You are on page 1of 24
‘hu trebule 68 re Indoim c4 cuvntl, a [Bott cauzd de muito" mart ror. dach =u imaginabia imine dost ‘Spinoza Editori: Asociatia Culturata HELIS 9 Central Cultural UNESCO , one! Perlea” <> “2-225 " ste sap Cama sts in tres F) - Virgil DASCALU de vorba cu Serban CODRIN - Ca) Eu. semana nel ir indus in bazaar -ilgalada eso un poor in prozi 2 poste ha PSA cur 20 face, domnuo Seman Costin, ozase intr-un stp de nddee a ita tion Gu: Delano cecum Zane objet rama, 62 oe arn Sr etimpecant Vous deverearsontsaepteane ‘Lacie aesiea fe agi gael eco cose ‘Va aduce amin de gua Far3 6-7, came, tog, selectie.agaca am att vrome sho suture ca pe dimneavaasia, Apa oer cpa cee taramnont Eusuntun argo docurstiungs fad agevirate eck nmr clive scare esta Abaros, In 2003, la Cura Bx Pont, Condans a et ‘roa rebut cova tmp qin ‘aban sami cacesc 182 cyprinde oantogare (An partes mea) sonarus Metin Nowe, 864 gespre sutra pada atban Mtoe: Tot ceca eam sos nse Gand, omic Gh dramabt (poral unos. cenzum),Oe actartooga —Codhi o Vata Baca, students Ia Unverstatoa Seen eam dictru post since, cnumaicontnust artapiat an gabain 1957 atpérCanentron .Ondus Serban Cochin sau Meataa Una Post Band la umoarea serve Viulse nano el Sau eat intro, care cpindes,pocenzurao, rciperae OccidenalInt-o Gradind Zen” de 1on Rosioy, Batra auton sifert focaro cu personalatea iui “Sapa mun eae soar, “Oreu Rascumpsrtor i sesh poot i tmauetor © anes & Sccertata, cari unut rt exchte pe cola | Salgdl tote do mapa Serban Goor mvesel ores propane pos aran Dap integrons, cutie ezertle contra ‘epomina Xx. Heo (1962), Sncatar in car, car, spa, st fern i is 19 cocerbre 203, ls Bbioteca Unverstiti 1965. 1000 am alata cp toma umn Rac asa ma peo, cp. a edactat Guus” din Constaria, Fiala Dobrepea 2 Unni \Paradsul vApocalipes. ups. lama ki ii, Wee Ocapiole dnt-aneseu despre pa cemeristr Sorter a decema!promile po ar 2002 Promil ‘evehjonanl de proto’ cre au apart sub iui PAM 9, fee, ln, Maen tea cre Dentw poate vite scat dannaavossra pens “Testaentul Gn sada Waipu, Edtura vines, "ese aletere depeae, maim ema: o ‘Slum Tester dn stada Mapu Varetctspromt Bycuregs, 2002 agar euoearaere do 13a are TOSIate in Seem cancee zn USN, | epi) porta intra co ma face $1 ce mai 952. 1008 am see 10 volume dean, retu, Mak, yop cE Be Meolae Tone Testament de tad reget Pore incoput cred char fe sa sgectm gansaks, pte fe sopara. fe antcogao,rescrae, MaPW elec vot otOae Inperpectid Grae crondlogic fate volmole umreavcasa (3 ‘eordonaia n areatacer’ ots Stipe Scbous, “Oe PoGe arse bur ape cae, decenats7 ‘most 2001 at velumole.0 srtoare a ears ines pice imumi ones acne Galemesnopelenatesn = Tar eu aco ta 6a it. ora poeta ci imi (1804), "Vader pein agin (1004-1098), als vec’ asamertclcelna alien Ev chamde st Pad eaatrce (1996, pal pe atu ancimpur (1999, ined Ge thcare (1959). Seoe tra por (100-1988) ecu (3007) Gradina Zen” (1097-1098) Un a cou amplu exe Baladee prea erorabl dena, Sar cu vere ei cnorata& Cele mat Sacre sete ‘Sus cu demmaogratl pe sin dommisara Sage a Care lerexcind cu spr eand sone Est catat an (0 lectura profand a ,Cérti lui lov" dln, Vechial ‘mingSieres miei lor. VézAndurl de depart, pu hau ‘ecunoseut Au teal gl 6! au plans si seau sia : oe Snir ‘Sass veg bran Ta ata 3 i i HELIS [BOBARNICHE, Gh Ency- public, etor ‘8c postunierstare Je 21980), pons redactor go lau Concret, in T99e pana in prezent. Autor al volumelor de fublistck: Emel de earton, Edtura Amina, 2002 Gateiut tl Ane $ Fundata, aceoas\ cata ‘STANCIU, Roman Islomitesnul - episcop-vicar Sia naceut la 3 marte 7921 in comuna Fromusia, zi Aunfole, cu numele de botez Radu, Fate 1a Mindetres Comsea, 1962 stsila Serinralmarahal Gin Manasivea Geinica, 1989-194 Faculatea de Doge, Sucuest, 1941-1945 Lucrare do Heo (So) Tunderea in monahism s/ efectele funder! In mmonahism. Abscvent a Facutat de farmacie, Bacarest, 4980. Tans In monahism ta Mandates Comic, 1940, ou numele Roman. Diacen la Cemica, 066, secretar la manast, got de ser tah a _Agmanisvata Paarhal, 1950. Egumen ia Mandstroa (Caiaznasns, 1982. rang a eromenah, 1953, Gogine Ge ganter Rang de protosinghel, 1958, stare Ia ‘Geren, 1958. Rang do amimanait. 1988. Episcop earls Amepacopia Sucurestor in rang dearer, {0 tel de lalomfeanal, 1973-1974. A upart stud Colaborare”A incotat dn vila fa 12 febnuarie 1998 PARVU, V. Gogu - geolog S.a ndscut ia 4 marie 1900 in somuna Armagest. & absolvit Facuitates de Gkourzie-Geograte, Bucurest, 1958, ¢ Insitatl de pave! gaze. 1955 Doctor in stinje geotogice prin sustinerea tezei ‘Stualu! geologic complex ! zacamintelor [petrol si gaze din roc! miocene dint OM $1 u privire speciaia asupratrocilor rezervor, Bucuregt 1968. A activat fa gaurd Ministorulii 25.9) {Text cu pricina ar merta oaraiza critica mai tert Herodot spunea: inate do a sos la lta, primal pe care supuse Oavus au lost gel cre 20 ‘ted nemurtor, caci traci care stapdnesc parle ul ) wie il ae # CALENDAR CULTURAL IALOMITEAN - Martie - 2Bedminte de cubstanta mineral ule la Raportl Hare, Bonpotec Dna, Ogradena’ a protect aca onde penvu pevol i gazo,incusiy Tn jude foto anu 1895 2-4 pensonat ‘MARIN, ton = publilet $-2 ndgeut la 12 mar 1958 in comuna Bucu. A absolut Facutatea de Drept, Bucurest, 1 Facutatea Ge arstea, Academia Stefan Gheorgh. Zanst a rector $1 edtonakst a Utima or mom) "stare al Soca romano 30 ine. Colaboreaza la Litratorl, Excelsior ‘Adevara! Merar 3 arti realzator de emisiun 1 DDabutiterar in eovsta Lucealara,proza, 1977. Debut tonal Vremes sacallor oman Eatra Et, 1996 {Lupta cu ineptia publishes, 1200 UNGHEANU, Mina = enc IMerar, senator andseutla 17 marie 1989 in lobozia A abelit Facuftatea de Flog, Universitatea Bucurest, 1963 Redactor la. Scanfola tnerotulul, Luceataru ‘Saptamana, Contemporanut. Debut in volum: Campani cea Werara, Edtura pent iteratur, {G71 Ate apart edtoral: Padurea de simbolur Eaitura Cartea Romaneasea, 1073. Marin Proda = vocafle $1 asplratie, Eaitura Eminescu, 1973, [Arhipelag de seme, Ectura Carton Romaneasc, {ers Lecturl $1 rocade, 1978: Interviurl econventionale, 1983; Exact! Sceeas! eclura, 1985: FI 7 Eminescu, 1968; Rastaimacirea fol Viad Tepes. Esitura Globus, 1882: Panal stan §! Comintern Edita Porto-rance, 1998; Viad Tepes = Gravurl imedievale. Etura RALCores 1909" Seritonl de {a miezul nophi Edtra Porto-Franco, 1095; Ado, domnule Maroreseu, Eshura Encisopades, 1098 Un razbo! elvl regizat, Eira Cartexim, 1997, Holocaust cultun! romane, Eaitura DBM, 1050, Rradactat studi introduetive, preteje Ia car do Nicolae lorga. Constantin Stere, Eugen Barbu Mombru al Partidului Romania Mare, senator In legilatura 2000 = 2008 ‘DAMIAN, Andrei - poot Pseudonimul lui Damian Stefan S-a nascut la 20 marie 1962 Ih comuna Muntn’-Suzdu. Absolvent al Fults dp Fiozofe, Unverstatea Bucurest, 1085 Protesor de tiozolio la Siobozia. Coneilior la GIOLCA, Catlin - poet, zr S.a nissutlan25 mare 1941 In oral Uzians Abeakont al Facual dima st Meraiura roman Utiversatea Bucurest, 1908. Redacor Ia Zor at SSuplment ierar(Suseava), Vremea Nou (Vastu renten wets romana la). Debut Wear cu vera {n'Sleaua Ch, 1964, beta in vou: Vorount Eira por erat, Colecba Luceatand, 1908. Ai wokwne: Biseursurt ! persae, Edtura Cartea Romanoases, ‘088: Vemut pentru Ale, Eda Junimea, 1388 CIUCA, Razvan - muzeogra, enograt S.antscutla 25 marie 1947 fa Constanta. Absclvent i Facutap do stone, Universtatea Buciro9t, 1970, Curaun de specializare tn muzeolagie general muzeologie etnogralica, motode in cercetarea Tmuzeogratea. Muzeograt a MucoulJudefoan lalomfa (1371-1090), recor in penicadele 197-1980 1984 ‘989. Director at Muzeulu: Agrcultun dn Siobozi, Incepd cut uni 1990, DOBRESCU, M. fon -chimist ‘Sa ndscut la 28 mare 1862 in comuna Giochina, ‘iy do tnvatator Licerlat al Facultapt de faca 9) Chimie, Universitatea Bucurogt, 1905. Stuait de Spocialzare la Breslau! Gttngen, Germania, 1913- 1914. Doctor in stinle-agrocchmice al Universita Sucurest, cu taza Dinamiea asimilal potasel din mminerate, 195. Proparatar la Catodra ‘de Chine. ‘motieal,Faculatea de medicins, Bucureg, 1908- 1913. Protosor tarde gin fasco-] Versul genial « Eu veneam de sus, tu veneai de os, Tu soseai din viet, eu veneam din mor (Tudor Arges Javda grin de Inger, eum i in alt genial poet on Baru, abs en sy ext Onathypernich Eu ining ce Hyperion, proud dezamagt de expesents ‘manu, se retrage, defn nloculhi ment ant cor, Babel anMorgenstinmung rate de sdnge Gu acesta pin abut mention, parcuge Vaseal rtd a Caine ominescione. 9 Ferela na sosesto .dm viet, dar eroul hic © injeles” (ven! hah Luceatiu(u), in vreme ce realistul” Arghezi face pact cu aceeas| lume Zongenerd, tm fond. Flozotic vorbing, prin ‘Morgenstinmung” auton ne invita s8acceptim ct zeal poate fconciat cu iealatea (eau cd rail poate fo conde dealt) semn ct tu, oma in esena, o fing ntermunde ‘Remotvate™ Astfel, ar intra in logica Weasca 28 reesi catedre peniry profesor, decat sa numesh profesor la catodre aga-rise vacante. Principia. 0 Entegra a incetat a exsta cand protesorul ru ma xis. Ideal ar fica studentul sa nurs reduce ‘Sortie la memorarea unorasccole docu, acest ‘Sn uma find doar ova larellecti”. Pan urmar, feluzul dogmatismului in favoarea formativitai ‘resupune un contact permanent inte profesor $i Student, mai proftabi Gecat care, ncapabile 5 _acopers integral personalifatea celui dnt de unde inutitatea cursutlor la fara Weoventa" Misiunea profesorui ea se amesteca cu conlemporan Sat {ner Misiunea protesorului ca persoana @ $8 stimuieze ale petsoane, in sforarea lor spituala orignal La urma urmei, ce este un intelectual vertabil, ia vigiunea lui G. Cainescu? Nimic mai mut, decat ‘Seva care a absohvt Universitatea sicare, daca nu ‘git dn ea cu fora mariorintrebare ca Qdiseu Tegat la och gi cu ceara in urechi, rémmas doar cu ‘satstacfajoasa de a avea 0 dpioma”. Indemnul Protesorulut Sa nuva frp decdt de platudine, acid de conformare supertciala" este al unui umanist ‘proximand 0 norma superioara de existent, mal Valabia astazca orci, intr- lume de relatvi st Se confuzie a valorilor Sa speram cA reforma = som Privind inapoi cu mandrie parca altel sicera mai senna uta crtau Gam, ru mai cAetaser oa to runt, 9 oh coment frau mal vesel ca oednd. 51 Acai dar rr dela careculesesem nestemale conic, fle jbeaupe ne casa idea, goed sah "ai pe margin, care pe scaune, care in pisoare, Phveau minundndu-se: Frumoasa nunta a fa [Gheorghe Profi, Sia vet i presecinsla CAP, ¢ Pemarit comune entry el a fst © mare ciate [eum pu mai poate fata” Au rds cu top sau oni ar pahareo, a oct cu calli gospodan sicu presedntele CP carea tat tai bun fa ner, cop mull gi bucure la cas ova. Deodata nsa, cand vosela rain to hind ‘ojinuntags ce incaaabine dj dein, Gheorghe Prot s-a innegurat a faa ga devenit neinigtt S-a fuga ovlpe prin undulata Pana la grajdunle CP era bucata buna de drum 51 Profra tuft pasul. ima ise zbatea in copul Plepul A intra ou rasMlarea intretaat in grail ‘aclor ou lap. Gada desta s8-9:dea suet ‘Apo, none Gheorghe, 8 st cam pae are raul ‘Seauzio voce din gra Daca stam canuaiineredere Inmine, ma ur pe ce am mal soump c& nuprimeam 'S&-} focal Se poate, nene Gheorghe? Geraci’ vorbim cupcioarsle? Gumine vorba- vor. Vacileintorseserd cu pdrere de ru capetoe spre rots aveau in ochinumaireprosu Hala ingiter ‘mai ese, pireau a spune el. A pleca sine-a datpe ‘mana ata. Nei nu ne-am astepat fauna ca asta én partea ui” Dare nunta ui tecions-meu, ce ea fac? S-a te mumurnd Pro. vo Oe maine ‘unto iar ale mele” upd cele-a mangiiat usorcupivirea sia mal stat devorba cudle -amuhumt ha Mann, gracendtiertare [cdinua avutincredere ine sia plecat. Dute acast nene Gheorghe, dt sinuntste tir Fi cd pu dau eu cnsteape nine. Lamine vorba- Istana Profiramaiprivto data vacle din pragu grad i cand -indrepat cu pasirepezi spre cas cn soare nu mai rimasese decat o parer, iar ricoarea se, care imbraisase satulinteg era inealzt delta care céntaularuntafecionui su. Atunci gra adus aminte cd dimineata la ore 7,00 tebuie s@ faca nformarea politica cu mugatori de vai, eS partdul numise propagandist S-alndreptat rab spre casa lrnteasca tierandun cantec pe cae sta de cind usese eflacdu. Laora7,00s-a prezentatlagraidcu | conspectul gata ticut. Copii soosaseria cei Aarne oan Sa ra sun edrucior de cop. ‘terare rpg.) ; Trtosamant sre Neu: vo sau revo unio feat mde abe Parsomae gence in toc s8 adunayOulconta la a aunt ‘tndricunea o. Ete crept Satan Cour ‘bce a ig No rs? car at man pun pare Tutor Ages nd a pu sutrage carci 9 so un moa! poor 907 moral nu inscamna in afara esol, ci ‘aberjencm in tenon pez Ashes! von phe ‘ecole pula acapara pr rancuna, Fert ie, mesial [Tina's Sovert acasorsan operate pe sean ‘ons, po car a prosbuato (ob, pesto banat), Ermine pe reps St ost Ye Propet caca dn Marion sea at sutel a un asd camane pcs hema par. > cece mul um a puso cnc, nomena Lay Reba.) Osh ea Sarararua secolua po unch geaee nase: CLOCONSTIINTAVIEA f = Virail DASCALU de vorba cu Serban CODRIN = 2° sc. sono oma ‘pga in tama omic carga goal. De tick ‘Struma bec de ces cy combat am capa sh ‘aplmbpmn ven olacaads tare iran compart From. poo barca, tacos cian, pot arc pera. Am cat. aden es Lon. Gora Era Novostn. Deschzindo, am dat cu oct peste cove “Teveionarl de protest” In acel moment am avid 9 Spa. vot sche posed rd prea, fo cansannam in Para ‘Ans acts, annus earculcu Poome dn Caras >/CATEVA MINUTE DUPA ROSTIREA/ AGESTOR CUVINTE FU ASASINAT 8 INCETAT OIN io ieee 4 Sil, ascunse de o trapa din lem, seam otra seanene ‘clon, insta crea se ao ed cara an wa at cla. cuhawela pura de Bat Cat i tga ‘casi sale. In emp, pe peel, sunt heat dou Bite nant, cotta carn cag ‘pimariog lol Gab Cataract ela. Pot Ecaterina Catarpi, opal menioneazs “AI SE SOIMNESTE ROSA CU DUMINEZEU! ECATERINA VIAGINIA BARBU KATARGIU! NASCUTA CONTESA PARAVICIN, 25 WARTIE 1B47/HEMANGHIATA SOTIE & ACELUI CARE PENTRU & PATRIEU IUBIRE/ CADU JERTA LOVIT DE MANA UCIGASEY A INGETAT OM VIATA TRECATOREY LA 29 SEPTEMBEIE, ANUL MANTUIREY/ 188 FUGATLVA PENTRU DANSAC Inala tench elitr de lop veche 96 ofa a noua, cae pstreazd In camara 30, rata cu Dera lana mo yb Cala veg Sogradare avansata Ut norvest do adic rls, ni cre cats cu eda aniin um ote adipott estcka mize ‘de a Nala-Catarg od al stinnlor patel parc ‘Noxandru Mrinscu, ca mal multe decease ‘asta tot cosa ce amnion de Garbu Calg zea Drezhid numeroase alec ico 9 Yobgoase, care au SEarinu tamil Catarg sau parofelloctle, Apar ‘se flr. cr reign, Kane dn ecole In lara nein bis, spe mia, 8 sia png in urmaievun slr vee tostaeanac Ciara corsna neseloticd,aibs, ett do Iocan prin popu temen do case acest ed, tus i pees fut. pre's past Celeb Cgmighy al Bucuresti Nenumérat une ale Gatarglor ia Maia au spit co ‘weoerea vemuro.urmare a nestnf, nepésii sau ‘aul oamenior Numa xsd asta casa de vanloare, ‘enumaatele anexe gospodarest gi vctil conc a ul ‘Stetan Catargu © cadre cu pivor Tal afta lang Bleenca satus. Aceasta din urms, ait In miocsl ‘ocaitai 2 fost reat la anu 1808, Wasi logand ‘aia sa de nasierea ful Babu Catargi,biserca onsttuinds-se asada rt-o mali adusk vin Moston i Barbu Gatargu | se poate snout vectes sats seats én fondo romase mentor ‘cre reat a 1804, cu alu sl de Romanie! moderne, ne itoarcem catre ascultarea Cuitlr mara val ream care fst Neoae forga gi carecel mai bine ha descis pe eel ce a fost Barbu Catarpar Un om cara alt rapt pei face ‘pcs in tora veacu Sion 0 adapta la ce \pereasoaie ver sale ot subordonaea puto sale ‘elu conducator at far care mu putes iloct In ftnchunea sa. Prot $tefan GRIGORESCU patoate srr aco (1402 1847) a ee 4 a eee Stefan cel Mare, Sfantul nostru militar fusose ctor a? de biseni s: manatr In tre fe spus, poporul-a trib malt mal mite naan de our stint Onur, Tn Moldova, In st Puts, daca nu se cunoast cu Stotan cel Mare capone da: Tse reprogeaza In principal falemoiat Se uit sau nu se gto cd acesta fra cbiceil pimannull gic aproape nu a fexstatvoiovod roman, bun sau rau, care sa fegiute. Nu numal att: pana de curand, la farana romani ‘in zonele mal izolate, a bwstat obseeul ca, atune! cid murea un ‘arbat mai tana, fatelo sau un var bun I tua sotia $i copii Tn casa, chiar daca Supeavojltorl era deja csi, sidevenea poligam", fara ca aceasta situatie sa ‘Scandalizeze preotl si satu. Era aceeasi Iogied a societitoramaice si, pnd de curénd, alumi ‘musuimane, finda, dn pic ca muti bap piereau inrazboale, lemede $i copillorramaneau fara autor. ‘Sa nu tam ca Stefan gra recunoscut ssa ingrit tof cop, incusiv pe ei din afara csorior. Se poate imagina Moldova fara un volevod ca Petry Rares, copt din lon? ‘ta.vina” a domnitorului arf fost cera smarios $i. degraba varsa sange nevinovat; de mite on ‘spele omora faa gudey” Sa se revada ce Nags, ce ‘Sime inte rude, ce radar s-au petrecut in rastinpul Ginre moartea ivi Alexandru cel Bun si venvea ta ‘domnio au Stefan, gi apo sa se faca odata tacere supra vinovaer” ultima! De altel, itatul de mai La 18iunie 1594, inact panel atosan a Tandarel, Mihai Viteazul intea vatatului Necula si flor a ‘cine fa Tétarul - in judetul Bila - precum gi obi figan,printe martor find pomerat sun Gonjea, ful lui Voico din Tandare. Hrisovul ‘tall cumpSrase ocine in Tatarul de la megiesi din CCojocestin vremea lui Mitnea Turi, se judecase ‘ntin fafa voievoduiul Stetan Sur apo! in faa lu Miha- Voda, pentruun vad de mearagiloc'de grading laapa Calmatuiu La finele veaculuial XVHea s ‘a inceputul cel umator, ace! boier Necula avea sa ‘stépaneascd mogi pe tot cuprinsul Tari Romanest. Din parte sud estice ale judejuui Brita, domeniul ‘séuseinindea sipe meleagure lalomei, pnd spre aril Tandror. Pomenit in hrisoavele vremi cu numele Necula, Nicola, Ncula on Necola, boierlacela era grec deo ‘crigne fami sa find de cbarsie din lanina, stabi ‘in Tara Pomaneasca spre inele veaculi al Xe: Familia ui Necula avea sso imbogajeasca repede, ‘arimpdmantenicea sa aost grabté de casatorile pe ‘care Necula ga sile-au facut Fota, un rate al su, ‘se innudea, bundoar cu nearnurle mariboierest in ‘Brancoveni si din Golesi. Pe la 1590, Necula ora ‘dregitor domnesc de rangul al dolea, sb domnia i ‘Minnea Turctul si ajunsese deja av, dovreme co plétea pentru doua ocine la Tatarul suma de 44.000 _aspn, sud destul de mare pentru emule acelea. 1S proknt din conic ha Grigoe Ureche, care face parte dn marea bowie, eo ru a suport iclodatd prea mare autortate de-a damn. Ortcum Impresionat de faple marek volevod, croniear Contin este: era Inreg la inte, neieievos, 9 ier seu gas acopere: unde ni cuget, eco a. Lalycrurderasboao master: unde era Nevo, indarapteze. $1 pentra acoea, rar rasbold de Buia Agiderea gi undo Diruiau aii, nu erdea adejdea, ca stindu-se Cazut fos se. ridiea Seacupra bitoni Fara sa se Incurce, ca istorii nostr contem- oan inpreadectt es Faw incluso mult inte Stinjit- ortodacg pe ‘Aleksandr Novski, roule perdul Neva, lui Stefan cel Mare a sa cole Cum se stie, numele “dnastio! moldovenoghera acela de Ntugatin, dela Stramoaga zisa Mugla, adea -Frumoasa’, cum €® pune laziingraularoménese. On ved gral daco- romanese mai aver $1 astazi numele de familo Muza precum sidonvatulmusetel Antroponmalvine in limba traca, unde este atestat sub forma MUSSATUS. Numele buniculu! tl Stefan, Alexandru, esto tot trac, find atestat ca alt ume al celobrul Pincpe traco-rian, Pris, sub forma ALEXANDROS. Chiar numelo li Stofan provine dint-un antroponim dap, ot atostat, STEPHANOY. ‘Asada, pe vremea celebrut volevod, tralia geto acca nu se sinsese, inu eraprea atin de moda bzantina sau vesteuropeana. lata numele cdtora .. _ASUPRA INCEPUTURILOR TANDAREILOR SI SLOBOZIEI (1) Tier de aka tan 78189 pu 3 caland ‘rogin vine, Gen, Clnde, Mic Era, Hosen Sen, ing Mod, aiea ies, Pon - napond wa Bad, ‘Abul spatarl, Hodeo al Crokals, Stal, Slaven Sachs spatal, Zbavea stokwcu, Bourean coma, Bie nt, ina var, Crawl poser lagetin Gob, Bang dei Or, Fete Gc 2a, Balu, Neagu,Ivayeu, Arbure, Bode Noga paharieul Dabo. inca masura mat ora at Stotan co Maren tan _almonone, pate doings sa maramregers, acca dela dac ibe rex de spus, Deccamdat 58 poate meniona dil do jon al ogtandor hac ‘xthnaraal ogy Dacebal una din hapte au pint toll bien ce paripasers la ea, Satan pum et comandanf al arate, proven din vie zl care Sipravehsora ‘Sane mai gandim sila acel strani Dani nasil ela Vorona,respectv de la Puna, cave -a stat pe Stefan s4 fase scoptrul volevodal, daca nue ‘dnc ${poarte, or 54 se duca a moar in pt Nise sugereazi aste o tuburatoare 9) neiniverypt Coatnuitate a actor plesta,preob day, n Moldova ‘medevala. Sane mai miram ca g numelecelor dou ‘mandstin de mai sus vin tot ain limba traca. i ‘oponimolo,atostate, PORONISSON SI PYONA? ‘Am fost in Nordul Bucovine! sin Basarabia, unde cull lui Stefan cel Mare st Stat face parte, fresc. Sin pokica najionala a romaniior ultvati dintre ei se plang ca storie SSemitizanta’ ce ela moda acum in Romania face tin rau imens $1 indeparteaza de tat cin Tara focmal pe acest dot eral demiizeze" mai mul © parte din carturri’ nos De ce? Raspunsunie suntpreagravepentru ale ma Ing a pings comemorateurr att pea ‘Adrian BUCURESCU ‘nostri asupra Ru S80, Dumiageo postenic Mate Voda -aconfiscat mai toate averie, mute in satele sale find daruite de catre domn unor bole, ‘aga cum se tcee la anu 1636, cénd satul Putney «dn Viagca oa dart ui Gheorghe capian silica iuzbaga, cum am mit pre aa homog sito, ‘nyreme ce Stan logoat se dea porunca ia den in satele Neu vistarl, pn va umple seama. aloe ki ®.ininsa hi mosie ialomieand dela ‘Siraj de angé Tandéneieracumpara, poate sit, ‘de care Mati Basarab dela Dumirasco postetic, ‘care recunosteaprint-an isovn'20 decembie 1695. Covopiea satel dn judul Romarali pe care cd spam vandu loath mapa a tine mau Neca ‘Doar Tudorale ruicela 1602.ayezdmanulide _visberu, ct au avut de cumparatoare in sat In In Conia. ‘Sirdjen’in jut aloe, cutothtars . Unan Saget ealersccnceggiacs papas “gaan meet assed aR Barbu cel mic ratele su ®. Mal ales, stpnea an oe oar ‘mogia Arden nines i apus de Tani az fart lloma in lung laculi Strata - ast Sachin - pn la mosia stp de el in jut Bae. ‘Dupa anul 1625, Neculas-aimplicat act in uptele ‘police ale vremi, ca partizan al unor dom sgponent ‘alaltora.A participa a complotl pentru inaturarea {do pe tron a domnitoruiui Alexandru Coconul, ka spit apoi pe Alexandru tha, iar la ani 1629 1632 tras van op in Lan cemeeea Gee Monografia comunei fon Roata — prot. loan MAN (urn aren 2010) ‘8123, devotatrogimuta. In Brogten Nol au uns prin arg doi tigan: Calache Scarlat si Nicolae ‘ra: nea.Faptltrebuie apreciat ca pci, avandia ved to prejudecatile din acea vreme. Cel doi sau can gierau rospectah de ambele etn Deg prints Damani din regimol comunist au exist g oamen eapabil,acegta nu se putea afra deoarece aveau rolu de simpli executant ai orinelor prime dela Superioeilr. La 11 lnie 1948 a fost najonalizaté moara a cre proprietar era Toma lonescu, domicia in Bucurest [A fost construita.de care tatal sau, Hristache aneseu, unul din funtasi satu Boston Vechs de laincoputu secoluli XX care, pe vremea aceea, era primar. Mecanicul mari, Ludevic Demeter, un om renumitpin serazitate sicorecttudne, afostniturat in. mod brutal de cate un delegat de ia judet pentru ‘Simplul motv ca era cumnat cu propretarl Desi a fost readus la moara de mai multe on in urma unor rmemort ale cetafenlor, Ludovic Demeter a fost Indepartat defintv de cate autora judetene din ‘ace an. Pentru el au urmat ani grei de naveté prin ‘ierse locutide munca, find mereu dat aara pentru c&nwavea ongine social sindtoasa. A sutert mul, inclusive Ipsur materiale, avind sase gut de hat. Fiind ins unul din cei’ mai buni mecanici din imprejurmi Ludpvic Demeter fostangaat muti ant la LAS. Balacu, sectalon Rat, rand cu fami din madestul salar pe care I primea acolo. A fost tna din numeroasele vgiime ale regimulu totaitar comunist, es ‘Natenalarea mori ain Broan Veehi a fost un grav abue insass Legea natonalzani principalelor mijoace de produce in 11 kunie 1948 afost un act samavotic, nemaiintant in storia romnior. Moara respectva nuindepkinea nici pe departecapactatea e producieceruta de nedreapta lage. Totus, ea a fost najionalizaté pentru cd aga a vrut patil Locutor cin comund, ca gi cei din imprejurimi, au ‘avutnumaide pierdut de pe uma nationaizari penny ‘cdrnumal aveau unde s& macine gu, Vato pontru fina au fost demontate $i duse la Dridu. Moara lui lon Chiritescu din Principesa Maria n-a fost nationafzata, find mai mic, iar aceasta era numai oemala - ‘Comunisi nu sau mulumit numaicunaionaizarea ‘mori. Eiau pus mana spe alte bunuri, ca darace de ln, cazane de cd, spe cole mai spaioase lad ‘din comund. Aga a fost deposedat cetajeanul ‘Gheorghe Mina (Bieands) de daracul de landcare, in ‘mod noma, nu trebuia najonalizat. Locuinjele ceva ‘mai ardtoase ale celor declarayichiaburi au fost \ransformate in grin, intemate, ispensare si sedi ‘ale unor insu sunt economice. Casa Calache fost grdcinia, camin cultural 9i sed al c.ap. din ‘Cioara, casa Moldoveanu a devenit local de post, teletoane si al agentiei CE C., casa Popovic a fost Sedu al .A P, casaluiBaiea mas pana azisediu al primare, casa Grivan a fost intemat, radinta gi ‘dspensar veterina, i. casa Antonicé Radulescu a {ostispensar uman gi gréci. Locunja li Ludovic ‘Demeter a fost inchiratd frat inreprinderi de Stat Beni Lucr de imbunataj Funciare(ISLIF), apo! ‘nteprinderi,Rizerile Unite”. In casa soacrei sale, ‘Ana lonescu, fost ncartinuté 0 unitate miltar.care lucra la aerodromul din Alexeni, pe atunci in rumite pe atunci gospodin agricole coletive. In ‘atl on Roata gi Brogtni ect, unde oameri eat {avamal instr, cogperatvaarea aghcutun sat maitre, n 1969. ln acel an, exstau in comund ret operative care apo s-au unt ormdnd 0 sing esi, tore, cooperativizarea agricultunl rebula ‘8 so facd prin iberul consimjamant al faranior, practic, aceasta s-aYacut prin constrangere, dupa ‘model statist in Unianea Sovioticd, Este adevsrat 8 coi mai mul rani sara s-au insers nei de imei, alasi de rial Unel vel mai Bune i, mal ales, In speranja de a ocupa diverse functi de Cconducere. Unil au ajuns, int-adevér, brigadier -socottor geide echpd, casi, magazione i chiar regedinj. Dar mul tran s-au insris in colective de nevoie. Activist de partd care nu cunogteau realtaile comune, find wimg de a orag, auc uz {e fora gi de mijoace de intimidare pentru a+ sl pe farani $8 se inscre in gospodarile colectve. Ei recurgeau la motode diabolice ca trecerea celor refractar in randul chiaburlor, ingrdvea accesuil Copilor acestora in cee gi facut, exmatiularea ‘calor nserg i alte actun do gant Metoda cea mai dura pe care au aplicat-o condueatori comunigti a fost maricea cotelor oblgatori cite stat, Acestea cuprindeau aproape toate produsele pe care le objnea olin gospodare. CCoteleerau impuse in unche de suprataa detinutd de propretar, dar g de productia realizaa Teleratul ‘ul se facea numaila arie. Oameni carau snopit ‘ilitéceau stogur int-un loc dnainte stabi pe care {ote erau obigal si pzeascd zi sinoapte pentru ‘use produce susragori sau acjunide sabota Pent a descuraja astfel de fap, rani erau ameninfaticu ‘ani grei de Inchisoare. De altel, s-au si nscenat procese ale unor aga-zsi sabotor gi dugmani ai Poporulu care au dat foc la ari sau au frat gu. ‘Acestoa erau insistent mediaizate cu scopul dea: intitida pe tara. : “Teroarea color a durat foarte mult ani Pentru cd color instr ule rdménea aproape nmic di recat, Uni din ei maiincereau diverse rucuripentrua salva ‘cltva saci de gr, Profitand de neatetia deegatuli de batoza, saci necéntarii erau aruncaf direct in Cut. Riscul era foarte mare, c&ci cei pring se pputeau aloge cu coniscareaintregi recat, Au fost ‘idelegati mai bunilasufet, care treceau cu vederea ‘acestesustrager de a cinta, Feegimutcotelor ia runat pe principal producdtort {de cereale din comuné: loan Moldoveanu, Marin “Tomescu, rai Radulescu ai: Sub presiunea coteor 518 ganlajli,yaranit ad cedat si sau inseris in ‘Gospodiria colectiva. ‘Cele mai dramatice momente din impul colectvizait ‘au fost cele in care camenior se uau cal ivacle din grajd pentru a intemeia sectorul zootehoic ‘gospodiriecolectve. Muli plingeau ise desparfeau {cu greu de animalele pe care le-au Ingritcu drag. Dupaice s-a incheiat colectvizarea, in anul 1962, partidul a ajuns if conclzia c& nu mai e nevoie de ‘cai cci, sustineau activist atotstivior, exist sufciente tractoare. Rezuitatul a fost macolirea ‘repoaselor animale gi transformarea lor in brand ‘pentru pore. Un fran mia spus,printrelacrimi 8 a Sem (Dama ray ap Inanut 1949, au fost contecata urate supra do pamantiasatefoytior mosion. Acoston ms oat ‘comasato 6 prluate do cairo ferma de stat ec Ja Balaci. In anit urmdton, mul ehiabur gu abanvdonat pant au plat dn sat car pe ud ‘au apucat. Ei rau mal putut indura lung 9 de sbuzui bat 9 ulin la care au fost sup ‘Campania de temascare” a chiaburloracunoscut si momenta tagi-comice. Un activist de pad mal ironic, Gheorghe Aldo, vind pe cist lon Maciuca palid i imbracat ponost, -a intra ASCUIA, Bro, In viaja matalo, ai méneat vreodata plcinta cu brinz8?”. Ca s8- unileasc gi of Datjocoreasca pe chiabur,ropdug da prima ‘oblgau 58 vind cu sape ca 8 tae cil gl scat {de peilazu comunal. Scrgnind din din gcu oh Tnlacrimi sub priviniebatjocortoare ale Unor stn, ‘dar spine de compasiune ale ator, bani chabud se strduiaus3-iindeplingasca corvoadaca sh nd- | superepe supraveghetor,gtind ce agtoapdincaz orohuz, in goo, cop chiaburlr erau izolat i persecuta La serbarea de sfarsit de an din iunie 1948, un Ivtator convert la marsism-eniism a adus grave ‘ini parinflor care erau dectaralchiabur, des uni ‘in el aveau copii premiany se allau in sald. Gestl Invattorulu a fost consideratosnic de cate top cot ‘adunat la acea serbare. In anul 1952, la scoala in Boston’ a vent into 2 tnd uct Marin Bleu ‘s-aadresal elevlor cu un aertiumiator.Maitovarsi, ‘acum-sala ghiaburilefuge pamantulde sub pioere ‘Cum era de asteptat, 0 asemenea exprimareastimit lartate print elev din clasele man. In ani iar viglonfeirevolujonare™ sau remarcat rin exces de zl indica lon Teodorescu, zs Nic, fost asesor popular siprimar in comuna Bogtens No, ‘om de o rutale esi cin comun, Alexandru Grigore {(Galagie, lon D lon (Cure), Dobre Neagu (gare), ton Bunda sali. Un personal caractrstcregimull ‘comunista fost Nicolae Tudorache, zis Taratet Avind ‘un caracter joni sincinai spre aventura (i tnerele fusese copil de trupa) acesta a ajuns prin tupeu gi ‘demagogie in functia de inspector raional penta ‘conse popuare. Viztlefacute de ela prima gi ‘In col au ramas de pomina prin imbajul suburban, bbancurle obscene gi irnille de prost gust adresate ‘icu,indterent de stu sd vars. Consateni se {ereau de el pentru cal considerau autora mai muitor rectamaji. Spe cinstea lor, nici unul din membii familie sale qu -a semana, = ‘Adevarata panica produceau in comund seful ‘securitii din Uricen, Sprache Ungureanu,acérui Satur fica descuraja oie incercare de impotivire si, mai ales, actvstul Dumitru. Baduta, un individ ‘adic, orginar din satul Cogereni. Acesia cin uma. ‘era de oferoctate igi cin comun,Arestaienmiez ‘62 noapte, baile $i ameninje cu moartea erau ‘metode curente ale acestu sinisru persona}. ‘Securitatea s-a creat in comuna 0 vast rejea de {nformatori. Cajva dint ei Asistat neputincios la casapirea fostl su cal in| ‘sector zootehnie, unde om vera. ‘ ~ © campanie foarte dura fost dusa impouva aga- ‘in acest ophonal ma Inscr Vesti prope CURRICULUM LA DECIZIA SCOLII, scteaean spd oaparenai ta ris ‘e acacia, dar per +8 realaez 91 ace adaptare MODALITATE DE APROFUNDARE A "ita Natron, a pere ear-Pan CUNOSTINTELOR DESPRE ORIZONTUL LOCAL, S500 )0osiinsim ancaocomagene | IN PARTENERIAT ELEV-PROFESOR Cee ne ce teas far “mplevoa 9 apratindareacunostnler pe area In Ea INTERNET- uti, levi nog ced In ss _ programa de geologepeniuimaimankicealclasa a Boi despe resale do sol entlaea ra grografc cd stutoul despre totstoat”Calaonel aka curs e zi eral (ord pe sdplimand).elevir peu studll gsoprafel In orzo bea wraps eva'care Element esata b ieanstie Manual Senabazareatrmarennerior sera vl si), gospel resrsel de Ooi ah [a planeta prozertarea acest capt al geograel Secu ving sanea sit sca, al pus, loa fine optonaeafostposbis inten mod cit mai atrachy pentru & teal gf Sera 8 istona extent unettogate coletide mineral, curotales, ezvoharea capaci Ineleuale, Mena prolesanih ru numa de goograte este Too 9 fs apacta de anal 9d uzare a iormatel ga chee. since sentiment de APARTENENTA, "Curriculum opinal de .Geemorloie” pen imap opkcarea in via conan a cunoielot intra rel local urmat ect nator ctasa a Xia ns ca ophonal dsipina noua. se

You might also like