Dependenta de fumat

Autor: Dr. Simona Stiuriuc

Fumatul este o dependenta biologica. Totusi exista si
alte motive pentru care suntem legati de tigari, in afara
de dependenta fizica fata de nicotina. Cind oamenii
incearca sa se lase trebuie sa invinga si un obicei
psihologic.

Teoria invatarii sociale descrie cum invatam prin exemplu de la altii. Suntem influentati de
catre parintii nostri si alte persoane cum sunt actorii, vedetele, cintaretii. Exista un efect
imediat asupra creierului cind fumam prima tigara, asa ca continuam sa fumam pentru a regasi
aceasta senzatie. Invatam sa asociem fumatul cu alte activitati, cum este consumul de cafea,
iesitul la club. Mai tirziu devenim conditionati astfel incit doar activitatile asociate cu fumatul
ne declanseaza nevoia de o tigara. Aceste asocieri psihologice ramin cind fumatorii incearca sa
se lase. In final invatam sa fumam in continuare pentru ca daca ne oprim apar simptomele
sevrajului - iritabilitate, lipsa concentrarii.
Personalitatile adictive sunt mai predispuse de a deveni fumatori. De exemplu marii fumatori
sunt predispusi de a deveni alcoolici.

De ce fumam?Motivele inceperii fumatului sunt mai ales psihologice. Oamenii sunt sedusi de
a incerca tutunul dupa observarea efectului "glamour" pe care il dau filmele fumatului.
Dependenta de nicotina face acest obicei greu de lasat o data inceput, dar aceasta dependenta
poate fi depasita si controlata la doua saptamini dupa ce motivele psihologice ale fumatului
sunt eliminate.

Trebuie sa intelegem si sa eliminam baza psihologica a problemei. Cele mai multe motive
pentru care oamenii se apuca de fumat sunt legate de cum se percep ei insesi in compania
celorlalti. In general se apuca de fumat in incercarea de a schimba imaginea personala si de a
apare mai atractiv, mai barbatesc sau feminin sau mai inteligent. Uneoi fumatul este motivul
de a calma nervii, de a face fata stresului sau de a pierde in greutate.

Motive pentru care oamenii incep sa fumeze:

- incercind sa arate ca nu sunt timizi sau nu le este frica
- pentru a se integra in grupul social frecventat
- pentru a aparea sofisticat sau la moda
- pentru a fi matur
- pentru a-si cistiga independenta
- ca semn de protest sau pentru a fi impotriva autoritatilor
- incercind mostre gratuite de la prieteni sau dusmani
- influentati de persoane importante in viata lor, din admiratie: parinti, rude, idoli
- pentru a scadea in greutate
- pentru a-si calma nervii
- ca un mod de a petrece timpul si a improspata aerul cind este la toaleta.

O data ce fumatorul este adult, si-a dat seama ca fumatul nu-l face mai destept, mai popular
sau sexi, dar continua sa fumeze. Majoritatea oamenilor continua fumatul din obisnuinta sau in
anumite situatii ca un fel de ritual. Activitatile asociate cu fumatul stabilesc reflexele Pavlov.
Acestea sunt numite dupa dr. Ivan Pavlov, care a reusit sa faca un ciine sa saliveze in absenta
miincarii, doar prin sunatul unui clopotel care a fost asociat cu momentul de alimentatie al
ciinelui. In acelasi fel activitatile cu care fumatul sunt asociate, cum este consumul de cafea,
vor actiona ca declansatori. Doar vederea unei cesti de cafea va face fumatorul sa-si doreasca
o tigara, fara un gind constient. Vazindu-si prietenii fumind, filme in care actorii fumeaza,
mirosul de tigara, declanseaza dorinta psihologica de a fuma.

Cercetatorii au descoperit ca fumatorii cu leziuni in insula - o zona a creierului legata de

emotii si sentimente - se lasa de fumat mai usor. Studiile arata ca dependenta de nicotina preia
controlul asupra unor circuite neurale din creier.

Iata citeva motive pentru care oamenii inca fumeaza:

- fara nici un motiv anume, dar tigarile sunt la indemina
- pentru a reduce senzatia de anxietate sau nervozitate
- pentru a se calma cind sunt nervosi
- pentru a socializa cu alti fumatori
- cind se simt nelinistiti
- ca relaxare, in pauza de la lucru
- cind beau ceva cu prietenii
- cind beau cafea, dupa sex
- pentru a trece timpul cind asteapta pe cineva
- cind conduc, cind sunt depresivi, cind beau alcool
- la sarbatori sau pentru a sarbatori ceva
- cind se gindesc la o problema dificila.

Cum se manifesta dependenta de nicotina:Tabacul contine o substanta chimica numita

nicotina. Fumatul de tigarete poate conduce la dependenta de nicotina mai ales la persoanele
genetic predispuse, tineri, persoanele cu boli mintale, dependentii de alte droguri si femei.
Dependenta incepe cind nicotina actioneaza pe receptorii nicotinici pentru a elibera
neurotransmitatori cum este dopamina, glutamatul si acidul gama-aminobutiric. Incetarea
fumatului conduce la simptome ale sevrajului nicotinic, cum este anxietatea si iritabilitatea.
Metodele de incetare a fumatului se adreseaza dependentei de nicotina si a sindromului de
sevraj.

Are nicotina un rol in terapeutica?

Prima utilizare terapeutica a nicotinei este in tratarea dependentei de nicotina, pentru a
elimina fumatul, alaturi de efectele nocive asupra sanatatii. Nivelul controlat de nicotina din
singe este administrat pacientului prin guma de mestecat, tigarete electronice, plasture
dermic sau spray nazal, in efortul de a-i scapa de dependenta. Totusi, in citeva situatii fumatul
a fost observant a fi de natura terapeutica. Acestea sunt denumite paradoxul fumatorului. Desi
in majoritatea cazurilor mecanismul actual este slab inteles, se crede in general ca principalul
efect benefic este datorat administrarii nicotinei, iar nicotina administrata fara fumat este la
fel de eficienta fara riscul afectarii sanatatii determinate de gudronul din tabac.

Studiile recente arata ca fumatorii necesita mai putine revascularizari si interventii

coronariene percutane. Riscul de colita ulcerativa este redus la fumatori, in functie de doza.
Fumatul pare a interfera si cu dezvoltarea sarcomului Kaposi la pacientii cu HIV. Nicotina
reduce riscul de cancer la sin la femeile cu gena de risc BRCA. Preeclampsia si bolile atopice
cum este astmul alergic sunt reduse ca frecventa. Inhiba monoamin oxidaza responsabila de
degradarea dopaminei in creierul uman, astfel este utila in tratamentul Parkinsonismului si a
bolii Alzheimer, a epilepsiei. Studile sugereaza o corelatie intre fumat si schizofrenie, estimind
ca 75 % dintre schizofrenici sunt fumatori. Nicotina pare a ameliora imptomele ADHD.

Cum tratam dependenta de fumat?Incetarea fumatului reprezinta procesul prin care se

intrerupe inhalarea substantelor fumate. Fumatorii se pot lasa si fara interventia unor
organizatii medicale sau folosirea medicatiei. O metoda des folosita este scaderea numarului
de tigarete fumate gradual. Este folosita de 88 % dintre cei care se lasa de fumat cu succes.

Terapia de substitutie a nicotinei:Cinci medicamente sunt aprobate pentru acest

tratament. Ele elibereaza nicotina fara riscul fumatului. Acestea sunt:
Plasturele nicotinic transdermic - elibereaza doze de nicotina reducind efectele neplacute ale
sevrajului. Dozele mici eliberate reduc dependenat si fumatul.
Guma cu nicotina este folosita in terapia de inlocuire a nicotinei. Nicotina este eliberata in
singe prin tesuturile din gura. Doza de nicotina este de 2 sau 4 mg, similar cu 1 - 2 tigarete.
Guma nu trebuie folosita la mai putin de 15 minute dupa mincare sau consumul de bauturi.
Guma este mestecata pina cind se inmoaie si produce o senzatie de piper apoi este mentinuta
intre gingii si obraji. Cind senzatia de piscaturi a disparut guma este mestecata din nou pina
cind reapare si lipita in alta localizare. Acesti pasi sunt repetati pina cind guma nu mai contine
nicotina. Nu se foloseste mai mult de 12 saptamini. Femeile insarcinate nu trebuie sa fumeze
sau sa foloseasca guma.
Efecte adverse ale gumei cu nicotina:
Folosita pentru perioade lungi de timp poate fi asociata cu risc crescut de cancer oral, la
persoanele cu o anumita mutatie genetica. Doua simptome neplacute care afecteaza unii
consumatori sunt sughiturile si o senzatie de constrictie in muschii gitului sau inghitirea
accidentala a salivei cu cantitati mari de nicotina determinind iritatii gastrice. Poate determina
boala gingivala.
Tabletele cu nicotina contin o doza din substanta dizolvindu-se incet in gura. Nicotina este
absorbita prin mucoasa gurii si intra in vasele de singe.
Inhalatorul nicotinic este un dispozitiv folosit pentru a elibera medicatia in corp prin plamini.
Spray-uri nazale cu nicotina.

Alte medicamente non-nicotinice:

Antidepresivele: bupropion este aprobat si marcat sub numele commercial de Zyban. Este
contraindicat in epilepsie, convulsii, anorexie/bulimie.
Cytisina sau Tabex este un extract de planta folosit inca din 1960 in tarile sovietice. A fost
prima medicatie aprobata pentru incetarea fumatului avind putine efecte secundare in doze
mici.
Vareniclina este un medicament cunoscut drept Chantix sau Champix. Sintetizata ca o
imbunatatire a cytisinei aceasta scade urgenta fumatului si reduce simptomele sevrajului.

Substitute ale tigaretelor:Tigara electronica: sub forma unei tigari adevarate pentru a
satisfice obiceiurile tactile ale fumatorului acest dispozitiv contine o baterie reincarcabila si un
element de incalzire care vaporizeaza nicotina lichida.
Alte metode folosite:
- acupunctura
- aromaterapia
- hipnoza.

Efectele secundare ale incetarii fumatului:Castigul in greutate: persoanele care se

opresc din fumat pot lua in greutat cauzele sunt neclare dar ipotezele cuprind:
- fumatul determina supraexpresia genei care stimuleaza lipoliza, astfel incetarea fumatului
detemina scaderea lipolizei
- fumatul inhiba apetitul
- marii fumatori ard pina la 2.000 de calorii pe zi, mai mult decit maninca non-fumatorii cu
aceeasi dieta; nicotina creste metabolismul energetic.
Depresia: cind persoanele cu istoric de depresie inceteaza fumatul simptomele depresive revin
sau apare o noua depresie. Acest efect secundar este mai frecvent la femei.

Beneficiile asupra sanatatii ale incetarii fumatului:- la 20 de minute dupa oprirea

fumatului presiunea singelui si frecventa cardiaca scad
- la 12 ore monoxidul de carbon din singe scad la normal
- la 3 luni functia circulatorie si cea pulmonara se amelioreaza
- la 9 luni riscul de boala coronariana cardiaca este taiat la jumatate
- la un an scad tusea si dispneea
- la 5 ani riscul de atac cerebral este la fel cu cel al unui nefumator, riscul multor cancere
scade deasemeni
- la 10 ani riscul de a muri prin cancer de plamini este la jumatate, riscul cancerului de faringe
si pancreas scade
 - la 15 ani riscul de boala coronariana scade la nivelul
nefumatorului.

Dependenta de alcool
Autor: Dr. Simona Stiuriuc

Ce este alcoolul?
Alcoolul este un hipnotic sedativ care induce depresia
sistemului nervos central, dind consumatorului o stare de relaxare.

Dependenta este o boala neurobiologica primara, cronica, cu factori contribuitori genetici,

psihosociali si externi, influentind dezvoltarea sa si manifestarile. Implica una sau mai multe
dintre urmatoarele: pierderea controlului fata de consumul drogului, consumul compulsiv,
continuarea consumului in ciuda efectelor daunatoare.

Dependenta fizica este manifestata prin sindromul de sevraj specific unui drog produs prin
incetarea administrarii, reducerea rapida a dozei, scaderea nivelului sanguin al drogului si
administrarea unui antagonist.

Toleranta reprezinta adaptarea fizica a corpului la drog: cantitati mari de drog sunt necesare in
timp pentru a atinge efectul initial pe masura ce corpul se obisnuieste si adapteaza cu drogul.
Pseudodependenta este un termen folosit pentru a descrie comportamentul pacientului aparut
cind durerea este tratata deficitar. Pacientii cu dureri severe devin obsedati de a obtine
medicamente si droguri.

Teoria personalitatii adictive:Personalitatea adictiva se refera la un set particular de

modele de personalitti care fac un individ predispus la dependente. Persoanele dependente de
substante sunt caracterizate de dependenta fizica sau psihosociala cu efect negativ asupra
vietii acesteia. Acestia sunt asociati cu consumul de droguri dar sunt la risc si de a deveni
dependenti de jocuri de noroc, alimente, pornografie, exercitii fizice, munca sau relatii
sociale. Aceste persoane tind sa-si organizeze viata in jurul dependentei. Aceste persoane sunt
mult mai sensibile la stres, fac fata problemelor mai greu, sunt frustrate, au o stima de sine si
incredere slab dezvoltate si vor prezenta comportament compulsiv cum este consumul excesiv
de cafeina, folosirea internetului, consumul de ciocolata sau alte dulciuri, vizionatul
televizorului sau chiar fumatul.

Teoria genetica a alcoolismului:Diferentele genetice existente intre grupele rasiale

afecteaza riscul de a dezvolta dependenta de alcool. Capacitatea organismului de a metaboliza
alcoolul explica in parte diferitele rate ale dependentei de alcool printre grupele rasiale.
Alelele genei dehidrogenazei alcoolice ADH1B3 determina metabolizarea mai rapida a
alcoolului. Acestea se gasesc doar la africani si triburile de americani native.acestia au un risc
redus de a dezvolta alcoholism. Aceeasi cantitate de alcool determina o intoxicatie mai grava
la femei decit la barbati, datorita hormonilor diferiti eliberati de corp, a cantitatii mai mici de
apa si a concentratiei mai mari de alcool in singe.

Teoria bolii alcoolice:Moderna teorie a bolii alcoolice sugereaza ca aceasta ar fi cauzata de

o boala a creierului caracterizata de alterarea structurii si a functiei cerebrale. Existenta
alcoolismului ca boala este acceptata de unele persoane din lumea medicala si cea stiintifica,
desi critici exista. Asociatia Americana Medicala a declarant ca alcoolismul este o boala in
1956.

Riscul de a dezvolta alcoolsim depinde de numerosi factori, cum este mediul inconjurator. Cei
cu istoric familial de alcoholism sunt mai predispusi de a dezvolta boala, totusi indivizii
dezvolta alcoolism si fara istoric familial pozitiv. Cum consumul de alcool este necesar
dezvoltarii alcoolismului, disponibilitatea si atitudinea de acceptare fata de alcool prezenta in
mediul de viata al unui individ afecteaza tendinta sa de a face boala. Datele stiintifice arata ca
la barbati si femei alcoolismul este determinat genetic 50 - 60 %, lasind 40 - 50 % factorilor de
mediu.

Implicatiile psihiatrice ale alcoolismului:Consumul de lunga durata a alcoolului poate

cauza o gama larga de probleme mentale de sanatate. Problemele cognitive severe nu sunt
neobisnuite; aproximativ 10 % dintre toate cazurile de dementa sunt legate de consumul de
alcool, facind alcoolismul a doua cauza de dementa. Tulburarile psihiatrice sunt frecvente la
alcoolici, 25 % suferind afectari psihiatrice severe. Cele mai prevalente simptome psihiatrice
sunt anxietatea si depresia. Simptomele se agraveaza in timpul sevrajului alcoolic, dar se
amelioreaza sau dispar in abstinenta continuata. Psihoza, confuzia si sindromul organic
cerebral pot fi cauzate de consumul de alcool conducind la diagnostice gresite precum
schizofrenie. Tulburarea de panica se poate dezvolta sau agrava ca rezultat direct al
consumului pe termen lung al alcoolului.

Tulburarile psihiatrice difera in functie de sex. Femeile cu dependenta de alcool prezinta

diagnostic psihiatrice precum depresia majora, anxietatea, panica, bulimie, stres post-
traumatic sau tulburari de personalitate de granita. Barbatii cu dependenta de alcool au
diagnostice psihiatrice precum narcisism, personalitate antisociala, tulburare bipolara,
schizofrenie, hiperactivitate si deficit de atentie. Femeile alcoolice au in istoricul lor familial
abuz sexual si fizic, violenta domestica fata de populatia generala, care pot conduce la o
tendinta mai mare de a dezvolta boli psihiatrice si dependenta de alcool.

Efectele adverse de scurta durata ale alcoolului:Acestea sunt dependente de

cantitatea de alcool consumata si pot varia mult de la persoana la persoana si in functie de
situatie.
Efectele principale asupra creierului determina:
- limbaj incoerent
- pierederea coordonarii
- atentie si judecata afectate
- neliniste si pierderea echilibrului la mers si repaus
- pierderea inhibitiei
- somnolenta.
Dozele relativ mici de alcool relaxeaza consumatorul facindu-l mai vorbaret si agitat. Dozele
mai mari conduc la miscari necoordonate, afectarea judecatii si sedare. Efectele depresive ale
alcoolului asupra creierului normal functional, mai ales cele care detemina afectarea judecatii
sunt principalele motive pentru care aceasta substanta trebuie evitata in timpul condusului
autovehicolelor.

Efectele adverse pe termen lung ale alcoolului:Efectele cumulative ale consumului

excesiv de alcool, mai ales asociat cu o dieta deficitara afecteaza fiecare segment al corpului.
Principalele organe afectate sunt ficatul si sistemul nervos. Ficatul se poate distruge progresiv
datorita instalarii cirozei care conduce la insuficienta hepatica, cancer hepatic si deces.
Sistemul nervos poate fi afectat la mai multe nivele. Leziunile cerebrale pot interfera cu
functia intelectuala si creste riscul de anxietate si depresie, confuzie si dementa. Leziunile
asupra sistemului nervos periferic pot conduce la pierderea echilibrului, impotenta, parestezii
in miini si picioare, tremor si orbire.
Alcoolismul este implicat si in dezvoltarea diabetului, inflamatiilor pancreasului, hemoragiilor
intene, slabirii cordului, hipertensiunii si atacului cerebral. Consumul de alcool in timpul
sarcinii este daunator fatului.

Simptomele dependentei de alcool:- dezvoltarea unei necesitati compulsive de a bea

- bea alcool imediat dup ace s-a trezit pentru a reduce simptomele sevrajului peste noapte
- nu mai au capacitatea de a controla cantitatea si frecventa consumului
- isi organizeaza viata in jurul consumului de alcool.

Cele trei faze ale alcoolismului:Alcoolismul este o boala cronica avind capacitatea de a
distruge cariera, familia si sanatatea fizica a dependentului pe termen lung. Debutul
alcoolismului nu este greu de depistat si poate fi tratat. Dezvoltarea bolii urmeaza in mod
normal trei faze: de inceput, de mijloc si finala. Cu cit dependentul sau familia sa identifica
mai repede aceste faze cu atit este mai usor de stopat dezvoltarea bolii.
In faza de inceput a dependentei de alcool individul consuma alcool pentru a se relaxa sau
pentru a face fata unor probleme temporare care ii cauzeaza anxietate. Cind bea durerea este
mai usor de suportat, simtindu-se bine, astfel consumul de alcool devine mecanismul standard
prin care acesta face fata problemelor. In timp dezvolta un obicei fix pe care nici membrii
familiei sale nu il pot recunoaste intotdeauna. Consumatorul pare normal in acest stadiu,
putind fi considerat chiar mai stabil emotional si increzator in sine.
Daca este intrebat asupra cantitatii de alcool consumata acesta isi va rationaliza portia de
alcool intr-un fel in care sa convinga pe cei apropiati de absenta unei probleme cu alcoolul, cel
putin pe temen scurt.
Faza de mijloc a dependentei de alcool in care pacientul dezvolta o dependenta fizica
completa fata de drog. Dorinta de a consuma alcool creste progresiv, iar daca individul s-a
straduit in prima faza sa-si controleze consumul acum aceasta rezistenta a cedat. Pe masura ce
aportul de alcool creste, capacitatea organismului de a procesa alcoolul scade. Dependentul
intra in stare de ebrietate foarte repede chiar si la cantitati mici de alcool. In acest stadiu ar
trebui sa fie evident pentru toata lumea, chiar si pentru alcoolic ca exista o problema, desi
acesta deja simte ca a pierdut lupta.
Faza finala a dependentei de alcool este marcata de bautul obsesiv si evitarea disperata de
a accepta problema. Acum toate persoanele din jurul dependentului observa problema. Cind
confrunta dependentul acesta devine agresiv, defensive sau chiar violent. Sanatatea fizica
degenereaza sistematic terminind cu decesul daca nu este tratata. Doar alcoolicul hotaraste
cind vrea ajutor de specialitate si sa se vindece.

Sunt un alcoolic?Din motive evidente, majoritatea persoanelor se ascund de a-si aplica

termenul de alcoolici. Chiar si cei care beau obsesiv regulat vor spune; "Stiu ca beau mult, dar
nu sunt un alcoolic". Din acest motiv este de ajutor o lista de indicatori obiectivi care identifica
dezvoltarea unei probleme de adictie fata de alcool. Puneti persoanei in cauza aceste
intrebari:
- Consumi alcool singur regulat?
- Iti cauti scuze pentru a mai bea un pahar?
- Simti ca nu poti sa te opresti din baut?
- Iti este dificil sa reduce cantitatea consumata?
- Ai membrii ai familiei cu istoric de probleme cu alcoolul/?
- Cum raspunzi daca cineva te confrunta asupra consumului de alcool?
- Devii violent?
- Alimentatia ta are de suferit de cind bei regulat?
- Ai probleme in ati mentine aspectul fizic?
- Esti tentat sa aduci bauturi alcoolice la serviciu sau sa bei in timp ce conduci?
Test screening pentru alcoolism!

Desigur exista o singura intrebare care defineste alcoolismul; poti sa te opresti din baut?, dar
majoritatea marilor bautori raspund: "Pot sa ma opresc din baut cind vreau". Din acest motiv
sunt folosite aceste 9 intrebari. Desigur pentru o persoana faptul de a recunoaste ca este un
alcoolic este foarte greu. O asemenea recunoastere poate conduce usor la suicid. Din acest
motiv o data ce o persoana recunoaste ca este bolnava este important sa fie afirmat ca au
facut cel mai important si greu pas din recuperarea lor doar prin acceptare.

Tratamentul personalitatii adictive:Personalitatile adictive si adictiile lor sunt dificil de

tratat. Comportamentul adictiv are consecinte psihologice de lunga durata. Dependenta fizica
altereaza chimia cerebrala facind drumul recuperarii lung si dificil. Frecvent persoana
dependenta nu poate fi expusa obiceiului fara a cadea din nou in dependenta. De aceea ratele
de vindecare sunt indeaproape urmate de cele de recadere. Primul pas in procesul de
recuperare este cel de a admite ca individul are o problema si de a cauta ajutor. Interventia
medicala poate fi necesara pentru cei cu abuz de substante - medicatia pentru a trata
simptomele de sevraj si malnutritia. Multe forme de interventie psihologica sunt deasemeni
disponibile pentru personalitatile adictive incluzind consilierea, terapia de grup, terapia
comportamentala.

Tratamentul dependentei de alcool:Tratamentele sunt variate deoarece exista multiple

perpective ale alcoolismului. Cei care abordeaza alcoolismul ca o conditie medicala sau boala
recomanda tratamente diferite fata de cei pentru care conditia este una de alegere sociala.
Deoarece alcoolismul implica factori multipli care incurajeaza o persoana sa bea, tratamentul
presupune acordarea de atentie tuturor acestor factori pentru a preveni recaderile. Un astfel
de tratament este detoxifierea urmata de terapia de sustinere, aderarea la grupuri de auto-
ajutor si dezvoltarea de mecanisme de copiere. Comunitatea de tratament pentru alcoolism
sustine un abord terapeutic prin abstinenta si toleranta zero, totusi exista unele persoane care
promoveaza o reducere a dozei deasemeni.

Detoxifierea organismului:
Detoxifierea alcoolica este intreruperea brusca a consumului de alcool alaturi de administrarea
de medicamente cum sunt benzodiazepinele, cu efecte similar asupra creierului pentru a
preveni sevrajul. Indivizii care sunt la risc de simptomatologie usoara sau moderata de sevraj
alcoolic pot fi detoxifiati la domiciliu. Cei cu risc de sevraj sever precum si cei cu conditii
comorbide asociate sunt in general tratati prin internare. Detoxifierea nu vindeca alcoolismul si
este utila alaturi de un program terapeutic pentru dependenta sau abuz de alcool pentru a
reduce riscul de recadere.

Terapia de grup si psihoterapia:

Diferite forme de terapie in grup sau psihoterapie pot fi folosite pentru a trata problemele
psihologice asociate consumului de alcool. Grupul de auto-ajutor si consiliere este unul dintre
cele mai comune forme de a ajuta alcoolicii. Alcoolicii Anonimi a fost una dintre primele
organizatii formate pentru a aduce consiliere nonprofesionala, mutuala fiind inca cel mai
mare.

Moderatia si rationalizarea:
Aceste programe nu se bazeaza pe abstinenta complete. In timp ce majoritatea alcoolicilor nu
reusesc sa-si limiteze consumul de drog, unii revin la consumul moderat.

Medicatia:
Sunt prescrise o varietate de medicamente ca parte a tratamentului alcoolismului.
Medicamente folosite astazi curent:
Antabuse (disulfiram) previne eliminarea de acetaldehida, un chimical pe care corpul il
produce cind metabolizeaza alcoolul. Acetaldehida este cauza dorintei obsesive de a bea
alcool. Efectul sau este discomfort sever cind alcoolul este ingerat. Acest efect descurajeaza
consumul de alcool in cantitati semnificative pe perioada medicatiei.
Temposil (carmbamid de calciu) lucreaza in acelasi fel ca si antabuse; are avantajul unor
efecte adverse mai slabe decit cele ale disulfiramului; hepatotoxicitatea si somnolenta nu
apar.
Naltrexone este un antagonist competitiv pentru receptorii opioizi blocind efectul endorfinelor
si a opiaceelor. Este folosita pentru a diminua dorinta de alcool si a incuraja abstinenta.
Alcoolul determina eliberarea de endorfine in corp, care elibereaza la rindul lor dopamina.
Medicamentul reduce efectul placut al consumului de alcool. Naltrexone este folosita in
metoda de tratament numita Sinclair care trateaza pacientii prin administrare de naltrexone si
continuarea onsumului de alcool.
Campral (acamprosate) stabilizeaza biochimia cerebrala care este alterata de dependenta de
alcool prin antagonizarea actiunii glutamatului, un neurotransmitator care este hiperactiv in
faza post-sevraj.

Medicatie experimentala:
Topamax (topiramate) un derivat al monozaharidului natural D-fructoza, gasit eficient in
diminuarea cantitatii de alcool consumate. Substanta antagonizeaza receptorii de glutamat
excitaori, inhiba eliberarea de dopamina si creste functia acidului GABA. Reduce dorinta de a
consuma si efectele severe ale sevrajului ameliorind calitatea vietii.

http://www.la-psiholog.ro/info/dependenta-de-alcool