Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Iulie 2003

    Uploaded by

    Petre Ioan Cretu
    16 views24 pages
    revista culturala

    Original Title

    iulie_2003

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    revista culturala

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    16 views24 pages

    Iulie 2003

    Uploaded by

    Petre Ioan Cretu
    revista culturala

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 24
    orga ‘ADE CULTURA + ANULI, Constantin Tow implinste p0dean'pe 1 ili! crea Din dous moive. Pe deoparte ca sa zic aga - pentru cd portretut (ul psiheritc, la fBcest moment, avata’un aroat inca vial. imaginaby, rotectandusse in vitor, Blan moderat, rational, ou capactatea do ilvare dacs Soot, ou preter ru 31 siatorniclUn partret Ia ‘migcare, Revent, tam sunat de mal mute on mat ‘ult ale. Voam sleet pentu moctatl Prom National perry Litoatura acordat lui do. Unianea Seritoror Nu Fam ast acasa deca! In-un tau, ‘6eea co ma bucuat si ma confemal sostalzarea Nalorosulu prozatorincerculresrans ale terare romanest. ede al parte-rusiaga? -aingerea venerable varsto de cate prctenul meu mat mare a unt entry ca ea martursasta, In mod indvect receras £1.22 de an, daja, paste momertullansarl mele de re Sarbaioritl in 19 iui, itradlevar, de alunc, dn 198}, de cane a mizat cu entuziasmh pe proza' mea in Romana bora, [a tebe me Dt cnt Ta oc Tagine de me mar or ae mu ne pig ne de cle ‘Spinoza 1:3, lulie 2003. Apare lunar la SLOBOZIA ‘am avat imp s4 compar cals prozei sora de, ‘on-judeteanul mou cu natura personaliat tui ‘Sompexe, Ca ores sritor autenic, Constantin Tok SUDISTUL... ENGLEZ ‘se ogindeste ru ot! n proza ps caro sone Toate ‘rfc lu sunt mize pe frumusete st gratuita Ele fu spun neaparat adevarul, cl-conving st ‘emolfoneazs. Personajele - cic tomanul este Spuradiacinaginerelindvrciors pe spune Kundera Sunt oareesm sustrase cauzaital Worutior (aminte'vaée ChiiNerigon,asprandeontnuu cate ‘lume inacoesbla. Ele usu afta fnaltate externa, ‘eeut aosea a aufocunoaster dotagate lipsta So Naniata, De aoeea,proza iC. Tou nu urmareste niciodata traseut Tmbogatrt materiale a unul a. Nu exsia Personal, evoluia tu balzacsan-s Amie secoloazant in romanele sale Salabil net creumscrs: Des, dep, n= Cadre, in lume® ves “oagerea In Surping In ensiunea cont Un egionar", acestia devin personaje reprezentatve’, dependente de-anunite grupurt sotio-palitice.' Ci ‘Gealut ‘camipatrescian, ele Sunt personaje semnficatve Ta ‘She, Sunt mois, acica persoane bere. Memoria aulorult) crstalzeaed forme umane pure™ uatrase deverini si macular, Personajele faralolu Constantin To sunt unvnoase 8 grave, Inacelas timp. Pent c& asa este 31 viata, Lumea Acestor personaje este plina do coneretele, do area. implining Editori Consitiu judetean Contrul Cultural UNESCO ofonet Pertea* Slobozia, Tmemorabil ‘ru egalabla in adoza frazale elegante, melocioaze, Sublexal pandeste eu orice’ cavern ‘Aceastd“indemanare” ina vor, In a povest cs har i ard naltateexterns, este 0 caltate sudita O'intalaim la Stelan Banulesou, la Panu Neagu, i Manin Prada ‘Dar cum esie Scrtorut? combinafie aristrocrates), vb. fete mareat de spin Campa Bun vo 5 profund. dar astel inca 8A nu lezozo eventual ‘anita, celbrul prozalor se sinte bine inve oamer Spl care, sub pana ll, pot doven! memorabi ‘Rosasta pruganta ina calica caren esto, cre, dterenta spe personal li Constantin Totu este 40 de km, 2 dre) ‘at jel. Amado’ arm ua In pico! ‘Sample, ca el cAldura el insuportaba. Cunoastom uloarea perfect neagra, net tolala, a pamantut ‘campenese. Reuistam in devenires continua 2 ‘eclargin cdmpurler. SSitolus). Constantin Tolu vine si din alte part. Din alf Sud’ al discretion meditative, al prudente! Fespectoase, al increden in radia valor. Constant Fou esta un engiez asiilat natura de CcAmpa romans, de sudul‘evouutanarutope ac ‘Sitasoinant-La uly an “NOI PUTEM, CEL MULT, REINTRA, SI NU iN EUROPA, DIN CARE NICI N-AM IESIT, DE ALTFEL, CI IN TIMPUL EUROPEAN” = dialog cu domnul profesor universitar doctor MIRCEA MARTIN, seful Catedrei de Teoria literaturil, a Universit MF. Domnute profesor, ati fost Eeituril “Univers de aituzlunea ctu noastre in lume. ti Side cA seriton care, eccidentsid a sionlor? Nu'etu daca cel (anh estevaloarea insas Este nevole asta 0 vorba: 0 vorba de cjva nar seritori care a Se impund 9 caro sa cteeze impresia Unel seal a Une! radi a unel corttudn de vatoar). Cova co S.2 insdmplat cu. sent laling-amercan, este ‘xem! cel al coningator Faptul o& Albania a produs un mare sortor (Ismail Kadaro) st ca ol a Festcunoscut tnca sub vec regi a Insemnat 0 ‘lene sponta pentru fenomenut albanez. atenia ‘confrmata, apo, de optunea potica a Albani, ca tect pa 1900, au fost rims ca ambasadori In prinelpalete capltale ‘europene. Acoo, @ au reust a facd fears bine: ‘cungsouti cauza bane stood, 28-3 pubice slope cara ance, au contri 0 mat cunoastere sila oimagin favrabila Abbanie, ‘Ramana a medilim la Seea ce am faci 0 rin Tepe mtn eae. ee cece pect neranecs Seems Gamcnocoecccuns Si eeeccaens perenne ipeana. Siac sta omer intron aos ars impotva et ‘er iit ader se pot ecines eateva Pe Bucuresti - M.F, Dar nol aveam, in 1990, cateva Personailtat! care, prin creatia lor, 68 atraga ‘Atentia asupra fenomenulul roménese? Un Nichia Stanescu, un Marin Preda (tadus, fara succes in Franta) sunt deja nostal MLM. Sigur, sunt nostalgi, dat sunt Gi prezonte. Nocita Stanoscu este oprezenta. Poozia romana va ‘Sta mule decent, cred eu, sub zodla lu, Daca arf ‘gas un tradueator pe masura. arf put safle un Tare poet european. Dn pacate,faptl acesta nus 2Intmpiat. Cateva reuse aducen in engieza, Us| parle, nu pastoaza anvergura i Nena, (corjares! FOAGHE CERCETARI ARHEOLOGICE 2003 - - ORASUL D DE FLOCI ‘21 1ULIE-20 AUGUST COORDONATOR: Dr. ANCA PAUNESCU - IMUZEUL NATIONAL DE ISTORIE A ROMANIE! = Dr. GHEORGHE MATE] -MUZEUL JUDETEAN IALOMITA = SILVIUOTA- MUZEUL NATIONAL DE ISTORIE AROMANEE! “IRINAENE -MUZEUL NATIONAL DE ISTORIE AROMANIE! ‘Scurtistoric al Orapului de Floci (Varos Floci) ‘Asadat, alc, pe malul stang al lalomite, la confluenia lui cu Dunarea, in vecinstatea vadlui de trecere a fui s-aridca la nooputl secalulu XV un important centr economic al Tarii Romanesti. Cercetarea documentelor si a piiviegilor comerciale din vremea lui Mircea cel Batra sau a urmasilor sl, existenfa In acesteloour §unul vad de trecore cu vara, ca punct terminus a drum comercial ce cobora dnspre Brasov spre Dobragea, si a unei schele la Dundre pentru sribile negustorior ce alegeau aceasta cale de ransport Prima atestare decumentard a existonte! unui punet de vama o gasim in cunoscuta scrisoare edresaté in 1491 tuluor targurlor st varilor tari do cre Dan al Ite. “Targul, constituit administrativ pe mosie domneasea ei condus de un judet si 12 pargarl, 2 fost ncandiat in 1470, in tmpulincursiunt armato all Stotan oe! Mare impotriva domnului muntean Radu cel Frumos. Orasul sa relacut insa relaiv repede si viata comerciala ia rluat cursul res Dovada sunt registrele vamale ale Bragovului de la inceputul secoluli al XV-ea in care sunt inscrisi negustori de peste: din Oragul de Floc. incepaind cu a doua jumatate a secoluul al XVI- lea, dupa ranslormaroa Brae in kaza, inoursiunile {de prada gi jaf ale turcilor in Bria gi Hérgova in /Muzeutul Judetean floral Balta Borcei i In teritoriul oragulul precum si ‘everimentele pltico-miltare cin timpul campanick antiotomane conduse de Mihai Viteazul au avut un ‘olmajor in rénarea evoluieleconamice @orasuli Relenior a orginea voievodului Mihai Viteazul, 0 parle astriografiel sustine cA acestas-ar findscut Jn Oragul de Flocl, unde mama ii, Tudora, era negustoreasa noua perioada de avint st de dversiicaro a acivilor economice este atestat in secolu al XVilea, cu precddro in vernoa domnioilui Matei Basarab Pentru a protejaorasul in care se atlau resedinia jell aloma si sede Ispravnice s ale capitaniei de pericolul invazilior tatare $i cotomane, dommtoru va cantona ale o armata de Din cercetaroa surselor dooumentare aflim cf, ‘idoma oricarui orag medieval, oraseni, oament liberi, detineau case, pravalii gi ogoare sau stapéneau sate in erilorul ural din ur Principalele ‘cupati erau legate de exploatarea si valoriicarea bogatior bait, n spel pescuitl, asa cum indica 31 stema oragului pe care este desenat un paste ‘ncadrat de patru stale. Veniturle vamilor din orag erau inal destinate vislerioi domnost, ulterior find ins concedat folosul unor mands sau inal dregétor, Acoste uses ndeung epotata de acesa la noramente™ne-a marta 1 {soni care ne ducea nag casa Vom ange s. ia ‘acest rum de ntoarcere. Sapna une aa 33 ‘ula dla acest moo a pariopat ¢ Vere is rimarul Bucurestior itl ihn a oa on ass vada mock in ptoaro. So ratacae oft prnmune Recunosoutde una drive nanst Vor! tira toat cans ete unl ite aie dong in leet cuvetlor de multe Us va spuszdmbind “Domnue, box se urmarost i tc pentrucare aveam Blalo duminich duptvamiaza {atectoarea lormalior vamesi in cs! ma mare aeroport din Europa au fost ma scrupulo tea do obleol. Cort este ca am intarziat st ‘eprozentantl nea a companiet romans ‘rvru smal cheme un autocar cast anger avon, Mina Leu era att ea un simply pasage Pentru ai ardta soldartatea cu marale carp cava reporter de tolviune 8 oszotan Sa amanat te plocarea.O amdnare bine chb2u"a oroau 88 afung la Bucuresti o data cu Mina La Otepen!entuziasul primi naa ma Fost col dn februari. Mina care inuise mute, sa facut 9 de aceasth data timp pent nr si fotograi, multumindusi pe to reprezentantt rece ‘aman in posesia Lou a Univers. Dar Levis ‘al era Lowe. Sou a stigat un “Nein” sour “St ‘emishunie welevizate 9 ntervur av arial un om abil, spontan” st dinamic, rotunjind BLESTEMUL CERULUI SI AL PAMANTULUI ‘Adrian BUCURESCU in decent fase a veocul wocut, sal mov natal saps dt machen pe cre ic capt cs ‘ocfaliemal care Tacepuse 8 bantule Romana, nu feusiserd Inca le otnasca. Ast, near ouna” fuse amestocau docat accidental Cu cele “proaste Betesugurie onus eau videcale cu lrtur de lest 6) Gi deacantoce, Oocaurl popular se panasert Sproape act, singura oxcopto tind Stoaua’. tore ‘aorta De sarbston, oomens mergeay la sores ‘Seta eau la Mdnsetrea Baton ‘in, sousurla locale useee crops o organizato a ParniauMunotoress Roman Pi caro in, dt ind punt renume focal al membrior 2 nu aven ner Sutokate morala supra Coneatnor. Din arta, ner Se nforcaay Inca nesting! sullolegte Ge otrava Ineitamantul posi deaigic us mpustoerarmate romaine dsfnjarea ovale lar calcu harnasamentele Tor. tusosera vandul| parielahior Cu seo hamun de Guna cltate au vent Sobrogont In sata nest, prin 1986 0S, varzandute Be rime conatonfor rei, care binctales so tucuau ‘Se ciipr Oe abc, tranracile se incheiay tearm Bebrogens vndoau hamuro ca 8 nu Use pe dogacta [Galhoz tdearogiunea lo, Constaria. urmalsa pera ‘coeciiata on Presunea desloge oolea deocardata pe adh, dar ‘nupe opt meat pa comuniit oeak no, cap eam ‘el mar indoctinal mal ales prin poezleproleteste ‘e car trebuia sal invalam pe de fost sisate recta in ‘asa sau la serie coke. Apo. pn de mandi 3 ‘emote, oram facul omar. Evid, pant so foeau 3 ‘se corivasiea aprile manustonnste ‘Be ianul 1058, hamurlecunparato dol dobrogon! au ‘oat vandite do corsiteni mot colar da dal dela ubtore's cant in Geepodtra Agreos Comcivs (GAC) Dota scent se nirtas om casos Ct arabilt era modest cic prim et men curucrie “Acum fe vorba nr Nori ier comunitor nu erau chiar pros do tot, gtand.e prim cola Dasa —— “Coming eau dracula, dar, cur am mat spo un et e-allrisoru char prot de tot Aga ca a mai pus Sissiog a cle ‘Dap abo. In sat msosora deste arme, mal alos pistoale cavabne, fe of fuses geste pe chm, fe Drm ate moron Posesort Ge ast de arte era ta ‘Se ta sll apa ca rua fost prea gre sae Inox 9 ita ove < atl mow cu un vein main vast gsisora 0 purc Jb cohosiovct, sipareau vile wbostanets cu en Dap Sarena eu ngept cirtesnara A t s ‘S pregea arma: in pamnt, dn lab verde Au spat © ifranga tot cures, hndcd taser eel exact de fe ala Am asstat a dozroparea armel Foo ruts Invaseing dear paul purezs putin. Erin procs stare dofunctonare baa vea cetova cate la. ata vcinul au fost intial ca, pentru dajnere toga «oe ara. vr feng n pagate. Exit osngur sansa ‘3 snunde ncisosoe: 8 9 Insert obun vole” TNGAC Apacs sau iocra! "Tot fara tet polt tia cumpsrase, ou vieo dole ‘an inate, o carla comarcaia a Bra, pata cu lot (rarra ster. Au vont do la GAC. sne1a cra, Pugul rar, Boroana'$ a. precum 6 apa. O chore Blanes avea tac in ea: amanda fare sonal. Nusa sat innamata de sr A ince sa fomdie “merino 8 so reice pe pioarle spat. Numal fata a putt So inhame 9-0 conduct in GAC. Eu cy ‘ama gc sora mea mat mica am rams aca boxing Nu numas pentru cao plerdusem dela pe Fumoas Bianca ar alas ca mult ca hua! cu ape fuses "hat gtd arvana porior aia un poreet Sergent Bie laeud, apa roasta na ost aa, nosis AC. ‘mal rain nate de a bar aco mba ir {Gac, proba do sca. Poste vr luna no-au adus-0 inapot soasd, onde am asia cu durore coach a ime evareai, Er Coogi dala acutatoa de igi tratura spariola ‘esi ca t0 numea Despina Wapercy, ria an an. dar tparta nu foe prea (oma salu Mats jusohlalomta a 73k do Bucuo=t immu ea do gid s8 so sableasca In sal. dot o Tego nov orci aect sans, proaspatapofesoard oman, cai Mara se pred parol, se avert ‘8 acd navel In hoare cimineata fora so dura, {eon charg: Puma so vezona or cian ter Se spa nuda, se imbraca In ugh maa in grabs bon taleaain fa, semachiaingfaba galore apres ‘sutobual 119 sau 276. ach avon nor, goa fost ‘ompartinontl do tunaton ‘aor gaao 9 dosizo| de mindo, “Bardgan-Expresu”, ‘3 "Tranul do Mite, cur i nureau onic novels {Ge unea scbfind a sangénind, rked-e0 apo rar, Bn do pesagen mal mut sau mal oun optimist “rl an goo, n fara vaca, Puna dusose aco0as ala, Duminica,e oblcl dormea toata zua Nu mal Imerge cla cnematogra, nfo Tear. Pe coll § {olegel de naveta cam ocolea.Destrul aga al [costrao scrbea vat. find numee de stundone, ‘epuneau tot Puna. encl era cumpit: geamunspart, pratute sau nro, carapale murdare, up caren so Ichoau O'tune sisvuctva, nexpteabla, 8 apuca po Calais Sood tren nenorosor: pest tl crear date salon, erumere amuse. Prdole ra prea eu, ln, ator eral ea lumina au ede! Pum, read ce tae, fe sdnigoa in coll ores 1 cere Sh coarnd ‘Numa c8sproape to nasagen vorbeau ct puteau do farm, do pea era sural. , de multe on munctn Santor dstupau scl de rachis! vagond se unplen fe 0 dutoare de-h muta nae, Seful tent, nasi lector clandestn. Muli jucau cat cu indie pins In olpa cind webuia ef coboare. Asean agus ‘vei, ore "earturer” Us hala Barus is nu se le doce, "Moscova ies, o urea stoln-stolun do caches. sporind vaca la maxim Doarne, sc nave de vanzar? Tub acca dodo, pean, anos atl do “Hal s6-jl vand o verigheta "Da, biel avem sticit de tmp bert, loi BT "Mal sajighlosse"evit"Priry ie ral dost” Sau urisau cu so do cd aed cu dou prune pe eichet, ioe 5 ‘vandal suprapre ia chi i Dob Doi och bast ine al doregle™ Cite un, apueat de talent voc, ‘ama, daneau. aor ery 3 bos lahala a pdne izes ‘se peau po (ae LS} fit et ind 9. ta pcan yw ‘dh 'Sn tac Malic? 861 hr po magne Sarr an a Cp op a mt re onsta moa do fazbnare a resct y ma ult ind am at caf stata Minas Gail, Unde 8 fo oma ducoau mama sa une dln Cops na Siri ca fa Era prea dott Fam bostortat ic 9 ‘lata po comurcn twlttl mo do cop ‘Deelgur nu rua Westerns ol lpr, al ‘alg Geng apo ale Parr ou hepato ‘oade Idan ost Sorgort’asea Calor aro ‘a aphnzurt $4 oe! doa Bont bau va wv Cums fomusean? Cho ge? Mormari ud dca, bacat petpendular fafa do cena, one apronpe ars dopo {aia paint pir ren Num ites Ful Sergent rtunda do ctv on punch, par funn ta mrt tnd, proj tt vonage rab ba eu cop r Flat irtamaloter al cobozuks cot ga mut 3a Toate tana Ful frunet ge tar inartind de ‘al tre ratio rotesat do Romina, alénd'ch'y In ate fivieale was Intimplatucrun asemfnatoare in a ascuna ma sto sax carabino, tan sb loops a ercoceni Ape masor itor do @.AC-un,procum ¥! flor or sau irl car conn co ¥ wa ntl 9 Inigatorior cola saul mau. ‘Do unde se vedo. Dummer doarmecucapul pe ranastre de nnen are fre. ‘an pentyIndepinrea plan economic: Mergoa dupa ermior de mitaso a gol, Toamna incapea proction ‘gre care noe uncon pin la ncputl a doconbne. ‘nd lo atau eect sa doa azb, Puma 9 cola profeson eau vot 9 pe lee, lindo sh sopineasca ipa brajelor do munca alec ‘hi eau TA‘ ut, Ma rut mal mult calcau pe net ‘zl cra padi oar an ‘tt mai pietstoare co cit unaor eray condaso de inspoctordo ala spocialtap care crodaeu ct tata maa Sp cope lamba gl trata roman, In-acoste cond, Puma puto cou sa ma aa temp side slechunes eer tus acento ubanu! Unvor 1b ee, preteoaracadea po gens. So ven fa ton, juctnd eu feo cdr seus in adrators sv de pe Imargne Pun oro bruna foarte rumoasaexclamase, ‘tind dn Loren. Eo mrp aoe hamonele encrielnra im vease cp tr Sponl, va sabato Anz, a corcota Machu Plc sau 0a pla cu barca pe Inc Teac! Tot mat ioorea, be ton sau acaad. sh studoze invent susbiatu ‘Sua sparc dn America Latin ncepuso car ‘Seto scala Dartmpul a, inp ern ocr sara ‘ocmai ond Pura imp sh voacd aloe Futeal ‘an de saga, 1985, 0 mint ceaa dn conducoren GER-utl aratse un ren, as ea poosoara purged, ‘cast la ra 2020 ot Jumalateroapta, cu douh ove hal tire dott pane etn Mania econo pease oto Inst sropindonio Tmpu ooo acum prea iat Selita fapo!sitemina es raveta Sma avo0 eat “isc ou Hine datiniivatl sig dads domsia. Era un aplomb dle, cum nh © capa nme ‘naif intint Be balcoano, funzolo de lodera 8 apinssera in purpura naalica nebuno do galber, Yorde, cafenlu Impodcvea parcurilo voleoro alo Bocureptut ‘Deapna louie nt-o garsoriora, paste drum de boca unde fou prin o-Din igus po ears pase ‘naaul af sun a onc run ser ‘fam et deat aract la ad saa Un oman sud-ameran et pana se Inch lapel. Stee dei uma ge ula ‘imines, ced ave doy inti nega In at, apo bus, rt coal de parc Nu ore {u'ast, se rd Inco 8 piseze cu pion, {prea mult anica si nu se bucure din toatainima, de prilejul revederil oferit aiurea, de 0 pura Jintamplae: cel inal si slab, un om cu 0 inima do aur excelent pograf,ramas in Bucuresti cu rice ret, avea sldbiciunea poscutuila ‘unde iinsofit de inca vreo doi - trl viaigani. mai tiners dar pasionai a gi ol de “datl la peste", alunsera cu Roaptea in cap la balta aceea, plina de stu si pur, de broaste, ser subi, lise si egrete, Fale st cormorant (or cum s-oF mai num toate vitae care pot popula o bali lasalé de izbeliste In ulti 10 ani $i Inconjurata de maluri arde si slerpe, pe care saceta prelungit din ulmi ani le Qgolsera de orice vegetatie care sé atraga macar olle si vacile co pastoau ame}ite de caldurd oi Innebunite de muste ¢fanar, pela umbra vreunu ppamisor uitat acolo de Durnazeu si de riutatea fara margini a oameniir, marginti de saracie, proste i lene.) ‘Dupi ce au dat vama cuvenité pazricull bali lun bagtinas tana inca, muschilos si zdravan de ar fi putut ameti gun bou cu doar 0 lovtura de Pur nodutos, cum era a ul pe find se pba alone cu barca pe luciul bali - de colo pana colo, Jn cutare de nol sosif! si netaxati, conform ‘ispoatlor stipsnuli bt, un bucurestoan doldora ‘do bani proven in ate afaceri, nu din cea cu alta, pe care fostlproprietar- 0 intrepindere de Slat alaté In lichidare dar sn faiment, c& nu se putea alll --0 concesionasa fara creptun dar si {Goald do paste, cic! au avut gr sA o exploateze [a sange.. dar au uilat <4 0 repopulezelt.. au ‘ebservat ea se apropie de grupul lor un barbat ce [impingea o bciceta urmat de o masind alba colle Si cocheta, ale cdre rit delicate se pierdeau cu ‘oul in iarba care margineabalta..Cel cu biccleta ia salutat rospectios, Fa incualat fa cvea co 0 faceau deja curévnd siprioopere, pe nd barbatul in dreapta goferlu, care ora un tinar de vioo ouazeci de ani, cu fata acoperita de 0 bar epoasa dar frumos tuned sIngrit..a fdcut un ssemn energic s& se opreasca...Tanarul a franat {afar efor. dar si tara chet, inmarginea unor scat frumos inflonti gia cétorva mact nea proaspet ‘arbatul din dreapta, cu ochelar elegant si obrazul proaspit as, desi marunt dar bine facut, avea o severtate a ochlor si a expresie fete caro te-cam inghola gf idea 0 sonzate noplacuta. Cal eu biciceta sa intors mirat de oprie $1 a asteptat. Baral cu ochelar a coborat Ince su pasi fermi, dar lenesi, s-a apropiat de cel inalt care era ‘concentrat asupra Unde aruncatain apa bali sr 2 privitindelung, ca pe 0 vedenia... pana ce slabanogul a simitprvirea aceea de oe, ct sténjeneste...Si-a scuturat parul alb si tins, ‘notezindu into parte si prelcndu-se preocupat rise din boroanul s& ridico un peste c improvizat,iniarba useat de altura prhitprinire ‘gene... Deodata privea -ainfepenitntr-o pate gt ‘8 gomut print buzele stnse: Tu ost D1." ‘cx ochelars-a agezal pe vine sia ros incet;"Eu sunt |..Am venit cu baiatu la pescut. ‘$iasa au zabovi acolo aproape ojumalate de i, pemarginea acelei bai perdu in ace pusitai, vorbind despre cite in lund s solo, band bere gi Aapoi vin alb si ec do Jvei. dupa ce au mancat frpturd gt mite, progatiti chiar acolo de. cel ou ‘octolar, ci coal, ina slabanog isi mai taco, GANDURI LA MARGINEA APEI tmp A Hl invefe pe tandrul cu barba, din tainole pescaitulu care, nu sunt la Tadeména orcarut fageamis on ghia. Desi nu se vazusera de an intel, revederea aceea neastptat pe marginea bali a fost simp, do parca se despdrisera doar cuoseard in umd {ara manitostar deasebite do afectiuno sau rprogut inutile. Sinteza convorsate! color doi \echis\ adevarat priteni a cuprins cel tna, mai tari, umatoarea forma “Cel cu varsta cupinsa inte 40 - 60 de ani s chiar mai varsnis, mai part “aistince*aparent ‘dat: norot daca -au nasout dn pin bogat Sau rac = of sri eo! mai mul. «regi poltic pe care Lau pris, era deja aseza gimpus inexorabl de o mana lunga a Moscovei care nu a tea orezut niin lacrim,nic in Dumnezeu, nick in Lorin, icin Stalin. Ei plocau de acasé a 0 vast destul do kagodd:14~15 ani, cu Inder pines" grata (seu mama ce facipe-acolo. Inkame, ca tare este rea.” apo epindea numa do fscare cum se descurca plea cartea,avea parte de ea, spre bucuria nedisimulata. a nafabojor piri, sau c fart putin sting do Carte, mal ales ca cn medi rua, daca pice 0 messi, fe si cea de palivuc sau miian si era porsoverent.. ajungoa dest de bine. Protec Socala exisia sub multiple aspect, read ci nu {embitad ori promis doar; o egalzare a sanselor do a accode in socetate la. derma intre cole mal ravnte... dvenise 0 ceritudine apasatoare, ‘chiar pentru uni care, satui de egalizarea accea {orjata, s-au apucat de “ekidents (una destul de luda, apartine ulimlor 10 (z6c0) an, de dctatura Ceausistal)- i aurivaigit multe lucrur deja agezate Int-unfigas al valoriorreale destul de acceptab Sia vent si peste ranductile acestui popor un nor tot mai negru:“revoluia” din decembrie 1989, loviturd de stat, pra inochi, or cum s-0 mai num ‘cea ce s-a petrecutatunct in doar tei ze, din cet care sera rept"marele conductioriubts adarat” “gen Carpal. ealtato un faraonal epoct Contemporanelll-s-a ales praful ipulberea: barn sibolnay, alungat ca un eine turba gi apo alergat 6u 0 frenezie dea dreptul isterica, facut plat de chiar oi care arf rebut ST asigure protectia, a pierit napraznic, impuscat deodata cu cea care ia fost sotie, dup un simulacru de proces, init, condus gi pus th practicd da iste maimuto.. in rnumele poporuul oman! Si ca apol apele sie tot mai tulbut i “mister!” sa creased, s-au dat ‘rumul crime’ abjecte,jafului si dezmatulu, care ‘ny sau termina nicl 22. ‘Din averea fa, pe care de bine de ru, albsato Inreaga, au ajuns s€ se inrupte tl) nechemafi, ‘of putursis tna, top triton, tot elspa, ela Dumnezeu oni Mama Natura “Toate loprele gi jigocile s-au pomenit c Te spun “cizdert,g-au dat lagi g au creat char ordino s medal, pe care ¢i le impart inca, asemeni unor titur de mare mort. Numaipe transi pe muncton au uitat, tof, cersindude doar voturle in qumele ‘une democrai lanese gi bizare, in care viciul este ‘merits virtua o ruse, curajul i barb sunt smintoala ar prstia ginesimta, cal do gon ‘i uite-asa s-a impli profetia: a ajuns romanul “etrdin in fara lu, cc “stain ltt paste” (ous asa?) ca po via dela plug..ar dacd no-am apuca, fiecare dupa puterio sale, sa cutvam gradina pe care ne-a dato Durinezou ¢i In loc de injuratun, {insite sau furtigague - mai mari sau mal mii, na ‘are importanjal - 84 Invajam sa ne respectam ‘munca tecaruia...ces-ar intima’? ‘Ac crpa si dracul de necaz! _ FARA TITLU ‘Side-atatea or so-ntoaroeincat nici neinduratoar arco nui mai pot tine partea, caro carecum, du trata cunoscatonlor esto numa a lor gir 0 poate schimba nicl Oumnezeu. Cc ce este soarta? O fl totuna cu destinul? Acc 0, este dat - dar cina ge? - voi primi picatura ppodturé pnd laulima??? Care mAcar ort, acca forma de viata despre care, $1 mal ales pentru ca Luni pretind a f cba mal evoluata fina - nu poat Ingemna nimic prin o insti - tert do toato cauza! externe?... Daca tragicul eveniment al explozic dorite si controle, din una augusta utimul an razboiulul mondial din Tndepartata Japonio - far samurallor ga soarelui sare, ali Akiro Kurosa cu inegalabilul sau Do-des-Kaden = suntoty tramvalslulc€nd pleaca, in lmba for! = nu a putts ‘trai atentia colormai evoluate min care au cond ‘apo! cestinele umanitapil cd acola wrat Incoput sfaritlut actual iva - Insoarna ca ulti ‘enerafi.de oamen s-au imbitat ou api rece.Atunc texperiena si experimentul Comnobal si multe al ‘asemanatoare nu par sé mal Insemne nimic, ru aga? ‘Un soi cludat de oamen!fac/o gligie informal pe sseama ‘holocaustulu", caro in adovar, in utima ss forma, pare sa exprime un adavar omens Ingroto nfolerabil, In Sensul ca este inacceptabll sa sc mai repete 0 asemonea experienta... Dar ‘exiorminarea pielilor ros! ale Americ de Sud sav ‘da Nord? Sau prigoana gi executile Stine Incizi timp de secolo, pe oriunde a putut gi sa putut?! Dar eciavia negrlor¢1apolindelungata lor oropsi slumiie -de catre cine? pentru ce? - sau inser fini? Dar 88 ucii “a pasdre cAntatoare.. ind: *S\cal se Impusca” nui aga? de dragul“Zapezio de pe Kilimanjaro’, sub pretextul 4 "tot! ramane ‘oamenior!..Dar daca tot “Zboara coconi” peste "Moscova (care) ru crede in lacrim nu af mai bine 98 manodm “paino gi ciocolats”, acoultand 0 “corenada po malul lagu” din “Siberia - da’, ou “o pianind mecanicét in tmp ce “vagabond, ca un rebel faré cauza" ce este, are acces la “Jocuri Interzise"?|... $i atunci $@ vezi “lluminare” si ‘Sperietoare” prinivo “ce uta, dar care of nu wa mic, g1cum niciodata nu se gto “cine vine fa cina S-ar pulea ca “Andrei Fulbliov” 6 picteze tipatul din "Copii tl Ivan” peste 0 "Galina rosie", ca Donui ‘S41 mai fie ata do nist si un strigat do cota sa Sooatit ina din adancun fii: galbend, neagra sau ‘alba?!? Cine mal tio? Dar si zidesti un culb de réndunica, de langa fereastra balconului casei tale, dupa ce pul au ios din gioace, paraleintrece ps toate! 4 9iunie 2003, ees S5.00 Baie. 5 Un muzeu de arta s-a infin relat tz la Constanta. n 1853, sub orma une pnacooc data hleresui aproaps exclusiva elector din zona pentru problematca, de ineres ienitar a sionel nts, a mwestgaitorameotgee, Propunerea oe @ Intra muzee 9 bsotect poste i consemnata nod Gola stg cecoluul a xDcie, penta rover Sub forma unui adevaratcurent do Sprie ia inceput weaculd Woeut AU exitat in presa vem pledosnt Convingaoare, apelun pateiceIa.0 constinga a Bariculartahi ¢itorelaticculu, acrorcunoastere ‘Sacrone ar feprezenta un act derbi patrotc Pins sueste privind ninarea une pnacotel@ ‘comunat Gonstanja este formulata pub iy 1913 ‘Spabul desta fal se preconizeaza af caznou bmural, construct emblomatcs, ganota de ed ‘focal inca dn 1880, cand se matorizeaza, modes, ‘ces proietconstunu-se langa Fan gonove. mrarginea man primul slon de dans, ce dropt én Palanta ca un ioe Go “aactine: par lato Pemanents pentru iataton sezonerprecedat Ge alld constuctie dn 1693. actus caznou, edu fermocatorsptores, avandcaractonste comune cu ‘Me constuheuropened profi smiar,naugurtin 4910, fost clad in stl ecleci, cu clemente at oueau. dup8 planurie amitecturomdno france? Danie Renard preerat de Con Comunal U Pere Antonescu, cafe elaborase in protect secund, cu incop sess abandocat anal i Gari md opune, cave a cat castg oe coud Ghractenatcr un stl sontctn oh apocs In Gescenceria sa, npsta uneor de sralocr, scare ‘sonst malos nates gm artls doo. fave camp on dar ga depute ‘Sin penis avargards find in carl 30 de fern pert ine adept sree inns, anu sareatorn serscentenara Doboge, fori autorzate doc sa canst uscd un palt cu ‘al care va avoe tet Obata gun eu. In ‘edorea dla acetua, prmra eine dn ara, orogona si ereumstanjasaexpoztie anvercara ‘ahaa aesmeneaunueatine de arator un rama {eobiect 9 tablour, une soca rma ato dar autor ednowout proba hepoes), alle sar ‘and toma oto, care sau plea devrome ced Pol doctor in 140 36h feataate do pemare dupa polarea mmaulu a Bae ‘Gs sceast colecte intial se const in 1990, n arpa creapa'aprre, "in mou al munsp Serasartain cafe soso pastene once fol do Sowe Friegtur cu treat acest “ogra res Tabicunior amino 'so latay “colecton de rnereun Sn carorte iminole Ooboge. eects Ge aorta lomnoase, obleste de a8 popular Stresioge oe” Stat acoso ns nara der ‘ecard cencopha"eabnatr do cunozte care ‘ureprezerat rms por co expo desta ‘hal a cratnane Sdmare. ercx pen fn 1898 pinacotoca (ola cb biblioteca) esto separate oar dosha puslissulcaca Ne. Genoa cunispraults rn chon mrs Silden cl putes seopen, cx ancarc deta Gntdae Dice Golescu 1a, dares ata tune un muzee esta ‘o saraur Ge cast, vrocnco do ‘oder Colschs museaie so Sverstia pr soa $Sudinairerestand conten dlp Spat expeutionale pus la pore. In 94 ‘racaeca ncn tmpore oe edescidelaPaat Ppa, dupa ce peso in Savte din Musa Conon nul au, rae ‘Bald, Un iostar in mortar al Muzoululge Ata Constant lunctonar sale incacate de entunasm de dietanem cuz aecpoand aed ipa achizi, ca reutat a! une pot nace de Tocuperre not ‘osrie fur vaiedeecuaae wo ‘ier sn scorn revue us vio Mtl National do As al Romanier Sh ‘Bucurst naint, 1960, 228 de opere au fost donate de de Gheorghe Vnila pentru comuna sa nails “opal io prima reprevortava soobeamurei ‘Shmlares donabiora fost aa Amensione a une intenborataldectarate, ast Ica, cuIncepere dn chiar ani inintary, acest ce sucoed inv rmsca Snoranta dn ear, tn aara donatior de avon, Yom mnt momenele 1962 (67 opore emblomatce do fale de aceag! mare coleconas de Ghia), 1984 “1285 donaiascrtoaret Ca Seg). 2001 (Sonaka Maria Angela Paschieis ei mire Cosmoscu), 200 (donatia Anamaria Smigeisk i Nina Gheorghe) Praca 9 prounte pedagogic” a ares moderne romaneso, Deorogea mesial sau a corto la {ritalaroa palsajul iforoks in formule arisioe ‘eresticve,ndviduazae scoerentePascurgeres beste! cl solve a pic omanest nu a nsotnat Gantonarea in preceptelo une gon, cl doschideroa nor formule aristice, adeseor eisrogene, care ‘Eccnaiaacosu meduvisua, ap obs reoganzeze ‘esas capactate formats ne pare aradarsensul ‘abi pedagonice a ruts dobogean,recvetat uo ada pe cre ojstic nama pasuns, de ae mers nog picen intro conclogle ea ere {ntemeletoro& gaa medema. pe Theoder Anan, roneogle be care muzeut most a Inereat a8 © liustreze prin opere de ‘eterna, care inode policade ach un crionu soles socund, de orsn ‘emate Sobrogea nu airepat sau determina merinachept TBrénoassa Mares este recepatsn pelea mod: fn romanese su semnul paradoxal sl stall Setinang, in economia magi, doar 0 parte orn funda nalnecesarperspacivesromatce sacha! daca, de pic, In unele sae de Neoae Dérasou (presente pleut dn Slobosia Intra tints ‘porte neastveantevoar), wsdtton gi referee Insartanee se uring domndimagrea, bund ahs Ipresensia, ona une sw incite ps usec fale farmull sau prin dverao alts Iposteaer ale materialtati taluriee. Oezlantulrile valurior lrtennfonrenu au raspe cealrronan,acaror fev de amon @ sabitate a imptn fidtatoa ‘mari in sonintatea soars a lumini. Imobitates xrage magia manne dn contrutata tus tec, {ineranonsommoteordogi contr edurabitate fiidcare. Do lao umes ours cate icone Eromatee. dela arabscasorer avaumeta casan fe la recuatta “Dobrogel sarace” catte fast fanoramanor pe cag lumina le ncarca el ness. do Fetimagn sescrptve cate simbolun ce la veivs Stenogtamel cafe magnficonta unor adevarate Specacolspesion put dotrogean niin sale ontara, a poaradirese pai co pt Uma, prt ere emblems, av ales npenioada merece ‘Cu toate ca aceasta orentare tomatic, dar oferta existent, necau condus citre consiturea tne! Seton eolect de peturdintrbeich s scot! a ‘ike, pon care debiteana ata modems inexpozya Aoasra permanenta, ete lust, m0 porspeciva oncludeni prin opere de Theodor Aman, Nenae Grgorescu, Setar Luchan loen Georgescu, Stlan ToneseuVabbudea, eto Bepoviia da fez’ are ca limitéeronaiogica suprcara, go do parte open erent din Svangarda natorala: ar dacs nee tucrén afl Dosmeze au fost ralate dupa consumarea ctaplor fcastladamonsvandea dincolo da poles dete Comdial, dn epoca, avarigarca era necesar pent Inetarerea unui cdimp de refot spenic 9 ct pot frond agate, orentle acento oon fate conceptual silsicn 1 iconoyatice car erm nograea 9 clasiciarea lor rapa ‘Misunea urui muzeu cu acoparce g semicaio rajonala so incared cu acl responsal Spore, Unui asemenea tp de muizeu, cu caracter a ree cnemca ieaeeecenas Subject In acest sene, in poltica de achat @ ‘uzelul ros sa urmarteu cansecveria Expoaiile omporare organizate fa sediul stu afonale sau internationale, revospective sau Porsonale pentru un segment ce creahe tematce au Fronoryafe,mcisuais sau colecwe' se opaniceaza inteun nim alert in dora de a raspunde cat ral tlio slit. pun sau docieh 9 se reer n publeafile de prot ‘Unait segment corespunzind vocal aducatonale pacar tatu i 9-0 aaume care ntiuhe depot Esteacclaal expeatior oranzate de atuzeul ds Art Constanta nara secu sau, n sanatate sav {ara cu precédere in udeelettrote Th ceea ce prveste mantestarie organizate in xterra ganielor nationale acest ante xo demare anvergu lacare paripa. tro arggyara Seacte, marie mizes dn fara fe export de ata Eomemporand, mente prezinte nivel arteior Yizuno din ona reaned grog: acetate ‘atogor aparin marist ergarizat nul i Simintrania (Met) Germania (Saarbruckon), Seda (Stockholm, Japon (Toxo), Tunisia (Tunis), Inceea ce presto expoztile de patnmorn pe use Arta Conatanja fe organizoaza nr de renume din capo dee toe ur do tomate desenise dea lungal umior ara Certul Giturat “lone! Beiea din Sleboaa Beneficid do ond adecvate de talare, morecimatprzortare Giuzare. cu rasune! adécvat in vandul tuluror ateporior de pubic, dar mal eles scolar, aceste ‘anfostan au cractet deopotiva ariste ae Ete pun dorton de ros in presi oper sutrice fe art, permtsndue 68 Inoleage dec fascrala Scestul domeniu de sonsacrare, cunoscut pana la deschierea acest expat doar ivrese sau in ale pocitonala a prezenttInceputu arti najenale, pon capodopersle manor craton an Secoll al Xie: au fost prezentate opere ale iitemeletonior scot nationale oe arta, dar si ale Aenerspior care le-au succes, “Expoatia po caream doschs-o asta so adreseaza doje unui pubse avzat. eapanil 9a oma judecat Ge ‘alone sd realzere compara Numa ast, op $a unor arta procum Nicolae Vermont (1866 1532) Rudot Schwoltzor Cumpana (tes - 1975), lon Theodoreseu Sion (1882-1988), Samuel Muizner (1204 1050), Rodiea Maniu Mutene, Elena Popea Hare: 1981) Paul nirgcowe (1906 1979) sau ton Mugceleana (1908 ~ 1997), va putea Wiuieasa $1 depin aprecits, Varma etn pctor area dopo mares slimunole, ast orasuls sau poezia trict aperfeiio: Egatura'sa cu uroea oe la larmul ponte este una ice cake rai sole, Vermont findunul dn crestor are au expus dea fungul timeuulla Constanta, dar 40 fost sl atent la comenai de arta pe cars 0 fniopaltate doriea de almare le arf put sngsja Thacect ulm sens, sunt curoscute cre alate Inponsimonto at sntalzatsinrograndoass rosea dea pasta pray, care a mel putt fi realzat ‘lund din cauee abectve "Nuam cunoscul sta de a‘mi ser arta conoepiilar revograde, nicl Indermnul de a aluncea pe pants Sbseuitor ultramaverniste, Nu ‘caufem nicl fexvavagania pst do corgint nil Geta nataralist tps semmoate Nu cavtarolstioar a etn Indorinja dea ficu once pret onainal co poterare a Confintul 0 Imbogstve s aspecielor pe care ie Intdinoam fs tot pasut Pasirarea contactl rect cu ‘natura, sus turer emofiion autor, lost ba (care ma calauzit Pe de alta parte, ain cavtat 8 Infapuiese 0 sinteza pasa ttre myjoacoe sgure ale asosmull tehica madema mirtuieea cu lusestate Rugot Schwartser Cumpans InSb Booratia i Serpe Mutaner est extrem deccrats, dararounaioare Sa nc a Bucuract in 1084 unde Absoha cursunie Sco So Sale. Ato: uaa apo, Specalizarle apoape nuale dela Munchen «Par, ‘arin 1808 se stapleste port doar fa Gry. preajma plctorulul Claude Monet, considera omelet punt moresenste, Gupta jocumentare | expozi aproape in ntteaga lume, ramane o perioada in Venosuela, unde pin opera de Dione, ste considera Intemsietr al acest scl hatonale, Nu ome in preocuparie sale nici Balcou, ‘oeu prodivet al pictur romanegh in porioadele feativa, un faz, In visiune ea ria o ere de 8 pershectival teat Cuprns in aceasta expozite, pe care Muzeul de Ara Gonetania a ganato prin speciaigt aL perry spa goneros g:mpregest do lumina. al gules ge ar dn cater Catal “ne! cn Slob. rez rahi Fiat al 3 modern 5 eeoa ce mare Hoale inc, de lared repr Tiwi “Mai mutt deat pietor, ile Cioarta este ‘constiinta artistica, una dintre cele mai ‘rofunde ale generafie/ sale (Serban Coarin) ecole dout sevaete, care stiteau in faa mea, panzele corespundeau aceloragi tendinte ‘eoexpresionste, pun dot sisi, de cole ‘teva ler deja vazute cu aproape gapte niin turma, Tntr-o mapa. Scenograta, Andr ‘Campeanu imivorbise atunel cu admira despre ‘acest mare arts, care, penn, there aspirate la Academia de Ata, era un fl de 20u Incoronat acolo gapte cule este civa ani, aveam st aflu de la pootul ‘Serban Costin cle Cioarta beneticiase de Bursa ‘Theodor Aman, dovada a recunoastet talents ‘stu drept unul exceptional al generate sale. ‘La Inceputul uni ie din 2003 am redescopert _pintl fantastic cov caracterizeaza picture, soo, ‘in noul atelier din intrarea lula Hagdou, care apartinuse regretatului Octavian Vigan, unde artistul, cu modestie, Ish progatea 0 vitloare ‘expoztie. A fost unpre] dea constata ca esto ‘magieaimagini construe de pastcian, evocdnd lume visu, popuiaté de simbolur antropomart, nelipste din iecare panza. CContinuand 88 creada in acolas! univers ont, efintoru pentru opera sa, unitara in vane, 36 fapt artistl adaugat nol gi nol accente unul sti profund personal Lalie Cioarta, insis schita promerpatoare este ‘©.0per de at. In continuare, desenultrenspus e pénza este trasat cu sigurani, in tn fine, lasnd $8 se ntravada tonsiunea creata ‘penduleaza in sfera cromatismelor puternice gia antropocentrismulul, unde Omul pare nepasdtor, ‘tem, chiar metalic sau prea uman prin gestu si Brin tenia canatoare a agin ale dn jut Forma, pata de culoare riguios gandite, problematizate in ebosa, inainte dea i se acorda Valentele finale, conduc spre 0 unitate de Conceptie, unde tehnica vieiuiui pe panza, a ‘actliceler, a culotilor cerate sau a procedesior ‘mixte ocupa acelasi loc important, asemeni limbalull plastic propriu-zs, susjnut de modell Inistorsiun sau frontal al personaielr. ‘Asocerile cromatice de igurati oi semiigurativ ‘absorbite de haloul creat de ansambll tabloulii fac exprimabilul sf devia oreflectare a proprilor vise sia celortranspuse pe suportul de pica, ‘Ana Amelia DINCA 1.Domnuile tile Cioarts cine suntet gi de unde veniti? ‘Raspuns: Sunt un cAlator prin a doua jumatate ‘a secolul XX, care a tri istoria acell tumutuos timp. Copiléria mi-am petrecut-o sub zodia Jerburilor sau, mai bine zis, a elementelor rimorale, ale felurcuui si univers Atmostera, teaile avute atunci, in satul meu natal, Poenar, comuna Ghioroiu, judeful Valcea, loc de 0 frumusele aproape cosmica, situat ino zona colinard, cu iavoare si paduri de o neasemuita ‘frumusefe, cu oameni deosebii, simpli, mau ‘marcat pentru tot restul viet. Acestea au fost in permanent prezente in opera mea, poate de ‘aceea poartd 0 incarcaturd onitica atét de ‘Copiliia mi-a fost marcati de absenfa taal, grav rinit in rézbo), care a petrecut mul ani de | Din clasa alla pana in a- Turnu Rosu, lang’ Sibiu, apoi pling alan ae aca eat ‘lune! Scoala Medie de Ara, despre care am ‘88 devina pentru pictura contemporana romdneasca maestul Grigore Vasil, colrst de ‘2xcoptie,opersonaltate proominent, 2. Ce Imi putot! spune despre promotia de Antgtalcatuité din fogtitcolegi de institut? Raspune: Coleg me au fet eat taerta Ay amit de pictor! Eugen Satan! (Tucea), Ihe Boca (Bacau, Vase Crinech Angela Tomazelh (Greve, eculptor Nola Mira Darl! Suis {Constanta Sarban Fuss (Germani), rae Elona Boar, Tiber Ola ucirest: te. 3. Va og, vorbiftml deepre Bursa Theodor Fléspuns: Dupa absoirea facut, am avut sansa scsi Concursu pet Bursa Theedor Aman peroach de coan,candam denefcat de nalreprosabie ce create Ar relat berale de detutia mare antstrinatonale ara Bena care aveauloc nace ani Dupe 1968 am partopa a toate expoziie otal. 5 Aceste mantestategindeay tenomenl arts {epi in 699 Ce searnay ele pert untindr ani? Faspune:Partciparea ta ate! de expozii Insemna 38 te raportez la Inteaga misare artiste dn apo, Desir, era un avant ste ‘ez Inansanbilfenomendia pase Dn aceasta Deroach dateazdprmele refer a icura mea arele vem care rellectau permane aitatea cokurala in domenti arti, spre deosebie de peroada actual, cindasiel de preoeup umalstce aproape cl Ipsec, apt rotund intr imi amintesc cu pacer de agile cultura al elstlor"Contempora FRomania iterara "Tribune “Lvcealar” “Scintlatinertulu?. Asta ofectarea vet rit in press pare unease 5. Dupa incstaea orgenizri evenimentlor eo oficial. cum a evoluat acivitaton durmeavoasta expeaforla? ‘Rspune Bop an 1900, nv am ma partial lamtossponenoménia,nechim® am expat in Fran, fala, Bulgaria, Bola, In Far, la itatia unui primar Reger Lugquet, am avut Satisiacin 54 eaizer © lira mura ponrU Primaria orasulul Bourbon-Lancy, in cadrul Palau Sarin, cuiul’Atel” acest tabimont find un Canty cata munipa ava uc a plocat olan tox ali Pana strat, "Dane cate rt i vi Art at notre seul lire 6.Ceamintrvaleaga de Galera dge dela Lio, Faria? Faspuns: Expozia dela Liles deschis in pereada fbwuane-® mate 9806! -apetrecit Sub inl patrona al primaruli de alune al ragull, Pre Moroy carn scr timp ava s8 dena Prins et Fart La evenmont a Daropat cai mini atagat cutacer Mircea fhiran, cae, n seara versa ma foctat, Spurn cla cova 2 eveimertl a prezerk Inpresa onfneasc, ator apt cd eraprma mantestae cua oeazonata de Implnen 8 400 de ani dela stares relailordipomatice reméno ranoeza.Spre supinderea mea. npesa Aimtark a aparutdoaro sre despre odonati so Climate de detator gd savant i novasta $i absolut niniedospre expo. 7-In Italia. cum ati ajuns s& expuneti? Faspune: In 1989, vind #8 valor muzoo gi xpoaihondreampe arate Pars care ra fans, fins in august, romea vacant Intamplator, pe trotuarul de vizavi am vazut o arn uta taianca, pe care am rugs s8- ‘arate ara rags, spunandu-mic8 ore i a! muzoo. La desparire, mi-a promis c& ma va invita tn tala, prin intermediu! Academiel de Arte L'Aquila, ‘apitala provincia! Abruzzo, Aga se face ca am loschis oxpozitilaJosi st L Aquila. 8. Cum au prima taller pictura dumneavoastra, Un artist cin eat? Fspuns: udecdnd dupa insemnarila in carte do expozite, plctura mea apacut ind prezentat inclusiv in'paginile zlarelor 41 pe ecranclo televiziuni, ‘8. Care este raportul Romani ‘domeniul artistic? ‘Raspune: Ata romdnasca este de mare caltate, lar sehimbul de preocupari fre aceasta si arta din alte spa se face prin numeroase calatori aristlor. Arta noastra este mal statomic in pri Cpl de creat valoroase decét cea occidental, Care deseor! In fuga dupa noutate se pierde in ‘erizoru. Se fac prea multe experimente de dragul ‘experimentolor, ar parerea mea este ca ceea ce conteaza in ara esto traitea puternic8 pe care Aartstl etraverseaza in momentu createl.Starea Afectiva se lasa condusa de mestesug, de Cunostinjele protesionale, pe care pictorul le-a ‘Acumulat do-alungutinregh experients. aca nu fe intémpla aga, lucrarea nu rezet, 68 pierde in Plattucine gi neant 410. Cum s-a intimplat trecerea spre tresca bizantina? Raspuns: La intoarcerea din Hall, colega mea EEsabeta Ursu m-a rugt, in toamna anulut 1995, ‘8 0 ajutla lucene de pictura ale biserici Stantl a, Cringasl Am simtoimens& bucure reaieand pentru prima dats o freso8. Acoasta Intamplare rea Indemnat 68 execut singur scenele biser Salut Stoenegt, comuna FierbinTarg,judoful lalonifa, unde am lucratcétiva ani bun. De scos In evidenta este tehnica specialé pe care am aplicat-o: pigment in emulsie de ceara natural Dupa sina mea, este singurullacas de cultlucrat astiel in Romani. 11. Va marcat in vreun fel aceasta noua experienta? Raspuns: Da. Din punct de vedere profesional sufletesc si religios.Inainte de a zugravi acea biseried, "m-am plimbat” prin arta medievala romaneasca: Stantul Nicolae Demnesc de ia Curtea de Argos, Mandstirle Cozia, Hurez, paraclisul de la Plataresti, etc. Asa cum se procedeaza, programuliconagrafic a fost stablit prin deviz de doamna Elisabeta Ursu. Am trecut e asemeni, prin momente dificile, dar m-am bucurat de felegerea depling a PS. Nifon, pe tune! Episcopal Sloboziel gi Calaragior. 12, Cum va caracterizai\pictura de gevalet? FRaspuns: Ma consider Un pictor ou prosionsta, cu un limb la oniri, unde elemente aparent divergente coexist, culoarea find cea care potenjeaza ‘Visele” mele. Panza alb& devine un univers unde im) gasesc formule, aga cum in copilare priveam not g descopeream ft felul de Imagini i forme. Deci suprafata de pictat devine un ecran, undo noni mi evocd formulae de care am nevole, pentru ‘a sincertatea triri sf ma ajute s& descopar 91 8 crooz 18. Ce reprezinta Slobozia pentru maestrul lie Cioarta? ‘Rispuns: In primul rand, pentru mine Siobozia Inseamnd Serban Codrn,prietenul mou de o via, prietenie “ctor inca din ani studente, el find tun entuziast aspirant la portile zetel Poezie, sofind, dea lungul anilor, multe piese de teatru, e care le dorea jucate pe marie scene. 3 tulle 2003 ‘Ana Amelia DINCA - Oceldent in Caietele “Pamantului” Jon ALECU Anul | No 3 - gratuit, 20 iulie 1932 Primul numar in care apar si imagini, PPeprima pagina, un articol deN. lorga, preluat in Neamui Romanesc” (nr. 157/1832), apropo de iran care, in marea lormajoritate,aleg fara aalege in pagina a dova este consemnat numele lui Stefan Istrate grate caruia c-ar fi construit un pod metalic peste lalomita, la Tandarel Se public’ fotografile candidatlor UNIUNII NATIONALE. Jos: D-l 2. DUMITRESCU (ORZEA), mare agricultor, gara Ghimpati sus, \reapta:D-1N. MANOLESCU, mare agricultor, fost deputat Ciuinia. Anicolul Alegeri cu singe, desorind cu ce se ‘ocupa primarul, Tiberu Chin, i ajutoaree sale, ‘cum arfi Aurel Bucelea, fost membru al comisic care umbla din ofreluma in cireluma dupa alegitor,in favoarea iste partidulul national faranese (scris cu litera mica) . Semneaza VOLNAS, Pagina a tela Cuprinde gl 6a un material elec toral: Ge a realizat dl G. Angelesou Ia Urziceni, Lauda adusa guvernului lor Acgentoianu, care a stlut 68 pun’ in fruntea ‘reburilor publice adevarati gospodari Portretul lui Eugen Cialic: UN OM NOU candidat In alegeri peniru Camera Deputatilor Primarul nostru, semnat Nic. CRISTOFIR, in ‘care se ologiaza acelasi E. Cialfc. De fapt, 0 reagie la un aricol defavorabl pemaruli, apzrut ‘in. gazeta de scandal “Biruinta” La subsolul paginii a patra, un apol catro mestesugari, semnat Gh. Baclu, fost conser ‘comunal, si P. Borundel, mestesugar, fost cconsilier judetean: Acum un an Partidul Nafional Tardnesc a plecat dea putere lasing Th urma lui prapadul. Lauda lui lorga ‘Argentolanu, Cialic, strate -deci, puter centrale stlocale Anui 1'No 4 - 2 lei exemplarul, 1 aug. 1932 Prima pagina - sageti care luli Maniu;artico! semnat de lorga, reprodus din ‘Neamul Rloménese” nr. 160/1982. Apare pentru prima ‘9ard semnatura Omul de pe strada (Eugen ial), articolul acestula vzindus tote Mari de fap, prima pagina este ‘dedicata” acestvia. Pagina a doua surprinde Aspecte vesele si triste - Alogerle in Caldrai, purtind somnatura Reporterul pedestru. Sectia de votare - Scoala 1.2 de baie, Nu se spune nimic de rezutatul Alagerior, se desorie doar atmostera cu trénist alaturl de averescani, Uniunea National ling’ 00st lupisti, georgist si vechiul part liberal formindo agreabilé treime cu ginduri nu tocmai amicale. ‘Apar pentru prima oara stiri externe, Siri rec, ecomentate, Este salutata apariia unui nou ziat-“Tinjaru" publicatie studenteasca Pagina atreia este rezervaté Sin&tati oragulul UN IMENS FOCAR DE INFECTIE: CHERESTELELE. Opt depozite de cherestea mmizerie- pale, pericol de infect, Semneaza lon apa. Aceasta era situatiunea la plecarea din jruntea Cmuniia d-lui Eugen Cialfe, care se sie. a pusinichidarea acestel situatiuni nenorocite Rolatare despre De ce nu s-a realizat la noi Casa Meseriagilor, artical vizind eforturile aceluiasi Eugen Ciafc Poitica culturil - despre schimbarea unui di ‘ector de gcoala cu un nimeni: A inlaturatastie! pe dtl lon A. Savulescu, profesor titular de contabiltate, deci de specialta. colli comerciale) gi bine in Conducerea unel scoale comerciale, numind in locus pe celebrul Mihalache Musetes: Se publicd reuitatul alagerilor pentru Camerd. Partidul National Tarinesc objine 1.203.709 voturi (40,30 %); Partidul National Liberal 407.023 votur (13,63 24); Gruparea Gh, Bratianu 195.048 (6.53%); Partidul Tardnesoal dr. Lupu 70.880 (5,72 %); Partidul Maghiar desi obtine 141.071 voturi se insorie doar cu 4,75 % (14 mandate, faté de 12, bundoara, ale dr. Lupu) datorité maortétii absolute objinuta tn citova judete; Liga Apararli Crestine ( A. Cuza) 159.071 (5,32 %); Parti National Agrar (O. Goga) - 108.857 3,54 %); Parti Social-Demo: 101.086 (3,48 %), 7 mandate, rezultat catalogat ca “un real succes"; Gruparea Comeliu Zelea Codreanu - 70.074 (2,37 %) Uniunea Nationala ~ 68.160 (2,28 %); Partidul Evreese- 67.572 (2,26 %); Partidul Poporulu ‘sub pregedintia maregalulul Averescu - 64.525 (2,16 %). in lalomita au fost prociamati alasi: 1 RADUCANU, GH. VLADESCU-ALBESTI gi LF BURICESCU (national-tirénis), CONST. BANU (Gruparea Gh, Brétianu), MARIUS ROSCA (lib eral) si VASILE ROSETEANU (Partic Poporulu),E pentru prima oara cind guvernul plerde tn lalomita trei mandate. ne ete! Pvt} Pee ai Pea SS + Sa luam, bundoard, cuvintul a reabilita, in sens juridic. + Ge zice dictionarul? Dictionarul zice c& a reabilta inseamna a ee eae ee ee es pe ens en a Pee ee ee en ee re er pee ene oe ee ee ia ere eto ed eye ru pee ee as renee RCT fotald a situatiel initiate, + Prevedero din rome eel Beretta 3 et ee Ne Tea ere ato ee ane earn cee perenne eereisr rn ee reek ne ec pene ne ear errr altceva decit s producem truisme. + eer eee! oe ee ers Se eee eed Vindece in totalitate rénile, au dat un plus peer et er ney rei ee Cee ee reentry Cr eee Ce ee ee ees ca eee eee ree et rae Se eae eee eens Oreo ea ret criminale. * | s-a dat pamint, dar nu $i CU ee ee ey a re ee ees pe Inghet, sub argita cumplita... « ec e r teaenee eae een eta ee eee See ete ert et eet a re re i ttebule céutata realitatea in cuvinte, Ser eet ee) Or ene ee eee ee ee ret] devérat al cuvintelor: pentru ca a dérui SO ei ar eala in fapte rele eroism, de aceea a aed Aci, cu scuzele de rigoare, se impune « Sern ern a Elena-Aurelia DRUNCEA Colegiul National*Mihal Viteazu”™ ‘Regiul polis instaurat In februarie 1938 marca ‘amurgu! democrat! parlamentare romanest Proctamat rege al omnia la 8 iunie 1930 Carl al ‘tea a reust in scurt timp sii impuna vedere. ‘police Informa monarnielautortare “Anil 1898 - 1040 au fet coracorzat doo aortic. eosebita acon de care monarh sco, Inger ra tneretuu. Feferindu-se In merorile sale ‘acest domeniy, Carola lea nota in une 1997: "Gea de la 8 unt, a tneretuli, splendid rust ‘opi, sub nou imbold da de Sdorv, fac progress; In da ani, cu persevereni, se vor creste no! Goneratil ntr-un trumos spirit de cooperare cetéleneascd, ‘Ena in reall decal sunt ce! mai mac" (1) ‘Scopul umart era acola de a educa popuiatia ‘naa tari spit atasarentui 51 supunen! ‘afd de monartie Pent aceasta regele area Sraia Tani, care era organizaie de tneret cu profil do Ccercatise, Cuprindea, obigatoriu toate persoanele Invite 7-18 anibaiets!7-21 ante, grate ‘in feiun, cent s stolun. Conducatoriacestora frau pregatt in tabere speciale pentru: aparare ‘asia, formatun’santar, post-tlegrat-tleton, ‘adiotelegate, localzarea Incencilor,atelire $i Industri. Expridndprooeupar mal vec Staia Tari 4 fost constitu pin Decretu lage din 7 octombrie 1227, ragola Carol al Iklan find somandanhi =! ‘suprem, Marele Sirdjor al Tari Conducerea executiva ia revenit adjutantulul regal Teotil ‘Sdorowo, care aveaaceleas!depturl de decizie 0a co priveste organizatia ca si minsti In ‘onducorea departamentelor or Lanvel nationals 2 ajuns la un efectv de aproape 4 miloane de ‘membr(2) ln aloma exista Legluneasirijereasca cn care téceau parte storie dtertlor ool conduse ds Invaateri sau profesor. Acosta urmau cursurie de regi stijereascs In controle dela: Brosza, Predoa, St. Gheorghe. (3) Poniru a @ avea 0 sured de ventura dspozita solu! srajleresc soo rurale inchitau part de ‘ature agricole pe care le detineau spre at ucrate pas de ele dela cursut complementa. Actutateasiijereasca prieuia si serbia care ‘el mal important moment era sintrea gi ridcarea ofa @ pannus n prezentanotabipior din ocala. (4) Comandante unital din falomita au dopus Jurdmantl de crenata do rege ia 16 are 1989, (6) n anu geotar 1899 = 1940, Kinser Eoucatol Nationate aispunea iniroducerea uniformelor ‘sraores in gcole de toate grate (6) Sraafari $a bucura de un oarecare succes nnd opi, datoritd deflator, uniforme!, exerilor mitare, ‘intecelor stjerogt, dar actvitio sale aveau un Caracter formal, de prosiavre a comandantulul ‘suprem. ‘Considerand sofa oorturfinanesare mar penny ‘national, Carol af teiea a intedis no! al fa ceifole sooieai. ‘Car er starea sco aoniene in acea porioad? trv Enctclopedel Romani! dn 1932, popula {sealer a judul era de 82640 ola, cv vérate ‘ups inte 5 i 18 ani. (ire an 1934) Existau 4 gradinte, 226 do gcol primar, iar ‘num secundar era roprzentatn 12 uray SCOALA IALOMITEANA iN ANII MONARHIEI AUTORITARE A LUI CAROL AL II-LEA (1938 - 1940) - SIMPLE INSEMNARI - scolare. (7) Dinte acestea, in Slbozia o allay 3 $20 primare gi un eu particular (8) in general, inj, stuapialocauror oe scoald ra deplorabi: cldcin vest, neinodpatoare, care hecestau para lt de xempu slarea sol dn (grad n 1938: Local scoalelprimare se gasoste Iniro stare jamied. Find vechi $1 complet ruinat dduneazd sara eowior sa invtatoror” @) ‘Seale wane se aay ino situate mai bund. In 1899, Scoala prmara nr.2 an Slobaza avea local propnis a carui stare era “oarte bund sub toate ‘aportunle: erect curdlerie peste tt siodeosedta 97 $i pricepere se vede in aranjamentul claselor ‘eauo arte rumoasa infsare"(10) Lae stateau ‘erurlesncazul Sco primare de fete dn Siobozia ‘care dispunea de local prop cu 4 sé de clas, 2 ‘cancelaslocuna pert arectoae, toate in foata ‘un stare gi foarte bine rein. (17) Tnceoa ce paves dotarea cu mobil! material acc a geotor, etuapa In modu rural era de fasemenea difila, n cluda faptlui 08 In bugetl ‘omunelor se receau sume ov aceasta destinat, fare se chotiau In alt scopur, (12) Totus, acolo Unde exstay preccupa, imatstorconfectiona Matoialdldacto gi pastau 0 curajeni desavarsta in col, La Sloboria se constata o& "proasta ‘nzestrare cu material de laborator nu permite bund stasurare a orelor do stngo naturale si izico- ‘himieo” (13) Marui gcolare eraurmanopolzate de stat serau procurato pe baz8 do comonal Elevior saci h so fistibuau grat. Peru art gcolar 1039 - 1940 Minister Educajo! Najionale a repartzat slevior stellata can vaioae de 70.000, (18) ‘area de saris a famssor cn eatoeilorifene 8 detorinat un fenemen do propor somnifcatve: ‘bandon colar ntucat se apicau amenaipenitu netectentarea cursutlor, parts solctaurevagerea copiiorlor dela scoala pe moti! ipse miloacelor materi. Nefrecventarea cursuor a daterminat estonia unui procent mare al analfabetsmuli 42, 7% con- form reoonsamantull din 1930 (15), in tp o@ fn ara 1938 estou 5806 anallabet de virsta colar. hy In 1938 gcolle primare din jdt aveau 947 cacro

    You might also like