-prbulet endoim ca cine, ecu magni, Pot
caus de muse mar orl dacs rune pain bine go
Spinoza
Editori
Asoc
HELIS,
Centrul Cultural UNESCO
Jone! Perlea”,
Consilul Jude
lalomita
REVISTA DE CULTURA + ANUL Il, nr.5 (13), Mai 2004 + Apare lunar Ia SLOBOZIA
lean
—
‘Coa dea XilLa edie a Festvakiul ef Concursuu
Natal verpeeare ate lone Peres” organct
{de Corirul Cuttzal UNESCO Jone! Perea’, Drocia
‘Judeleand peniru Guu, Cute Paton Ctra
National larva, Unisnea Crtieler, Redactonor si
Realzatorior Muzleal ;Minall Jora’ Bui
Sestigurath In pevonda 7-9 malin Sicbozta,
Uunanim caractorzaa sept oreust. Un jr prostigo
Un mumar record de concurs roprzrtncei so
nari cere muzleao ale Yan (Bucuregt, lal, Cl
BR ny
‘Constantinescu, Ede Torenyl
%-_ConstartaTmgoar, Brasov). unroperirude xcept,
fa ant n ura bucura uni ers de auto, Impl
falelacta de a ums cum nol genera em
promaval In ereainseenied, vocal, do oper
oncert vor avea.caeperin bogafaer num aes
in peal cuturalromanese, Festival f Concur
NalonaldeIrtrpretaea edu Jone Perea"alncopat
NOUA SENSIBILITATE RESPIRATA CA AERUL
La final! un eili cea! am jinut Une clase de filologie din Colegiul National , Mihai Viteazul
Slobozia, 7-9 mai 2004
in compete demonet
remareab
ting ce
publ
Cultural UNESCO ,Jone! Perea” an
Uunadeviratfocarda promovare arte
Rajonale = universale. lac se implinese ase
in Slebezia un .curriculum la dispoziia scoll” cu tema ,Pastmodernism si postmodernitate
Amzibovitastel asupra unor filesofi s esteticieni pe care ram consideratsirct necesar pentru
formarea unorfilologi in devenire:Vattimo, Levinas, Netzche, Umberto Eco, Luigi Pareyson- $1
‘ural. finalulanulul am dat ca tem, plecind de a, Operaideschisanwentatea une! noni
Care 28 detineasca opera de ata contemporana si sa se opuné ide de.intriga
teoretizatd de Eco, Ofer analizeedteva din raspunsunieelevilor,dovezi ca lumea mergeinainte Ne
(ca nil vrem, lar aif nu vrem
Poslmaderiomul consti Terorienal Canora
arise 9 Incole an am, ozo, al epocs actus,
fellectind asaturle deokogce ale acestea,inpotes
prezertol lor evideie in clan. Este vba deopre
Perepectnismal netzschean, espe plerrea srr
eal, despre raneparerizare, despre unformzare.
Postmodernismul devine aslo realtate de a ine
Injoloaci, cups cum il rumesto MCirtareseu, ceva
‘prezer, care oer poabltalea corked prin inorare,
‘ar nu el pe cea a negir,deoarece ext respratl,
‘Wal In cadrl acest! eal experonia nual ate
farsi kgs vac pind egtstertones 9°
Galette, pinta minma cooeis: Sort
fibertatea deping, depaisind imitele impuee.
‘ubectl opere, ainganeu-se pant formative,
Reinventarea mimesisul
acumestoca
Nicolae STAN
Feat
Prim
Niculeseu, s
A 13-a editie a Festivalului si Concursului National ;
f de interpretare a liedului ,,lonel Perlea”
la Urziceni
Fomaneasea gia
dic pind Ta posbilatea operer doa
Ininjurea evonmertaler hind improves Aco ers
sie usrat de ecitorul José Saramago, care aduce
In apareria banald destagurare a everimentelor
Irrurunale ks co ar fost daca.” edndoa abet
‘i-gliaad div matcd prin everimentecares-artputut_ |
Tetdmpia in acel moment in economia roman G.
GGareta Marquez Totosete tahnica deloluk deta
‘ul dar real care ragmerteaza text care confers
Important iecdre par, In detrimental Itregul
sublet, darragica prejsic aloporelin ine Po de
ait parte, Umberto Eco, dest mimeaza periect
‘cauzaltatea, se indopirieaza ih cad ansabll
fara de aceasta pin uu gies rodusin ac
‘Scjun. in plus, la Teoreticanat soperel deschise
auzaitatea cin inlnjivea everimerteir nu aunge
Dini juslfea opera, la ao inride verpretiricr
Kate sprepindran lm aan
‘opera pocmaderr nag eutie ereste
Sere ae reiata erat a or devant
‘onstiont atone de asta ot, at
Serorulpetmder descopersvertabis somes:
(continsare pag 3)
ora 16,0, la sl
ul Constantin Toiu
‘olumul-Memoni din céndin edna
de enicul Dan Cristea, die
=, Gheorghita Ghinea Uriagu
Constantin TOIURadu- epigramist
‘S-a ndecut la 2 mai 1940 in comuna Vinbla Vods,
odes Burau, AbsoWvent al une gol ehnice viol,
Froroasele, 1960 Nifans1pcst tp de 26 do
‘ni, pnala penscnarea dn 1935. Debutcuepaorame
in Stoze, 1986. A colaborat la Trbuna lalorn,
Urea, Revista penn patre, Aranahul pentupatne
Debutedtonal eu volumul Zimbete siete. piramo,
Ezatura Siar Tipp, Slobozia, 1993, ZAmbete cochete,
Edtura Sud-est Press, Sobozi, 1996.
‘CODAIN, Serban -serifor, editor
Psoudonimullui Denk Serban, S-aniscutla 10 mai
1945 n Bucuresti famiio de ongine germana.
‘Studi ta Scoala clomentara din comuna Ceahiau,
{adelulNeamt Scoala medio mista, 583ca0, apo,
€u numele Petrovic Serban, la Liceul Dimitrie
Bolnineanu, Bucurest Student al Faculte wba
‘gi Moratura romana, Universitatea Bucuresti, 1963-
1968; primeste nuriele oficial de Denca Serban in
41968. Profesor supinito de mba ¢tratua romana,
Giurgeri, 1970-1976, Bucu, 1982, Slobozia, 1982:
1991 Director al Bibliotect Judefenelalomta, 1976.
1982 91998-2001, de flecare dal pocal pin dams
‘consieriainspectorat pent Cult lalomsa, 1991
1093; drecor al Cenirului Cultural fone! Perea
lalemia, 1994-1996" iblotocar specalstia Bibictoca
‘ind arg 8 vor lumina ders obra ta Si stg
‘now de bucurie va tag cin gurata
Col tel relay obsesiv partitura omului ru s
laitmotivul noli propagiri nu pentru ca low nu ast
ce este om ru gi caleatradtionali de revenire ia
bunastaro, pentru a determina sa serecunoascs
Tn imaginea redundanta a omului rau si 84-5:
declare vinovatia in faa lui Dumnezew Ad vor
‘8 birulasea In cuvant. Ei nus vor atingo scopu!
acestu adeviratrzbot psinclog; 0 va face In scham’>
‘Dumnezeut cn poem. Dupaicum am vlzut, el va uta
‘eaamnide atacaxioma DDumnezeu are totdeauna
dreptate intrucatel gtietot™
Zolar i spune ul lov chiar din prima 2a. Vorb
-TuspuiViala mea eta ores, Sin och ti ta
‘rd pata/ Dar daca ar fi vrorea Domus
vorbeascd/ $i ar deschide gura sat) des He u"
rispuns/ Daca ar wea sé Mi destinuie Infoiopc
w/ Care face do rugine once iscusings tur fs
‘aida seama ca nuit core socotealt/ Pony rr
‘ata deca pentru ce-ai grog Te pot ty Mus c
ppatruns addncile tui taine/ Sau 8 ia! Injeles
satvrsiea?/Ea esto mai nad docdt coral cop
tu si thtues0?/E mal acne dec ldeage! moe
e pot tu Ineloge?” Eifaz revine In a doua 21 cu
Ore st fi tu omul cel ntsc cinta. Actus pe Wve
‘be cid deal inca nu era?” (Atentie! Prin aura
4 Elifaz pared ar vorbi Durmnezeut din poem’)
Fost curva partes la statunie Dorel’ Ai
Jnudietatoa-nelepciund ln tro 2a lupe, Bk
wii fe! peste nia front inrebare otras
-Aseniteu Dorn, poate om Ss sont et
pao. 12)‘Mia cazut in mand, do curand, 0
> | care surpenzatoare, apd ns,
2} in 1997, ta Editura Anastasia’
‘Conduct de erinental om de cut Sorin Dumarescu,
s1care,lafol de surprnzitor nu s-abucurat de atoniia
‘cuvenita din partoa eric Hterare.E crept ci, aici nu
ste vorba de Reratur propria, dar, incazulunui
‘autor precum ILL. Caragiale, toate aménunte
‘conteaza, ncusiv cele find de exterontatea opere
‘care La consacrat umalistca, anecdotica ogra
‘tc. De aceasta dat, Sorin Dumitrescu i descoperd
‘umoristuli de geno laturainect, dar presupusd,
‘alincazul onc creator antic cea de impstit
cregtn ortodox. El adund, Inte copertie volum,
artcole semnate de |. Caragial In presa vremi, a
ror tema este sentimentul crednfe! la roman,
‘examina necrtitor dn perspectiva att a anaistui
lucid, ct si a pracicantului marcat, adesea, de
atuin umoralo ad, n spatele jovial creator
fl fui Mitica ave pr ‘descoperim un
‘sentiment rigs in Romania, cu eterna exacts
{a lumea oragelor, unde o burghezie extrem de
Pragmatic devenise, deja, ber cugetitoar”.
‘Cn va f int, desigu cd LL. Caragiale este un
‘traditionalist, peniru el comunitatea rural find
plstrétoarea valorior superioare ale neamulut
(spiiuattatea crest, nprncpa), asa exphcindu-so
aden sa vehement ade totcoea.ce derogheaza
e anaturalr sindloasi’. De pe aceastpozie,o
face procesul nel societi ovident marcata de
RA | DUMINEZEU”
tehniciemu s progresismul burghez, pe o gama do
tonun sufletest deosebit de bogati. de la oviavia
‘recnciosukaabsolutlaincignarea noputncioasd, dar
ehementa a celui ce constata 4 spectacolul
‘degradsni epintuale rsca sa ne anuleze ca esents
‘etncd, pon neviabltata hi. De pd, nt-un arco,
‘auton face, cu ona inecunoscut, un fals ology
‘al modern, nu mai pupn ines decdt blamarea
Srecta a acestora
nchizd-se bisencie, supe-se zune lor!
Pannpsnogin care le aunt eraunstebarban,nigte
primi, fra nto cultura serioasa(..)
Noi suntem cameni modem
Maturd-se daramaturie bisericilor, ca s8 se
schida locun larg, pete vaste, pe care, dupa
‘cerinjole progresul, s8 se zideasca otelun marete
5 clubun police, teatre de varetat si burse de
Int-un alt artic, Caragiale i! expe attudnea in
chip direct, cu ovehementa rar intinta. Parereaie
,lnongnea degrada sentmentul rigs se 38a
In peut rnd, ivatamantul moder
“Din aceste 30h nationale, ies pe face an sute $1
‘ide vtencetateni umn, to Wber-cugetaton pl
de cispret pentru vechea ratacta crednta crest,
astazidemodata, ndculzats, scupatal
Eiau Invajato elite mal omeneasca decdt coa
resin, rligie care predicd nu mila ingdunja,
‘nu Blindetea si omenia; oreligie asp, care predica
fom
"<>
Dar, IL Caragiale face, in aceasta carte, nu doar
figura spectatorulut neputines in fala evdentlor
p00, sa inoleptulu do ip asiat. Umatorl pasay
arstua-somn al credinje! sale protunde in tipo
‘ard aproetior dn vechime:
Adu} aminte, din cand in cna, omule, de clpole
crunte ale proj prin care a fost ina porunca
‘58 reel gical laud 5 multi lt Dumnezout
‘Si fle de mare rugaciune 7iva cénd voia Tata
nostru care este in cerun a fost ste lerte pe tne $1
pe al ti de cea din uma durere @ km acestola da
Nu uita In dimineata zilelacelea zi dinfundul
suit
‘Doamne! in primojce de pie caica pcionulmeu gi
tu, bunule, a pornot ss ride stavilaInre mine
simoarter
‘Caragiale considera ca doua sunt valonle supreme
Ale nfl sale morale, dncolo de cea crestna:
FRegele sipoporul roman (.) prea cumin de nob
ream amandor
‘Aderenta la aceste valon Imbraca termenit unet
invocati de o piogenie pe care r-am itn anit
-Deamne, red acestui neam, destul de amarat st
Certat, instea $i Increderea in vitor! Alby mil,
Doamne, de bunul lui Rege, de Patra omaneascal”
'Nupotiincheia decatreluand o idee exprmata cova
‘mai devreme: in aceasta carte, gerialul autor de
‘comeds neste contrazss decal aparent Fara sinful
vin nici ocreatie nurezists.O afd, inechivoc,
insu Caragale
Eu sunt un post sentimental, domnior”In milloc de-nceput sublim elipsoid ciocni
Matasea arginto se copsose lan
Mai uniform i uminos de-o vesnicie
Cand fhture cu arp inmulite
Fotoa-n rojene ouBle focunde
propramat stingher
‘Scanat in modi indeobte chiar do os
‘Nut punctul vit tn visu de isos
‘Araro puncte 6a leagit cordon do-argint
‘Comanda-itot lumeasca chia fara de Hoon
Gena comuniara Nuidizoaza soc
‘Nu lpsegte frunze foala do ferar
Cutirargint thna-s implotoste
Pooti si ristole adaugi raze
Ingpicdndu-gu trl in puncte de soare
In puncte de soaro sa bat oichete
\Vantuica otrandauité-0 insite
‘Goana gionoasa in desert pierdita
Poet stapan nu-s are 0 oaza
‘Nucoreul comanda ivarind
‘Doar rotaia axe! e congtiont
(Cfind unda de lac Imbotcta
‘Abbogteint-una mantaua de contru
i poate Weste-s spre cregtet
Firescul nou portal migcarit
‘Sate ning marul
Pana cindcarata
‘Cum zeiinectar
chel ce abruizeazA suig mai zeese
rn pester va pierdoh
‘ma patrunde nerodat joc
in deget tin abiintur
‘céptupte sotzos
precum calcul de refugiu
prin genunchi imi acced
‘unde caracatija aciuat
Droaspit g-arezervat
tabara de a-mi hr
regret inrocunoastere
‘rcé caracatiain ochi
Ccugestun de injor
rin grohotg de renuntae
roptindu-sitentacul cucertor
‘gcd orice pamire abrupt
‘60 munte in pesicada de veghe
‘cand eu ma angajez expert
Intratamentfabulatoru
$11otatundi cind vo paingt