Professional Documents
Culture Documents
NURSING
SUPORT CURS
ANUL III
1
Cercetare n nursing
INTRODUCERE
2
Noiuni introductive. Istoric. Specificul cercetrii nursing n
Romnia
Cercetarea = activitate sistematic, bazat pe tehnici specifice, care
permite acumularea de noi cunotine prin identificarea unor factori sau relaii noi care
mbuntesc nivelul actual al cunoaterii.
Cercetarea nu este un lux academic ci un instrument care s creasc
calitatea procesului de nursing.
Modificrile care au avut loc n activitatea nursing, n educaia pentru
nurse i n managementul nursing impun noi cunotine i evaluri care s permit
adaptarea la noile condiii precum i optimizarea acestora.
In trile n care cercetarea n nursing are baze solide i fonduri aferente
suficiente, cercetarea continu s se dezvolte avnd un impact asupra ngrijirii
sntii n ntrega lume.
n rile n care cercetarea n nursing (C.N.) se afl ntr-un stadiu
incipient, lipsa resurselor umane i financiare mpiedic realizarea de progrese.
Termenul ,,cercetare este deseori folosit pentru descrierea oricruit tip
de investigaie, sau activitate de colectare a informaiilor.
Dezvoltarea i utilizarea cunotinelor nursingului este esenial pentru
continuarea mbuntirii ngrijirii pacientului.
Cercetarea poate fi fundamental
aplicat
Acestea se refer la utilizarea direct a descoperirii sau constatrii.
Cercetarea fundamental are scopul de a genera i oferi informaii sau
teorii i de a identifica principiile care stau la baza activitii nursing. Cercetarea
fundamental este ntreprins pentru acumularea informaiilor, extinderea bazei de
cunotine ntr-o disciplin, pentru a mbunttii nelegerea sau ajut la formularea
sau redefinirea teoriei. De ex. Un cercettor poate studia n amnunt comportamentul
individului datorat unui stres intens cu scopul de a nelege tiinific modificrile
induse de acesta, cum ar fi insomnia.
Cercetarea aplicat gsirea soluiilor la problemele imediate prin
aplicarea principiilor teoretice. Cercetarea aplicat se bazeaz pe gsirea unei soluii
imediate la o problem existent. Un alt scop planificarea sistematic a schimbrii
ntr-o situaia problematic. De ex. poate fi cercetare aplicat un studiu al eficienei
interveniilor nursing specifice pentru a combate insomnia aprut ca urmare a
stresului.
Cercetarea fundamental este potrivit pt descoperirea principiilor
generale ale comportamentului uman i procesele biofiziologice, iar cercetarea
aplicat este destinat s indice cum aceste principii pot fi utilizate pt rezolvarea
problemelor n practica nursing.
3
Modaliti i procedee folosite n cercetare:
- analogia observarea de asemnri ntre problema de rezolvat i o
alt problem a crei soluionare este cunoscut.
- Alegerea de soluii la ntmplare
- Generalizarea cnd o problem este stufoas, se poate schia o
versiune simplificat , care s cuprind datele ei eseniale
- mprirea spargerea problemei ntr-o serie de sub-probleme care
pot fi mai abordabile
- Adunarea o problem dificil poate fi uurat prin adugarea
unei componente (sub- problem)
- Scderea ndeprtarea unor componente din problema originar.
Acest procedeu este folosit n simulri.
- Particularizarea gsirea unui caz ce conine un set mai limitat de
caracteristici
- Dilatarea sau contracia unele probleme sunt mai uor de
rezolvat dac se modific scara sau numrul de variabile.
- Inversarea privirea d.p.d.v. opus. Ex. n loc de cnd vine trenul
acesta n gar ? cnd vine gara la acest tren ?
- Restructurarea n studiile clinice nu se ntreab dac un
tratament anumit vindec boala, ci dac lipsa tratamentului determin absena
vindecrii.
- Metoda lui Pappus se presupune c problema este rezolvat i se
calculeaz de-a ndoaselea.
- Metoda lui Tertullus se presupune ca nu exist o soluie i se
ncearc dovedirea acestui lucru.
Caracteristicile cercetrii:
- direcionat spre rezolvarea problemei,
- bazat pe dovezi empirice i observaionale,
- implic observaia precis i descrierea corect,
- pune accentul pe dezvoltarea de teorii, principii,
generaliti,
- utilizeaz tehnici sistematice, obiective i logice,
- trebuie fcut cu calm i curaj,
Cercettorul trebuie s aib cunotine/experien n ceea ce privete
problemele studiate, precum i abilitate n prezentarea datelor.
Importana cercetrii n nursing
C.N. dezvolt cunotine noi care au darul de a mbuntii practica
nursingului n beneficiul pacienilor, comunitilor i chiar al nurselor.
Prin C.N. poate fi evaluat relevana i eficiena abordrilor n domeniul
ngrijirii pacientului i al promovrii sntii.
4
Scopul final al nursingului este s asigure o nalt calitate a ngrijrii
pacienilor. Practica clinic fr cercetare este practica bazat pe tradiii dar fr
validare tiinific. Cercetarea trebuie s identifice modalitile eficiente de ngrijiri,
s evalueze impactul acestora n starea de sntate a pacienilor sau s testeze alte
teorii.
n contextul ngrijirilor de sntate, schimbrilor datorate serviciilor
farmaceutice i progresului tehnologic, nursele i ali profesioniti ai ngrijirilor de
sntate au nevoie s fie pregtii profesional, s rspund la provocri i s acioneze
clinic bazndu-se pe dovezi tiinifice.
Scopurile cercetrii n nursing
Scopul cercetrii n nursing este la fel de larg ca i scopul nursingului
focalizndu-se n special pe client/pacient i poate fi prezentat sub urmtoarea
definiie: nursingul cuprinde promovarea sntii,
prevenirea bolii i
ngrijirea persoanelor bolnave fizic, mental sau cu
infirmiti/deficiene, de toate vrstele, n toate unitile de ngrijire a sntii
precum i n alte uniti ale comunitii.
Cercetarea n nursing este focalizat n principal pe dezvoltarea
cunotinelor referitoare la nursing i la practica sa, incluznd ngrijirea persoanelor n
stare de sntate sau boal.
Cercetarea n nursing (CN) este orientat ctre capacitatea indivizilor i a
familiilor de a funciona optim i de a reduce, la minim, efectele negative ale strii de
boal.
CN asigurarea calitii i eficienei ngrijirilor nursing.
CN caut s neleag natura comportamentului uman, n stare de
sntate sau boal i s identifice interveniile pe care le pot folosi nursele pentru a
mbuntii rezultatele (de ex. auto-ngrijirea) sau pentru a le modera (ex alinarea
durerii).
n concluzie, CN caut s rspund ntrebrilor sau rezolv probleme ale
activitii nursing prin identificare, descriere, explorare, explicare, prdicie i control.
Deci scopurile CN sunt:
- nelegerea propriei profesii,
- nelegerea problemelor de sntate,
- sprijinirea deciziilor,
- mbuntirea calitii ngrijirilor,
- scderea costurilor i utilizarea eficient a resurselor,
- studiul indivizilor i al procesului de nursing,
- mbuntirea educaiei,
- dezvoltarea politicilor de sntate, protejarea principiilor
de etic,
5
- dezvolt autonomia nursingului i ntrete profesia,
- furnizeaz informaii pt nursingul clinic bazat pe dovezi.
CN d posibilitatea nurselor s:
- descrie situaiile particulare n nursing care sunt mai puin
cunoscute,
- explice fenomenul care trebuie luat n considerare n planificarea
ngrijirilor nursing.
- Prevad rezultatele probabile ale deciziilor luate n nursing legate de
ngrijirea individului,
- Controleze producerea unor rezultate nedorite
- Iniieze activiti sigure, confideniale, capabile s respecte dorina
persoanei ngrijite.
La ce este bun cercetarea n nursing ? pentru a rspunde acestei ntrebri
vom considera pe scurt motivele profesionale, clinice i personale pentru care
nelegerea i aplicarea rezultatelor cercetrii n nursing este important.
Dezvoltarea profesional
n Codul de Conduit Profesional al Consiliului Central de Nursing al Marii
Britanii se precizeaz: ,,s se acioneze ntotdeauna de asemenea manier nct s se
promoveze i s se asigure bunstarea pacienilor (...), s se menin i mbunteasc
cunotinele profesionale i competena asistentelor medicale.
Primul pas n cercetarea n nursing este alegerea unui subiect bine definit.
Dac nu trebuie cutat un subiect anume i alegerea lui rmne la latitudinea
persoanei ce vrea s nceap cercetarea, este necesar punerea n propriile cuvinte a
topicii pe care ar dori s o investigheze. Pentru a porni o cercetare ntr-un domeniu
anume este important aflarea a ceea ce se cunoate deja n acel domeniu, cu alte
cuvinte trebuie cutate n literatura de specialitate studiile de cercetare fcute n acest
sens.
Este de asemenea important colaborarea cu prietenii i colegii, care pot veni
cu idei noi i interesante i aceste discuii pot pune ntr-o lumin nou tematica aleas
pentru cercetare. Este bine ca s se poarte mai multe discuii n acest sens, pentru c
de fiecare dat apar aspecte noi, nerelevante pn atunci, se clarific i se redefinesc
unele idei. Poate fi de folos discutarea problemei cu o persoan care nu are de-a face
cu nursingul. n acet mod se pot chestiona aspecte cu care asistenta medical este
familiarizat i fr s-i dea seama nu le acord semnificaia cuvenit lundu-le ca
atare.
Dup aceste discuii se poate avea o privire de ansamblu asupra tematicii i se
poate rescrie ideea iniial. Apoi trebuie cutate cuvinte cheie (nu mai mult de 6),
pentru care se vor cuta ct mai multe sinonime sau cuvinte asemntoare ca neles.
6
Acest exerciiu iniial este pentru a ajuta profesionitii s caute exact ceea ce
doresc n momentul n care ajung la bibliotec i doresc s obin referinele necesare
temei lor de cercetare.
Este util folosirea cuvintelor cheie i a sinonimelor, iar majoritatea
publicaiilor conin cuvintele cheie, ce pot fi comparate cu cele pe care le avem la
dispoziie, pentru a vedea dac studiul respectiv ne este sau nu folositor.
Tehnologia informatizrii.
A revoluionat cercetarea i a salvat mult timp i energie necesare cutrii
referinelor n literatura de specialitate.
Majoritatea bibliotecilor dein n prezent sistemul de informatizare, necesar
unei cutri rapide i eficiente.
nelegerea lucrrilor de cercetare
Autorii lucrrilor de cercetare pentru a nlesni nelegerea lucrrilor, la
nceputul fiecrui articol public un scurt rezumat al studiului i a rezultatelor
obinute.
Citirea rezumatului este important pentru a avea o idee despre ceea ce
conine articolul respectiv.
Dar lectura nu trebuie s se rezuma la att, deoarece se pot trage concluzii
eronate cititorul se va narma cu sim critic pentru a parcurge coninutul articolului
n continuare. Este nevoie de experien i cunoatere pentru a formula ntrebri legate
de ceea ce citim.
Coninutul lucrrii de cercetare
Lucrarea de c. are un anumit format standard. Primele dou pri pe care le-
am menionat sunt deja titlul urmat de rezumat. Urmtoarele seciuni ale articolului
sunt enumerate mai jos.
- Introducere. Conine lucruri generale legate de tema studiului,
insistnd asupra motivului pentru care s-a ntreprins cercetarea. Un scurt rezumat al
lucrrilor anterioare sau nrudite ca i coninut poate fi de asemenea prezentat n
introducere i care este util n cutarea ulterioar referinelor.
- Material i metod conine detalii legate de modul n care
studiul a fost condus, de lotul folosit i de mijloacele utilizate n cercetare.
- Rezultate este partea n care rezultatele obinute prin studiul
respectiv sunt prezentate de obicei prin intermediul tabelelor i graficelor.
- Discuii rezultatele studiului sunt interpretate de obicei n lumina
lucrrilor anterioare, care au fost publicate n reviste de specialitate sau a altor studii
relavante existente.
- Concluzii este un scurt rezumat al studiului n care sunt
evideniate punctele slabe i punctele forte, precum i implicaiile folosirii rezultatelor
cercetrii.
7
- Referine toate studiile, articolele, revistele i crile menionate
n text trebuie enumerate complet i n detaliu la final, iar accesul la acestea trebuie s
fie relativ uor dac au fost corect prezentate.
- Apendice conine materialele de interes i relevan pentru
studiu, dar care nu au fost cuprinse n articolul respectiv i sunt trecute la final
(chestionarul sau programul pentru interviu folosite n timpul cercetarii)
Aceasta este structura de baz a unei lucrri de cercetare. n funcie de
tipul acesteia: un simplu articol dintr-o revist sau o tez original, aceste pri variaz
n ceea ce privete detaliile, de la cteva rnduri la cteva capitole, dar forma de
prezentare rmne aceeai.
Titlul studiului:
Autorii:
Data studiului: Data publicrii:
Scopul/motivaia lucrrii:
Fundamentarea cercetrii, ipoteza de lucru:
Material i Metod:
Rezultate i discuii:
concluzii
Dezvoltarea clinic
Importana rezultatelor obinute prin cercetare poate fi cu uurin evideniat
n cazul ngrijirii bolnavilor din seciile spitalelor unde stressul este f. mare.
S-au fcut numeroase studii n care s-au urmrit aciunile i prerile
asistentelor referitoare la durerea de stress, cu profilaxia i tratamentul acesteia.
Aceste studii duc la urmtoarele concluzii i anume: dei asistentele recunosc
simptomele i factorii care predispun la stress, nu exceleaz n acordarea asistenei
cuvenite n aceste cazuri, datorit cunoaterii insuficiente a fenomenului, a lipsei de
experien sau a aderenei la practica de rutin referitoare la ngrijirea bolnavilor. Prin
ncurajarea asistentelor n vederea informrii i folosirii rezultatelor cercetrii n acest
domeniu, se are ca scop prevenirea i reducerea efectiv a durerii de stress.
O alt problem ar fi aspectele psihologice ale ngrijirii medicale. Ct de mult
depersonalizm pacienii i personalul sanitar? Studii numeroase au demonstrat c
anxietatea pacienilor internai n spital a sczut, cnd asistentele au fost mai
prietenoase i l-i s-au adresat pacienilor pe nume. Abilitatea de a te adresa unei
persoane pe nume, nu necesit un program de educaie complex, ci este o regul de
baz a curtoaziei, care s-a observat c lipsete n multe situaii.
8
La un nivel mai profund de nelegere interpersonal, asistentele sunt
ncurajate s fie mai atente la dorinele pacientului nainte de a concluziona de ce are
acesta nevoie. Un ex. n acest sens ar fi cel al pacientelor care sunt supuse
mastectomiei radicale i care nu trec doar printr-o operaie mutilant d.p.d.v. fizic, ci
i prin celelalte implicaii de natur psihologic ale unei boli grave cum este cancerul.
n acest sens exist programe speciale de cercetare adresate asistentelor care lucreaz
cu bolnavii care sufer de boli incurabile.
Dac este s ne gndim c cineva apropiat tocmai a suferit o operaie
traumatizant, am vrea s-l ajutm s se adapteze noii nfiri a corpului su fr un
stress n plus. Aceeai atitudine ar trebui s o avem i din postura de asistent
medical creia i pas de pacientul su. De aceea familiarizarea cu rezultatele
cercetrii tiinifice n numeroase cazuri, inclusiv cele citate mai sus, va face posibil
o asisten medical de sntate adecvat i de calitate.
Dezvoltarea personal
Studiile de cercetare privesc n egal msur att pacienii ct i asistentele
medicale, ambele categorii fiind supuse stresului din slile operatorii.
,,cunoaterea este putere spune o zical veche. Familiarizarea cu rezultatele
cercetrii duce la lrgirea cunoaterii i la suportul necesar pentru o ngrijire medical
mai bun, posibiliti mai mari n creterea calitii vieii bolnavilor i evitarea
complicaiilor ce duc la suferin i pierderi financiare.
Secretul const n a ti cum s se foloseasc rezultatele cercertrii i cum s se
aplice n practica medical, construindu-se astfel o punte ntre teorie i practic.
Rolul cercetrii pentru toate nursele
Toate nursele au rol n CN.
Indiferent ca este vorba despre nursing de spital sau prin sistemul de ingrijire
comunitara, nursele au 3 roluri majore:
1. De practician-implica actiuni de cunoastere directa a nevoilor de ingrijire si
nursing ale pacientului, familiei sau altor persoane implicate; include toate
cadrele de nursing la toate nivelele clinice, nurse practicante avansate si nurse
pentru asistenta comunitara.
2. De lider- implica actiuni de decizie, relationare, influentare si facilitare
exercitate asupra actiunilor altora in vederea indeplinirii scopului propus; poate
fi un rol formal de lider al nursei sau informal asumat doar periodic de catre
nursa
3. De cercetare- implica masuri luate pentru studiul efectelor actuale ale tehnicilor
de ingrijire si imbunatatirea acestora; pot include toate categoriile de nurse nu
doar cele incluse in activitatea didactica si stiintifica si studentii la nursing.
Nursele practiciene pot avea contribuii semnificative n procesul cercetrii,
prin apropierea de pacieni, ele faciliteaz sau ajut CN i pot participa la diferite
9
proiecte de cercetare, care se deruleaz n unitatea n care i desfoar activitatea,
prin colectarea datelor.
Un numr din ce n ce mai mare de cercettori n nursing cu experien
lucreaz n echipe multidisciplinare i elaboreaz programe de cercetare pe o perioad
mai lung, cu teme diferite, ca de ex. sntatea femeii, calitatea vieii, managementul
durerii.
Rezultatele studiilor de cercetare nursing pot fi folosite att de personalul de
ngrijire ct i celelalte categorii de furnizori de ngrijiri de sntate, pt a mbuntii
practica clinic, pt a sprijinii educaia n nursing i pt a informa pe cei ce se ocup de
planificarea serviciilor i politicilor de sntate.
Istoric
Primele nurse au studiat in institutiile religioase tehnicile de ingrijire a
pacientului; nu existau tehnici standard, de baza.
Nursingul a evoluat constant n perioada cuprins ntre realizrile lui Florence
Nightingale i achiziiile ctigate de dup cel de-al Doilea Rzboi Mondial.
In 1873 Florence Nightingale a dezvoltat un model de scoala independenta
de nursing unde se punea accentul pe tehnicile critice, atentie la nevoile individuale
ale pacientului si respectarea drepturilor pacientului.
CN a nceput cu FN, ea fiind considerat prima teoretician n nursing. Prima
epoc privind aplicarea principiilor de calitate n sntate a nceput n 1863, cnd FN a
fost preocupat de calitatea ngrijirilor din spitale. Primele evaluri ale ngrijirii
bolnavilor au fost fcute nc din 1890, de cnd FN i folosea notele i observaiile
asupra pacienilor pentru a stabili nivelul ngrijirilor acordate i pentru ameliorarea
acelor pri de ngrijiri pe care le considera sub standardele dorite.
FN a nvat limba italian, latin, greac, istoria i matematica, a scris
mnumeroase cri i rapoarte. Studiile ei au furnizat date care au dus la reforme n
spitale.
FN a colectat date pstrndu-le ntr-un registru, n urma observaiilor fcute a
crescut calitatea ngrijirilor n spitalele militare.
FN a calculat rata mortalitii i a artat cum prin aplicarea unor msuri de
igien a sczut rata mortalitii. Ea a ncercat reprezentarea grafic a unor situaii la un
moment dat din activitatea medical. Ea a fost inovatoare n colectarea, calcularea,
interpretarea i prezentarea grafic a statisticilor descriptive.
FN a demonstrat c prin furnizarea statisticilor s-a deschis o cale spre
anumite mbuntiri n practica medical i chirurgical. Ea a devenit membru al
Societii Regale de Statistic n 1858 i membru onorific al Asociaiei Americane de
Statistic n 1874.
Dr. Elizabeth Carnegie a fost un distins educator i autor a numeroase
lucrri despre nursing, care pe lng cercetare n acest domeniu a avut de dobort i
bariere rasiste fiind promotoarea ngrijirilor de sntate indiferent de culoarea pielii. A
10
fost preedinta Academiei Americane de Nursing, primind numeroase titluri
academice, fiind decan al colii de nursing din Florida.
Dupa al doilea razboi Mondial tehnologia din ce in ce mai avansata necesita
metode de ingrijire specializata in spitale si nurse mai experimentate.
Dezvoltarea unitatilor de terapie intensiva si terapie coronara in timpul anilor
1950 a necesitat tehnici de nursing specializat si nurse cu studii mai avansate.
Cresterea interesului cu privire la promovarea starii de sanatate si prevenirea
imbolnavirilor din anii 1960 impreuna cu scaderea numarului de medici din mediul
rural a determinat cresterea rolului nurselor.
Indiferent de rolul profesional sau practic al nursei, aceasta trebuie sa
acorde asistenta de ingrijire avand in vedere si identitatea culturala a pacientului.
Schimbarile demografice din America aduc cu ele o serie de nevoi individuale cu
privire la nursing. Nursele trebuie sa fie deschise si sa cunoasca aspectele necesare
corespunzatoare identitatii culturale a pacientilor
n 1959 n USA a fost nfiinat prima organizaie care se ocup de cercetarea
n nursing.
Elevii i studenii trebuie s nvee s formuleze ntrebarea de cercetare
tiinific nursingului, s aplice metodele de cercetare pentru aspectele particulare ale
meseriei lor, s tie s citeasc un studiu de cercetare i chiar s realizeze o dizertaie
n acest sens.
Reeaua de Cercetare a ICN (Consiliul Internaional al Nurselor) a fost
nfiinat n 1999. Nursele afiliate promoveaz cercetarea n nursing pentru
mbuntirea calitii practicii nursing.
Teoriile nursing sunt utilizate s descrie, dezvolte, disemineze i s utilizeze
cunotinele prezente n nursing. Teoriile nursing furnizeaz o reea cadru pentru
nurse ca s sistematizeze aciunile lor nursing: ce s ntrebe, ce s observe, ce s
centreze, ce s gndeasc despre... Ele ajut s descrie, s explice, s prevad i s
prescrie.
Teoria descriptiv identific scopurile i observaiile i descrie ce elemente
exist n acea disciplin.
Teoria explicativ identific caracteristicile i componentele legate una de
alta i rspunde pentru cum funcioneaz disciplina.
Teoriile predictive prevd relaiile dintre componentele unui fenomen i
prevd n ce condiii se va produce acesta.
Teoriile prescriptive se adreseaz nursingului terapeutic i consecinelor
interveniilor.
Profesia nursing recunoate 4 nivele ale teoriei incluznd: metateoria, marea
teorie, teoria de mijloc i teoria practic.
Metateoria cel mai nalt nivel al teoriei, prezint cele mai globale
perspective ale disciplinei nursing prin identificarea i evaluarea critic a
11
fenomenelor n ci unice. O metateorie adevrat n nursing va aprea ca o
superstructur cu multiple aplicaii practice i oportuniti extinse pt cercettori.
Al doilea nivel al teoriei nursing Marea Teorie ntrete punctul de vedere
global cu abordarea perspectivei practicii nursing i cu o perspectiv nursing distinct
a fenomenelor nursing.
Teoria de mijloc se concentreaz pe concepte de interes pentru nurse i
cuprind: durerea, empatia, suprarea, stima de sine, confortul, demnitatea, sperana i
calitatea vieii.
Teoriile practice primul nivel al teoriei nursing, descriu prescripiile sau
modalitile pt practic.
Cei mai recenti teoreticieni ai nursingului sunt:
a. Myra Levine-Nursingul ajuta adaptarea persoanelor la schimbarile
determinate de stimulii mediului intern si extern.
b. Dorothea Orem-Nursele asista persoana cand intalneste nevoi in
necesarul de autoingrijire universala, de dezvoltare si de sanatate.
c. Callista Roy-Nursele influenteaza stimulii pentru determinarea adaptarii
in patru moduri fiziologice, autoconceptionale, rol-functie si de interdependenta
relationala.
d. Betty Neuman-Nursele influenteaza raspunsul persoanei la factorii de
stress in aria fiziologica, psihologica, socioculturala si de dezvoltare.
Promovarea sanatatii
Dupa cateva saptamani de practica se va putea respecta ratia calorica, fara a se mai
apela la calcule, insusindu-se posibilitatea de a stabili din ochi" alimentele si
cantitatile respective.
in ceea ce priveste numarul de mese pe zi se recomanda 5-6. in general ratia calorica
se repartizeaza astfel: 15-20% la micul dejun, 5-10% la gustarea de la ora 11,35 -45%
la masa de pranz si restul dupa amiaza si seara. Masa de seara se va lua cu cel putin
doua ore inainte de culcare, pentru ca digestia sa desfasoare in conditii bune si sa nu
impiedice odihna de noapte.
Nevoia de vitamine este asigurata prin alimentele de origine animala, cat
si prin cele de origine vegetala. Astfel vitamina A 5000 U.i, 1,5 mg (peste, unt, lactate,
soteuri de morcovi, patrunjel, ardei), vitamina D 400 U.i, (ulei din unele specii de
peste, lactate, galbenus de ou), vitamina E, 2-3 mg/pe zi (germene de cereale, ou,
ficat, lapte, ulei de floarea-soarelui si paine intermediara), vitamina K 0,5 mg/zi
(legume verzi), vitamina B, 1,5 mg/zi, vitamina B2 2 -2,5 mg/zi, vitamina B6 2 mg/ zi,
vitamina C 50-150 mg/zi, vitamina PP 15-26 mg/zi.
Vitaminele din complexul B se gasesc atat in alimentele de origine
vegetala cat si in unele de origine animala. Vitamina C se obtine prin consumul de
fructe si legume verzi.
Fructele si legumele verzi, carnea, ouale si laptele sunt importante surse
de vitamine si saruri minerale, deci sunt indispensabile in alimentatia zilnica. Cateva
exemple mai semnificative, produse de lipsa acestor substante: lipsa de fier provoaca
anemia feripriva, cea de iod mareste glanda tiroida (gusa), lipsa de sodiu provoaca
oboseala musculara si depresie neuropsihica, de vitamina A - boli de ochi, de vitamina
C - scorbutul, iar lipsa de vitamina D - rahitismul.
Nevoile zilnice de apa ale organismului sunt de 2500-3000 ml/zi. O mare
parte este adusa cu alimentele, cealalta este ingerata ca atare sau sub forma de bauturi
si numai o mica parte (cea. 300 ml) rezulta din arderile metabolice ce au loc in
organism. intre aportul si eliminarea apei trebuie sa existe un echilibru. in sfarsit
alimentatia zilnica trebuie sa contina si o anumita cantitate de fibre (celuloza),
necomestibile.
Prezentam mai jos cateva alimente cu deosebita actiune vitalizanta, cu rol protector,
indicate atat in alimentatia omului sanatos cat si a celui bolnav. Acestea sunt foarte
utile in diabet si pot fi consumate de la varste fragede pana la adanci batraneti.
- Drojdia de bere contine 50% proteine foarte digestibile, o
cantitate exceptional de mare de gluteion (o proteina sulfurata cu importanta in
15
oxidoreducere si in rezistenta la infectii), 14 minerale esentiale, 17 vitamine (grupa B
in totalitate) si mult ergosterol (provitamina D). Se administreaza in doze de o
lingurita pe zi la copii si 1-2 la adulti si batrani, la fiecare masa, amestecata in supa,
iaurt, soteuri de legume etc. Compenseaza carentele in factori nutritivi si contribuie la
mai buna utilizare a glucidelor. Este indicata la denutriti diabetici (previne instalarea
polinevritelor) si la sportivi (favorizeaza rezistenta si asigura eliminarea toxinelor din
organism). Are si un rol protector pentru ficat. Drojdia de bere obisnuita, prin
Tratamentul cu soda caustica, carbonat de sodiu sau acid clorhidric, cum se intampla
in industrie, pierde 70% din vitamine. De aceea se indica consumarea drojdiei de bere
cultivata pe cereale.
- Germenele de grau contine produse fosfatice, multe saruri
minerale (fier, magneziu etc.) proteine complete care contin toti aminoacizii esentiali
etc. Este o sursa naturala importanta de fier, magneziu, proteine, vitamine B si E.
Vitamina C este redusa. Este indicat in stari depresive, la convalescenti, anemii,
sarcina, lactatie. Favorizeaza digestia si regleaza functiile intestinale. Nu are insa
suficient calciu. Este contraindicat in hipertensiunea arteriala. La copii se
administreaza 1-4 lingurite pe zi, dupa varsta, iar la adulti 2-3 lingurite la mese. Se
prepara punand graunte de grau intr-o farfurie si se acopera cu apa. Dupa 24 de ore
vara si 36 iarna, bobul se umfla. Se spala si se umezesc boabele in urmatoarele cateva
zile. Se mananca la inceputul mesei si se mesteca bine. Este mai putin eficace decat
drojdia de bere.
- Polenul este un aliment cu totul deosebit. Contine proteine,
zaharuri, grasimi, minerale, oligoelemente, toate vitaminele, o serie de hormoni,
enzime, factori de crestere si pigmenti. Reda in cateva zile vigoarea persoanelor
deprimate, favorizeaza dezvoltarea copiilor bolnaviciosi, impiedica imbatranirea
precoce si reface denutritia. Nu se fierbe pentru ca astfel se distrug vitaminele. Se
administreaza diluat in apa, lapte, cafea sau ceai cald, zilnic o jumatate pana la o
lingurita de cafea. Se indica mai ales persoanelor dupa 60 de ani. Este usor laxativ. Se
mareste doza in caz de oboseala, slabiciuni, anemie, tulburari de crestere.
- Patrunjelul este un condiment foarte bogat in principii
nutritive. 100 g patrunjel contin 200 mg vitamina C, 60 mg provitamina A, 240 mg
calciu, 19 mg fier etc. Este un excelent antiseptic si se administreaza in rahitism,
tuberculoza (deoarece contine mult calciu) anemie, boli oculare s.a. Prelungeste viata
si intarzie senescenta. Se consuma ca atare sau sub forma de suc.
- Iaurtul contine vitamina B, saruri de calciu si proteine.
Datorita acidului lactic si bacteriilor pe care le contine, protejeaza flora intestinala atat
de utila organismului. Astfel impiedica putrefactia intestinala. Excesul este
demineralizant, prin acidul lactic continut. Se recomanda 10 zile 5-6 linguri de iaurt
zilnic si apoi pauza 5-6 zile.
FUMATUL
16
Despre efectele nicotinei asupra sanatatii se poate vorbi la nesfarsit.
Seproduc tulburari respiratorii, cancer la plaman, sporeste riscul ataculuide cord, se
ingalbenesc pielea, dintii, degetele si se imbatranesteprematur.
La ce ne expunem dac fumm?
Ce este sedentarismul?
Este un mod de viata, definit printr-o dominanta a inactivitatii fizice.
Cercetarile arata ca in tarile europene (cu exceptia celor nordice, unde exista un cult
pentru miscarea in aer liber), in mediul urban, in jur de 85% dintre persoanele adulte
sunt sedentare. Si, foarte interesant, aproape jumatate dintre persoanele sedentare nu
realizeaza faptul ca au un mod de viata nesanatos. Punctajul pe care il prezentam are
darul de a dezvalui realitatea.
Asadar, suntem sedentari daca:
17
nu avem zilnic macar o ora de plimbare sau o alta activitate fizica in aer liber,
nepoluat, in locuri cum ar fi parcurile, malul apelor curgatoare, padurile.
nu avem minimum 15 minute in fiecare zi pentru exercitii de gimnastica simple:
genuflexiuni, flotari, flexii pentru dezvoltarea musculaturii abdominale etc.
nu facem macar de doua ori (ideal ar fi de trei ori) pe saptamana, regulat, o ora -
o ora si jumatate de sport, timp in care sa "ardem" macar 700 de calorii.
majoritatea muncii noastre o facem din pozitia sezand, in picioare sau in alte
pozitii statice si ne confruntam cu probleme de genul discopatiei lombare, cifozei,
rigiditatii articulare, celulitei.
In lumina acestor date, sedentarismul este una dintre cele mai periculoase
maladii. De ce? Pentru ca dupa o perioada lunga de timp in care nu apare nici un
simptom dureros, dintr-o data ne confruntam cu un noian de probleme de sanatate,
destul de greu de rezolvat. Iata lista bolilor care au drept cauza lipsa miscarii fizice:
Bolile articulare - mai ales atunci cand apar la varste sub 50 de ani, sunt
semnul clar al sedentarismului. Lipsa exercitiilor fizice, mai ales a celor care implica
dezvoltarea mobilitatii, duce rapid la rigidizarea articulatiilor, favorizeaza degenerarea
tesuturilor din compozitia cartilajelor, precum si aparitia proceselor inflamatoare.
Afectiunile coloanei vertebrale - au cunoscut o adevarata explozie in ultimii
30 de ani. Totul porneste de la pozitiile gresite pe care le avem atunci cand stam in
picioare sau pe scaun si, mai ales, de la insuficienta dezvoltare si antrenare a
musculaturii spatelui si a celei abdominale. In aceste conditii, intreaga greutate a
trunchiului, nesustinuta de muschi, se lasa direct pe vertebre, producand tasari,
18
deformari ale coloanei, insotite de dureri puternice si, treptat, de un grad mai mic sau
mai mare de invaliditate.
Bolile cardiace - apar pe fondul excesului de colesterol din sange, a greutatii
corporale marite, a receptivitatii sporite la stres, a insuficientei oxigenari a tesuturilor.
Cu alte cuvinte, exact problemele care pot fi cu usurinta combatute de o viata activa,
cu multa miscare in aer liber. Atentie! Afectiunile cardio-vasculare constituie, in
prezent, cauza numarul unu de mortalitate la nivel mondial.
Obezitatea si ingrasarea - contrar a ceea ce se crede in prezent, problemele de
greutate care afecteaza aproape jumatate dintre europeni nu sunt doar o problema de
dieta. In primul rand, obezitatea este o problema de stil de viata, apetitul alimentar
excesiv nefiind o cauza in sine, ci o consecinta a unei atitudini gresite. Iar ideea ca
vom slabi si, mai ales, ca vom arata bine infometandu-ne si stand pasivi, este una din
cele mai mari erori. O ora de exercitii fizice intense, dar facute intr-un ritm firesc, ard
caloriile a doua mese imbelsugate si, extrem de important, transforma adipozitatile
atat de inestetice in masa musculara. Mai mult, o viata activa si echilibrata impiedica
aparitia tensiunilor psihice care conduc la marirea patologica a apetitului alimentar,
ajuta la tinerea spontana sub control a cresterii in greutate, fara a ne mai chinui cu
regimuri si medicamente.
Statul pe scaun, acasa si la birou, duce sigur la hemoroizi si varice
Diabetul adultilor - apare pe fondul unei cresteri a proportiei de tesut adipos in
organism. Grasimea din organism ingreuneaza actiunea insulinei produsa de pancreas
si, in consecinta, duce la cresterea glicemiei, intrucat nivelul zaharului din sange nu
mai poate fi controlat. In afara exercitiului fizic, nu se cunoaste nici o alta modalitate
eficienta pe termen lung si ne-nociva de reducere a proportiei de tesut adipos.
Celulita - este unul din semnele "clasice" ale sedentarismului. Este vorba de o
inflamare a tesutului adipos pe anumite portiuni ale corpului, care - asa cum spuneam
- apare si prolifereaza in absenta efortului fizic.
Sterilitatea - in special sterilitatea masculina se datoreaza in peste 50% din
cazuri, spun specialistii, absentei activitatii fizice constante. Cercetarile arata ca in
conditii de sedentarism, secretia anumitor hormoni cu rol foarte important in
reproducere nu este suficienta (glandele endocrine care ii produc nefiind stimulate) si,
in consecinta, apare sterilitatea.
Sensibilitatea la infectii - tine in mod firesc de o lipsa de activare a sistemului
imunitar. Nenumarate studii arata ca in conditii "de sera", adica traind in spatii inchise
si cu temperatura constanta, lipsiti de stimularea contactului nemijlocit cu natura si de
cea produsa de efortul fizic, productia de celule cu rol imunitar din organism scade
dramatic. In plus, s-a constatat ca in conditii de sedentarism celulele imunocompetente
pur si simplu se lenevesc, devenind mult mai putin active, chiar daca sunt in numar
suficient. Rezultatul este ca organismul nu reuseste sa se mai apere de microbi chiar
banali, imbolnavindu-se tot mai des.
19
Bolile respiratorii - apar nu doar datorita poluarii si a diferitilor agenti
infectiosi, ci si ca urmare a scaderii imunitatii naturale a organismului de care
vorbeam mai sus si, nu in ultimul rand, din cauza ne-utilizarii plamanilor la
capacitatea lor reala. Cercetarile medicale din multe tari arata ca majoritatea
oamenilor folosesc cel mult jumatate din capacitatea lor respiratorie, restul ramanand
neutilizata. Si orice organ sau sistem neutilizat suficient (la fel ca si atunci cand este
utilizat excesiv) se imbolnaveste. Iar cauza numarul unu a slabei folosiri a capacitatii
noastre respiratorii este, fireste, aceeasi lipsa a efortului fizic de care am vorbit pana
acum.
Hemoroizii si varicele - Statul pe scaun, acasa si la birou, duce sigur la
hemoroizi si varice, aceste dilatari patologice ale venelor apar atunci cand exista
macar una din cele trei premise: absenta efortului fizic facut sistematic, pozitiile
statice indelungate si constipatia. Eliminarea acestor trei cauze duce, in timp, la
ameliorarea sigura, daca nu chiar la eliminarea completa a acestor probleme si, cel
mai important, impiedica proliferarea lor.
Tulburarile digestive - multe probleme cum sunt constipatia (in special cea
atona), digestia dificila, balonarea, dispepsia, dischinezia biliara sau chiar anumite
forme de gastrita au ca si cauza principala... lenevirea organismului, care nu este pus
sistematic sa faca o activitate fizica sustinuta. Intreg sistemul nostru digestiv a fost
proiectat de natura sa functioneze optim atunci cand facem efort fizic si suntem activi.
In schimb, atunci cand avem o viata sedentara, toate procesele digestive, inclusiv cele
de eliminare, sunt inhibate in mod natural. De aici apar si problemele de sanatate sus
mentionate, pentru ca pe de o parte, noi ne alimentam normal, iar pe de alta parte,
modul nostru de viata transmite sistemului digestiv mesaje de inactivare, ceea ce
creeaza tulburari in lant.
20
prin intermediul computerului, in cazurile fericite cu intalnirile cu cei din anturajul
nostru, cu cititul unei carti sau cu o plimbare.
Vacantele, in cazul in care nu sunt un nou prilej de munca, sunt foarte rar
gandite prin prisma mentinerii sanatatii si a tonusului interior.
In concediu, a inceput sa conteze tot mai mult unde mergem, fata de ceea
ce efectiv facem pentru a ne simti bine. Contactul nemijlocit cu natura a fost gradat
inlocuit de excursiile cu masina, de mersul la un gratar, de plimbari tot mai rare.
Exista si o mentalitate paguboasa conform careia, odata trecuti de varsta adolescentei,
sportul devine o "joaca" deplasata. La varsta a doua si a treia, pentru multi, exercitiul
fizic este de neconceput, existand bariere psihologice tari ca piatra impotriva sa.
Ca atare, plamanii nostri ajung sa inspire tot mai putin aer, sistemul
muscular se atrofiaza, toata energia din alimente este bine economisita de organism,
ea fiind utilizata doar pentru procesele fiziologice vitale. Rezulta, in consecinta, un
imens surplus de energie, nu doar fizica, ci si psihica, pe care nu stim cum sa o
gestionam. Aceasta din urma, adica energia psihica in exces, se constituie - nu rareori
- in factor destabilizator al echilibrului nostru interior. Iar tulburarile pe care le vom
enumera in continuare apar, s-a demonstrat statistic, mai ales la cei care au un stil de
viata sedentar - o dovada clara ca energia economisita fara voie si necanalizata
constructiv devine o sursa de suferinta.
Tulburari psiho-emotionale generate de sedentarism - Depresia
- se agraveaza in coplesitoarea majoritate a cazurilor atunci cand, pentru o perioada de
timp, ne reducem foarte mult activitatea fizica si contactul cu natura. In schimb,
depresiile se vindeca adesea spontan si fara medicamente atunci cand, gradat, reusim
sa ne redeschidem fata de o viata activa, care sa ne mobilizeze energiile launtrice, iar
cand facem efort fizic in mod regulat, acesta este un inamic demonstrat al starilor de
tristete, pesimism si astenie psihica.
Anxietatea - de cele mai multe ori "ataca" atunci cand nu avem
supape pentru descarcarea tensiunilor interioare, care incep sa se acumuleze. Or,
exercitiile fizice si directionarea energiei launtrice prin intermediul lor sunt un
exceptional mijloc de reducere a tensiunilor psihice. Un mijloc la care, din pacate,
prea putini anxiosi apeleaza in prezent. Mai mult, s-a constatat ca cei care adopta o
viata activa isi dezvolta gradat vointa si increderea in ei insisi. Aceste doua calitati
psihice sunt cele mai puternice antidoturi impotriva fricii si fobiilor de tot felul.
Insomnia - un raport elaborat de "Centrul American pentru
Cercetari Psihiatrice" in 2002 arata ca mai mult de 75% din persoanele care acuza
tulburari de somn au un trai sedentar. Mai mult, studiile facute pe grupe de pacienti au
aratat ca persoanele care incep sa faca sport de trei ori pe saptamana au o rata de
ameliorare a somnului la fel de mare ca si cei care recurg la cele mai noi somnifere de
sinteza. Aceasta imbunatatire a somnului prin renuntarea la sedentarism prezinta insa
21
avantajul ca nu are efectele adverse si nu are fragilitatea rezultatelor terapeutice
specifice celor care recurg la medicamente.
Starile de iritabilitate nervoasa - sunt in opinia multor cercetatori
expresia unor energii psihice refulate, care scapa controlului mintii constiente.
Consumarea acestei energii psihice prin intermediul efortului fizic sistematic nu
rezolva complet aceasta problema, insa o atenueaza in foarte mare masura, fiind fara
doar si poate cel mai bun calmant cunoscut.
Tulburarile de dinamica sexuala - au cel mai adesea fie cauze
strict psihologice, fie o combinatie de cauze organice si psihologice. Sedentarismul, s-
a observat, duce la o dezvoltare a unei exagerate sensibilitati psiho-afective, care se
reflecta foarte adesea in domeniul atat de delicat al sexualitatii. Cu alte cuvinte,
sedentarii sunt mult mai susceptibili sa capete complexe de inferioritate, sa dezvolte
frustrari, sa se confrunte cu stari de hiperexcitabilitate sau cu opusul lor, decat
celelalte persoane. De aici si pana la aparitia unor tulburari de dinamica sexuala, nu
mai este decat un pas.
22
b) mbuntairea strii de sntate a populaiei prin prevenirea, controlul i
monitorizarea bolilor cu impact major asupra sntii;
c) mbuntirea calitii vieii i prelungirea duratei medii de via pentru
alinierea la standardele Uniunii Europene;
d) mbuntirea accesului la servicii de sntate a ntregii populaii a Romniei.
23
- tipul bulimic. n acest caz, persoana consum o cantitate
mare de alimente, dup care i provoac vrsturi sau abuzeaz de
laxative.
Din cauza alimentaiei restrictive, bolnavul se priveaz de nutrienii
absolut necesari pentru buna funcionare a organismului. Metabolismul unui anorexic
devine din ce n ce mai lent, ca msur de adaptare fa de scderea greutii.
Scade temperatura corpului, apar hipotensiunea i bradicardia (inima bate
mai rar dect n mod normal). Bolnavul de anorexie acuz cderea prului, devine
constipat i prezint osteopenie (reducerea densitii oaselor). Lipsa de minerale i
vitamine din organism determin creierul s nu mai funcioneze la parametri normali,
afectnd capacitatea de a nva.
Tratament
Principalul obiectiv al tratamentului anorexiei nervoase l reprezint
refacerea greutii la minimum 90% din greutatea ideal pentru vrsta i nlimea
bolnavului.
n cazurile severe se recomand internarea n spital, formele uoare ale bolii putnd fi
tratate i ambulator.
I Aportul caloric trebuie mrit treptat, pentru a se obine o cretere n
greutate de una-dou kilograme pe sptmn. De multe ori este necesar
supravegherea meselor.
Se recomand vizitele la psiholog, att pentru a se forma o imagine de
sine echilibrat, ct i pentru schimbarea obiceiurilor alimentare.
26
Societatea condamn cu vehemen pe consumatorii de droguri ilegale
dar, manifest o relativ toleran fa de consumatorii de alcool i tutun. n realitate
ns, i fumatul i consumul frecvent i excesiv de alcool pot determina toleran i
dependen ducnd la afeciuni ale inimii, tractului digestiv, ficatului, plmnilor i
sistemului nervos central.
Drogurile precum alcoolul, heroina i tranchilizantele consumate regulat
pot duce la modificarea reaciilor biochimice normale din organism i dac nu se
continu administrarea dozelor apar simptomele specifice abstinenei (tremurturi,
transpiraii, simptome asemntoare gripei). n plus, din cauza faptului c sunt
depresoare, ele ncetinesc reaciile organismului i produc o stare de somnolen,
capacitatea de coordonare a micrilor este afectat iar persoana poate cdea i se
poate accidenta cu uurin.
Drogurile precum amfetaminele, cocaina, ecstasy sunt stimulente
puternice, ducnd la o descrcare de energie care poate fi fatal n cazul celor care au
probleme cu tensiunea arterial.
Consumatorii de LSD sufer de halucinaii i pot fi extrem de tulburai
dup administrare, capabili s comit acte periculoase, n special dac erau anxioi
sau foarte suprai nainte s ia drogul.
Msuri de prim ajutor
27
se recomand odihnirea n spaii aerisite, consumul de sucuri de fructe i
snacks-uri srate pentru reechilibrarea hidro-electolitic, consumul de lichide
nealcoolice cam jumtate de litru pe or pentru rehidratare.
Dac persoana i pierde starea de contien
primul lucru pe care trebuie s-l fac salvatorul este s se asigure c persoana
leinat respir normal n continuare iar dac respiraia nu este perceptibil, s-
i fac respiraie gur la gur;
n scop preventiv, pentru a nu-i nghii limba sau dac vars, s nu se sufoce,
persoana n stare de incontien va fi poziionat culcat pe-o parte cu
genunchiul uor ndoit, cu capul ntors spre lateral i braele flectate de-o parte
i de alta a capului;
la sosirea ambulanei se vor oferi toate informaiile n legtur cu ce a
consumat i cnd, iar dac acest lucru nu se cunoate, atunci, ce recipiente sau
pulberi s-au gsit lng persoana n stare de incontien - acest lucru va folosi
personalului medical la stabilirea rapid a celui mai bun antidot.
29
concordan cu frecvena evenimentului studiat (ex. studiul planetei Marte lot mic
de indivizi a mnca nesrat HTA lot mare de indivizi)
Validitatea i ncrederea validitate definete capacitatea testului de a
msura corect evenimentul intern (n cadrul studiului) i extern (la populaia
reprezentat prin eantion). ncrederea - definete msurarea variabilei ntr-un mod
care se poate repeta.
Colectarea datelor trebuie fcut nainte de nceperea studiului, ca s nu
lipseasc date pt situaia statistic. n culegerea datelor trebuie inut cont de
problemele etice ale cercetrii ex. nu este etic administrarea trat celor 2 loturi pt HTA.
Perioada de colectare a datelor se face de regul pe o perioad de 1 an calendaristic.
Organizarea datelor - transformarea datelor neprelucrate, codificarea lor,
plasarea datelor n format electronic pt analiz.
Analizarea datelor reprezint organizarea i sintetizarea informaiilor
obinute pt a permite interpretarea rezultatelor.
Analizarea rezultatelor sarcina de a da sens rezultatelor. Rezultatele
trebuie discutate i artate implicaiile lor, eventual ce aciuni sau cercetri viitoare
sunt sugerate de ctre acestea.
Comunicarea rezutatelor se refer la descrierea studiului, de ce a fost fcut
cu ce scop, de la ce idee s-a pornit, ce a fost gsit i ce implicaii pot apare. Alte
formate de a face cunoscute rezultatele unei cercetri sunt: conferine, reviste de
specialitate, rapoarte, cri, .a.
Utilizarea rezultatelor cercetrii: practica bazat pe dovezi, citirea critic a
unui articol, existena unui consumator al cercetrii, utilizarea cercetrii ca baz de
documentaie pt studii viitoare.
Toi angajaii din sistemul sanitar trebuie s ia decizii. Acest lucru este valabil
att pentru nursa practician ct i pentru un manager.
Exist muli factori care influeneaz luarea deciziilor. Acetia se clasific n
factori externi i factori interni. Factorii externi = presiuni organizatorice, costuri, etc.
Factorii interni cunotinele proprii i experiena practic sau rutina.
Atunci cnd lum decizii trebuie s rspundem unei ntrebri.
Cutnd rspunsuri putem afla mai multe variante: cum am nvat, cum
facem noi; cum fac alii. Care este rspunsul ,,bun care este cea mai bun cale pe care
trebuie s o alegem ?
Modul n care formulm ntrebarea
Formularea sistematic a ntrebrilor ne ajut s depistm care sunt
informaiile de care avem nevoie pentru a lua o decizie.
Construcia ntrebrilor poate fi ajutat de un ex simplu care pornete de la
formularea PICR: P problema, I intervenia, C compararea, R rezultate.
30
Persoan Intervenie Comparaie Rezultat
Cum a descrie un Care este Care este La ce m-a putea
grup de persoane intervenia alternativa cu care o atepta ?
similare cu principal pe care pot compara ? La ce se expune
persoana ngrijit am luat-o n persoana ngrijit ?
de mine ? considerare?
Referindu-ne la procesul nursing, identificm 5 categorii mari de ntrebri:
ntrebri care se aplic etapei de culegere a datelor: cauza
evenimentului/suferinei.
ntrebri care se aplic etapei de formulare a diagnosticului nursing
(este sau nu diagnosticul actual adecvat pentru pacientul respectiv ?)
ntrebri care se aplic etapei de stabilire a obiectivelor ngrijirii (sunt
corect alese?, sunt adaptate ngrijirilor?)
ntrebri care se aplic etapei de aplicare a interveniilor (este cea mai
bun intervenie?; exist metode cu eficien superioar ?)
ntrebri care se aplic etapei de evaluare a ngrijirilor (este obiectiv
msurarea acestui parametru? Exist i alte posibiliti de evaluare mai
eficiente?)
31
ntrebri cu privire la intervenii: care este cea mai sigur
intervenie ntr-un caz specific? Care procedur ofer un confort mai mare n condiii
de securitate?
ntrebri cu caracter de prevenie: care sunt metodele optime pt a
preveni apariia bolii ? care sunt vrstele la care intervenia preventiv este eficient ?
De ex. educaia sexual cu scopul de a preveni sarcina nedorit i transmiterea ITS,
este bine s fie nceput de la ciclul primar de nvmnt, gimnaziu sau liceu?
ntrebri care se refer la riscuri, evoluia individului sau prognostic:
care poate fi evoluia strii unui individ dac primete sau nu ngrijiri nursing ? de ex.
ce risc pe scurt durat are un copil febril la care se aplic doar intervenii non
farmacologice, comparativ cu unul la care se aplic doar intervenii farmacologice de
scdere a febrei ?
ntrebri care se refer la cost-eficien : care este cea mai ieftin
intervenie care poate asigura securitatea persoanei ngrijite i familiei acesteia ? care
este cea mai eficient metod de educaie ?
ntrebri referitoare la riscuri i efecte nedorite. Ex. n ce msur este
afectat o persoan dac nursa pregtete tratamentul injectabil n prezena acesteia
comparativ cu situaia n care aceasta vine cu soluia gata de injectare ?
ntrebri cu privire la calitatea vieii sau satisfacia persoanei ngrijite.
ntrebri referitoare la efectele utilizrii unei intervenii sau atitudini pt o
populaie dat.
ntrebri cu caracter financiar i de organizare a serviciilor de sntate.
ntrebri cu caracter social, cultural, etnic sau psihologic.
ntrebri care s arate cum se poate trece de la teorie la practic.
Informaiile obinute pot fi calitative (satisfacia pacientului, calitatea
vieii) sau cantitative (financiare, cost-eficien, prevenie).
Primul pas pt obinerea acestor informaii este documentarea.
34