Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Octombrie 2003

    Uploaded by

    Petre Ioan Cretu
    48 views24 pages
    revista culturala

    Original Title

    octombrie_2003

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    revista culturala

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    48 views24 pages

    Octombrie 2003

    Uploaded by

    Petre Ioan Cretu
    revista culturala

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 24
    Ee rape rabule strana cag cavile aleu aanaTe, [Por cours emule pi mer/err.doct mnepacen be dele: ‘Spinoza REVISTA DE CULTURA + ANUL 158 fi atras de Orient? Pasiunea mea pent n timp abou avesto meleagur, monument pe care ham vazut prin aa fa sarptul clase a Villa. Un print Nou ‘enteci._ Niciodaté nu am reugt smi se ci mints Oren adloscenf mele. Char dips ce am ‘is poorulpepanant Onertus amcentnvat sa nce Domnule profesor Nicolae Baba, euntet lecuitor al Slobeciel, 20! prodat mults vreme in ‘scolile acestui orag /storie, Apartineti unei omunitiroménesti cu oreprezentare merase 4i aici in Slobozia aromanil sunt romani Irsceconeni ‘Spunefi-ne vd rugim cdteva cuvinte despre Saerreats cesorpanipar crescents Invite cutrld norapis oconoeseren ald MB. eam ndscut pe 28 decembie 1998n cormina Una Yurmen, jaded Duster foots Cada acti ‘Sugar. Paring mel au vent da Grecia, cin mune Findus in oc. Leni Dups trata romane-bugar ‘Sernatia7 septembre 1940 armani as pst jude. de vets cu George Grigore -conterenia ix ‘Universitatea Bucurest Facultates de Lim i trata Strain, Secta aro find, poeta Khaz'al Al im d8 gt mde pune or, reaNaies ‘Cum at trecut dl vis la relia ass gung in {de ciclo, fara ni’ o legstura inte ele, mam deca (ca dupa absohire $4 hoxee numa cu mba ara Unolimportant m organizarea aciVRdW cultural g ‘aansambluui aromaneso au avt-o dou persoanc 4 prot Dumins Caries (Oumnezau s8trt) s FR Vom considera prezentul intervis 3 XIV-2 ‘emisiune a dumneavoasirs, pentru 2 trece astfel eacest numarfatcie. NB. Inaceste emsini am: originea ro aera R.- In stirs, promitindu-ne un seri! mal lung de reportaje legate de aromani, ca 0 rubrics uta sa demon ‘one, darin Romania nu pat consider o etna, ‘enru @ au orgnea gimba comans cu roméni. Lt ‘baza fond poporu roman aroma aot dua clamante idence: elementultacs elemental roman, CCorcotitort stintic german Gustay Weigand calitort mata vieme prt tate comune aromane din Grecia, lugoslavia, Albania $i Bulgaria n'a dove, Juétate a secolu ai XDclea, unde a observat sia ‘cules date inmodsistematc pe care apo e-apublicat linr-ocane imasé pin avilurarea de capata pentru lofcine doreste sa se documenta despre complexa Silunga store a aromanior, ucrareintulata,Despre roman?’ Leipzig. 1859. In aceasta crave, Gustay ‘Welganait caractizeara pe aroman, adevararomr Care ac pare Grama ue a popu ronan ‘6, cctombri 2008, Apare lunar ls SLOBOEIATS Din Bars ia In Baragan in... Editori: Consul Judetean area s Asociatia Cultural EUS. Sahara ‘Toate sorture melo -auconcantatrumsiinacasts rec, sin plus, am aut Bucur 38 am niga Profesor abscki minuna Nace Angle, ear | Si anu de facutata 9 pana a tere a de doctor mia cals pasi, Ncolae Bobrean, Moora oman, fs Bice. Bupa absolire am ana norte - Bucureshcomparia cu care am cnt stabi in lung sn iat eoea oe mca issn accesullatexauru cultura arab, Dar oct de bine sta calatoruut cu drome tt rebue 28 26 reasca undeva, Sim-am gpit.Ca Universita, ‘Care sunt cliseele referitoae iniumea arabSou care va intinii cel mal des? Ac Suvalechervide sis nets pease chiar io carta, cova de gor, cum sa ved lames araba’ de pe malul Dareovip. Mule in loge ‘comune privoare la arab, vehicula pina in ale fun spate olunad cai preven parte ‘inele, dn arsenal poli erestine-mur mane: Interiureaizat de Gheorghe DOBRE (contruate pag 72) cuprins: olae STAN - Cronica 4-Anonim pag.3 Adrian BUCURESCU- > Poezii zgubilitice pag.5 p> Lavinia Camelia RINDASU - Spinoza pag.8 > Ana Amelia DINCA - {lie Cioarta, un pictorcu vocatie neoexpresionista Miorita - Uttimul discurs predestinarii CALENDAR CULTURAL IALOMITEAN - OCTOMBRIE - LACHE, stefan stare S.anascutla toctombne 1232 n comuna Muntent Buziu. Absolent al Facute store, Bucureg, 1861. Profesor, apo! cereetitor in dome itor ‘modeme si conteporane @ Romani eladorat ‘manvale, cursur universitare, arteoie de specialtate, comunicnstiniice A tind incaltate do autorsau coauter, Romania in perioads 1984-1947, Atiemarea Independentel nationale 2 Roméniel, Tradiia ‘muneli revolutionare ¢l educares tineretul, Pentru republica in Roménia, 1272, Romania 31 conterinfa de pace de Ia Paris, Probleme tundamentate ate istoriel patriel §i Partidul Comunist Roman, 1877-1880, Contributl la stualere storie contemporane 3 Romaniei, 1280 MACEDON, Anghel -p0=1 Pseudonimul hi Papacioe AnghelS-2 néscut a ¢ cotombre 1299 in oragul Zamest, deta Brasov ‘Absolvet al Facute hmba 3 Bucuoet, 1965. Profesor de ibaromsna ta Soba Gataborateria LuceataulProvinca, Arcadia, Shnoze, Debutetonat Bobote, Edu Anis, Craiova, 1908, Ae spas odtoale- Bobote esa I, Edtura Gab, 2002; Ingernte, sone, Edtura dons, 2002; Carte Iimparstesscs, versuri; Guemica, vorsus, acceas cud, inprogatie CONSTANTINESCU, Nicolae -etnoog.folclrist ‘S-andscutla ociomérie 1941 in comuna Ferinp Absoivent al Fault de limba si teratura roma tor confereniiar, cin 1990, profesor. in 9 de oora erat sfoleloraFacuta 1 de speciaizare la Portand (Populard romaneasses, Extura Minerva, Bucurest A973. Membasal Socitatiamarcane defor, AF Seg Soret locratote co Stern NNaratiunilor Populare, \SFHR, al Societati de ‘Aniropoogie Cuturali in Pomaria, SAC. Coaboraice “a Analee Universiti Bucurest, Folio itera, Limba ‘silteraturd Revista de etnograte $1 feo, omnia ‘Rear Ae lucér: Lecturatextulufolelorc.Eturs “Manerva, Bucurest, 1986; Aelaile de rudenie in -societatile tradifionale. Retlexe in folciorul toménese. Etura Academie! Republi Sociaisto omania, Bucuest, 1987. Sub zare de soarefolcior ‘poetic din comune Oltine (psbicat de Cornetul Poni cuturd sieducafe socialists, Constants, 1973), ‘esieovercetare de eren cuprnzaing cdntecele rice, ‘epce, poezia biceurloradiionale jocuri de opi Numaroase aricole puticate in revite de speciitato, Inlimbileroméng,ranceza, engleza. Premiul Simon ‘Florea Mariana Academie’ omare pentru volumul Constania, 1968, si Pedagegic Faciiiatea de storie, Universitatea Bucure9, 1978. _A fost profesor de istoie la Scoala generals din enordonator ¢ aor, Slobozis, 1996, Monument [storie dn adel latomita, cordon sor urainajonal aoa, vel | Slobozia, 1908. Mule article de spectaa 9 std itoneo-ahvisow au aparut in prosa do Specialtate: laiomia - studi $i comunicar de. ‘muzeograte,arneooge, store s/etnowafe, esta a hiveo, inorumatora pastoral -fatorfa, Amanahl ‘Slaboziol s1 Calas zatie la Dunirea do dos ‘ceramica, port papular, nae de store leak ra. Cetaean de onoare al municipull ‘STEFAN, Tia -nterpreti de muzica popular i a nscut in atl Grec de Jos, comuna Fein {a9 octombrie 1042. Sooala in comna Fran, 1949. 958. Cursuridebbiotecari, Sago, 1962, Debut a Televiiunea Romana ou formative Caminus Cutural Ferbing. 12 lune 1960. Soista de mules pepulars ‘nansambul Daina Baraganato, Siedors, 1960 79 ansamblul loca al Minister de meme, 1961 Dbictocaraa Feri, 1982-1964 artic a Tes de Comedie s! Revists lon Vasilescu, 1964-1965; Sola vocal in ansamblul de muzica populara al restaurantuia Alung, IAPL, Bucuresti, 1985-1 Turnes in Eaip, 1964, lugoslavia, 1965, 1969, Abs. 7, Republica SS. Moksova, 268, Suedia, 1969, Bulgaria, 1970, Olanda, 1971 Turia, 1972, eral, $6 1900. legit a Radiotuzisnea Romana si Elecrecorseuorchestole Jon Albesteanu si Nicu Stanescu. Laureata a ‘Festvalullintemationa de for dela Care 95° Promiul {la Fastivalul cdnteculul 31 dansulu, Bucuresti. 1960; Tofeul Zea Artemis, Eles, Tui, 1972 in 17 marie 1966 s-a castor cu volonistul si ison ton Atbesteanu; Valentin Abesteanu (0.18 ‘ugust 1975), fal ll fon si al Ties Abestean, a abso Liceul de Muzicd George Enescu-Bucurest, 1984 s!Universtatea do Muzic, Bucures, clasa de oard a petesoruli Nicolae Bicurescu, 1994-1099, ‘RADULESCU,H.Eugen profesor universiar, ftopatlog ‘Sanisoutla 14 octemne 1904 n comunaBordisan Stusila Uosul Peru 5! Pavel Pleost sila Facuiatoa de Agrestura, Ch, 1924-1628, Dacor in ftopatokoge ‘al Unies in Halle, Germania, cu za Beitrige _zur Keuntoris der Feldrelsiste des Welzeres gegen Puccinia glumarum triticl, 1982, Specialzan in fpatsogila Haale, Minchen, Vina, Cacky unversta, ‘aledra de opatlogi a acuta de Agrcuturd Chi, 1928-1960, Institut! Agrenome Nicolae Balcescu, Bucuresti, 1960-1974, Sel do cateda, deca rector ‘Drectr alloted perry pote plato cues 41955-1969. Mombru corespondent al Academia Fomine, in 1948; membru ab Academie! APR. din 1963, emu al Academe de stnje agree sisi, ‘do 1969; membr a inematonal Assocation forpiant Bucutast ‘alology, Lena, 1966; meonsal Geographic Natanal ‘Society, Washington. Special ciupercie parazto gi Insecte daundtoare, a creat solu noi de cereale, HELIS CCHIDU-Tudorita- spor de perrmants Absolvents a Leeuiui Agroindstia, Stobazia, 1968, ‘91a S20hi de antronon, Bucuce9t, 1990, ', 3000 m. Locu cos, okehama, Japaia, 1005 aul ileu acypa Reman Campsnst manda STANESCU, Constantin - ric lterar, editor ‘Sa ndscut a 18 octombrie 1936 In satu Spaten, comunaBircdnost. Absolvertal Focus de Floto Universitatea Bucurst, 1962. Redacorla Scanteq, ‘Adevirul, Adevdru ierar gi arse. Debut itarar in nie nneretu publicise, 1960. Colabareaza, la Laceatiul Romania iterarS, Visa vomdneaeed, Flacare, Debut eatonal: Crome! Merare, Edtura Cartes Romancascs, 1971. Alle volume: Poot! gf cred, Er mines, 172; Jummal de lecturs, 578; Juma de lectus, 1983; Jura de fecturs, I ‘88; interviur clin tran Culturale Romane, 1906, A obra ‘debut al Asocitiei seritonior din I, Edlura Emneea Bucuret 194 ICHIM, Vasile actor Sa nascut la 22 detombrle 1990 in comuna Cosereni Absolvent al nstuuli de até tetra gi nomatograicd 1... Caragile, Bucuresti. Actor la Teatru Tinrotuls, Piatra Near Teatral Nationa, Craiova Teatrul Gest, Rolr in fimele: Vita mu farta'egizon lukan Nhu, Manole Marcus), Cerul are grati (ogia:Francise Muntean.), Tudor (e- ‘a: Lucan Brat), Avalanga ogi: Gheorghe Nagi A juca in piese de Lucia Demetrius, Nicolae Tc Gh, Vlad, M.A. lacoban, Carle Golden, Friedkin DBurrenmat CALTEA, Constantin - artis plastic S.a nicoutla2¢ octombrie 1952 in comuna Amara. -Absolvental Sool popuare de ana, Bucur, 1974, DDobut in anui 1972 ta expozta colectva tin Sala Dalles, BucuregParicipant la expoziicolecive ln generale a sindcatlor, 1875, 1977, 1878, 1979, 18%, Slobozia, 1977, 1983, Muzeul Judetean lslomia, 1985, Central Cultura Jonel Perea soma, 1295. JONESCU,Z. Lucrefia- artist plastic S.a nascut la 24 octombrie 1921, in sai Talany, ‘comuna Griita. Absolventa a Academiel do arto frumoase, clasele Caml Ressu g| Nicolae Orascu, Bucuresti, 1948. Calan de studi in URS, 1909, Polonia, 1970. Dupa absohire lucreazinlaboraloru do textile al ns Miolae Grigorescu. ospaind ‘in 1958, partepala emozti colectve cn Bucs Expozit personale in anh 1967, 1969, 1870 (Gucuross) Nema Uniuni rigor Plast, 1958 SERBANESCU. Tia prazatr.publcist ‘Sa nascutla 24 octombrie 1845 n satu Sarton, ccomuna Balacu Absolverta a Faculte mba $i Teratura roménd, 1968. Redactorla omnia berg, Cotisanul, Cavan, Colaboreaza la Cont Wee, BBC, Europa Liderd cu comentari pote. (Debut ecto: Balada celor rau Ubi roman, Caries ‘Romdnaasca, 1973, Ate volume: Mai multe inele, aman, 57; Muntele oe oer anaes dino, ja! 1967-1883, Esta Campana, a Cronica voioasi de Nicolae STAN ‘SE facom un exerci de analiza un text posibil, ‘ui autor posi Miza este dosctrares portretuiul robot inmegreste pagin, serio, serie, serie. Niciodata el nu s-a indot de actu scrisuu, eect optimist, Istora este ascendenta, vata are sens, Viala. Ce puslama si viata asta, cum ar spune otice prozster. Da, Numai ca el, Anonimul, @ invins-o, ha venit de hac. Exact asta este tema: ‘cum ia vant el de hac involburate ce vit putea spune ca ar putea fi un romar Bineinfeles, ce @ mal prmiRar decdt faptul de a sctie.proza al formar. Un bidungsroman. ins mic filesofe”, ascuns”, cl numal istore pura oH rsaca pe narte. Aga 8 Webuia 68 treacd la munca. la ete tie el legea dea trlogie: copllaria, tineratea, | vatranaten ‘S| Ancnimil bau 6o-aicl ioolo mule cafele 9 uma si mai mute jgan, prin In aburul muni de reconsttuv: cum fusese el mi, cum lime. |i era una siracd, mama tata cinstil gi sda Studie, caprele, muncie de tot felul lube imaginatio. vom .nara’ si| inaragostale Era mul de seri: ginu ajunsese nicl la jumtale, ici Anonimul povestea temeine, bazat pe ideea stan cauzaltaji. $n fond, viata hi, pri, ‘acum din unghiul povestitoruut se dovedice a agozata. Ca urmare, sti carl ebuia 58 fe la fal Sue omul. De exerpl: moment pect tu In armata. Oare cum fusese? Alci ne pute imagina cum Anonimul si-a batut funtoa cu palma - cum trecuee Vremea - a mai fumat Tgare ¢s-apus po seris. Dao cenuse in cisatorle Be... pe... cum o ehema? Fusese un fel de lon st Ana din Rebrean Elo privise pe ea inter Se inteba, adica nu numa daca ea va face pasul ‘dupa el, ci mai mut: ce se va faco ea singurd? i intampianie marunte prin care trecuse, de cand | va lea dela cat timp el va fin servic patie era un tasti-basti, 1 pana ajunsese, lata, 0 Era sigur vita lu fusese cu adevarat un roman. State altele,.. Vitor itor tretuiau informal, 'Ne mai ptem imagina cum Anonimul, dupa ce trece de al doilea volum - acolo unde el prinsose ‘ea un cheag in via, acolo unde 90 pretigu ‘a un lovingstor- priveste deja ure cu 9 2h ‘al gre rai cil, Ce screws de dows ch vorbise despre put ba, devon 0 voce, DS {apt postaziom imagines Anonimts, ce este eu orman da sine? Este mara propik sinua allra-, numal daserores proprdul traseu. Un fol de dare do seam, cam aga cava 5 totul webuia povestt casi lent baton 3 oape, In aproaps nfand care fusesa secretul Iu cova tuseso prowat, se infelega, de 20a ul docatrabdarea impinté 9 nfleaptd? $A at rbdare si asitel viemea Wece, iueruila se Sschimbi, tu rial in vial, Wel prin avert 3h ‘elf inémpinat de nole genera ca un vette, Mesaj anorimuste simply me mult pana a Ccapat, ave dba, va ven gta tales velar, urabdarea test marea, vel rbdare =a vazUt ‘cae spt? Sane opr alc maginatia ar putea $8. osc feste, co-| mult le Dun #1 mal grasa st mah truméasa e capra vecnuli ‘Anonimul malar, Inca, de scr. Vela ul pn de fot flu do everimente. Aprospe c8 mines hl evense un muzeu incapator a prepriet vi. ernoala $1 Mtn Sa privim cu atentie porte Anonimuti Treptat of se va. dzolva In Colall, devine Callan, este olan. Si cela I apa gi valontics, Bravo tot. Trebule, in fnal, $8 ni magingm pe Anonim tenet, Gheorghe DOBRE ‘Anonimul de care face vorbire Nicolae STAN a exisia sive Elatoct, este sivafl activ prin definite. it sost Peste tot, In toate 2onele precoupanlor umane. El nu este Gaundtor atata timp cat isi evalueazé corect locul §i acjioneaza ca atare-Este, uneon, chiar simpatic. Esta un om. Ca si ‘nv ite, el noteaza ( acum vorbese doar de cei care cred ca au preocupai iterare). Niciatunci cand isi face publice consemnarile nu devine periculos, sting ca ele sunt doar ceea ce sunt. Inadecvarea ‘apare alunci clnd el, anonimui, ineurea planurile si crede ca lucrdle lui devin texte iterare, Sau (simai rau) lucrari de specialtate, Or, $i literatura este 0 activtate hiper specializata, care nu este de ani limblor? chiar la Indemana oreui. Se intra GreU pe acest tertoru gi te meni ‘acolo si mai greu.Dar cine te las ‘88 intri in literatura, cine te ‘omologheara ? Aicie buba. Criticul ‘Nu ne vine din care nu prea vrem sa coboram ‘31.58 Intram tn Europa. E distanta dorinta omuly care chiar dacanu ste elprea bine ce-lasteapta, vrea acolo si donne poiticienilor care nus vor mal face ce vor 8 dar merg Tnainte pentru 4 nu au de ales, cu toato ca sty ce-iasteapta * Globalizarea, care lucreazé de mi a intrat intr-o noua {azd.imperile au pus in practica cea| ‘mai durd forma de globalizare, dar| 2a se produce gi alfel, mai ciscret ‘ns maieficient Dela sentimartele ‘omenes!, aceleasi peste fot, dela misionariatul religios $i pand la marturle care circuld dint-o parte in alta a lumii, toate tind £8 ne uneasea, Si tot ca intotdeauna, cineva va da tonul Subconstientul ‘colectiv doreste si se Intoarca la perioada de dinaintea incurcari * 0 teorie “fantezista’ a Scena de curdnd : Atlantida xislat, nici mai mul, nic mai put Jin America de Sud, avand centrul ‘in misterosul oras Tihuanaco. Toate se patrivesc cu desorerea iui Paton, lnclusifaptd céTiahuanaco ar avea ‘ovechime de + in cadrat sarbatorior Novac, Lucian Perga, Dan loan Nistor, National MinalViteazu" (p628 septembrie) Viad si autor intrat in 10.000 de ani! credem, dar au fost Viata asociatiel limpnirea 1900 de an oe enstena a ati Harsova, morcur. 6 septembrie, un grup de seritor a fost ‘vita 6 care paar tone Chis 0 gazdadeosebta lao nlice uiubtort be Iiteratura,ntinirea -adestapuratin localul Biotech oraseniegt a fst © Teusité. Au parvcipat Dunareanu, Nicole Mtoe, Constantin laneu, otund ArturPorumboiu, Sorin Rosca, ‘Serban Codi, Gheorghe Dobre, Dan Lelan Méndilescu, Mann itm, Stan ‘Brebonel, Geo Vid, Emil Chet Prozatorul Nicolae Stan g-a lansat tial roman EVELYN, ‘Tandarei (pe 3 octomerie). Auvorbit despre aceasta carte prot, Gheorghe Antonescu, Gheorghe Dobre, Emilia Jol, 9 octombrie, la Centul Cultural UNESCO fone! Periea din Slobozia, a fost deschisd oficial ediia a XI ‘Salon Anual de Carte inocganizarea, BoboteclJudene Stefan Banulescu. | & fost vernisata expoziia de carte chizifonata de bibiotecd In acest an, ‘au fost prezentate volume EVELYN. (de Nicolae Stan), ALESUL (de loan ‘Negu), © ISTORIE A LITERATURII ROMANE (de Marcel Fotache) $i Ctlocta revstei HELIS. Au fost Prlejite de i foci mere Gheorghe Dobre, Anghel Macedon. NNicolge Tone a prezentat ulimela ‘pari dela edtura VINEA, cups care ‘ufos laste volimele Testament din Strada Nisipuel, autor Serban CCodein, Fei, autor Razvan Tupa, Papugarul gi alte insomnil, autor Claudiu Komartin si, Demonul ‘imines autor Acian Minalache, ‘Mercuri, 22 octombrie, Ia Salonul ‘Anual de Carte, Costel Buroaca sta ‘ansatvolumul de versu ines @ umbra ‘Pe inima, despre care a vertit Viral Dascalu. Invitai, al. Eugen Vasily director ecturd EUROPOLIS gd. Eugen Cristea, director ect STAR, TP. ‘+ Sambi, 25 octombrie Valo, det Gur, sacestisurattazatinals ‘aConcursui naforal de creape ears Dinitrie Bolntneanu’ Ediaa XXW-a. ‘Cu acest prj a fost ansat numdrul2 ‘dn Caotle revit SUD’, care cont Ovidiu Nicolae ton Rion, [a Colegiul in Slobozia primaria in ioan NESU Domnul Al George are'0 mare edumearie. Dome Sa, ndecut 2 in opinia sa inseamna 0 asa de burghoziagezap. doo ‘aracare onorabiiate, ade ‘enand ocasa cumarchi g hatin car erabigatonu sa se (seascd o pianind gi mute porate defame po ‘erat in care patrunsi numa dupa oe usa fra fost deschisa de o fata do servic, chiar daca stip ccas01 se fu Ia 0 distant de rural un meta, nu [poate sisi expice cum nig sitar ca Rebreanu (Caliescu, dar mal ales Marin Preda, nas n alte oordonate,niste ignorant. dec, alo acelor med, Indeianescaatace, cu anumita dexnvohura tome care nu lise potivesc, s8 degcre me in care nu S-aunascut Pentru c3, zie Domnia Sa, folosindu-se de 0 afirmatie a lui Eugen Lovinescu «msjontatea romanciedlor roman, proverind cin satu sociale Infeoare ale societ, ru au acces de apt ia area Ccusdeviratinteresanta a mecilorsuperoare, pe care fu ung sAle cunoasc3 dar, pe care la dealzeazd sau le fateaza in sae involuntarcareaturale™ Cu ae cuvinte, cum i pormitiste indir, dar ma’ ales Marin Preda. cu osxperients virginica sate edomnul Al Georpe, s2abordeze sects ci tires bund? Acoata lume bund trebuse 58 famand tabu pent Marin Prada. Marin Pred nu ttebule 3a sore deca despre tarani sa, daspre salctim i deepre capre. Despre modile elevate treba lasat 4 serie AL George cally care apartin acoleagicategors Sociale. Necazul este Insaca ru ssicint sa tenagt ‘input casa sireusest s3- dao anumiainerpretare ‘fist ace pul. Cadrul nu este sufcient Sau na umaicadnd. Despre obsesiile domnului Al. George ‘Am facut aceste considerali citing mterventia bru Al George i Lear 31/2008 Dac Lz schita,Calu nu este grou sa obser 8 domnul AN. George are'o adevarata obsesie Tn coga ce! privesto po Marin Proda s opera sa ste posi ca la orgine 8 ost chiar ntecere inte pe plan artist, cin care Preda a fst net Invingaior. Avand in vedere ca caren de Vesta 2 fost doar de opt ant este posi cala moe a fost 51 vreo fomele pe care faranul ia confiscat-o burghezulu. Presupunem. Ae! cum 6 jusiios acestoatacursistomatice ale eriteut toemai acu end prozatorl nu mai este, cdnd ni! mai poste ontestanimeri, mal ales, aga mse pare mies cg Prieteni lui Marin Preda au Inceput sa se cam Immputineze odata cu moartea hi Unele var ale umibune ito coledous zboaie care nu s-au reazat mai apol dn eauza regimuhi comurist, zo, dar care nu $e reaizeaza nicl acum, tamaibine de un doceniu de la kspara cok ein, ‘And nu mai impeded meni 38 sere isd pubsce ‘nd au lbertatoa sd semnaze arco, 0 erjeaza in chino in abi vet noastre Merare Yard 8 f fost ins mandatati de cneva, Astle valoara operelortararaaparte in aceasta pencadi este, penruAL, George, modest siconstuie tn bun priejpenitu a toca marunt pe Marin Preda care, esto adevarat, n= ndscut cu pan pe pp $i rici cu guvernanta carea sai se impiedie print Pcloare # nil eu servitoare care 68 deschise use ‘usaf ca Th telenovelsle pe care, am ino orn réndur le vizsoneaza domnul Al George dar are, aga cum spunea nudemul prozatona Augustin ‘Buzura: este unul cin marie num ale prozeinoaste ‘imam nico Tndoiald, va ra eat iterators roman usa fara voiall Gigureusia alorpasager man) ‘avea cam 22 de ani: un pr supers, de culearea bronzui,s ochi man vera: abst, de pica. Cand aluatloc in foiolu aba a reugt asia acopere cu tn centr genuni rota 9p. ~ Side ce spunea! cd arena la vechil Joc de munca? intra eu amablitate director Socitah ‘omerialaEtca’ S.A, barbat cam la paused! 31 ‘evade an “AgEt2 Post bun, ina robin sa fc naveta la Mada, fécuinelegtorcrectorul ~ As fi fencita sd crez in apropierea unui om ca ‘dumeavoastralgangur oa, = Tear eranja daca malaziu ag face curt? sous in imp ce~i mangala daticat suo de par aur afi ceruts fu sincera si va vo raspunde ca ‘tare: m-a5 simi fericita. Sunt gen meu! Bone, dar dumneata ego dactograta priceput, ‘postun libere avom si nu est) nevorta s& acceph| ‘aroazia mea. ‘in orto romana Slatuncl ne niet, ca Indreptente os deren AN. George sincerce miimalizarea i Marin Breda a autor, vezi Doarrne, asta a sors despre mach ge are ule cuncasle decd! domnulM. George 9 daca totrea s-0 faa, 09.8 nu produce dormul A Goonge © opora car, comparata cu ahi Marin Prada se arate noua cata dreptate are domnia sa $e ‘apodopera poate a seria cineva care nade a nicut 9 atin nigte mei select, Mai aaa of ‘eas ui Preda find opr, domnul Al. George are sta timp in fat Lasdnd durerea do a nu fi produs aceast operd si bsesile domi Al George lac pate puter pun, ‘ra ric retire, cd poate eu att ese mal ma ‘meni ku Marin Preda e463 l neaviing in prance Sin norefe consti de via al uno dhl pracum IAL George, acroato opera greude egal ‘Nem propusesem sa puble rand de mal sus, Serise eu muta vreme Th urma, dar intimplarsa a {cuts citese in Adevar Morar sf artista, 6671 2003, sub semnaturali C. Staneseu un comentary laun arco allu Al George apsrutin revista Remit (3-4-2009) in legatura eu... Marin Preda. Nici nu 36 putea ato. Repuratul ec eda oar un fragment ‘in amine porsonale ale Wi Al. George, cn care 1 Ingaduinta Dome! Sale, spicuiese la randu-mi ln Viaja cao prac, (.) se imagineaza o scana in ‘are Preda, bait bia pica dea fare duce la un ‘magazin de optica de pe Academie! si paste nope ‘ajunge In cele mai intima relahi cu'o grafionsa domnisoara vanzitoare pe care intamplator am ccunoscuta si eu, deoarece ea mia mantat pentry prima dst in 1943 lente eo rama aceasta pe nas. Pot asadar evalua dn pln neverosiil ave 5 ndicolul celal care 0 magineaca’ -Aivalate? Golazie? Se nuftost.9 er deonasul lui Pred pentrscaajunsase gla nasul dommul Al Georg candi ontace ec” rebated sr ii George incriza de subiacta? ‘Suolimajora Aga ca soaria nvohowasoangua ~ Rocunosc imi plac foarie mult. Est tang $1 ‘agua. Aa nsa ca eu am Tame, cop ‘Obrazul oi deveni pala: = Aluncl ne vom rezuma doar la problemale de servic O fre ca a maa.e greu sa rezste prea mult vreme, FRogret foarte mutt dar rebuie £8 ne desparim, zise ef cu adanca tistele. Poate gases o ala socetate comercial. + Simic Im pare ru, oft ea ricleandu se. Va eb 8 imi caut aloe de munca. = Unde ste duc? inreb3 nedument drectorul Aga cum jam spus, liga cureata nas rest total. Din pricina asta nu se face Insa sa pra un lor de ‘munca foare bun, apa ca'do maine 19 pot prazenta la servic. ince ma priveste voi renuntala post de een ‘ceastaeracunoscuainrediud german Inca dn 1929 Brin voluml Literatura Japoneed al hu helm Gundert nipenolog.. Phin folosiea simboluui gl & paradoxului ca ‘rindpale gu de st prin deosebla expres, ‘oemul haiku german este o fect exceptia de ‘eceptre In Occidental nipone, amandrdiegat e spectctatea loclu In care se creeaza, ‘octombrie 2002 | Néscuta la Bucurest fa 28 octomie 1967. AbsoWeni a $coli Superiore de Jumnalishea, Cat labirint Poeme din volumul de versuri aflat in curs de aparitie la Editura ,,Eminescu”’ ‘an aine >, "(Ludovic Paceag). Celalat dascal din opie ost ionic, ratole mai mare, pe care lon ‘Abbepteanu il venera. Niu Albestean, varul su Povestste.Ne-amnascupe aceeassrada amsndo, (a céteva case distal era cu iri ani mai mare ‘Carmine, der am crescut impreun. La un moment ‘at, es. apuca de carsat a vioara. Dag eram ic, fa destulde bine. Matar, ascultam, am si eu ‘oar tata mou si nvatam de lal. Pe ela invafat ‘mai mult nenea, adic fratele ki mai mare, ionic ‘Abbesteanu. Cinta frumos si cu vooea si cu vioara £Eraun lutar vest tot udeful. Nenea ne-a inva [pe amandoi s4 o8ntém. Dar el, find mai mare, a Jovdjat mai bine, mai repede. La 12-13 ani, on & ‘Inceput s8 cAnte cu Gicd Duduta, acordecnist, la bbaluri, la hord, pe maidan, la alde Cioclonica, Vigiteanu. Dupé aceca 2 céntat cu Gicd Dur 1 Victor Patrascu. Ele ndscut a Slobo2ia oli ne-am néiscut aici, Pani nostri sunt din Alves Au fost copii mul la pin gi mau avut postiltatea sa-4 ‘dea la scoalé mai deparie. Apuncandu-ne rol de _c@ntat de mici, nu ne-am mai dus a scoala” ‘Avand sunetul muzici in sange gicrescénd int-un “medi in care muzica era regina, copilul lon J bro lisa une euturi muzicae. Natculiplacea muitsd cnt, Canta gicu Gicd Durch cell Lautan erau suparalipe ele ara hi Gi. \Vietor Patragcu ora invcios pe el La 18 ari, on Albesteanu se césatoroste cu Geta, fata i Santaica, tun fambalagiu cunoscut care cinta cu lonicd Albestnanu. C&sétort de timpuriu, lon Albesteanu a ‘munct ca putt de mut, a devent cunoscut, sa ‘cut canal. Aficutgarmata, po care r-aterminato ‘Benmuca Saimbohiiido mich sis operat Dina Asdlonoa avutr\ opi: Fane, Costes Mana Pane aden cate protestors cag Cost caee bapa Mattaluceazdiacambasada Indferet pe unde ns purtatpasi si oniceintorsatura a ual va hi, fon Aerteanu a purta de grit copior cu mare alan, _ajtandu |r de cto or aveau neve. ‘SA ne intoarcem la perioada tere. De la cine a ‘nvatat notele muzicale lon Albesteanu? Nitu Albasteanu: .A venit la Slobozia un musicant de ‘antaré care isise la pensie, lon Carcalete. El ra Tvl notele muzica. Varl lon stud foarte mut, {cu vioara nga el gi cu partturile in fata, S-arideal foare pede. Sa Tnfinat un tara a, a Slboza, la.Casa de Cultura Pe atunciera drector dl Dinescu. Lan moment dat, eu am plocat militar la ag. Era ‘acolo un efuzor in erete, unde am auzttaraful dela ‘Sloboza, crjat de lon Albesteanu. Va dap seama ce ‘ernoieafostpe mine! Asta sentra 1856, Dupa ‘cem-amintors acasa, el avea deja actnitatela Casa ‘de Cultur, ca dior. Era sib la figur Am intra in orchestra gi eu. Pe unde mergea, i! cunogiea toala |umea. M-amcasétort sam avut cova probleme, Dar 1 ma ajta 9-1 uga pe domnul Dinescu sé-mi doa, ps rao perioadé tulbure, comunisth facand tot ce ‘posi s& controeze orice acivitate din fara, Despre Colectvizare s-a scris destul, dar despre tactica ‘olosta de gai do la Raionala de parta Siobozia nu tea aver martyr. Comunigt i uau rai iti cu ‘rumosulpe tran incercand sii comings sintre inGAC. Dacé nu reugea aceasté tactic, intra in acfune mia $i securtatoa. Niu Albesteanu: La CAP-ut, cind s-a fécut colectvizarea, ne lua Secrelarul de parid cu propaganda de ta Raionul 810998 Slobozia, nea Miticd Dulu sine punea s4 céntm, La ‘Sua la Valea Ciori. i rai ne luau la goand cu ‘Siatuncl interveneau milton gi securtatea. ‘5 strangea | Dinean pe cap prea pine evar VB ei um ardtam dp acoea te duceam gi chntar Ca n-aveam de ales, lon Albesteany & ‘muneit foarte mutt pica 98 cht Ma 1] nun, cand era eu Racal. << tim aga Inv zcen. Cartam ain Sobol a salon hk Prodnescu gr picea s8 mu a, ced it ‘aiteca miracle col # hoopan pace fr acest momenta povesti pe Ns Abeta bau Podidit lacrimie), Nu avea momente Bune. s ‘momante mai pu bune, pent cho e stra ‘slack ural luca fumoase, Picea armonie ‘remaipoment de runcasa, simp, tra torso, ‘darinst Orcs canoer da acta delamarna lui I plicea foarte mult $4 lueroze cu amar Invajande!singur 88 cnt, i canesta oats be pe ama sine vor dec pe imba lor Drumul spre consacrare a trecut prin Egipt Tne 1955911958, tanaellon Abegtesm a cat ‘nv mal mite loalur cin Sebosia, pnt care 9 ‘tauren Dunsrod’ pe annie. Ma, ‘cel mai buniocal din ora, in 1958 aunge in ina, Lunde cnt sproape un an. In tot acest tmp, lon Abesteanu participa la dere testvauloleonce Toate acest pastaze pa cara e-af memionatsurt ‘aproape imposoi de separa ceea com piveste pemine... Attn mea araba -la Bagdad, la Tipo}, ‘a Amman, ct sla Bucuresti ma alli, de douizect de ani incoace, in zona contacter romino-arabe, ‘caparohie de legatur,translajia devenind-miastel lin mod de viata, un fel dea f.. ip, rareon, mi sa Inimpl s2-mipetrec tmpul-un made uninaons, Ssiatunc par im ipseste ceva. anume transi Faratunc cand sunt singut ma asezlamasa da sons $3 traduc Morar, fe dn arab in romans, fe in oman in arab. In ceea ce prveste profesor, g ‘eleste prezent ot timp, incolo de activtatea de a caledrd, pentru ci incercnd sa pul in contact doua ‘mi cu mertaltai dete, este neva s8 explc\ (estut eacti, po simpulransteringvistcnefin sufent pent 0 inelegere coecia. 88 ne amin numa de cramele erie ui Shakespeare (Cte), Camus (Strainul) sau AtTayyib Sallh (Sezonu! agate sore Nor, cram rezulae dn exacerbarea. incongruenjelordntre cizatit european-cregina si arab-musuiman, incongrvenfe pe care un wanslator ‘webue st le expice documenta pentru a Ini Inelegerea,apropiora... lar despre poezo, ca gl “simire", cum o numese arabi, ca bucure a frumosul, ca tre a nee, 2a este cu mine, scatorul sau protesorul este conturul ” personalitatt a Emilia CORBU MUZEUL JUDETEAN IALOMITA SEMNAL MATILA GHYKA, CURCUBEIE, Ed. Curtea Veche, Bucuresti, 2003 Deane 00a Tace'o reconcle ones is canner ribose sa scue intra don voaore oar Geovebia amie atta Syta ‘rue de curd ga rintaducerea sore Goorgeta Fit Cole gout volume de moron enol ca Unsse au vacut pina vara ring paver inPartn fue oo versane nb, tole tn Londra 861 ‘Manta, erence al trier Gy, Sind stra semoneneinnal, eects ere fia oginsts, i dtue o's, kenen doa ions ent Xe atv ened succnal ary Imgeneral ie de herr! se pevonanaor dn tpoce modems se deoscbesc fundamertal do tmowerila oomenior contemporen: Daca an moon psec ince ante a Erermeate,prcese tice, om epoct moderne i plasonra amintiie tn epoca in care’ tra persoana a ind gova secur, detec oa pred averse ress acu nen Deca acanoscuta tipe care alibi sentment {Eatco sean ac) aceasta do Het MG {Raloaza aed reporaje sectors Sr Crt chs personality ge cae ea maint Personalial pe care fe's Intinnt ‘reine be care rat Caress ss do ‘Sasi ineumo gins putneon,inpsonee Sale acre nostat bn crea a cana era Profil coral a iMG. ene nose Peni clare congivgs unui evopean, aga cum Teese Sn toate Sa ndsout a Wait pn la 10 an in Molva pésind amintn inanease dospre maga do Dumbraven, unde i pxtecea vacariele Clasle primar leaidciineaea cu potsor parila 1510 an onto wine is Para Scoala SoA {uti decSugar ois Sart Harcos doa See Dips sta de Coleg mergla Scns Naval de {a Now Jersey parenat aun! do cag taut, ‘side va avea coeg proven cn fama bugnez® 9) nebiare engezest Dupsocoplines adsoscorts franc engleca se Inoace hfs 20 ea ‘ede pert prma cara Bucureyil de cu are real este reanit Petece cava ann powspat Inigata fot rondneasc’ cups care super Se or Parla so rsr a Sea de Elects Int-openoads cand aceasta hrjaeralaincepctule Sale 91 devine este! om sre pink gwen ‘Sectcen i ii, Dar toa vga ba M.vah© ‘alter ns nuance co Corte tin (rest derte Dspcel del clea roo mortal ‘pede cusun Ge esistica 91 Nosoia ara la 'din Caforna ge Sua. Pont ca se _ eos main pom va. ei de rot ‘MabrecauainianiTacelo-aidotearaabol balcony front lator in primal razboi mons mare Flare in el del doa rab mandi ta cial Perea: viata ka Carola lea To Angha ‘boi mondial se crcula fra ize doar pe baza unt ct da erate El castor sub rumele Tals de Maximian Elon A vaaut SU inane primal bot ‘manila car jaa irvelstra cea ol mare eresere ‘sonoma, Pe atunc la Now York se afta Bleue on insta sani scons, a ju sute de loco mune ple cu un lat ‘emermentalcondfa mancionh amerean use Ta.o intreprindare de racononat magi, spundnis dar numele fas, Dupa doa 20 lnogecfe de movoar.nt-o sptimara sslarcl-a tiplat 1 dupa tet saptamany a fost promovat ia ‘centala de la Plisburg unde freste c& pus mal Sus, dar eas impresionat de taped pra mente porsonao tira rela era promot hence Soman Nicimaca’ nu exslau shocatal. Ineabva an putea event milionar, La San Francists valoarea PropretSfior so dubla la gase luni La anumite uteaageza siminca gat pe strate crc poten Sn meri ze, semn 8 patron locals ru tase 4 unde a plecal Po alune putea eograia it tard naa far protleme. Aga e8 a rims telogra in Moldova a unctvulLeon 58 se rma 10.000 franc pe care sa primeasca in Japania a Kyoto, ucruce 5-4 petrecutintocmal gasind bani la sosea ki acolo. MG. a fost martor§ al europenizani Extremal Orient, al apart’ hotelurior ten neue ote Day, ca eset, Ghyka nuroda doar ceea oe ede dar siceea.ce sine, Realzeara adevdtateradigrai de Mentalitate europeana, americana, japonez4, ‘chinezeasca, romaneasea. Cu un amt extracdinar are, reared rumosul din orice: naturd, caren, plese de arta, gest, Intima marunte. Are och de scenarst.Porsonajcle sale, ale dale a Niciodata amorenta negatvuli, ei sunt laminate infotdeauna g sunt redate daci nu elegant calpain binewitor Poate de aceea parcurgerea aces ch ste att de relaxanta, pentru cd este armonioasa (in amine sale ipsesc unre persoana pe care Ana Amelia DINCA cu wairarhfea ROSCA Once ura Cin Na pote fenlcth sad ace bct brn imprda po eave rau pro. Cu 6 oped Sees umnat in seo stp care, poe nuraupisc Pur eeht ater inatd por gh cae 9 Serene Inet oa al cd OtlonttmedoratemeIncre aac acinomae scart mj oamen tmpeirs vem tecretat ever rendre le spol fa stadia, A ‘expen Paul Morand Pat ry. Fara Marcel Prous, Sanator Oak (terest ston rena de ur store deta yea) 9m om near! red Intimpla mérune dat care a perapocvs strc au vlonres or D8 pl oda ‘tin otova pnt clear prac naga Soa, pe ua 40000 Ge ssl Sm carn aandaee panes Serta Cam ronal avea ba cru UM ut rsager ‘ero ae lem, dupa cae ata Ghia ese paar cu atmobtea bce ban alana be ciara Sn pare sutra ee "stimu ind in laa arr oe wear oda Seat gta opine poate, Soop pare etn oman atese Ont area ta cule} cuban’ aia mms sraspaveau 2008 ‘insta cals oan cen in manage G10 de Io Iebam ear era petra econo a Noor, eacd in clteva ore tran Gh putea Serres aur 40 00 delepecare ra enna Soerantlamagi, mea osenid ses ste sou sar progea tant? Oran ba oa \alarela val european Arie Mata Gry St srs de ntomapo ‘nudoar per ton darprinfelun care sates, 2 un oman, sunt aoestle onc dost sae ‘masta umes acm osu aoa ingle inane ca pelle po un cole atl Gina rs seed oameni 3 aptlepo cre le regh nu fe Sublniaca importanfa, nu le comenteazd, se mufueste Goa se povesteasea mpl ca Un pret Pen cau doa amie su para in cates do care von e'9 moddl nce sunt Sct, fen sae stone pe alu poe Gare a cut weceroa doa ome» in care se inp aoiune care rim ovenmetir fe ator Cleese Alexandru BULEANDRA Miorita - Ultimul discurs al predestinari (rogmenta Prolog Pestora. Volume gdnettare dnt-un ao stator ome care gddese prin a etrductor. Yume std pe ganda strlvctor.O lame de vis, focatenente, tot ascuns. Gnu ipeleeun pe cre ms ‘fe vei gsi. Un och ao ap intr care..Un och do ‘apd patra care. Un och oe aos cintcareaddncu! ne spre cor ca 8 vad. Adieu! vine ling cerca ‘Sfinspire chipulcuat.. Pande protesre ne sc3pa Lit, dome, cari dst, ct erael de priminisiy, 1-8 sedpatl Si abia afpseml...Ce-o fi crezut? Ca acd se trateaza la cinica ala supersolecta gi daca ‘opereard medida cole i raeplenieazs més a Sanatoasd, nu so curaia? la s ctes=! Serie ‘coo cd avea aceeasiaecfune? A fost spitaizat in dala do 23 a ln trecute, ‘suerind de cance’ a glandeter face e cum Mi spusei? ncepaaide vine starea ls. inrutsptctn cauza unor probleme cardiace. Dupd cum au precizat genie. = vezi ce-0 ed mal precizeze cd o 3-0 cotim =. dlagnostcu moi este nsufcienté cardiac. = Naam spus iol dom doctor: dom doctor fot inima, siraca, le trage pe toate! Dinsu nul ca femperatura ea stabilzat. ca nou tratament.. Da aia in patunie alea goale r-au Denefciat 31 60? $7? Le-ac&zutpanulcin cap de loa ramas c3to macuile? Le a.Lis-a galbeit moaca ochi i s-au us in fund tartScupi?U. Dat-e-ncol, dom doctor! Nu suntem copii sé ne duce cu vara: sim foarte, bine oe ne-asieapia. Nu te face cA o-auzl, dom profesor, a fost martor! + Simba, Presecntele a decorat chiar pe pat ‘spiaki. ~ Asta mai Foseal ~~. acardlind-{Marea Cruce a Ordinuli Republic To im ade crucea personalé fir smal astopt ici un rain. Alaa! in urmaroam cu pevcea.. Pama ou papuci gun Zar futurand. Imortalzat cu un aparat de folografat ‘introcus int- ram ar fun dapeztv - Un casru mai larg. 58 prindem si ceva dn aleea crapata. ” Sparta de cédereatronzeior Dour in rim-plan. Elcalcand prin gropii frame moar. + Calcand peste. = Geimagine ar tebui sa urmeze? = Bupa ginal lu.un dapoziy cu mosrtea la s& veder... casd paras. 7 TE cu spatole ate oicin, Char sta, ‘Ac te prvogt cum te Indeptirizl de tne Insutl. Cine tearerede? 0 ruga de inviere “Tas vedem not osotenante, curt ma sam co Pai, unul la moment nial, unul ia stato ‘abnor “Dow nulla separarea mie, untla prdsivea stn, nulpe-un peor de pa ‘ina Luu la cine’ ia, Sula atl cal mare Ont inca wei a tina, Unsprezece ‘Sear mal fun, Ti Dosprezece, Unsprezece, c-am lua dla zer, pe cares siidese acum, cand cibanul moldovean dt repbca Mare. ‘Bund treabitaifacut cuteure steal Nuj se pa, totus, c@ sunt cam pute? ‘reise mal udm ia numarat? ar example sat col mare, “Dou, T6 i 7, -Nealuital un? Nude alta, darle amin gestions $18.0 adca, cine la platste? Tot eu, sdvacul, c& Suntomcurspunder.. Sh mine ds lamin ce ile vel avea: nu te pop juce ou tune a ct nmi! Teule teugi cdtde mic arf, are vatoara i, « cra commu, soccteala ts ‘Cua ans. omnu von Rat! Dain cacotonie ppenru un amarat Ge teu. Seu car te credeam un tip delicat, nob viionar! Canceolo un magaziner de teri mancate de canis iste de atétes vet rivet gt ‘4 feu intruna pare-ar Sta lumea-n oe de ol lo 68 gcd stau,locotenanta! Si nu fag dor ‘eodatl, cate badaran aif, s.ajung,caceband ‘moldovean.. ica afi. TH! Darn mam géndicl un mamentla..ert-mal (Cum do-am uta surtem rezervai ~ into rezerv de spall tnaine de cour. Mia apart oint-o data aga...cum s2-spun? ca un ‘bis, un hu absurd... rd te poate duce un imp ‘rea ordonat, numrat, calcula la s8nge! Boal asta ‘a mea, locotonente...Te og s& ma sou, sunt into ‘pas proastl are patr sta, acre stacuce dou faze. Siadul|cufaza aib...Se merge crescendo, rogresi dar, $a @ told smecheria bol astea, ‘al poate da s-ndarat: esi in stad faza b 9 prin tratament se constaté cd ai regres ala. Vezi cum revorsibiul te amAgeste cu speranja? Pentru cd ‘amdgire e..nuidai seama apo cur a ajunsa Il, ‘do9itimpul real al bol, a imboinavirt vreau £8 zi, ‘era acolag cu col dol la lab. Ins state au fost ‘arouse verginos, cu o vteza nebund...Suntin Vb, Jocotenento, gi de mult n-am mai Wait mister ‘oversbilti Meas tot ntoarce in imp, in npr. Leas dvidea nesta... cpe, microcipe.. sma Inchidin el, so reaies gi cummoad-acum, 8 'e vid pun mal vesnice: cdl de pun arf 9 ot ar fi ‘neste! Cndam vent de-aar. creda eravara.. ‘Sigur eravaral nba in Ardea, giini-un an s- ‘a dus! spunea cf la el vara pic, de obi, nt-0 Ca au ajung 68 nu ren, econ, unete Ivor sunt anume pati si fe ads a ecore ‘oxact dd al mal mare nevole de ele? Abia acum Imi dau seama cd tert seis pe caret carci ingresné meatal panera vedo fr bene Pentru ajinge avo din bboteea teceam ze ‘de cl cinc-sase ope 2- prin sala cu ce ezorvate documenta, Pe rat in sting up ‘brew, chiar Ia indifimea cco, odthnea un fl do dung tb-albasira pe care, fess gt, 0 ham eu ‘mine in cmarata init, Into sear, lopatul Diserici, vecina mea, batea Into. limba, ‘Baaaannnggg... Baazannnnggga.. Peel, tara, ‘9eamunie, podeaua de fern, fre din rattle scunde, chipul angele al nau Nichia igi Be fone vend, panzele de iianonatémand incah nah, tubutleascunee cure electice 9 aerlnsuph caper intara deodat in rezonanta cy lau ‘evlavioaso.. i atunck.. sa desticut ceva in mina, ‘cedat resin, s-a dat ao parte caun vl male, nor supus, sind culoarea ab-albasta em ound priviea tai seams, loctenente? lutea Int-un azur iim s.curat Murise.cneva- afm mah tarzu, de la preot sau clopotar, cine gi dee - pe nd suet lenevea in nema. Mut mp dup ‘cea, am zit cotorul ab al cari Metele baste ‘al i MORITA ‘Ninunata revel! sun timp la care men ste intorat Lam cit dezec, desu de on, am buat a stil conspectat, gat cdl am gas ince sa seris despre fem CUM a fos cua, sere, Uplit, publica, despre co-au erpretat flclorsti, Nazol,oamend te cutura setor DDocurentar nicat regutal ‘Sinerd!sicoarat Cutoyt ‘discord int mine insumi cu ce spuneau ct despre ea. textu serie aoea aura $i 2bor § Ger ‘chi si prvrea care. vazusera inaite de al vedo roprurzis, Dcieam roats oae cape, Scher de Dresupocii ridleaté de autora plecat spre zine Pereonaiul,coplesitde gril trncielsaleca a arf reprezentst scopul Insugl lr nu \aulucarelerimsntainchipivet Fao schizoid impotent, panicatl Fur ds odoare, ma supandeam Incereind 24 substi lumii ceregtueitatea ne ‘a bunul meu sim, sublmului. un gin sperat do ‘ajune side alata experenteconvare...Ah ce du este acest bun sim ict du, Doamne, poate fac! ‘Oficlpunator de i nuzionu, dar esimt, Darn, ‘Sminddatnc’ El prponeste avant situ, bor tire Tine siderall Un zmeulraia pre cerpenin s+ ‘pata eer ga preda pam, Marele Nut! Un Instrument dabotc al rSdari cosmic into rama. ‘detrup omenese. Co bine, ame, 8 Incurand ma. vei fi ficut sedpat dint el. Ceara dint mine s1 ‘Tol s-a declangat brs, 18 un mote care, ito instant familar a tamil zdruncinate, 83 posts ‘la in picloare. Dp ani de convoture pagnic, ne ‘iveam ca dol srn!agres, cu och inject de ra frbunda si cisprel visceral! ‘Am rerunjat la tot c@ agorsisem Int, pints ‘intr convajuirea mea cu Tof:labunul inf ear, 5+ ‘cum cdnd ipovestosc, nite resprajia,masutocd ‘numa géndnemala etutiece-nifementeazipin aaah An Tagh nn pend ‘de la rearamare;simjeam in mine un gol imens ca dupa extmparea unuiprea-pin malign. In-un col do Prea Cuviosul Parinte Arhimandrit Arsenie Papacioc Publicém in continuare in revista noastr® dupd ce am realizat reportaju! din numarul trecut 1a Manastirea Stanta Maria din Techirghiol eu Prea Cuviosul Parinte Arhimandrit Arsenic Papacioc, sfeturi duhovnicesti ale Cuviosie/ Sale Promitem si in celelalte numere publicarea unor cugetiri > in mania orca in- ‘egrae, reakzandun demers global unde rantele dnt categorie sire do ‘achat sau contoptin-un scenaria ‘cea petms copilor mal muta ibera ‘deactune ¢exrimare Tex invert lace mai mut copior, este ugor de ‘memora sireugestes& ment reaza tena pe tot parcursul programa. Am avut in vedere interventile in gr copit din grupa - 20 - aceat neconstituind un impediment in pastrarea 51 mentnerea discipinel si ‘atentel teze, inrucdt copii au fost solcitat tot timpul prin interventi ‘comune, iar durata programuki nu a _depagi'35 minute. Costumele decor ‘au contribuit din plin Ia reugita rogram preg copiparkipand ‘recta reatzarea jor. ‘Consider serie un miloe ecient fizic& 31 psinica, de mentinere a _colectvuu de opi bine inchegat unit “Toate acesiea sunt posible cand 20 Ponte vorbi despre dragostea edueatoarei pent fot ce face, despre menisemas rains. a3 Elena BAJENARU - Gricinite cu program normal net, Comuna Movil, ude lalomita COPIII DIN MEDIUL RURAL IN FATA NOH ABORDARI EDUCATIONALE = prolecte tematice ‘Viaia copia an Ted ral Be estagoara mean amber care neste ipsit de cinamiem, de farmec, de inctare ta cautare, ia descopenre $1 lars raspurnsuror pn ieracfunea rect cu tot ce vedo, aude gi smo [Contactalpermanent cu elementla co Jcompun acest medi pat dezvota In oom ear donne tans de are aadevdrnlorceginare tind exper ‘Aparentaputinaatea merit incare semis straiose acest mic gradan ascundeinea tne rebinure, nespand oe ia zumzetulprielorinsecte ces cerarepunie inca deta insistent color intal raze primavaratice, cautand ectartdaisier do sansite,contnsind Jeu hamicia colon vewutoare in a forea si dezvota vial 51 pénd tzu, nd, natura inreaga, 26 reage, Jestonta, cerdndu-. ia rancul rapt oathna su papuma de nea, ernu-se de geraineindurator Universit este exporat tot timpul 2 adullor. Acestia sunt cale ma propiae injo- pani, dele, vec, \Japoi, cand patrund in universui ordinit, educatoarea este agentul feducajiet ce = destagoara in mod lorganizat, la nivel sbintic, adecvat [erinflor programe si gradulus de Jdezvottaro al societai, respecting Particularaie de vrs incviduale ae copii precum si capactatle de invatare, “nevoile, —apsitusinite, preter interest mantosat in oiferite situati pentru cercetare, JSescopenre actin. ‘Acjiunea inseamna participarea recta acopilera sivargea deter Acta de orn in sala de grup eoltul cu jucdri, Ja bibliotecs, a Jamenajarea expozifilor cu lurarle rcp tanrireaplantelorcinghivece, ouritarea spapuiu de joaca din cure, | spatiui pe care cree por, Nor le: Joume, ocrotrea spajuiui pe care se [Gezvoté plate mecicinale ale Gina existena in curta gre stémosto adeseainores gi doa de modificare fie a aspectulu, continu. Aste, eapoatoninioasts partial sau extinsa prn combinati de aiferita plante - legume, tori = area Wa 2a a Wranhaeas Weare repede $ spertnd, in nocena 88,8 inruntmp fore sur va putea cope ‘adele. Sub indrumarea atenta a feducatoart, copii va invata tot ca trebue despre plants si medlor de ezvetare print acttate de munca perseverenta: eautare, corcetan (Goscoperre, expenment, acjune fed “olodsa, ol va imvata 58-9 controle nerabdarea, 3-9 dezvoi stipdnrea e sin, increderea in fonle prop, Spirude compete, optmismul spt ‘ospodaresc si dragostea fata da ‘munca. Periru deriarea protect tematic Legume si for”, am creat un meds ‘esucajonal adecvat stimuli coninue ‘inva spontane a copii, Aste, inalenjameaa satinveaga poet de ‘Seti si modal de organszare a soastora, pri} cu care copii au ave \wvantjlargin pea poebitaioe esse, detemnandy arenes 4 Tnjleaga informatia pinta. lucteze independant se capabtl s& experimenteze pe masur posibitaior prop apectele ar ‘fost, asa cum spunea Considerand proiectu tematic 0 extindere a subrectulul din sfora practeuu cre care copisincreapit ‘ereaga atenpa gener, amcolaberat cu aces in conaucera investigate: Tn mediul imeciatasupra dazvotrs gi volute! planteor (legume itor) spre care doreau sa invetomaimut. ‘Alegerea metoge de nen -8 ved ficient, proiectl find Inourporat in Curtculumul pentra varstetimpur, avand o struct ce ma att 2 MONOGRAFIA COMUNE! TON ROATA ] Antroponimele Oorabantu, Postenicu, Rosu, Spatial, Yorcy, inant del not, a a ‘oninecaltatea de shponpe care au awe marie! fama, ongnar in Grea numa Regu ora Di, ctoni biserick in Brosien! Wech, cunoscut sub fhumele de lent Rogu, era nepetul Unc suitor domnese din categoria fositor EI se numa 85a ores aveau urvtomme de cuore rie 60), Mal faut Sonor ound ie gnarl at te Vee. Acestua | se spunea ma deme Rust 0 ode. Slijtor au fst si stramosi cel cu numale Fogca dn saul Cara Documentele cin secolu al XVIlea mentionaazs ‘ctv cprani co slyton din det seta, Ghorma Aloxoanu, mare ban in mpl lui Mate B25a"00 Necula si Dumitragco Alexeand. Tot tre! au fost rapist de pam in comuns nostra ‘luton din Malu de Sus s-2u muta Ialomie numa anal 100. Acola, so ata tun Sat oara sau Gura Coan, manfona inn document an 1562, dat de Minna Ture, Numole Satuluse vagea, pooabl dela Vala Con, comoeci ‘21m: mult ub canumiea de Valea Obie a cei fu ae varsare(confusnta cu lala) 3 af la Marginea de aud 8 satu. Ai, odimaara, se afi dur de saicam plop incre cubereau numeroase Solu de cor, de unde 9} num vas al sat &). In hetamnicia mosiei Styjitori din 1854 sunt rmenjonate si niste sist. Cu priljul masurani ‘pamantul, comisia conta ca sun Stanciv Rosca $1ouai of sat Siujtor (Cioara nn) care cuca | de ote 62). 0 aha sgt ar fat ‘Sista Par unde pe ang Red Tt nasa locument se menannars si Ssaa orcs ota Ponape de Gras oats acess si, n car 6 mal isting grople de bordoi, demonstreaza cé acto au fost sate Nou ‘elo do 22, no vine rousdinflegem eu clia au 52 mutau sale atinc. Exphestia cote simple, Incurolefranir eras extrem de saricacoaso Ca mai mul loouiau tn bordeie, care rau usor de onstrut i puteau fparastof8 ri 0 pagua, I az de neve Ma rb preieatc mute unor grup de rani 2u avut oe pnd tre, nsec. XDC Aste, int {aba Yacutd ds opt sito din Suton cate Vornicia Tebuior din Sunes cn 90 august 1896 se sets pent cc nos avem pant sty da mos ‘ann nos parte saul Cotorca Meds Axon, faces jut i las # parc ms mal outer Sul 4 main obi n pnd sai, suxrunal 9 ‘psf deta ce acoea ne gir aronie Paces) ‘a Duo sf a mlostveascs asupravre dean ‘80a shbazeri rin porured urd ova caver doa ‘de Tért(an) sin Petro Dil. fonda, #e-sau i Urse| Baidovin si Sava, f-sau, of Sitar, sud air Ane). Din document mai flan cd semnatarjlbei se atau be mosia paharnicului Dumitrache Voinoscu si rau | fr unca. in document = mai menfoneazs ink ‘ual mosia Vaden Inprma dace ale seco Salli Brostn Noi hum pe care il vor apa ‘tune cave 20 pdsroaza acy De ce qu peésrat Vochi rume, on! de Vadeni? Expeahia ‘onstln faptul cru fp locuton sau mua in ‘ost timp Primi caroau paras line ie au agezat In apropirea satus mal veh, Brosten tay dat ‘adi sat ume de Boston Not. Ce mais mai rum Visaon| parc au mut se a5, ums vecia spat Satul Siujto ra fost imemeiat de Evanghele Zappa, cum alma preotu Clolea din Grindu in dala cdr Zappa acumpSrat mosia cu cal nime. Este surciont 53 amnim cy inca din 1895, sat ave bisericd. Accastaa font ror de panaricl Dimitie Voinescu, ropretans une par cin mosia ‘Slutor pe care a cumpara-o, robebi dela Mona ‘lowoanca in jurl an 1800. In mod ca, shirt ‘are au vent de pe magia Pri -au apezat lange ‘apa lalomfai la stare Secolui al XVlvle, acest INeru se poate deduce gi cin jb ctalé mai nant, Dac numele §poziia eater eau mai schmbat, cal al mstior sa mennul muta rome. Chiari 2iclenaastre se mai pasteaza amit lor Aceste ume au persstal pentru ca in acele de vanzare ‘cumparare sunt spectfeate de leeare dat vechle ‘denumi, mostnte cn generape in generate, CContorm hart alcétute de preotul loan Ciokea, ‘mogile mosnenior din zona Grau existent fa 1600, Inordnea dea estla vost erau Mosia Rogozu 300 stinjersiaine ‘Mosia Brosten' 1200 stanen ite Mogia Fagaras~ 400 stanjon lane Mosia Malu -800 stanenlajme Mosia Pi ~ 1.200 starjen time Mosile Carun i Gabon 409 star ju atime Mosia Viddeni - 600 stron tame Fe acaste most eistausatecu aceagi num. Ooat ‘ogile Baboni si Carunpapartineau mosnenior dn ‘Aston de Jo, vitor sa Broston ech Incepénd cu mijocul secoli al XVIHea,presiunea ‘boenor sa domi tr asupra mognenior crest. ‘Suni, sali cumparau atu de a fran i, ue, fra aserit intregul sat Col mal multi dorm au ‘cumpdrat pamant pent 24 dari unor mands ‘Asemenea dani f20¢au 5 olen Pr dorm care a cumparat pamnt infin ros ‘fest Mate Basarab. ino scriscare a mognenlor {in Brostenidinanul 1743 care egumenl mani Stil aposto,acestia spun cd {03 de moss i Stan Voad g rposal Malou au ‘Sao dan fa cSlugiee deta Laculete si cu hiv lu $i sau chemat nurnole masa Brosteanca” 65) Nu'stm exact ce supraata ave, dar hm ca so ala Inte pirminturle mosnenilor din Rogozu st din ‘Brose avea aproape 300 sania aime, lat un alt exer din Prisovul ui Mal Racovt ‘dat mands Siti Apostol la 25 august 1743: 4 fe stint mans nr stpdrre mogie la Brogan ‘dupe apa aiomsi ot sud lon stanjeni ase Sut in plat pat in lata mage, ar hungu! moss ‘merge din apa lao pnd in patra Bag2resbo ‘cimp, Care mos find a Dori sala Siofan Yolorad Cantacuzro cumpérata de Domnia ‘Sa cup la mognen dupa labor 68) CCalmai vehi propitar de pam&nt dnt beer care ‘au cumparat mogi in acesia sale este Ghiorma, ‘anu, unl cin mar dregatorailu Mati Basaran | Inchinata Slamului Mormon in rust. Despre \nzaroa acest pm alli nti act in an ‘889 prezental de Sends logot, och nish la oldmicia Gn 1823. Lea 7791 (1669) malt de Sunt 140 an roc seine Alora fama lurDumrache Corbescuprincar i unde steer de ‘masle 600 Ins cin Aloren! do Jos care moe Cheam Baben stinen 200 1 Gdn, adlures ci ‘Baber, stron 20 pn Prive sunt altura i (Cara strjen 200 care fac peste fot try 500/ Cu dou3 rote do maard gaan allo cept ‘ater 300, avind ace masa crn def ti) ‘su, Trea baru, au malcumpdat s6f°67) Dumirascu Carbeanu pannio seueqta magia mmanasti Stnty Ghorghw- Nou, dupa com recat dn-un tact prez aoaeagihotamion n 1823 uel 7195 (1687) aprike 30 oe suntan 195 ecu ‘Dane a pahamiculi Dumirascu cv justneasa Tudosia, arora de Teodosve mirapaltul Ce te) ‘mavton, pr care inch Stans Morn Sal ‘Sinest cu toad asia s ace mosia a Alen ‘are oaredecumparoare doa exandeatos ufo vent gu vadl de moard napa alm & Mosia de ai sus era Ind in tpsrivea mands slam Gheorghe-Nou ¢ I 1654, cand 3 facut htanica ave a epas Fagaraqanu, pempetista panala seculanzarea avenloe manastreqh dm 1863, ‘Calmalvechs occ in care apare rum at Brosteninocul cou de Asteni de Joe dataza ce, 20 marte 1790 41 se refera la pod dels alma. Into not aca de atunci se spune,.Dhanulri 82 poate conforma ordinal Coburg do sa riica vasele de a Brosten i Cazdnest ca se fac fe 202 nou pe fatal Malwa, ede rebar ‘sate pocunl ain rosten si Cazanest in trbuana stra: Dnarulpropune se fc ate vate rogers ‘Podul deta Molsovenr- 69) Th sats Visaen a cumparat paar Nate Gaeans postenicul aga cum reeuté cin sineturle most brazeratla hota dn 123. Leot7259(1730) sop ‘2suntas2 reeu Zapsupasinni a Mats Sean cu gapte martan ia mana lui Dumivasco zarahl hotest cxpartaa domoge Vera tines, ont pan spdaniscumesarni Siw Gre ‘i aru 1798, Duritascu zara cadenza pant ‘i Constanin Baleana bw vel coms, un alt ate a Matel Baeanu postonicu. lara artat cus a anor ‘1 sult Constant Bias pneingtns st ‘Stpsineascd, find até cu Mati poste, bau cos typed moss arc ban, pe care pam at sidurmeal acest 2998 do stipdnre au ras (eras nin)"71) Mai tare, in anol 1742, Radu Baleanu, ful Wi Constantin, ual ecuncasle daria cre ménsire pe caroafacut-o taal su dupa cea recuperatmosia ‘Se la Dumtragcu zara: «posal atl stu dnd

    You might also like