Veste buna pentru cei care vor sa adopte un copil si sunt descurajati de

birocratie. Legea a fost simplificata, pentru ca procesul sa dureze cat mai putin.

A fost eliminat consimtamantul parintilor biologici, daca acestia nu vor fi gasiti in

termen de 6 luni, iar rudele au intaietate, numai daca obtin un atestat. De asemenea,
mamele adoptive primesc concediu de acomodare de un an si o indemnizatie lunara de
1700 de lei.
Un bebelus a fost abandonat langa un tomberon, acum 3 luni, in capitala.
Politistii au reusit sa-i gaseasca parintii. Mama, care a lasat copilasul pe strada, a fost
acuzata de tentativa de omor si arestata. Tatal a negat paternitatea. In alte trei luni, cu
ajutorul noii legi, copilul va putea fi adoptat.
Cei care il pot prelua, asistenti maternali, rude sau alte persoane, trebuie sa abia
un certificat de adoptator care este valabil 2 ani.
Avocat Adrian Cuculis: "Acel certificat de adoptator ce vizeaza in primul
rand o analiza psihologica a persoanei ce vrea sa faca o adoptie poate fi eliberat
nu doar de la autoritatea de protectie a copilului dar si de la alte mecanisme si
entitati autorizate de stat respectiv cabinete particulare de psihologi, societati
profesionale."
O alta noutate adusa de legea modificata se refera la relatia dintre copil si
parintele biologic. Daca cel din urma nu este gasit, instanta poate decide adoptia. Iar
daca isi da acordul, este suficient sa se prezente de doua ori in fata judecatorului pentru
a renunta la drepturile asupra minorului. Legea prevede si o alta situatie, cea in care
parintele biologic nu vrea sa isi dea consimtamantul, dar nu este potrivit pentru a creste
copilul. In aceasta situatie, instanta poate da copilul spre adoptie.
Avocat Adrian Cuculis: "Daca pe viitor sa spunem ca familia care a uitat ca are
un copil ar vrea sa revina pe procedura asta de a-si lua minorul inapoi, nu va putea sa
faca acest lucru pentru ca deja discutasem de o hatarare judecatoreasca irevocabila"
Viitorii parinti pot sta cu copilul intr-o perioada de proba 90 de zile, iar daca
asistentii sociali decid ca exista compatibilitate, inainteaza dosarul catre instanta, care
aproba adoptia.
De retinut este ca noua familie va fi supravegheata inca 2 ani dupa aceea pentru
ca autoritatile sa se asigure ca minorul nu are de suferit. De asemenea, copilul trebuie
sa isi dea si el acordul in fata unui judecator, la 10 ani de cand a fost adoptat.
Anul acesta au fost adoptati 313 copii, dar alti 2800 asteapta o familie.

Adopie

nceperea procesului de adopie

Dac ai hotrt s luai n considerare adopia ca un mod de a v mri familia,

exist numeroase aspecte pe care trebuie s le avei n vedere. Este disponibil, pe
Internet, asisten pentru adopie, prin intermediul ageniilor i avocailor specializai n
adopii. Utilizarea acestor resurse pentru adopie v va ajuta s stabilii cea mai potrivit
modalitate de a realiza adopia.
 Prima etap a acestui proces const n luarea unei decizii cu privire la modul n
care dorii s realizai adopia, respectiv printr-o agenie sau n mod privat.
n cazul unei adopii private, prinii adoptivi obin dreptul de a crete copilul
direct de la mama biologic, fr ajutorul unei agenii. Cei care recurg la adopia
privat vor angaja un avocat pentru a-i ajuta s parcurg procesul de adopie n mod
legal. Alii aleg s recurg la ajutorul ageniilor, ce reprezint organizaii tere non-profit
care faciliteaz adopiile. Exist dou tipuri de agenii de adopii pe care prinii le pot
alege: publice i private. Ageniile publice sunt de regul susinute de ctre stat i
ajut plasarea copiilor sub asisten maternal i mai apoi n familii adoptive
permanente. Ageniile private de adopie i desfoar activitatea fr a beneficia de
ajutor financiar din partea statului i de regul sunt nfiinate n baza unei trsturi
comune, cum ar fi o preferin religioas specific. Ambele tipuri de agenii asigur
asisten pentru adopie, att prinilor adoptivi ct i celor biologici. Numeroase forme
ale adopiilor internaionale se materializeaz prin intermediul ageniilor private de
adopie.
Adopie deschis i nchis. A doua alegere cu care se confrunt persoanele
care ncearc s adopte un copil este aceea dintre adopia deschis sau cea nchis.
Ambele tipuri de adopie au beneficiile i dezavantajele lor.
O adopie deschis este o adopie n cadrul creia copilul este informat cu
privire la toate aspectele adopiei sale. De asemenea, prinii adoptivi vor pstra
legtura cu mama biologic a copilului i i vor oferi informaii despre creterea i
educaia acestuia. De regul, n cazul unei adopii deschise, copilul va ine legtura cu
mama sa biologic. n multe cazuri, copilul se va ntlni cu aceasta ocazional. Acest tip
de adopie permite copilului s i cunoasc istoricul medical, ajutnd mama biologic
s se simt mpcat cu ideea c a oferit copilul spre adopie. Cu toate acestea, se
ntmpl s existe conflicte de interese ntre mama biologic i prinii adoptivi.
Adopiile nchise reprezint o forma tradiional de adopie. n cazul unei adopii
nchise, prinii adoptivi vor intra n contact foarte puin, dac nu deloc, cu prinii
biologici ai copilului. Cteodat, familiile adoptive nu cunosc numele sau datele de
contact ale mamei biologice. Acest lucru poate crea probleme pentru copil dac decide
s intre n legtur cu mama sa biologic la un moment dat. Pe de alt parte, adopiile
nchise ajut prinii adoptivi s ntreasc relaia printe/copil, fr a avea temeri cu
privire la implicarea prinilor biologici. Numeroi prini adoptivi opteaz pentru un
echilibru dintre adopia deschis i cea nchis. n timp ce copilul poate avea o legtur
limitat cu mama biologic, exist ns un schimb de informaii ntre familia adoptiv i
mama biologic. Astfel, copilul este capabil s devin o parte integrant din familia
adoptiv, avnd n continuare acces la istoricul su medical i genetic.
Ce este raportul de familie. Odat ce v-ai hotrt dac vei recurge la o
agenie, i n caz afirmativ, tipul acesteia, suntei pregtii s ncepei procesul de
adopie. Dac avei un ghid de adopie care v indic, pas cu pas, etapele pe care
trebuie s le parcurgei, vei observa c unul dintre primele lucruri dezbtute n cadrul
acestuia este studiul raportul de familie. Raportul reprezint o condiie obligatorie pentru
fiecare familie adoptiv, avnd mai multe scopuri. n primul rnd, raportul de familie
ajut la informarea prinilor adoptivi cu privire la procesul de adopie. Este structurat
astfel nct s includ informaii cu privire la familie, pentru a ajuta asistenii sociali s
decid dac sunt sau nu candidai eligibili pentru adopie. n final, raportul de familie
stabilete ce personalitate ar trebui s aib copilul pentru a se integra corespunztor n
familia adoptiv. Cerinele specifice ale raportului de familie vor varia n funcie de statul
i de agenia care realizeaz raportul. Cu toate acestea, prinii trebuie s evite
ncercarea de a prea familia perfect. Asistenii sociali caut cmine sigure pentru
copii, nu perfecte. Procesul poate dura pn la cteva luni.
Procesul de realizare a raportului de familie. Pe durata ntocmirii raportului de
familie, prinii vor participa la cursuri de instruire cu privire la adopie i la nevoile
copiilor adoptai. Asistenii sociali vor organiza interviuri cu prinii, n cteva ocazii,
pentru a obine o imagine de ansamblu asupra familiei. Vizitele la domiciliu reprezint,
de asemenea, o parte important a procesului, avnd ca scop stabilirea nivelului de
siguran n care s-ar afla copilul n respectiva cas. Prinii pot fi rugai s se supun
unor examene medicale pentru a se stabili dac au probleme medicale grave ce i-ar
putea mpiedica s i exercite obligaiile parentale. Toate familiile trebuie s prezinte
declaraii de venituri pentru a demonstra c dispun de resurse financiare suficiente
pentru a asigura hrana, mbrcmintea i cminul copilului. Verificrile cazierului
judiciar, realizate prin intermediul amprentelor, reprezint de asemenea o condiie
pentru redactarea raportului de familie. Anumii prini se simi frustrai de procesul pe
care l presupune redactarea raportului de familie. Pot considera c asistenii sociali le
invadeaz intimitatea n cadrul interviurilor i pot dori s renune la adopie cu totul din
aceste raiuni. Este important ca aceti prini s i aduc aminte c scopul raportului
de familie este de a stabili dac sunt sau nu pregtii s aib un copil, ct i de a gsi
un copil potrivit pentru fiecare familie. Scopul este de a vedea o familie fericit la
sfritul procesului de adopie. La sfritul procesului de realizare a raportului de
familie, asistentul social va decide dac familia este sau nu pregtit s adopte. Dac
primete aprobarea, acesta este momentul n care ncepe adevrata ateptare.
Anticipaia unui nou copil. Odat ce o familie adoptiv primete aprobarea de
a continua procesul, trebuie ca aceasta s fie pus n legtur cu o potenial mam
biologic sau un copil n cutarea unui cmin. Aceast perioad de ateptare poate fi
scurt sau extrem de lung.
Spre exemplu, prinii care ncearc s adopte nou-nscui caucazieni pot
atepta pn la cinci ani, n timp ce prini care sunt dispui s adopte copii cu vrste
mai mari sau adolesceni i pot cunoate copilul ntr-un timp relativ scurt. Perioada de
ateptare este dificil pentru cei mai muli prini, ns acest lucru face ca momentul
mult-ateptat s fie unul mai fericit. n cele mai multe cazuri de adopie a nou-nscuilor,
att mama biologic dar i prinii adoptivi i vor exprima dorinele i cerinele cu privire
la adopie.
Se va determina compatibilitatea dintre aceste cerine i dorine, de ctre
agenie, cu mult atenie, pentru a stabili alegerea cea mai potrivit. Prinii adoptivi
care au cerine stricte cu privire la copilul pe care doresc s l adopte vor trebui, de
regul, s atepte mai mult dect cei mai flexibili. Spre exemplu, prini care specific
un sex sau ras pentru copilul pe care doresc s l adopte vor trebui, n cele mai multe
cazuri, s atepte o perioad mai lung de timp dect cei care sunt dispui s adopte
un copil indiferent de ras sau sex.
Condiii speciale pentru adopii internaionale. Recent, adopiile internaionale
au devenit deosebit de populare. Pe msur ce numeroase celebriti adopt copii de
peste ocean, n ri precum Statele Unite, mai multe persoane se intereseaz cu privire
la acest tip de adopie pentru a-i lrgi familiile. Chiar dac suntei deja familiarizai cu
modalitatea tradiional de adopie, trebuie s avei n vedere faptul c se aplic i alte
legi n cazul adopiilor internaionale. Pe lng parcurgerea procesului local de adopie,
va trebui s consultai legislaia pe probleme de imigrare pentru a v asigura c
respectivul copil ajunge n ara dumneavoastr n mod legal. Spre exemplu, dac locuii
n Statele Unite, trebuie s solicitai o viz pentru copilul dumneavoastr. n cele mai
multe cazuri, persoanele interesate de adopiile internaionale vor lucra cu o agenie
internaional de adopii care va putea s le ajute n procesul de ntocmire a
documentaiei de imigrare, aceasta reprezentnd o etap a procesului general de
adopie. Numeroase astfel de agenii internaionale de adopie ofer un ghid al
adopiilor internaionale, pentru a ajuta prinii s urmeze procesul pas cu pas.
Finalizarea unei adopii. Deci care este momentul n care un copil adoptat
devine cu adevrat al dumneavoastr? Din nou, acest lucru depinde de legile care se
aplic n ara dumneavoastr. n anumite locuri, procesul de finalizare al unei adopii
dureaz aproximativ ase luni. La natere, mama biologic va semna documentele de
renunare la drepturile printeti, acordndu-le prinilor adoptivi. Cu toate acestea,
adopia nu este finalizat n acel moment. Copilul va fi plasat n cminul familiei
adoptive pe o perioad de ase luni. n acest moment, asistentul social va trimite o
recomandare cu privire la aprobarea adopiei. Ulterior, familia poate s se prezinte n
faa unui judector, la tribunal, pentru a finaliza adopia. Acesta este momentul n care
prinii adoptivi i asum toate drepturile i responsabilitile de care ar beneficia, n
mod normal, prinii copilului. Adopia este complet, iar familia adoptiv are noul copil
pe care l-a ateptat i la care a sperat n lunga perioad de pregtire a procesului.

GHIDUL ADOPTIEI
Tot ce trebuie sa stii daca vrei sa adopti un copil

Procedura adoptiei in Romania este una destul de greoaie, ce implica timp, multe
documente, dar si evaluari sociale si psihologice. Tocmai din acest motiv, am pregatit un
ghid complet al adoptiei, din care puteti afla toti pasii ce trebuie urmati, ce criterii
conteaza pentru a incredinta copilul unei familii adoptatoare, dar si cat dureaza, in fapt,
sa adopti un copil.

Autor Mirela Oprea 8 Iulie 2014

Adoptia este o procedura reglementata de Legea nr. 273/2004, republicata la 19 aprilie
2012, fiind definita ca operatiunea juridica prin care se rup legaturile biologice
anterioare si se creeaza legatura de filiatie intre adoptator si adoptat.

Cadrul juridic in materia adoptiei a fost revizuit in ultimii ani in sensul redefinirii notiunilor
de adoptie interna (cetateni romani cu domiciliul stabil in Romania, fara absente mai
mari de 3 luni in ultimele 12 luni) si adoptie internationala (cetateni straini sau cetateni
straini stabiliti pe teritoriul altui stat).

In plus, dupa cum a explicat pentru AvocatNet.ro, Roxana Lupu, Managing Partner
Lupu&Partners, o serie de dispozitii ce vizeaza conditiile de fond ale adoptiei au fost
corelate cu Noul Cod Civil.
Noile reglementari, instituite in anul 2012, ofera solutii pentru ca anumite categorii de
copii, cum este cazul celor cu parinti necunoscuti, sa poata fi mai repede adoptati.
Astfel, copiii cu parinti necunoscuti pot fi declarati adoptabili dupa 30 de zile de la
emiterea certificatului de nastere.

"Este reglementata, de asemenea, situatia copiilor aflati in sistemul de protectie sociala,

fata de care parintii manifesta dezinteres timp de un an, astfel incat acesti copii sa
poata fi declarati adoptabili dupa un an in cazul cand Directia de Asistenta Sociala
constata clar ca nu a existat nicio legatura intre copil si familia biologica si ca nu exista
posibilitati de reintegrare a lui", a precizat avocatul contactat de noi.

O alta reglementare importanta se refera la introducerea probei ADN-ului in cadrul

procedurii de incuviintare a adoptiilor unor copii care provin din relatii extraconjugale ale
sotiilor.

Cine poate adopta un copil?

Potrivit Roxanei Lupu, copiii pot fi adoptati de orice persoana sau familie care a fost
atestata ca apta sa adopte un copil. Totusi, in acest sens, trebuie indeplinite si cateva
conditii de fond.

Astfel, cel care adopta trebuie sa fie cu cel putin 18 ani mai in varsta decat
adoptatul. Totodata, adoptatorul sau familia adoptatoare trebuie sa indeplineasca
garantii morale si conditii materiale necesare cresterii, educarii si dezvoltarii armonioase
a copilului.

Legea nu precizeaza, insa, un cuantum minim al veniturilor ce trebuie avut in vedere.

"Asupra suficientei veniturilor in vederea cresterii si educarii copilului se va pronunta
responsabilul de caz in cadrul evaluarii sociale in vederea obtinerii atestatului de familie
apta sa adopte", a mentionat reprezentantul Lupu&Partners.

Pe de alta parte, nu pot adopta persoanele care nu au capacitate deplina de exercitiu,

dar nici persoanele cu boli psihice si handicap mintal. De asemenea, nu are drept de
adoptie nici persoana care a fost condamnata definitiv pentru o infractiune contra
persoanei sau contra familiei, savarsita cu intentie, precum si pentru infractiunea de
trafic de persoane sau trafic si consum ilicit de droguri.

Mai mult, conform reglementarilor legale, doua persoane nu pot adopta impreuna, nici
simultan si nici succesiv, cu exceptia cazului in care sunt sot si sotie. In plus, doua
persoane de acelasi sex nu pot adopta impreuna un copil.

Important! Se acorda prioritate rudelor copilului din cadrul familiei extinse si altor
persoane alaturi de care copilul s-a bucurat de viata de familie pentru o perioada de
minimum 6 luni, in masura in care acest lucru nu contravine intersului sau superior.

Cum devine o persoana apta sa adopte?

Adoptia presupune mai multe etape, prima dintre ele fiind informarea si consilierea
prealabila asupra procedurii adoptiei la sediul Directiei Generale de Asistenta
Sociala si Protectia Copilului din judetul de domiciliu. Scopul intalnirii de la DGASPC
este de informare despre ceea ce inseamna adoptia din punct de vedere legislativ,
administrativ si socio-psiho-medical.

Odata informat, adoptatorul poate depune mai departe o cerere de evaluare in vederea
obtinerii atestatului de persoana/familie apta sa adopte. Potrivit legii, cererea privind
eliberarea atestatului trebuie insotita de urmatoarele documente:

copie de pe buletinul/cartea de identitate, permisul de sedere pe termen lung

sau, dupa caz, cartea de rezidenta permanenta;

declaratie autentica pe propria raspundere cu privire la locuirea efectiva si

continua pe teritoriul Romaniei in ultimele 12 luni anterioare depunerii cererii de
evaluare, neexistand absente temporare care cumulat sa depaseasca 3 luni;

copie legalizata de pe certificatul de nastere;

copie legalizata de pe certificatul de casatorie sau hotararea de divort/certificatul

de divort, daca este cazul;

copie de pe titlul de proprietate sau alt document care sa ateste dreptul de

folosinta a locuintei;

certificatul de cazier judiciar;

adeverinte de venit sau alte documente care atesta veniturile

solicitantului/solicitantilor;

certificat/adeverinta medical/medicala eliberat/eliberata de medicul de familie

privind starea de sanatate si eventualele boli cronice, insotit/insotita de rezultatul
evaluarii psihiatrice;

minimum doua caracterizari de la ultimul loc de munca pentru fiecare solicitant;

declaratia sotului care nu se asociaza la cererea de adoptie, cu indicarea

expresa a motivelor neasocierii;

declaratie autentica pe propria raspundere din care sa rezulte ca

solicitantul/solicitantii nu este/sunt decazut/decazuti din drepturile parintesti,
precum si referitor la faptul ca nu are/au copil/copii in sistemul de protectie
speciala;

certificatul de cazier judiciar al persoanelor cu care locuieste solicitantul;

certificat/adeverinta medicala eliberat/eliberata de medicul de familie privind

starea de sanatate a celorlalte persoane cu care locuieste solicitantul, cu
mentionarea eventualelor boli cronice, insotit/insotita de rezultatul evaluarii
psihiatrice.

Important! Pentru solutionarea cererii de evaluare pot fi solicitate orice alte documente
si informatii considerate relevante.
Dupa depunerea dosarului, urmeaza evaluarea persoanei/familiei in vederea
obtinerii atestatului, ce va dura aproximativ 120 de zile.

Aceasta evaluare este realizata cu scopul de a determina abilitatile parentale, garantiile

morale si materiale in vederea cresterii si educarii copilului. Evaluarea cuprinde trei
etape, si anume evaluarea sociala, realizata de responsabilul de caz, evaluarea
psihologica elaborata de psihogul desemnat ca membru al echipei de evaluare si, in
final, pregatirea pentru asumarea rolului de parinte.

Atentie! Verificari se pot face si asupra familiei extinse a adoptatorilor, respectiv parinti
sau cei ce locuiesc cu adoptatorii.

In aceste patru luni, sunt organizate minimum sase sedinte de evaluare sociala si
materiala si minimum patru intalniri cu psihologul. In functie de fiecare caz in parte,
numarul sedintelor se poate suplimenta. La finalul acestor sedinte si dupa alte trei
sesiuni de pregatire (etapa a treia a evaluarii), se poate elibera atestatul de familie
apta sa adopte.

Acest atestat este valabil un an, iar valabilitatea lui se prelungeste automat in cazul in
care data expirarii sale este dupa introducerea pe rolul instantei judecatoresti a cererii
de incredintare in vederea adoptiei.

Dupa ce adoptatorii primesc atestatul, incepe si o perioada de asteptare. In acest timp,

asistentii sociali au sarcina ca, pe baza evaluarii familiei, sa gaseasca copilul ce s-ar
potrivi cel mai bine cu aceasta.

Ce criterii conteaza pentru a incredinta copilul unei familii?

Conform explicatiilor avocatului Lupu&Partners, dupa finalizarea activitatilor de evaluare

si consiliere si dupa eliberarea atestatului de persoana/familie apta sa adopte, in
Registrul National de Adoptii se vor introduce informatiile relevante despre familie.

Apoi, in baza informatiilor detinute de catre Oficiul Roman pentru Adoptii despre
persoanele/familiile atestate la nivel national si copiii declarati eligibili pentru adoptie
inscrisi in Registrul National de Adoptii, printr-un sistem informatizat, se
realizeaza potrivirea la nivel teoretic.

In acest sens, Oficiul ia in calcul anumite criterii:

daca exista rude pana la gradul IV care doresc sa adopte copilul;

daca copilul are viata de familie cu o durata de cel putin 6 luni cu o

persoana/familie adoptatoare;

daca copilul are frati/surori adoptati/adoptabili;

judetul de domiciliu al copiilor si al familiilor;

 varsta copilului corelata cu varsta pentru care este pregatita familia sa adopte un
copil;

originea etnica a copilului;

sexul copilului;

limba vorbita de copil si de familia adoptatoare;

starea de sanatate a copilului si nivelul de dezvoltare al acestuia;

capacitatea familiei de a raspunde nevoilor unui copil cu o anumita stare de

sanatate/un anumit nivel de dezvoltare.

Urmeaza transmiterea, de catre Oficiul Roman pentru Adoptii catre DGASPC, a listei
cu un numar de cel mult 10 adoptatori/familii adoptatoare pentru fiecare copil.

DGASPC-urile continua potrivirea teoretica luand in considerare anumiti factori cheie

clar definiti de legislatia in vigoare, urmarindu-se, in primul rand, interesul superior al
copilului.

Concret, institutia va tine cont de: diferentele dintre varsta cronologica si varsta de
dezvoltare, originea etnica si culturala, religia, limba, nevoi de sanatate, nevoi
emotionale, comportamentale, inclusive tulburari de atasament, nevoi educationale,
principalele trasaturi de personalitate, interese, aptitudini, trasaturi fizice, dorinte
exprimate de copil in legatura cu adoptia, factori geografici si de mediu, componenta
familiei celei mai potrivite nevoilor copilului.

Dupa selectarea celei mai potrivite persoane/familii adoptatoare, Compartimentul

Adoptii sprijina intalnirile dintre copil si persoana/familia adoptatoare atat in mediul
de viata al copilului, cat si in afara acestuia, furnizeaza informatii cu privire la
carcaterisiticile, nevoile si istoria copilului, oferind suport necesar pentru a putea
depasi/clarifica eventualele ingrijorari.

Adoptia propriu-zisa si procedurile post-adoptie

Dupa ce angajatii DGASPC vor stabili compatibilitatea dintre copilul adoptabil si o

persoana/familie, in acest sens, vor elabora si un raport de potrivire. In baza acestui
raport, copilul va fi incredintat in vederea adoptiei, prin hotararea instantei
judecatoresti.

Practic, copilul va fi incredintat pentru 90 de zile si, in aceasta perioada, DGASPC va

urmari evolutia copilului si relatiile dintre acesta si familia adoptatoare, realizand, in
acest sens, vizite bilunare.

La sfarsitul perioadei de incredintare in vederea adoptiei, Compartimentul Adoptii

intocmeste un raport final, in care se evidentiaza modul in care s-a adaptat copilul
noului mediu de viata, propunerea vizand incuviintarea adoptiei. Acest raport, impreuna
cu alte acte cuprinse in legea adoptiei, se transmite instantei judecatoresti, care va
incuviinta sau nu adoptia.

Actul adoptiei este un act confidential. Prin urmare, parintii firesti sau rudele biologice
ale persoanelor adoptate pot obtine informatii cu caracter general vizand persoana
adoptata numai daca exista acordul expres al acesteia sau, dupa caz, al persoanei
sau familiei adoptatoare, a mentionat Roxana Lupu.

In ceea ce priveste copilul adoptat, acesta poate solicita Tribunalului sa-i autorizeze
accesul la informatii despre parintii biologici abia dupa dobandirea capacitatii depline de
exercitiu.

Desi este un act confidential, parintii adoptivi sunt obligati sa informeze gradual
copilul ca este adoptat. In perioada de pregatire se realizeaza consilierea viitorilor
parinti in ceea ce priveste comunicarea despre adoptie cu copilul adoptat in functie de
varsta acestuia.

Pentru ca obligatiile sa fie respectate, familia va fi monitorizata si dupa ce s-a incuviintat

adoptia. Mai precis, conform legislatiei in vigoare, monitorizarea post-adoptie se
realizeaza trimiestrial pentru o perioada de cel putin 2 ani.

In aceasta perioada, se urmareste evolutia copilului adoptat si a relatiilor dintre acesta

si adoptator/familia adoptatoare si se intocmesc rapoarte trimestriale. La incheierea
perioadei de monitorizare post-adoptie se realizeaza inchiderea cazului, situatie
transmisa, ulterior, Oficiului Roman pentru Adoptii.

Cat dureaza, in fapt, sa infiezi un copil?

"Este greu de apreciat asupra duratei. Legiuitorul arata perioadele minime pentru
desfasurarea diverselor proceduri, insa aceasta perioada poate fi prelungita la nevoie,
in functie de fiecare caz in parte. Cat despre termenele in instanta, este de notorietate
deja faptul ca si in cazurile ce trebuie solutionate de urgenta si cu precadere termenele
sunt foarte lungi", a atentionat Roxana Lupu.

Astfel, explica mai departe avocatul, primul termen in cauza trebuie stabilit la maximum
doua saptamani de la inregistrarea cererii. Insa, in realitate, termenele ce se acorda
variaza de la cateva luni pana la un an. Prin urmare, parcurgerea tuturor procedurilor,
inclusiv cele de post-adoptie, dureaza de ordinul anilor.

Conform specialistului, durata unei adoptii si succesul procesului depinde in primul rand
de asteptarile si pregatirea adoptatorilor. "Pentru copiii din sistem sunt preferabile
persoane sensibile, empatice, fara prejudecati, doritoare sa formeze comuniune
familiala alaturi de copiii din sistemul de protectie", subliniaza reprezentantul
Lupu&Partners.

Un ghid al adoptiei este pus la dispozitie si de Oficiul Roman pentru Adoptii si poate fi
consultat aici.