APARATE PNEUMATICE SPECIALE

1. Echipamente de manipulare cu vacuum:

Datorita automatizarii pe scara tot mai larga aproceselor industriale

(productie, montaj, ambalare, sortare, etc), apar tot mai multe aplicatii
unde trebuie rezolvate probleme legate de manipularea si transferul de
scule sau produse aflate in diferite stadii de fabricatie. Daca in cazul
sculelor si a unor categorii de produse problema se poate rezolva apelind
la miini mecanice (numite general gripere), in cazul altor produse aceasta
solutie nu este viabila. Spre exemplu, exista piese de dimensiuni mari
(mai ales avind suprafete mari) care, fie sint dificil de apucat cu gripere,
fie acest tip de manipulare le-ar produce stricaciuni: piese de mobilier
lacuite, foi de carton sau de geam, diferite piese casante sau usor
deformabile. In cazul acestor exemple, pentru manipulare se apeleaza la
echipamentele cu vacuum.

In situatia in care, din punct de vedere al prinderii ambele solutii

sint viabile, trebuie tinut seama de faptul ca manipularea cu vacuum este
mai rapida, aspect foarte important in majoritatea aplicatiilor.

La manipularea cu vacuum, elementul care asigura nemijlocit

prinderea obiectului ce trebuie transportat este ventuza aspiratoare. Sursa
de vacuum conectata la ventuza aspira aer din atmosfera prin respectiva
ventuza pina in clipa in care aceasta vine in contact cu suprafata
obiectului de manipulat; spatiul din interiorul ventuzei este golit de aer,
aceasta lipindu-se etans de obiect; din acest moment, vacuumul este
utilizat ca forta de sustentatie aplicata obiectului respectiv; in clipa in care
sursa de vacuum este inchisa, forta de sustentatie dispare, iar obiectul se
desprinde.

Sursa de vacuum poate fi o pompa de vid sau un generator de

vacuum; datorita costurilor mari implicate de utilizarea pompelor de vid,
ele sint tot mai putin folosite pentru acest gen de aplicatie, locul lor fiind
luat de generatoarele de vacuum.

1.1. Generatorul de vacuum: este un aparat pneumatic care,

functionand dupa principiul Venturi, transforma presiunea dinamica a
aerului in depresiune, transformata in forta de sustentatie cu ajutorul
ventuzei.

In fig.4 este reprezentat un

generator de vacuum simplu:

Daca racordul P este alimentat,

geometria traseului P-R determina o
scadere a presiunii in racordul de
conectare a ventuzei 1 prin efect
Venturi. Daca ventuza este lipita de un
corp oarecare, aceasta depresiune se transforma in forta de sustentatie si
corpul respectiv este ridicat.

O problema care apare frecvent la manipularea cu vid este

desprinderea cu intirziere a obiectului manipulat, situatie ce poate genera
erori sau intirzieri in pozitionarea respectivului obiect. In figura 5 este
prezentat un mod de solutionare al acestui neajuns:

1- sursa de aer
comprimat;

2- distribuitor ejector;

3- distribuitor de comanda
a generatorului de
vacuum;

4- generator de vacuum;

5- ventuza;

La comutarea distribuitorului 3, generatorul de vid este activat si

genereaza vacuum in ventuza 5; pentru a obtine o desprindere sigura si
rapida a obiectului transportat, concomitent cu dezactivarea
distribuitorului 3 se activeaza scurt distribuitorul 2, care genereaza un jet
scurt de aer sub presiune in ventuza, determinind desprinderea
obiectului. Comanda distribuitoarelor 2 si 3 se poate face in diferite
moduri, in functie de conditiile concrete ale aplicatiei.

In fig. 6 este prezentat un alt

mod de asigurare a desprinderii
obiectului, in acest caz generatorul de
vacuum avind o constructie mai
deosebita: cand racordul P este
alimentat, conform principiului Venturi
in orificiul 3 de conectare a ventuzei 4
se creeaza vacuum, iar aerul este
evacuat prin R.

In acelasi timp, prin orificiul 1

aerul comprimat patrunde in
rezervorul capului de vidare datorita
deformarii elementului elastic 2; in
momentul in care transportul piesei s-
a efectuat, se opreste alimentarea cu
aer a racordului P, care este conectat
la atmosfera; ca urmare, presiunea din rezervor deschide supapa de sens
impingand elementul 2 in sus, iar aerul din rezervor este evacuat rapid
prin orificiul de conectare al ventuzei, determinand ejectarea piesei, sigur
si rapid.

Trebuie facute urmatoarele observatii: forta de sustentatie este cu

atat mai mare cu cat depresiunea creata este mai mare, iar
depresiunea variaza in functie de presiunea de alimentare, conform
figura 7.

Fig. 7

Fig. 8

O alta observatie este ca pe masura cresterii presiunii de alimentare

creste debitul necesar (figura 8). In concluzie, cu cat este necesara o forta
de ridicare mai mare, cu atat necesarul de aer comprimat este mai mare.

In cazul manipularii de piese avind suprafata si/sau greutate mare,

se utilizeaza mai multe ventuze si/sau generatoare de vid, distribuite in
mod corespunzator.

1.2. Supapa de izolare a ventuzelor defecte:

Consideram o aplicatie in care mai multe ventuze lucreaza in

paralel: daca dintr-un motiv sau altul una dintre ele nu etanseaza
corespunzator (datorita uzurii, suprafetei de asezare foarte rugoasa, etc),
nefunctionarea acestei ventuze poate perturba functionarea celorlalte;
pentru a evita aceasta situatie, ventuza respectiva trebuie izolata.

In figura 9 este prezentata in sectiune o supapa de izolare care,

montata intre ventuza si generatorul de vid (figura 10) blocheaza aspiratia
prin respectiva ventuza daca aceasta functioneaza defectuos:
 Fig.9 Fig.10

Supapa de izolare este compusa din urmatoarele elemente:

corpul 1, resortul 2, flotorul 3, filtrul sinterizat 4, garnitura 5, saiba 6,
piulita de fixare 7. Mod de functionare: cind este activat generatorul de
vid (ventuza functioneaza normal), spatiul delimitat prin etansarea
ventuzei este golit de aer si se instaleaza vidul intr-un timp foarte scurt,
supapa neavind timp sa se inchida, iar obiectul respectiv este manipulat;
daca ventuza nu se lipeste etans de obiectul respectiv, diferenta de
presiune aparuta intre intrarea in ventuza (presiune atmosferica) si iesirea
din supapa (vacuum) determina curgerea unui debit de aer din atmosfera
catre generatorul de vid pe urmatorul traseu: ventuza, filtrul sinterizat 4,
orificiul din flotorul 3 (debit mic), interstitiul toroidal dintre acesta si corpul
1(debit mare); curgerea aerului prin interstitiu si orificiu determina
aparitia unei caderi de presiune intre interiorul si exteriorul flotorului 3,
rezultatul fiind aparitia unei forte de presiune care impinge flotorul in sus,
comprimind resortul 2.

Deplasarea flotorului determina inchiderea supapei, interzicindu-se

astfel accesul aerului prin interstitiul toroidal; pentru siguranta mentinerii
caderii de presiune intre fetele flotorului 3, (deci mentinerea supapei
inchisa) este necesara mentinerea unui debit minim de aer din atmosfera
catre iesirea din supapa; orificiul practicat in partea posterioara a
flotorului permite trecerea acestui debit minim necesar. Cind generatorul
de vid este dezactivat, diferenta de presiune existenta pe flotor dispare,
iar arcul se destinde, deschizind supapa.
 2. Temporizatoare

Sunt aparate a caror functie este realizarea unei temporizari in

cadrul ciclului de functionare al unei instalatii.

Temporizarea se poate face in mai multe moduri:

1 - Temporizare intre momentul t0 al initierii comenzii pana in momentul

t1 al executiei acestei comenzi.

In fig. 11 este prezentat schematic,

iar in fig. 12 este aratat in sectiune un
temporizator de acest tip, compus din
urmatoarele elemente: droselul de cale 1
rezervorul 2 si distribuitorul 3/2
monostabil (normal inchis sau normal
deschis) 3.

Modul de functionare: Racordul P

este alimentat. In momentul t0 cand
racordul 12 este alimentat, prin droselul 1
incepe umplerea lenta a rezervorului 2.

Cand in rezervor este atinsa presiunea minima necesara comutarii

distribuitorului 3, la momentul t1, acesta comuta si conecteaza orificiu P la
A, dupa ce orificiul A a fost izolat fata de R, generand o comanda in
instalatie. In momentul in care dispare semnalul de comanda, la t2, din
racordul 12, rezervorul se goleste rapid prin supapa de sens si
distribuitorul comuta rapid in pozitia initiala.
 In fig.13 este prezentata diagrama de comutare a temporizatorului
suprapusa cu diagrama variatiei presiunii in rezervorul 2. Reglarea duratei
de temporizare se face din droselul 1, iar marirea plajei de reglare a
temporizatorului se poate face marind capacitatea rezervorului.

2 - Temporizare intre momentul t1 cand comanda a fost anulata si

momentul t2 cand temporizatorul genereaza in sistem semnalul de anulare
a comenzii, deci de incetare a executiei acestei comenzi.

In fig. 14 este prezentat schematic temporizatorul de acest tip, iar in

fig. 15 diagramele de comutare si de variatie a presiunii in rezervorul 2.

Fig. 14 Fig. 15

Se observa ca diferenta intre cele doua temporizatoare consta in

modul de conectare a supapei de sens.

3 - Temporizare atat de la momentul t0 al initierii comenzii pana la

momentul t1 al executiei ei, cat si temporizarea de la momentul t2 al
incetarii comenzii pana la momentul t3 cand se produce efectul incetarii
comenzii (fig. 16).

In fig. 17 este prezentat schematic acest temporizator. Se observa

ca respectiva schema de temporizator se obtine conectand in serie doua
drosele de cale, cu supapele in opozitie.

Reglarea diferita a celor doua drosele permite obtinerea unor durate

de timp diferite, adica t1 t0 t3 t2.
 Fig. 16 Fig. 17

3. Secventiatoare (stepere)

Secventiatorul este un aparat pneumatic ce asigura guvernarea unei

scheme pneumatice dupa un program prestabilit. Avind o memorie rigida,
poate fi asimilat unui automat neprogramabil; in aceasta situatie,
modificarea ciclogramei pe care o comanda se poate face doar prin
reconectarea stepperului dupa o alta schema la instalatia respectiva.
Stepperul poate fi privit ca un bloc prevazut cu iesiri (notate A), prin care
genereaza semnale de comanda catre instalatia guvernata si cu intrari
(notate x), prin care se receptioneaza semnalele de raspuns ale
respectivei instalatii (figura 18). Pentru a prelucra in mod coerent aceste
semnale, stepperul trebuie
sa

indeplineasca anumite conditii

functionale functionale:
- numarul semnalelor de iesire sa fie
egal egal cu numarul semnalelor de
intrare;

- exista o corespondenta biunivoca intre

semnalele de iesire si cele de

intrare; Fig.18 - semnalul de iesire
trebuie memorat, astfel incit sa poata fi utilizat la nevoie si atunci cind semnalul de intrare
corespunzator nu mai exista;
- numai un singur semnal de iesire poate exista la un moment dat;

- semnalele de intrare trebuie sa fie prelucrate intotdeauna in aceeasi ordine;

Ca o consecinta a caracteristicilor sale functionale, secventiatorul realizeaza

urmatoarele functii:

1) genereaza semnale de comanda in sistem, intotdeauna in aceeasi

succesiune; in acest fel, se asigura continuitatea si repetabilitatea unui
ciclu functional al schemei guvernate, fiind exclusa posibilitatea iesirii
instalatiei din ciclu;

2) semnalul n+1 este generat numai dupa ce stepperul a primit confirmarea executiei
comenzii data prin semnalul n; avantajul acestui mod de lucru fiind acela ca, in multe
situatii, daca nu se confirma executia unei miscari, stepperul intrerupe ciclul; acest lucru
previne de cele mai multe ori functionarea incorecta a instalatiei sau agravarea unei avarii
deja produsa. In acelasi timp, stepperul ofera informatii care usureaza diagnosticarea
defectului.

3) concomitent cu generarea semnalului n+1 este anulat semnalul n;

anularea semnalului anterior previne suprapunerea de semnale in
anumite tipuri de scheme, acest lucru usurind mult proiectarea schemelor
pneumatice; de asemenea, sint evitate miscarile necontrolate ale unor
elemente mobile in cazul emiterii unor semnale de confirmare false (de
exemplu, activarea accidentala a unui limitator de cursa).

Practic, stepperul este o combinatie de module functionale, care comunica intre ele si
realizeaza impreuna functiile descrise mai sus. Structura unui stepper presupune existenta a
doua tipuri de module, si anume de tipul A si de tipul B. Spre exemplu, daca un stepper
va avea 6 iesiri - si, desigur, tot 6 intrari acesta va fi configurat ca un ansamblu de 5 module
de tip A si un modul (ultimul) de tip B. Deci, intotdeauna, indiferent de numarul
modulelor (care poate fi minim 2), ultimul modul va fi de tip B.

Modulul de tip A: in figura 19 este prezentata schema pneumatica a modulului de

tip A, avind urmatoarele componente: distribuitorul 3/2 normal inchis cu functie de supapa
SI, distribuitorul 3/2 bistabil avind functia de memorare, supapa SAU si elementul de
semnalizare a presiunii.

Modul de functionare: modulul receptioneaza de la modulul anterior un semnal la

racordul Yn, care determina activarea memoriei; efectele sint urmatoarele:

-semnalul se iesire din A este anulat;

-supapa SI este pe jumatate activata;

-semnalizatorul de presiune este activat;

-modulul anterior este dezactivat prin racordul de iesire Zn;

In momentul in care comanda data prin racordul A a fost executata, iar confirmarea este
receptionata la racordul X, supapa SI este complet activata si modulul emite la rindul sau un
semnal catre urmatorul modul, in acest fel realizindu-se functionarea, pas cu pas, a
stepperului.

Fig.
19 Fig.20

Modulul de tip B: asa cum s-a spus deja, acest modul este intotdeauna ultimul di sir;
elementele componente sint aceleasi, dar sint conectate intr-o alta configuratie (figura 20);

Mod de functionare: cind primeste semnal prin racordul Yn de la modulul de tip A

precedent, prin intermediul supapei SAU este activata memoria, cu urmatoarele efecte:

-semnalul de iesire A este anulat;

-supapa SI este pe jumatate activata;

-indicatorul de presiune este activat;

-modulul precedent este dezactivat prin racordul Zn;

Cind este receptionat semnalul de confirmare al executiei ultimei comenzi la racordul X,

supapa SI este complet activata si este lansat un semnal la racordul Yn+1, care este conectat la
racordul Yn al primului modul; semnalul respectiv reprezinta conditia de reluare a functionarii
stepperului, deci a ciclului instalatiei; semnalul de pornire este retinut printr-un distribuitor
normal inchis in amonte de racordul Yn al primului modul si este eliberat cind se doreste
pornirea. printr-un distribuitor normal inchis.

In figura 21 este prezentat un secventiator cu patru iesiri :

 Fig.21

4. Modul de protectie la pornire

Se stie ca, uzual, instalatiile pneumatice functioneaza in general la presiuni cuprinse

intre 5-8 bar; pornirea acestor instalatii determina aparitia unui soc de presiune la umplerea
circuitelor cu aer comprimat; efectele acestui soc sint daunatoare pentru aparatele pneumatice
si periculoase in acelasi timp:

-spargerea membranelor la echipamentele care au astfel de elemente componente (regulatoare

de presiune, distribuitoare, cilindri, supape, etc);

-avarii ori accidente datorate miscarii bruste, accidentale a unor elemente mobile cind, din
diverse motive, nu sint in pozitia de start la pornire.

In figura 22 este prezentata schema pneumatica a unui

modul de protectie a echipamentelor
pneumatice sensibile la socuri de presiune:
racordul 1 se conecteaza la sursa de aer; activind
butonul START, distribuitorul b comuta;
ca urmare, aerul ajunge in racordul 2,

(deci in instalatie), prin droselul

reglabil; curgerea prin drosel are ca

efect cresterea lenta a presiunii in

instalatie pina la o anumita valoare

prestabilita care determina comuta-

rea distribuitorului a si
alimentarea
, instalatiei pe traseul
1- a - b - 2;

deci, din momentul deschiderii

distribuitorului a, presiunea
creste pina la valoarea presiunii de

alimentare a instalatiei. Activind

distribuitorul c, distribuitoarele
START START si b se inchid, iar instalatia
 este ventilata.

Fig.22

In figura 23 este prezentata schema unui bloc de protectie avind o structura mai simpla:
la comutarea distribuitorului a, aerul curge catre

consumator prin selectorul de cale b, a carui cale

normala este droselizata; la atingerea unei

anumite presiuni in aval de selector, acesta este

comutat si aerul curge pe calea nedroselizata.

Efectul este, ca si mai sus, evitarea socului de

Fig.23 presiune la umplerea instalatiei cu aer.

 5. Bascula pneumatica

Acest aparat, numit si ventil de reductie binar, are in compunere un

distribuitor 5/2 bistabil si un selector de cale monostabil (SC) comandat cu
impulsuri (figura 24); cind racordul 1 este alimentat, selectorul de cale
comuta datorita comenzii primita prin calea 2; conectarea orificiului 14 la
presiune are ca efect comutarea bistabilului pe calea 4; cind orificiul 14
este deconectat, selectorul revine in pozitia initiala si urmatoarea
comanda primita in acest racord determina revenirea bistabilului in pozitia
initiala, calea 2 fiind iarasi alimentata.

Droselele figurate pe caile de evacuare permit mentinerea presiunii de

comanda a bistabilului si a selectorului de cale la o valoare suficient de
mare pentru ca respectivele comenzi sa aiba efect, iar la incetarea
comenzilor aceleasi drosele permit ventilarea traseelor de comanda.

Se poate observa ca, in cazul deconectarii racordului 1 de la sursa de aer,

aparatul ramine inert, aparitia unor comenzi in racordul 14 neavind nici un
efect asupra sa.

Deci, succesiunea de comenzi sub forma de impulsuri aplicata la racordul

14 are ca efect final alimentarea succesiva a cailor 2 si 4. Acest mod de
functionare a basculei pneumatice usureaza rezolvarea multor probleme
de comanda a instalatiilor pneumatice in conditii de siguranta, utilizind un
singur traseu de comanda.

Fig.23 Fig.24

6. Oscilator pneumatic

Acest aparat, numit si vibrator pneumatic, este utilizat in sistemele de comanda pentru
generarea semnalelor cu durata reglabila sau in aplicatiile care solicita miscari vibratorii.
 In figura 25 este prezentata schema pneumatica a generatorului de semnal scurt:

Fig. 25

revenirea distribuitorului D2 in pozitia initiala; revenirea elementului D2 anuleaza semnalul

din A si permite revenirea distribuitorului D1 in pozitia initiala, moment in care ciclul se reia.

Urmarind functionarea acestui aparat, se poate observa ca, la acelasi reglaj al

droselelor durata impulsului ejectat in B este suma temporizarilor date de Dr1 si Dr2, in timp
ce durata impulsului din A este ceva mai mare decit temporizarea lui Dr2 .

Reglarea frecventei de oscilatie si a duratei impulsurilor la cele doua iesiri A si B

se poate face reglind cele doua drosele.

Pentru a obtine un efect vibrator optim cerintelor aplicatiei, este necesara cuplarea - ca
elemente de executie - la acest aparat a unor cilindri pneumatici cu simplu sau dublu efect cu
membrana, acestia avind viteza de lucru mare.

Ca exemple de aplicatii se pot da: conveiere vibratoare, site separatoare, alimentatoare

tip buncar pentru substante granulare sau pulverulente, alimentatoare orizontale, etc.

7. Generator de semnal scurt

 In multe aplicatii este necesar un astfel de aparat, fie pentru a
evita suprapunerile de semnale, fie cind, din diferite alte motive, este
necesara generarea unui impuls scurt in instalatie. In figura 26 este
prezentata schema pneumatica a generatorului de semnal scurt:

Fig.26

distribuitorului la incetarea comenzii. Racordul 6, obturat in aceasta reprezentare permite

atasarea unui rezervor suplimentar la aparat, astfel putind fi abtinuta o durata de timp mai
mare a semnalului din racordul 2.

In figura 27 este prezentat un exemplu de utilizare a acestui

aparat: aplicatia cere ca cilindrul sa se retraga imediat ce atinge capatul
de cursa pe cursa de avans, chiar daca operatorul intirzie cu anularea
comenzii de pornire.
 Fig. 27

8. Bloc de start

In practica, exista multe utilaje si dispozitive unde pericolul de accidentare impune

ocuparea ambelor miini ale operatorului in timpul functionarii acestor masini sau dispozitive.
Protectia personalului este necesara fie pe toata durata ciclului de functionare, fie numai in
timpul unor faze ale ciclului acestor masini.

Dupa cum se poate vedea in schema din figura 28, activarea acestui bloc necesita
utilizarea ambelor miini, de obicei pentru activarea a doua distribuitoare care sa alimenteze
racordurile P1 si P2; alimentarea racordului P1 sau P2 determina, via supapa 5 si
temporizatorul 4, comutarea distribuitorului 2, dar nu si alimentarea sa, datorita supapei 3; in
cazul alimentarii ambelor racorduri, distribuitorul 2 comuta, dar este si alimentat, generind un
semnal continuu in racordul A.

Eliberind oricare dintre cele doua comenzi ( P1 sau P2), semnalul din A dispare fie
datorita nealimentarii, fie datorita necomutarii distribuitorului 2.

Tot ca o masura de protectie, temporizatorul permite comutarea distribuitorului 2

(deci generarea de semnal) dupa un anumit timp, de aproximativ 0,2 0,5 secunde.

Trebuie remarcat ca se realizeaza, simultan, doua functii SI: una la nivelul supapei 3,
cealalta la nivelul distribuitorului, aici fiind activata si temporizarea.

Fig.28
 9. Modul de comanda cu memorie

Implementarea acestui modul (figura 29) in sistemele de comanda ale

instalatiilor pneumatice permite, pe de o parte, simplificarea proiectarii,
montajului si depanarii acestor instalatii, iar pe de alta parte reducerea
costurilor de fabricatie.

Se stie ca guvernarea optima a unei instalatii pneumatice impune, la

nivelul etajului de comnda, existenta unor optiuni functionale, legate de
manevrele de pornire-oprire, de securitatea personalului si a instalatiei, de
selectarea unor moduri de lucru, etc. Modulul de comanda cu memorie
analizat aici ofera principalele facilitati de comanda specifice sistemelor
pneumatice; vom identifica conexiunile acestui aparat cu semnalele
generate asociate functiilor pe care le realizeaza:
 ST = racord pentru semnalul de START;

SO = racord pentru semnalul de STOP;

NS = racord pentru semnalul OPRIRE DE

URGENTA

P = alimentare cu aer comprimat;

SH = iesire pentru bucla de auto-

mentinere;

Fig. 29

DL = intrare pentru bucla de auto-mentinere;

A = semnal de iesire;

Yn+1 = intrare pentru un bloc logic aditional, de exemplu un secventiator;

Yn = racord pentru un semnal de iesire inchis, de exemplu primul modul al secventiatorului. O

conexiune externa intre SH si DL permite memorarea comenzii de START, prin intrarea
distribuitorului 3 in automentinere, efectul fiind un semnal continuu in racordul A.

De exemplu, cind acestui modul i se ataseaza un stepper (figura 30), se conecteaza

racordurile notate la fel ale celor doua aparate, Yn+1 si Yn , iar iesirea A se blocheaza. Un
semnal la racordul SO sau NS intrerupe imediat functionarea in ciclu continuu, astfel ca
stepperul se opreste la sfirsitul ciclului.

1 = semnalul OPRIRE DE URGENTA catre elementele de comanda finala;

2 = alimentarea cu aer a butonului MANUAL;

 Fig.30

Daca functiile CICLU CONTINUU si AUTO sint activate, eliberarea butonului de

START va initia bucla de automentinere, iar stepperul va functiona in regim automat. Acest
mod de functionare poate fi intrerupt numai apasind butonul STOP sau daca se intrerupe
alimentarea cu aer; in aceste cazuri, stepperul va continua sa functioneze pina la sfirsitul
ciclului.

Daca este preselectata functia AUTOMAT, pornirea se face in mod normal; comutarea pe
MANUAL in timpul ciclului are ca efect dezactivarea buclei de automentinere, iar
secventiatorul se opreste la sfirsitul ciclului; in aceasta stare, elementele de comanda finala
pot fi comutate cu butonul MANUAL, dupa necesitati.

Daca este apasat butonul OPRIRE DE URGENTA, bucla de automentinere este

dezactivata via supapa SAU, iar in acelasi timp semnalul obtinut este utilizat in instalatie
pentru manevrele de urgenta. Trebuie mentionat ca aceste manevre difera de la instalatie la
instalatie, in functie de cerintele de securitate specifice.

10. Convertor electro-pneumatic

Este un aparat care permite comunicarea - deci functionarea ca un ansamblu unitar - a

unui sistem electric cu un sistem pneumatic; functionarea sa se bazeaza pe conversia
semnalelor electrice in semnale pneumatice, utilizind, in principiu, distribuitoare comandate
electric; in figura 31 este data schema unui astfel de convertor: se poate vedea ca fiecarui
semnal electric (semnal de intrare al convertorului) ii corespunde un semnal pneumatic (care
este semnal de iesire). Utilizind acest convertor se pot realiza scheme avind etajul de
comanda hibrid (electro-pneumatic) care imbina avantajele ambelor tipuri de comenzi.

Fig.31