Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Ianuarie 2004

    Uploaded by

    Petre Ioan Cretu
    7 views24 pages
    revista culturala

    Original Title

    ianuarie_2004

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    revista culturala

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    7 views24 pages

    Ianuarie 2004

    Uploaded by

    Petre Ioan Cretu
    revista culturala

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 24
    Th tbule sire lndolm cd 9 cuvntale la fo cu naga, [bot eauzd de malo mar err dct mune pizin bin do oe ‘Spinoza ELIS Editor Asociatia Culturala HELIS, Consitiul Judetean lalomita si Centrul Cultural UNESCO ,,lone! Perlea” REVISTA DE CULTURA + ANUL Ii, nr-1 (9), ianuarie, 2004, Apare lunar la SLOBOZIA Eminescu pentru totdeauna! ‘Jol 18 amare, orte 18,0, \produs” un act cultural remar s0claia Cultiralé HELIS gi Centrul Cultural UNESCO ,lonel Pe ing! anume o aleclleliera despre Mina ‘holders nol, deme de ot nteresul, au presentat stor Nicolae Stan el Serban CodrinIntervenfilelor le feproducem integral ¢!pentra arhiva, dor mal mult pentru eventuale dezvoltarl. Pentru ca Eminescu va Famine fotdeouna un subiect decchis ‘Dototinteresul au fests lualle de cuvint ale celoval participant: Olvu ladulescu, Anghe! Macedon, Tel LLamuteanu, Anica Rado, lon Alecu, Jan Cheptes, Livia Dobrinescu, Elena cal A fost prezent dl. Victor Nocloni,vieoprimarul municipluu\ Sloboza, (Gh: DOBRE) ‘Nicolae Stan: sto un seritor monsiruos, terbil” As vrea sa incep cu ideea de pootnaponal, care a fost, do curdnd, espins’,cricata. Opinia mea este Cl aceasta sintagma este corecta,cint-un punct de vedere foarte tehnc,Faptl c& Eminescu, gnu numa el, $1 ail il pun pe Eminescu in reajie cu toata ‘general ha, prvi luerunie conwa de departe, a Jntemela ceca ce se numoste spn najonal. Din acest punct de vedere el este un seritor national Ela facut ‘un salt enorm, dupa cum stim, dar trebuie reaminti, (a nivoll baju, la nivolulvziuni, de Ja cine?, dela vat araturi romaine de dinante de ‘Serban Codri: "A plecat din cultura germand gia ajuns in cultura roména” Eminescu nu este un simplu poet. El este un p t de construcie, Lael, un anumit rumar de poome se faduna inrun singur poem, int-o construte uni, Uitaf-vd la princpalee lice gi vel vedea ca sunt fantastic de complexe. Dincolo de text ex athitecturd, dincolo de arhitectura exista amie idelor. Eminescu a fost, in primul rand, un om de ‘cultura sand lao parte talenul lui genial fost un om de cultura selface osinteza actu, nu acutuni roménestc& nu exsta la momentul acela,ricimacar Regele care rade cu un ochi si plange cu celalalt Januare,nceputal anu und de bn augur pent Tomé, adatn 1850 pe Eminescu, ladatade 1551 la dublul acestor zile, peste do! ani la dat pe Caragiale ‘Gent indiscutable, .Munte cu capul de pat de furtune detunaia’, upoexpresiea postu, vizand Un alt mare destin al Meratuninoasta, cei doi sunt ari lucizi ai peste tinpurior noasire", unul cu privirea seruaioare, realist, clalat privind peste {impur §i spati cu och visiton, dar amandoi ‘Singerand de wcidtate, Fell de a-91 face sArbatorie al romanior i nedreptajest pe al dalleanascu,utand parca de 6, istindu ards pling cu un ochi gis rida Cu celal, sul eter in golgot,inteigent si direct ‘al unui neam chemat dn nasters la nemunre, ras Uunuineam in care magtle hohotescnaintede-a se me DOR DE EMINESCU... Jinrun artical de rezonant\in cercurie de intelectual oman din epoca publicat de revista ,Cuvant la 2 fanuare 1928, narul- pe atund, de iumai douazect {de ani ~ Mircea Eliade lansase generajei sale 0 inctanté provocare: sine Inchipum ci anui care lumeaza esto, penta flecare dine no, ual nosis ‘an de vata lsat do Creator pentru a ne indopin ‘Menilepe pant (Anno Donn"); cone vom sridut ‘sh facem in cole douasprezece lui pe care stim c& le mai avem dott, ce vor asa in urma noasta, Tnainte de a ne prezenta la judecata de apor? Fidspunsul lui Elade este revelator: aver datona do ‘arealza 0 operacare sane prez ca personae ‘1care sa pormta alrmarea noasta in ume, 0 asp munca de gaiprezece ore po 2), aga ‘Cum pari riiodata n-au munet In seopul de a ‘ange oamen’ face da faranoasta on pam a ‘camenior, cu speranja ca, la sfrsitul toamne1, ‘de moar, vom Wali g ata va fara : Jaton st Vii ointensa vata spinal, ‘neodihnits, Yard rezerveingrat 1 \nu se impineste decd cuinfinte greene Marele Caragiale este nu numai cumpiit de exact dar rsul ii pare a-inagto pe calog dupa hohotul luisinu las ni o sansa dea se ascunde vreunuia Daca soritarul Nicolae Steinhard remarca la comedia caragialeasca un ris compatimtor, care fu dezumaniza personaju,.viruosit nostr s-au Stridut Intratat incat au intrecut pe. Carag ‘ajungiind adevara mong, pe care nici el rs Fa ‘mai en de cartcatura extrema ‘SA martursim pe Caragiale, vesnicul prezent care traieste gi astazi pe straz), rece su prvile ‘oaste cu tc, popesti,fartuid, een suc tu ‘Sé-1marturisim intratatinct sa vedem cu vedorea lutlumea aceasta perduta din visare, crspata ca un rita Profesor Anghel Papacioe Liceul , thal Eminescu {efina drept.omul depin al cui roman” a spt ‘chemarea de a face lucrun man, cu conwingorea ca limpulirestepotrunic, ca aspune de prea putin tmp entru proiectele sale si, deci, nu trebuie sal fisipeasea zadarnic. Consideral un Tits Masorescu, ‘cu peste un veac in uma, cea mai nana intrctapare Alateligenitromanost, Eminescu aramas in poezia oasra cu calficatvil de .nopereche™ A muncit cu ‘enaciate, pan laistowre. Destnul a fost dramate, noteaza George Canescu:Totce a avut de spus, a pus pin la 33 dean. Viaa lt saconfunda cu opera Eminescu n-are alta biopratiInsetat de absobi, a publicat prea pun in impul viel: doar 37 de poe {eumat Vasile Caviova, co recut in notin atat do ‘devreme,apubical mai pun), migiindu-sversurlo cu rabdare de artizan Trebule 4 cumpinost do 0 SulA\de ono screre pind o dai publica", noteaza, 1 Alera ia capodopera sa Luceairu aproape 0° ‘any, ecco prin crea 19 variant. 'No-am obignutt sa vader in ol intruchiparea Rerfeciuns A cele fzice, dar ga cool spintvalo. ‘Chiput ll amar, cunoseut in fotografia facut In erioada studeniei, ‘nr rage ‘out atine Se maiasita pans emnescian so Eminescu pe strazi in 2003 imal starvie-n ceafaun pc de lumi, lacoltun pandese usoarele pra, Cnd nad nu este noaptes depins Eminescu hoinareste pe stra floraresee vind ofite buchete, 1a Palat lumnate mare, la Ateneu, osinnind pe rept, Eminescu-s pavoste staan picioare lumea vesela, baladeaza har-hii ie Podul Mogosoaie\inzepezit Eminoscu, vtvina cu care lt tis o prveste in gerul cumple ‘mai staruie-n coatd un pic de-nduraro, Eminescu in Amz0i are ochi malar ‘un cop ageaza in pale o loare ‘stun poem so-asteme peste:ntregul ora. ‘Constantin LAMUREANU transforma in aur Inonice domeni asupa cdrua aplecat, devine autontatea cea mai cunoscuta 3! Fespectata. Fara a f economist de profesie, a fost Iwanstormat In col mal autorzal gandtor econo ‘al Secolulu al noudsprezecelea. So potiveste act ironia aceluiagi mare spint ent, George Calnescu: Eminescu a fost un profet in toate, care a prvazut {ol pla si prdbuprea sistema monetar an secolul ce Fa urmat! identical de Mircea Ehade cu esenla Spintaltai romanosh, cu aa omega, ta Eminescu totul e posi: dela el pleaca gi se rintore toate ‘Gonialtaten ku Eminescu nu so reduce la poezie, ‘azbatind si din pubicsica rsp in presa vrer Perpessicus afvma ed nici una dinte problomole police, scale sl economce care dnjoaza un popor ualostabsenta,viunea asupca fr find profobca Slactuala Proteted in sensulcdlarunch seminole ‘e vorrodin vitor Putem accepta fra rezorve opi ‘stinsull cic, sau sto punem intr parantaze Cert ‘este cl Eminescu nu sha porms sh sce deca despre ‘norur asupra carra s-a documenta uneon cuasubra de masura, $a luam cdteva dre Kote lansate in artcojee sale dedeate economie: nayenalo into ‘econamie sab dezvotaa, rl col mare esosizat in Sardcia constatata pri ‘iagnosticat rapid: 30 consuma produce”. Acesta poate eradical pin dezvotarea Concomienta a indus agricul. nape care Grigore SPERMEZAN (contuareinpag-4) CALENDAR CULTURAL IALOMITEAN - lanuarie - CIUTACU, Gheorghe colectionar “Sa nascutla 2 lane Teds fn stl Co, comin CCocorn Absolven a Selene penta mecariraea ‘tgneuturi, Caluparoni. 1970 Tobmtan mocar Stapunea peri mocanizaroaagreutur (SHA), Coco 1970 1806, muzoogra ggestonarcusiode la Muzoui grcutun en Sobor, 1808: 2000 Membr al Soceis hnumismatica romine, 1981, membru al Socitaj nor de ar tn Fan, 1980. Colecienar ummate, de and, de manuscrise, de carte veche de ‘nograte in vedorea orgarizany nwt Mou rural do {atone 4 arts in Coli. Parcipant la simpozioane falionale de numismatica, Ge art, de ctnogral Incepind cn 1004 STAN, Neclae-prozatr,eselst ‘randscut nsallCrsan, comuna Balacu la 2 ianwane 1839. Dupt stuile iceale, absovs Scoala de bithotocan Facutstea de fczohe, Bucuest, 1879. Prolesor de lations dn Scbosia. Conste-gella Inspector s Ealura Norra, 2002, Manual ge flezote 'lasa a a, claborare cu Paul Marnesc, {Etura Esonomich: S008 Antoupa i Lnba Rand Iet1/1990, anul 1x. Chiginau, Calator In Areas, © ‘nologe a scrloror dn laloma, de Serban Coon Era Ante, Craiova, 2000; Unsprazece prezaon sn 4504, antlogile Meandre, do Dan V.Crstoa, Eature ‘Tipoalex, Alexandra, 200"; PremiulAsociabe Scritoriot 2000) perinyromanl Apa noeged MIMAITAYNIFON” Eplacop al Sloboziel s1 arapiorArlepiscop al Térgovig Srnec in Sanur YOU co rupel de ttor Le 1969 - 1971, studi de specialzare la Londra, Oxford Jerusalim binding it Master of Theology, 1974. Sua 1977 - 1978. leromonah 9 artimandet la orgamzao: Romina, 1909, airsoltpe Paarl Tooctst (eaunenicd de raspune a Vatean, acerane 2002 ‘Bucurest, metadsta, a publica aricole de specaaten ‘Revit do posagopikslobora,n olsbrara, Limba ‘oming. mana pntnaclasa aia, Eatura idocea s Pedagogies, 1970 Alte lverar In colborare. Ghidu TinvatataratalEtura Torn, Bucutest, 12%; Limba ‘romana marisl pent casa Ia Eda Teor 1996, imbe romana rarual por clasasli-a, Etre Toor, G07, Antologie de teste Merare peniry clasa a Ma Eatra Teor, 1997-Componeri a grupos do melodia penny elaseie IV al Ministorur Invatamamtuta, 3 Emclogatmatensleddactce, aera! ssn e Sapostive Sraiaime pentru predarea bmi romane in casels Slementare. POPESCU, Dumitru -pictor scenograt a nasct a5 lansane 1041 wm comuna Cosimbegt ‘A absob Instat de ata tearala fon Luca Caraga, Bucurest class Je acenagraie « profesorior Al Bedtigaru 9 Mana Tolan, 1968 Pariops la Tenaale do Sscenograte, Bucureg, 1971, 1976, 1979, 1901 91a Exportile de seanogtate de ia Tigoara, 1972, 1874 Catera se picor scenogral la Toatral do Opéra in Timgoars, Teatnl de Se an Nov-Sad (tugosiva) A eal scenogratia pert operelo Ellul dragoste do Gaetano bonzet, Napasta de Sabi Drigo. Cos! fan tute de Wattgang Amadeus Mazar, pont baletl Simfonia fantastea dupa Hector Botass. Mom al at rita Pst, Fal Toa, 1975. :CA, Conatantin- offer superior Sa pasct Ia 15 ianuare 1040 tn comuna Reviga. A ‘absclvt Acagemva do Ina stud miro, Bucur, 1878, Curse superare do stat mao, 1080, Clogul ‘Superior do stat major de sale 14rd operabv, 1089. ‘Rtreaiiveaga rare co la comandan de plon (1968 1975) la Comandant al Corpus 9 Arma! letra etal de stat major Manin mitare Constanta (1004 2000, Comandant ai Comandamenivts 9 eperapana! Dobrogea (ain 2000). Aut specialist, despre conducer topes tpl deuscattpsiien Garros tard rondeasca rete tore pha ritara ecrata Se Sth maj fal Armatt romaine in Bibi rope de wseat [Gerun velum de memoni sud pe baza documentlor ‘in atvole mitare DUMITRESCU-CICO, Emit -amiral ‘S.andsout la 17 fanaa 1985 la Uzicen. Absent a ‘eau mitar do mann, Gal 1954, a stu demaring, Constrta, 1988. Asien in cas nstuta ‘Se manna, 858 1961 Absowent a Acadomey fovnce ‘Se mannd de Lenngred, 1965. Conterenhar pretesor ‘rivorsar la cated thrice tiie a Institut do ‘morn, Constanta, Creeatoria ist de corcotre 3! ‘rma, 1971-1982 Drector Ist’ Go corsets! ‘pur ape rezxuale, Bucures unde realzeaza mal ‘mule iver. Dostr In gna cu herarea Subetanfe ‘Chemilumi-nescente eu duratd mare do actlune, Stshinu i noha pote! gaze, Poses, 1982 Sel ‘Qupull de operajun! specials dn cade Minster Potroluts, 1986 "1990 Partspant la Revoluta dn ecembre 1980, Secrotr da stan Wrstr J ner, aI Deparlamontuut so Organiza’, Moblizare, oma GRZDARU, Dumstru (Dimitra) - crite era, ettor ‘a naect la 18 lsruare 1095 In comune Grit. A ta Scoala Pedagogesdn Gaia, cu examen de bacalsreat a ews Intemat log. Absolvert cu bent al Urversti AL Cura, umeaza (German) 91 Glo Beron (tala), sudind ta ‘an Roma, Tests, Vere, Mas, Garin Lelpzig. Heideberg, Franklrt Pars, Bern Conus Gatodia do limo 1 iteratur i Rlomanisticd din Roma, 1942-1048, emigroaza in ‘a Unverstatea dn Tx Torok, Jagr 1025, Gramation limb Hallene Caborre i048! Legend MeytratManolen Aria, {apron 90x02. 1000. Contribute romantor rogresul cultural a savin, 1922, Elemente fonforiues roumains dens le patrimoine culture! turopaan, 1961- A ineaat ci van 1091 fa Buoncs Ries. CONSTANTIN, Marin - poet, Fadlofonice ‘Sar ndecut Ja 19 lanuarie 1952 In Fierbin-Targ Absolvent al Facute Zarsies. Academia Stefan Gheorghiu, 1882. Redactor Ia Radio-Televizune ‘dace adect Ra a ane de er ‘Sebutedlonat hieree pamantull, Esturaton Croanga {570 Ale volume Cénd eerne bland lumina, 1260 Yep! Imirunte din satue, 1982, ca0ae\ edu, Convorbi Incomode,ntervn EStra ntact 1903. Apewnt Prem: Ziv Everimentul zt), Promo! Parl Selcary. sl Societahi Ziangulor Gin Romania, Prom! Fundape Dimineata PAROTA, Maria artist lied ‘a niscu la 28 tanuare 1024 la Urzcan. A absolve ‘Academia de Muzica, Bucurest, 1947. Angajata emanents 2 Rachodfzusn romana in pehioada 1948 1976 A rterpreta muzicl vocal smlonica, de carers do oportinconcer 9 epereta,mued uparas popular’ Sb bapheta ha Carl Urn, Constanin Bugeana cu un fepertodelaWA Mozatia Anat! Vir claborare ‘Slearcotitorul George Marcu de a nsttutl de encore Sifoitor Bucurest a infra sextet Perna avin in feperionuprelurar de munca populara cata alatun {de Ladove Spies, fon Dacia Dena Bade, incl a Dimole edit ale Festival de muzica usoard do ' ndscu nan 1009 n coma Cuza Ved jude CCilragi AbsoWvont al Academies de Arto Pumoas Bucuresti 1034, Debuteaza In saloanele olcaie Jo ‘ctr, nde expune ine 1894-1944. Execaa heron do Biclurd mura, 1996-1948. In anul 1951 esto numat ‘rector al Muzeuka fiona alomia cu sed! n Clara fa'Siobona organizind o secte, care va devers, dup ‘eorganizarea soraniratva in 1068, Muzeul Judejoan Talomta, Partcpa la carcetarie smhesloge so Ia Anata Pct Cea. Sat Nu Out Car 1854'In pubtcalileInsfitutul ce Arheologe Vasa Pavan -Bucoret St i Corea de istre Voce Ameologie (SC1V - SOIVA), Prima exporiie persona 1876, tneranta la Carag. Sloboe, Noga Expozip personaia, 1977 (Bucvrest), § (Sloboziay, 1981 (Bucurest, Calaragi, 138%, {Bucuret) Mambnsal Unur Arttior ase ontry documentare In tala, ENalia, Fran Rostra, Germania, Tuesa, URSS, luposle.a Sn vain ve 1900 fa Bucuregt BENTOIU, lon - magistrat, om polite, profesor, tradvestor ‘Sa scut in anul 1889, In saul Facsor, ta Asrolan Beniou. Absovert a! Leouls Mt’ Sesara® Bocareat al Facutapior Ge Drept Ure, prolescr do limba romana gr imbs groaca a Loe Hires co Batra Constanta. Avseat al Garoun. Constanta aprape 28 ce Sn pang in 1046 In an 1026 wi TOs a oat loa Pra A munscpuis Constana,Decsrat 30 Sat Frances Tlogunea de Oraare in andl 1027. Arestat in anal 1952. oemelor lu Heinrich Heine, iicepand gn 1906, in Fevistole Vain Nous, conduta de Ovid Densugian, ‘ecm Castanea, Grorvitvae alle Dobroges,conduse se geograll 1 proteson ‘rworstar Constantin Sratescu Volmul sto pregatt Bent par ined in anu 1950.cu omedcre sera Be lon Benton. Cura intdrsre de 30 de an, Poezt Caton Harz e Hower Howe so paresis 'nclacto ‘Bbvotoca pont lo oatura Niner, Bucures. 2000, Alte traducer Calatorie In Harz, esitura Scrisul Rominese, Craiova, 1046. ngregte 6 exe a voir Pez populare sie romanitor de Vasile Aocsand [rfalé‘elon Benton, colecha Beotece panty To Bucarest 1900, BUZOIANU,T. Gheorghe - geograt, publicist ‘Sa naz nan 1889 on coma Coseeny, fuse lara. Sic de geografie stone In fara la Vena. Profesor ia Scoala Comercial, Craiova la cel Care | ‘cola! orng, apo la cout Aaar Brave Duct 16 1805 esta profsorlaBotogan In 1900 rvewin Buses ‘tpt pean, prez, tear, manualegcaare de stone $2 geograte, cart do popuarzare.Avadus pont scona ‘eat Naponal i Croova drama Valurilo mari fale abr do Fran Gaparzor La revista tees dn Crave, ‘Reva coat, $604, oe cotboraon pe ees Georgy orca, Pte can i Buranesciraln,D Fotunescu coda! revs a debut olan © lost cu poesia Iyoral-A edat iarele cralovere Carpal. 1883, 1 Nicolae Stan: Eminescu este un scriitor monstruos, teribil” (umare an pag.1) -al cara esto Alacsandh, scare co oste Aecsanch ‘nraporteu et? este pre recogni nist sommoroasa,acosta este Alecsandh ‘Dup& care vine el, cae, pent prima data aroun sim tage $1 dora, pe care i imprimarajion, In aceasti aocoptio esto poot najonal. Dar spin najionl cares nlemeiat unc, neinjoes carl 0 datoreaza numai li, genau, dupa opinia ‘moa eso elect chun ini regi genera. ‘fost 0 generate eric, ea inlomeatnajunea romana. Nultebuie sa valoriicim po Eminascu neapaat > Daca o biblografe germana, apropo de Faust, a ‘june la tea 30.000 do vimtonblograico, Faust teste de-abia 0 legends care pleaca dn Renasterea ‘germana, cu 300 - 400 ani vechime, legenda Lowatind este matmal veche Aparea 1200, oe Prin toata cultura germana intra stn cura enge78, tin cea anglo-saxond. As vrea si va art numal ‘aderd lao imagine sau alta, Intoresant este ca Eminescu devine valabi pentru fecare generate de romani Amvazut lect deschisala,Acare basta” In.care se inoorea sa se transmit copilor un masa} ‘ductor of fata este o firdncuf ars4 de soare din ‘cauza prasitit, c8 este pst de prejudecapt Am ‘asisiat la aga ceva lal pana unde poate i fasiicat Eminescu, Uneori ma inte daca noi ary ajuns la ‘impul Eminescu. Eminescu esto omul total si este {oarto important c& exist un puncte, in care ne cu tof. febue sine asumdim curajul sisi spunem adevéru spre viata acestui om, despre relatile cu ‘ol suntam in 2004, in 200, daca un coil al most, opi meu daca ar pleca la Viena, din casa unui intelectual, ag flexraocdinar de mandrul Dec, noi nu vem de-a face cu un soritor oarecare, cv un seritoras, nu, avem de-a face cu un genin nat, dar format print-o culturé exceptional, sotda. Kant, Ce se scria in Romania inainte de asta? ‘Schopenfauor, nu se sia nici cum se scriel E ca s1 cum astiz arf un poet, un seritr, care ar coagula toata spirtualtatea contemporand. Este un scritor ‘monsiruos, ten smi pare rau c@ a fost nega in vremea noatrint-un mod atat de marsav, Poli s& discuti despre valoriicarea lui, despre transtormarea ll n vedeta. Ecorect, este adevarat Aosttransformatintr-o vedeta, din ratuniideologice Saudi rafuni prop fini umane dea crea mtu, Dar acest mitare o substanfa, nu este vorba de uncioban Dalit care nu stu ce-a facut, este vorba de un inci Caren ani 70 din secoll XIX ié tot ce este eseniial Tnlegatura cu vremea lui, Trebuee si privim acum pe Eminescu in caltalea lui de poet national. Astazine alla In momentul Tn care Se insite un at spi ‘unul european. Eu cred ca este nevoieastazi nu de Lun seritor, deo rojoa de institut gi de o gonoraio ‘care saimprime acestenajunio drecie european, ‘ca spirit european, si care sprit european sa fie tolerant sisi revaloriice, sa reinglobeze In el ceea ‘contomporani lu sau cu @ ganeraja nant ‘Sine ganda omanul,Hyperon” de Holden la Ttanut de J PRichter,s& ne oandim la romanal in ‘versuri, Hyperion de John Keats. Cit aceste ueri $velidascopen ca Lucealarut esta pine el, Exist del comune, Eminescu este geniyin forma, dar dele ‘sunt comune. Daca s-ar face o biblogratie completa a sLuceatéruli, eu cred ca la flecare slab trebuie ‘8 facem biblografiel Helmuth Frisch a lurat 20 de ‘ani lao carte, Ingropandu-se in arhivele germane, lund oat prosa cin 1869, 1870, 1871, 1872'i ging simltudn, urmele lecturior lui Eminescu dn presa ‘germana. Eminescu citea gs lua imedat note CConcluile sunt tebe: Eminescu citea enorm gi, 0a & citeasca aceste lucrun, el nu avea tmp de stat Prin cafonele, deci a rebui schimbata biogafa li Idaile cu care vine Eminescu in cultura romana aparfn unel clu pe care noi am evia-o: este vorba {de cultura germand. Revoluia de ia 1848 stim ca a fost tut la noi de iberaismul de sorginteranceza Venind 0 dinastie gormana, au aparut conficte Dinastia maimult nei in Romania, avert inten Spatiubalcanic. Eminescu, n cea poroada n-afost rea cunoscut, nic prea bit. L-au Injles cava do ‘acestorvaducon, ‘Vor rimane in contruare un popor cae, ntenonat, va ascunde foarte mult lucrur despre Eminescu. Le va lasa int-o frumoasa, misterioasa, nu utare, ‘scundere, acoperre. Ce maiinseamna un lors spus {ol defetisizat? Nu-nseamnd mimic, numaiarenicio ur, nici o trumseje. Eminescu te obliga prin totaltatea textului su postic 88 pastrezi aceasta ‘extraordinara, mistenoasa aura” ‘Aconsemant Gh, DOBRE ‘Svetlana GRAMOVICI - Floare albastra 9 6 national, adicA Eminescu, Poti sa iegi cu Eminescu in afard. Elesteacel ceva cu care putem eschide care un spr european. Ceea ceva urma, practic, noi avom sansa de a trai acest ani, va fio Geschidere absolula. $i gocanta. Generata care va ‘oni va fi o echipa care va imprima acest spit Eminescu tebuie valoniat aga, pentrica ‘1 fost gindit ca poet national, n adversiate cu planul european, ceea cb esto fal, unter a.un moment de rascruce sau ered. va ‘aptirea aceasti genera, dacdnu curnvaagiaparut ‘Operalu este opera daschis ea suport permanent Interpretari gi fm sensul acesta ar trebul facute ‘maldovene, canstatand absenieismd masi al levior ‘dela curs] conchide:,Cauza reel reovent ‘Gh. PAUNIALOMITEANU »NEBUNUL” emchimavechinwci cen risa ec ca ck este aversiunea poporulu nostr contra scoalel, ci ‘rca’. Os nvaanimecance, andr revizr scolar Gevine term in oplunea sa: ,Ac fi de dorit ca Invajamantul s8 iba mai muta afd. Cu deosebe ‘ns, rebuie ca copit 5 nu Invele nimi pe do ost, ‘ce reau priceput pe deplin”. Cunostinjele memorat ‘ecanic 51 neinjelese -sunt iste coj desarte ce Tncurea memoria in zadar, memoria nu pastreaza imc nepriceput, nerumega, unde inteesul vis) udecala copii ra ucatriclun ro" Concluialoge ‘Sespansa din inspec la fafa locull este aceoa a descongestionani elevilor do sarcinle gcolare, ‘deoarece azn imp programelrincarcat,tajung Sa ienimiccumsocade™ Lauda sirecomanda Carica {e crea hl lon Greanga tocma pentru caine cont do itu vie, psindu pacatele imputate mai sus. ‘Vor ncheia cu o observato, a caret modernitate ru ‘se poate nu frapeze:,Caracterl ia alunel cok bbune aca olovul si invaje ina mal mult deca so "urp ce ltrs agora un don hae ccelon gop doe ‘ect pink a rieina nau, culano gmat gaa ‘Se ageza pe banca la cola capat ‘Scoabotnt0 genio Bicala de meta pe care cus ‘oath bucats do mel {Cuma meticloztato i agaza det irre dou it amet ca ae frau cd mea bce So met Omuk Sable I ecunoscu drectru, vchid doctor, {elu care numso 48 exocite masiraea dverseor Teper, incadrulechpet de C1.C-i9- conto that (i catialo™ ingen Gubler Tov SUBLER apa cum poreccausubordonah aii paceala bur, fe ft0ea bine la Pan rain ag lscomande munctodo sane aesase atu oocuag ie: pred integeanta sade p a bm februane 1878) Legatu testamenta al lienbei omanest / sa patne:cnstie (asest0 depina realzare in actnitatea s) opera Io! Emmescu, omul urwersal. enectopedstl Inadab Ingasena in care statucesc Dime Cantor, BP Hasdeu si Nicolae larga. Prin versuri sala, is patatea a neamului romanese a fost .provectaa ‘tare’ afma Mircea Ekade, Aces: dermn urmas feminescian inte sp silos de suet sk lInjelogom, saasimlam Restul 'Ne vine greu sa gasim un alt omagy deci acela adus peste timp de un poet fa procum Nechita Stanescu:,Omu, operas. @p° identicatgbsolut, sau identifcat in tot ce reprezent nou, cnamic sh nagtere. Ada in creape. Pont Moratura noastra, Eminescu esto un concept Supravepeatindeaproape snp. inant modo ctire fost sas alae ‘La procesul cea uma. un jeder iat a Gocaratsnobon ced 8 facutipiorrantalo cid Fn ip mmasoare dstarta aro oun si ‘Opchot ‘unc $+0 piers nea, sn sigur ea ru go peruse. Ca sa se verice pec In parcul de ldnga ten cu propoetan pepe. aga de cul rg into: do sa! nostra ct eae Bara ry ey aces Uni ol rom fi musura dogs cu mat acute do ‘etl Tut era aproape a insite. {Upsea cova arma ‘Sima pon ceva: pota de mancare dot ra 12.00) ‘Simallipsea ceva coasu! cu sonere cumparat In oscova Dar mai urgatcu unul tre sn ‘Sascundem ansparenile deal ‘Spe paras urea nemaivizut, Drogat cu mirodeni de favoare Larang de campion in absolut Halucnand fanatca-ncestare, Sis loti fd sta 'Ne prociamam eet n piclea goal. @ Maiam un sing doin ington ‘Amorguli, of mal curand ser, Silevadec dn somnotenta mir, Cutinon rae, dacd ar putea, ‘Apo pe farm, nan de eboseaa, Scontatacem luna in bordel Sidragosteain-un anume fel, Bupatun Manval de morale’ ‘Sine nioarcd sult pe dos, Bralzdnav-necuincaniare, Intuptacomia co, cae pe care, Tnblipe sco pene de-abaros. Pcape-temal be decal nord ‘Stascunde-m tne, reand pcr Sreanu-icideanpicce dor, ‘Tamite-mi pen postasul personal “Talontul dea transcre special Pe suten picante dedicti Preasti recta pasaje din romanul «In eautarea patulupercit= Pe-atunc: kam dat, probabil dispar. Mal ponegrea! de au, c&promanul ‘Sanior cu piscun hraparef. De patimas ce mi ai chin, O1ngogind acum, de-afurist, atari place si se mai stot. ed. talentul s+} promit revanse In patul réscoit de avalange! $3 mare nebuneasca avert, Furtuni ca renagiere-n dren, pene _giagita cu bravura upd terest cu porte, Serban COPRIN Cele mai discrete sonete tatuate cu dermatograful pe sani domnisoarei Sapho De-a rostogoll pina dimineata? ‘Abandonal total fara rucae, ‘Doar grein sa ne-njrelaambale (Cuacorda| de-arome ropcale ‘Nemalluindin seama sabotae, PPahare subliate de nesati ‘Mai nate caniste dobiioace, Pe nervi sa ne oom pana la pace, (C&et sani tir foc de decorati in foste bata cdsbgatoare, (Of nepierdue in continua. Pcarea ari oto Span somos de Sean pesados ahs ponsnals pak tuna ro Dna pres parma, pl es parte sco Olenersecpepertonioe’, Pounpecineroat psc! Saou Inte Soa Yar cv asconsg espouse piace Bognyshno} meagan ep ‘melon a's tad, Goo nant et © CCotatea sacra, unde est regina ‘Atcatenebunatica la cma, Pe lo de ziduri mar, de piatré-alping, ‘Are prin cutee pe sma, easupra celui mai semet crene!, Sezbate-n lance darza, de ero, Brodat cu fr de aur grime, Un olorios i maiestos fur, La miezul nop, brav sculpting paul ‘Un purn de greer nus oprese strungui CC toaca imnul naonal de-a atl, atu iii mang un piiorde-a lungul, Pecoind un sn fm dari fad riscur, ‘Dar améndol ma fugerd din piscur. @ CCuochelan de floarea-soarel De thas cit idee ruion (Gate ascunztdincolo de breton, “Te-agrstafac-o-njuratua gu Cal est do-afrisit cameloon, DDrapatntr-un furou de sn fudul, ‘Ca turunie taste cota De under piace numal si ordo Mai d&-mis&-aprind, of mai curand, sa pup Poarta spre tempiul vesnic nest Po cind, asemeni je, noctambul, ‘i rvaigase atarl gi corup: ‘Be fap, pute tale ma dedi, Got in sup $-aprig macenic 0 rtmarae pins, gots, Feomasd Se cents rota rat iapoia pant ‘arene untae aotea©wpt, Haars on uma fune Mare had hemoean, Preece srl o- tpcan, Drag dc pana ispoetse, Marte, sacus pore, Ned munca son cua ua ay Mihai pe cn i oo, Darla polcoave scumps, do porfian, DDoscalcd-noorada-acoha han - Cu pon) skacopers de staniol Siereses eee cos Seeeicers f Dag, Saeed bei iH Tolaita,dncole do perdele, Chest Aga mi sa cat oper” ‘Se srg! coat pleoapd de rimell Patruns, de-aatpatiotsm, in pele. Dar, mal als, inlupta pentru pace, Progres, depiate si democrat, Sia! 08 partum lubes a nebunio, Gel mal pervers de la potop incoace, ‘Maro eaiicandu-) cctatura In patul dial gi tenace, Guia, rusd pentru ung, ace e pi, adancesti cultura, ‘Pana ii daruist fara secrete Nudul soto in opere complete «) Pe vremea cénd, brodat- eric, “Torceai garoafe pe un tus oral Maiovafal din .Cartea de cie” Cum sii dezbrac turoul deal ‘cum, deja ajuns cel mai cistins Expertin legendare sutione, Darmi vole 8a ingenunchezinvins De sani ti, bray tatuaf cu scone ‘Razboinie, cum n-au imaginal, Bala cu peme site proiectie, ‘Aezi-acell veac indepariat, Jn epopei pe scutul lt Ahi. Feb terog, +m palmele ingrate Stelbereaza- dn captivate! 4) Nova etapa-a luptelor de clas \Va-ntiécara sucees dupa succes In Revolute, dar mai ales. in patl tau cu faim luminoasd. ‘Numai de-o tanta ura s4-avem parte, ‘salut se 2guduie din mint, ‘Sinsurecti groaznic de ferbinh 3 tavlin pe viata §! pe moarte. ‘Sub steagun mar, n vant biruitoar, Destaigurate lag, dupa never ‘S81 résplati pe cet saraci si go, ‘Setog, mana in vremuri de-nifuntare, ‘Cun somn de poring, $i fara vise, Ca dout case cu cbloane-nchise! (15) ‘Amant tu, un boss mara, ‘Te-aseciaza cu-ochi revangara, Inia doldora de badyguarzi Marep si detectv partculan Eu, nt-un automebilblindat Labora cu legatur prin satel, CGotese pe-un drum do tara, pardsi, Sine-atundam ceva de speriat in umbra de salcami gi paducel. Pu, fat-n fal, si destrabalap, 2varimla naiba blugi renegah ‘Sine tubim pe flr de musete Ba inca dat, mult mai furbunzi, Cand tardie mabill si raspunai. 6) Unmarpervers, din paradis furat ‘Sirupt pe-ascuns in doua jumat, ‘Bupa mai multe semne.-a esuat Tin sutlenul tau cu bunatap. Imagine2 un fel de aluat Cuuncuptins extrem doimprecs, Trecdnd prt-0 masind de focal (Oneateimnun giepopels-au sis linea asemeni crema unicat ‘ag lustrutlucios pe amaindo ‘Si fle snl bun do acnira, Ca orice rasan s-amurg de so, Ba char, dacd-s fra din paradis, ‘iki savurez, fd vreun compromis, 7) A cate-am vt pardon, CCutranelescrdgnind nie picioare: Eram pe-autostradi pieton, CCandlimuzina,fra-exageraro, Gonea nebun, cu Sioprestlangdeamaratal Cupidon ‘Abia tsi paside-oboseala, ile nopi dorindu-te-etaon Tourn asediu amplu gi sincron ‘Sincronizarea cu orizentul cultural occisontal, in ‘rbaniom gindasialzare lar daca Romana doreste Intrarea In fstone,afunel va trebul sa renurte la au depot apt fnsd cd acestoa Tt pstoazd Selualitatea la mai bine do gase deceni de 1a ublearea lor donate problema naeata tuna pt Asleapta a2i sokponarea corespunzatoare. Cioran oregle un masianism rominesc, 0 devenve propre hneamule nostra care sh ne integraze in rand Papaarler mar Irrebir protiemle sale continu Ea no tortureze. feprezentat ca popor in i co valoare are istoria ‘ce ganse avem in cumpana vitor? ‘Grecia lt Cioran -oprneaza Eugen Simionint-un omentaris asupra aceste: car) care a zgusuit ongtinel - est cA trim fo), pe fond uno nter $12 lua act de completa, radicala noasta pio feprazint singura noasrd irra de salvare” 2) "ontava dea sufpnde acum, iitan arial htt, ‘aractensce cut romaine ne poate conduce niin Impas, sngur intependereaccoptabid rane aceea oa sch clova trasdtun dstnctve alo cut in ‘eneral in cle aproxmaty 250 co dl ventanate fe areata complex fanomen goa) am eelacato pe Uirmatoaroa: cutie osteansarul valor materiale fF spitualsexstonoIa un moment dat in socotato, Prin eare omul transforma mediul ‘iu si 30 erlecioneazs (so desavargese) totodata ca om. Ehiar daca apropiate, concoptele de cultura s\ ‘ocietate nu se identi, sora eocialvu find mat Targa decat cea a cultralut once produs uman Gevine fapt de cultura numa: daca este apreciat ca rec , i irate ae eee: Dee mares jeinstea, sinceriatea), ‘valor! police Gomocrajia,echitatea,bertatea, coptatea), vaio fstenice (rumor, tragic, comic) jemente apreciate In cadrul unel comunit Socilogul american Ralph Linton defines cultura ‘Smpluca smodul dovva al ue soceti,ansarbiul Gs fapte sociale, de caractonstct propel ina anus! A.) fecare popor ae, lsat de a Dumnezeu, ‘bopne, un en al lui dea vedea lumea gi do ao ‘strange pent af. Flocare face ide despre ume {despre om, in luncbe de dimensiunea cu care | se Drovecteaza lui ingusi existenta'4). Prea ades Fomentat minmalzata ‘a, cultura noasta exist gt ‘aexsta Pe urmele i Lucan Baga, Constanta Noa ita ed unto oveace senumesieo cura ming” {in sensu precumparin valorior tiranest), cova co hu ingeamna neaparatinfonoriatecaltabva. Un stain Sn Apueulcatedraolor gt al agantescuu do actu got noteaza la sfdrgitul caldtoriei Sunt Incsntatoare bisercuele acestea ale Bucovine Porzindu-se adevaata masur a lucruror ol clea pe numsle Jor mic inlaptu man ale vecutulut Fomanese. Dar co rst af aveaslaturarea catodrallor de Deoricie roase,cdnd ata e macuraauntnea?S) St Novca subsene 130i ca precumpénirea valonlor artnest Inseamna pastrarea noasts in rAdul Intdriatiorieton,procizand Tosa e nu tol cee {ardnese a fost la not aniston, ca nu once bp de Miata rurala este vegetativ, static, nepolitic $1 Conservator Am putea preiza cd, az), © necesara © Sereasa rellecpe asupra raporult dite tradi st Inovate in cuttura noasta. La ce renuntam §1 co ‘Asap? Fest, Schmbul de valod inte cu ale tino popoare alent este post st nesesarfolodats arnu oreo vine dralara este noaparat oxrosia Une: Supanortitcuturle, Mmetieml nace cbeervab Sctuniments In fot poate doce fa Yormo hone pole de substan, care nu ne pot ea naerent ‘Una aire erie fundamental legate de nome din toldeauna do a confunda propria sa cullura cu ‘parindnd ator cut eau ens cuursle. Grech omeau cbarbar” popoaroio co verbaau oi lm $aveau alte obsceun deca cle recest ar spar fe scum citeva seco, dupa descoperrea Am {e estre Columb, au Sasemnat echips de cali trimise pe noul continent pentru a determina daca sindieni™ aU sau nu ult, daca erau cu adevarat ‘amen Din pacata, n calla de aparinaton ai unor popoare din sud-esul Europe, cunoagtom un ase! Ge etnocentism occidental ce poate tcaractonzat fa un imperialism cultura, ca 91 eum cultura ‘cclderiala (Go exemplu,acelJamorcan way of Ma ‘oicd module Wala americas) ar define monopotl ‘adevarua. Ginger roman Aleandra Tanase ata fustict cd nu exist 0 singurd atoravva la eutra rank ch ‘versa © neve do culturala, Reabiatea arto do un asamanea idenitalt noastro: nu ‘nu se impneste aspraa lul Emil Cioran 6 a impune valole noasta in lume, c noua ri 80 Impune madaltatea occidenald a ara do a face cutura ‘Seismul social declansat de istorcul an 1989 9 Insernat periru Romana prabuprea Uno ur de © anumita factura $1, 0 Jala cu ea, 0 sistemulu, aracteristic de valori, sista azi fa un atac foncentic purtat in exterior gti Interior tri supra cutun romano pe mute plan ina vate Istona cutura spect, credina noasraachonal, ‘modul pest de wala. Alam ca storia ase Yost ‘omistiicare de ip comunist 91 dec robuo roses, fi char ¢ de aga-nigt special dn lan vacing, ca > {$k bunigul log! din farnand ca din ia casa ort 88m lngape fn et acalartmal acolo eaters 8 oe caret tuo sh p= 1a st te vo) aust ~ Thu mor nia — i — BS AlinaTUDORACHE ‘them laught at them, forgotten them: Oscar Wild, Noaptea. Din parol mami mole cresccreng ‘Gu tof dansm la freste, Stranu Tn geamur ci nostri de apa ‘sunt bile de ping-pong, ‘S-aprindom focul si crease Tarba-nte sola, Da-mimanal ‘SA notém pandn pire, Mama, ce cintec cantau sirenele? Pe sirada jini sparg gheata, umacoapele obosesc ‘eumpair moro, pore gine Inghetate ploua eu vin de soe guata Unde motile mandncd orez Cu clocul in sus spargbucali din tavan, ‘Se crap incetcoa}a ou in cabinet Se i instantaneu Cala voint de lem!” in cude golulu din stomac, homotobie care apsrea ‘dati cu ocunle asstntear, sunatoare pe culoarele Jung ale spitalu, ironia nu disparuse comple. lar singurul mot de batjocurta ratio sale pe carrie mini ramase musta uns@ franjuzeste a doctoral Inti din nou aceleasiridur serioase, rigide, co ‘dau ugor peste cei 50 de ani. ‘De pats -cinci gedinj incoace observa Gu deosobit interes cum nerii acumulali In cole doua ore de asteptare In fata cabinetui se relaxau ise puneau pe un rs intorior. Aga ludcul devon stare do fap: Iimbcica des pe doctor minten veun bucstar de la curtea regala sau In vreun decorator iscusit de intorioare. Finelurle,rafinarentele n cares desenase virtual ‘cape un reprezentant al mancarunloralese sau al ‘Podoabelor de camera era inlocuite tn cazul real al ‘doctoruli deo ondulatoriea oscil pitice. ‘Venea séptémanal la sedinjele de terapie, dar nu ‘exista nicl un dubiu cd dovaile de comportament ‘esta $n pata opusd ea 180°. ‘Aslepla acum lecfile de zbor, pe care urma sé le _primeasca dupa omaiveche promisiune a doctor ‘aor pulemie, vad cera, ‘avioanelo zgtre non ‘ca-ninteionulcamerei mole ere Telograt - ultim suras tamp spre soare ‘Sub unghilzvaonesc neni subj ‘al unui acces de primavara plesneste un popene copt- ev can ari, sear cn legat in tant, ‘Miroase-a plato. ‘Sparg seminjo de loarea soarelul ‘oapte-n ceaunul de mamalioa fumiee se ipese de pelea transpirata, ray el cal iowe Inchide gual ‘chit Neam tras dec doua tint easupra dreptul,stangulu Vertical -cerul-cerberul tip ca maci spre roapte, osu, albastnse-neaca innegr, ‘intine, soci, Not finals sricam cimental dipi-n asta, ‘am placa de ceara acum, ous ini .genele dor, pleoapele-nghit am droptl ia ech. Tipit. Tint. Tat Al expresiv Crese dni 'D&:midoistrugur de mare! a. Probab c4-acoperiea” i fusese ghicita(ca-n palma unui cop In fond, era sie psi. Nui Feugea st apelelainfantiism céndambee par erau conglentec& uneori- df alat de amuzante pent ‘ea cova deraia involntar S-atunci curs gn dvenea intra totulvoluntare, care se complacea in Imodiicdiinlerne: cdteadata folele oamenior se ‘cacaturizau, ar vocea lor devenea mieuna subie Natura. Sulerea sea schimbar, Abst find © peroepea cape unui tbloure li Monnet, ba, chiar Ditutulcovoareoripeteecoplor cn spatele lout, Ssunetulrohilor de-camioane, le asimila pe toate Simfonielfantastice, Surddeala gdndul asta ‘Cine gece spaime, amin in bordelun egrete si revolte a imbinat Berioz pana cand -defntiv - s-a eliberat de toate? iparea mai pun repulsiv faptui a de sub mustata doctoruuibuzole acestuia peau s respiro$i sa so ‘iste in picts cu sansa unel evadar cin atmostera ‘anos a cabinet Ise propuse: Adevérat sau Fals a accept In mod fcl i deziterest. bine. ricichiar att de dezineresat find de faptl c& ast putea schimba oricdnd jocul sau cu unol putin Privat: de cea care urmeaza spun itrebarea Si asia nu peniryc-ar fi vut 8 descopere mai mult ecat propria sa imaginatie i construia in mod frecvent.Perscanele existent in viaja ei deveneau trepiat personaje ale unorinchipui, seenar n care flecare era trecut prin fil une cople caprcioase, dest deste pentru a putea fi sarcastic a nevoie. ‘ns varsta nu mai permtea vech jocun ale min, ‘care priten i erau mana dreaptacare se uca cu na stanga, fre din bacon cha ea, cave 0 Astra pe cealata ea, trecdnd cu mult graniele ‘biecielorreale. ‘Se dezvalia deja un interior usor dstorsiona, in {aa cénvia ea izbuenin rs. Sigur mersose cova mai ) Pecesuaie Steam impresn” Momura cha Seiler ain stwon Preemie pacers aaa eaase Silene toe Sova rina Mo ne rasan Since hsm menwucamcinst Pustaee coors eee ihe race Siioaine gon ta, Shem Sour sia Sint coma Dae 6 es st ar Doar ist fc avon wu Ua pre bn erin Asa cum cops linge Sipmna piccectasin tsa age glemeaei ai Eire am St, Semates fre ror perce Ea pe Constantin scuta ‘Sila tuna, fe dat. Side som midesep, ——bdutom necat Sanpou acer Naser ala savato Reon sompoccd, Estar bata pana an Co pte ph Sa wel noe pe an Sucune mare aves felnaon rag Pron cand ise, Tone tcl san to lara pune cand sos Cito ness. Stingcepk agkace k= rn) Materie ideala: mondializarea gi dezbaterile in jurul proprietatii intelectuale lunie 2002 - Centre forthe New Europe - Imprimat in Anglia AUTORI: Julian Mortis Rosalind Mowatt W. Duncan Reekie Richard Tien Traducerea Péter Mindk - manager of Central and Eastern European Policy, Centre for the New Europe, Bruxelles Rodica Negre - doctorand in stiinte sociale, specializarea antropologie europeand, Centre de Recherches en Ethnologie Européene, Université Libre de Bruxelles, BELGIA Rodica Negre este cetaitean al Sloboziei Toate dreptutile sunt rezervate. Mutiplicarea si dstrbuirea gratuita 2 acestel pubicafi, cu menionarea definstorului dreptuli de autor, este permis, Ccelorlalte tribunaluri. Ca urmar ‘inventie. El permite propretarul, ibunalole au anviat mute brevet 4), pentru 0 perioada fimiata (cel mai darregele James a contruat sa acorde frecvent de 20 de ani), 4 impiedice monopolur pentru a umplotrezoreria, Corcine alicneva'sdfabrice,sa utiizeze In 1623, Parlamentul opune regelui ‘au 88 vanda cops ale invent sale. Statute of Monopolies, care proclama invent trebue 84 prezinte anumte iegalitatea tuturor monopolunior cu ‘caractorsitcipeniruaputea ibrevelaké; exceptia celor acordate .noilor featrebuie sie novatoare,utla(ceea manufactur! din Regat, primului $1 Cceimplicd in general faptul ca invenia_veritabilului inventator". In plus, artrebui si aibaoaplicare comercial monopolul era limita lao perioada de ‘Oarecare) si non-evident4. Brevetul 14 ani gi legat do 0 restriche conform ‘ncurajeaz& investiian cercetare gin cAreiaaceste monopolur nu rebuia Sezvoltare, oferind investitorior fe.conralegt, nic prejudiciable taut ‘iguranja de a benelicia de o parte din_provocand cesterea peturor mtunor ‘rofitul care ge va crea prin Uizarea in fard sau impieciodnd comer 5). olor tehnologi elaborate. In schimb, Bazandu-se pe acest Stu, sistemul fapiul de a da asemenea drepturibrianic de brevele s-a dezvoltat prin ‘exclusive anécatintodeauna problema inlerpretarea udecatonior- bmp Je mar ‘abuzuluide puter, mult de 200 de ani nu a mai fost Primulbrevetcunoscutinistorea fost elaboratanicointrventi reglomentara ‘acordat In Florenja in anu 1421 lui Totus, 0 inovate important, care a Filippo Brunelleschi pentru a bac apérutin aceast perioads,eracondia echipat cu o macara capabil s4 conform careia pentru a obtine un ‘wansporte marmura.2)InAngha pimul breve, acesta cin urma trebule sa le brevet de acest tip a fost acordat in Insobtde descrierea invent 6). 1449 unui stclarflamand pentru un __Introducerea_supravegherii, procedeu de fabicalie a panoutlor de reglementalea apart 1883 odatacu ‘tcl afumatf(Patent Ofice, 2000). in crearea boul Controuli Brevetelor schimb, acestea nu au fost decatniste (Comptroller of Patents) sa echpot ut Ccazu izlate, Brovetul a fost uliza, de examinator a carorfunctio era sa Jin mod constient, cu scopul de a asigure c& descrierea brevetul era Tncuraa inovata, pe oscar mai larga corespunzatoare respective invent. In JinRepubiica Veneiand dn 1474, cand 1902, rolul Controjouli a fost larg 10 lege a fost promulgata peniru a astfel incat includea s1 evaluaroa stimula oameni mari slingeniog.. 64 caracterulul inovator al inventi, \descopere 41 s4 constuiasc magni bazdndu-se pe inventarul brevetelor are sunt foarte utle si avantajoase”. _acordate de 50 de ani (Patent Otice, ‘In socoll al XV-ea, regi Angie! au 2000), escopert cd vinderea privlgilor do i fondatori ai Constittio! ‘monopol poate pofioar sau acocdat 14 vazut In promovarea Tovee eo tate netomat. dota ehntegee vr nse rudlente comerjur simanutacturi sential pentru a mari bogalia noi tind seamade novateainvente. Republic. In consacina, Consttuja Fedorali din 1787 acorda Congrosuhi rept .dea incurajaprogresu sinel Sal artelor ut, asigurind auton s lrventattter, pein perionds inal, srepiulexcusi asupra descoparror si reac scien lor (APL, Socia 8.8), Acost ‘dept al Congresuiut a condus la ‘laborarea Patent Act in 1790, caro ‘revedea cA nvenidenoipot beneiia ‘de un brevet pe 0 perioad de 14 an, ‘ou condi 88 dovedeasc ct inventia fra int-adevr nous gi ul ‘in oluda primelor experiente din Florenta si din Venetia, Europa Continental a intrziat in adoptarea restrcilor prvind puerea reget de a ‘acorda privlegi de monopol. Fanaa fost prima fara de pe continent care, 1791, a adoptat 0 Germania a imitat‘o in 1877, laelca $i Elvetia in 1688, ‘Ani ‘80 au fost un deceniu decisiv pentru brevet, In 1883, mai mute far ‘au sermnat Convent dela Pais privind brevetele, care a institut principle _atamentunapona ale drop de ‘rotate ¢ ale ,acordunlor speciale” ‘<<.Tratamont national” Inseamnd c& statele membre trebuie s4 acorde Ccelatenilor celorlalte tari membre ‘aceleasi avantaje in legislajia lor ‘aona ca gcetiterdorprop.Dreptl {e proprietate" inseam cd solcitantul brevetulldspune de 12 lun, incepnd de la data depuners cere inicun stat ‘membru, pentru a cere protecjia tn ‘ansambl [irior membre. ~Acordunle special" pot f sera inte fi, nt-un ‘mod bilateral sau mutiatral, atta imp cele ru suntin contradic cucoelate ‘dspoziti ale Conventie:. In schimb, CConvertia nu defineste ceea ce poate fibrevetat, nu fixeaza durata brevetulut 91 nu fer asistonta In materi plangerisauin punerea oi nap (Henderson si Kane, 200%). Conventia de la Paris poate 1 cconsiderata ca find rezuitatul i joade antorioare de mondial intro epoca In caro comer interaponal era riscant si scump, in care intreprindarie producoau in prim ‘nd pentru piata locals, faptui Invenfile pot f copia tara redou In filein care inveriia ru era brow ‘nuera oadevarata problema In scrim: jin masura in care comertul « dezvoltat, au crescut si pierden Cauzate de ipsa brevetolor numeroase fri. Solutia cdutata ‘de Conwentia de la Pans {ost posbiltatea de a depune cers debreveteint-un numar mare de ‘De asemenea, in epoca mondial posibilitaica do a invenfile In tare fara legisiate prvi Drevatele $1 existenta unui comer intemajionalcu destul de puine pre $1 importarea ilegald ale inventor brevetate, Tentativele de a rez aceasta problema au luat form diferitelor coduri de armoniza Internationala a legislatiei pri mai intal in ca Mondiale a Prope Intelectuale,apoiTn cadrul GATT Dreptul de autor Dreptul de autor protejeaza prezentarea publi a activitajilr Creative cum ar f sort, pictura, {otograta, producba cnematografic g ruta Oreptl de aor prteleaza mai uit expresa une! iel deat eos ina. Pentru bench de drop da autor opera abu fe ral pe un Supor tangibl 3188 dea dovada de ental ar neaprat de onadaia de tipul care este cerut fn eazul breveluu) Consecna este c& dou coperesimlare pot benefiia de dept ‘Boauor Ge oxemps dou foto ale Turnulu Eifel, pe cdind dacs doi inventator au descopert acelasilucru, ‘nulindependent de celia, nha unl ‘rir poate sa cba un brevet perry noua invenpe rept de aor a apt ini-o mare rmasura, ca raspuns la probiemele create de inveniaimprimere do care GGutenborgin 145. naive do aceasta dat, cope au ost acute de mana = un procedeu aii sump. Oda cu imprimera, dplicarea devine ita gi simp, lar reproducrea textlor 0 Indust. In masurain care concurenia ine tpograf se tenifea, proftunle roproductiot scadeau, In Anglia, ‘ipogratits-au regrupat In sanul Slatoners Guld- ua pentru a revendca rept exclusty de reproduce texto. Monopondvidvall pani anumitor pore a fost acordat rnd pe rand membrorcoporael. Desi acestistom Incuraja, fara nicl un duly, creaivaea, pony suveran era mal important tpt ea permtoa cenzura. Cand monopot Sateners Guida hat stag, membni sai au insistat penta acoptarea une nae cae st petjeze de concurenta. La Inceput, of au Incereat 88 demonsteze stall af ‘ven nevoie de acesto rst pont 2 controln livertatea de exprosie. Esudnd, ei au schimbat tactica, s ‘argumentat ca in realitate tr protejat autor. Acest argument 2 retinut, dand nastere primulu: ‘modem al drptuli de autor - Sta ‘Anne din 1710 - care dadea un fexchisiv, dar temporar asupra ope era. I State Unto, tat kop ct brevetul igi au onginos Constitute. In Europa, jstiicas ep de aor este pun tora Tezutah este n mod esta, 2s Ca gin cara brvetelor cep uo al rot de ar, 0. Pros, a evita nse a1 Xi%dea, dezvotarea Comer Scidorea chetullor de toot ces Ia 9 proerare repro opera infniein care acest nu = rool, Dicauza aonastareprezo* Sileordncaa pat crass Teuntn 1895 a Bom pein = de acord. supra une! conven ‘elemajnal pen protec spe ora artsten Arendt do (nde atl, Gonvenja la Bors Aeord8 autorior operelr ca “ropa exclusive do taduceo. 3° ‘wprkcero, do prozoriarepubica Aizar de adres aren peor, pear c prada eg» loplus dean” aston, 10,95) ta inceputi, opera ted 59 Invogstat pot bene psec pts de ator. dar acon dspo8 {asta abrogat nema: nto fr Gonvonta Universal» Drops co ‘Aor eosin cre c98 Peontnuorice persoana care sores Protect opi do autor. 0 a pe ‘Senbokd © po opra sa in Seco af XXIoa,aparia nolo tehnologi a condus In rovenscaen protectei pentru operele create Fete pets repos “oporelor de arti n cur gi deo caltae foarte bund, ceva co a concus la neva de aproteja asemenea copi. Fotocop.a ‘lecrostatica pormite pent amaton Teproducerea foarte jet a hart Imprimato de toate felunie, coea oe a condus la cererea une legisiatt ‘specitice pentru asemenea c4pii Fonograful gi alte tehnologii de Toproducere avo, incluzandcasetele, ‘al condus la rovendicarea protectiet pent operele muzicale inregistrate (6 ‘nu imprimate). De asemenea, {ehnologile de stocare side ransferare = inclzand CD-ui, DVD-ul, MP3-ul st TOPIIP-l - au condus la crerea unet roilegslaji pentru protectiacreatorior Marcil depuse protejeaza utlizarea Lnuisimbol sav a unui nume distinct asociat unui produs particular. Cu cat produsul respect este mai cunoscut Siasociat unor partculanitiidorte de onsumator, cu att mal mare valoare ‘are marca. In absenjaprotecfeimarcs, alte ineprinder! ar i incitate sa ‘exploatezo efecto faimei numelor s fa simbolunlor distinctive (proble pasageruli clandestin), ceea co ar oscuraja firmele sa investeasca in imagnealor in consecin, s8fabrice produse de caltate Marcil ig au originea in dreptul ‘comun englez gi au fost concepute eniru @ Impiedica frauda (Merges, 2000, p:2008), Perm producdtonor de martun de marca sa-srecupereze Pierdenle provocate de cdtre impostor, Palmer (1860) prezin pat mar “argumente dstnceuizate in apsrarea Proprietatii intelectuale: teorile som Locke A drop a proprietaiea privata decurge din posiulaul€8 secare are un dept pareularasuprapropi sale persoanc’ (Locke, 1785, 287) De alc, Locke deduce c8 radle munci ani om i par: Totce alsa ela natura prin Nunca i faparine numal petra 4 aceasla Muncd find singura oprah munca, rimeni ra ar putea Svea droptasupra a coea co a fost acumual prin aceasta munca (Locke, 41795, p 288) In acest mode, se pare cé propretateaintolecuala decurge alural dino, pent cin rebuie _ silabilinmad cert dept at aroadoie Pune een, cel ae {de opere onginal. Cel mai recvent, acesterevendican au fost salisicut rin amendamente facute legisajia, nalonale, apo Tncorpraie in acorduric Internayionale, cum ar 11 Conventia Universal a Drepturlor do Autor (1952), Convenia de la Bema (amendat in 1986) si Acordulprvind TRIP (1994), ‘Aceasta expansiue a crept ce autor a introdus 0 anumita diticultate in deosebirea dru de autor de breve. De exomplu, in Statele Unite, cod ‘Sus poate fprotejat prin drptul do autor, in acelagi timp insa, daca satisface crterille care se aplica brovetlor, poate i proteat de protecba care-corespunde acestuia din ura _ Marcile marca serveste atit interosele producstorior ct ale consumatonor 7). Protectia. marci contra fraude! asiguracainvestfile feet inieaginea i proprie sunt proteate. Ceea ce impulsioneaza si mai mult Inreponderse 8 dezvoheproduse caro 4 satitacd cererie consumatorlorin. ‘eeea co privestecaltatea, securtatoa, proj si durabiitatea, pent ca sunt capabile sé transmita aceste caracteristici prin marcile lor Consumatort profit sie, pentru 08 sunt capabli $4 utiizeze informatia, implicit pe care o urizeaza marca scare permit dentiicareaproduselor are corespund dorintelor lor, mai egraba decat s4 fie obligati 58 traverseze 0 jungla do informati de fiecare data cdnd cumpara.unprodus. _ teorile uttariste gteorle care decurg din dreptul de proprietate cutumiar (@i9gy-back theories) Vom analiza pe scurtfigcaredntre aceste arguments fereru vecne. Unul ange cu 26°e secunde nanteacolulatia z8cdmantl ds patrol, dar amandoi descopora Acelasi put. Cine este proprietarl legit al petrolulu? Cantorm tec pie lear No peri hla” a care supus pe unt mttan dupa acesa, chor dumneata actional Goat fog) Compote orin. cu consis curt. Dar fa vost dr nou bine a al tims la orn po ‘sminitl a ner (daca fst wroodata miner) care 0 visa broad. Att deat, dar la orn cava, Binal. dimneata Mog Teaca tr. a nes c= ‘or elapan de mamont sa conormet Lia coleord proces dn isa 2a de Cracun pur un pulovarca galt aceo 2, cal era moda poverty ‘hot aga (un se pare ca aveau dova sau fai mut, ‘ne $207) day magitatl adovarah puratunermele ‘tare legal, lar unu are cangk char sa sinacs dupa doar lund. po cana sumneala Yea Woz! © 9d mare ¢ funcy gma man. Pregedinele complet care ba att trash seam ta Space a apie so Bagot ‘Sad a genera peru everrtsie deco Cetatene Procuror 1980 de la Tmgoara.. 5 gat 58 moara pub. ‘Dar dumneata fot ianar general gt po cat marta ramat de parca es lagosiovt cu mi cudat dem stu cre, Tar eu, & stupoare am afatazi dn iar, despre teria tragedia pottecuta le undova In Carvorul ‘via sofa unula draco di gonerai condarnat pe baza proboler dumisie nua a rabdst. umn, ‘Sarba, deperarea. 91a ronuntat a cel mal Go pel BUN pe care nit poate dar Oumezou: VATA! ‘A renuntat de buna vie colaone procurr? Nu ez 8 pana si col vinovat && doar sau nascut pot ‘even nevinoval dacd nul ea dumoata se apropie oar se oi? ‘mai cat mal departe de cameni cette... pn ru este prea tara. $1/nu uila: cu doai dou siptiman) inaintea acelui singeros Craciun, ibraeat tn unvorma de procuror titar, cevaiza aLAG Gmina iccronce a banacio kate cua. sub prvi pente ale gestonanior care no mal Injelegeau nimic ‘Ouale aclea s2 ff ajtat s8 schimbi aga repede pulovarele, gradele 6! tuncile.- pent servile fropt credineioasetacuto oui ‘Uni Sau mai sinucs on a mut, ai sau exit sau sau mal dalla ind. Dumneata cs ai de gad Siac) dupa ce sea nabs mama. sohe 9 femess, Vosale ai pok-Simananch fe Procurr ‘Send duod dctarea unui cetitean vent in fad an Amence, petty siodtovie de Cricun pentru conformitate notar Dan &. Laurent 22 decembrie ac.= seara= rondecuntre Prea Cuviosul Parinte Arhimandrit ‘5 ores Va spun since asta lind ou am Suter Nu pot spuno ed im place anu (Gala Eranoseu._C, tm place Eminescu doar 3 sa pert cine gu ce voru? Nu, (Ga imiato Gra “Bract‘Asataceao Oureata cron ca ol era degesta pe o calodra aga da importania? Catesra a era Freoranis tinged ora Nao onescu acolo nu de aeeva ‘Sigur copia Dar ca eu fac ateava Sodio cop: S fu copie Invtutra erogons gh roau A cope cat mal mist Hits. "prea Cuuoase, Mcoae Daarta spunea numa! su!-Au orca 30 nti oe ~Foarte bie spusl Asa sl. Dac es un om rut 0 sa gp mal na ca 28 a cond mal an Nu ea at Durmezou evelgena. ni fn dat pute Jermimat mut cat gbe Ounnezeuca poh One a cat umnezeu, so co. otuncinu soda orice el Ca prazertare este foa ramos co a spur Stonnarak. Fic tart drag dea = Basser hog c pre eoy? = So asenming cot de a Veneto cou de a Posoasa? “Relea sunt mult ma reo, av deja aspect de cxganzno, sum bare rac ama pavdrolom fercro uu Danren nit 30:08 cea ost ‘us adage Con grempreioa Pattie ‘Khtman oat Viggegt nl ot c.f knee so dice qeretebiren act’ a aie sais acta ca sé fi de partea hal” = oat ad Ser io Seca Ss ft hag con ree Tepe Sh arn ee nes etic ceee ema rea Sera hoaimesatae uae Scoisctnan tomensanarens moe eng hg ea ve rane ss a aeons era inna teegweapesna oct inpictvocgattetgetws emia necmnsaemet ncaa RBEa racemase stoeat Eelncrearense arenes atnericucunmcr asset aera Alianta regala - _Jazz-Rock (Il) (nostalgia continua) Invocam © stare de graie séptimanile din urma éscolind in figiereleintime ale memoriei- cu un so! {0 pati ,noncy-tonk-imperi de zApada-Siberi sfatane- inspre sunetele pure ale dureri; ma luptam ‘4 distanjele, incercam 4 nfeleg condiva sacra a artistlor geniah gm dadeam seama ca incartajule ‘inate (tpte acum Intr-an buletn metecrlogic alt cota minima a Sperantel sunt at de rare greu sft ai cu adovarat o minte muzicala i 38 Simiic& In creuzetul et convvi ideal anima arta magniicd. a unui ev revolut grou 84 scr despre jazz - mi-am spus doundzi- Lrmarind 0 emisiune rara ca un accident ferict ce 50 Intdmpla o dat int-un an . inaripata sintagma Around The World” aos! splondi roprezentata- mai ‘nti prin jazz, apo prin ock’n‘rol. Dac venorabiul Johnny Raducanu (pe 1 decemtrie 2003 aimpiint 70 46 anil) considera c& gi az, la nol, jaz2-ul este Percopuitca oat incomod char subversiva-avind ‘adopt doar in corcurle elite! itolectuale (evocarea lui Neha Stanescu find una de reala manda si Prejuire) atunclefluvite de trstofe din cartea sa -Singurdtaoa...mosora meat - bpd in 2001, te due {6 gfndula,Les leurs du ma pentru care Charles Baudelaire avea 88 ispaiyeasc mute picate.. hat > Zi ‘a campanta petra th mond. al Lew Toregistra SUCCES DUPA SUCCES Recaptuti une apart in catova Zh rays srane +,€9a do. 18avictor dn 16 macula protesensm FHominal ith Leut-a fic knock 5 pe potogheed Benjamin Frank sUnprofesont care se respect 19 moc, 19 eter, thal Lou so aprepo cu par repez! ue tll mera ‘ma sa verona = amuricanl By Bator sin dputacu amencanul Alen Hou, boxer romsn Mia Leta coat ii tocorsientl pon Q tehne= ‘Boxer roman Minal Leu a ureat pe Iseul 3 in ‘samen mondial a extogona ales Dela Hamburg o ala vest cae ne 6 or oo bua. ‘Boxerul oman thal Lou Fa Tac pra spe amore aol Sonnet” = De lapimul mec present, n care Fa innit po Gera Sipak 1 pana uibmul cu Ere Jakubowse, fomnhou cutoasle ranger, Ma icate pn KO. Ih ‘ima repr Lau este calmaimar alert prods de scoala box rominese" [Crnd metea conuntare. Mil Leu are sansa do 2 deve primul puplist roman care cucerese i mondial laprolesoigt Panamezul sto utmuleostactin clea eueenn sa tie : pOminet Ainscbat nine paramere de irre oman au va sa In pcioare mal mul de 0 ropa, MIHAI LEU in ALTARUL DURERII (XIV) + Michael Lowe wea sa musumeascd echipa! Bayer clsoana niu *LBwo I devoneazt pe macstnd Kunler” Sorensen MS ne =n borer vet ura exaterestior” Leverkusener Stat Anzeige” Schveshoim i sariorste n connote pe Lowe jhamaurpent Were! Le acre oar ecu Menheimer Morgen + Lowa if poara cu oncare num Hecheel Come lsseapta cu ssbstice pe Widanger” Walia 1A, CALD” DIN RiliG $1 VESTIARE” + Pentru prima carn isons Bes tomingsc. un pugiist ndgcut la poalole Gafpatr va lupta pent Eueanrea ilulr supredh ia categoria remmiocie, Vorsunea W.B.O. &! poara un nme gi un pronume Drosesinae: Miss Lo. inpshh bos sea logat Soslt de stele de nang acted de zee de postu ‘Se ado oe televizune care grav sigur protares in ‘recta casi disute Naples de 22 spre 2 fetruarevai- suntan squ- naapte do invere pair bow romans pum inch aoaslsavancroe irs a murs ur KE Lou pena sspontitata sa fat eon SeAdevsruls= citora fora ps Ia dispariie, in ‘rcutvtte, deat de tes asp mola cum Hooke actu Ltiacarevrh deat “inl Lease pregatt penta mondial labor rae ADEVARUL, 19 februarie 1997 + Aumalrtmas douse go noope pa a gala an eg avnice Wastes Sportal Fart. ‘duce In tote puter pofesonst un nou cempicn ‘onda ealegors somimiloce. Pert ol, roma Feonitatoa§ omlile sunt deosebie, In aprige pts Pentn.catura de campin mondial va urde i nos, Unroman De sia dora intogpopordo as vodos 4h pe Mina Lew, nung ‘La‘or cand < 60 va aan faa citorlor ‘8; vien 21 eoruane 1297, arc canta ia iS ocaast ats intro stare id si morals excelore amis prmesta i toate cof tan, dar de pe ate {mend undo vaiesc roman, masa do Susinare st ela ocanzator am afat ‘ur Mat au cu penamezul Mibal Leu va urea Weptele inguut In Acorduria imrulul , au. {lune teolorlt romsnesc, Miceel Lowe nu wt ips a este roman | Mina Leu ya urea in ringl dea Hamburg sub ld Tn acarcurie mut < in prosa germana, comontarte fevorabl era sconse dels cangoiator™ "Projl demi: Hamburg, 24 februari TADEVARUL, 28 feoruare 1997 La el 40 do oo a tnhoteroa epuzar me ‘in jtona pugiier un singur gnc Scrape Ca sosoa a aroport Sorta onocuni st cela oe 9 a0 Romi PB, NICU URSU, La olen pm hana Lou 10 mn Score 8 (4s) en, p.250-282 (We) DUR, VaculxV 8, YoU p48) (47) Atentren oo 15648 ORM, B, VOLVE p45, doe, ‘arcon doin 568m DAH. 8, YL, p17 se cst wea tee ere Boers erenten eerie ee ere Rector nai |Brostenil Vechi, iar in anul 1912 s-a dat in folosin}a eer iene ets een eet eee oes ee seae a eer eters ao econ ria cae meee: a eerrrcevret races ‘Plunga penioada de timp. snd aap ne 22946 ean aut inrogen near iy sud Wanshvana a hata, o zona Avge Nea. n gn aro Bata dos at, Marae Ot Fare mua cut pe cmp ep, Bai-autior ras mak vt prijs acy oven uno vee Bre pat nl bo mondial. Nt, ap fede 9 Stan anc Maman roto ech rap, palit 0 argo, ural Sllan Mare det prt = do cavlee sa ox usd cn forth caro pat cu va cn eras do Tuten. AR tne en frdache Oui, Israels Tag ints nits Open, Pope ln (Mast anc aur areas peso srt volt uta stra, Man Brotnt Aces erasas oar maine ra, ato Trova Wc Ba) lap in arta autrosingara po ron fondu spree rho iu sozo Baran posta cum a ido vuTnangee nur expo un tau sros de ao rare ges a ute yor a pata acon o16-noemre 1918 5 coh lr ac prt dn Zona Qormand Commannast rset dota Urzcon. Regul co ecpalic ie dr Loco! ern baa 88 rode anal petara sa esters unl grasp erin inearnaten por So {co au fost ranstormate In ae apt. na rou para nchnsal “comune Mal, in dept co au detali cu priv la tratamentul la care au fost supuse at edteva exemple: oan Teodorescu a pret ,balaie grav cu bau de cite soldi pole locale pentca gedea falc ‘Numi find rvstiator™ ‘Un tratament asemanator | s-a apical pimaruli ‘Selon P.Stotan, de fol din Prncspesa Mara .Bataie (rava cu cravasa finde incalate do primar aretuzat Berecuta dent ordne” ‘Dobre Gh. Cazacu a fost but cu atu finds a ldtrat edna Ja soldat Poiie germane’ ar Sutana NB Teva primi bute simpld cu bafulpentu cla sepa cals dela conte” Cota ten au fostbat Pentru ascunderea unoramento,rtuzul de a face ‘ferteconven| alle motve, numa bal primite, Letter Gheorghe, Necuae Zanea i Nia Noculae au mur 123) Deseoni femelle se plangeau autoior ci sunt nevote #8 munceases in locul barbaplorplcap pe front, dar nu mai au ce manea. Ne pling copii de foame, domnule administrator seu terete din ‘Alaxani- sine udm inaer sn pamantsinu aver la ‘he core autor pen care veri inantea Dome! Voastre a va ruga sa brevot a moc sd fm aja, arau-ne brand zilnica In preful stabilt de ‘comandatura, dela ce care au perumb cit ato! ‘unto silt a muri de foame."128) Pinte masus hate de comandatura pag s-au ‘mai afat rastctile de circulate po timpul nop si Inchiderea magaznelor sia restaurantelra oa 18 ‘Avandin vederea ostitalea popula fala Ge capa germani, aceste masuri urmareau sa prevind ‘2ventuale achuni de proest, jaf salle incident Tn eurepl pri razbot mondial, comuna noastaa at, in netence, un numa deoseb de mare door ‘:dsparup, Numai dn satu Brosteni Nol au cazutla atone 70 de baal, lat roman, cat ¢igan. in Ccelelate tre sate au mun pe font 15 ostasi in Brosteni Vech, 10 din Princpesa Maria si 17 dn Cicara Mul) s-auintos np stbolnaw, monndacesa la surt imp dup intoarcerea dopo rant, PERIOADAINTERBELICA Cel mai important everiment de dupa primo rzbol ‘mondial pent saale noaste a fost etoema agrara «in 1921, Penruanelege mat bine cum s-aaplicat reform n comuna noastr, este nocesar sa facem o sumaréeviden& a proprietor existente Ia acea ala Deoarecehotarale satelor de atin nu concore ocit paral cu stuaja exstena asta, vom face Feforin gla unee sate vecine, Mosier Brostoni care au apatinat fale Zappa aveau ca proprieta pe loan (lanache) Mexis, unul «in mostenton, pe Gabriel Polonsipe Nicolae Misu Joan Mexis a lasat averea fil! su, Gheorshe. Gabriel Polonia fost tot grec, ca si Mexis. El a cumparat pamant de la urmagi familie Zappa care fu plecatin Grecia Tot dela acogiaacumparat peste 400 hacolae Mig, ministry plenipotoniarla Landa. ‘Dupa expropriorea gin 1924, ol ka vandut atl fost ministry, Tancred Constantinescu. La rindul su, Tancred alasat avereaficelr sale, Ana Pompon Maria Petrescu, expropriate ele in 1945. 125) "Mogia de la Cicara era detnut de Teodor Mess. Ea se Invecina cu fasta proprietate a tui Ispas Fagiriganu,alunsin maine li Dimitri Popescu Acosta fusoco logotst pa mosialuilspas, Despre fell cium a devent Dimitri Popescu proprictar, iat 6 Povestie intoresanta relatata de invatatorl Stolan Sinduiescu dn Grinds Popescu aritcrutl spas Fagarisanu,n skuba cri se fla, si cedeze dou hectare da pant pe care le-a.cutvatcu dovec. ‘Sominjele au fost vndute unor simi dn Bucurosh, (arcu bani objnu acumparatpartea dinspre Malia ‘mosel stépanulu su. Ulerior, a cumparat de la ‘mastenior lu tspas i restul moo ‘Dimitrio Poposcu a avut dou feo. Prima, Vitor, ‘a mantat cu loan (Jean) Th. Florescu, fost nist -dojustiie, jaca doua, Floric, a deventsoia mali Jon sia, Amal avts un bat, Constantin, ‘are fa inural 6 0 1usoacd, Nadejda, pe care a ‘eunoscutoIt-un spit i lag Find bolnay de is, Natta, ft de conciie modest, Faingrt cu dag, iar pacientul a luat-o de sof. Constantin, spre ‘deosebire de taal su, era mare amar de poirecen Scartoforpasionat A muatin anus 1927, int-un mod Stupid. Sa astvat la masa ou 0 bucatica do fat. ‘Avera sa a fost mosteita de surrie sale mai sus ‘mentionate, Ele au hotirdt svi lase curmnaet lr, 'Nadejda, 100 ha din mosia dela Grindu pe care, mai tarzn, aceasta a vanduto fa tai. oan Th Floescua stapant mop dela Maly, ind vecin cu ea a ll Teodor Mess Dupa reforma din 41821, Mexis a vAndutpartea care + mai ramas, in Uma exproprien ui Dan Manolescu, exproprit la find sun 1945 Lareforma dn 1924, sitenlordin (Gaara sau atrbut ot provenind alate mogia lr Teodor Mexis,e8t gin cea alt loan Florescu. Tncomund mai detinea pamnt statu. In perioada Yerba au fost arendate toate supafole do leren farabil mal multor cetajni dn comuna. Pre ei se uma 5 Marin M. Tomescu, primar ite ani 1994 4940, care a arendat 25 ha conform contract Inchoiat la 26 marte 1997. (Vez! anexa) Rolorma agrara dn 1921 afostcea mai mare dnire reform rfptute in epoca modem, a prin marie Supralee exeopdata (peste 6 iloaneha), ct spr humaral de tamil impropriearte (aproxumativ 2 Iniloane), Au fost expropriate toate mosile care epageau 100ha de parant,excepténa padutie, vile, lvezle, lacude, baie i erenunie gate Tn comuna noasras-a facut expropden cin mosile Lurmasiorl Zappa, ae Gabriel Poin, Nicolae MU fsidean Floroscu, Aufostimpropritan 180 de tara {n Brostani No), 78 din Principesa Mara siBrostent Vechi $i 56 din Cioara. Pamantul a fost dat prin ascumparare cu plata in rate timp do 18 ani ‘Supcafolleacordate era irre 1 si Sha, Au malpimit pimantbisercle si scolle cin comuna Pentru acer Posibiltatea 58! acd. gospodari prop, ineror insurajets-au rezervat 25 ha din mogia hui Teodor exis, tren stuat inte satele icara si Prncipesa Mara Nolelocun de cas au fost atnbutl de-alungul ‘maimuitor ani, pe misur.co prima a pent soot Pn Procesu-verbalincheatla data de 3 octombrie 1997, Primaria comunes Pancipesa Maria a aprobat Lun Tabiou de locuitori admis cu locuri de casa in ‘ata saul de regen Tabellcuprinde 195 cap\ de faite (Vezianexa) ‘Analzind acest tal, vom constata cl prin vatra sail Pricipesa Maranu se injotege nual spapul dint Gloag Brosteni Vech, undo se ala saul, | fiterenulde dincolo de Valea Obl, precum stspapul itre sosea scala feata. Aci au pret locun de ‘casa loan Georgescu, cumnatul primarukd, Dimitne Popov, director scoliin Prnipesa Mana, Stolan Nicolascu, directorul scot din Cioara, preatul Gheorghe Vasilescu §.a Reforma agrara din 1921 a redus substantial marile proprictajifunciare.Pe de altapart, situa rani S-aimbunatatsimptor Mul} satenshamic 9 ehDzUp ‘au intemeiat gospodprospere. Darla fel de mul ‘au ramas in contiuare saracl, Cauzole saracie ‘eronice din satclenoasto sunt nameroase. ln paul tnd, chiar daca au primit pamant, rani séraci ny ‘aveau mijoacele de muncé necesare (animale de {racjisne unelioagrco) snc bans ile cumpore, Tinal doa rand, famie eu mult cops au produs 0 putornicafaramiarea propre. Aste, dupa numa ‘undecenia dela reforma, cole mai numeroase fami ‘mu aveausmal mult de 2:3 pogoane de pamint. Criza, ‘economical din ani 1929-1053 a avut si 9a uma ‘nelasi asupra franorcu gospodtirimic La acestoa ‘Se mai adauga so mare doza de ndolon din parton ‘unor fran, Sunt cunBscute In satolenoastre fami ‘care, din generate in genera, s:au complacut in ‘sardcie. Uni au supraviefut cu greu, ali au dover ‘alcool ir afis-au apucat do tot felt de alacen pe ‘caro ria dus nclodata la bun stars Pe ling lardmifarea propretai agricole, a exstat ‘un fenomen contra: formarea une patur de farani Instr. Acosta au cumparat pamant dela. cei care ‘S.au grb 4 Vand Muti cntre ei au dus 0 veh fixers 21) Tape pra unin Satine pets oes carte Delia lneteoe aren acet en se ets erm irceeec era's ors fau taxa dropt exploatator, dos, cu mici fexcopi, ie! unul nu a flost vreodata argat sau ‘camer pli eu za, ‘Dupd expropirie cn 1921 ay mairamas cavarman an caro dideau parndnl in areeda sau In (Goi mai cunoscul erau Gheoruhe Meris, Ana pony, lca it Tancred Constantinescu, 6D Manoloscu Pree [aranor in vars, care au luc lavel, sunt Imparita. Uni erau multumi 91 aver ‘do Saud doopra oat Svan, Daed Iu Gheerghe Meso imputau al mat Binecunoscuteles extravaganj, In schimb cospre

    You might also like