CAPITOLUL 1

ARGUMENT

Calitatea mediului n care oamenii si desfasoara activitatea are o influenta

complexa asupra lor, att sub aspect igienico-sanitar ct si al productivitatii muncii.
Calitatea mediului ambiant se apreciaza prin valoarea parametrilor confortului
termic, prin compozitia chimica si puritatea aerului, precum si prin alti factori ca nivelul
de iluminare, nivelul de zgomot, gradul de ionizare a aerului, elemente de estetica etc.
n anotimpul rece instalatiile de incalzire pot asigura n ncaperi mentinerea
temperaturii aerului la o anumita valoare. Puritatea aerului se obtine n aceste cazuri prin
ventilare naturala (infiltratii, deschiderea ferestrelor etc), care are un caracter
intermitent, este limitata in timp si ca eficienta, fiind dependenta de actiunea factorilor
climatici exteriori. Tendinta de crestere a temperaturii aerului interior vara poate fi
combatuta prin ventilare naturala fara a se garanta n orice conditii, posibilitatea limitarii
acesteia la anumite valori.
Pentru multe categorii de incinte, n care se produc degajari importante de
nocivitati (ncaperi de productie, laboratoare, hale pentru cresterea industrializata a
animalelor, sali cu aglomeratie mare de oameni etc) calitatea mediului nu se mai poate
asigura numai prin instalatia de incalzire. Pentru indepartarea mirosurilor si degajarilor
nocive sau chiar toxice, apare necesitatea introducerii "controlate" a unui debit de aer.
Natura si cantitatea de degajari nocive, modul lor de propagare, sistemul constructiv al
incintelor, valorile la care sunt prescrisi parametrii aerului interior pe considerente de
confort sau tehnologice, limitele admisibile la care trebuie reduse concentratiile
diverselor substante nocive degajate, la care se adauga de multe ori cu o pondere
importanta consideratii economice, au condus la folosirea unei game foarte variate de
instalatii de ventilare si climatizare.
Pentru o incapere industriala cu pereti exteriori la care au loc numai degajari de
caldura, este suficienta pentru indepartarea acestora o ventilare naturala-organizata,
1
adica sa se practice la partea superioara orificii de evacuare, iar la partea inferioara
orificii pentru patrunderea aerului exterior. n cazul materiilor aglomerate datorita
degajarilor mari de caldura si umiditate, precum si a valorilor la care trebuie mentinuti
parametrii de control, este necesara racirea aerului introdus, pentru a i se mari
capacitatea de preluare a caldurii, iar pentru a asigura preluarea surplusului de umiditate,
este necesara si uscarea lui. Aceasta constituie una din formele clasice sub care se
ntlnesc instalatiile de climatizare.
Unele procese tehnologice (industria textila, optica, prelucrari de mare precizie,
laboratoare metrologice etc) impun uneori cerinte si mai stricte n privinta unuia sau mai
multora dinte parametrii microclimatului interior, ceea ce influienteaza nu numai
complexitatea agregatului de climatizare, ci nsusi sistemul constructiv al incintei
respective.
Preocuparea pentru asigurarea conditiilor de microclimat corespunzatoare
specificului muncii desfasurate de oameni sau naturii procesului tehnologic, trebuie sa
reprezinte o cerinta primordiala n dezvoltarea tehnicii ventilarii si climatizarii pe plan
mondial.

2
 CAPITOLUL 2
CLASIFICAREA INSTALAIILOR DE VENTILARE sI
CLIMATIZARE

La orice sistem de ventilare este necesar sa se introduca n ncaperi aer (aer

refulat, aer introdus), care sa preia nocivitatile n exces (caldura, umiditate, gaze, vapori,
praf) dupa care trebuie ndepartat din ncapere (aer viciat, aer evacuat).
Instalatiile de ventilare pot fi diferentiate dupa modul de vehiculare a aerului,
dupa spatiul supus ventilarii, dupa gradul de complexitate a tratarii aerului n functie de
cerintele tehnologice sau de confort ale ncaperii respective, dupa diferenta de presiune
dintre interiorul si exteriorul ncaperii ventilate etc.
2.1 Clasificarea dupa modul de ventilare a aerului (fig.1.1)
Prin ventilare naturala se ntelege schimbul de aer realizat ntr-o ncapere sub
actiunea combinata a doi factori naturali: vntul si diferenta de temperatura dintre
exterior si interior. Cnd patrunderea aerului exterior are loc prin neetanseitatile si
rosturile elementelor de constructie (usi, ferestre) ventilarea naturala se numeste
neorganizata. Daca n ncapere sunt practicate deschideri speciale cu dimensiuni
determinate, amplasate la anumite naltimi si care pot fi nchise si deschise dupa
necesitati, se realizeaza o ventilare naturala organizata.
Ventilarea mecanica poate fi simpla, adica sa realizeze fie numai o introducere,
fie o evacuare de aer, cu functionare de multe ori intermitenta. n functie de conditiile
ce trebuie create n interior pe lnga ventilator, n circuitul de introducere se mai adauga
un aparat cu ajutorul caruia se poate realiza un proces de ncalzire, racire,uscare sau de
umidificare n functie de tendinta dominanta de evolutie a aerului n interior.

3
 Fig.1.1 Clasificarea dupa modul de vehiculare a aerului

n general, prin vehicularea mecanica a unui debit de aer se urmareste limitarea

cresterii temperaturii aerului interior in perioada de vara si mentinerea unei temperaturi
aproximativ constante n perioada de iarna,ceea ce conduce la solutia frecvent utilizata
de intercalare n circuitul aerului introdus, pe lnga ventilator si a unei baterii de
ncalzire, care este precedata ntotdeauna de un filtru de praf. Sunt si cazuri de ventilare
mecanica, la care n circuitul aerului se introduc alte aparate cu ajutorul carora se pot
obtine unele procese simple, ca de exemplu racirea, uscarea sau umidificarea aerului.
Climatizarea este din punctul de vedere al modului de clasificare tot o ventilare
mecanica nsa se deosebeste de aceasta prin faptul ca asigura si perioada de vara nu
limitarea cresterii temperaturii aerului interior, ci o anumita valoare a acesteia si regleaza
simultan cel putin doi parametrii. Evident, alcatuirea instalatiei este mai complexa, att
ca numar de elemente componente, ct si din punctul de vedere al aparaturii de reglare si
automatizare.
Dupa criteriile care stabilesc valoarea si limitele de variatie ale parametrilor
aerului interior, aceste instalatii pot fi destinate confortului persoanelor sau unor scopuri
tehnologice. Limitele de variatie a diversilor parametrii reglati (temperatura, umiditate
4
relativa sau viteza de miscare a aerului interior) sunt n unele situatii mult mai stricte
dect n cazul instalatiilor necesare n scopuri de confort.
Ventilarea mixta se poate realiza fie prin introducere mecanica si evacuare
naturala, fie prin evacuare mecanica si introducere (compensare) naturala a aerului.
Fiind o combinatie ntre ventilarea mecanica si cea naturala ea a aparut ca o posibilitate
de suplimentare a debitului de aer necesar pentru situatia de vara, limitarea interioara a
acestuia la cota parte asigurata de ventilarea mecanica si atenuarea dependentei
schimbului de aer realizat de actiunea factorilor naturali constituind o posibilitate de
exploatare economica a acestor instalatii.
2.2 Clasificarea dupa extinderea zonei ventilate (fig. 1.2)
Ventilarea generala sau de schimb general este caracterizata ncaperilor social-
culturale sau celor industriale fara degajari importante de nocivitati, sursele de degajare
fiind relativ uniform repartizate n plan si avnd o intensitate practic constanta.

Fig.1.2. Clasificarea dupa extinderea zonei ventilate

Aceasta atrage dupa sine amplasarea uniforma a orificiilor pentru introducerea
aerului prospat sau tratat, respectiv a celor pentru evacuarea aerului viciat din ncaperi.
Ventilarea locala apare ca necesara n cazurile cnd exista surse concentrate de nocivitati
dispuse n anumite zone ale incintei sau cnd intensitatea de degajare a nocivitatilor
poate fi temporar sau accidental foarte mare. n aceste situatii chiar prin marirea
exagerata a debitului de aer prin ventilarea de schimb general nu se pot asigura conditiile
necesare de mediu, n fiecare loc sau zona a ncaperii respective.

5
n alte situatii, ventilarea de schimb general poate ramne ineficienta sub aspectul
refularii n sensul ca nu se pot asigura conditiile minime de microclimat n toate zonele
incintei destinate activitatii oamenilor. Apare necesara n acest caz folosirea unor
instalatii de ventilare locala prin refulare. De exemplu, pentru locurile de munca din
apropierea unor suprafete foarte calde, orict s-ar mari debitul de aer nu pot fi asigurate
conditii pentru mentinerea bilantului termic al omului din cauza cantitatii mari de
caldura primita prin radiatie de la aceste suprafete. Pentru a ajuta organismul sa elimine
surplusul de caldura, se poate interveni prin creearea locala, pentru fiecare muncitor n
parte, a unor jeturi de aer, numite dusuri de aer. De asemenea, pentru a mpiedica
patrunderea a aerului rece n ncaperi la deschiderea frecventa a usilor spre exterior sau
prin golurile tehnologice de acces se folosesc perdele de aer.
Sunt si situatii cnd pentru mpiedicarea raspndirii nocivitatilor n toata
ncaperea, n special cnd exista degajari toxice, se folosesc simultan un sistem de
refulare, n general de tip perdea de aer si un sistem de absorbtie pentru fiecare utilaj in
parte (de exemplu la cabine de vopsire, de uscare, de electroliza etc), cazul ventilarii
locale prin refulare si aspiratie. Existenta unui sistem de ventilare locala nu exclude
prezenta unei instalatii de ventilare de schimb general, careia i revine rolul de a dilua
nocivitatile scapate de la dispozitivele de absorbtie locala la valori sub limitele
admisibile si a asigura aerul de compensatie corespunzator debitelor evacuate sau
refulate local. Se ajunge astfel la sistemul de ventilare combinata.
2.3 Clasificarea dupa diferenta de presiune dintre interiorul si exteriorul ncaperii
ventilate (fig.1.3)
Ventilarea echilibrata se obtine cnd debitele de aer de introducere si evacuare
sunt egale. La ventilarea in supretensiune, debitul de aer introdus este mai mare dect cel
evacuat, astfel ca n interior apare o suprapresiune, debitul in exces evacundu-se pe cale
naturala. La ventilarea n subpresiune(depresiune) fenomenele se produc invers.
Aceste sisteme se folosesc pentru a impune un anumit sens al trecerii aerului dintr-o

6
ncapere n alta. Astfel, realiznd subpresiune ntr-o ncapere cu degajari importante de
nocivitati si suprapresiune n ncaperea vecina "curata" prin sensul de circulatie a aerului
obtinut ntre cele doua ncaperi se mpiedica raspndirea nocivitatilor n ntreg spatiul.

Fig.1.3. Clasificarea dupa diferenta de presiune interior-exterior.

7
 CAPITOLUL 3
ECHIPAMENTE PENTRU INSTALATII DE VENTILARE LOCALA
3.1 Ventilare locala prin aspirare. Tipuri constructive.
Dispozitivele folosite pentru captarea noxelor la locul de producere a acestora pot
fi de tip: deschis, seminchis i nchis. Din categoria dispozitivelor deschise se pot
enumera hotele i aspiraiile laterale (marginale).
Hotele se pot amplasa deasupra (cazul uzual), lateral sau sub sursa de degajare a
noxelor. n figura 1.4 sunt prezentate cteva tipuri de hote pentru captarea noxelor care
se degaj din utilajele de producie. Hotele se execut din tabl (neagr, zincat, inox),
mase plastice (mai rar, pentru c se deformeaz la temperaturi peste 60 oC), profile
metalice i sticl. Dac este necesar, se termoizoleaz.Hotele sunt dispozitive care
se amplaseaza, de regula, deasupra surselor de degajare, dar si lateral sau dedesubt,
pentru captarea nocivitatilor care prezinta o forta ascensionala importanta. In figura 1.4
se prezinta principalele tipuri de hote:
Hota clasica (fig. 1.4 a) care poate avea sectiunea de aspiratie circulara, patrata sau
dreptunghiulara, in functie de forma sursei de degajare. Pentru o aspiratie cat mai
eficienta, distanta y de amplasare fata de sursa trebuie sa fie cat mai mica si sa
depaseasca perimetral sursa cu (0,3 ... 0,4) y. De asemenea, pentru a se asigura uni
formitatea campului de viteza in sectiunile de aspiratie, este recomandabil sa se
prevada un ,,sort" la partea sa inferioara cu o inaltime de (0, 1 ... 0,2) y, iar unghiul
a sa fie mai mic sau egal cu 60.
Hota de perete (fig. 1.4 b) avantajoasa prin limitarea spectrului de aspiratie
si diminuarea influentei curentilor de aer din incapere privind imprastierea noxelor
degajate. Pentru multe utilaje si cuptoare, peretele reprezinta chiar una din fetele laterale
ale acestora.
Hota multicompartimentata (fig.1.4 c) este indicata in cazul surselor cu lungime mare,
insa fiecare compartiment trebuie prevazut cu evacuare individuala.

8
 Hota cu aspiratie centrala si periferica (fig. 1.4d) sau cu aspiratie numai periferica (fig.
1.4e) sunt indicate pentru limitarea debitului de aer aspirat si pentru cazurile cand se
lucreaza cu piese de dimensiuni diferite sau cand suprafata planului de degajare
a noxelor variaza in timp.
Hota rabatabila (fig. 1.4f) permite atat micsorarea distantei de amplasare fata de sursa,
dar si manipularea materialelor, pieselor etc. cu ajutorul unor grinzi monorai, caz in care
hota, prin dispozitivul de la partea superioara, se rabateaza cu 90 .
Hota telescopica (fig. 1.4g) asigura o functionare eficienta permitand micsorarea
momentana a distantei dintre planul de aspirare si planul sursei in functie de natura
operatiilor tehnologice necesare.
Hota cu acumulare (fig. 1.4h), indicate in cazul degajarilor cu character intermitent,
permite captarea lor momentana si evacuarea lor intr-un interval mai mare de timp.
De multe ori, distanta y dintre planul hotei si sursa este impusa din conditia de acces sau
demontare periodica a unor piese, mai ales in cazul unor procese cu flux continuu, motiv
pentru care este indicat, pentru astfel de cazuri, sa se prevada, la periferia hotelor,
dispozitive culisabile sub forma unor ferestre ghilotina, rulouri etc. (fig. 1.4j, k) care pot
contribui in mare masura la cresterea eficientei in functionare.
Materialele din care se confectioneaza hotele depind, in principal, de caracterul
agresiv si temperatura degajarilor respective, la care se adauga, de multe ori, cerinte
estetice si criteria economice. Pot fi confectionate din table neagra tratata sau protejata
corespunzator, tabla zincata, din inox, mase plastice, sticla etc.
In functionarea hotelor pot aparea si doua inconveniente. La captarea unor
gaze foarte calde, ele devin surse radiante care pot deranja activitatea celor din jur si,
destul de frecvent, la evacuarea prin tiraj natural, din cauza racirii peretilor hotei, apare
fenomenul de condensat superficial. Ambele aspecte neplacute pot fi evitate prin masuri
de izolare termica, in ultimul caz punandu-se condittia ca temperatura superficiala
a hotei, pe partea expusa la condensare, sa fie mai mare cu cel putin 1 C fata de
temperatura punctului de roua a aerului din care provine condensatul, luandu-se si

9
masuri suplimentare pentru colectarea si evacuarea lui, cum se indica in figura 1.4,
detaliul A.

Aspiraiile marginale (simple sau duble) se utilizeaz la bile industriale pentru

captarea gazelor i vaporilor ce se degaj n procesele de degresare, splare, decapare,
grunduire sau vopsire sau de la diverse tratamente termice de suprafa: brunare, zincare,
cromare etc. Dispozitivele de aspirare sunt alctuite din fante (nlime 50-200 mm) cu
absorbie uniform pe lungimea bii. Dispozitivele se confecioneaz n trei variante:
refulare pe o latur; pe dou laturi; refulare pe o latur i aspirarea pe latura opus, n
funcie de limea bii.
Niele de ventilare sunt dispozitive seminchise de form paralelipipedic, avnd
pe una din laturile mai mari o fereastr care se ridic pentru a permite accesul n interior.

10
Carcasele sunt dispozitive de aspirare de tip nchis i se folosesc pentru eficiena lor
n cazul degajrilor de noxe foarte toxice sau agresive.

11
 CAPITOLUL 4
INSTALATII SPECIFICE VENTILARII LOCALE

In seciile industriale cu degajri de nociviti concentrate se poate aplica un

sistem de captare local sau se pot prevedea dispozitive de aspiraie, de refulare sau
aspiraie i refulare. Aceste sisteme limiteaz mprtierea nocivitilor i asigur
parametrii aerului n zona de lucru. Soluia cu mrirea debitului de ventilare pentru
realizarea concentraiilor admise de nociviti n zona de lucru genereaz viteze mari ale
aerului i riscul mprtierii nocivitilor n ntregul volum al halei. Sistemele de
ventilare local se pot clasifica n funcie de natura i modul de propagare a degajrilor
nocive, de tipul i dimensiunile utilajelor, de particularitile proceselor tehnologice, de
alctuirea constructiv a incintei, etc. n funcie de modul n care ele asigur condiiile
de munc locale, se deosebesc:
- instalaii de ventilare local prin refulare n situaiile n care asigurarea condiiilor de
microclimat impun folosirea de jeturi de aer, sub form de duuri de aer sau perdele de
aer;
- instalaii de ventilare local prin aspiraie atunci cnd nocivitile sunt concentrate,
captarea lor se face la locul de producere prin: dispozitive deschise: hote, aspiraii
marginale; dispozitive seminchise: nie de ventilare; dispozitive nchise: carcase;
- instalaii de ventilare local prin refulare i aspirare sunt sisteme care capteaz local
nocivitile n cazul n care utilajul nu se poate carcasa din condiiile de desfurare a
activitii, realiznd prin jeturi de aer refulate pe o parte i captate pe latura opus
refulrii, o perdea deasupra sursei care limiteaz mprtierea nocivitilor i asigur o
micare dirijat a aerului ntr-un spaiu delimitat sau nu geometric; sistemul se folosete
la: bi industriale, tuneluri de uscare, cuve de electroliz.
Instalaii de ventilare local prin refulare
4.1. Duuri de aer

12
Reprezint o metod de ventilare a locului de munc, aplicat la procese tehnologice cu
temperaturi nalte, locuri de munc cu emisii de substane nocive. Duurile de aer sunt
dispozitive formate din guri de aer care realizeaz un jet asupra locului de munc.
Fiind instalaii de ventilare local prin refulare, se folosesc mai mult pentru combaterea
cldurii radiante asupra muncitorului care lucreaz n apropierea surselor calde,
asigurnd schimbul de cldur om mediu ambiant fr suprasolicitarea mecanismului
termoregulator uman. Conform NGPM (Norme Generale de Protecia Muncii) se prevd
la locurile permanente de lucru cnd densitatea fluxului termic radiant al surselor,
corelat cu durata de expunere a muncitorului depete urmtoarele limite, prezentate :
Densitatea fluxului termic radiant qr (W/m2 ) 700 1400 2100
Durata de expunere 4 min. 50 sec. 20 sec.
n funcie de condiiile de la locul de munc, pot fi: - individuale cu agregat local
pentru fiecare loc de munc - colective cu prepararea centralizat a aerului i
distribuire prin canale (fig. 3.2b) - fixe sau mobile Funcionarea lor poate fi cu aer
exterior nclzit iarna, rcit vara sau cu aer recirculat, cnd ti< 30 oC. Dac este necesar,
se folosete aer tratat n centrala de climatizare, local sau central.

13