You are on page 1of 208
Putem schimba povestile scrise in genele noastre Fiecare celula a corpului tu confine, in nucleul sku, 0 minte coordonatoare: ADN-ul, planul de detaliu al viefii. Codul din interiorul acestei molecule lungi ca un filament, confine informatia esentialé care regleazi actvitiilecelulei si care transferd trasiturile ereditare de la 0 generatie la urma- toarea. {in primavara anului 2003, doar Ia 50 de ani dupa des- coperirea structurii de dubla spiral a ADN-ului, oamenii de stiinfa au terminat cartografierea secventei ADN-ului uman. Ei se grabesc acum s& extraga detaliile din toate informafiile genetice ale cromozomilor nostri. La fel de importanta, dar mai pujin cunoscutl, este cercetarea ino- vatoare ce indica faptul ci ADN-ul nostru nu este un cod fix si ca genele noastre pot fi afectate si chiar modificate de emofiile si experienfele noastre. hhizitor de drumuri si profesor in domeniul si modului in care credinjele si emotiile noastre ne afecteazA sindtatea si ADN-ul si eu am invajat c& genele noastre determina mult mai mult decat faptul cd mostenim buclele mamei sau ochii tatalui, Modul in care reactionam faféi de ceilalti, modul in care comunicdm, modul in caro giindim si ne exprimam emofiile, chiar gi tiparul relatiilor noastre, siindtatea gi finanjele sunt toate configurate de gene. Adesea, aceste tipare pot fi urmirite inapoi in timp pani la o sursi pe care nu 0 asociem tipic cu ereditatea — sentimentele si credinjele stramosilor nostri — ceea ce eu numese ,,povestile” lor. Acestea sunt incuiate adéne in Putem schimba istotile serise ia genele noastre 6 memoria ADN-ului nostru, influenfandu-ne in moduri de care nici mécar nu suntem constienfi. Cu alte cuvinte, ‘impreund cu nuanta parului si forma nasului, ne-a fost transmisa sio istorie emofionala prin descendenta familial. Imi place si descriu ADN-ul nostra ca pe o carte giganticd de istorisiri. Din cele 46 de capitole (referire stiinfifica la cromozomi) ale cari viefii noastre personale, 22 de capitole ne-au fost lasate mostenire prin descendenfa materna si 22 de capitole ne-au fost lasate mostenire prin descendenta paternd. Doud capitole suplimentare ne spun despre conexiunea nostra cu Dumnezeu, sau sursa univer- sali a viefii. Fiecare capitol este format din zeci de mii de povestiri — pe care oamenii de stiinf le numese genele noastre. Memoriile genetice si sistemul de eredinte care for- meaza cartea de povesti a AND-ului nostru ne pot sprijini in multe moduri, insi ele sunt de asemenea responsabile pentru transmiterea de tipare negative care ne impiedici si trim viata pe care ne-o dorim, Unele istorisiri produc efect, imediat — cand, de exemplu, cineva se naste surd sau cu diabet. Alte istorii se afl in stare latenta gi se dezvaluie cand sunt declansate de anumite experienfe sau evenimente, aducdnd bruste, si céteodati nedorite, schimbari in viata noast.i. Mereu i mereu, am vizut cum istoria inregistrat& in ADN-ul nostru ne determina cursul relatiilor, al sanatatii si al prosperitatii. in esenfa, ce ti se intampla in calatoria vietii tale este rezultatul a ceea ce este scris in codul vietii din ADN-ul tau. Ceea ce am descoperit ~ si despre asta se vorbeste in aceastii carte — este faptul c& ne putem schimba’acest cod. Nu este incrustat in piatra. Avem puterea sa schimbam povestirile scrise in genele noastre $i, in consecintit, puterea de ane schimbe vietile, 7 ADN-ul vindeccirit credingele limitatoare codificate in ADN-ul vostru, Aveste Procese au ajutat mii de oameni si-si giseascd cliberarea dintr-o gama larga de probleme, de la stresul emofional gi telafii cu probleme pana la alergii si boli care ameninti Vials. ADN-ul vindecdri dezvaluie descoperirle, vereeta. Tile si experienfele din viaja reala care au condus etre lucrarea prezenta gi descrie cinci Pasi de baza pentru a va Teprograma codul genetic pentru a obfine o totalé bunastare si abundenga, Trdim int-un timp al marilor transforméri, Multi dintre noi tree de la credinja ct suntem victime, catre consti- entizarea faptului ed sistemul nostru de credinfe creak ‘ealitatea noastrd si cit suntem responsabili de propria noastri transformare, aceasta incluzdnd i propria noastra vindecare. In aceasta carte Vefi favaja cum si va vindecati © cum si neutralizati programele negative transmisé prin descendenta familiala si cum sa Va activati tiparele pozitive Pentru a vi manifesta starea de bine ce v-a fost menita, Aveti o forta ce se afl& in interiorul vostru care va poate Purta dincolo de credinfele actuale, Accasta este putetea de a vindeca, Eu apir aceasti forté din interiorul vostru siva invit cdtrepasul urmator al edlatoriei vousire de vindecane NOTA: Cénd folosese cuvantul vindecare in aceasta Garte, m& refer Ia sensul spiritual simu la cel medical, chiar acd nu mengionez explicit acest ucru la ficcareutilizare Cuvintele vindecare (heal) si ntreg (whole) vin din aceeasi Hidicind din engleza veche ,H&". A fi vindccat spiritual fy legaturd Gu o problema inseamni a deveni integ seu aces Problema. De exemplu, vindecaréa poate include un leas Putem schimba istotile serise in genele noastre 8 dar de asemenca, poate implica siideca de afi impacat cu faptul c& nu exist un remediu. Daca aveti o problema de sanaitate, cerefi va rog, sfatul unui medic . fn nici un caz Yreuna din afirmatiile din aceasta carte nu trebuie s& contri. buie la intérzievea sau omisiunea unui tratament medical adecvat, Multumiri Desi o carte cu un autor pare a fi un proiect individual, realitatea este c& ,,nici un om nu este singur”. Relatiile si experientele mele cu familia, prietenii, colaboratorii si cu mulfi profesori ce mi-au interseetat calea sunt sursa cunoas- terii pentru aceasta carte, As vrea mai intdi si multumese sofului meu, Steve; fiicelor mele, Allison si Lauren; si nepotilor mei, Alex, Ethan, Aydin, Stryder gi Olivia, pentru ci m-au incurajat si fac ce am ficut aici. Apoi, un uriag mulfumese pentru Vera Gadman, Annaliese Kohinoor, Nancy Miller, Jessica Thurmond, si intregii echipe de la PossibilitiesDNA pentru ‘ntreaga lor muncd si dedicare in directia ajutorarii oame- nilor sa-si ating cel mai inalt potential si de asemenea, faptul de a face din PossibilitiesDNA una dintre cele mai bune companii de seminare pentru dezvoltare personal din lume. Uriage multumiri pentru Patricia Spadaro pentru viziunea, incurajarea, mAiestria si talentul ei de a pune intrebarile potrivite in timp ce lucram impreund la crearea si editarea acestei cri, Un alt multumesc pentru agentul meu, Nigel Yorwerth, pentru instruirea sa gi pentru cl a flicut ca accasti carte sa fie publicata. (a dova mulfumire pentru Vera Gadman pentru iubirea i grija cu care a realizat grafica precum si pentru toate materialele de la PossibilitiesDNA. Dacd nu ar fi fost crea- siile ei, nu am fi unde suntem astazi. 10 ADN-ul vindecdrss in final, sunt profand Tecunoscatoare tuturor absolven- {ilor gi celor care se ocupa de PossibilitiesDNA, care fac diferenta pe Pamant prin felul in care oferd lumina si iubirea lor c&tre aceasta lume. Partea I Emotii, credinte si mostenirea ta genetica 1. Cartea de istorii a ADN-ului tau Cum ne putem crea constient viata pe care ne-o dorim? Ce rol au emofiile si sistemul nostru de credinfe in sani- tatea noastr’ ? Unde igi au originea sistemele noastre de credinfe si cum putem lucra cu ele pentru a crea vindecarea si un mod de viafa mai plin de sens si mai satisfticdtor? Cautarea mea de o viaj& pentru a gisi rispunsuri la aceste intrebairi m-a purtat c&tre frontiera conexiunii minte-corp. Investigarea legaturii intre minte si corp a explodat in cei 30 de ani de cénd Dr. Herbert Benson, presedintele Institutului Minte/Corp si profesor asociat de medicina la Scoala Medical Harvard, a demonstrat c tehnicile de relaxare pot reduce stresul, scddea presiunea sangvina si bataile inimii, si imbundtafi sindtatea. Astizi o parte din doctorii, oamenii de stiinta si cercetitorii din domeniile medicinii minte-corp, fizicii cuantice, psihoneuroimuno- logiei si vindecarii vibrationale ne oferi dovezi puternice {in ceea ce priveste legatura dintre emofiile, sanatatea si starea noastra de bine. in mijlocul acestei revolufii, Caroline Myss a formulat un principiu cheie al vindecarii in cartea sa Anatomia Spiritului', un principiu care constituie baza tehnicilor de vindecare energetic& din timpuri stravechi pana in prezent: Biografia noastra devine biologia noastra. ,Corpurile noastre ne confin istorii - fiecare capitol, linie gi vers al fiecdrui eveniment si relafie din viata noastra”, explic’ ea. ,Fiecare gind pe care I-ai avut a cdlitorit prin sistemul tau biologic si aactivat un raspuns fiziologic”. Stim, de exemplu, efec- tul unei intense furii sau frici — crese bataile inimii, ne 14 ADN-a vindecdril inclestam dintii si creste presiunea sangvin’, Myss spune cd printre experienfele care transport energie in sistemul nostru corporal sunt vechile $i actualele relafii, memoriile si experinfele profunde sau traumatice si, de asemenea, tiparele de credinje si atitudini, ,Emotiile din aceste expe- rienfe se codific’ in sistemele noastre biologice”, spune ea, contribuind la formerea celulelor fesuturilor noastre gi fiind refinute in memoria noastra celulara. O alta treapta in ceea ce priveste viziunea noastrd in evolujie despre legatura minte-corp a venit de la Dr. Candance Pert, om de stiin}a, neurolog de reputatie intemna- tionala. fn lucrarea ei de refering’, Moleculele Emofie?, Dr. Pert stabileste baza biomolecular a emofilor noastre si ne ‘jut si infelegem foarte bine cum ne afecteazé emofiile sindtatea. Ea a descoperit c& sistemele principale din corp formeazi o vastii refea. Ceca ce transport informatia intre aceste sisteme, conectéindu-le, sunt neuropeptidele si recep- ‘orli lor, pe care ea le denumeste biochimicalele emofiei. Acesti ,mesageri” sunt intr-o comunicare constanta cu sistemul imunitar, In consecinta, ea spune ci emofiile sunt legaitura dintre minte gi corp, Bazndu-ne pe accasta cercetare stiintifica, este timpul si ne depisim conceptele de ,,putere a mintii asupra corpului” sustine Dr. Pert. ,,in lumina cercetarii mele, acea fraza nu descric eu acuratefe ceea ce se intémpla. Mintea nu domina corpul, ci devine corpul — corpul si mintea sunt una.” Trebuie si ineepem sa privim ne emofiile, spune ea, »»€a pe niste semnale celulare care sunt implicate in procesul de convertire a informatiei in realitate fizicd, transforménd a propriu mintea in materie.” Cu alte cuvinte, mintea si corpul comunica prin intermediul moleculelor emotiei. Datorita muncii unor pioneri ca acestia, stim acum c& emofiile ne influenjeaza celulele si fesuturile corpului si prin aceasta ne influenteaza sinitatea. Totusi marginile Cartea de istorit a ADN-ului tu 15 acestei frontiere merge inc& si mai departe si mai in profun- 1. Cereetiri revolutionare ne arati c& emofiile au efecte asupra noastra la nivelul cel mai bazal al ADN-ului, 0 descoperire ce are ramiffcatii foarte largi. Genele noastre rispund la emotii Geneticienii stiau de ceva timp cA ,,stresurile” mediului inconjurator pot afecta genele si cauza mutafii. In 1940, geneticianul american Barbara McClintock a ficut 0 desco- perire extraordinara care nu a fost recunoscutd in intregime decat mult mai tarziu. In 1983, cercetatoarea a castigat Premiul Nobel pentru descoperirea dansei conform careia genele igi pot modifica pozitia pe un cromozom ca rispuns la stres. In cuvantarea de la decernarea premilor ‘Nobel, ea spus c& ,s0curile” aplicate materialului genetic (orice soc: de la accidente in interiorul celulei gi infectiile virale pana la medii inconjuratoare modificate) ,,au fortat genomul si se restructureze pe sine” pentru ca astfel si depiseascA ameninfarea (un genom este totalitatea materialului genetic unui organism). »Dispozitivele care simt si semnalele care initiaza acest ajustiri sunt dincolo de abilitatea noastra de infelegere,” spune McClintock. Ea a incurajat oamenii de stiinta sa meargi mai departe in a determina ,care este dimensiunea ‘cunoasterii pe care 0 celula o are despre ea insiisi, si cum utilizeazi aceast& cunoastere intr-o maniera sinteleapta” atunci céind este provocata”, Ea a numit genomul ,,un organ foarte senzitiv al celulei” care este capabil s& ,,simt& eveni- mentele neobisnuite gi neasteptate si sa réspunda la ele”. Aproape de finalul cuvantarii ei la Nobel, McClintock a spus, in mod profetic, c& oamenii de stiinta din viitor se Vor focaliza fara indoiali pe genom ,,cu o mai mare apre- ciere in ceea ce priveste insemnitatea acestuia.” 16 ADN-ul vindecarit Cand a ffcut deseoperitile acestea, McClintock a lucrat initial cu plante, dar oamenii de stiinfa au recunoseut mei \arziu ci mecanismul pe care ea I-a identificat ~ genele migedndu-se pe cromozomi ca rispuns la stres ~ ar putea Contribui foarte bine la evolujia umana prin crearea de noi mutafii. Un aspect la fel de important pe care aceasta Cetcetare a ardilat-o este ideea conform careia codul nostry Senetic nu este static ci este afectat de stresurile din mediul »Emofile si credin- inconjurator, fele noastre si cele pe Noi cereetiti incep si dove- care le-am mostenit, deasc ch stresul din mediul ne afecteaz ADN-ul.... inconjuritor chiar ne altereazd Genele noastre — ADN-ul. Un studiu de referints raspund la emofii - 1a _lansat in Procedurile Academiei bine si fa ritu.” Nationale a $tiinfei din decem- brie 2004 a aritat ca stresurile majore din timpul vieyii pot chiar strica telomerii (sectiuni ale ADN-ului de 1a capatul cromozomilor) din interiorul celulelor imunitare ale corpului, scBzsind durata de viajai a celulelor. Studjul compara un grup de femei care ayeau tn 2r)8 copii care sufereau de boli cronice serioase eu un grup de femei ce aveau copii stnatosi. Un aspect interesant all studiului este acela ci rezultatele au fost fn stransé legaturd cu percepyia stresului emotional. Femeile din ambele ‘grupuri care simfeau ci sufereau cel mai mare nivel de stres aveau telomerii comparabili cu cineva cu zece ani mai in varsta deca ele. Tntr-un articol din Washington Post pe marginea acestei descoperiri, Dr. Dennis Novack de la Colegiul Universitar de Medicina Drexel spunea ca noul studiu aratd ck mintea sicorpul nu sunt separate, c& ,moleculele din corpul nostru chiar sunt sensibile la mediul nostru inconjurdtot de natura psihicd*”. Desi sunt necesare mai multe cercetiti, studiul Cartea de istorii a ADN- ul tty 7 indica spre o relatie directa nu numai intre stresul cronic si Sindtatea noastra, dar si dintre tres (sau emofi) $i gene Povezile nu se optese aici. Alte descoperiti stiinfifice Re aratii de asemenee, dintr-o perspectiva complet diferita, legitura dintre emotiile si ADN-ul nostru, Cercetitorit Tecunoscuti pe plan national Glen Rein, Ph.D., gi Rollin McCraty, Ph.D., Icrand impreuna cu Institutul de Cer. Cetare HeartMath (Matematica Inimii), ne-au ardtat c& focalizate, sentimentele de iubire si intentiile specifice au modificat mostre de ADN din solutie 5i au produs efecte diologice in interiorul si in afara corpului. intr-un studiu, cei care erau parte a experimentelor au fost capabili sf determine ADN-ul si se desf’soare sau sd se infasoare, conform intentiilor lor specifice. inffigurarea spiralei de ADN este asociatd cu repararea luigi desfisurarea precede diviziunea celulara. intr-un caz, Persoana studiata a fost capabilé s& afecteze starea ADN-ului cand mostra era la 0 Jumitate de mila distanta. Ca rezultat al unor studii ca acesta, cercetitorii au lansat o ipotez#, nedovedita totusi ‘nek experimental, c& ar putea fi posibil ca prin intent Constienté focalizata a inimii sa influentim procesele de la nhivelul celular si chiar s& schimbim structura primard a ADN-ului — codul nostru genetic. Aceste studii incitante corespund muneii pe care am Hieut-o in ultimii 20 de ani, studi care araté ci emotiie si credinfele noastre — inclusiv cele pe care le mostenim — ne afecteazi ADN-ul, La fol ca si acesti cercetétori, am desco- perit c& ADN-ul nostra nu este un cod fix ci unul flexibil, De fapt, am descoperit cf folosind tehnici specifice, putem Inlocui tiparele negative cu uncle-noi, pozitive, Ca efect, Béndurile negative si emofiile reprezintd , stresul” mediulus {inconjurator despre care a vorbit Barbara McClintock: ele influenteazi ceea ce ea a numit foarte sensibilul” material 18 ADN-ul vindecarit Benetic, care este capabil si ,simta evenimentele neobig- nuite si neasteptate si sd raspunda la ele”. Pe seurt, genele oastre raspund la emofii—la bine si la rau, Totusi, am descoperit c& si opusul este adevarat: ADN-ul ne afecteaz emotiile, atitudinile si comportamentele. Oa- ‘menii de stiinta au verificat c& genele noasire ne transmit mult mai mult deeat trisiturilefizice. In 2001, o echipa de cameni de stiinfé din Barcelona a descoperit ci o mutatie geneticd a cromozomului 15 face ca oamenii si devind mai Susceptibili la atacuri de panicd si tulburari de anxietate, Acesta ne spune c& mai curénd decat a fi o boal imaginars sau un defect psihologic, o fobie poate rezulta dintr-o muta- fie in genele noastre. in completare, Dean Hamer, biolog molecular $i seful sectici structurii si functionarii genei de Ja Institutul National al Cancerului, subliniaza idea con- form cireia credinta este adanc inridicinati in ADN — cd ‘mostenim o predispozitie de a fi spirituali. in cartea sa, Gena Jul Dumnezeit, el sustine ci o variatie a genei VMAT2, pe care el a intitulat-o ,,gena lui Dumnezeu”, joacd un rol mic dar cheie in tendinfele spirituale care sunt indsente in genele noastre. Daca fobiile pot aparea din genele noastre, ce alte atitudini sunt rezuitatul unei predispozitii enetice? Dac& spiritualitatea poate fi mosteniti, ce alte sentimente si comportamente sunt transmise prin ADN-ul nostru? Credinte si vindecare Dupé revolutionarele descoperiri din stiinf& si genetic din ultimii ani, ne aftém acum in fata unei frontiere noi si incitante — una ce merge dincolo de explorarea modului cum emofiile si gandurile ne afecteaA sindtatea, Aceasti nou frontier’ uneste energetica, emofiile si genetica. Ea Cartea de istorii a ADN-ului tau 19 aduce impreuna stiinja si autovindecarea, Ne invita si ne confruntim cu noi intrebari: dincolo de trasdturile fizice, ce fel de informatic este codificatd gi transmis mai departe Prin intermediul genelor noastre? Cum afecteaz gindurile si emofiile noastre dispozitivele senzitive si semnalele in interiorul genelor noastre? $i cum putem sd folosim aceasta informatie ca si ne vindecim pe noi insine? Aceste intrebiri m-au indemnat si sap mai adane in dinamica ADN-ului. Mi-am inceput calatoria, asa cum multi dintre noi au facut-o, cw o crizi de sindtate care m-a catapultat pe o cale a autovindecdrii si cétre examinarea rolului sistemului meu de credinge. Privindu-mi retrospectiv viaja, am realizat cd am stiut dintotdeauna c& m puteam vindeca pe mine insumi in mod natural, incepand cu ceva ce mi s-a intamplat pe cand aveam zece ani. Find cea mai mare dintre cei patru copii, géteam adeseori ca si 0 ajutpe mama. Intr-o sambata dimineafi, eram in bucdtirie prajind sunca intr-o tava pentru clatite cu o mana si ficand paine prajita cu cealalté mand, Am ridicat tava de clitite ca si seurg griisimea si manerul s-a rupt, Grisimea fierbinte mi-a urs pe partea din fat a corpului de la sold pind pe laba piciorului. Durerea a fost asa de mare c& nu am stiut ce sf fac. Am urlat si am inceput si alerg in josul strazii. Parinfii au alergat dup& mine, m-au adus acasi gi s-an grabit si ma ued la spital. Pani am ajuns acolo, toaté piclea ars de pe tot piciorul drept s-a jupuit. Aveam arsuri de gradul trei care rau extrem de sensibile si de dureroase. La spital, piciorul mi-a fost impachetat in alifie si infasurat. Timp de trei luni, mama nu m-a lisat sd merg pe acel picior deloc deoarece, spunea ea, accasta era o parte importanti ca piciorul sa se vindece perfect. Ea mi-a tinut piciorul infisurat gi fixat si m-a cArat ea peste tot. Am ptiut 20 ADN-ul vindecrii C4 piciorul meu se va vindeca perfect deoarece nimeni ‘nu-mi spusese cé nu va fi asa. Nimeni, inclusiv mama mea, ‘nua vorbit cu mine despre cicatrizare asa c& am fost liberd de acea credinti — pind m-am intors la scoala. Cand m-am reintors la scoala (eram in clasa a 4-a), ined aveam niste bandaje pe picior. Baiefelul care stitea lang mine m-a privit si mi-a spus: ,,O si fii aga de urdté cénd or scoate acele bandaje”, M-am holbat la el si am spus: »Ce vrei si spui?” ,.O s8 ai cicatrici pe tot piciorul, iar noi 0.si-4i spunem ci esti uréta”” ma lovi el din nou. Tulburaté si foarte supliratd, i-am spus mamei despre asta imediat ce atm ajuns acasd. Ea a spus foarte simplu ea ,,Acest lucru nu este deloc adevatrat. Piciorul tau s-a vindecat perfect. Cica- tricile apar numai la camenii cérora le plac cicatricile. Tie nucfi plac”. Astizi nu am nici o cicatrice pe picior si nici un semn al acele arsuri. Chiar fiind copil, universul mi-a ardtat cd putem s& ne vindecdm singuri si c& sistemul de credinfe joacd un rol important in acea vindecare, Ca adult, a fost nevoie s4 mi se reaminteased potentialul meu de vindecare. Traiam visul american si apoi, ca din senin, m-am trezit intr-un spital sngerdnd atat de abundent cd medicii mi-au spus cd o si mor. Am semnat toate actele prin care ofeream permisiunea interventiei chirurgicale si Je-am spus doctorilor si facd tot ce este necesar si opreasc hemoragia. Au gisit un chist in ovarul meu drept si au ‘indepartat ovarul in timpul operafici. De asemenea au decis sé-mi scoatd apendicele, desi nu era nimic in neregula cu el, Imediat dupa operatie, doctorul mi-a spus c& am nevoie 84 mi se facd o histerectomie (indepértarea uterului n.t.), Operatia pe care tocmai o avusesem fusese asa de dure- Toas cé nu mai voiam sé tree din nou printr-o operatie. Numai o persoand nebund ar semna pentru asa ceva, ma gindeam eu, cu exceptia faptului ci ar trebui sto facd ca Cartea de istorii a ADN-ului tou 21 si rimdnd in viaya. Am reatizat atunci c& aveam nevoie simi privese viata in mod difert si cd aveam nevoie de o cale prin care s& ma vindec singura, in esent’, universul imi spunea Trebuie s& te trezesti acum gi sf ifi asumi Fnonstbilitates, Trebuie i ai un rol activin crearea viet tale”. Am fneeput si caut alternative la medicina oceiden. tala si am descoperit acupunctura si remediile cu plante, Gare au djutat la Indepartarea problemelor mele de sdndtate Acesta a fost primul meu pas in realizarea faptului ed, in anumite cazuri, este posibil si ne vindecam singuri fara a avea nevoie de masurile drastice de care medicina occiden. {ala spune c& avem nevoie, in momente ctitice, putem avea intradevar nevoie gi ar i bine st ne folosim de medieina cccidentalé deosrece ne poate salva viafa, totus! —aga eum invalasem — medicina alterativa si sistemul nostra de credinfe pot face o mare diferent’, Singura, constientizarea nu este suficienta Dupé operatia de indepartare a tumo! i, am inceput si am grija de corpul meu intr-un mod mai natural. $i totusi Continuam si fu lovitt de semanale de avertizare, unl dupd all, Parteneriatele nu au mai functionat. Relatile »-au destrimat. Ceva de care ma eram constienta cauza un tipar repetitiv in viata mea si aveam nevoie s& aflu ce era Am explorat multe cai si, int-un final, am fnceput si Studiez rolul eredinfelor noastre in a da forma evenimen. mea, Timp de mai multi ani, am edlatort prin fad invatand Gamenii cum si-si modifice sistem de credinje, Organiza- fia pentru care munceam invaja cd atunei cand ne sehimbamn Gredingele, atitudinile se schimba de asemenea si apoi noi ‘Sunfem in stare ‘si facem fa lucrurilor mult mai eficiont, 22 ADN-ul vindecirit Seminarile pe care le-am oferit erau minunate si au schim- bat viata multor oameni. Ele mi-au schimbat si mie viata. Pemisura ce lucram cu participant la aceste seminar am observat 0 tema repetitiva. Cand oamenii vedeau cum credinjele lor erau in miezul dificultiilor lor, se simfeau ‘minunat, Erau incdntali s& fie capabili sa-si observe proble- mele prin alfi ochi si paraiseau programul simyindu-se mult mai puternici. $i totusi cnd ii revedeam, imi spuneau aceleasi povesti. Continuau sa se géndeasca la divort, inca igi urau slujba, copiii tot au le vorbeau, sau banii erau inci, © problema. ,.De ce imi relatafi aceleasi probleme?” intre- bam frustrata. ,.Dact afi inteles si v-afi modificat sistemul de credinje, de ce nu s-au schimbat lucrurile?” Casi secretele de Am descoperit_ un lueru mult uitate ale familiei, fascinant: Singurd, constienti- povestile noastre ances- zarea nu este suficienta pentru irale —ascunse adéne in a schimba tiparul. Cai dintre ‘memoria ADN-ului—ne noi nu am jurat cA nu vom influenjeazé in moduri _repeta un anumit tipar care nu pecarenule ne-a plicut la parinfii nostri, constientiziim.” pentru-ca apoi s& ne desco- perim ficdnd exact cea ce am spus ci nu vom face niciodata? De ce repetimm un tipar desi noi nu dorim asta? Am studiat multe modalitati diferite si mi-an plcut toate, dar niciuna dintre ele nu a realizat 0 schimbare permanenti asa cum voiam sai vad. Acest feno- ‘men m-a motivat si caut factorii ascunsi care ar fi rispuns intrebarilor mele: dacd a fi constient si a avea o atitudine pozitiva este tot ce aver nevoie ca sa traim o viata mai sdnatoasi si mai fericiva, de ce mu se schimba mai multi oameni mai repede? De ce continuam s& repetam sabloa- nele de care vrem si scipim? De ce este atét de greu si Cartea de istorit a ADN-ului tai 23 schimbam acele tipare? Dari o bung constientizare nu este suficienta, ce aliceva este? La acea vreme, am fost norocoasa si invaf de 1a o serie de oameni care lucrau cu energia si cu ADN-ul, Unul dintre cia fost Gregg Braden, a cirui munca de pionerat in dome- niile fizicii si ADN-ului au generat o revelatie major in ceea ce priveste infelegerea mea legat’ de emotii si credinje side modul cum pot afecta ele ADN-ul. Prin intermediul multor experienfe, experimente gi studii, ‘am inceput si pun cap la cap o alta parte a puzzle-ului, una ce era ingropata adane in ADN-u! nostru, Am descoperit c& noi mostenim emotiile sj credinjele stramosilor nosiri. Programate in propriile noastre celule, aceste sabloane adane intiparite ne influenfeaza sinatatea, bundstarea si relatiile. Asadar, motivul pentru care nu le schimbam, se datoreaz, in primul rand, faptului c& tiparul este progra- mat fn celulele noastre, in al doilea rand, aceste programe nu vin doar din aceasta viafé ci si din generatiile trecute. Cai secretele de mult uitate ale familiei, povestile noastre ancestrale — ascunse adanc in memoria ADN-ului nostru — ne influenfeaza in moduri pe care nu le constientizam. Aceste programe interioare sunt ca niste casete Inregistrate care continua si se repete, spundindu-ne ce si facem si ce si nu facem, Am realizet.cd daca. putem descoperi o cale de a accesa aceastii imprimare din interiorul ADN-ului, putcm schimba programele ce ruleaza pe casete. Ne putem regenera si reintineri viefile. Credintele profunde sunt transmise mai departe prin intermediul ADN-ului Cu tofii ave programe subconstiente in gene, si asta include gndurile, sentimentele si credinfele pe care le 24 ADN-ul vindeceirit mostenim. Transmise din generajie in generafie, fara a fi constienfi de asta, ele ne influenteaz’ viafa intr-un mod foarte profund. O experienta pe care un bunic a avut-o cu multe generafii in urma poate fi de fapt cauza unui tipar anume pe care tu il tot repeti astizi, De exemplu, o furie turbata a unui bunic iji poate fi transmisa print-o gena, dandu-fi astfel o tendingS catre furie, Emofiile unei bunici care a murit cu sapte generafii in urma prin inecare iti pot cauza fie frica de apa, chiar dacd tu nu ai nici o trauma din ‘aceasti viafd care sé te determine siti fie frica de apa. Pana cand nu identificdm si schimbam istoriile pe care le-am mostenit, care reprezinta adevarata sursi a acestor sabloa- ne, problemele noastre nu se vor schimba. Sa spunem, de exemplu, ca te decizi ci fi-ar place si fii instirit si pai peste tot prin casi bilefele care si aminteascé minfii tale constiente si subconstiente ci asta este ceea ce doresti, Asta te-ar putea ajuta foarte bine si ai o stare pozi- tiva. Totusi, daca ADN-ului thu este programat cu ideea subconstienté care spune: ,.nu meriti si fii bogat”, atunci, indiferent cat de mult se concentreazi mintea constient& pe ideea , sunt bogat”, nu vei atinge acel fel. Vei continua sé-fi repeti Vechiul fipar pana vei gist si vei inlatura tiparul sub- constient care ffi saboteaza noile tale teluri. Acelasi lucru este adevirat cu afirmatiile pozitive. In final, vor functiona doar daca dorinfele tale constiente sunt 100% aliniate cu credintcle tale subconstiente. O femeie pe care am instruit-o avusese un trecut abuziv. Ambii parinfi erau alcolici si o abuzasera emorional si fizic. Fugise de acasi la varsta de 16 ani gi jurase ca niciodata si nu repete acest model. Ce s-a intémplat? S-a méritat de cinci ori, de fiecare dati cu barbafi abuzivi. Era puternica si fru- moasé, dar end intra intr-o relafie, nu conta eat de tare isi dorea si sckimbe lucrurile; pornea prin a oferi puterea Cartea de istorii a ADN-ubi tau 25 barbatului din viata ei si tiparul abuzurilor se repeta mereu simereu. Observase si infelesese acest ciclu al abuzului din familie $i decisese cu mult timp fn urmé c& nu doreste si se afle in preaima oamenilor abuzivi. Totusi, constientiza- ea acestei probleme nu era suficientl ca si-si schimbe viaa, Cand a utilizat tehnicile ADN-utui despre care veti invita in aceasti carte, a descoperit c& istoria abuzului nu venes ‘numai de la patinjii ei, ci mergea in unm cu zece generali Unul dintre strimosii cia fost acuzat in mod eronat, aruncat in inchisoare si a fost subiectul unor abuzuri teribile, Ea ‘mostenise sistemul de credinte conform caruia ,abuzul este arte din cea ce trebuie sé traiesti in viata gi nu exist scpare”. Imediat ce am descoperit de unde provenea acest {ipar inital si spoi I-am inlaturat energetic din ADN, a fost in stare s-1 intrerupa pentru prima data in viafai. Ea se afla acum intr-o relafie minunat’, Surprinziitoarea stiinfi a ADN-ului Stiinga a ficut progrese extraordinare in ultimii ani in Cova ce priveste infelegerea ADN-ului si este important si fim constienti de informatile stintfice de baz pentru a Putea infelege vindecarea energeticd a ADN-ului fn primul ind, nucleul oricarei colule din organism confine 46 de cromozomi unifi impreunii pentru a forma 23 de perechi Acestia au doud lanfuri lungi, strans inffigurate, semanand cu o scard spiralati, numit ADN (acid dezoxiribonucleic), ADN-ul este o moleculé lung multiunitard care contine Codul digital al vietii pe Pamént. S-a ficut referire In ADN ca fiind planul de detaliu al viefii, codul nostru chimic si un limbaj. Constructia organismului si a componentelor lui moleculare apare din informayia (sau limbajul) inmagazinat in ADN. 26 ADN-ul vindecdrii Cele patru elemente codificatoare principale, sau unit de baz, de pe spirala ADN sunt T, C, A si G sau timina, citozina, adenina si guanina. Cand aceste patru elemente codificatoare sunt combi- nate cu fosfati si zahir dezoxiribozd in grupuri de cate trei, sunt numite codoni. Existé 64 de combinatii posibile de codoni; 61 sunt folositi pentru a codifica cei 20 de ami- noacizi, si 3 codoni de ,,stop” care sunt folositi pentru a indica sfarsitul unci seevente proteice. Acest cod este similar cu un cod Morse. Codul Morse foloseste combinafii de 2 elemente, punctul si linia, pentru a specifica literele din alfabet si semnele de punctuatie. in codul genetic, combinatiile celor patru subunitii A, T, C ‘si G constituie alfabetul proteic. In codul Morse, o scurta perioada de liniste, specifica sfarsitul mesajului, aga cum cei trei codoni de stop marcheaz& inceputul si sfarsitul secvenfei proteice, Cénd un cod se modifica, poate reduce ‘in mod serios functionarea proteinei. in 2003, oamenii de stiinti au determinat secventa completa a ADN-ului din tot materialul genetic al corpului uman, una dintre cele mai mari aventuri stiintifice din toate timpurile. Cartografierea genelor a fost o explorare pentru a giisi cartea de instructiuni a funcfionarii corpului uman. Oamenii de stiinta au presupus c4 fiecare functie a cor- Pului omenesc este controlati de o gend. Fi credeau ci dac& ar putea inscrie intr-o lista toate genele si ce functie con- troleaza fiecare gen, ar putea avea o hart care si-i ajute Si infeleagi cum s& schimbe corpul omenese ~ pentru a pre- ‘veni sau vindeca diabetul sau cancerul, de exemplu. Pentru ca aceast& teorie si fie adevarata, ar fi trebuit si existe cate © gen’ pentru fiecare dintre sutele de mii de funcfii pe care Ie indeplineste corpul. Cénd oamenii de stiing au desco- perit doar vreo 33000 de gene in loc cfiteva sute de mii, au Cartea tie istorit @ ADN-ului te 27 fost constemnati. A trebuit si-si revizuiasca teoria conform careia genele singure erau responsabile pentru tot ceea ce are loc in organism. in cartografierea genelor, oamenii de stiinga au desco- perit si alte lucruri enigmatice. »Faptul c& noi ‘Te-ai gndit vreodat® la tine asa_folosim doar combinagii cum te-ai géndilao banana sau de 20 de codoni, dar la un vierme? avem acces la inca 44 Oamenii de stiint’ au desco- deschide usa ciitre mult Perit c& 50% dintre gencle mai multe posibilitayi umane sunt similare cu cele ale pentru viata pe care nu unei banane si c& 40% dintre le-am vitzut ined.” genele viermelsi $ijumatate din genele unei muste a fructelor sunt si ele similare cu acestea, Au descoperit de asemenea ca 99,9% dintre genele unui Copil nou-nascut sunt identice cu genele oricarui alt copil nou-ndscut. Bryan Sykes, 0 autoritate mondial de varf in privinja ADN-ului si evolutici umane si autorul edrtii Cele 7 Fiice Ale Evei a susfinut incredibila interconectare a oamenilor, Ela creat o hart genetic a Europei Vestice si a tras 0 coneluzie uimitoare conform cAreia aproape oricine cu des- cendenfa nativ curopeana, indiferent unde locuieste acum in lume, poate si-si regiseascd linia strimoseasck intr-una din cele 7 femei, pe care el le-a numit cele 7 fiice Evei in munca mea am descoperit de asemenea, similaritit in informatia noastr& genetica. Am deseoperit ca in gene impartisim cmofii, credinje, amintiri si povestiri similare. {n general, gisim in gene, teme legate de abandon, tradare, pierderea tncrederii, separare si sentimente de respingere. Regisim amintiri comune legate de secete, ungii, perioade de foamete, de inchizifii, holocausturi si comert cu sclavi. Din cauza acestor similaritati in ceea ce priveste experienja 28 ADN-ul vindecarit speciei umane, patem aplica proceduri ce implica sabloane arhetipale pentru a descoperi ce poveste ne-a fost transmisa prin intermediul descendenfei noastre familial Incercetarea lor despre gene, oamenii de stiinfé au aflat ceva despre codonii nostri care i-au surprins. Codonii sunt, ca si cipurile computerelor ce confin programe cu posibi- litati. Desi exist 64 combinafii de codoni care ne sunt disponibile, oamenii au descoperit c& accestim doar 20 dintre acestea. Ce s-a intAmplat cu celelalte 44 de posibile progra- ‘me? Au dispirut pur gi simplu? Oare se afld in stare latent in noi, asteptand si fie activate? Faptul c& noi folosim doar Combinafii de 29 de codoni, dar avem acces la inc’ 44, deschide usa caitre mult mai multe posibilitati pentru viata pe care nu le-am vazut inc’. Capitolele c&rtii de povesti a ADN-ului tiu Pe misura ce munca mea a progresat si oamenii de stiinga cttutau si infeleaga de ce exist doar 33000 de gene {in corp, mi-am pus o intrebare: ar putea exista ceva ce ne Dlocheazi accesul cétre toate programele potentiale ale ADN-ului? Cum functioneaza cu adevarat, ADN-ul? Daca ¢genele nu controleaza toate functiile corpului nostru, atunci ceo face? Chiar acum, oamenii de stiinfai se concentreaza pe raspunsul Ia aceasti ultima intrebare incercdnd si desco- Pere ce anume ne activeazi si dezactiveazi genele. in munca pe care o fac, am descoperit ci este vorba de géndurile, emofiile $i sistemul de credinfe care activeaza sau dezacti- vea7 programele genetice, asa cum voi discuta in capitolul 2. Peniru a injelege aceasta abordare, pute}i sii va ganditi la ADN ca la 0 carte de povesti ~ cartea viefii noastre. in primul rand, noi trebuie sé mergem dincolo de ima- ginea conventional a ADN-ului ca fiind o simpla spirala Cartea de istorii a ADN-ubut tau 29 dubla sau scard risuciti ce ne confine codurile genetice. in schimb, imaginafi-va ADN-ul ca fiind 0 carte. Autori ca Gregg Braden si Matt Ridley au comparat ADN-ul nostra Cu o carte ce contine capitole. imi place si ma gandese la ADN ca la o carte imens pe o band’ magnetica care traieste in nucleul celulelor noastre. Banca de memorie a acestei clr} cuprinde un depozit imens de informafii despre Care nu am stiut niciodata ed exist. Cartea de povestiri a ADNcului este constituiti din 46 de capitole, numite ero- mozomi. Fiecare capito! confine istorii, numite gene. Avem ‘il de gene, si ficcare gend confine peste 80 de mii de ister Fiecare poveste este construita din cuvinte numite codoni. $i eum géndesc la ADN ca existh 64 posibile combinaji de je" nee fend eyes codoni, ai putea s8 spui od ficcare "4 Carle enced Poveste este construiti din 64 de Ami place si ma pete c c care tritieste In cee curiae sunt Ricaieding car are 4 litere A, T, C si G —subunititiile eae codului genetic. Una dintre cele mai importante caracteristici ale cir de istorii a ADN-ului este aceea ci nu este incrustata in Piatra. Istorile pot fi schimbate. De fapt, tu adaugi mereu acestei cdf, experienta ta de viatd. Cand ceva {i se intam- pla, acele emotii si experienfe sunt adaugate amestecului lau de istorii. Evenimentele traumatice sau repetitiv nega tive cteeaz& schimbari importante in istoria ta. in acelasi fel, pofi si ipi schimbi in mod intentionat povestea inspre mai bine invatind si elimini sabloanele gresite si influ. enyele din genele tale ce au eclipsat planul original, divin, Imediat ce sabloanele de subminare sunt eliminate, corpul ‘Gu va reveni la tiparul stinitos, inerent, Douiizcei si dou’ de capitole ale cartii de istorii a ADNcului Contin povestiri care au fost transmise pe linia 30 ADN-ul vindecarit genealogic’ a zhamei, Aceste istorii confin esenta ta feminin& i esenfa ta masculind de pe partea mamei. Orice eveni- ‘ment, emofie gi acfiune ce s-a intimplat strimosilor de pe partea mamei, bune si rele, sunt fnregistrate aici, incluzind toate pierderile, wridirile si abandonul. in completare, printre aceste 22 de capitole exist coduri despre cum s8 ai grijd de tine, cum si ai grij& de alfii si despre cum si-ti tezesti forfa creativ a vietii, Alte 22 de capitele aie c&rfii de istorii ale ADN-ului tau vin pe partea descendentei paterne. Aceste capitole, contin esenfa masculind si feminind de pe partea tatdlui, inregis- irand toate evenimentele si emojiile avand legaturd cu puterea, controlul, responsabilitatea, perfectiunea si ducerea jn lume a muncii tale. Fiecare eveniment si emofie, inclu- znd fiecare rizboi, foamete, molima, secet, inchizitie, holocaust si injustitie care s-a intamplat stramosilor de pe linia genealogict a tatalui sunt inrogistrate aici. impreuné, aceste 44 de capitole spun povestiile echi- librului dintre esenfa ta masculina si esenja ta fem Energetic, indiferent cf suntem barbafi sau femei, avem att esenja feminina cét si pe cea masculina. Ele sunt menite s& lucreze impreund in interiorul nostru ca un tot $i ca o echipa de sustinete. In mostcnirea noastra genetic’, totugi, energia masculind si cea feminina sunt uneori in dezechilibru, generdnd povesti de durere, frica yi pierdere in interiorul nostru, Codul lui Dumnezeu In completarea celor 44 de capitole ce v-au fost trans- mise de pe linia genealogicd a tatalui si a mamei, exista doua capitole aditionale in cartea de istorii a ADN-ului tt privind conexiunea/sepsrares ta de Dumnezeu sau de fora Cartea de istorii a ADN-ului tau 31 Universal a viefii, Codul inregistrat in aceste dows, capitole «¢ Poste fi denumit codul lui Dumnezeu ~ te conecteara Gh centrl finfei tale, acolo unde esti una cu Dumnezeu si tuna cu spiritul ce silisluieste in toate flinfele. Flanul nostru de detaliu original confine o profunda conexiune eu Sursa. Codul lui Dumnezeu din noi nu este {plush Intotdeauna, activ. Experientele si credingele separa. tiste si dualiste ce ne-au fost transmise prin intermedia] Unie noastre geneslogice pot eauza un defect care desacty veaz’ acest cod. Cand ne aflim pringi in capcana vechilor povesti mos- fenite despre siracie, competitie si separare, este greu sa accesim informafiile inmagazinate in codul nostru divin, Atunci cénd acest cod este inactiv ne simmtim deconectati, Vedem raiul ca spirit gi paméntul ca flind material. Uiténg 2 spiritul este peste tot in jurul nostru sic un spirit ne uneste pe tofi, , O credina ce ne-a fost transmis8 multora este aceea ct frebuie sa cdutim fn afara noastré raspunsurile. Suntem Snvatafi s8-1 vedem pe Dumnezeu Separat de noi. A crede 4 suntem separafi in vreun fel de Dumnezeu sau unii de alti este doar o ize a sistemnului de credinfe pe care any mostenit de la societatea si cultura noastra, Sistemul de eredinfe cultural ce ne inconjoars ne poate dualitae, licomie gi ipsuri ~ pe ceea ce spune -sistemut™ cH este corect sau gresit, bine si rau, 3 51 totusi suntem mult mai mult de atét.’Nu suntem ersoana care parinfii sau frafii nostri spun cd suntem Persoana care nu a ascultat, care nu a fost respectuoast, Sare a vorbit prea mult, care nua fost suficient de desteapta 32 ADN-ul vindecérii Sau de buna, sau care nu a putut niciodata sd se rice la {naljimea asteptirilor altora. Noi suntem mult mai mult

You might also like