Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Februarie 2004

    Uploaded by

    Petre Ioan Cretu
    6 views24 pages
    revista culturala

    Original Title

    februarie_2004

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    revista culturala

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    6 views24 pages

    Februarie 2004

    Uploaded by

    Petre Ioan Cretu
    revista culturala

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 24
    Editori: AsociaiaCuturals HELIS si Centra Cultural UNESCO Lonel Pelea” REVISTA DE CULTURA = ANUL li, nr. 2 (10), Februarie, 2004. Apare lunar la SLOBOZIA ~ Alexandru BULEANDRA ale. Vechil Testament” undo ae reapecta dines chile para docare ics eletutetn races grencd ogame Copuageea= sterea apes Sor eome Fira repel toccouune ebved a socynea can carona a 6a 99 cod atin Este nie enor nt enc 9 nun ada oem : trdnea cir dsideine eel Revel 0 i lov" minpe teu eee i nape “Vechiui Testament”) feudal sures) avealceoprokinda revoke in ‘concepfia aceste uml, Acoasta rvoluje avea loc ‘pin insustea gpretcrarea cated arealzaricevecha futur burgheee. In aceastt perioad sburghezia mperalst nu mai era capataa de nl reaizan Casa ‘muncitoare i socialism! puteau sé-y insuyeasch totceea.ce eraprepos in vechea cutur ssl croeze ‘ongus cukura soci, Penta a explica mai bine atmastora generata de aceasta revoluje culturala ne-am epnt asupra eraturi. in perioadaprecomunistararimasase prea ‘mult pentru a putea fi valorfcat in scopuledicari ‘lun socaste. Clase care nu putea fignerat, ‘eum ari Eminescu, oraupusi si se alinioze politic ‘lure Paridul spc uptl do clas, Fabula .Lupul moralist™scrisa de Grigore ‘Alexandre era insota de urmatorlcomertar Uranoastra devine totmaiputeica impotnva col are de veacuri au asuprit poporul 31 simpim wo putemc nderm dolls pertain sir cucereie amenior mun” 2}. Din opera sa, si in via Eminescu, seregnea modulum acricat orice, ‘nedreapa 9 viata pina de psu pe care a atc PPartgul a cescopert salt nedrepti ai vremesor rece nimenni-sima dices aint de Nec Poetul cizmar dela srt seco al XDClea Parl facut in oun asic al poczieipraletare Manual de mba si ieratura romana din casa Vika, eatin 1853, ne eaica in coca ce pivesta Ista sritororagreaide eg. Acesta erau:Gngore >xDGea, pina in andl 1944, manu Ti eines doar Nast exctus ca parcurginay me volume Dacia ‘Secrets, Enigma Alnor, .Dacia Magics” 3 Allan in Carpat? ni ctor 9a gnc oa at ‘amp cu grate sau tira gra. Prins ata, ce respective alm ck Tel cate (Cei Pat Ze a gtior sau nascutla Sader, care de atuncis-a numtmuki vere Netin-Dava .catatea ‘Nasten plasalade geogratuPiclemaous in stings au ‘Aceasié cotas se afla Infinit "Napali dreapta raul stpaneau Piangeti ‘Pema cate a apiat iracuos in wnat Napalor {ost zeija Maria sau Myryn, deventa vestala ‘emp Abantes, dela care graluat den.mirealacul Bent, asta seca de pe mall sting a lalone, ‘Alungatacin emp, ecoara Myr s-aacsposttin- © casi de pe mali apusean al lacul Saratokos, ‘asa Saiica, unde a ndscut do gem, bala 9) fat, Fil ai Cerului, rumiti Apotion gi Artemis, ‘suprenumi amédo\ZaloxisMagh vin Dug Seucomod pada et Geran tain aeons au, g-auluat mas bun dela ce apropa 91-4 ‘ca la cory. ‘Mai tru, Napali, Piangei ate neamun gece, unica de vegele Zalmoxie, au dcat © crate nut Helis Domnoasca: Structoares, deo parte cal aus, Pune ese 237030 ncaa Pisces Proletcultismul anilor ‘50 1p Saha, Sadoveanu si A. Toma. Sadoveany, ecu ‘Se parte recymulerarecundscut, matt proper ‘St precedent,ciprin rea Cooar, aprtn #040. Ccronica Maran avea.ca sublet Nie aprecia ca .Minal Sadoveanu a infoles c8 peporul Post ajtoptade ae! sarvessc mane Yn ala ‘unc upte de asa cu arma noi item sere Drum in proza seasmul soca” a Tost desehis do Sadoveanu, ce simioa novoia unui ‘mare pont cae sa intuchpeze pa tarimal poeziei \alone eoretizate ale realsmulu socialist In acest ‘Context apaut miu ha A. Toma, un nou Eminescu, ‘ar in aoeasi timp, wn ant-Eminescu 4). Toma i agtseaza.cu buna sina pe Eminescu pentru aon ‘opoezie adapta la cero epoci. Eminescu este econsiat dup modeki Toma Sugestnain acest Sens, este poezia uA Toma inttuals Lui Eminesca, care avea umtoarele vers, Cate Sule de calarge {Davao aed mature Mule srt e me-orsparge value /Vaotune, van Toto lume eu valor normale, Tema ar ost un poet insionifan, dar in limes comunst, care pines ‘aocent po mesajulideologiesnupe estos, nu putea fi decat un mare poet. Aparta volumului de posal (Cantu vei sens de A Toma dat pil de aprecier Btogioase ind considera oda! drum spinas pe ‘are a trebut st strabata sub dciatura rosie! burghesierun arts legat consovent de popor, care guia spre socetata sociatet® 5). Sugestve nis Au par, panty a usta rok muta Be Mare In aceasta revolute cultural, versuri ut Oan Dosis ‘inpoe2s,Cwvamlpoetuki-,Penoine-ainecodiat oponul/ Sa corem co se cere spus" Nl crea} Popular ny putea spa interpreta erice pany ai Seimprima mesajl det nua comentari leu po bbaza balad: Joma Almas”, $6 aprocia Acsasta ‘minunata baiad popularé pune fata al pe erout popular Toma Amos si pe Manea, Tntrupare a ‘iocoimes asupitoare”intlasul blade se exp ‘rin ideea cd fal de dusmanul de casa trebue sa attudine nransigora sa u-Singadulsabicunea ‘e a ajunge nick aca a 0 impscare de oc Teairl aa considerate un silo Ste ala ah ceiciente de propagare a deck 9 phic Park lun mijor:de eucare comunista a oamendor 6) ‘mbaji,ca inetumert fundamental da produc cultural, fost modticat print-o onegratie 6a Inspiatieslava pi anumite cvvinte ca .naponal ay ‘Contrlu educate! gi najionatizarea preset gta feunfor au fost cele ma importante mivoace de produce cuturala in rite Partin an 1950, Partha deschis Scosa de Lertur ups cs crease Fendul Liorar, destinat spree pe seriton in Porioada cind nu aveau cli sois, find felt ea Un agent de resocialzare”. Seton care ave eh ‘eluate de canzurd, arf puut oli Fond Litera, acd Tel reconsiderau atitudinea. Cultura & fost transtormata int-un sector de produc, find rust Ja cuttura de masa manipula nemiloct e aparatul de part: Metamorioza Romania in sal socialist 2 rmodiicat cacrul acttatiinlelectuale,facand cn Diooraia de stat singuruluiizator al cut, nto Societate in care oul esta transtormat concept de inginer se extnds Tn toate domenite In 1922 Stain a lansat setagma de inginae ar suletelor ou privet sono Lieraturadovenoa glint pin eflectaréa hm In esenfa tg educa oameni in spit rors fevocat de romane. Literatura, prin tunctia e! pedagogic, contrbuia la crearea /omusuino Cale, spre acest ideal era urmarea exemplulus eroior ninicat din Tndra gardai Fade saa olor din. Asga 5a cli ofelu? de Ostrov Pontru cops recomanda exeipul din Pavike Moroz0r”, paves ‘cred de V Gubrev, unde un baat da trlsprezece ani si-a denunfat tatal politici secrete, pentru ‘convingenie sale evolutonare, Prot. Constantin ancl Nore: (1) Sette” on 164,15 innuarie 1950.05 ()ibaem (dem, 13687, 18 mare, 1950,0.31 (@ Lucan Boia ,iunie comansmuiti romance Ecitura Universita Bucuresti, 1995, p41 (6) Scanteia™n¢.1657. 11 februarie 1950,.5 (6)ider, rr. 1636, 13septembrie 1950, ps. sacl topograia sctualeor sale Sarajon Gopuzu ge (Ceasar cin vastapermer alata Hl, NU rua ‘tat ocunle sunt punctate de insenpt lamuritoare, care, in afard de lterele asemandtoare cu cele ‘recest silatine, cuprind si ideagrame, lata lectura $i talmacivea acestor inserpti: 'YV PY MYRYN PRI SHIN idzograma (ie) Tempus ‘raducorea: Locul aunde a fost Prea Frumoasa Myryn in templu. YV.|GYN ideograma (Doi Fi CObservatie: C, adiea S, este abreviere pentru trac. SONES .Fir. Traducere: ‘Traducerea:(¥) Muminarea: Revelatia. WIVIN: ‘Traducerea:Lecul unde evanat, WIS FYLG, ei RATACITORUL TIMPURILOR... Exité mai mute posta de 9 pairunde in univers Tasenant a fiosote, ir sastacha ielctal ston este Geneebta aun cand Se realzeara comboa acesioa co Belomsteu, romani Hse find Tevelnor in acest sens. Edtura Hera ne-a tert cenn nara iosrar cu torts flosohicd corm ch Augustin Oslace, omeprndre {emerard do abatnde pe rao! Spintulur. cum numea” Hoge! meni oso!) ‘Akam dean autor dv clogiosea pvezorare estado Gabrel aan pepna 167 a car sale Usa ieee laperdtinumicu das flosoful roman Ira cunoteut pe Goctorul “Augustin “Ostace ‘in Germann: }are ocr chi, cae toate cine catrale poste im ones cpa sa spura ceva Sei ‘tora tsetea noes SborsaPlatonfgureazd Grept .ganation ain ‘radoms, nto apare Pavel aste recunoeeun dap fwvelataprodusa peut Bamasculu, Kant este ganditorul de onigsterg’, Scnopentaue ‘5 autogroclma grate spel sce stscuee Ta" prelegerte. de ta Universitat, Hewegger ase omit matin Oss 98 te. Avom cazia de a} saat pimbanduse prin petele ‘nes ance sreinndu te cu Plant ARSOIL Roeross Hegel Tunngen. american, Aetaone. Geacalaon races dagen cu Descaros, de 8 reigl ener fanaa impreyammic NSseuGuelsuste n calle de sudert examond de Howat (CP Ghesie Ge scoesta caractercare. caro ar (pial) cu matels Kant sau deat student ia Sensi mandi oncdrutinciocwal roman, romanul seminaite hi Hegel et. dar Toate acestea sunt canstiert pest £30 Jepagn) so pune delasine snp prevele peri punérea i scuba oschor prnvalorie salerinnsscmoneradecberdsea_ de sucres ale luo epocior har dacd are trimer blogratioe (nu east itera deat ‘Concsput ie persoana I, sutoral se imaginaaza in docte taal Higsohes) pstura un tandr gh anon invatScel Gortor de autor este mar muk dec Eincarera carenuineaareasa- accundagnorafa_gaNdfotlor recut Tn revi, Este 0 dovad8 de cura Care waverseazaspaliie scioncele epon eulluale_ineeclual sip imaghes!datogan cu mart ganar ‘Rew: Anon si Europs cu donna Gacraiade a alkim(nranadcarorsrebucuram 24 recunoamon {cuncastemartgantot allums.cu sperartaca-iva_sipe L Blaga, C. Nova MElade si E.Gioran. 5 [Sram macar o parm cimintaropatile secpre om 3) Pulrsbansi sa Aepurainepicl opealeacestora, ‘mes Ineare velum. Suna inchs! aceasta coea.ce arta aplulcaacestea au ast doa ot, Cele migasloare nufsia vist, creainé in no)! 9 cunoscule si asimist, Ma) Mul, aulon 38 Sepindereadeanctoruapinmdarlsiickar Tam dovedesto a f polit Vimitorie sal fa cate ‘io cons lorurata de ralahvsm, Dart! oe onghale an elra, mind, kancoza, gemangienghess Andul consul in imenca tesatura 2 cwitzaper (A Ostaca 2 locut ta Amence gaple am) find (541) Burgos cipreerarsaceamaburazeraks elocvente Delogul srouks cu Slant Apestl Pavel ashes feu Sn decula acestoa cy Descartes, esto do nar amalsm siverotata Adept ocr Frapranideaverceparitingnai unhanoerecae canazn eneaior spre dessvarsineacongtie din Eurepa: -Sunt un edlator pon lume, cautand $i rafenaltiti dn sve, vogra:tananl inualaea!B Aspwrsuniainvebancafemuborasapartiranma, intreaba pe east trims a) Zeulul Necunoseut Gridonnja de a-mi spon curoasterea (9185) (apdsolos ou agndstou Theou dn aichtae cate an apt euros, autorul nu wumesto niciodats este Slartul Paolino vrome in car resisted \nerocdtonpenumeleioradevarata,iioperse care ig ceuialoc pre celal roo akelmperuks Roman Trepreata 5 acest ery nooeat un arume elon cacdrays-arpulea ae puncte comune ire hone, Ge Gesorare aor dec\presupoziaca acela care so _(légos)5cracita (pists) ropovadulta do april Gheorghe Marinel Lectia de istorie (Agricultura in Tarile Romane in secolele XIV - XX) 5 clectiv, CAP. cum ora ‘Dato 8 pad mest tar, UP 20 marta 1343, Votevodul Ta ‘jominedt Racy Pasi. conte al iowa oro a ma prope rt as ro ‘snd copa rl tp on ae ipa a ca cl ro Ge oranzara agicurt in Tare Reming se ocupas Camereie Tui Hiss, Raspunsul i Pavel ote piste rec poate iat Ea pats dee inurma une! experer pumice pe areal wt Cu Un num ip do conaastore, naz seat cy ‘Suoasarea Onin Credeqa aduce bandon, ‘restos abven, makrothpmia certs epla ‘tna, ake. Ea fd putere $4 man foe'grimi deschide deuml spre Secevargre qt ‘marhine Sitoate dart cesar vn pease al rasta in Raunoa, in szhimb. 16 face eh canoe! Kerala acestl ium Ea este nsoftoarea ta tupeasc, pe ‘eosin odo speraiain karina iv, Aga ‘reds ru este o plunge 8 rane, a ra ‘ufo impire so depiare a at (p35) ‘Selecia gandiororviaat de autor rams ua subset, ne pag cars candy i cea indveptative adeptul dagmer cresin, SL Pavel fendatertisamsmul, Mahomed, Sar st art ‘shoals maderi Descartes Kart si Hope fat ina este daparta dea inchs. Aceasta pened Inistoriacapeastninimicnuar tebuipt¥k pirat Sine un sistem sau un mod dea ganar ns webu ‘haconsidratcauprites dem Latelde ine, coe Ge sustinem nol aa mine poste pt an” (pase) “Gonsideram c8nregu comers cart Augustin COstace ar putea This sus observa lt dea. ‘hoques Rousseay nana caren sa Eni Sunt un mare flosat : numa sncheese shu Am ‘nd uneor bun sn stidbescntotdeauna adv 2, Daca inerogata ete tundamental in lNosce, iar raspunsurie ta protereta acest raman meres Ceschlee, ature lctura car Augustin tage ng Pate cbetboretica penn isb deteepcune CCaptgulirtelectal este einetat de autor sus fe copertaullma a loca eupeins st model Famunle acestu rag afore al eunosster, ening ‘prea zan..inomse zbale snc inragacnae ‘don dezanigi. care cincla do prague lrg hhecar astepta impiacabila soarta 2 sapiensuly Imetamortozat genetic cin deveivea de sine spre evenrea ntrunaltsine? sar ala atl Sepuned [Sramatcele nosrisuse Cina tumtem?. De unde vonim™fpcovo ne inoreptam?. Terarca aut Augustn Ostace mera <8 igureze Inbiotecie nro accor teresa de meandrele pints Hlosobe dea ungul veacut. CGrigore SPERMEZAN Liceul Teoretc Urlcen, uel alors Nore: 1) Augusin Ostace:Ratctovlnguno Eau era, veut, 2001 2), Roussos: En sau Dose scat Eds Cidactia5iPedsongics, Bucur, 1978, 251 Dan ELIAS (umare dinpag 1) _ [storia este Intotdeauna partial’, spunea Weber, intindcaractorl el emofona, in acelas med care ‘Oswals Spengler funda in anal, ca expres a ‘anu postulat menor $i fra Indoiald un sentiment ‘bsoli formal Hakin devenea oni Frees Jsoria Inueste deca atrmare’ Mergnd parca in viru picicarelor prints atatea texte sentonfoase, orga sopteste simp. su6hma sfonare de alrelege” Din nelercre nu am intl se ra am ivaiat rim. Dac ar fost ale, atunc micutd Al, cel eu bratele retezate in bombardamentole asupra Bagdad, r-ar maf tout prima paging a zirelor ‘ntoatlumea, Pern alisterae un carucor cure 3. Ultareaca ale publica ‘Daca istoriograta este 0 consecinta a mémorei atunciesteexpicabilcaracterul sau curat pidutor ‘5 justicatc. nfleasa Wp acest mod, nui mai sunt Imputable accaniele utpice i imaginative, Ea se ‘comport can remedial propreineastreimagin, 620 ogling miraculeass in faa care sta gol si flamand ca sa te pot vedea trumos gi destept Nemora colecv are sana eilogia, unde utarea Selecta joacd rl de vite iar intrpretarea si ‘deucha devin cali Ca na-am face daca ar Web ie amintim meray evalua si,brogresu nostns tararetugurie educative? ‘Probabl cd atuno, Nive, Ur, Assur sau Babin fu ar mai numa oragele unut recut fabulos is locul in care razboaiele se purtay cu 0 ferectate

    You might also like