Spre deosebire de observaia empiric, spontan, observaia tiinific are
la baz anumite ipoteze i ntrebri, iar cercettorul i va limita observaia la variabilele care intr n formularea ipotezelor sau ntrebrilor sale. Acest fapt asigur caracterul organizat i sistematic al observaiei tiinifice, dar prezint i anumite riscuri: nu gsim dect ceea ce cutm i nu cutm dect ceea ce corespunde credinelor, ateptrilor i convingerilor noastre (fundamentate tiinific sau nu). Observaia tiinific se realizeaz cu mijloace specifice de ctre persoane cu pregtire special, cu scopul explicit de a culege date cu caracter tiinific. Observaia tiinific se deosebete de observaia spontan prin aceea c urmrete s dea o semnificaie lucrurilor i proceselor percepute, s verifice ipotezele spre a stabili o lege de producere a lor. Observaia tiinific presupune scopul cunoaterii i se desfoar dup reguli bine stabilite i ndelung verificate, pentru a confirma sau infirma o tez anterioar. Observaia tiinific are urmtoarele caracteristici (dup Stahl, H.H., 1974, p.138): - este metodic i fundamentat tiinific, adic are la baz o teorie, intenia de a spune observaiei anumite lucruri, altfel spus este fondat pe o ipotez; - este sistematic, adic se desfoar dup un plan, nu haotic. Se urmrete n mod constant planul de observaie i eventual evoluia procesului, fenomenului pe etape, n timp; - este integral, adic obine, recolteaz o informaie global asupra tuturor laturilor fenomenului, procesului, pentru c realitatea nu poate fi neleas dect n totalitatea sa; - este analitic presupune operaia de desfacere a unui fenomen n elementele lui alctuitoare; - este precis i exact, fiind consemnat, n momentul observaiei; - este repetabil i verificabil; - este judecat critic, adic trecut prin filtrul raiunii, datele fiind comparate i verificate.