Capitolul 1

Memoriu justificativ
Uzarea reprezinta degradarea straturilor superficiale ale elementelor cuplelor de
frecare, fenomen ce se caracterizeaza fie prin pierdere de material, fie prin deformarea
plastica

suprafetelor

de

contact.

Att desprinderea de material, ct si modificarea starii initiale a suprafetelor

sunt datorate numeroaselor fenomene si procese de natura mecanica, termica, electrica,
chimica, etc., a caror actiune este practic greu de separat. Cauzele uzarilor depind de
fenomenele predominante ce au loc ntre suprafetele n contact ale unei cuple de frecare,
la

functionarea

acesteia.

Fenomenele mecanice contribuie cu ponderea cea mai mare la uzarea rapida a

suprafetelor, iar timpul caracteristic acestei clase de fenomene este abraziunea. De fapt,
uzarea abraziva, desi este un proces de mare intensitate, dureaza efectiv putin timp, dupa
care apar n proportii din ce n ce mai mari uzarea de adeziune, uzarea chimica, etc.
Uzura este rezultatul principal al procesului de uzare, ce se manifesta prin
modificarea caracteristicilor dimensionale si de forma geometrica, precum si a starii
initiale

suprafetelor

pieselor.

Ca urmare a procesului de uzare, proprietatile fizico-mecanice ale straturilor

superficiale ale pieselor se modifica: n unele cazuri, duritatea superficiala scade pe
masura ce uzura creste, iar n alte cazuri, duritatea creste ca urmare a ecruisarii,
provocnd o crestere treptata a fragilitatii stratului superficial, ceea ce accelereaza
uzarea.
Din cauza uzurii avem nevoie de operatiile de reconditionat ale pieselor pe care
fiecare decide prin ce metoda poate reconditiona piesa ,insa de multe ori toti alegem sa
reconditionam piesele prin metode ieftine care sa nu necesite mult timp si pe care avem
posibilitatea si mijloacele necesare de ale face.
1

Eu mi-am ales ca tema de proiectReconditionarea prin suduradeoarece este

un procedeu de reconditionare care se poate face in orice atelier de lacatuserie si care nu
necesita costuri foarte ridicate iar timpul de desfasurare al lucrarii poate fii foarte scurt.
Sudarea este procedeul tehnologic de asamblare nedemontabila a metalelor si
aliajelor,prin topire locala,cu sau fara,metal de adaos.
Sudarea poate fi executat cu sau fr exercitarea unei fore exterioare de apsare a
eselor care se asambleaz.Locul de mbinare se numete sudur,linia de mbinare cordon
de sudur sau custur.
Reconditionarea prin sudare prezinta urmatoarele avantaje :
se poate aplica unei game largi de metale i aliaje feroase i neferoase;
realizeaz economii de metal (15-20%) n raport cu nituirea sau turnarea;
capacitatea de etanare n raport cu nituirea este superioar;
elimin zgomotul care se ntlnete la nituire;
construciile sudate sunt mai uoare dect cele turnate;
preul de cost al asamblrilor sudate este mai redus;
procedeul de sudare se preteaz automatizrii.
Pornind de la aceste avantaje putem trege concluzia ca reconditionarea prin
sudare este forte ieftina si o putem folosii la orice piesape care vrem sa o rectificam daca
aceasta poate fi reconditionata si adusa aproape la rezistenta pe care aceasta a avut-o
cand a fost fabricate.
La reconditionarea pieselor uzate prin sudura am ales ca metoda reconditionarea
prin sudura cu cusatura dubla deoarece aceasta se poate aplica atat la sudarea otelului cat
si la sudarea metalelor neferoase.
O alta metoda pe care o puteam folosi este sudura in puncte care se realizeaza prin
trecerea unui current electric pintr-un contact metallic si incalzirea contactului la
temperature ridicate urmata de presarea si racirea sub presiune.

Capitolul 2
Asamblarea prin sudare n industria auto
Industria de automobile este una dintre cele mai importante industrii din lume,
avnd influen nu numai asupra economiei dar i culturii. Ea asigura locuri de munca
pentru milioane de oameni, genereaz baza pentru o multitudine de servicii.
Automobilele au revoluionat transportul n secolele XX i XXI, schimbnd pentru
totdeauna modul de a trai al oamenilor i afacerile. Automobilul a permis transportul
materialelor mai departe i mai repede i a deschis o piaa larga pentru afaceri i
comer. Industria auto a redus costul total al transportului utiliznd metode ca producia
de serie mare, vnzarea n mas i globalizarea produciei.
Majoritatea autovehiculelor se compun dintr-un numr mare de piese i subansambluri.
n foarte multe cazuri, acestea trebuie s se ncadreze n anumite limite de abateri
dimensionale, care in att de construcie, ct i de modul n care ele lucreaz mpreun.
Ansamblurile de baz ale unui automobil :
1. Motorul
2. Sistemul de ungere: pompa de ulei i filtrul de ulei
3. Sistemul de rcire: pompa de ap i radiatorul
4. Instalaia de alimentare
5. Instalaia electric.
6. Transmisia
7. Cutia de viteze
8. Direcia
9. Instalaia de frnare
10. Caroseria, organele punilor i a suspensiei [3]

2.1 Asamblarea n industria auto

Asamblarea este mbinarea a dou sau mai multe piese, definitiv prelucrate, ntr-o
anumit succesiune, astfel nct s formeze un produs finit, care s corespund din punct
de vedere tehnic scopului pentru care a fost proiectat.
Procesul de asamblare reprezint etapa final a procesului tehnologic i este
executat n general n aceeai ntreprindere n care au fost executate i piesele. n situaii
speciale, asamblarea final (sau cea parial) se face la locul de utilizare a produsului.
Procesul tehnologic de asamblare cuprinde totalitatea operaiilor de mbinare a pieselor,
de verificare a poziiei lor relative i de recepie dup asamblarea definitiv, avnd drept
scop obinerea unui produs care s corespund n totalitate activitii pentru care a fost
proiectat.
Automobilele sunt produse complexe, compuse dintr-un numr foarte mare de
elemente de asamblare. Componentele unui ansamblu sunt prezentate n tabelul 2.1.
Tabelul 2.1 Componentele unui ansamblu
Nr.crt. Denumirea
1.
2.

componentei
Piesa(reper)
Piesa
baz(completul)

Descriere
Este elemental cel mai simplu al asamblrii,
execuatat dintrt-o singur bucat.
de Reprezint unitatea cea mai
ansamblului

sau

simpl

a subansamblului, format din

dou sau mai multe piese ce sunt mbinate ntr-una

3.

Subansamblu

singur.
Este o unitate de asamblare mai complex, compus
din dou sau mai multe piese, unite ntr-un to

4.

Ansamblu

unitar i avnd un rol funcional bine definit.

Constituie o unitate de asamblare, format din dou
sau mai multe subansambluri i piese, unite ntr-un

5.

Mecanismul

tot unitar i avnd un rol funcional bine determinat.

Reprezint o unitate de asamblare cu rol bine
4

determinat din punct

de

vedere

funcional,

care participa integral la funcionarea mainii,

avnd rolul de transmitere i de transformare a
6.

Ansamblul general

micrii.
Este reprezentat de maina propriu-zis i este format
din toate elementele

descries anterior. Fiecare

element particip la ndeplinirea rolului pentru care

ansamblul a fost proiectat.
De regul, piesele nu se monteaz direct n ansamblul general, mai nti sunt
montate subansamblurile i mecanismele, apoi, mpreun cu piesele de legtur, acestea
formeaz ansamblul general.
Asamblrile n industria auto pot fi:
1. Demontabile
2. Nedemontabile
2. Asamblarea prin sudare n industria auto
2.2 Sudarea n industria auto
Asamblrile prin sudare fac parte din categoria asamblrilor nedemontabile.
Asamblrile nedemontabile sunt asamblrile pentru a cror desfacere este necesar
distrugerea parial sau total a organului de asamblare sau a pieselor componente.
n cazul acestor asamblri, piesele nu mai au posibilitatea micrii relative unele
n raport cu altele.
Aceste asamblri au ca avantaje: costurile sczute, simplitatea
operaiilor tehnologice,forma constructiv i gabaritul redus. Asamblarea prin sudare
realizeaz mbinri nedemontabile, pentru piese metalice, folosind nclzirea local,
presiunea, ocul, cu sau fr materiale de adaos. Prin procedeul de sudare se realizeaz o
legtur atomic ntre piesele asamblate sau ntre piesele asamblate i materialul de
adaos.

Dezvoltarea sudurii ca procedeu de asamblare nedemontabil se datoreaz

evoluiei tehnologice n multe domenii, ceea ce a permis extinderea sa ca procedeu de
asamblare.
Dezvoltarea controlului calitii cu ajutorul defectoscopiei cu raze Rontgen, cu
izotopi radioactivi, ultrasunete sau rezonan magnetic a dus la creterea calitii
sudurii i a posibilitilor de remediere a defectelor acesteia.
Sudura reprezint rezultatul sudrii i este format din materialele de baz ale
piesei i materialul de adaos ce formeaz legtura dintre piese. Sudura se poate realiza
direct sau indirect.
Sudura direct se realizeaz fr material de adaos, direct ntre piesele sudate.
Operaia se realizeaz prin nclzire local i presiune.
Sudura indirect se realizeaz cu material de adaos, similar cu al pieselor
asamblate. Operaia se realizeaz prin nclzirea local a pieselor de mbinat i prin
topirea materialului de adaos. Cordonul de sudur, numit i custur, este realizat prin
topirea materialului de adaos i, parial, a materialului piesei. Baia de sudur este
topitura ce apare n procesul de sudare.
Materialul de baz este materialul din care sunt realizate piesele ce trebuie
mbinate. Sudabilitatea este capacitatea materialului de a se suda n bune condiii, fr
defecte, folosind un procedeu tehnologic cunoscut.
n industria auto, se folosesc dou procedee de sudare:
- sudarea prin topire;
- sudarea prin presiune.
n construciile metalice se folosesc cel mai adesea sudarea cu arc electric, sudarea prin
presiune i sudarea oxiacetilenic.
Alegerea procedeului de sudare se face innd seama de urmtoarele criterii:
- materialele sudate;
- utilajul folosit;
- condiiile de funcionare a organului de main.
- Procedee de sudare:
6

2.2.1. Sudarea prin topire

Sudarea prin topire este procedeul de mbinare a dou sau mai multe piese, prin
topirea local a acestora, cu sau fr adaos de material. Metoda se poate realiza cu gaze
(sudura oxiacetilenic), cu arc electric, cu hidrogen atomic i aluminotermic.
2.2.1.1 Sudarea manual prin topire cu arc electric
Este un procedeu foarte des utilizat n construciile sudate. Amorsarea arcului
electric se realizeaz prin apropierea electrodului de pies. Operaia se poate executa
folosind curent continuu sau curent alternativ i este prezentat n figura1 .
Pentru curent alternativ, se folosesc numai electrozi nvelii, pentru o mai bun protecie
mpotriva aciunii azotului i oxigenului atmosferic.
La arcul de curent continuu, se dezvolt la anod o cantitate mai mare de cldur,
datorit emisiei puternice de electroni de la catod. Calitatea sudurii este influenat de
pregtirea i de disponibilitatea sudorului. Productivitatea este sczut. Metoda se
aplic pentru toate tipurile de custuri, indiferent de poziia acestora.

Fig. 2.2.1 Sudarea cu arc electric

Fig. 2.2.2 Sudarea n mediu de gaz protector[2]

2.2.2 Sudarea automat sub strat de flux

La acest tip de sudare, calitatea sudrii este mult superioar sudrii manuale, consumul
de energie electric este mult redus, iar productivitatea este superioar. n cazul
sudurilor scurte sau pe contururi curbe i greu accesibile, se utilizeaz sudarea
semiautomat sub flux cu tub flexibil, caz n care conducerea arcului electric se face
manual.
Prin sudarea automat sub strat de flux, se realizeaz custuri drepte, de lungime relativ
mare, sau custuri circulare, orizontale, puin nclinate.

Fig. 2.2.3 Sudarea automat sub strat de flux

2.2.3. Sudarea n mediu de gaz protector
n acest caz, arcul electric poate fi supravegheat, productivitatea este mai mare i
costul mai redus. Prezint avantajul realizrii unei suduri uniforme i de mai bun
calitate, adncimea de sudur fiind mult mai mare.
Metoda automat de sudare se aplic pentru lungimi mari de sudur, atunci cnd accesul
la locul de sudare este uor. Productivitatea este de 10-20 de ori mai mare dect la
8

sudarea

manual.Aceast

metod

este

destul

sudarea tablelor subiri, mai ales dac acestea sunt realizate

de

eficient,

la

din oeluri inoxidabile

termorezistente.
Drept gaz protector, se utilizeaz:
-

bioxid de carbon, la sudarea oelurilor;

argon sau azot, la sudarea cuprului.

Fig. 2.2.4 Sudarea n mediu de gaz protector

2.2.4. Sudarea n baie de zgur
La acest procedeu, curentul electric trece cu ajutorul electrozilor prin baia de
zgur i prin metalul topit la piesele de sudat.

Fig. 2.2.5 Sudarea n baie de zgur

2.2.5. Sudarea prin topire cu gaze

La acest procedeu, drept combustibil este folosit de obicei acetilena, iar ca

material de adaos, se folosesc srme care au compoziia chimic apropiat de a
materialului de baz. Procedeul este folosit la sudarea tablelor subiri cu grosimea sub 4
mm, precum i la sudarea metalelor neferoase.

Fig. 2.2.6 Sudarea prin topire cu gaze

Efectul cldurii asupra zonei de mbinare a metalului de baz, aducerea n stare
fluid i rcirea ulterioar fac s apar n seciunea sudurii pieselor sau a tablelor mai
groase zone cu structuri diferite. (Fig. 2.2.7)

Fig. 2.2.7 Efectul ncalzirii asupra zonei de mbinare prin sudare

Cele mai importante caracteristici ale asamblrii prin sudare
10

sunt prezentate n STAS 6662. Acestea sunt:

-poziia reciproc a pieselor
-forma cordonului de sudur
-poziia cordonului de sudur

Fig. 2.2.8 Poziia reciproc a pieselor pentru asamblarea prin sudur

Determinarea strii reale de tensiune din piesele sudate, ndeosebi n cordonul
de sudur i n zonele nvecinate este o problem foarte complex. Pentru OL 37,
rezistena custurilor n V i X poate atinge rezistena de rupere static a materialului
de baz.[5]
Rezistena la oboseal este n general inferioar celei a materialului de baz.
Cauze:
Concentratori de tensiuni caractersitici cordonului: Interiori:
- incluziuni: gaze i zgur
- fisuri
-

structuri

neuniforme.

Exteriori
- sudare incomplet;
- spaii nesudate ntre table;
11

- arderi locale.[5]
2.2 Asamblarea pieselor pentru sudare
n vederea sudrii, piesele trebuie poziionate astfel nct s se asigure rostul dorit i
fixate pentru a nu-i schimba poziia relativ n timpul sudrii. Fixarea pieselor poate fi
realizat prin:
-

prinderea provizorie prin sudare;

ntroducerea n dispozitive de prindere.[7]

Prinderea provizorie prin sudare, numit i heftuire, se execut cu aceleai materiale si

tehnologii ca i sudarea propriu-zis, ea const din depunerea unor rnduri de sudur de
lungime mic (20-30 mm sau cca. 2 ori grosimea materialului) i intermitente (la
distante de cca. 300-500 mm unele fa de celelalte).
nainte de sudarea prinderile provizorii se cura la luciu metalic i se controleaz.
Eventualele

prinderi

provizorii

fisurate

se

ndeparteaz

prin

polizare.[7]

La realizarea operaiei de prindere provizorie prin sudare se au n vedere

urmtoarele

reguli

generale:
-

amorsarea arcului electric se face totdeauna ntr-un punct care urmeaza sa fie

acoperit cu
sudura;
-

craterul de ncheiere al sudurii va fi umplut cu material de adaos prin ntroducerea

arcului
electric;
-

n cazul pieselor de grosime mare prinderea provizorie se efectueaza n mai multe

straturi, de
obicei doua, alcatuite n trepte;
12

straturile succesive se depun n sensuri opuse pentru a nu concentra cratarele de

ncheiere ale
rndurilor de capat al sudurii figura 8. [7]

Fig. 8 Tehnica de realizare a sudurilor de prindere provizorie in dou straturi[7]

-

diametrul materialului de adaos utilizat pentru prinderea provizorie trebuie s fie

suficient

de

mic pentru a permite o apropiere suficient de partea inferioara a rostului, n caz

contrar
neasigurndu-se o patrundere completa la radacina figura 9.[7]

Fig. 9 Alegerea diametrului electrodului pentru sudarea rdcinii[7]

13

nainte de asablarea pentru sudare piesele se curata n zona adiacenta mbinarii. Prezenta
impuritatilor, oxizilor. Murdariei afecteaza calitatea sudurii, favoriznd producerea unor
defecte

de

sudare.

2.3 Subansamble din construcia autovehiculului unde se utilizeaz asamblarea prin

sudare
n figura 10 sunt prezentate principalele zoen unde se utilizeaz sudarea n construcia
unui automobil.

14

Fig. 10 Utilizarea sudurii n constructia unui automobil[8]

n industria auto asamblrile prin sudare se utilizeaz cu precdere la cadru i la
caroserie.
Acestea sunt elementele principale unde se utilizeaz sudarea ca i metoda de asamblare,
deoarece acestea nu mai trenuie demontate ulterior, pentru reparaii, recondiionri sau
alte
intervenii. n astfel de situaii asamblarea prin sudare reprezint un mod eficient i rapid
de
asamblare.

1.Cadrul automobilului
Cadrul automobilului este elementul:
-pe care se monteaz motorul, toate ansamblurile transmisiei, sistemul de rulare i
organele de conducere.
-care face legtura portant dintre puntea din fa i puntea din spate, care preia toate
solicitrile ce apar n exploatare ( ncovoiere, traciune, rsucire, oscilaii).
-la unele autoturisme i autobuze, cadrul lipsete ca organ distinct, funciile sale fiind
preluate de caroserie. [4]
Condiiile care trebuie s le ndeplineasc un cadru de automobil sunt:
-Greutate minim compatibil cu o rigiditate suficient
15

-Construcie simpl care s permit montarea i fixarea uoar a diferitelor organe i a

caroseriei
-Cost redus
-S permit amplasarea ct mai jos a prilor componente ale automobilului n scopul de
a cobor centrul de greutate al acestuia.[4]
Forma general a cadrului automobilului este determinat n mare msur de:
-modul de dispunere a diferitelor organe (mai ales motorul)
-de felul suspensiei
-de poziia punii motoare etc.
Cadrul automobilului poate fi:
-Cu lonjeroane
-Cu tub central
-Cu platform
-Combinat [4]
1.1 Cadrul cu lonjeroane
Cadrul cu lonjeroane este cel mai utilizat. n principiu, se compune din dou lonjeroane,
legate ntre ele printr-un numr de traverse. Lonjeroanele sunt executate din oel profil
U,

sau

sunt

ambutisate din tabl de oel, cu seciune constant pe toat lungimea lor sau variabil, n
funcie

de

solicitri.
Tipurile de profile din care sunt executate lonjeroanele pot fi:
-Profil U deschis
-Profil U nchis
-Profil tubular
-Profil eliptic
Tendina actual este de a se folosi profile cu seciune nchis, deoarece au rigiditate
bun la rsucire. Pentru a mri rigiditatea cadrului, n locurile de mbinare a
16

lonjeroanelor cu traversele, se folosesc gueuri, diagonale din tabl sau profile

suplimentare.
Cadrul se asambleaz prin sudare, nituire sau combinat. Pentru consolidarea
lonjeroanelor, deci pentru a se mri rigiditatea cadrului, la unele automobile se folosesc
traverse n X. [4]

17

Fig. 10 Cadru cu lonjeroane[4]

1.2 Cadrul cu tub central
Cadrul cu tub central se folosete la unele autoturisme cu suspensie independent a
roilor. El se compune dintr-un tub central (1) care servete n acelai timp i pentru
nchiderea arborelui longitudinal. n comparaie cu cadrul cu lonjeroane, el este mai
rigid, mai uor i permite roilor o mobilitate mult mai mare.[4]

Fig. 11 Cadru cu tub central[4]

1.3 Cadrul platform
Cadrul platform este compus tot din dou lonjeroane i traverse, legate ntre ele prin
panouri de tabl ambutisat, cu nervuri pentru mrirea rigiditii.
1.4 Cadrul combinat
Cadrul combinat este format dintr-un tub, prevzut la capete cu lonjeroane. [4]
2.Caroseria automobilului

18

Caroseria reprezint partea superioar (suprastructura) a automobilului, amenajat

pentru transportul persoanelor, al ncrcturii utile sau pentru instalarea diferitelor
utilaje.
Condiiile impuse unei caroserii de automobil sunt:
-S aib form apropiat de cea aerodinamic
-S fie ct mai uoar i rezistent
-S prezinte o vizibilitate maxim pentru conductor, n scopul mririi siguranei
circulaiei
-S fie confortabil
Clasificarea caroseriilor se poate face dup urmtoarele criterii:
a. Destinaie:
- De autoturisme
- De autocamioane
- Speciale
b. Construcie (adic dup modul de preluare a eforturilor):
- Neportant (la care toate eforturile sunt preluate exclusiv de cadru; n acest caz, cadrul
este separat, iar caroseria este fixat elastic pe cadru)
- Semiportant (care preia parial eforturile datorit forelor provenite din micarea
automobilului; podeaua caroseriei este fixat rigid pe cadru prin buloane, nituri sau
sudur)
- Autoportant (care preia toate forele provenite din micarea automobilului; n acest
caz, cadrul nu mai exist)

19

1.Generalitati

Dupa un anumit numar de ore de functionare a unui ansamblu, unele piese mai
greu solicitate, prezinta o stare avansata de uzura, ceea ce face imposibila functionarea
in continuare a ansamblului respectiv.
In afara uzurii datorita unei functionari de o anumita durata ,piesele masinilor si
ale aparatelor pot iesii din functiune si in urma unor cause accidentale:lovituri,
suprasolicitari, montari gresite, defecte de material, etc.
Pentru a repune ansamblul respective in functiune el este supus reparatiilor.In
cadrul procesului de reparatie piesele demontate sunt analizate cu atentie, stabilindu-se
natura si marimea uzurii.Pentru ca piesele uzate sa-si poata indeplinii in bune conditii
rolul lor initial ele se supun unui proces de reconditionare.Totusi nu toate piesele uzate
se supun reconditionarii.
La stabilirea aplicarii reconditionarii se ia in consideratie in primal rand gradul
de uzura al piesei care influenteaza in mod direct costul reconditionarii.
In cazul in care costul reconditionarii este mai mic decat pretul unei piese noi se
prefera reconditionarea piesei uzate, cu conditia obtinerii unei calitati a piesei
reconditionate, sensibil egala cu cea a piesei initiale.
Daca insa costul reconditionarii este mai mare decat cel al unei piese noi se
prefera achizitionarea piesei noi.
Totusi de cele mai multe ori reconditionarea asigura economii inseminate fata de
situatia in care s-ar inlocui piesele uzate cu piese de schimb noi.
Reconditionarea pieselor uzate se poate realize prin mai multe procedee care se
aleg pe baza:
-formei si a dimensiunilor piesei;
-naturii materialului piesei;
20

-tipului si marimii uzurii; utilajelor si a materialelor aflate in inzestrarea

tehnica a intreprinderii.
Aceste procedee ptot fii:
-reconditionarea prin sudare
-reconditionarea prin deformare plastica
-reconditionarea prin metalizare
-reconditionarea prin acoperiri galvanice , etc.
Indiferent de procedeul folosit reconditionarea cuprinde o serie de operatii
preliminare de pregatire operatia propriu-zisa de reconditionare si unele operatii finale
Sudarea este o operatie de imbinare nedemontabila a doua piese metalice prin
topirea locala a acestora in zona de imbinare.
In momentul de fata sudarea constituie unul din cele mai utilizate procedee
de reconditionare.Acest lucru se datoreaza faptului ca au fost puse la punct numeroase
procedee de sudare realizate cu aparatura moderna si materiale foarte variate ca:
-electrozi
-pulberi
-vergele de metal de adaos.
In atelierele de reparatii sudarea se foloseste intr-o masura foarte mare la
repararea utilajelor agricole.
Inainte sa fie sudate, piesele trebuie sa fie pregatite, in care scop marginile ce
se imbina se prelucreaza astfel incat forma si dimensiunile rostului sa corespunda tipului
de imbinare stabilit.
2.Pocedee de sudare a pieselor uzate
2.1.Reconditionarea prin sudare manuala cu arc electric cu electrozi metalici
inveliti.
Principalele lucrari de reconditionare effectuate prin acest procedeu sunt
incarcarile de suprafete uzate prin frecare si repararea pieselor sparte sau fisurate.
21

Icarcarea suprafetelor uzate se face prin depunerea succesiva de straturi de metal

cu un electrod ales in functie de compozitia chimica a materialului piesei (tab.1)

Tipul

Duritatea

electrodului maxima
E 1.200
200 HB

Proprietati
Speciale
-

Recomandari
Metal depus slab aliat cu continut de

E 1.300

300 HB

carbon sub 0,4%.Pentru piese care

E 1.400

400 HB

lucreaza la uzura in conditii nu prea

severe ca:sine, cuplaje,axe, roti ,piese

E 2.50

50 HRC

de vehicule, etc.
Metal depus cu continut de carbon

E 2.52

52 HRC

peste 0,4%.Pentru incarcari la benzi

E 5.375

375 HB

r.t.

transportatoare, matrite, stante,etc.

Metal depus aliat cu Cr peste 10% si

E 5.275

275 HB

r.o.

continut de carbon sub 0,3%.Asigura

rezistenta la ruginire si la cald.Pentru
incalzirea ,plungerilor a ventilelor , a
pieselor de cuptoare, etc.
Metal depus cu continut minim de

E 7.150

150 HB

mangan de 11% de carbon sub 0,5%

E 7.175

175 HB

si

de

nichel

sub

30%.Asigura

rezistenta la uzura si se durifica prin

ecruisare la rece.Pentru incarcarea
falcilor de concasoare , placi, sine,
bolturi, etc.
Metal depus cu continut de Cr-NiE 8.150

150 HB

c.n.

Mg.Pentru
incrucisarilor

incarcarea
limbilor

sinelor
de

,piese de turbine hidraulice.

22

macaz

Metal depus cu continut de CrE 9.175

175 HB

Ni.Asigura rezistenta la coroziune la

cald si la ruginiri.

Tab:1

r-rezistent la ruginirre sub actiunea apei, a aburului de apa si a atmosferei.

o-rezistent la coroziune prin oxidare la cald la temperature peste 600 grade C
d-se modifica si se ecruiseaza la rece
r-nu se magnetizeaza
t-termostabil la temperature ridicate.
Dupa atingerea grosimii dorite se executa o prelucrare finala pentru asigurarea
dimensiunilor netezimii suprafetelor (fig: 1)
Foarte frecvente sunt lucrarile de reparatii effectuate asupra unor piese sparte
sau fisurate din cauza unor suprasolicitari sau a unor accidente mecanice.
Piesele din otel se pregatesc , in prealabil , prin tesirea marginilor rupturii, se
degreseaza cu atentie si se supun sudarii.

a piesa uzata

b piesa icarcata

23

c piesa reconditionata

Fig:1 Reconditionarea unei piese uzate

In general , in functie de sudabilitatea otelului , de cantitatea de metal care
urmeaza a fi depus si de tipul electrozilor , piesele din otel se pot suda cu sau fara
preincalzire.
In figura 2 este aratat modul in care a fost sudata dantura Sparta a unei roti
dintate din otel turnat: dintii sparti au fost inlaturati complet, pana cand materialul ramas
nu a mai prezentat nici un defect, apoi spatial prelucrat a fost umplut cu sudura urmand
ca , ulterior sa se prelucreze dantura pe portiunea respective.

a schema reconditionarii

b- vedere

Fig:2 Reconditionarea unei roti dintate

24

Preinaclzirea are drept scop micsorarea tensiunilor interne produse la sudare si

inlaturarea pericolului fisurarii si al deformarii pieselor.
Preincalzirea se prescrie in general pe baza compozitiei chimice a materialului
sudat, luindu-se in considerare continutul in carbon echivalent al otelului Ce, calculate
pe baza procentajelor elementelor aflate in compozitia chimica.
Preincalzirea se realizeaza prin introducerea pieselor in cuptoare sau cu ajutorul
unor arzatoare cu gaze.Dupa sudare, piesele se racesc in cuptor sau se mai incalzesc usor
cu arzatorul astfel incat sa se asigure viteze de racier mici.
Piesele din fonta se reconditioneaza prin sudare mai greu decat cele din otel din
cauaza plasticitatii reduse si a tendintei de decarburare a fontei, care duce la aparitia
usoara a fisurilor.Totusi printr-o tehnologie corecta si ingrijita se pot obtine suduri de
buna calitate.
Sudarea pieselor din fonta se poate face la rece sau la cald.
Sudarea la rece se executa cu electrozi inveliti cu vergele din otel cu continut
redus de carbon sau slab aliat, din aliaj moale(Cu-Ni) din nichel pur sau nichel-fier.In
cazul sudarii pieselor fisurate pentru a se evita propagarea in continuare a fisurii la
capetele ei se executa gauri care delimiteaza fisura.Pentru o buna depunere a metalului
de adaos, marginile fisurii se largesc printr-o prelucrare mecanica in unghi .In fig:3 este
reprezentat un carter din fonta reconditionat in acest mod.

Fig:3 Schema reconditionarii unei carcase de reductor

25

In cazurile in care este necesar sa se asigure o rezistenta sporita imbinarii

pieselor cu grosime peretilor mai mare de 10 mm, sudarea la rece a fontei se executa
prin introducerea in flancurile rostului a unor suruburi care se sudeaza in rost (Fig:4 a)
sau daca piesa se preteaza se introduce niste ancore (Fig: 4 b )care de asemenea se
sudeaza impreuna cu piesa.

Fig:4 Suruburi si ancore pentru marirea rezistentei imbinarii sudate

Pentru realizarea unor suduri cu rezistenta sporita si cu pericol redus de formare
a fisurilor se aplica sudarea la cald .Sudarea se realizeaza cu electrozi cu vergea din
fonta, continand elemente care sa impiedice arderea carbonului, a siliciului si a
manganului.Preincalzirea se realizeaza in cuptoare obisnuite sau mai frecvent in
cuptoare special construite din caramizi refractare (fig: 5).Incalzirea se face cu mangal ,
cu arzatoare cu gaz sau cu combustibil lichid.
Temperatura de preincalzire variaza in functie de grosimea piesei, fiind de circa 3500
grade C pentru piese subtiri si de circa 650 grade C pentru piese groase.

26

Fig:5 Cuptoare de preincalzire

caramizi refractare
piesa preincalzita
cutie metalica
capac
ferestre
mangal
masa.

27

2.2.Reconditionarea prin sudare automata cu arc electric sub strat de flux

Sudarea automata cu arc electric sub strat de flux este un procedeu caracterizat
de o mare productiviatete.El poate fi folosit pentru reconditionarea prin incarcare a unor
piese cu suprafete uzate de intindere mare.Pentru marirea productivitatii muncii se pot
utilize electrozi-banda sau simultan mai multi electrozi-sarma.
Fluxurile au urmatoarele proprietati:
-sunt usor fuzibile
-sunt vascoase in stare topita
-dizolva pelicula de oxizi
-greutatea specifica este mai mica decat a metalului de baza
-nu formeaza produse gazoase
Fluxuril utilizate sunt:
- borax 50%, bicarbonat de sodiu 47% si acid sulfuric 3%(pentru sudarea otelurilor)
-borax 70%, clorura de sodiu 20% si acid boric 10% (sudarea cuprului si a alamei)
Tehnologia sudarii cu arc electric se refera la pregatirea pieselor de sudat,
alegerea regimului de sudare si controlul calitatii sudarii.
Piesele de imbinat prin sudare se curate pana la luciul metallic, se indreapta si se
prelucreaza in functie de felul imbinarii., asa cum rezulta in figura 6.
La procesele de mare raspundere se face controlul folosind diferite procedee si
aparate cum sunt: controlul prin feroflux, controlul cu ultrasunete sau controlul cu raza
Rosntgen sau cu raze Gamma.

28

Fig:6 Modalitati de realizare a rosturilor sudurii prin prelucrare

29

2.3.Reconditionarea prin sudare manuala cu flacara de gaze

La sudarea cu gaze piesele ce trebuie sa fie imbinate si uneori materialul de

adaos sunt aduse in stare de topire cu ajutorul flacarii de sudare obtinute prin arderea
unui gaz combustibil in mestec cu oxigenul.Gazul combustibil folosit frecvent este
acetilena care se prepara din carbid cu ajutorul unui generator de acetilena.
Generatoarele frecvent folosite sunt cele transportabile cu presiune joasa cu
retarta si clopot plutitor avand incarcatura maxima de 4 kg carbid si debitul de acetilena
de I,25 m cubi / h.
Sudarea manuala cu flacara cu gaze este un procedeu folosit pe scara larga la
lucrarile de reconditionare a pieselor confectionate din cele mai diferite materiale(otel,
fonta, metale si aliaje neferoase).
Inainte de sudare suprafetele se curate de murdarie , ulei si rugina cu ajutorul
periilor de sarma sau chiar prin prelucrare mecanica pe strung sau pe alta masinaunealta.
In functie de natura materialului piesei se sudeaza la rece sau la cald aceasta
din urma preferandu-se in cazul fontelor si al aliajelor neferoase.preincalzirea pieselor se
face la fel ca in cazul reconditionarii cu arc electric.
Materialul de adaos se alege in mod asemanator electrozilor folositi la sudarea
manuala cu arc electric, luandu-se in considerare natura materialului piesei
reconditionate.
O atentie deosebita se va acorda alegerii unor fluxuri corespunzatoare care sa
asigure descompunerea oxizilor si fluiditatea baii de metal topit.
Tehnologia sudarii cu arc electric se refra la pregatirea pieselor de sudat
alegerea regimului de sudare si controlul calitatii sudarii.
Electrozii de sudare sunt niste vergele din sarma acoperita cu un strat de
material nemetalic cu o compozitie complexa numit invelis.Deosebit de important este
30

ca electrozii sa fie pastrati

in ambalajul lor, in incaperi uscate , ferite de

umezeala.Obtinerea flacarii se realizeaza cu ajutorul arzatorului (Fig:7) format dintr-un

maner ce se racordeaza la tuburile flexibile de acetilena si oxigen si o tija arzator.Pentru
aprinderea flacarii, ambele robinete ale suflaiului (de oxigen si de acetilena) se mentin
deschise complet iar dupa aprindere se reduce debitul de acetylene pana la obtinerea
flacarii neutre.

Sudarea otelurilor slab aliate sau cu continut mic de carbon se poate

executa fara preincalzire.

Fig:7 -arzatorul pentru sudarea cu gaze oxiacetilenice

2.4.Reconitionarea pieselor cu arc electric vibrator

(prin vibrocontact).

Incarcarea pieselor prin acest procedeu se realizeaza prin topirea electrodului

cu ajutorul unui arc electric vibrator.Arcul electric vibrator se formeaza intre suprafata
piesei de reconditionat si un electrod din sarma neacoperita, caruia I se imprima o
vibratie uniforma cu frecventa de 50-100 oscilatii/secunda.
In timpul vibratiei electrodul atinge piesa dand nastere la un scurtcircuit
datorita caruia electrodul se sudeaza pe piesa; in continuare electrodul, tinzand sa se
indeparteze pe punctual de contact se rupe lasand pe suprafata piesei o particular de
metal.Dupa rupere sarma-electrod se indeparteaza dand nastere la un arc electric de
scurta durata care topeste si intinde atat particular de metal depusa cat si capatul
31

electrodului.Procesul repetandu-se pe suprafata piesei ce se reconditioneaza metalul de

adaos este depus sub forma unor straturi continue.
Procedeul are numeroase avantaje printer care cel al unei productivitati
ridicate si al unei incalziri reduse a piesei.
Instalatia folosita este relative simpla si poate fi usor realizata si montata pe
un strung obisnuit.Piesa 1 (fig:8 a) este prinsa in universalul strungului care ii imprima o
miscare de rotatie.Dispozitivul propriu-zis se monteaza pe sania transversala a
caruciorului strungului si se compune din sarma-electrod 2, trecuta prin ghidajul 3,
vibrat prin intermediul unei tije de catre excentricul 4 actionat de motorul electric
M.Datorita legaturii electrice effectuate de la o sursa de current pentru sudare S, la
ghidajul electrodului 3 si la piesa prin intermediul patinei de contact 5, la fiecare
atingere a sarmei de piesa se vor produce fenomenele descries mai sus.Pentru incarcarea
intregii suprafete a piesei se poate utilize mecanismul de avans longitudinal al saniei
strungului ceea ce face ca dispozitivul de incarcare sa se deplaseze in lungul
generatoarei piesei.In practica se folosesc si instalatii la care miscarea vibratorie se
realizeaza cu ajutorul unui vibrator electromagnetic ^ (Fig: 8 b).

Fig: 8 a -Schema unei instalatii cu vibrocontact

32

Fig:8 b-Schema unei instalatii cu vibrocontact

3.Scule si dispozitive pentru operatiile de sudare

La asamblarea prin sudare a constructiilor metalice sculele si dispozitivele

difera in mare masura daca sudarea se executa manual sau automat.Sculele comune
pentru ambele metode sunt numai masca de sudura peria de sarma si ciocanul.
La sudarea manuala se folosesc urmatoarele scule si dispozitive:
-clestele de sudura
-panourile de protectie
-dispozitive de asamblare
-dispozitive speciale numite si conductoare se folosesc pentru asamblarea pieselor de
acelasi tip cu dimensiuni apropiate sau identice.
Dupa felul operatiilor dispozitivele se clasifica in stelaje , conducatoare,
dispozitive de fixare, de prindere, de intindere, de distantare si de rotire.

33

In anumite cazuri intr-un dispozitiv complex se combina doua sau mai

multe categorii de dispozitive ceea ce permite executarea a doua sau a mai multor
operatii de asamblare sau sudare.
Stelajele (Fig:9) sau dispozitivele de sustinere sunt suprafetele fixe si plane
de sustinere pe care se executa asamblarea si sudarea pieselor.Constructia lor este
variata: din profil, din beton armat.

Fig:9 Stelaje
Ele trebuie sa corespunda urmatoarelor cerinte:
-sa fie rezistente, rigide sis a asigure fixarea in pozitia necesara a piesei de sudat.
-piesele sa poata fii asezate si scoase dupa sudare usor si repede;
-dispozitivele de fixare (fig: 10) sunt opritoarele si limitatoarele care se fixeaza pe
stelaje pe placile de fixare sau pe sabloane;

34

Fig:10- Dispozitive de fixare

-dispozitivele de prindere (fig:11) au forme foarte variate si se utilizeaza pentru fixarea
pieselor de sudat in pozitii convenabile ;

Fig:11 Dispozitive de prindere

-dispozitivele de strangere (fig:12) se folosesc la fixarea a doua piese din cadrul

asamblarii ;

35

Fig:12 Dispozitive de strangere

-dispozitivele de intoarcere (fig:13) permit sudarea in pozitie orizontala a majoritatii

cordoanelor de sudura..

Fig:13 Dispozitive de intoarcere

Sudarea automata si semiautomata asigura o productivitate marita.
Cletele portelectrod. permite conducerea electrodului prins n el pentru realizarea
cordonului de sudur.
36

Cletele portelectrod trebuie s fie uor de manevrat i s asigure protecie la

electrocutare.
Cablurile de sudare se folosesc pentru conducerea curentului electric i sunt construcie
multifilar.
Clema de contact are rolul de a nchide circuitul curentului electric de sudare.

4. Defectele pieselor sudate

Defectele exterioare sunt:
-abateri dimensionale i de form ale cordonului de sudur;
-anuri de margini sau mucturi;
-revrsri sau scurgeri de metal;
-strpungeri;
-fisuri exterioare.
Defectele interioare sunt:
-fisuri interioare;
-poroziti;
-incluziuni de zgur;
-neptrunderi la rdcin.
5. Controlul mbinrilor sudate
Pentru asigurarea calitii prescrise,mbinrile sudate trebuie supuse celor trei
faze ale operaiei de control tehnic:
1. controlul preventiv;
2. controlul interfazic;
3. controlul final.
mbinrile sudate pot fi cotrolate prin urmtoarele metode:
37

-examinarea exterioar a custurilor ,cu ochiul liber sau cu lupa;

-controlul cu ajutorul epruvetelor;
-controlul cu raze X;
-controlul magnetic;
-controlul ultrasonic.
La locul de munc este necesar o gleat cu ap pentru cufundarea arztorului,n cazul
refulrii flcrii.
Sudorii trebuie s poarte echipamentul de protecie a muncii.
6. Clasificarea electrozilor
-dup prezena nveliului:
-nvelii;
-nenvelii.
-dup diametru
-dup grosimea nveliului
-cu nveli subire
-cu nveli mediu
-cu nveli gros
-dup natura nveliului:
-acid(A);bazic(B);celulozic(C);oxidant.
nveliul prezint urmtoarele funcii:
1. mrete stabilitatea arcului electric;
2. creaz perdea protectoare de gaze,evitnd formarea oxizilor;
3. separ zgura din baia de metal topit;
4. asigur rcire lent cordonului de sudur.
5. introduce elemente de aliere n baia de metal topit.
7.Scule necesare sudorului.
38

-ciocanul de sudor pentru curarea zgurii;

-ciocanul cu cap rotund pentru cordonul de sudur;
-dli,
-erii de srm.
Echipamentul de protecie trebuie s cuprind urmtoarele:
-mnui;
-or
-ochelari
-bocanci,jambieri.

39

8.Norme de protectie a muncii

La locul de munc este necesar o gleat cu ap pentru cufundarea
arztorului,n cazul refulrii flcrii.
Sudorii trebuie s poarte echipamentul de protecie a muncii.
Generatoarele i butelii de acetilen se vor amplasa n afara locului de sudare.
Distana dintre generator i orice surs de foc ,trebuie s fie de minimum 10 m.
La terminarea lucrului restul de acetilen se va evacua n atmosfera rezidurile se
vor nltura.
Generatoarele se vor feri de nghe.Butoaiele de carbid se vor pstra n condiii
speciale.
Buteliile de oxigen se vor pstra n cabinele de lucru n poziie
vertical.buteliile. robinetele i reductoarele de presiune se vor feri de uleiuri i
grsimi,deoarece se pot produce explozii.
Dac arztorul s-a nclzit prea tare,se nchide robinetul de acetilen,iar cu
robinetul de oxigen puin deschis,arztorul se cufund n gleata cu ap.
Orificiile becurilor se vor cura numai cu srme de alam curate.
Prin nerespectarea regulilor de tehnic a securitii muncii se pot produce
urmtoarele accidente:
-electrocutare
-ale ochilor i arsuri ale pielii;
-intoxicare cu gaze si fum
-incendii datorate unei scantei
Sursele de curent pentru sudare trebuie s fie legate la pmnt.Sudorul trebuie
s lucreze numai pe covoare de cauciuc sau grtare de lemn i s fie echipat
corespunztor.
Se interzice sudarea pieselor vopsite sau n apropierea substanelor inflamabile.
Cablurile de sudare trebuie s fie n perfect stare

Ecranele i mtile trebuie s protejeze complet sudorul contra radiaiilor

ultraviolete i a stropilor de metal topit
La locurile fixe de sudare se vor amenaja guri de aspirare pentru gazele i fumul
ce se degaj n timpul sudrii.
La sudarea pe antiere n locuri periculoase,sudorii vor purta centuri de
siguran.