DROGURILE SI EFECTELE LOR

Oamenii primesc droguri pentru a-si schimba gndirea, comportamentul si simturile.

Aceste feluri de substante se numesc psihoactive si includ alcoolul si tutunul, la fel si
drogurile naturale si produse. n trecut, majoritatea drogurilor folosite erau produse din
plante naturale, asa ca tufa de coca pentru cocaina, opiu de mac pentru heroina si
cannabis pentru hasis si marijuana. Mai recent, drogurile ca extazi sau LSD au nceput a
fi produse pe cale sintetica de variate ntreprinderi chimice.

Oamenii care folosesc droguri provin din toate paturile sociale, desi statistica
demonstreaza ca probabil unele paturi sociale utilizeaza drogurile mai mult dect alte
paturi. De exemplu, probabilitatea utilizarii drogurilor este mai mare la barbati dect la
femei, la barbatii celibatari dect la cei casatoriti, la locuitorii oraselor dect la cei rurali,
la tineri dect la batrni. Prizonierii si copiii strazii, de asemeni, demonstreaza o nalta
frecventa a abuzului de droguri. Datele recente sporesc nelinistea cu privire la
ntrebuintarea sporita a drogurilor n rndul tinerilor din toata lumea. Datele disponibile
demonstreaza ca raspndirea printre tineret tinde sa fie de trei ori, de patru ori mai nalta
dect raspndirea ntre populatia generala.

Care sunt efectele?

Toate drogurile pot fi clasificate n trei categorii:
Depresantele (spre exemplu heroina, barbiturate) sunt sedative care actioneaza asupra
sistemului nervos. Relaxarea artificiala si usurarea de la neliniste si stres mintal tinde sa
produca dependenta psihologica si renuntarea de la utilizarea lor este problematica.
Dependenta poate duce la supradozare acuta, care la rndul sau poate cauza moartea din
cauza depresiei respiratorii.
Stimulantele (spre exemplu cocaina, crackul, amfetamine) sunt agenti care activeaza,
sporesc sau maresc activitatea neurala. n primul rnd ei cauzeaza frisoane, dureri de cap,
hipertensiune si batai de inima sporite. Efectele de lunga durata sunt greata, insomnia,
pierderea greutatii, convulsii si depresia.
Halucinogenele (spre exemplu marijuana, extazi, LSD) sunt un grup chimic divers care
produce schimbari mintale profunde, cum ar fi euforia, nelinistea, distorsiunea senzoriala,
halucinatii vivide, deluzii, paranoie si depresie.

Nu exista drog ilicit, care ar putea fi considerat sigur. ntr-un fel sau altul utilizarea
substantelor psihoactive modifica functionarea normala a organismului uman si n termen
lung, poate cauza daune serioase.
Ct de prevalent este abuzul?
Prevalenta abuzului diferitor droguri variaza ntre regiuni si chiar ntre tari n ntreaga
lume.
 Marijuana si hasisul: Estimarile indica ca canabis este cel mai abuzat drog n toate partile
lumii, pe care l consuma estimativ 141 milioane oameni (sau 2.4 procente din populatia
globului). n mod particular, un numar mare de oameni tineri experimenteaza cu canabis:
n unele tari att de mult ca 37 procente din copiii de scoala si adultii tineri au folosit
drogul o data n ultimul ani si 10-25% o data n ultima luna. n general, abuzul de
cannabis sporeste n multe tari, stabilizndu-se n tarile, unde a atins nivel nalt.

Drogurile sintetice: Raspndindu-se relativ ncet n anii optzeci, abuzul stimulantilor de

tip amfetaminic a sporit rapid n Europa, Australia, America de Nord si Asia de Sud-Est
n anii nouazeci. n timp ce abuzul s-a stabilizat n unele dintre aceste zone, exista o
crestere continua a cererii globale, n particular n Asia de est si de Sud-est. n mod
sporind, drogurile sintetice si-au sporit semnificatia, n special ntre tineri, drept drog de
amuzament ales, deseori n combinatie cu cannabis. MDMA (extazi) este popular n tarile
industriale n special n Europa.

Alte droguri din plante: n general, cocaina mpreuna cu diverse alte substante derivate
din coca, cum ar fi bazuco domina cererea pentru tratament. UNDCP estimeaza ca
circa 13 milioane de oameni abuzeaza cocaina n ntreaga lume: cel mai nalt nivel fiind
n Statele Unite.
n comparatie cu alte droguri, abuzul de heroina si alte opiate este mai putin prevalent.
Estimarile Natiunilor Unite indica ca circa 8 milioane de oameni abuzeaza opiatele, n
mare parte n Europa, Asia de sud-est si de sud-vest. Nivele crescnde de abuz sunt
nregistrate n europa de est si Asia centrala. Cocaina nu pare a fi printre drogurile de
prima alegere printre tineri. Cu toate acestea, tendinta arata o oarecare crestere n abuzul
acesteea n Europa (n special n Londra si Amsterdam).

Ct de mare este oferta?

Mare! n 1999, producerea globala de opiu a atins nivelul de 5,794 tone metrice,
cultivate pe 219,000 hectare de mac. Mai mult de 75 procente de opiu vine din
Afganistan. Producerea globala de frunze de coca a crescut la 317, 926 tone de pa
183,000 hectare de coca. Aproape 60 procente de frunze de coca vin din Columbia. Cum
stim acest fapt? Integrnd eforturile n supravegherea aeriana, aprecierea la sol si
perceperile din satelit au permis tarilor sa obtine o harta larga a zonelor ilicite de crestere
si sa indice ariile cu cultivare descrescnda sau crescnda, astfel nct se poate face o
apreciere sigura a productiei culturilor.

Care sunt beneficiile?

Producerea ilicita de droguri si cererea pentru ele a indus prosperarea afacerilor ilegale
a unui non-business care poate compromite economiile si infirma statele. Traficarea
drogurilor se afla n minile sindicatelor transnationale organizate criminale, care au luat
avantaj de procesul de globalizare, pe timp ce masurile de lupta contra acestora au fost
tergiversate.
Care a fost raspunsul Natiunilor Unite?

Natiunile Unite a abordat fenomenul abuzului de droguri ncepnd cu data crearii acestei
organizatii. Comisia pentru Drogurile Narcotice a fost creata n 1946 si la moment
cuprinde 53 state-membre, care sunt implicate pe baza de rotatie. Oficiul Natiunilor Unite
care se ocupa cu controlul asupra drogurilor a fost unificat n 1990 ca Programul
International al Natiunilor Unite (UNDCP) pentru Controlul Drogurilor.
n 1999 acest Program a fost legat cu Centrul pentru Prevenirea Crimei Internationale
(CICP) cu scopul formarii Oficiului pentru Controlul Drogurilor si
Prevenirea Crimelor.

Prin intermediul Natiunilor Unite, lumea a nceput sa-si dezvolte un raspuns coordonat
asupra problemei abuzului de droguri.
Conventia Unica asupra Drogurilor Narcotice (1961) a unit diverse tratate existente, ce
limiteaza vnzarea si utilizarea diferitor substante n scopuri medicale. Aceasta a fost
suplimentata n 1972 cu Protocolul care accentueaza necesitatea serviciilor de tratament
si reabilitare.
Conventia asupra Substantelor Psihotropice (1971) a stabilit un sistem de control
international pentru o serie de droguri farmaceutice si alte substante folosite n
producerea drogurilor ilicite.
Pe parcursul mai multor ani problema drogurilor a fost perceputa de catre comunitatea
internationala ca fiind generata de oferta. Se credea ca drogurile abuzate si aveau
originea n tarile n curs de dezvoltare si erau consumate n tarile industriale. Putina
atentie a fost acordata reducerii cererii.

Cu toate acestea, situatia s-a schimbat dramatic, caci nivele nalte de consum au fost
descoperite n tarile n curs de dezvoltare; cannabis si drogurile sintetice fiind produse
att la nord, ct si la sud.
Ca rezultat, Natiunile Unite a adoptat o abordare balansata pentru a reduce simultan att
oferta, ct si cererea. n 1998, Adunarea Generala a adoptat o Declaratie Politica ce
contine o serie de obiective, cu termeni limita desemnati, care includ:
Pna n 2003: de a elabora sau a spori strategiile de reducere a cererii si de a crea sau
consolida legislatiile nationale si programele anti-droguri, si de a adopta legislatia
nationala de spalare a banilor; si
Pna n 2008: de a atinge o scadere semnificativa a cererii si de a elimina sau reduce
semnificativ cultivarea, producerea si comercializarea ilicita a drogurilor (inclusiv
drogurile sintetice).

n fiecare zi, pe tot cuprinsul globului pamntesc, milioane de oameni folosesc droguri.
n mod surprinzator, de cele mai multe ori, folosim droguri atunci cnd consumam ceai
sau cafea. Ca si multe alte droguri, cafeina din ceai, cafea sau alte bauturi racoritoare cum
ar fi Coca- Cola, sau alcoolul din vin si bere sunt substante care modifica functionarea
normala a organismului. Folosite cumpatat, aceste droguri sunt relativ inofensive si n
multe zone ale lumii sunt perfect legale.
Totusi, alte tipuri de droguri sunt ilegale si periculoase. Substante ca heroina fac parte
din aceasta categorie, iar detinerea sau folosirea lor sunt interzise prin lege. Aceste
droguri pot ucide.

Alcoolul este probabil cel mai comun drog. Este folosit n aproape toate colturile lumii.
Acesta se formeaza atunci cnd drojdia (particule de mucegai) fermenteaza zaharul n
mod natural, n fructe ca strugurii si n seminte, cum ar fi cele de orz. Vinul, berea, cidrul
si tariile, cum ar fi ginul, romul, contin toate alcool.
Acest drog actioneaza asupra creierului n doua moduri. Este un anestezic ce amortizeaza
senzatii si sentimente si este, de asemenea, un depresiv, ce ncetineste actiuni si reactii.
Puterea alcoolului, ca viciu, este evidenta atunci cnd o persoana dependenta de acesta
nceteaza sa-l mai consume. Aceasta persoana poate suferi de anumite simptome ale
renuntarii la alcool, de pilda delirium tremens. Acestea cuprind transpiratie, tremurat,
greata si halucinatii.

Nicotina din tutun este un drog consumat pe scara larga n societate. Fumatul frunzelor
uscate ale plantei de tutun este foarte nociv din punct de vedere fizic. Fumatul poate
provoca unele forme de cancer, cum ar fi cel la plamni si gt, poate, de asemenea, cauza
unele boli ale inimii si ale vaselor sangvine, probleme ale plamnilor, ca bronsita, precum
si tulburari la copiii nenascuti ai unei femei fumatoare.
Aceste boli sunt provocate n special de alte ingrediente din fumul de tabac, cum ar fi
vaporii de tar si monoxidul de carbon.
Nicotina nsasi poate contribui la stimularea unei persoane, facnd-o sa se simta mai
alerta si mai plina de viata. Fumatorii se obisnuiesc rapid cu fumatul si trebuie sa fumeze
mai mult pentru a obtine acelasi efect. Acestia pot, de asemenea, deveni dependenti din
punct de vedere psihologic, deci, chiar daca sunt constienti de riscurile la care se expun,
le este foarte greu sa renunte la acest obicei.

Asemenea nicotinei, cafeina este un alcaloid provenit n acest caz din frunzele plantei de
ceai, sau din semintele arborelui de cafea. Cafeina este prezenta si n cacao si unele
bauturi racoritoare.
n consumul zilnic, cantitatile de cafeina sunt de obicei reduse. nsa, n cantitati mari
acestea pot provoca probleme grave de sanatate, cum ar fi somnul nelinistit si tulburarile
digestive.
Marijuana, denumita si canabis sau hasis, este extrasa din cnepa. Cel care o consuma se
simte relaxat, tihnit, mai constient de ceea ce-l ncojoara si mai capabil de a fi ncrezator
si creativ. Cel ce priveste din afara, vede exact opusul acestor stari.

n general, si n comparatie cu alte droguri mai puternice, marijuana nu pare sa creeze

dependenta. Cercetarile au demonstrat ca aceasta poate duce la probleme mai putin grave
n comparatie cu tutunul sau alcoolul. n multe tari, unele grupari au ncercat sa schimbe
legile si sa nlature unele pedepse pentru consumul acesteia.
Barbituricele sunt droguri create n laborator si, uneori sunt prescrise de medici pentru
alungarea insomniei si nelinistii, n calitate de somnifere sau calmante. Sunt, de
asemenea, recomandate persoanelor care nu pot supravietui, datorita faptului ca sunt prea
nelinistite, agitate si speriate tot timpul.

Barbituricele sunt prescrise mai rar n zilele noastre, iar folosirea lor este supravegheata
cu atentie. Acestea datorita problemelor din trecut, inclusiv abuzul, dependenta fizica si
psihologica.
 n doze mari, barbituricele produc efecte similare cu ale alcoolului. Simptomele ncetarii
folosirii acestora sunt grave, uneori chiar fatale.
Amfetaminele sunt, de asemenea fabricate n laborator si sunt denumite excitante. Cei
care le folosesc se simt energici si alerti. Aceste medicamente accelereaza reactiile
chimice ale organismului, producnd energie. Au fost folosite cndva ca tablete pentru
slabit. Problema este ca, de multe ori, consumatorul este tentat sa mai ia o doza, pentru a
se simti din nou energic, iar acest fapt poate duce foarte usor la obisnuinta si dependenta
psihologica.

Halucinogenele reprezinta un grup variat de droguri. Unele sunt naturale, cum sunt cele
din ciupercile magice si mescalina din cactusul peyote, celelalte sunt create n
laborator, ca LSD-ul (acid lisergic dietilamid).
Aceste droguri au efecte dramatice asupra constiintei, a simturilor si a perceptiei
consumatorului. Acesta poate avea halucinatii puternice si o astfel de calatorie poate fi
extrem de nspaimntatoare. Cea mai mare parte a halucinogenilor nu creeaza o
dependenta fizica serioasa, iar pe termen lung nu par sa cauzeze o dependenta psihologica
puternica. Acestia provoaca nsa o toleranta n oraganism, iar oamenii au murit chiar sub
influenta lor. De exemplu, consumatorul si poate nchipui ca poate sa zboare, si sa sara
pe fereastra.

Opiul, morfina si heroina se obtin din specia de mac denumita opiu. Acestea provoaca
stari temporare de amorteala, liniste si chiar exaltare si fericire. n medicina, aceste
droguri se folosesc ca remedii contra durerii. Ele sunt nsa deosebit de puternice si
periculoase, putnd provoca rapid toleranta n organism si dependenta serioasa. O
supradoza poate ucide. Renuntarea la consumul acestora se realizeaza sub supraveghere
medicala, iar reactiile organismului sunt foarte neplacute: friguri, greturi, tremuraturi,
crampe si transpiratie.
Cocaina este un praf alb, extras din frunzele plantei coca. Aceasta poate sa-l faca pe cel
care o consuma, alert si plin de energie, chiar euforic. Desi unii pretind ca pot folosi
cocaina ca pe un drog social sau de recreere, ca si alcoolul, altii devin dependenti din
punct de vedere psihologic de aceasta. Printre alte efecte se numara halucinatiile, teama si
paranoia.

Majoritatea drogurilor folosite din motive sociale, n mod legal sau nu, afecteaza
creierul. Ele altereaza aspectele mintale, cum ar fi gndirea, concentrarea, agilitatea,
emotiile si constiinta. Acestea sunt droguri psiho-active. Drogurile si motivele
consumului acestora variaza de la o zona la alta si n functie de timp.
Un motiv al consumului de droguri n mediul social este folosirea lor ca lubrifiant
social, de la o conversatie la o ceasca de cafea, la o noapte petrecuta ntr-un bar.
Drogurile i ajuta pe consumatori sa devina mai relaxati, deschsi, prietenosi si sociabili.
Un alt motiv al consumului de droguri este faptul ca acestea par sa confere o usurare
temporara, un fel de evadare pentru o perioada de timp.

Oamenii ncearca sa se detaseze de o ntreaga serie de probleme: stres, bani, griji, familii
destramate. Unele persoane extind aceasta idee si ncearca sa se detaseze de toata lumea
reala. Ele nu se pot lupta cu lumea reala si consuma droguri pentru a-si crea o lume
fantezista alternativa.
Un alt motiv pentru care oamenii consuma droguri este reprezentat de presiunea
exercitata n cadrul unui grup, spre exemplu o persoana ia droguri pentru ca si prietenii
sau colegii din anturaj fac acest lucru.
Dependenta de droguri poate fi psihologica sau fizica, sau ambele.

Dependenta psihologica se petrece n mintea omului; consumatorul simte ca nu poate

gndi normal si sa supravietuiasca fara ajutorul drogului. n cazul dependentei fizice,
nervii, muschii, inima si alte organe ale corpului au nevoie de drog pentru a-si continua
functionarea.
Daca este privat de droguri, dependentul poate suferi probleme fizice si mintale. Aceste
probleme variaza de la tremuraturi si friguri, la transpiratii, crampe si dureri, inconstienta
si chiar convulsii fatale.
Organismul se obisnuieste treptat cu unele droguri. Cu timpul este nevoie de o cantitate
mai mare de drog pentru a da aceleasi rezultate ca nainte. Aceasta nevoie de cantitati din
ce n ce mai mari de drog, n vederea obtinerii aceluiasi efect, poarta denumirea de
toleranta.

Modul de administrare al drogurilo este, de asemenea, foarte periculos. Inspirarea

cocainei poate deteriora nasul si caile respiratorii. Injectarea unui drog cu ajutorul unei
seringi nesterilizate poate provoca infectii ca hepatita sau SIDA.
Exista cteva metode de ntrerupere a consumului sau a dependentei de droguri. Acestea
cuprind:
administrarea unor medicamente speciale, sub supraveghere medicala;
tratamente de psihoterapie sau forme similare de tratament;
aderarea la grupuri formate din fosti consumatori;
reabilitarea ntr-un centru de dezintoxicare;
detasarea de situatia sau grupul social unde a nceput consumul de droguri.

Multe din metodele de ami sus costa bani, iar unele societati nu asigura resurse adecvate
n vederea abtinerii de la consumul de droguri si reabilitarii. De asemenea, reusita
depinde de puterea viontei si motivatia consumatorului.
Consumul unor droguri poate duce chiar la crime. Se recurge deseori la jafuri, spargeri si
alte infractiuni, n vederea obtinerii banilor necesari pentru cumpararii drogurilor. Acest
lucru se ntmpla mai ales n cazul drogurilor puternice, care creeaza dependenta si sunt
adesea cele mai scumpe.
Detinerea si consumul de droguri se pedepseste aspru, cu nchisoare de la 5 la 20 de ani.

Despre LSD - Descriere si efecte

LSD este numele generic pentru acidul lisergic dietilamida-25. Descoperit in 1938 de
catre Albert Hofmann, LSD este una dintre cele mai puternice substante halucinogene
cunoscute. Este o pulbere alba, fara miros luata de obicei oral, cu efecte variabile care isi
fac aparitia in decurs de o ora si dureaza in general intre 8 si 12 ore, slabind treptat. A fost
folosita experimental in tratamentul aloolicilor si al pacientilor psihiatrici (unde a dat
unele rezultate pozitive). Altereaza perceptia, dispozitia si procesele psihologice si poate
impiedica coordonarea si abilitatile motorii. Intre 1950 si 1960, experimentele cu LSD a
fost conduse de specialisti psihiatri si medici, care au ajuns la concluzia ca in unele cazuri
pot aparea reactii psihologice neplacute (dramatice in unele cazuri), incluzand panica,
confuzie puternica si anxietate.

In prezent, singura tara in care LSD se mai foloseste in mod oficial in medicina este
Elvetia. In catalogul farmaceutic de la mijlocul anilor '60, LSD era trecut sub denumirea
de Delysid, si se prezenta sub forma unor tablete continand 0,025 mg de substanta activa
sau sub forma de fiole continand o solutie injectabila, care isi facea efectul mult mai
repede. In acelasi catalog, la proprietatile farmatceutice, scrie: "Administrarea de doze
foarte mici de Delysid (1/2 - 2 ug/kg greutate) duce la alterarea perceptiei, halucinatii,
depersonalizare, amintiri neplacute si alte variate simptome neuro-vegetative. Efectele se
instaleaza dupa 30-90 de minute si dureaza in general intre 5 si 12 ore. Cu toate acestea,
perturbari intermitente ale perceptiei pot persista timp de cateva zile.". Substanta era
recomandata in special pentru psihoterapia analitica, precum si pentru studii
experimentale asupra naturei psihozelor. Cu toate acestea, sunt mentionate si niste
precautii: "Anumite conditii mentale patologice pot fi intensificate de catre Delysid. Este
necesara precautie in administrarea la subiecti cu tendinte de sinucidere sau in cazuri in
care evolutia psihozei este iminenta.

Labilitatea psiho-afectiva si tendinta de a comite acte impulsive poate dura ocazional

cateva zile. Delysid trebuie administrat numai sub supraveghere medicala stricta.
Supravegherea nu trebuie incetata pana cand efectele medicamentului nu au disparut
complet." Efectele periferice ale LSD includ contractia vaselor sanguine si scaderea
presiunii sangelui, dilatarea pupilelor precum si hipertermia. Aceste efecte au natura
simpatica si pot fi indepartate prin blocarea ganglionilor. Efectele parasimpatice includ
salivarea, lacrimarea, voma, hipotensiune si brahicardie. Dozele mici stimuleaza
respiratia dar cele mari o inhiba. Unele efecte secundare precum transpiratia, nervozitatea
si insomnia sunt de obicei confundate cu cele ale amfetaminei, un alt halucinogen. Din
punct de vedere fizic, LSD nu cauzeaza deloc dependenta, iar din punct de vedere
psihologic, dependenta creata este aproape nula. Cea mai comuna varianta a drogului este
N-acetil-LSD (ALD-52) (in "Enciclopedia Psihiatrica" se mentioneaza ca aceasta varianta
isi face efectul mai lent). Se intampla destul de des ca efectele LSD sa fie foarte
neplacute si sa afecteze pentru o perioada de timp sanatatea psihica a persoanei drogate.
Printre simptome se numara depresia, agitatia, confuzia, dar mai ales teama de
innebunire.

Cea mai des intalnita reactie adversa este un episod temporar (care dureaza mai putin de
24 de ore) de panica. Simptomele includ iluzii si halucinatii (vizuale si auditive)
inspaimantatoare, anxietate exagerata pana la panica, agresivitate si comportament
agresiv, depresie, idei, gesturi sau incercari de sinucidere, confuzie si teama pana la
paranoism. Reactiile prelungite (zile sau chiar luni) care necesita spitalizare sunt deseori
denumite "psihoze LSD" includ un grup eterogen de simptome. Cu toate ca nu exista
niste reguli bine stabilite, au fost observate niste lucruri comune la acesti pacienti. Exista
o tendinta ca persoanele cu profil psihologic scazut, cu antecedente psihiatrice sau care
folosesc sau au folosit si alte droguri sa sufere aceste consecinte.
 Totusi, exista si cazuri de reactii severe si prelungite la indivizi fara antecedente, precum
si cazuri foarte slab adaptate care nu sufera deloc efecte secundare in urma folosirii
repetate de droguri psihadelice. Pe tema LSD circula cateva povesti false, cum ar fi:
- Formarea de cristale in interiorul organismului, care se descompun dupa un timp si
cauzeaza reactii adverse. LSD este un solid cristalin usor solubil in apa, deci nu poate
forma depozite in organism. In plus, este metabolizat si eliminat in decurs de cateva ore.
Reactiile adverse sunt de natura psihologica si nu depind de prezenta substantei in
organism.
- LSD dauneaza cromozomilor. S-a dovedit prin teste ca acest lucru nu este adevarat.

Pericolul real al folosirii LSD este de natura pur psihologica, drogul neavand efecte
fizice. Dozele letale (toxice) de LSD sunt de cateva zeci de mii de ori mai mari decat
doza normala, facandu-l (din punct de vedere toxic) unul dintre cele mai "sigure" droguri
cunoscute. Unul dintre cele mai interesante aspecte ale LSD sunt asa numitele "reveniri",
termen utilizat pentru a desemna reaparitia unor emotii sau perceptii din timpul aflarii sub
influenta drogului. O revenire poate dura secunde sau ore intregi, poate reproduce oricare
din multitudinea de aspecte ale unei halucinatii si poate fi placuta, interesanta,
suparatoare sau inspaimantatoare. Cele mai multe dintre ele sunt momente de
distorsionare ale vazului sau ale notiunii timpului, simptome fizice (resimtite de
organism) sau emotii puternice. De obicei sunt foarte putin deranjante, in special datorita
faptului ca persoana care le resimte constientizeaza cauza acestor fenomene. Din cand in
cand ele dureaza mai mult, iar intr-un numar redus de cazuri se transforma in imagini sau
ganduri inspaimantatoare. In majoritatea situatiilor insa numarul aparitiilor precum si
intensitatea lor descresc rapid si apar rareori mai mult de cateva luni dupa consumul
drogului. Printre conditiile care cauzeaza aparitia acestor fenomene se numara stresul,
oboseala, betia si consumul de alte droguri.

Compusii lisergici apar in ergot, un parazit fungic al cerealelor, triptamine aparand si in

ciupercile psilocibe, in anumiti arbori sud-americani (Rivea Corymbosa si Ipomoea
Violacea) si in glandele veninoase ale unor animale. LSD (acid lisergic-dietilamida) nu se
gaseste ca atare in aceste plante. In seva de Rivea Corymbosa, concentratia de ergina (un
acid lisergic) este de pana la 54%, iar cea de izoergina de pana la 35%. Se pare ca efectele
acestor plante au fost cunoscute inca din vechime diferitelor culturi umane. In studiul
"Drumul catre Eleusius" (Hoffman, Wasson si Ruck) este prezentata existenta unei religii
secrete timp de 2000 de ani in Grecia (pana in anul 400 e.n. cand a fost respinsa de catre
crestinism). Oricine vorbea limba greaca si nu comisese nici o crima putea deveni
membru. Dupa o perioada de pregatire de 6 luni, aspirantii mergeau la templul din
Eleusius unde aveau loc niste ritualuri secrete (aceste ritualuri au ramas secrete pana la
descoperirile din anii 1970). Explicatia pe care o aduc autorii este ca secretul ritualului
consta in viziunile induse de consumarea unui decoct din spice de grau -- sursa de
derivati lisergici. De asemenea, populatiile aztece foloseau in mod curent bauturi
preparate din seva de Ipomoea Violacea si exista multe consemnari referitoare la efectele
halucilogene ale acestora. Modul de actiune al LSD nu este inca cunoscut cu certitudine.
Ipoteza curenta spune ca LSD inhiba activarea celulelor serotonergice intr-un mod
selectiv. Analogii non-helucinanti ai LSD nu manifesta aceasta selectivitate. Aceste
rezultate sugereaza faptul ca exista doua conformatii sterice diferite ale receptorilor
serotonergici, dintre care una are o afinitate mai mare pentru LSD.

In momentul ingerarii in organismul uman, LSD se comporta ca un inhibitor al

autoreceptorilor 5-HT (Serotonina). Drogul mareste numarul de molecule 5-HT active
dezactivandu-le autoreceptorii (un mecanism de protectie al creierului care reduce nivelul
activitatii neurotransmitatorilor).
Formula chimica a LSD este N,N-dietil-6-metilergolina-8B-carboxamida. Numai unul
dintre izomeri (cel "d-") este psihoactiv, de aceea in sinteza se separa doar forma "l-".
Efectele mentale ale LSD pot fi neutralizate rapid (imediat dupa ingerare) prin
administrarea de 50 mg de clorpromazina.
S-a descoperit ca cele doua grupari etil de pe catena LSD pot fi inlocuite cu alte lanturi
de carbon pentru a obtine compusi cu diferite efecte, tarii si durate. Cand grupul 6N-metil
este inlocuit cu etil sau alil, compusul devine de 2, respectiv 3 ori mai puternic. Acesti
derivati nu au devenit totusi foarte raspanditi din cauza costurilor suplimentare la sinteza.

Iadul consumatorilor de etnobotanice: "Incet, incet innebunesti!"

Sunt mai pacatoase decat drogurile cunoscute si nu au leac. O recunosc cu neputinta

doctorii care spun ca substantele etnobotanice ii transforma pe consumatori in niste
bolnavi psihic, singuri pe culoarul mortii.
Aceste ierburi otravitoare, vandute la orice colt de strada din neglijenta autoritatilor, au
umplut spitalele de adolescenti pierduti.

La internare consumatorii au grave probleme cardiace, sau ganduri sinucigase. Si, de la o

zi la alta sunt tot mai multi.

"Am inceput sa ma vad urmarit. M-am sechestrat singur in casa, am mutat mobila, am
blocat usi, ferestre, tot. M-am urcat in copac, pe casa, ca vine sa ma ia nu stiu cine, ca
vine sa ma omoare. Incet, incet innebunesti".

Sunt marturiile unui om care se simte pierdut, dar si efectele celor mai devastatoare
droguri din cate exista pe piata din Romania substantele etnobotabnice, vandute la liber.

Sarurile, ierburile si prafurile ii innebunesc la propriu pe cei care, din inconstienta sau
teribilism, se grabesc sa le incerce.

Acestia ajung tot mai des la camera de garda a spitalului Obregia din Capitala, una din
cele doua institutii care le pot da suferinzilor ajutor, insa, de scurta durata. Ajung aici,
lunar, aproape 100 de tineri, din cauza etnobotanicelor. Cu totii se comporta la fel ca
bolnavii de schizofrenie: au halucinatii, sunt agitati si nervosi.

Medicii nu ii pot scapa de dependenta pe consumatori si asta pentru ca nu exista niciun

tratament. Asa se explica de ce tinerii recidiveaza.
Cei in stare critica isi injecteaza etnobotanice, iar de aici pasul pana la starea de coma
este infim. In perioada de dinainte insa devin un pericol pentru toti cei din jur.

Parintii toxicomanilor nu pot face nici ei prea multe. Dovada ca acum in Bucuresti la
dezintoxicare 99% dintre pacienti sunt clientii magazinelor de vise.
Specialistii confirma ca cei care iau astfel de produse nu realizeaza ca isi administreaza o
doza de otrava, cu efecte mortale.

"Sunt mult mai periculoase decat heroina si orice alt fel de droguri. Aceste substante au
un efect direct asupra sistemului cardio-circulator. Se intalnesc decese prin tahicardii
cardiace, aritmii", spune Dr. Lucian Vasilescu, Seful Sectiei de Dezintoxicare de la
Spitalul Obregia.

Cu toate acestea, nu avem inca o statistica exacta a celor care si-au pierdut viata din
cauza unor substante pe care le gasesti la tot pasul. Nu exista nici studii, nici propuneri si
cu atat mai putin solutii. Doar in cateva orase autoritatile locale au interzis magazinele de
etnobotanice, insa sunt cazurile izolate asa ca afacerile mortale continua nestingherite.

In Romania sunt in acest moment peste 400 de magazine de vise. Au mii de clienti,
majoritatea copii de 15-16 ani.

Cum nu exista teste si studii si nu exista tratament, toata lumea spera ca autoritatile sa
faca ceva. Acestea se spala insa pe maini. Sunt cunoscute aproape 7.000 de specii de
plante si substante de sinteza cu efect halucinogen, adica este imposibil de controlat
fenomenul. Altii au reusit, insa. Au interzis produsele preparate, nu plantele in sine.

Psiholog Mirela Zivari

Studiu de caz

Necesitatea studiului de caz apare ndeosebi n domeniul clinic, dar nu numai, avnd n
vedere necesitatea ilustrrii unor aspecte care s-ar pierde printr-o abordare de tipul
cercetrii. M. Miclea (1993) face referire la principalele funcii pe care le poate ndeplini
un studiu de caz i anume:

Ilustrarea unui comportament printr-un exemplu prototip;

Demonstrarea eficacitii unei metode sau tehnici psihoterapeutice;

Oferirea unui cuantum mrit de informaie despre un fenomen psihic rar ntlnit;

Surs de ipoteze.
Studiul de caz pe care-l vom realiza vizeaz prima i a doua funcie din clasificarea
anterioar i aceasta datorit multutudinii de factori implicai n cauzalitate, care luai
izolat nu ar fi determinat comportamentul respectiv.

Cazul L. N.

L.N., subiect de sex brbtesc, necstorit, n vrst de 23 de ani, dependent de droguri,

a fost condamnat pentru posesie i vnzare de droguri. Prima dat a nceput s se
drogheze de curiozitate i pentru c prietenii lui fceau acest lucru. Avea 16 ani. Cnd a
fost arestat, a declarat c vinde droguri pentru a avea din ce s triasc, salariul de la
fabrica unde lucra fiind foarte mic. A mai declarat c el ntreine familia, mama avnd o
pensie foarte mic, din care i cumpr medicamentele, iar fraii lui fiind elevi. L. nu l-a
ntlnit niciodat pe tatl su biologic, care l-a prsit dup o scurt legtur cu mama lui
i nu i-a acordat niciodat ajutor. Brbatul cu care tria n concubinaj mama lui L. s-a
implicat complet n creterea i educarea lui, n ciuda problemelor pe care le avea cu
alcoolul. L.a aflat despre tatl su biologic trziu, n adolescen, i i-a vrsat mnia
asupra tatlui vitreg. n cele din urm, tatl vitreg a prsit familia. Mediul de provenin
era cel urban. Nivelul de pregtire colar se oprise la studii medii. Aa cum reiese din
cele de mai sus, familia lui L. era dezorganizat. Mama lui L. avea 46 de ani i era
pensionat pe caz de boal. L. mai avea doi frai vitregi, din a doua legtur a mamei, o
sor de 16 ani i un frate de 18 ani, elevi; acesta din urm era dependent de jocuri de
noroc. Tipurile de frontiere erau rigide i conflictuale ntre subiect i mama sa, el nefiind
capabil s-i exprime nici un fel de sentiment negativ la adresa ei din cauza temerii c l-ar
putea prsi i aceasta, aa cum fcuse tatl su natural. Ct a locuit i tatl su vitreg cu
ei, frontierele ntre acesta i subiect erau de asemenea conflictuale, implicnd violen.
Regulile n familie erau de factur implicit i erau instituite ad-hoc de ctre tatl vitreg,
atunci cnd era sub influena alcoolului, ntr-o manier brutal i autoritar. Aplicarea
regulilor se fcea n mod haotic, rigid i violent de ctre tat, mai cu seam cnd consuma
buturi alcoolice, mama neintervenind niciodat n aprarea copiilor. n familia lor
domina comunicarea cu coninut instrumental (nu se discuta prea mult despre felul n
care se simte fiecare membru al familiei sau ce prere avea fiecare n legtur cu ceva).
Eventualele conflicte aprute erau negate sau rezolvate prin intermediul agresivitii.
Membrii familiei cunoteau c subiectul se drogheaz, iar atitudinea lor fa de acest
lucru era destul de ambigu, cnd erau ngrijorai, cnd nu reacionau, nesesiznd
pericolul real pe care l reprezentau drogurile. Viaa de familie i atmosfera de acas erau
foarte tensionate n perioada n care tatl vitreg consuma alcool. n coal, relaiile cu
profesorii i colegii au fost ncordate. L. era un elev problem, care absenta mult i crea
probleme de disciplin. Dup terminarea studiilor profesionale, la 18 ani s-a angajat ca
muncitor necalificat ntr-o fabric. n concluzie, putem afirma c subiectul a avut parte
de un mediu familial disfuncional, caracterizat de absena interesului, a ateniei i a
cldurii emoionale, fiind privat de afeciune, apreciere, valoare, nelegere, ncredere etc.
Provine dintr-o familie dezorganizat, fiind lipsit de prezena tatlui natural i avnd
drept model patern un brbat adictiv de alcool, care l abuza fizic i emoional. A fost, de
asemenea, lipsit de cldura i atenia matern, mama fiind mult mai interesat de calitatea
propriei sale viei dec de asigurarea unui minim de confort pentru copiii si. L. a
declarat c se simea cel mai bine alturi de grupul format din brbai consumatori de
droguri i colegii de serviciu din fabrica n care lucrase 3 ani. L. era foarte timid i
stngaci n prezena femeilor. Relaiile lui cu femeile erau de scurt durat i adesea
aveau legtur cu consumul de droguri, fiind de tip promiscuu. Odat cu dependena de
droguri, au aprut schimbri n atitudine, n comportament, fr o cauz aparent. A
nceput s prefere compania unor persoane cunoscute ca i consumatoare de droguri,
vechii prieteni fiind abandonai. Dei apartenena la noul grup a fost tinuit cu strnicie,
n rest era, distrat, uituc i distant. Devenise hipersensibil, pierzndu-i adesea cumptul;
ieirile necontrolate i agresive s-au nmulit, ajungndu-se i la conflicte cu autoritile.
Dificultile lui de adaptare la mediu s-au adncit, crescnd nevoia consumului de drog.
L.N. argumenteaz c drogurile l ajut s obin rezultate pe termen lung, s se accepte
aa cum este, s se simt incredibil de ncreztor i sigur. De asemenea, are mai mult
energie i se simte capabil s fac diverse lucruri pe care altfel nu le-ar face. Argumentele
mpotriva utilizrii drogului ar fi c se simte ru cnd este nevoit s atepte drogul. Sunt
momente cnd se teme c va primi un ac murdar i se va mbolnvi. Nu-i place c nu mai
are bani pentru altceva. Este contient c se afl supus n permanen riscului pentru toat
viaa.

Scala stimei de sine. Cota obinut de subiect la aceast scal este de 18, ceea ce indic
un nivel sczut al stimei de sine, sub valorile medii ale etalonului. L. crede despre sine c
orice ar face nu va fi la fel de bun ca ceilali, c, orict ar munci, nu va putea s asigure
traiul familiei, de care se simte responsabil. Obinuiete s se sacrifice pentru ceilali,
pentru familie, dar n acelai timp i consider rspunztori pentru situaia n care este. i
lipsete mult tatl natural, pe care, dei nu l cunoate, afirm c nu ar vrea; se simte
stigmatizat pentru c a crescut ntr-o familie mai mult monoparental, cu un brbat mai
mult absent dect present, din pricina dependenei de alcool. Astfel c pe lng faptul c
provine dintr-o familie disfuncional, a avut i un model parental negativ, caracterizat de
adicie i incapacitatea de adaptare la mediu. De asemenea i mama i-a oferit un model de
dependen, aceasta fiind dependent de concubinul su, cruia i accepta purtarea urt
i agresiv n momentele n care acesta era sub influena alcoolului. L. era aspru criticat i
insultat de tatl vitreg care nu l considera capabil de nimic. Astfel c orict ncerca L. s
demonstreze contrariul mai ru, se afunda n frustrare i dependen. La chestionarul
schemelor dezadaptative a obinut scoruri nalte la Cutarea aprobrii / recunoaterii
( 69), Negativism / Pasivitate ( 52), Pedepsire ( 75), Standarde nerealiste / hipercriticism (
28), Nencredere / abuz (27), Inhibiie emoional (28). Astfel, n ceea ce privete schema
Cutarea aprobrii / recunoaterii, este foarte important pentru L.N. s fie plcut, acceptat
i aprobat de toat lumea. Se schimb n funcie de oamenii cu care intr n contact,
pentru a le intra n graii. ncearc s se adapteze n permanen, neavnd un stil propriu.
Stima de sine se bazeaz mai ales pe modul n care l percep ceilali. Cu ct cunoate mai
mult lume bun cu att se simte mai valoros. Realizrile sale cresc i devin cu adevrat
valoroase doar dac ceilali le observ. i este aprope imposibil s-i fixeze obiective fr
a verifica n ce msur acestea i vor afecta pe cei din jurul su. Este foarte atent la
prerile emise pentru a ctiga admiraia celor din jur. n ceea ce privete schema
Negativism / Pasivitate, subiectul nostru consider c totul merge sau va merge prost
chiar i atunci cnd nu este aa. Se teme c dup ceva bun va urma ceva ru. n viziunea
sa orice decizie greit sau neatent luat poate duce la un dezastru. Se concentreaz mai
ales asupra evenimentelor i situaiilor de via negative. Este pesimist. n privina
schemei Pedepsire, subiectul se ateapt s fie pedepsit dac greete, deoarece el
consider c eroarea este inacceptabil i nescuzabil. Este foarte critic i sever, att cu
sine, ct i cu ceilali. Este furios pe sine pentru greelile fcute, considernd c pedeapsa
este inerent i neaprat necesar pentru restabilirea echilibrului. Scorul nalt la schema
Standarde nerealiste / hipercriticism arat despre L.N. c nu se mulumete cu suficient i
mereu ar trebui s realizeze ct mai mult. Consider c trebuie s-i ndeplineasc toate
responsabilitile, indiferent cte ar fi ele. Simte n permanen c asupra sa planeaz o
presiune constant s ndeplineasc diverse lucruri. Scorul nalt la schema Nencredere /
abuz denot vulnerabilitatea n faa altora, nencrederea n oameni depre care consider
c l vor rni daca va lsa garda jos, c vor profita de el. Este foarte suspicios i foarte
vigilent n privina motivelor aciunilor celor din jurul su. Scorul nalt la schema
Inhibiie emoional spune despre L.N. c este jenant s-i exteriorizezi sentimentele fa
de ceilali. Se controleaz att de mult nct ceilali cred despre el c nu are emoii. i este
foarte dificil s se arate cald i spontan n relaiile cu cei din jurul su. La chestionarul de
personalitate Karolinska a obinut scoruri mari la scalele Evitarea monotoniei (32),
Impulsivitate (30), Detaare (30), Anxietate psihic (38) i scoruri sczute la scala
Dezirabilitate social (18) i Socializare (42). Putem spune c subiectul nostru este
impulsiv, este dependent de senzaii tari i este ntr-o permanent dorin de a evita
monotonia. Nu i plac activitile de rutin i repetitive. Este mereu dornic de a ncerca
lucruri noi. Este n cutare de schimbare, de lucruri cu adevrat palpitante. Este genul de
persoan care acioneaz spontan, la primul impuls fr a sta prea mult pe gnduri. Este
att de entuziasmat de orice idee nou nct uit s verifice dac exist i dezavantaje.
Crede despre sine c este o persoan foarte aparte, c nu mai este nimeni ca el. Se
apropie foarte greu de oameni pentru c este suspicios. Prefer s pstreze o distan ntre
el i ceilali pentru ca acetia s nu afle prea multe despre sine, sau el despre ei. Este
distant i rece, mai degrab, dect amabil i cald. ntmpin greuti n a-i impune
punctul de vedere. Nu are ncredere n el, se supr foarte repede i este uor de jignit. Nu
are curajul s lanseze discuii deoarece crede c prerile lui nu ar interesa pe nimeni.
Trece cu greu peste evenimentele neplcute, se supr adesea din cauza unor fleacuri. i
neglijeaz multe din preocuprile sale pentru a-i ajuta pe alii. i este greu s refuze s
fac un serviciu chiar dac nu dorete. Se ntmpl s mint pentru a iei cu bine dintr-o
situaie. Profilul pulsional al lui L.N. (rezultatele au fost obinute n urma a 10 profile)

h+
s -
e -
hy -
k -
p -
do
m-
Profilul subiectului corespunde n totalitate profilului determinat ca fiind reprezentativ
pentru dependena de drog pentru acest motv a fost ales ca studiu de caz.

h+ - indic imaturitate afectiv;

s indic existena tensiunii n sfera agresivitii, dar neacceptat de subiect;

e acumularea de afecte brutale, care se pot descrca ntr-o form paroxismal, tensiune
n sfera afectivitii;

hy - semnific o rezerv afectiv, putnd fi vorba, fie de un control afectiv adecvat, fie de
o refulare a dorinei de a se exhiba (dac factorul este ncrcat);

k meninerea integritii Eului; devalorizare, negaie;

p dorina de a transgresa limitele Eului, configurarea ambianei conform propriei

structuri psihice, atribuirea vinei propriilor frustrri persoanelor din jur;

do - manifest un interes crescut pentru realitatea extern, avnd tendina de a controla i

stpni obiectele;

m- - semnific solitudinea, dorina de detaare de trecut, nsingurarea, refuzul nevoii de a-

i privi pe ceilali ca un potenial sprijin afectiv (indic o frustrare a trebuinelor orale
precoce).

Avnd n vedere rezultatele testelor aplicate i trsturile de personalitate evideniate de

acestea, precum i specificitatea teoriei cognitive-comportamentale considerm c o
abordare n aceast direcie s-ar dovedi mai eficient.

Cuvinte cheie: psiholog, psihoterapie, psihologie, studii psihologice, studiu de caz

Noutati

Actiuni / Imi pasa! Vorbeste cu mine

Cum sa traiesti pentru a fi sanatos!

Grup terapeutic

Psihologie practica Chestionare psihologice

Blog Psiholog Despre fericire
Lucreaza impreuna cu micutul tau!
Fiecare zi este o noua provocare cu viata, cu tine, cu ceilalti. In fiecare zi mai adaugam
un rand in cartea vietii. De aceea am ales sa patrund in sufletele voastre cu un gand
pentru fiecare zi.

Studii psihologice, Studii de caz, Psihoterapie Rational-Emotiva, Terapie de cuplu,

Terapie de familie, Co-terapie de cuplu, Psihosexologie, Psihoterapie pentru copii si
adolescenti, Terapie prin arta, Logopedie, Consiliere psihologica, Consiliere psihologica
online, Psihodiagnostic, Chestionare psihologice, Scale clinice de evaluare, Evaluari
psihologice, Consultanta organizationala, Teste de evaluare psihologica pentru copii

Studiu de caz anxietate

STUDIU DE CAZ 1

Pacient n vrst de 40 de ani, divorat, profesoar de matematic. n luna iulie 2008, la

dou zile de la ntoarcerea din concediu, fr un motiv aparent, prezint o stare de
anxietate, nsoit de palpitaii, tahicardie, ameeli, de senzaia de irealitate. Simptomele
sunt de intensitate crescut, pacienta avnd chiar senzaia c va muri. Acestea se repet de
trei ori la interval de o sptmn, ultimul avnd loc n cursul nopii, ceea ce o sperie i
mai tare pe pacient, determinnd-o s cheme salvarea.

STUDIU DE CAZ 2

Pacient de sex masculin, n vrst de 22 de ani, student, necstorit, a venit la terapie

pentru prezena de aproximativ dou luni a unor stri de grea, nod n gt, nsoite de
spasme ale muchilor, amoreli ale membrelor, senzaie de lein, stare de slbiciune, stare
de agitaie i dureri de cap, simptome aprute brusc n timp ce clientul pleca spre
facultate. Ulterior, simptomele au reaprut la interval de cteva zile, sub forma de dureri
brute de cap, ameeli, parestezii i senzaie de lein. Foarte speriat de ce a simit,
subiectul s-a prezentat la medicul de familie, care, n urma unor investigaii medicale, a
decis s ndrume pacientul spre un consult psihiatric de specialitate. Medicul psihiatru
pune diagnosticul de atac de panic i recomand tratament cu Xanax, 0,5 mg, de dou
ori pe zi i psihoterapie.

Din anamnez reinem c mama sa sufer de o tulburare psihic (pacientul nu poate

preciza diagnosticul). Printre antecedentele personale patologice, ne atrag atenia
numeroasele afeciuni dermatologice i astmul bronic pe care subiectul le-a prezentat n
copilrie.

Istoricul bolii actuale relev faptul c simptomele au aprut brusc, n urm cu un an, sub
form de stare de slbiciune, amoreli ale membrelor, dureri de stomac i dureri n ceaf.
Inventarul Beck de Anxietate
Beck Anxiety Inventory BAI. Beck si colab. (1988) au dezvoltat acest inventar pornind
de la faptul ca scalele existente pana la acel moment nu reuseau sa deosebeasca anxietate
de depresie, respective prezentau o slaba validitate discriminativa. Aceasta situatie se
datora mai ales faptului ca scalele de anxietate contineau itemi corespunzatori
simptomelor caracteristice depresiei. Pentru a preveni aceasta situatie Beck si echipa lui
au intreprins o analiza secventiala a itemilor posibil sa fie inclusi in acest instrument
dintr-o masa de 86 itemi. Astfel, la prima analiza au fost eliminati primii 20 itemi care
erau fie identici fie foarte asemanatori. Prin analize succesive au mai fost eliminati 19
itemi iar cei 37 itemi ramasi au alcatuit versiunea preliminare a inventarului de anxietate
care a fost aplicat pe un esantion de 116 pacienti. Prin analiza validitatii si confidentei
fiecarui item in parte au mai fost eliminati catva itemi si au ramas doar 21 itemi care
alcatuiesc versiunea finala a

Inventatului de Anxietate Beck (Anexa Nr. 3). Fiecare item descrie un simptom
caracteristic anxietatii si subiectul trebuie sa evalueze cat de tare este deranjat de aceste
simptome pe o scala de la 0 (deloc) la 3 (foarte tare). Comparativ cu scalele de anxietate
precedente, acest inventar include mai multe semne somatice ale anxietatii si prin analiza
factoriala s-a demonstrat existenta a mai multor factori precum un factor cognitiv si altul
somatic (Hewitt si Norton, 1993) sau patru factori precum: cognitiv, vegetativ,
psihomotor si panica (Wetherell si Arean, 1997). Scorul total al scalei se poate intinde de
la 0 la 63 iar autorii furnizeaza anumite scoruri prag pentru a evalua severitatea anxietatii
(Beck si colab. 2000): 0-9 normal sau lipsa anxietatii; 10-18 anxietate usoara spre
moderata; 19-29 anxietate moderata spre severa, 30-63 anxietate severa.

Inventarul Beck de anxietate prezinta bune proprietati psihometrice coreland pozitiv cu

alte scale de anxietate precum Scala de Anxietate Stare-Trasatura a lui Spilberger si
colab. (1970) sau Scala de Anxietate a lui Hamilton si discrimineaza anxietatea de
depresie mult mai bine decat alte scale (Enns si colab. 1998). Consistenta interna a scalei,
indice ce masoara confidenta unei scale, este foarte mare intanzandu-se de la 0,90 al 0,94
(Beck si colab. 2000). Ayala si colab (2005) inventariaza intreaga literatura despre scala
beck de anxietate si gasesc ca intre 1988 si 2002 s-au publicat 172 de articole in reviste
de specialitate, 58 de disertatii, 8 capitole de carti si un manual. Ei fac o meta-analiza a
lucrarilor care publica studii despre scalei Beck si gasesc ca in 47 studii valabile
consistenta interna se situeaza in medie peste 0,83 iar confidenta exprimata

prin raportul test-retest se situeaza intre 0,35 si 0,83 (< 0,50 = confidenta buna).

Administrarea scalei Beck nu dureaza mai mult de 5 minute. Ea se recomanda a fi

utilizata pentru screeningul anxietatii in cabinetele de medicina generala sau poate
monitoriza progresul in tratamentul anxietatii. Trebuie sa se aiba in vedere ca in corpul
scalei nu sunt prezente simptome care sunt caracteristice tulburarii anxioase generale
(grija, dificultatile de concentrare, iritabilitatea si tulburarile de somn) in schimb sunt
simptome care sunt caracteristice tulburarii de panica. Cu toate acestea scala acopera
unele criterii de diagnostic pentru agorafobie, fobie sociala, tulburare de panica si
anxietate generala. Manualul de utilizare a scalei Beck (Beck si Steer, 1991) recomanda
ca scala sa se foloseasca mai ales in ambulator.

Caracteristicile consumului de droguri

ntlnirea cu drogul nseamn pentru unii adolesceni un moment
important, un punct de referin n existena sa. Aceasta a avut loc, de
regul, n grupuri mai mari sau mai mici de prieteni, n anturajul sau grupul
obinuit, la discotec sau chiar n liceul unde nva. Praful sau iarba este
ceva nou, care a strnit imediat curiozitatea, mai ales c d senzaia de
ceva foarte promitor: Te face s te simi bine!, E ceva nemaipomenit!
tii cum? Parc pluteti, nu alta!, Uii de tot, nimic nu te mai intereseaz,
nu mai eti stresat, nu-i mai pas!, Ascult-m 108 pe mine, nimic nu se
poate compara cu EL! Cnd trag, simt o plcere pe care altul n-o poate
nelege. Nu se poate descrie n cuvinte ceea ce simi. Dac vrei s tii,
trebuie s ncerci!. Aa c i ei au ncercat
Primul fum a nsemnat rspunsul la provocrile celor din jur i mai ales
provocarea dinluntru, la propriile nevoi de a-i dovedi c merit i c pot
totul.
n marea majoritate a cazurilor, consumul de droguri are loc n grup. Mai
mari sau mici, aceste grupuri sunt iniial grupurile (microgrupurile) de
apartenen ale tinerilor, anturajul lor obinuit, compus din adolesceni i
tineri de vrste i preocupri apropiate. Acestea au un rol determinant n
nceperea consumului de droguri, ele realiznd o presiune puternic asupra
membrilor si. Presiunea se poate manifesta n mod direct, prin ndemnuri i
atitudini incitante (ia m i tu, s vezi ce bine e!, ncearc una, ce naiba!
i-e fric!). Sau, din contr, cei care nu se drogheaz sunt, ntr-un fel,
ignorai o dat ce apare marfa. Consumatorii i pregtesc dozele i le
consum concentrai, dovedind o mare grij pentru a nu pierde nici o pictur
preioas. Aa se face c, n grupul vicios, cei care nu se drogheaz sunt, ntr-
un fel, marginalizai n aceste momente i ncep, incontient, s aib
complexul izolrii i al inferioritii. Soluia devine, aadar, participarea total
la activitatea grupului, deci consumul de droguri.
Primele doze provoac stri de ru fizic i psihic, adevrate reacii de
respin-gere din partea organismului. Ele se nsoesc ns de acceptarea din
partea gru-pului Ceea ce face ca experiena s fie reluat pn cnd
confuzia i discon-fortul primelor tentative sunt nlocuite de plcere i de
sentimentul apartenenei la grup i al valorizrii personale.
Este momentul cnd, dup consumul drogului, urmeaz stri plcute, de
bine general, care se traduc prin calm i detaare, prin tonus ridicat i forma
maxim. Totul e bine, dar dureaz puin (doar ct substana este activ, ct
drogul este prezent n organism). Apoi se instaleaz, progresiv, o stare
accentuat de ru generalizat fizic i psihic, n egal msur, ce poart numele de
sevraj. Aceasta se manifest prin stri febrile, dureri foarte mari ale oaselor i
muchilor, apatie i senzaie de epuizare psihic. Soluia este o nou doz,
eventual mai mare: (Atunci nu mai vrei nimic altceva. Heroina devine
singurul motiv de a tri, singurul lucru pe care-l doreti, singurul lucru care-i
face plcere, Spui c e ultima. C o s iei doza asta i gata. Dar totul
dureaz pn la urmtoarea).
O dat cu trecerea timpului, consumatorii ncep s resimt efectele nocive
ale drogului, consecinele lui n plan personal i social. Are loc o scdere accentuat
a capacitilor intelectuale (memoria, capacitatea de concentrare, atenia,
gndirea logic, elaborarea de soluii i strategii), a eficienei n activitile
cotidiene, precum i a potenei sexuale (Drogul i intr n snge i-i atac
creierul i ajungi s nu mai fii bun de nimic, Nu mai iei ca s te simi bine, ci
ca s-i revii. Altfel, nu eti bun de nimic, eti ca o crp stoars, E ca
diavolul, nu mai ai scpare).
Este momentul cnd plcerea este nlocuit cu trebuina, cu nevoia
impe-rioas de acea substan. Apare deci dependena. Aceasta i face pe tineri
s devin tributarii unui consum permanent, n doze din ce n ce mai mari,
pentru a obine acelai efect de relativ echilibru i meninerea ntr-o aparent
normalitate. Ceea ce trebuie, deci, pentru rmnerea n normalitate este
drogul. Din ce n ce mai mult drog i, deci, din ce n ce mai muli bani pentru
drog. Cutnd drogul, cutnd banii pentru drog, tinerii de fapt i pierd
linitea, i pierd echilibrul interior i sfresc prin a se pierde pe ei ca
oameni. 109
 A te droga un nou stil de via?

Realitatea societii romneti constituie, n mod clar, o provocare pentru
tnra generaie. Rspunsurile la provocrile de acest tip se constituie ntr-o
serie de manifestri complexe i inedite, articulate n stiluri noi de via.
Raportndu-le la normalitate, acestea pot fi considerate conduite
deviante. i tot raportndu-le la modul de via normal, ncadrat n tiparele
tradiionale obinuite, putem merge mai departe pentru a arta c este vorba
att de o serie de forme de devian, o serie de forme de devian pozitiv,
dar i de forme de devian negativ. Dintre acestea, cea mai semnificativ
este consumul de droguri.
Fenomenul consumului de droguri reprezint, aadar, o noutate pentru
ara noastr. S-a amplificat foarte rapid, cuprinznd, n marea lui majoritate,
adolescenii i tinerii. El se distinge net de alte preocupri inedite i, uneori,
chiar la limita permisivitii sociale n care acetia se las antrenai. n acest
caz, este vorba de o evoluie rapid i (de cele mai multe ori) irevocabil spre
schimbarea total a coordonatelor existenei.
Numeroi tineri sunt acaparai, n mod rapid i total, de consumul
acestor substane, ajungnd pn la a-i modifica ntreaga via social, la o
desprindere de pe coordonatele unei viei normale i ale integrrii n
societate. Datorit dependenei, tinerii consumatori de droguri ajung s
renune la orice alt rol i statut social i s-i defineasc existena doar prin
intermediul lor. Aa se ajunge la un alt stil de via, total aparte de al
celorlali tineri de vrsta lor.
Iniial, acest lucru nu este perceput de cei n cauz la adevrata lui
dimen-siune i cu toate implicaiile negative. La nceput, prevaleaz dorina
de a fi pe deplin integrat n colectivitatea (grupul) respectiv(v) de
consumatori: apartenena la grup i la obiceiurile, conduitele i normele sale
este de fapt mult mai atractiv dect ceea ce le ofer normalitatea. Intervine
apoi obinuina i nregimentarea n normele i modul de via respective.
Mai trziu, ns, ncep s fie percepute i alte aspecte, cum ar fi: ruperea
de ceilali prieteni i de familie datorit petrecerii majoritii timpului cu drogul
i cu drogaii; imposibilitatea de a mai avea o existen normal, de a realiza
aceleai activiti sociale i personale, ca urmare a afectrii somatice i psihice a
persoanei; ruptura dintre ei i restul societii, care deja a nceput s
eticheteze, n mod negativ, pe consumatorii de droguri (privii ca delincveni,
degenerai, vicioi etc., ntr-un cuvnt nenelei de restul societii, mai ales
de ctre generaiile adulte).
Reperul unic al acestei categorii de tineri este DROGUL. Pentru ei,
praful, iarba, marfa devin punctul central al existenei. n jurul lui gravi-
teaz ntreaga activitate, toate aciunile, toate proiectele i mai ales toate
dorinele i aspiraiile lor.
Iat cum i percep ei existena cotidian: Ce s fac? M droghez!, Pi
stau acas i m droghez! (locuiete singur) sau Mergem s ne distrm (!)
i ne lum s tragem cu toii. E perfect!!! Apoi vin acas i a mai vrea. ntr-o
zi-dou mai fac iar rost i e bine.
Pentru aceast categorie de tineri viaa ajunge, deci, s aib cam
urmtoarele secvene: M trezesc i mi-e ru: m duc i-mi iau marfa, vin
acas, trag i dup aia stau. Mi-e bine, m linitesc. Apoi se face trziu i ies
dup treburi; mi se face ru i mai iau; seara ies undeva (discotec, teras
etc.) i trag iar ca s m menin.
Dup cum se observ, totul graviteaz n jurul drogului. ntreaga
existen a celor care sunt deja dependeni de acesta se raporteaz la el:
Bine nseamn drog, ru nseamn lipsa lui. 110
 Dac i doresc ceva, i doresc s le fie bine (la nceput) sau s nu le mai
fie ru (mai trziu), adic i doresc tot drog.
Cnd caut ceva, acela nu poate fi dect drog.
Locurile unde merg sunt locuri unde exist sau unde se pot consuma
droguri, pentru c, n principal, locurile unde sunt interesai s mearg sunt
locuri unde se gsete.
Cei care le sunt n preajm nu sunt prieteni, colegi, cunoscui sau rude, ci
sunt, ca i ei, adic consumatori de droguri.
Devine, astfel, evident c drogul este cel care guverneaz toate planurile
existenei celor dependeni de acesta: afectiv, relaional, de integrare i
adaptare social, de formare i de activitate profesional. Mai mult, am putea
spune c toate aceste planuri sunt redimensionate n funcie de rigorile
impuse de consumul drogului. De aici, specificitatea i modul de via att de
diferit al consumatorilor.
Se ajunge pn la a-i schimba total regulile i normele de existen.
Acestea nu mai sunt supuse rigorilor societii, normelor i valorilor acesteia,
ci drogului. El devine valoarea suprem, iar viaa celor care-l consum se
desfoar sub imperativul procurrii drogului (orice cale este legitim, nimic
nu este greu, nimic nu este interzis, nici o variant nu este exclus), dup
ritmul pe care acesta l dicteaz i pentru consumul lui ca un scop unic al
oricrui efort, ca unic el al oricrei aspiraii.
Existena consumatorilor de droguri, coordonatele principale ale stilului lor de
via, reperele i dimensiunile acesteia sunt cu totul altele dect cele
obinuite. Toate acestea ajung s reprezinte deja profilul unui nou stil de
via.

BIBLIOGRAFIE Carroll, Ch. (1983), Drug in Modern Society, Dubuque, Iowa, WCB,
Brown and Benchmark.
Gilles, F. (1997), Adolescena i conduitele toxicomane, n Psihologia, Bucureti, nr. 5,
p. 2-3.
Lazarus, A. (1995), Abnormal Psychology, London and New York.
Rdulescu, Sorin (1991), Anomie, devian i patologie social, Bucureti, Editura
Hyperion XXI.
Rdulescu, Sorin (1994), Sociologia vrstelor, Bucureti, Editura Hyperion XXI.
Simache, Daniela (1997), Consumuri de droguri o nou form de devian la tinerii
romni, Raport de cercetare al CSCPT.
Simache, Daniela (1998), Drogul, ca mod de via, n Civilizaia i modul de via al
tinerilor. Provocri ale timpului modern, Bucureti, Raport de cercetare al Centrului
de Studii i Cercetri pentru Probleme de Tineret, coord. Tighel V., p. 62-73.
Simache, Daniela (1998), Deviana i delincvena la tineri, n Starea tineretului
(coord.
Aurora Stupcanu), Bucureti, Raport de cercetare al Centrului de Studii i
Cercetri
pentru Probleme de Tineret, p. 111-142.
Simache, Daniela (1999), Comportamente deviante n rndul tinerilor, Bucureti, Raport
de cercetare al Centrului de Studii i Cercetri pentru Probleme de Tineret.
Sorman, G. (1992), En attendant les barbares, livre II, Le drogue, Paris, Fayard.
Sorman, G. (1995), Observatoire gopolitique des drogues, n Gopolitique des drogues
en 1995, Paris, La Decouverture.