini neputincio5i, fosti pensionari, iar cei inferiori tineri cu citeva clase, improvizati in militari in citeva luni prin uniformA si
scoala.
www.dacoromanica.ro
44
DR. P. CAZACU
distrugerea institutiilor, nu numai ca au fost acoperite de impunitate, dar au fost declarate ca fapte eroice, chiar dupd ce primele momente de betie au trecut. i acest fapt a avut influenta
lui asupra formelor desfaurAril ulterioare a actiuhii maselor.
Un alt factor, de mare importantd in desfAsurarea, 1 dela
inceput, 1 ulterior, a revolutiei ruseti, au fost cAile ferate. IncA
din 1905, dupd dezastrul rdzboiului ruso-japonez, functionarii cdilor ferate ruseti s'au constituit In sindicat, 2 care nu odatd au
proclamat greve. Ca1 intreaga societate ruseascd, functionari:
clilor ferate, dacA nu erau revolutionari, simpatizau Cu tot ce era impotriva guvernulul Orli lor. In primele zile ale revolutlei,
trupe credincioase, soldati decorati cu crucea Sf. Gheorghe, au
1.
2. Soluz.
www.dacoromanica.ro
45
Duma s'a supus multimii 51 a constituit un comitet provizoriu, care imediat s'a pus in legAturd cu acela care era Inca,
soldati rAsculati 51 dela fiecare mie de lucrAtori din fabrici. Acestor elemente nu le convenea nici o forma de continuitate monarhicA, cit de constitutionals, in primul rind mAcar pentru a-5i
asigura impunitatea deplinA pentru faptele sAvir5ite. Poate acela5i
element egoist trebue cAutat 5i in slaba rezistenta a elementelor
www.dacoromanica.ro
46
DR. P. CAZACU
burgheze, deli desigur factorul principal determinant era compromiterea complectA a Dinastiei..
Se constitue primul guvern provizoriu (Mut) compus din
reprezentantii partidelor democratice-burgheze :
Lvov, Miliucov, Gucicov, Necrasov, Terescenco, cu un singur socialist, Kerensky, 1 intrat mai mutt din propria initiative
decit din hotarirea partidulul, care a aprobat mai tirziu intrarea.
Constituirea acestui guvern $1 nu a unui guvern socialist
se explica prin frica acestora din urmA de a'$i lua rAspunderea
conducerii statului, mai cu seama in primul moment, chid nu se
stia atitudinea marelui cartier al armatei pe front $i a Orli intregi. Pe de alts parte $i atitudinea necoordonatA a diferitelor elemente socialiste fate de rAzboiu, propaganda clandestinA pe
care unii o facuse impotriva razboiului, dorinta de a-$i 'Astra
libertatea de actiune, deprinderea cu starea de opozilie a impins in acela$i sens.
Dar constituirea guvernului, fare participarea elementelor
revolutionare active, singurele care se bizuiau pe o forts existentA
$1 manifestatA, din primul moment I-a fortat sA se prezinte in
$edinta la reprezentantii comitetului executiv al sovietului: Ciheidze,
Steclov-Nahamkes, Suhanov-Himmer, Socolov, Filipovsky p1 altii,
pentru a primi conditiile, in care acesta va sustine guvernul.
Odata scapati de co$marul absolutismului wrist $i de revoiii inchipuiau cA incepe epoca de our a tuturor
fericirilor, cu atit mai tlor, cu cit mersul Intregului aparat al statului 'Area neatins, cAci aproape toti demnitarii vechiului regim
(afara de cazurl foarte rare) au trecut de indatA de partea trilutie, multi
umfatorului.
1 pag. 2.)
www.dacoromanica.ro
47
si a moncitorilor cu pine" in vederea sporirii productivitatil de materiale necesare pentru razboiu, pentru victorie. Toate discutiile
nu pentru aliante si interese de stat, ci pentru interese si profituri proprii imediate, nu mai dorea rdzboiul, izvorul tuturor nenorocirilor.
stradA.
Toate
sfortarile de convingere, in lipsa si nevointa de a aplica aparatul de constringere 1 de foga, se loveau de inertia maselor, de
rezistenta organizata de cAtre elemente interesate si vrajmase
de o parte, de opozitia dogmatics si demagogica de alta.
DacA, dupa cum am vazut, guvernul era fail autoritate si
putere, nici sovietul nu era organizat si unitar. Din primele zile
de constituire. diferiti membri disparati, din propria for hotArire, da-
dea tt ordine in numele comitetului, fAceau declaratii si publicatii, care nu s'ar fi aprobat, de comitet dar pe care el n'a
avut curajul sa le dezavueze. I. Asa este ordinul No, 1, vestitul,
1.
www.dacoromanica.ro
48
DR. P. CAZACU
legAtura cu proletariatul tarilor bellgerante pentru lupta revolutionarA impotriva tuturor asupritorilor.si imediata oprire a singerosului carnagiu", i i multe altele. Era evident cA din primele zile in soviet era nu numai lipsA de organizare si unita te,
dar 1 diferite curente. Curentul extremist a aparut inaintea sosirii lui Lenin (4 April). Organul Pravda" dela inceputul lui Mart
facea propaganda pentru pace. Cercul din jurul acestui organ
recomanda (No. 3) f raternizarea pe front. Agentii acestui grup
fAceau propaganda in centrele apropiate : Cronstat, Helsingfors.
Acolo s'au manifestat si primele micari armate contra guvernului temporar. Partea din soviet care nu era hotarita pentru
pace, n'avea curajul sA desavueze aceste fapte, de frica pe de o
parte de a-si pierde popularitatea, iar de alta temindu-se ca entuziasmul rAzboinic militar sA nu treacA conducerea statului in
minile acelor ce vor aduce victoria. Frica aceasta de contra-revolutie a impins elementele ponderate din soviet sd admits masurile de democratizare a armatei", instituirea comitetelor", schimbarea comandamentelor, injosirea ofiterilor", scoborirea discipliner. lncontestabil, cA in armata ruseasca erau vechi si traditionali
fermenti de descompunere. In istoria tarlsmului sint multe exemple
de rascoale militare (Strel(i subt Petru I, Ecaterina 11, Pavel 111, Nicolae I). Omorurile in familiile tarilor cu ajutorul armatei sint cunoscute.
Subt Nicolae 11 rascoalele in armata i marina au fost intinse. Razboiul ruso-japonez s'a isprAvit prin rAscoale militare spaimintAtoare.
RAscoalele din marina militarA Libau, Cronstat, Sevastopol, din 1905,
sint cunoscute. Regimente Intregi care in razboiul mondial, subt tar
ale guvernelor tuturor (Arilor", popoarele sa is in minile for hotArirea chestiunil de pace 1 razboiu" ; popoarele din imperiile
austriac si german sint chemate a da jos jugul imperialist, fiind
sigure ca democratia ruseasca nu le ameninta, si cat vrea pace"
1
2.
Ibidem.
www.dacoromanica.ro
49
:ulna sd impue aliatilor pacea, lard anexiuni # contribufii. Rezultatul practic al acestor presiuni an fost neintelegerile cu guvernul burghez, demonstratii armate pe strAzi cu vArsdri de singe, cdderea guvernului si inlocuirea lui cu un guvern de coalitie
burghezo-socialist (2 Mai).
Este evident pentru orice om nepartinitor, ca vointa poporului" rus din primul moment al putintii de a se exprima si
a-si impune vointa spre executare, a fost : pacea.
Allturi de pace a venit, cu aceiasi putere, expresia volute'
fArd anexiuni". Dat fiind ca de veacuri intregi in istoria Rusiei
vointa poporului" nu s'a manifestat, aceasta primd manifestare
s'a inteles nu ca expresie a zilei de mine sau de astazi numai,
ci Ca dorintd permanentd, dar ascunsd de imprejurari si asupra
trugerea gradate. 2
www.dacoromanica.ro
50
DR. P. CAZACU
mul sfint, ca se va intari ca un resort de lel vointa de victorie... parea cl armata notia, liberava intuneca cu sfortArile sale
pe cea veche, din sclavie. Trebue s recunoatem cinstit ca
nu e aa. Ea trece prin aceia1 boala ca 1 Cara intreaga :
doi stapini, multi stapini, nici un stApin. Oare n'am intirziat not
sovietului, haotic la inceput, dar in care se desemnau doua directii ,: una entantista pentru alianta cu democratiile europene 1
razboiu, iar alta extremistA pentru pace, revolutie socialA imediata,
dictatura proletariatului, comunisni. Toate aceste curente cAutau
luat masuri ca guvernul sal nu dispuna de armata : prin schimbarea comandantilor, comitete, comisari, democratizare, nationalizare. Este adevarat a multe din aceste mAsuri s'au nAscut
spontan, in special comitetele, i adesea din initiativa ofiterilor, ca
instrument de apArare personalA sau de impartire a raspunderii.
Cea mai mare parte a a cestor masuri s'au nAscut ?Lisa din ordinele
anonime ale sovietelor i din influenta agitatorilor.
mitilor din soviet, ajutati de noil veniti a devenit mai vie, mai
cu seamA in garnizoana din Petrograd i imprejurimi, i intre
marinari. In acela0 timp, la fabrici a inceput formarea garzilor
roii. Elementele extremiste cit i moderatii din soviet, prin intelegere tacita, au reuit sal elimine din guvernul provizoriu ele1.
Stankevict, Amintirl.
www.dacoromanica.ro
51
Tnentele democratice patriotice, si etatiste : pe Miliucov si Gucicov, ca imperialisti, anexionisti, si sa impuna prin miscari de
2.
www.dacoromanica.ro
52
DR. P. CAZACU
conversatii si convingere a armatei a trecut ; acum e timpul poruncilor, nu al meetingurilor" (cum raspunde Kerensky lui Denikin la invitatia de a veni sA tie discursuri).
Rezultatul a fost dezastruos nu atita ca efect de razboiu,
cit ca efect asupra disciplinel armatei, si mai cu seams pentru
zdruncinarea prestigiului guvernului.
mult ideile minunate, argumentele solide, intenliile bune si talentele oratorice ale tuturor, dar s'a vadit si imposibilitatva de a se uni
i'ntr'o actiune si fatala disolutiune a statului.
Strins Intre frica reald de bolsevici si frica imaginary de
forta posibila a lui Cornilov, Kerensky a ci utat esirea in inldturarea sefulal armatei (subt pretext de tradare a revolutiel prin trimiterea spre Petrograd a unor divizii fdcuta in intelegere cu aghiotantli sai) pentru a deveni personal comandant suprem at ei, dup 1
scurta comanda a lul Alexeev voind a Incerca metodele fortei propuse de Cornilov pentru disziplinarea armatei.
Dar era tirziu. Armata de pe front nu mai asculta de nimen
de altfel era si redusa ca numar.
In momentul suprem, dupe ce trecuse prin faza de simple
ministru de justitie si stilp al guvernului, apoi ministru de razboiu
si marina in coalitia a care' bazA era el, apoi presedinte de consiliu
cu un cabinet de figuranti si insfirsit concentrind in mlnile sale
presedentia consiliului de ministri in care nu avea decit oamend
sai, comanda supreme a armatei si marinei, si ajutorul sovietului
www.dacoromanica.ro
53
Kerensky si sovletul sAu nu mai aveau nici o putere. El ajunsese in douA luni de zile la situatia, in care se gAsise Niculae II-lea
Excitatia revolutionary pe de oparte, nerentabilitatea productiei pe de alta, au impins multimea sA punA mina direct pe
industrii subt formula de socializare si nationalizare" ; in realitate
visa ele intrau in proprietatea particulars; a lucrAtorilor, cu eliwww.dacoromanica.ro
54
DR. P. CAZACU
minarea elementelor technice 51 administrative conducatoare. AceastA schimbare ruina 5i mai mutt industria ; statul era silit s'o
is asupra-si, ear pe lucratori sal -i transforme in functionari, 51,
de cele mai dese on (fabricile oprindu-se, din lipsa de combustibil, materii prime sau rulnarea ma5inelor), in pensionari.
Partidele politice si guvernele in chestia agrara luase hotArirea de a lAsa solutia ei in mina viitoarei constituante, care de
altfel ar fi trebult sal rezolve toate chestiile. Dar aminarea alegerilor i convocarii parlamentului, agitatia demagogical, propaganda, licitatia intre partide, adincirea revolutiei", au impins la
rezolvirea chestiei de cAtre masele interesate dupa conceptille ei.
Taranii au inceput sA pue stapinire asupra paminturilor 5i inventariilor fara nici o regulA 5i directie. Administratia t justitia
erau neputincloase. Masa excitata fAcea excese distrugind organizarile de productie, prAdind vitele, instrumentele, mobilierul si
lucrurile, ruinind, furind, ucigind. Vechile uri 51 pasiuni acumu-
Urile acumulate s'au manifestat in armalA impotriva ofiterilor (Cronstat, front, Libau, Sevastopol, Petrograd, etc.), care
an fost distru51 in masa. Subt influenta agitatiei, la inceput antirevolutionare, 51 revolutionare apoi, subt influenta incltatiunilor .
directe necontrolate 5i nepedepsite, a inceput fraternizarea, plecarea dela front in mass, vinzarea tunurilor, pustllor, munitiilor, averii statului. In citeva luni, armata fntreaga s'a des1.
www.dacoromanica.ro
55
56
DR. P. CAZACU
ca, cu argumentul rusesc, trebuesc ocupate pentru apararea Rusiei toate tarile mid limitrofe. Limitele autonomies Finlandei,
retragerea mai devreme sau mai tlrziu a armatelor rusesti de
acolo, imprumuturile de razboiu si multe alte chestiuni au venit
sa turbure raporturile ruso-finlandeze. Tendintele Finlandei la
deplina independenta se dezvAluiau tot mai mult, pe cind Rusia,
chiar cea revolutionara, vadea tendInta de a-si pastra suveranitatea si de a injuga Finlanda la greutatile nouei forme de stat
si de dupl. rAzboiu. SlAbiciunea guvernului provizoriu, rAzboiul
si starea generals a lucrurilor din Rusia, au impiedecat luarea
de masuri impotriva independentel Finlandel. Situatia a ramas
nelamurita Oita in Octombre 1917, clnd omorurile, incendille
si alte excese, intimplate cu ocazia unei Breve generale, organizate de social-democratia finlandeza au dat ocazie Rusilor de
www.dacoromanica.ro
57
Rusia, consiliul gubernial" al Estoniei s'a proclamat : Consiliu National" si singura autoritate suveranA In Estonia". Pana
la convocarea Constituantei estone, puterile executive s'au trecut asupra comitetului national". Organizarile nationale an dezarmat sovietele rusesti din orasele estone $i, la 24 Februar
1917, la Revel $i in alte orase s'a proclamat respublica Estonia independents. Ocupatia germana a disolvat guvernul national $i a dezarmat formatiunile lui militare. Estonil au fost siliti s trimeata delegatiuni la Londra, Paris si Roma ; aliatii au
recunoscut comitetul national eston, ca guvern de fapt. DupA
plecarea Nemtilor, la 20 Noembre 1918, acest comitet a luat dir.
nou frinele guvernului, Cara insa era complect epuizata, fAra armata, fara bani, far organizare. In acesta stare a fost ata.cata de Ru$i, care declarau ca nu pot consimti a fi izolati de
mare. In aceste imprejurari Estonia pArea pierdutA ; Rugii, dupA
58
DR. P. CAZACU
www.dacoromanica.ro
59
tat primului ministru rus o deputatie ucralniana, cerind introducerea limbii ucrainiene in administratie, justitie, scoli, numirea numai de functonari ucrainieni in Ucraina, numirea unui
comisar ucrainian pe lingA guvernul rus si a unui comisar at
guvernului pe linga Ucraina. 2 Dar in April situatia s'a schimbat. La Kiev s'a adunat un congres national ucrainian, foarte.
populat, care a hotarit ca Ucraina sA aibA autonomie national
leritoriala intr'o Rusie, republicA federativA. Pe linga aceasta
1
2 Ibiclern.
www.dacoromanica.ro
60
DR. P. CAZACU
61
s'a linitit si a devenit cimpul de fund, intre diferite bande, Inire bolsevici i diferiti salvatori al Rusiei (Denikin, Wranghel),
Dec. 1922.
www.dacoromanica.ro
Anexarea
Prin tratatul din Bucuresti, din 16 28 Mai 18:2, s'a stiputat hire Padiphul Turcieii Impciratul Rusiei, cA : Prutul, din
locul unde intra in Moldova panA la gurile sale si de acolo,
malul sting at DunArii, pand 1a Chilia Si varsarea ei in Marea
NeagrA, formeaza frontiera celor clod. frnparAtii" (art. 4) ; partea din Moldova 1, asezata pe malul drept at Prutului este a1
bia trebuia sa ramie Rusiei, pentruca articolul 22 al acelui tratat aminteste numai de evacuarea Valahiei $i a Moidovei; Ministrul francez Champagny, succesorul lui Taleyrand, socotea nemenlionarea Ba
sarabiei pentru evacuare, ca accidentals, pe cind Tolstoi credea ca
Rusin trebuia sit utilizeze in folosul sau aceasta lips& (En lui parlant
de l'evacuation de la Moldavie, je lui ai cependant fait entendre clairement que je n'y comprenals pas la Bessarabie. .11 chercha cepen
dant a me prouver le contraire et allegua, que si le traite ne nomail
pas la Bessarabie, celte omission ne pouvait provenir que d'un mesentendu. A cela je lui objectai, qu'il elan bien permis qu'il y eat aussi une fols un mesentendu en noire faveur"). (Collect. lucrarilor istorice a sociel. ruse de istorie 89 pag. 335). Aici pentru prima data
in tratative diplomatice se deosebeste aceasta ingusta fasie de pamint", cum se exprima Rumeanlev (celle etroile lisiere de pays qui,
ne ferment pas province, porte le nom de Bessarabie"). eine tie
(scrie Casso) dace Tolstoi siar fi adus aminte de a doua parte a instructiei data lui (in caz de imposibilitate de a (Aline amindouti prin.
cipatele, Alexandra I scria: Void ce que me conviendrail le mieux 1) bus
les pays sous la denomination de Bessarabie avec les forteresses de
www.dacoromanica.ro
63
i combinatii politice, care, In unele momente, fAceau sA fie socotitA ca o simply moneda de schimb 5.
A declara in fata Occidentului si, mai cu samA, in fata
Atit In Valahia $i Moldova, ramase libere, cit si In Moldova anexata 1 botezata Basarabia, starea populatiei era disperatA. *ase ani de ocupatie ruseasca cu rechizitii i rAzbolu,
pe socoteala acestor tAri, le ruinase complect. Cultura cerealelor si vitelor scazuse. Moldovenil si Valahii cultiva atit cit le
trebue pentru impozite 1 alimente, temindu-se ca productii vizibile mai marl vor fi pretext pentru noi rechizitii". 6 Preiciiiciunile armatei de ocupatie se 1ntetesc ; despre ele comunica
nu numai strainil rAu voitori noua (Rusilor), ci 1 comandantii nostri militari. Basarabia fusesa transformata de cAtre armatele
5
6
Op. cit. pag. 4, 5, 12, 13, 32, 66, 74, 142, 22, 26, 27, 165, 46, 68.
lbldem pag. 10, 11, 158.
Ibid. peg. 94. 110, 152.
Casso peg. 30, dupa Karaczay, Belirage zur europaischen Lan-
www.dacoromanica.ro
DR. P. CAZACU
C-1
Moldova si Valahia in primavara anului 1812, se mir3. de numArul mare de case pArAsite si sate distruse de not (Rusii) la
inceputul rAzbolului,care nu se refAceau. Impozitele, puce de
autoritdfile noastre (rusesti) militare, cresteau mereu; in 1812,
Valahia trebuia sA dea 20.000 cArule $i 2 milioane ruble. 1 In
Aprilie 1812 Alexandru I i-a dat lui Ciceagov plingerea locuitorilor Moldovei gi Valahiei impotriva armatei lui Cutuzov spunindu-i : Nu pot s permit mai departe asemenea grozAvii". 2
Cel mai mare ran era fantasticul numAr de prestatluni pus asupra populatiei de cAtre ocupanti : repararea drumurilor, transportul furajelor si pfnel, cositul finului, toate acestea indepArtau pe thant de muncile agricole si fi aduceau la ruins" 3.
In aceste. imprejurAri, se Intelege bine cA vestea anexArif
la Rusia, adica a continuArii ocupatiei, rechizitiilor si presta tillor, a lost primitA de populatia romineasca cu striate de jale.
Ea a inceput sl emigreze 4 de subt scutul liberatorilor ortodoxi ",
in Moldova, rAmasa subt jugul pagan turcesc ".
Curentul acesta, foarte pAgubitor pentru prestigiul autoritAtii rusesti, 5 se Intretinea si de teama, pe care o aveau tAranii
cu drept cuvint, cA administratia ruseasca va introduce regimul
Pentru a opri acest curent de emigrare s'a declarat Moldova contaminatA de ciumA, s'au pus cordoane militare pentru
a opri trecerile peste Prut, s'a recurs Ia cuvintul de mare au-
2 Casso, pag. 127, 126, dupli scrisoarea lui Ciceagov, din 23 Sept.
1813. Arhiv. print. Voronlev, XIX, pag. 208.
3 Ibid. pag. 194.
5
6
7
www.dacoromanica.ro
65
ruseasca, cu presidentia unui senator rus in divanuri, nu imbunatAtea, ci mai de grabs inrautAtea starea patriei lui,scria la
Petrograd lui Speransky (Ministrul lui Alexandru I), expunind
suferintele pAstoritilor sli si cerind pentru ei aplicarea legilor
locale si administrarea prin oameni locali. t
lncontestabil cA ideile liberate, de moment, ale lui Alexandru I si cu deosebire Influentele laterale de atunci (care 1-au
hotarit pe el sa scrie : putem spera cA fericirea oricarui popor sA se facA prin siinicie, ca el sa-si schimbe natura sa ? tar
a-I supune felului de administratie cu totul strain pentru el, nu
inseamna oare acelasi lucru ? ") au lost factorul important in acordarea unel quasi-autonomii administrative si Basarabiei, ca
si contimporanitatea acesteia cu autonomlile mai mult sau mai
putin reale date Finlandei, Poloniei si Gruzlei. Mai era un motiv puternic : Acea regiune, dupA dorinta stapinitorulul, trebue
ca in ochli tarilor vecine sA parA loc de odihnA i de fericire".
De altfel era si peste putinta chiar de odatA, fAra o epoca de
tranzitie, sa se distruga formele de viata, elaborate de o lungs
istorie si alcAtuire de stat, 2 de un popor strain si ca singe si
ca fire si ca traditii sl ca mediu climatic si social, de Rusii cuceritori, pe cind peste Prut aceasta viata, subt suzeranitatea
turceascA, sA continue in statele Moldovei si Valahiei.
Suprimarea, de data, a tuturor formelor de viatA locals
ar fi fost egalA cu suprimarea insasi a vietii, si aceasta nu convenea. Imperiul rus avea nevoe de supusi', indiferent de rasa,
cu atit mai mutt cu cit, in acea epoca, toad populatia crestina
din peninsula balcanicA era unitA prin credinta ortodox& comunA,
iar diferenta de nationalitate nu se simtea : Grecii, Rominii, Slavonii, respectau deopotrivA Rusia ortodoxA ca protectoare". 3
Astfel Inuit principiul national nu era o piedica esentialA in acele timptui, deli diferentele existau si dAdeau loc la conflicte.
2. Populatia
La prima privire pe harta Basarabiei vedem pe malul apusean at Nistrului patru cetati, ca indiciu de vechiu $1 statornic hotar de apdrare impotriva rdsdritului ameninfcitor: Hotinul, Soroca, Tighina si Cetatea Alba, care isi gAsesc incepu-
www.dacoromanica.ro
66
DR. P. CAZACU
tar natural.
Leova,
$i nu talaresli".
Pentru a fi construclli antice, autorul teorlei hindichiurilor cere
ca valurile sa fie cu turnuri de observatie, sa alba cetail de parnint"
Si ',Metre". Desi Hugh* Tabac exista urine de cetate de pamint pe valul
lui Traian, astazi este greu a cere valurilor", dupa invazii barbare,
razboae $i limp de 18 secole, sa alba turnuri $i pietre. Dace nu le-o
fi distrus razboaele $i barbarii, leo fi intrebuiniat locuiloril pentru
nevoi sau le) fi macinat timpul.
Se compare aceste valuri ale lui Traian" ridicaturi de pamint"
cu hindichiul dela o vie din preajma Chi$inaului, mentionat intr'un
act de holarnicie din 1741" $1 cu acel peniru care, dupa Enache Cogalniceanu, generalul Rus Minih au scos un bir pentru sapalul hindichlului, cad au gasit cu cale sa inconjure hora cu sant imprejur, ca
sa nu vie fare veste Tura $t Tatarii se-i calce", uitindu-se Ca comparalia ar fi admirabila numai dacit hindichiul dela via din Chisinau
si cel al lui Minih ar fi lasat urme astazi (sint door mull mai noi), dace
Want' le-ar finumit valuri ale lui Traian $t ar fi fost inscrise pe hart'.
Valurile lui Traian" ar coincide intocmai cu hotarele raialelor
turcesti $i ale Bugeacului tataresc din sudul Basarabiei".
Ca s'a servit cineva de valurile Jul Trojan" in anumite puncle
ca de holar, se poste. cum s'ar fi servit de un riu sau all mijloc existent, peniru hotarnicie,dar asta nu dovedeste ca lea facut, chiar dace
ar coincide complect, $i intocmai. Si nu este cazul, cad valurile lui
Traian` din Basarabia nu incep la Prut ci dincolo de Prut, car Talarit
n'au avut hotar dincolo de Prut niciodata. Valul de jos ar trebul sa
desparla raialele Chilia, Izmail, Reni, de Tatarlicul Bugeacean" ceia
ce nu credem ca ar fi admis imperiul turc-stapin $i avem dovada la
Cantemir asupra unitafil teritoriului Basarabiei de subt Turd din acele
timpuri : Basarabia se imparie in patru linuturi : al Bugeacului $i Achermanutui, al Chiliet pi lzmailului". Nu exista deci dual Cantemir
hotar intre raiale si Tatarlic, caci ce interes aveau Turcii sa se hotarniceasca de supusii tor. Iar dace admitem c 11 se hotarniceau, atunci
trebula sit' mai existe un hotar, un hindichiu spre Ackerman $i nu exista.
Dar valul lui Traian mai exista $i mire Siret $i Prut dela satul
Traian pe Siret pane la Tulucesti, acesta cel putin nu mat este hin
dichiu tataresc ; o fi turcesc, der atunci autorul teoriei hindichlurilor
trebuia sa admits ca $i Turcii au invalat dela Chineji sa face hindichiuri,
cum crede ca au invalat Tatarit din Bugeac cind spune : sa ne gindim
la faimosul zid chinezesc, care fusese ridicat contra navalirilor Ware'.
Mai este inca un f apt insemnat in aceasta chestiune. Del Math
s'au putut stabil' (dace se poste vorbi de slabilitate in acea epoca la
un popor nomad) in aceasta regiune cel mai de vreme in secolul XIII
sau inceput al XIV-lea (vezi bongo, Chilia, CeIalea Alba, Ackerman,
216.225), deci in timpuri cu mull mai aproplate de noi decd antichitatea
romans, ei au reusit sa imprime lotus' pecetea for regiunii ; gasim
aid nume talaresti de vac $t Hurl : Cahul, Ialpuh, Callabuh, Chirghiz-
www.dacoromanica.ro
67
clia, Cioc-maidan, Caraf ea-Borogan, Chiriet, Cara-Mehmed, Cocitangalla, Cimisli, Cilsi, Cod- Chiiat, Cupcol, Ciora- Murze, Chirhasan, Cainar,
www.dacoromanica.ro
68
DR. P. CAZACU
pene din secolul III clupa Cristos, cind Chievul si Moscovia erau de -able in negurile primitivitAtil.
De altfel rAmAsite romane in Basarabia si In special spre
gurile Dunhil sint multe si nu e locul aid sl insistAm asupra
detaliilor de specialitate.
(Minih si altii).
Toate aceste indicti de hotar Istoric si etnic natural t la
Nistru, nitre rase si culturi deosebite, sint complectate prin starea populatiel rurale autohtone.
Odess. p. Istorie si Antichit. XX pag. 36) care an OM cunostinta cu Basarabia, curtnd dupa anexarea ei : tots laudau simplicitatea, statornicia In credinte strAmosesti, curajul fats de
moarte si supunerea la autoritati. La baza acestei din urma virtuti stA o oarecare clod de scepticism, de curind sublinlat de cer1. Dnit Krupensky $1 Smidt in lucrarea : ,L'ocupation Roumaine
en Bassarabie", Paris 1920, scriu ,,Aucune chaine de monlagne ne sv-
pare Ia Bessarabie du resfe de la Russie (autorii nu recunosc nici Ucraina). La separation (totu$1) est marquee par la riviere Dniester. En
gaol celuici presenfe-t-il au point de vue geographique one frontlere
plus naturelle, quo le Prout, l'ancienne frontlere Russo-Roumaine 7 Nous
Solurtle basarabene se deosebesc cu tofu! de solurile gubernIilor vecine. Dacet athiogilm la aceste relleful deluros, Da fl evident pen.
tru oricine ca Basarabia reprezinla o regiune cu total in fetal sat',
deosebitii de sesurile vecine. Acest fel at slia se manifesto $i in agriculture prin dezvoltarea cullurilor de strugur', pitpusol, tutun, care
lipsese cu total in regiunile vecine" (Vecine pentru Nobokih nu erau.
decit Chersonul $i Podolia; peste Prut el n'a !recut, ca sii posts vedea.
-unitatea naturalli a Moldovei de pe amindoug malurile Prutulut).
www.dacoromanica.ro
69
cetatoril franceji al tdranilor valahi, foarte apropiati de moldoveni, cu care stilt de un neam : Rominul taran priveste cu oare
care neincredere Ia once manifestare a fortel de stat. A vcizut
soartei sale politice ? 1$i aduce care el aminte cum la 1410 im-
preuna cu Polonli invingea pe cavalerii Teutoni la Tannenberg, iar peste citiva ani patio' moldovenesc Stefan cel Mare
distrugea pe aceia$1 Poloni linga Suceava ? 141 aduce oare el aminte cum, la sfir$itul secolului XVI, printul valah Mihai Viteazul a respins pe Turci peste Dunare, iar peste o sutA de ani
printul *erban Cantacuzino Impreuna cu Turcli asedia Viena, dar
in intelegere cu cei asediati isi incarca tunurile cu pale ?".
1$i aduce oare el aminte de aceste ve$nice conflicte cu sta-
2.
3.
rus, cum era vutorul, nu pules se scrie: multe a suferit mai cu seam&
dela ocupanlul ortodox, care a oprit o sure vase ani culture nalionala,
singura posibilii.
Peg. 228 229.
Revue des sciences politiques`, Decembre, 1922, spune cif granite estIca
www.dacoromanica.ro
70
DR. P. CAZACU
numai pe diplomati, r,j 51 pe slavo-fili ; unii din el, ca Batiu5cov, o negau, cAutind sA dovedeascA cA autohtonii acestor lo curi erau Slavi, care mai tirziu au primit limba for latinA, iar altii
ca Danielevsky (Rusia 51 Europa, 1888, pag. 2) nu voiau si
mearga cu hipotezele for a5a de departe, dar -prefeand aplicarea neconditionata a principiului nationalitAtiiconsiliau guver-
coloni$lii Romani.
,Ei vorbesc o limb& (Mina stricala. Limba
71
nest', sat rasculatacesta e incidentul) $i Mudd lucrurile pareau serioase, am luat cu mine o companie de soldatl cu doi
ofiteri. NeVilnd imprejurarile, in care s'a Mut sechestrarea a-
ul comuna, am ordonat sei fie tradusd i am trimis traducerea ispravnicului s'o ceteascA populatiei". 6 De asemenea $1 la
Batiu$cov gasim asupra limbii $i populatiei din Basarabia : Paul
la venirea episcopului Pavel (1871), copiii clericilor intrau in
$colile
pe ruseste". 7
1
,,
.
.
.
211.
215.
217.
229.
www.dacoromanica.ro
72
DR. P. CAZACU
Populatia ruralA nu stie de loc limbs rusag. i Dupa numar, cea mai importanta parte din Basarabia sint Rominii, care
in mod natural tind spre compatriotii for din Regatul Rominiei pi din Austria". 2
Am adus anume aceste citate din autorii rusi oarecum
oficiali un mlnistru, un guvernator $i un mare demnitar istoric oficial, ca sd nu fie nici o bAnuialA de partinlrea pentru Romini.
Cit de intinsA era populatia aceasta in Basarabia vom vedea din urmAtoarele date Nate tot din autori 11.10.
Primele statistici, 3 aratA existents a 41.160 familii In Basarabia, adicA a 240.000 suflete, frfi specificarea nationalitAtii,
care se subintelege a fi romineascA autohtonA.
La 1813 statistica oficialA aratA 55.560 familii sau 340.000
853.484 suflete
1849-860.299
1850-872.868
1851-902.534
1852-935.809 ,,
1848
11
1854
1847
831.173
966.954
1855 993.045
1856 990.274
P1
/9
I/
dau cifrele Rominilor din Basarabia, dupA statistica tidal& (revi zia a 8-a), pe anul 1834: de 406.182 Romini. Tot in aceasta
carte este aratat si numarul Rominilor din alte Orli ale Rusiei
si anume : in Ecaterinoslav 9.858, Podolia 7.429 (date necomplecte", spune autorul la pag. 144) si Cherson 75.000. Deci
dupA cifrele oficiale de atunci, populatia totalA a Basarabiei (vez:
mai sus Zastchluc) fiind de 46-1.788 locuitori, iar populatia ro1.
2.
3.
4.
5.
,,
1.
www.dacoromanica.ro
73
expulzau pe Rusii si Ucrainienii vagabonzi. Ouvernatorul Feodorov (18341859) a expulzat Intre 35 48 mit din acestia. Mai tirziu au venit ca
www.dacoromanica.ro
74
DR. P. CAZACU
biei.
1. In Basarabia s'au instituit 16 colonil ovreesti pentru a se invale acest neam cu agricultura. Dar nedeprinderea cu munca fizica
necesarli in agricultuf6, n'a permis ca aceste Institufii stisi ajungit
scopul. Cimpurile au riffles nelucrate in colonille ovreesti, cresterea
vitelor nu exista, casele se jineau in murditrie, iar colonistii se intrefineau din contrabands, furturf de cat, comer' $1 mid mestesuguri. Pe
la 1860 erau urmittoarele colonil : Lomacinli in finutul Holinului, Mereseuca, Liublinul, Vertiujenii, Capre$lii, Marcule tai, Zgurila, Briceva,
Dumbriivenii, Stareuca, Telenestii Noi in linutul Sorocii, Alexandrenii
si Valea lui Vlad in ftnuful Baltifor, Sipca si Nicolaevca in finutul Orheiului, Holboca
Constantinovca in finutul Chistratului si Romanovca
in jinulul Tighinei.
intAitt ovreimea autohtonit, adic8 acea Ostia la 1812 de Rust in Basarabia, care nu cunosteau decit jargonul $i limba moldovenTascli. In
urma au emigrat aici mutfirne de Ovrei d n Polonia $i Rusia in diferite
rinduri.
www.dacoromanica.ro
ySI
75
Daca examinam statistica aceasta de nationalitAti pe jinnautorii rusi recunosc ca indubitabil tinutul Chisinaului cu 91,6 la suta RomInt, tinutul BAltilor cu 71 la sutl.
turi : toti
1.
10
14.7 : 20
12.5: 30
9.3 : 40
6.5 : 50
3.8 : 60
2.2 : 70
100.0
19
29
39
49
50
69
.
.
.
.
in sus
www.dacoromanica.ro
76
DR. P. CAZACU
facuta de statisticianul rus d. Ermolinsky din Moscova si editatA la Moscova (1906). La pagina IX din introducere d. Ermolinsky scrie : Cunoasterea limbil locale la adunarea datelor
-statistice, in tinutul Hotinului, avea cea mai mare importanta,
filndcA populatia tarAneasca a tinutului aproape pe jumcitat2
este compusd din Moldoveni care nu tiu de loc limba ruseascd". Dad pe linga aproape jumAtate din populatia de Maldoveni, care nu stiu de loc limba ruseasca, adaogam $i pe Moldovenii care stiu si limba ruseascA, vom int-zlege ca Moldovenii
trebue sl fie mult mai multi ca jumatate. La pag. 121 din aceIasi volm d. Ermolinsky scrie : In tinutul Hotinului se gasesc doua nationalitati : Rusini (denumirea locals Rusnaci) In
77
Nu puteam avea nici o data mai exacta asupra situatiel aetuale. Sigur insA cA rAzboiul a modificat atit numArul cit $i
compunerea populatiei. Mortalitatea crescutA, natalitatea micsorata, bolile 5i privatiunlle, desigur ca s'au resitrt;t; nu s'a
calculat insa si nu se stie cit, numeric. De asemenea plecarea
armatei ruse, redesteptarea vietii nationale, revenirea tuturor
Baarabeni:or din armata rusk invAtAtorii $1 autoritAtile locale,
care nu mai declarA cA shit Rusi, cum 11 se impunea ;toate
acestea desigur cA an schimbat i mai mult acum proportia intre nationalitAti in favoarea Rominilor.
Din cele de mai sus rezulta cA numai la extremitAtile de
Nord 5i de Sud ale Basarabiei 51 in rase s'a produs o modificare a compunerli ei uniforme. La Nord fenomenul se explicA
prin actiunea Turcilor, care aveau o raia foarte IntinsA sl prin
imigrari de Ruteni de peste Nistru de subt Poloni r mai de
mult, de subt Ru5i mai tirziu, provocatA de slarea de iobagie de
acolo si de libertatea relativA pe timpuri dincoace de Nistru.
www.dacoromanica.ro
78
DR. P. CAZACU
AltA cauzA a imigrArilor in jinutul Hotinului erau imensele latifundii din acea parte, unde Balsestii, de pilda, aveau la 1817,-14
1817 din 174 mosil 61, pe care le-au vindut repede, proprietarii raminind in OM majoritatea la Iasi.
Elementul rominesc mai rezistent in fntreaga Basarable
era cel raze, esc, dupe cum se vede din numarul satelor razesesti din Basarabia la 1807. 1
Orheiu
1.
I.
Ocolul Ctmpului
Susleni, Bereslogl, Slobozia Hadorojii, Ciuhorenit, Beestii, ChipIrcenit, Curleni, Slobozia Izvoarele, Horghineslii, Pripicenii, Samoa.
cant' (parte), Ignatali, Masan'', Chistetnija, Cuiziluca, Scorranii.
H. Ocolul Nistrului de sus
Olescani, Lipiceni, Tareuca, Horodiste.
can't, Leusenii.
Teleseu, PeresAcina,
nest% Draslicenti.
Ocolul Ichelu
Cobilca, Onestii, Zubreslii, !tikes, MArli-
Hulboca, hetilova, Silsenti, Bravicea, Melesenii, Hoginestii, Onescanit, Dereneu, Radenii, Cornova, Nepadenli.
XII. Ocolul Moetinulut
Hirova, HIriaentl, Besenii, Mindrestil, Ohilicenli, Cuciola, Bud -silt,
Bogzastit.
Tinutul Codrului
Canle, Largo, Hfinfisanii vechi, Coceatiia.
Tinutul Esulut
Ocolul Cluhurulut
Sofrancani, Cucuelit, Mar/moll, Butestii lul Velapel, Butestii lui
laver.
Ocolul Prutulut
Bolotina rizesti, Tomestli raze ii, Zadurenit rizesti, Bisericani,
I.
Ocolul Ctmputut
www.dacoromanica.ro
79
Niporotova.
Ocolul Ciuhuru
III.
Rusanii.
IV.
Mijlocut
Prutul de sus
Costicenii (Holbanesii), Cerlina.
VI. Prutul de jos
Fetestil, Slobozia Dumeni.
V.
VII.
Ghilavarul
VIII. &would
PlrIbicaufei (Tilpescu).
Din aceasta lista se vede ca din 174 safe la 1817 in tinutul Hotinului numai 16 erau razesesti ; in tinutul Sorocii din 187 numai 27, in tinutul
lasilor (astazi Balt 38 din 169 ; iar in tinutul Orhei (actual Orhei,
Chisinitu, parte din Tighina) 108 din 311.
1. In descrierea din 1827 a Bugeacului gasim urmaloareie date
supra intinderii Moldovenilor in tinutul Cetalli Albe.
In Tatanar-Bunar 9 familit de Mazill si 41 farm Plant !Amid.
Acmanghit
Wiliest'
3
3
2
Diviziu
Baccealita
Oura-Celighiderului (Satu-nou) 1
Draculea
Zolocaril
Chitari
.
.
.
.
3,
.
.
15
10
76
.
.
,,
.
.
62
13
61
72
28
3,
,
.
3,
3,
.
.
.
,.
,.
,.
www.dacoromanica.ro
,.
.
.
.
.
.
80
DR. P. CAZACU
tec de locuitori din popoare Moldoveni, Bulgari, Albaneji -Valahi ; avind aplicArl pentru serviciul militar, el s'au lipit de armata ruseascA, fAcind un fel de militie ; intre volintirl sint $i
Cazacii din gura DunArli (Desc. Basarabiel sau Budgeacul Ackerman, 1899, pag. 23). CAzAcimea noun ruseascA t era cornpusa in mare parte din Moldoveni, 2 care 1 subt aceasta forma
In Nerusal
Taslic
Furmanca
$aganii
Oliinesti
Hanci4Ia
Palanca
Ermoclia
Corcmaz
Chirhasan
Caplan
Copceac
Popovca
Slobozia-
22
6
1
14
1
litine0
Trilmaza
Tudora
Festelitii
FrumuOca
Cioburciu
,.
.
a
.
.
.
-
Rifiscaelii
83
198
52
71
47
107
95
118
a
a
XI
.
.
127 .
23 a
23 .
90 .
103 a
57
99 a
23 7/
58 a
.
2
23
51
,.
X
a
1P
.
.
I
. '
A
If
a
a
1
, a
a
a
.
X
Purcarii
.
.
I
I
a
Pe cind UcraInienii st Ruaii la 1827 nu erau in finulul Ackermann-
lui decit :
Nicolaevca ,.
Troilcoe
.
Cisma
a
Alexandrova a
46
95
32
47
74
66
.
.
.a
a
a
Rusi 33 familii.
a
24
In fosta raia a Benderului, la 1827, erau urmiltoarele sate moldovenest1 : Ctiusenii not, Cilusenil vechi, Buiboaca, Varnita, Hirbovilt,
2. Dosarele si actele civile ale for se gasesc in arhivele din Chiingu. Speriim ca le ye stadia cineva l din punct de vedere rominesc.
www.dacoromanica.ro
81
loc sA lase locurile libere spre a se coloniza spontan de Moldoveni, cum fAceau ei, sau a se inlesni colonizArlle cu Mol1. Biltrinli din Volontirovca it numesc pe P. S. Dimitrie bun
moldovan'. Lucrarile Societ. istor. biser. Basarabia vol. V Chisinilu
1910 pag. 40 v. II.
2. Bolgrad, Babel, Oradina (Ciisia), Dolechiu ($l Moldoveni),
www.dacoromanica.ro
82
M. P. CAZACU
Prin aceste colonizari, scopul imedlatpopularea Sugeacului cu elemente foarte muncitoare $i straine de autohtoni a fost
atins de guvernul imperial. Dar scopul principal economic, adlcd coloni$tii in special cei germani sd fie propagatori al culturil
agricole superioare, a pomIculturii, viticulturiin'a fost atins,
ca si scopul forrndrii unei not generatii ruse$ti din incuscrire
intre Moldoveni, Nemtl, Bulgari, Ru$i $1 Ucrainieni. Attt Germanii, cit $1 Bulgarii au trait cu totul izolat, MA si se amestece cu celelalte popoare. Viticulture $i pomiculturA el n'au introdus. Propagandd pentru cuitura mai rationale, fie prin simpld
imitatie, n'au facut. Au suferit incontestabil influents ruseascd ;
elementele mai bogate au trecut la Rug dar masa mare a rarnas neschlmbatd germane sau bulgarA. Avantagiile, date de
guvernele imperiale, le-au intrebuintat exclusiv pentru finbogdIkea $1 bunul tralu propriu. 1
3.
GospodAria
www.dacoromanica.ro
83
taranilor moldoveni, de5i mai micA ca improprietarirea colani5tilor bulgari si nemti, a satisfacut multirnea 5i a dat posibilitate sl Moldovenilor sA-si intemeleze gospodarii destut de
bune. Cu timpul prin ImpArtirea pAmintului situatia s'a inrAutAtit 5I devenea din an In an mai grea. MAsurile luate in
ultimii ani de a improprietAri pe tarani prin Banca tArAneasca
(un fel de CasA RuralA) se aplicau excesiv de incet i putin.
ImproprietAririle acestea se fAceau mai cu samA pentru colonizari cu Ru51 si Ucrainieni. Moldovenii erau atin5i de aceste
mAsuri foarte rar ; for li se inlesnea expatriarea.
Ultima situatie a proprietAtii agricole 1 din Basarabia se
prezinta astfel.
Statistica aratA in Basarabia pA mintul cultivabil : 3.831.824
deseatine, 5i 151.732 deseatine necultivabil.
Tabloul alAturat (No. 1) aratA impartirea lui pe categorii :
proprietate mare particularA, proprietate a statului, proprietate
tarAneascA.
Raporturlle la sutA intre marea proprietate 51 proprietatea tarAneascA in diferite tinuturi din Basarabia se prezentau
astfel :
Tinuturile
Proprietale mare
0/0 supr. totala
Orhel
Soroca
Piiminturi ItIftinesti
Vo
supr. tolata
Chi5InAu
70.7
53.9
51.4
48.3
47.3
22.0
35.3
40.0
47.7
41.0
Media
54.3
37.2
Acherman
21.9
Ismail
Bender
38.1
39.0
73.2
49.5
55.1
Media
33.0
59.3
Mt'
Hotin
publicate de guvernatori.
www.dacoromanica.ro
Tablou No. 1
364660
Ch4inau
576
172349
=a
299.1
'. g
Z.'
47.3
-0
....
ct
55:5'
169
..ti
C7
Intindere
. P.
-,
Gospod.
ta
Supraf.
t:1-
0/o
Intindere
NumAr
:.....
Tinuturi
.....
vs
Proprietate
Proprietate tarAneascA
a.)
No.
Cantitatea
et
F,
RI
02'
. 5.
39133 149523
a0.-d
-ci
41 Vo
42691
11.3)
35290
4'9
31839
5.9
8.6
.0
0
0) 0
==.-.
. = Tzi
L'.3
:cs
Stat 1
F17 .
ar ti3 ''-'
bn
1-7.
3.9
.-+
t.:
o 0.
=
cn
723892
Cetatea-A1ba
835
159000
190.4
21.9
118
37308 529502
31902 294631
9.21
55.1
227
35483
1948591
5.5
40 0
42195
38.1.
152
30388 3174821
10.5
49.5
79778 12.4
408.3
70.7
173
26885
74897
2.7
220
1737 217621
125.3
53.9]
178
36168 112619
3.1
336112
753 162240
215.5
48.3
179
47369
3834824
55071655709
300.71
43.2
Tighina
533114
467 208644
446.81
39.0
92
BAlti
487828
326 250774
769.2
51.4
641421
222 244161
1099
3415261
591
240920
404271
lzmail
Orhei
Soroca
Hotin
no
Total
73.2
14.2
.....
1603131
12881 2846361,834023.
25709
7.3
35.3
44031
10.8
3.
47.7
13559
4.0
6.5
48.6 , 315992
8.21
1. Una din cele mai marl proprietiiti de mina moarta din Basarabia erau mosiile inchinate. La 1878 erau 120 de mosii inchinate mantistirilor din Orient in intindere de 232,590 deseatine de piimint, din care 101.896 deseatine se daduse airanilor pentru
improprietarire.
din care 47,782 inchinate Sft. Mormint,
www.dacoromanica.ro
La1912 se gfiseau (dupti masurlitoare mai exactii)160,391
desetine (42.670 deseatine pliduri),
85
Numiirul
gospod.
total
Suprafata
Deseatine 010 din
suprafata.
883 68.7
177.601
62.4
707.422
total
Gosport Aril
"hi din
Tfirani improp.
pe moan partic.
34.1 Tiirani improp. pe
mosille statului
Raze0
3.9
37,9
240
18.7
65.901
23.1
635.653
79
6.1
13,634
4.8
71.827
84
1288
6.5
100
27A97
284.636
9.7
449.121
24.1
100 1.854.023
100.0
Colon! 0i
Tablou No. 2
GospodArii TarAneti
TINUTURI
NumArul deseatinelor
II
Tarani imprep.
pa maple
boerepti
II
Teton' improp.
Total
cl
pe moeiile
herepti
Total
it
1
30319
Chi5inAu
Cetatea-AlbA
3941
18204
12687
15801
Tighina
--
9541
29365
26885
36168
43546
177601
BAlti
Orhei
Soroca
Hotin
Total
3823
38655
-1
-'-
97141
1-1
6118
--1
BAlti
Bender
Orhel
Soroca
Hotin
Total
361681 142619,
473C 9i 149458
10855
10683, 254188: 707422 339930 446697,
273461
ii
ferani improp.
pe moqiile
Improp.
II
Total
3.7
7.7
5.9
5.5
2.7
--- --I-I
5.5:
29.9
82.8
2.7
100.01
3.1r;
3.4 j
100.01
12.41
4.5
5.6
3.1
-1
3.4
2.8
8.8
4.01
3.91
14.21
9.41
1
it
15.5
18.4
4.1
pe moOle
boerepti
10,7
16.3
92;
9620
20384
529602,
294631,
34118 194859
74897
142619
169313
54502 1546541
hereeti
Chi &Au
Cetatea-AlbA
748971
26885e
-I
--- --- --
-1
17542
4565
108,
77.9
4.2
91.91!
10.1
48.8
39.7
--
.-
8.1,
6.11
1.91
15.2
www.dacoromanica.ro
5.f1
0.3
474
30 4
-'
--
10.7,
--
Au 5
Au 5.10
Au
11
10
des.
11.7
80.1
17.9'
2.0
20.4
47.5
79.2
38.6
--
0.4
13,9
40.7
93.3
87.6
93.7
58.3,
1.0
17.2
12.2
67,41
6,7
12.0
6.3
31.0
0.4
1,6
8/
pfinfi la 5 des.
pesle 5 des.
BAlti
40.7
59.3
Chisinau
Soroca
Orhei
Hotin
Cetatea-AlbA
Tighina
80.1
19.9
87.6
93.3
93.7
0.4
22.4
6.7
6.3
99.6
13.9
86.1
Orz
Griu de toamnA
Griu de varA
SecarA
OvAs
Cartofi
30.4 la sutA
23
18.2
15.5
8.8
3.2
0.6
,,
11
,,
,,
88
DR. P. CAZACtT
Si
Baltile
Soroca
Hotin
57.6 la suta
18.2
8.6
7.9
5.7
1.2
0.8
0.0
Pi
0
ly
0
II
www.dacoromanica.ro
51
89
la
77
Y/
>f
Pt
71
7/
11
V,
www.dacoromanica.ro
90
DR. P. CAZACU
Administratia
ImpAratul Alexandra I, anexind Basarabia la 1812, a incercat sA aplice in administrarea ei principiile elaborate de condijiile viejii istorice a jArii acesteia. Guvernului temporar al regiunii, nurnit, I s'a pus indatorirea de a ldsa populajiei Basarabiei
legile ei. Regulamentul din 1812 dadea localnicilor largA participare la administrarea tarsi. Guvernatorul nu era decit pre$edintele
institujiunilor, in care predominau elementele locale. Autoritajile
ruse$ti numai conduceau administratia, WA a se amesteca in distribuirea internA. Baronul B. E. No lde caracterizeazA (Studii de
drept de stat rusesc, pag. 436) sistemul administrarli regiunii de
la 1812 pand la 1813 (sic) prin urmatoarele calitaji fundamentale :
1. Administrarea este supusA cu total legilor moldovene$ti, nu
numai in ce prive$te dreptul civil, dar $1 cel public, $1 2, organul administrativ suprem este compos din persoane oficiale,
numite dintre proprietarli locali. La 1818 Basarabia $1-a cdpdtat
statutul" in baza caruia, pdstrindu-$i compunerea popularA, isi
capAtA o administrare aparte". In capul regiunii era Consiliul
Suprem (Verhovnil Soviet), in care se concentrau imputernicirile
supreme administrative $1 judecAtore$ti $1 care era supus imediat
ImpAratului pi Consiliului de Stat ; toate cauzele se hotarau in el
definitiv, cu majoritate de voturi. AlcAtuirea Consiliului era mixtd ;
din membri numili $1 din membri ale$1, insA majoritatea o aveau
ace$tla din urma".
Lucrdrile se fAceau aproape in toate institujiile paralel in
limbile moldoveneasca $1 ruseascA" 1.
www.dacoromanica.ro
91
autonomie ci de rol principal in administratie a nobilimii locale" etc., sint mai mult formale.
tuturor ministerelor din Petrograd, 2 de obiceiu de un guvernator, general rus, de cele mai multe ori, mai cu same la inceput,
cu inalta situatie in stat $i la Curtea imperials. El avea puteri
discretionare ; dela el purcedea $i prin el se facea totul in
interesul statului rus. Rusia urmindu-$i aid mersul ski de atac
spre Orient, inceput in secolul XVIII", 3 nu putea avea incredere
absolute in elementul local strain. Aparentele de autonomie a
Basarabiei erau fictive, cu atit mai mutt, cu cit izvorise din ipocrizia $1 din dispozitia nestatornica a lui Alexandru I, provocate
de influente externe $1 de staruintele lui Capodistria, Speransky,
Gavriil $i altil.
Rusia imperials tolera diferite forme autonome fictive in masura in care ele se supuneau si serveau imperiul.
Dela 1812 pans la 1816 supravegherea supreme a Basarabiei a avut-o amiralul Ciceagov. Guvernator efectiv a fost numlt
vel- logofAtul Scarlat Sturdza, 4 om bolnav, batrin (80 de ani),
pentru care semna actele mitropolitul Gavriil i comandantul miMar Harting" 5. Sturdza n'alunctionat decit un an (1812-1813);
administratia lui, de altfel nominala, nu conteazA decit prin faptul
ca el a fost singurul guvernator moldovan at Basarabiei. AdevATata admiuistratie ruseascA a Basarabiei incepe cu succesorul lei
'Sturdza, generalul Harting (1813-1816). Numilta unui om, care
sta departe de boerii moldoveni, a fost provocata nu numai de
1 Ibid. peg. 7.
2 Urusov peg. 3.
3 Casso peg. 4.
4 Emigrat in Rusia ca sous Rus, dupli pacea dela 1792, a fort
dliruit de impiirilte cu paminturi in steps Oceacovului impreuna cu altii t
Calargiu, Bals. Midirescur. VezI Casso pag. 197,
5 Casso peg. 19b-200.
6 Casso pag. 206.
7
www.dacoromanica.ro
92
DR. P. CAZACU
tous les employes qui ont servi sous le general Harting" 6. Despre administratia lui Harting scria Kiselev fmpAratului Alexandru
I : Al dori ca M. V. sd porunciti sd se facd un raport, citi locu!tort erau la 1812 la incheerea pad!, citi Bulgari au trecut la not
51 apol citi au rAmas 51 citi din acecti din urmA s'au intors Inapoi, preferind jugul turcesc greu pentru ei, administratiei noastre"
7 ; totul acolo (in Basarabia) este in arenda, totul are pret ci
ispravnicii sint datori sd prade mai mutt ca altli, fiindca platesc
pentru locurile for dela 20 la 30 mii ruble" 8.
Ca succesor but Harting, scos din slujba 9, a fost numit generalul Bahmetiev, care conducea 51 administratia Podoliei. El avea reputatie de bun general de front (1st pierduse un picior in
luptele dela Borodino). A administrat Basarabia In calitate de
vice-rege, avind ca ajutor pe Catacazi i n, care n'avea insA nici
un rol 51 nici o influentd. Administratia lui Bahmetiev nu era su1 Duc. Armand de Richelieu, Docimente, Coleclia Soc. Istorice
Ruse, vol. 54, pap196.
2 Casso, pug. 207.
3
peg. 368.
sar 1175.
7 Zablolky. Kiselev, vol. I, pag. 33. Citez dupli Casso, pag. 211.
8 Casso, pag. 211.
www.dacoromanica.ro
93
i Un homme
et Juifs, dont it a peuple la ville et les tribunaux de son guvernemenr ; iar despre administratia lui : ,,La Bessarabie a ete une
province infortune, abandon fe au pillage de toute une horrible
sequelle amenee par Bahmetief de Kamienietz, le rebut de la
Podolie" 2.
pentrucA a Incercat sa pue pomi in lungul drumurilor din Basarabia, din care demult n'a rAmas nimic" 4.
Vazind cei dela Petrograd, cA incercArile facute cu administratia Basarabiei n'au dat rezultate, recurg la un mare demnitar, contele Vorontov, care e numit ,,general-gubernator at none'
Rusii 5i vice-rege (namestnic) al Basarabiei ". Subt administratia
lui suprema (a durat dela 1823 la 1844), s'au schimbat in Basarabia 5apte guvernatori 5.
Despre administratia acestora, Casso scrie : CAlAtorii ru51
dintre anti 1820 1830 scriau ca : starea Basarabiei era mai buns
subt gospodari, decit dupA 15 ant de administratie subt sceptru
rusesc" 6. In arhivele contelui Vorontov se gAse5te scrisoarea
lui Longhinov, din 4 August 1824, din Chisinau, cu urmAtoarea
notA, citatA de Casso Aici este o regiune barbarA, uncle oamenli farA vinA sint 1nAbu5iti In inchlsori, shit prAdati, bAtuti
51 ari" 7. Acum 11 ant am fost in Basarabia, dar de atunci
n'am gAsit nici o imbunatatire", scria la 1829 Mihailovski Danilevsky s. La 11 lunie 1833 Kiselev scrie lui Vorontov : 9 Iml
zugraviti un tablou foarte trist din Basarabia. Moldovenii se grAbesc sa-i vinda molile, pe cind in Bucovina proprietaril piatesc 30,0 impozite, dar laudA ordinea i cinstea administratiei.
V'au ajutat rdu gubernatorii care s'au schimbat in Chignau $i
,acei functionarl care stilt drojdia Rusiei $1 a 4'loldovei" 10.
1 Arhivele Vorontov, XXIII, pag. 497, Longhinov.
2 Ibidem.
3 Casso, pag. 220.
4
5 LucrEtrile Comisiel Arh. Chlsinau, vol. I (Calacazi 1823 ; Tim,covsky 1820-1825 ; Turghenev 1828; Prajevsky, 1829; Sorocunsky 1829
1833; Averin 833 1834; Feodorov general, 1834-1854).
6 Casso, pag. 221.
7
222.
8 Russcaia Slarina, vol. 79, pag. 182, dupft Casso, peg. 221.
9 Arhiva prinjulul Verenlov, XXXVIII, pag. 209.
10 Casso, peg. 224.
www.dacoromanica.ro
94
DR. P. CAZACU
general!, cad aveau drepturi discretionale ; 1 Insusi Casso 'Amureste chestia in acest sens, in urmAtoarea frazd,care este cu
atit mai semnificativa cu cit este accidentala si provocata de un
alt subject. ,,,Si este uitat acum Capodistria in aceasta Basarabie,
despre a carela bund stare s'a Interesat si unde el, spre deosebire de multi contimporani care au fost in raporturi cu administrap acelei tar!, n'a obtinut nici pentru el, nici pentru rudele
sale, nicl o palmd de parnint" 6.
Imperiul rusesc nu putea arunca vina relei administratli din
Basarabia pe organele sale, cAci interesul politic, de mare importanta, cerea sd se discrediteze organele si institutlile locale,
pentru a se inlocui cu acele ale cuceritorilor. De aceia, paralel
cu discreditarea capacitStii administrative a Rominilor, a mers
discreditarea legilor i institutillor. Generalul Harting i -a pus
de gind sA restringA inlesnirile date populaliei la 1813 si In rapoartele sale el sublinia adesea on imposibilitatea de a face ordine, din cauza elasticitatil, sau lipsei normelor legate" 7. Desigur unui general rus, inconjurat de functionari rusi, fdrA a
cunoaste limba romineascd, il era greu sd aplice leg! locale ci vile si era mai usor pentru el sA declare cd nu ant, sau sd-si,
1 Casso, pag. 214.
2
3
211.
221.
4 Citez dupfi lucriirile Comisiel Arhivetor Chistniiu, vol. II, pag. 170..
5 Casso, pag. 221
www.dacoromanica.ro
51
95
226.
226.
www.dacoromanica.ro
96
DR. P. CAZACU
19
33 (von Raaben)
5 aMoidovenii, cu deosebire salenii, sin! un popor foarte deagut,
supus si cu inima bunt. Dar le place sd to ports cu ei politicos, as-
www.dacoromanica.ro
97
si sociale ce surveneau.
Tara bogata, cu export permanent de grine, poame, tutun,
Imperiul rus fiind mare, puternic, cu spirit foarte conservator, nu se grAbea sa fad schimbAri repezi ; dupe ce Impunea
limba functionarilor si supunea pe toll intereselor si ordlnii de
stat, populatille erau lasate mult timp in cadrul vletei lor primitive, cu traditiile, legile si instituttile lor, dacd nu manifestau
-tendinte politice sau rationale suspecte. Prin aceasta se explica
de ce in Basarabla s'au pastrat in Justitie trei coduri civile (codul rus in judetul Cetatea Alba, codul Napoleon in judetele Cahul
si Izmail, codul Calimach in restul Basarablei), Jar in administratie, in tinuturile Izmail si Cahul s'a mentinut dela 1878 pans
in zilele noastre organizatia judeteana st comunala din timpurile
lui CogAlniceanu.1 Aceasta traditie Inlesnea sarcina guvernatorilor in administrarea Basarabiei. 2
1 Acest limit face exceptle in organizarea admintstrativil ; probabil va astepla Nina la reforma intregei noastre administraf,i dace,
prin ure -o comblnalle international& nu va trece la Romtnia care ti
tntinde bratele materne peste Prot" (pag. 254, Urusov).
2 In organizarea Basarabiel
se 'Astra vechtul sistem a impArtirli
www.dacoromanica.ro
populatiel in tagme.
98
DR. P. CAZACU
auto-impunere $i edministrare.
2) Tirgovetii (mesciane) constitulau tagma tor. cu organe alese.
11.000
.
. ......
167.000
36 000
318.000
247.000
65 000
312.000
349 000
Impozite indirecte :
23.520.100
10.400.000
813.000
35.333.000
taranesti
www.dacoromanica.ro
.
.
1.140.000
1 670.000
2 810.00J
715 000
-3.525 000
2.557.000
1 702 000
36 312.000
7 784.000
9g
Tinut.
de incasat
incasat
de incasat
258.000
125.000
2.000
83.000
312.000
2.000
7.000
56.000
14.000
859.000
Obstiilor 3.218.000
Riizesilor
82.000
Particulari 131.000
Tagmelor
Basarabiei
Imperiului
Statului
272.000
4.000
10.000
2.000
192.000
370.000
5.000
856,000
Chisiniu
Orhei
Soroca
Hotin
Izmail
423.000
329.000
525.000
680.000
Or. Chisinilu
3.429.000
3.431.000
Treculi In rezervd:
4.322 crestini (21.44 0/0)
Respin0 ca Incapabili:
954 crestinl (4.73 -s)
125 ovrei (5.01 ob)
A-mtnali :
170).
www.dacoromanica.ro
100
DR. P. CAZACU
In raport cu cererile armatei, numarul tinerilor ce se prezentau la recrutare era foarte mare 5i deci scutirile se dideau larg.
Toate celelalte sarcini se executau prin organe locale, intocmite in a5a fel ca se fndeplinean strict numai vederile guvernului. Zemstvele faceau 5coll, desigur numai ruse5t1, 51 plateau
invatatorl, dar numill de inspectorul Invatamintuluifunctionar al
statului. Toll funclionarii dela zemstve se numeau de el, dar
guvernatorul avea dreptul de a opri once numire fara explIcatii,
tului de intrunire, la nevoie starea de asediutoate aceste instrumente, unele chiar neaplicate, numai prin faptul ca lumea
stia ca se pot aplica, Inlesneau administrarea I paza bunel rinduel! exterioare 51 a bunulul tralu material.
data cu guvernatorul, 1 sau curind dupA venirea lui, soseau
in mast;, sau cite unul, un nutriar mai mare sau mai mic de functionari 2 : administrativi, 3 fiscal!, politiene5t1 5colarl, etc., oameni de
www.dacoromanica.ro
81
101
!ricredere ai noului guvernator : vice guvernator, sef de cancelarie, ajutoare, consilleri, politai, ispravnici, inspectori, etc., care
urmau sA inlocuiascA pe oamenli de incredere al predecesorului.
Asupra calit tii acelor functionari, aprecierile contimporanilor citate mai sus (sequelle rebut etc.) ne lamuresc. Despre cel mai
aproplati de limpurile noastre, gAsim la prIntul Urusov, fost guvernator al Basarabiel, urmatoarele note : Odata ce a venit vorba
despre prelevari nelegale (asa numeste in mod delicat printul
Urusov mita, vulgarul bacsiO, ne vom opri putin asupra acestei
chestluni. data, cu ajutorul unui procuror, cunoscAtor al regiunil, am incercat sA socotesc partea, susceptibild de calcul aproximativ, luata de politie. A exit mai mult de un milion pe an
102
DR. P. CAZACU
DacA cele trei puncte din urmA se executau In mod riguros, punctul IntAiu, prin natura lul greu de executat, se (Asa mai
mult pe sama altor factori 5i a timpului. Desigur, intrucit poate
politia si administratia, oprea jurnalele, cArtile si orice alte manifestatiuni nationale exterloare, formarea de cercuri, asociatii, instltutii, teatre, etc.. InsA intensitatea opririlor varia dupA imprejurAri : un tuvernator permitea teatru rominesc, altul nu permitea; intr'un moment se permitea importul 51 chiar productia localA
de cArti 51 reviste (ultimii ani), in alte momente erau strict inter-
Justifia
A5ezatA Intr'un palat mare, ImbrAcatA in uniforme aurite,
cu o multime de insignii 5i decoratii, Inconjurata cu o deose1 Vex' Urusov, pag. 52, 53, 58, 60. Cu bate acestea in ullimli ani
faranul romin din Basarabia nu era stilt sii contribue cu mull la aceste
venituri inavuabile ale polillei si administratiei. Sursa principalli a aces
for venituri erau Ovreil. Dupii lege el erau lipsIgi de mulle drepturi,
intre allele st de dreptul de a arenda mosii. Cu Coate acestea el fineau
foarte multe mosii in arendli cu consimiiimintul tacit al polillei st administrallei, care fail a pane capital participa la veniturl sigure gs
constante. Se infelege ca in aceste imprejurari avind veniturl marl fixe
si regulate dela Ovrel, micile galnarii pe sama Ifiranilor erau neglif ate.
www.dacoromanica.ro
103
in justitie, pAstrindu-se numai unele legi civile. Astfel marea masa a fost iipsita, prin lege si organizare, de o justitie
bunA, prin introducerea altela mai proaste, chiar numai prin
faptul cA se facea intr'o limbA neinteleasA, daca nu si prin organizare si legislatie, care nu erau superioare celor moldovenesti. Din fericire masa cea mare avea rare ori treburi la justitia inalta, ruseasca ; de cele mai multe orl treburile ei se rezolvau la instantele inferioare, in care de fapt procedura era
sumarA si dezbaterile verbale, si judecatorul de jos (and era
om de treabA si stia moldoveneste), pentru aflarea adevArului
recurgea la limba justiliabilllor, cea moldoveneascA, dind insa
Intaririle scrise ruseste.
Marea reforma a justitiei rusesti introdusa la 1864 $i
bazatA pe principil liberale (curtea cu juri, etc.), s'a aplicat $i
in Basarabia. Epoca fiind de un liberalism inaintat, aplicarea
ei si aid a dat rezultate foarte bune, intrucit judecAtorii de
pace erau ales' dintre proprietarii locall, cu studil dar si cu cunostinte atit a limbii, cit si a obiceiurilor. Dezbaterlle se fAceau
www.dacoromanica.ro
104
DR. P. CAZACU
peste tot in limba justitiabililor $1 numal actele scrise $1 hoar/rile se faceau in limba strains.
Dar reforma aceasta, in forma ei bun $1 in practica mai
larga, n'a durat decit pan5. la Alexandru 111-lea (1881), care a
modificat mai cu sama partea privitoare la mase. Judecatoriile de pace au fost desfiintate i la sate, $1 s'a introdus o institutie specials, zemsky nacealnic". Dupa lege ace$tia trebuiau sa se recruteze din nobill local', indiferent de studil. De
fapt, nobilil locali au ocupat aceste functil scurt timp. In locol
for s'au numit multi straini si necunoscatort ai limbli $1 obiceiurilor. Mai greu pentru tArani era la instants de apel (siezd :
adunare de judecatcri rurali), prezidata de tin membru din tribunal, intotdeauna strain, foarte adesea supArat ca justitiabilii
nu stiau limba lui, $1 punindu-1 sl plateasca adese on aceastA
nestiintA cu drumuri multiple sau plerderea proceselor.
Erau $1 judecatorii de pla$1 (volostnoi sud, 2 ca $i ale noas-
for (volostnoi pisar), singuri $tiutori de carte ruseasca, care scriau in ruse$te sentintele, a$a cum credeau el, judecatorli punind
degetele, fara s5. $tie daca s'a scris hotarirea for sau altceva.
Instantele superioare : tribunalul din Chisinau (judecAtoril de
www.dacoromanica.ro
105
tual din raportul anual adresat Imparatului Risiel de guvernator (pe anul 1912). Vorbind de moralitatea publics" din Basarabla pe anul expirat, dupa ce cid numArui condamnatilor de
instantele judecatoresti $i administrative, el continua : Criminalitatea populajlei in genere nu s'a exprimat In forme acute
de Olean ai ordinii In masa, sau prin organizari de societaji
criminate, pe baze de caracter politic, sau pentru organizare de
jafuri I talharii. Numai Intr'un singur caz razeii (mid proprietad, oameni de diverse tagme) din satul Sineti, tinutul Baljilor an manifestat In masa rezistenja funcjionarului din Comitetul pentru paza padurllor, cind acesta hotArnicea o parte
din padure In folosul mostenitorului raposatului proprietar
Vasile VarticDumitru Vartic. Acesti razed din vechime au
proces lung cu Vartic In instantele judecatoreol, MO netraneat. De aceia, la fricercarea lui Vartic de ail hotarnici o parte
din padure, rize11 au vazut din partea lui dorinta neiegala de
ail realiza definitiv pretinsele sale drepturi asupra 'Muni litigloase $i, e$ind in masa impotriva conductorului padurar i a
funcjionarilor din paza padurilor 1 a poiljiei ce 11 Insoteau,
razeii le au produs grave raniri $i bad', din care cauza conducatorul padurar a murit. Persoanele, vinovate de aceasta
crima, au Post supuse pedepsei cuvenite, de cAtra justitia penag ; dar apol la cercetarea procesului civil asupra padurii 11tigioase, In Intindere de 734 deseatine, de catra justitie s'a IAmurit ca la hotarnicirea ce s'a Mut acum vre-o patruzeci de
ani, a moillor vecine cu Sinestli, din proprietatea razesilor din
Slnesti s'a rupt o bucata de pamfnt. Raze11, ne avtnd mijloace
sa fad proces pentru revendicarea pamintulul rupt dela ei, i-au
dat, unui oare care Cujila, functionar In comisia de hotarnicii,
care s'a apucat sa le revendice drepturile, voe sa taie o singura data padurea littgloasa ; dar Cujila, prin siretenie, din
cauza neexperientei razeilor, a capatat dela el Impotriva voinjii tor, o zdelca, dupa care a devenit proprietar nominal a numita paduri, pe care apol a cedat-o Clare' Zeiligher, dela
care mai t1rziu a cumparat-o proprietarul vecin Vasile Vartic.
justijia apoi a stabilit, ca nici CutliA, nict Zeiligher, nici Var-
tic care a dorit sa hotarniceasca in folosul ski partea din padure, cu ajutorul funcjionarilor statului pentru pAduri, nici odata nu au realizat drepturile for nominate de proprietate asu-
www.dacoromanica.ro
106
DR. P. CAZACU
aceste baze, Tribunalul din Chisinau, prin hotarirea din 8 Aprilie 1913, a respins actiunea lui Vartic, recunoscind astfel
pAdurea In litigiu ca proprietate a razesilor din Sinesti. Cazurile ca cele din Sinesti slut rare, dar ele slut pagini triste In
Istoria Basarabiei. Uti !lend pe de oparte notiinfa de catra
rdze# a normelor juridice pi regulelor de procedure ; tar pe de
and particularitatile proprietatii razemti, neexperienta delegatiilor reizeOlor, s'au luat multe buctiti din mo0ile rcizeOloe.
In mosia Cusnirca, din tinutul Sorocil, razesii au fost
tleposedati nu numai de ogoarele de afard, dar $i de locurile
din sat. yS1 numai prin calea gratioasA a clement!! Imparatulul,
.Curtea de Casatie a permis sa se rtiscumpere de cAtrA razes'
aceste paminturi ale lor. Zemstva guberniald din Basarabia a
fecunoscut greutatile pi neputinta Pn chestiile juridice a popuJatiei rurale locale, in masa sa cea mai mare nu numai ne$tiuloare de carte, dar necunoscind nici limba statului. Aceasta
fmprejurare a determinat zemstva sa ceard voe sd i se dea
dreptul de a organiza meisuri de ajutor populatiei locale pentru a obtine sfaturi in afacerile, care urmeazii a fi cercetate
Nobilimea
Alaturi de guvernator, In administratia Basarabiel era ma-
tea lui In ruajul imperiului, ar fi fost chiar mai presus de guvernator. In once caz, maresalul nobilimii era prezidentul sau vice
prezidentul obligatorlu aproape al tuturor consilillor si comitetelor
pentru diferite chestiuni administrative si goipodAresti din Basarabia (comunale, judetiene, ecrutare, statistics, societAti, comer(, iudustrie, mine, Inchisori, impozite, credit, Patitie, asigurarl
muncitoresti, evaluari, pastrarea padurilor, Improprietarire, contra
belie', etc., etc.) precum $i a celor mai multe societati de binewww.dacoromanica.ro
107
3
4
5
Vezi Kiselev.
Generalul Bahmetiev.
Artily. Adunaril Nob., dosar 13, Until 1818, pag. 99.
www.dacoromanica.ro
108
DR. P. CAZACU
care cu toad energla tndepdrta pe acele persoane, care incercase sA repete tulburArile din 1818. PrevAzind ca nu va putea
uni pe participant], a pregdtit dinainte compunerea adundrii,
personal a luat parte in comisia care controla drepturile 1 a
#ers din lisle pe foarte multe persoane Inscrise". 2
Incercarile de rezistenta nationall a boerimil nereuind, elementele mai viguroase : Rosseti BAlAnescu Ion Baota, fostut
mareSal al nobilimil, postelnicul lordache BucAnescul 51 altil, au
10.000.
la 1826, 6000.
10)
11)
12)
13) SOO consilierului activ de stat Elena Negri, niiscula IpsiJoule, 5000.
10.000.
www.dacoromanica.ro
109
anumite
itecesitati politice de recunotinta pentru servicil aduse, i partiAul moldovenesc al boerilor se dilua.
Para lel cu aceste acte de donatie i improprietarirl, nobIlimea basarabeanA se dilua prin inscrieri de not nobill mutati din
Ucralna i Polonia 1 prin ridicarea la rangul de noblli a f unctionarilor din serviciul statului rus.
Astfel cA inainte de rAzboiul mondial, gAsim asupra nobillmil
Dintre acestea 138 erau vechi familli moldoveneti, in drep1111 fiecareia este notat din Moldova". 3
In linuful Benderulut s'au (Wulf :
Locotenentulut Colonel Dobrinef la 1824, 5000.
Eufrosinei Muruzi la 1824, 6000.
Locotenent Colonelului Ivan Burley 1826, 3426.
Consilierului de slat Petre Curic 1824, 5000.
0eneralului major print Alexe Sibirisky la 1824, 4000.
6) Medicului general al statului major armatei H Cons de Stat Serghle Hanov 1824, 2.500.
7) Consilierului de slat activ A. Fonton de Veraillon 1824, 5000.
8) Generalului de infanterie Ivan Sabaneev la 1824, 10.000.
9) General auditorului armatei II, Ivan Ivanov 1829, 2000.
10) Contelut Carol Nesselrode 1824, 10.000
11) Colonelului in retragere Alex& Alexeev III, 1824, 5000
12) Roxandel Muruzi 1824, 3000.
13) Eufrosinet Plaghino nascuta Muruzi 1824, 3000.
1)
2)
3)
4)
5)
14)
Asnas), Anghel, Albota, Buhusi (in ruseste Bogus), Bogdan, Baling, Var-
www.dacoromanica.ro
110
DR. P. CAZACU
La acetia s'a adaugat 198 familil ridicate la rangui de nobilime din slujba1 (militari sau civil al statulul rus, unit de origin5 moldoveneascA, altii strAini.
: Septilici, Baltag, Vartic, Orosu, Chtrtac, Cotrus, Codreanu, Lascar, Munteanu, Meriacri, Neaga, Pruncul,
www.dacoromanica.ro
1 11
impingea 1 felul cum ii trata administratia ruseascfi, 1 chiar intelectualitatea din prima jumAtate a secolulul trecut. latA cum se
descrie intilnirea intre boerimea din Basarabla si impAratul A-.
lexandru I in casa lui Tudor Crupensky din Chisinau. De cu
vreme salonul s'a umpiut de boeri, cucoane si cuconite (sic, in
ruseste). Deci sotia guvernatorului (Bahmetiev) a reusit in scurt
rea sA se prezinte impAratului". Dintr'o scrisoare, adresatA tocmai la 31 August 1830 de catrA contele Vorontov delegatiel no-
www.dacoromanica.ro
112
DR. P. CAZACU
limba moldoveneasce.1
Dar, neavind nici o legAturA la Curtea imperials din Petersburg, cerind lucruri, care nu corespundeau nevoilor politicei
de stat, memorille boerilor Moldovel au fost lAsate in neurmare. Regimul lul Neculal I nu putea si -i Incurajeze.
Incet, Meet ins A, rezistenta nationalA pasiva a boerimil
moldovenesti a slAbit. Relatiile cu functionarii si militarii rusi,
incuscririle, dorinta de a- si plasa copiii in armatA, in functii,
de a le da educatie in Foil rusesti ; necesitatea de a face stagiul in armata (obligatorie in Basarabia dela 1872), nevoile administrative, comerciale, etc., au Impins aceasta clasA spre le-
www.dacoromanica.ro
113
Cet. Alba
Tighlna
Mitt
Col. I
Col. II
Col. III
14
13
4
6
10
9
10
10
20
Ki5inau
18
Orhel
Soroca
Hotin
20
20
22
5
6
5
5
127
36
11
64
Total
25
23
35
32
36
33
38
227
www.dacoromanica.ro
114
DR. P. CAZACU
Col. I
direct'
indirecti
Soroca
102
21
TIghina
40
94
132
90
Ki 5inau
OM&
Eta Iti
Hotin
Cet. Alba
11
30
24
37
103
156
28
658
11
224
Col, II
directi
indirect
45
139
28
354
42
201
39
36
71
367
13
83
55
1130
293
2310
Aiegerile se faceau pentru fret ani. Adunarile ordinare erau odata pe an 51 durau zece zile ; cu Invoirea guvernatorului
se puteau prelungi, sau se puteau convoca adunAri extraordinare.
Adunarea zemstvei IV alegea pe trel ani din sinul sau organul executivdirectia zemstvei, compusa dintr'un pre5edinte
5i doi membri. Ale5ii se confirmau de guvernator. Daca guvernatorul, care avea puteri discretionare, nu ii conf Irma 51 zemstva
nu vroia si aleagi altii,sau, a1e5i din nou,iar nu se confirmau
de guvernator,numea el singur Directia Zemstvei.
Membrii directlei zemstvei confirmati, de5i ale5i, erau socotiti functionarl de Stat 51 erau responsabili in fata organelor statului pe cale disciplined.
Zemstvoul tinutal avea datoria de a ingriji :
1) De impozitele speciale in bani 51 In natura ;
2) De averile 51 capitalurile el ;
3) De drumurl 51 poduri ;
4) Po5tA 51 telefoane
invalizilor ,
3) Sinatatea publica ;
4) Masurile de politic veterinary :
5) Instructia publics ;
6) Ajutor pentru agricultori, Industrie 5i comert.
Institutia zemstvei tinutale avea voe de a cumpara, vinde
51 mo5tenl averi, a Inchela contracte si a sta In justitie.
www.dacoromanica.ro
115
1 16
DR. P. CAZACU
0 institutie de administratie long, bazatA pe colegli electorate cenzitare i de tagma, avind un cerc restrins de ac-
117
valoarea lucrului in sine si degenera, fie inteo lupta personala, fie intr'o lupta politics.
Fars nici o legaturA cu trecutul si cu masele locale din
Basarabia, zemstva era o institutie straina care nu se deosebea
de institutiiie statulul rusesc ; ea incasa impozite, Ingrijea de aver' si capita furl, (drumurile si podurile erau cam neglijate, dovada
Dar toate acestea erau deservite, fAcute si conduse defunctionari rusi. Fars nici-o exagerare, 80-90 la sutA din functionaril zemstvei erau importatl in Basarabia, Hind Rusi sau
Armeni, Greci, Ruteni, Poloni- rusificati. Institufia nu servea de-
www.dacoromanica.ro
118
DR. P. CAZACU
Ora' ele
Influenja adminIstraliel Imperiale rusesti 1n Basarabla s'a
reslmjit mat cu seamA asupra ora$elor.
Subt stAptnirea timpului, factorilor economic!, cultural!, politic! $1 administrativi, ele au evoluat $i daca nu au luat un aspect rusesc.najlonal, del n'au nimic dela poporul rusesc, unele
au cApatat totusi un aspect de ora$e din imperiul fits. Lucrul
acesta era cu atft mat u$or, cu cft Ia 1812 In Basarabia nici
nu erau orase propriu zis, ci mici tfrgupare. InteadevAr, cercetind diferite surse 2 gAstm urmAtoarele date asupra raptor
din Basarabia din acel timp.
1
1)
B.
F.
B. F.
51-29 Moldovent
Bulgari
210-301 Lipoveni
798 675 Molocani
B. F.
617.582
12
385.248
39 20
22 20
527.402 Evr. botez.
3) Celatea Alba actuala, Ackermanul de la 1808, avea 334 gospoEyre!
Cleric! ortodox'
. armeni
Millar'
Rimiest
Boiernasi
Birnict
B. F.
34 38
Rusi
17
Moldovent
18-21 Ucralnenl
8
6 5 Oreci
53
Bulgari
5369.4118
Armeni
83
Evrei
Tigant
B.
F.
19864080
1897. 744
558 473
248- 206
199- 179
382.322
217. 196
40 43
www.dacoromanica.ro
119
filet la 1840 pe numele soliel guvernalorulut Feodorov. Aland s'a botezat Cahul).
B. F.
22-23
Cleric! ortodocsi
Fosti militart
Tarant birnici
14 13
21194480
B.
Rust
Ucrainent
Moldovent
Tigani
Evrei
F.
279-180
746 500
966.728
10 -13
154-95
9) TIrgul BrIcenll (1816) avea: 2 preoft, i ducal si 1 pi-Warner,
4 main! moldovent ; 1 preot, 7 negustort st 1 vaduve armeni, 24 negus-
tort crestInt gospodari si 11 burled ; lar birnici : 86 gospodari, 2 i vaduve, 14 burlael. (Mosta gf tirgul lui lordache Roset vistierul din
Moldova).
meguslort
Cantacuzino).
Tirgul Revile
vfiduvii
B.
F.
15-18
3-
2
6
8
1032.839
Rust
Moldovenl
Ucrainieni
Greet
Bulgart
Evrei
www.dacoromanica.ro
B. F.
160. 42
360-309
306.154
150.119
183.153
98 -62
120
DR. P. CAZACU
Cum InsA la aceasta urbanizare In Basarabia prezida imperiul rus, era fatal ca unele orage de aid sa la aspecte oare-
cam rusegti, cu atit mai mult cu cit Intreg comertul, in loc sA-g1
la calea naturalA de scurgere spre DunAre, Prut, era indreptat
peste Nistru, pe unde se expediau produsele i se importau fabricatele industriale. Procesul acesta s'a fAcut inset in curs de
100 ant. La fnceput era foarte Meet, gi de abia in ultimil 3040 de ani s'a simtit mai puternic prin legaturi de cal ferate,
8) Tirgul FoleVii aveau: 4 preofi, 2 vAduve de preofi, 3 diaconi, 1 p6I6mar, 1 dosed!, 4 mazili, 1 ruplas. Blrnicl: 111 gospodari.
32 burled (mosta lut Ion Bals). Negustort dughengil crestini bunt si
rill 97 st 14 mestesugarl.
19) lzmailul moldoveneste Sinn (Smilul) In 1827 avea :
Cleric! orlodoxi
, colonel
, arment
lipoveni
Cfilugfirife
Militari rezervIsti
Boernast
B. F.
28-20
2
66
5- 3
15
48 31
12- 13
Rust
Moldoveni
Oreci
Bulger!
Armen!
Lipoveni
Evrel
Ttgani
B. F.
1500-1319
683- 589
230- 240
181- 113
147- 120
300. 290
290- 259
26-24
Taring sau birnici
1300.1212
N'am g6slt delete privitoare la Chisiniiu, dar prin anatogie putem
www.dacoromanica.ro
121
creiare de banci, etc., ajungindu-se el la 1912, 14,7 /o din populatia Basarabiei era urbana.
Cladiri le statului, purtind vulturul cu dotia capete pe fatacia, bisericile cu inscriptil ci picturi slave, scolile si bibliotecile cu carts rusesti si portretele tarilor, monumentele tarilor
15,8
14,2
8,4
10
la 1900 din Initialiva primariel Odessa, numal 1 1 u din evrei stiau cell
www.dacoromanica.ro
DR. P. CAZACU
122
44
15
757
70
11
63
9
In legAtura cu cifrele de mai sus, analizind populatia urbana din Basarabia mai de aproape, gAsim o serie de straturi. Biurocratia, functionarii, Merl', judecAtorii, profesorli,
preotimea, data nu toti Ru$1 sau strAini (importati $1 unit si altii) in cea mai mare parte rusificati $1 dindu-se drept Ru$1. Ban-
cherli, negustorii marl, marii proprietarl urbani si rurali stablliti in orase, de diferite rase $1 nail! : Evrei, Armeni, Greci,
Bulgari, Germani, Romini, toti acestia se dAdeau $1 el drept
Rusi $1 se credeau rusificati, cum si erau in mare mAsurA.
Dar aceste douA pAturi formau o infima minoritate, cu a-
Ba-
tale si cu 2 licee.
www.dacoromanica.ro
123
cundare i apoi prin lnstitutiile administrative, politiene01, juridice i fiscale i chiar prin comertul mare, erau puternice
centre de invitare a limbil rusesti i de rusificare. Efectul a-
cesta se resimtea InsA mai cu saml asupra unor anume paturi din urbani 1 asupra unui numar foarte restrins de rural'.
Orap le din Basarabia nu erau centre de productie I cl numai intermediarl de credit, schimb, 2 administratie i consuma tie
intre centrele rusesti i masele moldoveneti.
Orasele din Basarabia erau administrate de consilli municipale alese. Sistemul alegerilor a fost Introit's dela 1873.
de here.
ucenici.
2
www.dacoromanica.ro
124
DR. P. CAZACU
Biserica
Din punct de vedere bisericesc, la 1812 Basarabia intreagle
era subt jurisdictiunea Mitropoliel Moldovel.
Trecerea el de subt jurisdictiunea bisericeascA a Moldovel
subt acea a Sf. Sinod din Petersburg, s'a fAcut cu cAlcare vAditA a canoanelor.
rabia erau 28.297 intreprinderi comerciale stabile, din care 2 3 in o-rase. Se crede ca bilanlul for era de 66.866.000 ruble aur.
Marfa principals bine infeles ca erau grinele, vinul, fructele, tutunul, vitele, line.
Cum insa cane de comunicalie in Basarabia quasi-nu existau, co
merful mergea foarte incet Si greu. Inteadevar, in Basarabia nu exislau
aproape de loc sosele afara de circa 340 km., iar caile berate aveai
circa 800 km. Pe Prut, Nistru sI Durfare erau si linii de navigalie, destul de insemnate.
i De altfel la 1812 Rusii, prolectorii sI pastraiorli credinlii si canoanelor bisericii crestine pravoslavnice, nu erau la prima calcare.
Inca la 23 August 1789, impiiriiteasa Ecaterina II diiduse ucaz (decretlege) Sf. Sinod rusesc, ca a dat porunca Prinfului Potemkin, ca ,,la lo-
cul vacant de milropolit al MoldoVlahiet sd aleagd din nalia de acolo o persoana incercald to Incredere", pe care Sf. Sinod rusesc urma sa dea porunca arhiepiscopului Ambrozie din Ecaterinoslav sa o
sfinleascifi mitropolit. Neflicinduse alegeri, printeun ucaz din 22 Decrmbre, acel Ambrozie a fost numit locotenent at Mitropoliei MoldoValache, tar ca ajutor tub, ca episcop at Benderului si Leucopoliei'
(Akermanului), a fost sfintit (la 26 Decembre) Oavriil Banulesca
Bodoni.
www.dacoromanica.ro
125
copiei, ci personal lui Gavrill ; 2 s'a instituit vicariatul BendeAkermanului cu clerul catedralei, a curtii mitropoliei, cu
rului
decasterie (consistoriu), 3 CU tot personalul, cu seminar si cu arAtarea tuturor fondurilor pentru fntretinere, In care nu intra
nici un ban din casieria statulul rusesc, 4 toate mljloacele fiind
locale : veniturIle mAnastirii Capriana, mo5iile Purcarii $i IRAscAet11, impozit pe cleric!, 7 lei pe cap de cumuli, etc., 80 scutelnici pentru Mitropolie, 40 pentru vicar, vii, etc., Clericilor
de asemenea 11 se dAdeau avantagli marl : scutire de once dAri
cAtrA stat, scutire de impozite pe vii (50 vedre protopopul, 30
vedre popa), pe ol (25 of protopopul, 15 popa), pe albine. Proprietaril erau datori sa dea clericilor pAmint gratuit de arAturA,
pentru sAmanat 5 chile ; pentru flit* 8 Mc!! popil si 6 diaconului, a scuti de pAsunat 16 capete popli sil2 diaconului. AuTurd Domn, i-a cerut aceasta. Dus cu forte la Constanfinopol, este
eliberal prin interventil rusesti, care ii diiruise camilauca alba, cruci,
etc. $i este numit la 1793 arhiepiscop al Ecaterinoslavului, tar apoi,
la 1799, mitropolit at Kievului, membru al Sinodului rusesc (1801). Se
retrage,nu se cunosc molivele : poate in vederea vittoarel ocupalli
rusestt a Moldovel $t Valahiet, pentru care Ru$11 se pregateau din limp
.(Casso, p. 22),subt pretext de boalii, din aceste demntlati la 1803, la
Odessa, cu pensle de trei mil ruble, tar la 1804 la Dubassari (unde a
evut $1 o tipografie moldoveneasca), peniruca la 1808 se' he numit de
Rust mitropolit at Moldovei, in scop de a supune biserica Sinodului
rusesc $I, demnilafea de mitropolit filnd in fail pe acele timpuri demnitate politica de primul rang, ea face interesele pollticil rusesti, pe
care le-a $l facut findepartarea mitropolltilor Dosoftet si Ignatie, trimiterea for $1 allora la mangstiri in tare $1 in Rusia, subt stride armatei ruse$1i, dar cu intrelinerea pe socoleala tent (vezi Stadnilky, p.
171 $i 235]. Retras cu armatele rusestl in Basarabia, mitropolitul 0avriil pastoreste aici in acelea$1 scopuri. Moare la 1821 Mart 30.Romin de origins, dupd educafie $i seruicil a fast Rus; toata viola sia
consacrat-o In slujba bisericil st statulul rusese. Asa it caracteri
zeaza Rust! care I-au studiat ectivitatea.
1 De abia la 1821 eparhia Chisinaului $i Holinulul a fost trecuta
ca episcopie de clasa II intre eparhiile rusesti, socotindu-se dupe' toate
celelalte eparhli din aceasta clasa, thud noun (Lucrarile societ. tstoric.
arh. Bisericesti Basarabia. vol. IX, p. 17).
www.dacoromanica.ro
126
DR. P. CAZACU
sericesti.
In cele bi-
acelei corecturi a fost fficula de Ipsilante, Male Crupensky si Arhimandritul Varlaam dela Dobroval cu un psalt. Ibid., P. 359.
5 Ibid., p. 365.
6 Lucriirlle Sociel5/11 istorice arh. Basarablet, vol. V, p. 40.
www.dacoromanica.ro
127
vene5ti, tot' oamenil ace5tia au trebuit sA se supue lui: an invatat perfect romine5te, au serfs 51 tiparit lucrAri in aceasta
limba. Programele $i organizarea erau acelea51 ca la seminarille
din Rusia, deosebirea era ca pe linga cele trci limbi obligatorii, dupa greaca, latina i rusa, se preda 51 limba romfnA.
Contingentul elevilor era mic, majoritatea elevilor era de
peste Nistru (a5a la 1828 din 54 erau 45 de peste Nistru). i
Succesele rusificaril erau slabe : la 1833 revizorul Scvortev
constata : elevii posedA foarte slab limba rusa. Numarul absolventilor era si el in genere mic : la 1833 In ultima class erau de abia 14, fiindca majoritatea parasea 5coala mai de vreme,
ajunglnd preoti 51 fara a termina semlnarul, numarul vacantelor
Hind mare. Lucrurile se explica 1 prin hrana $1 imbracamintea ce 11 se dadea : multi erau desculti 51 desbracati, astfel ca
nu 11 se di dea voe sA iasa in stradA, multi erau trecuti In cata-
loage cu notafugitivus".
Om de5tept, cu mare cultura pentru timpurile sale, Ga-
Ne-am oprit mai mult asupra primei perioade din viata bisericeasca a Basarablei de subt Ru5i, pentrucA ea este foarte
insemnata, caracterlstica si plina de urmarl. Din primele momente se vede o contrazicere fundamentals: pe de o parte se
inflinteaza tipografie romineasca, se raspiadesc cdrtl moldovene$ti, se fac predici, sint evidente tendinte spre culturi religiI Ibidem, vol. IX, p. 755.
2 Stadnilky, p. 286, 287.
www.dacoromanica.ro
128
DR. P. CAZACU
pe lingd autoritAtile civile sA se inzestreze parohlile cu pAminturi (li s'au dat din domenille statului cite 99 deseatine de parohie in tinuturile Benderului 51 Akermanului, uncle Yi tAranilor
www.dacoromanica.ro
129
La anexare, in Basarabia erau mai multe m5.nAstiri. t Statistica din 1821 arata 12 manAstiri sl 13 schituri, din care pentru lipsa de mijloace de intretinere, episcopul Dimitrie a Inchls
5 schituri ( Razina, Rud, Soroca, Lomorovat si CarAtura) si 2
mAnastiri (Horodistea al Cosoutii).
sT
www.dacoromanica.ro
130
DR. P. CAZACU
glijata, un limp a fost arendatA ; se tipareau putine carts moldovene5t1 (psaltirea). Totu51 slujba se fAcea si moldovene5te
nu numai la sate, ci chiar la mitropolie : Cind eu nu slut in
bisericA, slujba se poate face, cal inainte, sl pe limb i moldo-
epitropli bisericilor sA fie mai cu samA bulgari, sa U se pAstreze preotlior 51 parohlilor drepturile ce le-au avut subt Ru5i
1, mai cu mina, sA se asigure facerea slujbei in limba slava
in acele biserici unde pAnA atunci se facea in acea limbA.
Succesor lui Irinarh a fost Antonie (Socotov, I858 -1871) ;
deslom cu fire blInda 51 moale, a continuat aceia51 po iticA. Bio-
www.dacoromanica.ro
111
foarte grobiene, indaratnici si vrAjmasi ai limbli rusesti $l slujbei slavone". 5 Cu toata rezistenta intimpinata, a impus cu sita
facerea stranelor slavone, a obligat pe cAlugAri sA invete ruseste, a infiintat pe socoteala mAnAstirilor coli primare rusesti
in mAnAstiri, fAcind din invatatorii si invAtAtoarele, numite la a1 Ibidem, peg. 35. La 1872 episcopul Pavel le-a suprimat.
2 Ibldem, pag. 95, vol. IX.
3 Ibldem, pag. 276 -277, vol. VII.
4 Ibldem, p. 122.
5 Ibldem, p. 27.
www.dacoromanica.ro
132
DR. P. CAZACU
ruse$ti. Linn invAtatori au fost primiti de cAlugAri cu grave insuite. Pedepse date cAlugarilor si observatil 1gumenilor au oprit dezordinele $1 cglugArii vrAjma$1 Instructiei ruse$ti privesc
aceste $coli cu urA neputincloasA, far altii incep sA se deprindA ",
raporteazA episcopul Pavel, Sinodului rusesc la 1872.1 Dar
panA la 1878, and a cApatat mijloace de inirellnerea $colilor
marastire$ti din fondurile mAnAstirilor inchinate, $colile n'au
putut merge.
Pentru a scApa de preotli moldoveni, Pavel a recurs la
modificarea parohiiior, reducindu-le. Astfel cA au rAmas fn
functie 433 preoti parohl, 169 au fost tinutl ca aj itori de parohl, 144 au fost trecuti ca supra-numerarl, iar 32 sco$i cu totul. Din diaconi si cintAreti 596 au rAmas fn serviciu, 1025 au
fost trecuti ca supra-numerari, iar 235 sco$i cu totul. In motivate se aduce pentru eel rAma$1 argumentul ameliorarii starli
clerului, iar pentru cei sco$i (majoritatea), cA slut incapabili
sau de neincredereu.
Cum crlinele Sinodului cereau ca la locurile de paroh sA
se numeasca din preotii ajutor: $1 supra-numerari, iar seminaristii sA nu se faca preoti decit la virsta de 30 an!, Pavel, pentru a nu numi Moldoveni, a cerut $1 obtinut ca numirite sA le
Mel cum va crede cA este mai folositor, bine-inteles nu bisericii, poporului ft Moldovenilor.
www.dacoromanica.ro
133
anticulturala $i antibisericeascA, i-a atras din partea sferelor rusesti multe laude si recompense. A fost inaintat arhiepiscop,
decorat si facut exarh at Gruziel, cu scop de a desfasura si acolo poiitica de silnica rusificare. S'a intImplat insA cA acolo
a trezit o violentA protestare. Until din credinciosii lui rusificatorI (lost inspector la seminarul din ChisinAu), protopopul Ciudetky, rector al seminarului din Tiflis, a fost omorIt. Guvernul
rusesc a fost suit sA-1 retragA pe Pavel la Cazan.
Dad anume cercuri $i sfere 11 lAudau pe episcopul Pavel
pentru activilatea lui in Basarabia, a fost multA lume care a
protestat. Presa strAina t din Leipz;g $i Berlin, ca$i presa
ruseascA, s'a facut ecout acestor protestari. Gazeta Orientul"
a lui N. Dornova arAta cA episcopul Pavel a inchis 340 de biserici in Basarabia. Gazeta Besarabeta din ChisinAu scria :
Moldovenii au fost opriti sA se roage lui Dumnezeu In limba for ;
ei nu se mai due la bisericA. Ce era de facut ? S'au inchis
240 de biserici."
DupA o activitate asa de furtunoasA si violentA, succesorli
episcopului Pavel, episcopul Sergie (Leapidevsky 1882-1891),
Isaa kii (Polojensky 1891-1892), Neofit (Nevodcicov 1092-1898)
nu s'au distins prin nimica. Au cautat sA mentie achizitille de
rusificare a Jul Pavel, fArA sA is mAsuri nouA nici pentru cultura
religioasA a Moldovenilor, nici pentru prigoniri nouA.
www.dacoromanica.ro
134
DR. P. CAZ4C11
Subt episcopul Neofit la 1893 s'a deschis 5coala spiritirall de cleric! la lzmall, In vederea rusificAril mai intense a clericilor de pe malul DunArli $i gurile Prutului.
Episcopul Iacov 2 (Peatnitky 18 )8-19_4), care a urmat,
ocupat de propaganda cre$tineasca, luptind impotriva sectantilor, a crezut CA lucrurile in eparhia Basarabiei, a5a cum au mers
subt predecesoril sii, nu pot rAmine.
Trecuse 88 ani de rusificare blsericeasc5, 30 de ant dela
inceputul rusificarii violente 51 anticrestine$ti a lui Pavel Lebedev 51 20 ani dela inchiderea tinografiei biserice5t1 moldovene5t1. Toti clench $1 preolii invatase $1 ruse5te ; doar prin mAnAstiri se mai gAseau cAlugari fail 5tiinta de carte ruseasca, $1
iatA cA din nou reapar Moldovenii, socotiti ca dispAruti, topiti
in masa ruseasca. Aparentele in5elau, opera atitor stAruinti $1
sacrificil din partea atitor epis:opi de5tepti, energici 51 muncitori, a atitor print' patriot! ai blsericli ruse5ti, incepe sA se nArue. Rezistenta Moldovenilor 1-a invins. Episcopul Pavel a notat odatA dar n'a bAgat in seams un fapt insemnat. El scrie :
,,Preotul N, de 37 ant este din absolvenfi al seminarului, dar
s'a salbeitacit tntr'atita in parohia lui moldoveneascd, ca deja
vorbote prost rusote".3 Celace numea Pavel sAlbAtAcire, adicA dezvatarea de limba ruseascA, intoarcerea repede $1 adeseor! a clerului, invatat in 5colile ruse5t1, de IndatA ce intrau In
legAtura cu satele moldovene5tI, la moldovenismera un fenomen permanent, care se exercita $1 asupra preotilor, ru51 chiar.
Acest factor al rezistentil Moldovenilor care produceau
.,,salbAtAcirea", ca sA intrebuintam termenul episcopului Pavel,
pentru fenomenul de moldovenizare a clerului de catrA popor,
1 Vol. I, peg. 7 -10.
2 , Episcopul, care stalea in fruntea Basarablel in arm! 1903, era
un obisnult funcilonar al mlnisterului cultelor, care nu avea, cum mi
se 'Area, nict calillifile necesare unul pastor de suflete st propovilduitor at Evangheltelm. Urusov, pag. 175.
www.dacoromanica.ro
135
cirilice, cu text paralel rusesc si farA. SA se insarcineze cu aceasta preotii C. Popovici si M. Ceakir. Sinodul permite. Tiparul bisericesc moldovenesc refnvie in 1900. Ideia trezitA nu
cArti
136
DR. P. CAZACU
dinta existentA In clerul moldovenesc spre separatism i autocefalie a bisericil moldoveneti, precum 1 micarea nationald
din Basarabia, manif estate grin dorinta preotimli de a face serviciul religios pe limba lor, prin traducerea cAttilor bisericesti I a manualelor in limba moldoveneascd, pr in editarea revistei bisericest1 moldoveneW, prin formarea cintArilor bisericesti
in moldoveneste si In predarea In colile parohiale si in scohle
spirituale a limbil moldovenesti".
Partidul Moldovofililor din Basarabia este compus numai
din 15-20 preoti, dar spre pArere de rau din cei mai talentati,
puternici, muncitori, cu influenta In eparhie. Drept capi trebuesc socotili acei Moldoveni ai no$tri, care treiesc $i slujesc
in Rominia, fiindcd acolo ei au fdcut studille superioare. Li
an plecat multi, au reimas acolo $i chiar an devenit cetateni romtni. Ace$tia slut cei mai red vrdfma$i ai no$tri ".2
www.dacoromanica.ro
137
tinereta ta, to chem nu numai la marl sfortAri, dar si la activitate de sacrificlu de patriot rus" 3, spune Serafim vicarului, pe
care 1 -a numit.
Pentru a supune pe preoti, opreste alegerea protopopilor, stabilind ca principiu dreptul ski de a-i num' ; stabileste
dreptul sau de a controla $1 dispune de veniturile eparhiale. Cu
marl rezistente, polemici si scandalurl ii supune complect pe
preoti.
FatA de mAnAstiri Episcopul Serafim tine sA le aminteasca : Manastirile moldovenesti sA nu uite cA Basarabia i po-
porul moldovenesc slut pamint $i populatie de guvernAmfnt rusesc. De aceia trebue sA urmareasca scopurile statului si unificarea popoarelor prin limba ruseascA ".
Pentru o mai puternica legaturi cu Rusia, aducea de acolo
diferite icoane de sfinti rust (Ana Casinscaia, Serafim Sarofsky) cu moaste in ele si le dAruia catedralelor din Chisinau,
Hotin, lzmail, mAnastirlior Curky, Calarasovca, Suruceni Dobrusa, Japca, Tiganesti, stabilind ca cu aceste icoane de sfinti
rusi, sA se fad primavara sl toamna procesiuni prin sate ; re-
www.dacoromanica.ro
10
138
DR. P. CAZACU
tit grozavlile el, altfel s'ar fi compor tat MO de opera de reinviere a vietei parohiale". I
cea de peste Prut romineascA sl ce din Basarabialimba aparte, care trebueste feritA de romanizare ; idee sustinuta pe
urma lui I astAzi de altii cu aceleasl intentli.
Urmasil lui Serafim Platon si Anastasie n'au Introdus
nimic nou In administratia bisericeascA a Basarabiei.
Un singur fapt insemnat 61 fail precedent s'a produs In
1916 subt Anastasie. Cu ocazia razbolului mondial, utilizind
starea extraordinarA, Moldovenil au fost expropiati de douA manas1 Ibidem, pag. 101
2 Ibidem, pag. 137.
www.dacoromanica.ro
139
Invatamintul
Toti scriltorii rusi despre Basarabia sustin ca, la 1812 la
anexarea el la Rusia, nu existau nici coll, nici chiar fiutori de
carte acolo. Boerimea este descrisA ca incult5, tArAnimea (celace
este exact) analfabetA ; de cler, de negustori I oraeni nu se vorbete nici un cuvint. Interesul pclitic de a fi trecuti Rust' nu
numal ca ellberatori" al Moldovenilor de subt jugul turcesc,
dar 51 dorinta de a fi trecuti si drept lutninAtori" ai for i-a
laving la aceasta.
1 Nu situ din ce cauzil unii, dorind s'o rusifices, o scriu si romlneste Sapce.
2 La Russie de tzares pendant la grande guerre. Revue de Deux
www.dacoromanica.ro
140
DR. P. CAZACU
Desigur cA Moldova de pe acele timpuri n'avea multi cArturari sau chiar simpli tiutori de carte ; nu erau timpurile acelea
prielnice pentru culturA in genere 1 culturA nationals; fn deosebit
pe aceste locuri. Totui Moldova, care dAduse In diferite timpuri'
Rusfel pe Milescu, Grigorie Tamblac, Petru MovilA, Herescu,
Banta, Cantemir, in acele timpuri chiar, dAduse o multime demilitari : Russet (mort la asediarea Oceacovului), Cantacuzen polcovnic (mort la Borodino), t pe Scarlat Sturdza, Catargi 1 pe
Gavril mitropolitul Kievului nu putea fi socotitA tad fi rA tiinti
de carte, fArA culturA, dupA nivelul comun de atunci 1 dupA nivelul rusesc din acele timpuri in deosebi.
CA boierimea tia carte moldoveneascA i greceascA, se dovedeste din actele- scrise i semnate de el in acele timpuri, din
toate dosarele 1 condicile administratiei $i justitiel moldovene11,
tinute de cArturari moldoveni pAnA Ia 1830 1 mai tirziu chiar.
Despre clench moldoveni din acele timpuri si despre cAlugari nu se poate vorbi ca despre agramati ; ei toll tiau ceti,
seri I cinta moldovenete, altfel n'ar fi fost admii la functiunile
lor. Dovadd sigurA despre acest lucru sint condicile bisericeti
Coate scrise moldovenete In Basarabia pAna la 1872, cu toate
ca este sigur, chiar dupA istoricii rui, cA in Basarabia nu s'a
creiat de Rui nici o coalA special moldoveneascA. i data dela
1872 nu s'au mai serfs condicile I actele blsericesti In moldo-
din acele
for ne aratA, cA la rApirea Basarabiei unele case de boeri moldoveni aveau guvernorl frantuji pentru copii : guvernorul Ripet
la familia Cantacuzen cu marl calitAti, deosebit de obinuitii frantuji al marginei". 2 Despre familiile Cantacuzen, Sturdza, Rally,
Stamate, Russo, Vartolomel, Pruncu, BaotA etc., contemporanii
lui Puchin scriu ca despre familii culte i 1nvAtate. Despre he-
Alci,
1
www.dacoromanica.ro
141
Mal tirziu scriitoril I rusi comentau 1 priveau Mu pe Moldovenii din Basarabla (epoca 1830-50) pentruci isi trimeteau
copiii sa Invete la Viena.
DemnitAtile bisericesti erau aproape ered!tare in Basarabia casi in alte part!, mai cu samA pentruci copiii de preoti,
dascAli, cintAreti aveau putinta si invatau carte si me5tesugul
bisericesc dela parintii for si dela anume dascali si in scot'. 3
Dovada existent!! mai cu samA a sistemului de Invalamtnt
particular si familiar o gasim in dosarul 21 pe anul 1817 a consistorului din Chl5inau. Se clic:fuse ordln clericilor sa-51 trimeata
copiii la seminarul din ChisinAu si sa se prezinte si listele copillor cu aratarea invAtaturil pe care o au. Cleric!! au raspuns, majoritatea aratind a nu pot trimite copiii la seminar dar
ca acasA ii invata dupa cantle bisericesti. Fara InvAlaturi erau
foarte putini. Asa, In lista protopopului Stavarake Costin din
tinutul Orheiulul, dintre 197 copii de clerici In virsta de 7-15
an! slut !riser's' ca Invatind 16). Obiectele de studiu sint ad1 Descrlerea Budgeacului, Acherman, 1899, pag. 77 Boeril bogati
1$1 duc copiii pentru educalle in strainalate, cei mai putin bogati intre-
lin profesori particulari din Orecl, Nemil si alit straini, care invalii
copiiidiferite limb' si alte siiinte, dupe' cit stiu el'.
2 Lingli biserica Sf. Mihail din Chisin6u, intre 1801-1819, exisla
o scoala a dascalului Constantin Grecu, in care inviliase copiii boerilor (vezi, Arhlep. Gurie. Revista Soc. 1st. Arh. Bas., Chisingu, 1921,
peg. 65).
www.dacoromanica.ro
142
DR. P. CAZACU
tate in dreptul flecaruia in urmatorit ferment : invata buchi, Inv* la ceasbv, invata vecernie, invata psaltirie, stie psaltirie,
invata gramatica, invati glasurile si insfirsit unit de 14-15 ant
slut notati invatati".
Exists dovada ca, pe IMO Invatamintfil familiar, existaInviifamtntul particular cu plata. Protopopul Mihail Sneacevski, primind o:din de a obliga pe preotii din tinutul 1a$ilor sA
faca volt rusesti la sate, raspunde : ca numai 2 preoli stiu rusesta, si ca locuitorii prefers invatimintulul ru3esc gratuit, invatamintul moldovenesc cu plata la invatatort blobozi pe limba
for naturals mai inteleasa"
Sistemul de invatamint moldovenesc familiar si particular
a mars pans in timpurile noastre.
Al trellea preot Ceakir, mort la 1873, avea aceleasi studii
casi predecesorii sal. Diferenta este ca si le-a complectat prin
invatarea cintarilor moldovenesti si tipiconulul la psaltul bisericht Sft. Haralambie din Chisinau", ne spune preotul M. Ceakir
despre tatal sAu.2
De aceia la unirea Basarablei (1918). s'au &it multime de
acesti carturari moldoveni prin sate.
Vom vedea mai jos cum s'au format fcolile parohiale bisericoti rusesti rurale in Basarabia. Un timp au existat asemenea ;coil Si moldovenegi. Dovada o gasim in urmatoarelerinduri : *coala era in casa preotului (colonia Gagauza CeadirLunga) care facea gi pe invatatorul. Invata a scri, a ceti, a socoti moldoveneste gi ruseste. Singura carte de. invatatura era
abecedarul. Din lipsa manualelor, tots copiii invatau dupa o singura carte. Pentru scris se Mc:ea un jgheab de scindari umplut
cu nisip, lung de un stinjen. Pe acest nisip, elevii scriau cu degetul
literile (anti 1830-1840). Asa au Invatat trel generatii". 3
Este nelndolos ca in meinastirile moldovenestl din Basarabia au existat mult timp $co/i mollovenestl $i numai dupa
introducerea scolilor rusesti (1872, Pavel) in manastiri, a ramas si acolo invatamint moldovenesc particular ; invatau calugarll pe frail Si ascultatori In mod cheleinic buchile, ceaslovul, psaltiria pi psaltihia, dupa cum nvatase dela alit lnaintasi.
www.dacoromanica.ro
$1
143
(cu 4 clase) devenit la 1884 al doilea liceu; tar la 1873 s'a deschis liceul real.
In ultimil treizeci de ant, numArul liceelor de bAeti s'a mAtit, ajungind la 1912 la 7 licee clasice complecte i 4 licee reale. Ele serveau in primul rind pentru copiii functionarilor rui,
pentru populatia orAAneascA i pentru copiii marilor proprietari
dela 1867, ea n'a incetat nici un moment sa alba in forme mai aparente sau mai ascunse gl manifestant nationale.Prea era legala scoala
aceasta de sate; elevli, in Imensa majoritate, veneau de acolo pentru a
se intoarce inapoi, gi aici Ionia aparenla sublire de culture si suprastructura ruseasca capatala in scoala la unli, se rodea repede de sumanul aspru al mediului moldovenesc pentru a le scoate fondul (dentic cu mediul.
www.dacoromanica.ro
144
DR. P. CAZACU
dispareau. La 1894, cu ajutorul administrajlei, s'a deschls liceul particular al d-rei Beliugov, transformat la 1871 In liceu de
fete a Zemstvei. Scoala eparhialA pentru fete de cleric' s'a infilnjat la 1864. In ultimil 20 de ani, numArul liceelor de fete a
www.dacoromanica.ro
145
si
clericii
mol-
doveni nu se scutesc sA faca in parohlile for invAtAmInt Inceptor pentru copli in limba moldoveneasca, fiindcA si sAtenii moldoveni au nevoe de InvAtAtorl ca sA invete carte moidoveneascA
si din aceastA pricinA iii dau copiii la invataturd la civil' slobozi, care fail Indoiala nu pot da InvAtAturA tineretului moldovenesc in acel spirit si rinduiala crestineasca, care este presVezt Lucr. Comis. Arh. Basarabene, vol. II, pag. 157.
2 Ibid., 1902, vol. II, pag. 177.
3 Ibid., pag. 179, in finutul lasllor (scum 1351fIle) nu sttau ruseste
1
decit 2 preoll.
www.dacoromanica.ro
146
DR. P. CAZACU
tr'o mAsurA oarecare, contribulnd la inmultirea cArturarilor moldoveni de pe timpuri. Episcopul Dimitrie raporta Ia 1844 cA ar
scoli, 213 invAtatori (clerici), 3161 elevi (66 fete) in acest numAr de scoli se aratA 59 deschise de Irinarh. La 1855 se aratA 27 von, 28 invAtAtori (clerici), 433 elevi bAeti si 19 fete. 3
ScAderea se explicA usor: a tine scoll domestice", gratuite",
In casele for le venea greu clericilor.
Subt episcopul Antonie scolile bisericesti au luat o noun
dezvoltare; la 1869 erau 183 scoli de acestea cu 2248 elevi, far
la 1870 erau 175 scot' cu 357 elevi. 4 Antonie a staruit ca la
1861 s'au trimis abecedare si cartea inceputurile invatdmintului crestinesc" tradusA si tipArita In moldoveneste.
Subt episcopul Pavel (1871) tot acest invAtamint bisericesc
si moldovenesc se desfiinteaza : Mien numal ;collie bisericoti
slavo-ruse, care iau un mare avant subt Serghie si succesorii lui.
$colile primare ruse ,cti laice Incep a se 1nmulti, mai cu
samA cele urbane, dupa rAzbolui Crimeei. La 1855 erau in intreaga Basarabie 89 Foil de acestea cu 86 invAtAtori si 2120
elevl. 5
tAtori (289 bArbati, 126 femei) cu 19261 elevi (14893 bAeti, 43E8
fete).
In acel timp baetil scolari formau 2,6 Ia sutA din populatia
bArbAteascA; iar fetele scolarite 0,9 la sutA din populatia femeiascA asa cA la suta de locuitori din Basarabia venea : 1,7
scolari. La suta de bAeti in virstA de 7-14 ani veneau 13,4
scolari, far la suta de fete de 7-14 ani veneau 4,1 scot rite ;
la suta de copil de 7-14 ant veneau 8,8 scolari. 0 scoalA
venea la 111,5 verste patrate si la 3099 locuitori.
www.dacoromanica.ro
147
7)
Turd
55,6
49,6
42,3
39,9
,,
L1,4
,,
21,1
15,3
10,5
.
.
8) Ucrainieni
9) Moldoveni
63,5 la suta
,,
,,
"
,,
,,
n
Pentru femei:
1)
62,9 la sutA
NemlI
Poloni
.
Ovrei
.
4) Rusl mari
5) Rusi albl
6) Bulgari
.
7) Ucrainieni
.
8) Turd
9) Moldoveni
2)
3)
,,
52,9
24,2
21,1
,,
.
.
11,5
6,4
3,1
.
.
2,4
1,7
,,
II
,,
,,
,,
Este de bAgat bine de sama cA Moldovenli, care formeazd mai molt de jumitate din toata populatia (53,5) ant In
urma tuturor nationalitatilor.
Dupa tinuturi, stlutorli de carte se distribue :
1 Ibid., p. 101-102-103.
2 Lucriirile Zemslvel gubern. Basarabene pa 1905, peg. 101, 102
si urm.
www.dacoromanica.ro
148
DR. P. CAZACU
5TIU CARTE
RUSE$TE
LA SUTA
83.283
10.367
1.637
11.8
1.9
83,904
F. 79,214
13.834
2.456
16.5
Akerman
B. 119,687
F. 117,302
23.981
9.112
24.2
7.8
Orhel
B. 102,620
F. 98,522
13.912
2 634
13.6
2.7
BAlti
B.
F.
99,303
93,667
9.413
2 318
9.5
2.5
Soroca
B. 103,992
F. 99,518
11.076
2.932
10.6
3.0
B. 146,960
F. 142,174
B. 95,650
16.3-5
4.153
11.1
15.736
3.456
119.674
23.792
16.5
TINUTURILE
KiinAu
Bender
Hoiin
Izmail
TOTAL
POPULATIA
B.
F.
87,891
B.
88,393
B. 840.007
F. 802 073
F.
3.1
3.0
4.0
14,2.
35
un sfert din numArul total de cop'i In virsta de scoalA sint inscrii la coala" (pag. 113 116).
Darea de sama din colile bisericeti primare spune : arezultate dorite to limba rusd s'au putut atinge pufin, din cauzd
Ctt de greu In general elementele de alt neam (inorodceschie) se prelucreazd In oameni rust (expresia directorului
invAtamtntului primar civil, pag. 46) se vede din acela cd pe
timpul vacanfelor de yard elevii adesea ultd cuvintele ;I expresiile rusesti invezfate, astfel cd la tnceputul noului an ;cowww.dacoromanica.ro
149
lilor din Basarabia vom lua numai douA cifre 01 anume ca din o sutA de
copli in virstA de coala numai 19, 1 Ia sutA se duceau Ia coatA
14
1820 ;
27
15
36
$i
101
1869 -1873 ;
77
131
147
Din acea publicatie rezultii di in intreaga Rusle in scolile urbane erau la 1911 elevi, care au declarat ea au limbo materna pe cea
aromineasa (sic ruse0e)".
In scollle Mice:
In
351 fete =
Urbane
Rurale
25424
5101
Total
26267
5452
843 baeli
1194
= 30525
= 31719
colile biserlcesti
Urbane
Rurale
Total
Total urbant
Total rural'
512 MeV
,
14669
15181
1355 Heil
40093
302 fete =
4182
4484
814
18851
= 19665
653 fete =
9283
2008
= 49376
Total 41448 a
9936 a
= 512'34
Cum Rominil dupi recensamialul din 1897 constitutau 0,89 la suli
din populatia Rusiei, adicfi calculinduse $1 cresterea vegetative reprezentau la 1911, 1458,9, (mil) elevi de limbA romineascii fund in dire
www.dacoromanica.ro
150
DR. P. CAZACU
mintulul primar rusesc in satele moidoveneti, i ne vom explica de ce Basarabia In privinta analfabetizmului, cu toate aspectele statisticei colare, se gAsea In capul guvernamintelor
agramate din Rusia, flind intrecutA doar de Tatar!, Bachiri,
Tepteari.
Basarabia
Chisintiu
Ackerman
Bender
1271,5
175,2
180,4
130,2
137,9
166,9
139,1
143,4
198,4
Biilli
Izmall
Orhei
Soroca
Hotin
1218,7
166,2
175,6
124,4
131,1
159,3
133,8
137,8
190,5
2490,2
341,4
356,0
254,6
269,0
326,2
272,9
281,2
388,9
5,68
5,76
7,02
6,12
5,12
6,71
5,41
5,40
4,01
2,39
2,49
4,24
2,27
1,79
3,38
1,76
1,76
1,18
4,07
4,17
5,65
4,24
3,50
5,08
3,62
3,62
2,62
1271,5 (mil) biirbaji, 1218,7 (mil) femei erau 152Z scoli cu 101375 scolari : 72,215 baeti, 29,160 fete formind 5,68 scolari bileti la suta de
biirbali, 2,39 scolari fete In suta de femei, 4,07 scolari la suta de locuitori. 0 coalei venea la 25,6 verste Nitrate la 2,4 sute Ia 1636 su
flete. Anul scolar dura in orase 181 de zile, la sate 157 zile; in medie
160 de zile. 49 la sea scoli urbane aveau localuri propril, 13,1 gratulle, 36,9 inchirlate ; 83 la suta scoli rurale aveau localuri propril, 6,4
gratuite, 9,5 inchiriate.
Personalul didactic era format 64,1 la sea biirbati 35,9 erau femei
, 57,9
, Ia scolile urb. 42,1 . ,
.
,
, rurale 69,6 ,
30,4 .
,
. ,
,.
,,
Din Personalul didactic aveau studil :
barbell 0,5 la sure (superioare 0,9 (media 35,3 (medii 63,3 primer si casn.
(baser.
(pedag.
(medii
femei 37,5
,.
(dyne
35,0
0,4
27,1
In Basarabia :
.
.
fete
copil
,.
s.
,.
,.
17,9
19,7
www.dacoromanica.ro
,.
151
vinta stintii de carte ocupA locul cel din urmA fntre celelalte
nationale,
fete
copil
,,
,.
10,9
19,0
,.
,,
In Basarabia :
fete
copil
,,
16,1
25,4
a
a
fete
copit
a
a
,.
a
26,0
29,5
,.
a
fete
copil
14,4
24,7
fete
copil
11,6
19,9
www.dacoromanica.ro
152
DR. P. CAZACU
153
10
Sate le
Aspectele sipoleielile exterloare imperiale rusesti, aa de fastuoase si uniformizate, din centrele oraselor mar! din Basarabia,
nu ajungeau nici panel la bariere, cad chiar partile de lingd centru si apoi mahalalele 1i pastrau formele in stare cu atit mai
curat moldoveneascd, cu cit se departau mai mult de centru.
Dela barierele tirgurilor incepea marea nesfirslta de sate moldovenesti care, pared anume pentru a -'i manifesta mai pronuntat
deosebirea sI izolarea statornica de stAptnirea impelled, nu aveau
nici drumuri acdtArii.
Aspectul exterior a satelor din Basarabia cu garduri de
nuiele, zapiazuri, sau ziduri de platrA fard mortar, cu huditele
traditionale, cu casele albe, vdruite, si decorate ca arabescuri si
desemnuri nationale colorate, acoperite cu stuf, indrila sau
sovar; fintinile cu cumpene ciuturi, sau cirlige; gradimie cu flori
si pomi, viile inconjurate cu hindichiuri si eating, taranil cu sumane, si adult, in mijlocul coastelor de dealuri acoperite cu pdpusoi, sau a lanurilor de grit], intreg aspectul oamenilor i satelor a ramas neschirnbat moliovenesc de cute de ani, identic cu
acel al moldovenimii din toate I:0411e cast peisagiul inconjurAtor.
Nimic insamnat nu s'a schimbat nici in interiorul ogrAzii
gospodarulul, nici induntrul case! lui. Aceiasi poiatd, aceleasi cotete, acelasi casoie, aceleasi forme a cdpitelor i stogurilor de fin
si pale, acelasi sisiiac pentrd pdpusol, aceleasi instrumente de
muncd si aceiasi cotei pazitori cu aceleasi nume. In casa mare
acelasi cuptor si pAreti zugrAviti de arta traditionald a gospodinet, care cu grijd a cultivat si adunat acelasi busuioc, calapdr,
miutd si flori de camp si le-a pus subt grind!;, a Ors Tina i a
tesut paretarii, cu care a acoperit pAretil din jurul lavitelor, acoperite de lavicere de culori si desemnuri traditionale, aceiai zestre asezata pe 1 Ida traditionald de lemn (albastra cu Hod roll
gi galbene), plind de suluri de pinzeturi 1 stergare tesute de mina
gospodinei si fetelor.
Dar pe Una aceleasi aspecte de exterior sl interior, la sate
se pAstrau aceleasi ocupatiuni, aceleasi raporturi economice, juridice si sociale, aceleasi obiceiuri, credinte superstitii si rituri la
nast( ri, botez, cdsdlorie, inmormintare, sarbatori, vizite, petreceri,
vinzAri, cumpArAri, muncA, creverea copiilor. Fiecare pas din
viatA era i iconjurat si de stari sufletesti i de forme traditionale.
Prin masa lor compactd, Izolate de orase, prin rezistenta
for extrem de puternica, deli pasiva, satele din Basarabia pe
lingA cd si-au pa -trat viata Ion nationals moidoveneascA, ne a-
11
154
DR. P. CAZACU
lionale din alte clue sa-5I pastreze macar o parte din limba
pi
51,
obliga torie.
du-i tot timpul din saracia sa, prin fill sAi umill, tot ce a avut
mai bun pentru productia culturala 51 primind putinul, ce putea
un moment. Dela 1856 nand la 1878 o parte din Basarabia retrocedata, a luat parte la viata comuna culturala libera. Biserielle si 5colile romine5ti din acea parte au ridicat inteo mAsura
insemnata viata nationall 51 culturalA. Urmele ei n'au putut fi
terse, dimpotriva, la reanexare au patruns 51 in restul Basarab ei.
Epoca de luptA de exterminare, dusa de Ru0 fnpotriva culfurl! religioase 51 biserice5ti a Moldovenilor intre 1872 51 1930,
desigur a mic5orat intinderea pi rezistenta formelor culturii religioase 1 biserice5ti, dar n'a fost in stare sa le stings vitalitatea
radacinii. Dela 1930 aceste forme reinvie, pentruca dela 1908 sa
primeasca nol loviturl, de data aceasta mai slabe. In capitolul
special asupra bisericli 51 5colii, am dat toate detallile asupra acestor lupte.
Legaturlle intre Rominil depe amindoua malurile Prutulul,
pe tarimul religios, deli slabe, totu51 se mentineau. Dela manastirea Neamtului, pe la 1863, a plecat un grup de calugarl
(Andronic in cap), care au fAcut manastirea Ch tcanil de linga Bender, pastrind obiceiurile, traditille 51 limba moldoveneasca, con tribuind la cultura religioase nationala din acel tinut. Din Basa-
www.dacoromanica.ro
155
156
DR. P. CAZACU
bele malurl ale Prutului, se mentineau strinse. E de ajuns a vedea numele identice a boerilor dintr'o parte "s1 alta a Prutului 1
a satelor, pentru a se convinge de acest lecru. De altfel legdturtle acestea familiale 1 c' far prin casatoril not (Zoe Catargi,
sora lui Lascar Catargi, marltatd cu Alecu Rusu
nu poetul ;
filca sa Tereza maritata cu Ghlca, etc.), dar mult mal putine, au
mers paid in zilele noastre. Prin aceste legAturi se pastra in
mica mdsurd legAtura culturald 1 sufleteascd.
Eteria din 1821, determinind fuga unui insemnat numAr de
Eteriti, dar 1 de Moldoveni din Moldova la Chlinau 1 in alte
Orli ale Basarabiei, a relnprospdtat legaturile de pe ambele malurl ale Prutulul. La 1822 Veltman scrie : cn lc de 12 mil
locultori la KiinAu erau 53 mil, din cauza eteritilor greci i
Moldovenilor fugiti", intre acetia erau : Mihal Sulu in drum spre
Italia, Beizadea Gheorghe cu familia, tatAl sau 1 cu flit : Neculai, Constantin 1 loan ; Postelnicu Ion Schina, Caragea, Bobicd
aid Jaloba Imam, poezie de dragoste 1 gelozie catre lubita lul Zulnie (Smaranda Negri) 1 probabil 1 altele. De sigur ca multe din poezille lui (Zori de zitta se revarsTM, Ah, zilelor intristate ce 'n pustiu v'i m petrecut", 5, MA
sfhesc, amar ma doare", Alearga s. flete aleargd") prin rdspindlrea for prin lat.tarl, au devenit 1 in Basarabia clntece popopulare, intilu in saloane printre boerime 1 apoi prin doruri"
in popor.
In mediul moldovenesc din Basarabia, din veche familie rdzAeascd din tinutul Orhelului, se nate Alecu Russu. Desigur impresiile lui depe malurile Biculul 1 a mediulul in care a trait acolo
au avut o Influents asupra spiritulul sAu. Studiile in Viena i In
Elvetla 1-au format. Dar pare ca democratismul lui profund, sincera ltd re ()ILA contra jugului strain, adincile lui durerl I visiri
din Cintarea RomInlei" ig1 aveau oblria 1 in seatImentul personal ca apartine prin natere unei pArti subjugate din neamul
romlnesc, apartine Basarabiel.
Ocupaldle ruseti de pe la 1829-34, 1848 -1849, 1853-5,
1877-78, de1 In fond marl nenorociri pentru tars, prezentau din
punct de vedire a relatitlor cu Basarabia, avantajul de a inlesnl toate legaturile cu dinil. Vedem astfel ca revistele de pe
timpuri, ziarele romineti 1 cartile, pitrundeau acolo. Slat marturii multiple despre aceasta. 1
In scrisoarea caminarulul Pastiescul (Ianuarie 1830) se spune
etul Conaki scrie
www.dacoromanica.ro
157
-despre bucuria Basarabenilor, cind au venit acolo cele dintilu gazete rominesti (in primavara anului 1829).
Romini sunt : d. titular' sovetnic Constantin Stamate, barbat literat, sirguitor spre luminarea neamului sau ; Romini care aduc cinste neamului cu invdtdtura si caracterul lor cel cinstit sint
Ina si d. Mareplul Alecu Leonart, d. Vasile Catichi, Costake Tufescul, mddularul judecAtoriel Judetului lapluia.
La curdle boere5ti, pe la unit preoti Si In anume cercuri
care-5i pAstrau nationalitatea 51 cultivau productiile nationale, gdsim $i astAzi cdrlile diferitilor autori 5i diferite reviste importate
pe diferite cdi, la timpul lor, mai cu seamd unpile din la51.
CreangA, Eminescu, Viahuta, Co5buc. Multe cArti romine5t1 au intrat in Basarabla intre 1902-1908. Dintre revistele timpurilor noas-
tre, cea mai cunoscutd in Basarabla era Viata Romineasca', cercul carela dela la51 avea multe legaturi culturale peste prut.
Generatlile mai vechi, mai mutt, dar 51 cele no', insd mai
putln, propagau in special poezia 1 cintecul prin copli in albume. Care basarabean din generatia mai veche, n'a vAzut albumele mamelor, surorilor 1 bunicelor lor, in care erau transcrise
frumos cintece, poezii, acrostihuri romine5ti, pAstrate in scrinuri
alAturi cu citeva carti romine5t1, cu vreo carte de rugaciuni, evanghelie sau psaltire, pe foile albe dela slight!' cAreia se scriau
cu literile timpului, in limbs romineascd, bucuriile $i durerile familiei : na5terile, botezurile, cununlile, mortile si latimplArile insemnate mondiale sau locale : rdzboaie, cutremure, secete cumplite, lAcuste, revdrsari de riuri, trAsnete, fozuri.
blithe relique din sufletele trecutelor generatii. 1
In oraple din Basarabia, a5a de profund instrAinate in aparentA, teatrul, opera 51 opereta locals, nu existau ; cele importate, cu toate ajutoarele 5i subventiile statului, de abia in ultimii
ant puteau sA se mentie. Teatrul 51 opereta romineascd dela la5i,
cu toatA sArAcia 51 subjugarea Moldovenilor, cu toate greutatile
cenzurei, controlului, masurilor politlene5ti, necultura maselor marl
moidovene5ti, in totdeauna erau primite la Chi5indu cu deosebitA
www.dacoromanica.ro
DR. P. CAZACU
158
secolului trecut, conditiile vietli nationale filnd mat ware, scriitorii moldoveni din Basarabla tralau acolo, (afara de Alecu Russu);
in a doua jumatate treceau Prutul, far dela 1905 din nou incepuse lucrarea in Basarabia.
Miscarea pentru cultura nationals I in Basarabia la inceputul secolului era oarecum in limite legate ; mai tirziu aceasta miscare fiind oprita de administratte, persecutata si pedepsita, de-
vine clandestine si in clandestinizm se pone in legatura cu celelalte miscari clandestine, cu miscarile democratice, cu miscarile
socialiste, care in spiritul for 1 in tactica for de propaganda, recunosteau drepturile nationale. Asa se exotica cum mkcarea national-culturala din Basarabia, prin firea el insas1 democratice, in
a doua jumatate a secolului trecut 1 la inceputul secolului actual,
se leaga de miscarile opozitioniste rusesti.
De aceia la scriitorii basarabeni, indiferent de clasa din care
Russu, aceste note nu par a fi numai ale epocei sau a educa tie'
in Eivetia, care ar fi dat poate o dogma democraticA, si nu acel adinc sentiment de durere si de revolts, personal sitntite, care
respire din lucrarile lui ; la eel mai not ele constitue fondul sufletului tor.
Valoarea absoluta a lucrarilor scriitorilor romini din Basarabia pentru cultura nationals este neegala. Dacd operile lui Stamate,
Sirbu,
Muruzi,
tru dezvnitarea cultures ulterioare si mai cu seams pentru contimporanitatea si unitatea culturii rominesti, au o valoare relative,
din operile lui Alecu Russu si B. P. Hasdeu multe vor ramine neperitoare in cultura nationals.
biserica din Basarabia prin activitatea for
Dacd koala
de o sun de ani au reusit intr'o masura se retie elementele minoritare si rusesti dela romanizare, activitatea for de rusificare
s-a limitat la orase si mai cu seams la anumite straturi sociale,
care tindeau sa parvie in statul rusesc. Flii de marl proprietarl,
ill de cleric', de functionari, de negustori, arendasi, circiumari mai
avuti, in tendinta de a ocupa functil In statul rusesc se rusificau
1 Vezi lucrarea d -luI St. Ciobanu, membru at Academies Romine ;
www.dacoromanica.ro
159
la gcoliie din Basarabia, in regimente, in inaltul der gi in functiunile diferitelor institutil, primArii urbane si zemstve, personalul de reguld generald (afard de cazuri rarisime) era din strAini
de Basarabia. Persona Mali exceptionale gi an fost i de acestea
igl pastrau nationalitatea gi in diferite funduri din Rusia,
daca leglturi de famine contractate 91 alte interese nu ii invingeau. Dovada acestui lucru s-a fAcut in 1917, cind partidul national a Mut apel la elemente moldovenegti, cu culturd ruseascd,
sd vie in Basarabia pentru a contribui la reinvierea vietli rationale : an rdspuns foarte putini.
Situatia 1 efectele rusificdrii bisericil gi gcoalei in satele
din Basarabia se vor lAmurl mai bine din urmAtoarele rinduri
caracteristice. Cu tot aspectul rusesc, cu toate ddrile de seams
oficiale, Batlugcov t scrie : ,avem informati particulare, cd in unele mit-astir' gi biserici din Basarabia, numai dupd ddrile de
seamA oficiale i raporturi, slujba se face In limba slava gi romineascd, pe cind in realitate slavonegte se cinta cite data numai : Doamne miluegte. Pentru justificarea unel astfel de star' de In-
cruri bcalnicii din Basarabia arata imprejurarea cd populatia rurail romineasca 2 nu tie de loc limba slavo-rusd I prin urmare
nu poate intelege slujba. Nol din parte ne putem comunica cd nu
in sate din fundurile Basarabiei cu populatie moldoveneascd, ci
in mijlocul Chigindului intimpinAm tdrani moldoveni, care nu tiau
nici un cuvint rusegte degi aceastd negtiinta se exotica idrd tendint! separatiste, ci prin izolarea for i intirzierea dezvoltdrii.
Totugi aceqt trist 'apt a negtirii de Omni' moldoveni a limbil
slavo-ruse nu elimind chestia, ci numai ingreulazA solutia in sens
rusesc. DacA dorim ca populatia ruseasca sd nu se romanizeze
mai mult, cA Basarabia sa fie in realitate, tar nu sA se socoteascA numai ruseascd, sd nu devie gi mai mutt obiect de dorinte al
chiar de agitatiuni rominegti gi sd fie organic lipita cu Rusia, trebuie prin scoald macar sd fi facem semi-rugi dupd limbd".
www.dacoromanica.ro
160
DR. P. CAZACU
161
din spusele lui lunochentie, nu se Vie, dacd era chiar dogma lui.
lata ce spuneau tAranii. ,Junochentie este om mare, trimis
de Dumnezeu sa invete poporul, este sfint, cuvios, cel din urmA
trimis a lui Dumnezeu pe pAmint, este mare pastor, stilpul de
foc, care leagA cerul de pamint, singurul pentru toate limbile :
toate popoarele sint in minile lul, el ghiceste pacatele omenesti,
este proroc, seamAna cu Sf. Hie si cu Ion Botezatorul, el a inghitit hulubul, adica Sf. Duh, care va judeca la judecata cea de pe
urmA. Vine vremea de apol, oamenii trebue sa se pocalasca, sa
si binecuvintate de Innochentle, acelea nu vor seca, ele vor yindeca relele, boalele si vor da iertare pAcatelor pentru cei, ce le-au
facut. Pentru iertarea pacatelor sufletelor copiilor nascuti morti
si nebotezati, trebue sA se stujeasca cite 40 pomeni in biserici pe
bani adunati. Femeile si fetele sA-51 Wilda parul ca sA nu duca
pe bArbatt in pacate. Vindecarea bolnavilor nu se va face de
doctor!, ci prin rugaciuni, post 1 ungere cu untdelemn sfintit.
Ranile si bubele, ce les pe piele, sint pacatele ce iese afara 51
asa se curata oamenii de ele, cad si Hristos a avut rani".
Ca la once miscare religloasA, pe !Ina primul promotor
erau st apostoli ; mai cunoscuti dintre acestia erau : Teodosie le romonah, staretul mandstirii Tiganestl 51 ieromonahli Gherasim
si Ghenadie dela via arhiereascA de lingA Chisinau, un taran
Turcan si altul Nogacevsky (probabil Nagit tradus in ruseste),
cars sl-au adus carti din Rominia. Satele Horesti, Costestl, Zaim,
Salcuta, Hince5ti, laloveni, Mole5ti, Ciogirleni, Hansca, Buteni,
Firladani, Vorniceni Pirjolteni, Horodistea, Budu, Ciutesti, Gaurent, CAbaiesti, Novaci, VinAtori, Bolduresti, Raciula, Cimislia,
162
DR. P. CAZACU
In lunie 1913, subt diferite presiuni, in temnita dela ()Ion*, Innochentie face declaratia de pocAire .11 este trimis la mAnastirea Solovetc, pe o insula din Marea Alba 2.
DacA clerul si in special cel superior a vAzut in aceastA
miscare numai latura religioasa, unit medicl numai latura de psiho-patologie a maselor, tar politia si administratia ordinea It hnistea tulburate, alti cetcetatori, mai seriosi, au cAutat fondul din
care a putut izvori miscarea.
Doctorul lacovenco 3 spune asupra acestui fond dupA ce a
examinat detaliile de psihopatologie, fanatiztn, misticizm, neuras-
tunericul sufletesc, nivelul jos a desvoltdrii Intelectuale 1 morale pe de alta, insumindu- se, dau ca rezultat slabirea organizmulul, iritabilitate exageratA a sistemului nervos
o asa nestabilitate ea, la actiunea de not factori iritanti puternici, se iveste
boala sistemului nervos. Fara indoiala cA alcoolizmul citorva genaratli, cu alimentatie proasta, are influenta vAtAmAtoare asupra
tesutului celul mai delicat, celul mai sens11.31, sistemul nervos. De
aceia nu este de mirare. cA intre Moldoveni certurile. Waite grave slut lucra obicinuit. Trecind la cauzele morale sintem siliti a
arAta slabs dezvoltare intelectuala a Moldovenilor, raspindtrea
intre el a superstitiilor ,s1 extrema sdrdcie In golf. Se poate
oare vorbi despre influenta scolit acolo, unde in sate imense cu
10-15 mil de locuitori exists 1-2 scoli 4 acelea rusestl, iar
moldoveta nu se amesteca cu populatia rumascci ci Umbel ru1 Pslhoza dela Balla' D, Cofovsky. Chisingu, 1911.
2 Vezi lucrarile soc. isfor. biseric, Baser. vol. VIII peg. 194 222.
3 Dr, lacovenco. Epidemie psihich pe butt' religions& Psihialria
modernil 1911.
www.dacoromanica.ro
163
uprat ivirea migeirii dela Baita ruslficarea energica a clerului local. Parchille se dau adesea la persoane care nu tict
de loc limba moldoveneasca. Misa poporulul, lipsita de legd-
Miscar ea politica
Revolutia ruseascd din 1905 1906, punind in evidentd slAbiciunea si dezechilibrul, latente pAnd atunci, din viata interns a
intregului stat rusesc, a avut reflexe si in Basarabia. Des! aid!
n'au fost revolte militare, sau agrare, nici alte actiuni revolutionare, tot01 contaglul a introdus din Rusia fermentii revolutiei in
suflete. Moldovenii, mobil;zati pentru rAzbolul ruso-japonez, s'au
intors acasd avind cu totul altd mentalitate i alte sentimente,
decit acele, cu care s'au dus, cAci vAzuse multe lucruri not i seditioase : vAzuse descompunerea armatei, rascoale militare, greve,
revolte agrare, unit participase chiar intro calitate sau alta la
ele si la rdzbolul civil (Presna), asistase la meetinguri, ascultase
diveri orator!.
Ferment!! revolutionarl, proaspAt introdui in sufletele mol-
www.dacoromanica.ro
164
DR. P. CAZ4CU
telor care se predau, iar pe deasupra ce se invata, in mod mecanic pe derost, se uita complect si repede. Fiindca invatAmintul popular trebue si dea si cultura si slintA de carte, aceasta
se poate face pentru Moldoveni numai fnveitindu-i intAlu moldoveneste si apol ruseste. Numai prin invatamint national se vor
aline rezultate reale si statornice".
Copiii Moldovenilor, care intra in scoll secundare, in Basarabia nu gAsesc in aceste institutii predarea gramaticel si literaturii limbli for materne, pe cind in acele institutii se predau
limbi strAine. Predarea limbil moldovenesti In scolile secundaredin Basarabia este atit de normala si de necesarA, cA nu cere
dovezi pentru utilitatea introduceril el. Pentru functionarli din
Basarabia, stiinta limbil locale Ii va pune in situate mai dormalAa.
1n vederea celor expuse gAsesc necesar a propune adunarii se" hotArascA a cere guvernului sA se introducA invatamintul
www.dacoromanica.ro
165
nicov.
2 C. F. Cazimir, A. Stuart, M. Suruceanu, V. Ianovschi, A. Alei3 Cu aceasta ocazie D. P. Sinadino a spus : Banca tririlneascii Ire-
www.dacoromanica.ro
166
DR. P. CAZACU
La 8 Main 1906 s'a adunat la Soroca congresul invAtatorilor, care a votat o rezolutie energicA, reclamind organizarea invAtAmintulul public din Basarabia in limba nationalA. La 28 Mal
la lima inteo mare intrunire publics se proclamA o rezolutie
radicalA si se expediaza Presidintelui Dumei si deputatulul Seffer,
invAtator din Basarabia, urmatoarea telegrams; : Noi locultorii oraplul lzmail si a mahalalelor ne declAram solidari cu Duma, cerem cu stAruintA amnistie, pcimint ?i drepturi nalionlle" ; iar IArani' din Cojusna cereau : indraznim cu mare piecaciune a ruga
Duma sa supuie inaintea Marie' Sale ImpAratului si plingerile
noastre : infiintarea temelurior vestite prin manifestul din 17 Octombrie 19 5, indestularea cereril noastre celel mai de seamA in
ziva de astAzi a nevoil de piimftzt 1 ridicarea luminarii noastre
prin obstescul fail plats tmocifamtnt a coplilor nostri in limba
parinfilor nostri".
pulinla, in caz dyes; este sechestrat uaul, a doua al s8 lege *Hui, fArii
a plerde timpul en not cerert.
www.dacoromanica.ro
51
167
revizuire a situatiel I in Basarabia. Din nou s-a constatat ca existau aid moldovent, el manifestul Tarului din 17 Oct. 1905,
care anunta libertAtl, trebula tradus si in limba lor.
si
se puteau sozoti cA vor fi in stare sA se sacrifice pentru absolutismul rus. In orae majoritatea cea mai compactd 35 I, ovrel,
fAra drepturi, de mult erau vAzuti ca ostili imperialismului rus,
elAturi de intelectuall, socialist', progresiti.
Astfel in cit administratia ruseasca s-a vAzut izolatA, InconjuratA numai de o paturA subtire de functionari, cler, nobillme i
marl proprietari; dar 1 in aceste categorii de diferite rase strAine,
cu un lustru superficial rusesc, simtea lipsa unei intelegeri, un1tAli in conceptii 1 in actiune.
Era evident cA aceasta izolare 1 atirnare in aer a organizArii de stat rusesti in Basarabia nu putea dura. Pentru salvarea
sltuatiei se impunea, ca 0 in toatA Rusia, nevoia de a solutiona
doua probleme : problema culturil poporului i problema pAmintulul.
www.dacoromanica.ro
168
DR. P. CAZACU
va duce la antagonizm si separatism. Nu stiu dace sincer si numai din lipsa de gindire s-a format acest cerc, sau el s-a intemeiat subt inriurirea discursurilor seducative a unui emisar rominesc 2 sau a vre unui agent secret". Poporul are prea putin
Limp ca sa poatA invdta carte ruse sea sI romineasca si de sigur majoritatea va prefcri sa Inv* in limba materna, in cea
romtneascii".
www.dacoromanica.ro
169
putut in acele momente sa meargA pe calea aceasta a5a de brutala, mai cu samA din cauza situatiel generale politice rele din
Rusia. De altfel, nici chestia agrara, nici chestia culturii nationale din Basarabia, nu erau sa se rezolve nici la Chi5inau, nici
izolate de rezolvirea acestor chestii 51 a chestiilor politicel generale Interne din impertul rus. Vazindu-se insa, ca pi intre Moldoveni se- face propaganda levolutionara verbalA pi tiparita in
limba moldoveneasca, un consiliu extraordinar de marl demnitari
5i proprietari a fost convocat de, guveraatorul de atunci, Haruzin, 51 s'a hotarft de a se permite deocamdata tiparituri 51 in
limba moldoveneasca I pentru a se putea face propaganda. antirevolutionara.
ai
culturale.
www.dacoromanica.ro
12
170
DR. P. CAZACU
1 radicalizm.
Grupul national democrat isi urma calea sa de munca 1 agitatii. IncercArile de
coordonare in interiorul acestui grup la un program nationaldemocrat i-au reusit d-lui C. Stere cu multe greutati.
de atunci de revolutionarizm
Deabea dupd alegerile din DLimd la 24 Mai 1906 apare Basarabia" (de 2 on pe saptamind), a lui Em. Gavrilita cea dintalu
gazeta Moldoveneascd% gazeta ,,National-Democraticd". In primul
numAr se publicd din partea redactiei:
171
i in
coil, in care
Irma se va pAstra invatamintul limn ruse, ca un obiect de studiu deosebit i in acelai timp Rondnii trebuie sa alba drepturi'
dentine de a alcatui orice intrunire l tovarale, ce ar urmari
pastrarea, intarirea i dezvoltarea limbii, literaturil i culturli
rationale. (Limba rusa ca limba de stat sa se impue numai in
organele centrale in armatA si in marinA) ".
172
DR. P. CAZACU
Pentruca aceasta lege sd fie bine pAzitA $1 sd nu fie cal catA de nedreptatea $i neintelegerile, ce s'ar putea ivi intre tdrani, boeri $i arenda$1, se vor infiinta anume inspector' agrari,
precum $1 deosebite camere de Impacaciune, care vor putea da
in judecata pe cei vinovati de asuprire, precum vor putea $i sl
nimiceascA (anuleze) toate tocmelile $1 invoelile inplatoare sau
inpotriva legit".
Toate moVile arendate nu vor fi de ajuns, dacA prin lege
nu se va pune asupra consillului provincial, precum $1 asupra
consiliilor tinutale, sarcina de a se ingriji de ridicarea culturii
parnintului $1 de organizarea (chiverniseala) muncii, ajutind $1
rAspindind tovArAsiile de imprumut $1 pAstrare (band populare),
de consumatie (pentru cApAtarea mai eftind a lucrurilor de hrand)
$i de alte tovara$ii, menite sA creasca valoarea (pretul) productelor tardne0 $1 a face sA se efteneascA train( pentru tarani ; pentru aceasta se va infiinta de cats Consiliul superior o anume
case centralA a societatilor cooperative de cumpArat $1 pAstrare
din Basarabia, cu un capital de cel putin trei milioane de ruble,
care s imprumute societatile cooperative sate$ti cu banii trebultori pentru ajungerea scopurilor".
Deosebit de aceasta se vor infiinta volt speclale pentru fie care ramurA de muncA agricola $1 $coli de meserli sate$ti in fiecare tinut dupA nevoile loculul ".
Cu aceasta, avind credinta el Romtnul nu plere, increzatori in vlitorul neamului nostru, pa$1m cu hotarire neclintita la
muncA $1 lupta pentru inallarea poporului nostru romin din Basarabia".
Desigur i -a trebuit d-lui C. Stere multa stdruintA $1 tact pentrued tineretul moldovenesc din Basarabia, cu porniri generoace,
dar cu conceptil foarte variate $i haotice, aflat subt influente diverse $1 puternice, stapinit de entuziasmul tineretli $1 a revolutiel,
sa adere la acest program.
Judecat din punct de vedere a oportunitatii de moment $:
de anume interese, el a fost aspru crittcat. Judecat acum, el ne
apare ca singura formula, care exprima exact dorintile vaz1
$1 interesele reale ale maselor $1 ca atare le atrAgea in sfera de
influentA nationala. Dacd, ca program de realizAri practice $1 imediate, In situatia fortelor din acel moment, el era privit ca irealizabil, ca ferment, saminta exact potrivitA locului, nevoilor suwww.dacoromanica.ro
173
De'i compusa in majoritate din elemente burgheze, totusi subt influenta revolutiei, atit in proectele pe care le-a discutat, cit si in
1 Reproducem din primul numar salutul preotului Im. F.
VA salut frafilor moldoveni cu lesirea gazetei in limba noasIra nationals.
Pin& acum mi se pare numal Moldovenil basarabeni erau lip-
sifi de gazeta in limba for ; toate cele matte neamuri, care au loc in
Rusia, putea sit* celeasca gazete, jurnalurt si carfi in limbs naronala, dar Moldoveanul de vroia sa Inainteze, trebuia sa invefe limba
ruseasca, ca sa nu ramie sAlbatic.
Si adevarat Moldovanul a devenit asa fel de om, ca salbfi facia
lui a intrat in proverb.
Demult a trecut vremtle acelea cind rfidlicina naflunii in Basarabia erau Moldovenit, cind limba tarn era Moldoveneasca,.cind scobile, judecala si ocirmuirile erau Moldovenesti.
Si cind vezi acum ca Basarabia, vatra Moldoveanului, este mai
ale lot ocupatA de alte naf it, care an trecut mutt inainte pe calea nilloth si Moldovanul a ramas departe in urniti, cind its vine in cap ca
nails moldoveneasca cu limbs tuff plficuta si plina de poezie poste sa
piarfi ca Indienii in America de Nord, atunci se stringe inima de du-
rere, de scirba.
www.dacoromanica.ro
174
DR. P. CAZACU
raspunsul la mesagiul tronului, ea s'a aratat realmente democrata. ArAtlnd extrema excitatie a spiritului populatiei, pentru a
scoate de subt rdspundere Tronul, Duma a cerut : desfiintarea
puterilor legiuitoare a Consiliului de Stat (in care jumAtate de
membri erau numiti $1 jumatate se alegea), minister parlamen-
sens restrictiv a legit electorate s'a resimtit indata In toata Rusla si in Basarabla. Gazeta Basarable, dupd o serie de confiscAri, procese, arestari, care au urmat in mod natural, a trebuit, sub presiunea greutatilor si lipsurilor de tot felul, sd moarA
(a trait 9 luni), dupAce a aruncat semintd build si multA in sufletele Moldovenilor din toate straturile $1 a pregatit mai mull',
tined pentra munca nationald constientd.
Dar cu toata reactia, survenitd in toatd Rusia $1 in Basarabia, intoarcerea complectd la status quo ante nu s'a putut.
La 14 lanuar 1907 apare Moldoveanul", gazetd in limn
romineascd, care 1st pune ca tints in luptd : ideia izvorita din a-
Sale Imparatului $1 cetateni leali al Rusiel, vom putea sd dobindim ceiace nu mai avem $1 ni se cuvine". Sustinutd de elemente
din dreapta, pentru nevoi de moment, moare $1 aceasta in curind.
www.dacoromanica.ro
;I
175
Succesul reactionarilor a produs un efect deprimant : a reuit o vasty conspiratie antidemocratica, apostolli reprimarIi i
ruslficArii, prin parazitizm, promisiuni 1 conruptie, din cauza intunericului secular al masselor, inapoeril mintale 1 nationale, a-
Loghin,
Pelivan, Schlopu,
Popov-
este lung. Cu cit este mai neagrA noaptea, cu atit par mai stralucitoare stelele." (Nour. ,`'sta RomineascA" Vol. V) Episcopul
igioase moldovenesti, este mutat,
Vladimir, binevoitor cult
in urma campaniel lui
3, care-1 acuza formal : a nascocit predarea limbii molo,
1, tipografie, slujba moldoveneasca
in biserici, tocmai cind 10_
a 1 au inceput propaganda Romineasca in Basarabia, gazete moldovenesti revolutionare propovAduind separatism. El a introdus slujba moldoveneascksi in bi-
sericile din Chisinau, iar aid populatia tie ruseste, pe cind po porul rus, care nu intelege moldovenete, este lipsit de_,slujba
religloasa."
Viata RomineascA" si cercul din jurul el an strinse lega`uri din 1905 -6 cu Basarabia. Revista are o rubricA speciala
Scrisori din Basarabia", alaturi de scrismile din Ardeal i din
Bucovina.
Miscare
unul om lene, compusA de Ion CreangA ". In 1911 C. Popescu tl1 Auforul se inseia ; propaganda an filcuto numai Basarabenii,
nimeni din vechiul regal.
www.dacoromanica.ro
176
DR. P. CAZACU
pareste Calendarul mold venesc", pentru a continua cu calendarul" 1 in 1912, 1913, 1914 si 1915.
dusa in Basarabia, din cauza starii, ii care a lost adusa taranimea de puterea imperiului rus, miscarea politica i culturald rureascd, desigur superioard celei nationale locale, nu era nici ea
insemnatd, deli avea la dispozitie pe linga puterea statului *i
mijloace abundente. Cu tot numarul de scoli rusesti secundare,
de profesori, institutors si invatAtori, functionari ai statului, intelectuali rusificati locali si de importatie, stratul acesta era asa de
subtire, asa de izolat de mase, de viata, incit productia locals
culturala i miscarea politicA erau pimme. Basarabia era clasata
in Rusia ca o provincie din cele f.
notate. 1 Cum era natural in aceste imprejurArl, guvernul
it sd creieze aici particle,
i a creiat, bineinteles partidul ski;
it at adevAratilor Rusi".
Fondator propagator si cel ma
Ortant membru al acestui partid era pe timpuri Pavalache Crusevan. Foarte activ si
nelipsit de talent, a inceput prin a colabora la gazete rusesti,
apoi a fondat o mica gazeta localA, la inceput incolorA, intrun
moment dat chiar cu nuance liberate, is Chisinau. Om sarac i
ambitios a fost silit sa se adapteze imprejurdrilor, sd devie antisemit, cum avea nevoe guvernul. Inteun moment dat a condus
la Petrograd o gazeta, lateral oficioasa, Znameas, intretinuta din
fondurile guvernului. Cu schimbarea ministerului si cu reducerea
fondurilor a revenit la Chisinau. Cu toate calitatile si activitatea, pe care o depunea, a fost intrebuintat ca salariat, propagandist, gazetar ; sefille locale de partid, a vantagiile politice i eco-
varati Rusi, pe pings Moldovanul de rasa I de limbs Crusevan, erau si multi alti Moldoveni. Sustinitt de fonduri secrete de administratie, de guvernatori, episcopi 1 functionari, excitind plebea
1 La 1837 in mod oficial prin aulorillill basarabenti au lost invalati a se inscrie pentru operile lui Puschin, ce urmau sii se tiplireascli; s'au cerut pentru inireaga Basarabie 18 exemplare. In 1861
pentru monumentul tut Puschin s'au subscris in intreaga Basarabie 34
ruble 56' . capeici (vezi Lucr. Comis. arh. Baser. vol. I pag. 168.170).
www.dacoromanica.ro
177
oraelor, partidul acesta a reuit s-i treaca in parlamentul rusesc candidatii ildicati de guvern. 1
Toata viata politica, din ultimii douazeci de ani din Basarabia, era plina de aceste manifestatii antisemite, care izbucneau citeodata mai violent,fara insa sA inceteze cu desevirsire ;
dincolo de barierele oraelor 1 in special a Chiinaului ele nu
treceau,
Consideratii de diferiti naturA impunind guvernului in unele momente de a nu sustine partidul antisemit al adevaratilor
rui, s'a format aid, tot cu ajutorul guvernului, un alt partid guvernamental, numit dupi timpuri, clod al centrului, cind octobrist,
sustinut insa intotdeauna, daca nu de intreg partidul adevaratilor
Rui, apoi cel putin de marea lui parte, cea disciplinata 1 supusa ;
citeva elemente recalcitrante, sau nemultumite, luptind independent.
brii ei, aproape singuri, sau cei in legatura cu ei, se alegeau aproape regulat in coleglile restrinse, care erau inainte de revoJulie.
Nevolle vletii i persecutiile impingeau adesea si pe nationaIistii moldoveni in lupta In rindurile, sau alAturi de rill Jurile,
revolutioiarilor Tt11. In toate timpurile Basarabia a dat elemente
revolutionare nationaliste ; astfel au fost Z, C. Arbore (Rally),
Dicescul, Zubcu Codreanu, C. Stere i attn. Activitatea contra
statului rusesc a nationalitilor ii punea alaturi de revolutionari ;
i guvernul rus, tratindu -I ca vrajmasi, tar socialistii i revolutionarii ca prietini, el se riudulau 1 lucrau linga acetia.
Intre ovreimea din Basarabia ii gaseau plasament toate curentele moderne dtn acest popor : Bundul, Paolei Sion 1 alte sio1 Ullimul comitel (1916) era compus din T. 0. Ianovski, I. D.
Rojcov, D. A Bodesco, M. I. Chiatsky, S. V. Tverdohlebov, C. M, Porumbut, M. F. Cuznetov, A. P. Catromadov, F. A. Lactionov, A. D. Rindic, I. A. Cebotarenco, 0. F. Laurov.
www.dacoromanica.ro
178
DR. P. CAZACU
nuri ; social-democratia,
Basarabia.
111
recruta adept!
91
179
Statisticele lui Maghileansky arata a din Basarabia s'a mooilizat 12 la suta din populatie pentru razboiu pe toate fronturile.
Cel rAmasi, ca nici intro parte a Ruslei, prin intensificarea muncii
www.dacoromanica.ro
180
DR. P. CAZACU
treda. Unul din nationalitii Moldoveni, ci ruia i-a scapat cuvintul ca.
www.dacoromanica.ro
gi
181
M. Cogalniceanu, dela congresul din Berlin, era evident ca. poporul rominesc nu astepta decit ocazia fericita mondiala pentru
all valorifica drepturile sale istorice si nationale. Toti oamenii
politici ai tariff, care s'au perindat dela 1878 panaia 1916, au preconizat aceasta politica. Ca n'au facut nici-un gest, nict-o miscare ,
nicl o organizare pentru a vent cel putin in ajutorul culturii si
miscarii politico nationale, se explica prin frka de a provoca cit
de putin atot puternica Rusie. Dar ca Rominia, tocmai in momentul cind se prezinta ocazia asteptata zeci de ani de a interveni
si in armata austriacaMoldovenii an armata ruseasca au descoperit Romini, cast ei plugari st ciobani crestlni. In toate partite,
ranitli nostri spre Odessa, Poltava, Cherson, cu ei veneau diferill demnitari umiliti, care mergeau sa se inchine tarului si mintstritor Jul : turmer, Trepov, Golitzin, la stavca generalului Alexeev, si atria sfirsit demnitarit $i deputatii nostri, in cautarea
linistei si sigurantei la Odessa, diferite comisii pentru cumparaturi anrovizionari etc. si diversi refugiati nenorociti.
Tot acest haos de impresli $i idei nu a putut sa du prowww.dacoromanica.ro
182
DR. P. CAZACU
$i
amical dispus cabs Rusia $i n'arfi cautat s6-si realizeze dorinlele sale
prlviloare la Basurabfa In Balcani dea- emenea ar fi cAutat sa se opue
influenlel Rusiel. Din cauza preponderenlel elementului latin (Roman) ar fi dispus sA se supue influenfet flatlet $1 Franfel Din aceastA
cauza falimentul planurilor Rominiei nu conirazice interesele politice
ale Rusiei. Acest faot Irebue utilizat pentru tntOrirea pe limp lung a
linujurilor, care leaga acum Rominia cu h'usia. Dar dac5 nu ne convine formarea unei Rominii marl, nu ne convine nici distrugerea, sau
slablrea prea mare, a organizmului el politic. Asa dar apararea Ro
miniet dela complecta ei distrug ere, sau slabire prea mare, este una
din problemele militare politice principale. Succesul nostru pe frontal romin are Importanfri imensa. ImprejurArile de acum din Rominia
au schimbat complect condifitle contractului din 1916. In loc de ajutor reiativ modest in Dobrogea, Rusia a lust asupra sa $i paza grant.
lelor Rominiei. Acest ajutor a lust asa proporlit cA trebuesc revszute condifille teritoriale, care s'au promis Rominiei. Trebueste glisit
momenlul oportun pentru a pune aceasta chestlea.
www.dacoromanica.ro
2 Decembre 1917
1
La sfiritul lunii Februar 1917, cind la Petrograd se dadeau ultimele lupte pentru darimarea larismului, cind capitala
Ruslei era cuprinsa de spazmurile mortis unui regim vechiu i de
durerile nasterii unui nou necunoscut,la Chiinau i in Basarabia era linite deplinA. Dacd intre jertfele revolutiei din Petrograd, ingropate acolo pe cimpul lui Mart, era 1 un Ursul din
aceasta MoldovA, cra o jertfa simbolica pentru izbavirea el de
toate Rusille,nimeni nu Oa. Guverna la Chiindu un Voronovlci i la Reni un Veselkin, mentinind prin armatA, curti martiale, stare de asediu, linitea i ordinea, garantate de aceste vechi
gi incercate Instrumente, dar 0 de pasivitatea tuturor. Gazetele
locale vat-eau, ca de obiceiu, dublu cenzurate ; citiva initiati sus
pui, informati prin intimplare de oameni ocazional veniti, *Mau
de unele turburdri. Clnd totul se isprAvise : nu mai era nici tar,
nici motenitor, nici curte, clod unul a abdicat, altul a refuzat,
la 5 Mart 1917 a sosit o telegrama oficiald din Petrograd la autoritati i la toatd lumea, anuntind ca Basarabia nu mai este subt
imperiu gJ cA deacum inainte, se poate bucura de libertate (svoboda re volutia !), far toti locultoril au fost chemati sd sustie noul
guvern provizoriu. La chemarea aceasta, cum era i natural in
aceasta tarA., in care on ce venea dela Petrograd era ordin, intAiu au rAspuns .functionarii. S'au adunat dupd departamente,
inca in uniformele tarului, cei dela potd, cei dela zernstve, cei
dela coli (profesoril), apoi avocatli, inginerli-hotarnicl, medicii,
functionarli administrativi, cei de finante etc. ; i au ales comitete
profesionale, an trimis telegrame de inchinare revolutiei, de blasfemare vechiulul regim reactionar i injositor, de felicItAri noului
184
DR. P. CAZACU
Adundrile publice, ca si la ,, Petrograd 1 la Odesa ", se intetesc ; se vorbe$te mult, se voteazd rezolutii pentru govern i
revolutie6.
aveau atiiudine antimoldoveneascli, aaa la 27 lunie Comitetul executiv gubernial holarilate ; 1) Autonomia Basarablet va fi hortiritii de con stiluanta ruseascii 2) Chestiile sociale (chestia plimintului) se va hetari de comitetul executiv al intregei Rust'.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
186
DR. P. CAZACU
opera national&
Peste citeva zile se intorc cu rAspunsul : D-nii Erhan sl Inculerefuz5 sa intre in once legAturl pe baze nationale, ei vor lucre cu so
vietul lucrillortlor Oa care era vl lzbevlsky dovedit spion al ohranel
sl Iskimji din soluzul adevAratilor rusi) si soldatilor pentru Rusia una
$1 nedespfirtitA, pe baze sociale, pentru adincirea revolutiei $t contra separatizmului. Acest grup a editat o brovurA de propaganda :
CAirii toll Moldovenil din Basarabia de obqtlea Basarabentlor din Petrograd`.
4 Este primilA solemn la garii de autorilfill. In discursul de pri-
mire Ovozdev, reprezentantul sovietulul, se plinge de marl! proprietart. de lipsa prolelarialului, de certuri nationale, ca partidele nu au
lucratorl. Erhan (trimis din Petrograd) salutindo spune ea* intelectualit dorm, nu fac nimic pentru revolutie. Babuvca intreaba dar cei
patruzeci propagandivli trimisr ; Erhan se plinge ca focalnicii nu le
dau mijloace de transport, ii aresteazd prin sate.
Primila cu flori, viziteaza, cu mare solemnitale Cl mull inconjurata, spilalele gl avezAmintele, chiar cursurile moldoveneslt a invallitorilor, carom le care sd lumlneze pe fdranll moldovent In limbo lor.
www.dacoromanica.ro
188
DR. P. CAZACU
Astfel Mat dupa o mita de ani de tAcere 51 oprell5te, Basarabia intreaga 51 Moldovenii, on unde s'ar fi gdsit, in April
1917 au fost inundati de propagandi5til tuturor ideilor, de discursuri 5i vorbe de toate felurile.
Dupd o sutA de ant de stAptnire fdrA discutii" ; Ru511 cAutau sd-i convinga prin diverse argumente sd se lase a fi stapinill
de el subt not forme.
zile a revolutiel mid sA tread puterea sa absolute reprezentantilor clerului 51 credinclo5ilor. Aprobd convocarea la 19-22 April a congresului preotilor cu mireni 0 dasedli, personal 11 deschide 1 11 binecuvinteazd.
www.dacoromanica.ro
curata i marturisegte ca este gata sa ajute pe cit este cu putinta aceste popoare ca ele sa-ii dobincleascci &tele clorite".
Se intelege bine ca aceasta deciaratie platonicA, datA in imprejurari extraordinare, de un soviet intimplator, fAra raspundere,
nu avea mare valoare.
Intre timp in cercurile din Basarabia, care se ocupau cu cele
bisericegti, se desemnau curente deosebite : curentul vechiu rusesc al elementelor venetice si ruslficate, curentul national moldovenesc, i curentul de concillatiune cregtineasca, In care erau
elemente gl sincere dar si deghizate din ambele Orli extreme.
Curentul de conclliatlune predomina In agteptarea deslAgurAril evenimentelor, facind toate conceslile si mtgcarilor revolutlonare gi
celor nationale.
Dezordinea gi. anarhia, care cuprindeau incet-incet toate ramurlle din viata ruseasca a Basarabiei, au atins putin biserica.
Cftiva preoti, care i -au parasit haina, cftiva cleric' izgoniti din
satele lor, citeva biserici inchise, citeva hotAriri sAtegti de a li
se lua preotul actual gi a inainta in locul sau pe dascAl, invAtator, sau un alt mirean, sau cleric acestea au fost manifestatille
mai insemnate in criza bisericeasca
De sigur libertatea deplinA s'a stabilit in activitatea clericilor. In migcarea nationals moldoveneasca dela Inceput gasim elemente hotarite din clerici moldoveni, care desfagurA pe tArim
politic $1 bisericesc national o activitate demnA de toga lauda ;
cum erau pArintele Parthenie, A. Murafa, arh. Gurie, preot Hobjila si altil.
Din cauza curentului de libertati gi conclliatie, unit episcopi
190
DR. P. CAZACU
(din neam Moldovenesc, 18151 sau se mutase in Moscova, unde era gu-
vernalor ; erau instrainall, prin culturi si leglituri de familie. A revenit in Basarabla nu mutt inaintea razbolulut din partea zemstvel, cere
formarea unui grup politico-profesionist a invaietorilor, cere marirea
salariilor inviilatorilor, a se lucre in unire Cu sovietele lucr5torlior si
soldalilor, cere autodeterminarea nationald to Basarabla, dar cu linemen strinsi si neintrerupt5 a legliturilor cu Rusin ; coa1/1 moldoveneascef, dar gt cu limbs ruseasca obligatorie. Halipa sustine din nou
autonomia complectei pentru Basarabla. D. Slepanov, lard a fl contra culturli moldovenesti sf autonomiel culturale, cere ca sfi Mei to-
fu! incel, evitind contrabanda din Rominia. Urmeaza multi orator!, loll
injuril larizmul (pe care l'au suslinut pang atunci), se declare pentru
guvernul cel nou Se discuta forma de slat din Rusia $t, ca majorilate
mare, se admite republica, in contra monarhiei, chiar conslitulionale.
Congresul impotriva p5rerilor lui ,Siromealnicov
Treskin admit; tnudlarntntul moldouenesc to ,scot!.
www.dacoromanica.ro
$1
Vesterman strain!. Impotriva scat moldovenesti vorbesc : Serebreanicov, Voscresensky, Techeji, Bucinscky.
La 30 April s'a hotarit sa se convoace congresul invatatorilor Moldoveni ; comitetul de organizare a acestui congres
era compus din $midt (dela Zemstva), Sucevan, Popovsky, dela
corpul didactic ; s'a hotarit a se admite invatatori, preoti, dar
Omni, cite unul din voloste. Congresul acesta se aduna Duminica
28 Mai ; Parintele Gurie face intaiu rugaclunele cuvenite Moldovenesti. Sint prezenti 350 congresisti. $edinta se deschide de
D. P. Gore care salutA congresul adresindu-i-se ; Frati Romani;
Viitori lumindtori ai neamului nostru".. invAtatorii neintelegind,
mai exact temindu-se sa nu fie invinuiti de separatizm I legcl-turi cu Romania,aliata tarizmului", au inceput sa strige cA
sint moldoveni. D. Gore i-a lamurit ca Moldovenii stnt o ramurd din neamul rominesc; le explicei rostul timpurilor, rolul
invciteitorului pentru cultura nationals, baza nationals a yield.
$midt vorbote despre nationalizarea' ccolii. Pijev, delegatul
lucrAtorilor si soidatilor din Petrograd, saluta congresul in numele
Rusiei una si nedespartita. Halipa saluta congresul In numele
Cuvintului Moldovenesc", protesteaza contra invinuirilor de separatizm ; Gr. Cazacliu saluta congresul in numele armatelor a
7-a si a 8-a si a celor trel sute mil soldati Moldoveni de pe
fronturl. S. Murafa saluta congresul In numele armatei a 9-a,
tase cere sd se editeze cdrjl moldovenoti. D-na Alistar propune sd se aducd arti de peste Prut. Sacara face raport asupra directiel scoalelor. Nastase vorbote despre ;collie moldovenesti, ce sint necesare in satele de peste Nistru, din Podolia ,1 Cherson. Neaga face raport asupra bibliotecilor, Popovsky
despre activitatea extra scolara, BocAnescu despre gradinele de
copii. Se hotaraste ca In luna lunie sa se inceap A cursurile pregatitoare pentru invatatorii moldoveni.
www.dacoromanica.ro
192
DR. P. CAZACU
dupfi lzbucnirea revolutlei etc."; fapt este ca ei s'au refugiat aici incii
sub regimul tarulul, din cauza mizerlei dela Iasi, si de pe front, 14
au luplat aid peniru cucerirea Ardealului si Bucovinel.
2 Sub data de 17 Septembre 1917 gAsim urmatorul act : ,,Protocol No. 11' sfatulul deputatilor tardnimel din linutul Balkier, 17
Septembre 1917. In sedinta au luat parte membrit (partasii) urrnatori:
Andril Paladi, Origorle Oalagan, Niculai Botnarluc, Vasile Costin, Oh.
Popovici, Toader Origorie, Ion Levilky si Laurente Cucos. ludecind
intrebarea despre inceperea invlitaturil in tInutul Minor pi e0nd din
www.dacoromanica.ro
In Noembre 1917 se vorbeste de infiintarea unei universitali populare. Tot atunci apar din tipografia societatli culturale
primele manuale pentru scoli, abecedarul pAr. Curie, cartea de
citire a lul Ciobanu i Cartea de lege Dumneztiasca a par. Vlad.
Astfel ca din toamna 1917 un numar de coll rurale s'au nationalizat.
8
zertorilor cretea. Cu toate ca un congres din 550 dezertori adunat in zlua de 8 April la primaria din Chisinau a hotarit sa
mearga la razboiu, iar peste citeva zile un alt congres de 1200
a aderat la acea hotarire, i In gazete, si in foi volante sa publican apeluri si chemari la front, unde incepuse fraternizarea,
Basarabia se umple de dezertari. Erau doua surse : cei care veneau de pe front subt forma de concedii, convalescente, misil,
delegatil i fara nici o forma, si eel care pe drum spre front,
subt diferite pretexte, se coborau in diferite gari, pentru a vagabonds pe aici 1 apoi a pleca in alte Orli. El tineau Intruniri de
protestare, contra lucratorilor, carora li se marise salarille 1 li se
acordase 8 ore de munca, cereau sa fie trimisi lucrAtorii la front
tar ei sa mearga in locurile lor. Se semnaleaza si pradaciuni
(Catovsky).
Autoritatile militare erau neputincioase, la Cronstat si in alte
parti ofiterii fusese omorIti, i In toate partite soldatti nici nu ii
salutau, astfel ca nici ei nu mai indrazneau sa incerce ceva pentru indreptare.
Dar nici autoritatile civile nu stateau mal bine ca ofiteril.
Ele se supuneau volute' primulul venit in numele until comitet
sau soviet real sau flail" : ,.ii cooptau ca membri in institutille
coleglale (1 aproape toate au devenit colegiale)," be votau subventil, diurne I ajutoare pentru intretinere, press, propaganda,
transporturi.
1 Primul atacal este dr. Hinculov, comisar la Mit, care inainte de riitholu fusese omul familiel Crupensky, apoi este atacat Brjozovsky de la Soroca, Oatul dela Hotin, Care dela Tighina st Mimi de
la ChisinAu, incetincel, unul cite unul sint scosi sl inlocuitt cu oamerit, care se declare ca vor lucre cu revolutia, cu sovietele locale,
adicA se vor (Asa conduct de multimea accidentalti, de curentul momentului, or care ar fl, www.dacoromanica.ro
numal pentru a se menitne la suprofati.
194
DR. P. CAZACU
Funcjionarii mai mica polijieneti i adminIstrativi (ispravnicii, stanovoll, ureadnicii, strajnicii, zemsky necealnic) fusese Inlocuiji dela inceput cu elemente not 1 cu atribujii not nefixate, tar
unele funcjii fusese desfiinjate.
La sate, fail nici o forma 1rezistenjele, autoritajlle sint gotrite si inlocuite cu comitete.
Raportul oficial al comisarului guvernului la sfiritul lui lunie spune starea in Basarabia este trista, satul este dezorganizat, ici colo dezordini agrare ; satul este in Intuneric sa la dupa
fiecare, aparatul administrativ este distrus, organizajiile existente
sint slabe".
In aceste imprejurari, dap flind fermenjil din miscarea din
1905-6 1 noile propagande, Inca din April se semnaleaza, dace
nu micari agrare, cel putin ocupare de catra tarani a paminturilor proprietajil marl 1 constituirea de comitete pentru pamint,
conform ordinului guvernului temporal de a se crea comitete
pentru pAmint i a le transmite for paminturile nelucrate ale proprietarilor". 1 Primul caz (in Mart) se semnaleaza In judejul Soroca, unde jaranil ocupa pamintul Casei Sf. Spiridon din la0, arendat unel fabrici d zahar. La inceputul lui 4111 asemenea cazuri se ivesc 1 se semnaleaza in tinuturile ChiinAului, Sorocli,
www.dacoromanica.ro
gresul lor. Protesteath contra modulul cum sin( trate'', for nerecunoscIndu-11-se drepturile pe end ei recunosc drepturile tuturor sire!.
biel. Taranul Ciobanu din Malinef Soroca este contra parildulut mol-
www.dacoromanica.ro
196
DR. P. CAZACU
www.dacoromanica.ro
armatei si generalilor in Ireburile privitoare la !Amin!. Tihohod, Betaus, Orama, Cuco$ arata ca comitet.le sint rele, tin cu proprietarii.
Inculet propune sa se telegrafieze guvernulut ca preturile pe piine sa
fie cele vechi, nu cele not duble fixate de guvern, tar preturile pentru
produsele industriale sa se fixeze de (lona ori mai midi. El explicti ce
este constituanta sf superioritatea regimulul republican asupra celul
monarhic. Halipa expune programul agrar a partidulul too dovenesc.
Stern expune programul partidulul socialist popular. Erhan cere sa se
pule o taxa' de 20 copeici pe deseatina pentru gazela faraneasca. (ReprezentanIti congresului au discutat cu reprezentanlii zemstvei asupra
treceril pamintului la larani. Au vorbit Sitinsky, Sinadino, Semigradov,
Comandant, Rudiev, Sevcenco, Cosovict, Sedlelky, Cerkez, Orinstein
nu s'a putut ajunge la nict o intelegere). Comisarul gubernial Mimi
dindusi demisia, se hotaraste sa fie comisariat ; din partea congresului jaranilor se deleaga in acest comisariat (compus din Cristi si Chenicsat) Inculet. Se aleg de congres ca membri in comiletul execuiiv
at sovietului soldatilor tucratorilor sl taranilor : Erhau, Oghinsky, Rudiev, Inculet, Halipa, Pantir, Bocsan, Comandant, tar candidali Milici,
Crigan, Ursu si Litvinov.
zetele din Odessa 1 Basarabia in mod disparat note despre miscarlle nationale-politieedemocratice ale _Moldovenilor ; gamut
www.dacoromanica.ro
198
DR. P. CAZACU
apeluri anonime catra Moldovenii culti de a tipari gazete oi manifeste in moidovenete pentru a se ,propaga revolutia" intre
Moidovenli dela tall.
Studentul Costake Mita publicA in gazetele ruseti din Chiinau apelari cAtra Moldoveni pentru a constitui un cerc national.
Un grup anonim de preoti cere prin p:esa locala Inc& in
Mart ocoala moldoveneasca, slujba religioasa 01 predici moidoveneti.
de sfdptnirea vremelnicd a Ruslel, ctt sl de oat-mull-Ile Idrilor !nipparasite cu ea in marele rgzbolu de acum, partidul national moldove.
nesc va lupta pentru doblndirea celel mat largi autonomll administrative, judeelltoresti biserleesti, scolare sl economice a Basarablei. RAminind legal& sl de atci in colo de Rusia prin legile de !Mem; de
ruseasa ; toti asistenfil isi d'adeau seams din primul moment si vorbeau mire el pe fare ca Basarabia merge la unire ; prin ce faze se va
irece nu se stia precis, dar scopul si rezultatul sfort6rilor era fixat.
www.dacoromanica.ro
-obste, Basarabia ua epee sd-si octrmulasca sInguro viola el din litunfru, tinind seams de dreoturile nalionale ale tuturor locuitorilor el.
Drept urmare a celor spuse liana aici, parlidul national va lupla ca:
3 ratite legile, care prioesc viola din launtru a Basarabiel, sd
Je Intocmeased Dieta provincials (Sfaful TOM), potriuit obicelurilor
uechl sl ne oilor de acum ale MM.
In Parlamentul Rusiel, intreaga Basarabia sa fie tnfelfisalet prin
irimisii ei, intr'un chip, care se va holfiri mat tirziu, jar pe IMO sillpinirea de sus, ea ua fi infollsota printr'un tnsarcinat cinume a Basarabiel.
4 Administratia (ocirmuirea locale) $1 judecfifile s5 se indeplineasc5, de sus pOna jos, de catrd slujbasl, esili din stnul poporulul si
to limba poporului.
Limbo ruseasco sa fle numai pentrulegaturile cu stelptnIrea de sus.
rile mosiilor mfiniistiresti inchinate, daruite de domnit st boerti moldovent din vechime, sit fie intrebuinfate pentru asezamintele de culture
si de binefacere moldovenesti, sl in sfirsit,
10 Moldouenilor de dincolo de Nistru sd II se chezeslulascd aceleasl drepturl nalionale pe fdrtm cultural, biserlcesc, politic st economic, pe care le vor avea in Basarabia, locuitorli de all neam.
Pe aceste temeluri se asaza partidul national moldovenesc si el
nadijdueste tare, ca subt steagul desfasurat aici, va izbuti ss adune
Ionia suflarea moldoveneasco si sit o duce la izbindirea sfintelor noasire drepturi, de care am Lost lipsiji pada acum. (Cuvintul Moldovenesc
No. 28 9 Aprilie 1917).
1. Pelivan, 1. Codrean, Gafencu, preot Partenie membri, P. Halipa secretar general ; Prepdinte de onoare V. Stroescu. I
Studentii moldoveni din Chiev (26 Martie) 1 Odessa for-
www.dacoromanica.ro
200
DR. P. CAZACU
La 11 Aprilie s5 constitue la Boigrad sectia locale a partidulul national ; adunarea alege comitet din : Ion Andronic, S.
Ciobanu, F. Mungiu, G. Grigorescu, D. Lungu.
Conform hothirilor luate, comitetul partidului national isi
trlmite reprezentantii sal la Coate adunarile i congresele momen-
partidului national. intro cit acolo erau elemente nationale in micare : Buruiana, Ghiorescu, Corobceanu, care au expus programul
partidului national i au obtinut votul pentru cautonomiej pen-
crete!. P. Halipa".
,Dupe dezbateri s'a primit programul parlidul national moldovenesc ( u urmaloarele adaosuri al modificari".
La paragraful i s'a adaogat : ai anume pentru respublica fedeLa paragraful 3 s'a adtiogat : Toate legile zacoanele, care se
lucreazA in Sfatul Tarn sa fie aduse la cunostinta norodului al sa fie
intarite de el. Tot odata norodul are dreptul de a controla lucrarea
deputatilor $1 a-i da afarA din deputatie, deal' nu lucreaza dupe voia
rativA democratica"
alegalorilor,
In paragraful 5 se adaoga cuvintul ,fora plata".
www.dacoromanica.ro
202
DR. P. CAZACU
Tot In primavara anului 1917 moldovenli din Kiev se organizeazA In partid moldoveneasc progresist : deteptarea". i
Presedintele temporal al sectlei din Odessa al partidulul pro-
I) Autonomie deplina pentru Basarabia, administratti de un parlament, compus dintr'o singura camera, aleasa prin vot universal, egal,
direct $1 secret, cu asigurarea deplinti a dreplurilor tuturor nationalltat ilor Basarabiei.
II) Introducerea limbit moldovenesti (Mere 'aline) in scolile de
loate gradele, in biserica, administratie, justllie 5t in Coale institutille
in Coate scolile.
VIII) Basarabia autonomy infra in raporturi cu guvernul cen-
www.dacoromanica.ro
In fata avalanei de propaganditi strain! I Moldoveni, trimi i de strain!, 1 partidul national 1 recurge la propaganda prin
propaganditil lui, 2 dar i prin press si tipirituri.
Comlleful executiv moldovenesc dela Odessa, constiluff la 14
1
Mai cu reprezentanli al sotdatilor moldoveni din Odessa, Cherson, NI-
AsIfel, dupe cum vedefi, vor vent de scum inainte si pentru not
204
DR. P. CAZACU
10
www.dacoromanica.ro
propaganda politics. Rezultat al altor factori dar 1 al acestel libertAti de propagande politice, a fost manifestarea de curente
nationale, care dela cuvinte i doctrine au inceput sA treacA la
realizari : crearea de grupari i apoi de formatil militare nationale. Moldovenli in mod fatal au fost cuprin1 in aceasta micare.
Un numar mai mare de Moldoveni Hind in garnizoana Odessei,
aici Incepind mai de vreme impartirea 1 formarea In 'fapt a grupurilor nationale ucrainiene 1 poloneze,aicl s'au Wilt 1 primele comitete ostaeti moldoveneti.
Inca In Mart 1917 dupa constituirea sovletelnr soldateti" i
comitetelor for executive" generale, cApitanui Em. Cateli, de pe IMO
statul major a circumscriptiei militare Odessa a inceput sa lucreze 1
206
DR. P. CAZACU
formatille militare din garnizoana Odessei dela marinari $i studenti s'a ales comitetul executiv a partidului national moldovenesc din Odessa compus din 18 persoane.: Presedintele comitetului cApitan Cately ; vice presedintl : Osolan si- Grigoras, secretar Murafa, membrii comitetulul : Surucean, Matveev, Ciornef,Tulburl, Boldescu, Doroftei, Cojocar, Cerescu, Popovici, Caraiman,
matelotul Gafencu, studentii Maimas i Ceapa.
Revolutia ruseascA, Introducind cultul Internationale!, a or-
nifesta.
0 soldaillor.
I. Scopurile.Soldatit st Merit moldoveni se unesc: 1) pentru
suslinerea discipline!, usurarea sl grabirea pregalirli recrufilor, care
vor tnvaja to limbo maternd, singurd tnfdleasa: 2) pentru scopuri cutturale si apararea intereselor naflonale pe baza principtilor de libertate, egalitate st fraternitate, 3) pentru a ajula la crearea Respublicel
democratice-federative Ruse, pe baza alianfei unitotilor suverane autonome naflonal teritorlale, cu deplina asigurare a dreplurilor 'rationale
a minoritatilor si recunoasterea dreptului pentru nationalitafile ristpite
(Evrei si alfii) de a-si crea organe spectate superloare, pentru tot tenttoriul respublIcet ruseati, in scop de a asigura apararea sl progresul
acestor naflonalitati, 4) pentru a trece pamintul poporului muncitor
dupe principiile Aduntiril Constituante rusesti.
dela soldafil si ofif eril moldoveni alesi cite unu la 200 oameni; b) adunarea delegalilor alege din sinul sou un comitet executiv, care este
insarcinat sa aduca la indeplintre holaririle sovietului sl se elaboreze
chestlunile, ce urmeaza a ft disculate de soviet ; c) sovietul se adunA
nu mai Win de 2 on pe saptamina ; d) ordinea discullitor si votarllor
verbale ale sedinfelor se certifier% de presedinte si de secrelar ; f) membrii, esili din once imprejurart, se inloculesc cu alit ales! ; g) pentru
www.dacoromanica.ro
autoritatea competinte 1. $1 WI in oras strain, in ziva international, sub cutele steagului national, avind placarde cu inscriptil :traiasca autonomia", traiasca SfatulTarii autonom", cot la cot,
in rinduri regulate si frumoase, incadratA cu ofiteri moldoveni,
in perfecta ordine, Moldovenimea in uniformele tarului defileaza
grin Odessa in fata Iumii Internationale de acolo, in fata grupuritor mid, disparate, neorinduite, slabe $1 cu steaguri rosii In
mina, dar pi in fata refugiatilor la Odessa dintre demnitaril dela
lai, foiti minitri, fosti deputati pi senatori, bancherl, insarcinati
cu diferite misli sau simpli cetateni.
Toad lumea a ramas ulmita la vederea masel, unirii, $i puteril (potentiate) moldovenesti. Intr'o gradina publics s'a tinut a
dunarea nationala ; de pe o tribune au vorbit oratorii. In fata
multimii de thani moldoveni in uniforme, nu se puteau spune
numai vorbe $1 consideratil generale politice ; din aceasta cauza
discursurile delegatilor partidului national din Chisinau (d-nii
Herta si Halipa), ca sl a oratorilor moldoveni din Odessa dintre
osta0 $i ofiteri, au trebult sa atinga chestia agrara in fond ski sa
adopte atitudini cit mai radicale, singurele pe care le dicta in acel moment instInctul masselor taranesti adunate acolo. Se totelege bine de ce, unora din refuglatil nostri dela Odessa, manifestatia aceasta le-a fost oare cum dezagreabila : prin radicalizmul agrar $i prin dovada rezistentii nationale a Rominilor dintre
Prut $i Nistru, pe care unit, in suflet si in fapt, cu durere, chiar
numai pentru un timp, dar 11 daruise tarismulul ski imperial's-
Revocinduse ordinul No. 10, dal pe garnizoanfi la 11 Aprilie anul curent, Seful suprem a circumscripliel milifare Odessa a poruncit : toll offlerii, sergenth gi soldatil moldoveni in ziva de Marti 18 Aprilie a. c.,
www.dacoromanica.ro
208
DR. P. CAZACU
www.dacoromanica.ro
$1
www.dacoromanica.ro
210
DR. P. CAZACU
fora ordin si permisle in armata ruseasca au inceput sa se grupeze a parte: Ucrainienii, Polonii, Letonii, etc. Moldovenii astfel
sint despArtiti si direct prin despArtirea altora. Am vazut mai
sus cA la 14 Mai comitetul executiv ostasesc din Odessa prin
punctul 4 al rezolutiel din area zi spune, cA va organiza compAnil moldovenesti. La 19 Mai el deleagA un grup special, compus
din : Suraceanu, Matveev, PAscaluta, Popov, ca sd Intocmeasca
pe Moldoveni in roti (companii), deosebite subt comanda ofiterilor moldoveni, pentru ca ostasii sa invete mai bine si mai
usor serviciul in limba lor $i sa pazeascA discipline.
La 5-6 Iunie se Inregistreaza o intrunire de blocare a reprezentantilor ostasilor moldoveni cu cei ucrainleni, pentru forchestia complectiirli regimentului 40 de Infanterle de rezervil cu Moldovenl.
poarel or.
3) La Sievert Comandantului Suprem, ca delegall pentru complectarea regimentului 40 numai cu Moldoveni, au lost ale$1 prapor$cieul
PriscAlutri si voluntarul Holban.
4) Dupa ce a ascultat raportul d-lul Holban membru in comae.
tut executiv despre crilfitoria la Kiev, la $edintele federalistilor, s'a
hotrtrit ski aprobe raportul si I se aduc multumiri.
5) A delega pe praporscicul Sacarrt la Chi$1nrtu, cash aducrt cart ,
a i se da cite zece ruble pe zi. In ajutor prapor$Oculul Sacara, pentru
organizarea scolilor moldovenesti pentru so daft $'a cooptat tovarli-
www.dacoromanica.ro
$1
mare de regimente deosebite moldovenesti ,i ucrainiene, impotriva delegatiel militate spectate petrogradene, care Insista asupra
statului quo ante. In August la Odessa este deja format un batalion de Moldoveni subt comanda lui Osoian, Insarcinat cu lupta
impotriva contra-revolutiel. Acest batalion este mutat apol la
Chisinau, unde Harito, comisarul militar at guvernului, vine s6.-I
salute.
Cum turburgrile produse de dezertori 1 si de micArlie agrare
1 Proces Verbal.
Comislunea extraordinarti pentru informatiuni, compusti din: reprezentantli comitetutui executiu moldouenesc din Odessa, a sfalului
soldalllor si ofilerilor din circumscriptia Odessa si a frontului romi-
lui executiv basarabean a sovietului depulalllor Wan!, soldati si lucriitort -BuJnita, presedinlele Rade' militare ucrainene din Kisinfiu-Dr.
Matveiciuc si-tovarasuldeprocuror Adamouschi au sosit la Orhel pentru a cercela dezordinile, provocate de complintile de complectare in
mersul for dela Odessa spre front.
www.dacoromanica.ro
212
DR. P. CAZACU
Moldoveni.
www.dacoromanica.ro
pentru alegeri, pentru apdrarea intereselor democratiei revolutionare moldovenesti s'a ales proporscicul A. Crigan ca comisar in Basarabia pentru treburile Sfatului si inspector pe cetele (cohortele) de milifie, care are sA fie trimise in toatA Basarabia. D. Crigan mai este insarcinat apol sA organizeze in Basarabia partidul socialist revolutionar moldovenesc. El a primit instructiuni".
formArei celelor
www.dacoromanica.ro
214
DR. P. CAZACU
la 18 Octombre la Chifindu.
Gaslnd ca congresul delegatilor moldoveni dela toate fronSetif cetelor. 1) Seful cetel este direct subordonal Inspectorului,
tar in ordinea supravegherel externe comandantului garnizoanel locale ;
2) in activilate se conduce de aceasta instruclie si Indicafille Inspectorului Millfiei; 3) la si hotariri independente, dac5 cer imprejurarlle;
4) sae& pe oameni in centrul regiunei sale (in sat dupe ordinul Inspec-
www.dacoromanica.ro
5. Chestia agrard.
mintul Basarabiei devine proprietatea poporulul i fail rascumparare trece in miinile acelora, care singuri it lucreaza ; b) proprietatea private asupra pamintului se desfiinteaza pentru totdeauna c) ; hotarirea definitive in chestia agrara este de competinta
adunaril constituante; d) colonizarea Basarabiel cu elemente venetice pe victor sa recunoate inadmisibila, avind in vedere ca pamint bun de culturA nu este de ajuns in raport cu numarul popu-
Avind in vedere importanta lucrarilor constituantei, care are de hotarit chestiunile vitale pentru toate nationalitatilz.. din Rusia, adunarea
a hotarit a sustine urmatoarea lista de candidati pentru constituantA din partea partidului socialist-revolutionar moldovenesc:
Caraus i Curciuc.
www.dacoromanica.ro
216
DR. P. CAZACU
of realizarea ei.
Avind in vedere situatia culturala istorica geografica i etnografica a Basarabiei si bizuindu-ne pe principiul autodeterminAril popoarelor, recunoscut de democratia revolutionara rusa si
de statele aliate, precum si pe vointa hotarit exprimata a intregului popor moldovenesc in persoana organizatiilor lui revolutionare, adunarea judecind chestiunea autonomies Basarabiei in unanimitate a hotarit :
A declara ca singura forma acceptabila si posibila pentru
administrarea Basarabiei numai autonomia national-teritoriala At
politica ; pentru imediata introducere a ei in viata s se creeze
Consiliul Suprem din reprezentantii Moldovenilor si a minoritatilor etnice din Basarabia, care vor dori sA Ia parte la organiza rea vietil in acest moment istoric, care cere dela not unire si in cordarea tuturor fortelor intelectuale pentru crearea bazelor de
pasnicA convetuire pe baza libertatii egalitatii si fraternitatil.
Originalul semnat de presedInte : praporscicul Scobiola, vicepresedinte praporscic Tantu, secretari Buha i Nacu.
Copia se certified V. Buha.
11
nului (in interesul victoriel armata trebue s se imparts pe nationalitatl pentru consolidarea republicei ruse ea trebue O. atraga nationalitatile dindu-le o larga autonomie"), in momentele
www.dacoromanica.ro
217
lui de slablciune, prin politicA de fapte implinite, in haosul imprejurArilor, ele se accentuiaza din ce in ce, devenind mai Insistente 1 realizindu-se repede In fapt si pe fatA. Am vazut mai
sus declaratiile de autonomie, propaganda si actiunea in aceastA
directie a partidului national moldovenesc. Cum micarea autonomistA din Basarabia nu era izolatA in republica ruseascA, ea
a trebuit a mearga paralel, sau sA tins; seamA de micArile ana-
15
www.dacoromanica.ro
218
DR. P. CAZACU
www.dacoromanica.ro
stente. Nichitiuc spune eel trebuie salvata Rasta $i nu separatizm- Comondani este pentru autonomie, dar nu acum ; acum trebue salvala patria de partidul national, care prin alitudinele sale face provocatiuni.
Invalatorii moldoveni invata scum literile latine, in loc sa ajute in alegeri $t in comitetele pentru pamint.
In acelasi limp partidul socialist revolulionar moldovenesc for.
muleazii urmatorul Memorandum:
Avind in vedere situalia geografica a Basarabiei, ca regiune de
granite si apropierea ei de cimpul de lapta, precum $i faptul ca autoritatile locale basarabene nu slat in stare de a asigura viata 41 signranta locuitorilor pasnici si in sfirsit plecind dela faptul ca tendintele
national politice ale intregel regiuni au pus la ordinea zilei chestiunea
autonomiei,comitetul executiv at partidului socialist- revolulionar moldovenesc propane comitetului moldovenesc at consiliului sa judece
chestiunea alaturatif $i proectul inflintarit in orasul Chisinau a Consiiiului central al Regiunei, in compunerea caruia vor infra reprezenlentil democratiei tuturor nationalitatilor regiunii.
In scop de a apitra populatia pasnica a Basarabiei de pogromuri,
siluiri Si site surprinderi, avind in vedere particularitatile vielei politice
nationale locale $i in sfirsit plecind dela faptul ca normele ordinel so-
ciale, care se vor stabili de constituanta ruseasca pe multi ani, predestineaza organizarea Basarabiei $i intereseaza toate nationalitatile
regiunii, comiletul executiv a pa/11(11,1u' socialist-revolutionar moldovenesc pofteste toate nalionalitatile basarabene de a infiinla in resat
Chisinau un organ unitar al democratiei revolutionare, care : 1) va da
unitate forlelor tali pentru a mentine ordinea de drept; 2) va lua in
Sovietul moldovenesc a deputaillor ofileri $i soldatl a circumscriptiei militare Odessa, ascultind si judecind in sedinta extraordinary
memorandum-al partidului socialist revolulionar despre infitntarea Consiliului Central regional basarabean, a hotarit a susline complect propunerile partidului $i pofteste toate celelalle nationalitati $i organizatti
politice a se unt pentru conlucrare, pentru realizarea principiilor din
memorandum. Situatia Basarabiei in imediata apropiere cu frontul provoaca necesitatea urgent& a uni sforlarile tuturor nationalitatilor pentru asigurarea siguranfei publice $i apararii populatiel pasnice de siluiri $i pradaciuni. Viitoarea demobilizare a armatelor depe frontul romin pune chestiunea aprovizionarii partilor demobilizate $i apararea
populaliei $i averilor regiunii dela pradarile postbile din partea_oame.
nilor flaminzi $i epuizali de rilzboiu indelungat.
Luind cunostiinta de poftirea Rade' Centrale, adresata comisarialului basarabean $i delegatului comitetelor de a merge la Kiev in
consfatuirea reprezentantilor gubernillor unificate de organul Radei,
comitetul executiv at sovietului deputatilor soldati $i called moldoveni
a hoturit : sa rouge Rumcerodul ca organ central revolulionar a demo.
www.dacoromanica.ro
220
DR. P. CAZACU
avantagii dela Rasia. Dam mai jos o scurta dare de samA asupra acelui congres, interesanta si pentru starea sufleteasca a re prezentanjilor moldoveni.
cratiei de a comunica guvernului temporal, ca soldalli si ofilerii inoldoveni a circumscriptiei militare Odessa si a frontului roman, ;unificati
in soviet, resping in mod categoric orice posibilitate de anexare a Basarabiei la Ucraina si orice pretenjiune a Ucrainenilor o socotesc ca0
uzurpare. RuPla din principatul Moldovei prin tratatul dela 1812 si iin
primil ant administrata pe lama de autonomie (vezt coleclia legilor rusesti, volum. 35 stalutul formarit oblastiei basarabene si consiliulut ei su-
www.dacoromanica.ro
Preedintele congresului, raspunzind oratorilor, a invitat nationalitAtile sa se ajute (Inca la 16 April 1917 Cuvintul Moldovenesc scriea : Moldovenli trebule sa is pita dela Ucranieni i
sa meargA umAr la umar cu el, cad numai ajutind pe ei i ei
pe not vom pu tea dobindi toate drepturile, care ni se caving) 1
sa 4i realizeze imediat scopurile nafionale indiferent de atitudinea guvernului. Reprezentantul guvernului a rAspuns a a-
cesta va merge in chestiunea nationalitatilor spre implinirea idealurilor lor. Apoi a urmat o intreaga serie de referate 1 discutiuni asupra : autonomiel, federatiei, limbil in statul federativ ci
drepturilor minoritAtilor. Bine Inteles ca s'au dezvoltat acele Mei,
care dAdeau nationalitAtIlor drepturile cele mai largi.
S'a discutat chestia razboiului, descompunerei armatel, slAbiciunii guvernului, descompunerii statului, greutAtile realizaril viitoarei constituante, anarhia care Nine cu pa1 repezi, i cAreia nu
www.dacoromanica.ro
222
DR. P. CAZACU
Atitudinea tuturor partidelor din Rusia fats de nationaWall este banuitci de congresigi. Nici dela guvern, nici dela
constituanta, nici dela partide nu se poate astepta nimic. Natio-
ticiparea egalA a femeilor,va hotari sfera de competintA precum sl formele concrete a organizarii interne a institutulul el de
autonomie nationala.
an consiliu pentru afaceri nationale, din reprezentantii nationaliteitilor interesate i persoane competente.
bue noun autonomia ; am trait linistiti farA sa suparam pe Dumnezeu gi stapinirea, vorbeam not cite o leaca ruseste cite o leacamoldoveneste, ce ne mai trebue ?
Dar aduceti-va d-lor aminte de masa taraneasccl intunecatei, care inva find in fcoli rusege, uitd inteun an toata Inva-
2) regimente nationale,
3) reforma agrara prin organ de autoritate locala,
4) justitia nationals,
5) fond national,
6) organ suprem national autonom.
r abia.
ea
224
DR. P. CAZACU
d-rului Sofsevici despre autonomia culturala-teritoriala a Basarabiei, care i-ar aduce tarsi cea mai frumoasa inflorire, adunarea
a fost de parere sa. nu se mai acorde astfel de autonomie, fiindca
o mare parte a populatiei basarabene, fiind insufletlta de tendinle
www.dacoromanica.ro
deziluzli, atunci noi urmind necesitd(ii, care nu cunoa$te hotare, din prieteni ai democrafiei rusegi ne vom face separati$ti.
Incheem cu rugamintea catrA democratia ruse si catra
d-voastrA, ca sA nu ne respingeti dela Rusia liberA si sA nu ne im-
greate de toate grupurile. Manifestatille contra curentulul national, se vad In presa locals si cea din Odessa Inca din Martie,
sub forma de atacuri directe la adresa Rominiei, aliata tarlsmului" si pentru tratamentul aplicat la *ipote dezertorilor din armata ruseasca, in mare parte Evrei basarabeni. In April, Mai si
lunie aceasta companie creste ; se vorbeste de barbariile rominesti, si se publica listele jertfelor inchizitiei rominesti, in legaturA si cu noi miscAri antisemite. Paralel cu aceste atacuri merg
atacurile impotriva partidului national, invinult de reactionarism
si separatism. 1
In restimp mostenirile absolutismului $i toate propagandele,
incepurA sA-si dea efectul. Dupa cum am arAtat mai sus, armata
era descompusa, mil de dezertori si vagabonzi cutreerau Basarabia
1 La 28 Iunie are loc la Kisiraiu un meeting de protestare contra barbartilor Romine$11, vorbesc Grlfghendler $t Gurevici. Am vilzut
mai sus $1 mifisurile speciale !Elate contra separatismului. Cu cit maul-
www.dacoromanica.ro
226
DR. P. CAZACU
www.dacoromanica.ro
veni, de toate dogmele, cu steaguri nationale, defileazd prin tirgul acesta, din care un veac intreg an pornit toate rusificArile.
Aceasta manifestare de fortd si ordine a impresionat adinc pe
toatA lumea si a contribuit in mare mdsurd Ia supunerea 1 respectul adversarilor. Dupd salutAri din toate partite prin discursuri
lungi si multiple, dupd discutii nu tocmai violente Si lung!, primal
congres al Moldovenilor voteazd in unanimitate bazele de viata
viitoare a acesrei tArl. Se simtea de toatd lumea cA incepe sd
vorbeascd adevaratul stApin at acestel tAri-Moldovenimea. Cum'Anil si prevAzAtor, tinind socotealA de situatia Inca turbure, massa moldoveneascd declare acum, ceiace n'a putut spune altA data,
rezervind pentru viitor ultimul cuvint, cum l'a rezervat de mutt
pe acel care l'a spin la 25 Oct. 1917. Congresul dupA alegerea
prezidiumului : (Cijevsky, Holban, Platica, Rugina, Cotoros, Lungu,
Nastase, Buha) este salutat de d-nii Inculel in calitate de aju tor
www.dacoromanica.ro
228
DR. P. CAZACU
tregi pe noi ne intind si ne dezblna vrajmasii, veacurl intregi pamintul nostru strAmosesc geme sub jugul strain si latA acum, dupe
atitla ani de jale si suferinta, ne-am shins fratii gramAjoara.
din cauza lmensitatii teritorlului Ruslei I marelul numar de popoare, care'] populeaza, cu civIlizatii variate sl constiinte natlonale
Clare, centralizarea impledeca desvoltarea culturala a nationalitatilor 1 viata economics a tarilor, intaiul congres ostaesc moldovenesc din toata Rusia a hotarit :
Unica forma de guveramfnt admisibila $i posibila in Rusia este acea de republica federativa. democraticii.
11.
Despre autonomia Basarabiel. Avind In vedere cultura
nationala a nea7zului moldovenesc, treculul sew istoric, plecind
a hotarit:
toate comitetele, acum existente in Basarabia, vor capAta un caracter strict profesional.
VI. Chestia agrard ci colonizdrlle. Tot parnintul este pro prletatea poporului. Motftle manastiresti, blsericesti, a statului, a
domenillor coroanel i cele particulare, vor ft trecute poporului
(muncitor de pamint) fAra lndemnitate. Proprietatea particularA
asupra plmintului este desfiintatA.
Distribuirea paminturilor Intre tArani se va face de Constituanta basarabeana.
Toate pAdurile of subsolul Basarabiel autonome vor fi socotite ca proprietate a poporului. Colonizarea farli prin elemente
www.dacoromanica.ro
230
DR. P. CAZACU
6) de a cere formal dela zemstva Cetdtii Albe $t dela altele care rezista la introducerea ;colilor nationale, ca sa intro-
El considera el aceasta sarcina cade asupra zemstvelor tinutale 51 a celel provinciale. Dar toate chestiile privItoare la instructia publicA, ca i chestille de administrare, in Basarabia autonomA sint de resortul Sfatului Tarii.
IX. Moldovenli de peste Nistru. Congresul a hotarit : de
a sustine legaturile cu organizatiile moldovene5ti de peste Nistru
5i a le da 10 locuri in Sfatul Tarn. De a se adresa la Rada ucraineand 51 la guvernul provIzoriu cerind sa be recunoasca Moldovenilor de peste Nistru, din Caucaz, Siberia 51 alte part', aceleasi
drepturi, pe care not Moldovenii be recunoactem altor nationalitAti,
care trAiesc in Basarabia autonoma.
X.
13
cumente.
tente, Moldoveni sint 70*/ , Ucraineni 14/0, Evrei 12J., Rust 6 0, l3ulgari
3' /o, Nemfi 3/0, Gagriuzi 2%, Greet si Armeni 1 Roag6 Duma sa tri-
meant delegati: un Rus, un Moldovan 5I un Evreu. Basarabia este despartite. de Rusia si Ucraina; in Basarabia este anarhie, demobilizarea
ce vine o mrtre*te. D. lanovsky reprezentantul grupulul constitutionaldemocrat dup5 ce enunntra toate considerentele impotriva organizarii
Sfatului Tifirii in Rusia unite, ca organ cu tendinfe nafionale separatiste,
convine ca temporal se poate admite aceasta institufie, insii 1) ea sa
se conduce pe baza legil9r existente, 2) sa p6zeascrt bazele revoluflei,
sit lupte pentru reconstruirea Rustei, 3) sit restabileascrt si sit mentie
ordinea, 4) s6 organizeze forte militara, 5) sa face alegeri pe baza
votului universal, egal, direct, secret si proportional, cu reprezentanf a
minorillifilor, 6) toate acestea sa le face zemstvoul,
Socialistul revolufionar Moghileansky, este pentru tntocmirea Sfatului Torii; ins6 statistics ruseasca este bun5, asifel ca alcatuirea Sfa-
www.dacoromanica.ro
232
DR. P. CAZACU
(soc. democr.) spune ca proletariaful este pentru cea mai !argil autonomle, dar contra nalionalismului, care chiar in forme democratice invrtijbeste. Sinadino spune ca hottiririle congresului moldovenesc sint
vati'matoare nu numai pentru Basarabia, dar si pentru Rusia, intru cit
sint contra coalifiet cu burghezia, tolffsi este bine so se organizeze
Sfatul Tdrfi. Smidt reprezentantul socialistilor populari este pentru, dot
numai inteatit intru cit aceastil institutie va realiza speranjele asanarei
viefil locale In unire cu Rusia. Buruiand sustine absoluta necesitate a
Sfatului TOM. SO hotiriiste ca d-nil Smidt, Spluac si Maghileansky sd
is paste ca del gaff In acea institutie ca sd se informeze si sd stdruie
pentru reorganizarea ei pe baze drepte.
Trimisli sovietului din Petrograd pentru adincirea revolufiei in
Basarabia, vlizind caderea lui Kerensky si sovietului lui, sh pun la remorca miscarif nationale locale. La 26 Noembre la o adunare a reprezentantilor oraselor, trimisul sovietului Petrogradean si ajutorul de comisar I. Inculet spune: ideia Sfatului Th'ril a aparut la Petrograd (?)in
Hine, cind Rada avea pretentiuni asupra Basarabiei, era o ideie pentru a rezista Radei. Separatism in Basarabia nu exists (?) mai cu seam&
spre Rominia; nu sint decit citi-va oameni (un fel de dentint formal: acei
oameni sii stiau). Nu este o tare mai liberh ca Rusia. Asa privesc si thranii. Chestiunea a fost push de 'Oran' la congres, apoi la congresul
moldovenesc. Dace n'ar fi fost bolsevicii nu ne grabeam. Salvarea Rusiei este in salvarea diverselor regiuni, care vor forma republica federally& Pretentil asupra Basarabiei pot fi si din partea Ucrainei si
Rominiel. Este pericol din partea Rominiel, dar Sfatul Tariff va reusi sa
apere Basarabia de acest pericol. Aici s'a critical organizarea Sfatului
TOM. Comisia de organizare a Sfatului Tfirii a neglijat zemstvele si
orasele, dar acum acestea s'au admis. Sfatul TArii va trimite comisari
la Coate institutille, se va ocupa de aprovizionare, apoi va convoca constituanta locale, va lupta cu dezordinele agrare. Comisariatul existent
lupta de luni de zile, dar FOTO rezultat. Armata este dezorganizatii, finutut Hotinului a fost devastat; intr'un sat thranii au rascolit si mormin-
nallste manlfestate In Sfatul Tdrii corespund cu aspire /file si tendintele Romtniei. Dobrovolsky din Bolgrad vede In Sfatul Torii orientare
paste Prut. D.nii Inculef st Neaga declare: nu este separatism, nimeni
nu urea jugul romin. Dace Slain! Trail nu este constituit bine, vom lua
masuri de reorganizare. V& intindem mina, vA chernam la colaborare,
va rugam so credeji in sinceritatea noastra".
Mai cliim pentru lAmurirea almosferil de alunci si o dare de soma
asupra intrunirii sindicatului (soiuz) functionerilor. D. Nikiforova intreabil ce musuri sint de luat in caz de introducere definitivd in viola
easarabiei a autonomiei, edcl rezultatul ar fi cd naliunea predominant&
aici, Moldovenii vor scoate din funcliile oficiale de Wei pe tot: Rusii.
Rilspunde ajutorul de comisar, I. ',mule!: Tendinta catra autonomie
an inseamna despartire de Rusia, ci numal inlocuirea administratordor
trimisi din Petrograd prin ales!. Autonomia nu se va realiza de sine;
va trebui sanctionatii de constituanta ruse, ceia ce se va intimpla mull
mai tirziu, poate peste un an dot. Dar pan& Mullet, si mai tirziu chiar,
functionarii rusi nu vor fl indepartall, cad este nevoie de intelectuali;
Sfatul TOM va pregati numai materialele pentru constituanta rush.
www.dacoromanica.ro
31
233
NATIONALIT AT
Partide, organi-
zatii, grupari
eu
0
O
Z-O"
Cong. Moldovenesc
Sov. Wan. mold.
Zemstvo provincial
Zemstve limit.
Oras. Chisinau
Orasvle linutale
Sov.luc. sol. tar.
Part. social revol.
Part. soc. democrat
Part. soc. popular
Part. nat. motdov
Cooperativele
Org. cailor ferale
luristif
P. T. T.
Congresul
Societ. infelectual
Sindicat institut
Sind. instil. mold.
Clerul
lIcrainent
Izraelitt
Bulgari
German'
Gligauzi
Polonezi
Armeni
Greci
Llga femeilor
4
td
44
30
44
30
9
3
7
1
.E.
11.
1
1
1
Oa,
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
10
10
2
2
1
10
10
2
2
1
150
6 6
..r
4
4
1
1
c0
....
1I
4
5
2
2
2
ty)
1
105
15 1 14
71
21 2
11 2
www.dacoromanica.ro
234
DR. P. CAZACU
In acelasi timp sosise la Chiinau i formatiile militare moldovenestil-ul regiment moldovenesc de infanterie, subt comanda
colonelului Furtuna, 1-ul regiment de artilerie, i peste citeva zile
si al 2-lea regiment de infanterie.
ele si in timpul dintre V asile-Lupu, 'strati Dahlia si 1812, ca si la manifestatia dela Odessa si in toate manifestatiile nafionale din tImpul
de la 21 Noem. 1917 pAnii la 13 Ian. 1918.)
La parades apar si formallile militare moldovenesti: regimental 1
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
236
DR. P. CAZACU
Sinadino, fost deputat in Duma useasca ; prin prezenta si discursurile tor, acesti reprezentanti a autoritatilor de stat vechi sl
www.dacoromanica.ro
degajazA din discursurile lor, pe !Ina recunoasterea fondului national local, este in primul rind : salvarea Rusiei.
Cu totul alte tendinte se degajeaza din discursurile Moldovenilor, reprezentanti al majorititii. 1-lalipa vorbeste de steagul
national", de internationalismul bolnAvicios, provocat de revolutia ruseascA ". D-na Alistar vorbeste despre culture natio-
iubire
238
DR. P. CAZACU
terns (Minsc) ; la Lituani gAsim Taribe, care proclami independenta Lituaniei. In Caucazia la Armen' i Gruzini de asemenea
gAsim consilii natlonale din reprezentanti ai partidelor, proclamind
independenta tarilor tor.
Desigur cA In Basarabia aceini situatie a creat aceini organ
i pe aceini cale, indiferentAacA formele, aproape identice, er au
intr'o masura imitate, pronuntindu-se peste tot aceleai formule,
aceleai argumente, aproape acelea0 cuvinte chiar,
www.dacoromanica.ro
240
DR. P. CAZACU
Tabiou No. 1.
Nurnele
1) Alexandri Neculae
2) Alistar-Bellan Et.
3) Bliltaga Alexandru
4) Bosie-Codreanu Nec.
5) Buzdugan Ion
6) Buiuc Barton
7) Burulanti Gheorghe
8) Cazacliu Grigorie
9) Cazacliu Ion
10) Cfirtius Dumit.
11) Chiriac Alan.
12) Codreanu Ion
13) Costin lon
14) Chiorescu Vlad
15) Crihan Anton
16) Corobcean Teod.
17) Creangfi Ion
18) Cernaulan N.
19) Ciornei Neculae
20) Cijevschi Vasile
21) Dragomir Dum.
22) Epuri Boris
23) Gafencu Vasile
24) Grope Alexandru
25) Grosu Neculae
26) loncu Teofil
27) Mare Gheorghe.
28) Morariu Alexandru
29) Morariu Anatolie
30) Miirza Dimit.
31) Nastasti Gh.
32) Neaga Teodor
33) Osolan Con.
34) Pfiscalutti Ion
35) Pelivan ion
36) Pintea Oherman
37) Sticarti N.
38) Zbierea Chir
39) Silistraru Tim.
40) Stnicliu Eleft.
41) Scobioalli Andrei
42) Spinel Chir.
43) Suruceanu Neculae
44) Suruceanu Teodor
45) Tudor Gheorghe
46) Tudos Ion
47) Turcuman Origore
48) Uncu Tudor
49) Valuta Ion
30) Holban Stefan
51) Tanfu Vasile
52) Turcan Leonid
1=111/11111191MIMPINIMPI
1
Studiile
___
Profesia
Anil,
60
42
55
32
50
27
33
26
48
25
27
39
35
30
25
37
24
26
25
37
28
36
30
38
27
22
36
37
23
23
22
37
32
25
40
24
24
27
23
22
32
34
28
52
33
33
26
34
24
30
35
23
XI
sec.
InviitAtor
Invatator
sup. Profesor
prim. Agricultor
sec. Militar
univ. Avocat
prim. Invarator
super. Profesor
sec. Agronom
Judeful
__.
Hotin
Fractia
Bloc Mold.
Cet. Alba
or_Yhei
717
Hotin
Baits
Orhei
Chisintiu
Soroca
Soroca
Soroca
Bender
Soroca
Chisinau
Chisintiu
77
PO
Balfi
Soroca
Bender
Hotin
Cahul
Bender
Acherman
Chisinau
Balti
Built
Chisingu
Orhei
Acherman
7/
77
Hotin
Hotin
Hotin
77
Soroca
Chisingu
Balfi
Baits
Walti
Balfi
Chiginau
Cahul
Bender
. . Oilier
. prim. Agricultor Orhei
univ. Profesor
, prim. Agricultor
tic. Oilier
Agricultor
. sec. Inviitator
. prim. Agricultor
Agricultor
. Functionar
NA
super. Student
Balti
Soroca
C isinau
Chisintiu
Balfi
Bfilti
Soroca
Orhei
SAW
www.dacoromanica.ro
a
77
a
a
a
//
Nume1e
Profesia
Anil I Studiile
Bacsan Zaharia
Budistean lgnatie
Caraiman Anton
Cocarla Pavel
Ciorascu Vasile
58) Dumitrascu Ion
59) Erhan Pantelimon
60) Inculel Ion
61) Ignaliuc Jon
62) lurcu C.
63) Munteanu Zamfir
64) Patti Eftimie
65) Picior-mare Petra
66) Tiron Maxim
67) Zubac Vita lie
68) Halipa Pantilimon
49
30
38
53)
54)
55)
56)
57)
,,
24
,,
31
28
34
34
37
30
Profesor
prim. Agricullor
Agricultor
prim. GrAdinar
i,
34
univ. Profesor
23
Agricultor
Meserias
Agricullor
Agricullor
,,
.
.
.
,
35
25
prim. Agricullor
. Agricullor
Judeful
I Frac Ila
'Frac. Tar.
Balt!
Balt!
Orhei
Orhel
Chisinau
Orhei
Bender
Chisinau
It
le
,.
ff
AI
.
.
ff
tO
Ho lin
Soroca
Functionar Bolt'
Funclionar
Izmail
sec. Ofiter
univ. Gazetar
Soroca
sec
.
.
.
Tablou No. 2.
Numele si Nallunea,
etatea
[Profesin [Localitalea
Studil
GERMANI
1) Almendigher Filip
2) Lesch fon Robert
50
34
43
30
36
46
UCRAINENI
1) Bolnarluc $tefan
2) Brinici Oheorghe
3) Budnicenco Nichita
4) Curdinovsky Vasile
5) Grubsky Andrei
6) Nagorneac Iacob
7) Nichitiuc Teodor
8) Paleatanciuc Petre
39
35
36
Balti
Balfi
Balli
Poltava
Chisinau
.
,
sec.
sec.
Cahul
Funclionar Podolia
Agronom
BULGARI
1) Misircov Cristo
43
Bolgrad
58
60
Chisinau
Chisinau
51
Chisinau
51
Chisinau
OVREI
1) Chenigsal Eugeniu
2) Gherman Isac
sup. Avoca!
RU$1
1)
Stanevici Teodor
GRECI
1)
Sinadino Panlelimon
www.dacoromanica.ro
.
.
w
FP
1!
11,
ff
.
.
.
242
DR. P. CAZACU
Tablou No, 3.
1 Yrista
33
24
35
24
48
50
29
59
45
25
23
:-I4
60
32
40
45
31
38
32
28
34
35
37
32
35
33
35
StudilI Profesia
Scolii prim. Agricuttor
Studii univ. Student
univ. Functionar
a sec,
Invatator
prim. Agricultor
a univ. Avocet
a univ. Student
sec. Functionar
a univ. Medic
univ. Student
a univ. Functionar
prim. Agricultor
Ziarist
a sec.
,,,
prim. Agricultor
Agricultor
Agricullor
sec. lava tator
a sec.
Agricultor
a univ. Profesor
a sec
Invatator
prim. (Agricullor
Agricultor
Agricultor
a univ
Functionar
a
prim. Functionar
prim.
prim.
.
.
.
.
I .Localit.
Fractia
Chisinau
Soroca
,,
Chisinau
Soroca
Hotin
a
a
,.
15
Soroca
Chisinau
Orhei
Orhei
Soroca
Orhei
Chi sinfiu
izmail
Orhei
Chisinau
a
,.
Billii
Cet.Albil
Cahul
Soroca
.
.
.
.
.
,.
.
Tar.
.
prim. Agricultor
Functionar
Orhei
20
11
3
7
XII
18
17
11-18
III-18
20 I III-18
18 I III-18
10I XII- 17
27 I III-18
,.
22 I
25
.
.
.
,.
.
.
,.
.
set.
7 I II -18
18 1 111-18
,.
i 111-18
2 I IV 18
22 I 1-18
I -18
26 I 1-18
prim.
18
a
a
Chisingu
Balli
- 18
25 1 X1
18 111
29 I 1-18
18 I III-18
21 11-18
31 1 1-18
Data
22 I
18
III-18
26 I 1-18
22 I 1 -18'
7 I 1-18
I -18
20 11-18
122
22 11 -18
22 I I-18
16 I I 18
22 I 18
4 I II 18
I
25 1 XI-18
25 I X1-18
221 11-18
2 I I 18
20 11-18
14 11-18
8 1 VI-18
24 1
Cahul
www.dacoromanica.ro
14 I
2I
III 18
-18
-18
1 I IV-18
Tablou No. 4.
Etatea
Studil
Data
Profesia
UCRAINENI
1) Ciocan Nicanor
2) Covet Vasile
:3) Savciuc Calistru
20I11 -18
3I1 -18
22 1 -18
POLONI
8 V-18
1) Coco Venceslav
BULGARI
1) Chirllov Teodor
2) Cuncev Petre
3) Curley Teodor
4) Demirov Gheorghe
5) Ralcu Alexandru
6) Rusev Mihail
37
47
33
50
35
9 X11-17
2311-18
.
.
1411X -18
30 XII-17
31V -18
prim. Agricullor
univ. Avocat
sec.
18,111-18
Cooper.
ARMENI
1) Bajbeuc Melicov
45
60
40
60
62
28 111-18
Studil sup. Avocat
-18
. sec. Funetionar 163 II11-18
Funclionar
.. sec.
13 II 18
, sup. Medic
3 11-18
8X11-1917 1
OVREI
1) Grosman Samuil
2) Londau G.
3) Ullman Samuil
4) Stufchi Moise
5) Schenberg Mendel
RUST
1
1) Crivorucal Ivan
2) Greculov Alexan.
3) Lunev Vladimir
4) Manilla Petre
5) Tiganco Vladimir
42
39
35
31
Studil sup.
. sec.
. sup.
91111-18
91111-18
Profesor
16 11-18
Inginer
22 I -18
Invatiltor
www.dacoromanica.ro
25 III
18
244
DR, P. CAZACU
Tablou No. 5.
Numele
1) Arman Stefan
2) Alanasie Eftmia
3) Bolocan Stefan
4) Bulat Stefan
5) Burduh Ion
6) Bujniiii
7) BosieCodrean P.
8) Cojocariu T.
9) Comendant M.
10) Cocear Slefan
11) Cristi Vlad
12) Coloros Teofil
13) Clobanu Grigore
22) Oroceauu
23) Platica Dimitrie
24) l'rehnlichr Valentin
25) Pantar Ion
26) Pereteatcu
27) Pascal
28) Ruginil Anton
29) Rudiev Vasile
30) Sarbu Gheorghe
31) Trifon Teodor
32) Tfilambujii
33) Hachit
Data
21 X'1917 221111918
21 XI 1917 22 1 1918
14 XII 1917 2 11111918
21 X111917 -01111917
22 I 1918 22111 1918
27 XII 917 -26 XIII 918
21 XI 1917 26 1,1918
21,X119.7 26 111918
24111111918
www.dacoromanica.ro
Tablou No. 6.
MENn
Numele si Naliunea
Ullni=11=1
Data
11::RAINENI
1) Chiricenco Eremia
2) Ciumacenco Pricop.
3) Maiveiciuc Luca
211)(147-41X11117
21X1 17 2611 18
20 X11117-3011 8
3 II 18 29 X 18
4) Osmolovsky Arcadie
5) Oleinic
6) Savenko Mihail
7) Starenchl Mihail
8) Tihohod
POLONI
1) Dudchevici Felix
21 X1 17
22 1118
21 XI 17-29 X 18
2 X117 - 29 X 18
21 X1117- 29 X113
2111(1117
7,V 18
BULOARI
!doe Dimitrie
2) Novacov Anton
3) Topciu D -Iru
1)
14 III 18 13"IX 18
7 III 18 -18iV 18
7 111 18- 181V,18
ARMENI
1) Chlrcorov Origore
211X1117-2811,18
OVREI
1) Covarsky Samuil
2) Cohan Miron
3) Eigher Solomon
4) Orimberg Oh.
5) Orinfeld V. E.
6) Orinatein
7) Orinfeld N. E.
8) Rabat N. S.
9) Rabinovici A. Z.
10) Sadagursky N. A.
11) Schiein
21 X1 17
21 XI 17
29 XII 17
29 XII 17
21 XI 17-29 XII 17
2111 17 29 XII 17
21 XI 17-29 XII 17
21 XI 17 29 XII 17
21 XI 17-29 XII 17
21 X1 17 29 X1117
21 XI 17 29 XII;17
21 X1 17 29 X11117
4 II 118
21,X1 17
14
www.dacoromanica.ro
E.
246
DR. P. CAZACU
rarea dupe minutioase discutil a age numitei declaratir a Sfatului Tarii, I care se voteaza Ia 2 Decembre. 2
din diferite 'AO, 10) constiluirit guvernelor, 11) scoboririi, acciz. pe zahar.
lute Respublica democraticd moldoueneascd, care va Infra to alcdtuirea respublicei federative democratice ruse0i, ca pdrtase cu acelea0
drepturi.
Sfatului Tarn.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
248
DR. P. CAZACU
mai mare insAmndtate, nu numai ca manifestare, dar si ca condamnare implicia a anexdrii dela 1812 gi a politicei de rusificare, aga cd afirmarea in rindurile urmatoare, cd va antra" (in
textul rusAsc Intr Ag) in federatia ruseascd (inexistent[ in aces
moment), sd intelege 1 ca proclamare a dreptului de a nu antra.
Alt punct Insemnat din acest act este proclamarea unel reforme
agrare fard pAreche de radicald, chemata prin radicalism sd calmeze lumea gi sd treacd averile la comitete". UrmeazA apol
proclamarea Sfatulul Tarii" ca putere supremd in noul stat gi
a viitorului consiliu de directori ca organ executiv suprem. Aceste
organe urmeaza : 1) sd convoace in scurt timp parlamentul local,
Savenco-ucrainean din
grupul minoritatilor si Grin' eld-ovrei din grupul socialist, toll cellalti
erau Moldoveni: Codrean, Cioban. T. Ioncu, Pelivan din blocul moldovenesc, Erhan din grupul zis laranesc si CHO $1 Cojocar, quasi Independent!, ca specialisti.
www.dacoromanica.ro
gi
chiar incercau
snit
nal, care defila la sarbatori (21 Noembre, 6 Decembre, 25 Decembre) ; votind leg!, publicindu- le la Monitorul Oficial (gazeta
Sfatul 'aril) ; dind prociamatil, decreterepublica democratica
www.dacoromanica.ro
250
DR. P. CAZACU
parte la lucrArile lul. In prima sedintA si in cele urmatoare yedem telegrame de felicitare si de recunoastere din partea tuturor
institutillor mai insemnate din toate pArtile Basarablei.
Dar pe lingA aceste salutArl de recunoastere interns a noului stat, vin oarecare aluzli de recunoastere externs. La 23 Noembre Secretariatul General Ucrainian (recunoscut de Rusia si in
tratative formale cu aliatil) InvitA pe reprezentantii republicei moldovenesti 1 la conslatuire la Kiev cu alte republici pentru formarea unui guvern federativ. La 28 Noembre Sfatul Tani! este salutat de reprezentantii armatei polone. La 29 Noembre in e-
www.dacoromanica.ro
251
muri antisemite. La 5 Decembre la edinta Sfatului prii se pre-zinta d. Ackerman, membru in comisia de aprovizionare din
Cabal, cerind ajutor contra bandelor din ora I judet, povestete
rnatA pentru a phi depozitele dela Leova. In urma acestei interventiuni au venit putine trupe romineti pentru paza depozitelor
for dela Leova, ele au fost atacate de bande, un (Alter roman a
lost impucat pe la spate. Subcomisarul gubernial Koenigat semnaleazA anarhia din toate partite 1 lipsa de forte organizate pentru a domina situatia. La 13 Decembre, de-abea 5 zile dupe cons-Eh:Ire, noul (primul) guvern al republicei se prezinta inaintea
Sfatului TAM, cerindu-i vot de Incredere, dar 51 forte militare,
pazi personals, I mijloace (bent, automobile) pentru a stirpi anarhia, care s'a intins peste tot, chiar in capitalA, ziva In ameaza
mare, se trag focuri in toate partite, se prada depozitele 1 particularii, se prada depozitul de spirt al statului. Nu se pot opri
miccarile armate prin discursuri deciara primul director. Ada-.
narea Ii de votul de Incredere cerut i, din cauza boatel d-lui
Cojocar, director de razbolu, se insarcineaza ajutoarele sale : d-nli
Osolan, Sacara i Pintea cu conducerea departamentulul razibolului.
(25 Octombre 1917) se accentuase, tar dela Indheerea armistitiutut (4 Decembre at. n.) i plecarea in masa dela front' a armatelor
descompuse, luase proportit homerice, mai cu seams In apropierea fostulni front rusesc. Dace In restul intinderli fostului Imperiu
anarhia produsa era mai mutt o chestie interns, in republica
Moldovei chestia anarhiei .era si o chestie oarecum internalionall, clestut de complicate i acute, date filnd raporturile din
acel moment intre Petrograd, Kiev, lai i allatil occidental'. Guvernul din acel timp din Petrograd, stand pe punctul de vedere
a pAcei !mediate 1 a revolutiel sociale, era in conflict organic cu
guvernele aliate occidentale, care 1 prin structure for 1 prin
Interesul de a continua razbolul, se opuneau dorintelor Petrogradulul. In acest conflict, mai cu seams dupe omorirea tut Duhonin,
itimul comandant suprem al armatelor ruseti, punerea ca comandant al armatelor ruseti a tut Crilenco I incheierea .armistitiului pe frontul rusescfreprezentantil aliatilor dela la1, guverKul roman i quartierul rusesc din Iasi (generalul Scerbacev) erau impotriva guvernului din Petrograd i quartierului din MoBev, fare sA poata insa, avind In fata frontului nemtesc i lipsa
de forte suficiente, se la atitudine ferma i pe fata.
www.dacoromanica.ro
252
DR. P. CAZACU
In special de mare importanta. pentrtt republica moldoveneasca era atitudinea guvernului romin, a cArui situatie era din
cele mai grele si mai delicate. Ea izvora din raporturile de neincredere, pe care le-a avut guvernul romin cu toate puterile marl,
dar in special cu Rusia. Inca dela inceputul razboiului mondialInvazia Austriecilor in Serbia, a Germanilor in Beigia, refuzul Itallel de a urma tratatul de alianta cu puterile centrale erau
fapte, care trebuiau sa Impue tuturor statelor mica sA chibzulasca
bine si sA se fereascA de a Intra in marele rAzboiu, in care, cu
toate devizele proclamate, isi riscau existenta. Pe de alt- parte
marile puteri staruiau si prin sfaturi si prin amenintari 0 prin.
promisiuni ademenitoare sA le angajeze alAturi de ele, fiecare
parte garantindu-le, dupe victorie, despAgubiri, teritoril, mariri,
realizAri de idealuri, in contul adversarului fnvins.
M. Paleologueambasadorul Frantei din acel timp dela Petrograd, in conversatia dela Baranovici cu marele duce Nicolae
Nicolaevici, comandantul suprem al armatelor rusesti (16 Mart
1915) spune : guvernul francez n'a incetat de a'si multiplica
sfortArile pentru a ne cistiga ajutoare. Japonia, Grecia, Bulgaria,.
Rominia, ItaliaD. -Delcasse a bAtut la toate portile". 1 Acelasi
lucru 11 certifica memorialistii partil adverse : contele Czernin,
Erzberger 5i altii. Ind la 20 Septembre 1914, deci subt regele
Carol, Rominia, pentru a se pazi de o eventualA invazie ruseascA,
Inchele o conventie cu Rusia, prin care, in schimbul binevoitoarel neutralitati, i se recunoaste Rominiel dreptul, in caz de victorte a aliatilor, sA-si uneasca toate ,tArile din imperiul AustroUngar, locuite de Romini. 2 Se zice, ca aceasta conventie s'a in-
2
3
si prin adezmintirea de chlrA gazetele rusesti din acel limp a ,zvo-maul' cedaril Basarablel Rominiel (Vezi Besarabscaia )izni).
4
5
6
www.dacoromanica.ro
253
va face-o sa ulte ceiace datoreaza trecutului sau, viitorulul 1 misiunei sale Istorice "... D. Paleologue Il calm eaza : singura chestie,
care se pune, este de a ti dacd concursul Romtniei ne este util
2
3
4
5
www.dacoromanica.ro
254
DR. P. CAZACU
.
.
204.
.
207-208.
.
www.dacoromanica.ro
255
2
3
5
6
www.dacoromanica.ro
256
DR. P. CAZACU
Evident aceastA epoca de mare nenorocire si profunda umilire a Rominiei n'a putut marl increderea reclproca si respectul,
cu toate vizitele inalte 1i proectele de salvare prin propuneri de
alianta durabilA si de legAturi matrlmoniale 1 cu dinastia Romanov, chiar in momentul cfnd comploturile din dreapta si din stinga
erau in ajun de a o distruge. De altfel Rust' iii dAdeau sea ma
de simpatia ci increderea, de care se bucurau printre Romini : stiam
cd la Iasi Rominii ne blameaza, cA ne acuza chiar de tr Adare".
Asa erau raporturile intre Rominia ci Rusia tarista.
DacA revolutia din Rusia a fost o nenorocire pentru multa
lame, in cercurile rominecti, care au incheiat alianta cu Rusia Iarilor si se indrumau spre aliantA mai durabilA HI legaturi matrimoniale, ea a fost primita ca o incununare a tuturor nenorocirilor. Plana conducatoare din Rominia nu cunostea Rusia, nu avea
cu ea nici o legAturA,--cu atit mai putin cunoctea 1I avea legAturi cu pAturile opozitioniste, sau revolutionare. Prin in treaga ei
structure sufleteascA ea era opusA oricArei revolutia, desi s'ar fi
bucurat, dacA revolutia ruseascA s'ar fl produs in alt timp. Dar
end aceastA revolutie elibereazA pe Racovsky, introduce dezordine
in tail ci asa nenorocitA $i pe front, amenintind cu descompunerea acestuia, riscind sA ne predea in milnile tarizmului nemtesc,
tar pAna atunci manifestind tendinte de a face revolutie si in jars
la noi, vrind pace fare anexluni Hi contributil,
aliatii Rusiei
imperiale dela noi nu puteau s'o simpatizeze. Cu toate acestea se
duc la Petrograd sA confere cu guvernul provizorlu" ci dupa
scurt timp sA se con vingA cu lacrimi 3 in ochi" ca : revolutia
ruseascA se va prAbusi in anarhie.. $i noi Rommnii vom fi perduti".
Sentimentele reale fatA de Rusia veche ca si fatA de Rusia
nouA, nu se puteau manifesta, cit timp mai persistau oar ecare
Hull de putintA de a-i antrena pe Rusi la luptA pe front, cit time
2
3
www.dacoromanica.ro
257
www.dacoromanica.ro
258
DR. P. CAZACU
constituit armata, nu, asteptau deep aceasta ofensiva, din care ist
faceau o mare sarbatoare ; dupa primele succese exaltarea se
entuziasmul nu aveau hotare. Perspective frumoase se desemnau.
Si deodata in urma slabiclunii armatei rusesti, dezorganizata prin
revolutie, trupele rominesti erau imobilizate, impiedicate de a se
bucura de fractal victories for, de a-si regula socoteliie cA vrAjmasul".
Aceste prime nemultumiri de pe front se accentueaza. Trupele de pe flancul sting a armatei a patra rusesti, neprezentind
aproape nici o rezistenta, din prima zi a luptei au parasit rusinos o parte din pozitiile tor, factnd pe frontal romin primul act
de lasitate a trupelor rusesti. Cu mare greutate s'a reusit sA se
consolideze putin situatla, inlocuind unitAtile rusesti prin unitati
rominesti. In acele zile de extrema tensiune, armata rominA a
fAcut dovada tinei vitejil si geniu extraordinar. Vitejia romineasca
a fost minunatA. 2 Cit priveste trupele rusesti, atitudinea unora era
intradevAr criminala. 0 divizie aproape complecta a fugit la primul
259
intervie eft mai putin in afacerile armatel ruse5ti, a inteles cA evenimentele luau o intorsAtura din ce in ce mai amenintAtoare
atit pentru interesele romine5ti, cit. sl pentru populatia indigend.
De aceia a hotarit sA IntareascA garnizoana romineascd dela la5i
5i sA aseze unitAti romlne5t1 Ia punctele mai importante de pe
teritoriul roman. Aceste unitAti trebuiau ad coopereze cu autoriMille locale, in caz cind trupele rusestl s'ar deda la acte de violentA ; ele trebuiau de asemenea sA apere pe ofiterll superiori ru5i
de atentatele posibile din partea soldatilor for ".
Dupd cum se vede aliatii no5tri romini an incetat sA con sldere pe Ru5i, ca o armatA aliata. In ochii for nu mai erau decit
bande armate impotriva cdrora era nevoe sA se pule In pazA ".
Clnd peste toatA anarhia din Basarabla a inceput sA treacA
pe toate drumurile el avalan5a soldatilor rusi, parte arrtvti parte
dezarmati,toti revoltati impotriva Romlnilor sl Rominiei imperialiste", dar i impotriva Rusiel 51 impotriva tuturor imprejurarilor Si oamenilor, vinovati cA iau trim's $1 tinut patru ani pe
fronthaosul sl anarhia din Basarabia an ajuns la culme.
AceastA stare punea in pericol alit armatele ruse5ti sii romine5ti de pe frontul din. Rominia, cit si populatia civilA, intru
cit din Si prin Basarabla toatA aceasta lume se aproviziona, 15i
avea liniile de retragere, fie numai in Rusia, fie dupA un proect,
care a durat un moment, in Azia minorA. Astfel Melt cu tot armistitiul incheiat de nevoie la Foc5ani la 9 Decembre, la5u1 avea
absolutA nevoe de lini5te si rinduiala in Basarabia, s'ngura cale
prin care putea respira. Aceasta nevoe era cu alit mai simtitA
cu cit existau iluzii, intretinute de nevoi 1 interese, cA dupA armistitiu se va reface frontul, dacA nu pentru lupte, cel putin pentru a tine fixate aici forte germane, ca sA nu se concentreze pe
fronturile apusene. Pentru aceasta luptau misiunile militate $1 civile franceze si engieze 51 la Petrograd 5i la Kiev si -la la5i. Dar
pe cind la Iasi succesul sfortArilor lot, care corespundeau sentimentelor publice ci stdrii suflete5ti a populatiei si armatei romine5ti, era dentin, la Petrograd si Moscova, in pornirile violente
a guvernului, maselor si armatei, intimpinau o rezistentd, care if
dezarma. Situatia Ia Kiev un timp a fost favorabilA sfortarilor
aliate, intrucit Rada, rezistind presiunilor din Petrograd de a o
supune, cAuta sprijin in once parte. Intr'adevAr la t Decembre
1917 Vinnicenco declarA in numele Ucrainel, cA nu recunoa5te
guvernul din Petrograd, iar la 4 Decembre, Lenin Ii trimite Radei
ultimatum, pentrucA a lasat sA treacA pe Cornilov sI armatele
antirevolutionare spre Don, pentrucA a dezarmat gArzile ro5ii
din Ucraina si opre5te transportul alimentelor spre Rusia. Astfel
www.dacoromanica.ro
260
DR. P. CAZACU
ca, Rominia fiind sigura pentru mentinerea frontului, erau oarecare sperante ca pi Kievul va merge cu aliatii. Pe Una armata
romineascasingura in stare in acel moment pe frontul oriental
s-si faca datoriase Wean sfortAri eroice, ca utilizind armistitiul sl se creeze si sa se disciplineze armate nationale din fosta
armata ruseascA. Starea amenintatoare l'a impins pe generalul
cerbacev, (evident el in toate aceste hotariri initiativa pi puterea nu o avea *cerbacev, ci reprezentantii aliatilor), comandantul
sef al trupelor rusesti pe frontul romin, sa is rezolutia eroica de
a incheia armistitiu pentru a salva armata 'romineasca de dezastru si a feri Moldova si Basarabia de invazia inamica. Generalul
avea de altfel o slag speranta de a vedea festabilita ordinea in
trupe, gratie nationalizirii I unitatilor regimentare, care incepe
atunci ; el credea ca va putea restabill frontul cu trupe nationale,
curatite de elemente de descompunerea. 2 S'au format pe front
trupe ucrainene, poloneze, siberiene, musulmane, lituaniene si a
Rusiei albe. Oricit de curios s'ar parea lucrul, Marea Rusie a
Post singurul teritorlu nereprezentant to contigentele nationale; ea
a ramas uitata, sau a fost identificatA cu bothevicii. Organizarea
unitatilor nationale a, intimpinat numeroase obstacole. Fara a vorbi
de anarhia, generala in acel moment, nici de dificultatile, care
erau de a regrupa pe natlonalitatl trupele esaionate pe tot frontul,
trebuia contat gf cu obstructia comitetelor bolsevice. Numai constituirea unitatilor poloneze a mers mai bine. Comitetul polonez
national a eliminat politica si a restabilit o stricta disciplina. El
www.dacoromanica.ro
261
Guvernul din acel timp din Petrograd, deli dispunea de putine forte, i avea de invins atita vraimasi in afard si induntru
tacit propriu zis avea de cucerit intreaga Rusie, n'a neglijat totusi situatia din Rominia 1 din Republica moldoveneasca. Din
partea lui, guvernul bolsevic din Petrograd si quartierul general
din Mohllev, continua sd exercite presiuni asupra generalului
Scerbacev. Spre mijlocul lunei Decembre comitetul militaro-revolutionar de pe lingd statul, major a frontului rus din Rominia
a luat o Goloratie cu totul boIsevica si s'a vizut deodata figurind printre membrii sAi un oarecare Rosal, care se Meuse celebru prin ferocitate la Cronstadt, Inca la inceputul revoluti1.
DupA cum s'a aflat mai tirziu, el era delegat de guvernul comisarilor poporului pentru a aduce la supunere statul major rus.
Rosal si acolitii sal au inceput o luptd aprigi. contra generalului
cerbacev pentru a-1 raSturna Cu on ce chip 1 a-i lua local,
punindu-se in capul trupelor rusesti de pe frontul romin. Ei n'au
putat sA aresteze pe Scerbacev pentrucA o divizie romineasca
intreagA se gAsea la lai si o gardA romineasca permanentA 11
pAzea. Propaganda incercata de bolsevicii Intre trupele rominesti
n'a avut succes. Atunci Rosal cu banda lui au hotarit sA se debaraseze de $cerbacev asasinindu-1. Dar atentatul, la care a luat
parte 1 oflterul Axenov, n'a reusit i intreg comitetul militarorevolutionar, Rosal si bolsevicii din garnizona Iasi (Socola rosie)
au fost arestati si incarcerati de trupele rominesti. In acest fel,
gratie interventiel active a autoritAtilor 1 trupelor rominesti, pericolul bolsevist a fost inlaturat din Iasi, dar el persista pe front
1 devenn tot mai puternic la spate, Odessa cazuse curind in
milnile bolsevicilor, care de acolo incercau sA acapareze Basarabia" I
www.dacoromanica.ro
262
DR. P CAZACU
natarjamt, Raev, Chirilov, Janjar, Dubalar, Honcearenco, Gavriloy (Sfatul Tarii No. 20). Acest comitet rechizitioneaza tutun st
vin, vrea pe Levensohn soldat (bolsevic) ca comandant at orasului. (Sfatul Taril No. 20). Prezenta st actiunea bolsevica in
Basarabia s'a manifestat Imedlat prin descompunerea atit a cohortelor eft si a regimentelor nationale. Crescuti in armata ruseasca, contaminati de toate dogmele si toate exemplele rele, obositi si demorallzati de -razboiul lung si fara scop pentru ei, cea
mai mare parte din Moldoveni1 din cohorte si regimente au plecat pe acasa, fara sa-si dea seams de situatia tariff si .neamului
lor. Ramasese un mic grup de rat si de pradAtorl. 2 IncercArile
de creare de armate nationale locale bulgare sl ucrainene nu dau
nici un rezultat. Numai colonistii nemti reusesc sA-si creeze,
dar numai pentru ei, o gun a satelor for, sub conducerea deputatului din Sfatul TArii, fon Loesch.
5
*Astfel Melt pe la jumAtatea lui Decembre chiar la Kisisinau, capitala republicei moldovenesti, alAturi de consiliul direc1 Piing
cind edevenit cu tolul bolsevic, cInd
instalat aici :
Inalta comisiune pentru combaterea contrarevolutiei romine si ucrai
www.dacoromanica.ro
263
teritoriului Basarabiel era quasi guvernat de o multime de comitete de toate nuantele, care lgnorau guvernul reloublIcel. De
altfel acesta suferea de lips& complecta de ban'. Pentru toatA
sustinerea acesta din urmA nu avea decit citeva trupe moldovenesti de formatie proaspata si de' coheziune slabs, cuprinzind no
batalion de infanterie 1 citeva escadroane de cavalerie. Acesti
voinicosi paradau prin oral in uniforme de fantezie si se dedau,
uneori chiar sub comanda unor ofiteri, la abuzurile cele mai desf rinate. Nu este de mirare, cA in acea epocA nimenI la Kisinau
nu esea din casA dupA ora 11 seara. Flecare noapte se produceau tAlhArli, spargeri si atacuri armate. M'am putut convinge
personal, and ma duceam la gars la miezul noptil plecind pentru lasi ; din toate partite trosneau impuscAturile asa cum nu se
and adesea asemenea chiar pe linia de foc.
Itnpresla generala, pe care o duceam din excursia mea si
pe care am comunlcat-o generalului cerbacev, era cA un haos
complect stapinea inireaga Basarabie si cA guvernul republicei
moldovenesti nu va fi In stare sA reziste cit de putin bolsevicilor. 0 saptamina dupA intoarcerea mea la Iasi acestia au instalat la KisinAu un nou stat major al frontului romin si un comitet, de care O. depinda toate trupele rusesti de pe frontul rominesc. El n'au reusit sA intindA aceastA autoritate la apus de Prut.
Desi de data aceasta generalul cerbacev si-a pAstrat autoritatea (?) asupra trupelor rusesti de pe teritoriul romin, adica pe
front propriu zis, situatia era totusi critics, bolsevicil stApineau
drumurile de acces la front si toate comunicatiile cu spatele. Aprovlzionarea trupelor incetase, rezervele alimentare ale frontului se epuizau repede si regimentele rusesti si rominesti, casi
populatla civilA, erau amenintate de foame, pentrucA boisevicii se
opuneau ca Basarabia sa libereze Rominlei once produse de
consumatie."
1
www.dacoromanica.ro
DR. P. CAZACU
264
In primile zile ale lune' lanuar am fost trimis de generalul *cerbacev la Kisindu pentru a-mi da socotealA pe loc de
starea lucrurilor. Situatia mi s'a pArut extrem de Ward Kisindul era resedinta puterei executive a republicei, reprezentata
printr'un comitet de director' si a puterii legislative, adica a unul
parlament (Sfatul Taro. Unul si altul, beti de Importanta rolutul lor, legiferau 1 guvernau prin discursuri sl decrete, la aceasta
se limita rolul lor. Nu se bucurau de nici o autoritate si nu disptuneau de nici un sprijin material."
Ccilandu-0 pe inimel ei deplin con$tient de tot raid, ce
nesti in Basarabia sii se producd dupd invitatia scrisd a quartierului general rusesc si de sigur si a reprezentantilor din lasi a
aliatilor, pe'ntru ca statul romin sd-si implineasca acolo misiunea", care era 1 este desigur mutt mai mare si mai frumoasa
decit presupuneau acei, care credeau ca ea va putea fi numai
temporary 5i limitatd la insarcindri de interese de moment.
7
Sfatul Tarn si consiliul directorilor, dindu-si seama de neputinta lor deplinA, fatA de situatia in care se afla Basarabia, de
descompunerea cohortelor $i a armatel moldovenestl si de lipsa
de fonduri, intrucit legdturile cu imprimerla de ruble dela Petrograd, singura resursa financlard pentru Basarabia (tin acel timp,
ca fosta parte din Rusin, erau rupte, dupd discutll multiple,
an ajuns la hotarirea secrets de a cere ajutor din afarA. Initiativa acestei hotariri a fost a blocului moldovenesc din Sfatul Tarii. Consillul directorilor sustinut de Ntoldoveni a obtinut intro
sedinta secrets dela Sfatul Tar un vot, prin care era autorizat
sd procedeze cum va crede mai bine pentru a introduce ordinea.
In interiorul consiliulul se desemnase doua curente : d-n" Inculet
1 Erhan prin d. Cricopol erau in tratative secrete cu seful statului major al circumscriptiei militare din Odessa pentru a se aduce doud divizil de cazaci li se pregatise chiar o parte de
material ; operatia aceasta n'a reu5it din diferite cauze, principals Lind descompunerea armatei rusesti, dar si din cauza interventiei la timp si la local cuvenit a elementelor nationale. In a1.
Vezi Monkentz.
www.dacoromanica.ro
265
ine ; 2) demobilizarea sA se faca de acord cu comisarli poporului ; 3) sa se departeze din Sfatul Tariff elementele nedemocratice ; 4) sa se desfiinteze diplomatia secreta ; 5) sA se convoace
constituanta basarabeana ; 6) pArnintul sa se dea indata Wanttor ffird plata si fAra rascumparare ; 7) sa nu se facA imprumt.
tun' externe ; 8) sA se restabileasca imediat legaturile cu comisaril poporului din Petrograd. Seep military a comitetului executiv se complecteaza prin cooptArl de elemente bolsevIce, se hotArAste intensificarea propagandei, intrunirilor, fnfiintare de ciuburl, sindicate etc. In legatura cu aceastd fotrunire a comitetelor, isi cla demisia din consiliul directorilor d. V. Grienfeld, di rectorul Industrie', pentru a provoca o criza.
In consiliul directorilor se produc scene tumultoase. Unul
din director' a propus consillului sA se adreseze pentru ajutor la
restabilirea ordinei guvernulul romin" (vezi gazeta Sfatul TAM
No. 12, darea de seams asupra sedintei Sfatului Tarn din 13 la nuar, cuvintarea d-lui Inculet). Alti chic' directori i$1 dau demisia in mod colectiv, in sedinta din 26 Decembre pentru a forta
mina presedintelui Sfatului Tarn si presedintelui consiliulul de directori de a telegrafia generalului Scerbacev sA trimeatA armata.
In ace!a$1 sedinta demisia s'a respins $i s'a trim's o telegramd,
18
www.dacoromanica.ro
266
DR. P. CAZACU
semnatd de foti directorii. 0 alts cerere a fost adresata guver nului romin de catrA presedintele consiliului de directori i de
directorli pentru afacerlle interne I Internationale. 1
In edinta din 27 Decembre, Sfatul Tariff incepe discutia publica asupra introducerit armatei pentru stabilirea ordinel. Dupa
ce amintete ca chestia s'a discutat in edinta secrete; i imputd
www.dacoromanica.ro
267
dere in guvern.
Partidele socialiste ruseti propun o mofiune de protestare 2
Impotriva introducerii oricarei armate, dar in special a celei ro-
socialitilor menevici spune SA vorbim clar. Dacd vin armatele romInesti, nu exists tratate scrise 1 garantii CA va fi o
ocupatie tetnporara. In conditiile In care se va face pacea, Interesele Ruslei se vor nesocoti 1 cind se va vorbi de compensatil,
Rominia le va cere 1 le va prim!. ySi oricare ar fi afirmarile con sulilor fiancee i englez, trebue sa scontAm raporturila de forte
reale, care se alcAtulesc astfel, cl Basarabia nu va ramine Iii
Exprimind incredere deplina Consiliului Directorilor generali, Blocul moldovenesc, dindusi seams de starea generals a republic& moldovenesti, propane Directorilor generali, sa utilizeze bate
puterile locale, sa is toate masurile dependinte de el in ce prIveste
concentrarea armalei moldovenesti pentru paza [aril sl numai in cazul cind aceasta nu poate fi implinita, se pot adresa cartiernlui general, caruia se pune in vedere ca stile trimise vor execute ordintle
directoratulut de razbolu a republicei moldovenestI 5i nu se vor a
mesteca in trebile interne ale republicei, Mad reounoscuta ca lode.
pendenfa si aceste ostiri se vor retrage dupe prima cerere a Consiliulut,directorilor respublicei moldovenescr.
2 Consiliul directorilor nu a facut infrebuinfare de toate mijloacele disponibile a infra in legatura strinsa cu republica ucraineana
de a-i da republicei moldovenesti sub forma de ajutor : material si
orfe militate pentru paza tailor ferule, a depozitelor de aprovizionare, pentru combaterea pogromurilor si anarhiei. Consiliul directorilor nu s'a folosit de toate mijiacele pentru a intra in contact cu cornitetele: executive a socialistilor revolulionari si democratice, in chestia ajutorului de forte militare, de care comitetul dispune. Intrarea
armatelor rominWi pe teritoriu Basarablei poate fi pasul cel intdiu
pentru ocuparea ei ,si pentru smulyerca et de fapt din stout republicei ruse si desigur se va prezenta un pericol pentru toate drepturile
politice si sociale dobindite prin revolulie. Infrared armatei romfne
coat prouoca rdzboiu civil pe teritortui republicei moldoueneVi. Intrarea armatet roinine st pericolul ce ameninid Basarabia stns o loutlure falald pentru rezolvirea chestlei agrare pe bazele dectarate de
revolufia nisi. In virtutea acestora not propunem Sfatului Tarii se/ prooesteze in mod categoric contra Infreldi ostirilor romine01 pe terito
in Slat& Tarn.'
www.dacoromanica.ro
268
DR. P. CAZACEJ
www.dacoromanica.ro
269
intru cit predomind Moldovenii si are intentii sepatatiste si burgheze. Scopul acestor manevre era discreditarea sl disolutia majoritatii moldoveneti din Sfatul Tarn pentru a ea hotArise chemarea armatelor, ceiace ii desvaluia intentIlle finale. Dar precipitarea evenimenteior a oprit efectele acestor manevre.
8
tovschi, 1 in haosul general mid Ed improvizeze o fold de rezistenta i de atac, sa dea lovituri repezi si violente, sa disolve
pe adversari i sa atraga din partea for cit mai multA lame. El
aduna arme i munijii, pun mina pe telegrafia MA fir, pe gall,
potd 1 teiegraf. Din soidatii, fugiji de pe front i care se indreptau spre casele for din fundul Rusiei, adund grupuri pentru
a forma o armata rosie. Fac in orase o violentd propaganda,
proclamd starea de asediu la Chisindu, Bender si Balti (Sfatul
Tarn No. 7 I 1918), proclamd alegerea comandantilor militari. Orciond neexecutarea ordinelor Radei ucrainene si a lui Scerbacev,
i insfirsit deciard rAzboiu Rominiei. In urma declaratiei de rAzboiu si de catrd comisarii poporului din Petrograd Rominiei
(dela 5 Ian. st. n. 1918), situatia se complied prin trecerea prin
gara Chlindu a unul esaion de Romini, prizonieri a Ruilor din
armata austriacd, care dela Kiev se Indreptau prin Iasi la front. 2
Suspectati ca sint avangarda armatel romine trimise de Scerbacev, boisevicii din gara ChiinAu anung quartierul tor, care trimite bande armate 3 impotriva vrajmasului inchipult, care MA
arme si munitil se odihnea in tren, ateptind schimbarea mainei
pentru a-i continua drumul. Victoria asupra soldatilor dezarmati
1 deabea treziti din somn, dupd citeva impucAturi, a Post
usoara. Intreg ealonul este Mut prizonier, pradat 1 batjocorit.
1
www.dacoromanica.ro
270
DR. P. CAZACU
in fierbere, toll banditil se alatura de miscare. Incurajat de primete succese, quartierul bolsevic cheama inaintea sa la rAspundere pe reprezentantii Sfatului pd. Directoril : V. Cristi. N.
Codrean, T. 4oncu, 1. Pelivan si $I. Ciobanu se ascund. (I. Pelivan cu deputatil Buruiana, Crihan, Buzdugan, Gafencu, Tantu si
altil ass venit la Iasi). RAmIn la suprafatA d-nli Inculet al Erhan,
care nefAcind parte din blocul moldovenesc, ci fiind trimisii of iciali a sovietului din Petrograd pentru adincirea revolutiei si lupta
cu separatizmul moldovenesc, se prezintA inaintea sovietului bolsevlc. Ei se declara gata si expedlazA urmAtoarea telegramA :
No. 757. 6 lanuar 1918. 48 cuvinte Iasi. Guvernului roman.
ProtestAm contra introducerii armatelor romine pe teritoriul republicel moldovenesti. Cerem in mod categoric oprirea imediatl
a trimiterli armatelor $i rechemarea neintirziata a acelor armate,
care shit deja introduse. Introducerea armatelor romine In Basarabla ameninta cu grozaville razboiulul civil, care deja a inceput.
Armatele ruse trebuesc lasate sA treaca libere fAra nici o impiedecare. Presedintele Sfatului Tarn, Inculet. Presedintele consiliului
de director), Erhan. (Originalul telegramel este la d. Pelivan ;
reproducem textul dupA o ccpie din manuscrisul unel lucrAri a
d-lui Bogos). Pe lingA aceasta ei mat declara cA an prima demisiile directorilor, care au cerut introducerea armatelor strAine
si publicA demisiile d-lor Cristi, Pelivan si Codrean. (Vezi si
porneascA fmpotriva
www.dacoromanica.ro
271
teanu, comandantul trupefor romineti, la Calarai 1 StrAceni ; incearcA sA 11 pule anumite conditil i de actiune, oar in fata intransigentli generalului, care avea o misiune serioasa militara, politica
1 nationald de implinit, sA fnchinA 1, la 15 lanuar 1918, impreuna cu intreg Sfatul Tdrii, 11 salutA in edinta solemnA prin dis-
Sfatul Tariff. Salut d-lor, cu toatA cAldura pe domnul General Bros teanu, reprezentantul otilor Rominiel. D-lor Deputati, d- voastrA
declar, cd Romfnia este tntr'o situatie prea grea fl cd la conflicte sl rdzboiu de cucerire nu se poate gindi. Ati hotdrit sd
www.dacoromanica.ro
272
DR. P. CAZACU
Rusia. ySI iata cA de acord cu guvernul revolutionar rus, s'a format o comisiune pentru cumpArarea pinii. Dar pinea cumpArata
sA risipe$te 5i sA prada, membril comisiunel sint arestatl. Care era
esirea ? Nu era decit una : a trimite armate pentru paza depozitelor, transporturilor 1 a drumurilor de fier. lad scopul pentru
care s'a trimis aid armata, subliniez singurul stop. Dar odata
cu aceasta, armata rominA a adus alt serviciu populatiei din republica d-voastrA ; din momentul cind armata romina a intrat pe
leritoriul republicel moldo vene5t1, in toate punctele prin care am
trecut, reprezentantii populatiei se prezentau 51 ne multumeau pentru noaptea lini5tha petrecuta. In Chilinau se petrece acela5i lucru:
populatia ne multume5te ca poate trai lini5t1t, sub paza armatelor
romine. Guvernul roman pune la dispozitia d-voastrA aceste armate,
care sint aici pentru a veni in ajutorul d-voastrA. La crearea republicei este nevoe de forta, care sa garanteze viata economics
lucra pentru apararea tAril for i pentru ordine. Multumim fratilor notri Romini pentru serviciul ce nl 1-au adus 5i pentru credinta in libertatea 1 marele i fericital viitor. TrAlascA poporul
roman
trAiascA Rominia".
tre Prat $1 Nistru subt Ru5i, buctuia de a H putut injgheba expresia nationals Sfatul Tad!, pe care armatele routine I-au salvat de pericolul bol5evic.
DupA plecarea generalului, pre5edintele, adresindu-se deputatilor le spune : Sper cA cuvintele generalului vor risipi grija,
de care all fort cuprin51 multi din d-voastrA. AceastA grip este
intaleasA; a pierde libertafile capcitate prin marl suferinte malt
273
ganiza viata noastre singuri. Dupe atitea asigurAri putem sA trela lucrArile noastre". I
cem
aceastA propagandA oficialA, de oarece, ca once propaganda facutA de oficlalitate, era suspectatA. Totusl, din ea raminea, cel
pulin o prevenire. Dela inceputul revolutiel, proclamarea fibertatilor, a principiului autodeterminarii popoarelor, discutarea 11bell a tuturor posibIlitAtilor de viitor a Basarabiei, formarea de
pa tide politice, care, cu programele for se concurau, promitind
fiecare oricui tot mai mult, decit celalalt, pAnA la maximum, proclarnat de bolsevicl autodetermlnarea popoarelor din imperiul
dent.
Din partea noastre vii dorim spor la munch', pentru a putea asigura prin silintele dvoastrii, alit fericirea interne a tarsi si a intregu
lui popor romin as de greu Incercat, cit 5l interesele alLajilor printre
care avem onoare a ne prenumera si not ".
2 Sorolealit foarte gresita: colontstli germani, extrem de persecutaji in tot timpul ayboluluihoterine. dupe unii jurase, se piece in
once caz de sub supusenia rush'. DupA revolutie au si trimis delegate
in diferite part!, pentru a cerceta locurile in care urmau sit' se slab'.
lease& in Prusia orientaln, Liluania. Unirea Basarabiei pentru Germani a fost o esire fericitti: ist fineau juriiminful de a nu mai ramine
sub Rusi si rilmineau pe paminturile vechi.
www.dacoromanica.ro
274
DR. P. CAZACU
date, contracarau aceste propagande,este greu de spus. In haosul imprejurarilor 1 in precipitarea evenimentelor, nu se pot
face determindri aa de subtile. Este evident insa, CA in momentul cind micarea nationald din Basarabia a reuit sA-i creeze parlamentul sat!, armata 1 jandarmeria (cohortele), cind 1-a
procla mat republica moldoveneascd", din adversari at separa -
a multor altora neinregistrati, nu era de nature sd opreasca foastele paturi conducatoare din Basarabia, la considerat11 de separatism, patriotism etc., cu atit mai mult, cd ele, dupd
cum am mai spus, nici nu erau ruseti de neam, ci un amestec
de neamuri sudice, vorbind i rusete. Mai mult, la prima ocazie aceasta pAturA a trim's o delegatie aleasa din sinul sAu, care
s'a prezentat tuturor factorilor politics romini dela la1, cu un
memoriu foarte antIrevolutionar, dar declarindu-se gata a deveni
personal t in numele celor pe care 11 reprezentau buni 1 loiali
cetAteni romini, Jar flilor for promitind se le dea o educatie ca
sd devie bunt Romini.
Singuri revolutionarii rui extremiti luptau cu micarea nationals din consideratii dogmatice. Ei au cdutat, of au reuit In
mare mAsurd, sd it distrugd Instrumentul de fortA, pe care se bi-.
1
www.dacoromanica.ro
275
tative pentru a schimba curentul national din Sfatul prii. Precipitarea evenimentelor, intrarea rapida a trupelor romine5ti,
pune capat incercArlior de lupta fAtia impotriva separatismuld
www.dacoromanica.ro
276
DR. P. CAZACU
www.dacoromanica.ro
277
urma o dezvoltare a unei vieti normale pe baze nationale, in cadrul neamului sau propriu si a statului sau Intregit.
Desigur, armata rominA intrind in Basarabia, a intim pinat
oarecare adversitati, dar WI mare importanta. Am aratat mai sus
ca Basarabia era plinA de mil de dezertori din armata rusA descompusa. Mille de soidati rust depe frontul romin, dezarmati de
armata roming, opriti dela jafurile si praclAciunile, la care se dadeau intre Prat si Siret, trecuse Prutul ; In drum spre casele lor
din diversele Orli ale fostulul imperiu, indignati Impotriva Rominiel, care vrea razboiu, vrea sA be impue lor, sA lupte, nu ti lasa
sA prade si ii si dezarmeaza, ei nu numal cA sa dedau aici din
nou jafurilor, omorurilor s1 prazii, dar dupa mArturii autentice stimulau, Impingeau, impuneau la nevoe cu sila tAranilor sA se asocieze la jafurile lor. TAranii moldoveni din Basarabia, in lunga lor
istorie, au dovedit ca n-au instincte sanguinare si tendinte spre
jacherii. In raporturile for cu marea proprietate n'a existat sclavajul ti acea ura adinca, ascunsa, hereditarA, vesnic disimulata,
ca la ocazie sA fle mai vlolenta, care s'a acumulat la taranii din
Rusia, Ucraina, si Letonia. Miscarile agrare a Moldovenilor din
vara anului 1917 erau painice, ele se limitau la ocuparea [Aminturilor nesAmanate de marea proprietate. Rare on si pe alocurea
uncle erau vechi procese de hotarnicie cu rAzAsil si taranii, incAlcati si saraciti de lungs nedreptAti, cu ocazia fericitA a revolutiei,
s'a recurs I de Moldoveni la violente. Masa mare a bandltizmelor din Basarabia a fost fAcuta de dezertori si de elementele descompuse sl violente din armata ruseasca. Desigur cA elementele
locale rele s'au asociat la aceastA miscare; nu trebue uitat cA dela
Inceputul revolutiei, toate inchisorile din Rusia au fost golite. Acestor elemente nu le convenea nici intr'un fel Intrarea armatei rowww.dacoromanica.ro
278
DR. P. CAZACU
Deal, dupa cum am vazut mai sus, nu atitudinele elementelor autohtone sau venetice din Basarabia, favorabile, sau nu, intrArii armatei romine acolo in Ianuar 1918, ci dezagregarea imperiului rus, anarhia locals; of necesitatea absoluta a altatilor occidentals de a mentine frontal ruso-romin, de a-i asigura spatele,
aprovizionarea, comunicatille, retragerea, au determinat pe generalul cerbacev, din cauza !Tsai de forte organizate ruseati s
ceara guvernului romin sa trimeata armata romina in Basarabia,
totual in cadrul raporturilor reciproce din Sfatul TArli, atitudinea
indoeinica a unor elemente fats de intrarea armatei romine, cum
era Si natural, s'a terminat printr'o criza de Directoriat.
Pre5edintele Sfatului Tarli I. Inculet, 1 primul director P. Erhan ai loctiitorul directorului de rAzbolu G. Pintea au fost Invinuitl, ca au intrat in tratative cu bol5evicii, le-au Meat concesii,
au trimis armata la front, au denuntat bolevicilor pe directoril
nationaliti, au anuntat demisia lor, care nu exista.
Criza a durat dela 13 Januar (ziva intraril armatel romine
fn Chi5inau) al s'a terminat la 19 Januar prin formarea noului cabinet de Directori din d-nil : D. Cegorean pr ledinte, V. Savenco
justitie, V. CrIsti interne, Colonel BrAiescu razbolu, T. loncu finante,
N. Codreanu lucrarl publice,1. Pelivan externe, P. Erhan instructie,
Podvinsky control.
Ia aedinta Sfatalui Tarn din 16 Januar, noul preaedinte a
www.dacoromanica.ro
279
E dureros de a spune dar este faptRusia nu exists, ea se descompune 1 procesul acesta merge tot mai adinc. Acum mi se pare
e posibild o singurd orientare basarabeand-moldoveneasca. Trebue s ne gindim numai la not t sa ne ajutam pe noi. A doua
chestiune cardinal& este chestiunea agrara. Tinfnd de programul
socialist-revolutionar stau in aceasta chestiune pe punctul enunfat
de declarafia Sfatului Tail!. Din acest punct nu voiu pleca, cft
Limp voiu fi legat prin idei cu partidul, iar cind vederile mete se
vor schimba, nu volt' mai sta la postul meu.
Acum chestia armatei, caci nu totdeauna armatele romine
vor sta pe teritoriul nostru. EH a venit armata remind I a
treat o ordine I linite, dar ea va sta aid ctt timp va avea interes sa stea, and acest interes va fl satisfacut i ea va pleca,
iar va incepe anarhia. Tinind seama de aceasta nol trebue sa
reo~ganizcim armata noastra. Cu chestiunea reorganizaril ar-
la chestiunea impozitelor. Exists i rele vointe personale i oameni naivi 1 prin urmare sistemul impozitelor trebue sa fie reorganizat fn cel mai scurf timp, filndcA pe imprumuturi externe
Mara noastra republics nu poate conta".
www.dacoromanica.ro
280
DR. P. CAZACU
toarea vorbire : Din toate popoarele care locuesc in Rusla, popore! 'ucralnean merge inaintea tuturor pe calea organizarii de
stat. Fiecare din d-voastra cunoate vestitul al patrulea universal, prin care se declarA independenta deplind a republicel ucralnene. Trebue sA spunem cA dupA primele zile a revolutiei aceastA tendinta a Ucrainei cAtrA independentA pArea vAtamatoare
www.dacoromanica.ro
281
Dar aceasta lupti n'a oprit Ucraina si'n al 4-lea universal, poporul ucrainean sl-a spus ultimul cuvint, aratind in acevicllor.
www.dacoromanica.ro
282
DR. P. CAZACU
dmocratica a Ucrainei, vecina noastrA de peste Nistru, s'a proclamat neatirnatA sa not astfel ne am trezit despartiti de Rusia i
doveneti se va sill sa theme cit mai de grabA Adunarea poporank, pe temeiul glasuirii obdtedti, care va 1 hotari desavirit
rinduiala launtricA In tars; ci legAturile el de unire cu alte tari,
data aceasta o va cere binele popoarelor respublicei noastre".
283
Fiind incredintati Ca zidirea vietii noastre nu va fi atinsa de nimeni si Ca nimic nu primejdueste neatirnarea si slobozeniile, dobindite prin revolutie, not va chemam pe toti spre unire, spre
muncd p4nicA si liniste, pentru binele si folosal tuturor noroadelor respublicel democratice moldovenesti, de acum sl pururea
nealfrnate.
Primita de Sfatul Tani, la 24 lanuarl 918".
www.dacoromanica.ro
Republica democratica
moldoveneasca independent&
Ma s'a numit Moldova dintre Prut i Nistru dela 24 lanuar
pAna la 27 Mart 1918, adica timp de alzeci 1 doua zile.
Dei s'a declarat stat neatirnata, hotarele republicei moldoveneti erau pAzite de armatele romineti. Acestea, pornite la
15 August 1916, in alianta cu Rusia tarilor, peste Carpati,din
lanuar 1918 ocupA Basarabia ci trec la Nistru in lupta cu armatele Ruslei lui Lenin. DouA pAna la trel divizii de trupe au fost
de ajuns atit pentru inaintare 11upte pe front, cit i pentru ocuparea i asigurarea spatelui. In interiorul Basarabiei n'au fost
deloc lupte grele. Vrajmaulbandele descompuse din fosta ar-
impucaturi, se :retragea repede 1 in dezardine. Numai la Bender, unde se coricentrase pe ambele maluri a Nistrulul un numar
mai insemnat de aceste bande, avind ca Ilaza Tiraspolul, fiind
sustinute de Rumcerodul (sovietul soldatesc din Odesa a reprezentantilor soldafi de pe frontul roman, Marea Neagra i Odesa),
organizindu-se i avind o comanda. mai buns, au avut loc lupte
Ina! insemnate I cu atit mai grele, cu cit fortele romineti erau
extrem de reduse, intrucit erau retinute pe frontul Siretului, fats
cu Austro-Germani, pe DunAre, fall de Bulgari i Turci i is
tara Impotrlva dezordinelor eventuate din partea Ruilor, care
fugeau de pe fronturi.
Dei in mod formal 1 de fapt Ucraina era republica independents; i in raporturi bune atit cu aliatii occidental!, cit i cu
Rominia i cu republica Moldovei, 1 haosul in acea tail era aa
1
Ucraina independentii prin sefli din Rada centralii, st-a exprimat bucuria de ocuparea Basarablet de trupele romine (L'Ucraine sovieliste, peg. 44), far Vinnicenco fine un discurs la Kiew, prin care
salute Rominia ca o noun aliatift. In acelasi limp Rada centrali coma-Mat tidal d-lui general Coandit, reprezenlantul Rominiei la Kiew, ca
Ucraina nu poate decit sit' salute ocuparea Basarabiei de Romini. (Acest fapt este citat de guvernul roman in note din 20 April 1918, ca
raspuns guvernuluf ucrainean, care spera sa oblina, cu ajutorul soldalilor lui Wilhelm, o bucatit din Basarabia) ,L'Ucraine SovIetiste,
peg. 44.
www.dacoromanica.ro
285
de mare, fncit la Odesa bolevizantii dominau, organizind rezistenta i atacul Impotriva Rominlei, pe cind bolevicli din Petrograd, in luptd in acel timp cu ludenici, Cornilov, Filandejli, Letonli, Estonli, Ucrainenii, trupele Ceho-Slovace, Cazacii de pe
Don, Si avind, in realitate, de cucerit Rusia intreagd, nu puteau
sd organizeze o lupta sistematicd 1 intensd la Nistru. Au facut
totui incercAri serioase de a face fatd situatiei, ce se crease la
Nistru, trimltind la Odesa pe Racovschi, care formeazA aid : fnalta
comisie pentru combaterea contra-revolutiei romfneti 1 ucrainene organ plenipotentiar al sovietului comisarllor poporului din
Petrograd". Activitatea acelei comisii fncepe prin arestarea parlamentarilor 1 1 altor Romini aflati la Odesa, apoi garda role
este aruncatd pe frontul dela Odessa". (Nistru). 2
In fond situatia ambelor parji beligerante era de aa fel, cA
nu puteau face razboiu in reguld. De aceia vedem, in acela1 timp
cu hArtuelile 1 luptele mici dela;NIstru,tratative intre ambele
pArti, in care de1 se vorbete cu deosebire despre ocuparea teritoriului republicei independente moldoveneti, reprezentanti ai acesteia nu iau parte. Din actele publicate de bolevici (L'Ucralne
sovietiste) cunoatem parte din acele tratative. Colonelul Radulescu i cApitanul Mere din partea Rominiei inchee un armistitiu pAnd la 3 1 16 Februar, raminind ca conditiile pAcil sd fie
aduse de cdpitanul Reichshammer, reprezentantul misiunii milltare franceze. Cum insa acesta declarA, a nu are mandat decit
pentru crearea unei comisiuni mixte ruso-romine pentru a lamuri
situatia,Colegiul suprem" (Racovschi, Condratenco, Braevan
din parte inaltei comisiuni pentru combaterea contra-revolutiei
romine etc. si iudovici, Bogari si Cearnetchi, reprezentanti al Rumcerodului) trImite Rominiel un ultimatum, prin care cere : evacuarea Basarabiei, restituirea bunurilor militare ruseti, libera trecere a armatelor ruseti de pe front prin Basarabia, extradarea
generalulul Scerbacev, 1 a omoritorlior lul Roal 1 allele.
Cum Rumcerodul constituia o quazi-autoritate la Odesa, in
acelasi timp vedem tratative aparte cu dinsul prin misiunile aliate.
D. Fascioti, ministrul italiei la Iasi, prin consulul Italie! din Odesa,
la 29 lanuar 1918, In numele tuturor reprezentantilor aliati, inf ormeazd Rumcerodul ca guvernul romin a primit propunerea, cd
o comisie din trei reprezentanti al aliatilor, trei reprezentanti al
Rumcerodulul 1, trei a guvernului romin sd cerceteze 1 sd verilice faptele litigioase, ce s'au petrecut pe teritoriul romin, tar asupra faptelor petrecute In Basarabia sd cerceteze o comisiune cornpusd la fel, dar In local delegatilor romini sd is parte reprezentanti
ai Sfatului Tdrii din Chiindu. La 8 Februar Fascioti protesteazd
cd nu se tine socoteald de tratativele incepute din initiativa Rumcerodului, protesteazd de asemenea 1 contra arestArli i tratdrii
inhumane a parlamentarilor romini. Cit privete Basarabia, interventia trupelor romine este o operafie militant gad caracter
1.
Ca Spionr.
www.dacoromanica.ro
286
'DR. P. CAZACU
p1
autoritdfile Ba-
autoritatile
www.dacoromanica.ro
287
post revolutionar, recunoscindu -se de fapt Sfatul Tacit cu organele sale, municipalitatile, consilille judetene, zemstvele si celelalte
institutii locale,,care au supravetuit anarhiei. Guvernul si armata
voitori si sa pue temelia bunei rindueli din lug, dupi cum arata legile.
Avind in vedere Coate cele mai sus puse, Sfatui Ministrilor in sezatoarea
dela 31 lanuar 1918 a hollirit :
www.dacoromanica.ro
288
DR. P. CAZACU
Ministrulut din nituntru, on pe sama stedovatulut, ort pe sama comandantului ostAsesc, dupe cum va fi nelegiurea, care a face $i pedeapsa ce i se cuvine dupii dreptul administrativ, on prin judecata
civilA, on in sfirsit prin judecata tribunalului ostiisesc.
8) SA se face chemare clitrfi norod, rugind pe preolli, invatkforii
$i pe toff locuiforit intelepti sA caute sii cuminteascii pe acei care nu
infeleg imprejurfirite vietii not $l se afiii cu gindurile afilarit riluvoiloare, care cu rea credinfii au tilmficit gresit declaralia Sfatului Tarii
din doua Decembre 1917, $i nedindu-$i seams de purtarea sa, an luat
parte la pradarea ambarelor de aprovizionare $i de grine, in furtut inventartului viu $i mort $i a lucrurilor din cask, ca de banfi voe sd ina-
www.dacoromanica.ro
289
11) Se vor ajuta toil acet !gran' 5i acele gospodarii din Print, care
ce au intrebulniat cu folos pentru samonat, alit saminta inapolatit
sau ramasift, cit st invenlarul, vor sport suprafata samanata (celace este
alit de trebuincios in vremea de faro) gi vor da roadele samanaturilor
de vary si de toamna comitetelor pamintesit, pentru ca productele adunate sa fie apoi predate upravelor de aprovizionare ; productele predate se vor plait pe preluri intocmite, oamenilor care be au predat.
Instruclia aceasta se va indeplini in totut si numat decit in legAtura cu puterlle ostasesti din loc si a organizatiilor obstesti.
dupe
cu
www.dacoromanica.ro
290
DR. P. CAZACU
Aceastd interzicere de sigur ca n'a mArit simpatlile proprietarilor devastati pentru armata romineasca, dar nici respects. I
celor care i- au devastat pe proprietari.
Raporturile intre taranii $i proprietarli din Basarabia, iii
urma jafurilor produse, fiind foarte incordate, pentru a se putea
organiza munca cimpului, Sfatul Tarn, renuntind intr'o masura la
principiile de claratiei dela 2 Decembre 1912, elaboreazd In materie agrara o instructie provizorie pAna la o legiferare complecta.
In baza acestel instructiuni li se lass proprietarilor si arendasilor
cultivator! de pamint : din mosille intre 100-600 deseatine o treime,
iar celor dela 600 in sus Yt pAnA la maximum o mie de deseatine; mosiile pAnA la 100 deseatine nu se atingeau. Paminturile,
luate dela proprietari in seama fondului statului, se administrau
de o serie de comitete. Preturile cu care pAminturile se arendeazA taranilor se fixeazd de Consiliul de Minitri. Ddm in nota
'acest document, t care judecat alaturi de programele dela congreRespublica Democratic& moldoveneasc4
Inslruc /ie (Indrumare)
Comitetelor pOnantesti
Temeiurile obqteVi
291
folosit cit mai bine in ceiace priveste saminarea tut in anul curator.
5) Paza mosiilor ce au insamnittate pentru gospodAria siSteasca.
ca ele sa nu fie despretaluite de tetra stapini sau acei, ce it lucreaze,
un fond vremelnic de arend5 a piimintului si sit imparla dintr'insul pamint pentru luru $1 folosirea locuitorilor, in scopul ca paminful ricesia
sa fie folosit mai mutt pentru siimiinarea pinei.
In fondul pilmintului de arenda intrit:
1) Piiminturile, care se aflau in anul trecut in arenclii, asisderea
si pAminfurile ce an insemnittale pentru gospoditria sateen& care au
lost a hitzualei, a ocirmuirii mosiilor aseziimintelor duhovnicesti depeste granite si p5minturile minastiresti.
Paminturile orasitnesti infra in fondul obstesc al pAmintului de
arencla si se imparte de calre Comitelele pAmintestt finutale.
2) P5minturile care se lucrau in acesti fret ant de pe urrnii numai
cu nomirea inventarului (instrumentelor de gospodarle) tariinesc
3) pliminturile care de 1)11115 voe se dau in fondul pamintesc de
arenda de tetra stapinii tor.
4) Intimplindu-se ca va ft lips5 de pilmint in gospodariiie munci
toare ce flinteaz5, apoi in fondul pamintesc de arenda pot sa fie luare s7
unite parti din mostile ce an insamnittale pentru gospodgria sliteascat
care se lucreaza cu mijloacele stapinutul.
Note (insamnare): a) din paminturile Nina la 100 desatini va raminea in mintle stApinIlor tot pamintul, care in anul trecut 1-au lucrat
ei singuri. Tot aici merg si piiminturile bisericesti si paminturile slujbasilor.
292
DR. P. CAZACU
La intrarea armatel romine In Basarabla, dupA cum s'a vAV) Toate pfiminfurile samanate on de cine ar fi nu pot fi impar
Cite din nou. Siimanaturile aceste ramin in soma fetelor, care le-au fttcut : Stapinirea le chezaslueste for putinla de asi siringe roada ei
sInguri. Tooth pinta se va vinde Stiipinirei pe preturile statornice.
Nola: Intimplinduse ca ripirea pamintului colca inleresele gospodArillor mid munciloare, comitelele pamintesti au voe set facet socoteala cheltuelilor pentru lucrarea si samanarea pamintului care le-au
avut ripitorul si sa propue fetelor obijduite sa le plfileasca st sa intre
in folosirea pamintului.
VI) Supravegherea si indrumarea obsfeasca a comitetelor pamintesti de Voloste si Tinut se afro in milnile Mtnisterutui de agricullura
<gospodarie sfiteascii) si comitelului pamintesc a Tarn, care fiinteaza
pe lingo Ministerul de agriculture.
VII) Impartirea pamintului pe roc se face de catra comitetele
pamintesti de Voloste.
1) Comitetele pfimintesti de Voloste se alcaluesc din urmaloarele
fete: 5 partasi dela Zemsiva de Voloste, 3 loctlitori ai tor, agronomul,
sau ajutorul lui, sau instructorul, judecatorul de pace ai imputernicitul
Ministerului de agriculture si cite-un imputernicit dela fiecare sat din
voloste cu dreptul de glas sfatuitor sl cu glas hotfiritor in trebile ce
privesc satul lui. Comitetul pamintesc de Voloste isi alege din parlasii
sal presedinte si lovaras de presedinte. Secretarul poate fi si din partesti comitelului dar poate sa fie si de afar&
Nola (insemnare): In tinutul Izmall, comitetele pamintesti de Vo
loste se alcaluesc dupe proectul Zemstvei de Voloste din tinut: de aceia toli imputernicitii comunelor, care infra dupfi proectul nou intr-o
zemstva de voloste, se aduna si aleg comitetul pamintesc de voloste
vremelni pfina la alegerea zemstvei de voloste.
2) Paminturile, din care se alcatueste fondul pfimintesc vremelnic de arenda, alcatuit clap& cap. IV, se impart de catra comitetele
www.dacoromanica.ro
293
5) Nu pot fi imptirlite paminturile, care sint insiimnate pentru samiinilluri spectate: sfecla pentru zahar, tiutiun, 8$1$delea nu pot fi impartite gradinele, paminturile samanate cu ierburi, ce se samiina pe mai
multi ani, viile gi livezile.
6) Pentru nevolle gospodarilor cu vii si livezi se lase atita plimint
cit e de neaparata trebuinla lor, aceasta chime 'A hotaraste de comitetul pamintesc de voloste (cite o desetina de cimp pentru fiecare desetina de samanatura spectalli, dar nu mai mutt de 50 desetini pentru
gospodarie).
7) Nu pot fl imparlite $i piiminturile care se afla in same asezaminturilor; asa nu poole fi impartil pamintul care se eta sub scoli,
care se afla sub gospodarie arattiloare, gospodartile pentru seminta,
sub pifomnice de pomi si zavoade de vile de sot si paminturile, care
se afla in same scolilor de gospodarie sateasca si care se lucreaza cu
mijloacele scolilor.
8) Zfivoadele de cat `car' acum fiinteoza in Respublica noastrA, (a-
cute de catra foasta stapinire ruseascii, au vole sasi lase pentru nevoile for atita pamint pentru samanaturi cit for le trebue, dar citimea
pamintului trebue holarita de cuvenitele comitete pamintesti jinutale
II
www.dacoromanica.ro
294
DR. P CAZACU
de o parte, contactul direct cu armata rominA pe de Alta, a convins'o InsA repede cA rominii, i armata civilll, chiar cind slat
2) Materialul de paclure laiatzsi scos din padure samavolnic irebue sa fie prefeluit de catra anumite comisii, anume pentru asta alcatulle de coruitetele pamintesti de voloste; prefeluirea trebue sa se foci
dupa taxa statornicita de Stapinire si paralele trebuesc trImise in Casnaceistv'a in depoziful Sfatului minigtrilor, aratindu-se drept din ce pitdune si dela ce mosier a lost Nati pridurea.
XII. Pentru pagubele, care vor fi urmare a neindepliniret datoriel
sau a nestaruinfet comitetelor pamintesti, raspuuderea cede asupra tuturor tefelor din comitete, precum in parfea materials asa sl in partea
criminals (raspunderea inaintea legit).
XIII. Tonle comitetele pamintestl se susf In pe ban!! Tarn.
E primita de Sfatul Tart' la 21 Februar anul 1918.
www.dacoromanica.ro
295
antisemiti, slat mai putin periculosi pentru Evrei decit Rusii, chiar
cind nu sint antisemitl formali.
Raporturile armatei romine cu populatia locals, in unele locurl si unele momente, erau grele din cauza rechizitiilor, absolut
indispensabile pentru intretinerea ei.
www.dacoromanica.ro
296
DR. P. CAZACU
Intrarea armatel romine 51 avintul luat de mi5carea nationail nu pute( lasa Indiferente elementele adverse mi5cdrii romine5ti, cu toate foloasele ordinei 51 lini5tei s31 cu toate ca elementele cele mai violonte (bol5evicii) plecaserd de build voie sau gonip. Propaganda verbald contra Rominilor, contra Sfatului Tariff
51 Moldovenilor continua cu putere. Mai mult, utillzind tendintele
democratice 1 revolutionare a conducatorilor moldoveni, se convoacd in zilele de 18-22 lanuarie la Chisindu un congres, zis tdrdnesc, ad-hoc intocmit, neregulat constituit, putin numeros, din
care s'a cAutat sd se facd 1 o manifestare anti-romineasca, dar
in acela5 timp 51 un mijloc de a scoate din Sfatul Tariff pe unit
deputati moldoveni nationali5ti, trimi51 acolo de congresul tArAnesc anterior i sd if inloculascd prin delegati noi, credincio51
Rusiei. Demonstratia aceasta nu a reusit decIt in parte, trimitindu-se in Sfatul Tarii ca delegati de acest congres citiva adversari hotariti ai curentului national. 1
Dar dacd aceasta incercare necugetatd a elemenielor extremiste din stinga n'a remit, tot asa de putin succes a avut 5i incercarea (Trolanov) elementelor din dreapta de a statornici in
oraple din Basarabia comandanti de garnizoand ru5i, sub dependinta cuartierului rusesc din 14 i incercdrile generalului Asta5ef 51 a altora, de a porni un curent rusesc tarist, de a recruta
din localnici o armata pentru a porni de aici lupta pentru restabilirea imperiului Rusief. Cu putine greutati aceste mi5cdri au
fost linitite de con5tiinta nationald, de independents proaspatd a
organelor republicei. Miscarea elementeior din dreapta s'a canalizat in intocmirea until grup de Ru5i din Rusia, care a plecat
la Don sd inceapd de acolo lupta paralel cu Cornilov, Denikin i
altii.
Tiganco, Arsenie, Savciuc, Vranov, Turcan, Cocirla, Galitchi,Vezitiu, Gaine, Caraimaa, Buciugcan, Dumitraqcu, Inculet, Coloros, Ciorescul, Harbuz, Mirlici, Nedeae. Cernega, Buduicenco, Bacsau, Brinici, Pope, Marchidan, Nichiliuc, Diaconovici, Stavrie, Budistean, Erhen, Burdun, Cernov, Glugan, Denulov, Birca, Cuncev, Botnariuc.
Dam aceste nume, ca o dovada ca armata romina nu s'a ames-
lecat in alegere, nu a intrat cu mitralierele in sala de vot I n'a impuscat, 616 data ar fi fost asa nu se alegeau &nit ,Tiganco si prieIenil tut, cum sustin publicatille rusesti.
www.dacoromanica.ro
297
on intimplator provocate de localnici, care contau sA intrebuinteze fortele armate romine. pentru interesele, sau rAzbunArile personale, sau cu scop de provocare.
6
In activitatea guvernului pi parlamentului republicei democratice, independente, Moldovenesti, lipsa propriilor puteri, nedeprinderea cu viata politica si sociala, educatia pi deprinderile rusesti tariste, amestecate cu toate dogmele noi, nedigerate, socialiste, necunoasterea realitatilor, excitarea revolutionara, mobilita-
tia agrara (a caret text s'a reprodus mai sus) nimic mai insemnat n'a esit din toatA munca si dezbateriie prelungite. Se loveau
curentele din stinga si din dreapta amindoua flind absolutiste,
de constiinta nationall a majoritatii mo'dovenestl, care asteapta
itesfasurarea evenimentelor, ca la momentul oportun sa hotarasca
Eoarta republicei independente.
7
298
DR. P. CAZACU
Pentru Rug teoretici, care proclamase antodeterminarea tuturor popoarelor pind la despArtire, se intelege cd soarta Moldovel dintre Prut 1 Nistru nu prezenta nisi un interes, cum nu.
prezenta nicl pentru acea massif imensd din fostul imperiu, care nici
n'a stiut' vre-o data de existenta Moldovei, a Moldovenilor, i a Ba-
sarabiei. Pus de imperialismul Rus sd ducd rAzboale pentru cuceriri, i subjugari, sacrificindu-si averile si fecioril, poporul rus
de pe urma tuturor anexarilor, subjugarilor si rusificarilor, de
fapt nu s'a ales din aceasta politica a imperiului decit cu sardcie
lucie si ignorantd profundA. Dacd ar fi putut sd stie lucrurile 1
sl'i manifeste vointa, de mutt ar fi proclamat el singer dezanexarea
i ljberarea tuturor popoarelor subjugate de imperiu, incepind cu
sine insui. Revolutionarii extremisti au fost juste interpreti a intereselor masei poporului- rusesc, proclamind In numele lui desparti-
In acel timp (1803-1805) visurile nedefinite a lui Alexandra I, de a continua politica Ecaterinei;11-a in Balcani, au cdpdtat o forma mai concreta, subt influenta indubitabild a vederilor printului Ceartorijsky. Aceasta, visind restaurarea Pol oniei
subt egida Ruseasca, (Alexandru I dorea aceasta, el scria lui
Ceartorijisky : la puissance, dont j'ai voulu parler et qui vent
se charger de la regeneration de la Pologne est la Russie") i
dpoi subt protectorul Frantel, intriun raport consilla pe Alexad
dru I IncA la 1804 AV caute compensatiuni pentru aceste jertfe
inevitabile, in leirgiri teritoriale pe contul imperului Turc i,
orevAzind apetiturile Austriei, care ar fi perdut posesiunile polone, propunea Insemnate lArgiri la Dunare pentru Austria:
Valahia $i Serbia; Rusiei, reiminind singura Moldova" 2
Intr'un raport nou dela 1806 Ceartorijsky sustinea vechea
idele despre anexiuni rusesti fa orient, dar de data aceasta fArd
participarea Austriei" 3
I.
2
3
www.dacoromanica.ro
299
4
5
6
7
8
www.dacoromanica.ro
300
DR P. CAZACU
cerire de not teritorii, el pcistrarea in fntregime a vechei stapiniri poate da gloria sj lauda secolilor (Arhiv. contilor Mordvinov vol. IV pag. 923). 4
In jumAtatea lunei April 1912 Ciceagov plecind spre sud,
crezind ca ajunge lnaintea incheerii Oa (dela Hucuresti), avea
instruction! s organizeze lupta contra Austriei si Frantel, intrebuintind pentru aceasta pe Sirbi, Bosniaci, Muntenegreni Dalmatini, Croat', Illiri sj Unguri. El era obligat sa impue Turcilor alianta noastra (RuseascA) la nevoe cu forte. 5
aLa 16 April Ciceagov cerea complectarea instructiilor cu
un punct : dreptul de a refuza anexarea Moldovei : ce importanta poate avea pentru not Moldova pradatcl ? Ne va da ea
granita naturals ? Se va asigura pacea solids ? Si la toate a-
tativele din Bucuresti neisprcivite, Basarabia astclzi ar fi in afard de hotarele lmperului Rus". 7
1
2
3
4
5
6
7
301
Dupd o sAptamind dela sosirea in Bucure$ti, Ciceagov, apucat de dorinta ferbinte do a Incheia tratat de aliantA cu Turcia, avantagille caltia pareau turburi, se adresa cdtre Alexandru
I cu urmAtorul poect ; este necesar la noile tratAri sA facem oare
care concesii Turciei. In acest caz, Majestate, poate veti permite
sd cedcim acea parte din Moldova, care este cdpdtatd prin noul
tratat de pace, ca recompensd pentru alianj'a cu nol (Arhiva
RusA. Studii asupra an. 1812-1892 II pag. 20). 1
Cit se interesa imperiul Rus de eliberarea" creVinilor, cit
se $tia despre Basarabia, sd vede din instructiile date de Ministerui Rus de interne la 1814 lui Sviniin, functionar superior, special trimis pentru anchetA in Basarabia. El trebuia sa stabileascd
sesc.
nAre 22 ani". 3
E putin cercetata Basarabia $1 din punct de vedere geo grafic Si istoric nu numai de Basarabeni dar $1 de puterile stiins
tifice ale imperiului : de cind s'a editat monografia lui Za$ciuc
(1822) nu a mai fost un studiu complect asupra acestei margin!".
Dar $i acum cuno$tintele, ce le cdpatam despre aceasta
margine indepIrtata in institutiile centrale, nu shit totdeauna exacte : a4a Anuarul Rusiei", editat in fiecare an de comitetul
central statistic a Ministerului de interne, pa anal 1910, enumerind nationalitatile, care populeazd Basarabia nu o numesc pe
tea moldoveneascd, desi ea formead mai mult de jumdtate din
intreaga populafie a Basarabiei; acum citiva ani Curtea de Casatie sectia Civild a declarat Basarabia impreund cu Moldova, ca
foaste parji componente din imperiul Bizantin, cu toate cd puterea imparatilor de Constantinopol nici datii nu a trecut dincolo
de Dundre". 4
Ori cum, B isarabla in cursul veacului XIX nu a jucat rolul, la care pal-ea chemata dupa paces din Bucure$ti $i despre
care pare cd I i facea iluzil Capodistria. Peste cl'eva zed de ani
dela anexarea el, a devenit evident, cd ea 1111 va fi acea etapd
prealabild pentru viitoare prdzi de rdzboiu fn Balcanl, cd ea
no va sluji ca etapd de trecere in mi$carea noastrA de atac cdtre Bosfor".
1
2
3
4
www.dacoromanica.ro
302
DR. P. CAZACU
www.dacoromanica.ro
303
Moldoveneasca erau evidente ; Inca din Martie 1917, prin reprezentantii for constienti, ele au facut din partea for tot ce se putea
face in imprejurarile grele si exceptionale de atunci : manifestatii
nationale disparate intii, apoi organizari politice, militare si civile,
proclamarea autonomiei, crearea Sfatului Tar'', a directoratului,
chemarea armatel romine, proclamarea independentei, adicA formala despartire de Rusia. Era asa de evident' miscarea spre
unire, in cit cei mai orbi dintre vrajmasi, prieteni si neutri o vedeau, o7proclamau, se bucurau, sau o combAteau. AceastA miscare
a impus tuturor constlintelor calea de rezolvire a soartei respublicei democratise Moldovenesti.
8
304
DR. P. CAZACU
Dar peste $i Impotriva situatlilor, consideratiilor de pointernationals a guvernelor din aiferite parti,
litica interns
mersul Moldovei dintre Prut ,ci Nistru spre realizarea dreptu-
din care facea parte, avtnd ,caracterul ineluetabil a unei fataWatt istorice, nu se puteau oprt.
9
natural, au devenit mai dese si mai strinse. Afars de izite particulare, individuale sau Ia grupuri, vedem o vizita oficialA a presedintelui Sfatului Tad I. Inculet i a preedintelui Consiliului de
Mlnigri D. Cegorean, insotiti de o suits, sosind la lai (26 Fevruarie) pentru a se pane in legAturi cu puterile Europene, reprezentate alci. Ei viziteaza -pe toll ministrii antantei, pe toti membril guvernului in functiune si a guvernului trecut, pe preedintii
www.dacoromanica.ro
305
Basarabia.
Pe linga prezentare Europei, reprezentantil republicel independente au intervenit pe linga guvernul romin, ca si le inlesneasca, prin reprezentantii sai, putinta de a intra, alA turf de Rominia, in tratative de pace cu puterile centrale la Buf tea si Bucuresti,
ca reprezentanti al Sfatului Tarii respublicei democratice moldovenesti. Am vazut mai sus in diferite declaratii a Sfatului Tarii
dorinta pacii. In Sfatul Tariff s'a discutat chiar chestiunea trimeterei unel delegatiuni pentru incheerea pacei cu Germanil intai la
Brest-Litovsk, alAturl de Rusia, apoi alAturi de Ucraina ; se desemnase chiar delegatii, dar luptele la Nistru impie iecau plecarea lor.
Acum Sfatul Tarn delegase pe presedintele sAu si pe presedintele consiliului de ministri de a intra in legaturi cu reprezentantii
puterilor centrale la Buftea, pentru a inchela pace cu republica
moldoveneasca D. Argentoianu, care isi luase misiunea de a vorbi
reprezentantilor puterilor centrale in aceastA chestlune, a plecat
si cu acest scop la Baftea. lar misiunea republicei, dupa o aerie
de receptii semnificative, intre altele de Academie si de Unlversitate si intitniri cu multe cercuri din Iasi, se intoarce la Chisinau
sa astepte rAspunsul puterilor centrale.
10
i La o receptie dnu Cegoreanu spune : ,n'em ventt eici ca reprezentanti ai clasei bogate, can in mare parte el -a renegat nafionalitatea. Singurii, cart st au !Astral limba sint taranii. Daca nol basarabenti stntem astdzi pe tale de untre a neamului, datordm aceasta numai
granulut moldoven%
www.dacoromanica.ro
306
DR. P. CAZACU
gl
vietilor cetAtenilor".
bunul plac".
Rominia`.
www.dacoromanica.ro
307
La 13 Mart o adunare extraordinary oflcialA la Soroca, coindeasila dela sinul dulce al mamel noastre scumpe, cu care am facet un
trup gl un suflet;
Stfinct prea bine ca in vremile acestea grele, cind dupe ce ne-a
izbavit Dunthezeu de lirania ruseascii, care ne-a apasat, batjocorit st
intunecat atita amar de vreme, era sit ne prapadim in focal anarhiel
bolgevice, far Rominia ne-a dal ajufor frAtesc in zile de grea primejdie, curatindu-ne lara de dusmani, dindu-ne scutul, llnistea si rinduiala
perdute.
Stiind prea bine ca singurt sintem gi prea pufini, gi prea slabs, gi
prea neputinciosi, pentru a ne putea ocirmui si apfira singuri, fare a
elides din nou subt alt jug strain, care sa ne fedi iarasi robi.
Hotartm In numele linutulut nostru Ra lft, sa ne unim din nou cu
scumpa noastro lard man7: Rominia, voind si imparllm cu ea frategte
lot norocul si nevoile viefel noastre viitoare, ca si in vremurile lui Stefan cel Mare.
Aceasta holarire nestriimulata gl sfinta a noastra rugam sa fie
trimeasa far& intirziere Sfatului PHI din Chisinau pentru ca ac?.sta, ascultind glasul dostru, sa hotarasca in grab& in numele inlregei Tari: stints mintuire, mull cloth& gi vegnica noastra unite cu tarn noastra'mama
Rominia, in care ne punem nadejdea ca, ca bung mama, ne va garanta
frafie deplina gi drepturile capalate de norod prin revolulia din 1917.
Balti 3 Mart 1918.
Ion Scobiola, Ion Cazacencu, Simion Ciobanu, Ion aril& Vasile
Costise, A. Filip, D. Harconila, N. Miauna, Gheorghe Popovici; Vasile
www.dacoromanica.ro
308
DR. P. CAZACU
Moliune
309
acestor fapte minoritatile din Sfatul Tariff 51 adversarii unirii incep discutia, arAtind cA dacA judetele vor proclama In mod separat unirea cu statele vecine, se poate Intimpla impArtirea Basarabiei intre ele. Guvernul este silit sA opreasca adunarile dela Orhel, Bender 51 Chi5inau, pentru a evita dificultAtile parlamentare
51 pentru a nu-5i mic5ora valoarea proprie ca reprezentant al unui
stat independent unitar.
11
In acela5 limp Se produce din partea Ucrainei o manifestatie ingrijitoare pentru soarta republicei Moldovene5ti independente. Dupa cum am arAtat mai sus, la intrarea armatel noastre
in Basarubia, Ucralna prin reprezentantii sai a aratat d -Iui general CoandAtrimisul taril la Kiev bucurla cA Basarabia este
ocupatA de Romini. Aceasta n'a impiedecat insa guvernul Golubovici sA intervie la Berlin, cerind ca In tratativele de pace cu
Rominla sl is parte reprezentantii Ucrainei, care au a revindeca parji din Basarabla.
Interventia Ucrainei a provocat in Sfatul Tariff la 16 Mart
o discutie pi un vot foarte semnificative. Reproducem mai jos in
rezumat dezbaterile asupra acestei chestiuni, atit pentru importanta
lor, cit 511 ca ilustratie a starilor de spirit 51 a moduiui de discutie.
Tiganco (deotitat opozltionist) interpeleazA guvernul asupra
politicei externe. In locul ministrului de resort, bolnav, rAspunde
pre5edintele de consiliu D. Cegorean.
simliminful ei, dela trunchiul politic
www.dacoromanica.ro
310
DR. P. CAZACU
puteam spune pand acum nimic precis. Acum situatia s'a clarificat
lae Prodan, N. Caterinici, Emilian Hert, P. Ianevski, Feig Voloh, Locotenent Leon Acsentovici, Mihail Pope, D. Meleghi,Nicola Schimonovici, Mihail Bohasevici, Sofia Schimonovici, B. Butmi, I. Axenlovici, I.
Pommer, Leon Cosclug, Iacov Bulat, Vasile Bacalam, Timof lei P. Botez it, I. Voloh, Indescifrabil, I. Arventlev, Dimitriu Afon, A. Oluwhevici, A. Petrenco, Nicolai Condrea, Grigore Zencenco, M. S. Remise,
lustin Nicolaevici Nacu, Indescifrabil, T. Antonevici, Emilian Filipovici
Negras, Pavel Talmafki, Teodor Petru Cocerva i Ivan Petru CocervA,
iar pentru el neOutorl de carte si pentru sine au semnat:
Ivan M. Troia, Vasile Meleghi, Nicolae Ignatevicl Harcenco, M.
Perveacova, Ivan Drufa, Eftimie Eftimievici, Indescifrabil, Andrei Aristarhovici Sarb, Teodor Luchicl Damachevici, Mihail Pinzar, Ivan Craljanovski I Ivan Profirevici Cociug.
www.dacoromanica.ro
311
www.dacoromanica.ro
312
Ministru de interne, V. Cristi descrie raporturile dintre:Ucraina 1 Basarabla dupa revolutia din Mart 1917. Ucraina, voind
sail capete autonomia, cAuta in acelai timp sA cuprinda in granijile sale Basarabia. La ince putul lui lull 1917 telegraful a adus
vestea, cd o delegatie ucraineand a pltcat la Petrograd pentru a
obtine dela g'uvernul central recunoa5terea autonomies 5i hotarele
Ucrainei, in care delegatia Ucraineand introdusese 51 Basarabia.
Vinnicenco chemase la Kiev 5i pe comisaril din Basarabla la con sfAtuire, ca fAcind parte din Ucraina. Organizatiile moldovene5ti
au protestat 51 la Kiev 51 la Petrograd (prin d-nu Cristi) 51 astf el
Ucraina a rAmas fdrA Basarabia, a5a cum se Si cuvenea. DupA
aceasta Ucralna s'a adresat Basarablei ca unel republici independente 51 nici dupA universalul al doilea Basarabla n'a fost
consideratA ca apartinind Ucrainei. La pacea din Brest-Litovsc
Ucrainenii au chemat 5i pe delegatii no5tri, ca delegati de stat independent egal cu Ucralna. Nu putem Intelege pretentlile de astAzi.
Trebue sA protestAm impotriva acestei incercari de a ne robi, 51
se trimitem in acest scop delegati la Kiev.
Deputatul Erhan respinge pretentiile Ucrainei.
Deputatul Cijevschi complecteazA expunerea d-lul Cristi prin
descrierea congresulul popoarelor 51 raporturilor corecte ale Ucrainenilor din acea epoca. ProtesteazA in numele blocului Moldovenesc impotriva atitudinel de astAzi a Ucrainenilor.
Deputatul Bajbeuc-Melicov din partea minoritatilor, se bucurA de unanimitatea protestului contra atentatului imperialist al
Ucrainei, dar este revoltat de indolenta guvernului, care a tAcut
lucrat fratete tot timpul revolutiel cu Ucrainenii5rotesteaza impotriva actulul for de tradare, care va fi pedepsit : cad tine
saps groapi altula, cade singur in ea.
Deputatul Misircov (bulgar opozitie) protesteaza impotriva
Ucrainei, dar acuza gnvernul de indolenta.
Deputatil Moldoveni Tudos si Zubac protesteaza impotriva
Ucrainei, dar si contra opozitiel, care in toate nenorocirile vede
numai vina guvernului. Celor caror le este drags Ucraina le ureaza
drum bun peste Nistru.
Deputatul Crigan inteo lungs cuvintare apara guvernul i
ataca violent opozitia.
Deputatul Lihtman cere sa se protesteze la Berlin, nu la Kiev,
Deputatul Buzdugan regrets ca democratla ucraineana, cu
care a lucrat, l'a tradat.
Deputatul Osmolovschiucraineanspune ca soarta i-a legal pi amestecat pe Moldoveni cu Ucrainenli. Ucralnenii slut
chiar mai vechi to Basarabia ca Molovenil. Acum ei vor ca aceasta tars sa fie neatirnata, vor lupta cu nazuintele de peste
Nistru, ca $i cu acele de peste Prut.
in replica preedintele consiliului spune : Am luat cuvintul
ca sa raspund invinuirilor, ce s'au adus guvernului. D-nu BajbeucMelicov a numit actiunea guvernului nelegiuita. E o invinuire grava
st nedreapta. Cred ca d-sa iubete tara aceasta 1 este intristat
de nenorocirele, ce au venit peste ea. Irma pi eu o lubesc, cel
putin atit cit fiecare dintre d-voastre, care ne invinuiti pe nos.
D-niile voastre sinteti aid oaspeti, care atl fost primly 1 ocrotiti
in tara aceasta (aplauze puternice 1 prelungite din partea blocului
moldovenese, protestari violente din partea opozitiel). Nu cunoateti
istoria tarii noastre, nu v'ati interesat de ea, va minat aici pe toll
numal folosul personal. Clue a venit aici ? Functionarl Rui pentru politica ticaloasa de rusificare ; coloniti straini, protejati 1
improprietariti pe pamintul nostru, pe cind taranii nostril Moldoyeni erau siliti sa mearga la Caucaz 1 la Amur ; ovrei, izgoniti din Wile vecine 1 (apiaoze furtunoase din partea majoritatii,
protestari 1 strigate violente din partea minoritatii). Si dad oamenli acetia spun ca iubesc Basarabia, dati-mi vole 51 mie unui
Moldovan sa zic ca o iubesc gl eu. Si atunci, cum' sa poate s'o
duc la prapastie. Aduceti-va aminte de fapte. Din lanuar nu am
avut putinta fizici de a avea relatiuni cu Ucraina : la Nistru era
21
www.dacoromanica.ro
314
DR. P. CAZACU
www.dacoromanica.ro
UNIREA
1
mele republicei independente cu puterile centrale, sint pull in cunotInta de hotarirea guvernului roman de a se accepta solicitarile la unire, venite de la diferite grupuri de cetAteni ai republicei ;
www.dacoromanica.ro
316
DR. P. CAZACU
dar in acelasi timp guvernul le propune sl D-lor sA supuie chestiunea aceasta deliberArilor Sfatului TArii. D-nu Cegorean in numete ski si a prietinilor sAi (blocul moldevenesc) din primul moment si fArA inici o hezitare a promis tot sprijinul. D-nu lnculet
a hezitat un moment. S'a lAsat insA repede convins, dupA ce vizitind pe un reprezentant at opozitiei si pe un ministru at antantei a fost sfAtuit sA nu se 'opue.
Intr'o memorabilA sedinta din ziva de 23 Mart a consiliului de ministri din palatul Sturdza dela Iasi, la care tan parte d-nu
Stere venit dela Bucuresti si d-nii Cegorean si Inculet, se hotarAste plecarea imediatA a acestor trei din urma la ChisinAu, pentru a supune chestiunea unirii Basarablei Sfatului TArii.
Este evident cA era dinnainte cunoscut si de prieteni si de
adversari, cA rezultatul votulul va fi favorabil, intru cit majoritatea
din Sfatul Tariff era MoldoveneascA si avea aceestA dorinta in suflet Inca de mult. DacA in timpurile de sub republica ruseascA si
de zile alit in Basarabia, cit si in tail pentru unirea ei, 1-a lost
UNIREA
317
Si and virtejul primejdlos al vremurilor a inceput sA ameninte tins rul stat, conducatorii lui si-au dat seama cd ajutorul nu
le poate veni decit din partea Rominiei. Ca un copil crud, care
41 intinde bratele spre mama lui, asa a alergat Basarabia, cerind
scapare dela Rominia".
Asti zi putem vedea cu tout rezultatele binefdedtoare ale
acestui ajutor, sosit la vreme pentru binele tariff. Ceiace se petrece azi, e roada bogata a semintel aruncate in pdmint bun. Unirea Basarabiel cu patria mums este o necesitate pentru statul
D-voastra. Puterile centrale ne-au dat toate asigurdrile in privinfa Basarabiei. Si dacd am venit in mijlocul D-voastrA, am facut-o anume spre. a-mi da seama de greutatile si oblectiunile,
care ar mat sta in calea acestui act insemnat".
,,In convorbirile, pe care le-am avut cu reprezentantil Moldovenilor 1 a diferitelor fractiuni de altA nationalitate, m'am convins cd unirea se poate infaptul, Wind concesiuni obicelurilor
locale, care nu se impotrivesc intereselor unei Rominia mars. Ctt
www.dacoromanica.ro
318
DR. P. CAZACU
AceastA dillema sta innaintea D-voastrA 51, ca fiu al acestei Basarabli, vs declar cA hotarirea de luat este o responsabilitate innaintea generatiilor viltoare, care vor trebui sa traiascA din
nou orori 5i vArsAri de singe pentru a se libera".
,Un reprezentant al minoritatilor (un rus) mi-a declarat, cA
dacA Basarabia se uneste cu Rominia, tcatA intelectualitatea rusa
va pleca de aid. Respect acest sentiment, dar oamenii, la care simtimintul de legAturA cu acest pAmint este a5a de slab, nu pot
gindl ca populatla autohtona. Poporul roman n'a venit aid din afarA,
aid s'a nAscut, aid s'au fiert diversele elemente, din care s'a creat
poporul romin. Noi n'avem unde pleca 11 nimeni n'are,dreptul sl
ne goneascA din tara noastrA. Un veac intreg, supu51 51 tacuti,
www.dacoromanica.ro
UNIREA
31 9
320
DR. P. CAZACU
pul acesta se va abtine dela vot, cAci n'are imputerniciri in aceastA chestie dela aces pe care ii reprezinta. Se va pronunta
insd de indatd ce un congres at colonitilor german' din Basarabia I-I va imputernici. 1
Deputatul Misircov in numele Bulgarilor declarA ca se va
abtine de la vot, fiind-cA numai constituanta ar fi in drept sA se
pronunte.
Aceia declaratie se face in numele Ucrainenilor.
In numele Polonilor deputatul Dudchevici rostete urmAtoarele:
porului (vorbete rusete), care atitea ani a asuprit pop'orul rom inesc din Basarabia, cum a asuprit pe Poloni".
1 Acest congres, sub presedintta pastorului Haeze s'a adunat
mal tirziu; s'a pronuntat pentru unire si a trimis delegati la Bucuresti
www.dacoromanica.ro
UNIREA
321
Cum era $i natural, dupe unire au urmat o serie de sole1 Trebule de nolal, ce nici to un vot din Sfatul Tarn, n'au participat atiiea votantf.
2 Cu toate volurile contra tinker gi cu Coale abttnerile, deli
cei care au volat asa se MIA si acum In Basarabia, fare sa fi suferit
vre un neaf uns alit bolsevicii cit sl Imerlaliqffl RuO, care sint contra
mann, suslin Vitra nict o probe ce Sfatul Tariff' a fost violentat pentru
a vote tinirea. Vezi L'ocupalion Romaine Crupensky si Sovremenaia
www.dacoromanica.ro
322
DR. P. CAZACU
Prin vointa istoriei timpurile de furtund au trecut. Cu intrarea armatei Romine s'a stabilit in tarn o ordine relativA.
Acum dupd unire, care ne garanteazd libertatea, autonomia
$l putinta de a rezolva chestia noastrA agrard in atmosferd lintstita, avem speranta ca in mod treptat, dar repede sd introducem
ordinea deplina AI drepturile cetAtanestl.
Scopul nostru principal in imprejurArile de fatA este pe lingd
garantarea drepturilor tuturor cetAtenilor fArA deosebire de nationalitate la viatA civild si politicA liberd si cetataneascd, de a da
putinta acestel tad din vechi $i cu adevdrat rominesti, numai cu
sila rupta dela patrie, sa is parte la munca culturald a intregel
omeniri, care nici pentru un popor nu este cu putintd, de cit pe
baza culture! rationale.
Dupd adinca noastrA convingere ajungerea acestui scop nu
este cu putinta de cit in deplina unire cu patria noastra comunA,
Rominia.
astfel.
www.dacoromanica.ro
UNIRE A
323
Reorganizarea directoratului trebilor din nduntru. Organizarea politiei. Stabilirea ordinei de drept.
Este nevoie imediatd de a Indrepta gospoddria financiara,
fail de care nu poate fi old rinduiala administrative. Fara a se
stabili amAnuntit adevdratele nevoi a fiecdrui serviciu, tinind seama de adevaratele izvoare de venituri, nu se pot regula finantele
si de aceia consiliul directorilor va cauta cit de curind sA alca' tuiasca un budget regulat. Avind in vedere starea critics, in care
ne afidm, avem nAdejde sA cdpatdm un puternic ajutor de la guvanul central.
In legaturd ca cele de mai sus, controlul trebuie pus pe baze
publice $1 respect al legilor. Numai astfel se ,va putea garanta
indeplinirea prevederilor budgetare 1 pAstrarea folosului obstesc
lard sA se sacdtuiasca puterile de plata a populatiei.
neam de a avea Foal& in limba neamului du, Con siliul directorilor vrea sA pule in viatA nationalizarea treptatA a
a scoalei inferioare. Avind in vedere cele fAcute in aceastA directie anul trecut, cu inceperea anulul scolar ce vine nationalizarea in scolile inferioare va fi deplind. In scoala secundarA nationalizarea se va face treptat incepind cu clasele de jos. Consiliul
directorilor se va ocupa in de aproape cu pregAtirea corpului didactic. Afard de cursuri'e ce avem pentru invatatori, va trebui ca
scolile normale, seminarille pi celelalte institutiuni sA he potrivim
dupA nevoile nationale ale Orli si dacA se va putea sA deschidem si not scoli. Cum scoala de pAnA acum a fost lipsitd de le gaturd cu viata, vom cAuta sA introducem in programe 5i curiostinte practice de agriculturA i meserii. Vom cdata ca in scoala
sA se pAstreze part' bune de la scoala ruseascA Sl sA inlocuim
partile rele, Introducind numai pArti bune de la scoala romineascd
si de la cea europeand.
NIA la reforma agrarA, vom ingriji ca cea mai insemnatd
ramura din gospodAria poporuluiagricultura sA se desvolte, inluf fiecdrui
www.dacoromanica.ro
324
DR. P. CAZACU
Pe baza acestul program impus de interesele Orel, Consiliul directorilor roaga Sfatul .Tarii sal dea tot ajutorul, izvorit din
aceleasi sentimente si aceleast idei.
Punerea in practica a acestui program foarte simplu, in atmosfera post razboinica si post revolutionara, precum si rezolvirea
diferitelor chestiuni, pe care nevoile zilei le impuneau, a intimpinat
marl greutAti si multe adversitati.
In primul rind functionarii dela posts, telegraf pi telefoane,
in majoritate strains, au parAsit serviciile in masa, plecind in Ucraina lui Scoropadschi in acel moment. Au trebuit inlocuiti repede
cu localnici si cu elemente aduse din regat. AceastA schimbare
repede i in acelea timp nationalizare a serviciului nu s'a putut
face fara suferinte, pagube si nemultumirl. Inlocuirea tot repede
a funclionarilor dela caile ferate, strAini de Basarabia, cars au
parasit si ei in masa .serviclile, plecind peste Nistru, nu s'a facut
nici ea fail greutati, neajunsuri si pagube banesti. Situatia la caile
ferate, astfel in mare masura pt repede nationalizate, era foarte
grea si din cauza materialului insuficient si stricat in timpul rszboiului si din cauza upset de carbuni, care se inlocuiau cu greu
prin lemne verzi, proaspat taiate, masinlle de Aid neavind instalatiuni pentru pacura, care I ea nu era in cantitate suftcientA.
din orae, daps unire s'a generalizat repede si fars nici o greutate,lamurirea situatiei episcopilor rusi Anastasie, Gavrll 1 Dionisie s'a facut mai greu, ei nerecunoscind situatia creata de drept
prin unire 51 in materie de bisericA, socotind unirea ca chestiune
politicA de fapt nu de .drept si f Ara urmArl pentru situatla bisericeasca. Invitati de a lamuri chestiunea fall de Sinodul Rominesc, an refuzat. Au incercat sA provoace o micare cu ajutorul
unor membri din consiliul local bisericesc. S'au plins patriarhului
dela Moscova. Acesta, uitind cum Basarabia, ca parte din eparhia
mitropoliel din Iasi, impotriva tuturor canoanelor a fost smulsa,
ne vroind sa tie socoteala cA in realitate prin unire se face restituirea in situatia canonica si de drept ab antiquo a mitroplliei
IVioldovei, a intervenit la Iasi. Refuzind de asi 'Amur' situatla canonica fats de Sinodul Romin, episcopii anticanonici rust din Basarabia au plecat peste Nistru. Ca locotenent a eparhiel Chisinaului si Hotinului Sf. Sinod a desemnat de P. S. Nicodim al
www.dacoromanica.ro
UNIREA
325
Husului,un vrednic Ierarh, care a introdus pace sufleteascd, ordine si exactitate in conducerea trebilor bisericesti, destul decomplicate si incurcate pe timpul revolutiel In Basarabia, si a nationalizat toate servlciile administrative bisericesti.
In ce priveste scolile nationalizarea for a fAcut progrese
insemnate. Numai pentru cursurile defvacantA s'a votat de Sfatul
Tad' 868 miff ruble, adica 1388800 lei, dupd cursul de atunci.
Asemeuea cursuri an fost Si pentrn minoritari. Afard de aceasta
prin noel budget s'au infiintat 6 scoli normale. S'au prevAzut
multe burse pentru studii universitare. S'au nationalizat complect
cite un liceu in flecare oral, iar la toate celelalte primele cloud
clase. Pentru minoritari s'au prevAzut licee aparte. Aceasta mulled
intensd intimpina foarte multe greutati din cauza lipsel i nepre&ire' corpului didactic si insuficientei materialului colar. Ori-cum
primele greutati pi cele mai fnsemnate de a deprinde lumea cu
cu tot dinadinaul an fost invinse.
romanizarea
www.dacoromanica.ro
326
DR. P. CAZACU
deseatine tree in arenda 2 ( 3 ; b) din mosiile de peste 600 deseatinr trec In arenda 3 1 4; in caz de refuz a proprietarului de
a da locurile in masura aratata in arenda, reprezentantul directoratului de agriculture va Incheia contractul ca reprezentind proprletatea. Taranii vor forma de preferinta obstii pentru arendare.
Ville, gradinile, pepinierile nu shit supuse arencl!I obligatorii. Contractele pe mosiile arendate la particulari isi pierd puterea asupra
partii supuse arendei obligatorii. Plata arenzii se depune la caserille statului. Pentru anul in curs consiliul directorilor a stabilit preturile de arenda pe paminturile ocupate de Otani, si a
fncercat se stabileasca raporturi normale ante Oran' si propriatari.
Pe linga acestea sl pe langa sfortarile facute pentru a se
procura instrumente agricole, seminte, materiale pentru vii, a se
reorganiza si restabili pepinierele, fermele, invatamintul, ca si la
toate celelalte directorate a lost nevole de a se organiza si nationaliza atit la centru cit si pe toate locurile Institutilie dependente de acest directorat.
Intru cit la organizarea si nationalizarea directoratelor, s'a
constatat, ca atribuliuni identice, prlvitoare la gospodaria Orli, la
instructia publics, drumuri si alte servicii, cad atit in sarcina
directoratelor, a zemstvei centrale guberniale si a zemstvelor tinutale, fiecare avind organe de executie a parte, astfel in cit executarea paralela a acelorasi obligatiuni slmasuri produce incurca-
cautau sa se statorniceasca la Gomel sau Berdeansc, in asteptarea restabilirei puterii rusesti. Din aceasta cauza s'a renuntat la
perioda tranzitarie proectata si consiliul Directorilor a votat o
noun organizare nationals complecta a justitiei din Basarabia, incepind cu crearea unei curt! de apel la Chisinau, a tribunalelor
tinutale in fiecare capitals de judet 1 cu judecAtoril de pace, urbane 8i rurale.
www.dacoromanica.ro
UNIREA
327
probat singura masurd realizabild urgent, introducerea jandarmerlei rurale p1 numirea de prefect!, parte basarabeni, parte din regat, f Ard nici o legaturd cu vre-un partid politic, precum $1 or-.
ganizarea urgentd a politiei urbane.
In ruajul de stat rusesc nu era un budget special pentru
Basarabia, iar in timpul revolutiei tI republicei vechiul budget
era complect bulverizat, de budget non nimeni nu se intere sa;
in aceste Imprejurari consiliul directorilor a trebuit sA discute
$i se aprobe toate cheltuelile lunare $1 sa alcdtuiasca primul budget. 1 Zemstvele tinutale, avind din cauza ImprejurdrIlor finantele complect dezorganizate, conslliul directorilor a trebuit sa le
acorde credite $1 sA intervie la creditul comunal $1 judetean pentru ale inlesni imprumuturi.
In toate aceste lucrAri consiliul directorilor a fost ajutat de
consllieri tehnici dela la$1, dintre care d-nii Erbiceanu, Romulus
Voinescu $1 Opreanu, aft dat dovadA de multi; pricepere, sirguintA $1 tact.
Condiple armistitiului pt pAcei cu puterile centrale au impus guvernului rechizitionarea in folosul puterilor centrale de grine
in partea de sud a Basarabiei ; cu aceastA misiune a fost InsArcinat generalul Ar. Vaitoianu. Pe la sfir$itul lunei lunie guvernul
Marghiloman l'a numit pe d-1 Vaitolanu comisar general $i reprezentant al sau pentru, intreaga Basarabie, care continua sa rimiie sub starea de asediu ; astfel sarcina rechizitiilor, ce se faceau
pentru Intreaga armata In partea de mijloc $1 partea de sus a
Basarabiei $1 in partea de jos pentru Bulgari $1 Nemti, precum
si toate masurile pentru starea de asedia, politie, cenzurA, curti
martiale; a cAzut In atributiile sale. Din aceasta mud promisiunea consiliului de director! de a Introduce drepturile cetatane$ti",
stabilirea ordinei de cirepta, nu s'a putut realiza.
Sfatul tarsi, dupa ce a votat o serie de credite pentru lichidarea armatei moldovene$ti $1 alte nevol urgente, a ales comisiunea
agrarA si constitutionala $1-a terminat sesiunea, nu fdrA ca In blocul
www.dacoromanica.ro
328
DR. P. CAZACU
Inca dela sflilitul anului 1917, In Basarabia, pe lingA comisia InteraliatA pentru cumpArare de alimente pentru armata $i populatia din Moldova, veneau in acelea$i scopuri o multime de ne-
gustori $i de reprezentanti ai diverselor band ; dupA unire, numArul for a crescut. lar din Basarabia veneau la 14 multi negustori $1 tArani mai cu seamA dupA sane $1 petrol.
tionari ru$1, restabilirea instantelor judecatore$ti ruse$ti. Acest memoriu semnat de d -nii Pascaluta, Cijevschl, Alexandri, Surucean,
UNIRE A
329
au facut ca masele marl ale popultiei moldovenesti $i ovreiesti au fast depdrtate de $coala ruseasca $i de cartea ruseasca
si in genere de la toate elementele culturei rusesi. Intre intelectuaatatea ruseascci denzocraticci din Basarabia pt masele po-
www.dacoromanica.ro
330
DR. P. CAZACU
greacci,poftim.
Populatia a utilizat aceste, daruri a Danailor pi astfel instrainarea de cultura ruseascci a maselor,.Fi a$a strdine de ea
pi nanteresate in pcistrarea ei in mod activ, se face repede ,Fi
faro durere.
Procesul acesta merge inainte faro piedici. Intelectualitatea locals ruseasca ci rusuficatd ajutd acest proces prat po-
zitia de boicotare, pe care a adaptat'o de la venirea Ronanilor aici. Din factor de luptei de protest a :tiv, care cerea
jertfe, ea a deccizat in pasivitate descompunatoare. Ca forts
realci sociald intelectualitatea ruseascci lipsWe din Basarabia.
In mod subiectiv ea este in opozltie fats de stapinirea
romtneascd. Dar aceasta opozitie reimine cu ei, neincalzind pe
nimeni pi netrezind sentimental rusesc, care doarme de fur imprejur.
Cu cit mai mult timp o regiune sau alta sta in stapanirea
unui nou stat, cu alit mai mult in mase se elaboreaza not deprinderi si not forme de viata soclala.
Timpul trece pi impreund cu el pleacci Rusia din Basarabia. Acest lucru trebuecte spas de-a dreptul pi sd nu ne inpleim cu fel de fel de iluzii". t
In aceasta atmosfera actiunea hotaritA a consiliului de directori I i urma cursul sau regulat fara sovaire. El studia toate chestiunile si urmarea aplicarea lor. Linistea relativa stabilitA a permis reluarea raporturilor intre proprietari si tarani. In urma inbistentelor consiliului de director' in comisla Sfatului Tarsi pentru
elaborarea reformei agrare au fost admisi si reprezentanti ai marei
proprietAti, ca sii poata asculta si cuvintul lor. Extremihmul lor
www.dacoromanica.ro
UNIREA
331
cotariie si grevele pasive si active a functionarilor Rust i a intelegentel, conslliul directorilor a stat la postul sdu pdna la sfirsit,
fAcind fats tuturor greutAtilor si loviturilor, constient cd face opera
blind pentru nationalizarea tuturor institutiilor, asa cum aveau
dreptul sa le cearl dela el massele marl moldovenestl nedreptdtile de un secol.
4
332
DR. P. CAZACU
un mare numar de epave ref uglate de peste Nistru, prin origina for
neruseasca pi prin natura for fiind elastice si adaptabile tuturor
imprejurdrilor,s'au acomodat repede, intrind in legaturi comerdale si financiare cu centrele tarn. Deveniti cetdteni romini cu
depline drepturi, cit timp clasa socials corespunzAtoare de peste
Nistru este in profundA suferintd, ei nu pot fi de cit multumiti
de soartd, cu toate neajunsurile imprejurdrilor.
Straturile sociale rusificate si putina intelectualitate ruseas,:d,
UNIREA
333
Unirea Basarabiei savirslta, era nevoie, dupa Muffle Internationale, de recunoasterea acestui act de cAtre marile puterl.
Am semnalat mai sus aceasta recunoastere din partea puterilor centrale, care obligind in acelas timp prin tratatele de la
Bresc-Litovsc pe Rusia de a se dezlnteresa de soarta foastelor
el terltorii de la West de granita ce I s'a fixat, iar pe Ucraina
recunoscind-o nnmai pant la Nistru, (intru cit singura declarase
cA Basarabia nu face parte din Ucraina), raporturile noastre
cu Rusia gl cu Ucraina in cheitia Basarabiei erau usurate.
Cu Coate acestea Cicerincomisarul de externe a Russel
bolsevice printr'o radlotelegrama, trimisa la Iasi imediat dupl
tern! nostru de externe a continuat si continua Inca conversatiile $i verbale si telegrafice directe si prin reprezentantl cu
comisaril sovietelor, dar pina In momentul cind scrim aceste riftduri fdrA un rezultat definitiv. 5 Desigur cA s'a facut o gresaid
mare, cA aceste tratative s'au aminat atita si nu s'a utilizat mo1
2
3
4
5
In L'Ucraine Sovletiste pag. 46 giisim urmatoarele rinduri Interesante : Rusia SI Ucraina sovietiste nlciodata n'au crezut al nu cred
,nici acum (An. 1920) en chestlunea Basarabiei trebue sfi fie hothritii
prin arme. Au (recut fret ant dela anexarea Basarabiei de calre Rorninia. Ouvernele sovietiste nu al-au schimbat alltudinea fali de pro
blema Basarabeank socotind ca mai lArziu sau mai de vreme, lucratorlt
gt Want' vor invinge in Rominla, cum au hiving dela in Ucraina gl ca
asa se va rezolvi chestlunea Basararabiels.
www.dacoromanica.ro
334
DR. P. CAZACU
www.dacoromanica.ro
UNIREA
335
Carp imperiale, ar fi trebuit sA accepte ca bune, urmatoarele considerente: tratatele s'au incheiat Intre Curtile" M. S. Sultanului
Turciei i a M. S. Tarului Rusiei astAzi amindoud inexistente. deci
obiectele tratatelor, devenind res nulius" nici Rusia nici Turcia
neimperiale nu au a se amesteca. Dealtfel neexistenta" Rominiei
la 1812, invocata de d-nii Sazonov ca argument la Paris, In fats
i a Panel, care urmarea acolo realizarea drepturilor el istorice
asupra unor teritorii, Italie dela poporul italian, pe clad Italia nu
exista , nu era un argument cu tact. Bine inteles ca delegatia rusd
a vorbit numai de liberarea Basarabiei de sub Turci" i a contestat drepturile istorice a Rominiei, ferindu-se tot timpul de a
vorbi dp anexarea ci (Impotriva vointei poporului care emigra
de sub Rui"), la imperial rus 1 de a stablli drepturile istorice
a poporului I statului rus.
Al doilea argument al delagatiel ruseVi, invocat in nota prezentatd, au fost slatisticele oficlale; prin ele se data sd se stabileasca, cd Romini" ar fi in Basarabia numai 47, 58 la suta: Or pe
de piiiret Basarabia".
www.dacoromanica.ro
336
DR. P. CAZACU
pace dela Paris. In acest expozeu, pe lingA argumentele din memoriul citat mai sus, din punct de vedere formal el declara, ca
consimtimintul Rusiel la deslipirea teritorlilor sale nu poate if intocult cu consimtimintul unui al treilea, fie chlar conferinta de pace.
In fond, intru-cat Intre conditille puse de Rominia innaintea intrarii in razboiu nu se &este anexarea Basarabiel", 2 intru cit
Rusia n'a fost cucerita 3 de Rominia", intru-cit Basarabia nu este
deloc romlneasca din punct de vedere etnografic 4 st nu doreste
deloc 5 sa se uneascA cu Rom !ilia", el protesteazA" contra anexArlia Basarablei; declara Sfatul Tariff, care a votat unirea bolsevic, (Cicerin declarase el slit marl proprietarl), iar muncipalitatile, la alegerea carora participase mai cu seamA dezertoril de pe
front, ca institutii legale, care ar fi protestind impotriva unirii ; cA
la urma urmel poate cA Rusia ar consimti la un plebiscit onest
si cA numal majoritatea moldoveneasca din patru districte ar avea
la rigoare dreptul sa ceara anexarea sa la Rominia". Expozeul
d-lui Maclacov se terminA prin douA observatiuni. El ar intelege
ca clacA in urma catastrofei rusesti allatii ar fi pierdut rAzbolul 1
Rominia o parte din teritoriul sAu, ca Rominia, ca sA ramie stat,
sA cearA sA se despdgubeascd pe socoteala Rusiei, anextnd populafia moldoveneascci Impotriva vointel ei. Dar ca aliatit fiind victoriost, iar Rominia dupa ce a fAcut pace separata sA fie litre cel
victoriosi, intre care nu se gaseste Rusia, chid Rominia obtine tot
ce a vrut innainte de razboiu, el nu vede motivele, pentru care
igi mareste pretentiile pe socoteala Rusiei". A doua observatie a
d-lui Maclacov : El ar futelege $1 ar putea discuta data Rominia sl-ar valorifica vre-un drept, care i-ar justifica anexarea Basarabiel Impotriva dorintei populatlel, dar el nu intelege ca acte
de coruptie si de violentA sA fie trecute drept plebiscit". Se intelege a nici pentru actele de violenta" nici1pentru cele de con ruptie", D-nu Maclacov n'a putut aduce vre'o dovadA, cum nu a
adus nidi pentru pretinsele protestArl impotriva unirii din partea
municipalitAtilor, sau pentru bolsevismul ;Sfatului Tarn, pe care
l'au recunoscut la timp informatorli si martorli lul: D-nli Tiganco,
*midt si Moghileansky $i alti reprezentanti al municipalitAtilor 1
zemstvelor.
Din tonal acestui expozeu se vede ci wdelegatia rasa{" si-a
www.dacoromanica.ro
UNIREA
337
tea diferitelor popoare de ea, (cu si fard plebiscit,) ci intreg principlul autodetermindril popoarelor gi nu numai pe baze de plebiscit, ci 5i fArd plebiscit, ca in Finlanda, Estonia, Polonia, Alsacia,
Lorena gi toata Austro-Ungaria.
districte in care populatia este in majoritate moldoveneascda, plebiscit. Dar protesteaza impotriva guvernului roman, care WA sA
agtepte hotarirea conferintei dela Paris, socotegte Basarabia ca
Wind parte Integrantd din Rominia. Protesteaza impotriva disolvAril zemstvoului gubernial, a consiliulul comunal din Chigi-
din nou de violente pl pentru prima datA citeazd un caz (Pan*, Prahnitky, Ciumacenco, Grinfeld) fdrA insd sa spuie cd acest
fapt s-a intimplat innainte de unire, in lanuar 1918, in primele
zile dupa intrarea armatei, in plin bolgevism. IsprAvegte prin a
cere sA se formeze o comisie, care sA institue un regim provizoriu In Basarabia gi care sl supravegheze executarea plebiscitului in patru districte locuite in majoritate de Moldovenl.
Ultima protestare 1 a delegallei ruse s'a fAcut la 15 Noembre 1919 impotriva participarli populatiei din Basarabia la alegerile generale pentru corpurile legiuitoare din Rominia.
Dar pe lingd aceasta delegatie rusA", fart nici o imputernicire legald dela poporul rus, admisd ca drept cuvint adaudlendum la conferinta din Paris, unde pentru a sublinia situatia
el proprie Ilpsita de forme legale, contesta prin glasurile revolutionarilor Savincov gi Ceaicovsky lipsa de forme legale a Sfatului TAM, o altd pretinsd delegatie" de data aceasta basarabeand,
MA nici o imputernicire 51 forma legald, s'a prezentat la Paris
pentru a lupta sA se mentie Basarabia in cadrul statului rusesc.
ySi ea, dar mai mult decit cea rust;, era o asociatie bizard: reactionarul, fost deputat, maregal al nobilimel, Camerher la Curtea
Tarului, gef al delegatieiKrupensky A. N., alaturi de socialistul
popular din Mart 1917 A. C. Smidt 51 de Maghileansky social's1.
Ibidem.
www.dacoromanica.ro
338
DR. P. CAZACU,
In aceste memorii gasim intreaga colectie de tratate rusoturce, argumentarile citate mai sus din memorlile delegatiei ruse",
et Roumanie.
2 L'occupation Roumaine en Bessarabie, Paris.
UNIREA
339
Prezenta la Paris i lupta impotriva uniril Basarabiei a unor elemente din Basarabia i Rusia, nemultumite de acest fapt,
era naturals, cum era naturald i explicabilA sardcia de argumente anacronice pe care o aduceau.
Nesuccesul tuturor acestor misiuni era fatal, cu alit mai mult
cd ele nu-i dddeau seama ed. aveau misiunea in fats lumei nu
atit a combate drepturile Basarabiei 1 a Rominiei la unire, cit
sd dovedeasca drepturile Rusiei asupra Basarabiei i aceste dovezi
de drepturi nu le-au putut 1 nu le vor putea aduce nicaieri i
niclodatA.
note 1
www.dacoromanica.ro
340
DR. P. CAZACU
LEGE
Art. unic.
Guvernul este autorizat a ratifica $1 a face sA
se execute Tratatul privitor la unirea Basarablei cu Rominia, semnat Ia Paris, la 28 Octombrle 1920, de cAtre Marea-Britanie,
Franta, Italia, Japonia, Principalele Puteri aliate 1 Rominia.
2
3
de Paris.
www.dacoromanica.ro
UNLREA
341
Considerind ca din punctele de vedere geografic, etnografic, istoric fi economic, unirea Basarabiei cu Rominia este
pe deplin justificatei ;
Considerind cd populafiunea Basarabiei a manifest
do-
Considerind, in sfirit, cA Rominia din propria el vointa dorete sA dea garantil sigure de llbertate 1 dreptate, fArA deosebire de rasA, de religiune sau de limb5, conform cu Tratatul semnat la Paris, la 9 Decembrie 1919, locuitorilor atit ai vechiului
Regat al Rominiei, cit sl at teritorillor de curind transferate.
Au hotarit sA inchee Tratatul de fata, 1 au desemnat pe
plenipcitentiarli lor.
Art. 3, Rominia se obligA a respecta I a face sa fie riguros respectate pe teritoriul Basarabiei, arAtat la art. 1, stipulatiunile Tratatului, semnat la Paris la 9 Decembrie . 919, de cAtre Principalele Puteri aliate 1 asociate i Rominia, 1 anume : a
asigura locuitorilor, fArA deosebire "de rasA, de limba sau de religiune, aceleai garantii de libertate I dreptate, ca 1 celorlalti
342
DR P. CAZACU
ar poseda pe teritorul roman. Ele vor putea sa to cu dinsele bunurile for mobile de orice naturd, asupra cArora nu se va impune
nici taxA de ieire.
Art. 6.Rominia recunoate ca supui romini, deplin drept
1 fara nici o formalitate, pe supuii fostulul Imperiu al Rusiei,
nascuti pe teritoriul Basarabie3, ardtat la art. 1, din pArinti domiciliati acolo, chiar dacA la data punerii in vigoare a Tratatului de fata ei insdi nu-i ar avea domiciliul pe zisul teritoriu.
Totui, in termenul celor dot ani, care vor urma punerii in
vigoare a Tratatului de fatd, aceste persoane vor putea declara
in fats autoritAtilor romine competente, din tam in care Ii an
re*edinta, ca renunta la nationalitatea romina i ele vor inceta
atunci de a fi socotite ca supui romini. In aceasta privintA, declaratiunea sotului va fi socotita valabild pentru sotie 1 acea a
pdrintilor va fi socotitA valabild pentru copiii in virsta de mai
putin de 18 ani.
Art. 7. lnaltele pArti contractante recunosc cA gura DunArii, numitA gura Kiliei, trebuie sd treacA sub jurisdictiunea Comisiunii Europene a Dundrli.
In ateptarea Incheierii unei conventiuni generale cu privire
la regimul international al cAilor de comunicatie pe apd, Romi-
nia se obliga de a aplica, in ceeace privete portiunile din sistemul fluvial at Nistrului, care pot fi cuprinse pe teritoriul el sau
care alcatuesc fruntariile acestui teritoriu, regimul prevAzut in
ar putea fi ridicate de Guvernul rus cu privire la detalile acestui Tratat, fiind bine stabilit ca fruntariile definite de acest Tratat, precum i suveranitatea Rominiei asupra teritoriilor pe care
le cudrinde, nu vor putea fi puse in discutiune.
www.dacoromanica.ro
...
UNIRF3A
343
www.dacoromanica.ro
DR. P. CAZACU
344
ADAOS
In momentul de a se termina imprimarea volumului, am mai
primit (iota documente, pe care le tiparesc aici cu aratarea paginei din text, unde ar fi trebuit mezate.
Ad. pag. 205.
4eful Statului Major a circumscriptlei militare Odessa pe
cimpul de operatii militare. Sectia inspectoratulul. Mai 4 1917.
No. 9184. Odessa. Certificat. Prezentatorul acestuia este infradevar preedintele organizatiei militare moldoveneti din Odessa
tabs cApitan Cate lii, ceeace prin semnatura 1 aplicarea siglliuIui Statului se adevere5te. (L. S.) P. Wu' Statului Major a circumscriptiel, general- maior indescifrabil. Pentru eful aghiotant
locotenent-colonel Satinsky.
Ad. pag. 208 nota 3.
Rezolutie redactata de capitanul Catelii i Justin Frotman,,
51 trimisA guvernulul Cherensky la Petrograd'.
A ruga sovietul petrogradean a deputatilor 1 soldatilor de
a complecta instructia, data cetateanului Scobelef pentru conferinta interaliata, cu urmatoarele lamuriri in chestia romineasca.
Mandatul sovietului tace asup:a acestel chestluni, pe cind problema romineasca este una din cele mal insemnate in Europa.
Intregei lumi civilizate 11 este cunoscut, cd poporul romin, care
locueste in mod compact ca grup etnic in Ilmiteie definite de
min niciodata nu se va impAca cu o aa ordine de lucruri in Europa, pAna clad problema for nationals nu va fi rezolvata in total in sensul uniril, i a desfiintarei apasarii, careia este sepus acum acest popor, Gindirea tiintifica europeana, ca i democratia, de mult a recunoscut ca absurditate istorica 51 ca nedreptate
www.dacoromanica.ro
DR. P. CAZACU
345
cd dacd asteizi regiunile bogate din Sudul Rusiei nu slut ocupate de armatele lui Vilhelniaceasta mulfumitd singelui larg
www.dacoromanica.ro