TEST GERONTOLOGIE JOI 3.11.

2016
2.ETAPELE IMBATRANIRII

3. MANIFESTARI DE DEPENDENTA - LA
GENERAL
Particularitati de ingrijire a persoanei varstnice

Educatia pentru sanatate a varstnicului pentru mentinerea independentei

Continuarea activitatii fizice chiar daca abilitatea varstnicului scade si sunt mai lente.

Plimbari pe jos, exercitii de gimnastica efectuate zilnic in scopul mentinerii statusului muscular
si pentru evitarea unor afectiuni
 Se va opri evitarea surmenajului fizic, la primele semne de oboseala, a membrelor, cand se
diminueaza viteza de miscare este necesara perioada de repaus

Evitarea surmenajului psihic

Asigurarea unui somn odihnitor (de preferat fara somnifere)

Alimentatie echilibrata, bogata in furcte, legume, lactata, vitmine

Hidratare corespunzatoare in functie de pierderi

Prevenirea caderilor prin:

o Amenajarea corespunzatoare a spatiului locuit (lumina corespunzatoare)

o indepartarea obstacolelor

o Montarea de bare in baie, pe scari

o Covorase antiderapante

o Utilizarea mijloacelor auxziliare : carut, carje, bastoane

o Purtarea de incaltaminte adecvata

Corectarea unor deficiente, ochelari, proteze auditive

Aplicarea masurilor de prevenire a imbolnavirilor acute

Evitarea expunerii la frig sau caldura

Evitarea contactului cu bolnavul

Evitarea abuzului de orice natura

Controlul periodic al starii de sanatate MF, MS

Culegerea datelor

Tegumente palide, uscate, ridate

Diminuarea transpiratiei

Extremitati reci
 Rarirea parului, incaruntire

Incetinirea cresterii unghiilor

Scaderea acuritatii vizuale, a campului vizual

Diminuarea gustului, mirosului

Reducerea secretiilor salivare, deglutitiei dificile

Incetinirea peristaltismului

Scaderea de enzime digestive

Scaderea capacitatii de hidratare

Cresterea TA

Variatii minime ale pulsului in repaus => puls filiform

Reducerea masei si fortei musculare

Reducerea amplitudinii miscarilor articulare, reflexelor voluntare sau automate

Scaderea capacitatii de reactie la stimuli

Scaderea memoriei, atentiei =>dementa

Tulburari de somn, insomnii

Schimbarile fiziologice difera de la o persoana la alta. Grade diferite; Important sa apreciem modul in
care este perceputa de varsta: diminuarea capacitatii fizice, afective, sociale.
Schimbari psiho-sociale

pensionarea: Atitudinea fata de acest eveniment iminent in viata fiecaria este diferita.Multi se
izoleaza social (poate fi de multe ori consecinta prejudecatilor defavorabile)

Manifestari de dependenta
a) starea de igiena *(carente de igiena)

lipsa deprinderii igienice in familie

dezinteres fata de propria persoana, de felul in care arata

 resurse financiare reduse

b) locuinta, mediu

influenteaza starea de sanatate a bolnavului

locuinta la etaj

absenta serviciilor comunitare

iluminatul necorespunzator

terenul accidentat

c) regimul de viata

activitati defasurate

petrecerea timpului liber

durata perioadelor de odihna

d) alimentatia

alimente preferate

numarul si orarul meselor

cantitatea de lichide consumate zilnic

factori care determina sedendarea (edentatie)

modul de preparare a alimentelor

e) dinamica familiala

rolul familiei

suportul familiei

relatiile cu membrii familiei

f) starea de sanatate
 Afectiuni cronice si acute

impactul modificarilor fiziologice, asupra evolutiei afectiunii

Probleme de dependenta
a) deficit nutritional

lipsa danturii

lipsa resurselor financiare

b) sentimentul de inutilitate

diminuarea responsabilitatilor

izolarea

c) starea depresiva

neadaptarea la rolul de pensionar

lipsa relatiilor sociale

pierderea partenerului de viata

d) potential de accidentare

tulburari senzoriale

mediul inadecvat

demineralizare osoasa

alterarea imainii de sine

e) dependenta fizica
Modificari fiziologice evidente
Obiective

Combaterea factorilor care accentueaza imbatranirea

Favorizarea schimbarilor modificarilor survenite

Mentinerea unui grad acceptabil de autonomie

 Reintegrare sociala

Interventii

comunicare adecvata cu persoana in varsta intr-o maniera in care sa simta ca sunteti preocupati
de persoana sa.

formulare clara si concisa.

repetarea sau reformularea intrebarilor

acordarea timpului necesar ca persoana sa puna si sa raspunda la intrebari

readucerea conversatiei la realitate

se va preciza ora, locul, data cu ocazia fiecarei conversatii

mentinerea autonomiei

incureajarea persoanei varstnice sa efectueze saricini si sa ia decizii

facilitarea si incurajarea personei varstnice pentru orice progres in comportament

stimularea varstnicului pentru desfasurarea unei activitati (teoria ocupationala)

o sa incurajam sa mearga la plimbare

o sa mearga la film

o sa mearga in excursii

facilitarea adaptarii in cazul internarii unei unitate geriatrica

In timpul internarii apar manifestari

tulburari de nutritie (refuza alimentele, anorexia)

tulburari psihice: cefalee

insomnie

tulburari cardiovasculare

Masuri de prevenire a efectelor imobilizarii

 exista tendinta de imobilizare voluntara manifestata prin negativism, limitarea activitatilor, si
petrecerea timpului in pat

aceasta atitudine este influentata de varsta, stare neuro-fizica, atitudinea familiei si personalului
de ingrijire

teama de recidivare a unor traumatisme

Interventii

schimbarea periodica a pozitiei

mobilizare pasiva si activa: masaj, igiena tegumentelor, igiena lenjeriei, ajutarea persoanei
varstnice, servirea la pat cu plosca si urinar

stimularea si mentinerea unui aspect fizic si vestimentar\

4. APARATUL RESPIRATOR
INGRIJIREA PACIENTILOR IN VARSTA CU AFECTIUNI RESPIRATORII

Culegerea datelor

modificarile respiratorii la varstnici sunt diferite in fuctie de patologia anterioara, mult mai
evidente dupa 70 de ani

sursele de dificultate: factori infectiosi, modificari structurare, funtionale resipiratorii

Manifestari de dependenta

manifestari generale: cu stare generala alterata

manifstari specifice: cianoza, dispnee etc

Interventii

autonome: asigurarea unei bune pozitii pentru favorizarea respiratiei

conditii de mediu: umidificarea aerului, drenajul postural, schimbarea pozitiei la 2-3 ore pentru
cei imobilizati

evitarea decubicului prelungit

 evitarea factorilor poluanti

evitarea fumatului activ/pasiv

scaderea vascozitatii mucusului prin deshidratare

detectarea precoce a semnelor de suferinta grava respiratorie prin upravegherea pacientului

monitorizarea pulsului, Ta, respiratie

supravegherea de glutitie

asigurarea igienei bucodentale si faringeane

evaluarea tegumentelor

scaderea anxietatii

cresterea gradata a activitatilor fizice

educarea pacientului sa evite: cafeaua, lichidele prea calde si prea reci

evitarea aerului rece

program zilnic de exercitii de exercitii de respiratiei

educarea pacientului sa previna infectiile respiratorii

recunoasterea particularitotilor afectiunilor pulmonare la batrani:

o gripa

cauza de decompensare

stare de desconfort la administrarea vaccinului

o traheobronsita acuta

frecventa mare

cianoza, tahicardie

fenomene toxice generale

 poate evolua cu decompensare cardiaca

o pneumonia

manifestari : febra

complicatii frecventa, bronsiostazii, insuficienta cardiaca congesiva, nefrita

bacteriana

spitalizare in formele grave

tratament cu antibiotice si corticoizi

o astmul bronsic

dominat de criza brusca de dispnee paroxistica sau de starea de rau astmatic (aura
asmatica)

starea de rau astmastica este declansata de: infectii, intrruperea corticoterapie sau
tratamentul corticoterapic, traume psihice

bolnav agitat, necoerent

cea mai frecventa complicatie enfizemul pulmonar

o BPOC- bromopneumopatie ischemica croniza

Caracteristic varstelor inaintate

mai rar sputa este purulenta

evolutia a pacientii varstnici este mai lenta

elemente de gravitate dispnee intensa, hipoxie importanta, infectie cu germeni rezistenti

evitarea administrarii clorant fenicol

recomanda exercitii simple de gimnastica respiratorie

administrarea preventiva a antibioticelor si/sau corticoterapia intretinere nu sunt absolut necesare

Vaccin antigripal

o se face toamna
 5.SISTEMUL CARDIAC VASCULAR
Definitie= RECAPITULARE CURS CARDIO
2. Culegerea datelor (general)
Surse de dificultate

afectiuni cardiovasculare ca sursa de imbolnavire frecventa dupa 60 de ani

arteroscleroza, afectiuni endocrine, hiper-hipo tiroidism, Hta, dislipidemii, diabet zaharat,

afectiuni valvulare, spasm coronainal

3. Manifestari

general:crestere in greutate, manifestari TA, puls, cianoza

specifice: scaderea capacitatii de a face fata eforturilor, modificarilor de puls, dispnee, ortopnee

modificari ale culorii tegumentului

distensia venelor jugulare

edemul cardiac

oliguria

aceste afectiuni reprezinta principal cauza de deces

4.Interventii generale

evaluarea, notarea TA diureziei, pulsului

asezarea pacientului in pozitie sezand sau semisezand

monitorizarea greutatii pentru a evalua cantitatea de lichid eliminata

evitarea expunerilor la frig, a bailor prea calde sau prea reci

 interzicerea fumatului, cafea, mesei abudente

reducerea fricii de moarte

5.Administrarea tratamentului prescris

PARTICULARITATILE ALE AFECTIUNILOR CARDIO-VASCULARE LA BATRANI

A. CARDIOPATIA ISCHEMICA
Manifestari de dependenta

actioneaza mai multi factori etiologici in acelasi timp

frecvent determina: moarte surbita, angina pectorala de repaus si de efort, ima

durerea prezentata frecvent ca sezatie de disconfort

peste 70 de ani, durerea poate fi declansata de frig si/sau mese abudente

iradiere atipica sau durere intricata+ spondiloza cervicala+ colicistopatii+ ulcer+ etc

evitarea eforturilor excesive (inclusiv alimentare si sexula)

cardiopatie ischemica cu debut de infarct miocaridc

o ascuns de boli de tipul:

sindrom mana-umar

scapulohumerala

toracia anterior

prin tulburari psihice: sincopa, dizartrie

risc mai mare de deces la varstnici dupa primele 7 zile decat la un adult dupa IMA

Intrventii

1-2 tablete pe zi in pozitie sezanta pentru a evita hipotensiunea

 medicamentele betablocante trebuie administrate cu atentie pentru a evita agravarea insuficienta
cardiaca (propanolon)

supravegerea permanenta a pacientului pentru a ajusta permanent dozele

B. SOCUL CARDIOGEN
Manifestari de dependenta

TA mai mica decat 70Hg mm

capacitate senzoriala scazuta

transpiratii reci ale extremitatilor

puls tahicardic fuliform

debit urinar sub 25 mm/ora

C. tulburari de ritm: FIBRILATIE ARTRIALA

Manifestari de dependenta

frecvent intalnita, greu de suportat

se complica frecvent cu socul cardiogen

manevrele de stimulare vagala (compresiune oculara, a sinusului carotidian) trebuie realizate cu

prudenta (risc de stop cardiac)

Tratament: implantare de pismaker- stimulator cardiac

D. HTA
Manifestari de dependenta

cresterea TA sistolice dar TA diastolica este normala

HTA la bila cu revenire la normal dupa 2-3 zile

simtomatologie putin zgomotoasa

frecvent par: tulburari de somn, nicturie, dispnee de efort

diferentierea tulburarilor de vedere determinate de hta si de cele determinate de afectiuni oculare

Interventii
 regim alimentar hipocalori, hiposodat

sprijinirea pacientului sa-si pastreze o viata activa

masurarea TA, a pulsului (in decubic dorsal, la aceeasi mana)

evitarea mediului prea rece sau prea cald

evitarea excesului de alcool, a bailor fierbini, efort excesiv

monitorizarea bilantului ingesta-exgesta

Tratament

evitarea medicamentelor ce determina hipotensiune ortostatica

E. HIPOTENSIUNE ATERIALA
Manifestari de dependenta

mai rar la batrani

apare dupa efort sau schimbarea pozitiei

diaree , voma etc

F. LINF EDEM= edem bogat in proteina si dur datorita prezentei in tesuturi a unor excese de limfa
Manifiestare de dependenta

la batrani apare frecvent limf edemul secundar cancerului regiivelor sau tratamentului
anticanceros (iradiere, chirurgie)

Interventii

igiena totala sa ie foarte riguroasa, insistandu-se asupra plicilor interdigitala (aplicarea de cleiuri,
uleiuri, creme etc)

evitarea expunerii indelugate la soare, folosirea de aparete de epilat, prevenirea si tratarea

zgaraieturilor

NU se efectueaza punctie venoasa, NU se masoara TA la bratul afectat

Tratament: depinde de cauza inflamatiei sau nu (bexametazona diureza etc)

G. INSUFICIENTA CARDIACA
Manifestari de dependenta

sunt manifestari severe, modificari de puls, ta, oboseala, dispnee, ortoplenee etc.

Interventii

Evaluarea tolerantei la efort

modificarea alimentatiei ca urmare a reducerii capacitatii, modificate de a absorbi nutrientul

incurajarea pacientului sa faca efortul care nu-i accentueaza ic

asigurarea unei perioade adecvate a odihnei

incurajarea pacientului sa isi ordoneze viata

incurajarea pacientului sa efectueze miscari izotomic-izotermic.

sprijinirea pacientului sa accepte schimbarea stilului di viata

reducerea stresului si anxietatii

educarea pacientului sa respecte tratmaentul prescris

alimentatie adecvata (sara fara natriu)

educarea pacientului sa recunoasca semnele de intoxicatie cu digitala (anorexie, greata, voma,

diaree, dureri de cap, tulburari de vedere, brahicardie accentuata)

educarea pacientului sa isi masoara pulsul si sa se prezintel la medica daca pulsul este sub 60
batai pe minut

educarea pacientului sa consume fructe, citrice, banane

inlocuirea sarii cu altea alimente permise