CAPITOLUL I

NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A VIRUSULUI RUJEOLEI

Virusul rujeolic este agentul causal. El este prezent la omul bolnav n
snge, n secreiile nazofaringiene i respiratorii, n elementele eruptive
cutanate. Virusul nu se intalnete la persone sntoase, deoarece nu exist
purtatori de virus rujeolic.
Morfologie - virusul rujeolic este o particul s
CAPITOLUL I NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A VIRUSULUI RUJEOLEI Virusul rujeolic
este agentul causal. El este prezent la omul bolnav n snge, n secreiile nazofaringiene i
respiratorii, n elementele eruptive cutanate. Virusul nu se intalnete la persone sntoase,
deoarece nu exist purtatori de virus rujeolic. Morfologie - virusul rujeolic este o particul sferic de
120 - 128m n diametru, cu mici proiecii aciculare de suprafa. Structural, conine o
nucleocapsid, cu A.R.N i un nveli exterior constituit din lipide, glicoproteine i polipeptide.
Infectivitatea este legat de acest nveli ca i de proprietile de hemaglutinare i hemoliz.
Antigenul pentru reacia de fixare a complementului este prezent in nucleocapsid, iar anumite
specificitai sunt date de inveli. Spre deosebire de alte virusuri nrudite, virusul rujeolic nu posed
neuraminidaz. Exist un singur tip antigenic. Izolarea virusului rujeolic s-a fcut pe culturi de
esuturi ( rinichi uman, sau de maimu ), utiliznd snge, sau splturile faringiene de la bolnavii de
rujeol. Gazde receptive. Maimuta inoculata parenteral cu virus rujeolos face o boala asemanatoare
cu a omului. Virusul poate fi izolat din sange, exudat faringian, recoltat in primele 24 de ore de la
debut, pe culturi celulare din rinichi de maimuta sau om. 1 Virusul rujeolic a fost adaptat si la
embrionul de gaina pe cale amniotica si la multiple tipuri de culturi celulare de om si maimuta.
Dezvoltarea virusului in culturi se face lent in 6 8 zile si se duce la modificari citopatice
caracteristice, celulele isi pierd conturul, apar vacuole si mase sincitiale cu numerosi nuclei (celule
gigantice) iar intranuclear apar incluziuni acidofile. Structura antigenica.Virusul rujeolic poseda o
activitate hemaglutinanta. Fenomenul este specific inhibat de serul antirujeolos. Virusul poseda si un
antigen fixator de complement care poate fi pus in evidenta in lichidul supernatant al culturii de
celule infectate cu virus, care reactioneaza specific cu serul de convalescent. Rezistena n mediu
extern i la factorii fizici - virusul rujeolic este puin rezistent n mediul extern, mai ales la temperaturi
ridicate. Rezist cteva saptmni la frigider i mai multe luni n stare ingheat la 150 sau- 790 C.
La 370C i pierde jumatate din infeciozitate n 2 ore. La temperatura camerei i la umiditate
sczut, rezist mai bine dar, pierde 50-70% din infeciozitate, n conditii de umiditate crescut. Este
distrus repede de ultraviolete. Aciunea formolului (1/4000), timp de 4 zile la 370, duce la inactivarea
virusului (pierderea complet a infeciozitaii). Virusul rujeolic nu este sensibil la nici un antibiotic. 2
morbilivirus virusul rujeolic 3 DEFINITIE Este o boala acuta foarte contagioasa, specific umana,
produsa de virusul rujeolic si caracterizata printr-o evolutie autolimitanta cu febra, exantem si
enantem caracteristice, complicatii frecvente, severe si imunitate durabila dupa boala. Este
cunoscuta de populatie sub numele de pojar, cori sau morbili. 4 ISTORICUL BOLII Rujeola,
boala cvasiobligatorie a copilului neimunizat, este grevata de un mare procentaj de mortalitate, mai
ales prin complicatiile respiratorii si encefalitice, in special la malnutriti, dar care beneficiaza, in
ultimii 30 de ani, de un vaccin cu o mare eficacitate si inocuitate. Introducerea campaniilor vaccinale
in masa a fost acompaniata de scaderea spectaculoasa a morbiditatii, urmata de o cvasieradicare a
bolii in tarile in care au dus o vasta campanie sustinuta de vaccinare, concomitent cu reducerea
mortalitatii infantile la subiectii vaccinati. Rujeola este ecologic vorbind, un clasic exemplu de infectie
virala autolimitanta, in fata careia gazda extrem de receptiva este practic descoperita. Prin incidenta
sa, afectand 90% din populatia susceptibila de varsta prescolara, rujeola a fost privita in trecut ca un
rau necesar al primei copilarii tot atat de frecvent ca durerile ce insotesc formarea dentitiei
deciduale. Evolutia in general benigna - a bolii, aparitia complicatiilor dupa estomparea semnelor
paognomonice ale maladiei, lipsa inregistrarii cazurilor au determinat subestimarea rujeolei ca
problema de sanatate publica. Boala a evoluat diferit in diverse arii geografice, in raport cu nivelul
social-economic al acestora. In opozitie cu relativa benignitate a rujeolei, caracteristica Europei si
Americii de Nord, este bine cunoscuta severitata si mortalitatea acestei afectiuni in Africa, America
Latina si Asia, unde boala 5 este responsabila, direct sau indirect, de moartea a peste un milion de
copii anual, ceea ce corespunde la o letalitae de 10% in zonele rurale si 2 - 3% in zone urbane. In
Romania, prima campanie nationala de imunizare antirujeolica s-a desfasurat in perioada 20 mai -
25 iunie 1979, uilizandu-se 1200000 de doze de vaccin antirujeolic viu supraatenuat, fiind cuprinsa
grupa de varsta 9 luni-4 ani. In trimestrele III si IV ale anului 1979, morbiditatea a scazut de peste
16 ori fata de anul 1978, iar grupa de varsta 1- 4 ani de peste 23 ori. Mortalitatea prin rujeola
inregistrata in anul 1979, comparativ cu anul 1978, a scazut la jumatate de la 1,1/100000 locuitori, l
a 0,62 cazuri. Cel mai bun mijloc de eliminare al rujeolei este acela de a avea o populatie imunizata,
iar imunizarea universala care face parte din buna ingrijire a sanatatii trebuie efectuata prin
programe de rutina si intensive la toate nivelurile. Programele de vaccinare a copiilor contra rujeolei
la varsta de 15 luni, trebuie stabilite si mentionate in toate colectivitatile umane si deasemenea
trebuie inclusi toti suspectii, indiferent de varsta. In anul 1984 s-au raportat in tarile in curs de
dezvoltare care nu practica vaccinarea antirujeolica in masa, mai mult de 1,5 milioane copii morti cu
rujeola si complicatiile ei. In programul OMS EPI (Expanded Programme on Immunization) s-a
inclus combaterea prin vaccinarea a sase boli infectioase: difterie, tetanos, tertussis, polomielita,
rujeola si tuberculoza care omoara 10mcopii pe glob la fiecare minut si handicapeaza inca 10.
Rujeola este responsabila de 1/3 din aceste morti si sechele. 6 Patogenie Poarta de intrare a
virusului rujeolic este mucoasa nazofaringian i conjunctival. Unii autori au susinut c poarta de
intrare a virusului ar fi numai mucoasa conjunctival ( copii receptivi la rujeol, pui n contact cu
bolnavii de rujeol, nu au facut boala, dac li s-au aplicat ochelari, care acopereau ntreaga regiune
orbital sau dac li s-a instilat ser de convalescent n sacul conjunctival ). Dup patrunderea prin
mucoas virusul ajunge n esuturile limfoide, unde se multiplic ( perioada de incubaie ). Virusul a
putut fi izolat din snge, n aceast perioad, la maimue. Cnd s-a realizat o multiplicare maxim a
virusului, acesta invadeaz sngele i organele, provocnd primele manifestari ale bolii. Virusul
rujeolic se izoleaz n aceast perioada din snge, din secreii nazofaringiene i din urin. n snge,
virusul rujeolic este localizat ndeosebi n leucocite, n care se i multiplic ( ceea ce ar explica
leucopenia i modificrile cromozonice frecvente din rujeol ). n rujeol, se produc i alte modificari
imunologice i metabolice. Astfel, n formele severe de rujeol s-a constatat o imunosupresie
important ( mai ales a imunitaii celulare ), demonstreaz printr-o scdere a numrului de limfocite
T, i scderea rezistenei la infecii bacteriene. Rujeola grav care apare frecvent la tropice, se
insoete de o eliminare mai prelungit a virusului rujeolic i de prezena prelungit a celulei gigante
(829 zile), fa de o durat medie de 6 zile n rujeola 7 obisnuit. Se consider c acest aspect
revelator de gravitate se datorerte unei puternice deprimari a imunitaii celulare, la copiii cu
malnutriie, ceea ce ar favoriza proliferarea viral i gravitatea bolii. 8 STATISTICI MEDICALE
Rujeola a fost de departe cea mai frecventa boala infectioasa, indicii de morbiditate in tarile in care
inregistrarea s-a facut regulat si sistemic au ajuns la 1500 1600 ls 100 000 de locuitori. Incidenta
rujeolei in regiunea europeana in perioada 1980 -1991 inregistreaza un continuu declin, in 1991 fiind
raportate 107 525 cazuri, ceea ce reprezinta o scadere de 7,7 ori fata de 1980. In Romania in
perioada 1968 1978 (perioada dinaintea vaccinarii antirujeolice in masa) morbiditatea a variat intre
325,54 la 100 000 de locuitori (1968) si 738,93 la 100 000 de locuitori (1969), in restul anilor fiin in
jur de 500 600 cazuri la100 000 de locuitori. Nivelul morbiditatii in anii epidemici a atins 600 750
de cazuri la 100 000 de locuitori, fata de 220 330 cazuri in anii interepidemici. Evolutia rujeolei in
Romania dupa introducerea vaccinarii antirujeolice in 1979 prezinta urmatoarele caracteristici: -
Scaderea morbiditatii de la 540,4 / 100 000 locuitori in 1978 l avalori de sub 22/100 000 locuitori in
perioadele interepidemice, adica o scadere de aproximativ 24,6 ori. Mentinerea periodicitatii
multianuale cu aparitia unor epidemii la intervale din ce in ce mai lungi (de la un an la trei si apoi la
patru ani) si cu reducerea incidentei in epidemie sub nivelul epidemiilor din perioada prevaccinala. 9
Amploarea acestor variatii epidemice tine de masa de receptiva Miniepidemiile de rujeola continua
sa fie raportate cand grupuri cuprinsa, prin acumularea de noi generatii receptive. largi de
susceptivili sunt reunite, in colectivitati inchise. Curba lunara si sezoniera a incidentei rujeolei in
Romania a atins nivelul maxim in lunile de primavara (aprilie mai) cu 34,07% cazuri, 28.97% cazuri
iarna, pe cand vara s-au inregistrat 21,325 din imbolnaviri, iar toamna 15,64%. Repartiatia pe grupe
de varsta Importanta particulara a varstei, in ceea ce priveste morbiditatea prin rujeola, este un fapt
binecunoscut. Majoritatea cazurilor se situeaza in grupa 210 ani, morbiditatea fiind sensibil egala
pentru cele doua subgrupe componente: 15 ani si 510 ani. Diverse statistici de pe glob
consemneaza morbiditatea cea mai ridicata, de aproximativ 2 500/100 000, la grupepe 1-5 si 5-9
ani. Pana la 15 ani, rujeola apare la 98,84 5 dintre copii, un procent infim facand rujeola dupa
aceasta varsta. In tarile in curs de dezvoltare, observatiile epidemiologice releva ca scaderea
nivelului de trai se acompaniaza cu scaderea varstei contagiunii, rujeola afectand cu precadere,
sugarii si copii. Formarea de colectivitati de copii mici (crese, gradinite) favorizeaza deplasarea
morbiditatii spre aceste vaste, cazuri sub 2 ani si chiar sub 1 an, fiind frecvente ceea ce impune
vaccinarea antirujeolica sub varsta de 1 an. 10 Sexul se pare ca nu joaca un rol important in
incidenta bolii. In Romania in perioada 1978-1992 mortalitatea scade progresiv de la 1,17/100 000
de locuitori in 1978 an prevaccinal) la 0,03/100 000 de locuitori in 1992, adica scade de 39 de ori. 11
Tablou clinic Incubaia n medii este de 10 zile (cu variaii ntre 8 i 11 zile), fiind una din perioadele
de incubaie cele mai fixe. Poate fi prelungit pn la 21-28 de zile, dac n cursul acestei perioade
s-a administrat gammaglobulin. a) Perioada de invazie ( stadiul preeruptiv, perioada cataral ).
Aceast perioad dureaz 3-4 zile, pn la apariia erupiei. Debutul este gradat (i nu brusc ca n
scarlatin ), cu febr care crete treptat la 380-390C, insoit de cefalee, indispoziie i de fenomene
catarale conjunctivale i ale cilor respiratorii superioare. Catarul conjunctival este exprimat prin :
conjunctivite roii, pleoape umflate, ochi lacramoi; este insoit adesea de fotofobie. Catarul cilor
respiratorii este localizat iniial la nazofaringe i laringe. Bolnavul strnut i prezint o secreie
nazal, abundent, seromucoas sau mucopurulent, care irit narinele, insoit uneori de epistaxis.
Catarul ocular i nazal dau feei bolnavului un facies de copil plns. Catarul se extinde apoi la
laringe, instalndu-se laringita exprimat prin voce aspr, rguit, tuse uscat suprtoare. Catarul
laringean poate fi mai accentuat, lund aspectul unei laringite obstruante (crup rujeolic). Ctre
sfritul perioadei de invazie, catarul se extinde descendent sub forma unei traheobronite acute. 12
Examene radiologice efectuate sistematic n aceast perioad pun n eviden, n peste jumatate din
cazuri, imagini de pneumonie interstiial. Cavitatea bucal . Din primele zile de boal, mucoasa
bucal este congestionat, mai ales n fundul gurii. Pe acest fond hiperemiat, se observ pete intens
congestive, uneori chiar hemoragice. Petele sunt de dimensiuni mici (3-5 mm n diametru), cu contur
neregulat, fiind fregvente pe vlul palatin i n fundul gtului. Limba este sabural, dar roie pe
margini cu tendine de descuamare n zilele urmtoare Semnul Koplik, modificare caracteristic
rujeolei n aceast perioad; este constituit din cteva (uneori numeroase) micropapule albe sau de
culoare albastru deschis, izolate sau n mici grupuri, aezate pe o zona roie, cu un diametru de
civa milimetri. Aceste micropapule sunt situate pe mucoasa jugal, lng ultimii molari, mai rar pe
gingii, n anul jugomaxilar i excepional n alte pri (mucoasa nazal). Ele au fost comparate cu
grunele de gri sau cu mici stropituri de var, presrate pe o suprafa congestionat. Aceste
puncte reliefate se datoresc unor ngrori epiteliale, fiind destul de aderente de mucoas. Semnul
Koplik apare din perioada de invazie, de obicei in a 2-a zi i persist cteva zile, cuprinznd i 2-3
zile din perioada eruptiv, apoi dispar ncepnd cu punctele albicioase, care las n loc un punct
hemoragic pe o areol congestiv (,,rest de Koplik). Semnul Koplik are o mare valoare n
diagnosticul precoce al rujeolei, putnd fi considerat chiar patognomonic pentru aceast boal.
Ganglionii limfatici, mai ales cei cervicali, sunt usor mriti. 13 b) Perioada eruptiv. Febra, care la
sfritul perioadei de invazie avusese o tendin de scdere, crete din nou i mai mult, realiznd
astfel o curb febril cu aspect difazic, asemntoare cu aceea din alte boli virale (grip,
poliomielit). Simptome generale i nervoase - indispoziie, agitaie, insomnie, chiar delir, se
accentueaz. Erupia apare concomitent cu aceast exacerbare a simtomatologiei generale. Erupia
rujeolic apare, de obicei, n cursul nopii, astfel nct este descoperit dimineaa. Primele pete apar
napoia urechilor i pe ceaf, pe frunte i obraji, cobornd spre gt. A 2-a zi, erupia se extinde pe
torace i pe rdcina membrelor, pentru ca in a 3-a zi, s cuprinda n ntregime trunchiul i
extremittile membrelor. Erupia are deci un caracter descendent i centrifug, generalizarea fiind
desvrit de obicei n a 3-a zi. Uneori, erupia ,,iese mai greu, generalizndu-se n 4-5 zile .
Erupia rujeolic este constituit din macule congestive (dispar la presiune), de culoare roz, la
nceput mici (diamedrul de civa mm) putnd rmne ca atare (erupie micromaculoas) sau
crescnd n suprafa (de 1-3 cm n diametru), cu margini neregulate, sau uor dinate (erupia
macromaculoas). Petele uor reliefate si catifelate la pipit sunt izolate, dar de obicei confluiaz,
lsnd pe alocuri poriuni de piele sntoas, ca niste insule cu contur neregulat. Acest aspect este
vizibil mai ales pe fese, unde erupia este mai puin accentuat, chiar n cazul unei erupii intens
confluiente. n general, pielea capt un aspect ptat, ca i cum ar fi stropit cu o culoare roie.
Erupia poate fi uor pruriginoas. 14 Dupa 2-3 zile, elementele eruptive plesc i dispar, n ordinea
n care au aprut, lsnd in urma lor, timp de cteva zile, pete glbui - cafenii, cu valoare
diagnostic retrospectiv. Acest aspect rezidual este mai intens, cnd eruptia a fost hemoragic,
(mult pigment sanguine extravazat). De obicei, urmeaz o descuamaie fin, furfuracee. c) Perioada
posteruptiv (convalescena). n rujeola necomplicat, temperatura revine la normal, odat cu
plirea i tergerea elementelor eruptive, iar bolnavul i recapt treptat starea anterioar. n
aceast perioad, convalescentul este expus la variate complicaii bacteriene. Evoluia rujeolei este
de obicei benign, decurgnd fr, sau cu puine complicaii, mai ales la copii n stare de nutriie
normal i n condiii de bun ngrijire. n epidemii mari, mai ales n regiunile cu populaie subnutrit
i cu rezisten sczut, rujeola se ndrete de complicaii. Complicaii mai frecvente, la copii sub 2
ani, la rahitici, la distrofici, sau la cei cu focare infecioase preexistente, apar nu numai n cursul bolii,
dar deseori ctre sfritul acesteia i n convalescen. Peste 90% din cazurile mortale de rujeol
sunt datorate complicaiilor. Etiopatogenia complicatiilor este complex, contribuind ndeosebi la
scderea rezistenei generale (anergia rujeotic) i a celei locale (mucoasa respirator i a cavitilor
adiacente respiratorii - urechea medie, sinusuri), prin leziunile inflamatorii provocate de virusul
rujeolic. Se deschid, astfel numeroase pori de intrare pentru suprainfecii bacteriene. Majoritatea
complicaiilor sunt deci bacteriene, survenind pe un teren preparat de aciunea virusului rujeolic. 15
Ele pot fi favorizate de factori de mediu externi (spitalizare n saloane commune, ngrijiri
insuficiente). Unele complicaii sunt determinate chiar de virusul rujeolic (laringita, pneumonia
interstiial, encefalita). 16 Forme clinice in rujeola Dup aspectul erupiei: 1. Rujeola cu erupie
reliefat. 2. Rujeola cu erupie miliar. 3. Rujeola cu erupie buloas. 4. Rujeola cu erupie purpuric.
5. Rujeola cu erupie confluent. 6. Rujeola modificat sau mitigat ( dup administrare de
gammaglobuline n perioada de incubaie) are aspect atipic, lipsind unele simptome, sau aprnd
ntr-o form discret; simptomele catarale pot lipsi, iar erupia const dintr-un numr redus de pete
risipite pe corp; aceast form poate aprea la 3-5 luni de la natere, la sugarii care mai dein un
rest de imunitate matern. 7. Rujeola fr erupie apare la vaccinai sau la cei care au primit un
material de imunizare pasiv, aceast form trebuie diagnosticat ns pe baze sigure : clinice,
epidemiologice 17 Dup intensitatea simtomatologiei: 1. Rujeola atipic are o perioad de invazie
mai lung ( 5-7 zile) sau mai scurt (1 zi); semnul Koplik apare tardiv, concomitent cu erupia
( probabil prin modificarea reactivitii organismului; n urma unei alte boli infecioase, sau prin unele
tratamente medicamentoase administrate la nceputul bolii). 2. Rujeola atipic la imunizai cu vaccin
inactivat. La copiii astfel vaccinai, s-a constatat apariia, la civa ani dup vaccinare, a unei rujeole
atipice i severe ( datorat sensibilizrii ), ceea ce a condus la renunarea la acest vaccin. 3. Rujeola
la copii malnutrii ( rujeola tropical ). La copii subnutrii ( n special n regiunile tropicale din rile n
curs de dezvoltare ), evoluia rujeolii este deosebit de sever, cu frecvente complicaii i mortalitate
mare ( pn la 50% ). La acetia viremia este persistent, virusul rujeolic putnd fi izolat pn la a
13-a zi.In limfocite, se gsesc cantiti mari de antigen viral, iar anticorpii hemaglutinani i
neutralizani sunt n titru foarte cobort n snge. 4. Rujeola hemoragic, cu trombocitopenie, erupie
hemoragic, gingivorogii, epistaxis, metroragii, etc.,evolueaz grav, adesea mortal. 5. Rujeola
hipertoxic, apare la copii mici sub 2 ani; se manifest cu febr mare, dispnee accentuat, cianoz,
insuficien circulatorie, din cauza unui catar bronic intens (broniolit capilar sau rujeol
,,sufocant). 18 Dup vrst : Rujeola este mult mai sever la copilul mic, prin frecvena mare a
complicaiilor; de peste 7 ori mai frecvente (87,9%), fa de copii mari (12%), a celor mai grave
complicatii (bronhopneumonii, laringite, encefalite, suprainfecii bacteriene sistemice), precum i
printr-o evoluie mai sever (forme hemoragice, forme hipertoxice mai frecvente), cu o letalitate de
2,2% (fa de 0,4 la copii mari). La sugari uneori mai ales n primele 6 luni, rujeola prezint aspecte
atipice (eruptie discret i de scurt durat, febr mic, absena semnului Koplik ). Adulii fac o
rujeol intens i suport greu boala. 19 Evolutie si prognostic n general, prognosticul rujeolei este
favorabil, mai ales la copii cu stare de nutriie normal i n condiiile actuale de ngrijire. Astfel
letalitatea a sczut n Spitalul Clinic de Boli Infecioase Colentina, de la 8,8% (1939-1944), la 2,3 %
(1945-1959) i la 0,5-1% (dup 1960 ), pe cazurile spitalizate. Prognosticul este influenat de vrst
( boal mai grav la copii sub 2 ani ), de starea de nutritie ( distrofie, rahitism) i de unele asocieri
morbide ( scarlatin, tuberculoz ), de sarcin i n general, de complicaii ( ndeosebi pneumonii,
care dau 25% mortalitate i encefalita rujeolic ). n Africa mortalitatea prin rujeol n spitale este de
6-12 %. 20 Complicaii ale aparatului respirator Aparatul respirator prezint cele mai frecvente
complicaii in rujeol: 1. Pneumonia interstiial rujeolic poate fi pus n evident chiar din perioada
prodromal. Acest pneumonie este de o deosebit gravitate la copii sub 2 ani, cnd se prezint sub
forma difuz i bilateral, cu simptome funcionale severe (dispnee i cianoz ) i evoluie grav. 2.
Pneumonia cu celule gigante este sever. Apare, de asemenea, la copii cu imunitate alterat, prin
tratamente prelungite cu imunosupresive, sau la suferinzi de leucoze. 3. Pneumonia i
bronhopneumonia prin suprainfecie bacterian (stafilococ, pneumococ, bacil gramnegativ) sunt
frecvente (7-50% din cazuri). Deseori, au un caracter trenant, probabil din cauza componenei virale
subadiacente; cel mai adesea sunt pneumonii mixte. 4. Abcesul pulmonar i pleurezia purulent pot
s apar uneori. 5. Bronita capilar (catarul sufocant), manifestate cu dispnee, cianoz i
evolund de obicei spre moarte, apare la copii mici. 6.Crupul rujeolic poate fi adesea mixt, prin
suprainfecie bacterian. 21 Complicaii ale sistemului nervos Sistemul nervos poate fi sediul unor
importante complicaii. 1. Modificrile electroencefalografice: par s fie comune in cursul rujeolei,
mai frecvente la nceputul erupiei .Aceste modificari indic o afectare tranzitorie a encefalului, mult
mai frecvent dect o arat manifestrile clinice 2. Encefalita rujeolic este cea mai grav
complicaie a rujeolei. Apare de obicei trziu, ctre sfritul perioadei eruptive sau la nceputul
convalescenei. Este o complicaie rar (frecvene de 1/1000 de cazuri de rujeol), dar de o mare
gravitate prin evoluia letal posibil i prin sechelele neuropsihice pe care le las. Debutul este
brusc, cu modificri neuropsihice, delir, incontien, com, convulsii, etc. 3. Panencefalita subacut
sclerozant (P.E.S.S.). Se apreciaz c aceast boal apare cu o frecven de 5-10 cazuri pentru
fiecare 1.000.000 de cazuri de rujeol. Riscul apariiei acestei panencefalite dup vaccinarea cu
vaccin rujeolic viu atenuat este practic neglijabil. Alte complicaii: 1. Complicaii oculare:
conjunctivite purulente, ulcer corneean. 2. Complicaii bucale (mai ales la copii distrofici, denutrii, cu
rezisten sczut): stomatit (bacterian, sau micotic), amigdalit. 3. Otita medie supurat. Apare
n circa 10% din cazuri fiind urmat adesea de mastoidit. 4. Miocardita. Este exprimat prin
modificri EKG, tranzitorii , care se constat n 0,5 33% din cazuri. 5. Complicaii digestive :
gastroenteritele ( enantemul rujeolic al mucoasei digestive favorizeaz dezvoltarea unor infecii
bacteriene , sau redeteptarea unei infecii dizenterice prezent pn atunci sub form latent sau
ca stare de purttor ). Rujeola i sarcina: rujeola, aprut n primele trei luni de sarcin, poate
provoca malformaii congenitale la ft. Riscul de malformaii se apreciaz la 50% pentru rujeola
aprut n prima lun de sarcin, scznd apoi n lunile urmtoare. Moartea fetal i naterile
premature rmn pe primul plan n lunile urmtoare. DIAGNOSTICUL POZITIV In general,
diagnosticul pozitiv se sprijina pe date epidemiologice (lipsa rujeolei in antecedente, contact infectat
cu 10 - 12 zile inainte ) datele clinice si datele de laborator (leucopenie cu neutrofile la inceput, apoi
limfocitoza). Izolarea virusului rujeolic se poate face din secretiile (nazofaringiene, traheobronsice,
conjuctivale) si din sange, dar nu constituie o metoda de rutina. Diagnosticul serologic este posibil si
util, in cazurile problema de diagnostic sau pentru verificarea eficacitatii antirujeolice. 24
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL In stadiul preeruptiv rujeola poate fi confundata cu viroza respiratorie
(gripe, adenoviroza, guturai) de care trebuie diferentiata anamneza epidemiologica, examenul local,
semnul Koplik , triplu catar: catar conjunctival ( facies plans), catar digestiv (greata, varsaturi,
diaree), catar respirator (tuse, rinoree, tulburari respiratorii) si manifestari neurologice (mai ales la
adulti), iritabilitate, cefalee, uneori fenomene de tip encefalitic. In stadiul eruptiv diagnosticul
diferential se face cu urmatoarele boli: scarlatina (angina evidentiata, absenta catarului respirator,
eruptie cu caracter punctat, aspru, cu paloare circumorala) rubeola ( prodroame discrete, eruptia
este rara si de scurta durata, adenopatii evidente, evolutie usoara) varicela si variola caracterul
veziculelor, al eruptiilor respective cu topografia si evolutia caracteristica infectii cu enterovirusi
echo tipurile 2, 4, 9, 16, insotite de eruptie rujeoliforma 25 Facies plans 26 Semnul Koplik 27
Eruptia rujeolei 28 TRATAMENTUL RUJEOLEI Tratamentul rujeolei este simptomatic i de susinere.
Nu exist nici un mijloc de tratament specific. Gammaglobulinele au numai o valoare preventiv i
nu curativ. Dup unii administrarea de gammaglobuline n stadiul prodromal ar scdea frecvena
complicaiilor i ntructva gravitatea bolii. Rujeola necomplicat se trateaz la domiciliu (ngrijiri,
igien, diet, medicaie ct mai simpl); spitalizarea este indicat numai pentru formele severe
complicate, sau n situaii de necesitate. Repaosul la pat este indicat pentru toat perioada febril i
cteva zile dup aceea. Izolarea va fi individual, excluzndu-se orice vizit. n spital, pe ct posibil,
izolarea se face ntr-o camer individual sau de cel mult 2-3 paturi, evitndu-se contactul cu bolnavi
cu leziuni supurative, cu germeni piogeni, cu complicaii pulmonare, sau cu tuberculoz. Tehnica
aseptic este obligatorie, ca i dezinfecia continu i cea terminal. ngrijirea tegumentelor se face
cu loiuni cu ap alcoolizat (baia este permis n convalescen). ngrijirea mucoaselor necesit
mult atenie. Ochii trebuie protejai de aciunea iritativ a luminii i inui curai prin splturi zilnice
cu ceai de mueel cldu.Cavitatea bucal trebuie curat ntreinut (gargar cu ceai de mueel ,
ap de gur). 29 Secreiile se ndeprteaz, iar uscciunea mucoasei se combate printr-o hidratare
adecvat i prin aplicri de comprese umede. Cavitatile nazale se cur de secreii, iar narinele se
ung cu o crem simpl. Urechile i mastoidele se controleaz atent zilnic. Dieta const, n perioada
febril, din lichide (supe, ceaiuri, limonad, sucuri de fructe, lapte, ap mineral, sifon, etc),
administrate cu struin i grij, n funcie de tolerana gastric. Vrsturile repetate, urmate de
deshidratare, necesit o hidratare pe cale parenteral. Imediat ce tolerana gastric permite, dieta se
mbogete treptat, devenind complet n convalescen (fr nici o restricie ). Febra se combate
cu medicamente antitermice (Acid acetilsalicilic, Aminofenazon, supozitoare, Paracetamol
comprimate i supozitoare , Acalor supozitoare) i cu mpachetri umede. Tusea iritativ
suprtoare se trateaz cu antitusive (Calmotusin, Codenal ). Ulterior, se pot da ceaiuri sau siropuri
expectorante. Laringita poate fi calmat cu comprese umede i calde, inhalaii i umidificarea
aerului. mpotriva vrsturilor, se dau poiuni calmante (cu novocain), sau antiemetice (Emetiral). n
caz de agitaie, se poate recurge la doze mici de antihistaminice hipnotice (Romergan), care se pare
c au i efectul de a atenua erupia. Vitaminele sunt indicate numai la cei cu carene anterioare
(denutrii, distrofici). Indicaiile antibioticelor i sulfamidelor. Nimic nu justific folosirea de rutin a
substanelor antimicrobiene n tratamentul rujeolei. Folosirea acestora n scop profilactic, pentru
prevenirea complicaiilor bacteriene, d rezultate nefavorabile, prin selectarea unei flore rezistente i
apariia de 30 complicaii mai frecvente i mai grave (la un grup de bolnavi tratai profilactic astfel,
au aprut complicaii bacteriene n 28% din cazuri, n timp ce la grupul netratat, au aprut n numai
14% din cazuri). Unii autori recomand, totui, folosirea profilactic a antibioticelor n formele severe
de rujeol, mai ales la copii distrofici sau cu diatez exudativ (copii catarali) i la convalescenii de
la alte boli infecioase. Rujeola complicat. Antibioticele vor fi folosite, imediat ce a aprut, sau se
suspecteaz o complicaie bacterian. Pneumoniile i bronhopneumoniile se trateaz cu antibiotice
n doze mari, folosindu-se antibiotice diferite (Penicilin G, Eritromicin, Tetraciclin, Cloranfenicol,
Peniciline semisintetice), n funcie de bacteria cauzal i de sensibilitatea ei la antibiotice.
Bineinteles, se adaug tratamentul simptomatic i de susinere (oxigen, analeptice, cardiovasculare,
prinie toracice, etc). Crupul rujeolic se trateaz, n formele uoare, cu aer umidificat, inhalaii,
comprese calde i sedative (luminal, antihistaminice). n cazurile severe, se recurge la
corticosteroizi, pentru aciunea lor antiinflamatoare (hidrocortizon, hemisuccinat; 100 mg x 3/zi, timp
de 2-3 zile). Se mai administreaz dup nevoie, oxigenoterapie, aspiraia secreiilor, antibiotice (de
obicei, exist suprainfecie bacterian) i eventual traheostomie. Encefalita (encefalomielita)
rujeolic se trateaz cu sedative, (la nevoie), soluii hipertonice intravenoase de glucoz, soluie de
sulfat de magneziu, antipiretice, vitamine din grupul B i mai ales, aplicarea 31 intravenoas precoce
i n doze mari de corticosteroizi (hidrocortizon, hemisuccinat: 200 -600 mg/zi), urmat de
corticoterapie oral (Prednison). Corticoterapia d rezultate excelente, n comparaie cu cei tratai
fr corectarea dezechilibrului hidroelectrolitic etc. 32 41 CAPITOLUL II ROLUL ASISTENTEI
MEDICALE IN PANUL DE INGRIJIRE Asistenta medicala reprezinta cadrul sanitar care se ocupa de
ingrijirea bolnavilor si care trebuie sa aiba pe langa pregatirea de specialitate si o conduita etica
adecvata acestei meserii. Este necesar sa cunoasca: epidemiologia bolilor infecto-contagioase
precum si modul lor de prevenire; modul de prevenire al infectiilor intraspitalicesti; tehnici de
pregatire a bolnavilor pentru investigatii; tehnici de administrare a medicamentelor; rezolvarea
problemelor de alimntatie. Totalitatea afirmatiilor de mai sus este oglindita intr-o alta afirmatie a
Virginiei Henderson: Nursa este constiinta celor fara constiinta, iubirea de viata a celui care a
incercat sa se omoare, picorul celui care i-a fost amputat, ochii unui nevazator, puterea de a se
misca a sugarului, increderea tinerei mame, gura celor care sunt prea slabiti sau care se tem sa
vorbeasca. Cand sensibilitatea ei catre nevoile umane este cumulata cu abilitatea de a se foilosi de
o opinie experta si de a aplica in practica influenta asistentei asupra ingrijirii bolnavilor nu cunoaste
limite in intreaga lume. 42 ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN EDUCATIA SANITARA Asistenta
medicala informeaza bolnavul si familia acestuia despre boala si transmiterea ei, prevenire si
tratament. Pacientul se izoleaza pentru a nu transmite infectia si pentru a-i proteja mai ales pe cei cu
rezistenta scazuta, izolarea (la domiciliu sau spital) se face de la primele semne de boala pana la 6
zile dupa aparitia eruptiei. Dezinfectia continua si cea terminala, camerei bolnavului sunt necesare.
Suspectii sunt izolati pana la precizarea diagnosticului. Carantina contactilor este necesara, desi
dificil de realizat in practica. Se aplica in colectivitatile de copii, unde s-a ivit un caz, prin interzicerea
intrarii de noi copii receptivi si de vizitatori. Scolile nu se inchid, insa copii sunt supusi unui control
medical zilnic. Copiii contacti, la care se cunoaste data precisa a contactului, pot fi lasati la scoala
primele zile de incubatie, dupa care este recomandabil sa fie izolati la domiciliu sau spital. Asistenta
medicala educa bolnavul sa-si mentina igiena cavitatii bucale prin: spalarea dintilor, gargara cu ceai
de musetel asupra curatarii corecte a cavitatii nazale si protectia narinelor prin aplicarea de creme
simple. 43 Asistenta medicala sfatuieste bolnavul sa-si acopere nasul si gura cu o batista atunci
cand tuseste sau stranuta; sa foloseasca batista de hartie pentru tuse si pentru expectoratie;
acestea se arunca dupa folosire intr-un recipient prevazut aproape de patul bolnavului. Asistenta
medicala aeriseste si umidifica aerul din incaperea bolnavului, de mai multe ori pe zi, foloseste
metode umede de curatire a prafului. Asistenta medicala sfatuieste bolnavul privind respectarea unui
regim alimentar in perioada febrila alcatuit din : lichide, supe, ceaiuri, limonada, sucuri de fructe etc.
Administrate cu staruinta, in functie de toleranta gastrica. Varsaturile repetate, urmate de
deshidratare, necesita o hidratare pe cale parentala. Imediat, daca toleranta gastrica permite, dieta
se imbogateste treptat. Asistenta medicala promoveaza vacinarea copiilor in jurul varstei de 12 luni
cu vaccinul antirujeolic, iar in cazurile de risc mare de contact infectios pentru sugari (epidemii in
crese, morbiditate mare la varsta mica), este indicat sa se faca vaccinarea de la varsta de 6 luni.
Experienta a aratat ca efectuarea sub varsta de 12 luni poate reduce sansa si gradul de
seroconveriuni, din cauza persistentei mai prelungite a anticorpilor transmisi de la mama. In aceste
cazuri, este insa necesar sa se repete vaccinarea la varsta de 15 luni, pentru o protectie completa
( sub 12 luni protectia este de 67 % ). Copiii mai mari si adolescentii se vaccineaza daca sunt
receptivi. Expunerea la rujeola (contact infectant) nu constituie o contraindicatie a vaccinarii. Daca
vaccinul este efectuat in primele 3 zile de contact, vaccinul induce o protectie, care impiedica
dezvoltarea rujeolei. 44 Se exclude de la vaccinare gravidele (risc de malformatii de fat ), copiii cu
boli febrile severe, tuberculoza activa, precum si cei cu imunitate alterata (leucoze si alte boli de
sange, persoane tratate cu corticoizi, citostatice, iradiate),din cauza pericolului de dezvoltare a unor
reactii grave. Copiii cu aceste contraindicatii se protejeaza (in caz de contact infectant) cu
imunoglobuline standard sau specifice. 45 Salonul asistentei medicale 46 Utilizarea planului de
interventii elaborat (precizarea corecta a inerventiilor). 5.Evaluarea consta in analiza rezultatului
obtinut (daca interventiile au fost adecvate, daca s-a obtinut rezultatul dorit sau nu) si daca au aparut
noi date in evolutia starii pacientului (care trebuie notate) si, eventual, daca este necesara
reajustarea interventiilor si obiectivelor (proces ciclic). CAZUL I Nume: M Prenume: S Starea civil:
necstorit Talie: 1,56 m Greutate: 40 kg Data naterii: 17.VIII.1990 Ocupaia: elev Data internrii:
16.05.2006 ora 845 Data externrii: 23.05.2006 ora 14 Numrul de zile de spitalizare: 8 Diagnostic
la internare: rujeola forma severa cu eruptie intensa si sinuzita acutizata 50 I . Comunicarea. Pentru
a putea concepe planul de nursing pentru ngrijirea bolnavei, am purtat discuii cu aceasta din care
am obinut urmtoarele date referitoare la apariia primelor semne i simptome ale bolii, motivele
internrii, dac a mai prezentat i alte boli asociate, antecedentele heredo-colaterale i personale,
modul de via anterior internrii. Motivele internrii: Astenie fizic, paloare, cefalee. Antecedente
heredocolaterale: HVA la 9 ani, fr importan. Antecedente personale: Hepatit cronic.
Antecedente patologice: Amigdalit, otit medie supurativ. Condiii de via i munc: Bune. Venit
mediu lunar: Alocaie de stat. Comportament fa de mediu: Sociabil, orientat temporo-spaial.
Istoricul bolii: Din relatrile bolnavei rezult c prezint astenie fizic, paloare, cefalee, febra, eruptie
la nivelul fetei si trunchiului. Nu a fcut tratament n ambulator i se prezint la camera de gard.
Examen clinic: S-au gsit urmtoarele aspecte patologice: aparatul respirator: tuse frecventa,
neproductiva aparatul circulator: nu prezinta simptome aparat digestiv: nu prezinta simptome 51 II .
Aprecierea. Pe baza datelor culese de la bolnav, a examenului clinic obiectiv efectuat de medic i
din observaiile personale am stabilit urmtoarele. Manifestri subiective: astenie fizic, cefalee.
Manifestri obiective: paloare, febra,eruptie la nivelul fetei si trunchiului. III . Analiza datelor culese.
Corobornd datele din anamneza i istoricul bolii cu datele obinute din examenul clinic al bolnavei
cu cele paraclinice din foaia de observaie precum i cu observaii proprii s-a suspicionat diagnostic
de: rujeola forma severa cu eruptie intensa si sinuzita acutizata. IV . Evaluare. Din analiza datelor
obinute am stabililt c din punct de vedere al dependenei pacientei este vorba de o bolnav cu
rujeola forma severa cu eruptie si sinuzita acutizata , care necesit ngrijiri infirmiere privind
combaterea semnelor i simptomelor pe care le prezint: astenie fizic, cefalee, febra, tuse seaca,
eruptie papuloasa la nivelul fetei si trunchiului. Asigurarea condiiilor igienico-sanitare i de mediu
fizic i uman, care s-i permit refacerea psihic i fizic, asigurarea administrrii medicaiei
prescris de medic, educaia sanitar privind modul de comportare n spital i apoi la domiciliu. 52
Planul de ngrijire nursing Dup conceptul Virginiei Henderson Data: 16.05.2006 Problema: astenie
fizic febra cefalee eruptie papuloasa la nivelul fetei si trunchiului tuse seaca Manifestri de
dependen: slbiciune, oboseal odihna insuficienta Surse de dificultate: proces infecios noua
imagine corporala Obiective: combaterea durerii prevenirea complicaiilor supravegherea funciilor
vitale Intervenii proprii: psihoterapie urmrirea pulsului, temperaturii, respiraiei. 53 Intervenii
delegate: administrarea tratamentului prescris de medic pregtirea pacientei pentru recoltarea
probelor de snge i urin indicate de medic Evaluare: Bolnava parial dependent privind nevoia de
a se alimenta, a-i pstra o bun postur, a dormi i a se odihni, necesit ajutorul nursei pentru
aceste nevoi. Recoltari de produse biologice si patologice: 16.05.2006 : exudat faringian SH
absent, stafilococ - absent VSH = 21 mm/h Urocultura - negativ 17.05.2006 : hemoleucograma -
leucocite = 4700 - limfocite = 13 % - monocite =13 % - neutrofile = 71,5 % - eozinofile = 1,9 % -
bazofile = 0,5 % Nr. hematii = 4310 Hg = 13,3 g/dl Hematocrit = 38,8 % 54 Tratament : antitusive,
mucolitice, polivitamine, antitermice, antiinflamatoare, analgezice. Epicriza: rujeola forma deosebit
de severa cu eruptie intensa, manifestari neuropsihice (depresie), febra care a cedat foarte greu la
antitermice, inapetenta totala. Evolutie favorabila sub tratament antiinfectios al sinuzitei acutizate,
antiinflamator, vitamine. 55 NEVOIA FUNDAMENTALA PROBLEM A SURSA DE DIFICULTATE
OBIECTIVE INTERVENTII EVALUARE AUTONOME A bea si a manca Slabiciune, pierderea in
greutate Eruptia Sa fie echilibrata Prescrierea unui regim adecvat hidroelectrolitic DELEGATE
Administrarea alimentelor bogate in vitaminele A si C Administrarea de alimente in cantitati mici
(ceaiuri, sucuri si compot) si la ore regulate Pacienta este restabilita hidric rujeolica, durere
nutritional si De a elimina Disconfort Anxietate, diminiuarea peristaltismului intestinal Sa aiba mictiuni
normale ca si frecventa si tranzit intestinal Rezolvarea problemelor pacientului Nu are semne de
iritatie meningeala De a se misca si a avea Starea de o buna postura boala Anxietate, dezechilibru,
eruptie la nivelul fetei, trunchiului Sa aiba o pozitie Instruirea unui Supravegherea care sa favorizeze
respiratia si circulatia, disparitia eruptiei Introducerea program zilnic pacientei, o pozitie adecvata
Pacienta prezinta eruptia rujeolica pe membrele inferioare si superioare Pacienta este De a dormi si
a se Boala Dispnee, Crearea Prescrierea de A mentine temperatura corpului in limite normale Febra,
eruptia boala de pe piele Sa aiba o temperatura in limite normale Pacienta sa bea cat mai multe
lichide Asistenta administreaza antitermice (Paracetamol, Novocalmin) in caz de febra Administrarea
tratamentului corespunzator Pacienta s restabilit temperatu A mentine igiena corporala boala Eruptia
rujeolica Sa aiba tegumente si mucoase normal colorate Pastrarea conditiilor de igiena Tegument
revina la normal incep sa-s CAZUL II Nume: P Prenume: V Starea civil: necstorit Talie: 1,45 m
Greutate: 48 kg Data naterii: 13.02.1990 Ocupaia: elev Data internrii: 14.05.2006 ora 0730 Data
externrii: 19.05.2006 ora 14 Numrul de zile de spitalizare: 6 Diagnostic la internare: eruptie
rujeolica forma medie, pneumonie interstitiala Motivele internrii: Astenie fizic, paloare, cefalee,
febra in urma cu o zi, tuse,eruptir la nivelul fetei si a membrelor. Antecedente heredocolaterale:
varicela. Antecedente personale: bronsiolita in 1993 Antecedente fiziologice: Prima menstruaie
5.I.2003 Condiii de via i munc: Nu consum alcool sau cafea. Venit mediu lunar: alocatie.
Comportament fa de mediu: Sociabil, orientat temporo-spaial. Istoricul bolii: Din relatrile
bolnavei rezult c prezint astenie fizic, cefalee, febra 39 C, conjunctiva purulenta, tuse frecventa
productiva.Nu a fcut tratament n ambulator i la Policlinic. Examen clinic: S-au gsit urmtoarele
aspecte patologice: tegumente eruptie la nivelul intregului corp apararul digestiv digestie
necorespunzatoare - aparatul cardiovascular normal aparat respirator tuse frecventa, productiva
celelalte organe i sisteme sunt n limite normale 61 II . Aprecierea. Pe baza datelor culese de la
bolnav, a examenului clinic obiectiv efectuat de medic i din observaiile personale am stabilit
urmtoarele: Manifestri subiective: cefalee. Manifestri obiective: astenie, febra, tuse, eruptia pielii,
semnul Koplick.. III . Analiza datelor culese. Corobornd datele din anamneza i istoricul bolii cu
datele obinute din examenul clinic al bolnavei cu cele paraclinice din foaia de observaie precum i
cu observaii proprii s-a suspicionat diagnostic de rujeola forma medie. IV . Evaluare. Din analiza
datelor obinute am stabililt c din punct de vedere al dependenei pacientei este vorba de o bolnav
cu rujeola forma medie, parial dependent, care necesit ngrijiri infirmiere privind combaterea
semnelor i simptomelor pe care le prezint: astenie fizic, cefalee, febra, eruptia pielii, tuse.
Asigurarea condiiilor igienico-sanitare i de mediu fizic i uman, care si permit refacerea psihic
i fizic, asigurarea administrrii medicaiei prescris de medic, educaia sanitar privind modul de
comportare n spital i apoi la domiciliu. 62 Planul de ngrijire nursing Dup conceptul Virginiei
Henderson Data:14.05.2006 Problema: astenie fizic febra, cefalee eruptie papuloasa la nivelul fetei
si trunchiului tuse productiva frecventa conjunctiva purulenta Manifestri de dependen: slbiciune,
oboseal odihna insuficienta Surse de dificultate: proces infecios noua imagine corporala Obiective:
combaterea durerii prevenirea complicaiilor supravegherea funciilor vitale Intervenii proprii:
psihoterapie urmrirea pulsului, temperaturii, respiraiei. 63 Intervenii delegate: administrarea
tratamentului prescris de medic pregtirea pacientei pentru recoltarea probelor de snge indicate de
medic Evaluare: Bolnava parial dependent privind nevoia de a se alimenta, a-i pstra o bun
postur, a dormi i a se odihni, a evita pericolele, a mentine temperatura corpului in limite normale
necesit ajutorul nursei pentru aceste nevoi. Recoltari de produse biologice si patologice:
15.05.2006 : exudat faringian SH absent, stafilococ - absent VSH = 20 mm/h hemoleucograma -
leucocite = 4100 - limfocite = 14,2 % - monocite =14,6 % - neutrofile = 77,2 % - eozinofile = 0,4 % -
bazofile = 0,6 % Nr. hematii = 4600 Hg = 11,5 g/dl Hematocrit = 39,6 % Tratament : antitusive,
antitermice, antiinflamatoare, analgezice, polivitamine, mucolitice, antibiotice (Gentamicina si
Eritromicina). 64 Epicriza: rujeola forma medie cu manifestari depresive, cu stare febrila care a cedat
foarte greu in urma administrarii de antitermice. Evolutie satisfacatoare sub tratament. I se
recomanda repaus la pat, izolare fata de persoanele sanatoase, urmarea tratamentului si acasa si
revenirea la control. 65 NEVOIA FUNDAMENTALA A bea si a manca PROBLEMA SURSA DE
DIFICULTATE OBIECTIVE INTERVENTII AUTONOME DELEGATE EVALUARE Starea de
slabiciune Eruptia rujeolica Sa aiba un regim hidric si alimentar adecvat Asistenta recomanda
alimente bogate in vitamine si minerale Asistenta recomanda consumarea de lichide Administrarea
Pacienta este alimentelor la ore regulate restabilita hidric De a elimina disconfort Anxietate, boala Sa
aiba mictiuni normale Clisma evacuatoare Eliminare usor ingreunata De a se misca si a Stare de
Integritatea pielii afectata Sa aiba o pozitie adecvata pentru o respiratie buna Sa aiba un Instituirea
unui program de recreere Supravegherea Pacienta face pacientei plimbari scurte avea o buna
postrura boala De a dormi si a se Eruptia de pe Dispnee, boala Crearea Pacienta odihni piele somn
linistit si confort conditiilor specifice unui Administrarea doarme de sedative si conform De a respira
Respiratie accelerata, tuse frecventa boala Sa aiba o respiratie buna somn linistit somnifere orarului
Supravegherea Administrarea Pacienta bolnavei de antitusive Codenal) tuseste si are accelerata
Tegumentele incep sa-si revina la normal (Calmotusin si o respiratie De a mentine igiena corporala
boala Oxigenarea insuficienta a pielii Sa aiba mucoase normal colorate Tratarea rujeolice Creeaea
de conditii optime pentru o buna integritate a tegumentelor Sa ia antitermice in caz de febra
tegumente si eruptiei A mentine temperatura corpului in limite normale Febra, eruptia de pe piele
boala Sa aiba o temperatura in limite normale Pacienta sa bea cat mai multe lichide Bolnava si-a
restabilit temperatura CAZUL III Nume: D Prenume: L Starea civil: necstorit Talie: 1,17 m
Greutate: 20 kg Data naterii: 26.09.2000 Ocupaia: prescolar Data internrii: 30.10.2006 ora 0830
Data externrii: 08.11.2006 ora 14 Numrul de zile de spitalizare: 8 Diagnostic la internare: rujeola
eruptie forma medie, pneumonie interstitiala Motivele internrii: febra , frisoane, tuse. Antecedente
heredocolaterale: scarlatina. Antecedente personale: otita severa. Condiii de via i munc:
alimentatie mixta, variata. Venit mediu lunar: alocatie Comportament fa de mediu: Sociabil,
orientat temporo-spaial. Istoricul bolii: Din relatrile bolnavei si apartinatorilor rezult c prezint ,
febra,frisoane, tuse. La 24 de ore pe tegumente si-a facut aparitia o eruptie rujeolica care s-a extins
pe trunchi. Examen clinic: S-au gsit urmtoarele aspecte patologice: tegumente eruptie la nivelul
intregului corp apararul digestiv normal - aparatul cardiovascular normal aparat respirator tuse
neproductiva celelalte organe i sisteme sunt n limite normale 71 II . Aprecierea. Pe baza datelor
culese de la bolnav, a examenului clinic obiectiv efectuat de medic i din observaiile personale am
stabilit urmtoarele: Manifestri subiective: cefalee, lipsa apetitului. Manifestri obiective: astenie,
febra, tuse, eruptia pielii, semnul Koplick.. III . Analiza datelor culese. Corobornd datele din
anamneza i istoricul bolii cu datele obinute din examenul clinic al bolnavei cu cele paraclinice din
foaia de observaie precum i cu observaii proprii s-a suspicionat diagnostic de: rujeola in eruptie
forma medie. IV . Evaluare. Din analiza datelor obinute am stabilit c din punct de vedere al
dependenei pacientei este vorba de o bolnav cu rujeola forma medie, parial dependent, care
necesit ngrijiri infirmiere privind combaterea semnelor i simptomelor pe care le prezint: astenie
fizic, febra, eruptia pielii, tuse. Asigurarea condiiilor igienico-sanitare i de mediu fizic i uman, care
s-i permit refacerea psihic i fizic, asigurarea administrrii medicaiei prescris de medic,
educaia sanitar privind modul de comportare n spital i apoi la domiciliu. Planul de ngrijire nursing
Dup conceptul Virginiei Henderson Data: 30.04.2006 Problema: astenie fizic febra , feisoane
eruptie papuloasa la nivelul fetei si trunchiului tuse neproductiva conjunctiva purulenta Manifestri
de dependen: slbiciune, oboseal odihna insuficienta Surse de dificultate: proces infecios
anxietate durere, boala Obiective: combaterea durerii prevenirea complicaiilor supravegherea
funciilor vitale asigurarea odihnei suficiente 73 Intervenii proprii: psihoterapie urmrirea pulsului,
temperaturii, respiraiei. crearea unui climat corespunzator Intervenii delegate: administrarea
tratamentului prescris de medic pregtirea pacientei pentru recoltarea probelor de snge indicate de
medic Evaluare: Bolnava parial dependent privind nevoia de a se alimenta, a dormi i a se odihni,
nevoia de a respira, de a mentine igiena corporala, de a invata cum sa-si pastreze sanatatea, de a
mentine temperatura corpului in limite normale necesit ajutorul nursei pentru aceste nevoi.
Recoltari de produse biologice si patologice: 30.04.2006 : exudat faringian : SH absent, stafilococ -
absent VSH = 32 mm/h hemoleucograma - leucocite = 3500 - limfocite = 34,5 % - monocite = 15,6
% - neutrofile = 47,7 % - eozinofile = 1,4 % - bazofile = 0,5 % 74 Nr. hematii = 4970 Hg = 13,7 g/dl
Hematocrit = 37,7 % Tratament: antitusive, antitermice, antiinflamatoare, analgezice, polivitamine.
Epicriza: Pacienta internata cu rujeola forma medie a evoluat satisfacator in urma tratamentului cu
antitermice, antitusive, analgezice si vitamine. 75 NEVOIA FUNDAMENTALA A se alimenta
PROBLEMA SURSA DE DIFICULTATE Stare de slabiciune Eruptia rujeolica OBIECTIVE
INTERVENTII AUTONOME Prescrierea unui regim adecvat Crearea conditiilor specifice unui somn
linistit EVALUA Sa aiba un regim hidric si alimentar adecvat Sa aiba un somn linistit DELEGATE
Administrarea Pacienta e alimentelor bogate in hidric restabilita A dormii si a se odihnii Eruptia de pe
Dispnee, piele anxietate vitamine Prescrierea de Pacienta somnifere si sedadive (Fenobarbital si
Romergan) doarme conform orarului De a respira Respiratie accelerat, tuse boala Sa aiba o
respiratie buna Supravegherea Administrarea Pacienta bolnavei de antitusive (Codeina Tratarea
rujeolice fosfatat ) Creearea de conditii o buna integritate a tuseste si o respirat De a mentine igiena
corporala boala Oxigenarea insuficienta a pielii Sa aiba mucoase normal colorate accelerata
Tegumen tegumente si eruptiei incep sa-s normal optime pentru revina la De a mentine temperatura
corpului in limite normale De a invata sa-si pastreze sanatatea Piele calda, transpiratii profunde
Durere, stres Pacienta sasi pastreze temperatura in limite normale Sa cunoasca propria boala si sa
colaboreze cu personalul medical Pacienta sa bea multe lichide tegumentelor Administrarea
Temperat de antitermice pacientei restabiles Starea de indispozitie si neadaptarea la rolul de
bolnava Adinamie, durere, mancarime, usturime Invatarea profilaxiei in vederea prevenirii unor
complicatii Invatarea pacientei sa indeparteze obiceiurile daunatoare sanatatii Bolnava cunoaste
multe luc boala si tratarea acesteia legatea de BIBLIOGRAFIE 1. Titirica Lucretia Ghid de nursing
cu tehnici de evaluare si ingrijiri corespunzatoare nevoilor fundamentale, Editura Viata Medicala
Romaneasca, 2007 Titirica Lucretia Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii
medicali, Editura Viata Medicala Romaneasca, 2006 Mzes Carol Tehnica ingrijirii bolnavului, vol.
I, Editura Medicala, 1967 Mzes Carol Tehnica ingrijirii bolnavului, vol. II, Editura Medicala , 1967
Brezeanu Al., Dimache Ghe., Radu Valentin Microbiologie si parazitologie, Editura Didactica si
Pedagogica, 1970 Titirica Lucretia Dictionar de termeni pentru asistenti medicali, Editura Viata
Medicala Romaneasca, 2003 Oxford Dictionar de Medicina , Editura All, 2005 Chiotan Mircea
Boli Infectioase , Editura Medicala Nationala, 2002 Voiculescu Marin - Boli Infectioase, Editura
Medicala, 1981 Borundel Corneliu Manual de Medicina Interna pentru cadre medii, Editura All,
1998 80 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10.

Cuprins
Argument .4
Capitolul I- Rujeola. Noiuni teoretice .5
Definiie.5
Etiologie.5
Patologie.6
Tablou clinic.7
Diagnosticul pozitiv si cel diferenial.10
Forme clinice.11
Evoluie si pronostic.12
Tratament.13
Epidemiologia bolii.14
Profilaxie si combatere.15
Capitolul II- Cazuri practice.19
Cazul A.19
Cazul B.30
Cazul C.43
Bibliografie.55
Agenda medical.56

ARGUMENT

Rujeola este o boal infecto-contagioas, n general benign, imunizant, cauzat de un

virus din familia Paramyxovirus (genul Morbillivirus), care afecteaz ndeosebi copiii i se
transmite direct. Natura infecioas a rujeolei a fost stabilit cu certitudine n 1846 cnd P.L.
Panum a descris epidemia din insulele Fare a i a evideniat contagiozitatea, iar Kplik a
descris enantemul de pe mucoasa obrajilor. Extrem de contagioas, este provocat de
virusul rujeolic i este caracterizat prin febr, tuse, rinoree, conjunctivit, enantem pe
mucoasele bucal sau labial i o erupie cutanat maculopapular. Virusul rujeolic este
prezent la omul bolnav, n secreiile nazofaringiene, traheobronsice, conjunctivale, n snge
i n elementele eruptive cutanate. Incidena rujeolei este mai mare n lunile de iarn i
primvar i apare mai ales n copilrie. Sursa de infecie cu rujeol este constituit numai
de omul bolnav cu form tipic sau atipic de boal. Transmiterea se face direct, prin
contact cu persoana bolnav, prin picturile de secreie nazofaringian i traheobronic pe
care acesta le elimin n jur n timp ce vorbete, tuete sau strnut, rspndirea indirect
prin persoane neinfectate sau prin obiecte fiind mult mai rar ntlnit. Dei este o boal care
se ntlnete mai frecvent la copii, ea poate s afecteze att adolescenii ct i adulii, iar
dac virusul rujeolei este contactat de femei n primele luni de sarcin este deosebit de
teratogena pentru ft, dnd malformaii congenitale grave. Virusul rujeolei slbete
organismul i l las cu imunitatea la pmnt. Aa se explic de ce rujeola este nsoit
adesea de complicaii: de la simple otite, faringit, conjunctivit pn la grave pneumonii,
encefalit, insuficien hepatic sau chiar deces. De aceea ngrijirea acestor pacienti este
complex, mplic cunostine temeinice de specialitate, fiind o adevrat provocare pentru
orice asistent medical n devenire.

Acesta este unul dintre motivele ce m-au determinat sa aleg aceast tem pentru proiectul
meu de absolvire, ce vizeaz particularitile de ngrijire a bolnavilor cu rujeol, boal
infecioas viral contagioas cu rspndire universal.

CAPITOLUL I

RIJEOLA - NOTINUNI TEORETRICE

1. DEFINIIE:
Rujeola este o boala acut infecioas i extrem de contagioas, uneori sever, provocata
de virusul rujeolic, caracterizat clinic prin manifestri catarale respiratorii, un enantem
bucal particular, urmate de o erupie caracteristic i nsoit de variate complicaii
bacteriene.

Rujeola este o boala extrem de rspndit (peste 90% dintr-o populaie nevaccinat face
boala pn la vrsta adult). n tarile n curs de dezvoltare (nivel de viaa sczut i igien
deficitar ), rujeola se nsoete de o mortalitate ridicat ( 12% sau i mai mult ); n celelalte
ari, acest risc este mult mai redus ( mortalitate 0,02- 0,1%).

Complicaiile pulmonare i nervoase contribuie la gravitatea bolii prin mortalitate i sechele.

Se apreciaz c peste 1.500.000 de copii mor anual pe glob din cauza rujeolei.

Considernd marea morbiditate a rujeolei, complicaiile i mortalitatea, rujeola se numr,

n cadrul bolilor infecioase, printre problemele mari de sanatate public. Prin generalizarea
vaccinrii antirujeolice, se sper s se obin eradicarea bolii, n ultimii ani.

2. ETIOLOGIE

Virusul rujeolic este agentul cauzal. El este prezent la omul bolnav n snge, n secreiile
nazofaringiene i respiratorii, n elementele eruptive cutanate. Virusul nu se ntlnete la
persoane sntoase, deoarece nu exist purttori de virus rujeolic.

Izolarea virusului rujeolic s-a fcut pe culturi de esuturi ( rinichi uman, sau de maimu ),
utiliznd snge, sau splturile faringiene de la bolnavii de rujeol.

Morfologie - virusul rujeolic este o particul sferic de 120- 128m n diametru, cu mici
proiecii aciculare de suprafa. Structural, conine o nucleocapsid, cu A.R.N i un nveli
exterior constituit din lipide, glicoproteine i polipeptide. Infectivitatea este legat de acest
nveli ca i de proprietile de hemaglutinare i hemoliz. Antigenul pentru reacia de fixare
a complementului este prezent in nucleocapsid, iar anumite specificiti sunt date de
nveli. Spre deosebire de alte virusuri nrudite, virusul rujeolic nu posed neuraminidaz.
Exist un singur tip antigenic.

Rezistena n mediu extern i la factorii fizici- virusul rujeolic este puin rezistent n mediul
extern, mai ales la temperaturi ridicate. Rezist cteva sptmni la frigider i mai multe
luni n stare ngheat la 150 sau- 790 C. La 370C i pierde jumtate din infeciozitate n 2
ore. La temperatura camerei i la umiditate sczut, rezist mai bine dar, pierde 50-70% din
infeciozitate, n condiii de umiditate crescut. Este distrus repede de ultraviolete. Aciunea
formolului (1/4000), timp de 4 zile la 370, duce la inactivarea virusului (pierderea complet a
infeciozitii). Virusul rujeolic nu este sensibil la nici un antibiotic.
I. CULEGEREA DATELOR

1) Informatii sociale

Nume si prenume: M I

Varsta: 9 ani

Sex: feminin

Religia: ortodox

Grup sanguin: A II, Rh(+)

Ocupatia: eleva

Situatia familiara: necasatorita

Relatiile cu familia: corespunzatoare

Conditii de viata: adecvate

Motivele internarii: febra (38-39C), frison, tahipnee, triplu catar: nazal, ocular, traheo-bronsic, stare

generala alterata, anxietate marcata

Data internarii: 13.01.2006

Data externarii: 21.03.2006

Spitalul: Boli infecto-contagioase, Sectia diverse III

2) Informatii fizice

a) Capul

triplu catar ocular: conjunctivita, lacrimare

nazal: congestia mucoasei nazale, senzatia de nas infundat, rinoree, seropurulenta

traheo-bronsic: tuse seaca, raguseala din cauza laringitei

enantem hiperemia mucoasei buco-faringiene

par curat, lungime medie, culoarea saten

semnul Koplic micropapule albe in dreptul molarilor

exantem macule de culoare rosie, pe fata, dupa urechi

b) Trunchiul

exantem macule de culoare rosie pe gat si torace, abdomen, spate

tesut celular adipos normal dezvoltat

probleme cardiace absente

probleme respiratorii obstructia cailor respiratorii legata de inflamatia mucoasei nazale, de

rinoree, inflamatia mucoasei laringiene

dispnee cu polipnee din cauza febrei

tuse legata de catarul traheo-bronsic

c) Membre

semne particulare nu exista

tegumentele rosii, calde, transpirate

exantem macule rosii pe membre

mersul normal

sistemul osteo-articular aparent integru, cu miscari ample, mobilitate articulara ampla

sistemul muscular normal reprezentat

d) Aparatul respirator

torace murmur vezicular prezent din cauza obstructiei cailor respiratorii legate de inflamatia mucoasei nazale si a
mucoasei laringiene

frecventa respiratorie = 10 respiratii pe minut

e) Aparat cardiovascular

aria matitatii cardiace in limite normale

TA = 90 / 60 mm Hg

f) Aparat digestiv

simptome digestive: varsaturi, greturi, dureri abdominale

ficatul si splina in limite normale

tranzit intestinal modificat

g) Aparat urogenital
 rinichi nepalpabili nedurerosi

loje renale nepalpabile

mictiuni fiziologice prezente

diureza = 800 ml / 24 de ore

h) Sistemul nervos

simptome nervoase: iritabilitate, cefalee, neliniste

pacientul este orientat temporo-spatial

ROT prezente

i) Obiceiuri legate cu alimentatia

apetit diminuat

alimentatia alimente preferate: piure, fructe, ciorba de burta

lichide preferate: lactate, sucuri de portocale

numarul de mese 3 mese pe zi

prezinta potential de deficit de lichide legat de varsaturi si transpiratie

j) Obiceiuri in legatura cu eliminarile

scaun grup sanitar; de aspect normal: 1 scaun pe zi

urina grup sanitar; de aspect normal: 4-5 mictiuni pe zi

k) Obiceiuri legate de igiena individuala

activitate si repaos normal

somn 8 ore pe noapte si 1 2 ore la pranz

l) Greutatea

27 kg

m) Inaltimea

133 cm

3) Informatii medicale

a) Antecedente heredo-colaterale

mama colecistectomie
 tata colica renala

b) Antecedente personale

hernie inghinala

c) Istoricul bolii: in data de 12.01.2006 pacientul a inceput sa prezinte febra 37C care a inceput sa creasca normal ajungand la
39C, senzatia de nas infundat, conjunctivita si tuse seaca. S-a prezentat la medicul de familie care i-a dat trimitere la Spitalul de Boli
infecto-contagioase.

d) Examenul de specialitate

citodiagnosticul care ne arata evidentierea de celulele gigantice multinucleate evidentiate pe frotiuri

4) Diagnosticul medical

diagnostic de trimitere Pneumonie interstitiala

diagnostic la internare eruptie tegumentara; gripa

II. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR

1) Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie

P respiratie ineficienta (alterarea respiratiilor)

E datorita existentei catarelor: oculari, nazali si traheobronsic

S senzatia de nas infundat, rinoree seropurulenta, tuse seaca, tahipnee, raguseala, lacrimare

a) Obiective

pacientul sa respire liber pe nas si gura si sa nu devina sursa de infectie

pacientul sa prezinte mucoasele respiratorii umede, integre si sa fie echilibrat psihic

pacientul sa prezinte rezistenta crescuta fata de infectie

b) Interventiile asistentei, autonome si delegate

indepartez secretiile nazale, prin suflarea nasului sau cu ajutorul tampoanelor speciale

umezesc aerul din incapere prin aplicarea de comprese umede pe calorifer

asigur un aport suficient de lichide pe 24 de ore

educ pacientul pentru a evita imprastierea secretiilor nazale si a folosi batista individuala

favorizez modalitati de comunicare non-verbala cu ajutorul semnelor

recomand garagara cu solutii antiseptice, ceai de musetel

alimentez pacientul cu lichide caldute pentru combaterea inflamatiei faringiene

 invat pacientul sa evite schimbarile bruste de temperatura

administrez medicatia prescrisa de medic: codeina fosfat 3x1tb / zi; antiinflamatoare HHC 100 mg / zi in perfuzii de 10%

c) Evaluarea

la o zi pacientul prezinta: catar nazal prin congestia mucoasei nazale, senzatie de nas infundat, rinoree
seropurulenta; catar traheobronsic prin tuse seaca, raguseala, din cauza laringitei

la 3 zile pacinetului i se diminueaza catarul nazal li traheobronsic astfel incat prezinta o permeabilitate a cailor
respiratorii mai buna

la 6 zile pacientul prezinta o respiratie apropiata de cea normala, urmand in continuare tratamentul indicat de medic

pacientul prezinta o stare de bine fizica si psihica

2) Nevoia de a elimina

P risc de deshidratare

E lipsa cunoasterii nevoilor de hidratare si alimentare a organismului

S diaree, varsaturi, dureri abdominale, pierdere in greutate, uscaciunea pielii si a mucoaselor, sete

a) Obiective: pacientul

sa fie echilibrat hidroelectrolitic acidobazic si sa nu prezinte semne de deshidratare

sa i se amelioreze confortul fizic si psihic cu un tranzit intestinal in limite fiziologice

b) Interventii

ofer pacientului lichide (2500 3000 ml / zi): ceai, sucuri naturale, fructe, zeama de compot in cazul deshidratarii

pregatesc bolnavul pentru examinari endoscopice in cazul diareei; il alimentez hidric in primele 24-48 de ore si-l servesc
cu supa de morcov, zeama de orez, ceai neindulcit, iar treptat introduc mici cantitati de carne slaba, fiarta, branza de
vaci, paine alba prajita

ajut pacientul in timpul varsaturilor oferindu-i o pozitie corespunzatoare, linistindu-l, si oferindu-i un pahar cu apa sa-si
clateasca gura

administrez medicatia simptomatica la indicatia medicului

caut gradul de deshidratare prin aspectul mucoasei bucale si a pliurilor cutanate

masor la intervale regulate tensiunea arteriala, pulsul, temperatura si respiratia si le notez in foaia de temperatura

c) Evaluarea

la o zi pacientul prezinta diaree, varsaturi, dureri abdominale, pierdere in greutate, sete, uscaciune a pielii si a
mucoasei

pacientul prezinta semne de deshidratare motiv pentru care i se pune o perfuzie cu

 ser glucozat 500 ml

la 4 zile pacientul este echilibrat hidro-electro-litic si acido-bazic

starea sa de anxietate incepe sa se amelioreze

pacientul este informat cu privire la alimentatia si hidratarea organismului

3) Nevoia de a-si proteja tegumentele si mucoasele

P dezinteres fata de masurile de igiena

E datorita starii generale alterate

S tinuta neglijenta, neingrijita, refuz de a indeplini regulile de igiena

a) Obiective

ca pacientul sa participe la ingrijirile sale de igiena

ca pacientul sa-si faca singur ingrijirile igienice si sa-si redobandeasca imaginea de sine

b) Interventiile asistentei, autonome si delegate

ajut pacientul in functie de starea generala, sa-si faca baie sau dus, sau ii efectuez toaleta pe regiuni

pregatesc materialele necesare pentru baie

in cazul efectuarii toaletei pe regiuni, pregatesc salonul si materialele necesare

conving pacientul cu tact si blandete sa accepte ingrijirile igienice

ajut pacientul sa-si schimbe atitudinea fata de aspectul fizic si fata de ingrijirile igienice

identific impreuna cu pacientul cauzele si motivez preocuparea pentru aspectul sau fizic

fac pacientul sa inteleaga si sa acorde o mare importanta ingrijirilor si mentinerii tegumentelor curate, deoarece aparitia
infectiilor poate fi o cauza a apariiei complicatiilor

c) Evaluare

pacientul si-a redobandit stima de sine si interesul pentru masurile de igiena

pacientul prezinta tegumente si mucoase integre, curate si are o stare de bine fizica si psihica

4) Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea

P cunostinte insuficiente despre boala

E datorita inadaptarii la noua situatie existenta

S anxietate, stres, apatie, insomnie, neliniste

 a) Obiective

ca pacientul sa fie informat cu privire la evolutia bolii, la regimul alimentar ce trebuie respectat

ca pacientul sa beneficieze de cunostinte suficiente conform nivelului de intelegere

b) Interventiile asistentei, autonome si delegate

pun la dispozitia pacientului informatii privitoare la boala sa

explorez nivelul de cunostinte al pacientului privind regimul alimentar si tratamentul ce trebuie sa-l urmeze

identific manifestarile de dependenta, surselor de dificultate si interactiunile lor cu alte nevoi

stimulez dorinta de cunoastere a pacientului

motivez importanta acumularii de noi cunostinte

constientizez pacientul asupra propriei responsabilitati privind starea sa de sanatate

incurajez si ajut pacientul la dobandirea de noi cunostinte

verific daca pacientul a inteles corect mesajul transmis si daca si-a insusit noile cunostinte

c) Evaluare

pacientul a acumulat noi cunostinte privind starea sa si beneficiaza de educatie sanitara pentru o evolutie mai buna a
starii generale.

I. ARGUMENT

Rujeola este cunoscuta inca din Antichitate, avand de-a lungul vremurilor denumiri variate: pojar, cori,
morbili sau rozeola. Maladia a fost descrisa prima data de medicul arab Rhazes, in secolul al IX-lea, dar
abia in secolul al XVII-lea Sydenham i-a creat o identitate clinica.

Natura infectioasa a rujeolei a fost stabilita cu certitudine in 1846 cand P.L. Panum a descris epidemia din
insulele Faroe a si a evidentiat contagiozitatea, iar Koplik a descris enantemul de pe mucoasa obrajilor.

Rujeola este o boala infecto-contagioasa, in general benigna, imunizanta, cauzata de un virus din familia
Paramyxovirus (genul Morbillivirus), care afecteaza indeosebi copiii si se transmite direct.

Rujeola este o boala acuta infectioasa extrem de contagioasa, provocata de virusul rujeolic si este
caracterizata prin febra, tuse, rinoree, conjunctivita, enantem pe mucoasele bucala sau labiala si o eruptie
cutanata maculopapulara.

Virusul rujeolic este prezent la omul bolnav, in secretiile nazofaringiene, traheobronsice, conjunctivale, in
sange si in elementele eruptive cutanate. Incidenta rujeolei este mai mare in lunile de iarna si primavara si
apare mai ales in copilarie.

Sursa de infectie cu rujeola este constituita numai de omul bolnav cu forma tipica sau atipica de boala.
Transmiterea se face direct, prin contact cu persoana bolnava, prin picaturile de secretie nazofaringiana si
traheobronsica pe care acesta le elimina in jur in timp ce vorbeste, tuseste sau stranuta, raspandirea
indirecta prin persoane neinfectate sau prin obiecte fiind mult mai rar intalnita.

Rujeola este o boala ce pune pacientul la grea incercare, pentru ca virusul rujeolei slabeste organismul si
il lasa cu imunitatea la pamant. Asa se explica de ce rujeola este insotita adesea de complicatii: de la
simple otite, faringita, conjunctivita pana la grave pneumonii, encefalita, insuficienta hepatica sau chiar
deces.

Cunostintele asupra bolilor infectioase, au progresat foarte mult in ultima jumatate de secol. Seria
descoperirilor stiintifice in domeniul microbiologic a fost deschisa de marele Pasteur, continuata de
Babes, Koch, Eberk, Roux etc.

Oamenii de stiinta din tara noastra au contribuit din plin la marile progrese ale cercetarilor in domeniul
bolilor infectioase pe plan mondial si national, dintre acestia numarandu-se si V. Babes, C. Levaditii, C.
Ionescu Mihaiesti, J. Cantacuzino.

Desi este o boala care se intalneste mai frecvent la copii, ea poate sa afecteze atat adolescentii cat si
adultii, iar daca virusul rubeolei este contactat de femei in primele luni de sarcina este deosebit de
teratogena pentru fat, dand malformatii congenitale grave.

Acesta este unul dintre motivele ce m-au determinat sa aleg aceasta tema pentru proiectul meu de
absolvire, ce vizeaza particularitatile de ingrijire a bolnavilor cu rubeola, boala infectioasa virala
contagioasa cu raspandire universala.

II. PARTEA PRACTICA

II.1. Notiuni generale de anatomie si fiziologie a pielii

Pielea este invelisul protector al corpului. Aceasta are rolul de a acoperi si proteja corpul impotriva
agresiunilor, de a impiedica pierderea apei. Ea creeaza o pelicula protectoare prin secretia de sebum si
permite reglarea temperaturii prin transpiratie. Pielea este organul sensibilitatii care ne permite sa percem
tot ce atingem. Pielea are o suprafata de 1,5m2 si o grosime de 1-4 mm.

ANATOMIA SI STRUCTURA PIELII:

1. Epidermul se gaseste la exterior si este compus din mai multe tipuri celulare:

- keratinocitele: sunt eliminate dint trei in trei saptamani, la suprafata pilii- prin fenomenul numit
descuamare- eliberand keratina in stratul cornos, foarte rezistent.

- melanocitele care produc melanina, pigment al carui rol e acela de a asigura colorarea pielii
(pigmentarea) si de a proteja omul contra razelor de soare.

- celule Langerhans: sunt capabile sa recunoasca si sa elimine organismele straine.

2. Dermul este partea centrala a tesutului de sustinere a pielii. Este formata din numeroase fibre de
colagen, vase sanguine care permit cicatrizarea, terminatii nervoase, foliculi pilosi, glande sebacee si
glande sudoripare.
3. Hipodermul este partea cea mai profunda a pielii si este formata din celule adipoase, care fabrica
grasimea. Acesta este bogat in vene si artere. Hipoderma ne protejeaza de socuri si de presiune.

Pielea contine de asemenea si foliculi pilosi: acestia produc firele de par. Baza lor este in forma de sac si
se afla in derm. El contine orificiile glandelor sebacee si poate fi ridicat de muschiul erector.

Pielea mai contine glande sebacee care se deschid in foliculul pilos. Ele secreta sebum, care lubrifiaza
pielea si o protejeaza.

Terminatiile nervoase ale pielii:

- corpusculii Meissner: acestia percep miscarile obiectelor pe piele (reactie la inceputul si sfarsitul
stimularii)

- corpusculii Ruffini: percep intinderea pielii

- corpusculii Pacini: discern vibratiile fine de la suprafata pielii

- discurile Merkel detecteaza deformarile pielii atata timp cat stimularea persista, precum si forma
obiectelor.

- terminatiile nervoase libere:percep temperatura (termoreceptia) si perceptia durerii (nociceptia).

CUPRINS

I. ARGUMENT 3

II. PARTEA PRACTICA 4

II.1. Notiuni generale de anatomie si fiziologie a pielii 4

II.2. Prezentarea generala a bolii 10

Definitie 10

Etiologie 10

Patogenie 11

Clasificare 11

Simptomatologie 13

Diagnostic (clinic, paraclinic, diferential) 14

Evolutie si prognostic 15

Tratament 15

Complicatii 17

Profilaxie 18

II.3. Rolul asistentului medical in ingrijirea pacientului cu rujeola 21

III. PARTEA TEORETICA 23

III.1. Interviu 23

III.2. Nevoile fundamentale dupa conceptia Virginiei Henderson 25

III.3. Ingrijiri acordate de asistentul medical pacientului cu rujeola 26

Ingrijiri autonome: 26

Fisa tehnica nr. 1. Internarea pacientului in spital 26

Fisa tehnica nr. 2. Comunicarea terapeutica 27

Ingrijiri delegate 27

Fisa tehnica nr. 3. Recoltarea exudatului faringian 27

Fisa tehnica nr. 4. Masurarea functiilor vitale 28

III.4. Plan de ingrijiri 32

VI. Educatia pentru sanatate 36

V. Bibliografie 37

VI. Anexe si scheme 38

Rujeola 1.DEFINIIE: Rujeola este o boala acut infectioas i extrem de contagioas, uneori
sever, provocata de virusul rujeolic, caracterizat clinic prin manifestari catarale respiratorii, un
enantem bucal particular, urmate de o erupie caracteristic i insoit de variate complicaii
bacteriene. Rujeola este o boala extrem de raspandit (peste 90% dintr-o populaie nevaccinat
face boala pan la varsta adult). in arile in curs de dezvoltare (nivel de viaa sczut i igien
deficitar ), rujeola se insoete de o mortalitate ridicat ( 12% sau i mai mult ); in celelalte ari,
acest risc este mult mai redus ( mortalitate 0,02- 0,1%). Complicaiile pulmonare i nervoase
contribuie la gravitatea bolii prin mortalitate i sechele. Se apreciaza c peste 1.500.000 de
copii mor anual pe glob din cauza rujeolei. Considerand marea morbiditate a rujeolei,
complicaiile i mortalitatea, rujeola se numar, in cadrul bolilor infecioase, printre problemele
mari de sanatate public. Prin generalizarea vaccinrii antirujeolice, se sper s se obin
eradicarea bolii, in ultimii ani. 2.ETIOLOGIE Virusul rujeolic este agentul causal. El este prezent
la omul bolnav in sange, in secreiile nazofaringiene i respiratorii, in elementele eruptive
cutanate. Virusul nu se intalnete la persone sntoase, deoarece nu exist purtatori de virus
rujeolic. Izolarea virusului rujeolic s-a fcut pe culturi de esuturi ( rinichi uman, sau de
maimu ), utilizand sange, sau splturile faringiene de la bolnavii de rujeol. Morfologie-
virusul rujeolic este o particul sferic de 120- 128m in diametru, cu mici proiecii aciculare de
suprafa. Structural, conine o nucleocapsid, cu A.R.N i un inveli exterior constituit din
lipide, glicoproteine i polipeptide. Infectivitatea este legat de acest inveli ca i de proprietile
de hemaglutinare i hemoliz. Antigenul pentru reacia de fixare a complementului este prezent
in nucleocapsid, iar anumite specificitai sunt date de inveli. Spre deosebire de alte virusuri
inrudite, virusul rujeolic nu posed neuraminidaz. Exist un singur tip antigenic. Rezistena in
mediu extern i la factorii fizici- virusul rujeolic este puin rezistent in mediul extern, mai ales la
temperaturi ridicate. Rezist cateva saptmani la frigider i mai multe luni in stare ingheat la
-150 sau- 790 C. La 370C ii pierde jumatate din infeciozitate in 2 ore. La temperatura camerei
i la umiditate sczut, rezist mai bine dar, pierde 50-70% din infeciozitate, in conditii de
umiditate crescut. Este distrus repede de ultraviolete. Aciunea formolului (1/4000), timp de 4
zile la 370, duce la inactivarea virusului (pierderea complet a infeciozitaii). Virusul rujeolic nu
este sensibil la nici un antibiotic. 3.PATOGENIE Poarta de intrare a virusului rujeolic este
mucoasa nazofaringian i conjunctival. Unii autori au susinut c poarta de intrare a virusului
ar fi numai mucoasa conjunctival ( copii receptivi la rujeol, pui in contact cu bolnavii de
rujeol, nu au facut boala, dac li s-au aplicat ochelari, care acopereau intreaga regiune orbital
sau dac li s-a instilat ser de convalescent in sacul conjunctival ). Dup patrunderea prin
mucoas virusul ajunge in esuturile linfoide, unde se multiplic ( perioada de incubaie ).
Virusul a putut fi izolat din sange, in aceast perioad, la maimue. Cand s-a realizat o
multiplicare maxim a virusului, acesta invadeaz sangele i organele, provocand primele
manifestari ale bolii. Virusul rujeolic se izoleaz in aceast perioada din sange, din secreii
nazofaringiene i din urin. in sange, virusul rujeolic este localizat indeosebi in leucocite, in care
se i multiplic ( ceea ce ar explica leucopenia i modificrile cromozonice fregvente din
rujeol ). in rujeol, se produc i alte modificari imunologice i metabolice. Astfel, in formele
severe de rujeol s-a constatat o imunosupresie inportant ( mai ales a imunitaii celulare ),
demonstreaz printr-o scdere a numrului de linfocite T, i scderea rezistenei la infecii
bacteriene. Rujeola grav care apare frecvent la tropice, se insoete de o eliminare mai
prelungit a virusului rujeolic i de prezena prelungit a celulei gigante (8-29 zile), fa de o
durat medie de 6 zile in rujeola obisnuit. Se consider c acest aspect revelator de gravitate
se datorerte unei puternice deprimari a imunitaii celulare, la copiii cu malnutriie, ceea ce ar
favoriza proliferarea viral i gravitatea bolii. Viremia inceteaz ca nd apar anticorpii
neutralizani, al cror tritru crete progresiv, ajungand la maximum intre a 7-a i a 10-a zi de
convalescen. Tritru acestor anticorpi se menine ridicat, chiar dup un an, persistand apoi
toat viaa i asigurand imunitatea antirujeolic. 4.TABLOUL CLINIC Incubaia in medii este de
10 zile (cu variaii intre 8 i 11 zile), fiind una din perioadele de incubaie cele mai fixe. Poate fi
prelungit pn la 21-28 de zile, dac in cursul acestei perioade s-a administrat
gammaglobulin. a.) Perioada de invazie ( stadiul preeruptiv, perioada cataral ). Aceast
perioad dureaz 3-4 zile, pn la apariia erupiei. Debutul este gradat (i nu brusc ca in
scarlatin ), cu febr care crete treptat la 380-390C, insoit de cefalee, indispoziie i de
fenomene catarale conjunctivale i ale cilor respiratorii superioare. Caterul conjunctival este
exprimat prin : conjunctivite roii, pleoape umflate, ochi lacramoi;este insoit adesea de
fotofobie. Catarul cilor respiratorii este localizat iniial la nazofaringe i laringe. Bolnavul
strnut i prezint o secreie nazal, abundent, seromucoas sau mucopurulent, care irit
narinele, insoit uneori de epistaxis. Catarul ocular i nazal dau feei bolnavului un "facies de
copil plans". Catarul se extinde apoi la laringe, instalandu-se laringita exprimat prin voce aspr,
rguit, tuse uscat suprtoare. Catarul laringean poate fi mai accentuat, luand aspectul unei
laringite obstruante (crup rujeolic). Ctre sfaritul perioadei de invazie, catarul se extinde
descendent sub forma unei traheobronite acute. Examene radiologice efectuate sistematic in
aceast perioad pun in eviden, in peste jumatate din cazuri, imagini de pneumonie
interstiial. Cavitatea bucal . Din primele zile de boal, mucoasa bucal este congestionat,
mai ales in fundul gurii. Pe acest fond hiperemiat, se observ pete intens congestive, uneori
chiar hemoragice. Petele sunt de dimensiuni mici (3-5 mm in diametru), cu contur neregulat,
fiind fregvente pe vlul palatin i in fundul gatului. Limba este sabural, dar roie pe margini cu
tendine de descuamare in zilele urmtoare Semnul Koplik, modificare caracteristic rujeolei in
aceast perioad; este constituit din cteva (uneori numeroase) micropapule albe sau de
culoare albastru deschis, izolate sau in mici grupuri, aezate pe o zona roie, cu un diametru de
caiva milimetri. Aceste micropapule sunt situate pe mucoasa jugal, lang ultimii molari, mai rar
pe gingii, in anul jugomaxilar i excepional in alte pri (mucoasa nazal). Ele au fost
comparate cu grunele de gri sau cu mici stropituri de var, presrate pe o suprafa
congestionat. Aceste puncte reliefate se datoresc unor ingrori epiteliale, fiind destul de
aderente de mucoas. Semnul Koplik apare din perioada de invazie, de obicei in a 2-a zi i
persist cateva zile, cuprinzand i 2-3 zile din perioada eruptiv, apoi dispar incepand cu
punctele albicioase, care las in loc un punct hemoragic pe o areol congestiv (,,rest de
Koplik"). Semnul Koplik are o mare valoare in diagnosticul precoce al rujeolei, putand fi
considerat chiar patognomonic pentru aceast boal. Ganglionii limfatici, mai ales cei cervicali,
sunt usor mriti. b.)Perioada eruptiv. Febra, care la sfaritul perioadei de invazie avusese o
tendin de scdere, crete din nou i mai mult, realizand astfelo curb febril cu aspect difazic,
asemntoare cu aceea din alte boli virale (grip, poliomelit). Simptome generale i nervoase-
indispoziie, agitaie, insomnie, chiar delir, se accentueaz. Erupia apare concomitent cu
aceast exacerbare a simtomatologiei generale. Erupia rujeolic apare, de obicei, in cursul
nopii, astfel incat este descoperit dimineaa. Primele pete apar inapoia urechilor i pe ceaf,
pe frunte i obraji, coborand spre gat. A 2-a zi, erupia se extinde pe torace i pe pdcina
membrelor, pentru ca in a 3-a zi, s cuprinda in intregime trunchiul i extremittile membrelor.
Erupia are deci un caracter descendent i centrifug, generalizarea fiind desvarit de obicei in
a 3-a zi. Uneori, erupia ,,iese" mai greu, generalizandu-se in 4-5 zile . Erupia rujeolic este
constituit din macule congestive (dispar la presiune), de culoare roz, la inceput mici
( diamedrul de caiva mm) putand rmne ca atare (erupie micromaculoas) sau crescand in
suprafa ( de 1-3 cm in diametru ), cu margini neregulate, sau uor dinate ( erupia
macromaculoas).

RUJEOLA
I. PARTEA TEORETIC
1. Definitie
2. Etiologie
 3. Patogenia si anatomia patologica a
bolii
4. Tabloul clinic
5. Diagnosticul pozitiv si cel diferential
6. Forme clinice
7. Evolutie si prognostic
8. Tratament
9. Epidemiologia bolii
10.Profilaxie si combatere
II. PARTEA PRACTIC
1. Frecventa semnului Koplik
2. Distributia pe luni a cazurilor de
rujeola
3. Distributia pe medii a cazurilor de
rujeola
4. Distributia pe sexe a cazurilor de
rujeola
5. Prezenta semnului Koplik
6. Concluzii
1. DEFINIIE:
Rujeola este o boala acuta infectioasa si extrem de contagioasa, uneori severa, provocata de virusul
rujeolic, caracterizata clinic prin manifestari catarale respiratorii, un enantem bucal particular, urmate
de o eruptie caracteristica si insotita de variate complicatii bacteriene.

Rujeola este o boala extrem de raspndita (peste 90%

dintr-o populatie nevaccinata face boala pna la varsta
adulta). n tarile n curs de dezvoltare (nivel de viata
scazut si igiena deficitara ), rujeola se insoteste de o
mortalitate ridicata ( 12% sau si mai mult ); n celelalte
tari, acest risc este mult mai redus ( mortalitate 0,02-
0,1%).

Complicatiile pulmonare si nervoase contribuie la

gravitatea bolii prin mortalitate si sechele. Se apreciaza ca
peste 1.500.000 de copii mor anual pe glob din cauza
rujeolei.

Considernd marea morbiditate a rujeolei, complicatiile si mortalitatea, rujeola se numara, n cadrul

bolilor infectioase, printre problemele mari de sanatate publica. Prin generalizarea vaccinarii
antirujeolice, se spera sa se obtina eradicarea bolii, n ultimii ani.

2. ETIOLOGIE
Virusul rujeolic este agentul causal. El este prezent la omul bolnav n snge, n secretiile
nazofaringiene si respiratorii, n elementele eruptive cutanate. Virusul nu se intalneste la persone
sanatoase, deoarece nu exista purtatori de virus rujeolic.

Izolarea virusului rujeolic s-a facut pe culturi de

tesuturi ( rinichi uman, sau de maimuta ), utiliznd snge,
sau spalaturile faringiene de la bolnavii de rujeola.

Morfologie- virusul rujeolic este o particula sferica de

120- 128m n diametru, cu mici proiectii aciculare de
suprafata. Structural, contine o nucleocapsida, cu A.R.N si
un nvelis exterior constituit din lipide, glicoproteine si
polipeptide. Infectivitatea este legata de acest nvelis ca
si de proprietatile de hemaglutinare si hemoliza. Antigenul
pentru reactia de fixare a complementului este prezent in
nucleocapsida, iar anumite specificitati sunt date de
invelis. Spre deosebire de alte virusuri nrudite, virusul
rujeolic nu poseda neuraminidaza. Exista un singur tip
antigenic.
 Rezistenta n mediu extern si la factorii fizici- virusul
rujeolic este putin rezistent n mediul extern, mai ales la
temperaturi ridicate. Rezista cteva saptamni la frigider
si mai multe luni n stare inghetata la -15 0 sau- 790 C. La
370C si pierde jumatate din infectiozitate n 2 ore. La
temperatura camerei si la umiditate scazuta, rezista mai
bine dar, pierde 50-70% din infectiozitate, n conditii de
umiditate crescuta. Este distrus repede de ultraviolete.
Actiunea formolului (1/4000), timp de 4 zile la 370, duce la
inactivarea virusului (pierderea completa a infectiozitatii).
Virusul rujeolic nu este sensibil la nici un antibiotic.

3. PATOGENIE
Poarta de intrare a virusului rujeolic este mucoasa nazofaringiana si conjunctivala. Unii autori au
sustinut ca poarta de intrare a virusului ar fi numai mucoasa conjunctivala ( copii receptivi la rujeola,
pusi n contact cu bolnavii de rujeola, nu au facut boala, daca li s-au aplicat ochelari, care acopereau
ntreaga regiune orbitala sau daca li s-a instilat ser de convalescent n sacul conjunctival ).

Dupa patrunderea prin mucoasa virusul ajunge n

tesuturile linfoide, unde se multiplica ( perioada de
incubatie ). Virusul a putut fi izolat din snge, n aceasta
perioada, la maimute. Cnd s-a realizat o multiplicare
maxima a virusului, acesta invadeaza sngele si organele,
provocnd primele manifestari ale bolii. Virusul rujeolic se
izoleaza n aceasta perioada din snge, din secretii
nazofaringiene si din urina. n snge, virusul rujeolic este
localizat ndeosebi n leucocite, n care se si multiplica
( ceea ce ar explica leucopenia si modificarile cromozonice
fregvente din rujeola ).

n rujeola, se produc si alte modificari imunologice si

metabolice. Astfel, n formele severe de rujeola s-a
constatat o imunosupresie inportanta ( mai ales a
imunitatii celulare ), demonstreaza printr-o scadere a
numarului de linfocite T, si scaderea rezistentei la infectii
bacteriene.

Rujeola grava care apare frecvent la tropice, se insoteste de o eliminare mai prelungita a virusului
rujeolic si de prezenta prelungita a celulei gigante (8-29 zile), fata de o durata medie de 6 zile n
rujeola obisnuita. Se considera ca acest aspect revelator de gravitate se datorerste unei puternice
deprimari a imunitatii celulare, la copiii cu malnutritie, ceea ce ar favoriza proliferarea virala si
gravitatea bolii.

Viremia nceteaza ca

nd apar anticorpii neutralizanti, al caror tritru creste progresiv, ajungnd la maximum ntre a 7-a si a
10-a zi de convalescenta. Tritru acestor anticorpi se mentine ridicat, chiar dupa un an, persistnd apoi
toata viata si asigurnd imunitatea antirujeolica.

4. TABLOUL CLINIC
Incubatia n medii este de 10 zile (cu variatii ntre 8 si
11 zile), fiind una din perioadele de incubatie cele mai
fixe. Poate fi prelungita pana la 21-28 de zile, daca n
cursul acestei perioade s-a administrat gammaglobuli
22322u2023w na.

a.) Perioada de invazie ( stadiul preeruptiv, perioada

catarala ).

Aceasta perioada dureaza 3-4 zile, pana la aparitia

eruptiei. Debutul este gradat (si nu brusc ca n
scarlatina ), cu febra care creste treptat la 38 0-390C,
insotita de cefalee, indispozitie si de fenomene catarale
conjunctivale si ale cailor respiratorii superioare.

Caterul conjunctival este exprimat prin : conjunctivite

rosii, pleoape umflate, ochi lacramosi;este insotit adesea
de fotofobie.

Catarul cailor respiratorii este localizat initial la

nazofaringe si laringe. Bolnavul stranuta si prezinta o
secretie nazala, abundenta, seromucoasa sau
mucopurulenta, care irita narinele, insotita uneori de
epistaxis. Catarul ocular si nazal dau fetei bolnavului un
"facies de copil plns". Catarul se extinde apoi la laringe,
instalndu-se laringita exprimata prin voce aspra,
ragusita, tuse uscata suparatoare. Catarul laringean poate
fi mai accentuat, lund aspectul unei
laringite obstruante (crup rujeolic). Catre sfrsitul
perioadei de invazie, catarul se extinde descendent sub
forma unei traheobronsite acute.
 Examene radiologice efectuate sistematic n aceasta
perioada pun n evidenta, n peste jumatate din cazuri,
imagini de pneumonie interstitiala.

Cavitatea bucala . Din primele zile de boala, mucoasa

bucala este congestionata, mai ales n fundul gurii. Pe
acest fond hiperemiat, se observa pete intens congestive,
uneori chiar hemoragice. Petele sunt de dimensiuni mici
(3-5 mm n diametru), cu contur neregulat, fiind fregvente
pe valul palatin si n fundul gtului. Limba este saburala,
dar rosie pe margini cu tendinte de descuamare n zilele
urmatoare

Semnul Koplik, modificare caracteristica rujeolei n

aceasta perioada; este constituit din cateva (uneori
numeroase) micropapule albe sau de culoare albastru
deschis, izolate sau n mici grupuri, asezate pe o zona
rosie, cu un diametru de ctiva milimetri. Aceste
micropapule sunt situate pe mucoasa jugala, lnga ultimii
molari, mai rar pe gingii, n santul jugomaxilar si
exceptional n alte parti (mucoasa nazala). Ele au fost
comparate cu grauntele de gris sau cu mici stropituri de
var, presarate pe o suprafata congestionata. Aceste
puncte reliefate se datoresc unor ngrosari epiteliale, fiind
destul de aderente de mucoasa.

Semnul Koplik apare din perioada de invazie, de

obicei in a 2-a zi si persista cteva zile, cuprinznd si 2-3
zile din perioada eruptiva, apoi dispar ncepnd cu
punctele albicioase, care lasa n loc un punct hemoragic
pe o areola congestiva (,,rest de Koplik"). Semnul Koplik
are o mare valoare n diagnosticul precoce al rujeolei,
putnd fi considerat chiar patognomonic pentru aceasta
boala. Ganglionii limfatici, mai ales cei cervicali, sunt usor
mariti.

b.)Perioada eruptiva. Febra, care la sfrsitul

perioadei de invazie avusese o tendinta de scadere, creste
din nou si mai mult, realiznd astfelo curba febrila cu
aspect difazic, asemanatoare cu aceea din alte boli virale
(gripa, poliomelita).

Simptome generale si nervoase- indispozitie, agitatie, insomnie, chiar delir, se accentueaza.

Eruptia apare concomitent cu aceasta exacerbare a simtomatologiei generale.

Eruptia rujeolica apare, de obicei, n cursul noptii, astfel nct este descoperita dimineata.
Primele pete apar napoia urechilor si pe ceafa, pe frunte si obraji, cobornd spre gt. A 2-a zi, eruptia
se extinde pe torace si pe padacina membrelor, pentru ca in a 3-a zi, sa cuprinda n ntregime trunchiul
si extremitatile membrelor. Eruptia are deci un caracter descendent si centrifug, generalizarea fiind
desavrsita de obicei n a 3-a zi. Uneori, eruptia ,,iese" mai greu, generalizndu-se n 4-5 zile .

Eruptia rujeolica este constituita din macule congestive (dispar la presiune), de culoare roz, la
nceput mici ( diamedrul de ctiva mm) putnd ramane ca atare (eruptie micromaculoasa) sau
crescnd n suprafata ( de 1-3 cm n diametru ), cu margini neregulate, sau usor dintate ( eruptia
macromaculoasa).

Petele usor reliefate si catifelate la pipait sunt

isolate, dar de obicei confluiaza, lasnd pe alocuri portiuni
de piele sanatoasa, ca niste insule cu contur neregulat.
Acest aspect este vizibil mai ales pe fese, unde eruptia
este mai putin accentuata, chiar n cazul unei eruptii
intens confluiente. n general, pielea capata un aspect
patat, ca si cum ar fi stropita cu o culoare rosie. Eruptia
poate fi usor pruriginoasa.

Dupa 2-3 zile, elementele eruptive palesc si dispar, n

ordinea n care au aparut, lasnd in urma lor, timp de
cteva zile, pete galbui- cafenii, cu valoare diagnostica
retrospectiva. Acest aspect residual este mai intens, cnd
eruptia a fost hemoragica, (mult pigment sanguine
extravazat). De obicei, urmeaza o descuamatie fina,
furfuracee.

c) Perioada posteruptiva (convalescenta). n rujeola

necomplicata, temperatura revine la normal, odata cu
palirea si stergerea elementelor eruptive, iar bolnavul si
recapata treptat starea anterioara. n aceasta perioada,
convalescentul este expus la variate complicatii
bacteriene.
 Evolutia rujeolei este de obicei benigna, decurgnd
fara, sau cu putine complicatii, mai ales la copii n stare de
nutritie normala si n conditii de buna ngrijire.

n epidemii mari, mai ales n regiunile cu populatie

subnutrita si cu rezistenta scazuta, rujeola se ndrateste
de complicatii.

Complicatii mai frecvente, la copii sub 2 ani, la

rahitici, la distrofici, sau la cei cu focare infectioase
preexistente, apar nu numai n cursul bolii, dar deseori
catre sfrsitul acesteia si n convalescenta.

Peste 90% din cazurile mortale de rujeola sunt

datorate complicatiilor. Etiopatogenia complicatiilor este
complexa, contribuind ndeosebi la scaderea rezistentei
generale (anergia rujeotica) si a celei locale (mucoasa
respirator si a cavitatilor adiacente respiratorii- urechea
medie, sinusuri), prin leziunile inflamatorii provocate de
virusul rujeolic. Se deschid, astfel numeroase porti de
intrare pentru suprainfectii bacteriene. Majoritatea
complicatiilor sunt deci bacteriene, survenind pe un teren
preparat de actiunea virusului rujeolic. Ele pot fi
favorizate de factori de mediu externi (spitalizare n
saloane commune, ngrijiri insuficiente). Unele complicatii
sunt determinate chiar de virusul rujeolic (laringita,
pneumonia interstitiala, encefalita.

Complicatii ale aparatului respirator. Aparatul

respirator prezinta cele mai frecvente complicatii in
rujeola:

1. Pneumonia interstitiala rujeolica poate fi pusa n

evidenta chiar din perioada prodromala. Acesta
pneumonie este de o deosebita gravitate la copii sub 2
ani, cnd se prezinta sub forma difuza si bilaterala, cu
simtome functionale severe (dispnee si cianoza ) si
evolutie grava.
 2. Pneumonia cu celule gigante este severa. Apare, de
asemenea, la copii cu imunitate alterata, prin tratamente
prelungite cu imunosupresive, sau la suferinzi de leucoze.

3. Pneumonia si bronchopneumonia prin suprainfectie

bacteriana (stafilococ, pneumococ, bacil gramnegativ)
sunt frecvente (7-50% din cazuri). Deseori, au un caracter
trenant, probabil din cauza componentei virale
subdiacente; cel mai adesea sunt pneumonii mixte.

4. Abcesul pulmonar si pleurezia purulenta pot sa

apara uneori.

5. Bronsita capilara ("catarul sufocant"), manifestate

cu dispnee, cianoza si evolund de obicei spre moarte,
apare la copii mici.

6.Crupul rujeolic poate fi adesea mixt, prin

suprainfectie bacteriana.

Complicatii ale sistemului nervos . Sistemul nervos

poate fi sediul unor importante complicatii.

1. Modificarile electroencefalografice: par sa fie

comune in cursul rujeolei, mai frecvente la nceputul
eruptiei .Aceste modificari indica o afectare tranzitorie a
encefalului, mult mai fregventa dect o arata
manifestarile clinice

2. Encefalita rujeolica. Este cea mai grava complicatie

a rujeolei. Apare de obicei trziu, catre sfrsitul perioadei
eruptive sau la nceputul convalescentei. Este o
complicatie rara (frecvente de 1/1000 de cazuri de rujeola),
dar de o mare gravitate prin evolutia letala posibila si prin
sechelele neuropsihice pe care le lasa. Debutul este brusc,
cu modificari neuropsihice, delir, inconstienta, coma,
convulsii, etc.

3. Panencefalita subacuta sclerozanta (P.E.S.S.). Se

apreciaza ca aceasta boala apare cu o frecventa de 5-10
cazuri pentru fiecare 1.000.000 de cazuri de rujeola. Riscul
aparitiei acestei panencefalite dupa vaccinarea cu vaccin
rujeolic viu atenuat este practice neglijabila.

Alte complicatii:

1. Complicatii oculare: conjunctivite

purulente, ulcer corneeana, panoftalmie

2. Complicatii bucale (mai ales la copii

distrofici, denutriti, cu rezistenta scazuta): stomatita
(bacteriana, sau micotica), amigdalita.

3. Otita medie supurata. Apare n circa

10% din cazuri

fiind urmata adesea de mastoidita.

4. Miocardita. Este exprimata prin

modificari EKG,

tranzitorii , care se constata n 0,5 -33% din cazuri.

5. Complicatii digestive :
gastroenteritele ( enantemul rujeolic al mucoasei
digestive favorizeaza dezvoltarea unor infectii bacteriene ,
sau redesteptarea unei infectii dizinterice prezenta pna
atunci sub foma latenta sau ca stare de purtator ).

Rujeola si sarcina: rujeola, aparuta n primele trei luni

de sarcina, poate provoca malformatii congenitale la fat.
Riscul de malformatii se apreciaza la 50% pentru rujeola
aparuta n prima luna de sarcina, scaznd apoi n lunile
urmatoare. Moartea fetala si nasterile premature ramn
pe primul plan n lunile urmatoare.

5. DIAGNOSTICUL POZITIV SI CEL

DIFERENIAL
 Diagnosticul pozitiv al rujeolei este, n general,
usor. Pentru aceasta se folosesc date epidemiologice
( lipsa rujeolei din antecedente, contact infectios cu 10 -12
zile nainte ), semne clinice ( catar oculo-respirator intens,
facies plngator, enantem bucal, semnul Koplik, eruptie
caracteristica) si date de laborator ( leucopenie).
Examenul citologic al secretiei nazale prin care se pun n
evidenta celulele gigante, multinucleate, caracteristice
rujeolei, are valoare diagnostica mai ales n perioada
prodromala a bolii.

Izolarea virusului rujeolic nu constituie o metoda uzuala de diagnostic. Reactiile serologice,

care permit un diagnostic sigur, punnd n evidenta prezenta si tritrul anticorpilor, sunt urmatoarele:
reactia de hemaglutinoinhibare, reactia de fixare a complementului, reactia de neutralizare.

Diagnosticul diferential. n stadiul preeruptiv, rujeola poate fi confundata cu variate viroze

respiratorii ( gripa, adenoviroze, guturai),de care trebuie diferentiata prin anamneza epidemiologica,
enantemul bucal si semnul Koplik.

n stadiul eruptiv diagnosticul diferential se face cu urmatoarele boli :

- scarlatina (angina, absenta catarului

respirator, topografia si caracterul sunt deosebite, paloare
circumorala) ;

- rubeola ( eruptia este roz si de scurta durata,

adenopatii evidente, evolutie usoara ) ;

- varicela ( caracterul veziculos al eruptiei ).

6. FORME CLINICE
Dupa aspectul eruptiei:

1. Rujeola cu eruptie reliefata.

2. Rujeola cu eruptie miliara.

3. Rujeola cu eruptie buloasa.

4. Rujeola cu eruptie purpurica.

 5. Rujeola cu eruptie confluenta.

6. Rujeola modificata sau mitigata ( dupa

administrare de

gammaglobuline n perioada de incubatie) are aspect

atipic, frust, lipsind unele simtome, sau aparnd ntr-o
forma discreta; simptomele catarale pot lipsi, iar eruptia
consta dintr-un numar redus de pete risipite pe corp;
aceasta forma poate aparea la 3-5 luni de la nastere, la
sugarii care mai detin un rest de imunitate materna.

7. Rujeola fara eruptie apare la vaccinati sau la

cei care au primit un material de imunizare pasiva,
aceasta forma trebuie diagnosticata nsa pe baze sigure :
clinice, epidemiologice

Dupa intensitatea simtomatologiei:

1. Rujeola atipica are o perioada de invazie mai lunga ( 5-7 zile) sau mai scurta (1 zi);
semnul Koplik apare tardiv, concomitent cu eruptia ( probabil prin modificarea reactivitatii
organismului; n urma unei alte boli infectioase, sau prin unele tratamente medicamentoase
administrate la nceputul bolii).

2. Rujeola atipica la imunizati cu vaccin inactivat. La copiii astfel vaccinati, s-a constatat
aparitia, la ctiva ani dupa vaccinare, a unei rujeole atipice si severe ( datorata sensibilizarii ), ceea ce
a condos la renuntarea la acest vaccin.

3. Rujeola la copii malnutriti ( rujeola tropicala ).

La copii subnutriti ( n special n regiunile tropicale din
tarile n curs de dezvoltare ), evolutia rujeolii este
deosebit de severa, cu frecvente complicatii si mortalitate
mare ( pna la 50% ). La acestia viremia este persistenta,
virusul rujeolic putnd fi izolat pna la a 13-a zi.In
limfocite, se gasesc cantitati mari de antigen viral, iar
anticorpii hemaglutinanti si neutralizanti sunt n titru
foarte cobort n snge.

4. Rujeola hemoragica, cutrombocitopenie,

eruptie hemoragica, gingivorogii, epistaxis, metroragii,
etc.,evolueaza grav, adesea mortal.
 5. Rujeola hipertoxica, apare la copii mici sub 2 ani; se manifesta cu febra mare, dispnee
accentuata, cianoza, insuficienta circulatorie, din cauza unui catar bronsic intens (bronsiolita capilara
sau rujeola ,,sufocanta").

Dupa vrsta :

Rujeola este mult mai severa la copilul mic, prin frecventa mai mare a complicatiilor;de peste 7ori prin
frecventa mai mare a complicatiilor; de peste 7 ori mai frecvente (87,9%), fata de copii mari (12%),
mai acelor grave (bronhopneumonii, laringite, encefalite, suprainfectii bacteriene sistemice), precum si
printr-o evolutie mai severa (forme hemoragice, forme hipertoxice mai frecvente), cu o letalitate de
2,2% (fata de 0,4 la copii mari). La sugari uneori mai ales n primele 6 luni, rujeola prezinta aspecte
atipice (eruptie discreta si de scurta durata, febra mica, absenta semnului Koplik )

Adultii fac o rujeola intensa si suporta greu boala.

7. EVOLUIE sI PROGNOSTIC
n general, prognosticul rujeolei este favorabil, mai
ales la copii cu stare de nutritie normala si n conditiile
actuale de ngrijire. Astfel letalitatea a scazut n spitalul
clinic de boli infectioase Colentina, de la 8,8% (1939-
1944), la 2,3 % (1945-1959) si la 0,5-1% (dupa 1960 ), pe
cazurile spitalizate.

Prognosticul este influentat de vrsta ( boala mai

grava la copii sub 2 ani ), de starea de nutritie ( distrofie,
rahitism) si de unele asocieri morbide ( scorlatina,
tuberculoza ), de sarcina si n general, de complicatii
( ndeosebi pneumonii, care dau 25% mortalitate si
encefalita rujeolica ). n Africa mortalitatea prin rujeola n
spitale este de 6-12 %.

8. TRATAMENT
Tratamentul rujeolei este simtomatic si de sustinere.
Nu exista nici un mijloc de tratament specific.
Gammaglobulinele au numai o valoare preventiva si nu
curativa. Dupa unii administrarea de gammaglobuline n
stadiul prodromal ar scadea frecventa complicatiilor si
ntructva gravitatea bolii.
 Rujeola necomplicata se trateaza la domiciliu
(ngrijiri, igiena, dieta, medicatie ct mai simpla);
spitalizarea este indicata numai pentru formele severe
complicate, sau n situatii de necessitate. Repaosul la pat
este indicat pentru toata perioada febrila si cteva zile
dupa aceea.

Izolarea va fi individuala, excluzndu-se ori ce vizita.

n spital, pe ct posibil, izolarea se face ntro camera
individuala sau de cel mult 2-3 paturi, evitndu-se
contactul cu bolnavi cu leziuni supurative, cu germeni
piogeni, cu complicatii pulmonare, sau cu tuberculoza.

Tehnica aseptica este obligatorie,ca si dezinfectia continua si cea terminala. ngrijirea tegumentelor se
face cu lotiuni cu apa alcoolizata (baia este permisa n convalescenta). ngrijirea mucoaselor necesita
multa atentie. Ochii trebuie protejati de actiunea iritativa a luminii si tinuti curati prin spalaturi zilnice
cu ceai de musetel caldut.Cavitatea bucala trebuie curat ntretinuta (gargara cu ceai de musetel , apa
de gura). Secretiile se ndeparteaza, iar uscaciunea mucoasei se combate printr-o hidratare adecvata
si prin aplicari de comprese umede. Cavitatile nazale se curata de secretii, iar narinele se ung cu o
crema simpla. Urechile si mastoidele se controleaza atent zilnic.

Dieta consta, n perioada febrila, din lichide (supe, ceaiuri, limonada, sucuri de fructe, lapte, apa
minerala, sifon, etc), administrate cu staruinta si grija, n functie de toleranta gastrica.
Varsaturile repetate, urmate de deshidratare, necesita o hidratare pe cale parenterala. Imediat ce
toleranta gastrica permite, dieta se mbogateste treptat, devenind completa n convalescenta (fara nici
o restrictie ).

Febra se combate cu medicamente antiseptice (Acid acetilsalicilic, Aminofenazona, AminofenazonaL

supozitoare, Paracetamol comprimate si supozitoare , Acalor supozitoare) si cu mpachetari umede.
Tusea iritativa suparatoare se trateaza cu antitusive (Calmotusin, Codenal ). Ulterior, se pot da ceaiuri
sau siropuri expectorante. Laringita poate fi calmata cu comprese umede si calde, inhalatii si
umidificarea aerului. mpotriva varsaturilor, se dau potiuni calmante (cu novocaina), sau antiseptice
(Emetiral). n caz de agitatie, se poate recurge la doze mici de antihistaminice hipnotice (Romergan),
care se pare ca au si efectul de a atenua eruptia. Vitaminele sunt indicate numai la cei cu carente
anterioare(denutriti, distrofici).

Indicatiile antibioticelor si sulfamidelor. Nimic nu justifica folosirea de rutina a substantelor

antimicrobiene n tratamentul rujeolei. Folosirea acestora n scop "profilactic", pentru prevenirea
complicatiilor bacteriene, da rezultate nefavorabile, prin selectarea unei flore rezistente si aparitia de
complicatii mai fregvente si mai grave (la un grup de bolnavi tratati "profilactic" astfel, au aparut
complicatii bacteriene n 28% din cazuri, n timp ce la grupul netratat, au aparut n numai 14% din
cazuri). Unii autori recomanda, totusi, folosirea profilactica a antibioticelor n formele severe de rujeola,
mai ales la copii distrofici sau cu diateza exudativa (copii "catarali") si la convalescentii de la alte boli
infectioase.
Rujeola complicata. Antibioticele vor fi folosite, imediat ce a aparut, sau se suspecteaza o complicatie
bacteriana.

Pneumoniile si bronhopneumoniile se trateaza cu antibiotice n doze mari, folosindu-se antibiotice

diferite (penicilina G, eritromicina, tetraciclina, cloranfenicol, peniciline semisintetice), n functie de
bacteria cauzala si de sensibilitatea ei la antibiotice. Binenteles, se adauga tratamentul simtomatic si
de sustinere (oxygen, analeptice, cardiovasculare, prisnite toracice, etc).

Crupul rujeolic se trateaza, n formele usoare, cu aer umidificat, inhalatii, comprese calde si sedative
(luminal, antihistaminice). n cazurile severe, se recurge la corticosteroizi, pentru actiunea lor
antiinflamatoare (hidrocortizon, hemisuccinat;100 mg x 3/zi, timp de 2-3 zile). Se mai administreaza
dupa nevoie, oxigenoterapie, aspiratia secretiilor, antibiotice (de obicei, exista suprainfectie
bacteriana) si eventual traheostomie.

Encefalita (encefalomielita) rujeolica se trateaza cu sedative,(la nevoie), solutii hipertonice

intravenoase de glucoza, solutie de sulfat de magneziu, antipiretice, vitamine din grupul B si mai ales,
aplicarea intravenoasa precoce si n doze mari de corticosteroizi (hidrocortizon, hemisuccinat: 200 -600
mg/zi), urmata urmata de corticoterapie orala (prednison). Corticoterapia da rezultate excelente, n
comparatie cu cei tratati fara corectarea dezechilibrului hidroelectrolitic etc.

9.EPIDEMIOLOGIA BOLII
Caractere generale. Rujeola este o boala infectioasa de mare raspndire universala, aparnd n toate
continentele si tarile, la orice latitudine.

Rujeola afecteaza pana la 99,9% din populatie, receptivitatea fiind generala(ntr-o populatie
nevaccinata). n populatia urbana, boala apare endemo-epidemic, cu valuri epidemice la 2-3 ani; n
zonele rurale, apare sporadic sau n epidemii extinse, la intervale mari.

Aspectul clinic al epidemiilor s-a pastrat n general acelasi, dar severitatea lor a scazut mult n ultimele
decenii, mai ales n tarile dezvoltate cu nivel crescut de nutritie si igiena si accesibilitatea la njrijirile
medicale moderne. Gravitatea rujeolei n unele tari din Africa si Asia se explica prin mbolnavirea
predominanta a copiilor la vrsta mica (sub 3 ani) si prin malnutritia acestora, cu rezistenta scazuta
fata de evolutia bolii si aparitia de complicatii.

n regiuni cu totul isolate, n special n insule rujeola apare la intervale mari, de zeci de ani, cu ocazia
importului unui caz contagios si atunci cuprinde toata populatia receptiva expusa, inclusive pe batrni.
Aparnd astfel n tinuturile virgine, epidemiile de rujeola sunt mai severe.

Morbiditatea prin rujeola variaza annual, n functie de nivelul endemic si de aparitia de epidemii, ntre
300 si 800 de cazuri la 100.000 de locuitori. n tara noastra, morbiditatea a fost de 370,1/ 100.000 de
locuitori.

n ultimii ani, n tarile n care s-a aplicat programul de vaccinare antirujeolica a copiilor, morbiditatea a
scazut considerabil (la cteva zeci, sau sute de cazuri pe an).
n curba multianuala a morbiditatii, se remarca o periodicitate a crosetelor epidemice la intervale de 2-
4 ani. n mediul urban, aceste crosete survin pe un fond mai crescut endemic.

Amploarea acestor variatii epidemice tine de masa receptiva cuprinsa, prin acumularea de noi
generatii receptive care apar. Curba lunara si sezoniera a incidentei rujeolei arata umaximum n lunile
de primavara (aprilie-mai) si un minimum in august si septembrie.

Reaparitia pe grupe de vrsta arata ca imensa majoritate a populatiei se mbolnaveste n copilarie (mai
ales n orase), asfel ca adultii sunt imuni. n tara noastra, n 1964, 80% din cazuri au aparut ntre 1 si 9
ani si numai 1% din cazuri peste vrsta de 15 ani.

10. PROFILAXIE SI COMBATERE

Fata de marea ei raspndire, prevenirea rujeolei constituie o problema nsemnata. Deoarece masurile
de izolare nu pot mpiedica raspndirea bolii, profilaxia rujeolei se bazeaza pe imunizarea pasiva si mai
ales, pe imunizarea activa.

Masuri la ivirea unui caz.

Izolarea (la domiciliu sau la spital ) se face de la primele semne de boala pna la 6 zile dupa aparitia
eruptiei.

Dezinfectia continua, si cea terminala, a camerei bolnavului sunt necesare. Suspectii sunt izolati pna
la precizarea diagnosticului. Carantina contactilor este necesara, desi dificil de realizat n practica. Se
aplica n colectivitatile de copii, unde s-a ivit un caz, prin interzicerea intrarii de noi copii receptivi si de
vizitatori. scolile nu se inchid, nsa copiii sunt supusi unui control medical zilnic. Copiii-contacti, la care
se cunoaste data precisa a contactului, pot fi lasati la scoala primele zile de incubatie, dupa care este
recomandabil sa fie izolati la domiciliu.

Contactii (copiii mici sub 3 ani vrsta, convalescentii dupa alte boli infectioase, copiii cu boli debilitare,
etc) primesc imonoglobuline "standard" ( gammaglobulina 10% sau 16%) n doza de 0,3 ml/kg corp,
din concentratia de 16% (imunizare pasiva). Aplicata n primele 5 zile de la contact, efectul preventiv
al gammaglobulinei este sigur. Durata de protectie se extinde la 3 saptamni. Daca administrarea s-a
facut dupa a 5-a zi de la contact, efectul este numai de atenuare si cu att mai redus, cu ct
administrarea gammaglobulinei s-a facut n ultimile zile de incubatie. n locul gammaglobulinei
"standard", se pot folosi imunoglobuline specifice (imunoglobuline umane specifice anti-rujeola), doza
de 0,2-0,3 ml/kg corp .

Masuri de prevenire si combatere permanente.

Depistarea bolnavilor trebuie facuta ct mai precoce, ca si izolarea lor (4 zile nainte si 6 zile dupa
aparitia eruptiei). Se va evita contactul direct al celor receptivi cu cei bolnavi. Sectiile de rujeola din
spitale vor fi ct mai riguros separate (conagiozitate mare, transmitere aerogena).

Protectia receptivilor se poate realiza prin masuri de profilaxie specifica (pasiva sau activa)
A. Protectia prin imunizare pasiva se face cu gammaglobuline"standard" sau specifice, cu efect de
protectie, daca se administreaza n primele 5 zile de la contact si cu efect de atenuare, daca se dau n
urmatoarele zile de incubatie. Durata protectiei este de 3 saptamni.

B. Protectia prin imunizare activa. n prezent, prevenirea rujeolei, este, cu success, asigurata prin
imunizarea n masa cu vaccinul cu virus rujeolic viu atenuat. Introdus n 1963, acest vaccin a aratat o
nalta eficacitate, determinnd o imunitate protectiva n circa 95% din cazuri, reducnd substantial
morbiditatea prin rujeola (n S.U.A. de la 400.000 de cazuri pe an, la mai putin de 3000 de cazuri in
1984).

Vrsta de vaccinare. n mod usual, se ncepe de la vrstade 12 luni (chiar 15 luni dupa unii autori)
si ulterior se face la orice vrsta. Experienta a aratat ca efectuarea sub vrsta de 12 luni poate
reduce sansa si gradul seroconversiunii, din cauza persistentei mai prelungite a anticorpilor transmisi
de la mama. Toti autorii sunt nsa de accord ca n cazurile de risc mare de contact infectios pentru
sugari (epidemii n crese, morbiditate mare la vrsta mica) este indicat sa se faca vaccinarea de la
vrsta de sase luni. n aceste cazuri, este nsa necesar sa se repete vaccinarea la vrsta de 15 luni,
pentru o protectie completa (sub 12 luni protectia este de numai 67%). Copiii mai mari si adolescentii
se vaccineaza daca sunt receptivi. Expunerea la rujeola (contact infectant) nu constituie o
contraindicatie a vaccinarii. Daca vaccinul este efectuat n primele 3 zile de la contact, vaccinul induce
o protectie, care mpiedica dezvoltarea rujeolei.

Precautii si contraindicatii. Vaccinarea antirujeolica se amna pentru 2-3 luni, daca copilul a primit
gammaglobuline, snge sau plasma (interferarea vaccinarii).

Se exclud de la vaccinare: gravidele (risc de malformatii la fat), copiii cu boli febrile severe,
tuberculoza activa, precum si cei cu imunitate alterata (leucoze si alte boli de snge, persoane tratate
cu corticoizi, citostatice, iradiate), din cauza pericolului de dezvoltare a unor reactii grave. Copiii cu
aceste contraindicatii se protejeaza (n caz de contact infectant) cu imunoglobuline "standard" sau
specifice.

Reactii adverse. Experienta de peste 15 ani cu vaccinul rujeolic a aratat o securitate foarte buna
si o toleranta acceptabila. ntre 5-15% dintre vaccinati, dezvolta febra pana la 39 0C, ncepnd de la a
6-a zi dupa inoculare si durnd cteva zile; mai rar apar eruptii usoare. Modificarile EEG, trecatoare si
reversibile, sunt posibile, ca si convulsii, dar manifestari neurologice s-au semnalat numai n proportia
de 1-1,2/1000.000 de vaccinari.

Alti autori dau proportii mai mari (1 : 25.000) de complicatii neurologice. Exceptional s-au citat
cazuri de sindrom Guillain-Barr si pareze. Riscul de panencefalita subacuta sclerozanta este
considerat cu totul exceptional.

Durata imunitatii. Experienta de pna acum arata ca imunitatea dureaza 10-12 ani de la
vaccinare ( observatiile continua), sugernd o imunitate pentru toata viata ( desi apare mai putin
puternica dect aceea dupa infectia naturala).

Esecurile vaccinarii antirujeolice sunt rare (1-5%) si explicabile fie prin prezenta de anticorpi la
copilul vaccinat (sugar sau primitor recent de imunoglobuline), fie mai ales prin defectiuni de
conservare a vaccinului la rece ("lantul de frig" necesar de la producator pna la aplicare), deoarece
vaccinul rujeolic este foarte labil la temperatura inalta si la lumina (un mare impediment pentru zonele
tropicale).

Pentru a evita esecurile prin imunitatea umorala reziduala la sugari, s-au facut ncercari de
vaccinare la acestia cu vaccin rujeolic administrat pe cale nazala, prin aerosoli, cu rezultate bune.
Eradicarea rujeolei este posibila numai pe baza unui progrom de vaccinare antirujeolica cu vaccin viu,
generalizat si sustinut a fiecarei generatii anuale de copii.

n tara noastra, vaccinarea antirujeolica se face obligatoriu copiilor, ncepnd de la vrsta de 9

luni. Se utilizeaza un vaccin viu supraatenuat liofilizat, preparat cu tulpina Schwartz, produs de
Institutul Dr. I. Cantacuzino din Bucuresti. [z1]

PARTE PRACTICA
A fost studiata frecventa semnului Koplik n tabloul clinic al rujeolei la cazurile
internate n spitalul de boli infectioase nr.3 din Galati n epidemia din 1997.

Din totalul de 220 de cazuri de rujeola nregistrate n Jud.

Galati n anul 1997, un numar de 120 de cazuri au fost internate la
spitalul de boli infectioase nr.3 dinGalati.

Au fost studiate toate cele 120 de foi de observatie

cercetndu-se existenta semnului Koplik, patognomonic pentru
rujeola, datele au fost prelucrate statistic si reprezentate grafic.

Frecventa semnului Koplik la bolnavii internati cu

diagnosticul de rujeola, n spitalul de boli infectioase nr.3 din Galati,
n 1997, este prezentata n tabelul numarul1.

scoala Sanitara Posticeala "Carol Davila"

CONCLUZII

Frecventa semnului Koplik la cazurile de rujeola studiate care au fost internate n spitalul de boli
infectioase nr.3 din Galati n anul 1997, este semnificativa. Acest semn fiind ntlnit la 39% din cei
internati. Distributia pe luni calendaristice a cazurilor de rujeola internate n spitalul de boli infectioase
nr.3 din Galati, n anul 1997, ne arata ca epidemia a avut loc primavara si vara cu doua vrfuri n lunile
mai si iulie.

Distributia pe medii a cazurilor de rujeola internate la spitalul de boli infectioase nr.3 din Galati, n
anul 1997, arata o p[ondere ridicata a cazurilor provenite din mediul rural 55,33% datorita unei
acoperiri vaccinale deficitare.
 Repartitia pe sexe a cazurilor de rujeola, internate n spitalul de boli infectioase
nr.3 din Galati, n anul 1997, ne arata afectarea mai frecventa a copiilor de sex
masculin .

Din studiul cazurilor de rujeola internate n spitalul de boli infectioase nr.3 din
Galati, n anul 1997, rezulta ca semnul Koplik a fost present la 39% din cazuri.

Epidemia din anul 1997 a afectat mai mult copiii din mediul rural n special pe
cei de sex masculine si s-a desfasurat mai ales n sezonul cald. Exista diferenta,
statistic, semnificativa, semnul Koplik fiind mai des ntlnit la personae de sex
masculin.

BIBLIOGRAFIE

1. Profesor Doctor Docent Marin Gh. Voiculescu

-Boli Infectioase, Editura Medicala, Bucuresti 1990

2. Dr. Constantin Bocrnea

-Boli Infectioase si Epidemiologie, Editura INFO-TEAM, Bucuresti

1995

3. Dr. Elvira Ciufecu

-Virusul Rujeolos, Editura Academiei R.S.R , Bucuresti 1983