Observaia tiinific (sistematic)

Spre deosebire de observaia empiric, spontan, observaia tiinific are

la baz anumite ipoteze i ntrebri, iar cercettorul i va limita observaia la
variabilele care intr n formularea ipotezelor sau ntrebrilor sale. Acest fapt
asigur caracterul organizat i sistematic al observaiei tiinifice, dar prezint i
anumite riscuri: nu gsim dect ceea ce cutm i nu cutm dect ceea ce
corespunde credinelor, ateptrilor i convingerilor noastre (fundamentate
tiinific sau nu). Observaia tiinific se realizeaz cu mijloace specifice de
ctre persoane cu pregtire special, cu scopul explicit de a culege date cu
caracter tiinific.
Observaia tiinific se deosebete de observaia spontan prin aceea c
urmrete s dea o semnificaie lucrurilor i proceselor percepute, s verifice
ipotezele spre a stabili o lege de producere a lor. Observaia tiinific presupune
scopul cunoaterii i se desfoar dup reguli bine stabilite i ndelung
verificate, pentru a confirma sau infirma o tez anterioar.
Observaia tiinific are urmtoarele caracteristici (dup Stahl, H.H.,
1974, p.138):
- este metodic i fundamentat tiinific, adic are la baz o teorie,
intenia de a spune observaiei anumite lucruri, altfel spus este fondat pe o
ipotez;
- este sistematic, adic se desfoar dup un plan, nu haotic. Se
urmrete n mod constant planul de observaie i eventual evoluia procesului,
fenomenului pe etape, n timp;
- este integral, adic obine, recolteaz o informaie global asupra
tuturor laturilor fenomenului, procesului, pentru c realitatea nu poate fi
neleas dect n totalitatea sa;
- este analitic presupune operaia de desfacere a unui fenomen n
elementele lui alctuitoare;
- este precis i exact, fiind consemnat, n momentul observaiei;
- este repetabil i verificabil;
- este judecat critic, adic trecut prin filtrul raiunii, datele fiind
comparate i verificate.