Professional Documents
Culture Documents
Redactarea I
IPCT STRUCTURI Membru al GRUPULUI DE FIRME IPCT
ELABORATORI
RESPONSABIL MTCT
ing. Octavian Manoiu
iunie 2004
CUPRINS
I. Obiectul ghidului
I.1 Dispozitii generale
I.2 Lista de referinte
II. Reguli privind proiectarea cladirilor din zidarie cu elemente din argila arsa (blocuri ceramice) cu
goluri cu nlimea de referinta mai mare de 150 mm
II.1 Tipuri de corpuri utilizate la peretii structurali
II.1.1 Clasificarea corpurilor din punct de vedere al geometriei
II.1.2 Forme specifice blocurilor folosite n zone seismice
II.1.3. Condiii minime de rezisten pentru blocurile de zidrie
II.2. Mortare pentru zidarii
II.3. Tipuri de zidrii
II.4. Tipuri de cldiri
II.5 Domenii de utilizare a blocurilor ceramice
II.5.1. Zidarie simpla (nearmata)
II.5.2. Zidrie confinat (cu centuri i stlpisori din beton armat)
III. Elemente pentru calculul zidariilor cu corpuri ceramice cu goluri verticale cu nlimea de referinta
mai mare de 150 mm
III.1. Caracteristicile mecanice ale zidriilor cu blocuri ceramice cu goluri verticale cu nlimea >
150 mm
III.1.1 Rezistenta caracteristic la compresiune a zidriei
III.1.2. Rezistena caracteristic la forfecare a zidriei cu blocuri ceramice
III.1.3. Rezistena caracteristic la eforturi principale de ntindere a zidriei nearmate
III.1.4. Rezistena caracteristic la ncovoiere a zidriei
III.1.5 Proprietile de deformare ale zidriei
III.1.5.1. Relaia efort-deformaie
III.1.5.2. Modulul de elasticitate
III.1.5.3. Modulul de forfecare
III.2. Rezistenele unitare de proiectare ale zidriei
III.3 Modele i metode de calcul pentru stabilirea forelor seismice
III.3.1 Generalitai
III.3.2. Determinarea forelor seismice de proiectare pentru pereii structurali
III.4. Rezistena de proiectare a pereilor din zidrie cu blocuri ceramice cu goluri
verticale cu nlime 150 mm din grupele 2a i 2b
III.4.1. Rezistena de proiectare a pereilor la for axial i ncovoiere n planul peretelui
III.4.2.Rezistena de proiectare a pereilor structurali la for tietoare
III.4.2.1. Ipoteze de calcul
III.4.2.2. Perei de zidrie confinat
III.4.2.3. Perei de zidrie confinat i armat n rosturile orizontale.
2
GHID DE PROIECTARE SI EXECUTIE, IN ZONE
SEISMICE, A STRUCTURILOR DIN ZIDARIE
ALCATUITE DIN ELEMENTE DE ARGILA
ARSA, (BLOCURI CERAMICE) CU GOLURI
VERTICALE, CU NLIMEA ELEMENTULUI
MAI MARE DE 150 MM
IUNIE 2004
3
I. OBIECTUL GHIDULUI
I.1 Dispozitii generale
(1) Prezentul Ghid reglementeaz folosirea blocurilor ceramice cu goluri verticale cu nlimea de
referinta mai mare de 150 mm pentru executarea cladirilor cu perei structurali din zidrie situate n
zone seismice.
(2) Ghidul completeaz, cu prevederi specifice, urmtoarele reglementri tehnice n vigoare n prezent
n Romnia:
Normativ P100-92
Normativ P2-85
STAS 10109/1-82
SR-EN 771-1 - Elemente pentru zidarie de argila arsa
(3) Restul prevederilor din reglementrile menionate rmn valabile dac nu contrazic prevederile din
prezentul Ghid.
(4) Ghidul urmeaza a fi reactualizat, dupa intrarea in vigoare a Codului de proiectare si executie
a structurilor din zidarie armonizat cu norma europeana EN1996-1 (EUROCODE 6) si a
Codului pentru proiectarea antiseismica a cladirilor revizuit si armonizat cu norma europeana
EN1998-1 (EUROCODE 8)
I.2.1. Standarde
1. STAS 10109/1-82 - Lucrari de zidarie. Calculul si alcatuirea elementelor
2. STAS 10104/83 - Constructii din zidarie. Prevederi fundamentale pentru calculul elementelor
sructurale
3. STAS 1030-85 - Mortare de zidrie i tencuial. Clasificare i condiii tehnice.
4. STAS 2643-80 - Mortare obinuite pentru zidrie i tencuial. Metode de ncercare.
5. STAS 5185/1-86 - Crmizi i blocuri ceramice cu goluri verticale. Condiii tehnice de calitate.
6. STAS 5185/2-86 - Crmizi i blocuri ceramice cu goluri verticale. Forme i dimensiuni.
7. STAS 8560-86 - Blocuri ceramice cu goluri orizontale.
4
8. STAS 10100/0-75- Principii de verificare a sigurantei constructiilor
9. STAS 10101/0-75- Aciuni in constructii. Clasificarea si gruparea aciunilor
10. STAS 10101/1-78- Aciuni in constructii. Greutati tehnice si incarcari permanente
11. STAS 10101/2-75- Aciuni in constructii. Incarcari datorita procesului de exploatare
12. STAS 10101/0A-77- Aciuni in constructii. Clasificarea si gruparea aciunilor pentru constructii
civile si industriale
13. STAS 10101/2A1-87- Aciuni nconstructii. Incarcari tehnologice din exploatare pentru constructii
civile, industriale si agrozootehnice.
14. STAS 10101/20-90 - Aciuni nconstructii. Incarcari date de vant
15. STAS 10101/21-92 - Aciuni nconstructii. Incarcari date de zapada
16. STAS 10101/23-75 - Aciuni nconstructii. Incarcari date de temperatura exterioara
17. STAS 10101/23A-78 - Aciuni nconstructii. Incarcari date de temperaturi exterioare nconstructii
civile si industriale.
18. STAS 10107/0-90 - Calculul si alcatuirea elementelor structurale din beton, beton armat si
beton precomprimat.
19. STAS 10107/1-90 - Plansee din beton armat si beton precomprimat. Prescriptii generale de
proiectare
20. STAS 10107/2-92 - Plansee curente din placi si grinzi din beton armat si beton precomprimat.
Prescriptii de calcul si alcatuire
21. STAS 10107/3-90 - Plansee cu nervuri dese din beton armat si beton precomprimat. Prescriptii de
proiectare
22. STAS 10107/4-90 - Plansee casetate din beton armat. Prescriptii de proiectare
5
5. SR EN 772-7 Determinarea absorbtiei de apa prin firbere pentru ruperea capilaritatii elementelor
pentru zidarie din argila arsa
6. SR EN 772-11 Determinarea absorbtiei de apa datorita actiunii capilare a elementelor pentru
zidarie de beton cu agregate, piatra artificiala si naturala si viteza initiala de absorbtie a apei a
elementelor pentru zidarie din argila.
7. SR EN 772-13 Determinarea densitatii aparente si absolute in stare uscata a elementelor pentru
zidarie (cu exceptia pietrei naturale).
8. SR EN 772-16 Determinare dimensiuni
9. SR EN 772-19 Determinarea dilatarii la umiditate a elementelor ceramice cu goluri orizontale
mari pentru zidarie de argila
10. EN 1052-1 - Determinarea rezistentelor la compresiune ale zidariei.
11. SR EN 1052-3 Determinarea rezistentei initiale la forfecare.
12. EN 1015-11 - Determinarea rezistentelor la compresiune ale zidariei.
13. EN 998-2 - Mortare de uz general cu compozitie prescrisa
6
grupa 1 - corpuri de zidarie cu volum de goluri 25%;
grupa 2 - corpuri de zidarie cu goluri verticale, cu volum de goluri cuprins intre 25% si 55%;
grupa 3 - corpuri de zidarie cu goluri verticale, cu volum de goluri cuprins intre 55% si 70%;
grupa 4 - corpuri de zidarie cu goluri orizontale, cu volum de goluri 70%;
(2) Prezentul Ghid se refera la utilizarea, pentru cldiri situate n zone seismice, a blocurilor ceramice
cu goluri verticale cu nlimea rndului > 150 mm din grupa 2, clasificate in doua subgrupe, dup
cum urmeaz:
i) Blocuri din grupa 2a - care satisfac urmtoarele condiii (vezi figura II.1):
a) volumul de goluri este 50% din volumul blocului;
b) grosimea fetelor exterioare te 15 mm si cea a nervurilor interioare ti 10 mm;
c) nervurile interioare verticale ale blocurilor cu goluri sau celulare sunt realizate continuu pe
toata lungimea orizontala a blocului.
Not. Aceast condiie rezult si din cerinele Eurocode 6 i Eurocode 8- cap.9 care prevd ca la elementele
solicitate simultan la compresiune excentric i la for tietoare n lungul rosturilor orizontale, eserea zidriei s se fac cu
umplerea complet a rosturilor verticale cu mortar.
7
FIG. II.1 Blocuri ceramice cu goluri verticale din grupa 2a
8
(2) Caracteristicile geometrice i fizico mecanice ale blocurilor ceramice pentru pereti vor fi precizate
de producator in Declaratia de Conformitate sau in Agremente Tehnice emise de MTCT. Acestea se
vor determina si se vor incadra in limitele (tolerantele) mentionate in standardele SR EN din seria 772:
Nota. Criteriile generale pentru ncadrarea cldirilor cu perei structurali din zidarie n clase de regularitate sunt
date n anexa A.
(2) Pentru calculul la aciunea seismic modelele de calcul i coeficienii de comportare se vor lua
din tabelul urmtor:
9
Tabelul 1
Factor de comportare
Clasa de regularitate
Caz Model de calcul Zidarie Zidarie confinata si
confinata armata in rosturile
orizontle
10
II.5.2. Zidrie confinat (cu centuri i stlpisori din beton armat)
(1) Zidria confinat executat cu corpuri ceramice cu goluri cu nlimea rndului > 150 mm
poate fi folosit pentru executarea cldirior cu perei structurali, n funcie de grupa
blocurilor, dup cum urmeaz:
i. Blocuri din grupa 2a
Regimul de nlime maxim acceptat (n) i densitatea minim a pereilor (p%) se stabilesc
conform tabelului 2, adaptat dupa prevederile din Normativul P2-85 tab. 6.
Tabelul 2
H<6 m H<9 m H<12 m H<15 m
Zona seismica
(P+1E) (P+2E) (P+3E) (P+4E)
11
(*) n cazul cldirilor cu P+1E + M valorile "p%" din tabel se sporesc cu 1.5%; prevederea este
valabil numai n condiiile n care mansarda (M) respect urmtoarele prevederi constructive:
peretii perimetrali nu depasesc o naltime medie de 1.25 m;
restul peretilor de compartimentare ai mansardei sunt de tip usor gipscarton,
sarpanta din lemn este proiectata astfel incat sa nu produca impingeri in peretii perimetrali;
zidaria peretilor structurali este confinata, cu stalpiori care continua si la mansarda iar la partea
superioara a peretilor mansardei este prevzut o centura din beton armat;
(**) valorile din paranteze se refer la cladirile cu zidrie confinata si armata n rosturile orizontale
pentru care se poate lua = 0.35
Tabelul 4
P P+1E (*) P+2E P+3E
Zona seismica
= 1.00 = 0.80 = 1.00 = 0.80 = 1.00 = 1.00
A p 5% p 4% ---- ---- ---- ----
p 4% p 3% ---- p 8% ---- ----
B
(p7.5%)
(*) n cazul cldirilor cu P+1E + M valorile p% din tabel se sporesc cu 1.5% numai n condiiile n
care mansarda (M) respect prevederile constructive date mai sus.
(**) valorile din paranteze se refer la cladirile cu zidrie confinata si armata n rosturile orizontale
pentru care se poate lua = 0.45
(2) Distanta maxima admisa intre peretii structurali, va fi de 6.00 m, corelata cu procentele ariilor
plinurilor peretilor in sectiune orizontala, raportate la aria construita si cu suma plinurilor de zidarie
raportata la lungimea totala a peretelui;
(3) Grosimea minima nominala a peretilor va fi 250 mm
(4) naltimile maxime de nivel admise : hnivel = 3.2 m (din placa in placa).
12
FIG. II.2 Exemplu de partiu cu plong = 3.5% (pereti la distante de 5.5 m)
si ptransv = 6.8% (pereti la 4.0 - 4.5 m)
13
III. ELEMENTE PENTRU CALCULUL ZIDARIILOR CU BLOCURI CERAMICE CU
GOLURI VERTICALE CU NLIMEA DE REFERINTA MAI MARE DE 150 MM
III.1. Caracteristicile mecanice ale zidriilor cu blocuri ceramice cu goluri verticale cu
nlimea mai mare de 150 mm
III.1.1 Rezistenta caracteristic la compresiune a zidriei
(1) Rezistena caracteristic la compresiune a zidriei, fk, va fi cea comunicat de productorul
blocurilor i trebuie s fie determinat pe baza rezultatelor ncercrilor pe probe din zidrie.
Not: Rezultatele ncercrilor pot fi obinute din ncercri efectuate n cadrul unui proiect sau din date existente n
banca de date.
unde:
K este o constant care depinde de tipul corpului de zidrie i de tipul mortarului; pentru
blocurile ceramice din grupa 2a valoarea coeficientului este K = 0.50, iar pentru blocuri
de zidarie din grupa 2b valoarea coeficientului este K = 0.45 pentru zidrie cu mortare de
uz curent;
fb este rezistena normalizat la compresiune a corpurilor de zidrie, pe direcia solicitrii
aplicate, n N/mm2;
fm este rezistena la compresiune a mortarului, n N/mm2;
cu condiia ca s fie satisfcute urmtoarele cerine:
- fb nu este mai mare (teoretic) dect 75 N/mm2 cnd se utilizeaz mortar de zidrie de uz
curent;
- fm nu este mai mare de 20 N/mm2 nici mai mare dect 2fb pentru mortarele de uz curent;
- zidria este alctuit n conformitate cu prevederile din capitolul IV.
14
- coeficientul de variaie a rezistenei corpurilor de zidrie nu este mai mare de 25%;
- toate rosturile satisfac cerinele din cap. IV astfel ca s poat fi considerate umplute;
- grosimea zidriei este egal cu limea sau lungimea corpului, astfel nct nu exist rost de
mortar paralel cu faa peretelui pe toat lungimea acestuia sau pe orice poriune din aceasta.
(5) Cnd solicitrile sunt paralele cu direcia rosturilor orizontale, rezistena caracteristic la
compresiune poate fi determinat de asemenea cu relaia (III.2), utiliznd rezistena normalizat la
compresiune a corpului de zidrie, fbh, obinut din ncercri n care direcia de aplicare a ncrcrii pe
epruveta de ncercare este aceeai cu direcia solicitrii n zidrie, dar cu factorul de corectie , luat
mai mic sau egal cu 1,0. Pentru corpurile de zidrie din Grupa 2a si 2b, coeficientul K va fi apoi
multiplicat cu 0,5.
Not: Rezultatele ncercrilor pot fi obinute din ncercri efectuate n cadrul unui proiect sau din date existente n
banca de date.
(2) Rezistena caracteristic iniial la forfecare a zidriei, fvk0 va fi determinat prin ncercri conform
reglementarilor in vigoare, sau poate fi stabilit dintr-o evaluare a rezultatelor unor ncercri.
(3) Dac nu sunt disponibile rezultate experimentale, valorile pentru rezistena iniial la forfecare a
zidriei, fvk0, realizat cu mortar de zidrie de uz curent, va fi luat astfel:
- fvk0 = 0.35 N/mm2 pentru zidarie cu mortarM100 si M50;
- fvk0 = 0.25 N/mm2 pentru zidarie cu mortar M25
- fvk0 = 0.11 N/mm2 pentru zidarie cu mortar M10
(4) Rezistena caracteristic la forfecare a zidriei, fvk, cnd se utilizeaz mortar de zidrie de uz
curent cu toate rosturile satisfacand cerinele din cap IV, astfel ca s poat fi considerate umplute, va fi
luat cea mai mic dintre valorile determinate cu relaiile (III.3.a i b)
fvk= fvk0+0,4 d (III.3.a)
sau
fvk= 0,9 (0,034 fb+0,14 d) (III.3.b)
unde:
fvk0 -este rezistena caracteristic iniial, sub efort de compresiune zero
d - este efortul unitar de compresiune perpendicular pe planul de forfecare n element la nivelul
luat n considerare, utiliznd combinaia de incarcari corespunztoare
fb - este rezistena normalizat la compresiune a blocurilor de zidrie, pentru direcia de aplicare
a ncrcrii pe probele de ncercare perpendicular pe faa de pozare.
15
III.1.3. Rezistena caracteristic la eforturi principale de ntindere a zidriei nearmate
(1) Rezistena caracteristic la eforturi principale de ntindere a zidriei nearmate, ftk, va fi cea
comunicat de productorul blocurilor i trebuie s fie determinat pe baza rezultatelor ncercrilor pe
probe din zidrie.
Not: Rezultatele ncercrilor pot fi obinute din ncercri efectuate n cadrul unui proiect sau din date existente n
banca de date.
(2) Rezistena caracteristic la eforturi principale de ntindere a zidriei nearmate se poate determina
prin ncercri la compresiune pe diagonal, pe elemente de prob de form patrat, conform
reglementrilor specifice, sau dintr-o evaluare a rezultatelor ncercrilor existente ntr-o banc de date.
(3) n absena unor rezultate experimentale, pentru proiectare, rezistena caracteristic la eforturi
principale de ntindere a zidriei nearmate, realizat cu mortar de zidrie de uz curent, cu toate
rosturile ndeplinind cerinele din cap. IV pentru a fi considerate umplute, va fi luat egal cu:
- ftk = 0.27 N/mm2 pentru zidarie cu mortar M100 si M50
- ftk = 0.18 N/mm2 pentru zidarie cu mortar M25
- ftk = 0.09 N/mm2 pentru zidarie cu mortar M10
(2) Rezistenele caracteristice la ncovoiere ale zidriei, fxk1 i fxk2, vor fi cele vor fi cele comunicate de
productorul blocurilor i trebuie s fie determinate pe baza rezultatelor ncercrilor pe probe din
zidrie.
16
Not: Rezultatele ncercrilor pot fi obinute din ncercri efectuate n cadrul unui proiect sau din date existente n
banca de date.
(3) n lipsa unor date rezultate din ncercri valorile rezistentelor caracteristice la ncovoiere ale
zidariei realizata cu mortar de uz curent, fxk1 i fxk2, se vor lua astfel:
- fxk1 = 0.27 N/mm2 pentru zidarie cu mortar M10 si M50
- fxk1 = 0.18 N/mm2 pentru zidarie cu mortar M25
- fxk1 = 0.09 N/mm2 pentru zidarie cu mortar M10
17
(3) Modulul de elasticitate de lung durat va fi evaluat pe baza valorii modulului secant de scurt
durat , inand seama de efectele curgerii lente astfel:
E lung durat =E scurt durat / (1+ ) (III.4)
unde
este coeficientul final de curgere lent
(4) Valoarea modulului de elasticitate Econf, pentru zidria confinat se determin cu relaia:
EI + E c I c
E conf = (III.5)
I + Ic
n care:
E modulul de elasticitate al zidriei
Ec modulul de elasticitate al betonului
I momentul de inerie al sectiunii de zidrie n raport cu axa principal de inerie
Ic momentul de inerie al sectiunii de beton n raport cu axa principal de inerie
fk
rezistena de proiectare la compresiune a zidriei: f d = , n care fk se stabilete conform
M
cap. III.1.1.
f xk1 f
rezistenele de proiectare la ncovoiere ale zidriei: f xd1 = i f xd 2 = xk1 ,
M M
n care fxk1 i fxk2 sunt date la par. III.1.4
f vk
rezistena de proiectare la forfecare a zidriei: f vd = n care fvk se stabilete conform cap.
M
III.1.2.
(2) Pentru calculul la starea limit ultim, valoarea coeficientului parial de siguran pentru zidrie, se
va lua M = 2.5 . Valoarea corespunde condiiilor normale de control al execuiei date la cap. V.
(3) Pentru cazurile n care, conform cap V., beneficiarul poate accepta controlul redus al execuiei,
coeficientul parial de siguran se va lua M = 3.0.
18
(4) Pentru calculul la starea limit de serviciu valoarea coeficientului parial de siguran se va lua M
= 1.0 pentru toate elementele structurale i nestructurale, indiferent de clasa de importan a
construciei.
19
(4) n absenta unui calcul mai exact, momentul ncovoietor capabil, asociat fortei axiale de calcul (N),
M zc zs
max ( N ) = M max ( N ) + M a (III.6)
ipoteze:
este valabila ipoteza sectiunilor plane;
n cazul corpurilor din grupa 2a valorile maxime ale deformatiilor specifice ale zidariei si
betonului sunt egale: m = - 0.0035;
n cazul corpurilor din grupa 2b valoarea maxima a deformaiei specifice a zidariei va fi luata
conform prevederilor de la III.1.5 (1) .
aria de beton armat a stlpisorilor comprimati poate fi nlocuita cu o arie echivalenta de
zidarie; coeficientul de echivalenta este raportul dintre rezistenta de calcul a betonului din
stlpisor si rezistenta de calcul a zidariei;
blocul eforturilor de compresiune are forma dreptunghiulara cu valoarea maxima egala cu
rezistenta de calcul a zidariei si este concentrat pe o adncime xechiv = 0.8 x unde "x" este
adancimea zonei comprimate rezultata din ipoteza sectiunilor plane;
adncimea maxima a zonei comprimate va fi x xmax = 0.5 l unde l este lungimea peretelui.
(6) Valoarea momentului ncovoietor corespunzator armaturilor din stlpisori (presupuse aceleasi la
ambele extremitati) este
M a = (l 2e )A s f yd (III.7)
unde :
l - lungimea peretelui;
e - distanta de la centrul de greutate al armaturilor din stlpisori pna la marginea sectiunii
orizontale a peretelui;
As - aria armaturilor verticale dintr-un stlpisor;
fyd - rezistenta de calcul a armaturii (Ra, conform STAS 10107/0-90).
20
III.4.2.2. Perei de zidrie confinat
(1) Rezistena de proiectare la for tietoare a pereilor de zidrie confinat, VRd, se obine prin
nsumarea de rezistenei de proiectare la forfecare a panoului de zidarie (VRd1) i a rezistenei de
proiectare la forfecare datorat armturii din stlpiorul comprimat (VRd2)
unde
- fvd rezistena unitar de proiectare la forfecare a zidriei, corespunztoare efortului unitar de
compresiune d determinat considernd c ntreaga ncrcare vertical este preluat de zona
comprimat a peretelui;
- t grosimea peretelui;
- lc lungimea zonei comprimate a peretelui.
(3) Pentru parter, rezistena de proiectare la forfecare a panoului de zidrie se va lua egal cu 0.30 din
valoarea dat de relaia (III.10).
(4) Rezistena de proiectare la forfecare a armturii verticale din stlpiorul comprimat se va
calcula cu formula
unde
- Aasc i fyd sunt aria i rezistena de proiectare a armturii din stlpiorul comprimat;
(5) O parte, 50%, din armtura din centura superioar a planeului poate fi considerat ca armtur
n rosturile orizontale, .
(2) Rezistena de proiectare la forfecare a armturilor din rosturile orizontale se calculeaz cu formula:
21
A sw
VRd 3 = 0.8L f yd (III.13)
s
unde
-L lungimea peretelui;
- Asw aria armturii din rosturile orizontale (pentru preluarea forei tietoare);
-s distana ntre armturile pentru preluarea forei tietoare - Asw;
- fyd rezistena de proiectare a armturii.
(3) O parte, 50%, din armtura din centura planeului poate fi adugat armturii din rosturile
orizontale (Asw).
2. Modulare n elevaie
distanta ntre fata superioara a planseului pe care reazema peretele i faa inferioar a
centurilor de beton ale planseului superior va fi egala cu un multiplu intreg al naltimii de
referina a blocului (eventuale diferente pot compensate prin marirea inaltimii centurilor
sau prin modificarea inaltimii etajelor)
distana ntre fata superioara a planseului pe care reazem peretele i fata inferioara a
golurilor de ferestre va fi egala cu un multiplu ntreg al naltimii de referin a blocului
(eventualele diferene pot fi compensate prin turnarea unei centuri de beton armat la
partea superioara a parapetului); idem pentru zidria de deasupra golului de ua/fereastra
22
FIG. IV.1 Exemple de modulare in elevatie la goluri de ferestre
23
FIG. IV.2 Exemple de modulare in elevatie la goluri de usi
24
(2) Pentru executarea zidariei se vor folosi numai corpuri ntregi i corpuri din sortimentul
productorului; n mod exceptional se pot accepta corpuri rezultate prin tierea corpului ntreg cu
mijloace mecanice (cu flexul). Se interzice folosirea corpurilor rezultate prin spargere cu ciocanul.
(3) Nu sunt admise completri ale zidariei, n plan i n elevatie, cu caramizi cu alte dimensiuni
(lungimi, limi sau nlimea de referin)
(4) Nu sunt admise completri ale zidriei n plan cu fraciuni de bloc cu lungimi diferite de bloc,
rezultate prin tiere sau prin spargere
- perei cuplai (cu goluri de ui i/sau ferestre) constituii din montani legai ntre ei, la nivelul
fiecrui planeu, prin grinzi de cuplare de beton armat.
(3) Pereii de zidrie care nu ndeplinesc condiiile de la (1) vor fi considerai "perei
nestructurali" i vor fi calculai i alctuii conform prevederilor specifice.
(1) Valorile necesare ale ariilor nete de zidarie ale pereilor structurali (plinurile) , pe ambele direcii
principale ale construciei, se vor stabili prin calcul n funcie de tipul zidriei, zona seismic i
numrul de niveluri al construciei. Aceste valori nu vor fi mai mici decat cele din tabelele din cap.
II.5.2
(2) Lungimea minim a spaleilor adiaceni golurilor de ui i ferestre se stabilete, n funcie de cea
mai mare nlime a golurilor adiacente sau de grosimea peretelui, (cu respectarea conditiilor de
modulare dimensionala date la cap. IV.1) dup cum urmeaz:
- pentru zidrie nearmat:
25
(3) n cazul n care lungimile minime date mai sus nu pot fi respectate se vor introduce stlpiori de
beton armat pentru sporirea rezistenei spaletului la fora tietoare.
(4) Grosimea minim a pereilor structurali de zidrie de toate tipurile va fi de 250 mm.
(5) Valoarea raportului ntre nlimea efectiv a peretelui (hef) i grosimea efectiv a acestuia (tef),
este limitat, indiferent de zona seismic i de numrul de niveluri al construciei, dup cum urmeaz:
- zidrie nearmat - hef/tef 12;
- zidrie confinat - hef/tef 15.
(1) Golurile pentru ui i ferestre vor fi amplasate, de regul, n aceiai poziie la toate nivelurile
construciei.
(2) Nu se admite ca seciunea orizontal a pereilor structurali s fie slbit prin:
- goluri verticale pentru couri de fum sau ventilaii;
- liuri orizontale sau oblice pentru instalaii realizate prin spargere sau zidire.
(1) Nu se admit liuri verticale executate la zidire, si nici slituri pentru instalaii executate
prin frezare sau spargere.
(2) Trecerile prin pereti vor fi realizate prin goluri stabilite prin proiect, la zidire. Este
interzis a se sparge zidaria, dupa executarea acesteia, pentru crearea golurilor de trecere a
conductelor de instalatii.
IV.2.2 Planee
(1) Pentru proiectarea planeelor se va ine seama de prevederile specifice date n continuare.
(2) Urmtoarele categorii de planee sunt considerate rigide n plan orizontal:
- planee de beton armat monolit sau din predale cu suprabetonare continu cu grosime 60
mm, armat cu plas de oel beton cu aria 250 mm2/m;
- planee din panouri sau semi panouri prefabricate de beton armat mbinate pe contur prin
piese metalice sudate, bucle de oel beton i beton de monolitizare;
- planee executate din prefabricate de tip fie, cu bucle sau bare de legtur la extremiti i cu
suprabetonare continu cu grosime 60 mm, armat cu plas din oel beton cu aria 250 mm2/m.
(3) Nu se admit, la structurile ce fac obiectul prezentului Ghid, planee care sunt considerate fr
rigiditate n plan orizontal:
- planee din fii prefabricate cu bucle sau bare de legtur la extremiti, fr suprabetonare
armat sau cu ap nearmat cu grosimea 30 mm;
- planee din prefabricate de beton cu dimensiuni mici, sau din blocuri ceramice, cu
suprabetonare armat;
26
- planee din lemn, cu urmtoarele excepii
n cazul folosirii blocurilor din grupa 2a: pentru toate planeele construciilor cu
maximum trei niveluri din clasele de importan III i IV n zona seismica F (Ks =
0.08) i pentru planeul peste ultimul nivel al construciilor cu maximum doua
niveluri (P+1E) din clasa de importan IV situate n zona seismica E (Ks = 0.12)
n cazul folosirii blocurilor din grupa 2b: pentru planeul peste ultimul nivel al
construciilor cu maximum doua niveluri (P+1E) din clasa de importan IV situate n
zona seismica F (Ks = 0.08)
IV.3.2. Socluri
(1) n cazul construciilor fr subsol, soclul i fundaiile vor fi, de regul, axate fa de pereii
structurali.
(2) Limea soclului va fi cel putin egal cu grosimea peretelui de la parter; se admite o retragere de
maximum 50 mm a feei exterioare a soclului n raport cu planul zidriei de la parter, cu conditia ca
soclul sa aiba in grosimea planseului, o consola de 50 mm (rezemarea blocului de zidarie sa se
realizeze pe toata suprafata acstuia).
(3) Soclul se va executa, de regul, din beton armat.
(4) n cazul amplasamentelor cu teren normal de fundare, pentru construcii din clasa de importan
III, cu regim de nlime P+2E, n zonele seismice cu Ks 0.12, precum i pentru construcii din
27
clasa de importan IV, n toate zonele seismice, se accept executarea soclului din beton simplu dac
rezultatele calculelor de dimensionare permit aceast soluie.
(5) n situaiile de la (4), n socluri, la nivelul pardoselii parterului, se va prevedea un sistem de
centuri care formeaz contururi nchise. Aria armturilor longitudinale din centuri va fi cu cel puin
20% mai mare dect aria armturilor centurilor de la nivelurile supraterane de pe acelai perete. n
cazurile n care nlimea soclului, peste nivelul tlpii de fundare, este 1,50 m se va prevedea i o
centur la baza soclului cu aceiai armtur ca i centura de la nivelul pardoselii.
(6) Centurile din socluri nu vor fi ntrerupte de golurile pentru instalaii.
(7) n cazul cldirilor la care, conform prevederilor de la (4), soclurile sunt executate din beton
simplu, mustile pentru elementele din suprastructur (stlpiori) vor fi ancorate n soclu pe o
lungime de minimum 60d 1,0 m. n cazul n care, conform (5), n soclul de beton simplu se prevede
i o centur la baza soclului, mustile vor fi ancorate n aceasta.
IV.3.4. Planee.
(1) n cazul construciilor fr subsol, situate n zonele seismice cu Ks 0,16, placa suport a pardoselii
de la parter se va executa din beton armat, legat cu centurile de la partea superioar a soclurilor.
(2) n cazul construciilor cu subsol, placa planeului peste subsol va avea cel puin aceiai grosime ca
i plcile etajelor supraterane i va respecta toate celelalte condiii de alctuire referitoare la acestea.
28
IV.4. Reguli de proiectare specifice pentru construcii cu perei structurali de zidrie
IV.4.1. Reguli de proiectare specifice pentru construcii cu perei structurali de zidrie confinat
- la interseciile pereilor, dac cel mai apropiat stlpior dispus prin regulile de mai sus se afl
la o distan mai mare de 1,5 m;
(5) Barele longitudinale ale stlpiorilor de la ultimul nivel vor fi ancorate n centurile ultimului
planeu conform cerinelor din STAS 10107/0-90.
29
(6) nndirile barelor longitudinale din stlpiori se vor face prin suprapunere, fr crlige, pe o
lungime de cel puin 60 d.
- diametrul etrierilor va fi 6 mm
(6) nndirile barelor longitudinale din centuri se vor face prin suprapunere, fr crlige, pe o
lungime 60 d. Seciunile de nndire vor fi decalate cu cel puin 1.00 m; ntr-o seciune se vor nndi
cel mult 50% din barele centurii.
30
IV.4.2. Reguli de proiectare specifice pentru construcii cu perei de zidrie confinat i armat
n rosturile orizontale
(1) Alctuirea construciilor cu perei structurali de zidrie confinat i armat n rosturile orizontale se
va face conform regulilor de la IV.4.2. i cu respectarea urmtoarelor reguli suplimentare.
(2) Armturile din rosturile orizontale ale zidriei vor fi determinate prin calcul.
(3) Independent de rezultatele calculului, armturile din rosturile orizontale vor respecta urmtoarele
condiii minimale:
- distana ntre rosturile orizontale armate va fi 400 mm;
(4) Armturile dispuse n rosturile orizontale vor fi ancorate n stlpiori sau prelungite n zidrie,
dincolo de marginea opus a stlpiorului, pentru a se realiza o lungime de ancoraj 60 d. Barele se
vor fasona fr crlige.
(5) Atunci cnd armtura din oel este prevzut n rosturile de mortar
grosimea stratului de mortar de la armtura din oel pn la faa zidriei trebuie s fie 20 mm;
trebuie prevzut mortar deasupra i sub armtura din oel, astfel nct grosimea rostului este
mai mare cu 3 mm fa de diametrul armturii din oel;
(6) Pentru armturile dispuse n elementele de confinare din beton acoperirea minima a armturii
de oel, dup caz, va respecta prevederile din STAS 10107/0-90.
31
aprovizionarii la santiere a blocurilor de zidarie jumatati, sau a unui utilaj cu disc diamantat pentru
taierea blocurilor intregi la dimensiunile necesare;
(6) Este interzis a se executa zidaria cu blocuri ceramice cu fractiuni de blocuri rezultate din
spargerea cu ciocanul sau cu blocuri deteriorate sparte sau crapate prin manipularea
necorespunzatoare. Nu se vor utiliza pentru completari la marginile de goluri de usi sau ferestre
fractiuni de blocuri taiate sau sparte, sau caramizi de alte tipuri. In cazurile in care dimensiunile
plinurilor de zidarie nu sunt modulate conform celor aratate mai sus, pentru diverse completari se va
utiliza numai beton de aceeasi clasa ca si betonul din stalpisori dar nu mai putin de C12/15.
32
- fie prin dispunerea mortarului cu mistria in aceste amprente, in exces si apoi montarea
blocului si presarea laterala langa blocul montat anterior; in aceste conditii mortarul in
exces refuleaza in sus si este indepartat cu mistria;
- fie prin umplerea dupa montarea a doua blocuri alaturate, prin indesarea in locas a
unui mortar de consistenta mai fluida (tasarea conului 12 cm);
- pentru realizarea grosimii din proiect a rosturilor orizontale se pot folosi fie martori
nerecuperabili din mortar, fie dreptare din scandura (fixate pe fetele laterale ale zidului cu
agrafe elastice din otel), intre care se intinde cu mistria mortarul pentru rostul orizontal;
nivelul laturilor superioare ale dreptarelor se poate verifica la 2-3 randuri de zidarie cu un
sablon vertical pe care sunt marcate semne la distante modulate corespunzator inaltimii de
referinta a blocurilor;
- inainte de montare blocurile se vor curata de impuritati si se vor uda corespunzator, pentru ca
blocurile sa nu extraga apa din mortar; udarea se poate face, cu furtunul, direct pe paletii pentru
manipulare dupa indepartarea foliei protectoare din polietilena; se poate utiliza de asemenea si
imersarea blocurilor, inainte de montare, intr-un vas cu apa cu dimensiuni corespunzatoare; este
interzisa udarea blocurilor dupa montarea in perete;
- pentru a se realiza o buna aderenta intre zidaria din blocuri si stalpisorii din beton armat monolit
suprafata de contact a zidariei cu betonul va fi bine curatata de resturi de mortar si udata; nu se
vor prevedea strepi ;
- nu se vor utiliza pentru zidarie blocuri cu defecte, sparte, sau cu abateri dimensionale
ce depasesc pe cele admise;
- operatia de zidire se va incepe de regula de la colturi; blocurile, umezite in prealabil, vor fi
asezate pe un pat de mortar nivelat cu putin timp inainte; se va acorda o atentie deosebita ca
mortarul sa acopere intreaga suprafata a blocurilor, pana la muchii; pentru asezarea finala a
blocurilor si ajustarea pozitiei acestora, in locul ciocanului de zidar folosit la zidariile
traditionale se va folosi un ciocan din cauciuc;
- blocurile din prima asiza de jos se aseaza pe un strat de mortar; asternerea unui strat de mortar
peste ultima asiza de blocuri este facultativa in functie de inaltimea disponibila pentru centura;
- la peretii nestructurali peste ultimul rand de blocuri se va realiza un rost cu mortar matat;
- consistenta mortarelor din rosturile zidariei va diferi, astfel:
- mortar vartos in rosturile orizontale (tasarea conului cca 8 cm)
- mortar mai fluid in rosturile verticale (tasarea conului cca 12 cm);
- in cazurile in care rosturile verticale se umplu dupa montarea blocurilor de zidarie, pentru
umplere se vor folosi palnii speciale, urmarindu-se cu atentie ca locasurile sa fie complet
umplute;
- nu se admite realizarea in pereti a sliturilor a santurilor si a golurilor pentru trecerea
conductelor de instalatii, decat in conditiile precizate in proiectul de executie conform
precizarilor de la pct. IV.2.1.3.
33
- gaurile pentru fixarea diblurilor, ghermelelor, si suportilor pentru rezemarea instalatiilor se vor
executa numai dupa detaliile proiectantului.
34
ANEXA A - CRITERII PENTRU REGULARITATEA STRUCTURAL
A.1. Criterii pentru regularitatea structural n plan
A.1.1. Construcia trebuie s fie aproximativ simetric n plan n raport cu 2 direcii ortogonale, din
punct de vedere al distribuiei rigiditii laterale, capacitilor de rezisten i al maselor.
A.1.2. Construcia are form compact, cu contururi regulate. Dac construcia prezint retrageri n
plan, la diferite niveluri (margini retrase), se consider c cldirea prezint suficient regularitate dac,
aceste retrageri nu afecteaz rigiditatea n plan a planeului i dac pentru fiecare retragere, diferena
ntre conturul planeului i nfurtoarea poligonal convex (circumscris) a planeului nu depete
10% din aria planeului.
Dac forma n plan este neregulat, cu discontinuiti n care pot aprea eforturi suplimentare
semnificative (fig. 4.1), se recomand tronsonarea construciei prin rosturi seismice, astfel ca pentru
fiecare tronson n parte s se ajung la o form regulat cu distribuii avantajoase a volumelor, maselor
i rigiditilor.
A.1.3. La cldirile etajate, la nivelurile unde se realizeaz reduceri de gabarit acestea se vor realiza pe
Figura A.1
A.1.4. Rigiditatea planeelor n planul lor este suficient de mare n comparaie cu rigiditatea lateral a
elementelor structurale verticale, astfel nct deformaia planeelor s aib un efect neglijabil asupra
distribuiei forelor orizontale ntre elementele structurale verticale.
A.1.5. La fiecare nivel, n fiecare din direciile principale ale cldirii, excentricitatea va satisface
condiiile:
35
unde:
eox, eoy distana ntre centrul de rigiditate i centrul maselor, msurat n direcie normal pe
direcia de calcul
rx, ry rdcina ptrat a raportului ntre rigiditatea structurii la torsiune i rigiditatea lateral
n direcia de calcul
A.1.7. Alternativ condiiilor date la (A.1.6), structura este considerat regulat, cu sensibilitate relativ
mic la rsucirea de ansamblu, dac deplasarea maxim, nregistrat la o extremitate a cldirii este de
cel mult 1,3 ori mai mare dect media deplasrilor celor 2 extremiti.
A.2.2. Structura nu prezint la nici un nivel reduceri de rigiditate lateral mai mari de 30% din
rigiditatea nivelului imediat superior (structura nu are niveluri flexibile).
A.2.3. Structura nu prezint la nici un nivel, o rezisten lateral mai mic cu mai mult de 20% dect
cea a nivelului situat imediat deasupra (structura nu are niveluri slabe din punct de vedere al rezistenei
laterale).
A.2.4. Dac dimensiunile elementelor structurale se reduc de la baz ctre vrful structurii, variaia
rigiditii i rezistenei laterale este uniform, fr reduceri brute de la un nivel inferior la un nivel
superior.
A.2.5. Masele aplicate pe construcie sunt distribuite uniform. Aceasta nseamn c la nici un nivel
masa aferent nu este mai mare cu mai mult de 50% dect masele aplicate la nivelurile adiacente.
A.2.6. Structura nu prezint discontinuiti pe vertical, care s devieze traseul ncrcrilor ctre
fundaii. Devierea poate avea loc n acelai plan al structurii (fig A.2 a) sau dintr-un plan n alt plan
vertical al construciei (fig A.2 b).
Devierile structurale pot fi nsoite de sporuri substaniale ale eforturilor n elementele verticale (de
exemplu, n stlpii care susin pereii ntrerupi la parter) i n planeele diafragm care trebuie s
realizeze transferul ntre elementele verticale, n acelai plan (fig A.2 a) sau ntre planuri diferite (fig
A.2 b).
36
perete la etaje,
ntrerupt la parter
perete numai la
tirant
parter
stlp critic (b)
(a)
Figura A.2
37