You are on page 1of 20
abilitatea Instruct lor pe bazi de ci PRESEDINTELE BIROULUL EXECUTIV DIRECTOR GENERAL Ing. VALERIU CRISTESCU INSTRUCTIUNI TEHNICE PRIVIND PROCEDEELE DE REMEDIERE A DEFECTELOR PENTRU ELEMENTELE DE BETON SI BETON ARMAT INDICATIV C 149-87 Elaborate de: INSTITUTUL DE CERCETARI IN CONSTRI ECONOMIA CONSTRUCTIILOR — INCERC 1 St Director adj. stiintific: ar. Sef laborator: ing. Stefan Enescu Elaborator ing. Angela Stinescu g- Romulus Constantinescu Responsabil din partea ICCPDC: arh. Claudiu Popesteanu INSTRUCTIUNI TEHNICE PRIVIND PROCEDEELE _lndieativ € 149-87 DE REMEDIERE A DEFECTELOR PENTRU ELEMENTELE| DE BETON $1 BETON ARMAT Hntocniese € 149-81 . PREVEDERI GENERALE, « Prezentele instructiuni tehnice stabilese procedecle de remediere a clementelor de beton si beton armat care prezinti defecte sau dagradiri,folosind amestecuri pe baat de ciment sat Tisini epoxidice. 1.2, Domeniul de aplicare a prezentelor instructiuni tehnice cuprinde: a) remedierea defectelor de executie constatate 1a decofrarea elementelor, constind din: stirbituri, zone segregate, goluri, ros- turi de betonare ete.; b) remedierea deteriorarilor (fisuri sau striviri locale) a rute in perioada de executie sau in cursul exploatirii ca urmare a fenomenului de contractie a betonului sau a unor solicitiri cu caracter exceptional (socuri, supraincircare, vibratii, seism etc.). In cazul elementelor de, beton_precomprimat prevederile prezentelor instructiuni tehnice pot fi aplicate numai cu avizul proiectantului investifiei sau al Iucririlor de remediere, dat in urma analizirii stirii de eforturi din zona afectati si a conditii- lor de ancorare a armaturii preintinse. 1,3, Clasificarea defectelor sau deteriorarilor, procedeele de remediere si condifiile de adoptare si aplicare a acestora sint prezentate in — cap. 2, pentru defectele de execufie care se incadreazi in domeniul aritat la pet. 1.2.0 — cap. 3, pentru deteriorarile care se fneadreazi in dome- niul aritat la pet. 1.2.b. 1.4. Inainte de inceperea operafiilor de remediere, execu- tantul va intocmi fisa tehnologici de execufie pentru procedeele adoptate, tinind seama de prevederile prezentelor instructiuni tehnice si, dup’ caz, de detaliile suplimentare stabilite de pro- cctant. 1,3. Lucririle de remediere se yor executa cu personal ins- truit in’ prealabil in scopul respectirii cu strictefe a prevederilor figei_ tehnologice. 1.6. Inceperea aplicirii procedeelor de remediere se va face numai dup’ verificarea si consemnarea de citre delegatul CTC a corectei realiziri a lucririlor pregititoare. 7. Delegatii beneficiarului sia compartimentului CTC vor urmiri modul de executare a remedierilor si vor consemna corecta realizare a lor. 2. PROCEDEE DE REMEDIERE A DEFECTELOR CONSTATATE LA DECOFRAREA ELEMENTELOR: 2.1, Defectele de execufie constatate 1a decofrarea elemen- telor se clasific’ conform tabelului 1. 2.2. Inregistrarea defectelor se va face in cadrul proces. Jui verbal de verificare a aspectului betonului dup’ decofrare (formular 9—13—107 d din sistemul de evidenti publicat in Buletinul Constructiilor nr. 2 din 1981), 2.3. In cazul defectelor de tip DASM (tabelul 1, pet. 4), proiectantul va stabili daca este admisi. remedierea elementelor In cavzi i, dupa. caz, se va opta pentru unul din cele trei proce- ce mentionate in tabelul 1. In situatii speciale se poate adopta plicarea in paralel a doua procedee (ex. torcretare + injectare). 2.4. Materialele folosite si mijloacele necesare pentru. exe- cutarea remedierilor sint precizate in anexa 1 Tabelul 1 Carncterivarea TH : pescriere | Notatie strato de aco- perire a arma. turilor segreari sa 3) | pefecte de | dasne | max. 14 | maos sttnsine 9f depen Suprafaa fe nase ee Sete ati pou 4 | petecte do | DASM _ sdticine a3 aati : Ste eee conten | pai ee aa pez = forretare contocy pants. | 2.5. Remedierile cu amestecuri pe bazi de ciment se exe- cut Ia temperaturi ale mediului ambiant de minimum + 10°C. 2.6. Suprafata remediati se va menfine in stare umedi minimum 7 zile, prin stropirea periodicd, acoperire cu prelate umede, folii sau prin aplicarea de pelicule de protectie. 8 Defecte de suprafafi (DS) 1, Lucririle pregatitoare constau- din urmitoarele ope- perierea zonei cu defecte cu o perie de sirm’; curffirea cu un jet de aer; rirea zonei astfel incit si fie saturati cu api. 7.2. Compoziia pastei de ciment pentru remediere (in volum) este urmitoarea: ciment i Ra: 1 parte poliacetat de vinil D 50... . . . 0,3 parti api Ea 2. . 03...04 pli situafiile in care nu se dispune de poliacetat de vinil se tc utilizarea compezifiei: ciment 1 parte si api = 0,4...0,5 2.7.3. Prepararea pastei de ciment: in cantitatea de ciment in prealabil se introduce treptat apa, amestecind pind © un amestec cu aspect uniform si de consistenta necesari in lucrare. In cazul folosirii adaosului de poliacetat de vinil, acesta se va dilua cu 50% din apa si se omogenizeazi pina la obtinerea nei emulsii uniforme, dupi care se introduce cimentul si se con- imestecarea. Se adaugi in continuare api pind la obfinerea consistenfei necesare, 2.7.4, Punerca in Iucru: se aplici pe zone cu defecte pasta de ciment, prin apisare energici cu mistria sau spaclul. 2.8. Defecte in stratul de acoperirg a armaturilor (DSA) 2 ratiuni: a) desprinderea betonului prin lovire cu ciocanul de zidar; b) curitirea cu jet de aer; ¢} umezirea betonului cu api pin’ 1a saturare. Lucrarile pregititoare se considera incheiate dupi zvintarea suprafefei de beton ce urmeazi a fi reparate. Lucririle pregititoare constau din urmitoarele ops- 2.8.2. Compozitia mortarului pentru remediere (in unitit de volum) este urmitoarea esvelments bec) .*Levoe en ceue cert *parte = nisip 0.3 mms. 2 part — api in cantitatea necesara obtinerii unei consistenfe care si permiti mortarului aplicat si-si mentini pozitia. In compozitia mortarului se poate adiuga max. 0,2 piri tat_de vinil D 50. 2.8:3. Prepararea mortarului: se amesteck cantititile de nisip si de ciment, se adaugi apa treptat, amestecindu-se in continuare pini se obfine un amestec cu aspect uniform si de consistent necesari punerii in lucrare. In cazul utilizirii adaosului de poliacetat de vinil, acesta se va dilua in prealabil cu 50% din apii, dupii care se vor intro- duce cantititile de nisip si ciment. Se continua amestecareaca mai sus, completindu-se apa pini 1a consistenta necesari, 2.8.4. Punerea in lucrare: se aplick mortarul in straturi de max. 13 mm grosime prin aruncarea cu mistria si presare. 2.9, Defecte de adincime si suprafata redusi (DASR) agczQels Wuertrle pregititoare constau_ din uematoarcle ope- rafiuni: a) indepirtarea betonului necorespunzitor, prin. sparger spitul; “_b) corectarea formei golului, astfel incit si se asigure posi- Dilitatea unei corecte completiri cu beton now; ©) curifarea zonei cu jet de aer; d) umezirea betonului pini la saturare. cu Lucrarile pregatitoare se consideri incheiate dupa svintarea suprafetei de beton ce urmeazd a fi reparat. 2.9.2. Daci nu se asigura beton de marca corespunzitoare produs de stati de betoane, compozitia betonului de completare {in volume) va fi urmitoarea —ciment ... +2 piri — agregate sort 0-3 mm . +... . .1 parte 3—7 mm ae 1 parte 7-16 mm... .. . . 1 parte — api 22s SOE RE nt halen weell/2..0/Aopate 2.9.3. Punerea in lucru se face in urmitoarele etape: a) se aplici un amorsaj din pasta de ciment cu poliacetat le vinil: (vezi pet. 2.7.2. si 2.7.3) pe suprafafa de beton prin pensulare in dowd straturi, 1a un interval de 5..20 minute intre ele; b) dupa svintarea ultimului strat, zona de reparat se umple cu beton; punerea in Iucru se va face in straturi, prin presar ©) daci grosimea defectului este mai mare de 5 cm, se va monta un cofraj care si permit introducerea vibratorului de inte- rior, iar betonarea se va face in exces (similar cazului din fig. 3); decofrarea se va face dupi 24 ore iar imediat dup’ aceasti operatic se va indepirta betonul in exces prin spijuire usoara (cu spit sau dalta gi ciocan 0,5 kg). 2.10, Defecte de adincime si/sau suprafati mare (DASM) ‘Aceste defecte pot fi remediate prin urmitoarele procedee — injectare cu pasta de ciment, in cazul zonelor segregate de volum mare; — betonare in exces, aplicati in cazul golurilor sau zonelor cu segregiri locale; — toreretare in cazul defectelor de mare suprafati sau in azul in care nu se poate asigura prin betonare 0 umplere corect a golurilor, Prin injectare cu past’ de ciment se realizeazi: — etangarea zonelor segregate ale clementelor sau strucc turilor de construct} vin in contact cu apa (bazine, rezer- voaré, conducte, pereti de subsol etc.) ; —restabilirea capacitifii portante a elementelor de cons- trucfii prin consolidarea structurii betonului segregat ; — protectia armaturilor. ica 2.11. Remedierea prin injectare a pastei de ciment 2AL.1. Lucririle pregititoare constau in urmitoarele ope- ratiuni a) Stabilirea zonclor ce urmeazi a fi injectate prin: = examinarea vizuali si eventuale sondaje; uW — proba cu apa pentru recipienti, marcindu-se porfiunile in care se constati exiiltrafii; = incerciri_cu ultrasunete in cazul elementelor de struc- turk si a fundafiilor; in acest caz. vitezele de propagare sint mai mari ‘en 300 e de beton compact. d) Stabilirea locurilor orificiilor de injectare, astfel_incit si fie dispuse la distant de 20...60 cm, in functie de porozitatea zonci. Orificiile vor fi amplasate pe toate fefele accesibile ale ele- mentului ©) Pregitirea tubului IPV sau PVC de 5...7 cm lungime in functie de procedeul de remediere ales (manual sau cu pompa). 4) Tencuirea intregii suprafefe segregate pe toate fetele accesibile cu mortar de ciment de compozitie 1:3 (ciment : nisip), in grosime de 1 cm, aplicat in minimum 2 straturi. n jurul tuburilor se aplic’ mortarul intr-un strat de 3 cm. in cazul injectarii cu pompa, dupa 3 ore de la tencuire se extrag tuburile. La tuburile rimin in orifi- sii, in cle introducindu-se seringa. ¢) In anumite situatii cind zonele segregate sint de adincimi mari, se ereiazi prin perforare cu masina rotopercutanti orificii de injectare cu @ 10...20 cm si adincime de 25...40% din grosimea clementului, dup’ care se continu ca la punctul 2.11.1.c si d. * _£) Cu circa 24 ore inainte de inceperea injectirii se va face verificarea continuitzii dintre punctele de injectare, introdu du-se in orificii api sau aer sub presiune. 2.11.2, Compozitia pastei de ciment se stabileste prin incer citi preliminare de laborator, urmirindu-se caracteristicile Fr Mluiditite sess es ye ee 3 19.15. secunde: — sedimentare sub... . +15 ml Orientativ raportul A/C = 0,5. 2.11.3. Determinarea caracteristicilor pastei de ciment, Fluiditatea a) Fluiditatea se determin prin misurarea timpului de scurgere a pastei de ciment prin pilnia metalic indicat& in fig. 1. 12 Fig. 1. Pilnie metalicd pentru determinarea fluiditafit 1b) Verificarea pilnici se face cu apa si se consider’ cores- punziitoare daca timpul de scurgere a apei este de 11" 2/10 + 0" 2/10. Daca timpul de scurgere este mai mic sau mai mare se va ajusta in consecinti orificiul interior. La determinarea timpului de scurgere a apei sau a pastei de ciment pilnia va fi complet umpluti. Sedimentarea a) Sedimentarea se determina prin misurarea cantititii de api ce se separa din pasta de ciment finutt in repaus intr-un cilindru_gradat de sticli de 500 ml capacitate nominali (STAS 4095—82). b) Cilindrul se agazi intr-un loc ferit de vibrafii sau de socuri si se umple pina la diviziunea corespunzitoare gradafiei de 500 ml, dupa care se acoperi cu un capac. ¢) Dupi 2 ore cantitatea de ap separatii se misoari cu ajutorul unui cilindru gradat. 2.11.4. Prepararea pastei de ciment se face dup cum urmea- a) Cimentul cintirit in prealabil se introduce prin presirare enti in cantitatea de api stabiliti; b) Se malaxeazi timp de 7 minute. La prepararea fiecirei sarje de pasta de ciment, se va veri- fica fluiditatea, corectindu-se apa sau cimentul, astfel incit si se menfin’ conditia de la pet. 2.11.2 Pasta se poate pistra in vasul de preparare cel mult 60 minute cu conditia ca la fiecare interval de 10 minute si se procedeze la © remalaxare cu o durati de 6 minute. 2.11.5. Operatia de injectare se executi astfel a) Se incepe injectarea de la orificiul amplasat cel mai jos si se continu’ din aproape in aproape pind se ajunge la orifi- Ciul amplasat cel mai sus. In cazul suprafetelor orizontale injec- tarea va incepe de la orificiul amplasat la o extremitate a defectului si continu’ din aproape in aproape pin’ la cealalti extremitate: D) Injectarea cu seringa consti in urmitoarele operatiuni: = se incarc& seringa cu past de ciment; — se fixeazi capul seringii in stuf si se impinge incet pis- tonul ; 4 — operatiunea se considera terminati pentru un orificiw de injectare, dupa ce se constati aparitia pastei de ciment intr- unul din orificiile apropiate. Se astupi cu un dop orificiul res- pectiv si se continua injectarea prin orificiul imediat urmator; c) Injectarea cu pompa consti in urmitoarele operatiuni: — se alimenteazi pompa cu past de ciment la introducerea pastei de ciment se foloseste o siti cu ochiuri de 1...2 mm laturi, pentru a indepirta eventualele impurititi existente in amestec; — se porneste pompa pind la aparitia pastei de ciment la capitul stufului, dup care pompa se opréste; — se introduce stuful in orificiul de injectare gi se stringe piulia de etangare ; — se porneste pompa si se urmireste permanent manome- trul acesteia, astfel incit si_m se depigeasci prestunea de 20 at., caz in care se opreste functionarea e1. Dac dupa oprirea pompt presiunca scade, atunci injectarea decurge in bune_condifiuni; se porneste din’ nou pompa cind presiunea atinge 5 at.; — operatiunea de injectare se consideri terminath pentru un orificiu de injectare, dupi ce se constati aparitia pastei de ciment intr-unul din orificiile apropiate; se astup’ cu un dop orificiul respectiv si se continu injectarea prin orificiul imediat urmitor; — daci la inceperea operafiei de injectare presiunea creste instantaneu, atingindu-se 20 at, si dup’ oprirea pompei nu se constati sciderea’presiunii, rezulti ci sa format un dop de ciment in orificiul de injectare; in acest caz se palit orificiul cu api sub presiune pentru a indepirta dopul format, dupa care se reia injectarea. 2.11.6. Verificarea Iucririlor de injectare cu past de ciment se poate face prin — proba de umplere cu api in cazul recipientilor; — incereiri cu. ultrasunete sau alte procedee stabilite de comun acord cu proiectantul. 2.12. Procedeul de remediere prin betonare in exces 2.12.1. Lucririle pregittitoare se executi conform pet. 2.9.1- Ja care se adauga operatia de montare a cofrajului, asigurindu-se 15 indere a vibratorului si depi- ‘ioare a zonei de remediere Beton vechs ee “tare gerecte) ~_Befonnov Tae camplerare) Ship sau diotrogma 2—c. 1088 urd provizorie ih place ‘pentru belonare sifrecereo ‘pervisrareruliy Zelon herces (se indlepariece? cepa Mnlarirey Beton 20. (@ complelare} Fig. 4. Cazul unei grinzi de planseu. 2.13. Procedeul de remediere prin torcretare 2.13.1. Lucririle pregititoare se executi conform pet. 2.12.1. 2.13.2. Torcretarea se execut conform Instructiunilor teh- nice C 130—76. 3. PROCEDEE DE REMEDIERE A DETERIORARILOR APARUTE IN PERIOADA DE EXECUTIE SAU IN CURSUL EXPLOATARIL CONSTRUCTIEL ari ulterior decofrarii ele- mentelor si procedecle de remediere sint precizate in tabelul 2. 3.2. Imediat ce se aparitia unor deteriorari, bene- ficiarul va solicita analizarea cazului de citre proiectantul lucri- rii sau efectuarea unei expertize tehnice de citre un institut de . Deterioririle care pot 18 fnvafimint superior, institut de cercetare sau 0 organizafie de proiectare. 3.3. Deteriorarile se consemneazi intr-un releven al elemen- telor sau structurii, precizindu-se tipul, pozitia si dimensiunile acestora. 3.4. In functie de amplasarea si consccinfele deterioririlor constatate, solufiile de remediere vor fi date prin de remedieri, sau — proiect de remediere (consolidare), intocmite de proiec- tantul lucririi sau institutia solicitat’ de beneficiar, Procedeul de remediere se stabileste finind seama de precizirile date in tabelul 2, precum si de cele mentionate la pet. 3.5...3.8. 3.5. Procedecle pe bazi de ciment se recomanda a fi adop- tate in situafiile in care nu se diepune de personal cu experienfi in utilizarea riginilor epoxidice sau de dotirile si materialcle necesare. 3.6. In cazul deteriorarilor de tip DASR si DASM se adopt procedeul pe bazi de rigini epoxidice in situafiile in care se impune realizarea unor rezistenfe superioare in intervalul de 24 ore. Caracteristicile amestecurilor epoxidice sint prezentate in anexa 3. 3.7. Procedecle mentionate in tabelul 2 asigura remedicrea local a deterioririlor produse in functie de m&sura in care se apreciazd ci este afectata nefayorabil comportarea in vitor a structurii, precum si de posibilitatea repetirii unor solicitiri similare si necesitatea spo- ririi gradului de siguran{ in exploatare, se va analiza daca este suficienta momai remedierea local sau Se impune adoptarca de misuri suplimentare ca — sporirea capacititii de rezistenti a elementelor prin armare suplimentard, cimisuire etc.; — adoptarea de dispozitii constructive care s& asigure imbunatafirea modului de preluare a incircarilor (de ex.: intro- ducerea_unor diafragme) — prevederea unor restrictii de exploatare. 3.8. In cazurile in care fisurile latorate actiunii fortelor joare $i se impune sporirea capacititii de preluare a acestora, pentru remedierea si consolidarea elementului, se va prevede atit, injectarea fisurilor cit si, suplimentar, placarea zonei in cauz 19 Tabelul 2 form ‘Procedee de remediere injestare ou Fagin expoxidicd, con: form pet. 3.13, epoxidie conform pet. 3.14, 3.16, mortar, ‘eton, conform epoxidic conform Tnjectare cu chit pet. 3.16 beton, conform pot. 3.12. é g pet. 3.16 pet ent conform| exces cont. pet. 2.1, conf. pet. 3.13, Tajestare ca past de ciment conform pet. 2.11 ‘mortar, conform pet. 2.7. pot. 2.8 ‘Beton, conform pet. 2.9 ae = etonare in atatal ys _ Caracterizarea eteriort 1/4h si supe > 0.3 mi |= adin <0 Ta incadrarea in diferitele ipuri de fisuri se admite depigirea deschideril maxime ea pind Ja deschidere > 2 ma] 1/4 h gi supra fafa mas. 0.3 mi = adineime max. ‘adincime max. 4 em, deschiiere |deschidere<0,5 mm) inchidere eu past 0,5. tate DSA DASR | adincime max DASM «pind la 2-mun dacd nu se depiseste 10%, din ungimea fisurt ‘SUSAU SU- ‘MARE: T'mm, dae portinnea on deschidere sporita nn depigeste 20%, din. nngimea fisurii si res ‘Tipal de deteriorare descriere x ‘cedisi la. solicitiri de com. presiuae stu socuri, cedari locale Ia solicitirt de compresiune sa sarcini DETERIORART D) RIRE A ARMATURILOR ADINCIME. STRATUL DE ACOPE- ruperea muchillor DETERIORARI IN ADINCIME SI SUPRA- FATA REDUSA: DETERIORART DE FISURE PRAFAT Nr ext. 1 z 3 4 OBSERTATTE: cu chit epoxidic armat cu fesituri din fibri de sticli (notat prescurtat CEATS), conform prevederilor de la pet. 3.13. gi finind seama de precizirile din anexa 4 3.9. Procedeele pe bazi de amestecuri cu ciment s-au des- cris in cap. 2, iar procedeele pe bazi de amestecuri epoxidice sint descrise in. prezentul capitol. 3.10. Materialele folosite si mijloacele necesare pentru reme- diere cu amestecuri pe bazi de risini epoxidice sint prezentate fin anexa 2. 1. Utilizarea amestecurilor epoxidice la remedierea cle- mentelor de beton si beton armat se poate face numai in urmi- toarele conditii: F — temperatura mediului si a elementului trebuie si fie de minimum +} 15°C si umiditatea relativa a acrului de max. 60%, in perioada execufiei remedierii si minimum 7 zile dup exe cutarea acesteia ; = suprafefele de beton care se remediazi nu trebuie si fie umede; — temperatura maxima in cursul exploatirii nu trebuie si depiseasei + 50°C; ~ fisurile si fie stabilizate (in cazul in care au fost generate de tasarea fundafiilor) ; = temperatura materialelor utilizate trebuie si fie de. min. ++ 15°C si max. + 30°C. femedierea fisurilor cu deschidere < 0,5 mm (f,) -1. Fisnrile eu deschidere mai mick de 0,5 mm se vor remedia prin aplicarea pe fisuri a unui chit epoxidic sau a unei paste de ciment cu adaos de poliacetat de'vinil. 3.12.2. Compozitia chitului epoxidic este dati in tabelul 3, ‘Tabelal 3 Cantitati pe amestes de Iuera ‘dozare dorare volumettic& (em®) | _gravimetricd (g) Rigid Dinow 011K, Intiritor TETA sau DETA 200 200 28 25 Ciment sa 150...200 200...250 filer de euart 2b epoxidic rigina epoxi si se continua amestecar ‘a componentilor. face foarte lent, evitindu-se in toata perioada de amestecare este. 5 nnta solidi trebuie si fie perfect operafiei de preparare. ynerea in lucru se face in urmatoarele etape: afata betonului fisurat cu o perie de sirma si ‘aful rezultat cu un jet de aer comprimat; se aplict eu gpaclul, pe trascul frit. pe 9 Vatime de in chit epoxidic, cu com- re cele doud lor cu deschidere 0, 3 rilor cu, deschidere 0,5 face prin injectare cu raisin’ ica. 3.13.2. Lucririle pregititoare constau in urmit de pe suprafata de bet (min. 2,3 de o parte ( ) Perierea zonei descoperite cu 0 perie de si indepirta laptele de ciment de pe suprafafa de betor h prafului rezultat ca un jet de aer comprimat. ¢) Stabilirea punctelor de aplicare a stufurilor metalice (fig. 5) pe traseul fisu i pentru a elimi- 22 Pid feave P14 x9-I0 STAS 530 -66 a) Sectiune prin stut Pistol pentru ingectat b)fixorea stutulul pe tisurg 5 Chit pentru fixa- rea stipulit tut metalic In cazul clementelor cu grosimi de max. 20 cm, stuturile se aplicA pe o singura fafa a elementului, iar distanta ele este de 1,2... 1,5 x grosimea elementului, cu condi pe lungimea unei fisuri neintrerupte si existe cel putin dou’ stufuri. in.cazul clementélor cu grosimi de peste 20 em, stuturile se amplaseazi pe ambele fete ale elementului si distanta dintre ele este de 0,5 ... 0,7 x grosimea elementului. Punctele de apli- care de pe céle dou fete opuse trebuie si fie decalate intre cle (fig. 6). La fiecare fisura se lasi, Ia una din extremitati (cea de sus in cazul fisurilor verticale), un orificiu de 1 cm pentru refularea acrului. 4) Fixarea stufurilor pe traseul fisurii, in punctele stabi- lite dup’ cum urmeazi — suprafata circulara a stufului se acoperi cu un strat de plastilin’ si se aplici pe zona de beton fisurati acoperita si ea in prealabil cu un strat de plastilind; aplicarea stufurilor Se face simetric fafa de fisuri; — fiecare stut se fixeazi provizoriu pe contur in do puncte, cu plastilind sau cu ipsos. e) Inchiderea fisurii la exterior prin aplicarea de-a I acesteia a unui chit epoxidic de 1... 2 mm grosime time de cirea 3 em. Compozifia si modul de preparare epoxidic sint prezentate la pet. 3.12.2 si 3.12.3. chit se fixeazi definitiv si stuturile metalice. Aplicar se va face cu spaclul sau cu mistria, prin apisare pu In cazul injectirii de pe o singuri fata, fata opusi se chit pe toati Itimgimea fisurii, Misindu-se intreruperi pentru de cirea 3 mm, la 50 cm distant san minimum una pe fisuri. Inchiderea fisurii Ia exterior se poate executa si cu alte materiale pe bazi de verificiri prealabile. {) Dupa intirirea chitului (la circa 6 ore de la se verific’ comunicarea dintre stuturile metalice astfe troduce aer comprimat pe rind in fiecare stuf metalic si se reste refularea aerului prin cele doui stufuri invecinate; orifi- ciile prin care nu -refuleazi aerul indici o intrerupere a in zona respectiva si in acest caz se amplaseaza stufuri suplimen- tare pentru asigurarea comunicirii. 24 3.13.3. Compozitia amestecului de injectare este cea ind cati in fabelul 4. Cantitatea pent Unitafi de (cm) Se misoari. volumetric sau gravimetric risina epoxidict intiritorul in proportiile corespunzitoare si se’ introduce intr- capsuli emailat%, dupi care se amesteci incet cu. mistria tim . 2 minute, avind griji ca prin amestecere si nu se antre 3.13.5. Injectarea fisurilor se efectueazi dupi min. 6 or de la executarea operatiilor pregititoare, daci temperatura me diului ambiant este mai mare de +20°C si respectiv dup min 12 ore dac& temperatura mediului ambiant este sub +20°C fiamgiil3' Imjectarea se incepe de Ia una din extremitifil isu, La fisurile verticale sau incli la capitul inferior (fig. 6). In timpul injectirii se tin deschise dowd stufuri de meta invecinate, celelalte fiind astupate cu dopuri de plastilin’ sa cauciue, 3.13.7. In cazul plicilor, de regult, injectarea se face pri fafa superioari; daci aceasta nu este accesibili, injectarea s face de jos in ‘sus practicindu-se cite un orifieiu suplimenta intre dou orificii de injectare, in care se introduce cite un tul PYC; refularea risinii prin acest tub indict pitrunderca rigine pink Ia 2/3 din inaltimea plicii. injectarea se incepe d 25 WDietrogma Win beten armor cu grosimea de cek mult 2bem ‘| nyectore L)Gringé din beton ormat ©? 206m CU grosln€D mor more oe 20 tm 6) Inzectore plonseu oe jos in sus Fig. 6. Detalii privind amplasarea stujurilor §1 directia de injectere 3.13.8. Injectarea fisurilor cu rigini epoxidick cu ajutor pistonului manual consti in urmétoarele operatiuni a) incircarea pistonului cu rasini epoxid b) fixarea capului pistonului in stuful metalic i insurubar incet a pistonului pin’ Ia aparitia ‘risinei in stujul invecins dupa care se muti pistolul in acesta; ) astuparea stufului cu dop de cauciue sau plastili desfundarea celui de al treilea stut de injectare Se procedeazi astfel pind la injectarea completa a surii. La sfirsitul injectarii toate stufurile trebuie si | astupate. d) dup’ circa 2 ore se scot stufurile; acestea se refolose dupi indepirtarea chitului prin’ spilare cu acetoni sau pt ardere. 3.13.9. Injectarea fisurilor cu rigin’ epoxidici cu ajutor pistolilui actionat cu aer comprimat se face: cu pistolul incirc cu amestecul de injectare si pus in legiturk cu o surst de a comprimat pind la 6 atm. Se fixeazi pistolul in primul stuf metalic, se deschide le robinetul de aer comprimat al pistolului si se mentine pistol fin aceast’ pozitie pind ce se observa aparitia riginei in stuf invecinat. Se inchide robinetul de aer comprimat, se depre zeaz si se muti pistolul in stuful fnvecinat, se astupa prim lop de cauciue sau plastilind si se destup’ al treil jectare. Se procedeazi astfel pink la injectarea compl . La sfirsitul injectarii toate stufurile trebuie s& fic ast pate. Dupa circa 2 ore se scot stuturile. Stufurile metalice se refolosesc dupa indepirtarea chitul epoxidic prin spalarea lor cu acetona sau prin ardere. 13.10. Verificarea aplicarii corecte a procedeului de face dupi 24... 36 ore de la injectare si se execu a) La fiecare a cincea fisuri injectati, se va desprinde ‘© lungime de circa 15 cm, cu dalta si ciocanul stratul de cl -epoxidic aplicat pentru inchiderea exterioari a fisurii, la ext mitatea la care s-a incheiat operafia de injectare. In cazul | jectarii pe o fat’ a elementului, se desprinde chitul de pe fa ‘opusi injectirii. b) In cazul unei injectitri corecte se constati prezenta ri- sini in fisuri (culoarea riginei este mai inchisi decit a beto- nului), ) In cazul in care nu se constata prezenta risinii_in fis rezulti ci injectarea nu a fost executati corespunzitor. In aceasti situatie se procedeazi la desfacerea completi a chitului de pe fafa respectiva a elementului si se stabilesc zonele neinjectate. In fiecare din aceste zone se monteazi un stuf, se acoperd. fisura cu chit epoxidic, lisindu-se cite 0 intrerupere de control de 2...3 mm, la extremitatea zonei de injectat si se executi Ia reinjectarea. Intrucit in acest caz existii dubii si in ceca ce priveste cali- tatea injectirii celorlalte fisuri, injeciate anterior, se face ve rificarea acestora prin desfacerea chitului ca la litera a. 3.14, Remedierea fisurilor cu deschidere > 2 mm (f,) 3.14.1. Remedierea fisurilor cu deschidere 2 ... 5 mm se face prin injectare cu chit epoxidic. 3.14.2. Lucritrile pregititoare sint cele de la. pet. 3.13.2. 3.14.3. Compozitia chitului pentru injectare este dati in a 5) Tabelul 5 Ciment san filer de ewart 3.14.4. Prepararea chitului prin injectare se face conform pet. 3.12.3. 3.14.5, Punerea in Iueru se 2313.9, 3.14.6. Verificarea aplicirii corecte a procedeului de injec tare se face conform pet. 3.13.10. "e conform pet. 3.13.5. ...+ 28 3.15. Placarea cu CEATS 3.15.1. Placarea cu chit epoxidic armat cu fesiituri din fibr de sticli (CEATS) poate fi ut — la remedierea unor zone de grinzi sau diafragme cat prezinta deteriorari ca urmare a unor solicitiri predominant de forfe tietoare (fisuri inclinate cu deschideri de 0,5 ... 5 mm) — la remedierea unor zone cu fisuri fine (deschideri st 0,5 mm) la clementele la care este necesari, asigurarea etans tifii, protectia armiturilor sau a aspectului. 3.15.2. Placarea cu CEATS la grinzi are in principal rolu de a restabili sau imbunatifi capacitatea de preluare a uno eforturi principale de intindere, remediind lipsa sau iegirea di lucru 4 unor etrieri. Nu se executa placiri pe zone de beton segregat sau de cali tate necorespunzitoare — suprafefe cu deni mai mari de 3 mm; — beton cu rezistenfi sub 10 N/mm? 3.15.3. In cazul clementelor cu fisuri cu deschideri mai mar de 0,5 mm, operatia de placare trebuie asociati cu operatia d injectare a fisutilor care se executa si controleaz& fnaintea pla eairii (fig. 7). Conditii de proiectare pentru placarea cu CEATS 3.15.4, In vederea stabilirii posibilitafii util solutic si a condifiilor concrete de folosire (marimea si pozitia zonelo ce urmeazi a fi placate, numiral de straturi), proiectantul trebu si analizeze in fiecare caz natura deteriorarilor si cauzele aces tora verificind incadrarea in condifiile de la pet. 3.15.2. 3.15.5. Efectul cantitativ al placirii cu CEATS este fancti dle condifiile concrete de lucri ale elementelor ce se repari § de caracteristicile fizico-mecanice ale materialelor utilizate. Pen tru fesituri din fibri de sticlé se poate lua in considerare, pentr fiecare strat de CEATS (un strat de fesituri), o rezistenfa d caleul la intindere pina la R,, = 2,5 N/em (litime). 23 7, | Z i aaa 2 Zong Zand plocats placate VEDERE DE JOS ribet entry verthicorca PSC Ploci de bekon ormae shuteri cle PJECHIE ZONE ——— a, Sectiune 4-A plocore Fig. 7, Placerea plicilor de CEATS 3.15.6. Pentru analiza conditiilor de remediere a grinzilor deteriorate de actiunea fortelor taictoare, véloarea fortei taie- toare de calcul capabila preluati de etrieri, testitura inglobat& si betonul zonei comprimate poate fi stabilité «i relagia: Qn = 1S (ttatg Ru + WAR) in care i, — numirul de straturi (pe amb ale grinzii) de fesituri din fibre de sticit; R,, — rezistenfa unui strat de CEATS (un singur strat de fesituri inglobat in chit epoxidic), 30 Jig — distanta dintre fibra cea mai_comprimata 5 centrul de greutate al armiturii intinse; (cm) n, — numarul de ramuri de etrieri care se afla pe lungime egal cu A, si care si-au pistrat capa- citatea de rezistenti (au in continuare ancora. jul necesar si 0 capacitate corespunzitoare de alungire la rupere) ; A, — aria sectiunii unei ramuri de etrieri in mm® Ry — rezistenfa de calenl a armiturii transversale in N/mm? Numarul de straturi este de max 4 si rezulta din condifia mE" < Fy. in care RF (N/mm) este rezistenfa normati la intindere determinata conform STAS 10.102-75, in functie de rezistenta efectiva la compresiune a betonului determinati prin incerciri nedistructive. Operatii pregititoare executarii placarii cu CEATS 3.15.7. Lucririle pregiititoare constau in urmitoarele ope- ratiuni: injectarea fisurilor eu rigini epoxidicd in conformitate cu prevederile de la pet. 3.13. $1 3.14; ‘b) desprinderea chitului epoxidic de acoperire a fisurii cu dalta si ciocanul, verificindu-se cu aceasti ocazie daci injectarea a fost corect executata; ) buceardarea zonei ce urmeazi a fi placati; d) pericrea cu peria de sirma si indepirtarea prafului re- multat cu un jet de aer curat; e) dack suprafata de beton prezinti deniveliri, aceasta se fnlitura astfel incit si se asigure o suprafata plan’. Executarea placirii cu CEATS 3.15.8. Operatiunea de placare consti in apli turi alternative de chit epoxidic si fesiituri din pe suprafefele elementelor din beton armat. In functie de prevederile proiectului, bazate pe analiza ari- tat la pet. 3.15.4. ... 3.15.6 i pe analiza posibilititilor de pri luare a eforturilor de citre betonul vechi, numirul de straturi 31 de festituri din fibre de sticlé poate varia intre 1... 4, la care corespund 2... 5 straturi de chit epoxidic. Pentru plici, placarea se face cu fisii deptgind lateral fisura eu circa 15 cm de fiecare parte; in cazul unor fisuri apropiate se utilizeazi fisii mai late, acoperind intrega zondfisurata cu depigiri de circa 15 cm pe fiecare laturi a zonei 3.15.9. La aplicarea fesiturii din fibra de sticla se au in vedere urmitoarele — in cazul grinzilor, fibrele de sticli predominante (bita- tura) se orienteard la fiecare strat dupa directia etrierilor; — in cazul diafragmelor san plicilor, fibrele de sticli pre- dominante se ori enteazi perpendicular pe directia fisuri — placarea se face cu fisii din festitur’ din fibri de sticli t&iate la lungimea de max. 1,20 m; in cazul in care apare ne- cesar placarea pe Tungimi mai mari, fesitura se innadeste cu depisire de 5 ....7 cm, avindu-se griji ca, la aplicarea straturilor succesive, innidirile $4 nu se suprapuni, ‘a opetatiilor este urmiitoarea ensulare a primului strat de chit epoxidie ¢ urmeaza ase placa, preparat conform ia din tabelul 6 Tabelul 6 300 s00 0 63 200 250 b) Aplicarea peste chit a fesiturii din fibra de sticl’ taiata in prealabil la dimensiunile corespunzitoare, care se presea cu ajutoral unci role metalice cu striuti, prin migciri pe cele dou’ directii ale fibrelor ce aleKtuiesc festitura, in’ vederea pi- trunderii chitului epoxidic in fesiturd. 32 Inainte de aplicarca celui de al doilea strat de chit epoxidic fesitura din fibre de sticli trebuie si fie complet imbibati in chit epoxidic pensulat anterior. ©) Aplicarea cu pensula a celui de al doilea strat de chit epoxidic si asezarea celui de al doilea strat de fesituri din fibri de sticli, procedind in continuare ca la lit. b. Se repeti operatia pind la aplicarea numarului de straturi indicat de proiectantul Iucririi de consolidare. 4) Indiferent de numérul de straturi ce se aplict, ultimu! strat de acoperire trebuie si fie din chit epoxidic, care se com- pacteazi cu rola metalicd. 3.15.11. Verificarea calititii Iucririlor se face prin verifi carea aderenfei stratului de placare la suprafata de beton, dup’ sunetul obfinut prin batere cu ciocanul, ca in cazul verificitii aderenfei tencuiclilor obisnuite din mortar de ciment. 3.16, Remedieri cu mortare si betoane epoxidice (DSA, DASR DASM) 3.16.1. Compozitia mortarelor si betoanelor epoxidice uzi- lizate este data in tabelul 7. Tabetul 7 Componitia amestecurilor fn Agee: Unita de mast Unita de volam Meolimac| ee ra 3 xt | amestes | sora ftiginal & asin] & 3 imm) [Dinox]| =i | agregate [Dinox | E25 | Aeregate oun) 258 on | Sha Sao SRO 1 | stortar | 0.1 ai 2 2 | orar Jos] 1}ons | 4.6 | 1} ot] asa 3 | sortae | 0.7 Sud Bu 4 | Beton [0.10 8.10 4.5.05 pet Ne OS ata NOTA: Cantitatea de agregate din compozitie poste varia in Timitele de mai ssus in funcfie de viscozitatea rasinii utilizate gi de Iucrabilitatea ne- ‘cesar punerii In Tucra. 3 —c. 1088 : 3.16.2. Mortarul si betonul epoxidie se prepara manual in modul urmitor: intr-un vas de 5 ... 10 litri capacitate, se amestect cu mistria componenta epoxidicd si de intirire in proportiile corespunzitoare, timp de 2....3 minute, pini la obfinerea unei culori omogene $i apoi se adaugi treptat agregatul, continuindu-se amestecarea inci trei minute, pind la completa omogenizare a amestecului. Cantitatea de material pentru un amestec nu trebuie si depiseasck 10 kg. 3.16.3. Agregatele si uneltele de lucru trebuie si fie perfect uscate la inceputul operatiei de preparare, imediat dupa termi- narea prepararii si aplicirii mortarului, vasele si celelalte wnelte de lucru se vor spala cu acetoni tebnica. 3.16.4. Cofrajele de lemn ce se utilizeazk trebuie si fie acoperite cu folii de polictilen’ pe fata care vine in contact cu mortarul si betonul epoxidic, Mortarele sau betoanele epoxidice se aplici in straturi de 3....5.cm grosime, compactindu-se fiecare strat cu 0 vergea saul ‘maiu metalic sau de lemn, pind cind suprafata materialului de- vine lucioasi. Compactarea acestor amestecuri este mai dificil comparativ cu a betoanclor cu ciment si in consecin{a trebuie dati_o mare atenfie acestor operajiuni. Decofrarea mortarelor sau betoaneJor epoxidice se face dup 24 de ore. 3.16.5. Verificarea calititii mortarelor sau a betoanelor epo- xidice se va face prin verificarea rezistenfei conform STAS 1275-81. 4, DAREA IN EXPLOATARE A ELEMENTELOR DE BETON REMEDIATE 4.1. Darea in exploatare a clementelor de beton remediate se face conform prevederilor din ,Normativul pentru executarea lucririlor de beton si beton armat” C 140-86 in cazul utilizarii amestecurilor pe bazi de ciment, cu sau fira adaos de poliacctat de vinil si dupa 3... zile, in cazul utilizirii amestecurilor epoxi- dice, in functie de temperatura zonei remediate in perioada de dupi executarea remedierii si anume: — dupa 3 zile, pentu temperaturi peste +20°C; — dupa 7 zile’ pentru temperaturi cuprinse intre +-10°C ji 20°C. 34 4.2: Pind la darea in exploatare a elementului remediat, e evitate orice solicitiri suplimentare fati de cele la carc este supus elementul inainte de efectuarea reparatiei. 4.3. In cazul reparafiilor sau consolidarilor situate in z0- cu solicitiri importante, termenele de indepartarca elemen- le sustinere, respectiv darea in exploatare in cazurile in care se folosesc sustineri, se stabilesc de c&tre proiectantul lu- fara a putea fi mai mici decit cele previzute la pet. 4.1 5. TEHNICA SECURITATI MUNCIT Le executarea lucririlor ce fac obiectul prezentelor instruc- fiuni tehnice se vor respecta prevederile din: — ,Norme republicane de protectia muncii“ aprobate de Ministerul Muncii si Ministerul Sandtafii cu ordinele nr. 34/ 1075 si 60/1975, cu modificrile aprobate cu ordinele nr. 110 Norme de protectie a muncii in activitatea de construc- taj“ aprobate de M.C. Ind. cu ordinul nr, 1233/D. 1980; — ,Norme generale de protectie impotriva incendiilor 1a proiectarea si executarea construcfiilor si instalatiilor’, apro- fe eu Decretul nr. 280/1977; — ,Norme de prevenirea si stingerea incendiilor”, aprobate de M.C."Ind. cu ordinal nr. 742/D 19813 . — precum si normele de tehnica securitafii privind Iucrul cu i epoxidice din anexa 3. 35 ANEXA 1 MATERIALE $1 MIJLOACE DE EXECUJIE PENTRU REMEDIERI CU MATERIALE PE BAZA DE CIMENT 1. MATERIALE 1. Ciment: — Pa 35, la care tipul de ciment a fost adoptat Ia execu! lor de agresivitate, remedierea se va executa obl gatoriu ca tipul respectiv de ciment 12. Agregate de balastiers sortate care s indeplineasct conditiile tehnice din STAS 1667-76. ‘car trebuie sh in- A. Dispersio apoast. dep D 50 I, conform Fi e de protect 1 — conform N 13.1. R, producitor CIRP-Brazi 1.5.2. Sinolae I — conform CS, producitor fabrica chimick Vietoria Tirgo- viste. 1.5.3, Lac detagabil tip 4119, producStor Intreprinderea Poli , executat IMEC project SMP-65.0, executant ) sering’ pentru injectat lapte de ciment, conform project CBP 1300. ANEXA, MATERIALE $1 MIJLOACE DE EXECUFIE PENTRU REMEDIER CU AMESTECURI PE BAZA DE RASINI EPOXIDICE 1, MATERIALE 1 38421 1A, Agregate de ‘a clror granulozitate trebuie si se inscrie in curbele ita (clus) ew @ Im mim 2. Mijloace de execufio mecesare lucrlirilor de remediere. Unelte necesare pentru prepararea amestecurilor epoxidice: ©) termometra de camert. 8 68 : . : g Feeposcd detily #3 bebe anes Rif bee 2 rons 9p BiG]s mip Hansgso} oreqoysuy 16 woxesand nanuod yo 2 : g e2 Be ces ge oe B 8 E a 3 ed reas oon ANENA 3 CARACTERISTICILE AMESTECURILOR EPOXIDICE (INCERCARI EXECUTATE DE INCERC) ; Dinos © 10E Dinox © cerca ena] Ccaracteristict "Raging : rs Risin chit Mortar Beton | (fard um platura T z 3 z 3 é 7 Rezistenta la compresione | 1 zi ace | 80,5 780 945 973 1050 iNet 28 site aer | 10/3 102,5 ars 10 1092 28 site apa| 10715 iors ato _ 110.0 Rezistenja la tntindere | tat ace | 410 23 252 = 8 din incovotere Njmmt | 28 zile aer | 54.5 M3 260 es or 28 sile apa] 530 350 240 E 450 Revistenfa Ja fatindere | 3 atte aer | — ba 135 149 2 Nisum# 2 ile ser | = 208 150 45 fe ‘Aderenta la beton- 2% alle aer'| 3.3 43 45 - 33 amulgere N/mm? Cosficiont de ditatare | 440°C sexi] xi) = = termich — a Hire | resto Sct] = o fodalul static de elas | 3 sile = woo | 740 | — 5 fiettate pentru 0,3 din_| 28 vile S feriatente prismatics 000 | 2090 | — =» Nima TLimita de elastcitate | 3 aile = Bo 0 = z Nimmt 10 dite = 25 25 = = 28 sile z 550 375 = = % 1a compresiune 138 zie = 10,9 50 = = 5 ANEXA 3 (continoare) 1 fee Pe ie oe dee, « longitudinal °0 tntin- | 28 zite aS 1m 073 - = dere falungive ln rapere curgere lent %0 patra compe. = 20 Nimmt | ta stabil = 2.10 14s 2 eS ites 20 mare f curgere Tent %0 pt. | I stabil 35 207 = = scompr. = 10 Nim? | zace S ibe ye In tabel sint date valorile pentru caracteristicile mortarclor cu nisip 0 ...7 mm Jn afara caracteristicilor mentionate in ‘abel, amestecurile respective prezints: ~ permesbilitate foarte rofesd la acfiunen apel cu prestuten riicata Fevistenfa bund Ia medit ace, algae gt neutre neoxidante: Ferisen{a supercars Ia uzurd i soe ‘Timpal de punere in lucrn pentra fiecare amestec epoxidic misurat din momentul inceperit prepariei Aepinde de cantitaten de amestee gi temperatura meiulut ambiant, seduckintu-se cu ereyteren acesora Tnformatiy timpal de punere in ucra este dat in tabolul de Poa! Jon cies ae “Temperatura mediaial amblant ‘Tip de amestec expoxidic fest 7 ee iol, * +19C... +25 +26°C...+30°C Ragind epoxidict pentra injctare 05 50.12 minute 10..8 minute Git epoxidie pentra injoctare Gideon Mortar sau Beton epoxide 10 60.40 minute 35.20 minute Bg Bs aPar z rigs gist 3 eof Sr Ee 3 Bipsag |S eieé i ecpsss 8 ete z Gay "aa ” ess & Bg ss 2 ghPe 3 Hee ny 2 3 SEE Be ag 2 Bw) BEE Be g . ge oie 33 a & ge x5 a BE 2 ey fl Ee ee i 2 a, t as 5 a z 3 EE a z Bee ae Ss 8 ee 5 Bos BE & 8F & EE as z Ee aan oee £ BE ere ge ; Sa ss Le z ge 5 Be ee > a aaa % e Ze a & i g re a3 fe 2 & e Bo 8 28 e $ ae 25 45 = ANENA 4 (continuare) fete Exemplut 2 a5 \ NORME DE TEHHICA: SECURITATIE MUNCII PRIVIND LUCRUL CU AMESTECURI EPOXIDICE sae et de protect lari de protectie, Acestea trebuie ci 20 20 Forfa taietoare de cal Etsieri @ 6 la 25 cm di aia d consideri cA se poate conta pe o I 4, = Stem, pe 2 et Ay Ray = 2 0,37 X08 x 210 = 191,35 N ne egal cu de sticla de fiecare 42 43

You might also like