You are on page 1of 12

MANIPULARE

Manipularea psihologic urmrete schimbarea percepiei sau comportamentului celorlali cu ajutorul


unor tactici ascunse, amgitoare sau chiar abuzive.[1]

Manipulatorul i urmrete doar propriile interese,

n funcie de context i motivaii, influena social poate fi considerat manipulare ascuns.

1. Manipulatorul i ascunde inteniile i comportamentele agresive.

2. Manipulatorul cunoate vulnerabilitile psihologice ale victimei i determin ce fel de tactici ar


putea fi efective.

3. Manipulatorul este de o cruzime suficient pentru a nu da napoi de la vtmarea victimei dac


este necesar.
Strategia manipulativ de baz a unui psihopat
Dup Hare i Babiak[4], psihopaii se afl tot timpul n cutare de oameni pe care s-i n ele. Abordarea
psihopatului include trei faze:

1: Faza de evaluare[modificare | modificare surs]


Unii psihopai sunt prdtori oportuniti i agresivi care vor profita de aproape orice persoan pe care o
ntlnesc, n timp ce alii sunt mai rbdtori, a teptnd victima perfect. n ambele cazuri, psihopatul
analizeaz constant utilitatea potenial a unui individ - ca surs de bani, putere, sex sau influen . Unor
psihopai le place o provocare, n timp ce alii vneaz persoane vulnerabile. n timpul fazei de evaluare,
psihopatul este capabil s determine punctele slabe ale poten ialei victime, pe care le va folosi pentru a
seduce.

2: Faza de manipulare[modificare | modificare surs]


Odat ce psihopatul a identificat o victim, ncepe faza de manipulare. n timpul acesteia, psihopatul i
poate asuma un rol, o masc special creat pentru a prinde la victima respectiv. Un psihopat va min i
pentru a ctiga ncrederea victimei. Lipsa de empatie i vinov ie a psihopa ilor le permite s mint fr
probleme; ei nu vd nicio valoare n a spune adevrul dect dac i ajut s ob in ceea ce vor.

Pe msur ce interacioneaz cu victima, psihopatul evalueaz cu grij personalitatea acesteia. Ea i


ofer o imagine a trsturilor i caracteristicilor victimei. Unui observator atent, personalitatea victimei
poate dezvlui insecuriti sau slbiciuni pe care aceasta vrea s le minimizeze sau s le ascund. Ca
student pasionat al comportamentului uman, psihopatul va testa cu grij tria interioar i nevoile care fac
parte din eul intim al victimei i eventual va construi o relaie personal cu aceasta.

Personajul pe care l joac psihopatul personalitatea cu care victima are o rela ie nu exist n
realitate. Este construit din minciuni ntreesute cu grij pentru a prinde victima n plas. Este o masc,
una din mai multe, creat de psihopat pentru a se potrivi cu nevoile psihologice i a teptrile victimei.
Victimizarea are un caracter de prad; duce adesea la un sever prejudiciu financiar, fizic sau emo ional.
Relaiile adevrate, sntoase, sunt construite pe respect i ncredere reciproc; se bazeaz pe schimbul
onest de idei i sentimente. Convingerea greit a victimei c legtura cu psihopatul are oricare din
aceste caracteristici este motivul pentru care acesta are succes.

3: Faza de abandonare[modificare | modificare surs]


Faza de abandonare ncepe atunci cnd psihopatul decide c victima nu i mai este de folos.
Psihopatul/psihopata i abandoneaz victima i trece la alta. De obicei, n cazul rela iilor romantice, un
psihopat i va asigura relaia cu victima urmtoare nainte de a o abandona pe cea actual. Cteodat,
n aceast faz psihopatul are trei persoane cu care jongleaz:

cea abandonat recent, pe care o pstreaz n cazul n care nu i merge cu celelalte dou;

cea pe care o manipuleaz n prezent i care este pe cale de a fi abandonat;

a treia persoan, care este ademenit de psihopat anticipnd abandonarea victimei actuale.

Abandonarea poate avea loc subit i fr ca victima s tie c psihopatul cuta pe altcineva. Nu vor
exista scuze, sau cel puin nu unele sincere, pentru rul i durerea pe care o provoac.

Manipulatorii pot avea oricare din urmtoarele condiii psihologice: [1]

personalitate machiavelic

tulburare de personalitate narcisic

tulburare de personalitate borderline

tulburare de personalitate anxioas

tulburare de personalitate dependent

tulburare de personalitate histrionic

comportament pasiv-agresiv

personalitate de tip A

tulburare de personalitate antisocial

Manipulatorii au trei motivaii posibile:[1]

Nevoia de a-i atinge scopurile i de a ctiga cu orice cost.

O nevoie puternic de a avea sentimente de putere i superioritate fa de ceilali.


Nevoia de a fi n control.
Vulnerabilitile exploatate de manipulatori[modificare | modificare surs]
Dup Braiker[1], manipulatorii exploateaz urmtoarele vulnerabilit i (puncte slabe) pe care le pot avea
victimele:

dorina de a face oamenilor pe plac

dependena de a ctiga aprobarea i acceptarea celorlali

emotofobia (frica de emoii negative)

lipsa hotrrii i a abilitii de a spune nu

percepie neclar a identitii (granie personale difuze)

autosuficien sczut

locus de control extern

Dup Simon[2], manipulatorii exploateaz urmtoarele vulnerabilit i pe care le pot avea victimele:

naivitatea victimei i este greu s accepte ideea c unii oameni sunt ire i, necinsti i i nemilo i
sau e n negare cnd e victimizat

contiinciozitate exagerat victima este nclinat s acorde manipulatorului beneficiul ndoielii


i s priveasc lucrurile din perspectiva acestuia, n care d vina pe victim

ncredere n sine sczut victima se ndoiete de sine, lipsindu-i ncrederea i hotrrea,


existnd o probabilitate mare de a intra n defensiv foarte repede

intelectualizare victima ncearc din greu s neleag manipulatorul i crede c acesta are un
motiv ntemeiat pentru care se comport aa

dependen emoional victima are o personalitate dependent sau docil. Cu ct victima


este mai dependent emoional, cu att este mai vulnerabil n fa a manipulrii sau exploatrii.
Dup Kantor[3], oamenii care prezint urmtoarele carecteristici sunt vulnerabili n fa a
manipulatorilor psihopai:

ncredere exagerat oamenii oneti presupun adesea c i ceilali sunt oneti. Se bazeaz pe
oameni pe care abia i cunosc, fr s le verifice competen a etc. Ace tia se ndoiesc rareori de a a-
ziii experi.

altruism exagerat opusul psihopatului, prea oneti, prea coreci, prea empatici
impresionabilitate sunt sedui repede de cei cu arm superficial. De exemplu, voteaz pentru
politicianul mincinos care pup copiii.

naivitate nu pot crede c n lume exist oameni necinstii pentru c dac ar fi, nu ar fi lsa i s
acioneze

masochism le lipsete respectul de sine i i las incontient pe psihopa i s profite de ei,


creznd c o merit din cauza unui sentiment de vinov ie

lcomie cei lacomi i neoneti pot cdea prad unui psihopat care i convinge u or s fac
ceva imoral

imaturitate au o judecat defectuoas, cred afirmaiile exagerate ale reclamelor

materialism exagerat o prad uoar pentru cmtari sau cei care se ocup cu scheme de
mbogire rapid

dependen psihologic cei dependeni simt nevoia s fie iubii i prin urmare sunt predispu i
s accepte ceva ce ar trebui s refuze

singurtate oamenii singuri pot accepta orice form de contact cu oamenii. Un strin psihopat
poate oferi companie uman, dar cu un anumit pre.

narcisism narcisitii sunt nclinai s cad prad laudelor nemeritate

impulsivitate acetia iau decizii n grab, de exemplu ce s cumpere sau cu cine s se


cstoreasc, fr a-i consulta pe ceilali

frugalitate exagerat nu pot refuza o afacere chiar dac cunosc motivul pentru care ies att de
ieftin

btrneea cei n vrst pot deveni istovii i mai puin capabili de a se ocupa de mai multe
lucruri odat. Cnd primesc o ofert, e mai puin probabil s se gndeasc c ar putea fi o
neltorie. Sunt predispui s ofere bani unei persoane care are o poveste trist. Vezi abuzul de
btrni.
Dup Simon[modificare | modificare surs]
Simon[2] a identificat urmtoarele tehnici manipulative:

Minciuna: Pe moment e greu de spus dac cineva minte, de i deseori adevrul iese la iveal
dup un timp, cnd deja e prea trziu. Un mod de a reduce ansele de a fi min it este de a n elege
c indivizii cu unele tipuri de personalitate (n special psihopaii) sunt experi n arta minciunii i a
triatului, fcnd frecvent aceste lucruri, deseori cu subtilitate.
Minciuna prin omisiune: Aceasta este o form subtil de minciun, comis prin omiterea unei
pri semnificative din adevr. Aceast tehnic se mai utilizeaz n propagand.

Negarea: Manipulatorul refuz s admit c el sau ea a fcut ceva ru.

Raionalizarea: O scuz prezentat de manipulator pentru comportamentul neadecvat.


Raionalizarea este strns legat de spin.

Minimizarea: Un tip de negare cuplat cu raionalizare. Manipulatorul spune c comportamentul


lui/ei nu este att de duntor sau iresponsabil precum sugereaz altcineva, de exemplu spunnd c
o insult a fost doar o glum.

Atenia sau neatenia selectiv: Manipulatorul refuz s acorde atenie oricrui lucru care l-ar
abate de la agenda sa, spunnd lucruri cum ar fi Nu vreau s aud.

Diversiunea: Manipulatorul nu acord un rspuns direct unei ntrebri directe, ci face o


diversiune, direcionnd conversaia ctre un alt subiect.

Evaziunea: Similar cu diversiunea, dar aici se ofer rspunsuri vagi, irelevante, divaga ii
sau expresii ambigui.

Intimidarea mascat: Manipulatorul i pune victima n defensiv folosind amenin ri voalate


(subtile, indirecte sau subnelese).

Culpabilizarea: Un tip aparte de tactic de intimidare. Un manipulator se


adreseaz contiinei victimei i sugereaz c acesteia nu i pas ndeajuns, c e prea egoist sau
c o duce prea uor. De obicei, asta face ca victima s se simt prost, punnd-o ntr-o pozi ie
inferioar, provocndu-i anxietate i ndoial de sine.

Ruinarea: Manipulatorul folosete sarcasmul i ocara pentru a amplifica frica i ndoiala de sine
n victim. Manipulatorii folosesc aceast tactic pentru a-i face pe ceilal i s se simt nevrednici i
prin urmare, s li se supun. Tacticile de ruinare pot fi foarte subtile, de exemplu o privire aprig, un
ton al vocii neplcut, comentarii retorice sau sarcasm subtil. Manipulatorii te pot face s te sim i
ruinat pentru simplul fapt c ai ndrznit s li te opui. Este o modalitate efectiv de a crea un
sentiment de inadecvare n victim.

Jucarea rolului de victim ("srmanul/a de mine"): Manipulatorul se portretizeaz ca fiind o


victim a circumstanelor sau a comportamentului altcuiva pentru a
provoca mil, simpatie saucompasiune. Oamenii care se ghideaz n funcie de contiin i crora le
pas nu suport s vad pe nimeni suferind i manipulatorului i este u or s se folosesc de
simpatie pentru a obine cooperare.

nvinovirea victimei: Aceasta este o tactic eficient de a pune victima n defensiv, mascnd
totodat intenia agresiv a manipulatorului.
Jucarea rolului de servitor: Agenda personal este mascat de pretextul servirii unei cauze
nobile, de exemplu spunnd c se comport ntr-un anumit fel din supunere sau pentru c se afl
n slujba lui Dumnezeu sau a unei figuri autoritare similare.

Seducia: Manipulatorii folosesc armul superficial, lauda, mgulirea sau sprijinul fi al altora
pentru a le ctiga ncrederea i loialitatea.

Proiectarea vinii (datul vinii pe alii): Manipulatorul gsete un ap ispitor, deseori n moduri
subtile, greu de detectat.

Simularea inocenei: Manipulatorul ncearc s sugereze c rul fcut nu a fost inten ionat sau
c nu a fcut lucrul de care este acuzat. Manipulatorul se poate preface surprins sau indignat.
Aceast tactic face ca victima s se ndoiasc de propria judecat sau chiar de sntatea ei
mintal.

Simularea confuziei: Manipulatorul face pe netiutorul, pretinznd c nu tie despre ce vorbe ti


sau c e confuz cu privire la o problem important care i-a fost adus la cuno tin .

Afiarea furiei: Manipulatorul exprim furie pentru a afia suficient intensitate emo ional i
mnie pentru a oca victima i a o face s se supun. De fapt, manipulatorul nu este nervos, ci se
preface. El vrea ceva i se enerveaz dac nu ob ine lucrul respectiv.
Cum i controleaz manipulatorii victimele[modificare | modificare surs]
Braiker[1] a identificat urmtoarele moduri de baz prin care manipulatorii i controleaz victimele:

Recompensa pozitiv include lauda, armul superficial, simpatia superficial (lacrimi de


crocodil), cereri de scuze excesive; bani, aprobare, daruri; aten ie, expresii faciale cum ar fi rsul sau
zmbetul forat; recunoatere public.

Recompensa negativ include scirea, urlatul, tratamentul silenios, intimidare, ameninri,


njurturi, antaj emotional, nvinovire, mbufnare, plnsete i fcutul pe victima.

Recompensa intermitent sau parial Recompensa negativ parial sau intermitent poate
crea un climat n care persist frica i nesigurana, un exemplu fiind atacurile teroriste. Recompensa
pozitiv parial sau intermitent poate ncuraja victima s persiste de exemplu la majoritatea
jocurilor de noroc, juctorul ctig bani din cnd n cnd, dar poate pierde n total.

Pedeapsa

nvarea n urma unei traume folosirea abuzului verbal, a furiei explozive sau a altui
comportament intimidant pentru a stabili dominana sau superioritatea; chiar i un singur incident
care implic un asemenea comportament poate condiiona sau nva victimele s nu-l
supere/confrunte/contrazic pe manipulator.
Te-ai ndrgostit de un psihopat? Semnele care ar trebui s-i dea de gndit

Curtenitori, convingtori, amani desvrii. Partenerii cu profil de psihopai pot prea adevrat man
cereasc pentru femeile care viseaz la un prin pe cal alb. Totui, n spatele unei apariii armante se poate
ascunde o personalitate extrem de dificil, manipulatoare, care poate transforma o relaie ntr-un comar

Psihologii avertizeaz c trsturile personalitilor psihopate se pot dovedi, ntr-o prim faz, extrem de
atractive pentru cei din jur. i nu este vorba despre psihopatul de tip Hanibal Lecter, la care suntem tentai s
ne gndim atunci cnd se vorbete despre acest gen de persoane, atrage atenia psihologul Kevin Dutton.
Acesta a studiat ndeaproape tipologia persoanelor care dezvolt personaliti de tip psihopat i a ajuns la
concluzia c brbaii sunt, de regul, candidai predileci pentru acest profil. Pornind de la teoria lui Dutton,
jurnalista Kiri Blakely a trasat o serie de semnale care ar trebui s-i indice unei femei c noul iubit nu este
tocmai ceea ce pare. Cu ct o relaie ndeplinete mai multe din condiiile descrise de Blakely, cu att crete
probabilitatea ca partenerul s aib o personalitate de tip psihopat. Asaltul complimentelor Personalitile de
tip psihopat sunt exuberante, extrovertite, chiar exaltate, i i vor asalta partenera cu zeci de complimente
nc de la prima ntlnire, dar fr s par c fac avasuri sexuale. Probabil c va aduce n discuie ct de
uluitor de frumoas, inteligent i spiritual este femeia pe care a avut norocul s o ntlneasc. De
asemenea, va ti cum s se foloseasc de fiecare semn de insecuritate pe care l va sesiza. Astfel, dac va
nelege c partenera se simte nelinitit sau complexat din cauza eventualelor kilograme n plus, va repeta
sub diverse forme ct de atrgtoare i se par femeile voluptoase. Va rde la fiecare glum a victimei, orict
de jalnic se va dovedi, doar pentru a-i ctiga simpatia. Psihologii numesc acest comportament exagerat de
atent love bombing/sufocare cu dragoste, atitudine care se desfoar n aa numita faz de idealizare,
adic n primele etape ale relaiei, cnd femeia dezvolt un ataament de tip adictiv fa de aceast fals
imagine. De altfel, acesta este i motivul pentru care femeile renun foarte greu la aceste relaii, tot spernd
c partenerul va redeveni la un moment dat omul extraordinar pe care l-au cunoscut. Mimetism Iubitul de tip
psihopat va ncerca n mod constant s-i conving partenera c au fost destinai unul altuia, c sunt suflete
pereche. Personalitate cameleonic, acesta se va folosi de orice situaie ca s scoat n eviden c sunt
atrai de aceleai lucruri, c au interese identice. Termenul care definete aceast preluare de identitate se
numete oglindire i descrie modul prin care aceste persoane ncearc s pun bazele unei legturi
dependente. Autocomptimire Atenie la felul n care un astfel de partener se raporteaz la celelalte persoane
din viaa sa, nc de la primele ntlniri. Fostele iubite erau obsedate de el i abia a scpat de nebune, are o
mam obsedat de control i, n general, relaiile cu cei din jur au fost mereu problematice? Povetile despre
oameni care nu au fcut dect s-l foloseasc, s-l abandoneze i s-l dezamgeasc ar trebui s strneasc
nu numai comptimire, ci i un semn de ntrebare legat de felul su de a fi. Personalitile de tip psihopat
ador s fie comptimite, aa c este foarte posibil s inventeze nenumrate poveti despre boli grave pe
care a reuit s le nving, poate chiar s relateze cum i-a murit o fost mare iubire ntr-un accident de
main i el a trecut pe lng moarte. n cazul n care avei suspiciuni legate de adevrul relatrilor, nu ezitai
s ctutai o confirmare a celor spuse, mai ales dac relaia avanseaz i realizai ceva mai trziu c unele
istorisiri au fost cusute cu a alb. Bineneles, va fi de fiecare dat pregtit s explice neconcordanele.
nrobire prin sex Sexul este o alt modalitate prin care o personalitate de tip psihopat ncearc s creeze o
relaie de dependen. Se va da peste cap pentru a intui ceea ce i place partenerei n pat, dar din clipa n care
aceasta va ajunge s-l vad ca pe un zeu al sexului, zeul i va pierde treptat interesul fa de intimitate.
Surprizele Tensiunea permanent n care triete o astfel de persoan va face loc, ocazional, unor
momente bizare. De exemplu, poate declara din senin, fr niciun fel de pregtire care s anune o astfel de
mrturisire, c te nal. Apoi, dup ce va atepta s vad reacia iscat de vorbele sale, va retracta imediat
declaraia, oferind scuza unei glume nesrate. Aceste jocuri sunt menite s testeze gradul de dependen al
partenerei i, n acelai timp, pot reprezenta clipe n care iese la iveal adevrata sa fa. Indiferen
Sufocarea cu dragoste i idealizarea sunt urmate, de regul, de testul indiferenei. Aceast etap apare
atunci cnd personalitatea de tip psihopat simte c victima a fost prins cu totul n mrejele sale. De aici
ncolo, partenera va fi tratat cu indiferen i va fi ignorat din cele mai neateptate motive, uneori va fi
lsat singur cu zilele. Nu este exclus ca n timpul perioadelor de nstrinare, acesta s nceap deja s-i
caute o nou victim, n persoana altei femei. Gelozie cu premeditare Din momentul n care va simi c
partenera este ndrgostit de imaginea perfect cu care a cucerit-o, partenerul de tip psihopat va ncerca s
introduc n relaie spectrul celei de-a treia persoane. Poate fi vorba despre o fost iubit, o fost soie sau
chiar un amic apropiat, persoan spre care i va ndrepta ntreaga atenie i o va idealiza n faa partenerei
pentru a isca scene de gelozie. Alternarea dovezilor de iubire cu momentele de dispre i insinuri de
infidelitate se vor intensifica pe msur ce va pregti ieirea din relaie. Dispre Desconsiderarea este
penultima etap a unei astfel relaii. Dac la nceputul povetii de dragoste partenera era femeia ideal, spre
final aceasta va fi demn de dispre i fiecare gest va lsa s se neleag acest lucru. Complimentele vor fi
nlocuite cu un potop de critici, nemulumirile fiind exprimate n cel mai dureros mod cu putin. Hruire n
ciuda faptului c va face totul pentru a pune capt relaiei, partenerul de tip psihopat nu va elibera victima
prea uor. Jocul manipulrii este un adevrat afrodisiac pentru el i va ncerca s vad ct de uor poate fi
iertat, doar pentru a relua procesul rupturii ntr-o formul i mai cinic. Va face declaraii de dragoste, va
plnge, va implora, va sta n genunchi i va face zeci de promisiuni, dar atitudinea se va schimba radical
imediat dup ce va fi iertat. Acordarea unei a doua anse este cea mai mare greeal pe care o femeie o
poate face ntr-o astfel de relaie abuziv.

Psihopatie

Stare de dezechilibru psihologic caracterizat prin tendinte asociale fara deficit intelectual si fara
atingere psihotica.

simptome si semne - Psihopatia apare, in general, la inceputul pubertatii, dar semne premergatoare
pot sa se manifeste din copilarie: cruzime cu animalele, brutalitate a copilului fata de camarazii sai etc.
Subiectul, care nu-si poate invinge angoasa decat trecand la actiune, manifesta un comportament la
limita normalitatii: stil de viatainstabil, caracter dificil, autoritate, agresivitate; delicventa, conduitele
perverse, toxicomania sunt manifestari frecvente. In mod obisnuit, o ameliorare spontana se manifesta
dupa varsta de 40-45 ani si subiectul "se cuminteste".
Psihopatul are adesea un comportament provocant si violent. Familia, al carei rol este esential, trebuie
sa stabileasca reguli care ii permit sa-si canalizeze agresivitatea (precizandu-i notiunile de bine si de
rau, de exemplu). Nu trebuie sa ne lasam intimidati si trebuie sa ne pastram sangele rece pana cand
psihopatul isi da seama caagresivitatea lui nu serveste la nimic si ca ea este inteleasa ca o solicitare
de afectiune. Doar in acest moment se poate stabili o comunicare verbala.

Tulburarea de personalitate antisociala


Tulburarea de personalitate antisociala este o conditie in care persoana arata lipsa de consideratie fata de lege si de
drepturile celor din jur. Persoanele cu tulburare de personalitate antisociala tind sa minta sau sa fure si nu-si
indeplinesc obligatiile profesionale si cele de parinte. Termenii sociopat sau psihopat sunt uneori folositi pentru a
descrie o persoana cu tulburare de personalitate antisociala.
Debutul adolescentei reprezinta o perioada critica pentru dezvoltarea tulburarii de personalitate antisociala. Oamenii
care cresc intr-un mediu abuziv sau in care sunt neglijati prezinta cel mai mare risc, iar adultii care prezinta aceasta
tulburare au avut debutul simptomelor de conduita inainte de varsta de 15 ani. Tulburarea de personalitate
antisociala este de trei ori mai frecventa la barbati decat la femei si este mult mai prevalenta in populatia din
inchisoare decat in populatia generala.
Tulburarea de personalitate antisociala este o conditie cronica si reprezinta una dintre cele mai dificil de tratat
tulburari de personalitate. Totusi, psihoterapia si unele medicamente pot ajuta la ameliorarea simptomelor. In multe
cazuri, simptomele tulburarii de personalitate antisociala descresc odata cu inaintarea in varsta.

Simptome
Sus

In mod clasic persoana cu personalitate antisociala este indiferenta la nevoile celorlalti si pot manipula prin minciuna
sau intimidare. Acesta arata o lipsa de respect galagioasa pentru ce e bine si ce e rau, poate avea probleme in a-si
mentine un loc de munca, si deseori esueaza in a-si plati datoriile si a-si indeplini obligatiile parentale. De obicei sunt
singuratici.
Persoanele cu tulburare de personalitate antisociala pot fi violenti si agresivi si e foarte probabil sa aiba probleme cu
legea. Totusi, unii dintre acestia pot avea farmec si prezenta de spirit.
Caracteristicile comune ale celor cu tulburare de personalitate antisociala sunt:
- mint si fura in mod persistent
- dificultati recurente cu legea
- tendinta de a viola drepturile altora (la proprietate, fizica, sexuala, legala, emotionala)
- agresivitate, comportament violent; deseori este implicat in lupte
- inabilitatea de a pastra un serviciu
- persistenta unei dispozitii agitate sau depresive (disforie)
- inabilitatea de a tolera plictiseala
- lipsa de interes fata de siguranta sa si a altora
- diagnostic de tulburare de conduita in timpul copilariei
- lipsa regretului ca au facut rau altora
- prezenta unui farmec superficial
- impulsivitate
- un simt extrem de indreptatire
- inabilitatea de a-si face sau a mentine prietenii.
Intensitatea maxima a simptomelor apare in anii adolescentei si la adultul tanar si tind sa scada cu varsta. Nu se stie
sigur daca acesta este rezultatul imbatranirii sau a constientizarii consecintelor comportamentului nebunesc.
Totusi, desi o persoana cu tulburare de personalitate antisociala are risc mai mic de a comite o crima la varsta mai
inaintata, acea persoana poate continua sa fie un sot sau un parinte inadecvat sau un salariat pe care nu se poate
pune baza.
Cauze
Sus

Personalitatea este suma felului in care o persoana gandeste, simte, se poarta si reactioneaza la mediul sau de
viata. Cand cineva, in mod constant, se poarta si simte intr-un mod nepotrivit, cel mai probabil acea persoana sufera
de o tulburare de personalitate.
Cauzele exacte ale tulburarii de personalitate antisociala nu sunt cunoscute, dar expertii cred ca atat factorii ereditari
cat si circumstantele de mediu influenteaza dezvoltarea acestei conditii.
Un istoric familial cu aceasta tulburare cum ar fi un parinte antisocial creste riscul de dezvoltare a tulburarii. De
asemeni pot contribui un numar de factori de mediu din casa, scoala si comunitate, factori care actioneaza in
copilarie.
Spre exemplu, multi adulti cu tulburare de personalitate antisociala au crescut intr-un mediu haotic, cu conflicte
familiale constante si absenta supravegherii. Parintii au fost alcoolici abuzivi sau consumatori de droguri si, ca
rezultat, copiii au dificultati in realizarea legaturilor emotionale. Au putine modele de comportament sanatos si nu
exista recompense pentru actiuni acceptate social. Ei pot ajunge sa vada lumea ca fiind periculoasa si imprevizibila si
in consecinta se apara.
Un mediu familial extrem de punitiv sau un mediu scolar de acest tip reprezinta de asemeni un factor puternic de
corelatie. Spre exemplu, un copil care este agresat de parinte sau de profesor se poate izola sau poate reactiona
prin vandalism si provocarea de certuri cu un frate sau un coleg de scoala. Cand nu exista reguli clare pentru
conduita si disciplina, copilul poate crede ca pedeapsa este data la intamplare si poate deveni confuz in ce priveste
comportamentele acceptate si neacceptate.
Factori de risc
Sus
Dezvoltarea personalitatii este influentata atat de factori genetici cat si de factori de mediu, cum ar fi experientele
din copilarie. Majoritatea factorilor care cresc riscul de aparitie a tulburarii de personalitate antisociala sunt legati de
genetica si de un mediu familial in care copilul este neglijat sau abuzat.
Factori de risc pentru tulburarea de personalitate antisociala:
- adult care a suferit abuzuri in copilarie
- mediu in copilarie cu neglijare si deprivare afectiva
- parinte cu tulburare de personalitate antisociala
- parinte alcoolic
- implicarea intr-un grup de prieteni care au comportament antisocial
- prezenta tulburarii hiperkinetice cu deficit de atentie
- prezenta unei tulburari de invatare.
Consult de specialitate
Sus

Se recomanda consult medical de urgenta daca o persoana are ganduri de a se rani sau de a rani pe altii.
Prietenii sau rudele unei persoane cu personalitate antisociala, daca suspecteaza prezenta acesteia, trebuie sa caute
anumite semne. Spre exemplu, persoana poate avea dificultati in a-si indeplini obligatiile profesionale sau pe cele
financiare, si poate reactiona violent sau agresiv. Rudele ii pot sugera, in mod delicat ca ar avea nevoie de ajutor
medical, care poate incepe cu consultarea medicului de familie. Eventual, medicul poate trimite pacientul la
specialistul in sanatate mentala.
Diagnostic
Sus

Nu exista teste de laborator pentru a stabili diagnosticul de tulburare de personalitate. Acesta se pune dupa o
evaluare psihiatrica atenta. Medicul va pune intrebari despre simptome, starea sanatatii mentale si va face un istoric
medical, psihiatric si social. Examinarea fizica va exclude alte afectiuni.
Diagnosticul de tulburare de personalitate antisociala este, in general, rezervata pacientilor cu varsta peste 18 ani.
Totusi, un diagnostic pozitiv necesita identificarea unui diagnostic de tulburare de conduita inaintea varstei de 15 ani.
Aceste tulburari de conduita includ agresarea altora, furtul, minciuna, cruzimea fata de animale, vandalismul si fuga
de la domiciliu.
Un diagnostic necesita, de asemeni, prezenta a cel putin trei din urmatoarele criterii:
- esecul in a se conforma normelor sociale
- escrocherii si inselaciuni
- impulsivitate sau esecul de a planifica
- iritabilitate si agresivitate
- un dispret constant fata de munca si obligatiile familiale
- un dispret constant fata de siguranta sa si a celor din jur
- lipsa regretului si a remuscarilor.
Complicatii
Sus

Persoanele cu tulburare de personalitate antisociala au un risc crescut pentru:


- deces datorat unei traume fizice, cum ar fi un accident
- abuz de droguri si alcool
- suicid
- crima
- alte afectiuni mentale cum ar fi depresia, tulburarea bipolara si anxietatea
- alte tulburari de personalitate cum ar fi borderline si tulburarea de personalitate narcisica
- comiterea unor infractiuni serioase care pot determina incarcerarea.
Tratament
Sus

Tulburarea de personalitate antisociala este considerata cel mai greu de tratat dintre toate tulburarile de
personalitate. Persoanele care sufera de aceasta afectiune rareori cauta tratament din proprie initiativa si pot cauta
terapia doar daca le este impusa de justitie. Pot abuza de medicatia prescrisa sau pot neglija sa o ia. In general,
tratamentul tulburarii de personalitate antisociala are o rata scazuta de succes, dar exista abordari care pot ajuta la
ameliorarea simptomelor.
Tratament psihofarmacologic

Persoanele cu tulburare de personalitate antisociala deseori sufera si de afectiuni asociate cum ar fi


depresia,anxietatea si abuzul de substante. Medicul poate prescrie antidepresive sau medicatie antipsihotica pentru
a ajuta la ameliorarea afectiunii. Din nefericire, majoritatea pacientilor cu tulburare de personalitate antisociala nu
urmeaza tratamentul asa cum a fost prescris.
Psihoterapia

Aceasta poate ajuta pacientul sa dezvolte abilitati adecvate de relationare interpersonala si sa imprime un cod moral.
O parte critica a terapiei este dezvoltarea si mentinerea unei relatii puternice intre terapeut si pacient. Acest lucru
poate fi dificil, intrucat pacientul este deseori furios, instabil emotional, inadecvat in relatiile interpersonale si cu un
comportament impulsiv. In unele cazuri, medicul recomanda terapie de grup sau de familie atunci cand terapia
individuala nu a avut succes.
In unele cazuri, cand exista riscul de vatamare a propriei persoane sau a altora, persoanele cu tulburare de
personalitate antisociala necesita spitalizare si supraveghere permanenta.

Abilitati de a face fata cu tulburarea

Pentru persoanele apropiate unui pacient cu tulburare de personalitate antisociala este important sa invete sa
comunice cu pacientul intr-un mod clar si nonpunitiv si sa ajute la definitivarea unui set de reguli pentru interactiunea
sociala.
Preventie
Sus

Intrucat tulburarea de personalitate antisociala isi are radacinile in primii ani ai adolescentei, interventia timpurie
poate ajuta la diminuarea dezvoltarii tulburarilor de conduita. Se recomanda ca parintii si profesorii sa fie atenti la
copiii antisociali pentru a interveni la timp pentru prevenirea sau ameliorarea problemelor comportamentale. Acestea
pot include:
- reducerea metodelor punitive de control al comportamentului
- oferirea de reguli clare despre comportament si disciplina
- minimizarea esecului scolar
- invatarea de abilitati de a interpreta corect mesajul interlocutorului si a lega relatii cu alti oameni
- constanta in a aplica consecintele pentru comportamentul nepotrivit
- invatarea respectului pentru diferentele etnice, culturale sau religioase dintre oameni.
Tulburarea de personalitate antisociala

Un pattern pervasiv de desconsiderare si violare a drepturilor altora aparand de la etatea de 15 ani, ca


indicat de trei (sau mai multe) din urmatoarele:
- incapacitatea de a se conforma normelor sociale in legatura cu comportamentele legale, indicata de
comiterea repetata de acte care constituie motive de arest;
- incorectitudine, indicata de mintitul repetat, uzul de alibiuri, manipularea altora pentru profit sau placere
personala;
- impulsivitate sau incapacitate de a planui dinainte;
- iritabilitate si agresivitate, indicate de luptele sau atacurile corporale repetate;
- neglijenta nesabuita pentru siguranta sa sau a altora;
- iresponsabilitate considerabila, indicata prin incapacitatea repetata de a avea un comportament
consecvent in munca ori de a-si onora obligatiile financiare;
- lipsa de remuscare, indicata prin a fi indiferent ori a justifica de ce a facut sa sufere ori a maltratat sau a
furat de la altul.
Individul are cel putin 18 ani.
Exista proba unei tulburari de conduita cu debut inainte de 15 ani.

You might also like