Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Aprilie 2004

    Uploaded by

    Petre Ioan Cretu
    19 views24 pages
    revista culturala

    Original Title

    aprilie_2004

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    revista culturala

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    19 views24 pages

    Aprilie 2004

    Uploaded by

    Petre Ioan Cretu
    revista culturala

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 24
    [-—nurebule a ne indo cdg cuvintl, feu imaghnatia, pot cnued de mute mar ear dock mune pain bine eee Spinoza ine = Asocija Ctrl HELI, Centrul Cultural UNESCO lonel Periea Consiliui udefean REVISTA DE CULTURA ANUL II, nr.4 (12), Aprilie 2004+ Apare lunar la SLOBOZIA + lalomita | Trivers al aceata 150 dio an de a nastooa ire {inte col mal man savor a Romani Anghel Saligny Daca numele sau este cunoscut marcha public pn Poduria dundrene” care i oar umole, Boga mt pera sa ount wproape cee ila Salgny, murs a Raa eee prina dain anda ace parte dn mare nbame Franoezd Expat ian 1686 dln Salary {vor stain anda apotn Ang. Un meré Al famieva plea In Germania, Un descent Acesta,hved Rudo de Sali congas, Bertin, pe Mihai Koganiceanu ¢ilon Ghica.Incntat ‘de povestiie acestora despre Moldova, la invitaia luilon Ghica, vaface oexcurse, Impreuna cu ratele ‘su Constantin do Saligny in acest pincipa. Formocat de frumusoteafoleloruui moldovenese, Constantin {6 Saligny va publica, Ia Inoarcerea in Prusia, in ‘anu 1850, o culegore de focirroménescittulaté ‘Fours roumain ‘Aled Rudoll de Saligny va ven! ia Focsan, ca profesor de pian $i franceza al copilor din familia Ghica, Ae), la Foogan, so vor naste col tel copi ‘Alphonsa (1853), Angho (1854) Soa (1856). Claslo ‘rimare $i cet pats ani de grnaziyle-au facut a [RRO TNE» HEIL SAO: 50am «aE ST 0 ANGHEL SALIGNY: pensionul taal Germania Alphonse va Universitatea din (ups terminarea dia pianul la Universita Ber ‘rimul an de stoi renunja la astronomie gi se ns [a Scoala Tehnica Superioara din Charlotenturg Moivol acestel schimbar relese dint-o scrsoare aceesaté alll su: sam s8 jung ca ma Strimos amirol$i's4 descopar lum!) pant, eu In é Princpate sunt m {descoper lumi oo, ci vo. aiutala constructia une tn pol - Jean Lourdin de Salgny a constut Rogatu Neapoteluicu spade, eu vo! const Pri tocal calcite mole” Va termina studile 1874, la nit 20 de ani, dupa care va iuera ea inginer ta nordul Prusiel ila constructia de cai ferata in Saxonia, Sub conducerea Prolesorului G. Mehriens de la Scoala Poltahnica in Drosda a tuerat fa constructia ef ferate Cottbus Franklurtpe Oder in perioada 1 august {974" 1 cotombre 1875, Laterminaroa luctnlor acest i oferdun post nica din Drosda, Ratuza. In ot arala do co fu poate accepta acost post: ,doqfamila mea s-a ‘ascut dn apelo Loe spe uma prbegt pen ke, ‘alam fost Intotdoauna lial aga ca daca o far ne: ‘dat atsine-a recunoscut dept nolo utem trdda’ La Cotbus 0 va cunoagto pe vioarea sa soo = Thareza Khona cu care sa cdsAtort in 1878, Podutle feroviare dundrene roproznt fara indoiald colo mai deasebte monumente itoice da po tentorul Judojulu flora, sorniicaive pentru stoi, cultura $1 civlizatia nationalA 1 universala, aparjinand atimoniiu cultural national. ‘Necestatea construin podurlora apart in anu! 1879 ‘and, prolectanduse nia de cale feats Bucur = lots surea ven apa i area ‘Noagra prin ina existonid Constanja.Carnavods, contri inc cn anu 1860. Intemajonalo sioakzarea ‘uno pod mar past ful DundraasbratulBorcea, PODURILE DUNARENE Inctecnjaazproiectare sreaizareaingneror roman in carat serciu nel Fatst-Comavedal recto ‘General a Calor Ferato Romine, colectiv condus do Ing, Anghel Saligy, renumit constructor de podurt ‘metalic, profesorla Calera do pour a coli Nainale do Podu gi Soseo La 92 ‘octombrie 1890, s- Inaygurat incoperea ‘cro a pod Dundiroa, projet realzatla 30 do ‘matt deasupraapolr mar alo Dun, poi a parm ‘wecorea vaso Nuva cu clo mal nate cataroo. Ing, Gabriela ALEXANDRU. (contruareinpag 9) anita nastere »sEU VOI CONSTRUI PRINCIPATELE CU TOCUL $1 CALCULELE MELE” ei. In prioada 18 Proiest-Predoal. In 1862 prlacteaza si nie Balad-Vasl i Adhd - Tr dublu do gosea g! cal reputaia de mare constucter de lind erate const de nit docurie dn Bria $1 Gaal slogand muzeograt Ing. Sorina ONECI Festivalul si Concursul National de interpretare Liedului,,lonel Perlea” -Slobozia secoluus XX, la Siobazi, so organizenza an in funa mai, Festivalul 1 Coneursul Najional do inter 12 Liedulut slonel Perlea Renumels Concureui $F nel Perlea Interpretare a liedulut fonel Pertea, festivalul sa imp prestiot prin unitaten pro do viaja muzicalt najonala gt nterajonald he gang la Oana Clause Stotanescu, Claudia odreany, Maris Grenci, Iena Tordicheseu, Mina Samboteany, {Gon de-a Ril-n edie se desttigoa 7<'G'mai sub genetcullonel Berlea = un artist european si este Jovcala ZWel Europe Grgorescu, Bucuresi, 1972, stud completate cu Facuatea Go Muzocloge, 1983 Prolesor de dase la Tanda potesrla Lice de At lone Perle, Soboz CConeder PNLin Consiuldudojeanlalerta, ogra 1906-2000, rpernbrual Comsiipentucutura Membru fondalor @ menu ol Fhale lsora 8 UAP, priul Drosera Sot esate avisbea expan deere de até plasticd, Incepand din 1875: expozti Inleudelone- Galera de Aria - Costar, 19771979, ‘exports Yepubicans de ara cadrlor cidacice Bucwrest, 1978, Slonul municipal de pictur sculpts = Bucur, 1960, Expozsarepublcana do petura s ‘exdptrd = Buouresh, 1060 1981; Exparsa brenala de Pictur 9 sculpt’, Bucurst, 1962 Salon municpal ‘Se picura sculpt Bucures, 1983, Expovhe Tabara Uap Fillala Harghita: Expoziia Art ontemporan de Rounano, in Fania, 6oiga. 1901 Expoaitie ilernajionala, Olanda, 1992; Expoziti ‘rgantate de UAP, Fiala Gr, 1999; Expante bonala don Anarooscu”, Buzdu, 2000; Tabara do croaje LAP Faia Bria Biasova’, 2001; Expozo do gu UAP. Sala Teatrulsi Naional, Bucuresti, 2001. Expozii ersonale: Muzeuludofean lala, 1977 «1 1980; entra Cultural lone Peroa,llomita, 1995 2000: Galerite de Avia UAP « Faia la 2001. Lucan do fata monumeriald: Mazaie. Palais Copier, Soba. 1987, Mina! Kogilniceanu, bust, 2001, arolasat comuna Mina Kopaineoar atoea Loc persenaie In colect do stat! parteuiare dn Romana, Fanta, ‘SUA preberele organiza vasa [itor luca storia structuraciilor frat, 1908. | Biblioteca profeiunir Industral ona debs.) se populazare cu apante nara, a mediatzat rode ‘meses ale ofl ndustale, ind al coorconair, cats utor al multr blur. A Thee in wat In 1928, la SH AUNESCU, Gra art plastic LUNTES, lon - ofter, profesor universtar ‘Sa ndsout a 16 apo 1697 hy comuna Murgeanca (Valea Cor), aso lorna. Abschertal ce lta, Jap, 1915 Stud la Scoala de offer de arte, gon s ‘marina 1915-1976, si la Scoala superioara de ‘aeronaifcd si construct mecanice, Pars, 1924-1927. Dostr in ingnene mecarica g basic al Pllahnict in Bucur cu taza La precision, usu et la vie (des bushes & fou et des armes portatives, 190 ‘numerelon. 1943. A real dn Vath la 21 use 1945. 'MARINESCU, Alexandru - preot ‘a nésout la 19 apie 1908 In comuna Raculgt, ludell Viagca. Abeolvert al Seminaruil, Bucures, 1929, sl Seok Normale, Bucurest, 1980. Ivor, ‘p01 peat par in rang de cone stawofr la pacha atulul Mla-Catargi, comuna Brazi, 1987-1997. Iimpreuna eu sofa ‘sa leana Mannescu, fondatr a ‘gecamantolude arta gl exitura religoasdo lia acolecjorat a ocottompresonart colecie Ices sennd ttodala Monografia serch mausoiey Catargiu cu toate implicate do storie ‘madera, modems g contemporans, dup indeungs Cereti in memoria comunian sn ative, devenind Grambolalopasberpm catia aagresunaa sedges totais TEODORESCU, George - sculptor Sa nSceut la 2 apne 1919 i comune Cochina. Se naz in alate lon Vasu Student neapad c 1957, ol Acageml de Are Fumoase. Bucurey, ca sca’ Han. Obinando busd acodal de stand rancez, ‘Se stables la Pars, 1946, unde ooueste In passe Fousin = breaza i atoload ix Conetann Brancos. alciru discpal preferal devine. Membr al Sooo Irangate des Beaux-Ars, i 1948 pleaca la Buenos ‘Aes, Argentina, unde praca ara rari. Consider! un mare alent, lasd th uma sa 0 oper netwrmna enone, Gonstanta, 1977 61 1979: expoziia repubicana. a nerd lag, 1985, expo municpal, 1976198, Boeurest i 1975 9 200", Ave lucrann cslcfle muzolor dn Tees Sucama, lal Scboxa, procum 9 cole parsoulre

    You might also like