Metoda de evaluare a factorilor de risc de accidentare sau

imbolnavire profesionala
cuprinde:
- analiza vizuala, prin studiu de caz, simulare (mod operare, miscari, manevre), etc, pentru
fiecare loc de munca, pe rand toate elementele sistemului de munca aferent si stabilirea pe
aceasta baza a deficientelor, abaterilor, caracteristicilor, etc, ce ar putea conduce la accidente
sau imbolnaviri profesionale;
- analiza masuratorilor/determinarilor pentru factorii masurabili sau aspectul nivelului
concentratiei acestor factori asupra starii de sanatate;
- analiza starii de morbiditate sau diversele simptome care ar putea indica prezenta
unei afectiuni datorate conditiilor de munca;
- identificarea elementelor depistate cu factori de risc si factorii de substrat cauzal si
stabilirea nivelului de risc;
Analiza se va finaliza printr-un document de evaluare a riscurilor, pentru fiecare loc de
munca (post), in 2 exemplare.

Anamneza este prima etapa in cadrul evaluarii, indiferent ca o puteti face singur
sau ajutat de catre un antrenor, ea cuprinde totalitatea informatiilor pe care
antrenorul le ia de la cursant pentru a le utiliza in vederea stabilirii parametrilor
corporali, a capacitatii de efort si a tipului de efort recomandat la incepatori, fosti
sportivi/actuali, starea de receptivitate a sportivilor/cursantilor, precum si eventualii
factori de risc.

In ceea ce am scris mai jos o sa ma axez in principal pe evaluarea programelor de

training si nu numai..

Evaluarea propiu zisa are doua componente:

1. Anamneza

A) Nume, varsta, localitatea de resedinta, meseria., varsta, ocupatia si localitatea

exista boli specifice unui anumit segment de varsta, altele specifice anumitor
ocupatii.
B) Motivele prezentarii la antrenor. 2-3 cauze principale pentru care cursantul a venit
la sport..
C) Istoricul bolii: Cand au aparut semnele/simptomele, cum s-au manifestat, cand se
amelioreaza, cand se accentueaza. Daca e vorba de durere: unde e localizata, cand
apare, cand se amelioreaza (pozitii antalgice), ce caracter are (arsura, intepatura,
gheara, constrictie, etc), cat de intensa e, daca iradiaza, etc. Trebuie verificata
evolutia bolii si a fiecarui simptom.
D) Antecedente. Boli (boli de plamani, inima, ficat, etc).
E) Antecedente in familie, adica boli de care au suferit/sufera rudele. Unele boli pot
sa fie transmise genetic sau sa ridice un anumit grad de risc (ex: diabet, boli
coranariene), altele pot fi luate de la parinti/rude .

F) Tratament sau medicamente pe care pacientul le-a luat in ultimul timp. Exista de
asemenea interactiuni intre medicamente si suplimentele nutritive.

G) Masuratorile antropometrice: inaltime, greutate, masurarea diferitelor segmente

corporale, determinarea tipului somatic de baza.

2. Evaluarea programelor de training

DETERMINAREA ETAPELOR PROGRAMULUI DE TRAINING SPORTIV

De multe ori nu sunt trasate delimitri clare ntre diferitele stadii ale derulrii unui
program de training. Cu toate acestea, trebuie insistat asupra definirii i delimitrii
stadiilor de evoluie a programelor sportive pentru a permite dup aceea analiza mai
eficienta a programului, conform conceptului de evaluare difereniat
OBIECTIVELE EVALURII DIFERENIATE
Scopul evaluarii este acela de a furniza antrenorului un instrument pentru a formula
evaluarea n funcie de stadiul de derulare al programului de antrenament. Acest
instrument cadru, se bazeaz pe noiunea de evaluare difereniat. Mai simplu,
evaluarea programului de antrenament se coreleaz cu stadiul de derulare al
acestuia.
PROCESUL DE EVALUARE DIFERENIAT
Evaluarea este de fapt o tehnic de management cu aplicabilitate in mai multe
domenii printre care si in latura sportiva, prin care se d feed back sau se dau
informaii antrenorilor, instructorilor i sportivului, pentru determinarea conditiei
fizice, a diferitilor parametri corporali si a starii psihice in care se afla. n condiii
ideale, evaluarea este un proces continuu, ce nu necesit numai o singur tehnic
sau un singur set de date/informaii. n ultim instan, evaluarea programului i
propune s analizeze n ce msur au fost realizate obiectivele programului.
Realizarea obiectivelor este n mare msur rezultatul rezolvrii problemelor care
apar inevitabil n faza de iniiere i ulterior dupa aceasta faza. Unele programe de
training nu reuesc s rezolve aceste probleme, ceea ce duce la eecul ntregului
program.

n ncercarea de a elimina asemenea deficiene, s-a apelat la aceast notiune de

evaluare difereniat, fiind utilizate pentru fiecare etap a programului tehnici
specifice. O asemenea analiz pentru un program de antrenament implica urmtorii
pai:
1. Definirea obiectivelor pe termen scurt i lung ale programului.
2. Definirea stadiului n care se afla programul i a problemelor care exist n
acest stadiu.
3. Formularea unor obiective de evaluare pentru fiecare stadiu al programului.
4. Selectarea unor tehnici care s permit obinerea unor informaii relevante
pentru obiectivele evalurii.
5. Analiza informaiilor obinute prin evaluare i transpunerea lor n decizii care
s fie decisive pentru planurile de viitor ale programului.
6. Repetarea pailor 1 5 pe msur ce programul nainteaz sau se produc
schimbri ale acestuia.
OBIECTIVELE EVALUARII
Prin urmare, prin evaluarea difereniat se coreleaz obiectivele i tehnicile evalurii
cu etapele de derulare ale programului. Indiferent de etap, sunt cel puin trei
obiective de analizat:

1. Efortul necesar derulrii programului, definit ca i cantitate i tip de activitai

care se desfoar.
2. Eficiena programului, definit ca msura n care s-au atins obiectivele
programului sau ale planului din etapa respectiv.
3. Eficacitatea programului, definit ca raportul dintre efortul necesar i eficiena
programului.
Evaluarea unui program de antrenament care nu include efortul, eficacitatea i
eficiena lui nu este complet. Cele trei elemente formeaz un triunghi, astfel nct
fiecare latur a sa este imperios necesar, deoarece aceste trei aspecte sunt
dependente una de cealalt i se coreleaz

EFORTUL PROGRAMULUI
Suma activitilor care duc la realizarea obiectivelor programului de sport nu se
refer numai la numrul de zile pe antrenament, timpul de lucru, ci i la alocarea de
resurse materiale, tehnice, financiare, echipamente, etc. Efortul programului este
cuantificabil n oricare dintre stadiile programului de antrenament ,el putnd fi definit
cantitativ i calitativ. Aspectele calitative dau informaii asupra felului n care se
desfoar activitatea (excelent, bine, satisfctor, etc.). Simpla desfurare
cantitativ a activitilor n cadrul programului, nu este relevant pentru atingerea cu
succes a obiectivelor. Informaiile sunt necesare cursantului cand decide sa se
antreneze singur sau antrenorului care coordoneaza programul de antrenament
pentru a lua msuri corective pe baza unor informaii concrete, la obiect.

EFICIENA PROGRAMULUI
Eficiena, definit ca i gradul n care au fost atinse obiectivele programului se poate
defini pentru fiecare stadiu al programului. Ea poate pune n lumin aspecte pozitive
sau negative ale consecinelor programului. Evaluarea eficienei se bazeaz n
general pe informaii cantitative, dar se poate face i sub aspect calitativ. Exemple:
numarul de repetari/timp, greutati/timp, greutati/repetari efectuate.

EFICACITATEA PROGRAMULUI
Eficacitatea face legtura dintre efort i eficien. Cu alte cuvinte eficacitatea
rspunde la ntrebarea: ce resurse de timp, bani,efort etc. sunt necesare pentru
atingerea 100% a obiectivului? De fapt reprezint costurile relative ale obiectivelor
programului de antrenament. Evaluarea eficacitii este util antrenorului cat si
cursantului pentru luarea deciziilor corective n vederea respectrii scopului propus.
Uneori este necesar s se compare datele a doua programe pentru a aprecia
cantitativ acest aspect.

(1)Evaluarea sntii mintale se efectueaz, prin examinare direct a persoanei n cauz, numai
de ctre medicul psihiatru.

(2)Evaluarea se va efectua n instituii de sntate mintal acreditate conform legii.

Art. 11

Evaluarea sntii mintale se face cu consimmntul liber, informat i documentat al persoanei,

cu excepia situaiilor specifice, stabilite de lege. n cazul n care persoana evaluat are dificulti
n a aprecia implicaiile unei decizii asupra ei nsei, aceasta poate beneficia de asistena
reprezentantului personal sau legal.

Art. 12

Evaluarea strii de sntate mintal se efectueaz la cererea persoanei, la internarea voluntar a

acesteia ntr-o unitate psihiatric sau la solicitarea expres a unor instituii autorizate, n
condiiile unei internri silite.

Art. 13

(1)Obiectivul evalurii este stabilirea diagnosticului.

(2)n anumite cazuri specificate de lege evaluarea are ca obiective determinarea capacitii psihice
i a discernmntului, stabilirea periculozitii pentru sine sau pentru alte persoane,
determinarea gradului de incapacitate, invaliditate i handicap psihic. Evaluarea capacitii
psihice se efectueaz pentru unele profesiuni care necesit acest fapt, categoriile urmnd s fie
stabilite prin norme.

Art. 14

(1)n evaluarea sntii mintale medicul psihiatru nu ia n considerare criteriile neclinice, cum
sunt: cele politice, economice, sociale, rasiale i religioase, conflictele familiale sau profesionale
ori nonconformismul fa de valorile morale, sociale, culturale, politice sau religioase, dominante
n societate.
(2)Faptul c o persoan a fost ngrijit ori spitalizat n trecut nu justific un diagnostic prezent
sau viitor de tulburare psihic.

Art. 15

(1)Dac n urma evalurii strii de sntate mintal medicul psihiatru constat prezena unei
tulburri psihice, diagnosticul se formuleaz n conformitate cu clasificarea Organizaiei Mondiale
a Sntii, n vigoare.

(2)Rezultatul evalurii se formuleaz n conformitate cu principiile i procedurile medicale n

vigoare. El se consemneaz n sistemele de eviden medical i este adus la cunotin persoanei
n cauz, reprezentantului su personal sau legal ori, la cererea expres, autoritilor n drept.

(3)n cazul n care n urma evalurii efectuate se ajunge la diagnosticarea unei tulburri psihice,
medicul psihiatru are obligaia s formuleze un program terapeutic care se aduce la cunotin
pacientului sau reprezentantului su personal ori legal.

Art. 16

(1)Persoana care este evaluat din punct de vedere al sntii mintale are dreptul la
confidenialitatea informaiilor, cu excepia situaiilor prevzute de lege.

(2)Persoana n cauz sau reprezentantul su legal are dreptul s conteste rezultatul evalurii, s
solicite i s obin repetarea acesteia.

Art. 17

Evaluarea sntii mintale n cadrul expertizei medico-legale psihiatrice se face n conformitate

cu prevederile legale n vigoare.

Cercetarile n domeniul anxietatii diferentiaza ntre anxietatea resimtita de

o persoana ntr-o anumita situatie ( anxietatea ca stare) si predispozitia individului
de a experentia anxietate si de a se angaja n comportamente care pot provoca
anxietate n situatii stresante (anxietatea ca trasatura). Anxietatea ca trasatura
este o caracteristica relativ stabila a persoanei, care indica probabilitatea de a
reactiona cu un nivel ridicat de anxietate n conditii de stres, fiind asociata cu
anumite tipuri de situatii percepute ca stresante (Endler si colab., 1991). Astfel,
anxietatea de evaluare este conceptualizata ca o forma particulara a anxietatii
social-evaluative, care predispune individul la niveluri ridicate de anxietate n
contexte de evaluare.
Manifestari ale anxietatii de evaluare

Nivel fiziologic-dureri de cap, stare de voma, diaree, cresterea

nesemnificativa a temperaturii corpului, stare de lesin, transpiratie excesiva,
hiperventilatie, tahicardie, senzatie de gura uscata
Nivel cognitiv-nu pot sa ma concentrezsigur nu o sa-mi amintesc nimic
situatia asta e ingrozitoarenu sunt in stare sa-mi organizez gandurile
Nivel comportamental-agitatie motrica, abuz de substante, comportamente
de evitare
Nivel emotional-frica, furie ,dezamagire, neajutorare

Anxietatea de evaluare apare de obicei atunci cnd:

1. persoana se afla ntr-o situatie de evaluare dificila, pe care o percepe ca fiind amenintatoare;
2. persoana considera ca nu are suficiente resurse pentru a face fata situatiei (ex. nu a nvatat
destul, nu se poate concentra n situatia de examen, nu poate face fata atitudinii agresive a
evaluatorilor);
3. persoana anticipa n mod negativ consecintele unui esec n situatia de evaluare (ex. "Daca mi
pic examenul viata mea nu mai are sens.").

n continuare vom prezenta cteva din modelele explicative ale anxietatii

de evaluare si sugestiile de interventie propuse pe baza acestora. Aceste modele
se bazeaza pe cercetari n domeniul anxietatii si a stresului si sunt importante
pentru:
- conceptualizarea cazului n consiliere individuala
- realizarea planului de interventie n consiliere individuala

- fundamentarea programelor de preventie n anxietatea de evaluare

Modelele cognitiv-atentionale pornesc de la premisa conform
careia interferenta cognitiva si ngrijorarile/gndurile autodepreciative diferentiaza
persoanele cu un nivel ridicat al anxietatii de evaluare de cele cu un nivel redus
de anxietate n contexte de evaluare. Reactiile anxioase n situatii de evaluare
sunt considerate a fi comportamente nvatate n urma unor experiente negative
repetate n astfel de contexte (ex. esecul repetat la examene, teste).
Caracteristicile situatiilor de evaluare (timp limita, dificultatea sarcinilor,
atmosfera tensionata, caracterul competitiv al evaluarii, etc.) reprezinta factori
proximali importanti pentru cresterea nivelului de anxietate. Resursele
atentionale ale persoanei nu sunt centrate pe rezolvarea sarcinilor de evaluare,
ci pe gndurile autodepreciative (ex. "Nu pot face fata examenului.", "Nu o sa
stiu nimic."), apar dificultati sau chiar blocaje n reactualizarea informatiilor
specifice legate de sarcina (ex.. studentul nu reuseste sa si aminteasca aproape
nimic din materia nvatata anterior), iar performanta n sarcina scade. Saranson
(1980, 1997) considera ca interferenta cognitiva mediaza deficitele de
performanta asociate cu anxietatea de evaluare. ngrijorarile excesive si
gndurile negative legate de situatia de evaluare influenteaza alocarea
resurselor atentionale si reduc semnificativ performanta n sarcina.
Modelul anxietatii de evaluare propus de Saranson (1990, 1997)

M.I., 19 ani elev n clasa a XII-a. "Nu stiu ce sa ma mai fac. Se apropie
examenul de BAC si parca mi-e tot mai greu sa ma concentrez la teste si
simulari. Cel mai des am avut aceste reactii la tezele de la Matematica si
Informatica, pentru ca acolo profesorii ne ameninta mereu ca ne pica, ne spun
ca nu suntem buni de nimic (situatia de evaluare). De cte ori am avut simulari n
acest semestru nu puteam sa nu ma gndesc ca sigur nu o sa fac fata, ca sigur
o sa-mi pic examenele, ca nu stiu nimic (ngrijorare legata de situatia de
evaluare). Ma tot gndesc la asta si parca nu mi dau seama cum trece timpul,
ma simt obosit, nu stiu cu ce sa ncep ( diminuarea resurselor atentionale) si abia
daca reusesc sa rezolv jumatate din ntrebari ( nivel redus al performantei n
sarcina). mi amintesc ca la fel am reactionat si la capacitate si am luat niste note
foarte mici, raportat la ct m-am pregatit nainte. La fel se ntmpla si la teze sau
la orice examen mai important de la scoala, parca nu mai sunt eu, ma pierd, ma
tot gndesc ca sigur nu o sa stiu ( evaluarea performantei), si atunci parintii mei
ma vor certa si mi vor spune din nou ca nu sunt bun de nimic (anxietatea de
evaluare ca trasatura).
Sugestii de interventie:
- reducerea si controlul ngrijorarilor si a gndurilor autodepreciative n
situatiile de evaluare (vezi Modulul I - Tehnici si abilitati n consilierea
psihologica, Modul IV - Strategii de preventie si interventie psihologica n
tulburari emotionale)
- tehnici de concentrare si mentinere a atentiei pe sarcina de evaluare ( vezi
Modul IV - Strategii de preventie si interventie psihologica n tulburari
emotionale)
Modelul deficitelor la nivelul deprinderilor de studiu . Deficitele persoanei la
nivelul deprinderilor de studiu si a celor de abordare a unei situatii de evaluare
influenteaza nivelul de anxietate resimtit. Deprinderile de studiu deficitare se pot
referi la deprinderi de sistematizare a materialului, de recapitulare, de
reactualizare a informatiei, de organizare a timpului de studiu, de gndire critica,
etc. Pregatirea pentru teste si examene (nainte de test, n timpul testului, dupa
test) este de asemenea importanta, deoarece multi elevi/studenti au dificultati n
abordarea acestora.

D.A., 22 ani studenta. "De cte ori se apropie sesiunea intru n panica. Stau zile ntregi la
biblioteca, cu toate cartile n fata si ma chinui sa nvat. mi repet n minte fiecare segment
de materie (recapitularea materiei), dar mi se pare sa nu o sa reusesc niciodata sa o
parcurg. De foarte multe ori cnd parcurg a doua oara un text nu mai mi aduc aminte
absolut nimic (monitorizarea progresului n nvatare). Nu iau notite la cursuri (luarea de
notite) si mi se pare obositor sa mi schematizeze materia (schematizarea materiei). Pur si
simplu mi-o repet n minte. mi dau seama ca nu prea am sanse sa ma descurc n sesiune,
mai ales ca pna acum am sase examene restante (constientizarea sanselor reduse de
succes n situatia de evaluare). Pur si simplu nu ma duc la examenele la care nu ma simt
pregatita (comportamente de evitare). Daca ma simt nepregatita mi se face rau la examen,
ncep sa transpir, ma tot gndesc ca oricum nu am nici o sansa sa l iau, mi se face frica si
mi vine sa ies din sala (stare de anxietate accentuata). Asa ca mai bine nu ma duc la
examen."

Sugestii de interventie:
- tehnici comportamentale de optimizare a strategiilor si a deprinderilor
de nvatare (vezi capitolul Managementul nvatarii. Modalitati de
optimizare a nvatarii.); programele de consiliere pentru dezvoltarea
abilitatilor de studiu cuprind urmatoarele elemente:
- planificarea studiului si managementul timpului
- monitorizarea progresului n nvatare
- abilitati de citire si sumarizare
- abilitati de pregatire pentru examene si teste
- reducerea comportamentelor de evitare n abordarea situatiilor de
evaluare
Evaluarea deficitelor persoanei la nivelul deprinderilor de studiu si apoi
interventia pentru optimizarea acestora au dus la elaborarea unor programe
complexe de preventie si interventie n anxietatea de evaluare. n interventiile la
clasa, eficienta acestei abordari pare a fi mai mare dect interventiile la nivel
cognitiv sugerate de modelele cognitiv-atentionale (Allen, 1971; Holroyd, 1976).
Modelul tranzactional al anxietatii de evaluare propus de Moshe Zeidner
(1996) conceptualizeaza anxietatea de evaluare ca un proces dinamic, ce
implica interactiunea permanenta a mai multor elemente atunci cnd persoana
este se afla n situatii de evaluare. Aceste elemente sunt: situatia de evaluare,
diferentele interindividuale n encodarea, procesarea si reactia la situatii de
evaluare, perceptia amenintarii, evaluarile si reevaluarile cognitive, anxietatea ca
stare, strategiile de coping ale persoanei, rezultatele n adaptare. De exemplu,
comportamentul agresiv al unui profesor ntr-o situatie de examen poate
influenta starea de anxietate resimtita de elevi. Manifestarile comportamentale
ale unei stari ridicate de anxietate a elevilor (agitatie motorie, neliniste,
transpiratie excesiva, etc.) pot accentua la rndul lor reactiile agresive ale
profesorului (ex. amenintari legate de tentative de copiat, verificarea pupitrelor).
Modelul tranzactional integreaza att elemente ale modelelor cognitiv-
atentionale, ct ale modelelor deficitului la nivelul deprinderilor de studiu.
Modelul tranzactional al anxietatii de evaluare (adaptat dupa Zeidner, 1998)
Sugestii de interventie:

Modelul propus de Moshe Zeidner este un model integrativ, care poate ghida
evaluarea si interventiile cognitiv-comportamentale n procesul de consiliere, urmarind:

- caracteristicile situatiei de evaluare

- variabilele personale relevante

- perceptia asupra situatiei de evaluare

- starea de anxietate n situatia de evaluare (manifestari la nivel cognitiv,

comportamental, emotional si fiziologic)

- reactiile de coping ale persoanei n situatii de evaluare

- rezultatele n adaptare

Educarea clientilor cu privire la anxietatea de evaluare.

n aceasta etapa clientii sunt educati asupra:

- manifestarilor anxietatii de evaluare si a relatiei dintre aceste manifestari (ex. modul

n care o cognitie de tipul "Situatia asta este ngrozitoare." influenteaza aparitia unor
manifestari fiziologice: transpiratie excesiva, tahicardie, etc. si a unor comportamente
de evitare a situatiilor de evaluare)

- factorilor interni sau externi (vezi modelul tranzactional propus de Zeidner) care
declanseaza si mentin starea de anxietate n situatii de evaluare

- functiei adaptative a unui nivel submediu de anxietate n situatii dificile (se asigura
un arousal optim pentru atingerea unor performante superioare).

Dobndirea unor abilitati pentru a face fata situatiilor de evaluare.

Pot fi utilizate:

- tehnici de relaxare (relaxare musculara progresiva, tehnici de respiratie, imagerie, etc.) pentru reducerea starii
de anxietate n situatia de evaluare

- tehnici de restructurare cognitiva a gndurilor dezadaptative legate de situatiile de evaluare, pentru modificare
modului n care situatia este perceputa si evaluata

- dezvoltarea unor abilitati de coping adaptative n abordarea situatiilor de evaluare (abilitati de planificare,
abilitati de rezolvare de probleme, controlul emotiilor, etc.)
- tehnici de centrare pe sarcina n situatii de evaluare si ignorare a distractorilor.