Morfologic, tubul digestiv al psrilor se diferentiaz esential fat de

monogastrice att prin lungime(de 4_6 ori lungimea corpului), ct si prin conformatie
acestea determin diferentieri si n desfsurarea proceselor digestive. n evolutia
filogenetic, la psri buzele s-au cheratinizat si au format ciocul; vlul palatin
lipseste (cu exceptia porumbelului), iar esofagul prezint o dilatatie: ingluviul sau
gusa, la intrarea n cutia toracic. La psrile insectivore si unele carnivore, acesta
lipseste; ingluviul este fusiform sau bilobat, n functie de specie.
Stomacul glandular sau proventriculul, prezint mucoasa cu glande secretoare de
pepsinogen si HCl. El este urmat de stomacul musculos sau pipota, care lipseste la
multe specii carnivore. Intestinul subtire este relativ scurt si prezint aceleasi
segmente ca si la mamifere, ntre segmente nefiind o delimitare net. Aproximativ la
mijlocul intestinului subtire, se gseste vestigiul diverticulului lui Meckel. La psrile
erbivore, intestinul subtire este mai lung dect la carnivore. Mucoasa intestinului
subtire prezint vilozitti mai nalte, mai subtiri si mai numeroase dect la mamifere.
Glandele Brunner lipsesc la gin, dar la alte specii glandele tubulare duodenale
prezente, ndeplinesc aceeasi functie ca si la mamifere. Colonul lipseste sau este
foarte scurt si se continu fr delimitare cu rectul; dou cecuri lungi sau scurte n
functie de specie si regimul alimentar, se deschid la limita ileonului cu colonul. Rectul
se deschide n cloac. Glandele anexe ale tubului digestiv sunt ca si la mamifere,
glandele salivare, ficatul si pancreasul. Secretia glandelor salivare este bogat n
mucus; la gsc ea contine si ptialin. Ficatul este bilobat, bila ajunge n duoden prin
dou canale. Canalul stng comunic cu duodenul; canalul drept la unele specii
prezint o dilatatie care formeaz colecistul; la alte specii, n canalul drept se
deschide canalul cistic. La porumbel, colecistul lipseste. Pancreasul este format din
cel putin trei lobi, de la fiecare lob pornind cte un canal, care se deschide n
duoden. Din lungimea total a tubului digestiv, la pui (85 cm la vrsta de 20 zile) si la
gin (210 cm la 1,5 ani), duodenul reprezint 9_14%, jejunul si ileonul 58_60%, iar
cecurile 6_8%.
Reglarea ingestiei de hran: La pasre, gustul furajelor nu influenteaz
apetenta, ntruct sensibilitatea gustativ este slab dezvoltat. Ingestia de hran,
este ca si la mamifere, sub controlul centrilor nervosi. Ingestia de hran este
influentat de temperatura mediului, nivelul energetic si proteic al hranei.
Temperaturile ridicate si prezenta leziunilor sau a celulozei n cantitti mari n
proventricul, stomacul musculos sau cecuri, reduc pn la inhibare ingestia de hran.
Valoarea energetic a hranei influenteaz mai mult consumul de hran dect
continutul n protein.

Motricitatea tubului digestiv la psri: Deglutitia la psri se face prin ridicarea

capului. Contractiile limbii si ale aparatului hioid faciliteaz naintarea hranei n
esofag; fantele coanelor se nchid reflex. La porumbel, datorit prezentei vlului
palatin, deglutitia se poate realiza fr ridicarea capului.naintarea bolurilor n esofag
se face prin miscri peristaltice. La psrile flmnde (cu stomacul gol), bolurile
deglutite ajung mai nti n stomac. n functie de gradul de plenitudine gastric si
intestinal, bolurile vor fi dirijate n stomac sau n ingluviu. Acest proces de dirijare a
bolurilor este controlat reflex; cnd stomacul este contractat, bolurile sunt dirijate n
ingluviu. Contractiile ingluviului sunt de tip peristaltic si sunt dependente mai ales de
plenitudinea gastric;frecventa contractiilor creste paralel cu numrul orelor de
nfometare. Contractiile proventriculului, stomacului musculos si ale duodenului sunt
interconectate, realiznd cicluri ritmice de contractii. Controlul nervos al motricittii
este sub dependenta automatismului inervatiei intrinseci si al inervatiei vegetative
extrinseci. Parasimpaticul este excitator, iar simpaticul inhibitor. Ciclul de contractii
ncepe n stomacul musculos si se continu cu 2_3 unde peristaltice n duoden;
sfrsitul contractiei stomacului musculos determin unde peristaltice n proventricul.
Prin contractia stomacului musculos, digesta este mpins n duoden; la sfrsitul
contractiei stomacului musculos, o parte din digesta se ntoarce n proventricul, care
prin contractie peristaltic returneaz digesta n stomacul musculos relaxat. Digesta
duodenal si din ileonul proximal este rejectat frecvent n stomacul musculos, prin
contractii antiperistaltice. Frecventa undelor peristaltice este de 4 unde/or, la curc.
Prin aceasta se realizeaz o revenire a digestei n stomacul musculos si
omogenizarea cu digesta gastric. La speciile carnivore s-a observat frecvent rejectia
din stomac a fragmentelor de oase si pr ingerate. Fenomenul este asemntor
emezei (vomei), dar pare s fie un proces fiziologic de ndeprtare din tubul digestiv
a fragmentelor indigestibile din hran.

Frecventa contractiilor proventriculului si a stomacului musculos la gin este de 2_3

contractii/minut. Presiunea dezvoltat intraluminal este de 35 mm Hg n proventricul
si 40_150 mm Hg n stomacul musculos. La gsc ,presiunea n stomacul musculos
ajunge la 265_280 mm Hg . Foamea sau nfometarea determin reducerea
frecventei de contractie n stomac, dar timpul de contractie creste. Prezenta furajelor
aspre (perisperm de orz, ovz - bogate n celuloz), scad durata de contractie pn
la oprire. Prezenta gritului (pietricele) creste amplitudinea si frecventa contractiilor
stomacului musculos. Duodenul nregistreaz 6_9 contractii/minut la curc,dar
primele dou _trei contractii sunt rapide, consecutiv contractiei stomacului musculos.
Ileonul nregistreaz contractii peristaltice cu o frecvent de 4/minut, consecutiv
contractiei stomacului musculos. Rectul se contract continuu, majoritatea
contractiilor fiind antiperistaltice; ele se asociaz cu contractiile antiperistaltice
cloacale. Rolul acestor contractii este de a aduce urina din cloac n cecuri pentru
absorbtia apei si de a umple cecurile. Date mai recente arat c absorbtia apei din
mucoasa cloacal este masiv, concentrarea urinei realizndu-se la acest nivel.
Cecurile nregistreaz contractii peristaltice si antiperistaltice, care determin
omogenizarea continutului cecal si eliminarea lui. Frecventa contractiilor este de
0,5_1/minut nregistrnd variatii diurne. Timpul de retentie n tubul digestiv la psri,
variaz cu felul hranei, specia si vrsta. La gin, timpul de retentie este de circa 24
ore. n cecuri, timpul de retentie este de 2_3 zile.
Secretia si digestia n tubul digestiv la psri: Numrul si aranjamentul
glandelor salivare la psri variaz cu specia. Secretia salivar este bogat n mucus
si serveste alunecrii furajelor n esofag. Secretia redus si timpul scurt de retentie n
cavitatea oral determin modificri reduse ale hranei la acest nivel . La gsc,
saliva contine ptialin, dar degradarea amidonului n cavitatea oral este
nesemnificativ. Insalivarea si solubilizarea redus a hranei n cavitatea oral se
asociaz cu numrul redus de papile gustative, astfel nct gustul hranei, cu exceptia
celui amar la gsc, dar nu si la porumbel, nu influenteaz apetenta. n esofag, bolul
alimentar se mbogteste cu mucus. La gin, ingluviul secret mucus, dar nu
secret enzime. Degradarea enzimatic a glucidelor se realizeaz n timpul retentiei
ingluviale, cu enzimele din furaje, cele regurgitate din duoden si cu diastazele
bacteriene. La pui, ingluviul nu are rol important n digestie si absorbtie, ntruct nu
afecteaz consumul de hran si viteza de crestere, consecutiv contractiei lui. La
porumbel,n mucoasa ingluvial a fost decelat amilaza. La sfrsitul perioadei de
ecloziune are loc proliferarea si descuamarea epiteliului mucoasei ingluviale cu
formarea unei mase pstoase, bogat n proteine, lipide si vitamine, care este
regurgitat si furnizat puilor, n primele zile de viat. Generic, acest produs este
echivalentul laptelui colostral la mamifere. Mucoasa proventriculului, cu glandele
gastrice evidente macroscopic, contine un singur tip de celule pentru secretia de
pepsinogen, HCl si celule secretoare de mucus. Diferenta fat de mamifere,este c
puterea proteolitic a pepsinei la pasre, este mai redus. Valoarea pH a secretiei
gastrice, este ntre 0,5_2,5, fiind ceva mai mare la granivore dect la carnivore;
continutul gastric are un pH de 3,4_4,7. Mucoasa stomacului musculos este supus
n permanent eroziunii cu furajele si gritul. Pentru protectia sa, glandele mucoase
secret o substant proteic asemntoare cheratinei - coalina - care prin coagulare
formeaz un strat protector. n stomacul musculos, nu se secret enzime si nici HCl,
dar acestea sunt prezente, ele provenind din proventricul si duoden. Valoarea pH a
continutului su este cuprins ntre 2,2_2,6; la aceste valori, digestia pepsic, initiat
n proventricul, continu si n acest segment.

Rolul stomacului musculos este acela de a mrunti hrana; gritul potenteaz

actiunea de mruntire a gruntelor, mrind digestibilitatea hranei cu circa 10%.
Rezectia stomacului musculos, nu are consecinte importante, dac hrana se
administreaz mruntit. Prezenta acidului clorhidric si a acidului oxicolic (constituent
al bilei) n stomacul musculos, favorizeaz aparitia leziunilor epiteliului, leziuni
comparabile cu ulcerele pepsice la mamifere. Mucoasa intestinului subtire contine
glande Lierberkuhn si, inconstant, n duoden, glande tubulare, asemntoare
glandelor Brunner la mamifere. Glandele Lierberkuhn secret aminopeptidaza,
carbopeptidaza, maltaza si invertaza. Secretia pancreatic contine tripsinogen, lipaz
si amilaz; ea este alcalin prin continutul n carbonati. Bila are compozitie si rol
asemntor bilei de la mamifere. n plus, la puii de gin de 8 sptmni, bila contine
amilaz, dar activitatea ei este mai redus dect a amilazei pancreatice. La ginile
Leghorn, productia de bil este de 1 ml/or. Prin pH-ul alcalin, bila si secretia
pancreatic tind s neutralizeze aciditatea dat de HCl; cu toate acestea, pH-ul
intestinal rmne usor acid . Valorile pH-ului din intestin sunt cuprinse ntre 6 si 7,
valori la care, att pepsina ct si tripsina, nu au actiune la mamifere; la psri
temperatura corpului mai nalt (42_430 C ), creste probabil activitatea enzimatic la
acest pH. n cec, timpul de retentie al digestei este mai lung dect n alte segmente
si permite digestia celulozei cu enzimele bacteriene. Celulozoliza este redus si
variabil pentru celuloza din perispermul cerealelor . Celuloza din alte furaje vegetale
nu este digerat. Asociat cu celulozoliza are loc sinteza redus de vitamine ale
complexului B, aport care nu modific necesarul de vitamine B din hran ntruct se
pare c n cecuri aceste vitamine nu se absorb.Cecotomia nu are efecte importante
asupra digestiei la pasre; la porumbel, la care cecurile sunt rudimentare,
celulozoliza este neglijabil.Reglarea motricittii si a secretiilor digestive la psri
este asemntoare mamiferelor. Motricitatea este reglat prin reflexe complexe
locale (metasimpatice) si vegetative, precum si umorale.