ACADEMIA ROMANA

PUBLICATIUNILE FONDULUI PRINCESA AI INA STIRBEI

No I

ACTE $1 DOCUMENTE

RELATIVE LA

ISTORIA RENASCEREI ROMANIEI

PUBLICATE
DE

DIMITRIE A STURDZA i C COLESCU-VARTIC

VOLUMUL VI.
PARTEA I
DIVANUL AD HOG AL MOLDOVEI DIN 1857

1='1R.ETT_TI, 15 T_MI

BUCURESCI
INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE CAROL GOBL
1.6 sTRADA DOAMNEI 16
-1896

www.dacoromanica.ro
 ACADEMIA ROMANA
PUBLICATIUNILE FONDULUI PRINCESA ALINA STIRBEI
No. I.

ACTES ET DOCUMENTS

RELATIFS A

L'HISTOIRE DE LA RGnNnRATION
DE LA ROUMANIE
PUBLIS
PAR

DEMETRE A. STURDZA ET C. COLESCU-VARTIC

TOME VI.
I-re PARTIE.
LE DIVAN AD-HOC DE MOLDAVIE DE 1857.

.<5.

BUCAREST
L'INSTITUT D'ARTS GRAPHIQUES CHARLES GBL
16, STRADA DOAMNEI, 16
1896.

www.dacoromanica.ro
 ACADEMIA ROMANA
PUBLICATIUNILE FONDULUI PRINCESA ALINA STIRBEI
No. I.

ACTE $1 DOCUMENTE

RELATIVE LA

ISTORIA RENASCEREI ROMANIEI

PUBLICATE

DE

DIMITRIE A. STURDZA i C. COLESCU-VARTIC

VOLUMUL VI.
PARTEA I.
DIVANUL AD-HOC AL MOLDOVEI DIN 1857.

BIBLIO Tee
' MUAricip..utuil..
,/,
-URE$Tx
-**

BUCURESCI
INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE CAROL GBL
16, STRADA DOAMNEI, 16
1896.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 XI.
PROCESELE VERBALE
ALE

ADUNARII AD-HOC A MOLDOVEI

22 SEPTEMBR EMBRE 1857.

No.1980.Procesele verba e a e Adunril ad-hoc a Moldo- No. 1980.

veT, din 22 Septembre pana la 21 Decembre1857. 1857
Sept.-Dec.
(Buletmul ledmtelor A dunItril ad-hcc a Moldovel, lnso(it de procesele verbale ale ComitetuluT
proprostarflor mart. Isql, Tipografia Buciumul romftn, 1858.)

Lista aleg8torilor earl' a luat parte la alegerile

din 29 i 30 August, 2, 4 i 5 Septembrie 1857.
1. Clerul.
A. Egumena monastirilor neinchinate.
1. Prea Sfintia Sa losif Rscanu, Episcop Efhaiton, Egumen. mon. Rsca.
Pr. Sf. Sa Filaret Scriban, Ep. Stayropoleos, Eg. mon. Socola. 3. Pr. Sf. Sa
Calinic Miclescu, Ep. Hariupoleos, Eg. mon. Slatina. 4. Pr. Sf. Sa Marchian Fo-
lescu, Ep. Iropoleos, Eg. mon. Cqula. 5. Prea Cuyi4a Sa Arhimandritul Nicon,
Egumen. mon. BisericaniI. 6. Pr. Cuy. Sa Arhim. Varnaya, Eg. mon. Pmgaratil.
7. Pr. Guy. Sa Arhim. Antonie, Eg. mon. Bogdana. 8. Pr. Cuy. Sa Arhim. Ve-
niamin, Eg. mon. Zagavia. 9. Pr. Cuy. Sa Arhim. Vitalie, Eg. mon. Goroveid.

B. PreotiT din reidenta Mitropolid.

Biserica Sf. Crud. 1. Iconomul Costachi Pantaziu, 2. Sachelariul Joan.
Preotul Vasilie Mihlescu.
Biserica Sf. NicolaT din Iarmaroc. 4. Sachelariul loan. 5. Preotul Costache.
Biserica Sf. Constantin. 6. Sachelariul loan Ilristea. 7. Preotul Gheorghie
Ionescu. 8. Iconomul Vasilie Teodor.
Biserica S. Andre. Monorail: 9. loan Gheorghiu. 10. Gheorghie ScAnteI.
11. Preotul Teodor Agapi.
Biserica Sf. Lazar. 12. Iconomul Costachi Stefnescu. 13. Preotul Mi-
hail Constantiniu.
(Acte t)i Documente. VI. 1.) 1

www.dacoromanica.ro
 2

No. 1980. Paraclisul din palatul Gospod. 14. Iconomul Gheorghie Ionescul.
1857 Biserica Si. Neculal Gospod. Iconomil: 15. loan Silvanu. 16. loan Poe-
Sept.-Dec. nariu. 17. Gheorghie Solomon. 18. Lazar Tiron. 19. Petru HArlea. 20. loan Matasg.
21. Stefan Teodorescu. 22. Sachelariul Gheorghie Banisevschi.
Biser;ca pronumit Vinere. 23. Iconomul Teodor Giorza. 24. Preotul
Pintehl.
Monast. S. Saya. Iconomil: 25. Gheorghie Simionescu. 26. Apostol Ionescu.
Monast. Si. Trel ErarhI. 27. Iconomul Manoil Tighineanu. 28. Preotul
Constandin Cornescu.
Paraclisul din casele D-s. Vist. Necolae Roset Rosnovanu. 29. Ico-
nomul loan Rafailescu.
Monast. Dancu. IconomiI. 30. loan Frunzete. 31. Costachi.
Monast. Frumoasa. 32. Preotul Anania Nistor. 33. Ierornonahul Dornitian.
Biserica Sf. Dimitrie pronumit Bals. Iconomil : 34. Gheorghie Io-
nescu. 35. Coslache MihailovicI.
Biserica Sf. Gheorghie pron. Lozonschi. Iconomil: 36. Antonie Gheor-
ghiu. 37. Vasilie Cormil 38. Grigorie Budeanu.
Biserica Sf. llie. 39. Iconomul Dimitrie. 40. Preotul Vasilie.
Biserica pronumit. a Talpalarilor. Iconomii: 41. Gheorghie. 42. loan.
43. Preotul Andreiti.
Biserica Sf. NeculaI din Muntenime. Iconomil: 44. Ilie Micanu.
45. loan Vasiliu.
Biserica Cuvioasa, Mitocu Maicilor. IconomiT: 46. Costache. 47. Tlie.
48. Preotul Dimitrie.
Biserica pronumit Banu. Iconomil: 49. Dimitrie Marzescu. 50. Atanasie
Herescu. 51. "Vasilie Garofeanu.
Biserica Sf. 40 Mucenict 52. Iconomul loan Grigoriu. 53. Sachelariul
Constantin Agapi.
Paraclisul de la Criminal. 54. Iconomul Vlasie.
Biserica Cuvioasa din Muntenime. 55. Iconomul Costache. Preotii:
56. loan. 57. Vasilie.
Biserica Sf. Toma. Iconomil: 58. Alecsandru. 59. Teodor. 60. Preotul Mihail..
Biserica Sf. TreimT. 61. Sachelariul loan POladut.
Biserica BuneI-Vestirt Iconomii: 62. Petru Poea. 63. Gheorghie Badase
Preotil: 64. Alecsandru. 65. Andreiti.
Monast. Sf. Spiridon. IconomiI: 66. Andrei Fanescu. 67. Dimitrie. 68. Ghe-
orghic. 69. Vasilie Pompileanu. 70. Vasilte.
Biserica Sf. Atanasie. PreotiT: 71. Alecsandru Ionescu. 72. Alecsandru
Lohan.
Biserica SI. Haralambie. 73. Icon. Vasilie Dioghinide. 74. Preotul Grigorie.
Biserica Sf. Stefan, Iconomii : 75. Costantin. 76. Dirnitrie. 77. Preotul
Gheorghie.
Biserica pronumit Vulpe. 78. Iconomul Vasilie. 79. Protosingelul Paisie.
80. Preotul Vasilie.

www.dacoromanica.ro
 3

Biserica Sf. Teodor. 81. Iconomul Gheorghie Savinescu. No. 1980.

1857
Biserica pronumita a Curalarilor. PreoW: 82. loan Gogelea. 83. Neculal
Dulcescu. 84. Andrea'''. Sept.-Dec.
Biserica Vovidenia. 85. Iconomul Vasilie. PreotiI: 86. Mihail. 87. Antonie.
Biserica Sf. loan 13otezatorul. 88. Iconomul Costache Tonescu. Preotil:
89. loan. 90. Teodor.
Monast. Golier. 91. Iconomul Dimitrie.
Biserica Sf. PanteleImon. IconomiI: 92. Gheorghe Batranu. 93. lorgu
Leonescu. 94. Preotul Necolae Zmeu.
-Monast. Barboiti. Iconomil: 95. Zaharia Carnovan. 96. Grigorie Savin.
Biserica Alba. 97. Icon. roan Ionescu. 98. Sachelariul Gheorghie Profirm.
Monast. Barnoschi. Iconomir: 99. Vasilie Arbore. 100. Constantin Cucu.
Biserica Sf. loan Gura-de-aur. Icon.: 101. loan. 102. Gheorghie Forascu.
Biserica S. Vasilie. 103. Iconomul Zaharia. 104. Preotul loan. 105. Sa-
chelariul Teodor Bore.
Biserica Sf. Neculal din Ciurchl. PreotiI: 106. loan Bontae. 107. Cos-
tache SoImariu 108. Gheorghie Gavrilescu.
Monast. Necor4a. Iconomil: 109. Zaharia Dimitriu. 110 loan Gheorghiu.
Biserica St. Dimitrio pronura. Mihaiti. 111. Iconomul Grigorie Apos-
toliu. 112. Sachelariul Gheorghie Hueanu.
Biserica SI. Voevoc,1I pronum. Rosca. 113. Iconomul Gheorghie Por-
firiu. 114. Preotul loan Agapi.
Biserica Sf. Voevoc,l1 pronum. RufenI. 115. Preotul Vasilie Irimiu.
Paraclisul Ospitalulul din TatarasI. 116, Iconomul loan Nemteanu.
Paraclisul din palatul fostuluI Domn Sturdza. 117. Arhim. Costandie.
MOnast. Socola. 118. Arhimandritul Neofit Scriban. Protosingelii: 119. Iosif
Bobulescu. 120. Ierimia. 121. Isaia.
Catedrala SI. MitropoliI. Arhimandritif : 122. Varlaam. 123. Gherontie.
124. Tosif. ProtosingeliI: 125. IerofteI. 126. Iachinf Iuraecu. 127. Ionichie. 128. Ico-
nomul Costachi Margineanu. 129. Nectarie Ieromonah.
PreotiI fara popor, (Tara nu sunt opritI a lucra preo0a, i uniI ati
deosebite insarcinarr.
130. Arhimandritul Neofit Arbore. 131. Preotul Costache Romano, la Insti-
tutul de Orfanotrofie. 132. Iconomul Anfilohie Ionescu, catihet la ecoala publica.
Iconomil: 133. Vasilie Batranu. 134. Mihail Stihi. 135. Vasilie Ilarie. 136. Vasille
Batranu ce ail fost mal nainte servitor la biserica Talpalaril. 137. loan Lohan,
la ecoala publica de fete.
Biserica Sf. Vasilie din Tirgusor. 138. Arhiin. Teodosie Ivanov.
139. Iconomul Stefan.
C. PreotiI din residenta episcopala a RomanuluI.
Protosibgelfi: 1. Ghenadie. 2. Costandie. 3. Isaia Bradie. 4. Calinic. 5. Ieromo-
nahul Chesarie. IconomiI: 6. Neculal Pascu. 7. Andreia Nistor. 8. Vasilie Popo-

www.dacoromanica.ro
 4

No. 1980. vidl. 9. loan Mavrodin. 10. Stefan Cucu. 11. Vasilie Brescu. 12. Gheorghie Teodor.
1857 13. Dimitrie Mateas, protoiereti. 14. Teodor Gheorghiu, prot. 15. Gheorghie Stamatin,
Sept.-Dec. catih. 16. Constantin I3anI-mrui4I. 17. Gheorghie Drgan. 18. Andrei Berescu.
19. Stefan Tobole. 20. Scarlat Onu. 21. loan SofrAceseu. 22. Vasilie Loghin. 23. I.
SofrAceseu thArul. 24. Constantin Brescu. Sachelarff: 25. Constantin Iliescu.
26. Constantin Teodor. 27. lonica Tobolcl. 28. Costachi Srbulet. 29. Vasilie Ni-
colau. 30. NeculaI Dornescu.

D. PreotiT din residenta episcopal a Husulut

ArhimandritiI: 1. Melhisedec. 2. Isidor. 3. Protosingelul Veniamin Adrian.
IeromonahiI: 4. Climent. 5. Varnava. 6. Nectarie. Iconomff: 7. Teodor Gavriluta.
8. loan Rscanu. 9. Constantin Bendescu. 10. Vasilie Tataranu. 11. NeculaI Roiu.
12. Teodor Mandre. 13. Teodosie Rasearachi 14. Vasilie Macsim. 15. Anastasie
Frimu. 16. Pavel Neculau. 17. Gheorghie Corlac. 18. Ilie Stefnescu. 19. Neculal.
Doni. 20. Vasilie Frumuzachi. 21. Gavril Andrian. 22 Neculal loan. 23. Toma
Graur. 24. Petrachi Darie. 25. loan Bndescu. Sachelarg: 26. Gheorghie Arismo.
27. Alecsandru Savin. 28. Neculal Ghibnescu. 29. Mardarie. 30. Gheorghie Bucur.
Preotfl: 31. Neculal Harnage. 32. loan Tataran. 33. Ionit Purpulin. 34. Gheorghie
Arhiri. 35. loan Florescu.

2. Tinutul Iasilor.
Proprietara mart
LogofetiI: 1. Teodor Ibis. 2. Dimitrie Cantacuzin. Vornieff: 3. Gheorghie Sturdza.
4. Costache Negruti. 5. Vasile Pogor. 6. Dimitrie Mielescu. 7. Manuil Hrisovergi.
8. Costachi Rolla. PostelniciI: 9. Dimitrie Corne. 10. Costache Luca. 11. Costache
Carp. 12. Gheorghie Cumureanu. ColoneliI: 13. Alecu Mavrocordat. 14. Mihalachi
Mavrodin. Agil: 15. Manolaehi Paladi. 16. Vasilie Bosie. 17. Iorgu Voinescu.
18. Neculal Miclescu. 19. Dimitrie Geleme. Spataril: 20. Teodor Vasiliu. 21. Teodor
Aslan. 22. loan Stroescu. Comisil: 23. Dimitrie Burduja. 24. Gheorghie Stroescu.
25. Sard. Mihalachi Teodor. Spataril: 26. Vasilie Bogonos. 27. Neculai Antoniu.
Slugerff: 28. Iancu Anastasiu Stoma. 29. Grigorie Codrescu. 30. Vasile Poroe-
neanu. 31. Jignic. Neculal Bdrtt 32. Sard. Petrachi Voinescu. 33. Nobilul Mi-
halachi Bdrti ComisiI: 34. Neculal Stroescu. 35. Costache Cuza. 36. Alecu
Toma. 37. Costachi Ciorneid. 38. Beizadea Iorgu Sutu.

Proprietaril mid.
Aleg6toril de al doilea grad.
Ocolul Copoulut Privilegeti. 1. Manolachi Codrescu. 2. Scarlat Codrescu.
3. Antoni Burghele. 4. Grigorie Ciolan. 5. Gheorghie Ciolan.
Ocolul Turiet 6. Stol. Vasile Popovidl. 7. Nobilul Alecu Torna. 8. yasile
Racovit. 9. Clue. Costachi Bdrtt 10. Scarlat Lavroschi.
Ocolul CArligaturet 11. Aga Manolachi Codrescu. 12. NeculaI Armasu
13. AndreI Gagea. 14. Iordachi Slearl. 15. Iordachi Ghemu.

www.dacoromanica.ro
 5

C. Locuitorif stenT.
A1eg'tori1 de al treilea grad.

Ocol. Babluiulul. 1. loan Lazar din IrghicenI. 2. Constantin al VrvariI No. 1980.
din BlicenI. 1857
Ocol. Turi. 3. Dumitrachi Timofti din Camilareeri. 4. Neculal Broeteanu Sept.-Dec.
dm AndriesenI.
col. Copoulul. 5. Gheorzhie Rotariu. 6. Toader al henil.
Branistet 7. Ni t Zamurca. 8. Dann Balan din Cristeefi.
StavniculuL 9. Vasilie Conac. 10. Lupu Polcovnicu.
Codrulu. 11. Chirica Hariton. 12. Gheorghie Rotariul.
CfirligAturet 13. loan Duca. 14. loan Craciu.

D. OrseniT.
ProprietariT de case.
Vornicil: 1. Iacovachi Leon. 2. Dimitrie Manu. 3. Grigorie Carp. PostelniciI:
4. Manolachi DraghicT. 5. Costacht Teodoru. 6. Petrachi Manu. 7. Iacovachi Roset.
AgiI: 8. Panaite Radu. 9. Costachi Poliz. 10. Spiridachi Baldovid. 11. Costachi Ba-
laie. 12. Grigorie DraghicI. 13. Vasilie Caramfil. 14. Iorgu Papafil. 15. lancu Alec-
sandrescu. 16. Vasilie Grigoriu. 17. Dimitrie Hasnae. 18. Temistodi Bastachi.
19. Dimitrie Meleghie. 20. Teodor Codrescu. 21. Scarlat Baragini. 22. Evdochin Ianov.
Maiorff: 23. Iordachi Chiriac. 24. Gheorghie Cucu. Colonelif: 25. Alecu Cristea.
26. Andriee Stamati. 27. Alecu Mavrodi. 28. Costachi Milicescu. 29. Aga Stefa-
nachi Grigoriu. Spataril: 30. Iancu Neculce. 31. Neculal Tacu. 32. Alecu Vrnav.
33. Costachi Pangrati. 34. Eliseia Cantacuzin. 35. Dimitrie Urzica. 36. Alecu Vuluta,
37. Costachi Mile. 38. Alecu Cerne. 39. Mihalachi Edieriu. 40. Haralamb Cerne.
41. Petrachi Dorneanu. 42. Iancu Boian. 43. Mihalachi $endre. 44. Dimitrie Fili-
pescu. 45: Panaite Criste. 46. Gheorghie Seulescu. 47. Neculaf Lupu. 48. Teodor Sion
49. Alecu Manu. 50. Costachi Figa. 51. Dimitrie Cozadini. 52. Grigorie Rizu.
53. loan Cernat. 64. Iancu Antoniadi. 65. Vasilie Panopulo. 56. Costachi Gusti.
57. loan Scorpan. 58. Nicu Sarbandovicl. 59. Dimitrie Gusti. 60. Iancu Anghelichi.
61. Dimitrie Manoliu 62. Gheorghie, Stihi. 63. Iordachi Balica. Banif: 64. lancu Za-
gura 65. Dimitrie Alecsa. 66. Ilie Iconomul. 67. Panaite Ismirliu. 68. Neculai Alecsa.
69. Petrachi Neculau. 70. Anastasie Leon. 71. Neculaf Bore. 72. Vasilie Neculescu.
73. Toma Antoniadi. 74. Gheorghie Capea. 75. Sandulachi Dudescu. 76. Vasilie Chen-
drino. Cornieil: 77. Vasilie Gafencu. 78. Costachi Chirue. 79. Manolachi Zalariu.
80. Mihalachi Stamatiu, 81. Climenti Haritonescu. 82. NeculaI Proca. 83. Panaite
Mangirov. 84. Iancu Dirmtriu. 85 Vasilie Costandachi. 86. NeculaI Neculce.
87. Lucachi Zira. 88. Neculal Malcoclu. 89. Petrachi Cervinov. 90. Tuchidide Durmuz.
91. loan Climenti. 92. Costachi Dediu. 93. Petrachi Cardan!. 9L Toma Voinov.
Caminarir : 95. Iancu Macarescu. 96. Gheorghie Machedon. 97. Teodor Grosu,
98. Alecu Arglnropol. 99. Costachi Ciurea. 100. Costin Tudure. 101. Iancu Mironescu.
102. Teocror Bucicov. 103. Gheorghie Tiron. 104. IancuNeculau. 105. Costachi Tonea.
106. Neculal Manu. 107. Alecu Buell& 108. Costin Cocata. 109. Macsim Damian,
PaharniciI: 110. Stefan Paltinescu. 111. Costachi Cocea. 112. Dimitrie Ioan.

www.dacoromanica.ro
 6

No. 1980. 113. Iorgu Gafencu. 114. Dimitrachi Drago. 115. Gheorghie Caramfil. 116. Neculal
1857 Saulescu. 117. Gheorghie Sirian. 118. Vasilie Petrovan. 119. Iancu Mihail. 120. Cos-
Sept.-Dec. tachi Caliarhi. 121. Costachi Sion. 122. Vasilie Lazarachi. 123. loan Balomir. Sar-
dariI: 124. loan Ciorneiti. 125. Elristachi loan. 126. Costachi Munteanu. 127. Ghe-
orghie Stamati. 128. Panaite Malcociti. 129. Saya Tiplica. 130. Dimitrie Miler.
131. Costachi Corjescu.132. Gheorghie Miler. 133. Vasilie MacsimovicI. 134. Gheor-
ghie Cuparencu. 135. Alecu Miler. 136. Costachi Glusca. 137. Teodor Harhaz
138. Dimitrie Gheorghiescu. 139. Mihalachi V4inescu. 140 loan Sckescu. 141. Ne-
culaI Mihilescu. 142. Iordachi Andrei. Stolnicil: 143. Iorgu Stamatiu. 144. Vasilie
Stamati. 145. Vasilie Botez. 146. Costachi Micqunescu. 147. Iancu Dumitriu 148 Di-
mitrie Pascal. 149. loan Apostolescu. 150. Gheorghie Neculau. 151. Vasilie Proco-
pie. 152. Costachi Gavriliu. 153. Costa,chi Timbal. 154. Anastasie Popovid.
155. Simion Dmienescu. 156. Gheorghe Hristofor. 157. Hriste Zarifopulo. 158. Mi-
halache Popovicl. 159. Ian cu Vasiliu. 160. Dimitrie Ionescu. 161. Aga Scarlat
Sica1. MedelniceriI: 162. Costachi Panaitescu. 163. Gheorghie Ciuleiti. 161. Mi-
halachi Holban. 165. Neculai loan. 166. Alecsandru Gheorghiade. 167. Neculal Sto-
ianovicI. 168. Dimitrie Simionescu. 169. Prap. Costachi Manole. 170. Leit. Alecu
Neculau. SlugeriI: 171. Neculal Manc4. 172. lordachi Dimachi. 173. Constantin
Dimitriu. 174. Gheorghie Pralea. 175. Iordachi Harnav. 176. Loan Grigoroviel.
177. Vasilie Popovicl. 178. Lazar Trantomir. 179. NeculaT Papadopolo. 180. Anghel
Constantin. 181. Costachi Lazarache. 182. Costachi Terinte. 183. Alecsehl Cuw.
184. Dimitrie Haralamb. 185. Grigorie Pavlov. 186. loan Popovicl. Clucerfl:
187. Costachi Dimitriu. 188. Ilaralamb Ianoliu. 189. Panaite Papadopulo. 190 Cos-
tachi Butu. 191. Gheorghie Papazoglu. 192. Neculai Stefniu. Pitarff: 193. Vasilie Chi-
nao. 194. Stefan Borcil. 195. Grigorie Poprda. 196. Petrachi Sacune. 197. Neculal
Cup. 198. Mihalachi Dimitriu. 199. Vasilie Ratcu. 200. Alecu Popovid. 201. loan
Bondrescu. 202. Toma IlievicI. 203. Iordachi Perju. 204. Toader Burghele. SardariI:
205. Min Chirilovicl. 206. Mihalache Dimitriu. 207. Vasile Gheorghiu. 208. Stefan
Elefteriu. 209. Vasilie Tutu. 210. Iatnandi Bapt. 211. Gheorghie Ulinievicl.
212. llieHristofor. 213. Gheorghie Mincu. 214. NeculaI Braovanu. 215. Costachi Teo-
dor. 216. loan Cahn. 217. Gheorghie Carp. 218. Costachi Stefniu. 219 Saya Stoian.
220. Gavril Mihad. Vornicil: 221. Anastasie Panu. 222. Iancu Cantacuzin. Agil:
223. Anastasie Ftul. 224. Alecsandru Greceanu. 225. Maior. Vasilie Mlinescu,
Spatarii : 226. Dimitrie Zisu. 227. Mecu. Vrlnescu. 228. Gheorehie Platon.
229. Aleen Avram. 230. Stefan Dunca. Comi0I: 231. Anton Velini 232. loan F.tu.
233. Fotachi Ghetu. 234. Toader Bonciu. CaminariI: 235. Dimitrie Pop. 236. Ne-
cula Mcrescu. 237. Partem Antoni. 238 loan Triandaf. Paharnicil: 239. Dimi-
trie Sucevanu. 240. Vasilie Antipa. Sardarif : 241. Mihail Alboteanu. 242. loan
Praja. 213. Stefan Zhreanu. 244. Gheorghie Giuc1 245. NeculaI Turculet.
246. Iancu Couascu. 247. Spat. Gheorghie Hristodor. 248. Sard. Gheorghie leremia
Dubu. StolniciI: 249. loan Stavrat. 250. Cost. Rojnit. 251. Medeln. loan Cartu. Slu-
geril: 252. Alecu Cosula. 253. Teodor Zhreanu. 254. Ioan Gusti. 255. Pit. Gheorghie
Tintu. 256. D. Costachi Punu. 257. Nicu Chinezu. SardariI: 258. Mihalachi Gheor-
ghiu. 259. Teodor Vasiliu. Stolnicil: 260 Vas. Cucu. 261. Gheorghie Pop. atrari :
262. Sandu Bonciu. 263. Vasibe Buiucliu. 261. Vas-die Ilievicl.

www.dacoromanica.ro
 7

NegutAtoriT i CorporaOle.
265. D. Anastasie Gheorghiu CiuleT. 266. Panaite loan Spiteriu. 267. loan Carpe No. 1980.
268. loan Iordachi Sprancean. 269. Toma Buz. 270. Costachi PopovicT, 1867
271. Dimitrie Mane. 272. Ion sin Stefan Ifrim. 273. Gavril Dimitrie Baldovici. Sept.-Dec.
274. loan Popovicl. 275. loan Bonea. 276. loan Casian. 277. Anania Popovici.
278. Gheorghie Spiru. 279. NeculaI Motohoiu. 280. Nastas Talmaciu. 281. Procop
Nichifor. 282. Dimitrie Dumbrav. 283. Dimitrie Popescu. 284. Tanas Ennescu.
285. loan Morariu. 286. Alecu Dimitriu Zurba. 287. NeculaT Gheorghiu. 288. Ste-
fan Tuduriu. 289. Anton Neculau. 290. Toader Profiriu. 291. Gheorghie Grigoriu.
292. Vasilie Besleaga. 293. Vasilie Chirica. 294. Toader al RotIritel.. 296. loan
Panzariu. 296. Dimitrie Teodor. 297. Costachi Petrovidf. 298. Filip Vasiliu P6.-
durariu. 299. De HorodincA. 300. Iancu Costinescu. 301. Costachi Popovici.
302. Neculai Sandu. 303. Gheorghie Vasiliu. 304. Pavel Lupascu. 305. Petrachi Che-
neche. 306. loan Cheneche. 307. Alecu Negruti 308. loan Munteanu. 309. Filip Sarbu.
310. loan Ivanovidf. 311. Ilie Zaharia. 312. loan Grigoriu. 313. Andrel Zaharia.
314. Gheorghie Vasiliu. 315. loan Marcan. 316. Vasile Zaharia. 317. Tanas Ioan.
318. Sandulache Givilic. 319. Mihalachi Andrievici. 320. Anastasie Grubea.
321. Ienachi Scort6scu. 322. Vasilie Botosneanu. 323. Tanas Munteanu. 324. Tanas
Mihail. 325. NeculaI Ivanov. 326. Alecu Stanciu. 327. Anton Ivanov. 328. Gheorghie
Stefnia. 329. Costachi A nastasiu. 330. Stefan Dascalu. 331. Panaite lije. 332. Ghe-
orghie loan. 333. loan sin Toader Ocneanu. 334. Nit sin loan Vechiul. 335. Di-
mitrie Sarbu. 336. loan Stefaniu. 337. Neculal* Armasu 338. Ursachi Gavriliu.
339. loan Andronic. 340. Gheorghie Dimitriu. 341. Stan sin Petru. 342. loan Voi-
nescu. 343. Costachi Frunz. 344. Grigorie Haigara. 346. Costachi sin Iordachi.
346. Gheorghie Roma. 347. Stef Ianoan. 348. Hristea Dimitriu. 349. Panaite Bolan.
350. Ivanciu NeculaT. 251. Andrei: Brlhariu. 352 Dimitrie Sprancean.. 363. Ne-
culaI Leonti. 354. NeculaI Stat. 355. loan Huseanu. 366. Grigorie Lefter. 367.
Alecu Grigoriu. 358. Alecsandru Grigorm. 359. Vasilie Leonti. 360. Dimitrie Balan.
361. Ionic Neculau. 362. Dimitrie Mihail. 363. Costachi Stroidf. 364. Necula1
Petrea. 365. loan Timus. 366. Dimitrie Marcov. 367. Ieremia Bacalbasa. 368. Ior-
da.chi Calciu. 369. Toader Verdes. 370. Grigorie Hristodor. 371. Vasilie Gheorghiu.
372. Saya Cornit. 373. Neculal tiubeiti. 374. Toader Ionit5. 376. Vasilie Barbu.
376. Gheorghie Barbu. 377. Ilie Scoboiti. 378. Nastas, Angliel. 379. loan Lazar.
380. Toader:Caratasu. 381. Gheorghie Damir. 382. Vasilie Deliu. 383. MateI Leonti.
384. loan Mihail. 385 Mihalachi Luponi. 386. loan Brtuleanu. 387. Grigorie Loan
388. Costachi Sandu. 389. Toader Vasiliu. 390. Vasile Manoli. 391. loan lporojanu.
:392. Dimitrie Tudos6 393. Dimitrie Teodor. 394. Dnill Isac. 395. loan Titu. 396. Di-
mitrie Dobre. 397. Petrachi Srbu. 398. Costachi Chirica. 399. Tanas Munteanu.
400. Anania Coste. 401. Gheorghie Dit.

3. Tinutul Dorohoiulta
A. ProprietariI
1. Colon. Gheorghie Stroidf. 2. Vorn. Mihail Koglniceanu. Postelnieff : 3. Teo-
dor Scobihorn. 4. Costache Vrnav. 5. Mihalache Gherghel. 6. Mihalache Holban.
Aga: 7. Iancu &lion. 8. Stefan Silion. 9. Gheorghie Snjorj. 10. Iancu Docan.

www.dacoromanica.ro
 8

No. 1980. 11. NeculaI Miclescu. 12. Teodor Silion. 13. Costachi Cerchez. 14. Alecu Jieanu.
1867 15. NeculaI Chiriac. 16. Vasilie Miclescu. Spatarff: 17. Costachi Ciomrtan. 18. Teo-
Sept.-Dec. dor Gherghel. 19. Manolachi Gavril. 20. Gheorghie Codrescu. 21. Mihit Danu.
22. Manolachi Mavrodin. 23. Iancu Anastasiu. 24. NeculaI Sofian. 26. Banul Ior-
dachi Popovicl. 26. Capt. Manolachi Stroict ComisiI: 27. Scarlat Greceanu. 28. Teo-
dor Pisotchi. 29. loan Tutu. 30. Neculal Gherghel. 31. Neculal Holban. Caminaril:
32. Ienachi Lipan. 33. Stefan Ciocea. 34. Costea Haret. PaharniciI: 35. NeculaT
Marcu. 36. Vasilie Pisotchi. 37. Sard. Apostol Macriniote Teiosanu. 38 Stol. Ne-
culag Misoglu. 39. Cornet. Iorgu Manoli. Clucerii: 40. Ilie Galeri. 41. Iordachi
Ciomrtan. Slugerii: 42. Alecu. Cocoa. 43. Iordachi Nacu. Nobilff: 44. Iorgu Curtu.
45. Costachi Silion. 46. Dimitrache Gherghel. 47. Dimitrie Davidel. 48. Costachi
Jieanu. 49. Teodor Ghitescu. 50. Iorgu Holban. 51. Gheorghie Gherghel.

ProprietariI micT.
Alegkoril de al doilea grad
Ocol.PrutuluT-de-sus. 1. Dumitrachi Brali. 2. Polcovn. Vasilie Cazacencu
3. Matachi Calcntraur. 4. Comisul Iorgu Mavrodin. 5. Costachi
Ocol. BerhometeT. 6. Pitarul Costachi Apostiu. 7. Mihalachi Tutul.
Hertel'. 8. Pitarul Gheorghie Matfian. 9. Panaite Tint. 10. Gheorghe
Tinta. 11. Nobilul loan Brescu. 12. Dimitrie Srbu.
Ocol. CouleI. 13. Alecsandru Motoc. 14. lije Moto. 15. Tudurachi Godi-
nescu. 16. Toader *AptilicI. 17. Constantin Lepdatu.
Ocol.PrutuluT-de-jos. 18. Gheorghie Mosanul.
BaOuluY. 19. Grigorie Pancu. 20. Dimitrie Menca. 21. Iacovachi Vartie.
22. Zamfirachi Brahiti. 23. Sndulachi Batiura.

LocuitoriI stitenT.
Alegtoril de al treilea grad.
Ocolul Hertel. 1. NeculaI Gherasim din Trnauca. 2. loan al Onulul din
osebitil Lacovita-de-jos.
Ocolul PrutuluT-de-sus. 3. Gheorghie Chiriac din Miterif. 4. Gheorghie Mi-
114 din HudestiI-marY.
Ocolul Prutulul-de-jos. 6. Dumitru Savin din Ttrsnsf. 6. Iordachi
Balt din Hudestil-mid.
Ocolul CouleI. 7. C. Zderiu din Voculestl. 8. Gheorghie PuposoI din
Broscaetf.
Ocolul BaOuluT. 9. Vasile Hodilrogea din Vornicea 10. Constantin
al IacoboaeI din Dragusnii-de-jos.
Ocolul Berhometet 11. loan al Marid din Grmhi. 12. loan Muha din
Botosnitu.

www.dacoromanica.ro
 9

D. Orsenit
Proprietaril de case si neguttorit
1. Spat. loan Calinovschi. 2. Stoln. MihaI StefanovicI. 3. Slug. Manolachi Bu- No. 1980..
disteanu. 4. *atr. Costachi Mironescu. NobiliI: 5. Iancu Florea. 6. Gheorghie Cior- 1857
nei. 7. D. Petrea Formagiu. 8. Gheorghie Aftanasiu. 9. Gheorghie Suvac. 10. loan Sept.-Dec..
al Vieritel. 11. Savin Straton. 12. OnofreI Ciubotariu. 13. Costachi Teodosie.
14. Iordachi Mandrescu.

4. Tinutul Botosanilor.
A ProprietariI mart
Vornicif : 1. Dimitrie Ralet. 2. Alecu Ventura. Postelnicif: 3. Iorgu Aslan.
4. Nicu Vrnav. 5. $erban Canangu. Colonela: 6. Costachi Vrnav. 7. Iancu
Brnistean. Agil: 8. Vasile Canal-16u. 9. Panaite Cazimir. 10. Lascar Iamandi.
11. Costachi Ciolacu. SpatariI: 12. Neculal Cananu. 13. Costachi Canangu. 14. Io-
nit5, Herescu. 15. Nicu Vasiliu. 16. lorgu Miclescu. Comisil: 17. Alecu Maghistan.
18. Manoil Slceanu. 19. Vasiie Strcea. 20. Toader Buzil. CaminariI: 21. Cos-
tachi Maghistan. 22. lancu Herescu. 23. Banul Gheorghie Mulas. 24. Pahar. Gheor-
ghie Clopot,51. Sardarff. 25. Petrachi Bobeic. 26. Grigore Soroceanu. 27.Vasile Arapu.
28. Iordachi Iscescu. 29. Iancu Stavri. Stolnicil: 30. Costachi Timus. 31. Cos-
tachi Jieanu. Clucerif: 32. Mihalache Dimitriu. 33. Dimitri Sotoceanu. Slugerii:
34. Costachi Ciogolea. 35. Harmuzachi Tutu. 36. Petrachi Maican. Dvor.
37. Aleen Cuza. 38. Dumarachi Cristea. 39. Teodor Maican. 40. Nicu Stihi.

B. Proprietaril miel.
Aleg6toril de al doilea grad.
Ocolul Tirgulut 1. Dvor. Dimitrie Stavr. 2. Alecu Moto.
Jijier. 3. Cluc. $tefan Cali. 4. Gheorghie Gherman. 6. loan Popo-
vid. 6. Ionit Dima. 7. Dumitrachi Onu.
Ocolul Seletinulut 8. Dimitrie Romano. 9. Polc. fordachi Scarlat.
10. Stoln. loan Mortun.

C. Locuitorii s'Atea
A1eg8toriI de al treilea grad.
Ocolul tefnestilor. 1. T. Onofrel din Durnestl. 2. V. al Haretenel din
Bghicenf.
Ocolul Jijiet 3. Ioan Lazr din TrusAstl. 4. loan Clin din AlbestI.
Seletinul III. 5. V. Diac. din Zltnoaia. 6. loan Onofrei din CerchejnI.
TIrgulut 7. Gavril Ciubotariu din StnestI. 8. Lupu Boscin-
cianu din Costestf.

www.dacoromanica.ro
 10

'No. 1980. Ocolul SiretuluT. 9. Simion Stance din Salce. 10. Dumitru Feodor din
1857 BurscenI.
Sept.-Dec. Ocolul Cosulel. 11. Manolachi al *ternucAI din Flmng11. 12. NO al
Chihif din Storestl.

D. Or'asenit
ProprietariT de case.
1. Vorn. Sebastian Canano. 2. Colonel. Fotachi Mavromati. 3. Posteln. Ne-
culai Pisotchi. Spataril: 4. Gheorghie Buzil. 4. Gheorghie Cantemir. 6. Ag,,a Costachi
Codrescu. Caminara: 7. Gheorghle Cocot. 8. Iordachi Sarnurca. 9. Manoll Vasi-
lievicI. 10. Cost. Florescu. 11. Iorgu Hristofor. 12. lancu Roset. 13. Teodor Ioan.
14. Gheorghie Sanee. 15. Toader Pisotchi. 16. Cornet. lancu Cocot. Paharnicif :
17. Costachi Bobeica. 18. Dimitrie Botez. 19. Vasile Neculescu. 20. Leitenant. Nicu
Costandachi. SardariI: 21. Dimitrie Teodoritu. 22. Alecu Belciu. 23. Neculal Ha-
reta 24. Mihalachi Haretu. 25. Costachi Mavroeni. 26. Petrachi Hristea. 27. Cos-
tachi Enescu. PaharniciI: 28. Mihalachi Culciu. 29. MihaI Brilnistanu. MedelniceriI:
30. Dimitrie Volcenschi. 31. Gheorghie Popovicl. 32. Gheorghie Homuz. 33. Anania
Lepdatu. 34. Costachi Pandala. Clucera : 35. Vasilie Higa. 36. Vasilie Climescu.
37. Costachi Burchi. 38. Costachi Pisotchi. 39. Gheorghie Mavroeni. 40. Alecu Straja.
Slugerif: 41. Costachi Placa. 42. Mihalachi Vladovidi. 43. Panaite Gheorghiadi.
44. Gheorghie Iacovachi. 45. Manolachi lonescu. l'itariI: 46. Costachi Pisotchi. 47. Di-
mitrie AranovicY 48. NmulaI Albutu. 49. Dimitrie Jirea. 50. Petrachi Mrgrit.
51. Satr. NeculaI Teodor. 52. Vel Cpit. Panaite Carpovid. 53. D. Costachi Enescu.
54. Simion Popa. 55. Vasilie Hodorogea. 56. Lupa Buzne. 57 Costachl Popoviel.
58. loan Florescu. 59. Dimitrie Manolescu. 60. Vasdie IvanovicI. 61. Dimitrie Oleab.

NeguOtoril i Corporatide.
62. D. Vasile al Tuduril. 63. loan sin Iftimi Rileanu. 64. Manolachi Srariu.
65. Stefan Pompis. 66. Gheorghie Wanzatu Voinicu. 67. Costachi Simionovicl.
68. AndreI Dunitriu. 69 Costachi PopovicI. 70. Darie Suniranu. 71. Gheorghte Sir-
ghie. 72. Ionieil Sirghie. 73. lonie, Crucmuc. 74. Vasilie Macovenl. 76. loan Apostol.
76. loan sin Dumitru Gorbnescu. 77. Iordachi Iftodi. 78 Costachi Lazr.
79. Manolachi Gafencu. 80. Ilie Talab. 81. Dumitru Popoinci. 82. Ionic Paraschw.
83. Costachi Caras. 84. Nastas, Paraschiv. 85. Ionicl Popovicl. 86. Costachi
sin Toader. 87. Iordachi Ciritel. 88. Ivan SavovicI. 89. Enacachi Carna. 90. Gheor-
gime Hulut. 91. loan Dragomir. 92. Gheorghie Tanbil. 93. Vasilie Chindescu.
94. loan Vodieriu. 95. Gheorghie Bogilnet. 96. loan Grigoriu. 97. Nastas Dumitriu.
98. Lupu Coval. 99. Macsim Morariu. 100. Costachi Amortitu.' 101. Iordachi Pagu.
102. Nechifor Ciuburuc. 103. loan Ramanuc. 101. Dorofteiil sin Costas. 105. Va-
suie 106. Hriste Neculau. 107. Vabile SavovicT. 108. Anania PopovicI.
109. Vasihe Covasl. 110. Grigorie al Savil. 111. loan Panparu. 112. Costachi
13arblat. 113. Alecsandru Strat. 114. Mula' leremia. 116. Enacachi Cornea.
116. loan Fanaragiu. 117. Andronachi Stanciu. 118. Petrachi Botezatu. 119. Cos-
tachi Vasiliu. 120. Adamachi Teodor. 121. Gheorghie Tudosi. 122. Ieremia Sirbu.
123. VaAe Ficioru. 124. NeculaI Timotti. 125. Dumitru Eni. 126. Dumitru Nuc.
127. lancu Dumariu. 128. Gheorghie sin AndreI. 129. Vasilie Popovici.

www.dacoromanica.ro
 11

5. Tinutul Sucevet
Proprietaril marl.
VorniciI: 1. Iorgu Varnav. 2. Alecu Botez-Forscu. 3. Colonel. Neat Sin- No 1980.
gurov. 4. Post. Mateia Gane. AO: 6. Lupu Botez. 6. Costandache Neculau. 7. Cos- 1857
tachi Botez. 8. Iordachi Varnav. 9. Iancu Botez. Spataril: 10. Grigorie Rhtivanu. Sept.-Dec.
11. Dimitrie Bors. 12. Aleen Milu. 13. Vasilie Cantacuzin. 14. Banul Iancu Bors.
ComisiI: 16. Stefan Botez-Forascu. 16. Lupa Raltivan. 17. Dimitrie Brnza.
CaminariI: 18. Petrachi Softa. 19 NeculaI Softa. 20. Dimitrie Mada. 21. Con-
stantin Plesoc. 22. Gheorghie Ghitscu. 23. Leitenant. Mihai Botez. 24. Paharnicul
Constantin Hermeziu. Sardarff : 25. Vasilie Dimitriu. 26. NeculaI Ganciu. StolniciI:
27. Lascar Rhtivan. 28. Costachi Ghitscu. 29. Clucer. Dimitrie Bors. 30. Slug.
NeculaI 'Marcovici. PitariT : 31. Alecu Ciudin. 32. Costachi Ciudin. 33. Nobir.
Gheorghie Plesoc.

Proprietaril micT
Alegkoril de al doilea grad.
Ocolul MunteluT. 1. Gavril sin Dascalu Vasile. 2. Vasile sin Stefan Ar-
toanu. 3. Chifor Rogin. 4. leremia Mendrea. 5. loan sin Toader Boca.
Ocolul MoldoveT. 6. Costachi Mortun. 7. Tanas Frunza' ti. 8. Costachi
Rafair. 9. Dimitrie Bors. 10. Petrachi Motoc.

Locuitoril sbitenl.
Aleg6torif de al treilea grad.
Ocolul Muntelut 1. Iacob Scutreanu. 2. loan Mhlaa.
kiomuzultil. 3. T. sin Pavel Ioanei din Radlsni. 4. loan
Ochean..
Ocolul MoldoveT. 5. Constantin al PopiI. 6 loan al PetroaeI.
SiretuluT. 7 Gheorghie Dmieanu. 8. loan Nechifor.

OrAseniT.
Proprietarif de case si negaptorif.
1. Post. Dimitrie Grigoriu. SpatariI :2. Dimitrie Plastira. 3. Gheorghie Dumitriu.
Comisil: 4. Constantin Balomir. 5. Mateia Cludin. Caminaril: 6. Neculal Boian
7. Costin Drago. 8. Toader Romano. Paharnicil: 9. loan Teodor. 10. Enachi Coz:
mulicI. 11. loan Haubit. Sardaril: 12. Alecsandru Ciure. 13. Vasilie Clucerescu,
14. Leon Dumitrovici. 15. Panaite Rhtivan. 16. Neculai Verdeanu. 17. Stoln.Ior-
dachi Radu. 18. Leitenant. Teodor Cazabulo. Medelniceril: 19. Dimitrie Alevra.
20. Alecsandru Agioglu. Clucerii: 21. Toader NicolaievicI. 22. Vasilie Ludvic.
23. loan Cumpat. Slugeriii. 24. Neculai Mcrescu. 25. Dumitrie Gheorghiu. 26. Ghe-
orghie Calimmas. 27. Vasilie Cristian. 28. lorgu Grigoriu. 29. Mateid Plesescu.
30. loan Tinu. 31. NeculaI Rojmt.Pitaril: 32. Stefan Gogosescu. 33 Dimitrie Pl-

www.dacoromanica.ro
 12

No. 1980. dure. 34. loan Vasiliu. 35. Gheorghie CrivAt. 36. Gheorghie Popovid. 37. Satr. Mihal
1857 Vedeanu. 38. Col. Registr. Costachi Cristea. Nobilif: 39. Dimitrie FilipovicI.
Sept.-Dec. 40. Alecu Grigoriu. 41. D. Manolachi Nicolau. 42.Iorgu Nicolau. 43. Constantin Ciute.
44. Alecu PopovicI. 45. Toma Gavrilescu. 46. Alecu Lupu. 47. NeculaI Petro vid.
48. NeculaI Romanescu. 49. NeculaI DesAscu. 50. Tudurachi Stefanovicl. 51. Ar-
sanachi Dragonciu. 52. Teodor Gherghel. 53. Dimitrie Botezatu. 64. NeculaI Das-
chevid. 55. Constantin Pruteanu. 56. NeculaY Manoliu. 57. Dimitrie Dimitriu.

6. Tinutul NeamiluY.
Proprietaril mart
,
Logofetil: 1. Petrachi Roset. 2. Stefan Catargiu. 3. Iancu Cantacuzin. Vor-
niciI: 4. Alecu Cantacuzin. 5. Grigorie Bals. 6. Costachi Catargiu. Postelnicil:
7. Grigorie Crupenschi. 8. Mih5.45. Jora. 9. Alecu Crupenschi. 10. Alecu Catargiu.
AO: 11. Costachi Angonescu. 12. Alecu Jora. Spataril: 13. Manolachi Crupenschi.
14. Iordachi Crupenschi. 15. Banul Iancu Eni. 16. Comisul Dimitrie Radu. Caminaril:
17. Alecu Matees. 18. Costachi Sainoglu. 19. Capit. Dimitrie DrAghicl. 20. Dv.
Nicu Calino. 21. Stoln. MihaI Iuga. 22. Slug. loan. Ciornea. 23. Satr. Iorgu Di-
mitriu. 24. Com. Manolachi Calino.

ProprietariT mid.
AleggtoriT de al doilea grad.

Ocolul Muntelut 1. Comisul Vasilie Zaharia.

Pietrit 2. CApit. loan Lozonschi. 3. Mateiti Man*. 4. Petrachi
Plesca. 5. Clpitanul Iordachi Chescu. 6. NeculaI ova.
Ocolul Bistritet 7. loan Hensu. 8. Postelnicelul Gheorghie Criv4. 9. Ior-
dachi Postolachi. 10. loan Barbu. 11. Vasilie Gherasim.
Occlul Mijloculut 12. Iancu Carp. 13. CApit. loan Ciurde. 14. Iamandi
Cali. 15. Gheorghie Stihi. 16 Iorgu Matees.

.Locuitoril. stent
AlegtoriT de al treilea grad.

Ocolul de sus. 1. G. Manolachi din RAucestI. 2. T. sin Filip din UrechenI.

Muntelut 3. C. al DAscAliteI din CalugArent 4. N. Olariu din Stejar.
Bistritet 5. Constantin sin Vasile Ostahi din Slobozia. 6. Vasile
al Nichitel din ZberestI.
Ocolul Mijloculut 7. I. Telul din Ruginoasa. 8. J. Mihalache din BlIgnestI.
Pietrit 9. Gheorghie Hriste din Almas. 10. Toader lvan din Ca-
cAoanI.

www.dacoromanica.ro
 13

D. OrseniI.
ProprietariI de case.
1. Aga. D. Gheorghiadi. 2. Spat. Iosif Carameli. 3. Banul Lascar Radu. : No. 1980.
4. Scarlat Rujinschi. 5. Dimitrie Neculau. Caminarff: 6 NeculaT Milq. 7. Dimitrie 1857
Gheorghiadi. 8. Scarlat Osvald. 9. Iordachi Grigoriu. 10. Gheorghie Calapod. 11. Pa- Sept.-Dec.
harnicul loan Homiceanu. SardariI: 12. NeculaT Alba. 13. Costachi Dimitriu.
14. Filip Manoliu. 15. Vasilie Dimitriu. 16. Alecu Manoliu. 17. Alecu Dimitriu.
18. Neculal Fapa. 19. Costachi Rujinschi. 20. tefanachi Dimitriu. 21. Toader Teo-
doru. 22. Alecu Ecsinov. Stolnictl: 23. Constantin Albu. 24. Neculal Dimitriu.
25. Gheorghie Tistu. Medelnicerii: 26. Dimitrie Albu. 27. NeculaI Vicol. Clucerfi:
28. Costachi Gheorghiu. 29. Vasilie Chirica. SlugeriI: 30.Vasilie Andrie. 31. loan Anas-
tasiu. 32. Costachi Popovid. 33. loan Lazariu. 34. Iancu Albu. 35. Iancu Vasile.
36. loan Liciu. 37. Dimitrie Gheorghiu. PitariI: 38. Grigoraq oimariu. 39. Hristea
Stav6r. 40. Sotir Panaitiu. 41. Toader Budeanu. 42. Manolachi Albu 43. NeculaI
Dafinescu. 44. Grigorie Andrievid. 45. Constantin CrIcaoanu. 46. Vasilie Ham-
bariu. 47. Constantin *tefnescu. 48. Stere Matasar. atraril: 49. Teodor Mitescu.
50. Alecsandru Mateitl. 51. Gheorghie Gorea. 52. Jign. lije Dafinescu. Polcovnicii:
53. Enachi Multi 54. loan Stegarith Dvornicil: 55. Grigorie Iskescu. 56. Costachi
Feqti15,. 57. Grigorie Stan. 58. Mihalachi Stere. 59. Mihalachi Filipovid. 60. Nas-
tas5. Manoliu. 61. Costachi Colboschi. 62. loan Harovin. 63. Teodor
64. Cam. Constantin Stav.r.

NegutatoriT i Corporatiile.

65 D. Timofti $oarec. 66. D. $oarec. 67. loan Livezan. 68 Toma Corbu.

69. Constantin Corbu. 70. Vasile Livezan. 71. Neculal Popovid. 72. Lupa Liptc/-
neanu. 73. Stefan Albiq. 74. loan Radu. 75. loan al Sofronfl. 76. Iordachi Corbu.
77. Dumitrachi Dascalu. 78. Dumitru al Vajitoard. 79. Ionit5, Plea. 80. Marin
Ora. 81. Vasilie Almaanu. 82. Vasilie Mazilu. 83. Vasile al luI Grigore Zimbre.
84. loan Barsan. 85. NeculaI Cordoneanu. 86. Iordachi Zamfir. 87. Manolachi
bad,. 88. Timofti Taranu. 89. Ion Mitroiu. 90. Ion Alister. 91. lordachi Leonti.
92. Negoitti Braileanu. 93. Grigorie Nacu. 94. Iamb Ungureanu. 95. loan Croi-
toriu. 96. Gheorghie Diaconu. 97. Mihalachi Zh5.rescu. 98. Tanas5. Chiribiu.
99. loan Bodic. 100. Alecsandru Nichifor. 101. Enachi Orza. 102. Ion sin Neculal
Mihat 103. Iancu Talp&latl. 104. Neculai Danu. 105. Toader al TAnasoad.
106. loan Popa Burcl. 107. loan MihaI. 108. Iordachi Nazarie. 109. Gheorghe Blehaciu.
110. Stefan al Voic5I 111. Costachi Pintili. 112. Costachi Imbru. 113. Saya Popo-
vid. 114. NeculaI Drguqanu. 115. Iordachi al Magdalinif. 116. Petre Mocanu.
117. loan Munteanu. 118. loan Baroiu. 119. Timofti Cojocariu. 120. Gheorghie sin
Toader Apostu. 121. Gheorghie sin Constantin Pale. 122. Vasile Mihal. 123. Ion
Verc. 124. Toader Dediul. 125. Mihai sin Mihaitt. 126. Costachi Gheorghiu Flo-
rida. 127. Enachi Slidacariu. 128. Enachi Panu. 129. Petrachi Vasiliu. 130. loan
Giudele. 131. Gheorghie Buda16. 132. Gheorghie Bogheanu. 133. Grigorie al Vada-
nd. 134. Panaite Ciubotariu. 135. Andrei Vele. 136. Vasilie 135.tanescu. 137. Ga-
vril Stoleriu. 138. Dumitrachi Morariu.

www.dacoromanica.ro
 14

7. Tinutul Romanulul.
A. ProprietariI
No. 1980. LogofetiT. 1. Gheorghie Sturdza. 2. Costachi Sturdza. 3. Vorn. Dinaitrie Mi- -
1857 clescu. PostelniciI: 4. Iancu Iamandt. 5. Dimitrie DrtighicI. Agil: 6. Iorgu Ghica.
Sept.-Dec. 7. Alecu Miclescu. 8. Gheorghie Scortscu. 9. Dimitrie Stepan. 10. Alecu Rusu.
11. Dimitrie Vrnav. Spatarii: 12. Grigorie Varnav. 13. Constantin Varnav .14. Aleca
Scortscu. 15. Banul NeculaI Delimare. 16. Comis. Costachi Eni. 17. Camin. Ga-
vril Cilibiu. 18. Pah. Costachi Roat. 19. Sard. Iordachi Mortun. 26. Stol. Sr-
ban Boteanu. 21. Med. Gheorghie Langa. 22. Chic. Ionit Onut. 23. Slug. Ioan
Stroiu. 24. Satr. lije Giosanu. 25. Dv. Grigorie Barbu. 26. Gheorghie Tataru.

B. ProprietariI
Aleg6toriI de al doilea grad.
Ocolul Fundulul. 1. loan Frteanu. 2. loan. Zambel. 3. Grigorie Nechifor.
4. Dimitrie Tiron. 5. NeculaI Veliscu.
Ocolul SiretuluT-de-jos. 6. Sardarul Gheorghie RzmiriVa. 7. loan Todi-
rascu. 8. Gheorghie Buga. 9. CApit. Petrachi Eni. 10. Constantin Turachi.
Ocolul SiretuluI-de-sus. 11. Vorn, Costache Hurmuzachi. 12. Costachi
Turtureanu. 13. loan Foca. 14. Medel. loan Agana 15. Alecu Zota.
Ocolul Moldova 16. Post. Gheorghie Vlad. 17. Toderascu Ianoli.

C. Locuitoril stenf.
Aleg6toriI de al treilea grad.

Ocolul Fundulut 1. Ion sin Vasile Crlescu din Crlesef.2. Gheorghie Ber-
bedi din Drgestl.
Ocolul Moldova 3. Ianos Rubu din S'aboanI. 4. loan Olariu din Strp.
SiretuluI-de-jos. 6. loan sin Vasile Levrd din SofracestI.
6. loan Crciun din Carligh
Ocolul Siretulul-de-sus. 7. Dumitrasc Olariu din Boghicea. 8. Vasile Un-
gureanu.

D. OrdseniI.
Proprietaril de case.
Postelnicil: 1. Sc,arlat Vrnav.2 Alecsandru Teodori. 3. Aga Gheorghie Mar-
darie. Spatarfi: 4. Dimitrie Poliz. 5. Iordachi Gheorghiadi. 6. Dimitrie Milicescu.
7. lordachi Milicescu. 8. Emanoil Luponi. Banil: 9. Iancu Fabian. 10. Iurgu Vu-
cenic. 11. Chiriac Corban. 12. Costachi AndreI. ComisiI: 13. Teodor Gheorghiu.
14. Alecu Andre. 15. Dimitrie Avram. 16. David Litinschi. CaminariI: 17. Vasile Maca-
rovicI. 18. Grigorie Giosanu. 19. Stefan Atanasiu. 20. Gheorg hie Clucevicl. 21. Pahar.
Ioan Zamfirescu. Sardaril: 22. Iancu Teodor. 23. Tanas, Gheorghiu. 24. Costach

www.dacoromanica.ro
 15

Mile. 25. The Dimitriu. 26. Costin Brescu. 27. Stoln. Costachi Manoliu. Medel- No. 1980_
nicerif: 28. NeculaT Naum. 29. Neonlal Cary. 30. loan Viorescu. Clucerif: 31. Cos- 1857
tachi Cazimir. 32. T. Gherghel. Slugeril: 33. Tordachi Momitcu. 34. Vasilie Ste- Sept.-Dec..
pleann. 35. Neculal Finichi. 38. Dimitrie Leca. 37.1ancu Stefnescu. Pitarff: 38. Alec-
sandru Preda. 39. Dimitrie Cocea. 40. Jignic. Gerasim Procopiu. 41. $atr. NeculaT
Petrovici. Dv. : 42. Costachi Mortun. 43. Neculal Diamandi. 44. Antonie Vlahu.
Polcovnicil. 45. loan Filip Bucur. 46. loan PopovicI Calcantraur. 47 loan Popo-
viol Vestnn tar. 48. Ionit Mustea. 49. AndreT l,ndrea. 50. AndreT Zaharia.
51. Posteln. Gheorghie Dimitriu.

Negutatoril i Corporatiile.
52. D. Toader Chiriga. 53. Hagi Iamandi. 54. Petrachi Constantin. 55. Gheorghie
Petrovicl. 56. Costachi Constantin. 57. Panaite Constantin. 58. Pashal Toncu.
59. Toader Rojnit. 60. loan al AnicAT. 61. Neculal Ichim. 62. Alecsandru Trepte.
63. Iordachi Nicolau. 64. Stefan Cartus. 65. Toader Coteanu. 66 Ilie Brjovanu
67. Stefan Mrean. 68. Mihalachi Marin. 69. Toader zt Scrlat. 70. Constantin
Barbu. 71. Stefan Pricopi. 72. Vasile sin Bade Mocanu. 73. Mihal Mocanu.
74. loan Florea Rotariu. 75 Gheorghie Tan tu. 76. Constantin Danceanu 77. Gheorghie
Botez. 78. Tacu Botez. 79. Toader Prutu. 80. Neculaf Botez. 81. Gheorghie Vasilie.
82. loan Dumitru. 83. Grigorie al Tinicesef. 84 Alecsandru sin Ionit Curla-
riu. 85. Gavril al StrostoaeT. 86. Dumitru ufariu. 87. Enachi Tristariu. 88 Ste-
fan loan. 89. loan Vartic. 90. Constantin Lupa. 91. Toa.der NIorariu. 92. Gheorghie Mo-
rariu. 93 Gavril Cretu. 94. Vasille Zaharia. 95. loan Iamandi. 96 Dulnitru BArbierm.
97. Stefanachi Gheorghiu. 98. Gheorghie Neagu. 99. Constantin Vasile. 100. Neculai
al Gherghine1.101 Alecu Marcu. 102. Constantin Lungu. 103. lordachi Marin.
104. Nip, Frunz. 105. Neculai sin Gheorghe. 106. Gavril Turcu.

8. Tinutul BacauluI.
A. Proprietaril marl.

Agif: 1. Costachi Roset 2. Iancu DonicT, 3. Dimitrie Crupenschi. 4. D. Strat.

6. N. Donicl. 6. Post. Alecu Crupenschi. Spatarif: 7. Sandu Sturdza. 8. Manolachi
DonicI. 9. Sandu Chiriac. 10. Teodor Brlescu. 11. Dimitrie Done. 12. Iancu
Pandeli. 13. Hat. Alecu Aslan. 14. Comis. Petrachi Pandeli. 15. Cornet. Iancu Pan-
deli 16. Com. Costachi Lupascu. 17. Dimitrie Sacar. 18. D. Manolachi Crupenschi.
19. Costachi Crupenschi. 20. Camin. Lucachi Venier. 21. Pah. loan Giiiscl. 22 Sto!.
Alecu Avram. 23. D. Grigorie Roset. 24. Costin Roset. Spatarii: 25. Mateiti Cru-
penschi. 26. Iancu Csanti. 27. Ianacachi Ma.rzac. 28. Banul Alecu Dimitriu.Comisff :
29.1orgu Anastasiu. 30. Neculai Sacar. 31. Gheorghe Negel. Caminaril: 32. Iordachi
Jorscu. 33. tefan Codreanul. 34. Pah. Iordache Popovicl. 35. Sard. Dimitrie
Zdrobicl. 36. Slug. Dimitrie Velisar. Sardarff: 37. Costachi BrAescu. 38. Iancu Lu-
paFu. 39. Slug. Iordachi Pascal. 40. Stoln. Teodor Lupascu. 41. Pit. Enachi
Chiriac. 42. Medeln. Dragomir Chiriac. Dv.: 43. Mihalachi Rafail5,. 44. Dimitrie
Rafail. 45. Clue. Rducanu Manoliu. 46. Dv. Manolachi Galeri. 47. D. Costachi

www.dacoromanica.ro
 16

-No. 1980. Murgulet. 48. Ion Sion. 49. Sard. Iancu Ianoli. 50. Medeln. Gheorghe Botez. 51. D.
1857 Dimitrie Leca. 52. Gheorghe Leca. 53. Stol. Vasilie Condurat. 54. Camn. Iordachi
.Sept.-Dec. Jorscu. 55. Slug. Costschi Petrache. 56. Pit. Panaite Popovid. 57. Dv. Tomita
Rafail. 58. Slug. Ion Tacu. 59. $iltr. Neculati Tisscu.

B. ProprietariI miel.
AleOtoril de al doilea grad.

Ocolul Bistritel-de-jos. 1. loan Nicul. 2. Sion Gherasim 3. Toader Spoial.

4. Polo. PavAl Stoianu. 5. loan Nour.
Ocolul Bis.-de-sus. 6. Spat. Dimitrie Cracti. 7. Apostol Volcinschi sati
Nidelca. 7. Alecsandru Chiribu. 9. Vasile ClucA. 10 Iordachi Popescu.
Odoltil TrotuuluI. 11. Stoln. Sandu Cristea. 12. Simion Mbrauteanu
13. Ursachi Tigan4. 14. Postelnicelul loan Bontq. 15. Constantin Dughenariul.
Ocolul TasluluI-de-jos. 16 $tefan Gaburid. 17. Post. Torna Nour.
18. Iordachi Patrichi 19. Mihalachi DobrovicI. 20. NeculaI Tataru.
Ocolul Tas1.-de-sus. 21. Sard. Vasilie Popovid. 22. Cpit. NeculaI Bujor.
PolcovniciI: 23. Alecsandru Mazilu. 24 Constantin Paladi. 25. Mazilul Dumitru al
DiaconuluI.

C. Locuitoril Went
AlegtoriT de al treilea grad.

Ocolul TaslAulul-de-sus. 1. Stoica Cojocariu. 2. loan Chiriac.

Trotuplut 3. Dumitru Danciul. 4. loan Durlan.
Bistritel-de-jos. 5. Lefter Criste. 6. Giurgiu Sabin.
Taslulul-de-jos. 7. Toader Munteanu. 8. Vasilie Stir.
Bist -de-sus. 9. Toader Cojocariu. 11. Ion al Babel din BlgqtI.

D. OreniT.
-Proprietaril de case.
PostelniciI: 1. Grigorie Roset. 2. Mateiu Crupenschi. 3. Spat. Panaite Ianoli.
lima: 4. Const. Prodan. 5. Const. Beler. Comi01: 6. Petrachi BrIescu. 7. Cos-
tachi Platon. 8. Costachi Biberi 9. Vasile Rugin. 10. Gheorgine Greceanu. Cpitanil:
11. Gheorghie Botezatu. 12. Grigorie loan. 13. Cornetu Panaite Ducan. Caminarfl:
14. Alecu Anastasiu. 15. Iorgu Dimitriu. 16. Gheorghie Neculau. Paharnicil: 17. Tor-
dache Iurw. 18 Mihalachi Fotea. Sardaril: 19. Gheorghie Cocea 20 Alecu Mortun.
21. Tudurachi Tutu. StolniciI: 22. Dimitrie Goga. 23. Neculal Sion. 24. Ghitil, Pe-
trovid. 25. Gheorghie Dimitriu. Medelnicerfi: 26. Dimitrie Grigoriu. 27. Neculal Di-
anitriu. 28. Alees. Dimitriu. 29. Tanasachi Trtscu. 30. Costachi Popovid. 31. Di-
mitrie 32. Adam nun. 33. Alecu SimionovicI. CluceriI : 34. Iaco-
-vachi Constantin. 35. Ionit Popovid. 36. loan Nicu Forscu. 37. Chiral Petro-
-vid. 38. Alecu Vilmer. Slugerit: 39. Const. Dmian. 40. loan Frunz. 41. Geeorghie

www.dacoromanica.ro
 17

Mthail. 42. Grigorie Livesou. 43. Iancu Mancas. 44. Ionit Florescu. 45. loan No. 1980.
Popovid. 46. Grigorie Radovici. PitariT: 47. Costachi Gane. 48 Costachi Ciobarcan. 1.857
49. Neculal loan. atrarII: 60. loan PopovicT. 51. Const. Livescu. 52. Pav5.1 loan. Sept.-Dee.
Nobilit 53. Const. Surasc. 54. Const. Genadiu. 55. Const. Tetu. 56. Nicu Dmianu.
57. Iorgu Meleca. 58. Alecu Rugin. 59. Mihlit Frunz. 60. Costachi Brzu.
61. Petrachi Hallett. 62. Iancu Gheorghiu. CinovniciI: 63. loan Zmescu. 64. NeculaI
Dragoevidi. 65. Iordachi Petrovici. 66. Iorgu Teodoru. 67. Costachi Micu. 68. Ghe-
orghie Pascu. 69. Matein Vasiliu. 70. Vasile Halosescu. 71. G'heorghie Mihailescu.
72. Grigora Mihairi. 73. Costachi Pavl. 74. Toader Musteat. 76. Alecu Botezatu.
76. Tachi Varian. Polcovnicil... 77. Simion Biberi. 78. Ionic5. Biberi. 79. D. Leon
Botezatu. 80. Alecu DrghicT.

Negutdtoril i Corporatiile.
81. D. Ionit Abagleriu. 82. Ion Stanch]. 83. Costachi Mihall. 84. Sarban
Matasariu. 85. Moisi Iacomi. 86. Pav5,1 Stanciu. 87. loan Ivanovidi. 88. Gheorghie
Iamandi. 89. Dinutrie loan. 90. Gheorghie al VasilinoaeT. 91. Dnil, Tearl-LungA.
92. Gheorghie Andrei Gl.teanu. 93. Toader Ignat. 94 Mihaig Giurgiu. 95. Gheorghie
al BuzateI. 96. NeculaT Grosariu. 97. Lupu al Enisoael. 98. Gheorghie al Enisoadi.
99. Vasile al Enisoael. 100. Andrei al LupuluT. 101. Gheorghie Savin. 102. Me Mo-
canu. 103. Stefan Sitariu. 104. Dumitrachi sin Ion Avram. 105. Clin Plosanu.
106. NeculaT Sasc. 107. Simion Ganciu. 108 AndreI Dabija. 109. Petre SascAq.
110. Toader Dolsan. 111. Const. Dumitrascu. 112. Nastas Pdure. 113. Ionit
Putic5,. 114. lord. Constant. Put. 115. Nob. Filip. Formrache. 116. D. Gheorghie
Sascu. 117. Ion sin Ion Avram. 118. Gheorghie Beril. 119. Vasile Hutagu. 120. Va-
sile Melinte. 121 Andronachi Vasiliu. 122. Grigorie Vasiliu. 123. Toader Munteanu.
124. Iordachi Neculau. 126. Petrachi Dimitriu. 126. Iordachi Mrza. 127. De
Paladi. 128. Mihaia Botca. 129. Anton Botca. 130. NeculaT sin Ianos Olariu.
131. Chircov Sucevanu. 132 Milcon Avram. 133. Ovanes MogardicI. 134. Iacob Ttu.
135. Ovanes Cerches. 136. Tatos Acsinti. 137. Ariton Popovicl. 138. Chircor
Vartirez. 139. Chircor Carabet. 140. D. Constantin Suditu. 141. Martin Arvat.
142. Gheorghie Spiridon. 143. Matei IacovicT. 144. Ion sin Saya. 145 Dumitrachi
Didibac. 146. Ghit Teodor. 147. Const. Postavaria. 148. Gheorghie Melinti.
149. Neculal Chiriac. 150. Iordachi Abagieriu. 151. Andrei Didibac5.. 152. AndreI
zt Iordachi. 153. Const. Vremer. 154. Stefan Curpn. 165. Lupa al OlriteT.
166. Ion Cobuz. 157. Iahcu LeVa" d. 158. Ieremia Dabija. 159. loan Crescu.
160. loan sin Toader Stoica. 161. Gheorghie Dinu. 162. Costachi Stoica. 163. Ghe-
orghle sin Tams Olariu. 164. Petrea sin Iona Sasc. 165. Stefan Sechel.
166. Anton Cojocariu. 167. Ilie Ursu.

9. Tinut ul Tecuciulu.
A. Proprietaril

1. Vorn. Vasilie Sturdza. 2. Post. Alecu Teriachiu. 3. Colon. Emanuil Frunz5,.

AgiT :4. Dimitrie Lupu. 5. Hristodor Ecsarhu. Spataril: 6. Strtulat Chiriae.
(Acte pi Documente VI. 1.)

www.dacoromanica.ro
 18

No. 1980. 7. NeculaT Bontas. 8. Iancu Buzdugan. 9. Constantin Sturdza. Banii: 10. Alecu Ba-
1857 iardi. 11. Vasilie lirsachi. 12. Petru $endre. 13. Comis. Petraehi Veisa. 14. Camin.
Sept.-Dec. Iamandi Juvara. PaharniciT: 15. Dimitrie Frunza. 16. Ioachim Vasiliu. Sardaril:
17. Gheorghie Vidrascu. 18. Chiriac Bona'. 19. Manolachi Galeri. 20. Anastasie
Anastasiu. 21. Grigorie Motas. StolniciT: 22. Lascar Moldovanu. 23. Ionit
24. NeculaT Ghilt. 25. Medeln. AndreT Ignat. CluceriT: 26. $erban Avram. 27. Di-
mitrie Motos. 28. Neculaia Neculit. SlugeriT : 29. Tudurachi $endre. 30. Nicu
Varlanescu. 31. Dimitrie Velic. 32. Constan tin Lupascu. 33 lancu Smilachi.
PitariT: 35. Dimitrie Zamfirescu. 35. Iancu Sendre. Nobilil: 36. Teodor Sturdza
37. NeculaT Turculet. 38. Ion Ifrim. 39. Iancu Stoienescu. 40. Vasile
41. Gheorghie Cuza. 42. Teodor Vasiliu. 43. Iancu Corban. 44. Neculal Tacu. 45. Alecu
Corban. 46. Alecu Chiriac.

B. Proprietarif mic.
AleOtoriI de al doilea grad.

Ocolul BArladuluT. 1. Sard. Ionita Hrisanti. 2. Polo. Ioan Bulaiu. 3. Clue.

Gheorghie Butac. 4. Clue. Ioan Prieopi. 6. Capit. Tonita Condurachi.
Ocolul Berheciulul. 6. $atr. Ionit Teal% lung. 7. Polo, loan Oprisanu.
8. Post. Iordachi Breabn. 9. Vasile Coroi. 10. Vasile Glod.
Ocolul Zeletinulul. 11, Slug. Anton Popovicl. PostelniciT: 12. loan Cru-
ceanu. 13. Gheorghie Pagul. 14. Neculal Negruti. 15. Gheorghie Popa.
Ocolul Nicorestilor. 16. Paharn. Vasilie Lentu 17. Nobil. Alecu RadovicT.
18. $tefanachi Martes. 19. Gheorghie Mazilu. 20. Nobilul Alecu Barbu.

LocuitoriI sterif.
Alegtori de al treilea grad.

Ocolul Nicorestilor. 1. Simeon Zahiu din Poenarl. 2. Gheorghie Cahn

din FurcenT.
Ocolul BarladuluI. 3. Mihaiil Curca din $erbnes CT. 4. Vasile Balas din
DraganestT.
Ocolul Zeletinulut 5. Stan Stoian din GlvnestI. 6. Grigorie
din Strmba.
Ocolul Berheciulu. 7. loan sin Gavril Paiu din HuruestI. 8. Vasile
Mihalachi din Tarnita.

Orsenil.
ProprietariI de case.
Spatarli : 1. Constantin Iacovachi. 2. Scarlat Motas. 3. Banul Toader Moisi.
4. Maior. Iancu Diamandescu. ComisiT: 5. Aleeu VuceticT. 6. Petru Anastasiu. 7. Nicu
Varnav. Caminaril: 8. Constantin Boteanu. 9. G. Neculeanu. 10. Gr. Iosifescu.
11. Panaite Ciuhureanu. 12. Sard. Stefan Atanasiu. MedelniceriT: 13 Costachi Panai-

www.dacoromanica.ro
 19

tescu. 14. Toader Sandulescu. Cluceril: 15. Iancu Neculau. 16. Costachi Popovict No. 1980.
17. Costachi Grasa. 18. Oheorghte Istrati. Slugerit 19. Marin Parteni. 20. NeculaI 1857
Aslan. 21. Gheorghie Zainfir. 22. Dimitrie Mironescu. Pitarit 23. Marin Atanasiu. Sept.-Dec.
24. Manolachi Necolau. Satrarit 25. Tanas Stoian. 26. Toader Neca. Nobilil :
Const. Stoienescu. 28. Const. Racovit 29 D. loan Antoniu. 30. Petrachi Po-
povid. 31. Iordachi PopovicI. 32. Saxe Ivanovict 33. Polcov. Vasilie Dimitrescu.

Neguttitorif i Corporgiile.

34. D. Hagi Lupu Negoet. 35. An tonie Brilet. 36. $arban RadovicI. 37. Gheorgh: e
Mateiti. 38. Dumitru Sarea. 39. Tanasa Vasilm. 40. Ivancu Valcu. 41. Const.
Radu. 42. Mimi Ureche. 43, Lupu PeleI. 44. Raducanu Mane. 45. Stoian Danciu.
46. L umitrachi Marin. 47. loan Mann. 48. Iac. Dimitriu. 49. Alecu Bordelanu.
50. Stefan Ciocarlan. 51. Andronachi Botosanu. 52. Toader Mandrescu. 53. Costan-
dachi Andronachi. 54. Const. Andronachi. 55. Vasilie Toader. 56. loan Tuglud.
57. Lazar A teadeanu. 58. David Arhirl. 69. Gheorghie Caprariu. 60. Enachi Munul.
61. Toader Gheorghiu. 62. Manciu Thrall. 63. Vasile Hrumosu. 64. Gheorghie Paladi.
65. Haralamb Neagu. 66. Petre Sarbul. 67. Mihalachi Codreanu. 68 Mihalachi Saxe.
69. Gheorghie Bostan. 70. Tanasa Ceaciu. 71. Filip Deciu. 72. Toader Balteanu,
73. Stratulat Vasaiu. 74. Iancu Neagu. 75. Dumitru Vrabie. 76. Gheorghie Stefniu.
77. Sandu Mhaid. 78. Mihaiil Porumb. 79 Melus Gheorghiu. 80. Hristea Bulaiu.
81. Panaite Penovecia. 82. Ion Vasiliu. 83. D. NeculaT Vlad. 84. Ionit. Radovict
85. Gheorghie Stefan. 86. Vasilie Sarban. 87. Gheorghie Saulea. 88. NeculaI Scarabet.
89. Toader Tiganus. 90. Dumitrachi Badeo. 91. Gheorghie Stan cu. 92. Itricu Gologan.
93. NeculaI Andronic. 94. Ganea Stoian, 95. Iancu Stanila. 96. Costachi Calistru.
97. Grigorie AlecsandrovicT. 98. loan Grecul. 99. Stefan Acsinte. 100. Costachi
Trifan. 101. Costaci Tanasa. 102. Ion Cojocariul. 103. Neculai Iorul. 104. Neculal
Tniasanul. 105. Andre./ Saya. 106 Ivan Damian.

10. Tinutul PutneY.

A. ProprietariT

1. Beizade NeculaT Sutu. 2. Cneazu Dimitrie Cantacuzinu. 3. Logofatul Alecu

Bals. 4. Vorn. Iordachi Pruncu. Postelnicit b. Dimitrie Sturdza. 6. Costin Stamatin.
Agil: 7.Stefan Dascalescu. 8. Costachi Dscalescu. 9. Teodor G. Spatarit 10. Nicu
Cotescu. 11. Constantin Gala. 12. Vasilie Aramache. 13. Costachi Tudurea. 14. Di-
mitrie Dascalescu. 1&. Neculal Dimitrescu. Banit 16. Costache Vidrascu. 17. Ne-
culal Lipan. Comisit 18. Scarlat Bontas. 19. loan Valar. 20. Pahar. Asanache
Pamfile. SardariT : 21. loan Neculau. 22. Vasile Patrscan. 23. Gheorghe Ghindar.
24. Alecu Baltat. 25. Costache Buzdugan. 26. Costache Neagu. 27. Tamil Vargolichl.
Stol. /ordache Angonescu. 29. Cluc. Ioan Lang,a. 30. Slug. loan GAO.. Pitaril:
31. Costache Ciorneiu. 32. Teodor Neagu. Satrarit 33. Petrachi Neculal. 34. Con-
stantin Gazdovatu. Dv.: 35. Mihalache Tacu. 36 Tachi Zalariu. 37. Teodor
38. Gheorghe Zalaru. 39. Iancu Sclavonea.

www.dacoromanica.ro
 20

B. Proprietaril
AlegtoriI de al doilea grad.
No. 1980. Oeolul Raeaciunilor. *t. Pitar. Chiril Ciocarlie. 2. Polo. Iordachi Popa.
1857
3. Gheorghie Garbe. 4. Toma Dnulachi. 5. loan al Post. Saya.
Sept.-Dec.
Ot3o1ul GArlilor. 6. Constantin Fonascu. 7. Tatu Buga. 8. Gheorghie Aleras.
9. Alecsa Hornea. 10. Filip Banu.
Ocolul VranceI. 11. Polo. Ionit Srban. 12. loan Sndrea. 13. Constantin
Chilian. 14. loan sin loan Mircea. 15. Neculal Paslariul,
Ocolul BilisteI. 16. Neculal Olteanu. 17. loan Bllosoiu. 18. Sean Boboce.
19. Nastas Lazr. 20. Costachi Toderascu.
Ocolul ZAbrOlor. '21. Cam. Costachi Ghindar. 22. Dasc. Constantin Burg.
Vornieul de Poart Gheorghie Balaciu. Polcovnicii: 24. Costachi Guroiu.
Dinu Chelariu.

C. Locuitoril sgtenl.
Aleg6toriI de al treilea grad.
Ocol. Rhekiunilor. 1. Macsim Rhait1. 2. Anton Scar.
D.'brautilor. 3. loan Gurit din Soveja. 4. loan Roat, din Campurt
Bilista 5. Iordachi Cotescu. 6. Patrasc Olariu.
GArlilor. 7. Stanciu Gegea. 8. Moisi Istrati.

D. Ortisenil.
ProprietariI de case.
1. Aga Alecu Sihleanu. SpatariT: 2. Iancu Lupu. 3. Gheorghie Dimitriu. 4. Cos-
tachi Sihleanu. 6. Anastas, Lascar Doctor. 6. Maiorul Tufelcie. Paharnicil: 7. Ion
Similache. 8. Tanasachi Petrovicl. 9. Camin. Gheorghie Corbu. 10. Comis. Gheorghie
Ianoli. 11. Cpit. Grigorie Pavlov. SardariI: 12. Luca Teodoru. 13. Pavl Dimi-
triu. 14. Gheorghie Burlacu. 15. Lamvrachi Triandaf. 16. NeculaI Cerchez. Stol-
nici4 17. Iancu VrcolicI. 18. Gheorghie Rozali. 19. Neculal Costin. CluceriI: 20. Die
Teodor. 21. Nicu Giurge. 22. NeculaI Ionascu. 23, Costachi Ionascu. SlugeriI:
Dimitrie Gheorghiu. 25. NeculaI Svlescu. 26. Enachi Polito. 27. Alecu Bonts.
Pitarin 28. Stefan Matasar. 29. Ghit Ion. 30. Gheorgachi Vasiliu. 31. Costachi Bo tez.
32. Andronachi Tiroiu. 33. Zainfirache Gafencu. 34. Manolache Chetele. 35. Ghit
Galiteanu. 36. Stefan CiocIrlie. SatrariI: 37. Stoian Popovicl. 38. Ion Cardas.
39. VV. NeculaI Spiridon. 40. Pit. Gheorghie Popovict 41. D. Dinu Murgulet.
42. Anastas, Tasovitl. 43. Teodor Mandrea. 44. Ion Ionascu. 45. NeculaI Gaicu.
46. Iorgu Fulger. 47. NeculaI Pravt. 48. Marin Blnescu. 49. Tachi Danu.

NegutAtoriI i CorporaVile.
50. D. Gheorghe Ilie Mititelu. 51. Costachi Lascar, 52. Hagi NeculaI Nutu.
53. Ivanciu Colea 64. Constantin Stoean. 55. Liti Gheorghiu. 56. Ieni Bele. 57. Polc.

www.dacoromanica.ro
 21

Ion Lazar. 58. Costandin Gheorghiu. 59. Ghita. Gheorghiu. 60. Ghit,a, Calog. No. 1980.
61. Dacu Petrea. 62. Stanciu Sacara. 63. IonVelnita. 64. lana chi Dimitriu. 65. Gheorghe 1857
Curelea. 68. Dimitrie Chicioc. 67. Ion sin Gavril al Miff/. 68. Necu/aI Curele. Sept.-Deo.
69. Neculal Berila. 70. NecuIBA Catana. 71. Gheorghie Fainariu. 72. Adam Mania.
73. Ispas Neculau. 74 Neculal Sacara. 75. Neagu Chiriac. 76. Hagi Dimitrie SLefaniu.
77. Dediu Curelea 78. NeculaI Hagi Agachi. 79. Gheorghie VeIn i tit 80. Gheorghie Hagi
Petcu. 81. Iordachi Gheorghiu. 82. Toma Teodor. 83 Hagi Simion Drian. 84 Petcu
Belde. 85. Gheorghie Cucu. 86. loan Pecete. 87. loan Vel Capitan. 88. Ionita Ra-
chieriu. 89. Petrea Alecsandru. 90. Panaite Vasiliu. 91. Vasilie Vasiliu. 92. Apostol
Ioa4. 93. Gheorghie Jan. 94. Dragomir Dancu. 96. Hagi Gheorgh e Nutu. 96. Ion
Cristea Vel Gapitan. 97. Stoica Minen. 98. Raieu Ivan. 99. Dimitrie Maruzan.
100. Ghita Vasiliu. 101. Gheorghe Ilie Mun teanu. 102. Costandin Antimir. 103. Ne-
culaI Barca. 101. Stefan Gramm. 105. Ilie Mrgrit. 106. Alecsandru Dimitriu.
107. Gheorghie Moisi. 108. Vasilie Hagi Nuta. 109. Dine Mihaeseu.. 110. Stefan Mi-
haescu, 111. Mile al PaladoaiI. 112. NecolaI Gheorghie Dimitriu. 113. Costandin
Gheorghte Dimitriu. 114. Toader Paraschiv. 115. D. Gavril Trohin. 116. Miha-
lache Jecu. 117. Toma Ionascu. 118. Gheorghie Iamandi. 119. Ilagi Mihalea Hagi
Dachi. 120. Hagi Ivan Hagi Dachi. 121. Hagi Jele Baslav. 122. NeculaI Crangu.
123. Dumitru Duminica. 124. Ion Barcan. 125. Vasilie Baclicu. 126. Panaite Ghe-
orghiu. 127. Marcu Simon. 128. Dumitrache Vasiliu. 129. Toma loan. 130. Hris-
tachi Vasiliu. 131. Gheorghie Faur. 132. loan Tiroiu. 133. Luca Me. 134. Vasilie
Stefaniu. 135. Badio Raileanu. 136. Hagi Costachi Popovicl. 137. NeculaI Manoli.
138. Dima Ursu. 139. Ion Chirita. 140. Neculai Chirila. 141. Dragomir Ghizar.
142. Stefan Radovid. 143. Eni Stefniu. 144. Vasille Stefaniu. 145. Dumitru Ion.
146. Ion Bondrea. 147. Nastasa Petrachi. 148. Costandin Manoli. 149 Gheorghie
Albu. 150. NeculaI Chiriac. 151. Gheorghie Anghelachi 152. Ion Dima. 153. Ion
Margarit. 154. Petrachi Ifrim. 155. Anton Ion. 166. Costandin Apostol. 157. Gheor-
glue Neagu. 158. Stan Mardari. 159. Radu Cermat. 160. Ianov Dima. 161. Marin
lordachi. 162. Stefan Calpanciu. 163. Neculal Toader. 161. Gheorghie Cosniceriu.
165. Gheorghie Ivanciu Dimitriu. 166. AndreI sin lije. 167 Dumitru Bocovineanu.
168. Petrea Mojicu. 169. Ion Curele. 170. Toader MthaI. 171. Vasilie Radutt-
172. Ion Vasillu. 173. Nastasa loan. 174. Toader Dinu.

11. Tinutul Covurluiulu.

A. Proprietarit mad.

1. Vorn. Iorgu Ghica. 2. Polo. Gheorghe Filipeseu. Postelnicil: 3. Gheorghe fa-

mandi 4 Iancu Polea. AO: 5. Gheorghie Constantin. 6. Panaite Malacsa. Spataril:
Gavril Stamatin. 8. Costachi Miclescu. 9. Banul Lupu Pangrate Comisil: 10. Gri-
gore Codreanu. 11. Costachi Codrescu. 12. Camn. NeculaI Cernat. SardariI:
13. Ion Macarie. 14. Lupu Budisteanu. 15. Med. Constantin Chebac. 16. Clue. Stefa-
nache Gheorghiu. 17. Pit. loan PopovicI. 18. Stoln. Gheorghe Cernat. 19. Jign.
Iordachi Salceanu. 20. Sat. Ghita. Rugeanu. : 21. Gheorghe Plesnila. 22. loan
Macarie. 23. Dimitrle Cernat. 24. Anton Alecsa. 25. Iordachi Miclescu.

www.dacoromanica.ro
 22

Proprietarii
A1eg6toril de al doilea grad.
No. 1980. Ocolul Siretulut 1. Porosnicul G. Varian. PolcovniciI: 2. Gheorghie
1857 Ian. 3. Ionit RAO. 4. Costin Drgus. 5. Post. Costantin Dodu.'
Sept.-Dec. Ocolul HorinceT. 6. Post. Vasilie Caramanu. 7. loan Popa Mihai. 8. Va-
silie Nistor. 9. Vasilie Mihaiti. 10. Constantin Nad.
Ocolul Prutulut 11. Dumitrachi Onu. 12. Ilie Barbu. 13. NeculaI \Tar-
golicl. 14. Gheorghie VargolicI. 15. Alecsandru Florea.

LocuitoriI satenL
AlegkoriT de al treilea grad.

Ocolul Prutulul". 1. Rilducanu Saya din Tmoanl. 2. Vlad Oprea.

Horincet 3. Gheorghie Funariul. 4. loan Mnzu.
Siretulu. 5. Gheorghie Rosca. G. Toader Stroia.

Orasenir.
ProprietariT de case, negutatoriT i Corporatiile.
1. Printul A. Moruz. Vornicil: 2. C. Negre. 3 A. Cuza. 4. Post. A. Malacsa.
AgiI: 5. P. Srban. 6. M Chicus. Colonelif: 7. I. Duca:. 8. A. Franga. Comisil:
9.G. Lepdatu. 10. G. Samaca. 11. I. Panaitescu. 12. M. Balaban. 13. G. Pandeli.
14. N. Balaban. 15. I. Vitu. 16. N. Vrgolici. 17. A. Ambtlicopolo. 18. G. Fili-
pescu. 19. A. Cernat. Sardaril: 20. N. Rufu. 21. G. Mlinescu. 22. G. Atanasiu.
23. N Zisu 24 C. Ioan. 25. C. Bohoci. 26. V. Caraman. 27. G. Alevra. 28. G.
Mamucolu. Medelniceril: 29. I. Florea. 30. D. Iconomu. 31. G. Salceanu. 32. G,
N. Balaban. Caminaril: 33. Z. Herescu. 34. I. Balaban. 35. H. Alicsandri. 36. M.
Lalupolu. Stolnicil: 37. M. Duca. 38. V. tiuc".A. 39. I. Pantof. 40. D. Balaban.
41. Pit. V. Matuseicu. Satrarii: 42. G. Costantinescu. 43. St. PopovicI. Banil:
44. I. Mihail. 45. C. Mihail. 46. Cam. P. Covrig. 47. D. C. Popovief.48.St Tataru.
49. I. Vasiliu. 50. C. Davidescu. 51. A. PetrovicI, 52. G. Plesnil. 53. C. Alevra.
54. P. Dimiscu. 55. I. Marcache. 56. V. Miusc. 57. I. Tataru. 58. G. Isac. 59. P.
Candopulo. 60. H. Batizmaschi. 61. H. D. Chebec. 62. H. Copcea. 63. T. Palade.
64. I. Vlad. 65. C. Ropotanu. 66. V. Brnisteanu. 67. V. Viorica. 68. I. lorga.
69. I. PopovicI. 70. S. Galac. 71. St. PopovicI. 72. S. loan. 73. N. Grigoriu.
74. C. Necoresteanu. 75. I. Neculau. 76. M. PetrovicI. 77. C. Musteat. 78. P. Ca-
raman. 79. V. Motea. 80. C. Stoian. 81. C. Burguj. 82. T. F'ilimon. 83. I. Ban-
cianu. 84. T. Constantin. 85. T. Filea. 86. A. Guru. 87. I. Dobrea. 88. T. Do-
brea. 89. H. Necolau. 90. G. Burca. 91. I. Enachi. 92. D. Chirita. 93. T. Petro-
via 94. T. Abagierm. 95. N. Marin. 96. G. Penciu. 97. I. Cojocea. 98. D. Skhu.
99. T. Vasiliu. 100. C. Franga. 101. A. Grdinariu. 102. G. Chiriac. 103. H.
Iancu. 104. P. Pandit. 105. St. A. Chebac. 106. J. Gheorghiu. 107. M. Ciu*botariu.
108. B. Ivan. 109. H. Simion. 110. G. Popovicl. 111. P. Teodor. 112. T. Dmio-

www.dacoromanica.ro
 23

nescu. 113. G. Marcu. 114. B. Popa. 115. V. Popa. 116. D. I. Popa. 117. N. No. 1980.
Toader. 118. N. Stoianovid. 119. C. Deleanu. 120. P. H. Stoian. 121. I. Po- 1857
pescu. 122. C. Busil. 123. M. Tanasa. 124. D. Nedelcu. 125. I. Dutu Munteanu. Sept.-Deo.
126. C. Sacara. 127. T. Vasel. 128. P. H. NeculaI. 129. G. Paval. 130. V. Verga.
131. I. Simion. 132. G. Stavria. 133. A. HristovicI. 134. H. Neculau. 135. St.
Milea. 136. St. Marin. 137. V. Balauta. 138. A. Milea. 139. P. Papadopul. 140. G.
Boncu. 141. A. Stroia. 142. P. Popovid. 143. H. C. Dumitriu. 144. H. Petrovicl
145. S. Petrovid. 146. G. Leondarl. 147. P. Chiriac. 148. S. Trifan. 149. T. Cos-
tinescu. 150. I. Carbus. 151. I. Stoianovid. 152. G. Stoianovid. 153. I, Atanasiu.
154. G. Constantin. 155. G. Tudurachi. 156 C. Dimitriu. 157. T. Feiul. 158. G.
Dimitriu. 159. Stefan Vasiliu. 160. T. loan. 161. G. Paraschiv. 162. H. Stoian. 163. U.
Mihail. 164. V. Caracud. 165. T. Jorica. 166. H. I. Hristea. 167. N. Tuc. 168. D.
Brtariu. 169. R. Vlasie: 170. V. Tuluceanu. 171. S. Mooanu. 172. D. Nechita.
173. D. Nedelcu. 174. V. Rducanu. 175. C. Hristea. 176. N. Mihail. 177. C. Do-
brogeanul. 178. St. Gheorghiu. 179. V. Ivan. 180. V. Simion. 181. N. Caracriste.
182. S. Martin. 183. N. Filip. 184. S. Filimon. 185. P. Caraman. 186 C. Mus-
teat. 187. M. Ciortan. 188. S. Govaciu. 189. C. Stoian. 190. R. Marin. 191. I.
Nastasa. 192. G. Penu. 193. I. H. Neculau. 194. M. Rusovid. 195. I. E. Mitachi.
196. A. Gheorghiu. 197. P. Vasiliu, 198. I Iancu. 199.N. Antoniu. 200. M. Sando-
yid. 201. S. Caramfil. 202. G. Vasiliu. 203. C. Burlacu. 204. N. Neagu. 205. T.
Darmanescu. 206. V. Butur. 207. C. Besleaga. 208. T. Neculau. 209. T. Va-
siliu. 210. N. St. Moisi. 211. D. sin G. Popa. 212. N. Ursu. 213. N. Ivanovid.
214. S. Pastramagiu. 215. L. loan. 216. St. Nedelcovid. 217. L. Coroiu. 218. I.
Iancu. 219. T. Popovid. 220. G. Vasiliu. 221 C. Chiriac. 222. L. Oprea. 223. R.
Florea. 224. H. Musteat. 225. C. Necolau. 226.A. Banata. 227.1. Bohociu. 228. N.
Cornia. 229. A. Colacin. 230. V. Petrica. 231. M. loan. 232. V. Costachi. 233. C.
Soimu. 234. N. Hancu. 235. I. Puiu. 236. N. Munteanu. 237. S. Costin. 238. St.
Ciubotariu. 239. V. Sacana. 240. M. Lepadatu. 241. I. Pricopi. 242. V. Zamfir.
213. D. Gheorghiu. 214. C. Ungureanu. 245. D. Cozma. 246. St. Budescu. 217. C.
Miscoiu. 248. I. Bineat. 249. I. Ruta. 250. F. Stanciu. 251. I. sin Nae. 252. C.
Visante. 253. C. G. Mantu. 254. S. A. Zaharia. 255. M. Filip. 256. M. T. Ram.
niceanu. 257. S. A. Petin. 258. P. S. Stefanescu. 259. P. S. Chiriac. 260. I.
Petini. 261. G. Covalschi. 262. G. Profiriu. 263. N. Chiriac. 264. G. Noisi.
265. D. Alecsa. 266. A. H. Vasilie. 267. H. loan. 268. I. Petrovid 269. T. Ciu-
botariu. 270. St. Oprea. 271. A. Chetroiu. 272. M. Busatu. 273. B. Caramfil.
274. G. Nedelcu. 275. A. Lupu. 276. C. Grigoras. 277. G. Merariu. 278. H. Se-
yesca. 279. N. Casapu. 280. C. Deleanu. 281. A. Cazan. 282. S. Necolau. 283. I.
F. Bara. 284. G. Penciu. 285. H. Vasiliu. 286. T. lije, 287. M. Mocanu. 288. T.
Popa. 289. I. Drgan. 290. G. Chiriac. 291. I. Ionia. 292. D. Ptrascu,

12. Tinutul TutoveL

A. Proprietara marl%

VorniciI: 1. Grigorie Sutu. 2. Iancu Greceanu. 3. Manolachi Costachi. Pos-

telnicit 4. Gheorghie Iamandi. 5. Costachi Iamandi. 6. Colon. Neculal. Boteanu. AgiI :
7. Gheorghie Costachi. 8. lancu Palade. 9. Iordachi Ganea. 10. Alecu Romalo. 11. Va-
silie Iamandi. 12. Maiorul lordache Dimcea. Spatarli: 13. Iorgu Radu. 14. Alecu

www.dacoromanica.ro
 24

No. 1980. Tuduri. Comisii: 15. loan Visan. 16. loan Cuza. 17. Iordachi Ga.106.18. Iordachi
1867 Lambrino. 19. Neculai Pogonat. Caminar. :20. loan Ciuhoreanu. 21. Dimitrie Cer-
Sept.-Dee. ehez. 22. Prap. Costachi Costachescu. Paharnicil : 23. Iordachi Popa. 24. loan
Coroiu. 25. Hristodur Juvara. Sardarii: 26. Ionita Vrabie. 27. Iancu Avramescu.
28. Pava.1 Apostolea. 29. Petrachi Ailacoveia. 30. Petrachi Constantin. Stolnicii:
31. Gheorghe Popescu. 32. loan Angheluta. 33. Iorgu Gala. 34. Clue. Gheorghie
Bugeacu. Pitara: 35. Neculai Poraana. 36. Simion Geaca. 37. Simion Bontas,
38. Costachi Ciuca. 39. NeculaI Lambrino. 40. Iorgu-Galea. 41. Gheorghie GAlca.

ProprietariT micT.
AlegkoriT de al doilea grad.
Ocolul Tirgulul. Nobilii: 1. Costachi Racles. 2. Nicu Filipide 3. Slug-.
Vasile Dabija. 4. Post. loan Coima. 5. Porosn. loan Duma.
Ocolul CoroduluT. CapitaniT : 6. Constantin Negru. 7. Panaite Portasa.
8. Simion Tonita. 9. Porun. loan Zaharia. 10. Post. loan Gane.
Ocolul Pereschivulut 11. Slug. Dimitrie Petrovici. 12. Dv. Searlat
Filipide. 13. Sard. Vasilie Gantu. 14. Cap. Stefan Tanjal. 15. Toader Albu.
Ocolul TutoveT. 16. Clue. Neculai Oniseia. 17. Vasilie sin loan. 18. Post.
Grigore Oatu. 19. Pitar, Petrachi Geuca. 20. Constantin Meruti.
Ocolul SAmileT. 21. Cinc. Than Bujoranu. 22. Pitar. Gheorghie Buta.
23. Capit. Constantin Buisila. 24. Medeln. Vasile Nicolau. 25. Satr. Vasile Ghig.

Locuitoril sh'teriT.
A1eg6toril de al treilea grad.
Ocolul TirguluT. 1. Vasilie Stan din Slobozii. 2. Andrei Ionascu.
CoroduluT. 3. Gheorghie Cotanul. 4. loan Mrgara.
PereschivuluT. 5. Marin Teliba. 6. Gavril Curalariul.
TutoveT. 7. Gavril Pruteanu 8. Iordachi Borcil.
SmileI. 9. loan Mateia. 10. Gheorghie Tatarul.

D. Or'deniT.
Proprietaril de case, negut.toriT i Corporatiile.
1. Spat. loan Buhnili. 2. Maiorul Neculal Cachi. Cluceril: 3. Dimitrie Iva-
novicI. 4. Dimitrie Popa. 6. Costachi Chebac. 6. Slug. Gheorghie Dudescu. 7. Pit.
loan Teodor. 8. Aga Ioan Neculcescu. 9. Nob. Iancu Filipide. 10. Sard. Gri-
gorie Danuletu. 11. Medeln. Mihait Stefanescu. 12. Cap. Stefan Part's. 13. D.
Constant. Gheorghiu. 14. Com. Cost. Nanu 15. D. Ioan Gaiu. 16. Sard. Gheorghe
Renza. 17. Stoln. Gheorghie Filipide. 18. D. Dimitrie Brnzl. 19. Ionit Dragomir.
20. Stoln. Iancu Iepure. 21. D. loan Cazacu. 22. Danitrie Chicioroga. 23. Stefan
Diaconul. 24. Vasile al Pena. 25. Gheorghie Dudescu. 26 Toader Tonea. 27. Pa-
raschiv Iconomul. 28. Clue. Lascarachi Gheorghiu. 29. Pit. Neculai Hamangiu.
30. Anton Vlcovici. 31. Sard. Iacob Fatu. 32. Spat. Toma Giusca. 33. D. Di-

www.dacoromanica.ro
 25

mitrie Alba. 34. Dimitrie Hristea. 36. Clue. Constantin Negruti. 36. Sard. Gheorghie No. 1980_
Neculau. 37. atr. Neculal Bulete. 38. ParucI. Gheorghie Budu. 39. D. Costachi 1867
Mihail. 40. Vasile Mile. 41. Dimitrie Hagi Vasile. 42. Medeln. Panaite Neculau. Sept.-Dee.
43. D. Const. Buda. 44. Ganciu loan. 46. Toader Bordan. 46. Iordachi Bucurestianu.
47. loan Loloviel. 48. Com. Costachi Vidrascu. 49. D. Vasilie Lupascu. 50. Mano-
lachi Lupascu. 51. Slug. Gheorghie Vasiliu. 52. Cam. Hriste Cambur. 63. Erna-
nuil Sardarli: 54. Vasile Cole. 55. Gheorghie Madan. 56. Slug. Bratoiti
Stoianovict 57. Pit. Chiriac Dobrovid. 58. Slug. Costachi Manciu. 59. Sard.
Costachi Alecs. 60. D. Tudurachi Dimitriu. 61. Clue. loan Nicorescu. 62. D.
Ionit Chir'nus. 63. Colea Vasiliu. 64. NeculaI Drgan. 65. Lupu Pavel. 66. Di-
mitrie Menda. 67. Ioachim Manoliu. 68. Petrachi Manoliu. 69. Petrachi Stoia-
novid. 70. Radu Mirciu. 71. Petrachi Ganciu. 72. Gavril Ienachi. 73. Haralamb
Hagi Anghel. 74. Gheorghie Teni. 75. Constantin Stan. 76 Cost. Teni. 77. Sandu
Brbieriu. 78. Anton Hagi Constantin. 79. Ieni Atanasiu. 80. Ganciu LalovicI.
81. Const. Ghit. 82. Petrea Codreanu. 83. Sard. Vasilie Chiral. 84. Clue. Costachi
Chiral. 85. atr. Anghel Neculau. 86. D. Vasilie U. 87. Slug. loan Hristea. Pitaril
88. loan Samson. 89. Nee. Teodoriu. 90. loan Anastasia. 91. ,$atr. Const. Pavlov.
92. Nob. Pavel GalcA. 93. GAOL I. Altntiu. 94. D. Ieni Doschim. 95. Gheorghie
Pavlov. 96. Gheorghte Gala. 97. Costandachi Popovici. 98. amitrie Robu. 99. loan
Mitachi. 100. Petre Siirdesna. 101. Toader Toma. 102. Alecsandru Cardas. 103. Pa-
naite Neacsu. 104. Chiriacu Toma. 105. Iordachi Diribeu. 106. Cam Vasile Ioan.
107. Medeln. Timofti Dragomir. 108. Pit. Ioan Parteni. 109. D. Const. Galcl
110. Sard. loan Bora. 111. D. Dimitrie Telipciu. 112. Costachi loan. 113. Mihaiii
Guril. 114. Anton Chicioroga. 115. tefan Giunt. 116. Nob. Iordachi Panu.
117. D. Tonit Bou. 118. Stefan Balmus. 119. loan Cardas. 120. Panaite Dolea.
121. Pit. loan Antonescu. 122. Medeln. Costachi Dimitriu. 123. D. loan Crciun.
124. D. Dimi trie Vasiliu. 125. Manolachi Brbieriti. 126. Chiriac Gheorghiu. 127. Ne-
culal Ardeleanu. 128. Ionit, Stan. 129. loan Vaxgolici. 130. Const. Levizan.
131. Toader Luna. 132. Petrachi Cuba 133. Panaite Anglelut5.. 134. Costin Va-
siliu. 135. Gavril Hagi Vasile. 136. Panaite Vasiliu. 137. NeculaS Rusu. 138. Di-
mitrie Manoli. 139. Stefan Rusa. 140. Const. Ras. 141. Dimitrie Darie. 142. Cos-
tea Hiton. 143. Enachi Popovid. 144. Marcu sin Rada. 145. Gheorghie Varian.
146. Toader Folio. 147. NeculaT Perju. 148. Joan Vlad. 149. Dimitrie Diaconu.
150. Marin Toia. 151. Gheorghie Toia. 152. Mateiil Nechita. 153. loan Beldif. 164. Pe-
trachi Popa. 155 Stefan died. 156. Dimitrie Nails. 157. Panaite Nostil. 158. Toa-
der Popa. 159. Gheorghie Gane. 160. Stefan Clugru. 161. loan Hriste. 162. Toa-
der Anghelut. 163. Vasile Chirvan. 164. loan Cole. 165. Tanas, Zaharia. 166. Pavl.
Mihail. 167. Gavril Popa. 168. Petrachi Pascanu. 169. Tanas Tataru. 170. loan
Andronic. 171. Ilie Dragomir.

13. Tinutul Vasluiulut

A. ProprietariI marl.

1. Spat. Stefan Anghelut. 2. Aga Costachi Miclescu. 3. Spat. Sndulache Mi-

clescu. Agri: 4. Gheorghe Racovit. 6. Neculai Chiriac. 6. Cam. Teodor Carp.
7. Sard. Joan Bndacu. 8. Spat. Stefan Handoca. 9. Comis. Alecu Ciurea. 10. No-

www.dacoromanica.ro
 26

No. 1980. bilul Teodor Cuza, 11. Sard. Costache Caracas. 12. Slug. Panaite Calin. 13. Capa.
1857 Costache Duca. Spataril: 14. NeculaI Carp. 15. Petrachi Carp. 16. Vorn. Grigore
Sept.-Dec. Cuza. 17. Banul Alecu Velisariu 18. Gheorghe Ganea. 19. Comis. NeculaI Racovit.
20. Pah. Costantin Sion. Caminaril: 21. Gheorghe Lazarini. 22. Petrachi Ciurea.
23. Aga Gheorghe Ciurea. Pitara': 24. Costachi Dinutriu. 26. Vasile Solomon.
26. Camin. Costachi Carp. 27. Medel. Mihlache Dospinescu. SpatariI: 28. Iancu
Badaraii. 29. Ra.clucanu Botezatu. 30. Maiorul Gavril Pangrate. 31. Nobilul Alecu
Cuza. 32. Sard. Costachi Voinescu. PostelniciI: 33. Costachi Voinescu.34. Teodor
Rascanu. 35. Prapor. Gheorghe Starcea. 36. Spat. Alecu Strajascu. 37. Maiorul Di-
mitrie Miclescu. 38. Sard. Dimitrie Rizu. 39. Comisul NeculaI Rizu. 40. Post.
Alecu Rscanu. 41. Comisul Costachi Marcu. Caminaril : 42. Anastasie Costantin.
43. Anastasie Petriman. 44. Sard. Gingiru. 45. Spat. Neculai Anghelicl. 46. Stol.
Gheorghe Motas. 47. Pah. Dimitrie Lazu. 48. Slug. Costache Mirea. 49. Sard. Gheor-
ghe Ghig. Pitaril: 50. Ionit Ciuhodariu. 51. loan Tiron. 52. Ipate Carlea. Slu-
geril: 53. NeculaI Vasiliu. 54. loan Faur.

ProprietariI mi&
AlegkoriI de al doilea grad.
Ocolul Fundurilor.1. Pah. Costachi loan. 2. Sard. Gheorghie Carp. 3. Cluc.
Teodor Gafencu. 4. loan Mihaila, 5. Toader Vatra.
Ocol. SterriniculuI. 6. Paharn. Mihalachi Moth's. 7. Post. Vasilie Opri-
sanu. 8. Polc, loan Petrisor. 9. Satr. loan Motas 10. loan Moths.
Ocol. RacoveI. 11. Vel Cap. Dimachi Negrus. 12. Capa. loan Burghele.
13. Andrehl. Visu. 14. Post. Ionita Caracas. 15. Vasilie Adam.
col. Mijloculul. 16. Nob. Costachi Sturdza. 17. Cam. Iacovachi Raco-
vith, 18. Constantin Dragu. 19. Com. loan Racovita. 20. Polo. Constantin Moga.
col. Crasnel. 21. Clue. Mihalachi Romascu. 22. Polo. Neculai Cocuz.
23. Petrachi Popa. 24. Pit, loan PopovicI. 25. Post. Costachi Daro.

Locuitoril" sMenl.
AleetoriI de al treilea grad.
Ocolul Crasnef. 1. Ionita Olariul din Bh'hnarI. 2. loan Bucs. din Deleril.
MijloculuI. 3. Vasilie Carp din Valer. 4. Tallas& al MariniI din
Ghergheleil.
Ocol. Fundurilor. 5. loan Horobegiu din DumestI. 6. Vasile Munfeanu
din Sndrent
Ocol. Stemniculul. 7. loan Gane din Bltenl. 8. Toader Rotariu din DelenI.
Rahovel. 9. Iordache Pamfde din Laza 10. Toader Necoara din
StngacI.
OrAsenil.
Proprietaril de case si neguporil.
1. Vorn. Polidor Ventura. 2. Aga Dimitrie Duca. 3. Spat. Mihaiil Ciurea.
4, Banul Toma Buzdugan. Comisil: 5. Gheorghie Buzdugan. 6. Stefan Grigoriu. 7. Va-

www.dacoromanica.ro
 27

suie Cumbate. Sardaril: 8. Iancu Ion. 9. Alecu Plastira. 10. Stoln. loan Grigorescu. No. 1980.
MedelniceriI: 11. loan Popovicl. 12. Cozma Dobranicl. 13. Alecu Rascanu. 14. loan 1857
Andoniu. 15. Clucerul MihaI IsAcescu Singer& 16. loan CoMescu. 17. Mihalache Sept.-Dec.
Vasiliu. 18. Grigorie Bordnescu. 19. Stefan Desila. 20. Pintelif Stefiiniu. 21. Ftori
Vist Dimitrie Budeanu. 22. D. Dimitrie Ghidionescu. 23. Gheorghie Botezatu.
24. Gheorghie sinIon Bo tez. 25. Ion Turcanu. 26. Ghit Bo tezatu. 27. Gheorghie Cala-
maz. 28. Iorgu Pi tole. 29. Costandin sin Gheorghe Negureanu. 30. Sand u Ro-
manov. 31. Ihe Botezatu. 32. Vasile Ciubotariu. 33. Gheorghie Vasiliu. 34. Iancu
Rachs 36. Stefan Cristescu. 36. Costachi Chertu. 37. Pav5.1MimAilescu. 38. Gheorghie
Turcan. 39. Costantin Popa. 40. loan Panaite. 41. Gheorghie Popa. 42. Gavril
TalAcariti. 43. Neculal Botezatu. 44. Costandin Munteanu. 45. Gheorghie B5s5.scu.
46. Costandin al Moloael. 47. Iancu Vepujinsehi. 48. Ion Botezatu. 49. Toader
Leustean. 50. Ion Pricope. 51. NeculaI Gheorghiu. 52. Ion Carmoaj5,. 53. Ion Harta.
M. NeculaT Tiulen. 55. Pitar. Stefan Stavr.

14. Tinutul
Proprietarif marl.
SardariT: 1. NeculaI Turbure. 2. Iordachi Peiol. 3. Stoln. Alecsandru Popov.
4. Spat. Costachi Roseti 5. Vorn. Lascar Roseti. 6. Aga Dimitrie Rosati.
7. Corms. Gavril Butucea. 8. Vorn. Scarlat Roseti. 9. Clue. Vasilie loan. 10. Sard.
Petrache Vrabie. 11. Spat. Dimitrie Castroeanu. 12. Vorn. Nicu Catargiu. Slu-
geriT: 13. Grigore GAlusc5.. 14. Gheorghe Rascanu. 15. Vorn. Petrachi Mavrogheni.
16. Comis. Scarlat Labrino. 17. Post. Scarlat Mavroghene. 18. Aga NeculaI Cocri.
19. Alecu Catargiu. 20. Aga Dinu Catargiu. 21. D. Costachi Alecsa. 22. Aga Dimitrie
Raletu. 23. Post. Iorgu PrAgiscu. 24. Nobilul Alecu Roseti. Paharn. Mihail Lara.

Proprietara micI.
Alegtori1 de al doilea grad.
Ocolul CrasneT. 1. Slug. Necular Bosie. 2. Mateitl Darie. 3. Petrachi Popa.
4. Nobilul Alecsandru Bosie. 5 Vasile Zaharia.
Ocolul Mijloculdf. 6. Sardarul Carp GAlescu. 7. Slug. loan Teodor. 8. Ghe-
orghie Stegariu. 9. Clue. Vasilie lilitacu. 10. loan GhetAil.
Ocolul Prutului. 11. Slug. Costin Adam. 12. Satr. Panaite Thutul. 13. CApit.
NeculaT CrAciun. 14. Pit. Costachi GA1usc5. 15. loan Jomir.
Ocolul Podolenif. 16. Priv. Alesandru Buznea. 17. Costachi Chitin.
18. Dimitrie PopovicT. 19. Dumitrachi Zaharia. 20. loan Michiu.

Locuitoril Wen'.
Alegtoril de al treilea grad.

Ocolul Podolenil. 1. loan Frunzit. 2. Gavril Hanu.

Crasnet 3. Petre Mocanul. 4. Gheorghie Butnariul.

www.dacoromanica.ro
 28

No. 1980. Ocolul MijloculuY. 5. Gheorghie Colance. 6. Toader Timofti.

1857
Sept.-Dec.
Prutulu. 7. Vasilie Rsescul. 8. Pandelachi Croitoriul din SI-
minestI.

D. Ofasenit
ProprietariI de case.

1. Post. Anastie Emanoil. 2. Colonelul NeculaT famandi 3. Comis. Iancu

Arghiropol. 4. Cpit. Iancu Constantinov. 5. Comis. Dimitrie Mardarie. Caminaril
6. Vasilie Tutov. 7. amitrie Bode. 8. Pintilie Andriescu. 9. Pah. Petre Dobre.
SardariT: 10. Eni Holban. 11. Anastasie Condra. 12. Daniil Hristodor. 13. Grigorie
Tulbure. 14. GheorghieButa. 15. Tudurachi Turcaneanu. 16. Gheorghie Ghibnescu.
StolniciT: 17. Dimitrie Codreanu. 18. NO Buznea. 19 Iordachi Lare. MedelniceriT:
20. Dimitrie Neacu. 21. Dimitrie Galian. 22. Pa.nai te Neacu. 23. loan Neacu.
Clucerili 24. Marin Dobre. 25. Aleen Ghitscu. 26. Mi tachi Iliescu. 27. Ion Gheorghiu.
SlugeriT: 28. loan Mrza. 29 Gheorghie Vasiliu. 30. Vasilie Tugulea. 31. ostachi
'Enea. 32. Enachi Atanasiu. 33. Costachi Bosie. 34. Gheorghie Tacu. 35. Vacile Bur-
ghele. 36. Petrache Trifan. Pitarif: 37. loan Hatnog. 38. Mihalache Jmir. 39. Anas-
tasie Darle. 40. Enachi Miele. atrariT: 41. Andrel Antoniu. 42. Iorda chi Iancu-
lescu. 43. Nob. Teodor Dachilescu. 44. D. Pavl Marta. 45. CAp. Dimitrie Velincov.
46. D. Ioan Macarie. 47. Gheorghie Penciu. 48. Gheorghie Cocuz. 49. AndreT
Curtez. 50. Ion Vasiliu. 51. Toader Profir. 52. NeculaT Grigoriu. 53. Alecsa Coseria.
54. Praporc. Cost. Vasiliu. 55. D. Lefter Teodorescu. 56. Neculal Stlinescu.
57. Ioni t'a lije. 58. Vacile Buzna.

Negutrttorii si CorporaOile.

59. D. Vacile Petrov. 60. Stefan Hristodor. 61. Teodor Frincu. 62. Teodor
Curuivan. 63. Pavl Necolau. 64. Toader Stoian. 65. Saya Donciu 66. Gheorghie
Buznea. 67. NeculaT Dnil. 68. lvanciu Lambu. 69. Milialachi Iotu. 70. NeculaT
Gheorghiu. 71. Vasilie Timofti. 72. NeculaT Popof. 73. Saya Iamandi. 74. Ivanciu
Vele. 75. Gheorghie Popa. 76 GavrilNegre. 77. Stefan Armasu. 78. Gheorghie Dimi-
triu. 79. Dumitru CiutunoT. 80. Gheorghie Stan. 81. Tudurachi sin Iordan. 82. Ilie Br).-
zgitu. 83. Taxi]. Lalu. 84. Stoian Lupu. 85 Nastasie Mutuv. 86. Vasilie Mane.
87. DonielNeculat. 88 Dumitru Ttrcut. 89. Gheorghi e Zamfirachi. 90. Sfetcu Ciu-
turnan. 91. Nitachi sin Iancu. 92. Vacile Ienachi. 93. loan Ttrcut. 94. Min.
Dinu. 95. loan Tintemir. 96. Avram Chirivan. 97. Stan Nedelcu. 98. Simion Di-
mitriu. 99. Costachi Pricopi. 100. Vacile Vedreanu. 101. Chino in Petrov. 102. Marin
Gheorghiu. 103. Sandu Cojan. 104. Nit Toderascu. 105. Vasile Cosnit.
106. Gheorghie Zaharia. 107. loan Danu. 108. Dumitrachi Postu. 109. Gheorghie Pa-
ladi. 110. Gheorghie sin Manolachi Rotariu. 111. loan Curuivan. 112. Valcu Cis-
znariu. 113. Ivan Dinu. 114. Toader Argintariu.

www.dacoromanica.ro
 29

15. TinutulCahululuI.
A. ProprietariI marI.
1. Vorn. Iancu Cantacuzin. 2. Aga Grigore Costachi Epureanu. SpatariTt No. 1980.
3. Alecsandru Plachida. 4. loan Anus. 5. CApit. Dimitrie Tutovanu. 6. Parucin. 1857
Savastian Visnovschi. Sept.-Deo.

B. ProprietariI miel.
AlegRoril de al doilea grad.
Ocolul Cajdagaliel 1. Ivan Cordagiu. 2. Tudos5. Soatu. 2. Radu Cola.
4. Sandu Dermergi. 5. Ivanciu Caramfil.
Ocolul Tegheciulul. 6. Vasile Boboc. 7. Toader Tipordel. 8. loan David
Lupu. 9. loan Bordea. 10. Marin Zaharia.
Ocolul Cotul-Morii. 11. Petrachi Torna. 12. Mimi SArvulet. 13. Ne-
culaI Cioinag. 14. Vasilie Toma. 15. Constantin Stiun.

C. LocuitoriT sAtenT.
Aleg'toril de al treilea grad.
Ocolul CajdagalieT. 1. Apost Ciobotariu. 2. loan Ravloc.
TegheciuluT. 3. Toader Popa. 4. I oan Rosca din Tartaul
a Cotul-Moril. 6. Iftimi Tition 6. Toader FalobA.

D. OrAseniT.
ProprietariT de case si negu-Vitoril.
1. D. Costandin Tuliade. 2. Stefan GriborovicI. 3. Timofte Sacalov. 4. Cos-
tandin Hasiade. 5. Mihalache Bacalu. 6. Feodor Ivlev. 7. Filimon Nichita. 8. Pe-
rea Sizom. 9. Toma Glohif. 10. AndreI Gribinicov.

16. Tinutul IsmailuluI

A. Locuitoril stent
Alegtoril de al treilea grad.
Ocolul Caramahliet. 1. Macsim Ciomaceicu. 2. Nechifor Bendersca.
IsmailuluI. 3. Dimitrie Vasiliev Romov. 4. Todor Bajioglo.
Cahulo-Prutulut 5. Gheorghie Popovidi. 6. Boltan Radov.

B. Orsenil.
ProprietariI de case si neguOtoriT.
1. D. NeculaI Iliade. 2. Aristarh Cilibidache. 3. Pintelil Cardolea. 4. Filip
Cardolea. 5. Iancu Cardolea. 6. Teodosie Cardolea. 7. Teodor Tulceanov. 8. A-

www.dacoromanica.ro
 30

No. 1980 lecsandru Alecsandrite. 9. Ion Camburopulu. 10. Gherasim Vargote. 11. Ion
1857 Dispotopol. 12. Dimitrie Riga. 13. Aristid Caladino. 14. Neculaf Candulo. 15. Anton
Sept.-Dec. Covaropol. 16. Pavl Psila. 17. Vasilie Papazoglu. 18. Petru Sorocolitov. 19. Ni-
chita Trubaev. 20. Mihail Filipov. 21. Elarion Filipov 22. Aristid Fotiano. 23. Ne-
culaI Gadidov. 24. Gheorghie Cara-Petrov. 25. Costandin Durnitrascu. 26. Dimitrie
Savastianov. 27. Saya Marinov. 28. Vanghelie Marinov. 29. Neculal Politopol.
30. Ierimia Gheorghiu. 31. Sterie Cheaelevid. 32. Costandin PopovicI. 33. Neculaf
Hagioglu. 34. Hristea Nicolaide. 35. Alecsandru Varniote. 36. Costandin Ajdiriv.
37. Mitache Armenciu. 38. Paval Andriev. 39 Ivan Tomov Dimitrov. 40. Panaite
Dimitrov. 41. Dimitrie Filipov. 42. NeculaI Minciov. 43. Damian Neculaev. 44. Doi-
cea Umilianov. 45. Ion Dromamcu. 46. MatveI Ciumacencu. 47. Teodosie Ste-
panescu. 48. Anton Postarencu. 49. Marcu lacovichi. 50. Finoghie Capusten. 61. Pa-
vel Crijanovschi. 52. Carp Coluhnia. 53. Alecsie Velilicov. 64. Ivan Gavlitschi.
Grigorie sin Cinco. 56. Iacov Spacovid. 57. Simion SpacovicI. 58. Timoftel
Fisincto. 59. Petru Chirilinco. 60. Marco. Caliujnisa. 61. Ion Wine. 62. Iftim Mas-
calencu. 63. Grigorie Masnea. 64. NeculaI Bozacovschi. 65. DorofteI Iacolovschi.
Aftanasie Barbenco. 67. Stepan Puntir Nocenco. 68 Vasilie Motaricol. 69. Ti-
rnofteI Hincenco. 70. Iacov Htalivo. 71. Clim Scarobogatie. '12. Timoftel Hrisanca.
73. Iacov Carji. 74. Chirila Haidaenco. 75. Cozma Garcusa. 76. Iacov Joean.
77. Petrea Vasalenco. 78. Procop Derevenciug. 79. Grigorie Peleavschi. 80. Ni-
chita Nistilco. 81. Petru Tunul. 82. Ion Dachie. 83. Petcu Hadite. 84. Petru Fornen.
85. Fadie Filimonov. 86. Lavro-Serbin. 87. Alecsie Voleos'. 88. Alecsie Volodov.
89. Soica Bercu. 90. Cost. Morariti. 91. Cost. Barcu. 92. Antome Mastrov. 93. Ca-
-tell Balaiov. 94. Alecsandru Doicev. 95. Gheorghie Saya. 96. Dimitrie Enache.
97. Rusu Sayan.

2. Lista Deputatilor AdunriT ad-hoc din last

Clerul. 1. inalt Prea Sfintitul Parintele Mitropolit Sofrome Miclescu. 2. Prea
Sfintitul Parintele locotenent de Episcop de Roman. 3. Prea Sfintitul Printele
Ghenadie Tripoleos, locotenentul de Episcop de Hui. 4. Prea Sfintia Sa Par.
Filaret Stavropoleos Scriban, Egumen. monastirif Socola. 5. Prea Sfintia Sa
Parintele Calinic Hariopoleos, Egumen. monastiril Slatina. 6. Prea Cuviosia Sa
Pgrintele Arhimandr. Neoflt Scriban, din partea clerulul CapitalieT. 7. Prea Cu-
viosia Sa Arhimandritul Melhisedec din partea CleruluT de la Hui. 8. Sfintia Sa
Iconomul Matcas, deputatul cleruluI tirguluI Romanul.

Tinutul
9. Vornicul Costachi Rola, dep. proprietarilor marl. 10. Vornicul Dimi-
trie Miclescu, dep. proprietarilor marl% 11. Clucer. Costachi Bdar, dep. pro-
prietarilor midi. 12. Danil Balan, deputat satean. 13. Vornicul Anastasie Panu,
deputat de oras. 14. Doctorul Aga A. Fatul, deputat de oras. 15. Spatarul Dimi-
trie Cozadin, deputat de oras. 16. Maiorul V. Malinescu, deputat de oras.

www.dacoromanica.ro
 31

Tinutul Dorohoiulu.
17. Vornicul. Mihail KogAlniceanu, dep. proprietarilor marl. 18. Aga Iancu No. 1980.
Docan, dep. proprietarilor mad. 19. Pitar. Gheorghie Masian, dep. propmetarilor 1857
mid. 20. Dumitru Savin, deputat stean. 21. Doctorul Post. Costachi VArnav, Sept.-Dec-
deputat de oras.

Tin utul Botoanilor.

22. Vornicul Dimitrie Rallet, dep. proprietarilor marl. 23. Spat. NeculaI
Cananil, dep. proprietarilor marl'. 24. Clucerul Stefan Cali, dep. proprietarilor
mie. 25. Simion al Stance, deputat stean. 26. Vornicul Sevastian Cananatt,
deputat de oras. 27. Doctorul Aga Alecu Jieanu, deputat de oras.

Tinutul Suceave.
28. Vornicul Iorgu Vrnav (Liteanu), dep. proprietarilor maxi. 29. Vormc.
Alecu Botez (ForAscu), dep. proprietarilor marl. 30. Costachi Mortun, dep.
proprietarilor mid. 31. Toader sin Pavel, deputat sAtean. 32. Postelnicul Dimi-
trie deputat de oras.

Tinutul Ncamtulu.
33. Vornicul Gr. 13a1s, dep. proprietarilor mad. 34. Post. Milait. Jora,
dep. proprietarilor marl'. 35. Comisul Vasille Zaharia, dep. proprietarilor
36. Costachi sin Vasile Ostahi, deputat sAtean. 37. Aga Dimitrie Gheorghiadi,
deputat de oras.

Tinutul Romanulu.
38. Logoftul Gheorghies Sturdza, dep. proprietarilor marl'. 39. LogofAtul
Costachi Sturdza, dep. proprietarilor marl. 40. Vornicul Costachi Hurmuzachi,
dep. proprietarilor mid. 41. loan Levrda, deputat sAtean. 42. Aga Grigorie Var.-
nay, deputat de oras.

Tinutul BacAulu.
43. Post. Vasilie Alecsandri, dep. proprietarilor marl. 44, Aga Costachi
Roseti, dep. proprietarilor marl. 45. Spatarul Dim. Cracte, dep. proprietarilor
miel. 46. loan al Babel, deputat sAtean. 47. Com. Petrachi BrAescu, deputat
de oras.

Tinutul PutneY.
48. Logof. AIecu Bals, dep. proprietarilor marl. 49. Vornic. Iordachi Pruncu,
dep. proprietarilor marI. 50. Pitar. Chinl. CiocArlie, dep. proprietarilor
51. loan Roat, deputat sAtean. 52. Gheorghie Ilie, deputat de oras.

www.dacoromanica.ro
 32

Tinutul Tecuciulut
No. 1980. 53. Vorn. Vasilie Sturdza, dep. proprietarilor marl.. 54. Post. Alecu Tiriachiu,
1857 dep. proprietarilor mart 55. Sard. Ionit Hrisanti, dep. proprietarilor mid.
ept.-Dec. 56. Vasile Balais, deputat stean. 57. Spat. Const. Iacovachi, deputat de oras.

Tfnutul Galatilor.
58. Vorn. Lascar Catargiu, dep. proprietarilor marl. 59. Post. Iancu Fotea,
dep. proprietardor mart 60. Postelnicelul Gheorghi Varian, dep. propmetarilor
mid. 61. Rducanu Saya, deputat stean. 62. Vorn. Costachi Negre, deputat de
oras. 63. Maiorul Alecu Cuza, deputat de oras.

Tinutul Tutovet
64. Vorn. Grigorie Sub, dep. proprietarilor marl'. 65. Vorn. Manolachi Cos-
tachi, dep. proprietarilor marl. 66. Medelnicerul Vasilie Nicolati, dep. proprie-
tarilor mid. 67. Vasilie Stan, deputat stean. 68. Doctoral Aga Manolachi Costin,
deputat de oras.

Tinutul Vasluiulul.
69. Spat. NeculaI Carp, dep. proprietarilor marl% 70! Spat. Sand u Mi-
clescu, dep. proprietarilor marl. 71. Nobilul Costachi Sturdza, dep. proprietarilor
midi. 72. Ionit Olariul, deputat stean.73. Dimitrie Ghidionescu, deputat de oras.

Tinutul FlciuluT.
74. Vorn. Petrachi Mavrogheni, dep. proprietarilor marl. 76 Vorn. Nicu
Catargiu, dep. proprietarilor marl% 76. Slugei ul NeculaI Bosie, dep. proprie_
tarilor midi. 77. Pandelachi Croitoriu, deputat stean 78. Colonelul Neculal
Jamandi, deputat de oras.

Tinutul Ismailulu.
79. Dimitrie Vasiliev Romov, deputat stean. 80. Lazar Galiardi, deputat
de oras.

Tinutul CahululuT.
81.- Vorn. Iancu Cantacuzin, dep. proprietardor marl. 82. Aga Grigorie
Costachi, dep. proprietarilor marl. 83. Costachi Stiun, dep. proprietardor miel.
84. Ionit Rosca, deputat stean. 85. Tunofti Sacalov, deputat de oras.

www.dacoromanica.ro
 33

3. Program pentru deschiderea AdunariT ad-hoc a Mol-

doveT, Dumineca in 22 Septembre 1857.

La seapte oare dimineata nou detunarT de artilerie vor vesti No. 1980.
1857
Capitalei diva menit pentru deschiderea Adunaril ad-hoc.
22 Sept.
La 10 oare se va celebra in vechia biseric a SE NeculaT-cel-
Mare un Te-Deum, s'e'rbat de inalt Proa Sfintitul Mitropolit si la care
va asista Ecs. Sa Printul Caimacam cu ministril, functionariT Statulul
inaltul Stab. Vornicia de aprodi va face poftire d-lor deputatT
de a se aduna la aceasta srbare religioasa, menita pentru a cherna
bine-cuvintarile Cerului asupra lucrarilor representantilor natieT.
Oastea de toate armele, in mare uniforma', va fi insirata de
ambo partile de la usile bisericil pang la scara cea mare conducgtoare
la sala sedintelor Adunaril.
Dup savirsirea Te-DeumuluT, d-niT deputatT, avncl in capul
lor pe presidentul Prea Sfintitul Mitropolit, in sunetul clopotelor se vor
indrepta pe jos spre sala sedintelor. La esirea lor din biserica vor fi
salutati de o band de musica militara. Artileria va slobozi 101 tu-
nun i, in trecerea AclunriT 'Ana la Palat, oastea va presenta armele.
() alt band de musica, pusa la scara cea mare, va saluta Adunarea.
Ajungnd la Palat, d-nil deputati vor fi intimpinatl la scar
de patru domnestl adjutantI, carT vor preceda Adunarea pan la
sala sedintelor.
intrarea publiculul in sala Adunril va fi liberA cu bilete,
date mai nainte de presidentul eT si de Vornicul de aprodI. Locurl
cleosebite vor fi reservate pentru dd. representantii Puterilor, earl
vor fi invitatT la aceast solemnitate prin secretariatul de Stat.
Dupa ce domnii deputati se vor aseda la locurile lor, Proa
Sfintitul Mitropolit, in insusire de president al Adunaril ad-hoc, va or-
dona cetirea ofisuluT de deschiderea Adunarif, dat de Ecs. Sa Printul
Caimacam, dup cara se va proceda la cele maT departe ale sale lucran.
Dupa aceasta ,Ecs. Sa Printul Caimacam va trece en revue
oastea, ce va fi asedat pe piata Palatulur.
Dupg svirirea ceremonieT, din ordinul Ecs. Sale Priatulul
Caimacam, se va da soldatilor de Ellie, jandarmerieT i pompierilor
cate un dou-decer, iar sub-oficerilor cate doT ; la rangurile de jos,
&Astute sub vine usoare disciplinare, li se va face iertarea sand&
La arestele publice se vor face de catre municipalitate distri-
butiT de pane si de carne; la aceast ocasie Ecs. Sa Printul Caimacam,
(Acte Ili Documente VI. 1.) 3

www.dacoromanica.ro
 34

No. 1980. prin Departamentul drepttiY, A a ierta un numr de osanditY dintre cei
1857 mar demni de o asemenea gratie.
22 Sept.
Seara tot orasul va fi iluminat; Depart. lucrrilor publice si
municipalitatea se vor ingriji de iluminarea zidirilor publice; la 8
oare seara un foc de artificie se va arde pe piata Palatulut
Departamentul din luntru va da ordine tuturor administra-
tiilor tinutale, ca prin toate orasele s se srbeze diva de 22 Septem-
vrie ca o srbare national. Dimineata se vor tine Te-Deum, la care-
functionaril Statulut vor asista in uniform. Seara orasele vor fi ilu-
minate. Municipalittile vor face distributiI de Orle si carne la sract
si arestantf.

4. Cuvintul inalt Prea SfintieT Sale Parinteluli Mitropolit,

la deschiderea Adunril Ad-hoc.
Moldo-Romnie!
mol-se-vor ca ale vulturn lul
tineretile tale. Pe. 103.

Iubitilor fratI compatriott si fil: in Domnul Hristos.

Cinstitilor deputatI aT tuturor claselor Moldovet.

Dumnedeil printele a toat manglerea a suflat in inimile prea

puternicilor impratY O EuropeY, ca la deschiderea CongresuluY de Paris
prin plenipotentil lor, sd ingrijeasc si de trile noastre. Art. 24 al
TratatuluI de Paris statorniceste, c un Divan ad-hoc, compus in mod
de a constitua representatia cea maY esact a intereselor tuturor cla-
selor societtil, va fi conv.ocat in Principat sub presidenta Mitropo-
litulul Ora'. *i. dup imprtescul firman al inaltel PortY primind
acum ofisul Ecselentiel Sale PrintuluI Caimacam sub No. 108 spre
deschiderea sedintelor, iata e& aceast mult dorit qi a sosit. Divanui
41 deschide sedintele de astdi, si inainte. li DecY iubitilor ! de la
totY ni se cere acum, de a avea cea mal mare luare aminte in yor-
birile noastre, ea si in lucrrile noastre, si cea mal: adnc cump-
tare si intelepciune in rostirea dorintelor noastre ; cct acestea, precum
se stie, vor fi temelia fericira viitoare a Ora intregY si a fle-cAriff
in parte. II Acum a sosit timpul, ca fie-care s ne artAm cu fap-
tele, nu numaT cu vorbele; cfit ne iubim natia noastr cea cu un re-
nume asa de antic si asa de frumos; cat pretuim teara ce ne-a dat
toat fiinta noastr, si 6.1 tinem la can oanele si religia printilor nostri,
si la biserica care cu luminile sale ne-a scos din intunerec si din

www.dacoromanica.ro
 35

umbra nestiintel ; ne-a pAstrat limba i ne-a %cut o literaturA a No. 1980.
noastr proprie, si care de la origina sa combate impreun cu fiiI 1857
22 Sept.
cu natia sa, asupra orl i cAril impil'Art Vg mal repetez, iubitilor
11

compatriotT, ca acum a sosit timpul de a dovedi lumil prin fapte

nobilimea sAngeluT care circuleazA in no!, de a ne recomanda Europa
intregl c meritAm ingrijirea iel i c suntem vrednia de garantia
ce ne-a dat. 11 SA fim dar inteleptI si cumpgtatT Intru toate, cad
intru acestea stA toat mAntuirea noastrA ! Nu vorbe multe si marl, nu
imparecherT i partinirl, ci cu un gAnd si o inim, pentru folosul tu-
turor fArA osebire. 11Moldo-RomAniT de astAc,II sunt totI tot una, a
ail o origin, un sAnge, o patrie, o istorie, o credintA, un Dumnedeil! sA
ne silim dal% ca tot-deauna s fim asa ca sA fim vil, i ca sA invieze
intru noT iubita noastr patrie. SA ne intrecem numal prin lucrarea
virtutilor. NumaT virtutile i meritul s ne deosebeascA inaintea
Dumnedeti i inaintea scumpel noastre natiT. DecT credintA, iubitilor,
11

care Dumnedeil, credint care patrie i &are natie. O reciprocA si o realA

dragoste sa ne insufleteascA pe totT, pentru ca tineretele iubitel noastre
Moldo-RomAnie, dupre Proroc-Impgratul: sA se inoiascA ca ale vul-
turuluT; iar Dumnedeul printilor s dea nou una sA gAndim 'Mtn' toate
spre tot lucrul bun. Darul Domnulul nostru Isus Hristos cu duhul
vostru fratilor, Amin.

5. Procesul-verbal No. 1.Sedinta din 22 Septem-

b r e 1 8 5 7.

in urmarea Tratatulul de Paris desvirsindu-se alegerile depu- No. 1980.

tatilor pentru Adunarea ad-hoc a Moldova, conform cu legea electo- Proc.-verb. 1.
1867
ral, prescris prin firmanul impgrAtesc din intAia decime a lunel 22 Sept.
Gemazil Achir 1273, si inalt Prea Sfintia Sa PArintele Mitropolitul,
presidentul AdunriT, primind mesajul CimAcAmieT de sub No. 108
Septemvrie 20, prin care il incunostiinteazA despre sAvirsirea ale-
gerilor i intrunirea deputatilor in propuind de a se deschide
Adunarea la 22 Septemvrie; astdl dar deschiderea AdunAril s'a inau-
gurat prin un Te-Deum in biserica Sf. Neculal-cel-Mare, vechia
catedraIA a Moldova, si Irian Prea Sfintia Sa, dimpreunA cu fetile
din cler co su.nt deputatT, i cu d-lor ceia-laltl deputatl ce ail fost
fat., s'ati intrunit apol in sala menitA provisoriti pentru acest sfirsit.
Aicl dup cetirea mesajulul CAimAcAmiel citat maT sus, tnalt Prea
Sfintia Sa a deschis Adunarea prin un cuvint potrivit cu solemnitatea
de fatA. Dup acestea ati ales doT secretarI provisor!, i anume pe

www.dacoromanica.ro
 36

No. 1980. d-lor VorniciT Costachi Rolla si Anastasie Panu; apoI cetindu-se fir-
Proc.-verb.1. manul imprtesc s'a rdicat sedinta cu strigarea unanim a depu-
1857
22 Sept.
tatilor : Si tritiasci Puterile care subscris Tratatul de Paris";
.
si s'a hot-Alit intrunirea Adunril pe mane la 10 oare dimineata.
Presidentul AduntiriT, So fronie Mitropolit al M oldo ye!.
SecretariI provisorT, R olla, P a n u.

6. Procesul-verbal No. 2.---*edinta din 23 Septembre 1857.

No. 1980. Astdt, in a doua sedint. a Adunril ad-hoc, s'a cetit nti jur-
Proc.-verb. 2. nalul pentru sedinta din 22 Septe-mvrie, care s'a aprobat de Adunare
1867 si s'a subscris de president si de secretaril provisorY.
23 Sept.
La apelul nominal al d-nilor deputatT s'afi gsit fat opt-decI i trel,
iar absentI patru, anume: Prea Cuviosia Sa Staretul monastira Neam-
d-lul Logoftul Alecu Bals, d-luT Postelnicul Vasilie Alecsandri
d-luI maiorul Alecu Cuza.
in urm Adunarea a psit la alegerea a dou' cornisir, com-
puse de seapte membri, pentru cercetarea titlurilor deputatilor,
anume:
La comisia I. s'atl ales cu majoritatea voturilor d-lor: Prea Cu-
viosia Bo, Printele Arhimandritul Melhisedec, Logoftul Gheorghies
Sturdza, Vornicif Dimitrie Rallet, Constantin Negre, Constantin Hur-
muzachi, Spatarul Dimitrie Cracte i locuitorul pontas Ioan Roat,
insrcinatI cu cercetarea tinuturilor IaiT, Dorohoiti, BotosanI, Neamtu,
Suceava, Romanul i Bacati ;
Tar la a doua comisie aseminea cu rnajoritatea voturilor d-lor:
Sfintia Sa Iconomul Dimitrie Matcas, Vornioul Lascar Catargiu, Aga
Costachi Roseti, Spatarul Dimitrie Cozadini, Spatarul Constantin Ia-
covachi, Slugerul NeculaT Bosie i locuitorul pontas loan Levrd,
insrcinatI cu cercetarea tinuturilor Vasluiul, Barladul, Flciul, Te-
cuciul, FocsaniT, Galati!, Ismailul si Cahulul;
Dup care a rmas a se face comisiilor cuvenitele imprtsirl,
iar sedinta s'a rdicat.

Presidentul Adunril, Sofroni e Mit r opolit al MoldoveI.

Secretaril provisorI, R olla, P a nu.

www.dacoromanica.ro
 37

7. Pr o c es ul-verbal No. 3.---edinta din 27 Septembre 1857.

Astdl, in a treia sedint a AdunriT ad-hoc, s'a cetit jurnalul No. 1980.
sedinteT trecute din 23 Septemvrie, care s'a aprobat si s'a subscris Proc.-verb. 3.
1857
de presidentul Adunril si de secretan! provisor!. 27 Sept.
La apelul nominal s'ati edsit fat opt-sled si doT membri, iar
absent!' cinc!, i anume:Prea Cuviosiile Lor Staretul monastiril Neamtu
Egumenul monastiriT Vorona, d-lor Logofgtul Alecu Bals, Vor-
nicul Petru Mavrogheni i Postelnicul Vasilie Alecsandri.
Amindoa comisiile insrcinate cu verificarea mandatelor depu-
tatilor a presentat apoT raporturile lor, care s'at cetit si s'ai al-
turat la act.
Adunarea aproband lucrrile, a incuviintat i mandatele depu-
tatilor proprietarilor mar! de Cahul, i anume d-lor Vornicul Iancu
Cantacuzin si Aga Grigorie Costachr si a hotrit a li se adeveri
aceste. ins in ceia-ce priveste pe Prea Cuviosiile Lor Staretul monas-
tire! Neamtu i Egumenul monastiril Vorona, Adunara a aminat
decisia eT pe viitoarea sedint i d-luT Vornicul 11Jihad Koyeilniceanu
s'a inscris pentru a vorbi asupra acestel chestil.
in urm' Prea Sfintia Sa Printele Mitropolitul rdicandu-se a
declarat in numele TratatuluT de Paris, cb. Adunarea ad-hoc a Mol-
doveT este constituata i cA' de acum is incepe lucrrile sale
Psindu-se la alegerea comisieT insarcinate cu prelucrarea Regu-
lamentulul Adunril, s'ati numit cu majoritatea voturilor seapte mem-
bri, i anume d-lor Vornicit Constantin Negre, Mihail Kogalniceanu,
Constantin Hurmuzachi, Dimitrie Rallet, Anastasie Panu, Doctorul
Anastasie Ftul i maiorul Vasilie Malinescu, c'rora li s'a comuni-
cat aceasta pentru a psi de indatrt la lucrare. Tot-odat sedinta s'a
rdicat.

PresidentulAdunriT, Sofronie Mitropolit al MoldoveT.

Secretan! provisor!, R o 11 a, P a n u.

8. Procesul-verhal No. 4. Sedinta din 2 0 c tombre.

Astalf, in a patra sedint a AdunriT, s'a eetit procesul-verbal No. 1980.
al sedinteI din 27 Septemvrie, care s'a incuviintat de Adunare i Proc.-verb. 4.
s'a subscris de presidentul el si de secretan! provisor!. 1867
2 Octom.
La apelul nominal s'ati gsit present' opt-lecl i tre! deputat,

www.dacoromanica.ro
 38

No. 1980. iar absentr doI, si anume d-lor Postelnicul Vasilie Alecsandri, bolnav,
Proc.-verb. 5 Spatarul Grigorie Vrnav, care se afl in congediu.
1857
2 Octom.
Chestia ating6toare de Prea Cuviosiile Lor Staretul s. monastirI
Neamtul i Egumenul s. monastirI Vorona s'a aminat a se decida
In viitoarea sedint', iar adunarea a hotrit cl Prea Cuviosiile Lor nu
vor lua parte la lucrrile AdunriI.
Adunarea a luat in urm in deliberare proiectul de Regulament
al Adunril ad-hoc, inftosat de d-luI Vornicul Anastasie Panu, ra-
portatorul comisid insrcinate cu aceast lucrare. Acest proiect, tipa-
rit, imprtit d-sale deputatilor cu dou c,file inainte, s'a cetit de d-luI
Vornicul Panu de intaitt fie-care cap la intregul s, i apoT fie-care
articul in deosebI.
. 1 s'a incuviintat.
. 2 s'a incuviintat in urmatorul mod:
Deputatit in sinul AdunriI generale representeaz tears, iar
nu numal tinutul sari clasa care i-a numit.
lar cele-lalte cuvinte sters.
3 s'a incuviintat.
D-lul Vornicul Manolachi Costachi a propus ca . 4, 5, 6 s
se inlocuiasc prin urmtorul articul:
Tratatul de Paris inchizsluind sloboda rostire a dorintilor
de la sine se intelege, c nicI un deputat nu poate fi prigonit, niel
urmrit pentru opiniile i voturile sale rostite si date in intrebu-
intarea mandatulul sUi
Propunerea d-lul Manolachi Costachi s'a respins de majoritatea
AdunriI, care a incuviintat la
. 4 urmtoarea modificare:
Niel un deputat nu poate fi prigonit sag urrnilrit pentru opi-
niile sale rostite si date in intrebuintarea mandatulul
. 5 s'a incuviintat.
La . 6 s'a adoptat in loo de a raporta presidentuluI AduntiriI,
se aduce la cunostinta presidentuluI AdunriI.
. 7, 8, 9, 10, 11, 12 s'ati incuviintg.
13, 14, 15, 16, 17, 18, 19 s'ail incuviintat, ins Cu aceasta,
ca sa se insemneze o adnotatie, c
. 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19 r'e'man fr aplicatie, lucrarea
cfiind fcutti inainte de Regulamentul acesta.
. 20, 21, 22 s'ati incuviintat.
La . 23. d-luI Vornicul Vasilie Sturdza a propus, ca vice-pre
sidentul i secretaril s fie alesT pe tot timpul sedinteI. D-luI Vor-
nicul Mihail Rogalniceanu a sustinut redacOa facuta de comisie. Viind

www.dacoromanica.ro
 39

apol hotrirea AdunriI prin apelul nominal, s'a aflat o majoritate de No. 1980.
cincl-decI si ease voturI pentru ineuviintarea art. 23, si numal dou- Proc.-verb. 4.
1857
4ecI i eapte pentru alegerea 'ice-presidentuluI si a secretarilor pe 2 Octom.
tot timpul edinte.
. 24, 25, 26 s'ati incuviintat.
La . 27 cuvintele a se folosi de insusire de deputat si
suprimat si glsueste prin urmare:
Presidentul, i prin urmare i vice-presidentul, nu poate a in-
terveni inteo desbatere de cat pentru a arta starea chestiel si a o
omargini in cuprinsul el ; daca vice-presidentul voeste a lua parte
la discutie, el trebue sa se scoale de pe scaun i sa lese biuroul,
osi nu poate a-1 reocupa de cat dup ce discutia asupra chestid
s'a svirsit.
La . 28 s'a adoptat, in loo de cel mal in vrista dintre pre-
sidentii eomitetelor", cel mal in vrista dintre deputatI.
. 29, 30, 31, 32 s'ati incuviintat.
. 33 s'a modificat in urmtorul chip:
Pe langa cel cinc! secretan, Adunarea alege din sinul ei i
dol secretar! suplentl.
. 34 s'a incuviintat.
. 35 s'a modificat in urmatorul mod:
Presidentul deschide seantele. El vesteste incbiderea lor in
ourma incuviintara AdunriI. El arata, la sfirsitul fie-creia din ele,
dupa ce consulta Adunarea, c,llua seantel viitoare i ordinul zilel
o(ordre du jour) care se va afisa in sala.
. 36. Timpul s'a hotarit a fi la dece oare, i la . 37 dece
si un patrar.
. 38, 39, 40, 41, 42, 43, 44, 45, 46 s'ail incuviintat.
. 47 s'a modificat in urmatorul mod:
Deputatul care vorbeste nu poate a se adresa de cat c'atre pre-
sident satt catre Adunare. Deputatil pot vorbi de pe tribuna sari de
la locul lor.
Raporturile comisiilor, espositiile de proiecte sail de amandamente
toate propunerile i alte impartsirI serse se cetese insa pururea
pe tribuna.
. 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 58 s'ail incuviintat.
Malt Prea Sfintitul Mitropolit a radicat in urma sedinta.
Presidenta! AdunariI, Sofronie Mitropolit al Moldovel.

Secretara provisor!, Rolla, P an u.

www.dacoromanica.ro
 40

9. Procesul-verbal No. 5. Sedinta d i n 3 0 oto mb r e 1857.

No. 1980. AstAdi, in a cincea sedint a AdunAriT, s'a cetit procesul-verbal
Proc.-verb. 6. al sedintel din 2 Octomvrie, care s'a ineuviintat de Adunare si s'a
1857
3 Octom.
subscris de presidentul eI si de secretara provisorl.
La apelul nominal s'ail gAsit presentI opt-decI si unul, iar absentI
patru, si anume Log. Alecu Bals, Post. Vasilie Alecsandri, Spat. Gri-
gorie VArnav si Medel. Vasilie Neculatl.
D-luI -V orn. IIIihail KopIlniceanu, care se inscrisese in sedinta din)
27 Septemvrie pentru a vorbi asupra raportuluT comisieI No. I., insr-
cinatA cu verificarea mandatelor deputatilor, in ceia-ce priveste pa
Prea Cuviosiile Lor Staretul sf. monastie Neamtul si Egumenul sf. mo-
nastirI Vorona, a luat cuvintul si a cetit raportul aceleI comisil,
care cuprinde in casul de fat. urmtoarele:
Pe lAng acestI deputatr al' cleruluI s'a maY inftosat cu ofitia
Prea SfintituluI Mitropolit din 16 Septemvrie sub No. 1418 si adresa
Depart. cultulul la aceast comisie ca deputat si Prea Cuviosia Sa
Arhim. Iosif, Egum. sf. monastirI Vorona, insit frA a infAtosa man-
datul cuvenit, pe care nici 11 poate avea, fiind-cA nicl Prea Cuviosia
Sa, nicI Prea Cuviosia Sa Staretml de Neamtu nu s'ail ales, ci amindol
s'atit numit de-a dreptul deputatI de cAtre Depart. din luntru.
imprejurarea aceasta nu lasA niel o indoialA, cum cA Prea Cu-
viosia Lor, Egum. sf. monastir Vorona si Staretul sf. monastirf
Neamtu nu au dreptul de a intra ea deputatl la Divanul ad-hoc,
pentru c. :
DupA firmanul imp6rAtese pentru convocarea acelul Divan,
numaI Prea Sfintiile Lor Mitropolitul tkil si EpiscopiI eparhiotl sunt
dup drept (de jure) membri aY Divanulu, iar top eeia-laltI deputati
trebue sA fie ale!;
Pentru ca dupa acelasl inalt firman, EgumeniI monastirilor
inchinate, precum si EgumeniI monastirilor neinchinate sunt chemati
a alege numal cafe dol deputatl cliricY si indigenI, asa dar peste
tot palm ;
Pentru c5. aceast dispositie a firmanulu, in cat priveste mo-
nastirile pmintesti neinchinate, s'a si pus In lucrare prin alegerea
de doi deputatl in persoanele Prea Sfintiilor Sale Filaret Scriban, Egu-
menul sfinteI monastiri Socola, si Calinic Miclescu, Egum. sf. mon.
Slatina;
Pentru cg prin recunoasterea Prea Cuviosiilor Sale EgumenuluI
s. mon. Vorona si StaretuluI sf. mon. Neamtu de deputatl, s'ar inmulti

www.dacoromanica.ro
 41

numaI numrul representantilor monastirilor neinehinate din doi la No. 1980.

patru, fr ins a se representa prin aceasta si monastirile turbinate, Proc.-verb. 5_
care, dup cum se 'vede din r6spunsul Egumenilor acestor monastirI 1857
3 Octom.
ctre Prea Sfintia Sa Parintele Mitropolitul, din 28 Martie 1857 No. 231,
ail refusat toat imprtsirea la alegerf, si prin urmare niel pot El
representate prin deputatl nealesi de &basil, deputatI numitI de-a
dreptul de cdtre Ministeriul din luntru dintre EgumeniI monastirilor
care, dui-A cum se dovedeste prin legiuirea obstestiI Adunrl din anul
1835, sunt neinehinate.
Dar luand in privire:
CA numirea de deputatI a Prea CuviosieI Lor Egumenul mon.
Vorona si Staretul mon. NeamtuluI este un fact indeplinit prin puterea
si dispositiile luate de guvern, si
Spiritul de moderatie de care este insutletit Adunarea ;
Apol comisia las. la inteleapta chibzuire a onorat3T Adunarl cea
de pe urm hotrire, care, orI si cum ar fi, dup convingerea ce
avem, va sti a pstra in deplin putere drepturile si legiuirile 0111,
amerintate prin interpretarea si aplicarea arbitrar a imprtesculuI
firman in chestia monastirilor.
D. Koglniceanu a desVlit in urm, el ar fi a rsturna simtul
limbel, a istoriel, a sute de leg): votate de Adun'rile OriI, a firma-
nulul, si a jigni autonomia noastr, adoptnd interpretarea guver-
nulul in privirea monastirilor inchinate si neinchinate. Pe temciurile
aceke propune urmatorul proit et de ineheiare :
an sedint public a Adunril ad-hoc a Moldova, cetindu-se
raportul comisieI sale No. I., insrcinat cu verificarea titlurilor depu-
tatilor alesI de teara de sus;
Luand in privire factul recunoscut de comisie, c, dup firmanul
aprobat de representantil Puterilor garante Principatelor, membri de
drit aI Adunrfl ad-hoc nu sunt de cat inalt Prea Sfintitul Mitropolit
si Prea SfintitiI EpiscopI eparhiotI, si el tctI ceia-laltl metnbri trebue
O. fie deputatI, adeed alesl de catre o clas sail. un corp electoral;
Lund in privire ca acestasl firman hotreste ca monastirile inehi-
nate si neinchinate sl-s1 aib deputati deqi, statornicind e,' EgumeniI
sati carmuitoriI monastirilor proprietare de veil inchinate si Egumenir
monastirilor proprietare de averI neinchinate vor alege in deosebl
doI deputatI curia si pminteni, adee patru in total;
LuAnd in privire, ea atat dup simtul limbef, ea si dupg sute
de acturI legislative ale vechilor noastre Adunrl nationale, nu mal
putin si dup legea din 1835, att in Moldova cat si in Teara-Rom-
neasc acele monastirl sunt si se cunosc de inehinate, care de ctre

www.dacoromanica.ro
 42

No. 1980. ctitoriT lor s'ati pus sub privigherea scaunelor sag monastirilor din lo-
Proc.-verb. 5. cnrile de jos, adec Patriarhiile de Constantinopoli, Ierusalim, Alec-
1857
3 Octona. sandria i Antiohia, orI comunittilor religioase din muntiI Atos
SinaI, de la, Drianon c. I.; i dimprotiv sunt si se cunosc de ue-
inehinate toate acele monastirl care nu atira de nicT o alt monastire
sat' loo strdin, avnd orT comunittI libere, precum Neamtu, Scu,
Vorona, orT fiind ocarmuite de Egumenil numitI de puterea biseri-
ceasca a tril, precum Slatina, RAsca s. c. I.
Luand in privire neesacta interpretatie datd cuvintelor de In-
ehinat i ileinehinat de ctre Departamentul din hiuntru, care prin
instructiile sale vroeste a cunoaste de monastiri inehinate pe acele
care de la 1835 se ochrmuesc in privirea material de atre depar-
tamentul averilor monstirestY, iar ca monastiri netnehinate numaT
pe acele care prin o esceptie a legil pstrat libera ocarmuire a
averilor ion;
Land in privire rspunsul ce Egumenil mon. inchinate locurilor
de jos ati fcut inalt Prea SfintituluT Mitropolit, carele i-a invitat ea
potrivit firmanuluT sA procedeze la alegerea de dol deputatl cliricI
pmintenT;
Land in privire c. interpretatia dat de Departamentul din
luntru cuvintelor de inchinate i neinchinate, i refusul Egumenilor
grecl de a trimite in sinul AduariT legiuitT representantl, ar tinti
de a forma din monastirile inchinate un stat in stat, cnd aceste
monastirl pururea si sub toate guvernele ail fost atirnate de obAr-
muirea Ora, precum un sir de acte legislative ale triT noastre do-
vedesc;
Land in privire c inalt Prea Sfintitul Mitropolit, ca firescul
legiuitul aprator al drepturilor bisericil noastre, cu necontenire
a struit pentru a se aplica cuvintele de inehinate i neinehinate
In adevratul i legiuitul lor simt, i prin urmare pentru ca si pro-
priettile monastirilor pamintestI inchinate s fie representate in Adu-
narea ad-hoc;
Land in privire c EgumeniI acestor monastirT in insusire de
ocarmuitorT de aver' pmintestl pururea, 1h vechile noastre Adun'rT
nationale, ati fost fat i aU lucrat alaturea cu ocilrmuitoril monas-
tirilor neinchinate, precum o dovedesc sute de acturl legislative;
Pe temeiul simtulul firesc i legiuit al cuvintelor inehinate
neinehinate,
Pe temeiul actelor legislative votate de vechile noastre AdunrT
obstestI, in care se -v'd EgumeniT monastirilor inchinate subscrisI al-
turea cu EgumeniT monastirilor neinchinate;

www.dacoromanica.ro
 43

Pe temeiul a insusi firmanuluI slobozit pentru convocarea Adu- No. 1980.

nriI ad-hoc in Principate, in puterea Tratatulur de Paris; Proc.-verb. 5.
1857
Adunarea ad-hoc a MoldoveI, datoare in aceast chestie ca 3 Octom.
in toate de a pstra intreag autonomia ab antiquo a Principatelor,
incheie:
1. StaretiI de Neamtu si de Vorona nu pot fi primitI in sinul
AdunriI ca membri de drit, pentru c membri de drit sunt numal
Mitropolitul riT i EpiscopiI eparhiotY;
Prea Cuviosia Lor asemenea nu pot fi primitI ca deputag alesT,
neavnd mandate de la vre-un corp electoral al cleruluI; pentru ca
deputatT cu mandate din partea Egumenilor monastirilor neinchinate
s'ati infatosat i s'atl recunoscut Egumenir de Slatina si de Socola ;
iar EgumeniI mon. inchinate s'ati refusat de a se intruni dup
convocarea Prea Sfintituld Mitropolit, de a-sl alege representantT
prin urmare de a slobozi mandate ;
2 Locurile destinate prin firman la dol deputatT cliricI i p-
mintenl, alesI de monastirile inchinate in sind Adunril ad-hoc, le
rgrran reservate off cnd Cuviosia Lor vor voi a se infatnsa spre a
le ocupa;
3. Adunarea voteazA multmirI venerabiluluT el president, inalt
Prea Sfintitulul Mitropolit, pentru struintele sale de a phstra in aceast
chestie intregI driturile bisericiI si ale autonomieI noastre,.
Acest proiect de incheiare, subscris de d-luI Mihail Koglniceanu
sprijinit de d-lor Lascar Catargiu, Sandu Miclescu, Sebastian Ca-
nanti, Constantin Iacovachi, Iancu I. Cantacuzin, Alecu Jiean, se pri-
meste in intregul 5 de intreaga Adunare, si se hotreste.nepri-
mirea Prea CuviosieI Lor Staretul de Neamtu i Egumenul de Vorona
ca membri de drit al eI.
in urm se pseste la votarea RegulamentuluI Adunril ad-hoc.
D-luI Vorn. Constantin Negre iea in locul Vorn. Anastasie Panu
locul de raportator al comisier insreinate cu prelucrarea acestuI Re-
gulament.
. 59 s'a modificat de majoritatea Adunril (54 voturI in contra
a 26) in urmtorul mod:
Votarea asupra und propunerI nu este legiuit intru cht nu
sunt fat in seant dou treimi din totalul membrilor Adunril.
. 60, 61, 62 s'ati incuviintat.
. 63 s'a modificat in urmtorul chip :
Alegerile biurouluI, a comisiilor sari orl-ce alte insrcinall per-
sonale se fac prin vot sa scrutin tainic: 1. prin bilete in care fie-
care deputat serie numele candidatuluI sati al candidatilor si,si care

www.dacoromanica.ro
 44

apoT se depun in urna, si 2. prin balotatie sati bile albe si negrel

No. 1980.
Proc.-verb. 6.
orI cnd se cere majoritatea absolut, si cnd pentru unil candidat,
1867
3 Octom. scrutinul Cu bileturI n'a inftosat-o.
. 64 s'a adoptat in urmtorul chip :
Deputatul care nu stie a serie, are dritul de a insrcina cu
scrisul in lista votatiel publice, sail in biletul scrutinuluI pe unul
din membril. AdunriI in care are incredere.
. 65, 66, 67, 68, 69, 70, 71, 72, 73, 74, 75, 76, 77, 78 s'ati
incuviintat.
. 79 s'a adoptat in urmtorul chip:
Cand autorul uneI propunerl nu cste membru al comisiel inskr-
cinate cu cercetarea lucrrir, el are drit de a asista la sedintele
comisid si a da toate lmuririle, fr fusa a lua parte la votatia in
sinul el.
80, 81, 82, 83, 84, 85, 86 s'ati incuviintat.
. 87 s'a adoptat in urmtorul mod:
Toate incheierile asupra propunerilor fricute AdunriT se fac de
ctre Adunare prin majoritatea absolut a voturilor (afar de cht in
casurile anume prev'Oute prin acest Regulament, in privirea alege-
rilor si altor presentatiI de perkan e).
. 88 s'a incuviintat.
. 89 s'a modificat in urnigtorul chip:
Adunarea nu poate lace o incheiare, de cat flind adunatl dou
treimt din totalul membrilor AdunriI.
. 90 s'a incuviintat.
. 91 s'a modificat in urmtorul mod :
Aclunarea ad-hoc, pentru chestiile speciale, se imparte in cinc
comitete.
. 92 s'a modificat in urmtorul mod :
Fie-care comitet numeste din sinul gil cu majoritatea absolut
a glasurilor si cu scrutin tainic un president, ales pe o luna. La
clasa. locuitorilor pontasT se face aceasta prin vot public.
. 93, 94, 95, 96, 97 s'ati incuviintat.
. 98 s'a modificat in urmtorul mod:
Dup deliberatia asupra acestora, comitetul imprtseste Adu-
nriI generale resultatul lucrarilor sale. Aceste, cu ar'tarea soco-
tinte! att a majorittiI, cat si a minorittil, se implirtsesc comisid
europene prin presidentul sal prin vice- presidentul AdunriI
ad-hoc, dup ce insa si Adunarea generala se va fi esprimat asuprle.
. 99, 100, 101 s'el incuviintat.
. 102 s'a sters de tot de ctre Adunare.

www.dacoromanica.ro
 45

. 103, 104, 105, 106, 107, 108, 109, 110, 111, 112, 113, 114, No. 1980.
115 s'atl incuviintat. Proc.-verb. 5.
1857
La . 116 s'a sters la inceput cuvintul numaI". 3 Octom.
. 117, 118, 119, 120 s'ati incuviintat.
Cap. al un-spre-decelea are de titlu Despre arhiva i bibliotecl.
. 121, 122, 123, 124, 125, 126, 127, 128 s'ail incuviintat.
. 129 s'a modificat in urmtorul mod :
Niel un representant nu poate lipsi de la sedintele Adungril
generale tr un congeditt dat de president pentru un termin de
opt dile, si de insasI Adunarea pentru un termin mai lung. Se in-
telege ins cA congediile acestea nu se vor putea da de-odat.
in acelasi timp la un nurn6r de deputatl ce ar covirsi a opta parte
din completul Adunril, cuprindndu-se in acest num6r i deputap
bolnavi.
. 130 s'a adoptat in urmitorul mod:
Nevenirea unui deputat la una si la a doua sedint se inscrie
In procesul verbal.
Dacd insa lipseste treI sedinte de-a rindul fr a fi primit
congedia de la president sad de la Adunare, sati cel putin fr
o fi incunostiintat prin inscris despre legiuita impedecare, atuncI
deputatul prin insasi lipsirea sa se socoate demisionat..
. 131 s'a modificat in urmtorul chip :
Deputatul carele in cele ease de intAi sedinte dup votarea
acestuT Regulament nu s'a inftosat spre a implini mandatul
sag' cerndu-1 n'a dobAndit de la adunare un termin spre a se putea
Inftosa, se socoate demisionat.
. 132, 133, 134, 135, 136, 137, 138, 139 s'att incuviintat.
In urm d-lta Vornicul Manolachi Costachi a cerut voe a pune
pe masa biuroului urmtoarea propunere, subscris de d-ltif si de
d-lor Constantin Sturdza, Grigorie Sutu, Gheorghie Sturdza, Constantin
Rolla, Iancu Fotea, Petru Mavroghenl, lancu Docan, Iancu Cantacuzin,
Vasilie Sturdza, Grigorie Bals, Alecu Cuza, Mihail Jora, Sebastian Ca-
nann, Dimitrie Miclescu, Grigorie Costachi, Sandu Miclescu, Colo-
nelul Iamandi, Alecu Botez Forscu, Alecu Jiean, Lascar Catargiu,
Neculae Cananti, Dr. Costin, Neculai Catargiu, Constantin Sturdza,
Lazar Galiardi, Timofteiti Sacalof, Dimitrie Romov, Neculae Carp, Chi-
ril. Ciocarlie, Nectarie Episcop Sotiriopoleos, Ghenadie Episcop Tri-
poleos, Filaret Episcop Stavropoleos, Calinic Episcop Hariupoleos,
Constantin Bdrti, Dimitrie Gheorghiadi, Vasile Zaharia, Dimitrie
Cracte, Vasile Nicolat i Vasile Mlinescu:

www.dacoromanica.ro
 46

No. 1980. in puterea . 12 din Cap. I. al RegulamentuluI DivanuluI ad-hoc,

Proc.-verb. 6. subscrisa luand aminte :
1857
1. Ca . 4, 5, 6 cuprind niste disposita care pot avea t'Arie
3 Octom.
legal numaI cand s'ar face de Care o putere legiuitoare i s'ar
de care puterea esecutiva,
2, CA Divanul acesta nu are putere legiuitoare de cat misia de
a rosti dorintele Ora,
3. Ca sloboda rostire a dorintelor Ora result din chiar finta
Divanulta, convocat in puterea Tratatulta de Paris;
Propun stergerea sus citatelor articole.
in cat priveste insa intelegerea cu Adunarea din Valahia, Di-
vanul ad-hoc neflind imputernicit de Tratatul de Paris, nicl de cu-
prinderea imprAtesculuI firman de convocare; de aceea dar din . 25
propunem s se stearg cuvintele si Adunarit ad-hoc din teara su-
rori, precum si din . 26 cuvintele cu adunarea ad-hoc din Teara-
Romineascio.
MaI propunern i inlaturarea a intreg Cap. al doilea si a. 18
si 19, ca unele ce nu pot fi aplicabile pentru lucrarile savirsite in
acest Divan, maI inainte de inflintarea acestta Regulament.
D-luI Vornicul Mihail Kogalniceanu a intimpinat : ca reclama
si se opune cu toata puterea convictieI sale in contra propunera
d-sale Manolachi Costachi, de a se sterge din Regulament princi-
pul neviolabilitta deputatilor, ca unul ce isvoreste din insusI man-
datul de deputat; i facultatea recunoscut. Adunaril de a se pune
in relatie cu Adunarea din Teara-Romaneasc, fiind-ca aceasta fa-
cultate a avut-o i adunarea obsteasca din 1830, si ca o cere si re-
gularea a mat multor chesta de interes cornun ambelor Principate;
Ca reclama pastrarea acestor articule ca neaprat trebuitoare, cel
intaiti in privirea inchizasluira deputatilor, cel al doilea pentru vii-
toarele lucran; tot-odata insa improtiveste adoptarea propuneril
spre a nu se jigni principul, ca co s'a votat inteo 4i, nu se des-
voteaza in alta. cji, cA ceea-ce s'a facut inteo sedint nu se poate
desface in a doua sedinta, i cA chiam toga serioasa luare aminte
a Adunara asupra unuI asemenea antecedent.
D-luI Vornicul Manolachi Cotachi luand cuvintul, a rspuns :
Ca in espresia simtemintelor patriotice nu esist nicI o diferinta intre
membriI Adunara. Totl voesc a lucra in intelegere pentru binele
Ora. ins numaI purtarea noastr cea moderata poate s ne asigure
isbanda dorintelor noastre.
Propunerea d-Ita Vorn. M. Costachi s'a adoptat in intregul
de majoritatea AdunriI, i asa dar :

www.dacoromanica.ro
 47

1. Art. 4, 5, 6 s'ala sters din Regulament. No. 1980.

2. . 25 si 26 s'ad modificat in urmtorul chip: Proc.-ver. 5-.
1857
Adunarea ad hoc a Moldovei fiind asa constituit in toate 3 Octom.
prtile sale, prin mijlocirea inalt Proa Sfintitulul Mitropolit, sati in lips,
a vice-presidentultil, instiinteaz pe comisia europeand din BucurestI
despre constituirea sa si inceperea lucrrilor sale.
O alta asemenea incunostiintare se face guvernuldl Ora.
Functiile presidentuluI si, in neflint sa prili delegatie
a vice-presidentuluI, sunt de a pstra rinduiala in Adunare, de a pri-
veghia la pzirea Regulamentului, de a tite rindul intre deputatif ce
ail cerut invoirea de a vorbi, de a pune chestiI spre lmurirea des-
baterilor incepute, de a vesti resultatul voturilor, de a rosti hot-
ririle Adunril, de a imprtsi Adunara' notificatiile ce o privesc, de
a se pune in comunicatie cu comitetele deosebitelor clase, cu gu-
vernul, si in sfirsit de a imprtsi comisieI europene dorintele t'erii.
3. intreg Cap. al doilea si . 18 si 19 s'a sters din Regulament.
In urmA inalt Prea Sfintia Sa Mitropolitul a rdicat sedinta.
Presidentul AdunriT, Sofronie Mitropolit al Moldo vel.
Secretari provisori, R o 11 a, P a n u.

10. Regulmintul AdunriI ad-hoc a Moldovel.

Cap. I. Disp ositiI generale.
Divanul, sa Adunarea ad-hoc a Moldovel, instituat prin
Tratatul de Paris pentru a rosti dorintele te'riI, representeaz insasI teara
Moldovel.
Deputatif, in sinul AdunriI generale, representeazA teara, iar
nu numal tinutul sail clasa care i-a numit.
Niel' un deputat, in tot timpul sesiei AdunAril, nu poate primi
vr'o functie sa vre-un rang, fr ca insusi prin aceasta s se so-
coat dimisionat.
Adunarea, flind chemat de a rosti dorintele tril, si prin
urmare de a cunoaste starea OriI, fe-care deputat are drit de a
cere de la autorittI, prin biuroul Adunril, toate stiintele ce i-ar trebui
despre orl-ce ram al administratief publice.
*edintele Adunrif generale sunt publice. Adunrile in co-
mitete sunt inchise.

www.dacoromanica.ro
 48

No. 1980. . 6. Fie-care sedint, atat a Adunara generale ct si a comite-

Proc.-verb. 5. telor in deosebI, se constateaza, prin procase-verbale, unul de fie-care
1857
3 Octom.
sedinta. &cesta procese-verbale se aduc la cunostinta publica prin
Buletinul fedinfrlor Adunara' ad-hoc a MoldoveL
. 7. Acest Buletin se va publica de catre biuroul Adunara, adeca
presidentul sati vice-presidentul si secretara. El se va publica ro-
mneste si frantuzeste sinu va fi supus altel censurI de cat a in-
sasI Adunara.
. 8. Daca un depUtat ar vroi sa publica in extenso, in acest Bu-
letin, vre-un cuvint tinuts. in Adunare, sail vre-o alta, a sa lucrare,
aceasta nu se va putea face farti invoirea biuroulul; la cas de refus
deputatul apeleaza la hotrirea Adunara.
. 9. Adunarea are singura dritul de a-vi face sati a-sl preface
Regulamentul sil.
OrI ctind 15 membri ar socoti ca este trebuint de a se adogi,
orl a se modifica Regulamentul in totul sail in parte, adunarea in-
cuviinteaza discutia, si hotb",rirea se da prin majoritatea absoluta a
voturilor.

Cap. II.--Despre biuroul definitiv.

. 10. indata ce Regulamentul s'a desbatut si s'a adoptat, Adu-

narea procedeaza la formarea biurouluI definitiv.
. 11. Biuroul se completeaza prin alegerea:
A uniff vice-president al intregii AduntirI, menit de a asista
pe inalt Prea Sfintitul Mitropolit, si care se alega dintre boeriI din
clasa I., potrivit instructieI electorale adoptata de representa* Pu-
terilor subscriitoare Tratatulul de Paris ;
A cincI secretan l in numr potrivit cu acel al claselor repre-
sentate, alesI din sinul Adunara generale ;
A dol secreta'''. suplentt
A. treI chestorl menitl de a se ocupa cu trebile materiale ale
Adunara.
. 12. Alegerea tuturor acestora se face cu scrutin tainic si cu
majoritatea absoluta a glasurilor, adeca jumtate si unul din mem-
bril de fata al Adunara.
Cand ins nu s'a dobandit majoritatea absoluta', atunce se pro-
cedeaza la balotatie cu bile intre acel cara ail avut maI multe votuff,
fara a avea majoritatea absoluta.

www.dacoromanica.ro
 49

Alegerea vice-presidentulul si a secretarilor se face pe No. 1980.

o lung, iar a chestorilor pentru toat sesia. Proc.-verb. 5.
1857
Alegerea biurouluI definitiv al Adungrii generale flind de-
3 Ootoni.
sgvirsitg, fie-care din clase se trage in comitetul s respectiv
procedeazg la alegerea unuI president din sinul s cu majoritate
ab sol utO.
Alegerea pi.esidentilor claselor se face asemenea pe o lung.
Adunarea ad-hoc a Moldovel, flind asa constituat in toate
prtile sale, prin mijlocirea inalt Prea Sfintitulul Mitropolit
teazg pe comisia europead din BucurestI despre constituirea sa si
inceperea lucrrilor sale.
O altg asemenea incunostiintare se face Calmcgmiel Ora'.
Functiile presidentuluI i, in nefiint, sa prin delegatie,
a vice-presidentulul sunt de a pstra rinduiala in Adunare, de a
priveghia asupra pziril RegulamentuluI, de a tine rindul intre de-
putatiI ce ail cerut invoire de a vorbi, de a pune chestil spre lgmu-
rirea desbaterilor incepute, de a vesti resultatul voturilor, de a
rosti horririle Adudril, de a impArtsi Adungri notificatiile ce o pri-
vesc, de a se pune in comunicatie cu comitetele deosebitelor clase, cu
Caimgcamia localg, si in sfirsit de a imparta.si comisieI europene do.
rintele Ora.
Presidentul, i prin urmare i vice-presidentul nu poate
a interveni inteo desbatere de cgt pentru a arta starea chestieI si a
o mrgini in cuprinsul el; dad. vice presidentul voeste a lua parte
la discutie, el trebue sg se scoale de pe scaun i sA lese biuroul,
si nu poate a-1 reocupa de cgt dupg ce discutia asupra chestiel s'a
savirsit.
La intimplare de nefiint sati de amestecare in chestie a
vice-presidentulu, nefiind fat presidentul, Adunarea se presideaz
de catre cel mal in vrist dintre deputatl.
Functiile secretarilor sunt de a priveghia redactia procesuluT-
verbal, pentru ca sA cuprind relatia lmuritg i indestulgtoare a
tuturor imprejurgrilor sedinteI, de a ceti aceste procese-verbale, de a
inscrie dup rind pe deputatil ce au cerut voia de a vorbi, de a da
cetire de propunerile, amandamentele i alte asemenea impOrtsirl ce
trebue a fi supuse Adungril, de a insemna resolutille sa hotgririle
AdunriI, de a face apelul nominal, de a socoti voturile; inteun cuvint
de a indeplini tot ce priveste biuroul.
Secretaril pot lua parte la cliscutie, insg trebue atunce a
se cobori de la biurou.
SecretariI aleg unul dintre ei, ea inadins insrcinat cu pri-
(Acte I Documente. VI. 1.) 4

www.dacoromanica.ro
 50

No. 1980. vegherea publicarii BuletinuluI edintelor Adunra i a tuturor

Proc.-verb. 6. menite pentru trebuinta Adunara.
1857
3 Octom.
. 22 Secretara alesT de Adunare sunt tot-odata de drit i se-
cretan l aI comitetelor, cate unul de fie-care comitet. impartirea lor
intre comitete se face in sedint public a Adunaril prin sortI, i
anume: Presidentul pune inteo urna numele a tus-cincI secretara, si
In ceia-lalta cincl bilete purtnd fie-care numele unuI comitet. Dupa
aceea trage din fie-care urna cte un bilet, si fie-care secretar se
orindueste la comitetul ce i s'a hotartt prin sort.
Presidentul si secretaril voteaza pururea cel de pe urma.

Ca p. 111. Despre tinerea edintelor.

Presidentul deschide edintele. El vestete inchiderea lor
In urma incuviintriI Adunril. El arata, la sfirsitul fie-careia din ele,
dup ce consulta Adunarea, diva sedinteI viitoare si ordinea dileI
(ordre du jour) care se va afia in sal.
Mara de casurI grabnice, inceputul edintelor este hotarit
la .ece oare dimineata.
La 10 oare si un patrar presidentul, prin un secretar,
face apelul nominal al deputatilor; acest apel este urmat de cetirea
numelor deputatilor earl lipsesc cu congediI i a acelor earl lipsesc
far% congedil; lista acestor din urma se trece in procesul-verbal.
Apelul nominal se face pe tinuturf, cuprind'nd sub rubrica
fie-caruI tinut pe totI deputata din acel tinut.
Inainte de a se incepe sedinta, presidentul i secretara
subscriti lista apelulul nominal.
Fie-care sedinta incepe prin cetirea procesuluI-verbal al
edinteI trecute.
Daca se ridica vre-o reclamatie in contra redactieI proce-
sulaverbal, secretarul cetitor da AdunariI lamuririle cuvenite.
Daca i dup aceste lamurirl reclamatia tot urmeaza, presidentul
consulta Adunarea, si aceasta hotareste.
Dupa incuviintarea procesulul-verbal, unul din secrete): da
cetire adunril de mesagele, scrisorile si alte impartairI ce o privesc,
afara de scrisorile anonime.
Adunarea trimite la comisa sa amina pentrtro alta sedinta
impartairile care at' trebuinta de a fi studiate maI nti,si se rosteste
asupra acelora care n'au trebuinta de a fi supuse unel studiarI prealabile.

www.dacoromanica.ro
 51

in urma acestora, discutia incepe asupra obiectelor ce sunt No. 1980.

la .ordinul ilei, adeca care in sedinta trecuta hotarit de a se Proo.-verb. 5.
1857
supune discutiel.
3 Octora.
Niel un deputat nu poate vorbi de cat dupa ce s'a inscris
mat inainte la biuroti, sag dup ce de la locul sal a cerut de la pre-
sident invoirea de a vorbi si (1110 ce a primit-o. Aceasta invoire
se d dup rindul cererilor si al inscrierilor.
O singura esceptie se lace de president, pentru a clasifica pe
deputatY, in chip ca sa vorbeasca alternativ, adeca dupa ce unul vor-
beste pentru, altul sa vorbeasca contra sag asupra chestiel. invoirea
pentru a vorbi asupra chestieI se da numal acelor deputatI earl voesc
a propune un amandament, si care amandament el sunt datorl a-1
depune de indata pe Mural.
Este invoit fie-carul deputat de a da rindul si altuI deputat.
Deputatul care vorbeste nu poate a se adresa de cat catre
president sail catre adunare. Deputatil pot vorbi de pe tribuna
de la locul lor.
Raporturile comisiilor, espositiile de proiecte sail de amandamente
toate propunerile i alte impartasirI serse se cetesc insa pururea
pe tribuna.
Orl-ce imputare defaimtoare, orI-ce alta persohalitate sunt
oprite in discutil. La intaia abatere presidentul rechiama pe vorbitor
la ordin; la a doua, dupa ce consult Adunarea, ii adreseaza o mustrare
personala, care se si inscrie in procesul-verbal. La a treia abatere
presidentul, dupl intrebarea i incuviintarea Adunril, II opreste de a
maT vorbi in tot cursul aceleI sedinte, i interdictia se inscrie in pro-
cesul-verbal.
Nimenea nu poate fi intrerupt cand vorbete, afara daca se
atinge de un rapel la pazirea Regulamentula
Dad. un deputat se departeaza cu totul din chestie, pre-
sidentul Il invita ca s reintre in ea. Dac un deputat, dupa, ce a
fost rechemat la chestie de dou orI in acela-sl discurs, tot urmeaza
inainte a trata chestiI straine de discutia de fata, presidentul consult.
Adunarea spre a sti daca acelul deputat nu trebue a i se opri de a
mal vorbi asupra aceleiasl chestiI in acea sedint. Camera se rosteste
prin sculare i sedere, far discutie.
Nimenea nu poate vorbi de cat de dou6 orI asupra ace-
chestil, afara dac' Adunarea nu hotareste alt-fe].
Este pururea liber de a cere invoire de a vorbi in favoarea
pziril Regulamentuldf, pentru o ches;ie personala, sa pentru a da
esplicatie despre ru1 inteles al cuvintelor sale.

www.dacoromanica.ro
 52

No. 1980. Reclamatiile de ordine de li, de intaietate si de rapel la

Proc.-verb. 5. pzirea RegulamentuluT atio pururea preferir* asupra chestiel principale
1867
si suspendeaz pururea discutia.
3 dom. Chestia prealabild, adec chestia c nu se primeste propu-
nerea in discutie, chestia de minare, adeca de a se urni propunerea
pentru alta di hotarita sati nehotrita, si amandamentele sunt puse la
vlasurl inaintea propuneriT principale, si sub-amandamentele inaintea
amandamentelor.
Daca 4ece deputatI cer inchiderea discutid, presidentul
supune aceast cerere Adunara. inainte insa de a se da hotrirea,
este invoit fie-caruT deputat de a cere a vorbi pentru sail contra in-
chideriT discutid.
Nu este invoit de a cere a maT vorbi intre ambele cercarT, adeca
atuncl cnd Adunarea a si inceput a se rosti pentru sail contra in-
chideriT discutieT.
inainte de a inchide discutia asupra orT-ce propunerT, pre-
sidentul intreab pe Adunare, daca ea este indestul de lmurit asupra
chestiel; la cas de indoial, discutia urmeaz.
Daca un membru turbura buna rinduial, el este reche-
mat la ordine de catre president. La cas de reclamatie din partea
deputatuluI in contra acesteT mustrArT, presidentul consulteaza Adu-
narea. Daca aceasta incuviinteaza msura luan', de president, casul se
inscrie in procesul-verbal al edintel.
Daca Adunarea se face tulburtoare, sail c nu se supune
RegulamentuluT orI presidentuluT in cele de competir* lul, atuncT
presidentul vesteste ea va suspenda sedinta. Daca tulburarea tot
urmeaz, presidentul suspendeaza sedinta pe o ciara, in timpul careia
deputatiT se retrag in sala conferintelor sati in comitete. Dup tre-
cerea acestuT timp, sedinta se redeschide de drit.

Cap. IV.Despre votare.

Votarea asupra uneT propunerl nu este legiuita intru cat
nu sunt fata in sedint doud treimI din totalul membrilor Adunaril.
Votul se face sati p ublic prin apel nominal orT prin
sculare si sedere, sail se cr et prin bilete orT balotatie.
La rostirea dorintelor Ora, in Adunarea general, sal a
uneT clase in deosebT in comitete, votul se face pururea public si
deschis, adeca prin apel nominal. Fie-care deputat chemat pe nume,

www.dacoromanica.ro
 53

r6spunde cu glas mare, ca voteaza p entr u sail contr a, si apropi- No. 1980.
indu-se de Mural, isI adevereste votul eu subscrierea in anume Proc.-verb. 5.
1857
lista, sub privegherea presidentuluT sat a vice-presidentula Aceasta 3 Octom.
lista se ceteste apoT in glas mare, si subscriindu-se de biuroil se cu-
prinde in procesul-verbal al sedintet
La chestiile de pazirea Regulamentulul, de inchiderea dis-
cutief, de prioritate, de chestie prealabila si alte asemenea, Adunarea
isl esprima opinia prin sc ul are si sed er e.
Presidentul invita' pe deputatiI ce sunt p entr u, a se scula, si
aceI contra, a sede a. Presidentul si secretara' hotresc despre resul-
tatul votuluT, care se poate repeta pAn'a la a treia mea% Daca este
indoiala inca, sail daca o cer glece deputatT, atuncI votul se face prin
apel nominal.
Alegerile biurouluI, a comisiilor sail orI-ce alte insarci-
narI personale se fac prin vot set scrutin tainic: 1. prin bi-
lete, in care fe-care deputat serie numele candidatulul sail al candi_
datilor 8" si care apor se depun in urna, si 2. prin b al otatie
sati bile albe si negre, orI cand se cere majoritate absoluta si cand
pentru uniI candidatT scrutinul cu bileturI n'a infatosat-o.
Deputatul, care nu stie serie, are dritul de a insarcina cu
scrisul in lista votatieI publice, set' in biletul scrutinulul pe unul
din membril Adunril in care are incredere.
Cand asupra uneI propositit chiar cuprinpnd mal' multe
partI, nu urmeaza niel o contestatie, atuncI se voteaza asupra intregel
propositiT; iar daca' urmeaza contestatie din partea a dou6-decI de-
putatY, se voteaza articol dupa articol.
Presidentul si_ secretara sunt insrcinatI cu adunarea vo-
turilor. Presidentul vesteste resultatul.

Cap. V.Despre propunerI.

Propunerile de interes general se fac, se discuteaz si se
hotaresc in Adunarea generala.
Propunerile privitoare la interesele speciale ale uneI sin-
gure clase, se fac, se discuteaza si se hotaresc mal intaiil in comi-
tetul claseT respective.
Propunerile privitoare pe clase in deosebI nu se discuta
in comitetele respective, de cat dup ce in Adunarea genera% se va
declara, ca rostirea dorintelor de interes general s'a facut.
Aceasta nu impedeca pe Adunarea generala de a mal' adaogi la

www.dacoromanica.ro
 '54

No. 1980. dorintele de interes general, si chiar dup. intrunirea comitetelor

Proo.-verb. 5. speciale.
1857
3 Odom.
Fie-care membru al Adunara are drit de a face propunerl
si de a presenta amandamentele la propunerile facute de altil.
Fie-care membru care voeste s faca o propunere, este
dator a o subscrie si a o depune pe biuroti, carele indata o clasifica
o afiseaza spre a fi cunoscut de totI.
Fie-care propunere ins pentru a putea fi cetit in Adunarea
generala, trebue a fi sprijinita de cincI membri. A ceastall conditie
se impune si amandamentelor i sub-amandamentelor.
Fie-care propunere trebue s, fie redigiata in forrn de
proiect sail de motie (motion) cu toate considerantele desvglitoare.
62. Dup cetirea propuneril dupa rindul in care s'a inscris,
autorul va insemna diva in care va voi a da lamuririle cuvenite.
in diva pe care Adunarea o hotreste pentru discutia aceleI
propunerT, autorul se infatoseaza spre a-vi espune motivele.
inainte de a se pune propunerea in discutie, presidentul
Intreaba pe Adunare, daca iea in consideratie propunerea ce-T este facut,
daca o amin, sag daca socoate de prisos de a o primi in deliberatie.
Dupa ce Adunarea declara c iea propunerea in deliberatie,
atuncl htreste, daca aceast propunere se cuvine a se trimite spre
cercetare unuia sati mal multor comitete, orl und comisiI deosebite,
orI daca ea chestie urgenta o primeste de indata in deliberatie.
Toate propunerile, eke de catre Adunare se hotaresc de
a se trimite in cercetarea comitetelor sail a unel comisiI, inainte de
a se supune discutiet in Adunarea generala, se tiparese i se impar-
tsesc tuturor membrilor, i discutia in Adunare nu se poate incepe,
de cat treI dile in urma distributie.
Comitetele, sati deosebita comisie, luAnd propunerea in
cercetare, sunt clatoare a opina in scris si a adresa raport Adunaril
generale.
Cnd autorul unel propuneff nu este membru al comisiel
insrcinate cu cercetarea lucraril, el are drit de a asista la sedin-
tele crimisie i a da toate lrnuririle, far& ins a lua parte la votare
In sinul el.
Pentru sprijinirea raportuluI inaintea Adunara, comitetul
sa comisia rindueste un raportator, carele comunica Adunril soco-
tinta si a majorittil si a minorittil.
Dup cetirea raportulta, discutia incepe in diva aceia, sail
se amina pentru alta sedinta.

www.dacoromanica.ro
 55

Discutia se imparte in dou, ntii asupra propuneriT in No. 1980.

totul, al doilea asupra fie-caruT articul al propuneriT in deosebl. Proc.-verb. 5.
1857
Dupa ce se savirseste discutia asupra intregeT propunerT, 3 Octom.
se incepe discutia asupr.t fie-caruT articul in parte, unul dup. altul,
asupra amandamentelor ce le privesc.
Daca discutia este aminat pe alt i, atuncl i amanda-
mentele se afiseaza sub biuroti spre a se cunoaste de totT membriT
AdunariT.
Daca unele din amandamente sunt incuviintate, sa unele
din articulele propuneril sunt respinse, atuncl votul asupra intregeT
propunerT se face in alta 1i de cht aceia cand cele de pe urma ar-
ticole se vor fi votat.
intre aceste dou sedinte va trebui s treaca cel putin o
In a douasedint." se vor supune 'une discutil i unuT vot
nitiv amandamentele incuviintate i articulele respinse. Asemenea se
va face si cu amandamentele ce ar fi motivate asupra acesteT pri-
miff sa respingerT. OrT-ce amandament strain de aceste dou6 puncte
este oprit.
Chiar fiind discutia deschisa asupra une propunerl, acel
ce a facut-o poate sa o retraga ; dar daca un alt membru sT-o insu-
seste, discutia urmeaza.
Toate incbeierile asupra propunerilor facute Adun'ariT. se
fac de catre Adunare prin majoritatea absoluta a voturilor (gall de
at in casurile anume prev84ute prin acest Regulament, in privirea
alegerilor si altor presentatiT de persoane).
In cas cnd voturile sunt impartite drept in dou6, propu-
nerea supus deliberatieT este respinsa.
Adunarea nu poate face o incheiare, de cAt fiind adunatT
dou'6 treimI din totalul membrilor AdunariT.
Resultatul deliberatiilor Adunril se proclama de catre
president prin urmtoarele cuvinte: Adunarea mncuviineaz sa Adu
narea nu Incuviinfeazei

Cap. VI. Despre comitetele claselor.

Adunarea ad-hoc, pentru chestiile speciale se imparte in
cincl comitete.
Fie-care comitet numeste din sinul 5 cu majoritatea ab-
soluta a glasurilor i cu scrutin tainic un president, ales pe o luna.
La clasa locuitorilor pontasT se face aceasta prin vot public.
Aceste alegeri se fac indata dupa alegerea vice-presiden-

www.dacoromanica.ro
 56

No. 1980. tuluI si a seeretarilor Adunra generale, intrunindu-se fie-care co-

Proc.-verb. 5. mitet in camera sa.
1867
3 Octom. indata ce aceste alegan l s'aa s.vrit, numirea presiden-
tilor se comunica in scris presidentulul Adunara ad-hoc, carele despre
aceste da cunostinta adunra in cea intAI sedinta.
Protocoalele alegerilor se publica in Buletinul sedintelor
Adunra.
Fie-care comitet primeste eke un secretar din acel cincI
alesI de Adunare si insemnat prin sortl (ve11 . 22 al Regulamentului).
Fie-care comitet cerceteaza chestiile, propunerile i aman-
damentele ce-1 privesc in deosebT, si care 011 i se adreseaz de unul
din membra sel, sa i se recomnda de Adunarea generala.
Dup. deliberatia asupra acestora, comitetul impartseste
Adunara generale resultatul bicrarilor sale. Aceste, cu aretarea so-
cotinteI att a majoritta, cat si a minorittil, se imprtasesc comi-
sid europene prin president sail prin vice-presidentul Adunra ad,
hoc, dupa ce insa i Adunarea generala se va fi esprimat asupr-le.
Hotarirea deliberatiilor se d cu majoritate absoluta a
glasurilor i cu vot pe fata, intocmaI dup. . 50, 51.
Presidentul fie-caruI comitet este de drit insarcinat cu ape-
rarea lucrrilor acestuia in Adunarea generala. Aceasta nu impedeca
si pe ceia-laltI membri a comitetulta de a lua parte la aperare sail
la discutie in sedinta Adunaril general.
Toate raporturile comitetelor inainte de a se supune dis-
040, in Adunarea generan, se tipresc si se comunica tuturor
deputatilor.
intro distributia acestor raporturI la membra Adunara
intre inceperea discutie, trebue s treac cel putin treI 4ile pline.
in fie-care comitet se afiseaz chestiile hotarite i acele ce
sunt de ordinul 1ilei, precum iqiva in care ele ati a se comunica
A dun Ara.
Prescriptiile acestuI Regulament sunt indatoritoare pentru
comiteturile claselor. Este ins invoit fie can't comitet de a le potrivi
sari de a le complecta dup.' trebuintele sale.

Cap. VII.Despre deputatiI i adrese.

Deputatiile insarcinate de a representa Adunarea ad-hoc,
se aleg prin scrutin tainic. Adunarea hotareste numerul deputatilor
ce le compun. Presidentul este pururea membru de drit al deputa-

www.dacoromanica.ro
 57

tia El tine cuvintul in numele Adunara, ins dup ce s'a inteles No, 1980.
cu deputatia asupra cuprindera. Proc.-verb. 5.
Adresele, fcute in numele Adunara, se redigeaz de o 1857
3 Octom.
comisie, compus de presidentul sal:1 vice-presidentul si de ease
membri, a1eT de Adunarea generalh. Aceste proiecte se supun in-
cuviintara Adunara i, dup ce se incu.viinteaza, se trec i in pro-
cesul-verbal al sedintel.

Cap. VIII.Despre redactor!, procese-verbale i tiprirt

Biuroul Adulara are dritul de a-sl adogi ulnul sati mal

multl redactor!' i scriitorl in limbile romana si francezti, pururea re-
vocabill de catre biuroti.
Toti acestr functionarI al' Adunara sunt datorl a jura ina-
in tea presidentulta si in fata Adunara generale, ca vor fi cu cre-
dint T'era si Adunara, c vor indeplini cu sfintenie indatoririle lor,
si ea' vor pazi taina pentru toate lucrrile co li se vor incredinta,
neputAnd a comunica nimrui vre-o barde sati relatie despre
lucrarile Adunara', fr ordinul biuroulul.
Redactora minara sunt mal cu deosebire insarcinatI cu
compunerea proceselor-verbale, iar aceI francezI cu traducerea lor,
precum si a hotririlor Adunara; i unele i altele se vor face sub
nemijlocita priveghere a secretarilor.
Procesul-verbal al fie-careI sedinte nu se ceteste in Adu-
nare de cat dup. ce se verifica, de secretarul ce-1 ceteste.
100. Procesele-verbale ale sedintelor, atat ale Adunara gene-
rale, cat si ale comitetelor, dup ce s'el aprobat cele intaI de Adu-
nare, cele al doilea de comitete, se prescriti pe dou registre si se
subscriti de respectiva' presidentY i secretan.
Toate procesele verbale ale sedintelor, atat ale Adunara'
generale, cat si ale comitetelor, se publica in Buletinul sedintelor
Adunhril ad-hoc.
Apelul nominal &cut in sedintele publiee ale Adunara
se publica pururea inaintea procesuluI-verbal, araandu-se sub anume
rubric numele deputatilor presentY, a celor ce lipsesc cu congeda
si ale acelora ce lipsesc tara,' congedil.
La toat incheiarea facut de Adunare, fle-care deputat are
drit s cearti de a se trece in procesul-verbal nu numaT daca a
votat pentru sail contra, dar i partea ce a luat in discutie, repro-
duckdu-se cat s'ar putea mai esact insgsl cuvintele sale.

www.dacoromanica.ro
 58

No. 1980. . 104. 13iurciul hotrelie si incuyiinteaz tiprirea pe conta Adu-

Proc.-verb. 6. nril a propunerilor ce-I sunt supuse, a'raporturilor. comitetelor si ale
1857
3 Octom. comisiilor, si alte documente privitoare la lucrrile sale, si in general
cuvintele rostite in sedint. La cas de improtivire din partea biurouluI,
deputatul sail deputatiT ce se socot jigniti apeleazA la hotarirea Adu-
nara generale.
.105. Onorarele redactorilor si ale scriitorilor se hotaresc de catre
biuro, si trecndu-se in bugetul cheltuelilor sesiel, se incuviinteaz
de catre Adunarea generar.

Cap. IX. --Despre chestur si comisia de contabilitate.

ChestoriI sunt insarcinati cu toate m'surile materiale, cu ce-

remonialul, privegherea bund rinduelI prin tribunele publice, regularea
publicitta sedintelor, si in deosebl cu toate cheltuelile Adunara.
Presidenta comitetelor, secretara si chestoril,, presidatl
de vice-presidentul Adunril, formeaza comisia de contabilitate, care
la inceputul fie-careI luna face bugetul cheltuelilor ordinare ale Adu-
nara', s'i la sfirsitul fie-carel luna cerceteaz cheltuelile fcute de ches-
torT, si apoI le supune Adunra generale.
Chestoril, dup mijlocirea presidentulul sal:1 a vice-presi-
dentuluT, primesc de la guvern fondurile trebuitoare pentru cheltuelile
AdunriT.

Cap. X.Despre arhiv '6 si biblioteca.

Bugetul cheltuelilor Adunara' cuprinde si o suma menit
pentru cump6rarea cartilor trebuitoare Adunara.
Chestoril cumpgr din aceast 'suma', dup trebuinta ce
urmeaza, cartile si documentele ce pot fi maT folositoare lucrrilor
AdunariT.
Biuroul rindueste un scriitor insarcinat inadins cu tinerea
biblioteceI si a arbiveT Adunara.
Niel o carte sati alt document din biblioteca satt arhiva
Adunril nu se poate da unuI deputat tara recepise, si nu mal mult
de cat pe 24 oare.
Catalogul cartilor aflate in biblioteca, sati care se adaog
In ea, este depus atAt pe biurotil Adunril generale, ct si pe masa
fie-carut comitet.

www.dacoromanica.ro
 - MuNIcIPIULut..
Instructia elec rqki Recil entul sedintelor se va co- No. 1980.
wed Proc.-verb. 6.
munica de indat fie-ca.rul m- dunaril.
1857
Fie-care membru al Adunrir primeste de drit un esem- 3 Octom.
plar al Buletinulta sedintelor Adunaril.

Cap. XI.Despre usierT, apror,II i alt1 functionarT aT

AdunariT.
Usiera, aproqa si in general totl ceT-lalt1 functionarT tre-
buitorr serviciulur :Adunril sunt numitr i revocati cu majoritatea
absolut dc etre presidentul, vice-presidentul, secretara i chestora
Adunril generale.

Cap. XII.Despre congedit

Niel un representant nu poate lipsi de la sedintele Adu-
Tiara generale fr un congediti dat de president pentru un termin de
opt que, si de insasl Adunarea pentru un termin maT lung. Se in-
telege insa ea congediile acestea nu se vor putea da de-odata si in
acelasl timp la un numr de deputatl ce ar covirsi a opta parte
din completul Adunril, cuprinlndu-se in acest nurn8r i deputatil
bolnavl.
Nevenirea unul deputat la una si la o a doua sedint
se inscrie in procesul-verbal.
Daca insa lipseste in treT sedinte de-a rindul, fr a fi primit
congedia de la president sail de la Adunare, sail cel putin far% s
o fi incunostiintat prin inscris despre legiuita impedecare, atuncT de-
putatul prin insasT lipsirea sa se socoate demisionat.
119. Deputatul, carele in cele ease intAT sedinte dupa votarea
acestuI Regulament nu s'a infatosat spre a implini mandatul
cerndu-1 n'a dobandit de la Adunare un termin spre a 'se putea
intatosa, se socoate demisionar.
In ambele casurI prevNute prin . 118, 119 Adunarea
prin presidentul sti mijloceste ctre puterea esecutiva convocarea
colegiilor electorale spre a alege alt1 deputatI.

Cap. XIII.Despre politia AdunriT si a tribunelor.

Politia Adunara este a ins6sT Adunara. Aceasta politie
se intrebuinteaza, in numele Adunril de catre presidentul s, sail

www.dacoromanica.ro
 60

No. 1980. de cato vice-presidentul, carele singur poate da ordine garde de

Proc.-verb. 5. serviciti.
1867
3 Octom.
Este oprit de a intra in sala Adunrif inarmat. Niel o-
putere inarmata nu se poate pune pe la uSi farg. invoirea AdungriI.
Niel un strain nu poate, sub niel un pretext, a se intro-
duce in partea slil reservat numal membrilor Adunril.
Tribunele destinate publiculuI sunt incredintate in spe-
cial politie chestorilor.
in tot timpul edinte, persoanele aflate in tribune se
tin ecjnd, cu capul descoperit i in tcere. in fie-care tribun se in
cte unul sa de uierY, menitI de a priveghia la pzirea bune rin-
duelt
OrI-ce persoan tulbur rinduiala, intrerupe tcerea re-
comndata publicultg, d semne de aprobatie sail de desaprobatie,
din ordinul presidentuluT se scoate de indat afar din sal, i la cas
de scandal se trimite sub escorta in judecat dinaintea autoritatiI
competente.
. de la 114 pna i 127 din acest Regulament se tipa-
res i se afieaza in fie-care tribun.
-Presidentul AdunariY, Sofronie Mitropolit al Moldovel.
Secretaril Adunril, Petru Mavrogheni, Dimitrie
Rallet, Constantin Rolla,
Anastasie Panu, Constantin
Hurmuzachi.
10. Procesul-verbal No. 6.--Sedinta din 4 Octombre 1857.
No. 1890. Asta4Y, in a easa edinta a AdunariI ad-hoc, la apelul nominal
Proc.-verb. 6. gsit fata opt-qecI i unul, iar absentl patru, i anume d-lor Lo-
1857 gofatul Alecu Bal, Postelnicul Vasilie Alecsandri, Aga Iancu Docan
4 Octom.
i Spatarul Grigorie Varnav.
Procesul-verbal al edinte din tre Octomvrie s'a cetit, i ineu-
viintndu-se de Adunare, s'a subseris de presidentul ei i de secretariI
provisort.
in urm Adunarea a pait la constituirea biuroulul definitiv, care
a produs urmtorul resultat:
1. Votarea cu bilete pentru alegerea de vice-president al AdunariT,
and numaI majoritatea relativa d-lor Vornicilor Constantin Negre cu
trel4ed i nou voturI, i Constantin Hurmuzachi cu tre-sled i unul
voturI, s'a procedat la balotatie intro d-lor, i d-luT Vorn. Constantin

www.dacoromanica.ro
 61

Negre a esit Cu cind-decI si una bile albe, drept care s'a si pro- No. 1980.
chemat de vice-president al AdunariT ad-hoc. Proc.-verb. 6.
Alegerea a cind secretarl a dat majoritatea absoluta d-lor 1867
4 Octom.
Vrnicilor Anastasie Panu cu seapte-decI si opt, Constantin Hurmuzachi
.cu seapte-decT isease, Constantin Rolla cu sease-decI si opt, si Dimitrie
Rallet cu patru-led i noue voturl; iar pentru al cincilea, fiind numai
majoritatea relativ intre d-lor Vornicul Petru Mavrogheni si Spat.
Constantin Iacovachi, a esit d-luI Petru Mavrogheni cu cind-ded
noue bile albe.
La alegerea de trel. secretar! suplentI a avut majoritatea absoluta
de cind-ded i douti voturl d-luI Postelnicul Alecu Teriac,hiu ; iar ma-
joritatea relativa d-lor Aga Iancu Docan cu treI-decI i doue si Cos-
tachi Mortun cu sease-spre-dece voturI i balotndu-se intre d-lor, patru-
ded si doue bile albe a eqit pentru d-luI Costaehi Mortun, carele a
remas al doilea secretar suplent.
Alegerea de treY chestorl a dat majoritatea absoluta d-lor Spat.
Dimitrie Cozadin cu opt-decI voturI, i Vorn. Lascar Catargiu cu patru-
(led i unul voturl; iar pentru al treilea urma a se face balotatie intro
Med. Vasilie Neculau i Comisul Petru Brescu, carora scru-
tinul le (Muse numaT o majoritate relativa; Adunarea a primit re-
nunciarea ce a fcut d-lul Braescu in favoarea d-lul.Neculau, si a remas
al treilea chestor Med. Vasilie Neculau.
in urma inalt Prea Sfintia Sa Mitropolitul a numit, conform cu
. 22 din Regulamentul Adunaril, la imprtirea secretarilor ei intre
comitete; i sortiI ati orinduit pe d-lul Vornic. A. Panu la comitetul
cleruluI, pe d-luI Vorn. D. Rallet la comitetul proprietarilor marl,
pe d-luI Vorn. C. Hurmuzachi la comitetul proprietarilor mid, pe
d-lul Vorn. C. Rolla la comitetul satenilor si pe d-luI Vorn. P. Ma-
vrogheni la comitetul orasenilor.
D-lui Vornic. M. Kogalniceanu s'a inscris pentru a face in vii-
toarea sedinta a Adunaril o propunere.
inalt Prea Sfintia Sa Mitropolitul a radicat sedinta dupa ce a con-
sultat mal inthitt Adunarea.

Presidentul AdunriI, S o fr oni e M itro p o lit al Moldovel.

Secretan! Aduraril, P etru Mavrogheni, Dimitrie

Rallet, Constantin Rolla,
Anastasie Panu, Constantin
Hurmuz a chi.

www.dacoromanica.ro
 62

No. 1980. 11. Procesul-verbal No. 7.edinta din 7 Octombre 1857.

Proc.-verb. 7.
1857 Ast0I, in a seaptea sedint a Adunril ad-hoc, la apelul nominal
7 Octom.
cetit de d-luI Vornie. Dimitrie Rallet, unul din secrtarI, s'ati gsit
fat opt-c,lecI si treI membri, iar absentI do!, si anume d-lor Postel-
nicul Vasilie Alecsandri, carele este inch' bolnav in Franta, si Vor-
nicul Iorgu Varnav Liteanu, absent.
Procesul-verbal al sedinteI din 4 Octomvrie s'a cetit de d-luI
V-ornicul Constantin Rolla, unul din secretar!, s'a aprgbat de Adu-
nare si s'a subscris de presidentul s'i de secretan! eI.
D-luI Vorn. Petru Mavrogheni, unul din secretar!, a cetit pe
urm incunostiintrile primite -de la comitetele speciale despre con-
stituirea si alegerile presidentilor Ion, cart sunt: Prea Sfintia Sa Epis-
copul Filaret Scriban la comitetul clerulul,.d-luI Vorn. Vasilie Sturdza
la acel al proprietarilor marl', d-lul Spat. Dimitrie Cracte la acel al
proprietarilor micI, d-lul: Simion Stanciu la acel al locuitorilor stenY,
si d-lul Post. Dimitrie Grigoriu la acel al orsenilor.
D-luI Vornicul Constantin Harniuzacki, cerncl cuvintul, a cetit Adu-
nrfl urmtorul proiect de incheiare, subscris de d-luI si de d-lor
Constantin Negre, Mihail Koglniceanu, Constantin Rolla, Dimitrie
Rallet si Mihail Jora:
Astky, LunI, in seapte Octomvrie, una mie opt sute cincl-c,.lecI si
seapte, Adunarea ad-hoc a Moldovel, instituat prin Tratatul de Paris
pentru a rosti dorintele Ora' asupra viitoareI organisatiI a Principa-
telor romane;
Cunosc6nd cg, inainte de a rosti aceste dorintI, ea are mal in-
CAM o sfnt datorie de implinit;
Recunosckoare pentru dreptatea si generositatea puternicilor su-
veranY, carI subscriind Tratatul de Paris, n'ati trecut cu vederea si
suferintele si drepturile seculare a cincI milioane de RomnI si de
crestinl; ci dimprotiv, adev6ratI representantl al divinel dreptatl
pe pamint, ne-ati recunoscut si ne-ati consfintit dreptul de a ne rosti
liber dorintele pentru viitoarea organisatie a patrieI noastre,
Unindu-se prin simtirile inimil cu unanimitatea popululul Mol-
dovel;
Adunarea general chiam bine-cuvintrile Cerulut asupra str-
lucitilor monarhI, lc6toriI de bine al neamuluI nostru.
Dumnec,le6 atot puternicul s'e'-.1 pstreze plinI de anY, de sn-
tate, de glorie si de multumire sufleteasc pentru fericirea supusi-
lor lor !
Dumne4eul printilor nostri s intreascA si s tie katurile si

www.dacoromanica.ro
 63

populil lor in capul natiilor celor marl, pentru ea asa sa, fie sprijinul No. 1980.
civilisatiel, apratoril dreptata si pstratoril paca lumil ! Proc.-verb. 7.
1857
Acest act, mic semn al recunostinte eterne a Rosmnilor Mol- 7 Octom.
dovel, Presidentul Adunara Il va impartsi Escelentiilor Sale mem-
brilor comisie internationale din BucurestI, cu rugaminte de a-1 aduce
4a--eunnstinta generosilor suverara, carI prin subscrierea Tratatulta
- de Paris el pus sub puternica lor garantie viitorul Principatelor
Romne.
Dup. aceea d-lul Logof'dtul Alecu Balq s'a aclresat aire inalt Prea
Sfintia Sa Printele Mitropolit, c,licnd ca are deosebita socotint.
Presidentul, poftindu-1 s'a vie la biurat pentru a o depune, d-lta Logo-
fatul declara ca ea priveste chestia Uniril. La aceasta i s'a rspuns
ca actul cetit de d-lul Hurmuz'achi cuprinde rostirea recunostinte
catre Puterile garante. AtuncI d-lui Logofatul s'a retras la locul s'ah
Dupa acest incident, Adunarea intreag a primit in unanimitate
propunerea actuluI de recunostinta cu cele mal vil si de tre orl repe-
tite aclamata: Sa traiasca Puterile garante.
D-luI Yornicul Mihail Kogellniceanu maga pe presidentul Adunaril
sa i se incuviinteze cetirea une propunerI subscris de d-lor,
Gheorghie Sturdza, Dimitrie Rallet, Petru Mavrogheni, Constantin Hur-
muzachi, Anastasio Panu, Vasilie Mlinescu, Constantin Rolla, Dimi-
trie Cozaclini, Vasilie Sturdza, Dimitrie Cracte, Episcopul Ghenadie
endre Tripoleos, Arhimandritul Neofit Scriban, Arhimandritul Mel-
hisedec, Iconomul Dimitrie Mateas, Manolachi Costachi-Epureanu,
Grigorie A. Vrnav, Alecu Botez-Forscu i Simion Stanciu.
Presidentul da invoirea si d-lui .Mihail Kogigniceanu ceteste pro-
punerea urmatoare:
Asta-c,1I, Luna, in seapte Octomvrie, anul una mie opt sute eincl-
c,lecI si seapte, in a seaptea sedint publica, Adunarea ad-hoc a Mol-
dove, instituata prin Tratatul de Paris pentru a rosti dorintele Ora
asupra viitoarel organisata a Priticipatelor Romne ;
Simtind ccea intaie dorinta a fie-carta popul este dorinta de
a fi
Luand in privire ca un popol, pentru a fi, trebue sa-s1 asigure
flinta sa in marea familie a natiilor;
CA acesta a fost tlul tuturor staruintelor, luptelor i suferin-
telor nPamuluI nostru inteun timp de me mult de cine secolI;
Ca finta politic i nationala, ca dritul de staturI suverane, Prin-
cipatele pururea si asigurat prin tratatele ce vechil nostri DotnnI
a incheiat cu regil de Polonia, de Ungaria, i altI domnitorI, si in
care suveranitatea Principatelor este scris cu Iitere marI;

www.dacoromanica.ro
 64

No. 1980. Ca numaT pentru apastra aceasta suveranitate si a gsi o puternica

Proc.-verb. 6, garantie in contra a orl-ce eventualitatI, str mosiT nostri a In-
1857
7 Octom.
cheiat cu gloriosiT PadisahT otoman1 Tratatele Capi-
tulatiile din aniT 1393, 1460, 1511 si 1634; .

Luand in privire, ca aceste tratate, dupa dritul gintelor, sters

Principatele din rindul statelor suverane, pentru c ele sT-ati reservat
toate drepturile suveranitatiT., si in special dreptul de guvernamint
neatirnat, dreptul de legislatie, adica o Intreag i dep 1 in a a u to-
n o mi e, si ca, prin urmare, nu s'a supus niel uneT puterf legislative
straine,
Ca cbiar dupa incheiarea capitulatiilor cu *Malta Poarta, Princi-
patele ail urmat a fi privite de catre Puterile europene ca StaturT
suverane, precum de dovada stail mal multe tratate incheiate Cu
Domnil MoldavieT i aT ValahieT si in urma capitulatiilor;
Luand in privire c aceste capitulatiT, paladiul nationalitatil romane,
nu s'ati desfiintat prin deosebite tratate si stipulatiT ale marilor PuterT
anume:
Prin Tratatul de Andrianopoli, articulul V.;
La Conferintele de Viena, prin plenipotentil Franciel i aT
Angliel, carT chiar in seanta ntie, inut in 15 Martie 1855, ail de-
clarat c scopul guvernelor lor nu era de a aduce vatamare Prin-
cipatelor, ci dimprotiva de a imbunatati soarta lor, combinand noile
intocmirT co sunt a se face pentru ele inteun chip de a da o deplina
si intreaga indestulare drepturilor inalteT Port, drepturilor Prin-
cipatelor i intereselor generale ale EuropeT ;
La aceleast conferinte, prin protocolul al treilea din 19 Martie
1855, in care dupa proiectul BaronuluT de Prokesch, cap t ul a tii 1 e
s'ai1 recunoseut ca basa drepturilor Principatelor (articolul I.);
Prin cercularea EscelentieT Sale MinistruluI trebilor din gait'
al MaiestatiT Sale Imperiale imp6ratu1uT Nap o 1 e on II I., cu data din
23 Maiil 1855, statornicind relatiile dintre inalta Poarta. i Prin-
cipatele sunt resultatul unel alcAtuirT liber incheiate, cu sute de anT
mar inainte, intre 'Malta Poart i Trile de la Dunre;
De catre insasT Poarta Otomana prin maT multe HaturT ale
gloriosilor PadisahT, si in capul carora se intrebuintail urmatoarele
cuvinte:
in tot chipul, cu toata libertatea obiceiurilor lor sa fie aceste
t6r1, i sa se stpaneasca numaT singure de sine deosebite i desprtite
de stapAnirea imp6rtieT otomane;
Tot de catre Poarta prin protocolul Conferintelor din Con-
stantinopole, cu data din 11 Februarie 1856, si in care se declara

www.dacoromanica.ro
 65

((ea intreste din nod privilegiile i imunittile de care disele Prin- No. 1980.
cipate s'ati bucurat de la Cap itifla tine ce li s'ati dat de catre Proo,verb.7.
Sultanil Baiazed I. si Mohamed II;. 1857
7 Odom
Luand in privire ca aceste Capitulatil recunosc i intresc Prin-
cipatelor nu numaT egiT i imunittT, ci toate drepturile
suveranittiT, i intre altele o ocrmuire neatirnat i nationala, o
deplin libertate de legislatie, precum mal cu deosebire o dovedesc
articolui I al Capitulatiel incheiate la 1511 intre Sultanul Baiazed I.
Domnul Bogdan, si incite in secolul al XVII-lea, intre Sultanul
Murad si Domnul Vasilie Lupu, si care dice anume: Poarta cunoaste
,Moldova de pmint slobod i nesupus, i Articolul al IV-lea al
,oaceleiasT Capitulatif, care rosteste ca.: Moldova va fi stpanita i ocr-
omuit dup, legile si asedAminte/e sale,lar,' s se amestece Poarta
cat de putin;
Luand in privire ca Tratatul de Paris nu numaT ca n'a rostit
nimio in contra vechilor noastre CapitulatiL ci dimprotiva a recu-
noscut si a intArit Principatelor o administratie neatirnat i natio-
nal, libertate de legislatie, o putere national inarmat si un sistem
clefensiv spre pzirea hotarelor i respingerea a orT-ce navtdirT strine,
si in sfirsit o viitoare orga.nisatie conforma cu drepturile i cu do-
rintele natieT, puindu-se Principatele sub garantia colectiv a Puterilor
subscriitoare TratatuluT de Paris ;
Luand in privire ca atat in puterea vechilor Capitulatil, cat si
clupa stipulatiile TratatuluI de Paris, intinderea viitoareT organisatiT,
ceruta de trebuintele noastre nationale, materiale si morale, nu poate
avea altA marginire, de cat nejignirea drepturilor inaltel Portf
anume precisate in acele Capitulatil si pe care RomniT
respectat si le vor respecta in toga intregimea lor;
Lund in privire c, pentru a pune un eap't suferintelor, abu-
surilor i discordiilor din luntru, care ail paralisat toat desvoltarea
In tearA; i pentru a precurma inriuririle din afar, care ail jignit au-
tonomia Principatelor, si a introduce un regim de stabilitate, de bun
rinduiala, de pace si de prosperitate in Principatele Romne, este nea-
Orat de a da o deplina i intreaga inclestulare trebuintelor i dorin-
telor natieT ;
Luand in privire ca dorinta cea maT mare, cea mai general,
acea hrnita de toate generatiile trecute, acea care este sufletul ge-
neratieT actuale, acea care implinit, va face fericirea generatiilor vii-
toare,'este Unirea Principatelor inteun singur stat, ounire
care este fireasc, legiuit i neap6rat, pentru c. in Moldova si in
Valahia suntem acelasT popul, ornogen, identic ca niel un altul, pentru
(Acte t Documente. VI. 1.) 6

www.dacoromanica.ro
 66

No. 1980. c avem acelaI inceput, acelaI nume, aceiaI limba, aceia1 religie,
Proc.-verb. 7. aceiat istorie, aceiat civilisatie, acelea1 institutil, acelea0 legT i obi-
1857
ceiurY, ace1ea.11 temen t i aceleaI sperante, acelea0 trebuinte de in-
7 Octom.
destulat, acelea0 hotare de pzit, aceleat duren t -in trecut, acela0
viitor de asigurat i, in stirit, aceeaI misie de implinit;
Land in privire c aceast unire o dorim, nu pentru ca
lovim drepturile i s amerintm pacea altora, ci numat pentru ca s
asigurm drepturile i pacea noastr, i c dimprotiv aceastii unire
la care a contribuit toate generatiile trecute, luctind de a ne da
acelea1 institutit i legtimplinind o vie dorint a natiet noastre,
i fcndu-se pentru not un isvor de bun' rinduiald, de iconomie,
de legalitate, de dignitate i de regeneratie generalprin insat aceasta
ar da Mahe'. Port1 i ,staturilor vecino o inchiz4luire de pace i de
stabilitate la hotarele lor ;
Lund in privire c Unirea Principatelor este inscris in chiar
institutiile actuale, recunoscute de inalta Poart, i anume prin Ar -
ticolul 425 Cap. IX. din Regulamentul Organic, care rostete textual
c. inceputul, religia, obiceiurile i asemnarea limbel locuitorilor
acestor dou Principate, precum i trebuintele ambelor prtI cu-
prind din insa1 desclecarea lor elementele nedesp rtit et unir I,
care s'a impedecat i s'a intrziat numal de intimpltoarele impre-
jurdrY. Mntuitoarele folosurt ale rodulut ce s'ar nate din intrunirea
acestor dou popoare sunt netgduite;
Lund in privire c, dup protocolul VI. al Congresulut de Paris,
consultarea dorintelor trit a fost motivat mat cu deosebire de pro-
punerea facut de contele Walewski, atingtoare de Unirea Princi-
Patelor ;
LuAnd ins in privire ert, pentru ca Unirea Principatelor s pro-
ducA tot binele ce se ateapt i in Iduntru i in afard, este trebuint
de a se institua un guvern tare, stabil, respectae in luntru de toti,
i sprijinit in afar de marea tamilie a caselor domnitoare ; c un
asemenea guvern nu ni-1 poate da regimul vitios al Domnilor elec-
tivl i schimbtort, cart, istoria este martur, produs de cat anarhie
prin rivalittile i ambitiile deilor i multilor aspirantT, slbiciune i
coruptie prin abusurile qi nepotismul lor, i mat ales nvlirt i res-
bele prin desprtirea Vrilor i prin supunerea Domnilor la toate in-
riuririle strine ;
LuAnd in privire c Principatele sunt insetate de legalitate, de
stabilitate i de dignitate national, voind a tri cu ins41 viata lor,
i c aceste nu se pot dobandi de at reintorcndu-se la vechiul
princip al ereditt it tronulu T, care in intile timpurI ale fun-

www.dacoromanica.ro
 67

datiel Principatelor, i chiar in urma Capitulatiilor, a esistat in fa- No. 1980.

miliile lul Radu Negru si a lul Bogdan Drago, i puindu-se in capul Proc.-verb. 7.
1857
Principatelor-Unite un print strain, ales dintre dinastiile 7 Octom.
domnitoare ale Europef, afara de acele ale staturilor
v e c in e, spre a nu motiva straine inriurirl;
Luand in privire ca, spre a dobandi un asemenea princip, menit
de a pune un cap& relelor trecutulul si de a pregti patrief o era
noua, Romani' renunta' la dreptul ce ail prin CapitulatiI, de all' alege
singurf pe seful Statulul, incredintnd numirea printulul strain in-
susl gloriosilor monarhY, cad a luat in manile lor soarta Princi-
patelor ;
Luand in privire ea, spre a intemeia cea grabnica si maf
intima legatura intre noua Dinastie i natia romana, este trebuinta
ca mostenitoril DomnitoruluI s fie crescutl in dogmele
sfinteI noastre biseriel a Rsritulul;
Luand in privire ea pentru ea printul strain s poat implini
tot ce ar astepta de la dinsul i eara si Europa, este trebuinta ca
el sa fie incungiurat de toate garantiile de pace si de putere, i sA
fie asigurat in contra pericolelor din gar si in contra tulburarilor
din luntru ;
Ca periculele din afar se pot inlatura numaI prin nelftr alitate a
pmintuldf Principatelor, neutralitate recunoscut in princip prin
Art. 26 si 27 ale TratatuluI de Paris ;
CA tulburarile din launtru se pot departa numaIintru cat Dom-
nitorul va cauta puterea sa in insasf teara, si va carmui dupa
legI Monte de catre ins*. teara
Luand in privire ca, dupa,' vechiul obicei, pururea si sub toate
guvernele, puterea legiuitoare in Principate a fost incredintata u n eI
A d un ar obstest I, care, ma! mult sag maI putin, a representat teara;
Ca aceast, Adunare,, pentru ca s. fie bine primit, pentru ca
legile votate de ea s aiba toata puterea morala, ea trebue sA fie ast-
fe,1 compusa in cat sa cuprind in sinul ei toate marile interese
ale natief ;
-Luand in privire, in sfirsit, cA drepturile Principatelor anume
cuprinse in capitulatif, i unirea Orilor sub un print strain si ere-
ditar, asigurat prin neutralitatea pamintuluI romnesc, si sprijinit
prin o putere legislativa, care s. cuprind toate elementele vitale ale
societtil, atuncI vor fi stabile, atuncI vor contribui cu toata efica-
citatea la desvoltarea national, moral si materiala a patriel noastre,
&and ele se vor pune sub garantia a.tot-puternica i salu-
tara a marilor PuterI ale Euro p el;

www.dacoromanica.ro
 68

No. 1980. Adunarea ad-hoc a MoldoveI, p'sind pe calea ce i s'a prescris

Proc.-verb. 7. de catre Tratatul de Paris, adeca incepend a ros ti d o r in tele
1857
Or i I, in Data- luI Dumnedet si a oamenilor, in toata curtenia cu-
7 Octorn.
getuldf, neavend In privire de cat drepturile si folosul natiel romne,
declar ca cele intaI, cele mal mail, mal generale si mal nationale
dorintl ale Vera sunt:
Respectarea drepturilor Principatelor si .In deosebT a auto-
nomiel lor, in cuprinderea vechilor lor CapitulatiI Incheiate cu malta
Poarta In aniY 1393, 1460, 1511 si 1634.
Unirea Principatelor Intr'un singur Stat sub numele de Ro-
mania.
Print strain cu mostenirea tronulul, "ales dintr'o dinastie dom-
nitoare de ale EuropeY, si aY Arta mostenitorI s fie crescutY In
religia teril.
Neutralitatea pamIntulul Principatelor.
Puterea legiuitoare incredintata unei obstesti Adunrl, in care
s fie representate toate interesele natiel.
Toate aceste sub garantia colectiva a Puterilor care ati subscris
Tratatul de Paris.
Dupg cetirea aceste propunerI si depunerea el pe biuroul pre-
sidentuldf, d-luI Constantin Hurmuzachi se sue pe tribuna si o spri-
jineste.

Cuvintul d-luI C. Hurmuzachi.

in sfirsit, duph atatea lupte si suferintl, dupa atatea temen l si
sperante, am ajuns in fata momentuldi rostirif dorintelor terit
Momentul este mare, este critic; cad de la el atirna soarta si
viitorul Principatelor, inaintirea sail inapoirea lor in privinta politica,
morala si materiala, fericirea sail nefericirea lor, inltarea sag dec-
derea neamulul romanesc, viata sail moartea luY, stima sail dispretul
lumil, bine-cuvintarea sa' blestemul semintiilor viitoare.
inteacest moment, atat de mare, unic in cartea vietii neamurilor
tot Romanul bine-cugetator se intreaba: ce trebue s, dorim?
Respunsul atIrna de la patriotismul nostru, iar mesura dorin-
telor noastre trebue s o cautam in cercul drepturilor noastre si In
respectul cuvenit legaturilor seculare ce esista intre Principatele-Ro-
mane si itnperiul otoman.
Ca sa stim ce se cuvine sa cerem, trebue maI intaitt sa stim,
ce avem si ce nu avem, pentru ca numal acele dorintT, ce nu tree
peste domeniul drepturilor noastre, pot astepta implinire. Mesura do-

www.dacoromanica.ro
 69

rintelor ce suntem chematI a rosti trebue s o cautarn si in cunostinta No. 1980.

trecutuluI nostru, in cunostinta suferintelor, nevoilor si trebuintelor Proc.-verb. 7.
noastte; cad numal de la deplina cunostinta a relelor de care voim 1857
7 Ootom.
s scpam atirna aflarea mijloacelor de vindecare. SA' cercetam
du inainte de toate drepturile noastre.
Avem drepturI mari si frumoase! Drepturile aceste, fiinta politica
si nationala a Principatelor Moldovel si Valahid, se intemeiaza pe
tratate incheiate intre ele si inalta Poarta Otomana. Tratatele aceste
se numesc capitulatit, cad asa se numesc toate tratatele incheiate
pana in secolul trecut intre imperiul otoman si Puterile crestine ale
EuropeI.
Tratatele noastre nu numai nu s'ail desfiintat vre-odata, ci inca
din timp in timp s'ari recunoscut si s'ati intrit cu solemnitate de catre
Malta Poart, dupa cum dovedesc acturile publico, enumerate in pro-
punerea ce am onoare de a sprijini. Ca s cunoastem marimea si
intinderea drepturilor noastre, trebue s nu scapam din vedere, cam'
si sub ce incungiurarI s'ail incheiat capitulatiile noastre.
Istoria ne spune ca. Bogdan, suveranul Mo'dove, fiiul lul Stefan-
cel-Mare, a incheiat cea inthia capitulatie cu Sultanul Baiazed II., in
anul 1511.
Dupa unanima marturie a tuturor istoricilor, Moldava se bucura
atuncea de cea maI mare pace si liniste si de o putere foarte insem-
natoare, intrit prin alianta ofensiva si defensiva ce, cu un an mal
inainte, Bogdan incheiase cu Polonia si Ungaria; iar Sultanul Baiazid II.,
obosit de btrnete, pe atuncI era ocupat en combaterea rsboiu-
lul civil ce se iscase intre uniI din fia s1 si cu combaterea ee'sculril
unuia din eI in contra la
Aceasta nu lasa nicI umbra de indoial, ca un tratat, incheiat de
bun voe, sub incungiurarI a-tat de favorabile pentru Moldova, a
trebuit sa cuprinda si cele maI favorabile conditil pentru ea.
inteadev6r ! Capitulatia aceasta, inoita si intrit de mal multe
off, si anume in domnia luI Vasilie Lupu Voivod, precum si capitula-
tiile Valahiel, ail asigurat Principatelor-Romne toate drepturile care,
dup principiile dreptuluI public al EuropeI, recunoscut de toate na-
tiile civilisate, constituesc deplina suv er anit ate a staturilor. Do-
vada chiar intaiul articol al CapitulatieI din 1511, carele qice: Poarta
cunoast e pe Moldova de parnint slobod si nesupus. Do-
vada Art. 4. al aceleiasI capitulatiI, carele a stipulat foarte lamurit
ca Moldo va va fi sta.panita si ocarmuita dupa legile si
asedamintele sale, fara, s se amestice Poarta cat de pu-
in)). Dovad Regulamentul Organic Art. 61 Cap. I., Art. 299 Cap. VIII.

www.dacoromanica.ro
 70

No. 1980. si Art. 432. Cap. IX., care anume ail recunoscut si ail consfintit s u-
Proc.-verb. 7. v er ani t at ea Principatelor.
1857 Suveranitatea este intern. sail esterna.
7 Odom. Cum ca Principatele Romne ail esercitat to t- d ea un a, chiar
si in cele mal nefericite dile ale istorieI lor si pana astdl deplina
suv era ni ta te din luntr u, dovedese toate legiuirile si aseza-
mintele lor, din care cele mat multe si astdl Inca ati putere legal,
fttra s se fi supus vre-odata incuviintariT sail confirmril inalteI
PortI. Din nenum'rabilul num'r al actelor, care dovedesc deplina
suver ani tate din lu n tr u, \min cita numal legiuirea pentru des-
robirea vecinilor, votata de o adunare mare in sf. monastire a Trel-
Ierarchilor, in 6 Aprilie 1749.
Cum cA Principatele Romne ,aq' esercitat si de plin a suv er a-
nit a te din af ar a, in curgere de me multe sute de anT, dup
incheiarea capitulatiilor cu Malta Poart, mrturisesc o multime de
r'sboaie ce ail avut Prineipatele att intro sine, cat si cu staturile
vecine; mrturisesc o multime de tratate de alianta, de pace, de
comer t s. a., ce ele ail incheiat atat intre sine, cat si cu alte statuR
suverane (Polonia, Ungaria, Transilvania, Anglia si Rusia). Stye
maT mare dovad voiil cita aicl numaT Tratatul de comert incheiat
intre Domnul Petru Schiopul, suveranul Moldove si Elisabeta, Regina
Angle. in anul 1588, asa dar seapte-decT si seapte de anI dup a in-
cheiarea CapitulatieT luI Bogdan cu Baiazal II. Cum ca capitulatiile
Principatelor Romne nu numal n'a oprit, ci nicT ail mrginit suve-
ranitatea lor din a fara, dovedesc si nenum6rabi1ele soli! ce suveraniT
Moldovel si al Valahiet ail trimis altor staturl suverane, sail ail primit
de la ele in curgere de maI multe sute de anl dupa incheiarea ea-
pitulatiilor cu Malta Poart. Pravila luI Vasilie Voda, publicata in
anul 1646, cuprinde chiar un capitul special despre pedepsele cri-
menilor in contra solilor ce veniail la Domnie sag se trimiteail din
partea el. Si astdT inca Principatele-Romne eserciteaza unite
din drepturile cuvenite suveranitatil esterne, precum de esemplu:
dreptul de a trimite si de a intretine la Poarta Otomana soll (Ca-
puchehaiale), drept ce dateaza Inca din anul 1511, fiind stipulat prin
Art. al seaptelea al Capitulatiel lifi Bogdan si anume intrit prin Tra-
tatul de la Cuciuc-Cainargi, care recunoaste pe DomniI Principatelor
Romne de su v er an I, iar pe representantil lor la Poart de oamenI
pusi sub scutul drituluI gintelor.
Am avut dar cuvint a dice, c avem marl si frumoase drep-
turT; cacl pe cand cele maT multe din staturile suverane n'aveati inca

www.dacoromanica.ro
 71

niel o relatie cu malta Poarta, Moldova avea la ea soh i residenta No. 1980.
de soli (Bogdan-SeraT) si o biserica pentru solil el% Proc.-verb. 7.
1857
astacIl Inca Principatele a dreptul de a incheia conventiI,
7 Octom.
din care aid voitl cita mimal conventia intre Moldova si Valahia
pentru unirea vrnilor.
Aceste facte istorice sunt cele mal necontestabile dovezl i la-
murirI ale drepturilor noastre. Atka spre rspuns acelora, earl' se
incearca a aduce in indoial sa esistenta sati cuprinderea i intin-
derea capitulatiilor noastre.
Mal sunt unil voind a ne micsura drepturile, ne intimpina
ca la clasificarea staturilor, publicistiI ail pus Principatele Romne in
clasa staturilor semi-suverane. Acestora le rspundern, ca
chiar i cef mar inv'tatI, avut cea mat mica cunostinta despre
capitulatiile noastre, care abia in secolul nostru s'at publicat,
intemeiat opinia lor numai pe cunostinta tratatelor ruso-tur-
cestI, care, dup principul recunoscut si de dreptul gintelor, ca niste
alcatuirI intre doI nu pot folosi niel pgubi pe un al treilea.
Aceste sunt drepturile Principatelor Romkie, pe care Tratatul
de Paris din 30 Martie 1856 le-a pus sub generosul scut al Pute-
rilor care ail subscris acel act mare. Aceste sunt drepturile Princi-
patelor, pe care inalta Poarta le-a recunoscut i le-a intaTit cu solem-
nitate in fata lumil prin Art. 23 al citatuliff tratat, prin care ea s'a
indatorit anume a c onser v a Principatelor intre altele un guvern neatir-
nat national, precurn i deplina libertate de legislatie (autonomia) e. I.
Principatele Romne fiind staturl guverane, de la sine se inte-
lege, ea ele ail necontestabilul drept de a-0 legiui reorganisarea lor,
de a-vi consolida si intari esistenta lar national, moral, politica
i material, in cht aceasta nu jigneste drepturile cuvenite inaltel PortY
dupa capitulatil drepturY pe care RornaniI to t- de auna
r esp ectat i v o esc a I e r e sp ec t a. intinderea reorganisril noastre
nu are dar alta mrginire de cat respectarea legaturi/or noastre cu
imperiul otoman. Este un princip, recunoscut si de dritul public, ea
acel ce face intrebuintare de un drept al gri, nu vatam pe nimenea.
Mal sus am argtat, c Principatele-Ronakie, ca staturl suverane,
avut i a dreptul de a incheia tratate atht cu alte staturI, cat
si intro sine. De la sine dar urmeaza ea ele ail i dreptul de a in-
cheia intre sine tratat pentru Unir ea lor inteu n sin gu r stat
sub un singur guvern.
Cerem Unirea Principatelor. Cererea noastr este dreapt, pentru
c no! voim Unirea cu respectarea drepturilor inalteI PortI. No! ce-
rern Unirea Principatelor pentru ea ea este un mijloc de intarire na-

www.dacoromanica.ro
 72

No. 1980. tional, politica, moral si material, prin urmare folositoare chiar si
Proc.-verb. 7. inaltel PortI. Aceasta spre rspuns acelora, care pretind ca. cererea
1867
7 Octom.
Uniril este o rZiscoala in contra Turcid.
Unirea nu este o dorint nou. Ea este prev&,luta. chiar prin
Regulamentul Organic, si in unele privintI chiar si aplicata (Art.
425-430). Unirea este inscris in inimile tuturor Romanilor. Ea s'a
discutat in curgere de maI multi aril de toat teara, de toata presa
Europa Dorinta UniriI a re'sunat de la o margine a lumiT "Ana la
ceia-lalt. Ea s'a primit cu aclatnatie de care alegkoriT nostri, de
catre intreaga teara. NoI dorim Unirea, pentru ea: Unirea da taria,
taria da siguranta, siguranta da incredere, increderea da suflet si
sbor comertuluI si civilisatieL Dorim Unirea pentru ca nu maI voim
s fim pomul discordieI intre puterlrivale, nu voim sa vedem legioane.
de candidatI de Domnie, nu voim ca DomniI sa fie posesorI earl se
grabesc a se folosi de scurtul termin al posesid, 'An ce nu-1 rs-
toarna alt amator de Domnie.
AdversariI nostri ne numesc revolutionarl, pentru ca.* nu voim
sa conservrn starea de fata, si ce s. conservarn? Ce s vednicim?
Demoralisatia, coruptia, nepotismul, impunitatea, nerusinarea vitiilor?
Unirea Principatelor este dorinta tuturor claselor. Cine dintre
noI n'a avut prilejul de a vedea bucuria si multamirea obsteasca de
cate orI se canta Hora ,Unirill *i cine nu stie ca numaI catIva
amatorI de Domnie, si micul num'er al clientilor lor, maI combat astaql
dorinta nationala' Unirea Principatelor ?
Perit-a separatismul ca fumul minat de vifor.
Dorim U nire a, dar tot asa de fierbinte dorim si un print
strain, d,intr'una din famil.iile suverane de-ale EuropeI, cu
inlaturarea staturilor vecine, pentru ca. numaY un asemine print poate
insufla in luntru si in afara respectul, fara de care cele mal bune
lee re'mn litere moarte; mimal un print strain poate s ne asigureze
drepturile, poate impune partidelor, poate s ne scuteasca de nepo-
tism ; numal un print strain poate pune cap't ambitiilor nenum-
ratilor aspirantI la Domnie si intrigilor acestora si ale partisanilor lor,
care paraliseaza chiar si cele mai bune plecarI; pentru el numal un
print strain se pate lupta cu succes in contra influintelor strine,
carora Tratatul de Paris a voit s faca sfirsit.
Maidorimsi cerem mostenirea in familia printulul strain,
pentru ea desele schimbarI ale Domnilor ail Impedecat propasirea moral
si material, ba chiar si neatirnarea guvernelor Principatelor ; si pentru
ea numal mostenirea d'a stabilitate. Dritul mostenirif nu este un drit
flat in istoria Principatelor. El a avut fiinta multa vreme dupa in-

www.dacoromanica.ro
 73

cheiarea Capitulatiilor noastre. Dup Bogdan a venit la tron fiiul ski No. 1980.
Stefan-Tinerul; dupa acesta Petru Rares, fiiti natural al lui Stefan-cel- Proc.-verb. 7.
1857
Mare. Asa de tare se observa dreptul mosteniriI, dice analistul Ureche,
7 Octom.
neat teara a preferit a incredinta tronul unuI fii n e leg i ui t al lu
Stefan-eel-Mare, de cat sa aleagti Domn din alt faiiilie. Petru Rares
a avut succesor pe fiiul seil, iar acesta murind fara copit pe fratele seg.
fat ca nu cerem un drit not', ci numal recunoasterea unuI
drept ce l'am avut, unul drept vechiti ca i istoria noastra.
Dup capitulatiI i chiar dupa. Regulamentul Organic am avut
si avert/ dreptul de a ne alege noI singurl pe Domn. Dreptul mos..
teniril era combinat cu dreptul alegeril. in puterea acestuI drept
putem dar chiar noI singurI alege un print strain. Daca cu toate
aceste astdl renuntm la acest drept, Incredintam generoaselor
PuterI care ail garantat soarta noastra, o facem numaI pentru ca din
bine-facetoarele lor mnI s primim un print strain ereditar, si
prin aceasta o noua garantie de stabilitate, pe care o dorim din tot
sufietul, un scut in contra rivalittilor i influintelor strine.
Mat dorim un guvern r epr es en tativ. acesta n u este
un drit no. De la intemeiarea Domniilor de &Aire Radu Negru
Drago s pana astadt Principatele aft avut tot-deauna representare na-
tionala, concentrata inteo singura Adunare legislativa, compusa de
toate clasele. Niel ()data suveraniI Principatelor n'ag fost autocratt
Din contra puterea legislativa tot-deauna s'a esercitat numaT de ca-
tre obsteasca Adunare, totdeauna a fost despartita de puterea esecutiva.
Mai dorim i cerem respectarea drepturilor Princi-
pat o r, in cuprinderea Capitulatiilor. Dorinta aceasta este foarte
legitim i fireasca pentru oil cine cunoaste istoria trecutuluT si n'a
uitat aceia a presentulul nostru.
MaI dorim i cerem N eut ralit at ea teritoriuluI nouluI
stat Romani a, pentru c neutralitatea este cel maT bun preser-
vativ in contra inoiril complicatiilor care ati adus in urma lor resbelul
oriental, si pentru c numaI ea ne va scuti de nemesurate cheltuell
pentru trebuintI militare.
Scris este : ceretl i vi se va da. Am cerut i suntem bine
incredintatt ca dreptatea Puterilor garante ne va implini dorintele,
pentru c ele sunt legitime si intemeiate pe drepturl necontestabile
neprescriptibile, pe drepturI recunoscute si consfintite prin garan-
tia a Europel.
inainte de a ye da voturile, nu uitatI, Domnilor, c toata. Europa,
ce clic? toata lumea civilisata priveste la noI cu cea mal mare luare
aminte, ca s afie de suntem vrednicI de a fi o natie, vrednicI de

www.dacoromanica.ro
 74

No. 1980. bine-facerea marinimoaselor PuterI garante, vrednid de increderea

Proc.-verb. 7. riT care ne-a ales si ne-a trimis aid, ca s cerem
1857
Respectarea drepturilor Principatelor si in deoseht a autono-
7 Octom.
mid lor, in cuprinderea vechilor lor Capitulatil, incheiate cu malta
PoartA in aniT 1393, 1460, 1511 si 1634.
Unirca Principatelor inteun singur Stat sub nume de Romni.a.
Print strain cu mostenirea tronuluT, ales dintr'o dinastie dom-
nitoare de ale Europd, si al carul mostenitorT s'a fie crescutT in
religia -OriT.
Neutralitatea pmintuluT Principatelor.
Puterea legiuitoare incredintata unel. obstestI AdunrT, in care
stl, fie representate toate interesele natiel.
Toate aceste sub garantia colectivA a Puterilor care ad subscris
Tratatul de Paris.
Nu credem ca in momentul acest suprem, de la care atirra
viitorul si fericirea a cincT milioane de fratI, sa se afle intro noT mdcar
unul, carele n'ar don i implinirea cererilor rostite de teara intreag
prin alesiI s'd. Cine este in stare de a le combate, acela nu este Ro-
mn, ci dusman al fratilor se, dusman al Ora, unealtd a intereselor
stralne. Unul ca acela aib curajul rtciteI sale opinii, vie pe tribun.
NoT if vom rspunde.
D-luT LogofeitulAlecu Balf se inainteaza spre Mural si depune o
hartie subscrisa de d-lul si de Prea Sfintia Sa locotenentul de Epi-
scop de Roman Nectarie Hermeziil, Episcop Sotiriopoleos, care in
puterea . 60 din Regulamentul AdunariT, neputndu-se primi ca pro-
punere, se ceteste numaI sub titlul de intimpinare la propunerea
despre rostirea dorintelor VriT, si in deosebI ca intimpinare in contra
dorinteT Uniril Principatelor.

intimpinarea d-lui A. Bals.

Sub isdilitul mare Logofat si cavaleria Alecu Bals, unul din

deputatil tinutulul PutneT, proprietar de 80 miT Wei in Moldova,
iubita sa patrie, declara, ca in locul epaosulul atAt de dorit, dupa
o lungA agonie si calamitatI provenite din felurite strmutarl si pre-
faceri ce s'aq urmat in tear* in care mosiI si stramosiT s6I si fiiI fiilor
lor s'ail nscut, nu poate don i a da in schimb Moldova cu privilegiu-
rile el, ce sunt mal avantagioase de cat ale invecinatuluT Principat,
pentru un viitor eventual si necunoscut, care privilegil sunt recu-
noscute de catre prea puternicii Sultanl aI curtil suzerane, consfin-

www.dacoromanica.ro
 75

tite si prin Tratatul de Paris a anexelor Articol. 23, si niel poate No. 1980.
a se uni cu incorporarea patriel sale in aceia a Principatultif Vala- Proc.-verb. 7.
1867
hiel. Asemine fusie nu ar produce de cat elemente de discordiI, lupte, 7 Octom.
vra.jrnsiI si neprevadute amerintatoare interventa de-a pururea vta-
mtoare. Care aceste apol mat este de luat aminte c intrunirea
until Divan ad-hoc chiar, dupa textul Art. 24 al acelor anecse, fiind
compus de a esprima dorintile locuitorilor tariI numaI in privirea
reorganisariI PrincipatuluI; asemenea si firmanul imprAtesc pentru
convocarea lul nu cuprinde vre-o alt chestie de cat numal ins,*
aceea a reorganisril -Oaf cu revisia statutelor et Prin urmare si
dorinta sub-iscAlituluI se mrgineste in pastrarea MoldoveT, autonomia
sa cu toate privilegiile si imunittile el' ab antico. Acesta este singurul
mijloc pe care se razima linistea si fericirea poporului moldovan.
Aceasta socotint a iscalituluI, biuroul va bine-voi a o clasifica
si a o afisa spre a fi cunoscut Aduna'riI, si sail primita, in delibe-
ratie sail nu, sa se aseze in acturile arhiveI Adunaril, iar inalt Prea
Sfintitul Mitropolit, ca president al AdunriI, este rugat a o impartsi
si comisid europene din Bucuresti.
Mal' multI deputatT ail intimpinat, ea' Prea Sfintia Sa locote-
nentul de Roman s'a subscris in anul trecut, luna luI Iulie, in capul
until act, carele cerea Unirea Principatelor si print strain,
aratand tot-odatd mirarea lor despre schimbarea opinieI sale.
La aceste Prea Sf. Sa locotenentul re'spunde Ca in adevar a
subscris acel act din anul trecut, ins, in tr e pa tr u o eh!, si ea prin
urmare n u se poate tine in seama.
D-luT Kog eilniceanu, cerand cuvintul, se sue pe tribuna. i rosteste
o intimpinare la disele d-sale Log. Alecu Bals.

Cuvintul d-luI M. Koglniceanu.

Multmesc Adunaril, sati maI bine dic'nd, sa se feliciteze Adu-

narea de dovada de neprtinire ce a dat astdI, invoind onorabi-
lulul deputat de Putna si Prea Sfintitulul locotenent de Roman de
a-vi esprima opiniile liber si neimpedecat, cu toate ca pentru propu-
nerI si amandamente Art. 60 din Regulatnent cere, ca spre a fi ele
primite la cetire, trebue sa fie sprijinite cel putin de cinc! membri.
Propunerea onorabilulul deputat de Putna ins, in toat Adunarea,
n'a gsit de cat un singur sprijinitor, si Adunarea totusl a invoit
cetirea acesteI propunerI si inscrierea el' in protocolul dile!. Mula-
meso si felicitez Adunarea. Not astad am dat dovad, ca suntem

www.dacoromanica.ro
 76

No. 1980. demnl de libertatea ce Europa ne-a recunoscut, de a ne rosti do-

Proc.-verb. 7. rintelei trebuintele. In toat aceast Adunare, insufletit de o sin-
1857
gura simtire, de o singura dorint, asigurarea nationalittil noastre,
7 Odom.
dou singure glasurT s'ati gsit, care voesc a merge in contra vointel
natieT, in contra vointeI luT Dumnedea, cernd pstrarea statuluI quo,
prin urmare a namolulul de nenorocirl si de abusurI, care-T for-
meaz trista istorie, i cu toate aceste Adunarea, puind de o parte
restrictiile RegulamentuluT s'a, a invoit ca astdl toat opinia, fie
cat de antinational, cat de singuratia, s se esprime liber i neim-
pedecat in fata Vail', care o va discuviinta, in fata EuropeI, care o
va judeca. Libertate pentru opiniT, respect pentru persoane. Aceasta
este unja de- purtare care ne insufla astadT, care trebue s ne insufle
tot-deauna.
Dup ce ins am ascultat opinia d-lor locotenentulul de Roman
si a deputatuluI de Putna, sa-mT fie iertat acum de a intimpina.
dintaia incep cu Printele de Roman. Prea Sfintia Sa a rostit
curioas teorie, adecA cal este invoit de a avea intre patru ochT o
opinie, si in public o alta opinie. intealte cuvinte, alt om sunt, alte
lucrez in patru ochl, i alt om sunt, i altele lucrez in public; cg in
patru ()chi am o iscAlitur, si in public am o alta iscalitur. Teorie
curioas, discuviintat de moral in gura fie-canal' om, discuviintat
de religie mg ales in gura until preot. Socot c Printele de Roman
singur va recunoaste usurtitatea espresieT, sub care voeste a ascunde
apostasia sa
Vin acum la d-luI marele Logofat i cavaleria Alecu Bals. D-lul
in loe s vie a ne vorbi ca deputat al tgriT, singurul titlu care ne
da drit de a vorbi aice, ne-a rostit opinia sa ca proprietar de 80.000
15.10 pmint. Mare avere, frumoas avere; nimene din noI nu o are.
Insa este cineva care o are iiidecit mal mare de cA,t "deputatul
de Putna. Acesta este un oare cine, care se numeste teal* acea
tear care o representeaza" aceast Adunare. D-luI deputatul ne dice,
ca are 80 000 WA Ef bine, no! Adunarea avem mal mult de cat
chiar 800 000 de tale, cad inftosm teara.
D-luT deputatul ne dice, cA teara de abia a esit din agonia relelor
trecutuluY, i apoT ca singur tmaduire cere urmarea lor, adeca
trarea statuluT quo, numal pstrarea privilegiilor i imunittilor si a
tuturor consecuentilor, care aduce dura sine privilegiul nesprijinit
de putere; dumnealul ins tie singur cum se pzesc in tear pri-
vilegiile obstestl i privilegiile particulare; avem dinaintea noastr
soarta privilegiatilor.
Un rat perde jumtate din puterea sa cand Ii cunoastem ori-

www.dacoromanica.ro
 77

ginea. Rul Ora noastre ni-1 spune istoria, ni-1 spun suferintele No. 1980.
poporulut Fie-care pagina din analele noastre sa o stoareem si va Proc.-verb. 7,
curge sang's, i lacring. Re'ul rii noastre ni-1 spune glasul poporuluI
7 018et5o7m.
prin un proverb: Schimbarea Domnilor, bucuria nebunilor! Ono-
rabilul deputat de Putna singur in aceasta Adunare, singur in tear*
care salta de entusiasm, a caruia mima bate ca a unui unic om pentru
drepturl, pentru nationalitate, pentru unire, care numar ea ne poate
asigura i drepturile i nationalitatea, singur vine si ne dice ea nu
voeste sa fim alta de cat acoja ce am fost; adeca calcatI,in picioare
de toate neamurile, ingenunchiatI in slabiciune, atacatI de cangrena
coruptiel, inglodati in gunoiul abusurilor.
Insa aceasta nu va fi. Timpul a sosit, ca veehia prorocie a irou-
luI patriel noastre sa se implineasca.
Sunt acum trecutl 350 anl de eand Stefan-cel-Mare, pe patul
mortil i vdnd norii ce amerintag esistinta tril noastre, cherna
pe Mitropolitul, pe Consilierif se si pe fiiul sat Bogdan, si-f indemna
singur el, carele 40 anl tinuse sabia in man& tare si neinvins,
indemna singur ca sa incheie o Capitulatie cu inalta Poarta, Capi-
tulatie onorabila i inchizasluitoare fiinter noastre ea natie, ea stat.
Jar dac dusmanul vostru v'ar prescrie condittl rusinatoare, sfirsi
el, atunci mal bine muriti prin sabia lui, de cat s, 1141 privitorI im-
pilaril i ticalosiel Ora voastre. Dumnedeul parintilor vostri insa
ose va indura de lacrintile slugilor sale, si va scula dintre voI pre
c in ev a, carele va aseda iarasi: pe urmasil vostri in libertatea si
puterea de mal inainte.
Prorocia acum se implineste. Uitati-v8, acel ce nu voitl a crede
la spiritul national, care astadI Insufla einci milioane de Romani, si
spuneti dac acest mare cine va, daca teara intreaga nu este sculata
si nu este vrednica de a fi iar o natie. Drepturile noastre erati calcate,
nationalitatea era ca i ingropata; cand din mijlocul furtunilor resbelelor
se radica curcubeul poll', and noului Lazar, popululuf romanesc,
adormit de trei seculi inteun sornn tot atat de adanc ca i moartea,
noul mantuitor, Tratatul de Paris, vine si-I dice scoala-te si vino
dui:A mine, si Lazar, i populul romanesc se seoala, i arune giulgiu-
rile de pe dinsul si se arata, tril tnr, plin de viata i plin de
viitor.
Si tocmal in acest minut, oamenf al treoutulur, veniti sa ne facetI
lauda trecutului, veniti i v" incercatl sa punetI o slaba stavila
une natil; V6 refusati de a crede in predictia iroulul i sfantuluI
nostru! ProtestatI in contra UniriI. O cred. Unirea este pentru tearg,
D-voastra nu voitl niei tear niel natie.

www.dacoromanica.ro
 78

No. 1980. Fratilor, onorabilul meti amic Hurmuzachi v'a desvoltat toate
Proc.-verb. 7. consideratiile care ne tac o lege ca s cerem si respeetarea drepturilor
1857
seculare ale Principatelor, si Unirea, i printul strAin i toate cele-lalte
7 Octom.
dorintI, cuprinse in propunerea mea. Trebue sA le -repet i eti acele
clise si rec,lise ? Nu le simte toatA inima, nu le judec toga mintea ?
Nu ne-o spune indestul legea fie-cAruT popul ce voeste a fi? Ins nu
rn pot opri de a v6 arta i simtirile popululuT, acel ce nu stie niel
a ceti, nieT a serie, acela care, ea oamenl al naturil, nu stie a spune
de cat ceia-ce simteste. SA fim stpanT in teara noastrA, clicea un
onorabil deputat pontas, sA unim Moldova cu Munteneasca, s tragem
ca imprejurul unuI loe sterp un gard mare si sdrav6n; locul numaI
sA fie inchis, si in curnd, fArA a fi chiar arat, fr chiar a fi s'na6nat,
vor veni vinturile, vor veni pasrile ceruluT, i vor aduce s'mintA
si de flori si de copad; in curind id colea va r6sAri cate o floare,
colea ate un copacel; copaciT vor creste, si la umbra sub copad vor
mirosi florile, i vom avea o livadA mare si frumoasA; in copad vor
canta pagrile, si la umbr se vor veseli oameniT, bine-cuvintand pre
Dumnec,leti si pe imp'ratT. IatA, domnilor de Roman si de Putna,
cum sAtenil, cum noI, cum populul, cum tot ce simte i voeste un
viitor pentru copia si, pentru natia sa, intelege Unirea. mima po-
pululul nu inseal. niel data. SA ascultAm, fratilor, mima popululut
nostru; sA aseultAm glasul i interesul natid noastre, care ne strigA
neincetat: Unire i Unire.
SA gandim ca astAll este iliva cea maY mare din veacul nostru,
el astA4I nu numaI cA scriem, dar facem istoria tri noastre.
Cat pentru propunerea d-nulul deputat de Putna, sA-I implinim
pan la sfirsit cererile sale: sA se puie la actA.
DupA aceasta Adunarea, intrebat de presidentul s'Ci, de este
destul de ramurit, rspunde afirmativ, i pAseste cAtre votarea pro-
puneriT prin apel nominal si adeverirea votuluI prin subscrierea in
trel esemplare ale actuluT, dintre care dou'e' pe pergament, menite
spre a se depune unul la Sfanta Mitropolie i altul in arhiva Statulul,
iar al treilea pe I-Artie, pentru a se alAtura la acta AdunArif.
-Votarea s'a fAcut in chipul urmAtor : Fie-care deputat pAsind
cAtre biur)ii a rostit in glas mare votul s i l'a adeverit tot-odatA
si prin subscrierea numelui s in act. Conform Art. 23. din Regu-
lamentul AdunAriT, secretariT, vice-presidentul i presidentul sl-aa dat
ceT de pe urmA votul lor. Malt Prea Sfintia Sa subscriind in capul
actulul p en tru, a rostit urmAtoarele cuvinte: uncle-I turma, acolo-I
pAstorul. MultT din deputatT aU insotit voturile lor cu espresil de
vie bucurie. D-luT Gheorghie Sturdza a zis cA multAmeste lui Dum-

www.dacoromanica.ro
 79

nezet1 cA i-a lungit ca s vad cea maf frumoas li a nea- No. 1980.
muluI romnesc. Protoiereul Dimitrie Matcas a dechiarat c6 aleg6. Proc.-verb. 7.
toril se, tot clerul de Roman, Fad rugat cu lacrimile in ochf, ca 1857
7 Octom.
s5, voteze p en tru dorintele rostite in programul national : Unirea
Principatelor, print strain s. c. I. Unul dintre deputatif stenilor,
d-luI loan *Roat. a 4is: Nof nu stim a ura, dar Dumnec,leti stie a
se 'ndura.
Resultatul votriI a fost acesta : 81 p e ntr u si 2 c o n.tr a, si
anume:
1. P en tr u: inalt Prea Sfintitul Parintele Mitropolit Sofronie
Miclescu. Prea Sfintitul Printele Ghenadie ndre Tripoleos, loco-
tenentul de Episcop de Husf. Prea Sfintia Sa Par. Filaret Stavropoleos
Scriban, Egumenul Monast. Socola. Prea Sfintia Sa Parintele Calinic
Miclescu Hariopoleos, Egumenul monastirif Slatina. Prea Cuy. Sa
Parin. Arhiman. Neofit Scriban. Prea Cuviosia Sa Arhimandritul
Melhisedee. Sfintia Sa Iconomul Dimitrie Matcas. D-luf Vornicul
Costachi Rolla. D. Vornicul Dimitrie Miclescu. D. Clue. C. B-
(Mail. D. Dnila Balan. D. Vorn. Anastasie Panu. D. Doctorul
Aga A. Ftul. D. Spatarul D. Kozadin. D. Maiorul Mlinescu.
D. Vornicul Mihail Koganiceanu. D. Aga Iancu Docan. D. Pit.
Gheorghi Masian. D. Dumitru Savin. D. Doctorul Post. Costachi
Varnav. D. Vornicul Dimitrie Rallet. D. Spat. Neculal Cananl D.
Clucerul Stefan Galia. D. Simion al Stanchi. D. Vorn. Sevastian Ca-
nann. D. Doetorul Aga Alecu Jiean. D. Vornicul Alecu Botez
(Forscu). D. Costachi Mortun. D. Toader sin Pavel. D. Post. Di-
mitrie Grigoriu. D. Vor. Gr. Bals. D. Post. Mihit Jora. D. Conaisui
Vasilie Zaharia. D. Costachi sin Vasilie Ostahi. D. Aga Dimitrie
Gheorghiadi. D. Log. Gheorghies Sturdza. D. Log. Costchel Sturdza.
D. Vorn. Costachi Hurmuzachi. D. loan Levrd. D. Aga Grigorie
Varnav. D. Aga Costachi Roseti. D. Spatarul Dim. Cracte. D. loan
al Babel. D. Com. Petrachi BrAescu. D. Vornicul Iordachi Pruncu.
D. Pitar. Chiril. Ciocrlie. D. loan Roat. D. Gheorghie lije. D. Vor-
nicul Vasilie Sturdza. D. Post. Alecu Teriachiu. D. Sard. Ionit Hri-
santi. D. Vasilie Balais. D. Spatarul Constantin Iacovachi. D. Vor-
nicul Lascar Catargiu. D. Postelnicul Iancu Fotea. Postelnicelul
Gheorghie Varian. D. Rducanu Savq. D. Vorn. Costachi Negrea. D.
Maiorul Alecu Cuza. D. Vornicul Grigorie Sutu. D. Vorn. Manolachi
Costachi. D. Medelnicerul Vasilie Nicolau. D. Vasilie Stan. D. Doc-
torul Aga Manolachi Costin. D. Spatarul Neculal Carp. D. Spat.
Sandu Miclescu. D. Nobilul Costachi Sturdza. D. IonitA Olariul. D.
Dimitrie Ghidionescu. D. Vorn.- Petrachi Mavrogheni. D. Vorn. Nicu

www.dacoromanica.ro
 80

No. 1980. Catargiu. D. Slug. Neculat Bosie. D. Pandelachi Croitoriu. D. Colo-

Proc.-verb. 7. nelul Neculat Emandi. D. Dimitrie Vasiliev Romov. D. Lazar Ga-
1867
liardi. Vorn. Iancu Cantacuzin. D. Aga Grigorie Costachi. D. Cos-
7 Octom. tachi *tiun. D. loan Rosca. D. Timofti Sacalof.
2. Contra: Proa Sfintitul Printele Nectarie Sotirioipoleos Her-
meziti, locotenent de Episcop de Roman, D-lut Logoftul Alecu Bals.
inalt Proa Sfintia Sa Mitropolitul, in puterea Art. 79 din Re-
gulamentul Adunrit, sculndu-se in pieioare a declarat ca A d u-
narea a incuviintat. Aceast declaratie s'a primit cu unanime
urrt si nesfirsite aclamatit de: Vi v at Unire a!
Dupg aceasta inalt Prea Sfintia Sa a rdicat sedinta, consultnd
mal nti Adunarea si anuntnd viitoarea sedint pe Jot in 10 Oc-
tomvrie.

Presidentul Adunrii, So fr oni e Mi tr op o lit al M o Id o vet.

SecretariT AdunriT, P et r u Ma vrogheni, Di mitrie
Rallet, Constantin Rolla,
Anastasie Panu, Constantin
Hurmuzachi.

13. Procesul-verbal No. edinta din 10 Octombre 1857.

No. 1980. Astqt in a opta sedinth a Adunrel ad-hoc, d-luT Petru Mavro-
Proc.-verb. 8. gheni, unul din secretan, ceteste apelul nominal, la care s'ati gsit
1867 fatd opt-4ect membri, iar absentt cincl, i anume: dot in congeditt,
10 Octom. dot bolnavt, i unul n'a venit. D-lut Logoftul Alecu Bals.
D-lut Constantin Hurmuzachi ceteste procesul-verbal al sedintet
din 7 Octomvrie, care se aprobeaz de Adunare si se subscrie de pre-
sidentul de secretarit et.
D-lut vice-presidentul Constanlin Negre comunicg Adunrit o de-
pes telegrafic de la Paris de la d-luT postelnicul Vasilie Alecsandri, care
arat, c, starea snttit iart a lua parte la lucrArile Adunrit;
in urrnarea acestia presidentul, in puterea Art. 120 din Regulament
face guvernulut ineunostiintarea cuvenit pentru a se psi in tinutul
BacAulul la alegerea de un deputat in locul demisionarulut.
D-lut Constantin Rolla imprtseste AdunriT un raport al comitetulut
proprietarilor miei, atinggtor de d-lut Dimitrie Vasiliev Romov. Acest
raport arat :
1. Ca la alegerea de president al comitetulut proprietarilor
s'a inttosat i d-lut Romov spre a lua parte la aceast lucrare ;

www.dacoromanica.ro
 81

Ca mandatul d-lui Romov 11 numeste deputat din partea lo- No. 1980.
cuitorilor pontasl ; Proc.-verb. 8.
Ca d-luI a deelarat, a ales de coloniile bulgare si de dome- 1857
10 Odom.
niile Statuluf (dupa cum dovedeste si raportul ispravnicieT de Ismail
No. 3325), nu poate sa intre in clasa locuitorilor pontas1 ;
Ca comitetul proprietarilor mid nu-1 poate primi ca membru,
Cu atata maI putin, ca in lista apeluluI nominal d-lul Romov este
trecut intre locuitorir stenl.
D-lul Neculd Catargiu luand cuvintul dice: ctisateniI nostri fac
boeresc in lucru, colonistil insa 11 pltesc in barn', prin urmare se
cuvine a fi trecutl intre pontasl.
D-lul Mihail Kogedniceanu observeaza: s nu prejudecam chestia.
De aceea nu putem indatori pe d-lui Romov de a face parte dinteun
comitet fara voia sa. Comitetele sunt instituate spre a representa
si a apra interesele claselor lor speciale. Interesele colonistilor sunt
altele de cat ale rksilor, altele de cat ale pontasilor. Proprietarif
miel nu pot 5 indatoritY de a primi fra voia lor pe representantul
colonistilor ; acesta nu poate fi indatorit de a face parte fara voia
sa din comitetul pontasilor ; pentru ca colonistiI nu sunt supusI bo-
ueresculuY in munca ; prin urmare resulta, ea precum partea de Be-
sarabia anexat Moldovel, prin organisatia sa face Inca o esceptie
in organisatia Moldover, asa si interesele colonistilor fac o esceptie
de interesele celor-lalte clase. De aceea opin, ca d-lusf Romov, ne-
putnd face parte din comiteturI, sa fie liber de a representa si a
ap`ra interesele colonistilor si ale domeniilor StatuluI din Besarabia,
de-a dreptul in Adunarea generala.
D-luI Vasilie Sturdza intimpina: ca.' socoate, ca propunerea d-luT
Kogalniceanu nu se poate pune in lucrare, cad firmanul convoaca cinc!
clase ; formandu-se o a easea clas, representata de una si singura.
persoana, am esi en totul din mrginirea firmanula Tinutul a tri-
mis pe d-luI Romov cu man dat de locuitor pontas. Daca d-lul nu
vrea sa intre in acea clasa, atuncl este liber s ren.unte; dar nol. nu-1
putem cunoaste de cat fa' cnd parte din comitetul pontasilor.
D-luT Mihail Kogeilniceanu iea cuvintul si dice: c5, roaga pe Adu-
nare ca s bine-voiasca a gandi la votul ce va da, ca nu, prin o
chestie de forma, s prejudice fondul, adeca drepturile colonistilor.
Sa gandim ca colonistil si domeniile StatuluI representeaza partea
cea maY importanta a populatieI din Besarabia. Hotarind ca d-luI Ro-
mov sa faca parte din comitetul stenilor pontasl, nu cumva am
r6spandi ingrijirea intro coloniI ? Chestia este mica, dar urmarile
votuluI pot s fie marl,
6
(Acte ei Documente. VI. 1.3

www.dacoromanica.ro
 82

No. 1980. AtuncT d-luI vice-presidentul arat, c Adunarea nefiind in destul

Proc.-verb. 8. de lmurit asupra acesteI chestil, discutia se amin pentru viitoarea
1857
sedint.
10 Octom.
D-luT Dimitrie Ballet, cernd cuvintul, ceteste AdunriI o propunere
subscris de d-lul i sprijinit de d-lor Mihail Koglniceanu, Petru
Mavrogheni, Alecu Botez-Forscu, Lascar Catargiu, Dr. Ftu si Dr.
V rn av :
Subscrisul i iea indrsneal de a inrtosa AdunriT ad-hoc ur-
mtorul proiect de incheiare :
Luand in privire cg Art. 33 din Tratatul de Paris gice: inalta
Poartg se indatoreste a Ostra Principatelor o administratie nea-
tIrnatg si nationald, precum i deplina libertate de cult, de legisla-
tie, de comer t si de navigatie;
Legue i aseclmintele in flintg. se vor revisa. Spre a intemeia
o deplin intelegere asupra acesteI revisiT, o comisie special, asupra
creia inaltele- PuterI contractante se vor invoi, se va aduna fgr in-
arliere la BucuretT cu un comisar al inalteT Portl ;
Aceast comisie va avea drept insrcinare de a cerceta starea
actualg a Principatelor si de a propine temeliile viitoard lor orga-
nisatiI
Luand in privire Art. 24 din acelasl tratat, care rosteste: aMaies-
tatea Sa Sultanul se indatoreste de a convoca de indat, in fie-care
din ambele provincil, un Divan ad-hoc, compus ast-fel, incht s con-
stitue representa-tia cea mal esact a intereselor tilturor claselor so-
cietgtil. Divanurile Tor fi chemate a rosti dorintele popnlatie'l
asupra definitiva' organisatil a Principatelor;
LuAnd in privire cd aceste dou articule consfintesc dou prin-
cipurI:
C Principatele vor pstra o deplin libertate de legislatie,
adec toat i intreaga lor autonomie,
CA' legile i aseglmintele de fat urmeaz a fi supuse unel re-
visiI spre a le inlocui prin o organisatie definitiva, conforma dorin-
telor t'riI :
Land in privire c' tot prin aceste articule o comisie euro-
peana este insrcinat cu cercetarea striT actuale a Principatelor
cu propunerea baselor viitoarel lor organisatil, iar pe de alta cg
dou6 AdunrT ad-hoc sunt convocate spre a rosti dorintele Ora
asupra acestel organisatil, care dorintI sunt apol a se comunica co-
misieI din BucurestT, pentru ca i aceasta s le aduc la cunostinta
CongresuluT de Paris;
Lund in privire cit cea intaia datorie a acesteT Adun'rT este

www.dacoromanica.ro
 83

de a pzi ambele principurI eonsfintite prin Tratatul de Paris ; si No. 1980.

anume de a Ostra in toata intregimea sa drepturile Principatelor si Proc.-verb. 8.
in deosebY autonomia lor, si tot-odata de a implini scopul convocara 1857
10 Octom.
sale, adeca de a rosti dorintele populatiel' asupra viitoarel organisata;
Luand in privire ea chipul pentru a pune in armonie dreptul
Principatelor de a-II da singure legI, si clatoria Adunara de a implini
scopul convocara sale este ca Adunarea sa se mrgineasca de a
asterne basele viitoareI organisati1 a Prineipatelor, iar nu de a face
legI sal de a intra in am'nuntimY ;
Luand in privire ca telul Puterilor garante a fost, ca prin o cer-
cetare constiintioasa si la fata 'oculta a dorintelor natieI romne
asupra viitoarel organisatil a patriel sale, s'A afle care sunt aceste
base dorite de natie, pentru ea apoI aceleasl base sa. presideze la in-
cbeiarea actuluI final al CongresuluI si la punerea acestel organisatil
sub garanta colectiva' a Puterilor, r6rnaind ca legile desvlitoare acestor
base sa se faca apoI de catre puterile legislativa si esecutiva ale Ora,
dula constituarea sa, si in dep'ina sa libertate de legislatie;
Lund in privire ca prin aceasta, autonomia Principatelor nu se
jigneste intru nimio, fiind-ea Congresul nu a cerut Adunrilor ad-hoc
romne proiecte de legI, ci nurnaI rostirea dorintelor nakel asupra
viitoare'l si desavirsiteI organisata, pentru ca Europa, incuviintand
noul ordin de lucrurI in Prineipate, s-1 si pue sub garantia sa;
Luand in privire ca marea datorie a Adunara ad-hoc este, ca
pastrand intregI drepturile Principatelor, s contribue pe cal cu
putint intru de a grbi sosirea timpulul mult dorit, eAnd teara re-
intrand in toat a sa deplin, si intreaga antonomie sit se alle in
posipa de a desvolta si a aplica prin legi votate de ea basele reor-
ganisatiel' definitive a Principatelor, asternute de Adunarile ad-hoc si
incuviintate si garantate de Puterile subscriitoare Tratatulul de Paris;
LuAnd in privire trebuinta ce este de a se introduce un ordin
in rostirea dorintelor asupra acestor base sail principa de organisatie,
si prin armare de a se face un proiect al acestor dorinte, adeca al
acelor mal' importante si de interes general;
Pe temeiul Art. 23 si 24 ale Tratatultil de Paris, Adunarea ad-hoc
a MoldoveI incheie:
1. 0 comisie de nou'e' membri se numeste si se insarcineaza ca
In termin de cinc! dile sa redigeze si s eomunice Aduna'ra un proiect
al propunerilor care i se vor parea cele mal importante in privirea
interesulul general si care vor fi neap'rate de a se impartasi cornisieI
din BucurOI ea basa a viitoareI organilatil a Principatelor.

www.dacoromanica.ro
 84

No. 1980. Aceast comisie nu va scpa din vedere dorintele rostite de

roo.-verb. 8.
Adunare in sedinta din 7 Octomvrie, i prin urmare proiectul WI va
1867
10 Odom.
trebui s fie redigeat in conformitate cu aceste dorintI.
Proiectul acesta se va supune AdunriI; dup incuviintarea
sa, unul sat' maT multe din puncturile sale se va da spre studiare
la eke o nou comisie, inainte de a se supune discutieT generale,
urmandu se intru aceasta dup Art 65 din Regulament.
Prin aceasta nu se jigneste intru nimic dritul fie-aruT comitet
sail al fie-crul membru al Adunrit de a face si alte propunerI in
cuprinderea . 58-61 aT RegulamentuluT.

(Semnatj D. Rall et.

NoT sustinem motiunea : M. K og ln ice a nu, P. M avrogheni,
A. Botez, Lascar Catargiu, Dr. Ftu,
Dr. Varnav.
intrebat de presidentul el, Adunarea hotreste a se lua aceast
propunere in privire ca chestie urgent, i incuviinteazA alegerea uneT
comisil, compus de nou6 membri, pentru studiarea proiectulul propus.
Biuroul procedeaz la alegerea comisieT prin tragerea voturilor
scrutinul d urmtorul resultat: D-lor Mihail Koglniceanu cu 75
voturl, Lascar Catargiu cu 72 voturl, Petru Mavrogheni cu 68 voturT,
Manolachi Costachi-Epureanu cu 58 voturT, Arhimandritul Neofit Seri-
ban cu 47 vcturT, Vasilie Mlinescu cu 46 voturT, Vasilie Stan 45
voturl, Constantin Iacovachi cu 45 voturT si Constantin Rolla cu 44
voturY.
in urrn inalt Prea Sfintia Sa, consultnd maT nti Adunarea,
a rdicat sedinta si a anuntat viitoarea intrunire pe Marti in 15
Octomvrie.

Presidentul AdunriT, S of r on ie Mitropol it al M o I do v e T.

Secretarit Adunril, Petru Mavrogh en i, D i m itr
Rallet, Constantin Rolla,
Anastasie Panu, Constantin
Hurmuzachi.
No. 1980. 14. Procesul-verbal No. 9.*edinta din 15 Octombre 1857.
roc.-verb. 9.
1857 AstOT, a noua sedint a AdunriT se deschide sub presidenta
16 Octom. d-lui vice-president Constantin Negre.
D-luT Alecsandru Teriachiu, unul din secretariT suplentT, ceteste ape-

www.dacoromanica.ro
 85

lul nominal, la care s'ati gsit fat 73 membri, iar absentY 11, i anume No. 1980.
6 in congedie, 2 bolnavl si 3 n'at venitd-lor Logoftul Alecu Bals, Proo.-verb. O
1857
Spatarul Sandu Miclescu i Spatarul NeculaT Carp.
15 Odom.
D-IuT Constantin Rolla ceteste procesul-verbal al sedintel din 10
Octomvrie, care Fie aprobeaza de Adunare si se subscrie de presidentul
si de secretaril el.
Urmeaz discutia asupra chestieT, in care clasa se cuvine a se
admite d-lul Romov, chestie aminat din sedinta trecut la aceasta de
acum.
D-luT Dr. Varnav arata ca Tratatul de Paris hotareste lmurit ca
in Divanul ad-hoc sa fie representate toate clasele, i d-luT Romov,
representnd o clas, ce esista in teara, apoT s ernhe in Divan fall
s fie silit a merge la un comitet strain intereselor colonistilor ce
d-luT representeaz.
D-luT Galiardi a sustinut de aseminea opinia esprimata de d-luT
Kogalniceanu in sedinta trecut.
D-lul Dimitrie Miclescu observeaza ea d-luTRomov poate lua parte
la clasa locuitorilor pontasT, dup cum in clasa a cincea se gsesc
la un loe proprietariI de cash', inteligentil i corporatiile.
intrebat de vice-presidentul el, Adunarea hotareste : ca. d-luT Ro-
mov nu poate fi silit a face parte din vre-o clas, i c. este liber
all face propunerile atingtoare de interesele colonistilor, conform
. 60. din Regulament.
D-IuT Manolachi Costachi, raportatorul comisieT insrcinate cu re-
digearea unuT sir de chestil in urmarea prop uneril facute in sedinta
a opta de d-luT Dimitrie Rallet, ceteste de pe tribuna raportul aceleT
comisiT :
Comisia insarcinata prin comunicatia presidentiel AdunriT sub
No. 12 de a proiecta o serie de chestiI de interes general, din acele
ce fra jignirea autonomiel Principatelor se pot asterne comisid in-
ternationale ca base ale viitoareT organisatiT a Principatelor, intru.
nindu-se in mal multe sedintY, dupa deosebite chestil propuse de uniT
altil din membri, a recunoscut c alaturatele dou6-spre dece chestiI
se cuvin a fi privite ca de interes general, si prin urmare se si su_
pun AdunriT.
indemnata de invitarea ce i s'a fcut prin incheiarea AdunariT,
ca la lucrarea recomandat sa nu se scape din vedere dorintele ros-
tite in sedinta din 7 a curenteT, comisia se socoate datoare a aduce
la cunostinta Adunril o greutate ce se iveste in realisarea acestul plan.
gin adev6r, este obsteste cunoscut ca de Cate orT Principatele
procedat la facerea sail la prefacerea legislatieT lor, ele pururea, de

www.dacoromanica.ro
 86

No. 1980. politiceyte despdrtite, ati lucrat la aceasta prin impreun intelegere
Proc.-verb. 9. a corpurilor insdrcinate cu aceasta. Aya s'a fcut cu promulgarea Co-
1857
16 Octom.
dice de legl i cu adoptarea limbef romne .pentru trebile Statulul
sub Domnil Mateid Basarab i Vasilie Lupu.
Aya s'a f'cut la ocasia reforme! administrative yi judeclitorelt1
operata in ambele Principate de Domnul Constantin Mavrocordat.
Regulamentul Organic al ambelor Principate s'a redigeat in 1830 de
cdtre o singur comisie moldo-valand Intrunitd in Bucureytt Adun-
rile estra-ordinare convocate in 1832 pentru cercetarea acestul Re-
gulament a procedat la lucrarea lor prin o deas impreun intele-
gere. Acestayl Regulament la Art. 425 c,lice : Elementele UniriT po-
pululul romAn sunt puse in acest Regulament prin uniformitatea ba-
selor administrative ale ambelor OrI". lar Art. 426 rosteyte: Identitatea
legislatief fiind unul din mijloacele cele mal nemerite pentru a ajunge
la aceast Unire, o comisie mixta va fi numit de ocdrmuirea am-
belor r spre a intruni inteun singur i acelayl corp legile moldo-
romne".
AcestayI princip s'a recunoscut yi de protocolul Conferintelor
din Constantinopole -din 11 Februarie 1856, cAcI el propune ca lu-
crarea reorganisatie Principatelor s, fie asemenea incredintat une!
comisa mixte, compusd de Moldovenl yi de MuntenT.
Prin urmare, dac, Principatele desprtite ad lucrat impreund la
facerea i prefacerea legilor lor, cu ct mal mult astddl', dupd ce po-
pulatia In ambele t6r1 s'a rostit pentru Unirea Prineipatelor inteun
singur Stat, ar fi fost de nevoie ca basele viitoarel noastre organisatif
sd se aytearnd prin o intim. impreun intelegere a ambelor AdundrT
adhoc? Desbdtndu-se ins aceste base de fie-care Adunare in deo-
sebl, cu toatd identitatea intereselor ambelor trl, din causa isoldra
Adundrilor una de alta, lesne se poate ca deosebirea punctuluI de
vedere s aibd de resultat i deosebire in ayternerea baselor de or-
ganisatie. Socotinta comisiel este dar ca Adunarea s roage pe co-
misia europeand de a lua act de acest fact, pentru ca nu eventuale
deosebirT in rostirea dorintelor ambelor Adunrl asupra reformelor
viitoare s poat prejuditia in contra Unirif politice, cerut de una-
nimitatea deputatilor ambelor t'e'rI.
Iar ca raportator al lucrdrif sale, comisia a ales pe d-liff Vorn.
Man. Costachi Epureanu.

(Iscglit'f) Arhim. Neofit Scriban, M. KogAlniceanu,

C. Rolla, P. Mavrogheni, M. Costachi, V. MA-
linescu, C. la covachi, L. Catargiu, V. Stan.

www.dacoromanica.ro
 87

D-lul Logofeitul Gheorghe Sturdza propune: ca raportul intreg sa No. 1980.

..se tipgreasca si sa se imparta membrilor Adunara' conform . 66 Proc.-verb. 9.
1867
din Regulament.
15 Octom,
D. Mihail Koglniceanu intimping : ea dupg Art. 66 din Regu-
lament trebue mai intaiti s'a.' se hotrasc, daca este ca sirul de chestiI
infatosat de comisie s se iea in deliberatie si daca' ele sg se imparta
pe la comisiI; si apol, dup ce se va face de catre comisie raportul,
atuncI urmeaz, ca acestea sa se tipreasca si s'A se distribue la mem-
bril Adunril. De si dar nu ar fi nevoie a se tipari acest sir de
chestiI, d-luI Kogalniceanu declara ea, primeste propunerea ono-
rabilulul deputat de Roman, ins il roaga s'a iea in privire, ca prin
aceasta Adunarea se pune In nelucrare mal multe qile, si teara este
nerabdAtoare de a vedea cu o 4i mal inainte resultatul lucrrilor
Adunari1.
Atunci d-lul vice-presidentul, consultnd mal intaii1 Adunarea, ordo-
neaz, tiprirea raportulul comisiel mai sus citat, radica' sedinta si
anuntd viitoarea intrunire pe VinerI in 18 Octomvrie.
Vice-presidentul AdunariT, Con s tan tin N egr e.
SecretariI Adunril, P e tr u Ma v r o gh e u i, Dimitrie
Rallet, Constantin Rolla,
Constantin Hurmuzachi,
Alecsandru Teriachiu.

15. Sir de chestiI generale ce sunt a se desb ate de catre

Adunare.
indreptarea hotaruluI Principatelor prin o comisie europeang.
Supunerea strinilor din Principate la jurisdictia tariI.
Sloboda intemeiare a legamintelor comerciale ale Principatelor.
Organisarea puteriI armate nationale in privirea sistemuluT de
ap6rare al Principatelor.
Libertatea cultur,ilor in marginirea Capitulatiilor.
infiintarea unei autorittY sinodale centrale pentru trebile duhov-
nicestI ale bisericil romne.
Egalitatea inaintea legil; accesibilitatea tuturor Roma.nilor la
toate functille Statulul; aselare dreapta si generala a contributiiIor;
supunerea tuturor la conscriptia militara.
Respectul domiciliulul si al liberttil individuale.
Dreptuff politice pentru paminteniI de orT-ce religie cresting.

www.dacoromanica.ro
 88

No. 1980. Desprtirea putera esecutive de cea legislativ.

Proc.-verb. 9. Neatirnarea WO judecAtorestI de administratie in special.
1857
16 Octom.
Responsabilitatea Ministrilor.
Socotinta PArinteluI Arh. Scriban pentru puntul al 6. este: in-
fiintarea uneI autorittt sinodale cu atributil legislative si administrative
a trebilor bisericil romane.
Iar pentru puntul al 5 socotinta S. Sale este: ca libertatea cultu-
rilor s fie cu nejignirea religiel si a bisericil ortodoxe a t6riI.
ISubscrisI): Arhim. Neofit Scriban, P. Mavrogheni, C. Rolla,
M. Costachi, M. Koglniceanu, V. Mlinesc u, C.
la covachi, L. Catargiu, V. Stan.

16. Procesul-verbal No. 1 0.edinta din 18 0 ctombre 1857.

No. 1980. AstdI, a decea sedint a AdunriT ad-hoc se deschide sub pre-
Proc.-verb.10. sidenta d. vice-president Constantin Negre.
1867 D-luI Constantin Rolla cetest1 apelul nominal, la care s'ail gsit
18 Octom.
fa t seapte-decT li opt membri, iar absentI ease, si anume treI bol-
navT: inalt Prea Sfintitul Mitropolit, d-luI A. Panu, d-luI A:Bals, si treT
absentT: Prea _Sf. Sa locotenentul de Roman, d-lul S. Cananil si d-luI
C. Iacovachi.
D-luI Petru Mavrogheni ceteste procesul-verbal al sedintel din 15
Octomvrie, care se aprobeaz de Adunare si se subscrie de vice-pre-
sidentul si de secretaril eT.
Urmeaz discutie asupra raportuluT comisieT insrcinate cu re-
dactia until ir de chestil generale ce sunt a se desbate de ctre
Adunare si care tiprite, s'a imprtit cu treI dile inainte D nilor
deputatT.
D-luI Petru Breteseu cere cuvintul si incepe a combate propunerea
d-luI Rallet, infatisat in sedinta din 10 Octomvrie. D-lui vice-pre-
sidentul il rechiam la chestie, sub cuvint c propunerea d-luI Rallet
s'a adoptat in sedinta din 10 Octomvrie,si ea astdT discutia urmeazA asu-
pra luril in consideratie a sirulul de chestil tle interes general si nu
mirea de comisil speciale spre desvoltarea lor. Adunarea este desbinat
In privirea aceasta. Una din deputatI propun, c adoptarea propune-
riT d-lul Rallet nu impedic espunerea de consideranturT, in c'at ele ar
privi luarea in consideratie a siruluI de chestiI sag a lul respin-
gere. D-lul vice presidentul consult Adunarea asupra incidentuluI si
majoritatea hotreste ca cu chipul acesta discutia poate urma.
Atuncea d-luI Petru Braeseu combate luarea in consideratie a

www.dacoromanica.ro
 89

siruluI de chestiT i incheie : ea' este de dorit ca Divanul acesta intru- No. 1980.
nindu-se cu acel al Valahiel, i conformndu-se in toate dorintele Proo.-verb.10.
1857
ating8toare de intreaga organisatie a trilor, s le presenteze loculuI
18 Odom.
competent spre intocmire i inchizasluire.

Ouvintul d-luI Petru Bra e scu.

Mal inainte de a m rosti asupra orI-ce dorintI de organisare,
socot de trebuint a atinge un alt punct mult mal insemnat si care
pe cat este de predomnitor, pe gala ar intemeia votarea celor-lalte.
intemeindu-m6 chiar pe Tratatul de Paris si imp6.ratescul firman,
nu voiil scapa din vedere isvorul de unde luat amindou6 fiinta
lor, i mal intaitt de a intra pe calea cerut de cele intal amindoug,
nu voitt parsi de a imita oameniI ce s'all interesat mult la soarta
noastra i care tocma la un asa prilej a dis, ea ma! inainte de orT-ce
atingtor de organigarea Principatelor noastre, este de stiut, daca ele
vor fi intrunite inteun singur Stat, sad daca vor urma a fi admi-
nistrate in deosebI. De aicea a pornit ideia manifestriI dorinteI noastre
ce dateaza de la stramost
((Cu cugetarea ce am fcut, nu vroesc a tinti numaI de cat re-
sultatul dorintel ce de abia am rostit, nu! nicI de cum r Vroesc numal
a intelege ceea-ce a inteles i altiI, c alta poate fi organisarea Mol-
doveI si a ValahieI despartite, si alta cand ar fi intrunite!
Dac dar maI inainte de a vroi s stiti aceasta as cere intru-
nirea Divanurilor pentru lucrarea organisril cerute de el, de Tratat
si de firman, nu va fi nimic no, chiar i cu privire la separatism
m'as intemeia pe maY solide base de putintI de cat aceI ce ar vroi
lucrarea lor in deosebl cu privire catre Unire, cacI de a urma asa,
ar fi a se espune in contra principuluI RegulamentuluI Art. 78. si
a primi ca legal dorinta und jumtatI de Divan in contra ceI-lalte
jumtatY, ce ar fi a se espune contradiceril prin fapta la acele rostite, ar
fi a se espune de a atita rivalitate, de a face si a primi veclnic im-
putri, de a lua in sfirsit asupra-sT nu numal pentru sine, dar si pentru
altul o rspundere de la care numal intimplatoare isbanda ar putea
aduce mntuire. Acel ce ar fi in contra, negresit c trebue s aiba
sigurant, daca nu o are, primeste r6spundere; in vreme cand ce-
rnd intrunirea Divanurilor, nu numal ca.* am fi feriti de toate acestea,
dar am r'manea consecuenti intru dovedirea omogenitatil de nevoT,
dorintY, sperante etc.
Am indeplini esact i indatoririle TratatuluT de Paris si ale firma-

www.dacoromanica.ro
 90

No. 1980. nulul care, in tot ce se atinge de dorintI i organisare, ne lash' liberl
Pitoc.-verb.10. i nemrginit1 'Ana la marginile prudente si ale putinteI.
1857
18 Octom.
Cum venim dar la punturI de organisare cu chipul acesta, in
cat chiar dad ar fi intovarasite incA de atAtea, presupune numaI de
cAt fiinta unul alt Divan ?
Aicea de la sine vine o altA intrebare, si cine va convoca acel
al 2. Divan? i and ? si de cine se va compune el? si ce inchi-
zAsluire vor avea lucrrile sale?
Pentru a nu ajunge la asa complicatil, Inuit mal de dorit este
ea Divanul acesta intrunindu-se cu acel al Valahiel, si conformAnd
dorintele lor ating6toare de intreaga organisare a Orilor, sa le pre-
senteze loculuT competent spre intocmire InchizAsluire.
Aceasta ar indestula indatoririle impratesculul firman si ale Tra-
tatulul de Paris ; ar indestula asteptarea mandatarilor nostri; ar cruta
vrernea ce am audit pe multl cd o pretties tare mult ; aceasta
numal aceasta ar incorona cu stabilitate pentru viitor resultatul
lucrrilor noastre.
D-lul Constantin Hurmuzachi cere cuvintul iice: CA chestia Uni-
ril i nume chestia UniriI Principatelor a motivat co nvocarea Diva-
nurilor ad.hoc,, i prin urmare ea intrarea in chestil' a tingatoare de
organisarea din launtru, ar fi o lovire in suveranitatea cu
searna in autonomia Principatelor, garantata de Tratatul de Paris.
Pentru aceasta d-lul propune: 1. ca inainte de toate Divanul WA, ros-
teascA dorintele rii asupra chestiilor politice de interes general
etc. etc. 2. SA punem in aplicatie dorinta Uniril, lucrAnd in intele-
gere cu fr.aii nostri de peste Milcov. Si 3. sA rugAm pe Puterile
garante ca inainte de toate s ne respecteze in faptA autonomia
gar antata.

Cuvintul d-lul Constantin Hurmuzachi.

S'ar fi cuvenit, ca conform cu . 66 din Regulamentul AdunArii,
sa, se tipAreasca si propunerea Rallet, ca BA putem cunoaste
de aproape motivele abateril de la programul nostru.
Cine nu stie, cA avern program, carele s'a adoptat de toatA teara,
s'a primit cu aclamatie de catre fratil nostri de peste Milcov si s'a
aplaudat de toatA presa Europe?
data. ce dice programul nostru :
Partida UniriI este tot-odata partida progresula
Din tot sufletul dorim dar sa. se introducA si in teara noastrA
toate reformele care sunt In stare de a ne civilisa societatea si a ne

www.dacoromanica.ro
 91

intari natia, reforme intemeiate pe principiile drepttti, al egalitktif No. 1980.

inaintea legi1 si al respectuluI propriettil. Proc.-verb.10.
1857
intemeindu-ne ins chiar pe Art. '23 din Tratatul de Paris, care 18 Octom.
ne consfinteste deplina libertate a legislatie noastre (autonomia),
dorim ca toate reformele, ce ati a se introduce in organisatia din
luntru a Principatelor, sa se fac, nu cu jignirea., ci cu respectarea
si in puterea autonomic' noastre. Ori cat de pretioase si de nea-
p6rate sunt reformele din launtru, noI punem mar presus de ele dri-
tul de a ne face nol singuri legl in pamintul nostril.
Reguleze-se relatiile legale ale Principatelor cu inalta Poart
cu Puterile garante; contineasc pe pamintul nostru reshelele i ocu-
patiile militare, care ne precurma toat propsirea i ne seac toata
avutia ; statorniceasch'-se puterile, esecutiva i legislativ, ce ail a se
<Tune in capul trii; hotrase-se ()data, starea politick a Romfiniel:
cu un cuvint sa fim stkpan1 in casa noastra:--si atuncea nol singurI
vom sti i vom trebui a face toate reformele din luntru, de care
teara nastra are nevoie, reforme care pan acum in mare parte s'ail
impedecat numal prin inriuririle din atara i prin lipsa de stabilitate
in liuntru.
De aceea dar, inainte de toate, s staruim i s cerem de la
dreptatea providentiala a EuropeI, ea esistenta nationala si auto-
nomia s ui se respecteze, precum in drit, asa si in faptl ; i atuncI
patria noastr singura va dovedi, c tie a rspunde la asteptarea
marilor Puteri i c este vrednica de bine-facerile loro.
La 7 Octomvrie, Adunarea ad-hoc a cerut intre altele Unirea Prin-
cipatelor i respectarea drepturilor Principatelor i in deosebit a au-
tonomieI lor.
Rostind dorintele inscrise in programul nostru, Adunarea ad-hoc
a adoptat si a consacrat programul nostru.
Si ce ni se propune ast0f.? Ni se propune sa rostim i dorintl
atingtitoare de orgauisarea din Mantra a Principatelor, sa cu alte
cuvinte ni se propune desbinarea de la fratii nostri de peste Milcov,
lovire in autonomia Principatelor, abatere de la programul nostru.
((Ni se ()ice, ca' rostind numaI dorintI despre organisarea din la-
untru, nu jignim autonomia, cacl nu facem legI. Dar at intreb: daca
Congresul viitor n'ar incuviinta vre-una din basele ce am propune,
unde este neatirnarea guvernului national, unde deplina libertate de
legislatie autonomia ce ni s'ati garantat prin Tratatul de Paris?
Mal intreb inca: daca trap nostri de peste Milcov n'ar primi
vre-una din basele ce am propune, unde este Unirea Principatelor?
Ni se maI 1ice, ea Tratatul de Paris si firmanul de convocare

www.dacoromanica.ro
 92

No. 1980. a Divanurilor ad-hoc cer revisia statutelor si a legilor care ast541
Proc-verb.10. sunt in vigoare. Si e titi aceasta, dar mal stiti si alta: sti c numaI
1857
chestia politica a provocat rsboiul oriental, numaI chestia Unirir
18 Odom.
Principatelor i numaI chestia aceasta a fost causa convocaril Diva-
nurilor ad-hoc.
Dovada protocoalele CongresuluI de Paris No. VI., VIL i VIII.
Tnterpretarea unuI tratat, ca i interpretarea unel. legi, trebue
s se faca asa, ca un articol s nu fie in contra4icere cu alt articol.
Acef Insa care pretind, c Divanul ad-hoc este chemat a face si
revisia statutelor si a legilor ating6toare de orgauisarea din luntru
lie cu alte cuvinte, eh Tratatul de Paris cuprinde in sine contragliceff,
adica ea el inteun articol a recunoscut i prin alt articol a sfardmat
autonomia Principatelor. Domnilor! Nu pentru cA aseOmintcle pom-
pierilor sati ale Eforiilor sunt defectuoase, s'ati convocat Divanurile ad-
hoc, ci, o repetez, numaI pentru chestia poIitic, pentru chestia pro-
tectoratulul, sub a caruia inriurire s'a facut Regulamentul Organic.
Daca acel earl' din cuvintele TratatulttY de Paris deduc indato-
rirea Divanulul ad-hoc de a se ocupa cu revisia statutelor si legilor
atingeloare de organisarea din 16untru ar fi consecueq, dumnealor
n'ar trebui sa se margineasca' numai in rostirea unor base, ci ar trebui
s faca revisia tuturor legilor, asa ciar, a Regulamentulul Organic, a
Codice civile, a Codicel criminale, a ColectieI legiuirilor obstestilor
Adunan, a Colectiel dislegarilor, a Manualulul administrativ si c. I.
Aceasta n'a tost scopul CongresuluI de la Paris.
Socotinta mea dar este :
I Sa rostim inainte de toate dorintele rii asupra chestiilor po-
litice de interes general, din care unele sunt chiar inscrise in progra-
mul nostru.
IT. Sa punem in aplicatie dorinta UniriT, lucrnd in intelegere cu
fratiI nostri de peste Milcov,
S. nu jignim singurf autonomia noastra, ci sA rugam pe
Puterile garante, ca inainte de toate ea sa se respecteze i in fapti.
D-luI Manolachi Costachi intimpin : ea nu jignim in nimica auto-
nomia noastra pasind la rostirea dorintelor de interes general atin-
g6toare de organisarea din launtru, cAd autonomia noastra incalcata
pan acum, se va realisa numal cand se va promulga de catre
Congresul de Paris.

www.dacoromanica.ro
 93

Cuvintul d-lul M. Costachi.

Domnilor!
Doresc a ve convinge ca ar fi primejdios pentru viitorul causeI No. 1980.
noastre de a mrgini lucrarile noastre in votul din 7 a luniI; dati-mI Proo.-verb.10.
1857
voe sa m esplic: sunt 5 ant de abia, Domnilor! cine nu-sI aduce
18 Odom.
aminte ca nationalitatea romn se gasia respinsa in intunericul vea-
curilor; esistenta noastr politica trite stare atat de indoelnic, atat
de nestatornica, in cat mai ne lipsia schinteia de ndejde ca sA fi putut
intrevedea in curind o prefacere fericit dupa un crunt resbel intre
Puterile cele maI maxi ale lumiI. Ele ati incheiat Tratatul de Paris.
insuflate de gandiri marinimoase pentru nol, ele ail hotarit in_
trunirea Adunaril de fata, pentru ca teara salt poata rosti dorintele
asupra viitoarel sale organisatir; spre acest sfirsit ne gsim nor astAll:
intrunitI; i s nu uitm, Domnilor, cA "Ana ierI inca esersarea
acestul drit ne era amenintat.
SOO' prea bine luptele ce a urmat 'Ana' la intrunirea noastra
de fata; maI eram sa fim lipsitI de bine-facerile pacii; glasul cel ade-
vrat al teril se gsia in primej die de a fi inadusit; pan ieri inch'
intindeam o mana rugatoare cgtre acele PuterI ca s ne fie liber de
a ne rosti in pui,erea acelui Tratat, i ast41, Domnilor, sa nu mai
stim nimica de acel Tratat, nimica de firmanul izvorit din el ?
Ve intreb, Domnilor! ce ne-ar putea face ast-fel de cutezatorI,
ast-fel de nepstorl? Unil dintre nol pun inainte votul din 7 Oct. si
sunt de prere cA acel vot ne-ar putea scuti pe nol de la mal departe
indeplinire a mandatuluI prescris noue prin Tratatul de Paris. Mare
greseala, Domnilor. Adeverul este: nol am votat Unirea,, am votat au-
tonomia. Dar Unirea, Domnilor, pe care avem bun ndejde ca Puterile
ne-o vor incuviinta, credetI poate ca. Puterile ne-o dati numal pentru
ca o cerem? Consideratia cea maI mare, care va predomni in sfatul
Puterilor, va fi de bun seam c o asa combinare va respunde in-
teresuluI general al Europa Nu suntem dar noI datorl a ne rosti
asupra baselor viitoruluI Stat, ca sA incredintam pe Europa ca consti-
tuarea sa va fi in adever de un interes european? Dar ni se mg lice
inca ca. am jigni autonomia teril. Cu 'mina seam i e, nu sunt maI
putin gelos de autonomia si de drepturile tern' noastre; dar ve
intreb, unde esista astlI acea autonomie? Ea se gaseste scrisa in
Capitulatia noastr, consfintit. prin Tratatul de Paris. Dar in fapt,
Domnilor! insusl caracterul acestul Divan, nu este oare oca mai vedita
dovada, c. acel drit inca nu este realisat? Precum o lege, Domnilor!

www.dacoromanica.ro
 94

No. 1980.de si facuta de puterea legiuitoare, null' are inca lucrarea sa "Ana
Proc.-verb.10.
ce nu va fi promulgata prin organul competent, ast-fel i principul
1857
autonomieI noastre, inscris in CapitulatiI, consfintit prin Tratatul de
18 Octom.
Paris, nu va fi realisat pana cand Puterile din. nog intrunite nu vor
proclama libera intrebuintare a autonomieI noastre; inca odat, Dom-
nilor! singura bas. legala a esistinte acestif Adunar! este Tratatul
de Paris si firmanul; le-om prsi aceste, nu me suntem nimica; ne-am
trage asupra-ne nu numal r6spunderea catre alegtoril nostri, dar si
reaua cuvintare a urmasilor nostri; 'vO conjur dar, Domnilor, sA rgrnnem
statornie in calea pe care am pornit, cad flume legalitatea ne poate
asigura un viitor fericit, nimene nu v'c' indeamna de a v ocupa cu
facere de leg! sail de a intra cu de-amruntul in deosebitele chestil,
ci numal de a 'vO asterne basele de un interes general.
Sfirsind, dati-Mf voe de a v6 aduce aminte sltuirile unuI om
insemnat care ni le-a adresat cu mai multa autoritate de cat mine,
si care ne-a dat in destule dovedT ea ne vroeste binele ; el a cjis sa
ne purtam ast-fel ca sA dam arme prietinilor nostri de a ne apra, iar
nu arme dusmanilor nostri, spre a ne combate.
D-lul' Dr. Constantin Vcirnav se sue pe tribuna si tine un cuvint,
prin care indeamn a urma mal departe in rostirea dorintelor te'ril,
cacl areland numal dorintl, nu lovim in autonomie.

Cuvintul (MO Constantin Varnav

N'amhrtie scris ca s \76 cetesc de pe ea, am o inima de Roman,
de pe ea s. vO cetesc. N'am condeie ca sa fac cuvinte, am un cuget
de Roman, el imI insufla cugetul care voesc sa vi-1 spun.
antrebarea este, s mergem inainte cu rostirea dorintelor
sag s'. strn? Si de jignim autonomia t6ril ar'e'tand dorintI?
Astadl vorbesc in tata tril, in pri vire ca. nu teara infatoseaza astac,1I
teara, ci aceast prea onorata, Adunare.
Fiind-ca i e am onoare de a face parte din ea, apol ca parte
din teara vorbesc in fata t6rii si spun: s urrnm me departe a ar'ta
Europe dorintile cad ar6tand nume dorintI, noI nu jignim au-
tonomia noastra.
Sa marturisim ea teara se gaseste in abusurl i ca ele ati ajuns
a fi mal' tarI de cat teara intreaga.
SA marturisim ea am calcat chiar Regulamentul Organic din fat
In fata, ca teara doreste, in puterea autonomiel sale, sa-sI faca un
asedmint care sa nu-1 calce nimenea, de care sa nus1 bata joc nimenea.
Teara nu vroeste prerogative pentru familiI i persoane, teara

www.dacoromanica.ro
 95

vroeste drepturl de o potrivA pentru meritul vederat i patriotismul No. 1980.

netgAduit. Teara este sAtul de lingusief, de favoare, de prOI si de Proc.-verb.10.
Teara nu mal vroeste fii care s desbrace pe fill el. Teara
m
vroeste fil precum ati fost acel earl a zidit atAtea bisericY in tearA 18 1085o t7o

i a intemeiat biserica la care ne inchinAm. Teara vroeste fil precum

a fost aceia earl a infiintat schiturI i mAnstirl numaI i numal
ea sA intemeieze in tear moralul crestinesc. Teard vroeste fiI precum
a fost acel earl a infiintat in tearrt scoale inzestrat cu mosiI
marl i mnoase, numal i numaI ca s poatrt inflori in tearA stiintele,
care sunt de neaprat. nevoie si de vederat folos pentru tear. Teara
vroeste fil, precum a fost ace' earl a zidit atAtea spitalurI in teard
si inzestrat i cu mosif i cu avere bAneascA, numal i numaT
ca sA poat avea sraciT ajutorul cuvenit la vreme.
Teara doreste ca totI fiiI sl de o potrivA s se indulcease de
drepturile, privilegiile si imunittile sale dupa meritele lor. DovadA
e teara vroeste ce spun, este cA ea a trimis tot ce este maT invtat,
tot ce este maI prob in tearA la aceastA Adunare ; i chiar dusmaniT
nostri trebuc s mArturiseascA ce spun.
Europa luminat ne intinde bratele sale cele mal viteze, cele
mal urna ne, cele mal sincere, ca sa scape teara noastr de suferinti
n care a imbtrAnit, i ca s o intinereascA prin legI i reforme ci-
vilistoare ; care din nol nu va alerga inaintea el cu inimA de Ro-
mAn, cu cuget de crestin aprins de dumnegleeasca schintee ce insu-
fleteste pe om ? SA alergA'm dar inaintea EuropeI i sA artAm do
rintele
SA spunem c. teara doreste imbunAtAtirI pentru toate clase,le
ce se gAsese astAdI in ea, imbunttirI potrivite luminiI veaculuI in
care trAim, potrivite imprejurtirilor de fatA in care se gseste ast4 teara.
SA spunem cA teara vroeste, in unire cu Teara MunteneascA, s.
fie un Stat de propsire, care sh respecteze driturile inaltel PortI
dupl vechile el Capitulatil; un Stat de propAsire, care sA nu sdrun_
cine echilibrul i linistea Europa
Multe maT doreste si vroeste teara i plinA imT este iMma de
dorintele i vrointele triT, si mare imT este dorinta de a-mi deserta
mima aice, dar destul am vorbit.
Cu toate acestea una inc trebue s mal spun: tot ce am qis,
am vorbit din inimA, dar nu cu inveninare, ci din mima plinA de
durerl, duren ce ne a desteptat suferintele vduvelor si ale orfanilor,
suferinta fratilor meI de tearA cu fruntea curat i cuget nepAtat, su-
ferintele fratilor mel de tear% iubitorr de adevr. N'am artat alta

www.dacoromanica.ro
 96

No. 1980. de cal adevrul, cacl sunt i cunosc cA locul acesta este prea sfnt
Proo.-verb.10. ca sa poat in el incapea alta de eat numaI sfantul adev'er!
1867
D-luI Illihail liogedniceanu dice: c5, sirul de chesta pstreaza in-
18 Octom.
treag autonomia noastra si ea Tratatul de 'Paris cere s. asternem
cateva principa, care s'a' formeze basele viitoarei noastre orga-
nisatil. Trebue s'A arkam EuropeY, ea nu voim a fi niel China,
niel republica social, ci o societate europeana, tiind la toate
conditiile unel societlT in cale de progres la libertatea constiin-
Id, la egalitatea inaintea lega, la re.spectul individuluI, al domici-
liulta si al proprietta. Cat ne vom tine de principurile cele mar!,
niel o contradictie nu poate fi in rostirea clorintelor intre Adunarea
de aicea i cea de peste Milcov. De aceea programa comisiel sO se
primeasc, pentru a se da la comisa speciale spre desvoltare.

Cuvintul d-lul Mihail Kogalniceanu.

Oratoril de mal nainte a tratat chestia in fond ; mie dati-mi
voe sa ating numal forma; si dupa Regulamentul nostru niel ca se
cuvine de a maI trata fondul chestieI, ca una ce si este hotarita
Adunare. SO ne aducem aminte, ea amicul meri Rallet, in sedinta din
10 Outomvrie, ne-a infatosat o propunere ; aceasta propunere a
primit incuviintarea Adunara'. Astac,I1 dar totI suntem datorI a
ne inehina dinaintea maiestatil votulul. Acel proiect, prefacut in
incheiarea Adunara, pstreaza intreaga autonomia noastra ; el arata.
ce dorintl putem sa rostim spre a ne conforma TratatuluI de Paris,
si ce dorintI trebue s'a pastram pentru viitoarea legislativa, ca chestii
cu totul de competinta autonomieI noastre. Cu gresealb.' s'a ,lis ea
Tratatul de Paris ne cere de a ne rosti numaI asupra chestiel po -
litice. Instructiile date de Congres comisiel din BucurestI arata'
avem a ne rosti i asupra organisra Ora. Tata nseT cuvintele acestor
instructii: Comisia va pune deosebita sa atentie asupra reformelor
ce se cer de statutele i regulamentele in fiinta ; ea va studia starea
financiara, asedarea birulul, relatiile cleruluI cu administratia, starea
manastirilor, sistemul militar si c. 1.. Incheiarea Adunara a impacat
datoria de a ne conforma cererilor EuropeI i datoria de a Ostra
nejignit autonomia noastra; cAd dupa acea incheiare noI nu avem
a asterne proiecte de legI, ci numal oaresI-care principa, care ati sa
presideze la viitoarea organisare, care apoI dupa constituarea trilor
inteun chip definitiv ati O. se prefaca' in legI votate i intarite,in de -
plina noastra autonomie. i aceasta indoita datorie este prea fin-asa,
prea lesne de inteles. Europa ne-a recunoscut autonomia ; irisa ina-

www.dacoromanica.ro
 97

inte ca ea s'A se hotarasca de a o primi sub garantia sa, Europa este No. 1980.
In toata dreptatea de a cere sa cunoasca i basele ce voim a da vii- Proo.-verb 10.
1857
toarel noastre organisatiT politice si sociale ; cala numaI organisandu-ne
18 Ootom.
ca Stat european, ca societate europeana, Puterile se vor invoi de a
ne intinde mana. De vom vroi, dimprotiva, a ne constitua orI ca Stat
chinezesc, orl ca republic social', s fim sigurI c. Europa se va
tine departe de noI. Aceea ce se pretinde de la noI, s'a pretins
de la Belgia si de la Grecia. Asa dar, Domnilor, inca odat sa l._
sam utopiile, s'a arkarn Europel ea nol nu avem a fi niel China,
niel republica, ins voim a fi o societate european ; voim i inem
la toate conditiile una' societtl. in cale de progres ; voim libertatea
constiinteI; voim eizalitatea inaintea legil; voim respectul individuluT,
al domiciliuluf si al propriettit Manifestand asemenea principil, care
astdl formeaza basele tuturor societtilor Europe, putem noT avea
frica, ca' Adunarea ad-hoc din teara surora, de si luerand in deosebl
de nol', ar putea rosti alte 1i contradic'toare principii? Nu. Asta nu
se poate Putem presupune un minut, c' in seculul al XIX. poate o
Adunare, sati in Moldova sati in Teara Romaneasc, sa contestezo unul
macar din acele 12 punturl asternute de comisie ?
De aceea, Donmilor, s'a pasim inainte far nicl o frica', %l'a grija,
c altele ar fi dorintele Adunaril din IasI, i altele ar fi dorintele
Adunril din BucurestI. in cata vreme ne vorn tine de principide
cele mil' ale fie-cril societatI moderne, contradictie in rostirea do-
rintelor nu poate fi. Negresit ea mal nimerit, ea poate s,i mal logia
ar fi fost, ca Adunarile s lucreze impreun: insa trebue s' ne su-
punem unel legi mal presus de nol. Legea aceasta este Tratatul de
Paris. Legea aceasta este nevoia de a aduce cu o ()ara mal inainte
dorintele noastre pe masa Congresula
Vin dar iar a v dice, ca incheiarea Adunara este sfanta, ea nu
o putem modifica. Prin aceasta nu die ea trebue s primim programa
comisiel ca irevocabila. Comisia n'a fcut de cat a asterne un sir de
chestiI, voind prin aceasta a aduce o ordine in rostirea dorintelor.
Eil nu pretind niel do cum ea' comisia nu s'ar fi gresit in redactia
chiar in sirul chestiilor. Spre indreptare, Adunarea n'are de cat
a rindui alte speciale comisil (precum o cere i proiectul d-luIRallet) ;
aceste comisil vor studia una cate una chestiile, cu toat patrunderea,
cu toat stiinta; i spre aceasta sa le clarn numaI timpul trebuitor.
inca ()data, Domnilor, fie-care di isl are misia sa. Misia de astadI
este ca sa rinduim comisiile ; i atuncea cnd lucrarea lor ni se va
pune inainte, vom delibera, vom discuta, vom incuviinta, sa vom
descuviinta.
(Acte i Documente. VI. I). 7

www.dacoromanica.ro
 98

No. 1980. D-luI vice-presidentul instiinteaz pe Adunare cd a primit un

Proc.-verb.10. amandament subscris de 51-lor Dr. Ftu, Dr. Costin, V. Necula', Epis-
1857 copul Ghenadie Sendre Tripoleos si Arhimandritul Melchisedec, si
18 Octom.
constateaza cA acest amandament se va lua in consideratie la dis-
cutia asupra celor 12 punturT, care se va face dup ce mal intai
comisiile, ce se vor rindui spre a le desvolta, isI vor infatosa ra-
porturile lor.
In urind consultandu-se Adunarea, se pseste la alegerea de
done' comisa compuse cate de seapte membri, insrcinate cu des-
voltarea siruldi de chesta generale. La comisia I., insrcinati
cu punturile 1-6, s'ati ales cu majoritatea voturilor urmtorii
membri: D-lor Lascar Catargiu, Manolachi Costachi, Petru Mavrogheni,
Anastasie Panu, Dimitrie Rallet, Vasilie Sturdza si Constantin Hur-
muzachi. La comisia II., insarcinata cu punturile 7 12, s'ati ales
cu majoritatea voturilor urmatoril membri : D-lor Mihail Koglniceanu,
D. Cozadini, D. Miclescu, V. Mlinescu, C. Rolla, I. Fotea si I. Hrisanti.
D-luI vice-presidentul, consultand maY intaiti Aclunarea, rdied
sedinta si anunt viitoarea intrunire pe Vineri in 25 Octomvrie.
Vice-presidentul Adunrii, Constant in Ne gr e.
Secretara Adunra, P etru Ma vrogh eni, Dimi trie
Rallet, Constantin Rolla,
Ana sta sie Panu, Constan tin
Hur mu za chi.

17. Procesul-v erb al No. 11.*edinta din 25 Oct mbre 1857.

No. 1980. Ast641', a un-spre-lecea sedint5, a Adunara ad-hoc se deschide sub

Proc.-verb.11. presedinta inalt Prea SfintieI Sale Mitropolitula
1857
D-lul Dimitrie Rallet ceteste apelul nominal, la care s'ail gsit fata
25 Octom.
seapte-glecY si cincY membri, iar absentI noug, si anume cincI in con-
gedie cid. Vasilie Zaharia, Vasilie Nicola, Chiril Ciocarlie, Con-
stantin Iacovachi, Gheorghie Die , dol.' bolnavY dd. Alecu Bals si
Grigorie Bals.
D -luI Constantin Hurmuzachi ceteste procesul-verbal al sedinteI din
18 Octomvrie, care se aprobeaza' de Adunare si se subscrie de vice-
presidentul si de secretan! eY.
D-luI lordachi Pruncu cere voia a se retrage din sedint, aflandu-se
bolnav.
D-lul Dimitrie Ballet ceteste raportul comisieI I., insArcinat cu des-

www.dacoromanica.ro
 99

voltarea punturilor 1-6 din sirul de chestil, asupra puntuluI V. No. 1980.
despre libertatea culturilor in marginirea Capitulatiilor : Proc.-verb.11.
1867
Aceast. comisie are onoare a supune onorateI AdunrI urm6.-
26 Octom.
torul proiect de incheiare asupra chestiel ating6toare de libertatea
cultarilor in miirginirea Capitulatiilor".
Lund in privire c porunca Mntuitorulul de a inbi pe aproa-
pele s ca pre sine insusi", cuprinde in sine principiul toleranteI;
LuAnd in privire c toleranta este nedesprtit de civilisatia cres-
tinA i intemeiaz. infratirea popoarelor ;

Luand in privire cA libertatea culturilor este un princip adoptat

de toate staturile civilisate, care si-ati reservat numaI dreptul prive-
gheril asupra esercitiulta lor;
Lund in privire, c acest mare princip s'a aplicat si s'a
pstrat pururea i in Principatele Romne, unde toate culturile, recu-
noscute de guvern, a avut liber esercitit, fait alt mrginire, de cht
acea cuprins. in CapitulatiI (Art. 8 al TratatuluI din 1511 intre Sul-
tanul Baiazed II. si Domnul Bogdan ; Art. 9 al aceluI dintre Mohamed II.
cu Vlad V. din 1460);
Luand in privire cA religia si limba noastril a tost paladiul
nationalitati1 romane;
Adunarea ad-hoc doreste ca la viitoarea organisatie s se iea de
bas urmtorul princip:
Religia domnitoare in Romania este religia ortodoxa' a Ite-
slrituluI. Esercitiul celor-lalte culturI recunoscute este liber, Tusk
ea restrictia preveguta In Capitulatil.
Tar ca raportator al lucrril sale comisia I. a ales pe d-lui Di-
mitrie Rallet,

(SubscrisI) Lascar Catargiu, Manolachi Costa chi, Petru

Mavrogheni, Anastasie Panu, Dimitrie Rallet,
Vasilie Sturdza, Constantin Hurmuzachi.

Presidentul AdunriT d cetire a patru amandamente la acest

punt, si anume:
1. Amandamentulul d-lul A. Filtu, sprijinit de dd. Episcopul Ghe-
nadie Sendre Tripoleos, Arhimandritul Melchisedec, Dr. Costin
Vasile
Puntul al 5-lea.
Deplina libertate a cultulul. religieI domnitoare. Esercitiul celor-

www.dacoromanica.ro
 100

No. 1980. lalte culturI crestine, insA fa'rA jignirea religie domnitoare si in mAr-
Proc.-verb 11. ginirea vechilor CapitulatiI.
1867
26 Odom. (Subscris) Dr. A. F 'at u.
Sprijinim: Ghenadie Sendre Tripoleos, Arhi-
mandritul Melehisedec, Dr. Costin, V.
Neculag.
Amandamentului d-lur N. Carp, sprijinit de d-lor S. Mieleseu,
A. FAtu, G. Ghidionescu, C. Sturdza (Vasluig) :
Anul una mie opt sute cincI-4ec,1 si seapte, Octomvrie 25 cjile.
in urmarea desvliril chestiel atingtoare de libertatea culturilor in
mrginirea Capitulatiilor, fAcutA de onorabila comisie aleas din
sinul AdunAril ad-hoc si insArcinatA cu aceasta ; subscrisul membru
acestuI Divan, ca representant al proprietatilor marl' din tinutul Vas-
luiuluI, am onoare spre conclusie la desv'elirea comisieI a propune
urmAtoarea redactie:
Religia domnitoare in RomAnia este religia ortodoxA a R6-
sAritulul. Esercitiul celora-lalte culturI recunoscute este tolerat,
insA atAt cu restrictia prevgdutA in CapitulatiI, cAt si in politieeasca
observare a legilor VriI astAq1.1 in fiintA.
(Subscris N. C a r p.
Sprijinim: S. Mi clesc u, G. Ghidionescu, C. Sturdza
(rAzAs), D r. F A tu.
Amandamentuldf d-luI Cracte, sprijinit de d-lor C. Roset, P.
BrAescu, C. Mortun, N. Bosie, N. Emandi :
LuA,nd in privire cA porunca MAntuitoruluI de a iubi pe aproa-
pele ca pe sine insusI, nu este compatibilA ou Capitulatia, ci in
contradictie ;
LuAnd in privire cA citarea in considerante a Art. 8 si 9 nu
sunt niel de un ajutor, cand chestia se trateazA in prineip ;
LuAnd in privire cA cu Capitulatiile din veacul al 14-lea si al
15-lea nu sunt legatI la acea regulA totl Musulmana de pe surfata
globuluf, ci numal aceI ce fac parte din imperiul mahometan, pentru
carI si Sultana' Mehmed II. si Baiazed s'ail indatorit pentru dinsiI
si pentru urmasil lor a-I opri de a veni si a face geamil in tearA;
LuAnd In privire cA ast411 nu se statorniceste ca dorintA un prin-
cipi nog, pentru cA libertatea culturilor, Cu invoirea guvernurilor
competente, a fost adoptat si pAstrat in RomAnia;

www.dacoromanica.ro
 101

Propunem: No. 1980.

1. Motivele resonate cuprinse in considerante s se primeascA Proc.-verb.11.
1857
in tbtul, suprimndu-se numal cuvintele fra alt mrginire de cht
25 ()dom.
aceea cuprins in Capitulatil (Art. 8 din Tratatul din 1511 intro Sul-
tanul Baiazed II. si Domnul Bogdan; Art. 9 al acelul dintre Mehmed
si Vlad V. din 14601.
2. Din redactia ce are a sluji de bas la viitoarea organisatie
suprimndu -se cuvintele de la sfirsit ins Cu restrictia preve'dut in
Capitulatir, s cuprind :
Religia domnitoare in Romania este religia ortodox a Rs-
rituluI. Esercitiul celora-lalte culturl cunoscute este liber ca i pAn
acum.
(Subscrisl) D. Cr a ct e, C. M ort un, C. Ro s et, P. Brescu,
N. Emandi, N. Bosie.
4. Amandamentulul d-luI Kogeilniceanu, sprijinit de d-lor C. Roset,
D. Gbeorghiadi, V. MAlinescu, D. Cozadini, A. Cuza, M. Jora :
Subscrisul propune ca frasa din dorinta atingkoare de libertatea
culturilor, i anume esercitiul celora-lalte culturI recunoscute este
liber. s'a' se inlocuiasc prin urmtoarea redactie
Esercitiul celora-lalte religil cunoscute este liber, ins cu res-
trictia prev64ut in CapitulatiT.
(Subscris) K o glni c e an u.
Sprijinim : C. Roset, D. Gheorghiadi, Mlin escu,
D. Cozadini, A. Cuza, M. Jora.
Discutia incepe asupra amandamentuluT D-rulul A. Filtu, care in-
cheie : Deplina libertate a cultuluI religieT domnitoare, esercitiul
celora-lalte culturI crestine, ins fr jignirea domnitoare
in mrginirea vechilor CapitulatIi.
Prea Cuviosia Sa Arhimandritul Neo fit Scriba12, cere cuvintul
dice: ca trebue s hotrim acum pus'tura bisericif noastre ; ca
Prea Cuviosia Sa nu s'a opus la libertatea culturilor, ins pe p-
itmint fie care libertate are marginile sale, si libertatea culturilor nu
trebue s jigneasc biserica une! nata, biseric care tot-deauna a
fost tolerant ; ea vroim libertate pentru totT, ea trebue dar s
vroim libertate i pentru refigia noastr. Aceast religie are o bise-
ric, care de la inceput, in amindou rile, a avut o putere legiui-
toare si administratoare. Prin concentrarea puteriI civile trebue s.
fie concentrat i aceea a bisericil inteun sinod.

www.dacoromanica.ro
 102

No. 1980. Mai mult1 deputatI fcnd luare aminte, c vorbind de sinod,
Proc.-verb.11. Prea Cuviosia Sa s'ar deprta de ehestie; i presidentul rechemndu-I
1857
25 Oetom.
la chestie, Prea Cuviosia Sa urmeaza si dice: c. cnd teara cere
drepturile sale ab-antiguo, i biserica trebue s aib dritul a se con-
stitui in biseric soborniceasa, si apostoleasa; c totI strigm res-
pect pentru proprietate, pentru altiI, trebue dar s strigm si res-
pect i nejignire pentru religia noastr, pentru drepturtle autoche-
falieT sale, cAcT biserica este cea mal mare, mal dreapt i mal slnt
din toate propriettile ce am mostenit de la strAbunI, ea este pala-
diul nationalittiI noastre.

Cuvintul ArbimandrituluI Neofit Scriban.

Domnilor !
Vreaq a m esplica, pentru ce mi-am dat socotinta deosebit in
comis.ia ce atI bine-voit a me' alege, pentru a proiecta un sir de chestil
de interes general al trit
I. Domnilor! Tratatul de Paris si instructille electorale ne spun,
c ideile ce desbatem astdl sunt niste dorintl, care vor s serveascA
de bas viitoarel noastre constitutil, i constitutia aceasta va s fie
legea fundamental a StatuluI nostru ; ins aicl se naste intrebarea
despre pustura ce voim s &In sail mal bine dicnd ce voim
lsm bisericil noastre in aceast coristitutie; s se amesteee autori-
tatea bisericil cu a Statulul, saU s o lsm de o parte? S o facem
instrument si sclav, sail s'AA lsin o deplin libertate in functiile
sale cele bisericestl; chcI astdT mat mult de et orl i cnd trebue
a determina raporturile sale cu Statul, care este sfera sa si care sunt
formele, dup care ea trebue sd se carmuiascil.
Pe lng acestea, cnd onorabilii meI colegr ati opinat despre
libertatea culturilor in tear, eU am fost cu totul de opinia d-lor.
irisa am socotit crt precum libertatea aicea pe pmint niel odat poate
fi fr de margina, de asemenea si libertatea culturilor in teara noastr
nu ar fi bine de a o intinde pana acolo, in cAt s'a poat ca s jig-
neasc religia i biserica unel natif ; care niel odinioar a cugetat
macar la proselitism, si care altmintrelea, din secull nememorabill a
tolerat acas la dinsa tot felul de religil crestine, ha ine ciliar si
necrestme, pe cAnd pe aiurea ele erati in cea mal mare netolerant.
Apolo astdl voitn oare-care libertate i oare-care respect
pentru altil, fiind-c6 voim dreptatea pentru toti, prin urmare socotesc
e trebue s voim i pentru biserica i pentru religia noastr; pentru
religia aceea, pentru care nemuritoriI nostri erol aU combtut secull

www.dacoromanica.ro
 103

intregT !CcT ar fi de mirare ca s fim drepg pe aiurea, i nedrepg No. 1980.

cu biserica si cu religia noastr... Froc.-verb. 11.
.tnsa religia aceasta are o biserin, i biserica aceasta este bi- 1857
25 Octom.
serica noastr. Aceast bisericil de la intemeiarea sa, tot-deauna a avut
o putere administratoare i legiuitoare, cAcl fr de aceste dou6 in-
susirl n'ar fi putut tri sati cel putin n'ar fi avut niel o insemntate ;
ceea-ce realitatea ne dovedeste din contra. ins sunt maT bine de
cincI secoll, de cand o chiriarhie a sa a fost concentrata in Teara Ro-
mneasc5, iar alta in Moldova ; acum ins, fiind-ca frile acestea ati
hotArit a se incorpora si a se concentra pentru partea civil sub un
singur Domnitor, urmeaz dar ca si centrurile chiriarhiilor biseri-
cestl s se concentreze inteun sinod.
Dar fiind-c6 Mitropoliile noastre sunt inzestrate cu privilegiul de
neatirnare, i cand ele ar urma s lucreze despartite, ar aduce
oare-care necuviing i oare-care turburArT, prin inriurirl felurite si din
maT multe prg...
(Ask D-nilor, de si ideia unui asemenea sinod este admis ca o
intrebare de interes general a Romnilor, totusI dup a mea soco-
tint:A nu este in de-ajuns hot5rit in atribugile sale, eti am sustinut
c trebue s-1 ar6ttim cu termini lnnurig formula autorittiT sale. Eti
am sustinut 06 atributiile sale bisericestI trebue s fie legislative si
administrative, pe temeiti c cu asemenea atribugl ati fost invscute
chiar i pAn acum Mitropoliile noastre, pe temeiti c ArhiepiscopiT
nostri, pe lng aceea c tot-deauna ati legiuit, insofti de Arhiereil
trif si de clerul triT, pentru tot ce a fost de trebuint dogmeI de
sprijinire. moraluluT de ap6rare i trebuintelor de tot felul ale bisericil
si ale fiilor s6T sufletestl, dar tot-odat el si-ati administrat bisericile
clerul, a inspectat la inv6tturile sale si ati dispus liber de functiile
sale cele bisericesti.
MitropolitiT nostri i cu dinsiT si tot clerul ati avut tot-deauna
un drept ins i maI mare, un drept, pe care ell ati i alte religiT
crestine, vrea a ice, purtarea de grij esclusiv pentru sufietele
fiilor lor nAscug in Domnul, pentru mntuirea lor, pentru nertitAcirea
lor i pentru neperderea lor cea sufleteasc. Prin urmare, stpanirea
ion este moral, campia dreptulul lor este credinO, sunt cugetele
inimile credinciosilor, stpAnirea ion este curat apostolica, si nimio
de cat apostolic, de unde urmeaz c o asemenea autoritate trebue
s'a' fie neaprat inzestrat cu atribugl formale, administrative si legisla-
tive in biserica, duprt un model apostolic i statornic al bisericiT.
Este de prisos s v6 spun ea fondul lucrArilor sale sunt dogmele
statornica inv'tatur a bisericiI. Este de prisos s v6 spun c hot-

www.dacoromanica.ro
 104

No. 1980. riffle sale, care ad raport cu lumea aceasta, trebue s se supuna la
Proc.-verb.11 incuviintarea yefulul StatuluI, ha inca el partea esecutiva a sa este
1857
25 Octom.
maI cu seama a acestuia.
Aya dar, D-nilor, hotritT de poate fi o autoritate bisericeasca, orl
yi cat de spirituala ar fi ea, far de asemenea atributil ! maI ales,
cand de la inceput a fost pus intrebarea, de trebueyte a se lmuri
sfera yi forma atributiilor bisericiI, de este cu putint a se supune
biserica in totul StatuluI yi de nu ar urma oare de aicea niyte role
urmarI. precum pentru religie, de asemenea yi pentru societatea noastr
yi chiar pentru Statul nostru viitor ? Un sinod far de aceste dou
atributil este un non-sens. Gael un sinod fr atributiI administrative
yi legislative, urmeaza ca sa primeasca legea unel alte autorittI
pentru ca sa fie ceva sail pentru ca sa lucreze ceva ; ceea-ce cu alte
vorbe, el nu ar fi de cat un instrument ! Socotiti. dar, D-nilor, la ce
ajunge atuncea biserica, care este yi care nu trebue sa fie de cat
o mama adevgrata pentru top'.
II. Dar &A maI observarn inca, D-nilor. S'a vorbit yi s'a scris
nu de mult de respect pentru proprietate, yi clerul a sfintit principul
acesta ; ins care alta proprietate este mal mare de cat biserica ?
S'a strigat, ca ni se imput c nu vrem a conserva starea de
fata a lucrurilor yi. s'a rspuns ea ce sa conservarn ? Demorali-
satia, coruptia, nepotismul, impunitatea, neruyinarea vitiilor ? Si
clerul a sfintit yi r6spunsul acesta. Cu totil am lasat putrejunea pre-
sentulul yi ne-am intors la obaryia lucrurilor necorupte ale strbunilor.
Cu totiI am recunoscut, ca in present toate drepturile noastre sunt
compromitate, yi am alergat s ne ap6ram cu vechimea cea curat
yi santoasa! Am strigat drepturile ab-antiquo, pentru c. ele sunt maT
tali de cat presentul, ele singure numal ag virtutile ce ne pot vin-
deca tot 1'6111 de fatil.
Prin urmare dar yi biserica n'are tot acest drept sd id.: nu
vrcail a conserva puslura cea injosita ce mi-a dat-o nedreptatea
trecutuluI; vrea a fi demna de origina mea ; nu vreati a conserva
abusurI yi coruptir, nu vreati ca soarele dreptatil mete yi al adev6-
rulul meA sa mal fie intyurat cu vlul noptil yi cu vlul vitiilor yi
al pcatelor lumil ! vreail ca s luminez sloboda moytenirea cea rs-
eump6rat cu scump sangele al mireluI meil Si al D-cieuluI meti Cum?
Biseriea tril" numaI, n'are dreptate sail: recapete drepturile sale ab-
antiquo ? Numai clerul s nu poata sa. propayeasca cu biserica sa,
de-opotriv cu seculul? yi s null recapete adevrata sa puskur
in societate ? Cum ? Numal el s. nu-0 capete drepturile constitutio-
nale ale bisericiI sale? Cum ? Numal biserica sa n'aiba dreptate s

www.dacoromanica.ro
 105

se constitue in biseric soborniceasci si apostoleasel Cum ? Ea n'are No. 1980.

P roo.-verb.11.
dreptul alerge la drepturile ce4 sunt date de sfintil Apostoll 1857
de sinoadele ecumenice ? - SO-sI fac leg' dup trebuint i sO se 25 Odom.
administreze in totul conform sfintelor canoane ? Si cine este acela
asa de tare ca s se improtiveasc uneI asa de marl puterI pe cat
este si lumea ?
Tratatul de Paris a incuviintat dreptatea cleruluI ca sa-sT spue
dorintele sale liber, i clerul declara ca pe temeiul sfintelor canoane
si pe temeiul autonomiet rii, orI pe temeiul autochefalieI bisericif
sale, vrea a se constitui in biseric eu o autoritate sinodala repre-
sentativA i cu atributil administrative si legislative canonice pentru
trebuintele sale bisericestf si ale fiilor sei sufletestf. Pentru legiuirI
rituale, pentru legiuirI disciplinare, pentru adrriinistrarea clerulul,
a dicasteriilor si a invlturil sale. Biserica, mama noastr, n'are
catusI, n'are lanturI pentru nime, D-nilor, ea are laptele cel duhov-
nicesc, cu care hrneste pe fiiI sn, if creste, l lumineaz, if apr
i II intareste in clkoria vietil acestia. Biserica stie maI bine de cht
xi si cine autoritatea sa si marginile sale, chef singurA dogmati-
seste, c. trebue a da ceea-ce se cuvine imp6ratuluI, Imp6ratulu,
ce se uvine lul Dumnederi, luI Dumnederi.
Pe l'Anga acestea, dati-mI voe s'a mat observm inch' : Se poate,
Domnilor, ca biserica noastr, care este de mil de aril biserica Ora'
acestia, cAnd ar fi atacat in drepturile sale cele maI sfinte, s n'aib
drept radica vocea sa cea de maic la ajutorul i apOrarea fiilor
se-I.? Se poate ca seful civil al t6rils, care domneste peste fill sCi, s.
dreptate de a-I' tinde mna de ajutor? Cum ? Libertatea ce
vream altor relief, sh. poat, ajutatil de impregiurrI, a ne rpi cndva
prin ademenirI pe fiil nostri nscutI in Domnul? si sA ne scoat
de prin bisericile luI Stefan-cel-Mare si a luI Alecsandru-cel-Bun,
acel ce va sedea pe scaunul hil Stefan-cel-Mare sa fie adiafor ?
Sag sh. 1io c o lege a V&A Il opreste; ca libertatea culturilor este
garantuit i e chestif religioase nu-I privesc ? VC intreb, Domnilor,
la un asa re'spuns ce ar trebui s fac clerul nostru, care n'are spi-
ritul de proselitism pe cat este aiurea, care niel a avut propaganda
fideI, niel poate o va avea ? SA se uite cu ochil eufundatI in lacrOmI
cum perde din di in c,li pe fiiI sl; cum perde un deposit sfant i stra-
mosesc, cO. tot ce avem de la strbunI este sfnt; sag' sa piece capul
inaintea jugultil, a puteriI ademenitoare si a puteriI impregiurhrilor,
sari sh' primeasc moartea martiruldf ? Pentru oamenil de cuget, in
adev6r, Domnilor, aceasta este o pus6tur foarte incurcat !
Asa dar noT, cart strigm peste tot locul, pe cht si se cuvine s

www.dacoromanica.ro
 106

No. 1980facem, respect pentru alti, drept pentru altiI, respect pentru proprie-
Proo.-verb.11.
tate; de ce sti nu strigAm respect si nejignire pentru religia noastrA,
1857
95 Odom.
respect si nejignire pentru biserica noastrA, respect pelitru drepturile
sale, a autochefaliel sale? Respect pentru bisericA, cjic, i pentru drep-
turile el, cAcI ea este cea maT mare, cea maI dreaptA i cea mal sfantA
din toate proprietAtile ce am primit de la strAbunT !
Sub auspiciile el a scApat nationalitatea noastrA sub auspiciile
el' s'a grupat natia noastrA, ori i unde se aflA ea in strAinAtate I.,.
Proprietatea el cea cereascA ne-a pAstrat proprietatea cea pArnin-
teascA, ne-a pAstrat drepturile Capitulatillor noastre, de care acum
suntem ata de mAndri ! Ne-a pAstrat proprietatea limbeY si a lite-
raturi1 noastrei
Asa dar, Dornnilor, sA cerem respect si nejignire pentru un ase-
menea paladium al drepturilor noastre, pentru o asa de mare pro-
prietate, Aria suntem datorI toatA fiinta noastrA!
(data dar, Domnilor, pentru ce mi-am dat socotinta conditional. Ju-
decatl i cumpnitl greutatea socotinteI, i hotAritI in a voastrA inte-
lepciune, de am avut dreptate, orI de nu am avut. Teara este auto-
nomA, teara este suveranA : trAiascA iubita noastrA Romanie, unit'A si
autonomA!
III. in finit, Domnilor, ve' rog, dati-mi voe ca sA fac incheiare :
cand ml-am dat socotinta, cA Sinodul Romaniet se cuvine sA fie ca
atributil legislative i administrative biserice0I, di nu am avut
in gAnd de a aspira la o putere papalA a bisericil in Stat; ea nu am
gandit, niel gandiam la o rupere a relatiilor noastre dogmatice cu
biserica ecumenicA, maica noastrA a tuturor; nu am gandit ca Sino-
dul sA dea legI Statulul, sa sa se supunA puterif timporale la le-
giuirea ce-I va da biserica, d. e. la concordaturI, la inchisitii si a. I. t.,
niel la o administrare si legiuire materialA a bisericiI de averY, niel
la facerea de un not.' cod de canoane bisericestl, precum oare-cari
voit s'A m6 esplice. Nu, Domnilor. De aceea pentru de a rAdica tot felul
de prepusurI, declar din parte-ml socotinta mea proprie, care sper
cA nu va fi numal a mea individualA.
1. Clerul MoldoveI nu sine la averile bisericil, de cat curat pentru
inflorirea bisericiI si a natieI. El nu cautA avere, de cat pentru spri-
jinirea familiel sale si pentru educarea fiilor sei, pentru scoalele
sale i pentru seminariile sale ; pentru orfaniI s6i i pentru in-
valiliT ; clerul nu cautA a fi bogat, nicI a avea comoditAtI
mad, eAcY el stie el adev'rata sa chemare este virtutea, i ea
cea maI intal virtute a sa este crucea DomnuluI, este sArAcia, Ad
fArA de aceasta nu este sfintenie, i fArA de sfintenie nu este preotie!

www.dacoromanica.ro
 107

2. Clerul moldo-roman este maI mult de cat convins, ea intru No. 1980.
cat ar trai el numaI pentru averf : luminile, sfintenia si tot felul de Proc.-verb.11.
1857
virtutI vor fi pentru dinsul nula; averile sunt perderea sa! Tara mal
25 Octom.
cu seam intru cat clerul monahal, intru cat clerul inalt va fi bogat
si in comoditatI marl, meritul i virtutea nu va fi calea catre scau-
nele apostolestI; misia apostolica va fi numal o masc i virtutea
nu va avea fiinta in biserica! Cacl bogattl, dupa visa MantuitoruluI
lumiT, cu anevoie vor intra intru impratia lul Dumneder.
((Cu toate acestea, Domnilor, socotesc ea' clerul doreste, clerul vrea,
clerul cere siguranta averilor bisericiI, el cere ca ele sa fie nu numaI
cu numele ale bisericiY, dar si cu fapta.
D-luI Anastane Fatu sustine amandamentul s dicnd: ca in cat
priveste articolul intaid al puntuluI propus de comisie, d-luT se uneste
cu comisia ; dar cat pentru, partea a doua, d-lul sustine modificarea
facuta prin amandament, cad chiar comisia recunoaste dritul pri-
vegheril, i cand nu s'ar pune far& jignire, atuncI am da voe pro-
pagandeI lovitoare in religia noastra. dice c religia noastra
a avut dreptul de a nu fi jignitil, drit ce nu putem instrina. Ast-
fel nu putem tolera cultul evreesc alt-fel de cat numaI in cat
ovor fi de suferit. Ast-fel este si mrginirea din Capitulatil.

Cuvintul d-luI Dr. A. Fatu.

Domnilor !
Pentru a face oare-care arnandamente asupra textuluf progra-
mulul pentru chestiile generale supuse DivanuluI de catre comisia ce
a lost insarcinat cu redactia lor, am supus in sedinta din 17 Oc-
tomvrie a Adunril prin amandamentul mar modificatiile ce am credut
de nevoie a se face punctelor sub No. 3, 5, 6, 7, 8 0 9.
Unul din acele puncte, acel cu No. 5, s'a luat astadI in tratatie.
Acel punct, in primitiva sa redactie, era in urrnatoarea cuprindere:
oLibertatea culturilor in restrictia Capitulatiilor. in locul acestia ett
am adoptat urmatoarele : Deplina libertate a cultulul religieT dom-
nitoare, esercitiul celora-lalte culturI crestine, insa far jignirea re-
ligiel domnitoare i in mrginirea vechilor Capitulatil.
Onorabila comisie insarcinat cu desvlirea chebtiilor propuse de
cea nti comisie a prefOcut punctul al 5 lea in acest mod : Religia
odomnitoare in Romania este religia ortodoxa a Re'saritulul. Esercitiul
celora-lalte culturl recunoscute este liber, ns eu restrictia prevgluta
in CapitulatiN.
intru cat priveste partea intala a acester frase, adeca ca religia

www.dacoromanica.ro
 108

No. 1980. domnitoare in Rotnania este religia ortodoxa a RgsarituluI,

Proc.-verb.11, unesc cu socotinta comisiel, iar in cat priveste partea a doua, adec.
1867
Esercitiul celora-lalte culturl recunoscute este liber, insa cu res-
25 Octom.
trictia prevNut in Capitulata, ein ca este de nevoie a se mentine
redactia introdus in amandamentul meil, care incuviinteaza, liberul
esercititi al eelora-lalte culturI crestine recunoscute numaI far jigni-
rea religiel domnitoare.
in aceasta in intemeiez mat infai pe insusl unul din conside-
rantele espuse de onorabila comisie, dup care se recunoaste Statulut
dritul de priveghere asupra esereitiuluI celora-lalte culturI, i apol
daca nu s'ar prevedea in text despre nejignirea religieT domnitoare.
cum s'ar putea preveni abusul ce ar resulta camd vre-unul din aceste
culturl, in zelul propagaril confesieT sale, s'ar intinde la urmrf lo-
vitoare in sfintenia i autoritatea religief domnitoare ; in adev& ce
vom lace noI child o persoan bisericeasca din vre-unul din culturile
strain, in zelul de a trage la legea lul fiI de a bisericiI noastre, va
predica in public principiile dogmeI sale, eu lovirea principiilor si a
dogmelor religiet noastre ? Cum vom putea inltura lovirea ce s'ar
face in principiile dogmei i scandalul ce s'ar aduce evlaviel publi-
culul inchinator prin aceea, de a vedea in zilele de grbtorl ale bise-
riciI ortodoxe pe ceI de alt cult intrebuintnd, afaril de locuinta lor
lucrul meserieI lor cu tot sgomotul cerut de acea meserie?
Nu maI putin este de insemnat, D-nilor, ca dupg mastihile impre-
jurarI sub care a zcut teara noastr, si in privirea inv'taturilor, lip-
sind trebuitoarele ingrijirI pentru luminarea i intemeiata invelatura
a clerulul nostru in stiintele teologice, a r'mas acesta inapoia cle-
rulul de alte culturl crestine al celor-lalte state. Este dar de pre-
v'dut c la off- ce lupta religioasa intre un preot de alt cult crestin
intre un preot de religia noastra, acesta, ea neinzestrat cu cunos-
tintele trebuitoare teologice, va putea cu grett s sustie victorios lupta.
AtuncI acel de alt cult artndu-se nkringtor in ocha publiculul as-
culttor, nu va mar putea fi stavilar intru .latirea credintel sale, si asa
lesne s'ar sminti in credinta dogmelor fiiI biserica noastre Prin ur-
mare prerogativa ce se acordeaza religieI noastre, de a fi acea dom-
nitoare, n'ar fi de ch. t o Merl moarta, daca ea nu va avea de sprijin
clausa de maI sus ca esercitiul celor-lalte culturl crestine recunos-
cute sa fie liber numaI cu nejignirea cultuluI religief domnitoare.
In sfirsit maY este de luat aminte ea religia noastra, ca lege
a popululuI, a esersat pururea dritul de a fi nejignit de dare cele-
lalte culturI crestine.
17.6 intreb dar : oare primit-am noI mandatele noastre de la natie

www.dacoromanica.ro
 109

pentru ca s-I instrinm acest drit ce l'a pstrat intact p*n acum ? No. 1980.
*i oare il putem instraina noI, fiiI adeveratl al legiT noastre str- Proc.-verb.11.
1867
mosestl ?
95 Octom.
D-nilor ! in amandamentul mea din 17 Octomvrie curent n'am avut
In idee de cat numai culturile crestine.
Lund irisa acum aminte la edactia propuneril fa'cute de co-
misia a doua, ved c se vorbeste de a se da libertatea esercitiulut
la cele-lalte culturT recunoscute in deobste. Aceasta ar da loe a se
intelege esa si esercitiul cultuluT evreesc ar avea tot aceeasI libertate
In teara noastr ca si culturile crestine. De aceea socot de nevoie a
vorbi aci chteva cuvinte despre cultul evreesc.
Fie-cine stie ca.* Evreil se hrnesc cu negotul lor maI in toate
terile, cu mal multa sail maI putin libertate, potrivit cu politica fie-
eruI stat, unde el urmeaz principiile cultulul lor prin case private
sati prin sinagoge tot cu aceeasl restrictie. Aceast regula s'a pzit
pn acum nestramutata si la noI.
Ce nevoie este ea s o prefacem acum ? intru cat Evreil ce lo-
cuesc in teara noastr se vor purta cu nejignirea legilor tintitoare la
prosperitatea natiei romne, intru atAta si el se vor bucura de drep-
turile ce le sunt ingduite prin deosebitele acte ale guvernuluI nos-
tru. De asemenea si cultul lor va fi tolerat intru atea numal, intru
ct eI nu vor lucra in contra intereselor Veril, ale legil crestine si ale
linistel publice.
D-luT Anastasie Pana intimpin: c nu stie de unde vin atatea
temen l inteo tear, intr'o Adunare crestin, ccl religia pentru RomnI
remne basa fundamentara a esistintel lor politice, paladiul lor in
trecut si in viitor. Libertatea culturilor a esistat tot-deauna in Prin-
cipate, si trebue s fie si de acum inainte, cAcT religia noastr este
o religie de pace. Principiul liberttiT cultulul st in evanghelie,
acest princip este recunoscut de Pavel Apostolul, de sfintiT Constan-
tin si Iustin, el stA inscris pe toate paginile crtilor sfinte. NoT spu-
nem c religia noastra este cea domnitoare; daca ea este domnitoare,
nu maI avem trebuint s maT dicem ea' are libertate de a fi. in
templul nationalittil noastre s'A fie inscris cu lit ere de aur ei rell-
gia si limba ail fost paladiul nostru, Irisa' tot-odat si libertatea
oeulturilor.

Cuvintul d-luT Anastasie Panu

hl l'ata maiesttil ce cuprinde in sine chestia ce ved c se pune
In deliberare, inaintea drepturilor si a datoriel ce el RomniT de a

www.dacoromanica.ro
 110

No. 1980. crede in religia parintilor s1, e m'am intrebat pe sine, D-nilor, audind
Proc.-verb.11. acele ce s'ati cetit i s'ati propus la tribuna, de unde vin aceste te-
1857
25 Octorn.
men t care tulbura constiinta unora, aceste ingrijirI care se manifes-
teaza in vorbele si in amandamentele ion?
Religia printilor nostri nu este pentru not numaT harul acel
dumnegleesc care se pogoara din cerurT asupra omuluT pentru a-1
pune in comunicatie Cu ziditorul gti, ea este tot-odata o basa, fun-
damental a esistentel noastre politice ; ea este paladium sub care
s'a ap'rat nationalitatea noasfra in decurs de maT multi seculT nefe-
ricitT ; ea a format emit earl cu Stefan-cel-Mare 1 cu alt1 DomnitorI
a mrit numele de Romani, ea a inspirat rbdarea i credinta in ge-
neratiile ce ail trecut ; ea dimpreuna cu limba ne a facut s ajun-
gem in dilele acestea in care am proclamat suveranitatea noastra. Cine
dar se scoala astdi in contra acestel religiT, care formeaza istoria
trecutuluI nostru, scrisa prin atatea monumente ridicate de pie
tatea stramosilor ? Nime. Nime. Temen l zaclarnice, ingrijir1 ridicule,
nesocotintl vinovate, care tulbura constiintI slabe i caut a aduce
discredit asupra acelora ce ail de implinit datoriT serioase.
D-luT Ftu cere prin amandamentul s deplina libertate a cut-
tuldi religieT domnitoare si esercitiul celor-lalte culturT crestine, insa
fart jignirea religieT dolnnitoare. Dac statornicim ca religia noastra
s fie domnitoare, se cuvine oare sa ada.ogim ca aib deplina li-
bertate a cultuluT s i sa nu fie jignit de cele-lalte culturT ?
Dar cum ar putea fi domnitoare, daca n'ar avea libertatea cul-
tuluI sal* i daca ar fi jignita de cele-lalte culturT ?
NoT vroim a da mrire si glorie ;religieT noastre ; de aceea o
numim domnitoare, i apoT ne temem ca nu va avea libertatea cul-
tuluT sal si va putea fi jignita, i aceste se dic inteo Adunare cres-
find, inteo teara crestin!
Las, D-nilor, la apretuirea d-voastr amandamentul propus. Cat so
atinge de cuvintul cetit de Prea Cuviosia Sa printele Arhimandritul
Scriban, etl nu pot sa r'spund nimica, cad acel cuvint cuprinde
pentru infiintarea unuT Sinod, i noT astadt nu tratarn aceasta chestie.
Comisia insareinata de Adunate cu elaborarea unul asemenea proiect
niel n'a intatosat inc lucrarea sa, cum dar as putea discuta inteo
chestie neinfatosata, necunoscuta inca Adun'aril si caro nu se trateaza
acum ? Simtim dar prere de rai ca. Proa Cuviosia Sa n'a asteptat
th-npul cuvenit pentru- a ne aduce atuncea luminile sale si cunostintele
speciale ce far indoiala trebue s. fi avnd in chestia SinoduluT.
tree dar la chestia care se trateaza acum.

www.dacoromanica.ro
 111

Comisia v'a inftosat ast41 considerantele dup care libertatea No. 1980.
culturilor a fost i trebue s fie in pmintul nostru. Proc.-verb.11.
aDach religia noastr este o religie de pace, de caritate, de dra- 25 1857
Octom.
goste ; dac acestea sunt elementele care constitue fericirea societa-
tilor omenestl, apol ele nu se pot gasi decht acolo unde fie-care om
poate cugeta in religie dup insuflarea constiinteI sale si a se inchina
luI Dumnec,leil in glasul ce inima sa sloboade ; el indatil ce credo, cre-
dinta sa Il mntue, nime dar nu este in dreptate de a-I impune
alta religie, cacI acela s'ar face de-opotriva cu Dumnee,leil, care sin-
gur numaI vede pana in adncul inimil noastre i judeca gAndurile
fie-caruia.
Mntuitorul ne invata ea toat religia sta in iubirea Jul Dum-
neleil si a aproapeluT: sa' laceti oamenilor tot aceea ce vroitY
efac vou, awl acolo st legea i prorocii. Apostolul Pavel ne (Pee :
acel care iubeste pe aproapele sal, a implinit legea. Sfntul Con-
stantin cuprinde in constitutia incheiat cu Sicinius: ca. ptruns
de mult ea religia trebue s fie libera i sa se lase pe fie-care slo-
bod sa slujeasca luT Dumneekil dup chipul cum va gsi de cu-
viintp.. SfAntul Iustin iarsI adaogti: Ca nimic nu este mal improti-
vitor religiei de at a sili pe cineva in credinta sa. Etl a putea,
Domnilor, s v citez ceasurI intregl cuvintele biserieil care reclarna
pacea, concordia i dragostea intre oamenI; care ne invat c senti-
mentul religios, pentru a fi puternic, trebue sa fie adevrat, i pentru
a fi adevrat, trebue sa fie neatirnat. Dar, iata ministril religiel stail
intre d-voastra ; el v'e" vor deschide crtile cele sfinte, si pe fie-care
pagina v" vor ar'ta : libertatea religiilor, libertatea culturilor.
MergetI, qice Mntuitorul, la toate popoarele i propoveduitI
evanghelia. indeplinitT dar aceast dumneekeasc misie a pstorilor
sufletestl, insuflatI pacea i dragostea intre oamenl, luminatI cugetile
lor, ctre adevr i dreptate, i atuncI voi vetT fi numitl :
Sarea pamintulul, pastoril eel bunt. Atuncea religia noastr va tri-
umfa i va straluci pe orizonul lumil precum a strlucit de secolI,
fr ca vre-un nor s-1 poat intuneca raq.ele ; sa se serie dar in tem-
plul nationalitatiT noastre cu litere de aur: ca religia i limba ne-atl
ap'e'rat pan, astac,IT i ne-atl conflus ca pe un al doilea Israil catre
o nou soarta, un nog viitor ; dar tot-odat sa se adaoge: ca ori
cine va intra pe pmintul RomnieT, este liber a se inchina luI Dum-
ne4eil in religia sa.
Amandamentul d-luI Pau, puindu-se la voturI prin sculard si se-
dere, se respinge de majoritatea Adunril.

www.dacoromanica.ro
 112

No. 1980. Dupa aceasta discutia incepe asupra amandamentuluI d-lul N.

Proc.-verb.11. carp, care incheie: Religia domnitoare in Romania este religia or-
todox. a R6sarituluT. Esercitiul celora-lalte culturI recunoscute este
d om.
25 1O857
tolerat, ins atat cu restrictia prev'c,luta in Capitulati, cat si in poli-
ticeasca observare a legilor Ora' astadl in fiint.
D-lui Neculal Carp dice: c prin amandarnentul s'ti vroeste
a impedeca propaganda si procesiile publice ale celor-lalte religir si
a mrgini inmultirea numgrulul bisericilor acestora.
D-luI Mihail Kogcllniceanu, cernd cuvintul, dice: c nol suntem
chematI in Adunare spre a constitui nu numaI o societate, dar o
nationalitate. Datoria noastr este a zidi un edificiti no. Trebue
(lar s adoptrn marile principiI ale libertatiI constiinteI, ale liberttil
religioase. Biblia, evanghelia a proclamat frAtia oamenilor. Acest
princip a insuflat parintilor nostri toleranta, a fcut pe printi nostri
sa,' respinga orI-ce inchisitie. Principatele se pot fli dinaintea Europel
c' pamintul lor niel data nu a fost stropit cu sange Vrsat in
resbele religioase, ea pamintul lor a fost asil pentru toate culturile.
La noI clerul ortodox are toata puterea moral i materiala, clerul
are rand i putere politica; asa dar n'are de ce sA se tearn, ca li-
bertatea data, culturilor eterodoxe ar putea sa jigneasca biserica
noastr. Interesul natiel este de a concentra toate elementele t6riT,
iar nu a le desbina. Europa ne-a intins mana i ne a aprat,
s ne intrebe de ce cult suntem, ci av6nd in privire numal a sun-
tem crestinI. Vroim ca Europa s fie dreapt pentru Remania, Ro-
inania s fie dreapta pentru totl flir sr fara osebire.
Ouvintul d-luI Mihail Kogalniceanu.
Cuvintul onorabiluluI me amic Panu a refutat propunerea cu-
viosulul Parinte Scriban, i amandamentul Dr-ului Pau, care si unul
altul voesc a lua Romanilor cea maI frumoasd pagina din istoria
tolerant& religioas, pururea practicata In Principate. red
insa ca un no amandament, infatosat i sprijinit de onorabilul de-
putat al proprietstiI marl din tinutul VasluiuluT, readuce chestia in
discutie, i D-nul Carp, ca esplicatie a amandamentuluI, vine chiar a
ne dice, al sub cuvintul de politiceasa observare a legilor Orii as-
M1 in fiinta, intelege oprirea procesiilor publice a culturilor etero-
doxe i insasI mrginirea numruldf bisericilor de alt cult de cat de
ale religieI domnitoare.
Nu m'as fi asteptat ca libertatea culturilor sa gaseasc adver-
sari in Adunare, insa lucrul este lesne de Inteles prin trista situatie
ce ne este facut. Spre a ye descrie aceasta situatie, dati-mi voe sa

www.dacoromanica.ro
 113

v6 citez un mic poem al poetuluI englez Byron, intitulat intunerecul; No. 1980.
sujetul acestui poem este urmtorul: Proc.-verb.11.
1857
Se inchipueste ea soarele, dattorul luminif si al calduriT, uita
26 Odom.
inteo dimineata de a rsri, intunerecul se rspandeste pe toata. fata
globului fara, lumin, fara caldura, toat natura vine in confusie, apele
41 es din matcile lor, pmintul este lovit de nerodire, frigul i v-
lurile noptil lovesc pe omenire. Atuncea bietii muritorI, spre a gasi
ceva lurnin. i ceva caldura, incep a strica si a arde tot ce gasesc
sub mama; satele i orasele se pun in flacarI; dup.' ce acestea s'aq
mistuit, oamenii da toe padurilor i codrilor veclnicl, in curind
aceste deposite de o lumina si caldur trec'toare se sfirsesc i orne-
nirea vine in lupta, se sfsie, se sfarm i piere fie-care individ, ne
maI gandind de cat la conservarea sa i incercandu-se de a rpi
aproapelui sal' o tandur de lemn spre a dobandi asa cateva minute
de lumina; In mijlocul grozavului pustill la care pamintul este osandit
doi oameni fugind se intalnesc pe cenusa inca fumegnda a unlit
intins codru dat prada foculul; unul din ei radica un taciune aprins
si la aceasta palida lumina el recunoaste in fata sa un alt om. AtuncI
el stinge blesteinnd aceasta flacara, care arata cA mai esista, Inca un
al doilea om i ca acest om poate a-I rivni i a-I smulge patinele lemne,
putina caldur ce a me rgmas pe parnint.
Prin acest tabloa, nemuritorul poet a vrut sa descrie starea in
care omenirea ar ajunge daca i s'ar rpi presa, acest mare soare al
ntel igen teI.
(data, insa ce vroiati a ne face Acel ce radicat presa, si aceasta
intr'o epocii and mal mult de cat ori i &And avem trebuinta, nu
numaI de a lumina pe altil, dar de a ne lumina pe noi insine ; noi
suntem adunati aicea spre a constitua nu numaI o societate, dar o
nationalitate; spre a ajunge la aceasta mare isprava avem a sfrma
privilegif isolate si a le inlocui prin driturr generale; spre a putea
isbuti avem dar maT presus de toatetrebuinta de puterea moral, care
sa ne sustie neatirnarea cugetului si puterea convictiilor
Din lipsa une! prese cat de marginite, no"' ne vedem insa ceI
mai multi nepregatiti pentru chestiile ce avem a desbate, ha ce este
mai fatal, opinia publica, aceea care trebue sA ne sprijine, sa ne lu-
mineze, este inca mat* putin pregatita, toate patimile sunt puse in
joe, inainte ea noI sA votam, chiar sa punem o chestie in diseutie, in-
tentiile noastre sunt restalmAcite, cuvintele noastre clevetite, o presie
moral este esersat asupra noastra; tot pasul inainte, toat reforma
ceruta de trebuintele secululut este atacat si de oamenit trecutului si
de acel carI pretind a tine carma progresuldf; si din ce vine aceasta
(Acts tti Documente. Vi. 1.) 8

www.dacoromanica.ro
 114

No. 1980. trist stare a lucrurilor ? Din causA e nu suntem pregAtitl prin li-
Proo.-verb.11. bere diseutil, ea' flacra publicittif s'a sans in teara noastr, ca
1857
nimenea niel din oameniI rutineI, niel din intitulatiI liberall, in invino-
25 Ootom.
vtirile lor asupra noastr, nu consulta' de cat interesele lor, de eat
patimile lor sa inspiratiile strimte ale unul patriotism de clopotnit.
intro asemenea trist, stare de luerurY, spre a nu ne rAtdci, nu
ne rmane de cat o cale de urniat, calea sfantuluI adevr, a eternef
drepttt
SA ne facem o idee dreapt despre chemarea noastr, despre
datoriile noastre, s gandim c avem a strima ruinele trecutulul
si in bou-le a zidi un edillciti noti, i ea Puterile cele mar marl ale
Europe", care represinteaz insasI civilisatia lumiI, ati s ne judece lu-
crrile.
Gandind asa, putem no." s procedam la luerrile organisatie"
viitoare a Romaniel prin respingerea liberttil constiintel, a libertatif
religieI, matca tuturor libertatilor, aceast mare libertate, care este
inscris in capul constitutiilor tuturor natiilor civilisate sail care as-
pir macar a se civilisa ?
Morala tuturor religiilor, i in deosebl a religiel noastre ne
ice: ce nu-tI place, altuia nu face. Voind a impedeca sati a restringe
religia altora in pamintul nostru, nu gandim cA aver') fratl de un
sane si de o credint pusI sub guverne strine care nu confeseaza
religia noastr ? Ce am 4ice dar cand aceste guverne ar mrgini sati
ar impedeca pe frati" nostri in liberul esercitia al credinte" lor ? N'am
striga la barbarie, la o monstruositate nedemnA de seculul al XIX-lea?
Si cu toate acestea no" am voi ca aceea ce nu ne place in alte
s o facem in teara noastr ? Nu, aceasta nu se poate, e astept,
e cred mal bine de la bunul simt al natiel mele !
Biblia da neamuldf omenesc un singur parinte, pe Adam. Hris-
tos a proclamat toleranta, 4icrid ea totI oameniI sunt fratt Acest
princip a insuflat pe printa nostri, si de aceea toleranta religieI este
tot a-tat de veche in Principate ca i insasI esistenta lor. De aceea
printil nostri pururea a respins inchisitia pe care Dr. FAtu vroeste
acum a o introduce, de vreme ce invoirea eultulul evreesc o supune
purtAril ce ar observa Jidovir. De la cultul evreesc lesne se poate
intinde restrictia si la culturile crestine. N'am audit pe unul din de-
putatil de Vaslui cernd oprirea procesiilor, mrginirea numruluI
bisericilor do alt credintA de eat acea ortodox6 etc. ? Cum T1U
desc ins d-lor e prin aceasta ridieA Prinoipatelor gloria lor cea ma"
frumoas., cu care ele se pot fli inaintea lumiI, glorie cti in toat
Europa singur prtmintul romnesc n'a fost niel odat stropit cu sange

www.dacoromanica.ro
 115

v6rsat in resbele religioase, glorie ca' pamintul romanesc a fost pu- No. 1980.
rurea un asil, un loe de scapare pentru toate religiile, pentru toate Proo.-verb.11.
culturile prigonite. 1857
La inceputul secoluluI al XV., Alecsandru-cel-Bun primeste pe 25 Odom.
Armerif si le inseamna seapte orase spre locuire. Bisericile lor, zidite
de patru sute de anl si care stati inca, i pan astdt in picioare,
dovedesc intinsa toleranta de care el sub toate guvernele bucurat.
Mal' multi DomnI a doat religiel catolice o preten0e evident;
bisericile catolice zidite de DomnI la Baia, la CotnarI si in multe
alte locurI, danuirile acute acestora. imbralisarea Mouth' de el' cato-
licilor a fost adus o asa de mare armonie intro ortodoxY i ca-
tolici, in cat chiar clerul ambelor religil maI c uitasera in Moldova
discordia care a sfasiat biserica luI Hristos. Asa si in timpul lul
Vasilie Voda si inca maY incoace la grbatorile cele marl ale cresti-
nismulul, clerul catolic mergea impreuna cu clerul ortodox de intd-
tia Domnitorulul riT icoanele Nasteril si a BotezuluI Mntuitorula
Istoria ne pstreaza un fact si mal demn de admirat; cea maI mare
proprietate a mon. Secul SabaoaniI it este danuita de un Hatman
al Moldove ce era catolic.
Aceast toleranta era atat de mare in Principate, in cat chiar
secte prigonite in insasI Rusia ortodoxa a primit adapost in
eara noastra; istoria pastreaza cu recunostinta actul prin carele feri-
citul intru pomenire Mitropolitul lacov al MoldoveI a recunoscut liberul
esercititl al cultuluI Lipovenilor. JidoviI pretutindenea prigonitl, in Prin-
cipate a avut pururea o deplina libertate de cult.
in timpurI mult mai entice, aceast tolerairta data tuturor reli-
giilor nu a jitz,nit intru nimica religia i biserica ortodoxa, i tocmal
astadI noI ne-am teme ca legea mosilor si a strmosilor nostri s se
primejduiasca, pentru ea' consfinVm de drit un princip ce in fapta a
fost pururea recunoscut in Principate, libertatea culturilor. La nol
clerul ortodox are toata puterea morala i materiala, clerul are pana
putere politic. Mitropolitul Ora presideaza Adunrile noastre na-
tionale, episcopil sunt membri de drit al legislaturil, clerul monacal,
clerul mirean este representat; o mare parte din avu01 sunt Idsate
monastirilor, toate mijloacele de inriurire sunt dar in mnile bise-
ricil ortodoxo, i apoI maI urmeaza temen l ea libertatea data cultu-
rilor eterodoxe ar putea sa o jigneasca.?
Interesul na0e1 noastre este de a concentra toate elementele
vitale ale VriI, de a face ca totT flu si sa nu aiba' de cat un singur
interes, binele comun, s nu fie povtuiV de cat prin o singura

www.dacoromanica.ro
 116

No. 1980. dire, prin o singura voint, patriotismul ; numaI asa vom avea puterl
Proo.-verb.11. in tear.
1857
Primind amandamentul domnuluI Carp, din contra noI am p'stra,
25 Octom.
ha chiar am aduce in launtru conditiile de sl'bciune cele maI fatale.
Am vedea RomniI de religie ortox condusI de un interes, Ro-
manil de religie catolica inspiratI prin alt interes, Armenil ar simti
asemenea alte trebuinp. Unde ar fi dar atuncea acel nutar de 5,000.000
de Romani, num6r pe care nu maI putin de cat in sedinta din 7
Octomvrie l'am inftosat EuropeI ca elementul puternic al nationalitatil
noastre ?
La Congresul de Paris s'a dis de c'tre adversaril Unira, c Prin.
cipatele aft interese deosebite ; primind atnandamentul d-nuluI Carp am
dovedi nol insine aceasta ca adev6r. in Teara Romaneasca nu numaI
ca libertatea culturilor este maI mare, dar chiar i driturile politice
sunt maI intinse; spre pild, ArmeniI ail drit de a cumpra mosil ; prin
urmare de voim unire, noi trebue s mergem inainte ca s ajungem
pe frapf nostri de peste Milcov, cad negresit c el nu vor merge
inapoI.
imp 'ratul Mahmud dicea data luI Lamartiae: vreail sa introduc
In staturile mele o asa stare de lucrurl, incat top supusiI mel sa fie
de o potrivrt, 'Meat s se deosebeasc Musulmanul numaI in geamie,
crestinul in biserica. i Iudeul in sinagoga. picerea acestui mare Sultan,
s ne silim, Domnilor, a o face un adevgr in Romania, progresul
fie legea noastra i toleranta Lelia care sa ne lumineze. Fie-care s
adoreze pe Dumnezeil cum Il va povtui cugetul. Impritia mea
nu este din lumea aceasta, a ois Mantuitorul; noI nu avem a regula
cerul, avem a face cu pamintul, pe pmint dar ga domneasca marile
ordine ale religiel: noastre: pacea i frtia.
S deschidem istoria noastra si ea ne va spune ca a fost ()data
un timp, cand Stefan-cel-Mare luptandu-se pentru tears sa i pentru
crestinatate, se vduse prsit de toate Puterile ortodoxo, numaI Papa
din Roma intinse erouluI moldovean o mana de ajutor, fr a se uita
ca MoldoveniI nu erail catolicf, ci v'ednd in el numaI un popul
crestin care se lupta pentru crestinatate ; el strinse si le trimise banI
subsidiI, i chem' pe top domnitorif crestinatatil ca s nu lese sa
pear% un popul crestin.
Cand mal apoI Stefan-cel-Mare dobandi biruinta de la Racova,
Papa iaras1 nu WO in seama', c marele nostru Domn nu era catolic,
bucurandu-se de biruinta unuI popul crestin, singur srba un Te-
Deum de multamire pe altarul sfantuluT Petru i in fata lurnii proclama
pe Stefan; valul erestinfitatii.

www.dacoromanica.ro
 117

Domnilor, nu data s'a intimplat ea Puterile Europel, WA a intreba No. 1980.

daca Rom.nil sunt ortodoxI, catolicl sa protestantl, ci avnd in Proo.-verb.11.
1867
vedere numal ci suntern un popul crestin, ne-ati intins mana i ne-ati 25 Octom.
ap6rat ; aceea ce s'a intimplat, se mg poate intimpla.
Vrem ca Europa sa fie dreapt pentru Romania ? Romania si fie
dreapta pentru totl fliT seI, fara, osebire de credinta.
Ed votez pentru libertatea culturilor !
Amandamentul d-lta Carp se pune la voturI prin sculare isedere,
si se inlatureaza de Adunare.
Discutia incepe asupra amandamentulul d-luI Cracte, care incheie:
Religia domnitoare in Romania este religia ortodoxa a Rsarituliff.
Esercitiul celora-lalte culturI cunoscute este liber ca i pan. acum
D-luI Dimitrie Cracte cere ouvintul si dice: ea pe de o parte,
recunoscnd libertatea cultulul, ins pe de alta mrginindu-o
dupa cum se face in rapertul comisiel, am fi in contradictie. Pe
langt aceasta, restrictia din Capitulatil nu se poate aplica si la Ma-
homedanil ce nu sunt supusI a inaltel Portf. Mal inainte de toate
si fim consecuentI, i amandamentul de fat este numal consecuenta
principiuluI liberttil culturilor.
D-luI Dimitrie Grigoriu c,lice: ca amandamentele trecute a avut
de greseala de a merge inteo estremitate, amandamentul de fat merge
in alta, insa cu adaogirea, c cu a luI adoptare jertfim un articul
din Capitulatil, de la care ne tragem esistinta noa.stra.
Dimit2-ie Miclescu de asemenea sustine: ca nu putem s." ne
abatem de la Capitulatil, i ci cu Capitulatiile am inceput, cu ele si
mergem inainte.
D luI Manolachi Costachi, ca membru al comisie, declar: ca
restrictia s'a fcut din punctul de vedere al votulul din 7 Octomvrie,
cli prin restrictie a vroit a consfinti acele temelii ale esistinteI na-
tionale, pe care a le Aka sati a le cltina ar CI o cutezare.
D-luI Mihail Koglniceanu sprijine pastrarea articululiff din Ca-
pitulatiI, care opreste cultul mahometan in Principate, cacI Capitu-
latiile noastre sunt mai mult de cat cuvinte. Prin nefiinta geamiilor
in teara, dovedim esistenta acelor Capitulatil. Sfinteasc-se drepturile
noastre, autonomia noastri faca-se un adevr, i atuncl Romania
recunosc'toare va dice libertate pentru culto! mahometan.
Cuvintul d-luI Mihail Kogalniceanu
Domnilor ! Trebue sa vi se para curios, e e, acela carele cu
cateva minute mal inainte am aprat libertatea constiintel, liberul

www.dacoromanica.ro
 118

No. 1980. eserciti al eulturilor, s vin acum sa sprijin pastrarea articulului

Proo.-verb.n. din Capitulatil, carele opreste cultul mahometan in Principate.
1857
26 Octom.
Dac nu ne-am afla inteo positie cu totul anormal, daca de
aceast c;hestie n'ar fi insasI chestia autonomieT noastre, e chiar
astdi as opina pentru liberul esereititi al religieI mahometane. Insa
D-nilor, Capitulatiile noastre sunt mal mult de cat calcate. UniI chiar
ne dic : unde sunt Capitulatiile voastre ? Unde sunt? S. ne uitrn pe
toga intinderea Principatelor ! Gasim no!' o singur geamie, gsim
no! un singur palmac de pamint stpanit de Musulmanl ? Nu. ApoI
cum ni se dice, ea suntem pamint i popul turcesc, ch. facem parte
intregitoare a imp6ratieI turcestI. Intro Inalta Poart i Principate
sunt incheiate CapitulatiI. Oprirea cultulul mahometan si a salasluiril
Musulmanilor in Principate este cca maI puternica dovada a esis-
tentel: acestor legaminte. AstadI, cand ele ni se contesteaza, nu m'C'
pot primi ca aceasta mare dovada a esistenteI lor sa se desfiinteze.
Ins, sfinteasca-se drepturile noastre, autonomia noastra faca-se un
adev6r recunoscut de Malta Poart. Dica-ne ea: respect pentru au-
tonomia Romania, i atuncI i Romania recunosc'toare va dice:
Libertatea cultului mahometan.
Amandamentul d-lul Cracte se pune la voturl prin sculare
sedere, si se inlatureaza, de majoritatea Adunan!.
Dupa aceasta discutia incepe asupra amandamentuluI d-luT Ko-
glniceanu, care incheie : Esercitiul celora-lalte religiT cunoscute este
liber, insa ca restrictia prevdut, in Capitulatilo.
D-luI M.- Kogalniceanu declara: ((CA arnandamentul sal nu tinteste
de cat la indreptarea redactief proiectuluI de incheiare al comisia.
intreband *Iva din membril Adunril intelesul cuvintulul re-
cunoscut, d-luI Hurmuzachi declara ea' comisia a inteles sub el reeu-
noscute IAA acurn de guvern.
Tot-odat, d-luY propune, ea membru al comisieT, urmatoarea redac-
tie a acestuI punct: R,eligia domnitoare in Romania este religia or-
todoxa a R2sritulut Esercitiul cultuluI celora-lalte religil recunoscute
va fi liber, ins& cu restrictia prev6duta in CapitulatiI.
D-lul Koyalniceanu se uneste cu redactia propus de d lul Hurmu-
zachi, si prin urmare i retrage amandamentul s6ti.
Prea Cuviosia Sa Arhimandritul Neofit Scriban declara : CA de
nu se vor adaogi cuvintele Cu nejignirea religiel domnitoare, cle-
rul nu va lua parte la votare.
D-lul Kogalniceanu protesteaza in contra acesteI declaratiI, in
care vede o amerintare contrail RegulamentuluI Adunan!, nefiind

www.dacoromanica.ro
 119

onimruT iertat a opera vre-o presie asupra Adunarii, i cere reche- No. 1980.
marea la ordin. Proc.-verb.11.
1857
D-lul Ilurmuzachi ceteste Adunaril proiectul intreg de incheiare 26 Octom.
asupra acesteI chestif cu modificatia propusa de d-luT. Presidentul
pune la votare prin sculare i edere, i majoritatea Adungrif
adopteaza.
Dup Art. 50 din Regulatnentul AdunriT, avnd a se adeveri
votul i prin scris, sedinta se suspendeaza, pe un patrar de clara
spre a se pregati lista votriT.
Dupg ce sedinta se redeschide, Prea Cuviosia Sa Arhimandritul
Melchisedec infato,eaza la biuroa urmatoarea propunere subscrisg de
totI deputatiT cleruluT:
Clerul, dupre datoria sa canonica i pentru linistirea constiintel
sale, doreste ca redactia puntulul al cincilea s fie in urmatorul
chip : Religia domnitoare in Romania este religia ortodoxa a R6-
sritulu. Esercitiile culturilor celora-lalte religa recunoscute sunt li-
bere, insa cu restrictia prevduta in Capitulatie i cu nejignirea
religieT
Roaga decI i propune ca aceast socotinta a sa s'A se treaca
in procesul-verbal de catre biuroul Aduna' ril ad-hoc, impartasindu-se
si comisieT internationale din BucurestY.
MaT multT membri amintesc, ca proiectul de incheiare fiind votat
de Adunare, nu se maT pot primi amandamente sa propunerl in contra
lul, si ea dar' de aceasta, propunerea despre nejignire este cuprins6
in amandamentul d-lui Fatu, care s'a respins de Adunare. lar in
eat se atinge de inscrierea In procesul-verbal, d-luT vice-presidentul
ceteste Art. 103 din Regulamentul AdunriT.
Sfirsindu-se discutia asupra acestei chestil, conform cu . 50 din
Regulamentul AdunriT, se 'Aseste la votare prin inscriere a urrn-
toareT incheieff :
Luand in privire, ea porunca MantuitoruluT de a iubi pe
aproapele s ea pe sine insusl ,cuprinde in sine principiul tole-
ranteT;
Luand in privire, ca toleranta este nedespgrtit de civilisatia
cresting si intemeiaza infratirea popoarelor;
Luand in privire, ca libertatea culturilor este un princip adoptat
de toate staturile civilisate, care reservat numaT dreptul prive-
gheriT asuPra esercitiulul lor
Luand in privire, ca acest mare princip s'a aplicat si s'a pstrat
pururea i in Principatele Romne, unde toate culturile recunoscute
de guvern a avut liber esercititi, fra alta mrginire, de cal acea

www.dacoromanica.ro
 120

No. 1980. cuprins in CapitulatiI (Art. 8 al Tratatulul din 1511 intre Sultanul
Proc.-verb.11. Baiazed II. si Domnul Bogdan; Art. 9 al TratatuluI dintre Mohamed II.
1857
25 Odom.
Vlad V. din 1460) ;
Luand in privire e religia i limba noastr aii fost paladiul na-
romne;
Adunarea ad-hoc a MoldoveI doreste ca la viitoarea organisatie
s se lea de bas urmtorul princip
Religia domnitoare in Romnia este religia ortodoxi a R6sh-
ritului; esercitiul culturilor celora-lalte religii recunoscute va fi
ins Cu restricpa prevOutil in Capitulatii.
Voteaz1 pentru aceast incheiare vase-led membri, i anume :
D-lor Dimitrie Miclescu, Dimitrie Cozadini, Iancu Docan, Stefan Cali,
Alecu Jiean, Toader sin Pavel, Constantin Bdrti, Vasilie Mlinescu,
Dnil Balan, Mihail Koglniceanu, Dr. Vrnav, NeculaI Canan,
_Simeon Stanciu, Sevastian Cananiii, Iorgu Vrnav, Alecu Botez Fo-
rscu , Dimitrie Grigoriu, Mihail Jora, Constantin Ostahi, D. Gheor-
gbiadi, Gheorghie Sturdza, Constantin Sturdza, Alecsandru Teriachiu,
Ion Hrisanti, Vasilie Balais, Lascar Catargiu, Iancu Fotea, loan Le-
vrd, Grigorie Vrnav, Ion al Babel, Ioan Roat, Vasilie Sturdza,
Gheorghie Varian, RAducanu Saya, Alecu Cuza, Grigorie Sutu, Ma-
nolachi Costachi, Vasilie Stan, Neculal Carp, loniO Olari, Sandu
Miclescu, Constantin Sturdza (Vasluiti), Dimitrie Ghidionescu, NeculaI
Catargiu, Necula Emandi, NeculaI Bosie, Pandelachi Croitoriu, Di-
mitrie Romov, Lazar Galiardi, Constantin Stiun, Iancu I. Cantacuzin,
Grigorie Costachi, Ion Rosca, Timofti Sacalov;Anastasie Panu, Di-
mitrie Rallet, Petru Mavrogheni, Constantin Rolla, Constantin Hur-
muzachi, Constantin Negre.Iar contra nu a votat nimenea.
S'ati abstinut de a vota trei-spre-dece membri; din earl (lee, si
anume: Prea Sfintia Sa locotenentul de Roman Nectarie Hermeziu,
Prea Sfintia Sa locotenentul de HusI Ghenadie Sendre, Prea Sf. Sa
Filaret Scriban, Egum. mon. Socola, Prea Sf. Sa Calinic Miclescu,
Egum. mon Slatina, Proa Cuviosia Sa Arh. Neofit Scriban, Prea Cu-
viosia Sa Arhimandritul Melchisedec, Sfintia Sa Iconomul Dimitrie
Matcas, Dr. Anastasie Pau, Costachi Mortun i inalt Prea Sf. Sa
Mitropolitul, sub cuvint c nu sunt in contra liberttil cultuluT, ci
numaI c doresc adogirea cuvintelor: fr jignirea religieI domni-
toare; lar trei, d-lor Constantin Roset, Dimitrie Cracte, Petru
Brescu, sub cuvint e sunt pentru libertatea cultuluI fr niel o res-
trictie. Jar d-luI Dr. Manolachi Costin n'a fost fat la votare.
D-lul Koglniceanu ice: c5, cu prere de r'il a vNut cAtIva
abstinndu-se de la vot; c. dup 1;egula pzit in orl-ce adunare, dis-

www.dacoromanica.ro
 121

cutia trebue s se mrgineasch' in dou'e' opiniI, pentru sat' contra, cA No. 1980.
de aceea dup. Art. 43 din Regulamentul Adunrii se voteaz de Proc.-verb. 11.
1857
intAiti sub-amandamentele, apoI amandamentele i in si irsit propu-
25 Octom.
nerea intreaga; c abstinerea poate s aduca resultaturI nepriincioase,
aclectI s ias mal multe minorittI i nicI o rnajoritate, caml telul
discutiilor noastre trebue s fie de a veni la o incheiare a AdunriI,
pentru aceasta trebue ca fie-care din irnoI s jertfim o parte din
opiniile noastre individuale, cacl numar asa putem avea o majoritate
in Adunare; si dar cere ca abstinerea de astll s nu se priveascl
ca un antecedent.
Conform Art. 79 din Regulamentul Adunril, presidentul declara:
cA proiectul de incheiare de mai sus s'a incuviintat.
inalt Prea Sfintia Sa shntindu-se ostenit, propune AdunriI
dicarea edintel. Mal multl membri cer continuarea sedintel, urrnnd
timp a se maI discuta o chestie. inalt Prea Sfintia Sa se retrage
Adunarea urmeaz lucrArile sale sub presedinta d-luI vice-presiden-
tulul Constantin Negro.
D lui Petru Muvrogheni ceteste raportul comisiel: I., insrcinat cu
desvoltarea punturilor 1-6 din sirul de chestiI, asupra punctuluI 4
despre organisarea puteril armate nationale in privirea sistemuld
de apral e al Principatelor:
Aceast comisie are onoare a supune onorabilel Adunrl urm.".
torul proiect de incheiare asupra chestiel ating8toare de organisatia
puterii armate nationale ii privirea sistemului de aptirare a Prin-
cipatelor:
Lund in privire Art. 26 al Tratatulurde Paris in cuprindere :
ea Principatele vor avea o putere armat national, organisat spre
a mentine siguranta din Iduntru i spre a asigura acea a hotarelor ;
Lu'And in privire, ea prin acest Articul s'a asigurat Principa-
telor vecbiul lor drept de a avea o putere armat national, i prin
urmare c5, pacea, prosperitatea i chiar viitorul Principatelor sunt
interesate ca chestia aceasta s fie bine definit i hotrit;
Ca Principatele s constitueze un teritor neutru, conform cu
spiritul Tratatulul din 30 Martie ; i ca armia lor s fie intrebuintat
numaI la ap6rarea teritoruluI si a siguranteI lor din luntru;
Luhrid in privire c intre dorintele rostite de Adunare in a seaptea
a eI sedint, se cuprinde i neutralitatea teritoruluI Principatelor, do-
rint intemeiat pe convingerea AdunriI, c Puterile a crora gene-
rositate a luat Principatele Romne sub puternicul lor scut, le vor
garanta i acest princip, de la care in mare parte atirn tot vii-
torul lor ;

www.dacoromanica.ro
 122

No.1980. Luand in privire c;A sistemul de aperare trebue s se organi-

Proc -verb.11. seze maI ales cu privire atre neutralitatea ce dorim;
1857
CA Principatele nu pretind, niel pot pretinde a avea o armata
25 Octom.
de nvlire, o armat ce le-ar da fata uneI puterI agresive, yi a to-
tul ce ele doresc este o organisare menit a le conserva yi a le
asigura o esistent pacInia ,
Luand in privire c implinirea acestel dorintl cere ca organi-
sarea puteril noastre armate s fie deplin in toate privintele;
Luand in privire a una din cele dinthie conditil pentru ape-
rarea une teri despre nvlirl din afar', mal ales and aceasta nu
ar putea dispune de oytifl numeroase, este infiintarea de cett1 ;
Ca fireasca urmare a dreptuluI garantat Principatelor prin Art.
26 din Tratatul de Paris, este yi dreptul lor de a inflinta fiber cettAtl
de aperare in numerul trebuifor yi pe la cele maI importante punc-
turi strategice, yi a paza cettilor ce ele vor rdica s fie tot-dea-
una incredintat numal puterif armate nationale ;
Luand in privire a organisarea armateI trebue s se fac aya,
ca in cas de nvlire, Principatele Unite s poat inratoya o putere
In destul do insemnat, macar pentru vremeinica oprire a unel armil
agresive, fr ca tot-odata in vreme de pace populatia trif yi finan-
tele Statulul s'a" fie apsate prin tinerea in picioare a uneI armate mal
presus de a lor putere ;
LuAnd in privire a Art. 26 din Tratatul de Paris mal dice a :
nu se va putea face niel o impedecare mesurilor estra-ordinare de ape-
rare ce Principatele, in intelegere eu inalta Poart, ar lua spre res-
pingerea a orl-ce n,' vlirY str'ine ; yi prin urmare a acest Articol
priveyte numal nvlirile ce s'ar face asupra teritoruluI Principatelor;
Luand, in sfiryit, in privire a Principatele se bucurl yi astdI
de dreptul de a avea o putere armat, national ;
Pe temeiul Art. 26 din Tratatul de Paris;
Pe temeiul dreptuluI ce Principatele esereiteazA yi astk,11 ;
Adunarea ad-hoc a Moldovel doreyte ca la viitoarea organisatie
s se iea de bas urmtorul princip:
Organisarea puterii armate nationale s se fc cu privire
ciltre sistemul de aperare a teritorulul Principatelor-Unite.
Recunoasterea dreptultil Principatelor de a putea infiinta ce-
tt1 de aperare. 1857 Octomvrie in 22 ile.
(Suseriy1) Las car Ca targiu, Manolachi Costachi, Petru M a-
vrogheni, Anastasie Panu, Dimitrie Rallet, Va-
silie Sturdza, Constantin Hurmuzachi.

www.dacoromanica.ro
 123

D-luI vice-presidentul da cetire a until amandament subscris de No. 1980.

d-lul V. Mlinescu si de d-lor M. Koglniceanu, N. Emandi, N. Ca- Proc.-verb.11.
targiu, D. Cozadini: 1857
25 Octom.
Sub-insemnatul propune, ca in proiectul de incheiare atingtor
de organisarea paterft armate s se adaoge urrnatorul considerant :
Luand in privire, e positia teritoriala cere, ca organisarea pu-
toril armate nationale s fie neapgrat imbinat pe un sistem de ap.e.-
rare comuna a Principatelor;
lar In locul dorintel rostite la punctul 1 s se adopteze urm-
toarea versiune :
1. Puterea armat national se va organisa in privirea neutra-
littiI si a sistemulul de al-Arare a Principatelor Unite, si ea in cas
de nAvalire s, poath cu lesnire inftosa o putero indestulatoare.
Iar dup punctul al doilea sd se adaoge un al treilea punct
anume:
3. in niel un chip si in niel o vreme aceste cettI nu vor putea
fi ocupate de al de ostI nationale ale Principatelor.
(Subscris) V. Mlinese u.
Sprijinim. acest amandament: Koglniceanu, Cozadini,
N. Emandi, N. Catargiu.
D-luI V asilie Illlinescu, cernd euvintul, sprijine acest amandament
D-luI kfavrogheni, ca membru al comisid, declar: al cele propuse
de d-luI Mlineseu, fiind cuprinse in considerantele raportuluTcomisid,
aceasta nu se opune la adoptarea amandamentulul d-sale.
D-luI Rogeilniceanu multmeste comisiel, ca a adoptat amanda-
mentul, i aceasta cu atta maI mult, c socoate c in actul final
al Congresulul se vor pune numal principiile rostite de Adunare,
frit considerantele desvlitoare. Off (And vre un act, care ne ame-
rint cu vre-o primejdie, ne vine la cunostint, datoria noastr este
s ne silim de a ne feri de ea. Protocolul Conferintelor din Con-
stantinopole din 11 Februarie 1856 este publicat. La Art. 10 se dice:
analta Poart in timp de resbel va putea ocupa cu trupe otomane
acele cetatI care se vor fi zidit cu cheltuelile eI esclusive. Punctul
de fata cere mare atentiune din partea Adunril, cad dupa dreptu-
rile noastre, Poarta nu poate niel a zicli eettI pe pmintul nostru,
niel a le ocupa cu ostl turcestI.
Adunarea, consultat prin sculare si sedere, adopteaz amanda;
mentul d-lul Mlinescu.
D-lul vice-presidentul d in urmd cetire a until' amandament al

www.dacoromanica.ro
 124

No. 1980. d-luI Dimitrie Grigoriu, sprijinit de d-lor M. Koglniceanu, C. Mortun,

Proc.-verb.11. V. Mlinescu, Dr. C Vrnav:
1857
25 Octom
Am onoare de a propune DivanuluT ca considerantul
ca stile Principatelor s se intrebuinteze numal in ap6rarea terito-
ruluI lor, s se redigeze in articol. Prin urmare socot ca ar fi bine
a se inscrie si a se vota urmtorul articol ca dorint a te'ril :
In nict un cas stile Principatelor nu se Tor intrebuinta de
cat in apkarea pamintului lor.
(Subscris) D. Grigori u.
Sprijinim : Koglniceanu, Mlinescu, Mortun,
D r. Vrnav.
Acest arnandament se adopteaz de Adunare, consultat prin
sculare i sedere.
Sfirsindu-se discutia asupra acesteI chestiI, conform . 50 din Re-
gulament, se pseste la votare prin inscriere a urmtoarel incheierf:
Luand in privire Art. 26 al TratatuluI de Paris in cuprindere:
Principatele vor avea o putere armat national, organisat spre
a mntinea siguranta din luntru i spre a asigura acea a hotarelor;
Luand in privire, ea prin acest Articul s'a asigurat Principatelor
vechiul lor (kept de a avea o putere armat national, i prin urmare
c pacea, prosperitatea i cbiar viitorul Principatelor sunt interesate
ca chestia aceasta s fie bine definit i hotarit. ;
Ca Principatele sti constitueze un teritor neutru, conform cu
spiritul TratatuluI din 30 Martie; i ca armia lor s, fie intrebuintat
numal la ap'rarea teritorulul si a sigurantel lor din luntru;
Luand in privire ea intre dorintele rostite de Adunare in a
seaptea a el sedint, se cuprinde i neutralitatea teritorulul Principa-
telor, dorinta intemeiat pe convingerea Adunrif, c Puterile a cdrora
generositatc a luat Principatele Romne sunt puternicul lor scut, le
vor garanta i acest princip, de la care In mare parte atirra tot vii-
torul lor;
Lund in privire c sistemul de ap6rare trebue s se organiseze
maI ales cu privire ctre neutralitatea ce dorim;
CA Principatele nu pretind, nicI pot pretinde a avea o armat.
de nvlire, o armat ce le-ar da fata uneI puterI agresive, i c totul
ce ele doresc este o organisare menit a le conserva si a le asigura
o esistint pacInic ;
Luand in privire c implinirea acesteI dorintI cere ca organisarea
puteril noastre armate s fie deplin in toate privintele ;

www.dacoromanica.ro
 125

CA positia teritorial cere, ca organisarea puteril armate na- No. 1980.

tionale s fie neaperat imbinata pe un sistem de aperare comuna a Proc.-verb. 11.
1857
Principatelor; 25 Octom.
LuAnd in privire c una din cele dinthie conditii pentru aperarea
unet ter' despre nvliri din afar, ma ales cAnd aceasta nu ar putea
dispune de oytiri numeroase, este infiintarea de cetti ;
CA fireasca urmare a dreptulul garantat Principatelor prin Art.
26 din Tratatul de Paris este yi dreptul lor de a infiinta liber cett1
de aperare in numerul trebuitor yi pe la cele mal' importante puncturl
strategice, yi ea paza cettilor ce ele vor rdica s fie tot-deauna
incredintat numal puterif armate nationale ;
Luand in privire ca organisarea armatei trebue s se faca aya,
ca in cas de nvlire, Principatele Unite s'a' poat infatoya o putere
In destul de insemnat, macar pentru vremelnica oprire a uneT armii
agresive; fArA ca tot-odat in vreme de pace populatia Ora yi fi-
nantele Statulul s fie apAsate prin tinerea in picioare a unei armate
mai presus de a lor putere
Land in privire cA Art. 26 din Tratatul de Paris mal' dice ca:
nu se va putea lace niel o impedecare msurilor estra-ordinare de
aperare ce Principatele, in intelegere cu inalta Poart, ar lua spre
respingerea a ori-ce nAvlirT strAine"; yi prin urmareit acest Articol
priveyte numal nAvAlirile ce s'ar face asupra teritorulul Principatelor ;
LuAnd, in sfiryit, in privire ca Principatele se bucurA yi astdi
de dreptul de a avea o putere armatA national;
Pe temeiul AA. 26 din Tratatul de Paris ;
Pe temeiul dreptului ce Principatele eserciteazA yi astdT;
Adunarea ad-hoc a MoldoveY doreyte ca la viifoarea organisatie
s se iea de bas urrntorul princip:
Puterea armat, national se va organisa in privirea neu-
tralittit si a sistemului de n'Arare a Principatelor Mine, si ca
In cas de nvlire s,' poatil cu lesnire infatosa o putere indestu-
l'Atoare.
Recunoasterea dreptului Principatelor de a putea infiinta
cetti de aprare.
In niel un chip si in niel o vreme aceste cetAtI nu vor
putea fi ocupate de clit de osti uationale ale Principatelor.
In niel un cas ostile Principatelor nu se vor intrebuinta
de cAt in aperarea plmintulnI lor.
VoteazA pentru aceastA incheiare seapte-tjecI membri, yi anume:
Episcopul Ghenadie Sndre Tripoleos, Episcopul Filaret Scriban
Stavropoleos, Episcopul Calinic Miclescu Hariupoleos, Arhimandritul

www.dacoromanica.ro
 126

No. 1980. Neofit Scriban, Arbim. Melchisedec, Iconomul Dimitrie Matcas, D. Mi-
Proc.-verb.11. clescu, C. Sturdza, Gr. Varnav, C. Baddrti, A. Fdtu, I. Levrd, C.
1857
Roset, D. Cozadini, D. Cracte, I. al Babel, Ddnil Balan, P. Brdescu,
25 Odom.
I. Roat, V. Sturdza, V. Mdlineseu, A. Teriachiu, L Hrisanti, M. Ko-
glniceanu, I. Docan, C. Bals, I. Olariu, Dr. Varnav, L. Catargiu, G.
Varian, N. Catargiu, N. Cananil, L Fotea, St. Cali, A. Cuza, R. Saya,
Canandtl, C. *tiun, Gr. Sutu, A. Jiean, 1. Rosca, M. Costachi, Laz.
Galiardi, A. Botoz-Forscu, I. Varnav-Liteanu, V. Stan, D. Gbidionescu,
Sfacalof, C. Mortun, N. Carp, N. Bosie, D. Grigoriu, M. Jora, C.
Miclescu, C. Sturdza (Vasluid), Pandelachi Croitoriu, T. sin Pavel, C.
Ostahi, Sim. Stanciu, N. Emandi, D. Gheorghiadi, I. Cantacuzin, Gr.
Costachi, G. Sturdza; C. Rolla, D. Rallet, C. Hurmuzachi, A. Panu,
P. Mavrogheni, C. Negre. Iar contra n'a fost nimenea. inalt
Prea Sfintitul Mitropolit, Episcopul Nectarie Hermezid Sotiriopoleos,
d-luT Dr. Costin si d-luI Romov nu ad fost fatd la votare.
Conform cu Art. 79. din Regulamentul Adundrii, d-lut vice-pre-
sidentul declar cd Adunarea a Incuviintat.
D-lui vice-Presidentul, consultnd mal intaid Adunarea, rdicd
sedinta si anuntA viitoarea intrunire pe Marti in 29 Octomvrie.

Presidentul Adunrii, So fronie Mitropolit al Moldov ei.

Secretaril Adunril, P etr u Mavr og h en i, D i m it r i e
Rallet, Constantin Rolla,
An as tasie Panu, Constantin
HurmuzaChi.
18. Procesul-verbal No. 12. ,edina din 29 0 e tom-
b r e 1 8 5 7.

No. 1980. Astddi, sedinta a doud-spre-decea se deschide sub presedinta inalt

Proc.-verb.12. Prea Sfintiel: Sale Mitropolitului la lece si jumaate, oare ale diminetii.
1857 D-lui Constantin Hurmuzachi ceteste apelul nominal, la care ad
29 atom. lost fa t seapte-4eci si seapte membri, iar absentiseapte, si anume: patru
In congedie d-lor Iorgu Varnav, Vasilie Zaharia, Chirild Ciocarlie,
Gheorghie Ilie, si trei n'ad venit d-lor Alecu Botez-Forscu, Alecu
Bals, Sandu Miclescu.
D-lui M. Kogalniceanu cere cuvintul pentru o chestie de Regula-
ment si dice: cd, tonul de moderatie si de liniste, pzit de egtre
biurod in redactia proceselor-verbale, care se publicd prin Buleti-
nul Adundrii, este cea mai bund dovadrt cat aceast. Adunare este
ptruns de dorinta de a linisti, iar nu de a tulbura spiritele; c

www.dacoromanica.ro
 127

astadl a primit o depesa de la Barlad, care incunostiinteaz ea gu- No.1980.

vernul a poruncit s se iea inapoI Buletinele sedintelor A.dunrii, Proc.-verb.12.
ce se imprtise ; roag dar pe biuroil s cear lamurirl de la guvern 29 1857
Octom.
dacil s'at luat asemenea nAsurT din ordinul susi din ce motiv.
twit Prea Sfintia Sa declar: GA se va informa despre aceasta,
imprejurare, i ea nu vede ca ar putea fi vre-o causa pentru oprirea
Buletinulul, al caruT unic scop este numaT, ca teara s stie ce face
Adunarea.
D-lui Anastasie Panu ceteste procesul-verbal al sedintel din 25
Octomvrie. Dui-A cetirea acestuia se ivesc urmtoarele reclamatil:
A d-luT Grigorie Bals, care roag s se inscrie in num'e'rul
celor bolnavT, adaogand cum ca ar fl anuntat aceasta Inalt Prea Sf.
Sale; aceasta modificare se primeste;
A d-lul Costachi Morfun, care declara, ea n'a votat in chestia
libertatil culturilor, pentru ca. a fost pentru adoptarea amandamen-
tuluI d-luT Cracte, care modificare se adopteaz;
A Prea Cuviosiel Sale Arhimandritulu Neofit Scriban, care
dice: ea vorbind asupra punturilor V. si VI., Prea Cuviosia Sa a vrut
numaT s se esplice asupra deosebiteT sale socotintT date in comisie, ca
prin urmare era numaT o chestie personal, i c nicTs'a rechemat la
chestie de care president.
D-luT M. IfogdIniceanu intimpin: ca, cnd cineva vorbeste, vorbeste
tot deauna pentru a se esplie:a; trebue ins sa vorbeasc, i cand cineva
iase afara de chestie, Adunarea are dreptul de a-1 rechema la chestie.
Anastasie Panu declar: ca Prea Cuvidsia Sa vorbind asupra
puntuluI VI. nu era in chestie, i cA prin urmare s'a rechemat la
chestie, care era puntul V.; si ca Prea Cuviosia Sa a recunoscut insusT
aceasta prin necetirea a dou file din cuvintul sal.
Prea Cuviosia Sa Peirintele Scriban qice: aceasta nu este ade-
v6rat.
D-luT A. Panu, scoborindu-se de la biurot, dice: ca pe eat este
inspirat de dorinta de a sT pazi datoria si a respecta bunul ordin,
pe gate nu poate lsa rra intimr5inare cuvintele rostite de Prea
Cuviosia Sa, carele ca membru al cleruluT, trebue maT ales s dea
pild de moderatie si de concordie, i c apeleaz la Adunare asupra
putinet cuviintr in desmintirea data de Prea Cuviosia Sa.
D-luT Kogettniceanu sprijine intimpinarea d-luT Panu adaognd: eh
cuvintele cuviosulul Parinte Scriban sunt maT multo lipsa de cuviinta
catre Adunarea intreag de cat ca'tre d luT Panu; ca. de aceea v'e'dn-
(lu-se jignit i d-lul, cere cu toat seriositatea chemarea Parintelul
Scriban la ordin, potrivit Art. 46 din Regulamentul Adunaril.

www.dacoromanica.ro
 128

No. 1980. D-lui D. Grigoriu dice: c nu retie c Prea Cuviosia Sa merit

Proc.-verb.12.
asa aspr mustrare, pentru ea a cerut rectificarea in procesul verbal.
1857
D-luI Hurmuzachi crede: c Parintele Scriban nu a vroit a ataca
29 Octom.
pe biuroti; c a vroit numai a lice, ca. nu a lsat necetite dou filo
din cuvintul sal, ci numaI vr'o chteva rindurI.
ConsultatA, Adunarea se declar in majoritatea el pentru susti-
nerea procesului-verbal, carele adoptat, se subscrie de presidentul si
de secretaril el.
D-luT Koglniceanu cere cuvintul pentru o chestie de Regulament
In privirea deputatilor absent', si ceteste din el ArtieliI 117, 118
119, care comparndu4 cu dispositiile Regulamentului Organic in
aceasta, se vd a fi mult ma'. blndE. De aceea d-lul sprijine: e
deputatul nu este al sai, ci al mandatarilor si, ca. prin urmare
numaT in casurT cu totul bine-cuvintate poate O. lipsease de la in-
datorirea sa. D-lui Alecu Bals lipseste acum de un sir de sedinti,
si d-lul Kogrdniceanu cere dar aplicarea Art. 119 din Regulament.
Presidentul declar: c d-luT Alecu Bals nu a venit in sedintele
VIII. si IX.; la a clecea sedinth a incunostiintat ca se gseste bolnav,
prin urmare absentiile sale numrndu-se de la sedinta IX., a treia
absentie se implineste la viitoarea intrunire.
D-lul Kogedniceanu dice: c pentru noT cuvintul inalt Proa SfintieT
Sale este o lege; ins, pentru c incunostiintarea d-sale Alecu Bals
nu se vede inscris in trecutele procese-verbale, d-lui roag ea ase-
menea incunostiintare sil se cetease Adunrii.
D-lui Hurmuzachi, incepnd a ceti o propunere, suberis de d-lui
Gheorghe Sturdza si sprijinit de cinel membri, iar mat multi membri
amintind c Regulamentul cere afisarea ori-cril propuneri inainte
de a fi cetit si desbtut (. 60, 61, 62, 63), se pseste la ordinul
dilel.
D-lui Vasilie McIlineseu celeste raportul comisiel II., insrcinat cu
desvoltarea sirultil de chestii, asupra puntului VII atingtor de
egalitatea inaintea legil; accesibilitatea tuturor Romnilor la toate
functiile Statulul; asedarea dreapt si general a contributiilor; supu-
nerea tuturor la conseriptia militar.
Comisia No. 2, insdrcinat cu desvlirea celar ease din tirm
punturT din programul chestiilor de interes general, primite de Adu-
nare spre desbatere, pregtind urrnatorul proiect de incheiare asupra
puntuluT No. 7, cu onor il si infatoseaza Adunrii. Iar ca raportator
comisia a insrcinat pe d-luI Maiorul V. Mlinescu :

www.dacoromanica.ro
 129

Proiect de incheiare.
LuAnd aminte c legile until stat sunt sufletul ski, &A de la No. 1980.
principiile care predomnesc la alcAtuirea legilor atirnA viata, puterea Proo.-verb.12.
1857
i propAsirea natiilor ;
29 Octom.
LuAnd aminte GA o parte din slAbiciunea i decAderea de fata a
t6ril provine si de la pArsirea unora din datinile i institutiile vechI,
care all sustinut veacurl intregI mArirea neamuluI ;
CA oare-care scutintI si favorurl ingAduite dupA vrerne unor
clase, s'a.ti fAcut in urmA isvor de incAlcare i despretul legilor si de
necurmate abusurI in toate ramurile administratiel triI. CA singurul
mijloc de a vincleca rancie de care pAtimeste ast41 teara este ase-
4area unor legiuirt intelepte, imbinAnd datinile Teeki, trebuin-tele de
fatA si eererile Teacului ;
Luand aminte GA respectul catre legl este cea intAe conditie a
trainicieI lor ;
CA o lege atuncI poate fi inaI respectatA, cAnd esitA fiind din
sinul natiel, va avea pentru tott aceeasl msurA, consfintind tuturor
fAra deosebire aceleasI driturY i aceleas1 indatoriri ;
Lund aminte GA cel intiti drit al fle-cAruT individ in societate
este libertatea, sloboda intrebuintare a puterilor si a activitAtiI, pre-
cum si a averiI sale ;
C dreptatea cere ea aceste driturl sA se asigureze tuturor de
o potrivA, adec ca cu top sa fie egall inaintea legiI ;
LuAnd aminte cA cea mal sfAnt datorintA a fie-cuI este de a
contribui la sustinerea Statului ;
CA dupA datinele vechI nimene nu era scutit de la niel o inda-
torintA cAtre Stat ;
CA boerirnea abia la 1737, prin hrisovul Domnulul Mavrocordat,
pentru intAia oarA s'a scutit de dajdit i alte dArl cAtre vistierie ;
CA in urmA sprijinind sarcinile Statului maI mult numal asupra
unor clase, s'ati facut impovArAtoare pentru dinsele i dArile niel
sunt de ajuns pentru acoperirea trebuintelor ;
LuAncl aminte GA de la dreapta, cump6nita a.sec,lare i distribuirea
birurilor atirnA nu numaI prosperitatea materialA a une 'e'ff, dar in
parte chiar i propAsirea el moral i intelectualA
CA cu dreptul este ea in mgsura cum garanteazA Statul la top'
de o potrivA toate driturile, toate foloasele i indemAnArile, de ase-
menea cu top sA se si supue dA'rilor in mtisura puteriT i averiI 'or
fArA deosebire ;
(Acte ei Documente. VI. 1.) 9

www.dacoromanica.ro
 130

No 1980. Luand aminte c darea oamenilor de oaste nu este alta de ct

Proc.-verb.12. birul sAngeluI;
1857
Ca inainte de a scpa teara armele din mn, cu totiI erati o-
29 Octom.
tenl de-I ap6rati moia ;
Ca precum oastea Ii menit de a apra patria comuna, datorl
sunt cu totil de-opotriv i fara deosebire s se supue la conscriptia
militar;
Luand aminte iari eh' eficacitatea legilor atirna de la stricta
lor punere in lucrare ;
Ca brbati insrcinatI cu aplicarea lor trebue s fie onetI, bar-
niel i inzestraff cu cunWinta cerut de fie-care functie ;
Ca cu va fi numrul mal mare al celor indrituitl de a putea
ocupa functil, cu atfit maI cu lesnire va putea guvernul afla oamenI
cu meritele cerute ;
Ca precum fie-cine este dator a servi Statulut in m6sura .pute-
rilor sale, de asemenea trebue a se recunoate i fie-cul dritul de a
putea ajunge la toate functiile StatuluI;
in sfirit land aminte la leinul in care ail adus teara impre-
jurrile ce a apsat-o din launtru i din afara, inaduind toate im-
bunttirile de care are nevoie ;
Ca nurnaI prin legiuirI intelepte i drepte se vor putea concentra
toatc interesele individuale, toate puterile natiel spre a forma numaI
un trup i un suflet, i aa s pgeascri pe calea propqiril i sa se
faca natia demna de bun-vointa Puteri or Europe' civilisate, care i-aq'
garantat esistenta ;
Adunaren dorete i primete ca principiI fundamentale la viitoarea
reorganisare a Romnien
Egalitatea tuturor Romanilor inaintea legit
Asedarea dreapti i general a contributillor dupi puterea
averea deosebire.
Supunerea tuturor la eonseriptia
Accesibilitatea tuturor Rominilor la toate funetiile Statului.
(SubscriI) M. Kogalnicean u, V. Ilinescu, C. Rolla,
D. Miclescu, I. Fotea, D. Cozadini, I. Hrisanti.
D-luI Intinescu cere cuvintul i dice: c de la legile cele drepte
atirna marirea i ttiria unul popor; c aceasta a facut i pe strbunil
nostri tail; crt rgul ce esista astadI in teara, rtiul care este obtesc,
vine de la calcarile de lege, care sunt rana 00', maT tarsi' acum de
cht chiar legea. Egalitatea inaintea legit' este un princip primit de
toate natiile civilisate, ea este un princip al veclniceI dreptatt Nu mal

www.dacoromanica.ro
 131

putin i contributia fie-erid la cheltuelile StatuluT, eacT cand cu No. 1980.

top vom plti, atuncl Cu totiT vom cauta ca baniT acestia s se in- Proc.-verb.12.
1857
trebuinteze spre folosul StatuluT, adeca al fie-carui; ast-fel i ap6rarea
29 Octorri.
t'ril este o datorie a tuturor cetatenilor. Prin acceptarea punturilor
propuse de comisie, nol drn viata nouluT Stat ce infiintam, basan. du-1
pe principiurT mari si drepte.

Cuvintul d-lul Vasilie Malinescu.

Desehid'end cineva cartea istoriel unil popor, sail cugetand intru
cat de putin asupra vietil natiilor, trebue sa se convingh c marirea
caderea neamurilor atirn de la intelepciunea legiuiril lor si de la
sfintenia cu care se pazeste aceasta. Unde va afla cineva legiuirT
drepte, respectate i iubite de vre-un popor, acolo-1 sigur a vedea
o tear puternied i fericitd; i iards1 unde va vedea o natie in sl-
bciune si in suferinta, acolo din nainte poate dice ea legile pline de
metehne sunt caleate in picioare. De n'ar fi asa, cum s'ar putea ca
o multime de staturf miel sa fie mal puternice, mal pline de viat
de cal multe imp'rtil marT? De n'am fi avut i nol in timpiT trecutl
niste datinl i institutil bune, cum s'ar fi putut ea strabuniI nostri
s apere teara de o multime de staturT mult mal marl de cat era al
nostru? De le-am fi pstrat acelea, de am fi indreptat deapururea
legiuirile noastre, dup cererile i nevoile timpuluT, ajuns-am fi oare
in starea in care suntem ? De sigur ca. nu !
Dar de unde vine r6u1 de care patimeste teara a,stadi ? Multi,
foarte mult1 sunt i bunT in ea si s'ail sirguit, fiind chiar in funetil
marT, de a-1 vindeca ranele de care ptimeste, i totusl raul st pe
loo; intrebe cineva pe preutime cum merg trebile, ea va raspunde :
rail; intrebe pe negutitorT, pe stenT, pe razasT, cu totiT vor ras-
puncle : doarte rati ; inssi boerimea nu tagAdueste c lucrurile merg
r In teara. Trebue dar ca raid s fie obstesc, de vreme ce nimenca
nu-I multmit.
Dar eine-I oare dustnanul tuturor, rI de care, ptimesc cu totil?
Rul obstesc, buba cea rea, de care ptimeste teara, iT despretul in
care ail cadut levile. Din minutut cnd ne-a sosit cea intat dom-
nie din Fanar, ne-a picat si un oaspe no, hatirul, care pe romanie
se numeste calcare de lege sail abus !
Aqa, D-lor, cel ntM batir, favor, esceptie, privilegi ski scu-
tinta, e o spArtura Menta in lege in folosul celuT puternic al dileT,
sprturd care se tot macind necontenit prin intrarea noilor trecatorT,

www.dacoromanica.ro
 132

NA. 1980. pn cnd se face att de mare, in at eel insrcinatl cu aprarea

Proc.-verb.12. legilor nu maI pot opri intrarea nimrut
1857
Abusurile sunt rana triT ; cu totiI le vd, cu totiI le cunosc,
29 Octom.
strig in contra lor i nimenea nu le poate opri. Puterea a trecut de
un timp incoace cu o repegiune nespus din mrif in maril, i totusI
nicT o indreptare nu se vede. Care-i pricina ? Vointele cele maI sta-
tornice, simtirile cele mal patriotice s'ati infrnt improtiva abusurilor :
abusul lufind puterea unel a doua legI, a fost maI tare de ct
CAtI dintre acel ce strigat inainte de a intra in functiI, strigati
mal tare dup ce ! DacA-1 intreabA cine va: de ce aI fcut sail
al ingduit sA se facA cutare sa cutare lucru? Rspunsul in deobste
: Nu stiI cum rnerg la noI trebile? N'am avut ce m face, n'am
putut scApa de cutare.
in adev.6r, nimenea nu poate face nimic, nu poate scpa inaintea
unuI abus inrdAcinat. Dar d-voastrA, D-nilor, suntetI deputatil tril,
care cunoastetl rul, putet1 face, putetl scapa teara de dusmanul el
cel mal cumplit! De si Adunarea noastr nu-I o Adunare legiuitoare,
de si puterea eI nu se intinde maI departe de cat in rostirea unor
singure dorintI; dal% dorintele d-voastre vor sluji drept temelie vii-
toareI AdunarI insrcinate de a alcAtui noua legiuire. Cum vor fi do-
rintele i principiile ce le vetl rosti, asa vor fi si legile pe viitor.
SA ne silim dar a sparge cuibul abusurilor, sA primim niste
principil intelepte i drepte, pentru ca cu totiI sA poat fi sigurl ca
la ori-ce intimplare vor fi aprati sub scutul legit in zadar s'ar mA-
guli orI-cine in virtutea sa. NumaI cand legea va fi maI puternicd
de cat totl acct. ce ar voi s o infrngA, numai cnd ea va fi pentru
totI de o potrivA, numai atuncea va putea inchezAslui tuturor sigu-
rantA i dreptate. Alt-fel nu-I de cat abus sa anarchie si fie-care
trebue s se astepte ca la rindul sti s cada jertf nedreptatiI. Con-
vinse de asemenea adevrurI, toate natiile civilisate sail care ail psit
pe calea civilisatiel, ail primit ca principi fundamental al legiuiriI
lor, ca tog s5, fie de o potriva inaintea legii. Din acest principi
al veclniceI drepttI decurg toate driturile i indatoririle fie-cAruI om
in societate : precum fie-care in parte if maI slab de cat multimea.
Precum fie-care are nevoie de scutul legil spre a nu i se incAlca
dreptul s'tl ; precum fie-cruI legea i este datoare cu ap'rarea in
toate privirile ; inteun cuvint, precum legile priveghiaz i ingrijesc ca
o a doua Dumnedeire pe pArnint despre soarta societAtif intregI; de
asemenea fie-care frA deosebire este dator a respecta legea si a face
jertfe pentru aprarea societAtil i sustinerea Statulut Cine ar pune
In lucrare legea ? Cu ce s'ar face bate imbunttirile i indernnA-

www.dacoromanica.ro
 133

rile de care are nevoie Statul ? Cine l'ar apera improtiva nerindue- No. 1980.
lilor ce s'ar naste in launtru, sat' improtiva nvalirilor straine, daca. Proc.-verb.12.
cu totil dimpreun nu si-ar da mama de ajutor ? lath cuvintul pentru 29 1867 Octom.
ce, pe langa respectul catre legY, cele maI marl datorinti ale fie-caruf
om sunt de a-s sluji teara la tot ce-I va cherna si tot-odata de a
o sprijini la trebuintele eI in mesura avutultif sCt, sigur fiind ca
pentru orl-ce jertfa fcuta in folosul teril sale se va folosi el insusl
indecit. Un singur fact petrecut sub ochiT nostri va fi de ajuns spre
a areta pipAit adeveruI vorbelor mele.
De doue-decI i maT bine de anI de and se lucreazA la sosele,
s'ati intrebuintat, socotindu-se si dilele ce perde locuitorul cu dusul
venitul la locul hota'rit, peste 4ece milioane de 411e, care fac una,
cu alta patru decI de milioane de leI, i Inca pana astadl nu a vem
o osea buna din cap in capul teril. De s'ar fi luat alte mesurI, cu
lece cincI-spre-dece milioane de leI se puteati face in 5-6 anf doue
sosele de-a lungul i doue de-a curmezisul terif. Ce s'aCi fcut cu
25 de milioane de leI din capitalul natiel? perdut. Dar nu-I
destul att. ; fe-care proprietar, posesor, negutitor a perdut pe fie-
care an o suma insemnata, platincl maT scump carausia de cat ar fi plil-
tit-o avend osea. Steanul inert a perdut, pentru ca in loc de o carausie
pe drum ral, facea doue pe drum bun; top' locuttorI de teara inca
a perdut, pentru ca cu totil a fost silitI a plati lucrurile de care aveati
nevoie maI scump, fiind scump carausia; Gaud daca ar fi plAtit cu
totiI la facerea soselelor si s'ar fi luat mesurl nimerite, cu totil -

maneati folositf. Jata cuvintul pentru care impratul Napoleon I. dicea

ca birul II ca o rou ce cade pe pamint ; se ridica apol in nor si
iarsI se revarsa ca o mana bineacetoare.
Nu darile, ci numaf reaua for intrebuintare if vatamatoare terif
si acelor ce le dail. Darr- bine intrebuintate sunt ca si cncl si-ar
scoate cine va banif dintr'un buzunar i i-ar pune in cela-lalt cu o do-
banda buna; ce-I dreptul, la nol aii scos unil baniT din buzunar, dar
din nenorocire s'a intimplat ca pue altiT in punga!
Ca s, lipseasca asemenea abusurl, cred ea' este cea maI ferbinte
dorinta atilt a tuturor madulrilor acestel Adunar!, cat i dorinta
ril intregI, i nimic nu poate folosi maI mult la implinirea acesteI
dorintr, ea supunerea tuturor averilor la dare. AtuncI fie-care fiind
mal cu durere, privegherea va fi maI aspra si banil ter-a nu se vor
risipi!
Nu mal putin este cu dreptul si va fi de fofos rii i supunerea
tuturor la conscriptia militar. Nu pentru ca" doar am avea a porni
resboiti cu toata lumea, precum se face oare-cine ea s'ar teme. Dar

www.dacoromanica.ro
 134

"No. 1980. il bine ca fiecine sa stie ca este dator a-si ap6ra teara sa ; poate
Proc.-verb.12 c stiind si altil ca avem o oaste cat de _mica, bine intocmit, nu ne
1867
29 Octom.
vor visita asa de des vecinil, iar teara va fi folosita si scutit de
multe role. In adev6r, pe ce merge, lumea trage tot la pace. in vea-
mil nostru jocurile olimpice se petrec la espositiile din Paris si
Lonclra, unde in loc.; de a-0 ar.ita oamenil puterea trupeasca ca s iea
o cunun, fie-care isI duce lucrul marnlor si nscocirile mintil sale ca
sa dobandeasca o medalie.
((Cu toate acestea vedem iarsI ca popoarele cele mal inaintate
sunt suite a sI parasi pacInicile lor indeletnicirl si s iea sabia si puica
In man!. Nol, cara suntem un popor mic, trebue cu atat maI mult sa
ne silim a avea oare-care putere, pentru ca la timp de nevoie sa ne
putem ap6ra neutralitatea parnintuluI nostru.
Domnilor! inca o singura vorba!
Prin dorintele rostite pan acum atl aftat maI multe temeliT ale
viitoareI organisatiL
Dorind a fi mal tali, atI cerut Unirea cu fratiI MuntenT; dorind
a avea o mal mare statornicie si orinduial mal buna, atY cerut un
principe strain mostenitor; dorind ca legiuirea s fie potrivita trebu-
intelor si intereselor intregel natil, AI cerut ea legile s se faca de
catre o obsteasca Adunare. Atat inca nu-i destul. Trebue s. mergetl
ma:I depal te. Trebue sa (141 viat. nouluf Stat roman ce voitI a In-
fiinta. Iar viat atuncea iI vetI da, cand vetI primi principiI marl si
clrepte la reorganisarea sa.
Biuroul da cetire unuI amandament al d-lul A. Fltu, sprijinit
de d-lor Episcopul Ghenadie Sendre Tripoleos, Arhimandritul Melchi-
sedec, Dr. Costin si Vasilie Nicolail, care ascultandu-se de Adunare
si fiind privitor la puntul IX.. precum si sprijinul ce d-luI vroia s
dea acestuia, se si amina la disouleia asupra puntuluI IX.
Biuroul da pe urma cetire a until amandament, subscris de d-liff
Dimitrie Rallet si sprijinit de d-lor M. Costachi, Dr. Varnav, Gr. Bals,
A. Teriachiu, C. Roset, D. Gheorghiade, Gr. Sutu, N. Ernandi, C. BA-
darau, I. Docan, C. Sturdza (Vasluiti), L. Catargiu, St. Cahn, A. Cuza,
Gr. Costachi, C. Cananati, A. Jiean, V. Sturdza, Arhimandritul Melchi-
sedec, N. Catargiu, P. Mavrogheni.Arnandamentul este in urmtoarea
cuprindere :
Subscrisil ail onoarea de a propune Adunril urmatorul aman-
dament la proiectul de incheiare infatosat de comisia II. asupra pun-
tulul VII:
1. . 2 si S sa se inlocuiasca prin unul singur in urmtoarea
cuprindere.:

www.dacoromanica.ro
 135

Luand aminte c singurul mijloc de a vindeca rnile de care No. 1980.

ptimeste astqf teara, este aseqarea unor legitdri inte/epte, imbi- Proo.-verb.12.
1857
nnd datinile vechl, trebuintele de fatd i cererile veaculuT. 29 Ootom.
La . 5 s lipseasc cuvintele: 6onsfintind tuturor Ara deo-
sebire aceleasI drepturI i aceleasl indatorirI.
. 6 s se stearg in intreg, iar la . 7 s se stearg cuvin-
tele: aceste driturI s. se asigureze tuturor de-opotriv, adec: ea:
La . 11 s, se stearg cuvintele: si drile niel sunt de ajuns
pentru acoperirea trebuintelor
5 La . 13 s'a' se stearg. cuvintele: toate driturile i cuvintele :
mesura puteril i averiN, inlocuindu-se aceste din urm prin cuvin-
tele : proportie cu averca.
. 14 s se inlocuiasc prin . urmtor:
Land aminte c darea oamenilor la oaste este o indatorire
pentru paza Veril i siguranta fie-cartil cettean.
. 15 s se stearg intreg.
. 18, 19 si 20 s se stearg, inlocuindu-se prin urmtoarele
doue :
ca meritul singur fr niel un fel de alt consideratie sa dis-
otinctie trebue in viitor s fie un titlu indestuldtor pentru a putea
ajunge la toate functiile Statulul.
CA aceast putint trebue a se recunoaste fie-cruia.
. 21 s.' se stearg. intreg.
. 22 s se inodifice in urmtorul chip:
C. numg prin legiuirI intelepte i drepte, natia rojnna poate
inainta pe calea propsiril.
. 23 s'a' se modifice in urmtorul chip:
Luind in privire in sfirsit ca privilegiile de clase trebue a
fi desfflutate;
Adunarea doreste a se adopta la viitoarea reorganisatie ca prin-
fundamentale:
La . 2 al dorintelor propuse s se stearg cuvintele : dup,
puterea si, inlocuindu-se prin cuvintele urmtoare: in proportie cu.
Spre a se putea lmuri Adunarea mal' bine asupra amandamen-
tuluI d-lul Rallet, sedinta se suspencleaz pe o jumetate ()ara'.
Dup redeschiderea sedinteT, amandamentul se iea in desbatere
articol dup.' articol.
Mal intaiti amandamentul propune o schimbare la considerantele
2 si 3, care s se inlocuiase prin un singur considerant.Consultn-
du-se Adunarea prin sculare i edere, majoritatea adopteaz aceast.
modificatie.

www.dacoromanica.ro
 136

No. 1980. Mal departe propune amandamentul, la considerantul 5, sterge-

Proc.-verb.12. rea cuvintelor consfintind tuturor Ora deosebire aceleasI driturf
1857 aceleasI indatorirY,
29 Octom.
D-luI D. Grigoriu, cerAnd cuvintul, dice: c'd considerantul comisief
adoptnd principul universal, ea' o lege numal atund e bun, cAnd.
se razm pe natie, d-luI nu vede pentru ce s'ar schimba acest con-
siderant.
D-luI M. Costachi dice: c misia comisieT a fost de a defini, de a es-
plica punturile ce i s'atl dat la cercetare de ditre Adunare; ea comisia
nu s'a mrginit la aceasta, adoptncl un princip constitutional in
considerantul, eh' inteinsul este vorba de drepturile politice, care
locul numal inteo lege electoral, de vreme ce Ma so cere numai
a statui egalitatea inaintea legilor, adec egalitatea civil. ; i c prin
acest considerant am prejudeca chestia drepturilor politice.
Dint' Kogtilniceanu intimpin : c scopul intruniriI noastre in
Adunare a fost s intrrn ca clas, s esim ca natie. Aceast do-
rint4 o si esprima . 2 din Regulamentul AdunriI. Comisia nu si-a
esit din competinta ei, cAcI ea avea facultatea de a respinge sail de a
adogi la punturile date el spre studiare D lul dice, e nu cu-
noaste dreptul unuI deputat a dice comisia &A a esit din com-
petinta ei, ci numal ca' Adunarea poate adopta sail a respinge in
totiul sa in parte lucrarea comisiel ; cA, fail a se mal rosti mai
departe asupra amandamentuluI, egalitatea nu poate s'a cuprind.
numai egalitatea de indatorirI, lucru care ar aduce la despotismul
cel maI arbitrar.
D-lul M. Costachi cere cuvintul si dice: c dac comisia nu a
vrut s prejudice chestia drepturilor politice, apol" considerantul
nu-si are loe, tintind la legea electorala ; dovacl intru aceasta,
principiul egalitAtiI inaintea legil s'a adoptat in Franta la 1789, si
cu toate acestea pAn. la 1848, drepturile politice se esercitail numaT
de 200.000 cettenI.
Kogalniceanu declar : c a fost departe de a vroi a pre-
judeca chestia legiI electorale.
Adunarea, consultat atat prin sculare si sedere, c'at i prin apel
nominal, majoritatea adopteaz, cu patru-decT i cincI in contra a dou-
decI si opt voturi, amandamentul la considerantul 5.
D-lul Koganiceanu declar : c'a din parte-1 adopteaz pra in fine
toate considerantele dupg amandamentul d-lul Rallet, ccl numaI con-
siderantul 5 cuprindea o chestie de princip, i c-s1 reserveazA a
face un sub-amandament indat ce se va incheia discutia asupra con-
sid eran tel or.

www.dacoromanica.ro
 137

Dupa aceast arkare a d-lul Kogalniceanu, Adunarea, consultata No. 1980.

prin sculare i edere, adopteaza in majoritatea el toate consideran- Proc.-verb.12.
1857
tele propuse prin amandamentul d-luI Rallet.
29 Octom.
D-luI Kogetlniceanu ceteste sub-amandamentul s'ti, care cere ca
considerantul din urna al amandamentulut atingtor de desfiintarea
privilegiilor de clase sa.' se treac si in capul dorintelor cuprinse in
proiectul de incheiare.
Atuncl d-lor M. Costachi i A. Cuza declara: ca e de prisos a se
mal infatosa amandament, Gael' cred c Adunarea insasT in unani-
mitate doreste inscrierea acestuI princip.
La aceasta toata Adunarea, sculndu-se in picioare, declar cu
aclamatie e adopteaza acest princip.
D-luI Kogcllniceanu, retragndu-sl sub-amandamentul, dice : el
este o fala si o lauda pentru teara ea a consfintit principiile cele
marl, care ne formeaza in societate european, i ca. Adunarea vo-
and Ca nu mal sunt privilegiT, a Malt unul din marele acturl ale
natiel. romne.
Dupa aceasta Adunarea, consultata prin sculare isedere, adop-
teaza in unanimitate i cu aclamatil desfiintarea privilegiilor de
clase si toate cele-lalte puncturl de dorintI din proiectul comisieY Cu
modificatiile propuse de amandamentul d-lul Rallet.
Dup. acest vot d-luI vice-presidentul Constantin Negre fericiteaza
Adunarea pentru votul ; aceast, abnegatie, adaoga d-lul, arat
patriotismul care insufl, pe Adunare si este un act ce va fi pretuit
nu numal de natie, dar si de Europa si de istorie.
Spre a putea pasi la incheiarea votulta conform . 50 din Re-
gulament, se suspendeaz sedinta, in care timp se redigeaza actul
dup. hotlrirea AdunariI.
inalt Prea Sfintia Sa Mitropolitul, fiind ostenit i retragndu-se,
sedinta se deschide sub presedinta vice-presidentul.
Biuroul da cetire a dou ceree :
1. A d-lul Romo, sprijinita de d-lor Lazar Galiardi, Timofti Sacalov,
Constantin Stiun, Ioan Rosca si Pandelachi Croitoriu :
Ltand in privire, c coloniile bulgare ati driturile lor deosebite,
intarite de atre guvernul ImperieI rusestI, in puterea carora ele Wail
asedat in partea BesarabieI anexata Moldovel prin Tratatul de Paris;
in privire, ea' dup asedmintul lor . 179 Tom. XII. li Watt con-
cedat pminturile in saphnirea vecInica din neam in neam, precum
urmasilor lor ;
Ca duptt . 288 ele sunt datoare a plati la ocarmuire 22 de co-

www.dacoromanica.ro
 138

No. 1980. peicl argint pentru fie-care desetina si 24 copeicT argint pe an de

Proo:verb.12. fie-care individ brbtesc ;
1857
29 Octona.
Ca top' colonistif bulgarl, dup6 . 211 al aceluiasl asedmint, sunt
scutitI de-apururea de recrutatil pentru serviciul militar;
LuAnd aminte ca, prin proclamatia fcut de guvernul Principa-
tului Moldove, cu data de 4 Februarie, ctre colonistil din Besa-
rabia inapoit MoldoveI, privilegiile i imunittile lor sunt asigurate;
in privire c coloniile bulgare att contribuit mult pentru im-
bunatatirea precum i inflorirea agriculturiI, ea ele, prin esportatia
producturilor lor, dati impuls comertului politiilor pe Bunke i fac
bogatia Oril;
Ca impovrndu-le cu mal mare dajdie, i scotnd bratele tre-
buitoare pentru lucrarea pmintului la slujba ostseasc, prosperitatea
lor de astadI s'ar fi ruinat ;
Iscalitul, insrcinat de a apra interesurile coloniilor bulgare din
Besarabia, se simte nevoit de a cherna luarea aminte a onoratu-
lul Divan ad-hoc la dorintele ca s'a fie in viitorime precum era si
In timpul trecut, ca ele s se poata bucura de toate acole privilegil
imunitatl, care ati indemnat pe strmoil lor a se aseda pe niste
paminturI, care pana, la asedarea lor erati sterpe i fara Mel' un folos
pentru Stat;
Drept aceea el are cinste de a propune la punctul al 7-lea aman-
damentul urma'tor:
Egalitatea inaintea accesibilitatea tuturor Romnilor la toate
functiile Statulul; asedarea dreaptd i generala a contributiilor; su-
punerea tuturor la conscriptia militar, fr" jignirea imunittii colo-
nistilor bulgarl.
(Subscris) D. Rom o v.
Sprijinim: Lazar Galiardi, Timofti Sacalov, Con-
stantin $tiun, loan Rosca, Pandelachi
Croitoriu.
2. A d luT Lazar Galiardi, sprijinit de d-lor D. Romov, T. Sacalov,
C. Stiun, I. Rosca, Pand. Croitoriu :
in privire c Art. 22 al TratatuluI de Paris garanteaz Princi-
patelor Dunarene toate privilegiile i imunittile de care ele se bu-
curati de mal inainte
In privire ca prin proclamatia din 4 Fevruarie 1857 a guver-
nuluI MoldoveI catre locuitoril prtil Besarabiel. anexate MoldoveT, s'a

www.dacoromanica.ro
 139

fagaduit locuitorilor, ea guvernul Moldove nu numal nu se`Va atinge No. 1980.

de driturile lor, de care et se bucur sub ocArmuirea ruseasca, dar Proc.-verb.12.
1867
inca se indatoreste a respecta si a le pastr toate privilegiile lor ; 29 Octom.
in privire ca. de &and Besarabia s'a cedat Rosiel, provincia aceasta
intreaga a fost tot-deauna scutit de conscriptia militara;
in privire ca aceasta scutire se intemeiaza pe un tel politic bine
euvintat, adeca avnd de scop a locui teara aceasta, care r'masese
pustie in urma rsboaielor i navalirilor;
in privire ca de cand s'a anexat Moldovei aceasta parte a Besa-
rabiO, populatia sa a scaqut prin emigratiile indigenilor a provinciilor
rosiene;
in privire ea o- simtitoare emigratie s'a ivit, i in urm caderea
comertulul, pricinuit, mal cu seama prin impedecrile hotarelor si ale
vamilor, de care teritorul anexat este incunjurat ;
in privire cA aceast, teara, prin trecerea sa de la un guvern
catre altul, a suferit in destula pagubd si s'a introdus in ea nou mo-
popolurI, din care unele sunt de tot necunoscute i vatamatoare;
in privire ea, orasele din Besarabia constituiaza' statul mijlochl
al populatiel, si ca. in imprejurarile de fata este simtit in Moldova
a consolida, dar a nu slabi aceasta parte a populatiel;
in privire ea statul mijlociti. din Besarabia a contribuit mult a
imbuntatI agricultura si a spori negotul, espeduind productele lor in
Ve'ff strine, i alcatueste prin aceasta bogtia tri ;
in privire ca sarcind locuitoril prin danl. mal grele de cat acele
ce platiatl sub ocarmuirea ruseasc, i lund pentru serviciul militar
bratele trebuitoare pentru desv'elirea comertuluf, industriO i agricul-
turi, e, care ati suferit atta, vor fi cu totul ruinat;
Iscalitul, insarcinat fiind a apra interesele oraselor districtulul
Ismail, se vede nevoit a propune onoratulul Divan ad-hoc amanda-
mentul urmtor la Art. al 7-lea:
Egalitatea tuturor Romanilor inaintea legil. Aseqarea dreapt
generala a contributiilor dupre puterea i averea fie cruia fAr deo
sebire, i supunerea tuturor la conscriptia militar, Ira jignirea ins
a driturilor i imunittilor oraselor din Besarabia a prtil anexate.
Accesibilitatea tuturor Romanilor la toate functiile StatuiuI.
(Subscris) L azar G a li a r di.
Sprijinim : D. Romo v, T. Sacalov, C. tiun, I. Roca, P and.
Croitoriu.

www.dacoromanica.ro
 140

No. 1980. D-lui Romov declara: ca coloniile bulgare din partea Besarabid
Proc.-verb.12. anexate MoldoveT, avnd privilegir,
i mai ales acela a nu da oamenl
1857
29 Octom.
la oaste, apoi d-lui propune ca privilegiile coloniilor s'a se recu-
noasca de Adunare.
Kogalnicecora ea Adunarea nu poate in fapt niel in=
fiinta, niel desfiinta privilegii, fiind numaT consultativa ; dar e chiar
in momentul acela, and clasele privilegiate ale vechii MoldoveI
lei-Mat de privilegiile lor, socoate ca Adunarea nu poate a se rosti
pentru pstrarea unor privilegii esceptionale ; prin aceasta colonistii
nu aiba niel o ingrijire, privilegiile lor speciale r'man neatinse, si la
reorganisarea t'ril, Adunarea legislativa le va avea in privire.
D-lui Dr. Veirnav cere cuvintul si ea rostind dorinti, niel
facem, niel desfacem, i ca cand Rorania va fi infiintat, atunci Adu-
narea legislativa se va pronunta asupra acestor privilegii.
Adunarea, 3onsultata prin sculare isedere, trece la ordinul
Se paseste la votare prin inseriere a urmatoarel ineheiari, cetita
Adunaril de d-lui Dimitrie Rallet :
Astgli, anul una mie opt sute cincl-leel si seapte, luna Octom-
vrie in dou6-e,leci i nou ile:
Land aminte ca legile until stat sunt sufletul s, e de la
principiile care predomnesc la aleatuirea legilor atirna vieata, puterea
propsirea natiilor;
Land aminte ca' singurul mijloc de a vindeca rancie de care
patimeste astNI teara, este aseglarea unor legiuirl intelepte, imbiand
datinile yechi, trebuintele de fat, i cererile Teaculni ;
Luand aminte ea respectul catre legi este cea intla conditie a
triniciellor ;
Ca o lege atnneI poate fi mal respectat, &And esita din sinul
natieT, va avea de o potriva: pentru toti aceeasi msura ;
Ca dreptatea cere dar ca toti s fie egall clinaintea legii ;
Land aminte cA cea mal sfanta datorie a fie-cui este de a
contribui la sustinerea Statului ;
Ca dup datinele vechi, nimenea nu era scutit de la niel o in-
datorire catre Stat ;
Ca boerimea abia la 1737, prin hrisovul Domnului Mavrocordat,
pentru intaia oara s'a scutit de dajdie i alte dart catre vistierie;
Ca in urma, sprijinind sarcinile Statului mad' mult numal asu-
pra unor clase, s'arl facut impovaratoare pentru ele ;
Luand aminte ea de la dreapta, cumpnita aselare i repartitie
a contributiilor Mira nu numaI prosperitatea material a unel
dar in parte chiar i propsirea el moraba intelectuala ;

www.dacoromanica.ro
 141

Ca cu dreptul este, ca in msura cum garanteazA Statul la totl No. 1980.

de o potrivA toate foloasele i indemAnrile, de asemenea cu toi s Proc.-verb.12
se supue dArilor in proportia averil lor filed deosebire ;
LuAnd aminte cA darea oamenilor la oaste este o indatorire 29 1085c:ora.
pentru paza Ora i siguranta fie-cArul cetatean ;
Ca precum oastea este menit a ap'e'ra patria comun, datorl
sunt cu toi de o potriv i fArA deosebire sA se supue la conscriptia
militar;
LuAnd aminte iarsl cA eficacitatea legilor atirnA de la stricta
lor punere in lucrare;
Ca meritul singur, frA niel un fel de alt consideratie sat' dis-
tinetie, trebue in viitor s fie' un titlu indestulAtor pentru a putea
ajunge la toate functiile Statulul ;
CA aceast putintA trebue a se recunoaste fie-cAruia;
CA numaI prin legiuirI intelepte i drepte, natia romAn poate
inainta pe calea propAsirTh
LuAnd in privire, in sfirsit, cA privilegiile de clase trebue a fi
desfiintate ;
Adunarea ad-hoc a Moldovel doreste a se adopta la viitoarea
reorganisatie ca principiI fundamentale :
Privilegiile de clase Tor fi desfiintate n Rominia.
Egalitatea tuturor Rominilor inaintea
Asedarea dreapta si general a contributiilor in proportie
cu aTerea fie-chruia far deosebire.
Supunerea tuturor la conscriptia militar.
Y. Accesibilitatea pentru toti Rominii la functiile Statului.
Voteaz, pentru seapte-(,lecl i trei membri, i anume: P. St. Sa
Episcopul Nectarie Hermeziti, P. Sf. Sa Episcopul Filaret Scriban, P.
St. Sa Episcopul Calinic Miclescu, Prea Cuviosia Sa Arhimandritul
Neofit Scriban, Prea Cuviosia Sa Arbimandritul Melchisedec, Sf. Sa
Iconomul Dimitrie Matcas, Dimitrie Miclescu, Constantin BAdArAii,
Dana Balan, Dr. A. Ftu, Dimitrie Cozadin, Vasilie MAlinescu, Mihail
KogAlniceanu, Iancu Docan, Ghcorghie Masian, Dr. C. VArnav, Dimi-
trie Savin, NeculaI CananAti, Stefan Calin, Simion Stanciu, Sebastian
CananAti, Alecu Jiean, Constantin Mortun, Gheorghe Vurlan, Teodor
sin Pavel, Dimitrie Grigoriti, Grigorie Bals, Mihail Jora, Constantin
Ostahi, Dimitrie Gheorghiadi, Gheorghie Sturdza, Constantin Sturdza,
Grrigorie VArnav, Iancu LevArd, Constantin Roset, Dimitrie Cracte,
Ion a Babel, Petru Br.escu, Ioan Roat., Vasilie Sturdza, Alecu
Teriachiu, IonitA Hrisanti, Vasilie Balais, Constantin Iacovachi, Lascar
Catargiu, laneu Fotea, RAducanu Saya, Alecu Cuza, Grigorie Sutu,

www.dacoromanica.ro
 142

No. 1980. Manolachi Costachi, Vasilie Stan, Dr. Costin, NeculaI Carp, Constan-
Proc.-verb.12 tin Sturdza (Vasluid), Ion Olariu, Dimitrie Ghidionescu, N. Catargiu,
1857 Necula Bosie, Pandelachi Croitoriu, Neculal Iamandi, Lazar Galiardi,
29 Octom.
Iancu Cantacuzin, Grigorie Costachi, Constantin Sjiun, Ioan Rosca,
Timofti Sacalov; Dimitrie Rallet, Constantin Hurmuzachi, Petru
Mavrogheni, Anastasie Panu, Constantin Rolla si Constantin Negro.
far contra nu a fost nimenea. S'ati abstinut de a vota d-luI Dimitrie
Romov. N'ad fost fat la votare inalt Prea Sfintia Sa Mitropolitul
d-lor lordachi Pruncu, Yasile Nicolad;
Conform . 79 din Regulamentul AdunriI, d-luI vice-presidentul
declar ea* Adnnarea a Incnviintat.
D-lul vice-presidentul anuntd, eh' dup dimisionarea d-lul Vasilie
Alecsandri ca deputat proprietarilor marI din tinutul BaculuI, s'a
psit la o nou alegere, i ca inftitosAndu-se cu mandat de la acea
alegere Hatmanul Alecu Aslan, trebue s, i se verifice titlurile.
D-lul Kogalniceanu propune alegerea uneI comisiT spre acest
sfirsit.
Mast multi deputatI, intimpinnd c tot comisia care a verificat
maI inainte titlurile deputatilor de BacAti, s o factt i acum.
D-luI N Bosie dice: cA comisiile numite la deschiderea AdunriI
pentru verificarea titlurilor deputatilor si-ad implinit misia lor,
chiar actele s'ati trdat biurouluI; prin urmare trebue s se aleag
o nou comisie.
Biuroul d cetire a dou'e. propunerl :
A. d-luI M. Kogedniceanu, sprijinit de d-lor C. Mortun, C. Roset,
P. Brgescu, D. Gheorghiadi, si care propune alegerea uneI none'
comisiT pentru verificarea titlurilor d-lui Hatmanul A. Aslan:
Subscrisil propun de a se rindui o noud comisi compus de
seapte membri spre cercetarea titlurilor nouluI deputat de BacAu, pro-
prietatea mare, asa precum comisiile insrcinate cu verificarea titlu-
rilor membrilor Adunril la constituirea sa a avut o chemare mr-
ginit, care a si implinit.o.
(Subscris) M. Koglnicea nu.
Sprijinim: D. C. Mortun, C. Rose t, P. B r sc u, D. Gheorg hi ad i.
A d-lul M. Costachi, sprijinit de d-lor Vasilie Sturdza, G. Cos-
tachi, C. Sturdza, Gh. Sturdza, Gr. Bals, si care propune ca tot co-
misia de maI inainte s fac aceast. verificare:
Sub-iscAlitd sunt de socotint c nu este de nevoie a se alege

www.dacoromanica.ro
 143

o noua comisie pentru revidarea titlurilor deputatuluT din nog ales No. 1980.
la - inutul BacauluI, si sa se Insreineze cu aceasta tot pe comisia Proc.-verb.12.
1857
care a mal cercetat si titlurile celor laltI deputatf de Bacaii.
29 Octom.
(Subscris) M. C os t a chi.
Sprijinim: D. C. Stur dz a, Gh. Stu r dza, Gr. Co stachi, V. Stur-
dz a, Gr. Bals.
Adunarea, consultata prin sculare si sedere, hotareste prin ma-
joritate alegerea und noub' comisil, compusa de seapte membri.
Se pseste la alegerea comisiel, la care alegere esiird numaI
d-luI L. Catargiu cu majoritatea absoluta a trel-glecI si opt voturl,
a rgmas a se face balotatie celor-lalti membri la viitoarea sedinta.
D-luI vice-presidentul, consultnd mal inthiti Adunarea, radic la
sease oare seara seclinta si anunta viitoarea intrunire pe JoY in 31
Octomvrie.

Vice-presidentul Aduna'ril, Co nst an t in N eg r e.

Secretaril AdunriI, Pet ru Mavrogheni. Dimitrie

Rallet,A. Teriachiu, Ana s-
tasie Panu, Qonstantin
Hurmuzachi.

19. Pro cesul-verbal .No. 13.----iedinta din 31 Oetombre 1857.

AstagI, sedinta a treI-spre4ecea se deschide la C,lece oare si un No. 1980.

ptrar. dimineata sub presedinta cl-luI vice-presidentulul Constantin Proc.-verb.13.
Negre. 1857
D-lul Petru Mavroghene ceteste apelul nominal, la care s'ail gasit 310 otom .
fata seapte-clecr si sease rnembri, iar absentI opt, si anume : 3 bol-
navIinalt Prea Sfintia Sa Mitropfilitul si d-lor Constantin Rolla,
Alecu Bals, 4 in congedie: D-lor Miler' Docan, Iorgu Varnav, Chirila
Ciocarlie, Gheorghie 111e, unul nu a venit Prea Sfintia Sa loco-
tenentul de Episcop de Roman.
D-lul Dimitrie Rallet aeteste procesul-verbal, care se adopteaza de
Adunare si se subscrie de presidentul si de secretaril el'.
D-lul Constantin Hurmusachi ceteste doua scrisorl ale d-luI Rolla
si d-luI Bals, care tac cunoscut ea nu pot veni la sedinta lin causa
de boal.
D-luI M. Ifog4lniceanzt cere cuvintul si Oiee: ca scrisoarea dint'

www.dacoromanica.ro
 144

No. 1980. Bals nu este indestulatoare ; c d-luI nu radic o chestie de persoane,

Proc.-verb.13. ci o chestie de princip, ea chiar Regulamentul Adunaril obstestI
1857
31 Octom.
din 1832 statorniceste, ea' nu este de ajuns ca un deputat s dic
ca este bolnav, pentru ca singura sa artare O. fie primit ; se cere
si dovedI ; cacl deputatul nu are voe sa lese pe tinutul s6ti" Ora
representatie. D-luI mat dice, ea dac se primeste drept dovada
singura scrisoare a unuT deputat, atuncT lesne se poate ca cineva
din no' s lipseasc chiar din Capitalie, lasand un sir de scrisorT, din
care din treI in trel sedintl s, se trimeat cate una presidentulub.
D-luI Grigorie Balf intimpina: c dac un judecator este credut
pe cuvint, cu atata maI mult un deputat, i crede c fie-care membru
al AdunariI lard esceptie stie a sustine demnitatea Adunril si a sa,
si eh' nu se poate presupune ca ar insela Adunarea.
D-lul Kogalniceanu r6spunde: ca nu vrea s intre pe terenul
personalitatilor, i c doreste numal sa se pue AdunariT intrebarea,
daca este in destul ca un deputat sa dica ca este bolnav, pentru a
fi scutit de datoria de a lua parte la sedintele AdunariI.
D-lul vice-presidentul declara, c la timp va consulta Adunarea
asupra acestul incident.
Trecnd la ordinul ciIei, d-luI vice-presidentul anunta, eh in
comisia aleasa pentru verificarea titlurilor d-luT HatmanuluI Alecu
Aslan s'a ales numal unul singur d-luT Lascar Catargiu cu ma-
joritatea absoluta a voturilor, i ca r6mane a se face balotatie intre
12 membri. Acei cu majoritatea relativ declar ca se retrag. Vr'o
catl va deputatl intimpina, c nimenea nu se poate retrage, i o tre-
bue s. urmeze balotatia. Alta r6spund, ea daca. cine va se poate re-
trage dintr'o comisie, apoI cu atata mal mult in casul de fan.
Adunarea, consultata prin sculare i sedere, hotreste cu majoritate
s se aleag din nog ease membri pentru comisia mal sus citata,
r6maind d-luI Lascar Catargiu al seaptelea membru.
Se pseste la alegerea a celor ease membri comisid, care are
urrnatorul resultat : cu majoritate absoluta iase : Prea St. Sa Calinic
Miclescu cu 64 voturl, d-lor Manolachi Costachi cu 64, Vasilie
Sturdza cu 63, Dimitrie Miclescu cu 63 si Alecu Teriachiu cu 56 vo-
turT ; iar majoritatea relativ avnd-o d-luT Grigorie Bals cu 36 si
Mihail Jora cu 30 voturl, a esit la balotatio d-luI Mihail Jora cu 47
bile albe, in contra a 28 bile albe ale d-luI Grigorie Bals.
D-luI Vasilie 11161inescu ceteste raportul comisiel II, insarcinata cu
desvoltarea until sir de chestiI asupra punctului VIII, atinggtor de
respectul domiciliuluI si al liberttil individuale :
Comisia No. 2, insarcinat. cu desv6lirea celor ease din urma

www.dacoromanica.ro
 145

punturY din programul chestiilor de interes general, primite de No. 1980.

Adunare spre desbatere, pregatind urmtorul proiect de incheiare Proc -verb 13.
1857
asupra puntuluI No. 8, cu onor II i inftoseazd AdunariI. Iar ca ra-
31 Octom.
portator cotnisia a insarcinat pe d-lui Maiorul V. Mlinescu.
Proiect
Land aminte ca pe Una libertatea constiinteI si a opinieT, li-
bertatea individual i respectul domiciliulul sunt cele mal sfinte dri-
turI ale libertatiI personale;
Land aminte ea respectul domiciliului inc de la 1741 este
consfintit in teara prin reforma DomnuluI Constantin NeculaI Ma-
vrocordat ;
Ca de la un timp incoace, prin inriuririle din atar i prin ne-
curmatele prefacerI ale guvernuluT, slbindu-se toate legamintele le-
gilor, a predomnit arbitrariul cel niai necumptat ;
Ca numaT o simpl ordortanta saa un ordin verbal era de ajuns,
spre a lipsi pe ori-cine, fr deosebire, de libertatea sa individual
de a-I calca domiciliul ;

CA adese-ori persoane dintre cele intal notabilitatI , cat

dintre cele-lalte, a tost puse si tinute sub aresturl i trimise in
esiliurI, fra a fi niel cercetate, nicI judecate, i WA' A li se spune
macar vina lor;
Land aminte ca sub scutul legir, fie-care individ in societate
trebue sa fie asigurat despre pacinica i Iinitita sa petrecere;
Ca orI-ce incalcarI asupra dritulul altuia sag infrangerI a le-
gilor buneI orinduell sunt prevk,lute prin ;
Ca pentru off-ce casurl sunt menite tribunalele i judecatorI
obstestI spre cercetarca vineI i hotrirea pedepsel fie-cul far% de-
osebire;
Land aminte ca orI-cine ar fi, sail lipsit de libertatea sa indi-
viduala, sag i s'ar incalca domiciliul s, Mara de casurile prey&
dute prin legI, i n'ar fi supus numaI judecatiI tribunalelor anume
hotarite, ar fi lasat in voia arbitrariuluI ;
Adunarea doreste i primeste ca principiI fundamentale la re-
organisarea StatuluI roman
Respeetul domiciliului si al libertiltii individuale.
Supunerea lie-eul numai la judeetoriI prefdutl prin legl.
Comisii sa tribunaluri eseeptionale nu se vor putea inflinta
In niel un eas.
,(SubscrisI) M. K oga 1 nic e a nu, V. Mlinesc u, C. R oll a, D.
Miclescu, I. F ote a, D. Cozaclini, I. Hrisanti.
(Aute i Documente. VI. 1.) 10

www.dacoromanica.ro
 146

No. 1980. D-luI C. Hurnzuzachi cere cuvintul asupra raportulul comisie4

se scobear de la biuroti si spune: c cuvintele libertate individual.
Proc.-verb.13.
1857 si libertate personal sunt espresiT identice, si prin urmare e . 1 al
31 Octom.
considerantelor dice cu alte cuvinte, c libertatea personal este cel
mal sfnt drit al libertMiT personale, sag' libertatea individual este-
cel maT slant drit al liberttiT individuale. D-lul propune dar modi-
ficarea urintitoare : Luand aminte si c. I. sunt cele maT sfinte-
driturl cettenesti.
D-lul Y. Malinescu declar: e.' comisia acceptem aceast modi-
ficare si cA redactia de maI sus provine de la o greseal a pre-
scrieriT.
D-luI Hurmuzachi intimpin: e in raportul comisieT acel tiparit,.
care s'a impartit la d-niT deputatT, nu s'a indreptat greseaIa, si dacA.
a fost o greseal, apoT ar fi trebuit a o face cunoscut.
D-luT Anastasie Panu se scoboara de la biuroil si ceteste urm-
torul amandament :
Sub-isclitir ail onoare a propune urmtorul amandament la
No. 8 din sirul chestiilor elaborate si supuse Adunril de cb.tre co-
misia No. 2:
Din considerantul al 3-lea s se inltureze cuvintele prin in-
riuririle din afar si prin necurmatele prefacer' ale guvernuluT", si
mal departe cuvintele cel maI necumOtat"
Asemenea considerantul al 5-lea s se steargii, neflind de cAt o.
repetitie a considerantuluI al 4-lea ;
IarA dintre acele treI punturT statornicite ca dorinte s se inl-
tureze acele dou'd din urma, ea unele ce se ating de constituarea
ramulur judectoresc, si nu-vi a prin urmare locul lor in incheiarea
atingtoare de respeetul domiciliuluT si al liberttil individuale.
D luI Brilescu cere cuvintul si dice : c' vede in amandament
scoase cele dou6 punturT de pe urrn, puse de comisie spre com-
pletarea dorintil: respectul domiciliuluT si al liberttil individuale ;
d-luI crede cA dorintele noastre trebue s fie complete, c nu pu-
tern rosti numaT jurn6ttT de dorinte ; si e prin urmare cornisia a
avut toat dreptatea a adogi la puntul 1-iti si cele-lalte dou'.
D-luI Kogeilniceanu intreab : de cine e subscris amandamentui,
si d-lul Panu rspunde c, de 36 membri :
D-lor A. Panu, A. Botez-Forscu, Gr. SiAu, Gr. Bals, Dr. Var-
nav, C. Sturdza (Vasluiti), D. Rallet, I. Pruncu, Gr. VArnav, L. Ca-
targiu, N. Carp, N. Canann, D. Ghidionescu, V. Sturdza, C. Sturdza,
A. Teriachiu, G. Sturdza, M. Costachi, S. Cananil, S. Miclescu, Gr.
Costachi, Dr. Costin, C. BaclArn, A. Jiean, Episcopul Calinic Miclescu,

www.dacoromanica.ro
 147

Episcopul Ghenadie *endre, Episcopul Filaret Scriban, Arhimandritul No. 1980.

Neofit Scriban, Arhimandritul Melchisedec, Iconomul Matcas, N. Catar- Proc.-verb.13.
giu, Dr. Fatul, M. Jora, I. Cantacuzin, C. Emandi, A. Cuza. 1867
31 Octom.
D-10 Koganiceanu cere cuvintul i cjie,e: e'd majoritatea provine
de la un vot, sag maI bine dickd de la o incheiare, incheiarea
result de la o discutie ; insa d-luI vede, c prin infatosa-
rea until arnandatnent, subscris de 36 mernbri, adeca cu dou vo-
turf maI putin de cal majoritatea absoluta, se poate presupune, ea
poate a se ivi in Adunare si o majoritate fra incheiare i far dis-
cutie. D-lut socoate dar ea e in tot dreptul, c ast-fel de amanda-
mente impedeca libera discutie i eserciteaza prin urmare o presie
morala. D-luI dice maY departe, ea de ce sa maI discutm, cand 36
de membri araat opinia? Ca face aceasta intrebare cu a-tat
maI mult, cu cat i biuroul este subscris in amandament.
D-lui Panu cere cuvintul i4ice: tie prea bine, ca discutia
este pentru a se lumina, cacI un inv'tat a dis ca din lupta preri-
lor improtivitoare sare schinteia cea ascunsa a adevruluI ; insa ca
nu intelege pentru ce 5, 10, 20 sag' 30 nu ar avea voe sa discute,
as adopteze, sa subscrie o idee, care apoI sa se judece si de ace
ce n'ati vdut-o ; de asemenea nu vede causa care ar impedeca pe
membrii biuroulul a se intelege cu altl deputatl pentru a face o
propunere sail un amandament.
D-luI Kogeilniceanu intimpin: ca . 20 si . 23 din Regulamentul
Adunril arata vederat, ca intentia lor, intemeiat pe regula pzit
in orl-ce Adunare parlamentar, era ca in mijlocul AdunariT s esiste
o autoritate, care s'a' fie nepartiniteare, care libera, s conduca dis-
cutia rand la vot i numai atuncI i membra caril compun aceast
autoritate s aib dril de a vota. Subscriind biuroul amandamentul,
unde mar este aceasta autoritate. D-luI mai adaoge, c acest aman_
dament fiind numaI o manifestare de a ne impune prin multimea
sprijinitorilor, de a ne arta c rnajoritatea i este cAstigat, d-sale
nu-I r6rnne alta de c't a se inchina inaintea majorittif ; cA aceasta
ar fi un ral antecedent, cad ast-fel nicI discutiile, nicI incheierile
nu s'ar mal face in Adunare, ci ar veni gata aicea.
D-luI P. Mavrogheni observeaza, ca nu tot biuroul a subscris
amandamentul.
D-luI Kogellniceanu se escus, dickd: e nespuindu-se anume
membriI subscriitorI amandamentulu, ci vdnd numaI, ea mal
din secretan l se scoboara de la !Aural spre a-1 sprijini, lesne a
putut s se insele, i ca, dar T trage cuvintul inapoI.
D lul Teriachiu cere cuvintul pentru o chestie de regulament

www.dacoromanica.ro
 148

No. 1980. 4ice: e . 20 si 23 nu lic ca un inembru al biuroulul nu poate

Proc.-verb.13. subscrie un amandament, mal ales hotrind ea pot lua parte la
1857
discutie ; ca intre un vot si un amandament este mare deosebire,
31 Octom.
dovad ca amandamentul se supune la discutie, iar votul este re--
sultatul discutiel.
D-lul Kogeilniceanu declara: ca se tme tot de ce a lis, ca in
Adunare trebue sa fie o autoritate, care s presideze neprtinitor la
ducerea discutid pana la vot ; c aceast autoritate este biuroul ;
vlnd ins majoritatea biuroulut sprijinind amandamentul, uniI cu
subscrierea, altit chiar coborinclu-se de la biuroil, d-lui nu vede
unde mal este acea autoritate neprtinitoare, unde este biuroul ?
D-lul vice-presidentul declara: ca cine este in contra amandamen-
telor subscrise de mal multi de cincI persoane, trebue sa depue pe
masa biurouluI o propunere subscrisa de 15 membri ; Regulamen-
tul nehotarind aceasta restringere..
Se pseste la discutia amandamentula
D-luI C. Hurmuzachi cere cuvintul, si scoborindu-se de la biuroil
dice: ca d-lul sprijine considerantul al 3-lea din raportul comisiel,
pentru ca acele cuprinse in el sunt triste adevrurI, recunoscute
chiar si de Tratatul de Paris, care anume a oprit tot felul de ames-
tec strain in trebile Principatelor ; si pentru ca n'a uitat istoria
presentuluY, iar mal ales terorismul din anul trecut si din lunile
Martie si Aprilie ale curgkorulul an; pentru ca amintirea acestor
adevrurY nu poate vatama pe nimenea, ma ales dupa ce si in
actul national din 7 Octomvrie le-am artat; trecutul trebue sh ne
serveasca de invtAturb.". Rostincl dorintele t'ril., trebue sa artam si
cuvintele, pentru ce le rostim. Amintind astalf tristele incungiurari,
care ne indeamna a cere respectul domiciliuluI si c. I., rostim do-
rinta de a nu se ma)." inoi.
D luI Pan intimpin: c va rspunde numaI asupra celor rostite
(le d-luT Hurmuzachi, cad in cele-lalte punturI, amandamentul nefiind
(le nime atacat, se recunoaste prin urmare bun. D-luT crede, ea
lucrarile noastre trebue sa fie cuprinse intr'un duh de moderatie,
de dreptate si de rostirea dorintelor ce simte societatea noastr; ca
pe ct vom fi maI ineleptI i maT linistiV in implinirea misiel ce
ni s'a incredintat, pe atta teara se va bucura ca ne-a acordat in-
crederea sa, pe atata vom fi maI demnI si vom intipri pe fie-care
act ce va esi din deliberarile noastre caracterul acel cuvenit -uneI
AduntirI, chemate a se sftui asupra intereselor celor marI ale natid,
asupra viitorulul si a mantuiriI sale. D-luI crede, c toate cuvintele
care vor aminti suvenirf triste, imprejurari neplcute, trebue sa le

www.dacoromanica.ro
 149

inlturrn, si sa nu cautarn izvorul actelor noastre de eat in simtul No. 1980.

arel nobil ce poart pururea Romanul in sine si in sfintenia carac- Pro. -verb.13.
teruluI ce avem, ca s rostim dorinti pentru infiintarea until viitor 1857
31 Oetom.
fericit, iar niel de cum plAngerT pentru trecut, ce trebue lsat istoriel
i judecatil luI Dumnecleti. D-luI declara' ea a r'espuns la acele ros-
tite de d-liff Hurmuzachi, i ca se va simti fericit daca a reprodus
astaXlI insesI simtemintele Adunaril in chestia de fat.
D-luI Kogedniceanic cere euvintul i ;lee: e d-ltif este in contra
a ori-ce presie morala asupra neatirnaril eugetulta s'ai, fie aceasta
presie din afara oil din launtru; c pentru aceasta d-luI a protestat
in contra abstinera. Asta0i vede o asemene presie, i in toata ne-
atirnarea cugetulta sat' sprijine, c presia morala esist, tintitoare
a paralisa orI-ce liber discutie, orI-ce liber incheiare. D-luT adaoze,
CA de dou orI a reclamat in contra abstinerif, ea de dous on' a
cerut ea Adunarea s se rostease, daca un deputat se poate abstine
de la vet sa ba ; e Adunarea, neluand cererea sa in consideratie,
a respins-o. Asa dar astaql, and incheiarea este prejudecat, d-luI de-
ciar ea nu-I rmne alta nimica a face, dealt de a protesta in contra
presieT morale si a se abstine, si a face aceasta de Cate off ar
esista o asemene presie.
D-lul M. Costachi qice: ea intelege ea d-luI Kogadniceanu sa atace
amandamentul propus, si a sustine, c poate avea loeul s6Ct discutia
de firth; ea d-luI insa nu combate amandamentul, ci vroeste a imputa
membrilor iselitl in el opinia lor; ea cine a facut pe d-luI contro-
lorul opiniilor membrilor Adunara ? Nu 36; 60 membri, dad. ar
socoti de euviinta, sunt in dreptate a iscli o propunerc, cci eu
aceasta nu se prejudeca intru nimic resultatul defInitiv al votula
Dece membri, unul numal combatnd o propune re sail un aman-
dament, orI de CO ar fi aceste subscrise, pot sa convinga pe Adu-
nare s determine votul &at. Regulamentul nu impune intru
i

aceasta niel o restrictie, si tot ce nu este oprit, este iertat. Fie-care

din noT are mandatul s65, fie-care are r6spunderea sa etitre aleg8torl
si catre tear. Nimrui nu-I este iertat a se radica ea controlor opi-
niilor AdunriT.
D-lui Teriachitc ca prE..cum (lag deputatul de Dorohoi far3e
apel la antecedente, de cate Lief vroeste sprijini opinia, asemene
si d-luI face apel tot la antecedente, si maI ales la intala propunere
in privirea RegulamentuluT, su bscris de M. Costachi si spri-
jinita de 39 membri.
D-luT. KoOlnicPanz4 respun de: c ti atuncI a protestat ca i ast4E,
dupa cum se vede in procesul-verbal din 3 Oct., addogand, ea' lesne

www.dacoromanica.ro
 150

No. 1980.ar fi putut urma o intelegere intro amandament i cornisie. Chestia

Proc.-verb.13.
este CA nu trebue sti fie presie moral.
1857
31 Octom. D-lui vice-president a declara Inc odat cA numal o propu-
nere subscrisA de 15 membri poate statui o respingere a subscri-
eriI amandamentelor.
Se paseste la cetirea amandamentului punt ate punt.
Adunarea, consultatA prin sculare i seclere, adopteaz in majo-
ritatea el schirnbArile propuse de amandament la . 3 si 5 din con-
siderante; i respinge cu majoritate schimbarea propus de amanda-
ment la dorintele JI. i III.
S:edinta se suspendeazA pentru un pAtrar de oarA spre a se
redigea actul de votare, conform 50 din Itegulamentul AdunAriI.
:.5eclinta se redeschide si se voteazA prin inscriere urmtoarea
incheiare, cetrtA de d-lul P. Mavrogheni:
Astdt, anul una mie opt sute eincr-decI iseapte, luna Octomvrie
In trel-decl si una lile;
(LuAnd arninte, ea pe lAnga libertatea constiinteI si a opinier,
libertatea individuald i respeetul domiciliuluI sunt cele mal sfinte
driturI cettenestI;
LuAnd arninte c respectul domiciliulul incA de la anul 17-11
este consfintit in tearA prin reforma DomnuluI Constantin Mavro-
cordat ;
CA de la un titnp incoa .e, slAbindu-se toate legarnintele legilor,
a predomnit arbitrariul
numaI o simplA ordonanta sag un ordin verbal era de ajuns
spre a lipsi pe ori-cine, fa'rb." deosebire, de libertatea sa individuala
si de a-1 cAloa domiciliul ;
LuAnd aminte cA sub scutul legiI, fie-care individ in sacie tate
trebue s fie asigurat despre pacifica i linitita sa petrecere;
CA orI-ce incflerf asupra dritului altuia sag infrAngeri a legi
'or bunel orinduclI, sunt prev6dute prin legi;
Ca orI pentru ce casuri sunt menite tribunale i judecAtorI
obstestI spre cereetarea vine' i hotdrirea pedepseI fie-cul, far deo-
sebire
LuAnd aminte e orI-eine ar fi, sail lipsit de libertatea sa in-
dividualA, sag i s'ar incAlca domiciliul sal, afarA de casurile prev-
dute prin legI, i n'ar fi supus numaY judecattI tribunalelor anume
hotArite, ar fi lilsat in voia arbitranulul
Adunarca ad-hoc a Moldovel doreste i primeste ca principii
fundamentale la reorganisarea Statului romAn :
1. Respectul douiiciliului i al liberaill individual.

www.dacoromanica.ro
 151

Supunerea ile-cul numai la judeatorii pret &Intl prin legi. No. 1980.
Cornish' sag tribunaluri esceptionale nu se Tor putea in- Proc.-verb.13.
1857
finta in niel un cas. 31 Octom,
A0 votat pentra ear-decI seapte membri, anume: P. Sf. Sa
Episcopul Ghenadie *.endre, P. Sf. Sa Episcopul Filaret Scriban, P.
Sf. Sa Episcopul Calmie Miclescu, Prea Cuviosia Sa Arhimandritul
Neat Scriban, Prea Cuviosia Sa Arhimandritul Melchisedec, Sf. Sa
Iconomul Dimitrie Mateas, d-lor Dimitrie Miclescu, Constantin Bdrti,
Dr. A. Ftu, Vasilie Mlinescu, Danild Balan, Dimitrie Savin, Dr. C.
VArnav, Gheorghie Masian, NeculaT Cananil, Stefan Calin, Simion
Stanciu, Sebastian Cananil, Alecu Jiean, Alecu Botez-Forscu, Teodor
sin Pavel, Dimitrie Grigoriu, Grigorie Ball, Mihail Jora, Constantin
Ostahi, Dimitrie Gheorghiadi, Gheorghie Sturdza, Constantin Sturdza,
loan Levrd, Grigorie VArnav, Dimitrie Cracte, Petru Brescu, Con-
stantin Roset, Ion a Babel*, Iordachi Pruneu, Ioan Roat, Vasilie Sturdza,
Alecu Teriachiu, Vasile Balais, Lascar Catargiu, Gheorghie Vfirlan,
RAducanu Saya, Alecu Cuza, Grigorie Sutu, Manolachi Costachi, Va-
silie Nicola, Vasilie Stan, Dr. M. Costin, NeculaT Carp, Sandu Mi-
clescu, Constantin Sturdza (Vasluiii), loan Olari, Dimitrie Ghidionescu,
N. Catargiu, NeculaT Bosie, Pandelachi Croitoriu, NeculaT lamandi,
lancu Cantacuzin, Grigorie Costachi, Timofti Sacalov, Constantin
Ioan Rosca; Dimitrie Rallet, Constantin Hurmuzachi, Petru
Mavrogheni, Anastasio Panu, Constantin Negre Contra nu a fost
nimenea S'att abstinut de a vota nou, i anume: D-lor Dimitrie Co-
zadini, Mihail Koglniceanu, Constantin Mortun, Vasilie Zaharia, Ionit
Hrisanti, Constantin Iacovachi, Lazar Galiardi, Iancu Fotea, DiMitrie
Romov.
Conform . 79 din Regulamentul Adunril, d-luT vice-presidentul
declar c Adunarea a incuviintat.
D-luI vice-presidentul, consultnd mal nti Aclunarea, r'dicA la
4 oare dup inealqi sedinta i anunt viitoarea intrunire pe Lunt in
4 Noemvrie.

Presidentul Adunril, So fro n i e Mit rop olit al Mol do vet

Secretaril Adundril, P etru Mavrogheni, Dimitrie

Rallet, Anastasie Panu, Con-
stantin Hurmuzaohi, Alec-
sandru Teriachiu.

www.dacoromanica.ro
 152

No. 20. Procesul-verbal No. 14.---Sedinta din 4 Noe m-

bre 1 8 5 7.
No. 1980. AstAdT, a patru-spre-decea sedintA a AdunArri ad-hoc se deschide
Proc.-verb.14. la 101/2 oare dimineata sub presedinta Inalt Prea SfintieI Sale Mitro-
1857 polituluI.
4 Noem.
D-luf Constantin Hurrnuzachi ceteste apelul nominal, la care s'ati
gAsit fatA seapte-ded si nou5 membri, iar absenti ease, si anume: 2
In congedie d-lor Iancu Docan si Iorgu VArnav; unul bolnav
d-luT Constantin Rolla treI nu ail venit d-lor Toader sin Pavel, Di-
mitrie Cracte, Alecu Bals.
D-luI Anastasie Panu ceteste procesul-verbal, care se adopteaz&
de Adunare fArA vre-o observare.
D-luI Alecu Teriachiu, raportatorul comisiel insArcinate cu veri-
ficarea mandatulul nouluI deputat al tinutului BacAtid-lul Hatmanul
Alecu Asian ceteste raportul acelel comisiI, care dice: cA s'ati cer-
cetat mandatul si actele alegerilor, cA s'a luat deplinA incredintare
cA alegerea s'a sAvirsit conform cu regulele statornicite pentru ele,
si cA, prin urmare comisia a adeverit mandatul d-lui. A. Asian. Adu-
narea incuviinteazA aceastA lucrare a comisier.
Se pAseste la alegerea vice-presidentuluI, a secretarilor si a se-
cretarilor suplen!, conform cu . 11, 12, 13 din Regulamentul
AdunAril.
Alegerile dati urmAtorul resultat: 1. Vice-presidentD-luI Con-
stantin Negre cu unanimitate. '2. CincI secretar!, si anume D-luI.

Petru Mavrogheni cu 78 voturI, d-hil Dimitrie Rallet cu 78 voturI,

d-luI Constantin Rolla cu 77 voturI, d-luI Anastasie Panu cu 77 vo-
turi, d-lul Constantin Hurmuzachi cu 77 voturi. 3. Dol secretarl su-
plentY, si anume : D-luI Alecu Teriachiu cu 69 voturI, d-lul Constantin
Mortun cu 61 voturT.
In urmA Irian Prea Sfintia Sa Mitropolitul, conform cu . 22 din
Regulamentul AdunAriI, pdseste la impArtirea secretarilor eI intre co-
mitete, si sortiI orinduesc pe d-lul Petru Mavrogheni la comitetul
cleruluI, pe d-luI Anastasie Panu la comitetul proprietarilor marl, pe
d-lul Constantin Hurmuzachi la comitetul proprietarilor mid, pe d-luI
Dimitrie Rallet la comitetul sAtenilor ; si pe d-lui Constantin Rolla la
comitetul orAsenilor.
Presidentul invitA Po d-niT deputatI ca a doua di s se adune
in comitete spre a alege presidentiI respectivI.
D-luI Dimitrie Ballet ceteste raportul comisiel I, insArcinatA cu

www.dacoromanica.ro
 153

desvoltarea unut sir de chestil asupra puntuluI VI., ating6tor de in- No. 1980.
fiintarea unel autoritatt sinodale centrale pentru trebile duhovnicesti Proc.-verb.14.
1857
ale bisericit romAne :
4 Noem.
Aceasta comisie are onoare a supune onorabilel Adunan l urma-
torul protect de ineheiare asupra chestiel atingkoare de tuff intarea
nnel autorititi siuodale eentrale pentra trebile dultovnicell ale
biserieri ronane"
Luand in privire ca Capitulatiile fricheiate intre inalta Poarta
Principatele R,omane a asigurat a,lestor VrT toate drepturile care
constituesc suveranitatea statelor, iar mat ales un guvern national
neatirnat i deplina libertate de legisla tie (autonomia);
Ca Tratatul do Paris a garantat drepturile Principatelor ;
Ca biserica Principatelor a fost tot-deauna neatirnati (Chvro-
xl(paXog), dupa cum se dovedeste:
Din actul sinodic din Constantinopoli din timpul imp6ratulut
Paleologu (marturisit in Cartea SinoduluT Moldovei din 1 Ianuarie
1752), prin care, dupa fagaduinta ce fiiul aceluT imprat (Muse, in
trecerea sa prin Moldova, Domnulut Alecsandru-cel-Bun, s'a recunos-
cut si s'a intarit i cu hrisoave imp6ratesti neatirnarea Mitropo-
lituluT Moldova;
Din Pravda bisericeasca (indreptarea legit Nomocanon), care
astall este in vigoare, si care lamurit dice, di Mitropolitil Princi-
patelor nu atirn niel de Ohrida nicI de Patriarhul de Constanti-
nopoli. (Nomocanon tiparit in Tirgoviste 1652 fata 403);
Din marturia Printulul Dimitrie Cantemir, carele (in Descri-
erea Moldovei) arata, ca Mitropolitul Moldovei are cu totul (leose-
bita cinste la biserica RsarituluT, pe care alp' mitropolitT nu o ati,
si macar ca. nu are nume de Patriarh, dar un este supus nimeruia ;
Din firmanul impratesc din anul 1200 (la Incheiarea lunir lul
Gemazir Achar), prin care respingndu-se cercrea Patriarhulur de Con-
stantinopoli de a se rindui Mitropolitul Moldovel de catre Patriarhie
soborul et, anume s'a reeunoscut si s'a intarit neatirnarea Mitro-
poliet Moldovet de Patriarhie, precum i drepturile i obiceiurile
Ora pe care se intemeiaza aceasta neatirnare ;
Din Regulamentul Organic al Principatelor, carele asemenea
recunoaste neatirnarea Mitropolitilor acestor tgrI de la Patriarhul de
Constantinopoli, legiuind in Art. 413 nu numat modul alegerif si hi-
rotonirit lor, ci i procedura in easurT de abaten l ale ion, incredintnd
jurisdictia in privirea aceasta numat Sinod de Episcopt indigent
din ambele Prineipate, iar in casurT politice unul Sinod compus de
EpiscopY si de mireril;

www.dacoromanica.ro
 154

No. 1980. Luand in privire c cu toate aceste, Patriarhi'l de Constantinopoli

Proc.-verb.14. i acum inca se incearca a jigni neatirnarea chiriarhilor bisericiI Prin-
1857 cipatelor, si de multe ori a esercita chiar In cause politice inriurirT
4 Noem. necuvenite asupra Mitropolitilor i prin el asupra acestor trl ;
LuAnd in privire cit Unirea Principatelor, ceruta de ambele Adu-
narT ad-hoc, trebue sit centraliseze i autoritatea bisericeasca a acestor
Oil, in care religia ortodoxa. a Rsaritulul este domnitoare;
LuAnd in privire ca institutia Sinoduhrt este chiar prescrisa prin
canoanele bisericil noastre, si s'a si aplicat in Principate ;
Ca aceasta institutie poate privi numaI causele i trebuintele du-
hovnicestl, canonice si disciplinare, si ca hotaririle Sinodulul niel
data nu pot jigni prerogativele StatuluY, carele tot-deauna a avut
dritul povatuiriT din Mara a bisericiY, dritul privighera, intaririi c. I.
Adunarea ad-hoc a MoldoveY rosteste dorintele urmatoare
Recunoasterea neatirnarn bisericil ortodoxe a R6sritultil
din Principatele Unite de oil-ce chiriarhie, pstrndu-se ins
unitatea credintd si intelegerea Cu biserica ecumenica a Rsiiri-
lulu' In privinta dogmelor.
infiintarea und autoritati sinodale central pentru trebile
duhovnicestl, canonice si disciplinare.
Subscrisl) Lascar Catargiu, Manolachi Costachi, Petru
Mavrogheni, Anastasie Panu, Dimitrie Rallet,
Vasilie Sturdza, Constantin Hurmuzachi.
Biuroul dit cetire until amandament al Proa CuviosieI Sale Ar-
himandrdulut Melchisedec, sprijinit de Prea Cuviosia Sa Arhim. Neofit
Scriban, Sfintia Sa Iconomul Matcas, d-lor Grigorie Bals, Alecu
Botez-Forascu, Dimitrie Grigoriu :
Subscrisir sunt de socotinta, ca la proiectul de incheiare al ches-
tiet atingkoare de inflintarea unel autoritatl sinoclale sa se adaoge la
sfirsitul numgrulta 2'de la urma cuvintele: unde va fi representatO
preotimea fie-eria eparhit intreg num'rul 2 s se esprime asa
inilintarea und autori14I sinodale central pentru trebile du-
hovnicestf, canonice si disciplinare, nude va fi representat i preu-
timea lie-cfird eparhi!.
(Subscris) Arhimandritul Melchisedec.
Sprijinim acest amandament: D. M ate as I c ono m, Ar h im. N e o-
fit Scriban, Gr. Bals, D. Grigo-
riu, A. Bo tez-Forascu.

www.dacoromanica.ro
 155

Comisia I. declar ea primeste in totul ainandamentul propus. No. 1980.

Prea Cuvio Sa Arhvnand,itul Melchisedec cere cuvintul, suin- Proc.-verb.14.sia
1857
di-se pe tribuna coteste Ca: Preutimea de mir trebue sa aiba parte 4 Noem.
la Sinod:-1) CAA aceasta este o datin veche, intrebuintata in toate
sinoadele ecumenice i locale; 2) die episcopii carmuesc biserica
in fapta cea mal mare parte prin preutimea de mir; 3) cacl preutil
de mir sunt partea din cler care treste naleslipit de lume i cu-
noaste mal bine nevoile i suferintele er; 41 caci in representatia
bisericii trebue s fie representate bate interesele bisericir, precum
in Adunarea national toate acele ale natiel.; 5) caci firmanul de
convocare a Divanurilor ad-hoc, care chiama la representare toate
interesele societatii noastre, d drit de representatie preutilor
mireni.

Cuvintul Arhimandritului Melchisedec.

Preutimea eparhial trebue sA iea parte la Sinod.
1. Istoria bisericease ne arat, cA la sinoadele vechI, atat ecu-
menice cat si locale, impreuna cu Episcopii, Mitropolitii i Patriarhil
a luat parte si preutimea, ha ce este mai mult diaconit i alti cle-
rici vestiti prin invtiltura i moralitate (vedl Prolegoinenile sinoa-
delor in PidaliA). Nu odat v6,c,lut in stnoade presviteri represen-
tand chiar pe PatriarliT si pe Papi, pentru ca datoria de a pstori
si a dirigui biserica, si nu in de-opotriva m6sura, este incredintata
atat Episcopilor cat i presviterilor. Datorinta de a inv'ta pe popor
legea lu D-le0 este incredintat i presviterilor, de si sub privigherea
episcopilor. Datorinta de a savirsi cele sfinte, de si nu in acea
dere ca a Episcopilor, este incredintat i presviterilor. Presviterii sunt
organele prin care invtarea poporulta in legea lui diriguirea
bisericii i sfintirea credinciosilor, purcegand de la Episcopl, se im-
parte la toat, obstia crestinilor. Este decl firese lucru ca trebue sa
iea parte in sfatul cel mal 'Malt al chiriarhiei bisericesti niste per
soane care sunt ministril i esecutorii ordinilor eI, si de a le cirora re-
latii spirituale cu turma cea cuvintiltoare, i esperiint in aplicarea
mntuirif si a diriguiril pe calea moralitatil tot deauna are nevoie
chiriarhia bisericeasca.
2 Chiar 'Ana acum Prea Sfintitii Episcopi, carii concentreaza in
persoana lor chiriarhia bicericeasc, in fapta au diriguit biserica in
cea mai mare parte prin persoane din clerul preotesc. ProtoieriT,
blagocinir, decasteriotii, nu sunt de cat sin-1pH preoti, cu ale carora

www.dacoromanica.ro
 156

No. 1980. sfaturf, propunerl, relatir se servesc EpiscopiT in lucrarile lor pastorale
Proc.-verb.14. catre biseric si popor.
1857
4 Noem.
Prin urmare insas1 esperiinta de veacurf arata ca. preotimea nu
numaT poate, (lar trebue neaprat a fi fata in aduriarea lipiscopilor la
consultarea despre trebile bisericestf.
Dupre canoanele bisericiT ortodoxe de R6sarit, trebuind ca
Episcopul s fie dintre monahT, aceasta fireste presupune la Episcop
o viata, mal mult sag mar putin retras de sgomotul si valurile lu-
miT, spre a putea mai slobod infatosa in sine modelurile virtutilor
pastorale maT inalte ; atunce and preotitnea treste nedeslipita de
lume si innoata in -valurile eT, este martor Ve'd(Itor al tuturor greu-
tatilor, nevoilor si ispitelor omeniriI ; si aceea ce un orn singuratic
poate sa-st inchipuiasca oil sa auclA, preotul o vede, o simte, o sufere
insusT. Prin urmare esperiinta luT, cel putin in aplicarea hotaririlor
bisericestf la viata practica a poporuluT, este neap'rata si trebue a fi
manifestata, inaintea sefilor bisericil si luat in privire. Daca insa
preotimil s'ar nega dritul de a lua parte la adunarea bisericeasca,
aceasta ar insemna ca esperiinta preotulul despre nevoile spirituale
ale poporuluT nu ar trebui luata in consideratie.
Nu de mult nor tot' am rostit si subscris dorinta, ca in Adu-
narea national a VeriT sil fie representate toate interesele societatiT.
Acum cnd ne rostim dorinta ca biserica sa aib a el adunare, sail
Sinod, deosebit de Adunarea cea mare a natieT, nu trebue oare sti
avem in prive acelasI princip de dreptate de a fl representate toate
interesele bisericil de o potriva ?
Biserica aN &id in genere un mare interes, mantuirea sufleteasca
a membrilor el', in aplicare il specificA dupre deosebirea acestor mem-
bri. Unul din aceste interese speciale ale bisericiT este luminarea si
sfintirea poporuluT, lucru cu deosebire incredintat preotimiT.
Daca" preotimiT nu s'ar invoi a lua parte la Sinodul bisericesc,
aceasta ar insemna a trece cu vederea acel vital interes al natieT
inv'elarea poporulul in legea lu Dumnede si direguirea morala a lur.
impratescul firman, dupre carele s'a tormat si convocat aceasta.
Adunare ad-hoc, ne cla intre altele si o speciala ar'tare a deosebi-
telor interese ale societatil noastre, care nu se pot confunda unele cu
allele. in firmanul acesta ca interes deosebit al societal-fir noastre se
pune clasa preotilor.
DecT precum despre cele-late interese ale societtiT, ce astadI
se ve'd representate in aceasta Adunare, suntem sigurr ca si pe viitor
vor avea al lor representantl in Adunarea ttSrif, cu acelasI drept dorim

www.dacoromanica.ro
 157

ca i interesul ce infiitoseaza in societate preoOmea O. nu fie trecut No. 1980.

cu vederea in adunarea bisericeasc ce va forma Sinodul. Proc.-verb.14.
1867
D luI Mihail Koyeilniceanu cere cuvintul si dice: c dogmele re- 4 Noem.
ligieT nuastre sunt nemuritoare; e rspAndirea lor in popor atirn
de cler monahl i preo0 de mirin mare parte; ca toata Adu-
narea are cele mai viI simpatil pentru amandamentul de MO, cael
preutiI de mir ati misia cea maI grea, atirnand de la dinsil lumi-
narea poporulul nostru. D-luI adaoge, c noI trebue s lueram pen-
tru bun-starea i luminarea preutilor de mir, ccI asa vom lucra
pentru bun-starea i luminarea poporuluI nostru.

Cuvintul d-lul Mihail Koglniceanu.

Domnilor !
Dogmele religiel crestine sunt nemuritoare, ins r6spndirea
onorarea lor in popul atirn in mare parte de la clerul chemat de
a le predica. Clerul religiel ortodoxe se imparte in dou'e' : Monalif
preotI de mir. Socot ea sunt interpretul al marel majorit4I a acesteI
AdunrI, dacA am dice cu toW e ne unim cu amandamentul propus
de unil din membril clerulul, ea cu totil hrnim simpatiiie cele mal
vil pentru preotimea de mir, c eu totil voim a-I pregAti un viitor
ferice. in adevr, Domnilor, din tot clerul, preotimea de mir are si
misia si positia cea maI grea; i cu toate acestea preotimea de mir
a fost pn acum partea cea malprsit, cea maI uitat din tot clerul nostru.
Nimic nu s'a fAcut pentru luminarea sa, pentru imbunttirea sa. Lu-
minareapoporului nostru atirn maI mult, foarte mult de la luminarea
preotimil de mir. Nu sunt in adevr preotil de mir cara sunt in necon-
tenit contact eu poporul? Cine intovrseste pe om in toate fasele
cele marI ale vietiI sale? Cine-1 primeste c'And prune intr in lume,
cine Il bine-cuvinteaz cAnd, ajuns in virst coaptA, isI alego o sotie,
cine dupd implinirea carierel sale pe pmint 11 conduce la locasul
odihnel ceI f'r sfirsit? Cine ii predica. moraba evangelic? Ail nu preo-
tul de mir ? Cum dar pop ulul nostru, maI ales acel de la teirA, poate
face vre-un progres, cnd pentru progresul preotulul de mir nimio nu
s'a Malt "Ana acum ? i cu toate acestea nol avem marl. foarte
marl' averl menite pentru imbunt'atirea soarteI cleruluI i luminarea
popululuI. 0 parte din acste averI, nu voesc a dice cd nu s'ati in-
trebuintat bine, dar nimenea nu va tgAdui ea si o mare parte din
ele s'ati intrebuintat foarte r, i ea cea mal midi parte din ele
nu s'ati menit i pentru clerul mirean. S drn dar drit i cle-
rulul mircan de a face parte din Sinodul bisericiI rom'ne, i asa

www.dacoromanica.ro
 158

No. 1980. sti-s1 poat ap6ra legiuitele sale interese, si asa s poat, ajunge la.
Proc.-verb.14 acele lumini, prin care s poat rivalisa cu clerul celor-lalte relign
1857
crestine. Aceasta o cer cu att mg mult, pentru ca doresc ca spre
4 Noem.
onoarea natieI si a religiei, sa nu se ma auda in vre-o Adunare
viitoare cuvintele rostite deundl de un prea inv6tat deputat, carele
voind a combate libertatea culturilor, n'a gsit in contra un argument
puternic de cal de a sprijini. ea' clerul ortodox nu este luminat, nu
este inv6tat ca clerul catolic, sail cel protestant. Noi, Domnilor, s fim
mar liberall, si tot-odat, si mai religiosi. S tinem la libertatea cul-
turilor, cacT asa vom fi brbatI de progres, s tinem la lurninarea
cleruluT ortodox, cAcI asa vom dovedi c5, tinem la religia printilor
nostri. /rid, odat, Domnilor, BA ne ocupin cu bun-starea si lumi-
narea cleruluI, tic! cu chipul acesta ne ocupm cu insasI bun-sta-
rea si luminarea popululuI nostru.
Adunarea, consultat prin sculare si sedere, adopteazA in unani-
mitate amandamentul Prea Cuviosiel Sale Arhimandritului Melchisedec.
Biuroul d cetire unuI arnandarnent al (Mtn Dimitrie Grigoriu,
sprijinit de Prea Cuviosia S a Arhimandritul Neat Scriban, Di-
mitrie Cozadini, Ditnitrie Gheorghiadi, Vasilie Mlinescu, Constantin
Sturdza (Roman), Petru BrAescu, Alecu Aslan, Dimitrie Miclescu, Ne-
culaI Carp, Grigorie Bals, Grigorie Varnav, Alecu Botez-Forscu :
La proiectul de incheiare ating6tor de autoritatea sinodal :
in privire c cuvintul fOi. intelegere din Art. 1 are un sens ne-
lmurit de raportul ce trebue s aib, biserica noastr cu biserica
ecumenic si poate sh dea loe la interpretatie care ar jigni autoche-
falia; in privire c sfintele noastre canoane prescri unitatea credintel
si toate cele-lalte indatorirI ale autorittn clericale ; propun a se su-
prima cuvintele : si intelegere. 1857 Noemvrie 4.
(Subscris) D. Gr i g or i u.
Sprijinim acest amanclament : D. Cozadini, D. Gheorghiadi,
V. Mlinescu, P.Braescu,A. Bo-
tez-Forscu, C. Sturdza, A. As-
lan, Arhimandritul Neofit Seri-
ban, D. Sc. Miclescu, Gr. A.
Varnav,Neculals Carp, Gr. Bals.
Comisia I. declar c primeste in totul amandamentul propus.
Adunarea, consultat prin sculare si sedere, adopteazil in unani-
mitate amandamentul d-lur Dimitrie Grigoriu.
Biuroul d cetire until amandament al d-ltfl Vasilie Mellineseu,

www.dacoromanica.ro
 Ui r.7.7e4
-
u
sprijinit de d lor Dimitrie Goza. : nti n Iacovachi, Iancu Fotea, No. 1980.
Grigorie Varnav, Grigorie Bals si Mihail KogAlniceanu : Proc.-verb.14,
1857
LuAnd in privire c prin actul din 1752 s'a statornicit ca nicl 4 Noem.
odinioard Mitropolitil i Episcopil sri nu poatA fi alesT dintre
strAinl, subscrisiI propun acldogirea urmAtoruluI punct la proiectul
de incheiare ating5tor de Sinod
III. Niel' odinioard i nicT. inteun chip Mitropolitil sa Episcopil
VriT nu vor putea fi alesI dintre strdinI sari dintre impdmintenitI.
1857 Noemvrie 4.
(Subscris) V. MA linesc u.
Sprijinim acest amandament : K o g Al niceanu, C. Iac o va chi, L
Fotea, Dr. A. VAr nay, Gr. B a Is,
D. Cozadini.
Comisia I. declard el primeste in totul amandamentul propus.
Adunarea, consultat prin sculare i sedere, adopteazA in una-
nimitate amandamentul d-luI Vasilie Mdlinescu.
*edinta se suspendeazd pe o jumgtate oard, spre a se redigea actul
de votare, conform . 50 din Regulamentul
Sedinta se redeschide si se voteazd prin ins3riere actul urmAtor:
AstAdI, anul una mie opt sute cincl decI i seaptel luna Noetrivrie
In patru
LuAnd in privire cd Capitulatiile incheiate intre tnalta Poartd
Principatele Romne ail asigurat acestor trY toate drepturile care-
constituesc suveranitatea statelor, iar maI ales un guvern national
neatirnat i deplina libertate de legislatie (autonomia);
CA Tratatul de Paris a garantat drepturile Principatelor ;
CA biserica Principatelor a fost tot-deauna neatirnat (civro-
xlvaXog), dup cum se dovedeste:
Din actul sinodic din Constantinopoli din timpul imp6ratnIut
Paleologu (mrturisit in Cartea SinoduluI Moldovel din 1 Ianuarie 1752),
prin care, dupd fgaduinta ce fiiul acelu imprat dAduse, in trecerea
sa prin Moldova, Domnulul Alecsandru-cel-Bun, s'a recunoscut
s'a intArit i cu hrisoave imp6rdtestI neatirnarea Mitropolitului
Moldovel ;
Din Pravila biscriceascA (indreptarea legit Nomocanon),
care si astAdI este in vigoare, si care lAmurit dice, ca MitropolitiI
Principatelor nu atirnd nicI de Ohrida, niel de Patriarhul de Con-
stantinopoli (Nomocanon tiprit in Tirgosiste 1652, fata 403);
Din mrturia Printulul Dimitrie Cantemir, carele (in Des-
crierea Moldovel.) aratd, cri Mitropolitul MoldoveI are cu totul deo-

www.dacoromanica.ro
 160

No. 1980. sebit einste la biserica 116sAritulul, pe care altI Mitropolitl nu o ail,
Proc -verb 14. simacar cd nu are nume de Patriarh, dar nu este supus ni-
1857
4 Noem.
m6ruia";
Din firinanul imp6rAtesc din anul 1200 (la incheiarea lunil
ILA Gemazil Achir), prin care, respingnclu-se cererea Patriarhulul de
Constantinopoli de a se rinclui Maropolitul IVIoldovel de cAtre Pa-
triarhie i soborul eI, anume s'a recunoscut si s'a intrit neatir-
narea Mitropoliei Moldovei de Patriarhie, precum i drepturile
obiceiurile t6riI, pe care se intemeiaz aceast neatirnare ;
Din Regulamentul Organic al Principatelor, carele asemenea
recunoaste neatirnarea Mitropolitilor acestor t6r1 de la Patriarhul de
Constantinopoli, legiuind in Art. 413 nu nurnal rnoclul alegeriI si hi-
rotoniriI lor, ci i procedura in casuri de abaten ale Ion, incredin-
tAnd jurisdictia in privirea aceasta numat until Sinocl de Epise3pI in-
digera din ambele Principate, iar in casurI politice unlit Sinod compus
de Episcopl si de mirera;
LuAnd in privire c5', cu toate acestea, Patriarhil de Constanti-
-nopoli i acum incA se incearcA a jigni neatirnarea chiriarhilor bi-
sericif Principatelor si de multe orI a esercita chiir in cause po-
litice inriurirI necuvenite asupra Mitropolitilor i prin eI asupra
scestor trl;
LuAnd in privire ci. Unirea Principatelor, ceruta de ambele
Adunrf ad-hoc, trebue s centraliseze i autoritatea bisericeascA a
acestor trr, in care religia ortodoxA a R6sArituluI este domnitoare;
LuAnd in privire ea institutia Sinodulul este chiar prescrisA prin
eanoanele bisericif noastre, si s'a si aplicat in Principate;
CA aceast institutie poate privi numal causele i trebuintele
duhovnicestl, canonice i disciplinare, i c5, hotAririle SmoduluI niel
.oklat nu pot jigni prerogativele Statuldf, careta tot-cleauna a avut
dritul povtuiril din afarA a bisericiT, dritul privigheriI, intAririI s. c. I.;
Adunarea ad-hoc a MoldoveI rosteste dorintele. urrnAtoare:
Recunoasterea nealirnril bisericil ortodoxe a Rsritulul.
din Principatele Unite de ori-ce chiriarhie ; pstrfindu-se
unitatea credintei cu biserica ecumenia a We'siritului in privinta
dogmelor.
infiintarea unei autorititi sinodale centrale pentru tre-
bile duhovnicesti, canonice si disciplinare, unde va fi representat
preotimea de mir a fie-aria Eparhii.
Niel odinioark l niel inteun chip Mitropolitii sail Epis-
copil Ora mi vor putea /I alesi dintre straini sa dintre imp-
minteniti.

www.dacoromanica.ro
 161

Ati votat pentru 79, i anume: Prea Sf. Sa Nectarie Episcop No. 1980.
Sotiriopoleos, P. Sf. Sa Ghenadie Episcop Tripoleos, P. Sf. Sa Fi- Proc.-verb.14.
1857
laret Episcop Stravropoleos, P. Sf. Sa Calinic Episcop Hareopoleos, 4 Noem.
Prea Cuviosia Sa Arhimandritul Neofit Scriban, Prea Cuviosia Sa Ar-
himandritul Melchisedec, Sf. Sa Iconorriul Dimitrie Matcas, d-lor Danila
Balan, Dimitrie Miclescu, Constantin BdrK Dimitrie Cozadini, Va-
silie Mdlinescu, Anastasio Btu, Dr. C. Varnav, Gheorghie Masian, Mi-
hail Kogtilniceanu, Dirnitrie Savin, Stefan Cali, NeculaI Cananati,
Sevastian Cananati, Alecu Jiean, Mihail Jora, Simion Stanciu, Dimi-
trio Grigoriu, Grigorie Bals, Alecu Botez-Forscu, Constantin Mortun,
Vasilie Zaharia, Dimitrie Gheorghiadi, Ioan Levrd, Constantin Ostahi,
Grigorie Varnav, Petru Braescu, Gheorghie Sturdza, Constantin Sturdza,
Alecu Aslan, Ion a Babel, Constantin Roset, Iordache Pruncu, Chi-
ril Vasilie Sturdza, Gheorghie Ilie, Ioan Roath, Constantin
Iacovachi, Lascar Catargiu, Vasile Baiai, Ionit. Hrisanti, Iancu Fotea,
Rducanu Saya, Alecu Cuza, Gheorghie Varian, Vasilie Stan, Mano-
lachi Costachi, Grigorie Sup', Dr. M. Costin, Vasilie Nicolau, Ion
Olariu, NeculaI Carp, Sandu Miclescu, Constantin Sturdza (Vasluiti),
N. Catargiu, Pandelachi Croitoriu, Dimitrie Ghidionescu, Dimitrie Ro-
mov, Neculal Iamandi, Lazar Galiardi, Constantin S.tiun, Iancu Can-
tacuzin, Grig Costachi, loan Rosca, Timofti Sacalov,Dimitrie Rallet,
Petru Mavrogheni, Constantin Hurmuzachi, Anastasie Panu, Alecu
Teriachiu, Constantin Negre; i in capul actuluI inalt Prea Sfintia
Sa Mitropolitul Sofronie Miclescu. Iar contra nu a votat nimenea.
Conform . 79 din Regulamentul Adurarii, presidentul declar
ea Adunarea a Ineuviintat.
Presidentul, consultnd mal mnti Adunarea, rdicA sedinta la
31/a oare dupa amearja-li, i anunt viitoarea intrunire pe Mercurl
in 6 Noemvrie.
Presidentul AdunriI, Sofronie Mitropolit al Mold v
Secretaril Aduaril, Petru Mavrogheni, Dimitrie
Rallet, A nastasie Panu, Con-
stantin Hurmuzachi, Alecsan-
dru Teriachiu.
21. Procesul-verbal No. 15. Sedinta din 6 Noem-
bre 1857.
AstcP, a cina-spre- glecea sedintl se deschide la 101/, oare dimi- No. 1980.
neata sub presedinta trait Prea Sfintiel. Sale Parintellif Mitropolit. Proc.-verb.15.
ll-lul Anastasie Panu ceteste apelul nominal, la care se g.ti sese 6 1857
Noem.
(Acte qi Documente. VI. 1.) 11

www.dacoromanica.ro
 162

No. 1980. fat seapte-decT i eapte membri, iar absenV opt, si anume: 3 in con-
Proo.-verb.15. gedied-lorIorgu Varnav, Iancu Docan, Mihail Kogalniceanu; 4 bolnavl
1857
6 Noem
d-lor Constantin Rolla, Stefan .Calin, Grigorie Bals, Gheorghie
Sturdza; unul n'a venit d-lui Alecu 13*.
D-lul Petru Mavrogheni ceteste procesul-verbal al sedinteI
4 Noemv., care se adopteaza de Adunare tara vr'o modificare.
D-luI Anastasie Panu ceteste incunostiintarile primite de la
comitetele speciaie despre alegerile presidentilor lor, cara sunt: Prea
Sfintia Sa Filaret Scriban la comitetul cleruluT, d-lul Vasilie Sturdza
la comitetul proprietarilor marl, d-lui Dimitrie Cracte la comitetul
proprietarilor miel, d tul Pandelachi Croitoriu la comitetul stenilor
si d-luT Sevastian Cananail la comitetul orasenilor.
D-luT Vasilie McIlineseu ceteste raportul comisieT II., insarcinat
cu desvoltarea unuI sir de chestiI asupra puntuluT X., atingtor de
despartirea puteril esecutive de cea legislativa:
Comisia No. 2, insarcinata cu desvlirea celor ease din urrn
punturT din sirul de chesta de interes general, trimise eI spre stu-
diare, pregatind urmtorul proiect de incheiare asupra puntuluT 10,
11 i infatoseaza Adunarit Iar ca raportator, comisia a insarcinat pe
d-luI Kogainiceanu.
Proiect de incheiare
Luand in privire ca de la intemeiarea Principatelor Romane,
puterile executiv i legislativit [di fost pururea desprulite;
Ci puteo-ea executtv a fost incredintat Donmulut;
Ci puterea legislativ' a fost ineredintat Adunirti obstesti ;
Luand in privire ca dup obiceiul pamintuluI, Domnul, capul
Statulul. n'a avut niel odata alte atributil de cat de a povatui tre -
bile triT, de a regula adininistra tia, de a priveghia la pazirea sigu-
rantel publice si la executarea legilor, ara irisa a le putea suspenda
sail modifica ;
Land in privire c chiar In timpul Domnilor strainT din secu-
lul trecut, atunce4 cnd legile fundamentale ale rriI cadusera in dis-
prel i in nepazire, totusT puterea esecutiv nu si-a fost insusit drituI
de a pune legI fara intelegerea i hotarirea obstestit AdunarT, orI
cat de restrinsa era aceasta, precum dovedesc un sir neintrerupt de
hotarirT sobornicestI si de anaforale ale qiselor Adunarr;
Luand in privire e dupa acelasI obiceiti al pamintuluT, Adu-
narea obsteasca era compus de toate clasele libere ale societatiT
romne, precum dovedesc actele memorabile ale desflinpriI serbia'
in Principate din aun 1747 si 1749, si ca Adunarea obsteasc s'a

www.dacoromanica.ro
 163

restrins in cercul cleruluT inalt si al unul marginit num6r de boerI No. 1980.
numaI in cea de pe urma jumnate a secululul trecut, atuncea cand Proo.verb.-15.
teara cAluse in decadint ; 1857
6 Noem.
Luand in privire ca despartirea puterilor executiva si legislativa
este consfintit si de Regulamentul Organic, carele hotreste in spe-
cial atributele DomnuluT si atributele Adunril legiuitoare, si anume c':
1. Atributele DomnuluI sunt:
((a) Dura Art. 432, puterea suveran si executiva pentru pa-
zirea huna' rinduell si a linistel publice, numirea la toate functiile,
comanda maT mare asupra oisteT
ID) Dup Art. 58, dritul mrginit de a sloboli ordonante pen-
tru pzirea legilor in fiinta ;
e) DupA Art. 355, 357 si 362, dritul de a intari sentintele
de moarte si de alte penalittT, si de a scdea saii a ierta osandele;
2. CA atributele obstestil Adunad. sunt :
a) Dupa Art. 1, a alege inteun chip definitiv pe Domnul ;
((b) Dup Art. 411, a alege pe Mitropolitul si pe Episcopil triT ;
Dup Art. 413, a numi pe judecAtoriT miren! insrcinatI de
a judeca pe Mitropolitul si EpiscopiT Oril;
Dup.* Art. 54, a controla si a vota in tot anul veniturile si
cheltuelile StatuluT, precum si ale tuturor caselor de utilitate publica;
asemene a vota aselarea si impArtirea drilor ;
((e) Dup Art. 58, a vota toate proiectele de legT si regula-
mente ce trec peste marginile une! simple ordonante slobolite de
Domnul pentru punerea in lucrare a legilor in flintA ;
Dupa Art. 365, a da interpretatie simtuluT legilor, si in
casurT neprevlute a face nou legiuirT ;
Dup anexa E. X., a hotari pensiile sail r6splatirile natio-
nale cuvenite acelora ce ar fi descoperit nou si folositoare aflarT pentru
economia rural, industrie, sat caril MI facut t6ril vre-un servicid estra-
ordinar si de mare folos;
((h) Dup Art. 74, III., a hotri tariful vmilor pentru toate
productele importate sail exportate, si aceasta in chipul cel maT folo-
sitor pentru tear
Dup Art. 82, a incuviinta saii a respingo vinlarea orl
schimbarea dominiilor Statulul ;
Du A Art. 299, a redigea reglementele trebuitoare pentru
inregistrarea titlurilor de stapanire si tinerea arhivelor publice ;
Dup Art. 410, a propune DomnuluT candidatl, din care s.
se aleaga. arhivistul Statulul, insarcinat cu pAzirea actelor publice;

www.dacoromanica.ro
 164

No. 1980. I) Dupa Art. 363, a numi jumtate din me-mbril inane! CurtI
Proc.-verb.15. de dreptate (Divanul Domnesc);
1857
6 Noem.
(cm) Dupa Anexa X, a da orl a refusa imparnintenirea cea
mare sati politica
Dupa Art. 431, a lua impreuna cu Domnul m'surl pentru
indreptarea i pazirea vechilor hotare ale triI.
Dupg. Art. 403, a aduce la cunostinta DomnuluI abaterile
ce ar gasi in purtarea functionarilor civil): i militarI si a cere in-
dreptarea lor ;
((p) Dupa Art. 59, a judeca despre folosul tuturor msurilor
generale si estraordinare ce priven la siguranta 061, sal care cer o
incuviintare de bara ori dispositil legislative ;
Dupa Art. 57, a face Domnultil representatiI despre orI ce
obiect de folosinta publica, si la cas de trebuinta, prin raporturi a-I
espune tanguirile i doleantele triI ;
In sfirst dup Art. 60, a discuta si a incuviinta proiectele de
contracto de dare in intreprisa a veniturilor publice, a priveghia
la pstrarea proprietatilor publico, la incuragiarea agriculturil si a
industrie!, la regularea impreuna cu Domnul a tot ce priveste incu-
ragiarca i inlesnirea comertulul din luntru si din afara, la unitatea
greutatilor i msurilor, la scolI, spitalurI i alte ae45minte de bine-
lacere ; la flintnl, cal, averl manastirestI, inchisorT, carantine ; tinerea
oasteI nationale ; inteun cuvint a urma a fi, In puterea legilor fun-
dam ntale ale triLl pistrtoarea driturilor qi indemnloarea feri-
eiril coneettenilor sl ;
LuAnd in privire ca alunecarile ce in anil din urm'a: &cut
de la principul desprtira puterilor executiva si legislativa, consfintit
prin vechile legI ale VriI i prin Reglementul Organic, nu ati fost
intemeiat pe vre-o lege votata de tear, ci numaI ca un abus si o
m6sura arbitrar ati sorvit a crea in Principate abusurI i msurl
arbitrare
Lind in privire ca' inca la Conferintele de Viena, dupa ob-
servatia printuluI Gorciacof, plenipotentiariI Frantiel i a AnglieI ati
declarat ea scopul guvernurilor lor nu este de a N'Attuna Principatele,
ci de a imbunatati starea lor, inteun chip de a da o deplina i in-
treaga indestulare driturilor lor ;
CA potrivit acesteI declaratiI, nu se pot jigni puterea suverani
i executivfi incredintata Domnitoruln, i puterea legislativrt In-
credintata Aduna'ril obstestl, una si alta pstrate de Principate inca
din vechime si in toata intregimea, ca StaturI autonome i suverane;
KLuand in privire ea inca in sedinta din 7 Octomvrie trecut,

www.dacoromanica.ro
 165

Adunarea ad-hoc a rostit dorinta, ca puterea legislativa in Romania No. 1980.

sa fie incredintata uneI adevrate obstestI AdunarY ; Proc.-verb.16.
1867
Luand in privire ea legalitatea, buna rinduiala si stabilitatea 6 Noem.
cer, ca la viitoarea organisatie a RomnieI sa se consfinteasca prin-
cipul de secull primit in Principate, al despfirtiril puterilor exe-
cutiv si legisiativa, si s se preciseze prin o linie bine trasa atri-
butele si indatoririle si ale uneia si ale alteia din aceste dou6 puteri ;
fiind acesta singurul chip pentru a reda putere legilor si a restator-
nici in teara respectul autoritatiI ;
Pe temeiul Articolulul 23 din Tratatul de Paris, care ne asigu-
reaza o administratie neattrnata si nationala, precum si o deplina li-
bertate de legislatie
Adunarea ad-hoc a MoldoveI doreste si primeste la viitoarea
organisare a Romaniel urmatoarele principiI fundamentale
Puterile esecutiva si legislativa vor urma a fi despartite
In Romania.
Puterea esecutiva va fi incredintati sefuluiStatuluI, asis-
tat de un ministerift.
HI. Puterea legislativ', intreaga si neatirnata, va fi incre-
dintata unel singure Adunari o4testi, compusa pe base largI, In
cat s representeze bate iuteresele generale ale naVei.
(Subscrisl) C. Rolla, I. Fotea, D. Cozadini, I. IIris an ti,
Kogalniceanu, V. Malinescu.
29 Oct. 1857.
(Cu osebit socotinta, D. Micl es c u.)
D-lul Dimitrie Miclescu, unul din membril comisief H., cere cu-
vintul pentru a spune deosebita sa socotinta asupra rapertuluI comisie:
Deosebita socotint a subscrisulta in desvlirea punctuluI 10 din
program.
Luand in privire crt telul principal al unuI stat este binele ob-
stesc ; ca binele obstese este asigurat in teara unde guvernul func-
tioneaza prin legile votate de puterea legislativ si indeplinite de
puterea executiva ;
Luand in privire c un guvern, spre a fi bine organisat, trebue
sa, fie dar compus de dou puterf. deosebite : puterea legiuitoare si
puterea executiv
Luand in privire ca dup vechiul obicei in Principatele Romne,
puterea legislativa a fost in parte incredintata obstestiI AdunarI, si c
acea obsteasca Adunare ab antiquo era compusa de toate clasele libere
ale societatiI romane, precum dovedesc actele memorabile ale desfiin-
tariI serbiel. in Principate de la anil 1747 si 1749; si ca A.dunarea

www.dacoromanica.ro
 166

No. 1980. obsteasca s'a restrins in cercul cleruluT inalt si un marginit num6r
Proo.-verb.15. de boerT, din timpul cand nata noastra a inceput a inclina spre de-
1857
6 Neem. cadenta ;
Luand in privire ca principul representatieT nationale prin ob-
steasca Adunare s'a rostit de catre acest Divan ad-hoc, la punctul V.,
In sedinta din 7 Octomvrie, in cat puterea legiuitoare fiind incredin-
tata Adunarr dupti vechiul obiceiti i dui-A principul statornicit
de Regulamentul Organic, ea trebue sa aiba i caracterul neatirnril
cuvenit legislatoruluT;
Luand in privire ca pa,na astkil ne fiind insa bine deosebita pu-
terea legislativa de acea executiva, din confusia atributiilor lor s'a pri-
lejit, ea' un ofis sag o dispositie administrativa a primit i puterea
uneT legiuirT, chid asemenea dispositil nu pot fi autorisate Meal incuviin-
tarea puterii legislative ;
Luand in privire ca puterea executiva este incredintata Domnito-
ruluT; care representeaza dignitatea si increderea natieT, el este capul
StatuluT, povatueste administratia publica, reguleaza i priveghiaza exe-
cutia legilor, propune obstestil AdunarT proiectele de legT, far% insa a
putea de la sine suspenda sail impedeca aducerea intru implinire a le-
gilor promulgate ;
Luand in privire ca. marginirea Art. 52 din organicescul Regle-
ment face numa ilusorio puterea legislativ, cad dupa acest Art. oil si
cand puterea executiva poate paralisa votul obstestiT AdunarT ;
maT Wand in privire ca misia puteril legislative fiind de a
vota legile OriT, de a aeqa pe tot anul contributiile si de a controla au-
toritatea administrativa; s'a dovedit prin faptele trecute, cum obsteasca
Adunare perde independinta i insusirea eT, cacT Domnitorul avea gla-
sul imperativ si nu consultativ cu acele AdunarT, iar deputatul era am-
ploiatul atirnat al guvernuluT i tot-odata supus inriuririT remuneratiel
Domnitorulul. Spre a ne feri decT pe viitor de rtiul ce se produce
din conflictul puterilor guvernamentale, Adunarea ad-hoc doreste ca
la viitoarea organisatie sa se ja de basa i urmatorul princip:
Puterea executiva sa fie despaAit'a de puterea legislativa.
1857, Octomvrie 29.
(Subscris) D. S c. Miclesc u.
D-luT ceteste: ea nu-T de tagaduit c pand ast4i totT am dovedit
nu numaT compatriotilor nostri, dar si EuropeT intregl, c jertfim cu
multamire toate privilegiile de clase pentru singura dorinta ce avem
toll, de a crea si a asigura Vrif noastre un viitor ferioit; ea aceasta
trebue sa ne conduca a fi cu mare luare aminte la tot principul
ce rostim ca basa a organisatieT definitive; ca toate aceste bune

www.dacoromanica.ro
 167

oplecArI ale noastre vor fi paralisate i prigonite dae guvernul va No. 1980.
vil iari condus pe calea trasi de Regalamentul Organic, care dA Proo.-verb.15.
puterit legislative numal o putere de tot ilusoar; i cA d-lul 1857
6 Noem.
dat deosebit socotint in ceea-ce priveste puntul al X-lea, fiind-cA
comisia este mArginit numaI intru de a trage o linie de desprtire
intro puterile aceste, iar nict cum de a se atinge de principul in-
chegrit viitoaret Adunrt ()WWI.

Cuvintul cl-lut D. Miclescu.

Domnilor!
Nu-I de contestat, el not n'avem deprinderea parlamentar. SA
nnArturisim, cA pan astgll AdunArile t6rif n'ati avut tribunA! i dar
iertatt deputat, care silit de a-0 sprijini opinia ce o socoate fo-
lositoare viitorulut 061, vine cu intimidare spre aceastA tribun
roagti pe Adunare s-I acordeze toatA atentia si indulgenta et spre
a-1 lsa 0, se esplice, pentru ce ca membru ales la comisia a 2-a nu
s'a unit cu onoratiil s colegf subscrist in raportul privitor princi-
pulul de organisatie, inregistrat la punctul al 10-lea din programa
celor 12 puncturi proiectate de comisia rinduit la 10 Octomvrie.
Nu-f de tagaduit, c pang astAdt top am dovedi,t nu numat com-
patriotilor nostri, dar i EuropeT intregi, representat prin onoratit
el delegatT, cA jertfim cu multmire strmosestile privilegiurt de desk
geluind tandurile care folosiati pe o parte din societate, cand pe ceea-
laltA parte o nefericiati sail o impedecati de a ajunge acolo unde tot
omul are dreptul s. ajung in teara Seantele din 7 si 29 Octom-
vrie, de mare glorie pentru intreaga natie romana, vor fi mrturit
vit pentru generositatea boerulut roman ! Asa, Domnilor, pronunt
numele de boer, pentru cA dup fapta noastr din 29 Octomvrie, in
care seant s'a 'votat abolitia privilegiurilor de clasg, acea manta
era 3/4 alcAtuita de bou!. Toate aceste, Domnilor, noi cu totil le facem
intru o singurA i aceeasT darint, adecA de a crea tot Romanului din
aceastA tearA un viitor fericit i spre a asigura Ora' i prin urmare
natiel romne o viat nesupus primejdiilor i inv6luirilor trecute.
De aceea, Domnilor ! it de mare interes ca s. fim cu mare
luare aminte la tot principul ce rostim, ca dorint pentru a servi
de bas organisatiet viitorulut nostru guvern! SA luAm aminte foarte
mult la fe-care punct din programa cu 12 puncturt si mat cu seamA
la puncturile 10, 11 si 12 privitoare la sistemul ocarmuirit Printulut
ce dorim sa ne vie ocarmuitor.
Cad, Domnilor, ce ne va folosi nou'e' sacrificiile noastre i ple-

www.dacoromanica.ro
 168

No. 1980. carea noastr aceasta frateasca i uman ! nol intro noT ne vom iubi,
Proo.-verb.15. not intre noT ne vom sprijini, ne vom imbarbata spre a apra cu
1857
Noem.
reciprocitate interesele noastre att private cat i acele publice ale
natieT rornne! Dar toate aoestea ale noastre bune plecarT vor fi pa-
ralisate, vor fi poate i prigonite, daca guyernul va fi iarsi condus
pe calea tras a de Reglementul Organic. Capul al 2-lea din acest
Reglement adoptnd principul ce ab antiquo Il avem in Principate,
prin Articulile ce le insir, in aplicatia acestul princip, anuleaza toata
puterea a insusT principulul de a desparti puterea executiv de pu-
terea legislativa; cad Art. 52 si 56 din acest Regulament citat sunt
destul s ne convingem, ea toat puterea legislativa atribuatii com-
petenteT obstestil Adunarl este numaT ilusorie ! autorisatia legit atirna
numa de la Domn; i br macar all da cuvintul pentru ce refusit
intrirea aceleT legT, Domnul are voe a desfiinta legea votat de Adu-
nare, ha i chiar a desainta Adunarea ! intinderea aceasta a WO
executive este prea mare, si noT trebue s ne rostun categoric, s
motivarn cu lamurire principul acesta, nu sprijinit pe Regulamentul
Organic, care-T cunoscut si de attea ori cetit in toat Europa ; ci
pe considerentele urmtoare, care socot c lmuresc mult maT curat
dorinta noastra de a inlatura pe viitor tot conflictul intre puterea
executiva i legislativa, i care considerenturl tot-odat lamuresc nu
numaT nou'6, ci i Europa, c nu mat dorim pe viitor s revenim la
contradictiile deriyate din Reglement.
(AicT ceteste deosebita sa socotint. Pag. 165).
cin sfirsit, Domnilor, sunt dator s explic onorateT AdunarT, pentru
ce m'am oprit la Art. 1 din proiectul supus discutiaSocotinta mea
este, ca, insarcinarea push' de onorata Adunare asupra comisieT No. 2,
pentru desvdlirea punctuluT al 10-lea, este marginith numaT intru de
a trage o linie de despartire intre puterea executiv i puterea le-
gislativa, iar nict cum de a se atinge de principiul incheieriT viitoarel
AdunarY obstestl! cacT unul e casul competenteT, i altul e casul ele-
mentulul de care s'ar compune acea Adunare, adec i maT lamurit,
Domnilor, void dice ca not' astdT rostim dorinta, ca viitoarea obsteasca
Adunare sa aiba cAt s'ar putea mat neatirnata competent de a face
legT ; iar nict cum putem rosti i dorinta prin care am intra si in dis-
cutiile legit electorale. De aceea, Domnilor, am socotit, ca marginin-
du-mg a rosti in privirea considerentelor insirate, ca pe viitorime
dorim, ca puterea executiva sa fie cu totul desprtita de puterea le-
gislativa, not ne rostim in destul de cateioric ca sa ne inteleaga
intid Europa la conferintele viitoare, sub ce soid de sistem guver-
nrnental dorim a fi ocarmuitT, i tot-odata punem o bas si un punct

www.dacoromanica.ro
 169

de tintire, catre care trebue s chiteasca Constituanta, adec e vread

a dice aicea, acea Adunare obsteasea a Intregyi Romnil, convocata Pro0.1-ver0b..15
98
dup co Puterile garante vor bine-voi a intri dorintele rostite de nol
la 7 Octom., prin organul acelel AdunarT, teara isT va face pe larg 61N85:em*
toate legile ating8toare de constituirea nouluI Stat romn.
D-luT Brciescu iea cuvintul si dice: ca afar c punctul III. din
dorintI se cuprinde i in considerantul comisieT si al deosebiteT so-
cotintI a d-luT Miclescu, el maT cuprinde i unitatea si base largY,
si dorinta purtatii de fie-care din noI si esprimat prin mandatele
noastre; c alalta-ierl am votat basele compuneriT SinoduluI i c astk,li
nu putem refusa de a da AdunariT nationale asemenea base, si
d-lul socoate toate puncturile de trebuitoare.
Unul din merhbriT biurouluT ceteste dou5 amandamente:
1. Al d-luT Anastasio FL-au, sprijinit de Episcopul Filaret Scri-
ban, Episcopul Ghenadie *endre, Dr. Costin, Dimitrie Ghidionescu:
La incheiarea sub No. III a comisieT insrcinate cu desv6lirea
punctuluT 10, subscrisiT propun urmtorul amandament
Puterea legislativa va fi incredintata une! singure AdunarT ob-
stestT, compusa pe base largT din toate clasele societtiT, Inca 0, re-
presenteze toate interesele generale ale natieT;
Dreptul proiectariT legilor se cuvine atat DomnitoruluT cat si
obstestiI AdunarT, si
Legile votate de Adunare se vor supune sanctiuniT Domni-
toruluI. Domnitorul le va putea respinge de dou ori, votAndu-se ins&
si in a treia sedinta anual tot asemenea, Domnitorul le va sanctiona.
1857, Noemvrie in 6.
(Subscris) Dr. A. F t u.
Sprijinim: Dr. Co stin, Episc. Filaret Scriban S ta vro-
p oleos, D. Ghidi one s cu, Episcopul Ghe-
nadie Tripoleos.
2. Al d-luI Gr. Costachi, sprijinit de Grigorie Sutu, Dr. Varnav,
N. Canal-rail, C. Roset, A. Asian:
in privire c comisia No. 2 a avut numaT insrcinare de a des-
v61i principul desprtiril puteriT legiuitoare de executiv, iar nu a
le si aseda basele constituril lor i atributiilor resp,ctive, apol jos
iscalitiT sunt de socotinta, ca Adunarea respingnd att Art. 2 si 3 ctit
considerantele cuprinse in proiectele de incheiare, sa primeascA ur-
matorul proiect de incheiare:
LuAnd aminte c prin votul din 7 Octomvrie, Adunarea a adoptat
dou6 principuri constituante a viitoareT organisatiT nationale, unul ere-

www.dacoromanica.ro
 170

No. 1980. ditata, ca basa de autoritate si de ordin; iar altul representatia na-
Proo.-verb.15 tionala, ca basa de libertate si propasire.
1857
6 Noem.
Luand aminte ca prin propunerea chestieT desprtiril puteriT
executiva de cea legiuitoare, Adunarea a statornicit coexistenta fat%
inponcisere a acestor dou principiT;
LuAnd aminte ea despartirea puteril executive de cea legiui-
toare este primita si consfintit, ca cea maT puternica garantie a li-
bertatiT, de vreme ca., indat ce una dintre aceste dou' puteri ar con-
centra amindou6 ale lor functil, apoI atuncea nu numal ea conteneste
de a fi o putere marginita, controlata si pondered, ei mai virtos se
face de la sine o putero absoluta;
LuAnd aminte ea despartirea acestor puterT este primita, ca o
inchizasluire de libertate, in toate staturile representative;
ApoT socotinta jos iscalitilor este, ca Adunarea sa rostease do-
rinta ea: Puterile executiva si legiuitoare sa fie despartite in Romilnia
la viitoarea organisatie.
(Subscris) Gr. Costae hli.
Sprijinim acest amandament : C. R o s et, Dr. Varna v, A. Asl an,
G r. S u t u.
UniT din membri sunt de opinie, cii amandamentul d-luT Costachi
ar fi maT departat de raportul comisieT si adoptarea 'tit ar face de
prisos amandamentul d-ltIT Fatu, si ca prin urmare s'ar cuveni pri-
oritatea amandamentuluT d-lul Costaehi.
D-luT Dimitrie Miclesca is' retrage deosebita sa socotinta, declarAnd
ca se uneste cu amandamentul d-lul Grigorie Costachi.
D-lul Manolachi Costachi iea cuvintul si 4ice: ea prin votul din
7 Octomv. Adunarea a primit ca principil constitutive ale organisariT
.noulul Stat forma monarchica si ereditara a sefului Statultif pe de o
parte, pe de alta insa incredintarea puteril legiuitoare uneT repre-
sentatiT nationale; ea' insareinarea cornisie ar a fost a desv'eli si a
ostatornici principul despartiriT acestor dou' puterT; ea comisia a
pasit peste a el competinta, vrnd sa ne dea un model de constitutie
Deductia punctulul 1. din raportul comisieT se razima pe institu-
tiile noastre cele vecht Ar fi o tala pentru teara noastra cnd am
putea dovedi aceasta prin acte; insa niel inainte de Regulament, niel
in Regulament nu vedem adoptat acest princip salutar al despartirif
puteriT legislative si executive ; asa dar ar fi fost maT nimerit a
.se basa numaT pe votul din 7. Octv. Puncturile 2. si 3. din raport
dail DomnuluT viitor un rol prea putin magulitor; sa 'Warn numaI
de esemplu intru a. easta liberala constitutie a BelgieT, in care se ga-

www.dacoromanica.ro
 171

seste o cooperatie a DomnuluT cu puterea legiuitoare la conlucrarea No. 1980.

legilor. D-lul adaoge, ea tendintele ce a dictat raportul comisiel pot Proo.Nerb.5.
1857
sA fie primejdioase pentru no", si ca" recomanda dar Adunarif aman-
6 Noem.
damentul.

Cuvintul d-lul M. Costachi.

Domnilor !
((Cu parere de 1'611 mti \TM silit a combate proiectul comisieT a
doua, atingkor de despartirea puterilor executiva i legiuitoare, nu
numal in privinta dorinteT rostite la punctul 2. si 3. din proiect,
dar chiar i in privinta tendintelor care se par di a predomnit la scrie-
rea lor. Cercetand ma" inti, care a fost misia acestel comisil, vedem
cA prin votul din 7 Octomvrie, Adunarea primeste ca principuri con-
stitutive ale organisatiei noultif Stat forma monarhica i ereditara a
sefulul StatuluI pe de o parte, pe de alta incredintarea puterii le-
giuitoare unei representatil nationale. insrcinarea comisie" dara n'a
fost alta de cat a desv'eli si a statornici principiul despartiril acestor
dou6 puteri. Comisia marginitu-s'a intru acesta ? Nu! Pasind peste
a el competenta', ea a vroit sa ne dea un model de constitutie, un
model, cum in prerea sa aceste puteri ar trebui s fie constituate,
atat in ceea-ce se atinge de ale lor respective atributii, precum
despre modul relatiilor reciproce.
Reviind acum de-odata la dorinta de la punctul asupra
consideranturilor intemeieril ei, vd ca. deductia despartirii acestui
princip se razima pe institutiile noastre politice inainte si in urma
ReglementuluT. Aceste ni s'ail propus, Domnilor, la discutia princi-
puluT egalitatiT inaintea legiI, si tot trecutul istoric ca i acum ni
s'a pus drept considerant la discutia respectului domiciliului. V6
marturisesc, Domnilor ! ca ar fi o descoperire cu totul nou pentru
staturile civilisate ale Europe', care cu atatea sdruncinarI i jertfe in
timpurile do fata a vut predomnind aceste maree principuri de
libertate i propasire, ar fi, oic, o descoperire vrednic de toat mi-
rarea, e. noi aceste principiurf le-am gsi pa'strate in Arhivele t6rii.
Ni s'a citat in maT multe rinduri to din &lest punct de vedere re-
forma lui Constantin Mavrocordat. in adevr, Domnilor! era o mare
reforma, un mare progres aceea ce a fcut teara noastra pe acele
vremi ! Dar vroiti a .ti ce se facea In epoca nefast a domnie" fa-
nariote in prile Romane ? Dati-mi voe sa v6 cetesc un pasagia din is-
toricul Sincai, tomul al 3 lea pe la finit, fila 251. AtI vdut, Domnilor,
ea' pe atuncea predomnia in teara noastra puterea sa.'biel, falanga

www.dacoromanica.ro
 172

No. 1980. crudia cea mal cumplitA. V intreb dar, unde a putut vedea comisia
Proc.-verb.15. umbra principulul desOrtiriI puterilor ? Vroiti s stitI apoi ce a
1857
fcut insusl Constantin Mavrocordat la noI ? El a desfiintat lista ci-
4 Noem.
vilA cu totul si a confundat vistieria StatuluT cu veniturile lui per-
sonale, inteun cuvint el s'a fcut casa. obsteascA, dispunnd el sin-
gur f'r niel un control. intreb iar, dacA cum va aceasta este vre-o
aplieatie a principuluI desprtiril puterilor? i e, Domnilor, m'as
mAguli si m'as mangia poate, dacA, in timpul domniilor fanariotilor
am fi putut descoperi predomnirea acestul princip, dar faptele po-
sitive trebue sA predomneascA in contra ilusiilor. SA venim acum la
Rezulamentul Organic. Domnul avea initiativa, Adunarea obsteasca
desbdtea i incuviinta un proiect de lege, Domnul Il consfintia ; cu
toate acestea acea lege ramanea frA lucrare, dacA nu se intria de
cAtre curtea suzeran i protectoarA, i apoI chiar acea obsteasc
Adunare cum se alcAtuia ? Domnul, cu 24 ceasurI inaintea alegeril;
slobodia 50 de decreturi de boerie inteun tinut, in cat corposul ale-
gatorilor, precum i insusI alesul deputat nu putea fi alt-ceva, de-
cat representatia vrointei Domnilor. Jata., Domnilor, ca cele mai pu-
ternice consideranturl nu le putem gsi mat temeinice de cat in votul
din 7 Octomvrie, precum vi se propune prin arnandamentul de fat.
Se velum acum la punctul al 2-lea si al 3-lea din proiectul comi-
Piet Despre seful StatuluI ni se 4ice ea ar fi asistat de un ministeriti,
iar cA puterea legiuitoare intreagl i neatirnat'a va fi incredintata
obstestil Adunan; am cerut, Domnilor, un Domn strAin din una
dintre dinastiile Europa Sunt silit a va mArturisi, cA in rolul ce i-ar
preg'ti comisia nu am gAsi nimio m'gulitor pentru autoritatea sa
viitoare; cand mal cu seamA privesc, precum de dovad va citez con-
stitutia belgic, ca una din cele mal liberale ale Europel, ca semnul
caracteristic al principuluT monarchic este cooperatia sefuluI Sta-
tulul cu puterI legiuitoare la conlucrarea legilor; ce autoritate insi
ar avea seful Statulul dupl proiectul comisief, de cat aceea a until
president al sfatuluT ministrilor, de care se dice ca. urmeazA a fi
inconjurat ; nu mime niste asemenea principuri sunt vrednice de
combatut ca primejdioase viitorului nostru din pricina tendintelor ce
Congresul ar putea s ne presupue. Si eti, Domnilor, ma mgulesc
a fi om liberal si de progres; cred ins. cA servesc maI bine causa
taril mele espuindu-va prApastia ce ni se amenintA, dac am primi
proiectul comisid.
Mantuitorul 4ice: ceretT si vi se va da; in chestia de fat tactul
politic ar trebui s' ne destepte, cA cu cat vom cere mai mult, cu
atata vom dobandi mai putin. Preocupandu-ma inainte de toate intru

www.dacoromanica.ro
 173

consolidarea nationalitta noastre, resping din toat puterea con- No. 1980.
vingera mele proiectul comisiel, yid a v6 propune prin urmare Proo.-vero.15.
1857
Amandamentul.
6 Noem.
D-luT Y. Mellinescu dice: ca un legiuitor are a cerceta la facerea
4unel' legl mal inainte de toate datinile, institutiile, treapta cultura,
opuskura geografica si c. 1. Ca comisia a socotit ea misia sa nu
era de a da Europel si Congresulta lectie despre chipul cum se
<ciao constitutiile, cti. misia el' era maT ales de a arta Europel si Pu-
terilor, CUM c teara noastr a avut din strvechime adunarT legis-
lative Ong, si in timpil eel mar nefericitl; ca comisia n'a vroit a
mrgini puterea esecutiv in atributele unuI simplu domnisor, tocmal
oacum cand teara cere un Principe ereditar strain. D-luI dice c5, cu-
getul curat al comisieT este in urmtorul considerant al raportuluT:
Sa se consfinteasca pricipiul de secoli primit in Principate al des-
prtiril puterilor esecutiva si legislativa si s se preciseze prin o
linie bine trasa atributele si uneia si alteT din aceste-puterl, fiind acesta
singurul chip pentru a radica puterea legilor si a restatornici in
tear respectul autoritta. Tiraniile Domnilor nu dovedesc nimio,
cacT avem o multime de acte ale Adunrilor obstesa intrite de DomnT,
care dovedesc esistinta acestor AdunrT si pastrarea, desprtiriT pu-
terilor.

Cuvintul d-luT Vasilie Mlinescu

Domnilor!
Un legiuitor nu are a cerceta daca o lege absolut iT bunk pentru
c a indata s o si iea si sa o pue in lucrace in teara sa, aceeasT lege poate
fi buna pentru o teara si pentru alta foarte rea. Datinile, institutiile,
treapta cultura, pustura sa geografic si o multime de alte impre-
jurrT, trebue ca legislatorul s le aib de-apururea si necurmat in
vedere la facerea unel legI.
D-luT deputatul de iferlad ne dice, cu o constitutie in mng,
cum ea comisia nu ar fi defipt in destul marginile atributelor pu-
teriI esecutive si ca nu vede nicairea o intindere asa de mare data
uneT AdunarT legislative.
Comisia a socotit, D-nilor, ca misia sa n'ar fi de a da o lectie Eu-
ropeT si Congresulul despre chipul cum se fac constitutiile, si care
ar fi mijlocul cel maT nimerit al despartiriT puterilor inteun stat.
Acolo sunt in destuT brbatl competentT care s le stie toate acestea
inaT bine de cAt noT.
Comisia a avut in vedere la facerea proiectuluT maT ales nevoia

www.dacoromanica.ro
 174

No. 1980. de a arta Europe si Puterilor, cum ea teara noastra a avut din
Proo.-verb.15. strvechime Adunart legislative, 'Ana si in timpii cer mat nefericitT,
1857
6 Noem. precum a avut (liar si in acest din urma timp, dupa statutele Re-
gulamentulut Organic. Alt-fel Puterile acele, catre care indreptam do-
rintele noastre, ar fi putut lesne sa creadA ca not cerem niste lucrurt
pe care nicI le-am avut, niel simtim nevoia de a le reavea, niel le-am
sti pretui daca leam redobAndi.
Daca comisia n'a specificat mat mult atributele puteriI esecu-
tive, ea n'a voit si niel voeste s dea a intelege, ca puterea esecutiv.
O. fie marginita numat in atributele unuI simplu domnisor, tocmat
acum cAnd teara care un Principe mostenitor dinteo casa suverana.
De asemenea prin punctele citate din Regulamentul Organic n'am
voit sa argtam un tipar, care sa poata fi luat de temelie de catre o
viitoare Adunare constituant, precum ar voi sa o respice aceasta
d-luI deputatul de 136rlad. Din contra. in cele din urma considerante
se vede prea curat cugetul comisiet; ea propune: SA se consfinteasca
prineipini de seculI primit in Principate al despartiriI puterilor ese-
cutiva si legislativ si s se preciseze prin o linie bine tras6, atri-
butele si a nimbi, si a alteia din aceste dou'e' puterl; fiind aceasta
singurul chip pentru a reda putero legilor si a restatornici in tear,
respectul antoriatii. Iat, D-nilor, incheiarea comisiet.
Iar intru cAt priveste 4icerea onorabilului deputat de Brlad, ca
not nu am fi avut Adunarf legislative, sari ca de si am fi avut, nu in-
semnati nimio, fiind-ca Domnir greet bateaii pe boert la talpe si uci-
deati oament, voill r6spunde : ea' nimenea nu tagAdueste tiraniile si
crucblimile Domnilor greet ; dar pentru aceasta nu urmeaza ca not
nu am avut Adunart legislative si ea am pastrat principul despartirit
puterilor. Istoria si o multime de acte ne dati o marturie nestramu-
tata, ca insust sub acet Domnt MI, lucrurI de oare-care greutate se
hotrati de Adunrt obstestt .si se intriail de Domnul. Cum ca atri-
buthle acelor AdunArI nu erati in destul de regulate, si ca Domnit
abusati de puterea lor, e prea adevarat, dar tocmaI de aceea vroim
si not sa ne reorganisam.
D-lui A. Teriachiu intimpina: ea proiectul comisiet (pee sail prea
mult sag prea putin. Daca scopul comisiet a fost a motiva si a sta-
tornici numal principul despartiriT puteriI legiuitoare de acea ese-
cutiva, atunct considerantele si punturile comisiet null pot avea
locul lor, ca unele ce nu privesc numat la despartirea puterilor, ci
tintesc mat mult a ase4a atributiile fe-cAril puterT si hotarele intin-
deril lor. Raportul confunda esercitiul puterilor si legea electoral.

www.dacoromanica.ro
 175

si ast-fel proiectul dice prea mult; dac el a vroit ins a determina No. 1980.
si atributiile fie-cria puterl si esercitiul lor, dice prea putin, cacT Proo.-verb.15.
numal cu atribu insirate in proiect nu se poate constitu nicI 1857tiile
6 Noem.
puterea legiuitoare niel puterea esecutiv. Proiectul este defectuos,
si ar fi arbitrar, cad ar produce o precumpnire in puterile pu-
blice ale StatuluT, precumpnire primejdioasa. Afar do aceasta,
adoptnd calea comisiel, am trebui s mergem i mal departe,hotrind
si relatiile puterit legiuitoare cu puterea esecutiv, acl una fr de
alta nu poate esista. D-lul mal adaoge ea punctul III. al proiectuluT
cuprinde in sine si cuvinte neprecise i elastice, care prejudeca legea
electoral, ce nu suntem chematI a vota acum, 'kite Adunare con-
sultativ.

Cuvintul d-luI Teriachiu.

Domnilor!
Proiectul comisieT No. 2 dice sa prea mult sad prea putin ;
m6 esplic.
Dac. scopul comisieT a fost a motiva 0 a statornici numal prin-
cipul desprtiriT puteril legiuitoare de acea esecutiv, atuncea consi-
derantele 2, 3, 4, precum i cuvintele compuse pe base largi nu sl
pot avea locul lor, ca unele ce nu privesc la desprtirea puterilor, ci
mal mult tintesc a asec,la atributiile fie cAreia puteri, hotarele intin-
deli! lor.
Prin considerantele 4, lit, a, b, e s'ar precisa competinta
functiile puteril eseeutive.
-oPrin acelasl considerant, de la lit. a Ong la lit, r, s'ar precisa
competinta i functjile puteril legiuitoare; sub cuvintele, A Adunarea
va fi compus pe base largI, se atinge inteun chip general si nel-
murit legea eleetoralL
Comisia a esit din cercul desprtiriI puterilor, confundnd prin-
cipiT foarte deosebite intre ele, adec esercitiul puterilor i legea elec-
toral, prin urmare proiectul dice prea mult.
Dac5 comisia a tintit, pe Fang& clesprtirea puterilor publico, a
determina i atributiile fie-cAreia puterI i esercitiul lor, dice prea
putin, caul numaT cu atributiile insirate in project nu se poate con-
stitua nicT puterea legiuitoare, niel puterea esecutiv.
Atributil esentiale .ale puteriT legiuitoare stint si urmAtoarele
a .decreta infiintarea sa desflintarea oficiilor publice ; a statua for-
mele recrutatiel, regulile primiriI si a inaintiril ostenilor ; a acusa
Po ministriT responsabill si pe cel mal insemnatT functionarl ai Sta-

www.dacoromanica.ro
 176

No. 1980. tulut ; a acusa si a urmari pe totl acet ce ar complota in contra

Proe.-verb.15. sigurantet publice, se' in contra constitutiet
1857
De asemenea, atributa foarte insemnate ale puterif esecutive sunt
6 Noem.
a propune Adunarit proiecte de legt ; a sanciona legue votate de
puterea legiuitoare, a le promulga ; a priveghia si a asigura aplicarea
pazirea legilor ; a convoca, a amina, a proroga si a desface corpul
legiuitor i altele. Niel unul din aceste atribute esehtiale nu sta in
proiectul comisiet.
intrand in domeniul atributiilor puterit legiuitoare, trebue ne-
gresit, pentru ca s fim consecuentl, s asternem i atributhle puteril
esecutive, cact alt-fel proiectul ar fi defectuos, ar fi si arbitrar, pentru
ca ar produce o precumpnire in puterile publice ale StatuluI, pre-
cump6nire primejdioas, daca numal puterea legiuitoare ar fi deter-
minata in esercitiul et, iar puterea esecutiva nu.
Ar trebui atuncea sa mergem i mat departe, sa. statornicim
relatiile puteril esecutive cu acea legislativA, cad una lara de alta
nu poate esista.
Este de prisos, D-nilor, sa mat insistez a dovedi confusia ideilor
celor mat distincte. intreb numal, este aceasta calea rationala i cea
maI nimerita pe care trebue sA procedeze o Adunare consultativa ?
Despartirea puterilor este, D nilor, un princip general, primit mal
de toate natiile civilisate, chiar si de acele cu forma de guvernament
absolut ; esercitiul puterilor insa i atributiile loe sunt in strinsa le-
gatura cu gradul calturit, cu starea sociala a unet natit, presupun
aseVarea baselor representatiel nationale, pe care acum nicI trebue,
nicl putem sA le prejudecam, cacI vom gresi.
Sub cuvintele Adunarea va 11 compusA pe base largI, anti-
cipam legea electorala. Sunt oare basele representatiet nationale in
relatit neap6rate cu despartirea puterilor ? Netagaduit ca. nu.
Lasand sa intre in actul de fata aceste cuvinte neprecise
elastice, nu numat ca prejudecarn legea electorala, dar inca perdem
neatirnarea ce trebue sa pastram cu totil, pe &And vom fi chematI a
ne rosti asupra acestut punct de mare importanta al organisatiel
noastre viitoare.
Onorabilul deputat orasenesc a vis, cA fac'end cineva o lege, nu
trebue s se uite numat la absolutul legit ; m unesc i eti cu ar-
gumentatia d-sale. Dar nu trebue sa ne uitrxm la absolutul uneI
trebue sa ne convingem daca o lege este apropriata la impregiurarile,
daca este ceruta de nevoile 161.4, dac este aplicabilit sa daca tre-
bue a mat fi aminata ; not nu 4icem cA legea electoral nu trebue
sa o admitem ; daca insa acea lege va asterne base largI, sail base

www.dacoromanica.ro
 177

strimte, aceasta se va discuta cand vom fi chematI a face legY, acum No. 1980.
esprimain numaI dorintI, si astadl rostim o dorint speciala : Despr- Proe.,verb.15.
*ea puterilor. 1857
6 Noem.
Opinez dar pentru scoaterea considerantelor din proiect, scoa-
terea puncturilor 2. si 3. si sprijin amandamentul Grigorie
Jo stachi.
D-lul Dimitrie Grigoriu iea cuvintul si dice: ea suntem chematI
esprima dorint ce sunt a se introduce in Niitoarea organisare a
griY; ca punctul despre desprtirea puteriI esecutive de acea legis-
clativa este punctul principal in orl-care constitutie; c de la atributiile
si marginile ce vom da puteriI esecutive atirna de a ne feri de
impilare si despotism, si c iarAsY de la basele i atributiile
puteriI legislative atirn de a avea o adev'rat representatie natio-
nala ; ea' linia intre amindou6 puterile trebue bine demarcat ; ca
considerantele istorice din raportul comisieY arat, ea principul des-
partiril a esistat la noI din vechime i despotismul ce a esistat nu
dovedeste nimic in contra; c proiectul comisiel este intru atata gre-
sit, intru cal nu este de ajuns, cad nu esplica toate atributele
acestor puterY. D-luI adaoge, c a fi esecutorul legilor votate de ob-
steasca Adunare nu este un rol mic; ca intentia noastra nu ar fi de
oa pregti puterif esecutive o mare zestre de driturY si prerogative
care ar fl incompatibile cu binele si ea noi dorim a pune mar-
ginY la amindou puterile; de aceea d-lul opineaza pentru raportul
comisiel.

Cuvintul d-lul D. Grigoriu.

Suntem adunatf aicea In Divan pentru a rosti dorintI care s." ser-
veze de basa pentru o constitutie, suntem chematI pentru a esprima
principil care sa se introduca in viitoarea organisatie a Ora. Asa dar
trebuinta, nevoia este a ne rosti despre puterea esecutiva i legisla-
tiva, unde dorintele Ora pot avea un intins camp. Aceste dou pu-
ten sunt cele mal principale In orY si care constitutie; de la ele atirna
huna organisatie a unul stat, de la insusirile, competinta, atributiile
marginile ce vom da puteriI esecutive atirna de a ne feri de sil-
nicie, impilare si despotism, si iarasI de la basele i atributiile puteriT
legislative atirna, de a avea o adevrata representatie nationala, care
sa representeze interesele a toata natia. Este dar de toga nevoia
in privirea aceasta i in privirea principuluI astdI in discutie, ca noY
sa hotarim atributiile i marginile si a uneY puterl si a alteia, tragnd
o linie bine demarcata, alt-fel cuvintul ca puterea esecutiva sa fie
(Acte qi Documente VI. 1.) 12

www.dacoromanica.ro
 178

No. 1980. despartit de cea legislativa este vag si nu poate produce resultatni
Proc.-verb 16. salutar la care noT tintim; improtiva proiectuluI s'a ivit un amanda-
1857 ment, care respinge de la olalta considerantele si cele de pe urm
6 Noem.
dou, puncturI de incheiare, cu alte cuvinte nu las nimic in fiinta.
Cat pentru consiclerante, in care se arat intre altele atributele pu-
teriI legislative duph Regulamen t, atribute frumoase i de.stul de in-
tinse, nu sunt de parerea d-luI Costachi, deputatul de Brlad, ca sa se
suprime. Si niel nu m unesc cu idea d-sale, ea n'ar fi esistat in
Moldova din vechimb principul legislativ pe base largl intinse ; la.
casul dintai rspund ea nol gasindu-ne in chestia desprtira pu-
teril esecutive de legislativa, i voind a esprirna dorintl pentru atri-
butiile leaislative ce vom avea, nu sunt deplasate considerantele co-
misieI, care arat. cum ail esistat pan acum principul legislativ,
considerante, driturr si datine, la care uitandu-ne s ne rostim
pentru viitorime ; cacT inch' odat dic: la despartirea puteriI esecutive
de cea legislativa trebue a rosti si dorintele, cum trcbue sa fie or-
ganisate. Pentru al 2-lea cas e sprijin in unire cu comisia, cA prin-
cipul legislativ din vechime a lost intins i larg, i daca, precurrb
d-luI arata, vre-un Domn a concentrat in caseta sa veniturile StatuluT,
asta nu dovedeste alta de cat ca a lost despotism. Daca un alt Domn
grec cu sabia in mana a amenintat viata unul pruno ce sta la in-
chisoare cu a sa mum, pe care nu i-a lasat de cat cu o plata de
cincl pumr,I de WWI, asta nu dovedeste alta de cat despotismul until
Domn grec, precum mult altiI. Dac in vremea r'posatel obstestil
AclunarI Domnul facea de-odata 50 sail 100 boerI pentru a culege
dintre el alegkori de sistemul s'ti, asta nu dovecleste alta de cat.
iaras1 despotism ; tpcmal pentru aceea dar, ca sa nu cadem in des-
potism sa anarhie i pentru ca sA vindecm relele ce pan& acurrk
apsat, se cuvine s ne rostim asupra puteril esecutive si le-
gislative.
Asa dar proiectul comisiel e Il gsesc gresit in atata numal
ca nu este de ajuns ; cacI toate despre atributele acestor dou puterl,
In care fiind-ch urmeaz amandamentul d-luI Fatu, rmane sa
esplic acolo.A maI atacat onorabilul deputat do B'rlad proiectul
In aceea, c. puteriI legislative i se da marl prerogative, adeca de in-
treaga i neatirnata, iar puteril esecutive nimica, in cat Printul, ce ar
fi in simplul rol de esecutor legilor, nu ar fi de cat un. cpitan de
calarasT.
Am onoare de a replica, cal nu este putin lueru a fi seful na-
tiel si in fruntea until* popor de 5 milioane Romani; frumos rol este
acela de a fi esecutor legilor votate de natie prin obsteasca Adunare,

www.dacoromanica.ro
 179

mal cu seam cam' este sincer. Nu este intentia noastr de a pre- No. 1980.
gad o mare zestre de driturI si prerogative puteril esecutive, care Proc,verb.15.
1867
ar fi ineompatibile cu binele ci dorinta noastr este de a pune 6 Noem.
margine la amindowl, i daca comisia a dis c puterea legislativa s
fie intreaga i neatirnata, asta nu ne impedeca de a nu hotari i atri-
butiile puteriI esecutive. De aceea o opinez in contra amandamentuluI,
care r6maind marginit in singurul Art. dintai, nu ee'spunde la in-
tenia ce avem, de a infiinta in teara o singura camera neatirnat pe
base largI i n4onale; si votez pentru manOnerea proiectulul.
D-luI Dr. Vrnat) dice: ea, astadI fiind vorba numai despre prin_
cipul deiparkil puterilor, nol nu putern trata si chestiile ce s'ati
hotarit in dorhAele votate in 7 Oct., in care se cuprinde i despre
Adunare si despre Domn, i ca prin urmare d-lul sprijine amanda
mentul d-luI Grigorie Costaehi.
D lui V. Meilinescu iea euvintul si dice: c proiectul comisieT se
combate maI cu seama din dou6 privirr. intai ea ar cuprinde prea
putin sail prea mutt; insa comisia n'a ar'tat niel mai mult niel maI
puOn prin considerantele sale, de cat trecutul i starea noastr de
faVa, rostind apol cateva dorintl care s se apropie mal mult de
cererile TratatuluI de Paris. Al doilea, se imput ea pele dou' punc-
turI din urma ar fi de prisos, argtnd numaI oare-care tendintl; insa
-rostind doritiV, no! manifestam i tendinV, i unica tendinta a comi-
siel a fost idea, ea' ar fl folositor si bine, ca Adunarea legislativa sa
fie alcatuita pe temeliile Adunarilor obstesti acele veehi, aleatuite de
opartea bisericeasea, boereasca i alt obstie.

Cuvintul d-lul V. Mlinescu.

Domnil deputatl earl). combat proiectul comisieI, combat maI cu
seama dou lucruri: intaia considerantele, diend c ele ar fi rostind
sa prea mult sa prea putin, i c ar fi trebuit s se faca un trac-
tat despre desprtirea puterilor si atribuVile fie-careia. La acestea nu
maI am a rspunde de cat dou6 vorbe: Comisia n'a ar'tat nicI maI
mult nieI mai putin prin considerantele sale, de cat trecutul i starea
noastr de fata, rostind apoI Melia dorintst i crednd ea prin aceasta
se apropie mat mult de cererile Tratatulul de Paris.
De alta parte ni s'a imputat ea cele clout') puncturI de pe urma
ar fi de prisos si ar fi ar'e'tnd numal oare-care tendinte. Ca.utand
bine, D-nilor, toate lucrrile AdunariI acestia nu sunt 'Ana acum de
cat niste tendinte; nol nu facem legT, rostim numaI niste dorinp;
adec manifestarn oare-care tendinte ; tendintel e comisid sunt vederate,

www.dacoromanica.ro
 180

No. 1980. ea a crelut c ar fi folositor si bine, ca Adunarea legislativ' sti fie

Proo.-verb.15 alctuit pe temeliile celor vechl. Spre acest sfirsit s.' v6 citez o for-
1857
6 Noem. mula' din acele nenum6rate yhotrtri o4testi" din vechime. Aceast
urmare se afl in actul de emancipare a vecinilor; la ease 4ile ale
luI Aprilic . .. fiind nol cu top adunatI, atat partea bisericeasca
at si boereasca si alt obstie . . ;altd tendint comisia n'a a vut.
D-111Y. Panu iea cuvintul si c,lice: el chemarea comisiel era s'
determineze desprtirea puteriI esecutive de acea legislativ, de a
lmuri atributele ce trebue s aib, si una si alta din amindou6 pu-
tenle, intinderea si marginirea raporturilor dintre ele si functionarea
lor In sfera ce li se cuvine. D-1111 lice mar departe, ea punctul
2. si 3. formeaz o proportie cu totul desprtit de acele cuprinse la
punetul 1. si eh,' un Articol de legI nu poate s cuprindil la un loe
mal multe propunerY; ea comisia prin punctul 2. si 3. determineaz.
compunerea puteril esecutive si a acelel legislative, chestie cu totul
alta de aceea care i-a fost dat a prelucra, si care acum este in tra-
tatie, adec desprtirea aminduror puterilor, iar niel cum modul
compuneriI Ior; cnd vom fi chematI a ne rosti asupra acestuI lucru,
atunei numaI trebue s ne dm opinia; de aceea d-luI opineaz5, per).-
tru amandament.

Cuvintul d-luI A. Pan u.

anaintirea discutieI intru o chestie atat de simpl dovedeste,
dup, prerea mea, in destul defectuositatea proiectulul inftosat de
comisie.
Ert nu eram niel decum hotarit a lua cuvintul, cacs stiam c,
mal multI dintre amicil meI se pregb.lesc a vorbi, si credeam fr
indoial c resultatul dorit lesne se va reproduce, v'e'd tusa ch dis-
cutia a luat niste proportiI cu totul indeprtate ; ea a intrat sub un
orison cu totul mare, departe si de punctul porniril si de acela la
care trebue s ajung.
Chemarea comisieI era s determineze desprtirea puteril
esecutive de acea legislativ; s llmureasc atributele ce trebue s
aib si una si alta din amindoug aceste puterI, intinderea si mrgi-
nirea raporturilor dintre ele; functionarea lor in sfera ce li se cuvine,
pentru ca atat puterea legislativa, cht si acea esecutiv s poat a-si
indeplini misia lor fr conflict, ci in armonio spre fericirea Ora.
Punctul II. i al III-lea formeazh o propunere cu totul desp'rtit
de aeeea cuprins la punctul I., si un Articol de legi nu poate s
cuprind la un loe maI multe propunerI; aceasta este o conditie ho-

www.dacoromanica.ro
 181

tOrit de totI ; vestitul Wentam dice: Un Articol de lege No. 1980.

trebue s fie ciar, sa nu cuprinda de ct numal un singur inteles, fr5, Proo.-verb.15.
a se refera la altul. Am audit reproducndu-se in cursul discutiel 6 1857 Noem.
argumentarea aceasta, c trebue s lurn m6suff pentru ca legisla-
tiva s nu fie atirnat.
Dar suntem noI astdI chematl a ne ocupa cu aceastrt chestie ?
insArcinarea comisie fost-a ea pentru ca s hotrasc cum trebue
s fie compusA legislativa
Nu, niel decum. Comisia a lost insarcinat, dup cum am mal
4is, a aseda linia de demarcate intre puterea legislativ i acea
esecutiv5..
Comisia ins prin Articolul al 2-lea si a13-lea determineaza compu-
nerea puteril esecutive i ace' legislative, chestie cu totul alta
de aceea care i-a fost data a prelucra si care este acum in tratatie;
adec desprtirea puteril legislative do acea esecutivg ; iar niel decum
modul compuneriI lor.
Cand vom fi chematT, D-nilor, a ne rosti cum trebue s fie corn-
pus6 puterea legislativ i acea esecutiv, atuncea fie-care 41' va da
opinia sa fra sfiire, cu fruntea rdicata, i purtnd pe ea intip'rirea
une convict! isvorite din constiint i niel cum din privirI deose-
bite; cAcI, dup prerea mea, fie-care deputat, &And rosteste o opinie,
trebue sa stea in fata AdunOril, ca i inaintea OriT, cu mna pe cuget
sa nu gandeascO de cAt a-d implini curat datoria sa. S'a maI dis
In cursul discutid cum c comisia nu vroeste s (lea lectie Europe,
cum se fac legile si cum trebue s' fie rcut o constitute. Stim prea
bine cA aceasta n'a fost cugetarea comisie; dar trebue s ar6tam
stim cum se face o lege, si c nu egutm sA ne folosim de un Ar-
ticol pentru ea, s introducem un alt Articol, care este deosebit si
afar din discutie; i ape oare este de demnitatea puteriI legislative
ca stti asedrn principul compuneriI el prin un asemenea chip? Aceast,'
putere care infatoseazO suveranitatea natiel, care se pronunt asupra
nevoilor i durerilor une OA, care are cea intAI misie inteun stat
regulat, adecO aceea de a face legilP, se cuvine oare sa fie introdus.
ca Articol de lege sub nn alt Articol, ea cum nu ar merita s,
ocupe locul deosebit i foarte 16murit in constitutia noastr ?
and vom fi chematI a ne rosti, cum 0, fie compus puterea
legislativ i acea esecutivg, atuncea ne vom da opinia noastr in
aceast chestie cu toat demnitatea cuvenitO i intelepciunea dictat
de trebuintele socientif noastre.
Votez dar pentru amandamentul propus.

www.dacoromanica.ro
 182

No. 1980. Adunarea, consultata prin sculare i edere, infatosand indoiall

Proo.-verb.16. reclamandu-se de catre dece membri votul prin apel nominal, adop-
1857
6 Noem.
teaza Cu 46 in contra a 31 voturl amandamentul d-lui Grigorie
Costachi in locul proiectuluT din raportul comisia
Se suspendeaza sedinta pentru a se redigea actul de votare spre
a se adeveri votul prin inscriere.
Dupa o jumtate oara sedinta se redeschide si se voteaza prin
inscriere urmatoarea incheiare:
anul una mie opt sute cincI-decI i eapte, luna Noem
vrie in ease dile.
Luand aminte c prin votul din 7 Octv,, Adunarea a adoptat
douti principurl constitutive 'a viitoareI organisatiI nationale; unul
ereditatea, ca basa de autoritate si de ordin, iara altul represen-
tatia nationala, ca basa de libertate si de propasire;
Luand aminte c prin propunerea chestiel despartiril puteriI
esecutive de cea legiuitoare, Adunarea a statornicit coesistinta fgra
conflict a acestor dou5 principiI;
Luand aminte c despartirea puteriI esecutive de cea legiuitoare
este primita i consfintita, ca cea mal puternic garantie a liberttiI ;
De vreme ca indata ce una dintre aceste dou puterI ar concentra
amindou ale lor functil, apoI atuncea nu numal ea conteneste de a
fi o putere mrginita, controlata i ponderata, ci mal virtos se face
de la sine o putere absoluta;
Luand aminte c desprtirea acestor puterl este primita ca o
inchizsluire de libertate in toate staturile representative ;
Adunarea ad-hoc a MoldoveI doreste, ca la viitoarea organisatie
a Romniel sa se iea de basa urmatorul princip:
Puterea esecutivii i legiuitoare s5. fie desprtite in Ronania.
Voteaza pentru incheiarea AdunariI, facuta pe temeiul amanda-
mentuluI, cinci-tieci si unlit i anume: Prea Sfintia Sa Episcopul
Nectarie Sotireopoleos, Pr. S Sa Episcopul Ghenadie Tripoleos, Pr.
Sa Episcopul Filaret Stavropoleos, Pr. SE Sa Episcopul Calinic
Hariopoleos, Prea Cuviosia Sa Arh. Neofit Scriban, Prea Cuviosia Sa
Arhimandritul Melchisedee, SE Sa Iconomul D. Matcas, D. Miclescu,
C. Bdrti, G. Masian, D. Savin, Dr. Vrnav, N. Cananil, Sev. Cananati,
A. Jiean, A Botez-Forscu, M. Jora, V. Zaharia, C. Sturdza, L Levarda,
Gr Varnav, A. Aslan, C. Roset, I. Pruncu, Chir. Ciocarlie, I. Roata,
G. lije, V. Sturdza, C. Iacovachi, L. Catargiu, I. Fotea, G. VArlan,
A. Cuza, Gr. Sutu, M. Costachi, V. Nicolati, N. Carp, S. Miclescu, C.
Sturdza (Vaslui) ,N. Catargiu, N. Emandi, I. Cantacuzin, Gr. Costachi,
I. Rosca; D. Rallet, P. Mavrogheni, C. Hurmuzachi, A Panu,

www.dacoromanica.ro
 183

A. Teriachiu, C. Negri, si in capul actuluI inalt Prea Sfintia Sa Printele No. 1980.
Mitropolitul Sofronie Miclescu. Iar contra trel-spre-dece, cariI spri- Proc.-verb.15.
1857
jinesc adoptarea proiectulul comisiel, i anume: Dnil Balan, Simion
6 Noem.
a Stance'', C. Mortun, T. sin Pavel, D. Grigoriu, C. Ostahi, I. a Babel,
I. Hrisanti, V. Balais,id. Sava, V. Stan, 1. Olariu, Pand. Croitoriu.
Se abstin de a vota doi-spre-dece, i anume: A. Ftu, D. Cozadini,
V. Mlinescu, D. Gheorghiadi, D. Cracte, P. Brescu, D. Ghidionescu,
N. Bosie, V. Romov, Laz. Galiardi, C thin, Tim. Sacalov. Until
nu a fost fat la votare, Dr. Costin. Conform cu . 79. din Regulamen-
tul AdunriI, Presidentul declar,' c Adunarea a incuviintat.
D-luI Anastasie Pana cetete raportul comisiel I., insarcinata cu des-
voltarea unuI sir de chestil asupra punctulul II., atingkor de su-
punerea strinilor din Principatele Unite la jurisdictia t'riI:
Comisia I., insarcinata de care Adunarea ad-hoc cu desvlirea
csirultil de chestiI generale ce sunt a se desbate de ctre Adunare,
are onoare de a-I supune urmtorul raport asupra chestiel despre su-
punrrea straindor din Prineipatele Unite la jurisdietia Verii; iar
ea raportator a ales pe d-luI Vorn. Panu:
Strinil se bucur in Principate de privilegii numeroase, a c-
rora aplicatie se sprijine pe Tratate (Capitulatil) incheiate de malta
Poart cu Puterile crestine. Aceste CapitulatiI se pot oare impune
Principatelor, sati Puterile contractante ail vre-un interes de a sprijini
mentinerea lor ?
SA' cercetAm dar chestia de drit, i vom vedea c Capitulatiile
mal sus vise nu sunt niel decum Acute pentru Principate.
Dup Capitulatiile din anil 1393, 1460, 1511 si 1634, incheiate
de malta Poart cu Principatele Romne, aceste pstrat un
guvern national si neatirnat si o deplin libertate de legislatie. Ca-
pitulatiile dar incheiate intre imperiul otoman i Puterile crestine
n'atr putut fi indateritoare i Pentru Principate.
Acturile citate mal sus din anil 1393, 1460, 1511 si 1634 re-
cunosc Domnilor Ora* dritul de a incheia Tratate internationale. Dom-
nilor to' ril dar se cuvine i dreptul de a face conventil pentru regu-
larea relatiilor din afarl ale Ora'.
Acest drept Principatele l'a i esercitat, precum dovedesc Trata-
tele ce ele al incheiat cu alte PuterI in urma Capitulatiilor lor cu
nabta Poart, precum:
Tratatul luI Mircea, Suveranul RomnieI, cu Sigismund, regele
Ungarie, din 1396;
Tratatul de aliant al luT Dan IV. cu Corvin, din 1488;

www.dacoromanica.ro
 184

No. 1980. Tratatul de cvadrupl alianta tot al lul Dan cu Polonia, Ungariat
Proo.-verb.15. si Moldova, din 1498;
1857
Tratatul luI Stefan, Suveranul MoldoveI cu Polonia, la 1518;
6 Noem.
Tratatul luI Petru Rares cu Sigismund, din 1527;
Acel din 1538 August, tot al 1111' Rare cu Polonia;
((Al luI Stefan-Lacust, din 1539, cu Polonia;
Tratatul luI Mihaiti-Viteazul cu Rudolf, impratul Germaniel, din
1598;
Tratatul luT Mateitl Basarab pentru alianta ofensivA si defensival
cu Rakoczy, principele ArdealuluT, din 1638;
Tratatul de pace al luI Vasile Lupu cu Hanul Tatarilor;
Tratatul luT Petre Schiopu cu Anglia, din 1588.
Chiar si in timpurile mal nou'e' Principatele ati esercitat dritul
de a incheia conventa cu staturile megiesite. Asa spre pilda putem cita :
Cartelul incheiat cu Austria, la 1838, pentru estradarea deser-
torilor ;
Conventia incheiata iarAsI cu Austria, la 1854, pentru linia te-
legrafie.
Necurmatul esercitiii al suveranitatiI de catre Principate nu lasa
indoiala ca. aplicatia Capitulatiilor incheiate de malta PoartA cu cele-
lalte PuterI crestine nu s'a putut intinde si asupra Principatelor.
SA trecem acum si la chestia dach si in privirea Principa-
telor Puterile strine ar avea vre-un interes de a tine la aplicatia
Capitulatlilor lor incheiate cu malta Poart,".
Capitulatiile acestea statornicesc maI multe driturt in favoarea
supusilor statelor crestine. Asa se da consulilor dritul de a avea
garda, de a esersa jurisdictia civila si criminala, de a reclama pe su-
pusil lor cA4utl in robie, de a se da corAbillor staturilor crestine la
casurile trebuincioase ajutorul cuvenit, de a se scuti mostenirile de
rasluirile cunoscute sub nume de : droit d'aubaine, de a se asigura
respectul transactiilor si mg presus de toate de a se asig-ura res-
pectul si ap5rarea religieI crestine, precum si libertatea cultulul et
Staturile crestine si-ati fost stipulat toate aceste privilegiI pentru su-
pusiI lor petrectorI in Turcia, in vederea strii lucrurilor de acolo.
Obiceiurile insa si legile domnitoare in Principate difereazA de acele
ale imperiuluI otoman. Deosebita stare a lucrurilor in Principate a
fAcut dar ea aceste Capitulatil nu numaI n'ati putut avea aplicare in
toata a lor intindere, dar Inca ati slujit si de pedeca guvernelor lo-
cale in administratia te'riI. Aceste Capitulatil ati fost mArginite in
aplicarea lor, pentru ca in legileriT este necunoscut dritul d'au-
baine, pentru ca strainil nu sunt impedecatI de a incheia dup.

www.dacoromanica.ro
 185

vointa lor transactil cu Romnil, pentru ca legile in vigoare sunt No. 1980.
legile romane si Codica comercial. a FrantieT, pentru crt in Principate Proe.-verb.15,..
1857
esist tribunale statornice, pentru cA Principatele n'all avut porturl 6 Noem.
de resbel nicl marina, pentru c religia cresting domneste in ele,
pentru c toate religiile sunt tolerate, si apoI nicI jurisdictia consu-
lar n'a esistat in intinderea cuprinsuluI Capitulatiilor, fiind-c Art. 294
din Reglementul Organic, . 46 si 2009 din Codica civil& si . 17
si 19 din Codica criminal' s'art aplicat tot-deauna cu asistenta chiar
oficiala a consulatelor si cu acea stipulat in Cartelul incheiat de
Moldova cu Austria la 1838.
Aplicarea insg si aceea can.' s'a putut face a Capitulatiilor, adec'
prin intrevenirea consulatelor in toate lucrgrile ating'toare de supusil
lor, a adus cu sine o paralisare in punerea in lucrare a legilor ci-
vile si criminale. Asemenea impregiurrI art favorisat apoI emigratia
in Principate a acelor strginl fugitI din teara lor pentru a scpa de
legile loculuI nasterii lor si a se bucura in Principate de privilegiI
esclusive.
Prin urmare staturile crestine n'ail niel un interes a mntine
niste Capitulatil ce nu sunt aplicabile in Principate si care nu aduc
de cat confusie si necontenite conflicte. Din contra, Principatele Ro-
mne, care art adoptat legile EuropeI civilisate, principiile si tendin-
Ole el, sunt in dreptate, dup dreptul international, a reclama foloa-
sele ce alte staturI crestine isI acordeazg intro ele.
Ca o consecuintg chiar a acestuI drit international european,
este si supunere a strinilor la jurisdictia statulta pe al cruia teri-
toriti petrec, dup cum arat. si Watel in cartea sa despre dreptul
popoarelor 101, 102, 103, 105, 108, Cap. VIII., Cartea II.
Drept aceste dar :
LuAnd in privire driturile suverane ce Principatele si-art
pstrat prin Capitulatiile lor din 1393, 1460-1511 si 1634, intre care
se num'e'r si dreptul de a regula relatiile lor cu Puterile strine prin
conventil speciale ;
LuAnd in privire c la un asemenea drept Principatele n'ail
renuntat niel odinioar, ci mai ales si dup incheiarea Capitulatiilor
lor cu imperiul otoman l'art esercitat In tot timpul si la toat ocasia,
si aceasta in deplina constiint a dreptuluI lor ;
Ltind in privire cg Capitulatiile incheiate de SultanI cu sta-
turile crestinttil sunt acturl de suveranitate si prin urmare obliga-
torie numal pentru Wile unde el' aveati si plenitudinea suveranitatiI,
si niel cum pentru teritoriile unde eI nu esercitail niel un drit de

www.dacoromanica.ro
 186

No. 1980. al suveranittil, dupa principul juridic, ca lucrarile dintre doT nu pot
Proo.-verb.15. jigni pe un al treilea (Kluber . 144, Martens . 53);
1867 Nu maT putin land in privire ca aplicatia dispositiilor acelor
6 Noern.
Capitulatir, straine Principatelor, este necompatibila cu deosebita stare
a lucrurilor i cu aselamintele i obiceiurile acestor Ott
Land in privire ca aplicatia partial& a acelor Capitulatii nu numaT
este jignitoare drepturilor Principatelor i chiar produckoare de abu-
surT, ci i fara nicT un interes pentru staturile crestine;
Land in privire c una din conditiile esistenteT, a desvliriT
si a staril unuT stat este ca totI petrec'toril pe teritoriul s sa-T
respecteze legile luT i s, nu aib in perspectiva putinta nepedepsiriT;
Land in privire ca o asemenea supunere a strainilor la ju-
risdictia local a Principatelor este intemeiata si pe dritul popoarelor,
ca o deductie logica din dreptul secular al acestor trT de a avea
un guvern naVonal i neatirnat ; si nu vatarna driturile celor lalte
staturT;
Land, in sfirsit, in privire ca, dupa dritul public ca i dupa
acel privat, acel ce intrebuinteaza dreptul su, nu vatrna pe nime
(Qui jure suo utitur, neminem laedit);
ApoT Adunarea doreste:
Ca strinif petrectitorl In Principate s fie supusI jurisdictiel

(SubscrisY)Lascar Catargiu, M anolach i Costachi,Petru Ma-

vrogheni, Anastasie Panu, Dimitrie Rallet,
Vasilie Sturdza, Con stantin Hurmuzachi.
Unul din membril biurouluT da cetire until amandament al d-luI
Grigoriu, sprijinit de d-lor Dr. rarnav, C. Mortun, Gr. Bals, N. Carp,
N. Canal-lag:.
Propun ca la sarsitul Art. sa se adaoge cuvintele Rai inter-
ventia consulatelor, cuvinte care singure esprim idea de a vedea
autoritatea local scutita de impedecari in aplicatia legilor.
(Subscris) D. Grigoriu.
Sprijinim: Dr. VArnav, Gr. Bals, C. Mortun, N. Carp, S.
Can anatii.
D luT A. Panu declara ca comisia I. adopteaza acest amandament.
D-IuT D. illiclescu iea cuvintul ca desvlirile date de comisia
I. asupra punctuluI II. nu ati putut fi maT bine si maT larnurit descrise
de eft cum se infatoseaza prin raportul de fata; ins si Art. 297 al
aRegulamentuluT Organic contine acest principiti, care insa prin dife-
rite legiuirT posterioare a fost lovit; asa dar d-sa crede ca ar trebui

www.dacoromanica.ro
 187

oca Adunarea s esprime i dorinta : ca strinil petrec6torT in Prin- No. 1980.

.ocipate sa fie supusI jurisdictieI tril, far intervenirea consulatelor Proc.-verb.15
1857
ocle care el atirna.
6 Noem.
Cuvintul d-lul Miclescu.
Desvlirile date de comisia No. 1 asupra principuluI inregistrat la
No. 2 n'a putut fi mal bine si maI lmurit deseris, de cat asa precum
aceast comisie ni-1 infatoseaza prin raportul eI de astadI, cu care su-
pune discutiel Adunarir proiectul elaborat de ea. Considerantele sunt
basate pe netagaduite acte autentice, i cu atata maI multa lauda se
cuvine acestel comisiY, cad n'a neglijat nimica intru de a insira cu
agerime argumente nerevocabile spre a ne linuri in destul pe not
i tot-odat a esprima Puterilor EvropeI ca-I dreptul sa cerem ca
strainiI petrec6torI in Principate sa fie supusT jurisdictieI tril. ins&
fiind-ca si in Reglement Articolul 297 s'a pus tot acest princip, iar
la anul nu maI departe, dup. punerea in aplic.atie a acestul Regula-
ment, vedem esit ofisul cu data 1835 de la pagina 74 a Colectiel, to-
mul I., prin care se da o lovire in principul Reglement. Art. 297;
mal vedem iarasI alte ofise la 1840, pagina 240, prin care se paraliseaza
puterea esecutiva i administrativa a triI, i alte circulare din 1841
i 1845, tom. I. si tom. al 2-lea, prin care se (la tnotiv la cele mal
vatmdtoare lovirr in autonomia i suveranitatea rii noastre.
ApoI Domnilor.
Amintind dar atat la Art. 297, cat si la urmarea pzit in timpul
Domnilor de la 1832 pan astadI; amintind la strimtoririle in care
se gasese pamintena nostri totI, de cte orI a procese sag ail a re-
clama banI cu sinete de la deosebitif suditf, i mat amintind la para-
lisarea adininistratieI locale atilt in Capital, cat si in tirgurile tinutale,
undo sunt starostiI! in cat, adese or' din niste asemenea conflicturI se
prilejesc foarte marl si neplcute neintelegerf intre seful guvernuluI
representantiI autorittilor straine de care acestl suditI atirna! Vin
dup toate acestea amintirl s. ic, ca spre a fi mai consecuentr con-
siderantuluI urmator din project, s ne i rostim ma categoric in
'principul general al dorintel noastre, i adec sa qicem : Adunarea
doreste ca striniI petrectorI in Principate sa fie supusI jurisdictieI
rii fr intervenirea consulatelor de care eI afirn.
D-luI A. Panu multumeste d-lui Miclescu pentru cuvintele mgu-
'Hoare ce a rostit asupra lucrarilor comisid; asemenea frurnoase cu-
vinte sunt pururea in favoarea celuI-ce le cjice; in cat priveste con-

www.dacoromanica.ro
 188

No. 1980. clusia propusA de d-luT, aceasta fiind tot aceea propusa de d-luT Grigoriu,
Proc.-verb.15 comisia o primeste, si prin urmare Adunarca se va rosti asupra el.
1857 Adunarea, consultatA prin sculare si sedere, adopteazA in unani-
6 Noem.
mitate proiectul comisieT cu adAogirea propusA prin amandament si
se pAseste la votarea prin subscriere a urmAtoareT incheierI:
Strainil se bucurA In Principate de privilegii numeroase, a cdrora
aplicatie se sprijine pe Tratate (Capitulati1) incheiate de malta Poarta
cu Puterile crestine. Aceste Capitulatil se pot oare impune Principa-
telor, sad Puterile contractante el vre-un interes de a sprijini men-
tinerea lor ?
SA cercetAm dar chestia de drit, si vom vedea cA Capitulatiile
mat sus lise nu sunt niel decum fAcute pentru Principate.
DupA Capitulatiile din aniT 1393, 1460, 1511 si 1634, incheiate
de inalta PoartA cu Principatele Romne, aceste Oil si-aii pstrat un
guvern national si neatirnat si o deplinA libertate de legislatie. Ca-
pitulatiile dar incheiate Intre imperiul otoman si Puterile crestine n'aii
putut fi indatoritoare si pentru Principate.
Acturile citate maT sus din aniT 1393, 1460, 1511 si 1634 re-
cunosc Domnilor t'e'riI dritul de a incheia Tratate international. Dom-
nilor Ora dar se cuvine si dreptul de a face conventiT pentru re-
gularea relatiilor din afarA ale Ora'.
Acest drept Principatele l'att si esercitat, precum dovedesc Tra-
tatele ce ele A incheiat ca alte PuterT in urma Capitulatiilor lor ca
malta PoartA, precum:
Tratatul lul Mircea, Suveranul RomAnie, cu Sigismund, regele
UngarieT, din 1396;
Tratatul de alianta al luT Dan IV. cu Corvin, din 1488;
Tratatul de cvadruplA aliantA tot al luT Dan cu Polonia, Ungaria
si Moldova, din 1498;
Tratatul lul Stefan, Suveranul MoldoveT, cu Polonia, la 1518;
Tratatul lul Petra Rare cu Sigismund, din 1527;
Acel din 1538 August, tot al luT Rare cu Polonia;
Al luT Stefan-L'Acust, din 1539, cu Polonia;
Tratatul luT Mihaiii-Viteazul cu Rudolf, imp6ratul Germanie, din
1598;
Tratatul luT Mateiti Basarab pentru aliantA ofensiva si defensiva
cu RAlioczy, principele ArdealuluI, din 1638;
Tratatul de pace al lul Vasilie Lupu cu Hanul Tatarilor;
Tratatul luI Petre Schiopu cu Anglia, din 1588:
Chiar si in timpurile maT nou Principatele ail esercitat dritul
de a incheia conventil cu staturile megiesite. Asa spre pildA putem cita :

www.dacoromanica.ro
 189

Cartelul incheiat cu Austria, la 1838, pentru estradarea deserto- No. 1980.

rilor; Proo,verb.16.
1857
Conventia incheiata iarasI cu Austria,la 1854, pentru unja tele-
6 Noem.
grafic.
Necurmatul esercitiii al suveranittil de catre Principate nu
las/ indoiala ea aplicatia Capitulatiilor incheiate de malta Poarta cu
ele-lalte Puterl crestine nu s'a putut intinde i asupra Principatelor.
Sa trecem acum si la chestia dad si in privirea Principatelor
Puterile strhine ar avea vre-un interes de a tine la aplicatia Capi-
tulatiilor lor incheiate en malta Poarts".
Capitulatiile acestea statornicesc mal multe driturI in favoarea
supusilor statelor crestine. Asa se d consulilor dritul de a avea gard,
de a esersa jurisdictia civil i criminala, de a reclama pe supusiI
lor eaJutl in robie, de a se da corabiilor staturilor crestine la casu-
rile trebuincioase ajutorul cuvenit, de a se scuti mostenirile de rs-
luire cunoscute sub nume de: droit d'aubaine, de a se asigura res-
pectul transactiilor si mal presus de toate de a se asigura respectul
apgrarea religiel crestine, precum i libertatea cultulul el. Statu-
rile crestine fost stipulat toate aceste priilegii pentru supusir
lor petree6torI in Turcia, in vederea stril lucrurilor de acolo. Obi-
ceiurile ins i legile domnitoare in Principate difereaza de acele ale
imperiulul otoman. Deosebita stare a lucrurilor in Principate a facut
dar ca aceste Capitulata nu numa putut avea aplicare in toat
a lor intindere, dar inca' aj slujit si de pedeca guvernelor locale in
administratia rii. Aceste CapitulatiI aj fost mrginite in aplicarea
lor, pentru ea' in legile t6riTo este necunoscut dritul d'aubaine, pen-
tru ca strainil nu sunt impedecati de a incheia dup vointa lor tran-
sactil cu RomaniI, pentru c legile in vigoare sunt legile romane
Codica comerciara a Frantid, pentru ca in Principate esist tribu-
nal statornice, pentru c Principatele n'aj avut porturl de resbel
niel marina; pentru ca religia crestin domneste in ele, pentru ca toate
religiile sunt toierate, i apor niel jurisdietia consular n'a esistat in
intinderea cuprinsulul Capitulatiilor, fiind-ca Art. 294 din Regulamentul
Organic, . 46 si 2009 din Codica civila i . 17 si 19 din Codica
.criminala aplicat tot-deauna cu asistenta chiar oficiar a consu-
latelor i cu acea stipulata in Cartelul incheiat de Moldova cu Austria
la 1838.
Aplicarea ins i aceea cata s'a putut luce a Capitulatiilor, adeca
prin intervenirea consulatelor in toate lucrarile atingtoare de supina'
lor, a adus cu sine o paralisare in punerea in lucrare a legilor ci-
vile i criminal. Asernenea impregiurarl art favorisat apd emigratia

www.dacoromanica.ro
 190

No. 1980. in Principate a acelor strain! fugiti din teara lor pentru a scapa de
Proe.-verb.15. legile locului nasteriI lor si a se bucura In Principate de privilegit
1857
esclusive.
6 Noem.
Prin urmare staturile cretino n'ari nicI un interes a mentine
niste CapitulatiI ce nu sunt aplicabile in Principate si care nu acluo
de cat confusie sinecontenite conflicte. Din contra Principatele Romane,
care ail adoptat legile Europe civilisate, principiile i tendintele el,
sunt in dreptate, dupa dreptul international, a reclama foloasele ce
alte staturI crestine 1 acordeaz intre ele.
Ca o consecuinta chiar a acestuI drit international european este
supunerea strainilor la jurisdictia statulul pe al cruia teritoriri pe-
tree, dupa cum arata i Watel in cartea sa despre dreptul popoarelor
. 101, 102, 103, 105, 108, Cap. VIII., Cartea II.
Drept aceste dar:
Land In privire driturile suverane ce Principatele pastrat
prin Capitulatiile lor din 1393, 1460-1511 si 1634, intre care se nu-
dreptul de a regula relatiile lor cu Puterile straine prin con-
ventil speciale ;
Luand In privire ca la un asemenea drept Principatele Wail re-
nuntat niel odinioara, ci mal ales si dup incheiarea Capitulatiilor lor
cu imperiul otoman esercitat in tot timpul si la toata ocasia,
aceasta in deplina constiinta a dreptulul lor ;
Luand In privire ea Capitulatiile incheiate de Sultani cu statu-
rile crestinatatil sunt acturI de suveranitate i prin urmare obligatorie
numal pentru tenle undo eI avead i plenitudinea suveranitatit, i niel
cum pentru teritoriile unde el nu esercitati niel un drit de al su-
veranitatil; dupa principul juridic, ca lucrarile dintre do! nu pot jigni
pe un al treilea (Kluber . 144, Martens . 53);
Nu mal putin luand in privire ea aplicatia dispositiilor acelor
Capitulatii, straine Principatelor, este necompatibila cu deosebita stare
a lucrurilor i cu aselmintele i obiceiurile acestor WI;
Luand in privirre ca aplicatia partial a acelor CapitulatiI nu
numal este jignitoare drepturilor Principatelor i chiar produckoare
de abusurl, ci i fara nicI un interes pentru staturile crestine ;
Luand in privire ca una din conditiile esistente, a desvglirit
si a stariI until' stat este ea top petrecgtoril pe teritoriul s'rt sa-1
respeuteze legile luI i sa nu aiba in perspectiva putinta nepedep-
siril
Luand in privire ea o asemenea supunere a strainilor la pi-
risdictia locala a Principatelor este intemeiata si pe dritul popoarelor,
ca o deductie logica din dreptul secular al acestort'e'rI de a avea

www.dacoromanica.ro
 191

un guvern national si neatirnat, si nu vatm driturile celor-lalte No. 1980.

staturI ; Proc.-verb.15...
1857
Luand, in sfirsit, in privire ca, dupd dritul public ca si dup 6 Noem.
acel privat, acel ce intrebuinteazd dreptul s'ti, nu vatdm pe nime
(Qui jure suo utitur, neminem laedit)
Apot Adunarea doreste :
Ca strinii petreatorl In Principate M. fie supusIjurisdictid
0111 fr interventia consulatelor.
A votat peatru eapte-doei si eapto membri, i anume : Proa
SE Sa Episc. Nectarie Sotiriopoleos, Proa Sf. Sa Episc. Ghenadie Tri-
poleos, Proa SE Sa Episc. Filaret Stavropoleos, Prea SE Sa Episc.
Calinic Hariupoleos, Prea Cuviosia Sa Arhimandritul Neofit Scriban,
Prea Cuviosia Sa Arhimandritul NIelchisedec, SI. Sa Iconomul Mateas,
Dimitrie Miciescu, Constan tin Baddrti, Dnild Balan, Anastasie Fatu,
Dimitrie Cozadini, Vasilie Mdlinescu, Gheorghie Masian, Dimitrie Sa-
Yin, Dr. Vrnav, Neculal Canand, SeNastian Canandii, Simion Stan-
ciu, Alecu Jiean, Alecu Botez-Fordscu, Constantin Mortun, Toader sin
Pavel, Dimitrie Grigoriu, Mihail Jora, Vasile Zaharia, Constantin Os-
tahi, Dimitrie Gheorghiadi, Constantin Sturdza, Ion Levrdd, Grigorie
1%1-nay, Alecu Asian, Constantin Roset, Dimitrie Cracte, Ion a Babel,
Petru Brdescu, Iordachi Pruncu, Chirild Ciochrlie, loan Roatd, Gheor-
ghie Ilie, Vasilie Sturdza, lonit Hrisanti, Vasile Balais, Constantin
Iacovachi, Lascar Catargiu, Iancu Fotea, Gheorghie Vxlan, Rducanu
Saya, Alecu Cuza, Grigorie Sutu, Manolachi Costachi, Vasilie
Vasilie Stan Dr. M. Costin, Neculal Carp, Sandu IVIiclescu, Constantin
Sturdza (Vasluiti), Ion Olariti, Dimitrie Gludionescu, N. Catargiu, N.
Bosie, Pandelauhi Croitoriu, NeculaT Iamandr, Dimitrie Romov, La-
zar Galiardi, lancu Cantacuzin, Grig. Costachi, Constantin .5tiun, loan
Rosca, Tirnofti Sacalov,--Dimitrie Rallet, Petru Mavrogheni, Constan-
tin Hurmuzachi, Anastasia Panu, Alecu Teriachiu, Constantin Negre
si in capul actuluI inalt Prea Sfintia Sct Mitropolitul Sofronie Miclescu.
lar contra nu a votat nim .nea.
Conform . 79 din Regulamentul Adundril, presidentul declar
cd Adunarea a incuviintat.
Presidentul, consultnd ma): inthl Adunarea, ridie sedinta la 31/2
oare dup ameadd-di si anunt viitoarea intrunire pe SAmbdtd in 9
Noemvrie.
Presidentul Adundrir, Sotr onie Mitropolit al Moldoval.
SecretariI AdunriT, Petru Mavrogheni. Dimitrie R al let,
Anast a si e Panu, Constantin I-1 ur-
muzaehi Alecsandru Teriachiu.

www.dacoromanica.ro
 192

22. Procesul-verbal No. 16..5, edinta din 9 Noembre 1857.

No. 1980. Ast641, a sease-spre-cecea sedinta se deschide sub presedinta inalt
Proc.-verb.16. Prea Sf. Sale Parintelul Mitropolit la 101/2 oare
1867
9 Noem.
D-lur A. Teriachiu ceteste apelul nominal, la care ail' fost fata
eapte-iecl i eapte membri, iar absentI opt, si anume : treT in con-
gedie Prea Cuy. Sa Arhim. Melchisedec, D-lor Iancu Docan, A.
Botez Forscu; treI bolnaviD-lor C. Rolla, D. Cozadini, St. Cali;
dol n'afi venit D-lor A. Bals, A. Cuza.
D-luI C. Hurmuzachi ceteste procesul-verbal al seclintel trecute,
care se adopteaza de Adunare fara nicl o modificare.
D luI M. Kog alniceanu cere cuvintul pentru o chestie de Reg-
lement i dice: cA sunt acum trecute mat multe sedinte, de cnd
a rugat pe biuroti ca sa se informeze despre secvestrarea ce, cu
ordinul guvernuluI, s'a facut BuletinuluI AclunriT; ea sunt tinuturT,
in care pan acum un singur esemplar al aceluI Buletin n'a stra-
batut; ca este bine incredintat cA biuroul a facut toate pasurile spre
a mijloci rdicarea uneI msurI atat de nemeritate si,poate adaogi, i atl
de estra-legala. ins 'Ana acum Adunarea n'a vdut nici: un resultat,
si lasura aceasta se face pentru not din qi in di maT ingrijitoare.
Presa este astadI un monopol al guyernulut lata insa ce face gu-
vernul, el secvestreaza Buletinul Adunarir, opreste ca sa ajunga la
cunostinta publica resultatul lucrarilor noastre, i asa, prin aceasta
interdietie ne pune in suspitie catre incredintatoril nostri. Si apoI
otot acelaI guvern, prin jurnalul monopolisat in miinile sale, prin
Gazeta de Moldavia lash' de se publica neoprit, de se ee'spAndeste
neoprit In teard toate noutalile false si toate calomniile, dovada de
esemplu No. din. 7 Noemvrie al sus numitel. gazete. Pe de alta parte,
prin secvestrarea Buletinutur nostru se da motiv calomniilor si a
tot felul de nedrepte ingrijirl despre lucrarile noastre; i prin mo-
nopolisarea prese, prin intenVonata r6spandire de false noutatI prin
Gazeta de Moldavia, se aduce in ingrijire pe populatie. De aceea
d-luI socoate, ca nu se inseala despre simtemintele D-nilor deputatY, daca
in numele intregil AdunarI si a demnitatiT sale protesteaza in contra
opriril Buletinelor, in contra perniciosulul spirit de partida ce in-
sufl pe gazeta subventionata de guvern, in contra acusatieI ce se
arunca ca. ar fi in ele agitatie, in contra inceroarilor ce se
fac de a se produce asemenea agitaVe. D-luI isT iea in fine indras-
neala de a propune, 3a prin un adres al Adunarir sa se aduca la
.ocunostir0 comisief internationale din BucurestI m'sura aspra
nemeritat luat de guvern in contra noastra.

www.dacoromanica.ro
 193

Cuvintul d-luI Mihail Koglniceanu.

Sunt acum trecute mal multe sedintT am rugat pe biuroti ca No. 1980.
s se informeze despre secvestratia ce, cu ordinul guvernulul, s'a fa- Proo.-verb.16.
cut Buletinultif AdunriI. Sunt tinuturY, in care 'Ana acum un sin- 9 1857 Noem.
gur esemplar al acestuI Buletin n'a strbtut. Sunt bine incredintat
a biuroul -a fcut toate pasurile spre a mijloci rdicarea uneT m6surl
atb.t de nemeritate, si pot 4ice att de estra-legale. ins pn acum
Adunarea nu a vOut nicI un resultat. Dimprotiv vedern a struinta
guvernuluI de a impedeca lucrarea Buletinulul din cc in ce se face
maI energia, iar pentru noI se face si mal ingrijitoare.
Presa, multmit depesiI Ecs. Sale fostului Reis-Efendi Fuad
Pap, din anul trecut, s'a desfiintat in Moldova; un singur jurnal,
chiar censurat, nu poate a se publica, a se adresa publiculuI; acI
tiparul este astc,Il un monopol al guvernultil, carele il eserceaz prin
Gazeta de Moldavia. Iat ins ce face guvernul. El secvestreaza Bu-
letinul Adunril, opreste ca s ajung la cunostinta publia resultatul
lucrrilor noastre, si asa inteo teara deprinsd de a nu avea incredere
chiar in ea insasT, prin aceast interdictie ne pune in suspectie atre
incredintatoriI nostri, si aceasta in timpul cel mal critic, tocmaI acum
and lucrrile noastre trebue s strbat, pretutindine, ptntru ca teara
&A vada a n'am lipsit la indatoririle noastre, a nol in cuget curat,
cu toat frica lul Dumneleti si cu toa t constiinta greleI noastre po-
sitiI, ne silim de a asterne basele unul viitor mal fericit pentru na-
ia noastrd. Ce impresie ins trebue s.' produc asupra populatiilor
noastre, and ele v'd pe privighitoriI si pe jandarmI mergnd din
sat in sat si oprind, ba chiar desfiintnd Buletinurile Adunril ca pe
o marfd ciumat? La ce discredit, in ce stare de acusatie ne pune
pe noI deputatil V&A in fata tgriI noastre? Cum o asemenea mesura
s nu motiveze in contra noastr toate prepusurile, toate calomniile?
Cum O. nu produc,' chiar si agitatie I i apol tot. aceIasl guvern, prin
jurnalul monopolisat in mnile sale,prin Gazeta de Moldova,
redijat de insusl censorul s'ti, las de se publia neoprit, de se rs-
pndeste neoprit in teara toate nouttile false, toate calomniile, toate
infamele articule, care sistematic, o parte din presa strin le publia.
in contra Principatelor. in trecutele lile, aceast gazet, fr un cu-
vint de refutatie, a publicat c complotul din SArbia avea ramiflarI
In Principate cu partida UniriI si a planul era de a se infiinta douti
regaturI, Bulgaro-Srb si Daco-Romn, dovad No. din 7 ale acesteI
lunI. lath', iat ce domnul redactor censor mal publica:
Se vorbeste a Conferinta de Paris s se intruneasa cat se va
(Acte li Documente. 71. 1.) 13

www.dacoromanica.ro
 194

No. 1980. putea mal curind, cad trebue s sfirsim odat cu chestia Princi-
Proc.-verb.16. patelor, pentru ca daca, deslegarea se va intardia maI mult timp,
1857
9 Noem.
atuncea asta Intar4iere nu poaste s. causeze Austriel de cat nemul-
tamifi. Asta Putere nu poate vedea ou nepasare c la marginile monar-
chieT, agitatia, care nu numai ci si-a statornicit general-cvartira in
Principatele Duniirene, dar care ins/ s'a rspandit si in provincille
invecinate ale Portil, primeste necontenit un noti venin.
Acest articol, Gazeta dice ca este scos din Gazeta de Wiirtemberg.
ins gazetarul, ce se pretinde Roman, nu gaseste un singur cuvint
spre a protesta in contra neadevarateI asertil ! Este de datoria noastra,
Domnilor, si ca Romaril si ca deputatl, sa protestam in fata tariI In
contra planuluT sistematic de a face O. creada ca este agitatie in
Principate; ha chiar si de a se sili a provoca agitatia in ele; pe de
o parte prin secvestrarea BuletinuluT nostru se da motiv calomniilor
si a tot felul de nedrepte ingrijirI despre lucrarile noastre. Pe de alt
parte, prin monopolisarea preset', prin intentionate raspandirl de false
nnutatY prin Gazeta de Moldova, se aduce in ingrijiri pe populatie !
Cum sa calificam o asemenea urmare? Cum sa ramnem indiferintI
si reel ? De aceea, Domnilor, socot ca nu ma insel despre sentimentul
d-voastre, daca in numele intregiI Adunar i a dignitta sale pro-
testez in contra opriril Buletinelor, in contra perniciosulul spirit de
partid ce insufla pe gazeta subventionata a guvernuluI, in contra
acusatieI ce se arunca tarilor, c5. ar 6/ in ele agitatii, in contra incer-
carilor ce se fac de a se produce o asemenea agitatie; si daca, in
fata refusulul guvernulul de a invoi libera circulare a Buletinulut
Adunaril, neap-drat ceruta spre a pune un capat calomniilor ce rag' -
cugetatoril, ce rail patrioV raspandesc in contra lucrarilor noastre, tint
ieati indrsneala de a propune, ca prin un adres al AdunriI sti, adu-
cem la cunostinta comisiel internationale din BucurestI masura aspra.
si nemeritata luata de guvern in contra noastr, si care nu tinteste la
mal putin de cat de a ne da prada calomniilor si falselor interpretatil;
si prin aceasta a ne radica linistea de spirit si neatirnarea cugetuluI,
atat de trebuitoare pentru ca sa putem a ne implini misia ce ne
este incredintata.
Presidentul arata ca a &cut intru aceasta pasurile cuvenite
catre guvern, ins far resultat, si ca intre altele a trimis si urma-
toarea adres, pe care d-luI D. Rallet o ceteste AdunariI:
Adresa catre Caimacamia MoldoveI din partea presidentuluI
Adunaril ad-hoc, No. 27, 6 Noemvrie 1857.
Adunarea ad-hoc a MoldoveI, prin Art. 6 al Regulamentuliff el,

www.dacoromanica.ro
 195

a hotarit a aduce la cunostinta publica sirul lucrarilor sale prin or- No. 1980.
ganul Buletinul sedintelor, ce a infiintat. Proc.-verb.16.
Depart. din luntru a refusat la cea intaie espeditie primirea 1857
9 Noem.
lor spre impartire in tinuturT. Dupa verbala irisa aducere la cu-
nostinta Ecs. Voastre, de catre subscrisul, a acesteI impregiurarl,
bine-voit a porunci distributia ceruta. Cu toate aceste, in sedinta din
22 Octomvrie, d-luT deputatul de Dorohoia, M. Kogalniceanu, a inta-
tosat o depesa de la Brlad, prin care se aduce la cunostinta, ea de
catre administratie s'a fost poruncit luarea ind'e'rt a Buletinelor im-
partite.
in urmarea acesteI interpelata, biuroul s'a insarcinat de catre
Adunare a ruga pe Ecs. Voastr sa bine-voiti. a incunostiinta, dac
asemenea msura s'a luat dup poruncile guvernuluI. Pe lnga aceste
facte, subscrisul se vede nevoit a adogi, ca chiar aseara Depart. din
luntru a refusat iari espeditia Buletinulut
infiintarea BuletinuluI avAnd de scop numal a lumina publicul
despre lucrarile Divanulul si a le feri de fe'stalmacirile i indinuatiile
rai-voitoare ce vedem ca se si produc asta4 impedecarea adus in-
partiril lor nu poate decat incuraja rspandireaunor asemenea clevetirl
ratacirea opiniel publice.
Pentru aceasta subscrisurare onoare a ruga pe Ecs. Voastra s
bine-voitI sati a pune un capt acestor impedecarI, sati a face cunoscut,
daca in adefe'r guvernul se opune la publicitatea lucrarilor Divanulul,
spre a se supune Adunara acest cas important pentru regula el.
D-lul M. Kogcliniceanu iea cuvintul si dice: (cc cu teta nu ati
asteptat mai putin de la patriotismul Inalt Prea SfintieI Sale Mitro-
polituluI si a colegilor nostri membri aI biuroulul. Tocmg tacerea
oguvernuluI in urma acesteI adrese Il indeamna pe d-lul Kogalniceanu,
ca cu indoit struint sa inoiasca propunerea fcut, adeca, de a
se numi o comisie, care s fie insarcinata cu redactia unuI proiect
de tinguire din partea Adunara, adresat comisiel europene, despre
nemeritata msura luat de guvern in contra Buletinulul Adunarili
si despre starea de suspitie care ne pune in fat cu teara.
D-luI P. Mavrogheni, ca membru al biurouluI, dice: ca guvernul
a dat fagaduintl, fra irisa a rspunde formal la adresa inalt Prea
Sfintiel Sale; si ea d-luI crede ea guvernul va prelungi a da rspuns
pana la inchiderea Divanulul; si este dar de opinie ea trebue luate
rasurI in consecuentie.
Adunarea, consultata prin sculare i edere, accepteaza in unani-
mitate alegerea une comisiI de treI membri pentru a se redigea adresa
mal sus numit catre comisia international.

www.dacoromanica.ro
 196

No. 1980. Se paseste la alegerea comisieI, care da urmtorul resultat :

Proc.-verb.16. D-lul M. Kogalniceanu cu 74 voturT.
1857 M. Costachi cu 66 voturi.
9 Noem. V. Sturdza cu 69 voturI.
D-luI V. Sturdza declar ca se retrage din comisie si se pseste
la o noua alegere pentru al treilea membru, care da urmtorul re-
sultat:D-luI D. Miclescu cu 64 voturi.
D-lul A. Panu ceteste o propunere a locuitorilor stenI si dupa
cetire iea cuvintul si clice: ea Adunarea a ascultat cu multa. bagare
de searna propunerea facuta de catre deputatil pontosI, ea tinguirile
lor, nevoile ce arata c5. patimesc i nadejdea unul viitor ma:" fericit
ati aflat un eho nepartinitor in inimile tuturor, ca. imbunattirea
sortiI locuitorilor este una din dorintele ce fie-care Roman formeaza;
ca. conform dar cu Art. 58 din Reglementul Adunarii, propunerea
de fat-a se Na inscrie spre a se lua in discutie, indat ce se vor mantui
chestiile de interes general.
D-luI C. Roset iea cuvintul si cilice : CA a ascultat cu mare luare
aminte propunerea deputatilor locuitorilor pout**, si cunoaste insusI
e ail suferit multe, dar stie iarasI bine, ea multe din cele arkate
de d-lor nu sunt precum le-ail scris, si prin urmare ar socoti de
euviinta, chiar pentru al lor folos, sa-si prefac o asa propunere, ce
poarta in sine nu numaI oaresI-caro neadevrurI, dar si impregiurarI
care n'ail avut loo niel odat. D-luI doreste imbunatatirea sortiI
alocuitorilor din toat inima, insa nu prin asemenea chipurY, ci in alt
fel, pentru care se si inscrie a face o propunere la vremea cu-
venita.
ceteste raportul comisieI 1., insarcinata cu
D-luI C. Hurntuatehi
desvoltarea unuI ir de chestil asupra punctulul III., ating8tor de
73sloboda intemeiare a legiimintelor comerciale ale Principatelor".
Aceasta comisie are onoarea de a supune onorabileI AdunarI
urmatorul protect de ineheiare asupra chestid atingkoare de olo-
boda intemeiare a legimiutelor comerciale ale Principatelor":
Land in privire:
CA basele esistintel nationale si politice a Principatelor Ro-
mane sunt Capitulatiile ce ele at'l incheiat cu malta Poart la 1393,
1460, 1511 si 1634;
Ca aceste CapitulatiT ail asigurat Principatelor Romne un
guvern national neatirnat, deplina libertate de legislatie s. c. 1., cu un
cuvint toate drepturile care compun suveranitatea din luntru si cea
din afara ;
CA intre drepturile acestea se cuprinde si dreptul Principa-

www.dacoromanica.ro
 197

telor de a-sT regula ele singure interesele si prin urmare si relatiile No. 1980.
lor comerciale cu alte staturf ; Proo.-verb.16.
4. CA Principatele RomAne tot-deauna ail si esercitat aceste 9 1857 Noem.
drepturi si niel odatl n'ai1 fost supuse niel macar in, faptA (de facto)
legislatieT comerciale a TurcieT, dupA cum dovedesc o multime de
Tratate ce ele ati incheiat ca alte staturI suverane, in sir de mal
multe sute de ant, dupg incheiarea Capitulatiilor romAno-turcestl, si
anume:
a) Tratatul dintre Stefan al VI. TinArul, Domnul Moldovel si
Sigismund I., regele PolonieT, din anul 1518 1), prin care intre altele
se stipuleazA si urmatorul Articol despre negot :
Negutitorilor VoevoduluT Stefan din Moldova le va fi slobod si
neoprit a merge prin trile noastre, a negutitori si a esercita tre-
bile lor, plAtind ins5 dabile la v'mile obicInuite si respectnd dri-
tul vechilor emporiT sari depositoriT (entrepts). Asemene trebue
sA fie slobod, neoprit ,si deschis si negutitorilor si supusilor Polo-
niel a merge prin Moldova, a negutitori si a esercita trebile lor,
plAtind dabile la vAmile vechT si respectAnd dreptul vechilor depo-
sitoriT 2).
((b) Tratatul dintre Petru Rares, Domnul MoldavieT si Sigismund,
regele PolonieT, din 13 Decemvrie 1527 3), prin care intre altele se
stipuleazA libertatea negotuluT intre Moldova si Polonia si se intArese
din cuvint in cuvint maT sus citatil ArticolT din Tratatul din 1518;
c) Tratatul dintre Stefan Voevod, Domnul Moldovel si acelasT
rege Sigismund, din 20 Februarie 1539, prin care intre altele s'ail
stipulat : ca negutitorilor de ambe pArtile s le fie slobodA neguti-
toria; ca drumurile din vechime intrebuintate sA fie si acum slobode,

i) In al seaptelea an dup incheifirea CapitulatieT dintre Bogdan, tatAl

acestuT Stefan, si Baiazed H.
Item mercatoribus Stephani Woiewodae e Terra Moldaviensi liberum
erit et securum ire per terras nostras, et mercan i ac negotia sua exercere, so-
alutis vectigalibus in teloneis antiquis, et servato jure antiquorum emporiorum,
aseu depositoriorum. Et simditer nostris mercatoribus et subjectis liberum
esse debet et securum et aperturn ire per terrain Moldaviensem, ac mercan,
(lac negotia exercere, solutis vectigalibus et teloneis antiquis et servato jure
aantiquorum depositorioruma. Dogiel, Codex diplomaticus Regni Polonlae, tom.
I., pag. 610-613. Ex. arhiv, Reg , Lib. 27., n. 22., fol. 284.
Sease-spre-dece anl dup incheiarea CapitulatieT luT Bogdan cu malta
Poart.

www.dacoromanica.ro
 198

No. 1980. si ea supusil PolonieI sa nu [le nevoitI a plati alta vama de cat
Proo.-verb.16. acea veche 1);
1867
(cd) Tratatul de comert incheiat in 27 August 1588 intre Petru
9 Noem.
Schiopul, Domnul Moldove i Elisabeta, regina Angliel 2), a caruia
cuprinclere este urmatoarea :
NoI Petru, din gratia luI Dumneded Principe al Valahiel
al Moldover, facem cunoscut prin aceasta tuturora carora se cuvine
sail se va cuveni, ca am incheiat acest Tratat cu maritul Domn Wi-
liam Hareborn, ambasadorul Prea Stralucitel i Prea PuterniceI Doam.
neI DoamneT Elisaveta, din gratia lui Dumnedeti regina Angliel, Frantiel
si IbernieI (Irlandel), pe langa Serenisimul i Potentisimul imprat al
Turcilor, in modul urmator : adeca, c de astadI inainte,
top' negutitoril Serenitatil Sale O. aiba voe de a petrece si a umbla
prin teara noastra, de a negutitori, de a vinde si a incheia contracte,
ha inca si a intreprinde si a face toate cate le cere societatea i fo-
losul comertuluT, fara cea maI mica contraqicere sail impedecare,
fra 'MM. a se calca dreptul nostru de a lua vama, adeca, ca de fie-
care lucru in pret de una suta galbenI sa ne dea trel. Aceasta in-
tarim prin acest asedamint. Spre mai tare credinta am pus sigilul
nostru 3).
e) 0 multime de Tratate i ConventiI ce Principatele a incheiat
mal tr1iil atat intre sine cat i cu alte staturI, din care citarn aicI
numaY pe cele maI nou, i anume Conventia dintre Moldova si Va-
labia din a. 1836 si 1846 pentru unirea vamilor s. c. 1., Conventi a
pentru infiintarea corespondinteT telegrafice internationale dintre Mol-
dova de o parte si Austria, Germania si cele-lalte staturI ale Eu-
ropeT, unite in privirea comunicatiei telegrafice, de alt6. parte, din 11
Octomvrie 1855.
5. Ca, insasI Turcia tot-deauna a recunoscut neatirnarea si auto-
nomia eomerciala a Principatelor Romne, supuind tot-deauna chiar
productele turcestI, la intrarea lor in Principate, legilor comerciale
ale acestort'rI i platil varniI moldo-romanestI, dupa cum se dove-
deste intre altele si din Varna cea mare, scoasa din testamentul

i) alit mercatoribus utrinque libera si t mercandi facultas. Ut quibus an-

tiguaus solebant itineribus uti, illis nunc quoque libere uti liceat. Ut non alia
quam prisca vectigalia nostri mercatores dare necesse Itabeantp. - Dogiel, Cod.
Diplom. Regni Poloniae, tom. I., pag. 617. Ex Archivo Regm.
*eapte-decI i eapte de anI dup6 Incheiarea ntiel Capitulatii.
Richard Hakluyt, The principal navigations, voyages, traffics anddisco-
vertes of the English Nation ect. ect. London 1559. Tom. II., pag. 290.

www.dacoromanica.ro
 199

vAmit cel vechill din 1761 I) precum si prin dilnicul si necurmatul No. /980.
esercitid de astAfp al acestut drept la marginile Principatelor despre Proc.-verb.16,
Turcia ; 1857
9 Noem.
6. CA neatirnarea si autonomia comercial, a Principatelor s'a
recunoscut si s'a consfintit si de Regulamentul Organic al ambelor
Principate, carele cuprinde urmAtoarele dispositit:
Tarifa vAmilor pentru toate productele, lucrurile si a'tele ce
s'ar scoate din tearA sail s'ar wince de pAmintent sag de sumil
inalteI PorV, se va hotAri de catre obsteasca obicInuita Adunare, cu
intArirea Domnulul si in chipul cel mat folositor pentru tearA (Cap.
III., Sectia III., Art. 79, No. III) ;
CA Principatele Romne vor avea deplina libertate de come*
CA esportatia vitelor si a productelor va fi in yea slobodA peste
toate hotarele Principatelor, fArA de niel o oprire sail impedecare
Cap. V., Sectia I., Art. 1481;
CA porturile Principatelor vor fi deschise tuturor bandierelor WA
esceptie (tot acolo, Art. 149) ;
CA irnportarea si esportarea din Moldova si Valahia si viceversa
este liber si scutitA de toatA vama (tot acolo, Art. 152);
CA in toate trebile negutitorestI se vor aduna din Codica
de comer t a Frantiet toate dispositille ce pot fi potrivite cu starea
lucrurilor din Principate, care se vor traduce romfineste, spre a serv
de regula in toate trebile negutitorestt (Cap. VIII., Art. 318).
CA Principatele Romane all si deplinA libertate de navigatie
cu insust vasele si handierele lor; libertate recunoscutA de Regu-
lamentul Organic (Cap. V., Sectia I., Art. 150) si de hatiseriful Sul-
tanulut Mahmud de glorioas memorie, scris cAtre sfirsitul lunit lui
Muharem a anulut 1250 (1834), si pusA in aplicare de catre guvernele
ambelor Principate prin 4ilnica sloboc,lire de patente, prin care se dA
corbiilor deplinA voe de a pluti hber incArcate si descArcate cu
tot echipagiul lor si de a cAltori pe Marea NeagrA si pe celelalte
mArT, si sA rAdice bandierele Principatelor pe temeiul drepturilor
,,acestor Ori, notificate solilor si puterilor strAine s. c. I.;
CA Domnit Principatelor ail si dreptul de a slobor,li paspor-
turt pArnintenilor ce ar voi sA cAltoreascA peste hotar (Reg. Org.,
Cap. III., Sectia III., N. VIII.);
CA Principatele ail s dreptul postal, in deplina Ion autonomie
(Reg. Org., Cap. III., Sectia II., Art. 74, N. IX., Sectia III., Art. 79,
No. II.)

1) Arhiva Romaneasek Tom. II., pag. 323-346.

www.dacoromanica.ro
 200
1

No. 1980. Luand in privire :

Proceverb.16. 10. Principiile recunoscute de dreptul public :
1857
9 Noem.
Ca o alctuire dintre doi nu poate -Mama pe un al treilea;
Ca nimenea nu poate trece catre altul mat multe driturl de
cat are el singur (Nemo plus juris in alium transferre potest quarn
ipse habet);
Ca un suveran, legat data printeun Tratat, nu mal poate face
alte Tratate contrare celuT dintaiti 1) ;
d) Ca neputinta moral in privirea Tratatelor, a crora implinire
ar jigni driturile until al treilea, face Tratatele neindatoritoare;
((e) Ca din dou Tratate necompatibile, acel mal vechiii trebue s.
aib' preferinta 2);
Ca niel data. un Tratat nu poate cuprinde dispositiT contrare
drepturilor unul al treilea s. c. 1. 3)
i prin urmare, ea Capitulatiile si Conventiile posterioare, veal
si nou, incheiate intre inalta Poarta si alte PuterT, nu pot vtma
Capitulatiile anterioare incheiate intre inalta Poarta si Principatele
Romne, niel pot fi obligatoare pentru aceste t'e'rT;
11. Ca esistinta postelor strine in Principate, precum si impar-
tasirea altor Puteri la veniturile postale ale Principatelor nu are niel
un temei legal;
12. Ca Conventia telegrafic' dintre Turcia si Austria, publicat.
in luna trecuta, care pretinde a trage in cercul eT si Principatele, este
cu atata maT mult o jignire a drepturilor Principatelor, cu cat intre
aceste Principate si Austria esista ConventiT telegrafice incheiate in
anul 1857 de-a dreptul.
Pe temeiul Tratatulul de Paris, care a garantat drepturile Prin.
cipatelor, si anume deplina libertate de comer t si de navigatie;
Adunarea ad-hoc a Moldovel doreste ca: Putvrile garante sii,
bine-voiasca a recunoaqte Techiul qi neprescriptibilul drept al
Principatelor Unite, de a regula ele singure relatiile lor comerciale
en alte staturi.
(SubscrisT) Lascar Catargiu, Man olachi Costachi, Petru
Mavrogheni,AnastasiePanu,DimitrieRallet,
Vasilie Sturdza, Constantin Hurmuza.chi.

3) Wattel, Tom. I., liv. 2., Chap. 12., . 165.Kluber, , 144.

3) Martens, . 63. Oppenheim, . 4, pag. 232.
3) Heffter, . 83, pag. 153.

www.dacoromanica.ro
 201

Unul din membrit biuroulut d cetire untl amandament al d-bif No. 1980.
M. KogAlniceanu, sprijinit de d-lor D. Gheorghiadi, Dr. Vrnav, Proo.-verb.16,
1857
Gr. VArnav, G. Die, ChirilA CiocArlie, D. Ghidionescu: 9 Noem.
Subscrisul propune ca la raportul comisiel No. 1 si la proiectul
stt asupra principulut slobodeI intemeiert i, legmintelor comerciale
ale RomAniel s se fac urmAtoarele modificatit :
anainte de considerantul 5 s se pue cuvintele de bland aminte,
si No. 5 si 6 s se prefacA in 1 si 2;
Asemenea inainte de considerantul 7 s se pue cuvintul de
luAnd in privire, si No. 8 s se steargA, dandu-se considerantelor
sub No. 7 si 9 numeratia de 1 si 2, iar considerantul sub No. 8 sA
se stearg.
La considerantul No. 9, prefcut in No. 2, stt se adaoge dupl
cuvintul el Principatele, espresia de: in deplina lor autonomie.
DupA considerantul cA Principatele ail si dreptul postal, sA se
adaoge un nog considerant, si anume :
LuAnd aminte:
CA Tratatul de Paris a recunoscut in princip cA Principatele
pot avea si at% interese comerciale deosebite ; si c ele ati dreptate
.a si le apra si statornici, singurul scop pentru care le-ad recunoscut
dreptul de a face parte de o potriv cu cele-lalte stitturl suverane,
in comisia fluvial chemat de a regula libertatea navigatiel Dun-
((rit, cea mat mare cale de comer t a Principatelor.
Considerantul No. 10 s primeascA numeratia 1.
Notele sub semnele 1), 2), 3), sil se stearg.
Considerantul No. 11 s primeascA numera0a 2.
Considerantul No. 12 sil primeascA numeratia 3.
Dup aceste, s se adaoge un no ti considerant sub N. 5, si anume:
CA ineurirea ambasadorulta inaltet Portt de lAngA curtea de
Viena, r;;i a comisarultif otoman din comisia fluvialA, - intitoare de
a paralisa neatirnarea si de a mArgini dreptul comisarilor Princi-
patelor Danubiene, mijlocind si chiar inlocuirea acestora, cAnd eI nu
se primia de a voi a fi simpli atasatI pe lng. comisarul otoman
cA aceast inriurire este o vederata abatere din textul Tratatului
de Paris si o jignire a dreptulut recunoscut Principatelor de a figura
si a lucra in acea comisie cu acelasI titlu si cu aceleasI atributiI ca
si acele-lalte staturI suverane.
Considerantul N. 13 s'a primeascA numeratia de 4.
Anul 1857 s. se prefac in anul 1855, si ca anex la acest

www.dacoromanica.ro
 202

No 1980. proiect sd se imprtseasc comisiel internationale chiar textul Con-

Proc.-verb.16. ventiel telegrafice incheiat intre imperiul Austhel si Principatele
1857
9 Noem.
Romne.
(Subscris) M. Koglnic ean u.
Sprijinim acest amandament: D. Gh eorghiad i, D r. Varna v,
Chir. Ciocarlie, D. Ghidionescu,
G lije, Gr. A. V arnav.
D-lul Kogalniceanu iea cuvintul si dice: cd. afard de cele dou6
considerante, cele-lalte punturI ale amandamentului sunt numal in-
dreptrI de redactie. Congresul de Paris luand in privire, ca Du-
nrea este cea ma mare arterie de comer t a EuropeI, a vrut SS.
aplice si la ea principul liberttil navigatieI, pus in- lucrare pe Rin.
De aceea acest Tratat hotreste, ca comisara tuturor statelor rive-
rane sd fac un- regulament pentru plutirea Dundril. Principatelor
nu li s'a Merit nicI o mrginire, numaI comisariI lor trebuia s fie
acceptatI si de Poartd. indat dup intrunirea acestel comisiI, co-
misarul turcesc a ridicat pretentia de suprematie asupra comisarilor
Principatelor, cara, ca niste vasall, trebuia, dupa opinia sa, sa fie numal
atasatI al sel, datorl de a se conforma in totul cu lucrrile si ho-
tdririle sale. Comisara Principatelor intrard cu titlul de delegati; mal
In urm li se ridic acest titlu si li se dddu acel de comisan. Fostul
comisar al Moldovel s'a Ve'dut chiar rechemat dui-A stdruintele
Portii. in trecutele dile s'a subscris actul plutira Dundra. Unia
din comisan l ail ridieat o nou greutate, ei contestail la acel al Prin-
cipatelor dritul de a subscrie actul, fiind-cd, dupd parerea lor, Prin-
cipatele sunt staturl nesuverane. in sfirsit li se invoi a subscrie actul
regulator liberrata navigatieI Dunra, ins ratificarea actuluI de
plutire s'a subscris numaI de Wiirtemberg, de Bavaria, de Austria
si de Turcia ; Principatele ail s capete mime eke o copie, si incd
prin mijlocirea Turciel. Toate aceste mrginirI nu ni se impun prin
Tratatul de Paris; acest mare act nu face niel o deosebire intre drep-
turile AustrieI, ale Turciel, ale BavarieI, ale Wiirtembergului si intro
drepturile Moldova ale Valahiei si ale SrbieI. Toate aceste tri fac
parte la comisia fluvial cu acelas1 titlu de staturl suverane, comisariI
lor trebue dar sa. aibd aceleasI drepturl. In mrginirile fcute cornisa-
rilor Principatelor Dundrene, vede d-lia dar o violatie a Tratatului
de Paris, un conflict, pe care de datorie este ca, prin comisia inter-
nationald din BucurestI s-1 supunem hotrira suverane a -viitoareI
ConferintI de Paris. Inca odatd, mal adaoge d-lur, la Viena s'a0 jig-
nit drepturile Principatelor, si de aceea si propune amandarnentul
de fat.

www.dacoromanica.ro
 203

D-Iul Ballet, in numele comisieI I, declar ea aceasta primeste No. 1980.

tot amandamentul, ins cu pastrarea considerantuluT VIII. din proiect. Proo.-verb. 16.
1857
Consultata prin sculare i sedere, Adunarea adopteaz in unani- 9 Noem.
mitate proiectul de incheiare al comisiel cu modificarile cuprinse in
amandament, lasa cu pstrarea considerantuluI V1II. din proiect.
Sedinta se ridica pe o oara, pentru a se redigea, conform .
-50 din Regulamentul Adunaril, actul pentru votarea prin inscriere.
Sedinta se redesehide sub presedinta d-lur vice-presidentul
se ceteste urmatoarea incheiare :
AstdI, anul una mie opt sute eincI-decI i eapte, luna Noem-
vrie in noua dile.
Luand In privire:
C basele esistintel nationale si politice a Prineipatelor Ro-
mame sunt Capitulatiile ce ele ail incheiat cu Malta Poarta. la 1393,
1460, 1511 si 1634;
Ca aeeste Capitulatil a asigurat Principatelor Romane un
guvern national neatirnat, deplina libertate de legislatie s. c. 1., eu
un cuvint toate drepturile care compun suveranitatea din luntru si
cea din atar;
Ca intre drepturile acestea se cuprinde i dreptul Principatelor
de a-si regula ele singure interesele, i prin urmare i relatiile lor
comereiale cu alte staturI;
Ca Principatele RomAne tot-deauna a i esereitat aceste drep-
turf i niel ()data fost supuse niel macar in fapta (de facto) le-
gislatiet comerciale a Turciel., dupa cum dovedesc o multime de
Tratate ce ele ail ineheiat cu alte staturi suverane, in sir de mal
multe sute de anI, dupi incheiarea Capitulatiilor romano-turcestl,
anume:
((a) Tratatul dintre Stefan al VI. Tinrul, Domnul Moldovel si Si-
gismund I., regele PolonieI, din anul 1518 1), prin care intre altele
se stipuleaza i urmatorul Articol despre negot :
Negutitorilor VoevoduluI Stefan din Moldova le va El slobod
neoprit a merge prin Orile noastre, a negutitori si a esereita tre-
bile lor, platind ins (labile la vamile obiernuite i respeetnd dritul
vechilor emporil sag depositoril (entrepts). Asemenea trebue sa fie
slobod, neoprit i deschis i negutitorilor i supusilor Polonief a
merge prin Moldova, a negutitori si a esercita trebile lor, platind

1) In al seaptelea an dupl incheiarea Capitulatiel dintre Bogdan, tatAl acestuf

Stefan, si l3aiazed II.

www.dacoromanica.ro
 204

No. 1980. dabile la vrtmile vechT i respectnd dreptul vechilor depositoril 1).
Proc.-verb.16. (Dogiel, Codex diplomaticus Regni Poloniae, tom. I., pag. 610 613_
1857
9 Noem.
Ex archiv. Reg.., Lib. 27, n. 22, fol. 284).
Tratatul dintre Petru Rares, Domnul MoldoveT i Sigismund,
regele Poloniel, din 13 Decemvrie 1527 2), prin care intro altele se
stipuleaz libertatea negotulul intre Moldova si Polonia si se int--
resc din cuvint in cuvint maT sus citat ArticolT din Tratatul din 1518-
Tratatul dintre Stefan Voevod, Domnul Moldovel i acelasT rege
Sigismund din 20 Februarie 1539, prin care intre altele s'ati stipulat :
ca negutitorilor de ambe prtile s le fie slobod negutitoria; ca
drumurile din vechime intrebuintate s fie si acum slobode, i ca su-
pusiT PolonieT s nu fie nevoitl a plti alt vam decAt acea veche 3).
(Dogiel, Cod. Diplom. Regni Poloniae, tom. I., pag. 617. Ex Archive
Regni).
Tratatul de comer t incheiat in 27 August 1588 intre Petre
Schiopul, Domnul MoldoveT i Elisabeta, regina AnglieI 4), a cruia
cuprindere este urmtoarea:
No1 Petru, din gratia luT Dumnedeti Principe al Valahiel i al
MoldoveT, facem cunoscut prin aceasta tuturora carora se cuvine sat'
se va cuveni, cA am incheiat acest Tratat cu mritul Domn Wiliam
Hareborn, ambasadorul Prea StraluciteI i Prea PuterniceI Doamnel
DoamneI Elisabeta, din gratia luT Dumnedeti regina Angliel, FrantieT
IbernieI (IrlandeT) pe lnga Serenisimul si Potentisimul impOrat al Tur-
cilor, in modul urmtor : adecti, ca de astdT inainte, suditiT i totT negu-
titoril SerenittiT Sale s aib voe de a petrece si a umbla prin teara
noastr, de a negutitori, de a vinde si a incheia contracte, ha inc
si a intreprinde si a face toate chte le cere societatea i folosul co-
mertuluT, fr cea maT mic contradicere sag impedecare, fr ins.
a se calca dreptul nostru de a lua vam, adec, ca de fie-care lucru
In pret de una sut galbenT sb." ne dea treT. Aceasta intarim prin acest

2) Item mercatoribus Stephani Woiewodae e Terra Moldaviensi liberum

cerit et securum ire per terras nostras, et mercan i ac negotia sua exercere, so-
lutis vectigalibus in teloneis antiquis, et servato jure antiquorum emporiorum,
seu depositoriorum. Et similiter nostris mercatoribus et subjectis lib erum
eesse debet et securum et apertum ire per terram Moldaviensem, ac mercan,
sao negotia exercere, solutis vectigalibus et teloneis antiquis et servato jure
a antiquorum depositoriorum.
Sease-spre-dece anT dup5, incheiarea Capitulatie luT Bogdan cu malta PoartA.
mercatoribus utrinque libera sit mercandi facultas. Ut quibus an-
tiquitus solebant itineribus uti, illis nunc quoque libere uti liceat. Ut non
alia quam prisca vectigalia nostri mercatores dare necesse habeant.
Seapte-clecl i eapte de anT dup incheiarea intAieT CapitulatiT.

www.dacoromanica.ro
 205

agec,lamint. Spre mal tare credintA am pus sigilul nostru. (Richard No. 1980.
HakWyk The principal navigations voyages, traffics and discoveries Proo.-verb.16.
1857
of the English Nation etc. etc. London, 1559. Tom. II., pag. 290.) 9 Noem.
e) 0 multime de Tratate i Conventif ce Principatele aa incheiat
mal tArc,lia gat intre sine cat i cu alte staturI, din care citam
flume pe cele mal nou6, i anume: Conventia dintre Moldova i Va-
lahia din anil 1836 i 1846 pentru unirea vmilor . c. I, Conventia
pentru infiintarea corespondinte telegrafice international dintre Mol-
dova de o parte i Austria, Germania i cele-lalte staturI ale Europe)",
unite in privirea comunicatiei telegrafice, de alt parte, din 11 Oc-
tomvrie 1855.
LuAnd in privire
CA insa1 Turcia tot-deauna a recunoscut neatirnarea i au-
tonoma comercala a Principatelor RomArie, supuind tot-deauna chiar
productele turcetl, la intrarea lor in Principate, legilor comerciale
ale acestort'rI i platil varniI moldo-romAnetl, dupa cum se dove-
dete intre altele i din Varna cea mare scoas din testamentul va-
mil cel vechiil din 1761 (Arhiva RomAneasca, tom. II., pag. 323-346),
precum i prin ci1nicul i necurmatul eserciti de astgT al acestul
drept la marginile Principatelor despre Turcia;
CA. neatirnarea i autonomia comerciala a Principatelor s'a
recunoscut i s'a consfintit i de Regulamentul Organic al ambelor
Principate, carele cuprinde urmtoarele dispositil:
Tarifa vmilor pentru toate productele, lucrurile i altele
ce s'ar scoate din teara sa s'ar aduce de paminterif sail de supu01
Inaltel PortI, se va hotari de catre obteasca obicInuita Adunare,
cu intrirea Domnulul i in chipul cel mal folositor pentru teara
(Cap III., Sectia III., Art. 79., No. III.);
Ca Principatele RomAne vor avea deplina libertate de comert;
CA esportatia vitelor i a productelor va fi in veci slobod peste
toate hotarele Principatelor, WA de niel o oprire sa impedecare
(Cap. V., Sectia I., Art. 148) ;
CA porturile Principatelor vor fi deschise tuturor bandierelor
far% esceptie (tot acolo, Art. 149);
CA importarea i esportarea din Moldova i Valahia i viceversa
este libera qi scutit de toata vama (tot acolo, Art. 152) ;
C in toate trebile negutitore0I se vor aduna din Codica de
comert a Frantie toate disposithle ce pot fi potrivite cu starea lu
crurilor din Principate, care se vor traduce romanete, spre a servi
de regula in toate trebile negutitoreqtI (Cap. VIII., Art. 318).
LuAnd in privire

www.dacoromanica.ro
 206

No. 1980. 1. CA Principatele Romano a i deplina libertate de navigatie

Proc.-verb.16. cu InsusT vasele i bandierele lor; libertate recunoscuta de Regu-
1857 lamentul Organic, Cap. V, Sectia I., Art. 150; si de hatiseriful Sulta-
9 Noem.
nulul Mahmucl de glorioasA memorie, scris dare sfirsitul luniI hit
Muharem a anuluI 1350 (1834) si pusa in aplicare de care guver-
nele ambelor Prineipate prin cjilnica slobodire de patente, prin care
se dA corabiilor deplina voe de a pluti liber incarcate i deseareate
cu tot echipagiul lor si de a calkori pe Marea Neagra si pe cele-
Ialte marl, i sa radice bandierele Principatelor pe temeiul dreptu-
rilor acestor rT, notificate solilor i Puterilor straine c.
CA DomniI Principatelor a i dreptul de a slobodi paspor-
turi pamIntenilor ce ar voi sa calkoreasea peste hotar (Reg. Org.,
Cap. III., Sectia III., N. VIII.I;
CA Principatele ati i dreptul postal, in deplina lor autonomie
(Reg. Org., Cap. III., Sectia II., Art. 74, N. IX., Sectia III., Art. 79, No. II.);
CA Tratatul de Paris a recunoscut In princip e. Principa-
tele pot avea i a interese comerciale deosebite, i ea ele ati drep-
tate a si le apgra i statornici, singurul scop pentru care le-ail re-
cunoscut dreptul de a face parte de o potriva ca i cele-lalte staturl
riverane in comisia fluviala, chemata de a regula libertatea
DunariY, cea mal mare cale de comerciil a Principatelor.
LuAnd in privire :
1. Principiile recunoscute de dreptul public:
((a) CA o alc.tuire dintre doI nu poate vatAma pe un al treilea;
CA nimenea nu poate trece catre altul maI multe driturI de eat
are el singur (Nemo plus juris in alium transf erre potest quam ipse habet);
CA un guvern, legat data printeun Tratat, nu mal poate face
alte Tratate contrare celui dinttlitt ;
CA neputinta moral in privirea Tratatelor, a carora implinire
ar jigni driturile unul al treilea, face Tratatele neindatoritoare;
((e) CA din doug Tratate necompatibile, acel mal vechig trebue
sa aib. preferinta;
f) CA niel ()data un Tratat nu poate cuprinde dispositil contrare
drepturilor until al treilea s. c. 1.
prin urmare, ea Capitulatiile i Conventiile posterioare, vechI
nou6, incheiate intre Inalta Poarta i alte PuterY, nu pot vatama
Capitulatiile anterioare incheiate intre malta Poart. si Principatele Ro-
mane, niel pot fi obligatoare pentru aceste
2) CA esistenta postelor strine in Principate, precum i impAr-
tasirea altor PuterI la veniturile postale ale Principatelor nu are niel
un temeiti legal.

www.dacoromanica.ro
 207

Ca Conventia telegrafic dintre Turcia si Austria, publicat No. 1980.

in luna trecut, care pretinde a trage in cercul el i Principatele, este Proo.-verb.16.
1857
cu atfit mal mult o jignire a drepturilor Principatelor, cu cat intro 9 Noem.
aceste Principate si Austria esist ConventiI telegrafice incheiate in
anul 1855 de-a dreptul pag. 208).
CA inriurirea ambasadoruluI Inahet' PortY de lngA curtea de
Viena si a comisaruluI otoman la comisia fluvial, tintitoare de a
paralisa neatirnarea si de a mrgini dreptul comisarilor Principatelor
Danubiene, mijlocind i chiar inlocuirea acestora chid el' nu se pri-
mesc de a voi a fi simpli atasati pe langd comisarul otoman, e.
aceast inriurire este o vederat abatere din textul Tratatulul de Pa-
ris si o jignire a dreptulul recunoscut Principatelor, de a figura si a
lucra in acea comisie cu acelasl titlu i cu aceleasl atributii, ca
cele-lalte staturI riverane.
Pe temeiul TratatuluI de Paris, care a garantat drepturile Prin-
cipatelor, i anume deplina libertate de comer t si de navigatie ;
Adunarea ad-hoc a MoldoveY doreste ca : Puterile garante sit
bine-voiasca a recunoWe Techiul i neprescriptibilul drept al
Principatelor Unite, de a regula ele singure reiaiiIe lor comer-
ciale cu alte staturl.
A votat pentru ease-4ecY i patru membri, i anume : Prea
Sf. Sa Episc. Ghenadie Tripoleos, Proa Sf. Sa Episc. Filaret Stavro-
poleos, Prea Sf. Sa Episc. Calinic Hariupoleos, Prea Cuviosia Sa
Arhimandritul Neofit Scriban, Sf. Sa Iconomul Matcas, D-lor Gheorghie
Sturdza, Constantin Sturdza, Dimitrie Miclescu, Constantin Badrti,
Dimitrie Grigoriu, Anastasie Ftu, Constantin Mortun, Dnil Balan,
Mihail Kogalniceanu, V. Malinescu, Gr. Bals, D. Savin, Dr. Varnav,
Dimitrie Gheorghiadi, G. Masian, Sebastian CananAti, Alecu Jiean, Si-
mion Stanciu, Sandu Miclescu, Neculal Carp, Constantin Sturdza
(Vasluii1), Vasile Zaharia, Alecu Asian, Toader sin Pavei, Constantin
Ostahi, Constantin Roset. loan Levrd, Ion a Babel, Chiril Cio-
carlie, Constantin Iacovachi, Ioan Roat, Gheorghie Ilie, Ionit Hri-
santi, Lascar Catargiu, Iancu Fotea, Gheorghie Varian, Vasile
Rtiducanu Saya, Grigorie Sutu, Manolachi Costachi, Vasilie Nicolail,
Vasilie Stan, Neculal Iainandi, Dr. Costin, N. Bosie, Dimitrie Ghi-
dionescu, Ion Olari', Pandelachi Croitoriu, Grig. Costachi, Constantin
Stiun, Timofti Sacalov, loan Hosea, Mihail Jora, Vasilie Sturdza,
Dimitrie Rallet, Anastasia Panu, Constantin Hurmuzachi, Petru
Mavrogheni, Constantin Negre. Iar contra nu a votat nimenea. N'ati
fost fata la votare treT-spre4;lece, i anume : !Emit Proa Sfintia Sa Mi-
tropolitul, Proa Sfintia Sa Episc. Nectarie Sotiriopoleos, D-lor Necula

www.dacoromanica.ro
 208

No. 1980. Canal-1M, Grigorie Vrnav, I. Varnav, Dimitrie Cracte, Petru Brescu,
Proc.-verb.16. Iordachi Pruncu, Alecu Teriachiu, N. Catargiu, Dimitrie Romov, La-
1857 zar Galiardi, Iancu Cantacuzin.
9 Noem. Conform . 79 din Regulamentul AdunriT, vice-presidentul de-
clara ca Adunarea a ineuviintat.
D-1uI vice-presidentul, consultnd maI intaiil Arlunarea, radica
edinta la 41A oare dupa ameaqa41 i anunta viitoarea intrunire pe
Mari in 12 Noemvrie.
Presidentul AdunariI, Sofronie Mitropolit al Moldovel.
Secretan! Adunaril, Petru Mavrogheni, Dimitrie Rall et,
An astasie Pan u, Constantin Hurmu-
zachi, Alecsandru Teriachiu.
23. No. 11.595. Cony entia telegrafica incbeiata intre
Austria i Moldova, adresat a MinisteruluI din launtru
al Moldovel.
Subscrisul c. r. consilier intim i general comandant al c. r. corp
de ocupatie in Principatele Dunarene este insarcinat, in numele car-
muiril imp6ratetI, a declara ea aceasta se indatorete :
1. A lsa libera intrebuintarea liniilor telegrafice austriace pentru
corespondent. StatuluI i a privatilor intre Moldova de o parte i
Austria, staturile asociatieI de telegraf germano-austriace i cele-lalte
staturI europene de alta.
2) A lasa s se radice taxa pentru depeele ce v or merge din
Austria i alte staturI in Moldova 'Ana la punctul de intrunire la
Nimirnicen1 pe conta Austriel (i a staturilor straine), iara plata de-
peelor de la nest punct 'Ana la statiile telegrafice ale Principa-
tulul Moldovel pe conta Moldova
A Lisa sa se aplice stipulatiile Tratatelor asociatiei telegra-
Bee germano-austriace i reglementele de serviciil ale aceleia1 aso-
ciatil la corespondintile telegrafice din i spre Moldova, att in cat
privWe plata depeelor cat i tratarea lor in general i amnunti-
mile servitiulul telegrafie.
A da la sfiritul fie-caruI cvartal solar o socoteala in limba ger-
mana sail franceza, asupra depeqelor espeduite din Austria i statu-
rile straine in Moldova i mal departe, a trimite spre aceasta soco-
teal Ministeruldf PrincipatuluI MoldoveI i a Odd in moneta su-
natoare de conventie suma care c. r. biurotl central de socoteal ar
lamuri spre a se plati guvernuluT MoldoveI, dupa substragerea sumo!
cuvenite guvernuluI Austriel.
Bucuret1, 11 Octomvrie 1855.
(L. S.)
(Subscris) Koronini Feldmarschal-Lieutenant).
www.dacoromanica.ro
 209

24. Procesul-verbal No. 17..5'edinta din 12 Noembre 1857.

AstdT, a seapte-spreq,lecea sedint a Adunril s'a deschis la 10V No. 1980.2
Proo.-verb.17
+Dare dimineata sub presedinta inalt Prea SfintieT Sale Mitropolitulul. 1867
D-lul A. Panu ceteste apelul nominal, la care s'ati gsit fa ta 12 Noem.
scapte-lecT i nou6 membri, iar absentI ease, i anume: dot in con-
gedie Prea Cuviosia Sa Arhimandritul Melchisedec, d-luI A. Botez-
Forscu, unul bolnav d-lul C. Rolla, dol n'ail venit d-lor I.
Vrnav, I. Pruncu.
D-luT A. Teriachiu ceteste procesul-verbal al sedinteT trecute, care
se adopteaza de Adunare fail vre-o modificare.
Urmatoril seapte membri, caril in sedinta trecuta n'att fost fat
la votarea prin inscriere a hotileiriT AdunriT, ca Puterile garante
bine-voiasc a recunoaste vechiul si neprescriptibilul drept al Prin-
cipatelor Unite, de a regula ele singure relatiile Ion comerciale cu
alte statue", cer a inscrie votul lor in acea inc,heiare : D-lor I. Can-
tacuzin, L. Galiardi, N. Canano, Gr. Varney, A. Teriachiu, N. Ca-
targiu, i in capul actulul inalt Prea Sfintia Sa Parintele Mitropolit.
D-luT D. Rallet ceteste demisia d-lur A. Bals ca deputat al pro-
prietarilor mail de tinutul Putnei:
Luand in privire dispositiile Art. 2W al Trat. de Paris si acel
al Art. 5 din impratescul firman de conchemarea DivanuluT, prin
c,are asta Adunare este chemat a se ocupa cu revisia
a statutelor riY, pentru a el organisare din luntru ; la ocasia cnd
Adunarea a atins o chestie politia, de mare insemntate, m'am v6-
4ut constrins a da la act intru aceea a mea deosebit socotint,
care dup incheiarea Adunril s'a depus la actele el ; dup aceste
luand aminte la programa adoptat pentru lucrrile AdunriI, sub-
scrisul, credincios mandatultil s'tl sirespectulul pentru drepturile Mol-
doveT, neputnd ia contra convictiilor mele a m6 imprtsi de lu-
cr'rile Divanulul, prin inscris depun mandatul mat in mtma aleggto-
rilor i m retrag din misia de cleputat al tinutuluT PutneT.
(Subscris) A. B als L o g.
dup care se hotreste a se face lucrrile cuvenite pentru alegerea
unuT nog deputat.
D-luT M. Costachi ceteste adresa proiectat de comisia de ur-
gent catre comisia international/ din BucurestI, adres a creia cu-
prindere este urmtoarea:
Tratatul de Paris a inchizAsluit Adunrilor ad-hoc din Princi-
pate facultatea de a rosti liber i neimpedecat dorintele natiel7 in cat
14
(Acte i Documente. VI. 14

www.dacoromanica.ro
 210

No. 1980. desbaterile si voturile lor sa fie ferite de ort-ce fel de presie din
Proc.-verb.17. afara sail din launtru, directa sag indirecta.
1857
12 Noem.
intemeindu-se pe aceasta garantie, Adunarea ad-hoc a Moldovel,
cu pa'rere de red se vede silita a supune luariT aminte si apreciatier
comisieI internationale din BucurestI arbitrara mesura luata de gu-
vern intru oprirea distributieI Buletinelor sedintelor sale.
antr'un moment atat de solemne], inteun moment cnd toate
spiritele sunt preocupate cu chestia viitoareI organisarY, inchizaslui-
toare until' viitor maI ferice pentru natia romn, Adunarea a privit
ea o sacra a el datorie de a aduce la cunostinta publica resultatul
lucrrilor sale. Spre acest sfirsit s'a inflintat un Buletin menit de a
cuprinde textual procesele verbale ale acestor lucran; cu scop pe
de o parte de a lumina publicul asupra chestiilor supuse desbaterilor
si asupra voturilor date, iar pe de alta de a contribui, pe cat atina
de ea, la mentinerea bunulul ordin si a linistel publice, intimpinand
de mal nainte tot felul de restalmacirI sail de insinuatil ce reil-voi-
toril s'ar ispiti si se ispitesc a respandi, profitnd de lipsa publicitatir.
Adunarea nu crede ea prin publicarea proceselor-verbale s'a
departat de la atributiile sale, cacI de vreme ce aceste procese-ver-
bale se supun comisieT internationale, nu ar fi un motiv de a se
tainui Ora', care a ales pe Adunare, teriI care necontenit are ochiI
tintitI asupra luerarilor deputatilor set
Moderatia ce Adunarea s'a silit a pune in toate lucrarile el
pana astag1T, poate sluji onorabilel comisil de dovad, ea ea este pa-
truns de marimea misiel sale ark in fata teriI, cat si in fata trial-
telor Puterl.
Adunarea a prevNut chiar si casul, cand in viitorime s'ar in-
'atoa vre-o chestie, care prin gingasimea el n'ar ingadui o prea in-
tinsa publicitate; in asemenea casurI ea singura, s'a ingaduit de a se
feri a da hrana la vre-un fel de agitatie a spiritelor, pre,cum dovedesc
. 6, 7, 8, 104.
Asta41 insa, Adunarea priveste ea guvernul, fara a se uita la
neaperata nevoie ce este pentru ea de a null' tainui lucrarile sale,
ea nu prin aceasta sa pro voace restalmacirile si nedreptele imputarl,
si fail niel o umbra de pricin, bine-cuvintata, in contra mijlocirilor
acute de Adunare, ca guvernul, qlicem, nu numaI mantine ordinile
sloboc,lite, dar c merge maI departe, poruncind secvestrarea prin me-
suet esecutive a acelor intaI numere impartite.
Adunarea lasa la intelepciunea comisieI internationale de a ju-
deca, daca o asa mesura a putut fi motivata de cuprind crea Buleti-
nelor publicate 'Ana acum, daca aceasta mesura poate fi inchizaslui-

www.dacoromanica.ro
 211

toare bunulul ordin, sail daca, din contra ea nu este de natura a No. 1980.
produce indoial si neliniste. Proo.-verb.17
Adunarea vede insa asta4T ca. necuviintele, pe care a tintit a
le inltura prin publicarea lucrrilor sale, ail si inceput a se produce
1m
1857

din causa m6suriI luate de guvern in acest obiect ; in adev6r, r66-

cugetatorii, profitand de necunostinta in care se afl teara despre
lucrarile Adunril, se incearca a conduce spiritele in ratacire, cu scop
de a provoca subscriere de felurite protestatiT.
Adunarea, in constiinta sfintenieT cu care 41 implineste man-
datul ce-T este incredintat, socoate dar a nu esi din datoria sa, adu-
cnd aceast impregiurare la cunostinta comisid internationale si a
liisa in sarcina cuT se cuvine toate consecuentiile ce ar putea resulta
din msurile luate de guvern.
D-luI M. Costachi iea cuvintul si dice, c comisia de urgenta
nu a socotit de dignitatea AdunriT a maT radica necuviintele din Ga-
zeta de Moldova, care sufere acum, dup cum stitl totT, de boala ba-
tranetelor si de influinta temperaturil.
D-lul L. Catargiu dice, ca ar trebui sa se adaoge in adresa
anume cariT sunt aceI ce cauta a provoca agitatil in teara, sh se 4ica
ea aceia sunt candidatil de Caimacamie, de Domnie si emisarit strai-
nilor.
D-luT M. Costachi intimpina, ca,' comisia a socotit ca trebuia a se
indeparta de personalittT. Iar d-lul L. Catargiu cere ca cuvintele
sale sa se inscrie in procesul-verbal.
Adunarea, consultata prin sculare si sedere, adopteaza in una-
nimitate proiectul de adresa al comisid de urgenta.
D lui a Harmuzachi ceteste raportul comisiel L, insarcinata cu
desvoltarea unui ir de chestiT asupra punctuluT I. atingtor de
Indreptarea hotarelor Principatelor prin o comisie european :
Aceasta comisie are onoarea de a supune Adunarit urmatorul
proiect de incheiare asupra punctuluT L, ating:Ror de: Indreptarea ho-
tarelor Principatelor prin o comisie europeani.
Stiut este ca Principatele Romane, prin Capitulatiile lor cu
tnalta Poarta, si-ail reservat toate drepturile care constituesc su-
veranitatea staturilor, dupa cum mal pre larg s'a lmurit in actul
votat de Divanul ad-hoc in 7 Octomvrie a. c., precum si in incheierile
luT, atingatoare de supunerea strinilor din Principate la jurisdictia
t6ril si de libertatea intemeieril relatiilor comerciale;
Ca la incheiarea acestor CapitulatiT, hotarele Principatelor erail
mult maT intinse de cat acele de astdl, dupa cum dovedesc nenu-
m6rabile marturiT istorice;

www.dacoromanica.ro
 212

No. 1980. Ca prin Art. 3 al Capitulatiel Moldova din 1511, malta Poarta
Proc.-verb.17. anume s'a indatorit a apra Moldova de to acei ce ar putea
1857
12 Noem.
Si o calce, pfizind-o in starea Mtn] care a fost mai nainte,
a i se face vre-o nelegiuire sal s sufere ea s i se fad"' vre-odat
cea mal mica desbinare saii desphrtire ;
Ca aceasta indatorire a inalteT PortT s'a inoit i prin Capi-
tulatia din 1634, Art. 5, care dice: hotarele Moldovei sa vor con-
serva neatinse in toat a lor intindere;
Ca o asemenea indatorire s'a stipulat i in favoarea ValahieT
prin' Art. I. al Capitulatiel din 1460, prin care inalta Poart se in-
datoreste a protege Principatul Valahie;
Ca si la Conferintele de la Carlovit, unde s'a incheiat Tratatul
de pace din 26 Ianuarie 1699, inalta Poarta a recunoscut formal
aceast indatorire, prin raspunsul ce ea a dat Austria. si PolonieT,
din care acea dintaiti numita Putere cerea intinderea hotarelor eT pan6.
in Dunre, asa dar Principatele Moldova si Valahia cu Besarabia, iar
cea de pe urma', numit cerea Moldova, rspuns a caruia cuprin-
dere este urmatoarea: c'a mi poate s le dea aceste trY s le fie
supuse, fiind-ca, ele nu s'ati lual cu sabia, ci de buna-voe s'aq pus
sub protectia Turcia i prin urmare sunt libere;
Ca si Austria a recunoscut acoasta la Conferintele de la Pas-
sarovit, unde s'a incheiat Tratatul de pace din 21 Iulie 1718, si unde
numita Putere motiva inoita ei cerere de a i se da Moldova si Vala-
hia cu cuvintul, ca. Poarta este numaT protectrice, iar nu stapana
a Moldova si a Valahia;
Lasand a dice c cu toate aceste, Principatele Romne a suferit
mari rasluirI i tirbiri prin felurite cesil de parnint, 'acute de inalta
Poart, dupa cum atesteaza intre altele i depesa circular a E. S.
Ministrula intereselor strinc al Frantia din 23 Maiil 1855, depes
care, recunoscnd Capitulatiile Principatelor, dice ca Moldova a perdut
jum'tate din teritorul ce i s'a fost garantat de catre Sultanr.
Dar fiind-ca in urma acestor cesil, Principatele Romne a mal
perdut insemntoare Mimi de pmnt prin necontenite impresurfirI,
carora hotarele lor ati fost i sunt i astadI espuse, dupa cum se vede
chiar din nota E. Sale domnulul Baron de Koller, solul Austria pe
langa malta Poart, din 12 Octomvrie 1855, adresat E. S. Fuad Pasa,
atuncea Ministrul interesor straine al Turcia, nota, care mrtu-
risind ca inteadev6r a urmat o noui impresurare la hotarul Mol-
dovel despre Bucovina, incredinteaza ea s'ati luat msurile trebuin-
cioase ca unja de demarcatie, tare s'a inaintit prea mult, sa se
stramute indrtit pnfi la directia el de mat nainte (afin que la

www.dacoromanica.ro
 213

ligne de dmarcation trop avanse fut recule jusqu'i sa direction No. 1980.
primitive); i Proc.-verb.17.
1857
Lufind in privire: 12 Noem.
1. CA Regulamentul Organic al Principatulut Moldova, Cap. IX.,
Sectia VI., Art. 431, a prevdut atat impresuriirile cat si modul
inlaturarit lor, legiuind urmatoarele: Marginea Principatulut Mol-
dovet despre Bucovina si Transilvania gasindu-se pe alocurt im-
presurat, Domuul impreun Cu oNteasca obicinuita Adunare vor
lua in timP cuvenit msurile trebuincioase spre indreptarea si pazirea
vechilor hotare;
2. Ca prin urmare nu numaT dup. Capitulatit, ci si dup legea
fundamental a t6riT, Principatele singure ail dreptul de a regula
hotarele lor despre staturile vecine, drept de care Principatele
tot-deauna ail Malt cuvenita intrebuintare, dupa cum dovedesc maT multe
Tratate ce ele at' fcut cu alte staturt in urma Capitulatiilor lor cu
Poarta Otomana, - Tratate din care aict citam numaT:
A) Acel dintre Stefan, numit Lcust, Domnul Moldovet, si
Sigismund I., Regele Poloniet, din 20 Februarie 1530 (28 ant dup
incheierea intaiel CapitulatiT dintre Moldova si Turcia), in care.anume
s'a stipulat, ca s nu se infiinteze alte marginT si hotare de cat acele
care ati fost statornicite din vechime intre Polonia si Moldova si se
afl descrise in hotarnice; (Ut non alii fines, limitesque terminentur,
quam qui fuerunt priscis temporibus inter Regnum et Moldaviam ter-
minati et privilegiis sunt descripti. Dogiel, Cod. Diplom. Regni
Pol., tom. I, pag 617);
((B) Acel dintre Neagoe Basarab, Domnul Valahiel, si Regele
loan Zapolia, din 1520, prin care s'ail indreptat si s'ati statornicit hota-
rele intre Valahia si Transilvania;
3. Ca prin urmare toate hotriturile, cate nu s'ai stipulat de-a
dreptul intro Principate, care singure aCi fost si sunt competinte de
a regula interesele lor si intro staturile vecine, nu pot fi valabile,
necum obligtoare pentru Principate, dup urmatoarele principit ale
dreptulut public:
0 alcatuire dintre dot nu poate vatma pe un al treilea;
Un lucru al meti nu poate deveni lucrul altuia fax% invoirea
mea (Id quod nostrum est, sine facto nostro, ad alium transferri non
potest);
Aceea ce la inceput a fost nevalabil, prin curgere de timp
nu se poate face valabil (quod initio vitiosum est, non potest tractu
temporis conva ' escere) ;
4. CA afar de aceasta, toate hotariturile, cate ail urmat dupii

www.dacoromanica.ro
 214

No. 1980. infiintarea Regulamentulul Organic incoace, precum i acele, care

Proc.-verb.17. provocate prin noue impresurArT, ast4I se pun in lucrare, nu pot
1867
12 Noem. avea putere fegalA, pentru ca ele s'ail fcut i se fac far intrevenirea
obtitetil obicinuitei Adunarl, fOr care nicl Domnul stApAnitor, necum
un guvern provisor, nu este in dreptate de a face vre-o dispositie
In chestia aceasta;
CO Tratatul de Paris din 30 Martie 1856 Art. 22 i 25,
a pus Principatele RomOne i drepturile lor sub garantia colectivA
a tuturor Puterilor care ail subscris acest mare act al secoluluI nostru;
Ca prin urmare din 4iva publicAril Tratatulul de Paris, Prin-
cipatele i drepturile lor (intre care se cuprinde i neatirnarea until
guvern national i autonom) nu mal pot suferi niel un fel de jignire
sag tirbire;
Ca cu toate aceste, mal multe impresurArI asupra teritorulul
Moldovel la hotarcle et despre Bucovina i Transilvania Wail facut
in ace0 de pe urnii dot ani, cAnd Principatele RomOne se aflail
ocupate prin oastea austriaeO, sa cu alte cuvinte, cAnd Principatele
se gOsiati acum puse sub garantia colectivA a Puterilor care ail sub-
scris Tratatul de Paris;
CA i astk,II se pune in lucrare modul hotgriturilor de maI
inainte, un mod carele este nu numal contrar drepturilor Princi-
patelor i litereI legil fundamentale, ci inc in stare de a zdrnici i
stipulatiile Tratatulul de Paris, carele puind Principatele RomAne sub
garantia colectivA a Europel, chiar prin aceasta a garantat i inte-
gritatea teritoruluI Principatelor; i in stirOt
Ltind in privire e rectificarea hotarelor prin comisil euro-
pene este o m'e'sura adoptatA oclatA de Congresul de Paris i singur
in stare de a insufla ineredere i
Adunarea ad-hoc a MoldoveI dorete ca Puterile garante,
recunoscnd Techiul neprescriptibilul drept al Principatelor
i
de a regula ele singure hotarele lor despre staturile Teeine,
bine-voiasch a incuviinta tot-odati indreptarea hotarrlor Principa-
telor Unite prin o comisie europeani.
10 Noemvrie 1857
Raportator C. uzachi.
(Subscril) Lascar Catargiu, Manolachi Costachi, Petru
Mavrogheni, Anastasie Panu, Dimitrie Rallet,
Vasilie Sturdza, Constantin Hurmuzachi.
D-Iul V. Mc7linescu iea euvintul i ea in frumoasa espu-
nere din raportul citat vede omis un punct important despre hotarul

www.dacoromanica.ro
 215

de la Dunre, la care d-lul Hurmuzachi ee'spunde ch comisia iI No. 1980.

reserveaz6, dreptul de a face un deosebit proiect intru aceasta. Proo.-verb.17.
1867
D-lul D. Grigoriu multameste comisiel I. ea a espus asa de bine
12 Noem.
-drepturile tera.
D-lta M. Costachi rspunde, ea multmirea se cuvine d-lta Hur-
muzachi, care a compus acest frumos proiect de incheiare.
Adunarea, consultat prin sculare si sedere, adopteaza in una-
nimitate proiectul de ineheiare al comisieI I. fail vre-o modificare.
*edinta se rtidich pe o oara, pentru a se redigea, conform . 50
din Regulamentul Adunara, actul pentru intarirea votuluI prin in-
scriere.
Sedinta se redeschide si se voteaza prin inscriere urmAtoarea
incheiare :
Astac,11, anul una mie opt sute cinci-r,lecl iseapte, luna Noem_
vrie in dou6-spre-qlece oile.
. .tiut este ca. Principatele Romane, prin Capitulatiile lor cu inalta
Poart, reservat toate drepturile care constituesc suveranitatea
staturilor, dupa cum maI pe larg s'a lamurit in actul votat de Di-
vanul ad-hoc in 7 Octomvrie a. c., precuin i in incheierile lul, atin-
g'eloare de supunerea strhinilor din Principate la jurisdictia Ora
de libertatea interneiera relatiilor comerciale;
Ca la incheiarea acestor Capitulata, hotarele Principatelor
Inuit maI intinse de cat acele de astac,lf, dup cum dovedesc nenu-
m'rabile martura istorice ;
Ca prin Art. 3 al CapitulatieT Moldovel din 1511, malta Poarth
anume s'a indatorit a ap'era Moldova de totl ace' ce ar putea
o calce, pilzind-o in starea tarn care a. fost mat' nainte, farA
a i se face vre-o nelegiuire sal s sufere ca sa i se fach, irre-
oodata cea mat mica desbinare sa despartire;
Ca aceasta indatorire a inalteI Port! s'a Inuit i prin Capitu-
latia din 1634, Art. 5, care i;lice: hotarele Moldova' se vor conserva
meatinse In toata a lor instindere;
Ca o asemenea indatorire s'a stipulat i in favoarea Valahiel
prin Art. I. al CapitulatieI din 1460, prin care inalta Poarta se In-
datoreste a protege Principatul Talahiel;
Ca i la Conferintele de la Carlovit, unde s'a incheiat Tratatul
de pace din 26 Ianuarie 1699, inalta Poart a recunoscut formal
aceasta indatorire, prin rspunsul ce ea a dat AustrieI i Poloniel, din
care acea dinti numit Putere cerea intinderea hotarelor el pang in
Dunre, asa dar Principatele Moldova si Valahia cu Besarabia, iar
cea de pe urma numit cerea Moldova, r6spuns a cruia cuprin-

www.dacoromanica.ro
 216

No. 1980. dere este urmatoarea: ca nu poate sa le dea aceste Orr sa le fie
Proc.-verb.17. supuse, fiind-c ele nu s'at luat cu sabia, ci de buna-voe s'ati. pus
1857
sub protectia TurcieT i prin urmare sunt libere.
12 Noem.
Ca si Austria a recunoscut aceasta la Conferintele de la Passa-
rovit, unde s'a incheiat Tratatul de pace din 21 lulie 1718, si unde
numita Putere motiva inoita er cerere de a i se da Moldova si Va-
lahia cu cuvintul, ca Poarta este numar protectrice, iar nu stapAna.
a Moldover si a Valahier ;
Lasand a lice c cu toate aceste, Principatele Romne a su-
ferit marl rasluirr istirbirT prin felurite cesil de pamint, facute de inalta
Poarta, dup cum atesteaza intre altele i depesa circulara a E. S. Minis-
truluT intereselor straine al Frantier, din 23 Maid 1855, depese care,.
recunosc'nd Capitulatiile Principatelor, c,lice ca Moldova a perdut ju-
mtate din teritorul ce i s'a fost garantat de catre SultanT
Dar fiind-ca in urma acestor cesir, Principatele Romane ail mat
perdut insemntoare catimr de pmint prin necontenite impresurbt
carora hotarele lor a fost i sunt asta4T espuse, dupa cum se vede
chiar din nota E. Sale domnulur Baron de Koller, solul AustrieT pe-
lang Inalta Poart, din 12 Octomvrie 1855, adresata E. S. Fuad Pasa,
atuncea Ministrul intereselor strine al TurcieT nota, care mkrtu-
risind et inteadevAr a nrmat o nouA impresurare la hotarul Mol-
dova despre Bucovina, incredinteaz ea s'ati luat msurile trebuin-
cioase ca Hula de demarcatie, care s'a inaintit proa mult, s sozs
strimute indArAt Ong, la direetia ei de mal nainte (afin que la
ligne de dmarcation trop avanse fut recule jusqu' sa direction
primitive); i
Luand in privire:
CA Regulamentul Organic al Principatulur Moldover, Cap. IX.,
Sectia a VI., Art. 431, a prevOut atat impresurArile cat i modul
inlaturarir lor, legiuind urmatoarele: Marginea Principatulur Mol-
dover despre Bucovina si Transilvania gasindu-se pe alocurT impre-
surata, Domnul impreunA cu obsteasca obiclnuta Adunare vor lua
in timp cuvenit msurile trebuincioase spre indreptarea i ptizirea
vechilor hotare;
CA prin urmare nu numaT dupa Capitulatir, ci i dupa legea
fundamentala a tril, Principatele singure ati dreptul de a regula
hotarele lor despre staturile vecine,--drept de care Principatele tot-
deauna a facut cuvenita intrebuintare, dupa cum dovedesc mar multe
Tratate ce ele ati facut cu alte staturT in urma Capitulatiilor lor cu
Poarta Otomana,Tratate din care aicl cit'm numar:
A) Acel dintre Stefan, numit Lcusta, Domnul Moldover, si Si-

www.dacoromanica.ro
 217

gismund I., Regele Poloniel, din 20 Februarie 1530 (28 anI dup in- No.1980.
eheiarea intAieI Capitulatil dintre Moldova i Tureia), in care anume Proo.-verb.17.
s'a stipulat, ca s nu se infiinteze alte marginl i hotare de eat 1857
acele care ati fost statornicite din vechime intro Polonia i Moldova 12 Noem.
i se afl descrise in hotarnice; (((Ut non alii fines, limitesque ter-
minentur, quam qui fuerunt priscis temporibus inter Regnum el Mol-
daviam terminati et privilegiis sunt descripti.Dogiel, Cod. Diplom.
Regni Pol., tom. I., pag. 617);
B) Acel dintre Neagoe Basarab, Domnul Valahiei, i Regele loan
Zapolia, din 1520, prin care s'aa indreptat i s'ati statornicit hotarele
intre Valahia i Transilvania ;
3. Ca prin urmare tcate hotariturile, eke nu s'at stipulat de-a drep-
tul intre Principate, care singure a lost i sunt competinte de a regula
interesele lor i intro staturile vecine, nu pot fi valabile, necum obli-
gtoare pentru Principate, dup urmtoarele principiI ale dreptuluI
public :
o alctuire dintre doI nu poate vtma pe un al treilea;
Ufl lucru al mat nu poate deveni lucrul altuia far invoirea
mea (id quod nostrum est, sine facto nostro, ad alium transferri non
potest)
Aceea ce la inceput a fost nevalabil, prin gurgere de timp
nu se poate face valabil (quod initio vitiosum est, non potest tractu
temporis convalescere);
4. C afar, de aceasta, toate hotriturile, eke a urmat dupil
infiintarea Regulamentulul Organic incoace, precum i acele, care
provocate prin nou impresurrI, astqlf se pun in lucrare, nu pot avea
putere legala, pentru e ele s'ati fcut i se fac farit intrevenirea
obOestel obicinuitei Adunrl, fr care niel Domnul stapanitor, no_
cum un guvern provisor, nu este in dreptate de a face vre-o dis-
positie in chestia aceasta ;
5. Ca Tratatul de Paris din 30 Martie 1856, Art. 22 i 25, a
pus Principatele Romne i drepturile lor sub garantia colectiv a
tuturor Puterilor care att subscris acest mare act al secolulul nostru;
6. CA prin urmare din qiva publieril TratatuluI de Paris, Prin-
cipatele i drepturile lor (intre care se cuprinde i neatirnarea unul
guvern national i autonom) nu mal pot suferi niel un fel de jignire
satirbire ;
7. Ca cu toate aceste, mal multe impresurarI asupra teritorului
Moldovel la hotarele ei despre Bucovina i Transilvania s'ail fcut
In acet1 de pe unn, dol ani, cAnd Principatele Romane se aflail
ocupate prin oastea austriacA, sa cu alte cuvinte, cnd Principatele

www.dacoromanica.ro
 218

No. 1980. se gisiad aeurn puse sub garantia colectiva a Puterilor care ail sub-
Proc.-verb.17. scris Tratatul de Paris;
1857
8. CA si astadl se pune in lucrare modul hotariturilor de mal
12 Noem.
nainte, un mod carele este nu numal contrar drepturilor Princi-
patelor si literei legiI fundamentale, ci incA in stare de a zdarnici
si stipulatiile TratatuluI de Paris, carele puind Principatele Romane
sub gara0a colectivA a Europe, chiar prin aceasta a garantat si
integritatea teritoruluI Principatelor ; si in sfirsit
Luand in privire ca rectificarea hotarelor prin comisiI euro-
pene este o msura. adoptata ()data de Congresul de Paris si singura
in stare de a insufla incredere si linistire:
Adunarea ad-hoc a Moldovel doreste ea Puterile garante, re-
cunoscnd Techiul i neprescriptibilul drept al Principatelor de a
regula ele singure hotarele lor despre staturile vecine, sk blue-
votiscit a incaviinta tot-odat indreptarea hotarelor Principatelor
Unite prin o comisie europeanti.
Voteaza pentru ca unanimitate .9,i anume : Episc. Nectarie Her-
meziti, Episc. Ghenadie k,' endre, Episc. Filaret Scriban, Episc. Calinic
Miclescu, Arh. Neofit Scriban, Iconomul D. Matcas, D. Miclescu C.
BadarAti, Dan. Balan, Dr. Fatu, D. Cozadin, D. Savin, N. Canano, V.
Malinescu, Dr. Varnav, G. Masian, M. Kogalniceanu, I. Docan, St.
Cali, S. Canano, S. Stanciti, A. Jiean, C. Mortun, D. Grigoriu, Gr.
Bals, T. sin Pavel, M. Jora, D. Gheorghiadi, C. Ostahi, V. Zaharia,
G. Sturdza, C. Sturdza, Gr. VArnav, C. Roset, I. Levarda, I.
a Babel, A. Aslan, D. Cracte, I. Roan*, P. Braescu, Ohir. CiocArlie,
G. lije, V. Sturdza, I. Hrisanti, C. Iacovachi, L. Catargiu, V. Balais,
I. Fotea, I. Varian, A. Cuza, M. Costachi, Wad. Saya, Gr. Stitt', V.
Nicolail, V. Stan, Dr. Costin, N. Carp, S. Miclescu, C. Sturdza (Vasluiti),
N. Emandi, D. Romov, Laz. Galiardi, Gr. Costachi, I. Olariu, D. Gin-
dionescu, N. Catargiu, Pand. Croitoriu, I. Rosca, N. Bosie, I. Canta-
cuzin, C. tiun, Tim. Sacalov ; D. Rallet, A. Panu, C. Hurmuzachi,
A. Teriachiu, P. Mavrogheni, C. Negri, si in capul actuluI inalt Prea
Sfintia Sa Parintele Mitropolitul.
Conform cu . 79 din Regulamentul Adunaril, presidentul de-
clara ca. Adunarea a incuviintat.
D-luI M. Kogellniceanu ceteste raportul comisid H., insarcinata
cu desvoltarea until ir de chestir asupra punctulur 9, atingtor
de adrepturI politice pentru pamintenil de orl-ce religie cretina)):
Comisia No. 2., insarcinata cu desvelirea celor ease punturl din
sirul de chestil de interes general, primite spre studiare, pregatind

www.dacoromanica.ro
 219

urmtorul proiect de incheiere asupra puntului 9, II i infatoseaz No. 1980.

Adunril. Iar ca raportator, comisia a insrcinat pe d-Itif Kogdlni- Proc.-verb. 17.
1857
ceanu.
12 Noem.
Proiect de incheiere
LuAnd in privire cA marele scop al fie-cAreI societA0, cu atAta
mal mult al fie-cdreI nap, trebue s'a fie desvoltarea sa;
CA mijlocul cel mal puternic pentru natia romAra de a ajunge
la desvoltarea sa este de a I concentra toate elementele, legAnd prin
interesul comun pe top' locuitoril paminten1 din Principate ;
Ca acest interes comun nu se poate intemeia de cat prin sta-
tornicirea acelorasI indatorie i acelorasI driturl pentru toff pAminteniT;
LuAnd in privire c supunerea tuturor ptnintenilor la dArf, la
conscriptia militar si la alte sarcinl publice, statorniceste egalitatea
indatoririlor pentru toti;
LuAnd in privire c egalitatea inclatoririlor reelam si egalitatea
driturilor, princip i adoptat prin recunoasterea egalitAtiI inaintea legiI;
LuAnd in privire ca principul liberttil culturilor, adoptat ase-
mene, nu mal poate face din deosebirea religiel un titlu de exclusie
pentru egalitatea driturilor, intru cat ap6rarea nationalitAti'l sa po-
sitia Principatelor, tear eminentA crestind, nu reclamA o esceptie pro-
visor de la acest princip, precum este casul pentru necrestinI;
LuA'nd in privire ea dreptatea, cA interesul nationalitAp,
progresul societAtil pururea a indemnat pe Romani de a da aceleasT
driturI celui mai mare numr din pAmintenil crestinr, povdtuindu-se
de adevgrul, ca numaI atuncea o tear este fericit, cAnd ea este
dreaptA pentru totl fiil s'el; luAnd in privire c in RomAnia totI fiiI
unitl prin aceleasl indatorirI i aceleasI drepturi, nu pot fi si nu
pot purta de cAt numele de Roman ;
LuAnd in privire ea dintre driturile ce decurg din egalitatea
inaintea legil, cele mal importante si care mai tare leagA pe om
c'Atre teara sa sunt driturile politice ;
LuAnd in privire c de aceste driturY, dupa vechile noastre in-
stitutiT, s'atl bucurat locuitoril paminten1 de orI-ce religie crestinA,
precum dovedesc analele rii, actele noastre legislative si mal multe
mosiI din Principate stApAnite de crestinl eterodoxI i maI ales de
fzsI catolicI;
LuAnd in privire c driturile politice pentru to0 pAminteniI
impAmIntenita de orI-ce religie crestin sunt recunoscute in princip
si de Reglementul Organic, Anexa X., I.;
LuAnd in privire ca acelasI princip s'a si recunoscut de Adu-

www.dacoromanica.ro
 220

No. 1980. narea adhoc, care a primit tri sinul el deputatI orl de religie cato-
Proc.-verb.17. lic, orl trimisI de a1eg6torI eterocloxI;
1857
12 Noem.
Land in privire ea este a da un semn de recunostinta natiilor
puternice care ail luat sub garantia lor viitorul Romanie, dac, de-
parte de a margini, vom intinde Inca driturile pamintenilor nostri
coreligionari cu aceste natil;
Adunarea ad-hoc a Moldavier doreste i primeste in viitoarea
organisatie a RomnieI urmatoarele principil:
Tog pmintenit, de ori-ce religie crestin, se Tor bucura de
toate driturile politice, intocmal ca si toti pamintenii de religia
ortodox6.
impamintenitil, de orI-ce religie crestin, nu vor putea
dobandi &Hurl politice, infra cat ei nu vor fi primit marea na-
turalisatie votata de Adunarea
(SubscrisT) C. Rolla, I. F ot ea, D. Coz a di ni, I. Hrisanti, D.
Miclescu, Kogalniceanu, V. Malinescu.
D-liff A. Panu anunt ca. sunt cincI arnandamente pe biurott
din care uncle de aminare i altele de respingere.
D-luI M. Kogeilniceanu declara ea in chestia de prioritate pentru
sine insusI nu face o deosebire intre aminare i respingere, i prin
urmare nu sunt fat. de cat clout; propunerr, pentru si contra.
D-lni A. Palm intimpira, ca. aminarea se face faira a intra
discutia motivelor, &and prin respingere Intram in fundul chestiet
ceteste urmatoarele amandamente:
1. Un amandament subscris de d-lui C. Hurmuzachi i sprijinit de
d-lor Episcopul Filaret Scriban, Episcopul Calinic Miclescu, Iconomul,
Matcas, C. Sturdza (Vasluit1), Gr. Varnav, D. Grigoriu, Chir. Ciocar-
lie, A. Jiean, D. Cracte, I. Varian, N. Canano, C. Mortun, St. Calin,
S. Canano:
Land in privire :
Ca punctul al 9-lea din sirul chestiilor generale presupune esis-
tinta unel: legI menite a regula conditiile de la care trebue sA atirne
esercitiul drepturilor politice ; lege care Inca nu esista i trebue a se
face de dare viitoarea obsteasca Adunare legislativa;
Ca punctul al 9-lea din sirul chestiilor generale sta in strinsa

i) Sub numele de marea naturalisatie, dup5. Reglementul Organic saa

Anexa X., II., III, IV., V., se intelege impmintenirea dobandit prin un vota!
Adunrii legiuitoare, in urma until timp de cercare de clece anT, sag de seapte
anT, dacA impgrnintenitul ar fi insotit cu o pminteanc5..

www.dacoromanica.ro
 221

i nemijlocita relatie si cu legea despre indigenat, subscrisil ail onoare No. 1980.
de a propune inlaturarea acestel chestil, ca una ce este de compe- Proo.-verb.17.
1857
tinta viitoare AdunarY legislative.
12 Noem.
1857, Noemvrie 12/24 sble.
(Subscris) C. Hurmuzachi.
Sprijinim acest amandament : C. St urdza (rzs), Gr. Vrnav,
D. Grigoriu, D. Matcas Icon.,
A. Jie an, G. Cracte, G. Vr-
Ian, Chin CiocArlie, Episc. Ca-
linic Miclescu,Episc.Filaret
Scriban, N. Canano, C. Mor-
tun, S. Canano, St. Cali.
2. Un amandament al d-lul Gr. Costachi, spriiinit de d-lor N. Ia-
mandi, I. Docan, A. Asian, A. Cuza :
LuAnd aminte ca atat prin votul din 7 Oct., prin care s'a rostit
dorinta, ca mostenitorul sefulul Statuliff s primeasa, religia orto-
dox, precum i prin acel din 25 Oct. s'a adoptat principul und
bisericI domnitoare, i ea prin urmare elementul religios, Adunarea
l'a socotit ca un element politic al unitatil nationale;
LuAnd aminte ca toate staturile EuropeI care ail tintit la uni-
tatea nationala, egalitatea politica a culturilor n'a fost proclamata
pan c*And n'a fost mal intla statornicita prin desveirea comuna
generala a limbeI, a literaturil si a ideilor morale, unitatea na-
tionalA ;
Land aminte ca in Principaturile noastre, eterodoxia este tot-
dat i caracterul deosebitor al nationalitatilor straine i ca negotul,
meseriile i artele libere se eserciteaz pe la tirgurI inteo proportie
precumpnitoare de eterodoxI ;
Lund aminte ea populatia comunelor urbane este mal cu seama
chemata a forma statul de mijloc si a sluji ca legmint de unire a
tuturor claselor societatir ;
Luand aminte ea positia geografica centrala a Principatelor,
precum i nesfirsitul isvor de bog-6.0e care ele pastreaz, chiama pe
viitor in sinul lor concursul bratelor, capitalurilor si al luminilor
straine, i c6. Principatele, departe de a inchide calea inriuriril bine-
fackoare a tuturor elementelor de civilisatie si de prosperitate pu-
blica, doresc mal virtos introducerea lor, vroind numaI pzi
nejignirea unitatiI politie,e;
LuAnd aminte ins, ca castoriile mixte, care ar fi singurul mijloc al
legamintulut familidor de deosebite culturI i prin urmare al ele-

www.dacoromanica.ro
 222

No. 1980. mentelor eterogene ale natiel romane, nu sunt dup pilda i a altor
Proo.-verb.17. staturI ortodoxe invoite in PrincipaturI, i ca aceasta chestie, ca prea-
1857
12 Noem.
labila. i de o fire spiritual, este maI intaitl de competinta biserica;
Apo subscri0 socot ca principul rostit la punctul al 9-lea al i-
ruluI de dorintI trebue aminat la viitoarea Adunare legiuitoare.
(Subscris) Gr. C os t a ch i.
Sprijinim acest amandament: N. Iam a ndi, I. D o c an, A. Asl a n,
A. C u z a.
Un amandament al d-luI G. Sturdza, sprijinit de d-lor C.
Sturdza (Roman), Gr. Sutu, N. Carp, S. Miclescu:
Luand in privire ea Divanul ad-hoc este chemat a rosti do-
rintele triI ;
Luand in privire c teara are trebuint de intarire, iar nu de
slabire prin introducerea de elemente strine ;
SubscriiI socot de a lor sfnta datorinta a propune inlaturarea
proiectuldf comisiel ating6tor de punetul al 9-lea din irul chestieI i
de a ruga pe Divan s se inltureze.
(Subscris) G. Sturdz a.
Sprijinim acest amandament: N e c ul a I Carp, S. Miclescu, Gr.
Sutu, C. Sturdza.
Un amandament al d-luI M. Costachi, spijinit de d-lor Epi-
scopul Ghenadie 5endre, Arhimandritul N. Scriban, V. Sturdza, Gr.
Bal, I. Cantaeuzin, M. Jora, P. Braescu i care lice: religia or-
todoxa nu va fi privita in noul Stat al RomanieI ca o conditie nea-
prata pentru dobandirea drepturilor politice; aceasta facultate se
va aeorda i acelor de alta religie cretinak care ar intruni qi acele
insuirl legale ce constitua calitatea de Roman.
Un amandament al d-lul Dr. A. Feitu, sprijinit de d-lor Epi-
scopul Ghenadie Sendre, Arhimandritul Melchisedec, Dr. Costin, V.
Nicolati i care lice: NumaI RomniI i ceI legiuitI impamintenitl de
religia ortodoxa s se bucure de drepturile politice.
D-luI M. Kogellniceanu iea cuvintul i lice, c d-luI pentru per-
soana sa primete amandamentul propus de d-lul M. Costachi pentru
a se substitui raportulul comisieI, ins cere cateva minute pentru a
se intelege cu ceia-laltI membri ai comisieN; dupa care se ridica.
edinta pe cincI minute.
La redeschiderea edintel, d-luI M. Costachi declar ca, dup inte-
telegerea eu comisia No. 2, aceasta a adoptat amandamentul d-sale,
i ca prin urmare propunerea comisiel este acum urmatoarea :
Luand in privire cii marele scop al fle-careI societatT, qi cu atata
mal mult al fie-cAreia nap, trebue sti fie desvoltarea sa ;

www.dacoromanica.ro
 223

Luand in privire c dreptatea, c interesul nationalittil, cA pro- No. 1980.

gresul secietAtil pururea a indemnat pe Romani de a da aceleasT dri- Proe.-verb.17.
turI celuT mal mare numr din pamintenil crestinl, povAtuindu-se de 12 1857Noem.
adev6rul, eA numaT atuncea o tearA este tericit, cand ea este dreaptA
pentru totT fui luand in privire c'. in Romania totT fill si, unitI
prin aceleasT legArninte, nu pot fi si nu pot purta de cat numele de
Roman ; Adunarea ad-hoc a MoldoveI doreste i primeste la viitoarea
organisare a RomnieI urmAtoarele principiI:
Religia ortodoxa' nu va fi privit'A in noul Stet al RomanieT ca
o conditie neap6rat pentru dobandirea driturilor politice; aceastA fa-
cultate se va acorda i acelor de altA religie crestinA care ar intruni
cele-lalte insusirl legale ce constitua calitatea de Roman.
D-lul D. Miclescu, unul din membril comisieI 2., deolarA cA nu
se uneste en transactia Mouth' de ceia-laltT colegT al s'T.
Adunarea, consultatA prin sculare i sedere, dA prioritate aman-
damentuluI d-luI C. Hurmuzachi.
D-luf N. Bosie cere cuvintul i ice, ca. proiectul comisieT 2.
insemneazA cA totT strAiniI pAmintenI primitI sA aibA toate drepturile,
adecA totT ArmeniI, totI NemtiI, totT JidaniI, adecA in acest no0.
Ierusalim sA. se bucure top' JidaniT de toate drepturile de pAmintenT.
D-luT este intrerupt de Adunare si biuroul Il recliiiama la ordin,
lmurind cum CA proiectul comisieT nu cuprinde nicT decum in sinesl
cuvintele i principiile ce-I imputA d-luT; dup. care d-lul Bosie se
coboarA de la tribunA.
D lul M. Kogalniceartu cere euvintul si lice, 6 intaia condi-
tie ca sA fim o Adunare demnA este s5. ne respeetAm wail pe a10;
cA atuncl numaT ne vor cinsti strainiT i ne vom face bine-voitorT pe
impratil ce ad sA decideze soarta noastrA. Comisia 2. a adoptat
amandamentul d-luT M. Costachi, si acolo nu se vorbeste niel de
strAinT, niel de nepAmintenT, niel de JidovI, ci dimprotivA se dice
crestinT j iar crestinl, j acum se presupun alte intentil comisiel,
se clatina increderea in niste oamenl cariT o meritl prin luerArile lor
pentru tearA ; de aceea, in tata AdunAril, d-luT protesteazA in contra
cuvintelor d-luT Bosie i cere respect pentru opiniile sale, precum
respecteazA d-luI opiniile fie-cAruT altuia.
D-luT G. Sturdza iea cuvintul i ceteste, 6. Adunarea a hotArit
intr'un glas c credinta noastr." va urma a fi credinta domnitoare
Principate; cA and astAql la persoane de altA credint de o po-
Rtrivl drituri cu nol, religia i nationalitatea nu ar mal fi domnitoare;
cA avem pilde triste despre aceasta chiar inaintea ochilor nostri, chiar
la hotarele noastre, Bucovina, Ardeal si Banat; 6 trebue SA mat

www.dacoromanica.ro
 224

No. 1980. gAndim cA sunt societAtI spre rgspandirea cotolicismuluI in Orient ;

Proo.-verb.17. spre a aduce colonil in Principate. D-luI adaoge cA se cunoaste in-
1857
datorit a pazi nerasluita cea maI scumpa mostenire strAmoseascA :
12 Noem.
legea si nationalitatea; ca si d-luI iubeste lumina si progresul, dar
tot-odata respecteazA si opinia publica si vroeste a fi credincios ale-
Otorilor s61; ca stie cA teara nu dorste infiintarea propuneriI pun-
tulul 9, si cA ar gresi daca ar dice ceteara o doreste D-luI mail dice,
ca de sute de anI tot am dat si am dat, si nimio n'am luat; si abia
ni s'a dat voe de a ne rosti dorintele, cAnd de alt parte ni se con-
testeazA chiar si Capitulatiile si autonornia ; cA d-luI a dovedit prin
programul national si voturile din Adunare cA doreste reforme in-
telepte, m6surate, treptate, potrivite cu obiceiurile si cu gradul de
cultura al 1661; d-lul opineaza pentru respingerea puntuluI 9..

Cuvintul d-lul G. Sturdza.

Adunarea a hotarit inteun glas, cA credinta noastr va urma a
fi credinta domnitoare in Principate.
DAnd astAdI la persoane de altA credinta de o potriva drepturi
cu noI, dam in mna lor si puterea de a inriuri in obsteasca Adu-
nare a t6ril si in guvern nu numaI asupra religiel, ci si asupra na-
tionalittil noastre.
((Cu alte cuvinte, religia si nationalitatea noastrA nu vor maI fi
domnitoare in fapta, ci din contra vor fi puse in rindul celora-lalte
religil si nationalitAtI, ba Inca vom avea si lupte de religie si natio-
nalitate, de care Principatele ati fost pAnA acum scutite.
MO ce putem astepta de la primirea punctuluI al noutilea.
Avem pilde triste inaintea ochilor chiar la hotarele noastre.
Uitati-v6 la Bucovina, la Arcleal, la Banat.
Abia ail trecut 80 de an de cAnd am perdut in timp de
pace prin cesie Bucovina, aceastA nefericita sorA a Moldova si
astadI acea tearA nu mg este teara romAneascA, si ce este mai mult,
religia Ve'rii este asupritA de religia catolica si de unietl.
Chiar in anul trecut, prin uneltirile preotilor unieti, satul Boia-
nul din marginea Moldova odat proprietate a Neculcestilor, s'a
scris in rindul unietilor.
In Ardeal natia romAnA, al carefa num'r este maI mare de cat
nurn6rul tuturor celora-lalte nap impreund, a fost atAt de asuprita,
In cat o mare parte a fost nevoita a-st cuta scapare in schimbarea
legil si in recunoasterea de cap al bisericii pe Papa de la Roma,
care a si hirotonisit pe Mitropolitul lor de astdi; si astdI ind.

www.dacoromanica.ro
 225

dregkoriile publice in Austria se incredinteaza nume acelora care No. 1980.

profeseaz' religia domnitoare catolica. Proc -verb.17
1857
apoI trebue sa maI Li, Domnilor, c In Austria si Germania
12 Noem.
infiintat societal"' pentru a lati catolicismul in Orient si a aduce
colonil nemtestI in Principate.
sa nu uitam, Domnilor, ea preotimea catolica din Principate este
sub protectia AustrieI i primeste si o parte din veniturile eI de la
urtea Austria
V intreb dar, &and alte statue, marI vi tad, cauta sa lateasca
vi sa intareasca religia domnitoare i nationalitatea chiar prin mij-
loace asupritoare, nol, care suntem asa de slabI i prigonitI, oare se
cuvine ca de bun-voe s detronam religia noastra i cu ea sa pu-
nem in pericol i nationalitatea noastra?.
Unil 'din sprijinitoril punctuluI al non'elea, voind a-0 face majo-
ritate i pentru acest sfirsit a ineuri asupra deputatilor, iar maI ales
asupra clerulul, nu se sfiesc a spune, ca acei ce combat propu-
nerea d-niilor sale sunt partisan"' rusestI.
Domnilor, trecutul met' este martur, de am fost i sunt in
stare de a servi interese straine, de a servi alte interese de cat in-
teresele patriel si ale natiel mele.
Ea sunt Roman, Domnilor, Romn curat, i ca Roinan, m cunosc
dator a pzi nerasluita cea mai scumpa mostenire stramoseasca,
legea, nationalitatea i autonomia, spre a le lasa urmasilor nostri
neatinse i intreel.
*i eti iubesc lumina, Domnilor, i progresul, dar tot-odat res-
pectez i opinia publica' si vroesc a fi credincios catre alegkoriI meI,
care trimes ca s ap6r drepturile ten! i nationalitatea noastra.
Cand stia ea teara nu doreste infiintarea propuneril din puntul
al 9-lea, eti a gresi catre alegtoril catre intreaga teara i chiar
catre Europa, daca a 4ice c teara doreste degradarea religiel si a
nationalitatff noastre.
No" nu suntem chematI a rosti dorintele noastre personale,
niel dorintele strainilor, ci dorintele acelora ce ne-ati ales.
Teara a dovedit tot-deauna ea' ea primeste cu brate deschise
pe strainiI bine-voitorI neamuluT nostru, dar este lucru firesc, ca o
maica buna i cauta mal nti pe prisosul numal if im-
parte; de sute de anI tot am dat si am dat, i nimica n'am luat;
abia ni s'a dat voe de a ne rosti dorintele, cand de alta parte ni se
contesteaz chiar i Capitulatiile i autonomia.
ea reformatorii nerabdatorl vor striga c sunt reac-
tionar i ruginit ; el bine, maI bucuros sunt a primi aceste titluri de
(Acte i Documente. VI. 1.) 15

www.dacoromanica.ro
 226

No. 1980. cat sa m mustre cugetul ca am lucrat i e la surparea religiel i

Proc-verb.17. a nationalittil noastre.
1857
12 Noem.
Pe cat este frumos a da lucrul sri, Cu atata este neiertat a.
dispune asa usor de driturile altora.
Domnilor, nu este indoiala ca teara noastr are nevoie de re-
forme. Dar reformele trebue s fie intelepte, msurate, treptate, po-
trivite cu obiceiurile, trebuintele, nevoile si gradul culturil trii, iar
nu pripite i contrare intereselor religiel domnitoare si ale natio-
nalittit
Cum c si e sunt prieten de reforme, dovedeste programut
nostru i votul meti pentru desfiintarea privilegiilor i pentru egali-
tatea inaintea legit
in scurt, Domnilor, eti v'd in punctul al 9-lea prirnejdie pentrut
viitorul Romaniel, i propun respingerea lui.
D-luI M. Kogeilniceanu cere cuvintul spre a intimpina si dice: du
nu contesteaza i ca recunoaste ca punetul 9. a produs impresie
ingrijire in Adunare, si fireste, cu atata mal mult in teara, care nu
este pregatita pentru reforme; ea reformele nasc in capul teoreticilor
earn' le discuteaza si le propoveduesc; ca nou ne-att lipsit cu totul
mijloacele de propoveduire de cand ni s'a luat cel mai puternic mij-
foe de luminare presa; ca aceast lips de lumina ne face po-
sitia mult mat' grea; dar tocmal pentru aceasta trebue a lucra in
Adunare cu o liniste mal mare si cu cinstire reciproc. Misia, o
mai adaoge, ne este grea; nu trebue insa cineva sa se teama de
a-0 spune bpinia, cu toate ea* lumina a fost impedecat de a se
rspandi; e frumos a avea popularitate, ins& mai frumos este de a
combate i chiar a muri pentru un princip de adevr si de dreptate.
D-luI sprijine proiectul, caci doreste sa fie liniste i unire in teal*
caci nu vroeste ca religia sa fie un titlu de esclusie pentru vre-un
cetatean, ci din contra sa fie top' Romani in Romanie; ca simtimin-
tul care conduce pe unil a respinge punctul 9. este nobil, ns i eel-
ce apra proiectul nu sunt mat' putin insufletiti de patriotism.
D-lui intelege e ingrijirea este intemeiat pe faptele strainilor ce
am imparnintenit phut"' acum, cu toate ea i aicea sunt onorabile
eseeptii; i d-lui intelege ca ace' ce pan' alaltierI erail sudetI,
ieri inc a publicat memuaruri cA formeaza o natie, nu pot fi primitt
ca parninteni, ca i d-luI este in contra acestora ; tusk' cum sa luain
dreptul de pamintean paminteanului de rit arman, carele nu s'a
pus sub protectia until stat strain, sateanulul catolic, carele a parti-
cipat cu noi la toate nenorocirile, la toate greutatile triI? D-lul vede

www.dacoromanica.ro
 227

in proiect singurul mijloc de a desflinta monopolul impAmintenirii No. 1980.

ce pan acum il avead Grecir si Rusil; cA afarA de aceasta nu tre- Proo.-verb.17.
bue cu dispret si nerecunostinta sA platim aceluia care vrea O, ne 1857
12 Noem.
faca o natie, nevrnd not a da drepturi si pamintenilor de legea
luI; cA patriotismul de clopotnita a fost peirea a multor natir marI
si vestite; cA natie poate fi numal acolo, uncle este unitate, si ea
chiar de aceea am cerut Unirea ; cacl nu dorim sA fie in tear deo-
sebite aglorneratiL ci un singur popor pAsind catre acelasT tel al
natiaD luI arata, ca respingndu-se proiectul,,jmiI de locuitorl su-
pusl la bir, la recrutatie, participand la toate greutatile tgril, rman
t'ara de driturl. Ast-fel Bulgarir si Rusif ce ne-afl venit Cu partea
.BesarabieI.--- Ast-fel locuitoril catolicl, caril desbracatT de drepturl,
la cas de nou6 nAvAliri, de sigur ca nu vor avea pentru ce a tinea
cu noI. Ast-fel vroim O, intArim nationalitatea? D-luf (1. ice ca ar r}
primejdios a l'sa la nol aglomeratil ara de drepturI; ca cu venirea
a mal multor sad mal putinI strainl in tearA nu se prpadeste
Romania, menita de Dumneletl ea s'A stApAneasca trile de la gurile
Dun'ril; cacI ea nu a perit eand a trecut peste ea potopul natiilor
barbare, cand era limba slavona limba Statului si a bisericiI, cand
am fost sub jugul fanariotilor. AstAqI, sub scutul Europer intregi,
nu este motiv sa ne temem ea vom peri pentru ca. vom da drep-
turI Armenilor si maI ales catolicilor, cara' chiar le-ad avut la alegerea
acestei AdunArl.De atuncea ce ad fcut eI ea sA-1 degradarn ast-
fel ? D-lui urmeaza, CA religia ortodoxa nu are s'A se teaml de nimica,
cacI ea este domnitoare si* intarita prin un Sinod; ea sl nu uitam
insa ca am proclamat si libertatea culturilor si egalitatea dinaintea
legil; ca nedarea de driturI la eterodoxI va stirni ura intre popu-
latil. D-lul adaoge, cA trebue sa gAndim si la viitor si la armele
ce am da adversaritor nostri, ami el ar lice ca noI cerem slobo-
4enie, ridicandu-o altora, pentru ca se inchina numaI alt-fel la tot
acelasI Dumneled; ca. aceasta ar arta ca nu ne-am pus deasupra
prejudetelor, care chiar in Turcia ad trebuit sa cada. prin hatihumaiu-
mul dat de Sultan prin mijlocirea Puterilor.D-10 roagA irl finit ca
cu totil s'A proclame un princip de progres si de clreptate.

Cuvintul d-luI Mihail Kogalniceanu.

Domnilor!
Chiar din inceput si tara perifrase vin a recunoaste ca, punctuI
al 9-lea din sirul chestiilor, adeca propunerea de a se recunoaste dri-
turl politice pamintenilor crestira eterodoxI, ea acest punct, clic, a

www.dacoromanica.ro
 228

No. 1980. produs impresie si ingrijire in Adunare, si fireste cu attita mal mult
Proo.-verb.17. In tear. Aceasta nu o contestez, si chiar inteleg a niel putea fi alt-
1857
12 Noem.
mintrelea : teara simteste ca lucrurile cum sunt ele astdl, nu sunt
bune; ea doreste o prefacere sociala; cum ins si ce fcl, ea nu este
in stare de a ne-o spune. Teara nu este pregatita pentru reforme.
itul se simteste, dar vindecarea putini o cunosc. Si cum ar fi alt-
mintrelea ? Heformele nasc in capul teoreticilor ; el maI inthiti le dis-
cuteaza si le predica, tArditi apol populul le adopteaz. Vedeti cum
s'a urmat Cu evangelia, Cu cuvintul lur Hristos, cel mat mare re-
formator al lumff? Toate natiile simtesc trebuinta uneI prefaceff, dar
numal Mntuitorul a cunoscut marea reforma, si de si D-gleti, el inca
si-a ales pe apostoli si le-a dis: duceti-v8 de inv'tatI popoarele.
Pe o scar mica, foarte mica in privire care Europa, dar foarte
mare in privire catre teara noastr, si nol suntem chematl de a
face o reforma. Toate instituthle noastre sunt putrede, suntem che-
matt de a psi la o noua organisatie. Cum am crede ins ca ea
de-odata ar putea s'a fie primita, and toate mijloacele ne-ati lipsit si ne
lipsesc pentru a o predica, pentru a face ca ea s fie bine primita de
natia noastra ? Pretutindenea, cel mal puternic din mijloacele menite
de a r6spandi lumina este presa. Un Domn, pentru care acum putem
fi dreptY, acI este mort si n'avem trebuinta nicl de a-1 mguli nici de
a-1 huli, in lata Tratatulul de Paris, care fagaduise Principatelor o li-
bera consultare despre nevoile si trebuintele lor, simti a pentru a
putea rosti cu deplina cunostinta dorintele sale, natia avea trebuinta
de o educatie care s'a o pregateasca pentru marea sa misie; in scurtul
timp ce ne era dat, presa era singurul chip care ne putea pana', la un
oaresI-care grad a ne da aceast educatie. Grigorie Ghica ne dadu dar
libertatea preseI.Domnilor, dati-ml voe sa v6 aduc aminte de acele
surte luni, in care Moldova s'a bucurat de acest mare dar. Spu-
neti-mi d-voastra singuri, clack' presa in acele linif n'a fcut tgrii
mult bine, daca n'a contribuit la desteptarea simtuluI national, daca
n'a re'spAndit in teat% multe idel bune ? Dupa o scurt libertate veni
o fatali depee. Turcia, in contra autonomiel Principatelor, garantata
de Tratatul de Paris, prin o singur scrisoare a lui Fuad Pasa ne
rdica cel mai puternic mijloc de luminare, presa; si ne reasegla in
vechiul intunerec. Asa, in minutul and aveam trebuinta de toate mij-
loacele, de toate trimbitile publicittir spre a face ca sa iase la iveala
toate ideile, ca fie-care s predice neimpedecat resultatul meditatiilor
sale, in minutul acesta se secvestreaza presa si se convoac Adunarea,
o Adunare menit de a rosti dorintele unel ti5r1 nenorocite, de a
proiecta viitoarea reforma, o Adunare impartial' in clase, cele mal multe

www.dacoromanica.ro
 229

fara niel o educatie politic ! Prin lipsa preset ne vedem nchii in- No. 1980.
tr'un cerc cu totul fatal; luminile sunt inadusite, ideile sntoase nu Proc.-verb.17
1857
pot strabate, calomniile i falsele noutatI singure ati liber joc, 12 Noem.
reforma trebue sa iase gata si deodat ca Minerva din capul lul Joe!
in mijlocul unor asemenea impregiurarI, inteleg dar foarte bine
si ingrijirea care preocupa pe top, i positia Adunaril fcuta mult
mai grea. Dar tocma aceste impregiurarI trebue sa ne indemne ca sa
lucram Cu o liniste si Cu o neatirnare indoit mal mare. Cea inthl
conditie la aceasta este ca s avem o stim reciproca pentru opiniile
fie-caruia din noI, ori cat de deosebit ar fi; numal cu chipul acesta
putem a ne implini misia; ea este grea. Pcatul cade asupra aceluia
ce ne-a fcut-o grea; dar noI trebue s mergem inainte ; do aceea
dar, fr frica i falls vin a sprijini opinia mea. DIM' Logofatul Sturdza
a lis ea este Roman, si ea vorbeste ca Roman; imI va da voe s-I
intimpin cA i et' sunt Roman, i mal mult de cat d-luI. Neam de
neamul meti a fost Roman ; sunt razas, vechiti bstinas de pe Co-
galnie; i prin urmare, daca acest titlu este in destul pentru triumful
uneI opinil, apoI opinia mea trebue sA triumfeze. ins chestia nu este,
cine este Romn mat mult sa mai putin ; pe bancele Adunrii noI
nu suntem venir de cat ca Romani ; chestia este cine apr o idee
ma dreapt.
Domnilor, este frumos de a avea multa popularitate; pentru un
deputat nu esista o rsplatire maI plcut de cat de a fi aplaudat ;
insa este ceva i mal frumos i mal plcut, aceasta este datoria de
a combate si chiar de a muri pentru un princip de adevr si de drep
tate ! Acest princip, Domnilor, este ea trebue sA fim dreptI pentru
top' fiiI Romaniel! De aceea sprijin proiectul, pentru ea numaI prin
dreptate putem avea 1inite in teat* i numaI prin legamintele iubiril
intre sine putem uni toate puterile natiel noastre, putem avea o fru-
moasa, o adevrat patrie, teara romana. Jata, Domnilor, opinia mea
neimpedecata ; pentru mine fie-care fat al Oil!, fiecare pa,-
mintean este Roman. Nu m ingrijesc niel decum, cum si ce fel el
se inchina lul Dumnelea. Aceasta este opinia mea ; prea putin imI
pasa de cele-ce se lic si se vuesc afar. Calomnia, care este facuta
s seada la usa, nu m va stramuta din ceca-ce ()red c este bine
folositor pentru teara mea. Om liber, e-caruia ce voeste a-mi impune
if voiti rspunde cu cuvintele stoicianilor : Putetl sil-ml luatI toate,
numaI pe mine Insurrif mie nu m veti putea lua! Voi rmanea
singur de idea mea, si cu toate aceste eti totusI cred ea idea mea
va triumfa, cred ea curind va sosi timpul, cand religia In Romania
nu va maI fi un titlu de esclusie pentru niel un cetatean ; va sosi

www.dacoromanica.ro
 230

No. 1980. timpul, child totI vor fi Romana in iubita Romanie. Simtimintul ce con-
Proo.-verb.17. duce pe unir de a respinge proiectul este nobil, el purcede de la in-
1857
12 Noem.
grijirea de a nu se jigni nationalitatea ; insesI acel ce sprijine proiectul,
fitI bine sigurl, nu sunt insufletiti de un patriotism maT putin cal-
duros; acestia sprijine ca multe vergi legate la un loe se pot mal cu
Teti rumpe, de cat &and ele sunt despartite.
at intelegti ingrijirea acelor cariI combat punctul al IX-lea ;
dinaintea ochilor lor faptele strinilor ce am impamintenit cu atata
usurinta; cu toate ea si in acestia sunt onorabile esceptil. De si im-
pamintenitT, multI inc se socot i lucreaz ca Grecl, ea RIO etc.
Asemenea ett inteleg ea ;leer ce paria alaltaierI erail suditT,
astadI inteo bataie de palme nu se pot face pamintenI ! Pentru acestia
si e sunt aspru, i poate si mai aspru de cat d-nul deputat de Ro- -
man. in adevr, ce vedem astadl? De abia re'spandit in public
disa, cti in Adunare sunt oamenl caril din deosebirea religie nu voesc
a face un titlu de esclusie pentru intrebuintarea driturilor politice,
de-odata vedem trel ptrimI din aceI ce 'Yana alaltaierI ere' suditI,
vin si se declara de pamintent AbUT, precum uniI din Armenl, vin
i se infatoseaza cu memuare, cu titlul pretentios de nage armani,
cand el ar trebui sa-s1 aduca aminte, ca daca suntem i aun fost
pentru indrituirea lor, aceasta a fost numaI pentru ca noI nu-I privim
.ca nage. arman. Dovarl protestatia noastra acea mare, care sfa-
rimnd intile alegerl, ne-a adus pe ha. ncele Adunrif.
Pentru suditI, pentru natia armana, si ett sunt tot asa de aspru
ca i d-nul Sturdza; i pentru uniI i pentru altif, at nu am
drepturI politice; i unora i altora, ell le dic : Daca suntett natie
armana, n'avetI nimic a face cu drepturile natieI romane! Vol earn
atI desperat de viitorul Oaf noastre, voi cariI in timpurl nenorocite
n'atI luat parte la durerile noastre, ci v'atI tras sub steagurl straine,
vol pentru mine nu puteti fi pamintenl! AstadI, cand soarele incepe
a luci i pentru Romania, radele sale nu trebue s lumineze i sa
incAldeasca de cht pe fiii si, pe aceI ce ail rbdat si vicolul
restristea.
insA pe nenorocitul meserias de religie art-pan:a, carele n'a aler-
gat la protectie straina, carele ca i meseriasul ortodox a rabdat
toate impilarile, i ale agal, si ale ispravniculuI, si ale comisaruluI,
si ale jandarmuluI; insa pe nenorocitul stean catolic, carele ca si
steanul ortodox de trel sute de aril rabda toate greutatile Ora, frate
Cu el si la beilic si la boeresc ; cum, pe acestia, impaminteniti
prin suferinte seculare, sa-I resping de la sinul mumeT, i s le
die ca n'ati parte la bunurile pamintulul, ea n'att drepturf,

www.dacoromanica.ro
 231

pentru dinsiT sperant nu este, ca eT sunt strainT i c fiirA drep: iTo. 1980.
turi s'ati naseut, fara drepturl vor muri ! Domnilor, aceasta nu se Proo.-verb.17.
poate, cacT am jigni legea cea mare a fie-aril societtl: dreptatea; cacT 12 1857
Noem.
prin aceasta, departe de a intari nationalitatea noastr, am slabi-o dimpo-
triva. M esplic. Regulamentul, la anexa X. in capul punctuluI 1., consfin-
-teste principul ca fie.eare strain, de ori-ce religie cretina, poate do-
bandi prin naturalisare drepturl politice in aceeasT anex, la stir-
situl punctuluT IV., insa se adaogi maT frasa, ca de drepturl
politice se vor putea bucura numal acel ce recunosc religia or-
todoxa. Trebue s, v6 spun, cine a adaogit aeeste cuvinte ? V6' pu-
tetT inchipui ca a putut fi altiT, de cat accl carif erail interesati in
caus, de cat Grecii i RusiT, ce pan astadf a singurI monopolul
impminteniril in teara noastra ? Domnilor, nu voesc, nu se cuvine
s atac Mel' o nationalitate, ha niel o personafitate. ins& noT nu putem
ste;ge istoria noastr. Care strainT facut atata r611 de cat GreciT,
satt mai bine c,lickd fanariotil? Negresit ea si intre aceia sunt esceptiT.
Este Constantin Mavrocordat, carele in ambele Principate a desfiintat
vecinktatea. Este Domnul Alecsandru Moruz, carele a facut multe lu-
erurl bune in Moldova, si mai ales aceasta curte in care astadI ne
aft-x-1 adunatT. Este Mavrogheni, Donn-Rd ValahieT, cel de pe urma
Voevod carele a condus o ostire romana la batalie, i carele mal
multe lupte cu Rusil i ou AustriaciT a fcut steagurile roma.ne birui-
toare! Acestea sunt esceptiT ! insa regula cat este de cumplita! ET
bine, Domnilor, tocrnaT acest monopol avut pang atuncl de ortodoxT
In deosebT de GrecY, monopolul de a putea singurl a se impamin-
teni in Principate, voesc de nu a-1 nimicT, dar cel putin a-1 paralisa,
radicand pedeca naturalisdrii pentru strinif eterodoxI i maT ales pentru
acer din Occident, cruia datorim atat de mult, si de la care si astadf
putem a spera hotarirea soarteT noastre. Radicarea acestel pcdecI
ne-o cere nu numaT dreptatea, dar si datoria, care ne dice c noI nu
trebue cu dispre i nerecunostinta sa platina acelui care voeste
ne faca o natie. pie despret i nerecunoVinta, cacI si una si alta
ar fi cand am dice ca i paminteanul nostru i strainul ce ar eere
impamintenire, pentru ea sunt de religia catolic, nu pot pretinde la
drepturT politice! Domnilor, s'a' nu lasana ideile strimte sa ne conduca
pe o cale strimta : Patriotismul de clopotniti, el a causat peirea a
multor 16r1 renumite. Grecia a caglut pentru ca cetatenil eT nu voiail
a se uni sub steagul i in unitatea EladeI. ET preferail s fie si sa
se combat. intre &MOT ca SpartiatT, ca AtenianT, ca TebanT, ea PlateanT
etc. De aceea el cadura,' sub jugul lui Alecsandru i apol sub jugul
Romanilor, cand acestia isbutira, a domina lumea, pentru c'a din nu-

www.dacoromanica.ro
 232

No. 1980. mele de Roman er niel odata a cautat s fac numar un monopol al
Proc.-vPrb.17. cetatenilor de Roma. Care este causa ca Italia, muma noastr, cu toate
1857
12 Noem.
staruiatele sale, cu toate suferintele sale, 'Ana, astc,II Inca n'a venit la
unitate? Aceasta este patriotismul de clopotnit, viata municipala, iar
nu national, care a insuflat in secolul de mijloc pe republicile sale
chiar pe barbatir s1 de stat. Italienif sub nume de Lombardi erati
In lupte cu alt.{ Italieni sub nume de Toscanr, Venetiara, ModenezT,
Napolitanr, SicilianT;i Intr'acest timp Germanul 'mica piciorul

sel pe grumazul bieteI

Natia este o creatie a lumiI moderne; natia s'a facut si se face
numar acolo unde este unitate. Aceast mare idee ne-a facut sa cerem
Unirea trilor noastre. Niel data insa nicT Unirea, nicI natia noastra.
nu vor fi tarT, in card vreme pe parnintul nostru vom avea deosebite
aglomeratil de locuitorT, pe care nor II vom tinea despartitI de nor,
prin esclusia lor de la bunurile, de la drepturile ce teara d fiilor s61.
Esclusia de drepturi pururea creazti deosebite interese, insufla ura
si aduce discordia.
Nor insa vroim s fim un singur popor, pasind catre acelasT tel:
consolidarea naiona1ittiVomine. Numal respingerea deosebirilor
va aduce intre nor armonia, numaT armonia va da natier noastre
puterr, i numl puterl largi vor aduce hare nor adevrata Unire na-
tional. Trebue dar s. tintim cu totil de a lega toate aglomeratiile
de locuitorT prin legatura cea mai mare a armonieI ; armonia este
msA numal acolo unde este dreptate, unde este egalitate.
Dati-mr, Domnilor, roe sa fac o singura intrebare. Ce ar fi mar
potrivit cu interesul natier noastre, s. vedem tirg cu tirg, sat cu sat
in discordie i dusmnie, pentru cA in unul sunt ortodoxr, iar
altul catolicl? Sati pe toata suprafata Romanier, de la Carpatf pan&
la Marea Neagra, sa vedem i -arguer si sate, fra osebire de religie
si de origina, legate prin dragoste, prin interes, prin acelasI drept,
prin acelasr tel? Rspunsul nu este greti de dat
Tan O. v ar't acum si ce viitor ne asteapt, respingndu-se
proiectul i dechiarAndu se prin urmare fara driturl mir de locuitorr,
cariT ins at luat i iati parte la toate indatoririle, la bit, la recrutatie,
la beilicurT, la toate greutatile t6ril. Fie-care din acestr locuitorI decla-
ratl strainI in parnintul lor ar fi in tot dreptul sa died aceea ce la
inthile alegerI un locuitor catolic din Saboanr, ales deputat pontas
al tinutuluI Romanul, a rspuns ispravnicului, carele II intimpina
nu-1 putea cunoaste deputat, pentru ca era eatolic : Cum, cucoane,
acum (And toate satele m'ail ales ca sa le apr drepturile in marea
Adunare, sunt catolic i nu pot fi deputat ? Dar chid ne punetr la

www.dacoromanica.ro
 233

beilicurl, cncl ne luatI birul, child ye dam fecioril la oaste, cand ve No. 1980.
facem boeresc, atund nu suntem catolicI, ci ne privitI ca pravoslav- Proo.-verb.17.
nief ? Daca este, cucoane, ca nu putem fi deputatI pentru c suntem 1857
papistasl, apoil dati-ne pace s fiin papistasl si la birurT, si la beilicurI 12 Noem.
si la toate angriile.
Domnilor, respingerea proiectuliff ne-ar infatosa in viitor si un
alt maI mare pericol; este stiut c iMma omulul Il trage pururea
acolo, unde gseste simpatie i dragoste. Teara noastra, nu de astall,
ci de sute de ant a avut trista soart de a servi de teatru luptelor
straine ; nu data ea s'a vedut navalita de armele staturilor megiese
Cartea viitorulul ne este inchis; putem dar sti, dace, aceea ce de
atatea orl a fost, nu se va maI intimpla ? in asem enea casurT ce am
vedea? Ruii, Bulgaril, LipoveniI ce ne-ati venit cu inapoiatele ti-
nuturI de Cahul si de Ismail esind cu pane i sare inaintea
fratilor lor de sange si de religie ; la o navalire din partea uneI
armil austriace, am vedea locuitorif catolicr alergand inaintea fratdor
lor de religie. Despre JidovI nu dic nimic; le-am vedut purtarea in
timpul cel de pe urma al ocupatieI. Cu totul ar fi altmintrelea cand
fie-care, fail deosebire de religie sail de rit, ar fi legat catre teara
noastra prin o adeverat egalitate, adeca nu numaI de indatorirY, ci
si de driturI. Strinul intrand in teara noastr, n'ar gsi de cat inime
spre a-1 uri i brate spre a-1 combate; si asa i nationalitatea i teara
noastra ar fi mult mal puternice.
Istoria, Domnilor, ne dovedeste, cat de periculos lucru este de
a instrimbattT pe de o parte locuitoriI une ter' din causa deosebiril
religiel. Aceasta strimbtate a adus ades peirea aceleI WI. Era ()data
o teal% mare si frumoas, o teara de cavalerli, o tear cu care ne-am
luptat sute de aril': Polonia! El bine, Polonia a cqiut pentru ca n'a
fost dreapta pentru totf fliT s'T, pentru cti pe de o parte toate liber-
tatile erati numaY In mnile aristocratid, pentru Ca pe de altparte,popu-
latia teril era o parte catolic i o parte ortodoxa, i pentru c cea dintaii1
a cautat s impileze pe cea a doua. Aceasta este causa ea Cazacil,
cariT odata erail vitejif companion! de arme at Polonilor, a rupt pactul
lor cu republica aristocratica si afi imultit rindurile armiel Rusilor;
aceasta este causa ea Episcopii i locuitoriI rutenl ortodoxT, vedndu-se
prigonitT de Episcopil i nobilil catolid, a nazuit la ajutor strain; si
Ecaterina, sub pretext de a apera pe coreligionariI se!, a ocupat
Polonia, si Polonia astec,11 nu mal este.--in Frantia prigonirile protes-
tantilor, cate nenorocirI nu adus ? Diva stntuluI Bartelemi
astk,11 formeaz una din paginile cele mal grozave din istoria pri-
gonirilor religioase! Revocatia edictuldf de Nantes a desbracat pe Fran-

www.dacoromanica.ro
 234

No. 1980. ia de oameniI de inteliginta, de industrie si de arte ceI mal insem-

Proo.-verb.17. natI; si aceste talente, transportate pe pamint strain, ail pregatil Fran-
1857
12 Noem
tie' puternicI concurentI. 1114 ne dic adversaril proiectulul, and
driturr catolicilor, deschidem stavila, care singur pna acurn no-a
ferit nationalitatea; strainiI ne vor navali, i natia noastra este perduta
proiectul nu deschide niel decum calea strainilor; el cere
drepturI numal pentru pamintenI. Dar sa icem, ca. rostirea principu-
luI c pamintenil eterodoxi pot avea cirepturI politice, deschide
strainilor mijlocul, ca prin marea naturalisare sa ajunga la drepturi
politice. Ei inca tot nu Ve'd pericolul. Marea naturalisare, dupa legile
noastre, se poate acorda numal de Adunarca obsteasca; ea la noI este
supus la conditii mult mal grelo de cht pretutindenea aiurea.
data' num'rul strainilor ce ar intra in tearti prin un asernenea canal,
nu poate sa fie atht de more, in cat s ne inratoseze vre-un pericol,
apo, Dornnilor, nu trebue sa credem ceva i in cteaua Romnilor? !
Romnil sunt meniti de la Dumnedeil ea sa" stapneasca t'rile de la
gurile DunariI. Romania n'a perit and a trecut peste ea potopul
popoarelor barbare. Neamul nostru in mare parte, atuncea s'a fost
retras in mijlocul Carpatilor i mal ales la Fagara$ si Maramuras,
care, intocrnai ca chivotul luI Noe, a pastrat nationalitatea romana.
Dupa contenirea potopuluT, ce vedem insa ? Doua mhnI de oamenl,
condusl de Rada Negra si de Bogdan Drago$, ies din CarpatT, se
scobor de-a lungul riurilor, se unese cu comuilitatile libere ce nu
fost parsit vetrile striarno$estI, intind staphnirea peste toate
dintre CarpatT, Dunarea i pana in Marea Neagra; si nu mal tardia
de at dupa patrudecI de anl, vedem pe vitejiI nostri Voevodi lup-
thndu-se cu UnguriI i cu PoloniI in capul unor armil de 50 si de
60 mil de Romani. Romnia n'a perit and slavinismul strabatuse
pretutindenea; and limba slavona se Meuse la noI limba StatuluI
a bisericiT. Actele luI Stefan si ale luI Mihaiil sunt serse slavoneste;
chnd Romhnia a fost vre-odata mal puternica, mai glorioasa de
cat in timpul acestor Voevoc,II?
Romania n'a perit and Turcul i fanariotul ati navlit asupra
tariT, and toata viata la nol era amortit, and drepturile noastre
erati sf4iate, and hotarele noastre eraa incungiurate de cettI turcestl,
si and in Ia i in BucurestiI doI orindarI strainI, venitI de la Stam-
bul, ne dati legl in limba greceasca; si cum, tocmai astadi, in secolul
dreptatil si al luminilor, avem sa ne temem cA nationalitatea romana
poate peri, astadI, and ea a primit consfintirea cea mat solemnela, and
Principatele Romane s'att pus sub scutul Europel? Cum, astac,1I, inspiraff
de un prejudet, de un pericol ilusoni, voim sa. refusam, ce 41c, sa

www.dacoromanica.ro
 235

radicilm pOmintenilor eterodoxI drepturile politice ? Am jis cuvintul No. 1980.

radicat, si asa este, die' chiar astdt eterodoxii aLi drepturf politice. Proc.-verb.17.
1857
Aiiem in tear" de sute de aril' proprietarI catolicI, din cariI mult1
12 Noem.
ajuns in functil publice, a dobndit titlurl deboerie, a esercitat dreptul
de alegtorl, chiar la Adunarea general& in timpul WI Mihail Sturdza.
Avem strAinT, iariaT de legea eatolic sa protestant, cariI a capAtat
sub guvernul trecut marea impilmintenire, pe aceleas base; cOcI strainiI
ortodoxI in Teara Romneascd, cu care aspirrn a ne uni, si catoliciI
Armenif a drepturI politice i sunt proprietarl do mosil. AcestasI
cas este si la noT, in tinuturile de peste Prut inapoite Moldovel; prin
urmare, pe ce regulO de dreptate am veni astdI s declarAm c drep-
turile politice se pot intrebuinta sag dobandi numai de ortodoxi,
asa s desbrficam de asemenea drepturr pe totI pminteniI ce re-
cunosc un alt rit crestin, si asa sti-I facem strain" in chiar prnntul lor?
Dicem c religia ortodoxO, la care trebue s tinem, ar fi o pedeca,
si eh Regulamentul Organic, pe care DOI necontenit Il spircuim, ar
rosti o asemenea esclusie. ins& nol trebue s ne aducem aminte, cd
In trecutele dile am declarat libertatea culturilor, cA multe din Regu-
lament, inainte de a le sfOrima noT, a cac,lut in neintrebuintare, ca
loate legile ce nu maI sunt potrivite cu gradul de civilisatie la care
a ajuns un popul.
Nol trebue asemenea sA ne odueem aminte, cA iarhsT inainte de
-ateva 4ile am declarat egalitatea inaintea legil ; insA ce fel de ega-
litate ar fi aceea, care d& unuia i refus& altuia ? Am 4is egalitatea,
am dis desflintarea de privilegii, i noI astOdI venim i punem pe
ptunintenil eterodoxI inteo positie cu totul neegalO in privire care
pminteniI ortodoxI. Pe acestl din urma Ii facem privilegiatI, pe cei
dintAI if facem strAinf.
Daca dar este ca proiectul comisiei sA se respinga, apol et' vin
solenel declar, c noI am sfarimat egalitatea si am intemeiat pri-
vilegiul, cci toatO legea ce nu are o asemenea m'e'sura pentru top',
nu este o lege de egalitate, ei o lege de privilegiti !
Domnilor, dati-mi voe sA v argt o alt consideratie, iarAsT de
mare important, care ne preserie datoria de a recunoaste cA
mintenitil de orI-ce religie pot dobndi drepturl politice. Aceasta este
compunerea societtil noastre. Care sunt elementele de care aceastii
societate este formatil?
De o parte vedem boefil mar" si miei, proprietarI, neproprietarl,
functionarT inaltI sag de jos, cum vroitI, Ins& tot boeri. De altti parte
vedem luertorl de pamint, fie ra'zAsi, fie pontasi, insa numaI
toil de pimint.

www.dacoromanica.ro
 236

No. 1980. Dou5 clase fa ta in fata. Legatura cea mat national, cea mat
Proo.-verb.17 puternica, singura care poate intemeia echilibrul si a opri antago-
1857
nismul, starea de mijloc, aceea caria Sieis qicea trebue sa fie-
12 Noem.
totul inteo natie, lipseste desavirsit, maT ales in Moldova. Tirgurile
noastre sunt populate numal de Jidovl si de un mic numr de strint
de deosebite riturt crestine. Tot comertul, i acel din tirgurT i acel
de la eara, este in mana Jidovilor, din cariI treT patriml sunt
Luatl seama Dommlor! c legea electorala, in puterea caria am fost
convocatT, da tirgurilor dreptul de a trimite doug-clecl de deputatl
tirgovetI, adeca in spiritul legislatoruluI representantr al staril de mij-
loc. El bine, noT in toata Adunarea avem un singur negutitor, depu-
tatul de FocsanT i patru medicl, caril i acestia sunt boeri ! Uncle
este dar starea noastra de mijloc ? Nol n'o avem, i datoria noastra
este sa o facem. Elementul constituariI if este in adoptarea proiec-
tuluI comisier; sa chemam intre nof, prin imparnintenire, pe acel
strAinT, caril de multt anI sed intre no!, caril prin deprindere, prin in-
terese, prin limba. prin chiar iubire catre pamintul nostru, fa'cut
de fact pamintenT ; i caril daca s'ati tinut de o parte, este numat
pentru ca Regularnentul Organic ii departa de la orl-ce putinta de a
se face cetatenl roman!. Si niel ca sa credern ea fara aceasta voni
putea ajunge de a avea o stare de mijloc pIminteana.
Caraeterul MoldovanuluT, cel putin pana acum, nu este pleeat
catre profesia negutitoreasea, acest mare element al stariT de mijloc..
Aceasta nu este de astdl. Jata ce cu 140 de anT maT inainte Domnul Di-
mitrie Cantemir ne qice, in Descrierea Moldovel: Grecir, Bulbanezilp
S'rbii i Bulgaril traesc in Moldova slobodl, i altil se indeletnicescr
cu negutitoria, iar alii slujesc cu leaf a la Domnie. NemtiT, LesiT si Ca-
zacir sunt puin, i unil sunt ostasI, iar altil slujesc in curte. insa din
Lesl s'ati rdicat vr'o *Iva si in starea boeriel.; iara Armenii sunt
supusl ea si ceia-lalti neguttiorT i tirgovetI ce sunt prin orasele Mol-,
dovel i platesc asemenea bir la Domnie, i bispricile lor sunt ca
qi ale papistasilor, i niel sunt mal micI, niei mal putin impodo-
bite de cat ale pravoslavnicilor, i sunt slobo4I a-tif pazi legea lor.
Evreil Inca sunt supusT plates pe an maT mare bir de cat eel
de obstie, i cu alta nu se indeletnicesc de cat numaT cu negutito-
ria i cu carcimaritul, i uncle voesc, acolo pot salt fad, sinagoga;
insa numaI de lemn, iar de peatra nu ati voe; Rush' i Unguril tot-
deauna a fost t6ranT boerestl al Moldovel
Cel-ce sunt adev6ratt Moldovenl, osebit de starile boerestf pentru
care am pomenit mal sus, unil sunt tirgovetT, jar% altif Oran!. Tir-
govetil sunt aeeia care se afia Cu locuinta prin orase i prin tirgurI,

www.dacoromanica.ro
 237

iar t6raniI sunt aceia care locuesc prin sate ; eel de pe No. 1980.
la tirgurI nu sunt supusl nim6ruI, fat% numal Domnie, la care is' Proo.-verb.17.
plAtese dajdiile lor si se indeletnicesc la toate lucrurile. ltara ne- 121857
Noem,
gutitorl sant prea putini din Moldo% eni, pentru ea Moldovanulta
din fire este nscuta mandria . . . &Act ei orl-ce negutitorie o so-
cotese ca este lucru de rusine. Osebit numaI de negutitoria cu
panea, care o fac el pe moside lor. Si e socotesc ca aceasta este
pricina cea mai mare de se gasesc proa putini din Noldoveni tirgoveti
bogati, i ca este in teari necontenit lips5, de b macar de se
si tree peste hotar afara mai multe lucrurr de cat acele ce se due
in luntru; cacI negutitorii ce! straira, Turcil, JidoviI, Armenil,
GreciI cariI se die gelepI, a apucat in mani toata negutitoria Mol-
dovel, din pricina leneviril patriotilor nostri; i turme intregi da
dobitoace micI sl marl', pe care le cump6ra' din Moldova cu putin
preto le due pe la Stambul i pe la alte cetatI, si acolo le vind cu
pret indoiti intreit. insa" aceslia Cii mai bogati nu all
TOO s fie ca mosii si ea case statorniciti in Moldova, pentra
aceasta banit cei tuai multi se petrec earl din Vat* lark presto
Dunfirea inapol yin proa putini ; i de abia sunt cu indestulare
pentru pltirea birulul si a altor cheltuell turcestT.
Cuvintele lul Cantemir ne arat ce trebue sa facem, pentru ca s
ajungem s avem o stare de mijloc. Tot Cantemir r6spunde si la
cuvintul domnulta deputat al proprietarilor marl din tinutul Romanulul,
carele ca argument in contra proiectulta ne citeaza Bucovina, uncle
jumtate de mosiI a ajuns a fi in mana Armenilor. Pentru ce ins
aceasta ? Este pentru cA Iosef II., imptirat catolic, departe de a des-
braca pe RomniI ortodoxl din Bucovina de driturile lor, la luarea aces-
tuI parnint, coast a MoldoveI, a decretat ca deosebirea religieI nu poate
s interrieieze esclusie intru intrebuintarea drepturilor civile si politice.
Atuncr Armena din Moldova, de si locuitorI vechT ai eT,v4nd ca. aicea
li se rdicail drepturile, ea' se declaratl straini in nsuJ locul nasteriI
lor, n'ati mar privit pe Moldova ca patria lor ; ci mr,giniti puma." in
dreptul de a tinea mosiI in posesie, el ag esploatat i moiilesi
ales pe locuitorY ; toata rivna lor a constat de a aduna banl; i cand
,capitalul era in destul de mare, el tmceall in Bucovina, unde puteati
cumpra moii, unde puteail castiga drepturI; unde in sfirsit puteati
da copiilor lor o patrie ! N'ar fi fost maI bine si pentru teara noastra
.ca o asemenea emigratie sA nu se faca? Ca Armenir s pstreze Mol-
dov'eI i aetivitatea i averile lor ? in loe de esploatatorI de oameni am
fi avut un numr mare de cetatenf folositorI!
Sa gandim, Domnilor, serios la ce facem.Prin respingerea pro-

www.dacoromanica.ro
 238

No. 1980. iectulul, nol nu numal ca nu &Am, dar chiar redicem drepturI avute
Proc.-verb.17 de sute de ani de pmintenl eterodoxT, precum sunt rezeil egad
857
12 1Noem.
din tinuturile Bace'e i IaT. Acetia pururea s'ati privit ca prnintent
inzestratI cu toate drepturile civile i politice, cariT unil din eI sunt
hoed, sunt in functie. Eti, cum am 14is, cunosc din eI caril chiar la
Adunarea obteasce din timpul lul Mihaiti Sturdza ail intrebuintat
liber dreptul lor de alegetorI. N'avem, cum am maI tis, chiar astklI
strain1 de religie catolic sa protestante, caril, cu toate prescriptiile
contradictoare ale RegulamentuluT, prescriptiI ce fecut timpul,
a primit sub Domnul Ghica impmintenirea cea mare ; qi asteli se
numere intre boeriT, functionaril i proprietaril marl a! MoldoveI ? N'a-
vem o intreage populatie catolice i armeane ce ne-a venit cu ina-
poirea tinuturilor de peste Prut? Multi' din acetia sunt proprietari
de moif ; ca nobill sa functionarT, sub guvernul rusesc ei ai avut
drepturI politice. La alegerile Aduneril ad-hoc, perninteniI crWinI ete-
rodoxT, intocmaI ca i pamintenil ortodoxI, a intrebuintat dreptul
.politic de alegetorI. De nu maT mult, dar cel putin o patrime din
deputatil nostri sunt trimiI de corpurI electorale formate i de ca-
tole! i de Armen', ha chiar avem i un deputat catolic: deputatul
orapluT Ismail. Validitatea alegerilor s'a recunoscut de intreaga Adu-
nare. El bine, cum putem acum sa desbrecem de drepturile lor pe
alegetoriI nostri, pe ace! ce ne-ati trimis pe aceste bance, tocmaI pen-
tru ca se le aperem drepturile ? Cum am putea noI se-T declaram
strainI in insaT patria lor? Cand tocmal- datoria noastr cea mare
este, ca prin o adeverate egalitate, prin legatura aceloraT indatorirI
i drepturI s unim pe tos! pminteniI, fare' osebire de credinte, in
acee4r armonie, in aceea0 iubire ctre teal% ; ca aa cu totiI s fin)
o singura natie: natia romink ca aa cu totiI:s avem qi s aperam
o singure patrie: frumoasa Romttnie !
Ve rog, Domnilor, luatI seama bine la votul ce avetT a da. Pre-
tutindenea drepturile politice i civile nu se radic' de cat in urma
une! virif i in urma une! judectl.
Ce vine inse a fecut alegetorii nostri eterodoxT, pentru ca acum
se-I desbrecem de drepturile lor, i prin urmare s-1 osendim la ade-
verata degradare poate vina lor este pentru cA ne-ae ales de-
putatI ?
Inca' odat ye rog, se gandim i la consideratiile din dar, sa
gendim la ce va c,lice Europa, se. gendim la viitor ! la ce arm& dam
In mana protivnicilor nostri. E socot eh' col maT re serviciii
ce putem face cause! noastre este de a vota in contra principulul punc-
tuluT al nouelea. Ce triste recomandatie de noT inine am da Europel

www.dacoromanica.ro
 239

catolice si protestante, care pentru RomanT a fcut atata. Spre recu- No. 1980.
nostinta noI voim acum a declara religiile catolica protestanta ca ti- Proc.-verb. 17.
lurT de esclusie la conditia de pmintean al Romaniel ! Ce arme am 1857
12 Noem
da in mana adversarilor nostri, caril in fata unuT asemefiea vot ar fi
in tot dreptul sA cIic Europel : Uitati-v6 ce oamenT, ce tear vroitI
a emancipa; el cer dreptate, i cea intaI fapta a lor este de a o
refusa, ba chiar de a o radica insusT fratilor i pamintenilor lor,
a carora singura vin este pentru ca. se inchin TreimeT dumnedeestI
sub alt. forma de rit. Trist i nenorocita impresie va face un
asemenea vot i in lumea civilisat si mai ales la viitorul Congres !
Trista i nenorocita dovada vom da despre putina noastra civilisatie !
Atka va fi resultatul votulul nostru; cad in acest secol de lumina, sa
ne iase din minte ca Puterile garante ar putea sa iea maI mult in privire
prejudetele noastre de cat glasul sfinteT dreptatl, care striga neince-
tat: ce null place, altuia nu face; iubiti-v6 intre vol, cacI totI suntett
fil al aceluiasI printe.
adversaril proiectuliff nu gandesc ea la biuroul Conferinte-
lor ce ail sa hotarasca despre viitorul nostru a sA iea parte repre-
sentantiT a treI suveranT catolicI i doI suveranl protestantr: ca, din
monarhil subscriitorl TratatuluT de P,aris, numaI unul este de religia
ortodoxa, dar ea si un altul, M. S. Sultanul, este de religie musul-
mana! Lucrul tot se va face; este cu neputint ca prin verdictul Con-
ferintelor, religiile catolic, protestant, arman in Romania sa, se
loveasca cu ostracism ? LuatI esemplu de ce s'a facut in insas1 Turcia,
In insasT teara Musulmanilor ; acolo cu *Iva anT mat inainte, cel
de pe urma caicciti sa hamal turc putea fara a fi pedepsit a scuipi
in fata celul mai insemnat dintre crestinI si a-1 numi cane sa ghiaur !
El bine, Domnilor, uitati-v6 ce prefacere a luat ideile i lucru-
rile in insasI Turcia? Iat. ce dice hatihumaiumul din 18 Februarie
1856, slobodit de M. S. Sultanul. dupa mijlocirile Europe' crestine:
Toga deosebirea sari poreclirea tintitoare de a face vr'o oaresI-
care clas'a maI jos de alt. clas din causa cultuluT, a limbel sag a
neamulul, va fi pentru tot-deauna stearsa din protocolul administrativ;
legue vor pedepsi cu asprime intrebuintarea dintre particularl
sati din partea autoritatilor de orl-ce porecl batjocoritoare sail jig-
nitoare.
Fiind-ca. toate culturile sunt i vor fi asemenea liber practicate
in staturile mele, nicT un supus din imperiul mat nu va fi strim-
torit in esercitiul religiel ce el recunoaste, i nicT inteun fel nu va
fi supgrat in aceast privire. Nimenea nu va fi silit schimbe
religia. Numirea i alegerea tuturor functionarilor i altl intrebuin-

www.dacoromanica.ro
 240

No. 1980. tat al imperiulul mea' atirnand cu totul de vointa mea suverana,
Proo.-verb.17. totI supusif imperiulul mea, far osebire de nationalitate, vor fi in-
1857
12 Noem.
drituitl de a fi primitI la functiile publice si de a le ocupa dupa
capacitatile i meritele lor, (lupa anume regule de o aplicatie generala.
nolitatea darilor tragnd dup sine egalitatea sarcinilor, pre-
ctun egalitatea indatoririlor trage dupl sine egalitatea drepturilor,
supusii crestinf si de alte riturI nemusulmane vor trebui ca i Mu-
sulmaniI a lua parte la recrutatie etc
data, Domnilor, marele principia' de omenire, de civilisatie, de
mare si eterna dreptate proclamat in Turcia de M. S. Sultanul Abdul
Medgid !
((Cu toate prejudetele, cu tot fanatismul Musulmanilor, hatihu-
maiumul a inceput a se pune in lucrare. in Constantinopoli s'a
inflintat un inalt consilia menit de a se ocupa cu interesele ge-
nerale ale imperiului, si in care, sub presedinta mareluI Vizir si ala-
turea cu seful religiel musulmane, cu Seic-ul-islam. sed Patriarhul
grecesc, Patriarhul catolic, Patriarhul arman si marele rabin ; lucru
mare; lucru nepilduit! in Viena, Domnilor, ambasadorul ce inftoseaza,
incasI persoana M. S. Sultanului este beizadea Calimah; asemenea este
cu altI multI ministri i trimisl de al' Portil in strinatate, cu
multI altI inalti functionari otomanl in Muntrul imperiulul i carit toti
sunt crestinl ! Acest mare progres Il datorim energicilor mijlocirI ale
marilor Pulen" crestine. El bine, Domnilor, daca Europa civilisata
a dobandit un asemenea resultat de la Turcia cea fanatica si a caria
suveranitate negresit ca nimenea nu o contesta, cum socotitI ca aceas-
tas1 Europa, care astaciI Sine soarta Romniel in mnile sale, la vii-
toarea organisatie, i tara voia noastr si cu toate prejudetele noastre,
nu ne va impune acelasI princip de dreptate si de omenire? S ne
iase dar din minte c votul nostru in contra proiectulul ar putea
avea vre-o greutate inaintea Conferintelor ; el n'ar putea, o mal' adaog,
de ct de a da o slaba idee de civilisatia noastra, de ct de a ne
compromite inaintea fackorilor nostri de bine, de da de a da arme
adversarilor nostri, i jata pentru ce
Domnilor, ca Anglia, care in Congresul de Paris a opinat in
favoarea UniriT Principatelor, ast411 se pretinde cel putin ca si-a
schimbat opinia. Causa ce atribue une"' asemenea schimbarI, este
ca adversaril nostri aa facut pe cabinetul britanic s creada ea* Uni-
rea tgrilor-surorI nu este o dorinta a inimil noastre si o trebuint
a natiel noastre ; ci ea ea este o idee ce ni s'a insuflat prin Rusia,
care prin o asemenea .combinatie ar voi sa redobandeasca la Minare
vechia el. preponderant ; ea Romnia, unit cu Muscalii prin ace-

www.dacoromanica.ro
 241

leasT legaturl ale ortodoxiel, n'ar fi de cht un avan-post al Rusiel in No. 1980.
contra Turciel etc. etc. Din toate argumentele ce se intrebuinteaza in Proe.-verb.17.
1857
contra UniriT, religia noastr ortodoxa este pururea alfa si omega.

litice,-
12 Noem.
La Romftni, striga adversariT nostri, ignorantI i necultivatI, religia
este ma puternica de chi, nationalitatea ; ortodoxia va arunca pu-
rurea in bratele Rusia !
ET bine, Domnilor, declarand ca ortodoxia este neap6rata conditie
pentru pmnten i irnpamintenitI spre a putea dobandi drepturI po-
n'am da nor singurT o putere acusatiilor ce ni se adreseaza?
Cand nor trebue prin toate pasurile, prin bate faptele i mal ales
prin toate Voturile noastre s dovedim ea nu suntem niel RusI, niel
Tura, niel Austriaci ; ea Romani sunfem i R0111'11111 voiin Si murim.
Ah! Domnilor, de ce n'am in destul elocuint ea sa pot intra in
toate convinctiile, ca s'a pot ajunge la toate inimile, ca sa v pot in-
ca s v pot incredinta de neap6rata nevoie ce este pentru
nor, s fim drept pentra toti fiii Rominiell De ce n'am in destula
.elocuinta, ca sa fac din d-voastra, apostolii libertatil constiinta ;
asa Cu tota s ajunern a vedea in toVi paminteniI pe fra01 nostri,
i asa sa stim cu toOT, c spre a fi demni de libertate, trebue mal
nti sa o respect-am in altir ; ea spre a putea dobandi drepturT nu
irebue mai inti sa le radical-a altura!
M6 adresez catre vo, representanV aI cleruluI, o vor ace! ea-
rora vi s'ail dat frumoasele titlur de ministri al pacif, de (Ater' aI
moraluldf. Nu v'e impotrivitI la o lego de omenire si de dreptate.
Nor am facut i vom face tot ce poate face religia ortodoxa puter-
mica i glorioasa.. . Nu mg avett nimica a ve' ingriji. Aduceti-v8 aminte
ca. fratia i adeve'rata egalitate sunt aduse pe pamtnt de catre Ilristos
Mntuitorul ; aduceti-v aminte ca religia sa este de dragoste, iar nu
de lira. Nu uitaV cuvintele evangelistulul loan, ce dice, ea tot cel-
ce crede In sfnta Treime, in natura dunmedeeasc a tatalur, a fiitdul
si a sUntulul dull este crestin. Aduceti-v6 mal ales neincetat aminte
de aceste cuvinte ale luI Hristos: invtat ca vis, vetI iubi pre
4cacel. ce v iubesc, i vetI uri pre dusmanul vostru. i eA v'e die: iubiti
.pre dusmanif vostri, facetI bine color-ce ve' urea; si rugati v'e pen-
tru coi-ce v prigonesc i v clevetesc ; pentru ea s fitl fiiI p-
rintelul vostru ce este In cerurf, care face de r6sare soarele pentru
eel' bunT i pentru ce! 1.4 si care trimite ploaie i asupra celor
odreptI i asupra color nedreptflo
Me' intorc catre voi, deputatI ai locuitorilor pontasT, carora
dicem terani, pentru ca infatosatI acea multa, acea grea i impilata
eara. Aduceti-v6 aminte c i locuitoriI catolici a rabdat cu vor
(Acte i Documente. VI. 1.) 16

www.dacoromanica.ro
 242

No. 1980. (Wile si beilicurile, i hiciul si toate angriile; i eI cu voI a mun-

Proe.-vero.17. cit i a suspinat ; a avut acelas1 trecut, lsati-T s aib i acelasT
1857
viitor. Voi in Adunare aff gasit i yeti' gsi sprijin la durerile si lip-
12 Noem.
surile voastre. Et bine, nu ve. lsatl s ye insele; fugitI de soaptele
care v6 indeamn s fil nedreptI pentru frata vostri. Aduceti v6
aminte c intre catolici i intre vol. este inrudirea cea mal strinsa
Inrudirea acelorasil suferinte, acelorasi impilrf Spre chiar folosul
vostru ye rog dar, vol cara ceretI dreptate, dati-o fratilor vostri !
Me adresez dare voT, representantil rzsilor, urmasI aY vechif
boerimI romAne; dup o sut de aril' de impilare, Puterile EuropeY
v'att chemat si pe vol. ca s luatT parte la organisatia patriel, pe care
odard stramosiI vostri a aperat-o pe cAmpurile resboiulul. facetl
!

ca din gura voastr s nu iase cuvinte de strimbelate:;. aretati lumiI

ea, de si caclutf, in TM este Inca' vie schintela vechil liberttI romine;
aretatI lumil ea suntetI ine demnI de a ve realta i de a impreuna-
lucra la regeneratia RomAniel.
Me adresez in sfirsit la boerime. O vor, aceI caril prin nastere,
prin avutiT, prin inteligint suntetI in capul natid Fii demnI de
misia ce ve este ineredintata. Ducett la bun sfirsit marea noastra in.
treprindere.
Privilegiurile le-am lepadat, (lar in mAna noastr sta Inca pri-
vilegiul ca s remAnem corifeir teril noastre, ca natia sa vada in not'
aleiT sef. Pentru aceasta n'avem de cAt s ne tinem in capul refor-
melor cerute de luminile secolulta, de trehuintele pmintului. Inteli-
ginta, dreptatea i patriotismul nostru, in chipul acesta vor fi pri-
vilegiurl pe care nimenea, niel odata si in niel o intimplare nu ni
le poate lua!
Ale adresez mal ales catre vol, partea tiner a hoerima. trite-
leg ca eel betrAnl s tie la Regulament ; el le aduce aminte de tim-
pul pe caro fie-cara om II iubeste, timpul junetii. Reglementul este
facut de d-lor in timpul tineretelor lor ; ail dar toata dreptatea s
fubeasca legile facute de dinsiI. ins, Domnilor, o generatie nu poate
s aib ma! mult drept de cat o alta generatie. Precum (1-lor si-aa
faeut legt dupa placul lor si ail trait sub dinsele, dee-ne i nou6
-voe sa ne facem si nol dup placul i trebuintele noastre. Per-
fectibilitatea este legea nu numaI a omuldf, dar si a omenirll Regu-
lamentul Organic a fost un progres in 1832; in 1857 el nu mat' este
(le cAt o constitutie invechit.
S nu ne impedecam dar. de strigatele oamenilor trecutulul,
s procedam cu curaj i energie la o organisatie potrivita cu tre-
buintele actuale ale natiel cu ideile secululul.

www.dacoromanica.ro
 243,

Domnilor, am abusat in destul de rgbdarea d-voastr6.Vreati si No. 1980.

trebue sil-ml incheiti cuvintul. Dar inainte de a m6 cobori de la tri- Proc.-verb.17.
18b7
bun, dati-mi voe sA vg aduc aminte de un frumos spectacul si sd
12 Noem.
v` infatosez in viitor un maT frumos spectacul.
Domnilor, v aducetT aminte, cand pe pietele oraselor, tirgu-
soarelor si satelor noastre vedeam tiindu-se de man si hoer!, si ne-
gutitorT, si Went, si tine rl, si btrant, si jucnd Hora Unirii ? Et bine,
Domnilor, di cunosc o hot% si mat frumoasg, horg in care sA se tie
de mana totT pArninteniT, si ortodoxl si catolict, si ArmenT ; si lard a
se uita la deosebirea religiilor, pe cat e le poate judeca numaT Dumne-
dell, totT, legal prin aceleasT drepturt si indatorirT, prin acelasT inte-
res, prin aceeasT dragoste cAtre tear, sA. joace Hora Hominid Unite
ifi autonome.
Eti votez pentru principul progresuluT si al eterneT drepttT, ea
votez pentru adoptarea proiectuluT.
Unul din membrit biurouluT ceteste din nott amandamentul d-luT
C. Hurmuzachi.
D-luT M. Costachi cilice: cd are a face o simpl observatie, ca.
amandamentul vrea sd declare necompetinta Adunan!, qicnd ca
darea drepturilor politice atirnd de Adunarea viitoare, si aceasta
tocmai cand am proclamat egalitatea dinaintea legil. prin care s'a
lepadat o clasg intreagg de privilegiile sale.
D-luT C. Hurmuzachi cere cuvintul si dice, ca proiectul comisieT
cuprinde in sine sufragiul universal.
D-luT M. Kolleilniceanu protesteaz in contra acesteT asertif si
declarli, cg Dime in Adunare nu-T niel comunist niel socialist, eg nime
In Adunare nu este pentru sufragiul universal.
D-lul C. Hurmuzachi, replicand, sprijineste dicerea sa pe cuvintele
urmtoare ale proiectuluT comisieT: Top' pamintenil, de orT si ce lege
cresting, se vor bucura de toate drepturile politice, intocmaT ca si
pamintenit de religia ortodox si pe considerantele aceluT proiect.
D-luT M. Costachi intimping : cd proiectul acesta s'a retras si
s'a substituit prin amandamentul d-sale, pastrandu-se numa din
acel proiect considerantele unul 5i ease, din care s'at'i sters cu-
vintele drepturY si indatorirl, inlocuindu-se prin cuvintul lega-
minte.
D-luT C. Hurmuzachi declara, c5. de vreme ce proiectul a calut,
isT retrage observatia sa. D-luT arat c5, libertatea culturilor filed
nu este un titlu pentru esereitiul drepturilor publice, si citeazd de
esemplu Anglia, unde pan la anul 1829 catoliciT n'aveatl dreptut

www.dacoromanica.ro
 244

No. 1980. de a intra in Parlament si undo si ast4i unele din functiile pu-
Proc.-verb.17. blice sunt reservate numaI pentru aceT ce profeseaz legea domnitoare.
1867
12 Noon:L.
D-lui maI citeazA si altA tear, mult mai civilisatA decAt a noastrA,
Svitera unde in unele cantoane catolice i astAdt incA se cere
spre impAmintenirea strAinilor jurAmint de dogmele
incheie, cA atuncI cAnd viitoarea Adunare legislativA va regula
conditiile de la care trebue sa atirne cAstigarea i esercitiul dreptu-
rilor politice, se va putea avea in vedere i chestia de fatA.
D-lul O. Negre cere cuvintul si dice, cA atacA chestia in fond ;
el a sosit timpul actelor color marl politice in patria noastrA; cA
toate incheierile Divanurilor vor avea un mare rsunet in Europa,
In lume, in istorie; cA trebue sA ne silim ca ceea-ce vom face de
acum inainte sA fie potrivit cu ceea-ce am fAcut ; i ca trebue s d'Am
temela trainice de propAsire si de dreptate tgrilor noastre. D-luT
aratA, c dacA ne punem in puntul de vedere al amerintAriI nationalitAtif
noastre prin intrarea strinilor in tearA, monopolisAnd acestia toat
industria, avutia, slujbele StatuluI i lasAndu-no inapoitI i neputnd
apgra teara ca adeve'rati RomAnl; no atuncea ar trebui sA aminAm
aceste nenorociri, i cA d-lul vede primejdia in Art. 15 si 18 din Con-
ferintele de la Constantinopoli din 11 Februarie 1856, care vor s
dea drepturi civile si politice tuturor strAinilor fr deosebire de
nastere i religie. D-lui aratA, cA trebue sa cAut.m a micsura pri-
mejdia coloniilor ce ne-ar amerinta, primind o parte a Articulelor
Conferintelor de la Constantinopoli, ca s nu fim silitI vrnd nevrnd
sA dam pe urmA mal mult, i ca sA vadA Puterile ea am dat cat
am putut da si c am fcut cat am putut face. D-luI 4ice, c Ar-
menii sunt aicea incA din timpul lul Alecsandru-cel-Bun, cA de se
titluesc incA de natie armeanA, aceasta este ca din dilioniile religioase
i-am urit. Aceasta este c i-am respins din natia noastrA ; i eh
aceastA urA vine de la Bizantinl, caril a adus in tgrile noastre aceleasi
dihoniI i prigonirI religioase, cu care ei i perdeaii timpul chiar in
ceasurile cAnd Mahomed al II-lea lua Constantinopoli. LipseascA acestea,
adaoge d-lul, pue-se in aplicare votul de tolerantA religioasA, facl Si-
nodul nout5 legI de impAcAluire, tirula-li-se o mAnA de pace si de
prietenie, si atuncea Armenii nu vor mal fi Armeni, ei Romani ; pA-
mintenil catolici, intreabA d-luI, in numAr de .50 pAn' la 60 mil, caril
a pAtimit cu nol' de veacuif intregi toate suferintele noastre, cum sa
fe'mAe ? La aceasta r6spunde impreun, cu suferintele lor, simtul drep-
ttiI, nevoile veaculuI, politica inteleaptA, care prin intArire i legl-
turA a t6riI intregi ne invatA sA' formArn o RomAnie puternicA

www.dacoromanica.ro
 245

mare. D-luT sfirseste prin un mare precept al sfinteT noastre religii: No. 1980.
ce vre1 altul tie s.-t1 facg, M si tu altuia si prin urmare cerem Proo.-verb.17,
1857
drepturT, sA dam drepturT.
12 Noem.
Cuvintul d-luT C. Negre.
A sosit timpul actelor celor marl politice in patria noastrg.
LucrArile ce s'ail indeplinit pana acum in sinul acesteT AdunArl sunt
menite a avea un mare rsunet in analele riT, in Europa intreagg,
ce astAc,1I ne priveste in asteptare, i in fa0 viitoarelor generatil
mane.
Ceea-ce ne maT r8mAne a face, trebue sA, fie in potrivire cu
ceea-ce am %cut, pentru ca sA fim consecuentl cu noT mnine, ca sA
riSspundem la datinele i nevoile veaculuT i ca sA desgvirsim in to-
tul malta misie a asterneriT viitoareT noastre reorganisatil, pe temelil
trainice de propAsire si de dreptate.
Chestia ce astAIT ne preocupti este proiectul : ca totT pAminteniT,
de orT-ce religie crestinA, sA se bucure de toate drepturile politico,
intocmal ca i totl pgminteniT de religia ortodoxA, i impgminteni01,
de orT-ce religie cretina, nu vor putea dolsandi driturT politice, intru
ct eT nu vor fi primit marea naturalisatie votatA de Adunarea le-
gislati vA.
Ea intru fArA niel o sfialg intru aceastg. chestie ce o clasific in
treT despArOrI :
Strginil de impAmintenit,
ArmeniT pAmintenT,
CatoliciT pAmintenT.
SA pureed din punctul de vedere, cA intru adev6r ni s'ar ame-
rinta poate nationalitatea, dacA ar nAvgli in teara noastr strAinii,
caril cu toii sunt mal agerT de cat nol in stiinta ocArmuiriT, in eco-
nomia politick in negot, in lucrarea pAmintuluT, in mestesugurT, in
arte ; cA acel str5inT fiindu-ne nou6 superiorT in toate aceste ramurT po-
menite, le-ar monopolisa in singura lor dobAndg, unde a ne rAdica outotul
chipul traiuluT nostru, prin o doboritoare concurintA; OA el ail a trage asu-
pra-le i preferintele Statulul, poate inlAturndu-ne i luAndu-ne pe
noT inapoia lor, i c5. la vre-un prilej de nenorocire politick precum
multe de aceste a picat asuprg-ne, strAinil acestI agerT, avnd el
prin ale lor merite suprematia in teal* nu ar ap'ra-o cu acea rivng,
cu acea infocare i cu acea datorie sintA ce decurg din strAmosestile
traditiT ale adev&aOlor RomAnT.
Aceste toate cncnd cA sunt asa, ci pornind de la asemenea

www.dacoromanica.ro
 246

No. 1980. incredintare, intelepciunea cea mg de toate dilele trehue s ne in-

Proc.verb.17. demne a cerca mijloacele de a amina asemenea ndvtilire. Deschid
1867
12 Noem cartea si vd Articulile 15 si 18 din Conferintele de Constantinopole,
care asa rostesc : Strdinil vor putea avea pdminturT in Moldova si
Valahia, indeplinind tot aceleasT sarcinf ea si pdminteniT si supuin-
du-se pravililor.Toate clasele populatieI, itara niel o deosebire de
nastere, Ind de cult (adecti religie), se vor bucura de o potrivd de
drepturile civile, i maI virtos de dreptul de proprietato in toate fe-
lurile, dar intrebuintarea drepturilor politice va fi oprit vremelniceste
pentru pmintenil supusI uneI protectiT strine
intreb : oare aceste Articule, inscrise in conglasuire una-
nimd de cele seapte marl PuterI, nu ar trebui s slujeascd nou de
busold spre a ne pune pe cala viitoareI lor hotdriel intru aceasta ?
Aceste Conferinte nu-s1 mal a tdria lor, mi se va r6spunde ;
nu, intru adev6r, in privirea lor politic, care s'a modificat, dar in cele
de organisatie luntried pentru nol, et1 cred cd farti indoial vor
mnea intoemaI cum sunt, i vremea ne va dovedi-o ; eticI tot acele
marl' Puteri fdcut, care art indemnat pe inalta Poartd cu dol
aril mal in lima a da la iveald, actul solemnel, prin care se d tuturor
supusilor sl", de ori-ce lege si conditie, tot acole drepturI in totul.
In urmarea cdruia act am v'e'dut Patriarhul grecesc ortodox,
Episcopul catolic, Episcopul arman i rabinul cel mare sednd
turca in sfaturile imp'rdtestI cu eic-ulislamul, in urmarea ctiruia
act am v6dut marI i onorabile notabilittI de toate legile in functiI
inalte ale imperiuluI otoman.
Mai pilduindu-ne si de la alte marl staturI megiesite, vedem cd
In Austria si in Rosia, asemenea drituri s'ati dat tuturor pmin-
tenilor fard deosebire. Aceste sunt pilde marl, pe caro trebue s le
ludm bine aminte.
Dar nol ne temem de n vd.lirea strdinilor. intru adevr ca si
eft am audit soptindu.se chiar cuvintul de colona,acest mint pe
mine m'e' sparie, e vCid inteinsul primejdie: edeI sat ce a fost
ce sunt coloniile de prin prejurul nostru. Ar trebui deel, dupd pdrerea
mea, sti cautarn a micsura o asemenea primejdie, luand cAt este Inc
vreme povatuirea euvenitd din disele Articule ale acelor Conferinte,
primind de bund-voe i prin insusT impulsia noastr o parte din
ele, ca sa nu ni se impue in totul.De aceea socot dar sa, ne mr-
ca numal la piimintenli i de lege crestinfi, dup. cum dice
proiectul, s li se dea drepturI, pentru ea sa nu fink siliti a acorda
aceste drepturI fdr deosebire si la totI aceia care nu sunt pdmIti-
tera si care nu sunt crestin1.-- in acest fel oprindu-ne, vor vedea

www.dacoromanica.ro
 247

Puterile, de la care atirn astgc,li tot viitorul nostru, cg dgm cal pu- No. 1980.
tern da, ca. !mein cAt putern face, i asa numal sa ndijduim Pro o.--verb.17.
1867
cg ne vor ingAdui a rgmnea pe o margine, peste care pAsind
12 Noem.
scum, am da de o mare prpastie, dupg pgrerea mea, cg. nu vor
dic, a amina pe o vreme maI depgrtatg alte reforme maI
marl; cu care sa ne deprindem pe incetul, sg avem vreme a le stu-
dia si a le linuri din esperiintg, a le potrivi cu timpul de atuncea
catre care trebue s pAsim treptat, iar nu de-odat.
Acest fel cred cA ar cere tactul politic si intelepciunea cuvenitg
slAbAciunel noastre sg facem.
Armenit, uniI din prnintenil prev6dutT in proiect, sunt de mal
multe veacurr pe pdmintul romnesc. Strlucitul Domn intru pome-
nirea neamuluI nostru Alecsandru-cel-Bun Ii primeste in Moldova,
uncle o mare parte din el' pribegesc, pgrsindu-sT teara lor din pri-
eina nAvAlirilor strgine si a pricinelor religioase. Inteleptul Domn
aseadg in Suceava, capitalia sa, le dg ocrotire si ii linisteste despre
schismele religioase ce urma pe atuncea in Re'sgrit, le rdic bisericg
si nu-I deosebeste de totI ceia-laltI numerosl supus al luI. LinistitT,
industrikIsl, pacInicT, el dati negotuluI o mare si necunosoutg Ong
atuncea impulsie si se ocupg Ong in dilele noastre tot cu acca cu-
mintie, tot cu acea probitate mime de negot, a cruia desvlire prin-
tr'insil a adus marl si netggduite foloase tril.
Nime nu i-a Vdut nicI in zavere i volintiril, niel in vre-o altg
din acele multe tulburgrI de care a pgtimit grett teara noastr.
Da se poreclesc ilia, de natie arman, aceasta este cg din di-
honiile religioase i-am urit, i-am festelit in legea lor, tot cresting ca
si a noastrA, i-am respins cu dispre i nedreptate i nu am urmat
sfinteI inI6tilturI a lega vechI i nouti ca s iubim pre aproapele
nostru.
De se poreclesc 'Meg de natie armang, aceasta este cg i-am
respins din natia noastrg. Tot omul este !gout pe acest phmint ca
sg aibg in mima sa o icoang, pe care o tAmA.iaz si o slAveste.
Aceasta este patria.
V6dndu-se respinsI cu atAta urg i ind6r6pnicie, Armenif
inchipuit o patrie ilusorie, care nu mai este si nu mal poate fi pen-
tru dinsiI, ego.' aicea se nasc, aicea trgesc, aicea if acopere pmintul.
Iar aceast, urg de (And i pentru ce? De la venirea Bizantinilor
maI ales in t6rile noastre, unde aft adus cu eI tot acele neimpAcate
dihoniI i prigonirt religioase, ca care el i perd o vreme de plan-
gerl si de primejda chiar in ceasurile &And Mahomed II. le lua Ta-
rigradul.

www.dacoromanica.ro
 248

No. 1980. Asa spune istoria.

Proc.-verb.17. Lipseasc aceste, pue-se in aplicare si in inimile noastre, precum
1857
pe hartio, votul de tolerantd religioasd, faca inteleptul nostru Sinod
12 Noem.
viitor leaT de impcdluire, precum i in imprtia ortodoxd a RosieT,.
precum i in toat Europa, tindd-li-se o mand de pace si de prietenie,
steargil-se ura rellgioas, ce nicI este de veacul nostru, nicl in duhul
cristianismuluI; i atuncea Armenir nu vor maI fi Armera, ci RomnI,
precum totI ortodoxiI grecI, srbI, bulgarI, albanezI, din care se trag-
o mare paste din familiile noastre, care, spre lauda si cinstea lor, sunt
din cele mal romane ce avem astdl.
Cat pentru pdminteniI catolicI, el' nu ail nevoie de vorbd multd;
el sunt 50-60 de mil', caril impreund cu no!, de veacurI intregf,
toate dilele noastre de durere i amrdciune ail tras si pdtimit de o
potriv toate suferintele cu care a bine-voit Domnul Dumnedeil a ne
mustra, spre a ne aduce la intelepciunea i dreptatea astddi nou
trebuitoare.
Acestr pdmintenI catolicl ce s fie si cum s rmae ? Eft erect,
cd vor r6spunde si la aceasta Puterile, dar pentru noI ee'spundd impreun
suferintele ale vremil trecute, re'spuncld simtul drepttiT, ce pe pmint este
darul cel mal sfnt coborit din cer, ee'spundd silnicile nevoI ale veaculur
rgspundd politica inteleaptil, care in elementul de intrire al unet
ri sldbdnogite nu pune desbinare, ci legturd intru toate prtile
de care ea se injghabil, pentru a le imputernici unele prin
pentru a face un totul omogen, o Romanic), in sfirsit, in care sd se
confunde si s se prefacd toate desbinatele eI ramurl inteun singur
trunchi puternie si mare.
Sfirsesc prin un mare precept al sfintel i indurdtoaret noastre
religie crestin :
Ce yrei altul tie s-i fug, fA i tu altuia.
Cerem drepturi, sA diim drepturi.
Pentru asemenea cuvinte sunt pentru proiectul ca totI pdmintenil,
de orI-ce religie crestind, s se bucure de toate drepturile politice, ca
si totI pmintenil de legea ortodox, cu aceasta insd, ca viitoarea
Adunare legislativ s asede care sunt si care nu sunt pmintenI,
precum i sd se ocupe de legea indigenatulu.
Dar, dar, nu trebue s inldturdm pe fratil nostri, replica la
aceste uniI din deputatil stenI.
Adunarea, de treI consultat, prin sculare i edere, prin
majori tate se rosteste in contra amandamentuliff d-luI C. Hurmuzachi.
pece membri cer, in puterea . 51 din Regulamentul Ad unril,
votarea prin apel nominal; maI multY membri protesteaz in contra

www.dacoromanica.ro
 249

acesteI cererT, pe cuvint ea odata ce biuroul a constatat majoritatea No. 1980.

prin sculare i edere, nu maI incape apel nominal, si ca aceasta Proo.-verb.17..
poate avea locul s'5 numal cnd ar urma indoiala. 1857
12 Noem.
D-lul M. Costachi apeleaza la onorul membrilor cariT ati subscris
amandamentul, daca nu s'ati convins ea aeeT ce s'A sculat sunt in
minoritate.
La aceasta biuroul ceteste Art. 51 din Regulament: La chestiile
do pzirea Regulamentulta, de inchiderea discutieT, de prioritate, de
chestie prealabila i alta asemenea, Adunarea isT esprim opinia prin
aculare si sedere.
Presidentul invita pe deputatiT ce sunt pentru, a se sculd
acei contra, a sedea. Presidentul i secretara hotaresc despre re-
sultatul votuluI, care se poate repeta pana la a 3 ()ara. Daca este
indoiala sal daca o cer 4ece deputatT, atuncea votul se face prin apel
nominal.
D-lul M Kogedniceanu sprijine, ca membru al comisier ce a re-
digeat Regulamentul, ea tocmaT pe acest Articol se intemeiaz spre a
se opune la apelul nominal, data ce majoritatea este constatata.Dupa
acest Articol, apelul nominal incape cnd ciece membrl Il cer in locul
votulta prin sculare i sedere, sa cnd majoritatea este indoelnica
in urma votultil prin sculare i sedere; i ca daca ArticululuI acestuia
i se da un simt Cu totul altul, d-lta se va retrage din adunare.
D-lul V. Sturdza ceteste Art. 51 si Oice, ea din el se intelege ca
apelul nominal se face cAnd este indoiala sari daca o cer c1ece membri,
chiar i daca n'ar fi indoial, i ea' aceasta s'a aplicat ast-fel de Adu-
nare prin dou precedente de mal nainte; prin urmare, pentru a fi
dreptI, nu putem refusa apelul nominal.
D-luT D. Mictescu cere cuvintul i Oice, ea amandamentele cele
multe 116 adus confusie, i el Adunarea ,sa bine-voiasca a baga de
seama cA amandamentul d-lul C. Hurmuzachi i acel al d-Ita Gr.
Costaehi sunt in princip identice.
So peto la voturI cu apel nominal. Resultatul acestuT vot este
patru-decl i dout; voturI pentru amandamentul Hurmuzachi,
trei 4eci i case in contra acestuia. lar un membru. d-luI Danila
Balan, n'a fost fata la votare.
D-lui M. Costachi iea cuvintul i qice, ea daca majoritatea adu-
nara dinteun simt de patriotism romnesc amineaza principul do-
bndiriT drepturilor politice pentru eterodoxI, apoI tot dinteacest
punct de vedere propune Adunara ca tot acestasT princip sa se aplico
pentru totI ortodoxiI straira.

www.dacoromanica.ro
 250

No. 1980 Mai multi membri aclameaz aceasta propunere, iar biuroul
Proc -verb.17. declara c trebue pentru aceasta o propunere in scris.
1857
Presidentul, consultnd mai int'aitt Adunarea, declara ea adeve-
Noem. .
rtrea votuluT prin inscris se va face la vittoarea intrunire de Jol in
14 Noemvrie i radica sedinta la 5 oare.
Presidentul AdunariI, Sofronie Mitropolit al Moldov el.
SecretariI Adunrif, Petru M av rog h en i, Di mitri e
Rall et, Anastasie Panu,
Constantin Hurmuzachi,
Alecsandru Ter iachiu.
25. Procesul-verbal No. 18.---edinta din 14 Noembre 1857.
No. 1980. Astdi, a opt-spre-decea sedinta a Adunaril se deschide la 10 si
Proo.-verb.18. 1/2 oare dimineata sub presedinta inalt Prea Sfintief Sale ParinteluT
1857 Mitropolit.
14 Noem.
D-luI D. Rallet ceteste apelul nominal, la care s'ati gasit fata
seapte-ded i nou'e" membri, iar absentI cincT, i anume: until in
congedie : (1-1u1 A. Botez-Forascu, doi bolnavl: d-lor C. Rola, 1.
Roata, dol n'ati venit: d-lor I. Docan, N. Canano.
D-luf A. Panu ceteste procesul-verbal al sedinteI trecute, care
se adopteaza de Adunare fara vre-o modificare.
Se pseste la adeverirea prin inscriere a votuluI dat in sedinta
trecut cu apel nominal asupra amandamentului d-luI Flurmuzachi.
D-luI C. Negre declara, ca pentru demnitatea fie-caruia din
membri i pentru demnitatea Adunarif intregI, gAndeste c fie-care
va vota acum dupa, cum a votat in sedinta trecuta.
D-lui C. Harmuzachi cere cuvintul si dice: uca formalitatea ce sun-
tem chematl a indeplini la Murat este numaI constatarea unul fact in-
deplinit, adeca: ca in sedinta trecuta, la apelul nominal, cutare a votat
in glas mare pentru amandamentul d-sale, cutare contra amanda-
mentulul d-sale; cu alte cuvinte, suntem chematI a adeveri prin
subscriere otul nostru din sedinta trecuta; ea nimenea (lar nu poate
schimba acel vot, cci resultatul votaril s'a si trecut In procesul-ver-
bal, care s'a cetit acum si s'a si incuviintat de catre Adunare, iar
schimbarea votuluI ar o fi noua votare, prin urmare o calcare a Re-
gulamentuluT, calcare care ne-ar nevoi a protesta)).
incheiarea este urina,toarea:
AstadI, anul una mie opt sute cincl-decl iseapte, luna Noemvrie
In 14 dile.

www.dacoromanica.ro
 251

LuAnd in privire: No. 1980.

Ca puntul al 9-lea din sirul de chestiT generale presupune esis- Proo.-verb.18
1857.
tinta une legI menite a regula conditiile de la care trebue s, atirne eser-
14 Noem.
citiul drepturilor politice, lege care inch' nu esist si trebue a se face
de care viitoarea obsteasc Adunare legislativ, si
CA puntul al 9-lea din sirul chestiilor generale st in strins.
si nernijlocit relatie si cu legea despre indigenat ;
Adunarea incheie:
inlturarea acestel chestiT, ca una ce este de competinta viitoareI
AdunrI legislative.
Subscri pentru treTcjecT si nou6, si anume: Prea Sfintia Sa
Printele Episcop Nectarie Hermeziri, Prea Sfintia Sa Episcopul Fi-
laret Scriban, Prea Sfintia Sa Episcopul Calinic Miclescu, Sfintia Sa
Iconomul D. Matcas, d-lor D. Miclescu, C. Bdrt, Dr. A. Fatu,
I. Canano, A. Jiean, St. Cali, D. Grigoriu, C. Mortun, G. Sturdza, C.
Sturdza, I. Levrdit, Gr. Vrnav, A Asian, D. Cracte, Chir. Ciocarlie,
G. Ilie, I. Varian, Rd. Saya, Gr. Sutu, V. Neculati, V. Stan, Dr.
Costin, N. Carp, S. Miclescu, C. Sturdza (Vasluiti), D. Ohidionescu, N.
Bosie, N. Emandi, Pand. Croitoriu, Gr. Costachi, Tim. Sacalov, C.
*than, I. Rosca, C. Hurmuzachi, si in capul actulul inalt Prea Sfin-
Oa Sa Printele Mitropolit Sofronie Miclescu.
Subscriii contra treT-c,lecT si cincI, si anume: Prea Sfintia Sa
Episcopul Ghenadie Sendre, Prea Cuviosia Sa Arhimandritul Neofit
Scriban, d-lor D. Cozadini, V. Mlinescu, M. Koglniceanu, G. Masian,
D. Savin, Dr. Varnav, T. sin Pavel, Simion Stanciu, Gr. Bals, M. Jora,
V. Zaharia, D. Gheorghiade, C. Ostahi, P. Brescu, C. Roset, I. a
Babel, V. Sturdza, I. Hrisanti, V. Balais, C. Iacovachi, I Olariii, Las.
Catargiu, I. Fotea, A. Cuza, M. Costachi, N. Catargiu, L. Galiardi, I.
Cantacuzin, D. Rallet, A. Panu, P. Mavrogheni, A. Teriachiu, C.
Negre.
Se abtine de la subscriere D. Romov. Nu sunt fat. la subscriere
treT: D-lor I. Docan, N. Canano, I. Roat.
Conform . 79 din Regulamentul AdunriT, presidentul declar.
c Aduuarea a incuviintat.
Unul din membril biuroulul d cetire unel protestatil a d-luT
Lazar Galiardi, deputat al orasuluI Ismail, din panca anexat. a Besa-
rabieT, protestatie subscris de d-luT, in contra votuluI de mal sus,
cu cerero do a se discuta cuvintele sale si de a se trimite la comisia
international cuprinderea hrtiel sale.
D-luT C. Harmuzachi iea cuvintul, si cetind Art. 21 din Tratatul
de Paris, care d locuitorilor din Besarabia cedata dreptul de str-

www.dacoromanica.ro
 252

No. 1980. mutare pana in trer anT, intreab: de s'a lepadat d-lur Galiardi de pri-
Proo-verb.18. vilegiul ce-1 d Tratatul de Paris, de a dechiarat d-luT ca voeste a
1867
14 Noem. r6mnea in Moldova, de vroeste a deveni Roman si de a jurat d-lur
credint acestuT Principat. D-Ita Galiardi sede astil impreun cu nor
in Adunarea ad-hoc, ba Inca protesteaz in contra hotariril majoritta eT,
ca mane, folosindu-se de libertatea ce-I da Art. 21 din Tratatul
de Paris, se poate stramuta in Rusia. i apt' dupa incheiare.a sfatulta,
Galiardi nicT poate fi ales, pentru c nu profeseaza religia dom
nitoare, care, dup. Regulamentul Organic, invocat de acea incheiare,
este o conditie neaprata pentru esercitiul drepturilor politice. Nimenea
nu este in drept de a protesta in contra hotariril majorittiT Adu-
nriT; cu atata mar putin poate avea acest drept d-luT Galiardi, nu numat
pentru cuvintele mar sus ar6tate, ci i pentru c in sedinta trecuta.
d-lul a avut in destul prilej de a lua parte la discutie si a face in-
timpinrile cuvenite. D-lul Hurrnuzachi propune dar respingerea
neconditionata a protestulur (Hui Galiardi, in care protest d-luT vede
numaT o cercare de a pune in noui discutie o chestie hotarit prin
majoritatea Adunara.
D-lul Galiardi observeaza: c neputndu-se esprima bine in limba
romaneasca, i-a fost cu neputinta a discuta.
D-lur D. Grigoriu iea cuvintul i cice. ca. nu cunoaste alt rol
pentru un deputat in aceasta Adunare, de cat ace/a, ca aduand cu
sino tot patriotismul, s fad. propunerT, amandamente, s iea parte la
discutie i sa dea votul s, i orT care ar fi hotarlrea majorittil,
s'a se inchine el. Astall Galiardi vine singur de discuta votul
Adunra, de-1 invalideaz, de-1 ataca si-1 protesteaza. A veni si a pro-
testa ast-fel in contra votuluI majoritatir, este ca minoritatea sa se
fac rebel, este a supune majoritatea absolutismulut minoritatil ;
d-luT opineaz dar pentru inapoirea protestulut.
D-lui M. Kogellniceanu iea cuvintul i )ice: ea se trichina majo-
ritatil AdunriI; ca este insa de luat seama cA, &and s'a tratat despre
libertatea culturilor, clerul a venit cu inscris protestator i Adunarea
a hotarit a-I inscrie In procesul-verbal, potrivit Art. 103 din Regula-
ment, i ca ast-tel i protestul d-luI Galiardi trebue inscris in procesul-
verbal.
D-lta C. Hurmuzachi gice: ca clerul nu a protestat, i c5 s'a
abtinut numaT de a vota, pentru ca nu s'ail inserat in dorinta cuvintele
cu nejignirea religiel domnitoare, ca. i d-lul Kogalniceanu a dat
esemplu de abtinere, child a fost in minoritate, i ea d-luI Galiardi
acurn contesteaza votul majoritatiY, urmare ce nu se poate incuviinta.
D-luT Gr. Ba4 declara: Ca protestul d-Ita Galiardi este in contra

www.dacoromanica.ro
 253

dignitta Aduriaril, i el de nu dorim anarhie in Divan, nu-1 putem No. 1980.

primi. Proo.-verb.18.
1867
D-lift D. Grigoriu dice: cA cu prere de Mil a v6dut ca alaltaierI
14 Noem.
Adunarea era desbinat, cad dorinta de a lace bine pentru tear% este
de-opotriv in inimile tuturor membrilor Adunara; ca. o hartie insa
ca a d luI Galiardi nu are alt seop, decAt a sern'na discordie intre
noT, a compromita dignitatea Divanulur si a invalida votul Adunarif;
de aceea d-lui Propune respingerea hrtiel.
D-Ita N. Catargiu dice: ea scopul hartieT d-luT Galiardi nu este de
a protesta; ca Adunarea fiind consulrativ, fie-care poate sa-s1 spue
opinia sa, fiind trebuincioas pentru comisia interna0onala ; i ea dar
cere a se trimite la ea.
D-luT M. Kogtilniceanu iea cuvintul i declara, CA cu totiT vroim
armonia, iar nu discordia; ca d-luT Galiardi cere ceva pentru pastrarea
armoniel, i ea' el (lice numal ea incheiarea de ierl ar putea ee'spandi
ingrijire in populatia BesarabieT.
D-luT D. Miclescu dice: ca vede ca este neintelegere in Adunare
ca hartia cl-lut Galiardi se poate primi, fara ins, sa. fie inteinsa
cuvintul de protestatie.
D-luT Gr. Vcirnav iea cuvintul si dice: ca protestatia d-luT Ga-
liardi nu-vi are locul eT, Gael noi nu am radicat nimruT drepturile,
aminnd la Camera legiuitoare puntul al 9-lea; si ca acea Adunare
va face sail va destaco atuncI cum va vrea.
Adunarea, consultat prin sculare i sedere, hotreste respingerea
protestatieT d-luT. L. Galiardi din discutie i netrimiterea cuprinderiT
sale la comisia internationala, fiind acea protestatie in contra Regu-
lamentuluT Adunan!.
Se paseste la ordinul dileT si se ceteste u propunere a d-luT
111. Costachi, sprijinita de cl lor Episcopul Ghenadie Sendre, Arh. Neo-
fit Scriban, Arh. Melchisedec, V. Sturdza, L. Catargiu, V. Neculail,
D. Gheorghiadi, M. Kogalniceanu, P. Braescu, M. Jora, V. Zaharia,
Timolti Sacalof, V. Malinescu, I. Hrisanti :
Luand in privire ea prin votul Adunan! din 12 Noemvrie s'a
aminat principul dobandiril drepturilor politice pentru eterodoxI la
Adunarea legislativ viitoare ;
.LuAnd in privire cA aceast aminare s'a motivat pe cuvint ca
hotarirea acestel chestiT ar sta in strins legatura cu legea indige-
nattiluT,
Subscrisul propune AdunariT a rosti urmatoarea dorinta :
La desbaterea acester chesta de catre viitoarea Adunare Iegis-

www.dacoromanica.ro
 254

No. 1980. lativa, tot aceleasl principil ce se vor statornici pentr.0 eterodoxil
Proc.-verb.18 crestinr, sa se aplice si pentru ortodoxil strinT ce ar vroi a dobandi
1857
14 Noem.
drepturile politice.
(SubscrisI) M Costachi, V. Sturdza, L. Catargiu, V.
Neculatl, Arh. N. Seriban, D. Gheorghiadi,
Arh. Melchisedec, Ghenadie Trip oleos, M.
Kogalniceanu, Timofti Sacalov, V. Zaharia,
M. Jora, V. Malinescu, I. Hrisanti, P. Brescu.
D-lul C. Ilurmuzachi iea cuvintul si (,lice: ca propunerea citata
nu este aceea ce s'a cetit in .sedinta trecut si s'a si propus tot
in acea sedinta a AdunariI spre votare ca urgenta ; c acea propu-
nere avea numal patru subscrierI, acea de lata are cincI-spre4ece
si ca si in cuprinderea lor este mare deosebire.
D-luI M. Costachi iea cuvintul si lice ca propunerea sa de
:

astagT este o chestie de urgent, si o propune ca ast-lel Adunaril ;

ca alaltaierT minoritatea a plecat capul inaintea hotaririT majorittil,
care r6mane sfanta; ca, propunerea d-sale se intemeiaza pe votra'
majorittiI, pe care d-luI nu voeste a-I invalida; el chestia de alaltaierI
era de a nu da drepturT politice la eterodoxT, ca Adunarea a aminat
hotrirea asupra acestuT punt la viitoarea Adunare legislativ, in pri-
virea strinsel legaturT Cu chestia indigenatuluI si in ingrijare ca nu
prin introducere de elemente eterogene s se jigneasc elementul
roman. D-luI arat, ca ast4I este alta primejdie, si anume aceea
ca votul de alaltaieri s'a nu fie restlmacit ca o lipsa de recu-
nostinta pentru Puterile cele marl, recunostint inscrisa in inimile noas-
tre cu litere nesterse, si ca o invalidare a votuluI din 7 Octomvrie.
D-luI qice, ca ingrijirea majoritatiI pentru a nu fi nol intidusitl de
straini este de respectat si fuarte naturala ; c nol in simtul acesta
nu am facut vre-o esceptie, caul chiar pe natiile surorT, FrancezT,
PiemontezT, le-am aminat la viitoarea Adunare. D-luT adaoge, ca.
puindu-se dar astdT in punctul de vedere al majoritatil, tot ase-
menea ingrijare esista si pentru ortodoxI. D-lui aduce aminte din istorie
numaT timpul fanariotilor si r6scoalele grecestI din 1821 si 1853, si nu
vroeste a cerceta maT departe daca GreciT ati r6spuns la ospitalitatea de
care se bucurati de apururea in prile RomanestI. D luT cere dar ca
la viitoarea Adunare tot aceleasl principil ce se vor statornici pentru
eterodoxiI crestinl, sa se aplice si pentru ortodoxiI strainl ; si pro-
pune dar urginta, ca sa protestam prin aceasta in contra imputtirilor
ce ni se fac, cil am avea sirnpatiT rusestl. D-Itil mai 4ice ilia, ca re-
cunotinta noastra catre Puted trebue sa fie de-opotriv.; catre .Rusia,
care la Congresul de Paris a sprijinit causa noastra nationala si

www.dacoromanica.ro
 255

ale caria Tratate incheiate cu Poarta Otomana ne constateaza, pe lnga No. 1980.
dovOile istoriee pastrate de nol, esistinta Capitulatiilor noastre cu Proo.-verb.18.
1857
Inalta Poart ; catre cele-lalte PuterI, ca unile ce dup atatea jertfe
14 Noem.
ai1 inscris imbunatatirea soartel Homanilor ca cel dintaiti punct al
Tratatulul de Paris.
D-lui D. Grilqoriu iea euvintul i ca. d-lul M. Costachi, prin
propunerea sa, cere de la Divan un vot definitiv, Ii impune o obli-
gatie si leag libertatea viitoarel AdunarI, cand majoritatea DivanuluT
In votul s, fall a acorda novi driturY, fara de a lipsi pe cineva de
acele castigate, a aminat chestia la viitoarea Adunare; ca prin pro-
punerea d-luI Costachi am cdea in contralicere, ne-am arunca in
estremitate; ca ea se razima numal in trebuinta ce ar fi s doverlim
ca nu avem simpatiI rusestT, cand voturile noastre ati dovedit ca suntem
cu totiT Romani', curatT RomnT, insuflatl de dorinta de a face bine
pentru teara noastr. D-lul intreaba, pentru ce am primi propunerea
d-luI Costachi, care sub alte cuvinte nu difereaza de acea votata de
Divan, pentru ce nu am r6mnea consecuentI cu votul trecut, de a
amina solutia chestie la viitoarea Adunare D-1111 vice maI departe,
ca proiectul comisiel atingtitor de aceast chestie cu mal multe ()He
maiinainte s'a tiparit, s'a impartit pe la deputat, in cat cu totiI
a avut timp as-1 studia; ca a propune astacII urginta este a ne re-
fusa lumina, a ne refusa timpul de a ne gndi, este a ne pune in
pericol de a ne rosti in necimostinta tuturor impregiurarilor, i prin
urmare a ne face sa greim intru o chestie atat de grava, mal cu
seama cnd ni se cero sa retrogradam. D-luI adaoge ca, cat pentru
recunostinta noastr catre Puterile garante, nu mal ee'rnane nicI o in-
doiala eh' nol a vem deplin si intreag recunostint pentru ele, care
ne chiama la viata politica si no del mijloace de a ne face un Stat.
D-lui Gr. Balf iea cuvintul i Oice: ca in fund e unit cu pro-
punerca d-luI M. Costachi, insa fiind-ca in sedinta trecuta Adunarea
a respins amandamentul d-luI M. Costachi si fiind-c propunerea de
fat este repetitia a aceluI amanclament, apoI d-luI rmne consecuent,
si cere respingerca a orI si care incercArI de a rsturna votul ma-
joritatii.
D-luI M. Kogalniceanic (Pee: ca urginta propuneril d-luI M. Cos-
tachi este neap'rat; 1. pentru ca sa se respinga imputarile ea noI
am fi nerecunosctorI in contra Puterilor, imputare ce ni s'ar putea
face de catre ace' cal il restlmacesc voturile noastre; al 2-lea pentru
sepa de ploaia de declararI de paminteni a nite persoane care
'Ana acum a fost supusT, dupa cum putem vedea in toate 1i1ele in
Gazeta de Moldova

www.dacoromanica.ro
 256

No. 1980. D-luI C. Hurmuzachi lice: ca propunerea d-lut M. Costachi are

Proc.-verb.18. de scop a invalida votul majorittit din sedinta trecuta; lar amanda-
1857 mentul flied nu prejudeca chestia, ci numaI o amin la viitoarea
14 Noem.
Adunare legislativ, cnd propunerea d-luI M. Costachi leaga mana
viitoaret Adunar! legislative. D-lut adaoge, ca apeleaza la onoarea d-lut
M. Costachi, ca sa declare, daca propunerea ce s'a cetit ast01 este
tot acea cetita in sedinta trecuta ; ea d-lul este cel 'hit:Alit care a
aclamat propunerea din sedinta trecuta, pentru ca a vroit sa scuture
imputarea ce ni s'ar putea face ca avern simpatil rusestl, si ca. aman
damentul s'a nu a fost insuflat de nerecunostinta ctre Puterile bine-
voitoare.
D-luI M. Costachi iea cuvintul si qice: ca in sedinta trecuta d-lut
a apelat la onoarea d-luI Hurmuzachi, spre a recunoaste ca numat o
mica minoritate s'a sculat in favoarea amandamentulta d-luI Hur-
muzachi; d-lut. a p'zit tacere, lar acum, lice d-luf Costachi, eti il will
r'spunde. Propunerea de fata nu-I aceeasI, ca cea din sedinta trecut,
insa' aceasta nu dovedeste nimica, eacI daca at' schimbat rectactia, nu
afi schimbat duhul acelet propunerl.
D-lul C. Ilurmuzachi declara: ca propunerea de fata cearca a,
rAsturna votul majoritatil si ca prin urmare de se va lua in discutie,
d-lut nu mat poate lua parte la ea.
D-luI Dr. Varnav iea cuvintul si ice: ca totl deputatit vor ca
sa se pazeasca Regulamentul Adunan!; ea d-luI vede insa ea din ne-
pa'zirea acestuia este confusie in Adunare, asa ca nu putem intelege
de ce este vorba, si dad. d-lift nu intelege, ce pot intelege deputatil
satenilor ? D-lut cere, ca in puterea Regulamentulul Adunan!, aceste
cuvinte WA se inscrie in procesul-verbal ; cact, adaoge d-lut, multe am
mat vorbit si am spus care nu s'ail trecut in procesele-verbale, si chiar
cuvintele mele, date iscalite la biuroti, spre a fi tiparite, nu s'aii ti-
Wit intocmaI.
Biuroul voind sa pue chestia, daca propunerea d-luI M. Costachi
se primeste de urgenta sail nu, d-lul Gr. Bals si mat multI membri
declara el se vor abtine de la discutie, daca chestia se va pune asa
cum s'a pus.
Atuncea biuroul intreaba, daca propunerea se primeste in discutie.
Qece membri cer apel nominal si Adunarea hotreste, cu patru-ged
li until in contra a trei-clecl 1 i clad voturl, neprimirea in discutie
a propuneriI d-ltil M. Costachi, abtiindu-se de la votare d-lut N. Ca-
targiu si nefiind fata la apelul nominal d-lor M. Jora si C. Mortun.
inalt Prea Sfintia Sa Parintele Mitropolitul se retrage si sedinta
urmeaz sub presedinta d-lut vice-presidentulut C. Negre.

www.dacoromanica.ro
 257

Unul din membrir biuroulul da cetire a unel propunerI a d-luY No. 1980.
Cracte si a dou6 propunerI ale d-luI Kogalniceanu, care trustele se ho- Proc.-verb.18.
1867
taresc a se imparti tip'rite la domnil deputatI, conform . 66 din Re-
14 Noem.
gulamentul Aduaril.
Se paseste la ordinul lad i domnul D. Miclescu ceteste raportul
comisieI II., insareinata cu desvoltarea punturilor 7-12 din sirul de
chestil asupra puntuluI 11, atingtor de neatirnarea OAR' judeca-
torestl de administratie in special :
Comisia a II-a, insarcinata cu desv6Iirea siruluT de .chesta gene-
rate ce sunt a se desbate de catre Adunare, are onoare de a-1 su-
pune uriatorul raport asupra chestiel despre neatirnarea partil ju-
decatorestI de administratie In special. Iar de raportator a numit pe
d-lul Dimitrie Miclescu.
Land in privire ea puterea esecutiva este insarcinat a veghia
asupra a dou deosebite ramurI de interese : interesul public si in-
teresul privat ; ea atat 'relatiile intre popor i Stat, cat i acele intro
individ eu individ isl ail fie-caro legile lor in deosebI ;
CA. lasandu-se aplicarea lor in seam uneia i aceleiasI autori-
ttT, de-apururea s'ati ascut necuviintY;
Land in privire ca conditia caracteristica a until guveramint
bun si rcgulat este desprtirea deosebitelor puterI legislative, admi-
nistrative" si judecatoresa ; e nol din invechime am avut in princip
despartirea putera curat administrative de acea judecatoreasca ;
Land in privire ca. Regulamentul Organic, la inceputul CapuluT
VIII., Art. 279, aseacla o asemenea impartire a puteril esecutive ; ca'
prin Articulele 302 si 318 tot din acest Regulament se recunosc
atat principul competintel respectivelor instantil judecatorestI, cat si
acel al neatirnarff lor ;
Land in privire ea i principul inarnovibilitafil judecatorilor
este de asemenea recunoscut prin Art. 285 din Reglement, in Cat
pe Fang/ folosul citat in acest Articul este lipit i casul neatirnariI
judecatorului ,
Land in privire ca Domnitorul, a caruia persoana este sacra
i neviolabila, trebue sa fie maI presus de tot prepusul sail impu-
tarea ; ca' de si toata dreptatea se face in numele sefuluI StatuluI,
insa niel dignitatea sa, nicI independinta ceruta de autorittile jude-
catoresti nu sufere vre-un amestec afara din sinul acestora ; ea sin-
gura prerogativ potrivita cu malta positie a until Domnitor este
aceea citata la Art. 355, adeca de a usura Wanda sag de a ierta pe
osanditil ;
Land in privire esperiinta timpurilor din urma, cA puterea cura!
(Aote i Documente. VI. 1.) 17

www.dacoromanica.ro
 258

No. 1980. administrativa nefiind in destul de despartita de catre acea judeca-

Proa -verb.18. toreas* a dat prilej la multe necuviintl si abusurl;
1867
14 Noem.
Luand in privire ca atat Codul proceduriI noastre civile ct si
criminal are nevoie de modifican, spre a se margini mal bine nea-
tirnarea ramulul judecatoresc si spre a se garanta prin institutil eare
il inchizasluese acea neatirnare ;
Adunarea doreste ca principii fundamentale la viitoarea reor-
ganisare a Romaniel s fie :
DePlina neatirnare a pirtil jndeefitoresti de puterea enrat
administrativii.
Inamovibilitatea judeeitorilor dup o lege votat de Adn-
Harca legislativi in cea intle a el" sesie.
(Subscrisl) M. Kogalniceanu, V. Malinescu, C. Rolla,
D. Miclescu, I. Fotea, D. Cozadini, I. Hrisanti.
D-luT D. Miclesca iea cuvintul si lice: ca dorinta rostitoare prin-
cipuluI neatirnaril 044 judecatorest1 de acea administrativa este
una din cele de capetenie dorintI ce Adunarea esprim in favoarea
bineluI comun, cad cine .nu a patimit mal' mult sail mal putin, lup-
tndu-se cu ana prin initantiile judecatorestI? D-luI dice, c in curs
de 15 anI de serxici' jurlecatoresc a avut prilej a vedea nedreptatile,
prelungirile cele marI in hotartrile 'Malle, arbitrariul si contrac,ficerile
cele mal marI, cum un megies puternic a inghitit mosioara razasasca,
si ce resultaturl grozave ail izvorit din niste asemenea judecati par-
tinitoare. Prin toate aceste dise, d-luI vroeste a sprijini, ca tara esceptie,
fie-care dintre noi este mal mult sati mal' putin victima sistemulul
de procedur ce am avut si avein inc in tearl, unde Domnul ho-
treste procese, Logofatul cel mare hotreste procese, Sfatul adminis-
trativ hotareste procese; unde top' acestia piras, judeca, botares
si osandesc ara ea O. fie o lege stabil de a-1" opri cu o grea rs-
pundere pentru arbitrara competinta ce si-ail insusit-o; unde, in sfirsit,
Domnul ocarmuitor este obstescul judector si jandarin al tuturor
supusilor si. De aceea, urmeaza d-lui, Adunarea, votand dorinta de
lata, asigureaza o basa solida' dreptuluI privat si recunoaste nevoia
neapsrata a institutieI junior pentru procesele criminale, a realisrii
prineipuluI inamovibilitatif judecatorilor, a injghebarii une CurtI de
casatie, a inflintariI de procurori si, in sfirsit, a scutiril Domnitorulul
de a se maI amesteca in procesele civile. D-luI sfirseste qicnd,
ell numai de la asemenea aseciaminte putem spera ca vom avea tri-
bunalurI neatirnate si neprihanite.

www.dacoromanica.ro
 ia15-42?)Pc4
QU:CIP'ULU/ .
Cuvin 4'1.91,,Dh cl es cu.
Bine-voiti a me ingedui se ve lemuresc, ca dorinta rostitoare No. 1980.
principuluI neatirnriI 0E14 judecatorestl de acea administrative este Proc.-verb.18.
una din cele de capetenie dorintl ce Adunarea espriml in favorul 1857
14 Noem.
bineluT comun ! Cad, Domnilor, fie-care din nol' if un membru al
societatiT de care se alcAtueste natia ; i1i dace fie-care din nof va fi
sigur pe dreptul sea pri vat, atuncea acea multemire i liniste a tutu.
rora vor fi una din causele principale ale fericiril natieT romane !
Domnilor, adeverul ve spun, importanta puntuluT al 11-lea, supus
discutieT Aduneril prin ordinul do di, este atet de netageduite pe
cat i simtita maT de noT tot!!
Care i persoana aceea, care mal mult sad maT putin n'a pall-
mit amare superan, vedendu-se nevoite a se lupta cu aniT prin in-
stantiile judecatorestI !
in 15 anT de servicid in teal* indeplinind functia de judecetor,
am avut tot timpul se ved, din actele ce pe toat diva framantam,
am vec,lut, dic, Cu oaresT-care infiorare, cum de multe 01.1 un flit', in
loo se capote in mostenire de la perintiI lul vre-o avere, el clirono-
mis un proces complicat, ale caruia invechite acto si documente car-
pite miroase acum a mucegal ! Adeverul ve mrturisesc, ea' in mal
multe de asemenea procesurI necurmate s'a intimplat sa numer un
sir de 40 si 50 anT jertfiti In lupte i agonil pentru o singure cause
de proces, care poate ince pana si astadt sta nehoterit! Sunt procese
ale carora uriese acte se poarte cu concia de la o instantie la alta !
Sunt hrisoave, pe care cetindu-le, yell curet cum arbitrar, contra
tot principului de dreptate, s'a intunecat dreptul aceluia ce-1 avea
s'a dat ca mile din partea Domnulul unuT norocit favorit al curtil !
Am vedut, cum prin asemenea hrisoave, mosil intregT pe care
se hreniad sute de familil razasestI, s'ad inecat cu totul ! sad spre
a me esplica maT bine, cum un megies puternie a inghitit mosioara
razesasca ! in sfirsit, Domnilor, Se-care dintre noT am vedut grozave
resultaturT, isvorite numal de niste asemenea judecatY pertinitoare !
Si toate acestea vi le insir, Domnilor, nu spre a interita sad a in-
prospeta patimile si rivalitatile dintre no! !
Din contra, ed vread a sprijini, ca fare esceptie, fie-care dintre
noI este maT mult sad mal putin victime sistemuluT de procedure ce
am avut i avem 'Moe aice in teara! unde Domnul hotreste procese,
Logofatul cel mare hotareste procese, Sfatul administrativ hotareste
procese ! TotT acestia piresc, judece, hotaresc i osendesc, fAr ca
fie o lege stabile de a-1 opri, cu o grea respundere pentru arbitrara

www.dacoromanica.ro
 260

No. 1980. competint. ce insuit-o, profitand de a restalmaci ingaimata

Proc.-verb.18. procedura prescrisa de Capul al 8-lea din Organicescul Reglement.
1857
Un strain, bun amic al natiel' romne, care a scris despre starea
14 Noem.
noastra, se esprima foarte nimerit despre dreptatea in Principate :
cum vroitl sa fie data frtr prtinire, daca Domnul ocArmuitor acolo
nu-I alta de &At oiltescul judecator i jandarm al tuturor supui-
lor sfl
ccin Articulele 362, 363 si 364 din citatul Capitul, DomnitoruluI
i se da prerogative de a fi stapan absolut pe soarta fie-cria hotarifi
judecatorestl! el rindueste pe judecator, si tot el il si poate deprta
frl de vina orI i cand ! Tot Domnul are i larga voe de a intri
de a refusa sentinta ju!lecatoreasca pronuntata de niste supusl am-
ploiatl care In posturile lor magistrale atirna numal de la buna-
vointa i indurare domneasca!
De aceea, Domnilor, Adunarea de astql, votnd dorinta pen-
tru principul neatirnaril 044 judecatorestI, ea asigureaz. o bas. so-
lida dreptuluI privat qi recunoate nevoia neap'rata de a modifica
tot Codul proceduriI vicioase ce avem; aceasta va 11 una din nsr-
cinrile Adunar legislative, care avnd dinaintea el acest
princip ca un punct de tintire, va cauta sa ajunga la scopul dorit !
Institutia junior pentru procesele criminale, care va inlatura
multo crude necuviinte i asuprirl in asemenea casurt
Principul inamovibilittiI judecatorilor, care va inlatura toata
inriurirea de-asupra ion.
injghebarea unel Curti' de casatie, care va inlatura amestecul
i prea marea competinta a LogofatuluI celul mare !
infiintarea de procurorl prin toate instantiile judectorestI, care
va fi o garantie despre p'zirea formelor i a legilor.
Si, in stirqit, scutirea DomnitoruluI de a se mal amesteca in
procesele civile. Toate aceste, Domnilor, sunt institutil inchizlui-
toare neatirnariI pri judecatorestI ! Toate aceste sunt un leac con-
tra cangreneI sociale de care noi ptimim in chestil de judecatil
numal de la niste asemenea aselminte putem nadajdui, Domnilor,
ca vom avea tribunalurI neatirnate i nefalibile (adeca neprihanite),
unde dreptul fie-caruia sa se desbata ci s. se hotarasca fAr influinte
de persoane sae de avere! SA dorim, Domnilor, ca instantiile jude-
catorestt se fie si la noI niste oltare sfinte, Uncle fare teame sae In-
doiale, fie-care va putea cu toat increderea se depue a luf cinste,
viat ci avere, i atuncea, Domnilor, vom putea qice ca omul cinstit
n'a duce grija calomniilor ci prigonirilor ! cA ucigasul, hotul ci plasto-
graful vor primi fr erutare resplata crimelor lor ! lar orfanul, ve-

www.dacoromanica.ro
 261

duva i rzasul nu s'ar cutre mura cand vor avea nevoie cere No. 1980.
sail a sprijini dreptul lor ! Proo.-verb.18.
1857
D lui N. Katargiu intreaba, daca. comisia 2. se primeste ca din 14 Noem.
considerantul 3 s se scoata cuvintele: Ca nof din invechimetm avut
In princip despartirea puteriT curat administrative de acea judeca-
toreasca ; cad din vechia aceste doua puterT la nol nu erail bine des-
partite.
MembriT comisieT a 2-a primes aceast modificare. Unul din
membriT biurouluT d cetire unuf amandament al d-luT Teriachiu, spri-
jinit de d-lor A. Cuza, Gr. Sutu, Gr. Bals, Gr. Varnav, N. Catargiu:
Subscrisif propun urrnatorul amandament la proiectul comisiel
No. 2, atingator de neatirnarea partif judecatorestir de administratie.
Considerantul al treilea sa se modifice in urmatorul mod:
Luand in privire ca conditia caracteristica a unuf guvernmint
bun si regulat esto impartirea puterif esecutive in esercitiul eT in
doug deosebite ordine: administrdtive si judecatorestT, ca organele prin
care functioneaza puterea esecutiva.
Considerantul al 5-lea sa se modifice in urrnatorul chip: Luand
In privire cii cea maI mare inchizasluire pentru neatirnarea ramuluI
judecatoresc este inamovibilitatea judecatorilor, princip adoptat si de
Regulamentul Organic.
lar considerantul al 7-lea sii se stearga, fiind o repetitie a con-
siderantuluf 3 sail vice-versa.
La rostirea dorintelor sa se modifice puntul al 2-lea in urmtorul
chip: Inamovibilitatea judecatorilor. Modul se va hotari prin o lege
votata, de Adunarea legiuitoare viitoare.
(SubscrisT) A. Teriachiu, A. Cu z a, Gr. Sup, Gr. Varna v,
N. Catargiu, Gr. Bals.
D-luT A. Teriachiu iea euvintul si ca puterile publice in-
tr'un stat sunt dou: puterea legislativa i puterea esecutivit; ca in
proieetul infatosat se inaI adaoge o a treia putere: puterea judecato-
reasca; ea aceasta ar fi o contradictie cu principul, adoptat de Adu-
nare, al despartiriT puterii esecutive de cea legialativ, ar fi chiar
gresit in teorie, cacl ramul judectoresc este un element al puteril
esecutive, este unul din organele prin care functioneaza acea putere,
alaturea cu ramul administrativ, al doilea element al aceleiasT puterT.
D-luT crede cii trebue sii pastram principul de douti puteri in Stat;
sii constatam apoT ea puterea esecutiva se imparte in doug deose-
bite online judecatoreasca i administrativS.'fie-care cu deosebite
atributiT i competint. D-luT mal propune in amandamentul s, intre

www.dacoromanica.ro
 262

No. 1980. altele, ea trebue maT intAiti arkat c inamovibilitatea este un princip sa-
Prooeverb.18. lutar, este o Inchizasluire de neatirnarea pentru ramul judecAtoresc, si
1857 apol s constat5m, cA asa intelegndu-1 si Regulamentul Organic, s'a
14 Noem.
adoptat de acesta. D-luT propune dar schimbarea pe aceste base a
considerantuluI 5, cad inamovibilitatea judectorilor este folositoare,
nu pentru cA s'a adoptat de Regulament, dar pentru c este cea
intAT conditie a neatirnriT judectorilor.
Membril comisiel II. declar ea' primesc amandamentul d-Jul A.
Teriachiu.
Adunarea, consultat prin sculare si ledere, adopteaz in una-
nimitate proiectul comisieT 2. cu modificrile propuse in amandamen-

tul d-lul Teriachiu.

,Sedinta se rdic pe o jumkate ()aril pentru a se redigea, con-
form . 50 din Regulamentul Adunril, actul pentru adeverirea vo-
tuluT prin inscris.
Sedinta se redeschide si se d cetire urm5.toareI incheierl:
Astll, anul una mie opt sute cincf-qed si seapte, luna Noemvrie
In patru-spre4ece 4i1e.
Lu5.nd in privire ea puterea esecutiv este insrcinatA a veghia
asupra a doug deosebite ramurT de interese: interesul public si inte-
resul privet; cA gat relatiile intre popor si Stat, cat si acele intre
individ cu individ isl all fie-care legile lor in deosebI ;
Lund in privire cA conditia caracteristicA a until guvernmint
bun si regulat este imprtirea puteriT esecutive in esercitiul ski in
dou6 deosebite ordine: administrativ si judectoresc, ca organe in
care functioneazA puterea esecutiv ;
Lu5nd in privire ca si Regulamentul Organic, la inceputul Ca-
pulul VIII., Art. 279, aseacA o asemenea imprtire a puteriI esecutive;
cA prin Articulile 302 si 318. tot din acest Regulament se recunosc
gat prineipul competinteI respectivelor instantil judecAtorestl, c5t si
acel al neatirnra lor;
LuAnd in privire c cea mal mare inchizsluire pentru neatir-
narea ramuluT judectoresc este inamovibilitatea (neschimbarea) ju-
dectorilor, princip adoptat si de Regulamentul Organic, Art. 285;
LuAnd in privire ca Domnitorul, a cruia persoan este sacra
si neviolabil, trebue s fie mal presus de tot prepusul sati impu-
tarea; c, de si toat dreptatea se face in num-ele sefuluT StatuluT, ins
niel dignitatea sa, niel independinta cerutA de autoritatile judectorestl
nu sutere vre-un amestec afar din sinul acestora; c5. singura prerogativ
potrivit cu malta positie a unul Domnitor este aceea citat la Art.
355, adec5', de a usura osAnda sati de a ierta pe osAnditiT criminalistI;

www.dacoromanica.ro
 263

LuAnd in privire esperiinta timpurilor din urmA, ca puterea curat No. 1980.
administrativA nefiind in destul de despArtitA de ctre acea judecl- Pro. verb.18.
1857
toreascA, a dat prilej la multe necuviintl si abusurl; 14 Noem.
LuAnd in privire cA atAt Codul procedura noastre civile cAt
si criminale are nevoie de modificArI, spre a se mArgini mal bine
neatirnarea ramuluI judecatoresc si spre a se garanta prin institutil
care if inchizAslueso acea neatirnare ;
Adunarea doreste ea principil fundamentale la viitoarea reorga-
nisare a RomAniel s fie :
A. Deplina neatirnare a 'Arta juleattoresti de puterea curd
administrativi.
2. Inamovibilitatea judeeltorilor.Modul se va Mari prin o
lege votatti, de Adunarea legiultoare viitoare.
Subscriti pentru seapte (ied si treY, si anume : Episc. Ghenadie
endre, Episc. Filaret Scriban, Episc. Calinic Miclescu, Arhim. N.
Scriban, Arhim. Melchisedec, Icon. D. Matcas, D. Miclescu, C. BAdg-
rd, D. Cozadini, Dr. FAtu, V. MAlinescu, DAn. Balan, M. KogAlni-
ceanu, Gr. Bals, D. Savin, G. Masian, D. Cracte, Dr. VArnav, St.
Cali, Sim. Stanciu, N. Catargiu, S. Canano, A. Jiean, I. VArnav, D.
Grigoriu, T. sin Pavel, V. Zaharia, D. Gheorghiadi, C. Sturdza, G.
Sturdza, C. Ostahi, Gr. VArnav, I. 'LevA'rdA, A. Asian, P. BrAescu,
C. Roset, L a Babel, Pand. Croitoriu, I. Olarid, I. Pruncu, G. lije,
Chir. CiocArlie, D. Romov, V. Sturdza, C. Iacovachi, I. Hrisanti, N.
Carp, S. Miclescu, I. Catargiu, V. Balais, Md. Saya, I. Fotea, M Cos-
tachi, C. Sturdza (Vasluid), V. Neculati, G. Varian, Gr. Sutu, V.
Stan, D. Ghidionescu, Dr Costin, N. Emandi, N. Bosie, Gr. Costachi,
C. Stiun, L. Galiardi, I. Rosca, Timo!. Sacalov, C. Hurmuzachi, A.
Teriachiu, P. Mavrogheni, D. Rallet, A. Panu, C. Negre. lar contra
n'a fost nimenea. N'ad fost fata la inscrierea voturilor sease, si
anume : Episc. Nectarie Hermeziti, d-lor C. Mortun, M. Jora, A. Cuza,
I. Cantacuzin si Malt Prea Sfintia Sa Parintele Mitropolitul.
Conform . 79 din Regulamentul AdunAriT, d-lul vice-presidentul
declarA cA Adunarea a incuviintat.
D-lul vice-presidentul, consultAnd mal intAid Adunarea, rAdicA
sedinta la 4 oare dup. ameadA-di si anunt. viitoarea intrunire pe
LunI in opt-spre-dece Noemvrie.
Vice-Presidentul AdunAriI, C on st ant in Negr e.
Secretan! Adunril, P etru Ma vrogh e n i, Dimitrie
Rallet, Anastasie Pan,
Constantin Hurmuzachi, A.
Teria chi u.

www.dacoromanica.ro
 264

26. Procesul-verbal No. 19.edinta din 18 Noembre 1857.

No. 1980. Astall, a noua-spre-clecea edint. a Adunaril se deschide la 1014
Proo.-verb.19. oare dimineata sub preedinta d-luT vice-presiclentuluT Constantin
1857
Nogre.
18 Noem:
D-luT C. Hurmuzachi cetete apelul nominal, la care ail fost fat&
eapte-iecT i ease membri, iar absentT opt, i anume: 4 in congedie :
D-lor Iconomul D. Matca, C. Mortun, I. LevArd, Gr. Varnav ; 3
bolnavr: inalt Prea Sfintia Sa Mitropolitul, d-lor M. Jora, C. Rola;
1 n'a venit : D-luT J. Fotea.
D-lul A. Teriachiu cetete procesul-verbal al edinteT trecute, la
care se ivesc urmatoarele reclamatil:
1. A d-lul M. Kogalniceanu, care observeaza:
CA se atribue in procesul-verbal unuT orator cuvintele ca
i d-lul Kogalniceanu a dat esemplu de abstinere and a fost In mi-
noritate; ca aceste cuvinte nu s'ail lis, cacl d-luT indata ar fi r6s-
puns, precum r6spunde i ast41, ca se pleaca majoritatiI, .1 ca prin
urmare d-luT nu s'a abstinut pentru c s'a v'c,lut in minoritate, ei pen-
tru ca in amandamentul subscris de 36 membri a vaclut un fel de
presie morala ; precum de dovad st procesul-verbal de atuncT;
CA In procesul-verbal se mal qice, ca d-luT a cerut urginta
pentru propunerea d-lul M. Costachi din 2 motive: intaiti pentru ca
sa respingem imputarile ca noT am fi nerecunoseblorI &Are Puterl,
qi al doilea pentru a scapa de ploaia de declanarT de parnintenl a
nite persoane care pana acum ail fost supu1, dupa cum putem vedea
In toate pale din Gazeta de Moldavia. Acest al doilea motiv, dice
d-lul Kogalniceanu, nu s'a espus de mine in asemenea cuvinte, cAcT
di am lis pentru a scapa de cererile de Impamlntenire ale ortodo
xilor i mal ales ale Grecilor, caril pana maT alaltAierT erail supu1
strainl, citnd anume esemple din Gazeta de Moldavia ;
e) CA se maT atribue until' orator cuvintele ca i apoT dupa in-
cheiarea sfittuluT, d-luT Galiardi nicT putea fi ales, pentru ca nu pro-
feseaza religia domnitoare, care dupa. Reglementul Organic, invocat
de acea incheiare, este o conditie neaprat pentru esercitiul drep-
turilor politice, cuvinte care nu s'ati rostit, cAcT d-luT ar fi intim-
pinat de Indata, cacl ele ar invalida chiar finta unora din no! in
Adunare i insaT finta el morala, ca una ce ea singura a recunoscut
nu numal de deputat pe d-lul Galiardi, catolic i ales de catolicT,
dar i pe altT deputatl ortodoxT, aleI i de eterodoxl, precum de-
putatiT proprietarilor marl' de Cahul, deputatul orenese de Roman,

www.dacoromanica.ro
 265

deputatiT satenT de Roman, Bacad, Tecuciti si Moil), totT ales! si de No. 1980.
aleg6tori catolicl sail Unguri, cum se lice. Proo.-verb.19.
1857
D-lut Kogalniceanu cere dar incireptarea mar sus citatelor tref 18 Noem.
puncturl in procesul-verbal.
D luT N. Basle gice, ca. in viitor s nu se mar 4 icl cuvintul Un-
gur, ci Roman catolic.
D-lui D. Cracte declar, ca si d-lul este ales de aleOtorT catolicT.
2. A Arhimandritului Neofit Scriban, care gice ca uniT din depu-
tatit clerulul at"' gis, (And a fost vorba de recunostint catre PuterT:
Ca recunostinta noastr s nu fie numal in vorba, ci sprijinita prin
fapte, si ea aceste s'att omis in procesul-verbal, si cere dar aceast
rectificare.
D-lul C. Hurmuzachi apeleaza la memoria AdunriT, crl, a rostit
acele cuvinte, dar declara tot-odat ca d lul se primeste la scoaterea
lor din procesul-verbal.
Adunarea, consultata prin sculare si sedere, adopteaz cu majo-
ritate modificarile propuse la procesul-verbal al sedintel trecute de
ctre d-luT M. Kogalniceanu si Arhimandritul N. Scriban.
Unul din membriT biuroului da cetire demisieT din secretariat
a d-luT C. Rolla. Se paseste la alegerea unul noti secretar, si d-1ul
D. Grigoriu se alege cu majoritatea absoluta de 88 voturT, nefiind
fata la votare do! membri.
D-luT C. Hurmuzachi ceteste o propunere a d-luT D. Cracte, spri-
jinit de d-lor D. Grigoriu, C. Mortun, Gr. Varnav, V. Zaharia :
Land in privire ea basele principale ale organisatiel politice
si sociale ale unuT popul sunt respect si asigurarea persoaneT, res-
pect si asigurarea religieT, respectul si asigurarea domiciliulul, respect
si asiguearea proprietatiI de orT-ce natura;
Land in privire ca respectul si asigurarea proprietatiT este
una din cele inta1 conditiT de stabilitate si prosperitate ;
Luand in privire ca respectul si asigurarea propriettil ati par-
ticipat in genere la civilisarea populilor ;
Land in privire c de acest mare princip este insetat tot
populul roman;
SubscrisiT propun pentru viitoarea organisatie urmatorul proiect
de incheiare:
I. Respectul propriettiI de orl-ce natura.
01. Espropriatia pentru interes public nu se va face cleat
dupa o hotarire a Adunaril obstestI, cu despagubire, prin bung in-
telegere sail prin constatarea pretuluT dupa cercetrT prealabile.

www.dacoromanica.ro
 266

1980. III. Sub nici un cuvint si nicI data confiscatia nu se va aplica

Prooeverb.19. in Romania. 1857 Noemvrie 8.
1857
18 Noem.
(Subscris) D. Crac t e.
Sprijinim aceasta,' propunere : D. G rigor iu, C. Mortu n, G r.
Varnav, V. Zah aria.
D-luI Kogeilniceanu cere cuvinttil si lice: ca proprietatea este un
drit care isi are esistinta sa mat inainte de dritul civil ; ca respec-
tul propriettiI este inscris in capul tuturor constitutiilor, precum si
In toate legile noastre vechl si nouii. D-luI arata ca proprietatea este
de ma multe felurI, cad este proprietatea de aver! miscAtoare, de
averY nemisctoare, de inteligint, de munch' s. c. L; ea discutia este
in zadar asupra acestul punt, ode! totI respecteaza proprietatea; si
ca este dar unit cu totul cu principul propus de d lul Cracte. D-luI
adaoge ca in cat priveste cele dou6 din urma punturI adeca es-
propriatia si confiscatia, d-lul le socoate de prisos, ca unele ce si
sunt pre larg cuprinse in legile noastre ; cacl espropriatia pentru
binele public si cu despagubire este pre\ &,luta in . 479 din Codica
civila, iar confiscatia, dup Art. 355 din Regulamentul Organic, este
oprita pentru tot-deauna, ca contrara legilor si obiceiurilor pb.min-
tuluI. De aceea d-luI Kogalniceanu, intemeindu-se pe un precedent,
si intocmaI cu intentia care a motivat propunerea d-lul Craete, cere
ca toat. Adunarea, fail discutie si cu aclamatie, s proclame marea
temelie a ori-ce societtI: respectul proprietatil.
D-lul D. Cracte iea cuvintul si (lice: ea d-luI stie prei bine ea
principul respectuluI proprietatil este recunoscut peste tot locul ;
insa nu tot-deauna fie care proprietate este respectat, dicl precum
esista proprietatea de mosie, asa esista si proprietatea de orI-ce alt
obiect ; si ea d-lul nu a inteles alt nimio de cat numaI aceasta sub
cuvintele respect proprietatil de oil ce natura. D-luI maI lice ca
maI adogand in propunerea d-sale si casurile atingkoare de espro-
priatie, d-luI a vrut sa o restring ; cacl . din Codica civila se aplica
astac,1I in Principate si de Departamentul din luntru, si de Adunare,
si de Domn, si de aceea d-lul a restrins-o, incredintand aplicatia nu-
maI Adunan! generale. Asemenea si confiscatia este foarte intunecat
scrisa in Regulamentul Organic. Aceste toate fac pe d-luI ca s ceara
adoptarea intregil sale propuneri.
Adunarea, consultata prin sculare si sedere, pe temeiul propu-
neril d-luI D. Cracte si in modul propus de d-luT M. Kogalniceanu,
adopteaza cu unanimitate si cu aclamatie inscrierea in organisarea
viitoare a RomanieI a mareluI princip al respectuluI proprietatiI

www.dacoromanica.ro
 267

D-lui V. Malinescu cere a se inscrie in procesul-verbal, ca a No. 1980.

cerut de dou orl cuvintul fara a i se da. Proo.-verb.19.
1857
D-luf vice-presidentul intimpina, el nu a audit cand d-luI a cerut 18 Noem.
cuvintul.
D-lui C. Hurmuzachi ceteste propunerea d-lui Kogalniceanu atin-
g 'toare de un noil sir de chestil de interes general si de grabnica
intrunire a comitetelor deosebitelor clase si sprijinita de d-lor Epis-
copul Ghenadie Tripoleos, Arhimandritul Neofit Scriban, Arhiman-
dritul Melchisedec, V. Malinescu, D. Gheorghiadi, Dr. Varnav, D.
Cracte, C. Iacovachi, Iconomul Mateas, P. Braescu, D. Grigoriu, D.
Cozadini, V. Zabaria, L Fotea, A. Cuza :
Luand in privire ca sirul de chestii de interes general incu
viintat de Adunare in sedinta din 18 Octomvrie se apropie de sfirsit;
Luand in privire c acest sir nu formeaza completul baselor
neaVrate ale organisatia politice si sociale ale Romania ;
Luand in privire ea pe lana chestiile de interes general ce se
desbat de Adunare in sedinta generala, esista si chestir care intere-
seaza parti speciale ale societtil si ca aceste, dupa, cuprinderea fir-
manuldi incuviintat de Puterile garante, urmeaza a se desbate mal
intaiti in deosehite comitete ;
Subscrisul, in temeiul incheieril din 18 Octomvrie si a . 57, 58,
59, 60, 86 si 87 din Regulamentul Aduna'rii, propune:
I. Un not1 sir de chestil de interes general, si anume:
(ca) infiintarea sat1 completarea municipalitatilor si a comunelor
in toata tea ra ;
((b) infiintarea de consiliuri generale in toate districtele;
o) Instructia publica.' gratuita si obliga'toare in toate orasele si satele;
((cI) Regularea dariT Principatelor catre inalta Poarta;
((e) Statornicirea relatiilor cu Puterile garante, in cas de clIcarea
drepturilor Romanier;
f) Chestia legiI electorale privitoare la viitoarea Adunare legislativa.
II intrunirea de indata a comitetelor speciale spre a formula
dorintele de interes special.
(Subscris) M. Kogalniceanu
Sprijinim propunerea de mal sus: M a I in ese u, D. G he o r gh i a d e,
Ghenadi e Tripoleos,Arhiman-
dritu/ Neofit Scriban, Dr. Var-
nav, Arhimandritul Melchise-
dec, D. Cracte, C. Iacovachi,
Iconomul Mateas, Braescu,
D. Grigoriu, D. Cozadini, Za-
haria, I. l'otea, A. Cuza.

www.dacoromanica.ro
 268

No 1980. D-luI Koyaniceamt iea cuvintul vi dice: ca' la 10 Octomvrie s'a

Proc.-verb.19. propus un sir de 12 chestii, din care 11. s'A tratat vi una s'a dat
1857 la tipar spre a se putea discuta cat de curind ; ea in convinctia sa
18 Noem.
socoate c Adunarea nu vi-a indeplinit inca sarcina ; e trebue
tratam despre acele institutiT care desteapt patriotismul de la cea
mal 'Malta treapt pana la cea maI mica, a societtil, ea' a este insti-
tutil sunt municipalitatile i comunele. D-luI dice ca ori unde cineva
este legat de locul nasterii sale, ea' orI unde cineva so intereseaza
de locul unde a crescut, acolo si patriotismul este mal. mare, mal;
infocat ; ca la noI oravele i grmedile satesti nu att niel o neatir-
nare, fiind toate interesele, vi generale si locale, centralisate in mnile
guvernulul. D lul arata mal departe ea consiliurile generale sunt
institutie din cele mal salutare si mai ales pentru proprietatea cea
mare, chi aceste consiliurl ati a hotri interesele priviteare de tinut,
ati a controla administratia; precum i consiliurile de ocoalc i sa-
testI vor avea a decide despre interesele locale. D-lul dice ct trebue
s statuam principul, ea' ce este de interes local s'A se faca de catre
autorittile locale, i numal ce este de interes general s fie de com-
petinta administratieI inalte. Viind apoI la puntul al treilea, d-lul con-
sidereaz inflintarea de scolI prin toate satele i orasele ca unul din
cele mai puternice mijloace de a r'spandi lumina si a radica popu-
latia sateasea ; ea daca BO de anI inainte am fi avut peste tot
locul scolT, astadI luminile poporulur ne-ar fi putut ajuta mult la
reorganisarea patriel noastre; insa instructia publica a fost prasit,
s de esist astadl id colea scoll satevtI, ele esist numal din huna-
vointa a unor proprietarT D-luT miT propune regularea chebtieI tribu-
tuluT, cacT cer'end pzirea Capitulatiilor, am cerut i pzirca peschesuluT,
care din imprejurarT ce nu a stat in mana noastr, necontenit s'a spo-
rit, in cal inainte de Tratatul de Adrianopole el se rdica sub 7 saii 8 deo-
sebite numier, pana ce acest. Tratat a hotarit s se piratease:a inteo singura
dare. Conferintele de Constantinopole din 11 Februarie 1856, Art. 7,
vorbind despre tribut, presupun ca Turcia ar avea de scop de a spori
aceast dare; aceasta, arat d-luT, este in contra Capitulatiilor, in con-
tra TratatuluT de Paris, cacT acest Tratat pastrnd drepturile Princi-
patelor, inalta Poart nu mal poate spori darea lor cu un singur ban.
Chestia trebue dar supus Congresulul de Paris, ca sa o hotrasca
intr'un chip nestramutabil. De asemenea trebue ca Congresul de Paris
sa hotarasca relatiile noastre cu Puterile garante la cas de conflict
intre Principate si Poart; pentru aceasta trebue s rughn pe Con-
gres, sa hotarase lamurit, ce este al PortiT si ce este al nostru,
asa s'a' fim feritY si de conflict, si de firmane, si de depese ministe-

www.dacoromanica.ro
 269

riale, contrare drepturilor noastre ; trebue asemenea sa cerem de No. 1980.

a ni se hotAri si canalul prin care, la cas de conflict, s'a' putem apela Proo.-verb.19.
la dreptatea Puterilor garante.Viind apol la punctul al seaselea, d-luT . 1857
18 Noem.
4ice, cA pentru in-talas! data in Principate s'a ivit casul uneT Adu-
nrl nationale, convocata prin o lege electorala tacuta aiurea de ct
in teara, facut& de altiT de cal de natie; ea de aceea trebue sa, preve-
dem casul ca legea electorala, in puterea caria are sa se convoace
viitoarea legislativa, sa fie facuta in tear si de catre teara.
D-1u1 A. Panu iea cuvintul pentru a vorbi asupra chestieI prea-
labile si dice: d. este o situatie grea aceea intru care omul se afla
imparta intre simtirea inimiT sale si intre judecata care i impune
indatorirl deosebite, dar inevitabile; d-lul dice, ea cetina sirul de chestiT
propus din noil ca de interes general si ascultancl patrioticele espresil
rostite de d-lul Koglniceanu, aplauda in inima sa la frumoasele do-
rintT ale autoruluT; cacT a proiecta lucrrT frumoase pentru natia sa,
a lua din civilisati a Europel, din invgtatura secolilor pe cat mal multe
din principurile ce ar contribui la renasterea morar si material& a
unut popor, este a don i marirea i propasirea neamuluT sA. Judecand
ins punctul de pornire al acestel AdunrI si misia ce are de im-
plinit inaintea natieT, d-luT, cu mana pe cuget, lice ca este intelept
patriotic a declara lucrrile AdunriT savirsite in chestil de interes
general, cu incheiarea acelor 12 punturI. D-luT urmeaza, ca fie-care
Articol din noul sir de chestiT cuprinde in sine foloase si imbunata-
tirT ; dar folosul cel mai mare pentru natia noastra este de a dice:
am proclamat suveranitatea Romniel; ca dupa asemenea declaratie
solemna, s. asteptam indeplinirea soarteT noastre. D-luI dice, ea' Eu-
ropa st. gata pentru a primi lucrarile Adunara si a-sT incheia hota-
rirea, i ea o intardiere nu ne poate fi de folos. D-luT arata ca pun-
turile din nott infatosate nu trebue numaT ele cuprinse in Constitutia
Romniel ; cA pentru d-lul insa chestia este, ea trebue sa ne vedem
data soarta noastra botarla. D-lul dice ca sa incheiem lucrarile Adu-
nriT, cacT teara ne dice destul, pentru ca ea vroeste a esi din pro-
visoriul de fata, i a-si vedea data soarta sa hotarita, i apol si Eu-
ropa se va osteni de a ne mal astepta; ca trebue sa profitam de mo-
mentul in care toate privirile sunt tintite asupra noastra, si sa incheiem
lucrarile noastre, pentru ea a merge mal* departe este a matra pe o
cale a caria sfirsit nu-1 prevedein. incheie conjurand pe Adu-
nare sa.' judece bine la votul ce are a da, si propune respingerea ches-
tiilor de Uta, recunoasterea chestiilor de interes general de incheiate
intrunirea aomitetelor de indata ; dupa incheiarea lucrrilor din

www.dacoromanica.ro
 270

No. 1980. comitete propune s se voteze incl intrunirea Aduntirilor ca s fac

Proo.-verb.19. legea electoralii, caro s fie cel de pe urm vot care impreung cu
1857 - recunotinta Romnilor s se inttoseze CongresuluT de Paris.
18 Noem.

Cuvintul d-lul A. Pan u.

Este o situatie grea aceea intru care omul se afl imprtit intre
simtirea inimiT sale si intre judecata care if impune indatorirT deo-
sebite, dar inevitabile.Dumnedeil ins a asedat capul mal sus de cat
inima, pentru ca judecata s stpaneasca simtirea.
Cetind sirul de chestif propuse din not' ca de interes general
si ascultnd patrioticile espresil rostite aeum de onorabilul domn
Koglniceanu, aplaudam in inima mea la frumoasele dorintl ale au-
toruluI si apretuiam toat nobleta grbiriT cu care s'ati subscris
aceste propunerT de mal multi onor. deputatT.
A proiecta lucrrl frumoase pentru natia sa; a lua din civilisatia
EuropeT, din inv6t'tura secolilor pe cfit maT multe din principhle
acele care contribue la renasterea moral si material a until' popul,
este a don i mrirea si propsirea neamulul ski.
Judecnd ins puntul de pornire al acesteT AdunrT si misia
ce are de implinit Inaintea natief, puneam mfina pe inima mea si
diceam in sinemf, inteunul din acele momenta and omul, isolat de
tot ce-1 incunjur, st fa t in fat cu constiinta sa si se intreabA : ce
a fAcut, ce are de fcut, diceam ca este intelept, este patriotic s
declarm lucrrile Adunril svirsite, in chestif de interes general,
cu incheiarea acelcr 12 punturT ce atY recunoscut data ca in destule
pentru asemenea sfirsit. inteleg, inteleg prea bine miscarea inimii a
maf rnultora la aceste a mele cuvinte.--Asemenea miscare e nobil,
eil o repetez.
Fie-care Articol din acele din noti propuse cuprinde in sine
foloase si 1mbunttirT, dar folosul cel mal mare ce putem face na-
tieT noastre in momentul de fat, este a dice: am proclamat suve-
ranitatea natieT romne, am spus lumiT si lul Dumnezeti c aceast
natie vrea s triasc, vrea s-s1 iea locul ce i se cuvine intre cele-
lalte naif civilisate, c niel intunerecul, niel barbaria a maT multor
secoll, nicT sabia, nicT focul Wag putut a o r6pune.Dup asemenea
declaratif solemne, sl asteptm indeplinirea soartef noastre. Europa
st gata pentru a primi lucrrile AdunriT si a-sT incheia hotrirea
sa. S mal Inthrdiem oare ?! Dar aceasta ne poate fi de folos? Adop-
tarea puncturilor ce ni-se infatoseaza dIn not], sunt ele singure numat
care trebue cuprinse in Constitutia RomnieT?

www.dacoromanica.ro
 271.

Fie-care din noT a cetit constitutiile deosebitelor tarl istie cAte No. 1980.
principil nc marl i folositoare se pot gsi, care si-ar afla locul in Proo.-verb.19,
dorintile noastre, ins pentru mine chestia nu este aceasta, ci ca Noem.
181857
timpul trece, trece si noI trebue sa profitam de dinsul pentru ea sa
ne vedem odat soarta noastrA hotaritA. SA aruncam ochil impreju-
rul nostru, sa piecam urechia la toate cate se qic i se fac in teara
atara din teara, i vom vedea ea fie-care moment poarta cu sine
noua primejdil, noua complicatil pentru soarta noastr.
SA incheiem, Domnilor, lumtrile AdunariI, teara ne vice destul;
pentru ca ea vroeste a esi din provisoriul de fat si vedea bdatA
soarta sa hotrit, i apol si Europa se va osteni de a ne mai astepta.
SA profitm de moment. Toate privirile sunt atintate acum
asupra noastr : s nu mal intarliem, ca nu cumva none' interese O.
se intlitoseze in Europa, care sa atraga parte din atentia ce este astA4I
toata pentru noI. SA incheiem lucrArile noastre, pentru CA a merge
me departe, este a intra pe o cale a cAria sfirsit nu-1 prevedem.
E v'am vorbit, Domnilor, cu glasul constiinteI mele, judecatT, ju-
decatT, v conjur, la votul ce avetI a da, el va precumpani foarte
mult in soarta noastra.
Propun dar respingerachestiilor de fat si a se cunoaste de acum
incheiate chestiile de interes general; propun ca comitetele sa se in-
truneascd de indata pentru ca sa se ocupe cu chestiile ce le priveso,
dintre care cea dintaiti este a locuitorilor, care trebue regulatA spre
linistirea tuturor. Tot-odata propun ca dup incheiarea lucrarilor din
comitete sa se voteze pentru intrunirea Divanurilor, ca s facA legea
electoral, acesta O. fie cel de pe urml vot care de impreunA cu re-
cunostinta Romnilor s le infAoseze la Congresul de Paris.
Oratorul fiind intrerupt de mal multe bravo, adaoge :
Multmesc, Domnilor, de aplaudele ce-MI datT, aceste dovedesc
et de nobilA va este inima i ca primitI tot aceea co eti cisei. Apelez
dar la frumoasele voastre simtirl, la patriotismul ce va insufla i va
lic: Destul, destul cu lucrarile noastre, sa' ne incredem acum soarta
In mnile Congresulul de Paris.
D-lul M. Kogalniceanu intimpina: ea' si d-luI simteste nevoia de
a sfirsi cat mal in grab lucrarile noastre ; ea' intre d-lul si d-luT Panu
este o singur deosebire, aceea &A vede in noul sir de chestiT, che-
stii neaparate de organisatie, chestil vitale, AA numaI conflictele dintre
malta Poart i Principatele ai adus acestora atatea nenorocid, cacl
numal decretarea uneI legl electorale, nepotrivita cu starea noastr,
a dat loe la atatea tanguirI din partea %aril; cad numai desvoltarea
institutiilor municipale i comunale poate radica populatia, poate

www.dacoromanica.ro
 272

No. 1980. intari nationalitatea. De aceea d-lui propune urginta noului sir de
Proc.-verb.19. chestil. D-lul intelege nevoid degrab, s nu uitm ins ea firmanul
3.857 ne d ease lunT, si not vom indeplini misia noastra in dou lunl.
18 Noem.
D-lur face un apel la patriotismul tuturor si (lice, ca pentru intaiasl
data in istoria natiilor vedem ca staturile cele maT marl si mal ci-
vilisate ale lumii si-aZi plecat urechia pentru a atKli dorintele uneT
natii ce vrea s reinvie , cb. s nu scapam acest prilej, care cine stie
cand va mai reveni, si c5, de aceea este maT bine A ne cairn ca, am
arkat prea mult de cat c am ar'tat prea putin.
D-luI A. Panu iea cuvintul si dice: ea este o ocasie frumoasa
de a se folosi de momentul de fat pentru a arta toate dorintele
noastre celor seapte Puteri, chemate scum de providinta a pune ho-
tar suferintelor de ma! multe secule ale natieT romne; ea fart in-
doial d-lui, ca si totT membrii Adunan!, este ptruns de dorinta cea
mai mare de a vedea fericirea patrieT sale; ca glasul ce se rdic de
la o lature a V&A pan la ceea-lalt nu este de cat pentru a cere de
la Dumneoleil si de la Puterile marinimoase renasterea Romania
D-IuT insa crede ea nu este timp de a maI prelungi lucrarile noastre;
Europa asteapt, teara asteapt, si noT trebue sa rspundem la aceasta
mare trebuint. D-luT 4ice ca chestiile din noti infatosate sunt bune,
folositoare; ins. altele sunt si mai bune, si de ce nu le-am pune si
pe acele ; el basele legil electorale trebue sa le facem in unire cu
Teara Romaneasc. D-lui adaoge ca vom face un act patriotic mar-
ginind lucrrile generale ale AdunriI si hotarind deschiderea comi-
tetelor, ca si aceste sa se ocupe de chestiile speciale; dupa care ra-
porturile noastre O. mearga la comisie si de acolo la Congres, care
va deslega odat soarta iubitel noastre patriT.
D-lur Kogalniceanu cere cuvintul pentru o chestie de Regula-
ment si glee : ca. d-lui stie bine ea nu mal poate vorbi de a treia
oarA asupra chestiei de fat, afar% dac Adunarea incuviinteaza ; asa
dar in privirea catre mrimea si gingsimea chestiei, pe temeiul Art.
40. din Regulamentul AdunriY, (Mu! roaga pe Adunare sa-I ma! dea
euvintul.
Adunarea, consultath prin sculare si sedere, acordeaz. d-lul Ko-
galniceanu cuvintul cu adogirea, a si d-lul Panu poate replica de
a treia owl.
D luT Koglniceanu lea atuncI cuvintul si qice: ca propunerea
d-lui Panu de inchiderea chestiilor de interes general este nu numaI
o respingere in totul a nouluT sir de chestil, ci si o propunere ra-
dicala, -- propunere pentru inchiderea Aduniril. D-lui adaoge, ca do-
rintele incredinttorilor nostri nu pot fi inadusite ; ea si d-lui Panu

www.dacoromanica.ro
 273

d-luI sunt insufletitT de patriotism, el fie-care vroeste un bun re- proNo ero...v19b.9.8.0

adus prin o deplina armonie; si de aceea, spre impacarea sultat,

a libereI rostirl a dorintelor si a trebuinteI obsteste sim ca cu o 1857tita,

cal% mat nainte sa ajunga aceste dorintl pe mesa Congresulur, 18 Noem.

propune urmatoarea transaetie :
1 Punturile a si b, fiind puntud de interes general, insa si de
interes special, ele pot veni AdunriI si prin comitete ;
in cAt priveste instructia publica, d-luI socoate c nimenI nu
vroeste a pune o pecleca re'spandirif luminif, i ca totf dimprotiva
vroesc ca acest punt s se inscrie in actul final al CongresuluT, spre
a indemna pe guvernul viitor a nu urma in aceasta calea guver-
nelor trecute; de aceea acest punt ar putea sa se adopteze de Adu-
nare fra considerante i cu aclamatie;
Punturile d, e, f sunt niste chestil mad, att de marl inct
singure ne pot asigura autonomia i pacea.
D-luI dice, c mal bine s lucram dou dile ma mult, de cht
ne c,aim ca am incheiat Adunarea cu dou dile prea degrabal.
D-luI A. Panu cere suspendarea sedintel pe dece minute, ca s
se poata intelege Cu amicif s'r politicI asupra acesteI transactiI.
Aceast suspendare se acordeaza, si la redeschiderea sedintel
d-luI Panu iea cuvintul i4ice: ea este un spectacul frumos i maret
de a vedea o lupt de patriotism si de iubire de teara; c aceea ce
a Vdut In convorbirile onorabililor deputatl in putinele momente ale
suspendriI sedintel se va trece cu fata in analele AclunriI; cu mul-
tmire dar vine a declara, ca se uneste cu transactia propusa de
d-lul Koglniceanu, ca una ce impac, reciprocele puntud de privire,
si dar cere:
Ca punturile a si b sa nu se iea in discutie, flind-ca aceste
chestiI vor putea veni in Adunare prin comitete, daca aceste o vor
gasi de cuviinta;
Ca puntul despre instructia publica s se primeasca cu acla-
matie de Adunare in sedinta de fata;
CA pentru punturile cl, e, f s. se numeasca o comisie, care
pana in dou sedintI s sfirseasca lucrrile sale.
Pe urma comitetele, precum o cere d-luI Koglniceanu, sa se
intruneasca spre a rosti specialele lar dorintI; dupa care apoI sa in-
chidem Adunarea cu acelasi act, cu care am deschis-o cu un act
de multamire catre marinimoasele Puted.
Adunarea, consultata prin sculare i sedere, primeste in una-
nimitate transactia propusa.
ApoI in privirea puntuluT al treilea, consultata de a doua oat%
(Acte el Documente. VI. 1.) 18

www.dacoromanica.ro
 274

No. 1980. prin sculare si sedere, primeste in unanimitate si cu sclamatie, ca

Proo.-verb.19. in Constitutia RomnieT sl, fie Inscris principul: instructia publica
1857
gratuita si obligatoare in toate orasele si satele.
18 Noem.
Se paseste la alegerea a uneT comisil de urgint, compusa de
trel membri, pentru prelucrarea chestiilor cuprinse sub literele d, e,
f, din noul sir de chestiT, si majoritatea absoluta o ati d-lor P. Ma -
vrogheni cu 67 voturT, M. Kogalniceanu cu 59 voturT si A. Panu cu
44 voturT.
D-lul vice-presidentul, consultAnd maT intaiti Adunarea, radica
la 3 oare dupa amearila-li sedinta si anun0 viitoarea intrunire pe Mer-
curl in 20 Noemvrie.
Presidentul Adunan!, Sofronie Mitropolit al Mol do v eT.
Secretan! Adunaril, P etru Mavrogheni, Dimitrie
Rallet, A nastasie Panu, Con-
stantin Hurrnuzachi, Dimitrie
Grigoriu.
27. Procesul-verbal No. 20. Sedinta din 20 Noern-
b r e 1 8 5 7.

No. 1980. Ast4T, sedinta a dou--slecea a AdunariI se deschide la 101/2 oare

Proc.-verb.20. dimineata sub presedir4a d-luT vice-presidentulur Constantin Negre.
1857 D-luT P. Mavrogheni ceteste apelul nominal, la care s'ag aflat
20 Noem. fata seapte-lecT si patru membri, iar absentT 4ece, si anume: patru
bolnavl : inalt Prea StinVtul Parintele Mitropolit, d lor C. Rolla, Gr.
Bals, G. Sturdza ; patru in congedie: Sf. Sa Iconomul D. Matcas,
C. Mortun, I. Levrda, Gr. Varnav ; do1 nu ail venit: Prea S1n0a
Sa locotenentul de Episcop de Roman, Dr. Em. Costin.
D-lui D. Grigoriu ceteste procesul-verbal al sedir4eI trecute, care
se adopteaza de Adunare cu modificarile incuviintate de ea.
D-luT vice-presidentul, in puterea . 117 din Kegulamentul Adu-
nariT, da cetire une1 cererl de congedie a d-lui I. Hrisanti pe termin
de 16 ile.
Adunarea, consultata prin sculare si sedere, nu o incuviinteaza.
Se paseste la ordinul 4i1eT.
D-luT M. Kogalniceanu ceteste raportul comisieT No. 2, insarci-
nata cu desvoltarea siruluT de chestil asupra puntuluT 12, atingtor
de responsabilitatea ministrilor :
Comisia No. 2, insareinata cu desv6lirea acelor sese din urma
principil din sirul de 12 chestiT de interes general, pregatind lucrarea

www.dacoromanica.ro
 275

sa asupra ceT de pe urm chestil, adeca responsabilitatea ministri- No. 1980.

lor, are onoare a supune Adunarff urmtorul proiect de incheiare. Proc.-verb.20.
Ca raportator a numit pe d-lul Kogalniceanu. 1867
20 Noem.
Proiect de incheiare
Land in privire ca dup vechia lege a OriI, Adunarea ob-
steasca in ambele Principate a avut dreptul nu numaI de a lace legT,
dar si de a trage la rspundere pe maril dregatorI al Statuldf, pre-
cum aceasta se dovedeste prin mal: multe hotarirl ale Adunarilor
romano si mal cu deosebire prin hotarirea soborniceasca a T6riT
Romnesfi din anul 1652, aflat in Arhiva Statulul din BucurestI
prin care Adunarea a judecat si a s'Anda la moarte pe Stroe Vis-
tierul mare, pe Radu din Forcas Vistier al doilea si pe Tudur Ca-
marasul, ca furI banilor triT si al DomnuluT;
Land in privire ca. Reglementul Organic, Art. 133, voind a pune
un capt intreveniril personale si absolute a Domnitoruldl in trebile
Statulur, a infiinOt Consiliul ministrilor i deosebitele departamente in-
sareinate cu povatuirea ramurilor administratieY publice ;
Ca anexa Q XVIII. si Art. 403 din acestasl Reglement consfin-
teso principul responsabilittil ministrilor i a tuturor fune-Vona-
rilor ;

CA acestasl Articol 403 face pe funcionara StatuluY rspungltor1

dinaintea AdunriI obstestI, indrituita de a aduce la cunostinta se-
fulul StatuluI toate abaterile ce ar gsi in purtarea acestora si de a
cere pedepsirea lor ;
Luand in privire c aceasta responsabilitate, de si scris. in Re-
glement, niel odat nu s'a aplicat, pentru ea Domnil, in loe de a
cauta taria i temeinicia guvernulul lor in pazirea stricta a legilor
i in iubirea concettenilor lor, ati preferat de a se pune sub scutul
inriuririlor i protectillor din dar in contra strigtelor i nemulp.-
mirilor natid ;
Ca prin insusl aceasta el a isbutit a sustrage si pe ministril
Ion de la orI-ce rspundere catre tearl ;
Si d. obsteasca Adunare, slab, necomplet i compusa numal
de elemente atirnate de guvern, n'a avut niel odat curajul si pu-
terea de a face intrebuintare de drepturile inchizasluite el prin Re-
glement ;
Land in privire ea' lipsel de responsabilitAI de la intaiul mi-
nistru pana la cel de pe urm functionar, fie catre Adunare, fie chiar
catre guvern, sunt mal cu deosebire a se imputa toate calcarile de
legf i toate abusurile, toata lipsa de dignitate nationall, toata sla-

www.dacoromanica.ro
 276

No. 1980. baciunea i toata nepasarea pentru drepturile Vrif i pentru binele
Proo.-verb.20, public, pe care adese ni le-ati inttosat guvernurile ce de la 1834
1867
20 Noem.
si 'Ana astac,II s'ea succedat in Principate ;
Luand in privire ca zadarnicindu-se toata responsabilitatea ma-
rilor functionarT catre teara, Domnul, cele maT multe datl nu a mal
cerut de la ministril si alte calitatl, de cat acele de a fi plecatl la
vointele sale ;
Ca, i chiar cAnd unil din brbatil de bine a fost chematl de a
se pune in capul trebilor publice, inca struintile lor pentru a lucra
spre folosul t6ril ag fost paralisate sa prin lipsa de omogeneitate
cu ceT-IaltI colegT aT lor, saft prin scurta lor petrecere in functil
mal ales prin pretentia DomnitoruluT de a fi singurul indrituit a
conduce ocarmuirea i prin urmare de a fi si singurul rspunglgtor ;
Lu&nd in privire ca din causa lipseI de responsabilitate a mi-
nistriior, veniturile Statulul, in timpurile normale, in loe de a fi intre-
buintate numal intru desvoltarea nationala, moral& si material& a triI,
risipit cea mal mare parte in zadarnice sati nelegiuite cheltuell
orI in folosurI particulare ascunse sub deosebite numirI de darI in
intreprisa, de r*spltirI publice, de despagubirl si tot felul de tran-
sactil neiertate ;
Luand in privire ca Iipsa de responsabilitate este causa prin-
cipal c administratia publica, in loe sa fie energicul agent al pro-
pasiriI i organul legalitatiI, in loe sa privigheze la ap6rarea vietil,
'onoareT i proprietatil cetatenilor, in loe sa contribue la multamirea
i buna-stare a natieT, n'ati lucrat de cat spre a face nesigure teme-
hile cele marl ale fie-caril societatI
C ea este causa c administratia inalta centralisand in manile
sale toate trebile marl si miel, a paralisat toata sfera de actie i nea-
tirnarea magistratilor municipall, a tratat veniturile oraselor ca
veniturile Statulul, si asa a inadusit tinta viata municipal, atat
de neapgrat spre a destepta interesul populatillor pentru lucrul
public ;
Luand in privire ca lipsa de responsabilitate este causa ca partea
judecatoreasca., in loe sa fie organul legil i pstratoarea drepturilor
si a averiI cetatenilor, i prin urmare sa fie o putere neatirnata
respectata si de guvern si de teara, a devenit un corp de functionarr
directT at DomnuluI, supusl nu la legI, ci la ordinile acestuia ;
Ca ea este causa puteril estralegale ce una din ministra drep-
tatil insusit, prin simple raporturT catre Domn, ba i chiar prin
simple apostile de a anula hotarirI judecatoresti, prin restlmacirl
si necompetinte ordine de a pune in indoiala si in nesiguranta tot

www.dacoromanica.ro
 277

ce este maI sfant in lame: proprietatea i chiar de a sfrma de-a No. 1980.
dreptul legiuirI intregI i insusI stip ilatiI din Codicile civila penal; Proo.-verb. 20.
Land In privire ca lipsa de responsabilitate este causa ca', ostirea 20 1857
Noem.
nationala n'a capatat de cat o parelnica desvoltare in potrivire cu
marile veniturl ce i se destineaza prin bugetul triI
CA ea este causa ca ades demnitatea uniformeI i onoarea stea-
guluI national s'ad sacrificat interesurilor strine ;
Luancl It privire ca din lipsa de responsabilitate, averile bise-
ricestI, menite maI cu deosebire pentru folosinta publica, i fondurI
veniturI s'ad risipit, cele intal: orI prin neaprarea lor despre pre-
tentiile acolisitorilor megiesl, orI prin nelegiuite i pagubitoare schim-
buri; iar cele al doilea prin intrebuintarea lor in cheltuelI cu totul
nepotrivite cu menirea lor, lasandu-se in parsire imbunatatirea mo-
rala si materiala a cleruluI, mal ales a celul de mir, i nepurtan_
du-se vre-o grij niel pentru zidirea niel pentru gatirea, ha niel pentru
pastrarea lacasurilor religioase, precum triste marture sunt ruinele
catedralei din lasI si ale Episcopiel de Roman;
Luand in privire cA lipsa de responsabilitate este causa puti-
nuluI progres ce, cu toate marile veniturf, a facut instructia publica,
marginita fiind aceasta in cateva scoll necomplete prin orase, si ne-
landu-se inca pana astdl cea mal mica m'sura.' pentru desvoltarea
intelectuala a populatieI satestI, lsata in intunerec;
Luand in privire ca din lipsa de responsabilitate, lucrrile pu-
blice, atat de neaprate spre desvoltarea bogritiilor noastrc nationale,
produs niel un resultat, afarii de ct cateva sosele, cu toat in-
semntatea capitalelor de banY si de munc ce pentru aceste s'aa
pus la dispositia guvernulta ;
Luand in privire c' numaI lipsel de responsabilitate se pot cu
drept cuvint imputa abusurile de putere, insusirile de atributil ne-
competente si actele arbitrare ale deosebitelor departamente si din
care MI resultat obsteasca nemultumire, necontenitele tanguiri i opo-
sitiI ce s'ail radical in War in contra tuturor guvernurilor, chiar
cand acestea voiail a face binele, abusurI i tnguirI care a provocat
mijlocirile la inriuririle i intrevenirile straine, si din care apoI a
resultat i calcarea autonomieI Principatelor ;
Luand in privire, in sfirsit, cA responsabilitatea ministrilor este
singurul chip:
Pentru a pune un cap'e't relelor trecutuluT, pentru a statornici
In Romnia un guvern tare, drept i neprtinitor, pentru care pro-
gresul sa fie o lege;

www.dacoromanica.ro
 278

No. 1980. Pentru a impune i oarmuitorilor i ocarmuitilor respectul le-

Proc.-verb.20. galittil;
1857
Pentru a da insusI Domnulul o putere spre a se impotrivi la
20 Noem.
cererile si inriuririle din afara;
Pentru a pune pe Domnitor maT presus de tanguirT, de pa-
timl si de luptele partidelor, si asa a-I face neviolabil;
Pentru ca ministril s se priveasc i s ocArmueasca ca func-
tionarT aT Ora, iar nu ca instrumente oarbe ale vointiT Domnitorulul;
Pentru a face ca in viitor demnitatea i drepturile natieI s nu
mal fie sacrificate la toate interesele, pretentiile si inriuririle strine;
in sfirit pentru ca autonomia RomanieT s fie un mare si sfnt
adevr ;
Adunarea ad-hoc a Moldovel doreste si primete la riitoarea
organisatie a Romnie urmtoarele base fundamentale :
Ilesponsabilitatea ministrilor inaintea Adungril generale.
0 lege special votat de Adunare in cea intif sesie va sta-
tornici tribunalul insarcinat cu judecarea ministrilor pu0 in acu-
sage de Adunare.
Ministril osanditl, in niel intr'un cas nu vor putea fi
iertati de seful Statulul.
(SubscriT) Rola, D. Miclescu, I. Fotea, D. Cozadini,
C. Hrisanti, V. Malinescu,M.Kogalniceanu.
17 Noemvrie 1857.
D-luI Dr. Varnav iea cuvintul i dice: c sprijine proiectul co-
misiel; ca dad. strbunil nostri ail avut dreptul de a judeca pe mi-
nistri, trebue i noI s-1 avem, maT ales ea* crescnd veniturile Ora,
se cere o cumpnire mal mare in cArmuirea el. D-luT cere ca mi.
nistril s fie pedepsitl dup legl, ccl nu mal dorete o obsteascA
Adunare ca cea trecut, fr dignitate, slaba si in nepsare pentru
binele Ora', cacT nu mal vrea ca ministril s fie slugT ministrilor strinT,
organele nelegalittil i ale nelegiuirilor. D-IuT doreste incetarea tuturor
suferintelor si a abusurilor de acum inainte, si de aceea sprijine
proiectul salutar al comisid.
Adunarea, consultat prin sculare si sedere, adopteaz in unani-
mitate proiectul de incheiare mal sus citat in toat intregimea sa.
D-luT M. Koganiceana ceteste o propunere subscris de d-lul si
d lor C. Iacovachi, D. Gheorghiade, Arh. Neofit Scriban, Arh. Melchi-
sedec, Episcop Ghenadie Sendre, D. Cracte, Dr. Varna,v, V. Zaharial
A. Cuza, C. Mortun, M. Jora:
Subscrisul are onoare a supune bine-voitoareY luarl aminte ur-
mAtorul proiect de dorint :

www.dacoromanica.ro
 279

Luand in privire ca punctul V. din dorintile nationale, rostit No. 1980.

de Adunarea ad-hoc in sedinta din 7 Octomvrie, cere ca puterea le- Proo.-verb. 20.
1857
gislativa in Romania sa fie incredintat unel Adunfiri generale in care 20 Noem.
s fie representate toate marile interese ale natiei;
Luand in privire ca in sedinta din 6 Noemvrie, Adunarea s'a
marginit de a rosti principul despartiril puterilor esecutive si legis-
lative, fara a se rosti in special despre compunerea puteriT legislative;
Luand in privire ca de la actele memorabile ale desfiintariI
serbid lueratorilor de pamint, votate in 1746 si 1749, Adunarile ge-
nerale nationale a contenit in ambele Principate de a maI fi com-
puse de representantl ai deosebitelor clase libere ale societatif romne,
ci restrinse numar inteun mic numr de tunctionarr i boerI mail, nu-
mitI i atirnatI de Domn, a5 constituat sub numele turcesc de Divan
un fel de Senat ce nicI decum nu era de natura de a representa, si
inca mai putin de a apra drepturile i interesele natiel, precum
opt-decl de nenorocitl anl o dovedesc in destul;
Luand in privire ea Adnnarea general& instituat de Regle-
mentul Organic in 1832, orl eat de necomplet. erade vreme ce
representa numal interesele cleruluI 'Malt si ale boerie totusl in po-
trivire cu Divanul de mal nainte era un progres, de vreme ce :
A largit cercul boerilor ce puteati intra in sinul s'ti,
anume pan la rangul cel mat' mic al arhontologie, adeca 'Ana la
ve! Satrar, cand in fostele DivanurI totl boeril, de la Comisl. 'Ana
la Satrar, erati inlaturatI si cele maI multe (141 i insusl i aceI cu
ranguff de AM', SpatarI i BanI;
Pe langO' boerie, la jum'elate din membril .A.dun'ril, adec la
deputatil tinuturilor, se cerea i conditia de a fi proprietarT de mosie;
Ca Adunarea generala era compus de deputatI le, orif
&At alegerile erati de defectuoase si sub inriurirea guvernulul ;
Luand in privire ca niel Divanul dinaintea anulul 1832, nicl
Adunarea obsteasca instituat. prin Regulamentul Organic nu mal
sunt potrivite cu dorintele i trebuintele actuale ale natia romane;
Luand in privire ca . XXVIII al protocolultif Conferintelor din
Constantinopole din 11 Februarie 1856 ameninta pe teara cu insti-
tuarea unui senat nepotrivit cu obiceiurile, cu trebuintele, cu dorin-
tele i chiar cu elementele natid ;
Luand in privire ea toata teara, precum s'a rostit i in sedinta
din 7 Octomvrie, doreste a avea ca in timpil stravechT o singura
adevrat Adunare general& national, care, precum a cerut i Adu-
narea ad-hoc din BucurestI, s fie compusa pe base In destul de largi
potrivita cu gradut culturii si cu trebuintele generale, in cat sa

www.dacoromanica.ro
 280

No. 1980. fie o adev'e'rata i real representatie a tuturor marilor interese ale
Proo.-verb. 20. societatil romne ;
1857
Luand in privire ca o asemenea Adunare, pe cAt trebue s aib&
20 Noem.
in mana o deplin putere legislativa, pe atta nu trebue s impre-
sure drepturile puteriI esecutive, fiind-ca teara are trebuinta de un
guvern plin de tarie, de dreptate i de dignitate;
Lurid in privire ca spre a ajunge la acest indoit tel este tre-
buinta ca Adunarea sa fie con-ipus de elemente nationale vitale
neatirnate de guvern, iar pe de .alta ca Domnitorul sl aiba toat
putinta i toata autoritatea spre a face nu numaT de a se respecta
legea, dar si spre a feri teara de nepotrivite legiuirl;
Spre completarea dorintelor rostite in sedintele din 18 Octom-
vrie si 6 Noemvrie,
Adunarea ad-hoc a MoldoveT doreste i primete la viitoarea
organisatie a Romanid urmtoarele base fundamentale :
Respingerea din legislatura RomnieT a institntiei Senatuld
sub off-ce numire i forma.
0 singura Adunare nationala legislativ compus dup ve-
chiul obiceiti pe base in destul de largY i potrivite cu gralul de cul-
tur', i aleasa ast-fel in cat in ea sa.' fie representate toate marile in-
terese ale natid.
Recunoasterea pentrn Domnitor a dreptuluT de a da sail'
a refusa intarirea legilor votate de Adunare ; de a le trimite acesteia
spre de isnoav desbatere, i la cas de refus de a rosti disolutia
AdunariT, ordonnd prin aceeasl ordonanta nou6 alegerT.
Marginirea deputatilor de a primi in tot timpul mandatulul
lor posturT, rangurT sat"' alte r'e'splatirI de la guvern, socotindu-se de-
misionatT din Adunare prin insasT primirea uneia din insarcinrile
sa distinctiile de mal sus.
(Subscris) M. K o g al n ic ean u.
Sprijinim propunerea de maT sus : C. Iaco vac hi, D. Gh eo r-
ghiadi, Episc. Ghenadie
Tripoleos, Arhim. Neofit
Scriban. Arhim. Melchi-
s ed ec, V. Zaharia, I. Fotea,
C. Mortun, M. Jora, Dr.
VArnav, D. Cracte, A. Cuza.
D-lul M. Kogdlniceanu iea cuvintul ca in 7 Octomvrie
am votat o putero legiuitoare incredintat und obstestl' AdunarT in
care sa fie representate toate interesele 'natid. Ca prin acest vot
noT am clis tot ce putea s inchizaslueasca o Adunare intreaga

www.dacoromanica.ro
 281

neatirnat; ea acest vot a adus ins restlmcirI de tot felul i ca No. 1980.
prin urmare este o datorie a noastra a lmuri bine si curat ce am Proo.-verb.20.
Inteles prin el. 1857
D-luI qice maI departe, ca trebue s urmam pro-
20 Noem.
verbul ab hoste consilium (invata de la inimic); ca protocolul Con-
ferintelor de Constantinopole din 11 Februarie 1856 ne amerint cu
un Senat nepotrivit cu obiceiurile i institutiile noastre, i ea de aceea
trebue s rostim curat c nu dorim un senat. D-luI adaoge, c pe
cat vrem o Adunare pe base largI i neatirnat., pe atAta dorim
un guvern tare, care s anuleze resistinta, orl de unde ea ar veni,
ccl nime 'din noI nu vrea s faca din Doma un simplu president de
republica; de aceea d-luT propune puntul al 3-lea din proiectul d-sale.
D-luT propune mal departe cel de pe urma punt din proiect, pen-
tru ea doreste ca Adunarea generala s cante numal de interesele
Ora))
Unul din membril biurouluI d cetire a dou amandamente :
1. Al D-luI P. Mavrogheni, sprijinit de d-lor M. Costachi, Episc.
Calinic Miclescu, C. Sturdza, A. Aslan, C. Roset:
Subscrisul are onoarea de a infatosa Adunril urmatorul pro-
iect de incheiare asupra propunera d-luI M. Koglniceanu ce este a
se trata astdI:
in cat se atinge de punctul J.: Respingerea din legislatura Ro-
mnid a institutiel Senatului sub ori-ce numire i forma, i de
acel al II-lea: 0 singur Adunare national legislativa compusa dupii
vechiul obiceiii pe base in destul de largi i potrivite cu gradul de
cultura i aleas ast-fel in cat in ea sa lie representate toate
marile interese ale natiel;
Luand in privire c in sedinta a 7-ea din 7 Octomvrie, Adu-
narea a rostit urmatoarea dorint :
Puterea legiuitoare incredintata und obstestl AdunrI in care
s fie representate toate interesele natier, c, prin cuvintele und
obstesti Adunar!, Adunarea n'a inteles niel dou' AdunrI, niel un
Senat pe lang Adunarea obsteasca, ci o singur. Adunare legislativa
izvorit din alegerI regulate si neatirnate
Luand in privire ea prin cuvintele uneI obstestl Adunrl in
care sa fie representate toate interesele natiel, Adunarea n'a putut
intelege compunerea aceI AdunrI pe niste base restrinse, ci a in-
teles dimprotiv, pe base in destul de largi, de vreme ce a dis, ca in
ea s fie representate toate interesele natieY
Adunarea incheie : inlaturarea din discutie a acestor reinoite
chestii.

www.dacoromanica.ro
 282

No. 1980. in cat se atinge de punturile III. si IV., subscrisul propune adop-
Proc.-verb.20 tarea lor cu marginirea considerantelor urmtoare :
1857
20 Noem.
Luand in privire cO Adunarea generala ceruta in sedinta din
7 Octomvrie si compusa pe base in destul de largi, in cat sa repre-
senteze toate marile interese ale natia, pe cat trebue s aib in
mana o depling putero legislativa, pe atata nu trebue sA impresoare
atributele puteril esecutive, fiind-c teara are trebuinta de un gu-
vern plin de tarie, de dreptate si de dignitate ;
Luand in privire ca spre a ajunge la acest indoit tel este tre-
buinta ca Adunarea s fie compusa de elemente nationale vitale si
neatirnate de guvern, iar pe de alta ca Domnitorul s aiba toata pu-
tinta si toat autoritatea spre a face nu flume de a se respecta legea,
dar si spre a feri teara de nepotrivite legiuirl;
Adunarea ad-hoc a Moldova dorete la viitoarea reorganisare a
Romania urmtoarele base fundamentale:
Recunoasterea pentru Domnitor a dreptului de a da saii
a refusa intarirea legilor votate de Adunare; de a le trimite aces-
teia spre de isnoall desbatere, si la cas de refus de a rosti diso-
lutia Aduniirilf, ordonand prin aceeas1 ordonanti nou'O' alegerI.
Itiiirginirea deputatilor de a primi in tot timpul mandatului
lor posturl, ranguri sail alte rsplitiri de la gavern, socotindu-se
demisionati din Adunare prin insasi primirea uneia din insircin'A-
rile sail distinetiile de mai sus. 20 Noemvrie 1857.
(Subscris) P. Ma vro gh en i.
Sprijinim acest amandament: M. Cost a chi , C alini c Hareop o -
le o s, C. Sturdza, A. Asian, C.
Roset.
2. Al d-luI D. Grigoriu, sprijinit de d-lor M. Canano, Chir. Ciocarlie,
C. Bdru, N. Bosie, G. lije, N. Carp, V. Mlinescu, St. Calin:
Luand in privire la Art. III din proiectul de incheiare al d-luI
Kogalniceanu, ca se da Domnitorulul dritul de un veto absolut, cla
dice, ca Domnitorul are dritul de a refusa intrirea lega, de a o in-
toarce in de isnoav desbatere, si la cas de refus de a rosti disolu-
tia Adunaril, iar dupa inflintarea acestei de pe urma AdunarI nu
c,lice nimica, cum s, se urmeze cu legea care a motivat disolutia
Adunra, caro aceasta ar fi a paralisa vointa Adunara;
Luand in privire ea asemenea absoluta prerogativ nu este
compatibila cu binele Ora, cacI ar lasa puterea legiuitoare subordi-
nata, putera esecutive;
Luand in privire ea disolutia Adunaril este un apel la alegkorI,
in cas cand puterea esecutiv socoate ca legea votata nu este buna

www.dacoromanica.ro
 283

pentru tear, si a lasa putera esecutive dritul de a desfiinta necon- No. 1980.
tenit Adunarea legislativa si prin urmare un veto absolut ; asta in- Proo.-verb.20.
1867
semnen nebgare in searna a vointeI Ora, intrebata prin noua 20 Noem.
alegere
Sub-isc'litul are onoare de a propune in locul Articululul 1H
urrnatoarea redactie, iar Articulul al IV. din proiect s capete No. V.
Recunoasterea pentru Domnitor :
((a) A dreptuluI de a intari legile votate de Adunare
De a le inapoi Adunara spre desbatere pentru o a doua
oar, si
La cas de refus din partea Adunara, de a rosti disolutia eI,
ordonand prin aceeas1 ordonant nou alegere;
indatorirea Domnitorulul de a intri legile Notate de Adu-
nare inteo indoit legislatura.
(Subscris) D. Grigo ri u.
Sprijinim amandamentul de fata: C hi r. Cio c a rl i e , N. Ca n a n o,
C. Badarati, N. Bosie, G. Me,
N. Carp, V. Malinescu, St.
Cali.
D-ha M. Costachi iea cuvintul si arat, ca intre proiectul d-luI
Kogalniceanu si amandamentul d-lul Mavrogheni nu este vre-o deo-
sebire de princip, ci numal de redactie; ea d-lul socoate ea propu-
nerea de a vota ca nu vroim un Senat este de prisos dup votul din
7 Octomvrie; ca este foarte Ian-writ esprimat ea nu vroim Senat,
maI ales dupa ce alaltaierf s'a rinduit o comisie ating'toare de chestie
a legit electorale pentru o singur; Adunare legislativ. D-lur adaoge,
ca. Senatul ar fi o institutie antipopulara si chiar antinationala, si c
noI chiar prin desfiintarea privilegiilor de clase am hotarit desfiintarea
intereselor particulare, si prin urmare am fost in contra institutiel
Senatulut D-luI arata, ea si puntul al doilea din proiect este de
prisos, fiind iarsI sinonim cu votul din 7 Octomvrie. in cat priveste
puntul al 3-lea din proiect, d-luI 1'1 primeste cu multmire si bucuric,
cad numaI o autoritate tare ne poate inchizaslui stricta aplicare a
legilor; ast-fel s'i puntul 4 este o inchizisluire pentru neatirnarea
Adunaril, care era maI inainte numal servitoarea Domnulul. D-lul
4dice c sprijine amandamentul d-lul Mavrogheni.
D-ha M. Kogcilniceanu declara, ea amandamentul d-luI Mavrogheni
r6spunde in totul la motivele ce l-ail indemnat a face propunerea sa
de fat; ca multmeste d-luI Mavrogheni pentru constatarea dorintel
cal nu vroim un Senat, care nu ne poate fi de vre-un folos, maY ales

www.dacoromanica.ro
 284

No. 1980. dup aceea ce vedem ea s'a petrecut inteun Principat invecinat, uncle
Proc.-verb.20 Senatul a dat pilda uneI fapte nelegiuite in contra guvernulul.
1857
20 Noem.
Asemenea amandamentul d-lul Mavrogheni r6spunde in totul
ceea-ce priveste puntul al 2-lea, cacl el statueaz compunerea Adu-
naril pc base largT i neatirnarea in et priveste punturile 3
si 4 nu esist niel o deosebire intre propunere i amandamente; pen-
tru aceasta, in cal Ii priveste, d-lul accepteaza amandamentul.
D-lul D. Grigoriu iea cuvintul si dice, ca, i d-lul nu intelege ca
prin votul din 7 Octomvrie am declarat ea vroim un Senat sa dou6-
Camere; ins d-lul mntine punturile 1 si 2 din proiect, cacT redactia
puntulul 2 este potrivita cu acea a Muntenilor, vi de nevoie in privirea
cuvintelor arRate de d-luT Kogalniceanu; iar puntul 1 hatareste de-
finitiv respingerea SenatuluI, si nu vede causa pentru care nu s'ar
spune lmurit aceea ce amandamentul d-lul Mavrogheni dice ca se
intelege de la sine. D-luT adaoge, ca nu poate de asemenea s primeasc
puntul al 3 lea, care da drepturT i puterT prea marT partiI esecutive; c
dritul de a desfiinta necontenit o Adunare si prin urmare si veto absolut
dat DomnuluT, subordineaz Adunarea puteriT esecutive si o fac s nu
maT merite numele de representatie nationala, cacT nu mal are atuncr
niel o vrointa. D-luT urmeaza, ca, la no! DomniT din driturT miel iv! in-
susesc drituff marl, si nu gilseste ea astdT, cnd vroim s pasim inainte
cu civilisatia timpuluT, putem don i o Camera legislativa subordinat
si fr vroint. D-luT dice, ea destul sunt prerogativele Domnulul
de a intari legile; - de a le intoarce in de isnoava desbatere a Adu-
nriT si a pronunta disolutia eT, cand i se pare ca nu lucreaza pen-
tru binele insa este un drit necompatibil cu un guvern repre
sentativ de a o desfiinta fr marginT si a avea un veto absolut.
D-lul crede el Domnitorul trebue s fie datar a intari legea indat
ce noua Adunare persista in votul cacT aceasta insemneaza
tcara vroeste acea lege.

Cuvintul d-lul D. Grigoriu.

ccM6 suiti la tribuna pentru a v spune parerea mea asupra aman-
damentuluT Mavrogheni i tot-odat a sustine pe al mat. D-luI
dice, ca in votul nostru din 7 Octomvrie, cnd am cerut Unirea si o
Camera, am inteles o singura Camera, pe base in destul de largT, iar
nu restrinse, i fr Senat, cu alte cuvinte, d-luT este unit in idea tu-
turor in aceasta, ins crede de prisos a le esprima in Articule. E ins&
socot de trebuint, ea' daca ast-fel ne-a fost si ne este intelesul, de
ce s nu o dicem? De ce s nu spunem lrnurit aceea ce d-lul dice

www.dacoromanica.ro
 285

ca se intelege? in votul din 7 Octomvrie am dis o Camera legislativ, No. 1980.

ins asta nu esclude idea Senatulul de care ne-a amenintat proto- Proc.-verb. 20.
1857
colul Conferintelor de Constantinopole, i dar in privirea aceasta i in 20 Noem.
privirea resoanelor espuse de d-lul Koglniceanu, eti opinez a se man-
-tine redactia din proiect, a cruia scop este a ar'ta antipatia i im-
popularitatea uneT asemenea institutiT.
Pentru Articolul III, d-luI Mavrogheni vroind a introduce con-
siderantele sale, se uneste in conclusie, eti ins combat acest Art.
pe temeiti ea'. pe cat interesul unel bune administratii cere a avea un
guvern drePt, puternic si energic, pe a-CA-La si interesul taril este de
a avea o Adunare legislativ demna si independint.
Aceasta de pe urma nu trebue a impresura puterea esecutiva,
dar trebue s fie si ea respectat in voturile sale, care sunt ale tril;
natia trebue s. voease si Domnitorul s esecuteze, prin urmare a
da puteril esecutive dritul absolut de a refusa intrirea legilor, de
a desfiinta Camera fail margine, Para oprire, precum proiectul face,
asta insemneaza a subordina Camera, a o face dependinta si in fine
a o ingenunchia inaintea puteril esecutive.
Sunt destule prerogative pentru Domnitor de a intri legT, de a
o intoarce cu observatie cnd i se pare nepotrivita cu binele t6ril,
de a face un apel la aleg6torI si prin urmare la teara, desfiintnd
Camera veche i infiintand alta nou, care daca tot asa va vota legea
ce a motivat disolutia, sa fie dator de a o intari si a o promulga,
alt-fel refusand din noil intrirea legil votata si de Camera nou, sati
desfiintandu-se fr oprire Camera, nu Intoleg cum poate esista un
guvern representativ, cad. un veto absolut nu lasa t'e'ril cea maI mid
vointa ? La ce ne poate sluji o legislativ, dad. ea nu poate fi ascul-
tata si in primejdie de a fi necontenit desfiintata. La ce ne slujeste
maI cu seama nou, care gala de mult am suferit din partea Dom-
nilor, o Camera subordinat si paralisata, care tocmal pentru aceasta
are s lucreze necontenit pentru all largi cercul liberttil sale si
poate provoca conflicte in tear, Pentru ce atAta staruinta de a da
marl prerogative DomnitoruluT. si nu maY bine a lua sigurant pentru
teara, facnd o drept si cump6nit impartire a puteriI; del' s titI,
Domnilor, putin II vom da, mult va avea, mult il vom da, si ma mult
va avea, tronul este pe o inltime unde sentimentul si dragostea Ora
trebue a-1 sprijini, alt-fel se duce de vale in prapastia. Impilaril i a
nedreptatit
De aceea este bine s tinem socoteal de dreptul natid de a
face ea lee cu neatirnare, si Domnul sA le pue in lucrare.
E dar combat proiectul de incheiare, in cAt se atinge de pun-

www.dacoromanica.ro
 286

No. 1980. tul al 3-lea, si sprijin amandamentul ce am avut onoare de a infa-

Proc.-verb 20.
1857
top, care are de scop a nu radica puterea esecutiv mal presus de
20 Noem. vointa tril.
D-luT P. Mavrogheni declara, c prin amandamentul s nu vroeste
a combate principiile enunciate in proiectul d-luT Kogalniceanu;
de vreme ce in edinta din 7 Octomvrie Adunara a rostit dorinta
ating&oare de a se incredinta unel obstestl AdunarT puterea legisla-
tiva, apoT acum adoptnd punturile 1 si 2 din propunerea d-lul Ko-
galniceanu, nu am face de cat am rosti de dou orT aceeasT clod*,
pe care am esprimat-o din notl prin un vot positiv i prin altul ne-
gativ. D-luT adaoge, ea a dice astadl ea nu vroirn un Senat este de
prisos, cad in 7 Octomvrie am votat o Adunare, iar nu un Senat
sa dou6 Adunan; ca.' de asemenea in 7 Octom. am votat o Adunare,
in care s fie representate toate interesele natiel, prin urmare o Adu-
nare pe base largT, iar nu restrinse. D-luT crede, ca o asemenea es-
plicatie adoptndu-se astdT in incheiarea Adunaril i trecndu-se in
procesul-verbal, rgspunde in destul la orT-ce imputare lii contra votuluI
din 7 Octomvrie. D-luI dice, ea' in cht priveste punturile 3 si 4 s'a
unit prin amandament cu d-luT Kogalniceanu i ca dar ap6rarea ace-
stora se cuvine propuitorulut
D-lul D. Grigoriu arata, c d-lul Mavrogheni nu difereaza de opi-
nia d-sale, cad arnindoT nu vroim Senat, amindoT dorim o singur
Adunare pe base largl, i ca deosebirea esista numaT in aceasta, ca
d-luI crede ca este mult mal bine s esprimin lmurit aceste dorintl.
Cat pentru puntul al 3-lea d-luT dice, ea pe cat puterea esecu-
tiva trebue s fie tare, pe aka i puterea legislativ trebue sa fie
neatirnata, ca aceasta de pe urm nu trebue s impresoare pe cea
dintal, dar niel puterea esecutiva nu trebue ca s nu respecteze
representatia national, care este glasul
D-luT A. Teriachiu intimpin, ea' noT suntem chematl a rosti do-
rintT, iar nu aceea ce nu dorim ; cad atuncI am putea insira o mul-
time de lucrurI ce nu dorim; ca, votandu-se in unanimitate in sedinta
din 7 Octomvrie o Adunare obsteasc care s representeze marile
interese ale natieT, nu mal poate rmnea niel o indoiall ca noT nu
vroim nicl Senat, niel dou Camere; di nu putem reveni asupra ace-
luiasT vot; i c aceasta este temeiul amandamentulul d-luT Mavro-
gheni la puntul 1 si 2. D-lu adaoge, c in cAt priveste veto Dom-
nitorulul s nu perdem din vedere, el suveranitatea nationala, pe eft
resida in Adunarea legiuitoare, pe atata si in seful Statulul, prin ur-
mare si acesta are nevoie de o putere destul de insemnata ca s se
poata opune la incalcarile AdunriT ; ea d-lul Grigoriu dice sti, nu do-

www.dacoromanica.ro
 287

rim ca Adunarea s, ingenunche dinaintea sefuluI StatuluT, cacl atuncl No. 1980.
ar domni absolutismul; intorc'nd acest argument, am putea intimpina, Proo.-verb.20.
ca Inca maI putin se cuvine sa ingenunche seful StatuluI dinaintea 1857
20 Noem.
puteriI legiuitoare, cacI atuncea naste dictatura Adunari, mult maI pri-
mejdioas, de cat absolutismul Domnuliff; adoptand principul din aman-
damentul d-luI Grigoriu, unde este ponderanta puterilor, echilibrul
In Stat ? Vroind a face num.' pe Adunare suveran, iar pe seful
Statului un simplu esecutor aeelel puterI, ajungem la un alt estrem,
a face din seful Statulul un sclav al Adunaril.Nol nu vroim, dice
d-luI, niel dictatura Adunril, niel despotismul Domnitorulul, opineaza
dar in contra amandamentuluI d-lul Grigoriu.
D-luI D. Grigoriu cere cuvintul pentru o chestie de Regulament
si q ice, ca amandamentul d-lul Mavrogheni fiind unit in cat se atinge
de puntul 3 cu proiectul d-lul Koglniceanu, trebue sa se discuteze
amandamentul sal in cat priveste acel punt.
D-lul A. Teriachiu dice, ca d-lul Grigoriu singur tratand despre
amandamentul d-lul Mavrogheni, a discutat pe al WI insusl.
D-luT V. Sturdza observeaza, ca odata ce discutia incepe, ea
poate sa se lateasc asupra tuturor amandamentelor si a proiectulul,
si c, numar la vot este prioritate.
D-lui" .N. Catargiu crede, ca indat, ce d-lifl Kogalniceanu se uneste
cu amandamentul d-luI Mavrogheni, apol acest amandament se sub-
stitue proiectului.
D-lul V. Mreineseu cere cuvintul si arata, ea atuncI cand s'a vo _

tat marele act din 7 Octomvrie, s'a rostit, intre altele, si votul despre
Adunarea legislativa; ea in urrna uniI el gasit ea dorinta in privirea
aceasta n'ar fi destul de larnurita. Aceasta a motivat, dice d-luT,
proiectul de fat al d-lul Koglniceanu, ea s rostim aceea ce nu vrem,
adee un Senat, si aceea ce nu am artat lamurit, adec. Adunarea pe
base largl.-- D luI insa propune, ca pentru a fi consecuentl si s, nu
facem un vot negativ, sa punem punturile 1 si 2 in considerant.
D-lul P. Mavrogheni declara, ea cl-lul Malinescu a pus chestia in
adevgratul s6t1 inteles; ea adev6rata causa pentru care s'a facut pro-
punerea d-luI M. Koglniceanu aiI fost prepusurile ce ar fi putut
pica asupra Adunaril; ca votul din 7 Oetomvrie s'ar fi fcut cu pri-
vie ascunse, si el de aceea a socotit a propune esplicatiile cuvenite
In considerantele amandamentuluI ating'toare de punturile 1 si 2.
De aceea (lar d-lul sustine, ca o a doua votare sub form/ de do-
rinta in aceasta privire nu-sI poate avea locul WI' .
D-lul Arh. Neofit Seriban dice, ca lmuririle d-luI Mavrogheni sunt
indestulatoare, si ca daca o parte din Adunare starueste pe cuvintele

www.dacoromanica.ro
 288

No. 1980. base largl, aceasta este numaT pentru a fi uniforma aceasta do-
Proo.-verb.20, rinta cu acea rostit in Teara Romaneasca.
1857
20 Noem. D-lul Kog4lniceants arata, ea intre amandamentul d lul Mavrogheni
proiectul s esist nurnaT o deosebire de redaetie; ca. d-luT
tras propunerea, ins amiciT s61 insuvesc i ca ar propune dar o
transactie.
D-luI 1V Catargiu vice, ca ar fi bine sa se suspendeze vedinta pe
5 minute pentru a se putea cerca o intelegere asupra chestiel de fata.
Sedinta
. se rdica vi la redeschiderea sa d lul vice-presidentul in-
treaba, daca subscriitoriT proiectulur d-luT Kogalniceanu veesc substi-
tuirea acestuia prin arnandamentul d-luT Mavrogheni, dup curn a
facut-o d-luT Kogalniceanu insuvT, cad atuneT s'ar simplifica votul,
rmaind la votare numaT amandamentul d-luT Grigoriu i acel al d-luI
Mavrogheni, care se substitue proiectula
D-lor Episc. Ghenadie Sendre, C. Iacovachi, Arh. Melchisedec,
I. Fotea, M. Jora, Dr. Varnav, D. Cracte vi A. Cuza accepteaza sub -
stituirea amanclamentuluT d-lul Mavrogheni in locul proiectuluT d-luI
Kogalniceanu ; rgmaind sprijinitorl proiectuluT numal trel, d-lor Ark
Scriban, D. Gheorghiadi vi V. Zaharia.
D luT Koglniceanu arat, ea retragndu-se maT multl sprijinitorl
de la o propunere, alti membri pot sa vi-o insuveasca, i Ca prin ur-
mare (lac& se vor mal declara dol membri ea sprijine propunerea de
fat, aceasta ramane.
D-lor Cozadini i D. Grigoriu declara, d d-lor insuvindu-vT pro-
iectul, se implinevte numrul de cincI cerut de Regulamentul Adunaril.
D-luI V. Sturdza iea cuvintul i 4ice, ca. lmuririle date d-lul
P. Mavrogheni asupra puntuluT 1 vi 2 nu mal lasa flier' o indoiala
asupra intelesulul votuluI din 7 Octomvrie i prin urmare este con-
secuent de a inlatura acele punturl pe temeiul declaratiilor date
d-lul Ins opineaza vi pentru inlaturarea punturilor 3 vi 4, nu c nu
sunt bune, ci numal pentru ca. nu-vi ait locul lor, fiind am'runtitnI
de Constitutie. Puntul 3 nu este un Articul care incheie toate atri-
butele Domnitorulul, i maT inainte de a se hotari despre veto, trebue
s se hotarasca, cul i se cuvine initiativa : DomnuluI, orT AdunariT
legislative? Puntul 3 ar fi numal unul din 10 sail 20 punturl care ar
hotari atributele DomnitoruluT vi ale legislativeT, prin urmare d-lul pro-
pune aminarea tuturor punturilor, maI ales ca tratand despre despar-
tirea puterilor, am vters cele de pe urm. dou punturT propuse atuncl,
neflind la locul lor. D-luT vede cu multamire puntul 3 in pro-
punerea de fat, cacI el desmintevte presupunerile ea ar fi in Adunare
democratI, Ins s se amine pana atuncT &And se vor defini atri-

www.dacoromanica.ro
 289

butele. Adunarea este desbinata asupra chestieT, caruia din dou6 aman- No. 1980.
damente se cuvine prioritatea la votare ? Consultata prin sculare i Proo.-verb.20.
1867
edere, ea aconleaza prioritatea amandamentului d-luI Grigoriu, care
20 Noem.
puindu-se la vot prin sculare si sedere, se adopteaza de majoritatea
AdunriI.
Amandamentul d-luI Grigoriu, adoptat fiind de majoritatea Adu-
naril, se pune la vot flung' punturile 1. si 2 din amandamentul
d-luI Mavrogheni. Consultata prin sculare si sedere, Adunarea arata
indoiala; lece membri cerkid apel nominal, acesta a dat resultatul
urmator: trel-lecI si cincI voturI pentru, treI-led si cincI voturI contra,
doI membri s'ai1 abtinut : D-lor M. Kogalniceanu, V. Malinescu ; si
doI membri Wail fost la votare: D-lor D. Cozadini si Romov. Aman-
damentul d-lur Mavrogheni se considereaza ca inlaturat, potrivit . 77
din Regulamentul Adunarii. .

Se pune in urmil la vot proiectul d-lui Kogalniceanu cu modifi-

carile cuprinse in amandamentul d-lui Grigoriu. Consultata prin
sculare si sedere, Adunarea arata majoritatea pentru proiectul eu mo-
dificarile din citatul amandament.
Dece membri cer apel nominal, la care 42 membri ail votat pen-
trii, opt-spre-lece membri contra, trel-spre-lece s'ati abtinut:D-lor Episc.
Calinic Miclescu, C. Roset, A. Teriachiu, V. Sturdza, I. Cantacuzin,
An. Panu, A. Cuza, C. Hurmuzachi, M. Costachi, C. Sturdza (Vasluiti),
P. Mavrogheni, N. Catargiu, D. Rallet, carele lice ca a votat odata
la 7 Oct. si nu poate vota pentru un lucru de dou6 orI. lar
unul nu a fost fal,a la votare: D-luI Romov.
Scrierea votuluI, potrivit . 50 din Regulamentul AdunariI, a r6mas
a se face in viitoarea sedinta.
Se paseste la adeverirea prin subscrierea voturilor asupra urma-
toareI incheierI din sedinta trecuta:
Astalf, anul una mie opt sute cinci-led si seapte, luna Noem-
vrie in opt-spre-lece que.
Adunarea ad-hoc a Moldovel doreste ca la viitoarea organisatie
a Romaniel sa se adopteze urmatoarele doua principil:
1. Respectul proprietatiI. .

2 Instructia publica gratuita si obligatoare in toate orasele si

satele.
Subscrid pentru ese-4.ect si seapte, si anume : D-Ior Episcopul
Calinic Miclescu, Episc. Ghenadie .5endre, Episc. Filaret Scriban, Ar. .
himand.ritul Neofit Scriban, Arhimandritul Melchisedec, N. Catargiu,
Dr. Fatu, D. Cozadini, Dimitrie Miclescu, Constantin Badaru, V. Ma-
linescu, Dann Balan, Dr. Varna v, G. Masian, NeculaI Canano, D.
(Ante vi Documente. "VI. 1.) 19

www.dacoromanica.ro
 290

No. 1980. Savin, Simion Stanciu, Toader sin Pavel, Constantin Sturdza, S. Canano,
Proc.-verb.20. Stefan Cali, A. Botez-ForAscu, C. Sturdza iVaslui.5), I. Varnav, V.
1867
Zaharia, M. Jora, P. Braescu, Constantin Ostahi, Dimitrie Gheorghiadi,
20 Noem.
Ion a Babel, V. Balais, Alecu Asian, D. Cracte, I. Pruncu, Alecu
Jiean, C. Roset, Chiril CiocArlie, N. Carp, A. Cuza, loan Roata,
Raducanu Saya, V. Sturdza, S. Miclescu, L. Catargiu, A. Teriachiu,
G. VArnav, Gr. Sutu, Vasilie-- Stan% . Dimitrie Ghidionescu, Vasilie
Neculati, Ioan Olarig, Neculal Iamandi, Parid. Croitoriu, loan Rosca,
Constantin Stiun, Lazar Galiardi, Manolachi Costachi, N. Bosie, I.
Cantacuzin, Timofti Sacalov, Mihail KogAlniceanu; P. Mavrogheni,
C. Hurmuzachi, D. Grigoriu, A. Panu. D. Rallet, C. Negre; iar contra
nu a fost nimenea.
Conform . 79 din Regulamentul AdunAril, d-luT viee-presidentul
declar el Adunarea a ineuliintat.
Se maT paseste la adeverirea voturilor prin inscrierea a urmA-
toareT incheierT:
AstAdT, anul una mie opt sute cinc14,leel si seapte, luna Noem-
vrie in dou64,1ecT dile.
LuAnd in privire ca dupl vechia lege a Ora, Adunarea obsteasca
In ambele Principate a avut dreptul nu numaT de a face legT, dar
si de a trage la raspundere pe mariT dregatorT aT StatuluT, precum
aceasta se dovedeste prin maT multe hotarirT ale AdunArilor romane,
si mal cu deosebire prin hotArirea soborniceasca a Ten! RomanestY
din anul 1652, aflata in Arhiva Statulul din Bucurestl si prin care
Adunarea a judecat si a osAndit la moarte pe Stroe Vistierul mare,
pe Raclu din Forcas Vistier al doilea si pe Tudur Camarasul, ea furl
banilor tariT si al DomnuluT;
Luand in privire ca Reglementul Organic, Art. 133, voind a pune
un capa intreveniriT personale si absolute a DomnitoruluT in trebile
StatuluT, a infiintat Consiliul ministrilor si deosebitele departamento
insArcinate cu povAtuirea ramurilor administratieT publice;
Ca anexa Q XVIII si Art. 403 din acestasT Reglement consfin-
tesc principul responsabiliatit ministrilor si a tuturor functionari-
lor tariT;
Ca acestasT Articul 403 face pe functionariT StatuluT raspundatorT
dinaintea AdunriT obstestT, indrituita de a aduce la cunostinta se-
fuluT StatuluT toate abaterile ce ar gasi in purtarea acestora si de
a care pedepsirea lor;
Luand in privire el aceasta responsabilitate, de si scrisa in Re-
glement, nicT nu s'a aplicat, pentru ea DomniT in loo de a cauta taria si
temeinicia guvernulul lor in pzirea strict a legilor si in iubirea

www.dacoromanica.ro
 291

concetatenilor lor, ail preferat de a se pune sub scutul inriuririlor si No. 1980.
protectiilor din dar in contra strigatelor si nemultmirilor natieT; Proo.-verb.20
1857
CA prin insusl aceasta el ali isbutit a sustrage si pe ministril lor
20 Noem.
de la orT-ce rgspundere catre teara;
*i ca obsteasca Adunare, slaba, necomplet si compusa numaT
de elemente atirnate de guvern, n'a avut niel' ()data curajul si pu-
terca de de a face intrebuintare de drepturile inchizasluite eT prin Re-
glemont;
Luand in privire ca lipse de responsabilitatI de la intaiul mi-
nistru pana la cel de pe urra funcionar, fie catre Adunare, fie chiar
catre guvern, sunt mal cu deosebire a se imputa toate calcarile de
legl si toate abusurile, toata lipsa de dignitate nationala, toata sla-
bciunea si toat nepsarea pentru drepturile tgril si pentru binele
public, pe care ades ni le-ati infatisat guvernurile ce de la 1834 si
pana astll s'ati succedat in Principate ;
Latid in privire ca zaclarnicindu-se toata responsabilitatea ma-
rilor functionarT catre teara, Domnul cele mal multe datl nu a mal
cerut de la ministril s'1 alte calitatT, de cat acele de a fi plecatI la
vointile sale;
Ca si chiar cand uniT din barbatiT de bine ad fost chematT de
a se pune in capul trebilor publice, inca struintele lor pentru a lucra
spre folosult'era' ag fost paralisate sati prin lipsa de omogeneitate cu
cePlaltT colee aT lor, sag prin scurta lor petrecere in functiT si mal
ales prin pretentia DomnitoruluT de a fi singurul indrituit a conduce
ocarmuirea si prin urmare de a fi si singurul rgspunilgtor ;
Land in privire ca din causa lipsel de responsabilitate a mi-
nistrilor, veniturile Statulul, in timpurile normale, in loe de a fi In-
trebuintate numal intru desvoltarea nationala, mora% si material/ a
t/riT, s'ati risipit cea maT mare parte in zadarnice sag nelegiuite chel-
tuell orT in folosurT particulare ascunse sub deosebite numirT de t'AM in
intreprisa, de r'splatirT publice, de despagubirT si tot felul de tran-
saeta neiertate ;
aLand in privire e/ lipsa de responsabilitate este causa princi-
pala ca administratia publica, in loe s. fie energicul agent al propa-
siril si organul legalitatil, in loe sa privigheze la aprarea vietil,
onoarel si proprietatil cetatenilor, in loe O. contribue la multamirea
si buna-stare a natieT, n'el lucrat de cat spre a face nesigure teme-
Hile cele marT ale fie-caril societatT ;
CA ea este causa ea administratia malta centralisand in manile
sale toate trebile marT si miel, a paralisat toat sfera de actie si nea-
tirnarea magistratilor municipall, a tratat veniturile oraselor ca si

www.dacoromanica.ro
 292

No. 1980. veniturile StatuluT, si asa a inadusit toat viata municipal& atat de
Proo.-verb.20. neap6rata spre a destepta interesul populatiilor pentru lucrul public;
1857
Luand in privire ca lipsa de responsabilitate este causa ca par-
20 Noem.
tea judecatoreasc, in loe s fie organul legiI si pastratoarea dreptu-
rilor si a averii cetatenilor si prin urmare s fie o putere neatirnata
si respectatil si de guvern si de teara, a devenit un corp de func-
tionarT directI aT DomnuluT, supusl nu la legT, ci la ordinile acestuia;
gCa ea este causa puteriT estralegale ce uniT din ministril: dreptatiT
si-ad insusit, prin simple raporturT catre Domn, ha si chiar prin simple
apostile de a anula hotarirT judecatorestI, prin restalmcirI si neeom-
petente ordine de a pune in indoiala si in nesiguranta tot ce este
maT sint in lume : proprietatea, si chiar de a sfarima de-a dreptul
legiuirl intregT si insusT stipulatil din Codicile civile si penale;
Lub.nci in privire ea lipsa de responsabilitate este causa ca ostirea
national& n'a capatat de ct o pa'relnica desvoltare in potrivire cu
marile veniturT ce i se destineaza prin bugetul Ora ;
Ca ea este causa ca ades demnitatea uniforme.' si onoarea stea-
guluT. national s'ati sacrificat interesurilor strine;
Luind in privire ca din lipsa de responsabilitate, averile biseri-
cesa, menite maT cu deosebire pentru folosinta publica, si fondurT si
venituri s'aii risipit, cele intAT oil' prin neapgrarea lor despre preten-
Ole acolisitorilor megiesl, orT prin nelegiuite si pgubitoare schimburT;
iar cele al doilea prin intrebuintarea lor in cheltuell cu totul nepotrivite
cu menirea lor, lsandu-se in parasire imbunatatirea mora% si ma-
teria% a cleruluT, maT ales a celuT de mir, si nepurtndu-se vre-o grija
niel pentru zidirea, niel pentru gatirea, ha niel pentru pastrarea laca-
surilor religioase, precum triste marture sunt ruinele catedralei din
lasT si ale EpiscopieT de Roman ;
Land in privire ca lipsa de responsabilitate este causa puti-
nulul progres ce, cu toate marile veniturf, a %cut instructia publica,
marginita fijad aceasta in &Meya scolT necomplete prin orase, si ne-
luAndu-se inca pana ast0 cea maT mica m6sura pentru desvoltarea
intelectuala a populatieT satestT, lasat in intunerec;
Lub.nd in privire ca din lipsa de responsabilitate, lucrarile pu-
Hice, atfit de neaprate spre desvoltarea bogatiilor noastre nationale,
n'ag produs niel un resultat, afar de cht cateva sosele, cu toata
insemnatatea capitalelor de han): si de munca 6e pentru acestea s'el.'
pus la dispositia guvernuluT;
LuAnd in privire ea' numaT lipseT de responsabilitate se pot cu
drept cuvint imputa abusurile de putere, insusirile de atributil necom-
petente si actele arbitrare ale deosebitelor departamente, si din care

www.dacoromanica.ro
 293

tesultat obteasca nemultmire, necontenitele tanguirl i opositiT ce No. 1980.

s'ad radicat in teara in contra tuturor guvernurilor, chiar i cand acestea Proo.-verb.20.
1867
voiati a tace binele, abusurT i tnguirI care ail provocat mijlocirile la
20 Noem.
inriuririle i intrevenirile straine i din care apol a resultat i cal-
carea autonomiel Principatelor;
Luand in privire, in stirit, ea responsabilitatea ministrilor este
singurul chiP
Pentru a pune un cap't relelor trecutulul, pentru a statornici
in Romania un guvern tare, drept i nepartinitor, pentru care pro-
gresul sa fie o le
Pentru a mpu i ocarmuitorilor i ocarmuitilor respectul le-
;

Pentru a da insu1 RomnuluI o putere spre a se impotrivi la

cererile i inriuririle din afara.;
Pentru a pune pe Domnitor maI presus de tanguirl, de patiml
gi de luptele partidelor, i aa a-'l face neviolabil;
aPentru ca ministriT s se priveasca i sa ocarmuiasca ca functio-
nail al: t6riT, iar nu ca instrumente oarke ale vointiI Domnitorulul;
Pentru a face ca in viitor demnitata\i drepturile natiel s nu
mal fie sacrificate la toate interesele, pretentiile i inriuririle straine;
in stirit pentru ca autonomia Romani& sa -fie un mare i sfant
adevr ;
Adunarea ad-hoc a Moldovel dorete i primete la viitoarea or-
ganisatie a RomanieI urmatoarele base fundamentale :
Responsabilitatea ministrilor inaintea AdunArii generale.
0 lege special, Totati de Adunare in cea intil sesie, va
statornici tribunalul inskrtinat cu judecarea ministrilor pusi in
acusatie de Adunare.
Ministrif osftndil, in niel intr'un cas nu Tor putea fi ier-
tatl de seful StatnluI.
Subscriti pentru 71, si anume : Sfintia Sa Episc. Ghenadie Sen-
dre, Filaret Scriban, Calinic Miclescu, ArhimandritiI Neofit Scriban
i Melchisedec, d-lor D. Miclescu, Dr. Fatu, D. Cozadini, C. Badrari,
Dan. Balan, V. Malinescu, Dr. Val-nay, Sim. Stanciu, C. Stiun, G. Ma-
sian, I. Roca, I. a Babel', N. Canano, C. Ostahi, V. Balai, C. Sturdza
(Vasluiti), Raducanu Saya, S. Canano, Dimitrie Cracte, I. Pruncu, N.
Bosie, St. Cali, D. Savin, C. Roset, N. Carp, S. Micleseu, I. Vat-nay,
Chir. Ciocarlie, A. Cuza, A. Jiean, Pan& Croitoriu, J. Olaritt, A. Botez-
Forascu, M. Jora, I. Roata, G. lije, Constantin Iacovachi, V. Sturdza,
Alecu Teriachiu, I. Hrisanti, T. sin Pavel, Lascar Catargiu, Vasile
Zaharia, I. Fotea, G. Varian, Grigorie Sutu, Petru Braescu, D. Gheor-

www.dacoromanica.ro
 294

No. 1980. ghiadi, C. Sturdza, A. Aslan, V. Stan, V. Neculati, N. Emandi,/ M.

Proc.-verb.20. Koglniceanu, D. Ghidionescu, L Galiardi, T. Sacalof, I. Cantaduzin,
1857
20 Noem.
P. Mavrogheni, A. Panu, Dimitrie Rallet, Constantin Hurnmzachi,
Dimitrie Grigoriu, C. Negri. Nu ail fost fa t la incheiarea votulul :
D-lor I. Docan, Dimitrie Romov, Grigorie Costachi. Iar contra nu
a fost nimenea.
Conform . 79 din Regulamentul AdunariY, d-luI vipe-presidentul
declar el Adunarea a Incuviintat.
D-luI vice-presidentul, consultncl maI intlt1 Addnarea, rdic5 se-
dinta la 4 oare dup amead-di si anunt viitoarea intrunire pe Sam-
bt in 13 Noemvrie.
Presidentul AdunriI, Sofr onie Mitropolit al Moldov et.
Secretaril AdunriI, Pet ru Mavroghen i. Dimitrie R all et,
AnastasiePanu, ConstantinHur-
muzachi, Dimitrie Grigoriu.
28. Procesul-verbal No. 21.edinta din 23 No em-
bre 1857.
No. 1980. Astb141, a dou&deel si una sedint a AdunriI se deschide sub
Proc.-verb.21.
1857
presedinta inalt Prea Sfintiel Sale PArinteluI Mitropolit la 101/2 oare
23 Noem. dimineata.
D-luI D. Grigoriu ceteste apelul nominal, la care s'ati aflat fa-0
seapte-de,cI si seapte membri, iar absentI seapte, si anume: 2 in con-
gedie ;/D-lor C. Mortun, Gr. Varnav ; 2 bolnavI: D-lor C. Rolla, N.
Carp; 3 nu att venit: D-lor Episc. Ghenadie Qendre, I. Varnav, I.
'otea.
D-luI C. Hurmuzachi ceteste procesul-verbal, care se adopteaza
de Adunare.
D-Iu1 Gr. Ba4 cere cuvintul si dice, ea fiind bolnav a fost irn-
pedecat de a asista la votul dat asupra propuneriI d-lur Koglni-
ceanu, si se intelege de la sine, c astdI nu poate lua parte la ade-
verirea aceluI vot.D-luI ins cu toate acestea protesteaz in contra
unuI asemenea vot, care este in contra dorintel esprimate in 7 Oc-
tomvrie; ccI propunerea d-luI Koglniceanu restringe acea dorint,
care dice, ea in Adunarea obsteasc s fie representate toate interesele
natieI, cand in propunerea d-luI Koglniceanu se dice numal marile
interese ale natieI.D-luI declar, ea prin acest protest nu cere des-
fiintarea votuluI, reclam numal inserarea acestor cuvinte in procesul-
verbal.
D-1u1 L. Catargiu iea cuvintul si dice, c d-lul nu a fost in contra

www.dacoromanica.ro
 295

propuneriT d-luT Kogalniceanu, ei pentru ea, cu modificarile din aman- No. 1980.
damentul d-lta Mavrogheni; ca la votare s'a declarat numa in contra Proo.-verb.21.
1857
amandamentuluT d-lul Grigoriu, pentru c contine in sine niqte pun-
23 Noem.
turf ce nu se vd inscrise in niel o constitutie.
D-luT M. Costachi aratEt, ca este o cutezare din partea d-luT Balq
de a veni i a protesta in contra unuT vot formal al Adunaril; ca
de-unadr, and a protestat d-luT Galiardi, d-lul Bal a lost cel intaig
carele a dis ca protestul d-lul Galiardi este in contra dignittit Adu-
naril, i ca de nu dorim anarchie in Divan, nu-1 putem primi; ci
acum insuT d-luT vine de protesteaza in contra until vot formal.
Aceasta urmare e cu totul contrarie RegulamentuluT Adunaril ci in
contra dignitta eT.
D-luT Gr. Balf intimpina, ca nu da niel unuT deputat voea de a
dice ca a cutezat ; ea d-luT a protestat, cad are mandat i este che.
mat a rosti dorinta aleggtorilor sT, i votul dat e in contra votuluT
din 7 Octomvrie; i ca d-luT respecteaza votul AdunariT.
D-lta M. Costachi dice, ca nu poate cineva sti protesteze in contra
until vot ci tot-odata sa-1 respecteze, OA aceasta ar fi o mare con-
tradictie. D-luT arata maT departe, ca i ace ce sprijiniati propunerea
d-luT Kogalniceanu, i acet ce erail in contra el, cu totiT se basail pe
votul din 7 Octomvrie, care nicT dee,um nu s'a slabit cat de putin.
Cat pontru cuvintul de cutezat, d-luT socoate ea a fost de a sa datorie
de a al-Ara dignitatea Adunaril i ca nu se aplica in nimio asupra
persoaneI d-sale Bal.
D lul M. Kogalniceanu iea euvintul ci dice, ca cuvintul de au-
tezare se adreseaza la fapta, iar nu la persoana; ca, o personalitate
a fost aceea de a im- puta d-sale ca vrea restringerea votulta din 7
Octomvrie; ca nimenea nu va credo ca d-luT poate propune o re-
stringere, cacT chiar restringerea SenatuluT o dovedete ca nu e aqa;
i motivul, care 1-a facut s faca o propunere ea nu vrem Senat, ci
o Adunare pe base largl, a fost numal pentru ca votul din 7 Oc-
tomvrie se imputa a fi prea strimt.
D-luT D. Ballet cetete urmatoarea adresa. a AdunariT ad hoc din
Teara-RomneascA:
antunerecul in care am zacut pana astadi, despartitT una de
alta, aruncati in voea intimplarilor, reduI la cea mal mare stare de
slabaciune, ne facuse de multe orT a ne descuraja de viitorul nostru.
Luptele necurmate, suferintT crude, nedreptatT ale soarteT, lath
elementele in care am trait pana acum; speranta insa nu ne-a lipsit
niel odata i provedinta se indura in sfirit de noT.
Puterile semnatoare TratatuluT de Paris 10 adusera aminte, ca.

www.dacoromanica.ro
 296

No. 1980. la o margine a EuropeT se afla o natie nAdreptatita, desmadulata.,

Proc.-verb.21. dou6 coaste ale aceluia0 corp, dou6 ramuff ale aceluia0 arbore.
1857
ceT dintaT ayuratT fericirea de a v afirma inaintea inaltelor PuterT,
23 Noem.
de a le arta drepturile neprescriptibile ale Romanilor, de a le spune
cu acea convinctie ce da adevrul insuT, ea avem acelaY inceput,
acelaT nume, aceeaT limba, aceeaI religie, aceea1 istorie, aceeaT
civilisare, aceleaT in3titutiT, aceleaT legT i obiceiurT, aceleaT temenT
acelea0 sperante, aceleaT trebuinte de indestulat, aceleaT botare
de pazit, aceleaT duren l in trecut, acelai viitor de asigurat i, in
sfirit, aceeaT misiune de implinit.
Multamita vou, fratilor, de aceste cuvinte; inimile noastre au-
lindu-le art tresaltat, recunoscnd in ele adevgrata voce a RomnieT,
ce se manifesta prin vol maT intaT i pe care o audiram tocmaT in
momentul cel mare cand intram i nol pe calea insemnata de stra-
huna nostri, i pe care vom merge, speram, impreung i neclintitt,
unitY cu corpurile, precum suntem unitT cu cugetele, cu sangele, cu
inima.
AstadT Europa ne cunoate, ne aude i ne vede.
Ea tie acum cine suntem i ce suntem.
Ea a cunoscut drepturile noastre i de aceea a venit a ne con-
sulta despre trebuintele i dorintele ce avem. Ratcirile, rivalita-
tile ce ne-ail fost desunit a perit prin focul suferintelor de sute
de anT. Patria i nationalitatea sunt in iMma fie-caruia dintre noT;
Unirea a devenit credinta noastra, sufletul nostru, viata noastra. FratI
iubitT, d'acum fie-ne soarta cal de contrarie, Unirea este facut pen-
tru noT.
Datele de 7 i 9 Octomvrie sunt date memorabile pentru pa-
tria noastra.Legatura ce contractam adl impreuna, am proclamat-o
in fata lumiT intregI i uniT i alta, voT insa avuratI fortuna a pronunta
ceT dintaT aceasta Unire. V fericitam (lar pe vol, o fratl aT inimilor
noastre, pentru aeeasta favoare a intimplarii ; vIS fericitm mal cu
seamA, c'A spre a dobandi acel resultat, atl avut a v6 lupta cu cele
mal grele obstacule.
Unirea de acum va fi steaua vietiT noastre, i plinT de mere-
dore inteinsa sa strigm impreuna :
SA traiasca Romania una i nedespartita.
D-lul D. Ballet incheie Aceasta adresa trebue s'A ne faca
cu atat maT mare multmire, cu cat ne vine din partea intregiT trf
surorT, prin legiuitil eT representantT.
Aceasta adresa se primete cu ,cele mal viT aclamatiT de sa
traiasca Unirea, sa traiasc Romania; i Adunarea, consultat prin

www.dacoromanica.ro
 297

sculare i edere, hotrete in unanimitate ca rspunsul s se fad. No. 1980.

de ctre biuroa. Proo.-verb.21.
1857
D-IuT A. Panu cetete urmtoarea adres a d-luT A. AsIan, ale-
23 Noem.
suluI deputat al proprietarilor marl de Bacil in 25 Octomvrie :
Ar fi o greeal ctre cugetul me, ar fi un manc de o datorie
sacra care teara mea, dac in mijlocul unel AdunrT aa de mareata
i national, care cu atka zel i adevr a rostit marile doring ale
natieT, n'a veni i et' s declar deplina mea lipire la nite doring
att de patriotice, singurele carele pot s ne dee un viitor mret i
fericit.
Ales cel de pe urm, mie nu mi-a fost dat norocitul prilej de
a subscrie actul memorabil din 7 Octomvrie. mima mea ins, ca a
'intregiT natiT, asemenea a simpatisat cu deplintate la rostirea UniriT
Principatelor. Fie-mi dar invoit s. vin a m' asocia la acea dorint
ce o reclam ca o onoare i o fal, de a subscrie in acel act, precum
In toate cele-lalte urmtoare, in care nu am luat parte.
Vroind prin aceasta, Domnilor, a indeplini i mandatul met' i
frumoasa 4icere a sfintel noastre ScripturT c i eel de la al unspre-
qecelea ceas este primit ea i cel de la ceasul
D-lift A. Panu iea cuvintul f,d cfice, ea iat inc6, un vot care do:
vedete c actul din 7 Octomvrie este un vot national, un vot care
se rostete cu entusiasm i fericire de atre toi, c pe c't suntem
datorT a aplauda la patrioticele cuvinte rostite de d-luT Asian, pe
atata, dup prerea sa, nu ne putem uni cu dorinta sa de a subscrie
actul din 7 Octomvrie. Acel act, urmeaz d-luT, nu este maI mult al
nostru, ci al istorieT, care s'a i clasificat in momentul i in impre-
giurrile in care s'a svirit; el este o pagin a vietiT noastro natio-
nale, care nu maT revine i care a luat cu sine numirea i faptele
fie-caruia, dup' cum el insuI le-a insemnat. D-luT adaoge, c, d-luI
Asian, care s'a ales in tirm in locul deputatuluT demisionat i n'a
putut lua parte la edinta din 7 Octomvrie, ee'rnne cu lauda, pentru
cA n'a oprit in inima sa o nobil i frumoas simtire, i glasul
de astc,II se va inregistra in procesul-verbal ca un glas de patriotism
i de mare dorint national ce umple i inima sa.
D-luT 31. Costachi 4ice, cA patriotica declaratre a d-luT Aslan, ale-
sulul deputat cu o lun in urma mareluI vot, dovedete cA eara e
neclintit in dorinta UniriI.
Se pete la adeverirea votuluT prin inscrierea urmtoareT in-
cheierl din edinta trecut':
Ast411, anul una mie opt sute cincT-c,led i eapte, luna Noem-
vrie in dou6-4ecT

www.dacoromanica.ro
 298

No. 1980. Luand in privire rig punctul V. din dorintile nationale, rostit de
Proc.-verb.21. Adunarea ad-hoc in sedinta din 7 Octomvrie, cero ca puterea legis-
1857
23 Noem.
lativA in Romania sA fie incredintatA unel Adunar generale in care
s, fie representate toate marile interese ale natief;
Luand in privire cA in sedinta din 6 Noemvrie, Adunarea s'a
mArginit de a rosti principul despArtiril puterilor esecutive si legis-
lative, frA a se rosti in special despre compunerea putera legislative ;
Luand in privire ca de la actele memorabile ale desfiintAril ser-
Mel lucrAtorilor de pamint, votate in 1746 si 1749, AdunArile gene-
rale nationale ail contenit in ambele Principate de a mai fi compuse
de representantI al deosebitelor clase libere ale societAtil romane,
ci restrinse numal inteun mic num6r de functionarl si boerI marl,
numitI si atirnatI do Domnul, a constituat sub numele turcesc de
Divan un fel de senat ce niel decum nu era de naturA de a repre-
senta, si incA mal putin de a ap6ra drepturile si interesele natieT, precum
opt-led de nenorocitI anI o dovedesc in destul;
Luand in privire cA Adunarea general instituatA de Regle-
mentul Organic in 1832, orl cat de necompletA era de vreme ce
representa numaY interesele clerului inalt si ale boerid totusl in po-
trivire cu Divanul de mal nainte era un progres, de vreme ce ;
A lrgit cercul boerilor ce puteati intra in sinul s'ti, .si anume
panA la rangul cel maI mic al arhontologieI, adec panA la vel Sa-
trar, cand in fostele Divanuri totI boerif, de la ComisI pang. la
Satrar, erati inlAturatI si cele mal multe dti si insusl si acel cu
rangurI de AA Spatari si Banl;
Pe langEt boerie, la jumtate din membriI Adunaril, adecA la
deputatiT tinuturilor, se cerea si conditia de a fi proprietarI de mosie ;
CA Adunarea generalA era compusA de cleputatI alesl, oil
cat alegerile crag de defectuoase si sub inriurirea guvernuluT;
Luand in privire cl nicI Divanul dinaintea anuluI 1832, niel
Adunarea obsteasa instituatA prin Regulamentul Organic nu mal
sunt potrivite cu dorintele si trebuintele actuale ale natiel romne;
Luand in privire eh* . XXVIII al protocoluluI Conferintelor din
Constantinopole din 11 Februarie 1856 amenintA pe tearA cu insti-
tuarea unui Senat nepotrivit cu obiceiurile, cu trebuintqle, cu dorin-
tele si chiar cu elementele natiel;
Luand in privire ca toatA teara, precum s'a rostit si in sedinta
din 7 Octomvrie, doreste a avea ca in timpil strAvechl o singuril si
adeveiratg, Adunare generalit nationara, care, precum a cerut si Adu-
narea ad-hoc din I3ucurestI, sl fie compus pe base in destul de largI
si potrivitA cu gradul culturil si cu trebuintele generale, in cat sa

www.dacoromanica.ro
 299

fie o adovrata si mall representatie a tuturor marilor interese ale No. 1980.
societAtiT romane; Proc.-verb.21.
1867
LuAnd in privire ca o asemenea Adunare, pe cat trebue sa aiba
23 Noem.
In mAna o deplin putere legislativa, pe at&ta nu trebue s'a impre-
sure drepturile putera esecutive, fiind-ca teara are trebuint de un
guvern plin de trie, de dreptate si de dignitate ;
Luand in privire ea spre a ajunge la acest indoit tel, este tre-
buint ca Adunarea sa fie compusa de elemente nationale vitale si
neatirnate de guvern, iar pe de alta ca Domnitorul sa, aiba toat
putinta si ioata autoritatea spre a face nu numal de a se respecta
legea, dar si spre a feri teara de nepotrivite legiuirT;
Spre completarea dorintelor rostite in sedintele din 18 Octom-
vrie si 6 Noemvrie,
'Adunarea ad-hoc a MoIdovel doreste si primeste la viitoarea or-
ganisatie a RomnieI urmatoarele base fundamentale:
L Respingerea din legislatura Romniel a institutiel Senatului,
sub orY-ce numire si forma.
0 singura Adunare nationala legislativa, compusa dupa vechiul
obiceill pe base in destul de largI si potrivite cu gradul de cultura,
-si aleasa ast-fel incat in ea sa fie representate toate marile interese
ale natieI.
Dreptul pentru Domn de a intari legile votate de Adunare,
(le a le inapoi Adunaril spre desbatere pentru a doua oar, si la cas
de refus din partea Adunara, de a rosti disolutia el., ordonand prin
aceeasI ordonanta nou'e" alegerI.
Indatorirea Domnitorulur de a intri legile votate de Adu-
nare inteo indoita legislatura.
Marginirea deputatilor de a primi in tot timpul mandatulta
lor posturr, rangurI sail alte edsplatirI do la guvern, socotindu-se de-
misionatT din Adunare prin insasI primirea uneia din insarcinarile
sail distinctiile de mal sus,
D-lut L. Catargiu Foi mat multi membri declara, ca ail votat contra
propunera d-luI Grigoriu, Tnsa nicl cum pentru Senat.
D-luI Koglniceanu qlice, ca este un frumos spectacol de a vedea
aeeasta unanim rostire in contra SenatuluT, si ea trebue s se in-
acre in procesul-verbal, ca si aceI ce ail fost contra i aceI ce s'ail
abstinnt, nu ail votat pentru Senat.
D-luI L. Catargiu declara, ca a votat contra amandamentuluT d-luI
Grigoriu, nu ins contra propunera cu amandamentul d-lul Mavro-
gheni, si ca do aceea d-luI si mal multl membri se abstin de la
votare.

www.dacoromanica.ro
 300

No. 1980. MaT mult membri amintesc, c astall nu incape discutie, ca.
Proc.-verb.21. se cere numaI a adeveri votul dat in sedinta trecut.
1857
23 Noem.
D-lul C. Negre declar, ca dac voteaza contra, nu vrea sa dica
ea este pentru Senat, ci numaT in contra propuneriT d-luI Grigoriu.
Subseriti pentru 41, si anume: D-lor Arhimandritul Neofit Seri-
ban, Dr. Fatu, C. BadarAti, D. Cozadini, V. MAlinescu, Sim. Stanciu,
M. Kogalniceanu, N. Canano, G. Masian, St. Cali, D. Savin, N.
Bosie, Dr. Varnav, T. sin Pavel, V. Zaharia, Dan. Balan, C. Ostahi,
D. Gheorghiadi, D. Cracte, P. Braescu, G. lije, I. a Babel, I. Rosca,
I. RoatA, Chir. Ciocarlie, I. Hrisanti, V. Balais, C. Iacovachi,
Saya, V. Stan, L. Galiardi, G. Varian, V. Neculati, S. Miclescu, I.
Olariti, D. Ghidionescu, N. Emandi, Pand.. Croitoriu, C. S,tiun, T. Sa-
calov, D. Grigoriu. Subscriti contra 4, fiind pentru propunerea cu
amandamentul d-lui Mavrogheni si contra amandamentuluT d-lul Grigoriu,
anume : D-lor Arhimandritul Melchisedec, D. Miclescu, I. Docan,
C. Negre. Se abstin pe acelasT cuvint 23, si anume: D-lor Episc. Fi-
laret Scriban, Episc. Calinic Miclescu, S. Canano, A. Jiean, A. Botez-
Forascu, M. Jora. C. Sturdza, C. Roset, I. Pruncu, V. Sturdza, A.
Teriachiu, L. Catargiu, A. Cuza, Gr. Sutu, M. Costachi, C. Sturdza
(Vasluiti), N. Catargiu, I. Cantacuzin, Gr. Costachi ; A. Panu, D.
Rallet, C. Hurmuzachi, P. Mavrogheni.
Conform cu . 79 din Regulamentul AdunariT, presidentul de-
clara ca Adunarea a incaviintat.
Unul din membril biurouluI da cetire unel propunerT a d-luI
C. Hurmuzachi, sprijinit de d-lor N. Catargiu, A. Teriachiu, C. Stur-
dza (Vasluiti), G. Sturdza, Dr. Varnav, Gr. Bals, C. Sturdza, V. Mi-
clescu, C. Roset, S. Canano, N. Canano, M. Jora, L. Catargiu, N.
Emandi, A. Cuza, A. Botez-Forascu, I. Pruneu, A. Jiean, S. Miclescu,
Dr. Fatu, si care propune un vot de recunostinta preseT
francez1 care ati apArat causa RomAnieT.
Kogeilniceanu iea cuvintul si dice, ea propunerea d-lul Hur-
muzachi rAspunde la o datorie simtita de inima fie-cruia Roman-
recunostinta ctre aceT cariT ne vroesc binele. D-luI insa nu crede
ca trebue vre-o marginire la aceasta multmire, cacT nu numaI presa
franceza, dar tot ce este presa i condeiti neatirnat in Europa a
apArat drepturile noastre; esemplu sunt in presa englez. Daily News
si multe jurnale provinciale, presa greceasc, italiana, ruseasca si
chiar i in acea german. D-lul adaoge, c noT trebue sa fim recu-
noscgtorr i catre aceT pe caril nu-T cunoastem si ne apra causa
noastra; cad recunostinta i &Are sprijinitoriT necunoscutl e un lucru
frumos; la totY s fim multamitorT.

www.dacoromanica.ro
 301

Presidentul arata, c d-luT Koglniceanu trebue sa faca, un aman- No. 1980.

dament spre acest sfirsit. Proo.-verb.21.
1857
D-luT Kogdlniceanu ceteste, intre aceste, raportul comisieT de ur-
23 Noem.
gint ating6tor de darea Principatelor catre tnalta Poarta, i cere
ca Adunarea s declare de urgent propunerea i sa o iea de indata
in discutie.
Adunarea hotareste ca s'. se impart maT nti tiprit pe la
d-nil deputatT, si la cea intAT sedinta sa se iea in discutie.
Unul din membril biuroului da pe urrn cetire amandamen-
tuluT d-lul Koglniceanu la propunerea d-luT Hurmuzachi ; amanda-
ment subscris de d-luT i sprijinit de d-lor D. Cracte, V. Zaharia, Dr.
Varnav, C. Iacovachi, P. Brescu si care propune ca votul. de mul-
ttnire s fie pentru presa european., fAr distinctie de natie, care
a sprijinit drepturile Romniel.
D-luT C. Hurmuzachi cere cuvintul si dice, CA toat presa au-
striaca, iar mar cu seama gazetele cele mal insemnate din Viena, precum
Ost-Deutsche Post, Oesterreichische Zeitung, Wanderer, Presse ;
cele mal tnsemnate gazete din Germania, precum Gazeta de Ausburg,
Allgemeine Zeitung din Lipsca, Gazeta de Colonia, Gazeta de Franc-
fort, Gazeta Nationall din Berlin; cele maT insemnate gazete engleze,
precum: Times, Morning Post, combat drepturile noastre cu inver-
sunare ; prin urmare d-lut nu le poate vota multarnire; precum nicT
pentru aprtoriI necunoscutl aT cause! noastre. De aceea d lul a propus
multamire numaT acelora earl' ca Saint-Marc-Girardin, Lon Ne, Ed-
gard Quinet ne-ati dat cele maT viT dovedl de simpatie si se lupt
si acum pentru causa noastra.
D luI Koganiceanu intimping, el a cps ea' tot cel-ce are pang
neatirnat in Europa ne ap6ra, i cA trebue sa Elm recunosc'lorT
ctre totl acestia. D-lul arat, ea din presa greceasel Spectatorul
Orientulul a defendat causa noastra cu mult eruditie si a com-
batut cu istoria otomana. in man& pe Jurnalul de Constantinopole;
jurnalele rusestl i mal ales acole piementeze, i unele din cele
engleze ne sunt binevoitoare. SA fim multmitori, dice d-lut, afro
top'. acel caril sprijin drepturile noastre i Unir ea Principatelor.
D-luT propune ca votul de multamire s. fie in general pentru toata
presa binevoitoare i in special pentru presa francez.
D-luT D. Miclescu dice, el ar fi bine ca d-niT propuitorT aT pro-
puneriI i aT amandamentuluI sa se inteleag asupra unel singure
redactiT, pentru ca ast-fel votul Adunril sa fie unanim.
Malt Prea Sfintia Sa Mitropolitul suspendeaza sedirrta pe un pa-
trar de oar..

www.dacoromanica.ro
 302

No. 1980. *edina se redeschide sub presedinta d-nuluT vice-president Con-

Proc.-verb.21. stantin Negre.
1857
23 Noem. D-lui Kogalniceanu arat, cA amandamentul sg nu eselude niel
decum propunerea d-lui Hurmuzachi, numaT Ii dA o intindere mai
larg, i prin aceasta nu jignim pe nimenT.
D-lui vice-presidentul declar, ca in sedinta viitoar; d-lor Hurmu-
zachi i Koglniceanu sA adue o singurA propunere, i atunci Adu-
narea va decide despre ea; &I ordinul 4ileT fiind astOT sfirsit, ar
bine ca Adunarea s hotArasca ca comitetele, care se afl deschise,
s-sl inceap lucrrile.
D-lui V. Malinescu iea cuvintul i 4ice, c. lcuitoril steni ati dat
cu mal multe sedinti mal inainte o propunere, care s'a hotrit a se
desbate indat dup tratarea celor 12 punturi; c acele 12 punturl
tratat, i A acum d-lui vede OA se caut alte chestil secundare,
cci actul propus de d-lui Hurmuzachi este foarte frumos; trebue ins
luate in privire mal ales acele lucrri, care sunt de interes comun,
ca s' implinim chemarea noastrA.
D-lul A. Panu 4ice, GA propunerea lcuitorilor Weill s'a hotrit
a se lua in consideratie indat duptt sirul de chestiI generale ce sunt
astli in desbatere.
D-lui M. Costachi lice, CA cu totiT simtim graba de a psi inainte,
cdl o prelungire poate fi compromiOtoare pentru causa noastr na-
Oonal,; d-lui propune dar ca, potrivit . 58 din Regulamentul Adu-
nrii, pe cat se poate in unanimitate, Adunarea s declare inchisl
irul de chestil generale cu acele 12 chestil tratate i cu cele 4 ce
mar avem a discuta; tot-odat ins s se hotrasca deschiderea co-
mitetelor, care de indat vor psi la lucrrile lor.
Adunarea, consultat prin sculare i sedere, adopteaz in una-
nimitate propunerea rostit de d-lul M. Costachi.
D-lui vice-presidentul roag pe respectivii preside4 de comitete
sti. se intrunease Lunl in 25 Noemvrie; i consultnd Adunarea, rl-
die sedinta la 21/2 oare dup ameac,11-gli i anunt viitoarea intrunire
pe Mari in 26 Noemvrie.
Presidentul Adunril, Sofronie Mitropolit al MoldoveL
SecretariT AdunriT, Petru Mavrogheni, Dimitrie Rallet,
Anastasie Panu, Constantin Hurmu-
zachi, Dimitrie Grigoriu.

www.dacoromanica.ro
 303

No. 1980.
29. Procesul-verbal No. 22.-- Sedinta din 26 No embr e 1857. Proo.-verb.22.
Ast4l, a dou6-decI i doua sedint a Adunril se deschide la 1857
26 Noem.
101/2 oare dimineata sub presedinta Inalt Prea SE. Sale ParinteluT
Mitropolit.
D-lur C. Hurmuzachi ceteste apelul nominal, la care aflat
fat opt-lecT membri, iar absentI patru, i anume: 1 bolnav: D-luT C.
Rolla; treT venit: D-lor Episcopul Nectarie Hermeziti, Gr. Var-
nay, C. Sturdza (Vasluia).
D-luT P. Mavrogheni ceteste procesul-verbal al sedinteT trecute,
la care s'a ivit o singur reclamatie, a d-lul Dr. Varnav.
D-luI ceteste, ca. in sedinta trecuta a (;lis c. prea mult iubim
teara noastr, prea mult tinem la drepturile eT, prea mult dorim
Unirea el, ca sa nu lie una din cele intaT datoriT ale noastre de a
multmi acelor barbatI, sprijin dreptul i Unirea Principatelor ;
ca de aceea a subscris propunerea d-lul Hurmuzachi si amanda-
mentul d-luT Koglniceanu. D-luT cere ca aceste cuvinte sa se inse-
reze in procesul-verbal.
Adunarea incuviinteaza aceasta cerere i adopteaza procesul-verbal
al sedintel trecute cu aceast modificare.
D-luT M. Koglniceanu ceteste raportul comisieT de urgint asupra
puntului atinggtor de (lama Principatelor ctre malta Poart
Subscrisil infatoseaza Adunarisi urmatorul proiect atingtor de
darea Principatelor ctre Malta Poart. Iar ca raportator a ales
pe d-luT M. Koglniceanu.
Luand in privire c prin vechile CapitulatiT, pentru protectia
garantat de gloriosil Padisalif otomanf Principatelor Romne, aceste
s'ati indatorit la o dare anuall (redevance annuelle), i anume Valahia
cu 3000 banT rosT saa galbinl, sporit apol la 10.000 banl ros!,
Moldavia cu 4000 galbinT sub nume de peche;
Lub,*nd in privire ca aceasta dare n'a radicat Principatelor su-
veranitatea lor, pentru ca dup dritul gintelor, un stat, intru cat
isT pastreaza neatirnarea guvernuluT, poate pentru siguranta sa a se
pune sub protectia unuT alt stat, i chiar a-T pad si un tribut, Ara
ca prin aceasta s pearda ceva din suveranitatea sa, precum InsasT
istoria otomana ne dovedeste, cA staturl crestine cu mult maT puter-
nice de cat Principatele ati platit TurcieT tributurI mult maT marT,
tArA ca prin aceasta ele sa fie contenit de a fi staturT suverane ale
EuropeT;
Luand in privire ca darea anuala, contractat" de Valahia la sfir-
situl secululuT al XIV-lea si de Moldova la inceputul secululuT al

www.dacoromanica.ro
 304

No.1980. XVI-lea, de si in urma timpurilor si a lovirir Capitul4ilor necontenit

Proo.-verb.22. a sporit, insa Principatele pururea orI impotrivit, orI a protestat
1867
26 Noem. In contra jignirir fcute drepturilor lor, precum dovedesc
Retragerea din Domnie a lul Petru *chiopul al Moldaviel
(1591), carele, cic analele, vcyend ea, Turcia voia a spori darea pana
la suma de 10.000 galbinT, prefera a-s1 prsi tronul i eara, de ct
s'a se faca de la el un asemenea inceput ;
Lungile lupte ale luI Mihai Viteazu, ale luI Aron Vod.'
ale atator alti DomnI de Moldova si de Valahia, intreprinse numal
spre a al-Ara CapitulaVile ;
Tratatele incheiate in 1710 si 1711 de DomniI Brancovanu
si Cantemir cu Petru eel Mare si pe care, istoria este martora, acestl
DomnI incheiat numal pentru ea' Principatele se vedeati am e-
niMate de a fi prefacute in pasalicurI ;
Petitia AdundriI generale din Valahia, adresat in 16 Martie
1718 ImperatoruluI GermanieI i rugandu-se ca la incheiarea paciI
cu Turnia tributul s se reduc dup curn era din vechiti, desfiintan-
du-se adaosul impus cu sila in timpul DomnuluI Brancovanu;
Luand in privire ca dup pacea de la Prut si dup punerea
Domnilor strainI in capul Principatelor, precum in mal multe alte
conditif, asemenea i in privirea driI Principatelor nu s'ail mai pazit
Capitulatiilor, ci necontenit sporit i s'ad inmulOt darile
bnesti sub deosebite numirI de haraciii, baeram peche, rachibia,
idighe, emfiemucatesi, macare! i multe altele, afar de darea de pro-
ducturI, vite, cherestea, salahorI, dar,' de multe si nenumrate darurl
silite, pltite Hanulul de Cram, Sultanulul de Bugeac, ViziruluI,
Pasilor de la SarhaturI si la top' puterniciI, care absorball toate ve-
niturile, toate mijloacele Oril;
Luand in privire c aceste nesfirsite dAn a motivat mijlocirile
Romanilor la protecOa Puterilor crestine, Rosia si Austria;
CA aceste tnguirl a indemnat pe curtea RusieT sa stipuleze in
Articulul XVI, puntul 8, al TratatuluI de Cuciuc-Cainargi (17 Iulie 1774)
reducerea daril Principatelor, platit aceasta la comisan l numal

1) Che rannuale tributo sia determinato secondo Puso antico, senza altra
estraordinaria imposizione, dovendosi levare l'aggiunto perforza nel tempo del
Voivoda Constan tino Brancovano, e che niunturco sia mandato in Valaehia con
ordini della Porta, ma che i commandi s'ano dati agli Boiari residen ti in Con-
stantinopoli, nentre piu si danneggia la provincia con li donativi ingiusti,
che sogliano darsi a simili persone, che con l'ordinario tributo. (Originalul
se afl, in Arhiva Imperia15. din Viena. Vedl Magazinul DacieI, tom. IV, pag. 209)

www.dacoromanica.ro
 305

din cinc! in cind reasedarea ambelor t6rI in toate folosurile No. 1980.
de care ele se bucurail in timpul lul Mohamed IV. (1648-1687); Proo.-verb. 22.
Ca. cu toate stipulatiile, drile urmand in sporirea lor, trimisul 26 1857
Noent.
curtiT RusieI i internunciul AustrieT, intemeindu-se pe Tratatul de
Cainargi si pe Conventia de Biunclu-Cavac, a dobandit de la Poarta
otoman senedul din 28 Dechemvrie 1783 (15 Sefer 1198) si hati-
seriful dat tot atuncea Domnilor ambelor tgrI, i prin care Poarta s'a
indatorit din no:
a) A reduce darea ambelor Principate la suma colectiva de
477.44.4 lei 20 parale, rgspunsa in tot anul la Constantinopole, si la
o alt suin sub nume de beiram i rechiabia i mrginita in 130.000
le! pentru Valahia i in 115.000 le! pentru Moldova;
((b) A nu mal cere nimica de la DomnT pentru tioerea lor In
capul ocarmuiriT Principatelor;
c) A nu maI lua nimica nicT de la teara nicl de la DomnI la
suirea lor pe scaun;
di A nu invoi Pasilor, cadiilor si altor functionarI turd de a
cere de la DomnI sa eara vre-o dare oare-care;
((e) A scuti pe DomnT de indatorirea de a trimite dank! Pasilor
la intrarea acestora in functil;
A nu maT trage din Principate provisiT i cherestea de cat cu
anume plata;
A desfiinta luarea mieilor lard plata i tocmeal ;
A nu trimite comisar! in Principate de cat in casurT estra-
ordinare, si a nu-I 'Asa WA, iea (IAA i peschesurT;
Luand in privire c aceste indatorirl nepzindu-se cu deplina-
tate, malta Poart, dup st'ruintele RusieI, a mal slobodit i in 1802
(Gemazil-Achar 1217) un mil hatiserif, prin care s'ati declarat des-
ffintate toate drile in banT si in producte, eke fost asedat peste
cuprinderea senedulul din 1783;
Luand in privire e de si prin Art. 5 al TratatuluI de Bucu-
rety (16/28 Mai 1812) si in urmarea trecer,I DasarabieI ctre Rusia,
malta Poarta s'a indatorit a scadea drile MoldoveT in proportie cu
micsurata intindere a VriI, totusT darile i darurile suite s'ati tinut
In marimea lor de maT nainte, in cat din suma de 1.433 047 lel ce
forma veniturile OH! in anul 1819, s'ati dat PortiT, deosebitilor PasT
si altor functionarT si trimisT turd, i pentru deosebite insarcinrT din
Constantinopole nu ma! putin de cat opt sute tuft de lel, prccum de
dovad slujeste sama originala a VistierieT din acel an (1 Iunie 1818-31-
Maiii 1819), si cand chiar dupa senedul din 1783, atuncca and Mol
(Acte i Documente. VI. 1.) 20

www.dacoromanica.ro
 306

No. 1980 dova se intindea pan la Nistru, toate darile trebuiati s se mtirgineasca
Proo.-verb.22 in suma de 282.944 leT ;
1857
26 Noem.
Land in privire ca prin Tratatul de Adrianopole, ineheiat in
2/14 Septemvrie 1829, inalta Poart s'a indatorit ca toate etarile,
atat in banT cat si in natur, la care erati supuse Principatele sa le
reduc' intr'o singur sum baneasca anual pltit, si Wen altil sum&
echivalenti aril' pe un an, plititi aepasta la fie-eare sehimbare
de Donn, scutindu-se prin aceasta Principatele de orT-ce dare de
producto si restatornicindu-se in ele vechia libertate de comen ;
*i ca prin Tratatul de San-Petersburg (29 lanuarie 1834), darea
anual pentru ambele Principate s'a botarit la suma de ease mil'
pungT, adeca treT milioane lei moneda turceascA, care suma, inscrisa
In Reglemeht sub nume de dare la inalta Poart (redevance a la Su-
blime Porte), s'a pia:tit fara intrerumpere pana ast4;
Luand in privire ca dupa cea de pe urma retragere a armiei
rosiene din Principate, E. S. Dervis-Pasa, comisarul otoman, prin
proclamatia sa din Septemvrie 1854, adresata lacuitorilor t'ril, le-a
fgaduit in numele M. S. I. SultanuluT pazirea tuturor drepturilor lor
ab antiquo;
Land in privire ea la Conferintele din Viena, chiar in intaia
sedinta, tinut in 15 Martie 1855, plenipotentiaril FrancieT si aT An-
glieT s'ah unit cu principul rostit de Principele Gorciacoff, ca desfiin-
tarea Trataturilor intre Rusia si Turcia nu putea, la incheiarea Oaf,
s radice Principatelor nici unul din foloasele de care ele s'ati fost
bucurat maI inainte ;
Land in privire ca atat in fata declaratiel E. S. Dervis Pasa,
cat si a principulut adoptat la Conferintele de Viena, consfintite amin-
dou' prin Art. 22 din Tratatul de Paris, nicY inteun fel nu s'ar putea
lua in consideratie Art. 6 din Protocolul Conferintelor din Constan-
tinopole, carele se pare a tinti la o sporire a daril Principatelor prin
cuvintele ca. Valahia si Moldavia vor plati fie-care pe an guvernulul
imperial un anume tribut, care se va hotrl inteo suma potrivit,' si
msurat;
Land in privire ca suma hotarita prin Tratatul de Adrianopole
de a se da tnaltel PortT la fie-care Domnie nou este nu numaT
contrar cuprinderiT vechilor Capitulatil, dara si se pare a fi o rgs-
platire (une prime) pentru fie-care schimbare de Domn, cand Prin-
cipatele maT ales el trebuint de un guvern statornic si permanent;
in conformitate cu dorintele rostite in sedinta din 7 Octomvrie,

www.dacoromanica.ro
 307

Adunarea ad-hoc a Moldovei doreste ea: marinimoasele Pitted ga- No. 1980.
rante sA bine-voiasa a hottirl chestia &aril Principatelor atre Proo.-verb.22.
1857
malta Poarra Intr'un chip potrivit cu necontestabiltil lor drept. 26 Noem.
21 Noemvrie 1857.
(SubscrisI) P. Mavrogheni, A. Panu, M. Koglniceanu.
Unul din membrii biuroului da cetire urmtorulul amandatnent
al d-luI L. Catargiu, sprijinit de d-lor Dr. Varnav, N. Canano, N.
lamandi, Gr. Bals, N. Catargiu:
SubscrisiT propun do a se adaogi care considerantele proiec-
tului ating8tor de darea Principatelor catre inalta Poart urmtorul
considerant dup, cuvintele s'a platit fara intrerupere pana astadl:
Luand in privire c pe langa (ladle hotarite prin Tratatul de
San-Petersburg, din 29 Ianuarie 1834, s'ati mal luat de ctre mal multi
functionari i comisad turcestl, venitY in Principate cu osebite misil,
insemnate sume de bant, precum dovedesc smile Vistieriei sag ale
municipalitatilor.
D-lui L. Catargiu cere cuvintul si dice, ea d-lui propune aman-
damentul de fata pentru ca Congresul de Paris s se lmureasca,
c foarte insemnate sume de banT s'ati luat peste tribut de catre
functionaril turcesti, fan ca teara sa fi fost datoare a le da.
D-luT Dr. Vcirnav 4ice, ea od-oe lamurire adevrat "23 e de trebuinta
pentru Congres i sprijine dar amandamentul.
D-lui ilL Kogillniceanu iea cuvintul si dice, di intre propunere
amandament este numaT o neintelegere, cad nime nu va putea taga-
dui adevrul cuprins in amandament i constatat cu cifre, ca daru-
rile, peschesurile i cheltuelile cu trirniii i comisarii otomanI ati
fost necontenite foarte marl. insa d-lui crede, ea aceste adevarud
nu incap in proiectul de incheiare de fata, care vorbeste numal despre
tribut. Mara de aceasta d-lui e incredintat ea Vistieria Portii nu a
luat maT mult de cat suma hotarit, si c daca, s'ati dat la functionarl
aT Portil darurl, aceasta nu poate cdea In sarcina guvernuluT otoman,
ci in acea a carmuira locale, care a fcut asemenea cheltuell neier-
tate. De aceea dlui crede, c amandamentul nu poate fi Introdus in
textul proiectuluT, mrginindu-se numal a se inscrie in procesul-ver-
bal factul; ast-fel va veni sub ochii Congresulul i aceasta chestie.
D-lui L. Catargiu declarg, c dacti, amandamentul d-sale se va
inscrie in procesul-verbal, atuncl 11 retrage, cacl scopul este ca factele
cage in el s, fie la eunostinta CongresuluT.
Adunarea, consultata prin sculare i sedere, adopteaza in una-
nimitate proiectul de incheiare propus de comisia de urginta i ho-

www.dacoromanica.ro
 308

No. 1980 tareste ca adeverirea votulur prin inscris, conform . 50 din Regula-
Proc -verb.22. mentul Adunara, sit' so fad. in viitoarea sedinta.
1857
Presidential, consultand ma intai Adunarea, radica la 121/2 oare
26 Noem. . .
dammeata sedinta i anunta viitoarea intrunire pe VinerI in 29 Noem-
vrie, i Adunarea se imparte in comitete pentru a inainti lucrarile
acestora.
Vice-presidentul Adunra, Constantin Negr e.
SecretariI Adunra, Petr u M a v r o gh eni, Dim itri e
Rallet, Anastasie Panu, Con-
stantin Hurmuzachi, Dimitrie
Grigoriu.
30. Procesul-verbal No. 23.--Fjedinta din 29 Noembre 1857.
No. 1980. AstalT, a douti-lect i treia sedinta se deschide sub presedinta
Proc.-verb.23. d-luT vice-presidentuluI Constantin Negre.
1857 D-luT A. Panu ceteste apelul nominal, la care s'ail aflat fata 78
29 Noem.
membri, iar absentI 6, si anume : 5 bolnavI: tnalt Prea Sfintia Sa
Parintele Mitropolitul, d-lor C. Rolla, M. Jora, C. Sturdza, Chir. Cio-
carlie; 1 in congedie: D-lul I. Hrisanti.
D-luI P. Mavrogheni ceteste procesul-verbal, la care s'a infatosat
o reclamatie a d-lul Dr. Varnav, care arata, ca in discutia asupra
amandamentulta d-luI L. Catargiu a lis, Ca tocmal pentru c tim
cu tota prea bine c sumele date la deosebita functionarI i comisanf
turcestT nu a fost date ca stirea M. S. SultanuluI, ci chiar in con-
tra vointel sale, trebue sa se aduca aceste la cunostinta Congresulub,
cere dar a se inscrie in procesul-verbal.
Adunarea incuviinteazra, aceasta modificare si adopteaz ast-fel
procesul-verbal.
Se pseste la adeverirea votuluI prin inscris a urmatoarer in-
cheierI din sedinta trecuta :
Anul una mie opt sute cincl-lecl i eapte, luna Noemvrie in
26 lile.
Luand in privire ea prin vechile Capitulata pentru proteetia
garantata de gloriosil PadisahI otomanI Principatelor Romane, aceste
indatorit la o dare anual (redevance annuelle), i anume Va-
lahia cu 3000 banI rosI sa galbinI, sporit apoi la 10.000 banI rosI,
si Moldavia cu 4000 galbinI sub nume de peche;
Luand in privire c aceasta dare n'a radicat Principatelor su-
veranitatea lor, pentru ca dupa dritul gintelor un stat, intru cat
pastreaza reatirnarea guvernulta, poate pentru siguranta sa a se
pune sub protectia unul alt stat, i chiar a-I plati si un tribut, fara

www.dacoromanica.ro
 309

ca prin aceasta s peard ceva din suveranitatea sa, precum insasI No, 1980.
istoria otoman, ne dovedeste, clt staturl crestine cu mult mal* puter- Proc.-verb,23.
1857
nice de ct Principatele ail pltit Turciel tributurI mult mal marl, 29 Noem.
fr ca prin aceasta ele s fie contenit de a fi staturl suverane ale
EuropeT ;
Luand in privire c darea anual, contractata de Valahia la sfir-
situl secoluluI al XIV-lea si de Moldova la inceputul secoluluf XVI., de
si in urma timpurilor si a lovirif CapitulaOlor necontenit ail sporit,
ins'a' Principatele pururea orI s'ad impotrivit, orI ati protestat in con-
tra jigniriI acute drepturilor lor, precum dovedesc:
a) Retragerea din Domnie a luI Petru Schiopul al MoldavieT
(1591), carele, qic analele, v8Ond ca Turcia voia a spori darea pn,
la suma de 10 000 galbinl, pretera a-sl pilrsi tronul si . eara, de cAt
sa se faca de la el un asemenea inceput;
. ((b) Lungile lupte ale lul Mihaiti Viteazu, ale lul Aron Vodd s'i
ale at.tor altI DomnI de Moldova si de Valahia, intreprinse numaI
spre a apsra Capitulatiile Orilor;
Tratatele incheiate in 1710 si 1711 de DomniI Brancovanu
si Cantemir cu Petru cel Mare si pe care, istoria este martor,
acestI Domnl le-ati incheiat numaI pentru ca Principatele se vedeati
amenintate de a fi prefcute in pasalicurl;
Petitia AdunriI generale din Valahia, adresat la 16 Martie
1718 Imperatorulul Germaniel, si rugndu-se, ca la incheiarea peil cu
Turcia tributul s'a, se reduc chip cum era din vechi, desfiintndu-se
adaosul impuP cu sila in timpul Donmulul Brancovanu; 1)
Land in privire cll, dup pacea de la Prut si dup punerea
Domnilor strinI in capul Principatelor, precum in maI Multe alte
conditif, asemenea si in privirea drii Principatelor nu s'aii mal' pzit
stipulatille 'Capitulatiilor, ci necontenit s'ati sporit si s'ati inmultit drile
bnestl sub deosebite numirl de haraciu, baeram peche, rachibia,
idighe, emfiemueatesi, mucarel si multe altele, afara de darea de
producturf, vite, cherestea, salahorr, Ara' de multe si nenumrate
dama silite, pltite Hanulul de Cram, Sultanulul de Bugeac, Vizi-
1) Che l'annuale tributo sia determinato secondo l'uso antico, senza altra
estraordinaria imposizione, dovendosi levare l'aggiunto perforza nel tempo del
Voivoda Constantino Brancovano, e che niunturco sia mandato in Valachia con
ordini della Porta, ma che i commandi siano dati agli BoYari residenti in Con-
stantinopoli, mentre piu si danneggia la provincia con li donativi ingiusti, che
sogliano darsi a simili persone, che con l'ordinario tributo. (Originalul se
afl, in Arhiva Imperial din Viena. Veqf Magazinul Dacia tom. IV., pag. 209)

www.dacoromanica.ro
 310

NO. 1980. rulul, P4lor de la SarhaturT i la totT puterniciT, care absorbati toate
Proc.-verb.23. veniturile, toate mijloacele triT;
1867
Land in privire c aceste nesfilOte darT ati motivat mijlocirile
29 Noem.
Romnilor la protectia Puterilor cretine, Rosia i Austria ;
Ca' aceste tanguirT ati indemnat pe curtea RusieT s stipuleze
In Articolul XVI, puntul 8, al Tratatului de Cuciuc-Cainargi (17 Iu-
lie 1774) reducerea &aril Principatelor, pltita aceasta la comisarl
trimiT numaT din cincI in cincl ani, i reae4area ambelor t'rT in
toate folosurile de care ele se bucurati in timpul luI Mohamed IV.
(1648-1687);
Ca cu toate stipulatiile, drile urmand in sporirea lor, trimisul
curtil Rusie1 i internunciul AustrieT, intemeindu-se pe Tratatul de
Cainargi i pe Conventia de Biunclu-Cavac, a dobandit de la Poarta
otomana senedul din 28 Dechemvrie 1783 (15 Sefer 1198) i had-
eriful dat tot atuncea Domnilor ambelor trT, i prin care Poarta s'a
indatorit din noti :
((a) A reduce darea ambelor Principate la suma colectiva de
477.444 le! 20 parale, rspunsa in tot anul la Constantinopole, i la
o alt suma sub mime de beiram i rechiabia i m'arginita in 130.000
le! pentru Valahia i in 115.000 le! pentru Moldova ;
A nu me cere nimica de la DomnI pentru tinerea lor in capul
ocarmuiril Principatelor;
A nu maT lua nimica nicl de la teara nicT de la DomnT la suirea
lor pe scaun;
(Cd) A nu invoi Pailor, cadiilor i altor functionarT turcT de a
cere de la DomnT sari tear vre-o dare oare-care ;
((e) A scuti pe DomnI de indatorirea de a trimite darurI Pailor
la intrarea acestora in functif ;
f) A nu ma! trage din Principate provisil i cherestea de cat
cu anume plata;
((g) A clesfiinta luarea mieilor tr plata i tocmeal;
h) A nu trimite comisar! in Principate de cat in casurT estra-
ordinare, i a na-T lsa sa iea dar! i pecheurl;
Land in privire ea aceste indatorirT nepazindu-se cu deplina-
tate, inalta Poart, dupti staruintele RusieT, a maT sloboqit i in 1802
(Gemazil-Achar 1217) un mil hatierif, prin care s'at declarat desfiin-
tate toate &rile in bar! i in producte, cate s'atl fost a4eglat peste
cuprinderea seneduluT din 1783;
Land in privire el de i prin Art. 5 al Tratatulu de Bucuret1
(16/28 Maj 1812) i in urmarea treceril BasarabieT catr Rusia,
malta Poart s'a indatorit a scdea darile MoldoveT in proportie cu

www.dacoromanica.ro
 311

micsurata intindere a fril, totusl drile si darurile suite s'aii tinut in No. 1980.
marimea lor de mg nainte, in cat din suma de 1.433.047 leI ce forma Proc.-verb.23.
veniturile l'ril in anul 1819, s'all dat PortiT, deosebitilor Pasl si altor 1857
29 Noem.
functionarl si trimisl turd, si pentru deosebite insarcinarI din Con-
stantinopole nu maI putin de cat opt sute Mii de leI, precum de
dovada slujeste sama originala a Vistieriel din acel an (1 Iunie 1818
31 Mahl 1819), si cnd chiar dup. senedul din 1783, atuncea c'and
Moldova se intindea !Ana la Nistru, toate (Wile trehuiall sa se mar-
gineasca in suma de 282.944 leI;
Lu.nd in privire ca prin Tratatul de Adrianopole, incheiat in
2/1.4 Septemvrie 1829, inalta Poarta s'a indatorit ca toate darn; atat
in banI cat si in natura, la care eratl supuse Principatele sa le re-
duca intr'o singura suma baneasca anual platita, si inteo alth sum
echlialent dril pe un an, pltit aceasta la fie care schimbare
de Domn, scutindu-se prin aceasta Principatele de orl-ce dare de
producte si restatornicindu-se in ele vechia libertate de comert;
Si ca prin Tratatul de San-Petersburg (29 Ianuarie 1834), darea
.anuala pentru ambele Principate s'a hotarit la suma de ease mil
pune, adeca tre milioane leI moneda turceasca, care suma, inscris
in Reglement sub nume de dare la inalta Poarta (redevance a la Su-
blime Porte), s'a platit fra intrerumpere pana ast241;
Luand in privire c dupa cea de pe urma retragere a armiel ro-
siene din Principate, E. S. Dervis Pasa, comisarnl otoman, prin pro-
clamatia sa din Septemvrie 1854, adresata lacuitorilor Ora, le-a
fagaduit in numele M. S. I. SultanuluI pazirea tuturor drepturilor lor
ab antiquo ;
Luand in privire ca la Conferintele de Viena, chiar in inttlia se-
dinta, tinuta in 15 Martie 1855, plenipotentiaril Franciel si al Anglid
s'ati unit cu principul rostit de Principele Gorciacoff, ca desflintarea
Trataturilor intre Rusia si Turcia nu putea, la incheiarea IAA sa
radice Principatelor nicl unul din foloasele de care ele s'ail fost bu-
curat mal inainte;
Luand in privire ca at'at in fata declaratiel E. S. Dervis Pasa,
eat si a principului adoptat la Conferintele de Viena, consfintite amin-
dou' prin Art. 22 din Tratatul de Paris, Md inteun fel nu s'ar
putea lua in consideratie Art. 6 din protocolul Conferintelor din Con-
stantinopole, carele se pare a tinti la o sporire a &aril Principatelor
prin cuvintele ca Valahia si Moldavia vor plati fie-care pe an guver-
nuluI imperial un anume tribut, care se va botari intr'o suma potri-
vita. si m'surata;
Luand in privire ea suma hotarita prin Tratatul de Adriano-

www.dacoromanica.ro
 312

No. 1980. pole de a se da inalteI PortT la fie-care Domnie Dona este nu numal
Proo.-verb.23. contrar cuprinderil vechilor Capitulatil, dar si se pare a fi o rgs-
1857
pltire (une prime) pentru fie-care schimbare de Domn, nand Prin-
29 No.
em
cipatele mal ales ati trebuint de un guvern statornic si permanent;
in conformitate cu dorintele rostite in sedinta din 7 Octomvrie,
Adunarea ad-hoc a MoldoveI doreste ca : marinimoasele Puterl ga-
rante s bine-voiascii a hotrt chestia dril Priucipatelor dare
malta Poart intr'un chip potrivit cu necontestabilul lor drept.
A votat pentru in unanimitate: D-lor Episcopul Ghenadie Tripoleos,
Episc. Filaret Stavropoleos Scriban, Episc. Calinic Miclescu, Arhi-
mandritul Neofit Scriban, Arhimandritul Melchisedec, D. Matcas Ico-
nomul, Anastasie Ftu, Gheorgbie Sturdza, Dimitrie Miclescu, Con-
stantin Bdrai, Dr. Varnav, I. Donn, Dnil, Balan, D. Cozadini,
M. Koglniceanu, V. Mlinescu, G. Masian, D. Savin, NeculaI Canano,
Stefan Cali, Sebastian Canano, Simion Stanciti, Alecu Jiean, A. Bo-
tez Forscu, Toader sin Pavel, Constantin Mortun, Gr. Bals, Vasile
Zaharia, Constantin Ostahi, Dimitrie Gheorghiadi, Gr. Varnav, loan
Levrd., Alecu Asian, Constantin Roset, Ion a Babel, loan Roat.',
Iancu Fotea, Dimitrie Cracte, Petru Brescu, Iordachi Pruncu, Gheor-
ghie lije, Alecu Teriachiu, Constantin Iacovachi, Alecu Cuza, Lascar
Catargiu, Vasile Balai, Gheorghie Vrlan, Gregoriu Sutu, Rducanu
Saya, Vasile Sturdza, Manolachi Costachi, Dr. Costin, Vasilie
NeculaY Iamandi, Vasilie Stan, Neculal Carp, Sande' Miclescu, Lazar
Galiardi, Dimitrie Romov, Dimitrie Ghidionescu, loan Rosca, Constantin
Stiun, loan Olari, Constantin Sturdza (Vasluiti), Timofti Sacalov, Gri-
gorie Costachi, Dimitrie Grigoriu, Constantin Hurmuzachi, Dimitrie
Rallet, Anastasie Panu.
Conform . 79 din Regulamentul Adunril, vice-presidentul de-
ciar c' A.dunarea a incuviintat.
D-lui D. Ballet ceteste urmtoarea adres de rspuns atre Adu-
narea ad-hoc din Teara Romneasc:
Adunaren, Moldovel a primit Cu sufleteasc bucurie adresa de
fericitare cu care Adunarea din teara suror a bine-voit a o onora-
in adevr, suferintele noastre a fost marl i prelungite ; dar
apgratorl aI uneI cause sacre, avuram convinctia dreptuluI nostru, in
cAt sperantele ce in trecut ne preail un vis, ast41 se apropie de
mult dorita lor realisare. Dar, fratilor nostri de snge, de inim si de
soart, vom fi o natie. Puterile Europei i opinia publicA, aceast su-
veran a lumil, ne pregtesc un viitor ferice. Vom fi o natie, cacI
ptrunsT de insemntatea chemAra noastre, ne-am rostit in 7 si 9 Oc-
tomvrie cu vol impreun dorintele i nevoile in toat linistea ce ne

www.dacoromanica.ro
 313

insufl conOinta drepturilor noastre i cu increderea in cel maT mare No. 198G.
act al secolulul acestuia, al TratatuluI din 30 Martie. Proo.-verb.23.
1857
Propunerea in Congres pentru Unirea Principatelor a motivat
29 _Noem.
mal cu osebire consultarea dorintelor noastre, i noI am ee'spuns ca
un singur om, am esprimat dorinta ce totI Romanil aii rnWenit de
la stramo0I lor, i am cerut Unirea i garantia Europel pentru drep-
turile noastre incalcate.
Dutnneleul parintilor nostri, care nu ne-a lasat a ne perde prin
atatea triste prefacerl, ne va apra i astalT, cand w4;:im temelia edi-
ficiulul nostru national.
Ne tericitatI pentru ea ceI dintaI am proclamat Unirea, cand
aceasta a fost o singura favoare a soartet
,Ne fericitatl ca ne-am luptat cu multe greutatl, acelea insa, de
0 in destul de seril, totu0 n'atl putut ineca suspinele unul popul in-
treg, care fu ascultat de marile Puterl ale Europa
invoiti-ne dar, fratilor iubitI, a v'e. aduce i nol cea maI sincera
i mal solemna recuno0inta pentru sprijinul ce ne-atI dat in luptele
noastre.
invoiti-ne a v6 fericita i noI pentru mreata unanimitate cu care
v'atI pronuntat pentru Unire!
Dispara de acum hotarele dintre Vrile surorI, precum s'ati stins
ori-ce sirntirf de desbinare dintre inimile adevratilor 111' tot al ace-
a1 mum e !
Fie unirea cugetelor qi a sufletelor -noastre rdacina, i unirea
Ve'rilor rodul pretios!
Unirea de acurn fie steaua vietif noastre i plinl de incredere
inteinsa sa strigam impreuna
sa triasc Ronfania una tg Vericitil
Aceasta adresa se adopteaza de Adunare in unanimitato cu
aclamatil.
Se paete la alegerea din noil a biuroulul, i alegerea da ur-
matorul resultat:
Vice-president d-lul C. Negri cu unanimitatea voturilor.
Secretan l d-lor P. Mavrogheni, D. Rallet, A. Panu, C. Hur-
muzachi, D. Grigoriu cu majoritatea absoluta a voturilor.
Secretan l suplentl d-lor A. Teriachiu, C. Mortun cu majori-
tatea absoluta. a voturilor.
Dupa declaratia resultatulul voturilor, d-luI vice-presidentul C.
Negri se scoala, i Wand cuvintul in numele biurouluI intreg, 4ice,
ca. se gasete dator a arta onoratel Adunil multamirea i recu-
no0inta sa pentru intreita onoare ce i se face prin alegerea de fata.

www.dacoromanica.ro
 314

No. 1980. D-luI adaoge, cA dacA biuroul in cunostinta nedepling ar fi gresit

Proa-yero. 23, In indatoririle sale, Adunarea s bine-voiasca a ierta, cad aceasta
1867
29 Noem.
nu provine de la alta de cat de la nedeprinderea in care ne aflam
incA cu toOT in luordrile parlamentare, pe a cArora cale psim abia
acum pentru intAiasI dar in aceast Adunare.
Consultnd maI intaiii Adunarea, domnul vice-president rAdicrt
sedinta si anunt viitoarea intrunire pe SAmbt in 7 Dechemvrie.
Vice-presidentul Adunril, Consta nt in N egr e.
Secretad! AdunriY, P etr u Mav r ogh en i, D i mitri e
Rallet, Anastasie Panu,
Con stantin Hurmuzachi,
Dimitrie Griai)riu.
31. Procesul-verbal 24.Sedinta din 9 Decembre 1857.
No. 1980. Astc,1I, a dou-qeci si patra sediat. a Adunrii se deschide sub
Proc.-verb.24. presedinla d-luI vice-presidentuluI Constantin Negre.
1867
D-luI C. Hurmuzachi ceteste apelul nominal, la care s'ati aflat
9 Decem.
fa til seapte-qed si opt membri, iar absentl: ease, si anume: 2 bolnavl:
inalt Prea SfinIia Sa Printele Mitropolit, d-luI C. Rolla; 1 in
congedie: D-lui I. Hrisanti; 3 nu ati venit : D-lor D. Rallet, I. Docan,
L. Galiardi.
D-luT A. Panu ceteste procesul verbal al sedintel trecute, care
se adopteaz. de Adunare f'r vr'o modificare.
Se 'Aseste, conform . 22 din Regulamentul AdunriT, la impr-
Orea secretarilor el filtre comitete, si sortil orinduesc pe d-luI D.
Rallet la Comitetul cleruluI, pe d-luI C. Hurmuzachi la Comitetul pro-
prietarilor marI, pe d-luI P. Mavrogheni la Comit.Aul proprietarilor
miel', pe d-lul D. Grigoriu la Comitetul locuitorilor stenl, pe (Hui
A. Panu la Comitetul orsenilor.
D-luT C. Hurmuzachi ceteste raportul comisiel insrcinate cu
desvoltarea chestieI atingtoare de dindreptarea hotarelor Principate-
lor prin o comisie european:
Aceast comiste are onoarea de a supune AdunAril Ad-hoe
urmtorul proiect de incheiare, ating6tor de indreptarea hotarelor
Principatelor prin o comisie europeanti :
*tiut este:
I. CI Principatele Moldova si Valahia, nu numaI in timpurile
vechi, ci si in urma Capitulatiilor ce ele ail incheiat cu imperiul
otoman, se intindeafi pni la Marea Neagr ;
Acest fact istoric se dovedeste intre altote:

www.dacoromanica.ro
 315

Prin titlurile ILA Mireea Vodg, Domnul carele a No.1980.

incheiat cea din-tale Capitulatie cu Turcia, titluri, intre care se cu- Proc.-verb.24.
1867
prindeatt i urmtoarele : Stpanitcr al Orilor din amindoug partile
9 Deem.
DunriI pan la Marea Neagrg, al centiI Drista (Silistria), Despot al
Dobrogel si c. 1.1)
Prin Tratatul dintre Sigismund, Regele Romanilor, al Unga-
riel si c. 1., si Viadislati, Regele PolonieT, din 15 Martie 1412, despre
modul cum s se impartg intre ei vecInicul pom de discordie Mol-
dova la intimplare cand Alecsandru, Domnul aceluI Principat,
nu le-ar da ajutor in contra Turcilor. Tratatul acesta stipuleaz intre
altele, c din teritoriul Moldove, acel dintre Prut si Marea Neagra,
jumiitate, impreung cu cetatea Chilia, sg se dea luI Sigismund, lar
ceea-lalt jumtate, impreung cu cetatea Achermanul. lui Vladislati; 2)
Prin mrturia luI Enea Silvie in Istoria EuropeT : Despre
Ungaria, Cap. I, II, V1, carele dice, c. Valahia (Moldova) incepnd de
la Ardeal se intinde pang la Marea Neagra (a Transilvanis incipiens,
usque ad Euxinum protensa palagus) ;
Prin mrturia VorrnculuY Ureche (in AnaleIe Moldove, pag.
98), care incredinteaz, cg hotarul Moldover se intindea pan. in Nistru
si pang' la mare;
Prin mai multe hrisoave domnestl, care arata, ea Domnil
Mq1dover intre alto titluti ayead i acel de stpanitori de la plaiurl
pang la mare ; 3)
Prin marturia PrintuluI Dimitrie Cantemir (in Descrierea Mol-
dove, ed. germang, pag. 39), carele increclinteaz, c despre ameadg-di
hotarul MoldoveI s'a intins tot-deauna rang in Dunre, iar despre
rsrit pang In Marea Neagr;
Prin hrtile geografice din secolul al XVIII-lea, in care Marea
Neagr, incepnd de la Acherman pang la gurile DunriT, i anume
rand la acea a Sf. Gheorghie, se numeste Marea Moldova (le Pont-Euxin
de la Moldavie) ; 4)
II. CA Besarabia forma a treia parte a PrincipattiluI Noldo-

Dionisius Photinos, Istoria, tom. III., pag. 370, nota. Dogiel, Codex Diplo-
maticus Regni Poloniae, tom. I., pag. 598: aterrarum Dobrodicii Despotus et Tristri
(Silistriae) Dominus etc. etc.DIdem pag. 599.Gebhardi, Geschichte der Wala-
chef, pag. 293, nota. Engel, Geschichte der Walachei, pag. 157.
Pray, Thssertationes, pag. 146. Dlugosz, Lib. XI., pag. 321.Engel,pag.
116-117.
Chronica lut Ureche, pag. 100, nota lur Miran Costin.
Colson, pag. 216 &.

www.dacoromanica.ro
 316

No. 1980. Tel i cuprindea in sine tinuturile Bugeacului, Ismailului, Acker-

Proc.-verb.24. manului i Chiliel;
1857
9 Decem.
III. Ca', prin armare i acea parte din Besarabia, care se aft&
intre braturile DunAril, anume 'titre acel al Chille! i acel al St
Gheorghie, si se intinde pang la Marea Neagri, a fost proprietate
necontestabil a Principatului Moldova.;
Adev6ru1 acesta se dovedeste:
Prin situatia cetatil moldovenestI Chili a veche (Eski Kilia),
dupti cum mOrturisesc ruinele care se afla in lfiuntrul DelteT, inteo
depOrtare insemnatoare de la malul drept al bratuluI Dunaril, numit
al ChilieT, aproape do gura aceluI r, i care stipinia tot teritoriul
din cuprinsul Deltel;
Prin uumirile romiinesti ale mai multor locurI, pirae, vaT,
lacurT, insule s. a. din cuprinsul DelteT, numirT, care si 'Ana ast'aql
conservat, de si teritoriul pe care ele se aflO, dupri stipulatiile
Tratatelor ruso-turcestI de la Bucurestf i Adrianopole, a rmas ne-
locuite. Din num'erul acestor numirI insemnAm aicI numaI urmatoarele:
Intre bratul Chine' i bratul Wine!: insulele Ionetii. Balta
DracuculuT, lacurile PscariuluT, Tatarul mare, Tatarul mic, Lunga,
Piperiu, Fortuna, Boldu, TaslnestT, Rosca, Babele ;
intre bratul Wind si bratul Sf. Gheorghie: Lacurile Dragulinul
mare, Dragulinul mic, VfileniT mari, Mena micT, Lumina, Porcul,
Porculeul, Lacul luT Isac, IsOcelul, Rosulea, Rosuletul, Bivolul
(In jos de Sulina lngt mare), Bivolet Coliba Pscarilor, ObroteniI, La-
cul BrumeT, Coliba Tutuenilor;
Prin nenumrdbile acto de stpAnire, esercitate do catre
Domnif MoldoveT, din care aicI atnintim numaT urrn,toarele: Cesia
prin care Petru Voda, Domnul MoldoveT, a dat cetatea Chiliel Ungu-
rilor (1448) 2) pentru ajutorul ce i-ati dat 'a alungarea luT Roman Voe-
vod de pe tronul MoldoveT; ajutorul dat de Mohamed II., aliatul lui
Stefan cel Mare, la 1462 spre a lua prin asedie cetatea Chilia veche
din stApAnirea Ungurilor; 2) luarea cettilor Chilia i Acherman de
catre Stefan cel Mart` prin asalt; rinduirea de parcalabl din partea luT

Cantemir, pag. 69 Sulzer, Gesch. des transalpin. Daciens, pag. 455 si urm.
Wolf, Beschreibung der Moldau, tom. I., pag. 9 si 67.
Chronica Moldovel de Ureche, pag. 111.Engel, pag. 127.
3) Engel, Gesch. der Moldau, pag. 134.Gebhardi, Gesch. der Moldau, pag,.
592, 593.

www.dacoromanica.ro
 317

in aceste cetatY; rezidirea i intocmirea acestor ceta de catre el; 1) No. 1980.
ospitalitatea dat in anu11475 de cetatea Chilia tinerilor GenuezT, earn' Proc.-verb.24.
1857
Tobi0 la luarea Cafei i dusT la Constantinopole, spre a fi inrolatI in 9 Decem.
corpul Ianicerilor, a scpat in acea cetate molcloveneasc; 2) arderea
cetalif Chilia de catre MoldovenT in domnia luT Petru Rares ;
Prin raportul DivanuluI Moldovel' catre generalul Elem, atuncea
comandantul ostirilor rusest1 de ocupatie din 1769, rspuns, care intre
altele cuprinde i ar'tarea urmatoare: lar hotarul Ora' Moldover ati
fost pana in Nistru i pna in Dunare, intru care se cuprinde Ben-
deriul, Cetatea Alba (Acherman), China, Smilul (Ismailul), Tomarova
Hotinul, toate ceta-V i locurI de marginile rir; 3)
Prin cererea ce deputatil Moldovel, trimisT la Petersbure- in
anul 1769, ati fcut imprteseI EcaterineT in cuprinderea urmatoare:
((Iar .cand va bine-voi Dumnedeti santul prin nebiruitele arme ale
imprtiel" Tale a se supune acele locurt din Nistru pana' in Dunre,
iar ne rugm, ca locurile cele-ce a fost din vechiti ale MoldoveT
sa nu re'rnae cu deosebita stapnire, ci iar catra Domnia MoldoveI
sa fie impreunate, dupa hotarul vechiti; 4)
IV. CA Moldova nick' odatii, nu s'a supus imperiului otoman
priu puterea armelor, ci de bunArvoe s'a pus numai sub protec-
tia lui, reservanduli toate drepturile ce constituesc neatirnarea
staturilor, dupg cum dovedesc Capitulatiile el' din 1511 qi 1634,

1) Engel, tot acolo.Zinkeisen, Gesch. des osman. Reiches, tom. II., pag.
381-382. Ureche, pag. 119: In anul 6973 (1465) in luna luI Ianuarie 23, adu-
nand Stefan Vocla maltS. oaste de teal* vrnd s rescumpere cetkile care le luase
Turcil de la alti Domni, pogorit-aii cu toath puterea sa spre cetatea Chilia, si so-
sind Mercuri spre Joi la meacl-noapte, a incunjurat atatea; ins& JoI nu s'ail
apucat de harp', iara. Vineri de dimmeat aa inceput a batere cetalea i asa toath
chua hrtit 'Ana in seara. Tara* Samballa se inchmara. ce din cetate s'aa
intrat Stefan Vodh in cetatea ChilicI si acolo petrecnd treI dile, veselindu-se
laudhnd pre Dumnedea, imblancha oamenii in cetate. De acolo si la cetatea Alba
(Acherman) ad tras, si multa navala facnd, ad &bandit si Cetatea Alba, i asa
amindoua cetatile cu mult varsare de snge le dobandi, care le-ad i intarit
Cu bucate qi cu slujitori, lsand pre Isaia i Buhtea parcalabl ca s, le grijeasch,
iar Stefan Vocill intors la scaunul saa la Suceava.
In anul 6986 (1477) Iunie 22 ad Incepnt Stefan Todd a zidire cetatea
adaus o cethtue, cea mal mica. ea:tea cetatea cea mare, semi ad dires
intarit la cetate ce ad socotit, tfgndu-i si alto panzI) adaoge Miron Costin
acolo in nota.
3) Cantemir, aDescrierea Moldovel, pag. 116. Engel, Gesch. der Moldau,
pag. 179. Hanamer; Gesch. des osman. Reiches., ed. II., tom. 2., pag. 152.
Arhiva Ronahneasch, pag. 191.
Arhiva RomAneasch, tom. I., pag. 278.

www.dacoromanica.ro
 318

No. 1980. incheiate in deplini libertate i de atuncea pan/ in dilele noastre

Proc..-verb. 24. necontenit intarite de catre inalta Poarta;
1857
9 Decem.
V. Ca prin Art. 3 al Capitulatiei din 1511 si prin Art. 5
al Capitulatiel din 1634, malta Poart'A s'a indatorit a apera pe
Moldova, acest PiM.INT SLOBOD SI NES US (Art. I. al Capitulatier .

din 1511), de tot' cel-ce ar putea se o calce, pazindu-o in starea

intru care all fost mal inainte, &el a i se face vre-o nelegiuire, seail
sa sufere ca s i se fad vre-odata cea mal mica desbinare seati
desprtire
Ca prin urmare aceasta indatorire a Inaltei Portl se
intindea qi asupra DelteT DanariI, care era o parte intregitoare
a Moldovel; act acel ce s'a indatorit a apera totul, s'a indatorit
a apera si partile din care se compune totul;
Ca Cu toate aeeste, Sultanul Soliman la 1538 (adecA 27
anT dupA incheiarea CapitulatieT luT Bogdan cu Baiazed II.) a rupt
din trupul MoldoveT o parte foarte mare, si anume ung.hiul dintre
Marea NeagrA, Nistru i Prut, impreuna Cu cetatile Acherman
Chilia, in care a pus garnisoane turcestl, i declarand teritoriul
rsluit de pmint supus (raie), 1-a pus sub ascultarea unuT Pasa,
urmare eu atata mai contrarie tuturor principiilor (lreptatir, cu cat
causa el n'a fost alta, de cat opunerea luT Petru Ilares de a spori
pesehesul anual de 4000 galbinT, stipulat prin Capitulatia din 1511,
la suma de 10.000 galbinl si a-1 preface in bir (tribut) ; 1)
Ca afara de aceasta, in anul 1812, prin Art. 4 al Tratatului
de pace de la BucurestT, inalta Poarta' a cedat Rusiel o parte mare
din Moldova, precum i toga Besarabia, impreuna Cu o parte a
DelteT, statornicind. ca Prutul, incepnd de la locul unde inn% in
Moldova 'Ana acolo unde se varsa in Dunare, iar de acolo malul
stang al. DunAriT !Ana' la Chilia si pana' unde acest riu se varsa
in Mare, sa fie linia de despartire a hotaruluT, insa cu aceasta
conditie, ca navigatia sa urmeze a fi comuna aminduror staturilor
ca insulele DunriT, incepAnd de la Ismail pna la Chilia, ca unele
ce sunt maT aproape de malul stang, s fie sub stapanirea Rusier;
Ca Malta Poarta, recunoscnd neputinta aplicatieT hotaruluT
stipulat prin Art. 4 al Tratatului de la BucurestI, in anul 1817, asa
dar in timp de pace, a maT cedat Rusiel i cele dou marl' insule
din preajma IsmailuluT si a ChilieT, adeca restul Deltel dintre bratul
Chiliel i acel al SulineT, dupa cum atesteaza Protocolul incheiat in
Constantinopole la 21 August 1817 intre Malta. Poarta i ambasa-

Cantemir, Gesch. des osman. Reiches, pag. 282, nota 32.Gebhardi, pag. 632.

www.dacoromanica.ro
 319

dorul Rusiel de larma ea si intarit prin Art. 2 al ConventieI de la No. 1980.

Acherman din anul 1826; Proc.-verb.24.
1857
X. Ca la 1829, prin Art. 3 al TratatuluI de la Adrianopole, malta 9 Decem.
Poarta a maI cedat RusieT si a doua Delta, dintre bratul SulineI
acel al SfantuluI Gheorghie, care ca parte intregitoare a Moldovel,
prin CapitulatiT solemne, marturisite i intrite chiar prin acel Tratat
(Art. V), a fost incredmtata protectiel imperiuluI otoman;
Pe lnga aceste luand in privire :
Ca Tratatul de Paris, prin Art. 21, a hotarit ca teritoriul cedat
de Rusia sa fie intrupat in Principatul MoldoveI
Ca in teritoriul cedat de Rusia se cuprind i Deltele Dunaril ;
Ca mat' sus citatul Tratat, prin Art. 22 si 25, a pus Princi-
patele Romane i drepturile lor, asa dar si Intregitatea teritoriali a
acestOr WI, sub garantia tuturor Puterilor care subscris si prin
urmare garantat Principatelor Deltele DunariI, care li s'atl resti-
tuit prin Art. 21 al aceluiasI Tratat ;
Ca prin Art. 23 al citatulul Tratat, inalta Poarta s'a inda-
torit intre altele a conserva Principatela Roman() i deplina liber-
tate de comert qi de navigatie;
Luand in privire :
Ca Art. 14 al disulul Tratat a proclamat libertatea Dunril
inlturarea tuturor pedecilor navigatieI pe ea ;
Luand in privire :
Ca cu toate aceste, in urma protocoluluI Conferintelor de la
Paris din 6 Ianuarie 1857, inalta Poarta a luat in a el nemijlocit,
esclusiva stpanire tot teritoriul cuprins in Deltele Dunril;
LuAnd in privire :
c(7. Ca modul aplicatiel de astadl a acesteT m'suri inchide cu
totul comunicatia direct. a MoldoveI cu Marea Neagra ; cad, bratul
Chiliel, in a sa intregime, face astadI hotar numat in cursul luI de
la Ismail pan, la Chilia si de acolo pftn la ThIcov, unde acel brat
se desparte in maI multI crac, iar de la Vlcov inainte si pana la
mare s'a luat de linie despartitoare a hotarulul cel maI mic i mal
depIrtat din acestI cracl, i anume cracul istet, carele nu numaI nu
este navigabil niel macar pentru barce mid, ci in timp de vara se
poate trece chiar si pe jos ;
LuAnd In privire :
8. Ca acest hotar nu numal a condamnat porturile Rent, Is-
mailulni, Chilia i 1741cov, data% at'at de inflorite, la neap6rata peire,
ci Inca a pus pe Principatele Romane in totalii neputintit de a se
folosi de bine-facerile liberfatiI propriuluI lor r i de a esercita drep-

www.dacoromanica.ro
 320

No. 1980. tul deplinel liberttT de navigare si de comer t ce li s'a garantat prin
Proc.-verb.24. Tratatul de Paris, dupg cum se dovedeste din raporturile autorit-
1857 tilor militare i civile ale Principatulul MoldoveY, 1) care nu las cea
9 Decem.

1) Raportul ComandantuluT garnisonuluT din Ismail ctra In-

spectorul general al oastel Principatulul MoldoveY din 6 Maia
1857 No. 2 42. Din raportul ComandantuluT garnisonului din Chilia No. 6 luand
incredintare, ca Turd.' din ceea parte tot-deauna tree dincoace, prin distanta
cordoanelor, i lasa c uneltesc inaT multe neouviintI intre locuitoriT MoldoveT,
dara apoI i pscarilor ce Oscuesc prin bltile malului sang li se iea de ctr
dinsiT prin silnicil Tama pentru pestele ce prind urmare, care lipsit de tot
dreptul i sprijinit numaI cu propunerT false, ca adeca, pestele ar fi prins din
blile insulelor de peste Durare, pricinueste destulasuprire i nelinistire p5sc4ri-
lor, cariT niel pot sa-si urmeze meseria etc.
Fragment din raportul aceluiasT Comandant din 20 Maiii 1857
No. 3 5 2.Din raportul PolitmaistruluT de Vlcov, d-lul Leitenantul Bahrim, alturat
aicT in copie cu No. 323, Ngend abusiva urmare ce uneltesc soldatil otomani din
partea dreapt a Dunril cu p6scariI din Vlcov, ca prinsilnicie si bti ii trec
dincolo in partea lor si le ieati Tam de pe pestele ce prind, fr vre-o pricina
bine-cuvintaa, si pe lang, aceea ocupi in putere si un cordon de pe malul
granitel noastre;indat, spre ap6rarea unor asemine necuviintr, am rinduit
acolo acum de-odata o garnisoan de 20 soldati co un ofiter superior de infan-
terie, ca A, ocupe punturile de pe granit unde este maT nevoie.
Fragment din raportul d-luT Leitenant Bahrim din 16 Main.
185 7.Turcii pe de o parte in putero ocup un cordon pe malul de dincoace
al Dunaril, lar pe de alta oprmd pe p'escard de aicT co totul, iT prind pe Du-
rare, i schinginindu4 en bt6I II tree In partea ceea-lalti a Duniril;urmare
care aduce si o insemtatoare pagula VisterieT Moldovel in privirea Varna ce
s'a luat pana acum de cltra. ea. LocuitoriT din acest tirg (Valccv), a caror
singur chip de vietuire este pe'scaria i cariT nu ail pmint de hranil sea alt
speculatie, acum ail venit a-mi ar6ta ftis, ca cu totil sunt gata a se duce.
Adresa fostulul Ministru din luntru,d-lui Logof. Vasilie Ghica,
din 31Maill 1757 No. 11.307 catr, Secr:etariatui de Stat al Princi-
p at uluT Mold o v el', care ar'and, ea osteniT otomanT a intins paz maritim
teritoriall asupra until crac ce ies din Dun'a're si trece prin tirgurile Rent
Ismail, Chilia si Talcov, child acest crac s'ar cuireni Moldovel, ilind cAleitor
pe parten aceasta, pofteste pe Secretariatul de Stat ca s reguleze cele de cu-
viinta pentru nejignirea drepturilor ce are Moldova asupra aceleT bucriti de loe,
harzit ei prin Tratat.
Raportul Administratiel de Ismail, No. 1194 din 26 Mai.0.1857,
ctr Departamentul din launtru.Pe lngaraportul No. 894 s'ail pris-
tavlisit in original raportul politiel de Vlcov sub No.302, din care onoratul Ministerill
va fi luat larnuririle de cele cuprinse.De trebuint ins este a se lua in observatie
urmtoareaimprejurare, c cracul Dunrii ce trece pe la RenT, Ismail, Chiba si VAl-
cov, de la acest de pe urrra punt se imparte in opt ranauff. Ostenil otomanT ail in-
tins paz, maritim i teritoriall preste toate aceste ramurT, in care se cuprinde
cracul acel principal al plutirii de coral:oil, lsnd ca sub dreptatea carmuiriT

www.dacoromanica.ro
 321

ma micA indoial despre necuviintele noulta hotar i despre tristele No. 1980.
tor urmrT; Proc.-verb.24.
1857
Luand in privire: 9 Decem.
9. CA ins*. inalta Poart. a recunoscut prin acte formale, ca
chiar delimitatia stipulat prin Art. 4 din Tratatul de Bucurestl, prin
care ea cedase cu Besarabia ii juidtate din riul Prutului, precum
Moldovel numai o singuri mic girl, ce curge pe sub t6rmul teritoriultif Mol-
doveI si se vars in mare, care girli abia este plutitoare de niste miel barce
pscaresti. trriOnd veldt din p6scirille tuturor acestor ramuri in folosul haz-
nelei imperiului otoman; in vreme cnd s'ar cuveni ca ramul cel maI ad'anc
al Dunrff si indemnatic spre plutire de corabil, s fie cornun teritoriilor Mol-
doveI si Turciel, precum acest ram are cursul lul pe sub Ormurile tirgurilor
Beni si Ismail, Chilia i Valcov.
Fragment din raportul Comandirulul garnisoaneI Ismail cltr,
Htmnia Moldovei, din 23 Mai 1'11857 No. 362. Dar tot-odatrt mai pri-
vesc, c acestI Otomanl, indat, ce tree dincoace pe la locurile pe unde el vroesc,
sunt cu toate cele lor trebuitoare de ctr autorittile locale, adec politia
de Chilia si aciministratia de aicea, slobOindu-le porunci deschiseprin'sate, spre a-i
inlesni cu crutl si cal, fAcendu-le i recrutatie de volintirT, de care pn acum
transportat un numr ea de opt sute si mat bine peste DunAre, care mesura nu
cunosc de unde provine, crednd cl carmuirea local n'ad ordonat asemenea
poruncT acelel administratiI i politil, din care caus si locuitoril strigg despre
schingiurile i nedrepturile ce le fac Turcil, artnd c dup proclamatiile slo-
bodite de cArmuirea lor, ei s'ar cunoaste sub stpanirea Moldovei, iar nu a Turciel,
care pricinI i fac de se strmut peste Dunre dup, propagandele ce emisaril
turcesti uneltesc prin sate.
Fragment din raportu,1 Lei te.nantuluT Bahrimdin 21 Iunie 1857.
toate pscArlile din partea dreapt a Dunrft, adec pe la ostrovurile
Chine si pe la alte bltl, s'ad vindut ctr un negutitor arman, anume Garabet, el
prin caraulurile turcesti ce pgzesc granita lor sileste pe locuitoril Oscar! din Valcov
de a merge tocma la Sulina spre a vamui pestele. Aceasta era o mare truca
si perdere de vreme a p6scarilor, ins:A dupl mijlocirea mea . . . s'a hotrit cA
vmuirea pestelui s, se Nog In parten turceasck in dreptul cordonulul unde
este cazarma militar a noastr.
RaportulMaioruluI Lupascu cAtr, d-luI HatmanulMoldoveIdin
25 Iunie 1 85 7 No. 24, Dup insrcinarea pusl mie prin porunca E. Voastre
No. 1835, de a face prescrierea cordoanelor cumpdrate, precum i acelor ce urmeaz'l
a se infiinta din nod pe linia Dunril si a m'aril, cu raportul de sub No. 6 am pre-
sentat o asemine list, dar tot-odat cu prilejul acesta m'am incredintat,
Administratia de Ismail, niel chiar Comandantul de acolo, nu cunosc ade-
v6rata gura a DunriI ce se envine Moldova lundu-se de cltr administratia
militar turceasc toate gurile Dunril, neliiand Moldovel de at o singuri
numita Gesova (a Gaste, din care caus se intimpl adese neintelegeri,
fiind-c locuitoriT ce prind peste din mare, neavnd loe pe unde &A se intoarne
la locuintele lor din tirgul Vlcovul, sunt silitT a intra pe gura DunriT numit
Oceacov, unde de cAtr autoritatea turceasa sunt opritT i vmuiti.
(Acts vi Documente. v1.1.) 21

www.dacoromanica.ro
 322

No. 1980. toate insalele cele mid dintre Ismail si Chilia, nu se poate aplica,
Proc.-vcrb.24. si c pentru acest cuvint mal cedand Rusiel in timp de pace in
1857
anul 1817 i insulele cele mar! din preajma IsmailuluI si a Chiliel,
9 Decem.
ea de bunfi-voe a intins hotarul p'ani in bratul Salina;
Luand in privire :
Ca aceast neputint de aplicatie, care a motivat in anul 1817
intinderea hotaruluI pn n bratul Sulinel si se afl descris cu
atka lmurire in Art. 2 din Conventia de la Achermann'a incetat
a esista i pn astdT, i Inca inteun grad mult maI mare, fiind-ca
Moldovel nu s'a inapoiat nicl macar insulele cele midi' dintre Ismail
Chilia, care s'ati fost dat Rusiel in anul 1817 impreun cu Besa-
rabia;
Luand in privire :
C motivele care at servit de bas la regularea hotarelor
intre Rusia si Turcia merit a fi luate in cea maT de aproape con-
sideratie si in folosul Moldova' la asedarea hotarelor dintre ea si
Turcia, cu atata maT mult, cu cat este obsteste stiut. c5, Moldova Ora
la eedarea BesarabieT de ditre inalta Poartil, in anul 1812, a eser-
eitat fr, cea maI mic impedecare sati contestare dreptul liberes
plutirl nu numaT pe bratul Chille! in toat a luT intindere, ci si pe
cele-lalte braturT ale Dunrif, a crora curtire pan la pacea de la
Adrianopole, din 1829, era incredintat numal parcalabilor moldove-
nestl ;
LuAnd in privire:
CA Moldova are necontestabilul drept de a reclama tot te-
ritoriul eedat de Rusia prin Tratatul de Paris, flindc, dup cum mal'
sus s'a dovedit, el a fost si este proprietate nealienabil si parte in-
tregitoare a acestuT Principat, care prin Capitulatiile sale puindu-se
numaT sub protectia imperiuluI otoman, niel odat n'a renuntat
niel la deplina neatirnare a esistinteT sale politice si nationale, niel
la intregitatea teritorial, garantate prin Capitulatiile incheiate cu inalta
Poart, si prin urmare :
C Principatele Romne sunt cu atata mal mult in dreptate
de a cere statornicirea unuT hotar favorabil navigatiel si comertalu'l
lor, asa dar modificarea hotaruluT de astdT, carele le-a luat cu to-
tul putinta intrebuintril acestor drepturT, garantate de eel maT mare
act al secoluluI nostru;
Adunarea ad-hoc a MoldoveT doreste i roagA pe Puterile ga-
rante, s bine-voiascd a Inca/M.14a rectificarea noului hotar dintre
Principatul Moldovel si imperial otoman prin o comisie euro-

www.dacoromanica.ro
 323

peani conform cn neprescriptibilele drepturi de proprietate, de No. 1980.

libertate, de navigatie i comer, garantate Principatelor Romftne Proc -verb.24.
1857
prin Art. 15, 21, 22 si 23 din Tratatul de Paris. 5 Dec. 1857.
9 Decem.
Raportator: C. Hurmuzachi.
(Subscrisi) La scar Catargiu, Manolachi Costachi, Petru
Mavrogheni, Anastasie Pan u, Dimitrie Rallet,
Vasilie Sturdza, Constantin Hurmuzachi.
D-lui M. Kogillniceanu core timp de 24 care spre studiarea acestuY
raport.
D-lui Dr. Vdrnav dice, ca. propunerea este prea insemnatd in
sine si luerarea el: este prea frumoas ca st nu m simt
patruns de datorie a cere sa. o lasin macar pe mane, easa nu-
mal m'c' void putea desfta astli in cetirea lucrariI cu toata luarea
aminte, iar mane me oid desfata primind propunerea cu toata mul-
tmirea sufletuluT, ca una din cele mai vii dorinti ale VriI)5.
Adunarea incuviinteazLI aceastri cercre.
Vice-presidentul, consultand mal intaid Adunarea, rdic edinta
anunt viitoarea intrunire pe Mari in 10 Dechemvrie i Adunarea
se desparte in comitete.
Presidentul AdunriT, Sofronie Mitr op o lit al Mo Ido vet
Secretarii Adungrii, Pet ru Ma vrogheni, Dimitrie
Rail et, Anastasie Panu, Con-
stantin Hurmuzachi, Dimi-
tri e Grigoriu.
32. Procesul-verbal No. 25. edinta din 10 Decembre
1 8 5 7.

Ast,li, a dou-decl i cincea sedint a AdunAril se deschide sub No. 1980.

presedinta inalt Prea Sfintiei Sale Parintelui Mitropolit. Proc.-verb.25.
D-luT A. Panu ceteste apelul nominal, la care s'ati aflat fat 82 1857
10 Decem.
membri, iar absenti 2, si anume: 1 bolnav: D-lur C. Rola; 1 in con-
gedie: D-lu. I. Hrisanti.
D-lui D. Grigoriu ceteste procesul-verbal al sedintei trecute, care
se adopteaza fra vre-o modificare.
D-lui Dr. Veirnav iea cuvintul i Oice, ea de vreme ce Adunarea
din BucurestY a svirsit lucrrile sale, este de neap6rat trebuinta a
svirsi lucrrile noastre, declarand toate chestiile de urgente, desta-
tndu-le i svirsind tormalitatile cerute. Aceasta sa o facem pentru
ca Congresul sa se poat, aduna cat de in "graha.

www.dacoromanica.ro
 324

Cuvintul d-lul Dr. Varna v

No 1980.
Din Monitorul Adunara ad-hoc din Bucurevtl m'am incredintat,
Proc.-verb.25. ca Adunarea a incheiat lucrarile sale, are'tnd c peste acele dorintl
1857 rostite nu maI are nimic a rosti f',ra de impreunarea aminduror Adu-
10 Decem. narilor. Neap6rata nevoie dar este a mntui vi nol lucrrile. noastre
cat de degraba, dorinta adanc simtita de fie-cine din noT
Socotinta mea decl este, ea toate dorintele de interes general
ce se lucreaza impreuna cu dorinta locuitorilor sa se hotarasca de
urginte, v'i s le desbatem WA intrdiere, dupa care biuroul sa-1 in-
deplineasca formalitatile cuvenite catre comisia europeana, arkand
din partea Adunara, ca dorintele tgra pentru Conferinte ail luat
sfirvit.
Dupa aceasta sa se desbata vi dorintele ce se vor infatova din
partea Comitetelor, v'i sa se amie la Adunarea Ronaniel; vi ava s
inchidem vi Adunarea ; did . socotinta mea este, ca daca Adunarea
din Bucurevd a hotarit odata ca nu mal are niel o dorint de interes
general de rostit, apoI nol. nu mai suntem in dreptate de a arta
pra vi dorintI sociale in privire, ea noI nu rostim dorintl pentru
teara, precum se gasevte astadl, ci pentru viitoarea Romnie.
EA am indemnat sa mergem cu rostirea dorintelor inainte, nu-
mal vi numaY ca s nu ne abatem de la rostirea Tratatulul de Paris,
priyind in el scaparea de suferintele noastre, scaparea drepturilor vi
a nationalitata noastre. Am rostit dorinte in privirea desvirvitel or-
ganisarI a Ora vi am indeplinit rostirea Tratatula de Paris. Cu aceste
s incheiam lucrarile noastre, vi ca s nu fim pricina unel zadarnice
intardierl pentru Adunarea Congresulul, sa amin'am toate dorintele
speciale la viitoarea Adunare a Romniel.
D-ha C. Hurmuzachi cetevte raportul comisid insarcinate cu
desvoltarea chestiel atingkoare de Indreptarea hotarelor Principa-
telor prin o comisie europeana.
D-lul M. Kogeilniceanu da de vtire, c voevte a infatova un aman-
dament, vi land cuvintul lauda' raportul comisiel vi in special toate
lucrarile evite din peana d-luI Hurmuzachi. Dupa aceasta cetevte
amandamentul s'ti, prin care propune oare care modificarl vi adaogirl:
Subscrisul propune de a se modifica proiectul de incheiare
asupra regulara hotarulul Principatelor la gurile Dunaril in urma-
torul chip :
Puntul 1 s se modifice cu adaogirea dup cuvintul de se
intindeati cuvintelor de ambe partile Dunarif.
Dovedile c, d, e, f sa se vteargi.

www.dacoromanica.ro
 325

La puntul 5 sa se adaoge i cuvintele si prin urmare a No. 1980.

tuturor gurilor et. Proc. verb. 25.
1857
La puntul 9 sa se adaoge la cuvintele si a Chilief espre-
N Decem
siile care pururea a facut parte de teritoriul oraselor Ismail si Chilia,
servind chiar la mijloacele de vietuire ale locuitorilor acestor orase.
La puntul 10, dupa cuvintele Acherman sa se adaoge odupa
desprtirea insulelor ce formeaza intaia Delta si care se and in MO
cu Ismailul i cu Chilia, de orasele de care ele pururea a atirnat.
Cifra de 1817 din puntul 10, fiind greseala tipografic, sa se
indrepte in 1812.
Dup.' puntul 11 s se adaoge un nog considerant, i anume:
LuAnd in privire ca chiar prin insust hatihumaiumul M. S. Sul-
t:inulut din 1774 (anul EgireT 1188 luna Gemal) sloboc,lit catre Prin-
cipatele Romano, inalta Poart a recunoscut in puntul 1X, cii ana-
dtma, adeca matca Dungril, trebue s desparta Principatele de Turcia,
si ca prin urmare aceasta linie trebue sa se intinda pana.' la Marea
Neagr, servind de hotar despartitor intre Principate i Turcia matca
craculut principal al Dunarit.
La puntul 12 s se di,, c', daca dup Conferintele din Paris
din 6 lanuarie 1857, Moldova nu se cuvine prin respectul ce pas-
treaza pentru hotaririle Putcrilor garante, a reclama..... inainte.
inaintea puntulut 13, transformat, in urma puntulul 12 s
se oica totust Principatele sunt etc.
Dup puntul 13 s se adaoge un noti considerant :
Luand in privire cii fri insulile ce sunt in fata cu Ismailul
cu Chiba si care in anul 1817 s'ati cedat Rusiet, tocmat pentru
ele era neap6rate pentru aceste orae i din vechal atirnate de ele,
porturile Ismail, Chilia i Valcov sunt amenintate de o deplin ruina.
Ca chiar cnd bratul Sulinet satt al Sf. Gheorgbie, dupa bine-
voitoarele msurt ale Europel, s'ar curti pentru a servi navigatiet
comertulta celta mare, totust Principatele a neaprata nevoie sa
fie singure staptIne pe cracul Chiliet, spre a-1 putea curati i face
navigabil pentru comertul i plutirea lor speciala..
La dorinte s se inlocueasca cuvintul de Principatul Mol-
doveY prin Principatele Unite.
(Subscris1) M. Kogalniceanu, Malin escu, Iacova chi, D.
Gheorghiadi, Arhim. Neofit Scriban, I. Varian.
Sedinta se suspendeaza pe 10 minute spre a da comisiei putint
de a delibera asupra amandamentulut d-lut Koglniceanu.
Dup redeschiclerea sedintet d-lul Hurmuzachi comunic urtn-
torul resultat al intelegera ce a urmat intre comisie i d-lut Ko-

www.dacoromanica.ro
 326

No. 1980. glniceanu. Punturile 1 si 3 s'ail adoptat, asemenea i punturile 4,

Pro -verb. 25. 5 si 6. Puntal 7 s'a adoptat, de si raportul comisie dovedeste, ca
1857
10 Decem.
Principatele a dreptul necontestabil asupra tuturor Deltelor Dunril.
Adoptarea puntului acestuia a urmat ins numal spre a arta, ct hotarul
de agtdl este in contradicere chiar ca acel recunoscut prin hatise-
riful din 1774 si malt mat nefavorabil de &At acesta. Punturile 8
si 9 din amandament nu s'ati adoptat, in privire c Tratatul de Paris
a dat Moldovei toate Deltele, iar protocolul Conferintelor de la Paris
din 6 Ianuarie 1857, care d Deltele in stpnirea TurcieI, nu s'a
ratificat inc'd si in privirea marilor drepturl ce Moldova are asupra
tuturor Deltelor, dup cum s'a dovedit in raportul comisier. Puntul
10 s'a primit. La considerantul 12 s'a adoptat o singurii modificare,
unde cuvintul are s'a prefcut in ar avea.
D-luI V. Sturdza dice, ca in privirea dovedilor cuprinse in raportul
comisieI despre drepturile ce Principatele a asupra tuturor Deltelor,
hotarul determinat prin hatiseriful din 1774 ar fi o mrginire a acestor
driturr, si de aceea propane ca sa se Ilea, ca chiar dup acel hati-
serif hotarul de astdi este asupritor.
Adunarea, consultan prin sculare i edere, adopteaz In unani-
mitate proiectul comisiel cu mod.ificrile din amandamentul d-luI Ko-
glniceanu si aflogirea propus de d-luI V. Sturdza.
Adeverirea votuluI prin inscris se amin' la viitoarea sedint.
Presidentul, consultnd mal nti Adunarea, rdic sedinta
anunta viitoarea intrunire pe Vinerl in 13 Dechemvrie, iar Adu-
narea se imparte in comitete.
Vice-presidentul Adunrir, Constantin Negr e.
SecretariI Adunrif, Petru Ma vrogheni, Dimitrie
Rallet, An astasie l'anu, Con-
stantin Hurmuzachi, Dimitrie
Grigoriu.
33. Procesul-verbai..No. 26. -- edinta din 13 Dec em-
b r e 1 8 5 7.
Astdl, sedinta a 26-a a Adunrif se deschide s-ub presedinta
No. 1980. d-lul vice-presedintelut Constantin Negre.
Proc.-verb 26. D-lul C. Mortun ceteste apelul nominal, la care s'ati aflat fan
1857
76 membri, iar absent' opt, i anume: 5 bolnavl: inalt Prea Sfintitul
13 Decem.
Mitropolit, d-lor C. Rolla, M. Costin, P. Mavrogheni, C. Ostahi
unu in congedie: D-1u1 I. Hrisanti ; doI n'ati venit : D-lor I. Docan, I.
Can tacuz in.

www.dacoromanica.ro
 327

D-lui C. Hurmuzachi ceteste procesul-verbal al sedinta trecute, No. 1980

care se adopteaza fr vre-o modificare. Proc.-verb. 26.
1857
Se pseste la adeverirea votului prin inscriere asupra urmtoa- 13 Decem.
ra incheieri din scdinta trecut :
Astacil, anul una mie opt sute cina-dea iseapte, luna Dechem-
vrie in dece dile.
Stiut este:
1. Ca Principatele Moldova si Valahia, nu numai in timpurile
Techi, el si in urma Capitulatillor ce ele aii incheiat ca imperial
43toman, se intindeati de ambe prtile DunAril pang' la Marea Neagral;
Acest fact istoric se dovedeste intre altele :
Prin titlurile lul Mircea-Vod, Domnul Valahiel, carele a
incheiat cea dintaie CapitulAie cu Turcia, titlurl, 'Mire care se cu-
prindeail i urmtoarele : Stripanitor al Vrilor din amindou6 prtile
Dunril pan la Marea Neagra, al cetalii Drista (Silistria), Despot
al Dobroga si c. 1. 1)
Prin Tratatul dintre Sigismund, Regele Romanilor, al Unga-
c.1., i Vladisla, Regele Poloniel, din 15 Martie 1412, despre
modul cum sa se imparta intre ei veanicul pom de discordie Mol-
dova la intimplare cand Alecsandru, Domnul acelu Principat, nu
le-ar da ajutor in conira Turcilor. Tratatul acesta stipuleaza intro
altele, ca din teritoriul Moldova, acel dintre Prut si Marea Neagrt,
jumtate, impreuna cu cetatea Chilia, sit se dea lul Sigismund, iar
ceea-lalta jumtate, impreun, cu cetatea Achermanul, luI Vladislail;2)
Prin mrturia KIT Enea Silvia in Istoria Europel: Despre Ungaria,
Cap. I, II, VI, carele dice, ea Valahia (Moldova) incepnd de la Ardeal
se intinde pana la Marea Neagra (a Transilvanis incipiens, usque ad
Euxinum protensa palagus) ;
Prin marturia VorniculuI Ureche (in Analele Moldova, pag.
98), care incredinteaz, ca hotarul Moldova se intindea pana in Nistru
si pk la mare;
Prin mal multe hrisoave domnestl, care arat, c DomniI Mol-
dova intro alte titlurr aveaii i acel de stapanitorl de la plaiurI pang
la mare; 3)

Dionisius Photinos, Istoria, tom. III., pag. 370, nota. Dogiel, Codex
Diplomaticus Regni Poloniae, tom. I., pag. 598: a terrarum Dobrodicii Despotus
et Tristri (Silistriae) Dominus etc. etc.Idern pag. 599. Gebhardi, Geschichte
der Walachei, pag. 293, nota. Engel, Geschichte der Walachei, pag. 157.
Pray, Dissertationes, pag. 146. Dlugosz, Lib. XI., pag. 321. Engel,
pag. 116-117.
Chronica luT Ureche, pag. 100, nota lui Miron Costin.

www.dacoromanica.ro
 328

No. 1980. 1) Prin mrturia Printulul Dimitrie Cantemir (in Descrierea

Proc -verb. 26 Moldovei, ed. germana, pag. 39), carele incredinteaza, ca despre amea-
1857 d-di hotarul Moldovel s'a intins tot-deauna pan in Dunre, iar despre
13 Decem.
re'sarit pan. in Marea Neagra;
g) Prin hrtile geografice cele vechl si chiar acele din secolul
al XVIII-lea, in care Marea Neagra, incepnd de la Acherman 'Ana la
gurile Dunarii, si anume pan la aceea a SI. Gheorghie, se numeste
Marea Moldovel (le Pont-Euxin de la Moldavie); I)
CA Besarabia forma a treia parte a Principatulul Moldovel
si cuprindea In sine tinutnrile Bugeacului, Ismailulu, Acherma-
fluid si China"; 2)
CA prin urmare si acea parte din Besarabia, care se allA.
intre braturile DunArii, si amine hare acel al Chiliel si acel al St
Gheorghie, si se intinde pAnA la Marea NeagrA, a fost proprietate
necontestabilA a PrincipatuluI Moldavelf;
Adevrul acesta se dovedeste:
Prin situatia cetatii moldovenestl Chilia veche (Eski Kilia),
dup cum mrturisesc ruinele care se afia, in luntrul Deltei, intr'o
deprtare insemnatoare de la malul drept al bratului Dunarii, numit
al Chiliei, aproape de gura acelul rib' , si care stApAnia tot teritoriul
din cuprinsul Delta";
Prin numirile romftnesti ale mai multor locuri, pirae, val,
lacuri, insule s. a. din cuprinsul Delta numirT, care si pani% astadi
s'ail conservat, de si teritoriul pe care ele se afla, dupa. stipulatiile
Tratatelor ruso-turcest de la Bucuresti si Adrianopole, ail r6mas ne-
locuite. Din num'rul acestor numirT insemnm aicT numal urmatoarele:
Intre bra4n1 ChilleI si bratul Salina: Insulele IonestiI, Balta Dra-
cucului, lacurile Pscariului, Tatarul mare, Tatarul mic, Lunga, Piperiu,
Fortuna, Boldu, TslOnesti, Rosca, Babele;
titre bratul Sand si bratul Sf. Gheorghie: Lacurile Dra-
gulinul mare, Dragulinul mic, Vlenif marl, 'Mena' mid', Lumina,
Porcul, Porculetul, Lacul lui Isac, Isacelul, Rosulea, Rosuletul, Bivo-
lul (in jos de Sulina langa mare), Bivolet, Coliba Pscarilor, Obrotenii,
Lacul Brumei, Coliba Tutuenilor;
Prin nenumrabile acte de stapnire, esercitate de catre Domnil
MoldoveT, din care aici amintim numai urmatoarele : Cesia prin care
Petru Voda, Domnul Moldovel, a dat cetatea Chiliel Ungurilor (1448)8)
Colson, pag. 216 etc.
Cantemir, pag. 69.Sulzer, Gesch. des transalpin. Dacieus, pag. 455 si
urm.Wolf, Beschreibung der Moldau, tom. I.,.pag. 9 si 67.
Chronica Moldovel de Ureche, pag. 111. Engel, pag. 127.

www.dacoromanica.ro
 329

pentru ajutorul ce dat la alungarea lut Roman Voevod de pe tronul No. 1980.
MoldoveT ; ajutorul dat de Mohamed II., allatul luI Stefan eel Mare, Proc.-verb.26,
1857
la 1462, spre a lua prin asedie cetatea Chilia veche din stpnirea
13 Decem.
Ungurilor; luarea cettilor Chilia i Aeherman de care Stefan
cel Mare prin asalt ; rinduirea de parcalabl din partea luT in aceste
cettT; rezidirea i intocmirea acestor cettt de catre el; 2) ospi,tali-
tatea data In an. 1475 de cetatea ChilieT tinerilor GenuezT, cariT ro-
bitT la luarea CafeT i dusI la Constantinopole, spre a inrolatl in
fi

corpul Ianicerilor, ail soh' pat in acea cetate moldoveneasca ; 3) ar-

derea cettil Chilia de ctre Moldoveni in domnia lul Petru Rare ;
Prin raportul DivanuluT MoldoveT ctre generalul Elem,
atuncea comandantul ostirilor rusestI de ocupatie din 1769, rspuns,
care intre altele cuprinde i artarea urmtoare : Iar hotarul
MoldoveT a fost pn in Nistru i 'Anti in Dunre, intru care se cu-
prinde Benderiul, Cetatea Alba' (Acherman), Chilia, Smilul (Ismailul),
Tomarova (RenT) i Hotinul, toate cettT i locurI de marginile 061;4)
Prin cererea ce deputatil MoldoveT, trimisT la Petersburg in
anul 1769, ail fticut imprteseT EcaterineT in cuprinderea urmiatoare:
((Iar cnd va bine-voi Dumneddi sntul prin nebiruitele arme ale
imprtieT Tale a se supune acele locurI din Nistru pn in Dunre,
iarsT ne rugm, ca locurile cele-ce ail fost din vechiil ale Moldovel

Engel, Gesch. der Moldau, pag. 134. Gebhardi, Gesch. der Molda.u, pag.
592, 693.
Engel, tot acolo.Zinkeisen, Gesch. des osman. Reiches, tom. II., pag.
381-382.Ureche, pag. 119: In anul 6973 (1465) in luna lul Ianuarie 23 adu-
nAnd Stefan VodA multA oagte de tearA, vrnd s, r6scumpere cetAtile care le
luase Turcii de la altI Domni, pogoritail cu toatA puterea sa spre cetatea
sosind Mercurl spre Jo! la meadA-noapte, a incuniurat cetatea; ins6
Jol nu s'ail apucat de hrtn, iarA Vinefi de dimineatA ail inceput a batere cetatea
si asa toatA diva s'ail hArAtit 'Ana% in searA. lar SAmbAtA se inchinarA eel din

cetate intrat Stefan VodA in cetatea Chiliel i acolo petrecnd tre dde, ve-
selindu-se i lAudand pre Dumnecleti, imblandia oameniI in cetate. De acolo si
la Cetatea Alb, (Acherman) ail tras, si multA n'AvalA fAcend, a dobAndit
Cetatea Alb6, si asa amindou cetAtile cu multA v6rsare de sAnge le dobAndi,
care le-ail si intArit cu bucate i cu slujitorI, lAsand pre Isaia i Buhtea pAr-
calabY ca sA grijeascA, iar Stefan VodA intors la scaunul sal la Suceava.
ain anul 6986 (1477) Iunie 22 at' inceput Stefan Vod a zidire eetatea Chiliel
(ail adaus o cetAtue, cea mai micA cAte cetatea cea mare, seaa ati dires
intArit la cetate ce a socotit, trAgendu-I i alte pAnzi) s, adaoge Miron Costin acolo
in notA).
Cantemir, aDescrierea Moldovel, pag. 116.Engel, Gesch. der Moldau, pag-.
179.Hammer, Gesch. des osman. Reiches, ed. II., tom. 2., pag. 152.
Arhiva RomAneascA, pag. 191.

www.dacoromanica.ro
 3:30

No. 1980. sa nu r'mae cu deosebit stpanire, ci iarasT catra Domnia Moldo-

Proc.-verb.26. vey sa-fie impreunate, dupa hotarul vechia;
1857
1-3 Decem.
IV. Ca Moldova Diet data nu s'a supus imperiului otoman
prin puterea armelor, ci de buna Toe s'a pus numal -sub protectia
luI, reservandu-si toate drepturile ce constituese neatirnarea sta-
turilor, dupa cum dovedesc Capitulatiile el din 1511 si 1634, in-
cheiate in depliti, libel tate si de atuncea pana in qilele noastre
necontenit intarite de catre inalta Poarta ;
Ca prin Art. 3 al Capitulatiei din 1511 si prin Art. 5 al
Capitulatiel din 1634, malta Poart, s'a indatorit a apra pe Mol-
dova, acest P.IMINT SLOBOD SI NESUPUS (Art. I. al CapitulaVel.
din 1511), de top coi-ce ar putea sl o calce, pzindu-o In starea
intru care a fost mai inainte, fra a i se lace vre-o nelegiuire, semi
sa salero ea sa i se faca vre-odata cea maI mica desbinare seati
despfirtire ;
Ci prin urmare aceasta indatorire a Inaltel Porti se in-
tindea i asupra Deltei DunariI, care era o parte intregitoare a
Moldovel ; cacl acel ce s'a indatorit a apgra totul, s'a indatorit a
apra i partite din care se compune totul ;
Ca cu toate aceste, Sultanul Soliman la 1538 (adeca 27
de anf dupa incheiarea Capitulatiel luT Bogdan cu Baiazed II.) a rupt
din trupul Moldovel o parte toarte mare, si anume unghiul dintre
Marea Neagra, Nistru i Prut, impreuna cu cetatile Acherman si Chi-
lia, in care a pus garnisoane turcesti, i declarand teritoriul rasluit
de pfunint supus (rai), l-a pus sub ascultarea unuT Pasa, urmare
cu atata maT contrarie tuturor principiilor drepttil, cu cat causa
n'a fost alta, de cat opunerea lui Petru Rare de a spori peschesul
anual de 4000 galbinT, stipulat prin Capitulatia din 1511, la suma
de 10.000 galbini si a-1 preface in bir (tribut); 2)
Ca afara de aceasta, in anul 1812, prin Art. 4 al Tratatului
de pace de la BucurestI, malta Poart a cedat Rusiei o parte mare
din Moldova, precum i toata Besarabia, impreun cu o parte a Del-
te't, statornicind ca Prutul, incepnd de la locul unde intra in Mol-
dova pana' acolo unde se varsa in Dunare, iar de acolo malul stang
al DunariI pan. la Chilia i pana unde acest rid se vars in mare, s
fie unja de desprtire a hotaruluT, ins cu aceasta conditie, ca navi-
gatia sa urmeze a fi comuna aminduror staturilor i ca insulele Du-
ineepnd de la Ismail pana la Chilia, ca unele ce sunt mal
aproape de malul stang, s fie sub stpanirea Rusief;
Arhtva RomAneascrt, tom I., pag. 278.
CanteminGesch des osman Retches, pag. 282, nota 32. Gebhardi, pag. 632.

www.dacoromanica.ro
 331

Ca' inalta Poarta, recunoscnd neputinta aplicatiei hotaruluI No. 1980.

stipulat prin Art 4 al Tratatulul de la Bucurestr, in anul 1817, asa Proc-verb.26.
1857
dar in timp de pace, a mal cedat Rusiel si cele dou marl insule 13 Decem.
din preajma Ismailulul si a Chilie, adeca restul Delta dintre bratul
ChiEel* i acel al Suline'', dupA cum atesteaza Protocolul incheiat in
Constantinopole la 21 August 1817 intre inalta Poarta i ambasa-
dorul Rusiel de langa ea si intarit prin Art. 2 al ConventieI de la
Acherman din anul 1826;
CA la 1829, prin Art. 3 al Tratatultil de la Adrianopole, inalta
Poarta a mal. cedat Rusiel si a doua Delta, dintre bratul Suline! si
acel al Sf. Gheorghie, care ca parte intregitoare a Moldovel, prin Ca-
pitulatil solemne, marturisite i intarite chiar prin acel Tratat (Art. V),
a fost increclintata protectid imperiuluI otoman;
Pe Mt-1ga aceste luand in privire :
Ca Tratatul de Paris, prin Art. 21, a botarit ca teritoriuI cedat
de Rusia sA fie intrupat in Principatul Moldovel ;
CA in teritoriul cedat de Rusia so cuprind i Deltele DunariI;
CA mal sus citatul Tratat, prin Art. 22 si 25, a pus Princi-
patele Romne i drepturile lor, asa dar si Intregitatea teritorialfi
a acestor WI, sub garantia tuturor Puterilor care l-ati subscris
prin urmare a garantat Principatelor Deltele Dunarii, care li res-
tituit prin Art 21 al aceluiasI Tratat;
Ca prin Art. 23 al citatultd Tratat, inalta Poarta s'a Ma-
torit intre altele a conserva Principatelor Romano i deplina liber-
tate de comert si de navigatie;
Luand in privire:
CA Art. 14 al disuluI Tratat a proclamat libertatea Dun:aril
inlaturarea tuturor pedecilor navigatiel pe ea, si prin urrnare
libertatea tuturor gurilor el;
Land in privire :
CA cu toate aceste, in urma protocolulul Conferintelor de la
Paris din 6 Ianuarie 1857, malta Poarta a luat in a ei nemijlocit
esclusiva stapanire tot teriforiul cuprins in Deltele Dunarii;
Luand in privire,
Ca modul aplicatiel de astadI a acestei msurI inchide cu to-
tul comunicatia directa a Moldovel cu Marea Neagra; cad. bratul Chiliel,
in a sa intregime, face asta41 hotar numai in cursul luI de la Ismail
pa.nA la Chilia si de acolo pinA la Irlcov, unde acel brat se des-
parte in mal multI cracI, iar de la Valcov inainte i pana la mare
s'a luat de linie despartitoare a hotarulul cel mal ink i mai depr-
tat din aceLI craci, i anume eracul Gtei, carele nu numaY nu este

www.dacoromanica.ro
 332

No. 1980. navigabil niel macar pentru barce midi, ci in timp de vara se poate
Proc.-verb.26. trece chiar 0 pe jos ;
1857
13 Decem Luiind in privire:
Ca acest hotar nu numai a condamnat porturile Reni, Is-
mailului, Chilla si Iralcov, odat atat de inflorite, la neap;rat peire,
ci Inca a pus pe Principatele Romne in totali neputinta de a se
folosi de bine-facerile liberttii propriului lor fir' 0 de a esercita
dreptul deplinel libertati de navigare i de comert ce li s'a ga-
rantat prin Tratatul de Paris, dup cum se dovede0e din raporturile
autorittilor militare i civile ale Prinbipatului Moldovei (Vedi pag.
320-321, nota), care nu lash' cea mal mica indoiala despre necuvi-
intele noului hotar i despre tristele lor urmri ;
LuAnd in privire :
Ca ins* inalta Poarth a.recunoscut prin acte furrnale, c
chiar delimitatia stipulata prin Art. 4 din Tratatul de Bucure0I, prin
care ea cedase cu Besarabia i jumetate din flu} Prutului, precum si
toate insulele cele mici dintre Ismail si Chilla, nu se poate aplica, i
ea pentru acest cuvint mai cednd Rusiel in timp de pace in anul
1817 0 insulele cele marl din preajma Ismailului i a Chiliei, care
pururea ail facut parte din teritoriul orarlor Ismail 0 Chilia, ser-
vind chiar la mijloacele de vietuire ale locuitorilor acestor orar, ea
de bun-voe a intins hotarul pang in bratul Sulinei;
LuAnd in privire :
Ca aceast neputint de aplicatie, care a motivat in anul
1817 intinderea hotarului 'Ana in bratul Sulinel .0 se afl descris
cu atata lamurire in Art. 2 din Conventia de la Acherman dup
despbrtirea insulelor ce formeazd inthia Delta, i care se afla in
fat cu Ismailul i cu Chilia de orarle de care ele pururea ail atir-
nat, n'a incetat a esista i pm. ast'all, i inca inteun grad mult
mal mare, fiind-c Moldovei nu s'a inapoiat niel macar insulele cele
miel dintre Ismail i Chilia, care s'att lost dat Rusiel in anul 1812 im-
preuna Cu Desarabia ;
Luand in privire
Ca motivele care ail servit de bask la regularea hotarelor
intre Rusia i Turcia merita a fi luate in cea mal de aproape con-
sideratie si in folosul lioldovel la ardarea hotarelor dintre ea i Tur-
cia, cu atta ma mult, cu cht este ob0e0e tiut, ca Moldova 'Ana
la cedarea Besarabiei de catre inalta Poart, in anul 1812, a esercitat
frt oca mat' mica impedecare sag contestare dreptul liberei plutiri
nu numai pe bratal Chiliei in toat a ILA intindere, ci i pe cele-lalte

www.dacoromanica.ro
 333

braturY ale Dunrii, a carora curatire Oa la pacea de la Adriano- No. 1980.

pole, din 1829, era incredintat numai parcalabilor moldovenestI; Proc.-verb.26
1857
C chiar prin insusT hatiseriful M. S. SultanuluI din 1774
13 Decem.
(anul egirel 1188 luna seval) slobolit catre Principatele Romne,
Poarta a recunoscut In puntul al IX-lea, ea anaduna, adeca matca
Dunaril, trebue s desparta Principatele de Turcia, i ca prin urmare
aceast linie trebue sa se intinda Oita la Marea Neagra, servind de
hotar despartitor intre Principate i Turcia matca craculuI principal
al Dunaril ;
LuAnd In privire :
C5'. Moldova are necontestabilul drept de a reclama tot te-
ritoriul cedat de Rusia prin Tratatul de Paris, fiind-ca, dupa, cum
mal sus s'a dovedit, el a fost si este proprietate nealienahil i parte
intregitoare a acestul Principat, care prin Capitulatiile sale puindu-se
numaI sub protectia imperiulul otoman, niel ()data n'a renuntat niel
la deplina neatirnare a esistinteT sale politice i nationale, niel la in-
tregitatea teritoriala, garantate prin Capitulatiile incheiate cu inalta
Poart, i prin urmare,
Ca Principatele, Romne sunt cu atata mal mult In dreptate
de a cere statornicirea unui hotar favorabil navigatlet si comertului
tor, asa dar modificarea hotarulul de asta'ciI, carele le-a luat cu totul
putinta intrebuintari acestor drepturT, garantate de cel mal mare act
al secolulul nostru ;
Ca fara insulile cele marl ce stint in fa t cu Ismailul i cu
Chilia si care in 1817 s'ail cedat Rosiel, tocmaI pentru ca ele erag
neap'rate pentru aceste orase, de care din vechime a fost atIrnate,
porturile Ismail, Chilia i Valcov sunt amerintate de o deplin ruin,
si in sfirsit
Ca chiar cand bratul SulineI sail al SI. Gheorghie, dupa
bine-voitoarele m'surI ale EuropeI, s'ar curti pentru a servi navi-
gatiel i comertuluI celul mare, totusI Principatele a neap'rat ne-
voie s'a fie singure staphne pe cracul Chiliel, spre a-1 putea curati
lace navigabil pentru comertul i plutirea lor special;
Adunarea ad-hoc a Moldovel' doreste i roag pe Puterile ga-
rante, sii, bine-voiasek a incuviinta rectificarea nonlut hotar dintre
Principatele Unite si impede otoman prin o comisie europeani,
conform cu neprescriptibilele drepturi de proprietate, de libertate,
de navigatie i comert, garantate Principatelor Romne priu Art.
15, 21, 22 si 23 din Tratatul de Paris.
Voteaz pentru in unanimitate, i anume : Prea Sfintia Sa Epis-
copul Ghenadie *endre, Episc. Filaret Scriban, Episc. Calinic Miclescu,

www.dacoromanica.ro
 33-1

No. 1980. Arhimandritul Neofit Scriban, Arhimandritul Melchisedec, Iconomul

Proc.-verb.26. D. Matcas, d-lor Dimitrie Miclescu, Dr. Fatu, Constantin Bdrti, L
1867
13 Decem.
Levarda, D. Cozadini, V. Malinescu, Danila Balan, Mihail Kogalni-
ceanu, Dr. \Palmy, G. Masian, Neonlal Canano, D. Savin, Stefan
Cali, S. Canano, A. Botez-Forscu, Alecu Jiean, Toader sin Pavel,
Simion Stanciu, Gr. BaI, M. Jora, V. Zaharia, Dimitrie Gheorghiadi,
Alecu Aslan, C. Sturdza, Gr. Varnav, C. Roset, Ion a Babel, D. Cracte,
P. Braescu, I. Pruncu, Chirila Ciocarlie, G. lije, V. Sturdza, Ioan Roat,
V. Balais, A. Teriachiu, C. Iacovachi, I. Fotea, L. Catargiu, A. Cuza,
G. VArlan, Manolachi Costachi, Vasilie Neculail, G. Sturdza, Vasilie
Stan, Raducanu Saya, S. Miclescu, Gr. Sutu, C. Sturdza, Ioan
N. Catargiu, N. Bosie, I. Rosca, Dimitrie Ghidionescu, Neculd Ia-
mandi, Pand. Croitoriu, D. Romov, Lazar Galiardi, Gr. Costachi,
Constantin Stiun, Timofti Sacalov, I. VArnav, N. Carp, Constantin
Hurmuzachi, D. Grigoriu, D. Rallet, C. Mortun, C. Negre.
Conform . 79 din Regulamentul AdundriT, d-lul vice-presidentul
declar, ca Adanarea a ineaviintat.
Adunarea primeste in discutie doug propunerI trimese de catre
Comitetul proprietarilor
intaia propunere, atingtoare de infiintarea de comisil generale
tinutale, se primeste in unanimitate de Adunare, consultat prin
sculare i edere.
Dupa aceasta se pseste la adeverirea votulta prin inscriere asu-
pra urmatoarel incheierl :
Ast4f, anul una mie opt sute cinc1-4ecl si seapte, luna De-
chemvrie in 4ece
LuAnd in privire el cea maI nimerit cale, pentru ca interesele
nevoile tgriI sa ajunga la cunostinta guvernulul, sunt Corpurile
deliberante
C prin intemeiare de asemenea corpurI dobandit cele mal
insemntoare resultaturI la desvoltarea materiala i moral a VriI,
pretutindine unde ele s'ati aplicat ;
Ca necesitatea unel asemine institutiI este obsteste sirntIt
In teara noastr. ;
Comitetul proprietarilor marl propune Adunril generale adop-
tarea urnnatoareT dorintY :
Si. se recunoasc tinuturile de persoane civile ;
Sa se infiinteze in fie-care tinut ate un consiliti tinutal, a
cruia compunere s fie basat pe principul electiv ; atributele lul
principale s fie :

www.dacoromanica.ro
 335

((a) A delibera asupra bugetuluI ating6tor de cheltuelile ordi- No. 1980.

nare si estraordinare ale tinutulul; Proc.-verb.28_
1857
A cerceta semele de veniturt i cheltuell ale tinutulul; 13 Decem
A face impartirea contributiilor directe prin tinuturI dupti
regulele statornicite prin legI ;
A propune toate msurile de interes special ale tinutuluI ;
A-sl. da socotinta in ehestiT de interes general, cand vor fi
consultate de catre guvern ;
03. Modul compuneril, timpul sesiilor i cele-lalte atributit vor
face obiectul une legI speciale, votate de Adunarea legislativa viitoare.
Voteaza pentru in unanimitate, i anume: Sfintia Sa Episcopul
Ghenadie Sendre, Episc. Filaret Scriban, Episc. Calinic Miclescu,
Arhimandritul Neofit Scriban, Archim. Melchisedec, Iconomul Mat-
eas, d-lor D. Miclescu, Dr. Fail, C. Baclaraii, I. Levarda, D Cozadini,
V. Malinescu, Dan. Balan, M. Kogalniceanu, Dr. Varnav, G. Masian,
N. Canano, D. Savin, St. Cali, S. Canano, A. Botez-Forascu, A.
Jiean, T. sin Pavel, Sim. Stanciu, Gr. Bals, M. Jora, V. Zaharia, D.
Gheorghiadi, A. Aslan, C. Sturdza, Gr. Varnav, C. Roset, I. a Babel,
Dimitrie Cracte, Petru Bra'escu, I. Pruncu, Chir. Ciocarlie, G. lije, V.
Sturdza, I. Roat, V. Balais, Alecu Teriachiu, Constantin Iacovachi, I.
Fotea, Lascar Catargiu, A. Cuza, G. Varian, M. Costachi, V. Neculati,
G. Sturdza, V. Stan, Raducanu Saya, S. Miclescu, Gr. Sutu, C. Sturdza,
loan Oiari, N. Catargiu, N. Bosie, I. Rosca, D. Ghidionescu, N. Emandi,
Pand. Croitoriu, Dimitrie Romov, L. Galiardi, Gr. Costachi, C. Stiun,
T. Sacalov, I. Vrnav, N. Carp, Constantin Hurmuzachi, Dimitrie
Grigoriu, Dimitrie Rallet, C. Mortun, C. Negre.
Conform . 79 din Regulamentul Adunril, d-luI vice-presidentul
declar c Adunarea a Ineuviintat.
D lul A. Teriachiu ceteste atat a doua propunere a Comitetulut
proprietarilor marl, atingtoare de desfiintarea a ori-ce dare asupra
esportatie vitelor, productelor agricole, materiI brute si in genere a
orI-ce obiecte primitive sail fabricate ale Orit, cat i socotinta mino-
ritatiT, care privind in aceast propunere o chestie care se atinge de
organisarea din luntru i sta.' in legatura cu sistemul financiar, se
rostesce pentru aminarea et la viitoarea Adunare
Propunerea ComitetuluT proprietaril or marl.
LuAnd in privire c toata darea asupra esportatiel productelor,
fie agricole, fie industriale, este o restrictie pagubitoare productie,
condamnata de economia politica;

www.dacoromanica.ro
 336

No. 1980. LuAnd in privire ca asemine drl sunt mar eu deosebire pa-
Proc.-verb.26 gubitoare pentru o teara eminent agricola ca Romania, si care este
1857
interesata a inlesni lit tot chipul esportarea productelor sale de orl-
13 Decem.
cc natura,
Comitetul proprietarilor mart propune Adunaril generale adop-
tarea urinatoarel dorintI:
Desfiintarea a orT-ce dan t asupra esportatier vitelor, producte-
lor agricole, materiT brute si in genere a ori-ce obiecte primitive
sat' fabricate ale te'riT.
D-1111 Dr. Varnav combate opinia majoritatiT, fiind-ca multi eco-
nomistT renumitl sunt in contra principulul pe care ea se razm,
si in privire ca viitoarea Adunare legislativa va putea maT bine chibzui
sistemul contributiilor, d-1u1 propune respingerea proiectuluT, cacr asa
am ajunge ma: curind la sfirsitul lucrarilor noastre.

Cuvintul d-lul Dr. Varnav.

S-mi fie irtat a-mi da socotinta asupra propuneril ce s'a infa-
Mat astadl din partea Comitetulut proprietarilor marl spre a se des-
bate in Adunare si care este: desfiintarea de ori-ce dare pe orl-ce
producte ce lesii din tearA.
SA incepem de la considerante, i anume de la cel
Acesta dice: Land in privire ca toat darea asupra esportatiel
productelor, fie agricole, fie industriale este o restrictie pagubitoare
productiel, condamnat de economia politica. Frumoase diced,
sun bine la ureche, dar unde sunt dovedile, c darea pe panea ce
leSA din tear, pe vite, sat' pe orT-ce alt product, este o restrictie
gubitoare productiel si este condamnat de economia politica,si chiar
daca am avea dovedI, oare nu s'ar gasi nimeni ca s le poata cu
dovedI vederate intimpina? Am cetit si eti cartI de economia politica
si am gasit, ca propunerea de fat este una din cele maI grele de des-
batut.
Modernil nostri economT, ()ice un inOtat in economia politica,
care ail privit numaT singur la interesul negotultif, a cerut oborirea
drepturilor varniT, dar noT nu trebue sa privim numaT la interesul
negotuluT, trebue s'a privim si la interesul 0'61 intregi ha Inca la
interesul tuturor locuitorilor din teara, s'acelor care nu-1 fac pentru
c n'ai cu ce.
Aceast impregiurare slabeste mult considerantul mal sus citat.
((Al doilea considerant dice: Luand in privire ca asemenea dani
sunt maI cu deosebire pgubitoare yentru o tearai eminent agricola

www.dacoromanica.ro
 337

ca Romania, si care e interesata a inlesni in tot chipul esportarea No. 1980.

productelor sale de orr-ce natura.Si aceste rinduri sunt foarte bine Proc.-verb.26.
asternute i desteapta toata dorinta de a fl luate in privire, dar ia- 1857
13 Deoera.
AO me intorc i ic, uncle este dovada ce ne increclinteaza de ne-
stramutatul lor adever? In propunere nu o gasesc, si pe de alta parte
si fara a fi invetat economia politicA, putem pricepe cA drile pe es-
portare inmultesc veniturile unul stat, s'o tear eminent agricor.,
precum arata foarte nimerit onoratul Comitet de proprietarI marl, are
mult maI mare nevoie de veniturl marl' de cat acea care nu este agri-
cola, Gaol tocmal teara eminent agricola are cea mal mare nevoie de
drumurI bune i de sosele i mal bune, cad aceste sunt sufletul in-
lesnirilor de comunicatie si de usurinta transportulul, i prin care
mijloace le vom putea avea, dae vom desfiinta din birurf i daca
veniturile Statultff nu vor fi de ajuns tocmai pentru nevoia aceasta,
care este in adever cea mal mare nevoie a teril intregl i maI cu
seama a partii cel neavute din ea.
Tan decl pedeca peste pedec pentru Adunare de a primi do-
rinta infatosata.
MaI este Inca. o imprejurare, desfiintand birurf ce sunt, trebue
punem altele la loc, col nicl o tear 'nu poate esista fAr birurI, si la
punerea birurilor trebue sA tim, care din acele birurI este mal usor
de platit. SA ne intrebam acum, cine plateste esportarea, sracul
bogatul ? Respunsul nu poate altul fi, de cat cine n'are, nu espor-
teaza, si cine are, ha inc. cine are maI mult de cat Ii trebue, acela
numaff esporteaza. Vedem decl, Ca' birul esportaril se stringe din bel-
sugul teril, din prisosul el; spre ce sfirsit se string birurl ? Spre a in-
deplini nevoia si cine se indulceste maI mult sub ocarmuirea
inteleapta de birurile teril? bogatul ? nu, sra3ul!Iat decl cA. birul es-
portarff cu grett se poate desflinta, caci cu greti se poate inlocui cu
altul mal usor de plait.
MaI este o imprejurare netgaduit, cA inlesnind iesirea produc-
telor din tear* imputinm catimea lor in luntrul ei i silim prin aceasta
a se sui in pretul lor, si cine cumpera panea ce se vinde in teara
pentru tear? nevoiesul! Cine o vinde ? avutu 1! Ierl s'a silit teara
sa scape pe sarac din mAnile bogatuluI, si astll iaresI dea pe mana
lul, cand iara's1 mane maI avem sA ne silim a pune pe sarac pe calea
aceea, de pe care sa, nu poata intra asa de usor pe manile bogatuluI,
cad aceasta este menirea unur Stat civilisat, si noI cerem un Stat po-
trivit veaculuT in care traim, iar nu potrivit veacurilor de care orne-
nirea salt de bucurie ea a scpat.
Mal daca nu mal multe, macar inca pe atatea de intimpina t, (la
(Acts vi Documente. VI. 1.) 22

www.dacoromanica.ro
 338

No. 1980. pretuesc rabdarea cucare m6' v d ascultat si m6' marginesc a lice numaY:
Proe.-verb. 26. s respingem propunerea de fat, nu pentru c nu ar fi dreaptA
1857
potrivita pentru tear, ci pentru A ea este prea grea ca sA o putem
13 Deeem.
cu in destula lamurire desbate, i pentru c cunosc greutatea i ma.-
rimea intinderiI sale si din A. Schmied si din altI economI
SA respingem propunerea de fata mai eu seama pentru cA nol
am mal vorbit odat de bir, i decl infiintarea i desfiintarea de bi-
rurl sA lsam cArmuiri'l viitoare, care ca cArmuire legiuita, cArmuire
plin de intelepciune i dreptate, va sti fira indoiala care birurI sunt
t6ril nag de folos i pentru nol mal usor de plait, i prin urmare
se va pricepe, care anume birurl sunt de desfiintat si care anume sunt
de infiintat.
SA respingem propunerea de fata, ca in graba in care ne gasim
sA al/ern cAnd a mAntui ce am inceput si ce este de mAntuit.
D-lui M. Costachi iea cuvintul i cjice, ca facnd parte din mi-
noritatea Cornitetulul, sustine ea ()data ce am proclamat principui
statorniciril contributiilor pe averea fie-caruia, trebue ca sA lasAm
aplicatia la viitoarea Adunare, si sa nu anticipam astac,11 hotarirea acelei
Adunar!. Diui crede, ca. darea pe esportatie este o dare dreaptd
caro nu se poate inlAtura, fArA ca sa mareascA impositia pmintula,
care s'ar face prin aceasta prea impovoritoare.
D-Iul M. Rogalniceana lice, c toat, darea pe esportatie este o
impedecare, care se m'Areste Inca prin sicanele amploiatilor de la gra-
nit, ca noI trebue sA cautam Cat se poate mal mult pentru a avea
cu atAta mal multY D-lul crede, ea trebue s, adoptam principul
din propunerea de fat, cad! el va face ca Europa s incuviinteze
de sigur dorinta noastra pentru libera infiintare a relatiilor comerciale.
Mara de aceasta chiar Art. 61 din Reg. Org. proclama libertatea es-
portatiel, i poOina s'a introdus numil pentru interesele private ale
Domnitoruldi, urmare care a motivat atatea tanguiff din parte-ni.
D-luT sustine dar proiectul Comitetulul proprietarilor mart
D-luT M Costitehi rgspunde, ca. d-luI Kogalniceanu nu a rspuns
asupra argumentuliff ski' Gehl!' me tare, adecA ca. am anticipa hota-
rirea Adunaril votAnd ast411 propunerea ce ni se infatoseaza. D-luI
crede, ea ar fi rri s, asecrm toate birurile directe pe proprietate. SA
starpim abusurile i sa intrehuintam bine birurile i atuncea vom vedea
folosul ce tragem din poslin.
Breiescu qice, cA dupA ce am votat egalitatea contributiilor,
nu putem acum escepta o parte din averea ce "este in teara. CA noI
nu putem discuta acum, cum s', se impartA birurile, cAcI aceasta este

www.dacoromanica.ro
 339

un atribut al viitoareT AdunrI legislative. Ca nu trebue sa anticipam No. 1980.

lucrarile acestia, ccT atuncl nu am maT putea, d. e. in casurT de ne- Proc.-verb.26.
1867
vol sociale orI politice, introduce darea pe esport4ie orT chiar a opri 13 Decem.
esportatia.
Cuvintul d-lu. P. Brdescu.
Domnilor !
Este de luat aminte, ea economia politic nu consista numaI in
economia rurala, si dar Oicerea din proiectul ComitetuluI proprieta-
rilor marl, ea impositia pe esportarea productelor rurale este con-
damnan de economia politic, este nedrept aplicat, cacl pe cat o
asemine msura de impositie ar putea fi la intimplare condamna-
bil de economia rural, pe atata cu radicarea pentru tot-deauna a
uneI asemine drI s'ar gasi jIgnita economia Statulul, ce este un alt
ram al economiel politice, care are si ea campul eT osebit si reclam.
o sfer cat s'ar putea mal larga- pentru combinarea elementelor ce-T
slujesc de bash.
((Cu catu-I maT mare putinta de impos4iT, cu atata-I mal bogat
Statul, cad orT-ce fel de imposiIiT sunt elemente ale economieT luT ;
timpul, ocasia, trebuiMele si neapratele nevol pot singure hotari a
lor plecare ; de a StatuluT datorie este cumpatata combinare, iar nou6
acum nu ne este iertat a prejudeca viitorul si a anticipa atributurile
viitoarelor Adunrl legislative, care de vreme ce le-am votat, trebue
s avem si increclere ca vor sti sa pretueasc si sa aplice m6surile
acele compatibile cu impregiurarile timpulut
Nou6 nu ne mal este iertat, daca vroim s fim consecuentI, a intra
intru aceasta, &gel' trebue s ne aducem aminte, e la proiectarea unuT
onorabil membru al AdunriT pentru respectul proprietAi am de-
clarat, ca proprietatea este tot ce posedeaz cineva de orI-ce natura,
prin urmare si productele rurale sunt proprietate ; asemine trebue
sa ne aducem aminte, ea cu puntul al 7-lea am votat asedarea dreapth
a contributillor dupi averea fie-druia si oborirea tuturor privi-
legiilor. Asa dar cum am putea sa esceptam prin adoptarea proiectultif
de fan o parte din averea noastr de la indatorirea VtatuluI princip,
si sh infiintam nou privilegiT in contra celuT-lalt ?
Domnilor, chestia este in destul de lmurit, si trebue curmat,
ea am ajuns pe un teren ce nu este al el, de vreme ce am ajuns
a discuta, daca ar fi maT drept a ataca cu ail fondurile saa venitu-
rile, lucru ce nu este de a noastr.' competinVa.
De luat aminte este, ca si interesele sociale si evenimentele
politice ce pot naste in viitor, ne opreso de a esprima asemine do-

www.dacoromanica.ro
 340

No. 1980. rinis'a lua asemine indatorire in fata Evropel sub garantia Tra-
Proc.-verb. tatulul de Paris.
1857
13 Decem.
Dar apol, Domnilor, lsnd la o parte aceste ce slujesc spre intim-
pinarea dornnilor preopinantl, sprijinitorI al proiectuluI, este un alt
punct de vedere din care trebue privit chestia. Vedem el me multe
chiar i acele ce prin ineurajare caut s rdice feluritele pro-
ductil* nationale, dup imprejurarI pun drT ma marl sa mal micI
pe unele din acele producta, maI ales cnd ele ail ajuns a fi pentru
alte OA o neape'rat trebuint, o neap6rat nevoie, sporind veniturile
StatuluI, fr a lovi cu aceasta pe produckorY, ecl este dovedit,
o asa dare r'mne in sarcina consomantilor, prin urmare ar fi de prisos
a ne face apratoril lor i a restringe basele finantiale ale viitorulur nostru
Stat. De aceea sprijinind soeotinta minorittiT Comitetulul, declar
nu sunt niel de a se pune pentru tot-deauna, niel de a se rdica
pentru tot-deauna asemine irnposiiT, ei de a lsa liberul esereiti
guvernulul in viitor de a proceda precum interesele nationale
nevoile StatuluI Il vor povtui.
D-lul C. Roset respinge proiectul numaT pentru ea socoate, c.
Adunarea nu ar fi in dreptate a regula acum trebile finantrale ale
Ora, chematI fiind numal pentru rostirea unor principiY marl gene-
rale, pe care rostindu-le pe toate, nu ne mai re'mne alta chiar pen-
tru folosul tail, de cat a ne sili s gtim ce mal avem de luerat
s inehidem Adunarea aceasta.
D-luI D. Grigoriu arat, c, este de luat aminte, c minoritatea
In Comitetul proprietarilor marl dice, ea proiectul de fat este in strins
legtura eu sistemul finantiar, si in adevr trebue dinti s cunoas-
tem bine nevoile Ora! si atundl numa s imprtim contributiile
s hotrim aceast chestie. Daed sunt abusuri, s le stirpim, nu ins
principul. Toate v'mile, dice cad pe consumatorl, importatia
o pltitim nol din tear, esportatia o pratese strinil, si de vom ridica
acest bir cand vorn avea nevoie, va trebui s se pue o dare pe teara
intreaga. Afar de aceste, dac Congresul ar da ineuviintarea sa la
proieetul de fat, ne-am gsi in neputint de a infiinta aceast dare,
end vom avea nevoie. De aceea d-liff este pentru respingerea pro-
ieetulul.
D-lul Kogegniceanu crede, e orf-ce nevoie s vie asupra triI,
darea pe esportatie este cea de pe urm ce ar fi de introdu. D-luY
adaoge, c Europa, convocnd Adun'rile ad-hoc, a vroit s vad de
suntem in stare de a forma o soeietate european; Europa ne va
recunoaste de si ur autonomia, ins ea vrea s stie ce intrebuintare

www.dacoromanica.ro
 341

vom face de aceasta. Primind proiectul, am dovedi ca am inteles spi- No.1980.

ritul timpuluY, recunoscnd unul din cele mal marl principil ale Proc.-verb.26.
economieI politice. 1857
13 Decem.
Adunarea, consultat prin sculare sedere, ar6tAnd indoial, lece
membri cernd apelul nominal, respinge proiectul cu 40 in contra a
34 voturl. 1 membru abstin6ndu-se si 1 fiind absent, si majoritatea
fiind numai pentru aminarea acestel chestil la viitoarea Adunare le-
gislativa.
Conform . 79 din Reg. AdunariI, d-nul vice-president declara ca
Adunarea nu a ineuviintat.
D-luT vice-presidentul, consultnd mal intal Adunarea, radica se-
dinta i anunt viitoarea intrunire pe. Lunt' in 16 Dechemvrie.
Presidentul AdunariI, Sofronie Mitropolit al Mold o veL
SecretariI AdunariI, Petru Mavr ogh eni, Dimitrie
Rallet, Anastasie Panu, Con-
stantin If urmuza chi, Dimitrie
Grigoriu
34. Procesul-verbal No. 27. Sedinta din 16 Decem-
bre 1857.
Astcp, a dou-glecl i eaptea sedint se deschide sub presedinta No.1980.
inalt Prea SfintituluI Mitropolit. Proc.-verb.27.
1857
D-lui A. Panu ceteste apelul nominal, la care s'ati aflat fata
16 Decem.
eapte-cject i cinci membri, iar absentI nou, i anume: unul in con-
gedie: D-lui D. Gheorghiadi ; ease bolnavi:D-lor O. Rolla, D. Rallet,
C. Ostahi, Chif. Ciocklie, M. Costin, P. Mavrogheni ; doi venit:
D-lor I. WI-nay, I. Fotea!
D-lul C. Hurmuzachi ceteste procesul-verbal al edintel trecute,
care se adopteaza de Adunare fra vre-o modificare.
D-lui A. Panu ceteste raportul Comiteluldi cleruluI asupra lu-
crrilor acestuia. Adunarea hotareste aminarea discutiet
D-lul A. Teriachiu ceteste raportul comisiei de urgintil insarci-
nat cu desvoltarea puntuluI atingtor de statornicirea relatiilor
Principatelor cu Puterile garante, in cas de calcarea drepturilor Ro-
mAniel.
D-lui M. Ku dlniceanu iea cuvintul, si ea membru al comisiei
roag pe Adunare s amie dismtia asupra acestui proiect, cacI intre
darea acestia la tipar i4itia de astac,11 s'a intimplat un fact la care
trebue bine s gndim ; suntem Invinovtitl, (.ice d-lul, ea am avea
trebuinta de oaste pentru a sustine deliberatiile, i ea in mijlocul

www.dacoromanica.ro
 342

No. 1980. nostru s'ar fi afland deputatl esaltatt D-luI crede, c trebue s rs-
Proc.-verb.27. pundem si sa ar'elrn nedreptatea acestor invinovatia
1867
16 Decem.
Adunarea incuviinteaza si aminarea desbaterilor asupra sus cita-
tulul raport.
Inalt Prea Sfintia Sa Mitropolitul, consultnd maI frita:1' Adunarea, ra-
dica sedinta si anunta viitoarea intrunire pe Mercurt in 18 Dechemvrie.
Presidentul Adunaril, S ofroni e Mi tropoli t al M old ove X.
Secretara* AdunriY, Dimitrie Rall et, A na st a sie
Panu, Constantin Hurmu-
zachi, Dimitrie G rigori u.
A. Teriacbi u.
35. Procesul-verbal No. 28. Sedinta din 18 Decem-
b r e 1 8 5 7.
AstdI, a dou-c,lecl si opta 'sedint a AdunriI se deschide la
No. 1980. 10 V, oare dimineata sub presedinta inalt Prea SfintieI Sale Prin-
Proc.-verb.28. telul Mitropolit.
1857 D-lul D. Grigoriu ceteste apelul nominal, la care s'ati aflat fata
18 Decem. seapte-c,lecl si opt membri, iar absentI ease, si anume: doi in con-
gedie: D-lor D. Gheorghiadi, G. Ilie; patru bolnavI : D-lor C. Rolla,
D. Rallet, C. Ostahi, Chir. Ciocarlie.
D-luI A. Panu ceteste procesui-verbal al sedinteI trecute, care
se adopteaza de Adunare fr vre-o modificare.
La ordinul oilel, anuntat in sedinta trecut, este cbestia relatiflor
dintre proprietarI si lcuitoril s'aterir.
D-lui. C. Hur muzachi incepe a ceti propunerea deputatilor satera,
cetit In sedinta AdunariI din 9 Noemvrie.
Unir din membri amintesc, ca ar fi de prisos a se mai ceti, de
vreme ce acea propunere nu numaI c s'a cetit ()data, ci s'a si
tip'rit, si prin urmare este cunoscut. Adunarea, consultat prin scu-
lare si sedere, incuviinteaza aceasta cerere.
Propunerea deputatilor stenI
in puterea legaturiI incheiate de catre cele seapte Puterl la
scaunul Marelul imprat al Frantezilor la Paris, noI trimisiI deputatI
saten1 din partea lcuitorilor pontas1 a patru-spre-dece tinuturi ale
MoldoveI, intrunindu-ne ca s rostim dorintele treptel noastre in pri-
virea noulul aseljmint si a nouel rinduell ce are a se pune in tear,
si chibzuindu-ne nol in de noI despre nevoile si durerile a dou-spre-
dece sute de mil de suflete, care ne-a6 trimes sa fim rsunetul ge-
m6tulul lor la marea Adunare alcatuita din toate treptele triI, in

www.dacoromanica.ro
 343

numele acelora glasul nostru cel slab rdicndu-1, adev6rul ca inain. No. 1980.
tea lut Dumnedeil mrturisim: Proc.-verb.28.
1867
Ca Oa, in diva de astll toate sarcinile cele mat grele numal
18 Decem.
asupra noastr. fost puse, si not mat niel de unele bunurt ale
Ora- nu ne-am indulcit, iarg. alii, fr s fie supust la niel o povoar,
de toat mana Ora s'ail bucurat; e nor birurt grele pe cap am
oament de oaste numat not am dat ; ispravnict, judectorl, pH-
vighitorl i jandarml numat not am tinut ; drumurt, podurf i osele
numal not am lucrat; beilicurt, podvodl i havalele numaI not am
Lout ; boerescurI, dile de meremet numat not am indeplinit; daca
de voe i rara de voe numaT not am dat; la Jidovul orindariti,
ea s ne sug toat vIaga, num al not am fost vindutt ; b6utur scump
otrvit numal not am lAut ; One neagr i amara, udat cu la-
criml, numaY not am mancat ; btelil i resmerite, cnd ail fost, tot
greul numal not 1-am dus ; WY, cnd a venit, not le am hrnit, not
le-am slujit, not le-am purtat; ea cel cu putero teara i Orsia,
peste hotare trecea ; i cnd da Dumnedeil de se fcea pace si
teara se imbelsuga, cu totil se intorceaa de se deg.:Rail, de nevoie
nu stiaa ; nevoia i greutatea o duceatt cel-ce r'e'mneail la vatra lor.
lama era grea, ostI multe, carturt multe si la loe deprtat, cram
la Dunrea si peste Dunrea, boll degerail i cdeati, alturea cdea
otnul cu dnii, acas copiil flmndiall, c ceea-ce nu lua ostasul
la nevoia sa, luail zapciiI eel de tear de se imbogtiail.
Iar dae puhoiul ostirilor se scurgeail si furtuna se alina hol-
dele se sem6na, grnele inverlia, cmpurile infloria, el sudoarea
noastr le uda. Teara asta niel bl, niel mestrit nu are, niel meste-
sugurl multe ca alte 011 nu are; toga bogtia, toat imbelsugarea,
bratele i sapele noastre o aduc. Catu-i Dunarea de mare si de larg
curge nul sudorilor noastre, se duce peste mrT si peste hotare,
acolo se preface in rturi de aur i de argint si curg iarst inapoI
de se revars in teara noastr ; iar not niel rinduial, niel dreptate
nu am avut. CAnd ne-am jluit, (And ne-am tnguit, pasurile cand
ne-am spus : Ispravnicul ne-a bAtut, priviedtorul ne a btut, jandarmul
ne-a batut, zapciul ne-a btut, vtselul ne-a batut, vechilul ne-a
btut, posesorul ne-a batui, bocrul de mosie ne-a btut; cine s'a seulat
mat de dimineat, cine a fost mat tare, acela era mat mare. Boul
vaca, munca ostenelelor noastre, nu stiam de sunt ale noastre; puiul
gina, laptele de la gura copiilor nostri de multe ori cu nedreptul
ni s'a luat.
Boerescul era odinioar ease i apot dou-spre-dece lile de la
r'e'sritul si pn la sfintitul soareluI. ApoI s'a fcut lege, ca sA Wing-

www.dacoromanica.ro
 344

No. 1980. ceasca diva lasata de Dumnedeti catu-I de mare, si boerescul s'a
Isroc.-verb.28. marit; in urm iar s'a mal talmacit, i boerescul s'a tot ingreuiat.
1857
18 Decem.
Acum sunt dou'd spre-dece dile de pont, qiva cat luna; lueram din
primavara Ora in toamna, lueram de cum se iea om'tul i pana
inghetul tot la boeresc. Lueram cat cilice legea si mal des si peste-
lege, luerin si nu mal" mantuim, nu-1 niel sarbtoare, niel lucrtoare.
Holdele cele marl i intinse se fac frumoase i mnoase, iar
cand trecl pe langa parninturile noastre, i se rumpe inima; ogoarele-
ne r'ma'n in paraging, ppusoil. ni se ineaca, in buruiana i rman
necoptI de-i bate bruma; cel boerestl, asedatI de not in cosere, sed
ca aurul de frumosl and da frigul, Cand bate crivatul, cand ne-
bate nevoia, ne ducem de ne r6seump6ram insusI munca noastra ca
s re hrnim copiil cu dinsa, si de mulle orI pe langa ncazul ne-
voieI, unja tari de inima ne mal inea.ti de lenesl, ca nu am putut a
ne lucra ogoarele.
Anainte de Reglement, steanul avea dece, eincT-spre-dece
peste dou decI de Wei"; radicam vite, ne prindeam nevoia si era
- eara folosit, ca ciredile cele multe care iesiati din teara, noT le
cresteam. Cu Reglementul munca ni s'a impovorat, iar pminturile
ni s'ati micsurat. Ni s'a dat numaT cate patru fald celor cu dol bol,
celor fr de bol li s'ati dat i mai putin. Tot Reglementul dice, ea
unde boerul de mosie nu Ta avea pimint de ajuns de dat Vita-
torilor, acolo si aibi a le da dou treinul din intregul mcosiel; unil
dati, altiI nu dati, cine cum vrea. Noi niel la facerea legil acestia,
niel la cele-lalte nu am fost chematl, niel intrebatI, niel la vre-o in-
voial nu am statut. Domnia lor boerii de mosii singurl facut,
noI le-am urmat, de si greg si amar ne-a picat. Dar fiind-ca Dum-
nec,leti s'a adus aminte si a dat in gand celor seapte PuterI de s'aii
indurat ca de asta dat s fim i not intrebatT despre psurile
durerile ce avem, uitat fie si sters din mintea i inimile noastre tot
trecutul cu chinurile sale, departe fie toat ura, toat vrajba i toat.
imparecherea de la sufletul nostru; o seam si din boerl ati fost cu
frica lul Dumnedetl; i mai din vechiti pe carat cu top de-avalma ne
luptam i ne vrsam sangele pentru ap6rarea credinteI si a mosier
stramosestf, el ne erati ca parintl i noi ea fiil lor. NoT Inca stim,
c de cand cu Domniile grecestI, de atuneea ni s'ati stricat i dresele
riisi ale noastre. De aceea noI nu tacem niel imputare, nicI infrun-
tare nim'e'ruT, i s avem iertare, daca spuind adev'e'rul, vom fi sea-
pat vr'o vorba care s vie greti la audul cuiva. NoI dorim ca tot
poporul roman sa se infrateasea i sa triasca in pace si in liniste
pe pamintul stramosesc al Romaniei, pentru mrirea i fericirea nea

www.dacoromanica.ro
 345

muluT, &gel' precum e scris la carte, toatil cetatea imprechiatA va No. 1980.
perio. Proc.-verb.28.
1867
trig pentru ea in viitor s le lipseascA orT-ce prilej de neinte- 18 Decem.
legere si de nemultmire intre treapta sAtenilor i intre boeriT de
mosil, in numele Prea PuterniculuT Dumne0eii si a sfintel dreptff
cerem si cu umilirrp ne rugAm ca sA ni se audA:
Pe langA cele mart dorinti, care dimpreunA cu cele-lalte trepte
le-am artat in Adunarea obsteascA a Oril, treapta locuitortlor pon-
ta0 cere ca pe viitorime sAteanul s fie si el pus in rindul oame-
nilor, sti nu maT fie ca pAnA acum asAmAluit cu dobitoacele necuvin-
ttoare; bataia, care atata amar de timp ne-a umilit i ne-a ovilit,
biciul i varga, care de multe orT a batjocorit prul cel alb al pa-
rintilor nostri, i cate odatA ati Mart pe femeile nuastre pearclA
prunCil din pantecele Ion, sa se radice pentru tot-deauna deasupra
noastr. Pentru orl-ce vin sA ni se pue pedepsT, ca la ceea-laltA lume,
s nu mat fin osandiVi far% judecatA.
De asemene ne rugiim ca pe viitorime toate beilicurile, crise
nescrise in legT, toate havalele precum si birul pe cap si fie pen-
tru tot-deauna obotite. in locul tuturor acestora sh se pue un sin-
gur bir pe averea fie-cul, fArd osebire in . earA; iar nu ca pang acum;
cild eel ce nu aveag de unde, (lag mult, iar ceI-ce aveati mult, da
putin sa nimic.
Ne mal rugam iarAs1 ca satele salt aibh de acuminainte dregAtorii
alese chiar din sinul lor insusY, dregAtoriile acele s, aibA a cAuta sub
privigherea carmuiril de toate nevoile satuluT, precum inerea rinduelil
In sat, la camp si la drumurI, privigherea, hotArirea i aprarea asupra
avutuldf, venitulul dArilor, cheltuelilor, lucrArilor, alcAtuirilor si a tu-
turor drepturilor sAtestl. SA nu mal fie ca pAn acum, cd nol vorniciI
pazniciI alesT de sat i-am avut, dar niel inteo seamA nu ail fost; ea*
cutiI stetT inc, am avut, haul am tot dat, ar fi sA fie miT de mil
de leT, dar cutiile a fost ca i sparte, cum punea, se si strAcura munca
noastra, Dumnec,leti stie pe a cuI man intra; pentru sate niel scoalA
niel vre-o altA imbunAtAtire nu s'a fAcut. ApoI suspinul, durerea
noastra de toate c,Iilele, dorinta cea mal mare pentru care ne rugAm
noapte la Dumnedeti s se indure, este cderea boerescultd ;
de aceea vrern sA r6scumOram boerescul i toate acelea cu care
suntem Itnpo-voratt atre boerit de !nosh'. Vroim sA scApArn, vroim sA
ne Ascump6rAm de robia in care suntem, vroim sA ne rscump6rAm,
sA nu mal fim al nimrul., sA fim numaT al t'riT, i sA avem ii nol o
. earA; am ingenunchiat, am imbrancit cu toOT; cum suntem nu o mal

www.dacoromanica.ro
 346

No. 1980. putem duce indelung. Nu voim sd jignim drepturile nimgruf, dar
Proc.-verb.28 niel al nostru s nu se intunece.
1857
Din bunl ei strabunT, noT am avut dreptul de a ne lucra pa-
18 Decem
mintul trebuitor pentru hrana noastr, ei a vitelor noastre, !Ara s
ne poat niminea alunga de pe dinsul. Toate uricile Sri, toate
aeeqmintele vechT ei nou ne sfintesc acest drept, precum ei acela
de a se da copiilor nostri paminturI pn la acoperirea a dou
treimI din moeie; iar pana la Regulament aveam dreptul de a lucra
cat vom putea. De asemenea boeril de moeil a avut dreptul a ne
cere boeresc.
Sd fie decI o Adunare obteasca, unde sa avem i noi oamenir
nostri, s se cearnd ei s se desbatit drepturile boerilor ei drepturile
noastre, i ceea-ce o tear va gdsi c suntem datorI cu sudorile
noastre, vom plati ; cd, omul ca s scape din robie ei s fie stpAn
la case, vatra i ogorul s, cu tragere de inim va lucra ei se va
fe'scumpra.
Iat plecatele noastre rugmintl ei cererl. Nol rugdm ca marea
Adunare a t'ril s, iee aminte la durerile noastre ei la sfnta drep-
tate, sa desbatd intru intelepciunea sa ce este sail ce nu este cu cale,
ei socotinta sh o trimeatd, pe Ingd cererile noastre, la eel eapte
TrimiT aduna! in Bucurestl, cariI infdtoeeaz chipul celor eapte
PuterT.
lard pe aceste Prea inalte fete le rugdm, ea ajungnd glasul
nostru la auqul lor, s nu-I intoarc urechia de la plAngerile ei ce-
rerile noastre a doud-spre-glece sute de mil de suflete, ci sa le pue
la picioarele Imprtestilor Lor Maria cAcT mantuirea noastr, dup
Dumnaleii, de la sfatul Puterilor o aeteptm. Ele ail luat ei tin sortiI
Rominief in puternica Ion !nand, numaT el poL implini mreata fapt
de a scoate un popor din mormintul in care a zcut pn acum.
Biruintele cele marI, cktigate, se vor eterge de pe stilpiT cet inalt1
pe care sunt scrise, petrile se vor preface iardsT in asip; dar in-
ierea Romniel, spat adnc in inimile tuturor Romnilor, trecnd
din strnepoti in strdnepotl, vor bine-cuvinta timpurilor viitoare nu-
mele intemeitorilor unul popor.
Iail, 26 Octomvrie 1857.
(SubscrieT) foan Roatd, Simion S tanciu, RAducanu Saya,
Dnil Balan, Constantin Ostahi, Toader sin
Pavel, Ion a Babel, Dumitru Savin, Pande-
lachi Croitoriu, Timoteiti Sacalov, Ionit
Vasilie Balaie, loan Levrd, Joan
Roca, Vasi lie Stan.

www.dacoromanica.ro
 347

D-luf P. Illavrogheni ceteste raportul ComitetuluI proprietarilor No. 1980.

marl' asupra lucrrilor acestuia: Proc.-verb.28.
1857
inalt Prea Sfintiel. Sale ParinteluI Mitropolit 18 Decem.
presedintele Adunaril ad-hoc.
Comitetul proprietarilor, intrunindu-se in 26 Noemvrie, s'a ocu-
pat cu urmatoarele chestiI atingtoare de interesele acesteI clase
in sedinta I. d-lul Kogalniceanu a propus infiintarea de con-
sail generale tinutale. Spre cercetarea acesteT propunerl, Comitetul
a numit o Comisie compusa de d-lor P. Mavrogheni, Gr. Costachi,
A. Teriachiu. Aceast comisie a infatopt in sedinta III. lucrarea eT,
care adoptandu-se in unanimitate, s'a si trimes AchinariI generale.
In sedinta a II-a d-luI Kogalniceanu a infatosat o propunere
atinOtoare de desfiintarea a ori-ce dare asupra esportatief vitelor,
productelor agricole, ma.terii brute si in genere a orI-ce obiecte pri-
mitive sag' fabricate ale t6ril. Aceasta propunere, declarndu-se de
urgint, s'a primit cu majoritatea de 18 voturi, iar minoritatea de
6 voturI, privind in propunerea aceasta o chestie care se atinge de
organisatia din launtru i sta in legatur cu sistemul finantiar, se
rosteste pentru aminarea eI la viitoarea Adunare legislativa. i aceasta
incheiare se supune Adunarif generale.
( III. Comisia, compus de d-lor G. Sturdza, V. Sturdza, L. Ca-
targio, D. Miclescu, Gr. Bal i numita in sedinta I. pentru a studia
propunerea locuitorilor saten1 si a propune Comitetultif lamuririle
cuvenite asupra acesteI chestiI, a infatosat in sedinta IV. raportul el.
in a V-a sedinta s'a supus discutid i o propunere a d-lor P. Ma-
vrogheni, M. Costachi, A. Teriachiu, M. Jora, 4. Cantacuzin, care
cerea ca viitoarea Adunare leciuitoare s voteze o lege, care va
regula definitiv relatiile dintre proprietarif de mosiI i locuitoril satera.
pe basele inlaturara defectuositatilor ce infatoseaza aseqmintul
astac,11 si a statornicirif unor principii Impacatoare tuturor intereselor
de care se atinge aceast chestie importanta. Aceast propunere, pu-
indu se la votare, s'a respins ou 16 in contra a 6 voturI.
in a VI-a sedinta Kogalniceanu a intatosat o motie, prin care
a cerut: 1. A nu se adopta proiectul de incheiere al comisid atin-
Otor de propunerea locuitorilor satenI; 2. A se face la acea propu-
nere o noua intimpinare, care sa nu prejudece chestia. Motia aceasta
s'a respins.
In sedinta a VII-a s'a supus desbateril si o propunere a d-luT. C.
Roset, care cere a se desfiinta bocrescul, a se da fie-61.W Wean

www.dacoromanica.ro
 348

No. 1980. prajitil impreung cu casa in vatra satuluI, a se infiinta comune,

Proc.-verb. 28. a se da locuitorilor dreptul de a fi posesor pe locurile de hrana, ho-
1867
18 Decem.
trindu-se preturile posesieI din 12 in 12 aril, si a se face de viitoarea
Adunare legislativa o lege pe temeiul acestor base. Si propunerea
aceasta, push' la voturl, s'a respins.
Tot in acea sedintii s'a respins un amandament al d-liff Gr. Cos-
tachi, care propune ca Adunarea legislativa sa introduca o reforma
dreapta si cumptInitd, purcegAnd de la principul libertatiI muncil si
a fiber-14U proprietgit
0 propunere a d-lta D. Rallet, care cerca a se desfiinta res-
platirea prin lucru a pmintulul ce se da locuitorilor de catre pro-
prietaff, dupa Asec,lamintul de astdl, si a se regula definitiv de catre-
Adunarea legiuitoare relatiile dintre proprietarI si locuitorl pe prin-
cipil care, fra a jigni drepturile proprietarilor, sa impace si interesele
locuitorilor. Aceasta propunere, amandata de catre d-lor V. Sturdza
si D. Miclescu, se respinge cu 13 voturI (d lor I. Docan, A. Botez-
Forascu, Gr. Bals, G. Sturdza, C. Sturdza, A. Aslan, I. Pruncu, N. Ca-
targiu, S. Miclescu, Gr. Sutu, N. Carp, L. Catargiu, Gr. Costachi),
In contra a 11 voturI (d-lor C. Rolla, N. Canano, A. Teriachiu, D. Mi-
clescu, M. Jora, I. Fotea, M. Kogalniceanu, M. Costachi, P. Mavro-
gheni, D. Rallet, V. Sturdza), abstiindu-se d-luI C. Roset.
Comisia ist insuseste un amandament al d-luI Aslan si unul al
d-luI N. Catargiu, cuff propun oaresl-care modificarl la raportul co-
misiel. in sfirsit raportul comisieT, cu modificarile propuse in aceste
dou'e' amandamente, se primeste cu majoritate. Ail votat pentru 13:
D-lor I. Docan, A. Botez-Forscu, Gr. Bals, G. Sturdza, C. Sturdza,
A. Aslan, I. Pruncu, N. Catargiu, S. Miclescu, Gr. Stitt', N. Carp,
L. Catargiu, Gr. Costachi. Contra 8: D-lor C. Rola, M. Jora, M.
Costachi, M. Kogalniceanu, A. Teriachiu, P. 1\favrogheni, D. Rallet,
I. Fotea. S'cla abstinut de la votare 4: D-lor C. Roset, D. Miclescu,
N. Canano, V. Sturdza.
Se comunich' Adunarir generale atAt ineheierea majoritiltil, chl
opiniile minoritilg i anume:
Propunerea d-luI D. Rallet cu modificarile din amandamen-
tul d-lor V. Sturdza si D. Miclescu, sprijinit. de 11 membri, de
d lor C. Rolla, M. Jora, M. Costal', M. Kogalniceanu, A. Teriachiu,
P. Mavrogheni, D. Rallet, I. Fotea, D. Miclescu, N. Canano, V. Sturdza.
Propunerea d-luI C. Roset, sprijinita de d-luI.
IV. in sedinta a IX-a Comitetul a declarat in unanimitate ca. a
fink rostirea dorintelor sale.
impartasind cu supunere aceste inalt Prea SfintieI Voastre,

www.dacoromanica.ro
 349

subscrisul se roaga sa bine-voitl a comunica resultatul lucrarilor No. 1980.

comisieI internationale din Bucurestl, conform . 87 din Regulamen- Proo,verb.28.
1867
tul Adunan!. 13 Dechemvrie 1857.
18 Decem.
Presidentul Comitetulul proprietarilor marl', V. Stur dz a.
Secretar, C. II urmuza chi.
D-luI C. Hurinuzachi ceteste incheiarea majoritatil Comitetulul pro-
prietarilor
Comitetul proprietarilor marl, ascultand cu cea maT mare luare
aminte propunerea ce deputatli atent a presentat Achim aril ge-
nerale in sedinta din 9 Noemvrie, dupA o adanca deliberatie s'a in-
credintat:
CA ceast propunere nu s'a facut in Comitetul locuitorilor
pontasl, nefiind nicI protocolata de. secretarul Comitetulul, in contra
. 57 si 58 ale ReglementuluI Adundril, i ea prin urmare aceasta
propunere nu se poate. considera de cat ca scrisa de niste persoane,
care Wail avut alt scup de cat a turbura linistea publica, folosindu-se
de nestiinta de carte a deputatilor sateni i incercandu-se a introduce
principiile unel teorii subversive, si a atita discordia si ura intre pro-
prietarI i rani, dupa cum dovedeste chiar anume creata termino-
logie de Wert de mosie, intrebuintata in tot cursul propuneril, spre a
evita cuvintul de proprietarI; terminologie cu gala mal nefericit, cu cat
ea nu cuprinde o mare parte din proprietatile locuite de VranI,
anume: toate pr.oprietatile clerulul, ale proprietarilor neboeritT $i ale
razasilor.
CA prin urmare niel stilul, nicT tendintile eomunistice din
citata tanguire nu se pot imputa deputatilor sAtenl care se vd sub-
scrisI in ea, r'maind rspunglkorl: numaT compuitoril el, caril ati abu-
sat de increderea lor.
CA de si unele din tanguirile artate prin citata propunere
sunt adev6rate si drepte, si prin urmare merita cea mal compAtimi-
toare luare aminte, starea de astAdl a tranilor moldovenI ins& tot
inca este mult bunk de cat aceea a locuitorilor din multe alte
r mal civilisate i mar bine organisate.
CA cel mal multi din proprietari nicI data n'aii scapat pri-
lejurile ce li s'ati infatosat pentru a scuti, dupa putintd, pe locuitoril
asedatI pe mosiile lor macar de o parte din greutatile ce eveni-
mintele politice si abusurile administratorilor impuneati VriT.
.5. CA interesele proprietarilor de mosiI a suferit inteun grad
mult mal mare de cat aceite a tranilor; cae1 pe And de la acestia se
cerca pentru stile straine numaI transporturi i lucru cu manile,
proprietariI a fost nevoitI a da tot-deauna toate cele trebuincioase

www.dacoromanica.ro
 350

No. 1980.pentru indestularea nenumrabilelor i necontenitelor armil, pAne, t6n,

Proc.-verb.28.
lemne, paie, bguturT, cvartirurI, si in aniT 1828 si 1829 chiar si car'6
1867
vite de transport, de multe IA' a si cumpra pane nu numaf pentru
18 Decem.
stile strine, ci i pentru t6raniT aselatI pe mosiile lor, spre intim-
pinarea nevoieI lor in timp de lipsA, provenitA din secet sail din stri-
cciunile lAcustelor; lsAnd a fice ea cea mal mare parte din pro-
prietarl tot-deauna a ajutat pe sAtenil lor, cAnd cu banT pentru plata
biruluT, pentru cump'e'rAturi de vite i pentru implinirea altor nevoT,
cAnd cu lemne pentru case, surT, gardurT, unelte plugrestI s. c. I.
6. CA' trista stare a locuitorilor, de si esagerat. in tAnguirile de
priveste mal mult pe guvernele ce am avut, care singure sunt
fe'spunpoare pentru abusurile descrise, si prin urmare xleparte de a
se putea imputa proprietarilor, este numal o urmare neap6rat a neconte-
nitelor rsboaie, ocupatil militare si schimbri de DomniI i dregA-
toril; cu un cuvint flume o neap 'ratA urmare a lipseT de stabilitate
la care Principatcle aCt tost condamnate in sir de maT bine de 150 anT.
7. CA tocmaT aceast tristA, stare a locuitorilor ne-a indemnat
a cAuta dorita vindecare, scApare i mAntuire in Unirea Principatelor
inteun singur Stat, cu print strAin i mostenirea tronuluI.
8. CA fat% a astepta propunerile sAtenilor, clasele privilegiate,
dintre care si acea a proprietarilor marl, in sedinta de 29 Octomvrie
de bun-voe a proclamat in unanimitate si cu aclamatie:
Desfiintarea tuturor privilegiilor,
Egalitatea tuturor inaintea
Aselarea dreapt i general a contributiilor in proportie cu
averea fie-cAruia frA deosebire,
Supunerea tuturor la conscriptia
Accesibilitatea functiilor Statului pentru top' RomAnil.
prin urmare a contribuit la inlaturarea celor maT multe mo-
tive de tAnguire din partea deputatilor stenT, tAnguirI care s'ail in-
fAtosat AdunAriT ad-hoc la 9 Noemvrie, asa dar 12 lile dup procla-
marea mal sus numgratelor principiI.
9. CA ar'tarea propuitorilor, cum CA boerescul din vechime a
fost 6 si apol 12 4i1e, este contrarie adev6ruluI, cad istoria din con-
tra ne incredinteazA:
a) CA cea maT mare parte din t'e'raniI MoldoveT ati fost vecinT;
((b) CA tott veciniT fr deosebire de origine lucre' frit mgsurA
sa marginire in folosul stpfinilor seT, de la a erora singur vroint
atirna numrul dilelor de lucru, precum se dovedeste din Descrierea
Moldovel a luI Cantemir, filele 245, 252;
c) CA primirea unuT ran fugit de la stpAnul su era oprit,

www.dacoromanica.ro
 351

dupa cum se dovedete prin Pravila luI Vasilie Vod, din 1646, fila o. 1980.
3, legea 18, care c,lice: ca.nd va fugi Oranul de la locul i de la sta.-- proo.-verb.28.
1857
panul ski, nimine nicalurea sA nu-1 primeasca, iar de va cAlca Pravila
18 Decem.
aceasta, s. plateasca la Domnie 12 litre do argint i 24 de litre boia-
rinuluI celuia a cuI va fi Wranu, i inteacest chip sal aibA indema-
flare de la Domnie ea sa intoarea Oranul, sA-1 clued de unde a fost,
iar el sA fe'mae cu toata paguba i cheltuiala;
(Cd) CA la 6 Aprilie 1749 clasele privilegiate, clerul i boerimea,
de bunA-voe ail desfiintat vecinAtatea i tristele el' privilegiI, declarAnd
inteun glas, cA vecinfi nu maI sunt robT, cad vecinul insemneazA
safeanul megies fall de mosie, si ati hotArit ca oamenil sA nu se
vinc,l, And s'ar vinde moia, ci ca nite sAten1 al' satelor in sat sa, r6-
mae, facand slujba obieInuit, ins, i slujba s se faca cu nart 24 de
c,lile d om inteun an i la ce lucru se va pune, i dejmA s. dea de
pe moie ;
e) CA Domnul Grigorie Alecsandru Ghica Voevod, din indemnul
necontenitelor jalobe ce-I venead atat de la locuitoril VriT ce ed pe
moir boerestI, mOnAstiresti si rzisestil, asupra stapanilor acestor
moiY, cat i de la insuI acetia asupra locuitorilor ce ed pe mo-
iile lor, prin hrisovul ski din 1 Ianuarie 1766 a redus Vela boe-
resculul de la 24 la 12 (pie, ins cu determinarea lucrulul fie-caria 4i1e;
i tot-odatA intArind dreptul stApAnilor de moil de a lua dejrnA din
toate productele precum i dreptul monopolulul vinOriT lAuturilor,
a incuviintat i regularea relatiilor dintre proprietaril de moie i
OranI prin invoell, legiuind ca sAtenil caril vor face tocmala pen-
tru lucru cu stApAnul moier , dupd zapisul cel de tocmala s.
urmeze;
I) CA Domnul Grigorie Ghica, prin hrisovul ski din 30 Sep-
temvrie 1777, a maI indatorit pe teranI a da stpanilor de mosiI cate
&Lie clad pe an, a intocmi iazurile si acareturile acestora si morile, a
face Ate o podvoadA i a cAra i cate dou6 car' de lemne ;
CA Regulamentul Organic, Cap. III, Sectia VII, Art. 118, 132,
a indatorit pe lcuitoriT sAtent a lucra pentru proprietaril de moil
In curgerea unuI an 12 dile dup vechiul obiceiii (determinand tot-
odat si mesura lucrulul pentru fie-care qi), a da dejma din toate
productele, a face cate dou podvodi in departare de 1 pana la 8
ceasurl, a cara ale doue care de lemne la curtea proprietarulul si
a lucra eke 4 dile la reparatiile acareturilor de pe mosie. Tot Regl.
Organ., Art. 129, a intarit si dreptul esclusiv al proprietarilor de a
vinde pe mosiile lor tot felul de beuturI ;
CA aelAmintul publicat in anul 1851, desfiintand firi des-

www.dacoromanica.ro
 352

Decem.sa
No. 1980.

18 85m
pagubire dejma cuvenita proprietarilor de la locuitorl, desfiinOnd i
Proc.-verb.28. indatorirea acestora de a face coserele pentru co-nservarea papusoilor
maI desfiintand indatorirea teranilor WA' bol
cal de a lucra 4 dile la reparatiile acareturilor proprietarilor, in locul
transporturilor prescrise de Regl. Organ., a sporit cu 20 de prajinI
imasul cuvenit lacuitorilor, i prin urmare departe de a le inmulti
indatoririle, adus un simtitor folos;
i) Ca' toate asedamintele prin care s'ail regulat relatiile dintre
proprietaril de mosil i lacuitoril asedatI pe ele, incepend de la me-
morabilul act al desfiintaril vecinatatil pana la Asedamintul de astadl,
a hotarit nu numal dilele ce teranif aveatl a lucra in folosul pro-
prietarilor, ci i mesura lucrulul fie-caria di ; de vreme ce Aseda-
mintul de astadl, legiuind catimea lucruluI, a determinat-o nu prin
numer de ile, ci flume. prin mesura obicInuita in tear, falcea
prtile el facnd o singura esceptie pentru lucrul reparatiilur aca-
returilor, pentru care s'ati legiuit 4 dile proaste ; i c prin urmare
compuitoril tanguiril satenilor nu cunosc Asedamintul de astadI, daca
q.ic ea acum sunt 12 dile de pont, si 4iva c't luna.
Ca OraniI din Moldova nu sunt legatl de brazda (glebae
adscripti), ci din contra oamenl liberi, care ail voe de a se muta
unde le place, all schimba starea dupa a lor btu-a plcere, a Intre-
. -
prinde tot felul de meseriI speculatiI, cu un cuvint nu sunt aceea
ce in alte tOrI erail oamenil ce se numiati serfs, Leibeigene ; i prin
urmare nicI sunt supusl la vre-una din indatoririle i prestatiile ce
eraii impuse acestel clase de oamenI.
Ca nu este de mirare cum ea inainte de Regulament sa-
teanul avea putinta de a esploata in folosul sal mosia proprietaruluI
inteo intindere mal mare de cat acum :
Pentru c atuncea el era insarcinat, pe lnga munca pome-
nit mal sus, inca. cu o multime de alte &AA in natura, care prin
Regulamentul Organic s'att (Mora; si
Pentru c atuncea teara, fiind mult mal mare si populaVa
mult maI mica de cat astadl, proprietariI, spre a putea trage macar
un mic folos din intinsele lor cmpil, care din lipsa bratelor sail a
capitalurilor nu le puteati lucra, incuviintati cu placere esploatarea
lor off si cui se indatoria a-I da macar clejma din productele fcute
pe ele, asa dar nu numal teranilor sT, ci i proprietarilor iteranilor
din imprejur, ha chiar i strainilor din locurI deprtate, carif se su-
puneati acestel conditil. Astadl ins, cand populatia s'a inmultit
in toate dilele creste prin necontenite emigrar!, chiar si din terile
megiesite, unde teranil sunt Improprietar41; astir:4f, and o mare parte

www.dacoromanica.ro
 353

din campiile ()data sterpe ale proprietarilor s'ail pus la dispositia No. 1980.
noilor generatil ale populatiilor satet1, astdl cand in urma repedel Proo.-verb.28.
1857
desvoltarI a comertulul, agricultura a luat o intindere aa de mare,
18 Deoem.
In oat putine moil de camp mat ail inc locurI pentru creterea vi-
telor, prin care Moldova data 41 Meuse un deosebit renume, astadI,
and preturile pmintuluI s'ail suit la un grad proportionat cu acea
desvoltare. and de alta parte pretul lucruldf, din causa inmultiril
beatelor i a inlocuiriI lor prin mai multe maine, n'a putut creVe
intru aceeaI proportie, Reglem. Organ. i Aedamintul de fata ail tre-
buit sa pue, i ail i pus in proportie mal potrivita anuala valoare a
pamintului ce proprietarul d'a tranulur cu lucrul ce acesta da, celuI
in-tali:1.
Ca aurul i argintul ce intra in tear provine nu flume din
sudoaiea tanguitorilor, ci in mare parte si din insemnatoarele capi-
talurI intrebuintate de proprietarl in cump6raturI de vite i unelte de
agricultura, in naimire de argatI i. de lucratorl, atat dintre propriil
lor satenI, oat i din sate strine i din locurl departate, ha chiar i
din alte Or', precum din Bucovina, Galitia i Transilvania.
Ca daca sa'.tenil n'aii fost chematl la facerea legilor ating6-
toare de eI, nici proprietaril nu s'ai1 chemat la facerea legiuiril, prin
care s'a5 desfiintat far% despagubire mal multe folosuff ce el' aveati
de la te'ranif lor, iar maI ales dejma, care ca o parte a rsplatiriI cu-
venite proprietarilor pentru esploatarea pamintuldf lor de catre OranI,
ca un drept civil, in toate Orile luminate s'a desfiintat numal" prin
ee'scumprare.
Ca regularea relatiilor dintre proprietarl i tranI prin in-
voele nu numal n'a fost oprita de legl, precum dovedete chiar hri-
sovul luI Grigorie A. Ghica din 1 Ianuarie 1766, Art. 15; ci a fost
chiar scopul Regl. Organ., Art. 118, lit. E, i al Aelamintuldf din 1851,
Art. 4, prin care anume se dice, ea aceste aedaminte vor servi de
basa pana ce Miimirile de pmint se Tor putea face prin 816'1111A
de Mina-Toe, lasand a dice, ea atat inainte de promulgarea Regl.
Organ., cat i dupa ea, aceasta m'sura in multe locurl s'a qi pus in
lucrare.
Ca Regl. Organ., Art. 123, i Aedamintul din 1851, Art. 16,
legiuind ca la satele acele, uncle moia este strimta, proprietaril sa
dea locuitorilor 2/3, n'ail intins aceast, dispositie asupra intregolui moOef,
dup cum, in contra adev6rulul, arata compuitoriI tanguiriI satenilor;
ci din contra anume ail adlogit, ca impartirea aceasta are a se face
nurnaI pentru locul de hranii, adeca imasul, fenatul si locul de aril-
turk las'and a 4ice, ca m'sura aceasta este numal o esceptie pentru
ante gi Documente. VI. 1.) 23

www.dacoromanica.ro
 354

No. 1980. strimte, i prin urmare nu se poate generalisa i intinde asupra

Proc.-verb.28. tuturor mosiilor, si tot Art. 123 din Regl. Organ. si Art. 17 al A se-
1857 dmintulul din 1851 legiuind, c dae, prin aeeastfi nAinr nunfrul
18 Decem.
total al locnitorilor nu s'ar putea indestula en locul Intreg ce
este hotirit prin AsPdmint, atnneea num'e'rul de prisos al local-
torilor s aib voe de a se muta aiurea sail de a se alektui prin
bung toemeali en proprietarn1.i dar Comitetul proprietarilor mart
se rosteste asupra dorintelor din citata propunere a locuitorilor pon-
tasI in urmtorul chip:
Dorinta ca in viitor i steanul s fie pus in rindul oame-
nilor i desfiintarea btii, corOspunde la votul Adunra, care a pro-
clamat egalitatea inaintea lega i instructia public gratuit, i obli-
gtoare pentru toate orasele i satele; urmand neap6rat dup acest
vot, ca Adunarea viitoare s reformeze intre altele i legislatia cri-
minal., care, ba.at pe deosebirea claselor i plin de defectuosittT
monstruoase, nu maI r6spunde cererilor secolulul de fat.
Dorinta de a se obori in viitor beilicurile, havalelele i birul
pe cap este indestulat prin votul Adunril din 29 Octomvrie despre
desfiintarea privilegiilor de clase, egalitatea inaintea legil, asedarea
dreapt a contributiilor s. c. 1.
Dorinta de a avea prin sate dregtora alese din chiar sinul.
lor, fiind moral si chiar tintitoare ctre buna rinduial, merit a se
lua in consideratie, ee'mind ca viitoarea obsteasc Adunare, avnd
tot-odat in vedere i anecsa R., Art. XXXV si XXXVI din Regle-
ment, s legiuiasc modul i intinderea aplicatie el potrivit cu inte-
resele i gradul cultura trepte locuitorilbr stenI.
Dorinta cderil boeresculul (adec. a AsedmintuluI), rostit, de
cAtre deputatil stenI, este o m'sur dorit si de proprietaril. indri-
tuitI: a) pentru c acest lucru, care dup Regl., Organ. si dup Ase-
ddmintul din 1851, trebue s fie o dreapt re'splatire a valoril anuale
a pmintulul ce proprietara dad locuitorilor spre hran, nu maY im-
plineste i nicI poate implini aceasta conditie, astdl, cnd de-o-parte
pretul p.mintuluT s'a suit asa de mult, iar de alt parte ctimea lu-
cruha cuvenit proprietarilor a r6mas nevariabil, asa dar nu mal este
o dreapt, rgsplatire a valoriI pmintulta dat spre hran; si b) pen-
tru c, in fata tendintelor ostile principiulul propriettil, care se ma-
nifesteaz sub auspiciile unor reformatorT neindrituitl, proprietara nu
mai pot urma Asedmintulul, spre a sciipa prop riettile lor de apli-
carea unor utopiI condamnate de toath lumea, dup cum dovedeste
espresia de ee'scumprarea boeresculul, espresie care este o sofism
comunist si care in alte cuvinte dice: improprietrirea universal f'r,

www.dacoromanica.ro
 355

cumOrarea si plata pamintuluI, pe carif compuitoriI propuneril locuitori- No. 1980.

lor II inteleg proprietate comuna' a tuturor, precum este aerul i soarele. Proceverb.28.
1857
De vreme ce boerescul nu este un drit feudal, nu este un privilegid 18 Decem.
desert al hoerie, nu este o rmsit a vecinatAtil, care in Moldova
s'a desfiintat inca din anul 1749, ci dup cum maY sus s'a dis, este
numaI un echivalent al intrebuintariI pmintuluI ce locuitoriI primesc
spre a lor hran de la proprietarI, este pretul anual al posesiel pltit
In lucru proprietarilor, nu numaI boerilor, ci i monastirilor si pro-
prietarilor neboeritl.
5. Dorinta de a-vi lucra pamintul trebuitor pentru hrana lor,
fara sa-I poata alunga de pe dinsele, cu adaogirea de a se da si co-
piilor lor paminturi pana la acoperirea a dou6 treiml din mosie,
flind tintirea cea mal vederata de a lovi proprietatea, Comitetul pro-
prietarilor mari rspunde :
((a) Ca pmintul ce locuitoril primesc spre esploatare cu inda-
torire de a rsplati prin lucru invoirea intrebuintaril lui, este un pa-
mint necontestabil al proprietarilor, castigat prin titlurl legale, prin
titluff recunoscute de toate legislatiile lumil si de a noastr, in deosebl,
precum mostenire, Impartell, hotarirl judecatorestl, daniI, schimburI,
cumpe'raturl, toate intarite de DomnI prin hrisoave marturisite i ade-
verite prin pacInica i nestramutata stapanire in sir de mal multe
sute de anl;
b) Ca proprietatea stpanilor de mosil se intinde asupra intre-
guluI trup de mosie, dup cum se dovedeste :
Prin mil i iar mil de vind&I i cumpr.turl, care toate cu-
prind nu numaT pamintul reservat spre intrebuintarea proprietarilor
do mosiT, ci i pamintul care se da locuitorilor spre esploatare
care intocmal ca acel dintaiti, se plateste de catre cump6rtorI cu ace-
pret.
Prin mil' de cump6raturY de la rzasI, care astadI sunt t6-
ranI pe pmintul vindut de el.
Prin glilnica dotare a insurteilor si a bejanarilor venitl din
alte te'rI cu pamint, care tot-deauna s'a intrebuintat numal de catre
prorietaril intregil
Prin mil si iar mil' de ipotece, care se intind aPupra intre-
guldf trup de mosie.
Prin legiuirile ri, hrisovul luI Grigorie A. Ghica din 1 Ia-
nuarie 1766, Regulamentul Organic si Asedmintul de astdI, care
regurand relatiile dintre proprietarI i locuitoriI asedatI pe mosiile
acestora, lasat nicI umbra de indoiala, cum ca i pamintul dat

www.dacoromanica.ro
 356

No. 1980. locuitorilor spre hran este o proprietate necontestabil a stpanuluI

Proo.-verb.28. mosie
1857
VI Tot prin Regulamentul Organic si Asedmintul din 1851,
18 Decem.
Art care d voe proprietarilor de a departa de pe mosiile lor
pe tranil rsvratitorl, in care cas pamintul ce acesta a avut spre
hrana intra iar in nemijlocita i nemrginita dispositie a proprieta-
rulul de mosie, far alta despagubire a departatuluI de ct numal
pentru sadurile (poml) ce ar fi avnd pe locul proprietarulul.
Tot prin Regulamentul Organic, Art. 123 v. 124, dupa care
invoind locuitorilor strmutarea de pe o mosie pe alta, nu numal nu
le incuviinteaza cea maI mica despagubire pentru pa,mintul ce 1-att avut
spre hran de la proprietar, ci din contra lamurit legiueste, ea casa,
toate sadurile i alte locurI ce t6ranul le-ar fi adus in stare luerA-
toare pe mosia de pe care se mut, vor rmnea in folosul proprie-
thruluI MIA despgabire, care negresit s'ar fi incuviintat daca Oranul
ar fi avut macar o umbra de proprietate.
Si, prin legiuirile PrincipatuluI Valahiel si ale BesarabieI,
care recunosc stpanilor de mosii dritul de proprietarI neingraditi,
iar Vranilor asedatI pe ele numaI dritul de chirias, posesor.
Prin toate actele judecatorestY, care constateaza, ea in pro-
cesele carora ati fost esp use moiile proprietarilor, din partea pro-
prietarilor megiesI satt din partea altor reclamantI, raniT asedatl pe
acele mosil nicT data, n'ail &cut parte, nicI in procesurl, niel la ur-
marile lor, cad OraniI n'ati avut niel odat dreptul de a instraina
pamintul primit de la proprietariI de mosa spre hran, asa dar nicI
odata n'a putut s-1 treaca niel catre urmasil lor, niel catre strainI,
niel cu titlu de mostenire, niel cu titlu de vindare sa schimb.
Prin urmare taraniI pot dar c'4tiga proprietatea numal prin bun
intelegere cu proprietaril pe ale arora mosiI locuesc, urmand esem-
plul Oranilor din Besarabia, care ail cump6rat de la proprietariI lor
moii intregI, asa dar si pmntul ce-1 aveati el pentru hrana lor, din
care mosiI unele, i anume mosiile Tomaiul i Mingirul din tinutul
Cahululur, amindou6 ate de 4000 desetinI, astadl fac parte din
Moldova.
0 asemenea itnproprietare de buna-voe, pe care nimine nu o
impedeca, ci dimprotiv totI doresc a se intindoe la cap: s'ar putea
mal multl, lesne s'ar introduce in Principate, atuneea cAnd institutiile
bine intocmite ale VW i inlaturarea abusurilor de -asupra locuitorilor
vor fi cu sinceritate puse in lucrare de We un guvern stabil i ne-
partinitor; i numal o proprietate cfistigata cu acest chip poate asi-
gura fericirea castigatorilor eI, pentru el stiindu-o cAstigata prin munca

www.dacoromanica.ro
 357

si hrnicia luY, se lipeste catre d'inca cu toat dragostea, si stiind-o No. 1980.
e4tigatti, prin drumul legal, se face un om de ordin si adevrat ap& Proc.-verb.28.
riltor al legalitatiT si al institutiilor patriel sale, iar orT-ce alte m6surI 1857
18 Decem.
impuse si pripite nu pot aduce de cat rsturnarea temeliilor celar
mai principale ale societatil i tot-odata caderea agricultura
D ecT :
Luand in privire ctraniI din Moldo-va nu sunt nicl vecinT,
niel legatl de brazd, ha niel macar supusl aT proprietarilor, precum
erail tranir din Austria si Germania chiar i pana', in glilele noastre.
ci din, contra sunt oamenT liberT;
Luand in privire ca, dupa cum maT sus s'a l'amura, lucrul
ce tranil fae proprietarilor nu este un atribut al boeriel, nu este un
cervical personal, care-si deduce origina din privilegiile rsuflate ale
feudalitatil, nu este aceea ce in alte trI se numia corve, ci din contra
este numaT o rsplatire a intrebuintrif pmintuluT ce tranil primesc
de la proprietarT pe a crora mosil locuesc, o indatorire basat pe
un contract bilateral, a cruia continuare sail curmare atirn numaT
de la invoirea ambelor prti;
Lifnd in privire c tranil a dreptul de a se strdmuta unde
vor voi, i prin urmare de a se libera de indatoririle lor catre pro-
prietarT pentru pmintul de hran ce-1 primesc de la acestia;
LuAnd in privire ca pmintul esploatat de tranl in folosul
lor bste o proprietate necontestabil a vecinilor stpanT de mosiT;
Lund in privire ea drepturile propriettil sunt garantate
prin Art. 70 din Regulamentul Organic, Cap. III, Sectia 1, prin ur-
matoarele cuvinte: cA conform cu vechile aseOminte ale triT, drep-
turile propriettiI vor fi pstrate in vecT nersluite, intru toat, a
lor intindere, tara a fi supuse de cAt numal la sloboda intrebuintare
voint, a riroprietarilor;
Luand in privire c i Adunarea ad-hoc a MoldoveT a pro-
clamat in unanimitate respectul propriettil ca una din basele fun-
damentale ale viitoareT organisatiT;
LuAnd in privire cA dup, toate legislatiile din lume i dupa
. 462 din Codica civil a MoldoveT, dreptul propriettil este puterea
de a dispune de fiinta si de rodurile lucruluY s dup, a sa voint
plcere, deprtnd din aceast, pe orT-cine altul, i prin urmare c
cererea deputatilor stenT de a rscumpra boerescul, sal cu alte
cuvinte de a da proprietarilor banT in locul lucrulul cuvenit lor in
natur, cuprinde in sine o vederat jignire a dreptuluT propriettiT,
caz' ea tinteste a margini libertatea dispositiel, care este o conditie
esential a dreptulul propriettiT;

www.dacoromanica.ro
 358

No. 1980. Luand in privire ca in fata acestor incungiurarI, numaT acea

Proc.-verb.28. regulare a relatiilor dintre proprietarr si tranl poate fi dreapta si
1857
18 Decem.
Impca interesele ambelor partI, care ar avea de basa alcatuirea de
buna-voe, prin care t6raniI pot nimi sau cumpra de lice pamintul
de la proprietarl;
Luand in privire ea m6sura aceasta, a caria dreptate i fo-
losinta s'a prevNut atat de hrisovul DomnuluI Grigorie A. Ghica din
1 Ianurie 1766, cat si de Regulamentul Organic, de Aseglamintul din
1851, astadl lucrator, si de protocolul Conferintelor ministeriale din
Constantinopole din 11 Februarie 1856, este si aplicata in acest Prin-
cipat, unde pe la unele din mosa Orana lucreaza dui-A invoell, iar
pe la allele sunt invoitr bneste pentru pmintul ce primesc de la
proprietaff;
Luand in privire c aplicatia acestel msurr n'a avut pana
acum o intindere maI mare, numaI pentru ca strainutarea locuitorilor
de pe o mosie pe alta a fost ingreuiat prin mal multe condita, iar
proprietara linitii prin ingreuiarea stramutril, n'aveail niel un in-
demn nevoitor a regula prin invoiala relatiile lor cu Vranil asedatT
pe mosiile lor;
Luand in priv.ire ea numaI prin aletuire de bung-Noe s'ar
putea inlatura disproportia impoporril si a preturilor ce esista intre
unele din tinuturile de sus si acele de jos;
12 Lund in privire ea regularea relatiilor dintre proprietarI
si t6ranl prin alcatuirI de bunrA voe este o msura ceruta si de
economia politica, care proclama libertatea concurentel si a transac-
tiilor ca o dogma fundamental i incuviirOazd intrevenirea guver-
nulu; numal atuncea cnd cercarile regulara prin alcatuirl de
n'ar r8spunde la scopul dorit, sa cand mijloacele private n'ar
fi de ajuns spre a-I realisa;
Luand in privire ca modificarea relatiilor de astdr, fiind
in stare de a esersa cea maI mare inriurire asupra agricultura, care
este izvorul de capetenie al averil nationale, cere cea ma mare luare
aminte si cele mat patrund'toare studa, chibzuire i pregatire, far
care cele mal bine-voitoare, cele mal filantropice intenta, departe de
a asigura doritul resultat, ar produce numaI turburari, sdruncinarl
neap'rata decadere a agriculturil i prin urmare si a comertulul;
Luand in privire ca reforma sistemuldl de astadi presupune
esistenta until guvern stabil si tare, un guvern inzestrat cu toate
mijloacele intelectuale, morale si materiale spre a o putea pune in lu-
crare cu toata nepartinirea, perseveranta, autoritatea i intelepciunea,
cerute de marimea und chesta ark de vitale, uneI chestil de la care

www.dacoromanica.ro
 BtaiL93 re _14

" MUrviry
atirn esistenta celel mai n mf. 4g. oagdpi if a tril, bunii-starea tu- No. 1980.
turor claselor societtil, lini eidgfOT ferirea trif de tristele Proc.-verb. 28.
urmilrf ale precipitriY sail ale pa imi or care se pun in micare; 1857
18 Decem.
Luand in privire c. i interesul proprietarilor cere desflin-
tarea modulul de astdl al relatiilor dintre ef i Vrana;
LuAnd in privire ch dreptatea cere ca aceast msur.
nu fie vtmtoare niel pentru proprietarl, niel pentru t6ranf, a crora
bun-stare a fost i trebue sa," fie obiectul deosebiteI ingrijirI, nu
numa din partea guvernulu, ci i din partea insuI proprietarilor,
care nu pot necunoate folosinta aceste numeroase clase a Statubff
i prin urmare doresc din toat. inima .imbunttirea soartel lor ;
Comitetul proprietarilor marl dorete dar, ca la viitoarea orga-
nisatie s: se iea de bas urmAtoarele principil.
Modul de astdi al rspltiril phmintuluI prin Meru s fie
Cu total desfiintat.
Adunarea legiultoare, in cea Inthie a el sesie, s, hotrasc;6
un termin, in care relatiile dintre proprietarii de mosil itranil
lucratori de pmiut asedati pe ele sa se reguleze prin alatuiri de
buna-voe.
Adunarea legiuitoare s faciti o lege, c,ria Tor fi supusI
acel din proprietari i ranI, care nu s'ar fi folosit de terminal
publicat pentru regularea relatiilor reciproce prin alcituirl de
buna-voe.
Legea aceaSta va fi intemeiat pe principal respectulul
propriettti, i tot-odath Ta privi si la stabilarea si la chipul
vieuirii locuitorilor steni astiidI lucratort de pmint.
(SubseriI) I. Do can, A. Botez-Fors Cu, Gr. Bal, G. Stur-
dza, C. Sturdza, A. Asian, I. Pruncu, N.Catar-
giu, S. Miclescu, Gr. Sutu, N. Carp, L. Catar-
giu, Gr. Costachi.
D-lul A. Teriachiu cetete socotinta minorittil acestuf comitet :
Asupra chestieI relatiilor locuitorilor stera cu proprietaril, sub-
scriif a onoare a face urmtoarea propunere:
LuAnd in privire :
1. C, propunerea locuitorilor stera, elaborat afar. din Comi-
tetul lor, in contra Art. 57, 85, 86 ale Regulamentului Adunril, cu-
prinde, pe lng multe suferintf, in parte aduse prin nvlirile strine,
in parte prin abusurile provenite din elearea aeddmintelor in fiintA,
i multe recriminatil neintemeiate i tendintI regretabile prin nsco-
cita titluire de boerI de moie i prin cererile de a denatura carac-
terul relatiilor esistente intre locuitorl i proprietarl ;

www.dacoromanica.ro
 360

No. 1980. CA pe cat asemenea tendintr nu ne'pot da ingrijire pentru

Proc.-verb.28. proprietatea ap6rata in toata intregimea el de legile Ora, consacrata
1857
ca principul conservariI societatilor moderne i intarita prin votul
18 Decem.
Adunaril din 18 Noemvrie, pe atat nu ne pot opri de a privi imbu-
natatirea strit locuitorilor ca o conditie a prosperitatil t6ril noastre;
Ca contra unor asemenea tendintr, ce nu s'ar fi cuvenit a se
rosti niel ca ipotes, totusl proprietaril, clasa cea mar insemnata a
clasa ce a dat pururea doveql1 de inteliginta si de generositate,
si pang astall s'a pus in capul miscaril nationale, nu are nevoie a
nazui la lacte istorice ca sa-sI apere drepturile consfintite prin legile
VriI i prin miI de transactil i titluer legale ;
Ca proprietaril i locuitoril, aceste dou clemente care ail
scapat Franta de r6sturnarile in care vroiati sa o arunce cercatoriI
de sisteme, sunt chemate, precum a imprtit multe greutatl, ase-
menea prin o buna intelegere a vindeca multe 1%111 ale trecutuluI
a clesviili bogatiile acestor O'er bine-cuvintate de Dumne45;
Ca prin voturile Adunaril din 29 Oct., dou-spre-lece (Jae
inainte de cetirea propuneril locuitorilor satenI in Adunare, si din 18
No emvrie, s'ati statornicit cateva principil, care vor contribui la im-
bunatatirea staril locuitorilor, fe'maind a se incununa acele i cu re-
gularea bine cump'nita a intereselor lor celor vitale ;
Ca trebue a combina neputinta in care ne afla'm, ca Adunare
consultativa, de a face legI inteo chestie care pentru nol mat ales
s'ar cuveni sA fad. obiectul unor studi serioase; cacI chiar in alte
statue'', unde reformele n'ati venit prin niel o impulsie a evenimen-
telor din afar, o asemenea reforma a trecut prin m6suel transitoril
fail a se pripi ;
Ca o m'c'sura silnica i nechibzuita poate paralisa agricultura,
fra a aduce o reala imbunatatire in starea locuitonlor, precum
aceasta a urmat in Bucovina, de unde sute de locuitorI vin in Mol-
dova spre dobandi esistinta ;
Ca in aceasta chestie mar cu osebire trebue a se lua dispo-
sitir uniforme cu teara Kira, ca in o chestie atat de steins legata cu
agricultura, singura industrie a Principatelor, i cu buna-starea i vii-
torul majoritatif poporulur roman ;
Ca naimirile prevNute la Art. 118, lit. E, a Reg. Org., spre
a fi aplicabile i neasupritoare, totusi ar cere, pe langa stabilirea
locuitorilor, i alte dispositil de ingrijire a unuI guvern national ;
Luand in sfirsit in privire
Ca intemeiarea nationalitatil romftne, fail de care nu este
niel viata nationala, flier patria asigurata de invluirile trecute, niel

www.dacoromanica.ro
 361

Unire prosper, si puternia trebue s fie obiectul stdruintel guver- No. 1980.
nuluI si a Adunril viitoare ; Ptoc.-verb.28.
1857
Subscrisil propun ca la viitoarea organisatie s se iea de bas 18 Decern.
urmtoarele derintI :
Desfiintarea rsplatiril prin lucra a pimintului ce se dii
. locuitorilor de cAtre proprietarl dup asedmintele de astA4).
Regalarea definitivi a relatiilor dintre proprietarl si lo-
cuitori si statornicirea tutor principii, care, Lira a jigni drepturile
proprietarilor, s, impace si interesele locuitorilor.
Adunarea legiuitoare viitoare, la cea MU): a el' sesie, va
vota o lege, cria vor fi supusi si locuitoril si proprietarii, si care
desvlind acele principil, va hotri aceast, chestie atit de impor-
tantl si de vitalii pentru Principatele Unite.
Anul 1857, luna Dechemvrie in 11 dile.
(SubscrisI) D. Miclesc u, M. Koglni ce an u, D. Rallet, M.
Jora, N. Canano, A. Teriachiu, M. Costachi,
I. Fotea, C. Rolla, P. M avrogheni, V. Sturdza,
D-luT A. Panu ceteste osebita socotint. a d-lul C. Roset-T et-
canu :
Socotinta subscrisuluI in chestia locuitorilor pontasI este aceasta:
c beeriI sati proprietariT, de ate oil ail fost chernatI a face ate o
legiuire pentru relatia dintre eI si locuitorl, n'ail lost niel odat asa
de nedreptI, nicl asa de asupritorT, precum locuitoril s'aii inselat a se
rosti prin a lor propunere; &gel', de si chiar din vremI in vremI munca li
s'a mal mrit, ins aceea nu s'a urmat pentru c proprietarii ati avut
plecare de asupri, supuindu-f a da sail a lucra un ce maI mult,
ci pentru a si chiar firea lucruluI asa o cere. Se cere, pentru a in
vremI And pmintul si chiar productul n'aveail mat niel un pret, nu
se cerea o rspltire mare din partea aceluia cruia eral bucuros s-I dal'
oil &At pmint sEi se hrneasc, si el s-tI dea ceva at de putin ma-
car.Aceste alcatuirI, mal bine a dice de at legiuirI, sporiatt mal
in insrcinarea muncitorilor din vremI in vremT, precum si pmintul
si productul se scumpeati; aceasta-I soarta omuluI ce cumpr si a ce-
luT-ce vinde; cnd se lua numaI o dejm, s aduc o pild, atuncea
proprietarul nu da poate maI mult capital de at de dece sari cin-
spre-dece leI locuitoruluI ca s se hrneascd.Astdl, and se primeste
de la loouitor o munc ce face la 12 galbinl, si proprietarul d, mun-
citoruluI un capital de a se hrni, care cel putin are o valoare de
120 galbint lat dar c nedreptate nu-I inteaceasta, maI ales c
munca precum se politiceste a se plti, nicI lace atta pe at am ar'6-

www.dacoromanica.ro
 362

No. 1980. tat ea proprietarul s'ar folosi. Dar iata nedreptatea unde-I : in mul-
Proc.verb.28. tale abusuri ce s'ail Meut i se lac Inca, si care abusurl a toe. asa
1857
18 Decem.
de tolerate a se aplica aceluI maI slab, in cat porniati chiar de la
guvern.--Domnul invoia abusurile pentru ca le suferia si el de la
altil, boeril le suferiati, proprietaril mal miel le suferiaii, si in sfirsit, ce-I
adevrul, povara cea maIgrea pica adese-orI pe partea cea mal Mal*
adeca pe clasa muncitorilor de pamint, cad top cel-laIVI ce suferiaii
marI nedrepttI prin abusurI, se ma despagubiail ceva cu acele co
faceail si el pentru altiI, iar muncitorul de parnint, fart niel un soi
de asemenea privilegiurI, n'avea niel un chip de a se mal despgubi
si el de la cineva. lat vina, iata nenorocirea rii noastre, teara in
care mai toll locuitoril de orI-ce clas nu sunt din natura lor r1,
dar numal nedrepttile de pe din afara venite lor neincetat i-ati adus
In trista stare de a se face impilatorl si impilatI. Spre maT buna do-
vada in aceasta, voiti da o pilda. lat5. acum, And rnarinimoasele Pu-
ter! europene a bine-voit s iea drepturile noastre sub puternica lor
ap'rare i ne-ati chemat a ne rosti dorir4ele bineluI rii noastre,
basele une! nou'e' Constiti4iI mat potrivite cu interesele ri, cum pen-
tru tot ce am lucrat pn acum in aceasta obsteasc Adunare am
fost drep0 i cumpataV, svirlind de la nol toate privilegiile cu cel
mal mare disprq i supuindu-ne -ne cu veselie la toate greut-
tile de-o-potriva cu cel maI slab, numaI ca s ne putem intari iu-
bita patrie i s scapm si de coruptiunea de pe din atara.
Acum ne-a maT rmas chestia loeuitorilor pentru a lor rela01
cu proprietaril, treab in adevr maI grea ceva i maI complicat, pen-
tru ea' se atinge de a pune in cumpna i ispita interesurile viquitoare
ale fie-caria clase; ins fiind toV dreptT, i proprietarI i locuitorI, cu bung
judecat de-o-potriv, binele interesurile fie-caruia dup nevoia
-veaculuI de as-M(4, lesne se va impaca i hotari i aceasta tot cu bu-
curie si fa'ra a r'tnnea vre-un fel de dusmanie intro deosebitele clase,
de care sa ne fereasca Dumne4eti si pe unil si pe altiI, del' numaI
cu chipul acesta am putea s ne facem pe toV de-o-potriv neno-
rocip.
lata socotin0 iscalituluI i pentru reforma relaOilor dintre pro-
prietarl i locuitorl:
Desfiintarea boeresculdf, adeca, plata venituluI proprietlil prin
munc de catre locuitorI.
Darea a cinc!-spre-cjece prjinI in locul satuluI cu casa fe-ca-
ruja locuitor in a sa vecTnica stpanire i infiintarea comunelor.
indrituirea locuitorilor de a' fi posesori: pe locurile de hran
ce vor avea neap6rat trebuin0 s iea de la propriet4I, pltind acele

www.dacoromanica.ro
 363

cu banY dupa preturile ce s'ar politici la aeel loe, cand s'ar incepe No. 1989.
posesia; iar posesia s'A fie pe vreme de 12 anI; bine intelegndu-se Proe.-verb.28.
1857
el o asa imposesuire nu poate conteni niel data, daca locuitorul 18 Decem.
insusI nu s'ar lepada de acest drit; ci numaY preturile se vor mo-
difica din 12 anI in 12 ara, dup cum vor fi la sfirsitul fie-caria
posesie.
Prop.rietarul s'A nu maI fie dator a mal da pamint, numal cAnd
din tot locul de hrana de pe a sa proprietate ar fi imposesuit dou
treiml.
cinsa aceste toate s'A se pue in lucrare numaf dupl ce viitoarea
Adunare legislativa va face o anume lege pe aceste base in totul
lamuritoare pentru acest fel de asedamint, si cand vom avea guver-
nul cel tare si statornic ce cu totil Il dorim.
Aceste sunt in scurt cele-ce doresc i socot neaprat de tre-
buinta a se indeplini pentru folosul si al proprietatil si al locuitorilor
dupa vremea de fat; motivele irisa de oborirea boeresculuI i filtro-
ducerea noulul asedArnint de relatie intre proprietarI i locuitorY le
voi espune cu lamurire in totul in generala Adunare, cand vota
sprijini nu numaI drepturile proprietatil, dar si ale locuitorilor, pentru
ea n'as don i a m numi alt-fel de cat om drept; i chiar preferAnd
tot-deauna binele obstesc mal mult de cAt acela al uneI singure clase.
(Subscris) C. Ro set-T et c an u.
D-1u1 D. Grigoriu ceteste incheiarea majoritatil ComitetuluI pro-
prietarilor miei, deosebita socotinta a d-luI V. Zaharia i deosebita
socotinta a (1-lor C. Burmuzachi si C. Sturdza :
incheiarea majoritatir Comitetulur proprietarilor miel.
Chestia relatiilor dintre locuitoril de pe mosil cu proprietarif
este una din cele date comisiel spre a elabora un proiect de dorint-
Comisia, spre implini cu sfintenie misia, a luat in privire:
a) Legile vechl ce aii fost in tear; b) Reglementul Organic;
Asedmintul din 1851 lucrator astadl i d) Propunerea Comite-
tuldl pontasilor, si s'a lmurit :
1. CA (lupa legile vechl, dup. Reglementul Organic si dup.'
Ased'arnintul din 1851, driturile i indatoririle locuitorilor i driturile
indatoririle proprietarilor sunt imbinate i reciproce. Locuitorll
avut a drit de a avea locur de hran pe mosiile pe care sed,
i

proprietaril a avut i aj dritul a primi pentru acele locurl despa-

gubire in munca, set pretul ei in banf, dupa anume marginire
1) 0 anume lege va regula chipul de a se putea dovedi i cunoaste iot-
deauna adev6ratele preturI ce ar urma in fle-care parte de loe a t6ril.

www.dacoromanica.ro
 364

No. 1980. hotarire a lega. (Art. 118, 119, 120, 121, 122, 123, 130 din Regle-
Proe.-verb.28. mentul Organic, Cap. III, Art. 1-4--8-16 si 36, din Ae45,mintul
1857 din 1851, Art. 40 pana la 47 din Aseciamintul pentru locuitora de
18 Decem.
la munte).
Proprietarilor, pentru pamintul ce a fost i sunt datort a
da locuitorilor, le este marginit i hotaritd despgubirea ()data pen-
tru tot-deauna, fie aceea in han!, fie in munca ; mal mult de cat le-
gea dice, nu era voe a lua, ha i invoelile ce ar face cu locuitoril
si care ar fi peste hotarirea legiI i impovoratoare pentru locuitor1,
sunt cu totul oprite. (Art. 39).
Chipul despagubiril proprietarilor dupa Reglement i dup
Asedamintul din 1851 este in dou felurl, care fiind cu totul deo-
sebite sunt nedrepte dare dritul propriettil, dar cu toate aceste,
amindou8 puse in lucrare. Cercarea de maI mulp ani desvleste
acuma, care este mal drept, maY practic, neimpiltor i neprimitor de
abus in privire catre locuitorI i nejignitor tot-odata dritulul pro-
pri
Dup.' Reglement i dupd Asedamintul din 1851, locuitora
de pe mosiile marl' si cele stalpite sunt datorI a da proprietarulul
In protiva pamintuluI de brand', munch' si numaI munc botarit
marginitd in eatimY i felul eT. (Art. 4, 8 din Asedmintul din 1851,
Art. 118, 119, 120, 121, 122 si 123 din Regulament).
Tot dupa, Reglement si tot dupa Asedmintul din 1851, lo-
cuitora de pe mosiile rkasesti" sunt scutal de aceastii sarcin ; el ati
dreptul de a plti proprietata pentru pminturile de hrand, nu munca
marginitd i hotdrit pe fie-care cii, nu podvodr, nu dile de meremet
caratuff de lemne, ci in banl pretul a 12 dile dupa pretul curent
(Art. 130, Cap. III al ReglementuluI); sad banT pentru lucru pe ana-
logia pmintuluI ce ar primi dup pretul Tremii fie-ciria
(Art. 36 din Asec,lamintul din 1851. Aceste dou'e* articule ail ho-
Wit sd se plateascd pretul lucruluI, iar nu pretul pamintuluT la
raz41).
La mosiile marl: si stalpite, numal nevolnicil, bkranil de 60
v'duvile srace sunt slobodI a sedea pe mosie, in casele lor
cu ingrditura de 10 prjinl, nesup'rap la munca sa cerere de plata.
(Art. 26 Asedamintul din 1851).
La mosiile razasestl locuitoril de ori-ce conditie vor fi, M.
nu plteasca nimica pentru locul de casa si ograda ce vor fi primit
de la razasT. (Art. 36 Asedarnintul din 1851).
Aceasta inegalitate in despagubirea proprietatil, sigur vine numal
din pricin, ca la facerea i prefacerea legii luat parte top acel

www.dacoromanica.ro
 365

ce faceati parte in chestie; cu toate ceste, principul statornicit pen- No. 1980.
tru proprietAile marl, ca locuitorul sa nu aib dreptul a plati in banI Proc.-verb.28.
preWl munciT, a dat prilej pe multe locurl de abusurI fara margint 1857
18 Decem.
Acest adevr se vede in propunerea locuitorilor pontasI, dar mg
mult in marturisirile cuprinse in Protocoalele boerilor comisarl ce ati
lucrat Ased, arnintul din 1851 si in ofisul fostulul Domn Mihail Sturdza
din 1844, N. 22, &are Adunarea obsteasc, cand s'a facut legea, pentru
care s'a preteluit munca locuitorilor de pe mosiile de la munte
s'a dat dritul de a OW in bara.
Principul dar statornicit pentru locuitoriI de pe mosiile rdza-
sesti, si la mosiile de la munte de a plati munca in han!, este sin-
gurul care n'a dat loe la abusing, pentru ca niel o plangere, nicI o
protestatie nu se vede asupra razasilor sa asupra sistemulul aplicat
la dinsiI.
Propunerea locuitorilor de all r6scumpra cu banl munca ce
sunt indatoriV a mal da acel de pe mosiile marl si stalpite, vine din
abusurile ce produce acel sistem. Acea propunere se sprijina pe
pilda aplicata la razasI, aplicat cu mare succes la mosiile boerestI,
manstirestr i rzasestl de la munte si este primit' chiar de prin-
eipiile Art. 130 din Reglement si Art. 36 din Ase4rimint din 1851
numal ea este mal practica, maT impacatoare i nevatamatoare nicI
unit. prV.
A se pune astaciI un alt princip, care sa radice locuitorulul dritul
de a se hrani pe mosia pe care sede, cu prquef m8surate i hota-
rite de legl, dupa cum tot-deauna s'a urmat ar fi a se lovi inteo
rdacina, care fiind foarte imbatranita in teara, ar putea produce piste
resultate, de nu primejdioase societati!, dar cel puOn mal vatmtoare
si ma nenorocite pentru locuitorI de cat acele de care se pi:6'11g astall,
cacl mrginindu-se pe locuitorg in cas iq.ece prajinI sa i imas,
dandu-I eu acest chip slobolenia br4elor pentru ca sa capete pro-
prietarul sloboglenia pamintuluI, locuitorul nu numal s'ar scoate din
driturile ce legea tot-deauna dat, dar redus in asta stare, are sa
munceasca de treI orl mal mult de cat pana acuma,osebit de aceasta,
s'ar naste intrebarea, ce s'ar face cu locuitoriI de la munte, cu ace
de pe mosiile razasestl i chiar cu ace de pe mosiile mar!, care ma
cu seama in mijlocul codrilor cu bratele lor deschis curatur
(locurI de hrana si de fnaIe)?
Comisia, luind aminte i esamina.nd diferitele principil statorni-
cite prin legile citate, resultatele isvorite dinteinsele, teoriile nou6 ce
se moil pot naste asupra acesteI chestiI, a gasit pentru acum de-odata
nimerit a se primi si a se aplica in deobstie principul cuprins in Art.

www.dacoromanica.ro
 366

No. 1980. 130.R. si 36 A. din anul 1851, si prin urmare din partea proprie-
Proc.-verb 28.
tarilor mid cu pArtT alese i nealese, a formulat urmAtoarea propu-
1857
18 Decem.
nere pentru viitoarea organisatie:
a) Locuitoril in deobstie sA se foloseascA nestrAmutatT din pArnin-
turile ce le ail astAdl in folosintA mArginitA de pont.
b) De cAtre obsteasca viitoare Adunare, dupA pida aplicatA la
munte, odat pentru tot-deauuna s se pretuiascA munca in haul, si
locuitoriI sA fie slobodi i indrituitI a plAti pretul dilelor muncitoare
In banI pe fie-care an.
((c) Urmasil locuitorilor s, nu mal cearA pArninturT la proprietarl,
ei s fie sloboty a infra Uri niel o pedeei in driturile parinVlor
lor, plAtind suma hotftrit i mArginit de lege.
d) Pentru pAminturile ce locuitoriI ar avea trebuintA pesto acelea
hotArite de legl, sA r'mAe slobodT, i proprietarI i locuitorT, a se al-
cAtui cu conditiile, cu preturile si pe timpul ce ambele prtI vor sti-
pula, potrivit aceasta chiar i cu legea lucrAtoare.
1857, Naemvrie 30
(Subscrisl) D. Cr a c te, C. 111 or tu n, I. H risan ti.
Ne unim cu socotinta aceasta: N. Bosi e, G. Masia n, C. B A (IA rAil,
St. Cali, G. VA,rlan, Chir. Ojo Arlie,
C. *tiun.
Adec dece ati votat pentra propunerea de fatA, unul, si anume
d-luI Coms. V. Zaharia cu osebitA socotintA i d-lor C. Hurmuzachi,
C. Sturdza si V. Neculati.
Presidentul, D. Cr a c t e.
Osebita socotintA a V. Zahar ja.
Asupra raportuluT gout de domniI mel colegf proprietarl micT,
ating6tor de relatiile dintre locuitoril lucrtorl de pAmint i stpAni-
toril moiilor, socotinta mea este, cA Asedmintul astA(ii lucrAtor
trebue a se sustine in toatl puterea luI de ambcle parti cu modi-
ficatiile urmAtoare: a) SA lipseascA tot felul de abus (ce a lost maI
mult din portea slabeI administratil); i b) ea pe cAt sa fie slobod
lucratorul de pAmint plAti indatorirea cu bani dup. o preteluire
dreaptA a fie-cAria localitAti de pmint data pentru tot-deauna in-
tr'o dare anualA, pe atAta sl fie si el ingrAdit, adecA care n'ar urma
cu plata hotArit in terminul ce s'ar preserie de legea ce s'ar face,
acela sa fie dator a face lucrul cuprins prin Asedilmintul lucrtor
astAdl. 1857, Dechemvrie 16.
(Subscris) V. Zahari a.

www.dacoromanica.ro
 367

Soeotinta C. Hurmuzachi.
Subscrisul nu se poate uni Cu raportul comisiel adoptat de No. 1980.
majoritatea ComitetuluI proprietarilor micI, pentru cuvintele urma- Proc.-verb. 28
1857
toare : 18 Decem.
Pentru ea acel raport, departe de a se mrgini in rostirea
dorinteT clasei representate de acest Comitet, s'a ocupat maI mult cu
reflexiI i dorinti ating6toare de regularea relatiilor dintre proprietariI
cet mart i traniT aelatl pe mo0ile acestora, precum i pe mo-
Oile cleruluI ;
Pentru c raportul comisiel a trecut sub tacere, ca cel mal
multi razaT din Moldova 0 chiar i maI multl din membra Comi-
tetuldf acestuia Wag Oran!' pe mo0ile lor i prin urmare sunt sou-
liff de consecuintele reformel propuse de majoritatea Comitetulul
rzae,sc ;
Pentru ca. raportul comisiel a trecut sub tcere, ca cele mat
multe raza01 din Moldova nu sunt alese, nu sunt stalpite i prin ur-
mare, ca VraniI ce s'ar fi aflnd pe ele niel ar putea Msplati prin
litera intrebuintarea panaintuluI ce li s'ar da de catre raz4I, care
lasa, dup cum este ob0ete tiut, in cele mal multe locurr nu li se
d, lasnd a (Poe, ca. traniI nicI pot ti cuI din multimea copro-
prietarilor s taca lucrul in natura;
Pentru ea raportul comisiel a trecut sub tcere, cA dup
espresa rostire a Art. 40 din Ae4arntritul din 1851, locuitoril de la
muntI, pentru putinatatea pmintulul de hran, nn a impArtfisire
la amp de locuri de arat, i cA dup Art. 45 din acela1 Aec,l-
mint, locuitoril de la munte numal atuncea sunt in dreptate de a da
proprietarilor de mo0I banI In loe de lucru in natur, cnd pro-
prietarul n'ar avea pe acea mosie in destul loe ea, sit"-1 lucreze
locuitorit dupg, asedamint
Pentru ea raportul comisiel n'a arkat cA b'neasca rspltire
s'a adoptat de Ae4amintul din 1851 numaI acolo, unde pentru deo-
sebite incunjurari rspltirea prin lucru in natura', nicI se poate
aplica ; l'snd a (lice, ca i starea moral a celeI maI mar! partI din
raza0' nicI se deosebe0e de aceea a tranilor i prin urmare a 0
trebuit sA motiveze o dispositie esceptional, care dupa principiile
recunoscute de toate legislatiile, nu se pot intinde asupra altor casurl,
unde incunjurtirile sunt cu totul de alt natura ;
6. Pentru ca dupl toate legile din lume, o prestatie intemeiata
pe un contract bilateral, precum este acel dintre traril i proprie-

www.dacoromanica.ro
 368

No. 1980. tara de mosiI, nu se poate preface in banI fr invoirea ambelor

Proc.-verb.98 prti ;
1857
18 Dec em.
Pentru c toate, chiar si cele mal bune asedminte
sunt supuse la abusurI, care departe de a putea servi de m'sur a
bunntil sail a defectuosittil until asedmint, dovedesc numaI
aplicatia lul n'a fost destul de controlan, n'a fost dreapt, sat' cu
alte cuvinte, el administratiile nu implinit datoria;
Ca si rspltirea in ban': a fost, este si va fi supus celor
maI strigatoare abusurf, dup cum dovedeste chiar legiuirea pentru
vindecarea a trei pricini care impovoreaza pe locuitoril del pen-
sate si aduc ca din adinsul impedecare sthril lor din anul 1844,
legiuire prin care obsteasca obicInuit Adunare a oprit prefacerea de
lucru in banI, declarnd anume, ca aceast prefacere este unul din
acele trel rele care ail provocat aceast lege;
Pentru ca raportul comisier a scpat din vedere, ca dup
Art. 45 din Asedmintul din 1851, locuitoril de la munte, pe lng
rspltirea bneasc, mal sunt datorI a mal face in folosul proprie-
taruluI i patrn dile de reparatil, i afar' de aceasta a tia si a cara
la asedarea luI i eke clout; palme de lemne de fie-care preche
de bol ;
Pentru ca aplicatia principiulul rspltirii lucruluI prin banl
nu numal ar mrgini dreptul propriettil, ci Inca ar impedeca chiar
imbun'atatirea stril locuitorilor stenl, carif prin alcatuirl de bun-
voe, prevdute si de Regulamentul Organic si de Asec,lmintul din
1851, ar putea deveni nu numaI posesorl, ci chiar si proprietarI; se
intelege prin ajutorul until guvern demn de frumoasa lul chemare
si al asedmintelor de credit, care in toate Orile civilisate si bine
organisate a inlesnit si a asigurat putinta improprietriril Oranilor
desvoltarea agriculturiI si a comertulul
Pentru c raportul comisiel cuprinde o vederat contradi-
cere, and de o parte propune silnica prefacere a lucruluY in banl,
iar pe de alta invoelT, ins numal pentru pmintul de care locuitorif
ar avea trebuint peste acel hanrit de Asedmintul de astdI;
Pentru c acel ce cunosc starea de astdI i gradul culturil
locuitorilor stenl, niel maI pot fi la indoial ca plata in banI le va
cgs:lea mult maI greti de cat plata prin lucru, i prin urmare cA acest
mod de solutie nu va imbuntti soarta lor ;
Pentru c nol suntem chematl a rosti dorinti, dorintele ale-
ggtorilor nostri, de vreme ce propunerea comisiel, departe de a fi
dorit de eI, din contra le insufl cele mal viI ingrijiri;
Pentru ea" chestia aceasta este prea mare, prea grea si prea

www.dacoromanica.ro
 369

pentru a se putea hotari in prip, fra studil i cercetarI No. 1980.

trunl'eloare, far pregatirl si treptate.cercarT prin invoell i transactiT Proc.-verb.28.
de bun-voe, si Para a cunoaste 1857
i opinia fratilor nostri de peste
18 Decem.
Milcov, cu care dorim sa fim unitT.
Pe aceste temeiuri rz.'mndu-m6, imT del socotinta urmatoare:
Relatiile dintre proprietariT i raniT ase4aff pe mosiile lor
s se reguleze prin alekuirl de bunii-Toe, prin care t8raniT vor
putea nu numai preface lucrul in banl, ci deveni i posesori i chiar
proprietarT.
Pentru acest sfirsit sh se legiuiasca un termin de dot' ant.
Spre a asigura libertatea acestor tranSactiT, s se inlatureze
pedecile cu care legea de ast411 a .ingreuiat libertatea stramutriT
-kranilor de pe o mosie pe alta.
Fiind-ca buna-starea populgiel agricole pretutindene a fost
trebue O. fie un obiect de deosebit ingrijire a StatuluI, viitoarea
Adunare legislativ sa faca o lege, careia sa fie supusT atat proprie-
taril, cat si VraniT, care nu s'ar folosi de terminul maI sus ar'tat.
Legea aceasta va lua de bas atat respectul propriettil,
cat i nevoia Oranilor i a imbunataffiriT stril lor ma-
teriale si morale.
Para la promulgarea nouel legiuirl, Aset;lmintul din 1851
va urma a fi obligator pentru amindou'e' prtile.
Guvernul viitor s inlesneasca realisarea transaapilor, iar
maT ales improprietrirea tranilor, prin infiintarea de aseOminte de
credit, prin incurajarea de societAT etc. etc.
(Subscris) C. Hurmuz a chi.
unesc cu aceast socotint: C. S. St ur dz a.
DIM' A. Teriachiu ceteste un amandament la propunerea locui-
torilor stenT, subscris de d-lor Episcopul Ghenadie endre, Arhiman-
dritul Neofit Scriban, Arhimandritul Melchisedec, Iconomul Dimitrie
Matcas, V. Malinescu, D. Cozadini, D. Cracte, D Ghidionescu, T. Sa-
calov, L. Galiardi, N. Bosie, C. Stiun, D. Romov, I. Hrisanti, C. BA-
darn :
SubscrisiT a onoare a supune onoratel AdunrT ad-hoc urma-
torul amandament la propunerea din 26 Octomvrie pentru r6scum-
pgrarea boeresculuT i infiintarea comunelor:
L Luand in privire ea din inceput locuitoriI din Prin-
cipate at' fost mosnenT i proprietatea impartita, din stra-
vechime chiarprin colonisarea roman; ca la infiintarea
Principatelor de asemene erati locuitoriT mosneni, si nu-
maIprea pulinelocurl sterpeag fostindisposi.tia Domnilor;
(Acte lid Documente. VI. 1.) 24
www.dacoromanica.ro
 370

No. 1980. Precum dovedesc: Eutropius, cartea 8, in Adriano, 4icnd:

Proo.-verb.28. Desertandu-se Dachia de barbatl cuindelungatul resbel a lur Dechebal,.
1857
18 Deoem.
Traian, spre a umplea tara, din toata lumea roman nemarginit
multime de oamenr art adus acolo, ca satele i orasele sa le
mosteneasca;
Dio Casio, Gibon, Petru Maior, intru un cuvint toat. istoria ro-
mana i bizantina arata cum RomaniI Mar odinioara nu ail prsit
cu totul pmintul lor de mostenire, chiar i cand ail fost nahusift
de barbarl;
Anaforaua obstestir Adunrf din 1817 despre felul propriettir
Inteal* ce lice: Pre lang aceste dove(11 ce sunt de istorie, mar
avem i deosebite istoril care sunt fata, adic. hrisoavile Domnilor
btranT, care ail sttut curinda vreme dupa Drago s Voevod, prin care
se dovedeste nu numaIlacuirea pmintulul acestuia mar ina-
nte de descalecatoarea lur Drago, ci i drepttile mosinasilor lo-
cuitorr, carir art avut bastenile lor stramosestI i prestra-
mosestr in pamintul acesta, cum si prin alte unce de la Stefan
Voevod din anil 6995 si 7002 si din 7010, cum si de la Petru Voevod din
anir 7037, cum si de la alt1 Domnl b6trinl se vd unce prin care in-
taresc vin46r1 i cump6raturr d e b as te ni st r A mo es-CI si de in-
prtelr btrne a mosinasilor pmintenl; apor cum ar fi putut
din most' i s tram() ? si iarsr nu lipsim a arta i pentru lo-
curile care din vechitl ati fost domnestr: a) locurile de pustitl--adica
ce nu s'ail stapanit de nimene din nepomenit veac cum si locurY de
mosir deschise ce s'ar gsi intre alte hotare impresurate sub nume
tainuite sail schimbate, si necuprinse In scrisorile megiesitelor mosil.
b) Branistile domnestI ce ail fost din vechitl. e) Locurile tirgurilor,
Tar cum c. aceste loeurr erail prea putine, dovedese hrisoavele
Domnilor htrnI de cumpraturile filcute de pe la mosnenI spre a
le dnui pe la monastirT i alto. fete;
Statistica Principelui N. Sutu, unde se arata: Cand in al 13-lea
secol un guvernamint mal statator urma dupa epoca de tulburrr
de incurgerf, o parte de teritori se gasi impartit intre vechil stapanr
al mosiilor; acestia erart proprietariT originan l a carora urmasI sunt
cunoscutr in ilele noastre sub nume de raza'sr.
II. Luancl in privire ca. din multele r6sboaie siinval-
msell care ail dat in urma peste tear., adese-orr pro-
prietatile se stapaniail pe apucate; ea prestrvechit
mosnenl, neavnd alte documente de cat invechita st-
panire, unir Domnitorr folosit de aceast impreju-.

www.dacoromanica.ro
 371

rare spre a ddnui mare parte de mosil,ba chiarsi tirgurT No. 1980.
dimpr eung cu locuit it .Precum dovedesc: Proc.-verb.28.
1857
Hrisovul lul N. Mavrocordat din 1741, care lice: .1VIosie cine
18 Decem.
are sA, se stie ch dat volnicie a-si stgpni mosia sa cu tot ve-
nitul; iar unul pe a altuia sd nu stpaneasc, precum se intimplase la
unil;
Hrisovul luT C. Racovitg din 1756 pentru impoporare, care spune:
Cercetat-am prin multI i cu multe chipurI de intrebdrf, din ce pricing
In tara aceasta sunt prin multe locurI lipsd de oamen1 si silitl pu-
stiT de mult vreme, la altele de niel a apucat cineva sd locuiascd
oamenT pe dinsele, unele nicl stpgnul mosi el cine este nu
se stie;
Sutele de hrisoave, care la schimbarea Domnitorilor intdresc
stpanirl de mosiT, cerute de unil i altif fdra niel un motiv, lucru
ce nu s'ar El intimplat, dacd stgpAnirile ar fi fost sigure;
Hrisovul DomnuluT C. Ipsilant i intdritura DomnuluT A. Moruz,
ddnuind Vraneea, proprietate a strgvechilor mosnenT, la alte fete, care
dgnuire se respinge prin anaforaua obstestil Adunrf din 1817, licAnd:
((Cu aceasta c u rat se d o ve d te, cum c. locuitorilMoldovel all
a vut ale lor locurT de basting si n'ailfost de trebuintg a li se
cere acest fel de scrisorT (de dnuire) spre dovada stpniri lor din
vechl,fiincl in destul dovad indelungata i pacTnica stg-
p fin ir ea I or, cnd dacg ar re'mne a li se cere aseminea scrisorl
de pe la mosinasT de toatg starea, niel o a mia parte n'ar rmne
mosiT cit asemine unce de danie, i toate celeIalte s'ar lua domnestl.
III. Luand in privire c interesa! de a fi seutiti de birurY,
nevoia rsboaielor i sila ai adus pe unii dintre stravechiI
mosnenI a primi su,punerea cAtre un stApan privilegiat;
c pilda megiesilor i interesul Domnitorilor spre a stator-
nici pe locuitorI in privireabirarilor a indemAnat acea su-
puner e; Precum dovedesc:
Letopisetul 0'61 la Domnia luT Duca Voevod, t. I., in care se
lice: CA acum fcuse boeriI obiceiti noti de giceati: cine ail
selut in sat boeresc 12 anT, s r'mAe vecin;
Principele Cantemir, care In Descrierea MoldoveI aratl: CA o
parte din c1Acas1 sant din rAzAsii care din sArAcie vindut mo_
sine lor cele pArintestI si silit en strimbitate sg primeascAltigul
supuneriln;
Actul obstestel AdunArl din 1749, alcAtuitA din toate stArile t6riI,
ce declarl: AtAta numaI cA din sat nu sant volnicIca sA iasA-
veciniI care poruncA este si de la Domnie si de la Vistierie,

www.dacoromanica.ro
 372

No. 1980. Chiar i. dupa aeglmintul de astalT, i locuitorul ce se stramuta WA

Proc -verb. 28. tirea Vistieriel i satul unde se aac,la, cado sub grea rspundere;
1867
18 Decem.
Anaforaua din 1805, prin care boeril cernd inmultirea lucruluT,
lie: Niel macar leciuiala slujbeT qililor anulul dupa a tuturor
n or oadel or cuvii nt a i dreptate nu o all de la locuitorl. (Uri-
cariul d-nulul T. Codrescu);
intaritura DomnuluT A. Moruz Voevod, push pe anaforaua de maT
sus, i care (lice: incredintandu-ne maT ales ca slujba ce se arata prin
anafora nu este cu insarcinarea locuitorilor i mult mal putin de elt
a ttirilor megieOte;
Documentele tuturor moiilor mar!, dintru care se vede c cele
mal multe sunt compuse din o multime de sate ra,z4etT, de care,
numal de la Regulament, prin felurl de procese s'ati desflintat un
numr foarte insemnator;
Statistica PrincipeluT N. Sutu, lata 80, care gice: CeT puternicI
orT inavutT erail boeril. in impregiurarile sgomotoase ce apsara pe
Moldova, dou'e' nevol de o potriva neap6rate le supusera popula-
tiile slabe i. sgrimane: aceea de a trai i aceea d e a fi s cuti t.
Puterea lucrurilor se incheie prin rbirea satenilor cultivatorl de
catra proprietarI, care in eurind se soc o tir a ca stapanT;
de atuncl se incepu regimenul arbiriT. pranil lucrara dup vroirrta
proprietarulul, el se legara eu pdmintul. praniT supu1 regime-
nultif acestuia era insemnatT sub denumire de vecinT, ceia-laltT era"
slobo4I i cunoscutT sub nume de domn e ON;
Starea muncitorilor de N. Baileescu i actele alaturate din Ma-
gazinul Daciel, t. al II-lea, unde se gice: Studiul hrisoavelor re-ati
facut sa cunoaqtem, ea in adev'e'r din glilele Principilor r6sboinicl, sa
curind dupa dinif se gasese cele maT multe acte prin care monenil
i1: vind moiile sail le sunt rpite.
IV. Luand in privire ea de la inceput i pana la Re-
gulament r'e'splata pentru pamintul ocupat era socotita nu-
maT dejma; ca prin danuirile ce faceatl Domnitoril, inca
numal asupra aceiaT dejme da driturT a. se lua de la
locuitorl; ea munca catrestpanul moieT este un adevrat
boeresc, adeca privilegiti, care maT intill a inceput prin
clticT, transformate apol in 12 glile,de la rsrit la asfin-
titit'l soarelul, de munc indatoritoare; iar razasilor
nu le-a ingduit legea nicI odinioar, precum nicl
asta!, a cere muncl de la locuitoril satelor lor;
Precum dovedesc multimea hrisoavelor de dnuire, in care
se dice: el dandu se credinciosultif boiarin anume cutare ocinT, i s' a ti

www.dacoromanica.ro
 373

dat voe sa iee dup vechiul obiceiti din camp, din fnat etc. No. 1980.
din deceuna; Proc.-verb.28.
Urbariul luT G. A. Ghica din 1766, ce hotareste: D ou spre- 1867
dece i1e sa lucreze fieste-care satean inteun an stpanuluT mosieT 18 Decem.
la orT-ce lucru ar avea trebuinta stapanul mosieT; ins6 din rsari-
tul soarelur i pana la apus, cu odihna ce i s'ar cdea cu drep-
tate; lar cu alte podvoll i angaril s nu se supere; iar la satele
razasestl de se vor afla satenl fara de mosiT, s nu se supere
cu lucrul, ce sa dee banl;
Urbariul luT Gr. Ioan Calimach, ce arata: SA fie peste an iarsl
dou-spre-dece dile dupa obiceiul vechiti;
Hrisovul luT G. A. Ghica din 1777 sp or i nd bo er escul dup
anaforaua boerilor, ce dice: Cu mijlocire de ajutor catra toata
starea boereas3, pe lang dou-spre-deee maT adaos
dou s intocmeasca iazurile, morile i acareturile, sa fac
podvoada l s dud. dou car lemne;
Reseriptul DomnuluI Sutu din 1794, cehotareste: Cand locui-
torilor de la vre-un sat nu le va fi in destul mosia aceea uhde sed
ca s are in destul si faca fnat, ispravnicul sa caute pe alte mo-
sil care se megiesesc i prin stirea stpanulul aceT mosil O. le des
o bueat de loc de o parte cata le va fi indestul pentru trebuinta
lor, si sAu iee stapanul mosieT numa dejm, iar cu claca
Cu alta O. nu se supere;
Urbariul cerut de boerT la 1805 si intrit de Domnul A. Moru-z,
ce arat: Aseininea cand se va incredinta ispravnicul, cA stapanul
mosid asupra caria locuesc aceT saten1 nu are loe sa le dea Ior pen-
tru arat niel din prisosul loculuT de fnat ce va avea, atuncea sa
se inlesneasca locuitorif de la mosiile megiesite,precum
fost obiceiul i malinainte. Si aceT locuitorl s dea stapa-
nului obicinuita dejmrt; iar cu alte cereri si slujba s nu se
supere; iar la mosil razasestY locuitoriT ce se afla sedtorT Para ose-
bire i neavnd imprtsire de mosie, birnicif sa altiI, s nu se
supere cu lucrulci sa plateasca slujba lor in bani cate dol leT pe
an, and. i obicinuita dejma-- ca in vremea viitoare sa se urmeze
nestramutat slujbaaceasta (din urbaritil ca o lege si pravil, dar inca
i pronomiile cate le are cinul boeresc prin ponturT (urba-
ri) i obiceiuri s se pazeasca. Cu toat dreptatea nea-
muluT boeresc, care se jarveste in slujbele triT, se euvine a
avea drepttile slujbil de la satenT;
Istoria, care numeste clad, munca steanulur catre sta--
panul de mosie; apoT sutele de acte publice, prin care acea mune

www.dacoromanica.ro
 374

Ng. 1980. se numeste boeresc, iar acel cul se facea, stapan de mosie.
Proo.-verb.28. Abia Regulamentul, avnd in vedere constituirea bine-fac6toare1 in-
g;b7
stitutii a proprietatiT, a introdus cuvintul de proprietar.
Luand in privire c locuitorii satenln'atifost nicl
odinioara Orb! dupre lege; ea chiar vecinil flume prin
abus s'at lipit catre parnnt; ca. Pravila lui Vasile Voda
nu a putut fi aplicata un timp indelungat, nici in toata
asprimea eI, ci de-apururea a fost contestari in privi-
rea veciniei;
Precurn dovedesc: Letopisetul t6ril la Domnia lui Duca Voevod,
dicnd ea: Acest Domn Ikea dreptate tuturor i mal Cu seama
acelor ce pira pentru vecinatate nu-1 da fie-cum la vecintat e,
si 'Meg dicea: c rcat este sa robesti pe fratele tg; caci
paganiT cumpr robl pe bani, si in al seaptelea an II iart; iar
tu esti crestin i neluanqu-1 pe bar!, i fiind crestin ca si tine; ye!
s-1 vecinesti
Actul obstestii Adunar!, alcatuit din toate strile, din
1749, declarnd Pirile de pricina vecinilor si la alti
DomnI n'ati lipsit; Tecinil robil nu sunt ; numal Indrisneala
unora din stpanil mosiilor sup'e'rat fara de cale, care
lucru a se vinde vecini n'ati fost volnicT stapa'nii satelor.
Si and s'a vinde mosia, oamenil s nu se vnl, ci ca niste s a-
ten! ai satelor in sat sa rmae.
Luand in privire c afara de vecinI erati altii
mult mal multi locuitori satenI in conditii cu totul
deosebite; c teara despoporandu-se prin greutatea
birurilor si a deselor bantuirr,toti ce-ce se intorceatl,
saU veniaii erati supusl numai unor conditil foarte
usoare i ca mal intal obsteasca Adunare din 1749,
iar mai apol urbariul luI G. A. Ghica a nivelat cu de-
savirsire pe toti sateni1;
Precum doverlesa: Urbariul lul C. N. Mavrocordat din 1741,
care dice: Oamenii strain! ce vor veni s se asede pe mosif
mnstiresti a boeresti ori cat vor vrea, sa nu se vecineasca.
Oamenii ce vor sedea pe mosil nefiind vecinT, sa fie datorI
a face 12 dile inteun an si dejm sa (lea));
Hrisovul lui C. Racovita din 1752, cehotreste: De vreme ce
ne-am incredintat Domnia Mea, ea multi din locuitoril acestuI pa-
mint, unii cu o pricina, altil cu alta s'ati strmutat prin alte tri
acum doresc a veni la patrie i la pamintul lor,ori peacul
mosie s'ar aseda, ori manastirestl, boerestl sail a cui vor fi, nu-

www.dacoromanica.ro
 375

rnaT dejma sa dee, din pane, fnat i stupl pe obi ceiti; iar din No. 1980.
gradinl, din ogoare sti nu se deciuiasc, niel cu alte podvodI sad Proc.-verb.28.
1867
clad, saU leU de casa 0, nu se supere;
18 Decera.
Hrisovul lul C. Racovita din 1756, ce reguleazA: Aedarea lor
acelor ce se vor intoarce in teara) sa fie pe moia orl-cul i uncle
le va placea locul, s fie de trebuinta i hrana lor; aceluia ce va fi
stapan moieT s dee dejma obicInuita din aring i din fnat;
lar din gradinele de pe acasa nimio O. nu le iee, niel de boeresc
nimio sA lucreze, niel cu clad s. nu-I supere niminea ; numaI
pentru boerescul stapanuluI moieI sa dee de toata casa inteun
an cate ease potronicl. Cu sfatul Dumilorsale Velitilor BoiarI i a
Prea Sfintitulul Mitropolit dam . c. I. Si sa nu se stramute ma-
car la una i niel data;
Urbariul lul G. A. Ghica din 1766, care dice: Dod-spre-dece
qile s lucreze fie-care stean inteun an stapanuldf moieI.
VII. Luand in privire ca stpanul moief tot-dea-
una a fost indatorit a da tot locul trebuitor pentru
hrana s'teanuluI fra.' cea mal mica marginire; ea nu-
maI de la 1805 s'a hotarit pentrn intaiaIdat cafanat
i paune s fie datorl stapaniT moiilor a da de la
16-20 Mel' pe la unele tinuturI; iar la altele de la
12-15 ci de la 8-10 f.lcI; pe moiile insa undo nu
era loo cu indestulare dou treiml din lo 0111 de ara-
tur, de fnat i ima al intregil moil era al locuitorilor,
i numaI o a treia parte a stapanuluI;
Precum dovedesc: Urbariul Domnuldf Gr. loan Calimah, ros=
titor ca: Locuitoril ce se vor afla orl pe a cuImoiecu ederea, sa
aiba voe a-I face toati trebuinta hrane lor pe acea moqie
i neoprindu-se de catr, stapanil moiilor
Rescriptul luI N. Sutu Voevod, ce hotarete: aTo0 locuitora de
prin sate,pe moia unde se afla cu locuinta, acolo s are in destul
i sa samene; cum i anat s-i faca pe moie cat va fi pen-
tru trebuinta lor; iar pe stpanul moiel,orl de ce stare ar fi, rill
nu-1 ingaduiasa (ispravnicul), ci faca sa inteleaga a le da
loe de arat cum i de cosit;
Urbariul cerut de boerl i intarit de A. Moruz Voevod din
1805, ce pentru intaia1 data mrginetecatimea de pamint ce trebue
a se da locuitorilor, hotrind ea*: S se dee stenilor fruntaI opt
flcI pentru 16 vite, intro Prut i Nistru, eas'. intre Prut ci Siret
i patru dincolo de Siret, iar unde nu va fi fnat in destul pe moie,
sa se faca tot fnatul in patru par!, din care a patra parte sa ieu

www.dacoromanica.ro
 376

No. 1980. stapAnul pentru trebuinta sa, i trel partI sa le iee sateniI; loe
Proc.-verb.28. de paune sa dee staphnul sateanuluI dup acela1 num'r de vite_
1857
Cu indestulare sa-vi aibl el tarinile lor inteo parte a Ino*el, se-
18 Decem.
mgeand unul lang5, altul. Iar cancl locuitoriI unul sat ar art ca nu
ail loo in destul pentru aratura,i stapanul moiel in dr'e'pnicind u-se
nu ar vroi sa le dee spre indestulare, atuncea sa le dee isprav-
nicul din loo de tlina, atata parte de loo in cat sa fie dup
analogia mrimel moieT; i aseminea &And se va incredinta is-
pravnicul cilstranul moii asupra caruia locuesc acel Weill' nu are
In destul loe sa le dee lor pentru arat, niel din prisosul loculul de-
fnat ce vaavea, atuncea sa se inlesnease locuitaxiI de la mo-
qiile megieite precum ail fost i maI inainte obicInuit;
Adaosul Domnulul Ionita Sturdza din 1828, Mart. 10, la urba-
riul luI G. A. Ghica din 1777, hotrindu-se ea: Loc de hrana de toe&
vita ce va avea locuitoriul (s dee stapanul) iarba de coasa ate pol
falce, socotindu-se pentru frunta0 pana la 12 vite ce va avea, adicl
ease falcI va da stapnul moii i imaultrebuinciosiar5I dup5.
acest analog. Asemenea va da stapanul moii i loo de sem'ntura,
de hran cu indestulare qi dupa, gloata ce va avea fiete-
care locuitorit1;iar pentru moiile ce nu vor fi incap6toare, se
vor imprti in trel. partl; daub pirti loo de hran i de fnat
se vor da locuitorilor; iar a treia parte sa ee'mae neaprat
vecIniculdi stpan.
VII!. LuAnd in privire ca paminturile i locurile pe
care lelua odatalocuLtorulinstpanirepentrutrebuinta
sa, nu i se mal puteail lua inaposi de catre stapanul mo-
ieI; c5. la casurI de neputint5,1 batrnete nu mal: era in-
datorat la munca; el pentru intitiaI data in Regula-'
ment s'a inscris de a se lua batrnilor i nevolnicilor
pamintul de hrana, c5,nd el n'ar maI putea lucra; ca gr-
dinile locuitorilor nu era(' supuse niel odinioara la dejma;
Precum dovedesc: Hrisovul lul C. Racovit din 1752, Oicand:
lar din gradinI, din ogoare, 0', nu se 4eciuiasca, nicicualte
podvoql, sail ciad, sail leti de casa sa nu se supere;
Hrisovul lul Racovit Voevod din 1756, ce rostete: lar din
gradinile de aeasa nimio sa, nu se iee;
Urbariul luI G. A. Ghica Voevod din 1766, ce qice: S aiba
a da totl i dejma dupa obiceiti,afara numal din gradinele
Cu leguml pentru trebuinta case! locuitorilor. lar cel neputincios,
nevolnic sa nu se supere cu slujba intru nimic;
Rescriptul liff N. Sutu Voevod din 1794, rostitor: Paminturile

www.dacoromanica.ro
 377

ce vor lua locuitori!, atat pe movia ce ved, cat vi pe locul ce li No. 1980.
se va da pe movia megievit,luAnd stApanul moviei dejma obicl- Proc. -verb.88,
nuitA, s, nu fie volnic a le lua pmintul ptin cAnd nu-1 vor 1857
18 Decem.
lasa eI singurl de vechig;
Urbariul cerul de hoer! i intArit de A. Moruz Voevod, din
1805, care 4ice: oDejma s se dee dintru toateosebindu-se
numal grAdinile ce s,nt pentru insavl a lor trebuintA' ; asemenea
viaceIneputinciovI i nevolnicI s nu se supere intru nimica.
Pminturile cele vechr, care ail apticat a le avea locui-
toril, sA, nu le ice stApanul movie!.
Luand in privire c locuitoriI aveail din inve-
chime dreptul de a se folosi vi de pdure, i numal In
urmA li s'a pus indatorire de a da dejm pentru che-
resteaua de vinslare, iar pentru lemnul de cas vi de foc
nu aveail a da nimica;
Precum dovedevte anaforaua boerilor, intArit de A. Moruz Voevod,
din 1792, in care se slice: CA mcar ca prin Condica VistierieT se
hotArav te A luncile i pAdurile meree, adicA codriI, sA fie
n eap rat! vi s 1 obo 41 a tia fie v cine orT-ce fel de lemn ar vrea;
pentru ea si nu so poati, loeuitoril lipsi pentru trebuinta lem-
nilor, ori-cine va tAia cherestea de orI-ce fel, si dea pe viitor
deciuiali din slece lemne unul,iar pe cea care o vor tla locuitoril
ca sal! fac cas, s nu dea cjeciuial, cum vi pentru lem-
nele de ars in foc, niel sd se supere a lua ban! pentru sleci uial,
cAcI care vor cuteza cu urmarea in potriva acestel hotrirT, nu
numal s pAgubeascA acea sleciuialA, dar incA sa se vi p edep-
s ea s c A;
Rescriptul ltif N. Sutu Voevod din 1794, ce 4ice: SA nu se
ice ban! pentru sleciuial sa eciuial pentru lemnele de ars
In foe, sa cu ntAngie sA se facA oprire la trebuinta noro-
duluT.
Luand in privire cAprintrecereamoviilordintr'o
man, la alta nu li se vtirbesc driturile i foloasele de
care ail a se bucura locuitoril, pe temeiti ca alcAtuirile
intie do! nu pot jigni drepturileunuT al treilea vi fie-care
cump8rAtor lea in conditiilein care se aflailmal
inainte; 05 chiar vi la dArile in posesie, stpAniT moviilor
sunt datorY sA cuprindl anti' me ca: locuitorilor sa li se dea
pminturile dupA AveCmint;
Precum dovedesc: Urbariul lul Gr. Ioan Calimah Voevod din
1766, slicnd: Si stApAnil moviilor oare vor avea movii de vindut

www.dacoromanica.ro
 378

No. 1980. cu anul, s le vinq cu aceast tocmeal, ca locuitoril acelei

Proc.-verb.28 mosii s aibl voe a-sI face hrana lor, neoprindu-se despre
1867
18 Decem.
cumpgrtorI;
Chiar i contractele de imposesuire de astlI ce ca locui-
torilor s li se dee locurile dup Aseqmint.
Luand in privire c de-apururea urmat ne-
contenite plangerI i tnguirI din parteastenilor de
o parte pentru ingreuiarea munciT, iar de alta din
partea stpAnilor de mosil pentru neindeplinireaboe-
resculul de ctre stenI;
Precum dovedesc: Urbariul luI G. A. Ghica din 1766, si care
dice : Necontenitele j.albe, prin care jalbe (a stenilor) arkandu-ne
ca se ampresc cu lucrul stpanilor moiei, fr de niel o rin-
duial sa dreptate; aseminea tnulVsi din stapni1 mosiilor
precum oameniI ce sed pe mosiile lor nu se supun la nicI
slujb, sa i cnd se supun, cnd le este voia i dale este voia;
niel odat nu se deseartDivanul de pricinI ca acestea;
Aseclamintul luI G. I. Calimah din 1768, ce arat: Ca de-a-
pururea da jalbe c s'ar fi asuprind de cltr stpAnii mosiilor
la lucru si la alte angril peste dreptate, i mal mult de cAt s'ar
cdea; asisderea i st'pnil mosiilor necurmate jalbe da, cum
c locuitoriI ce se all cu sederea pe mosiile lor nu vor s lucreze
nicl acele obiclnuite de mult dou-spre-clece clile pe an;
intritura urbariuluI din 1805, ce c,lice ACeasta este maImult
spre a lipsi prigonirile ce urmeaz necontenit intre stpAniI
mosiilor i intre Wen!.
LuAnd in privire c boerescul, in loe de a se
usura, a lost din timp in timp ingreuiat, in cat prin
esplicaOile ce s'ati fAcut celor 12 glile--qease pe la
tinuturile i satele de pe marginea t'ril de la r6sri
tul pn.la apusulsoarelulsi statornicirea a uneI c'-
timI de munc hot'rit pe fie-care c,li, cele 12 ci1e pre-
uia 40 ile;
Precum dovedeste urbariul lui C. N. Mavrocordat Voevod
toate cele-lalte aselminte i urbariul 1W loan Sturdza Voevod din
1828;
C. Regulamentul Organic, departe de a usura soarta locuito-
rilor, le-a maI sporit munca i indatoririle peste indatoririle
urbariuluI din 1805, cel mal im p o v'rtor din cte fusese pn
si dup' acea epoca; c micsurandu-se tot-odata i catimea de pa-
mint ce posedati inainte locuitoriT, noua legiuire s'a v6dut a fi as a

www.dacoromanica.ro
 379

de impovrtoare pentru s.tenl, in ct insusl Regula- No.1980.

m en t ul, prin Art. 119, si apor o anume lege a obstestil Adunri, Proc.-verb.28.
1857
in mal multe districte din jos a tr ebuit s a mie pentr u mai 18 Decem.
multi anI rsluirea pmintuluI stpnit din vechia de
locuitorl;
Ca imbunttirile Asedmintului din 1851 sunt maI mult il u-
s oril. pentru p a tr u ci n c i mI din locuitorI, adec pentru totI aceI
cu bol; cad nu numaI ca dejma s'a prefcut inteun spor de munc,
dar in privirea ace pttrute usurarI mal impuindu-se jumetate din
capitatie pe &A' aril* In sum. de 3.111.772 lel 1) i tot-odat, pas-
trndu-se principiile ii regimul vechiti, boerescul a remas, afar de
facerea coserelor, cu toate impovratoarele sale urmati, precum l-att
fost asedat Regulamentu1,2) ccl:
A Munn cu care este indatorit locuitorul ctre proprietar, in
puterea Art. 4, lit. A. B. V. G., si Art. 8, lit. A. B. V., nu poate
apreciat, mal putin de 48-50 qile pentru steanul fr bol, de
65-70 /He pentru acel cu doI bol si de 76-80 pentru steanul cu
patru bol, sari in termen de mijloc 65 dile pline lucrt care
socotindu-se unul cu altul; 3)

B. Steanul indatorit fiind nu numar de a lucra, dar si de a

stringe si a aseda la locul lor grnele i fnul proprietaruluT, p er d e
de multe orI sept em an intr egl cu prefacerea snopilor,
1) Jurnalul Sfatulul administrativ din 23 Aprilie 1851, dicnd intr'un timp
cand concesiile facute satenilor. . . . micul adaos la darea ceruta pentru tot-
deauna, nu poate niel cum sa-I impovoreze. (? !)
2) Pontul dupa Regulament Pontul de astadl
Priii. que PA.). Ole
Prasila 48 4 Prasila . ...... 42 -= 31/,
Secerea 64 4 Secerea 56 31/,
Coasa 80 4 (Joasa 80 =-- 4
12 Aratura 28 2
13
Obsteasca Adunare din
184... a hotarit ca echiva-
lent al dijmel sa se so-
coata prasila 12 1
13
3) Dupa. Statistica Principelui N. Sulu, pontul D. A. Moruz se radica la 40
dile, cu inmu4irea lucruhil ce esista in urbariul actual, dupa socoteala agricul-
torilor, locuitorul fara bol lucreaza 20 dile la popusoi, 12 clile la pane alba, 14
dile la Mil, 4 dile la meremet; peste aceste, locuitorul cu doI bol mal lucreaza'
8 dile podvoada, 4 dile lemne, 4 dile aratur5, Cu grpatu; lar pentru acel cu
4 bol se mal adaog 6 die; afara de eventualitatile timpurilor i alte ingreuierl.

www.dacoromanica.ro
 380

No. 1980. lor, a brazdelor $i a capitelor udate de ploaie sari rscolite de vinturI;
Proo.-verb.28. C. iodatorit fiind sateanul a merge qi pe alte mo$il pana la.
1857
deprtare de 4 ceasuri ca sa lucreze in seama proprietaruluT, fr
18 Deem.
un scac,16mint din catimea munciT, inca maI perde adese-orl o mul-
time de timp;
Sateanul avnd indatorire de a merge la lucrul proprietaruluI
orl cand va fi chemat, cele mal adese-orl se intimpl, ea tocmal
atuncea i ogorul s cer'end trebuinta de a fi cautat, panea sa se
perde;
Socotindu-se Duminicile gi grba.'torile $i_multimea pedecilor
ca$unate de timp, nedespartite de lucrul agriculturiI, trebu e a mar-
turisi ea maI nu mal r 6' mane timp lucratoruluf de pamint ca
lucreze ogorul, s-$I hraneasca casa qi sa subvie $i la cererile
StatuluI;
F'. Proprietarul, dupb'. Art. 5 $i 35, mg are Inca i singur dritut
de a vinde buturf, pane, carne $. c. 1. pe mo$ie, si dritul de a lua
dejm din vil $i din liveslile locuitorilor care vor trece peste lece
prajinI, inflintandu-se ast-fel un b ir nsemntor asupra sateanului;
G. Pe langa aceste toate, dup Art. 72 din Reglement, totI pro-
prietariI a f ara de r 'Az a' $ dreptul de a scuti de biruri i alte
angril cate dou din lece familil pe mo$file unde sunt numa pana
la 200 locuitori; iar unde sunt mai multI, cate una din lece, ca-
Ond ast-fel toate sarcinile catre Stat a vr'o 35.000 de /mini tot
asupra celor-lalt1 stenI; iar stpanil mo$iilor folosindu se cu o suma
de 175.000 galbinI pe an cu paguba Statulul;
dar driturile locuitoruluI dupa Meslamintul actual sunt:
Dupa Art. 13, lit. B. V., qi Art. 27, lit. B, proprietarul este.
dator a da dou6 i jum'tate flci de parnint sateanului fara bol,
lAicI celul cu 2 bol $i 5 $i jumaate celuI cu 4 boI, sail 4 falcl unul
Cu altul;
In puterea Art. 13, lit. A., $i Art. 26 $i 43, sateanul mal are
dreptul asupra locului de 10 prjinI falceOf pentru cask ograd
grdina in vatra satuluI, fail a da dejma; iar vatra satuluI nu se poate
socoti in seama flcilor ce are a lua; ca Vduva, neputinciosul i bti-
tranul in vrista de 60 ant', lasnd in seama proprietarului pmintul
ce 1-a avut de hrana, poate locui in casa sa $i a se folosi de grading'
faf sa mal fie indatorit la munca;

Acest drept de scutire, InfiinOt prin reforma DomnuluI N. A. Mavrocordat,

1741, ajunsese In timpil din urmA la un abus nesuferit. Reglementul 1-a re-
gula t in felul precum se arata.

www.dacoromanica.ro
 381

in puterea Art. 16, satenil a dreptul, &And nu le-ar maI ajunge No. 1980.
parninturI, potrivit Art. 13, s, cear mpreala totimel pamin- Proc.-verb.28.
tulul lucrtor de pe mosie, din care lor lu remne doue 1857
18 Decem.
treimI, iar proprietarulul numal o a treia parte;
Dup Art. 29, proprietarul nu este in dr ept ate a stra-
muta pe locuitorr din locurile ce are in dispositia sa;
Potrivit Art. 19, locuitorul implinind oare-care conditiI, de si
pline de ingreuierI, poate s se duca de pe mosie lepadandu-se de
driturile sale; iar stpAnul moiei, dupa Art. 23, nu maI in singurul
ca s de re svratire poate cere prin crm uire indepartarea sa-
teanuluT, nu Ins fait a-1 despagubi de sadurile sale; legiuire care
poate da loo la abus, dar nu jigneste intru nimica driturile sateanu-
maI ales constateaz superioritatea dreptulul sea.
Luand dar in privire ca att Regulamentul, et i Ase4mintul
actual ail pastrat in principi, de si restrinse, driturile consfintite de obi-
ceiul vechiti i constatate Prin ma mult de 20 de aselarninte, hri-
soave si rescripte sloboqlite in cursul unui veac;
Ca insusI dup a le ge a de f a, cu toate contrallicerile
care child voeste sa faca din locuitor un om lib er, cnd un serb,
and un colon proprietar, and un amiiteot, cnd un usufructuar,
iaras1 de alt parte ar voi s-I deschicp calea a-1 face arendas,totusI
Driturile reciproce recunoscute chiar si de Aselamintul actual
se pot resuma:
in driturile proprietarulul de cere 12 i1e de m unc a-
cu talmacirile i adaosurile ce li s'at fcutdej ma din livec1Isi vil
peste 10 prajinr, precum sidritul monopolulur de beuturI s. 0.1.;
In dritul locuitoruluI de a se folosi de loc u 1 easel si
al gra dinil cu vatra satulul, fra a avea nicI o indatorire
pentru acestia; usufructul de pe 4 Mel de pmint,
unul cu altul, si la cas cnd nu ar ajunge la totl acea catime, a
drituluI asupra a doue treiml din pamintul cultivabil,
f'r a putea fi stramu tat de pe dinsul, sati cu alte cuvinte:
Doue treiml din pamintul de folosinta este qerbit
c'tre satenI (par indevisl, si stenil sunt rbi cu mu no A
personalA cA,tre stA'pAnii
LuAnd ins in privire cA AseOmintul de fat 1111 numal c n'a %cut
niel un progres in lamurirea driturilor ambelor tell, dar maI sasti-
tuind i munca in locul de j m el, ca adeverata indatorire reci-
proca in privirea pAmintului ce posedA locuitorul, s'a abAtut cu totul
de la strAvechiul principhl adoptat si de Regulament; de altA parte
pAstrAnd nu sistemul unel cAti,m! de muncA hotAritA,

www.dacoromanica.ro
 382

No.1980. precum se e,lice, ci lu crarea unel cAtiml de pAmint cu strin-

Proc.-verb.28. gerea roduril or c. 1. sarcinA care departe de a fi fix5. dup.
1867
18 Decem.
timpurT, ajunge a fi in tr eit im pAtr it A; abusurile necu-
viintele urmate din invechime ati fost i sunt cu neputintA de a se
inltura, precum se vede cA strAvechile plAngerl i nemultumirY, atAt
din partea.locuitorilor asupra proprietarilor, cAt si ale acestora asupra
locuitorilor, n'ati incetat niel pAnA acum.
LuAnd in privire ca pe cAt boerescul e de impovrAtor si VA-
ttimdtor sAteanuluI, pe atAta e de stricAciune i insusI proprietarulul;
Pentru cA in curs de 30 anl numaY s'a inmultit lucrarea pa-
mintuluY, iar agricultura prea putin a inaintat, fiind-ca esploatatoril
comptAnd numal pe boeresc si pe inmultirea bratelor, n'a cugetat in
destul niel la imbunAtAtirea instrumentelor, niel la desAvirsirea sis-
temelor esploatArif;
De asemenea, dup AseqAmintul de fat o parte din pAmin-
turile de esploatare flind in dispositia sAtenilor, frA sA fie pe deplinI
stpAn1 pe dinsele, ca s poatA face ce vor voi, niel sAteanul, niel
proprietarul nu-VI pun niel o silintA de a le imbunAtti;
AcelasT efect produce si indatorirea ce are proprietarul de a
da pana la dou treimI din pAmintul lucrAtor; el neputAnd sti care
anume va fi partea de pAmint de cedat pAnA la o treime ce are s,-I
rmAe, lesne se poate opri de a face imbunAtAtirile cuvenite;
CA dacA s'ar statornici invoelile de bunA-voe, cArora a vroit s'a
le cleschidA calea AselAmintul actual, nu numaY c s'ar jigni princi-
piul dreptului incontestabil ce are sAteanul asupra une pArtI de pA-
mint, prefAcndu-1 din coproprietar nedespArtit in arendas, dar cu
chipul acesta sateanul s'ar lasa cu totul in dispositia proprietarilor de
a-I impune pretul i legea ce ar vroi acesta;
CA modul fixAril preturilor boeresculul pe fe-care an, sati
pentru maI multI anI, prin intervenirea guvernuluY, este un sistem
recunoscut de vicios i nepractic, in asemenea casurI mal' tot deauna
amindou pArtile rmAn nemultumite;
CA chiar lAsAndu-se casa si imasul in deplina dispositie a sA-
teanuluY, frA a mal avea alte indatorirY, totusI daci s'ar lua pdmintul,
el ar rmAnea inchis ca inteo cetate, incunjurat de teritoriul proprie-
taruluI, precum s'a intimplat cu uniT dintre rzsT, carildin mul-
tele cause rmAind stApAnY numal pe vatra satulul i ceva

1) Incercarea Metal in Besarabia de atre guvernul Rusiel nu ne mal poate

Iba niel o indoiai intru aceasta, caer de si s'ati fost adoptat invoelile de bufa-
voe, guvernul a trebuit s vie iarsI la boeresc.

www.dacoromanica.ro
 383

toare, incunjuratT de unul sag maT multi proprietarl marl, se afld No. 1980.
inteo stare maT proast de at insusT ateniT pontasT prin strimto- Proc.-verb.28..
rarea de care ptimesc. 1857
18 Decem.
Luand in privire c esperienta unuT veac i maT bine a con-
damnat toate Aseqmintele care, pstrnd principiile vicioase, a voit
s statorniceasc niste regule echitabile intre steniT mosiilor i intre
locuitorI; c trebuintele natiel, ale timpulul si ale propsiriT cer:
ca relatiile esistente intre stdpaniT de mosiT i stenT sd se curme pen-
tru tot-deauna, s't numaT de cat sd se aseqe un ordin de lucrurl sta-
bile si conform cu principiile de proprietate adoptat in toate Orile
civilisate;
Ca' o asemenea desfacere unde sunt in joc interesele a vre-o
500 sail 600 de proprietarl de o parte si a 200.000 si maT bine de
familiT lucrtorT de pdmint de alta, trebue s se savirseasc pe prin-
eipiT de echitate, de dreptate, si de umanitate;
C pe cat este de nevoie de a nu se jigni drepturile proprie-
tarilor si a nu se lasa fdr de mijloace spre cultivarea pminturilor
ce ail dreptul a stdpAni Mr% imprtdsirea sdteanuluT, pe atka este
de neap'rat de a nu jigni driturile stenilor, nieT a face din eT niste
proletarT nomalT, ran de care niel a pdtimit, niel trebue sd pati-
measc o tear agricol i imbelsugat ca a noastr;
C, precum proprietatea cere niste aseldminte statornice cu gra-
dul culturil in care se afld ast411 teara, de asemenea i starea in care
se afl muncitoril de pdmint cere o neap6rat imbundttire; cd orT-ce
imbunttire moral, intelectual i material este cu neputintd intru
cAt eT se vor afla sub conditiile de fatd;
CA ceea-ce de neaprat pentru Wean este, de a-1 pune inteo
positie neatirnatd, fr a-T rpi mijloacele prin care, cu munca sa,
poat subveni trebuinteloi sale si eererilor Statulul; ci plantndu-1
in particica de pdmint care o udd cu sudoarea sa, a-T destepta amo-
rul patriel si rivna de a o apra; cd spre deplina emancipare a s-
teanuluT trebue neap6rat desfiintat tot-odatd i autoritatea indatinatd
a proprietarulul sail a representantuluf s'ti de asupra satulul i s-
tenilor ca judector si administrator; eh' de s't clupd legea esistent se
afld institutia une dregAtoriT si a unul sfat ales de ctre stenT din sinul
lor, aceast institutie n'a prosperat, n'a produs foloasele ce se puteati
astepta, nu numaT din causa imperfectiel sale, ci din necumpnirea
guvernulul si din causa amesteculul ce tot-deauna art avut fete par-
ticulare in trebile satulul si ale satenilor.
LuAnd in privire esperienta tuturor popoarelor care ail inaintit
pe cala cd pretutindenea unde aft fost aselminte de boe-.

www.dacoromanica.ro
 384

No. 1980. rescurl i instircinArI analoge cu ale noastre, ati trebuit s se des-
Proc.-verb 28. fiinteze
ca niste lucrurl drApantoare pentru orI-ce natie;
1857
18 Decem.
CA in mal multe staturI, unde s'ati desfiintat boerescurile, s'a
adoptat ca principiul cel mal rational, mal echitabil i maI practic,
rscumprarea; ca adoptAndu-se si la noI acest mijloc pentru elibe-
rarea deplin a pAmintulul cuvenit sdtenilor, proprietaril ar dobAndi
In destule capitalurl spre lucrarea pb.'mintuluI ce le-ar r'e'mAnea. CA
principiul evaluAril muncil locuitorilor in banl este adoptat ca in inve-
chime asa si prin AseOmintul de fatA, precum se vede la sAtenil ce
sed la mosiile razAsest1 si la locuitorit de munte, dup. Art. 36 din
Asecralmintul cAmpuluT si Art. 45 si 47 din Asec,lAmintul munteluI; cA
spre a sAvirsi o asemenea re'scumprare nu so cere de eta capitali-
sarea boeresculul pe un num'er potrivit de anI i care suma sA se
plAteasc, de s'Aten! sub forma do bir cu amortisare, asa in cAt inteun
termin hotArit s. fie cu totul eliberat;
in sfirsit luAnd in privire c glasul unta milion i mal' bine de
suflete, c. interesul, dignitatea, consolidarea natiel intregl cere de a
se sterge din legiuirile i datinile noastre o rgmsit din institutiile
veacurilor barbare si de a asec,la un ordin de lucrurI intemeiat pe
veclnicile temelii ale respectuluI persoanel, a proprietAtii si a legil;
Pe temeiurile dar:
A. CA orI cAt de Intinse a fost driturile locuitorilor asupra cA-
timii de pamint pentru trebuinta lor, dupA obiceile i asec,lrimintele
vechT, aseclamintele noue le recunosc dritul de sArbire asupra a doue
treiml din phmintul lucrAtor pe mosiile unde sunt supusI la boeresc
catre un stApAn;
AB. CA prin trecerea mosiilor din mAn, in mAn'a.' nu s'a putut,
jigni niel' inteun chip dritul sAtenilor; c c I de eh t e o ri se v inde
o mosie, steniI r'm'An pe dinsa si se folosesc de locu-
rile lor, i niel* o lege veche sa nou, n'a invoit pe stpftnul
mosiel de a alunga pe steul de pe piminturile ocupate de el
spre a le pute a vinde altora, niel s'a intimplat vr'odi-
nioarA un asemenea cas;
CA orl-ce denumire i l'ata s'ar da muncil i sarcinilor
tenilor, in fapt, ele nu sunt alt de ct boere scurI i rb irI
cAtre stripkiI mosiilor privilegiate precum lArnuritor se vede cA
toate aselmintele a oprit i opreso ca rAzsii sA poatA cere muncti
(le la sAteniI ce ar locui in satele lor, nic li s'a ingriduit dritul de
a-I scuti de biruff i alte angAriI, i niel indatoresto pe rAzAsI a le da
pAminturI sAtenilor;
CA boerescurile sunt recunoscute de rele i vAtAmAtoare agri-

www.dacoromanica.ro
 385

culturil, stenilor, stpnilor de mosie i economiel tgrilor unde esist; No. 1980.
E. CA orr-ce invoeli s'ar propune, dup Art. 29 in voeli le Proc.-verb.28.
1857
alu se vor ingdui dac ar fi insrcintoare peste Inda- 18 Decem.
toririle locuitorilor ar6tate prin Aselmint;
Spre a elibera pe stean din srbirea sa. spre a scoate pro-
prietatea din conditiile defavorabile in care se afl;
Adunarea doreste i primeste In principi la viitoarea organisare:
Rscump'e'rarea boeresoulul, lsarea In intreaga
deplina stpnire a stenilor cAtimea de pmint atri-
buit prin AseCcimint, duph statul quo.
Oborirea monopolurilor, recunoasterea comuneI
ca persoan moral" i infiintarea dregtoriilor stestI
alese din sinul stenilor spre carmuirea tuturor intereselor locale.
(SubscrisI) Episcopul Ghenadie endre, Arhim. Neofit
Scriban, Arhim. Melchisedec, Iconomul D.
Matcas, V. MEtlinescu, D. Cozadini, D. Cracte,
D. Ghidionescu, T. Sacalov, L. Galiardi, N.
Bosie, C. *tiun, D. Romov, I. Hrisanti, C. BA-
*edinta se suspendeaz pe un ptrar de oar.
Dup. redeschiderea sedintel d-lul M. Costachi iea cuvIntul
ca chestia relatillor dintre proprietarI i locuitoriT stenI s'a des-
1)6:tut prin Comitete; cA amandamentul de fat este o reproductie a
propuneriI locuitorilor si o anticipare asupra discutid; el prin ur-
mare propune respingerea acestul amandament din diseutie ca anti-
reglementar. pece membri cernd apel nominal, amandamentul maI
sus citat se respinge din discutie cu 37 in contra a 32 voturl; iar
9 membri s'atI abtinut de la votare.
D-lul C Negre ceteste o propunere subscris de d-luT si de d-lor
Rd. Saya, I. Levrd, L Roat, V. Balais, Dan, Balan :
Fiind-c6, Inainte de toate, injghebarea i trinicia unui stat nog
trebue s se razime pe elemente puternice;
Ca acele elemente trebue si ele s-sT trag puterea lor din aye-
(WI care s corespunda la aseminea sfirsit;
CA unul, i cel mal temelnic din acele elemente la noi este
gloata poporuluI lucrtor de pmint ;
CA acest popor este numaT agricol i el printeinsul s'a desv'elit
si are a se desvli lucrul pamintulul cel insemnat i obstesc
izvor de bog5.0e al Ora acestia ;
Ca teara tuturora se alcAtueste de parti din ea a fie-cruia, care
la un loe aceste inchiagl marele total al patrieT comune;
(Acts gi. Documente VI. 1.) 25
www.dacoromanica.ro
 386

No. 1980. Ca, in marea familie a uneT partea fie-caruia de teara este
Proc.-verb.28. aceea care pe top rf leaga cu patria intreaga i silnic impinge
1867
catre aprarea, intemeiarea i inflorirea el de vreme e binele ob-
18 Decem.
stesc cuprinde neaparat in sine si binele fie-caruia in parte;
Ca pentru a conlucra cu durere i sfanta datorie la statornici-
rea, inflorirea i mal' virtos la aprarea t6riI, trebue ca elementul cei
mai nurneros i temelnie al acestel 011 s fie strins legat de ea
in cat pentru a aptira ceva, trebue sa aiba i ceva de ap6rat ;
ApoI pe aseminea cuvinte jos iscalitul propune :
amproprietirirea locuitorilor
Fiind-e tot-odata proprietatea in toata lumea civilisat, orI prin
care fas din invechime ea ar fi trecut, este lucru care mal mult se
respecteaza in societatea bine organisat i mal aprig se inchizallueste
de catre ;

Ca boeril proprietarl, partea cea maI luminata, s'atat in timpil de

mal nainte, cat mal virtos i Lea Cagada in timpiI de fata, ati conlu-
crat la toate ce a slujit a sprijini drepturile rii, neinlaturandu-se,
spre lauda lor, de niel' un fel de jertfa pentru aseminea sfirsit ;
0 boeril proprietarl, tocmal ca partea cea mal luminata, vor in-
telege c indatoririle fie-caruia catre teara atuncea leaga mal tare si
sunt mal sfinte, cnd si din foloasele el se induleeste fie-care ;
Ca' boeril proprietari, capeteniI a teril, pentru binele obstesc
nu se vor da niel asta-dat inlaturI de a-si asec,la -teara, in cat din
toate elementele ei infrapte i mulAmite s, se poata intru adevtir
intrupa o puternica patrie a tuturora ;
CA boeril proprietaff, cu cunostiatele ce a1 i in inteleapta lor
prevedere politica, mar mult de cat orl-cine alta se vor patrunde. de
puterea lucrurilor, inaintea carora n'al incotro lace ce se chiarna.
utilitate publica si nevoie de stat (raison d'Etat) ;
C boeril proprietarI, in marinimia lor, nu trebue sa se uite la
nesocotitele i fax% cump6t cuvinte ale locuitorilor satenl ci des-
bracandu-le de nehrteleapta lor acrime, s vada numa ca dintru ele
strbate jalnicul strigat al unel clase desmostenite ;
in sflrsit, ea la acestl boeif proprietarI, cand suna astaqI solem-
nul ceas al reinvieriT natie lor precum le sunt titlurile, le vor fi si
inimile nobile ;
Cael la reforme marl pentru teara sa trebue fapte i inima
mare ;
ApoI pe aseminea cuvinte jos iscalitul propune :
Ci boa-fi proprietari si villa', ptuninturl locuitorilor sitent
Fiind-ei pe de alta parte parnintul RomanieI este m'anos in roa-

www.dacoromanica.ro
 387

dele sale, in cAt totl locuitoriI lul, ce se tin de dinsul si se hanesc No. 1980.
din el, sunt cu imbelsugare indestulatT i cu cele de nevoie i cu Proc.-verb.28.
prisosurl; 1867
18 Decem.
C5', bratul t'ranulul este acela de unde ati decurs pa'n6 acum
toate vistieriile tril acestia;
Pe aseminea cuvinte jos isalitul propune :
CA pAminturile de vindut locuitorilor stenI si se mrgi-
neasci in msurile pontulul de asticy, si mutual la aceia ce le att
Cfi ~Mutile data pentru tot-deauna vindute de boerlI
proprietarI locuitorilor sAtenl, aeestia s'a' le plAteascl intocmal dupA
adevrata lor valoare, potrivit cu calitatea i localitatea deosebi-
telor prti ale triI.
Fiind iarsI ca prefacerI i r'sturn6rI a celor trecute de felul
acesta in,,prip6 indeplinindu-se, atrag adese dup6 ele sdruncinrl
vtilmtoare relatiilor sociale i mal ales negotuld i agriculturil prin
vremelnica contenire a deplineI lor desvlirI;
ApoI pe aseminea si de pe urm6, cuvinte jos isc6litul propune:
C5', pnA a-si inchipui locuitoril binestile mijloace pentru
plata pAminturilor de cumprat de la proprietarl, el si urmeze
stril lucrurilor de fat,, daca nu se va gsi vre-un alt mijloc mal
potrivit i indestulfitor pentru ambe prtile cu a amindurora con-
glAsuire.
CA aceast, vindare de pfiminturl, dupi 15 ani de la pu-
nerea el in lucrare, s r'mfte numal facultativa.
CA iiitoarea Adunare legiuitoare, in cea intl a ei sesie, si
pAseasci la msura asegriI preturilor pmintului, precom s'a mal
(Jis, intocmai ea adev'erata sa valoare i potrivit cu calitatea
localitatea deosebitelor prt1 ale tril, avnd tot-odati i ingrijirea,
(ca din pildele tl ilor invecinate povtuindu-se) s hotArascA pen-
tra temanica lor dintfti statornicire, dalia ce cAtime de timp, catre
cine si cum poat instrina locuitorif sitenI ~turne
cumprate.
(Subscris) C. N egr e.
Sprijinim aceast6 propunere: 116c1 ucanu Saya, loan L ev 6 rd 6,
loan Roat6, Vasilie Balai, P6-
ni16. Balan.
Una' din membri cer tiprirea acestel propunerI, iar altil propun
ca s se lase numaI 24 oare pentru o intelegere tigre deputatI, fiind-c
ea poate fi singura scandur de scapare.
Adunarea, consultat6 prin sculare i sedere, declar6 propunerea
d-luI C. Negre de urgint.

www.dacoromanica.ro
 388

No. 1980. DAM' C. Roset iea cuvintul i ceteste, c atht pentru intrirea
Proc.-verb.28 unul stat, cat i pentru inflorirea staril locuitorilor este de neap&
1857
rat trebuint a face pe locuitor proprietar de parnint; ins chipul
18 Decem.
cel drept este grett de gsit, ca imbunatatind soarta unei clase, s
nu instrimbtAim de tot soarta altora. D-lui arat, ca modul so1u0eI
propus de d-lui in osebita sa socotinp. este o alcatuire care ar aduce
far% indoiala in curind vreme inflorirea locuitorilor, a propriettil
si in deobste buna armoine intro feluritele clase de oameni. D-lul
giae, ca se cuvine a ne rosti asupra imbuntOril strii locuitorilor
steni, ea s dovedim in frqa lumil intregi ca Romttnul, child vine
la interesele nationalita0 si la intarirea patriei sale, stie a se des-
brca de folosurile particulare spre a le sacrifica interesulul celuI
mare obstesc.

Cuvintul d-11.11 C. Roset-Tetcanu.

Mal inainte de a incepe s vorbesc chiar numai in chestia pen-
tru care m'am suit aicea, primesc indrsneala a v6 ruga sa-mi daV
voe a v6 dice ceva, care s'atinge i numal de mine personal.
Din toate chestiile eke s'ad tratat aicea in Adunare, aceasta de
astadi este cea mult mal grea, este me grea pentru ca fie-care cu-
vint nu va ee'suna in zadar numal, ci va lovi ate putin efite puOn
in inimile i interesurile fie-cruia poate. Este mai grea iarsl pentru
ca va Onti la desfiinOrea ase4mint cu care deosebitele clase
sunt strins legate in a lor interesurl i relaW, i pentru ea schim-
barea de la o deprindere la alta (chiar de ar fi si mal in bine) este
tot-deauna foarte ingrijitoare.Ded, pentru ea' eti, care tot-deauna am
tacut Ong acum, mi-am luat rolul acest greti, vi maI intAitt sa
spuiti pe ce m'arn intemeiat a nn6 hotri la o asa grea impregiurare,
a lua cuvintul s. sprijin o chestie asa de complicat.
Domnilor! n'am nick' cum talent de orator, n'am stiint. de om
invtat i mai nu cunosc nicr o istorie, cad niel mi-am prea batut
capul dup. acele, dar ceca-ce sin4esc i cunosc bine sunt aceste.
Cunosc dreptatea, pentru ea' nedespartit tot cu ea am trait i pentru
ca tot instrimbat4it am fost tot-deauna; cunosc adeV'e'rul si pe om
ca toate ale lul patimi i slbciuni, i sunt i neatirnat, cad totul
am jertfit pentru ca sA cAstig aceasta. Iat dar elementele ce ati dat
via0 gAndiriI mele i cu care n voi sluji in tot discursul mat de
la inceput vng la sfirsit, i declarnd, ea' tot ce \mitt qiice, va fi din
adeve'rata-mi constiinta si din simtirea binelui omeniril; de martur la
aceasta ieati pe acei. A-tot-puternic, care nu se uit la cuvinte

www.dacoromanica.ro
 389

frumoase numaT, dar ca i ceteste in inimile oamenilor, i ca de voi No. 1980.

fi combatut cu tarie, volt' cunoaste toga improtivirea din ce simtire Proo..verb 28.
1857
ar fi pornit, la care poate spre rspuns imi va fi tacerea. 18 Deem,.
M'am suit aicea ca s. sprijin dreptatile proprietatiT si a munciI
lucrtorulul de pmint; v' prevestesc insa maT inainte, ca nicI pe
unele, nicl pe altele le voia apera numaT cu puterea legiuirilor s'a
obiceiurilor riT, ci i ou alte drepturI mal marl. Voia apera pro-
prietatea, pentru ca curioso ca societatea nu poate tri Ewa respec-
tarea el, voia apera munca lucratorului de pamint si a lul sigurant.
de vietuire, tot pentru asemenea resoane, i cu atat mal mult, ea in
realitate chiar munca face pe proprietate i munca tine pe totT.
De a se tine numal de legile lucratoare ast41 la nol si a apera
numaT proprietatea pe temeiul lor, las pe acel ce vor vroi sa mearg
numaT pe acel drum, iar ea, cam indiferent de ale trecutulul lucran,
wig sprijini i aceea ce socot ca veacul cere i ca. ar face fericirea
teril mele, fr a me uita tot in urma la cele-ce ad c,lis altii in alte
vremT; aceste sunt principurile mele i dorinta de a vede.a o pace
s'o bun armonie intre omenirea intreaga!
Acum voia incepe a vorbi chiar in chestie, spre sprijinirea pro-
puneril mele.
Domnilor !
i pentru intarirea until stat i in
Cunoscut este, ca
parte pentru inflorirea stariT locuitorilor este de nea-
perat trebuinta a face pe acest locuitor proprietar de
acel pamint, pe care singur Il lucreaza in folosul tutu-
rora, insa chipul cel drept este grea de gasit, ca imbu-
ntatind soarta unil clase, sa nu instrimbtatim de tot
pe a altora.
Este grea! pentru c'a' indatorind pe proprietariT de astild'T a imprti
din ale lor mosil proprietatI pentru locuitorl fra vre-o dreapt des.
pgubire, s'ar ataca proprietatea, s'ar pune un princip care ar ataca
toate principurile ce tin societatea in legtura i bun armonie, si in
sfirsit s'ar face un lucru ce nu s'ar putea pune in aplicatie, precum
aceasta cunoscut este mal in toat lumea.
Este cu grea' iarasT, pentru ca. vroind a indatori pe proprietar
a vinde cu preturi multamitoare din propriettile lor locuitorilor pe
atata loo cat le-ar cere trebuinta, cu vre-un soia insa de siguranta
pentru acea plata in rindurl rindurf (care sigurant astagli la nol niel
poate fi), dupa alte nepriincioase urmrf ce ar esi din asemenea me-
sura, s'ar pune iar i un princip atat rea pe cat si de nesulerit
in legile si drepturile societatilor. Rea, pentru ca al face o lege in con-

www.dacoromanica.ro
 390

No. 1980. tra celor-lalte lee ce nu le poV strica, adeca: aT osndi pe unil a
Proceverb.28. vinde fara voe si pe altii a cumpra tot aseminea, lucru ce toate
1857
cele-lalte legT nu-1 invoeste, i cu atata mal mult in aceasta tear,
18 Decem.
unde proprietatea n'a venit In aseminea niel decum nevoie. Nesuferit
In pravilile societatilor, pentru ca chiar dup. natura, de la care in
cele mal multe impregiurarI suntem datori a lua povtuire, numal
un soiti de oamenT pot cumpra si altil maI adese-off a vinde.
Acel ce este harnic, cu virtute trupeasca, cu talente i intelep-
ciune, cumpra. Acel ce din nenorocire n'are insusirile de sus insemnate,
ci din contra lenea, desfrnarea, slabaciunea trupeasca sa nesocotinta,
vinde i perde totul. Acesta este un om Audit orl de la natura,
din reaua sa cretere a trai pentru tot-deauna in atirnare de altul,
prin urmare nu-i chip de a face pe o asa finta sa cumpere vre-un
lucru, end ea nu poate maI intAiti tine ceva, nu! nu! si in sadar ar
fi cercarea sumeata orI a cui de a se sili sa pue in aplicatie niste
teoril denaturalisate, cad nu numal ca nu ar face vre-un bine, dar
ca ar nclci societatea i maT tare, mai ales aicea la noT dupa impre-
giurarile de astlL
Dec!, fiind-cd prin aceste dou chipurI socot ca nu ar fi bine
s facem proprietar pe locuitorul muncitor de pmint, precum nea-
prat tot interesul cere, viti a desv6li alte mijloace, alte drumurl,
care, Para a ataca drepturile vre-unel clase sal') a inciatori pe cineva
la un lucru cu totul arbritrar, s duea tot la resultatul dorit pe fie-
care si sa fie si in conformitate cu cele-lalte legI ale societatilor.
Iata-le acele mijloace :
Sa fad pe locuitor slobod de toata, indatorirea, cu anume munca
de boeresc (sail pont, precum se mal 4ice) catre proprietar, si pe
proprietar iar slobocl de a mal da alt ceva in vecInica stapnire a
locuitorulul, de cat numal casa cu 15 prajinT 1) pamint in locul sa-
tului cu dreptul de a-sT infiinta comuna, si pentru a lor vietuire
tinerea vitelor lor s li se dea in posesie fie-caruia locuitor de la 4
'Ana la 6 tiler ice de hrana; in sfirsit, cruia cum va avea i putere
de a lucra. platind falcea pe an cu preturile ce s'ar politici la acel
loc, cnd s'ar incepe posesia, pentru care deosebit s se faca o le-
giuire, spre a se putea afia tot-deauna adev6ratele preturT ce ar urma
In fe-care parte de 71oc a f,griI; 2) iar posesia, s fie pe vreme de

Aceste 15 prAjini se vor plAti larsi dupri, preturiie obiclnuite, dac vor
pretInde proprietarii.
Voit1 arta la urtn mal cu lAmurire, peatru ce anume cere trebuinta
se fas, pretAluure in fie-care parte de loc.

www.dacoromanica.ro
 391

12 ant pltind. baniT prquluT locurilor in tot anul toamna, duph ce No. 198(V
s'ar stringe tot soiul de product de pe camp, ea prin aceasta sa nu Proc.-verb.28.
1857
poat fi locuitorul strimtorit pentru plata; bine intelegndu-se, e vi
18 Decem.
(lupa implinirea anilor aceI posesil, maT vrnd locuitorul a mal fi
posesor inainte, proprictarul tot-deauna s fie dator a-I da, vi tot pe vreme
de 12 anI, Irish' eu pretul ce ar avea locurile atuncea, la sfirvitul und
posesiI ;iar daca locuitorul ar gsi aiurea locurI de hrana mai eu
injosit pret de cat acel din locul ce vede, volnic s, fie a vl lua de
.acolo vi a imposesia de la locala proprietate mal putin, numal de eat
ar avea neap6rat trebuinta. S nu maI fie proprietarul indatorit a
mal da pmint, numaI atuncea cand de pe proprietatea sa din tot
locul de hran ar fi imposesiat dou' treimt fiind-ca o treime trebue
s fe'mhe in deplina dispositie a proprietarulul; in sfirvit, maT pe
larg, desvlirea acestul soill de avelamint, siguripsirea amindurora
prtilor in totul de o urmare dreapta vi chipul de a indatori pe fie-
care s.-0 indeplineasca aleatuirea, rgmane a-1 regula vi legiui viitoa-
rea obvteasca Adunare constituant, a careia drept este ; acum se
arata numal basele pe care va trebui s se faca acest avelmint, des-
liinlAtor boerescului.
0 ava alcatuire ar aduce fat% indoial in cut-bidet' vreme infiori-
rea locuitorului, a proprietap chiar f i in deobste buna armonie intre fe-
luritele clase de oamenL Die intre teluritele clase, pentru ea venitul pro-
prietatil s'ar plati proprietarulut venitul munciI locuitoruluI s'ar lasa
14 vi cu el ar face orI-ce alcatuire cu orI-ce fel de om, fat% a maI
fi tot-deauna atirnat de al01 vi de multe orl impedecat la interesurile
hi fail nicI un drept. Dar poate s qica. cineva: Nu-I tot atata sail
poate vi maI inlesnitor a plati cu mune locuitorul locul ce primevte
pentru hrana lul de cat cu bant Aceea voitl esplica-o uvor ea, nu-1
tot atata, vi dovedind din contra, ea-I mult mal folositor pentru lo-
cuitor de a plati pamIntul cu banI vi a.vi intrebuin0 munca sa pen-
tru dinsul.
O falce de pmint in locurile cele mai scumpe se poate im-
posesia pe un an cu 150 let Pe acea falce de loe sem6nand popu-
voiil de pild, lucrand-o locuitorul in pace vi bine ca pentru el,-. face
18 mute de pa'ne, daca nu vi mat mult; 18 mer0 de popuvoiii, de
voia pune nu precum se vinde de maI mulfi ant ci macar Cate 30
leI merta, face 540 le; scade 150 leI daVi pe loo, 390 leI rman lu-
crtorulut atara de hlujent care luI pentru hrana vitelor sale il maI
fac cel putin vr'o 50-16f; vra sa clica el are de la o falce loe prin

www.dacoromanica.ro
 392

No. 1980 munca sa 440 lei *fig pe an,I) deosebit de libertatea vietil sale,
Proc.-verb.28. eare face mal mult yi de cat tot elytigul. i ce libertate ! Nu dic alta
1867
18 Decem.
de cat aceea care astdI in teara noastr este invoit tuturor altor soiti
de oamenT : Jidovl, ArmenI, GrecI i orl-care alt.! traitori in tear; a
luat o posesie, a nimit un lucru, a cumOrat ceva, cand odat
a pltit pretul aceliff lucru, nimenea pentru aceea nu mal are niel o
treaba cu el; dar pentrti bietul pmintean muncitor nu-I aya : el cu
soiul asedmintuluT s, cu dicerea pentru inlesnirea sa s pia-
teasca loeul cu munc, nu mai scap de vederea zapciilor in toga.
diva, nu maI are parte chiar niel a mnca une-off in pace, yi in stir-
yit, n'are parte mal niel data' pmintul s'l de brand s vi-1 lucreze
precum trebue; pentru ea aya-I soiul platiI cu munca', nu numal
este in sine in destul de nacjitor, dar if j foarte mult indemanatic
pentru abusurl.
De aseminea abusurf nu fac totI proprietariI, dar iar maf toti
proprietaril nu sunt aceI care v'd adese-orI pe locuitora lor, nu, yi
din nenorocire vechilil, vatajil sa posesoriI sunt earn' vd pe locui-
toll in toat diva, yi din acestea Oranul de multe orI caytiga stiracia,
iar ceia-laltI cump'ra moyiI de yea
De aceea die, pentru ca s lipseasca aceste rele, de la care noi
mal nicT inteun fel tragem vr'un folos, sa lasam pe locuitorul mun-
citor s ne fie el insuyI posesor i sil intrebuinteze munca in al
luI folos, cacl Ii dreapt si singur a sa proprietate, i prin aceasta
nu numal ca-1 vom se'pa de nacazurI, dar ca cu sigurant in vreme
numaI de 5 sari 6 aril al posesiel va avea y'un capital indestultor
cumpere de yea pamintul ce i-ar trebui pentru hrana lul.
in sfiryit, in vreme de 12 anf posesiel, locuitorul se invat
a fi yi el stpan pe lucrul s drept ca posesor, i dupgi aceea va doni
maI cu mare aprindere a se face yi proprietar veclnic, i eand data
va ajunge la implinirea aceiayI dorintl, va yti cu incredintare bine
a pretui acea proprietate dorita, gndit mal inainte i caytigata eu
rnunca i ostenelile sale ; iar la din improtiv, &and s'ar face cam de-odat
fr ndejde proprietar, nu ytiil dae aceea i-ar aduce yi fericirea,
farayT nu ytiti, daca acea proprietate ar -tine indelung,
omul cand caytiga un lucru cu lesnire, aseminea Il perde, i cam'
odat s'a deprins a perde nti, apoI 4iva buna de la orl-ce n'adejde
in viitor. Putem lua spre incredintare la aceast pilda : pe top' acei

Cheltuelile vor ei negresit din sperirea preuluI 'Anil, care pret chiar
astarg este mult mg. mare de cat 1-am insemnat, si din injosirea preturilor lo-
curilor care se pot OA i cate 2 gal. falcea.

www.dacoromanica.ro
 393

din boerT care all gasit proprietatI marl de-a gata si pe acei cariI le-a' No'. 1980.
castigat nsui prin ale lor ostenell, awl din ceI intl multi le perd Proc.-verb.28.
1857
niel le mal recastig, iar din ceI al doilea mal nicl unul. 18 Decem.
Acum sa m intorc a arta locul de unde ar putea locuitorul
sei cumpere acel peg m'int pentru a se face proprietar, cnd el ar 11 in to-
tul pregatit pentru aceea; am lis mai inainte, c sunt unil fticutl nu-
mai pentru a vinde (si de aceia astall sunt multi"); iata dar un loe
foarte sigur de unde poate cumpra acel ce are mijloace; al doilea
vor mal cumpra i chiar de la totl proprietaril pe ale carora mosiT
sed lecuitoril, Gaol fara cea mal mica indoiala vor vinde i acestia cu
vreme. Vor vinde: 1. pentru ea cam sunt facutl de a vinde, 2.
pentru ca nu mult va trece i totl vor cunoaste c trebue s faca
aceasta, atat pentru inteirirea acestta Stat, Cat i pentru alte conside-
ratil. Dupa aceste mat sunt i alte multe mijloace i inlesnirT, care
se v.or putea legiui prin chiar. Constitutia tril i pune in lucrare prin
un guvern statornic tare.
Dar pote s qic cineva: f posesor pe locuitor si-1 veT vedea
mal in mare sarcie, nE..avnd ou ce plti pretul pamintuluT ce i s'ar
da, pe care nu 1-ar lucra bine, i Cu aceasta nu numal G 1-af impila
maT In multe nevol, dar al face ca si agricultura, singura avutie a
acestel trT, sa peie pentru mai mult vreme. Eu voi rspunde la
aceasta, ea ar fi o fric fra niel un temei, i ca dac cineva din prea
multa buna plecare cat.' ingrijare pentru binele 0'1.4' sale s'al locui-
toruluT, 41 va face tot de aseminea spairnT tot-deauna, apoT foarte
sigur ea bine in realitate niel data va maI face; ins sa via' a es-
plica cu lamurire, cum poate. el lesne plti locul imposesiat. Stiut
este e acest locuitor muncitor de pmint a fost singur pn acum
oare numaI cu a ha munca a sprijinit toate greuttile tril i altele,
precurn anume: a tinut pe Stat, a facut veniturI marl proprietarilor
averT posesorilor, a tinut casa si familia sa, a tinut pe ostenr,
a fcut toate legiuitele i nelegiuitele beilicurT i alte mat multe de
aceste, precum bine sunt cunoscute la totl; apof acutn, cand urmeaza
a i se mal ridica cele mal multe din aceste greutatT, trebue sa ne
maf indoim de ar putea plti un pamint lucrat pentru el si de la
care, precum am mal artat, are un simtitor castig? Nu, niel decum;
cael din toate avutiile din lume nimica nu-I mal sigur si mal real
de cat roada munch' lucratoruluf de pmint; cu aceasta tresc marl
si miei, trebnicT i netrebnicl, i la sfirsit tog.
Agricultura nu numal ca n'ar peri, dar ar deveni inc mult
mal inflorita.
N'ar peri, pentru ca toat panea ce se face ast5.41 in teara noastra

www.dacoromanica.ro
 394

No. 1980. nu-I alta de cat rodul a 5 sail 6 Biel pAmint ce fie-care locuitor
Proc.-verb 28. poate lucra pentru el si pentru proprietar; dandu-i-se KIT tot aceste
1857 &Id in posesie, nu ar fi tot aseminca catime de pArnint lucrat 1
18 Decem.
roditoare ? Negresit c tot aceeasI cat poate lucra un muncitor de
pAmint, cAcI alt1 oatnedi nu mal del aseminea roadA.
Agricultura va mal inflori inch', pentru ch luand el acel phmint
in posesie pen tru el cu plath, 11 va lucra mult mal bine de cat l-a
lucrat pan acum pentru altil.
II va lucra maI bine: 1. pentru ch eu rodul aceluI pAmint are
sh plAteasch banil posesiel, 2. pentru c din cstigul acelei posesil
ndldueste sh-si cumpere vecInica proprietate i neatirnarea (scumph
dorinth a fie-ctiruia om) si 3. ch fiind i slobod a-vi cumpgni si
vremea precum ar socoti-o mal de folos, i ma sch'pand si de pod-
vo4f, clad si abusurT, care une-orl i se prilejesc chiar in timpul cel
mal de nevoie pentru lucrarea campuluI, negresit eh ar avea i vreme
mal multh spre a putea lucra acel pAmint mult mal bine de cat 'Ana
acum.
Toate aceste imprejurArI nu le incredintez numal' pentru eh
mi-am fAcut o inchipuire asa, sail cA-ml fac o teorie asupra lor, dar
pentru ch le-am vNut in practica vreme de 30 anI, de cand necon-
tenit, din copilhrie, tiles printre acestl locuitort Am v'gut dar cu
ochii mel maI de multe orl scotAnd pe temeia acestui muncitor
la boeresc, pe bArbatul sS purtandu-1 zapcii (le gat pentru plata
unul bir ce nu-1 mal putea plAti, si pe copilul luI eel mai mare dus cu
cAruta la beilicurI, de unde abia Il asteptail vechiliI, vatajii sail po-
sesoril, ca sh-1 iea la strins de pe camp. in stirsit, de aceste am vNut
mal multe, dar nu le voitl mai insira aicea; ce voiti mai adhogi nu-
mal este aceasta, eh am vNut de multe orI roada ostenelilor acestui
om perslndu-se prin buruienl din asa impregiurArl si rhmaind elce
face maI totul inteo teat% mal cu nimica. Asa dar astAgl nimerif
sh nu-mi maI spue de binele acestur AseqAmint, niel sa-ml mal
ea t6ranul 41' are siguripsit viitorul sS, c5.61 pe amindoa le stitl tare
biale cum sunt.
La toate aceste rele, la care muncitorul este supus, nu gAsesc
vinovat pe nimenea altul mal mult de cat pe legiuirea care a regu-
lat a se rhsplAti venitul proprietAtil prin munch din partea locuito.
rulul; ase4Amint de relatie intre amindou6 pArtile, poate potrivit odatA,
iar acum vitios si pe care veacul al 19-lea nu-1 maT sufere; trebue
dar, Domnilor, sh. lepAdAm cu bucurie un lueru ce odath a incetat
de a mal putea fi un drept. Dar poate sh c1ic cineva, ch' un drept
nu se poate desflinta niel odath. La aceasta a avea mult tare de vor-

www.dacoromanica.ro
 395

bit, daca a vroi sa del o deplinA definitie cuvintuluI de drept, insa No. 1980.
nu mi-T vremea acum, i void r6spunde In scurt, ea cele mar multe Proc.-verb.28.
857
drepturl se legiuese de oarnenT in societate, i cA societatile se prefac
18 1Deem .
in obiceiuri dupA veacurl. Sunt nenum'rate dove4T, ca. un lucru ce
a fost legiuit inteun veac, a rgmas o nelegiuire intealtul, si pentru
a incredinta aceasta i mat' bine, voiti lua o impregiurare chiar din di-
Jele noastre ; de pilda : cine poate tgadui cA dritul de a avea robT,
nu mal departe de cAt cu 30 aril in urma, nu-1 socotiam ca un lucru
legiuit? Si cine iarasl nu stie, cA astagll euvintul numaI de robie este
un ridicul.
Asa, Domnilor! ast-fel e soarta lumil. Vremea fugind necontenit,
din generatie in generatie, imbarAneste, strica i omoarA totul In urmA,
argtnd insa tot-deauna de departe inteleptulul reforma ce o vrea
viitor! Fericit e dar accl ce face luare aminte la aceste si merge po-
trivit, treptat, ner6mAind niel inapoT si niel mergnd prea iute inainte,
i mult fericit este iarAsT populul acel ce are noroc sA fie eArmuit
de un asa intelept guvern ce intelege trebuintele i nevoile unuI veac.
DecT, noT totl acestia ce suntem astkII chematf a rosti In fata
lui D-leg i dinaintea Europer trebuintele binelul tril noastre, int-
rirea acestuT Stat i trainicia luT, avem, socot, de cea mal neapArata
datorie a trece intre principurile generale ale dorintelor noastre i imbu-
nAtAtirea staril locuitorilor muncitorI de pamint, de-odata in modul
ce am ar6tat CA ar fi potrivit pentru vremea de fata, i cu aceasta
cred ca nu numal vom r6mAnea impAcatl cu cugetele noastre, dar cA
vom dovedi i in fata lumil intregT, ea RomAnul cAnd vine la intere-
surile naioralitii i la intarire'a patrieT sale, stie a se desbraca
de folosurile particulare, spre a le sacrifica interesuluI cel mare
obstesc, i tot-odata in viitor ne vor bine-cuvinta i urmasil nostri
qicnd, ca am desavirsit in adevgr cu sfintenie misia la care
am fost chematT, lashmlu-le in loe de mast multT rAti-voitorT, mal
multi iratI i prieteni, pe acestI bray! loeuitorl, cu care impreuna
intaritT fiind i sprijinitI in adev'r, nu numaT ca-sl vor apra fie-care
proprietatile si le vor face a se respecta, dar 10 vor apgra i drep-
turile nationalitttl lor, cel ma' mare si mat scump drept in lume.
La ce ne-ar fi nou6 bune proprietatile acele marl de cAte 70
si 80 mil. faleT, daca ele ar ee'mnea sterpe i fait nicl un rod ? Sag
la ce ar sluji sa vedem intarita o mica clasa de oamenT numaT, &and
multimea popululul ar geme in slabaciune i ticalosiel La nimica alta,
Ara indoiala, de eat numat pentru a ne trage la o peire sigura pe
tot! de-o-potriva. Si atuncea sa eunoastem ca averea far& slobo-
4enie nu-I nimica.

www.dacoromanica.ro
 396

No. 1980. SA' ne desteptam dar, fratilor, si prev'e'lnd ee'ul mal dinainte,
Proc.-verb.28. sA soutim pe nevinovatil nostri urmasI a pica in el. SA fim dreptt
1857
18 Decein.
pentru top', ca i Domnul Dumneleul parintilor nostri s ne ajute-
prin marinimoasele PuterT europene a ne castiga i noT drepturile-
iubiteT noastre patrif, cu care nim6ruI am face vre-un
Acum nu mi-a rgmas nimica alt de lis de cat a insemna i aicea
la urm in scurt, c doresc a se implini in totul propunerea mea data..
in Comitet, tot cu aseminea cuprindere.
Am lis ca sa se caute chipurf de a se afla adevratele preturt
ce ar avea .locurile de hrana in fie-care parte de loo a triI, pentru
c aceste .preturl sunt foarte cu deosebire dinteun loo intealtul;
sunt cu deosebire, pentru-ca la o mosie inzestrat de la natura cu
toate indemanarile de vietuirea unul om, precum : cu ape, Whiff,
pminturl bune, aer curat i cu alte imbunattirI, acute chiar prin
activitatea unui bun proprietar, acolo populatia s'a suit la un nuinr
mare, si cu aceasta si pretul locurilor s'a marit; iar la mosiile
unde lipsesc unile in parte din acele indemanarT, omuluI nepla-
cndu-1 in totul a locui in aseminea locurT, si populatia mal mica.
pretul locurilor este mat injosit, dar unde toate indemanarile lip-
sesc i nu-I alta de cat un camp pusti parasit chiar insusl de pro-
prietarul lu, acolo om mat nu yell sa vroiasc a locui i prin ur-
mare si preturile .locurilor sunt mal nimica.
DecT, de s'ar regula sa fie mime un pret pentru'loate locurile,
precum este hotarit prin nesocotitul Aselamint de astall, ce rewuleazit
relatiile dintre proprietarT i locuitorT, negresit ca nu numal ca, s'ar
face in parte o strimbatate i pentru unit i pentru altil, dar s'ar face
alt r mat mare, pentru ca tot-deauna ai vedea crescnd popu-
latia unel ri numaT in unele part! de locurl, iar in altele niel cum
mal sporind; tot pentru aseminea scop am lis, ca i imposesierea locui-
torilor muncitorI sa se intinda numal pe dou treimI a unel proprie-
cu adaogire ca, din aceasta cu vreme ar iei i alt bine mal mare,
pentru c chiar preturile locurilor s'ar mat potrivi in deobste, stand
unele a se maT sui i altele urmand a se mal radica, prin aselarea
a multor locuitori in acole locurt cu preturi mar injosite, cand
el n'ar fi datorl s le plateasca tot cu aSeminea preturi ca si pe
cele mal inlesnitoare pentru vietuire, i ou aceasta pamintul s'ar
cultiva; livelI, paclurI s'ar sAdi, iazurI, ape s'ar deschide i proprietatea ar
inflori, cad omul pe unde locueste, viata o arata in totul ce-1 incun-
giura, iar unde nu, total se pare a fi mort si trist; inteun cuvint,
munca i dreptatea orI unde se arata, cu ele si fericirea due, iar asu-
prirea si lenevirea numal nenorocirI i discordit pun !

www.dacoromanica.ro
 397

DecI, land in privire a cel mal adevrat interes al unel pro- Isla. 1980.
priettT este cultivarea eT prin sporirea populatiet, si land in privire Proc,verb.98.
1857
-ca locuitorul trebue s5.-s1 alb& siguripsit intrebuintarea muncit si vie- 18 Decena.
-tuirea sa, chiar si pentru interesul ,si tinerea intregiT societtT, am
c,lis si voi.ii dice, ca proprietarul s fie dator a imposesia locuitorilor
pn la doug treirnI de pe a sa proprietate, act acest drept le este
dat lor chiar si pn acum prin Reglement si prin Asedmintul de
astdT, fcut de niste oamenT ce si-ati regulat singurT legI in al lor
folos si prin urmare not acestia care suntem chematT dinaintea. Eu-
ropet a rosti dorintt de iinbunttirt si reforme, nicT putem a ne mal
arta maT inapoitT de at acel din trecut.
Sfirsesc a face apel la constiintile tuturor onorabililor depu-
tatl si a ruga pe cel A-tot-puternic s, ne indrepte pe calea cea
bun, ca s fim cu totiI fericitI impreun cu teara si drepturile et.
D-luT Gr. Ba4 ceteste un cuvint, prin care desv'leste si ap6r
incheiarea majurittiI Comitetulul proprietarilor marl.

Cuvintul d-lut Gr. Bals.

Domn ilor !
Lucrarea comisiet rinduite de ctre Comitetul proprietarilor
-mart spre all da opinia asupra propuneriT deputatilor atent a fost
atacata mat cu osebire in treT punturt in sinul ComitetuluT ; aceast
lucrare, care a cap6tat majoritatea ComitetuluT proprietarilor mart,
dati-ml voe, ,ca membrul acet comisil, s o ap6r si inaintea d-voastr,
nTe'jduind a dup ce v'e' voiti tltnci resoanele pe care s'a spriji-
nit comisia, si majoritatea Adunrit va aproba aceast lucrare.
Domnilor, comisia a fost acusath ca a intrebuintat un ton vio-
lent in lucrarea sa, c ea n'a trebuit s califice de comunistl si de
fsturntorT ordinulut social pe aceT ce ail scris tnguirea deputatilor
stenT, c ea. nu trebue s atribueze vre-o ri.ispundere altora de at
isalitilor in aceast tnguire, e, ea prin aceasta ar da arme dusmanilor
nostri, care in toate dilele scri a poporul nostru este prelucrat de
idel subversive.
La aceast acusatie voiti rspunde, Domnilor, a comisia cetind
tnguirea locuitorilor stenT, s'a incredintat a in ea predomneaz in
adevr un duh comunist si Wet subversive, c, ea n'a fost facut de
deputatit stent, a scopul acelora ce al scris aceast tnguire n'a
fost altul de at de a descrie pe de o parte inaintea EuropeT clasa bo-
erilor proprietart ca o clas de tirant, impiltorT noroduluT, iarti pe

www.dacoromanica.ro
 398

No. 1980. de alta parte a dovedi EuropeI, ca din pricina unel aseminea impilarT,
Proc. verb. 28. norodul nostru este in adevr prelucrat de idel subversive.
1857
18 Decem.
Connsia, dupa o aseminea incredintare, cunoscand ea nicT data
locuitoriT nostri n'a fost agitatI de aseminea idel subversive, ca po-
porul roman din Moldova in lunile trecute a dat dovad. vie Europei
si o pild tuturor popoarelor, ca duhul de moderatie si de legalitate
predomneaza la dinsul; in ceasul cel maI solemnel pentru un popor,
In ceasul cand Romanil chematY de Tratatul de Paris all rosti do-
rintele lor, inima fie-cruia se bate si toate clasele societatiT i dari
mana pentru ca s, poat mal cu sigurant intemeia nationalitatea
viitorul Romanilor; in ceasul cand ocarmuirea if inaduse glasul, ce
a fcut poporul roman din Moldova ? El n'a prasit legalitatea, n'a
luat ca alte popoare drumul rsturnaril, pentru ca s i se aud glasul,
ci a protestat asupra acelora ce ail vroit s-1 oprease a-sl" ar6ta ade-
v6rate1e lul dorinti De aceea, Domnilor, comisia n'a voit, ca mer-
gnd aceast tanguire la Congresul de Paris, sa se poat crede
ea este pornit din adev6ratul simt al locuitorilor satenl, n'am vroit
a lsa pe locuitorT o vin care el meritat-o.
TotT cunoastem, Domnilor, pe locuitoriT nostri steni; in peptul
lor bate o inima nobila, o inim'a de Roman, el' respecteaza pururea
averea altuia i sunt supusI legilor. In satele noastre niel odat cer-
catoril de sisteme si de turburaff n'ar face niel un efeet, pentru ca
judecata cea sanatoasa a Romanulul ar cunoaste degrab care este
calea cea ratacita. Domnilor, toti stim, dar nu voim sa numim pe
acel ce ail profitat de nestiinta de carte a locuitorilor i a scris tan-
guirea lor, numaT pentru ea sa fad, vre-o urburare: emisarT strinT;
el ati venit aicea ca sA compromiteze inaintea Europel dorintele
noastre.
V` intreb, Domnilor, oare prin aceasta comisia a dat arme dus-
manilor, precum i se imputa, orI a ar6tat de unde provine r6u1?
SA venim acum la a doua acusatie care se face comisieY. Unil
qic, ca comisia, prin facturile istorice care le-a citat, a ptat natio-
nalitatea roman, ali cIic, cA comisia a alergat la facturl istorice ca
sA sprijinease driturile prop riettil. Si unil i altil gresesc.
Comisia a citat pe Cantemir; pe care' onorabilul deputat de Do-
rohoit, d-lu'l M. Koglniceanu, l-a citat in puntul al nou'lea, nu ca
sA pue o pat locuitorilor stenT, ci ca sa ar'te ca neadev6rate in-
sinuatiile din citata tiinguire, ce tintesc a dovedi ca locuitoriT pontasI
ail fost ceI intal ocupantT aT pmintulul nostru si ca. prin urmare eT
ail fost biruii cu pmintul ce era proprietatea lor i supusI uneT
feudalitt1 ce ar esista in parte si astcj.I.

www.dacoromanica.ro
 399

Comisia, in presumtie ca aceast tnguire va merge inaintea Con- No. 1980.

gresuluI, a vroit ca s arete, ea Inca' din anul 1749, boeril ati rdicat Proo.-verb.28.
1857
soiul de feudalitate ce esista in Moldova, f.ra ca revolutia sal si-
18 Decent.
leased la aceasta; e astdl nu mal esist, niel o urrn de feudalism
si a locuitoriI sunt liberl si neatirnatI de proprietart
Acestea le-am rostit numal ca sa citm un fact istorie. dintr'un
autor de multe orr citat in sprijinirea tuturor dorintelor noastre, iar
nu ca sa.' intemeiem driturile propriettil, cad niel odat deputatil pro-
prietarI nu vor urmAri in discutil pe aceI ce cu istoria ar voi s le
contesteze proprietatea; cadi el n'ar tinti la alta, de cht a resturna li-
nistea teril si s'ar putea califica de socialist!.
S venim acum, Domnilor, la a 3-a acusatie ce se face comi-
siel. D-lul M. Kogalniceanu, onoratul deputat de proprietarI marl de
Dorohoiti, a presentat in Comitetul nostru o motie, prin care cerea
respingerea luerril comisiel, futre alte resoane pe temeiti, ea co-
misia ar tgadui sistematic drepturile locuitorilor ce le sunt inehi-
zsuite tot prin acel asedmint, care inchizasueste drepturile propriel
MP, si c prin aceasta s'ar supune aceste proprietatl la urile popo-
rale.Aceast acusatie am respins-o cu indignatie in Comitetul pro-
prietarilor marl, cad pe Cat ea este neadeverat, pe atata ea are un
scop machiavelic, care a si motivat respingerea el in unanimitate de
Comitetul proprietarilor mall
Care sunt drepturile locuitorilor dupa Asedamintul de astdi ?
Dritul de a lua o ctime de pmint de la proprietar in posesie cu
indatorire de a plati prin o munce,, care la faeerea Asedamintulul se
socotia ca representeaz in deobste adeverata valoare a pmintulut
Ce a dis comisia? Ce am dis ca raportator si sprijinitor lucrriI? Am
dis, c locuitoril n'at't niel o umbra de proprietate, cA proprietatea in
toata intregimea el ne este asigurat prin toate legile Ora si prin
mil de transactil legale; c radicAndu-se Asedmintul de astdl dup
cererea stenilor, fiind-ca el este vremelnic, precum dovedeste Art. 4,
si ra'cut spre a opri abusurile, nu se poate deduce vre-un drit niel
pentru proprietar, niel pentru locuitor, adec nicI locuitorul nu mal
poate dice ca are dreptul de a cere pmint in posesie, niel proprie-
tarul dreptul de a lua munca de la dinsul, ci atuncea trebue sa se
faca o lege nou, care sa fie basata pe respectul propriettil si s
impace si interesele sociale ale locuitorilor.
Prin aceste am protestat asupra espresiel de rescumperarea
hoeresculul, care espresie n'are alta' tintire, de cfit a desbraca pe pro-
prietarI de dreptul lor, de pamintul cumperat de dinsiI cu buna cre-
dint; caul dac locuitoriI vreati sa rescumpere ceva, trebue sa res-

www.dacoromanica.ro
 400

No. 1980. cumpere parnintul ce nu este al lor, iar nu munea, care este pro-
Proc.-verb.28. prietatea lor.
1857
18 Decem.
Pentru norocirea comisiel s'a tuturor acelora ce ail adoptat
proiectul comisieI, onorabilul deputat de Dorohoiii, d-luI M. Kog'l-
niceanu, singur a marturisit ea' acusatia d-sale n'a fost adevrata,
cacI singur pe urm a iscalit in socotinta minoritatiI proprietarilor
marl e'a tanguirea locuitorilor a cercat de a denatura relatiile ce esisth'
intre propribtarI i locuitorI, ca. Adunarea viitoare desfiintand Meld-
mintul de astAdI, va regula definitiv relatiile dintre proprietarI i lo-
cuitorl, fait ea sa se jignease dritul propriettil i impaeand (numal)
interesele locuitorilor.
Din aceasta, Domnilor, singurl putetl vedea, ea' acei ce vreati
numai deck sa cunoasca locuitorilor dupa desfiintarea Aseglamintulul
de astadl un drit asupra propriettiI, sunt foarte slabl in argumen-
tele lor, dae in 24 ceasurI i schimba opinia i vin de iscalesc tot
aceea ce a dis comisia, adec ca locuitoril nu pot basa eererea lor
de cat pe un interes social.
Dar ceea-ce este mal de AA este, ea' un brbat ea d-luI de-
putatul de Dorohoiti propune in motia sa, ea cu orl-ce pret trebue
s pastrm linistea publie. Ce vra sa ic aceasta?
Oare proprietaril trebue sa renunteze a-s1 ap'ra proprietatea
prin drumul legal in fata atacurilor la care ea este espusa, trebue
s faca concesiI de frica? (orl, precum a dis foarte bine depu-
tatul de BotosanT, NeculaI Cananati, acesta este un sfat indirect ce
d-luI Kogillniceanu da locuitorilor). Domnilor, ca Roman, ea deputat
de proprietarl mart protestez improtiva unor aseminea insinuatiI,
care nu vreati s le calific, cad locuitoril satenY pretutindenea asteapt
cu cea mal mare liniste imbunattirea soartel lor, fra s viseze
pmintul ce proprietarul le da" de hran, este al lor, precum Mel
proprietaril nu vreati alta de cat imbuntatirea soartel lor.
Domnilor, apelez la judecata d-voastra a tuturor, proprietarul
este neingrdit stapan pe toata mosia sa. Drept este ca s se iea pa-
mintul lul, rodul muncil lu, viitorul copiilor luI i sa se dea altuia,
fra ea sa i se plateasea adev6rata valoare a pamintuluI in numra-
toare ? Oare cand va suna ceasul fericiril pentru totI RomaniI, cand
Unirea Principatelor va fi proclamata, trebue ea clasa ce a contri-
buit maY mult la acea fericire, clasa preprietarilor, s planga de fe-
ricirea generala? Sunt sigur ea cu tota vetl rspunde ea nu este
(kept.
Daca nu este drept, Domnilor, atuncea chestia locuitorilor
tenl, pe care o socoteam foarte grea, este foarte usoara, cad ca de-

www.dacoromanica.ro
 401

putat de proprietarI mari, ca proprietar ve declar, in numele pro- No. 1980.

prietarilor de Neamt, si pot a lice mal in numele tuturor proprietarilor Proc.-verb.28.
din Moldova, ca dac, Adunarea legiuitoare viitoare din Moldova, dup 1857
18 Decem.
o adanca. studie, ar gasi ea locuitora stenI trebue fie improprie-
tritI pentru fericirea lor i intemeiarea natieI, i c5, prin aceasta n'ar
cadea cu desavirsire agricultura, care este singur isvorul de bogatie
al averil nationale, totI vom adera la o aseminea mesur, care ins
nu trebue s fie pripit cu paguba proprietatir.
Dati-ml voe, inca inainte de a sfirsi, s ye talmacese scopul
avantajurile incheieriI ce proprietaril marl ail adoptat in favorul lo-
cuitorilor.
Comitetul proprietarilor a aretat dorinta, ca Adunarea legiui-
toare viitoare sa statorniceasca satele cu despagubirea propriettil,
lsand in apreciatia Adunaril ca s hotarasca catimea parnintuluI
pentru acea statornicire i s ab in privire ea sa asigureze chipul
vietuiril locuitorilor stenl. Care om de ordin si de legalitate poate
acusa pe proprietarl, ea prin aceasta respuns la adeverata do-
rinta a locuitorilor? Deputatii proprietarf, desfiintand boerescul, asi-
gurand locuitorilor proprietatea satelor i lasand Adunril viitoare
dritul ca s hotarasc chipul cel trial nemerit prin care s'ar putea da
locuitorilor pmintul trebuitor spre hrana lor, si prin urm are a le
siguripsi chipul vietuiriI, a facut totul ce astall un deputat poate
face, tAra a jigni pe acef ce 1-ail ales si fara a da prilej proprietari-
lor ca sA protesteze improtiva luI.
Poate sunt oamenl care iubesc asa de mult popularitatea, in
cat pentru ea ar jertfi i drepturile proprietarilor ; eU unul le las
acelora o popularitate care va fi vremelnica i vorbesc mal bine ade-
vrul, pe care mar tarlia Il vor pretui i locuitoril satenI, a carora
soart prin acest chip va fi asigurat i imbunttita.
Un cuvint Inca, Domnilor deputati satenl! Multi v'aii spus, ea
proprietaril vror reul vostru ; de And suntetI aicea, aceia ce se die
prietenii vostri ve intarita necontenit asupra proprietarilor ; dati-ml
voe s ve spun, ca el sunt adeveratiI vostri dusmanl, cad proprie-
tarul nu insemneaq, nimica fait' voI; pmintul lui, daca nu va avea
brate, n'are niel o valoare; pentru aceea el ail fost pururea interesatI
ca to-0' locuitoriI s. fie bogatT i instaritt
Ve sfatuese dar, nu ascultatI pe aceI ce nu ye vreail bine, in-
tindetI bratele voastre proprietarilor, precum parintif vostri ail intins
parintilor nostri, i credetl ea' top proprietaril nu sunt insufletitI de
cat de un singur ga.nd, acela de a ye vedea in starea cea mal in-
floritoare, cea maI bun si gata pentru aceasta a face si jertfe; adu-
(Acte i Documente. VI. 14 96

www.dacoromanica.ro
 402

No. 1980. ceti-v6 aminte and privighitorul v'e lua cargle la ostire, and aveatt
Proc.-verb.28. nevoie de band' biruluI, and din pricina lecustelor sad a secetili
1.857
n'aveati penea! la cine alergaff ? La proprietar ! Si trebue se inertu-
18 Decem.
risitY, ce foarte rar all alergat la eI si nu v'all ajutat ! De ce filan-
tropiI galantomI pe averile altora, aril v'ad scris tenguirea voastre,
nu veniad sell' deschider punga ca se ve ajute.
CienditI, a proprietaril, ori chnd vetI apela la generositatea lor,
vor face toat putinta ca se iesitl multemitI dintr'o Adunare, care este
chemat a face fericirea tuturor Romnilor, dar cel-ce v'atl sfetuit sa
iscalitI o hfirtie, care sunt sigur c n'atI inteles-o, ad vroit numaY
ca s ve invenineze asupra proprietarilor. Spuneti-mI un singur
lucru :' cend un argat al vostru ar veni la stapenul sell si i-ar 4ice:
plugul tea cu patru bol se cuvine se fie al med, flind-a de ateta
vreme si cu atata sudoare ed am muncit cu dinsul si ti-am &cut
pfine de af vindut si aI resvindut, si ed tot n'am nimica. Ce ar res-
punde stpfinul argatuldf ? Asa-I a i-ar dice : Ti-am pieta hacul, nu-tI
maI sunt dator cu nimica. Dar daa din improtive acel argat ar veni
la stapenul sett si i-ar dice: Bedisorule, te-am slujit multI aril cu
credinte, vread acuma sit me cesetoresc, ca se me odihnesc la casa
mea, ins n'am cu ce; de-ml ce te-ar lesa inima ea se cunosc si ell
ce te-am slujit si se, te pomenesc at void tri. Asa-I ce atuncea
stepenul, de si nu-i va da plugul cu patru bol, ins& IT va spune :
Du-te ml i iea o pereche de viteI ce sunt in ocol si te hrneste
cu dinsil at te va ajuta Dumneded.
D-liff A. Panu iea cuvintul si dice, cit imbunetetirea stril locui-
torilor stenI este obsteste simtit; a nu incuviinteazd niel propune-
rea locuitorilor setenI, niel ineheiarea majorittiI Comitetulul proprie-
tarilor marl'. D-luT arate., ce." nu avem a judeca considerantele, ci
numaI solutiile; a toate proiectele sunt fenute sub impulsia presen-
tulul, fer a fi coapte, cad opinia publice nu e formate, fiind ce,
pane acum a predomnit o singur idee, aceea a Uniril. D-lul dice,
sit lesem legislativeI dreptul de a hoteri chestia in deplin cunostinte
de cause, sub un guvern stabil si fare inriurirea intrigilor din afar&
si din leuntru. De aceea d-luT sustine ppinia Thinorittil Comitetu-
luI proprietarilor marl.

Cuvintul d-luI A. Panu.

Niel odinioare, Domnilor, nu m'am infetosat cu maI multe sfiire
inaintea d-voastre de cet in momentul de fate% CugeterI deosebite
me nevlesc. Ed sunt chemat a-ml da votul in chestia ce se trateaze,

www.dacoromanica.ro
 403

si ma mult de cast tot-deauna me simtesc apesat sub greutatea uner No. 1980.
marl' respunderf. mima mea este pline de ingrijare. O chestie mare, Proo.-verb.28.
o chestie de via-0 si de viitor pentru natia romene se trateaz astAlT. 18 1867
Decem.
Suntem noT pregatiti a intreprinde aceaste fapte uriase ? Studiat-am
noT chestia in deosebitele sale fase ? Simtim not' in sufletul si in con-
stiinta noastre c ne-am format o convinctie si ea acea convinctie
este dreap O. si poate aduce fericirea teril ?
Aceste intrebarl, in datoria de om cinstit si cu ingrijarea de a
nu se produce vre-o nenorocire in patria mea, mi le-am adresat ne-
contenit. Domnilor, din momentul ce s'a pus pe tapet chestia imbu-
ntatiril soartel locuitorilor.
Dati-mi voe, ve rog, s ve impertesesc deosebitele mele im-
presiT si se reclam de la luminile si patriotismul vostru increderea
ce lipseste judecatil mele si linistirea de care are trebuint sufletul met.
imbunatiatirea soarteT locuitorilor satenT este obsteste sitntite.
Natia romana, revindecand drepturile sale, ea nu poate intra intre
cele lalte natil civilisate de cat acordand tuturor fiilor sel drepturT si
folosurT cerute de spiritul secoluluT si recunoscute de nevoia uneT
propesirT intelepte si mantuitoare. DeputatiT pontasI ail infetosat o
propunero din care resulte desbaterea de astsli. Ed am avut inset--
einarea din partea biuroulul de a o ceti la aceasta tribune ; voiti fi
martur tot-deauna despre dignitatea ce a aretat Adunarea ascultand
acea propunere. Aceia cariT critica sf caut a micsora nobleta senti-
mentelor voastre, sa stie el aceast Adunare este inspirate de pa-
triotism si ca pstreaza pururea o putere morale, care o pune mg
presus de orI-ce impregiurrul Tecerea voastre, Domnilor, si ceuta-
tura acea linistita cu care atT urmerit cetirea hartieT, ati facut condam-
narea eT in tot ce este nepotrivit si nesocotit intrinsa.
La ce pot ajunge incriminatiT asupra fratilor sl? and noT cu
totiT suntem venitT aicea ca se cautem in inimile noastre, nu ure si
venin, ci dragoste si dulceate, eu care se rostim dorinta pentru vin-
decarea ranilor ce am suferit prin ura si discordia aruncate intro not
de catre vrajmasl. DeputatiT pontasT aveati dreptate all areta nevoile
lor, a-vi rosti dorintele pentru un viitor fericit, si Adunarea era che-
mate a se interesa maT cu deosebire la cercetarea si studiarea uneT
chestil de o asa mare insemnetate. Dar, o Dumneleule ! RomaniT, se
vede, n'ail profitat inca de trista esperienta a timpilor trecutT, de du-
rerile si nenorocirile ce ail suferit prin desbinarl ! 0 ! sunt vinovate
acele fiintY, care nu inteleg momentele de crise si datoria ce are fie-
care individ in societate, cand un popol 41 cere drepturile si locul
seil in lume !

www.dacoromanica.ro
 404

No. 1980. Dar pe cat eil osandesc din toate puterile sufietuluI mar ten-
Proc.-verb.28. dintele r6sturnatoare ale propuneril arkate, pe atata nu pot tgadui
1867
durerea ce am simtit la cetirea intimpinaril facute de catre comisia
18 Decem.
Comitetulul proprietarilor marl% Respectez persoanele care ati luat
parte la acea comisie, si acum sa fie pentru mine o ocasie de a mar-
turisi la aceasta tribuna respectul ce le port. De aceea grabindu-m6
a ajunge la discutia fonduluI chestiet, care este acum datoria noastra,
sa-ml fie iertat a r,lice in treack, c nu se cuvenia, nu se astepta, nu
trebuia a iesi o aseminea hrtie de la proprietaril marl. El, care formeaza
clasa cea puternica prin avutiile i inteliginta lor, el care in toate
societatile sunt meniti de providinta a purta facha civilisatieT, a cer-
ceta miseriile fratilor lor si a le vindeca; eI care prin educatia ce at',
pastreaza astarg in teara rolul cel mal frumos i mal nobil, de a provoca
si a implini toate reformele de imbunatatire, nu se cuvenia, nu se cuvenia
sa faca un aseminea r6spuns. Dacia deputatil pontasl a venit sa-sT des-
chida ranile lor, orf cat de inversunat le-a fost glasul duren!, rana
nu poate a se vindeca prin sfasierea sa, bolnavul in ferbinteala fri-
gurilor nu se vindeca prin mijloace care pot adaogi acea ferbinteala
Dar noI nu avem de judecat considerantele unel hartii sa' a
alteia, cad ee'spunderea acelor considerante nu ne priveste; nol avem
asta4f a ne da socotinta asupra solutiilor infatosate, avem a ne cum-
pni votul ce vom depune asupra acestor solutii de viat morala
substantiala, cad. din aseminea vot, teara va cunoaste pe fie-care ce
orn este, ce principii are si ce parte poate lua in regeneratia Romaniel.
Tree dar, Domnilor, la discutia diteritelor solutiI ce v'e'd ca s'ati dat
chestiel.
Aceste solutil ii ai izvorul din pept de Romani:, care doresc
binele i marirea neamulul ski, dar care din aceste este mal potri-
vita cu nevoile Vrif, cu spiritul secolulul, cu dreptatea i legalitatea,
fart de care nicl o reforma nu poate a se face, nu poate a esista ?
Nu este destul ca cineva sa-m! (Pea:: eU am pus mima mea la
prelucrarea acestul proiect, am consultat istoria si am gasit, cA mo-
dul eel mal nimerit de imbunatatire pentru starea locuitorilor nostri
satenl este acela ce il infatosez. Aseminea cuvinte pot fi doveditoare
de un sentiment vrednic de lauda; dar n'u sunt indestulatoare pentru
a face sa se adopteze un proiect, care trateaza despre reforma claseI
eels maT nurneroase a societatil si care se atinge de toate interesele
cele marI ale rii. Principiile nu se prefac tot-deauna, lice un pu-
blicist, prin alte principli, nou6 ne trebue lumina care lumineaza
mintea ca sa ne arke calea cea adev6rat catre propasire.
D-nul Lamartine lice : ca multa vreme ma' inainte de a putea

www.dacoromanica.ro
 405

un legiuitor formula in leGre o convinctie sociala, trebue ca filo- No. 1980.

soful sa o discute. Legiuitorul trebue sa fie ingaduitor, pentru ea Proc.-verb.28.
el nu trebue sa se insele, cacI ratacirea sa cade asupra societAtil 1867
18 Decem.
intregY. societate se poate ucide cu loviturl de principiI si de ade-
verurl, precum ea se surpa prin ratcire si crima. SA' nu uitam nicY
()data aceasta, i sa nu ne inttl'ritam in contra sfielnicilor intar4ier'f.
El' bine, care din proiectele inftosate este discutat, cercetat In
criteriul Ora', in criteriul acela unde fie-care idee intra cu forma sa
acea absoluta, netinend socoteal de nimica, i unde ea apol se mo-
difica, se transform' dupa timp, dupti, datinl i deprinderl, pang si dup
prejudear Unde sunt lucrrile care statornicesc inteun mod inve-
derat foloasele cutruia sati cutruia proiect? Unde sunt lucrarile care
a tratat chestia In toate tendintele, a prevelut toate impregiur'rile,
a cumpenit gravitatea consecuentilor el de aproape si de departe si
a infatosat vindecarea i siguranta pentru orl-ce cas? De me voitt opri
la dritul juridic, Il \Ted contestat inteun proiect tocma asupra princi-
puluI, asupra cruia il ved sprijinit in alt proiect. De voiti cerceta re-
sultatele sociale ale acestor proiecte, ett nu le aflu de cat In niste as-
pirata generoase, care pentru a putea fi aplicate, trebue s nu fie im-
protivite de ctre aceia ce se socot a avea drepturl a face aseminea
improtivire; i apoI in privirea economieY politice nu vd, care din
proiectele infatosate este mal: nimerit pentru teara i situatia noastra
de fata, c'cI nu se poate tag'dui, ca aceea ce Inteo teara aduce fo-
losurI, in alta teara se poate intimpla ca s, aduc paguba, dac nu
se vor lua in privire deosebitele necesitatI locale si de autualitate ce
formeaza caracterul distinctiv al uneI natil dB alta si care da mesura
eivilisatiel until popor Eti voiti face o sinfzura observatie In privirea
agricultura, aceast vina mare si principal a avutiel noastre. Daca
cutare sari cutare proiect se adopteaz i prin aplicatia sa, agricultura
scade de-odata, tocma in momentul reformelor generale ce se vor
efectua in noul Stat roman; cu ce se intimpina atuncI nevoile sporite?
Niel un proiect nu prevede o aseminea crisa fatal, si cu toate acestea
ea se poate intimpla.
Nu, nu, aceste proiecte stint facute sub impulsia impregiurarilor
care ne impresoara si a dorintel care artiste pe fie-care catre un nog
viitor, catre o noua stare a lucrurilor.
thI c sunt persoane onorabile cu stiintd cu zel patriotic,
care iml vor putea : proiectele ce infatosam sunt resultatul medi-
tatiilor de mal multI anI, dar pe care dupa, impregiurrr pang ast0
n'am putut a le da la lumin.
Eil le voiti respunde cu cuvintele until ministru al Frantiel, adre-

www.dacoromanica.ro
 406

No. 1980. sate la 1848 tocmal acelora care vroiail s. faca reforme in proprietate:
Proc.-verb.18. Se poate foarte uvor in capul s, in cabinet vi pe hartie a se pune
1857
18 Decem.
la cale soarta omenirii, vi are cineva dreptul cand este povatuit de
o simtire onorabila, acea a uneT marl iubirT de omenire vi a uneT
compatimirT adev6rate pentru nenorocirile ce sufere.
Aceasta ins& nu este destul; fie-care sistem trebue maT intaia sa
fie cercetat, discutat Iii opinia publica, i dupa ce vi-a facut timpul ea
teorie, apoT sa, treaca ca lege. Ce lice teara ? in care proiect este pen-
tru i in care contra ? Teara lice, ca starea locuitorilor trebue a se
imbunatati, dar ca pentru a se face un lucru nimerit, o reforma care
s. product)," bine-facerT, nu trebue a improvisa acum proiecte cu solutiT
radicale, definitive vi a se propune ca ele sunt dorinta generala, cad
In chestia de fa ta o dorinta general inca nu s'a format, pentru ea
n'a avut timpul &and s se formeze.
Aduce-vg aminte, Domnilor, de epoca acea memorabila, in care
s'a incheiat Tratatul de Paris. Ce sensatie, ce sentimente se aflail in
teara ? RomniT in sfirit puteail sa vorbeasca fiber in fata lumiT, puteatl
sa rosteasca plngerile lor, inacluvite de secoll, la tribunalul acel inalt
drept, unde soarta lor aflase compatimire i apratorT. El bine! in
valmavagul simtirilor care ne cuprindea inima, ce dorinta predomnia
peste toate, vi de la o margine a Ora' pana la alta se inalta ca o
stea de mantuire7pentru amindou6 Principatele? iTnirea acestor dou'e'
surorl gemine, Unirea Moldovel vi a Valahiel; aceasta era dorinta care
absorbia pe toate cele lalte; de aceasta se ocupati totT in toate partile
i prin toate chipurile; dovada lucrarile comitetelor care s'ati pus in
fruntea micAra nationale din oara incheieril TratatuluT de Paris 'Ana
la savirvirea alegerilor, dovada insuvl discutia de aicea din Adunare
din vedinta a qecea, cnd numaT consideratil politice ail facut pe Adu-
nare a intra in desbaterea vi a altor puncturT dar de acele patru,
dogmele esistintel noastre.
Dupa aseminea consideratiI, Domnilor, i alte multe pe care pa-
triotismul d-voastra le intelege foarte bine, e io cu fermitate de
cuget, c no! nu putem, nu trebue sa dam acum vre-o solutie chestieT
locuitorilor satenT, definitiv.vi lovitoare principiilor pe care se inte-
meiaz legislatia nuastr5, de astall. Sa lsarn, sa, lasam acest mare
drept i aceast, mare rspundere la viitoarea legislativa.
Atuncea teara va fi linistita, va avea guvernul s definitiv, va
avea pamintul sigur sub picioarele sale, intrigile din launtru vi din
daft nu vor maT putea face nimica, positia noastra va fi cu totul
alta; vroind Dumneleil, ea va fi dupre cum adev'e'ratiT Romani o do-
resc vi o cred.

www.dacoromanica.ro
 407

Atuncea teara isT va avea formata socotinta sa i in chestia de No. 1980.

lata, ea in toate chestiile de organisatie din luntru, de care va avea Proc.-verb.28.
1857
numaT a se ocupa; atuncea deputatiT care vor fi alesT, vor purta in ju-
18 Deoem.
decata si in simtul lor, judecata i simtul alegetorilor s!; atuncea vor
face o lege, care N a reversa bine-facerl in teara, iar nu periclitarT, in-
tritarT i nemultmirT, precum suntem nol espusT a provoca astdl,
&el vom incuviinta vre-unul din proiectele infatosate.
SA dicem dara, desfiintarea boeresculul, cad locuitoril o cer, pro.
prietaril o vor, prin urmare teara o doreste, s dicem din impreuna cu
minoritatea Comitetulul proprietarilor marl: ca legislativa sa faca re-
gularea definitiv a relatiilor dintre proprietarT i locuitorT si stator-
nicirea unor principil, care fara a jigni drepturile proprietarilor, sa im-
pace si interesele locuitorilor. Cu aseminea chip nu intaritam niel o pa-
tim, nu lovim niel un interes, nu calcam nicT o lege, si lsam timp
fie-caruia s mediteze pentru a afla principiile acele mntuitoare, care
dupre dorinta noastra trebue sa fie adoptate de catre legislativ la re-
solvarea chestieT acestia atat de importante.
De aceea me void rosti cu d-nul Victor Hugo ctre totT bine-
cugetatoriT: Fiind-c avetT mime generoase, spirite puternice i bine-
voitoare, vol voitT ca i noT binele RouranieT; ajutati-ne dar! ajutati-ne,
nu intaritatT acolo unde trebue a impca, nu inarmatl o miserie in
contra alteT miseriT, nu ridicatT o disperatie in contra alteT disperrT.
! ye conjur, spunetT acelora caril se incred in voT, spuneti-le sa
nu se grabeasc, s nu fie nerabdatorT, spuneti-le s revie la buna
rindniala, la ideile de lucru si de liniste, cacT viitorimea este a noastra,
ne trebue numaT putina rabdare i infrtire.
Cat de potrivite, Domnilor, sunt cuvintele aceste, rostite de d-nul
Victor Hugo in anul 1848, pentru starea noastra de fata; acum
voiti dice proprietarilor celor marl: suntetT RomnT, i natia asteapta
de la vol mal mult de cat de la ceia-laltT fil ; aretati-ve vrednicT de
misia cea inalta ce avetY in societate; privitT la popul si vedetT acolo
pe fratiT vostri carii asteapta in regeneratia Romania a primi i eT
partea lor; voT fitI drept i iubitorI catre dnii, i eT ve vor numi
bine-facetoril lor. Nu ye ingrijatI de WI subversive, care se radic la
toate popoarele in timpT de (wish', dar care ca niste divagatif mo-
mentane de paroxism per indat ce linistea i insanatosarea infra in
trupul social.
Proprietatea, Domnilor, este sfant.; ea este maT veche i maI
presus de cat toate legile, de cat toate conStitutiile ; ea va triumfa
de orT-ce atacurT, do orI-ce incercarT nebune i criminale; ea este o
temelie maI tare de cat granitul i neperitoare, cae! Dumnedeti a

www.dacoromanica.ro
 408

No. 1980.dat-o societtiT si a lsat-o spre paz i putere tuturor generatiilor

Proc.-verb.28.
care se potree pe pmint.
1857
Acum vroesc ca s in6 audA acoja cariT sorii memorando i ca-
18 Decem.
lomnil In contra noastr, cAcT lor le void adresa aceste cuvinte:
Panu, cruia II refusatf toate drepturile In teara sa; cAruia nu
vroitT a-T recunoaste niel origina sa necontestabil. de Roman, niel le-
gturile de tamilie, niel slujbele ce a fcut rii, niel inchisoarea ce
a suferit pentru ea, acel Panu va apra cu toate puterile sale pro-
prietatea, aceast baql fundamental a tuturor societtilor.
D-luT M. Kogalniceanu arat, cA nicT odat nu a fost o chestie
mat grea si a cAreia deslegare cere nu numal patriotism, ci si tact si
prudintA; c aicT sunt dou6 mart interesurl in lupt proprietatea
soarta natieT . inteun timp critic si greti. AlesT numaT in privirea
chestiel politice, am trebuit s ne supunem unet vrointf mal presus
de noT a TratatuluT de Paris, care este paladiul drepturilor noastre
i asa am psit inainte in asedarea baselor viitoarel organisatiT.
D-lut dice, el trebue s, punem un sfirsit ingrijirilor din luntru
din afar; c, resultat al uneT a doua alegerT, noI ocupim locul unet
partide biruite, care caut a rgstAlmAci fie-care din voturile noastre.
NoT vedem, el pe lang un memorand ce contesteaza 23 de alegert,
jurnalele a mal publicat inch* treT note ale MinisteruluT trebilor din
gait din Constantinopole, din care cea de pe urmA dice: A Adu-
narea e revolutionar, esaltat, in cat a trebuit s fie pzit de oaste.
D-lul aratA cum c intrigile adversarilor nostri, puse in miscare la
prilejul desbateriT puntuluT al 9-lea, ail produs o manifestare, cu toate
acestea, frA a avea niel cum trebuinti de oaste i paz, pe care niel am
cerut-o vre-odat; in toat linistea ain votat in acel punt, minoritatea
plecand capul dinaintea majorittil; cA dad): un lucru asa mic a pro-
dus manifestatil, aprobate de Gazeta de Moldavia, cu atata mal mult
trebue s ne silim a aduce pacea i linistea in locul ingrijiriT de fat.
D-lut arat, c orT si cum ne-am rosti, vom fi invinovAtitT de proprie_
tart orT de locuitorT; lsand a dice, eh' jurnalele strAine el-voitoare
numesc pe UnistI and ruginitT, mutf i surdT la orf-ce progres, cand
comunistT. D-luT arat, cA fie-care din not a fost nenorocit i impilat;
cA multi proprietarl in timpurile mat no' u6 a ap6rat pe locuitort;
el am dovedit bine-vointa pentru et prin voturile despre egalitatea
dinaintea legiI, egalitatea contributiilor, abolirea privilegiilor; eh totT
proprietaril doresc desfiintarea boeresculuT I stabilisarea locuitorilor,
deosebindu-se numaT in chipul aplicatiel; cA steniT trebue s astepte
in linite i pace reformele ce se vor face; c proprietariT de asemi-

www.dacoromanica.ro
 909

nea sa fie linistitI, cad Adunarea nu este de cat consultativ i ne- No. 1980.
gresit ca toat reforma se va face fr spoliatia proprietarilor. D-lui Proc.-verb.28
1857
nu vine s5, trateze chestia de drit, care s'a tratat de catre Comitetele 18 Decem.
competinte; insd din puntul de vedere social dice, ca toti dorim im-
bunatatirea stril locuitorilor prin stabilisarea lor; ca toti trebue sa
dorim nu numat Unirea politic a Romanief, ci i Unirea intima' intre
toate clasele.

Cuvintul d-lui M. Koglniceanu.

Atat in Comitetul proprietarilor marl, cat i chiar acum la tri-
buna am avut onoare a fi obiectul deselor i bine-voitoarelor atacuri
ale deputatului de Peatra, d-lui Vornicul Grigorie Bals. D-lui s'a
pogorit pana la personalitati. Aceasta mi-ar da i mie dreptul de a
r5spunde in acelad simt ; i atuncea poate ea nu i-as rmanea cu nimio
dator. Si niel c m5 mir de purtarea d-nului deputat de Peatra. Nu data
m'am intalnit cu d-luI Bals in tabere deosebite. inteleg prin urmare
ostilitatea d-sale in contra mea. Crima mea cea mare in ochil d-sale
este, ca sunt consecuent cu mine insuml i cu antecedentele mele, o
calitate pe care multi din adversaril mei sunt departe de a o avea.
Ea nu m'am suit la tribuna spre a arunca pe foc unt-de-lemn, ci apa;
de aceea ett nu volil imita pe d-lui Bals si m5 voi0 abtinea de ri-
ce personalitate.
Domnilor, de 20 de anI sunt pe campul luptd, i cu pana, si
cu vorba, si cu fapta. in chestia locuitorilor pontasl, ca in toate des-
tine ce am ap5rat in aceastth. Adunare, sunt consecuent Cu mine; tot
ce am scris, tot ce am 4is, tot ce am facut la vrista de 20 de aril'
la vrista de 30 de aril le recunosc si le subscrid i astadi, cand am
calcat pe pragul al 40-lea an al vietil mele. til ett respectez proprie-
tatea, i ett o ap5r, i ell o iubesc, intaiti ca element, ca basa neap5-
rat a societatii, i al doilea chiar din interes personal, pentru ea' si
e sunt proprietar de mosie, pentru ea proprietatea mea este drept
onorabil castigata, pentru c5, ea m5 hraneste. insa e gandesc, ca
tocmai pentru a o asigura trebue sa fac concesii; si asa socot, ca
chipul met' de a o ap5ra este mal nemerit de eat acela al d-lui Bals.
Daca ca r5splatire a stradaniilor mele pentru teara mea, istoria-mi
va pstra dou5 unii, eti sunt sigur ca ea va fi dreapt pentru mine,
ca, va dice, ea rsvratitor n'am fost nici odat, dar cA pururea am
vroit i vroesc ordinul prin progres. Las dar sa cada incidentul per-
sonal si yin la lucrul principal al discutier.
Domnilor, nicl-odat in Principate nu s'a infatosat o chestie
ma! grea i a careia deslegare sa ceara nu numai patriotism, dar si

www.dacoromanica.ro
 410

No 1980.tact, dar si prudenta, de cat chestia desfiintaril boerescului si a

Proc.-verb.28. lucrtorilor de pmint Aceasta chestie de dou6 sute de
1857
18 Deem. anl atirna asupra capului nostru ca spada lui Damocles, ca'd ea tine
In lupta doug interesecele mai marl' i mal vitale proprietatea
populatia agricola, intr'alte cuvinte, basa societatit i soarta
natiel !
in adev6r, sunt in tot dreptul de a sprijini, cit de la deslegarea
acestei chestii atirna insasl soarta natie noastre. Ce ar fi natia, ce
ar fi eara, daca Wang nostri ar fi nenorocitl? E intrebuintez cu-
vintul de Oran in simtul s'eTt cel nobilde locuitor al tril. Departe
de la mine incercarea altora de a despretui aceast clash, cea mal
numeroas i cea mal important a societtil. Te'ranil pentru mine
nu sunt niel prinsI pe cmpul btlie, niel cumprati cu banl, adeca
'mint sat" strain!, el sunt insusi elementul cel mal puternic al na-
tionalitatil romne; tranii sunt insusi teara, acel crora suitoril
boerilor proprietari de mosil de astadi le diceaa iubitit nostri com-
patriot!, chiar atuncea cand voiati a le spori boerescul, precum do-
vedeste cererea boerilor catre Domnul Moruz din 1805. Ce ar fl teara
noastra, ce ar fi natia noastra, o mai adaog, fara trani ? insusI aceasta
intrebare arata cat solutia este de grea. El bine, ea socot, cit totusI noI
am fi putut sit taiem nodul gordian, dae nu am fi consultat de cat
patriotismul nostru.
insa, din nenoroeire, aceasta nu ajunge; trebue sA tinem seama
si de imprejurarile critice in care ne aflam. MCA' greutatea, iata marea
pedeca!
Dati-mi voe sit rn6 esplic. O intaie greutate este inmarginirea in
care se Oa multi deputatl. Multi din nol a fost alesi numal pentru
chestia politica, numai ca s fim organul dorintelor politice ale na-
tiei din ambele Prindipate acelor patru punturi aT programuluT, cum
se dice, pentru ca ele, rostite si in Adunarea ad-hoc, sa primeasca o
consacratie legal.
ins mal presus si de vointa aleg6tori1or nostri si de vointa
noastra era si este Tratatul de Paris, paladiul nationalittil noastre,
acela carele, hotrind cA ambele Principate vor fi chemate a se rosti
asupra organisaril lor prin dou6 Adurdrl ad-hoc, compuse ast-fel in
cat s constitue representatia cea mai esacta a tuturor intereselor
i claselor, prin insusi aceasta a deschis gura si celor miel ca
celor mail!
Comisia international, din Bucuresti, pe puterea Tratatului de
Paris, ne-a pus dar indatorirea sit psim mar departe de cat chestia po-
s intrAm i in reformele din luntru.

www.dacoromanica.ro
 411

Prin insusT aceabta ne-am aflat pusI intre dou pericole: ace' No. 1980.
de a ne ar'ta nesupusl vointel marilor PuterT, carile a luat in rea- Proe.-verb.28.
nile lor soarta patrieI noastre, i de a lsa prin urmare strainilor 1857
18 Deoem.
sa ne faca ei organisatia tariI,o organisatie poate nepotrivita cu in-
teressle noastre, i pericolul de a ne sacrifica nsu noT autonomia
noastra. Pe ca'l ne-a fost prin putint, nuI am c.utat sa ne tinem
departe si de un pericol si do altul; facnd reservele noastre in pri-
virea dreptului nostru de a ne face singurT legl i tot-odata in ros-
tirea dorintelor pentru reorganisatia din luntru tiindu-ne cat se ponte
trial mult de generalitatT. Buletinul sedintelor AdunariT este o vie
dovada.', de cta sfiala' am intrebuintat chiar intru rostirea acestor
generalitatT, mrginindu no numaI in punturile de mare interes gene-
ral. ins firmanul de convocarea AdunariT ad-hoc a invoit i Comi-
tetelor claselor de a-s1 rosti in deosebT dorintele lor. NoT nu eram
si nu suntem competentl de a opri clasele s. se foloseasca de acest
pericolul de care ne tcmeam totusI s'a infatosat!
Deputatir locuitorilor pontast ar'tat dar in Adunare eu
propunerea rscumpgrirli boerescului, care intealte cuvinte insem-
neaza tot aceeasT, cat i deplina improprietrire a obstiilor stesti
pe pminturile pe care ele astdi le a numal ca usufruct in con-
tra muncii indatoritoare ce chit proprietarilor de mosii.
Pentru cel-ce prevedead lucrurile de departe, pentru ce!-ce de
mult ad stueliat imprejurrile clasel agricole din Principate, aceast
propunere nu infatosa nimio de neasteptat. EI stiad, ca cea intal cerero
ce locuitoriI pontasT vor face in Adunare trebuia neaOrat sa fie
rdicarea pontulul. ins pentru marea majoritate, pentru aceI
nu sunt deprinsT de a se ocupa de cat de cele de Lap, de cat de
lucrurile cele curqatoare, fr a gandi la viitor, propunerea deputa-
tdor pontasT i-a surprins ca cderea une! bombe.
Marea majoritate a proprietarilor de mosiT n'a rdicat de cat
un strigt de spaim: ea' proprietatea era annenintat. Tot deputatul
carele se propunea ea avea o alt idee de cat a multimil, carele re
eunostea ea' starea actual a locuitorilor era rea i ca nu se mal pu-
tea tinea atat in interesul lucrtorilor de pamint, eat i chiar in acel
al stpanulul musief, si mg ales in interesul natieT, tot deputatul ea-
ruia in ast ehestie i se atribuia ideI liberale, se califia de comanist,
cuvint neinteles de multI din aceT ce-1 rostesc necontenit. cuvint ce
esprima o plaga a societatilor batrane, plaga care sute de anl Inca nu
va atinge Principatele.
Iat o a doua greutate!

www.dacoromanica.ro
 412

No. 1980. Domnilor, daca m'ay fi suit la tribuna ca s invenin discutia,

Proc.-verb.28 n'ay avea de cat sa imitez pe majoritatea Comitetulut boerilor pro-
1857
prietarI marl de moyie, n'ay avea de cat s tratez chestia de drit
18 Decem.
sA intru in istoria propriettil funciare din Principate. Cu acte rnult
mal valabile de cat acele pe care aceasta majoritate se razim, ay
putea dovedi toata falsitatea teorieI el' in privirea und proprietatI
funciare, liber de toat. yarbia. Din nenorocire noI suntem ine de-
parte de a avea o aseminea proprietate libera cum yi-o infatoyeaza,
in teoria sa aceasta majoritate. O aseminea proprietate libera esist
numaI in occidentul Europe!, o aseminea proprietate libera noI vom
avea-o numal dupa ce propunerea deputatilor pontayY va primi o so-
lutie definitiva, ast-fel in cat nol proprietariT de moyil s nu mg avern
nicl o indatorire impusa de lege catre obytiile sateytI, niel aceste sa
nu mai fie legate catre nol prin o alta indatorire, impusa iarayI de
lege ; in cta vreme insa o aseminea solutie nu se va da, cu legea
din 1851 in mama, e sprijin ca proprietatea funciara. in Principate
nu este libera i ca la emanciparea eI trebue sa tintim cu. totiI,
tocmaI aceI cariI avem moii. in zadar ne vom sbuciuma, in zadar
vom striga la comunism, in zadar vom nazui la argumente yi la ci-
tag factul este aya. Proprietatea moyinaye in Principate este supusa
une grele rbi. Citez chiar titlul AyedamintuluI lul Ghica Voda.
El se rosteyte aya: Regularea drepturilor i a indatoririlor pro-
prietarilor de mosii si a locuitorilor lucritori do pmint aseqatl pe
acole mosfi.
Nu v6' miratI, daca pe mine, deputat al proprietarilor marl', m6
auditI esprimandu-m6 aya. incredintatorii me, m6 mndresc de a o
dice, m'ail trimis s ap'r drepturile lor de proprietarl de moyi, dar
niel decum sA tgaduesc sa sa contestez drepturile locuitorilor,
oriel atuncea ay ataca chiar acea maI mare lege, care consfinteyte
asigureaza proprietatea, dreptatea, i un aseminea rol niel odata nu
1-ay fi primit.
FA' (lar a m6 intinde maI mult asupra chestiel de drit, m6'
margines numaI a dice, ca precum nu m6 unesc cu multe din pro-
punerea majorittil ComitetuluI boerilor proprietaff de moyil, asemi-
nea nu m6 unesc yi cu propunerea dePutatilor pontayi. Prin aceasta
61 nu voesc a tagdui r6u1 social ce aceast propunere desv6leyte.
Acest ral este real, el esist, el din ce in ce se face mat ingrijitor.
MultI il i cunoyteail de mult, insa putinI ail avut i curajul de a-1
marturisi fati, cand de-odata deputatil satedi ail venit yi ni 1-ail
aruncat in fata in toat grozava sa golaciune. Aicea, in descrierea
cruda a acestul r6iI; facuta inteun minut maI mult de cat critic, and

www.dacoromanica.ro
 413

adversaril nostri cduta orI-ce pretext spre a ataca pe barbatil ce apr, No. 1980.
in Adunare principiile liberale ale unei societatl europene, v6d rul, Proo.-verb.28.
1857
v'd toata marea greutate. Am dar un legiuit motiv pentru a osAndi
18 Decem.
propunerea locuitorilor satenI, pentru a declara, ea' prin aceast pro-
punere ce ei ail fcut-o, in contra sfatuirilor ce li dat, ii Para' a
mal voi a astepta initiativa care Si astac,11 cred ca ar fi luat-o cbiar
unil din proprietarif liberal!, precum a luat o si in multe altele, cd
prin aceastd propunere, lic, locuitorii si-ati facut lor insusI rti, cdcI
pe de o parte el ail dat un puternic argument acelora ce nu voesc
reforma, iar pe de altd parte la multi din deputatI, ce din toga inima
sunt pentru dinsir, el ingreuiat positia ti mar pus in
neputintd pentru a se putea esprima in aceast chestie fiber de ori
ce presie asupra constiinteI lor. in aclev6r, lasnd de-oparte ame-
rintarile facute oamenilor aril din convinctie cred cd. toatd organi-
satia social, ce este de Wait In Principate trebue s inceapl de la
temelie, iar nu de la boldurile easel, si eh' stabilisarea obstiilor sd-
testI, este insasT consolidarea naIiei, apoI trebue sd recunoastern, cd
propunerea deputatilor pontasl a venit, spre marea noastr Were de
spre marea noastr pagubd, a da o grozav arma in mana ad-
versarilor nostri politic!!
Aceast propunere a r6spandit spaima intre proprietariI de mosil.
Ce bun mijloc pentru a-T intdrita in contra lucrarilor noastre, pentru
a face agitatie in teard ! Ce mijloc puternic ca sub v1u1 propriettil
amenintate sa se atace voturile nationale i liberale ale AdunriT
s se intilreascil planurile separatiste reactionare! S'a inceput dar
a se agita de o parte pe proprietarl, de altd parte pe locuitorI; celor
dintilia li se qicea c avem sd le ludm mosiile, color al doilea ea
nu suntem in stare de a face nimica pentru dinsil, i c de dou,
lunI i jum6tate nu-I purtdm de cdt cu vorbe. Nu este calomnie care
s. nu se fi r8spandit in contra noastra. Toat, posta ducea in tinuturl
sute de nouttT false. Secvestrarea Buletinelor Adundril, lipsa de mi-
ce publicitate, a dat un larg cmp supositiilor i acusatiilor; fe-care
a inceput a se ingriji, i ca dovad n'avem de cat sd vedem ce se
petrece impregiurul nostru; casele particulare i hanurile gem de pro-
prietarl de mosiI veniti din toate colturile Moldova Presia din ce in
ce se face mal mare, si ingrijirea incti si mg mare. Datoria noastr,
patriotismul nostru chiar cere ca s punem un cap.& acesteI ingrijrI
care inch' se sporeste i prin impregiurrile din atara.
Domnilor, nol nu trebue s ne ascundem greutatea positiel;
suntem_xesultatul until al doilea rind de alegeri, urmilm uneI partido
biruite, ea niel odat nu no va putea ierta c5, am scos-o de pe aceste

www.dacoromanica.ro
 414

No. 1980. bance ! Ea sede dar la pAndA. Domnul Panu v'a vorbit de un me-
Proc.-verb.28. morandum al separatistilor, prin care el contesteazA alegerea a 23.
1857
18 Decem.
deputatT, mi se pare. Positia noastr oficialA ne sileste s nu 1 refutm;
cAnd v'om reintra in viata privat, vom respinge calomnia, vom do-
vedi cd drept i legiuit am meritat onoarea de a rosti inaintea Eu-
rope' dorintile Moldove. Dac dar aceastA' partid ne contesteazA vali-
ditatea alegerilor, cu cAt maI mult ea trebue s ne contesteze vali-
ditatea lucrArilor. LuatI seama numal la purtarea partisanilor statulur
quo. El stati la pAndA, el rstAlmAcesc fie-care propunere a noastrA,
fie-care vot al nostru; aduceti-v aminte de incercArile lor de a agita
prejudetile i patimile populare, atuncea cAnd Adunarea a tratat despre
indrituirea pmintenilor crestinl eterodoxl.
IPArA a ataca personalitatea cuiva, nu putem tAgAdui, cA guver-
nul nu este partisanul opiniel politice a Adunril; este obsteste cu-
noscut cAtA putinA libertate, ba chiar cAte pedecI i lupte am avut
inaintea alegerilor. Libertatea ce aeum o avem se opreste la usa
AdunAriI. NoT nu avem un singur jurnal, chiar censurat, spre a se
imprstia prejudetele i fricile, i cu toate aceste malta Poart prin
treI note ne invinovteste, calificAnd Adunarea de revolutionarA,
pe de aka' parte artAndu-o atAt de discreditat, in cAt la ocasia pun-
tulul al 9-lea al dorintelor generale ar fi trebuit sA fie p'zitA de oaste.
Nol stim astA41 cum s'ati petrecut luerurile; slabil de suflet i rtcitiI
singuri ne-ati desvlit toatA cursa. Adunarea era datoare s proclame
de drit un princip, care de fact si esistA in Moldova: driturl civile
0 politice pentra piiminteni de orl-ce religie cre0init.
Oamenil rugineI s'aii ingrijit, c aceasta ar descbide usa strAi-
nilor si cA nationalitatea romAnA s'ar pune in pericol. AlergAtoriI dup
popularitate s'ail pus indath lAng dni, i adversaril nostri politic" s'at't
pus in capul gloatel. O miserabil manifestatie s'a fcut la Mitropolie.
In ditta cAnd s'a tratat chestia, guvernul, neinvitat de nimenea, a so-
cotit de cuviint s'a pue 20 de soldatl la usile Adunrir. Niel' ma-
nifestatia reactionarA, niel gardia militar nu ail avut niel o inriurire
asupra bArbatilor de convinctie. Nol ne-am Mont datoria;--si dupA vot
minoritatea a plecat capul inaintea majorittiI, asteptAnd in deplink
incredere hotrirea CongresuluI.
Dad guvernul a tolerat manifestatia, dad i-a dat un fel de
consacratie, publicAnd prin Gazeta de Moldavia cA a primit o petitie
reactionar. i cA idescuviinteazI.aererea-Armenilor, Ici, corn SA clice,
a raportat la Constantinopol esagerAnd impregiurArile, toate aceste
nu pot cAdea in sarcina Adunril. SA ne bucurAm numal, cA chiar
in nota tnalteI Portl, acel ce ail contribuat la vinovata manifestatie

www.dacoromanica.ro
 415

s'ail calificat dup cuviint: Ecs. Sa Ali-Pasa le da titlul de populace, No. 1980.
gloat in simtul cel mal injosit. Proc.-verb.18-
1857
Eti m'am intins, Domnilor, asupra acestul incident, pentru a vg 18 Decem.
arta, eh' dac adversaril nostri s'ail folosit spre a ne face greutatI
de un punt atat de neinsemnat ca acel al 9-lea, cu cat mal mult el
ati trebuit s se foloseassa de ingrijirile ce a r'srandit in tear& pun-
tul mult important: rfidicarea boerescului! Si cnd le era atAt de usor
de a-0 insusi frumosul rol de aprfitori at proprietAtil amenintate!
Si cum sa nu se foloseasca, de propunerea deputatilor pontasI, &And
nu numal ea cuprinde cererl radicale, dar eand tonul el, starea ti-
caloasa a lucrurilor ce o descrie cu aka energie, generalisAnd abu-
surile, child sa dicem cuvintul ura ce desvleste in contra st-
pfinilor de mosie, toate aceste le dati un puternic pretest spre a
striga ca se insult, boerimea, i apol fcnd si o lupta de cuvinte,
sa. strige el se atac si proprietatea, voind ca in cuvintul de boer
de mosie sad boerul mosiPI, cuvint obicInuit in gura s'teanuluI
si pe care deputatif pontas11-ati intrebuintat si in propunerea de fata-
BA vad o tag chi a proprietitii.
lata resoanele care in6 fac, Domnilor deputatI al pontasilor, de
a v6 osndi propunerea; cad prin tonul el, prin haina in care atI
imbracat-o, atl dat puternice arme in mna adversarilor vostri si atI
facut si chiar Adunril sarcina mal grea pentTu a da o solutie dreapt
si definitiva asupra cereri dumilor-voastre.
Si niel ea aveatl trebuinta tocmal in imprejurrile de fata
de a pune atta staruinta, atata energie intru descrierea undf r'ell pe
care totI il cunoastem, insusl noI proprietaril, si pe care am con-
vinctiamarea majoritate dintre noT voeste din toata Mima a-1 vindeca!
Si aceasta nu numal pentru binele vostru, (lard si chiar pentru binele
nostru.
Domnilor, v'am desfasurat numaf o parte din greutatile care
sunt nedespartite de discutia si de solutia chestiel. OrI cum vom ho-
tali, suntem pusl in trista positie de a nu putea linisti spiritele in-
taritate, nu ataa prin ingrijirea intereselor ce sunt in joc, ctit prin
intrigile din luntru si din afar. Orl cum ne vom rosti, vom fi in-
vinovatiti. Daca voind a linisti pe proprietaril de MosiI, am adopta
teoria majoritatiT ComitetuluT boerilor proprietarl de mosil, vom da
un vot in contra tuturor dorintelor noastre de mal inainte, un vot
in contra natia Atuncea vederat vom da insusl nol dreptate tuturor Van_
guirilor cuprinse in propunerea deputatilor pontasI; si atuncea si oa-
menil liberall si adversaril nostri din afar vor fi in tot dreptul
de a repeta aceea ce de atata vreme se dice in multe jurnalurT, in

www.dacoromanica.ro
 416

No. 1980. multe serien f straine, CA: Boerif nu sunt in stare de a lace vre-o re-
Proe.-verb. 28. forma radicala in favoarea locuitorilor satenl! CA patriotisrnul lor se
1857
intinde numal de a cere, iar nu de a da; ea aristocratia romanil
18 Decem.
este ruginit, muta i surcla la orl-ce progres; ea ea nu N'oeste a avea
un popol stradn si patriot! CA singurul motiv care a facut-o sa im-
brtoseze cu atata ardoare idea Uniril, a fost speranta de a putea
sub acest steag a pAstra privilegiile sale si magulirea de a deveni
Wed a regatulul Romhniel, de cat de a fi aceea ce suntem astildr,
hoer a dou6 VrI slabe si oficial tratate ea provincil tureesq.
Dae dimprotiva vom inouviinta cererea locuitorilor pontasT
fe'scularn in contra AdunAril marea majoritate a proprietarilor de mo-
siT, sa mai bine dicnd if dam in mana adversarilor nostri politicl;
nol, aceI caril nu voim de cat aceea ce all Moat staturile cele mai
conservative, r6manem descrisT in ochil lumiI ca comunistl.
De aceea, Domnilor, precum v'am dis, trebue ca in aceast ches-
tie patriotismul s predomneasca maI presus de orl-ce alt. conside-
ratie Sub niel un cuvint, e nsui, acela care niel dat in fata uneI
greutatT nu m'am intors indrgpt, nu sunt de socotintA ca trebue sa
iesim din generalitag i sa dam o solutie precurmatoare.
Teara nu este luminat, nu este pregatita pentru o aseminea
mare reform.Precum a dis onorabilul meti amic Panu, o aseminea.
ehestie nu se poate studia i hotAri in eateva oare sa dile. De nu
trebuese macar lunl. SA dam dar Orr!' timp sa studieze, sA se
deprinda cu idea. Cred in patriotismul proprietarilor ! Cred in bunul
simt al pontasilor I eara a mal avut chestiT grele, i cu toate aceste
ea a trecut cu curaj abnegatie peste ele. Nu v citez de eat eman-
cipatia Tiganilor, fcuta sunt acum dol anl. Cine astadl se mal resimteste
de trebuinta de a avea sclavI. Asa cred ea va fi i cu emancipatia
teranilor
insusT glasul nii cere dark' ea nol sA ne abtinem de o solutie
radicala, i asa s precurmam ingrijdrile intemeiate i neintemeiate,
sa radicam tot motivul de agitatie, s. pastram cu orl-ce pret pacea
si 1initca. Prin aceasta nu die ca Adunarea sA se abtie de o dorint,
si de o dorinta demna, de not insa aceastA dorint sa se margineasea
numaI de a constata trebuinta und reforme; aceast reform. sa fie
un pas inainte in favoarea lucratorulul de pamint; acest pas sa tin-
teasea la radicarea boeresculul sag a muncil indatoritoare si la
stabilisarea locuitorilor. Chipul, sistemul, timpul si toate cele-lalte
msurT deslusitoare ale reformeI sa le lsrn viitorulul guvern, viitoa-
rel legislative !
Europa, teara i istoria ne vor tinea seamA de greuttile in

www.dacoromanica.ro
 417

care ne aflam ai de marea nevoie care ne-a silit sa nu facem mar No. 1980.
mult ! Proc.-verb.28.
1857
Domnilor deputatI aI locuitorilor ponta0! Dup mal mult de un 18 Decem.
secul, Puterile subscriitoare ale TratatuluI de Paris v'ail inapoit i vous
dritul de a v6 rosti, in mijlocul Adunaril Ora, durerile, trebuintele
i clorintele voastre. Vol atI lucrat impreun cu toate cele-/alte trepte
la punerea temelieI a noueI zidirI a neamulul nostru. Marturisitl vol
singurI, dac o singura data in aceast Adunare s'a rostit o singura
dorinta care sa nu fi fost in priinta voastra, care sa nu fi tintit la
folosul intreget nata ? Precum in toate cererile noastre de mai inainte,
aqa i acum noI compatimim la durerile voastre i voim totl cAtI
suntem aid oft care s. fie deosebirea opiniilor noastre toff
voim vindecarea acestor duren l i fericirea trepteI voastre, fra de
care niel treapta noastra, ha chiar natia nu poate sa fie fericita. Nu
credetI el boerimea a fost i este nesimtitoare la suferintele voastre.
Mal inainte ca Puterile Europel sa v6 fi deschis gura in mijlocul
Adunril, pururea s'ai1 gasit boerl cara ad luat in apurare interesele
voastre, cara ail desvlit suferintele -voastre, caril all lucrat pentru
imbunattirea soarteT voastre. MultI din el ail flis despre suferintele
voastre, ati ap6rat drepturile voastre, poate chiar maI mult de cat
insuI voI prin propunerea voastra!
((Cu o suta patru-lecI de ara mal inainte, Domnul Cantemir-
11 citez anume, pentru ea i Domnul Grigorie Bal a intrebuintat
acest izvor istoric a descris ticaloasa voastra stare!
Timpul fiind inaintit, inalt Prea Sfintia Sa Parintele Mitropoli-
tul, consultnd maI intai Adunarea, radica edinta la 52/2 oare dupa
arneala-li i anunta urmarea discutid l pe a doua gli.
PresidentulAdunariY,Sofronie Mitropolit al Moldovel
Secretaril Adungra, P e tr u M a vr o gh eni, A. Ter i a_
chiu, Anastasia Panu, Con_
stantin Hurmuzachi, Dimi-
trio Grigoriu.
36. Procesul-verbal No. 29.Sedinta din 19 Decem-
bre 1857.
Astgll, edinta a doug4ecl i noua se deschide sub preedinta No. 1980.
inalt Prea Sfirqiel Sale ParinteluI Mitropolit. Proc.-vrb.29.
1857
D-luI D. Grigoriu cetete apelul nominal, la care s'ati aflat fata 19 Decem.
78 membri, iar absentr 6, i anume: dol in congedie : D-lor D. Gheor-
(Acte 1 Documente. VI. 1.) 27

www.dacoromanica.ro
 418

No. 1980. ghiadi, G. lije; 4 bolnavl: D-lor C. Rolla, C. Ostahi, Chir. Ciocarlie,
Proc.-verb.29. St. Cali.
1857
D-lul C. flurmuzachi ceteste procesul-verbal al sedinteI trecute,
19 Decem.
care s'a adoptat fart vre-o modificare.
Urmeaza discutia asupra chestieT relatiilor dintre proprietarl
locuitora stenT.
D-lul V. Sturdza cere cuvintu I pentru o chestie personall,
-

dice, ea d-lul Kogalniceanu, in cuvintul rostit ierl, a citat raportul

comisia din 1850; d-lul arata, c cuvintele atribuite d-sale nu sunt
cuprinse in acel raport i ca spre dovada 41' reserva dritul de a ti-
pari acest raport indata ce-1 va aduce de la teara.
D-luI M. Kogellniceanu dice, c raportul comisiel. din 1850 s'a
tiprit de trel ori in limba franceza, intre altele i in Jurnalul de
Constantinopole, i ca in can vreme nu va vedea originalul, este in
dreptate a sustine c a citat intocmaY clup traducerile franceze,
spre dovada a si cetit in limba franceza testul in Question co-
nomique de Balcesco.
D-luI N. Bosie cere cuvintul i sprijine desfiintarea boerescului
improprietrirea locuitorilor s.hterfl cu despagubire : 1. pentru
afla drept i cuviincios ca in Rom'nia i sateanul sa fie proprietar;
2. pentru ea folosul interesul public cere ca sa aiha 4 milioane
de RomanI o palm; de loo pentru a desvolta virtutile i propsirea
'or; 3. pentru c alt-fel nicI cultura national, nicI industria nu vor
puted inflori; 4. pentru ea aceasta improprietarire este de folos pen-
tru teara intreaga, pentru natie, care merge inainte de toate.

Cuvintul d-lul N. Bosie.

Dom nilor !
iar m'am suit pe tribuna ca sa apr rdicarea boeresculur,
awl cu alte cuvinte improprietarirea tranulul, adeca a Romanulul,
pe langa o legiuit despagubire, ins nu facultativa, c tranul este
ca i rchita, de ce o tal, de ce se face si mai tufoas i maI frumoas.
Cuvintele tnele sunt urmatoarele :
1. Aflu ca ar fi drept i cuviincios ca in Romania viitoare sA
aiba, i Romanul proprietate.--Ce r'ti hill' pare ca nu sunt istoric, ca, nu
sunt inv6tat, cacY atuncea negresit v'as putea arta, ca daca Ve'ranil, (lac&
RomaniI nostri sunt adevratl urmatorf al coloniilor luI Traian, apol
cum mal poate fi drept, ca numal. Romanul s nu ,aila o palma de loe
pe pamintul strabunilor Dac as fi istoric, apol tare usor v'as pu-
ea arta cu dovedl vil, cine a aprat teara aceasta curs de mal multe

www.dacoromanica.ro
 419

veacuri asupra barbarilor. El bine! numaT taranil romnT, a cgrora No. 1980.
brate ati sangerat intru apararea patrieT, s nu aib niel cea maI micA Proc.-verb.29.
1857
parte la pamintul el ?
19 Decem
SA c;licem c drepttile lor celo istorice, cele strbunestf, maI
vechl i maI flouts', toate a perit; e dreptatea RomanuluI, c dreptul
luT de proprietate pe pmintul aparat i scaldat prin sangele strabunilor
s(51 de mult s'ati sans; ins daca a perit dreptatea lor, apol folosul pu-
blic, interesul tarif nu numaT cri perit, ci spunetbrni, care din nol
nu-1 doreste??? Daca top dorim folosul ariI, apol bine-I i folositoru-I
pentru Romania viitoare, ca numaT trel patru milioane de RomanY s
nu aib o palm de loe, care sl-I lege prin legaturr de iubire catre
aceasta teara?
Cum I va iubi Romanul teara, daca in starea lul cea de fat,
cea de robie, pot s die, pentru el teara nu este o mum iubitoare,,
ci o temnit.' trist? Cum i.sI va iubi el teara ? Cum se va interesa
el la binele ? Cu ce inim o va apra asupra neprietenilor de din'
afar, daca el nu se bucura pe ptnintul el de alta proprietate afar
de groapa cea,de trel cotT, care Inca i pe _aceasta numal dupa moartea
sa este volnic a o stapani?Cum se va desvli inteliginta lul ? Cum
se vor desvolta toate virtutile lul in aceasta teard, in acest mormint
mare pentru el si pentru toate talentele luT? Dupa toate aceste mi se
pare, ca dad. Romanul si-ar fi perdut drepttile care dovedesc dritul de
proprietate asupra mosid sale, apoI folosul public, interesul obstesc
al taril striga cu glas mare, cd Romanul de aiel inainte sa fie proprie-
tar in Romania.
Ar putea s. die& cineva: bine, foarte bine, astall facem pro-
prietar pe Roman; Romanul insa, spornic cum este, mane poimane
va fi silit imparta' micul sal ogor intre cincT sati dece copiI,
adee, precum isl inchipuesc uniI, iT va duce pe top la sapa de lemn.
Ins eti cred almintrelea, ci socot el nu ma insel, e. nevoia (care
dup proverbul RomanuluT : nevoia este muma tuturor aflrilor) va
invata si pe Roman ce este de fcut; i iat ce-I va invata nevoia
Unul, mult doI din dece copiT vor lucra mosia, cela-lalt va apara sufle-
tele crestinilor ea preot, celalalt va incinge arma si va apara marginile
tariT ca soldat; ceia-laltl, ca s poata trai, neaparata nevoie IT va sili
s se apuce de mestesugurT. Asa in cat eti sunt foarte bine inere-
dintat in luntrul me, inima irnT spune, el niel cultura national,
niel industria nationall nu este cu putint s rasae in aceast tear&
coplesit de cultura si industria strin, Mr& numal improprietrind
pe Roman. Din improprietrirea taranulul va rasan i cultura national&
si industria national; numaT sea Romania va scpa de primejdia

www.dacoromanica.ro
 420

No. 1980.culturil si a mestesugurilor straine, nume asa Romania va ajunge

Proo.-verb. 29.
curind a fi tear curat romAneasca, iar, nu straina.
1867
19 pecem.
La calomniile aruncate cu atata nedreptate si batjocuri nesufe-
rite asupra caracterului nostru national, cum ea Romanul, Oranul, ar
fi lenes, s'ar duce prea adese oil la orinda! adeca ar fi betiv si altele,
nu tid lucru vrednic de a da rspiins. Romanul lenes! D'apoi ale cul
pluguri rstoarna dealurile ? Da par'ca a t6ranului. Cine praseste la-
nurile? Bratele Romanului. Cine ne coseste sesurile? Bratele t6ranu-
la Cine secera campiile cele intinse ? Bratele Romanului. N'am v'dut
in draga noastra teat% niel Armanul cosind, nicI Grecul prasind, niel
Jidanul secerand, ci numai Romani* si iara Romani. Cine aduce hrana
pe la tirgurl? Tranl. Cine duce sutele de mil de chile de pane la
Galati? Tot Romani!. Lenes II Romanul ? Pentru numele luI Dumne-
(led, cand a lucrat pe seama sa tranul ca sa-i putetl 4ice ca este
lenes? Ca ar sedea numai la orinda, adeca ar fi betiv; d'apoi and
fost destul de fericit, pentru ca sa nu cad' in desnad6jduire ? Si
ca s, uite nacazul si amarAciunea durerilor sale, s'a dus la orinda;
cad nal boerii, cand avem micazurI, ne dueem pe aitgea; avem mij-
loace i ne ducem in ptrainatate Domnil me!, i te'ranil ati simtit
t

durerile trecutuldi, ad lis ei; este mare lupt. in Iasi intro boerf si
Domnia cea vremelnica; dar ce boeri sunt acestia ? Acestia sunt din
boeril acei ce ad strigat tot-deauna asupra nelegiuirilor din tear* acestia
sunt boeril caril ati radicat robia de pe Tigaril; i de pe nol sa credem
ca o vor radica; boerii sunt luminati. 0! in anil trecuti am ris de
ei, am ris ca n'am stint O. boeril se luptad pentru binele t6rii; acum
cand stim, trebue sa le dam manA de ajutor. CA niel sucmanul nu
poate fara surtuc, dar niel surtuoul fart sucman; zadarnice ad fost
magulirile unora din boerii cu role cugetari pentru teara, in zadar ad
fost ingrozirile privighitorilor si schingiuirile dregAtorilor; Vranii,
Romanil nostri, ad r6mas statornici in hotarirea lor. Iat dovada fatA:
Deputatul pontasilor de la districtul Tutova a r6sbAtut prin cetele de
jandarmi, nesocotind furiile ispravnicului, a venit in Iasi la domnul
consul al MAriei Sale imp'e'ratuluI Francezilor si a protestat silnicile
alegeri de deputatil ce s'ad fost fAcut inlaid.
Decl. pentru ca Romanul sA fie si maI stradanuitor, pentru ca
sa desbrace vesmintul vitiilor, pentru ca sa fie plini de virtuti, aideti,
precum a clis in sedinta puntulul al 9-lea domnul deputat al proprie-
tarilor mar! de la tinutul Dorohoid, razs de pe malul CoglniculuIl
ea' a v6dut jucandu-se Hora Unirit de toti farA osebire; adev6rat,
asa este, am vdut si oil jucandu-se hora mntuirii natiei romitne:
de bogat 0 s'arac, de boer i t6ran; aideti dar ii nol sii Warn mini',

www.dacoromanica.ro
 421

Cu mini tott en inimi romn i cu pntert unite A' smulgem ves- NO. 1980.
mintul robiel din spatele lu i s fie slobod pe persoana sa o pe Proc.-verb.29
1867
mosia sa s Ae proprietar.
19 Deem.
El sunt adev6ratil nostri fratI, boerilor; tare sunt adev6ratiI
vostri fil; intre t'ranI este si maI mult de cat atata, adec vechile
familiT ale Ora, anume: familia Tutuleased,familia DragomireascA,
familia MovileascA, familia RacoviteascA, familia Ldpusneanu, familia
luI Tomsa, familia Drago s alte multe familil adevrate romanestI
se and intro pontasl. Cum cd te'ranii a fost rAzAsT, dovadd este
deputatul din tinutul Putnel, deputatul din tinutul Covurluiulul, de-
' putatul din tinutul Secevel, cleputatul din tinutul Bacaulul a fost
insusI eI mosnera, adecA rAzAsl. Stribunil nostri tott la un loe in
mitre, a aprat prea iubita noastri tear, sfintind cu sngele
lor a el suverami autonomic, pizindu-o neatinsi.
4 Nu v6mai aduc alte cuvinte spre a var6ta, cA improprietrirea
franuluI este dreaptA, cd este folositoare pentru toatd teara. CA numaI
asa poate sA infloreascd cultura si industria nationald, c numaI asa
pot s se desvolteze talentele i virtutile RomanuluI, ci incheiti di-
c'end : milioanele de Oran'', de Romint, se tuft-4188M astdt dinain-
tea Wit i cer s, fie liberi, si fie proprietari de adi inainte.
eu sunt proprietar, i et! am 20 fa cl de pdmint si tot atat de mult
le iubesc, tot atAt de mult m6 doare inima de dinsele, cat durere
a ar6tat ci proprietarul cel cu dou'-spre-c,lece hrisoave DomnestI cu
80.000 fdlcl, carele poate maI are si pe atAtea mil de galbinl in gher-
ghir, ha poate ci maI multe ; dar vd c eara cere si trebue s m6
supun.
Malt Preosfintite stApane, in sedinta din 7 Octomvrie all rostit
cuvintul MAntuitorului. nostru Isus Hristos: unde-T turma si pstorul.
El bine ! turma cere. dreptate, apel la ptistorul el.
Boerilor! vol suntetI lumina 0'1'4, voY stiff cd Roman vra sA
olio& om slobod, v rog facetI ca s. v multumeascA, RomaniI; cad
eti v6 incredintez, cd daci o teari de Romint cere proprietate in-
teo tear& romineasei, :Tot spuneti-mi cine si cum le-o poate de-
nega. Iati, el astddl se'nvoesc si la o despdgubire legiuitA, pentru
c cererea lor sunA : improprietrirea Rominulul pe 11110, o le-
giniti despgubire, improprietrirea, dar nu faeultativi.
-6. Am cerut dreptatea mpriilor, trebue s fim dreptI cAtre
fratil nostri, sA fim unitl intro not ea si meritim Unirea, cd numal
asa vom fi vrednicI de cuvintele Illintuitorulut nostru Hr., care
dice: Credinta voastri mintnit, lip in pace.

www.dacoromanica.ro
 422

No. 1980. Pece membri cer, potrivit . 44 din Regulamentul Adunartf,

Proch-verb.29. chiderea discutiei.
1857
19 Decem.
D-luI M. Costachi vorbeste pentru urmarea el.
Adunarea, consultata prin sculare i sedere, hotreste inchiderea
discuVel i pasirea la vot prin apel nominal.
Se pune la vot propunerea C. Negre. Voteaza pentru 16,
i anume: Episc. Ghenadie Sendre, Episc. Filaret Scriban, Episc. Ca-
linic Miclescu, Dr. A. Fatu, G. Masian, Gr. Varnav, P. Braescu, I.
Roata, C. Iacovachi, V. Balais, Gr. Varian, Rad. Saya, C. Negre, A.
Cuza, C. Sturdza (Vasluiti), N. I3osie.
Voteaza contra 34, i anume: Arh. Melchisedec, Iconomul Matcas,
C. [Warn, Dan. Balan, A. Panu, V. Malinescu, I. Docan, D. Savin,
Dr. Varnav, N. Canano, S. Stanciu, S. Callan, I. Varnav, A. Botez-
Forascu, T. sin Pavel, Gr. Bals, C. nurmuzachi, A. AsIan, I. a Babel,
I. Pruncu, V. Sturdza, I. Hrisanti, L. Catargiu, I. Fotea, Gr. Sutu,
M. Costachi, V. Stan, N. Carp, S. Miclescu, P. Mavrogheni, N. Emandi,
I. Cantacuzin, Gr. Costachi, inalt Prea Sfirqia Sa Printele Mitropolitul.
Se absOn de la votare 27, i anume: Episccpul Nectarie Her-
Arhimandritul N. Scriban, D. Miclescu, D. Cozadini, M. Ko-
galniceanu, A. Jiean, Mortun, D. Grigoriu, M. Jora, V. Zaharia, Gh.
Sturdza, C. Sturdza, I. Leval (15,, C. Roseti, D. Cracte, A. Teriachiu,
V. Neculati, Dr. Costin, I. Olariti, D. Ghidionescu, N. Catargiu, Pand.
-Croitoriu, D. Romov, L. Galiardi, C. thin, I. Rosca, T. Sacalov; lar
D. Rallet n'a lost lap.
Se pune la vol incheiarea majoritatiI Comitetuldi proprietarilor
Voteaza, pentru 23, i anume : Episc. Nectarie Hermezit,
Episc. Calinic Miclescu, I. Docan. N. Canano, Seb. Canano, A. Jiean,
I. Varnav, A. Botez-Forascu, Gr. Bals, Gh. Sturdza, C. Sturdza, C.
Hurmuzachi, A. Aslan, I. Pruncu, L. Catargiu, Gr. Sutu, M. Costin,
N. Carp, S. Miclescu, C. Sturdza (Vasluiti), N. Catargiu, N. Emandi,
Gr. Costachi.
Voteaza contra 47, i anume : Episc. Ghenadie endre, Episc.
Filaret Scriban, Arh. Neolit Scriban, Arh. Melchisedec, Iconomul Matcas,
C. Bklarati, Dan. Balan, A. Panu, D. Cozadini, V. Malinescu, M. Ko-
galnicea,nu, G. Masian, D. Savin, Dr. Vainav, S. Stanciu, C. Mortun,
T. sin Pavel, P. Grigoriu, I. Levarda, Gr. Varnav, C. Roseti, D.
Cracte, I. a Babel, P. Braescu, I. Roata, A. Teriachiu, I. Hrisanti,
V. Balais, C. Iacovachi, G. Varian, R. Saya, C. Negre, A. Cuza, M.
Costachi, V. Neculati, V. Stan, I. Olariti, D. Ghidionescu, P. Ma vro-
gheni, N. Bosie, Pand. Croitoriu, D. ,Romov, L. Galiardi, C. Stiun, I.
Rosca, T. Sacalov, inalt Prea Sfin0a Sa Parin. Mitropolitul.

www.dacoromanica.ro
 423

Se abstin de la votare 7, si anume : D. Miclescu, Dr. Fatu, M. Jora, MI 1980.

V. Zaharia, V. Sturdza, I. Fotea, I. Cantactizin; iar D. Rallet n'a Proc,verb.29.
fost fata.
1857
19 Decena.
Se pune la vot socotinta minorittil ComitetuluI proprietarilor marl.
Voteaza pentru 32, i anume: Episc. Nectarie Hermezia, Episc.
Calinic Miclescu, D. Miclescu, C. Badarati, A. Panu, M. Kogalniceanu,
G. Masian, N. Canano, Seb. Canano, A. Jiean, I. Vrnav, Gr. Bals,
M. Jora, C. Hurmuzachi, Gr. Vrnav, A. Aslan, I. Pruneu, V. Sturdza,
A. Teriachiu, L. Catargiu, I. Fotea, Gr. Sutu, M. Costachi, M. Costin,
S. Miclescu, C. Sturdza (Vasluitii, P. Mavrogheni, N. Catargiu, I. Can-
tacuzin, D. Rallet, I. Docan, inalt Prea Sfintia Sa Parintele Mitropolitul.
Voteaza. contra 88, ianume: Episcopul Ghenadie Sendre, Episc.
Filaret Scriban, Arh. Neofit Scriban, Arh. Melchisedec, Iconomul
mitrie Matcas, Dan. Balan, D. Cozadini, V. Malinescu, D. Savin, Dr.
Varna v, S. Stanciu, T. Pavel, C. Sturdza, I. Levarda, C. Roseti, D-
Cracte, I. a Babel, P. Braescu,'I. Roata, I. Hrisanti, V. Balais, C. Ia-
covachi, Rad. Saya, C. Negre, V. Neculati, V. Stan, N. Carp, I. Ola-
rit, D. Ghidionescu, N. Bosie, Pand. Croitoriu, N. Emandi, D. Ro-
mov, L. Galiardi, Gr. Costachi, C. Stiun, I. Rosca, T. Sacalov.
Se abstin de la votare 8, i anume: Dr. Fatu, A. Botez-Forascu,
V. Zaharia, G. Sturdza, C. Mortun, D. Grigoriu, G. rarlan, A. Cuza.
Se pune la vot deosebita socotint a d-liff C. Roseti.
Voteaza pentru 4, i anume : Episc. Ghenadie Sendre, Episc.
Filaret Scriban, Gr. Varnav, C. Roseti.
S'all abstinut de la votare 6, i anume: Arh. Melchisedec, M. Ka-
ganiceanu, D. Rallet, P. Brescu, V. Sturdza, A. Cuza. N'ail fost
fat la votare Dr. Fatu, Dan. Balan. Totl ceia-laltI 65 ail votat
contra.
Se pune la vot incheiarea majoritatiI ComitetuluT proprietarilor
Voteaza pentra 9, si anume: Episc. Filaret Scriban, C. Bdrati,
G. Masian, C. Mortun, D. Cracte, I. Hrisanti, G. Varian, N. Bosie,
C. , tiun.
abstinut 9, si anume : Arh. N. Scriban, Arh. Melchisedec, P.
Braescu, Iconomul Matcas, M. Koglniceanu, V. Neculati, D. Grigoriu,
V. Zaharia, D. Romov. Dr. Fatu n'a fost fata la votare. To ceia-laltr
58 ati votat contra.
Se pune la vot socotinta minoritir Comitetulul proprietarilor miel.
D-lui M. Costachi cere cuvintul pentru a ceti un amandament la
aceasta socotint.
Unit din membri amintesc, c discutia este inchis. Biuroul de-
clar, ea toate propunerile s'ati discutat in general, ca Adunarea prin

www.dacoromanica.ro
 424

No. 1980.un vot a inchis discutia i c prin urmare, in puterea . 44 din Reg-.
Proc.-verb.29.
AdunriT, nu maT incape discutie si dar niel amandamente.
1867
19 Decem.
D-luT M. Costachi protesteaza in numele aleg6torilor sl pentru
oprirea ce i se face de a infatosa un amandament la propunerea de fata.
D-luT Gr. Bal adereaza la aceast protestatie.
D-luT D. Cracte arata, c d-luT Hurmuzachi, in deosebita sa soco-
tinta, contesteaz majoritatiT ComitetuluT proprietarilor micl dreptul de
a se ocupa cu relatiile dintre proprietaril marl si satenl, si ca singur
pe urm, in deosebita sa socotint, a facut tot aceea.
Biuroul aminteaza, c discutia este inchis, si se pseste la votare.
Voteaza' pentru 35, si anume: Epise. Nectarie Hermeziti, Episc.
Calinic Miclescu, D. Miclescu, I. Docan, Dr. Varnav, D. Rallet, N.
Canano, S. Canano, A. Jiean, I. Varnav, A. Botez-Forscu, D. Gri-
goriu, Gr. Bals, M. Jora, Gh. Sturdza, C. Sturdza, C. Hurmuzachi, Gr.
Vrnav, A. Aslan, I. Pruncu, V. Sturdza, A. Teriachiu, L. Catargiu, I.
Fotea, A. Cuza, Gr. Sutu, M. Costin,.N.. Carp, S. Miclescu, C. Sturdza
(Vasluia), N. Catargiu, N. Emandi, I. Cantacuzin, Gr. Costachi,
Prea Sfintia Sa Printele Mitropolitul.
Voteaza contra 36, si anume: Episc. Ghenadie Sendre, Episc.
Filaret Scriban, Arh. N. Scriban, Iconomul Matcas, C. B.daraii, Dan.
Balan, A. Panu, D. Cozadini, V. Mb'linescu, M. Kogalniceanu, G.
Masian, D. Savin, S. Stanciu, C. Mortun, T. Pavel, I. Levrda, C. Ro-
seti, D. Cracte, I. a Babel, P. Braescu, I. Roata, I. Hrisanti, V. Hal*,
Iacovachi, Rd. Saya, C. Negre, A. Cuza, V. Stan, I. Olariti, N.
Bosie, Pand. Croitoriu, D. Romov, L. Galiardi, C. .5tiun, I. Rosca,
T. Sacalov.
abstinut de la votare 5, si anume : Arh. Melehisedec, V.
Zaharia, M. Costachi, V. Neculati, P. Mavrogheni. fost fat la
votare d-lor Fatu si Ghidionescu.
Se pune la vot deosebita socotint a d-lul Zaharia.
Voteaza pentru 1, d-luT Zaharia.
abstinut de la votare 2, Episc. Calinic Miclescu, M. Kogl-
niceanu.N'ati fost fata la votare 4, d-lor Fatu, I. Vrnav, D. Cracte,
Ghidionescu.TotT ceia-laltT 71 ail fost contra.
Se pune la votare propunerea loeuitorilor stenT.
Voteaz pentru 25, si anume: Episc. Ghenadie Sendre, Arh.
Neofit Scriban, Iconomul D. Matcas, C. Badarn, Dan. Balan, D. Co-
zadini, V. Mlinescu, D. Savin, I. Stanciu, T. sin Pavel, I. LevArda,
I. a Babel, P. Braescu, I. Roan', V. Balais, Rad. Saya, V. Stanciu, I.
Olariti, N. Bosie, Pand. Croitoriu, D. Romov, L. Galiardi, C. thin,
L Rosca, T. Sacalov.

www.dacoromanica.ro
 425

Voteaza contra 44, si anume : Episc. Nectarie Hermeziti, Episc. No. 1980.
Filaret Scriban, Episc. Calinic Miclescu, D. Miclescu, A. Panu, Gr. Proc.-verb.29.
1857
Bals, Gr. Varnav, I. Docan, S. Canano, M. Jora, G. Masian, A. Jiean, 19 Deccan.
V. Zaharia, I. rarnav, Gh. Sturdza, D. Rallet, A. Botez Forascu, C.
Sturdza, N. Canano, D. Grigoriu, C. Hurmuzachi, Dr. Varnav, A.
Aslan, C. Roset, I. Pruncu, V. Sturdza, A. Teria'chiu, L. Catargiu, I.
Fotea, G. VArlan, C. Negre, A. Cuza, Gr. Sutu, M. Costachi, M.
Costin, N. Carp, S. Miclescu, C Sturdza, P. Mavrogheni, N. Catargiu,
N. Emandi, I. Cantacuzin, Gr. Costachi, inalt Prea Sfintia Sa Prin-
tele Mitropolitul.
S'ail abstinut de la votare 7, si anume: Arh. Melchisedec, M. Ko-
glniceanu, C. Mortun, D. Cracte, I. Hrisanti, V. Neculati, C. Iacovachi.
Inalt Prea Sfintia Sa Parintele Mitropolitul anunt, ea Aduna-
rea a respins toate propunerile, care se vor trirnite Comisiel interna-
tionale.
inalt Prea SfIntia Sa Printele Mitropolitul, consultnd mat in-
taiil Adunarea, radica' sedinta si anunt viitoarea intrunire pe VinerI
in 20 Dechemvrie.
Presidentul AdunriI, Sofronie Mitr op o lit al Mo Id o yd.
SecretariI Adunrist, P et ru Ma vrogheni, Di mitrie
Rall et, Anastasie Panu, Con-
stantin Hurmuzachi, Dimi-
trie Grigoriu.
37. Procesul-verbal No. 30. Sedi nta din 20 D ecem-
b r e 1 85 7.
Astadf, a treI-decea sedinta a AduntiriI se deschide la 101/2 oare No.1980.
dimineata sub presedinta inalt Prea Sf. Sale ParinteluI Mitropolit. Proc.-verb.30.
1857
D-Inf A. Panu ceteste apelul nominal, la care s'ati aflat fata seapte- 20 Decem.
()eel si unu membri, iar absentl trel-spre-lece, si anume: patru in
congedie : D-lor St. Cali, D. Gheorghiadi, G. lije, D. Ghidionescu ;
cind bolnavl : D-lor C. Rolla, C. Ostahi, G. Sturdza, Chir. Ciocarlie,
N. Carp ; patru n'atz venit : D-lor N. Canano, G. Varian, N. Catar-
giu, L Cantacuzin.
D-luI D. Grigoriu ceteste procesul-verbal al sedintel trecute, care
se adopteaza cu modificarile cuprinse intrinsul.
D Jul A. Puna ceteste raportul comisieI de urginta, asupra pun-
tulul ating6tor de statornicirea relatiilor Principatelor Cu Puterile
garante, in cas de clcarea drepturilor Romanieb:
Cornisia rinduit spre a prelucra proiectul de incheiare in pri-

www.dacoromanica.ro
 426

No. 1980. virea nouluT ir de chestil de interes general, are onoare a supune
Proc.-verb.30. bine-voitoarei luarl aminte a Adunaril urrnatorul proiect :
1857
20 Decem.
Lutuid in privire cinc la Conferintele de la Viena, in edintele
din 17 i 19 Mart. 1856, inaltele PuterI a prevgdut casul de nein-
telegere in privirea drepturilor i interpretatiel viitorulul act consti-
tutiv al Principatelor Romne ;
Luand in privire ea Art. 25 al Tratatulul de Paris a pus Prin-
cipatele sul garantia colectiva a tuturor Puterilor subscriitoare;
Ca prin urmare orl-ce calcare a drepturilor Principatelor, din
orl-ce parte ar veni, ar fi contrara stipulatiilor TratatuluI;
Ca in aseminea .cas, Principatele sunt datoare i indrituite de
a face un apel la nepartinitoarea i hotaritoarea interventie a Pute-
rilor garante ;
Luand in privire c i in viitor pot a se infatoa neintelegeri
care sa ceara interventia Puterilor garante ;
Luand in privire ea pentru ca garantia Puterilor subscriitoare
Tratatulul de Paris sa, fie lucratoare i folositoare pentru Principate,
trehue a se da acestora un mijloc regulat i neatirnat, prin carele
ele, la off-ce trebuint, sa poata cere i dobandi sprijinul fagaduit;
Luand in privire ca de i dupa vechile Capitulatil, in puterea
carora Principatele i-ati pAstrat deplina suveranitate, ele ail avut i
dritul de a trimite soll i agentI politicI i comercial1 la Puterile strame
i de a primi aseminea, de la aceste, drit, pe care i in urma Capi-
tulatiilor esercitat maI mult timp; totuI astac,11 Principatele sunt
reduse de a avea numal eke un singur agent politic langa malta
Poarta;
Ca de i dupa Art 403 din Reg. Org., acetI agenti trebue sa
fie nurnitI numaI de catre guvernele locale i dintre paminteni, astadl
insa TrimeiI ambelor Principate sunt strain! i impuI de catre inalta
Poarta, i ca prin urmare el sunt departe de a fi representan0 Prin-
cipatelor i de a apra drepturile lor ;
Luand In privire c dui:A noua positie creata Principatelor prin
garantia colectiva a Puterilor subscriitoare TratatuluI de Paris, acetI
agentI nu sunt i niel pot fi indestulatorI pentru a representa Prin-
cipatele i lnga Puterile garante;
Luand in privire ca fait a se hotari i precisa anume calea
legala i permanenta, prin care Principatele, la orl-ce calcare a drep-
turilor lor, sa, poata liber reclama sprijinul Puterilor subscriitoare
TratatuluI de Paris, garantia acestora n'ar putea cil deplinatate re's-
punde la trebuinta europeana i la bine-facgtoarele eugetarl care ail
presidat la infiintarea el ;

www.dacoromanica.ro
 427

Pe temeiul vechilor Capitulatil ale Principatelur si al Art. 25 No. 1980.

din. Tratatul de Paris ; Proc.-verb.30
Adunarea ad-hoc a, Moldovel doreste ca marinimoasele PuterY, 20 185'7
Decem.
_la viitoarele Conferinte s bine-voiasca a prevedea si a statornici calea
prin care Principatele Unite, la orI-ce elcare a drepturilor lor, din
crl-ce parte ar proveni, sa poat cere si dobandi puternicul sprijin
.al mareluI Areopagie. 11 Dechemvrie 1857.
(Subscrisl) P. Ma vrogheni, A. Panu, M. K og Ain ic e an u.
D-lul M. Kogalniceanu iea cuvintul si dice, ca in sedinta din 17
Dechemvrie a cerut aminarea discutieI asupra acestul raport, pentru
a ne putea intelege asupra unuI fact important, care este a treia note. a
"Ecs. Sale Ministrul trebilor din Mare al TurcieT, not in care Adunarea
este tratata de esaltat, in cat a avut trebuinta a fi pezita de oaste. D-luI
arata, c ast-fel de invinovtirl cer o justificare, o indrptare din par-
te-ne. Trata,tul de Paris, urmeaz d-luY, a hotrit ca Principatele s
fie consultate asupra organisaril lor viitoare, si aceasta a fost motivat
prin neintelegerea Puterilor asupra organisariI politice a Principatelor.
Lordul Clarendon si alp plenipotentiarI art cerut ca Adunerile s
ail:4 cea mar mare neatirnare si ea ar putea sa se inlocuiasca Domna
prin un guvern provisorie, care va avea de datorie a pstra numaT
linistea publica si ordinul legal, chiar Europa a luat asupra-sl de a
nu esercita vre-o presie, recomandand comisarilor cea ma' strict
neprtinire si abtinere de la vre-o inriurire sae interventie. D-luI nu
vrea s maI aduc' aminte cum s'ail implinit stipulatiile TratatuluI de
Paris la alegerile cele dintaI. D-ltil lice, ea partida cea biruit nu
ne poate ierta ea nol suntem privitl de catre Europa ca organul le-
gal al dorintelor tern"; ca niel o Putere nu a intervenit pastrandu-s1
cel de pe urma cuvint la Conferinta ; ce din nenorocire inalta Poart
prin trel note ne-a invinovatit si ne-a pirit; d-luI face apel la Adu-
nare si la comisie ca s judece dac vre-una din lucrarile noastre
resufl esaltatie sae spirit de tulburare. D-luI arata, c misia noastra
este grea, cad nol avem a face reforme politice si sociale, ea refor-
mele sociale adue tot-dea una ingrijirI ; ea ultimele done sedinte ail
dovedit c in chestiile cele mal grele pzim linistea cea maI adance.
-si concordia cea me mare ; ca notele Inaltel Port): incuragiaz pe
adversara nostri. De aceea d-luI slice, ea trebue s dam .clovada.' de
patriotism, inchidend luerrile Adunrir cat se poate mal curind; ca
auntem astadi sub greutatea une marl acusatil, cu atata mal mare
sa fie patriotismul nostru ; ea nol trebue sa sfirsim Adunarea cum
am inceput-o, cu un act de multamire catre Puterl, in care s are-

www.dacoromanica.ro
 428

No. 1980. tam din noti ca respectam i voim a respecta drepturile naite Poi*
Proo.-verb.30. in cuprinderea vechilor Capitulatil; in care s rugam pe Europa
1857 inltureze tot felul de conflict dintre nol si malta Poarta; a lua in
20 Decem.
privire starea provisoar a Principatelor, care poate deveni lata% pen-
tru ele; in care s ar'tam ca am rostit adeveratele dorintl ale Veril,
din care acea mal' mare, acea care a intrat In sngele poporuluI nos-
tru, acea care a devenit o necesitate neinlaturabil, este Unirea Prin-
cipatelor. D-luf propune ca Adunarea s numeasca o comisie de ur-
ginta pentru a compune acest act.
Adunarea, consultat prin sculare i sedere, adopteaz in una-
nimitate proiectul de incheiare mal sus citat.
Adunarea hotreste ca biuroul dimpreun cu d-ltff Koglniceantr
s constitue comisia de urginta pentru elaborarea actulul mal sus aratat_
Prea Sa Episcopul Filaret Scriban ceteste raportul Comite-
tuluI clerulul asupra lucrrilor acestuia :
SubscrisiT membri al ComitetuluI cliruluI, in urmarea incheierit
Adunrii ad-hoc, intrunindu-se in mal multe seante i consultandu-se-
asupra trebuintelor de imbunattirI a cleruluI, a injghebat cu ma-
joritatea voturilor alaturatele aicea dou'e-spre-clece punturI de dorint,.
pe care plec:rt rugam de a se supune Adunara dupit cuviinta si a
se inainti la comisia internationala spre a servi de base la viitoarea
organisare a Veril si a cleruldi; lar Prea Sfintia Sa parintele Calinic-
Miclescu a esit cu osebit In scris socotint, carea se altureaza in
original. *i Prea Sfintitul Episcop Nectarie Sotiriopoleos s'a abtinut._
(Subscrisl) Ghenadie Sendre, locotenent de Episcop
de Husl, Filaret Stavropoleos Scriban,Ar-
himandritul Necfit Scriban, Arhimandri-
tul Melchisedec, Iconomul D. Mateas.
Secretarul ComitetuluT, P. Mavro gheni.
1857, Dechemvrie.

Dorintele Comitetulul clirical.

Comitetul clirical doreste ea la' viitoarea organisare a taril,
se lea de bash' urmatoarele principil:
1. Avtochef ala biserica ortodoxa a Moldo-Romaniel, fiica sil mem-
bru a une sfinte sobornicestI i apostolicestl biseridi de Re'srit, aL
creia cap si incepetor este Domnul i Dumne4eul nostru Isus
Hristos, mrturiseste i pazeste rara schimbare toate dogmele i sfin-
tele canoane apostolice si sinodale, precum i toate sfintele traditik
conformandu-se in totul cu credinta bisericii Resaritulul, pentru care,

www.dacoromanica.ro
 429

si pe viitor la cas de nevoie, pentru pstrarea unittii credintet cand No. 1980.
St Sinod va gsi de cuviint, sr), se poat consulta in dogme cu bi- proo.-verb.30.
1857
serica ecumenic.
20 Doom.
Organisarea invtturilor cliricale inteun mod ca preotimea
atat monahic, cat si mirean s.posedeze cunostintile claselor filo-
sofice si teologice,
Organisarea monahismulul dupre niste conditil folositoare Sta-
tulut si religieY, potrivit si cu sfintele canoane.
inaintirea in functiile si rangurile bisericestY s fie basat
pe eruditie si moralitate, dovedite prin acte si merite vederate.
Potrivit sfintelor canoane bisericesti si drepturilor cliruluI
ab-antiquo, la alegerea mitropolitilor si a episcopilor impreun cu Sf.
Sinocl s lea parte si clirul atat monahic, cat si mirean, prin repre-
sentantY estraordinarY din fie-care tinut a eparhiel v&luve.
TotY servitoriY bisericestY A fie salariatr si s aib driturile
politice ca si ceia-lalt1 cetatenY; osebit de aceasta, pmintul hotrit
de Regulamentul Organic pentru servitorif bisericestY de pe la sate
sA se dea si pe viitor.
Fondul clirical, atat al episcopiilor, al monastirilor fr ose-
bire si al schiturilor, cat si al bisericilor de mir s formeze o sin-
gur cas supus la controlul Sinodultif ca proprieta a bisericiY,
Catedrele de religie prin toate scoalele Statulul de prin
tirgurl si sate, precum si prin cele private s fie tinute de preott
Aselmintele speciale si statuturile pentru . episcopit mo-
nastiff, seminariY, dicasterit bisericl de mir si alte institutil biseri-
cestl, potrivit cu duhul sfintelor canoane, s le fac Sfantul Sinod
si s le supue la intArirea Domnitorulut ins pstrandu-se prin aceste,
In puterea sfintelor canoane, dritul propriettil bisericit
Egumenft tufuror monastirilor din tear, precum si rectoril
seminariilor fr osebire s nu fie dintre strint
Toate bisericile si monastirile din tear& sl atirne de ju-
risdictia episcopilor eparhiotY respectivi si a Sinodulul fr nicY o
deosebire.
Nimine din tagma cliricala s nu fie condamnat si dis-
tituat fail o judecatA prealabil, dupre legl si canoane.
(Subscrist) Ghenadie .Sendre, locotenent de Episcop de
Rust, Filaret Stavropoleos Scriban, Arhiman-
dritul Neofit Scriban, Arhimandritul Melchi-
sedec, Iconomul D. Matcas.
Secretarul Comitetulut P. Mavrogheni.
1857, Dechemvrie.

www.dacoromanica.ro
 430

Amandament
No. 1980. 1. Asupra dorintel din puntul 1, ar6ttoare de relatiile in care
Proc.-verb.30. st biserica roman cu biserica ecumenica a Re'srituldf, este de
1857
20 Decem.
prisos a se infatea Divanulul a doll. a oar, cAcI aceasta dorint s'a
rostit odath cu unanimitate in edinta a 14-a din 4 Noemvrie, cand
s'a votat inflintarea SinoduluI.
Organisatia invtturilor clericale inteun mod ca preotimea
atat monahic, cat i cea mirean s posedeze cunotintele facult--
tilor filosofice i teologice, dup care soarta tuturor servitorilor bi-
sericil s. fie imbunttit atat in privirea moral, cat i acea mate-
ca pe viitor s nu aib. a se ocupa de cat de implinirea inaltel
misil spirituale care 'if este incredintat, pentru care viitoarea legis-
lativ. va face o lege in aseminea potrivit regulilor din alte staturt
luminate.
Organisarea monahismulul dup nite conditiI folositoare re-
ligiel societtiI, potrivit i cu sfintele canoane intru aceasta.
inaintirea in functiile i rangurile bisericetI s fie basat
pe eruditie i moralitate esemplard, dovedite prin acte autentice qi
merite netgAduite, potrivit i cu sfintele canoane.
Chestia cuprinsa in acest punt trebue a fl Inlturat din irut
dorintelor ce sunt a se rosti de ctre acest Comitet, ca una ce se
atinge de un princip electoral, a cruia bash' nu poate fi aseclat
de cat in urma Uniril ambelor tr, cand atuncea se va convoca Adu-
narea menit de a face legile viitoruldf Stat.
Acest punt al 6-lea este cuprins in puntul al 2-lea cu mo-
dificatia acolo pus.
Acest al 7-lea punt s se scoat cu totul, fiind atinetor de
organisarea din luntru i prin urmare de competinta une! AdunrI
legislati ve.
Asupra cuvintulur din puntul 8 ating6tor de catedrele religioase
prin toate coalele, aceasta este o dorint pe cat bisericeascA, pe gala
patriotic; dar aceasta fiind ating&oare de ramul Inv'elaturilor,
mane a se regula la organisatia acestuI ram.
Art. 9 nu poate a se regula de cat atuncl cand se va face
organisarea SinoduluT.
Asupra cuvintulul din puntul 10 ating'tor de qicerea ga
egumeniT tuturor monastirilor fr osebire i reetorii seminariilor
O. fie numaI dintre Romanl pamintenI, aceasta aa, intru cat se atinge
de egumenI; iar pentru rectorii seminariilor, de a-T cere ca O. fie
numaI Romanl' pmintenl, ar fi o restringere in paguba seminariilor

www.dacoromanica.ro
 431

cliruluI nostru; cAci daca inteun timp ori carele nu s'ar putea forma No. 1980.
barbatl romanl cu in destule stiinte, sa dad. nu ar ajunge la locu- Proc.-verb.30.
1857
rile cate trebuesc a fi ocupate, apoI oare aceasta nu ar fi in paguba 20 Decern
,
luminril cliruluI nostru ? Cand teara ar fi inchisa pentru inv6tati1
barbatl strainl, negresit ca in paguba fiind si1iiT a rmnea iarsI in
stiintI marginite, i iara4I, daca biserica i natia impreuna a radicat
vot de dorinta pentru luminarea cliruluI in gradul cel mat inalt, la care
trebuinta ar cere inv'e'tatorl cu cunostintl inalte si cu cunostint de-
svirsit in limba elin i latina; apo'l cum am putea ajunge cu fapta
la un asimenea scop !Ara invtatorl perfectl in asa stiinte ? intele-
gndu-se de sine ca RomaniI, fireste, vor fi protimisitl atuncea and vor
fi perfectI in toate inv6tturi1e i tiintele prevNute in programele
ce natia ins* vi-a insemnat.
Asupra cuvintulul din puntul 11 ating'tor de glicerea, c6.
toate bisericile, monastirile i schiturile sa atirne de jurisdictia Si-
nodulul propunerea aceasta o cunoastem a fi improtiva sfintelor ca-
noane, care legiuesc ca bisericile, monastirile si schiturile din fie-care
eparhie s Mime de episcopul eparhiot; cacI daca s'ar pune in
lucrare propunerea ComitetuluT, atuncl prin aceasta s'ar lovi dignita-
tea fie-cruia episcop de eparhie; sa cu alte cuvinte, Sinodul s'ar
cunoaste ca. ocrmueste eparhiile, iar niel cum episcopil eparhioti.
Asupra cuvintuluI din puntul al 12-lea ating6tor de a nu
fi persoanele tagmel bisericestI condemnate si destituate fail de ju-
decata, cacl principul esista si astlp, si desveirea lui, precum
stricta liff aplicare vor forma nesmintit unul din obiectele tratatiilor
SinoduluT, de a eruia atribut i sunt.
(Subscris) Calinic Miclescu Hariopoleos.
Amandament.
Nu m'e. unesc cu majoritatea Comitetulul clirical in urmtoarele
punturI: 3, 7 si 11.
Asupra puntuluT 3, atinggtor de organisarea monahismulul, ea
gsesc de cuviint sa se urmeze in totul potrivit oanoanelor biseri-
ciI noastre, iar niel cum in conditiT scrnite.*
Asupra puntulul 7, ating6tor de' londosul clerical, aceasta flinct
prevOut. iii canoanele 38 i 41 ale sfintilor Apostoll, 12 si 13 ale Si_
noduluI al 7-lea a toat lumea, cum sa se urmeze, prin urmare, ea
ca ebrio nu pot in contra canoanelor a-mI arta dorinta.
Asupra puntuluI al 11-lea, rostitor ca toate bisericile, monasti-
rile si schiturile sA atirne de jurisdictia episcopuluI si a Sinodulul,.
daca s'ar pune in lucrare propunerea aceasta, atuncea s'ar supune bi-.

www.dacoromanica.ro
 432

No. 1980. serica la doug autoritll, care lucru este improtiva canoanelor, lasand
Proc-verb.30. ea- aceasta ar face si o mare lovire In dignitatea fieste-caruia episcop
1857
20 Deeem.
de eparhie, nepilduita, .undeva.
(Subscris) Nectarie Sotiriopeleos, locotenent de Epi-
scop de Roznan.
1857, Dechemvrie 10.
D-10 A. Panu ceteste la aceasta doui5 amandamente:
1. Al d-luI D. Mirlescu, sprijinit de d-lor N. Carp, N. Iarnandi,
A. Cuza, C. Sturdza (Vasluill), A. Asian, S. Miclescu:
Subscrisil propun onorat. Adunad in locul proiectuluI cuprin-
d'tor dorintelor rostite din partea Comitetulul clirical s so adopteze
urmatorul proiect (le incheiare:
Luand In privire c prin votul Adunarii din 4 Noemvrie s'a
proclamat neatirnarea bisericil ortodoxe a Moldo-Romniel de ori-ce
chiriarhie ;
Luand In privire ca spre a pastra unitatea credintel cu biserica
R6saritultif, autochetala biserica ortodoxa a Moldo-Romniel, sora
membru a uneI sfinte sobornicestI i apostolestl bisericl de Ft6sarit,
a caria cap si Inceptor este Domnul i Dumnedeul Nostru Isus
Hristos, marturiseste i pazeste fr schimbare toate dogmele
sfintele canoane apostolice i sinodice, precum i toate sfintele tra-
ditil, conformandu-se in totul cu credinta bisericiflOsaritulul, pentru
care si pe viitor, la cas de nevoie, pentru pdstrarea unitatil credinteT,
child Sfantul Sinod va gasi de cuviintd, s5, se poate consulta in clogme
cu biserica ecumenica.
Luand in privire ea asa precum de toate clasele societatil s'ati
rostit dorintI de progres si de imbunatAire in legile 061 Ora astacki
esistente, i Comitetul bleruluT doreste dar ca la viitoarea organisare
sa se iea de bash urmatoarele principii:
Organisarea invtaturilor cliricale inteun mod ca preotimea
atat monahica, cAt i cea mireana sa posedeze cunostintile faculta-
tilor filosufice i teologic;e, dupa care soarta tuturor servitorilor bise-
riciI sa fie Imbunatatita, atat in privirea morala, cAt si In acea ma-
teriala, ea pe viitor s nu aib a se ocupa de cat de Implinirea
InalteI misil spirituale care i este incredintata, pentru care viitoarea
legislativa va face o lege in aseminea potrivit regulilor din alte sta-
turi luminate.
Organisarea monahismuluI dupre niste conditiI folositoare
StatuluI i religieI, potrivit i cu sfintele canoane.
inaintirea in functiile i rangurile bisericestl sa fie basata

www.dacoromanica.ro
 433

pe eruditie i moralitate esemplar, dovedite prin acte autentice si No. 1980.

merite netagaduite, potrivit cu sfintele canoane. Proc.-verb.80.
Alegerea mitropolitilor si a eparhiotilor episcopl sa se faca 1857
20 Deoem-
pe viitorime de &Are Adunarea obsteasca intrunita cu Sinodul.
Fondul clirical atat al episcopiilor, al monastirilor fAr ose-
bire si al schiturilor, cat si al biserica de mir sA formeze o singura
-casa, din care totl servitora bisericilor din teara sa fie salariatl i s.
nu duca nevoile de astadl.
Catedrele de religie prin toate scoalele Statulul de prin
gurI si sate, precum i prin cele private sa fie tinute de preotl.
Asedamintele speciale si statuturile pentru episcopil, mo-
nastirT, seminariI, dicasterir, biserid de mir ci alte institutil bise-
ricestI, potrivit cu duhul sfint. canoane, sa le fac Sfntul Sinod
sit le supue desbateriI obstesta Adunarl intarira Domnulul spre
a le da autoritatea de legI in tear.
Persoana clirica nehirotonisit, aicea in tear% sa nu aiba dri-
turile cliricilor pminterff, care in deobste sunt partac la toate dri-
turile politice ca c ceia-lalt cetten1 mirenI.
*9. Toate bisericile si monastirile din teara sit atirne de juris-
dictia episcopilor eparhiotI respectivI.
10. Sinodul va fi singura instantie competinta de a hotrl ches-
tiile de neintelegere si de nesupunere intre cliricI si eparhiotul
episcop si nimenea din tagma cliricala s nu fie condemnat si des-
tituat fra vre-o judecata prealabila potrivit cu legile ci canoanele
bisericestI. 1857, Dechemvrie 18.
(Subscrisl) D. Miclescu, A. Cuza, N. Carp, C. Sturdza
(Vasluia), A- Asian, S. Miclescu, Col. Emandi.
2. Al dint M. Kogalniceanu, sprijinit de d-lor D. Cozadini, D.
Cracte, T. Sacalov. V. Malinescu, C. Iacovachi, Dr. Varnav, D. Gri-
goriu, P. Braescu, C. Mortun, I. Hrisanti:
La propunerea din partea majoritatil Comitetulul cleruluI, sub-
scrisul c1 iea indrasneala de a face urmatoarele adaogirI si modifi-
cata din partea Adunara generale :
Puntul al 5-lea s, se modifice in urmtorul chip:
Potrivit sfintelor canoane, drepturilor clerulta ab-antiquo si a
!egg fundamentale a Ora, alegerea mitropolitilor si a episcopilor
va urma a se face prin Adunarea obsteasca a Ora si se va intari
de catre seful Statulta. Aceasta Adunare va fi format de c'a'tre de-
putata legislativeI, Sinodul ci representantiI estra-ordinarl ai clerulul
monahic ci mirean din fie-care tinut al eparhiel vduve.
Puntul al 6-lea: TotI servitoriI bisericestl fara osebire vor fi
(Acte i Documente. VI. 1.) 28

www.dacoromanica.ro
 434

No. 1980 salariatI; eI vor avea aceleasI drepturI politice ca i ceia-lalp cetatent
Proc.-verb.30. in cuprinderea lega electorale ce se va vota de catre Adunarile
1867
20 Decem.
trunite ale ambelor Principate. Pamintul ce dupa Reglementul Or-
gama este dat parohilor satestI, li se va da si ni viitor, Salarul
cele-lalte foloase materiale ce se vor asigura clerulul de la parohiile
ortodoxe, se vor recunoaste i clerulul de la parohiile catolice.
Puntul al 7-lea: Fondul clerical atat al episcopiilor, al monas-
tirilor fdra osebirc, al schiturilor, cat si al bisericilor de mir va forma
o singura casa administrata de departamentul averilor bisericest. Sub
niel un cuvint egumeniI monastirilor nu vor mal putea tinea pe
seama lor moi, ca pe viitor s nu alb a se ocupa de cat de im-
plinirea inalteI misil spirituale care Ii este incredintat. Bugetul chel-
tuelilor de peste an se va face de catre Sinod i Ministrul culturilor,
si ca toate samile easelor publice, va fi supus controlului Aduna:ni!
generale. Dup. indestularea trebuintelor bisericestl si a salarulul
servitorilor spirituall, prisosul veniturilor se va intrebuinta intru spo-
rirea invataturil publico i alte aseqaminte de bine-lacere publica,
princip recunoscut ti prin Art 6, . s. din legea pentru ocarmuirea
averilor monastirestY.
Puntul al 9-lea sa se modifico in urmatorul chip:
Asedmintele speciale i staturile pentru episcopf, monastirr,
seminaril, dicasteriI, bisericl de mir i alte institutiI bisericestI se
vor proiecta de Sfantul Sinod, tusa pentru a avea putero de lege vor
trebui a fi intarite de guvernaminf, i anumo acele de natura' ad-
ministrativa se vor supune sefulul StatuluY; acebo de natura legiui-
toare se vor desbate si vota mal inthia de Adunarea legislativa
apol, ca orl-ce alte lee, se vor supune Domnitorulul.
Puntul al 11-lea sa se modifice:
Toate bisericile i monastirile din teara vor atirna de jurisdic-
tia episcopilor eparhiotI respectivl in intaia instantie, si de Sinod
ca instantie de apel.
Subscrisul cere apoI a se mal adaogi urmtoarele dou puncte,
anume:
Punctul al 13-lea: Mitropolitil i episcopil se vor alego in viitor
din totI membriI clerulul monahic, cerndu-se de la candidayi numal
virtutile i conditifie spirituale cerute de sfintele canoane, precum
eruditia teologica.
Punctul al 14-lea: Regularea chestie monastirilor pamintene inchi-
nato locurilor de jos, ca o chestie ce este cu totul in competinta triI
de a o deslega, dupa reservele ce Adunarea ad-hoc si-a facut inca in

www.dacoromanica.ro
 435

edinta din 3 Octomvrie (protocolul 5), este pstrat viitorulul guver- No. 1960.
nmint al Ora in deplina sa autonomic). 19 Dechernvrie 1857. Proo.-verb.80.
1857
(Subscris) KogAlniceanu. 20 Decem.
Sprijinim acest amandament: D. Cr a c t e, V. M A lin es cu, D. Gr i-
g or iu, P. BrAescu, C. Mo'rtun, D.
Co z adini, C. lac v achi, Dr. VAr-
nay, I. Hrisanti, T. Sacalov.
Prea Cuvioia Sa Arh. Afelchisedec cetete un cuvint, prin care
desvolteazA, i sprijinete toate dorintele cleruluT, care sunt dorintl
de interes national, de progres pentru oler, de imbunttire pentru
soarta lul ca s pstrAm cel maT pretios odor strmoqesc re-
ligia, i ca i clerul s propseasc potrivit cu chemarea sa de lu-
minAtor i povAtuitor spirituluT poporulut
Cuvintul Arhim. Melchisedec.
Clerul vine a-vi esprima dorintele sale inaintea AdunriI nationale.
Precum lesne se poate vedea, acestea nu sunt nite dorintl de vre-o
concuist, de vre-o influint particular* de vre-un interes de cast ;
ci sunt dorintl de interes national, dorinff de progres pentru oler in
paralel cu progresul ce-1 dorim pentru intreaga noastr societate. Po-
sitia clerului nostru in societate, futre cele-lalte interese ale natid,
este cea mal legitim i mal potrivit cu spiritul evangelieT : positia
pstoruluT, carele sufere in t'cere toate tempesttile iernil impreun
cu turma sa, asteptAnd sosirea prim'veril eel veselitoare pentru
turmA, care s fad, i a luT bucurie.
Dorind reforme i imbunttirT in soarta cleruluT, nol nu fa-
cem alta, de eft dorim pe de o parte s pstrm gagiul acel pretios
ce ni l-att lsat str'bunil nostri religia cea sfnt; iar pe de
alta prt0a in progresul societtiT, potrivit cu chemarea cleruluT de
luminAtor i povtuitor spiritual al poporulul 'i conform cu cererile
veaculuT in carele trim. CAC ar fi, Domuilor, o strimbtate strigAtoare
la cer a opri pe oler de la aceasta, ar fi in contra naturiT, ar fi po-
litica cea maT defAimabilA a nu rasa i pe cler s se indulceascA de
bunurile progresulul, de care se imprtpsc cele-lalte mdulr'l ale
societatiT.
Aa dar: P Astrarea religieT noastre qi progresul
trebue s' fie devisa cleruluT romAn. TocmaT aceasta o kii esprimA
Comitetul cleruluT in dorintele sale speciale ce ast4I se propun de
cAtre majoritatea aceluT Comitet.
1. Mal intai de toate declarAm din not', c A biserica no astr
este membru al bisericil ecumenice, cA mrturisete qi,

www.dacoromanica.ro
 436

No. 1980. plzeste tr schimbare toate dogmele si sfintele canoane

Proe.-verb.30. apostolice si sino dale, precum si sfintele tradita, con-.
1867
20 Decem.
formandu-se in totul cu biserica IlsrituluI in ceea-
ce priveste credinta.
Mrturisim aceasta din not', spre a lua tot felul de pretest ace-
lora aril ar vrea s ne invinovteasc pan si in causa religiel, cu
care ni sunt datorI asa de mult. Despre religiositatea I-tomnuluI
mrturiseste istoria luI, teara 1111', care este piing de monumentele re-
ligiosittil, mrturiseste si Orientul ortodox, carele a trait si treste
din eleimosina Romanulut Nol si acum prin dorintele noastre nu am
declarat rumperea legaturilor noastre dogmatice cu biserica Re'sri-
tuluI, ci numaI voim a scpa pe viitor de abusurI. in cb.t priveste
unitatea credinte, dorim a ne consulta si de acum cu aceast biseric,
la cas de nevoie, pentru p'zirea dogmelor. *i dorim aceasta ca o ur-
mare a SimvoluluI credinte, in carele mrturisim ch credem si intru
Una sint, biserici. Aceast unitate dogmatic a bisericiT dorim
s o pstrm; ea nu se poate pristra de at prin consultarea biseri-
cilor intre sine la cas de neinlelegerI dogmatice. De aicea ail urmat,
precum vedem in Istoria bisericeasc, sinoadele icumenice, la care
se adunati P'rintiI din toat lumea crestin spre a se consulta despre
dogmele si buna orinduial a bisericif. De la incetarea sinoadelor
icumenico, unitatea aceasta a bisericiI se pstreaz prin corespon-
dentiile bisericilor particulare cu unele maI de cpetenie si acele maI
renumite pentru anticitatea sail alte prerogative ale lor.
Dorind pstrarea acestel unit41 de credint, ne ferim ins ca
nu cumva, dupre rostirea chiar a canoanelor, sub vr e-un pretest
nicl macar de santit lucrare, s'a' perdemsloboleniape
care ni o a d'ruit cu sangele sgil Domnul nostru Isus
Hristos, sloboqlitorul tut uror o am e nilor, 1) sloboqlenie la care
tine asa de mult fie-care popor crestin.

1) Sinod. icum. III, can. 8. SI eit6.m aceste cuvinte in contest : aNiminea

din iubitoril de Dumneded episcopI, alt6 eparhie, care n'ad fost maI inainte si
din inceput sub acelasT (episcop), s nu pue mAna pe ea, si de o ad' apucat
cineva, s6 o dea inapoT, ca nu eanoanele Parintilor sl se calce, niel macar cu
chip de sfintit6 lucrare, ca s6 nu incap'6 mAndria stApAniril lumestI ; niel sA
l.6sfim slobodenia cAte putin per46ndu-o, pe carea ni o ad dIruit cu sAngele ski
Domnul nostru I. H., sloboc,litorul tuturor oamenilor. Deel ad socotit santul si
icumenicul sinod a se pzi pentru fie-care eparhie curate si nesilite dreptAtile
cele cuvenite el din ineeput. lar dac cineva ar arka un chip lupator celor
acum hotIrite, farl tlrie aceasta a fi s'ad socotit de tot sAntul si icumenic
Sinod.

www.dacoromanica.ro
 437

Sa are'te numaI si fratil din Orient catre nol aceeasI dragoste No. 1980.
cretina, pe care tot-deauna aii ar'tat-o lor Moldo-Romnil, ca asa Proo.-verb.30.
1857
top cu o gura si cu o inima sa mrim pe in cep 6' torul si plin i- 20 Decem.
torul credinteI noastre Isus Hristos.
2. Chemarea cleruluI este chemarea Apostolilor, pe care Man_
tuitorul i-a trimis in lume dicAndu-le: Mergnd inv'elatl toate
neamurile; si din aceasta privire el i-a numit cnd lu mina a 1u-
mil, &And sare a pamintulul, And cetate sttatoare de-a-
s up r a mun teluI, si de la ignoranta lor deduse ignoranta poporuluI.
Dacd lumina este intunerec, dar intunerecul cat va fi !
Este adevgrat ea in patria noastr de mult a lucit idea de
oler lumina t. inca Printul Vasilie Lupul, la anul 1644, a infiintat
o Academie in monastiriul Sfintilor TreI Ierarhl din WI, in care, pe
lng altele, se propuneati si Inv'elturl teologice.
Printul NicolaY Mavrocordat a infiintat tipografie si scoal in
monastirea Sft. Saya, tot in Iasl, si le-a incredintat epitropiel lul
Hrisant, Patriarhul de Ierusalim ce se afla atuncea in Moldova. Prin-
tul Constantin Mavrocordat luase niste msuff energice pentru inv-
tarea clerulul, hotarind prin Regulamentul s'ti din 1741 ca la Mi-
tropolie, la episcopilsi la toate monastirile s fie das-
c all si se ole rl 1 a illy 6' ta tur 'a (Uricarul, t. IV., f. 396). Printul
Gr. Ghica (1775) de aseminea a orinduit a se infiinta scolI pe la epis-
copil si monastirI, cu porunca ca nimenea sa nu se hirotoniseasca
fr atestaturlf de la dascalil preotestl, cariI s arke
procopseala lor la toat bisericeasca inv'ttura. Spre
aceasta ail confaptuit si unit.' din ierarhiI nostri, precum Mitropolitil
Dosoteig, Gheorghe, Iacob si Veniamin, carele la inceputul veaculul
de fat a pus temelia celel intal seminariI in Moldova. Putem numi
si pe cuviosul Staret Paisie, carele a aprins faclia luminriI clerulu
si in sfinta monastire Neamtul, prin Aseqmintul ce a dat acelel Mo-
nastirl si prin ostenelile literare ale sale si ale companionilor si.
ins desde schimbrl ale Domnilor si alte nenorocirI din luntru si
din afara, care mg una dupa alta ail curs asupra trilor noastre in
timpul trecut, ail impedecat progresul dorit in acest ram. ca in loate
ramurile de imbunttirl publice ale patriel.
in timpul de fat, legiuirea din anul 1851, care a largit basele
inv6taturil clericale si prin printeasca ingrijire a inalt Prea Sfinti-
tuluI Mitropolit Sofronie Miclescu, luminarea cleruluT a luat o
lap mu/t mal mangAitoare. ins totusI, din o multime de cause cu-
noscute si necunoscute, ea sta.' inca' in nesiguranta si are nevoie ca
pe viitor s fie pus po o temelie statornic si mal presus de toate

www.dacoromanica.ro
 438

No. 1980. intrigile voitorilor de rail, cariT tot-deauna ail avut intru nimica a
Proc.-verb.30 rAsturna orT-ce institutil si legiuirT bune, spre a-vi satisface egoismul
1857
20 Decem.
si personalittile lor.
Daca din mila bu! Dumnede5 nol am ajuns la o epocA, cAnd
cu totiT dorim I um in A, progres, ci v Hi s ati e, trebue negresit
a, aprindem si lumina clerulul, carele este firescul luminator al po-
poruluT, precum ochiul este luminAtorul trupului. DeputatiI cleruluT,
patrunsl de aceastA mare nevoie a patriel, doresc ca pe viitor sa se
iea cele maT energice masurT pentru luminarea cleruluT cu stiintele
care fac podoaba veaculuT nostru, si de care este 'Arta clerul sta-
telor luminate.
Monahismul este in cea maT strins legAtura cu biserica
noastr. Dupre canoanele bisericestl, dintre monahl se ieati pastoriT cel
maT intAi ai bisericil: mitropolitil, episcopil si igumeniI. Monahis-
mul este modelul piettil crestine; acolo este lepdarea de sine acea
evangelica, aschetismul, dupre carele crestinul, deslegat de legaturile
cArnil si a sAngelui, este gata a se jertfi pentru slava luI Dumnedeti i
mAntuirea aproapeluT; acolo este cugetarea la legea luT DumnedeA diva si
noaptea, acolo se invat si se sal maI bine ale pe care omul ajunge
a fi pe pmint virtutea personificat; acolo este locasul neinteresariT,
al ascultrii, al umilintel, al infrAnriI, al dragostel aceI evangelice,
dupre carea cineva este gata a-vi pune sufletul pentru aproapele. insusT
Hrs. a mA'rturisit, c me mare dragoste de at aceasta nimenea nu
poate avea.
*i ce bine mare pentru societate nu se poate face cu aseminea
cualitAtI morale ce cuprinde in sine monahismull Societatea trebue
s fie jaluza de aseminea bunurI si A doreasca a fi part* lor. De
aceea clerul doreste, ca potrivit cu spiritul sfintelor canoane, monahis-
mul s fie asa organisat, ca bunurile morale ce el posedeazA s se
direguiasc asa ca ele A fie spre folosul societtil si al religief.
Datorinta cleruluI in genere este de a lumina cu inv6tAtu-
rile luI Hrs. si a moralisa poporul. FunctionariT bisericest1 sunt pri-
vighitoril si povAtuitoriT cleruluT intru aceastA chemare malta. El
sunt pusT, dupre cuvintul Apostolulul, a in deplini ce le lipsit e
din nebagare de seam ori: nepriceperea madulArilor cleruldf mal de
jos. Prin urmare el cu deosebire trebue a strAluci intru inv6ttura
Domnulul si in faptele evsevieT crestine. El trebue sa fie intru ade-
ivaratul inteles: Lumina ce se pune in sfesnic ca sa lumi-
neze tuturor; cetatea care st deasupra muntelul si care
nu se poate ascunde.
Rangurile s'i cinstirile in societate sunt o aflare a oamenilor

www.dacoromanica.ro
 439

inteleptl pentru incuragiarea virtutil, pentru inaltarea si stima el' in No. 1980.
popor si spre a atrage la ea cat se poate mal multI urmatorI. Aceasta Proo.-verb.30.
1867
manier inteleapt o a adoptat din vechime si biserica ca e rspl, 20 Decera.
tire vNuta a meritelor servitorilor el. Prin urmare rangurile acestea
numat atund pot avea valoarea lor, cand ele vor fi nedeslipite de
virtute, de merit, de folosul patriel. Almintrelea ele vor fi nurnal hrana
unel ambitil degenerate si de nicI un folos pentru Stet, in cat atuncea
ar fi mult maI bine ca ele de nicI sa mal fiinteze.
Pe aceste temeiurI dorim ca inaintir ea in functille s i
ranglirile bisericestI sa fie basat pe eruditie, moralitate
si merite vederate in f olosul bisericil e i al patriel.
5. Alegerea mitropolitilor si a episcopilor in teara noastr din
vechime se facea de ()We bisericasI. Iat ce spune Printul Cantemir
despre aceasta: Partea bisericeasca 41 alege singura pe pastoril s6I
eel neI; ins numal atund &and II convoaca Domnia la aceasta, la
care se cere si intrirea domneasc, adic: da celul ales un toiag
pastoresc cu insasI mane sa. (Desc. Moldoveh, pag. 75, editia 1851.)
Ansa in timpurile fanariotilor, precum alte rinduell bune, asa si
aceasta s'a stricat, in cat vedem, c la anul 1761 Printul Teecler
Calimah chimp& pe fratele se'il Gavril de la Constantinopole, si dupa
demisia Mitropolitulul Iacob Putneanul, de-adreptul il pune mitropolit,
Mra a maI consulta pe oler, ci numaI ii d insigniile pastorale in
presenta clerulul si a boerilor. Urmarea aceasta a fost cu totul in
contra canoanelor si a traditiilor bisericestI, care del dreptul acesta
clerulul, episcopilor si presviterilor, precum lesne se peate vedea din
mal multe canoane (d. e Sinod. Apost., can. 30, Sinod ecum. VII, C.
3; Sinod. Laodic., C. 13, etc.) si chiar din rinduiala hirotoniel ar-
hierestl, unde lamurit se (pee despre candidatul de episcopio, el oats
ales si cercat de preosfintitil episcopl si do prea-cu-
viosil pr esviter I. Tot at& de necanonic este si legiuirea Bo-
gulamentuluI Organic, care (la' dreptul acesta n u m ai. A dun 'Aril
boerilor.
Nu intelegem ins ca mirenil nu ar trebui s'a' iea parte la aceste
alegerI ; cacI precum se vede din talcuirea canooulul 13 al Sinndultg
de Laodicia, cel mal inteleptl si ma evlaviosl irnirenl
se c'uvine s aleag impreuna cu episoopir si cu preotil,
Ba chiar este de dorit aceasta; cad' cu cat adunarea aleg6toare Va aVea
base mal tare, cu aka si resultatul va fi ma' favorabil pentru bi-
seric.
De aceea, potrivit sfintelor canoane si driturilor ab-antiquo,
clerul atat monahic, cat si mirean s' nu fie eschis de la alegerea

www.dacoromanica.ro
 440

No. 1980. arhipstorilor bisericil, ca pn acum; ci impreunA cu Sinodul

Proe.-verb.30. iea parte la aseminea alegere prin representantY estra-ordinarT din
1857
20 Deeem.
fie-care tinut al eparhiel vkluve.
6. Este netAgAduit ea' religia i biserica sunt un mare interes
al natieT i al StatuluI; ea servitoriT religiel sunt tot-odat servitorT
societAtiI i ea prin urmare societatea trebue a se ingriji de sub-
sistinta lor tot cu acea dreptate i interes ca i de alte strT de ser-
vitor! aY
0 mare nedreptate a suferit pnl acum mal ales preotil de
mir i cliriciI maT dejos, cntAretiT i dascAliT, atat prin politiY, cht i prin
sate. Prin politil, pcntru c cea mat mare parte a fost lsatT a trAi
curat numal din mila cretinilor, care pentru rugAciunile i rinduelile
bisericetl, la felurite casurl, s'ati deprins a da eke ceva preotu/ui;
iar pe la sate. preotil a trebuit s-T agoniseasc pnea cea de toate
qlilele prin munca i caranie, ca stenI, afar% de putinele
esceptil pe la unele sate boeretI.
Aceast, stare a preotimil este una din causele cele maT de c-,
petenie, pentru care panA acum s'a fAcut putin progres in cultura
clerulul, prin urmare i a poporulul ; cci cea maI mare parte din
time, i adese-orI ceI mal talentol, dup ce sviresc cursul inv-
tturilor in seminariY, nev6dnd In oler vre-o positie onorabilA, vred-
nic de chemarea preotiel, refusA a se preoti i preferl earierile
civile.
Pentru aceea dorim ca totT s er vitoril _ricetY
deo seb ir e s A fie salariatT potrivit cu positia i servitiul lor in
societate, pentru ca s'A poatA frg impedecare a se nevoi intru pre-
dicarea moralulul evangelic i povtuirea turmel eel cuvintAtoare pe
calea mantuiriT.
7. Propuind ca toat a verea clerulul : a episcopiilor, a mona-
stirilor, a schiturilor k3i a bisericilor de mir s formeze o singur
casA sub controlul Sinodulul, nu voim alta, de cat s fie qi
la noI aceea ce spune Cartea faptelor apostolice despre biserica
adeca fie-carele depunea averea sa la picioarele Apostoli-
lor, caril prin barbaVI inadins numitT spre aceasta da tuturor acele
de trebuint (Fapt., II., 44, 45 ect., V, VI). Dorind o cas obteascl
pentru oler sub controlul SinoduluT, dorim dreapta i legiuita intre-
buintare a fonduluI clerical, in folosul bisericil maT nti i a ser-
vitorilor eT; dorim ferirea de r4luire i abusiva intrebuintare a ve-
niturilor bisericestl. CAcT cine nu tie ca sunt foarte multe bisericT,
mal cu seam prin politiT, care ail veniturile lor i care se intrebuinteazA
dupA plAcere de cAtre persoane particulare ce poartA numire de epi-

www.dacoromanica.ro
 441

tropI al bisericilor. Tot aceasta se intimpl si cu mai multe schiturl No. 1980.
ce-sl ail fondurile lor si care din felurite abusurl nu dail petreciS- Prooeverb.80.
1867
torilor in ele nie,Y. macar hrana de toate 4ilele, lsAnduI a umbla cu
20 Deem.
cersutul prin tear6. Dorim in fine o cas pentru tot fondul clerului,
pentru c biserica are nevoie de o multime de imbunttirl, care toate
nu se vor putea face fr mijloacele trebuitoare la aceasta si WI
un strict control.
Pentru ca educatia tinerimil noastre s nu fie lipsit de dog-
mele si moralul crestinesc, este de nevoie ca ele s fie predate in
scoll de care preotI, cariI negresit vor sti si vor voi a le preda cu
toatd curtenia si sinceritatea.
Fiind-c. aseglmintele caselor clericale trebue s, ailog o di-
rectie religioas, moral, potrivit cu spiritul evangelieI si al canoa-
nelor bisericestI, apol de la sine se intelege ca ele trebue a fi fcute
de Sinod, carele, ca cea maI inalt' autoritate bisericeasc, este si p-
zitorul invtturiI si al asec,lmintelor bisericestf. Aceast dorint. este
intemeiat, pe esistenta chiar a canoanelor bisericestl, care toate nu
sunt de ct aseclminte ale bisericil, votate de sinoade si intrite de
impratil crestinT pentru direguirea bisericeasc.
De aseminea statutele pentru personalul trebuitor la fie-care
din aceste case, dorim a fi fcute de aceeasI autoritate bisericeasc,
ca una ce mal bine de cat orI-cine va putea sti nevoile bisericil si
ale servitorilor a precum si ale lor ostenele si vrednicil. Dar pentru
ca aseminea aseqminte si dispositil s poata avea putere indatori-
toare in teark urmeaz ca, dup vechiul obiceiti, s fie supuse la in-
trirea Domnitorultif.
10-11. Monastirile si bisericile sunt niste fundatil pentru spri-
jinul religief si al nationalittil. in ele ni s'a pstrat literatura prin
atatea catastrofe de veacurI; din ele s'all ee'spandit prin teara noastr
disciplina bisericeasca si ideile religioase ce le are poporul; acolo a
aflat asil nenorocitul.
ins. noi am vNut o multime de esemple prin monastirile noa-
stre, di indat ce proiestosil lor ati ajuns a fi strainl de natia noa-
str, de acolo s'ail alungat si nationalitatea si religiositatea, asa in cat
RomAnul crestin nu a mal avut ce cta acolo, neaflnd nimica ro-
mnese ; niel limb romn', niel inim' romng, ha chiar nicf religio-
sitate romn, ci numaI ur, si dispret pentru tot ce este national.
De aceea, iubind patria si nationalitatea noastr, nu putem a nu
don i si a nu cere ca toate bisericile, monastirile si schi-
turile din tear s atirne numai de autoritatea bise-
ri cif no a s tr e Episcopil si Sinodul, precum aceasta este in toate

www.dacoromanica.ro
 442

No 1980. Orile crestine bin& organisate; si nimenea altul sa nu poata numi pro-
Proo.-verb.30. iestosI bisericestI in teara noastr, niel a numi pe altiI, de cat pe
1867
20 Deoem.
aceia carit aa servit patriel si ail meritat de la ea remuneratiunea
si onoarea.
Tot din acest punt de vedere dorim ca direguirea luminariI
cleruldi nostru s nu fie ineredintata strainfior prin instituturile de
inv'e'ttura clericala ; fiind-ca de la aceste institute voim s'e" avem
preo%T romanI, invtatorI de religie si nationalitate. O dieem
aceasta, pentru ca credem e natia roman niel ()data nu va fi att
de nenorocita, in cat in tot clerul el, intre totI clericil caril patria
a cheltuit si cheltueste spre a-I educa aicea si maT ales in strainatate,
sa nu se afie persoane care s posedeze cunostintele cerute de pro-
gramul seminarial.
12. Puntul de pe urrna este prea inteles pentru fie-care Moldo-
Roman, spre a mal avea nevoie de vre-o esplicatie. Se poate adogi
numal, ca siguranta functionarilor bisericestl in posturile lor va putea
fi un motiv mal mult pentru purtarea legai si concentrarea tuturor
puterilor intru indeplinirea cu esactitate a datorintelor functiel lor.
D-lus D. Miclescu ceteste, ca cu totil am artat in sedinta din
4 Noemvrie cat venerrn religia si cat dorim inaintirea si desvol-
tarea eleruluI; ea nu se uneste ins in toate cm proiectul Comitetulta
clerulta, care arata in cateva punte esclusivism, ce ar conduce la
formarea unel caste deosebite in popor, si ca de aceea a fcut un
amandament, pe care 11 si sprijineste.

Cuvintul d-luI D. Miclescu.

Domnilor !
in raportul ComitetuluI clerical se v'd insirate 12 puncturi ros
tite de majoritatea aceluI Comitet ca dorintI menite a servi de basa.
la organisarea viitoare a StatuluI roman. De luat aminte este, CA
acele dorintl, spre a fi sprijinite si de nol mirenil, trebue sa ne pa-
trundem de acest mare si sfant adev6r evangelic: D a tI ce este al C he-
saruluT Chesarulul, si ce este al lul Dumneglett luI Dumne-
4eti, in cat ap6rand statul civil de toata impilarea sail predomnirea
a und singure clase, s sprijinim cat se poate maI mult toata do-
rinta care tinteste catre progresul moral al clirosulul din teara noa-
steal Votul Adunril din 4 Noemvrie, discursul demn de lauda al
onurat. deputat de Dorohoitl, domnul Kogalniceanu, rostit tot in
aceeasl li, sprijinind dreptul preotilor de mir, multamirea cu care
noI totl am votat in folosul uneI chestit de progres si de mantinerea dig-

www.dacoromanica.ro
 443

religieT noastre, toate marturisesc credinta i veneratia (evlavia) No. 1980.

co purtem catre religie i ministril el. Cu inima intranta, cu cliget Prom-verb. 30
curat, smerit pana la parnint, m inchin dinaintea sfantuluT Pastor, 1857
20 Decem.
care in numele DomnuluT Dumnedeti me statueste si m6 duce pe
ealea adeveruluT in ceea-ce priveste ale religieT sfinte i netagaduite
canoane. insa nicT. data. cele spirituale sa nu se prefaca inteun jug
de impilare! Pstoria nu va sa c domnie sa imperatie ! Aceste qic
and ved c o seanna din cler, persoane venerabile, amesteca intre
dogmele i canoanele sfinte ale bisericil chestil de privilegiurT, che-
stiT de casta i principurl sprijinitoare unul sistem egoist si esclu-
siv. Sunt dator s m improtivesc i sa opresc niste tendinte sur-
patoare ordinului social.
De esemplu la puntal 5, 7 si 9 din raportul Comitetulul.
Puntul 10 poate fi esplicat, c ingrijirea contra clericilor strainT
este flume pentru posturile mnoase ale clerulul, iar pentru un preot,
care intre poporeniT sel este un mentor jalnic si un dascal neaperat,
sa, laso sa fie cum ar fi in sentimentele sale patriotice, numaT preo-
sa tie ! Ba nu, Sfintilor Parintl, grositl dac socotitl c greutatea
respunderea morale IT mai putin asupra acestuia de cat asupra unuT
egumen. De aceea sprijin, c persoana nehirotonisit in teara sa se
socoata straina, cacl nol av'end in tear% mitropolitil i episcopiT nostri,
n'avem nevoie a ne cuta patroni printre patriarhil i mitropolitif din
lavrele straine ! Metania i locul hirotoniel pentru clericI sunt con-
ditiT de nationalitate si de credint catre patrio mult mai tare de cat
locul nasteriT sail al sangelui. Apostolil Mantuitorulul a fost de deol
sebite neamuri, nu numaT IsrailtenT, i credinta lor care invetatorut
Dumne4eul lor a fost una si aceeasl! Nu in zadar biserica ne canta
stanta cantare: Catl in. Hristos vial botezat, in Hristos v'atI i im-
bracat, Aleluia, si dar s se inlatureze conditia esclusiva pentru
egumenT i rectorT i sa se adopteze conditia loculuT hirotonieT cle-
rici/or.
far puntul 6, cat priveste pe preotil de prin sate, ascunde o idea
amutatoare! Iertati-me, Prea Sfintilor PrintI, daca cutez a me esprime
Cu asemenea transiza; dar chestia cea maT vajnicar, cea mal delicata,
care pana Tee de cateva septemanl se tramanta in toat teara de mic
si mare, ea ve era cunoscut, i prin acest punt indirect o renoitl
intritatT iarasl lupta abia ogoit; nu trebueste s turnati unt-de-lemn
pe foc, cand rolul vostru este de a potoli i impaca! VetT dice, ca
vi-1 mil de srac; ajutati-1 precum ve este scris, ca stanga nu tr e-
bu e sa stie de ce-tt face drea pta; yeti respunde, ca, bu-
zunarile i ladile ye sunt desearte, si la aceasta nu ve voia vorbi

www.dacoromanica.ro
 444

No. 1980. de sfin. doctorT fara, de argint si de mara' IerarhY aT bisericil hris-
Proc.-verb.30. tiane, &ad sunt putin erudit in materiT de Scriptur ; dar voiti da
1857
20 Decem.
spre Oda' un bun crestin, cunoscut in trile noastre cu numele de
Luminaria Acest om sarao, d escult, gol, umbla din tirg in tirg,
din sat in sat, si cersind mira* de la bogatT, se ducea de revrsa man-
glerea i vieata in bordeiele lipsitilor. A ceasta -I fapta c ea bulla.
In lucrare; iar nu dihonia! ambitia! i rivnirea! !
Sfintia Sa leonomul D. Matea, representant al cleruluI mirean
din Roman, declara in numele clerulul i a1eg6torilor s, ea clerui
este departe de tintirT de predomnire, de concordaturT, de inchisitiT,
caer este cunoscut, ca clerul ortodox niel odata n'a visat la despo-
tism, cAcT clerul nostru este amestecat Cu natia, simteste ca i natia;
si ea din convinctie sustine proiectul cleruldf, ca acesta s inainteze
cu natia intreaga.
D-lur N. Bosie ceteste un cuvint, prin care arat nevoia de a
radica clerul de mir si de a-T face o positie demn de chemarea sa,
si de a intrebuinta mijloacele cele marT ale cleruluT pentru a salaria
pe preotil de mir, a fonda scolT pe la monastirI, a face seminaril
altele. D-luT aminteste, ea gimnasiul de la monastirea NeamtuluT s'a
desfiintat.
Cuvintul D-luT N. Bosie.
La inceput era cuvintul i ouvintul era
D um n &len si Dumne4e5 era cuvintulb.
Societtile omenestl din toata lumea sunt miscate de senti-
mentul cel puternie care se pare c se naste de-odata cu omul
care este sentimentul cinstiriT, al dragosteI si al cunostinteT de Dumnedea.
Omul, indata ce a inceput a gandi si a judeca, a cunoscut
totul acesta are un factor, pe cat de puternic, pe gata de intelept
si bun ; decT cinstirea sa cultul dumnedeesc se gaseste pan si la
natille cele mai sebatice, sub deosebite chipurI si forme ; ins cu-
nostinta de Dumnedeti fireasca nu era in destul pentru mintea cea
marginita a muritorulul, ci a trebuit ca dumnedeeasca descoperire-
s lumineze pe om i sa 1 desavirseasca, spre cunostinta de Dum-
povatuindu-1 tot-de-odata in calea bineluT i desavirsind partea
sa moral.
Indata dupa formarea societtilor s'a v6dut religia, d'anta religie,
ea basa acestor societatT, ca centrul ce le uneste si care tine lega-
tura fratief intre totT oameniT din lume.
Puterea politica vorbeste numaT mintil, iar puterea religiel
vorbeste i inimiT i mintiT.

www.dacoromanica.ro
 445

In toate veacurile si la toate natiile, religia a avut invttoriI No. 1980.

se. apostolil se; religia a avut ministriI sgI, prin urmare i aptirg- Proc.-verb.30.
torn' se, caril erail insgrcinati a desvei misterele religieT, a invgta 20 1857
Decem.
pe popor. cunostinta de Dumneqeti si a-1 povatui in calea faptel
bune. De la implinirea acestor datoril sfinte sail de la nepazirea lor
cu sfintenie a urmat maY tot-deauna mntuirea sa peirea unel
nap, precum aceasta o vedem chiar in istoria tuturor neamurilor
pamintuldl.
Religia cresting, Domnilor deputatI! aceast sfanta religie, fiica
ceruluI, care s'a descoperit noug de fiiul i cuvintul luI Dumnegleti, care
s'a sfintit si s'a pecetluit cu sfiint sngele luI i cu chiar moartea lul,
aceast religie s'a propoveduit lumil de sfintiI ApostolY, de Pgrintil
biserieff si de nebiruitil martirI.
Mantuitorul nostru Domnul Isus Hristos nu a ales de propo-
veduitorl al religiel sale oamenY bogatI, oamenI puterniel si ingam-
fatl, ci dol-spre-lece pescarI, foarte sgracI, carora le-a recomandat
simplicitatea i saracia cea mal desavirsitg, glicndu-le s nu purtatI
niel traistg, niel toiag, niel doug haine si s nu vg ngrijii pentru
cele de mne, c Pgrintele vostru cel ceresc, cu ochiul sei cel
neadormit veghiar asupra voastra, ci mergnd invgtatl toate nea-
murile pamIntuluI mntuirea; i vrednic este luertorul de plata sa.
Sfintil ApostolY, i dupa el urmasil lor, inarmatl numaI de pu-
terca dumneqeesculul euvint, a supus lor pe impgratil eel maI aprigI
toate natiile pmintulul; biruindu-1 nu cu puterea armelor, nicl cu
multimea auruluT, ci cu invgttura lor, cu pilda vietil i cu rbda-
rea lor, si religia MntuitoruluI Hristos, propoveduit de dol-spre4eee
ApostolI, alesI dintre pescarI simpli i sracT, astaslI domneste lumea
intreagg.
in GAt vreme simplicitatea evangelica s'a pstrat intre urmasil
sfintilor Apostoll, religia iesia pururea triumfgtoare In mijlocul perse-
eutiilor si a goanelor celor mat cumplite. Lumea incl din timpuI
sfintilor Apostoli, venia cu grmada i imbrgtosa religia cresting,
depuind averile lor la picioarele Apostolilor, spre a se ajuta saraciI
i vgduvele i spre a se cauta pe neputinciosI si bolnavi. Dar cu
toate aceste, sfintiI ApostolI nu abusatl de tel de aceste aver!, ci se
hr''nia5 cu insusI mnile lor, precum aceasta o mrturiseste sfantul
Apostol Pavel, invgtatorul neamurilor, 4icnd: In desert panea nimg-
rul n'am mncat, ci mnile acestea au slujit i mie i celor impre-
una cu mine.
Jata chipul prin care sfintil ApostolI a intins adevgrurile religiel,

www.dacoromanica.ro
 446

No. 1980. qi de aceea dar ati i strAbAtut cuvintele lor ca fulgerul pfinA la mar-
Proc.-verb.30. ginea ptnintuluT.
1857
20 Decem.
Istoria bisericeascA ins ne spune, c in vremile mal din urmit
iubirea de slav, iubirea de sine, pofta averilor pAmintetI i a pl-
cerilor lumil ati rtcit inima unora din cel'-ce erati in capul credin-
ciolilor, pentru care a i dat Dumnedeti asupra bisericiI mal multe
goane, ma multe ispite, fiind-cA se depArtase de principiile .1 de
simplicitatea evangelic, din pricinA, eh grijile VAmiritetI le rpia tim-
pul trebuitor pentru inv6tAtura cuvintulu; de aicea ati urmat mil de
eresurY, de aicea ail urmat mil de schisme, de aicea ail urmat mil de
lupte necontenite i, in sfirit, de aicea a urmat chiar i despArtirea
bisericir.
Istoria biserici'l noastre romne infAtoeazA, de i in mic, ins ne
infAtoeaz'A istoria intregel bisericI cretine. In timpul cnd natia noastr,
romn era in simplicitatea eI cea dintaiti i se lupta cu arma in
mnA in contra neprietenilor i a vecinilor ce vroiati s cotropeascA
pmintul nostru strAmoesc, un preot simplu, cu cuvintele luT rostite
In numele religiel, era in stare s. incurajeze i s imbArbAteze tot
poporul spre a se jertfi inteo clip de ()chit' pentru apgrarea patrid.
Chiar cAlugri, din linititele lor locuintl sat' chaff ce erati prin
pustiurl, prin petere, prin crApAturile pAmintuluI i prin creeril mun-
tilor, i care se indeletniciail la necontenita rugAciune, la cetirea dum-
nedeetilor ScripturI i la lucrul mnilor, neobositI r6spAndiati in-
v`ttiturile mntuitoare i mngAierile religieI pentru neuitare i im-
brbAtarea poporuldf, cAcl glasul poporulul este giasul liff Dumnedeti;
i de multe orI chiar cte un print, apsat de grije i de fricA, se
clueca la acetI cuvio1 b'trnI i le corea rugciunile i sftuirile
lor, i dup,' ce acel print se intorcea inving6tor de la lupt in contra
aprigului vrrna al patriel, zidirea unel biseric sail a une mona-
stirI era un act de recunotint, un monument de aducerea aminte,
care i astll sunt fatA.
Istoria celor ma multe din monastirile patrieI noastre este unit
cu istoria unel biruintI repurtate in contra vrAmailor patrieI.
Este cunoscut tuturor mretul scop mntuitor cu care eat ton-
dat aceste aedminte.
Este cunoscut cA aceste sfinte aeqminte ail fost i sunt menite
a fi nite institute de bine-facerl, dar nestatorniciile timpurilor, deasa
schimbare a crmuirilor, invasiile strAine, unele peste altele, caro
ad adus desorganisare in iubita noastr patrie, aft adus i aceste ae-
lminte in starea in care s afl astdl.
Domnilor deputati! Suntem in timp de reforme, va trebui ca

www.dacoromanica.ro
 447

biserica s r6me tot asa precum a Minas la reformele fcute in Na. 1980.
anul trecut 1831? Proc.-verb.30.
1857
De atuncea pang acum natia noastr romn a fcut nu putin 20 Decem.
progres, cu toate grelele imprejurarI in care s'a aflat, cu toate in-
fluentele strine, cu toate mestesugirile rele ale unora si cu toate
multele comisil ce s'ati rinduit asupra scoalelor.
S. vedem biserica, care n'a avut nicI una din aceste pedecI, a
mers inainte in calea invgtaturil si a moralulur, xi, precum ghee Ro-
manul, a dat ind6r6pt???
Biserica moldo-romn este cea mal avuta; cu toate acestea stim
foarte bine cum s'a intrebuintat On acum aceast colosala avere.
Clerul moldo-roman se imparte in dou6, si anume, in cllugrl
si in preotY de mir (care se chiam lumean).
Preotul de mir insoteste pe om de la sinul mumeI sale, din
fase, On la mormint; preotul de mir veghiaza, langl patul celuI bol-
nav; preotul de mir II primeste cel de pe urma suspin, cea de pe
urm r'suflare, si prin rugaciunile sale il recomnda sufletul la Dum-
ne4eil ; preotul de mir mangie tot-de-odat familia cea desnadjduit;
preotul de mir alearg diva toat, ha si chiar noaptea, prin ploaie,
prin ninsoare si prin vicole, colinand toate catunele satelor si ser-
vid credinciosilor tuturor care il chiam; preotul de mir este inv6-
tatorul de drept al poporuliff, pe dinsul nu numaI copia, ba si chiar
b'traniI il numesc printe; preotul de mir invat pe totI, el sftueste
pe satenl; preotul de mir spune la totI adev6rurile religid in limba
luI cea simpa, si care este ee'splata lul pentru toate acestea??? SA-
rcia!! sarAcia cea maI cumplit. Cine a trait la teara si nu stie CA cea
mat mare parte treste din mila bine-credinciosilor ? Cine n'a vlut
preot de mir mergand cu carul cu chirie si traind cu munca bra-
telor lor, far% a avea eat de mica esistent din imbelsugata avere a
cleruluY spre all hrni familia si all' inv6ta cat de putin copiil? *1i
inca avem curagiul de a dice, el preotil de mir sunt ignorantf; dara
oare a lor e vina, in mnile lor ad fost avutiile date de strbunil
nostri monastirilor pentru binele obstesc ? Vinovatia o stim a cul este;
ell m'. mir in* ea sunt preotil de inir si cum sunt.
antra-am acum clugari, a carora esistenta este tare bine asi-
gurat si din cariI uniI se bucura de venituri foarte mail, ce folos
fac societatif ? Ca pang s se faca un preot de mir, care este neaOrat
trebuitor societtil, sunt o multime de formalittl, o multime de greu-
VAT, iar fac6ndu-se un calugtir nu-I niel o greutate.
Preotul de mir fcndu se, devine un slujbas neaprat trebuitor
StatuluT, iar, fricndu se un clugr, perde Statul un slujbas, ha poate

www.dacoromanica.ro
 448

No. 1980. i un dajnic, pe care este silit societatea a-1 hrni din sudoarea ei,
Proo.-Terb.30. lucru care prea adeVrat l-ar merita numal neputincjosil i btrani1
1857
20 Deeem.
slujbasI al StatuluI.
Este timpul, Domnilor, este timpul ca aceste avert care 'Ana
acum aa fost i sunt intrebuintate nu dupa' scopul dnuitorilor si
in folosul natiel romne si al bisericil, este timpul, clic, ca aceste averl
sa se pue inteo prea frumoas i strinsa regula.
Monastirile trebue sa fie adapostul oamenilor inv'tatI, adpostul
tinerilor doritorl, i iubitorI de invtaturI. Monastirile mal trebue sa
fie adapostul bkrhnilor ce ati slujit StatuluI cu cinste, iar nu adpost
de trAndavie.
La anul 1821 cu ce s'a infiintat volintirimea? Cu banY de al
monastirilor fondate de prea stramosiI nostri pentru binele natiel ro-
mno; cine a incins sabia 'Iul Ipsilanti si a luI Pendideca ? i tim,
Il cunoastem foarte bine. Cine apol a despoiat sfintele locasuri ?
Volintirii. Cine a facut cele mal marl' cruqi.ml in teara noastra ?
Tot Volintiril. in mil ReglementuluI de la 1840 incoace, o monastire
nu departe de capitalie, si ce s'o mg tgaduesc, Frumoasa, moms-
tirea Cetatuia, a fost luminata cu luminarI de s, pentru ca Orin-
tele egumenul s, poata stringe mai mult aur la comoara; dovada
acta ce este intru aceasta.
D'apoI volintirimea de la 1853 cu ce s'a infiintat? Tot cu banil
de la sfintele monastie. Cine a incins sabia intaia, 11 stim cu totiI, si
dar nu-1 maI numim; aseminea i pe cel-ce a sfintit steagul volintirilor
In teara noastrd, care pururea a fost paclnica. Unde sunt oare volin-
tirii aceia? Am cetit cu totil Steaua Dunril s'am v8c,1ut, ca nicl in
patria lor nu i-ati primit. El bine ! tii unde sunt eI ? in teara noas-
tr, la monastirea Richitoasa, Florestil i la monastirea Ftistleil;
nu numaI vatavul, chelariul, portarul, crclmarul din sat este dintea-
cel volintirI, dara pana ci paduraril i pristaviI lor sunt dintre vo.
lintirl'; acestia in adevgr sunt statornicitI la adev'ratul lor loc.
Din aceste averT colosale sa nu se ajute volintiril, ci sa se faca
lefl preotilor de mir ce slujesc StatuluI, scoll pentru luminarea tine-
rimil de amindou5 secsele, barbateasca i femeiasca, si alte imbuna-
ttie mntuitoare.
Natia romna are in timpul do fat trebuinta de o multime de
cheltuelI pentru aceste imbunatatie, dar tot-odata are in mana sa
si aceste marl mijloace, care se cuvine a le intrebuinta, Gael a le mal
lasa in mnile acelor care le-aa cArmuit pana acum, cine ne poate
incredinta c le-or chrmui mar. bine ? Trecutul este martur, si se poate

www.dacoromanica.ro
 449

tare usor ghici la ce ar trebui s ne asteptam in viitor, daca n'am No. 1980.
lua aminte. Proc.-verb.30.
1857
Destul de mare, destul de nalt este misia celor bisericestl, a
20 Decem.
fi ministrit lut Dumne4eti celuI prea inalt, a ap ra dogmele hit cele
intru tot sfinte, a propovedui, a sprijini moralul evangeliet cel caglut
i a da poporulut esemple de neinteresare, de dreptate i de viat
neptat, a face s rsune in biseric care astalf tace f cuvintul
luT Dumne4eti i adevrul credintet; iat o comoar neimputinat, iata,
.0 comoar necheltuita, iat o comoar pe care biserica o are in st-
panirea sa nemijlocita si pe care se cade a nu o tine ascunsa, ci a o
imprti celor bine-credinciost.
Aceste sfinte datoriT, datoril morale, ale sfintel noastre biserici
stint foarte vecht. Canonul 37 al sfintilor Apostoli indatoreazA pe prea
sfinii episcopf ca s tie sinod de dou'e' orf pe an, spre a cerceta
dogmele bunel credinte si a deslega nedumeririle religioase ce se
intimpl in biserica in temeiul cAruia i toate sinoadele sfintilor
nostri Parintt o hotresc tot aceasta.
Iat un drept neprihnit care-1 are sfanta biseric si care a fost,
-este si va fi datoare a-1 pune numaI de cat in lucrare ; sinod car-
muitor de biserict, iar nu de aver).
Fie-cine poate salt inchipuiasca numat gandind, cat folos s'ar
pricinui bisericiT natieT noastre rotnne din intrunirea a maT multor
barbatt de spirit, brbatI luminatl i invtatT, care s, se adune in
fie-care an, s chibzuiasc cele pentru folosul moral 'al bisericif,
suntem plinl de speranta', plini de incredere, cA avnd in fruntea cle-
rulut un prea sfant prelat, carele a imbrtosat cu atata ca.ldurl, spri-
jinind si sustiind in prea santele sale brate causa noastr national,
si mat multt deputatT at .clerulul, brbgf luminatI, phut de buna-voint
neavnd alt interes de cat inflorirea sfintet biserict a natieI romane,
am ajunge la dorita i mult asteptata tinta, a vedea iarAst rdican-
du-se in natia noastr templul religiel cel ccut, i atat not', cat
natia intreaga, i urmasil, copiii copiilor nostri, pe strnepotil lor,
cenusa celor din veac adormitl tresrind din mormint, vom bine-cu-
vinta pe proa sfantul arhipastor i luminatul oler care va lucra
pentru aceasta. Dorinta mea este:
SA se adune averile clericale toate pe socoteala Statuldf, facn-
du-se leff prea sfintilor arhipstorl.
Din averile monastirestf s se fac left preotilor de mir, mar-
ginindu-se i acestia in numgrul trebuitor.
S se faca scoll pe la toate monastirile fara osebire (Gael iat.
la sfanta monastire Neamt a stricat parintele staret gimnasiul, macar
(Act() i Dornmente. VI. 10 29

www.dacoromanica.ro
 450 .

No 1980. ol lnstitutia acestul sfnt ideal Indatoreaza sa se tie seal numal de-
Proc.-verb.30. cat) mrginindu-se numrul calugrilor spre a nu maT furnica prin
1857 teara si nefcndu-se calugari de cat brbatiI aceI ce vor savirsi
20 Decem.
ursul de filosofie s'i teologie, spre a avea inaltul cler b'rbati prega-
titi tot-deauna si luminatI ; si btranir ce ati servit Statulul cu cinste.
precum si ce! neputinciost
S1 se faca seminara sail soon pe la toate tinuturile Ora.
Sa SO fac soon pe la toate monastirile de calugarite, ca s
avem in curind profesorite romance, sa nu mal fun siliti ca pan
acum a alerga tot la strinatate.
D-lui M. Costachi iea cuvintul si arata, el tot ce se atinge de
dogma este de sfera suprematief spirituale a religieT; tot co se
atinge de organisarea politica, de administratie, este de sfera supre-
matieT StatuluI ; cit in proiectul WI clerul ar tinti a deveni o casta
deosebita, un Stat in Stat; ea aceasta trebue combatut in interesul
StatuluT si al religiel; ca este primejdios pentru cler orl-ce contact
cu o avere materiall. D-luT se uneste cu amandamentul d-lta Kogal-
niceanu, care lasa cleruluI numal puterea curat spirituala ; insa g5.-
sete la acest amandament la punctul 6 o contradictie, eaci daca
proprietarii de mosie contribuesc la bir, pentru a salaria clerul, de
ce apoT s mal dea si pmint? D-lui sustine mal departe, ca este
drept ca clerul sa fie eta:teen si s nu formeze o casta, si ca
tocmai de aceea doreste ca clerul sa nu aib avut, pentru a putea
mai bine controla intrebuintarea acestuia.
D-lui M. Kogillniceanu lice, ea daca vrem ca clerul sa faca
onoare chemara 1111 si natier, ca ignoranta preotuluT nostru sa nu
se mai impute ca ar fi o pedeca la libertatea culturilor, apoT trebue
sa lucram spre inaintirea si desvoltarea clerulul. D-luT sustine puntul
al 3-lea din proiect, cad el este malt' liberal de eat socotinta mino-
ntatiT, si face pe cler sa iea parte la suferintele Ora, sa se pue in
capul natief. in privirea puntuluI 5 d-lui arata, el opinia sa este
unita cu aceea a d-lul Miclescu, cad mitropolita si episcopil trebue
sa aiba toate calitatile politice si spirituale. De aceea gaseste de folos
ca si preotil de mir O. iea parte la alegerT, cad atuncI va fi o lega-
tura strins intre eT si arbipastorul Ora. in privirea puntului 6
gaseste, ca. trebue ca preotul sa fie c;ettean, c a modificat insa re-
dactia, fiind prea vaga in proiect. Cat pentru paminturile date preo-
tilor sateni, d-lui cere pastrarea statului-quo, 0.n la desvirsirea
organisatiel comunelor si a regularil obstiilor satestI prin stabilisare,
mai adaogind aicT un punt pentru preota catolicT. D-luT sustine, ca
pe cat trebue sa. aiba preotul deplina libertate in implinirea misieT

www.dacoromanica.ro
 451

sale duhovnicestI, pe atta partea material trebue s fie a Stattilul; No. 1980.
cA aicl d-luI este maI radical de eat d-liff Miclescu, si daca doreste Proc.-verb. 80.
1857
aceea ce a ql.is Episcopul Calinic in proiectul sea pentru preotiI de 20 Decem.
mir, cu atata mal mult doreste si pentru egumenI, adec de a se
ocupa numaI Cu misia spirituala.
Prea Sf. Sa Episcopul Calinic Miclescu declara, di in amandamen-
tul sea nu a deosebit clerul de mir de monahr.
D-lul M. Rogellniceanu arat. ea' este in contra puntuluT 9; cad la pun-
tul 10 era o greseala de redactie ; ca doreste ca si rectorii semina-
riilor maI ales s fie RomnI, cad el sunt crescetoril uneI generatil
intregr. in privirea puntuluI 8 din amandamentul d-lul Miclescu,
d-luI crede, ea daca o hirotonie in tell str'ine este recunoscuta de
autoritatea civil si bisericease din tear, aceasta este indestulator.
D-lui arat, c a maI adogit 2 punturI ; ca. prin puntul 13 am
asigura neatirnarea episcopilor si a mitropolitilor, inlaturnd pe
candidatilt hotaritI, cariI all fost mijlocul de a paralisa pe mitropolitl
&and se puneati in capul natie ; ca n'am implini cu totul misia noa-
strA, daca n'am 'lice si acum, ca chestia mAna'stirilor atirnate de lo-
curile sfinte este cu totul num al de comp et in ta no as t r A, fiind-
c. ea a fost tot-deauna regulata de care tear, fiind-c aceste averI ati
fost tot-deauna recunoscute de averI pamintestI. D-lul arat, c'. nol
trebue s dam ajutor st. locurI din jos, eaci este o fall pentru nol,
ea in terI necrestine, crestinismul se sprijine prin ajutorul nostru, pre-
cum spre esemplu Patriarhiile de Antiohia, Ierusalim s. a. ins
no'l trebue s decidem aceasta chestie ca o chestie .de autonomie.

Cuvintul d-lia M. Koglniceanu.

Domnilor!
EA nu vin s. tratez chostia ce sta in discutie in puntul de
vedere religios, si Inca maT putin dogmatic. Printele Melchisedec v'a
desfasurat dorintele clerulul ca membru al clerulul. EA voia sA tra-
tez chestia ca deputat al tern' si ca om mal inainte de toate practic,
carele me uit impregiurul met'', ved cum este clerul in staturile ci-
vilisate si doresc a-1 vedea asemenea si in Romania. Me voiti abtine
dar de orI-ce frase prelungitoare, de ort-ce considerata generale, si
de-ndata si intru in analisul fie-careI din dorintele clerulul.
Puntul intaiti din aceste este o protesie de credint, este recu-
noasterea dogmeI religiel noastre ortodoxe. Nu intru in esamenul
acestel marturisiri, ci ca fiiil al bisericil me inchin el.
Puntul al doilea cere organisarea invetaturilor clericale inteun

www.dacoromanica.ro
 452

No. 1980. mod ca preotimea att monahica, &at i mireana s posedeze curio,
Proo..verb.30. stintile claselor filosofice si teologice. Din toata iMma sprijin aceasta
1857
dorint. Dad. vroim ca clerul nostru s faca onoare chemra sale si
20 Deoem.
natiel, ca ignoranta preotuluI nostru s nu se mg iea ca un argu-
ment de pedeca, la libertatea culturilor, cum chiar in aceasta Adu-
nare a sprijinit-o proa invstatul Doctor A. Fatu, apoI trebue din toate
puterile noastre s lucram la inaintirea i desvoltarea morala si in-
telectuala a clerulu, si in deosela a preotimil de mir. Pururea am
stigmatisat i voiti stigmatisa nepsarea guvernurilor noastre pentru
luminarea preotima ; pururea am stigmatisat i voi stigmatisa vino-
vata fapt a unora din capa biserica noastre, cara pentru mit sad
hatir a provocat flacil de la plugue, ifLr cuvenita pregtire
stiintific prefcut in ministri al altaruluI; cnd aceI formatl pen-
tru aceast snta misie, nand seminarista a fost parasit &Ira sprijin.
In adev6r, pAna i ast41 noI vedem seminaristl cani sunt silitI de a
se retrage din cariera pentru care el erati menitl si a se preface in
logoletI de cantelerie, cad parohiile sunt ocupate, sunt ticsite de
preotI ignorantI i hirotonisitY in contra lega! S'a gis ca religia se
perde in teara noastra; vina nu trebue s o cautam de cat in usu-
rtatea cu care episcopatul nostru inmulteste numrul preotilor si al
monahilor prostI, nepregatitl i coruptI; child Sfintia Lor ar trebui
stie, ca puterea religiei, el respectul el intre oamenI nu st In mul-
timea, ci in virtutea i in stiinta clerului. inc odat dar cer secarea
scandalulul hirotoniilor de preotl luatI de la plug ; si de aceea spri-
jin puntul al doilea.
Tot din aceast caus sprijin puntul al treilea. Monahismul
nostru este rusinea religiel noastre. Sunt monastirI bogate cu sute
de mil de leI, bogate cu milioane de le!, care ad sobor de sute si de
ma de calugarI, si in aceast, mare multime de intitulatl rugatorT
catre Dumneletl, insusirea care se gseste, care se onoreaza mal pu-
in este qtiinta. Monahismul nostru s'a facut o planta cu totul pa-
rasith, institutie cu totul netrebnic Statuldf religiel. Uitati-v la
rolul naiserabil ce monaha jucat in marea lupt national ce am
avut; vedetl cum el Implinesc spirituala lor misie. Materialismul a
inadusit in ei toate virtutile cetatenestI i religioase. Monahismul tre-
bue dar radical reformat. Vroesc ca monahul s nu uite nicl-odat
ca este si cetatean. De aceea sprijin puntul al treilea, cu preferinta
de amandamentul Printelul Calinic Miclescu. Majoritatea Comitetulul
clerulia cero organisarea monahismuluI dupre Tate condita folosi-
toare StatuluI i religiel. Printele Egumen de Slatina cere ins or-
ganisarea sa dintI in folosul religiel i de-abia apoI si al societta.

www.dacoromanica.ro
 453

Proiectul dar este mal liberal, maI national si chiar mal folositor re- No. 1980.
ligiel de cat amandamentul. La noT patria si religia a fost pururea Prm.-verb-311
1867
strins unite. Un patriot WI cu greti ar putea fi un monah bun. in- 20 Doom.
tocmal cu majoritatea ComitetuluI cleruluT doresc dar ca monahismul
sa fie mal inainte de toate folositor StatuluI; atuncea negresit va fi
folositor i religiel. Vreat ca monahul sa iea parte la toate interesele
natiel, sit compatimeasc la toate suferintele Ora. Prin aceasta nu fac
alta de cat a reasegla pe cler in positia inalta pe care sute de anT
a ocupat-o in Principate ; vrea5 sa-1 pun iarsI in capul natiefl
Cat pentru deosebita socotinta a ParinteluT locotenent de Roman,
en'am nimio de gis. Espresia de eonditif seornite, cu care venera-
bilul partisan al statuluI-quo califica cererea ca monahismul sit fie
organisat, arat in destul tot fundul insusirilor intelectuale si a dorin-
telor patriotice ale ArhiereuluI de Sotiriopolis.
Puntul al patrulea al dorintelor ComitetuluT cleruluT cere inain-
tirea in functiile bisericestI basata pe eruditie i moralitate, dovedite
prin acte i merite vederate. E5 sprijin aceasta dorint. Dac combat
nepotismul in cele profane, cu atata maT mult Ii urasc in cele sacre.
MitropolitiT i episcopil nu trebue sit aib altit familie de cat pe
turma lor. Nu vroesc dara, ca un membru al eleruluI sit inainteasca
prin ocrotirea rudelor sale afiate in positiT mal inalte. Vroesc ca in
viitor darul, stiinta, virtutile teologice si cettenestl sa fie singurele
titlurl pentru a putea aspira la demnitatile bisericil.
Puntul al cincilea tinteste de a incredinta alegerea mitropolitilor
si a episcopilor numal Sinodulul i representantilor cleruluI monahic
mirean din eparhia v5duva. Aceasta dorinp, care tinteste de a
radica AdunariT tdrif numirea capilor bisericiT, este contrar legiI noa-
stre fundamentale; si de aceea i amandamentul meti, intocmal ca
amandamentul d-luI Dirnitrie Miclescu, combate cu toata energia pro-
punerea Comitetulul clerical. DA luI Cesar ce este al luI Cesar, si lul
Dumnedeil ce este al luT Dumnegleti, a gis-o insusl Mntuitorul. Ce
este al lul Dumnederi nol am dat intocmal i deplin, sit d'a'm acum
luT Cesar ce se olivine luT Cesar, adeca Statulul. Mitropolitil
episcopiT nu sunt numaT arhiereT, adec capl aT preotilor; eT sunt si
capT aI natiel. Ei sunt de drit membri al Adunarii generale, acolo unde
se desbat toate trebile cele marl, legile i carmuirea Ora. Prin ur-
mare mitropolitiT i episcopil trebue sit fie i barbatT politicI; ca pe
langA calitatile spirituale sa aiba i cunostintele civile. De aceea dar
nu pot a cere de ca pstrarea legil fundamentale, adeca ca dupa
obiceiul secular, mitropolitil i episcopil sit urmeze a fi ales1 de Adu-
narea legislativa. ins flind-ca eI sunt i capl spiritualT, apoI la ale-

www.dacoromanica.ro
 454

No. 1980. gerea lor sa se cherne i partea spirituala, adeca nu numal Sinodul,
Proo.-"verb.80. (lar si representantI al cleruluI mirean i monahic din fie-care tinut
1867
20 Deoem.
al eparhie vaduve, eke unul de tinut. Voesc, precum se cuvine,
sa statornicesc o legatura intima intro capiI bisericil i intre clerul
de jos; si puind intre alegkoril arhiereilor preotl de min si simpli
monahi, e statornieesc aceast legatur chiar din (pia alegerif; pun
prin urmare pe clerul de jos in positie dea votul pentru can-
didatI deprinsl cu trebuintele si dorintele sale.
Puntul al seaselea cere salar pentru top* servitoril bisericil,
drepturl politice si pstrarea pentru preotil satelor a p'Amintulul ho-
tArit de Reglement. In princip toatA aceast propunere este buna ;
insa redactia este cam prea vaga. In privirea salarulul am Ois in
amandamentul ine cuvintul fara osebire; pentru ca voesc s se in-
teleaga bine, c de la intaiul cap al bisericif pang la cel de pe urma
preot i monah, niminea sa nu mal ab in manile sale veniturl de
averl bisericestI sa partI nehotArite; ci aceste toate s fie inlocuite
prin anume salar indestulator, (fail niel inteun chip de prisos. Sunt
cu totul contrar sistemuluT dupa care *Iva din membriI clerulul
trAesc in cea mal mare imbelwgare si string la comorf, ea.nd mul-
timea slujitorilor bisericif if peritoare de toame. in privirea dreptu-
rilor politice, al sunt departe de a esclude clerul de la ele. De vreme
ce voim ca preotul s fie cetatean, apol trebue sa,-1 dam i drepturf
de eettean. Recunosc dara cleruldf acest drept in princip ; ins pen-
tru desvoltarea principuluT amin chestia la viitoarea lege electoralA.
In privirea pmintuliff ce astlp proprietariI de mosiI sunt datorl sa
dea preotilor de sate, prin amandamentul me e cer pastrarea sta-
tuluI-quo pana la desavirsirea organisrif comunelor si a regulAril
chestiei obstiilor sAtestl prin stabilisare. SA se inteleagA ins bine prin
aceasta, ca ed nu espropriez pe niminea; CA nu prejudec nimio; ci las
chestia intreaga viitoareI legislative. in urma puntului 6 al dorintilor
clerului, e am adaos o nou dorintl, care sunt sigur ca toata Adu-
narea va aproba-o, cacI if da ocasia s indrepte macar in parte gre-
seala ce s'a facut prin aminarea puntuluI al 9-lea din dorintile de in-
teres general. Propun darA ca Adunarea s adopteze ca': salarul
cele-lalte foloase materiale ce se vor asigura cleruluI de la parohiile
ortodoxe, sa se recunoasca i clerulul de la parohiile catolice. Nof
avem o intreaga populatie catolicA. Trebue dar sa ne ocupam si de
positia cleruluI catolic. SA-1 punem pe acelasl picior de egaIitate cu
clerul ortodox, bine intelegndu-se ins ca el s se pue si pe ace-
la de indatoriti; i c prin urmare va atirna cu totul sub

www.dacoromanica.ro
 455

ascultarea legilor VriT, ca cler national ntolic. (Semne de aprobatie No. 1980.
de pe toate bncile Adunril.) Proc.-verb 30.
1857
Puntul al seaptelea cere concentrarea fonduluT clerical fra ose-
20 Decem.
bire in marine SinoduluT ca proprietate a hisericiT. Acest punt eti nicT
el mi5 asteptam s' -1 v'd figurand intre dorintile cleruluT, si mal ales
ale unuT cler care ne-a dat dovadl c voeste a se pune pe calea
progresuluT. Aceast dorint ins, departe de a fi un pas inainte, este
un pas gigantic inapoT. CeretT averile in mnile Sinodulul; &IA cum
aceast dorint s." o impac cu protestatiile cleruluT, cand s'a tratat
despre infiintarea SinoduluI; c' misia acestuia are s fie curat spiri-
tuall; el niminea nu pretinde a se amesteca In averr; cA materialismul
a ucis autoritatea moral a cleruluT, si el clerul lepdndu-se singur
de materialism, voeste a reinvia pentru religie, pentru morall, pentru
stiint ? Sunt dar cu totul in contra dorinteT majoritatil Comitetulul
cleruluT de a i se da averT pe manA. Et' dimprotiv cer sl i se iea
si chiar si acele averT, care i s'ail maT lasat in dispositie sub deose-
bite preteste, si care n'ati fcut alta de cat a compromite religia.
Pe cat preotul trebue s aih toat autoritatea, toata lihertatea in
implinirea misiel sale spirituale, pe attlta insusT aceast" misie care
ca el s fie neatirnat de orT-ce ocupatiT materiale. Toat partea
materiald trebue darl lsat. StatuluT. Et1 am cll'elorit mult in
vieata mea, si mi-a fost dat s v6d tb'rI unde clerul este cu
averT, precum in Spania si Italia si alte OrT, unde clerul este WA
averT, precum Francia si Austriavi aproape, cu totul aproape de
no!, Bucovina. El bine, pentru fala natieT noastre, pentru onoarea
religieT noastre, as don i ca clerul nostru s fie cum este clerul ca-
tolic din Francia si elerul ortodox din Bucovina, care si unul si
altul, inlturat de la carmuirea averilor, se multlmeste numaT de a
fi salariat, si asa se poate ocupa liber si nelmpedecat de chemarea
sa moral si spiritual. Cer dar centralisarea intregiT averT clericale
In mnile DepartamentuluT culturilor, intocmaT ca si d-luT Dimitrie Mi-
clescu, insl inteun chip maT radical de cat d-luT ; si anume ca bud-
getul si samile sl Se supue controluluT AdunriI generale intocmaT
ca toate cele-lalte samT ale celor-lalte case publice. PArintele Egumo-
nul de Slatina, la puntul al doilea din amandamentul ski, ating6tor
de invttura preotimiT, cere ca soarta el s' fie imbunttit, ca pe
viitor s nu all a se ocupa de cat de implinirea inalteT sale misil.
Dac o aseminea conditie trebue cerut de la preotime, cu atata mal
mult trebue s o cerem de la episcopat si maT ales de la egumenat.
(Printele Egumenul de Slatina intrerumpe pe orator, declarand cA
In amandamen-tul sil nu a deosebit clerul de mir de monahT.) De

www.dacoromanica.ro
 456

N. 1980. aceea voind s. ap6r pe egumenT de greutAtile materiale, am- cerut

Proc. verb. 30 prin amandamentul met.' ca egumeniT monastirilor s nu mal poat.
1857
lima pe seama lor moiL D-lul deputatul de Iasl, prin o ecsordA putin
20 Decem.
parlamentar, a atacat personalitatea preotimiT de mir, imputandu-P
vitiurile i setea averilor, preatimiT de mir care ades moare de toamet
I-a mal imputat spiritul de discordie, pentru el a avut cate data'
curagiul s aibA alt opinie de cat aceea a unora din boerT. DacA ar fi
s intrAm in recriminatiT pentru voturile date, apoT cu mal mult
dreptate s'ar putea adresa imputArT egumenilor, caril a votat mal"
mult ea boerT sa ca posesorT de mosiT de cat ca pArintT duhovni-
cestl aT poporuluT ! Ins nu e timpul de recriminatil. FArA a atinge
vr'o personalitate, m6' voiti mrgini numal a dice, cA vroesc ca egume-
nul sa fie indoit maT deslipit de cele maieriale de cat preotul de
mir, pentru cA acesta are femeie i copiT, cand egumenul nu trebue
s aibA alt, familie de cat comunitatea sa, i alte ocupatiT de cat de
a predica cuvintul lul Dumnedeti. Mie insA mi s'a intimplat de a
vedea egumenl posesorT ce sedeati mat mult in velnitA de cat la
poalele altarulul. (Ris pe bancele Adunrit) De aceea, Domnilor, pen-
tru onoarea religieT noastre, s rAdicAm egumenilor sarcina mosiilorr
La sfirsitul puntului al 7-lea din amandamentul meil am adaos un
princip care si este consfintit chiar prin legile noastre actuale, adea
ea dupA indestularea trebuintelor bisericiT, prisosul veniturilor fon-
duluT clerical sa se intrebuinteze intru sporirea inv0Aturil publice
la alte asedAminte de bine-facere. Negresit c niel o dispositie nu
poate fi maT plAcutA luT Dumneded i oamenilor de cat o aseminea
intrebuintare ! SA dorim numaT ca in viitor acest prisos sA fie maT
bine intrebuintat de cat a fost pAnA acum !
Puntul al 8-lea al dorintelor Comitetulul cleruluT cere ca numal
preotiT sa ocupe catedrele de religie prin scoalele de tirgurT si sate.
Et' sunt gata a vota pentru acest punt. Chiar din inceput am lis,
c dati cleruluT ce este al cleruluT, dar pAstrez StatuluT ce este al
Statulut TocmaT dar pentru c vroesc a pAstra Statulul sa ma.):
bine dicnd societliT civile inv'tAtura publicA, fr niel o interventie-
sa inriurire din partea cleruluT, dad bisericiT aceea ce i se cuvine :
inv'tAtura religioasA.
Puntul al 9-lea este o continuatie a puntuluT 7 din dorintele
Comitetuldf clerulul; reclamA iarAsT p ro pri et a t e a bi s ericiT in
mani le Sinodulul. ELI nu pot fi de cat cu totul in contra acestul
punt ; aicea i amandamentul d-luT D. Miclescu si al meti sunt in
deplinA intelegere ; i unul i altul data. drit SmoduluT numaT de a
prelucra asedmintele speciale i statutele pentru episcopT, monastirT,

www.dacoromanica.ro
 457

seminara, dicasterii i alte asedminte bisericestY; insa pentru ca ele No. 1980.
s. aiba putere obligatorie, prescrie e ele trebue mai intaiti sa fie vo- Proc.-verb.30
1857
tate de Adunarea legislativa i intarite de Domnitor.
20 Decem.
Puntul al 4ecelea din dorintele majoritta Comitetului
cere ca egumenil monastirilor i rectora seminariilor fara osebire
nu fie dintre straini. Aicea mi se pare ea este o greseala de redactie.
Mal bine ar fi fost s se dica,: egumeniT monastirilor i rectorii se-
minariilor sa fie Romani. OH cum sa fie, e votez pentru aceast
dorint cu preferint de amandamentul ParinteluI Egumen de Slatina,
care invoeste numirea rectorilor si dintre strinf!
Domnilor, in aceast Adunare n'am fost de cat ades pirit ca
prtinesc strinilor. Aceasta este o Ora nemeritat. E am fost pentru
strainl, cand in convinctia mea am credut, ea' p rtinirea pentr u
strini aduce folos p tru p minter' I. Asta data ins sunt cu
totul in contra strainilor. Printele Calinic se uneste cu principul
majoritatil Comitetulia clerical, adeca ea eg um eni T sa fie alesi numai
dintre pminteni, iar pe rectori if primeste i dintre strinf. Aceasta
mi se pare o mare neconsecuentil. Daca socoti c este periculos lucru
de a pune in capul unel monastirT, une comunitatl de brbati col*
un strain, nu socoti ins ea este si mal periculos de a pune strinT
In capul unui seminar, unei comunitti de copil crudi? Cum nu
gandesti e rectora seminariilor sunt crescloril une gcneratil intregf,
e prin urmare este periculos i poate fi chiar fatal de a inere-
dinta o generatie intreag, viitorul eleruluT nostru, in mana unuT
strain ?
Piirintele Egumenul de Slatina motiveaz, opinia pe greutatea
In care ne-am afla astadl de a gsi in teara brbatl romani cu in des-
tule stiinte, i ca de. aceea propune ea sa putem da rectoratul semi-
nariilor i in marine strinilor. Printele Calinic confunda rectoratul
cu profesoratul. Un rector nu trebue numaI de cat sa fie si pro-
fesor. Un rector este un administrator, un gospodar al seminarulta.
ProfesoriT straini nu pretind ca nu ar trebui adusT, Incuragiati
si bine pltiti. E cel dintaiti recunosc, ea inOttura publica a noastra
nu se va inlta in acea positie moraIa, in care o vedem pretutindinea
aiurea, intru cata vreme nu vom avea un corp profesoral, care sa
fie in capul societatiT noastre prin talentul, stiinta i principiile sale;
e singur recunosc, eh' un aseminea corp profesoral niel odat nu-1
vom avea in tear, intru cat vreme nu-1 vom completa prin ca-
paeitt1 .straine. De aceea eii din tot sufletul doresc chemarea de
profesorl straini. Dar prin ceasta nu vreail sa ie, c i rectoratul se
euvine a se ineredinta strainilor. Este o chestie, o datorie tie natio-

www.dacoromanica.ro
 458

No. 1980. nalitate pentru noT, ca se ne ferim de tot ce ar putea spori intre
Proc.-verb.30. no' inriuririle din Mare. Dupe impregiurerile actuale spre pilde, se
1857
BO Decem.
punem in capul unuI seminar un strein, se' fim sigurl ce cu aceasta
n'am face de cat de a da acel aselernint in manile consululul de
care ar atirna rectorul strain. Eil dar rog pe Adunare ca se res-
ping propunerea PerinteluI Egumen de Slatina. Tot aseminea nu
me pot uni si cu puntul al 8-lea din amandamentul domnului Mi-
clescu, care cere ca persoana clerice nehirotonisit in tear s nu aibe
drepturile clericilor pemintenI. Domnul deputat de lasI se-ml dea
voe de a-I intimpina, ce propunerea sa este nu numal o esclusie
fare pild in orI-ce alt tear* nu numal o strimbetate pentru multI
din bisericasiI nostri de astelf caril s'ati preotit in alte tell orto-
doxe, dar si chiar o restrictie contrare religiel noastre. Cum, dace'
prin deosebite evlavie, un Roman s'ar duce la locurile sfinte si ar
primi hirotonia acolo, unde Hristos a predicat legea adeverulul, undo
el a ptimit si s'a restignit pentru omenire, acel Roman ar conteni
de a maI fi pemintean, si intorc'ndu-se in teare, noI ar trebui se' I
privim ca desterat ? Domnilor, in aceastb: propunere ell nu ved nicI
decum un princip sag o mesure luat pentru a ne feri de un
oaresI-care pericol. Ell nu ved de cat o personalitate, de cat o mesure
tintitoare de a esclude de la viitoarele alegerl bisericestI pe unil din
candidatil actualL Spre a pestra StatuluI si bisericil tot dreptul ce
i se cuvine, eti me primesc de a se declara, eh' orI-ce cleric s'ar
hirotonisi in streinatate fr incuviintarea guvernuliff local civil si
bisericesc, sari ce inturnandu-se in teare nu si-ar imbuntti aicea hi-
rotonia sail rangul primit in streinetate, atuncea aceste se nu aibe
terie in Principate. Aceaste conditie este indestulatoare spre a pstra
dreptul Statulul si al bisericil, spre a mantinea disciplina si a in-
ltura orI-ce pericol putincios. Dar nid-odatii nu me voiti uni ou
propunerea nedreapt care ar tinti ca se destereze pe tot Romanul
ce prin o evlavie, pe care ell cel intaiti o inteleg, ar merge se se
hirotoniseasce sail la locurile acele pe care noI le numim sfinte,
pentru ce' ail fost leagenul crestinismulu, sail in orI-ce alta teark
unde esist altare ortodoxe.
Puntul al 11-lea din propunerea ComitetuluI clerical inraliseaze
iarsI o rea redactie. Ea me unesc cu principiul cuprins in el, dar
cer ca se' se modifice in urmetorul chip : Toate bisericile si mona-
stirile din teare vor atirna de jurisdictia episcopilor eparhiotT res-
pectivI in intaia instantie, si de Sinod ca instantie de apel, Perintele
locotenent de Roman, de cate orI o propunere nu-I' place, pretinde
ce este contrare canoanelor ; asa si ast date se opune la jusrisdic.

www.dacoromanica.ro
 t,igAgE C4
muNiciPMLUI
tia Sinodulul. Printele H msziti da n, anelor o mare elasticitate. No 1980.
Tocma cu Pidalion in mama, ea oratorul arat. o carte mare Proc.-verb.30.
1857
in-folio) if pot dovedi, ca religia noastr maI ales recunoayte compe-
20 Decem.
tenta si trebuinta sinodurilor ; cad" biserica lul Hristos este intemeiat
pe libertate, pe hotarirea majoritatil credincioyilor, iara nu pe des-
potismul episcopal. Cat pentru ceca-ce vice, ea jurisdctia Sinodultif
ar face o mare lovire in dignitatea fieyte-caruT episcop de eparhie,
nepilduita uncleva, eti il void intimpina, ea' nu maI mult sad maI pu-
Ma putere recunoscut unuI episcop IT loveyte dignitatea, ci chipul
cum acel episcop i intrebuinteaza puterea care if' este data, chipul
cum el se poart ca preot, ca cettean, ca om care n'are dou' opinil,
una in fata lumil yi alta in patru chi' !
Puntul al dol-spre4ece1ea i cel de pe urma' din dorintile ma-
joritatiI Comitetuldf clerical cere ca nimene din tagma clerieal s
nu fie condamnat i distituat farl o judecat. prealabil. Aceasta este
o dorint pe cat fireasca, pe atata y conform/ cu marile principiI
de securitate, de dreptate yi de legalitate ce proclamat de catre
Adunarea nationala. Dac niel un cetatean nu trebue s fie jignit in
driturile sale sail supus arbitrariuldf, cu atata mal mult est neap&
rat ca preotul sa fie ocrotit de toga nesecuritatea, de toata asuprirea,
capritiul sa urga yefilor se; pentru c aya, liber in conytinta sa
atirnand numaI de legile canonice, s poat implini spirituala
sa misie. Dorinta Comitetulul cleruluI este o protestatie in contra
stril' actual a lucrurilor, dup care preotul de jos este cu totul l-
sat in buna placere a episcopilor, i mal ales a protopopilor. Nu vreati
sa intru in amnuntimI; cad a putei s citez Adunril facturl prea
triste ale unuI grozav arbitraril Trebue dar sa asigurm cu tot din-
adinsul conditia preotimiI, puind-o in ap6rarea legilor despre orY-ce
asuprire din partea stiperiorilor s'I. De aceea propun Adun'riI in-
cuviintarea puntulul al 12-lea.
((Cu acest punt se incheIe dorintele Comitetula E ins mi-am
luat indrsneala de a mal adogi dou punturI, pe care le socot neap&
rate pentru a completa reorganisarea trebilor clericale. Dati-mI, Dom-
nilor, voe sa vi le esplic.
Prin puntul al 13-lea cer ca mitropolitil i episcopiI sa se
aleaga in viitor dintre totI membriY clerului monahic. Dula& Reglement
i legile din urma, mitropolitul nu poate fi ales de cat dintre doI
episcopI eparhiotI; lar episcopiI numaI dintre egumeniI monastirilor
yi arhimandritl. O aseminea restrictie nu este niel decum cerut
de legile canonice ale bisericil noasi,re. Ispita ne dovedeyte, c ea este
chiar funesta Statultil i religiel. Interesul yi a unuia yi a altia este

www.dacoromanica.ro
 460

No. 1980. ca mitropolitul i episcopil s fie aleI dintre brbatiI eel mat demnI
Proc.:verb.30. Errare humanum est. Putem s ne greim in alegerea unuia sail dot
1857
20 Decem.
din episcopl. Dui:A ce dal% am avut nenorocirea de alege 1'61 epi-
scopl, de ce sit fim silitl s5. alegem din et pe mitropolit, i asa s&
fim reduT si la nenorocirea de a avea si un reil mitropolit? S ne
intoarcem dar la libertatea ce ne-o der canoanele ; s'a. alegem pe
capit bisericil noastre din tot! membrit bisericit. Cand unul dintre
acestia primeste darul, i se cnta acsios (demn); s alegem dara pu-
rurea pe eel mat demn. Ve rog, Domnilor, s bine-voitt a ye uni
cu propunerea mea chiar in interesul neatirnrit mitropolitulut despre
orl-ce presie din afar. inalt Prea Sfintitul Mitropolit s bine-voiasc&
a-rn't ierta, daca irnT voia lua indrsneala de a cita un fact ceI este per-
sonal, O. asta iertare o cer cu aka mal mult, c se qice, G celuI de
fat nu i se adreseazA complimente; Insa ea nu laud, ci constatez
numat un fact.
Domnilor, stitt totl purtarea patrioticti a cleruluI nostru, i In
deosebI a inalt Prea SfintituluI Mitropolit in marea lupt national&
ce am sustinut. El bine, spre a paralisa activitatea inalt Prea Sfintiet
Sale, spre a-I rdica arhipastorescul sett curaghl, care este arma co de
catre adversaril nostri s'a intrebuintat? Articolul 412 din Realement
caro restringe alegerea mitropolitulul intre singuril episcopt eparhiott.
Pe de o parte Patriarhul din Constantinopol, contrar drepturilor
bisericiI noastre, primeste ordin de a adresa Mitropolitulul imputrf
si amenintarI, pentru c s'a pus in capul natiet, numaI spre a-I spri-
jini drepturile. Pe de alta parte until episcop, pe care Dumnec,leti
sa-1 pomeneasckcandidat de mitropolit poate fr de voia sa,i se
face fel de fel de fagaduinte spre a-I intrita in contra sefulul bise-
riciI noastre; i drept respltire I se adreseaza scrisort magulitoare,.
decoratil, i ca cea de pe urm i se arat mitropolia vacanta 1 Et bine,
propunerea mea tinteste de a pune un capet la o asemenea stare de
lucrurT. Mitropolitul se paralisa prin candidatI hotaritt. S nu mat
fie in viitor candidatt hotritI. Mitropolitul i episcopit sa se aleag.
dintre tett membrit clerulul; fie candidatul un simplu monah, daca.
el va fi demn, nimenea s nu ne opreasca de a-1 pune pe scaunut
arhipstoresc ocupat odat5. de Teoctist si de Dosofteiti !
Puntul al 14-lea si cel de pe urm din amandamentul mer cere
ca regularea chestiel monastirilor pamintene inchinate locurilor de-
jos s se pstreze viitorulut guvernamint, ca o chestie ce este cur
totul de competinta teriI de a o deslega.
Domnilor! Sunt acum doue sute de anT de cand aceast chestie
a inceput a se agita in Principate; i paria astdt st Inc6 nehot-

www.dacoromanica.ro
 461

rit. NoI nu ne-am implini misia, dac inainte de a ne desprti, la No. 1980.
sfirsitul lucrarilor, n'arn dice aceea ce am 4is i la inceputul lor, Proc.-verb.30.
anume in sedinta din 3 Octomvrie, ea deslegarea acestel chestil, 1867
20 Decem.
care odat trebue s se fac, este numal de competinta noastr.
Cu toate strigtele, cu toate intrigile egumenilor grecl, cu toate in-
riuririle strine, no! nicl ()data nu vom suferi ea o hotarire strin
s vie s esproprieze a cincea parte din pamintul Principatelor. Teara,
In toate timpurile, chiar si cele maI nefericite, singur a regulat
conditia legal a averilor monastirilor inchinate, fiind-ca ele pururea
recunoscut ca aver! pmintene. Sa ne aducem aminte co in-
semneaza cuvintul de Inchbare la locurile de jos. Cantemir ne
dice, atuncea cand ctitoriI uneI monastirI voesc sa o fereasca
de orf-ce pericol, de orl-ce risip, el o pun sub apb.rarea locurilor
color mal evlavioase ale crestinismuluI, ea s le apere, iar nu ea
sa le j'aluiasei. Aceste locurI nu sunt de cat epitroape. Ele insa
41 a insusit averea epitropisitelor monastirl, astadl reduse in starea
maI T mpul ne este prea scurt spre a intra in am-
icea

nuntimile chestieI. Sh ne mrginim dar numaI a ice, ea aceasta chestie

nu poate si nu trebue a fi hotarita de cat de viitorul guvernamint
In deplina sa neatIrnare, ea o chestie de nationalitate si de auto-
nornie; i c orl-ce hotrire s'ar da afard din tearg, nu poate sfarma
drepturile Principatelor. Pmintul pe care egumenil grecl II reclama
ca proprietate a natiei grecestI, este pamint romanesc, pmint stro-
pit cu sngele stramosilor nostri; el se AA in Principate, el trebue
sa r6me al Principatelor. Prin aceasta e nu pretind, c Principatele
ar trebui sA uite marea misie ce le este lsata de care vechil nostri
DomnI, adec de a ocroti i pstra religia ortodoxa in Odle data
leagnul crestinismulul i astgll supuse semilunel. S ne aducem
aminte, ea numaI prin ajutorul Principatelor, patriarhiile de Antiohia,
lerusalim, Alesandria s'ati tinut si se sin. Aceast misie este fru-
moasa, RomniI trebue s o implineasca si in viitor. insa, mar adaog
data: Chestia monastirilor inchinate nu poate si nu se cuvine a se
hotari de cat de insusI Principatele in deplina lor autonomie !
D-lul D. Miclescu declara, ca se uneste cu amandamentul d-luI
Kogalniceanu, cu o singura esceptie privitoare la puntul 8 din aman-
damentul
*edinta se suspendeaza pe 10 minute.
Ea se redeschide sub presedinta d-luI vice-presidentul Constan-
tin Negre.
D-luI M. Costachi ceteste un sub-amandament la amandamentul
d-lul Kogalniceanu si la proiectul Comitetuldi clerulul, subscris de

www.dacoromanica.ro
 462

No. 1980. d-lul si d-lor M. Jora, Gr. Vrnav, S. Canano, D. Cozadini, N. Ca-
Proc.-verb.30 targiu, N. Bosie:
1857
20 Decem. Sub-amandament la amandamentul d-luI M. Koglniceanu si la
proiectul Comitetulul clerulul.
La puntul 10 s se adaoge urmAtoarele cuvinte: niel dinteacel
care in viitor s'ar hirotonisi in strintate fr autorisatia bisericil
din tear5..
La puntul 6 s se adaoge: bine intelegndu-se, cA odat ce se
va fixa salarul inteun chip indestultor pentru preotil stenT, se va
rdica de-asupra proprietarilor sarcina ce-1 priveste astcJI pentru in-
tretinerea preotilor stenI, lsndu-se in dispositia parohiilor numa
casele i grdinile stpnite astdI de tagmele bisericestI.
(Subscris) M. Costachi.
Sprijinim acest sub-amandament : G. Vrna v, M. Jora, D. C o z a-
dini, L. Catargiu, S. Canano,
N. Bosie.
D-luI V. Sturdza nu se uneste cu modificarea din sub-amanda-
ment la puntul 10 si propune s se stearg. cuvintele fr. autori- -

satia bisericiI din tear; cad: acest princip statornicindu-se numal

pentru viitorime, nu jigneste drepturile acelora ce astall s'ar afla in
categoria de hirotonisitl in tear. strin ; prin urmare nu-I niel o ne-
voie a deschide drumul ca o eseeptie arbitrar, cu atta mai mult ch
acel ce va vroi a se hirotonisi aiurea, stiind hotrit paguba ce are a
suferi, isT alege in cunostinta intreag drumul ce vroeste a lua.
D-liff M. Ifogeilnweanu sprijine modificarea ca o chestie de con-
stiint si de mngAiere sufleteasc.
Prea Cuviosia Sa Arh. Neofit Scriban arat, c dupl canoane o
hirotonie in alt eparhie se face and este invoire de la cutare
cutare episcop off arhiepiscop, in numele acestuia.
D-liff V. Sturdza crede, c tocmal in privirea chestiel de con-
stiint si de mngaiere sufleteasa, cine se va hirotoni aiurea din causa
simtirilor sale celor inalte i evlavioase, acela nu va mal dori niste
driturI lumestI.
D-luY A. Panu ceteste un sub-amandament al d-luT V. Sturdza,
sub-amandament subscris de d-lul si de d-lor Gr. Bals, N. Emandi,
I. Docan, C. Sturdza (Vasluiii) :
La sub-amandamentul domnulta Manolachi Costachi s se stearga
fr autorisatia bisericil din tearg.
(Subscris) V. St urdz a.
Sprijinim: Gr. Bals, N. Emandi, I. Doc an, C. Sturdza.

www.dacoromanica.ro
 463

Adunarea, consUltata prin sculare si sedere, nu incuviinteaza sub- No. 1980.

amandamentul d-lui V. Sturdza. Proc.-verb.30.
Dup aceasta, consultat prin sculare si sedere, Adunarea adop- 20 1867Decem.
teaza cu majoritate amandamentul d-lui Costachi, pe urm fie-care
punt din amandamentul d-luT Kogalniceanu cu modificrile cuprinse
In sub-amandamentul d-luT M. Costachi, si in urrna intregul proiect
al ComitetuluT clerulul cu modificarile cuprinse in amandamentul
d-luT Kogalniceanu si sub-amandamentul d-luT M. Costachi.
D-lul D. Gracie ceteste o propunere a ComitetuluT proprietarilor
mid atingetoare de statornicirea in deobste a comunelor:
Luand in privire cb. institutia statornicita de Reglementul Or-
ganic, Cap. VIII., sectia II., . 319, pentru judetele comunale, n'a Ms-
puns la scopul pentru care s'a infiintat, din pricina ca nu s'a %sat
deplina, neatirnata si sloboda vointti a comunita4i1 fie-caruia sat spre
all alege si numi earmuitorii judetuluT, ci dimprotiva sat' ad fost si-
luite alegerile, sail numite de-a dreptul de catre autorittl orT de
proprietarl ;
Luand in privire ea neap6rata nevoie cere imbuntatirea stariT
locuitorilor, fie 1.6410, fie clacasi, ca aseminea imbuntatire nu se
poate aplica cu succes, pana cand judetele nu vor fi alese si numite
asa in cat s poat respunde in totul la binele coman;
SubscrisiI deputatT aT proprietarilor midi propun urmtorul
proiect de incheiare pentru viitoarea organisare in Romania:
Statornicirea in deobste a comunelor.
Alegerile membrilor judetelor comunale si se faca de dare
obstie, sloboda si neatirnata.
M. Driturile si indatoririle judetelor comunale vor II pros-
crise prin o anume lege. 1857, Dechemvric in 12 dile.
(SubscrisI) N. Bogie, C. S turdza, Chir. Ciocarlie, St. Cali,
T. Hrisanti, C. Bdarail, G. Masian, C. Stiun,
V. Neculag, C. Mortun, G. Varian.
D-luT D. Cracte sprijine aceasta propunere, care nu e noua, flind
euprinsa in Regulament, si ea proprietaril mid cer sustinerea Regu-
lamentuluT in aceasta privire.
D-luT Gr. Ba4 . 1.ice, ea Regulamentul vorbeste numa de judete
satestT, iar nu de comune, care este cu alte cuvinte improprietarirea
satelor ; ea proprietarfi marl nu sunt in contra acestor din urma; el
acestea s'ail aminat insa la viitoarea Adunare, pentru a putea maT
Vile judeca atund de (AM libertate sunt destoinicT steniT nostri.--
Dupa aceasta d-luT ceteste din cartea domnuluT Tuvenel La Hongrie et
la Valachie, urmatorul fragment : Se instituase la tear un fel de

www.dacoromanica.ro
 464

No. 1980. magistratura, care insa a trebuit sa se suspendeze, pentru ca popu-

Proc.-verb.30. latiile satestl nu erail destul de luminate ca s. le inteleaga dup
1867
cuviinta.
20 Decem.
Cu scop de a imputiria, dup. putinta, cheltuelile proceselor
de a evita clkoril, care tot-deauna sunt insotite de cheltuell si de
greutatI, s'a fost hotrit ca tranil sA aleaga dintre eI un num`r de
arbitri, insreinatI de a hotri toate pricinile lor. in fie care localitate
alesil se 'Acura' stapanI nesuferibilI: aruncail in inchisorI, bateal
pungeati asa de mult si de bine pe administratiI lor, in cat acestia,
intocmaI ca dobitoacele din fabul, implorara cu staruinta inlaturarea
tiranilor lor.
Acest fact dovedeste doug lucrue sunt hotriti
a emancipa pe t'eraniI lor indata ce vor putea, i apol, ea in locul
unor declamatil ridicole asupra robieI locuitorilor din aceste VerI,
care se deosebesc asa de mult de teara noastr, ar trebui mai intaid
a esamina putin, care este aptitudinea (destoinicia) lor pentru libertate.
D-lui Crarte r'spunde, cA propunerea rzasilor nu priveste pe
nimenea de cat numaI pe rzsI; ea fragmentele cetite din scrierile
d-luI Tuvenel nu pot fi aplicate la starea de astadl; ca. judetele s-
testI inch' esist cu numele, i ca dac aleii satenilor ar fi abusat,
nu ar fi lost un cuvint de a desfiinta aceasta institutie.
D-luI L. Catargiu dice, ca. chestia judetelor stestl s'a votat ice
de Adunare in propunerile satenilor si ale proprietarilor marl.
D-lui M. Costachi crede, ea infiintarea judetelor stestI inteun
mod bine inteles, bine chibzuit, ar inlatura multe neajunsurI de astdf;
ins. Comitetul razsesc s'a intins mal departe de cat dorintele sale
speciale, dup cum dovedeste considerantul 2 din propunere.
D-lul D. Cracte dice, ca. razasil a comune i ca pe mosiile
lor sunt locuitorI clacasl, i prin urmare este o chestie de compe-
tinta lor.
D-luI D. Miclescu arat, ca. judet satesc nu este comuna', care
presupune ceva mal mult de cat acele judete.
D-lul M. Kogillniceanu crede, ca rzasilor nu li se poate rcfusa
comuna, ins in cat priveste infiintarea el in satele cu locuitorI pon-
tal, noi nu o putem hotari, cad ea se va decide de acela carele va
decide si chestia relatiilor dintre proprietarl i Went
D lui A. Terachiu dice, ca'. nol nu suntem competinti a hotdri
aceasta chestie; cA propunerea proprietarilor mid confunda doug prin-
cipil cu totul deosebite, judetele i comunele; cea intaia este o in-
stitutie statornicita de asedamintele noastre, pe care trebue sa o pa-
strami; cea al doilea este o institutie nou, care sta.' in legatura strinsa

www.dacoromanica.ro
 465

cu chestia rel4ilor dintre proprietarI i locuitort D-1u1 nu intelege No. 1980.

cum de la o chestie de jurisdic0e, de la !liste considerante privitoare Proc.-verb.30.
1857
numaI la jud*le menite a regula conflictele dintre stent, a putut 20 Decem.
ajunge proprietariI miel la conclusia comunelor, care atinge chestia
propriettiI, care s'a tratat de comitetele respective si s'a supus vo-
tulut AdunriI. D-luI crede, ca a mal reveni asupra acestel chestiI
ar fi antireglementar.
D-lul M. Costachi ceteste un amandament la propunerea pro-
prietarilor mict, amandament subscris de d-luI si de d-lor L. Catar-
giu, D. Miclescu, N. Emandi, M. Jora:
La considerantul al doilea s se stearg cuvintele: fie clacast,
ca o chestie ce a fost supus votuluI Adunrir in Iledinta de ierI.
La puntul I cuvintele in deobstie sil se inlocuiasc cu la toate
satele rzsestr,
(Subscris) M. Costachi.
Sprijinim 'amandamentul de faV: L. C a t argi u, D. Mi cles cu, N.
Emandi, M. Jora.
Adunarea, consultat prin sculare si sedere, respinge amanda-
mentul d-lul M. Costachi.
Se pune la vol prin apel nominal propunerea proprietarilor miel.
Voteaz p entr u 31 membri; contra 9 membri; se absOn de la
votare 18 memb r i; nu a fost fat la votare 12 membri.
lut vice-presidentul, consultnd mal* nti Adunarea, radica
sedinp. la 6 oare dup ameacl-di si anunt' viitoarea intrunire pe Shm-
bt in 21 Dechemvrie.
Vice-presidentul Adunrit, Con st a nti n Negr e.
Secretan! AdunriI, P etru Ma vr o gh eni, Dimitrie
Rallet, An astas je Panu, Con-
stantin Hurmuzachi, Dimitrie
Grigoriu.

38. Procesul-verbal No. 31.--SediOa din 21 Decem-

b r e 1 8 5 7.
AstdI, sedir4a a trel-dect si una a Adunrit se deschide sub No. 1980.
presedirqa d-lul vice-presidentul C. Negre. 1-'roc.-verb.31.
D-lul D. Grigoriu ceteste apelul nominal, la care s'ati aflat fat 1857
21 Decem.
seapte-dect si dot membri, iar absentt un-spre-lece, i anume: 3 bol-
navl: inalt Prea Sfintia Sa Printele Mitropolit, d-lor Costache Rolla,
C. Ostahi ; 7 in congedie : D-lor Episcopul Nectarie Hermeziri, D.
(Ante 1 Documente. VI. 1.) 30

www.dacoromanica.ro
 466

No. 1980. Gheorghiadi, Chir. Cioc'rlie, G. lije, S. Miclescu, D. Ghidionescu, I.

Proc.-verb.31. Cantacuzin; 1 nu a venit: D-luI I. Varnav.
1857
21 Decem.
D-lul C. Hurmuzachi cetete procesul-verbal al edintel trecute,
care se adopteaza cu modificrile cuprinse in el.
D-lul D. Cracte cetete o incheiare a majoritatil Comitetulul
proprietarilor miel i deosebita socotint a Hurmuzachi atin-
g6toare de representarea proprietarilor micI in viitoarea Adunare

Propunerea Comitetulul proprietarilor micI.

in privire ca. razaii (proprietarI micI), prin insernntorul lor
num& i a propriettilor ce posedeaza, sunt legatI de toate intere-
sele directe i indirecte ale t&il;
in privire ca positia i calitatea lor de proprietari cere neap'6-
rat a fi i ei representatY in Adunrile obtetI ale tgril in proportie
cu numgrul i interesul lor, iar nu cu intinderea parnIntuluI;
in privire ca dup1 imp6ratescu1 firman, razail sunt represen-
tatI numaT cate de un deputat de fie-care tinut ;
Pen(ru viitoarea organisatie propun urmatorul proiect
I. Dreptul de aleg6tor i de ales sa se intemeieze pe o pro-
prietate de la dece falcI i in sus.
H. Proportia deputatilor sa se iea pe num&ul a1eg6torilor, iar
nu pe num&ul sail pe intinderea propriettilor)).
1857, Dechemvrie in 5 ile.
(SubscriIi D. Cracte, C. Mortun, N. Bosie, C. Badarail, V.
Neculail, V. Zaharia, G. Masian, St. Galia, G.
Varian, C. *tiun, Chir. Ciocarlie.
Socotinta d-lul C. Hurmuzachi.
Subscrisul gasete dreapti dorinta majorittil de a fi i razail
representatrin viitoarda Adunare legislativa, dar nu se poate
cu modul representaril cerut in propunerea de faVi.
Pentru e Art. din propunere anuleaza dorinta rostita in Art.
J. al aceleiai propunerI. inteadev&, Art. 1 cere intemeiarea drepturi-
lor electorale pe o proprietate de la dece falcI in sus, iar Art. 2
cere ca proportia deputatilor sk nu se intemeleze pe intinderea pro-
ci Po num&ul alegkorilor ;
Pentru ea modul representarii unel clase trebue A stea in
dreapta proportie cu modul representrit celor-lalte clase, ca s nu
se dea une clase precumpgnire peste cele-lalte ;
Pentru ca nu numaI clasa razailor, ci i acea a locuitorilor
satenI, precum i acea a oraelor tinutale, astadI sunt representate

www.dacoromanica.ro
 467

numaT cu cite un deputat de fie-care tinut ; lasind a lice, el unele No. 1980.
din clasele societtil nu sunt niel decum representate (precum clerul Proc.-verb.31.
1867
de latear,'), iar altele, precum acea a inteliginteT si acea a comer- 21 Dec em.
tuldf, numaT inteun mod foarte marginit si neperfect;
Pentru ea numrul alegkorilor se iea de basa numaT acolo,
unde este introdus sufragiul universal, iar nu si acolo unde sunt re-
presentate numaI clasele societtil
Pentru &A cu acelasT cuvint si cele-lalte clase ar putea cere
sl fie representate in proportia numrulul aleg5torilor sag cu alte
cuvinte sutragiul universal un.mod de alegare care presupune esis-
tinta maT multor conditiT si garantiT morale;
Pentru c dupa ce odat am rostit dorinta de a ne uni cu
tratiT nostri de peste Milcov, nu se cuvine a propune basele viitoareT
representad fara intelegere prealabila cu et, lasind a lice, ca propu-
nerea de tap' este chiar de prisos, dup co Adunarea ad-hoc a ales
o comisie speciala pentru achestia legil electorate privitoare la vii-
toarea Adunare legislativ.
(Subscris) C. Hurmuzach i.
D-Iul D. Oracte iea apoT cuvintul si sprijine incheiarea majori-
OW, ar6tand c ea nu este in contra4icere cu sine insasT, dupa cum
arata d-luT Hurmuzachi in deosebita sa socotint.
D-luT C. Hurmazachi declara, el la aserninea argumente nu
voeste a rspunde.
D-luT Gr. Ba4 (lice, ca in sedinta din 7 Octomvrie am votat
pentru o adunare legislativ care s representeze toate intereselo
natiel. Ca dal% de. aceasta, Adunarea a rinduit o comisie de ur-
gint pentru a elabora un proiect ating6tor de chestia viitoareT legT
electorale, si ca prin urmare d-luT socoate aceasta propunere de prisos.
Adunarea , consultat prin sculare si sedere asupra chestieT
prealabile, hotareste a nu se primi propunerea in discutie.
Se paseste la adeverirea votuluT prin subscriere asupra urmil-
toareT incheied din sedinta trecut :
Astacy, anul una mie opt sute cincl-lecT si qeapte, luna De-
chemvrie in opt-spre-clece 4i1e.
Luand in privire ca Inca la Conferintele de la Viena, in se-
dintele din 17 si 19 Martie 1856, inaltele PuteiT ail prev'c,lut casul
de neintelegere in privirea drepturilor si a interprctatiel viitoruluT
act constitutiv al Principatelor Romne ;
Luand in privire ca Art. 25 al Tratatulul de Paris a pus Princi-
patele sub garantia colectiva a tuturor Puterilor subscriitoare;

www.dacoromanica.ro
 468

No. 1980. CA prin urmare orf-ce aleare a drepturilor Principatelor, din

Proo.-ver5.31.orI-ceparte ar veni, ar fi contrar stipulatiilor TratatuluT;
1857
21 D ecem.
CA in aseminea cas Principatele sunt datoare indrituite de a
face un apel la neprtinitoarea i hotritoarea interventie a Puterilor
garante;
Luand in privire c i in viitor pot a se inftosa neintelegerI
care O. cear interventia Puterilor garante ;
Luand in privire ea pentru ca garantia Puterilor subscriitoare
Tratatulul de Paris s fie luarAtoare i folositoare pentru Principate,
trebue a se da acestora un mijloc regulat i neatirnat, prin carele
ele la orl-ce trebuint s poat cere i dobandi sprijinul fAgAduit;
Luand in privire c de si dupl vechile Capitulatil, in puterea
crora Principatele pAstrat deplina suveranitate, ele ail avut
dritul de a trimite soll i agentI politicI i comerciall la Puterile strAine
si de a primi aseminea de la aceste, drit pe care si In urma Capitu-
latiilor esercitat maI mult timp; totusl astgli Principatele sunt
redus2 de a avea numal cate un singui agent politic langd inalta
Poart;
CA' de si dup. Art. 403 din Reg. Org. acestI agentI trebue
fie numitI numal de etre guvernele locale si dintre prnintenr, astglf
ins trimii ambelor Principate sunt strainl i impusT de ctre
Poart; si prin urmare e sunt departe de a fi representantll Princi-
patelor si de a apra drepturile lor;
Luand in privire c dupa noua positie creat. Principatelor prin
garantia colectiv a Puterilor subscriitoare TratatuluI de Paris, acestI
agentl nu sunt i niel pot fi indestul'torT pentru a representa Prin-
cipatele i laugh' Puterile garante;
Luand in privire c f.r a se hotri si precisa anume calea
legal i permanenth, prin care Principatele, la orl-ce elcare a drep-
turilor lor, sa poat liber reclama sprijinul Puterilor subscriitoare
TratatuluI de Paris, garantia acestora n'ar putea cu deplintate rs-
punde la trebuinta european si la bine-fackoarele cugetrI care ail
presidat la inflintarea
Pe temeiul vechilor CapitulatiI ale Principatelor si al Art. 25
din Tratatul de Paris;
Adunarea ad-hoc a Moldovel doreste ca marinimoasele PuterI,
la viitoarele Conferinte s bine-voiased a prevedea si a statornici
calea prin care Principatele-Unite, la orI-ce clcare a drepturilor lor,
din orT-ce parte ar proveni, s' poat cere i dobandi puternicul spri-
jin al marehif Areopagiu.
Subscriti pentru in unanimitate.

www.dacoromanica.ro
 469

Se mal pete la adeverirea votuluI prin subscriere asupra ur No. 1980.

matoareI incheieff din edinta trecut: Proo.-verb.81.
1857
AstdT, anul una mie opt sute cincl-decI i eapte, luna Dechem-
21 Decent
vaie in dou-decI ile.
Adunarea ad-hoc a Moldova dorete ca la viitoarea organisatie
a t6riT sa se lea de bash urmtoarele principiI:
Avtochefala biseric ortodox a Moldo-Romaniel, fiica 0
membru a und sfinte sobornicetI i apostolicetT bisericI de Rsrit,
al careia cap i inceptor este Domnul i Dumnedeul nostru Isus
Hristos, marturisete i pzete fr schimbare toate dogmele i sfin-
tele canoane. apostolice i sinodale, precum i toate sfintele traditil,
conformndu-se in totul cu credinta bisericif RsrituluT, pentru care
i pe viitor, la cas de nevoie, pentru pastrarea unittif credinteY, cand
Stantul Sinod va gsi de cuviint, s se poat consulta in dogme cu
biserica ecumenichi.
Organisarea invtaturilor clericale inteun mod ca preotimea
atat monahicA, cat i mirean s posedeze cunotintele claselor filoso-
fice i teologice.
Organisarea monahismulu1 dupre nite conditiI folositoare Sta-
tulul i religier, potrivit i cu sfintele canoane.
inaintirea In functiile i rangurile bisericetI s fie basat pe
eruditie i moralitate, dovedite prin acte i merite vederate.
Potrivit sfintelor canoane, drepturilor cleruldf ab-antiguo 0
a legil fundamentale a tril, alegerea mitropolitilor i a episcopilor
va urma a se face prin Adunarea obteasca a Ora' i se va intri
de catre eful Statula Aceasta Adunare va fi format de ctre de-
putatil legislativd, Sinodul i representantiI estra-ordinari al' clerulul
monahic i mirean din 'fie-care tinut al eparhief vduve.
TotI servitoril bisericesa Mr& osebire vor fi salariatt; el
vor avea acelea0 drepturf politice ca i ceia-laltr cettenI, in cuprin-
derea legil electorale ce se va vota de catre Adunrile intrunite ale
ambelor Principate. Prnintul ce, dup Regulamentul Organic, este
dat parohilor stetY, II-se va da i in viitor; bine intelegndu-se cA
odat ce se va fixa salarul inteun chip indestultor pentru preotif
stera, se va rdica de asupra proprietarilor sarcina ce-I privete astdl
pentru intretinerea preotilor stenI, lsandu-se in dispositia parohilor
numal casele i gradinile stapanite astadf de tagmele bisericetI.
Salarul i cele-lalte foloase materiale ce se vor asigura eleruluI de la
parohiile ortodoxe, se vor recunoate i cleruluI de la parohiile catolice.
Fondul clerical atat al episcopilor, al monastirilor WA ose-
hire, al schiturilor, cat i al bisericilor de mir va forma o singura

www.dacoromanica.ro
 470

No. 1980. casa administrat5. de departamentul averilor bisericestI. Sub niel un

Proc.-verb.31. cuvint egumeniT monastirilor nu vor mal putea tinea pe seama lor
1857
21 Decem.
moiT, ca pe viitor sa nu aiba a se ocupa de cat de implinirea inaltel
misil spirituale care le este ineredintata. Budgetul cheltuelilor de
peste an se va face de catre Sinod si Ministrul culturilor, si ca toate
smile caselor publice, va fi sup us controluluT Adunaril legislative.
Dup indestularea trebuintclor bisericestI si a salaruluI servitorilor
spiritualI, prisosul veniturilor se va intrebuinta intru sporirea in-
v5taturilor publice si alte ased.lminte de bine-facere public, principiii
recunoscut si prin Art. 6., . s. din leg,ea pentru oermuirea averilor
monastiresti.
Catedrele de religie prin toate scoalele StatuluT de prin
tirgurT si sate, precum si prin cele private s fie tinute de preott
Asedamintele speciale i staturile pentru episcopil, mo-
nastirl, seminaril, dicasteril, bisericl de mir i alte institutiT hiseri-
cestI se vor proiecta de Sfntul Sinod; insa pentru a avea putere de
legY, vor trebui a fi intarite de guvernknint, i anume acele de
natura administrativa se vor supune sefuluT StatuluI, acele de na-
tura legiuitoare se vor desbate i vota maI intaiii de Adunarea
legislativa si apol ca orT-ce alta lege se vor supune Domnitorului.
10: EgumeniT tuturor monastirilor din teara, precum si rectoriT
seminariilor Mira osebire sa nu fie dintre strainT, niel dintre aceT care
In viitor s'ar hirotonisi in str'inatate far% autorisatia bisericiT din tear.
Toate bisericile si monastirile din tear s, atirne de juris-
dictia opiseopilor eparhiotT respectivl in intAia instal* si de Sinod ca
instanta de apel.
Nimenea din tagma clericala sa nu fie condamnat si de-
stituat fr o judecata prealabil dupre legT si canoane.
MitropolitiT si episcopiT se vor alege in viitor din top membriI
clerului monahic, cerndu-se de la candidatT numaT virtutile i condi-
tiile spiritua/e cerute de sfintele canoane, precum i eruditia teologica.
Regularea chestieT monastirilor pamintene inehinate lo-
curilor de jos, ca o chestie ce este cu totul in competinta t'e'ril de
a o deslega dupa reservele ce adunarea Ad-hoc si-a facut Inca in
sedinta din 3 Octomvrie (protoe. V), este pstrata viitorulul guver-
nmint al Vern' in deplina sa autonomie.
Subscriti pentru in unanimitate.
Conform . 79 din Regulamentul AdunriT, d-lul vice-presidentul
declara c Adunarea a Inetrviintat amindou5 incheierile de maT sus.
D-lul D. Grade ceteste incheiarea majoritatil Comitetulul pro-

www.dacoromanica.ro
 471

prietarilor mid atingeteare de procesele nelegiuit hoterite, de la No. 1980.

punerea in lucrare a Regulamentulul Organic incoace: Proc.-verb 31.
representantil claseI proprietarilor miei (rezes1"), astadI 1857
21 Decem.
in 30 Noemvrie 1857 adunandu-se in Comitet, s au consultat asupra
dorintelor speciale ce i-ati insrcinat mandatariI lor 'de a rosti in Adu-
narea generala a teril, pentru ca apt:A ele s ajunga marilor PuterI
garante ale Principatelor Romne.
Pentru dorintele generale, rezesii a votat impreuna cu d-lor
proprietaril marl', nu clerul, Cu tirgovetiI cu locuitora pontasl.
El, mat mult poate de cat orI care alp, a dorit i doresc re-
forme drepte i mantuitoare.
Rezasil at' dorit i doresc mal mult de cat orI-care un Print
strin, pentru ea dupe, lungl suferinff, dupa lungi nenorocirl i ne-
dreptetl, numal in acela vor putea gesi i ei un sprijinitor, un ape-
rater si un adeverat printe.
in adever, clasa rzesilor nu numal ca representeaze pe locui-
torn' bstinasl aI Romanid, dar multl din el sunt si coboritorI din
familiile cele mal ilustre ale natid, care faceail odat fala i aperarea
terit
dirisoavele sa uricele vechl, care constitua proprietatea rezesilor,
fac dovad, ca aceste propriettT in cea mal mare parte sunt casti-
gate de suitoril ion ori cu pretul sangeluI pe cmpurile luptelor
pentru aperarea Vera, eel pentru slujbe insemnetoare fecute in tim-
purile pcil i vrednice de resplatirea patrid.
Un aseminea trecut nu cste nicI cum potrivit cu starea ticaloasa
in care rezesiI sunt ast411; pricinile nu se pot atribua nevredniciel
sail neactivitetiI Ion; facturl netgeduite sunt care arat, c decadenta
lor vine din intimplrile din afare,, care Wean atat de des Frz i atAt de
lung timp peste teal* i maI cu seam inch' de la prigoniril din
luntru, de care el de un timp incoace pururea i in tot chipul
lost lovitT.
Dupe retragerea din teara a armiilor straine, nu apuca bine
rezesil a se liniti, a se ae4a, a se bucura de linistea pacir, mal
imbuntati bucatele i campurile lor jfuite, &and se vedeati atacatl
bantuitI de mcgiesiI mosiilor lor, megiesI tari i puternicl, unil prin
mijloacele lor, prin legeturile lor de familie cu DomniI, prin
putere directa i indirecta ce aveati in carrnuire; i asa bietir rezest,
prigonitI de totT, nesprijinitI de nimene, IT vedead ved
lor parte perdute prin strimbe judecett ha chiar prin directa si In
putere rapire ; iar alta parto prin cheltuell impiltoare i Mt% folos
ce erail osanditi sA facai tirindu-se indelungatl i nenorocitl anI pe

www.dacoromanica.ro
 472

No. 1980.la t'Ole tribunalurilor, unde nu g.sia membri de cat cele mal' adese
Proo.-verb.31.
ori pe megiesiI i mpiltorii lor.
1857
Domniile se schimbati in Principate foarte des; alt, data in tot
21 Decem.
anul, alta dat si mal des; cum Malta Poart vroia.
De 'cate orT venia cate un Domn noti, de atatea orI megiesii
rzsilor ceI puternicI, care pan atuncI le luase mal de multe orl
cate o buctica de mosie, spre a-vi legitima ceca-ce .rpise si a mal
lua o bucat, se tanguiati DomnuluI cA, rzsil i-ali impresurat
sati ca are schimburl orI cumpraturI in mosia lor i el o st-
pnesc, or nu vroesc a le recunoaste drepte; scoteail indat cartI
de hotaritur, ertI de judecat de la Doma de la velitil boerl,
sub nume de impresurare, de indreptarea hotaruluI, pe semne firestI,
pe semne intelese sati cu drit de prtsie, 41 mal fcea un document
si asa mal lua de la bietil rzsI cate o bucat de mosie.
Cate data venia in tear. si DomnI bun, cu frica lul Dumne-
del'', care mal scuteati drepturile rvsilor, dar aceasta nu ducea
mult timp, ccI jlbile si intrigile boerilor faceail schimbe indat.
Jata in scurt inceputul decadentiI materiale i intelectuale a
clase rzsilor; cc cu cat razasul era impresurat, cu cat era silit a
se tiri prin judecAtI, cu globirl i cheltuell grele, cu cal i se strim-
tora mosia strmoseasc, cu atata perdea mijloacele de vietuire, de
ingrijirea cresteril i educatiel copiilor seT, i asa cer maI mult1 din
neamul lor ajunse a fi simpli luertorT de pmint, multI lipsii chiar
de cunostinta cea mal elementar, adec de a scri si de a ceti.
Reglementul Organic, avnd in vedere trecutul, a vrut a pune
un cap't
Prin Art. 291 din Capul VIII-lea se hotreste ca s se faca
obsteasc hotritur spre acest sfirsit, pentru a se da odat si a se
asigura pentru tot-deauna dreptatea celul-ce va dovecli c o are; a
statornicit prin maI multe articole un ordin legal, comisa de cerce-
Oil locale, tribunalue judecatorestI inferioare i superioare, unde fie-
care dea reclamatiile, s-sl fac apelue, inftoseze docu-
mentele, s doverleasc capete dreptul.
Daca acest ordin de lucrurl s'ar fi pzit de guvernurile ce a
fost de la punerea in lucrare a Reglementulul i s'ar fi lasat sloboda
cala ce se insemnase, dac tribunalurile ar fi fost compuse cum le
cerca Reglementul, dac procedura ar fi fost acea prescris, dacA
riuririle i poruncile nelegiuite n'ar fi fost maI tarI de cat legea,
negresit c shracul i impilatul ar fi gsit si el adevrul i dreptatea
cel putin, macar cate odat, dar nu niel decum. Lucrurile
fost cu totul altmintrelea; legea fundamentala s'a calcat; de cate orI

www.dacoromanica.ro
 473

interesul cerca, se calca de Domnul tgrif, se calca de ministril, se calca No. 1980.
apoi de totI amploiatiI ce n'ati tinut la demnitatea lor de judecatorY Proc.-verb.31.
1857
si la constiinta lor de om.
21 Decem.
Aceste adevlSruri a doveglf, dovedi marturisite i publicate chiar
de guvern.
Art. 365 din Capul al VIII-lea al Reglementuluf dice: Cnd s'ar
ivi vre-un cas neprevdut in legT, orT dac textul ar fi neinteles, atuncI
Divanul Domnesc dncl socotinta sa asupra talcuiril legiI sa asupra
trebuintel de a se legiui din noti, va instiinta pe larg prin raportul
s'el pe Domn, care Il va rindui la luarea aminte si la cercetarea ob-
stestel obicInuite Adunarl; aceasta Adunare va hotri adevrata
telegere a 'lega, si in neprev'dute intimplarI va aseda alta din noti,
care intarindu-se de catre Domn, va sluji de regula neaprat.
Pe acest temeiti, Art. 318 din Capul al VIII-lea al RegulamentuluI
hotreste, ca este oprit cu totul instantii/or a cere sati a primi des-
legarT in procese de la instantiile mal inalte sati de la Departamentul
dreptatif ; ca in casurl de indoiala, Departamentul dreptatii primind
raporturI pentru aceste castra, va pregati memuarurI, care la vreme
prin mijlocirea Domuulu se vor supune obstestir Adunar( spre a
face potrivite noutS
Prin aceste Articule se lamureste, ca drit de a esplica sati de
a face lege era dat nurnaT i numal obstestei Adunan; cu toate
aceste sute de deslegar1 se da pe tot anul de domniI ministri i de
DomniI triT, unele improtiva altora, dar toate improtiva lega.; cate
odata prin rstalmaciri desfiinta pe cele vechl, chiar si pe cele fun-
damentale, satl le da un simt contrar i Cu acest chip punea dreptul
in vrointa i dispositia ori caruia judecator, i numa cel-ce nu vrea,
nu abusa de puterca
Dou'e' groase volumurI cuprind dovedile acestor triste dar marI'
adev6rurl.
Ca sa le onumeram pe toate i sti le asemaluim intre ele, ar
fi s'a' ne lasrn intr'o lucrare foarte intinsa; ne vom mrgini dar a da
fapte generale si vom cita numaI triste resultaturI.
Pe temeiul Reglementulul, obsteasca Adunare a votat la 1834
legea pentru primirea reclamatiilor de impresurarl i pentru chipul
cum sa se urmeze; aceasta lege pune un termin de un an pentru
ca totl proprietaril ctI s'ar crede impresuratI de megiesI sa reclame,
sub pedeaps, ea' acel ce nu s'ar folosi de acel termin, s pearda
pentru tot-deauna dritul reclamatieI in viitor.
Dupa trecerea de mult timp de la implinirea aceluI termin,
iesi o simpl deslegare rostitoare, c daca un proprietar a reclamat

www.dacoromanica.ro
 474

No. 1980. asupra megieuluI sti, iar acesta n'a reclamat in termin asupra
Proc.-verb.31. celuI intaitl, acest din urma s se poat ajuta cu reclamatia facuta
1857
91 Decem.
de ce! intaitl.
Aceasta deslegare in adevr a deslegat drumul nelegiuiriI O al
sparcuiril proprietatiI razaqeOI.
S'a5 *Tut protesurI infiintate de unde nu aveatt flinta; s'ail v6-
4ut semnele cele maT firetI r-sturnate, movilele seculare schimbate
in moOnoaie, riurile intoarse din cursul lor, podiurile prefcute in
vgaunT i esurile suite pe virfurile dealurilor O ale muntilor; s'ati
*lilt reclamatiI ea moOa cutare impresura cu o bucata de loe pe
moOa cutare, kii judecata a hotarit ca moOa intreaga s se dea aceluI
care reclama sub nume de impresurare numal o parte dinteinsa.
Din asta stare de luerurI, maI multe moOI razaetI ce maY
rgmasese, mal s'ati desfiintat cu totul, iar pe alte locurI li s'ail lasat
numaI vatra satuluI, in cat strimtoritI din toate partile, oprindu-li-se
drumurile, apa de but, adapatorile vitelor, multi din nenorocitiT it-
z4I ail fost silitI a-si parasi chiar vetrile stramwO,I i a se impra--
tia in lume, orl a se supune la megieOI lor a face boerescurI, i
numaI cu acest chip scapail in pace; iar altT multI raza0 pstreaza
inca pentru toata proprietatea numaI uricile i documentele, ca o
dovada strigatoare la cer, ca pamintul ce-1 cump6ra asta0 cu munca.
i sudoare a fost data dobandit de strabuniI lor cu pretul sangeluI
lor, aprandu-1 despre nvlitoril de afara, pamint pe care urmaOI
lor nu 1-ati putut apra de navalitora din launtru.
S'ati mal vb'qut protesurl urmate intre dou6 persoane, iar ho-
trtrile aduse intru implinire aa in cat s'ail luat moOile la al treilea
O al patrulea persoana, asupra carora niel fusese reclamatie, niel ele
fusese chemate in judecata i.14 tot cursul protesulul; protestatiile asu-
pra ast-fel de nedreptatI avura de multe oil resultat cate o hotarire
a DepartamentuluI drepttil intrita de Domn, sail eel mult a Diva-
nulul Domnesc, O Cu aceste hotarirI nu se fcea de cat se intria
strimbtatea, glicand ea aducerea intru implinire este pe forma; i cu
acest chip moOa celor-ce niel fusese traO in judecata, niel judecaff,
niel osa,nditl macar nedrept de instantiile competente, r6manea perduta.
Ast-fel de stare de lucrurY, care ajunsese la cea de pe urm.
estTemitate i a carora resultaturI pentru razal formeaza o serie de
drame, pretutindene ele ar fi tras urmarl penale; la noI n'a fost de
cat un lung ir de tanguirI, de saracie, de lacrimY O de chemare la
judecata luI Dumnec,leti, cad pe pmint nu mal era dreptate.
Dupa 14 anl de strimbatatI, cedand glasuluI poporulul, care
trebuia sa fie data glasul ILA Dumne4eti, multI din cel-ce prin func-

www.dacoromanica.ro
 475

tiile lor calcase legile, multI din acel ce profitase din aseminea M- No. 1980.
eld, se asociara cu eel mpila i strimbatatitT, protestara la 1848 in Proc.-verb 31.
1857
contra abusulul i cerura sfanta pazire a Reglementulia; in asta ce- 21 Deoem.
rere in adev6r se vede un mare contrast; eel impilatY cereati sfanta
Wire a ReglementuluI, pentru ca s dobandeasca desfiintarea celor
nelegiuit fcute i punerea in lucrare in toat curatenia i puterea
ReglementuluI ; iar ce!ce se folosise, ceI-ce calcase legea, cereail
sfanta pazire a ReglementuluI, pentru ca s dobandeasca sfanta pa-
zire a Art. 364 din Cap. al VIII-lea al ReglementuluI, caruia da un
inteles, c garanteaza pastrarea a orl-ce hotrire cat de nedreapta
de nelegiuita, child ea va fi intarit de Domn.
Asta protestatie, luata In puterea cuvintelor rostite, dovedeste
ca Reglementul nu s'a respectat.
Fostul Domn Grigorie Ghica, intrand in Domnia t'ril, a vroit
a supune uneI nou revisil nelegiuitele hotrirl date de la punerea
In lucrare a Reglementulul; el se intemeia intru aceasta pe cunos-
tinta proprie ce avea de starea lucrurilor trecute i pe raportul unei
comisil de boerI ce se numise pentru a esamina trecutul si a pro-
pune imbuntatirile trebuitoare. Iat ce ciice acea comisie in privinta
decanicestI in raportul 865 :
Nenum6rate abusurI nscut aseminea din o rea administratie
a drepttil; tribunalurite nu erati mat mult adpostul adev'e'ruluI
al drepttiI, adpostul celul slab in contra celtif tare, ci dimprotiva
niste adunaturY, de unde ieia hotariff facute maI inainte la Palat.
Scaunele erati impodobite de judecatorI ignorantT si de o probitate
suspecta.
0 procedur incurcata, decrete domnestI, hotari cele maI
chestil de drept; cu asa chip desgusta pe jluitorI si-I facea a hies.-
tema starea de degradatie in care picase dreptatea lor.
Aceast, dorinta de dreptate a Domnulul Ghica nu s'a putut
pune in lucrare din pricina opositieI ce s'a format din partea celor-
ce fcuse parte la calcarea legilor si la foloasele trase din aseminea
cleare.
Nu ne vom duce a mg c'uta si aiurea mrturil, ele sunt date
proclamate cu unanimitate de intreaga Adunare ad-hoc.
hi sedinta din 14 Noemvrie unul din cel maI vechf si mat probl
amploiatI aI ramuldf judecatoresc, cetind raportul pentru neatirnarea
WO administrative de partea decanica', cu colorurl drepte i adev6-
rate a facut tabloul i istoricul cum erati organisate tribunalurile, cum
se imprtia dreptatea, cum judecatorul nu avea nicI un scrupul pentru
a calca legea si a impila pe r'zasI, pe vduva si pe srac.

www.dacoromanica.ro
 476

No. 1980. nedinp din 20 Noemvrie, cAnd s'a cetit propunerea pentru respon-
Proc.-verb.31.
sabilitatea ministrilor, unul din considerantele proiectulul cuprinde:
1857
21 Decem..
LuAnd in privire cA lipsa de responsabilitate este causa cA par-
tea judecAtoreascA, in ice s fie organul legil i pAstrAtoare a drep-
turilor si a averil cettenilor, i prin urmare s fie o putere neatir-
natA i respectat i de guvern si de tearA, a devenit un corp de
functionarl directI al Domnulul, supusT nu la legT, ci la ordinile
aceluia ;
CA ea este causa puteril estralegale ce unil din ministril Drep-
talii insusit prin simple raporturl cAtre Domn, ha i chiar prin
simpli apostilil de a anula hotarirI prin rstAlmcirl i necompetente
ordine, de a pune in indoialA si in nesigurantA tot ce este mal sfAnt
In lume: proprietatea, si chiar de a srarAma de-a dreptul legiuirT in-
tregl i insusI stipulatil din codicile civile i penale.
Si, in stirsit, maI esist. o dovad i mai puternicA si mal pre-
sus de toate despre dispretul pentru stAnta lege, despre cAlcarea dum-
neIeestilor dreptAtT, care siste.matic ati esistat i esist in Principate,
aceasta este strigAtul unpim al natieT romAne din ambele Principate;
ea' regimul Domnilor pmintenI fcut timpul i nAzuirea la Areo-
pagul Europel ca s dea RomAnieT un Print strain, singurul care
poate sA introducA in tearA marea trebuintd, de care totT locuitoril.,
maT ales eel* slabI, sunt insetatl: dreptatea.
lard dovecilile cum si pe ce cale s'ati adus pe rzsiI in cea de
pe urmA strimtorire, in cat multi astAII luereazA boerese pe drept
pmintul ce li se lAsase de strmosiT lor, pmintul care in multe lo-
curl formeaz proprietstY marl, trumoase si intinse.
Se vede cA se simtise de mult in Moldova la ceT puternicT sl-
bAciunea lacomieI de a rApi mosia celuI neputernic. De vreme ce o
constiintA mustratA saa un simtiment de dreptate a dat motivul care
a statornicit un vechia obicei al pamintulul, pAstrat din vechime
apol prefAcut si in lege scris; acest obicei, cuprins in . 1630, C. g., lice:
Prin stpAnirea In termin de 40 ant nu se ajut acei puternicI, ma-
car de i prin hrisoave se va cuprinde acea cu strimbAtate i in pu-
tere stApAnitA impresurare lucrurilor nemiscAtoare, acelor neputernicl.
Asa dar: luAnd in privire A deslegArile date de Domnul Ve'riT
si de ministri, care ati slujit de legT, fost si nicI sunt valabile, dup.
Art. 395 si 318, Cap. al VIII-lea al ReglementuluT, dupA cartea a VII-ea,
titlul 45, Cod. Drep. Roman, care lice: Sentina fAcut. de &are presi-
dentul (Domn) in contra competinteT sale, nu are putere de judecata;
Relatam a praeside sententiam contra solitum judiciorum ordinem-

www.dacoromanica.ro
 477

autoritatem rei judicatae non obtinere certum est. Codex juris Romani No. 1980.
libro VIII., titulo XIV); Proo.-verb.31.
1857
Land in privire c hotrirea ce db.' judecAtorul nu are niel o 21 Decezn.
puitere si este nul, cand ea este afar de datoria sa i iesit din
simtul legiI, Art. 170 de regul. juris. (Factum a judice quod ad of-
ficium ejus non pertinet, ratum non est);
Luand in privire c o sentintd tcut in contra legir, fiind
sine neputernic i nul, nu are trebuint de apelatie. (Digesta libro
XIIX (?), titulo VIII: Item cum contra sacras constitutiones judicatur ap-
pelationis necessitas remititur)). Digesta libro X. I, IX. tit. VIII.: Quae
sententiae sine appelationes rescindantur);
Pe temeiul dar a obiceiuluI pamintuluI, cuprins in . 1938 in
Codica civil statornicit maI cu deosebire pentru rzsI i eel
neputernicl, jertfitY celor tart i puternicl; rzsiI impilatff, osndiff ne-
drept i nelegiuit desbrcatl uniI In parte si unil in totul de avut
lor, vin astdl i reclarnand dreptul lor, el" cer de la drep-
tatea Marilor MonarhI, care ati luat in aprare natia romn, slab
.
ca la viitoarea organisape s fie in vedere:
1. Ca obsteasca Adunare a .t'ril s fie indatorit' de a numi
din sinul el. o comisie de 18 barbatl probi i competentI, care inteun
termin indelungat pe larg s primeasc tnguirile mpilaiIor, i eke
din aceste tanguirl le va gsi drepte, adie: cte hotrirI se vor des-
copen i c nu sunt intemeiate pe Reglement, pe legl sail pe regulile
proceduriI, ei pe deslegrile, pe drumul arbitrariulul si a nelegali-
t.tiI, acele hotrirI, in sine fiind nule, s se declare desfiintate; st-
pnirile sa se pue in statu-quo, adie : cum se gsia inaintea r-
piriI sail a aducerir intru implinire a nelegiuitel hottirirl. i cel-ce
se vor socoti in dreptate, (ac reclamatiile i s se judeee dupg
legl dup dreptate prin instantiile competente
Ndejdea rz'silor si a impilaWor este mare, pentru c' ea este
intemeiat pe dreptate, care in vecI nu pere; ndejdea lor este si-
guril, pentru c' aceast, dreptate o asteapt de la eel maI puternicl
mal marinimosI MonarhI a EuropeY, care intoemaI ca i providenta
si a plecat urechile la glasul until popul nenorocit de impilrile de
din afar si din luntru, si care strigd ca inaintea cerulul: dreptate
mantuire. Cum un aseminea glas oare, care astdi rsun din inltimea
Carpatilor pn la cele-lalte hotare ale Oril, s, nu-0 gseasc ee'sunet
i comptimire in inima acelor care sunt pe primint icoana luI Dum-
nedeti ? S'ar putea oare ea aceast epoh de mare dreptate, cnd se
chiam la fericire pe toate clase/e popululul din Principate,
care ail fost jertfa nedrepttil, a impilriI si a nefericiriT, rzsiI lo-

www.dacoromanica.ro
 478

No. 1980. cuitorl bqtinasI aT Romnie, s r6me el singurI perdutI de vechile

Proc.-verb.31. lor drawl si de stramoescul lor pmint? Sentimentul de dreptate,
1857
21 Decem , care a insufletit pe glorioiT subscriitorl al Tratatulul de Paris, astdl
representatT prin nobila brbatl cc. compun comisia international
din BueuretT, este o sigur inchizAluire pentru rziT din Moldova,
el si pentru dinsiT a btut oara reperatieT, oara bine-cuvintat; dar in
seculile seculilor fie numele acelor ce vor pune cap't suferintel Ro-
manilor si in deosebT a impilatilor i strimbttitilor, acelor ce vor
reaseda in Romnia imp6rAtia luI Dumnedeil, imptirtia drepttiT.
(Subscri) pentrn D. Cr a et e, C. Mor un, V. N eculail, N.
Bosie, V. Zaharia, St. Cann, G. Varian, A.
Hrisanti, G. Masian, Chin CiocArlie, C. B-
drti, C. tiun. Contra C. Sturdza, C. Hur-
muzachi.
D-luT C. Hurmuzachi ceteste in causa aceasta deosebita sa so-
cotint, cu care s'a unit i d.lia C. Sturdza (Vasluiti):
Socotinta d-luT C. Hurmuzachi.
Subscrisul nu se poate uni Cu propunerea majoritta:
Pentru c.. starea lucrurilor, descris Cu aata esageratie, se
atinge de o epoli de mult trecut, iar nieT cum de acea inaugurat
prin Regulamentul Organic, care a organisat i ramul judeetorese, a
infiintat trel instantiT judecatoret1, i dal% de aceste, spre maT mare
garantie a impricinatilor, a legiuit nu numal controlarea sentintelor
judeciitoret1 prin jurisconsultl aI Statulul si prin Ministerul justitiel,
ci inc a mar supus validitatea lor i cereetra i confirmril Dom-
nitorilor; msur de ingrijire ce nu esist aiurea;
Pentru ca in urmarea Art. 391 si c. 1. din Capul VIII., sectia
XIII. din Regulamentul Organic, spre a se pune capgt nenumrabilelor
judee41 atingkoare de hotar', de rdluiri i de impresurrl, a fost
publicat un termin de reclamatie de un an, de la 20 Septemvrie 1834
'Ana la 20 Septemyrie 1835, in care termin toata lumea a reclamat,
chiar si aceT ale cArora mosil nu suferiail nicl o impresurare ;
Pentru e. o lege special, votat de obsteasca obicInuit Adu
nare in anul 1839 si intrit. de Domnitorul de atuncea, si anume: le-
ginirea pentru stingerea proeeselor de impresurirl, a infiintat chiar
si o deosebit' procedurti pentru cercetarea si hotrirea tuturor recla-
matiilor facute in terminul maI PUS argtat;
Pentru cA pe temeiul acesteI legiuirT, toate reclamatiile s'ail
clasificat de &Are Divanurile t'c'ra de sus i t6riT de jos; s'ail cercetat
la fata loculuT si s'ai1 hotrit in tot anul cte 136 de pricinI, la fata

www.dacoromanica.ro
 479

loculul, in fiinta impricinatilor prin arbitril ales din anandons Or- No. 1980.
ille, impreun cu inginerul tinutuluI, carele pentru acest sfir0t a 0 Proc.-verb.31.
1857
ridicat planul mo0ilor impricinate;
21 Decem.
Pentru cA toate reclamatiile cercetate 0 hotArite la fata lo-
culdl in modul mal sus arkat s'ai1 supus apoI qi cercetAril 0 hoth-
ririI tuturor instantelor, precum i confirmAriI Domnitorului;
Pentru c multe din legiuirile infiintate dap& promulgarea
RegulamentuluT Organic stall Mart de cAtre ob0easca obicInuit.' Adu-
nare, altele s'atz incuviintat de ea ;
Pentru cA abusurI ail fost, sunt qi vor fi pretutindene, iar
mal ales la nol, unde cuno0inta legilor nu este conditie neaprat a
ocuplriI loeurilor judecAtore0I;
Pentru c cu toate aceste am avut 0 judecAtoff bunt' 0 dreptT,
am avut 0 in Ministerul justitieI funetionarl nepArtinitori, cari ail des-
fiintat urmrile abusurilor sail ale ne0iinteI;
Pentru cA toate legislatiile intelepte cautA s5 imputineze pro-
cesele 0 prin aceasta s asigureze proprietatea i linkaita petrecere
a coneettenilor, pentru care sfir0t ele ail i adoptat institutia pre-
scriptieI;
Pentru c'a i Regulamentul Organic a proclamat acest prin-
cip salutar, legiuind in Art. 364 din Capul VIII., sectia VII., urmA-
toarele: Spre contenirea insemnatelor nepriintI a inoiriI judecatilor
qi a necuviintilor, care urmeazA prin nestatornicia celor judecate i a
proprietAtll, precum qi improspdtarea de necurmate pricinl, care in-
vecinicind prigonirile, ail inriurire i asupra caracteruluI personal-
nic, se 1egiue0e A orr-ce pricinA hotArit de Divanul Domnesc, a
cgruia judecat va fi intritO de Domn, este in vecl curmat i nu
se va putea inoi la nicI, o intimplare, niel in vremea DomralluI ace-
luia, niel de Mr% urma0I luI;
Pentru e Codica civilA, fiind flicutO cu multi aril inaintea
RegulamentuluI Organic, Art. 1938 din acea CodicA se atinge numal
de ImpresurArI in putero stApanite, care, laudil Domnultil, ail devenit
o raritate;
Pentru c in fata maI sus citatulul Art., care niel admite
prescriptia in casuff de impresurarl stpAnite in putere, m6sura pro-
push' de majoritatea Comitetulul este chiar i de prisos;
Pentru cA adoptarea propuneril majorittil ar incuraja i
mil de reclamatil neintemeiate intocnial ca in terminul din 1834 0
1835, ar veelnici procesele, ar sdruncina siguranta averiI 0 lini0ea ce-
ttenilor i ar r6sturna temeliile edificiuluI social.
In puterea acestor cuvinte, luAnd in privire i principiile recu-

www.dacoromanica.ro
 480

No. 1980. noscute de toate legislatiile : res juclicato pro veritate habetur (o ho-
Proe.-verb.31. trire judecatoreasca trebue s'a fie considerata ca un adev6r), si: pu-
1857
21 Decem. blice interest non convelli rerum judicatarum auctoritatem (interesul
public cere a nu se sdruncina autoritatea hotaririlor judecatorestY);
subscrisul respinge propunerea de fa.
(Subscris) C. Hurmuzachi.
M6 unes cu aceasta socotinta: C. S1 Stu r d z a.
pune la vot chestia prealabil. MaY multI deputatl desapro-
beaza cu energie aceasta propunere, i declarand a se consfatui, sedinta
se suspendeaza pe d.ece minute.
Dupa redeschiderea sedintet se voteaza asupra chestiel prealabile
prin apel nominal. O majoritate de 55 in contra 11 voturI respinge
din discutie sus citata propunere a Comitetulul proprietarilor miel;
iar 4 mernbri s'ati abtinut de la votare.
D-luI A. Pana ceteste incheiarea ComitetuluI orasenilor :
Comitetul deputatilor din t'irgue'', incheiancl lucrarile sale, arc
onoare a le imparlasi AdunariI in numk de 8.
Un proiect din partea deputatilor portulul de Galatl:
Jos iscalitiI, deputatiI portuluI de GalatT, a onoare a propune:
Organisarea in orasele Romaniet de municipalitatt cu ale lor
consiliurY i cu off care alte asedarY privitoare pe aceasta institutie,
In cea maY mare a sa intindere.
Mentinerea portuluI franc in GalatI, precum si asedarea in
acest port a unuY intra-posit (entrepot) pentru m'Arrue( straine de
orY care fire.
Sloboda i putincioasa plutire, precum i neimpedecarea ne-
gotului de tot telul pe bratul ChilieY pana in Marea Neagra.
7 Dechemvrie 1857.
(SubscrisI) C. N e gr e, A. C u z a.
Un proiect infatosat de d-luI Malinescu i sustinut de altY sease :
Subinsemnatul are onoare a propune urmtorul proiect de
incheiare:
Luand in privire c starea de ast411 a comertulul, a industrieI
si a municipalitatilor cere o neaprat prefacere i imbunttire ;
ConaLetul orasenilor doreste :
Emanciparea tuturor oraselor din Romania. Oborirea tuturor
monopolurilor de orl-ce soiti si natura. Capitalisarea dejmelor i da-
rilor pe paminturile eu embatic.
Organisarea regimului municipal in toate orasele Romanie
prin infiintarea de municipalitatT cu consiliurl deliberante si de orI

www.dacoromanica.ro
 481

care alte institutiT trebuitoare, asa in Cat sa poata rspunde la ade- No. 1980.
v6rata lor menire. Proc.-verb.31.
1857
Libertatea comertuluI si a industriet infiintarea institutiilor 21 Decem.
trebuitoare pentru mentinerea creditulul.
Top aceI ce vor esersa comer t sail industrie in Romnia,
s fie fara osebire supusT la aseclamintele si la toate indatoririle
catre Stat. IasT, 1857, Dechemvrie 9.
(Subscris) V. Malin escu.
Sprijinim propunerea de fata; D. Cozadin i, D. Gheorg hi a di,
D. Ghidionescu, G. lije, T.
Sacalov.
Dou'eproiecte infatosate de d-lur Dr. Fatu i sustinute de altT
sease
Luand in privire ca din nechibzuirl si din nesocotinta guver-
nelor trecute, de la un timp incoace, prin na',valirea until mare na-
mol de Evrel, fara a avea eI inchiz6sluite insusirile cerute de inain-
tirea i folosul bineluI public, a devenit teara i maI ales orasele a
pica sub o sarcin6 grea i cu neputinta de a o maT purta ;
Luand in privire c nu s'a pzit pan acum niel dispositia
Art. 94, Cap. III din Reglementul Organic, ce grasueste : Este ne-
tgaduit ea JidoviI ce sunt imprstiatl prin Moldov, al carora numr
creste din 4i in cli, i cea mal mare parte din el' traesc cu
marea intereselor pamintenilor, folosindu-se de toate mijloacele spe-
culatiilor, cu scderea industrieI si a fericiril obstestl; spre vindecarea,
In cat se poate, a acesteI neincuviintarI, comisiile vor Insemna in foaia
inscrieriT starea i mestesugul fieste-caruia Jidov, pentru ca acel ce
nu ar avea vre-o stare sail mestesug folositor, ar teal fail c6p6taill,
s fie departatl din teal* i niel altiT aseminea sa maT poata infra
In Moldova ;
Subscrisul are onoare a face propunerea urmtoare:
Stavilarea Evreilor de a mai putea veni si de a se asela in ora-
vele trii, gar numaT de aceT ce ar fi inzestratT Cu depline insusirT
cu mijloacele cerute de sfera meserieI ce ar vroi a profesa si prin
care s6, poata fi folositorT tril; inlaturarea tuturor acelora caril nu vor
avea insusirile citate mal sus. 1857, Dechemvrie 3.
(Subscris) D r. F t u.
Sprijinim propunerea de 146: D r. Co sti n, P. Braesc u, D. G h
dionescu, T. Sacalov, G. Ilie.
Luand in privire c strainiT, cariT att dup6 Tratate, cat i dupa.
Art. 99, lit. G, si Art. 14, anexa R. din Regulamentul Organic c'ail avut

(Aote III Documente. VI. 1.) 31

www.dacoromanica.ro
 482

No. 1980. dritul de a face comertul in detail, ci numaT cu deridicata, prin abus
Proc.-verb.31. 0 in contra chiar a reclamatiilor fisculur adresate obstestir Adunarl
1867
21 Decem.
la anul 1832 si 1835, cum si a referatelor catre sfatul carmuitor
No. 9614 anul 1843, No. 285 anul 1844, No.. 8099 anul 1852, ad
devenit a specula a la minuta si a face comer t in bate ramurile,
fara autorisarea guvernuluT i fra intrarea lor in rindul patentasilor,
puindu-se prin aceasta in positie de a trage toate foloasele corneru-
lui fr a se supune i la de-o-potriva, darf cu pamintenir;
Subscrisul are onoare a face urmtoarea propunere :
Toate indatoririle catre Stat s fie de-o-potriva impuse pe totT
acer ce ar esersa comertul sad industria in Romania fara deosebire,
fie parnintenT orT strainT. 1857, Dechemvrie 3.
(Subscris) D r. F t u.
Sprijinim propunerea de : G. A. Varna v, Dr. Cos ti n, P. B r a-
esc u, D. Ghidionescu, T. Sacalov,
G. lije.
0 propunere facuta de d-luT Malinescu asupra proiectulul d-lul
Fatu pentru regularea Evreilor :
SubinsemnatiI fiind de socotinta, c regularea Evreilor este o
msura de camped* municipalittilor si a politieI i ca.' nu merit
de a fi propusa pre a fi inftosata Congresulul. de Paris, rrnane a
se lua in vedere de Litre viitoarea Adunare legislativ.
(Subscris) V. Mali nesc u.
Sprijinim propunerea de fat: G. A. Varna v, D r. Ji ea n.
Un amandament de d-lul D. Grigoriu asupra proiectuldi d-luT
Mlinescu :
La proiectul de incheiare inatosat de d-luT V. Malinescu din 10
Dechemvrie.
La Art. 1, pentru emanciparea tuturor tirgurilor din Romania,
sa se adaoge de orl-ce fel de privilegiti, iar cuvintele capitalisarea
embaticurilor si a dejmelor sa se suprime.
La Art. 4 s, se stearg cuvintele la asediminte qi.
1857, Dechemvrie 10.
(Subscris) D. Gr ig or i u.
Un sub-amandament dat de d-luT Gr. Varnav tot asupra propuneril
Mlinescu :
La proiectul de incheiare infatosat de d-luI V. Mlinescu la 10
Dechemvrie.
I. La Art. 1, pentru emanciparea tuturor tirgurilor din Romania,
s se (Pea emanciparea tuturor oraselor de residentie din Romania
adaogandu-se de orT-ce f el de privilegiT, iar cuvintele capitalisarea

www.dacoromanica.ro
 483

embaticurilor vi a dejmurilor s se suprimevi la Art. al 4-lea s se No. 1980.

qtearg cuvintele -la avedminte vi. 1857, Dechemvrie 10. Proo.-verb.31.
1857
(Subscris) G. A. VArna v. 21 Doom.
0 propunere a d-luI Galiardi sprijinit de altI trd:
LuAnd in privire c Art. 23 din Tratatul de Paris garanteazg
Principatelor Dunrene deplina libertate de comerchl;
LuAnd in privire el prin acelavI Tratat anexandu-se o parte din
teritoriul Besarabid catre Moldova, politiile comertante de pe malul
DunriI, desbrnate fiind prin noul hotar mal de toate isvoarele care
hrniati comertul lor, este de neap6rat a se da acestor politil oare-
care inlesnirI spre a scpa de o cumplit ruin.
Subinsemnatul are onoare a face urmtoarea propunere :
Ca .politia Ismailul s fie declarat. porto-franco.
Ca drepturile de transit pentru marturl, cereale vi vite, care
se introduc din Rusia in partea din Besarabia anexat, spre a fi
espeduite in strainatate vi vice-versa, sa fie regulate prin o lege dreapt
vi esact. 1857, Noemvrie 20.
(Subscris) Lazar Galiardi.
Sprijinim propunerea de fat : V. Malinesc u, D r. Varna v, T.
Sacalov.
Jurnalul incheiat, in care se cuprinde cum a urmat votarea asu-
pra deosebitelor punturI din proiecturile inflovate:
Jurnal
Anul una mie opt sute cind-decl vi veapte, luna Dechemvrie
In 14 dile. Dup desbaterea urmat in Comitetul orvenilor asupra
deosebitelor proiecte ce i s'ati infblovat, cu majoritate s'ati adoptat
punturile urmatoare, vi anume :
Din proiectul deputatilor de GalatI, puntul 1-iti, care este in ur-
mtoarea cuprindere :
Art. 1. Organisarea in oravele Romnid de municipalittI cu
a lor consiliurI vi cu OH' care alte avec,lrI privitoare pe aeeast insti-
tutie, in cea mal mare a sa intindere.
Ail votat pentru 14, 3 el' fost contra, iara doI n'at fost fat.
Art. 2. Mentinerea portuluI franco in GalatI, precum vi aveda-
rea in acest port a unuI intraposit (entrepot) pentru mrfurI strAine
de orl care fire.
Mi votat pentra 16; iar contra 2; doI n'ati fost fat.
Iar Art. 3 din proiect s'a lsat de o parte, fiind-c5, s'a gsit
cl cuprinderea acestuI Articol se afl vi votat in vedinta 24 a Adu-
nril in proiectul gurilor Dun.rii.

www.dacoromanica.ro
 484

No. 1980. Din proiectul infAtosat de d-lul MAlinescu i sustinut de d-lor

Proo.-verb.31. Gheorghiadi, D. Cozadini, D. Ghidionescu, G. Ilie si T. Sacalov.
1857
Art. 1. Emanciparea tuturor oraselor din Romania, oborirea
21 Deoem.
tuturor monopolurilor de orl-ce soiti i naturA, capitalisarea dejmelor
drilor pe pAminturile cu embatic.
S'a respins cu majoritate de 11, iarA 7 all fost pentru; do"' n'ati
fost fat.
Art. 2. Organisarea regimulul municipal in toate orasele Ro-
manid prin infiintarea de municipalittl cu consiliurI deliberante si
de orI care alte institutil trebuitoare, asa in eat s poatA rspunde la
adevrata lor menire.
Asupra acestuI punt a urmat urmtorul vot:
Puntul al doilea fiind conform cu Articolul intaiti, care s'a adop-
tat din propunerea domnilor deputatI de GalatI, nu s'a mal votat.
Art. 3. Libertatea comertuluI si a industriel. infiintarea institu-
tiilor trebuitoare pentru mantinerea creditulut
Asupra acestar punt a urmat urmAtorul vot:
S'a adoptat cu unanimitate.
Art. 4. Top: aceI ce vor esercita comer sag industrie in Ro-
mania s fie fArA osebire supusI la as0Aminte si la toate indatoririle
ctre Stat.
Asupra acestul punt a urmat votul dupA cum se aratA :
Art. al 4-lea s'a primit cu majoritatea absolut, prin modificarea
propus in amandamentul d-luI Grigoriu la Art. al doilea, adec sA
se stearg cuvintele la asetlfitninte
Contra a fost numaI d-luI Gheorghiadi.
Asupra puntulur intai din proiectul inftosat de d-lul Miinescu
a urmat sub-amandament din partea d-luI Gr. Varnav in urmtoarea
cuprindere:
La Art. 1 pentru emanciparea tirgurilor din Romania sA se qicA:
emanciparea tuturor oraselor de resident din Romania, adAogandu-
se: de orI-ce fel de privilegil, iarA cuvintele capitalisarea embaticu-
rilor si a dejmurilor s se suprime, si la Art. al 4 lea s se steargA
cuvintele la aqe4Aminte
Acest sub-amandament a fost respins cu majoritatea absolutg.
Proiectul infatosat de d-lor Dr. Fatu, Dr. Costin, P. BrAescu, D.
Ghidionescu, G. Ilie si T. Sacalov cu urmtoarea dorint:
Subscrisul are onoare a face propunerea urmtoare:
Stavilarea Evreilor de a mal putea veni si de a se asela in
orasele Ora, afar numal de aceia ce ar fi inzestratI eu depline insu-
cu mijloacele cerute de starea meseriei ce ar vroi a profesa,

www.dacoromanica.ro
 485

si prin care sa poata fi folositor Orii; inlaturarea tuturor acelora cariV No. 1980.
nu vor avea insusirile citate ma sus. Proc.-verb.31.
1867
Asupra acestuT proiect a urmat votul acesta: 21 Decem.
Aceast propunere se mrgineste in votul dat asupra amanda-
mentuluT propus de d-lui Mlinescu in chestia de fat sprijinit de
d-lor Gr. Vrnav si Dr. Jiean.
Acest amandament este in urmtoarea cuprindere:
Subinsemnatif fiind de socotint, ea regularea Evreilor este o m-
sur de competinta municipalittilor si a politiel si c nu merit de
a fi propus spre a fi inftosat Congresulul de Paris, ee'mne a se
lua in vedere de catre viitoarea adunare legislativa, care se ea vo-
tat ast-fel:
Pentru 15, 3 contra, iar dol n'ati fost fat.
A doua propunere infatosat de d-luI Dr. Ftu si sprijinit de
d-lor Dr. Costin, P. Brescu, Gr. Vrnav, D. Ghidionescu, G. Ilie si
T. Sacalov.
Aceast propunere are urmtoarea dorint:
Toate indatoririle catre Stat s fie de-o-potriv impuse pe totT
ace! ce ar esersa comertul sail industria in Romnia fr deosebire,
fie pmintenT orl strinT.
S'a dat urmtorul vot:
Aceast propunere s'a recunoscut in unanimitate prin sculare si
sedere c. se afl cuprins, in puntul al patrulea din proiectul d-luI
Mlinescu.
Propunerea d-lul Galiardi, sustinut, de cl-lul Mlinescu, Dr.
Vrnav si T. Sacalov.
Art. 1 cuprinde:
Politia Ismailul s fie declarat porto-franco.
Ail votat pentru 10, 5 contra; 2 s'ail abstinut, jar& doT n'ati fost fat.
Art. 2 cuprinde :
Ca drepturile de transit pentru mrfurT, cereale si vite, care se
introduc din Rusia in partea din Besarabia anexat, spre a fi espe-
duite in strinatate si vice-versa, s, fie regulate prin o lege dreapt
si esact.
S'a respins cu 11 glasuri, iara pentru articolul argtat ati fost
sease; do! n'ati fost fat.
intru aceste &ail mrginit lucrrile Comitetulul deputatilor de
tirgurl, in cht ast411, in 14 Dechemvrie, Comitetul acesta cunoscnd
lucrrile sale svirsite, s'a declarat de inchise.
President, S. Can an o
Secretar, A. P a n u.

www.dacoromanica.ro
 486

No. 1980. SubscrisiT roagA a se inainti cele de cuviint asupra luergrilor

Proc.-verb.31. acestuT Comitet.
1857
21 Decena. 15 Dechenavrie 1857.
(Subscris1), President, S. Ca nano.
Secretar, A Pan u.
D-liff A. Panu ceteste o propunere a d-luI Mavrogheni pentru
aminarea incheierif ComitetuluT orsenilor la viitoarea Adunare legis-
lativ, propunere sprijinit si de d-lor A. Botez-Forscu, Episcopul
Filaret Scriban, G. Bals, D. Cracte:
Subscrisil propun urmAtoarea incheiare asupra chestiilor cuprinse
In raportul Comitetulul deputatilor tirgurilor :
Toate punturile cuprinse in acest jurnal, fiind privitoare maT
Inaii1 la desvoltarea regimuluT municipal, care este un element de
bun-stare moral& si materiala a oraselor, si al doilea la alte reforme
de un interes cu totul local, Adunarea le considereaz ca niste chestif
de singura competint a Adunril viitoare.
(Subscris) P. Ma vr og hen i.
Sprijinim propunerea de fat: A. Bot e z-F or s c u, Ep. Fi la r et S t a-
vropoleos, Gr. Bals, D. Cracte.
Adunarea, consultat prin sculare si qedere, adopteaz' in unani-
mitate propunerea d-luT Mavrogheni.
D-lur D. Grigoriu ceteste o propunere a d-lul D. Romov, do-
putat al coloniilor bulgare in Basarabia, propunere sprijinit de d-lor
T. Sacalov, I. Rosca, Rd. Saya, C. *tiun:
ColonistiT bulgarT, de la desclecarea lor in Besarabia, ail AO-
tat de la MonarhiT tuturor Rusiilor privilegiurl mostenitoare si vecl-
nice, in cilt acestT colonistI ail compus un corp cu totul esceptional
intre numeroasa populatie a Rusiel. Drepturile si imunittile coloni-
stilor sunt cuprinse pe larg in osebitele . ale colectieT legilor Ru-
siel la tomul XII.
Aceste legT de-apururea ail fost respeetate ad-literam, at't de
colonistT, cat si de insusT guvernul rosian, pAng la 1 Martie, anul
curent, cind s'a pus in aplicatie Tratatul de Paris incheiat de inal-
tele PuterT europene la 80/18 Mart. 1856, in a c'ruia putere s'a anexat
cAtre Moldova si parte din coloniile bulgare in num.& de 40 sate cu
residenta Bolgrad.
P'zirea cu sfintenie a drepturilor si a privilegiurilor tuturor
locuitorilor prtiT de Besarabia anexat ctre Moldova, se inchez6s-
lueste si de ctre guvernul moldovan prin proclamatia din 4 Fe-
vruarie anul curent; ins :

www.dacoromanica.ro
 487

AvAnd in privire a teara acum se aflA in ajunul reorganisAra No. 1980.

sale, Proc.-verb.31.
1857
Avand in privire a. Tratatul de Paris concedeazA locuitorilor 21 Decem.
tb'riI _a-s1 arta dorintele sale ;
AvAnd in privire, in sfirsit, a pe guvern poate ca pAnA acum
nu l-a Inlesnit timpul de a cunoaste toate imunitatile colonistilor, eil
primesc indrasnealA a propune onorabiluluI Divan ad-hoc a dorintele
colonistilor sunt: Ca la viitoarea organisare a MoldoveI sA nu se jig-
neasa niel in viitor privilegiurile hArAzite lor de suveranil rusieni,
maI ales intru c't a acest norod face o clasd de tot esceptionalA,
precum maI sus ar6t ; si dar macar de si onorabilul Divan a deli-
berat si a constatat chestia despre respectul proprietatii, insA ca O.
indeplinesc in intregime mandatul ce am de la alegeloril me, cu tot
respectul vin a supune mal lAmurit unele din aceleasl dorintI ale co-
lonistilor, care sunt si cele mal importante:
Fiind-c cea maI mare parte dintre colonistI nu stiti niel cum
dialectul moldovan, apoI in bisericile de prin coloniile bulgare sa fie
inglduit, ea si pang acum, de a se rosti dumnelleestile slujbe in acel
bulgar, spre a fi intelese de top';
CA dreptul proprientil lor sA fie respectat in intelesul pri-
vilegiurilor ce ati;
Ca administratia lor lAuntricA, adea maI maril ocoalelor, su-
plentil lor, judetul sAtesc si scriitoril, sA fie ales numaI de &are
comunitatea fie-aruia ocol si sat dintre dinsii, dupA lAmuririle ari5-
tate mal jos in . 12 din privilegiurile colonistilor, ingAduitY fiind si
in viitor de a intrebuinta in cantileriile lor sAtestI si ocoliale scrisoarea
In dialectul in care si IAA acum s'ail servit, pana and din tinerimea
acestul neam va putea inv'e'ta trebuinciosul dialect;
((d) Spre a se putea pAstra de atre tinerhnea bulgarA dialectal
pArintilor lor, sA fie inglduitl colonistil, ca si pang acum, a-sI avea
scolY prin satele unde le va cere trebuinta, pentru ca copiiI ion sA
invete propusul dialect, si
e) Fiind-c panA acum in coloniile bulgare n'a fost nicl o scoalA
In care tinerimea colonistilor sa poatA cApAta oare-care studil mal in-
tinse si sistematice, apoI dorinta colonistilor este: ca s fie ingaduitl
a-s1 infiinta o scoalA centralA in residenta Bolgradulul sub numire
de scoala proprie a tinerimil colonistilor bulgarI, in care sr' se
predea inv8tAturi1e trebuitoare dupl propAsirea timpului si a impre-
jurArilor lor, care scoal se va tine in totul cu cheltuiala comunitAtiI
colonistilor ce se compune din 40 sate cu residenta Bolgradul, avnd

www.dacoromanica.ro
 488

No. 1980. insa numal el dritul de a controla cheltuelile aceT scolI si a-s'
Proc.-verb.31, alege pe profesoriI trebuitorI.
1857
21 Decem.
pisei maI sus, ea driturile si indatoririle colonistilor sunt cu-
prinse in documente si osebite . a tomuluI al XII-lea din coke-
Oa legilor Rusiefpe care colonistil se indatoresc a le traduce si in-
formaluite a le presenta loculul competent.
<data dar spre lamurirea onor. Divhn ad-hoc acum de-odat if
supun cateva din punturile cele maI ifnportante ale driturilor coloniale,
care sunt urrnatoarele :
In deobstie toate paminturile aflatoare sub colonisatiI, pre-
cum locurile si baltile de pe malurile riuluf Dun'aril i a Prutulut
sunt druite colonistilor in vecInica a comunitatil stapanire (dupa des-
parOrea ce atuncea s'a fcut de cate guvernul imperial a fie-caruia
sat, cu insemnarea catimiI rn6surilor de pamint dat in analogia nu-
mruluY locuitorilor).
Colonistil, pentru indemanaticul pamint afltor in a lor folo-
sinta, plates la hazne darea prnintulnl, pentru fie-care desetin
cate 22 copeice argint pe an ; aseminea se aduna pentru Iinerea ad-
ministratiilor colonistilor de la fie-care suflet partea brbteasca
trecut in catagrafie eke 24 copeice argint pe an, si deosebit de
aceste cate 2 copeice argint de suflet partea barbteasca trecut in
catagrafie pentru Adunarea de capital in ajutorul celor-ce ati su-
ferit de foc.
Acestea drI colonistil aduna pe an dup stringerea panel' i a
altor producte, si anume in lunile Septemvrie si Octomvrie.
tn fe-care colonie sunt ase4ate magazil de reserv pentru
asigurarea indestularil noroduluT la intimplare de lips in vre-un an.
ColonistiI sunt datorl a avea la acele magazine pane de reserva pen-
tru fie-care Buffet brbatesc trecut in catagrafie cate o cetferta
gull' i cate jurniState cetferti grill de vara; si deosehit de aceasta,
barif pentru capitalul de reserva al indestularif ate 40 copeice
argint de fe-care suflet parte barbteascatrecut in catagrafiecare
vor sta la imprtescul bane din Odesa spre cresterea dobanp. Dupa
strinsul panel' in fe-care an, se aduna cate un eetveric- grill i
jumtitate geark aseminea de fie-care suflet parte barbateasca tre-
cut in catagrafie sub numire de turnare de suflet.
q4. Colonistil sunt slobo41 pentru tot-deauna de indatorirea re-
erntatid; dar daca cineva de bun-voe va vroi a intra in serviciul
ostsesc, apol aceasta nu i se opreste.
5. Colonistil aseminea sunt slobocII de cvarteruire ostseasc, afara
numal la vremelnicestile trecerI ale ostenilor prin acele coloniI.

www.dacoromanica.ro
 489

Colonistil sunt slobocA in toat vremea a trece in alt clas, No. 1980.
si in sfirsit de a merge pentru tot-deauna peste hotar cu familiile Proc.-verb.31.
1857
averea lor in off-care stat. 21 Decem.
Nime'riff din colonistI nu se opreste agonisi prin cum-
pertuff off i unde paminturI i alte nemisctoare averl si a le st-
pani slobod i nesuperat.
Colonistilor li-se invoeste dritul de a umbla slobod i nesu
prat cu felurite negutitoril, speculatil i industril.
Niel un fel de otcupurY in colonil pentru b'euturl spirtoase
nu urmeaz a fi.
in deobstie la tos! EvreiI, orT de ce clas ar fi, se opreste
de a avea statornic locuint in colonil, ci numaI vremelnic trecere
a lor in aceste coloniI.
Nid unja din oamenii acelor clase ce nu sunt alturati
ctre ob,tia claselor colonistilor, ori de ce numire ar fi, nu pot a
se statornici pe prnintul coloniilor cu nicI un fel de zidiff; asemenea
a deschide in oolong dughene si a tIrgui fr stirea i invoirea
intru aceasta a comunitAtiI coloniilor,
Pentru carmuitoril ocoalelor i stestile administratil in
colonii; colonistilor li se d deptin i necontestat dreptate de a-s1
alege pe maI mara ocoalelor, al lor suplentI, judetul satesc i scrii-
toriI din confratif lor co1ollit, i nicI cum din oamenil altor
clase sail numire.
Supuind acestea la consideratia onorabiluluI Divan, ell plecat
rog s bine-voiasa, a comunica propunerea mea de fat onorabilel
comisiI internationale, .spre a avea in vedere driturile i indatoririle
colonistilor la viitoarea oreanisatie a terff; iar in cat priveste tinerea
In statu-quo a administratiel Muntrice, s se fac mijlocire guver-
nulul. Tot aseminea in privinta locuitorilor din domeniile Statulul,
a crora driturI i indatoriri fac osebit esceptie lmurit in acleas1 legl,
care earsT traduse se vor presenta.
Se adaoge, ca. Cu tragerea liniel' noului hotar dintre Besarabia
rosian i moldovan, pminturile unora din coloniI, precum Fintina
zinelor, R. Rolgradul, Tabacul qi Congazu, a remas in cea mal mare
cantitate pe teritoriul rosian, si macar c guvernul imperial a fAg5,-
duit de-o-cam-dat libera trecere a colonistilor spiv all cultiva p-
minturile remase peste hotar, ins spre a se lmuri acest punt de
mare important inteun mod pe cat legal, pe atfita i statornic, onorabi-
lul Divan este rugat s iea din vreme m'esurile cuvenite intru aceasta.
(Subscris) D i m it ri e Ro mo v.
Sprijinim aceast propunere: Timofti Sac alov, loan Roca, R-
ducanu Saya, Constantin tjtiun.

www.dacoromanica.ro
 490

No. 1980. D-liff Const. Hurmuzachi ceteste o propunere, subscris de d-luT

Proc.-verb.31. A. Teriachiu i sprijinit de d-lor N. Emandi, Dr. Ftu, NeculaT
1867
21 Decem.
Carp, Episcopul Calinic Miclescu, S. Canano, Gr. Sutu, N. Canano,
I. Pruncu:
Propunerea domnulul deputat al coloniilor bulgare atinend mal
multe chestiT de organisarea luntric, chiar i chestiT speciale de
administratie, care sunt de competinta i in sfera numaT a unuT gu-
vern constituat, iar niel de cum a unel adunrT consultative, sub-
seriil propun onorabileT AdunrT aminarea la legislativa viitoare.
(Subscris) A. Teri a chi u.
Sprijinim propunerea de fa.: N. Eman di, Dr. F Mu, N. Carp, Ep.
Calinic Hariopoleos, S. Canano,
Gr. Sutu, N. Canano, I. Pruncu.
D-lui M. liogalniceanu aminteste, eh' votul de aminare nu ne im-
pedeca niel decum de la implinirea datorieT ce avem, de a rosti de-
plina noastr comptimire cu suferintile locuitorilor din partea Ba-
sarabieT anexat MoldoveT; e un aseminea vot ar putea trage luarea
aminte a cuT se cuvine pentru imbunttirea striT lor actuale, in
ateptarea deplinei reorganisdri a OriT.
D-luT D. Romov roaga pe Adunare s fie bun pentru poporul
din Basarabia, cad si acesta va fi din inim multmitor.
D-luT /V. Catargiu lice, ed cu totiT trebue s simtim comptimire
pentru suferintile Basarabenilor, c n'am putea ins da un vot in pri-
virea aceasta, cii.ci am avea aparinta de a face proces guvernului de
astqlT.
D-luT M. Koglniceanu intimpin, ca prin aseminea vot n'am face
proces carmuiril, care poate niel cunoate multe din suferintile Ba-
sarabenilor, i GA glasul acesta al AdundriT ar fi numaT un indemn
moral pentru imbunttirea soartei lor.
Adunarea, consultatri prin sculare i edere, adopteaza in unani-
mitate propunerea de aminare a d-luT A. Teriachiu.
D-luT A. Panu ceteste o propunere a d-lul M. Costachi, spriiinit
de d-luT Dr. Costin, Gr. Bal, M. Koglniceanu, L. Catargiu, N. Ca-
nano, I. Fotea, N. Emandi, V. Mlineseu:
Subisclitul are onoare a supune Adunril propunerea urmtoare:
Luand in privire c sistemul financiar de astlT este menit de
a primi, in urma deosebitelor voturi ale Adunril, o radical prefa-
cere, nu numaT in privinta modulul contributiilor, dar i in privinta
celeT maT priincioase intrebuintrT;

www.dacoromanica.ro
 491

Lnand in privire ca sistemul &Aril in intreprindere a veniturilor No. 1980.

StatuluI pe mai multI anT, a fost si este aplicat in eara; Proc.-verb.31.
1857
Luand in privire ca astasIl prin asa dispositir nu numar ca s'ar 21 Decem.
paralisa introducerea neaparatelor reforme in sistemul finantiar, legan-
du-se mnile de pe acum viitorulu" guvern pe mal mult timp, dar
s'ar i compromita cele mai insemnate mijloace care ar putea inlesni
doritele imbunattir" in toate ramurile servitillor si a trebuintelor
publice;
Pe aceste temeiurI, Adunarea Ad-hoc a Moldovel, care are de a
el' sacra datorie de a inlatura pe cat este prin a sa putinta si fara
all iesi din caracterul sail consultativ, toate pedecile ce ar sta in ca
lea desvoltariI si infloriril viitorulul Stat al Romaniel, doreste:
.Marginirea de a se arenda de astall inainte veniturile StatuluI
pe un termin mal indelungat de cat un an.
(Subscris) M. C o st a ch i.
Sprijinim aceast propunere: M. K og a lnic e an u, L. Catarg iu,
Dr. Costin, V. Mlinescu, N.
Emandi, I. Fote a, N. Canano,
G. B a 1 s.
Consultata prin sculare si sedere, Munarea adopteaza in una-
nimitate propunerea d-luI M. Costachi.
D-lul M. Kogalniceanu ceteste propunerea comisiel de urginta
atingatoare de chestia legit' electorale.
Adunarea, consultat prin sculare si sedere, adopteaza in unani-
mitate aceast propunere cu cele ma" viI aclamatiI de Tivat Unirea
Principatelor.".
Se pa'seste la adeyerirea voluluI prin subscrierea urmtoarel
incheierT.
Astgll, anul una mie opt sute cincT4ecI si seapte, luna Dechemvrie
In dolia-lecI si una Oile.
Luand in privire ca dupa vechiul obiceiti, pururea in Princi-
patele romane Adunarile obstetY s'ail convocat si ail lucrat dupa
legl electorale fcute in teat% si prin tear*
Luand in privire ea convocarea Adunarilor ad-hoc actuale din
IasT si BucurestI, dup. o lege electorala facuta dal% din teara, a fost
ci masura cerut', prin un cas cu totul esceptional, dar pe care Prin-
cipatele, in puterea autonomiei lor garantate de Tratatul de Paris,
niel ca pot a don i de a o mal vedea reproducndu-se ;
Luand in privire ca pe cat prin incheierea filcut in sedinta
din 10 Octomvrie, Adunarea supuindu-se la indatoririle prescrise e'l de

www.dacoromanica.ro
 492

No. 1980. Tratatul de Paris, s'a hotarit de a pi la rostirea dorintelor de in-

Prerb31' teres general, pe atata ea vi-a L'out reserva in privirea autonomiet
1857
21 Decem. Principatelor, ct vi a chestiilor care in urma votulut de Unirea am-
belor t6rI surorl cer neaprat de a fi desbtute i votate de Adu-
narile intrunite;
Luand in privire ca din toate chestiile acea care cere ma ne-
ap6rat impreun lucrarea a ambelor Adunar l este acea a faceril
una legI electorale pentru viitoarea legislatura a Romniel, i el
intrunirea ambelor Adunarl nu se poate face mal inainte de a se
cunoavte Unirea Principatelor de catre Puterile garante, Adunare&
ad-hoc din Moldova incheie dorintele sale prin cel de pe urna vi
neap'e'rat vot.
(cDupa implinirea marel dorintl a natief romano, rostita in una-
nimitate de Adunrile ad-hoc din Iavl vi din Bucurevti, adeca Unirea
Principatelor inteun singur Stat vi a lor definitiva constituare, Puterile
garante sunt rugate de a incuviinta ca ambele Adunarl ad-hoc ac-
tuale sa se convoace in o singurh Adunare, spre a elabora legea
electorala pentru viitoarea legislatura a RomanieT dupa principiile
rostite mal inainte de Adunare, in privirea constituaril acestel le-
gislaturl.
ubscri pentru in unanimitate.
Conform . 79 din Regulamentul AdunriT, d-lul vice-presiden-
tul declara ca, A dunarea a Incuviintat,
Sedinta se suspendeaz pe o jum6tate oara spre a putea biurou/
delibera asupra actulul atingaor de incheiarea luckrilor AdunariI
de re( unovtinta catre Puterile garante.
La deschiderea vedinter, d-luI M. Kogalniceanu cetevte urmato-
rul act, pe care Adunarea il voteaz in unanimitate cu cele mal vit
repetite aclamatil de SI traiascii Puterile garante! S,
Unireal
Ast4I, anul una mie opt sute cincI-c,lecT iveapte, luna Dechem-
vrie in 21 (lile.
Astac,11 se implinesc treI lunI de cnd s'a intrunit Adunarea ad-
hoc a Moldovel, convocat in puterea TratatuluI de Paris pentru a
rosti dorintele Ora asupra viitoarei organisatil a Principatelor Romane;
prooesele verbale ale vedintelor sale, voturile rostite de ea, unele
altele imprtasite comisiel internationale din BucurestI i aduse
la cunovtinta publica, sunt cea mal puternica dovada de patriotism,
de respectul pentru legalitate, de prudinta vi de moderatia ce a
presidat in desbaterile Adunaril. Patruns de importanta misiei sale,
de marele ei datoriI, vi catre bine-voitoarele Puterl care al:1 convocat

www.dacoromanica.ro
 493

catre teara care a ales-o, Adunarea, cu toate pedecile ce i s'ati No. 1980.
inatosat, a pasit pe calea insemnat el' de catre Tratatul de Paris. Proc.-verb.31.
Asta4I ea are o novia.' datorie de implinit, aceea de a incheia luerarile 1857
21 Decem.
sale.
In adevOr, daca chiar din inceput pentru impregiurrile din
launtru misia AduntiriI era grea i positia el' mal mult de cht delieata,
cu cat mai mult acum, aceast positie a trebuit s se faca ingriji-
toare prin impregiurarile din afara.
Adunarea, in adevOr, chiar din inceput nu vi-a ascuns greutatea
positiel; ea era chemat pe de o parte a Ostra in toata intregimea el auto-
nomia Principatelor, consfintit prin solemnele Capitulata incheiate cu
Malta Poart, a rosti dorintele natiel asupra viitoareI organisatil po-
litice, si tot-odat plecndu-se la stipulatiile formale ale TratatuluI
de Paris, a intra si in reformele din launtru. insasI aceast cale in-
Alosa mal* mult de cAt greuttf. Pretutindene o reforma produce ne-
multamiff i ingrijiff ; cu cat mal mult aceasta a trebuit s'A se in-
timple in Moldo va, afiat inteo stare de lucruff cu totul anormala,
espus la toate intrigile din lanntru si din Mara, simtind nevoia de
a-sl preface, pe lnga organiSatia politica, si instituii1e sociale, si
lipsit de tot mijlocul de publicitate pentru a se putea lumina opinia
public si combate prejudetile i temerile neintemeiate rOspandite
prin r'el-voitori; aceste imprejurarI nu puteati de cat s ingreuie sar-
cina Adunril, aflata pe lang aceasta tata in fata cu un guvern pro-
visoriti i prin insasI natura sa putin simpatic misiel el. Toate aceste
trebuiatt la tot pasul s ingreuieze calea AdunriI, i daca ea a trecut
peste toate pedecile, aceasta n'a datorit-o de nat increderil marel n-ta-
joritatl a concetatenilor s'a', care niel data', nu. i-a lipsit, i prudintel
in care ea s'a silit a reStringe desbaterile sale.
Razmndu-se pe indatorirea reciproca ce Puterile subscriitoare
Tratatulul de Paris a luat, de a l'asa Principatelor tog libertatea
In rostirea dorintelor lor si de a astepta pana la intrunirea Conferin-
telor pentru a se esprima asupra luerarilor din lasI si din BucurestI,
Adunarea ad-hoc era dar in tot dreptul sa creada, ca, pe langa greu-
ttile din luntru nu i se vor inftosa i greuttI din afarg. Din ne-
norocire, in tot timpul lucrarilor sale, Adunarea s'a 1.61ut invinovatit
prin irnputrT oficiale, ca lucrrile sale ar fi ahatute din calea insemnata
de Tratatul de Paris si ca dorintele sale n'ar fi espresia niel a Ora, niel a
adevOratelor trebuintl ale populatiet Cea de pe urm nota a Mini-
sterultff otoman, care acusa pe Adunare, ca prelungind i indoind
agitatia ce ar esista in Principate, ca putnd aduce tulburrl serioase,
ca cornpus in cea mai mare parte de oamenf cu spiritul esaltat, ca

www.dacoromanica.ro
 494

No. 1980. despartita prin intrigile partidelor; toate aceste pun pe Adunare inteo
Proc.-verb.31. stare de acusatie, despre care ea trebue sa se apere, si il fac tot-
1857
21 Decem. data o situatie din care interesul Ora il dieteaza ea ea sa ias cat
se poate maI curind.
Linistea publica, care de la o margine pang la alta predomneste
In teara, care inteun singur punt nu s'a tulburat, cu toate incerearile
rtt-voitorilor, linistea care, speram in Dumnelet, niel in viitor nu
se va tulbura, este cea maI puternica dovacl de putinele pericole si
agitatil ce esista in Principate. Cat pentru esidtatia spiritelor a ma-
joritatiI membrilor Adunarff, procesele verbale ale sedintelor, euvin-
tele oratorilor testual reproduse si mal ales voturile date, doved ese
dac si in cat imputarile adresate deputatilor Moldova sunt meritate.
Adunarea, in toata sinceritatea oonvictillor sale, nu credo ea a
pasit din calea datoriilor sale catre Europa, catre inalta Poarta, catre
teara! Ea a plecat capul dinaintea stipulatiilor TratatuluI de Paris,
ea a protestat si protesteaza despre nestramutata sa vrointa de a
respecta in toata intregimea lor drepturile M. S. I. SultanuluT, pre-
cum ele stint consfintite si precisate prin vechile noastre Capitulatil
cu imperiul otoman ; ea a aparat cu dignitate, cu moderatie, dar si
cu energie drepturile natiel romne; ea a rostit, pe cat a putut, liber
si neimpedecat dorintele populatieT pentru viitoarea organisatie po-
litica si sociala a Principatelor. Lisa aceasta datorie, implinita din partea
Adunaril, i-a atras imputarile de ma sus, care rtspandindu-se in pu-
blic, a trebuit neaptrat sa contribue la sporirea fatriilor din leal*
care formate si ineuragiate de deosebitl aspirantI la domnie, se folosesc
de orI-ce pretest spre a intriga dal% in contra dorintelor Adunril,
in care el cu drept cuvint vtd o pedeca la realisarea ambitid si a
intereselor lor particulare. Europa, care a luat in manile sale inchi-
zasluirea drepturilor Principatelor, care a struit pentru adevarata
aplicatie a Tratatulul de Paris, va judeca daca invinovtirile din garb'.
facute Adunarff ail fost si aunt meritate si daca acestea at putut a-1
inlesni misia mal mult de eft grea.
DeputatiI deosebitelor clase ale MoldoveI, inainte insa de a pune
un captt lucrarilor lor, sunt datorl de a stir* prin acelasl act, cu care
el at inceput, prin marturisirea unanim si sincera a nestersel recu-
nostinte a natie romne catre marile Puterl ale Europe, care i-at re-
cunoscut dritul de a rosti liber in fata lumil care-s drepturile el,
care-s lovirile ce ele ail primit, care sunt dorintele el' pentru viitoarea
organisatie ca natie libera si societate europeana. Multamita fie ma-
rilor si gloriosilor Monarlil cart' si-at plecat urechia la durerile until

www.dacoromanica.ro
 495

popul asuprit, multAmitA si etern multmit fie-le, pentru cA ati primit No. 1980.
sub puternica lor garantie drepturile si nationalitatea RomaniIon Proc.-verb.31.
Nu creadA bine-fac'eloriI Monarhr, ca dorintele rostite cu atata 1857
21 Decem.
unanimitate in ambele OA sunt espresia unor ideI, unor aspiratil
momentane. Adunarea ad-hoc din Moldova dinaintea lul Dumnec,led
si a oamenilor declarA, cA ea n'a rostit de cat marile si adev6ratele
dorintT ale natiel romne.
Adunarea iea martur pe Dumnet,leti, cA precum in tot seculul
pretutindine si in toate imprejurArile, asemenea si astgli predomneste
de la o margine la alta a Principatelor convinctia, c numai autono-
mia plinA si intreag, asa precum ea este consfintit prin Capitulatir,
ca numal. Unirea ambelor t'e'rl, cA numaI un Print stra'in pus in capul
lor, c numal o putere legislativa adevrat representatie a tuturor
intereselor natiel, pot asigura esistinta nationalA a cincl milioane de
Romanl, a desvolta prosperitatea acestor trl si a impAca interesele
EuropeI. In toata sinceritatea cugetultif, Adunarea declarA, e. numal
implinirea acestor tundamentale dorintY, acestor neaprate trebuintl,
poate realise si face folositoare si cele-lalte dorintl rostite in urm.
Fr a lor implinire cu greil un guvernmint, ori cat de bine orga-
nisat ar fi, va putea castiga simpatiile natieT, va putea vindeca ranele
trecutuluT, -va putea introduce in tear pacea si multAmirea generalA,
si asa a implini bine-factoarele cugetArY ale EuropeI in privirea t-
rilor de la Dunrea de jos.
Crelnd dar in dreptatea si generositatea marilor Puterr, Adu-
narea din Iasi', legitimul si adevratul organ al dorintelor nationale
ale MoldoveI, asteapt solemnela lor hotrire ! intemeindu-se pe aceeasl
incredere, ea socoate de cuviint de a cherna tot- odatA si bine-voi-
toarea luare aminte a Puterilor asupra stAriT anormale in care Prin-
cipatele se AA' de la subscrierea TratatuluI de Paris, cu niste legi,
care de indat ce s'a hotrit revisia lor, ati perdut puterea lor mo-
ralA; cu niste guverne efemere si lipsite de sprijinul si controlul pu-
teril legislative, prin insasT natura lor menite de a nu face de cat
luerAri provisoriI; cA mal toate ramurile administratid publice in de-
piing desorganisatie, trile sunt in total stagnatie; toate cAile de
imbunAtAtirl sunt sta. vilate si tot progresul a contenit. Principatele
insA sunt insetate de a se vedea cat maI curind rease4andu-se in
deplina lor autonomie, de a-si vedea implinite marile si mntuitoarele
dorintY, de a proceda cu o oarA maT inainte la aselarea acelul guver-
nAmint national, tare, drept, care singur puind un cap 'A relelor tre-
cutuluI, sA dea natier acea stabilitate dorit de atatia anI si de toate

www.dacoromanica.ro
 496

No. 1980. clasele societtiT far% osebire, I i far de care Principatele nu pot spera
Proc.-verb.31 niel pace, niel mntuire.
1867
21 Decem. .
Aceasta stabilitate si toate conditiile ce-1 sunt neaparate, Europa
smgura ni le poate da. CineT milioane de Romani cu bratele intinse,
cu ochiT pironitT catre acel mare punt, unde are a se hotari soarta
patrieT lor, asteapta en toata increderea marele cuvint care va intro-
duce bucuria si fericirea in mijlocul uneI intregY natit, acel cuvint
care va face nemuritor din neam in neam, din secol in seco numele
bine-facatorilor Monarhl acel ouvint, in sfirsit, care va vesti Invierea
Romania unite 0 autonome!
Adunarea, dupa votarea in unanimitate a acestuf act, arata ale
sale multanairl biurouluT insarcinat cu a luT redactie. D-lul vice-
presidentul declara, ca, acest act, precum si alte frumoase scrierT, de-
curge tot din pana d-lul Kogalniceanu, si ea d-luT cel intill il roaga
B primeasca a sale multamirT pentru aseminea lucrarT. Atund Adu-
narea voteaza in unanimitate multamirl d-luT Kogalniceanu.
Apt:A, dupa propunerea d-luT M. Costachi, Adunarea voteaza in
unanimitate cea mal vie a sa recunostinta inalt Prea Sfintiel Sale
PrinteluT Mitropolit, care cu gala bungtate si Iuare aminte a car-
muit sedintele, d-luT vice-presidentul Constantin Negre, intregulta
biurati si in deosebit d-luT Dimitrie Sturdza, redactorulul proceselor-ver-
bale; aseminea si tuturor lucratorilor biurouluT, care cu zel si silinta
si-aii indeplinit a lor insarcinare.
D-luT vice-presidentul C. Negre 4ice, c simte parere de rail ca
l-a prevenit &lid M. Costachi si ca n'a putut, precum i-a fost. via
clod*, a propune cel intaitl votul de multamire pentru d-luT Dimitrie
A. Sturdza, caruia intru adevar Adunarea trebue a.-1 recunoaste marea
sirguinta si neobosire cu care a indeplinit lucrarile el. D-luI adaoge,
ca vede pe de alta parte cu mare manggiere, ca tot aceleasT frumoase
si patriotice simtirT, care ail predomnit in Adunare la inceputul eT, o
insufletesc si la incheiarea lucrarilor sale,si ea aceasta unire si in-
telegere, in care ne aflam astalf cu tog este cea mal mare inche-
zsluire pentru viitoful tariT. D-luT multmeste pentru votul ce a facia
biueoulul si roag pe d-luT Panu, unul din secretan, a esprima aceasta
multamire in mal frumoase cuvinte.
D-1111 Panu iea cuvintul si lice : Situatia mea este grea; ca si
d-voastra, eil ma aflu miscat pang la suflet in aceasta ()ad. solemna.
Sunt momente in viata popoarelor, care hotaresc despre esis-
tinta lor; a fi chemat un popor a se pronunta asupra soarter sale,
a-sT insemna locul ce el trebue sa aiba pe pamint, a cunoaste si a
arata mijloacele prin care poate numaT avea viata, este a se radica

www.dacoromanica.ro
 497

ma! presus de toate interesele si a esercita dreptul cel mai mare, No. 1980.
cel maI sfant ce a dat Dumnecla natiilor: dreptul suveranitata. Proc.-verb.31.
aseminea momente supreme ne gasim noI de cand functionam 1867
21 Decem.
in aceasta Adunare.
NepregatitI pentru o misie atat de inalta, fax% indoiala nol am
&cut greseif in drumul nostru ; aceste greselI Irma sunt ale inimil,
iar nu ale judecatiL Ne vor putea imputa, ca n'am adus aicea receala
tactul cuvenite oamenilor de stat; dar insusl dusmanil nostri nu
vor putea sterge din constiinta lor incredintarea ca nol ne iubim
natia.
yor veni timpurl, &And se vor cunoaste aceia caril ati lucrat pentru
binele RomanieI.
inchilnd sirul dorintelor noastre i in asteptarea comunicatiilor
din partea comisieT europene, noI avem a ne folosi de qilele serba-
torilor pentrii a ne intoarce in sinul familiilor. NoT ducem cu nol adu-
cerea aminte de toate cele-ce am lucrat, de toate cele-ce am simtit
impreun. E cred, cA o solidaritate morala ne leaga de acum. Cand
vom vorbi despre lucrarile acesteI Adunrl, sa nu uitam, Domnilor,
ca fie-care a fost condus de patriotism si de dorinta pentru binele
natiel; s nu intam ca deosebirea in socotinte, ce a urmat cate ()data,
n'a provenit din deosebirca in simtire, cadi inima tuturor a simtit
pentru teara, dar a provenit din deosebirea chipulut pe care unja
socotiati mal nimerit de cat altil, pentru a ajunge tot la acelas scop,
la scopul obstesc.
D-voastra venitl de a insemna un vot de recunostinta biuroulul.
Sarcina ce atl pus asupr-ne a fost mal presus de puterile noastre.
Ca si d-voastra, far esperienta in viata parlamentar, noI eram chematI
a respunde si la datoria ce avem de implinit ca deputatI si la incre-
derea ce primisem de la d-voastra. Am respuns nol oare i la una
si la alta? Constiinta ne 4ice, ca am facut tot ce am putut ; dar bins-
vointa ci-voastra vine a declara, cA tine seama de plecarile noastre.
AtI rostit insa, Domnilor, un vot de dreptate, votul de recunoasterea
meritelor vice-presidentulul nostru. Pe and m uniam i e in inima
mei cu acest frumos i nobil vot, glasul- sea' me numeste ca sa vin
la aceast tribunb.. s ve multamesc in numele sett si al biuroulul .

Neasteptandu-me la o datorie pe care o simtesc, dar mal cu

anevoie de a o esplica, cuvintele iml lipsesc mai mult de cat tot-
deauna pentru a ye areta aceea ce in modestia sa, el se fereste
acum; el ascunde in inima sa o cornoara nepretuita de simtirl pa-

(Aete j Documente. VI. 1.) 32

www.dacoromanica.ro
 498

No. 1980. triotice, ce inteo lunga cariera a pastrat si a dovedit pururea in fa-
Proc.-verb 31 voarea bineluT natieT si a fericiriT obstestt
1857
21 Decem Acum, Domnilor, s ne grbim a implini datoria acea religioask
sa repetam votul de recunostinta pentru Puterile marinimoase care
ail luat sub scutul lor soarta noastra; cel dintai si de pe urma stri-
gat de via0 al Romanilor s'a" fie strigatul de recunostinta care sa se
inalte la cer pentru bine-facgtoriT lor; acest strigat va trece cu vea-
curile in istorie, uncle se va inscrie sub numele lul Dumneqeil nu-
mele Monarhilor carii a5 inteles decretele providentel si le-ail im-
plinit pe ele!
Adunarea a strigat cu unanimitate: SA tiliasch Puterile garante I
D-luI Gr. Ba4 iea cuvintul: De si, ()Ice d-luT, s'ar fi cre4ut ca
ar fi lost in Adunare desbinarI,--insa aceasta nu a fost alta de cat
deosebirl de opinie. Lipseasca, adauge d-lul, si acestea si vie teara
in acea buna trktie, care eil cel dintaiii o chem si o doresc.
Dupa aceasta Adunarea, declarand lucrarile sale de incheiate,
d-niT deputatT, in privirea grbatorilor, hotaresc a merge in congedie,
insarcinand pe biuroti sa savirseasc espeditia lucrarilor care ati mal
Amas catre comisia internaVonala din Bucurestl, s primeasc de la
aceasta comunicatiile ce ar maT putea veni si sa-1 intruneasca in se-
dinte in casul cand ar trebui a se rspunde aeelor comunica0T.
D-luT vice-presidentul radica sedinp. Domnif deputa0 manifes-
teaza dorinta de a merge Adunarea in corpore la inalt Prea Sfintia
Sa Mitropolitul pentru a-vi lua congedie.
Vice-presidentul Adunarif, Constantin Negre.
Secretan! AdunariT, P etru M av r og h en i, Di mitri e
Rallet, Anastasio Panu,
Con stantin Hurmuzachi,
Dimitrie Grigoriu.

39. Pro cesul-verbal No. 1 al sedin-telor ComitetuluT pro-

prietarilor marl. ,Sedina din 26 Noembre 1857.
No. 1980. Ast41T, Comitetul proprietarilor mari se aduna sub presedin0
Proc.-verb. 1. d-luT V. Sturdza.
1857
D-luT A. Panu ceteste apelul nominal, la care s'ail aflat fata 26
26 Noem.
membri, iar absenp unul : D 'UT I. Pruncu.
Se ceteste o propunere a d-luT Kogalniceanu, sprijinita de d-lor
C. Rolla, M. Costachi, C. Roset, M. Jora si Gr. Bals :

www.dacoromanica.ro
 499

Proprietatea cea mare este maI cu deosebire interesata la des- No. 1980.
voltarea tara. Unul din mijloacele cele mal puternice pentru a ajunge Proo.-verb. I.
la aceasta desvoltare este de a se intemeia pretutindene corpur1 de- 1867
26 Noem.
liberante, care pe de o parte sa, propue toate msurile de imbunatatire
si pe de alta parte s cerceteze cheltuelile facute cu aseminea imbu-
natatirI. Subscrisul dar propune onorabiluluT Comitet al proprietarilor
"mar' de a lua in de-aproape privire chestia de a se declara tinuturile
persoane morale (personn civile) si de a se institua in 6e-caro tinut
cate un consilii1 general, a cara membri sc1 fie alesi i cu atribute de
a se ocupa cu toate cele ce privesc interesele i imbunatatirile spe-
ciale ale tinutuluI, de a face bugetul veniturilor inutullif, de a cer-
ceta in sesii anuale cheltuelile de peste an, de a impaqi pe ocoale sar-
cinile qi &grite Statuluz votate de legislativa, i in sfirsit de a propune
guvernuldf toate msurile de interes general; modul compunerii con.
siliilor generale si cele-lalte ale lor atributurI vor forma obiectul une!
legI speciale votate in cea nti sesie a Adunara* legislative.
26 Noemvrie 1857.
(Subscris) M. K o glnic e an u.
Sprijinim propunerea aceasta: C. Rolla, M. Co s ta ch i, C. Ro set,
M Jora, Gr. Bals.
Comitetul numeste cu unanimitate o comisie compusa de treI
membri, i anume de d-lor P. Mavrogheni, A. Teriachiu, Gr. Costachi,
pentru a refera asupra acesteI propunert
D-luI Gr. Balf cere ca propunerea locuitorilor sten1 sa se iea
in discutie.
ll-luT M. Kogalniceanu opineaz pentru rinduirea une comisil,
care sa studieze i s propue ComitetuluI lmuririle cuvenite asupra
acesteI chesta.
D-lul P. lliavrogheni ciee, ea Comitetul ar trebui sa, se rosteasca maI
intal asupra baselor pe care trebue s se intemeieze lucrarea comisieI.
Comitetul, co.nsultat prin sculare i edere asupra rinduiriI co-
misiel spre studiarea propuneril locuitorilor satenI, hotreste cu ma-
joritatea de 15 in contra a 10 voturl rinduirea uneI aseminea comisit
D-luI A. Aslan nu a fost fata la votare.
Se "Aseste la rinduirea une! comisil, alcatuita de 5 membri. Ma-
joritatea absoluta o al"' d-lor V. Sturdza cu 23, L. Catargiu cu 22
votuff, Gr. Bals cu 20, P. Mavrogheni cu 22 voturI, iar majoritatea
relativa d-lor C. Rolla, Manolachi Costachii A. Teriachiu.D-lul P. Ma-
vrogheni, d luI Rolla, d-luT M. Costachi i d-lul A. Teriachiu renunta
la insarcinarea pusa asupr-le. Se pseste la o alegere din not1 pen-
tru 2 membri, i majoritatea absoluta o a d-lor G. Sturdza cu 16

www.dacoromanica.ro
 500

No. 1980. voturl i D. Miclescu cu 17 voturI. Hotrete Comitetul pe urm in

Proc.-verb. 1. unanimitate:
1857
26 Noem.
1. Ca in puterea . 93 din Regulamentul Adunrif s se modi-
fice . 60 din Regularnent in cat acesta privete Comitetul proprie-
tarilor marl, incuviintndu-se propuned sprijinite numaI de un singur
membru ;
2 Ca propunerilo ce vor fi a se face, s se presenteze piin in
3 Dechemvrie la 12 oare ameacIA-4i, cnd dup acest termin nu se
vor maI primi alte propuneri, de cat numg acele ating'toare de re-
latiile proprietarilor i ale stenilor.
edinta se rdie.

40. Procesul-verbal No. 2 al edintelor Comitetulul pro-

prietarilor marl. edinta din 28 Noembre 1857.
No. 1980. Comitetul proprietarilor marl se adun sub prwdinta d-lur V.
Proc.-verb. 2. Sturdza. D-luT secretarul A. Panu fiind bolnav, d-luI secretarul A. Te-
1857 riachiu Il inlocuete.
28 Noem.
La apelul nominal se AA fat 24 membri, iar absentI 3, i anume:
D-lor G. Sturdza, Nicolae Carp, I. Cantacuzin.
Aprobarea procesuldf-verhal al edinteI trecute se amin pe
viitoarea edint din causa boalel d-nuluT secretar A. Panu.
D-luI A. Teriachiu cetete o propunere a d-lul Koglniceanu,
sprijinit de d-lor Gr. Sutu, D. Miclescu, N. Catargiu, L. Catargiu.
(Propunerea aceasta a d-luI Koglniceanu, atingiStoare de desflintarea
driI asupra esportatiel productelor agricole i industriale, s'a ti-
Ora la procesul-verbal No. 26 din 13 Dechemvrie al edintelor Adu-
nri1 ad-hoc, de aceea nu s'a ma trecut alai%)
Discutia urmeaza clinta asupra chestieI prealabile, care se 'MIA-
tureaz de majoritatea ComitetuluI. Consultat prin sculare i edere,
Comitetul adopteazA cu majoritate propunerea de urgent *i in urm
se primete cu majoritate de 18 voturl in contra a 6 voturl ; care
minoritate este numaI pentru aminarea chestiel la Adunarea legiui-
toare, ca una ce se atinge de organisarea din Muntru i st in lega-
tur cu sistemul finantiar. Se hotrete a se trimite proiectul adoptat
cu raport Adunril generale.
Cu invoirea d-nilor deputatI, qedinta se rdicl qi viitoafea intrunire
se anunt pe VinerI in 29 Noemvrie.

www.dacoromanica.ro
 501

41. Procesul-verbal No. 3 al sedintel or ComitetuluY pro-

prietarilor marl. Sedinta din 3 Decembre 1857.
Astacp, Comitetul proprietarilor marl se adung in a treia sedinta No. 1980.
sub presidenta d-luI V. Sturdza. Proc.-verb. 3.
1867
Domnul secretar suplent A. Teriachiu ceteste apelul nominal, la 3 Decem.
care s'ail aflat fat 27 membri.
D-lul Teriachiu ceteste pe urm procesele-verbale ale sedintelor
I. si II. din 26 si 28 Noemvrie, care se adopteaz fair% ere-o modificare.
D-luI Teriachiu ceteste raportul comisiel insarcinate cu desvol-
tarea propuneril d-luI Kogalniceanu privitoare la consiliurile generale.
(Raportul acesta s'a tiprit la procesul-verbal No. 26 din 13 Decem-
vrie al sedintelor AdunriI ad-hoc.)
Raportul se adopteaza in unanimitate de catre Comitet.
D luT C. Roset ceteste o propunere asupra relatifior locuitorilor
satenI (aceast propunere s'a tiparit la procesul-verbal No. 28 din 18
Decemvrie al sedintelor AdunriT ad-hoc) care se hotreste a se tri-
mite comisiel insarcinate cu studierea propuneril locuitorilor stenl.
D-lul V. Sturdza declara, ca timpul hotarit pentru primirea pro-
punerilor in sedinta I. s'a sfirsit acum si nu se me primesc altele
de cAt acele privitoare asupra relatiflor proprietarilor si a stenilor.
Sedinta se rdica.

42. Procesul-verbal No. 4 al sedintelorComitetulul pro-

prietarilor mart Sedinta din 3 Decembre 1857.
Astac,I1, a patra sedinta a ComitetuluI proprietarilor maxi se des- No. 1980.
chide sub presedinta d-liff V. Sturdza. Proo.-verb. 4.
D-IuT A. Panu ceteste apelul nominal, la care s'ail aflat fata 27 1867
3 Decem.
membri.
D-luI Panu ceteste procesul-verbal al sedinteI trecute, care se
adopteaza fr vre-o modificare.
Se paseste la alegerea presidentultil ComitetuluI, si d-lul V.
Sturdza are majoritatea absoluta a 23 voturt
Se adeveresc prin inscriere urmatoarele incheierl din sedintele
trecute.
I.
Asta0, anul una mie opt sute cincl-c,lecI si seapte, luna
Noemvrie in dou6-decY si opt de I;lile.
Luand in priVire, ca toata darea asupra esportatie productelor,

www.dacoromanica.ro
 502

No. 1980. fie agricole, fie industriale, este o restrictie pAgubitoare productieI,
Proc.-verb. 4. condamnat de economia politicil; luand in privire ca aseminea drI
1857
3 Decem.
sunt mal cu deosebire pAgubitoare pentru o teal% eminent agricoll
ca Romania, si care este interesatA de a inlesni in tot chipul espor-
tarea productelor sale de oef-ce naturA;
Comitetul proprietarilor marl propune Adunril generale adop-
tarea urrnAtoareI dorintI :
Desfiintarea a orI-ce drI asupra esportaVel vitelor, productelor
agricole, materil brute k genere, a orTce obiecte primitive sail fa-
bricate ale 061.
Subscriti pentru 17, si anume: D-Ior C. Rolla, D. Miclescu, M.
Koglniceanu, I. Docan, D. Rallet, Gr. Stitt], N. Cananil, S. Miclescu,
I. Varnav, C. Sturdza, A. Botez-Forscu, L. Catargiu, M. Jora, I. Fotea,
P. Mavrogheni, I. Pruncu N. Catargiu. Contra nu a fost nimenea. Se
abtin de la inscrierea votuluI, pe temeiul declarArif din procesul-ver-
bal al II-lea, seapte: D-lor A. Asian, C. Roset, Gr. Bals, M. Costachi,
Gr. Costachi, A. Teriachiu, V. Sturdza.
II.
Astli, anul una mie opt sute cincI-slecl si seapte, luna Dechem-
vrie in trel. 4ile.
Luand in privire, cA cea ma nimeritA cale pentru ca interesele
si nevoile t'ril: sa ajung la cunostin0 guvernuluI sunt Corpurile
deliberative;
CA prin intemeiarea de aseminea corpurI s'ail dobandit cele mal
insemntoare resultaturI la desvoltarea material si moral. a Oril,
pretutindene uncle ele s'afl aplicat; cA necesitatea unel aseminea in-
stitutil este obsteste simOt, si in teara noastr;
Comitetul proprietarilor mad propune onor. AdunrI ad-hoc
urmAtoarea dorin0 spre desbatere:
SA se recunoascA Vnuturile de persoane civile;
SA se infiinteze in fie-care Onut cate un consiliil Iinutal, a
cAruia compunere sA fie basatd pe principiul electiv;
Atributele lor principale s. fie:
((a) A delibera asupra bugetuluI ating6tor de cheltuelile ordinare
si estra ordinare ale Onutultil;
A cerceta smile de veniturY si cheltuell ale tinutuluI;
A face impArtirea contributiilor directe in tinuturI dupA re-
gulile statornicite prin legr;
A propune toate msurile de interes special al Vnutulul;

www.dacoromanica.ro
 503

Ke) A-0 da socotinta in chestil de interes general, cand vor fi No. 1980.
consultate de catre guvern; Proc.-verb. 4.
1857
3. Modul compuneril, timpul sesiilor i cele-lalte atributa vor 3 Decem.
face obiectul unei legI speciale votate de Adunarea legiuitoare.
Subscriti pentru 24, i anume: D-lor C. Rolla, Iord. Pruncu, I.
Varnav, NeculaT Canano, Sandu Miclescu, A. Asian, N. Catargiu, M.
Jora, C. Roset, Iancu Fotea, Iancu Cantacuzin, Lascar Catargiu, A.
Botez-Forascu, Gr. Sutu, Dim. Miclescu, Mihail Kogalniceanu, P. Ma-
vrogheni, I. Docan, M. Costachi, A. Teriachiu, N. Carp, Gr. Costachi,
V. Sturdza.-1-- Tar contra nu a fost nimenea.
D-lul Gr. Balf cetete raportul cornisiel insarcinate cu cercetarea
propuneril locuitorilor satenT :
Raportul comisieI insarcinate cu cercetarea propunerif locuito-
rilor satenI, subscris de d-lor G. Sturdza, L. Catargiu, Gr. Ba1 i D.
Miclescu, cetindu-se de raportatorul ei d-lul Or. Bal, i din care
scotandu-se i modificandu-se urmtoarele bunatT, dupa amandamentul
d-ldf A. Aslan, s'a subscris de majoritatea Comitetuldf proprieturilor
dupa care s'a i tiparit la procesul-verbal No 28 din 18 De-
chemvrie al edintelor AdunriI ad-hoc sub titlu de: Acheiarea majo-
ritqii Comitetului proprietarilor mad.
lata bucatile suprimate de raportul comisief:
(De la sfiritul paragrafuluI al 3-lea):
. . . Unde, precum spre esemplu in Anglia, nevoia este aa de
.

mare, in cat nicl colosalul bir de mg bine de o suta de milioane ce

In tot anul se stringe in folosul srricimiT, n'a fost in stare de a scpa
o mare parte din populatia Mandel de cumplita moarte de foame,
nief de a opri iefinea irlan dicti (l'migration en masse), prin care acea
nefericita tear% in catIva aril: a perdut la dou6 milioane de suflete.
(De la paragraful 9, litera A, B i C, Bra modificare,
dupre-cum era mal intaiil in rap ort) :
Ca t'e'ranif in Moldova ail fost vecinf, adeca satenT megie1 fara
de moie (dupa dffinitia data de obteasea Adunare a Vril in 6
Aprilie 1749), parte aduI din tgrile megieite dintre dunuanif biruitT
Cu armele, parte cum'OratI de catre boerI din tinuturile din sus, sail
dintre razaif scaptitati impreuna cu moia acestora, parte clanuitl
de catre Domnf impreuna cu moiile pe care se aflatl.
CA totI veeinif fara deosebire de origina lucrati fAr m'sura
sag marginire in folosul stpanilor sei, de la a carora singura vointa
atirna numb'rul c,lilelor de lucru.

www.dacoromanica.ro
 504

No. 1980. C) CA boeriT aveail voe de a vinde pe traniT lor, ins nu afar
Proc.-verb. 4. din satul in cara s'ail nscut, ci numaT impreun cu moqia, 0 aeeast
1857
vindare era legiuit i valabilA. (Cantemir, Descrierea MoldoveT,
3 Decem.
Ed. germ. 273, Ed. tom. 245, 252.)
(Puntul intaiti din dorintele ComitetuluT, ins
,
nemodificat):
1. Dorinta ea in viitor qi sAteanul s fie pus in rindul oameni-
lor, s'a indestulat prin proclamarea egalitAtiT inaintea legiT i a instruc-
tie' gratuite i obligatoare pentru toate oraele i satele, iar dorinta
despre desfiintarea bAtil, urmare neagratei a acestor principii, atirra
de la viitoarea Adunare legiuitoare, chematA a reforma intre altele
i legislatia criminal, care basat pe deosebirea claselor i plina de
defectuositt1 monstruoase, nu maI r6spunde cererilor secoluluT de fat.
in puntul al 1V-lea de la sfirfitul raportului lipseqte cuvintul de
stabilisare, care s'a adaos in incheierea majoriteirii.
D-Idt Kogeanicean I i Rolla protesteazA in contra calificatiel data
tranilor in raportul comisieT i in contra spirituluT provocAtor in el.
D-luT Lascar Catargiu declarA, c aicea nu se incape protestatil,
putandu-se infAtoa amandamente.
D-luT D. Miclescu ice, e este ineredintat cA Oranil nu titi ce
se dice in hartia lor.
D-lul M. Costachi aminte0e, e de cate orT a vorbit cu deputatiT
stenT, de atatea orT el ail recunoscut propunerea ea a lor ; de vreme
dar ce eT ieafi r6spunderea asupra lor, nu se poate presupune c.
ar fi a altora. Se intelege insA, el netiind carte, att pus pe alp de
ail scris-o.
D-luT Gr. Balq cetete Art. 57 din Regulamentul AdunriT i
dice, el locuitoriT stenT nu s'ail intrunit nicT decum in Comitet ; cl
propunerea lor e flout afar% de Comitet i cuprindkoare de Wei
comuniste; cA trebue s." tergem pata ce ar r'manea asupra locuito-
rilor i sA o lAsAm asupra compuitorilor propunerl
D-lul A. Teriachiu dice, c atuncl and s'a cetit dintaiti propunerea
In Adunare, o mare indignatie a cuprins pe totT; c comisia rspunde
la cuvintele atitkoare prin altele mal atitAtoare, in loo ca sA rspundem
cu linite.
D-lul Kogeaniceanu nu crede el vre-unul din ceT 27 membri
a scris raportul, cu toatA ochirea strAlucitoare a d-luT Balq in timp
cand cetia hartia.
Mal multi* membri, i intro altiT i d-lul Bal, declarnd el aceast
asertie este o personalitate, d-ltil KogAlniceanu iT retrage acabe cuvinte.

www.dacoromanica.ro
 505

D-lul Gr. Balf iea cuvintul si dice, ca destul de larnurit a ap6rat No. 1980.
pe locuitoriT satenT, si acum d-luI Koglniceanu il invinovateste. Proo.-verb. 4.
1857
Presidentul arat, ca, aceasta este o personalitate, maT ales dupl 3 Deoem.
ce d-lifi Koglniceanu si-a retras cuvintul.
D-luT Costachi Roset declara, ca in cat priveste cuprinclerea pro-
puneriT locuitorilor pontas I, arata si dice si d-lul cu mana pe cuget
si in fata lui Dumnedeti, ca locuitoril n'ari avut de la eT insusT ase-
minea gAndirT, pe care in totul niel acum le inteleg unde tintesc, si
ca acel ce le-a fcut acea propunere, n'a . inteles sail nu a avut de
scop binele lor, ci alta ceva.
D-luT Kogeilniceanu declarA, c propunerea locuitorilor nu e scrisa
de dinsil si ca,-I lipseste tactul cuvenit.
D-luT D. Ballet arat, ca locuitoril ail venit acasa la d-luT si i-aii
infatosat hartia; cetind-o si neplacndu-T compunerea, d-lul nu a vrut
sa o protocoleasc, mal ales ca, ea era datat dintr'un timp in care
nu era secretar al Comitetulul satenilor.
D-luT P. Mavrogheni 4ioe, ca chestia de fat se atinge de inte-
resele cele maT vitale ale triT; ea raportul se imparte in dou partl:
In refutare si in dorintl. D-luT arat, ea propunerea, locuitorilor a
audit-o cu sange rece, insa in sine a simtit o mare indignatie; ca cine
a fa'cut-o, a comis o crima in contra tril si a natiel; cad ea caut a
insulta, a stigmatisa pe proprietarl in ochiT tril si aT EuropeT, lovind
in inteligent si discreditAnd pe natie in viitor.
Toate aceste trebuiail rdicate cu mare demnitate si liniste, ca
sa nu picam in greseala aceleI propuneff. Trebuia ca Comitetul s fie
unanim in conclusie, jertfind ceva din esclusivism fie-care. Trebue
sa,' facem ceva insuflat de interes comun si WA a jigni principul pro-
priettil, atuncI vom sap, nu numaT pe nor, ci teara.
D-luT C. Rolla cere tiprirea hartieT comisieT spre studiare. Adu-
narea incuviinteaza aceasta cerere si presidentul, consultnd Comitetul,
radica sedinta.

43. Procesul-verbal No. 5 al sedintelor Comitetulul pro-

prietarilor marl. .5edinta din 9 Decembre 1857.
AstadI, a cincea sedinta a ComitetuluT propietarilor marl se des- No. 1980.
chide sub presedinta d-lul V. Sturdza. Proc.-verb. 6.
1867
D-luT C. Hurmuzachi ceteste apelul nominal, la care Wag aflat 9 Decem.
fat 26 membri si unul bolnav: D-luT C. Rolla.
Se ceteste procesul-verbal 31 sedinteT trecute, asupra caruia s'ail

www.dacoromanica.ro
 506

No. 1980. intatosat reclamatil din partea d-luI M. Costachi, M. Koglniceanu, A.

Proc.-verb. 5. Teriachiu si Gr. Bals.
1857
D-luI Teriachiu sustine, ca discutiile oh' nu se 'inscrie in proce-
9 Decem.
sele-verbale ale Comitetulul, pentru ea acestea s'ati adoptat in una-
nimitate de catre Comitet.
D-lul Miclescu sustine opinia d-luI 'Feriachiu, iar d-luI Lascar
Catargiu contesteaza ea s'ar fi adoptat o aseminea incheiare de catre
Comitet.
D-lui M. Costachi sustine din contra inscrierea in scurt numal a
opiniilor fie-caruia. D-lor Gr. Bals, M. Koglniceanu, P. Mavrogheni,
N. Catargiu sprijinesc cererea d-luI M. Costachi.
Comitetul, consultat prin sculare si serlere, adopteaza prop unerea
d-lul M. Costachi.
Reclam in contra procesuluI verbal :
D-lul N. Costachi reclama intaiil pentru d-lul Rolla, care a
lis ca. protesteaza in contra calificariY de comunistI a pituror caril nu
sunt de opmia cornisia Pe urma am lis, c mil multi' din noI vor-
bind in localitatile intrunirilor cu locuitoril satenl, acestia ati luat tot-
deauna responsabilitatea propuneril asupra lor, si ca. de vreme ce a
fe'spunderea o iatI asupra-sT, e de prisos de a presupune ea ar fi fa-
cut de alti. .
D-lui L. Cataryiu Intimpin, Ca tot in acele localitati deputatil
saten1 i-ail declarat ca altil i-ail inv'tat a serie hartia.
D-luI Koglniceanu: Dupb. d-luI Rolla am lis si ea ca pro-
testez in contra insulteI facute tranilor in raport prin calificare de
robl si cump6ratI; ca un orn ce am studiat istoria OM, ca proprietar
mare si Roman, de aseminea protestez in contra neesactitatilor is-
torice din acel raport.
Mal jos am lis, ca. declar ea nu cred ca propunerea locuitorilor
sa fie scrisa de vre-unul din noI; c asigurez c nu e scrisa de mine,
Cu toata ochirea stralucitoare a d-lul Bals asupra mea.
Pe urm am lis, ca de la sine se intelege ca sateilil deputatI
ail putut sa se adreseze la altiI pentru scrierea propuneril lor, si ca
recunosc lipsa de tact din ea.
.D-lta A. Teriachiu: Am lis, ca atund cand s'a cetit dintaiti
propunerea deputatilor sateril in Adunarea generala, o mare indignatie
a cuprins pe totT; ea am condemnat spiritul aceleI propuned si ca.
nu este de dignitatea ComitetuluT proprietarilor marl sa pice in acele
gresele ca sateniI.
D-luI Gr. Bal s: inainte de a vorbi d-lui Kogalniceanu de

www.dacoromanica.ro
 507

stalucitoarea ochire, am dis a nimenI nu e capabil din membriI Co- No. 1980.
mitetuld proprietarilor marl' a fi scris acea propunere a locuitorilor. Proc.-verb. 5.
1857
Se paseste la desbaterea raportuluT comisid.
9 Decem.
D-lu A. Teriachiu ceteste o contra-propun ere, subscrisa, de d-lor
P. Mavrogheni, M. Costachi, A. Teriachiu, M. Jora, I. Cantacuzin:
Subscrisil, cetind proiectul de incheiare inftosat de care co-
misia acesta Comitet al proprietarilor marl, ating'tor de propunerea
fa'cuta catre Adunare de Comitetul locuitorilor stenI, se vd nevoitI
a ar'ta temeiurile care il' impedea de a adopta acest proiect de in-
cheiare.
De si propunerea deputatilor satenI inatoseaza in adevrm un
caracter de recriminatie, a crora espunere este facuta cu oare-care
inveainare; de si o asa, lucrare pare a fi maI mult menita de a in-
sufla discordia si ura intre cele dou'e' maI marl elemente ale socie-
Oita noastre, proprietatea si clasa agricola, in loe de a cere refor-
marea unel stall a Iucrurilor pe care nu o aptir nimera, si asa a
face un apel de concordie si de Mina intelegere intre tott
De si acea propunere, cerand reformarea institutifibr de astdI
ating'toare de relatiile dintre -proprietarl si locuitorii satera, a tintit
a inftosa r'e'splata pmintulul prin munca (boerescul) sub forma unel
indatorid personale si a infiinta oare-care driturl prin citare de facturl
istorice, and numal AseOmintul si legile astdI lucratoare pot servi
de basa legal pentru orI-ce reforma; de si prin ocolirea cuvintuluI
de proprietate si prin calificarea proprietarilor cu vaga denumire de
boerI de mosie se vdesc oare-care tendinte lovitoare dreptuluI pro-
priettil, urmare condamnabil, ca una ce se deprteaz de la spi-
ritul legalittil si al ordinulul social, totusl Comitetul acesta, care in-
fatosaza proprietatea ma.re, trebue a porni de la un punct de vedere
maI inalt, trebue a urma pe calea concordief si a propsira ce a ca-
racterisat voturile Adunarif pana astdl, si a lsa argumentatiile de
asa natura acelora ce ar avea nevoie de ele pentru intemeiarea unor
drepturl ce ar vroi a-s1 infiinta.
Pe aceste temeiurI, subscrisil nu se pot uni cu forma proiec-
tulul de incheiare al comisiel, si clad, propunerea deputatilor saten1
are a ajunge nu numaI sub ocha comisieI Internationale din Bucu-
restl, dara, si sub chat Conferintelor din Paris, subscrisa sunt bine
incredintatT, a oameniI eminentl, de care sunt compuse si una si alta
din acestea, vor sti a deosebi adev'rul de tot ce este pasie si esa-
gerint, dreptul de tot ce ar putea fi utopie si tendinte subversive,
si a dreapta lor apreciatie ne este garantia cea mai sigura de ne-
jignirea marelur princip al propriettil, precum si a tuturor drep-

www.dacoromanica.ro
 508

No. 1980. turilor noastre, drepturl consfintite prin asecjamintele i legile Ora,
Proc.-verb. 5. precum i prin mal multe titluri legale.
1857 Aseminea subscrisil nu se pot uni cu argumentatia istoric a
9 Decem.
acestuf proiect. Istoria triT nu constateaz alta, de cat deosebitele fase
prin care a trecut proprietatea in graduala el formatie; nu poate ins&
constitua drepturi in contra legilor statornicite; precum Comitetul lo-
cuitorilor sten1 a gresit dac a vroit cuta drepturT intre factele
istorice, aseminea ar gresi i Comitetul proprietarilor marl dac ar
cere ajutorul istoriel pentru a intri principul propriettif in teara
si a consolida drepturile el. Acest principal fiind inscris in toate ase-
Omintele noastre, nimrul nu este ierfat de a invoca nimio alt in
aceast privire, cad orl-ce incercare de aseminea fire si-ar atrage nu
numaI de la teal* dara si de la Europa intreag meritata calificare de
rsturntoare ordinului legal si a institutiel fundamentale a societtil.
in cat se atinge de conclusia proiectuluI comisieT, subscrisiI nu
pot aseminea a adopta, in privire cA prin ea nu numaI c se preju-
dec chestia reformel, dark' maT ales aceasta se OA ca i deslegat.
Adunarea ad-hoc, avnd numai un caracter consultativ si con-
stituarea el fiind basat pe clase, off-ce solutie s'ar da in aceast chestie
ar putea fi privit ca prtinitoare, prin urmare Adunarea aceasta nu
poate de cat a constata nevoia reformril AselmintuluI de astayi.
De aceea subscrisii propun urmtorul project de incheiare:
Luancl in privire c nevoia reformriI AsellmintuluT ce re-
guleaza astk,11 relatiile dintre proprietarl i locuitoril steni: este nu
numaI netgduit, dar simtit i recunoscut de toat teara;
Luand in privire el daca acesta este un adevr, chestia de fat
infatosindu-se astdI pentru intaia oar cu seriositate in teat* solutia
el nu poate fi realisata de cat in urma unel studiI ptruncytoare a
tuturor intereselor sociale, cu care ea este atat de strins legat,
in lipsa &Aria Adunarea nu poate lua asuprll r6spunderea uneI
pripite jute() chestie atat de vitala pentru tear;
Luand in privire ea gravitatea i gingsimea chestiel cer
ca reforma s se opereze i s, se aplice in mijlocul uneT stdrY de
lucruff normale in tear si sub un guvern definitiv, carele s infl-
toseze toate garantale de stabilitate si de ordin, i a cruia conlu-
crare la noua legiuire va fi cea maI mare inchizsluire de dreptate
si de neprtinire ;
Propunem urmtoarele dorinte:
1. Regularea definitiv a relatiilor dintre proprietaril de mosii
locuitorii stenI, pe basele inlturArif defectuosittilor ce infto-

www.dacoromanica.ro
 509

seaza Asedamintul actual si a statornicira unor principil impacatoare No. 1980.

tuturor intereselor de care se atinge aceastA chestie importanta. Proc.-verb. 6.
1857
2. Adunarea legislativa viitoare, in cea intAiti sesie va vota o 9 Decem
Ct

lege privitoare la desveirea si aplicarea acestor principil.

1857, Dechemvrie 9.
(Subscrisl) P. Mavrogheni, M. Costa chi, A. T eriachiu,
M. J ora, I. Cantacuzin.
D-luI C. Hurmuzachi ceteste urmatoarele amandamente:
Amandamentul d-lui Gr Costachi:
Lubld aminte c. insusI Art. 118, lit. E. din Reglement tinteste
la alcatuiri de bunA-voe intre locuitorl si proprietarI;
LuAnd aminte ca. alcatuirile de bund-voe presupun libertatea
munch' si libertatea proprietata, principil introduse in toate legis-
latiile popoarelor civilisate;
Lu'and aminte cA insusI locuitora a cerut desflintarea munch
impusa de legl ca echivalent al parnintuluI;
Luand aminte ca si in Conferentille de la Tarigrad s'a adoptat
principul alcAtuirilor de bun-voe;
Luand aminte ea sporirea numrulul proprietarilor micI (arA-
zasilor) si instarirea acelorasl locuitorI al. BesarabieI anexate, este cea
mal vie dovada de resultatul fericit al alcatuirilor de 'bun. voe;
ApoI jos iscalitui socoate, ca viitoarea Adunare legiuitoare, pur-
cegand de la principiile libertatil munca si a libertatil proprietata,
s iea la introducerea acesteI retorme, atat in privirea timpuluI, cAt si
a intereselor sociale esistente, cele mal drepte si cele mal cump6nite
insufl,
Amandamentul d-lifi A. Aslan, sprijinit de d-lor A. Botez-
Forscu, Iorgu Pruncu, Gr. Sutu :
Subscrisil propun urmatoarele schimbarI la proiectul comisier
Art. 9: Litera A s, se stearga cu totul si sa se inlocuiasca cu urma-
toarele cuvinte: A) ca cea maI mare parte din Oranii Moldovel ail
fost vecinl.
Litera sa se steargl Cu totul, addogAnclu-se la stirsitul lit B.:
precum se dovedeste din Descrierea Moldovel a luI Cantemir, fi-
lele 245 pAna la 252
We'spunsul la dorinta No. 1 sl se prefaca in urmatorul chip:
Dorinta ca in viitor si sateanul BA fie pus in rinduI oamenilor si
BA se desfiinteze bataia,corspund la vtul Adunara, care a pro-
clamat egalitatea inaintea legil si instructia publica si obligatoare in
toate orasele si satele. UrmAnd neap6rat dup'. acest vot ca Adunarea

www.dacoromanica.ro
 510

No. 1980. viitoare s reformeze intre altele si legislatia criminala, care, basata
Proc -verb. 5. pe deosebirea claselor si piing de defectuositatl monstruoase, nu mat
1857
9 Decem.
r6spunde cererilor secululuI de lata.
La punctul al 3-lea sa se stearga toate cuvintele ce vin dupa.
alte OrI maI civilisate si mal bine organisate.
Aseminea sa se modifice si al 4-lea Articol din solutie in ur-
matorul chip: Legea aceasta va fi intemeiata pe principul respec-
tuluT propriettil, tot-odata va privi la stabilarea si chipul vetuiril
locuitorilor sated! asta4I lucratorl de pmint.
1857, Decheinvrie 8.
(SubscrisI) A. Asia n, G r. S u t u, A. B o t ez-F rase u, I.
Pr un cu.
3. Propunerea d-luI C. Roset cetita in sedinta trecut.
D-lui Kogeilniceanu infatoseaza un inscris, prin care did! se ros-
teste in contra raportuluI comisiel, insa declarg ea dreptul, causele
respingeril le va supune in Adunarea general.
D-luI Miclescu: Intrunirea in Comitete trebue sa aiba un scop;
de vi-ar reserva fie-care dreptul de al! spune opinia privitoare catre
clasa sa in Adunare si nu in Comitet, atuncl intrunirea noastr aicl e
de prisos; de nu am urma ast-fel, am iesi din textul firmanuluI.
D-lui M. Costachi: Fie-care este stapan pe opinia sa si are drep-
tul de a sti cat se poate intinde in privirea mandatulul ce are.
D-luI N. Catargiu: anscrisul d-luI Kogalniceanu este un vot
anticipat si nu se poate primi.
D-lul Irogeilniceanu isI retrage inscrisul.
Se discut asupra prioritatiI.
D-lui Mavrogheni : Unele din amandamente arata o prefacere
in corpul hartie, lar cele-lalte propun deosebite solutil. Contra-pro-
punerea mea arata, ca Adunarea nu poate da solutie, ca ea poate nu-
maI declara nevoia reformel si a o constata. Prin urmare ea are priori-
tate, flind mal departata de raportul comisieT, cacl propune aminare
fara a hotari cutare sail cutare princip.
D-luI M. Costachi sustine aceasta opinie.
D-luI L. Catargiu: Toate sunt pentru aminare, .si a d-lul C.
Roset este cea maI departata.
D-luI Teriachiu : Chiar d-luI Roset a lis ca propunerea (L-sale
arata un mod de solutie si prin urmare nu e mal indepartata de cat
a d-luI Mavrogheni.
Diu! Kogalniceanu: Fara sa m6 esplic asupra contra. propuneril
d-lul Mavrogheni, lic ea trebue s luhm seama, ea numa aminarea
poate face ca s se impace cu totir, si ca trebue s sfirsim cum p.m

www.dacoromanica.ro
 511

inceput. Toate propunerile pun basa; a d-lul Mavrogbeni singura con- No. 1980.
stateaza nevoia reforme. Proc.-verb. 5.
1857
D-lul Bals: Comisia primeste modificarile propuse de amanda-
2 Decent
mentul d-lur Aslan in raportul comisiel pentru a simplifica cbestia.
D-luT M. Costachi: in chestia prioritatil ne respunde Regulamentul
precedentul in Adunarea la puntul 9, unde amandamentele de
aminare s'atii votat dintaig.
D-le Gr. Bal : Comisia a socotit, ea daca locuitoril se baseazb.
pe istorie pentru a areta ca e ail test cei 'MCAT ocupantI aI pamintulul,
proprietaril marl trebue sa arete falsitatea aceleI opina.
D-lul M. Costachi : Crsese ea intemeiarea dreptulul proprietatiT
pe actee si legile noastre este cea mal puternica bas a acestuI
drept. Mara' de aceasta lucrarea comisie arate, o solutie, i chestia
fiind grea, patimile flind. aprinse, Adunarea consultativ fiind basata
pe clase, si chestia pentru intaiasI dat viind in discutie, Adunarea
de fata nu ar putea hotari definitiv. Solutia de fat ar fi o lege care
ar statornici un princip i Adunarea viitoare nu ar avea de cat a
aplica un princip data statornicit. Consultative nu-I este dat a lega
manile Adunara legiuitoare. Lsati ca timpul sa pregateasce opiniile,
atund in constiinta se va putea da o solutie.
D-luI Miclescu: Sunt de opinie sa dam un vot de princip, ca in
toate voturile de interes general. and locuitora nu ar fi dat pro-
punerea lor cum ea este formulata, and ei ar fi cerut numaI o pu-
nere la cale dreapta, atunci s'ar fi putut amina; acum ins dup.' pro-
vocarea facuta, ea proprietarI marl suntem datori a ne apera. Prin
amillare ne-am pune inteo positie eritie dinaintea locuitorilor si a
Europe.
Prin solutia raportulul multamim si pe locuitorl si pe proprietarI.
Dlui. M. Costachi: Prin solutia raportului niel locuitorul nu este
asigurat, niel proprietarul; trebue a se studia ma nti chestia.
D-luI L. Catargiu: in propunerea d-lul Mavrogheni ved cuvinte
foarte vagl.
Asedmintul de astadl defectuos; pe cine priveste ins de-
fectuositatea, pe locuitorI oil pe proprietarl?
in acea propunere nu se combate aceea a locuitorilor.
Ca Conaresul s dea solutia, trebue sa aib i intimpinarea
proprietardor la propunerea locuitorilor i aretarea drepturilor.
Solutia este necesara, caci toate gazetele qic ea la ne
este servage, corve, noI trebue dara' sa aretam e vrem stabilarea
locuitorilor cu respectul proprietata.
D-lul O. Roset : tiFiind-ca s'& pus in desbatere amandamentul

www.dacoromanica.ro
 512

No. 1980. d-lul Mavrogheni, care tinteste a modifica intemeiarea ce comisia a

Prom-verb. 6. facut la propunerea locuitorilor, rgspund c m'as uni i e cu aceasta,
1857
9 Dec,em.
nevrnd asemenea a m6 mai basa pe istorie spre a constata drep tul
proprietatil. tns fiind-ca tot acelasI amandament hotAreste a nu se
da nicT o solutie chestieT locuitorilor, apoT nut pot a m'e' uni, cad
sunt de socotint c trebue numaT de cat a se da o solutie unel asa
chestiT, pentru a apra proprietatea si al 2 lea pentru a rosti
cele-ce swot c ar face intArirea acestel t'rT, care la mine este cel
maT mare interes.
D-luT Teriachiu: considerantele raportuluT se 4ice a,: pro-
prietarit nu pot urma AselAmintulul; prin aceasta i prin solutie se
inIAtureazA Asec,ldmintul de o parte. Raportul invoac istoria, cand
trebuia sA se sprijine pe legile, pe basele legale, de la care indepr-
tandu-ne, am intra intr'un haos nesfirsit. Dritul proprietAtil consfintit
prin AselAmint. SolutiT nu se pot da acum:
Pentru argumentele date de d-lui M. Costachi.
Pentru cA vedem ma multe solutil asupra crora nu suntem
intelesT; easel uni1 din not cu mana pe cuget pot [ice, ca opinia sa
este acea adevrata a aleOtorilor sl.
D-lul Irogalniceanu: in contra opinieT d-luT Catargiu e sprijin,
el proprietaril de mosiT din Moldova, dup legile actuale primesc in
contra parnintuluT dat obstiilor stestT, orT muncA indatoritoare nu-
mit. in Moldova boeresc, in Teara Romaneasc una si alta
In limba tranceza corve, iar nemteste Frohren sa Roboth, orI
plat bLineasc echivalentA muncif indatoritoare. Aseminea sprijin
rog sA se insemne in protocol, c. in Moldova proprietatea funciard
driturile proprietarilor de mosiT sunt consfintite si definite prin Ase-
OAmintul urbariar actual; tot acest Ase4Amint consfinteste
neazA si driturile obstiilor sAtest1 lucrAtoare de pmint. Pe cat nu
voesc a jigni pe unele, pe atata nu pot jigni si pe cele-lalte. De-
fectuusitAtile AseciAmintuluT actual trebue prin urmare regulate prin
concesil mutuale.
Lascar Catargiu : in Aselmintul din 1851 nu se gAseste
numele de boeresc.
D-luT Kogeilniceanu: SA se maT iea in privire el in firman st de-
numirea de locuitor clAcas.
D-lul Ba/f ceteste un cuvint, prin care ap'rA raportul comisieT.

www.dacoromanica.ro
 513

Ouvintul d-lul Grigorie Bal.

Ca raportator al comisiel, dati-mi voe s ve spun, ea' e despart No. 1980.
chestia locuitorilor in done: chestia de drit i chestia sociala a in- Proc.-verb. 5.
bunttiril soarteT locuitorilor stenT. 1857
9 Decem.
Despre chestia de drit, Domnilor, Para sfiala ve spun, ea nicI
()data teranil din Moldova visat cA ar putea avea cel mal mic
drit de proprietate pe pamIntul care le este dat lor spre hrana.
Domnilor, proprietatea este valoarea material a muncil indi-
viduluI, realisarea aetivitatiI sale; cea intai realisare a activittiT este
oeupatia pmintuluI, pentru aceea i constitutia agricola este elemen-
tul cel maI esential In desvelirea, tria i inflorirea und tell. La
inceput proprietatea in adever ni se arata ca un product al puteril
iar nu al muneil ; aceasta origina a propriettil terian este recu-
noscuta de mal toate staturile; insa o proprietate, xi-care ar fi ori-
gina ei, trecend intr'un chip legal dinteo mana in alta, inteun timp
dat se purifica de pecatul original. (Idea esprimata in organismul
legilor ce sunt sufletul unul Stat prin institutul prescriptiel . 1931
din C. c.). msA niel acest cas, Domnilor, nu este la noI, dach putem
pune temei pe Cantemir, care ne spune cAteranil nu sunt dreptl
Moldovenl, ci ace cariT se afla Oran', se trag din Rui. sa ArdelenT, au-
rora le dic MoldoveniI ungurenl, prin urmare el nu pOt fi consideratI
ea ocupantiI eel intal ai pmintulul; dar daca cineva file astdl a-mi
contesta veracitatea lui Cantemir ea istoric, ii voi rseilnde, ca un is-
tonic nu poate fi luat de pilda in una i in altele nu; aatlar, Domnilor,
astdl proprietatea pmintululs nu poate fi consideratta noT de cat
ea naseuta din munca omulut, munca recunoscuta i auerat de legi.
UniI qic ca Aseglamintul de astac,Il da oarei-care driturt locuitoruluT
skean. care nu se pot desfiinta, desfiintAndu-se legea actual; acelora
le voi respunde, crt Art. 131 din Regulament stipuleaza prefacerea
obligatiel de lucru intr'un contract i tot-odata c dritul ce teranul
are asupra loculul, este un drit de nimeal, un drit titnporar, ne-
supus motenirii. Acest drit de posesie timporal se lamurete din
comparatia institutuluI actual din Moldova cu institutele cunoscute la
Romani i Germani, cu care niel Cu unul nu se aseamen.
Dritul teranulul in Principate asupra Ioculul de hrana nu este
un emfiteot, cad acel loe de hrana nu se poate moteni, niel vinde;
nu este proprietate censual (hobzies' ; acest institut cuprinde in sine nu
numal un jus in re ea emfiteotul, dar un Dominium utile, nu este
niel (liar o posesie ereditara, cad nu poate trece fa un altul; acest
drit nu-I nicl un drit de folosinta pe viat, ci nuneal un drit de pa-
sesie anual, pltindu-se dritul posesiel in mune. Prin urixiare t-
(Acte vi Documente. VI. 1.) 33

www.dacoromanica.ro
 514

No. 1980. ranul nu se poate sprijini pe niel un soli" de drit, dup. desfiintarea
Proc.-verb. 5. Ase4AmintuluT de astAll, cAnd Regulamentul Organic, lit. F, Art. 4,
1857
9 Decem.
Sectia VIL anume lice, cA lucrul cuvenit proprietaruluT trebuind a
se implini impotriva folosurilor ce se dal de care proprietarI locui-
torilor, este neap6ratA trebuintA de a se hotAri pe de o parte cAtimea
acestor folosurT, si pe de alta a se statornici indatoririle la care acestl
locuitor" sunt supusI din partea lor, pentru ca prin, aceasta sA se in
timpine in viitorime toatd, neinvoirea sa urmarea insovolnicA, pAnd
ce nAimirile de pAmint se vor putea lace prin aleAtuirl de bunA-voe;
cad Ase4Amintul fiind provisoriil i neavnd alt scop de cAt a intim-
pina neinvoirile i abusurile, indatA ce una din pArtile ce acest Ase-
dmint priveste, reclam desfiintarea luT, nu se mal poate deduce niel un
drit dinteinsul, niel pentru o parte, nicT pentru alta, adeqA nieT proprie-
tarul nu mal poate reclama munca, niel locuitorul posesia pArnintulut
Alta vroesc a compara relatiile de astA4I dintre locuitorI si pro-
prietari cu acele din Prusia din 1807; el gresesc. CAcI clasele in Princi-
pate nu sunt niste caste inchise, destinate fe-care spre hotAritA profesie.
ProprietAtile teriane particulare nu se fe'd sustrase comertuluT,
neesistfind deosebirea de proprietate nobild si proprietate OrAneased..
DespArtirea i aglomeratia mosiilor fijad slobodA i chiar cerutl
de legea ereditard.
Dritul ereditar nu, fixeazA intr'o familie averea, niel o sustrage
vointil testatorulut
Nu esistA in Moldova niel o msurd de jurisdictie patrimoniald,
satul chiar fiind insdreinat cu politia sAteaseti. In Principate esistA
nenumeroase servitut i sarcinY rea/e ale drituluI german.
Nu esistil feudalitate, in cat clicerea de desrobirea proprietAtit
sar6scumpgrarea munciT este lard inteles.
De aceea darA, Domnilor, o repetez, inch' o datA, scriitoriT jAlbiT
locuitorilor n'ail avut alt scop de c.'t a atita urd i discordie intre
proprietari i locuitorT, cad eT nu ne-ail presentat chestia ca o chestie
sociald, ca o chestie de imbunAtAtirea soarteI locuitorilor prin impro-
prietArirea cu despdgubirea dreaptA a proprietAlif; el ail vroit a in-
sufla locuitorilor idol r6sturnAtoare a ordinuluI social, idol condemnate
de toat Europa, contesand proprietarilor claseY aceleia, care in toate
t6rile lumil este aprAtoarea ordinului legal, rodul munciT sale si vii-
torul copiilor sAT, pAmiatul cumprat i cAstigat prin build credinVi.
Dadi ni s'ar fi presentat chestia ca o chestie s3ciald, le-as fi r6spuns:
trebue stucliat, cAcT asticlf, dupil statistica lul Beizadea Neculat Sutu,
se v'd 326.078 locuitorI de pAmint proprietarT de 188 344 WO, si
acestl locuitorl, ledeobstie nu sunt asa de avutT ea aceT ce sunt as-

www.dacoromanica.ro
 515

tadI posesorl pe mosiile boeresti si monastirestl; si or'i and Statul, No. 1980.
ilupa o adanca studiere a chestiei sociale, va gsi de cuviinta a hotari Proc.-verb. 5.
185/
stabilarea locuitorilor ce astadi sunt posesor!, nu va gasi niel un pro- 9 Decem.
prietar care de buna-voe nu ar fi fcut i jertfe (fie-care dup pu-
rtinta sa) pentru imbunatatirea soarter locuitorilor; cad urmasii acelor
earil a desrobit vecinil inch' in anul 1749, contimporanil acelora ce
proclamat desrobirea Tiganilor, renuntnd multi si la despgubire,
acel, in sfirsit, caril s'ail pus in capul natieI, cernd Unirea Principa-
teloo cu Domn strain, acel cariI att proclamat abolitia privilegiurilor
neindemnati i nesiliti de niminea, acei nu pot fi de cat oarnenl caril
sa simt national si patriotic ea si orI care altul, dac nu mai mult;
cuvintul de reforma, in gura lor, este pururea o renuntare
la an drit. De aceea nchei, Domnilor, i die ca comisia n'a putut
alt-minterea face de cht a apra proprietatea cu toate argumentele
putincioase, ar6tAnd care este dreptul si lasand chestia sociala la
viitoarea Adunare legiuitoare, care dup niste patrundkoare studil,
and va vedea ea invoehle de buna-voe nu implinesc scopul dorit,
va face o lege, care fail sa atinga dritul proprietatil, va avea in pri-
vire stabilarea i chipul vietuirii locuitorilor.
D-lui Mavrogheni: Vage ar fi cuvintele mele cand as da o so-
lutie, i vag ar fi o solutie din care nu s'ar intelege bine. Dara pro-
punerea t3iropl de aminare nici odata nu poate fi vaga. in introduc-
tia prorainerii mele se condamna in tot felul propunerea locuitorilor.
Am vis, ca in Asedamintul de lata sunt defectuosda7 care este munca
indatoritoare sat' r6sp1ata prin munca pentru pamint Sprijin ea teara
nu-1 pregatith.La alegeri chestia politica a absorbat pe totl; ale-
etorii nostri ne-aii ales in aceasta privire, nu in privire catre chestia
social, care top erari de Opinie s r'me pe urrna. and aleg'torii
ne-ati ales, ei n'ad desbatut chestia sociala, i noi prin urmare nu-1
putem da o solutie.Ori-ce solutie nu este mntuita nicl de no!,
niel de alegtitorii nostri. De aceea s constatam nevoia uneI re-
forme de Mont de Adunarea legislativ care va avea timp a studia,
culege studil in teara, i atunel hotarirea va fi data in cunoseinta
de causa.
D lui Kogainiceanu: inainte de toate declar, ea' legat prin man-
dat imperativ, iar mal cu seama prin cuvintul de onoare, nu pot pro-
pune niel o solutie, i sunt pentru Asedamintul actual. Gel mai bun
lucru acum este aminarea, pentru e. multi sunt in neintelegere cu
aleg6torii lor. Noi trebue s cautam a pazi linistea publica, fiind-ca
este mare agitatie in tear& Sunt dou marl interese: ordinul social
al stabilitatil satelor i respectul proprietatil; proprietarii i locuitorii

www.dacoromanica.ro
 516

No. 1980. sunt ingrijitt i spriatT astadr. S cautam a nu prejudeca chestia in-
Proc.-verb. 5. tru nimic.
1867
D-luT Miclescu: cred ca aminarea va aduce inca mal mare
Decem.
ingrijire. Solutia comisid este foarte indestulatoare, cad nu jigneste
intru nimic drepturile proprietatir si pe de alt parte da locuitorilor
stabilitatea i chipul vieuirii. Totl recunosc c Asedamintul de fata
este pernicios; i propunerea de a fi inteun Limp hotarit invoelt, e
tocmaI in privire ca chestia nu este coapt.
D-luT Gr. Costachi: Defectuosittile AsedmintuluT de tap' sunt
pentru amindoati partile; pentru locuitoriI saten1 munca obligatoare,
pentru proprietar factul 65, esercitiul dreptuluT propriettil la nol
este liber, cum trebue sa fie proprietatea cea adevrata.... NoT trebue
s avem in fata slobodenieT muncil i slobodenia parnintuluT. Aseda-
mintul este o legatura silnica pentru amindou' partile; trebue sa ape'.
ram si s asigurm proprietatea dandu-T libertatea trebuincioasa'. Co-
misia ins* lasa un timp de transitie 'Ana And Adunarea viitoare
va lua msurile cele mat drepte i lamurite.
D-lut C. Roset: EA nu g'sesc de cuviinta aminarea, cad chestia
ar trebui sa mat vie inc5, odata in desbatere cu toate greutple el.
Nol suntem chematI pentru a rosti dorintele noastre i asupra acestui
lucru. Aminarea poate aduce numaT neliniste. Not dand solutie, nu
facem legt, ci esprimin numaT o dorinta, ca in toate ehestiile pna
acum.
D-lut Gr. Bair Firmanul ne d. dou positiI: ca membri at cla-
selor unde avem a apra toate interesele speciale ti ca deputatt aT
Sitenil atacnd drepturile proprietarilor mart, datorT suntem ca
clasa sa-I refusam i sa espunem drepturile i opinia noastr. In Adu-
narea generala ca deputat al tril voesc a sustinea aminarea chestieI
sociale ca de mare gravitate.
D-lut P. Afavrogheni: Contra propunerea mea se uneste cu refu-
tatia facuta, de comisie, cAd e am desaprobat propunerea locui-
torilor si am ap'rat Proprietatea. Nu ni" unesc cu raportul in pri-
virea forme!, cad doresc ca r'e'spunsul proprietarilor mart s. fie clemn
de acest corp insemnat al Ora. Nu vreatl pe urrna sA &Li o solutie,
cad implinim mandatul nostru cu intregitate And TOM admite nu-
mat dorinta uneT reforme. Se intelege de la sine, ca,' cu adoptarea con-
tra propunerit mele ar trebui raportul comisiel schimbat i potrivit cu
solutia data)).
MembriT Comitetulut fiind desprtitl in opinie despre modul cum
al se pue votul, d-lul presidentul Il consulta prin sculare i sedere,

www.dacoromanica.ro
 517

majoritatea hotareste, ca contra-propunerea intreag a d-lui Mavrogheni No. 1980.

se va pune la vot cu apel nominal. Proc.-verb. 5.
1857
Aa votatpentru 6, contxa 16; s'ail absfinut de a vota 4, din tre carif
9 Decem.
d-luI Kogalniceanu sub cuvint cb, este contrar considerantelor, insA
pentru conclusia proiectulur.
5edinta se radica.
Presidentul ComitetuluT proprietarilor marT, V. S tur dz a.
Secretar, G. Hurmuzachi.
44. Procesul-verbal No. 6 al sedintelor Comitetulul pro
prietarilor marT.*edinta din 10 Decembre 1857.
A.stA4T, a 6-a sedinta, a ComitetuluI proprietarilor marl se deschide No. 1980.
sub presedinta d-lul V. Sturdza. Proc.-verb. 6.
Costachi Hurmuzachi ceteste apelul nominal, la care 1857
aflat
10 Decem.
tata 25 membri, iar doT absentl: D-lor C Rolla, I. VArnav.
Se ceteste procesul-verbal al sedinteI trecute, care se adopteaza
cu rectificarile incuviintate de Comitet.
D-luI M. Kogalniceanu: D-luT L. Catargiu a (lis in sedinta trecut,
ca in procesele-verbale ale AdunAriI as fi (jis ca firmanul n'a espri-
mat adevratele impregiurArl ale trit Nu cred ca -in procesele-ver-
bale sa se gAseascg o aseminea asertie.
D-lul L. Catargiu aratd, ca d-luT Kogalniceanu si in sedintl si in
particular a clis aceasta.
D-luI M. Kogcllniceanu: Am (Jis tot-deauna i 4ic i astll numaI
ca firmanul ca lege electoral este necompatibil cu starea noastra.
Domnul secretar ceteste o motie a d-luI M. Kogalniceanu :
LuAnd in privire ea regularea definitiva' a relatiilor dintre maril
proprietarl de mosiI i dintre obstiile satestl statornicite pe aceste
mosil este chestia cea maT grea care pana acum s'a intAtosat nu
numal in Adunarea ad-hoc. darA chiar in tear;
LuAnd in privire ca aceast chestie a cauat in toata societatea,
atAt intre proprietariI de mosil, cAt i intre lucrAtoriT de pAmint, o
mare ingrijire ;
LuAnd in privire ca dup. toate cercarile, c dupa toate con-
sfatuirile, s'a cAstigat trista esperient, ca aceast chestie nu este
studiatA i &A teara nu este coaptA pentru a opera o aseminea mare
reforma; c off-ce solutie s'ar da, ar fi pripita i n'ar putea de cAt a
spori ingrijirile publice, fie ea data in favoarea uneI partI Bat a
celeI-lalte ;
CA mult1 din deputatiI din clasa boerilor proprietarT de mosiT

www.dacoromanica.ro
 518

Isio. 1980. sunt chiar marginiti de atre alegkoril lor de a propune vre-o re-
Proc.-verb. 6. forma alta de cat Asedamintul actual ;
1857
10 Pecera.
Luand in privire ins ea atat drepttirile boerilor proprietarl de
mosiI, cat i demnitatea lor cer ca s se faca o intimpinare la pro-
punerea infatosata in sedinta din Noemvrie de deputatiI obstiilor
satestr i intitoare de a dobandi dreptul r&eurnp'rdrii boereseului
a muncii indatoritoare; c intimpinarea facuta de comisia rinduita din
sinul ComitetuluI boerilor proprietarl de mosiI nu mime. ca nu Ina-
toseaza chestia in adevratele eI impregiurArI, dar si este scrisA in-
tr'un ton care s'ar putea califica chiar ca necompatibil i cu interesul
demnitatea noastra de boerI si de proprietarI de mosil, i cu mal
marele interes al tril; ca aseminea nu este a siguripsi propriettile
noastre espuindu-le la urile populare, prin sistematica tgada a drep-
turilor lucratorilor de pamint ce le sunt inchizsluite prin aceleasl
legl si asedminte care inchizaslucsc i drepturile noastre de pro
prietarl de mosil ;
Luand in privire ea singura intimpinare neap'erat, dreapt.
demna ce Comitetul boerilor proprietarf de mosiI poate i trebue sa
faca, este numal acea intimpinare, care pe cat ar apgra drepturile
noastre, pe atata ar liniti i impaca ingrijirile i urile, orI de unde
ar veni ;
Luand in privire ca datoria noastrg, i ca hoer! proprietarl de
ca deputatI, si ca Romani, caril pang acum am fost in capul
t6ri1 nu numal prin dreptul nasteriI i privilegiile clase!, dar i ca
brbatI de inteligenta i ca patriotl, este de a inlatura orl-ce causzl
de agitatie si de a pastra pretutindene i cu orI-ce pret aceea ce in
momentele de fat& este maI trebuitor in Principate, aceea ce ar fi o
crima de a compromita.... linitea. publica;
Luand in privire Ca singurul chip pentru a nu da arme in
mana acelora ce voesc a se folosi de orI-ce pretext spre a tulbura
aceasta linite publica atat de pretioas, si a aduce asupra ri nou
nenorociff, este amtharea chestiei;
Subscrisul, facnd un apel la patriotismul onorabililor meI co-
legf caril ati subscris actul national si memorabil din seapte Qctom-
vrie, si a caruia urmarI ar fi maI mult de cat a se compromite prin
adoptarea unuI proiect de solutie, propune:
L Neadoptarea proiectulul de incheiare infalosat de comisie.
Of. Facerea unel nou6 intimpinarI, care fait a prejudeca chestia,
fsa se margineasca numai intru respingerea atacurilor ce se va socoti

www.dacoromanica.ro
 519

e propunerea deputatilor obstiilor stestl cuprinde In contra dreptu- No. 1980.

rilor noastre de proprietarT de rnosiT i demnittiI noastre de boert Proc.-verb. 6.
1857
III. Aminarea de orI-ce solutie. 6 Dechemvrie 1857. 10 Decem.
(Subscris) M. Koglniceanu.
Deputat al boerilor proprietarilor marl' din tinutul Dorohoii.l.
D-liff N. Catargiu: in motia d-lur M. Kogdlniceanu ved intrebuintat
cuvintul boerl proprietarl de mosil. BoeriT sunt in maI multo comi-
tote. Espresia intrebuintat tinteste a inlocui cuvintul de hoer' de
rnosie din propunerea locuitorilor.
D-luI M. Kogellniceanu: atn firman se dice boyards et fils de bo-
yards avend o sumd de WA Fdr. de a fi boerI nu am fi putut intra
In Comitetul acesta numaT cu simplu titlu de proprietar.
D-lul Gr. Costachi: Motia d-luT KoglnIceanu este pentru aminare.
Chestia aceasta am votat'o ierI i prin urmare nu maI putem reveni
asupra until vot dat. Amerintrile de ur, ce ni se fac in acea motie,
le resping cum am fcut tot-deauna. Comisia a aperat proprietatea
ca drit pentru sustinerea ordineI si a societtitiT.
D-luT Koglniceanu: Orl-ce hrtie se poate incuviinta sag des-
euviinta, ins nu se poate sh nu se primeascd i sd' nu meargd, la
Adunare ca opinia unel' minoritt1 cat de micl.
D-11.11 D. Mielescu: in motia d-lul M. Koglniceanu am audit cu-
vintele : CA comisia in raportul sett ar fi 04:aduit drepturile locui-
torilor. Relevez aceste cuvinte i greutatea lor, prin tare se compro-
mite dignitatea noastr, cAcT comisia inainte de toate a cutat s. fie
dreaptb.'.
D-11.11 Gr. Ba4: Motia inatosat este a unul deputat de proprie
larI mar!, care oa proprietar mare vine si acus pe comisie si pe toti
earil sunt de opina comisieT, c ar fi tgduit drepturile locuitorilor.
Protestez cu indignatie in contra unor aseminea cuvinte; comi-
sia a scris in raportul sett aceea ce a socotit ca este drept; nimen1
nu impedeca si pe d-luT Koglniceanu a lace acelasI lucru.
D-luI M. Kogeilniceanu: and s'a cetit raportul comisieT, d-luT Rolla
eg am protestat in contra calificariI de cornunistT. Nol am protestat
numar; aceasta o face astdf si d.luT Bals, ns cu indignatie. Las la
critica AdunriT, dac cuvintul de indignatie s'ar putea intrebuinta
pentru c cineva este de alt opinie.
D-luI Gr. Ba4: tn adevr, d-lor Rolla si Koglniceanu ati protestat
In contra cuvintuluI de comunist, cu care comisia a vrut a denumi
numal pe compuitoriT propuneriT locuitorilor, iar nicT cum pe aceT ce
nu sunt de opinia comisiel. picend ins, el comisia intuneca dreptu-
rile locuitorilor, se invinovtesc foarte gray membrif eI, cariT nicTa

www.dacoromanica.ro
 520

No. 1980. vrut, niel nu vreati sa faca." aceasta, si de aceea de a doua oar pro-
Proc.-verb. 6. testez cu indignatie.
1857
10 Decem.
Se ceteste a doua oara motia d-luT Koglniceanu.
D-lul N. Canano: Motia aceasta este un gat dat locuitorilor, ce
sa urmeze la primirea raportuluT comisiel de care Adunare.
D-lul C. Sturdza: Din toata hartia nu ved alta de cat o provo-
care la revolutie.
D-luT A. Botez-Foreiscu: Et' sunt pentru respingerea hartieT, care
invinovteste pe comisie ca luclrarea el ar provoca revolutie in tear.
D-lul A. Asian : Cer copie de pe motia d-lul M. Kogalniceanu,
care are scopul de amerintare, ca sa-mi. slujeasca de dovada, care din
noT este acela ce voeste a tulbura linistea obstease.
D-lul M. Kogalniceanu: in numele Tratatului de Paris cer a mi-se
apera neatirnarea cugetulul mea si respectul persoanel mele.
D-lul M. CO4achi: Cuvintele care mi-ail facut de indata impresie
la cetirea motirf ail lost acelea, ca comisia ar tagadui locuitorilor drep-
turile lor. Acestea sunt cuvinte prea apsate in privirea solidaritatif
ce trebue sa pastram intre nol. insa tot in puterea solidarittil trebue
sa dam fie-caruia dreptul de a-vi spune opinia sa, fie ea cat de gresit,
pe a sa respundere.
Presidentul : De la sine se intelege ca motia se prime.7te In
discutie.
Se paseste la chestia prealabila'..
D-lul Kogeilniceanu: Aseglamintul din 1851 poarta titlul : Aseda-
mintui atingetor de regularea dreptatilor si a indatoririlor proprieta-L
rilor de mosie si locuitorilof lucratorl de pmint. in raportul comi-
sieI nu sta cuvintul de drepturile locuitorilor. Iata pe ce me sprijin.
D-luT L. Catargiu: Ca membru al comisieT declar, ca ea a inteles
sub cuvintul de asedmint, intrebuintat de multe orl in raportui
el, Asedamintul acel citat de d-luT Kogalniceanu.
D-luT Koglniceanu: in Asedmint se consfintesc drepturile pro-
prietarilor de mos:e si drepturT a obstiel satestI; in raportul comisiel
nu s'a pus statornicirea satelor, si nol proprietaril nu avem niel un
drept de a sparge satele.
D-luT Foreiscu: Niminea din noT nu s'a gandit la aceasta.
D luT Miclescu: D-luT Kogalniceanu, vorbind de drepturile si inda-
toririle proprietarilor si ale loeuitorilor, ar destepta idea ca locuitoril
et vre-un drept de mosie. Pe cat proprietarul are drept pe bratele
locuitoruluT neatirnate, pe atata are si el drept pe proprietatea nea-
tirnata.
Precum se da bratelor toat neatirnarea, asa si propriettiT trebue

www.dacoromanica.ro
 521

i-se dea.... tusa recunoastem pe lang5 aceasta cu totif, ea privind No. 1980.
la chestia sociala de economie poIitic, la nationalitate, de huna com- ' Proc -verb 6.
:1857
binare, trebue sa cautam mijloace/e de stabilare ale locuitoruluI 10 Decem.
la chipul vietuirir luI; niminea nu vrea dea atar', din sat. Toate
acestea se cuprind in raportul
Comitetul, consultat prin sculare i sedere asupra chestiel preala-
hile, respinge cu majoritatea sa motia d-luT Kogalniceanu.
Consultand mal intaiil Comitetul, presidentul radica sedinta
Presidentul Comitetului, V. S t urdz a.
Secretarul, C. Hurmuzaehi.
45. Procesul-verbal No. 7 al sedintelor Comitetulul pro-
prietarilor marI.--*edinta din 11 Decembre 1857.
Astadi, a seaptea sedinta a ComitetuluI preprietarilor mar.' se No. 1980.
deschide sub presedinta d-lul V. Sturdza. Proc -verb. 7.
1857
D-hif C. Hurmuzachi ceteste apelul nominal, la care s'el aflat 11 Decem.
tata 26 mernbri, iar unul era absent, si anume d-lui I. Varnav.
Se ceteste procesul-verbal al edintel trecute, care se adopteaza,
ea modificrile incuviintate de Comitet.
Se ceteste propunerea d-luI C. Roset infatosata in sedinta a treia.
D-lui M. Costachi: in cat priveste apreciatia patriotica din pro-
punerea d-luI C. Rosct, ii foarte multmesc pentru ea; irisa nu m6
pot uni cu solutia d-sale, fiind-c sunt pentru aminarea a orl-ce
solutie. Mara de aceasta gsesc si in lacte cteva neesactitudinl;
cae norma plata, propusa de basa, nu e cea adevgrat; ea gima de
la diferintele deosebitelor localitatr, si este si de coustatat, ca de la
evaluatia muncil in 1851 pana astadI este de aseminea o deosebire;
s'apor locuitorif nli ati drept pe 2/3 din locul de hrana pretutindene,
ci numaI la mosiile strimte. Roset a generalisat o esceptie.
D-lul M. Kogalniceanu: Telul fie-cria societtI este a emancipa
proprietatea. A cesta trebue s'a ne fie telul i in reforma ce avem a
face. D-lu'l Roset recunoaste prin propunerea d-sale, c asupra pro-
prietatil este asta4I o sarbire ; insa in loe da a propune ridicarea el
prin concesil, d-luI propune posesia indatoritoare, un alt fel de sarbire.
Aceasta, propunere este insa in privirea sociall un progres; eii sunt
in contra el., cad ea mantine srbirea propriettil, pe care numal prin
concesil i stabilisarea locuitorilor o putem inlatura.
D-lul C. Poset : aSpr e rspuns asupra color lse de d-lul M. Costachi
In privirea normeI platiI propuse de mine observez, ca la o espunere
general a unor impregiurarI, n'am putut sa spun si in special cum

www.dacoromanica.ro
 522

No. 1980. ar urma preturile in fie-care loe, precum aceasta cred c. nimenea
Proc -verb. 7. altul dar fi in stare de a o face cand ar vroi s vorbeasc intr'un
1867
chip general; asa i in privirea valoareT muncillocuitorulul voi res-
11 Decem.
punde, ea nu am putut lua de basa numaI glasuirea unul Asedamint
pe care Il cunosc nepotrivit, ci si chiar adeverul, care este c teranul
aduce un folos mult mat' mare de cat acel insemnat prin Asedamin-
tul citat, Asedamint care se cere a se dcsface dup interesele sociale.
D-luf L. Catargiu: Ca representant al proprietarilor marl* din
tinutul Covurluiulul declar, ca prin propunerea d-lul C. Roset s'ar
espropria proprietariT; ea preturile aretate de d-luI pot fi bune pentru
tinutul BacauluT, nu insa pentru teara de jos, unde sunt mal multe
mosiT care ail putinI locuitorI, lar altele stint far& de locuitorT. D-lul
Koglniceanu dice, ca pe mosiile noastre esist o sarbie; protestez in
contra unei aseminea asertil.
D-ltif Gr. Ba4: protestez in contra diceril ca pe mosiile
proprietarilor ar fi sarbire. Asedmintul de fat este indatoritor
pentru o parte si pentru alta, si Indat ce una din partI reclama
desfiintarea lul, nu se mal poate deduce nicT un drept, niel pentru
o parte, niel pentru alta. in eat priveste chestia sociala, i ett cred
ca trebue s hotarim ceva pentru locuitorT; de aceea comisia a gam-
dit la stabilarea locuitorilor si la cbipul vietuiril lor. in privirea pre-
turilor voit dice: ca, in deobste lucrul locuitorilor are mult maI putina
valoare de cat pmintul dat; insa la unele locurl, d. e. in teara de
jos, lucrul este mal scump i prnintul mal ieftin. Asedamintul in
deobste este favorabil pentru locuitor i asupritor pentru proprietarl.
D-luI A. Teriaehiu: in propunerea d-luI Roset ved o contra-
dictie ; d-lul recunoaste c Asedamintele noastre a statornicit
dritul nostru de proprietate in toata intregimea sa. Daca aceasta este
asa, atuncl consecuent, acest drit se intinde i asupra easel si
asupra celor 15 prajinI. Propunerea d-lul Roset este dar o jig-
nire a proprietatil, pe care nol, deputatl ai proprietarilor marl, legal
catre alegetorl prin mandate, nu o putem admite. Sail avem dritul
proprietatil in toat intinderea luT i atuncI trebue respectat,
avem numal in parte. AicI incepe neintelegerea i conflictul, pe care
nu suntem competintI a-1 curma. Acesta este unul din motivele co
m'ati indemnat a cere aminarea la Adunarea viitoare, singura compe-
tinta a da o solutie dreapta i nepartinitoare.
D-luT C. Roset: Niel odat nu m'am contradis in vieata mea,
cu gala mal putin nu o fac acum in aceast maie chestie, precum
o va putea vedea d-luT Teriachiu cand voiti sustinea propunerea mea
In Adunarea generala. E sunt de opinie, c. noT trebue sa dam o

www.dacoromanica.ro
 523

solutie i s arkfcim lmurit ce dorim i pentru aprarea propriettit No. 1980.

si pentru imbundttirea stril locuitorilor, ccl de nu ne-am rosti Proc.-verb. 7.
1857
acum, nu still"' dac poporu/ din afar si chiar Puterile europene nu 11 Decem.
ar dice, a numal pentru c chestia s'atinge de interesele noastre,
de aceea glicem cu totiI, cA pricina n'ar fi in destul de coapt
studiat.
D-luT D. Miclescu: in privirea chestier sociale ni 6 unesc cu d-luI
Roset, nu insh si in privirea solutiel d-sale. D-lut Roset nu d
in solutia d-sale niel ataa cat a dat raportul comisiel ; &Act d-lut d
15 prjint si casa, iar raportul. cere stabilitatea locuitorilor; de ase-
-minea nu am refusat comunele. Comisia asizureaza locuitorilor chipul
wietuirit. Ca deputat al te'riT voi cslice, e improprietrirea locuitorilor
tr paguba proprietarilor este foarte nimerit.
Comitetul, consultat prin sculare i edere, respinge cu majo-
Titate propunerea Roset.
Se ceteste amandamentul d-lur Gr. Costachi.
Gr Costachi: Prin cuvintele de mat drepte i mat nime-
.

rite nAsuri vreati s inlturez ori-ce imputare c s'ar jigni drep-

-turile locuitorilor. D-lut arat. mat departe, c munca este desvoltarea
aetivitii omulul, si proprietatea productul muncil libere; c idea
moral, a statorniciriT nejigniril propriettil este mal presus de toat
legea, i ort-ce reforme nu pot ataca proprietatea. D-lui arat fasele
:Fin care a trecut proprietatea de pmint in secolurde mijloc, Ora
la definitiva et constituare. D-lui arat, ca la nol a domnit alte prin-
cipiT; cea mal mare parte de locuitori ere]. vecin I, care s'aii eman-
cipat prin actul din 1749. Actul acesta a recunoscut dou'e* principil
desavirsita proprietate i neslobod.enia de strmutare. Asedmintul de
astdT, introducnd principul slobodeniet stramutriT, a avut in vedere
alatuirile de bun-voe; princip care iarsT este vitios, cact in
realitate admite un contact de bund-voe, in forma ins. este o lege
indatoritoare. Trebue darb.' liberat i proprietatea, puindu-o in adevgrata
el conditie, cu attita mal mult, cu cat chiar locuitoril cer desfiintarea
Asedmintului. in privirea insurteilor, et a numat o fa culta t e, iar
nu un drit Asedmintul este un contract personal si prin urmare
nu se jigneste un drit de mostenire ce locuitoril nu-1 ail. De aceea
e propun pe viitor alc6tuirr de buna-voe.
Cuvintul d-luI Gr. Costachi.
Chestia ce ne ocupa astdi priveste dou6 interese din cele
vitale ale societtit, adeca munca i capitalul cel mat primitiv, care
.este prnintul.

www.dacoromanica.ro
 524

No. 1980. Ce este munca ?

Proc.-verb. 7. Ea nu este alta de cat libera desvoltare a activitatil omuluT;
1857
prin munca sail a bratelor, sat.' prin lucrarea inteligentel, omul
11 Dece:m.
indestuleaza maI intai nevoile esistentel sale si a familiel, atat acele-
materiale, cat i acele morale; insa ca o flinta inteligenta i sociala, omul
nu-sI mrgineste activitatea sa numaT la acea ciInic i timpurie in-
destulare a trebuintelor sale, ci se sirgueste a aduna si un prisos,
care constitu avutul sri, proprietatea sa. Proprietatea dar nu
este alta de cat productul muncil libere. Aceasta trecndu-o prin
dritul mosteniril catre urmasiT si, Ii leaga cu generatiile viitoare.
Proprietatea este tot-odat basa creditulul, iar creditul alimenteaza
industria, comertul, care ne pune in relatie i cu alte staturT; cu
chipul acesta proprietatea se face un interes social si universal._
Aceasta este idea morala, pentrii care toate staturile moderne ati
inscris in fruntea constitutiilor lor principul nejigniriT propriettiT,
care 1-am votat no! in Adunarea obsteasca, fiind acesta unul din
principiile cele mal fundamentale ale societtil.
Dritul proprietatiT n'a fost ins respectat in toate timpurile isto-
rie1 si mg vgd silit de a face o mica espunere istoricA a acesteT in-
stitutiI, cu atata mai mult, cu cat lesne ar putea cineva a crede,
reformele introduse in alte staturl ale EuropeT ar putea dupa pilda _

lor a se introduce si in trile noastre. Proprietatea in veacul din4

mijloc a fost espus. in Europa uneT desvirsite incalcarl; caracterul
veaculuT de mijloc este caracterul nedreptatil, al rapiril si al barba-
rismuluT; o populatie noua, strain ineaca cea maT mare parte a Eu-
ropel i cucereste Mat pe locuitorii eel vechl, cat si pmintul pe care -
el se hraniait
*efil invasiilor imprtesc pamintul cucerit intre oamenil lor -
de arme, care se indatoresc de a merge la rgsboiti and se vor -
cherna. Acest pamint trece si la urmasiT vasaluluT, tot cu aseminea
indatorire catre suveran, i aceast relatie s'a numit dritul feudal,
care in urma sa introdus in toate cele-lalte relatiT sociale, din care
sistem s'a desvglit pe urma i toate cele-lalte indatorirT personale in
platA baneasca i munc, care se numiati corve, beilic. Driturile su-
veranitatil a trecut catre puterea centrall a craiulul. La revolutia
FrantieT, care a fost o reforma sociala radicaba, nu s'a facut o noua
distributie a pmintuluT la aceT ce nu-1 aveati, ci s'a slobolit prin des-
pagubirea propriettiT de sarcinile cu care era impovarata.
La noT din improtiva locuitoriT strainT ce ail venit in teara noastr
aselat pe la mosiile boerestl ca -lucratorT de pmint sub numire
de vecinT, care institut s'a desfiintat prin hrisovul lul Mavrocordat

www.dacoromanica.ro
 525

.din 1749. Acesta purcede de la dou' principiI; pe de o parte recunoaste No. 1980.
dritul absolut pe prnint al proprietarulul, iar pe de alta statorniceste ne- Proc.-verb. 7.
1857
strmutarea locuitorulul de pe mosie. Legislatia ce a urmat n'a fost 11 Decem.
alta de cAt o desv6lire a principiilor statornicite, chc de vreme ce
slobodenia strmutril locuitorilor a fost ingrdit, a trebuit i in
urm s intervie legislatorul spre a statornici prin puterea legilor
driturile i indatoririle respective ale ambelor prtI.
Regulamentul din 1832 a fost cel nti asedrnint care a recu-
noscut doug nou'd principii de libertate si de propsire, cci pe de o
parte a introdus principul liberttil strmutriI, iar pe de alta ad-
mite tot-odat, de si inteun viitor nehotrit, ins ca o consecuent
neap5rat, i principul liberttil transaetiilor i alctuirilor de bun-voe.
Asedmintul nostru este vitios, cacY cuprinde in sine o contradictie,
cacI el este in fiinta luI un contract, care, ea alcatuire, presupune
buna invoire a aminduror prtilor interesate, iar el este tot-odat
si lege, si prin urmare indatoritor i fdra invoire, de o potriv a am-
belor prti. Reforma lur dar nu poate fi alta de ct desfiintarea
silniceI indatorirl i prin urmare inlocuirea lift pe viitor cu invoial
de buntt-voe. Cu aceasta nu se face o rsturnare desavirsit a re-
latiilor esistente, nu se jigneste proprietatea, cad locuitorulur nu se
d dreptul de a o trece prin dritul mosteniriI la urmasil lul p-
mintul de hran, ci l-a avut numal el in persoan; ci aceast re-
forma se aplic numal la -aceI ce in viitor vor avea nevoie de locurl
de hran. Asedmintul de fat r6rnne lucrtor ca o msur de
transactie privitor numaI pe singura persoan a acelor ce astdi se
gsesc luerAtorI de pmint.
D-lul M. Kogalniceanu Gases c raportul comisiel consfinteste
un pas maI mult de et amandamentul d lul Gr. Costachi, ccl co-
misia recunoaste trebuinta stabilisaril. Aceea ce vedem in Basarabia,
unde locurile sunt largI i unde, dup publicarea contractulul normal,
se intrebuinteaz nimirile de bun-voe, nu se poate de aseminea
Introduce si in prtl maI impoporate, lsnd a dice, c aceasta ar
aduce strmutare de la olalt a satelor.
D-luI Gr. Costachi: De dou6-orI am declarat ca chestia mea pri-
veste pe viitor, numaI pe Gel' caril de acum inainte vor avea tre-
buint de p.mint.
Koglniceanu: Voit rspunde, c' proprietatea une! OH este
eu atla maI mare, cu c't agricultura este desvoltat, precum o
vedem la locuitoril din Basarabia.
Comitetul, consultat prin sculare i edere, respinge propunerea
d-lul Gr. Costachi cu majoritate.

www.dacoromanica.ro
 526

No. 1980. Se ceteste o propunere a d-lul D. "Janet, sprijinit de d-lut J.

Proc.-verb. 7. Fotea:
1857
11 Decem. Asupra chestie relatiilor locuitorilor stenI cu proprietariT am
onoare a face urmtitoarea propunere:
Land in privire c propunerea locuitorilor stenT, elaborat afar%
din Comitetul lor contra Art. 57, 85 si 86 a RegulamentuluI Adunrit,
cuprinde, pe l'anga multe suferinte, in parte aduse prin nvlirile strine,
In parte prin abusurile provenite din clcarea asedmintelor in fiintA,
si multe recriminatif neifitemeiate si tendin-te regretabile prin ns-
cocita titluire de }Joel de mosie i prin cerctirile de a denatura ca-
racterul relatiilor esistente intre locuitorI i proprietarI;
Land in privire c pe cAt aseminea tendinte nu ne pot da in-
grijire pentru proprietatea aprrat de legile t6ril, consacrata ca prin -
cipul conservril societtilor moderne i inarit prin vutul Aduaril
din 18 Noernvrie, pe atat nu ne pot opri de a pr4vi imbUndttirea
saril locuitorilor ea o conditie a prosperitiltiI trif noastre;
Land in privire c contra unor aseminea tendinte ce nu s'ar
fi cuvenit a se rosti niel ca ipotese, totusl proprietariT, clasa cea mat
insemnat a Ora', clasa ce a dat pururea dovedf de inteligent si de
generositate, i pn astar,11 s'a pus in capul miscriT nationale, nu
avea nevoie a nazui la facte istorice ca s-sl apere drepturile con-
stintite pin legile 0'111 i prin mif de transactif i titlurl legale ;
Land in privire c proprietariI i locuitoril, aceste dour5 ele-
mente care arr scApat Franta de r6sturarile in care voiail O. o arunce
cerciltoriI de sisteme, sunt chemate, precum a imprtit multe greu-
tll, aseminea prin o bun& intelegere a vindeca multe rnI ale tre-
cutului si a desvli bogiile acestor bine-cuvintate de Dumnedeil
Land ins in privire e prin voturile Aduaril din 29 Oct. si
18 Noemvrie statornicit chteva principif, care vor contribui
amelioratia stril locuitorilor, r6m'aind a se incununa acele i eu re-
gularea bine cumpnit a intereselor lor celor vitale;
Land ins in privire ea spre a combina neputinta in care ne dam
ca Adunare consultativ, de a face legI inteo chestie care pentru no!
mal ales s'ar cuveni s fac. obiectul unor studiI serioase, cacl chiar
In alto statue, unde reformele n'arl venit pria nicI o impulsie a eve-
nimentelor din afar, o aseminea reform a trecut prin msurr tran-
sitoril aril a se pripi;
Land in privire ca. o m'sur silnic i nechibzuit poate pa,
ralisa agricultura fr a aduce o reall imbunatatire in starea locui-
torilor, precum aceasta a urmat in Bucovina, de unde mil de locuitort
vin in Moldova spre al! dobandi esistenta ;

www.dacoromanica.ro
 527

LuAnd in privire ea in aceast chestie mar cu osebire trebue No. 1980:

a se lua dispositil uniforme cu teara sorA, ca in o chestie atAt de Proc.-verb. 7t
1857
strins legata cu agricultura, singura industrie a Principatelor, cu 11 Decem.
buna-stare i viitorul majorittil poporulul romAn;
LuAnd in privire cA sub un guvern stabil si national, teara, in
deplina el suveranitate, va regula si chestia averilor monastirestl, care
si in alte staturI a dat mare inlesnire la imbunAtAtirea stAril locuito-
rilor sAtenl;
LuAnd in privire cA nAimirile (fermages) prevlute la Art. 118
E. al ReglementuluI Organic, spre a fi aplicabile i neasupritoare, to-
tusI ar cere, pe lAnga stabilarea 1ocuitorilor i alte dispositiT de in-
grijire a unuT guvern national;
LuAnd, In stirsit, in privire ea intemeiarea nationalitAtiT romAne,
fr de care nu este niel viat nationalA, niel patrie asiguratd de in-
v'luirile trecute, niel 'mire prospera' i puternicA, trebue sd fie obiec-
tul stAruintiI guvernului si a. AdunAril viitoare;
Subscrisul propune ca la viitoarea organisatie sA se iea de base
urmAtoarele dorintI:
I. Destiintarea rsplAtiril prin lucru a pAmintuliff ce se dA lo-
cuitorilor de proprietari dupA ase4Amintele de astA4T.
Regularea definitiv a relatiilor dintre proprietarI i locuitori
statornieirea unor prineipiI, care fail a jigni drepturile proprieta-
rilor, sa impace i interesele locuitorilor.
III. Adunarea legiuitoare viitoare, la cea intAiti a eI sesie va vota -
o lege, cAreia vor fi supusl si locuitoril i proprietaril i care desvlind
acele principiI, va hotAri aceastA chestie atAt de importantA si de vi-
pentru Principatele Unite. 10 Dechemvrie 1857.
D-luT M. Costachi: Duba atatea discutiT agitate ar fi bine cAnd
ne-am uni cu totil asupra acesteI propunerf, care ar face de ne am
infAtosa AdunAril cu dignitate.
D-luI L. Catargiu: Prin propunerea de ta revenim asupra vo-
-tuluT dat la propunerea d-luT Mavrogheni.
D-liff D. Ballet: Propunerea mea difereazA de acea citatA de d-luT
Catargiu. in propunerea mea se aflA dorinta desfiintarir boeresculur
si a nejigniriT dritulul proprietarilor care nu se cuprinde in propu-
nerea d-luT Mavrogheni ; de aseminea i alte deosebite considerante.
D-luT . Mavrogheni : Niel o propunere pAnA acum nu a fost in-
deplinit opiniile tuturora si dreapta msurA. MultAmese d-lul Rallet
ea a gash limanul de scApare din contusia in care ne affirm SA nu
scaptim acest prilej de intelegere.

www.dacoromanica.ro
 528

Ne. 1980. edinta se suspendeaz pe o jum'tate oar spre a da timp co-

Proc.-verb.7. misieI, care a fost insarcinatA cu facerea raportulul, de a delibera asu-
1857 pra propuneriI d-luf Rallet.
11 Decem.
La deschiderea sedintel, domnul president iea cuvintul si dice :
D-lul Rallet a infatosat o propunere, care cuprinde in scurt toate prin-
cipiile din raportul cormisieI. Ca membru al comisiei declar, ca gsind
aceast propunere maI calm i maT nimerita, e i d-11.11 Miclescu
vom adopta-o, de va primi d-lul Rallet un amandament fcut de noI.
Se ceteste acest amandament:
Subscrisir la propunerea d-luI Dimitrie Rallet a onoare a pro-
pune utimtoarele modifichrl :
La considerantul 2, in loe de pentru proprietatea ap6rata de
legile s se pue opentru proprietatea ap6rat in toat intregi-
mea el de legile
La considerantul 3, in loe de nu aveati nevoie a nazui la
facte istorice ca s-sI apere drepturile, s. se pue nu vor a nazui
la facte istorice.
La considerantul 5, in loe de voturile Adunril din si
din , s se pue voturile AdunariT din si din 12 dile
inainte de cetirea propunerif locuitorilor stenI in Adunare.
Considerantul 9 s, se stearg de tot.
11 Dechemvrie 1857.
D-lul Ballet: Primesc amandamentul; insa modificarea propusa
la considerantul cincl s se pue dup votul din 29 Octomvrie, fiind-
votul din 18 Noenwrie s'a dat dup cetirea propuneriI locuitorilor
pontasI.
D-11.11 Gr. Bal : Propunerea locuitorilor ataca nu numai tot ce
e proprietar, ci si pe stramosil proprietarilor de astdl, pe care if
atac in cinste i dreptul lor. Pe 16.riga aceasta ea are tendinV r6s-
turntoare ordinulul social de astdl. Raportul comisieI dovedeste, ca
imputarea atingkoare de duhul rsturniitor nu -se cuvine a se lasa
asupra locuitorilor, ci asupra compuitorilor, i area drepturile ce avem,
espresia de rscumOrarea boeresculuI este r'e'sturntoare ordi-
nuldf social. Voiii primi ins orI-ce alt. I-Artie care n'ar slabi dovedilo
date s'ar schimba numaI redaqia; propunerea d-lul Rallet 1111 CO11-
stateaz in destul drepturile proprietarilor si nu .refuteaza asertiilc
false din propunerea locuitorilor.
D-lul 2W. Costachi: Greseala cea mare a raportuluT comisief este
cA s'a pus pe puntul respingeriT de atac. Nol nu suntom advocaV.
ca deput4 al singurul r6spuns demn de o Adunare ca a

www.dacoromanica.ro
 529

noastr. este de a e6spunde cu dispretul taceriI, cu generositate. Cred No. 1980

e constatand animosittile dintre nor, Congresul ar putea lua asu- Proo.-verb. 7.
1857
pr-0 decisia, care poate n'ar cor8spuncle nevoilor noastre.
11 Decem.
D-lur Gr. Bal : Din parte-mi cu plcere voiti pleca capul dinaintea
hotaririr Congresulur, care poate cu mar mare neprtinire va decida
aceasta chestie.
D-lul Miclescu: Nu doresc ca Congresul s hotarasea aceasta
important ehestie.
D-lur C. Boset : doresc hotarirea chestier prin Congresul
de Paris, dupa ce proprietatea va fi apgrat cu toate ale er dreptatI
i dupa co s'ar espune lamurit toate imprejurarile Ora.
D-lul A. Asian: Nu m6 dumeresc cum d-lur Miclescu, membru
al comisief, sustine acum propunerea d-luI Rallet; rog s-mi espue
motivele ca s in'e pot uni
D-luI Miclescu : Ls`ati-m6, Domnilor, ca membru al comisiel sa
r6spund la interpelatia Asian. E sustin propunerea d-lur Rallet,
cad in ea nu ve'd alta, de cat aceea ce s'a seris in propunerea co-
miFieI pe einer coale. Principul este acelasr, i d-luI Rallet a scadut
mime din litere si din cerneala.
D-nul president dice, ea din parte-I d tot acel rspuns.
D-luI Ballet: Si e cred, ca cine vrea sa dovedeasca prea mult, ca
In literatura si in politic, adesea dovedeste putin. Lungimea nu .d
temeiurr. Mi se pare ca propunerea mea ee'spunde la caracterul
demnitatea ce trebue sa aiba, Comitetul proprietarilor marl.
D-luI A. Teriachiu: Propun o sehimbare la amandament. Cuvintele
la considerantul 5 s se schimbe in modul urmator: nu ati nevoie.
Propun'torir amandamentuluI primesc aceast schimbare.
Se pune la vot prin apel nominal propunerea d-lur Rallet cu
amandarnentul (Mill' V. Sturdza si al d-luI Miclescu.Voteaza pentru
un-spre-c,lece, i anume: D-lor C. Rolla, N. Canano, A. Teriachiu, Di-
mitrie Miclescu, M. Jora, I. 1-ktea, M. Kogalniceanu, M. Costachi, P.
Mavrogheni, D. Rallet, V. Sturdza.Voteaza contra trel-spre-dece,
anurne: D-lor I. Doean, A. Botez-Forascu, Gr. Ibis, G. Sturdza, C.
Sturdza, A. Asian, 1. Pruncu, N. Catargiu, S. Miclescu, Gr. Sutu, N.
Carp, L. Catargiu, Gr. Costachi.Unul s'a abstinut, d-lur C. Roset.
Dup aceasta se ceteste un amandament al d-lui N. Catargiu :
Subscrisul are onoare a propune urmatoarea adaogire la raportul
comisier puntul al IX-lea dupa cuvintele nici odatd n'aii fdcut parte
niel in procesuri, niel la urmarile lor :
CM Ve'raniI n'ati avut niel data dreptul de a instraina parnin-

(Ante qi Documente. VI. 1.) 34

www.dacoromanica.ro
 530

No. 1980. tul primit de la proprietariI de mosiI spre hranA, asa dar nicI odat
Proc.-verb. 7. n,au- putut si-1 treaca nicI atre urmasil luI, niel cgre strainI, nicI
1857
11 Decem.
cu titlul de mostenire, nicI cu titlul de Vinclare sail schimb.
11 Dechemvrie 1857.
Comisia primeste acest amandament.
Se pune la vot prin apel nominal raportul comisieI cu aman-
damentul d-luI Aslan si Catargiu. Voteaza pentru 13, si anume:
D-lor I. Docan, A. Botez-Forscu, Gr. Bals, G. Sturdza, C. Sturdza,
A. Aslan, I. Pruncu, N. Catargiu, S. Miclescu, Gr. Sutu. N. Carp, L.
Catargiu, Gr. Costachi. Voteaztt contra opt, si anume: D-lor C. Rolla,
Jora, M. Costachi, M. Kogalniceanu, A. Teriachiu, P. Mavrogheni,
D. Rallet, I. FoteaSe absrin 4, si anume: D-lor C. Roset, D. Miclescu,
Canano, V. Sturdza.
Sedinta
.,
se rdicA.
Presidentul ComitetuluI proprietarilor marl, V. S tu r d z a.
Secretar, C. Hur m u z ach i.
46. Procestpl-verbal No. 8 al sedintelor ComitetuluI pr o-
prietarilor marT.Sedinta din 12 Decembre 1857.
No. 1980. Ast41', a 8-a sedintb. a ComitetuluI proprietarilor marl se deschide
Pro c.-verb. 8. sub presedinta d-luI V. Sturdza.
1857
12 Decem.
La apelul nominal se AA 14 dou6-glecl si cincI membri, iarI
absentI do!, si anume: D-lor C. Rolla, I. Pruncu.
Aprobarea procesulut-verbal al sedinteI trecute se amin. pe
viitoarea sedintd.
Se adevereste prin inscrierea voturilor incheiarea majoritAtil Co-
mitetuluI atingkoare de chestia relatiilor locuitorilor si a proprieta-
rilor. (Publicat la procesul-verbal No. 28 din 18 Decembre al se-
dintelor Adun'ariT ad hoc.)
Subscriii pentru treI-spre-I;lece membri, si anume: D-lor Forscu,
Gr. Bals, G. Sturdza, C. Sturdza, A. Asian, L. Catargiu, Gr. Sutu,
N. Carp, S. Miclescu, N. Catargiu, Gr. Costachi, I. Pruncu. I. Docan.
Subscri contra, fiind pentru propunerea d-luI Rallet cu modi-
ficArile amandamentuluI d-luI V. Sturdza si al d-luI Miclescu, si anume:
M. KogAlniceanu, A. Teriachiu, I. Fotea, M. Costachi, D. Rallet.
Se abtin de la subscrierea votulul 5, si anume: D-lor M. Jora,
D. Miclescu, N. Canano, V. Sturdza; C. Roset flind pentru propu-
nerea d-sale.
Se subscrie si opinia minorittiT de unspre-qlece membri, si
anume: D. Miclescu, M. Kogalniceanu, D. Rallet, M. Jora, N. Canano,

www.dacoromanica.ro
 531

A. Teriachiu, M Costachi, I. Fotea, P. Mavrogheni, C. Rolla, V. No. 1980.

Sturdza. (V&A procesul-verbal No. 28 din 18 Decembre al sedintelor Proc.-verb. 8.
1857
AdunriI ad-hoc.)
12 Decem.
Biuroul ceteste un inscris al d-luI I. Cantacuzin, prin care aratA
c absent fiind in sedinta de ierI la darea votultfl, declar astll el
adereaza in votul so'cotintiI minorittiI.
Urmeaz discutia asupra primiril acesteI declarrl si se hotreste
c ea nu poate fi considerat ca un vot, de vreme ce votul se poate
da numal de deputatii present, iar nu si de aceI absentl.
Sedinta se rAdic.
Presidentul Comitetulul, V. St ur dz a.
Secretarul, C. Hurm uz a ch i.
47. Procesul-verbal No. 9 al sedintelor ComitetuluT
proprietarilor mari..--*edinta din 13 Decembre 1857.
Astdl, a noua sedinth a ComitetuluI proprietarilor marl se des- No. 1980.
chide sub presedinta d-luI V. Sturdza. Proc.-verb. 9
1857
La apelul nominal s'ati aflat fat 19 membri, iar absentl 8 si
13 Decem.
anume : 4 bolizavl: D-lor C. Rolla, G. Sturdza, N. Carp, P. Mavrogheni;
si 4 n'ail venit: D-lor I. Docan, N. Canano, I. Pruncu, I. Fotea.
Se cetesc procesele-verbale VII si VIII ale sedintor din 11 si 12
Dechemvrie, care se adopteaz. cu modificrile incuviintate de Comitet.
Comitetul, consultat prin sculare si. sedere, hotreste inchiderea
lucrrilor sale si trimiterile lor la.j:Adunarea ad-hoc si la comisia in-
ternational, potrivit . 87 din Regulamentul AdunriI.
Comitetul in unanimitate &A un vot de multmire d-nulul pre-
sident pentru neprtinitoarea directie a sedintelor; aseminea si d-luI
Dimitrie Sturdza, redactorul proceselor-verbale, care a dat attea do-
ve4I de zel, activitate si iscusint, cu care patria cu drept cuvint poate
a se mndri.
Se ceteste acest al 9-/ea proces-verbal, care se adopteaz de
cAtre Comitet fr vre-o modificare.
Sedinta se rdica.
Presidentul ComitetuluI proprietarilor mar!, V. S t urd z a.
Secretar, C. H urm uz ach i.

www.dacoromanica.ro
 (Traducfiune).

Procs-verbaux du Divan ad-hoc de Molda vie, du

22 Septembre au 21 Dcembre 1857.
(Bulletin des sauces du Divan ad-hoc de Moldavie. Iassy, lmprimerie du Cor Roumam de
Th. Codresoo et D. Genial, 1868).

1. Liste des lecteurs qui ont pris part aux elections

du 29 et 30 Aot, et du 2, 4 et 5 Septembre 1857.
(Voir page 1).
2. Liste des deputes au Divan ad-hoc de Iassy.
(Voir page 30).
3. Programme d'ouverture du Divan ad-hoc de Mo
davie, Dimanche le 22 Septembre 1857.
(Voir page 33).
4. Le discours de Son Eminence le Mtropolitain
A l'ouverture du Divan ad-hoc.
No. 1980. Chers freres compatriotes et enfants en Jesus-Christ,
1857 Honorables deputes de toutes les classes de la Moldavie,
22 Sept.
Dieu, Ore de toute consolation, ayant inspire aux cceurs des
puissants Monarques de l'Europe la pense de s'occuper pendant le
Congrs de Paris du sort de nos pays, il a t stipule par l'art. 24
du Trait qu'un Divan ad-hoc, compose de manire A constituer la
plus exacte representation de toutes les classes de la socit, serait
convoqu dans la Principaut, sous la Prsidence de son Mtropo-
litain. Conformment au Firman de la Sublime Porte et en vertu de
l'office sub No. 108 de S. Exc. le Prince CaYmacam, relatif a l'ou-
verture des sances, le jgur tant desire est arrive et lo Divan ouvre
aujourd'hui la srie de ses sances. ll Chers enfants! On attend de nous
tous la plus grande moderation dans nos deliberations et dans nos
travaux, la plus profonde circonspection et sagesse dans l'expression
de nos vceux; car il est evident que cette prvoyante combinaison
peut seule nous appeler a poser les bases de la prosprit future du
pays entier.1) Le moment est arrive, o chacun d'entre nous doit se
distinguer plutt par des faits que par des paroles et montrer Aquel

www.dacoromanica.ro
 533

point il aime sa nation, qui jouit d'un rnom antique et aussi beau! No. 1980.
Tmoignons a quel degr nous apprcions le pays qui nous a donn 1857
22 Sept.
toute notre existence, et combien nous sommes attachs aux lois, it
la religion de nos pres, ainsi qu' notre Eglise, qui par ses lumires
nous a tirs des tnbres de l'ignorance, qui nous a conserv notre
langue et nous a fond une littrature, laquelle, ds son origine,
combat de concert avec ses enfants, avec sa nation, contre tout em-
pitement. I! Je vous rpte encore, chers compatrietes, que le moment
est arriv de prouver au monde la noblesse du sang qui coule dans
nos veines, de nous recommander devant toute l'Europe, comme m-
ritant sa sollicitude, comme dignes de la garantie qu'elle nous a ac-
corde li En consquence, soyons prudents et mesurs en tout, car c'est
de l que dpend notre salut ! N'employons pas de grandes paroles,
dpouillons-nous de l'esprit de parti et de partialit et soyons anims
de la mme pense et de la mme sollicitude pour le bonheur de cha-
cun sans distinction. il Les Roumains, de nos jours, sont tous gaux;
ils ont une mme origine, le mme sang, la mme patrie, la mme
histoire, la mme religion, le mme Dieu. Efforgons-nous done de
nous conserver dans cet tat, afin que nous vivions et qu'au milieu
de nous ressuscite notre chre nationalit! Distinguons-nous aussi
par l'exercice d'ceuvres vertueuses. Vouez votre croyance au Dieu
1

Tout-Puissant, A. la chre patrie et A la nation. Qu'un amour reel et

rciproque nous anime tous, afin que la jeunesse de notre pays bien-
aim puisse se renouveler comme celle de l'aigle. Puisse le Dieu de
nos 'Ares nous animer des mmes penses! Puisse la grce de notre
Seigneur Jsus-Christ vous protger! Amen.
5. Procs-verbal No. 1. Sance crony erture, 22 Sep-
tembre 1857.
Les lections des dputs au Divan ad-hoc ayant eu lieu en No. 1980.
vertu du Trait de Paris et conformment au Firman de S. M. le Proo.-verb. 1.
1857
Sultan, communication en a t faite a S. Em. le Mtropolitain, Pr-
22 Sept.
sident du Divan, par la CaYmacamie. Cette communication sub No.
108, en date du 20 Septembre, porte a la connaissance du Prsident
que, les lections tant termines et les dputs se trouvant runis
A Iassy, l'ouverture du Divan a t fixe au 22 Septembre; en con-
squence, aujourd'hui, Pinauguration de l'ouverture de l'Assemble est
clbre par un Te-Deum dans l'glise St. Nicolas, ancienne cath-
drale de la Moldavie. Aprs la crmonie, Son Eminence, suivie des
dputs de toutes les classes, se rend dans la salle provisoirement
destine aux sances.

www.dacoromanica.ro
 534

No. 1980. Lecture ayant t donne du message de la CaYmacamie, Son

Proc.-verb 1. Eminence ouvre la session par un discours conforme A la solennit.
1857
22 Sept.
MM. les Vornic C. Rolla et A. Panu sont choisis Secrtaires provi-
soires de l'Assemble; immdiatement aprs il est donn lecture du
Firman. La sance est leve aux cris unanimes de: V iv ent les
Puissan ces signataires du Trait de Paris; aprs quoi
l'Assemble dcide que la seconde sance est fixe au lendemain,
lundi, a 10 heures du matin.
Procs-verbal No. 2. Sance du 23 Septembre 1 8 57.
No. 1980. Aujourd'hui, en la deuxime sance du Divan ad-hoc, quatre-vingt-
Proc.-verb. 2 trois dputs rpondent A Pappel nominal et les quatre suivants: S. R.
1857
23 Sept.
le suprieur du couvent de Neamt, le Logothte Alexandre Bals,
le Postelnic B. Alecsandri et le major A. Cuza sont absents.
Lecture est donne du procs-verbal de la prcdente sance
du 22 Septembre, qui est accept6 par le Divan et sign par le Prsi-
dent et les Secrtaires provisoires.
Le Di;an procde ensuite A Plection de deux commissions,
composes de sept membres chacune, pour la vrification des pou-
voirs des dputs. Sont lus a. la majorit des voix membres de la
1-re commission, charge de vrifier les pouvoirs des dputs des
districts de lassy, Dorohoi, Botofani, Neamt, Suceava, Boman et Ba-
ceiii , S. R. l'Archimandrite Melchisedech, le Logothte Georges Sturdza,
les Vornics Dmtre Rallet, Constantin Negri, Constantin Hurmu-
zaki, le Spathar D. Cracti et Jean Roat, dput de la classe des cla-
caches. Sont lus, galement a la majorit des voix, membres de la
2-me commission, charge de vrifier les pouvoirs des dputs
des districts de Vaglui, Bei yield, Flci2-z, Tecuci, Focqani, Galati, Is-
mail et Cahul, S. R. l'conome Matcas, le Vornic Lascar Catargi,
l'Aga C. Rosseti, les Spathars D. Cozadini et C. Iacovachi, le Souldjar
N. Bosie et Jean Levrd, clput de la classe des clacaches. En
vertu de quoi, les communications ncessaires sont faites aux com
missions respectives, et la sance est leve.
Procs-verbal No. 3. Sance du 27 Septembre 1857.
No. 1980. Aujourd'hui, en la troisime sance du Divan ad-hoc, l'appel no-
Proc.-verb. 3. minal constate la prsence de quatre-vingt-deux membres et l'absence
1867
27 Sept. de trois, savoir: le Vornic P. Maurojny, le Postelnic B. Alecsandri et
le Logothte A. Bals.
Le procs-verbal de la prcdente sance du 23 Septembre est lu,
approuv et sign par le Prsident et les Secrtaires.
www.dacoromanica.ro
 535

Les deux commissions charges de la vrification des pouvoirs No. 1980.

prsentent ensuite leurs rapports, qui sont annexs au procs-verbal. Proc.-verb. 3.
1857
Le Divan, approuvant les conclusions des commissions, valide les
27 Sept.
mandats des dputs des grands propritaires du district de Kabul,
MM. le Vornic Jean Cantacuzne et l'Aga Grgoire Costachi, et con-
firme leur lection. En ce qui concerne LL. RR. le suprieur de
Nean4 et l'Archimandrite de Vorona, l'Assemble ajourne sa dcision
la prochaine sance, et M. le Vornic Kogglniceanu se fait inscrire
pour prendre la parole sur cette question.
S. Em. le Mtropolitain se lve et dclare, en vertu du Trait
de Paris, le Divan ad-hoc; de Moldavie constitu.
On procde l'lection de la commission charge d'laborer le
Rglement de l'Assemble. Sont lus membres de cette commission,
la majorit absolue des voix, MM. les Vornics Constantin Negri,
Michel Koglniceanu, Constantin Hurmuzaki, Dmtre Rallet et
Anastase Panu, l'Aga D. Fatu et le major Basile Kalinescu. Ce r-
sultat est communiqu aux dits membres, pour qu'ils aient procder
immdiatement leur travail; aprs quoi, la sance est leve.

Rapport de la commission No. 1, charge de la vrification

des pouvoirs des dputs des districts de Iassy, Boto-
sani, Dorohoi, Suceava, Neamt, Roman et Bacatl,
adress au Divan ad-hoc.
Cette commission, s'tant runie dans les jours de 23, 24, 25 et
26 de ce mois, a procd l'examen des mandats qui lui ont t
prsents et des dossiers des oprations lectorales qui lui ont t
communiqus par l'adresse du 23 du courant.
La commission s'tant pleinement convaincue que les lections
se sont effectues conformment aux rgles tablies, elle a constat
la lgalit de tous les Mandats, l'exception de celui da Mr. Basile
Alecsandri, l'un des grands propritaires du district de Bacail, absent
pour cause de sant.
Parmi les mandats examins et vrifis par cette commission, se
trouvent les mandats des membres de la commission charge de la
vrification des pouvoirs des dputs des districts de la basse -Mol-
davie, de mme que les mandats de Leurs Eminences les Evques
Philarte Scriban et Calinic Miclescu, tous deux lus dputs par
la classe des gumnes des monastres non-ddis, du Rvrend
Pre l'Archimandrite Nophyte Scriban, lu dput par les prtres de

www.dacoromanica.ro
 536

No. 1980. Parchvch de Iassy, de Pconome Dmtre Matcas, dput des

Proc.-verb. 3 prkres de l'v6ch de Roman.
1857
Outre ces reprsentants du clerg, s'est encore prsent A la
27 Sept.
commission comme dput, muni de l'offIce de S. E. le Mtropo-
litain du 16 Septembre, sous No. 1.418, et d'une adresse du Dpar-
tement du Culte, Sa Rvrence l'Arehimandrite Joseph, suprieur du
st. monastre de Vorona, mais sans procluire de mandat rgulier,'
mandat qu'il ne peut possder, car ni Sa Rvrence, ni le suprieur
de Neamt n'ont t l us, mais nomms dputs directement par le
Dpartement de l'Intrieur.
Cette circonstance ne permet pas de douter que Leurs Rvren-
ces le suprieur du st. monastre Vorona et le suprieur du st.
monastre Neamt n'ont aucun droit A entrer comme dputs dang
le Divan ad-hoc, et cela:
Parce que, d'aprs le Firman Imprial de convocation du
Divan, Leurs Eminences le Mtropolitain et les Evques diocsains
seuls sont de droit membres du Divan, tandiS que tous les autres
dputs doivent tre lus ;
Parce que, d'aprs le mme Firman, les gurnnes des
couvents ddis, aussi bien. que les gumnes des couvents non-d-
dis, sont appels A lire s eu 1 e m en t par deu x dp ut s, clercs
et indignes, ainsi done quatre en tout ;
Parce que cette disposition du Firman, en ce qui touche les
couvents indignes non- d d i s, a t dj mise en application par
Plection de deux dputs dans les personnes de Leurs Rvrences
Philarte Scriban, suprieur du st. monastre Socola, et Calinic
Miclescu, suprieur du st. monastre Slatina;
Parce qu'en reconnaissant Leurs Rvrences l'gumne du
st. monastre Vorona et le staretz du st. monastre Neamt comme
dputs, l'on ne ferait qu'lever le nombre des reprsentants des
couvents no n-d di s de deux A quatre, sans pour cela arriver A
faire aussi reprsenter de cette facon les couvents d di s, lesquels,
ainsi qu'il rsulte de la rponse adresse par les suprieurs de ces
couvents A Son Eminence le Mtropolitain en date du 28 Mars 1857,
sous No. 231, ont dclar refuser toute participation aux lections
et ne peuvent par consquent tre reprsents par des dpu-
ts non lus par eux, par des dputs nomms directe-
ment par le Ministre de l'Intrieur et pris parmi les suprieurs des
couvents, qui, ainsi que le prouve la loi de PAssemble gnrale de
Panne 1835, sont non-ddi s.-
Mais considrant 10. que la nomination comme dputs de Leurs

www.dacoromanica.ro
 537

Rvrences l'gumne de Vorona et le staretz de Nean4 est un Isle. 1980.

fait accompli en vertu de l'autorit et des dispositions du Gouver- Proo.-verb.3.
1857
nement ;
27 Sept
20. Considrant l'esprit de modration dont l'Assemble est anime;
La commission laisse la sagesse de l'honorable Assemble le
soin de dormer cette question une dcision dfinitive, et l'Assemble,
nous en avons la conviction, saura, quelle que soit cette dcision,
sauvegarder dans leur entire autorit les droits et les lois du pays,
menacs par l'interprtation et l'application arbitraires du Firman Im_
prial en ce qui concerne les couvents.
Rapport de la seconde commission pour la vrifica-
tion des pouvoirs.
Conformment la communication de la Prsidence, les sous-
signs, constituant la commission charge de la vrification des titres
des dputs lus pour les districts de Putna, Tecuci, Covurlui,
Cahul, Tutova, Felicia et Vaslui, se sont runis les 23, 24, 25, '26 du
courant et ont procd l'examen des mandats des dputs susmen-
tionns, ainsi que des dossiers des lections, lesquels leur ont t
communiqus par le Dpartement de l'Intrieur.
Le rsultat de la vrifIcation a t que toutes les lections ont
t reconnues conformes la loi et aux instructions. Aussi tous les
mandats ont-ils t vrifis par la commission. Une seule exception
a t faite pour les dputs du district de Cahul, classe des grands
propritaires, vu qu'il appert que le collge lectoral de cette classe,
contrairement A, la rgle suivie dans les autres districts, a t pr-
sid par l'administrateur. .La commission, tout en portant ce fait
la connaissance de PAssemble, croit devoir faire observer que cet
incident n'a motiv aucune protestation.
Votre commission s'est ensuite occupe de la vrification des ti-
tres des dputs formant la commission No. 1, charge d'xaminer les
titres des reprsentants de la haute-Moldavie. Ces titres ont t ga-
lement trouvs en bonne et due forme.
Ci-joint le dossier de la vrification des titres, ainsi que les man-
dats des dputs du district de Cahul, classe des grands propritaires.
1857, 26 Septembre.
(Signes): Matcas, conom e, Lascar Catargi, C. Rosseti,
D. Cozadini, C. Iacovachi, N. Bossie, Jean LevardA.

www.dacoromanica.ro
 538

No. 1980. 8. Procs-verbal No. 4. Sanc.e du 2 Octobre 1857.

Proc,verb.4.
1857
2 Cktobre.
Aujourd'hui, dans la quatrime sance de l'Assemble, il est
donn lecture du procs-verbal de la sance du 27 Septembre, qui
est approuv par l'Assemble et sign par le Prsident et les Seer&
taires provisoires.
Quatre-vi9gt-trois dputs rpondent l'appel nominal ; deux
sont absents, savoir: MM. le Postelnic Basile Alecsandri, malade, et
le Spathar Grgoire Varnav, en cong.
La dcision de la question relative LL. RR. le suprieur du
st. monastre Nean4 et l'gumne du st. .monastre Vorona est
renvoye A. la prochaine sance ; mais l'Assemble arrte que jus-
qu'alors LL. RR.' ne prendront pas part aux travaux du Divan.
Aprs quoi l'Assemble passe la discussion du projet de R-
glement de l'Assemble ad-hoc, prsent par Mr. le Vornic A. Panu,
rapporteur de la commission charge de ce travail. Ce projet, qui avait
t imprim et distribu 6, MM. les dputs deux jours l'avance,
est lu par Mr. le Vornic Panu, d'abord chapitre par chapitre, puis
article par article.
L'art. 1 est adopt.
L'art. 2 est adopt avec la modification suivante:
Les dputs, au sein de l'Assemble gnrale, reprsentent le
pays et non pas seulement le district ou la classe, qui les a
nomms.
Le reste de l'article est supprim.
L'art.. 3 est adopt.
M. le L ornic Emmanuel Costachi propose de remplacer les art. 4, 5
et 6 par l'article suivant:
Le Trait de Paris garantissant la libre expression des vceux
du pays, il s'entend de soi qu'aucun dput ne peut tre perscut
ni poursuivi cause de ses opinions ou de ses votes, exprims ou
donns dans l'exercice de son mandat.
La proposition de M. Emmanuel Costachi est repousse par la ma-
jorit de l'Assemble, qui, l'art. 4, adopte la modification suivante:
Aucun dput ne peut tre perscut ni poursuivi pour ses
opinions ou ses votes, exprims ou donns dans l'exercice de son
mandat.
L'art. 5 est adopt.
A l'art. 6, au lieu des mots : rapporte au Prsident de l'As-
semble, ont t adopts les mots : porte la connaissance du Pr-
sident de l'Assemble.

www.dacoromanica.ro
 539

Les art. 7, 8, 9, 10, 11 et 12 sont adopts. No. 1980.

Les art. 13, 14, 15, 16, 17, 18 et 19 restent sans application, Proc.-verb. 4.
1867
ces travaux ayant t achevs avant le prsent Rglement.
2 Octobre.
Les art. 20, 21 et 22 sont adopts.
A l'article 23, Mr. le Vornic Basile Sturdza propose que le Vice-
Prsident et les Secrtaires soient lus pour toute la dure de la session.
Mr. le Vornic Michel Kogedniceanu soutient la rdaction de
la commission.
L'Assemble procde au vote par appel nominal. Cinquante-
six voix se pronnoncent pour l'adoption de l'art. 23 et vingt-sept
seulement pour l'opinion que le Vice-Prsident et les Secrtaires
soient lus pour toute la dure de la session.
L'art. 24 est adopt, de mme que les art. 25 et 26.
A l'art. 27 les mots : user de son droit de dput sont sup-
prims et l'article reste ainsi concu:
Le Prsident et par consquent aussi le Vice-Prsident ne
peuvent intervenir dans un dbat que pour poser la question ou
pour y ramener; si le Vice-Prsident veut prendre part A la discus-
sion, il doit quitter le fauteuil et le bureau, et il ne peut y remonter
qu'aprs que la discussion sur cette question est close.
A l'art. 28, au lieu des mots: le plus AO d'entre les Prsidents
des Comits, ont t adopts les mots: le plus AO d'entre les
dputs.
Les articles 29, 30, 31 et 32 sont adopts.
L'art. 33 est ainsi modifi :
Outre les cinq Secrtaires, l'Assemble choisira encore dans son
sein deux Secrtaires supplants.
L'art. 34 est adopt.
L'art. 35 est modifi comma suit:
Le Prsident ouvre les sances; il les lve aprs avoir consult
l'Assemble. Il indique, A. la fin de chaque sance et aprs avoir
pris l'avis de l'Assemble, le jour de la sance suivante et l'ordre du
jour, qui sera affich dans la salle.
A l'art 36 on a adopt dix heures et A l'art. 37 dix heures
et un quart.
Les art. 38, 39, 40, 41, 42, 43, 44, 45 et 46 sont adopts.
L'art 47 est modifi comme suit :
Le dput qui a la parole ne peut s'adresser qu'au Prsident
ou a PAssemble. Les dputs parlent A la tribune ou de leur
place.

www.dacoromanica.ro
 540

No. 1980. Les rapports des commissions, l'expos des projets ou des amen-
Proc.-verb. 4. dements et toutes les propositions ou autres communications crites
1857
sont toujours lus a la tribune.
2 Octobre.
Les art. 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57 et 58 sont adopts.
Aprs quoi S. Em. le Mtropolitain lve la sance.

9. Pro cs-verbal No. 5.Sance du 3 Octobre 1857.

No. 1980. Aujourd'hui, dans la cinquime sance de l'Assemble, il est donn
Pro c.-verb. 5. lecture du procs-verbal de la sance du 2 Octobre, qui est ap-
1857
prouv par l'Assemble et sign par le Prsident et les Secrtaires
3 Octobre.
provisoires.
Quatre-vingt-un membres rpondent A l'appel nominal; quatre
soni absents, savoir: le Logothte Alexandre Bals, le Postelnic Ba-
sile Alecsandri, le Spathar Grgoire Varnav et le Mdelnitcher Ba-
sile Nicolau.
Mr. le Vornic Michel Kogeilniceanu, qui s'tait fait inserire a la
.sance du 27 Septembre pour parler sur le rapport de la com-
mission No. 1 charge de vrifier les mandats des dputs, dans la
question relative A Leurs Rvrences le suprieur du st. monastre
Neamt et le suprieur du st. monastre Vorona, prend la parole
et lit le rapport de cette commission, lequel, sur cet article, contient
ce qui suit:
Outre les reprsentants du elerg s'est encore prsent devant
la commission comme dput, muni de l'office de S. Em. le Mtro-
tropolitain du 16 Septembre, sous No. 1.418, et d'une adresse du D-
partement du Culte, Sa Reverence l'Archimandrite Joseph, suprieur
du st. monastre Vorona, mais sans produire de mandat, vu qu'il
ne peut en possder, car ni Sa Rvrence ni le suprieur de Neamt
n'ont t lus, mais nomms dputs directement par le Dpartement
de l'Intrieur.
Cette circonstance ne permet pas de douter que Lours Rvrences
le suprieur du st. moriastre Vorona et le suprieur du st. mo-
nastre Neamt n'ont aucun droit A entrer comme dputs dans le
Divan ad-hoc, et cela:
Parce que, d'aprs le Firman Imprial de convocation du
Divan, Leurs Eminences le Mtropolitain et les Evques diocsains
souls so nt de droit membres du Divan, tandis que tous les
autres dputs doivent tre lus;
Parce que, d'aprs le mme Firman, les gumnes des cou-
vents ddis, aussi bien que les gumnes des couvents non-ddis,

www.dacoromanica.ro
 MI

sont appels A. lire se ulemen t par de ux deputes, clercs et indi- No. 1980.
Ones, ainsi done quatre en tout ; Proc.-verb.5.
1857
Parce que cette disposition du Firman, en ce qui touche les 3 Ootobre.
convents indignes non - ddis, a t dj mise en application par
l'lection de deux deputes dans les personnes de Leurs Reverences
Philarte Scriban du st. monastre Sonia et Calinic Miclescu, su-
prieur du st. monastre Slatina ;
Parce qu'en reconnaissant Leurs Reverences l'gurnne du
st. monastre Vorona et le staretz du st. monastre Neamt cornme
deputes, l'on ne ferait qu'lever le nombre des reprsentants des
convents n on -ddis de deux A quatre, sans pour cela arriver A
faire aussi reprsenter de cette fagon les couvents ddis, lesquels,
ainsi qu'il rsulte de la rponse adresse par les suprieurs de ces
convents A Son Eminence le Mtropolitain en date du 18 Mars 1857,
sous No. 231, ont declare refuser toute participation aux elections et
ne peuvent par consequent tre reprsents par des deputes nomms
directement par le Ministre de l'Intrieur et pris parmi les sup-
rieurs des convents, qui, ainsi que le prouve la loi de l'Assemble
gnrale de l'anne 1835, sont n on - d di s.
Mais considrant 1. que la nomination comme deputes de Leurs
Reverences l'gurnne de Vorona et le staretz de Neamt est un
fait accompli en vertu de l'autorit et des dispositions du Gouverne-
ment;
2. Vu l'esprit de moderation dont l'Assemble est anime;
La commission laisse A la sagesse de l'honorable Assemble le
soin de donner A. cette question une decision definitive, et l'Assem-
ble, nous en avons la conviction, saura, quelle que soit cette deci-
sion, sauvegarder dans leur entire autorit les droits et les lois du
pays, menaces par l'interprtation et l'application arbitraires du Fir-
man Imperial en ce qui concerne les couvents.
Mr. Koglniceanu expose alors que ce serait renverser le sens
de la langue, de l'histoire, de certaines lois votes par les Assembles
du pays, du Firman, et porter atteinte notre autonomie que d'ad-
mettre l'interprtation du Gouvernement dans la question des con-
vents d dis et n on -de di es. Par ces motifs il propose le projet
d'arrt suivant:
En sance publique de l'Assemble ad-hoc de Moldavie, aprs
lecture du rapport de sa commission No. 1, charg de la verification
des titres des deputes lus par les districts de la haute-Moldavie;
Considrant le fait reconnu par la commission que, d'aprs le
Firman approuve par les reprsentants des Puissances garantes des

www.dacoromanica.ro
 542

No. 1980. Principauts, ne sont de droit membres de l'Assemble ad-hoc que

Proc.-verb. 5.
Son Eminence le Mtropolitain et Leurs Rvrences les Ev'ques dio-
1857
csains, et que tous les autres membres doivent tre dp uts, c. A. d.
3 Octobre.
lus par une classe ou un corps lectoral;
Considrant que le dit Firman statue que les couvents ddis
et non-ddis aient des dp uts lus, tablissant que les suprieurs
des monastres propritaires de biens ddis et les suprieurs des
monastres propritaires de biens non-ddis choisiront sparment
deux dputs, clercs et indignes, c. A. d. quatre en tout;
Considrant qu'en vertu du sens des mots, en vertu de nom-
breux actes lgislatits de nos anciennes Assembles nationales, aussi
bien qu'en vertu de la loi de 1835, en Moldavie, comme en Valachie,
ceux-l des monastres sont d di s et reconnus pour tels qui ont
t placs par leurs fondateurs sous la surveillance des siges ou
couvents des Lieux-Saints, savoir les Patriarcats de Constantinople,
de Jrusalem, d'Alexandrie, d'Antioche, ou des communauts religieuses
des monts' Athos et Sing, de Drianon et autres; et qu'au contraire
sont non - d di s et reconnus pour tels tous les autres couvents qui
ne relvent d'aucun autre monastre ou lieu tranger, ayant A leur
tke des communauts libres, tels que Neamt Secu, Vorona, ou
bien qui sont rgis par des gumnes nomms par l'autorit eccl-
siastique du pays, tels que Slatina, Rica et autres;
Considrant l'interprtation inexacte donne aux mots ddis
e t no n-ddis par le Ministre de l'Intrieur, qui, dans ses in-
structions, veut entendre par m onastres d di s ceux qui deRuis
1835 sont administrs pour la partie matrielle par le Dpartement
du Culte, et par mona st r es non-d di s ceux-l seuls qui, en
vertu d'une exception dans la loi, ant conserv la libre administration
de leurs biens;
Considrant la rponse faite par les suprieurs des couvents d-
dis aux Saints-Lieux Son Eminence le Mtropolitain, qui les avait in-
vits a procder, conformment AU Firman, A l'lection de deux (16-
puts clercs et indignes ;
Considrant que l'interprtation donne par le Dpartement de
l'Intrieur aux mots ddis et n on-ddi s et le refus des gu-
mnes grecs d'envoyer dans le sein de l'Assemble des reprsentants
lgaux tendraient A faire des couvents ddis un Etat dans l'Etat, tandis
qu'au contraire ces couvents ont toujours et sous toutes les ad-
ministrations relev du Gouvernement du pays, ainsi que le prou-
vent de nombreux actes lgislatifs de la Moldavie;
Considrant que Son Eminence le Mtropolitain, en sa qualit

www.dacoromanica.ro
 543

de dfenseur naturel et lgal des droits de notre Eglise, a insist sans No. 1980.
relAche pour que les mots d di s et n on - d di s soient appliqus Proc.-verb. 5.
1867
dans leur signification vraie et lgale, et par consquent aussi pour 3 Octobre.
que les proprits des couvents ddis soient reprsentes dans l'As-
semble ad-hoc;
Considrant que les suprieurs de ces couvents, en leur qualit
d'administrateurs de proprits indignes, ont toujours fait partie de
nos anciennes Assembles nationales et y ont travaill concurremment
avec les administrateurs des couvents non-ddis, ainsi qu'il est prouv
par un grand nombre d'actes lgislatifs;
Vu la signification naturelle et lgale des mots ddi s et n on-
ddis;
Vu les actes lgislatifs vots par nos anciennes Assembles g-
nrales, dens lesquelles les gumnes des couvents ddis ont sign
A ct des gumnes des couvents non-ddis
Vu le Firman mme de convocation des Assembles ad-hoc dans
les Principauts, rendu en vertu du Trait de Paris;
L'Assemble ad-hoc de Moldavie, tenue, dans cette question
cornme dans toutes les autres, de garder entire Yautonomie ab-an-
tiquo des Principauts, arrte:
Les suprieurs de Neamt et de Vorona ne peuvent tre ad-
mis dans le sein de l'Assemble comme me mbres de dro i t, car il
n'y a de membres de droit que le Mtropolitain et les Evques dio-
csains ; galement LeursRvrences ne peuvent tre admises comme
dputs lus, n'ayant pas de mandat d'un corps electoral du clerg,
car en qualit de dputs munis de mandat de la part des sup-
rieurs des couvents non-ddis se sont prsents et ont t reconnus
les suprieurs de Slatina et de Socola, et les suprieurs des couvents
ddis se sont reins& A se runir sur la convocation de Son Emi-
nence le Mtropolitain. A reffet d'lire de reprsentants et, par con-
squent, A dlivrer des mandats;
Les places attribues au sein de l'Assemble ad-hoc par le
Firman A deux dputs clercs et indignes lus par les convents d-
dis leur seront rserves pour n'importe quel moment il convien-
drait A Leurs Rvrences de venir les occuper;
L'Assemble vote des remerciments A son vnrable President,
S. E. le Mtropolitain, pour les soins qu'il a apports A garder in-
tacts dans cette question les droits de notre Eglise et de notre au-
tonomie.
Ce projet d'arrt, sign de Mr. KogAlniceanu, et appuy par
MM. L. Catargi, Sandu Miclescu, S. Canano, C. Iacovachi, Jean J.

www.dacoromanica.ro
 544

No. 1980. Cantacuzne et A Jiean, est adopt dans son ensemble par l'Assem-
Proc.-verb. 5.
ble entire, et il est decide que Leurs Reverences le suprieur de
1857
3 Octobre. Neamt et le suprieur de Vorona ne sont pas admis comme membres
de droit du Divan.
Aprs quoi l'on passe A. la discussion du Rglement de l'Assem-
ble ad-hoc. Mr. le Vornic Const. Negri remplace Mr. le Vornic Anas-
tase Panu dans ses tonctions de rapporteur de la commission char-
gee de la confection de ce Rglement.
L'art. 59 est modifi par la majorit de l'Assemble (54 voix con-
tre 26) de la manire suivante :
Le vote d'une proposition n'est legal qu'autant que les deux
tiers des membres de l'Assemble assistent a la sance.
Les articles 60, 61 et 62 sont adopts.
L'art. 63 est ainsi modifi:
Les elections pour le bureau, pour les commissions, pour toute
autre nomination de personnes se font au s c ru ti n sec r e t : 10. au
moyen de billets sur iesquels chaque depute inscrlt le nom de son
candidat ou de ses candidats et qui sont deposes ensuite dans l'urne;
et 20. par b a 11 o t age, au moyen de boules blanches et noires, dans
les cas o la majorit absolue est exige et o le scrutin ne l'aurait
pas donne 4 quelques candidats.
L'art. 64 est adopt avec la redaction suivante:
Le depute qui ne sait pas crire a le droit de charger d'crire
pour lui, sur la liste du vote public ou sur le billet de scrutin, celui
des membres de l'Assemble en qui il a confiance.
Les art. 65, 66, 67, 68, 69, 70, 71, 72, 73, 74, 75, 76, 77 et 78
sont adopts.
L'art. 79 est adopt avec la redaction suivante:
Toutes les fois que l'auteur d'une proposition ne fait pas par-
tie de la commision charge de son examen, il a droit d'assister aux
sances de cette commission pour y donner des claircissements, sans
toutefois prendre part au vote dans le sein de la commission.
Les art. 80, 81, 82, 83, 84, 85 et 86 sont adopts.
L'art. 87 est ainsi modifi:
Toutes les decisions sur les propositions soumises A l'Assemble
sont prises A la majorit absolue des voix (sauf les cas prvus par
le Rglement en ce qui concerne les elections et autres nominations
de personnes).
L'art. 88 est adopt.

www.dacoromanica.ro
 545

L'art. 89 est ainsi mcKlifi : No. 1980.

L'Assemble ne peut prendre une dcision, que si les deux Proo.-verb. 6.
1867
tiers du nombre total des membres de l'Assemble sont prsents.
3 Ootobre.
L'art. 90 est adopt.
L'art. 91 est ainsi modifi:
L'Assemble ad-hoc, pour les questions spciales, se divise en
cinq comits.
L'art. 92 est modifi comme suit:
Chaque comit choisit dans son sein, b. la majorit absolue des
voix et au scrutin secret, un Prsident nomm pour un mois. Dans
la classe des paysans clacaches, on procdera par vote public.
Les art. 93, 94, 95, 96 et 97 sont adopts.
L'art. 98 est ainsi modifi:
Aprs dlibratjon sur ces questions, le comit communique it
l'Assemble gnrale le rsultat de ses travaux; ceux-ci, accompagns
de l'opinion de la majorit, ainsi que de celle de la minorit, sont
communiqus a la Commission europenne par le Prsident ou par
le Vice-Prsident de l'Assemble ad-hoc, apres toutefois que l'Assem-
Ne se sera prononce aussi sur ces questions.
Les art. 99, 100 si 101 sont adopts.
L'art. 102 est supprim par l'Assemble.
Les art. 103, 104, 105, 106, 107, 108, 109, 110, 111, 112, 113,
114 et 115 sont adopts.
A l'art. 116 on supprime le mot seulement.
Les art. 117, 118, 119 et 120 sont adopts.
Le chapitre onzime a pour titre : Des archives et de la bi-
bliothque.
Les art. 121, 122, 123, 124, 125, 126, 127 et 128 sont adopts.
L'art. 129 est modifi comme suit:
Aucun dput ne peut manquer aux sances de l'Assemble sans
un cong accord par le Prsident pour un terme de huit jours, ou
par l'Assemble mAme pour un terme plus long. Il est bien entendu
cependant que ces congs ne pourront tre accords a la fois et en mme
temps A un nombre de &Tut& qui dpasserait le huitime du nombre
total des membres de l'Assemble, y compris les dputs malades.
L'art. 130 est adopt avec la modification suivante:
L'absence d'un dput pendant une ou deux sances est in-
scrite au *procs-verbal.
Si cependant il manque A trois sances conscutives, sans avoir
obtenu de cong du Prsident ou de l'Assemble, ou au moins sans
avoir inform l'Assemble par crit des empchements lgaux qu'il
(Acte It Documente. VI. 1.) 36 .

www.dacoromanica.ro
 546

No. 1980. peut avoir, alors ce dput, par le seul fait de son absence, est con-
Proc.-verb. 6. sidr comme dmissionnaire.
1857
L'art. 131 est modifi comme suit :
3 Octobre.
Le dput qui, dans les six premires sances aprs le vote du
prsent Rglement, ne se sera pas prsent pour remplir son mandat
ou n'aura pas, sur sa demande, obtenu de l'Assemble un dlai pour
se prsenter, est considr comme dmissionnaire.,
Les art. 132, 133, 134, 135, 136, 137, 138 et 139 sont adopts.
Aprs quoi Mr. le Vornic Emmanuel Costach,i demande A dposer
sur le bureau la proposition suivante, signe de lui et de MM. C.
Sturdza, Gr. Soutzo, G. Sturdza, C. Rolla, J. :Fotea, P Maurojny,
J. Docan, J. Cantacuzne, B. Sturdza, Gr. Bals, A. Cuza, M. Jora,
S. Canano, D Miclescu, Gr. Costachi, Sandu Miclescu, le Colonel Ia-
mandi, A. Botez-Forscu, A. Jiean, L. Catargi, N. Canario, le Dr. Co-
stin, N. Catargi, C. Sturdza, Lazare Galliardi, Sacalof, D. Roinov, N.
Carp, Cyrille CiocArlie, Nectarius Evque de Sotiriopolos, Gnadius
Evque de Tripolos, Philarte Evque de Stavropolos, Calinic
Evque de Hariopolos, C. Baidrti, D. Gheorghiadi, C. Zaharia,
D. Cracti, B. Nicolau et B. MAlinescu :
En vertu de l'art. 12, chapitre I du Rglement du Divan ad-hoc,
les soussigns
Considrant que les art. 4, 5 et 6 de ce Rglement contien-
nent des dispositions, qui ne peuvent avoir force lgale que si elles
avaient t dcrtes par un pouvoir lgislatif et confirms par le
pouvoir excutif ;
Considrant que ce Divan n'a pas de pouvoir legislatif, mais
seulement la mission d'exprimer les vceux du pays ;
Considrant que la hbre expression des vceux du pays rsulte du
fait mme de l'existence du Divan, convoqu on vertu du Trait de Paris;
Proposent de supprimer les susdits articles.
En ce qui concerne l'entente avec l'Assemble de Valachie, le
Divan ad-hoc n'tant autoris A cela ni par le Trait de Paris, ni par
la teneur du Firman Imprial de convocation, par ces motifs je pro-
pose de supprimer A l'art. 25 les mots : et A 1 'A s s e mb 1 e ad-h o c
de la Va la ch ie, n otr e s ce ur, ainsi qu'A l'art. 26 les mots : a v e c
l'Assemble ad-hoc de la Valachie. Je propose en outre la
suppression du chap. II tout entier et des art. 18 et 19, comme ne
pouvant s'appliquer A des travaux achevs par ce Divan avant la
confection de ce Rglement.
Mr. le Vornic Michel Koglniceanu rplique qu'il s'oppose de
toute la force de sa conviction A la proposition faite par Mr. Emma-

www.dacoromanica.ro
 547

nuel Costachi, de supprimer dans le Rglement le principe de l'inviola- No. 1980.

bilit des dputs, vu quo ce principe dcoule du mandat mme de Proc.-ver. 6.
dput, ainsi que la facult reconnue A. l'Assemble de se mettre en 1867
3 Octobre.
relation avec l'Assemble de Valachie, car cette facult l'Assemble
de 1830 elle-mme l'a eue et vu surtout que la solution de plusieurs
questions d'un intrt commun aux deux Principauts l'exige. Il r-
clame done le maintien de ces points, comme indispensablement n-
cessaires, le premier pour la garantie des dputs et le second pour
les travaux futurs ; en mme temps il s'oppose A l'adoption de la
proposition, pour qu'il ne soit pas port atteinte A ce principe, que
ce qui a t vot dans une sance ne peut Atre renvers dans la
sance suivante, que ce qui s'est fait dans une sance ne peut "tre
(Wait dans la suivante, et il appelle toute la srieuse attention de
l'Assemble sur un pareil antcdent.
Mr. le Voenic Em. Costachi prend la parole et dit : que dans l'ex-
pression de sentiments patriotiques il n'existe aucune divergence entre
les membres de l'Assemble, tous voulant travailler d'accord pour
le bien du pays, mais qu'une conduite modre peut seule assurer
le succs de nos vceux.
La proposition de Mr. le Vornic Em. Costachi est adopte dans
son ensemble par la majorit de l'Assemble. En consquence :
Les art. 4, 5 et 6 sont supprims du Rglement.
Les art. 25 et 26 sont modifis comme suit:
Art. 25. L'Assemble ad-hoc de Moldavie tant de cette facon
entirement constitue, par l'intermdiaire de Son Eminence le M-
tropolitain ou en son absence du Vice-Prsident, porte A la connais-
sance de la Commission europenne que l'Assemble est constitue
et va procder A ses travaux.
Pareille communication sera faite au Gouvernement du pays.
Art. 26. Les fonctions du Prsident, et en son absence ou par
dlgation du Vice-Prsident, sont de maintenir l'ordre dans l'Assem-
ble, de veiller A l'observation du Rglement, de conserver leur tour
aux dputs qui ont demand la parole, de poser la question pour
clairer les dbats commencs, de proclamer le rsultat des votes,
d'annoncer les dcisions de l'Assemble, de communiquer A l'Assem-
ble les hotifications qui la concernent, de se mettre en relation avoc
les comits des diffrentes classes, avec le Gouvernement, et enfin
de porter A la connaissance de la Commission europenne les vceux
du pays et
Le chapitre II en entier et les art. 18 et 19 sont supprims
du Rglement.
Aprs quoi Son Eminence le Mtropolitain lve la sance.
www.dacoromanica.ro
 548

10. Rglement de l'Assemble ad-hoc de Moldavie.

(Voir page 47.)
11. Procs-verbal No. 6. Sance du 4 0 ctobre 1857.
No. 1980. Aujourd'hui, en la sixime sance du Divan ad-hoc, l'appel no-
Proo.-verb. 6.
minal constate la presence de quatre-vingt-et-un membres et l'absence
1857
4 Ootobre.
des deputes suivants, savoir : Mr. le Logothte Alexandre Bals, le
Postelnic Basile Alecsandri, l'Aga Jean Docan et le Spathar Gregoire
Varnav.
Le procs-verbal de la sance du 3 Octobre, aprs lecture
faite, est accept par l'Assemble et sign par le President et les Se-
crtaires.
Le Divan procde A l'lection de son bureau dfinitif; le rsultat
de cette operation est le suivant:
Le vote par scrutin pour l'lection du Vice-President de l'As-
semble n'ayant produit qu'une majorit relative de trente-neuf voix
pour Mr. le Vornic C. Negri et de trente-et-une voix pour Mr. C.
Hurmuzaki, il est procd au ballotage, qui donne cinquante-etune
boules blanches 6 Mr. Negri. En consequence, ce dernier est proclam
Vice-President du Divan ad-hoc.
Le scrutin pour l'lection des cinq Secrtaires donne une ma-
jorit absolue de soixante-dix-huit voix A Mr. le Vornic Anastase
Panu, de soixante-seize A Mr. C. Hurmuzaki, de soixante-huit b.
Mr. C. Rolla et de quarante-neuf 4 Mr. D. Rallet. La majorit n'ayant
t que relative entre Mr. le Vornic Pierre Maurojny et le Spathar
Iacovachi, le scrutin de ballotage donne au premier cinquante-neuf
boules blanches.
Pour l'lection des deux Secretaires sup plants, Mr. le Pos-
telnic A. Teriachiu obtient une majorit absolue de cinquante-deux
voix. Mr. l'Aga Jean Docan n'ayant obtenu que trente-deux voix et
Mr. Constantin Morlun seize, on procde au ballotage, qui donne
it ce dernier quarante-deux boules blanches. En consequence il est
lu second Secrtaire supplant.
Le scrutin pour l'lection de trois Questeurs produit une ma-
jorit absolue de quatre-vingts voix pour Mr. le Spathar Cozadini et
de quarante-et-une pour Mr. Lascar Catargi. Mr. le Mdelnitcher B.
Nicolau et le Comisse P. Brescu n'ayant obtenu qu'une majorit re-
lative, on procde au ballotage. Mr. Brescu se dsiste en faveur de
Mr. Nicolau, qui est lu comme troisime questeur.
Son Eminence le Mtropolitain procede, conformment A l'art. 22 du

www.dacoromanica.ro
 549

Rglement, au partage par voie du sort des Secrtaires dans les co- No. 1980.
mits respectifs, et sont dsigns : Pour le Comit du clerg, Mr. le Proc.-verb. 6.
1857
Vornic A. Panu; pour le Comit des grands propritaires, Mr. le 4 Octobre.
Vornic D. Rallet; pour le Comit des petits propritaires, Mr. le Vornic
C. Hurmuzaki; pour le Comit des paysans clacaches, Mr. le Vornic
C. Rolla; pour le Comit des villes, Mr. le Vornic P. Maurojny.
Mr. le Vornic M. Kogeilniceanu s'inscrit pour faire une proposi-
tion a la prochaine sance.
L'ordre du jour tant puis, la sance est leve.

12. Procs-verbal No. 7. Sance du 7 Octobre 1857.

Aujourd'hui, septime sance du Divan ad-hoc, Mr. le Vornic D- No. 1980.
mtre Rallet, Secrtaire, fait l'appel nominal, qui constate la prsence Proc.-verb. 7.
1867
de quatre-vingt-trois membres et l'absence de deux, savoir: MM. le
7 Octobre.
Postelnic Basile Alecsandri, malade en France, et le Vornic Georges
Varnav-Liteanu.
Mr. le Vornic Constantin Rolla, Secrtaire, donne lecture du pro-
cs-verbal de la sance prcdente, qui est adopt par l'Assemble.
Mr. le Vornic Pierre Maurojny, Secrtaire, donne lecture des
rapports des comits spciaux sur leur constitution et l'lection de
leurs Prsidents, qui sont: Son Eminence l'Evque Philarete Scriban,
pour le clerg; Mr. le Vornic Basile Sturdza, pour les grands pro-
pritaires; le sieur Simon Stanciu, pour les paysans ; Mr. le Spa-
thar Dmtre Cracti, pour les petits propritaires; et Mr. le Postel-
nic Dmtre Grigoriu, pour les habitans des villes.
Mr. le Vornic Constantin Hurmuzalci demande la parole et fait
lecture d'une motion signe de lui et de MM. Constantin Negri,
Michel KoOlniceanu, Constantin Rolla, Dmtre Rallet et Michel
Jora, tendant a faire voter par le Divan ad-hoc, avant tout, un acte
de reconnaissance envers les Puissances signataires du Trat de Paris:
Ce jourd'hui, lundi, sept Octobre de l'an mil huit cent cinquante-
sept, l'Assemble ad-hoc de Moldavie, institue en vertu du Trait
de Paris pour exprimer les vceux du pays sur la future rorgani-
sation des Principauts roumaines,
Convaincue, qu'avant d'exprimer ces vceux, elle a un devoir
sacr A remplir;
Reconnaissante envers la justice et la gnrosit des puis-
sants Souverains signataires du Trait de Paris, qui n'ont oubli ni
les souffrances, ni les droits sculaires de cinq millions de Roumains
et de chrtiens, mais au contraire, vrais reprsentants de la justice

www.dacoromanica.ro
 550

No. 1980. divine sur la terre, nous ont reconnu et consacr le droit d'exprimer
Proc.-verb. 7.
librement nos vceux sur l'organisation de notre patrie;
1857
7 Octobre. Unie de sentiment avec la population moldave toute entire;
Appelle les faveurs du ciel sur les illustres Monarques, bien-
faiteurs de notre nation;
Que le Tout-Puissant les earde pleins d'annes, de sant, de
gloire et de satisfaction pour le bonheur de leurs sujets1
Que le Dieu de nos pres fortifie et conserve leurs Etats et
leurs peuples la tte des grandes nations, pour qu'ils soient ainsi
les soutiens de la civilisation, les dfenseurs du droit et les conser-
vateurs de la paix du monde!
Cet acte, faible signe de la reconnaissance ternelle des Rou-
mains de la Moldavie, sera communiqu par le Prsident de l'As-
semble Leurs Excellences les membres de la Commission inter-
nationale de Bucarest, avec prire de le porter la connaissance
des gnreux Souverains, qui par le Trait de Paris ont pris sous
leur puissante garantie l'avenir des Principauts roumaines.
Mr. le Logothte Alexandre Bals demande la parole et dclare
avoir faire une proposition contraire. Sa motion ayant rapport
l'union, le Prsident le rappelle la question, en lui faisant remar-
quer son erreur.
Aprs cette interruption, l'Assemble vote l'unanimit l'acte de
reconnaissance ; ce vote est suivi de chaleureuses acclamations trois
fois rptes de : Vivent les Puissances garantes.
Mr. le Vornic Michel Kogalniceanu demande la parole et fait lec-
ture d'une motion signe de lui et de MM. Georges Sturdza, D-
mtre Rallet, Pierre Maurojny, Constantin Hurmuzaki, Basile Ma-
linescu, Const. Rolla, Dmtre Cozadini, Anastase Panu, Basile Stur-
dza, D. Cracti, l'Evaque Gnadius Sendrea, les Archimandrites N-
-ophyte Scriban et Melchisedech, l'conome Dmtre Matca, Emmanuel
Costachi-Epureanu, Grgoire A. VArnav, A/exandre Botez-Forgscu, G.
Stanciu :
Aujourd'hui, lundi, 7 (19) Octobre mil huit cent cinquante-sept,
dans sa septime sance publique, l'Assemble ad-hoc de Moldavie,
institue par le Trait de Paris pour exprimer les vceux du pays
touchant la future organisation de Principauts roumaines,
Pntre du sentiment que le premier dsir d'un peuple est
,d'exister;
Considrant qu'un peuple, pour exister, doit d'abord assurer son
existence au sein de la grande famille des nations
(iQue tel a t le but de tous les efforts, de toutes les luttes

www.dacoromanica.ro
 551

et de toutes /es souffrances de notre nation pendant un laps de plus No. 1980.
de cinq sicles; Proo:verb.7.
1857
Que les Principauts ont de tout temps assur leur existence po-
7 Ckgobre,
litique et nationale, ainsi quo leur droit d'Etats souverains, par les
Traits que nos anciens Princes ont cunclus avec les Rois de Pologne,
de Hongrie et autres Souverains, et dans lesquels la souverainet des
Principauts est inscrite en grandes lettres;
Que ce n'est qu'afin de conserver leur souverainet et se pro-
curer une puissante garantie contre toute ventualit, que nos an-
ctres ont conclu avec les glorieux Padischahs ottomans les Traits
ou Capitulations des annes 1393, 1460, 1511 et 1634;
Considrant que ces Traits, d'aprs le droit des gens, Wont
pas ray les Principauts du rang des Etats souverains, vu qu'elles
se sont rserv tous les droits de la souverainet et spcialement
le droit d'avoir un Gouvernement indpendant, le droit de se donner
des lois, autrement dit une p leine et entire auton ornie, et
qu'en consquence elles ne se sont pas places dans l'obligation
de reconnaitre au-dessus d'elles un pouvoir lgislatif tranger;
Considrant que ces Traits, le paladium de la nationalit rou-
maine, n'ont t annuls par aucun acte public ultrieur;
Que tout au contraire, ils ont toujours t consacrs ancienne-
rnent et rcemment par plusieurs Traits et Capitulations des gran-
des Puissances et nommment:
Par le Trait d'Andrinople, article V;
Aux Confrences de Vienne par les plnipotentiaires de la
France et de l'Angleterre, qui, dans le 1-re sance, tenue la 15
Mars 1855, ont declar que: le but de leurs Gouvernements
n'tait point de dtriorer la position des Principauts,
mais de l'amliorer, en combinant les nouveaux arran-
gements conclure leur sujet, de fagon donner une
pleine et entire satisfaction aux droits de la Sublime
Porte, aux droits des Principauts et auxintrks gn-
raux de l'Europe;
Aux mgmes Confrences, par le protocole No. 3 du 19 Mars
1855, sur la proposition du Baron de Prokesch, reconnaissant les Ca-
pitulations comme la base des droits des Principauts (art. 1);
Par la circulaire de S. E. le Ministre des Affaires tran-
gres de S. M. PEmpereur Napolon III en date du 23 Mai 1855, qui
tablit: que les relations entre la Sublime Porte et lesPrin-
c,ipauts sont le rsultatd'un accord, librement conclu,

www.dacoromanica.ro
 552

No. 1980. il y a des sicles, entre la Sublime Porte et les Provin-

Proo.-verb. 7. ces Danubiennes;
1867
7 Odobre.
Par la Porte Ottomane elle-mame dans plusieurs Hats des
puissants Sultans, en tte desquels sont employs les termes suivants:
Notre volont ferme est que ces pays demeurent en plei-
ne et libre possession de leurs usages et qu'il se gou-
vernent par eux-mmes, spars et distincts du Gouve-
nement de l'Empire Ottoman;
Par la Sublime Porte, dans le protocole des Confrences de
Constantinople en date du 11 Fvrier 1856, dclarant: Qu'elle
confirme de nouveau les privilges et immunits dont
les dites Principauts ont joui depuis les Capitulations,
qui leur ont t accordes par les Sultan Bajazet I et
Mahomet II;
Considrant que ces Capitulations reconnaissent et confirment aux
Principauts non seulement des privilges et des immunits,
mais encore tous les droits de la souverainet, et entre autres un
Gou.vernemat indpendant et national, ainsi qu'une entire libert
de lgislation, comme le prouve plus spcialement l'art. I de la Ca-
pitulation conclue en 1511 entre le Sultan Bajazet II et le Prince
Bogdan et renouvele dans le XVII-me sicle entre le Sultan Murad IV
et Basile Lupu, Capitulation dont voici la teneur: La Porte re-
connait la Moldavie pour pays libre et inclpendant, et
l'art. IV de la mme Capitulation, qui dit que la Moldavie sera
rgie et gouverne par ses propres lois et institutions,
sans que la Porte puisse s'immiscer en quoi que ce soit;
Considrant que le Trait de Paris non seulement n'a rien sti-
pul contre nos anciennes Capitulations, mais de plus qu'il a reconnu
et confirm aux Principauts une administration indpendante et na-
tionale, la. libert de lgislation, une force arme nationale et un sys-
tame dfensif pour assurer la garde des frontires et pour repousser
toute agression trangre, et enfin leur a accord, pour l'avenir, une
organisation conforme aux droits et aux vceux de la nation, les pla-
Qant en mme temps sous la garantie collective des Puissances si-
gnataires du Trait de Paris;
Considrant qu'en vertu des stipulations du Trait de Paris, le
champ de l'organisation que rclament nos intrts nationaux, ma-
triels et moraux, ne peut avoir d'autre limite que celle de ne pas
porter atteinte aux droits de la Sublime Porte, prciss nommment
dans nos Capitulations, droits que les Roumains ont toujours res-
pects et respecteront dans toute leur intgrit ;

www.dacoromanica.ro
 553

Considrant que pour mettre fin aux souffrances, aux abus et aux No. 1980.
discordes intrieures qui ont paralys tout dveloppement dans le Proc.-verb. 7.
1857
pays, pour carter toutes les influences du dehors qui ont port at- 7 Octobre.
teinte a l'autonomie des Principauts et pour y tablir un rgime de
stabilit, de bon ordre, de paix et de prosprit, il est indispensable
de donner une pleine et entire satisfaction 6, ces besoins et aux vceux
de la nation ;
Considrant que le vceu le plus important, le plus gnral,
celui qui a berc les gnrations passes, qui inspire la gnration
prsente et qui, accompli, fera la prosprit des gnrations futures,
est l'Union des Principauts en un seul Etat, union qui est indis-
pensable, union lgale, union nature'le, car en Moldavie et en Vala-
chie nous sommes un mme peuple homogne, identique, comme nul
autre peuple ne l'est, parce que nous avons la mme origine, le
mme nom, la rnme langue, la mme religion, la mme histoire, la
mme civilisation, les mmes institutions, les mmes lois, les mmes
mceurs, les mmes craintes et les mmes esprances, les mmes
intrts, les mmes besoins 6, satisfaire, les mmes frontires it gar-
der, les mmes douleurs dans le pass, le mme avenir A assurer et
enfin la mme mission A remplir; .

Considrant que nous dsirons cette union, non pour porter

atteinte aux droits ou pour menacer la paix d'autrui, mais seulement
pour assurer nos propres droits et notre propre paix, et qu'au contraire
cette union, prpare par les gnrations passes, qui nous ont donn
les mmes institutions et les mmes lois, en accomplissant le vceu le
plus ardent de notre nation et devenant la source d'o dcouleront pour
nous l'ordre, la lgalit, l'conomie, la dignit et notre rgnration
A tous, sera par 16.-mme pour la Sublime Porte et pour les Etats
voisins un gage de paix et de stabilit 6, leurs frontires;
Considrant que l'union des Principauts est inscrite mme dans
nos institutions actuelles reconnues par la Sublime Porte, et notam-
ment A l'art. 425 chapitre IX du Rglement Organique, qui porte
que: l'origine, la religion, les usages et la conformit de langue des
habitants dans les deux Principauts, ainsi que le besoin mutuel,
contiennent, ds le principe, les lments d'une union intime, qui a
t entrave et retarde par des circonstances fortuites et secondai-
res. Les avantages et les consquences salutaires resultant de la
runion de ces deux peuples ne sauraient tre rvoqus en doute;
Considrant que, d'aprs le protocole No. 6 du Congrs de
Paris, c'est justement la question de l'union des Principauts, pose

www.dacoromanica.ro
 554

No. 1980. au sein du Congrs par le Comte Walewski, qui a motive la con-
Proc. verb. 7. sultation des voeux des populations sur leur organisation dfinitive ;
1867
7 Octobre.
Considrant que, pour que l'union produise au dehors et au
dedans tous les heureux rsultats qu'on en attend, il est ncessaire
d'tablir un Gouvernement fort, stable, respect de tous A l'intrieur
et soutenu au dehors par la grande famille des mhisons rgnantes,
et qu'un pareil Gouvernement ne saurait s'obtenir par le rgime
vicieux des Hospodars lectifs et dposables, qui, l'histoire en est t-
moin, n'a produit qu'anarchie par les rivalits et les ambitions des
frquents et nombreux aspirants A la Principaut, que faiblesse et
corruption par leurs abus et leur npotisme, et surtout qu'occupa-
tions et guerres A cause de la sparation des deux pays et parce
que les Princes taient soumis A toutes les influences trangres ;
Considrant que les Principauts ont soif de lgalit, de stabi-
lit et de dignit nationale, qu'elles demandent A vivre de leur vie
propre et qu'elles ne peuvent y arriver qu'en revenant A l'ancien
principe de l'hrdit du trne, qui, dans les premiers temps de leur
fondation et postrieurement mme aux Capitulations, a exist dans
les familles de Radu Negru et de Bogdan Drago, et en plagant
A leur tte un Princ,e tranger choisi parmi les dynasties rgnantes
en Europe, A l'exclusion des Etats avoisinants, afin d'carter les in-
fluences du dehors;
Considrant qu'afin d'obtenir la conscration de ce principe,
fait pour mettre fin aux maux du pass et ouvrir A notre patrie une
re nouvelle, les Roumains renoncent au droit qu'ils ont, en vertu
des Capitulations, d'lire eux-mmes leur chef, remettant la nomi-
nation du Prince tranger aux glorieux Souverains qui ont pris entre
leurs mains la destine des Principauts ;
Considrant qu' l'effet de crer le plus promptement des liens
intimes entre la nouvelle dynastie et la nation roumaine, il est n-
cessaire que les successeurs du Souverain soient levs dans les dog-
mes de notre sainte Eglise d'Orient;
Considrant que le Prince tranger, pour rpondre A tout ce
qu'attendent de lui le pays et l'Europe, a besoin d'tre entourt5 de
toutes les garanties de paix et de force, afin qu'il puisse parer aux
prils du dehors et aux troubles de l'intrieur;
Que les prils du dehors ne peuvent tre carts que par la
neutralisation du territoire des Principauts, neutralit reconnue en
principe par les art. 26 et 27 du Trait de Paris ;
Que les troubles intrieurs ne peuvent tre vits qu'autant

www.dacoromanica.ro
 555

que le Gouvernement cherchera sa force dans le pays mme et ad- No. 1980.
ministrera d'aprs les lois faites par le pays lui-mme; Proc.-verb. 7.
1857
Considrant que, d'aprs nos anciennes coutumes, toujours et 7 Octobre.
sous tous les Gouvernements, le pouvoir lgislatif a t confi A une
Assemble gnrale, qui reprsentait plus ou moins parfaitement le
pays ;
Que cette Assemble, pour tre bien accueillie et pour que les
lois qu'elle votera aient tout pouvoir moral, doit tre compose de
fawn A reprsenter tous les grands intrts de la nation;
Considerant enfin que les droits des Principauts, tels qu'ils
sont contenus dans les Capitulations, que l'union des deux pays sous
un Prince tranger hrditaire, garanti par la neutralit du territoire
roumain et soutenu par un pouvoir lgislatif compose de tous les
lments vitaux de la socit, ne seront vraiement durables, ne con-
tribueront avec toute efficacit au dveloppement national, moral et
materiel de notre patrie, qu'alors que ces principes seront places
sous la garantie salutaire et toute puissante des grandes Puissances
de l'Europe ;
' L'Assemble ad-hoc de Moldavie, entrant dans la voie qui lui
a t ouverte par le Trait de Paris, c'est-A-dire procdant A l'expres-
sion des vceux du pays, devant Dieu et les hommes, en toute pu-
ret de conscience et n'ayant en vue que les droits et les intrts
de la nation roumaine;
Declare que les vceux les premiers, les plus grands, les plus
gnraux et les plus nationaux du pays sont:
Le respect des droits des Principautes et particulirement de
leur autonomie, d'aprs la teneur de leurs anciennes Capitulations
conclues avec la Sublime Porte en 1393, 1460, 1511 et 1634.
L'union des Principautes en un seul Etat aye le nom de
Roumanie.
Un Prince &ranger hrditaire, lu parmi les dynasties re-
gnantes de l'Europe et dont les hritiers seront levs dans la religion
du pays.
La neutralit du territoire des Principautes.
Le pouvoir lgislatif confi A une Assemble gnrale, dans
laquelle seront reprsents tous les intrts de la nation.
Tous ces droits sous la garantie collective des Puissances signa-
taires du Trait de Paris.
Mr. le Vornic Constantin Harmuzaki demande la parole et ap-
puie cette motion.

www.dacoromanica.ro
 556

Discours de Mr. Constantin Hurmuzaki.

No. 1980. Enfin, aprs tant de luttes et de souffrances, aprs tant de crain-
Proc.-verb. 7.
tes et d'esprances, nous touchons au moment de manifester les vceux
1857
du pays !
7 Octobre.
Le moment est solennel, il est critique, car de lui dpendent
le sort et l'avenir des Principauts, leur progrs ou leur rtrogradation
politique, morale et matrielle, leur prosprit ou leur misre, 1'616-
vation ou la .dcadence de la nation roumaine, sa vie ou sa mort,
l'estime ou le mpris des nations, la bndiction ou la malcliction
des gnrations futures.
Dans ce moment suprme, unique dans la vie des peuples, tout
Roumain bien pensant se demande: Quels doivent tre nos vceux ?
La rponse &Tend uniquement de notre patriotisme, tandis que
la mesure de nos vceux est comprise dans le cercle de nos droits,
qui ont pour limite le respect Et A ces liens sculaires tablis entre
les Principau. Os roumaines et l'Empire de Turquie.
Pour savoir ce qu'il convient de demander, il est indispensable
que nous sachions d'aborod ce que nous avons et ce que nous n'a-
vons pas, puisque les vceux seuls qui n'outrepassent pas le do-
maine de nos droits peuvent "tre raliss. La mesure des vceux, A
la manifestation desquels nous sommes appels, nous devons la cher-
cher aussi dans la connaissance de notre pass, non moins que dans
rapprciation de nos souffrances, de nos peines et besoins: vu que
ce West que par la connaissance parfaite des maux dont nous dsi-
rons la cessation, que nous pourrons arriver A la dcouverte des re-
mdes A y apporter. Examinons donc, avant tout, quels sont nos droits.
Nous avons des droits aussi tendus que prcieux; ces droits,
ainsi que toute l'existence politique et national des Principauts de
..
Moldavie et de Valachie, sont fond& sur des Trait& conclus entre
celles-ci et la Sublime Porte Ottomane. Ces Traits portent aussi le
nom de Capitulations, car cette dnomination est applique A tous
les Traits conelus jusqu'au dernier sicle entre rEmpire Ottoman et
les Puissances chrtiennes de l'Europe.
Nos Traits, loin d'avoir jamais t abolis, ont t au contraire,
A diffrentes reprises, reconnus et solennellement confirms par la
Sublime Porte. Les documents publics numrs spcialement dans
la proposition, que j'ai l'honneur d'appuyer, en fournissent la preuve
irreusable. Pour approfondir toute l'importance et toute rtendue de
nos droits, il importe de ne point perdre de vue, quand et sous
l'empire de quelles circonstances nos Capitulations ont t concluse.

www.dacoromanica.ro
 557

L'histoire rapporte Bogdan, Prince souverain de la Moldavie No. 1980.

et fills d'Etienne-le-Grand, la conclusion de la premire Capitulation Proc.-verb. 7.
1857
moldave, nommment avec le Sultan Bajazet II, en' 1511. 7 Octobre.
Les historiens tmoignent unanimement qu' cette poque la
Moldavie jouissait d'une paix et d'une tranquillit profonde et que
ses forces, assez considrables en elles-mmes, pesaient d'autant plus
dans la balance politique, qu'elles s'tayaient de l'alliance offensive
et defensive contracte Panne prcdente entre le Prince Bogdan
et les Rois de Pologne et de Hongrie. Par contre, le Sultan Bajazet
courb sous le fardeau des annes, avait sur les bras une guerre
civile, cele qui avait &late entre ses propres fils et celle de l'un
d'eux en rvolte contre sa propre autorit.
Ce fait ne laisse pas l'ombre d'un doute qu'un Trait, conclu
de gr gr dans des circonstances aussi favorables pour la Mol-
davie, n'ait d stipuler les conditions les plus avantageuses pour
ce dernier pays.
En effet, cette Capitulation, renouvele et corrobore plusieurs
reprises, et notamment sous le rgne du Prince Basile Lupu, ainsi
que les Capitulations de la Valachie, ont assure aux Principauts
roumaines tous les droits, qui, d'aprs les principes du droit public
europen, constituent la so uver ain et complete des Etats. L'art. I
de la Capitulation de Panne 1511 en fait foi; il statue que: 1 a
Porte reconnait la Moldavie pour un pays libre et non
soumis.
L'art. IV de la mme Capitulation porte en termes trs prcis
que : la Moldavie sera gouverne et administre selon ses propres
lois et institutions, sans nulle ingrence de la Porte. Enfin le Re-
glement Organique, (art. 61 chap. I, art. 299 chap. VIII et art. 432
chap. IX) a expressment reconnu et sanctionn la so u verain net
des Principauts.
Or, que les Principauts roumaines aient de tout temps, et mme
dans les jours nfastes de leur histoire, exerc jusqu'aujourd'hui
leur pleine so uy er ainet intrieure, cela ressort de toutes
leurs lois et institutions, dont la majeure partie est encore aujourd'hui
en vigueur, sans qu'elles aient t jamais soumises l'approbation
ou la confirmation de la Sublime Porte; d'un grand nombre d'actes
qui prouvent la complete so u y erainet intrieur e, je ne ci-
terai ici que la loi sur Pabolition du servage, vote par une nom-
breuse Assemble dans le couvent des Trois-Saints le 6 Avril
1749.
Les Principauts ont, en outre, exerc la p 1 eine so uver ai-

www.dacoromanica.ro
 558

No. 1980. net ex trieure pendant plusiurs sicles a pr s la conclusion des

Proc.-verb. 7. Capitulations avec la Sublime Porte; tmoin les nombreuses guerres
1857
7 Octobre.
de ces Principauts, tant entre elles, qu'avec les Etats limitrophes,
aprs la conclusion des Capitulations; tmoin une foule de Traits
d'alliance, de paix, de commerce, etc. que ces Principats ont conclus
tant entre elles, qu'avec les autres Etats souverains (Pologne, Hongrie,
Transylvanie, Angleterre et Russie); et je ne citerai A l'appui de cette
vrit que le Trait de commerce conclu entre le Prince Pierre-le-
Boiteux, Souverain de la Moldavie, et la Reine Elisabeth d'Angletere
en 1588, c. a d. soixante-dix-sept annes aprs la conclusion de la
Capitulation entre Bogdan et Bajazet II. Que la souverainet extri-
eure des Principauts roumaines, admise en principe par ces Capitu-
lations, n'a subi aucune restriction dans son exercice, c'est ce que
prouvent d'innombrables ambassades, envoyes par les Souverains de
la Moldavie et de la Valachie aux autres Etats indpendants, ou regues
de la part de ceux-ci, dans l'espace de plusieurs sicles et aprs la
conclusion de leurs Capitulations avec la Sublime-Porte. Le code de
lois publi en 1646 par le Prince Basile Lupu contient mame un
chapitre spcial sur la punition des attentats commis contre les am-
bassadeurs envoys aux Princes rgnants de Moldavie ou contre ceux
de ces Princes aux autres Puissances. Actuellement encore, les Prin-
cipauts roumaines exercent quelques-unes des attributions qui font
partie intgrante de la souverainet extrieure, par exemple le droit
de se faire reprsenter par des envoys (Kapou-Khaia) auprs de
la Porte Ottomane, droit qui date encore de l'an 1511, stipul par
l'art. VII de* la Capitulation du Prince Bogdan et expressment con-
firm par le Trait de Koutchouli-KaYnardgi, qui reconnatt les Princes
rgnants des Principauts roumaines pour Souverains et leurs repr-
sentants a la Porte comme couverts par la garantie du droit des gens.
J'avais done raison de dire, que nous avons des droits aussi
tenas que prcieux; car a une poque o la plupart des Etats
modernes n'entretenaient encore aucune relation avec la Sublime
Porte, deja la Moldavie avait a Constantinople sa Lgation, une rsi-
dence stable pour ses envoys (Bogdan-Srail), et mme une glise
spciale A Pusage de son ambassade!
D'ailleurs, aujourd'hui encore les Principauts exercent, de fait
et de droit, l'attribution des Etats indpendants de conclure des con-
ventions: je ne ferai ici mention que de celle qu'elles ont conclue,
il y a quelques annes, entre elles, relativement A l'union douanire
des deux pays.
Ces faits historiques sont autant de preuves incontestables a.

www.dacoromanica.ro
 - MUNICIP-ULUI
l'appui de nos droits et su 1479661giv f endre A ceux qui s'efforcent No. 1980.
de mettre en doute, soit l'exi - -ft ct le contenu ou l'tendue de Proc.-verb. 7.
1857
nos Capitulations. 7 Octobre.
Il y a encore parmi. nos adversaires des hommes qui, dans
l'intention de porter atteinte A nos droits, nous rpliquent que les
publicistes les plus renomms en Europe, dans leur classification
des Etats, ont rang les Principauts roumaines parmi les Etats
mi-souverains. A cette objection, nous rpondons que tous ces pu-
blicistes, sans en excepter les plus savants, n'avaient pas la moindre
connaissance de nos Capitulations, celles-ci n'ayant t publies que
dans le courant de notre sicle, et que, par consquent, ils n'ont
appuy leur avis que sur les Traits russo-turcs, lesquels, en vertu
d'un principe reconrtu par le droit des gens inter alios acta alteri
nocere non possunt, ne sauraient altrer les droits des Principauts.
Voil les droits des Principauts roumaines, que le Trait de
Paris du 30 Mars 1856 a gnreusement placs sous la puissante
sauvegarde des Puissances signataires de cet acte mmorable. Voil
les droits des Principauts, solennellement reconnus et confirm&
par la Sublime Porte, en face du monde entier, dans l'article 23
du Trait sus-mentionn, par lequel elle s'est spcialement engage
A conserver aux Principauts un Gouvernement indpendant et
national, ainsi qu'une entire libert de lgislation (autonomie) etc.
Les Principauts roumaines tant des Etats souverains, il va
sans dire qu'elles ont le droit de s'organiser elles-mmes et de con-
solider leur existence nationale politique, matrielle et morale, en
tant que cela ne porte aucune atteinte aux droits que les Capitu
lations accordent b. la Sublime Porte, droits que les Rournains
ont toujours respects et qu'iIs sont dcids it respe8ter
de mme clans l' a v en i r. L'tendue de notre rorganisation ne
saurait done avoir d'autres bornes que le respect da aux liens qui
nous rattachent A l'Empire Ottoman. Un principe do droit public,
aussi bien que de droit civil, porte que quiconque use de son droit
ne lse personne.
J'ai dmontr plus haut qu'aux Principauts roumaines, comme
Etats souverains, appartenait et appartient encore le droit de con-
clure des Traits, soit avec d'autres Etats, soit entre elles. 11 suit
de lb, qu'elles ont galement le droit de stipuler entre elles, par
Trait,leurrunion en un seul Etat et sous un seul Gou-
vernement.
Nous demandons la runion des Principauts. Notre demande
est juste, parce que nous voulons l'union avec le respect dii aux

www.dacoromanica.ro
 560

No. 1980. droits de la Sublime Porte. Nous demandons la reunion des Princi-
Proo.-verb. 7. pauts, puisqu'elle prsente un element de force nationale et politi-
1857
7 Octobre.
que, moraie et matrielle, et que, par consequent, elle es t profitable
A la Porte elle-meme. Telle est notre rponse ceux qui prtendent
que la demande de l'union est une rvolte contre Pautorit de la
Turquie.
L'union n'est pas un vceu recent. Elle est prvue dej clans
le Rglement Organique et, sous certains rapports, elle a memo t
mise en application (art. 425-430). L'union est inscrite dans les
cceurs de tous les Roumains. Elle a forme durant les dernires
annes l'objet constant de discussions srieuses dans notre pays et
dans toute la presse europenne. Le vceu de l'union a retenti d'un
bout du monde a l'autre. Elle a t adopte avec acclamation par
nos lecteurs, par le pays entier. Nous dsirons l'union, parce que
Punion fait la force, la force donne la sret, la sfiret inspire la
confiance, la confiance donne la vie et Pelan au commerce et A la
civilisation. Nous dsirons l'union, parce que nous ne voulons plus
tre la pomme de discorde entre des Puissances rivales, nous ne
voulons plus voir des legions de candidats A la Principaut, nous ne
voulons plus de ces Princes fermiers qui se hAtent de profiter du
court terme de leur fermage avant qu'un nouveau aspirant soit venu
les vincer.
Nos adversaires nous traitent de rvolutionnaires, par la seule
raison que nous ne voulons pas conserver l'tat de choses actuel.
Mais qu'aurions-nous a. conserver, qu'aurions-nous A leguer A. l'ave-
nir? La dMoralisation, la corruption, le npotisme, l'impunit des
mfaits, l'impudence du vice ?
L'union des Principauts est le vceu intime de toutes les classes
Qui de nous n'a pas t tmoin de la joie et des transports publics,
toutes les fois qu'on entonne la Hora (chant national) de l'Union?
Qui de nous ignore qu'il n'y a plus que les quelques aspirants A
l'Hospodorat et la minime phalange de leurs clients, qui combattent
encore le vceu national, la reunion des Principautes ?
Le sparatisme a disparu, comme se dissipe la fume chasse
par l'orage!
Nous dsirons l'un i o n, mais nous dsirons tout aussi ardemment
un Prince tranger d'une des familles souveraines .de
l'E ur op e, A Pexception de celles des Etats limitrophes; car seul un
tel chef pourra inspirer, tant A Pinterieur qu' l'extrieur, le respect
sans lequel les meilleures lois ne sont que lettre morte ; seul un

www.dacoromanica.ro
 561

Prince &ranger peut nous assurer nos clroits, imposer aux partis, No. 1980.
nous preserver du npotisme. Proc.-verb. 7.
Seul un Prince &ranger est capable d'opposer une digue aux 1857
7 Octobre.
ambitions des innombrables aspirants au trne, A leurs intrigues et A
celles do leurs adherents, intrigues qui paralysent les meilleures in-
tentions; enfin, parce qu'un Prince &ranger seul pent lutter aye
succs contre les influences trangres, que le Trait de Paris a
voulu dtruire.
De plus, nous dsirons et demandons I 'h r di t dans 1 a
dyn as tie d u P r in c e tranger, parce que les frequents chan-
gements de Princes ont arrt chez nous tout progres moral et ma-
teriel et compromis mme l'indpendance des Gouvernements des
Principauts, et parce que de l'hrdit seule nait la stabilit. Le
droit d'hrdit n'est pas un droit nouveau et inconnu dans l'his-
toire des Principauts ; au contraire, il fut en vigueur longtemps
apr es la conclusion de nos Capitulations. Bogdan, qui conclut la
premire de ces Capitulations, eut pour successeur au trne son
fils Etienne-le-Jeune ; A celui-ci succda Pierre Bares, fils nature].
d'Etienne-le-Grand. Et /'on observa avec une telle rigueur le droit
d'hrdit, dit le chroniqueur Urechia, que le pays a prfr le-
ver au trne un fils naturel d'Etienne-le-Grand, qu'lire un Prince
d'une autre famille. Pierre Rare eut pour successeur son fils ;
ce dernier tant mort sans enfants, son frre lui succda.
Voila done la preuve que nous ne demandons pas un droit
nouveau, mais seulement la reconnaissance d'un elroit que nous avons
possd bien longtemps, d'un droit aussi ancien que notre histoire.
En vertu de nos Capitulations et mme du Rglement Organique,
c'est A nous qu'a apparten et qu'appartient encore le -droit d'lire
notre Prince. Fonds sur ce droit, nous pourrions done nous-mmes
lire un P r i n ce tr.
ange r. Si pourtant nous renoneons aujourd'hui
a ce droit et si nous le confions aux magnanimes Puissances qui
ont garanti notre sort, ce n'est que pour recevoir de leurs mains bien-
faisantes un Prince tranger investi du droit d'hrdit dans sa fa-
mille, et pour acqurir par la une nouvelle garantie de cette stabilit,
que nous dsirons du fond de notre ame, comme bouclier impene-
trable A presenter aux rivalits et aux influences de l'trancrer.
Nous dsirons encore un Gouvernement reprsentatif.
Ce droit n'est pas nouveau non plus. Depuis la fondation
des Principauts par Radu Negru et Drago jusqu' ce jour, les
Principauts ont t constamment en possession d'une representation
nationale, concentre dans une seule Assemble legislative, dont toutes
(Acte vi Documente VI. 1.) 36

www.dacoromanica.ro
 662

No. 1980. les classes faisaient partie. Jamais les Souverains des Principauts n'ont
Proc.-verb. 7. t investis d'un pouvoir absolu ; jamais ils n'ont gouvern en au-
1857 tocrates. Au contraire, le pouvoir lgislatif a toujours t exerc ex-
7 Octobre.
clusivement par l'Assemble gnrale et constamment spar du pou-
voir excutif.
Nous dsirons et demandons, en outre, le re sp ec t des dr oits
des P rincipauts consigns dans nos Capitulations. Ce vceu est
aussi lgitime que nature] et comprehensible pour quiconque connait
l'histoire de notre pass et sait apprcier celle du present.
Nous dsirons et demandons enfin la neutra lit du territoire
du nouvel Etat de Roumanie, parce que nous y voyons le
meilleur prservatif contre le renouvellement des complications qui,
en dernier lieu, ont amen la Guerre d'Orient et parce qu'elle peut
seule nous pargner les immenses dpenses que ncessiterait le main-
tien d'une force arme en disproportion avec nos ressources.
L'Ecriture dit : Demandez et on vous donnera. Nous avons
demand, et nous sommes bien convaincus que la justice des Puis-
sances garantes accomplira nos vceux lgitimes, bases sur des droits
aussi incontestables qu'imprescriptibles, droits reconnus et confirms
par la garantie collective de l'Europe.
Avant de procder au vote, n'oubliez-pas, Messieurs, que l'Eu-
rope attentive, que dis-je? tout le monde civilise nous regarde, pour
juger si nous sommes dignes de former une nation, dignes des
bienfaits des magnanimes Puissances garantes, dignes de la confiance,
du pays, qui nous a lus et envoys ici pour exprimer les vceux
suivants :
L'inviolabilit des droits des Principauts et en particulier do
leur autonomie, selon la teneur de leurs anciennes Capitulations con-
clues avec la Sublime Porte en 1393, 1460, 1511 et 1634.
La reunion des deux Principauts en un seul Etat sous le
nom de Houmanie.
Un Prince tranger, investi du droit de transmission here-
ditaire du trne dans sa famille, lu parmi les dynasties rgnantes
de l'Europe et dont les hritiers soient levs dans la religion du pays;
La neutralit du territoire des Principauts.
La continuation du pouvoir legislatif, confi une Assem-
ble gnrale, dans laquelle seraient reprsents tous les intrts du
pays.
Le tout sous la garantie collective des Puissances signataires
du Trait de Paris.
Nous ne oroyons pas que, dans ce moment supreme, d'o de-

www.dacoromanica.ro
 563

pendent l'avenir et la prosprit de cinq millions de nos frres, il No. 1980.

se trouvera parmi nous un seul homme, qui ne desire voir accomplis Proe.-verb. 7.
les vceux du pays tout entier, exprims par ses mandataires. Qui- 1867
7 Octobre.
conque est capable de les combattre n'est pas Roumain, il est Pen-
nemi de ses frres, l'ennemi du pays et de tous ses intrts. Qu'un
pareil homme ait au moins le courage de son opinion garee. Qu'il
monte A, la tribune! Nous voici prts A. lui repondre.
Mr. le Logothte Alexandre Balg depose un crit sign de lui
et de Son Eminence le Lieutenant de l'vech de R.oman Nectarius
Hermeziu, Eveque Sotiriopolos. L'article 60 du Rglement de l'As-
semble n'autorisant la lecture d'une proposition &rite qu'autant
qu'elle est appuye par cinq membres, l'crit de Mr. le Logothte
Ba4 n'est lu qu' titre de refutation de la motion propose.

Pro position de Mr. A. Bals.

Le soussigne, Grand Logothte et Chevalier Alexandre Bals, un
des deputes du district de Putna et propritaire de 80.000 faltches
en Moldavie, sa chre patrie et celle de ses ancetres et de leurs des-
cendants, declare qu'il ne saurait participer A un acte de nature, se-
Jon lui, A. prparer A. son pays, en change des privileges dont il est
en possession, un avenir ventuel et inconnu ; il declare, en outre, ne
pouvoir emettre le vceu de l'incorporation de sa patrie a la Princi-
paut de Valachie, parce que, bien loin de voir dans cette transfor-
mation un gage du calme, dont une longue agonie et les calamits
qu'ont attires sur elle les vicissitudes et les perturbations par les-
quelles elle a pass, lui font si imprieusement sentir le besoin, il
n'y voit que l'abandon, au'profit de la Principaut voisine, moins fa-
vorise qu'elle, des privileges qui lui sont reconnus par les puissants
Sultans de la Cour Suzeraine et que consacre l'artiele 23 du Trait
de Paris. Une semblable fusion ne saurait produire que des elements
de discorde, de luttes, d'inimitis et d'interventions imprvues, me-
nacantes et toujours pernicieuses.
De plus, il est A, considrer que, d'aprs le texte meme de l'ar-
ticle 24 du dit Trait, aussi bien qu'en vertu du Firman de convoca-
tion, la composition du Divan ad-hoc a pour but exclusif l'expression
des voeux des habitants du pays en ce qui concerne seulement la
reorganisation de la Principaut par la revision de ses statuts.
En consequence, le vceu du soussign se borne au maintien de
la Moldavie dans son &tat actuel, A la garantie de son autonomie

www.dacoromanica.ro
 564

No. 1980. avec tous ses privilges ab antiguo, comme seul moyen d'assurer le
Proc.-verb. 7.
calme et la prosprit du peuple moldave.
1857 Le soussign demande que son vceu, qu'il fasse ou non l'objet
7 Octobre.
d'une dlibration de l'Assemble, regdive toute publicit. Dans ce
but il prie le bureau de le faire enregistrer dans les archives du Divan
et afficher dans la salle des dlibrations. .

S. E. le Mtropolitain est pri en outre, comme Prsident de

l'Assemble, d'en donner communication A la Commission europenne
de Bucarest.
(sign) Le Logothte Al. Bals.
Le lieutenant de l'Evch de Roman Nectarius accde a cette opinion.
Plusieurs dputs interpellent spontanment l'Ev'que signataire
et manifestent leur tonnement sur son adhsion 6, la proposition
de Mr. Bals, lorsqu'en Juin de l'an dernier il avait, au contraire,
sign en tte d'un acte ayant pour objet l'acceptation du principe de
l'Union et du Prince tranger.
Son Eminence rpond qu'il a effectivement sign un acte de cette
nature l'an pass, mais qu'il rcuse et reconnait sans valeur ce qu'il
a fait entre guatre yeux.
Mr. le Vornic Michel Kogalniceanu monte A la tribune et com-
bat la rtutation crite de Mr. Alexandre Bals.
Discours de Mr. M. Koglniceanu.
Je flicite l'Assemble ou, pour mieux dire, l'Assemble peut se
fliciter elle-mme de l'impartialit dont elle a fait preuve aujourd'hui,
en laissant A l'honorable dput de Putna et S. Em. l'Ev'que
supplant de Roman la latitude d'exprimer librement et sans oppo-
sition leur opinion, malgr l'art. 60 du Rglement, qui porte que la
lecture des motions et amendements n'est admise qu'autant que ces
motions ou amendements sont appuys par cinq membres au moins.
La proposition de l'honorable dput de Putna n'a trouv dans
toute l'Assemble qu'un seul adhrent, et cependant l'Assemble n'en
a pas moins admis la lecture et l'insertion au procs-verbal. Nous
avons prouv aujourd'hui que nous sommes dignes de la libert, que
l'Europe nous a reconnue, d'exprimer nos vceux et nos besoins.
Dans toute cette Assemble, inspire d'un seul sentiment, d'un seul vceu,
le dsir de garantir notre nationalit, il ne s'est lev que deux voix
contre la volont de la nation, contre la volont de Dieu, pour deman-
der la maintien du statu quo et, par la, le maintien des innombrables

www.dacoromanica.ro
 565

calamits et abus qui constituent la triste histoire de notre pays ; No. 1980.
et nanmoins l'Assemble, passant sur les restrictions de son R- Proc.-verb. 7.
1857
glement, a permis, pour aujourd'hui seulement, que toute opinion, 7 Octobre.
si anti-nationale, si isole qu'elle soit, pia se produire librement et
sans obstacle, a la face du pays qui la rprouvera, A la face de l'Eu-
rope qui la jugera. Libert des opinions et respect des personnes,
voila done la ligne de conduite qui nous inspire aujourd'hui, qui doit
nous inspirer toujours.
J'ai cout Fopinion de MM. l'Ev'que supplant de Roman et
celle du dput de Putna ; je demande le permission de leur r-
pondre. Je commence d'abord par la Rvrend Evque de Roman.
Son Eminence a mis en avant une singulire thorie, a savoir
qu'il est permis d'avoir entre quatre yeux une autre opinion que
celle qu'on professe en public; en d'autres termes, je suis un antra
homme, a-t-il (lit, et j'agis autrement entre quatre yeux, qu'en face
du monde; ou encore, signer entre quatre yeux est autre chose que
signer en public. Etrange thorie, que la morale rprouve et que
la religion condamne, surtout dans la bouche d'un prtre. Je prsume
que le Rvrend Evque de Roman reconnait lui-mme le peu de poids
des termes, sous lesquels il cherche A voiler son apostasie politique.
J'en arrive rnaitenant A. Mr le Grand Logothte et Chevalier
Alexandre Bals, qui, au lieu de parler comme dput de la nation,
seul titre qui donne le clroit de parler dans cette enceinte, donne
son opinion en sa qualit de propritaire de 80.000 faltches de ter-
rain. C'est IA une grande fortune, une belle fortune! Nul d'entre nous
n'en possde autant. Mais il existe quelqu'un qui en possde une
dix fois plus considrable que celle de Mr. le dput de Putna. Ce
quelqu'un, c'est tout le monde, c'est le pays que reprsente aujourd'hui
cette Assemble. Mr. le dput nous dit qu'il possde 80.000 faltches,
c'est trs-bien. Mais nous, Assemble, nous possdons bien au-del
de 80.000 faltches, car nous reprsentons la nation entire.
L'honorable dput nous dit encore que le pays est a peine
sorti de l'tat d'agonie oil l'ont plong les maux du pass, et comme
seul remde A ces maux il en demande la continuation, c. a. d. la
conservation du statu quo, la conservation des privilges, des immu-
nits et de toutes les consquences qu'entraine aprs soi le privilge
bas sur l'arbitraire. Pourtant l'honorable dput sait assez comment
sont respects dans le pays les privilges publics et les privilges
particuliers; nous avons sous les yeux le tableau du sort des privi-
lgis. Un mal perd la moiti de sa violence lorsqu'on en connait
l'origine. L'histoire et les souffrances de la nation nous rvlent le

www.dacoromanica.ro
 566

No. 1980. mal de notre pays. Prenons chaque feuille de nos annales, pressons-
Proc.-verb. 7.
la dans nos mains, il en coulera du sang et des larmes.
1857
7 Octobre. Un proverbe populaire nous dit trs bien quel est ce mal dont
souffre notre patrie. Changement de Princes, allegresse des
fo us! L'honorable dput de Putna est le seul dans l'Assemble,
le seul dans le pays, ivre d'enthousiasme et dont le cceur bat comme
dans une seule et mme poitrine au nom d'union, union qui seule
peut assurer nos droits et notre nationalit, qui soit venu nous
dire qu'il vent l'immobilit dans le pass; en d'autres termes, qu'il
veut nous voir fouls aux pieds par toutes les nations, tombs dans
la faiblesse, gangrens par la corruption et les abus.
Non, cela ne sera pas, car le temps est venu oil la prdiction
du hros de notre patrie va s'accomplir.
En effet, il y a 300 ans qu'Etienne-le-Grand, A son lit de
mort, voyant l'orage qui menagait l'existence de notre pays, fit
venir le Mtropolitain, ses conseillers, son fils Bogdan, et les exhorta,
lui qui avait guerroy pendant 40 ans avec succs, A conclure une
Capitulation avec la Sublime Porte, mais une Capitulation honorable
et qui garantit notre existence comme nation et comme Etat: ((Si
pourtant, dit-il en finissant, votre ennemi vous dictait des conditions
honteuses, alors mourez de son sabre plutt que de devenir les
spectateurs de Poppression et de la misre de votre pays. Mais le
Dieu de nos 'Ares aura piti des larmes de ses serviteurs et 616-
vera quelqu'un parmi vous, qui rtablira derechef vos descendants
libres et puissants, comme par le pass.
Cette prophtie est en voie de s'accomplir. Voyez, vous tous
incrdules sur l'existence de l'esprit national qui inspire cinq millions
de Roumains; ce qu el q u' u n, c'est le p ay s tout entier, se levant,
pour redevenir une nation. Nos droits taient fouls aux pieds, no-
tre nationalit tait comme ensevelie, lorsque, du milieu des orages
de la guerre, l'arc-en-ciel de la paix apparatt. Nouveau Lazare, le
peuple roumain, enseveli depuis trois sicles dans un profond sommeil
de mort, se rveille a l'appel d'un nouveau Sauveur, le Trait de
Paris. Il a entendu une voix lui crier: lve-toi et suis-moi ! A cette
voix tombe le linceuil qui enveloppait Lazare, et A la place d'un
cadavre apparait une nation jeune, pleine de vie et d'avenir. Et c'est
juste ce moment que vous, hommes du pass, choisissez pour vanter
ce pass, que vous essayez de mettre obstacle A la marche d'une
nation, que vous vous refusez 6. croire A la prdiction de notre hros,
de notre saint! Vous protestez contre l'union, je le crois bien, car

www.dacoromanica.ro
 567

l'union est dans l'intrt du pays, et vous ne voulez ni pays ni No. 1980.
nation. Proc.-verb. 7
1867
Freres, mon honorable ami Mr. Hurmuzaki a dvelopp toutes
7 Octobre.
les considerations, qui nous font une loi de demander le respect
des droits sculaires des Principauts, l'union, un Prince tranger
et tous les autres vceux compris dans ma proposition. Dois-je donc
rpter tout ce qui a t dit et redit? Tous les cceurs n'en sont-ils
pas emus! La raison n'en est-elle pas convaincue? La loi de tout
peuple ne lui dit-elle pas ce qu'il doit vouloir? Je ne puis cepen-
dant finir sans vous manifester les sentiments de ce peuple, qui ne
sait ni lire ni crire, de ce peuple vierge enfin, qui ne sait exprimer
que ce qu'il sent. Un depute des paysans clacaches a dit: Il faut
que ncus soyons maitres dans notre pays, il nous faut runir la
Moldavie A la Valachie. Procdons comme on fait quand on entoure
un terrain inculto d'un solide enclos; le terrain une fois clos, bientt,
sans labour ni culture, les vents et les oiseaux du ciel ensemence-
ront le sol de fleurs et de fruits : vous verrez clore a et lA quel-
ques fleurs, quelques arbres; les arbres crotront, et, sous leur
ombrage, les fleurs rpandront leur parfum. Bientt se formera un
grand et beau verger, o les oiseaux chanteront et les hommes se
orejouiront, en louant Dieu et les empereurs.
C'est ainsi, MM. les deputes de Putna et de Roman, que
nous tous, qui dsirons un meilleur avenir pour nos descendants et
notre nation, comprenons l'Union. Le cceur du peuple ne trompe
jamais. Freres, rendons-nous au vceu de notre peuple, rendons-nous
A la voix et A l'intrt de notre nation qui nous crie sans eesse :
Union et toujours Union.
Songeons que ce jour est le plus grand moment de notre sicle,
qu'aujourd'hui nous n'crivons pas seulement, mais que nous faisons
l'histoire de notre pays.
Quant A la proposition de Mr. le depute de Putna, accdons
jusqu'A la fin A sa demande, qu'elle soit dpose aux archives de
l'Assemble.
L'Assemble, sur la demande du President, se declare suffisam-
ment elaire et procde au scrutin par appel nominal. Chaque de-
pute constate son vote, en apposant sa signature sur trois exemplaires
identiques de la motion, dont deux sur parchemin, pour tre deposes,
l'un A la mtropole, l'autre aux archives de l'Etat, et le troisime
sur papier, pour tre annexe au dossier des deliberations de l'As-
semble. Chaque depute monte au bureau et met son vote A haute
voix, puis signe la motion. Les Secrtaires, le Vice-President et le

www.dacoromanica.ro
 568

No. 1980. Prsident votent les derniers, conformment A l'article 23 du Rgle-

Proc.-verb. 7. ment de PAssemble. Son Eminence le Mtropolitain. , en signant pour,
1857
dit : Oft est le troupeau, l est aussi le pasteur. Plusieurs dputs
7 Octobre.
accompagnent leurs votes d'expressions de satisfaction. Mr. Georges
Sturdza dit qu'il remercie Dieu d'avoir vcu jusqu'au plus beau jour
de la nation roumaine. L'achipr'tre Dmtre Matcas dclare que
ses lecteurs (tout le clerg de Roman) l'ont pri, les larmes aux
yeux, de voter pour l'Union des Principauts, Prince tranger etc., etc.
L'un des dputs des villageois, Jean Roat, (lit: Nous ne savons pas
fliciter, mais Dieu exaucera.
Le rsultat du vote est quatre-vingt-et-un pour et deux contre,
savoir :
Pour :
Son Eminence L'Archevque Mtropolitain Sophronius Miclescu,
Son Eminence Gnadius Sendrea Tripolos, lieutenant de l'vch de
Hui, Son Eminence Philarte Scriban 6tavropolos, Son Eminence
Calinic Miclescu Hariopolos, l'Archimandrite Nophyte Scriban, PAr-
chimandrite Melchisedech, l'conome Dmtre Matcas, le Vornic Con-
stantin Rolla, le Vornic Dmtre Mielescu, le Cloutcher Bdril, Da-
niel Blp.n, le Vornic Anastase Panu, le Dr. Aga Fatu, le Spathar
Dmtre Cozadini, le Major Mlinescu, le Vornic Michel Kogalniceanu,
l'Aga Jean Docan, le Pitar Georges Massian, Dmtre Savin, le Dr.
Postelnic Constantin Varnav, le Vornic Dmtre Rallet, le Spathar
Nicolas Canano, le Cloutcher Stfan Galin, Simon a Statical, le Vornic
Sbastien Canano, le Dr. Aga Alexandre Jiean, le Vornic Ale-
xandre Botez-For'scu, Constantin Moriun, Thodore Sin Pavel, le
Postelnic Dmtre Grigoriu, le Vornic Grgoire Bals, le Postelnic
Micrhel Jora, le Comisse Basile Zaharia, Constantin Basile Ostachi,
l'Aga Dmtre Gheorghiadi, le Logothte Georges Sturdza, le Lo.
gothte Constantin Sturdza, le Vornic Constantin Hurmuzaki, Jean
Levrd, l'Aga Grgoire Vrnav, PAga Constantin Rosetti, le Spathar
Dmtre Cracti, Jean al Babei, le Comisse Pierre Brescu, le Vornic
Georges Pruncu, le Pitar Cyrille Ciocarlie, Jean Roat, Georges
Die, le Vornic Basile Sturdza, le Postelnic Alexandre Teriachiu, le
Serdar Jean Chrisanti, Basile Balais, le Spathar Constantin Iacovachi,
le Vornic Lascar Catargi, le Postelnic Jean Fotea, le Postelnitchel
Georges Vrlan, Rducan Saya, le Vornic Constantin Negri, le Major
Alexandre Cuza, le Vornic Grgoire Soutzo, le Vornic Emmanuel
Costachi, le Medelnitcher Basile Nicolau, Basile Stan, le Dr. Aga
Emmanuel Costin, le Spathar Nicolas Carp, le Spathar Sandu Mi-
clescu, Constantin Sturdza, Jean Olariul, Dmtre Ghidionescu, le

www.dacoromanica.ro
 569

Vornic Pierre Maurojny, le Vornic Nicolas Catargi, le Souldjar Ni- No. 1980.
colas Bosie, Pandelachi Croitoru, le Colonel Nicolas Iamandi, De- Proc.-verb. '7.
metre Vasiliev Romov, Lazare Galliardi, le Vornic Jean Cantacu- 1867
7 Octobre.
zne, l'Aga Gregoire Costachi, Constantin 5tiun, Jean Rosca, Timo-
thee Sacalof.
Coutre :
Son Eminence le Lieutenant de l'Eveche de Roman Nectarius
Hermeziu Sotiriopolos, le Logothte Alexandre Bals.
Le President, en vertu de l'article 79 du Rglement de l'Assem-
Mee, declare que la motion est adopte. Ce rsultat est accueilli aux
acclamations unanimes et prolonges de : Vive Punioli !
Sur l'avis de l'Assemble, le President lve la sance et fixe au
eudi, 10 (22) Octobre, la prochaine sance.

14. Procs-v erbal No. 8.Sance du 10 Octobre 1857.

Aujourd'hui, huitime sance de l'Assemble ad-hoc, Mr. Pierre No. 1980.
Maurojny, l'un des Secrtalres, fait l'appel nominal. Quatre-vingts Proc.-verb. 8.
membres sont presents; cinq sont absents, dont deux par cong, deux 1857
pour cause de maladie, et le dernier, Mr. le Logothte Alexandre Bals, 10 Octobre.
dont l'absence n'est pas motive.
Mr. Constantin Hurmuzaki lit le procs-verbal de la sance du
7 Octobre, qui est approuv par l'Assemble et sign par son Pre-
sident et ses Secrtaires.
Mr. le Vice-President Constantin Negri donne communication A
l'Assemble d'une dpche tlgraphique de Paris de Mr. le Postelnic
Basile Alecsandri, annongant que l'tat de sa sant ne lui permet pas
de prendre part aux travaux de l'Assemble; en consequence le Pre
sident, en vertu de l'art. 120 du Rglement, porte ce fait A la con-
naisance du Gouvernement, pour qu'il soit procd dans le district
de BacAil A l'lection d'un autre depute en remplacement du depute
dmissionnaire.
Mr. Constantin Bolla conimunique A l'Assemble un rapport pu
Comit des petits propritaires concernant Mr. Dmtre Vasiliev Ro-
mov. Ce rapport expose :
Que Mr. Romov s'est prsent pour prendre part A l'lection
du President du Comit des petits propritaires ;
Que le mandat de Mr. Romov le nomme depute de la part
des clacaches;
Que le dit Mr. Romov declare que, lu par les colonies bul-
gares et les habitants des domaines de l'Etat, comme le prouve ga-

www.dacoromanica.ro
 570

No. 1980 lement le rapport de la Prfecture d'Ismail sub No. 3.325, il ne peut
Proc.-verb. 8.
faire partie de la classe des clacaches;
1857
4. Que le Comit des petits propritaires peut encore moins l'ac-
10 Octobre.
cepter parmi ses membres, parce que Mr. Romov est inscrit sur la
liste d'appel parmi les paysans clacaches.
Mr. Nicolas Catargi premd la parole et dit que les paysans cla-
caches font le travail da au propritaire en nature, tandis que les
colons le payent en argent, que par consquent il est juste que Mr.
Romov soit class parmi les paysans clacaches.
Mr. Michel Kogedniceanu fait observer que l'on doit se garder de
prjuger la question: Nous ne pouvons pas, dit-il, forcer Mr. Romov
de faire partie malgr lui d'un comit. Les comits sont institus
pour reprsenter les intrts spciaux de chaque classe. Les int-
rts des colons sont diffrents de ceux des petits propritaires et de
ceux des paysans clacaches. Les petits propritaires ne peuvent tre
contraints A, accepter malgr eux le reprsentant des colons; celui-
ci A son tour ne peut tre oblig A faire partie, contra sa volont,
du Comit des paysans, car les colons ne sont pas soumis au travail
obligatoire. ll rsulte par consquent de ces considrations que, de
mme que la portion de la Bessarabie annexe a la Moldavie con-
stitue, par son organisation, une exception dans l'organisation de la
Moldavie, de mme les intrts des colons constituent une exception
aux intrts des autres classes. C'est pourquoi, je suis d'opinion
que Mr. Romov, ne pouvant faire partie d'aucun comit, soit libre
de reprsenter et de dfendre directement et isolment dans l'Assem-
ble gnrale les intrts des colons et de domaines de l'Etat en
Bessarabie.
Mr. Basile Sturdza rplique: qu' son avis la solution propose
par Mr. Koglniceanu n'est pas admissible, vu que le Firman ne con-
voque que cinq classes et que ce serait sortir compltement de ses
limites que de crer une sixime classe, reprsente par une seule et
unique personne; que le district ayant envoy Mr. R,omov comme
mandataire des paysans clacaches, il est libre de renoncer A son
mandat ; mais que l'Assemble ne saurait le considrer autrement que
comme faisant partie du Comit des paysans
Mr. Michel Kogalniceanu Prie l'Assemble de vouloir bien rflchir
au vote qu'elle va mettre, afin que, par une question de forme, elle
ne vienne pas prjudicier au fond c. A. d. aux droits des colons.
Rappelons-nous, dit-il, que les colons et les domaines de l'Etat re-
prsentent la partie la plus importante de la population en Bessarabie.
En dcidant que Mr. Romov fera partie du Comit des paysans cla-

www.dacoromanica.ro
 571

caches, ne risquons-nous pas de repandre l'inquitude parmi les co- No. 1980.
lons? La question semble de mince importance, mais les conse- P roc.-verb. 8,
quences du vote peuvent tre grandes. 1857
10 Octobre.
Mr. le Vice-President declare que PAssemble n'tant pas assez
.claire sur la question, la discussion en est remise A la prochaine
sance.
Mr. Dmtre Ballet demande la parole et donne lecture A l'Assem-
ble d'une proposition signe de lui et appuye par MM. Michel
Koglniceanu, Pierre Maurojny, Lascar Catargi, Alexandre Botez-
Forgscu, le Dr. Fall et le Dr. Varnav:

Motion pour la nomination d'une commission charge

(le rdiger un projet pour remission des vceux les
plus importants d'intrt general.
Le soussign prend la libert de presenter A l'Assemble ad-hoc
le projet suivant:
Considrant que l'art. 23 du Trait de Paris dit : La Sublime
.(Porte s'engage A conserver aux Principauts une administration in-
dpendante et nationale, ainsi qu'une entire liberte de culte, de le-
gislation, de commerce et de navigation;
Les lois et statuts aujourd'hui en vigueur seront revises. Afin
d'tablir un parfait accord sur cette revison, une commission sp-
ciale, sur la composition de laquelle les hautes Puissances contrac-
tantes s'entendront, se runira sans retard Bucarest avec un com-
missaire de la Sublime Porte;
Cette commission sera charge d'examiner l'tat actuel des Prin-
cipauts et de proposer 'les fondements ou les bases de leur future
organisation;
Considrant que l'art. 24 du mme Trait contient: S. M. le
-Sultan s'engage a convoquer de suite, dans chacune des deux Pro-
-ovinces, un Divan ad-hoc, compose de fagon constituer la reprsen-
tation la plus exacte de toutes les classes de la socit. Les 'Divans
seront appels prononcer les vceux de la population sur l'oraani-
osation definitive des Principautes;
Considrant que ces deux articles consacrent deux principes:
1 que les Principautes conserveront une entire libert de legisla-
tion, c. A. d. leur pleine et entire autonomie; et 20 que les lois et
les statuts .actuels vont tre soumis A une revision, pour Atre rem
places par une organisation definitive, conforme aux vceux du pays;
Considerant qu'en vertu de ces mmes articles, une Commis-

www.dacoromanica.ro
 572

No. 1980. sion europenne est charg d'examiner l'tat actuel des Principau0s
Proc.-verb. 8. et de proposer les bases de leur future orianisation, et que, d'autre
1867
10 Octobre. part, deux Assembles ad-hoc sont convoques pour exprimer les.
vceux du pays sur cette organisation, vceux qui devront tre com-
muniqus ensuite la Commission, afin que celle-ci puisse son.
tour les porter A. la connaissance du Congrs de Paris ;
Considrant que le premier devoir de cette Assemble est de
respecter les deux principes consacrs par le Trait de Paris et nom-
mment celui de conserver dans toute leur intgrit les droits des
Principauts et particulirernent ceux de leur autonomie, et en mme
temps de remplir le but de sa convocation, c. A. d. d'exprimer les
voeux de la nation sur la future organisation;
Considrant que le moyen de mettre en harmonie le droit des
Principauts de se donner elles-mmes des lois avec le devoir im-
pos PAssemble de remplir le but pour lequel elle a t convo-
que, est que l'Assemble se borne poser les bases de la future
organisation des Principauts et non qu'elle fasse des lois ou entre
dans des dtails;
Considrant que le but des Puissances garantes a t de s'in-
former, par un examen consciencieux sur les lieux, des vceux de la
nation roumaine en ce qui concerne la future organisation de leur
patrie et de connaitre quelles sont les bases d'organisation dsires
par la nation, afin qu'ensuite ces mmes bases prsident aux con-
clusions de l'acte final du Congrs et puissent tre mises sous la,
garantie collective des Puissances, aprs quoi les lois servant a d-
velopper ces. bases devront tre labores par les pouvoirs lgislatif
et executif du pays, constitu dans son entire libert de lgislation;
Considrant que par l l'autonomie du pays n'est nullement,
atteinte, car le Congrs n'a pas demand aux Assembles ad-hoc rou-
maines des projets de lois, mais seulement l'expression des vceux de
la nation sur la future et dfinitive organisation, pour que l'Europe,
approuvant le nouvel ordre de choses dans les Principauts, puisse
les plater sous sa garantie ;
Considrant que le grand devoir de l'Assemble est que, tout
en conservant intacts les droits des Principauts, elle contribue au-
tant que possible hater le moment tant dsir, o le pays, rentr
dans son entire et pleine autonomie, se trouvera en position de d-
velopper et d'applicfuer, par des lois votes par lui, les bases de la
rorgrisation dfinitive des Principauts, tablies par les Assembles.
ad-hoc, approuves et garanties par les Puissances signataires da
Trait de Paris;

www.dacoromanica.ro
 573

Considrant la ncessit d'introduire un ordre systmatique dans No. 1980.

l'expression des vceux sur les bases ou principes d'orgainsation, et Proc.-verb. 8.
1857
par consequent de rdiger un projet sur les vceux les plus importants 10 Octobre.
A noncer et qui sont d'un intrt general;
En vertu des art. 23 et 24 du Trait de Paris, l'Assemble
ad-hoc de Moldavie arrke:
11 sera nomm une commission de neuf membres, charge de
rdiger et do communiquer A, l'Assemble, dans le dlai de cinq jours
un projet sur les propositions qui lui paraitront etre de l'intrt ge-
neral le plus important et qu'il sera indispensable de presenter A la
Commission de Bucarest comme bases de la future organisation des
Principauts.
Cette commission ne perdra pas de vue les vceux exprims
par l'Assemble dans la sance du 7 Octobre, et par consequent le
dit projet devra tre rdig en conformit de ces voeux.
Ce projet sera soumis A l'Assemble, et, aprs qu'il aura t
pris en consideration, de nouvelles commissions seront nommes pour
tudier ces propositions. La mme commission pourra tre charge
de l'tude d'une ou de plusieurs de ces propositions A laborer, avant
qu'elles soient soumises A la discussion gnrale, conformment A
l'art. 65 du Rglement.
Il n'est drog en aucune fagon par le present projet au droit
de chaque membre de l'Assemble de presenter d'autres motions, en
vertu des art. 58 et 61 du Rglement.
(Sign) D. R aIlet.
Nous appuyons la motion: M. Koglnicean u, P. Maurojny,
A. Botez, L. Cat argi, Dr. Ft u,
Dr. VArnav.
Consult& par le President, l'Assernble vote l'urgence de la prise
en consideration de cette proposition et autorise l'lection d'une
commission compose de neuf membres, pour travailler A la redaction
du projet propose.
Le bureau procede A, l'lection de la commission par scrutin de
liste, dont le depouillement donne le rsultat suivant:
MM Michel Koglniceanu, 75 voix; Lascar Catargi, 72; Pierre
Maurojny, 68; Emmanuel Costachi-Epureanu, 58; Basile Mlinescu
46; Basile Stanciu, 45; Constantin Iacovachi, 45 et Constantin Rola, 44.
Son Eminence, aprs avoir consult l'Assemblee, lve la sance et
a nnonce la prochaine reunion pour le mardi, 15 Octobre.

www.dacoromanica.ro
 574

15. Procs-verbal No. 9.Sance du 15 Octobre 1857.

No. 1980. Aujourd'hui, la neuvime sance du Divan ad-hoc s'ouvre sous
Proc.-verb. 9.
la Prsidence de Mr. le Vice-Prsident Constantin Negri.
1857
15 Octobre. Mr. Alex. Teriachiu, l'un des Secrtaires supplants, fait l'appet
nominal. Soixante-treize membres sont prsents, onze sont absents,
dont six par cong, deux pour indisposition et trois dont l'absence
n'est pas motive, savoir: MM. Alexandre Bals, les Spathars Nicolas
Carp et Sandu Miclescu.
Mr. Constatin Rolla lit le procs-verbal, qui est approuv par
l'Assemble et sign par le Vice-Prsident et les Secrtaires.
La discussion s'ouvre sur la question de savoir de quelle classe
de dputs doit faire partie Mr. Romov, question remise dans la
sance prcdente a la sance d'aujoud'hui.
Mr. le Dr. Vdrnav fait observer que d'aprs le Trait de Paris,
trs explicite sur ce point, toutes les classes devant etre reprsentes
dans le Divan ad-hoc et Mr. Romov reprsentant une classe des
habitans du pays, il doit tre admis comme membre du Divan, sans
tre obliz de figurer dans un comit tranger aux intrts des co-
lons, qu'il reprsente.
Mr. Galliardi appuye l'opinion expriine par Mr. Koglniceanu
dans la dernire sance.
Mr. D. Miclesco fait remarquer que Mr. Romov peut faire partie
de la classe des paysans clacaches, aussi logiquement que, dans la
cinquime classe, figurent les propritaires de maisons, les capacits
et les corporations.
L'Assemble, consulte par le Vice Prsident, dcide que Mr. Ro-
mov ne saurait tre contraint A faire partie d'une classe que/conque
et qu'il est libre de proposer ce qu'il croira conforme aux intrks
des colons, conformment a Particle 60 du Rglement.
Yr. Emmanuel Costachi, rapporteur de la commission charge de
rdiger une srie de questions par suite de la proposition faite dans
la VIII-me sance par Mr. D. Rallet, donne lecture A la tribune du
rapport de cette coMmission :
Rapport de la Commission sur les questions gnrales
a soumettre aux dlibrations de l'Assemble.
La commision, charge par communication du Prsident de l'As-
semble sub No. 12 de rdiger le projet d'une srie de questions
d'intrt gnral de nature i pouvoir tre soumises a la Commission
internationale comme bases de la future organisation des Princi-

www.dacoromanica.ro
 575

pauts et sans lser toutefois le principe de leur autonomie, s'est No. 1980.
runie plusieurs fois et a reconnu, aprs dbats sur diffrentes ques- Proc.-verb. 9.
1857
tions proposes par quelques-uns de ses membres, que les douze 15 Octobre.
questions ci-jointes doivent tre considres comme d'intrt general.
En consequence elle les soumet a l'Assemble.
Invitee par decision de l'Assemble A ne pas perdre de vue
dans son travail les vceux exprims dans la sance du 7 (19) courant,
la commission croit de son devoir de porter A la connaissance du
Divan une difficult, qui s'est presentee dans l'accomplissement de
sa tache.
Il est notoire que toutes les fois que les Principauts ont eu
A s'occuper de leur legislation, soit pour la constituer, soit pour la
reviser, elles y ont travaill avec un accord parfait. Les corps aux-
quels a incomb cette tche, quoique politiquement spars, ont tou-
jours procd avec entente. C'est ainsi que, sous les Princes Mathieu
Bassarabe et Basile Lupu, ont eu lieu la promulgation des codes
et l'adoption de la langue roumaine pour les affaires de l'Etat. Cest
ainsi que, sous le Prince C. Maurocordato, a t introduite dans les
deux Principauts la rforme administrative et judiciaire. C'est ainsi
encore qu'en 1830, le Rglement Organique des deux Principauts
a t rdig par une seule commission moldo-valaque runie A Bu-
carest; qu'en 1832, les Assembles extraordinaires convoques a l'effet
d'examiner ce Rglement ont accornpli leur mission avec une entente
intime. Le mme Rglement, art. 424, dit: Les ltnents de la fusion
du peuple moldo-valaque sont dj poses dans ce Rglement par
l'uniformit des bases administratives des deux pays.
Et l'article 426 est ainsi COWN:
L'identit de legislation tant un des moyens les plus efficaces
pour consornmer cette reunion, une commission mixte sera nomme
par le Gouvernement des deux Principautes, A l'effet de refondre
en un seul et mme corps les lois moldo-valaques.
En consequence, si les Principauts non runies ont travaill
en commun A la confection et A la revision de leurs lois, aujourd'hui
qu'il s'agit de poser les bases de notre future reorganisation et que
les populations des deux pays se sont dja prononces pour la re-
union des deux Principauts en un seul Etat, l'entente intime entre
les deux Divans ad hoc n'efit-elle pas t de premire ncessit? Or,
ces bases tant discutes sparement par chaque Assemble, l'isole-
ment et par suite la difference de point de vue pourraient bien avoir
pour rsultat, malgr ridentit des interets des deux pays, une diver-
gence d'opinions sur les bases mames d'organisation.

www.dacoromanica.ro
 576

No. 1980. L'avis de la commission est done, que l'Assemble prie la Com-
Proc.-verb. 9.
mission europenne de bien vouloir prendre acte de ce fait, pour
1857
16 Octobre.
que des differences ventuelles dans l'expression des vceux des deux
Assembles sur les rformes futures ne prjudicient en rien au vceu de
l'union politique, mis it Punanimit par les dcputs des deux Prin-
cipautes
La commission a nomm Mr. le Vornic Em. Costachi-Epureanu
son raporteur.
(Signs) L'Archimandrite Neophyte Scriban, M. Koglni-
ceanu, C. Rolla, P. Maurojny, Em. Costachi, B.
Mlinescu, C. Iacovachi, L. Catargi, B. Stan.
Mr. le Logothte Georges Sturdza demande Pimpression du rap-
port in-extenso, pour 'are distribue aux membres de PAssemble, con-
forMment A Particle 66 du Rglement.
Mr. Michel Kogtilniceanu objecte que, d'aprs Particle 66 du Re-
glement, il faut d'abord decider si la srie des questions presentees
par la commission doit &re mise en deliberation et si elle sera re-
partie A des commissions speciales; qu'alors seulement le rapport de
la commission pourra tre imprim et distribue aux membres de l'As-
semble; que, quoique la ncessit d'imprimer cette srie de questions
ne soit pas pour lui vidente, il declare nanmoins tre de l'avis de
l'honorable depute de Roman, mais qu'il le prie de prendre en con-
sideration que par 1 l'Assemble se condamne A, l'inactivit pour plu-
sieurs jours, et cela en presence de l'impatience du pays de con-
naftre un jour plus tiA le rsultat des travaux de l'Assemble.
Le Vice-President consulte l'Assemble, qui se pronnonce pour
l'impression du susdit rapport de la commission. A la suite de cc
vote, le Vice-President invite PAssemble A se runir vendrecli, 18 Oc-
tobre, puis lve la sance.

16. Srie de questions genrales A soumettre aux delibe-

rations de l'Assemble.
Rectification des frontires des Principautes par une Com-
mission europenne.
Soumission des &rangers A. la juridiction du pays.
Droit des Principauts d'tablir librement leurs relations com-
merciales.
Organisation de la force arme nationale en vue du systeme
dfensif des Principauts.

www.dacoromanica.ro
 577

Libert des cultes, avec la restriction prevue par les Capitu- No. 1980.
lations. Proc.-verb. 0.
1857
Institution d'une autorit synodale centrale pour les affaires
16 Octobre.
ecclsiastiques de PEglise rournaine.
Egalit devant la loi. Admissibilit de tous les Roumains A
toutes les fonctions de l'Etat. Assiette gale et gnrale de Pimp6t.
Conscription gnrale.
Respect du domicile et de la libert individuelle.
Droits politiques pour les indigenes de tout rite chrtien.
Separation des pouvoirs lgislatif et excutif.
Indpendance de la magistrature de l'administration propre-
ment dite.
Responsabilit des Ministres.
Le Reverend Pere Archimandrite Scriban demande au point 5:
que la liberte des cultes ne porte pas atteinte 4 la religion ortho-
doxe du pays; et au point 6: l'institution d'une autorit synodale
avec des attributions lgislatives et administratives pour les affaircs
de l'Eglise roumaine.
(Signs) L'Archimandrit e Neophyte Scrib an, M. KogAl-
niceanu, C. Rolla, P. Maurojny, Em. Costachi,
B. Malinescu, C. Iacovachi, L. Catargi, B. Stan.
17. Procs-verbal No. 10.--Sance du 18 Octobre 1857.
Aujourd'hui, la dixieme sance de PAssemble a el- h o c s'ouvre No. 1980.
sous la prsidence de Mr. Constantin Negri, Vice-President. Proc.-verb.10.
1857
Mr. Constantin Rolla fait l'appel nominal. Soixante-dix-huit mem- 18 Octobre.
bres sont presents et six absents, savoir : trois malades, Son Em.
le Mtropolitain, MM. Anastase Panu et Alex. Balq, et les trois
autres, rEveque supplant de Roman, MM. S. Canano et C. Taco-
vachi, en cong.
Mr. P. Maurojny lit le proces-verbal de la sance du 15 Octobre,
qui est approuv par PAsemble et sign par le Vice-President et
les Secrtaires.
La discussion s'ouvre sur le rapport de la Commission charge
de la redaction d'une srie de questions gnrales A soumettre A la
deliberation de PAssemble, questions qui ont t imprimes et dis-
tribues trois jours A l'avance.
Mr. Pierre Breieseu demande la parole et combat la proposition
presentee par Mr. Rallet dans la sance du 10 Octobre.
Le Vice-President le rappelle A la question, vu que la pro-
(Acts gi. Documente. VI. 1.) 37

www.dacoromanica.ro
 578

No. 108d. position de Mr. Rallet a t adopte dans la sance de 10 Octobre

Proc.-verb 10. et qu'aujourd'hui il n'y a en discussion que la prise en considration
1857
18 Octobre.
de la srie de questions d'intrgt gnral et le nombre des com-
missions spciales a nommer pour les dvelopper. Les opinions sont
diffrentes sur ce point. Plusieurs membres font observer que la
proposition de Mr. Rallet n'empche pas l'expos de considrants, en
tant que relatifs a la prise en considration ou au rejet de la srie
de questions. Le Vice-Prsident consulte l'Assemble sur l'incident,
et la majorit se prononce pour la continuation de la discussion.
Mr. P. Brclescu combat la prise en considration de la srie de
questions et conclut qu'il est dsirable que ce Divan so runisse
a celui de Valachie, pour travailler de concert a la solution de toutes
les questions relatives a l'entire organisation du pays et faire par-
venir ensuite a qui de droit le rsultat de ses travaux, arm qu'ils
obtiennent approbation et garantie.

Discours de M. Pierre Brgescu.

Avant de me prononcer sur un vceu quelconque d'organisa-
tion, je crois ncessaire de toucher un point d'une importance d'au-
tant plus grande qu'il est la clef de voate de tous nos autres votes.
Tout en reconnaissant que le Trait de Paris et le Firman Im-
prial sont note point d'appui, il me parait nanmoins logique de
prendre en considration la source de leur existence, et je voudrais
qu'avant d'entrer dans la voie trace par ces deux actes, nous sui-
vions l'exemple des hommes qui ont pris le plus vif intra A
noire sort et qui, prcisment sur le cas prsent, ont t de l'avis
qu'avant d'aborder la question de rorganisation des Principauts, il
faudrait savoir d'abord si elles seront administres s.parment ou si
elles seront runies en un seul Etat; et c'est en effet en vue de ce
rsultat qu'a lieu, de notre part, la manifestation:d'un vceu, qui date
de nos anctres.
Par ce que je viens de dire, je ne prtends pas prsenter comme
absolument ncessaire le rsultat d'un dsir que je n'ai qu'implici-
tement manifest. Je veux seulement dire, ce qui d'ailleurs n'est pas
une opinion isole, que l'organisation de la Moldavie et de la Vala-
chie en provinces spares peut kre tout autre que celle de ces
Principauts runies.
Si done je demandais, qu'avant de s'occuper de qu'estions d'or-
ganisation intrieure, les deux Divans se runissent pour travailler
en commun a l'oeuvre de la rorganiPation prescrite par le Trait de

www.dacoromanica.ro
 570

Paris et le Firman, il n'y aurait l rien d'trange, puisque cette ma-

.
No. 1980.
nire de procder serait beaucoup plus. logique, mme dans l'hypo- Proc.-verb.10.
1857
thse de la sparation, que ne l'est celle de faire travailler spar- 18 Octobre.
ment les deux Divans en prvision de l'Union; et qu'en agissant
autrement on enfreindrait les prescriptions de l'article 78 du Rgle-
ment de l'Assemble, vu qu'on admettrait comme lgal le vceu d'une
moiti du Divan contraire b. celui de l'autre moiti. Les actes se-
raient ainsi en contradiction avec les vceux. Une situation si fausse
Susciterait des rivalits, terniserait les imputations et les rcrimina-
tions, ferait enfin peser sur tous une responsabilit, qui n'aurait pour
toute sauvegarde qu'un succs de hasard.
Pour renoncer A la mesure dont il s'agit, il faudrait avoir, contre
les consquences d'une marche oppose, des garanties, dont l'absence
nous charge d'une immense responsabilit envers le pays ; tandis
que la runion des Divans, outre qu'elle n'a aucun des inconvnients
signals et qu'elle est le seul moyen de prouver l'entire identit
des besoins, des vceux et des esprances des deux pays, a l'avantage
de s'accorder avec les prescriptions du Trait de Paris et du Firman,
qui nous laissent, en ce qui concerne l'expression de nos vceux sur
notre organisation intrieure, une libert sans autres limites que celles
prescrites par la prudence et le possible.
Mais comment toucher certains points, mme ceux d'organisa-
tion, par un mode qui admet comma ncessaire, qui presuppose m'me,
une Assemble lgislative existant concomitamment avec les Divans ?
Ici se prsente une question d'un autre ordre, celle de savoir
par qui et quand sera convoque cette seconde Assemble? comment
elle sera compose et quell garantie offriront ses travaux?
Pour chapper donc A de semblables complications, il serait
de beaucoup prfrable que les deux Divans de Moldavie et de Va-
lachie fussent runis, pour mettre des vceux identiques sur la com-
pike organisation du pays et les faire parvenir A l'autorit qui a
pouvoir de statuer et de garantir.
En adoptant cette marche, nous satisferions aux prescriptions
du Firman Imprial, A l'attente de nos mandants; nous conomiserions
le temps, si prcieux aux yeux de beaucoup d'entre nous, comme je
l'ai entendu souvent rpter. C'est ainsi, et seulement ainsi, que nous
donnerons A nos travaux leur vritable couronnement, la stabilit et
l'avenir.
Mr. Constantin Hurmuzaki demande la parole et dit : que la
question de l'Union, et cette question seule, a motiv la convocation
des Divans a d-ho c, et par consquent qu'entrer dans des questions

www.dacoromanica.ro
 580

No. 1980. d'organisation intrieure serait porter atteinte la souverainet et

proc.-verb.10. sourtout l'autonomie des Principauts, garantie par le Trait de
1857
Paris. IIpropose done: lo qu'avant tout, le Divan mette les vceux
18 Octobre.
du pays sur les questions politiques d'intrt general, etc; 20 qu'on
mette en application le vceu de l'Union en travaillant de concert avec
la Valachie; 30 qu'on adresse la prire aux Puissances garantes de
respecter, avant tout et de fait, l'autonomie qu'elles nous garantissent.

Disco urs de Mr. C. Hurmuzaki.

Conformment A, l'art. 66 du Rglement de l'Assemble, il aurait
fallu imprimer aussi la proposition de Mr. Rallet, afin que nous pus-
sions mieux apprcier les motifs d'une dmarche si contraire A, notre
program me.
Personne n'ignore que nous avons un programme, qui a t
adopt par le pays tout entier, accueilli avec acclamation par nos
frres de Valachie et auquel la presse de toute l'Europe a applaudi.
Voici ce que (lit notre programme:
Le parti de l'union est en mme temps le parti du progrs.
Par consequent nous dsirons de tout notre cceur que, dans
notre pays aussi, s'introduise toutes les rformes qui nous mettent
en tait de civiliser notre socit et de fortifier notre nation, rfor-
mes fondes sur les principes de la justice, de l'galit devant la
loi et du respect de la proprit.
Toutefois, en nous fondant sur l'article 22 du Trait de Paris,
qui consacre la pleine et entire libert de notre legislation (l'auto-
non-lie), nous dsirons que toutes les rformes qui doivent s'intro -
duire dans l'organisation intrieure des Principauts se ralisent,
non point au dtriment, mais bien avec le respect et en vertu de
notre autonomie.
Quelques prcieuses et ncessaires que soient les rformes in-
terieures, nous mettons neanmoins au-desus d'elles le droit que nous
possedons de faire nous-mmes nos lois.
Que les relations lgales des Principauts avec la Porte soient
rgles par les Puissances garantes, que notre territoire cesse d'tre
un champ ouvert aux luttes sanglantes et aux occupations hostiles,
qui entravent tout progrs et tarissent la source de la richesse pu-
blique, que les pouvoirs executif et lgislatif s'tablissent la tte
du pays, qu'on decide une fois pour toutes du sort politique de la
Roumanie, qu'on nous laisse enfin maitres chez nous, et alors
nous devrons et nous saurons raliser nous-mmes toutes les rfor-

www.dacoromanica.ro
 581

mes intrieures dont le pays a besoin, rformes qui n'ont jusqu'ici No. 1980.
t empcheg, en grande partie, que par les influences du dehors Proc.-verb.10,
et par ce manque de stabilit qui ronge le pays au cceur. 1857
18 Ootobre.
Aussi insistons-r ous, avant tout, pour rclamer de la justice
providentielle de l'Europe qu'elle respecte notre existence national e
et notre autonomie, aussi bien en 1.641116 qu'en droit, et alors notre
patrie, mattresse d'elle-mme, prouvera qu'elle sait rpondre A l'at-
tente des grandes Puissances et qu'elle est digne de leurs bienfaits.
Le 7 Octobre l'Assemble ad-hoc a exprim, entre autres vceux,
celui de l'Union des Principauts et du respect des droits des Prin-
cipautes et7particulirement de notre autonomie.
En exprimant les vceux inscrits dans notre programme, l'As-
semble l'a fait sien et l'a consacr de son autorit.
Et que nous propose-t-on aujourd'hui ?
On nous propose d'noncer aussi des vceux concernant l'orga-
nisation intrieure des Principautes; ou bien, en d'autres termes,
on nous propose de faire scission avec nos frres d'au-delA du Milcov,
avec lesquels nous voulons nous unir; on nous propose de porter
atteinte A l'autonomie des Principauts et de dvier de notre pro-
gramme.
On:nous dit qu'en exprimant seulement des voeux A l'gard de
l'organisation intrieure, nous ne portons -nullement atteinte A l'au-
tonomie, car nous-ne faisons pas des lois.
Mais je demande, si le futur Congrs n'approuvait pas quelques-
unes des bases que nous proposerions, o serait l'indpendance du
Gouvernement national, o serait Pentire libert de legislation, l'au-
tonomie, qui nous est garantie par le Trait de Paris?
Je demande encore, si nos frres d'au-delA du Milcov n'accep-
taient pas quelques-unes des bases que nous proposerions, o serait
l'Union des Principautes ?
On nous dit encore, que le Trait de Paris et le Firman de
convocation des Divans ad-hoc exigent la revision des statuts et des
lois aujourd'hui en vigueur. Je le sais; mais je sais aussi que ce n'est
que la question politique qui a provoqu la Guerra d'Orient; que la
question de l'Union des Principautes seule, et rieu que cette ques-
tion., a motive la convocation des Divans ad-hoc.
Les protocoles du Congrs de Paris sub No. 6, 7 et 8 le
prouvent jusqu' ..l'vidence.
L'interprtation d'un Trait, comme l'interprtation d'une loi,
doit se faire de. manire a ce qu'un article ne soit pas en contra-
diction avec un autre article. Cependant ceux qui prtendent que le

www.dacoromanica.ro
 582

No, 1980. Divan ad-hoc est aussi appel A reviser les statuts et les lois con-
Proc.-verb.10. cernant l'organisation intrieure disent, en d'autres termes, que le
1857
18 Oclobre.
Trait de Paris contient des contradictions, c. A. d. que par un ar-
ticle il reconnalt et garantit l'autonomie des Principauts et que par
un autre il l'annule.
Messieurs, ce ne sont pas les statuts vicieux des pompiers et
des municipalits qui ont provoqu la Guerre d'Orient et amen la
convocation des Divans ad-hoc; mais, je le rpte, la question poll-
tique du Protectorat, sous l'influence duquel a t labor le RA*le-
ment Organique, et rien que cette question.
((Si ceux qui dduisent du Trait de Paris l'obligation pour le
Divan ad-hoc de s'occuper de la revision des statuts et des lois con-
cernant l'organisation int6rieure voulaient tre consquents, ils de-
vraient ne pas se borner A exprimer seulement quelques TOME; au
contraire, ils:devraient reviser toutes les lois, le R glement Organique
entier, le code civil, le code criminel, ainsi que les deux volumes
de lois votes par les Assembles gnrales et les deux volumes du
Manuel administratif etc. etc.
Mais tel n'a pas t le but du Congrs de Paris.
Mon opinion est done:
Que nous devons avant tout exprimer les voeux du pays
sur les questions politiques d'interet Ondral, dont quelques-unes
sont mme inscrites dans notre programme ;
Que nous devons mettre en pratique notre V0311 d'union, en
travaillant de concert avec nos frres d'au-delA du Milcov ; et
Que loin de porter nous-mmes atteinte A notre autonomie,
nous devons, au contraire, prier les Puissances garantes de la faire
respecter aussi de fait.
Mr. Emmanuel Costachi rplique qu'on ne porte aucune atteinte A
notre autonomie en procdant A l'nonciation des vceux d'intrt g-
nral sur l'organisation intrieure, car notre autonomie, viole jusqu'au-
jourd'hui, ne sera relle qu'aprs qu'elle aura t proclame par le
Congrs de Paris.

Discours de Mr. Emmanuel Costachi.

Messieurs, je voudrais faire passer en vous la conviction qu'il
y aurait danger pour l'avenir de notre cause A limiter nos travaux
au vote du 7 de ce mois. Permettez-moi quelques explications. Il y
a un an A peine, la nationalit roumaine, tout le monde se le rappelle,
se perdait dans la nuit des temps, notre existence politique tait

www.dacoromanica.ro
 583

tellement prcaire et soumise A tant de chances dfavorables, que No. 1980.

nous avions perdu presque jusqul l'espoir d'un.avenir meilleur, quand, Proc -verb 10.
1857
a la suite d'une guerre sanglante entre les plus grandes Puissances
18 Octobre.
du monde, a t sign le Trait de Paris.
Inspires de penses gnreuses envers nous, ces Puissances
dcidrent la convocation de ce Divan, comme organe des vceux du
pays sur son organisation future. C'est 6. cette fin quo nous sommes
aujourd'hui assembls, et n'oublions pas, Messieurs, que hier encore
l'exercice de ce droit tait menac.
Vous connaissez les luttes qui ont prcd l'heure de notre
runion; nous avons failli voir nous chapper les bienfaits de la paix.
La vritable voix du pays a couru le danger d'tre touffe;
hier encore nous tendions une main suppliante vers ces Puissances,
pour obtenir d'elles la libre expressiort de nos voeux en vertu du
Trait de Paris, et aujourd'hui nous refuserions de nous conformer
a ce Trait, au Firman qui en dcoule ! Je vous le demande, Mes-
sieurs, qu'est-ce qui pourrait nous donner cette audace et cette in-
souciance? Quelques-uns d'entre nous arguent du vote du 7 Octobre
et pensent que ce vote nous dispense de l'accomplissement ultrieur
du mandat que nous impose le Trait de Paris. Grande erreur, Mes-
sieurs. Nous avons vot l'union, nous avons vot l'autonomie, c'est
vrai; mais cette union, que nous avons tout espoir d'obtenir des Puis-
sauces, croyez-vous qu'elles nous l'accorderont par cela seul que nous
la demandons ? La considration qui guidera le conseil des Puissances
sera, sans nul doute, que cette combinaison concorde avec Pintrt
gnral de l'Europe. N'est-ce donc pas pour nous un devoir de nous
expliquer sur les bases du futur Etat, afin de leur prouver que sa
constitution est rellement d'intrt europen?
On nous dit encore que ce serait porter atteinte A Pautonomie
du pays.
Certes, j'ai grand souci de son autonomie et de ses droits, mais
je vous le demande, oil la voyez-vous aujourd'hui cette autonomie ?
Elle est inscrite, il est vrai, dans nos Capitulations, consacre par le
Trait de Paris; mais de fait, Messieurs, le caractre mme de ce
Divan n'est-il pas la preuve la plus vidente que ce droit n'est pas
encore ralis? De mme qu'une loi, quoique vote par un pouvoir
lgislatif, n'est en vigueur qu'aprs la promulgation, ainsi le principe
de notre autonomie n'aura de ralit que quand les Puissances ru-
nies en auront proclam de nouveau le libre exercice.
Encore une fois, la seule base lgale de l'existence de cette As-
semble est le Trait de Paris et le Firman; en nous en cartant, nous

www.dacoromanica.ro
 584

No. 1980. ne sommes plus rien et nous assumons sur nous, non seulement une
Proc-verb.10.
grande responsabilit vis--vis de nos commettants, mais encore le
1857
18 Octobre.
blame de la postrit.
Je vous conjure done, Messieurs, de demeurer constants dans
la voie que nous nous sommes trace, car seule la lgalit peut nous
garantir un avenir hureux. Personne ne nous demande de nous oc-
cuper de la confection des lois, ni d'entrer dans les details d'aucune
question, mais ce qu'on nous demande c'est de poser des principes
d'intrt general.
Permettez-moi, Messieurs, de vous rappeler, en finissant, les con-
seils d'un homme eminent, dont la parole a bien plus d'autorit que
la mienne et qui nous a donne suffisamment de preuves de l'intrt
gull nous porte. Il nous a dit que notre conduite doit tre telle
qu'elle ne donne des armes qu' nos amis pour nous dfendre, sans
en donner A nos ennemis pour nous combattre.
Mr. le Dr. Varnav monte A la tribune et dit : qu'il est en
parfaite conformit d'opinion avec Mr. Em. Costachi ; qu' son avis,
ce n'est porter atteinte en aucune fagon a l'autohomie du pays que
de continuer d'en exprimer les vceux.

Discours de Mr. le Dr. C. Varnav.

Je n'ai pas de discours prepare a vous lire; je n'ai qu'un cceur
de Roumain, que je vais vous ouvrir. Ma plume est inhabile A com-
poser un discours, mais ma conscience de Roumain m'inspirera des
paroles, sinon loquentes, du moins patriotiques.
On demande si nous devons continuer d'exprimer les vceux du
pays, et si, en ne nous arrtant pas, nous ne porterions pas atteinte
a son autonomie.
Je parle en presence du pays, que cette Assemble a l'insigne
honneur de reprsenter. Comme membre de cette reprsntation du
pays qui m'a honor() de sa confiance, je dis que nous ne devons pas
nous arrter au milieu de notre route, que nous devons achever We-
difier l'Europe sur nos desks et que nous ne portons atteinte en au-
cune fagon a l'autonomie du pays, en mettant des voeux.
.Constatons que le pays est la proie des abus et que ces abus
ont atteint de telles proportions, qu'ils en paralysent tous les organes
vitaux.
Constatons que le Rglement Organique a t viol dans toutes
ses dispositions et que le pays soupire aprs le moment, o il pouTra,

www.dacoromanica.ro
 585

en possession de son entire autonomie, se donner une loi, qu'on ne No. 1980.
foulera plus aux pieds, que personne ne violera plus impunment. Proc,verb.10.
1857
Le pays ne veut plus de privilges, ni pour les familles, ni 18 Octobre.
pour les individus; il veut le droit selon le vrai mrite, selon le vrai
patriotisme. Assez de bassesses, assez de favoritisme et de concussion.
Le pays est fatigu de ces hont es ; il renie pour ses fils ceux qui
dpouillent ses enfants. Le pays veut des fils tels que ceux qui ont
lev tant d'glises et qui ont affermi la religion, objet de notre
culte. Le pays veut des fils tels que ceux qui ont fond des mona-
stres, bti des ermitages, dans le seul but de propager parmi nous
la morale chrtienne. Le pays veut des fils tels que ceux qui ont
fond des coles et les ont dotes de terres grandes et productives,
dans le seul but de faire fleurir chez nous la 'science, cet lment
de civilisation et de prosprit. Le pays veut des fils tels que ceux
qui ont fait btir tant d'hpitaux et les ont richement dots, pour
que le pauvre y trouve l'asile et les secours que rclament ses be-
soins et ses souffrances.
Le pays veut qu' tous ses fils indistinctement soient rpartis
les droits et privilges dont il est en possession; et la preuve que
je suis bien en cela l'interprte fidle de sa volont, c'est qu'il a
envoy dans cette enceinte des hommes d'lite, aussi probes, aussi
intgres qu'clairs, nos ennemis eux-mrnes ne sauraient le nier.
L'Europe nous tend les bras pour nous dlivrer de nos souffrances
sculaires et pour nous rgnrer par des rformes et des institutions
civilisatrices. Qui de nous refuserait de rpondre ses bienfaits? quel
cceur se sentant une tincelle de cette flamme divine qui chauffe
tout patriote, tout chrtien, ne courrait pas elle ? Allons done au
devant de l'Europe 16 porter les vcBux du pays et lui dire qu'il de-
mande des rformes pour toutes les classes, des rformes en har-
monie avec les lumires du sicle prsent et les circonstances actuelles.
Disons-lui que le pays veut, par son union avec la Valachie,
former un Etat progressif dsireux de respecter les droits de le Su-
blime Porte dans les limites des anciennes Capitulations; un Etat pro-
gressif dans l'intrt de l'quilibre et de la paix de l'Europe.
Le pays a bien d'autres vceux et dsirs manifester, et si je
cdais mes sentiments, je me ferais l'interprte de ses nombreux
bsoins, mais je do is me borner.
Cependant, je ne finirai pas sans dire l'Assemble qu'il n'y
a ni aigreur, ni fiel dans mes paroles, qu'elles sortent d'une Arne
qui ressent profondment sans doute les souffrances de tant de frres
dans le malheur, mais que la vrit seule les a dictes, pane que

www.dacoromanica.ro
 586

No. 1980. je sais que ce lieu est un sanctuaire oil elle a seule le droit de se
Proc.-verb 10. faire entendre.
1857
18 Octobre.
Mr. Michel Kogdlniceanu dit : que la srie de questions conserve
intacte notre autonomie et que le Trait de Paris exige que nous
posions quelques principes comme bases de notre future organisa-
tion, que nous devons montrer A l'Europe que nous ne voulons
are ni Chine ni rpublique sociale, mais une socit europenne,
tenant a toutes les conditions d'une socit en voie de progrs, la
libert de conscience, l'galit devant la loi, au respect de l'indi-
vidu, du domicile et de la proprit ; que si nous nous en tenons
aux grands principes, il n'y a pas de contradiction possible entre les
vceux de cette Assemble et ceux de l'Assemble de Valachie; que pour
cette raison, le progtamme de la commission doit tre accept, pour
tre ensuite soumis a l'examen des commissions spciales.

Discours-de Mr. Michel K ogAlniceanu.

Les orateurs qui m'ont prcd b. cette tribune ont trait le
fond de la question, permettez-moi de ne toucher qu' celle de la
forme.
D'aprs notre Rglement, nous ne pouvons plus revenir sur la
question de fond; elle a t rsolue par l'Assemble. Rappelons-nous
que, dans la sance de 10 Octobre, mon ami Mr. Rallet a fait une
proposition, que l'Assemble a approuve a l'unanimit. Aujourd'hui,
nous n'avons qu' nous incliner devant la majest du vote. Le projet
d'ailleurs, devenu dcision de l'Assemble, maintient notre autonomie
pleine et entire; il montre quels sont les vceux que nous pouvons
noncer pour nous conformer au Trait de Paris et quels sont ceux
que nous devons rserver A la future Assemble lgislative, comme
tant des questions de la comptence de notre autonomie.
C'est 6. tort qu'on a dit que le Trait de Paris ne demande
l'expression de nos vceux que sur la question politique. Les instruc-
tions donnes par le Congrs de Paris a la Commission sigeant a
Bucarest prouvent que nous avons a mettre des V0311X sur l'orga-
nisation mme du pays.
Voice le texte de ces instructions:
La Commission prtera une attention particulire aux rformes
exiges par les statuts et rglements existants; elle aura a tudier
l'tat des finances, l'assiette des impts, les relations du clerg avec
l'administration, l'tat des couvents, le systme militaire.
La dcision de l'Assemble a concili le devoir de nous con-

www.dacoromanica.ro
 587

former au dsir de l'Europe avec celui de maintenir intacte notre No. 1980.
autonomie. D'aprs cette dcision, nous n'avons plus A nous occuper Proc.-verb.10.
1857
de projets de lois, mais seulement de quelques principes gnraux, 18 Octobre.
qui doivent prsider A, la future rorganisation et qui ne seront trans-
forms en lois que lorsque, aprs la constitution dfinitive des pays,
ils auront t vots et sanctionns dans le plein exercice de notre
autonomie. Ce double devoir qui nous incombe est trs naturel et
trs facile A comprendre. L'Europe a reconnu notre autonomie, mais,
avant de se dcider A la prendre sous sa garantie, elle est en droit
et a toute raison de prtendre connaltre les bases que nous voulons
donner A% notre future organisation politique et sociale, car ce n'est
qu'A la condition que nous nous organiserons en Etat europen, en
socit europenne, que les Puissances consentiront A nous tendre la
main. Si nous voulions au contraire nous constituer coit en Etat chi-
nois, soit en rpublique sociale, soyons stirs que l'Europe nous aban-
donnerait. Ce que veulent de nous les P uissances, c'est ce qu'elles
ont voulu de la Belgique et de la Grce. Ainsi done, Messieurs, en-
core une fois, laissons les utopies, montrons A l'Europe que nous ne
voulons faire de notre pays ni un Etat chinois ni une rpublique,
mais que nous voulons tre une socit europenne, que nous as-
pirons et tenons A toutes les conditions d'une socit en voie de pro-
grs. Je ne veux pas dire par l qu'il faille accepter le programme
de la commission comme immutable. La commission n'a fait qu'-
tablir une srie de questions dans le but d'apporter l'ordre nces-
saire dans l'expression de nos VCEUX. Je ne soutiens pas que la r-
daction, l'ordre lui-mme des questions soient exempts d'imperfection.
L'Assemble est en droit de les examiner et de les amender, en les
soumettant A l'tude d'autres commissions spciales. Le projet de
Mr. Ballet conclut mme dans ce sens. Les commissions auront A
tudier, avec soin et maturit, une 'A une, toutes les questions. Il
faut done leur accorder le temps ncessaire pour cela.
Encore une fois, Messieurs, A chaque jour sa fAche. La ntre
aujourcl'hui est de nommer des commissions, et lorsque leur travail
nous sera soumis, nous dlibrerons, nous discuterons, nous approu-
verons ou nous improuverons.
Le Vice-Prsident annonce it l'Assemble qu'il y zi un amende-
ment relatif A la srie de questions, sign par MM. le Dr. Pau,
le Dr. Costin, B. Nicolau, l'Evque Gnadius Sendrea Tripolos, l'Ar-
chimandrite Melchisedech, et constate que cet amendement sera pris
en considration lors de la discussion des 12 points, qui aura lieu

www.dacoromanica.ro
 588

No. 1980. aprs que les commissions charges de leur examen auront prsent
Proc.-verb.10.
leurs rapports.
1857
18 Octobre.
Aprs avoir consult l'Assemble, on procde l'lection de deux
commissions, composes chacune de sept membres, pour tudier la
srie des questions sur lesquelles l'Assemble aura dlibrer. La
premire commission, charge de l'tude des six premires questions,
est lue b. la majorit absolue des voix. Sont membres de cette com-
mission: MM. Lascar Catargi, Emmanuel Costachi, Pierre Maurojny,
Anastase Panu, Drntre Rallet, Basile Sturdza et Constantin Hur-
muzaki. La seconde commission, charge de l'tude des six dernires
questions, est galement lue la majorit des voix. Sont membres
de cette commission: MM. Michel Koglniceanu, Dmtre Cozadini,
Dmtre Miclescu, Basile Mlinescu, Constantin Rolla, Jean Fotea et
Jean Chrisanti.
Le Vice-Prsident, aprs avoir consult l'Assemble, lve la
sance et fixe au vendredi, 25 Octobre, la prochaine sance.

18. Procs-verbal No. 11 Sance du 25 0 ctobr e 1857.

No. 1980.
Proc.-verb.11. La onzime sance de l'Assemble ad-hoc s'ouvre sous la prsidence
1857
de S. Em. le Mtropolitain.
25 Octobre.
Mr. Dmtre Rallet fait l'appel nominal; soixante-quinze membres
sont prsents et neuf absents, dont cinq par cong, savoir : MM.
Basile Zacharia, B. Nicolau, Cyrille Ciocrlie, Const. Iacovachi et
Georges IliO; deux malades, MM. Georges Massian et Dm. Savin,
et deux absents sans cong, MM. Alex. Bal et Grgoire Bal.
Mr. Const. Hurmuzaki lit le procs-verbal de la sance du 18
Octobre, lequel est approuv par l'Assemble et sign par le Vice-
Prsident et les Secrtaires.
Mr. Georges Pruncu, indispos, demande la permission de se
retirer.
Mr. D. Ballet lit le rapport de la premire commission, charge
de dvelopper les 6 premiers points de la srie de questions d'in-
trt gnral; ce rapport est relatif au point 5, concernant la libert
des cultes avec la restriction contenue aux Capitulations :
Cette commission a l'honneur de soumettre l'honorable As-
semble un projet de rsolution sur la question relative la libert
des cultes dans les limites des Capitulations.
Considerant que le prcepte du Sauveur d'aimer son prochain
comme soi-mme renferme implicitement le principe de la tolrance;

www.dacoromanica.ro
 589

Considrant que la tolrance est insparable de la civilisation No. 1980.

chrtienne et qu'elle resserre les liens de fraternisation entre les Proo.-verb.10
1867
peuples ;
25 Octobre
Considrant que la libert des cultes est un principe adms et
pratiqu dans tous les Etats civiliss, qui ne se sont rserv que le
droit d'en surveiller l'exercice ;
Considrant que cc grand principe a toujours t appliqu et
conserv dans les Principauts roumaines elles-mmes, o tous les
cultes reconnus par le Gouvernement ont joui d'un libre exercice,
sans autre restriction que celie comprise dans les Capitulations (l'art.
6 du Trait de 1511 entre le Sultan Bajazet II et le Prince Bogdan,
et art. 9 de celui conclu entre Mahomed. II et Vlad V en 1460);
Considrant que notre religion et notre langue ont t le pal-
ladium de la nationalit roumaine, l'Assemble ad-hoc met le vceu
que l'organisation future ait pour base le principe suivant:
La religion dominante en Roumanie est la religion orthodox
d'Orient. L'exercice des autres cultes reconnus est libre, mais avee
la restriction prvue dans les Capitulations.
La premire commission a nomm pour son rapporteur Mr.
Dmtre Rallet. Le 12 Octobre 1857.
(Signs) L. Catargi, Em. Costachi, P. Manrojny, A.
Panu, 13. Sturdza, C. Hurmuzaki.
Le Prsident donne lecture de quatre amendements sur ce sujet
et nommment:
De l'amendement de Mr. A. Feltu, appuy par MM. PEA/A-
gue Gnadius Sendrea Tripolos, l'Archimandrite Melchisedech, le Dr.
Costin et Basile Nicolau:
Libert entire du culte de la religion dominante.
Exereice des autres cultes chrtiens, mais sans atteinte A la
religion dominante et dans la limite des anciennes Capitulations.
(Sign) D r. A. F A t u.
Ndus approuvons cet amendement: G na di u s S en dr ea Trip o-
l os, l'Archimandrite Mel-
chisedech, Dr. Costin,
B. Nicolau.
De l'amendement de Mr. N. Carp, appuy par MM. S. Mi
eleseu, A. Fatu, D. Ghidionescu et Const. Sturdza (Vas/ui):
L'an mil huit cent cinquante-sept, le vingt-cinq Octobre.
Dans la question relative b. la libert des cultes dans la limite
des Capitulations, le soussign, membre de ce Divan, reprsentant des

www.dacoromanica.ro
 590

No. 1980. grands propritaires du district de Vaslui, a l'honneur de proposer

Proc.-verb.11. la rdaction suivante comme conclusion au rapport de l'honorable
1857
commission:
25 Octobre.
La religion dominante en Roumanie est la religion orthodoxe
d'Orient. L'exercice des autres cultes reconnus est tolr, mais avec
la restriction prvue par les Capitulations et autant que les lois civiles
du pays aujourd'hui en vigueur le permettent.
(Sign) N. Carp.
Nous appuyons cet amendement : S. Mi cl es cu, D. Ghidionesc u,
C. S t urdza (petit) prop.), Dr.
Fatu.
. De l'amendement de Mr. D. Cracti, appuy par MM C.
Rosetti, P. BrAescu, C. Mortun, N. Bosie, N. Iamandi:
Oonsidrant que le prcepte du Sauveur d'aimer son prochain
comme soi-mme n'est pas compatible avec la restriction des Capi-
tulations
Considrant que la citation des art. 8 et 9 de ces Capitulations dans
le rapport de la Commission ne sett nullement d'appui au principe ;
Considrant que les Capitulations des XIV-me et XV-me sicles
n'engagent pas tous les Musulmans du globe, mais ceux-l seulement
qui font partie de l'Empire Ottoman, et que les Sultans Mahomcd II et
Bajazet n'ont pu lier qu'eux et leurs successeurs par une clause in-
terdisant A leurs sujets l'entre et l'dification de mosques dans le pays;
Considrant qu'aujourd'hui ce vceu n'tablirait pas un nouveau
principe, puisque la libert des cultes avec permission du Gouver-
nement comptent a t accepte et maintenue en Roumanie ;
Nous proposons:
Que les motifs exposs dans les considrants soient accepts,
en supprimant seulement les mots: sans autre limite que pelle com-
prise dans les Capitulations (art. 8 du Trait de l'an 1511 entre le
Sultan Bajazet II et le Prince Bogdan, et art. 9 de celui entre Ma-
homed II et Vlad V de 1460).
Que de la rdaction qui doit servir de base A la future orga-
nisation soient supprims les derniers mots: mais avec la restriction
prvue dans les Capitulations et qu'on y substitue ceux-ci:
La religion dominante en Roumanie est.la religion orthodoxe
d'Orient. L'exercice des autres cultes connus est libre, comme il l'a
t jusqu'aujourd'hui.
(Signs) D. Cracti, C. Mort un, C. Rosseti, P. Brescu,N.
Iamandi, N. Bosie.

www.dacoromanica.ro
 591

4. De l'amendement de Mr. M. Kogalniceanu, appuy par MM. C. No. 1980.

Rosseti, D. Gheorghiadi, B. MAlinescu, D. Cozadini A. Cuza et Mi- Proc.,-verb.11.
1867
chel Jora :
25 Octobre.
Le soussign propose qu'au paragraphe du V031.1 relatif A la libert
des cultes ainsi congu : l'exercice des autres cultes reconnus est
libre, soit substitue la rdaction suivante:
L'exercice des autres religions connues est libre, mais avec la
restriction prvue dans les Capitulations.
(Sign) M. K og Alniceanu.
Nous appuyons cet amendement: C. Ross eti, D. G he org hi ad i,
MAlinescu, D. Cozadini, A.
Cuza, M. J ora.
La discussion s'ouvre sur l'amendement de Mr. A. FAtu, ainsi
congu : Entire libert du culte de la religion dominante ; exercice
des autres cultes chrtiens, en tant qu'ils ne portent pas atteinte A
la religion dominante et avec la restriction comprise dans les ancien-
nes Capitulations.
Sa Rvrence l' Archignandrite Nophyte Scriban demande la pa-
role et dit que le moment est arriv de fixer la position de notre
Eglise. Sa Rvrence ne s'oppose p'as A la libert des cultes, mais
il pense que, toute libert en ce monde ayant ses limites, la libert
des cultes doit ne pas pouvoir porter atteinte A l'Eglise d'une nation,
Eglise qui s'est toujours montre tolrante. Puisque nous voulons,
dit-il, la libert pour tous, il nous faut vouloir aussi la libert pour
notre religion; cette religion a une glise qui, ds l'origine, a eu un
pouvoir lgislatif et administratif. La concentration du pouvoir civil
doit entrainer aussi celle des pouvoirs de l'Eglise entre les mains
d'un synode.
Plusieurs dputs font observer qu'en parlant de synode, Sa R
vrence s'loigne de la question. Aprs une observation du Prsident
dans ce but, S. R. reprend et dit que, quand le pays rclame le main-
tien de ses droits ab antiquo, l'Eglise aussi doit avoir le droit de se
constituer en Eglise cecumnique et apostolique ; que quand nous r-
clamons tous pour les autres le respect de la propriet, nous devons
rclamer aussi le respect et l'inviolabilit pour notre religion, pour
notre Eglise, pour les droits de son autocphalie, car l'Eglise est la
plus grande, la plus lgitime et la plus sainte de toutes les proprits
dont nous avons hrit de nos anctres; elle est le palladium de notre
nationalit.

www.dacoromanica.ro
 502

Discours de l'Archimandrite Nophyte Scriban.

No. 1980. Messieurs, je viens expliquer pourquoi j'ai diffr d'opinion avec
Proc.-verb.11. la commission, dont vous avez bien voulu m'lire membre, pour ta-
1857
25 Octobre.
blir une srie de questions touchant A l'intrt gnral du pays.
I. Le Trait de Paris et les instructions lectorales nous disent que
les principes, que nous discutons aujourd'hui, seront prsents, sous
forme de vceux, pour servir de base a notre future constitution, con-
stitution qui sera la loi fondamentale de notre Etat. Parmi ces ques-
tions se prsente celle de l'irnportance que nous voulons donner,
ou plutt que nous voulons laisser, a notre Eglise dans cette con-
stitution; si l'autorit de l'Eglise sera confondue avec celle de l'Etat
ou bien si elle en sera spare; si nous la rendrons instrument et
esclave, ou si nous lui laisserons pleine libert dan3 ses attributions
ecclsiastiques, ear aujourd'hui plus que jamais il faut dterminer
ses rapports avec l'Etat, quelre est sa sphre d'action et quelles sont
les rgles d'aprs lesquelles elle doit se gouverner.
Du reste, lorsque mes honorables collgues ont opin pour la
libert des cultes dans le pays, je me suis compltement rang A
leur avis . . . Mais j'ai cru aussi que, comme la libert sur cetto
terre a ncessairement ses limites, il y aurait peut-tre danger A, lais-
ser A la libert des cultes dans notre pays une trop grande exten-
sion, extension qui pourrait porter atteinte A la religion et a l'lEglise
d'une nation, que n'a jamais proccupe la pense de faire du pro-
slytisme et qui du reste a tolr chez elle, de temps immmorial,
tous les rites chrtiens et mme non-chrtiens, quand partout ail -
leurs ils rencontraient la plus grande intolrance.
Aujourd'hui donc que nous voulons une certaine libert et un
certain respect pour les autres, vu que nous demandons la justice
pour tous, je crois qu'il faudrait la vouloir aussi pour notre Eglise,
pour cette religion que nos immortels hros ont dfendue durant
des sicles ! Car ce serait chose &range de nous montrer justes en-
vers les autres et injustes envers notre Eglise et notre religion ! . .

Mais cette religion a une Eglise, et cette Eglise est la notre . .

Cette Eglise, depuis son tablissement, a toujours eu un pouvolr ad-
ministratif et lgislatif, car sans ces deux prrogatives elle n'aurait
pu exister, ou du moins elle n'aurait acquis aucune importance, et
la ralit nous prouve heureusement qu'elle n'en est pas A ce point.
Il y a plus de cinq sicles qu'une autoritZsuprieure ecclsiastique
a t tablie en Valachie et une autre en Moldavie ; maintenant que
ces pays ont dcid leur unification pour la partie civil sous un seul

www.dacoromanica.ro
 593

Prince, les autorits centrales ecclsiastiques doivent se centraliser No. 1980.

dans un synode. Proc.-verb.11.
1857
Cependant, cornme par l'exercice du privilge d'indpendance de 25 Ottobre.
nos Mtropoles, il pourrait se produire certaines irrgularits et cer-
tains troubles par l'intervention de diverses influences, l'institution
d'un synode carterait ce danger. L'ide d'une semblable institution
est aujourd'hui admise comme d'intrt gnral par les Roumains;
mais scion moi, ses attributions ne sont pas assez dfinies, et j'ai
soutenu qu'il est indispensable de formuler en termes lairs l'essence
de son autorit. J'ai soutenu que les attributions ecclsiastiques doi-
vent km lgislatives et administratives, me basant sur ce fait que
nos Mtropoles ont t jusqu' prsent investies des mmes attribu-
tions et que nos ArchevAques, de concert avec les Evques et le
clerg du pays, ont rgl par des lois le dogme, la discipline et
tous les besoins de l'Eglise et de ses fils spirituels; que de plus, ils
ont administr directement leurs glises et le clerg, inspect ses
tudes et dispos librement des fonctions ecclsiastiques.
Nos Mtropolitains, et avec eux le clerg, ont toujours t en pos-
sesEion d'un droit exerc par d'autres rites chrtiens, c'est--dire de
la charge des Ames de leurs fils en Jesus-Christ et de leur main-
tien dans la voie du salut. Ainsi done, leur pouvoir est moral; la foi,
les consciences et les Ames des fidles constituent le domaine de leur
pouvoir purement apostolique; d'o il suit qu'une semblable autorit
doit tre absolument revtue d'attributions administratives et lgisla-
fives concernant les intrts ecclsiastiques, selon les usages constantS
de l'Eglise. Inutile de vous dire que ce qui a rapport au dogme et
A l'immuable doctrine de l'Eglise doit faire l'objet exclusif de ses
travaux ; inutile de vous dire de mme que ses dcisions relatives
au monde extrieur cloivent tre soumises A l'approbation du Chef
de l'Etat et que leur excution est surtout de la comptenee de ce
dernier.
Ainsi done, Messieurs, dcidez si l'autorit ecclsiastique, toute
spirituellle qu'elle est, peut exister sans ces attributions, quand sur:
tout, ds le commencement, on a pos la question, s'il faut que la
sphre et la forme des attributions clricales soient dtermines; s'il
est possible de soumettre en tout l'Eglise A l'Etat, et s'il ne natrait
pas de lA des consquenees funestes autant A la religion qu' notre
socit et A, son tat futur. Un synode sans ces deux attributions est
un non sells. Car un synode sans attributions administratives et 16-
gislatives doit subir la loi d'une autre autorit, pour Atre quelque
chose ou pour travailler A quelque chose ; en d'autres termes, n'tre
(Ante qi Documente. VI. 1.) B8

www.dacoromanica.ro
 594

No. 1080- qu'un instrument. Jugez, Messieurs, a quel degr de sujtion descend
Proc.-vcrb.11,. l'Eglise, qui est et ne peut tre qu'une vritable mre pour tous.
1867
26 Octobre.
II. Autre observation, Messieurs. On a parl et crit il y a peu
de temps sur le respect de la proprit ; le clerg a apport sa sane-
tion it ce principe; mais quelle proprit plus grande que l'Eglise ?
Il nous a t imput avec clat de ne pas vouloir conserver
l'tat de chbses actuel; et sur cette fausse accusation on s'est cri:
Qu'y a-t-il b. conserver? la dmor a lisation, la corrupti on, le
npotisme, l'impunit et l'impudeur du vice!
Le clerg a confirm cette rponse, en reniant la dgradation
du prsent et en remontant A la source pure des institutions a nous
transmises par nous geux. Nous avons tous reconnu que, dans le
prsent, nos droits sont compromis et que nous n'avons A nous abri-
ter que derrire notre p ur et sai n pass! Nous avons rclam no s
d r oits ab antiquo comme plus forts que le prsent et possdant
seuls la vertu de nous gurir de tous les maux prsents.
L'Eglise n'a-t-elle done pas aussi le droit de dire: Je ne veux
pas conserver une puissance injuste, hritage d'une iniquit passe;
je veux tre digne de mon origine; je ne veux pas la conservation
des abus et de la corruption; je ne veux pas laisser s'obscurcir la
justice et la vrit6 au contact des vices et des pchs du monde;
je veux clairer librement notre descondance, rachete par le sang
prcieux de mon fianc et do mon Dieu. Eh quoi, seule l'Eglise
du pays no pourrait pas reconqurir ses droits ab antiquo ; seul le
elerg, seule l'Eglise ne pourraient pas progre,sser comme le sicle et re-
conqurir leur vraie position dans la socit ? Comment, seul il n'obtien-
(trait pas les droits constitutionnels de son Eglise; comment, seule
l'Eglisl n'aurait pas le droit de se constituer en Concile apostolique?
Comment, elle n'aurait pas le droit de revendiquer les prrogatives
It elle confres par, les Sts. Aptres et les synodes cecumniques,
de faire des lois sclon ses besoins et de s'administrer en tout con-
rrnment aux saints canons ? et quel est l'homme assez fort pour
s'opposer A une puissance aussi grande que le monde ?
Le Trait de Paris a accord au clerg le droit d'noncer ses
vceux librement, et le elerg elclare, que prenant pour baso les saints
canons et l'autonomie du pays, ou l'indpendance de son Eglise, il
veut se constituer en Eglise ayant une autorit synodale reprsen-
tative et des attributions administratives et lgislatives pour ses be-
soins et ceux de ses fils spirituels, pour des lois ri tu ell es et d is-
c iplina ir e s, pour Padministration du clerg, des dcastres et de
on instruction. L'Eglise, noire mre, n'a de liens et de chaines pour

www.dacoromanica.ro
 595

personne, Messieurs; elle a l'enseignement spirituel, au moyen duquel No. 1980

elle nourrit ses fils, les lve, les claire, les dfend et les soutient Proo,verb.11.
dans les prils de cette vie. 1857
25 Clotobrm
L'Eglise connait mieux que personne et son autorit et les bet--
nes de cette autorit, car c'est elle-mme qui nous enseigne qu'il
faut rendre A Csar ce qui appartient Csar et A Dieu ce qui
est A Dieu.
Permettez-moi encore une observation. Se peut-il, Messieurs,
que l'Eglise, qui est celle de ce pays depuis de longs sicles, n'ait
pas le droit d'lever sa voix de mre pour secourir et dfendre ses
fils, si elle venait etre attaque dans ses droits les plus saints ?
Se peut-il que le chef civil de l'Etat, qui rgne sur ses fils, n'ait pas
le droit de lui tendre une main seeourable ? Eh bien done, la libert,
que nous voulons /accorder d'autres religions, peut-elle, au moyen
de la propagande, aller jusqu'A nous ravir nos flls ns dans le Sei-
nmeur et nous expulser des glises d'Etienne-le-drand, d'Alexandre-
le-Bon ? Et celui qui prendra place sur le tr6ne d'Etienne-le-Grand,
peut-il tre hrtique, peut-il avoir le droit de dire qu'une loi du
pays lui lie les mains, que la libert des cultes a t garantie et
que les questions religieuses ne le regardent pas? Je vous le de-
mande, Messieurs, A une pareille rponse que resterait-il faire
notre clerg, qui n'a pas l'esprit do proslytisme qui existe ailleurs
et qui n'a fait ni ne pourra jamais faire de la propagande? Assister, le
cceur dchir de douleur, A la perte quotidienne de ses fils, A la
perte d'un dpt sacr et antique, car tout ce que nous tenons de
nos anctres est sacr, ou courber la tte sous le joug d'une puis-
sauce oppressive, sous la fnrce des circonstances, ou bien encore
accepter la mort des martyrs? En vrit, Messieurs, pour des hom-
mes clairs et prudents, la situation est trs
Ainsi done, pourquoi nous, qui crions partout respect A autrui,
justice A autrui, respect A la proprit, ne crierions-nous pas aussi
respect et inviolabilit pour notre religion, pour notre Eglise, respect
ses droits d'indpendance ? A l'Eglise et A ses droits, dis-je, car ello
est la plus grande, la plus juste et la plus sainte proprit, quo nos
anctres nous aien_t transmise.
C'est sous son gide que notre nationalit a t sauvel. C'est
sous sa protection que s'est groupe notre nation, partout o elle
s'est trouve! . . Sa proprit cleste nous a conserv notre pro-
prit mondaine, nous a conserv les droits de no Capitulations,
dont nous sommes aujourd'hui si fiers! C'est elle qui nous a con-
serv notre langue et notre littrature !

www.dacoromanica.ro
 606

No. 1980. VoilA, Messieurs, pourquoi j'ai vot conditionnellement. Jugez

Ptoo.-verb. 11. et pesez la gravit de mes observations et dcidez, en votre Ame
1857
et conscience, si j'ai eu raison ou non. Le pays est autonome, le
25 Oetobre.
pays est souverain: vive notre chre Roumanie unie et a u-
tonome !
III. Enfin, Messieurs, permettez-moi de conclure. Lorsque j'ai
opin pour l'institution d'un synode en Roumanie avec des attribu-
tions lgislatives et administratives ecelsiastiques, je n'ai jamais eu
en ide d'aspirer A une puissance papal de l'Eglise dans l'Etat ; je
ne pensais pas et n'ai jamais pens A la cessation de nos relations
dogmatiques avec l'Eglise cecumnique, notre mre A tous; je n'ai
pas eu la pense de mettre l'Etat sous la dpendance du synode, de
soumettre le pouvoir temporel A la lgislation de l'Eglise, par les
concordats, les inquisitions etc., pas plus que je n'ai song, comme
on me l'a imput, A investir cette nouvelle autorit spirituelle de
l'administration et de la lgislation matrielle des biens de l'Eglise
et de l'institution d'un nouveau code de canons ecclsiastiques; non,
Messieurs C'est pourquoi, pour loigner tout soupon, je donne
mon opinion personnelle, qui, je l'espre, ne sera pas isole.
1. Le clerg moldave ne tient aux biens de l'Eglise que pour
la grandeur de l'Eglise et de la nation. ll -no recherche les biens
que pour le soutien de sa famille et pour l'ducation de ses fits,
pour ses_ coles et ses sminaires, pour ses orphelins et scs invalides.
Le clerg ne demande ni le luxe ni la richesse, car il sait que sa
vritable mission est la vertu et que sa plus grande vertu est la
eroix du Seigneur, la pauvret ; que sans cela, pas de saintet, et
sans saintet, pas de pr6tres !
2. Le clerg moldo.roumain est plus que convaincu que, s'il n'a-
spirait qu'aux richesses, les lumires, la saintet et toutes les ver-
tus seraient ananties pour lui; que les richesses sont sa perte, et
surtout que tant que le clerg sera riche et vivra dans le luxe, le
mrite et la vertu no seront pas la voie aux siges apostoliqucs,
que la mission apostolique ne sera qu'un masque et que la vertu
n'existera plus dans l'Eglise, car les riches, scion les paroles de
notre Sauveur; obtiendront difficilement le royaume des cieux.
En rsum, Messieurs, je crois que le clerg clsire, veut et de-
mande la garantie des biens ecclsiastiques; il demande que ces biens
n'appartiennent pas seulement de nom A l'Eglise, mais qu'ils lui
appartiennent de fait.
Mr. A. Ritu soutient son amendement et de/are, pour ce (fui
est de l'arti,lle premier du projet propos par la commission, gull

www.dacoromanica.ro
 597

se range A son avis, mais que quant au second article, il insiste pour No. 1980.
soit modifi dans le sens de son atnendement, car, bien que la Proa-verb. 11
1857
commission reconnaisse le droit de surveillance, si on n'introduisait 25 Octobre.
pas les mots : sans porter atteinte, co serait par IA tolrer contre
notre religion les attaques de la propagande. Il ajoute que notre re-
ligion a t de droit l'abri de toute atteinte et que nous ne pou-
vons tolrer le culte de la religion hebraque, qu'autant que les Judi
auront une conduite convenable. Telles sont aussi les restrictions des
.Capitulations,

Discours de Mr. le Dr. A. FAt u.

Messieurs, A regard des amendements concernant le texte du
programme des questions gnrales soumises au Divan par la com.
mission charge de leur redaction, j'ai pressente l'Assemble, dans la
sance du 18 Octobie, un amendement apportant aux N-os 3, 5, 6,
7, 8 et 9, les modifications qui m'ont paru opportunes.
La discussion s'est ouverte sur le 5-me point, dont la redaction
primitive tait ainsi concue: La libert du culte avec la restriction
des Capitulations. A cette redaction je propose de substituer la
suivante: La pleine libert du culte de la religion dominante, le
libre exercice des autres cultes chrtiens, sans pourtant porter at-
teinte la religion dominante et aux restrictions des Capitulations.
L'honorable commission charge de dvelopper les questions
poses par la p remi er e commis sion qui a rdig la srie a mo-
difie le cinquime point de cetto manire: La religion dominante
en Roumanie est la religon orthodoxe d'Orient; l'exercice des autres
cultes reconnus est libre, avec les restrictions prvues par les Capi-
tulations.
En ce qui concerne cette premire partie de la phrase: la reli-
gion dominante en Roumanie est la religion orthodoxe d'Orient, je
me range A l'avis de la commission; quant A la deuxime: l'exer-
cice des autres cultes reconnus est libre, avec les restrictions prevues
par les Capitulations, j'insiste pour qu'il ne soit rien change A la
redaction de mon amendement, qui admet le libre exercice des autres
eultes chretiens reconnus, sans pourtant porter atteinte A la religion
dominante.
Et d'abord je m'appuie sur l'un des considrants exposs par
l'honorable commission, celui qui reconnait l'Etat le droit de sur-
veillance sur l'exercice des autres cultes, quand mme on n'aurait
pas prvu les moyens de garantir la religion dominante contre toute

www.dacoromanica.ro
 598

No. 1980. atteinte; je demande comment on pourrait rprimer l'abus, lorsque

Proc.-verb.11. l'un de ces cultcs, dans son zle de propagande, emploierait des
185'7
25 Octobre.
moyens attentatoires A la saintet et A l'autorit de la religion do-
minante? En vrit, que ferons-nous si un membre du clerg d'un
autre culte, dans son zle d'attirer A sa foi les enfants de notre Eglise,
viendra prcher en public les prineipes de ses dogmes et saper nos
propres dogmes ? Comment pourrons-nous parer les coups ports A
notre croyance ? Le scandale qui rsulterait de eette lutte pour la
dvotion publique, lorsqu'aux jours de ftes de l'Eglise orthodoxe on
verrait les fidles d'un autre culte vaguer A des ceuvres serviles
comme en des jours ouvrables, pourrait porter une grave atteinte A
notre religion.
Il est aussi A remarquer, Messieurs, que les grandes crises par
lesquelles le pays a pass ont rendu impossible chez nous le dve-
loppement de l'instruction; que l'enseignement thologique ayant ainsi
manqu A notre clerg, il est rest dans un tat d'infriorit comparati-
vement au clerg des autres cultes chrtiens des diffrents Etats.
On peut done prvoir que, dans une discussion religieuse entre
un prtre d'un rite chrtien et un de notre religion, celui-ci, n'ayant
pas les connaissances ncessaires thologiques, pourra difficilement
.soutenir la lutte avec avantage. Par consquent, cette supriorit aux
yeux du public auditeur sera pour celui-l un moyen puissant de
propager sa croyance et d'branler dans leur foi les fidles de notre
Eglise. La prrogative de la religion dominante accorde A notre re-
ligion ne serait done qu'un vain mot, si elle n'avait pour soutien la
clause susmentionne, c'est A-dire que les autres cultes chrtiens
reconnus seront libres, en tant qu'ils ne porteront pas atteinte au culte
de la religion dominante.
11 faut aussi prendre en considration que notre religion a tou-
jours eu le droit d'inviolabilit vis--vis des autres cultes chrtiens.
Je vous le demande done, avons-nous regu mandat de la nation
pour aliner ce droit, qui s'est conserve intact jusqu'A ce jour? et
est-ce A, nous, les vritables fils de la croyance de nos anctres, qu'il
appartient d'y renoncer ?
Messieurs, mon amendement du 18 Octobre courant ne concerne
que les cultes chrtiens. Mais en examinant attentivement la rdac-
tion de la proposition faite par la seconde commission, je remarque
que la proposition a bien plus de porte et qu'elle tend A accorder
en gnral le libre exercice des autres cultes reconnus, ce qui don-
nerait A entendre qu'aussi le culte hbreque aurait dans notre pays

www.dacoromanica.ro
 599

la mme libert que les cultes chrtiens. Il est done urgent que je No. 1980.
dise quelques mots du culto hbraYque. Proo.-verb.11.
1851
Il est notoire que les Juifs s'occupent de leur commerce avec plus
25 Ootobre.
ou moins de libert, selon la politique de chaque Etat o ils exer-
cent leur culte, avec certaines restrictions, dans les maisons prives
ou dans leurs synagogues. Quelle ncessit y a-t-il de changer cette
loi? Tant que les Juifs habitant notre pays se cumporteront de ma-
nire A no point -porter atteinte A nos lois, qui ont pour but la pro-
sprit de la nation roumaine, ils continueront A jouir des droits
qui leur sont octroys par des actes mans de notre Gouvernement
et leur culte sera tolr, pourvu toutefois qu'ils n'agissent pas con-
trairement aux intrts du pays, A la religion chrtienne et A la tran-
quilli t publique.
Mr. .Anastase Pana rplique qu'il ne comprend pas d'o peuvent
surgir tant d'inquitudes dans un pays et dans une Assemble chr-
tiens, car la religion est pour les Roumains la base fondamentale
de leur existence politique, le palladium de leur pass et de leur
avenir; que la libert des cultes a exist de tout temps dans les Prin-
cipauts et qu'elle dcit continuer d'y exister, notre religion tant
une religion de paix; que le principe de la libert des cultes existe
dans l'Evangile, principe reconnu par l'Aptre Paul, par St. Constantin,
par St. Justin, principe inscrit sur toutes les pages des livres sacrs.
Nous disons, continue l'orateur, que notre religion est la religion do-f
minante ; or, si elle est dominante, il est inutile de dire qu'elle a la
libert d'exister. Inscrivons en lettres d'or dans le temple de notre
nationalit que notre religion et notre langae ont OA notre palla-
dium, mais inscrivons-y en mme temps la libert des eultes)5

Discours de Mr. A. Panu.

(Messieurs, en entendant ce qui a t lu et propos A cette tribune
au sujet de la grave question qui se discute el qui touche au pre-
mier des droits, au premier des devoirs des Roumains, celui de la
foi en la religion de leurs pres, je me suis demand d'o viennent
toutes ces inquitudes qui agitent la conscience de certains membres
et qui se manifestent par leurs discours et leurs amendements.
La religion de nos pres n'est pas seulement pour neus cette
grace divine descendue du ciel pour mettre l'homme en communi-
cation avec son Crateur; elle est encore la base fondameptale de
notre existence politique, le palladium qui a protg notre nationa-
lit pendant plusietirs sicles de malheurs; c'est elle qui a form les

www.dacoromanica.ro
 600

No, 1980. hros qui, avec Etienne-le-Grand et les autres Princes, ont fait la
Proc.,verb.11 doire du nom roumain; c'est elle qui a inspire la foi aux genera-
1857
tions passes ; c'est par elle encore, aide de notre langue, que nous
25 Octobre.
summes arrives au moment qui nous permet de proclamer notre
souverainet. Qui done pourrait avoir aujourd'hui la pense de se
montrer hostile cette religion, dont le pass est notre pass merne,
dont l'histoire este notre histoire, crite sur tant de monuments le-
vs par la pike de notre anctres? Personne, non, personne. Frayeurs
puriles, vains soucis, doutes coupables, qui troublent les consciences
faibles et jettent le discredit sur ceux qui viennent accomplir un se-
rieux devoir.
Mr. FAtu demande, par, son amendement, pleine libert de
culte pour la religion dominante et l'exercice des autres cultes chr-
tiens, mais sans qu'il puisse en rsulter de prejudice pour la reli-
gion dominante. Si nous posons le principe que notre religion est
la religion dominante, n'est-il pas absurde d'ajouter qu'elle jouira
d'une pleine libert de culte et que les autres cultes ne pourront
pas lui porter atteinte?
La condition de religion dominante n'implique-t-elle pas la li-
bert de culte et la mise hors d'atteinte de la part des autres cultes ?
Nous voulons (Meyer et glorifier notre religion, aussi la norm
mons-nous dominante; puis nous manifestons des craintes pour la
libert de son culte; nous craignons pour elle les atteintes des autres
cultes, et cela dans une socit chrtienne, dans un pays chrtien!
Je laisse, Messieurs, l'amendement propose votre appreciation.
Quant au discours que vient de lire Sa Reverence l'Archimandrite
Scriban, je n'ai point de rponse A y faire, vu qu'il a trait la crea-
tion d'un synode dans le pays, question que nous ne sommes pas
appels traiter aujourd'hui.
La commission charge d'laborer ce projet n'ayant pas encore
prsent son travail, je ne puis pas aborder une question encore
trangre A l'Assemble. Nous regrettons done que Sa Reverence se
soit trop hate de nous apporter les lumires des connaissances sp-
ciales qu'elle pourrait posseder, .sur la question du synode. Je passe
la question du jour.
La commission vous a prsente les considerants tablissant que
la libert des cultes a existe et doit exister dans notre, pays.
Si notre religion est une religion de paix, de charit, d'amour,
et si ces principes sacres sont les elements qui constituent le bonheur
des socits humaines, ces principes ne peuvent exister que l o
chaque homme peut croire en religion selon sa conscience et adorer

www.dacoromanica.ro
 601

Dieu selon la voix de son cceur, car la foi c'est le salut On ne No. 1980.
pout donc imposer A personne une autre religion que la sienne ; ce Proc.-verb,11.
1857
scrait par LA s'assimiler A Dieu, qui seul peut pntrer au fond des 25 Octobre
cceurs et juger les consciences.
Le Sauveur nous enseigne que toute religion consiste en l'amour
de Dieu et du prochain : faites pour les autres ce que vous vou-
driez que l'on fit pour vous, voilA la loi et les prophtes. L'Aptre
Paul dit: celui qui aime son prochain s'est conform 4 la loi. St.
Constantin dclare, dans la constitution conclue avec Licinius, qu'il
a depuis longtemps la conviction que toute religion doit etre libre,
et chacun doit pouvoir librement servir Dieu, comme il l'entend.
St. Justin ajoute aussi que rien n'est plus contraire A l'esprit de la
religion, que de contraindre les consciences.
Je pourrais, Messieurs, vous citer une foule d'autres prcepteide
l'Eglise, qui sont tous des prceptes de paix, d'harmonie et d'amour
parmi les hommes; qui nous enseignent que le sentiment religieux
ne saurait tre fort que s'il est vrai, et qu'il ne saurait tre vrai,
que s'il est indpendant. Mais voilA les ministres de la religion qui
sont parmi vous, Messieurs ; gulls vous ouvrent les livres saints et
vous lirez A chaque page libert des religions, libert des cultes.
Allez, dit le Sauveur, chez tous les peuples et enseignez l'E-
vangile. Remplissez donc cette sainte mission, o pasteurs spirituels;
inspirez aux hommes la paix et l'amour, clairez leurs consciences,
conduisez-les A la vrit, A la justice, et alors vous serez appels
le sel de la terre, les bons pasteurs. Alors notre religion triomphera
et clairera le monde, comme elle l'claire depuis des sicles, sans
qu'aucun nuage puisso en obscurcir les rayons. Que l'on inscrive en
lettres d'or sur le temple de notre nationalit que la religion et notre
lancrue nous ont dfendus jusqu' ce jour et nous ont conduits comme
un autre Israel vers une autre existence, vers un autre avenir ; mais
que l'on y ajoute, en mame temps, que tous ceux qui entreront dans
la Roumania soient libres d'adorer Dieu selon leurs convictions.
L'amendement de Mr. Fatu, mis aux voix par assis et lev, est
rejet par la majorit de l'Assemble.
La discussion s'engage ensuite sur l'amendement de Mr. N. Carp,
ainsi congu: La religion dominante dans la Roumanie est la reli-
gion orthodox d'Orient. L'exercice des autres cultes reconnus est
tolr, mais avec les restrictions des Capitulations et l'observation
des lois politiques aujourd'hui existantes dans le pays.
Mr. N. Carp dclare que, par son amendement, il veut empcher

www.dacoromanica.ro
 602

No. 1980. la propagando et les processions publiques des autres religions et li-
Proc.-verb.11. miter le nombre de leurs glises.
1857
Mr. Michel Kogalniceanu demande la parole et dit: que nous
25 Octobre.
sommes convoqus en Assemble pour constituer non seulement une
socit, mais aussi une Lnationalit. Notre devoir est donc, ajoutc
l'orateur, de bAtir un nouvel difice. Nous devons en consequence
adopter les grands principes de libert de conscience, de libert re-
ligieuse. La Bible, l'Evangile ont proclam la fraternit parmi les
hommes. Ce principe a inspir A nos pres la tolrance et leur a
fait repousser toute inquisition. Les Principauts peuvent se glorifier
'devant l'Europe que leur sol n'a jamais t arros d'un sang verse
par les guerres religieuses, que leur sol a t l'asile de tous les
cultes. Chez nous le clerg orthodoxe a tout le pouvoir moral et
matriel, il a mme un pouvoir politique, par consquent il ne sau-
rait craindre que la libert concde aux cultes htrodoxes puisse
nuire notre Eglise. L'intrt de la nation exige la concentration de
tous les lments vitaux du pays et non leur division. L'Europe
nous a tendu la main et a pris notre dfense sans s'informer du
culte auquel nous appartenons : il lui a suffi de savoir que nous som-
mes chrtiens. Voulons-nous que l'Europe soit juste envers la Rou-
manie, que la Roumanie soit done juste aussi envers tous ses fils
sans exception.

Discours de Mr. M. KogAlniceanu.

Le discours de mon honorable ami Mr. Panu a suffisamment
rfut la proposition de Sa Rvrence Scriban et l'amendement du
Dr. FAtu , qui veulent l'un et l'autre enlever aux Roumains la
plus belle page de leur histoire, la tol6rance religious, pratique de
tout temps dans les Principauts. Je vois pourtant que la question
est de nouveau souleve par l'honorable dput des grands propri-
taires du district de Vaslui. Mr. Carp vient nous dire lui mme,
l'appui de son amendement, ce qu'il entend par les mots: le respect
de la loi politique du pays aujourd'hui en vigueur, c'est-A-dire qu'il
veut la dfense des processions publiques des cultes htrodoxes et
mme la limitation du nombre des glises autres que celles du rite
dominant. Je ne m'attendais pas A trouver dans l'Assemble des ad-
versaires A la libert des cultes ; la triste situation qui nous est faite
rend nanmoins cela trs comprhensible. Pour pouvoir vous dpein-
dre cette situation, permettez-moi de vous citer un passage d'un petit
pome de Byron intitul : Les tIngbres. Le sujet du pome est le

www.dacoromanica.ro
 603

suivant : Il suppose qu'un matin le soleil qui rpand la lumire et No, 1980.
la chaleur eublie de se lever ; alors les tnbres couvrent toute la Proo -verb. 11.
1857
surface du globe; prive de lumire et de chaleur, la nature tombe
25 0 ctob ro.
dans la confusion, les eaux dbordent, la terre devient strile, le froid
et les tnbres saisissent l'humanit. Alors les pauvres mortels, pour
se procurer quelque lumire et quelque chaleur, sont rduits A ruiner
et A bruler tout ce qui tombe sous leurs mains; les villes et les vil-
lages sont livrs aux flammes ; tout cela consum, les hommes met-
tent le feu aux bois et forts vierges ; ces foyers phmres de cha-
leur et de lumire une fois teints, l'humanit se trouve de nouveau
en lutte avec les tnbres, s'entredchire et marche A grands pas vers
le nant ; chacun ne pensant qu'A sa propre conservation, essaie d'ar-
racher A son prochain un clat de bois, afin d'obtenir ainsi, pour
quelques instants, un peu de lumire. Au milieu de la terrible d-
vastation A laquelle la terre est condamne, deux hommes se recon-
trent dans leur fuite, sur les cendres encore fumantes d'un grand
bois, devenu la proie des flammes. L'un d'eux ramasse un tison en-
core enflamm, et, A la pale lueur qui en rayonne, il voit devant lui
un autre homme. Il teint alors en maudissant cette flamme, qui lui
montre qu'il existe encore un second homme et que cet homme
pourrait lui arracher le peu de bois, le peu de chaleur qui reste en-
core sur la terre. Par ce tableau l'immortel poke a voulu dpeindre
l'tat auquel l'hunaanit serait rduite, si la presse, ce grand soleil de
l'intelligence, lui tait ravie.
Voila cependant ce que veulent pour nous ceux qui nous ont
enlev la presse, et cela dans des circonstances o nous en avons
plus que jamais besoin pour clairer, non seulement les autres, mais
nous-mmes. En effet, nous sommes ici appels A constituer, non
seulement une socit, mais encore une nationalit. Pour atteindre ce
double but, nous avons A dtruire des privilges isols, qui doivent
faire place A des droits gnraux; or, pour russir dans cette ceuvre,
nous avons besoin, avant tout, d'une puissance morale qui soutienne
l'indpendance de notre conscience et la force de nos convictions.
Par l'absence d'une presse, mme la plus restreinte, nous nous
trouvons pour la plupart trangers aux questions que nous avons A
dbattre; ea' qu'il y a de plus fatal encore, c'est que l'opinion pu-
blique, qui doit nous servir d'appui et nous clairer, est encore
moins prpare que nous; toutes les passions sont ainsi librement
mises en jeu, et avant mme que nous ayons vot, avant mme
qu'une question soit mise en discussion, nos intentions sont dj mal
interprtes, nos discours fausss, et nous-mmes, malgr nous, nous

www.dacoromanica.ro
 604

No. 1980. subissons des pressions morales. Tout progrs, toute rforme exigs
Proc.-verb.11
par .les besoins du sicle sont ainsi attaqus et par les hommes du
1857
25 Octobre pass et par ceux mmes qui prtendent tenir les r6nes du progrs.
D'o provient ce triste tat de choses? C'est que le flambeau de la
publicit est teint dans notre pays, c'est que les gens de la rou-
tine, aussi bien que ceux qui s'intitulent libraux, ne consultent
dans leurs accusations contre nous que lours intrts et leurs pas-
sions ou les mesquines inspirations d'un patriotisme de clocher.
Dans un pareil tat de choses et pour ne point nous garer,
il ne nous reste qu'une route a suivre, celle de la sainte vrit, de
l'ternelle justice.
Pntrons-nous done de notre mission et de nos devoirs, pen-
sons que nous avons A dblayer les ruines du pass et a construir
a leur place un nouvel difice, pensons enfin que nos travaux sont
dstins a tre soumis A l'apprciation des plus grandes Puissances
de l'Europe, celles qui reprsentent la civiligation mme du monde.
En agissant de la sorte, pourrons-nous procder aux travaux de
l'organisation future de la Roumanie par le rejet de la libert de
conscience, de la libert religieuse, source de toutes liberts, de cette
grande libert enfin qui est inscrite en tte des constitutions de
toutes les nations civilises ou qui aspirent A se civiliser ?
La morale de toutes les religions et particulierement de la
n6tre nous dit: ce qui ne te plait, a autrui ne fais. Comment done,
en voulant empcher ou restreindre la religion des autres dans notre
pays, ne pensons-nous pas que nous avons des frres d'un mme
sang et d'une mrne croyance, qui sont soumis A des Gouvernements
trangers et qui ne professent pas notre religion ? Que dirions-nous
done, si ces Gouvernements dfendaient a nos frres la pratique de
leur culte ou y mettaient des restrictions ? Ne crierions-nous pas A la
barbarie, a une monstruosit indigne du XIX- me sicle? Et pourtant
nous voudrions que ce qui serait de nature dans d'autres pays a pro-
voquer notre rprobation Mt permis dans le ntre ! Cela n'est pas
possible. J'espre et j'attends mieux du bon sens de ma nation.
La Bible donne au genre humain un seul pre dans Adam; Jsus-
Christ a proclam la tolrance, en faisant de tous les hommes des frres.
Voila le principe qui a inspir nos pres, voila pourquoi la tolranee
religieuse dans les Principauts est aussi ancienne que leur propre
existence. Aussi nos anctres ont-ils toujours repouss l'inquisition,
que le Dr. Fail voudrait aujourd'hui introduire, en prtendant que
la pratique du culte hbraique soit subordonne a la conduite que
tiendront les Juifs. Ce principe une fois admis, cette restriction mise

www.dacoromanica.ro
 605

l'exercice du culte hbraYque, ne peut-elle facilement s'tendro No. 1980.

aux autres cultes chrtiens ? N'ai-je pas entendu Pun des dputs Proc.-verb 11.
de Vaslui demander l'interdiction des proccessions, la restriction du 1857
25 Oclobre.
nombre des glises d'une croyance autre que l'orthodoxe, etc?
Comment ces honorables membres ne comprennents-ils pas qu'ils
enlevent ainsi aux Principauts leur plus beau titre de gloire aux
yeux du monde entier, celui d'tre le scul sol europen vierge de
toutc souillure de sang vers dans les guerres religieuses, celui d'a-
voir toujours t un asile, un lieu de refuge pour toutes les reli-
gions, pour tous les cultes perscuts1
Au commencement du XV-me sicle Alexandre-le-Bon ac-
cueille les Armniens et leur assigne sept villes pour habitation. Leurs
glises, baties depuis quatre cents ans et qui sont encore debout, prou-
vent l'tendue de la tolrance dont ils ont joui sous tous les Gou-
vernements.
Plusicurs Princes ont accorde la religion catholique une pro-
tection particulire. Les glises catholiques fondes par nos Princes
BacAti, A Baia, Cotnar et dans plusieurs autres localits, les do-
nations elles faites et l'accueil de ces mmes Princes aux eatholi-
ques avaient amen une tclle harmonic entre les orthodoxes et les
catholiques, que les clergs des deux religions avaient presque oubli
en Moldavie la discorde qui a dchir l'Eglise du Seigneur. Aussi,
sous le Prince Basile et postrieurement mCme A ce Prince, le clerv
catholique allait-il fraternellement avec le clerg orthodoxe, aux grandes
solennits du christianisme, prsenter au Souverain du pays les images
de la Nativit et du Baptme du Rdempteur.
L'histoire nous a conserve un fait encore plus digne d'admira-
tion. La plus grande des proprits du couvent orthodoxe de Secu,
Sabaoani, est une donation faite par un Hetman de Moldavie qui tait
catholique.
La tolrance avait une telle puissance dans les Principauts, que
tous, jusqu'aux sectes perscutes mme dans la Russie orthodoxe,
ont trouv un refuge dans notre pays. L'histoire conserve avec re,
connaissance l'acte par lequel le Mtropolitain Jacob de Moldavie
d'heureuse mmoire reconnait la libert du cuate des Lipovans, aussi
bien que cclui des Juifs, qui, perscuts partout, ont toujours trcuv
dans les Principauts une entire libert de culte. A des poques
bien plus critiques, ceite tolranee accord& toutes les religions n'a
port atteinte en quoi que cc soit A la religion ni A, l'Eglise orthodoxe,
et prcisment aujourd'hui nous manifesterions la crainte do voir la
foi de nos anctres courir, un danger par la conscration en droit

www.dacoromanica.ro
 606

No. 1980. du principe de la libert des cultes, qui, en ralit, a toujours t

Proc.-verb.11. reconnu dans les Principauts? Le clerg orthodoxe possde chez
1857
25 Octobre.
nous toute puissance morale et matrielle, il a mme un pouvoir po-
litique. Le Mtropolitain du pays prside nos Assembles nationales,
les EvAques sont membres de droit du corps lgislatif, le clerg r-
gulier et le clerg sculier y sont aussi reprsents. Une grande
partie des richesses sont encore entre les mains de nos couvents ;
par consquent, tous les moyens d'influence sont A la disposition de
l'Eglise orthodoxe. O serait done le danger, qui pourrait rsulter pour
notre foi de la libert accorde aux cultes htrodoxes ?
Il est de l'intAref de notre nation de concentrer tous les lments
vitaux du pays, de faire en ,sorte que tous les enfants de notre sol
n'aient qu'un seul intrt, le bien commun ; qu'une seule pense, une
seule volont, le patriotisme, leur serve de mobile. Ce n'est qu'ainsi
que nous pourrons constituer un pays fort. Au 'contraire, l'adoption
de l'amendement de Mr. Carp ne ferait que conserver, ou plutt ne
ferait que multiplier parmi nous les lments de la faiblesse la plus
fatale pour notre avenir. Nous verrions alors les Roumains de reli-
gion orthodoxe, les Roumains de religion catholique, ceux qui pro-
fessent le rite armnien, guids, inspirs par des intrts et des be-
soins diffrents et contradictoires; o serait-il alors le chiffre de
5.000.000 de Roumains, que hier encore, dans la sance du 7 Octobre,
nous prsentions A l'Europe comino le puissant lment de notre
nationalit?
Les adversaires de l'union ont prtendu au sein du Congrs de
Paris que les Principauts avaient des intrks diffrents : si nous
acceptions l'amendement de Mr. Carp, nous prouverions par nos
propres oeuvres qu'ils ont t dans le vrai.
En Valachie, non seulement la libert des cultes est plus grande,
mais les droits politiques mmes sont plus tendus; ainsi par exemple
les Armniens ont le droit d'acheter des proprils. Par consquent,
si nous voulons l'union, c'est A nous A faire un pas en avant ; car
certainement ce ne seront pas nos &Ares d'au-delA du Milcov qui
consentiront A rtrograder jusqu'A nous.
L'Empereur Mahomet, le crois, disait A Mr. de Lamartinc: Je
veux constituer daps mon Empire un tel tat de choses, que tous
mes sujets soient gaux et que le Musulman ne soit reconnu qu'A
la mosque, le Chrtien dans son glise et le Juif dans sa synagogue.
HAtons-nous, Messieurs, de faire en sorte que les paroles de ce grand
Sultan ,deviennent une vrit aussi en Roumanie, que le progrs
soit notre loi et la tolrance notre flambeau.

www.dacoromanica.ro
 6O7

Que chacun puisse adorer Dieu selon sa conscience, mon rgne No. 1980
u'est pas de ce monde, a dit lo Sauveur. Nous n'avons pas a regler Proc.-verb.11.
1857
les affaires du ciel, mais nous occuper de celles de la terre. Fai- 25 Oetobre.
sons done en sorte qu'il rgne sur la terre k grand prcepte do
notre religion, c'est A-dire la paix et la fraternit.
Ouvrons notre histoire; elle nous dira qu'il fut un temps o
Etienne-le-Grand, luttant pour son pays et la chrtiennet, se vit
cllaiss de toutes les Puissances orthodoxes. Le Pape seul tendit au
heros moldave une main secourable; sans considrer si les Moldaves
taient catholiques ou orthodoxes, ne voyant en eux qu'un peuple
chrtien combattant pour la chrtiennet, il leur envoya de l'argent
et des subsides et exhorta tous les Souverains de la chrtiennet
ne pas laisser prir un peuplc chretien. Lorsque plus tard Etienne-
le-Grand remporta la memorable victoire de Racova, le Pape, sans
s'arrter devant cette consideration que notre grand Prince n'tait
pas catholique, se flicita du succs d'un peuple chretien et en ren-
d it des actions de grices A, Dieu en l'glise de St. Pierre par un
Te-Deum solennel; l, la face du monde, it dcerna au hros mol-
(lave le titre de Boulevard de la chrtiennet.
Messieurs, il est arrive plus d'une fois que les Puissances de
l'Europe, sans demander si les Roumains sont ortodoxes, catholiques
ou protestants, mais sachant seulement qu'ils sont un peuple chr-
tien, nous ont tendu la main et nous ont protgs. Ce qui est ar-
ri encore se renouveler. Voulons-nous done que l'Europe suit
just pour la Roumanic? Que la Roumanie soit juste envers tous
ses fils sans exception de croyance. Je vote pour la libert des cultes.
L'amendement de Mr. Carp est mis aux voix par assis et leve
et repouss6 par l'Assemble.
Vient ensuite la discussion sur l'amendement de Mr. Cracti,
ainsi conu : La religion dominante de la Roumanie est la religion
orthodoxe d'Orient. L'exercice des autres cultes connus est libre
comme par le pass.
Mr. D. Cracti demande la parole et dit qu'en reconnaissant d'uno
part la libert des cultes et en la limitant d'autre part, comme le
fait la commission dans son rapport, ce serait tomber dans une con-
tradiction; qu'en outre, le restriction des Capitulations ne peut s'ap-
pliquer aussi aux Mahomtans non-sujets de la Sublime Porte; qu'avant
tout il faut tre consequent, et que le present amendement n'est que
la consequence du principe de la liberte des cultes.
Mr. Grigoria rplique que les amendements prcdents ont le
tort d'tre extrmes dans un sens, et que l'amendement present a

www.dacoromanica.ro
 608

No. 1980. celui de l'tre dans l'autre ; il ajoute que, par son adoption, nous sa-
Proc.-verb.11.
crifierions un article des Capitulations, d'o drive notre existence.
1857
25 Octobre. Mr. D. Miclescu soutient galement qu'on ne peut pas droger
aux Capitulations; que les ayant prises pour point de .dpart, il faut
continuer de marcher dans la mme voie.
Mr. Ern. Costachi, comme membre de la commission, dclare quo
cette restriction a t faite au point de vue du vote du 7 Octobre;
que par elle on a voulu consacrer les bases de l'existenee nationale,
qu'il serait tmraire de violer ou d'branler.
Mr. M. Kogeilniceana soutient la conservation de l'article des Ca-
pitulations, qui Mend l'exercice du culte mahomtan dans les Prin.
cipauts, car nos Capitulation' s, dit-il, sont plus que des paroles. Par
l'absence de mosques dans le pays, nous prouvons l'existence de
ces Capitulations. Que nos droits soient consacrs, que notre auto-
nomie devienne une vrit, et la Roumanie reconnaissante dira alors:
libert pour lo culte mahomtan.

Discours de Mr. M. KogAlniceanu.

Messieurs, il doit vous paraltre singulicr que moi, qui dfendais
tantt la libert de conscience et le libre exercice des cultes, je
vienne maintenant me prononcer pour le maintien des restrictions
des Capitulations, qui prohibent l'exercice du culte mahomtan dans
les Principauts.
((Si nous ne nous trouvions dans uno position anormale, si notre
autonomie n'tait pas troitement bee cette mme question, j'opi-
nerais pour le libre exercice, ds aujourd'hui mme, de la religion
mahomtane. Voyez, Messieurs, nos Capitulations sont plus que vio-
les; on va mme jusqu'A nous dire: O sant-elles vos Capitulations?
O elles sont? parcourons des regards toute l'tendue des Princi-
pauts; y rencontrerons-nous une seule inosque, un seul pouce de
terrain possd par les Musulmans? non! Pourquoi done nous dit-on
que nous appartenons au territoire turc, que nous faisons partie intgrante
de l'Empire turc ? La Sublime Porte et les Principauts ont conc/u
des Capitulations. La prohibition du culte des Mahomtans et de leur
sjour dans les Principauts est la preuve irrcusable de l'existence
de ces Traits. Aujourd'hui, qu'on les rvoque en doute, je ne saurais
consentir A ce que cette preuve palpable de leur existence disparaisse.
Mais que nos droits recoivent une solennelle consecration et que noire
autonomie soit reconnue pour une vrit par la Sublime Porte; qu'elle

www.dacoromanica.ro
 609

dise, elle aussi : respect A, l'autonomie de la Roumanie, et alors No. 1980

la Roumanie reconnaissante dira: libert du culte mahomtan. Proc.-verb.11.
1867
L'amendement de Mr. Cracti, mis aux voix par assis et lev, est
25 Octobre.
rejet par la majorit de l'Assemble.
La discussion s'engage ensuite sur l'amendement de Mr. Kogal-
niceanu, ainsi congu: l'exercice des autres religions connues est libre,
mais avec la restriction des Capitulations.
Mr. M. Koglniceanu dclare que son amendement n'a pour but
que de corriger la rdaction du projet de conclusion de la commission.
Quelques-uns des membres de l'Assemble demandent la dfi-
tion du mot reconnu.
Mr. C. Hurmuzaki dclare que, dans la pense de la commission,
le sens est celui-ci reconnus jusqu'A, prsent par le Gouvernement.
En mme temps il propose sur ce point, comme membre de la com-
mision, la rdaction suivante: La religion dominante de la Rou_
manie est la religion orthodoxe d'Orient. L'exercice du culte des
autres religions reconnues sera libre, mais avec les restrictions pr-
vues par les Capitulations.
Mr. M. Koglniceanu adhre A la rdaction propose par Mr. Hur-
muzaki et par suite retire son amcndement.
S. R. l' Archimandrite Nophyte Scriban dclare que, si l'on n'a-
joute pas les mots: sans porter atteinte A la religion dominante, le clerg
ne prendra pas part au vote.
Mr. M. Koglniceanu proteste contre cette dclaration, dans laquelle
il voit une menace, ce qui est une infraction au Rglement de l'As-
semble, car il n'est permis A personne d'oprer une pression quel-
conque sur l'Assemble, et rclame le rappel A, l'ordre.
Mr. C. Hurmuzaki lit en entier le projet de conclusion sur cette
question, avec les modifications proposes par lui.
Le Prsident le met aux voix par assis et lev et la majorit
de l'Assemble l'adopte.
Le vote devant tre constat par crit, conformment A. l'art. 50
du Rglement de l'Assemble, la sance est suspendue po,ur un quart
d'heure, afin de mettre au net la rdaction de la dcision dfinitive,
sur laquelle chaque votant doit inscrire son vote.
A la reprise de la sance, S. R. l'Archimandrite Melchisedech d-
pose sur le bureau la proposition suivante, signe par tous les d-
puts du clerg:
Le clerg, par devoir canonique et podr la tranquillit de sa
conscience, dsire que la rdaction du 5.-me point soit ainsi con-
gue: La religion dominante en Roumauie est la religion orthodoxe
(Ante te. Documente. VI. 1.) 39

www.dacoromanica.ro
 610

Ng. 1980. d'Orient. Vexercice des cultes des autres religions reconnues est
Pr9q.-verb. 1/. libre, mais avec la restriction prvue par les Capitulations et sans
1857
25 Octobre.
gull soit port atteinte i la religion du pays.
Il propose done et demande que cette sienne opinion soit in-
scrite dans le procs-verbal par le bureau de l'Assemble ad-hoc et
communique A la Commission internationale de Bucarest.
Plusieurs membres font observer que le projet de rsolution &ant
vot par l'Assemble, aucun amendement ni proposition contre ce
projet ne sauraient tre mis en discussion; qu'en outre, cette propo-
sition est identique a celle dj faite par Mr. Fltu, laquelle a t
repousse. En ce qui concern son insertion dans le procs-verbal,
le Vice Prsident lit. l'art 103 du Rglement de l'Assemble, qui rsout
affirrnativement la question.
La discussion sur ce point tant close, on procde au vote, con-
formment a l'art. 50 du Rglement de l'Assemble, sur la conclusion
suivante :
Considrant- que le prcepte du Sauveur d'aimer son prochain
comme soi-mme renferme implicitement le principe de la tolrance ;
Considrant que la tolrance est insparable de la civilisation
chrtienne et qu'elle resserre les liens de fraternisation entre les peuples;
Considrant que la libert des cultes est un principe admis et
pratiqu dans toutes les Etats civiliss, qui ne se sont rserv que
le droit d'en surveiller l'exercice;
Considrant que ce grand principe a toujours t appliqu et
conserv dans les Principauts roumaines elles-mmes, ofi tous les
cultes reconnus par le Gouvernement ont joui d'un libre exercice,
sans autre restriction que celle contenue dans les Capitulations (art.
6 du Trait de 1511 pass entre le Sultan Bajazet II et le Prince
Bogdan, et art. 9 de celui conclu entre Mohamed IIet Vlad V en 1460);
Considrant que notre religion et notre langue ont t le pal-
ladium de notra nationalit ;
L'Assemble ad-hoc de la Moldavie met le vceu que l'organi-
sation future ait pour base le principe suivant :
La religion dominante en Roumanie est la religion orthodoxe
d'Orient. L'exercice des clines des autres religions reconnues sera
libre, sauf la restriction prvue par les Capitulations.
Soixante membres votent pour ce projet de rsolution et nom-
mment : MM. D. Miclescu, D. Cozadini, J. Docan, Et. Galin, A. Jiean,
T. Pavel, C. Bdril, B. Mlinescu, D. Blan, M. Koglniceanu, Dr.
Varnav, A. Botez-Forscu, N. Canano, S. Stanciu, S. Canano, G.
Vrnav, D. Grigoriu, M. Jora, C. Ostachi, D. Gheorghiadi, G. Sturdza.

www.dacoromanica.ro
 611

C. Sturdza, Jean LevArdg, Gr. Varnav, Jean a Babel, Jean Roatg, No. 1980.
Sturdza, A. Teriachiu, J. Chrisanti, B. Balai, L. Catargi, J. Fotea, Proc.-verb.11.
1857
G. Varnav, R. Saya, A. Cuza, Gr. Soutzo, Em. Costachi, B. Stan, 25
N. N. Carp, J. Olariul, S. Miclescu, C. Sturdza (Vaslui), D. Ghidionescu,
N. Catargi, N. Iamandi, N. Bosie, P. Croitoru,. D. Romov, L. Galliarcli,
Stiun, J. J. Cantacuzne, Gr. Costachi, J. Roca, T. Sacalof, A.
Panu, D. Rallet, P. Maurojny, C. Rolla, C. Hurmuzaki, C. Negri.
Aucun membre n'a vote contre.
Treize membres se sont abstenus, dont dix, et nommment
S. Em. l'EvAque-lieutenant de Roman Nectarius Hermeziu, S. Em. le
Lieutenant d'EvAgue de Hui Gnadius Sendrea, S. Em. Philarte
Scriban, gumne du monastre de Socola, S. Em. Calinic Miclescu, gu-
mne du monastre de Slatina, Sa Rv. l'Archimandrite Nophyte
Scriban, Sa Rev. l'Archimandrite Melchisedech, S. S. l'conome Matcn
MM. le Dr. Fatu, C. Mortun, ainsi que S. Em. le Mtropolitain, par
la raison que, bien qu'ils soient pour le principe de la libert des
cultes, ils dsirent que l'on ajoute les mots : sans porter atteinte a la
religion dominante ; trois membres, MM. C. Rosseti, D. Cracti, P.
Brhescu, par la raison qu'ils sent pour la libert des cultes sans nulle
restriction.
Mr. le Dr. Costin tait absent au moment du vote.
Mr. M. Kogedniceanu dit qu'il regrette que quelques membres
se soient abstenus de voter; que selon la rgle suivie par toute
Assemble, la discussion doit aboutir A. l'expression de deux opi-
nions, l'une pour, l'autre contre ; que c'est la raison pour laquelle,
conformment au Rglement, on vote d'abord sur les sous-amen-
dements, puis sur les amendements et enfin sur l'ensemble de la
proposition; que l'abstention ne peut amener que des rsultats fcheux,
tel que celui de crer plusieurs minorits et pas de majorit, tan-
dis que le but de nos discussions doit Atre d'obtenir pour rsul-
tat une rsolution de l'Assemble ; que c'est pour quoi chacun de
nous doit sacrifier une partie de ses opinions individuelles, puisque
de cette manire seulement il est possible d'obtenir la majorit dans
l'Assemble; qu'en consquence, il demande que l'abstention d'aujour-
d'hui n'ait pas l'autorit d'un prcdent A suivre.
Le Prsident clclare, conformment A l'art. 79 du Rglement,
que la rsolution ci-dessus est adopte.
S. Em. le Mtropolitain, se trouvant fatigu, propose A l'Assem-
ble la leve de la sance. Plusieurs membres en demandent la con-
tinuation par la raison que l'heure permet d'puiser l'ordre du jour.

www.dacoromanica.ro
 612

No. 1980. En consquence Son Eminence se retire et la sance continue sous

Proc.-verb.11. la prsidence de Mr. le Vice-Prsident C. Negri.
1857
Mr. P. Maurojny lit, sur le 4-me point, concernant l'organisation
25 Octobre.
de la force arme nationale au point de vue du systme dfensif des
Principauts, le rapport de la 1 re commission charge du dvelop-
pement des 6 premiers points de la srie de questions d'intrt g-
nral:
La commission a l'honneur de soumettre A l'honorable Assem-
ble le projet de rsolution suivant, sur la question relative A l'or-
ganisation de la force arme nationale en vue du systme dfensif
tablir dans les Principauts:
Considrant que l'art. 26 du Trait de Paris porte que: il y
aura dans les Principauts une force arme nationale, organise dans
le but de maintenir la silret de rintrieur et d'assurer celle des
frontires;
Considrant que cet article assure aux Principauts leur antique
droit d'avoir une force arme nationale et que, par consquent, la
paix, la prosprit, Pavenir mme de ces pays sont intresss A ce
que cette question soit bien dfinie et fixe, A ce que les Principauts
constituent un territoire neutre, conformment A l'esprit du Trait du
30 Mars, et ce que leur arme ne soit employe qu'A la dfense
du territoire et la sret intrieure ;
Considrant que, parmi les vceux admis par PAssemble dans
sa 7-me sance, se trouve celui de la neutralit du territoire des
Principauts, vceu bas sur la conviction de l'Assemble que les
Puissances, qui ont gnreusement pris les Principauts roumaines
sous leur puissante protection, leur garantiront aussi ce droit, duquel
clpend surtout leur avenir;
Considrant que le systme de dfense doit tre tabli princi-
palement en vue de cette neutralit, que nous demandons ;
Que les Principauts ne prtendent ni ne sauraient prtendre
avoir une arme envahissante, une arme qui leur donnerait une appa-
rence de Puissance agressive, et que tout ce qu'elles dsirent c'est une
organisation destine leur conserver et b. leur assurer une existence
pacifique;
Considrant que la ralisation de ce vceu demande que Porga-
nisation de notre force arme soit comprte sous tous les rapports;
Considrant qu'une des premires conditions de dfense d'un pays
contre les agressions du dehors, principalement quand ce pays ne
dispose pas d'une arme nombreuse, c'est la construction de forteresses;
Que le droit pour les Principauts d'lever en toute libert et

www.dacoromanica.ro
 613

en nombre suffisant, sur les points stratgiques les plus importants, No. 1980.
des forteresses dfensives et dont la garde appartienne en tout temps Proc.-verb.11.
1857
A la seule arme nationale, dcoule naturellement du droit 6. elles 25 Octobre.
garanti par le Trait de Paris (art. 26);
Considrant que l'organisation de Parme doit s'effectuer de ma-
nire A mettre les Principauts-Unies en &tat de prsenter, dans le
cas d'invasion, une force suffisante pour arrker, momentanment du
moins, une arme agressive, sans qu'il en rsulte toutefois de sur-
charge pour la population et le trsor, par le maintien sur pied de
guerre, en temps de paix, d'un effectif arm disproportionn avec les
ressources du pays;
Considrant que Particle 26 du Trait de Paris porte en outrc:
qu'aucune entrave ne pourra kre apporte aux mesures extraordi
mires de dfense, que, d'accord avec la Sublime Porte, elles seraient
appeles a prendre pour repousser toute agression trangre, et que
par consquent, cet article n'a en vue que les invasions ventuelles
du territoire des Principauts;
Considrant enfin que les Principauts jouissent aujourd'hui m'me
du droit d'avoir une force arme nationale;
En vertu de l'art. 26 du Trait6 de Paris;
En vertu du droit que les Principauts exercent mme aujourd'hui;
L'Assemble ad-hoc de Moldavie met le vceu que, pour l'or-
ganisation future, servent de base les principes suivants:
Organisation de la force arme nationale en vue d'un systme
dfensif du territoire des Principauts-Unies.
Reconnaissance du droit des Principauts d'lever des forteres-
ses de dfense. 22 Octobre 1857.
(Signs) L. Catargi, Em. Cost a chi, P. Ma uroj ny, A. Panu,
D. Rallet, B. Sturdza, C. H urmuzaki.
Mr. le Vice-Prsident donne lecture d'un amendement sign par
Mr. B. Mlinescu et par MM. M. KogAlniceanu, N. Iamandi, N. Ca-
targi, D. Cozadini :
Le soussign propose que, dans le projet de rsolution concer-
n' ant l'organisation de la force arme, soit intercal le considrant
suivant :
Considrant que la position gographique des Principauts
exige que l'organisation de la force arme nationale soit absolument
combine d'aprs un systme de dfense commun aux Principauts.
Qu' la place du vceu exprim au premier point, soit sub-
stitue la rdaction suivante :

www.dacoromanica.ro
 614

No. 1980. La force arme nationale sera organise en vue de la neutralit

Proo,verb.11.
et du systme dfensif des Principauts-Unies, afin qu'en cas d'in-
1857
25 Odobre.
vasion elles puissent facilement prsenter une resistance ;
Et qu' la suite du deuxime point il en soit ajout un troi-
sime ainsi concu :
En aucun cas et en aucune poque ces forteresses ne pourront
tre occupes que par des troupes de l'arme nationale des Prin-
cipauts.
Le 25 Octobre 1857.
(Sign) B. MAlinescu.
Nous appuyons cet amendement: KogAlniceanu, Coza di n i ,
Colonel lamandi, N. Ca-
t arg
Mr. P. .Maurojny, comme membre de la commission, dclare que
les propositions de Mr. Mlinescu tant comprises dans les consid-
rants du raport de la commission, elle ne s'oppose pas A l'adoption
de l'amendement.
Mr. M. Kogdlniceanu remercie la commission d'avoir accept l'amen-
dement, d'autant plus qu'il est d'opinion que l'on ne mettra dans l'acte
final du Congrs que les principes exprims par l'Assemble sans les
considrants qui les prcdent. oToutes les fois, continue l'orateur,
qu'un acte qui nous menace d'un danger nous est signal, notre
devoir est de tcher de nous en prserver. Le protocolo des Con-
frences de Constantinople du 11 Fvrier 1856 est publi. L'article
X dit La Sublime Porte pourra en temps de guerre faire occuper
par des troupes ottomanes les forteresses qui auront t 'Ades ses
frais exclusifs. Le prsent point rclame une grande attention de
la part de l'Assemble, car selon nos droits, la Sublime Porte ne peut
ni btir des forteresses sur notre sol, ni les faire occuper par des
troupes turques.
L'Assemble, consulte, adopte, par assis et lev, l'amendement
de Mr. Mlinescu.
Mr. le Vice-Prsident donne ensuite lecture d'un amendement de
Mr. D. Grigoriu, appuy par MM. Koglniceanu, C. Mortun, B.
Mlinescu, Dr. C. Varnav:
J'ai l'honneur de proposer au Divan de transformer en article
le considrant de la commission relatif l'emploi de l'arme des
Principauts uniquement la dfense de leur territoire ; par cons.

www.dacoromanica.ro
 615

quent je crois qu'il serait bien que l'art. suivant fut inscrit et vot No. 1980.
comme vceu du pays: Proo.-verb.11.
1857
En aucun cas les Principauts ne pourront tre requises que pour 25 Ootobi.e.
la clfense de leur territoire.
(Sign) D. Grig or i u.
Nous appuyons l'amendement : M o un, K o g A' lnic ea n u, M A-
linescu, Dr. Varnav.
L'Assemble adopte cet amendement par assis et lev.
La discussion tant puise, on procde au vote, conformment
a l'article 50 du Rglement, sur la conclusion suivante :
Considrant que l'article 26 du Trait de Paris porte qu'il y
aura dans les Principauts une force arme nationale, organise dans
le but de maintenir la silret de l'intrieur et d'assurer celle des fron-
tires
Considrant que par cet article on assure aux Principauts leur
ancien droit d'avoir une force arme nationale, et que par consquent
la paix, la prosprit et mme l'avenir des Principauts sont int-
resss A ce que cette question soit bien dfinie et prcise;
Que les Principauts constituent un territoire nutre, conform&
ment a l'esprit du Trait du 30 Mars, et que leur arme ne doit
tre employe qu' la dfense de leur territoire et A, la saret de
Pintrieur ;
Considrant qu'au nombre des vceux exprims par l'Assemble
dans sa septime sance est comprise la neutralisation du territoire
des Principauts ; que ce vceu est bas sur la conviction de l'ASsem-
ble que les Puissances, dont la gnrosit a pris les Principauts
roumaines sous leur puissante gide, sauront aussi leur garantir ce
principe, dont dpend en grande partie leur avenir ;
Considrant que le systme de dfense doit "etre tabli principa-
lement en vue de la neutralit, que nous demandons ;
Considrant enfin que les Principauts ne prtendent ni ne sau-
raient prtendre avoir une arme envahissante, une arme qui leur
donnerait l'apparence de Puissance agressive, et que tout ce qu'elles
dsirent c'est une organisation destine A. leur conserver et b. leur
assurer une existence pacifique;
Considrant que la ralisation de ce voeu demande que l'orga-
nisation de notre force arme soit complte sous tous les rapports ;
Que la position gographique demande que l'organisation de la
force arme nationale soit ncessairement combine en un systme
de dfense commun aux Principauts;

www.dacoromanica.ro
 616

No. 1980. Considrant qu'une des premires conditions de dfense d'un

Proc.-verb.11
pays contre les agressions du dehors, principalement quand ce pays
1867
26 Octobre.
ne dispose pas d'une arme nombreuse, c'est la construction de for-
teresses; .

Que le droit pour les Principauts d'lever en toute libert et

en nombre suffisant, sur les points stratgigues les plus importants,
des forteresses dfensives et dont la garde appartienne, en tout temps,
it la seule arme nationale, dcoule naturellement du droit A elles ga-
ranti par Particle 26 du Trait de Paris;
Considrarit que l'organisation de Parme doit s'effectuer de
manire A mettre les Principauts-Unies en tat de prsenter, dans
le cas d'invasion, une force suffisante pour arrter, momentanment
du moins, une arme agressive, sans qu'il en rsulte toutefois de
surcharges pour la population et le trsor, par le maintien sur pied
de guerre, en temps de paix, d'un effectif arm disproportionn aux
ressources du pays
Considrant que l'art. 26 du Trait de Paris porte en outre qu'au-
cune entrave ne pourra tre apporte aux mesures extraordinaires
de dfense que, d'accord avec la Sublime Porte, elles seraient ap-
peles A prendre pour repousser toute agression trangre, et que
par consquent, cet article n'a en vue que les invasions ventuelles
du territoire des Principauts;
Considrant enfin que les Principauts jouissent aujourd'hui mme
du droit d'avoir une force arme nationale;
En vertu de l'art. 26 du Trait de Paris;
En vertu du droit que les Principauts exercent mme aujour-
d'hui;
L'Assemble ad-hoc de Moldavie met le wen que, pour l'orga-
nisation future, servent de base les principes suivants:
Organisation de la force armee nationale en vue de la
neutralite et du systme defensif des Principautes-Unies et de
manire qu'en cas d'invasion elles puissent facilement presenter
une force suffisante.
Reconnaissance du droit des Principauts de pouvoir riger
des forteresses de defense.
En aucun cas et A aucune poque ces fortereses no pour-
ront tre occupes que par des troupes de Pam& nationale des
Principautes.
En aucun cas les troupes des Principauts no pourront lre
employees qu' la defense de leur pays.
Soixante-dix membres votent pour cette conclusion et nom-

www.dacoromanica.ro
 617

mment: L'EvAque Gnadius *endrea Tripolos, l'Evque Philarte No. 1980.

Scriban, l'Evque Calinic Miclescu, l'Archimandrite Nophyte Scriban, Proc.-verb.11.
1857
l'Archimandrite Melchisedech, l'conome D. Matcas, D. Miclescu, C. 25 Oetobre.
Sturdza, Gr. Varney, C. Bdril, A. Ftu, J. Levrd, C. Rosseti, D.
Cozadini, D. Cracti, J. a 13abei, Daniel 136lan, P. Brescu, J. Roat,
13. Sturdza, B. Mlinescu, A. Teriachiu, J. Chrisanti, M. Koglniceanu,
J. Docan, C. Ba/s, J. Olariul, Dr. Varnav, L. Catargi, G. Varnav, IsL
Catargi, N. Canano, J. Fotea, Et. Clin, A. Cuza, R. Saya, S. Canano,
*tiun, Gr. Soutzo, A. Jiean, J. Rosca, M. Costachi, L. Galliardi, A.
Botez, J. Varney, B. Stan, D. Ghidionescu, T. Sacalof, C. Morpm,
N. Carp, N. Bosie, D. Grigoriu, M. Jora, D. Miclescu, C. Sturdza
(Vaslul), P. Crofton], T. Pavel, C. Ostachi, S. Stanciu, N. Iamandi, D.
Gheorghiadi, J. Cantacuzne, Gr. Costachi, G. Sturdza, C. Rolla,
Rallet, C. Hurmuzaki, A. Panu, P. Maurojny, C. Negri. Aucun
membre n'a vot contre. Son Eminence l'Evque Nectarius Her-
meziu, le Dr. Costin et Mr. Romov taient absents au moment
du vote.
Conformment l'article 79 du Rglement, le Vice-Prsident d-
clare que l'Assemble a adopt.
Le Vice-Prsident, sur l'avis de l'Assemble, lve la sance et
annonce que l'Assemble se runira le mardi, 29 Octobre.

19. Procs-verbal No. 12. Sance du 29 Octobre 1857.

Aujourd'hui, la douzime sance s'ouvre sous la prsidence de No. 1980.
Son Eminence le Mtropolitain A dix heures et demie du matin. Proc.-verb.12.
1857
Mr. C. Hurmuzaki lit l'appel nomminal, auquel rpondent soi- 29 Octobre.
xante-sept membres; sept sont absents, dont quatre par cong et
nommment: MM. G. Vrnav, B. Zacharia, Cyrille Ciocarlie, Georges
lije; et trois: MM. A. Botez-Forscu, A. Bals, Sandu Miclescu, dont
l'absence n'est pas motive.
Mr. M. Koglniceanu demande la parole pour une question de Rh-
glement, et dit cque le ton de modration et de conciliation qui rgne
dans la rclaction des procs-verbaux du bureau, publis dans le
Bulletin de l'Assemble, est la plus grande preuve du dsir de cette
Assemble de tranquilliser et non de troubler les esprits; que cepen-
dent il vient de recevoir aujouid'hui une dpche tlgraphique de
13"rlad, annongant que le Gouvernement a donn l'ordre de ressaisir
les Bulletins de l'Assemble 4j distribus; il prie en consquence
le bureau de demander au Gouvernement des explications sur ce qui

www.dacoromanica.ro
 618

No. 1980. peut avoir motiv ces mesures et si c'est en consquence d'ordres
Proc.-verb. 12 tnans de lui que ce fait aurait eu lieu.
1857
29 Octobre. Son Eminence donne b. l'Assemble l'assurance qu'Elle en infor-
mera qui de droit, mais qu'Elle ne voit l rien qui soit de nature it
interrompre la publication des Bulletins, dont le but exclusif est d'in-
former le pays des travaux de l'Assemble.
Mr. A. Panu donne lecture du procs verbal de la sance du
28 Octobre, contre lequel rclament:
Mr. Gr. Ba4, qui demande A tre inscrit comme malade au pro-
cs verbal, disant avoir prvenu Son Eminence. Cette modification
est adopte.
Mr. C. Mortun, qui dclare s'tre abstenu de voter dans la ques-
tion de la libert des cultes, parce qu'il a appuy l'amendement de
Mr. D. Cracti. Cette modification est galement adopte.
S. R. l'Archimandrite Mophyte Scriban, qui soutient n'avoir parl
sur les points V et VI que pour expliquer a l'Assemble la diver-
gence d'opinion qui existe entre lu et la commission, consquemment
pour une question exclusivement personnelle, et qu'il n'a done pu
tre rappel A la question par le Prsident.
Mr. M. Koglniceanu rplique que l'on ne parle que pour s'ex-
pliquer, mais qu'on ne doit parler que sur les questions A l'ordre du
jour, et que lorsqu'un orateur est hors de la question, l'Assemble a
le droit de l'y faire rappeler.
Mr. A. Panu dclare que Sa Rvrence a parl sur le VI-me
point et qu'elle n'tait pas dans la question, puisque c'tait du V-me
point qu'il s'agissait; que Sa Rvrence tait donc bien hors de la
question; qu'elle l'a reconnu elle-mme, en passant sous silence deux
pages de son cliscours.
Sa Rvrence le Pre Scriban rpond que cela n'est pas vrai.
Mr. A. Pana rplique que tout pntr qu'il soit du dsir de
remplir son devoir et de respecter le bon ordre, il ne peut cependant
pas laisser sans les relever les paroles du Rvrend Pre qui, comme
membre du clerg, est tenu plus que tout autre 6, donner l'exemple
de la modration et de la concorde, et qu'il en appelle A l'Assem-
ble du dmenti et de l'inconvenance de langage de Sa Rvrence
son gard.
Mr. M. KoOlniceanu appuie los paroles de Mr. Panu et ajoute que
les paroles du Rvrend Pre Scriban sont un manque d'gards a
toute l'Assemble, plus encore qu' Mr. Panu; que ressentant indivi-
duellement l'offense, il demande formellement, en vertu de l'art. 46
du Rglement de PAssemble, le rappel A l'ordre du Pre Seriban.

www.dacoromanica.ro
 619

Mr. D. Grigoriu fait observer que S. R. ne mritait pas une L.& No. 1980.
primande aussi svre, sa rclamation ne portant que sur une recti- Proo.-verb.11.
1857
fication au procs-verbal. 29 Octobre.
Mr. C. Hurmuzaki ne croit pas que le Pre Scriban ait eu l'inten-
tion de blesser le bureau; il pense que son observation n'a eu pour
but que de rectifier une assertion et d'tablir que c'est non pas deux
pages de son discours qu'il a omis de lire, mais seulement quel-
ques lignes.
L'Assemble, consulte sur cet incident, maintient et adopte le
procs-verbal.
Mr. M. Koglniceanu demande la parole pour une question de R.&
glement concernant les dputs absents. Il lit les art. 117, 118 et
119, les compare aux dispositions du Rglement Organique sur le
mme objet, qu'il trouve bien moins indulgentes. En consquence il
soutient que le dput connu, reconnu comme tel, ne s'appartient pas,
mais appartient A ses mandants, et qu'il ne peut s'affranchir de
raccomplissement de ses devoirs que pour des causes plausibles ;
que rabsence de Mr. Alex. Rai A plusieurs sances conscutives
rend applicable a son gard l'art 119 du Rglement.
Le Prsident dclare qu'il est vrai que Mr. A. Bal n'a pas as-
sist aux 8-rne et 9.me sances, mais qu' la 10-me il l'a prvenu
qu'une indisposition rempchait de prendre part aux dlibrations de
l'Assemble, que par consquent ses absences ne pouvaient compter
que de la 11-me sance. Son absence a la prochaine sance ren-
drait alors seulement applicable A son gard l'article du Rglement.
Mr. M. Kogillniceanu replique que les paroles de Son Eminence font
loi pour tous les dputs ; mais qu'il n'est pas fait mention dans les
procs-verbaux prcdents de l'avis adress par Mr. Alex. Balq. Mr.
Koaniceanu demande done qu'il en soit donn lecture l'Assem-
ble.
Mr. C. Hurmuzaki donne lecture d'une proposition de Mr. G.
Sturdza, appuye par cinq autres membres. Plusieurs dputs font in-
stantanment observer que le Rglement exige que toute proposition
soit affiche avant d'tre lue et discute (les art. 60, 61, 62, 63). Sur
ce, on passe A. l'ordre du jour.
Mr. B. M4linescu, au nom de la 2-6me commission charge du
dveloppement de la srie de questions d'intrt gnral, lit le rap-
port sur la question de l'galit6 devant la loi, Paccessibilit de tous
les Romnains A toutes les fonctions de l'Etat, l'tablissement qui-
table et gnral des contributions, la soumission de tous a la
conscription militaire:

www.dacoromanica.ro
 620

No. 1980. La seconde commission, charge du dvelopement des six der-

Proc.-verb.12. fliers
points de la srie de questions d'intrt gnral prise ene on-
1857
29 Octobre.
sidration par l'Assemble, ayant arrt un projet de conclusion
concernant le septime point, a Phonneur de le soumettre l'Assem-
ble par l'organe de son rapporteur, Mr. le Major B. MAlinescu :

Projet de conclusion.
Considrant que les lois sont l'me d'un Etat, que la vie, la
force et le progrs des nations dpendent des principes qui prsi-
dent A. leur confection ;
Considrant que la faiblesse et la dcadence actuelles du pays
proviennent aussi en partie de la dsutude de quelques-uns des
anciens usages et institutions, qui ont t, durant des sicles entiers,
le soutien de la grandeur de la nation;
Que, par la suite, certaines exceptions et faveurs tolres au
profit de quelques classes sont devenues avec le temps une source
d'infractions aux lois et d'abus incessants dans toutes les branches
de l'administration du pays ;
Que le seul moyen de remdier aux plaies actuelles du pays
est l'institution d'une lgislation sage, qui combinerait les anciens nsa-
ges avec les besoins prsents et les exigences du sicle ;
Considrant que le respect des lois est la premire condition de
leur dure;
Qu'une loi a plus d'autorit lorsque, sortie du sein de la nation,
elle a pour tous une gale mesure, consacrant tous sans distinction
les mmes droits et les mmes devoirs ;
Considrant que le premier des droits pour chacun dans la so-
cit est la libert, le libre usage de ses facults, de son activit, aussi
bien que de sa fortune ;
Que la justice exige que ces droits soient galement assurs
tous, c. A. d. de fagon que tous soient gaux devant la loi ;
Considrant que le devoir le plus sacr pour chacun est de
contribuer l'entretien de l'Etat;
Que d'aprs les anciens usages nul n'tait exempt d'aucune
obligation envers d'Etat;
-Qu'en 1737, pour la premire fois seulement, la bdiarie a t
exempte des impts et autres charges envers le trsor, par chry-
sobulle de Prince Maurocordato ;
Que, dans la suite, les charges de l'Etat pesant principalement

www.dacoromanica.ro
 621

sur quelques classes, sont devenues onreuses pour elles et que les No. 1980.
impts sont mme insuffisants A couvrir les besoins du pays ; Proc.-verb.12.
1867
Considrant que de l'tablissement et de la rpartition justes et
29 Octobre.
proportionns des contributions dpend, non seulement la prosprit
matrielle d'un pays, mais mme en partie sa proSprit morale et
intellectuelle;
Qu'il est juste que, comme l'Etat garantit A, tous quitablement
les avantages et les profits, tous aussi, sans exception, soient soumis
aux contributions, en proportion de leur fortune ;
Considrant que la conscription militaire n'est autre que l'impt
du sang;
Considrant que le pays, avant la perte de sa force arme, comptait
autant de soldats que de citoyens pour la dfense du territoire ;
Que comme l'arme a pour mission la garde de la commune
patrie, tous sont tenus galement et sans distinction de se sou-
mettre 6. la conscription militaire;
Considrant en outre que l'efficacit des lois dpend de leur
stricte excution;
Que les hommes chargs de leur application doivent 'km probes,
actifs et dous de connaissances spciales pour chaque fonction;
Que plus grand sera le nombre des hommes ayant droit d'oc-
cuper des fonctions, plus grande sera pour le Gouvernement la fa-
cilit de trouver des fonctionnaires capables;
Que comme chacun se doit au service de l'Etat dans la mesure
de ses facults, chacun aussi doit pouvoir arriver 6, toutes les fonc-
tions publiques;
Considrant enfin l'tat de faiblesse o A t amen le pays
par des circonstances de pression intrieure et extrieure, qui ont
touff au sein de la nation tout germe d'amlioration;
Qu'il n'y a qu'une lgislation sage et juste qui soit capable de con-
centrer tous les intrks individuels, toutes les forces, pour ne former plus
qu'un seul corps et une seule 'Arne, et qu'ainsi seulement la nation
pourra marcher dans la voie du progrs et se rendre digne de la
bienveillance des Puissances -europennes, qui ont garanti son exis-
tence ;
L'Assemble dsire que soient adopts comme bases de la fu-
ture rorganisation les principes fondamentaux suivants :
Egalit de tous les Roumains devant la loi.
Etablissement quitable et gnral des contributions, en pro-
portion de la fortune de chacun sans distinction.

www.dacoromanica.ro
 622

No. 1980. Soumission de tous A, la conscription militaire.

Proc.-verb. 12. Accessibilit pour tous les Roumains de toutes les fonctions de
1857
29 0 ctobre.
l'Etat.
(Signs) M. KogAlniceanu; B. MAlinescu, C. Rolla, D. Mi-
clescu, J. Fotea, D. Cozadini, J. Chrisanti.
Mr. B. Meilinescu demande la parole et lit un discours qui contient
en substance que la force et la grandeur d'un peuple dpendent de
lois quitables; que c'est ce qui a fait la force de nos aYeux ; que le
mal actuel du pays, mal devenu gnral, provient de la violation
des lois ; que cette plaie est tellement profonde, que la loi a perdu
toute force et toute autorit ; que l'galit devant la loi est un prin-
cipe adopt par toutes les nations civilises, un principe d'ternelle
justice; qu'il en est de mme de la contribution de chacun aux d-
penses de l'Etat, car lorsque tous contribueront, tous seront inter-
resss A ce que les deniers publics soient employs au profit de
l'Etat, c. A. d. de chacun; que la dfense du pays est, par les mmes
raisons, un devoir pour tous. En adoptant les principes proposs
par la commission, nous vivifions, continue l'orateur, le nouvel Etat,
nous l'appuyons sur des principes grands et justes.

Discours de Mr. B. MAlinescu.

Messieurs, en ouvrant l'histoire d'un peuple, en rflchissant
quelque peu A la vie des nations, on se eonvainc que leur grandeur
dpend de la sagesse des lois et de leur stricte excution. CM vous
trouverez des lois justes et respectes, 1A, aussi vous trouverez un
pays puissant et heureux; o vous ne rencontrerez que faiblesse et
souffrances, vous ne verrez non plus que relAchement, abandon et
mpris des lois.
S'il n'en tait pas ainsi, comment nombre de petits Etats se trou-
veraient-ils plus puissants et plus vitaux que certains grands Empires!
((Si nous n'avions pas eu dans les temps passs de bonnes mceurs
et de solides institutions, comment auraient pu faire nos anctres
pour dfendre le pays contre les agressions de plusieurs Etats, beau-
conp plus puissants que n'tait le nare ?
((Si nous avions conserv nos mceurs et redress nos lois selon
les besoins et les exigences des temps, serions-nous dans la position
o nous sommes? Non assurment.
Mais d'o vient le mal, qui afflige aujourd'hui le pays? Beaucoup
de citoyens honorables, fonctionnaires de l'Etat, se sont efforcs d'en

www.dacoromanica.ro
 623

cicatriser les plaies, et malgr cela le mal est toujours M. Qu'on de- No. 1980.
mande aux prtres comment vont les affaires ? Mal, vous rpondront-ils. Proc.-verb.12.
1867
Qu'on adresse la mme question aux ngociants, aux villageois, aux 29 Octobre.
petits propritaires, vous obtiendrez de tous la mame rponse. Le
boyard lui-mme ne nie pas que l'tat de choses ne laisse beaucoup
a dsirer dans le pays. Il faut donc que le mal soit gnral, puisque
personne n'est satisfait. Mais quel est l'ennemi commun, le mal dont
nous souffrons tous? Le mal gnral, la plaie de laquelle souffre le
pays, c'est le mpris clans lequel sont tombes les lois. A la suite
du premier Prince phanariote s'introduisit chez nous un nouvel hte,
le favoritisme, ce qui en roumain signifie mpris des lois ou abus!
Ainsi, Messieurs, tout passe-droit, faveurs, exceptions, privilges,
ou graces, sont une brache faite aux lois au profit du puissant du
jour, brche qui s'largit continuellement par la foule des nouveaux
passagers et qui enfin devient si grande qu'il est impossible a ceux
chargs de dfendre les lois d'en empcher rentre.
Les abus sont la plaie du pays, tous les voient et les connais-
sent et tous crient contre eux, tous sont sans force pour les empcher.
Le pouvoir a depuis quelque temps pass de main en main avec
rapidit, sans cependant amener d'amlioration Quelle en est la cause?
Les volonts les plus fermes, les sentiments les plus patriotiques se
sont toujours briss contre les abus. L'abus ayant acquis la force
d'une seconde loi, a t plus puissant qu'eux. Combien qui, avant
d'entrer en fonctions, criaient contre les abus, criaient encore plus
haut aprs en tre sortis. Si on leur demande: Pourquoi avez-vous
commis ou laiss commettre telle ou telle illgalit? Ils rpondront
unanimement: Ne savez-vous pas connnent vont ici les choses ; j'ai
t impuissant, je n'ai pu chapper a tel ou tel. Et en vrit l'im-
puissance est complte, on ne saurait chapper aux exigences d'un
abus enracin. Mais vous, Messieurs, qui ates les dputs du pays,
vous connaissez le mal et vous pouvez protger le pays contre son
ennemi le plus terrible, Malgr mame que cette Assemble ne soit
pas une Assemble lgislative, malgr que son pouvoir n'aille pas au-
dela de l'expression de vceux, pourtant ses vceux serviront de base
h. cette future Assemble qui aura mission de faire les nouvelles lois.
Tels seront les vceux et les principes que vous mettrez, telles se-
rout les lois de l'avenir.
Hatons-nous donc de draciner les abus; posons des principes
justes, pour qu'en toute circonstance ils trouvent l'appui de la loi.
Quand la loi sera plus puissante que tous ceux qui voudraient l'en-
freindre, vous ne verrez plus de masque de vertu; quand elle sera

www.dacoromanica.ro
 624

No. 1980. gale pour tout le monde, alors seulement l'on pourra garantir a
Proo.-verb.12. tous stlret et justice. Autrement il n'y a qu'abus ou anarchie, con-
1857
squemment qu'injustice. Convaincues de cette vrit, toutes les na-
29 Octobre.
tions civilises ou celles qui ont march dans la voie de la civilisation
ont admis comme principe fondamental de leur lgislation l' ga lit
de tous devant la loi.
De ce principe d'ternelle justice dcoulent tous les droits et les
devoirs de chacun dans la socit ; chaque citoyen tant individuel-
lement plus faible que la foule, a besoin de la protection des lois
pour garantir ses droits, et la loi lui doit protection en toute circon-
stance. En un mot: la loi protge et sauvegarde, comme une seconde
Providence sur la terre, la socit toute entire. Done, tous sans ex-
ception doivent respect A la loi, sont tenus a tous les sacrifices
qu'exigent la dfense de la socit et le soutien de l'Etat. Qui pr-
sidrait A l'excution des lois ? Comment arriveraient toutes les am-
liorations et les sacrifices dont l'Etat a besoin? Qui le prmunirait
contre les dsordres de l'intrieur, o contre les invasions trangres,
si tous ne lui apportaient pas leur concours ? Voila pourquoi, aprs
le respect a aux lois, le plus grand devoir de chacun est de servir
son pays et de le soutenir dans ses besoins selon sa fortune, assur
que le pays rendra dix fois plus qu'il n'a regu. Un seul fait contem-
porain prouve la vrit de mes paroles.
Depuis plus de vingt ans que l'on travaille aux routes du pays,
on a employ plus de dix millions de jours de travail, ce qui lve
les dpenses approximativement au chiffre de quarante millions de
piastres, et cependant nous n'avons pas encore aujourd'hui de chaus-
se traversant le pays d'un bout A l'autre. Par d'autres mesures,
avec dix ou quinze millions de piastres, on aurait pu construire, en
cinq ou six annes, quatre routes, deux en longueur et deux en lar-
geur. Qu'a-t-on fait des vingt-cinq millions de piastres, capital de la
nation ? On les a perdus ! Et ce ne sont pas la les seules pertes, car
les propritaires, fermiers ou ngociants, ont perdu chaque anne une
somme considrable, en payant le transport de leurs marchandises
beaucoup plus cher qu'ils ne l'auraient fait, si les routes avaient t
pratiquables. Les villageois ont eu aussi des pertes A subir, car au
lieu d'un transport par des routes mauvaises, ils en auraient fait
deux sur de bonnes routes. Les autres habitants eux-mmes ont t
victimes de ce manque de routes, car ils ont d payer plus cher
leurs consommations. Tandis que des mesures efficaces, c'est-a-dire
l'tablissement d'un impt pour chemins vicinaux, auraient vit a
chacun non seulement ces pertes, mais bien des debours. C'est ce

www.dacoromanica.ro
 625

qui faisait dire A l'Empereur Napolon Ier que l'impt est une rose, No. 1980.
qui de la terra s'lve au ciel pour se rpandre de nouveau comme Proc.-verb.12.
1857
une manne bienfaisante.
29 Octobre.
Il n'y a A craindre dans l'impt que le mauvais emploi qu'on
en fait, et c'est ce qui le rend lourd aux contribuables et au pays
lui-mme. Des impts bien employs sont de l'argent pris dans une
poche et mis dans l'autre avec de bons intrts. Mais malheureu-
semen% il est rarement arriv dans ce pays aux impts de retomber
sur tous comme une manne bienfaisante.
La suppression de tels abus est, je crois, le vceu le plus ardent
de tous les membres de cette Assemblo et du pays entier, et pour
que ce dsir puisse s'accomplir, il faut que toutes les fortunes soient
soumises a un impt gal et gnral. Alors l'intrk de chacun rendra
la surveillance plus svre et le trsor du pays ne sera plus dilapid.
Il est aussi juste qu'utile au pays que tous soient assujettis 6.
la conscription militaire. Non pas que nous aspirions A devenir une
Puissance offensive, A dclarer la guerre a qui que ce soit, comme
quelques-uns font semblant de le craindre. Mais il faut que chacun
sache qu'il est tenu de dfendre son pays peut-tre, qu'avec une
arme bien organise, si peu nombreuse qu'elle soit, les voisins ne
viendront pas aussi souvent nous envahir. Ce seul avantage exemp-
tera le pays de bien de surcharges. A la vrit, plus va le monde,
plus il marche vers la paix. Dans notre sicle, les jeux olympiques
ont lieu aux expositions de Paris et de Londres, avec cette diffrence
que ce n'est pas la force physique qui est couronne, mais le tra-
vail et les dcouvertes.
Cependant, les peuples les plus avancs dans la civilisation se
trouvent parfois forcs d'abandonner leurs paisibles travaux pour our&
aux armes. Nous, petit peuple, nous devons avoir like de nous con-
stituer une force quelconque pour dfendre en temps opportun la
neutralit de notre territoire.
Messieurs, un seul mot encore:
Par les vceux mis jusqu' ce jour, vous avez pos plusieurs
des bases de l'organisation future. Voulant kre plus forts, vous avez
demand l'Union avec vos frres les Valaques. Dsirant la stabilit,
l'ordre, vous avez demand un Prince tranger hrditaire. Dsirant
enfin que la lgislation soit en rapport avec les besoins et les in-
trts de la nation entire, vous avez demand que les lois soient
faites par une Assemble gnrale. Cela ne suffif pas, vous devez aller
plus loin; vous devez donner les lments de vie au nouvel Etat
(Acto qi Documente. VI. 1.) 40

www.dacoromanica.ro
 626

No. 1980. roumain, que vous voulez rgnrer, et .cette vie vous la lui don-
Proc.-verb.12. nerez par l'adoption de grands principes pour sa reorganisation.
1857
29 Oetobre.
Le bureau donne lecture d'un amendement de Mr. le Dr. A.
Fatu, appuy par Son Eminence l'Evque Gnadius endrea Tripo-
los, l'Archimandrite Melchisedech, MM. le Dr. Costin et B. Nicolau.
Cet amendement tant relatif au 9-me point, l'Assemble en ajourne
l'examen ainsi que les dveloppements, dont son auteur avait com-
mence l'expos, au moment de la discussion sur ce point.
Vient ensuite un deuxime amendement, sign par Mr. D. Rallet
et appuy par MM. Em. Costachi, Dr. VArnav, Gr. Bal, A. Teria-
chiu, C. Rosseti, D. Gheorghiadi, Gr. Soutzo, N. Iamandi, C. Bbiddrail,
J. Docan, C. Sturdza (Vaslui), L. Catargi, Et. Cahn, A. Cuza, Gr.
Costachi, S. Canano, Alex. Jiean, B. Sturdza, l'Archimandrite Melchi-
sedech, N. Catargi, P. Maurojny, ainsi congu :
Les soussigns ont l'honneur de proposer A l'Assemble que
le projet de conclusion de la seconde commission sur le 7-me point
soit modifi comme suit :
Que les considrants 2 et 8 soient remplacs par un seul,
ains. i congu :
Considrant que le seul moyen de gurir les plaies dont souffre
aujourdlui notre pays, c'est d'tablir des lois sages, combines avec
nos anciens us et coutumes, appropris A nos besoins presents et
aux exigences du sicle.
Que l'on supprime au 5-me considrant les mots : Con-
sacrant A tous sans exception les mmes droits et les memes de-
voirs.
Qu'on supprime galement dans son entier le 6-me con-
sidrant et que du 7-me on retranche les mots : et que ces droits
soient galement assures A tous, c. it. d. que.
Que du 11-me on supprime les mots : et les impts ne
sont pas suffisants pour couvrir les besoins du pays.
s5. Que du 13-me soient supprims les mots tous les droits,
et que les mots en mesure de la facult et de la fortune soient
remplacs par ceux-ci en proportion avec la fortune.
Que le 14-me soit remplac par le suivant:
Considrant que la conscription militaire est une obligation
ayant pour but la defense du pays et la siiret de chaque citoyen.
Que le 15-me soit entirement supprim.
Que les 18-me, 19-eme et 20-me soient remplacs par
les deux suivants :
Que le seul mrite, sans nulle autre consideration ou distinc-

www.dacoromanica.ro
 627

tion, soit 6, l'avenir un titre suffisant d'admissibilit toutes les fono- No. 1980.
tions de l'Etat; Proc,verb.12.
1857
Que cette facult soit reconnue chacun. 29 .0ctobre
Que le 21-eme soit ray en entier.
Que le 22-me soit modifi de la manire suivante:
Que la nation roumaine ne peut avancer dans la voie du pro-
grs que par des lois sages et quitables.
Que le 23-me soit modifi comme il suit
Considrant enfin que les privilges de classe doivent tre
abolis;
L'Assemble dsire que l'on adopte, dans la future organisation,
comme principes fondamentaux.
Qu'au II des vceux proposs, les mots: d'aprs la fa-
cult, soient remplacs par ceux-ci: en proportion de.
Pour faciliter et l'Assemble un examen plus attentif du projet
de Mr. Rallet, la sance est suspendue pour une demi-heure.
A la reprise de la sance, l'amendement est mis en dlibra-
tion article par article.
D'abord l'amendement propose une modification aux considrants
2 et 3, remplacer par un seul considrant.
L'Assemble, consulte sur ce point, adopte cette modification
par assis et lev.
L'amendement propose qu'on efface du 5-me considrant les
mots suivants : consacrant tous sans exceUtion les mmes droits
et les mmes devoirs.
Mr. D. Grigoriu fait observer que le considrant de la com-
mission, reconnaissant le principe universel qu'une loi n'est bonne
que lorsqu'elle s'appuie sur la nation, il ne voit pas pourquoi l'on
supprimerait ce considrant.
Mr. Ent. Costachi rpond que la mission de la commission a
t de dfinir, d'expliquer les points que l'Assemble l'a charge d'-
tudier; que la commission ne s'est pas borne cela, en adoptant
au 5-me considrant un principe constitutionnel, lequel traite des
droits politiques, qui sont du domaine de la loi lectorale, car il ne
saurait tre ici question d'autre chose que de reconnaitre le prin-
cipe de l'galit devant la loi, c. A. d. l'galit civile ; que ce consi-
clrant prjuge la question des droits politiques.
Mr. M. Kogcllniceanu rplique que le but de la runion dans cette
Assemble a t d'y entrer comme classes et d'en sortir comme
nation; que ce vceu est mme exprim par l'art. 2 du Rglement;
que par consquent la commission s'est renferme dans ce qui est

www.dacoromanica.ro
 628

No. 1980. de sa comptence, car elle avait la facult de rejeter ou de modifier

Proc.-verb.12. les points qui ont t soumis A son tude. 11 ajoute qu'il ne recon-
1857
nalt pas A un dput le droit de dire que la commission ait outre-
29 Octobre.
pass sa comptence, et que l'Assemble seule peut adopter ou re-
jeter, en tout ou en partie, les travaux de la commission ; que sans
plus discuter sur l'amendement, l'galit ne saurait tre limite a
rgalit des devoirs, car on arriverait ainsi au despotisme le plus
arbitraire.
Mr. Em. Costachi insiste sur ce point que, si la commission n'a
pas voulu prjuger la question des droits politiques, son considrant
est au moins dplac, car il vise A la loi lectorale; la preuve en
est, que le principe de rgalit devant la loi a t adopt en France
en 1789 et que, malgr cela, les droits politiques n'ont t exercs,
jusqu'en 1848, que par deux cent mille citoyens.
Mr. M. Kogalniceanu dclare qu'il est loin de vouloir prjuger la
question de la loi lectorale.
L'Assemble est consulte par assis et lev. L'preuve tant d-
clare douteuse, on procde au vote par appel nominal. 45 voix
contre 28 se prononcent pour l'amendement au 5-me considrant.
Mr. M. Kogtilniceanu dclare que pour lui, il accepte tous les consi-
&rants de Pamendement de Mr. Rallet, vu qu'il n'y que le 5-rne
amendement qui touche 6, une question de principe et qu'il se r-
serve de proposer un sous-amendement, aprs la cl6ture de la dis-
cussion sur les considrants.
Par suite de la dclaration de Mr. Koaniceanu, l'Assemble, con-
sulte par assis et lev, adopte tous les considrants proposs dans
l'amendement de Mr. Rallet..
Mr. M. Kogcllniceanu donne lecture de son sous-amendement, tendant
ce que le dernier considrant de ramendement sur l'abolition des
privilges de classes prenne aussi place en tte des vceux compris
dans le projet de conclusion.
MM. Em. Costachi et Alex. Cuza, convaincus que l'insertion de
ce principe est le vceu intime et unanime de l'Assemble, croient cet
amendement inutile.
Alors toute l'Assemble se lve et proclame par acclamation l'a-
doption de ce principe.
Mr. M. Ifogeilniceanu retire son sous-amendement et dit : que la con-
scration des grands principes qui nous constituent en socit euro-
penne est une gloire pour le pays ; et que l'Assemble, en votant
l'abolition des privilges, a fait un des grands actes de la nation
roumaine.

www.dacoromanica.ro
 629

Sur ce, l'Assemble, consulte par assis et lev, adopte A Puna- No. 1980.
nimit et par acclamation l'abolition des privilges de classes et tous Proc.-verb.12.
185'7
les autres vceux compris dans le projet de la commission, avec les 29 Octobre.
modifications proposes par l'amendement de Mr. Rallet.
Ensuite Mr. le Vice-President Constantin, Negri flicite l'Assemble
sur son vote. Cette abnegation, ajoute-t-i], prouve le patriotisme
dont l'Assemble est inspire; ce vote est un acte qui sera justement
apprci par la nation, par l'Europe et par l'histoire.
Avant de procder, en vertu de l'article 50 du Rglement, A l'in-
scription des votes, la sance est suspendue, et pendant cet inter-
valle, on rdige l'acte conformment A la decision de l'Assemble.
Son Em. le Mtropolitain, se sentant fatigue, cede le fauteuil, et
la sance est reprise sous la prsidence du Vice-President.
Le bureau donne lecture de deux rclamations:
1. Celle de Mr. Romov, appuyee par MM. Lazare Galliardi, Ti-
moth& Sacalof, C. *tiun, Jean Rosca et Panclelachi Croitoru:
Considrant que les colons bulgares sont en possession de droits
exclusifs, consacrs par le Gouvernement Imperial de Russie et en
vertu desquels ils se sont tablis sur la partie de la Besgarabie au-
jourd'hui annexe A la Moldavie par le Trait de Paris ;
Considrant que d'aprs leur rglement, 179, tome XII, il leur
a t concede des terres en proprit perpetuelle A eux et leurs des-
cendants; que d'aprs le 288, ils sont tenus de payer au Gouver-
nement 22 kopeks en argent pour chaque dectine, ainsi que 24 ko-
peks en argent par an et par chaque individu ; que tous les colons
bulgares, d'aprs le 211 du mme rglement, sont exempts pour
toujours de la conscription militaire ;
Considrant que par la proclamation du Gouvernement de la
Principaut de Moldavie en date du 4 Fvrier, adresse aux colons
de le Bessarabie restitue A la Moldavie, leurs privileges et immu-
nits leur sont assures;
Considrant que les colons bulgares ont beaucoup contribue A
l'amlioration de l'agriculture; qu'ils donnent une grande impulsion
au commerce de villes du Danube par l'exportation de leurs produits,
qui font la richesse du pays ; qu'en augmentant leurs redevances et
en enlevant les bras ncessaires A l'agriculture pour les besoins du
service militaire, leur prosprit actuelle serait ruine ;
Le soussign, charg de dfendre les intrts des colons bul-
gares de la Bessarabie, se voit oblige d'appeler l'attention de l'ho-
norable Divan ad-hoc sur la ncessit d'mettre comme vccu, que
ces colons continuent A demeurer dans la mme situation que par

www.dacoromanica.ro
 630

Isfo. 1980. le pass ; qu'ils puissent jouir de tous les privilges et immunits
Proc.-verb. 12 qui ont attir leurs anctres sur une terre strile et complternent
1857
29 Octobre.
improductive pour l'Etat avant qu'ils ne vinssent s'y tablir;
Il a l'honneur de proposer en consquence que le 7-me point
des voeux soit amend comme il suit :
Egalit devant la loi, accessibilit de tous le Roumains 6. toutes
les fonctions de l'Etat, rpartition juste et gnrale des contributions,
soummission de tous A la conscripti.in militaire, sans porter
atteinte aux immunits des colons bulgares.
2. Celle de Mr. Lazare Galliardi appuye par MM. Romov, T.
Sacalof, C. Stiun, J. Rosca, P. Croitoru:
Considrant que l'article 22 du Trait de Paris garantit aux Prin-
cipauts danubiennes tous les privilges et immunits dont elles
jouissaient antrieurement
Considrant que par la proclamation du 4 Fvrier 1857, adresse
par le Gouvernement de Moldavie mix habitants de la Bessarabie an-
nexe, promesse leur est faite par le dit Gouvernement qu'il ne sera
point touch aux droits .dont ils jouissaient sous le Gouvernement
russe et que tous leurs privilges seraient respect& ;
Considerant que, depuis la cession de la Bessarabie A la Russie,
cette province entire a toujours t exempte de la conscription
militaire ;
Considrant que cette exemption a pour but conomique de peu-
pler un pays, qui tait demeur dsert par suite des guerres et in-
vasions;
Considrant que, depuis l'annexion de cette partie de la Bessa-
rabie A la Moldavie, la population a diminu par l'migration des
indignes dans les provinces russes ;
Considrant qu'il est rsult de cette migration de grandes per-
tes pour le commerce, A cause des obstacles provenant des fronti-
res et des douanes dont est environn le territoire annex;
Consiclrant que ce pays, en passant d'un Gouvernement A un
autre, a prouv des pertes sensibles, par l'introduction de nouveaux
monopoles; que quelques-uns de ces monopoles sont tout-A-fait incon-
nus et nuisibles aux villes de la Bessarabie, qui constituent le tiers-
tat de la population ; que les circonstances prsentes en Moldavie
doivent amener l'affermissement et non l'affaiblissement de cette par-
tie de sa population;
Considrant que le Tiers-tat en Bessarabie a beaucoup contribu
6. l'amlioration de l'agriculture et A l'extension du commerce, par

www.dacoromanica.ro
 631

l'exportation de ses produits, et qu'il constitue par cela mme la ri- No. 1980.
chesse du pays; Proc.-verb 12.
1857
Considrant qu'en imposant aux habitants des contributions plus
29 Octobre.
lourdes que celles gulls payaient sous le Gouvernement russe; que
si on enlevait pour le service militaire les bras ncessaires au d-
veloppement du commerce, de l'industrie et de l'agriculture qui ont
tant souffert, ses habitants seraient compltement ruins;
Le soussign, charg de clfendre les intrks des villes du dis-
trict d'Ismail, se voit oblig de proposer A l'honorable Divan ad-hoc
l'amendement suivant A Particle 7:
Egalit devant la loi pour tous les Roumains; assiette gale et gn-
rale de Pimpt, suivant la capacit et l'avoir de chacun sans distinction.
Soumission de tous A la conscription militaire, sans toutefois
porter atteinte aux droits et immunits des villes de la partie de la
Bessarabie annexe.
Accessibilit de tous les Roumains A toutes les fonctions de l'Etat.
(Sign) L. Ga Mardi.
Cet amendement est appuy par Mr. D. Romo v, T. S a c al of,
C. , ,tiun, J. Rosca, P.
Oro it or u.
Mr. D. Romeo dclare que les colonies bulgares de la partie de la
Bessarabie annexe la Moldavie, tant en possession de privilges
'6,

et surtout de celui de l'exemption de la conscription militaire, il pro-

pose que ces privilges soient reconnus par l'Assernble.
Mr. M. Kogellniceanu rplique que l'Assemble, comme Assemble
consultative, ne peut de fait ni tablir ni abolir des privilges; il
pense de plus, qu'au moment surtout oit les classes privilgies de
l'antique Moldavie abandonnent leurs privilges, rAssemble ne sau-
rait d'aucune faon se dclarer pour le maintien de certains privi-
lges exceptionnels ; que cependant les colons peuvent tre sans
inquitude pour leurs privilges, qui restent intacts et qui, A l'po-
que de la rorganisation du pays, seront pris en considration par
l'Assemble lgislative.
Mr. le Dr. Vetrnav demande la parole et dit qu'en exprimant
des vceux, on ne cre et on ne cltruit rien, et que lorgque la Rou-
manie sera constitue, l'Assemble lgislative se prononcera sur ces
privilges.
L'Assemble, consulte par assis et lev, passe a l'ordre du jour.
En consquence on procde au vote par inscription sur les con-
clusions suivantes :

www.dacoromanica.ro
 632

No. 1980. Aujourd'hui, l'an mil huit cents cinquante-sept, ce vingt-neuf

Proc.-verb.12. Octobre.
1857
Considrant que les lois sont l'me d'un Etat, que la vie, la
28 Octobre.
force, le progrs des nations dpendent des principes qui prsident A
leur confection;
Considrant que le seul moyen de remdier aux plaies actuelles
du pays est l'institution d'une lgislation sage, qui combinerait les
anciens usages avec les besoins prsents et les exigences du sicle ;
Considrant que le respect des lois est la premire condition
de leur dure ;
Qu'une loi a plus d'autorit lorsque, sortie du sein de la na-
tion, elle a pour tous une mesure gale ;
Que la justice exige que tous soient gaux devant la loi;
Considrant que le devoir le plus sacr pour chacun est de
contribuer A l'entretien de l'Etat;
Que, d'aprs les anciens usages, personne n'tait exempt
d'aucune obligation envers l'Etat; qu'en 1737, pour la premire fois
seulement, la boYarie a t exempte des impts et d'autres charges
envers le trsor, par chrysobulle du Prince Maurocordato ;
Que dans la suite, les charges de l'Etat pesant principale-
ment sur quelques classes, sont devenues onreuses pour elles ;
Considrant que de l'tablissement et de la rpartition just&
et proportionne des contributions dpend, non seulement la pros-
prit matrielle d'un pays, mais rnme en partie sa prosprit mo-
rale et intellectuelle ;
Qu'il est juste que, comme l'Etat garantit a tous quitable-
ment les avantages et les profits, tous aussi sans exception soient
soumis aux contributions en proportion de leur fortune;
Considrant que le service militaire est obligatoire pour la
garde du pays et pour la sret de tout citoyen ;
Que, comme l'arme a pour mission la garde de la com-
mune patrie, tous sont tenus galement et sans exception de se sou-
mette A la conscription militaire ;
Considrant en outre que l'efficacit des lois dpend de leur
stricte excution
Que le mrite seul, a l'exclusion de toute autre considration
ou distinction, doit a l'avenir tre un titre suffisant pour parVenir A
toutes les fonctions de l'Etat ;
Que cette aptitude doit tre reconnue a chacun ;
Que c'est uniquement par une lgislation sage et juste que
la nation roumaine peut avancer dans la voie du progrs ;

www.dacoromanica.ro
 633

17. Considrant aussi que les privilges de classes doivent&reabolis; No. 1980.
L'A.ssemble ad-hoc met le vceu que, dans la rorganis;tion future, Proc.-verb.12.
1867
les points suivants soient reconnus comme principes fondamentaux :
29 Octobre.
Les privilges de classes seront abolis dans la Roumanie.
Egalit de toutes les Roumains devant la loi.
Etablissement quitable et gnral des contributions en
proportion de la fortune de chacun sans distinction.
Soumission de tons la conscription militaire.
Accessibilit pour tons les Roumains de toutes les folic-
lions de PEtat.
Soixante-treize membres votent pour, savoir : LL. Em. les Ev-
ques Nectarius Hermeziu, Gnadius Sendrea, Philarte Scriban, Ca-
linic Miclescu, Sa Rvrence Nophyte Scriban, Sa Rvrence l'Archi-
mandrite Melchisedech, Sa Saintet l'conome D. Matcas, MM. D. Mi-
clescu, C. Bdru, Daniel Blan, Dr. A. Fatu, D. Cozadini, B. MA-
linescu, M. Koglniceanu, J. Docan, G. Massian, Dr. C. VArnav, D.
Savin, N. Canano, A. Jiean, C. Mortun, G. Vurlan, Thodore sin
Pavel, D. Grigoriu, Gr. Bals, M. Jora, C. Ostachi, D. Gheorghiadi,
G. Sturdza, C Sturdza, Gr. VArnav, J. Levril, C. Rosseti, D. Cracti,
J. a Babei, P. Brescu, B. Sturdza, Alex. Teriachiu, Jean Chrisanti,
B. Balais, C. Iacovachi, L. Catargi, J. Fotea, Rducanu Saya, A. Cuza,
Gr. Soutzo, Em. Costachi, B. Stan, Dr. Costin, N Carp, C. Sturdza
(Vaslui), J. Olariul, D. Ghidionescu, N. Catargi, N. Bosie, Pandelachi
Croitoru, N. Iamandi, Lazare Galliardi, J. Cantacuzne, Gr. Costachi,
Const. Stiun, J. Rosca, Timothe Sacalof, J. Roat, Et, GUM, S.
Stanciu, Sb. Canano, D. Rallet, C. Hurmuzaki, P. Maurojeny, A.
Panu, C. Rolla et C. Negri; aucun contre.
S'est abstenu Mr. D. Romov. Etaient absents au moment du
vote Son Eminence le Mtropolitain et MM. Gr. Pruncu et B. Nicolau.
En vertu de l'art. 79 du Rglement, Mr. le Vice-Prsident d-
clare que PAssemble a adopt.
Mr. le Vice-Prsident annonce, que par suite de la dmission de
Mr. B. Alexandri comme Clput des grands propritaires du district
de Bacti, on a procd A une nouvelle lection et que, Mr. le Hetman
Alex. Aslan s'tant prsent avec un mandat de dput lu en rem-
placement du dmissionnaire, il y a lieu de vrifier ses pouvoirs.
Mr. M. Kogalniceanu propose la nomination d'une commission A
c et effet.
Plusieurs dputs pensent que la mme commission, qui A t
charge de la vrification des pouvoirs des dputs de BacAil, pour-
rait galement remplir cette mission.

www.dacoromanica.ro
 634

No. 1980. Mr. Bosie objecte que les commissions nommes 6, l'ouverture de
Proc.-verb.12. la session pour verifier les pouvoirs des deputes ont accompli leur
1857
29 Octobre.
tche et qu'elles ont mme remis les dossiers au bureau; que par
consequent il y a ncessit de nornmer une nouvelle commission.
Le bureau donne lecture de deux proprositions:
L'une de Mr. M. Kogalniceanu, appuyee par MM. C. Mortun, C.
Rosetti, P. Brescu. D. Gheorghiadi, demandant la nomination d'une
nouvelle commission pour verifier les pouvoirs de Mr. le lietman
Alex. Aslan :
Les soussigns proposent de nommer une nouvelle commission
de 7 membres pour la verification des pouvoirs du nouN eau depute
de district de Backt pour la grande proprit, vu que la commission
charge de la verification des pow, oirs des membres de l'Assemble
n'a eu qu'une mission limite, qu'elle a dj remplie.
(Signes) M. Koglniceanu, Mortun, C. Rosseti, Brescu,
D. Gheorghiadi.
L'autre de Mr. Em. Costachi, appuyee par MM. B. Sturdza,
Gr. Costachi, C. Sturdza, G. Sturdza, Gr. Bals, tendant 6. charger
l'ancienne commission de cette verification :
Les soussigns sont d'avis qu'il n'est pas ncessaire de nommer
une nouvelle commission pour la verification des pouvoirs du nou-
veau depute du district de Bacati, mais de confier cette tche A. la
mme commission qui a vrifi les pouvoirs des autres deputes de Bacn
(Signs) B. Sturdza, G. Costachi, E m. Costa chi, C.
Sturdza, G. Sturdza, Gr. Bals.
L'Assemble, consult& par assis et lev, se prononce pour la no-
mination d'une nouvelle commission compose de 7 membres.
On proade A l'lection de la commission ; Mr. Lascar Catargi
ayant eu seul la majorit absolue de 38 voix, l'operation du ballotage
entre les autres membres est remise 6, la prochaine sance.
Mr. le Vice-President, apres avoir consult l'Assemble, leve la
sance b. 6 heures du soir et fixe la prochaine sance au jeudi, 31
Octobre.

20. Procs-verbal No. 13.Sance du 31 Octobre 1857.

No. 1980. Aujourd'hui, la treizieme sance s'ouvre 6. dix heures et un quart
du matin sous la prsidence de Mr. le Vice-President C. Negri.
Proc.-verb.13.
1857 Mr. P. Maurojny fait l'appel nominal. Soixante-et-six membres
31 Octobre.
sont presents et huit absents, savoir trois malades: S. Em. le Metro-

www.dacoromanica.ro
 635

politain et MM. C. Rolla et Alex. Bo.ls; quatre en cong, MM. J. No. 1980.
Docan, G. Varnav, Cyrille Ciocarlie, Georges lije; et un, S. Em, Proc.-verb.13-
l'Evque de Roman, dont l'absence n'est pas motive. 1857
Mr. D. Rallet lit le procs-verbal, qui est adopt par l'Assemble. 31 Oetobre.
Mr. C. Hurmuzaki donne lecture de deux lettres, l'une de M.
C. Rolla et l'autre de M. Alex. Bals, qui s'excusent de ne pouvoir
assister aux sances de l'Assemble pour raisons de sant.
Mr. M. Kogeilniceanu demande la parole et dit que la lettre motivant
l'absence de Mr. Ms est une raison insuffisante ; que par cette
observation iI ne pretend pas faire de personnalit, mais bien soule-
ver une question de principe. Le Rglement mme de l'Assemble
gnrale de 1832 statue qu'il ne suffit pas qu'un depute se dise ma-
lade, pour que, par cette affirmation, son absence soit lgimite; un
depute n'a pas la permission de laisser son district sans reprsen-
tant dans l'Assemble. Il ajoute, que si l'on acceptait comme preuve
suffisante une simple lettre, ce serait chose trs facile b. chaque de-
pute que de s'absenter mme de la capitale, en laissant une srie-
de lettres, dont l'une serait remise au President de trois en trois
seances.
Mr. Gr. Balq rplique que, puisqu'un juge est cru sur parole,
un depute dont l'tre plus encore ; qu'il est convaincu que claque
membre de l'Assemble sans exception sait soutenir et la dignit de
cette Assembie et la sienne propre ; que l'un ne saurait par conse-
quent supposer personne l'intention d'abuser.
Mr. M. Kogelln,iceanu rpond qu'il ne veut pas en venir des per-
sonnalits ; qu'il desire seulement que l'on pose 6. l'Assemble la ques-
tion de savoir, suffit qu'un depute se dise malade, pour kre
exempte de l'obligation d'assister aux sances de l'Assemble.
Mr. le Vice-President declare qu'en temps opportun, il consultera
l'Assemble sur cet incident.
On passe ensuite l'ordre du jour. Le Vice-President annonce
que le scrutin ouvert pour la formation de la commission charge
de verifier les pouvoirs de Mr. le Hetinan Alex. Aslan n'a donne la
majorit absolue qu' un sedl membre; que par suite les 12 autres
membres, qui n'ont eu qu'une majorit relative, doivent kre soumis
au ballottage. Ceux-ci dclarent se retirer. Quelques deputes objec-
tent que personne n'a ce droit et que le ballottage doit s'effectuer.
D'autres soutiennent que, du moment qu'il est loisible de renoncer
fain- partie d'une commission dj lue, ii doit l'tre plus forte
raison dans le cas present. L'Assemble consulte decide, par assis
et lev, qu'il y a lieu de procder une nouvelle election de six

www.dacoromanica.ro
 636

No. 1980. membres seuleMent pl.:our la dite commission, celle de Mr. L. Catargi
Proc.-verb.13. tant dfinitive.
1857
31 Octobre.
Le dpouillement du scrutin pour l'lection de ces six membres
donne le rsultat suivant: ont obtenu la majorit absolue : S. Em.
l'Ev'que Calinic Miclescu, 64 voix; MM. Em. Costachi, 64; B. Sturdza,
63; D. Mielescu, 63; A. Teriachiu, 56. MM. Gr. Bo.Is et M. Jora
n'ayant eu qu'une majorit relative, le premier de 36 voix, le se-
cond de 30, on procde au ballotage, qui donne A Mr. M. Jora 47
boules blanches et A Mr. Gr. Bals 28.
Mr. B. ilkilinescu lit ensuite le rapport de la 2-me commission
charge du dveloppement de la srie de questions d'intrt gnral
sur le 8-me point, relatif au respect du domicile et A la libert in-
dividuelle:
La deuxime commission, charge du dveloppernfmt des six der-
niers points de la srie de questions d'intrt gnral sur lesquelles
l'Assemble doit dlibrer, ayant termin son travail sur le huftime
point, vient le soumettre l'Assemble par l'organe de son rapporteur,
Mr. Basile MAlinescu:
Considrant qu' ct de la libert de conscience et d'opinion
la libert indivicluelle et le respect du domicile sont les droits les
plus sacrs de la libert personnelle ;
Considrant que le respect du domicile est consacr dans le
pays A (later de la rforme du Prince Constantin Nicolas Maurocor-
dato, en 1741;
Que plus tard, les influences ext&rieures et les frquents chan-
gements du Gouvernement ayant amen un grand relAchement dans
l'excution des lois, il s'en est suivi l'arbitraire le plus absolu;
Qu'une simple ordonnance ou un ordre verbal suffisait pour
priver chaque citoyen indistinctement de la libert individuelle et vio-
ler son domicile;
Que frquemment des personnes d'entre les premires notabi-
lits, aussi bien que d'autres, ont t rnises et tenues en tat d'ar-
restation et exiles sans enqute, sans jugement, sans mme qu'on
leur accusAt la nature du dlit A elles imput ;
Considrant que chaque membre de la socit doit trouver sous
l'gide de la loi scurit, paix et tranquillit ;
Que toute violation du droit d'autrui ou infraction aux loix
protectrices de l'ordre est prvue par la loi;
Que pour tous les cas sont institus des tribunaux et des juges,
qui connaissent des flats et appliquent les peines A chacun sans
distinction;

www.dacoromanica.ro
 637

Considrant que priver quelqu'un de sa libert individuelle, vio- No. 1980

ler son domicile hors les cas prvus par la loi, ou bien le soustraire Proc.-verb.13.
.A ses juges naturels, serait le livrer A l'arbitraire; 1857

L'Assemble met et adopte les vceux suivants pour servir de 31 Octobre,

principes fondamentaux .6. la rorganisation de la Roumanie:
Respect du domicile et de la libert individuelle.
Soumission de chacun aux seuls juges que lui donne la loi.
En aucun cas il ne pourra `tre cr des commissions ni tribu-
naux exceptionnels.
(Signs) M. K ogAlniceanu, B. M'alinescu, J. Chris anti,
D. Micles cu, J. Fotea, C. Rolla, D. Cozadini.
Mr. C. Hurmazachi demande la parole sur le rapport de la
commission et dit que les mots : libert individuelle et li-
bert per so n n ell e sont des expressions iclentiques; le 1-er du
considrant dit en d'autres termes que la lib er t p ersonnelle
constitue le droit le plus saint de la libert p er so n nel 1 e, ou
bien que la libert in dividuelle est le droit le plus sacr de la
libert in di vidue 11 e. Il propose done la modification suivante :
Considrant etc. etc. sont les droits les plus sacrs d es citoy ens.
Mr. B. Ilidlinescu dclare que la commission adhre A cette modi-
fication, par la raison que la rdaction primitive provient d'une er-
reur de copiste.
Mr. C. Hurm,uzaki rpond que cette faute n'ayant pas t corrige
dans le rapport imprim de la commission qui a t distribu, on
aurait clil en donner connaissance A, l'Assemble.
Mr. A. Pana donne lecture de l'amendement suivant:
Les soussigns ont l'honneur de proposer l'amendement suivant
au point 8 de la srie de questions labores et soumises A l'Assem-
ble par la 2-me commission.:
Qu'on supprime au 3-nne considrant les mots: p a r le s i nflu-
ences du dehors et par les changements continuels du
Go uv ernement et plus loin les mots le plus irr fl chi.
Ils demandent de mme la suppression du 5-me considrant,
vu qu'il n'est qu'une rptition du 4-me.
En outre, que des 3 points exprimant les vceux, on supprime
les deux derniers, qui touchent A la constitution de la branche judi-
ciaire et qui ne sont pas A leur place dans une crJnclusion relative
au respect du domicile et A, la libert individuelle.
Mr. P.Braescu demande la parole et dit qu'il voit que l'amende-
ment supprime les deux derniers points par lesquels la commission

www.dacoromanica.ro
 638

No. 1980. a voulu completer les vceux du point 8. II croit qu'on ne peut
Proc.-verb.13. noncer des vceux A moiti, qu'ils doivent tre complets, et que la
1857 commission a t en droit de les insrer dans son rapport.
31 Octobre.
Mr. M. Kogeilniceanu demande les noms des signataires de l'amen-
dement.
Mr. A. Panu lui rpond gull est sign par 36 membres:
MM. A. Panu, A. Botez-Forscu, Gr. Soutzo, Gr. Bals, Dr.
Varnav, C. Sturdza (Vaslui), D. Rallet, J. Pruncu, L. Catargi, N.
Carp, N. Canano, D. Ghidionescu, B. Sturdza, C. Sturdza, A. Teria-
chiu, G. Sturdza, Em. Costachi, Sb. Canano, S. Miclescu, Gr. Cos.
tachi, Dr. Costin, C. BAdArau, A. Jiean, L'E vque Calinic Miclescu,
L'Evque Gnadius Sendrea, l'Evque Philarte Scriban, l'Archim.
Neophyte Scriban, l'Archim. Me/chisedech, l'conome Matcas, N. Catargi,
Dr, FlAtu, J. Cantacuzne, N. Iamandi, A. Cuza, Gr. VArnav, M. Jora.
Mr. M. Koglniceanu dit que la majorit provient d'un vote, ou pour
mieux dire, d'une decision du Divan, decision qui n'est que le
resultat d'une discussion; il voit que j par la presentation d'un amen-
dement sign par 36 membres, c. A. d. par la majorit absolue moins
deux voix, il pourrait se produire une majorit sans discussion, ni
decision. Il pense donc tre en droit de prtendre qu'un pareil
amendement empche la libre discussion, et par suite exerce une
pression morale. A quoi bon discuter, continue l'orateur, quand 36
membres se sont dej prononcs, d'autant plus que les membres du
bureau sont du nombre des signataires.
Mr. A. Panu rplique qu'il sait trs bien que la discussion n'est A
autre fin qu' celle de s'clairer; qu'un savant a dit que du choc
de deux opinions jaillit la lumire; mais qu'il ne comprend pas
pourquoi 5, 10, 20, 30 n'auraient pas le droit de discuter, d,'adopter
une ide et d'y souscrire avant qu'elle ait t soumise A Papprcia-
tion de ceux qui y sont &rangers; il ne -volt pas non plus la cause
qui empcherait les membres du bureau de s'entendre avec d'autres
membres pour faire une proposition ou un amendement.
Mr. M. Ifogeaniceanu insiste sur les art. 20 et 23 du Rglement de
l'Assemble, qui dmontrent clairement que l'intention des deputes,
fonde en cela sur les.rglements de toute Assemble parlementaire,
a t de crer au sein du Divan une autorit impartiale, qui con-
duisit librement la discussion jusqu'au scrutin et dont les membres
ne pussent voter que les derniers; que cette autorit disparait, si le
bureau signe des amendements. 11 ajoute que cet amendement n'est
qu'une manifestation tendant A imposer A l'Assemble par le nombre
des signataires et A prjuger la majorit; qu'il ne lui reste qu'
s'incliner devant cette majorit; mais que ce serait LA un incident

www.dacoromanica.ro
 639

fcheux, car de la sorte les discussions et les conclusions n'auraient No. 1980.
plus lieu dans l'Assemble, puisqu'elles y arriveraient toutes prates. Proc.-verb.13.
1857
Mr. P. Maurojny fait observer que tous les membres du bureau 31 Octobre.
n'ont pas sign ramendement.
Mr. M. Kogefiniceanu s'excuse et retire son observation, par la raison
que, ne connaissant pas nommment les membres signataires de
l'amendement et voyant plusieurs Secrtaires se presenter A. la -tri-
bune pour le dfendre, il a pu facilement tre induit en erreur.
Mr. A. Teriaclau demande la parole pour une question de Rglement
et dit que les art. 20 et 23 sont loin de dfendre un membre du
bureau de signer un amendement, du moment que les Secrtaires
peuvent prendre part b. la discussion; qu'entre le vote et l'amende-
ment il y a une grande difference, et la preuve c'est que tout
atnendement est soumis la discussion, tandis que le vote est le
rsultat de la discussion.
Mr. M. Kogalniceanu declare s'en tenir ce qu'il vient de dire,
savoir qu'il cloit y avoir dans l'Assemble une autorit qui preside
impartialement a la discussion jusqu'au scrutin; que cette autorit
c'est le bureau; mais qu'en voyant la majorit des membres du
bureau soutenir l'amendement, les uns comme signataires, les autres
la tribune, il demande qu'est devenue cette autorit impartiale?
Qu'est devenu le bureau?
Mr. le Vice-President delare que ceux des deputes qui sont con-
traires la presentation d'un arnenclement portant plus de cinq si-
gnatures doivent deposer une proposition dans ce sens, signe de 13
membres, vu que le Rglement ne prvoit pas cette restriction.
On passe la discussion de l'amendement.
Mr. C. Hurmuzaki demande la parole et soutient la tribune le
3-me consiclrant du rapport de la commission, par la raison que
les faits y contenus sont de tristes vrits, reconnues mme par le
Trait6 de Paris, qui defend nommment toute sorte d'ingrence dans
les affaires des Principauts, et parce ne saurait oublier Phis-
toire du present et surtout le terrorisme de ranne dernire et des
mois de Mars et d'Avril de ranne courante. La relation de ces
faits n'est de nature nuire personne, alors gulls sont inscrits
dans l'acte national du . 7 Octobre ; que le pass doit nous servir
de'lecon; qu'en exprimant les vceux du pays, il faut bin aussi
donner les raisons qui nous les font exprimer; que relater aujourd'hui
les tristes circonstances qui nous font demander le respect du do-
micile etc., c'est exprimer le vceu de ne plus les voir se renouveler.
Mr. A. Panu rplique qu'il ne rpondra qu'aux objections de

www.dacoromanica.ro
 640

No. 1980. Mr. Hurmuzaki; que les autres points de l'amendement n'ayant
Proc -verb.13. pas t attaqus, ils sont implicitement approuvs; qu'il croit
1857
31 Octobre. qu'aux travaux de l'Assemble doit presider un esprit de Mo-
deration et de justice, aussi bien que clans l'expression des
veeux en faveur de notre socit ; que plus nous serons sages et
paisibles dans l'accomplissement de la mission qui nous a t con-
fie, plus le pays sera satisfait de nous, plus nous serons dignes,
plus nous imprimerons A chaque acte sorti de nos deliberations le
caractre qui convient aux actes d'une Assemble appele A traiter
des grands intrts de la nation, de son avenir et de son salut. 11
croft que toutes les expressions qui rappellent de tristes souvenirs,
des circonstances malheureuses, doivent tre cartes et que l'As-
semble doit ne puiser ses inspirations que dans les nobles senti-
ments et dans la saintet de la mission qu'a l'Assemble d'exprimer
des vceux pour la fonclation d'un heureux avenir, et nullement dans
les griefs contre un pass, dont il faut laisser l'apprciation A l'his-
toire et A la justice de Dieu. 11 declare qu'il a rpondu aux objec-
tions de Mr. Hurmuzaki et qu'il se trouvera heureux, s'il a t
aujourd'hui l'interprte des sentiments de l'Assemble sur la question
prsente.
Mr. M Kogillniceanu demande la parole et declare etre lui aussi con-
tre toute pression extrieure ou intrieure ; que c'est la raison qui
l'a fait protester contre l'abstention. Mais qu'aujourd'hui il voit une
semblable pression, et que, dans toute l'indpendance de sa consci-
ence, il soutient qu'il existe une pression morale tendant A paralyser
toute libre discussion, toute libre conclusion. Il ajoute avoir dj
deux fois rclam contre l'abstention, deux fois demand A ce que
l'Assemble dcidAt si un depute peut ou non s'abstenir; qu'elle a
refuse de prendre sa reclamation en consideration et l'a rejete ;
qu'aujourd'hui dono que la conclusion se trouve are prjuge, il
declare ne pouvoir que protester contre cette pression morale et s'ab-
stenir, et annonce qu'il tiendra la mme conduite en toute manife-
station d'une semblable pression.
Mr. Ent. Costachi replique qu'il comprendrait que Mr. Koglni-
ceanu attaquAt l'amendement propose et sou-tint l'opportunit de la
discussion prsente ; que cependant il ne le voit pas combattre l'a-
mendement ou faire aux membres signataires un reproche de leur
opinion. Il dit que les opinions des membres de l'Assemble n'ont
A subir le contrle de personne ; que non pas 36, mais 60 mem-
bres ont le droit, si cela leur convient, de signer une proposition ;
que par IA on ne prejuge nullement le rsultat dfinitif du scrutin;

www.dacoromanica.ro
 641

que dix membres, un seul meme, peuvent convaincre l'Assemble et No. 1980.
determiner son vote, si leurs arguments sont conoluants contre une Proc.-verb.13.
1857
proposition ou un amendement, ft-il sign de n'importe combien de 31 Octobre.
membres ; que le Reglement ne mettant a cela nulle restriction, tout
ce qui n'est pas dfendu, est permis ; que chacun des deputes a son
mandat et sa responsabilit envers ses lecteurs et envers le pays ;
que personne n'a le droit de contrler les opinions de l'Assemble.
Mr. A. Teriachiu ajoute que de mme que Mr. le depute de Do-
rohoi fait appel b. des precedents toutes les fois qu'ils sont favorables
A son opinion, lui de mme s'appuie sur un precedent, celui de la
premire proposition de Mr. Em. Costachi concernant le Rglement,
laquelle tait appuye par 39 membres.
Mr. M. Kogeilniceanu rpond qu'il a protest alors comme aujour-
d'hui, ainsi que le procs-verbal du 3 Octobre en fait foi. Il ajoute qu'il
tait facile de concilier Famendement avec le rapport de la commis-
sion ; mais qu'il n'est ici question que de pression morale.
Mr. le Vice-President declare itrativement qu'il n'y a qu'une pro-
position signe par 15 membres qui puisse provoquer une modifica-
tion au Rglement dans son article relatif aax signatures exiges au
bas des amendements.
Aprs cet incident on passe b. la lecture de l'amendement point
par point.
L'Assemble, consulte par assis et lev, adopte les modifications
proposes par l'amendement, point par point.
L'Assemble, consulte par assis et lev, adopte les modifications
proposes par Pamendement aux 3 et 5 des considrants et rejette
celles proposes par l'amendement aux formules des vceux II et III.
La sance est suspendue pour un quart d'heure, afin de rdiger
l'acte A voter, conformment A l'art. 50 du Rglement de l'Assemble.
A la reprise de la seance on procde au vote par inscription sur
la conclusion suivante, dont Mr. P. Maurojny donne lecture:
Aujourd'hui trente-et-un Octobre, mil huit cents cinquante-sept.
Considrant que la libert individuelle et le respect du domi-
cile sont, comme la libert de conscience et d'opinion; consacrs dans
le pays depuis Panne 1741 par la rforme du Prince Constantin
Maurocordato;
Que depuis un certain temps les lois ont perdu de leur vigueur
et que l'arbitraire domine;
Qu'une simple ordonnance ou seulement mme un ordre verbal
suffisait pour priver chacun indistinctement de sa libert individuelle
et violer son domicile;
(Acta qi Documente. VI. 1.) 41

www.dacoromanica.ro
 642

No. 1980. Considrant que sous l'gide de la loi chaque membre de la

Proc.-verb. 13. socit doit trouver une existence paisible et tranquille;
1867
31 0 ctobre.
Quo toute violation du droit d'autrui, ou toute infraction aux
lois protectrices de l'ordre, sont prvues par la lgislation;
Qu'il y a pour tous les cas des tribunaux et des juges publics;
Considrant que priver quelqu'un de sa libert individuelle, vio-
ler son domicile hors les cas prvus par la loi, ou bien le soustraire
A ses juges naturels, serait le livrer A l'arbitraire;
L'Assemble ad-hoc de Moldavie vote et adopte pour principes
fondamentaux de la rorganisation de la Roumanie :
1. Respect du domicile et de la libert individuelle.
2. Soumission de chacun aux joges seuls que la loi lui assigue.
3. En auctm cas il ne pourra tre cr des commissions on
tribunaux exceptionnels.
Out vot pour soixante-cinq membres, savoir: LL. Em. l'EvAque
Gnadius Ss endrea, l'Ev'que Philarte Scriban, l'Evque Calinic Miclescu,
LL. RR. les Archimandrites Nophte Scriban et Melchisedech, Sa Sain-
tet l'conome D. Matcas, MM. C. Warn', B. Mdlinescu, Daniel Man,
D. Savin, C. VArnav, Georges Massian, N. Canano, Etienne Cann, Si-
mon Stanciu, Sb. Canano, Alex. Jiean, Alex. Botez-Forscu, Thodore
sin Pavel, D. Grigoriu, Gr. Bals, M. Jora, C. Ostachi, D. Gheorghiadi,
G. Sturdza, C. Sturdza, J. LevArdd, Gr. Varnav, D. Cracti, P. Brdescu,
C. Rosseti, J. a Babei, G. Pruncu, Jean Roatd, B. Sturdza, Alex. Te-
riachiu, B. Balais, L. Catargi, G. Vurlan, RAducanu Saya, Alex. Cuza,
Gr. Soutzo, Em. Costachi, B. Nicolau, B. Stan, Dr. Costin, N. Carp,
Sandu Miclescu, G. Sturdza (Vaslui), J. Olariul, D. Ghidionescu, N.
Catargi, N. Bossie, Pandelachi Croitoru, N. Iamandi, J. Cantacuzne,
Gr. Costachi, Timoth Sacalof, Const. Stiun, Jean Rosca, D. Rallet,
C. Hurmuzaki, P. Maurojny, A. Panu, C. Negri. Aucun n'a vot
contre. Neuf membres se sont abstenus de voter, savoir : MM. D.
Cozadini, M. lioglniceanu, C. Mortun, B. Zacharia, Jean Chrisanti,
C. Iacovachi, Lazare Galliardi, J. Fotea, D. Romov.
Mr. le Vice-Prsident dclare, conformment A l'art. 79 du R-
glement, que l'Assemble a adopt.
Mr. le Vice-Prsident consulte l'Assemble et lve la sance A 4
heures du soir. La prochaine sance est fixe au lundi, 3 Novembre.
21. Procs-verbal No. 1 4.Sance du 4 Novembre 1857.
No. 1980. La quatorzime sance de l'Assemble ad-hoc s'ouvre A dix heu-
Proc.-verb.14. res et demie du matin sous la prsidence de S. Em. le Mtropolitain.
1857
4 Novembre.
Mr. C. Hurmuzaki fait l'appel nominal ; soixante-dix-neuf mem-

www.dacoromanica.ro
 643

bres sont prsents; six sont absents, dont deux par cong, MM. Jean No. 1980.
Docan et Georges Varnav; un pour cause de maladie, Mr. Constantin Proc.-verb. 14.
1867
Rolla, et trois dont l'absence n'est pas motive, savoir: MM. Tho-
4 Novernbre.
dore sin Pavel, Dumitru Cracti et Alexandre Ba
Mr. Anastase Panu donne lecture du procs-verbal de la dernire
sance, que l'Assemble adopte sans observation.
Mr. Alex. Teriachiu, rapporteur de la commission charge .de la
vrification du mandat de Mr. le Hetman Alexandre Aslan, le dput
nouvellement lu pour le district de Badiq, lit le rapport de cette commis-
sion, qui conclut ainsi: La commission a examin le mandat et les actes
de Plection, elle s'est convaincue que cette lection s'est passe dans
toutes les formes voulues par la loi et en consquence elle confirme
le mandat de Mr. A. Aslan. L'Assemble adopte ces conclusions.
Conformment l'art. 13 de son Rglement, PAssemble prockle
Plection d'un Vice-Prsident, des Secrtaires et des Secrtaires-sup-
plants. En voici le resultat: 1. Vice-Prsident : Mr. Const. Negri, 6,
l'unanimit. 2. Cinq Secrtaires, savoir : MM. P. Maurojny, lu
majorit de 78 voix ; D. Rallet avec 78 voix; C. Rola, 77 voix; An.
Panu, avec 77 voix ; C. Hurmuzachi, avec 77 voix ; 3. Deux Seer&
taires-supplants, savoir : MM. Alex. Teriachiu, avec 69 voix ; C.
Mortun, avec 61 voix.
Aprs quoi le Prsident, conformment Part. 22 du Rglement,
procde A. la rpartition des Secrtaires dans les comits ; le sort
dsigne MM. Maurojny pour le Comit du clerg ; Panu pour celui
des grands propritaires; Hurmuzaki pour celui. des petits propritaires ;
Rallet pour celui des paysans et Rolla pour celui des villes.
Le Prsident invite MM. les dputs A, se runir le lendemain
dans leurs comits afin d'lire leurs Prsidents respectifs.
Mr. Dm. Bullet lit le rapport de la premire commission charge
de dvelopper la srie de questions d'intrt gnral; ce rapport
est relatif au 6-me point, qui traite: (le l'tablissement d'une auto-
rit synodale centrale charge des intrts spirituels de l'Eglise rou-
maine:
Cette commission a l'honneur de soumettre l'honorable As-
semble le projet de conclusion suivant sur la question relative b.
Ptablissement d'une autorit synodale centrale pour les besoins spi-
rituels de l'Eglise roumaine
Considrant que les Capitulations conclues entre la Sublime
Porte et les Principauts roumaines ont assur A. ces pays tous les
droits qui constituent la souverainet des Etats, et particulirement

www.dacoromanica.ro
 644

No. 1980. un Gouvernement national indpendant et entire libert de lgisla-

Proc.-verb.14. tion (autonomie);
1857
Que le Trait de Paris a garanti les droits des Principauts;
4 Novembre.
Quo l'Eglise des Principauts a toujours t indpendante (au-
tocphale), ainsi que le prouvent:
L'acte synodal de Constantinople sous l'Empereur Palologue
(cite dans l'acte du Synode de Moldavie du 1-er Janvier 1752), qui,
en vertu de la promesse donne au Prince Alexandre-le-Bon par le
fils de cet Empereur 6 son passage par la Moldavie, a reconnu et
confirm par chrysobulles impriaux l'indpendance du M6tropoli-
tain de 3IoIdavie;
La loi de l'Eglise (Nomocanon) aujourd'hui en vigueur et
qui declare expressment que les Mtropolitains des Principauts ne
relvent ni d'Ochrida ni du Patriarche de Constantinople (Nomoca-
non imprim a Tirgovite en 1652, pago 403);
Le tmoignage du Prince Demetrius Cantmir (dans sa De-
scription de la Illoldavic), tablissant que le Mtropolitain de Molda-
vie occupe dans l'Eglise d'Orient un rang exceptionnel, que n'ont
pas les autres Mtropolitains, et que, quoiqu'il ne porte pas le titre
de Patriarche, il ne relve de personne;
Le Firman Imperial de l'an 1200 (de la fin du mois de
Djmazil-Akher), qui repousse la prtention du Patriarche de Con-
stantinople que le Mtropolitain de Moldavie soit nomm express&
ment par le Patriarcat et son concile, et reconnait et confirme l'in-
dpendance de la Mtropole de Moldavie du Patriarcat, ainsi que les
droits et coutumes du pays sur lesquels se base cette indpendance;
Le Rglement Organique des Principauts, qui reconnalt ga-
lement l'indpendance des Mtropolitains de ces pays a regard du
Patriarche de Constantinople et qui tablit A l'article 413 non seule-
ment le mode de leur sacre, mais encore la procedure a suivre s'ils
se rendaient coupables de quelque mfait, confrant le droit de les
juger dans ce cas uniquement A un synode compose d'Ev'eques in-
digenes des deux Prinelpauts, et pour les cas de dlit politique,
A un synode compose' d'Ev'ques et de laYques;
Considrant que, nonobstant cela, les Patriarches de Constanti-
nople aujourd'hui encore s'efforcent de porter atteinte a Pindpen-
dance des chefs de l'Eglise des 1Principauts, et souvent aussi
mme pour des faits politiques, d'exercer une pression en dehors
de toute competence sur les Mtropolitains, et par leur interm-
diaire, sur les pays mmes;
Considrant que l'Union des Principauts, demande par les deux

www.dacoromanica.ro
 645

Assembles ad-hoc, doit avoir pour effet de centraliser aussi l'auto- No. 1980.
rite ecclsiastique de ces pays, oil la religion orthodoxe d'Orient est Proc.-verb.14.
1857
dominante ;
4 Novembre.
Considerant que l'institution d'un synode est m'eme prescrite
par les canons de notre Eglise; que mme elle a t en vigueur
dans les Principauts;
Que cette institution ne connait que des affaires et des besoins
spirituels, canoniques et disciplinaires, et que les decisions du synode
ne peuvent jamais lser les prerogatives de I'Etat, qui a toujours eu
le droit de direction extrieure de l'Eglise, le droit de surveillance,
cle confirmation, de nomination, etc. etc.;
L'Assemble ad-hoc de Moldavie met les vceux suivants:
Reconnaissance de l'indpendance de l'Eglise orthodox
d'Orient dans les Principauts-Unies de toute autre autorit ecel-
siastique, tout en conservant nanmoins, quant aux dogmes, l'unit
de foi avec l'Eglise cecumnique d'Orient.
Institution d'une autorit synodal centrale pour les affaires
spirituelles, canoniques et diqciplinaires.
(Signes) B. Sturdza, P. Maurojny, D. Rallet, Em. Costachi,
L. Catargi, A. Panu, C. Hurmuzachi.
Aprs quoi, un- des membres du bureau lit un amendement de-
pose par S. R. l' Archimandrite Melchisedech et appuy par S. R. l'Ar-
chimandrite Neophyte Scriban, S. S. l'conome Matcas, MM. Gr. Bals,
Alex. Botez-For6scu et D. Grigoriu:
Les soussigns sont d'avis que clans le projet de'rsolution sur
la question relative A l'institution d'une autorit synodale, on ajoute
it la suite du deuxime article les mots: o. sera reprsente le
elergsculier de claque diocse.
Que le deuxime article soit ainsi congu : L'institution d'une
autorit synodale centrale pour les affaires spirituelles canoniques et
disciplinaires, o sera reprsent le c'erg sculier de chaque dio-
cse.
(Signs) L'Archimandrite Melchisedech, l'conome Mat-
eas, l'Archimandrite Neophyte Scriban, Gre-
goire Bals, Dmtre Grigoriu, Alexandre Bo-
tez-Fores cu.
La commission declare accepter dans son ensemble l'amende-
ment propose.
Sa Reverence l' Archimandrite Melchisedech demande la parole et lit
A la tribune un discours, pour tablir que le clerg sculier doit

www.dacoromanica.ro
 646

No. 1980. faire partie de ce synode: lo Paree que telle est rancienne coutume
Proc.-verb.14. suivie dans tous les synodes cecumniques et locaux; 20 Parce qu'en
1857
4 Novembre.
fait les Ev'ques administrent l'Eglise prineipalement par l'interm-
diaire du elerg sculier; 30 Parce que les prtres sculiers forment
cette portion du clerg qui, vivant en contact constant avec la so-
cit, en connait le mieux les besoins et les souffrances; 40 Parce
que dans la, reprsentation de l'Eglise doivent figurer tous les int-
rts de cette Eglise, comme dans l'Assemble nationale figurent tous
les intrts de la nation et 50 Paroe que le Firman de convocation
des Divans ad-hoc, qui appelle tous les intr'ts de la socit a se
faire reprsenter, accorde aussi au clerg sculier ce droit de re-
prsentation.

Discours de l'Archimandrite Melchisedech.

Le clerg sculier doit prendre part au synode.
L'histoire ecclsiastique nous prouve que le clerg sculier
a pris part avec les Ev'ques et les Mtropolitains aux conciles eecu-
mniques et locaux; que mme les diacres et autres membres du
clerg, rputs pour leur savoir et leur moralit, y ont eu voix d-
librative (voir les prolgomnes des synodes dans le Code ecelsias-
tique). On a vu souvent de simples prtres reprsenter les Patriarches
et les Papes dans les synodes, parce que la charge de pasteur, c'est-
A-dire celle de conduire et chriger l'Eglise, appartient aux EvAques
et aux prtres avec des attributions diffrentes. Le devoir d'enseigner
au peuple la loi du Seigneur est aussi impos aux prtres, mais sous
la surveillance des Ev6ques. Le devoir de faire des ceuvres pies oblige
les prtres comme les Evques, mais dans des limites plus restreintes
sans doute Les prtres sent les ()manes des Ev'ques pour Pen-
seignement au peuple de la loi du Seigneur, pour la direction des
,glises et l'dification des fidles. II est done naturel que ceux qui
sont les ministres et les excuteurs d'ordres suprieurs prennent
part au conseil le plus lev de l'autorit ecclsiastique, A. laquelle
est confi le rglement des relations spiritue/les des ministres avec
les ouailles, que lour exprience doit aider A marcher toujours droit
dans la voie du salut et de la morale chrtienne.
Bien que jusqu'aujourd'hui l'Eglise ait investi les Evques, en
qui est concentre de fait l'autorit ecelsiastique, du clroit de direc-
tion des Ames, il est incontestable que le clerg sculier a t leur
principal instrument d'action dans cette sainte tache; il est done
prouv par l'exprience de plusieurs sicles, que le clerg sculier

www.dacoromanica.ro
 647

on seulement peut, mais doit avoir voix dlibrative dans les assem- No. 1980.
bles d'Evques pour le rglement des affaires ecclsiastiques. Proc.-verb.14.
1857
3. D'aprs les canons de l'Eglise orthodoxe d'Orient les Evques
4 Novembre.
doivent tre lus parmi les moines, ce qui semble imposer aux Ev-
,ques une vie de retraite, loin du fracas et des inquitudes du monde,
-afin de pouvoir ainsi plus facilement offrir en leur personne le mo-
dele le plus parfait des vertus pastorales; mais le clerg sculier
est continuellement en rapport avec le monde, il est plong dans
ses misres, il voit de ses yeux, touche du doigt les souffrances, les
.preuves de l'humanit; ce n'est pas seulement par la pense et
l'imagination qu'il se rend compte de toutes les douleurs et de toutes
les rnisres qui sont le partage de l'homme ici-bas, il les connat
pour y participer. Son exprience est dono indispensable et doit peser
(run grand poids dans les conseils de l'Eglise, au moins en cc qui
concerne les dcisions ecclsiastiques relatives A la vie pratique du
peuple. Si donc le clerg sculier faisait abandon *de son droit de
participer aux dlibrations des assembles ecclsiastiques, il prou-
verait par 1 le peu d'importance que l'on doit attacher A son ex-
prience des affaires spirituelles du peuple.
4: Il n'y a que peu de jours que nous avons mis et sign le
V0311 d'une Assemble nationale, compose de fagon A reprsenter
tous les intrks de la socit. Aujourd'hui nous mettons le vceu
que l'Eglise ait son assemble ou synode. Le mme principe d'quit
et de justice ne doit-il pas prsider A la formation de cette assem-
Ne, de manire aussi qu'elle soit l'exacte reprsentation de tous les
intrts de l'Eglise ?
L'Eglise n'a qu'un seul et grand intrt, celui du salut des Ames
Ce grand intrt gnral se ramifie en plusieurs intrts spciaux.
L'un de ces intrts est le dveloppement intellectuel et la sancti-
fication du peuple, et cette mission est particulirement confie aux
prtres. S'ils n'taient pas admis A faire partie du synode, ce serait
une preuve que l'on perd de vue l'intrt le plus vital de la nation,
celui de lui enseigner la loi de Dieu et de le diriger dans la voie
de la morale.
5. Le Firman Imprial, en vertu duquel existe cette Assemble, a
fait A tous les intrts de notre socit leur part de reprsentation dans
son appel au pays, et c'est A ce titre que figurent ici les reprsen-
tants du clerg sculier A ct de ceux des autres classes. Nous
avons la conviction qu'il aura sa part de reprsentation dans les As-
sembles politiques futures du pays. Nous croyons que le bas clerg
a des intrts aussi grands A protger et A dfendre dans l'assemble

www.dacoromanica.ro
 648

No. 1980. ecclsiastique qui composera le synode ; c'est ce qui nous fait de-
Proc.-verb.14.
mander son admission dans cette assemble.
1857
4 Novembre.
Mr. Michel Kogellniceanu dit que les dogmes de notre religion
sont immortels; que leur propagation dans le peuple dpendant du
clerg, qui se compose de moines et en plus grande partie de pr-
tres sculiers, l'Assemble tout entire appuie de ses sympathies l'a-
mendement propos, parce que la mission la plus difficile, celle d'-
clairer notre population, est confie au clerg sculier. Nous devons
travailler, ajoute-t il, augmenter le bien-tre et les lumires du
clerg sculier, car par l-mme nous travaillons augmenter le
bien-tre et les lumires du peuple.

Discours de Mr. M. Kogglniceanu.

Messieurs, les dogmes de la religion chrtienne sont imrnortels;
nanmoins c'est principalement par la bouche du prtre, par la pr-
dication, qu'ils se propagent et qu'ils acquirent parmi le peuple la
vnration qui leur est due. Le clerg de la religion orthodoxe se di-
vise en clerg sculier et en clerg rgulier. Je crois tre l'interprte
de la grande majorit de cette Assemble, en disant que nous som-
mcs tous pour l'amendement propos par plusieurs membres du clerg;
que nous nous sentons tous les plus vives. sympathies pour le clerg
sculier ; que tous nous voulons lui prparer un avenir heureux.
est de vrit, Messieurs, que de tout le clerg, le prtre sculier a
la mission et la position la plus difficile, et malgr cela cependant
il a t jusqu'aujourd'hui le plus dlaiss, le plus oubli du corps
clrical. Rien ne s'est fait pour son instruction, pour son amliora-
tion. L'instruction du peuple dpend beaucoup, dpend surtout de
l'instruction du clerg sculier. N'est-il pas en etfet en contact con-
tinue' avec le peuple? n'accompagne-t-il pas l'homme dans toutes les
phases de son existence ? n'est-ce pas le prtre qui nous rec,;oit a no-
tre entre dans la vie? n'est-ce pas lui qui nous bnit, quand, ar-
rivs Page miire, nous cherchons le bonheur dans les liens du ma-
riage? n'est-ce pas lui qui, aprs que nous avons fourni notre car-
rire ici-bas, nous conduit au lieu de l'ternel repos ? Qui nous
enseigne la morale vanglique? N'est-ce pas le prtre ? Comment
done le peuple, le peuple des campagnes surtout, aurait-il pu faire
un pas dans la voie du progrs, quand rien ne s'est fait jusqu' pr-
sent pour l'instruction du clerg ?
Et pourtant nous ne manquons pas des ressources ncessaires

www.dacoromanica.ro
 649

pour cela ; nous avons tout ce qu'il faut, plus qu'il ne faut mme, No. 1980.
pour l'amlioration du sort du clerg et pour l'instruction du Proc.-verb.14.
1857
peupl e.
4 Novembre,
Une grande partie de ces richesses ont t, je ne dirai pas
peu sagement employees, mais ont servi, je le dirai bien haut, A un
usage sans aucune utilit pour le clerg sculier, qui n'en a pas tire
le plus lger profit. Accordons-lui donc aussi A ce clerg le droit de
faire partie du synode de l'Eglise roumaine et de pouvoir par lA, de-
fendre ses lgitimes intrts, en se rservant la facult d'arriver A un
degr de culture intellectuelle qui lui permette de rivaliser avec le
clerg des autres Etats chrtiens. Je le demande d'autant plus instarn-
ment, que je desire, pour l'honneur de la nation et de la religion,
qu'on n'entende plus se reproduire dans une future Assemble les
paroles prononces dernirement par un trs savant depute, qui, pour
tout argument contre le principe de la libert des cultes, n'a fait va-
loir que l'tat d'infriorit en instruction du clerg orthodoxe avec
le clerge catholique ou p-rotestant. Pour nous, Messieurs, soyons lib-
raux, mais soyons encore plus religieux. Comme hommes de pro-
grs, tenons A la libert des cultes, mais tenons aussi A l'instruction
du clerg orthodoxe, car c'est ainsi que nous ferons preuve de zle
pour la religion :de nos pres Encore une fois, occupons-nous d'a-
mliorer l'tat materiel et intellectuel du clerg, puisque par l nous
amliorons l'tat materiel, intellectuel et moral du peuple.
L'Assemble, consulte, adopte A l'unanimit, par assis et lev, l'a-
mendement de S. R. l'Archimandrite Melchisedech.
Un des membres du bureau donne lecture d'un amendement
de Mr. Derntre Grigoriu, appuy par S. R. l'Archimandrite Neophyte
Scriban, MM. Dem. Cozadini, Dem. Gheorghiadi, Bas. MAlinescu, Const.
Sturdza (de Roman), P. Brdescu, Alex. Aslan, D. Miclescu, Nic. Carp,
Gr. Bals, Gr. VArnav et Al. Botez-For'escu:
Au projet de resolution relative A la constitution d'une auto-
rite synodale :
Considrant que le mot : et entente de l'art. 1-er a un sens
vague sur la nature du rapport que doit avoir notre .Eglise avec
l'Eglise cecumenique et qu'il peut donner lieu A une interpretation qui
lserait son autocphalie ;
Considrant que nos saints canons prescrivent l'unit de foi et

www.dacoromanica.ro
 650

No. 1980. de tous autres devoirs de l'autorit clricale, je propose la suppres-

Proc.-verb.14 sion du mot : et entente.
1857
4 Novembre. 4 Novembre 1857.
(Sign) D. Grig ori u.
Approuvent l'arnendement: D. Coza din i, D. G he or ghi ad i, B.
Malin escu, P. Brescu, A. Bo-
tez, l'Archimandrite Neophyte
Scriban, C. Sturdza, A. Asian,
D. M icl es cu, Gr. VArnar, N. Carp,
Gr. B al s.
La commission declare se rallier compltement 6. l'amendement
propose.
L'Assemble, consulte, adopte A l'unanimit, par ssis et leve,
l'amendement de Mr. Dmtre Grigoriu.
Un des membres du bureau donne lecture d'un amendement
de Mr. Basile Malinescu, appuy par MM. Dm. Cozadini, Const.
Iacovachi, Jean Fotea, Gr. VArnav, Gr. Bals et M. Kogdlniceanu:
Considrant que par l'acte de 1752, il a t statue que jamais
les Mtropolitains et les Evgues du pays ne pourraient tre choisis
parmi les trangers, les soussigns proposent A. l'Assemble d'adopter
le point suivant au projet de resolution relatif au sinode:
3. Jamais et d'aucune facon, les Mtropolitains ou les EvAgues
clu pays ne pourront tre lus parmi les trangers ou parmi les
naturalises.
4 Novembre 1857.
(Signs) B. Malin es cu, K og 'alniceanu, C. Iacovachi, J.
Fotea, Gr. VArn a v, Gr. Bals, D. Co zadini.
La commission declare accepter l'amendement.
L'Assemble, consulte, adopte b. l'unanimit, par assis et leve,
l'amendement de Mr. Mdlinescu.
La sance est suspendue pour une demi-heure afin de rdiger
l'acte de resolution, sur lequel l'Assemble est appele A. voter, con-
formment A l'ar. 50 du Rglement de l'Assemble.
A la reprise de la sance, l'Assemble 'vote par signatures l'acte
suivant
Aujourd'hui, Fan mil huit cents cinquante-sept, le quatrime jour
du mois de Novembre.
Considrant que les Capitulations conclues entre la Sublime Porte
et les Principauts roumaines ont assure a ces pays tous les droits
qui constituent la souverainet des Etats, et particulirement un

www.dacoromanica.ro
 651

Gouvernement national indpenclant et l'entire libert de legislation No. 1980.

autonomie) ; Proc.-verb.14.
1857
Que le Trait de Paris a garanti les droits des Principauts ; 4 Novembre
Que l'Eglise des Principauts a toujours t indpendante
(atozfpci.Xog), ainsi que le prouvent:
L'acte synodal de Constantinopole sous l'Empereur Palolo-
gue (cite dans l'acte du Synode, de Moldavie du 1-er Janvier 1752),
qui, en vertu de la promesse donne au Prince Alexandre-le-Bon par
le fils de cet Empereur A son passage par la Moldavie, a reconnu et
confirm par chrysobulles impriaux l'indpendance du 111tropolilain
de Moldavie ;
La loi de l'Eglise (Nomocanon) aujourd'hui en vigueur et qui
declare expressment que les Mtropolitains des Principauts ne re-
lvent ni d'Ochrida ni du Patriarche de Constantinopole (Nomocanon
imprim A Tirgoviste en 1652, page 403) ;
e) Le tmoignage (lu Prince Demetrius Cantmir (dans sa De-
scription de la Moldavie), tablissant que le Mtropolitain de Moldavie
occupe clans l'Eglise d'Orient un rang exceptionnel, que n'ont pas les
autres Mtropolitains, et que, quoiqu'il ne porte pas le titre de Pa-
triarche, il ne relve de personne;
Le Firman Imperial de l'an 1200 (de la fin du mois de Dje-
mazil-Akher) qui repousse la prtention du Patriarche de Constanti-
nopole que le Mtropolitain de Moldavie soit nomm expressment
par le Patriarcat et son concile, et reconnait et confirme l'indpendence
de la Mtropole de Moldavie du Patriarcat, ainsi que les dreits et cou-
tumes du pays sur lesquels se base cette indpendance;
Le Rglement Organique des Prineipauts, qui reconnat
galement l'indepenclanee des Mtropolitains de ces pays A regard
du Patriarche de Constantinople et qui tablit A l'article 413 non seu-
lement le mode de leur sacre, mais encore la procedure A suivre s'ils
se rendaient coupables de quelque mfait, confrant le droit de les
juger dans ce cas uniquement A, un synode compose d'Ev'ques in-
dignes des deux Principautes, et pour les cas de cllit politique, ii.
un synode compose d'Evques et de laques ;
Considerant que, nonobstant cela, les Patriarches de Constanti-
nople aujourd'hui encore s'efforeent de porter atteinte A l'indpen-
dance des chefs de l'Eglise des Principauts, et souvent aussi, mme
pour des faits politiques, d'exereer une pression en dehors de toute
competence sur les Mtropolitains, et par leur intermdiaire sur les
pa.ys mmes;
Considrant que l'Union des Principauts, demand& par les deux

www.dacoromanica.ro
 652

No. 1980. Assembles ad-hoc, doit avoir pour effet de centraliser aussi Panto-
Proc.-verb.14. rite ecclsiastique de ces pays, o la religion orthodoxe d'Orient est
1857
dominante;
4 Novembre.
Considrant que l'institution d'un synode est memo prescrite
par les canons de notre Eglise ; que mme elle a t en vigueur dans
les Principauts ;
Que cette institution ne connait que des affaires et des besoins
spirituels, canoniqueb et disciplinaires, et que les decisions du synode
ne peuvent jamais lser le prerogatives de l'Etat, qui a toujours eu
le droit de direction extrieure de l'Eglise, le droit de surveillance,
de confirmation, de nomination ;
L'Assemble ad-hoc de Moldavie met les vceux suivants :
Reconnaissance:de l'indpendance de l'Eglise orthodoxe d'Orient
dans les Principauts-Unies de toute autre autorit ecclsiastique,
tout en conservant nanmoins, quant aux dogmes, l'unit de foi avec
l'Eglise cecumnique d Orient.
Institution d'une autorit synodale centrale pour les affaires
spirituelles, canoniques et disciplinaires, dans laquelle sera represent
aussi le clerae seculier de chaque diocese.
Le Mtropolitain, ni les Eveques du pays ne pourront jamais
et d'aucune facon tre lus parmi les trangers ou les indigenes.
Ont vote pour soixante-dix-neuf membres, savoir: Leurs Eminences
Nectarius Sotiriopolos, Gnadius Tripolos, Philarte Stavropolos,
Calinic Han i opolos, l'Archimandrite Neophyte Scriban, l'Arhimandrite
Melchisedecb., l'conome D. Matcas, MM. Daniel Man, D. Miclescu,
Const. BildArail, D. Cozadini, B. Mdlinescu, An. FAtu, Dr. Const. Tarnav,
G. Massian, M. Koglniceanu, D. Savin, Et. Calin, N. Canano, Sb. Cana-
no, Al.,..Tiean, M. Jora, Sim. Stanciu, D. Grigoriu, Gr. Bals, Al. Botez Fo-
re'seu, Const. Moqun, B. Zacharia, D. Gheorghiadi, J. LevArdd, C. Osta-
chi, Gr. VArnav, P. Brescu, G. Sturdza, Const. Sturdza, Al. Aslan, Jean
a Babei, Const. Rosseti, G. Pruncu, Cyrille Ciocarlie, Bas. Sturdza, G. llie,
J. R.oat, Const. Iacovachi, L. Catargi, B. Balais, J. Chrisanti, J. Fo tea,
Rad. Saya, Al. Cuza, G. Vurlan, B. Stan, Em. Costachi, Gr. Soutzo, Dr.
M. Costin, Bas. Nicolau, I. Olariul, Nic. Carp, S. Miclescu, Const. Sturdza
(de Vaslui), N. Catargi, Pand. Croitoru, Drn. Ghidionescu, Dm. Ro-
mov, Nic. Iamandi, Lazare Galliardi, Const. Stiun, J. Cantacuzne, Gr.
Costachi, J. Rosca, Tim. Sacalof, D. Rallet, P. Maurojny, Const. Hur-
muzaki, An. Panu, Al. Teriachiu, Constantin Negri, et en tete S. Em. le
Mtropolitain Sophronius Miclescu. Aucun depute n'a vote contre.
Conformment A. l'art. 79 du Reglernint de l'Assemble, le Presi-
dent annonce que l'Assemble a adopt.

www.dacoromanica.ro
 653

Le President, aprs avoir consult l'Assemble, leve la sance No. 1980.

31/2 heures et annonce la prochaine pour mercredi, le 6 Novembre. Proc.-verb.14.
1857
4 Novembre.
22. Procs-verbal No. 15. Sance du 6 Novembre 1857.
La quinzime sance s'ouvre 101/2 heures du matin sous la No. 1980.
prsidence de S. Elm le Mtropolitain. Proc,verb.15.
1857
Mr. A. Panu fait l'appel nominal, auquel rpondent soixante-dix- 6 Mwernbre.
sept membres ; huit sont absents, dont truis en cong : MM. G.
Vrnav, J. Docan et M. Kogalniceanu; quatre malades : MM. C. Rolla,
Et. Cahn, Gr. Bals et G. Sturdza, et un dont l'absence n'est pas mo-
tive, Mr. Al. Bals.
Mr. P. Maurojny lit le procs-verbal de la sance du 4 Novembre,
que l'Assemble adopte sans modification.
Mr. A. Panu donne lecture des communications des comits sp-
ciaux concernant l'lection de leurs Presidents, qui sont: S. R. l'E-
ve'que Philarte Scriban pour le Comit du clerg ; MM. B. Sturdza
pour celui des grands propritaires ; Dm. Cracti pour celui des
petits proprietaires; Pa.nd. Croitoru pour celui des paysans, et Sb
Canano pour le Comit des villes.
Mr. B. Malinescu lit le rapport de la seconde commision charge
de dvelopper la srie des questions, sur le 10-me point relatif
la sparation des pouvoirs excutif et lgislatif:
La deuxirne commission, charge du dveloppement des six
derniers points compris dans la srie des questions d'intrt general,
a l'honneur de soumettre l'Assemble, par l'organe de:Mr. Kogal-
niceanu, son rapporteur, le rsultat de son travail sur le sixime vceu:
Considrant que des l'tablissement des Principautes les pou-
voirs excutif et lgislatif ont toujours t spars ;
Que le pouvoir excutif a appartenu au Prince ;
Que le pouvoir lgislatif a t confi l'Assemble gnrale ;
Considrant que d'aprs les us et coutumes du pays, le Prince,
chef de l'Etat, n'a jamais eu d'autres attributions que celles de di-
riger les affaires du pays, de rgler l'administration, de veiller la
stIret publique et au respect des lois, sans pouvoir toutefois en sus-
pendre l'excution ni les modifier;
Considerant que du temps mme des Princes trangers, dans
le sicle dernier, alors que les lois fondamentales du pays taient
tombes dans le discredit et dans l'oubli, le pouvoir excutif ne s'est
jamais arrog le droit de faire des lois sans le consentement et la
decision de l'Assemble gnrale, si restreinte comme en

www.dacoromanica.ro
 654

No. 1980 fait foi une srie non interrompue d'arrts pris par des Assembles
Proc.-verb.15. runies en tats-gnraux;
1857
Considrant que, cl'aprs les mmes usages et coutumes, toutes
6 Novembre.
les classes libres de la population roumaine taient reprsentes dans
l'Assemble genrale, comme le prouvent les actes mmorables de
l'abolition du servage des annes 1747 et 1749 et que la represen-
tation du pays n'a t restreinte au haut clerg et a, un nombre li-
mite de boyards que pendant la seconde moiti du sicle passe,
alors que la nation tait tombe dans la decadence ;
Considrant que le Rglement Organique lui-rnAme consacre la
separation des pouvoirs excutif et lgislatif, qu'd determine sp-
cialement les attributions du Prince et celles de l'Assemble legis-
lative, en reconnaissant nommment au Prince :
Par l'art. 432, le pouvoir souverain et executif pour le main-
tien de l'ordre et de la tranquillit publique, la nomination A toutes
les places, le commandement suprme de la gendarmerie ;
Par l'art. 58, le droit limit de publier des ordonnances pour
l'excution des lois existantes;
e) Par les art. 355, 357 et 362, le droit de confirmation des
sentences de mort et autres peines ; celui cl et de commu-
tation des peines ;
A l'Assemble gnrale :
a) Par l'art. 1, le droit d'lire dfinitivement le Prince ;
((b) Par Part. 411, (rare le Mtropolitain et les EvAques du pay's;
Par l'art. 413, de nommer les juges laYques pour juger le
Mtropolitain et les Evques du pays ;
d) Par l'art. 54, de contrler et de voter tous les ans les re-
cettes et les dpenses de l'Etat, comme celles de toutes les caisses
d'utilit publique et de voter l' as siett e et la rpartition des
impts ;
((e) Par l'art. 58, de voter tous les projets de lois et les regle-
ments dpassant les bornes d'une simple ordonnance mane du Prince
pour l'execution des lois existantes ;
Par l'art. 365, de determiner le veritable sens des lois, et
dans les cas non prvus, d'en faire de nouvelles;
Par les annexes E. X. d'aecorder des pensions ou des re-
compenses nationales convenables a ceux qui auraient dcouvert des
precedes utiles A l'conomie rurale, l'industrie, ou aux individus qui
auraient rendu quelque service extraodinaire et de grande utilit
au pays ;
Par l'art. 74 ch. III, de fixer le tarif des douanes pour tous

www.dacoromanica.ro
 655

les produits imports ou exports, et cela de la facon la plus avan- No. 1980.
tageuse au pays; Proc:verb.15.
Par l'art. 82, d'approuver ou d'improuver les ventes ou &ban- 1857
6 Novembre.
ges des domaines de l'Etat ;
Par l'art. 299, de dresser les rglements ncessaires sur l'en-
registrement des titres de possession et la tenue des archives pu-
bliques;
Par l'art 410, de proposer au Prince des candidats parmi
lesquels il ait A choisir l'archiviste de l'Etat, charg de la garde des
archives publiques ;
I) Par l'art. 363. de nommer la moiti des membres de la
haute Cour de justice (Divan princier)
m) Par l'annexe X, d'accorder ou de refuser la grande natura-
lisation
((n) Par l'art. 431, de prendre, de concert avec le Prince, les
mesures requises pour le rtablissement et l'observation des ancien-
nes limites du pays
Par l'art. 403, de porter A la connaissance du Prince les
abus des fonctionnaires civils et militaires et cl'en demander la r-
pression ;
Par l'art. 59, de juger de l'utilit de toutes les mesures g-
nrales extraordinaires, qui se rapportent A la silret du pays ou qui
demandent soit une allocation de fonds, soit des dispositions lgis-
latives
Par l'art. 57, de faire au Prince des reprsentations sur tout
objet d'utilit publique, et au besoin de lui exposer par des ana-
phoras les griefs et dolances du pays ;
Enfin par l'art. 60, de discuter et d'approuver les projets de
contrats de ferme des revenus de l'Etat; de veiller A la conservation
des proprits publiques, A l'encouragement de l'agriculture et de
l'industrie; de rgler, de concert avec le Prince, tout ce qui est re-
latif A l'encouragement et A la facilit du commerce intrieur et ex-
trieur du pays, A l'unit des poids et mesures, aux coles, aux
hospices et autres tablissements de bienfaisance, aux fontaines, aux
routes, aux biens conventuels, aux prisons, aux quarantaines, A l'en-
tretien d'une gendarmerie nationale; en un mot de continuer d'tre,
en vertu des lois fondamentales du pays, le gardien des droits et le
promoteur de la prosprit de ses concitoyens;
Considrant que les deviations qui ont eu lieu dans le courant
des dernires annes au principe de la sparation des pouvoirs ex-
cutif et lgislatif, consacr mme par l'ancienne lgislation du pays,

www.dacoromanica.ro
 656

No. 1980. ainsi que par le Rglement Organique, n'tant appuyes sur aucune
Proc.-verb.15. loi vote par le pays et n'tant qu'abus et mesures arbitraires, ont
1857
6 Novembre.
servi a el-6er dans les Principauts le regne des abus et des mesu-
res arbitraires
Considrant en outre qu'aux Conferences de Vienne, sur les
observations du Prince Gortchacoff, les plnipotentiaires de France
et d'Angleterre ont declare que le but de leurs Gouvernements n'est
pas de dtriorer les Principauts, mais d'en amliorer l'tat, de fa-
con a donner une pleine et entire satisfaction a leurs droits;
Que conformment a cette declaration, il ne saurait tre port
atteinte aux pouvoirs souverain et lgislatif confi a l'Assemble g-
nrale, conserves l'un et l'autre dans leur entier par les Principau-
ts comme Etats autonomes et souverains, depuis les temps les plus
reculs;
Considrant que dj dans la sance du 7 Octobre dernier,
l'Assemble ad-hoc a exprim le vceu que le pouvoir lgislatif en
Roumanie fillt confi A une veritable Assemble gnrale ;
Considerant que la legalit, le bon ordre et la stabilit deman-
dent que, pour la future organisation de la Rournanie, le principe de
la separation des pouvoirs excutif et lgislatif, admis depuis des
sicles dans les Principautes, soit reconnu et que les attributions et
les obligations de l'un et de l'autre de ces deux pouvoirs soient pre-
cises et limites, vu que c'est l le seul moyen de rendre leur force
aux lois et de rtablir dans le pays le respect de l'autorit ;
Se fondant sur l'art. 23 du Trait de Paris, qui nous assure
une administration indpendante et nationale, ainsi qu'une entire li-
bert de legislation ;
L'Assemble ad-hoc de Moldavie desire pour la future organi-
sation de la Roumanie les principes fondamentaux suivants :
Les pouvoirs executif et lgislatif continueront d'tre spars.
Le pouvoir excutif sera confi au chef de l'Etat assist d'un
Ministre.
Le pouvoir lgislatif entier et inclpendant sera confi A
une seule Assemble gnrale, compose sur des bases assez larges
pour reprsenter tous les intrts de la nation.
(Signs) C. Rolla, J. F ot ea, D. Cozadini, J. Chrisanti,
M. Koglniceanu.
D'opinion contraire, D. Miclesc u. 29 Octobre 1857.
Mr. D. liliclescu, un des membres de cette commission, demande
la parole pour exposer son opinion, differente de celle de la com-
mission :

www.dacoromanica.ro
 657

Opinion contraire d'un membre de la commission char-

ge du dveloppement du dixime point de la srie
des questions d'intrt gnral.
Considrant que le bien-tre gnral est le but principal d'un No. 1980.
Etat ; Proc,verb.15.
1857
Que le bien-tre gnral n'est assur]dans un pays que lorsque 6 Novembre.
le Gouvernement fonctionne en vertu de lois votes par le pouvoir
lgislatif et excutes par le pouvoir administratif;
Considrant que pour qu'un Gouvernement soit bien organis,
il est ncessaire qu'il soit compos de deux pouvoirs diffrents, c'est-
it-dire du pouvoir lgislatif et du pouvoir excutif;
Considrant que d'aprs les anciens usages, le pouvoir lgislatif
clans les Principauts tait confi en partie a l'Assemble gnrale,
a la composition de laquelle concouraient: ab antiquo toutes les classes
libres de la socit roumaine, comme en font foi les mmorables
actes de l'abolition du servage des annes 1747 et 1749;
Que la restriction de la reprsentation nationale clans le cercle
du haut clerg et de quelques boyards ne date que du commencement
de la dcadence de notre nation;
Considrant que le principe de la reprsentation nationale par
l'Assemble gnrale a t vot par ce Divan dans sa sance du 7
Octobre, lors du vote relatif au V-me point, de manire que le pou-
voir lgislatif se trouvant confi, selon les anciens usages et le prin-
cipe tabli par le Rglement Organique, a une Assemble, cette As-
semble doit avoir aussi le caractre d'indpendance qui convient au
lgislateur;
Considrant que jusqu' ce jour ces deux po,uvoirs n'ayant pas
t effectivement spars, il est rsult de la confusion de leurs at-
tributs qu'un simple office ou une disposition administrative a eu
force de loi, sans le concours du pouvoir lgislatif;
Considrant que le pouvoir excutif est confi au Prince, qui
posside la confiance de la nation; que c'est lui qui comme chef de
l'Etat prside i l'administration, veille A l'excution des lois et soumet
A, l'Assemble gnrale des projets de loi, sans cependant pouvoir
suspendre ni arrter l'excution des lois promulgues;
Considrant que la restriction de l'art. 52 du Rglement Orga-
nique rend le pouvoir lgislatif illusoire,. car en vertu de cet article,
le pouvoir excutif peut toujours paralyser un vote de l'Assemble
gnrale;
Considrant enfin que la mission du pouvoir lgislatif tant
(Acte 1(11. Documente. VI. 1.) 42

www.dacoromanica.ro
 658

No. 1980. de voter les lois, d'tablir tous les ans Passiette de l'impt, de con-
Proo.-verb.15. trler les actes de l'autorit administrative, son indpendance et ses
1857
6 Novembre.
attributions ont recu, comme le constate le pass, d graves attein-
tes, par l'intervention du Prince dans l'Assemble gnrale avec voix
imperative et non consultative, ce qui faisait du depute un instru-
ment du Gouvernement, soumis A l'influenee des recompenses du
Prince;
Pour remdier done, dans l'avenir, au mal produit par le con-
flit des pouvoirs, l'Assemble ad-hoc desire que le principe suivant
serve de base A la future organisation:
Le pouvoir ex6cutif dolt tre spar du pouvoir lgislatif.
1857 Octobre 29.
(Sign) D. Micl es c u.
Mr. D.Miclescu tablit que l'on ne peut nier que l'Assemble a prou-
ve au pays et A l'Europe entire qu'elle fait volontiers le sacrifice de
tous les privileges de classe dans le but, desire de tous, de crer, d'as-
surer au pays un avenir prospre; que ce principe doit engager l'As-
semble A bien peser les bases qu'elle propose pour l'organisation
definitive. Toutes nos bonnes intentions, poursuit-i1, seraient paraly-
sees si le Gouvernement tait maintenu dans la voie ouverte par le
Rglement Organique, qui ne donne A PAssemble legislative qu'un
pouvoir purement illusoire. J'ai mis une opinion differente, ajou-
te-t-il, en ce qui concerne le 10-me point, parce que la tache de la com-
mission se rduit A tablir la ligne de demarcation entre ces pou-
voirs et qu'elle n'a pas pour mission de toucher A la question con-
cernant le mode de composition de la future Assernble gnrale.

Discours de Mr. D. Miclescu.

Les habitudes parlementaires n'ont pu encore s'introduire chez
nous, puisque jusqu'A present la tribune est reste trangre aux As-
sembles dlibrantes du pays. Permettez done A un depute) qui
croit servir son pays en Tenant dfendre A eette tribune son opinion
personnelle, de compter sur l'indulgence de PAssemble et sur so
bienveillante attention, dans la courte exposition qu'il vient faire des
raisons qui l'ont determine A mettre un avis different de celui de
ses honorables collegues signataires du rapport de la srie des questions
d'intret general de la commission sur le dixieme point.
On ne saurait nier, Messieurs, les dispositions constantes de
l'Assemble A donner au pays et A l'Europe la preuve que les sacri-
fices lui coutent peu, quand il s'agit de faire abandon de cer-

www.dacoromanica.ro
 le3659PC9
-
AITTN/CIPTULUi.
tains privileges de classe, doit niveler les ingalits No. 1980.
sociales et mettre dans le do mmun des droits, auxquels la Proc.-verb.15.
olasse la plus malheureuse des citoyens n'avait aucune part. 1857
6 Novembre.
Les sances des 5 et 29 Octobre, si glorieuses pour toute la nation
roumaine, resteront comme un tmoignage de la gnrosit du boyard
roumain. Oui, Messieurs, j'insiste sur le mot boyard, parce que dans
la sance du 29 Octobre, lors du vote de l'abolition des privileges,
les boyards composaient les trois quarts de l'Assemble.
Nous pouvons done dire que tous nos travaux n'ont qu'un but:
celui d'assurer tout Roumain un avenir heureux, de crer la nation
une existence qui soit dsormais l'abri des dangers du pass. De
lb, Messieurs, la ncessit pour nous d'apporter l'attention la plus
srieuse l'nonciation des principes destines dans notre pense
servir de base la future organisation de notre Gouvernement. Cha-
que point de notre programme doit tre milrement pes, mais les 10-me,
11-me et 12-me points doivent faire l'objet special de nos etudes,
puisqu'ils comprennent les bases du systme gouvernemental l'aide
duquel le Prince que nous appelons la tte du pays devra le rgir. Com-
ment en effet attendre des sacrifices et des heureuses dispositions de cette
Assemble les avantages qu'ils semblent promettre, c'est- dire la crea-
tion d'indissolubles liens d'amour, de fraternit entre les citoyens, de so-
lidarit, de reciprocit, d'intrks tant publics que privs, si le futur Gou-
vernement pouvait en suivant les errements du pass, rendre ces bonnes
dispositions infructueuses; s'il devait continuer de marcher dans la voie
trace par le chap. Il du Rglement Organique, qui enlve au prin-
cipe de la separation des pouvoirs excutif et lgislatif, admis ab an-
tiquo dans les Principauts, toute son efficacit. Les art. 52 et 56 de
ce Rglement suffisent pour nous convaincre que le pouvoir lgislatif
reconnu rAssemble gnrale est illusoire, puisque, par le droit de
sanction, de veto absolu et sans condition, d'anullation d'une loi vote
par l'Assemble, de dissolution de l'Assemble, le Prince est de fait
seul lgislateur. Ce pouvoir sans limite demande tre dfini autre-
ment qu'il ne l'est par la teneur du Rglement, aujourd'hui bien connu
en Europe. A mon avis, notre vceu serait clairement exprim et motive
par les considrants suivants, qui manifestent notre dsir de voir dis-
paraitre pour l'avenir toute cause de conflit entre le pouvoir excutif
et le pouvoir lgislatif et de ne plus nous voir exposer subir
les funestes consequences des contradictions du Rglement.
(Ici il lit son opinion,- voir page 657.)
J'en viens maintenant, Messieurs, aux raisons qui m'ont deter-
mine me renfermer dans le premier article du projet soumis votre

www.dacoromanica.ro
 660

No. 1980. deliberation. A mon avis, /a ache impose a la seconde commission

Proc.-verb.15.
pour le fleveloppement du 10-me point se bornait A, tracer la ligne
1857
6 Novembre.
de demarcation entre les pouvoirs excutif et lgislatif, sans toucher
aux questions rserves A, la future Asemble gnrale. Autrement dit:
la commission devait se borner A la question de competence, sans
toucher A. l'lment devant servir A, la constitution de la future As-
semble.
J'ajouterai, Messieurs, qu'aujourd'hui nous pouvons exprimer
le vceu que la plus grande indpendance soit reconnue 6, la future
Assemble gnrale dans ses attributions lgislatives et que nous ne
pouvons nullement exprimer de vceu prjugeant la loi lectorale.
J'ai done pens devoir me borner A appuyer les considrants
relatifs au vceu de la separation des pouvoirs excutif et lgislatif,
lequel nous devons assez catgoriquement formuler pour faire com-
prendre b. l'Europe dans les futures conferences, quelle sorte de Gou-
vernement nous dsirons., et pour tablir en mme temps la base des
travaux de notre constituante, c'est--dire de l'Assemble gnrale
de tout la Roumanie, qui sera convoque aprs que les Puissances
garantes auront bien voulu consacrer les vceux que nous avons for-
mules la 7 Octobre. Le pays alors, par l'organe de son Assemble,
pourra faire les lois d'organisation de ce nouvel Etat roumain.
Mr. P. Brciescu rplique que non seulement le 3-me des vceux
exprims est contenu dans les considrants de la commission et dans
l'opinion divergente de Mr. Miclescu, mais qu'il comprend encore
l'unit et des bases larges, qui sont des dsirs universels et nonces
dans nos mandats ; qu'ayant vote l'autre jour les bases de la compo-
sition du synode, nous ne pouvons nous refuser aujourd'hui .6, voter
celles de l'Assemble nationale. Il opine done pour que tous les points
du rapport soient maintenus.
Un des membres de bureau donne lecture de deux ame,ndements :
1. Celui du Dr. Feitu, appuy par MM. l'Evque Philarte Scriban,
PEI/Ague Gnadius Sendrea, Dr. Costin et D. Ghidionescu:
Les soussigns proposent l'amendement suivant au troisime
paragraphe des vceux exprims dans le rapport prsent par la com-
mision charge du dveloppement du 10-me point:
Le pouvoir lgislatif sera confi A une seule Assemble gen-
rale, compose sur des bases assez larges pour reprsenter toutes
les classes de la socit et tous les intrets gnraux de la nation.
Le droit de presenter des projets de lois appartiendra aussi
bien au chef de l'Etat qul l'Assemble gnrale; et
Les lois votes par l'Assemble seront soumises 6, la sanction

www.dacoromanica.ro
 661

du Prince, qui aura le droit de les rejeter dans deux sessions con- No. 198q.
scutives, mais qui sera tenu de les sanctionner, si l'Assemble per. Proe.-verb.1&
siste dans son vote A une troisime session. 1857
6 Novembre.
1857 Novembre 6.
(Sign) Dr. FAtu.
Appuyons cet amendement: Dr. C ostin, l' Evque P hil a r a e
Scriban Stavropolos,D. Ghi-
dionescu, l'Evque Gnadius
Tripolos.
2. Celui de Mr. Gr. Costachi, appuy par MM. Gr. Soutzo, Dr.
Vrnav, N. Canano, C. Rosseti et A. Asian :
Considrant que la seconde commision n'a t charge que du
dvoloppement de la question de sparation des pouvoirs lgislatif
et excutif, et non pas d'tablir les bases de leur constitution et de
leurs attributs respectifs, les soussigns proposent A l'Assemble de
rejeter les art. 2 et 3, ainsi que les considrants du projet prsent
par la commisssion, et d'adopter la conclusion suivante:
Considrant que par le vote du 7 Octobre l'Assemble a adopt
pour bases de la future organisation nationale les deux principes do
l'hrdit, comme base d'autorit et d'ordre, et de la reprsentation
nationale, comme base de libert et de progrs;
Considrant que, par la question de sparation des pouvoirs
excutif et lgislatif, l'Assemble a tabli la coexistence sans conflit
de ces deux principes ;
Considrant que la sparation du pouvoir excutif (Payee le
pouvoir lgislatif est adopte et consacre comme la plus forte ga-
rantie de la libert; vu que du moment que l'un de ces deux pou-
voirs concentrerait en lui les attributions de l'un et l'autre pouvoirs,
non seulement il cesserait d'tre un pouvoir limit, contrl et pon-
dr, mais encore serait transform en pouvoir absolu ;
Considrant que dans tous les Gouvernements reprsentatifs, la
sparation de ces pouvoirs est considre comme une garantie de
libert
Le soussign demande que l'Assemble mette le vceu que la
sparation des pouvoirs excutif et lgislatif soit admise comme un
des principes fondamentaux de la future organisation de la Roumanie.
(Sign) G r. Costa c h i.
Nous appuyons cet amendement: C. Rosetti, D r. Varna v, A.
Aslan, Gr. Soutzo.
Quelques dputs mettent l'avis, que l'amendement de Mr. Gr.
Costachi s'loignant le plus du rapport de la commission et son

www.dacoromanica.ro
 662

No. 1980. adoption rendant superflu l'amendement de Mr. Faitu, il conviendrait

Proc.-verb.11.
de lu donner la priorit. L'Assemble, consulte, par assis et lev,
1857
6 Novembre. accorde la priorit a l'amendement de Mr. Gr. Costachi.
Mr. D. Miclescu dclare retirer son opinion crite et s'unir l'a-
mendement de Mr. Gr. Costachi.
Mr. Em. Costachi prend la parole. Par le vote du 7 Octobre, dit-il,
l'Assemble a admis comme prineipe constitutif de l'organisation du
nouvel Etat, d'une part la forme monarchique et l'hrdit et d'autre
part la dvolution du pouvoir lgislatif .5, une reprsentation natio -
nale. La thche de la commission tait de poser et de dvelopper le
principe de la sparation des deux pouvoirs; elle a dpass sa corn-
ptence en voulant rdiger un projet de constitution. Le 1-er point
du rapport de la commission se base sur nos anciennes institutions,
pour en dduire la sparation des pouvoirs ; quelque glorieux que
serait le fait pour notre pays, cependant ni avant ni apres le Ingle-
ment nous n'avons vu adopt chez nous ce salutaire principe de
la sparation des pouvoirs ; il eat done t plus logique de ne se
baser que sur le vote du 7 Octobre. Les 2-me et 3-me points du
rapport accordent au futur chef de l'Etat un rle peu flatteur; si nous
examinons la constitution si librale de la Belgique, nous verrons qu'elle
donne au Souverain le droit de cooprer avec le pouvoir lgislatif
la confection des lois. Il ajoute que ces tendances peuvent devenir
dangereuses pour nous et recommande l'Assemble l'adoption de
l'amendement.
Discours de Mr. Em. Costachi.
Messieurs, je me vois forc avec regret de venir combattre le
projet de la `2-me commission concernant la sparation des pouvoirs
lgislatif et excutif, non seulement sous le point de vue du vceu
exprim par les points 2-me et, 3-me de ce projet, mais encore
sous celui des tendances de la rdaction.
Examinons d'abord la mission de cette commission.
Nous voyons que l'Assemble a adopt, par son vote du 7 Oc-
tobre, comme principes constitutifs de la rorganisition du nouvel
Etat, d'une part la forme monarchique hrditaire et d'autre part
l'abanclon du pouvoir lgslatif une reprsentation nationale.
La commission s'est-elle arrte l.? Non. Elle a dpass sa
comptence; elle a voulu nous donner un mode de constitution, un
mode d'aprs lequel ces deux pouvoirs doivent, selon elle, 6tre con-
stitus, tant en ce qui concerne leurs attributs respectifs, que leurs
rapports rciproques.

www.dacoromanica.ro
 663

Revenons done, pour le moment, au vceu du 1-er point et No. 1980.

aux considrants sur lesquels il s'appuie. Nous ne voyons pas que Proc.-verb.15.
1857
la separation des pouvoirs, comme deduction de ce principe, soit 6 Novembre.
base sur nos institutions politiques antrieures et postrieures au
Rglement. On a procd de la mme manire dans le projet de
l'galit devant la loi; on a apport alors, comme maintenant, l'histoire
du pass pour considrant b. l'appui du projet relatif au respect
du domicil e. Je vous avoue, Messieurs, que ce serait une dcou-
verte toute nouvelle pour les Etats civilises de l'Europe, qui, au prix
de tant de sacrifices et de peines, ont dfinitivement conquis ces
grands principes de libert et de progrs, ce serait, dis-je, une de-
couverte admirable que celle de trouver ces mmes principes inscrits
dans les annales du pays. On nous a plusieurs fois donne lecture,
toujours dans le mme but, de la reforme de Const. Maurocordato.
En effet, Messieurs, c'tait FA une grande rforme, un grand pas vers
le progrs pour notre pays A cette poque! Mais voulez-vous savoir
ce qui se passait dans la Roumanie sous le rgne nfaste des Prin-
ces phanariotes? Permettez-moi de vous lire un passage de l'histo-
rien Sincai , tome 3, page 251. Vous savez, Messieurs, qu'alors
notre pays tait sous le regime du sabre et de la bastonnade. O
done la commission a-t-elle vu l'ombre mme du principe de la se-
paration des pouvoirs lgislatif et executif? Voulez-vous savoir ce que
Const. Maurocordato lui-mme a fait dans notre pays ? Il a totale-
ment aboli la liste civile, mais en fondant ses propres revenus avec
ceux de l'Etat, ce qui veut dire qu'il s'tait rendu 'mitre de la caisse
publique sans nul contrle. Je le demande, cela peut-il s'appeler une
application du principe de la separation des pouvoirs ? Moi aussi,
Messieurs, je me serais flatt et consol, si j'avais pu dcouvrir que
ce principe a t pratique sous les Princes phanariotes ; mais les
faits positifs effacent les illusions.
Arrivons maintenant au Rglement Organique.
Le Prince avait l'initiative ; l'Assemble gnrale discutait et
adoptait un projet de loi ; le Prince le confirmait, et cependant cette
loi restait sans aplication, tant qu'elle n'tait pas confirmee par les
Cours Suzeraine et Protectrice. Et puis cette Assemble mme, com-
ment tait-elle compose ? Le Prince dlivrait, 24 heures avant les
elections, 50 dcrets de bolarie pour un district, de telle sorte que
le corps des lecteurs et mme le depute lu ne reprsentaient rien
autre chose que la volonte du Prince.
Vous voyez done, Messieurs, que nous ne pouvons trouver de

www.dacoromanica.ro
 664

No. 1980. meilleurs, de plus solides considrants, que ceux du vote du 7 Oc-
Proe.-verb. 15. tobre,
comme le propose l'amendement prsent.
1857
Examinons maintenant les 2-me et 3 -me points du projet de
6 Novembre.
la commission.
On nous dit que le chef de l'Etat sera assist d'un Ministre,
mais que le pouvoir lgislatif e nt i er et indpenda nt sera confi.
A l'Assemble gnrale. Nous avons demand, Messieurs, un Prince
tranger, issu de l'une des dynasties rgnantes de l'Europe. Je suis
force de vous avouer que je ne trouve rien de flatteur pour sa fu-
ture autorit dans le rle que la commission lui prpare ; je vois
mme, selon la constitution belge, l'une des plus librales de l'Eu-
rope, que l'une des attributions du chef de l'Etat est de cooprer b.
la confection des lois avec le pouvoir lgislatif.
D'aprs le projet de la commission, l'autorit du chef de l'Etat
serait-elle autre que celle d'un Prsident du Conseil des Ministres,
dont il doit, dit-on, tre assist ? ..

De semblables principes doivent tre combattus comme com-

promettants pour notre avenir, A cause des tendances que le Congrs
peut nous supposer.
Je me flatte, Messieurs, d'tre aussi homme libral et de pro-
grs ; mais je crois mieux servir la cause de mon pays en vous ex-
posant les dangers auxquels nous exposerait l'adoption du projet de
la commission.
Le Sauveur dit: demandez et il vous sera donn. Dans la ques-
tion prsente une politique sage nous dmontre que plus nous de-
manderons, moins il nous sera donn. En vue done de consolider
avant tout notre nationalit, je rejette le projet de la commission de
toute la force de ma conviction, et viens vous proposer l'amen-
clement.
Mr. B. licilinescu rpond qu'un lgislateur, quand il labore une loi,
doit examiner avant tout les usages, les institutions, le degr de cul-
ture, la position gographique etc. d'un pays ; que la commission a
pens que sa mission n'tait pas de donner a l'Europe et au Con-
grs des leons sur la manire dont se font les constitutions, mais
de leur montrer que notre pays a possd, de longue date et dans
les poques les plus adverses, des Assembles lgislatives ; la com-
mission n'a nullement eu l'intention, ajoute-t-il, de rduire le pouvoir
excutif aux attributions d'un simple Principicule, aujourd'hui sur-
tout que le pays demande un Prince tranger hrditaire. Ce qui
prouve, poursuit-il, la puret des intentions de la commission, c'est
le considrant du rapport ainsi conu : consacrer le principe tabli

www.dacoromanica.ro
 665

depuis des sicles dans les Principauts, celui de la sparation de No. 1980.
pouvoirs executif et lgislatif, et dfinir, par une ligne nettement Proo.-verb.15.
1857
trace, les attributions de l'un et de l'autre des pouvoirs : car tel est 6 Novembre.
le seul rnoyen de rendre leur autorit aux lois et de rtablir dans
le pays la respect du Gouvernement. Les abus des Princes ne peu-
vent prouver le contraire , car nous possdons une foule d'actes
mans des Assembles gnrales et sanctionns par les Princes, qui
tablissent l'existence de ces Assembles et le maintien de la spa-
ration des pouvoirs.

Discours de Mr. B. Malinescu.

Messieurs,
Un lgislateur n'a pas A rechercher si une loi est absolument
bonne, pour l'appliquer immdiatement et la mettre en vigueur dans
son pays; telle loi trs bonne pour un pays peut, pour un autre, kre
trs mauvaise. Le lgislateur ne doit jamais perdre de vue les tra-
ditions, les institutions, le degr de culture, la situation gographique
et une foule d'autres circonstances.
kMr. le dput de Brlad vient nous dire, une constitution A la
main, que la commission n'aurait pas assez prcis les limites des
attributions du pouvoir excutif et qu'il ne voit nulle .part une As-
semble lgislative d'un pouvoir aussi tendu.
La commission a cru, Messieurs, qu'il n'entrait pas dans sa mission
de donner une lecon A l'Europe et au Congrs sur la manire dont
se font les constitutions et sur le moyen le plus efficace de sparer
les pouvoirs dans un Etat. Il y a IA assez d'hommes comptents, qui
savent tout ceci mieux que nous.
La commission, en rdigeant ce projet, a eu principalement en
vue la ncessit de montrer A l'Europe et aux Puissances que notre
pays a eu de date trs ancienne des Assembles lgislatives, mme
jusqu'aux temps les moins heureux, c'est-A-dire jusqu'A une poque
postrieure au Rglement Organique. Autrement, ces Puissances aux-
quelles nous adressons nos vceux, auraient facilement pu croire que
nous demandons des droits que nous n'avons pas possds, dont
nous ne sentons pas la ncessit et que nous ne saurions pas apr-
cier s'ils nous taient accords.
((Si la commission n'a pas mieux spcifi les attributions du pou-
voir excutif. elle n'a pas voulu et ne veut pas donner A entendre
par lA que le pouvoir excutif doit tre restreint aux simples attri-
butions d'un Prince du dernier chelon de la hirrchie souveraine,

www.dacoromanica.ro
 666

No. 1980 au moment mame o le pays demande un Prince hrditaire d'une

Proc.-verb.11. maison rgnante, pas plus qu'elle n'a eu l'intention, en citant le Rh-
1857
glement Organique, d'indiquer un modle a prendre comme base
6 Novembre.
d'une future Assemble constituante, comme voudrait le Lire enten-
dre Mr. le depute de Berlad. Au contraire, les derniers considrants
montrent clairement la pense qui a inspire la commission ; ainsi
elle propose: Que le princip e, depuis des sicles adopte dans les
Principauts, de la separation des pouvoirs excutif et lgislatif, soit
consacr et que les attri:butions de l'un et de l'autre de
ces deux pouvoirs soient prcises par une ligne de de-
marcati o n bien tr a n Ghee, comme seul moyen de rendre la force
aux lois et de rtablir dans le pays le respect de l'auto-
r i t. Voila Messieurs la conclusion de la commission.
Quant aux allegations de l'honorable depute de Berlad, que nous
n'avons pas eu d'Assembles lgislatives, que quand mme nous en
aurions eu, cela ne prouverait rien, ou que les Princes grecs baton-
naient les boyards, occisaient les gens, je rpondrai : que personne
ne nie les actes de tyrannie et les cruauts des Princes grecs, mais
il ne rsulte pas de l que nous n'avons pas conserve le principe de
la separation des pouvoirs. L'histoire et une quantit d'actes tmoignent
authentiquement que, sous ces mmes mauvais Princes, les questions
d'une certaine importance se rsolvaient dans les Assembles gene-
rales et que ces solutions taient confirmes par le Prince.
Que les attributions de ces Assembles n'taient pas assez d-
termines et que les Princes abusaient de leur pouvoir, cela n'est
que trop vrai; mais c'est justement la raison pour laquelle nous vou-
Ions une reorganisation.
Mr. A. Teriachiu rplique que le projet de la commission dit trop ou
trop peu. Si son but a t de poser et de motiver le principe de la
separation des pouvoirs, alors les considrants et les conclusions de
la commission sont dplacs, comme n'ayant pas pour unique
objet de proclamer cette separation, mais comme tendant plus
spcialement A tablir les attributions de claque pouvoir et le
cercle de leur action. Le rapport, dit-il, confond le fonction-
nement des pouvoirs et la loi lectorale, et ainsi envisage, le projet
dit trop. Mais si son but a t de determiner en mme temps les
attributions et l'exercice de chaque pouvoir, alors le projet ne dit
pas assez, car les attributions qu'il numre ne sont pas les seules
qui constituent soit le pouvoir excutif, soit le pouvoir lgislatif. Le
prejet est dfectueux et arbitraire, car il introduirait un dfaut d'-
quilibre entre les pouvoirs publics de l'Etat, qui peut devenir dan-

www.dacoromanica.ro
 667

gereux. En outre, si nous entrions dans la voie ouverte par la com- No. 1980.
mission, il faudrait pousser la limitation plus loin encore, en prci- Proc.-verb.15.
1857
sant aussi les rapports du pouvoir excutif avec le pouvoir lgislatif, 6 Novembre.
car l'un ne va pas sans l'autre. L'orateur ajoute que le 3-me point
4u projet contient des expressions vagues et lastiques, qui prju-
gent la loi lectoralP, que l'Assemble n'est pas appellee A voter, n'tant
.qu'une Chambre consultative.

Discours de Mr. Teriachiu.

Alessi curs,
Le projet de la seconde commission dit trop, ou trop peu ; je
m'expliqu e.
((Si le but de la cOmmissien a t de motiver ou d'tablir uni-
quement le principe de la separation des pouvoirs lgislatif et ex-
cutif, alors les 2-me, 3-me, 4-me considrants, ainsi que les mots :
compose sur des bases larges sont mal places, parce qu'ils n'ont pas
rapport A la separation des pouvoirs et qu'ils tendent plutt A de-
terminer les attributs de chaque pouvoir et A tracer le cercle de
leur competence.
Par le 4-me considrant, lettres a, b, c, on tend A prciser
la competence et les attributs du pouvoir excutif.
Par le mme considrant, de la lettre a A la lettre r, on pre-
ciserait la competence et les attributs du pouvoir excutif.
Par les mots : l'Assemble sera compose sur des bases larges
on aborde d'une manire vague et gnrale la lei lectorale.
La commission est sortie du cercle de la separation des pou-
voirs, en confondant des principes tout-A-fait diffrents, c. A. d. l'exer-
cice des pouvoirs et la loi lectorale; par consequent le projet dit trop.
((Si la commission s'est propose, A propos de la separation des
pouvoirs, de determiner aussi les attributs de chacun d'eux, ainsi
que leur exercice, elle dit trop peu, parce que, avec les seuls attri-
buts numrs dans le projet, on ne peut constituer ni l'un ni l'autre
pouvoir.
Parmi les attributs essentiels du pouvoir lgislatif, on compte
aussi les suivants : dcrter l'tablissement ou l'abolition des offices
publics, statuer les modes du recrutement, les rgles de l'admission
et de l'avancement dans l'arme; mettre en accusation les Ministres
responsables et les hauts fonctionnaires de l'Etat ; accuser et pour-
suivre tous ceux qui comploteraient contre la stlret publique ou
contre la constitution du pays.

www.dacoromanica.ro
 668

No. 1980. On compte galement parmi les attributs importants du pouvoir

Proc.-verb.15 excutif les. suivants : proposer A l'Assemble des projets de loi, sane-
1857
6 Novembre. tionner les lois votes par le pouvoir lgislatif, les promulguer, veiller
leur application et excution ; convoquer, ajourner, proroger et dis-
soudre les corps lgislatifs etc. Aucun de ces principes essentiels n'est
contenu dans le projet de la commission.
En abordant les attributs du pouvoir lgislatif, il faudrait n-
cessairement, pour tre consquent, fixer aussi les attributs du pou-
voir excutif, car sans cela le projet serait dfectueux; il serait mme
arbitraire, parce qu'il produirait l'absence de pondration dans les
pouvoirs publics de l'Etat, absence dangereuse si l'on ne dterminait
pas l'exercice des deux pouvoirs lgislatif et excutif.
On devrait alors aller plus loin et tablir aussi les relations
de ces deux pouvoirs, qui ne sauraient exister l'un sans l'autre.
Il est inutile, 'Messieurs, d'insister prouver la confusion que
fait le projet des ides les plus distinctes. Je demande seulement
si c'est bien 1A, la voie rationnelle, que doit suivre une Assemble con.
sultative.
La sparation des pouvoirs est un principe adopt par toutes
les nations civilises, mme par celles qui ont un Gouvernement
absolu; tandis que l'exercice des pouvoirs et leurs attributs sont dans
un rapport intime avec le degr de culture, avec l'tat social d'une
nation, et presupposent l'tablissement des bases de la reprsenta-
tion nationale, que nous ne pouvons ni ne devons prjuger.
Par les mots : l'Assemblee sera compose sur des bases lar-
ges, nous anticipons sur la loi lectorale. Les bases de la repr-
sentation nationale sont-elles troitement lies A la sparation des
pouvoirs ? Non.
Laisser subsister dans le projet ces mots vagues et lastiques,
ce serait non seulement prjuger la loi lectorale, mais encore perdre
l'indpendance que nous devons tous conserver pour le moment o
nous serons appels A nous exprimer sur ce point important de
notre future organisation.
L'honorable dput de Iassy dit que lorsqu'on fait une loi,
il ne faut pas seulement avoir en vue l'absolu de la loi ; je suis en
cela de son avis, et je crois que l'important pour un lgislateur est
de se convaincre si une loi est approprie aux circonstances et r-
clam& par les besoins du pays, si elle est d'une application imm-
diate. ou bien si elle demande l'ajournement. Nous ne nous refusons
pas A reconnaitre la ncessit d'une loi lctorale; mais quelles seront
les bases que cette loi devra tablir, ce sera lA l'objet des discussi-

www.dacoromanica.ro
 669

ons de l'Assemble qui sera appele A faire des lois; maintenant nous No. 1980.
n'avons que des vceux A exprimer, et aujourd'hui un vceu tout sp- Proc.-verb.15.
1857
60, la sparation des pouvoirs.
6 Novembre.
J opine donc pour le rejet des dits considrants du projet, pour
le rejet des 2-me et 3 &me points, et j'appuie l'amendement de
Mr. Gr. Costachi.
Mr. D. Grigoriu. Nous sommes convoqus, dit-il, pour exprimer
des vceux sur les rfoirmes A introduire dans la future organisation
du pays. La question de la sparation des pouvoirs est un point ca-
pital dans toute constitution; des attributions et des limites que nous
donnerons au pouvoir excutif rsultera pour nous la facult de nous
garantir de la violence, de l'oppression et du despotisme. Pareillement,
les bases et les attributions du pouvoir lgislatif nous garantiront une
reprsentation sincrement nationale. Nous devons nettement tracer
la dmarcation entre les deux pouvoirs. Les considrants historiques
du rapport de la commission tablissent que le principe de cette
sparation a exist chez nous de temps immmorial, sans que le
despotisme qui a rgn prouve le contraire. Le projet de la com-
mission ne pche qu'en ce qu'il n'est pas assez complet, car il n'-
numre pas toutes les attributions de ces pouvoirs. Etre l'excuteur
des lois votes par l'Assemble gnrale n'est pas, continue l'orateur,
un rle de si peu d'importance ; notre but ne doit pas tre de doter
le pouvoir excutif d'une infinit de droits et de prrogatives, qui
seraient incompatibles avec l'intrk du pays ; nous devons chercher
A limiter les deux pouvoirs. En consquence il vote pour le rapport
de la commission.

Discours de Mr. D. Grigoriu.

Nous sommes runis dans ce Divan pour noncer des vceux qui
puissent servir de bases A une constitution; nous sommes appels A
noncer les principes adoptables pour la future organisation du pays.
11 est done utile, il est mme ncessaire de nous prononcer sur la
question des pouvoirs excutif et lgislatif, question cna les vceux
du pays peuvent avoir un vaste champ. Ces deux pouvoirs sont les
principaux dans toute constitutiOn; c'est d'eux que Upend la bonne
organisation d'un Etat; c'est des droits, de la comptence, des attri-
butions et des bornes que nous donnerons au pouvoir excutif que
&Tend notre scurit contre les violences, roppression et le despo-
tisme, comme des bases et des attributions du pouvoir lgislatif
dpend pour nous une vraie r pr es ent ad on nationale, expression

www.dacoromanica.ro
 670

No. 1980. fidle des intrts de la nation. Il est done de toute ncessit, sous
Proc.-verb.15. ce rapport, aussi bien que sous le rapport du principe que nous
1857
6 Novembre.
discutons aujourd'hui, de fixer les attributions et de tracer les
limites de l'un et de l'autre pouvoir, par une ligne de demarcation
bien tranche, autrement ces mots: le pouvoir excutif sera spar.
du pouvoir lgislatif, ne prsentant qu'un sens vague, ne sauraient
amener le rsultat salutaire auquel nous aspirons Un amendement
contre le projet vient d'tre prsent, amendement qui repousse
tout d'abord les considrants et les deux derniers points de la con-
clusion, qui fait en un mot table rase du projet. En ce qui concerne
les considrants, qui exposent entre autres les attributions du pou-
voir lgislatif d'aprs le Rglement, attributions belles et assez ten-
dues, je ne suis pas de Favis de Mr. Costachi, depute de Bt.lad,
qui vent les supprimer. Je ne m'accorde pas non plus A dire avec
lui que le principe lgislatif n'a exist en Moldavie ab antiquo sur
des bases larges; au premier cas je rponds que nous nous trou-
vons amens sur la question de la separation des pouvoirs excutif
et legislatif, et voulant exprimer nos vceux sur les attributions
lgislatives d'un pouvoir tel que nous le voulons, les considerants
de la commission tendant A dmontrer l'existence chez nous jusqu'
ce jour du principe lgislatif ne me paraissent nullement dplacs,
d'autant plus que ces droits et prerogatives font en grande partie
l'objet de nos vceux pour l'avenir, car je le rpte encore, puisque
nous traitons de la separation des pouvoirs, il faut bien exprimer
nos vceux sur leur organisation. Quant au second cas, je soutiens,
avec la commission, que le principe du pouvoir lgislatif a t, ab
antiquo, largement appliqu, et que si, comme notre collgue l'affirme,
certain Prince a concentr dans sa cassette les revenus de l'Etat,
cela ne prouve que l'existence de fait du despotisme; que si un
autre Prince grec, le sabre A la main, a menace la vie d'un enfant
en prison avec sa mere, qui n'a pu le sauver que moyennant cinq
bourses d'argent, cela ne prouve encore rien que le despotisme d'un
Prince grec, ainsi que celui de beaucoup d'autres. Si du temps de
la dfunte Assemble gnrale, le Prince crait 50 ou 100 boyards
pour faire choix parmi eux d'electeurs de son systme, cela prouve-t-il
autre chose encore que le despotisme et c'est justement pour ne
plus retomber dans le despotisme ou l'anarchie et remdier aux
maux dont nous avons t victimes jusqu'A ce jour, que nous devons
noncer nos vceux sur les attributions des pouvoirs excutif et
lgislatif.
Ainsi done, je ne trouve le projet de la commission dfectueux

www.dacoromanica.ro
 671

qu'autant qu'il me paralt ne pas suffisamment determiner les attri- No. 1980.
butions de ces deux pouvoirs; et l'amendement de Mr. Fatu ayant proo.-verb.15,
1857
pour but de combler cette lacune, je me reserve de me prononcer
6 Novembre,
quand il viendra en discussion. L'honorable depute de Brlad a
attaqu aussi le projet, par la raison qu'il donne au pouvoir lgis-
latif la prerogative de complete indpendance, tandis qu'en n'assi-
gnant au pouvoir excutif que le simple rle d'excuteur, il n'en fait
qu'un capitaine de gendarmerie.
J'ai l'honneur de rpliquer que ce n'est pas peu que d'tre chef
d'une nation et A la tte d'une population de 5 millions de Roumains ;
que c'est un assez beau rle que celui de presider A, l'excution
des lois manes de la nation par l'organe de l'Assemble gnrale,
surtout lorsqu'il est sincere. Notre intention n'est pas d'agrandir le
cercle des droits et des prerogatives du pouvoir excutif, de facon
A. le rendre incompatible avec le bien du pays; notre dsir est de
renfermer l'un et l'autre pouvoir dans ses limites naturelles, et si la
commission a dit que le pouvoir lgislatif devait tre omplet et in-
dependant, cela ne doit pas nous empcher de determiner les attri-
butions du pouvoir excutif. C'est pourquoi je repousse l'amendement,
qui, bornant /e rapport de la commission au premier principe de la
conclusion, ne rpond pas notre intention d'instituer dans le pays
une seule chambre indpendante sur des bases larges et nationales.
Je vote pour le maintien du projet.
Mr. le Dr. Varnav dit qu'aujourd'hui n'ayant A traiter que du
principe de la separation des pouvoirs, on n'a pas. a discuter des
questions qui ont t dcides par les vceux noncs le 7 Octobre
touchant l'Assemble et le Prince ; en consequence, il appuie l'amende-
ment de Mr. Gr. Costachi.
Mr. B. Mlinescu: Le projet de la commission, dit-il, est attaqu
pour deux motifs. L'un c'est que le projet en dit trop ou trop peu ;
cependant la commission n'a fait qu'exposer dans ses considrants
notre tat dans le pass et dans le present et noncer quelques vceux,
se rapprochant le plus possible des intentions du Trait de Paris.
L'autre motif c'est que les deux derniers points sont superflus comme
ne servant qu' dnoter des tendances. Mais en exprimant des vceux
nous manifestons galement des tendances. La seule tendance de la
commission a t d'exposer qu'il serait convenable et utile que l'As-
semble legislative fut tablie sur les bases des anciennes Assembles
gnrales, composes du elerg6, des boyards et des mitres eommu-
nautes.

www.dacoromanica.ro
 ,672

Discours de Mr. B. MAlinescu.

No. 1980. Messieurs les deputes opposes au projet de la commission
Proc.-verb.15. combattent surtout deux choses: d'abord les considrants, qui selon
1857
6 Novembre.
eux disent trop: ou trop peu, que la question de separation des
pouvoirs et de leurs attributions respectives aurait demand un trait
complet; je n'ai A cela, que deux mots A rpondre: la commission n'a
prouv ni plus ni moins que ne prouvent le pass et notre tat actuel,
par ses considrants et par les voeux qui les suivent, pensant par
lA se rapprocher d'avantage des prescriptions du Trait de Paris.
D'un autre ct, on nous a object l'inutilit des deux derniers
points, qui n'exposent que des tendances. A les bien prendre MM.,
tous les actes de cette Assemble ne sont jusqu'A present que des
tendances ; nous ne faisons pas des lois, nous exprimons des dsirs,
c'est-A-dire que nous manifestons certaines tendances. Les tendances
de la commission sont videntes, elle a cru qu'il serait utile et bon
que l'Assemble legislative future filt organise sur les mmes bases
que les anciennes. A cette fin, je vais vous citer une formule tire
de ces nombreuses decisions gnrales anciennes. Cette formula se
trouve dans l'acte d'mancipation des voisins (vecini): le sixime
jour d'Avril . . . tant tous assembles, tant le clerg que les boyards
et autres communauts....
La commission n'a pas eu d'autres tendances.
Mr. A. Panu rpond que la mission de la commission a t
de determiner la separation des pouvoirs excutif et lgislatif, de d-
finir les attributions de chacun d'eux et leur fonctionnement, chacun
clans sa sphre. Il ajoute que les 2-me et 3-me points forment une
proposition ; compltement distincte de celle contenue dans le 1-er
point. Un article de loi, dit-il, ne peut contenir a la fois plusieurs
propositions : la commission dans ces deux points dtrmine la com-
position des pouvoirs excutif et lgislatif, question toute diffrente
de celle qu'elle avait A dvelopper et qui se discute en ce moment,
savoir la separation des deux pouvoirs, et non le mode de leur
.composition. Nous n'aurons A exprimer notre opinion A cet gard que
lorsque cette question sera mise en discussion. C'est pourquoi l'o-
rateur vote pour l'amendement.
Discours de Mr. A. Panu.
Messieurs, la prolongation de la discussion sur une question
aussi simple est la preuve, A mon avis, de la dfectuosit du projet
-de la commission.

www.dacoromanica.ro
 673

Je n'avais nullement l'intention de prendre la parole, car je sa- No. 1980.

vais que plusieurs de mes amis se proposaient de parler sur la ques- Proc.-verb.15,
1857
tion prsente, et j'esprais ainsi la voir promptement et heureusement
6 Novembre.-
rsolue. Mais je m'apercois que dans la discussion on perd de vue
et le point de dpart et le but o l'on tend.
La mission de la commission tait de fixer le mode de la s-
paration des pouvoirs lgislatif et excutif, de dterminer leurs. attri-
buts. l'tendue et la limite de leur rapports, en un mot leur sphre
d'action, afin que l'un et l'autre de ces pouvoirs puissent fonctionner
sans confusion et avec harmonie. Le 2-me et le 3-me points forment
une proposition tout-A-fait spare de celle comprise dans le 1-er point,
tandis qu'un article de loi ne peut pas en mme temps contenir
plusieurs propositions : c'est une condition admise par tous les lgis-
lateurs. L'illustre Bentham dit: Un article de loi doit tre clair, ne
pas donner lieu A une interprtaticn diffrente, ni s'en rfrer A un
autre article. J'ai remarqu pendant le cours de la discussion, que
l'on inclinait vers Padoption de mesures ayant trait A Pindpendance
de PAssemble constituante. Mais, sommes-nous aujourd'hui appels a
nous occuper de cette question! La mission de la commission a-t-elle bien
t de dterminer le mode de formation d'une constituante! Non certes.
La commission n'a eu d'autre mission, comme nous Pavons
dj dit, que celle d'tablir la ligne de dmarcation entre les pouvoirs
excutif et lgislatif. Cependant elle rgle par les 2-me et 3-me points
la constitution de ces pouvoirs, question toute diffrente de celle
soumise A son tude et qui fait maintenant l'objet de la discussion,
c. A. d. la sparation 'des pouvoirs.
Lorsque nous sercns appels, Messieurs, A nous prononcer sur
le mcde de constitution des pouvoirs lgislatif et excutif, alors chacun
de nous pourra franchement et sans dtours se prononcer selon les
inspirations de sa conscience, selon ses convictions.
cLorsqu'un dput est appel A exprimer une opinion, il doit,
selon moi, parler devant l'Assemble comme devant le pays, la main
sur la conscience et exclusivement proccup de son devoir.
On a dit encore dans le cours de la discusion que l'on ne pr-
tendait point faire la lecon A l'Europe en fait de lois et de constitu-
tion. Nous savons bien que telle n'a pas t l'intention de la com-
mission ; mais c'est A nous de prouver que nous savons faire une loi
Sans chercher A introduire un article sous forme d'un autre tout-A-fait
diffrent et hors de discussion. Ensuite, est-il bien de la dignit du
pouvoir lgislatif d'tablir lui-mme le mode de la constitution? Ce
pouvoir qui reprsente la souverainet de la nation, qui connait les
(Acts iii Documente. VI. 1.) 43

www.dacoromanica.ro
 674

No, 1980. besoins d'un pays, qui a la premire, la plus grande des missions
Proc.-verb.15. dans un Etat rgulier, celle de faire des lois, serait-ce digne de l'in-
1857
troduire presque furtivement dans un autre article de loi, comme
6 Novembre.
ne mritant point d'occuper A lui seul, dans notre constitution, une
place bien distincte et bien marque !
Lorsque nous serons appels A nous prononcer sur le mocler
de constitution des pouvoirs lgislatif et excutif, il nous sera loi-
sible de donner notre opinion sur cette question avec toute la di-
gnit voulue et la sagesse commande par les besoins de notre socit.
Je vote done pour l'amendement prsent.
L'Assemble est consulte par assis et lev. Le rsultat tant
douteux, on procde, sur la demande de dix membres, au vote par
appel nominal, l'Assemble adopte par 46 voix contre 31 l'amende-
ment de Mr. Gr. Costachi pour tre substitu au projet de la com-
mission.
La sance est suspendue, afin de rdiger le projet ainsi amend&
6, signer par l'Assemble.
Aprs une demi-heure, la sance est reprise et l'on procde A
la signature de l'acte suivant:
Aujourd'hui, l'an mil huit cents cinquante-sept, le sixieme jour
du mois de Novembre.
Considrant que par son vote du 7 Octobre l'Assemble a adopt&
deux principes constitutifs de la future organisation de la nation, sa-
voir l'hrdit, comme base d'autorit et d'ordre, et la reprsentation
nationale, comme base de libert et de progrs ;
Considrant que le projet de la sparation des pouvoirs ex-
cutif et lgislatif a pour but d'assurer l'existence de ces deux prin-
cipes sans conflit;
Considrant que cette sparation a toujours t admise et con-
sacre comme la plus puissante garantie de libert, car du moment
o l'un des deux pouvoirs cumulerait les attributions de l'autre, non
seulement il cesserait d'tre un pouvoir limit, contrl et pondr,
mais encore deviendrait ncessairement un pouvoir absolu;
Considrant que la sparation des deux pouvoirs est admise
comme une garantie de libert dans tous les Etats reprsentatifs;
L'Assemble ad-hoc de Moldavie met le voeu qu'a la future
organisation de la Roumanie, le principe suivant soit admis comme
base :
Sparation des pouvoirs ex6eutif et lgislatif en Roumanie .
Ont sign pour cinquante-et-un membres: LL. EE. les Ev-
ques Nectarius Sotiriopolos, Gnadius Tripolos, Philarte Stavropolos,

www.dacoromanica.ro
 675

Calinic Hariopolos; LL. RR.. les Archimandrites Neophyte Scriban, Mel- No. 1980.
chisdech et l'conome Matcas; MM. D. Miclescu, C. Biiclarail, G. Proc.-verb.15..
1857
Massian, D. Sevin, Dr. VArnav, N. Canano, S. Canano, A. Jiean, A. 6 Novembre.
Botez-Forscu, M. Jora, B. Zacharia, C. Sturdza, J. Levrd, Gr. Vat.-
nav, A. Aslan, C. Rosseti, J. Pruncu, Cyrille CiocArlieI. Roat, G. lije,
Sturdza, C. Iacovachi, L. Catargi, J. Fotea, G. Varian, A. Cuza,
Gr. Soutzo, Em. Costachi, B. Nicolau, N. Carp, S. Miclescu, C. Sturdza
(de Vaslui), N. Catargi, N. Iamandi, J. Cantacuzne, Gr. Costachi, J.
Rosca, D.-Rallet, P. Maurojny, C. Hurmuzaki, A. Panu, A. Teriachiu,
Negri et S. Em. le Mtropolitain Sophronius Miclescu. Ont sign
contre treize membres, qui appuient le projet de la commission; ce
sont: MM. D. Man, S. Stanciu, C. Mcniun, Theodore sin Pavel, D.
Grigoriu, C. Ostachi, J. a Babei, J. Chrisanti, B. Balais, R. Saya, B.
Stan, J. Olariul et P. Croitoru. Se sont abstenus douze membres:
MM. A. Fatu, D. Cozadini, B. Mlinescu, E. Gheorghiadi, D. Cracti,
P. Briiescu, D. Ghidionescu, N. Bosie, D. Romov, L. Galliardi, C.
*tiun et Th. Sacalof.
Un membre tait absent pendant le vote, c'est Mr.le Dr. Costin.
Conformment a l'article 79 du Rglement, le President declare
que PAssemble a adopt.
Mr. A. Panu lit le rapport de la premire commission charge
de dvelopper la srie de questions sur le 2-e point, relatif a la
soumission des etrangers rsidant dans les Principauts-Unies A
la juridietion du pays :
Les trangers jouissent dans les Principauts de nombreux pri-
vileges, qui s'appuient sur des Traits (Capitulations) conclus par la
Sublime Porte avec les Puissances chrtiennes. Ces Capitulations
peuvent-elles tre imposes aux Principauts et les Puissances con-
tractantes ont-elles intrt A. en soutenir le maintien?
Examinons d'abord la question de droit, et nous verrons que
les Capitulations prcites ne sont nullement faites pour les Prin-
cipauts.
D'aprs les Capitulations des annes 1393, 1460, 1511 et 1634
conclues par la Sublime Porte avec les Principauts roumaines, ces pays
se sont reserve un Gouvernement national, indpendant et une en-
tire libert de legislation.
Les Capitulations conclues entre l'Empire Ottoman et les Puis-
sances chretiennes n'ont pu en consequence obliger en mme temps
les Principauts.
Les actes susmentionnes de 1393, 1460, 1511 et 1634 recon-
naissent aux Princes des pays le droit de conclure des Trait& in-

www.dacoromanica.ro
 676

No. 1980. ternationaux. A ces Princes done revenait aussi le droit de conclure
Proc.-verb.15.
des conventions pour le rglement des relations extrieures du pays.
1857
6 Novembre.
Ce droit, les Principauts l'ont exerc, ainsi qu'en font foi les Traits
qu'elles ont conclus avec les autres Puissances postrieurement
leurs Capitulations avec la Sublime Porte, tels que:
Le Trait de Mircea, Souverain'de Valachie, avec Sigismond,
Roi de Hongrie, en 1396;
Le Trait d'alliance de Dan IV avec Corvin en 1488;
Le Trait du quadruple alliance du mme Prince Dan avec la
Pologne, la Hongrie et la Moldavie en 1498;
Le Trait de Pierre Rare avec Sigismond en 1527;
Celui de 1538 du mme Prince Rare avec la Pologne ;
Celui d'Etienne Lcust en 1539 avec la Pologne ;
Le Trait de Michel-le-Vaillant avec Rodolphe, Empereur d'Alle-
magne, en 1598;
Le Trait d'alliance offensive et defensive de Mathieu Bassarabe
avec Rakocz, Prince de l'Ardialie, en 1638;
Le Trait de Basile Lupu avec le Khan de Tartarie ;
Le Trait de Pierre-le-Boiteux avec l'Angleterre, en 1588;
Wine dans des temps plus rapprochs, les Principauts ont
exerc le droit de conclure des conventions avec les Etats limi-
trophes. Nous pourrons citer pour exemple:
Le cartel conclu avec l'Autriche en 1838 pour l'extradition des
dserteurs ;
La convention conclue encore avec l'Autriche en 1854 pour la
ligne tlgraphique.
L'exercice non interrompu de la souverainet des Principauts
ne laisse subsister aucun doute que l'application des Capitulations
conclues par la Sublime Porte avec les autres Puissances chrtiennes
n'a pu s'tendre aussi aux Principauts.
Examinons maintenant si les Puissances trangres ont intrt
maintenir dans les Principauts l'application des Capitulations qu'elles
Ont conclues avec la Sublime Porte.
Les Capitulations tablissent plusieurs droits en faveur des su-
jets des Etats chrtiens. Ainsi on accorde aux consuls le droit d'a-
voir une garde, d'exercer la juridiction civile et criminelle, de re-
clamer leurs sujets tombs en esclavage, de donner en cas de be-
soin les secours ncessaires aux vaisseaux des Etats chrtiens, d'e-
xempter les heritages de l'imposition connue sous le nom de droit
d'aubaine, d'assurer le respect des transactions et par dessus tout
d'assurer le respect de la religion chrtienne, ainsi que le libre

www.dacoromanica.ro
 677

exercice de culte. Les Etats chrtiens avaient stipule tous ces privi- No. 1980.
leges en faveur de leurs nationaux rsidant en Turquie en vue de Proc.-verb.15.
1857
l' t a t des choses dans ce pay s. Mais les coutumes et lois qui 6 Novembre.
rgissent les Principauts different entirement de celles de l'Empire
Ottoman. De cette difference dans l'tat des choses en Moldo-Vala-
chie, il est rsult que ces Capitulations non seulement n'ont pas pu
recevoir leur application dans toute leur tendue, mais encore qu'elles
ont t pour les Gouvernements locaux un obstacle dans radmini-
stration des pays. L'application de ces Capitulations a t limite,
parce que dans les lois des Principauts le droit d'a ubaine est
inconnu, parce que rien n'y defend aux trangers de contracter avec
les Roumains, parce que le droit roumain et le code de commerce
franais y sont en vigueur, parce qu'elles, ont des tribunaux stables,
parce qu'elles n'ont eu ni ports militaires, ni marine, parce que la
religion chrtienne y est dominante, paree que toutes les religions y
sont tolres. De plus, la juridiction consulaire elle-mme n'y a ja-
mais exist avec toute la latitude stipule aux Capitulations, car l'ar-
ticle 294 du Rglement Organique, les articles 46 et 2009 du Code
civil et les articles 17 et 19 du Code criminel ont toujours &Ifs ap-
pliqus avec l'assistance officielle des consulats et avec celle stipule
dans le cartel conclu entre la Moldavie et l'Autriche en 1838.
IVIais cette application merne des Capitulations telle qu'elle a
t possible, c'est--dire rduite A l'intervention des consuls dans
toutes les affaires concernant leurs nationaux, a paralyse l'applica-
tion des lois civiles et criminelles. Ces circonstances ont, A ct de
cela, favoris l'immigration dans les Principauts de ces trangers
qui fuyaient leur patrie pour chapper aux lois de leur sol natal et
venir jouir chez nous de privileges exclusifs.
Par consequent les Etats chrtiens n'ont aucun intrt A. main-
tenir des Capitulations, qui ne sont pas applicables dans les Princi-
pauts roumaines et qui n'amnent que confusion et conflits inter-
minables. Au contraire, les Principauts roumaines, qui ont adopt
les lois, les principes et les tendances de l'Europe civilise, sont en
droit de rclamer, d'aprs le droit international, les avantages rci-
proques que les autres Etats chrtiens s'accordent entre eux. Une
des consequences de ce droit international europen est la soumis-
sion des trangers A la juridiction de l'Etat sur le territoire duquel
ils resident, ainsi que le dmontre Vatel dans son ouvrage du droit
des gens, 101, 102, 103, 105, 108, ch. VIII, liv. II.
En consequence, vu les droits souverains que les Principauts
se sont reserves par leurs Capitulations de 1393, 1460, 1511 et 1634,

www.dacoromanica.ro
 678

No. 1980. dans lesquels droits est compris celui de rgler leurs relations avec
Proc.-verb.15. les Puissances trangres par des conventions spciales;
1857
Considrant que les Principauts n'ont jamais renonc ce
Novembre.
droit et qu'au contraire, postrieurement mme a la conclusion de
leurs Capitulations avec l'Empire Ottoman, elles l'ont exerc en tout
temps, en toute occasion et en pleine connaissance de leurs droits;
Considrant que les Capitulations conclues par les Sultans avec
les Etats chrtiens sont des actes de souverainet et par consquent
obligatoires seulement pour les pays o ils avaient la plnitude de
la souverainet, et non point pour les territoires o ils n'exergaient
aucun droit semblable, et cela d'aprs le principe juridique, que les
stipulations conclues entre des individus ne peuvent lser les tiers
(Kluber, 144; Martens, 3);
Considrant galement que l'application des stipulations de ces
Capitulations trangres aux Prineipauts est incompatible avec l'tat
diffrent des choses, des institutions et des mceurs de ces pays;
Considrant que l'application partielle de ces Capitulations, non
seulement lse les droits des Principauts et engendre des abus,
mais encore n'est d'aucun intrt pour les Etats chrtiens;
Considrant que l'une des conditions de l'existence, du dve-
loppement et de la prosprit d'un Etat est que tous ceux qui s&-
journent sur son territoire respectent ses lois et n'aient point en
perspective une ventualit d'impunit;
Considrant que la soumission des trangers la juridiction
locale des Principauts est base sur le droit des gens, comme con-
squence logique des droits sculaires de ces pays d'avoir un Gou-
vernement national et indpendant, et qu'elle ne lse point le droit
des autres Etats;
Considrant enfin, que d'aprs le droit priv, qui use de son droit
ne lse personne (qui juro suo utitur, neminem laadit);
L'Assemble met le vceu :
Que les trangers qui sjournent dans les Princi-
pauts soient soumis A. la juridiction du pays.
(Signs) L. Catargi, Em. Costachi, P. Maurojny, A.
Panu, D. Ballet, B. Sturdza, C. Hurmuzaki.
Un des membres du bureau donne lecture d'un amendement de
Mr. Grigoriu, appuy par MM. le Dr. Varnav, C. Mortun, Gr. Bals,
N. Carp et N. Canano:
Je propose qu' la fin de l'art. du projet de conclusion concer-

www.dacoromanica.ro
 679

Inant les sujets trangers, on ajoute les mots: sans l'intervention No.1980.
des consuls, mots qui seuls expriment l'ide de voir l'autorit lo- Ptoc.-verb.15.
1857
cale libre de toutes entraves dans l'application des lois. 6 Novembre.
1857 Novembre 4.
(Sign) D. Gr igori u.
Appuyons cet amendement: G r. B al s, C. M or tu n, N. C a r p,
Sb. Canano, Dr. Varnav.
Mr. A. Panu dclare que la commission se rallie a l'amendement.
Mr. D. Aliclescu dit que les considrants exposs par la premire
commission concernant le 2-me point ne pouvaient tre mieux et plus
clairement dvelopps qu'ils ne le sont dans son rapport. Cependant,
fait-il observer, l'art. 297 du Rglement Organique, quoique viol par
des lois postrieures, renferme aussi ce principe ; aussi pense-t-il que
l'Assemble doit exprimer le vceu que : les trangers rsidant dans
les Prineipauts soient soumis it la juridiction du pays, sans in-
tervention de la part des consulats dont ils relvent.
Discours de Mr. D. Miclescu.
On ne pouvait donner des renseignements ni plus ni mieux
dtaills sur le deuxime point, que ceux contenus dans le rapport
par lequel la preinire commission soumet aujourd'hui son projet
de rsolution A la dlibration de l'Assemble. Les considrants sont
appuys sur des faits incontestables et authentiques; par consquent,
cette commission est d'autant plus louable, qu'elle n'a nglig de
produire aucun des arguments irrfutables de nature 6. nous clairer
et en mme temps de dmontrer a l'Europe qu'il est juste d'exiger
que les trangers rsidant dans les Principauts soient soumis A la
juridiction du pays.
Le Rglement Organique par l'art. 297 tablit ce mme prin-
cipe, ce qui n'empche pas de voir paraitre ds sa mise en appli-
cation un office de 1835 (tome 1, page 74 de la Collection) qui
est une infraction au principe de l'article 297 du dit Rglement.
Nous voyons en outre successivement en 1840 (page 240 de
la Collection) et en 1841-1845 (tome 1 et 2) d'autres offices et cir-
culaires, qui paralysent le pouvoir excutif et administratif du pays
et qui tendent A constituer les droits les plus attentatoires A son
autonomie et sa souverainet.
Ainsi donc, Messieurs, aprs avoir rappel et l'art. 297 et la
marche suivie du temps des Princes depuis 1832 jusqu'aujourd'hui;
aprs avoir signal les embarras o tous les indignes se trouvent

www.dacoromanica.ro
 680

No. 1980. chaque fois qu'ils ont, spit de procs, soit des rclarpations contre
Proe.-verb.15.
diffrents sujets trangers; aprs avoir rappel enfin combien l'admi-
1867
nistration locale est paralyse, tant dans la capitale que dans les
6 Novembre.
villes des districts o rsident des agents consulaires; combien ces
genres de conflits amnent de malentendus dsagrables entre le
chef de l'Etat et les reprsentants des autorits trangres desquelle
ces sujets rlvent, e viens proposer, pour nous montrer plus con-
squents avec le considrant suivant du projet, de nous prononcer
plus catgoriquement sur le principe gnral qui fait l'objet de no-
tre vceu et prier l'Assemble cl'exprimer dans sa formule le dsir
que les trangers rsidant clans les Principauts soient soumis A, la
juridiction du pays sans l'intervention des consulats dont ils re-
lvent.
Mr..A. Pana remercie le propinant pour les paroles flatteuses gull
a adreses A la commission sur son travail, et dit que de pareilles
expressions tmoignent autant en faveur de celui qui les prononce
qu'en faveur de ceux A. qui elles s'adressent ; qu'en ce qui concerne
la conclusion propose, comme elle est identique avec celle de Mr. Gri-
goriu, il dclare que la commission l'accepte et demande que l'As-
semble dcide.
Consulte par assis et lev, l'Assemble adopte A, l'unanimit le
projet de la commission avec l'addition propose par l'amendement,
et l'on procde A, la signature de l'acte suivant :
L'an mil huit cents cinquante-sept, le sixime jour du mois de
Novembre.
Les trangeres jouissent dans les Principauts de nombreux
privilges qui s'appuient sur des Traits (Capitulations) conclus par
la Sublime Porte avec les Puissances chrtiennes. Ces Capitulations
peuvent-elles tre imposes aux Principauts et les Puissances con-
tractantes ont-elles intrt A, en soutenir le maintien ?
Examinons d'abord la question de droit, et nous verrons que
les Capitulations prcites ne sont nullement faites pour les Princi-
pautes.
D'aprs les Capitulations de annes 1393, 1460, 1511 et 1634
conclues par la Sublime Porte avec les Principauts roumaines, ces
pays se sont rserv un Gouvernement national, indpendant et une
entire libert de lgislation.
Les Capitulations conclues entre l'Empire Ottoman et les Puis-
sances chrtiennes n'ont pu en consquence obliger en mme temps
les Principauts.
Les actes susmentionns de 1393, 1460, 1511 et 1634, recon-

www.dacoromanica.ro
 681

naisent aux Princes des pays le droit de conclure des Traits in- No.1980.
ternationaux. A ces Princes done revenait aussi le droit de conclure Proo.-verb.151
185'7
des conventions pour le rglement des relations extrieures du pays. 6 Novembre.
Ce droit, les Principauts l'ont exerc, ainsi qu'en font foi les Traits
qu'elles ont conclus avec les autres Puissances postrieurement a leurs
Capitulations avec la Sublime Porte, tels que:
Le Trait de Mircea, Souverain de Valachie, avec Sigismond,
Roi do Hongrie, en 1396;
Le Trait d'alliance de Dan IV avec Corvin, en 1488;
Le Trait de quadruple alliance du mme Prince Dan avec la
Pologne, la Hongrie et la Moldavie, en 1498;
Le Trait de Pierre Rare avec Sigismond, en 1527
Celui de 1538 du mme Prince Rares avec la Pologne ;
Celui d'Etienne Lcust en 1539 avec la Pologne ;
Le Trait de Michel-le-Vaillant avec Rodolphe, Empereur d'Al-
lemagne, en 1598;
Le Trait d'alliance offensive et dfensive de Mathieu Bassarabe
avec Rakocz, Prince de l'Ardialie, en 1638;
Le Trait de Basile Lupu avec le Khan de Tartarie
Le Traite de Pierre-le-Boiteux avec l'Angleterre, en 1588;
Wine dans des temps plus rapprochs, les Principauts ont
exerc le droit de conclure des conventions avec les Etats limitro -
phes. Nous pourrons citer pour exemple :
Le cartel conclu avec l'Autriche en 1838 pour l'extradition des
dserteurs
La convention conclue encore avec l'Autriche en 1854 pour
la ligne tlgraphique.
L'exercice non interrompu de la souverainet des Principauts
ne laisse subsister aucun doute que l'application des Capitulations
conclues par la Sublime Porte avec les autres Puissances chrtiennes
n'a pu s'tendre aussi aux Principauts.
Examinons maintenant si les Puissances trangres ont intrt
a maintenir dans les Principauts l'application des Capitulations qu'el-
les ont conclues avec la Sublime Porte.
Les Capitulations tablissent plusieurs droits en faveur des su-
jets des Etats chrtiens. Ainsi on accorde aux consuls le droit d'a-
voir une garde, d'exercer la juridiction civile et criminelle, de r-
clamer leurs sujets tombs en esclavage, de donner en cas de besoin
les secours ncessaires aux vaisseaux des Etats chrtiens, d'exempter
les hritages de l'imposition connue sous le nom de droit d'aubaine,
d'assurer le respect des transactions et par dessus tout d'assurer le

www.dacoromanica.ro
 682

No. 1980. respect de la religion chrtienne, ainsi que le libre exercice des cultes.
Proc.-verb.15.
Les Etats chrtiens avaient stipule tous ces privileges en faveur de
1857
6 Novembre.
leurs nationaux rsidant en Turquie en vue de 1 ' ta t d es ch o-
s es d an s ce p ay s. Mais les coutumes et lois qui rgissent les
Principauts different entirement de celles de l'Empire Ottoman.
De cette difference dans l'tat des choses en Moldo-Valachie, il est
rsult que ces Capitulations- non seulement n'ont pas pu recevoir
leur application dans toute leur tendue, mais encore qu'elles ont
t pour les Gouvernements locaux un obstacle dans l'administration
des pays. L'application de ces Capitulations a t limite, parce que
dans les lois des Principauts le d r oi t d' au b ai n e est inconnu,
parce que rien n'y defend aux trangers de contracter avec les Rou-
mains, parce que le droit roumain et le code de commerce fran-
vais y sont en vigueur, parce qu'elles ont des tribunaux stables,
parce qu'elles n'ont eu ni ports militaires, ni marine, parce que la
religion chrtienne y est dominante, parce que toutes les religions
y sont tolres. De plus, la juridiction consulaire elle-meme n'y a
jamais exist avec toute la latitude stipule aux Capitulations, car
l'article 294 du Rglement Organique, les articles 46 et 2009 du
Code civil et les articles 17 et 19 du Code crirninel ont toujours
t appliqus avec l'assistance officielle des consulats et avec celle
stipule dans le cartel conclu entre la Moldavie et l'Autriche en 1838.
Mais cette application mme des Capitulations, telle qu'elle a t
possible, c'est--dire rduite A Pintervention des consuls dans toutes
les affaires concernant leurs nationaux, a paralyse l'application des
lois civiles et criminelles. Ces eirconstances ont, A ct de cela, fa-
voris l'immigration dans les Principauts de ces trangers qui fu-
yaient leur patrie pour chapper aux lois de leur sol natal et venir
jouir chez nous de privileges exclusifs.
Par consequent, les Etats chretiens n'ont aucun intrt a main-
tenir des Capitulations, qui ne sont pas applicables dans les Prin-
cipauts roumaines et qui n'amnent que confusion et conflits inter-
minables. Au contraire, les Principauts roumaines, qui ont adopt
les lois, les principes et les tendances de l'Europe civilise, sont en
droit de rclamer, d'aprs le droit international, les avantages rci-
proques que les autres Etats chrtiens s'accordent entre eux. Une des
consequences de ce droit international europen est la soumission
des trangers A la juridiction de PEtat sur le territoire duquel ils
resident, ainsi que le dmontre Vatel dans son ouvrage du droit des
gens, 101, 102, 103, 105, 108, ch. VIII, liv. II.
En consequence, vu les droits souverains que les Principauts

www.dacoromanica.ro
 683

se sont reserves par Ieurs Capitulations de 1393, 1460, 1511 et 1634, No. 1980.
dans lesquels droits est compris celui de rgler leurs relations avec Proc.-verb.15.
1857
les Puissances trangres par des conventions spciales;
6 -Novembre.
Considrant que les Principautes n'ont jamais renonc A ce
droit et qu'au contraire, postrieurement mme A la conclusion de
leurs Capitulations avec l'Empire Ottoman, elles l'ont exerc en tout
temps, en toute occasion et en plcine connaissance de leurs droits ;
Considrant que les Capitulations conclues par les Sultans avec
les Etats chrtiens sont des actes de souverainet et par consequent
obligatoires seulement pour les pays o ils avaient la plenitude de
la souverainet, et nen point pour les territoires o ils n'exergaient
aucun droit semblable, et cela d'aprs le principe juridique, que les
stipulations conclues entre des individus ne peuvent l,ser les tiers
(Kluber, 144; Martens, 53
Considrant galement que l'application des stipulations de ces
Capitulations trangres aux Principauts est incompatible avec l'tat
different des choses, des institutions et des mceurs de ces pays;
Considrant que l'application partielle de ces Capitulations, non
seulement lse les droits des Principauts et engendre des abus,
mais encore n'est d'aucun intrt pour les Etats chretiens ;
Considrant que l'une des conditions de l'existence, du dve-
loppement et de la prosperite d'un Etat est que tous ceux qui se-
journent sur son territoire respectent ses lois et n'aient point en
perspective une ventualit d'impunit ;
Considrant que la soumissien des &rangers A la juridiction lo-
cale des Principautes est base sur le droit des gens, comme conse-
quence logique des droits sculaires de ces pays d'avoir un Gouver-
nement national et indpendant, et qu'elle ne Ike point le druit des
autres Etats ;
Considerant enfin, que d'aprs le droit public, comme d'aprs
le droit priv, qui use de son droit ne lsepersonne (qui jure suo utitur,
neminem Iredit);
L'Assemble emet le vceu:
Que les trangers qui sjournent dans les Princi-
pauts soient soumis A la juridiction du pays, sans in-
tervention des consulats.
Ont vote pour soixante-dix-sept membres: LL. EE. les Ev'ques
Nectarius Sotiriopolos, Gnaclius Tripolos, Philarte Stavropolos,
Calinic Hariopolos, LL. RR. les Archimandrites Neophyte Scriban,
Melchisedech et l'conome Matcas, MM. D. Miclescu, C. BAdArAti, D.
BAlan, A. FAtu, D. Cozadini, B. MAlinescu, G. Massian, D. Savin, Dr.

www.dacoromanica.ro
 684

No. 1980. Varnav, N. Canano, S. Canano, S. Stanciu, A Jiean, A. Botez-Fo-

Proc.-verb.15.
r6scu, C. Mortun, Th. Sin Pavel, D. Grigoriu, M. Jora, B. Zacharia, C.
1867
6 Novembre.
Ostachi, D. Gheorghiadi, C. Sturdza, J. Levard, Gr. Varnav, A.
AsIan, C. Rosseti, D. Cracti, J. a Babei, P. Brescu, G. Pruncu, Cyril-
le CiocArlie, J. Roat, G. Ilie, B. Sturdza, J. Chrisanti, B. Balais, C. Ia-
covachi, L. Catargi, J. Fotea, G. Varian, R. Saya, A. Cuza, Gr. Soutzo,
Em. Costachi, B. Nicolau, B. Stan, Dr. Costin, N. Carp, S. Miclescu,
C. Sturdza (Vaslui), J. Olariul, D. Ghidionescu, N. Catargi, N. Bosie,
P. Croitoru, N. Iamandi, D. Romov, L. Galliardi, J. CantaCuzne, Gr.
Costachi, C. tiun, J. Rosca, T. Sacalof, D. Rallet, P. Maurojny,
C. Hurmuzaki, A. Panu, A. Teriachiu, C. Negri et en tte S. Em. le
Mtropolitain Sophronius Miclescu.
Aucun membre n'a vot contre.
Conformment l'art. 79 du Rglement, le Prsident annonce
que l'Assemble a adopt.
Aprs avoir consult l'Assemble, le Prsident lve la sance
3 1/2 heures et annonce la prochaine runion pour samedi, 9 No-
vem bre.

23. Procs-verbal No. 16.Sance du 9 Novembre 1857.

No. 1980. Aujourd'hui, la seizime sance s'ouvre dix heures et demie
Proc.-verb.16. du matin, sous la prsidence de S. Em. le Mtropolitain.
1857
9 Novembre. Mr. A. Teriachiu fait l'appel nominal, auquel rpondent soixante-dix-
sept membres; huit sont absents, savoir: trois en cong, Sa Rv.
l'Archimandrite Melchisedech, MM. Docan, A. Botez-Forescu ; trois
malades, MM. C. Rolla, D. Cozadini, Et. Cahn, et deux dont l'ab-
sence n'est pas motive, MM. A. Bals et A. Cuza.
Mr. C. Hurmuzaki donne lecture du procs-verbal de la sance
prcdente, que l'Assetuble adopte sans modification.
Mr. Michel Kogclintceanu prend la parole pour une question de
Rglement et dit que dans l'une des prcdentes sances il a pri
le bureau de rechercher les motifs de la saisie, par ordre du Gou-
vernement, du Bulletin de l'Assemble; qu'il y a des districts o
pas un seul exemplaire de ce Bulletin n'a encore pntr ; qu'il est
bien convaincu que le bureau a fait toutes les dmarches voulues
pour obtenir la rvocation d'une mesure aussi immrite, aussi ex-
tralgale. Cependant, continue l'orateur, l'Assemble n'a constat
jusqu' ce jour aucun rsultat de cette intervention, et cette mesure
devient pour nous de jour en jour plus inquitante. La presse est
aujourd'hui le monopole du Gouvernement, qui non content de ce pri-

www.dacoromanica.ro
 685

vilge, squestre le Bulletin de l'Assemble, empche le rsultat de No. 1980.

nos travaux d'arriver A la connaissance publique, et nous place ainsi, Proo.-verb.16.
par cette interdiction, en suspicion envers nos mandants. En outre 1857,
9 Novembre.
c'est encore le Gouvernement qui, par l'organe d'un journal mono-
polis entre ses mains, par La Gazette de Moldavie, laisse libre et
sans entrave la publication dans le pays entier de toutes les fausses
nouvelles et de toutes les calomnies. Il cite comme preuve A l'appui
de ses griefs le No. du 7 Novembre du susdit journal. La saisie du
Bulletin, continue-t-il, donne lieu en mme temps A des calomnies
et A toutes sortes de soupgons non fonds A l'gard de nos travaux
et, par la monopolisation de la presse, ainsi que par les fausses
nouvelles qu'on rpand aves intention au moyen de La Gazette de
.Moldavie, on jette l'inquitude dans la population. C'est pourquoi je
crois ne pas me tromper sur les sentinients de MM. les dputs,
en venant, au nom de l'Assemble toute entire et pour sa dignit,
protester contre la prohibition des Bulletins, contre l'esprit pernicieux
de parti dont est anime la gazette subventionne par le Gouver-
nement, contre l'accusation qu'il y a de l'agitation dans les Princi-
pauts, contre les tentatives faites dans le but de produire cette agi-
tation. Il termine en proposant qu'une adresse de l'Assemble porte A
la connaissance de la Commission internationale sigeant A Bucarest
cette mesure rigoureuse et immrite.

Discours de Mr. M. KogAlniceanu.

Plusieurs sances ont eu lieu depuis que j'ai pri le bureau de
prendre des informations relativement A la squestration des Bulle-
tins de l'Assemble, I-A..6e sur les ordres du Gouvernement. Il y a
des districts o jusqu' prsent aucun des exemplaires de ce Bulletin
n'est encore parvenu. Je suis bien convaincu que le bureau a fait
toutes les dmarches ncessaires pour obtenir la cessation d'une me-
sure aussi immerite, je dirai mme aussi illgale. Cependant jusqu'ici
les rclamations faites au nom de l'Assemble n'ont eu ancun rsultat.
Au contraire, nous voyons que la persvrance du Gouvernement
A empcher l'effet du Bulletin devient de plus en plus nergique,
ce qui accroit nos inquitudes.
La libert de la presse, sur une dpche de Son Ex. l'ex-Reis-
efendi Pouad-Pacha, a t abolie en Moldavie, l'anne dernire ; pas
un journal, mme censur, ne peut tre publi, ne peut tre adress
au public, car la presse est devenue aujourd'hui le monopole du
Gouvernement, qui l'exerce au moyen de La Gazette de Moldavie.

www.dacoromanica.ro
 686

No, 1980. Voici done la manire dont procde le Gouvernetnent. Il s-

Proc.-verb.16.
questre le Bulletin de PAssemble, il empche le rsultat de nos
1857
9 Novembre.
travaux de parvenir A la connaisance publique ; et par 1A, dans un
pays come le ntre, accoutum ne eompter sur personne, pas
mme sur lui, il nous place en tat de suspicion vis--vis de nos
lecteurs, et cela l'poque la plus critique, au moment o nos
actes ont besoin d'tre connus partout, pour que le pays sache que
nous n'avons pas manqu A nos devoirs et que nous no n,gligeons
pas de poser en toute puret de conscience, dans la crainte de Dieu
et avec le sentiment de notre difficile position, les bases d'un ave-
nir plus heureux pour notre pays. Quelle ne doit pas tre cependant
l'impression produite sur nos populations, en voyant les sous-admi-
nistrateurs et les gendarmes aller de village en village arrter et
mme dtruire les Bulletins de l'Assemble comme une marchandise
empeste? Dans quel discredit et dans quel cas d'accusation ne nous
met-il pas, uous, dputs de notre pays, vis--vis du pays mme?
Comment une ',amine mesure ne provoquerait-elle pas contre nous
tous les soupgons, toutes les calomnies? Comment ne produirait-elle
mme de l'agitation? D'un autre ct, ce mme Gouvernement, par
le journal dont le monopole est entre ses mains, qui est rdig par
son censeur mme, laisse libre la publication de toutes les fausses
nouvelles, de toutes les calomnies, de tous les articles infames qu'une
partie de la presse trangre public; avec intention contre les Prin-
cipauts. 11 y a quelques jours cette gazette a publi, sans un mot
de rfutation, que le complot de la Servie avait des ramifications
avec le partie unioniste des Principauts et qu'on avait adopt le
plan de former deux royaumes Bulgaro-Serbe et Daco-Roumain. La
preuve de ceci existe dans le No. 7 de cette gazette. Voici co que
publie encore Mr. le censeur-rdacteur :
On parle de la prochaine runion du Congrs de Paris, car il
faut finir avec la question des Principauts ; si la dcision n'est.
pas prompte, ce retard ne pourra tre que dfavorable PAutriche.
Cet Etat ne saurait voir avec indifference que, sur les confins de
l'Empire, l'agitation, qui non seulement a tabli ses quartiers g&-
nraux dans les Principauts Danubiennes, mais qui s'est rpandue
aussi dans les provinces voisines de la Porte, soit sans cesse ali-
mente d'un nouveau venin.
La gazette dit que cet article est extrait de la Gazette de Wur-
temberg. Mais le gazettier qui prtend tre rournain, ne trouve pas
un mot de protestation contre une pareille assertion !
11 est de notre devoir, Messieurs, comme Roumains et comm&

www.dacoromanica.ro
 687

deputes, de protester la face du pays contra le plan systmatique No. 1980.

de faire croire des troubles dans les Principauts et de les pro- Proe.-verb.16.
1857
voquer meme. D'un ct, par la sequestration de notre Bulletin, on
9 Novembro.
donne motif aux calomnies et a toute espce d'inquitudes sans fon-
dement sur nos travaux. D'un ct, par le monopole de la presse,
par des publications intentionnes de fausses nouvelles dans / a Ga-
zette de Moldavie, on seine l'inquitude parmi la population. Comment
qualifier une pareille mesure? Comment rester indiffrents et froids
devant l'emploi de pareils moyens ?
C'est pourquoi, Messieurs, je ne erois pas me tromper sur vos
sentiments en protestant, au nom de l'Assemble entire et do sa
dignit, contre la suppression des Bulletins, contre le dangereux es-
prit de parti dont cette gazette subventionne par le Gouvernement
est anim, contre l'accusation qu'on fait peser sur le pays de fomenter
des troubles, contra les tentatives que l'on fait pour les provoquer ;
et si le Gouvernarnent s'oppose la libre circulation de nos Bulle-
tins, d'une absolue ncessit pour mettre un terme aux calomnies
que rpandent les malpensants, les mauvais patriotes, j'ose proposer
que. par une adresse, l'Assemble_porte la connaissance de la Com-
mission internationale de Bucarest la mesure severe et immrite
prise contre nous par le Gouvernement, et qui ne tend rien moins
qu' nous livrer en proie aux calomnies et aux fausses interpreta-
tions et par l nous enlever la tranquillit ('esprit et l'indpendance
de conscience, qui nous est si ncessaire pour remplir la mission
nous eonfie.
Le President declare qu'il a fait auprs du Gouvernement les (16-
marches voulues, mais qu'elles ont t sans rsultat. Il annonce qu'il
vient de lui tre remis pour ce mme but un projet d'adresse, dont
Mr. D. Rallet donne lecture :
Adresse du President de l'Assemble ad-hoc de Molds-
vie la CaYmacamie de Moldavie, No. 27 du 6 No-.
vembre 1857.
L'Assemble ad-hoc a decide, par l'art. 6 de son Rglement, de
porter la connaissance publique, au moyen d'un Bulletin de ses
sances, la srie de ses travaux.
Le Ministre de l'Intrieur, a refuse des la 1re expedition la
distribution dans les districts du Bulletin de l'Assemble; mais la
suite de la notification verbale faite ce sujet A. S. Ex. par le sous-
sign, S. Ex. a bien voulu ordonner la distribution demande. Ce-
pendant, dans la sance du 22 Octobre, Mr. le dput de Dorohoi

www.dacoromanica.ro
 688

No. 1980. Michel Kogalniceanu a produit une dpche de Brlad, par laquelle
Proc.-verb.16 on faisait connaitre que la saisie des Bulletins dj distribus avait
1857 .

9 Novemb re.
&A orclonne par l'administration. Le bureau fut alors charg par
l'Assemble de prier S. Ex. de bien vouloir faire connaltre, si de
pareilles mesures emanaient d'un ordre du Gouvernement.
En outre le soussign se voit oblige d'ajouter A ces faits que
le Dpartement de l'Intrieur a de nouveau refus [bier soir l'exp-
dition du Bulletin.
La publication du Bulletin n'ayant pour hut que d'clairer le
public sur les travaux du Divan et de le prserver des interprta-
tions et des insinuations malveillantes, que nous voyons se repro-
duke aujourd'hui, tout empchement apport A la la distribution de
ce Bulletin ne saurait qu'encourager la calomnie et garer l'opinion
publique.
C'est pourquoi le soussign a l'honneur de prier S. Ex. de bien
vouloir lever tout obstacle A cette distribution, ou faire connaitre si
c'est effectivement le Gouvernement qui s'oppose A la publicit des
travaux du Divan, afin que ce fait important soit soumis A l'Assem-
bide pour sa gouverne.
Mr. Al. Kogdlniceanu dit que l'Assemble entire n'attendait pas
moins du patriotisme de S. Em. le Metropolitan et des membres du
bureau; que le silence du Gouvernement aprs cette communication
est prcisment ce qui l'engage A recloubler d'insistance et A renou-
yeller la proposition dj presentee de nommer une commision pour
rdiger un projet de dolance de la part de l'Assemble A la Com-
mission europenne au sujet des mesures immtites prises par le
Gouvernement contre le 13ulletin de l'Assemble et de l'tat de sus-
picion, dans lequel il place l'Assemble vis A-vis du pays.
Mr. P. Lllaurojny, comme membre du bureau, dit que le Gouver-
nement a fait des promesses, mais n'a pas rpondu formellement A.
la communication de S. Em., et qu'il pense que le Gouvernement tar-
dera A repondre jusqu'A ce que le Divan ait fini ses travaux ; il est
done d'avis qu'on prenne des mesures en consquence.
L'Assemble, consulte par assis et lev, adopte A l'unanimit
la proposition de nommer une commission de trois membres pour
rdiger l'adresse ci-dessus mentionne.
L'on procde A l'lection de la commission, et le vote donne le
rsultat suivant :
Mr. M. Koglniceanu 74 voix.
B. Sturdza 69 voix.
Em. Costachi 66 voix.

www.dacoromanica.ro
 689

Mr. B. Sturdza declare se retirer et l'on procde de nouveau a No. 1980.

['election d'un troisime rnembre: Mr. D. Miclescu obtient 64 voix. Proc.-verb.16.
1857
Mr. A. Panu fait lecture d'une proposition des deputes des com-
9 Novenabre.
munes; la lecture acheve, il ajoute que l'Assemble a cout avec
attention la proposition des deputes des communes, que leurs plain-
tes, leurs souffrances et lair espoir en un avenir meilleur ont eu
de l'cho dans les cceurs de tous les Roumains ; en consequence et con-
. formment 6, l'art. 58 du Rglement de l'Assemble, la prsente pro-
position sera inscrite et passera A la discussion, des que les questions
d'intrt general auront t votes.
Mr. Const. Rosettt dit qu'il a coute avec la plus grande atten-
tion la proposition des deputes des communes et qu'il reconnait lui-
mme que les paysans ont beaucoup souffert, mais qu'il sait en
mme temps que beaucoup des points exposs par eux ne sont pas
tels qu'ils le dise,nt ; qu'en consequence, il croit qu'il serait conve-
nable, dans leur propre intrt, qu'ils modifiassent leur proposition,
qui contient non seulement des inexactitudes, mais encore des faits
qui n'ont jamais exist& L'orateur appelle de tous ses vceux Fame-
lioration du sort des paysans ; aussi s'inscrit-il pour deposer une pro-
position en temps convenable.
Mr. C. Hurrnuzaki lit le rapport de la premire commission
charge de dvelopper la srie de questions, sur le 3-me point re-
latif A, la facult pour les Principauts d'tablir librement leurs
relations commerciales:
La premire commission A, l'honneur de soumettre a l'hono-
rable Assemble le projet de decision qui suit sur la question du
libre tablissement des relations commerciales des Principauts:
Considerant:
Que les bases de l'existence nationale et politique d,s Prin-
cipauts roumaines sont les Capitulations qu'elles ont conclues avec
la Sublime Porte en 1393, 1460, 1511 et 1634;
Que ces Capitulations ont assure aux Principauts roumaines
un Gouvernement national indpendant, une entire liberte de legis-
lation etc., en un mot tous les droits qui constituent la souverainet
intrieure et exterieure;
Que dans ces droits se trouve compris aussi le droit qu'ont
les Principauts de rgler elles-mmes leurs intrts, et comme de
raison, leurs relations commerciales avec les autres Etats;
Que les Principauts roumaines ont toujours exerce ces droits
et qu'elles n'ont jamais t soumises mme de fait (de facto) a la
legislation commerciale de la Turquie, tmoin les nombreux Traits
(Acte vi Documente. VI. 1.) 44

www.dacoromanica.ro
 690

No. 1980. qu'elles ont conclus avec d'autres Etats souverains durant une srie
Proo,verb 16. de sicles aprs la conclusion des Capitulations turco-roumaines, savoir:
1857
Le Trait d'Etienne VI le Jeune, Prince de Moldavie, avee
9 Novernbre.
Sigismond, Roi de Pologne, en 1518 1), dans lequel est stipule entre
autres sur le ngoce l'article suivant :
Il sera permis aux ngociants du Vovodat d'Etienne de Mol-
davie d'aller en toute silret sur nos terres, de faire le commerce et
d'exercer leur ngoce, en payant toutefois les droits aux anciennes
adouanes et en respectant le droit des anciens entrep6ts. H sera ga-
lement permis aux marebands et sujets polonais d'aller librement et
silrement en Moldavie pour faire leur commerce et exercer leur n-
goce en payant les impts aux anciennes douanes et en respectant
le droit des anciens entrepts,) 2) ;
Le Trait entre Pierre Rares, Prince de Moldavie, et Si-
gismond, Roi de Pologne, du 13 Dcembre 1527 3), par lequel est stt-
pule aussi la libert de cominerce entre la Moldavie et la Pologne
et se trouvent confirms en tous points les articles susmentionns
du Trait de 1518;
c) Le Trait entre Etienne, Prince de Moldavie, et ce mme Si-
gismond, du 20 Fvrier 1539, par lequel est stipule aussi qu'il est
permis aux ngociants des deux pays d'exercer leur ngoce; que les
anciennes voies en usage soient aussi maintenant libres et que les
sujets polonais ne soient plus forces .6. payer des droits de douane
autres que l'ancien 4).
((d) Le Trait de commerce conclu le 27 Aofit 1588 entre Pierre-

La septime amide aprs la conclusion de la Capitulation entre Bogdan,

pere de cet Etienne, et Bajazet II.
item mercatoribus Stephani Woiewodw e Terra Moldaviensi liberum erit
et securum ire per terras nostras, et mercan i ac negotia sua exercere, solutis
vectigalibus in teloneis consuetis, et servato jure antiquorum emporiorum seu de-
positoriorum Et simihter nostris inercatoribus et subjectis liberum esse debet et
securum et apertum ire per terram Moldaviensem, ac mercan, ac negotia exercere,
solutis vectigalibus et teloneis an tiquis eC servato jure antiquorum depositoriorum.
(Dogiel, Codex diplomaticus Regni Poloniae, tome I, pag. 610-613, Ex. archiv.
Reg. Lib. 27, N. 22, fol 284).
Seize ans aprs la conclusion de la Capitulation de Bogdan avec la Su-
blime Porte.
Ut mercatoribus utrinque libera sit mercandi facultss. Ut quibus anti-
quitus solebant intineribus uti, illis nunc quoque libere uti liceat lit non alia
quam prisca vectigalia nostri mercatores dare necesse habeant. (Dogiel, Cod.
diplom. Regni Poloniae, tome 1, pag. 617, Ex. archiv. Regni).

www.dacoromanica.ro
 691

le-Boiteux, Prince de Moldavie, et Elisabeth, Reine d'Angleterre 1), No. 1980.

dont la terjeur suit : Proc.-verb.16.
Nous, Pierre, par la grce de Dieu Prince de Valachie et de 1857
9 Novembre.
Moldavie, savoir faisons par les prsentes A tous ceux a qui il con-
vient, ou qu'il conviendra, que nous avons conclu ce Trait avec Son
Excellence William IIareborn, ambassadeur de on illustre et puis-
sante Majest Elisabeth, Reine d'Angleterre, de France et d'Irlande,
prs le Srnissime et tout puissant Empereur des Turcs, dans la
forme suivante : savoir que, dornavant, tous les ngociants et autres
sujets de S. M. auront le clroit d'aller et de sjourner dans notre
pays, de faire le commerce, de venclre, de conclure des transactions
et mme d'entreprendre et de faire tout ce qui serait dans l'intrt
de leur socit et A l'avantage du commerce, sans aucune opposition
ou obstacle, mais bien entendu sans dommage pour nos droits de
douane, c'est-Ldire qu'il nous soit compt trois ducats sur chaque
objet de la valeur de 100 ducats. Nous confirmons toutes ces clauses
par cet acte. En foi de quoi nous avons appos notre sceau 2);
e) Des nombreux Traits et conventions que les Principauts ont
conclus plus tard tant entr'elles qu'avec les autres Etats, nous ne
citerons ici que les plus modernes, tels que la convention entre la
Moldavie et la Valachie de 1836 et 1846 pour l'union des douanes etc.,
la convention pour l'tablissement de la correspondance tlgraphique
international() entre la Moldavie (l'une part, l'Autriche, la Confd-
ration Germanique et les autres Etats de l'Europe cl'autre part, du
11 Octobre 1855;
5) Considrant que la Turquie elle-mme a toujours reconnu
l'indpendance et l'autonomie commerciale des Principauts roumaines,
en soumettant toujours ses procluits, A leur entre dans les Princi-
pauts, aux lois commerciales et aux droits de douane de ses pays,
comme il ressort de l'extrait des statuts de l'ancienne douane de
1761, intitule la grande douane 3), et de l'exercice non interrompu
et quotidien de ce droit sur les frontires des Principauts du ct
de la Turquie ;
((6) Que l'indpendance et l'autonomie commerciale des Prin-
cipauts ont t reconnues et consacres par le Rglement Organique
des deux Principauts, qui contient les dispositions suivantes:

Soixante-dix-sept ans aprs la conclusion des premires Capitulations.

Richard Hacluyt, The principal navigations, voyages, traffics and discovertes
of the English Nation etc. etc. tome II, London 1559, pag. 290.
I_Archives Roumaines, tome II, pag. 323-346.

www.dacoromanica.ro
 692

No. 1980. Le tarif des douanes pour tous les produits, objets et denres
Pro c.-verb.16. et autres exports par les indigenes et les sujets de la Sublime Porte
1857
9 Novembra.
sera fix par PAssemble gnrale ordinaire avec la sanction du
Prince, de manire la plus avantageuse pour le pays (chap. III,
section III, art. 79, No. III);
Que les Principauts roumaines auront pleine et entire li-
bert de commerce;
Que l'exportation des bestiaux et des produits est jamais
libre sur toutes les frontires des Principauts, sans aucune entrave
(chap. V, sect. I, art. 148)
Que les ports des Principauts sont ouverts tous les pavillons
sans aucune exception (art. 149 Rgl. Org.);
Que l'importation et l'exportation de Moldavie en Valachie re-
ciproquement sont libres et exemptes de tout droit de douane (art.
152 Rgl. Org.);
Que pour toutes les affaires de commerce on prendra dans
le Code de commerce francais toutes les dispositions applicables
l'tat des choses des Principauts; ces dispositions seront coordon-
nes et traduites en roumain pour servir de rgle dans les affaires
commerciales (ch. VIII, art. 318 Rgl. Org.) ;
Considrant :
Que les Principauts roumaines jouissent de la pleine libert
de navigation pour leurs batiments et sous pavillon national, libert
reconnue par le Rglement Organique, chap. V, sect. I, art. 150,
et le Hatichrif du Sultan Mahmoud, de glorieuse mmoire, de Pan
1250 (1834) et mis en vigueur par le Gouvernement des deux Prin-
cipauts par la distribution quotidienne des patentes qui permettent
aux btiments de naviguer librement, charges ou lest, avec leurs
equipages, sur la Mer Noire et les autres mers, et d'arborer le pa-
vilion des Principauts en vertu des drafts de ces. pays notifies aux
ambassadeurs et aux Puissances trangres, etc.;
Que les Princes des Principauts ont le droit de delivrer
des passeports aux indignes qui voudraient voyager au-del des
frontires (Rgl. Org., ch. III, sect. III, No. VIII);
Que les Principauts, en vertu de leur autonomie, jouissent
aussi du droit postal (Rgl. Org., ch. III, sect. II, art. 74, No. IX; Sect
III, art. 79. No. II) ;
Consid rant :
Les principes reconnus par le droit public:
a) Que les stipulations conclues entre deux parties ne peuvent
lser les droits d'un tiers;

www.dacoromanica.ro
 693

b) Que personne ne peut passer un autre plus de droits, No. 1980.

qu'il n'en possde lui-mme (Nemo plus juris in alium transferre Proc.-verb.16.
1867
potest, quam ipse habet) ; 9 Novembre.
Qu'un Souverain lie une fois par un Trait ne peut conclure
un autre Trait contraire au premier 1);
d) Que l'impuissance d'executer les Traits sans lser les droits
d'un tiers rend ces Traits non obligatoires;
((e) Que de deux Traits incompatibles, le plus ancien a la pre-
frence 2) ;
Que jamais un Trait ne peut contenir des dispositions con-
traires aux droits d'un tiers3);
Et par consequent que les Capitulations et les conventions
postrieures, tant anciennes que modernes, conclues entre la Sublime
Porte et les autres Puissances, ne peuvent lser les Capitulations an-
terieurement conclues entre la Sublime Porte et les Principautes
roumaines et ne peuvent tre obligatoires pour ces pays
Que l'tablissement des postes trangres dam les Princi-
pauts et la participation d'autres Puissances au revenu postal n'ont
aucune raison lgale;
Que la convention tlgraphique entre la Turquie et l'Au-
triche publie le mois ,passe, qui pretend., attirer -aussi dans son
cercle les sPrincipauts, est d'autant plus attentatoire aux droits des
Principauts, qu'entre ces Principauts et l'Autriche il existe dj des
conventions tlgraphiques conelues directement en 1854;
Conformment done au Trait de Paris qui a garanti les droits
des Principauts et nommment la libert complete de commerce et
de navigation;
L'Assemble ad-hoc de Moldavie emet le vceu suivant :
Que les Puissances garantes yeuillent bien reconnaitre Pan-
cien et imprescriptible. droit des Principants-Unies de rgler
elles-nfmes lenrs relations commerciales aYee les autres Etats.
3 Novembre 1858.
(Signes) B. Stur d z a, P. M a ur oj ny, D. R a 11 e t, Em. Costa-
chi, L. Catargi, A. Panu, C. Hurmuzaki.
Un des .membres du bureau donne lecture d'un amendement de

') Vvattel, tome I, liv. 2, chap. 12, . 165.Kluber, . 144.

Martens, 53.Oppenhenn, 4, pag. 232.
Heffter, . 83, pag. 153.

www.dacoromanica.ro
 694

No. 1980. Mr. M. Kogeilniceanu, appuy par MM. Gheorghiadi, Gr. VArnav,
Proc.-verb.16.
Dr. Varnav, G. Ilie, Cyrille Ciochrlie et D. Ghidionescu :
1867
9 Novembre. Le soussign propose les modifications suivantes tant au rap-
port qu'au projet de la premire commission sur le principe du
libre tablissement des relations commerciales en Roumanie:
Que le 5-me considrant commence par le mot: considrant;
que les No. 5 et 6 soient changes en 1 et 2
Que le 7-me considrant commence par le mot : considrant;
que le No. 8 soit suprim en donnant aux considrants sous No. 7
et 9 les No. 1 et 2
Qu'au 9-me considrant, devenu le deuxime, on ajoute, aprs
les mots que les Principauts, les suivants : dans leur pleine au-
tonomie.
Qu' la suite du considrant relatif A la reconnaissance du droit
postal aux Principauts, on ajoute un nouveau considrant ainsi congu:
Considrant que le Trait de Paris a reconnu en principe que
les Principauts peuvent avoir et ont des intrts commerciaux dis-
tincts et qu'elles ont le droit de les dfendre et de les asseoir; que
c'est en vue de l'exereice de ce droit qu'elles ont fait partie avec
les autres Etats riverains de la Commission fluviale appele A, rgler
la libre navigation du Danube, la plus grande voie commerciale des
Principauts.
Que le 10me considrant soit indiqu sous le No. 1, et que
les notes 1, 2, 3, soient suprimes.
Que le 11-me considrant soit indiqu sous le No. 2 et le 12me
seus le No. 3.
Qu'il soit ajout A la suite un nouveau considrant sous No. 5,
ainsi rdig:
Considrant que l'influence de l'ambassadeur de la Sublime Porte
auprs de la Cour de Vienne et ce/le du Commissaire Ottoman
dans la Commission fluviale tendent a paralyser l'indpendance et
A restreindre le droit des Commissaires des Principauts Danubiennes;
que l'on a cherch A obtenir mme leur remplacement, lors de leur
refus de figurer comme simples attachs auprs du Commissaire
Ottoman ; que cette influence est en opposition flagrante avec le
texte du Trait de Paris, comme aussi une lsion du droit reconnu
aux Principauts d'tre reprsente3 dans cette commission au mme
titre et avec les mmes attributions que les autres Etats riverains.
Que le 12-me considrant soit indique sous le No. 4, et la date
de 1854 remplace par celle de 1855, et que le texte lui-mme de

www.dacoromanica.ro
 695

la convention tlgraphique conclue entre l'Empire autrichien qt les No. 1980.

Principauts soit communiqu A la Commision internationale, en annexe Proo.-verb.18.
1867
A ce projet. 9 NoveTbre.
(Sign) M. Kogalniceanu.
Appuyons cet amendement: D. Gh e or ghiad i, D r. VArnav,
G. A. V Ar n a v, G. Ili e, Cyril] e
Ciocarlie, D. Ghidionescu.
Mr. M. Koglniceanu dmontre, que sauf les deux considrants, les
autres points de l'amendement ne sont que des changements de re-
daction. Le Congrs de Paris, dit-il, considrant que le Danube est
la plus grande artre du commerce de PEurope a voulu appliquer
aussi a ce fleuve le principe de la libert de navigation dj appliqu
au Rhin. C'est dans ce but que le Trait a decide qu'un rglement
pour la navigation de Danube serait labore pas les Commissaires
de tons les Etats riverains. Aucune restriction n'a t faite pour les
Principauts ; leurs Clommissaires devaient seulement tre accept& par
la Porte. Ds que la commission fut runie, le Commissaire turc leva
la prtention de suprmatie sur ceux des Principauts, lesquels, comme
des vassaux, ne devaient avoir a ses travaux, selon elle, que le caractre
de simples attachs auprs de lui et tre tenus de se conformer en tout 'a
ses opinions. Les Commissaires des Principauts entrrent d'abord
avec le titre de (Mega& ; plus tard ils obtinrent celui de Commis-
saires. Le prcdent Commissaire moldave a mme t rappel, sur les
instances de la Porte. L'acte de navigation a Re signe recemment.
Quelque,s-uns des Commissaires soulevrent ici une nouvelle difficult;
ils contestrent it ceux des Principauts le droit de signer l'acte, par
ce motif que, dans leur opinion, ces pays taient des Etats non-sou-
verains. Finalement les Commissaires des Principauts furent admis
A signer l'acte rglant la liberte de navigation du Danube, mais la
ratification n'en a t signe que par le Wurtemberg, la Bavire,
P-Autriche et la Turquie; les Principauts n'auront qu'une copie de
racte, et cela encore par fintermdiaire de la Turquie. Aucune de
ces restrictions ne nous est impose par le Trait de Paris; ce docu-
ment, si remarquable, ne fait aucune difference entre les droits de
l'Autriche, de la Turquie, du Wurtemberg et de la I3avire et ceux
de la Moldavie; de la Valachie et de la Servie. Tous ces pays font
partie de la Commission fluviale au mme titre d'Etats souverains ;
leurs Commissaires doivent done avoir les mmes droits. L'orateur
voit dans ces restrictions imposes aux Commissaires des Principauts
Danubiennes une violation du Trait de de Paris, un conflit qu'il
est du devoir de l'Assemble de soumettre a la decision souveraine

www.dacoromanica.ro
 696

No. 1980. des prochaines Conferences de Paris par l'interm diaire de la Commis-
Proo.-verb.16. sion internationale sigeant Bucarest. Je le rpte encore une fois,
1867
ajoute-t-il, les droits des Principauts ont t viol& b. Vienne, et c'est
9 Novembre.
pourquoi j'ai propose mon amendement.
Mr. D. Ballet, au nom de la premire commission, declare qu'elle
adhere l'amendement, en maintenant cependant le considrant VIII
du projet.
Consulte par assis et lev, l'Assemble adopte l'unanimit le
projet de resolution de la commission, avec les modifications proposes
par l'amendement et avec le maintien du considrant VIII du projet.
La sance est suspendue pour une beure, pour rdiger l'acte
signer, conformment 6. l'art. 50 du Rglement de l'Assemble.
La sance est reprise sous la prsidence du Vice-President, et
il est donne lecture de la resolution suivante:
Aujourd'hui, Pan mil huit cents cinquante-sept, le neuvierne jour
du mois de Novembre.
Considerant:
Que les bases de l'existence nationale et politique des Prin-
cipautes roumaines sont les Capitulations qu'elles ont conclues avec
la Sublime Porte en 1393, 1460, 1511 et 1634;
Que ces Capitulations ont assure aux Principauts roumaines
un Gouvernement national indpendant, une entire liberte de legis-
lation etc. etc., en un mot tous les droits qui constituent la souverai-
net intrieure et extrieure;
Que dans ces droits se trouve compris aussi le droit qu'ont
les Principauts de rgler elles-rnemes leurs intrts, et comme de
raison, leurs relations commerciales avec les autres Etats;
Que les Principautes roumaines ont toujours exerc ces droits
et qu'elles n'ont jamais t soumises mme de fait (d facto) la legis-
lation commerciale de la Turquie,temoin les nombreux Traits qu'elles
ont conclus avec d'autres Etats souverains durant une srie de si-
cles aprs la conclusion des Capitulations' turco-roumaines, savoir:
((a) Le Trait d'Etienne VI le Jeune, Prince de Moldavie, avec
Sigismond, Roi de Pologne, en 1518 '), darts lequel est stipule entre
autres sur le ngoce l'article suivant:
Il sera permis aux ngociants du Vovodat d'Etienne de Mob
davie d'aller en toute siiret sur nos terres, de faire le commerce
et d'exercer leur ngoce, en payant toutefois les droits aux ancien-

1) La septime anne aprs la conclusion de la Capitulation entre Bogdan,

pere de cet Etienne, et Bajazet H.

www.dacoromanica.ro
 697

nes douanes et en respectant le droit des anciens entrepts. Il sera No. 1980.
galement permis sax marchands et sujets polonais d'aller librement Proo.-verb.16.
1867
et srement en Moldavie pour faire leur commerce et exercer leur
9 Novembre.
ngoce, en payant les impts aux anciennes douanes et en respec-
tant le droit des anciens entrepts 1);
((b) Le Trait entre Pierre Rares, Prince de Moldavie, et Sigis-
mond, Roi de Pologne, du 12 Dcembre 1527 2), par lequel est sti-
pule aussi la libert de commerce entre la Moldavie et la Pologne
et se trouvent confirms en tous points les articles susmentionns
du Trait de 1518;
e) Le Trait entre Etienne, Prince de Moldavie, et ce mme Si-
gismond, du 20 Fvrier 1539, par lequel est stipule aussi qu'il est
permis aux ngociants des deux pays d'exercer leur ngoce; que les
anciennes voies en usage soient aussi maintenant libres et que les
sujets polonais ne soient plus forces payer des droits de douane au-
tres que l'ancien 8);
((cl) Le Trait de commerce conclu le 27 Aot 1588 entre Pierre-
le-Boiteux, Prince de Moldavie, et Elisabeth, Reine d'Angleterre 4),
soixante-dix-sept ans aprs la conclusion de la premire Capitulation,
dont la teneur suit:
Nous, Pierre, par la grace de Dieu Prince de Valachie et de
Moldavie, savoir faisons par les prsentes a, tous .ceux qui il con-
vient, ou qu'il .conviendra, que nous avons conclu ce Trait avec
Son Excellence William Hareborn, ambassadeur ,c,le son illustre et
puissante Majeste Elisabeth, Reine d'Angleterre, de France et d'Ir-
lande, prs le Srnissime et tout- puissant Empereur . des Turcs,
dans la forme suivante ; savoir que dornavant tous les ngociants
et autres sujets de S. M. auront le droit d'aller et de sjourner dans
Item mercatoribus Stephani Woiewodae e terra MoldavienSi liberum
erit et securum ire per terras nostras, et mercari ac negotia sua exercere, so-
lutis vectigalibus in theloneis consuetis, et servato jure antiquorum emporiorum
seu depositoriorum. Et similiter nostris mercatoribus et sujectis liberum esse
debet et securum et apertum ire per teram Moldaviensern, ac mercan, ac ne-
gotia exercere, solutis vectigalibus et teloneis antiquis et servato Su' re antiquo-
rum depositoriorum. (Dogiel, Codex diplomaticus Regni Poloniae, torne I, pag.
610-613. Ex archly. Reg. Lib. 27, No. 22, fol. 284).
Seize ans aprs la conclusion de la Capitulation de Bogdan avec la Su-
blime Porte.
mercatoribus utrinque libera sit mercandi facultas.Ut quibus anti-
quitus solebant itineribus uti, illis nunc quoque libere uti liceat. Ut non alia
quam prism vectigalia nostri mercatores dare necesse habeant. (Dogiel, Cod.
Regni Polonim, tome I, pag. 617, Ex. archiv. Regni).
Soixante-dix-sept ans apres la conclusion des premires Capitulations.

www.dacoromanica.ro
 698

NO. 1980. notre pays, de faire le commerce, de vendre, de conclure des tran-
Proceverb.16. sactions et mme d'entreprendre et de faire tout ce qui serait dans
1867
9 Ncivembre.
l'intrt de leur socit et A l'avantage du commerce, sans aucune
opposition ou obstacle, mais bien entendu sans dornmage pour nos
droits de donane, c'est--dire qu'il nous soit compt trois ducats sur
chaque objet de la valeur de 100 ducats. Nous confirmons toutes
ces clauses par cet acte. En foi de quoi nous avons appose notre
sceau 1) ;
e) Des nombreux Traits et conventions que les Principauts ont
conclus plus tard tant entre elles qu'avec les autres Etats, nous ne ci-
terons jai que les modernos, telles que: la convention entre la Molda-
vie et la Valachie de 1836 et 1846 pour l'union des douanes etc.; la
convention pour l'tablissement de la correspondance tlgraphique
internationale entre la Moldavia d'une part, l'Autriche, la Confedera-
tion Germanique et les autres Etats de l'Europe d'autre part, du 11
Octobre 1855;
.Considrant:
Que la Turquie elle-mme a toujours reconnu l'indpendance
et l'autonomie commerciale des Principauts roumaines, en soumettant
ses produits, A leur entre dans les Principauts, aux lois commerciales
et aux droits de douane de ces pays, comme il ressort de l'extrait
des statuts de l'ancienne douane de 1761, intitule la grande donane,
et l'exercice non interrompu et quotidien de ce droit sur les fron-
tires des Principauti du ct de la Turquie;
Que l'indpendance et l'autonomie commerciale des Princi-
pauts ont t reconnues et consacres par le Rglement Organique
des deux Principauts, qui contient les dispositions suivantes:
Le tarif des douanes pour les produits, objets et denres et
autres exports ou imports par les indigenes et les sujets de la Su-
blime Porte sera fix par l'Assemble gnrale ordinaire, avec la
sanction du Prince, de la manire la plus avantageuse pour le pays
(chap. III, section III, art. 79, No. III) ;
Que les Principauts roumaines auront pleine et entire li-
bert de commerce;
Que l'exportation des bestiaux et des produits est it jamais
libre sur toutes les frontires des Principauts, sans aucune entrave
(chap. V, sect. I, art. 148);
Que les ports des Principautes sont ouverts A tous les pavillons
sans aucune exception (art. 149 Rgl. Org.);
1) Richard Hacruyt, The principal navigations, voyages, lraffics and discover-
tes of the English Nation etc. etc. tome II, Lcrodon 1559, pag. 290.

www.dacoromanica.ro
 699

Que l'importation et l'exportation de Moldavie en Valachie et No. 1980.

rciproquement sont libres et exemptes de tout drok de douane (art. Proe.-verb.18.
1857
152 Rg. Org.); 9 Novembre.
c) Que pour les affaires de commerce on prendra dans le code
de commerce frangais toutes les dispositions applicables A l'tat des
choses des Principauts; ces dispositions seront coordonnes et tra-
duites en roumain, pour servir de rgle dans. les affaires commer-
ciales (ch. VIII, art. 318 Rgl. Org.);
Considrant:
Que les Principauts roumaines jouissent de la pleine libert
de navigation pour leurs bAtiments et sous pavilion national, libert
reconnue par le Rglement Organique (chap. V, sect. I, art. 150)
et le Hatichrif du Sultan Mahmoud de glorieuse mmoire, de Pan
1250 (1834) et mis en vigueur par le Gonvernement des deux Prin.
cipauts par la distribution quotidienne des patentes qui permettent
aux bAtiments de naviguer librement, charges ou vides, avec leurs
quipages, sur la Mer Noire et les autres mers, et d'arborer le pavilion
des Principauts, en vertu des droits de ces pays notifis aux am-
bassadeurs et aux Puissances trangres, etc ;
Que les Princes des Principauts ont le droit de dlivrer des
passe-ports aux indignes qui voudraient voyager au-delA des fron-
tires (Rgl. Org., ch. III, sect. III, No. VIII);
Que les Principauts, en vertu de leur autonomie, jouissent
aussi du droit postal (Rgl. Org., ch. III, sect. II, art. 74, No. IX; sect.
III. art. 79, No. II);
Que la Trait de Paris a reconnu en principe que les Prin-
cipauts peuvent avoir et ont des intrts communs distincts et qu'elles
ont le droit de les dfendre et de les asseoir ; que c'est en vue de
l'exercice de ce droit qu'elles ont fait partie avec les autres Etats ri-
verains de la Commission fluviale appele A rgler la libre naviga-
tion du Danube, la plus grande voie commerciale des Principauts;
Considrant :
1. Les principes reconnus par le droit public :
Que les stipulations conclues entre deux parties ne peuvent
lser les droits d'un tiers ;
Que personne ne peut passer A un autre plus de droits qu'd
n'en possde lui-mme (Nemo plus juris in alium transferre potest,
quam ipse habet);
Qu'un Souverain li une fois par un Trait ne peut c:onclure
un autre Trait contraire au premier;

www.dacoromanica.ro
 700

No. 1980. (cd) Que 'Impuissance d'excuter les Traits sans lser les droits
Proc.-verb.16.
d'un tiers rend ces Traits non obligatoires;
1857
9 Novembre. ((e) Que de deux Traits incompatibles, le plus ancien a la pr-
france;
f) Qu'un Trait ne peut jamais contenir des dispositions contraires
aux droits (Pun tiers, etc, ;
Et que par consquent les Capitulations et les conventions pos-
trieures, -tant anciennes que rce,ntes, conclues entre la Sublime Porte et
les autres Puissances, ne peuvent porter atteinte aux Capitulations
antrieurement conclues entre la Sublime Porte et les Principauts rou-
maines, ni ne, peuvent tre obligatoires pour celles-ci ;
2. Que l'existence de postes trangres dans les Principauts
et la participation d'autres Puissances au revenu postal des Princi-
pauts n'ont aucune base lgale;
Que la convention telgraphique de la Turquie avec l'Autriche,
publi,e le mois pass et qui prtend comprendre aussi les ,Princi-
pauts dans son cercle d'action, est une violation d'autant plus ma-
nifeste de leurs droits, qu'il existe dja entre ces Principauts et l'Au-
triche une convention tlgraphique conclue directement en 1855;
Que l'influence exerce par l'ambssadeur de la .Sublime Porte
prs le Cabinet de Vienne et par le Commissaire ottoman prs la
Commission fluviale, claw le but de paralyser l'indpendanee et de
limiter les droits des Commissaires des principauts Danubiennes et
de faire remplacer ces flerniers quand ils ne se prtaient pas au
rle de simples attachs auprs du Commissaire ottoman, est une d-
viation du texte du Trait de Paris et une violation du droit recon-
nu aux Principauts de figurer et de travailler dans ,cettte Commission
au mme titre et avec Jes mmes attributions que les autres Etats
ri verains ;
Base sur la Trait de Paris, qui a garant les droits des Prin-
cipauts et particulirement 'cur entire ,libert de commerce et de
navigation ;
L'Assemble ad-hoc de Moldavie met le weu: quo 'les Puis-
sauces garaates veuillent, bien reconnaitre pantigue et impres-
criptible droit des Principauts-Unies de r6gler elles-mmes leurs
relations commerciales avec les autres Etats.
Qnt vote pour soixante-quatre membres : LL. EE. les Evques
Gnadius Tripolos, Philarte Stavropolos, Calinic Hariopolos, LL.
RR. les Archimandrites Nophyte Scriban et l'conome Matcas, MM.
G. Sturdza, C. Sturdza, D. Miclescu, C. Bdrti, D. Grigoriu, A.
FAtu, C. Mo4un, D. Balan, M. Kogalniceanu, B. Mlinescu, Gr. Bal,

www.dacoromanica.ro
 701

Dr. VArnav, D. Gheorghiadi, G. Massian, S. Canano, D. Savin, A. No. 1980.

Jiean, S. Stanciu, S. Mielescu, N. Carp, C. Sturdza ((le Vaslui), B. Za- Proc.-verb.16.
1867
haria, A. AsIan, Th. sin Pavel, C. Ostachi, C. Rosetti, J. Levrdd, J. 9 Novembre.
a Babei, Cyrille Ciochrlie, C. lacovachi, J. Roatd, G. lije, J. Chrissanti, L.
Catargi, J. Fotea, G. VArlan, B. Balais, R. Saya, Gr. Soutzo, Em. Co-
stachi, B. NicoIau, B. Stan, N. lamandi, Dr. Costin, N. Bosie, D. Ghi-
dionescu, J. Olariul, P. Croitoru, Gr. Costachi, C. *titan, T. Sacalof,
J. Rosca, M. Jora, B. Sturdza, D. Ballet, A. Panu, C. Hurmuzaki,
P. Maurojny, C. Negri. Aucun membre n'a vot contre
Etaient absents au moment du vote treize membres : S. Em. le
Mtropolitain, S. Em. l'EvAque Nectarius Sotiriopolos, MM. N. Ca-
nano, G. Varnav, Gr. VArnav, D. Cracti, P. Brdescu, G. Pruncu, A.
Teriachiu, N. Catargi, D. Romov, L. Galliardi, J. Cantacuzne.
Conformment a l'art. 79 du Rglement, le Vice-Prsident pro-
clame que l'Assemble a adopt.
Le Vice-Prsident, ayant consult l'Assemble, lve la sance a
41/2 heures et annonce la prochaine pour le mardi, 12 Novembre.

24.--Convention tlgraphique conclue entre

l'Autriche et la Moldavie.
Le soussign, Conseiller intime et Gnral commandant le corps
d'occupation dans les Principauts Danubiennes, est charg de d-
clarer au nom du Gouvernement Imprial que celui-ci s'engage :
A mettre les lignes tlgraphiques autrichiennes a la dispo-
sition de l'Etat et des particuliers pour les correspondances entre la
Moldavie d'une part et l'Autriche, les Etats de l'association tlgra-
phique germano-autrichienne et les autres Etats de I:Europe, d'autre part;
A prendre pour compte de l'Autriche jusqu'au point de jonc-
tion dit Nemerniceni la taxe des dpches venant d'Autriche et des
autres Etats en Moldavie et A laisser pour le compte de la Moldavie
celle des dpches partir du dit point aux stations tlgraphiques
de la Principaut;
A appliquer aux correspondances tlgraphiques de ou pour
la Molda-vie, tant en ce qui concerne le solde des dpches, qu'en ce
qui regarcle leur traitement en gnral et les dtails du service t-
lgraphique, les stipulations des Trait& de l'association tlgraphique
germano-autrichienne;
A dresser, chaque trimestre, en allemand ou franais, un compte
des dpches expdies d'Autriche ou d'autres Etats en Moldavie ou
au-del; A envoyer ce compte au Ministre de la Principaut de Mol-

www.dacoromanica.ro
 702

No. 1980. davie et it payer en monnaie sonnante de convention la somme qui

Proc.-verb. 16
sera porte par le bureau central I. R. de comptabilit l'avoir du
1857
9 Novembre.
Gouvernement de Moldavie, aprs dduction des sommes revenant au
Gouvernement autrichien.
Bucarest, le 11 Outobre 1855.
(Sign) C oronin i, Feld-Marchal-Lieutenant.
A l'honorable Ministre de l'Intrieur de la Principaut de Mol-
davie Jassy, No. 11.595.

25. Procs-verbal Np. 17. Sance du 12 Novembre 1857.

No. 1980. La dix-septime sance s'ouvre 101/2 heures du matin sous la
Proc.-verb.17. prsidence de S. Em. le Mtropolitain.
1857 Mr. A. Panu fait l'appel nominal, auquel rpondent soixante-dix-
12 Novembre.
neuf membres ; six sont absents, savoir: deux par cong, S. R. l'Ar-
chimandrite Melchisdec, Mr. A. Botez-Forscu ; un malade, Mr. C.
Rolla, et deux, MM. G. Varnav et G. Pruncu, dont l'absence n'est
pas motive.
Mr. A. Teriachiu lit le procs-verbal de la dernire sance, que
l'Assemble adopte sans modification.
Sept dputs, qui dans cette, dernire sance taient absents
pendant la signature de Pacte vot par l'Assemble et relatif ce
que les Puissances garantes veuillent bien reconnaitre l'ancien et im-
prescriptible droit des Principauts-Unies de rgler elles seules
leurs relations comrnerciales avec les autres Etats, demandent si-
gner aussi cet acte; ce sont Mr. J. Cantacuzne, L. Galliardi, N. Ca-
nano, Gr. Vrnav, A. Teriachiu, N. Catargi et S. Em. lo Mtro-
politain.
Mr. D. Ballet donne lecture de la dmission de Mr. le Logothte
A. Bals, dput des grands propritaires du district de Putna:
Fond sur les dispositions de l'art. 23 du Trait de Paris et sur
celles de l'art. 5 du Firman Imprial de convocation du Divan, en
vertu duquel cette Assemble est appele s'occuper de la revision
des lois et statuts de la Principaut en vue de sa rorganisation in-
trieure, je me suis dj vu contraint, l'occasion d'une question
politique d'une grande importance traite par l'Assemble, d'mettre
une opinion contraire, que l'Assemble a fait dposer dans ses archives.
Considrant en outre le programme adopt pour les travaux
de l'Assemble, moi soussign, fldle mon mandat et au respect
des droits de la Moldavie, ne pouvant contrairement ma conscience

www.dacoromanica.ro
 703

prendre part aux travaux du Divan, je viens dposer par le prsent No 1 980
acte mon mandat entre les mains de mes mandants et me considre Proo,verb.17-
185.7
comme dcharg de la mission de dput du district de Putna. 12Novembre.
(Sign) Alex. Ba1 Logothte.
Aprs quoi on dcide que les mesures voulues seront prises
pour l'lection d'un autre dput.
Mr. Ent. Costachi lit le projet d'adresse suivant la Commission
internationale sigeant Bucarest, rdig par la commission nomme
d'urgence dans la dernire sance:
Le Trait de Paris a assur aux Assembles ad-hoc des Prin-
cipauts la facult d'exprimer librement et sans entraves lbs vceux
de la nation, de manire garantir leurs dliberations et leurs
votes contre toute pression intrieure, directe ou indirecte.
Base sur cette garantie, l'Assemble ad-hoc de Moldavie se
voit regret dans l'obligation de soumettre 6, l'attention et l'ap-
prciation de la Commission internationale de Bucarest la mesure
arbitraire, que le Gouvernement vient de prendre pour empcher la
distribution du Bulletin des sances.
En un moment aussi solennel, en un moment oil tous les
esprits sont proccups de la future rorganisation qui va assurer
un avenir heureux la nation roumaine, l'Assemble a pens que
c'tait pour elle un saint devoir de porter la connaissance du pu-
blic le rsultat de ses travaux. Dans ce but, il a t fond un Bul-
letin destin reproduire textuellement les procs-verbaux de ses
travaux, afin d'une part d'clairer le public sur les questions sou-
mises 6. la discussion et sur les votes mis, et d'autre part afin
de contribuer, autant qu'il dpend d'elle, au maintien du bon ordre
et de la tranquillit publique, en rfutant par avance toute fausse
interprtation ou toute insinuation, que des malveillants, profitant de
l'absence de toute publicit, s'efforceront et s'efforcent de propager.
L'Assemble ne croit pas tte sortie du cercle de ses attribu-
tions en publiant les procs-verbaux de ses sances ; car du mo-
ment que ces procs-verbaux sont soumis la Commission inter-
nationale, quel motif y aurait-il de les cacher au pays, par qui cette
Assemble a t lue, au pays qui a les yeux continuellement fixs
sur l'ceuvre de ses dputs?
La modration, que l'Assemble s'est efforce d'apporter jusqu'
ce jour dans tous ses travaux, suffira pour prouver l'honorable
Commission qu'elle s'est pntre de la grandeur de sa mission,
tant envers le pays qu'envers les Hautes Puissances. Le cas 6A

www.dacoromanica.ro
 704

No. 1980. dans l'avenir il se prsenterait une question de nalure assez delicate
Proc.-verb.17. pour ne pas permettre une publicit trop tendue, ce cas lui-mme
1867
a t prvu par l'Assemble, qui pour cette ventualit s'est pose
elle-mme des limites, afin d'viter de donner pture une agitation
quelconque des esprits, ainsi que le _Rrouvent les art. 6, 7, 8, 104
de son Reg] ement.
Aujourd'hui, l'Assemble voit que le Gouvernement, sans pren-
dre en consideration la ncessit o elle est de no pas provoquer
par l les fausses interpretations et les imputations injustes et sans
l'ombre d'un motif plausible, se refusant de faire droit aux deman-
des qui lui ont t adresses ce sujet ; que le Gouvernement, di-
sons-nous, non seulement maintient les ordres qu'il a donns, mais
qu'il va plus loin encore, en ordonnant la saisie par voie executive
des premiers numros dj distribus.
L'Assemble laisse la haute sagesse de la Commission inter-
nationale juger, si une pareille mesure a pu tre motive par le
contenu des Bulletins publis jusqu' ce jour, si elle est faite pour
assurer le bon ordre, ou si tout au contraire elle n'est pas de na-
ture faire naitre l'inquitude et le doute. Et en ralit, les incon-
vnients, que l'Assemble a cherch carter par la publication de
ses travaux, commencent dep. A, se produire par suite de cette me-
sure; des malveillants, profitant de rignorance dans laquelle se
trouve le pays sur ces travaux, cherchent egarer les esprits, dans
l'intention de provoquer la signature de diverses protestations.
L'Assemble, forte de la conscience avec, laquelle elle remplit
sa mission, ne croit pas sortir de la limite de ses devoirs en por-
tant ce fait la connaissance de la Commission internationale, afin
de laisser la responsabilit de qui de droit toutes les consequen-
ces, qui pourraient rsulter des mesures prises par le Gouverne-
ment.
Cette lecture achevee, Mr. Em. Costachi ajoute, que la com-
mission d'urgence n'a pas cru qu'il fiit de la dignit de l'Assemble
de mentionner les inconvenantes publications de La Gazette de Mol-
davie. Nous savons tous, dit-il, que cette feuille est malade de vieil-
lesse et soumise toutes influences des changements de tempe-
rature.
Mr. L. Catargi fait observer, qu'il est ncessaire de specifier ex-
plicitement dans l'adresse que ceux qui cherchent provoquer l'agi-
tation dans le pays sont les candidats la CaTmacamie, A. la Prin-
cipaut et les missaires des &rangers.

www.dacoromanica.ro
 705

Mr. Em. Costachi rplique, que la commission a pens gull fal- No. 1980.
lait viter toute personnalit. Proc.-verb.17.
Mr. L. Catargi demande alors, que ses paroles soient inscrites 1857
12Novembre.
au procs-verbal.
L'Assemble, consulte par assis et lev, approuve A l'unanimit
le projet d'adresse de la commission.
Mr. C. Hurmuzaki lit le rapport de la premire commission
charge de dvelopper la srie de questions sur le premier point
relatif A la rectification des frontires des Principauts par
une commission europenne:
Il est notoire que les Principauts roumaines, dans leurs Capi-
tulations avec la Sublime Porte, se sont reserve tous les droits qui con-
stituent la souverainet des Etats, ainsi qu'il a t expos plus au
long dans l'acte vote par le Divan ad-hoe le 7 Octobre dernier et
dans les resolutions relatives A. la soumission des trangers rsidants
dans les Principauts aux luis du pays et au libre tahlissement des
relations commerciales;
Que lors de la conclusion de ces Capitulations, les frontires
des Principauts taient bien plus tendues qu'elles ne le sont au-
jou rd'hui, ainsi que l'tablissent d'innombrables documents histo-
riques;
Que par l'article 3 de la Capitulation de la Moldavie de l'anne
1511, la Sublime Porte s'est formellement obligee A dfendre la Moldavie
contre toute attaque, A la maintenir clans l'tat o elle tait, A la
garantir contre tout arbitraire et A ne pas souffrir qu'on lui fit subir
jamais ni morcellement ni partage ;
Que cette obligation pour la Sublime Porte a t renouvele par la
Capitulation de l'anne 1634, art. 5, ainsi congu: Les frontires de
la Moldavie seront conserves intactes sur toute leur tendue;
Qu'une obligation identique a t stipule aussi en faveur de
la Valachie par l'art. I de la Capitulation de 1460, par lequel la Su-
blime Porte s'engage A protger la Principaut de Valachie ;
Qu'aux Conferences de Carlowicz, oil fut sign le Trait de paix
du 26 Janvier 1699, la Sublime Porte a de nouveau formellement
reconnu cette obligation par sa rponse A l'Autriclie et A la Pologne,
lorsque la premire de ces Puissances demanda l'extension de ses
trontires jusqu'au Danube, en d'autres termes les Principauts de
Valachie, Moldavie et Bessarabie, et que la seconde rclamait la
Moldavie. Cette rponse tait ainsi congue : qu'Elle ne peut leur
donner ni leur soumettre ces pays, car ils n'ont pas t conquis par

(Acts qi. Documente. VI. 1.) 45

www.dacoromanica.ro
 706

No. 1980. le sabre, mais se sont placs de leur plein gr sous la protection
Pro.-verb 17. de la Turquie, et que par consquent ils sont libres ;
1857
Que l'Autriche aussi a reconnu ces faits aux Confrences de
12Novembre.
Passarowicz, o fut conclu le Trait de paix du 21 Juillet 1718, et
dans lesquelles cette Puissance, pour motiver sa demande itrative
de se faire accorder la Moldavie et la Valachie, mettait en avant que
la Porte est seulement protectrice, mais non pas souveraine de la
Moldavie et de la Valachie;
Sans parler ici des diverses cessions de territoires, dont, malgr
ses engagements, la Sublime Porte a fait subir la perte aux Principauts
roumaines, ainsi que le prouve, entre autres, la dpche circulaire
de S. E. le Ministre des Affaires trangres de France du 23 Mai
1855, dpche qui, aprs avoir reconnu les Capitulations, ajoute: La
Moldavie a perdu la moiti du territoire que lui avaient garanti les
Sultans;
Nous bornant mentionner seulement que, mme postrieure-
ment A. ces cessions, les Principauts roumaines ont encore essuy
des pertes considrables de territoire, par suite des continuels em-
pitements auxquels leurs frontires ont t et continuent d'tre ex-
poses, ainsi qu'il ressort clairement d'une note de S. E. le Baron de
Koller, Internonce d'Autriche auprs la Sublime Porte, du 12 Octobre
1855, adresse S. E. Fuad-Pacha, alors Ministre des Affaires tran-
gres de Turquie; cette notte commence par reconnaitre qu'il y a
eu un nouvel empitement sur la frontire entre la Moldavie et la
Bucovine et finit par donner l'assurance que: ((des mesures co n-
venab les ont t prises, a fin que la ligne de dmarcation
trop avance fat recule jusqu' son trac primitif;
Considrant enfin:
Que le liglement Organique de la Principaut de Molda-
vie, chap. IX, sect. VI, art. 431, prvoit les empitements et le mode
de leur redressement et statue que : la frontire moldave du ct
(le la Buenvine et de la Transylvanie ayant subi des empitements
sur divers points, le Prince et l'Assemble gnrale ordinaire pren-
dront, en temps convenable, les mesures ncessaires afin de rectifier
le trac sur les anciennes limites
Qu'en consquence, tant en vertu des Capitulations qu'en
vertu du statut fondamental du pays, les Principauts seules ont le
droit de rgler les frontires qui les sparent des Etats limitrophes;
droit dont les Principauts ont toujours fait l'usage convenable, ainsi
qu'en font foi plusieurs Traits conclus par elles avec d'autres Etats

www.dacoromanica.ro
 707

postrieurement leurs Capitulations avec la Porte Ottomane, et dont No. 1980.

nous ne citerons que les suivants Proc.-verb.17.
a) Celui conclu entre Etienne, dit L'kust, (sauterelle), Prince de 1857
12Novembre.
Moldavie, et Sigismond I, Roi de Pologne, du 20 Fvrier 1530 (28 ans
aprs la premire, Capitulation,entre la Moldavie et la Turquie) et qui
stipule: qu'il ne sera tabli de fro ntires et limites autres
que celles anciennement fixes entre la Pologne et la
Moldavie, et telles qu'elles sont dcrites dans les actes
a(ut non. alli fines limitesque terminentur, quam qui fuerunt priscis
temporibus inter Regnum et Moldaviam terminati et privilegiis sunt
descripti Dogiel, Cod. diplom. Regni Poloniae, torne I, page 617);
b) Celui conclu entre Neagu Bdssarabe, Prince de Valachie, et le
Roi Jean Zapolia en 1520, qui rectifie et fixe la frontire entre la Va-
lachie et, la Transylvanie;
3. Qu'il rsulte de l que tous les rglements de frontires qui
n'ont pas t dbattus de concert avec les Principauts, seules com-
ptentes asseoir leurs intrts, ne peuvent tre valables, non plus
qu'obligatoires pour elles, et cela d'aprs les principes suivants du
droit public :
((a) Une convention entre deux parties ne peut nuire au tiers;
b) Ce qui m'appartient ne peut, sans mon consentement, devenir
la proprit d'autrui (id quod nostrum est, sine facto nostro, ad alium
transferri non potest);
c) Ce qui ds l'origine n'est pas valable ne peut tre valid
par l'effet du temps (quod initio vitiosum est, non potest, tractu tem-
poris, convalescere);
Qu'en outre, toutes ces fixations de frontires faites post&
rieurement au Rglement Organique, ainsi que celles faites rcemment
encore la suite de nouveaux empitements, ne peuvent avoir de valeur
lgale, par ce motif encore qu'elles n'ont pas t faites avec le con-
cours de l'Assemble gnrale ordinaire, sans laquelle ni un Prince
Rgnant, ni un Gouvernement provisoire ne sont en droit de prendre
la moindre disposition cet gard;
Que le Trait de Paris du 30 Mars 1856, art. 22 et 25, a
plac les Principauts roumaines, ainsi que leurs droits, sous la ga-
rantie collective de toutes les Puissances signataires de cet acte, le
plus important de notre sicle ;
Qu'il suit de l que, du jour de la publication de ce Trait,
les Principauts et leurs droits (au nombre desquels est l'indpen-
dance d'un Gouvernement national et autonome) ne peuvent subir
aucune atteinte ni rduction;

www.dacoromanica.ro
 708

No. 1980. Que nonobstant cela, plusieurs empitements sur le territoire

Proo.-verb.17.
de la Moldavie A sa frontire de Bucovine et de Transilvanie ont
1857
12 Novembre.
eu lieu dans le courant de ces deux dernires annes, pendant que
les Principauts roumaines taient occupes par les armes autrichi-
ennes, en d'autres termes aprs que ces Principauts se trouvaient
dej places sous la garantie collective des Puissances signataires du
Trait de Paris ;
Qu'aujourd'hui encore on procde par le mme mode de
delimitation qu'autrefois, mode qui non seulement est contraire aux
droits des Principauts et A la lettre de leur loi organique, mais qui
est aussi de nature a infirmer les stipulations du Trait de Paris, qui
plagant ces pays sous la garantie collective de l'Europe leur a ga-
ranti par l-mme Vintgrit de leur territoire;
Considrant enfin que la rectification de frontires par une Com-
mission europenne est une mesure dj pratique une fois par le
Congres de Paris et seule capable de nous inspirer de la confiance
et de nous rendre la tranquillit;
L'Assemble ad-hoc de Moldavie met le vceu suivant: que
les Puissances garantes, reconnaissant l'ancien et impre-
scriptible droit des Principauts de rgler elles-mmes
les frontires qui les sparent des Etats voisins, veuillent
bien leur accorder aussi la rectification des frontires des
Principauts-Unies par une Commission europenne.
10 Novembre 1857.
Le Rapporteur de la commission, Cons t. Hur mu z aki.
(Signs) B. Sturdza, P. Maurojny, D. Rallet, Em. Cos-
tachi, L. Catargi, A. Panu, C. Hurmuzaki.
Mr. B. Mtilinescu prend la parole et dit, que dans le bel expos
fait par le rapport qui vient d'tre lu, un point important a eV)
omis, celui de la frontire du Danube.
Mr. C. Hurmuzalci rpond que la commission se reserve de
presenter un projet special sur cette question.
Mr. D. Grigoriu flicite la commission sur la lucidit, avec laquelle
elle a expos les droits du pays.
Mr. Em. Costachi rpond que les felicitations reviennent de droit
A Mr. Hurmuzaki, qui est l'auteur du projet.
L'Assemble, consulte par assis et lev, adopte A l'unanimit et
sans modification le projet de resolution prsent par la premire
commission.
La sance est suspendue pour une heure, afin de donner le temps

www.dacoromanica.ro
 709

de mettre par crit l'acte qui doit tre sign, conformment l'art. No. 1980.
50 du Rglement de l'Assemble. Proo,verb.17.
1857
A la reprise de la sance, l'on procde la signature de l'acte 12Novembre.
suivant :
Aujourd'hui, l'an mil huit cents cinquante-sept, le douzime jour
du mois de Novembre.
II est notoire que les Principautes roumaines, dans leurs Ca-
pitulations avec la Sublime Porte, se sont reserve tous les droits qui
constituent la souverainet des Etats, ainsi qu'il a t expos plus au
long dans l'acte vote par le Divan ad-hoc le 7 Octohre dernier et
dans les resolutions relatives la soumission des trangers residants
dans les Principauts aux lois du pays et au libre tablissement
des relations commerciales;
Que lors de la conclusion de ces Capitulations, les frontires
des Principauts taient bien plus tendues qu'elles ne le sont au-
jourd'hui, ainsi que l'tablissent d'innornbrables documents histo-
riques
Que par Particle 3 de la Capitulation de la Moldavie de l'anne
1511, la Sublime Porte s'est formellement obligee clfendre la Mol-
davie contre toute attaque, la maintenir dans l'tat oil elle tait,
la garantir contre tout arbitraire et ne pas souffrir qu'on lui fit
subir jamais ni morcellement ni partage ;
Que cette obligation pour la Sublime Porte a t renouvele par la
Capitulation de l'anne 1634, art. 5, ainsi congu : les frontires de
la Moldavie seront conserves intactes sur toute leur tendue ;
Qu'une obligation identique a t stipule aussi en faveur de
la Valachie par l'art. 1 de la Capitulation de 1460, par lequel la
Sublime Porte s'engage protger la Principaut de Valachie ;
Qu'aux Conferences de Carlowicz, o fut sign le Trait de paix
du 26 Janvier 1699, la Sublime Porte a de nouveau formellement reconnu
cette obligation par sa rponse l'Autriche et la Pologne, lorsque
la premire de ces Puissances demandait l'extension de ses frontires
jusqu'au Danube, en d'autres termes les Principauts de Valachie,
Moldavie et Bessarabie, et que la seconde rclamait la Moldavie;
cette rponse tait ainsi congue : qu'elle ne peut leur donner ni
leur soumettre ces pays, car ils n'ont pas t conquis par le sabre,
mais se sont places de leur plein gr sous la protection de la Tur-
quie, et que par consequent ils sont libres
Que l'Autriche aussi a reconnu ces faits aux Conferences de Pas-
sarowicz, o fut conclu le Trait de paix du 21 juillet 1718, et dans
lesquelles cette Puissance, pour motiver sa demande iterative de se

www.dacoromanica.ro
 710

No. 1980. faire accorder la Moldavie et la Valachie, mettait en avant que la

Proc.-verb. 17. Porte est seulement protectrice, mais non pas souveraine de la
1857
12 Novembre.
Moldavie et de la Valachie;
Sans parler ici des diverses cessions de territoires, dont, mal-
gr ses engagements, la Sublime Porte a fait subir la perte aux Princi-
pauts roumaines, ainsi que le prouver entre autres, la dpche cir-
culaire de S. E. le Ministre des Affaires trangres de France du 23
Mai 1855, dpche qui, aprs avoir reconnu les Capitulations, ajoute:
La Moldavie a perdu la moiti du territoire que lui avaient garanti
les Sultans
Nous bornant A mentionner seulement que, mme postrieure-
ment A ces cessions, les Principauts roumaines ont encore essuy
des pertes considerables de territoire, par suite des continuels em-
pieternents auxquels leurs frontires ont t et continuent d'tre ex-
poses, ainsi qu'il resort clairement d'une note de S. E. le Baron
de Koller, Internonce d'Autriche auprs la Sublime Porte, du 12 Octobre
1855, adresse A S. E. Fuad-Pacha, alors Ministre des Affaires
trangeres de Turquie; cette note commence par reconnattre gull y
a eu un nouvel empitement sur la frontire entre la Moldavie et
la Bucovine et finit par donner l'assurance que: d es me sur es
convenables ont t prises, afin que la ligne de dmarca-
tion trop avance fut recule jusqu' son trace primitif;
Considerant enfin :
Que le Rglement Organique de la Principaut de Moldavie,
chap. IX, sect. VI, art. 431, prvoit les empitements et le mode de leur
redressement et statue que: la frontire moldaye du c6t de la Bu-
covine et de la Transylvanie ayant subi des empitements sur di-
vers points, le Prince et l'Assemble genrale ordinaire prendront,
en temps convenable, les mesures ncessaires afin de rectifier le
trace sur les anciennes limites;
Qu'en consequence, tant en vertu des Capitulations qu'en vertu
du statut fondamental du pays, les Principautes seules ont le droit
de rgler les frontires qui les sparent des Etats limitrophes; droit
dont les Principauts ont toujours fait l'usage convenable, ainsi qu'en
font foi plusieurs Traits conclus par elles avec d'autres Etats, poste-
rieurement A leurs Capitulations avec la Porte Ottomane, et dont nous
ne citerons que les suivants:
a) Celui conclu entre Etienne, dit Lcust (sauterelle), Prince
de Moldavia et Sigismond I, Roi de Pologne, du 20 Fvrier 1530 (28 ans
aprs la premire Capitulation entre la Moldavie et la Turquie), et qui
stipule: qu'il ne sera tabli de frontires et limites autres

www.dacoromanica.ro
 711

que celles anciennement fixes entre la Pologne et la Mol- No. 1980.

davie et tellesqu'elles sont clcrites dans les actes (ut non l'roc -verb. 17.
1857
alii fines lirnitesque terminentur, quam qui fuerunt priscif3 tempo- 12 Novembre.
ribus inter Regnum et Moldaviam terminati et privilegiis sunt des-
cripti Dogiei, Cod. diplom. Regni Poloniae, tome 1, page 617);
b) Celui conclu entre Neagu Bassarabe, Prince de Valachie, et
le Roi Jean Zapolia en 1520, qui rectifie et fixe la frontire entre la
Valachie et la Transylvanie;
3. Qu'il rsulte de l que tous les rglements de frontires qui
n'ont pas t dbattus de concert avec les Principauts, seules com-
ptentes A asseoir leurs intrks, ne peuvent tre valables, non plus
qu'obligatoires pour elles et cela d'aprs les principes suivants du
droit public:
Une convention entre deux parties ne peut nuire au tiers
Ce qui m'appartient ne peut, sans mon consentement, devenir
la proprit d'autrui (id quod nostrum est, sine facto nostro, ad alium
transferri non potest) ;
Ce qui des l'origine n'est pas valable, ne peut tre valid
par l'effet du temps (quod initio vitiosum est, non potest, tractu tem-
poris, convalescere);
4. Qu'en outre, toutes ces fixations de frontires faites postrieure-
ment au Rglement Organique, ainsi que celles faites rcemment encore,
a la suite de nouveaux empitements, ne peuvent avoir de valeur lgale,
par ce motif encore qu'elles n'ont pas t faites avec le concours de
l'Assemble gnrale ordinaire, sans laquelle ni un Prince Rgnant
ni un Gouvernement provisoire ne sont en droit de prendre la moin-
clre disposition A cet gard ;
5. Que le Trait de Paris du .30 Mars 1856, art. 22 et 25, a
plac les Principauts roumaines, ainsi que leurs droits, sous la ga-
rantie collective de toutes les Puissances signataires de cet acte, le
plus important de notre sicle;
6. Qu'il suit de. la que, du jour de la publication de ce Trait,
les Principauts et leurs droits (au nombre desquels est l'indpen-
dance d'un Gouvernement national et autonome) ne peuvent subir
aucune atteinte ni rduction ;
7. Que nonobstant cela, plusieurs empitements sur le terri-
toire de la Moldavie, a sa frontire de Bucovine et de Transilvanie,
ont eu lieu dans le courant de ces deux dernires annes, pendant
que les Principauts roumaines taient occupes par les armes au-
trichiennes, en d'autres termes aprs que ces Principauts se trou:

www.dacoromanica.ro
 712

No. 1980. vaient dj places sous la garantie collective des Puissances signa-
Proc.-verb 17. taires du Trait de Paris;
1857
12 Novembre.
8. Qu'aujourd'hui encore on procde par le mme mode de
delimitation qu'autrefois, mode qui non seulement est contraire aux
droits des Principauts et la lettre de leur loi organique, mais qui
est aussi de nature infirmer les stipulations du Trait de Paris,
qui, en plagant ces pays sous la garantie collective de l'Europe, leur
a garanti par la-mme l'intgrit de leur territoire;
Considrant enfin que la rectification des frontires par une
Commission europeenne est une mesure 40, pratique une fois par
le Congrs de Paris, et seule capable de nous inspirer de la con-
fiance et de nous rendre la tranquillit;
L'Assemble ad-hoc de Moldavie emet le vceu suivant: que
les Puissances garantes, reconnaissant l'ancien et im-
prescriptible droit des Principauts de rgler elles-
mmes les frontires qui les sparent des Etats voisins,
veuillent bien leur accorder a ussi la rec ti fic ation des fro n-
tires des Principauts-Unies par une Commission eu-
ro p enn e.
Ont sign la unanimit : LL. EE. les Eveques Nectarius, Gnadius,
Philarte et Calinic; LL. RR. l'Archimandrite Seriban et l'conome
Matcas; MM.D. Miclescu, C. Badarail, D. Balan, Dr. Rau, D. Cozadini, D.
Savin, N. Canano, B. Mlinescu, Dr. Varnav, G. Massian, M. Koglniceanu,
J. Docan, Et. Cahn, S. Canano, S. Stanciu, A. Jiean, C. Mortun, D. Grigo-
riu, Gr. Bals, Th. sin Pavel, M. Jora, D. Gheorghiadi, C. Ostachi, B. Za-
charia, G. Sturdza, C. Sturdza, Gr. Varnav, C. Rosseti, J. Levrd, J. a
Babei, A. Aslan, D. Cracti, J. Roan', P. Braescu, Cyrille CiocArlie, G.
Ilie, B. Sturdza, J. Chrisanti, C. Iacovachi, L. Catargi, B. Balais, J.
Fotea, G. Varian, A. Cuza, Em. Costachi, R. Saya, Gr. Soutzo, B.
Nicolau, B. Stan, Dr. Costin, N. Carp, S. Miclescu, C. Sturdza (de
Vaslui), N. Iamandi, D. Romov, L. Gr' alliardi, Gr. Costachi, J. Olariul,
D. Ghidionescu, N. Catargi, P. Croitoru, J. Rosca, N. Bosie, J. Can-
tacuzne, C .5tiun, T. Sacalof, D. Rallet, A. Panu, C. Hurmuzaki,
A. Teriachiu, P. Maurojny, C. Negri, et en tete S. Em. le Mtropo-
litain.
Conformment l'art. 79 clu Rglement de l'Assemble, le
President declare que l'Assemble a adopt)).
Mr. M. Kogellniceanzt lit le rapport de la seconde commission charge
de dvolopper la serie de questions sur le 9-me point, relatif a u x
droits p oli tiqu es accorder aux indigenes de tout rite chrtien:
La seconde commission charge de l'tude de la srie de ques-

www.dacoromanica.ro
 713

tions d'intrts general a l'honneur de soumettre l'Assemble, No. 1980.

par Mr. Kogalniceanu, son rapporteur, le rsultat de son travail sur Proc.-verb.17.
1857
le neuvime point, relatif aux droits politiques accorder aux in-
12 Novembre.
dignes de tout rite chrtien.
Considrant que le but principal de toute socit, et A plus
forte raison de toute nation, doit tre d'assurer son dveloppement
progressif ; que le moyen le plus puissant pour la nation roumaine
d'atteindre ce but consiste, d'abord, dans la concentration de tous
les elements qui, par un intrt commun, lient les populations indi-
gnes des deux Principauts; que cet intrt commun ne se peut
mieux consolider que par l'tablissement des inmes devoirs et des
mmes droits pour tous les indignes ;
Considrant que la soumission de tous les indignes aux con-
tributions, A la conscription militaire et aux autres charges publiques
tablit l'galit des obligations ;
Considrant que l'galit des obligations rclame l'galit des
droits, principe dj adopt par la reconnaissance de l'galit (levant
la loi ;
Considrant que le principe de la libert des cultes, qui a ga-
lement t adopt, ne peut faire de la difference de religion un titre
d'exclusion sous le rapport de rgalit des droits, en tant que la de-
fense de la nationalit, ou la position des Principauts comme Etats
eminemment chretiens, ne r,lame point une exception provisoire
ce principe, ainsi que c'est le cas pour le non-chretiens ;
Considrant que la justice, que l'intrt de la nationalit, que
le progrs de la socit ont toujours t un puissant mobile pour les
Routnains d'accorder dans leur pays les mmes droits A un plus grand
nombre de chretiens indignes, guides en cela par la maxime qu'un
pays ne pout s'estimer heureux que lorsqu'il distribue la justice gale
entre tous ses enfants ;
Considrant qu'en Roumanie tous ceux qui portent lo nom de
Roumains doivent avoir une part egale de devoirs comme de droits;
Considerant que, parmi les droits qui dcoulent de l'egalit
devant la loi, les plus importants, ceux qui lient le plus troitement
les hommes envers leur pays sont les droits politiques
onsidrant que de ces droits, d'aprs nos anciennes institu_
tions, tous les habitants indignes, sans distinction de telle ou tulle com-
munion chrlienne, ont joui galement, ainsi que l'attestent nos an-
nalistes, les actes de nos Assembles lgislatives et nombre de biens
fonciers possds dans les Principauts par des chrtiens htrodoxes
et particulirement par de petits propritaires fonciers catholiques.

www.dacoromanica.ro
 714

No. 1980. Considrant que les droits politiques, gaux pour tous les ci-
Proc.-verb.17. toyens indigenes ou naturalises, A quelque communion chretienne
1857
12Novembre.
que ceux-ci appartiennent, sont reconnus mme en principe par le
Rglement Organique, annexe X. I;
Considerant que le m'me pencipe a t reconnu dj par l'As-
semble ad-hoc, lorsqu'elle a admis dans son sein des deputes, soit pro-
fessant eux-memes la religion catholique, soit tant choisis par des
lecteurs htrodoxes ;
Considrant enfin, que ce serait une marque de notre recon-
naissance pour les puissantes nations qui ont pris l'avenir des Rou-
mains sous leur garantie, que, loin de restreindre le droit politique
de l'indignat, nous l'tendissions aux coreligionnaires mmes de
ces nations;
L'Assemble ad-hoc de Moldavie souhaite et admet pour la
future reorganisation de la Roumanie les principes suivants:
Tous les indigenes, a quelque communion chrtienne qu'ils
appartiennent, jouiront de tous les droits politiques A. l'gal des in-
digenes professant la religion orthodoxe ;
Les indigenes naturalises, A quelque communion cbrtienne
qu'ils appartiennent, ne pourront obtenir la jouissance des droits
politiques, tant qu'ils n'auront pas regu la grande naturalisation (1),
accorde par une loi de l'Assemble legislative.
(Signes) M. Koglniceanu, B MAlinescu, C. Rolla, D. Mi-
clescu, J. Fotea, D. Cozadini, J. Chrisanti.
Mr. A. Pan. u annonce qu'il a t depose sur le bureau cinq amen-
dements, dont quelques-uns proposent l'ajournement et d'autres le
rejet de la proposition.
Mr. M. Kogalniceanu declare que dans son opinion et copme
question de priorit, il ne fait aucune distinction entre l'ajournement
et le rejet; A son avis il n'y a que deux propositions: pour ou contre.
Mr. A. Panu rplique que l'ajournement n'entre pas dans la dis-
cussion du projet, tandis que le rejet entame le fond de la question.
Il donne lecture des amendements suivants:
1. Un amendement de Mr. Hurmuzalci, appuy par l'Eveque.
Philarte Scriban, l'Evque Calinic Miclescu, l'conome Matcn C.

(1) La grande naturalisation, d'aprs le Statut organique en vigueur, s'ob-

tient par un vote de l'Assemble lgislative, aprs un laps de dix annes im-
pos a titre d'preuve, ou de sept anndes, si le naturalis a pous une
indigne.

www.dacoromanica.ro
 715

Sturdza (de Vaslui), Gr. VArnav, D. Grigoriu, Cyrille CiocArlie, A. Jiean, No. 1980.
D. Cracti, G. VArlan, N. Canano, C. Mortun, Et. CAlin, S. Canano: Proc.-verb 17.
1857
Considrant : 12 Novembre.
1. Que le 9-me point de la srie de questions gnrales pr-
suppose l'existence d'une loi destine rgler les conditions des-
quelles doit dpendre l'exercice des droits politiques, loi qui n'e-
xiste pas et doit tre faite par la prochaine Assemble gnrale l-
gislative; et
2 Que le 9-me point est immdiatement li A la loi de l'in-
dignat ;
Les soussigns ont l'honneur de proposer le renvoi de cette
question comme tant de la comptence de la prochaine Assemble
lgislative.
1857, 12 (24) Novembre.
(Sign) C. Hurmuzaki.
Appuyons cet amendement: L'Ev'que Calinic Miclescu, 1'6-
conome Dmtre Matra, C.
Sturdza (razeche), G. A.VArnav,
D. Grigoriu, Cyrille Ciochr-
lie, A. Jiean, D. Cracti, l'Evque
Philarte Scriban, N. Cana no,
C. Mortun, Et CAlin, S. Ca-
nano, G. VArlan.
2. Celui de Mr. Gr. Costacki, appuy par MM. N. Iamandi, J.
Docan, A. Aslan et A. Cuza:
Considrant que par le vote du 7 Octobre a t mis le vceu
que l'hritier du chef de l'Etat soit lev dans la religion orthodoxe;
que par celui du 25 Octobre a t adopt le principe d'une glise
dominante, et que par consquent l'lment religieux a t consi-
dr par l'Assemble comme un lment politique de l'unit na-
tionale ;
Considrant que, dans tous les Etats de l'Europe qui ont aspir
l'unit nationale, l'galit de droits politiques pour tous les cultes
n'a t proclame qu'aprs que le dveloppement gnral de la langue,
de la littrature et des ides morales en avait rendu l'application
possible;
Considrant que dans nos Principauts l'htrodoxie est le
caractre distinctif des nationaux trangers et que le commerce, les
arts et mtiers et les arts libraux sont exercs dans les villes en
proportion prpondrante par les htrodoxes;

www.dacoromanica.ro
 716

No. 1980. Considrant que la population des communes urbaines est sur-
Proc.-verb.17.tout appeIe A former le tiers-tat et A servir de lien d'union entre
1857
12 Novernbre.
toutes les classes de la socit;
Considrant que la position geographique des Principauts et
leur intarissable source de richesse appellent pour l'avenir, dans leur
sein, le concours des lumires, des bras, des capitaux trangers ;
qu'elles-mmes, loin da vouloir se soustraire aux influences bienfai-
santes de tous les elements de civilisation et de prosperit publique,
dsirent au contraire leur introduction chez elles, sans autre reserve
pour elles-mmes que l'intgre possession des droits politiques;
Considrant que les mariages mixtes, seul lien entre les fa-
milies de cultes diffrents, consquemment entre les elements btro-
gnes dont se compose la nation roumaine, ne sont pas permis dans
les Principauts, comme dans d'autres Etats orthodoxes, et que cette
question, de nature toute spirituelle, est pralablement de la com-
petence de l'Eglise;
Nous soussigns eroyons que la solution du principe enonc
au 9.6me point de la srie de vceux doit tre renvoyee a la pro-
chaine Assemble legislative
(Sign) G r. C o stachi.
Appuyons cet amendement: Colonel I aman di, J. Docan, A.
Aslan, A. Cuza.
3. Celui de Mr. G. Sturdza, appuy par MM. C. Sturdza (de
Roman), Gr. Soutzo, N. Carp, S. Miclescu:
Considrant cine le Divan ad-hoc est appel A noncer les
vceux du pays;
Considrant que le pays a besoin d'tre fortifi et non affaibli
par l'introduction d'lments trangers ;
Les soussigns considrent comme un saint devoir de proposer
le rejet du projet de la commission concernant le 9-me point de
la srie de questions et de prier le Divan de se prononcer dans
ce sens.
(Sign) G. S tur d z a.
Appuyons cet amendement: Nico 1 as Carp, S. Miclescu, Gr.
Soutzo, C. Sturdza.
4. L'amendement de Mr. Em. Costachi, appuy par l'Evcrue
Gnadius, l'Archimandrite Scriban, MM. B. Stourdza, Gr. Ba4, J.
Cantacuzne, M. Jora, P. BrAescu, ainsi oongu:
Dans le fut ur Etat roumain, la religion orthodoxe

www.dacoromanica.ro
 717

ne sera pas une condition sine qua non pour l'acquisi- No. 1890.
tion des droits politiques; cette facult devra tre so- Proc.-verb. 17.
corde A tousceux qui professent la religion chrtienne Novembre. 185712
et qui runiraient aussi les autres conditions lgales
qui constituent la crualit de Roumain.
5. L'amendement de Mr. le Dr. Fdtu, appuy par l'Evque G-
nadius, l'Archimandrite Melchisedec, le Dr. Costin, B. Nicolau, ainsi
congu:
Les Roumains et les individus lgalement natura-
liss de religon orthodoxe jouiront seuls des droits po-
litiques.
Mr. M. Kog eilniceanu dclare que, quant A lui, il accepte l'amende-
ment propos par Mr. Em. Costachi au projet de la commission; il
demande quelques instants, afin de s'entendre avec les autres mem-
bres de la commission.
Aprs cinq minutes de suspension, la sance et reprise.
Mr. Ein. Costachi annonce qutil s'est mis d'accord avec la com-
mission, qui accepte son amendement, et qu'en consquence le rap-
port de la commission, ainsi amend, est congu dans les termes sui-
vants:
Considrant que le but principal de toute socit et plus en-
core de toute nation doit tendre A son dveloppement;
Considrant que l'quit, l'intrt national, le progrs de la so-
cit, ont constamment pouss les Roumains a accorder des droits
gaux au plus-grand nombre des indignes de tout rite chrtien, guids
en cela par la vrit de ce principe, qu'un pays ne peut prosprer
qu' la condition d'tre juste envers tous ses enfants;
Considrant que tous les enfants de la Roumanie ne peuvent
tre et s'appeler que Roumains;
L'Assemble ad-hoc de Moldavie met le vceu suivant comme
l'une des bases de la future organisation de la Roumanie:
Dans le futur Etat roumain la religion orthodoxe
ne sera pas une codition sine qua non pour l'acquisition
des droits politiques; cette facult sera accorde A tous
ceux qui professent la religion chrtienne et qui ru-
niraient aussi les autresconditionslgalesqui consti-
tuent la qualit de Roumain.
Mr. D. Illiclescu, un des membres de la seconde commission,.d-
dare ne pas adhrer A la transaction accepte par ses collgues.
L'Assemble, consulte par assis et lev, accorde la priorit A
l'amendement de Mr. Hurmuzaki.

www.dacoromanica.ro
 718

No. 1980. Mr. N. Bossie demande la parole. Le projet de la seconde commis-

Proc.-verb, 17. sion, dit-il, accorde tous les droits A tous les trangers naturalises,
1857
12 Novembre.
c'est--dire .6. tons les Armniens, A. tous les Allemands, it tous les Juifs;
en d'autres tetmes, dans cette nouvelle Jerusalem, tous les Juifs
usurperont les droits des indignes.....
A cet endroit, les clameurs de l'Assemble interrompent l'orateur
et le President le rappelle d l'ordre, aprs lui avoir fait observer que
le projet de la commission ne contient rien qui ressemble aux prin-
cipes qu'il lui attribue. Mr. Bossie quitte la tribune.
Mr. Koq tilniceanu lui succde. La premire condition, dit l'orateur,
pour que nous soyons une Assemble digne, c'est de nous respecter
les uns les autres; c'est ainsi seulement que nous arriverons A tre
honors par les trangers et que nous nous rendrons dignes de la bien-
veillance des Souverains qui vont decider de notre sort. La secomle
commission a adopt l'amendement de Mr. Em. Costachi et il n'y
est nullement parl d'trangers ou de Juifs; on n'y parle que de
chretiens et toujours de chr ti e ns, et maintenant l'on vient lui
prter d'autres intentions ; l'on vient branler la confiance de l'As-
semble envers les hommes qui l'ont toujours mrite, par les ser-
vices qu'ils ont faits pour leur pays; c'est pourquoi, ajoute-t-il, je
proteste contre les paroles de Mr. Bossie et je demande que l'on res-
pecte nos opinions, comme nous respectons les siennes.
Mr. G. Sturdza, dans un discours crit, dit que l'Assemble a
dja vote A l'unanimit que notre religion est la religion dominante
dans les Principauts ; en accordant aujourd'hui aux individus pro-
fessant d'autres cultes des droits gaux aux ntres, notre religion et
notre nationalit ne seraient plus dominantes ; nous en avons de tris-
tes exemples devant les yeux, a nos frontires, en Bucovine, en Tran-
sylvanie et dans le Banat. Rappelons-nous bien, continue-t-il, qu'il
existe des socits pour la propagation du catholicisme en Orient et
pour l'tablissement de colonies dans les Principauts ; il est de notre
devoir de garder intactes notre religion et notre nationalit, ce pr-
cieux heritage de nos ancetres; moi aussi j'aime la lumire et le pro-
grs, mais en mme temps je respecte l'opinion publique et veux
rester fidle A mes commettants ; je sais que le pays ne veut pas des
principes contenus dans ce 9--me point, et je serais coupable si je de-
clarais qu'il les desire. Depuis des sicles nous donnons et donnons
encore, et personne ne nous a rien donne, c'est A. peine si Pon nous
a accord le droit d'exprimer nous vceux, et d'autre part Pon nous
conteste nos Capitulations, notre autonomie mme ; j'ai assez prouv,
en signant le programme national et par mes votes dans l'Assem-

www.dacoromanica.ro
 719

ble, que je desire les rformes sages, modres, graduelles et adap- No. 1980.
tees aux mceurs et au degre de culture intellectuelle du pays. Je Proe.-verb.17.
1857
vote pour le rejet du 9-me point. 12Novembre.
Discours de Mr. G. Sturdza.
Messieurs !
L'Assemble a decide unanimement que notre religion sera la
religion dovninante dans les Principauts.
En dormant aujourd'hui d'autres religions dps droits egaux
aux ntres, nous leur donnons une part d'influence dans l'Assemble
gnrale du pays, dans le Gouvernement, non seulement sous le rap-
port de la religion, mais aussi sous celui de notre nationalit.
En d'autres termes, notre religion et notre nationalit ne se-
ront plus dominantes de fait, mais seront places au contraire au
mme rang que les autres religions et nationalits, et surtout nous
aurons des luttes de religion et de nationalit, ce dont nous avons
t preserves jusqu'aujourd'hui.
Voici ce que nous pouvons attendre de l'acceptation du 9-me
point.
Nous en avons de tristes exemples sur nos frontires mmes;
voyez la Bucovine, l'Ardeal, le Banat. Il y a peine quatre-vingts
ans que nous avons perdu en temps de paix et par cession la Bu-
covine, cette infortune sceur de la Moldavie, et aujourd'hui ce pays
n'est plus roumain; de plus, la religion du pays est l opprime par
la religion catholique et la religion orthodoxe-unie.
L'an dernier mme, le village Boianu, sur la frontire moldave,
autrefois la proprit des Neculcea, a passe parmi les orthodoxes-unis,
la suite de l'oppression des prtres.
Dans l'Ardeal, les nationaux Rournains, formant la majorit de
toute la population, ont t tellement opprims, que la plus grande
partie d'entre eux a t obligee de chercher son salut dans le chan
gement de religion, dans la reconnaissance du Pape pour chef de
l'Eglise, qui a dj sacre leur Mtropolitain actuel, et aujourd'hui les
fonctions publiques en Autriche ne sont confies qu' ceux qui pro-
fessent la religion catholique.
Vous n'ignorez pas, Messieurs, qu'en Autriche et en Allemagne,
il s'est forme des socits pour propager le catholicisme en Orient
et introduire des colonies allemandes dans les Principauts.
N'oublions pas que le clerg catholique des Principauts est

www.dacoromanica.ro
 720

No. 1980. sous la protection de l'Autriche et reoit de la Cour d'Autriche une

Proo.-verb.17. partie de ses revenus.
1857
12Novembre.
Je vous demande, quand d'autres Etats grancls et forts cher-
chent a tendre et A fortifier la relfgion dominante et leur nations-
lit par des moyens oppressifs, devons-nous, nous si faibles et si
persecu0s, dtrner volontairement notre religion et mettre en peril
avec elle notre nationalit?
Quelques-uns des honorables membres qui soutiennent le 9 erne
point, voulant se faire une majorit et dans ce but influencer les de-
putes et surto.ut le clerge, disent hautement que les opposants A leur
proposition sont des partisans russes.
Messieurs, mon pas tmoigne si j'ai servi et suis capable de
servir des intrts &rangers, de servir d'autres intrks que ceux de
ma patrie et de ma nation.
Je suis Roumain, Roumain pur, et conhne Roumain il est de
mon devoir de conserver intact le plus prcieux heritage de nos an-
c'etres, la religion, la nationalit et l'autonomie, et de le transmettre
intact a nos descendants.
Moi aussi, Messieurs, j'aime la lumire et le progrs, mais je
respecte en mme temps l'opinion publique, et je veux tre fidle A
mes lecteurs, qui m'ont envoy ici pour dfendre les droits du pays
et notre nationalit.
Quand je sais que le pays ne desire pas l'application du principe
compris dans le 9-me point, je serais en faute envers mes lecteurs,
envers tout le pays et envers l'Europe mme, si je disais que le pays
desire la degradation de notre religion et de notre nationalit.
Nous ne sommes pas appels a noncer nos vceux personnels,
ni les voeux des &rangers, mais les vceux de ceux qui nous ont lus.
Le pays a toujours prouv qu'il recevait a bras ouverts les
&rangers bienveillants pour notre nation, mais il est naturel qu'une
bonne mre prenne d'abord soin de ses enfants et ne rpartisse a
d'autres que son superflu. Depuis des sicles nous n'avons fait que
donner sans rien recevoir; on 'nous A peine permis d'noncer nos
vceux, tandis que d'un autre ct on nous conteste rnme les Capi-
tulations et l'autonomie.
Je sais que les rformateurs impatients s'crieront que je suis
ractionnaire et arrir. Eh bien! j'aimed mieux recevoir ces titres,
que d'encourir le reproche de ma conscience, pour avoir aussi tra-
vaiIl a la ruine de notre religion et de notre nationalit.
Autant il est beau de donner ce qu'on a, autant il serait bla-
mable de disposer aussi lgrement des droits d'autrui.

www.dacoromanica.ro
 721

Nul doute, Messieurs, que notre pays n'ait besoin de rfortnes: No. 1980.
criais ces rformes doivent tre sages, mesures, gradues, en rapport Proc.-verb.17.
1857
avec les coutumes, les besoins et le degr de culture du pays, mais 12 Novembre.
non intempestives et contraires aux intrts de la religion dominante
et de la nationalit.
Notre programme, mon vote pour l'abolition des privilges et
pour l'galit devant la loi, prouvent que je suis aussi ami des r-
formes.
Bref, Messieurs, dans le 9-me point je vois un danger pour
l'avenir de la Roumania et j'en propose le rejet.
Mr. M. Kogillniceanu demande la parole pour repondre. Je ne con-
teste pas, dit-il, que le 9-me point a fortement mu et inquit l'Assem-
ble, et naturellement aussi le pays, qui n'est pas assez prpar aux
rformes ; les rformes naissent d'abord dans l'esprit des thoriciens,
qui les discutent et les propagent ; chez nous les moyens de propa-
gation ont manqu compltement depuis que l'on nous a retir le
plus puissant de tous, la presse ; cette absence de moyens pour nous
clairer rend notre position bien plus difficile ; c'est pourquoi il faut
y travailler dans cette Assemble avec d'autant plus de calme et de
mnagement rciproques. Notre mission est difficile, et personne ne
doit hsiter A dclarer que c'est parce que l'on nous a cach la lu-
mire : il est beau d'acqurir de la popularit, mais il est plus beau
encore de combattre, de mourir, s'il le faut, pour dfendre un prin-
cipe de vrit et de justice. J'appuie la proposition, continue-t-il, parce
que je dsire que la tranquillit et l'harmonie rgnent dans le pays;
parce que je ne veux pas que la religion soit un motif d'exclusion
pour un citoyen et parce que je veux que tout le monde soit roumain
en Roumanie. Le sentiment qui porte quelques rnembres A repous-
ser le 9-me point est noble, mais ceux qui le dfendent ne sont pas
moins anims de sentiments patriotiques. Je cornprends trs bien que
l'inquitude souleve se fonde sur la conduite des trangers natura-
liss jusqu'A ce jour, quoique parmi ceux-ci aussi il y ait d'honora-
bles exceptions; je comprends aussi que ceux qui hier encore taient
sujets trangers, qui viennent de publier des mmoires pour tablir
qu'ils forment une nation, ne peuvent tre admis comme indignes;
je suis aussi oppos A ceux-ci. Mais comment pourrions-nous enle-
ver les droits de nationaux aux indignes du rite armnien qui ne
se sont mis sous la protectiou d'aucune Puissance trangre, aux pay-
sans catholiques qui ont pris part avec nous A toutes les charges,
A toutes les souffrances du pays? Je vois dans le projet qui nous
occupe le seul moyen d'abolir le monopole de l'acquisition de l'indignat,
(Act qi Documente. VI. 1.) 46

www.dacoromanica.ro
 722

No. 1980. qu'ont possd jusqu'aujourd'hui les Grecs et les Russes ; en outre,
Proc.-verb. 17.
ne faut pas payer d'ingratitude et de mpris coax qui veulent nous eon-
1857
12Novembre.
stituer en nation, en refusant d'accorder des droits aux indigenes leurs
corligionnaires. Le patriotisme de clocher a cause la ruine de beauccup
de nations fortes et grandes; il ne peut y avoir de nation que IA o ji
y a unite ; c'est pourquoi aussi nous avons demand PUnion, car
nous ne voulons pa qu'il y ait dans le pays diverses agglomra.-
tions, mais un seul peuple marchant vers un mme but, sa reconstitution
en nation. L'orateur demontre que repousser le projet c'est enlever leurs
droits des milliers des paysans soumis l'impt, au recrutetnent et par-
ticipant toutes les charges de l'Etat; tels sont les Bulgares et les
Russes entrs parmi nous par suite de Pannexion d'une partie de
la Bessarabie, tels sont les paysans catholiques qui, si nous les pri-
vons de leurs droits, dans le ca s d'une agression, n'auront plus
d'intrt A se mettre de notre ct. Est-ce ainsi, dit-il, que nous
voulons fortifier notre nationalit ? Il serait dangereux de laisser
exister dans nos pays des agglomerations prives de tout droit ;
ce n'est pas Ptablissement d'un plus ou moins grand nombre d'-
trangers qui peut perdre la Roumanie, appele par la Providence b.
possder les pays situ& aux bouches du Danube ; car elle n'a pas
succomb lors de l'envahissement des nations barbares, lorsque la
langue slavone tait la langue officielle de l'Etat et de l'Eglise, et
lorsqu'elle subissait le joug des Phanariotes. Aujourd'hui, sous Pe-
gide de l'Europe entire, nos craintes de prir en accordant des
droits politiques aux Armniens, et surtout aux catholiques, qui,
avouons-le, en on fait acte de possession dj lors de Plection de
cette Assemble, nos craintes seraient dnues de tout fondement.
Quel crime ont-ils done commis depuis cette poque, pour qu'il nous
soit permis aujourd'hui de leur enlever ces droits ? Mr. le depute
poursuit, que la religion orthodoxe n'a lien eraindre ; elle est,
dit-il, la religion dominante et le synode proclam en sera un
ferme soutien. N'oublions pas, ajoute-t-il, que nous venons de pro-
lamer la libert des cultes et l'galit devant la loi ; le refus des
droits politiques aux htrodoxes jettera la dissension parmi les po-
pulations. Reportons notre pense vers l'avenir ; examinons quelles
armes nails fournirions nous-xnemes A nos adversaires. Quoi, di-
raient-ils, ils veulent la libert et prtendent la prohiber aux autres,
sous l'unique pretexte que ces derniers n'adorent pas de la mkne
manire le m 'erne Dieu) Ce serait prouver, par ce refus, que nous
sommes loin d'avoir foul aux piecls ces prjugs, dont la Turquie
elle-mme a fait justice, A la suite de l'intervention .des Puissances

www.dacoromanica.ro
 723

et par le Hati-Houmeum accord par le Sultan. Mr. le dput con- No. 1980.
jure done tous les membres de PAssemble de proclamer un prin- Proo.-verb. 17.
1867
cipe de plus de progrs et d'quit. 12 Novembre

Discours de Mr. M. Kogalniceanu.

Messieurs!
Je viens avouer de prime abord et sans prambule que le 9-me
point de la srie des questions d'intrt gnral, c'est--dire la pro-
position de reconnoitre l'accessibilit des droits politiques aux . indi-
gnes et aux naturaliss de tout rite chrtien sans distinction, que
ce point, dis-je, a produit une impression et une inquitude assez
vives dans le sein de l'Assemble, impression et inquitude qui na-
turellement ont d tre d'autant plus grandes dans le pays. Je suis
loin de contester ceci ; je comprends mme que cola ne pouvait tre
autrement. Le pays sent parfaitement que l'tat actuel des choses
est loin d'tre bon ; il dsire une rforme sociale, sans tre toutefois
capable de nous en indiquer les conditions et'les moyens. Le pays
n'y est pas prpar. On sent gnralement le mal ; mais bien peu
de personnes en connaissent le remde. Comment du reste pourrait-
il en tre autrement ? Les rformes naissent dans l'esprit des tho-
riciens, ce sont eux qui d'abord les discutent et les propagent ; ce
n'est que plus tard que le peuple les adopte. Voyez ce que dans le
principe il en est arriv de l'Evangile, de la parole du Christ, le
plus grand des rformateurs. Toutes les nations avaient senti le be-
soin d'un nouvel ordre de choses. Mais ce n'est que le Sauveur qui
avait reconnu la grande rforme, et quoique Dieu, il a pourtant
pris des aptres et leur a dit: Allez instruire les peuples ! Sur une
petite chelle, trs insignifiante a l'gard de l'Europe, mais trs im-
portante A l'gard de notre pays, nous sommes aussi appels A faire
une rforme. Toutes nos institutions sont pourries ; nous sommes
appels a procder A une nouvelle organisation. Comment pourrions-
nous cependant croire qu'elle serait de suite agre par les masses,
lorsque tous les moyens nous ont manqu et nous manquent encore
pour l'expliquer, pour la dvelopper et la faire bien recevoir par
notre nation? De tous les moyens propres A pouvoir propager la lu-
mire, la presse a de tout temps t le plus puissant. Un Prince,
pour lequel nous pouvons maintenant tre justes, car il est mort et
nous n'avons plus de motif ni de le flatter ni de l'insulter, en face
du Trait de Paris qui avait promis aux Principauts une libre con-
sultation sur leurs besoins, ce Prince, dis-je, sentit que pour pou-

www.dacoromanica.ro
 724

No. 1980. voir en parfaite connaissance exprimer ses vceux, une nation avait
Iroe.-verb.17. besoin, avant tout, d'une education qui la prepare A la grande mis-
1857
19 Novembre sion. Dans le court dlai qui nous tait accord, la presse pouvait
seule nous donner jusqu'A un certain degr cette education. Gregoire
Ghica nous donna done la libert de la presse.
Messieurs, permettez-moi de vous rappeler ces quelques mois
pendant lesquels la Moldavie a joui de co grand bienfait. Avouez
vous-mmes, Messieurs, si pendant ces quelques mois la presse n'a
pas fait beaucoup de bien au pays, si elle n'a pas contribue au re-
veil du sentiment national, si elle n'a pas rpandu dans le pays bien
de bonnes ides? Mais aprs cette trop court libert, il arriva une
fatale &Oche. La Turquie, contrairement l'autonomie des Princi-
pauts, garantie par le Trait de Paris, par une simple lettre de Fuad
Paella, nous enleva le plus puissant moyen de nous clairer :la Presse,
et nous rejeta dans les anciennes tnbres. Ainsi, au moment mme
o nous avions besoin de tous les moyens, de toutes les voix de la
publicit pour fairc ressortir toutes les ideas, afin que chacun puisse
propager sans obstacle le rsultat de ses meditations ; en ce mme
moment on squestre la presse et on convoque cette Assemble ap-
pele exprimer les vceux d'un malheureux pays, A en projeter la
future organisation, une Assemble partage en plusieurs classes,
pour la plupart dpourvues de toute education politique! Et c'est
ainsi que, par l'absence de la presse, nous nous sommes vus restreints
dans un cercle fatal. Les lumires sont touffes, les ides saines
ne peuvent se faire jour, les calomnies et les fausses nouvelles ont
libre jeu ; et la rforme doit cependant sortir toute prte et tout-A-
coup, eomme Minerve de la tte de Jupiter !
Je comprends dono parfaitement dans de pareilles circonstances
l'inquitude qui nous proccupe, ainsi que la position de l'Assem-
ble rendue encore plus ditficile. Mais c'est justement cette situation
fatale qui doit nous engager A travailler avec un redoublement de
calme et d'indpendance. Et la premire condition pour y parvenir
c'est d'avoir une estime rciproque pour l'opinion de chacun de
nous, aussi diffrente qu'elle soit. Ce n'est qu'en agissant ainsi
que nous pourrons remplir dignement notre mission : elle est
difficile; que la responsabilit en retombe sur celui qui nous l'a
rendue telle, mais notre devoir c'est de marcher en avant ! VoilA
pourquoi je viens, sans crainte et A la face de tous, defendre mon
opinion. Mr. le Logothte Georges Sturdza a dit qu'il est Roumain et
qu'il parle comme Roumain. Qu'il veuille bien me permettre de lui
rpliquer que je sui. aussi Roumain et mme plus que lui. L'ori-

www.dacoromanica.ro
 725

gine de ma fainille est toute roumaine ; je suis descendant d'une an- No. 1980.
tique souche de co-propritaires (razches), qui taient tablis sur les Prooeverb.17.
1867
rives du Koglnic. Si par consequent c'est le titre de Roumain qui 12Novembre.
doit tre mis dans la balance pour faire prvaloir une opinion, alors
c'est mon opinion qui doit triompher. Mais la question n'est pas de
savoir lequel de nous est plus ou moins Roumain; nous ne sommes
arrives dans l'enceinte de cette Assemble que Gomm Roumains ;
la question est de savoir lequel de nous defend l'ide la plus juste!
Messieurs ! Il est beau d'avoir un grande popularit, il n'existe
pas de plus belle recompense pour un depute que celle d'tre ap-
plaucli ; mais il y a encore quelque chose de plus beau, c'est le de-
voir de combattre et de mourir mrne pour un principe de vrit et
de justice ! Et ce principe, Messieurs, c'est que nous devons tre justes
pour tous les fils de la Roumanie!
VoilA pourquoi j'appuie le projet; car ce n'est que par la jus-
tice que nous pouvons avoir la tranquillit dans le pays, et ce n'est
que par des liens de fraternit que nous pouvons concentrer toutes
les forces de notre nation et avoir une belle et veritable patrie: la
Roumanie. Voil, Messieurs, mon opinion franche et libre; A mes
yeux, tout fils du pays, tout indigene, est Roumain 1 Je ne m'inquite
nullement de la manire dont il prie Dieu ; c'est mon opinion. Peu m'im-
porte de ce que l'on dit, de ce que l'on agite en dehors de cette Assem-
ble. La calomnie faite pour ramper dans les antichambres ne me fera
pas (levier de ce que je crois tre bon et profitable pour mon pays.
Homme libre par excellence, A tous ceux qui voudraient m'en im-
poser, je leur rpondrai avec les paroles mme de stoYciens : Vous pou-
vez tont m'enlever ; mais vous ne pourrez jamais me ravir A moi-
mme ! II se peu que je reste seul de mon opinion, mais cela ne
m'empchera pas de croire qu'elle finira toujours par triompher; j'ai
la conviction intime que bientt le temps viendra oil, en Roumanie
zussi, la, religion ne sera plus un motif d'exclusion pour aucun ci-
toyen et oil tous seront Roumains dans notre here Roumanie.
Lo sentiment qui fait que quelques-uns rejettent le projet peut-
tre noble, il derive de la crainte de porter atteinte A la nationalit ;
mais soyez cependant convaincus que ceux qui dfendent le projet
ne sont pas inspires par un patriotisme moins chaleureux, car il sou-
tiennent que plusieurs verges lies ensemble sont plus difficiles A cas-
ser que lorsqu'elles sont spares. Je comprends l'inquitude de
ceux qui combattent le 9-me point; ils ont devant leurs yeux les
faits et actes des trangers que nous avons naturalises avec tant de
lgate, quoiqu'il y ait aussi parmi eux d'honorables exceptions. Quoi-

www.dacoromanica.ro
 726

No. 1980. que naturalises, it y a cependant beaucoup parmi eux qui, aujourd'hui
Proe.-verb.17. encore, se considerent et travaillent comme des Grecs, comme des
1857
12 Novembre.
Russes etc., etc. Je comprends galement que ceux qui jusqu'hier
taient sujets &rangers ne peuvent tre, par un coup de baguette,
transforms en indigenes ! Pour ceux-ci, moi aussi je suis se-
vere, et memo plus severe que Mr. le depute de Roman. En effet,
que voyons-nous maintenant? A peine le public a-t-il apris qu'il
y a dans l'Assemble des hommes qui ne veulent pas faire de la dif-
ference de religion un titre d'exclusion aux droits politiques, que
dj les trois quarts de ceux qui jusqu'hier taient sujets trangers
viennent se declarer indigenes. D'autres, comme quelques-uns d'en-
tre les Armniens, viennent se presenter avec des mmoires, ave
le titre prtentieux de: nation armnienne, lorsqu'ils devraient ne
pas oublier que, si nous sornmes et avons t pour leur participa-
tion aux droits politiques, co n'a t que parce que nous ne les re-
gardons pas comme nation armnienne, mais bien comme Roumains
de religion armnienne. Notre grande protestation, celle qui a amen
l'annulation des premires elections, et notre entre dans l'enceinte
de cette Assemble en font foi. Pour les sujets trangers, oomme
pour la nation armnienne, je suis tout aussi severe que Mr. Sturdza;
pour les uns comme pour les autres, je n'ai pas de droits politiques
A leur donner; aux uns comme aux autres, je leur dirai : ((Si vous
Cstes des trangers, si vous tenez 6 former parmi nous une nation
isole, vous n'aurez rien de commun avec les droits de la nation
roumaine ! Vous qui avez dsespr de l'avenir de notre pays;
vous qui, dans l'infortune n'avez pas pris part a nos douleurs
et vous tes tenus sous la protection des drapeaux trangers, vous
ne pouvez pas tre A mes yeux cles indigenes! Aujourd'hui que le
soleil commence a luir aussi pour la Roumanie', ses rayons ne doi-
vent clairer et chauffer que ses fils, ceux qui ont su supporter
le malheur et la tempete, ceux qui n'ont pas dsespr de leur
patrie! Mais le malheureux artisan appartenant au rite armnien
qui n'a pas eu recours aux protections trangres et qui pareil a
l'artisan de religion orthodoxe a support tous les abus de pouvoir
et de l'Aga (Prfet de Police) -et de l'Ispravnic (administrateur) et du
commissaire et clu gendarme; mais le malheureux villageois ca-
tholique, qui tout autant que le villageois orthodoxe supporte de-
puis trois siecles toutes les charges du pays, frre avec lui h la ca-
pitation, A la corve du Gouvernement, a la corve seigneuriale ;
comment pourrai-je les repousser, eux qui sont naturalises par des
souffrances sculaires? comment les loignerai-je du sein de notre

www.dacoromanica.ro
 727

mere et leur dirai-je qu'ils ne peuvent pas prendre part aux biens du No. 1980.
pays, qu'ils n'ont pas de droits, qu'il n'y a pas d'espoir pour eux, Proo.-yerb. 17.
1857
gulls sont &rangers, qu'ils sont ns sans droits et que sans droits 12 Novembre.
ils doivent mourir?
Ceci, Messieurs, serait de toute impossibilit, car nous viole-
rions la grande loi de toutes les socits : la justice; car par l, loin
d'affermir notre nationalit, nous ne ferions que l'affaiblir. Je m'ex
plique. Le Rglement, l'annexe X au point I, cunsacre le principe
que tout tranger d'un rite chrtien quelconque peut obtenir par
l'indignat des droits politiques; cependant, A la mame annexe, le
point IV contient la restriction suivante: ne pourront jouir des
droits politiques que les chrtiens du rite orthoduxe, ou ceux qui
auraient embrass cette religion. Faut-il encore vous dire qui a
ajout cette phrase ? Pouvez-vous vous imaginer qu'il y ait eu d'au-
tres personnes que les Grecs et les Russes, qui taient intresss
dans la question; que les Grecs et les Russes, qui jusqu'A ce jour ont
le monopole de l'indignat dans notre pays ? Messieurs, je ne veux
ni ne dois attaquer aucune nationalit, pas mme une personnalit.
Mais nous ne pouvons pas supprimer notre histoire. Quels sont les
trangers qui nous ont fait plus de mal que les Grecs, ou pour
mieux dire les Phanariotes ? Certes, il y a parmi eux aussi des ex-
ceptions. On y compte le Prince Constantin Maurocordato qui a aboli
dans les deux Principauts le servage, le Prince Moruzi qui a fait
de bonnes choses en Moldavie, et surtout ce palais oil nous nous
trouvons aujourd'hui ; il y a encore le Prince Maurojny de Vala-
chie, le dernier Vovode qui a; conduit une arme roumaine sur
le champ de bataille et qui a rendu les drapeaux roumains vain-
queurs dans plusieurs luttes avec les Russes et les Autrichiens ! Ce
sont IA des exceptions ; mais que la rgle est terrible! Eh bien !
Messieurs, c'est justement ce monopole, dont jusqu'A ce jour n'ont
joui que les orthocloxes et particulirement les Grecs ; c'est ce mo-
nopole de pouvoir seuls kre naturalises que je veux, si non annu-
ler, mais du moins paralyser, en enlevant la barrire mise A l'indi-
gnat pour les trangers htrodoxes, et surtout pour ceux de l'Oc-
cident, envers lesquels nous avons contract une si grande dette et
desquels nous avons encore aujourd'hui A esprer la decision de
notre sort. L'abolition de cet obstacle est rclame non seulement
par la justice, mais aussi par notre devoir mme, qui nous dit qu'il
ne faut pas payer avec mpris et ingratitude celui qui veut nous
faire devenir une nation. Je dis mpris et ingratitude, car ce serait
l'une et l'autre, si nous disions que l'indigne, comme l'tranger qui

www.dacoromanica.ro
 728

No. 1980. demande rindignat, rien que parce qu'il est de religion cathoiique,
Proe.-verb.17. ne saurait aspirer la jouissance des droits politiques dans les Prin-
1867
12 Novembre.
cipauts. Messieurs, ne permettons pas aux ides troites de nous
conduire dans une voie fausse. Le patriotisme de clocher n'a jamais
rendu une nation grande, mais il a au contraire caus la pert,e de
bien de pays renomms. La Grce est tombe parce que ses citoyens
n'ont pas voulu se concentrer sous le drapeau et dans runit de
l'Hellade. Ils ont prfr avoir leur existence isole et s'entredchirer
comme Spartiates, Athniens, Thbains, Platens etc. etc. Aussi sont-ils.
tombs sous le joug d'Alexandre et ensuite sous celui des Romains.,
tandis que ceux-ci aboutirent dominer le monde, parce qu'ils n'ont
jamais cherch faire du nom. de Romain le monopole des souls
citoyens de Rome. Quelle est la cause que Mahe, notre mre, malgr
tous ses efforts, malgr toutes ses souffrances, n'a pas encore pu
jusqu' ce jour parvenir l'unit? C'est le patriotisme de clocher, c'est
la vie municipal, et non pas la vie nationale, qui dans le moyen-
Age a inspir ses rpubliques et mknes ses hommes d'Etat ! Les
Italiens sous le nom de Lombardes taient en lutte avec d'autres
Italiens sous le nom de Toscans, de Vnitiens, de Modenais, de Na-
politains, de Siciliens, et en attendant l'Allemand appesentissait son
pied de fer sur la tte de la malheureuse Italie!
La nation est une cration des temps modernes. La nation
n'est que 16, o existe l'Unit. C'est cette grande ide qui nous
a fait demander l'Union des Principauts sceurs. Jamais cepen-
dant ni l'Union, ni notre nation ne pourront kre fortes, tant que.
nous aurons sur notre sol diffrentes agglomrations d'habitants et
que nous les tiendrons spars de nous par leur exclusion des
biens et des droits que la Patrie donne ses enfants. L'exclu-
A,

sion des droits ere en effet des intrks divers et fait natre
la haine et la discorde. Nous autres cepenclant, nous voulons ne
former qu'un seul peuple en marchant vers le mme but: la con-
solidation de la nationalit roumaine. Ce n'est que le rejet des
restrictions qui pourra amener parmi nous l'harmonie; ce n'est que
l'harmonie qui donnera notre nation des forces, et ce n'est que
les grands forces qui pourront crer la vritable Union nationale.
Nous devons done tous viser runir toutes les agglomrations d'ha-
bitants par les liens les plus inclissolubles de l'harmonie; mais
n'y a de l'harrnonie que 16, oft est la justice, o est l'galit. Per-
mettez moi, Messieurs, de vous adresser une seule question. Qu'est-
ce qui serait plus conforme A nos intrts nation.aux: est-ce de voir
en discorde, en inimiti, ville avec ville, village avec village, parce

www.dacoromanica.ro
 729

que les uns sont orthodoxes et les autres catholiques, ou bien de No. 1980.
voir sur toute la surface de la Roumanie depuis les Carpathes jus Proo -verb. 17.
1867
qu' la 1VIer Noire toutes les villes, tous les villages, sans distinction
12 Novembre.
de religion et d'origine, troitement lies par la fraternit, par l'in-
trt, par le mme droit et le mme but? La rponse n'est pas dou-
teuse. Je veux maintenant vous montrer l'avenir qui nous attend, si
nous rejetons le projet et si nous dclarons par consequent sans
droits politiques des milliers d'habitants, qui ont pris et prennent part
tous les devoirs, la capitation, au recrutement, aux corves,
toutes les charges du pays. Chacun de ces habitants, declares des
trangers sur le propre sol de leur patrie, serait en droit de dire ce
qu'aux premires elections un paysan catholigne de Sabaoani, lu
depute villageois du district de Roman, a rpondu l'Ispravnic, qui
lui disait no pouvoir le reconnaitre comme depute, parce qu'il tait
catholique:
Comment, seigneur, maintenant que tous le villages m'ont lu
depute pour dfendre leurs droits dans la grande Assemble, vous
dites ne pouvoir pas me reconnetre comme tel, parce que je suis
catholiquel Mais lorsque vous nous demandez des corves, lorsque
vous touchez notre capitation, lorsque vous prenez nos enfants dans
les rangs des troupes du pays, lorsque nous vous travaillons le bo-
Ieresc, pourquoi alors ne nous considrez-vous pas comme des ca-
tholiques, mais comme de vritables orthocloxes? Eh bien ! seigneur,
si nous ne pouvons tre deputes parce que sommes catholiques, eh
bien! laissez nous aussi tre tranquillement catholiques lorsqu'il s'a-
git de payer la capitation et de supporter toutes les autres charges
et corves!
Messieurs, le rejet du projet nous prsenterait encore dans l'a-
venir un autre peril, et de beaucoup plus grand. Il est notoire que
l'homme ne se plait que l o il trouve sympathie et affection; vous
savez galement que notre pays a eu depuis des sicles le triste pri-
vilege de servir de theatre aux luttes trangres ; plus d'une fois
a Re envahi par les armes des Etats voisins. Le livre de l'avenir
nous est ferm; nous no pouvons done savoir si ce qui est dj si
souvent arrive no se rpte encore. En pareil cas quo verrions nous ?
A un envahissement de la part de la Russia, nous verrions les
Bulgares, les Lipovans, les Russes, habitants des districts de Ca-
hul et d'Ismail, qui nous ont t dernirement rendus, accourant
presenter le pain et le sel leurs frres de sang et de religion. A
un envahissement de la part d'Autriche, tous les habitants catho-
liques accourraient au-devant de leurs frres de religion. Quant aux

www.dacoromanica.ro
 730

No. 1980. Juifs, je ne dis rien ; nous avons vu leur conduite lors de la der-
Proc.-verb.17 nire occupation. Il en serait tout autrement, si chacun, sans dis-
-1857
12Novembre.
tinction de religion et de rite, tait attach au pays par une vri-
table galit, c'est--dire non seulement par une galit de devoirs,
mais encore par une galit de droits. Dans ce cas 1'6 tranger, en
inettant le pied sur notre sol, ne trouverait que des cceurs pour le
har et des bras pour le combattre. Cest ainsi que notre nationalit
et notre pays seraient beaucoup plus forts. L'histoire, Messieurs, nous
prouve combien il est dangereux d'tre injustes envers une partie
des habitants d'un pays, et cela pour cause de religion. Bien souvent
cette injustice a caus la perte de ce pays. Il y avait jadis un grand
et beau pays, un pays de chevaliers, un pays avec lequel nous avons t
en lutte pendant des sicles: la Pologue! Eh bien ! la Pologne est tombe
parce qu'elle n'a pas t juste pour tous ses fils; parce que d'une part tou-
tes les liberts taient concentres dans les mains de l'aristocratie, et que
d'autre part, la population tant compose de eatholiques et d'orthodoxes,
les premiers cherchaient A opprimer les derniers. C'est l la cause que
les Cosaques, qui jadis taient les braves compagnons d'armes des Polo-
nais, ont rompu leur pacte avec la Rpublique aristocratique et sont
alls grossir les rangs des armes russes ; eest l la cause que les
Evques et les habitants ruthniens orthodoxes, poursuivis par les
_Evques et les nobles catholiques, ont eu recours A, l'intervention
trangre et que Catherine, sous le prtexte de dfendre ses correli-
gionnaires, a occup la Pologne ; et aujourd'hui la Pologne n'existe
plus ! En France, combien les poursuites des protestants ne lui ont-
elles pas caus de malheurs ? Le massacre de la S-te Barthlemy forme
encore aujourd'hui une des pages les plus terribles de l'histoire des
luttes religieuses! La rvocation de l'dit de Nantes a dpouill la
France de ses hommes de gnie, d'industrie et d'art les plus distin-
gus, et les talents transports sur le sol tranger ont prpar A la
France de puissants concurrents.
Mais, nous disent les ad versaires du projet, en donnant des
droits politiques aux catholiques, nous levons la seule barrire qui
a sauvegard jusqu'ici notre nationalit : alors les trangers nous
envahiront et notre nation est perdue ! D'abord, le projet n'ouvre
pas le voie aux trangers : nous ne proposons que de reconnatre le
droit et cela rien que pour les indigfles. Mais supposons que, par l'a-
doption formelle du principe que les indignes htrodoxes peuvent
jouir des droits politiques au mme titre que les orthoctoxes, on
donne aussi aux trangers le moyen de parvenir, par la grande na-

www.dacoromanica.ro
 731

turalisation, A ces mmes droits ; je ne vois pas encore o en serait No. 1980.
le grand danger. Proc.-verb.17.
La grande naturalisation, selon les lois de notre pays no peut 12 Novembre.
1857,
.tre accord& que par l'Assemble genrale; elle est soumise chez
nous A des conditions beaucoup plus difficiles que partout ailleurs.
Jamais le nombre des trangers, qui entreraient dans notre pays par
cette voie, ne pourra tre assez grand pour prsenter un danger rel.
Et puis, Messieurs, ne faut-il pas aussi avoir foi en l'toile de la Rou-
manie? Les Rouma.ins sont destins par Dieu A possder les pays
situ& aux bouches du Danube. La Roumanie n'a pas pri lorsqu'elle
a t submerge par le dluge des hordes barbares. Notre race s'est
alors retire au millieu des Carpathes; le Fagilras et le Maramures, sem-
blables A l'arche de No, ont alors conserv la nationalit rou-
maine. Puis, aprs le dluge, que voyons-nous ? Deux poignes d'hom-
mes conduits par Radu-Negru et par Bogdan Dragos sortent des
montagncs, descendent le long des rivires, prennent possession de
tous les pays situs entre les Carpathes et le Danube jusqu'A la Mer
Noire, et pas plus tard que 40 ans apres, nous voyons nos braves
Vo6vodes luttant avec les Hongrois et les Polonais A la tke d'une
arme de 50, de 60 mille hommes.
La Roumanie n'a pas pri, lorsque le slavonisme s'tait tendu
sur tout l'Orient de l'Europe, lorsque mme la langue slave dans
les Principauts tait devenue la langue de l'Etat et de l'Eglise! Les
Rotes d'Etienne-le-Grand et de Michel-le-Brave sont crits en langue
slave, et quand la Roumanie a-t-elle jamais t plus forte et plus
glorieuse qu'au temps de ces Vovodes%
La Roumanie n'a pas pri lorsque le Turc et le Phanariote avaient
envahi nos pays, lorsque toute vie avait t chez nous touffe,
lorsque nos droits taient foulS aux pieds, lorsque nos frontires
taient entoures de forteresses turques, et lorsqu'A Iassy et A Bu-
carest deux Princes-fermiers trangers, venus de Stamboul, nous don-
naient des lois en langue greeque !
Comment peut-on done craindre qu'aujourd'hui, dans un sicle
de justice et de lumires, la nationalit roumaine prirait; aujourd'hui
qu'elle vient de recevoir la conscration la plus solennelle; que les
Principauts roumaines ont t mises sous l'gide de l'Europe? Com-
ment pouvons-nous, inspirs par un prjug qui nous deshonore, par
un danger qui ne peut exister que dans l'imagination de quelques
personnes tombes dans Perreur ou de quelques malveillants, venir
aujourd'hui refuser, que dis-je, enlever aux indignes htrodoxes
les droits politiques? J'ai dit enlever, et cela est, car aujourd'hui

www.dacoromanica.ro
 732

No. 1980. mme les htrodoxes ont chez nous des droits politiques. Nous avons
Proo.-verb. 17. dans le pays depuis des sicles des propritaires fonciers catholiques
1867
12 Novembre. (razches), dont plusieurs sont parvenus A des fonctions publiques ;
ils ont acquis des titres de botarie ; sous Michel Sturdza ils ont
exerc le droit d'lecteurs pour l'Assemble gnrale lame. Nous
avons encore des trangers catholiques ou protestants qui ont obtenu
sous le Gouvernement pass la grande naturalisation. En Valachie,
avec laquelle nous aspirons A nous unir, les catholiques et les Ar-
mniens ont des droits poiitiques et des proprits territoriales.
Le rnme cas se prsente aussi chez nous dans la partie de la Bes-
serabi; rcemment rendue A la Moldavie. Par consquent, sur quels
principes de justice viendrions-nous aujourd'hui dclarer que les droits
politiques ne peuvent tre exercs et obtenus que par les orthodoxes,
et spolier ainsi do ces droits tous les indignes d'un autre rite chr-
tien et les rendre ainsi trangers dans leur propre pays ?
On nous dit que la religion orthodoxe, laquelle nous devons
tenir, serait un obstacle, et que le Rglement Organique, que nous
sommes appels A modifier, exprimerait une semblable exclusion. Nous
devons cependant no pas oublier que dernirement encore nous avons
dcrt la libert des cultes; que bien des cas du Rglement sont
tombs en dsuetude avant que nous les ayons abolis, comme toutes
les lois qui ne sont plus conformes au degr de civilisation d'un
peuple. Nous devons galement ne pas oublier que nous avons d-
crt l'galit devant la loi. Or, quelle galit serait-elle celle qui
donne A l'un un droit et le refuse A l'autre? En disant galit, nous
avons dit abolition des privilges, et nous venons aujourd'hui mettre
les indignes htrodoxes dans une position tout-A-fait ingale vis-A-
vis des indignes orthodoxes? Nous donnons done aux derniers des
privilges, en rendant les premiers trangers leur sol.
((Si done l'on rejette le projet de la commission, je delare solen-
nellement que nous aurons ananti l'galit et consolid les privilges;
car toute loi qui n'a pas la mme mesure pour tons n'est pas une loi
d'galit, mais une loi de privilge ! Messieurs, permettez-moi de sou-
mettre votre apprciation une autre considration, d'une importance
non moins grande et qui doit nous engager A reconnoitre que les
naturaliss de tout rite peuvent aussi obtenir des droits politiques.
Cette considration c'est la composition milme de notre socit. En
effet, quels sont les lments dont se formo cette socit? D'une
part, nous voyons des boyar ds grands ou petits, propritaires ou
non propritaires, des fonctionnaires suprieurs ou infrieurs, comme
vous voudrez, mais toujours des boyar d s. D'autre part, ce sont les

www.dacoromanica.ro
 733

laboureurs, co-propritaires ou paysans claeaches, mais rien que des No. 1980.
1 a b our eur s. Ainsi done deux classes opposes et en face l'une Proc.-verb.17.
1857
de l'autre. Le lien le plus national, le trait d'union le plus puissant' 12Novembre.
qui seul pourrait tablir l'quilibre et arrter l'antagonisme, le t i-
er s-ta t, qui d'aprs l'abb Sieys doit tre le pivot d'une nation,
cet tat manque totalement en Moldavie. Nos villes ne sont pen-
ples que de Juifs et d'un 'petit nombre d'trangers de diffrents ri-
tes. Tout le commerce des villes et des campagnes est envahi par
les Juifs, qui sont pour les trois quarts sujets trangers. Observez,
IVIessieurs, que la loi lectorale, en vertu de laquelle nous avons t
convoqus, donne aux villes le droit d'envoyer vingt dputs, qui
dans l'esprit du lgislateur devaient tre les r epr s ent a nts d u
t i er s-t a t. Eh bien, dans toute l'Assemble nous n'avons qu'un
seul n g o cian t, le dput de Focsani, et quatre mdecins, qui
eux aussi sont des boyards. OA est done, Messieurs, notre tiers-tat?
Nous ne l'avons pas et notre devoir est de le crer. L'lment de
sa constitution est dans l'adoption, du projet de la commission. Ap-
pelons parmi nous, au rnoyen de l'indignat, ces trangers qui ha-
bitent depuis bien des annes avec nous, qui par l'habitude, par
leurs intrts, par la langue et mme par l'amour qu'ils portent A
notre sol, se sont tenus de fait indignes et qui ne se sont rendus
loigns de nous, que parce que le Rglement Organique les car-
tait de toute possibilit de devenir des citoyens roumains! Ne nous fai-
sons pas illusion, que sans cette mesure nous pourrions jamais
avoir un tiers-tat dans notre pays. Le caractre du noldave n'est
pas, au moins jusqu'A ce jour, port pour la p ro f es s i on c o m-
m er ci al e, ce grand lment du tiers-tat. Ceci ne date pas d'aujour-
d'hui. Voici ce que, il y a cent quarante ans, disait A ce sujet le
Prince Dmtre Cantmir, dans sa Description de la Moldavie:
Les Grecs, les Albanais, les Serbes et les. Bulgares vivent en
Moldavie en toute libert; les uns s'o3cupent du commerce, les autres
usont, moyennant salaire, en service chez le Prince. Il y a peu d'Alle-
mands, de Polonais et de Cosaques; les uns sont soldats, tandis
que d'autres servent A la Cour ; mais parmi les Polonais il y en a
quelques-uns qui se sont levs A la boYarie. Les Armniens sont
soumis aux mames lois que les autres ngociants et habitants de
villes de la Moldavie, et payent aussi un impt A l'Etat ; leurs glises
sont comme celles des catholiques ; elles ne sont ni plus petites,
ni moins richement pares que celles des orthodoxes ; ils jouissent
de la libert de leur culte. Les Juifs sont dans les mmes condi-
tions ; seulement ils payent un impt plus grand que les autres ; ils

www.dacoromanica.ro
 734

No, 1980. ne s'occupent que du commerce et du debit des boissons ; ils peu-
Proo.-verb.17. vent partout construire uno synagogue, mais en bois et non en
1857
12Novembre.
piorre. Les Russes et les Hongrois ont toujours t des paysans
seigneuriaux en Moldavie. Les vritables Moldaves, A l'exception des
boyards, dont j'ai parl plus haut, les uns sont habitants de villes
et les autres paysans
Les paysans sont ceux qui habitent les villages, les habitants de
villes ne sont soumis qu' l'Etat, auquel ils payent leurs taxes, et
s'occupent de toutes choses. Parmi les Moldaves il y a peu de com-
mercants, parce qu'ils sont fiers de nature et considerent
tout commerce comme chose honteuse, A l'exception du commerce
des grains, qu'ils exercent sur leurs proprits. C'est 16, 6. mon avis,
la cause qu'il y a peu de Moldaves habitants de villes qui soient
riches et qu'il existe continuellement une si grande pnurie dans
le pays, quoique la quantit d'objets exports est plus grande que
celle des objets imports, parce que par suite de la nonchalance de
nos compatriotes, les ngoe,iants &rangers tures, juifs, armniens,
grecs que l'on nomme djelpi, ont accapar tout le commerce de la
Moldavie, en exportant A Constantinople et d'autres forteresses de
nombreux troupeaux de-bestiaux de toute taille, qu'ils achtent sur
place a has prix et les revendent le double et le triple. Vu cepen-
dant que ces ngociants, qui sont les plus riches, n'ont pas la per-
mission de s'tablir en Moldavie et d'y avoir des proprits territo-
riales, la plus grande quantit d'argent passe A. l'tranger et il en
rentre fort peu ; en sorte qu'il y en a 6. peine assez pour couvrir
le payement du tribut et d'autres dpenses turques.
Les paroles de Cantemir nous indiquent ce que nous avons A
faire pour parvenir A. nous crer un tiers- Rat. Ces mrnes paroles
de bantmir rpondent aussi au discours de Mr. le depute des grands
propritaires du district de Roman, qui nous cite, comme argument
contre le projet, la Bucovine, o la moiti des terres seraient deve-
nues la proprit des Armniens. Et pourquoi cela ? Parce que Jo-
seph II, E mper eur e at holi que, loin de ravir leur droits aux M ol-
ds v es or to dox es de la Bucovine, 6 la prise de cette cte de la
Moldavie, a declare que la difference de religion ne peut pas tablir
d'exception A l'exercice des (Trolls civils et politiques. Alors les Arm-
niens de la Moldavie, quoiqu'ils l'habitaient depuis des sicles, voyant
qu'on leur enlve leurs droits, qu'on les declare &rangers sur le sol
de leur naissance, n'ont plus reard la Moldavie comme leur patrie.
Limits au seul droit de pouvoir affermer des terrcs, ils n'ont
cherch qu' exploiter les terres et particulirement les paysans (commo

www.dacoromanica.ro
 735

dans les colonies amricaines les mattres exploitent les ngres), aussi No. 1980.
toute leur energie n'a-t-elle t employee qu' amasser de l'argent, Proo.-verb.17.
et des que le capital taiCassez grand, ils passaient en Bucovine oil 1857
1 2 Novemb re.
ils pouvaient acheter des terres, oil ils pouvaient obtenir des droits
politiques et oil enfin ils pouVaient donner A leurs enfants une patrie!
N'efit-il pas mieux valu pour notre pays A ce que cette emigration
n'ait pas lieu ? A ce que les Armniens conservassent pour la Mol-
davie leur activit et leur fortune ? Au lieu d'exploiteurs d'hommes,
nous aurions eu un plus grand nombre de citoyens utiles!
Reflechissons done srieusement, Messieurs, que par le rejet du
projet nous ne refusons pas seulement, mais nous enlevons mme des
droits sculaires aux indignes htrodoxes, comme sont les petits pro-
pritaires catholiques de Bacatl et de Iassy (razches); ceux-ci jusqu'au-
jourd'hui ont toujours t considrs comme indigenes, pourvus de
toys les droits civils et politiques. Les uns sont boyards, d'autres fonc-
tionnaires publics. Je connais personnellement quelques-uns d'entre eux
qui ont exerc sous Michel Sturdza librement leur droit d'lecteurs
pour l'Assemble genrate. N'avons-nous pas aujourd'hui, malgr les
prescriptions contradictoires du Rglement, prescriptions qui ont fait
leur temps, n'avons-nous pas des trangers catholiques ou protestante,
qui, sous Gregoire Ghica, ont obtenu la grande naturalisation, qui
comptent actuellement parmi les boyards, les fonctionnaires de l'Etat
et les grands propritaires de la Moldavie? N'avons-nous pas une popula-
tion catholique et armnienne, qui nous est arrive par la partie de
la Bessarabia rendue A la Moldavie ? Un grand nombre parmi ceux-
ci sont propritaires territoriaux, et comme nobles et ci-devant fonc-
tionnaires de l'Etat ont des elroits politiques. Les indigenes are-
tiens htrodoxes ont exerc exactement comme les indigenes or-
thodoxes leur droit politique d'lecteurs A l'occasion de la convoca-
tion de cette Assemble ad-hoc. Le tiers au moins de nos deputes,
si pas davantage, ont t .dlgus par des corps lectoraux formes
en partie de catholiques et d'Armniens. Ici, sur ces banes, nous
avons mme un depute catholique, c'est le depute de la ville d'Is-
mail. La validit de son election a t reconnue par toute l'Assem-
ble. Eh bien, pouvons-nous maintenant ravir leurs droits A nos
lecteurs mmes, A ceux qui nous ont dlgus ici pour dfendre
leurs droits ? Comment pouvons-nous les declarer trangers dans
leur patrie mme ? lorsque, notre grande tache surtout est, par une
veritable galit, par les liens des mmes devoirs et des mmes
droits, de runir tous les indigenes, sans difference de religion, dans
la mme harmonie, dans le mme amour envers le pays ; afin

www.dacoromanica.ro
 736

No. 1980. qu'ainsi nous puissions tous former une seule natioh, la nation rou-
Proo.-verb.17. maine ; qu'ainsi nous puissions tous avoir, aimer et dfendre une
1857
12Novernbre.
seule patrie: la belle Roumanie !
Je vous prie, Messieurs, de bien faire attention au vote que vous
allez dormer. On n'enlve nulle part les droits civils et politiques que
pour un mfait et l:t suite d'un jugement rendu. Quel mfait ont-
ils done commis nos lecteurs htrodoxes, pour venir maintenant
leur ravir leurs dr3its et par consequent leur faire subir uno veri-
table degradation? Ou bien leur crime a-t-il peut-tre t de ce qu'ils
nous ont choisis pour leurs deputes ?
Je vous prie encore de rflchir aussi aux considerations du
dhors; rflchissons ce que dira l'Europe; rflchissons l'avenir,
A. l'arme que nous donnons contre nous A. nos adversaires. Je pense
que le plus mauvais service que nous pouvons rendre notre cause,
c'est de voter dans le sens de MM. Georges Sturdza et Constantin Hur-
muzalii. Quelle triste recommandation ne nous donnerions-nous pas
aux yeux de l'Europe catholique et protestante, qui a tant fait pour
la Roumanie! Irons-nous par reconnaissance declarer les religions
catholique et protestante comme titres d'exclusion A. la condition din-
dignat en Roumanie? Quelle arme ne serait-ce pas donner contre
nous nos adversaires, qui, en face d'un pareil vote, scraient en droit
de dire A, l'Europe : Voyez quels hommes, quels pays vous voulez
manciper. Ils demandent justice et leur premier acte c'est de la
refuser et, plus encore, de l'enlever leurs frres, leurs indigenes
mmes, dont le seul crime est d'adorer la divine Trinit sous une
autre forme de rite! Quelle triste et malheureuse impression devra
faire un semblable vote sur le monde civilise, ainsi que sur l'avenir
da la Roumanie! Quelle triste et malheureuse preuve donnerons-nous
de notre peu de civilisation? Ce serait l le seul resultat de notre
vote; car dans ce sicle de lumire, on ne saurait s'imaginer que les
Puissances garantes prendront plus en consideration nos prjugs
que la voix de la sainte justice, qui crie sans cesse : Ne faites pas
autrui ce qui ne vous plait pas; aimez-vous bien ensemble, car
vous tes tous les fils d'un mme Pere !
Comment les adversaires du projet ne pensent-ils pas que les
reprsentants de trois Souverains catholiques et de deux Souverains
protestants Nord prendre part aux conferences charges de decider
de notre avenir, que des Monarques signataires du Trait de Paris il
n'y a qu'un seul de religion orthodoxe, tandis qu'un autre, le Sultan
est de religion musulmane!
Ainsi donc la chose arrivera toujours, en dpit de notre vote;

www.dacoromanica.ro
 737

c ar je soutiens qu'il est impossible que les religions catholique, pro- No. 1980.
testante, armnienne en Roumanie y soient frappes d'ostracisme par Proc.-verb.17.
le verdict des Conferences ! Prenez pour exemple ce qui a t fait 1857
12 Novembre.
en Turquie, dans le pays mme des Musulmans, l o quelques
.annes auparavant le dernier meneur de barque (kelitchi) ou porte-
faix (hamal) turc pouvait impunment cracher au visage du premier
notable des chrtiens et le nommer chien ou ghiaour ! Eh bien, Mes-
sieurs, regardez quel changement a t opr dans les ides, dans
tes faits mme en Turquie ?
Voici ce que dit le Hati-HoumaYoum du 18 Fvrier 1856, dcrt&
par S. M. le Sultan sur les instances de l'Europe clirtienne :
Toute distinction ou appellation tendant rendre une classe
quelconque des sujets de mon Empire infrieure A une autre classe,
A raison du culte, de la langue ou de la race, sera A jamais efface&
du protocole administratif. Les lois sviront eontre l'usage, entre
particuliers ou de la part des autorits, de toute qualification injurieuse
ou blessante. Vu que tous les cultes sont et seront librement prati-
qus dans ines Etats, aucun sujet de mon Empire ne sera One dans
l'exercice de la religion qu'il professe et ne sera d'aucune manire
inquit cet gard. Personne no pourra tre contraint A changer
cle religion. La nomination et le choix de tous les fonctionnaires
et autres employes de mon Empire Rant entirement dependants de
ma volont souveraine, tolls les sujets de mon Empire sans distinc-
aion de nationalit seront admissibles aux emplois publics et aptes
A les occuper selon leurs capacits et leurs mrites et conform&
gment A des rgles d'une application gnrale.
L'galit des impts entrainant l'galit des charges, mime
qtelle des devoirs entraine cello des droits, les sujets chrtiens et
des autres rites non musulmans devront, aussi bien que les Musul-
mans, satisfaire aux obligations de la loi: de recrutement, etc.
VoilA, Messieurs, les grands principes d'humanit, de civilisation,
de grande et ternelle justice, que S. M. le Sultan Abdoul-Medgid a
proclams en Turquie !
Malgr les prjugs, malgr tout le fanatisme des Musulmans,
te Hati-HoumaYoum a commence A &re mis en execution.
On a dj tabli Constantinople un Conseil suprme, destin
s'occuper des intrts gnraux de l'Empire, o, sous la prsidence
du Grand-Visir et ct du chef de la religion musulmane, du Cheik-
ul-islam, sigent le Patriarche grec, le Patriarche catholique, le Pa-
triarche armnien et le Grand Rabbin; c'est un grand fait, un fait
sans exemple !
(Acte ei Documente. VI. 1.) 47

www.dacoromanica.ro
 738

No. 1980. A Vienne, Messieurs, l'Ambassadeur qui reprsente le personne

Pro c.-verb. mme de S. M. le Sultan est un ghiaour, c'est le beyzad Callimach_
1857 11 en est do mme do bien d'autres Ministres et envoys de la Porte
12 Novembre.
l'tranger, de bien d'autres hauts fonctionnaires ottomans dans l'in-
trieur de l'Empire, lesquels tous sont chrtiens. Nous devons ce-
grand progrs aux insistances nergiques des grandes Puissances
chrtiennes. Eh bien, Messieurs, si l'Enrope civilise a obtenu un
semblable rsultat de cette Turquie fanatique et dont la souverainet&
certes n'tait conteste par personne, comment croyez:vous quo cette
mme Europe, qui tient aujourd'hui dans ses mains le sort de la
Roumanie, ne saura pas, la future organisation, nous imposer, mme
malgr nous et en dpit de tous nos prjugs, les m6mes principes
de justice et d'humanit? Ne nous flattons done pas que notre vote
contre le projet pourrait 6tre de quelque poids pour les Confrences;
il ne pourrait tout au plus, je le rpte, que donner une faible opinion&
de notre civilisation, que nous compromettre aux yeux do nos bien-
faiteurs, que donner des armes contre nous A nos adversaires! Et
voici pourquoi:
Vous savez, Messieurs, que l'Angleterre a opin au Congrs de
Paris en faveur de l'union des Principauts, tandis qu'aujourd'huipn
le prtend du moins----elle a chang d'opinion. La cause que l'on at-
tribue ce revirement est que nos p.dversaires ont fait accroire au
Cabinet britannique que l'union des Prineipauts sceurs n'est pas un
vceu de notre cceur, un besoin de notre nation, mais quo cette ide
nous a t inspire par la Russie, qui, par une semblable combinai-
son, voudrait regagner sur le Danube son ancienne prpondrance;
que la Roumanie, unie avec les Russes par les mmes liens de l'or-
thodoxie, no serait siu'un avant-poste de la Russie contre la Turquio
etc. etc. De tous les arguments que l'on emploie contre l'union, notre
religion, Forthodoxier est toujours l'alpha et l'omga. Chez les Rou,
mains, s'crient nos adversaires, ignorants et incultes, la religion est
plus puissante que la nationalit ! L'orthodoxie les jettera constamment
dans les bras de la Russie.
Eh bien, Messieurs, en dclarant qu'en Roumanie, pour les in-
dignes, tout autant que pour les naturaliss, Porthodoxie devra Atre
la condition sine qua non pour obtenir des droits politiques, ne se-
rait-ce pas donner nous.mmes prise aux accusations que l'on fait
peser sur nous? tandis que, bien au contraire, nous devrions prouver
par toutes nos dmarches, par tous nos actes et particulirement
par tous nos votes, que nous ne semmes ni Russes, ni Turcs, ni Au-

www.dacoromanica.ro
 789

trichiens, mais bien des Roumains et que Roumains nous voulons No. 1980.
mourir! Proc-verb.17.
1857
Ah. Messieurs, que n'ai-je assez d'loquence pour faire pnetrer 12Novembre.
ma voix clans toutes les convictions, pour la faire arriver it tous les
cceurs, afin de vous mouvoir et vous convainere de l'urgence qu'il
y a a ce que nous soyons justes envers tous les fils de la Roumanie!
Que n'ai -je assez d'loquence pour faire de vous les aptres de la
liberte de conscience, gin que nous arrivions par l. 6, voir clans cha-
que indigene un de nos frres et qu'ainsi nous puissions tous nous
convaincre, que pour etre dignes de la libert, nous devons d'abord
savoir la respecter chez les autres; que pour pouvoir obtenir des droits,
nous ne devons pas commencer par les enle-ver aux attires ?
Je m'adresse it vous, reprsentants du elerg, vous qui portez
les beaux titres de ministres de la paix, d'officiers de la morale. Ne
vous opposez pas h. une loi d'humanit et de justice. Nous avons
fait et nous fairons encore tout ce qui pourra rendre la religion or-
thodoxe puissante et glorieuse. Vous ne pouvez plus avoir d'inqui-
tudes it. ce sujet. Rappelez-vous que la fraternit et la veritable ga-
lit ont t propages sur la terre par Jesus-Christ le Sauveur; rap-
pelez-vous que sa religion est une religion d'amour et non pas de
haine. N'oubliez pas les paroles de l'vangeliste Jean, qui dit que
tous ceux qui croient en la Sainte Trinit du Pere, du Fils et du
St. Esprit, sont chrtiens. Rappelez-vous toujours ces paroles du Christ :
ttOn vous a enseign d'aimer ceux qui -vous aiment et de halt.
Totre ennemi. Et moi je vous dis : aimez vos ennemis, faites du bien
A ceux qui vous haissent et priez pour ceux qui vous perscutent
et ,vous calomnient.
Afin que vous puissiez etre les fils de votre Pere, qui est aux
cieux, qui fait lever le soleil pour les bons comme pour les mchants,
et qui envoie la pluie pour les justes comme pour les iniques !
Je m'adresse A vous aussi, deputes des pays an s clacaches, qui
portez le nom de pay s an s, parce que vous reprsentez le pay s,
la grande partie du pays obr et opprim. Rappelez-vous que les
paysans catholiques ont t soumis comme vous autres aux mernes
redevanees, aux memes corves ; qu'ils ont souffert comme vous les
coups, les insultes et toutes les charges. lls ont travaill, ils ont sou-
pire avec vous, ils ont eu le memo pass, laissez-leur done avoir
aussi le mme avenir. Vous avez trouv et trouverez appui dans
l'Assemble 6, vos douleurs, A vos besoins. Eh bien, ne vous laissez
pas abuser, fuyez les paroles que l'on vous dit 'a l'oreille pour vous
rendre injustes envers vos frres. Rappelez-vous qu'entre vous et les
www.dacoromanica.ro
 740 -

No 1980. catholiques il y a la parent la plus resserre, cette parent .des

Proc.-verb.17. mmes souffrances, de la mme oppresion. Dans votre intrt mrne,
1857
12Novembre.
vous qui demandez justice, je vous en conjure, ne la refusez pas
vos frres !
Je m'adresse vous, reprsentants des petits proprital-
res (razches ), ces descendants de l'ancienne boYarie roumaine ;
vous que les Puissances de l'Europe, aprs un sicle d'oppression,
ont appels aussi prendre part it la rorganisation de notre patrie,
que vos anctres ont jadis dfenclue sur les champs de bataille. Oh!
faites que. de votre bouche ne sorte point une parole d'injustice; prou-
vez au monde que, quoique tombs, il y a toujours en vous la vive
tincelle de l'ancienne libert roumaine ; prouvez au monde que vous
tes encore dignes de vous relever et de cooprer A la rgnration
de la Roumanie.
Je m'adresse enfin la boYarie. Oh! vous, qui par la naissance,
par la fortune, par l'intelligence, tes la tAte de la nation, soyez
dignes de la mission qui vous est confie, menez bonne fin notre
grande entreprise. Nous avons renonc nos privilges ; mais il est
encore en notre pouvoir de rester les coryphes de notre pays, pour
que la nation voie toujours en nous ses lus. Pour cela, nous n'avons
qu' nous tenir la tte des rformes voulues par les lumires du
sicle et les besoins de notre patrie. Notre intelligence, notre justice
et notre patriotisme deviendront par l des privilges, que jamais et
dans nul cas personne ne saurait nous enlever. Je m'adresse parti-
culirement vous, qui constituez la partie jeune et forte de la bo-
Thrie. Je comprends que les plus tigs tiennent au Rglement; il leur
rappelle une poque que chacun aime : la jeunesse. Le Rglement
a t fait par eux dans leur jeunesse ; ils ont par consquent raison
d'aimer les lois qu'ils ont faites. Mais, Messieurs, une gnration ne
saurait avoir plus de droits qu'une autre. De mme que ces Mes-
sieurs se sont fait des lois leur guise et ont vcu sous leur gide,
de mme doivent-ils nous permettre de nous faire aussi des lois
notre guise et selon nos besoins. La perfectibilit est non seulement
la loi de l'honneur, elle est aussi la loi de l'humanit. Le Rglement
Organique a t un progrs en 1832; en 1857 ii n'est plus qu'une
constitution use. Ne nous arrtons done plus la voix des hommes
du pass et procdons avec courage et nergie une organisation
conforme aux besoins actuels de la nation et aux ides du sicle !
Messieurs, j'ai assez abus de votre patience ; je veux et dois
terminer mon discours. Mais avant de descendre de la tribune, per-

www.dacoromanica.ro
 741

mettez-moi de vous rappeler un beau spectacle et de vous en repr- No. 1980.

senter un plus beau encore dans l'avenir. Proc.-verb.17.
1857
Vous souvenez-vous, Messieurs, lorsque sur les places de nos vil-
12Novembre.
les, de nos bourgs et de nos villages, nous avons vu les boyards, les
ngociants et les villageois, jeunes et vieux, se dormer la main et
dansei la flora de l'Union./ Eh bien, Messieurs, je connais une hora
encore plus belle, c'est celle o tous les indignes orthodoxes, ca-
tholiques et armniens se donneront la main; c'est cello o, sans
s'occuper de la diffrence de lours religions, que Dieu seul peut juger,
ils seront unis par les mmes besoins et les mmes droits, par les mmes
intrts et le mme amour pour le pays. Cette hora, Messieurs, sera
la llora de la Roumanie unie et autonome !
Je vote done pour le principe du progrs et de l'ternelle jus-
tice, je vote pour le projet!
L'un des membres du bureau relit l'amendernent de Mr. Hur-
muzaki.
Mr. Em. Costachi dit qu'il veut faire une simple observation,
savoir que l'amendement prtend dclarer l'Assemble incomp-
tente, en allguant qu'il serait de l'attribut de la futuro Assemble
d'accorder oir non des droits politiques. Un tel argument peut-il
tre pris au srieux aprs la proclamation par l'Assemble de 1'6-
galit devant la loi, la suite de laquelle toute une classe de la
socit vient de sacrifier ses privilges
Mr. C. Hurmuzaki demande la parole et dit que le projet de
la commission renferme le suffrage universel.
Mr. M. Kogeilniceanu proteste contre cette assertion et dclare
que l'Assemble ne compte dans son sein aucun membre communiste,
ni socialiste, ni partisan du suffrage universel,
Mr. C. Hurmuzaki soutient les paroles prcdentes, se basant sur
les paroles, qu'il cite, du projet de la commission: de quelque reli-
gion chrtienne qu'ils soient et les suivantes tous les indignes
jouiront de tcus les droits politiques, l'gal des indignes de .reli-
gion orlhodoxe. Les considrants de ce "mme projet fournissent
Mr. Hurmuzaki des arguments l'appui de sa proposition.
Mr. Em. Costachi dit quo ce projet a t retir et que son amen-
dement lui a t substitu, tout en conservant du projet rejet les
considrants 1 et 6, dans lequel les mots: d roits et ob lig at io n s
out t remplacs par le mot: 'di e ns.
Mr. a llarmuzaki dcIare que, du moment que le projet n'existe
plus, son observation tombe; il AjOute que la libert des cultes n'im-
plique pas encore l'exercice des droits politiques pour tous les cul-

www.dacoromanica.ro
 742

No. 1980. tes; il cite it l'appui l'exemple de l'Anglelerre, o jusqu'en 1829 les
Proc -verb.17. catholiques n'avaient pas le droit d'entrer au Parlement et oil aujour-
1857
12 Novembre.
d'hui encore quelques-unes des fonctions publiques sont rservees a
ceux qui professent la religion dominante ; il cite encore l'exemple
de la Suisse, pays plus civilise que le ntre, oil le serment de He-
rne it la relig,ion catholique est exig6 dans quelques cantons catho-
liques pour y obtenir la naturalisation. Il conclut en disant que cette
question sera discutee, lorsque la future Assernblee legislative aura
A regler les conditions d'acquisition et d'exercice des droits politiques.
Mr. C. Negri demande la parole et dit : (de veux entrer dans le fond
de la question; le moment est venu o notre patrie doit aecomplir
de grands actes politiqucs. Tous les votes du Divan auront un grand
retentissement en Europe, dans le monde, dans Phistoire; ce que nous
avons encore A faire doit tre en harmonie avec ce que nous avons
fait; et c'est sur les bases solides du progrs et de la justice que
nous devons asseoir notre pays. Si, nous plagant it un autre point
de vue, nous enisageons les clangers, dont peuvent menacer notre
nationalite les &rangers qui viendraient s'tablir chez nous, accapa-
rant l'industrie, les richesses, les fonCtions publiques, nous laissant
loin derrire eux et clans l'impuissance de defendre notre pays en
vrais Roumains, alors il faut nous efforcer de les parer. Ces dangers,
continue l'orateur, je les vois daps les art. 15 et 18 de la Conferenee
de Constantinople du 11 Fevrier 1856, qui accordent les droits civils
et politiques a, tous les etrangers sans distin ction d e naissance
ni de religio n. Nous parviendrons diminuer le danger des
colonisations en acceptant une partie de ce que stipulent ces
articles, afin de ne pas tre obliges de gre ou de force A en
aceorder davantage et afin quo les Puissances voient quo nous
avons donne et fait tout ce que nous pouvions donner et faire.
Si les Armeniens , continue- t-il , qui se sont dej tablis chez
nous depuis Alexandre-le-Bon, s'intitulent encore nation armnienne,
cela vient de ce que, par suite de dissensions religieuses, nous les
avons ha'is et repousses du sein de notre nation; cette haine nous
rayons prise aux Byzantins, qui ont apport dans notre pays cet es-
prit de querelles et de persecutions religieuses, qui les proccupait
uniquement, mme au moment od Mahemet II leur enlevait Con-
stantinopole. Chassons ces prejuges, pratiquons la tolerance religieuse
que nous venons de voter ; que le futur Synod fasse des lois pa-
cificatrices; tendons-leur une main de paix et d'amitie, ct alors les
Armeniens ne scront plus Armeniens, mais Roumains. Quel sera le
sort, demande l'orateur, de .cos 50 A 60 mille indigenes eatholiques

www.dacoromanica.ro
 743

depuis des sicles partagent notre sort? A cette question nous No. 1980.
rpondent les souffrances ont supportes avec nous, l'esprit Proe.-verb.17.
1857
(requite, les besoins du siele et les conseils d'une politique sage, 12Novembre.
qui nous apprend que nous n'arriverons A former une Roumanie
grande et puissante qu'en resserrant par des liens plus forts tous
les elements de la nation. En finissant, l'orateur ajoute: Rappelons-
nous ce grand prcepte do notre religion : Ne fais autrui ce que tu
ne veux pas qu'on to fasse ; en consequence, puisque nous deman-
dons des droits pour nous, accordons des droits aux autres.

Discours de Mr. C.Negri.

Le temps des grands actes politiques est arrive pour notre
patrie. Les travaux qui ont t accomplis jusqu'A present dans le
sein de cette de cette Assemble sont destines avoir un puissant
.cho dans les annales du pays, dans l'Europe entire, qui a au-
jourd'hui les yeux tourns `vers nous dans l'expectative, et parrni les
generations futures de la Roumanie.
11 faut que co qui nous reste A faire soit d'accord awe ce que
-nous avons dj fait, pour que 110118 soyons consquents avee nous-
mmes, pour que nous rpondions anx meeurs et aux besoins de ce
sicle et pour que nous accomplissions jusqu'au bout notre haute
,qui est d'asseoir notre prochaine reorganisation sur les bases
durables du progrs et de la justice.
La queStion qui nous occupe aujourd'hui est le projet con-
sistant accorder tous les indigenes appartenant A l'une des re-
ligions ehrtiennes la jouissance 'de tous les droits politiques, abso-
lument comme les indignes de religion orthodoxe, tandis que les
naturalises appartenant A Pune des religions chrtiennes ne pourront
jouir des mmes droits qu' la condition d'obtenir la grande natu-
ralisation par un vote de l'Assemble legislative.
J'aborde sans crainte cette question, que je divise en trois
points:
Les &rangers naturaliser;
Les Armeniens indigenes ;
Les Catholiques indigenes.
Partons de ce point de vue qu'en effet notre nationalit serait
peut-kre menace .si les &rangers envahissaient notre pays, car ils
sont tous plus habileS que nous dans la science de' gouverner, en
conomie politique, pour le commerce, l'agriculture, les mtiers- et
les arts ; que ces trangers, nous tant suptieurs dans toutes ces

www.dacoromanica.ro
 744

No. 1980. _branches, les monopoliseraient dans leur seul intrk, au point de
Proc.verb. 17. nous ravir compltement nos moyens d'existence par une concurrence-
1857
12 Novembre. ecrasante; qu'ils attireraient sur eux les faveurs de l'Etat, peut-tre
en nous cartant nous-mmes et en passant par-dessus nous, et que,.
dans un moment de calamit politique, comme ceux qui so sont
clj abattus sur nous en si grand nombre, ces habiles &rangers,
ayant acquis par leur mrite la suprmatie dans le pays, ne le de-
fendraient pas avec ce zle, avec cette ardour, avec ce dvonement
sacre que les vritables Roumains puisent dans les traditions de leurs
anckres.
Reconnaissant ceci comme vrai et partant de cette conviction,
l'intelligence la plus ordinaire doit nous conseiller de chercher les
moyens d'empcher cette invasion. J'ouvre le livre et je vois que les.
articles 15 et 18 de la Conference do Constantinople s'expriment
ainsi : Les &rangers pourront possder des terres en Moldavie et
en Valachie, en remplissant les mmes charges que les indigenes.
et en se soumettant aux lois. Toutes les classes de la population,
sans aucune distinction de naissance ni de culte (c'est--dire de re-
ligion) jouiront des mmes droits civils, et principa/ement du clroit.
(le proprit sous toutes ses formes ; mais la jouissance des droits po-
litiques sera interdite temporairement aux habitants soumis une
protection trangre.
Et je me demande: Est-ce que ces articles, inscrits aprs com-
mune entente avec les sept grandes Puissances, ne doivent pas nous-
servir de boussole pour nous indiquer la voie de leurs decisions fu-
tures A. cet gard ?
Mais ces Conferences n'ont plus leur autorit, me rpondra-t-on.
C'est juSte, en effet, pour ce qui concerne leur politique, qui a t
modifie; mais dans les questions qui concernent notre organisation
intrieure, je crois qu'elles resteront sans doute telles qu'elles sont
actuellement, et le temps nous le prouvera; car les grandes Puissances
qui y ont pris part- sont mmes qui ont conseill la Su-
blime Porte, deux ans plus tard, de publier note solennel donnant
absolument tous ces droits tous leurs sujets, quelles que soient
leur religion et leur condition.
C'est la suite de cet acte que nous avons vu le Patriarche
grec orthodoxe, l'Evque catholique, PEN/Ague armnien et le Grand
Rabbin siger les uns c6te des autres-dans les conseils de l'Empirer
avec le cheik mahomtan; c'est la suite de cet acte que nous
avons vu de grandes et _honorables notabilits de toutes les religions
occuper les hautes fonctions, de l'Empiro Ottoman.

www.dacoromanica.ro
 745

Si nous prenons encore comme exemple d'autres grands Etats No. 19E0.
voisins, nous voyons qu'en Autriche et en Russie on a accord les Proo.-verb.17..
1857
memes droits tous les indigenes sans distinction. Ce sont l de 12 Noverabre..
grancls exempleS, dont nous devons toujours nous souvenir.
Quant nous, nous craignons l'invasion des &rangers. II est
vrai que j'ai entendu, moi aussi, chuchoter le mot de colonies, mais
ce mot m'effraye, je vois en lui un danger, car je sais ce que sont
et co qu'ont t les colonies autour de nous. 11 faudrait done, mon
avis, chercher diminucr ce danger, en prenant, pendant qu'il- en
est temps encore, les conseils que nous donnent les dits articles de
ces Conferences et en acceptant une partie de bonne volont et
de notre propre mouvement, dans la crainte qu'orr ne nous impose
1e tout, C'est pourquoi je suis d'avis que nous devons nous borner
6. conceder les droits politiques aux indigenes de religion chrtienne
seulement, comme le dit le projet, pour ne pas tre forces de les
accorder sans distinction tous ceux qui ne sont pas indigenes
et qui ne sont pas chrtiens. En nous arrtant cette manire de
faire, les grands Puissances, -desquelles depend aujourd'hui.tout notre
avenir, verrout que nous donnons tout ce que nous pouvons dormer,
que nous faisons tout ce que nous pouvons faire, et c'est seulement
ainsi que nous pouvons esprer qu'elles nous permettront de rester
dens uno limite, au-dela de. laquelle nous rencontrerions, mon avis,
un grand precipice; qu'elles nous permettront, dis-je, d'ajourner
plus tard d'autres rformes plus grandes, quo nous aurons le temps
d'tudier, d'claircir par l'exprience, de conformer au temps d'alors,
et auxquelles nous devons arriver, graduellement et non tout d'un coup/
Voila, je crois, ce que le tact politique ello sentiment d notre
faiblesse demandent que nulls fassions.
Les Armniens, qui sont au nombre des indigenes vises par le
projet, sont tablis depuis plusieurs siecles sur le sol de la Rournanie
Le Prince Alexandre-le-Bon, illustre dans le souvenir de notre raco, les
a" regus en Moldavie, o Hs- erraient en grand nombre, apres avoir
quitt leur pays cause de sl'envahissement des &rangers- -et des
querelles de religion, Ce Prince intelligent les fixa Suceava, sa capi-
tale, leur accorcla sa protection et leur facilita l'accomplissement du
culte qu'i/s suivaient alors" en Orient; il leur lit batir une glise et
ne fit aucune difference entre eux .et ses ,nombreux sujets: Doux, in-
dustrieux, paiibles, i1 donnrent an, commerce une grande impul-
sion ineennue jusqu'alors et s'eccupent encore de nos jours, toujours
avec la ms5me 'intelligence et la mme probit, du commerce, dont

www.dacoromanica.ro
 746

No. 1980. le dveloppement parmi eux a procure au pays de grands et incon-

Proc.-verb.17. testables benefices.
1857
12Novembre.
On ne les a jamais vu prendre part aux meutes ni aux scli-
tions ni A aucun autre des .troubles, dont notre pays a si gravement
souffert.
((Si od leur donne encore le nom de nation armnienne, c'est
par-ce que nous les avons pris en aversion A cause de S dissensions
religieuses, parce que nous les avons souill3'dans leur religion tout
aussi chrtienne que la ntre, parce que nous les avons repousss
avec mepris et injustement et que nous n'avons pas suivi le saint ensei-
gnement de l'ancien et du nouveau Testament, qui nous commancle
d'aimer notre prochain.
Si on leur donne encore le nom de nation armnienne, c'est parce
quo nous les 'avons repousss de notre nation. Tout hOMMO sur cette
terre 'porte dans son ece-ur une image, qui est sa sauvegarde et son
salut.
Cott image, c'est celle de la Patri.
Se voyant ainsi repoussA avec aversion et injustice, les Ann&
niens se sont ore& clans .leur esprit une patrie imaginaire, qui n'existe
pas et ne peut pas exister pour eux; car c'est ici gulls naissent, c'est
ici qu'ils vivent, c'est ici que la terre leur donne leur dernier asile.
Mais d'o vient cette'aversion et de quelle 'poque date-t-elle ?
Elle ,date surtout de Parrive dans notre pays des Byzantins, qui y
ont apport avec eux ces discussions implacables et ces querelles
religieuses, dans lesquelles ils perdaicnt tin temps de plaintes et de
dangers mme au moment o Mahornet II s'emparait do Constantinople.
Voila, ce que nous enseigne
Il nous manque ceci: mettons en application et inserivons dans
nos cceurs, comme il l'est sur` le papier, le vote' de la tolerance re-
ligieuse ; que le prochain Synode fassc; dans sa sagesse, des lois
d'apaisement, eomme 'dans toute Irurope; 'tendons-lour une Plain
de paix et d'amitie, effagons"la haine religieuse qui n'est plus de
notre .sicle ni dans l'esprit dir christianisme, 'et Blors les Armniens
ne- scront plus Armniens, mais Roumains, corn= tous les orthodoxes
Grocs, Serbes, Bulgares, 'AlbanaiS, 'd'ait descendent une grande partie
de nos families,. qui lour louange et A leur honneur sont des plus
rournaines que nous ayons aujourd'hui.
Quant aux indigenes catholiques, 11s n'ont pas besoin quo nous
parlions d'eux longuement. Ils sont 50 A 60 mille, qui, depuit plu-
sieurs sicles, dans nos jours de douleur et d'amertume ont support
et endure avec nous et comme nous toutes les souffrances que Dieu

www.dacoromanica.ro
 747

a bien voulu nous faire subir, pour nous amener A la sap:esse et A No. 1980
la justice dont nous avons aujourd'hui besoirt. Proc.-verb.17.
1857
Que devons-nous faire, comment devons-nous agir aves les indi- 12Novembre-
gnes catholiques ? Je crois quo les Puissances rpondront A cette
question ; mais, pour nous, rpondent en mme temps les souffrances
du siclo pass, le sentiment de la justice, qui est sur cette terre le
don le plus saor descerxdu du eiel, les besoins imprieux du sicle,
la politique safxe, qui clans l'lment de force d'un pays faible vite
la discorde et net l'union entre toutes les parties clout il se compose,
pour les rewire plus fortes les unes par les autres, pour faire un
tout hornou.ne, une Roumanie enfin dont toutes le branches dsu-
nies se confondent et se refassent en un seul trono vigoureux et
puissant.
Jo finis par un prcepte sacr de notre sainte et misricordieuse
religion chrtienne
Fais aux autres ce que tu youdrais qu'on te fit h toi-mme!
Nous demandons la justice; accordons la justice!
Tones sont les raisons, pour lesquelles je suis pour le projet qui
accord() A tous les indignes de religioft chrtienne de jouir de
tous les droits politiques A l'gal des indignes de religion orthodoxy,
mais A eetto condition que la prochaino Assemblo lgislative fixe
quels sont ceux qui sont ou nc sont pas indianes et s'occupe de
faire uno loi sur l'indignat,
Plusicurs dputs paysans s'crient: Oui, oui, no repoussons
pas non frres.
L'Assemble, consultee A trois reprises par assis -et lev, re-
pousse A la majorit l'amenclement de Mr. Hurmuzaki.
Dix dputs demandent le vote par appel nominal, en vertu de
l'art. 51 du" Rg!ement de l'Assembl6e. D'autres protestent et sou-
tiennent que, du moment que le bureau A constat une majorit par
assia et lev, le vote par appel nominal no peut avoir lieu ; on no
pourrait y avoir recours qu'en cas de doute.
. Mr. Em. Costachi sommc les membres qui ont sign Parnell-
dement de dclarer sur lour lionneur s'ils n'ont pas la conviction
que c'est la minarit qui s'est ley& pour Pamendement.
Un membre du bureau donne lecture de Part. 51 du Rglement:
Dans les questions do Rglement, de clture des discussions, de
priorit, de question pralable et autres semblables, l'Assemble met
son opinion par assis et lev. Lo Prsident invite les_dputs qui
sont p our A so lever et ceux qui sont contre A rester assis. Lo
Prsident et les Seertairca dciclertt du .rsultat, de l'preuvo, qui

www.dacoromanica.ro
 748

No. 1980. peut -se rpter trois fois. En cas de doute, ou si dix dpus le de-
Proo,,verb. 17. mandent, on procde au vote par appel nominal.
1857
Mr. M. Kogalniceana soutient, comme membre de la commission
12 Novembre.
qui a redig le Rglement, que c'est prcisment sur cet article qu'il
se base pour s'opposer l'appel nominal. Selon cot article, Pappel
nominal n'a lieu que lorsque dix dputs le demanclent pour rem-
placer le vote par assis et lev, ou lorsqu' la suite do ce dernier,
la majorit est douteuse; si l'on donne A cet article un sens tout
diffrent, il dclare so retirer de l'Assemble.
Mr. B. Sturdza lit Part. 61 et ajoute qu'il ressort de cet article
que l'appel nominal s'applique lorsqu'il y a doute, ou bien lorsque
dix membres le rclament, pond mme il n'y a pas doute; que
dans deux cas prcdents l'Assemble a appliqu Particle dans ce Bens ;
en consquence, conclue-t-il, si nous voulons &re justes, nous ne pou-
vons refuser le vote par appel nominal.
Mr:. D. Miclesca prend la parole. Ce sont les nombreux amen-
dements, dit-il, qui ont fait naitre la confusion dans les esprits; que
l'Assemble veuille bien prendro en considration quo Pamendement
de Mr. Hurmuzaki et celui de Mr. Gr. Costachi sont identiques
quant au principo.
On procde au vote par appel nominal, qui donne un rsultat
de guar ante-deux voix pour et de trente-six voix centre
l'amendement de Mr. Hurmuzaki. Un dput, Mr. D. Milan, est absent
pendant l'appel.
Mr. Ein. Costachi prend la parole. Puisque l'Assemble, dit-il,
mue par des sentiments de patriotisme, ajourne le principe cid Pae-
quisition des droits politiques pour les htrodoxes, je propose, par-
tant du mtne point de vue, que l'Assemble applique le mrne prin-
cipe aux orthodoxes trangers.
Plusieurs dputs approuvent la proposition par des acclama-
tions. Un des Secrtaires fait observer qu'll est ncessairo de faire
ce sujet une proposition crite:
Le Prsident, aprs avoir consult l'Assemble, annonce que la
signature des votes aura lieu A la prochaine sance de jeudi, 16 No-
vembre, et lve la sance A 5 heures.

www.dacoromanica.ro
 749

26. Procs-verbal No. 1 8.Sance du 14 No vembre 1857.

Aujourd'hui, la dix-huitieme sance de l'Assemble s'ouvre a No. 1980.
10 1/2 heures du matin, sous l_t prsidence de S. Em. le Mtropo- Proc.-verb.18.
1857
/Rain.
14Novembre.
Mr. D. Rallet fait l'appe/ nominal; soixante-dix-neuf membres
sont presents; cinq sont absents, savoir: en conge, Mr. A. Botez-Fo-
rscu; malades, MM. C. Rolla et J. Reath' ; et MM. J. Docan et N.
Canano, dont l'absence n'est pas motive.
Mr. A. Panu donne .ecture du procs-verbal de la sance pre-
cedente, qui est adopt par l'Assemble.
On procde ensuite par appel nominal 6, la signature du vote
sur l'amendement de Mr. Hurmuzaki discut dans la dernire sance.
Mr. C. Negri exprime l'opinion que pour la dignit de chaque de-
pute, pour la dignit de l'Assemble entire, chaque membre doit
voter en ce moment dans le mme sens qu' la sance prcdente
Mr. C. Hurmuzaki, prend la parole. La formalit que nous sommes
appels 5, remplir au bureau, dit-il, n'est que -la constatation. d'un fait
accompli, savoir de ce fait que, dans la .s6ance passe, A l'appel no-
minal, tel a vote pour et tel autre contre mon amendement ; en
d'autres termes, nous sommes appels A certifier par crit le vote mis
dans la prcdente sance; personne ne peut done changer ce vote,
ear le rsultat en a (N t insr au procs-verbal qui vient d'tre
lu et que l'Assemble a approuv; changer ce vote serait en mettre
un nouveau, et par consequent ce serait violer i.e Rglement, vio-
lation qui nous mettrait dans l'obligation de protester.
L'acte A signer. est ainsi congu:
Considrant que le e-me point de la srie de questions d'in-
trt general suppose l'existence d'une loi destine .5, rgler les con
ditions desquelles doit dpendre. l'exercice des droits politiques, loi
qui n'existe pas aujourd'hui et qui devra &Ire faite par la future
Assemble legislative ;
Que le 9-me point de la srie de questions d'intrt general
fle trouve troitement li A la loi sur l'indignat;
L'Assemble decide:
Cette question sera carte, comme tant de la competence de
la future Assemble legislative.
Ont sign pour trente-neuf deputes: LL. EE. les Evques Nectarius
et Philarte Scriban, Calinic Miclescu, Peonome Matcas, MM. D. Miclescu,

www.dacoromanica.ro
 750

No. 1980. C. Bad'arMl, Fittu, Sb. Canano, Jiean, Cann, Grigoriu, Mortun, G. Sturdza
Proe.-verb. 18, C. Sturdza, Levardd, G. VArnav, Asian, Cracti, Cioctirlie, Ele, Var-
1857
14 Novembre.
let], Saya, Soutzo, Nicolau, Stan, Costin, Carp, S. Miclescu, C. Sturdza,
(Vaslui), Ghidiones_ u, Bossie, Iamandi, Croitoru, Gr. Costachi, Saca-
lof, thin, Rosca, Hurmuzaki et S. En-i. le Mtropolitain.
Ont vot contre trente-cinq: S. Ein. Gnadius, S. R. l'Archimandrite
Scriban, MM. Cozadini, Mdlinescu, Kogalniceanu, Massian, Savin, Dr.
Varnav, Pavel, Stanciu, Gr. Bals, M. Jora, Zacharia, Ghcorghiadi,
Ostachi,Brdescu, C. Rosseti, J. a Babei, B. Sturdza, Chrisanti,
Iacovachi, Olariul, L. Catargi, Fotea, Cuza, Dn. Costachi, N. Catargi,
Galliardi, Cantacuzne, Rallet, Panu, Maurojny, Teriaehiu, Negri.
Mr. Romov s'abstient. Trois: MM. J. Donn, N. Callan et J.
RoatA sont absents.
Conformment l'art. 79 du Rglement, le Prsident proclame que
l'Assemble a adopt.
Un des membres du bureau donne lecture d'une protestation
de Mr. L. Galliardi, dput de la ville d'Ismail (clans la partie de la
Bessarabie annexe A la Molclavie). Cette protestation, dirige contre
le vote qui vient de s'accomplir, demande que l'on discute ses rai-
sons et qu'on envoie la pice ?i la Commission internationale.
Mr. C. Hurmuzaki prend la parole ; il lit l'art. 21 du Trait de Pa-
ris, qui donne aux habitants de la portion de Bessarabie cde par
la Russia un dlai de 3 ans pour migrer, et demande Si Mr. Gal.
liardi a renonc A ce privilge, s'il a dclar qu'il veut s'tablir en
Moldavie, devenir Roumain et s'il a jur fidlit A la Principaut ?
Mr. Galliardi est aujourd'hui assis parmi nous dans l'enceinte de cette
Assemble ad-hoc, il proteste contre une dcision de la majorit et
demain peut-tre, usant de la latitude que lui accorde l'art. 21 du
Trait de Paris, il passera en Russie. De plus, d'aprs une dcision
du Conseil, Mr. Galliardi ne pouvait m'me pas tre lu, car il ne
professe pas la religion dominante, laquelle, en vertu du Rglement
Organique, invoqu par la dite dcision, est une condition indispen-
sable pour exereer les clroits politiques Personne n'a le droit de pro-
tester contre une dcision de la majorit de l'Assemble et Mr. Gal-
liardi moins que personne, non seulement pour les raisons ci-dessus,
mais encore parce que dans la sance passe l'occasion ne lui a pas
manqu de discuter et de s'opposer. L'orateur propose le rejet sans con-
ditions de la protestation de Mr. Galliardi, dans laquelle il ne voit qu'une
tentative pour remettre en discussion une question tranche par un
vote.

www.dacoromanica.ro
 751

Mr. L. Gatliardi fait observer que, ne pouvant s'exprimer en rou- No. 1980.
main avec facilit, il lui a t impossible de discuter. Proc -verb. 18..
1857
Mr. D. Grigoria dit que le rle d'un depute patrioto est dans l'As. 14 Novembre.
semblo de faire des propositions, des amendements, de prendre
part aux discussions, do dormer son vote et d'avoir A s'incliner de-
vant la majorit, quelle qu'en soit la decision. Mr. OraMardi vient au_
jourd'hui mettre en discussion le vote de l'Assemble ; il rinvalide,
l'attaque et proteste contre. Venir protester de cette fagon contre le
N ote de l'Assemble, c'est, comme minorit, faire acte de rebellion,

c'est soumettre la majorit A rabsolutisme dela minorit; et il opine

en terminant pour la non acceptation de la protestation par l'Assemble.
Mr. M. Kogc'ilniceanu deulare (Iu'il s'incline devant la majorit; qu'il
est pourtant A observer que, lors de la discussion sur la libert, le
clerg s'est prsent avec une protestation crite et que l'Assemble
a admis l'inscription de cette protestation au proces-verbal, confor-
mment A l'art. 103 du Reglement. 11 conolu t pour rinscription au proces-
verbal de la protestation de Mr.,Galliardi.
Mr. C. Hurmuzaki rpond que le clerge n'a pas protest, mais qu'il
s'est simplement abstenu de voter, parce que dans le vceu relatif h.
cette question les mots : sans porter atteinte A la religion domi-
nante n'ont pas t insrs. Il ajoute que Mr. Kogalniceanu lui-
mme a donne l'exemple de l'abstention, quand il s'est trouve dans
la minorit; que le procd de Mr. Galliardi contestant aujourd'hui
le vote de la majorit ne saurait tre accept
Mr. Grgoire Balf declare que la protestation de Mr. Galliardi
est une atteinte A la dignit de l'Assemble et que, si on ne veut pas
introduire ranarchie dans le Divan, on doit repousser cette protes-
tation.
Mr. D. Grigoriu dit gull a vu avec peine l'Assemble divise sur
co point dans la dernire sance, car le dsir de faire le bien du
pays est dans le cceur de tous ; mais que la protestation de Mr.
Galliardi n'a d'autre but quo de mettre le desaccord dans l'Assemble,
de cornpromettre sa dignit et d'invalider son vote; quill propose en
consequence do repousser cette protestation.
Mr. N. Catargi fait observer que le but de Mr. Galliardi n'est.
pas de protester ; que l'Assemble Tr'tant que consultativo, chacun
est en droit d'mettre son opinion et qu'il est ncessaire que toute
opinion parvienne A la connaissance do la Commission. Il demande
done que la declaration dont il s'agit soit communique A cette
dernire.
Mr. M. Kogalniceamt declare que nous dsirons tous rharmarrie;.

www.dacoromanica.ro
 752

No. 1980. quo ce que Mr. Galliardi demande tend b. maintenir l'harmonie dans
Froc.-verb.18.
l'Assemble; que Mr. Galliardi ne dit que ceci : que le dernier vote
1857
14 Novembre.
est de nature rpandre l'inquitude parmi la population de la Bes.
sarabie.
Mr. Mielescu pense qu'il y a malentendu et que la rclamation
de Mr. Galliardi pourrait tre accepte, en y supprimant le mot de
protestation.
Mr. Gr. Varna trouve la protestation de Mr. Galliardi dplace,
car on n'enlve le droit personne par le renvoi du 9-me point b. la
future lgislature, qui agira selon qu'elle le croira utile.
L'Assemble, consulte par assis et lev, se prononce pour la non
prise en considration de la protestation de Mr. Galliardi et en re-
fuse l'envoi b. la Commission internationale, comme contraire l'esprit
du Rglement de l'Assemble.
On passe l'ordre du jour et il est donn lecture d'une, prepo-
sition do Mr. EM. Co. stachi, appnye par l'Evque Gnadius
l'Archimandrite Nophyte Seriban, l'Archimandrite Melchisdech, MM.
13. Sturdza, L. Catargi, B. Nicolau, D. Gheorghiadi, M. Koglniceanu,
P. Brgescu, M. Jora, B. Zacharia, Sacalof, 13. Mlinescu, J. Chrisanti,
ainsi Conque:
Considrant -quo par le vote de l'Assemble du 12 NoVembre,
le principe de la concession des clroits politiques aux htrodoxes a
t remis la future Assemble lgislative;
Considrant que ce renvoi a t motiv sur ce que la solution
de cette qu'estion est troitement lie A. la loi de l'indignat;
Le soussign propose l'Assemble l'mission du vceu suivant:
Que lorsque cette question sera traite par la future Assem-
ble lgislative, les principes qui seront appliqus aux htrodoxes
arangers le soient aussi aux orthodoxes &rangers qui voudraient
obtenir les droits politiques.
(Signs) Em. C ostachi, B. Stur dz a, L. Catargi, is. Nicolau,
Gnadius Trip olos, Koglniceanu, Timo-
the Sacalof, Zacharia, M.Jora,MAlinescu,
Chrisanti, Brescu, N. Scriban, D. Gheorghi-
adi, Me I chisdech.
Selon Mr. C. Hurmuzaki, la proposition que l'on vient de lire
n'est pas la mAme que celle que l'on a lue et soumise comme ur-
gente au vote de l'Assemble dans la prcdente sance; cette pro-
position n'tait revtue que de quatre signatures, tandis que la pr-
sente en a 15, et que dans le contenu mme il y a, des diff-
rences essentielles.

www.dacoromanica.ro
 753

Mr. Em. Costachi rpond que sa proposition d'aujourd'hui est No. 1980.
une question d'urgence et qu'il la soumet comme telle b. l'Assem- Proceverb.18.
1857
ble ; qu'avanthier la minorit s'est soumise A. la dcision de la
14Novembre.
imajorit, qui est inattaquable; que sa proposition se base sur le
vceu de la majorit, gull ne veut nullement invalider ; que la ques-
tion d'avant-hier contenait le refus des droits politiques aux ht-
rodoxes; que l'Assemble a remis la dcision de ce point b. la pro-
chaine Assemble lgislative, en vue de sa liaison immdiate b. la
question de l'indignat et craignant que, par l'introduction d'l-
inents htrognes, elle ne porte atteinte A l'lment roumain. 11 ajoute
gull surgit aujourd'hui une nouvelle crainte, celle que le vote d'avant-
hier ne soit interprt comme un manque de reconnaissance envers
les grandes Puissances (reconnaissance qui est inscrite dans nos coeurs
en lettres ineffagables) et commo invalidant le vote du 7 Octobre.
11 clit encore que la crainte de la majorit de voir l'lment indigne
absorb par les trangers est de nature A "are prise en considration;
que dans ce sens nous n'avons fait aucune exception, car nous avons
rejet jusqu' la nouvelle Assemble mame les nations sceurs fran-
vaise et pimontaise. Il ajoute que, so plagant aujourd'hui au point
de vue de la majorit, les mmes craintes doivent exister pour les
orthodoxes aussi. Il cite l'histoire au temps des Phanariotes, les trou-
bles foments par les Grecs en 1821 et 1853, et ne vent point scru-
ter si ces mmes Grecs ont rpondu A l'hospitalit dont ils ont cons-
tamment joui dans les Principauts roumaines. 11 demande en con-
squence qu' la prochaine Assemble les principes qui seront tablis
pour les chrtiens htrodoxes soient de mme appliqus aux ortho-
(loxes trangers ; il propose done l'urgence comme moyen de pro-
tester contre les imputations que nous nourrissons des sympathies
pour la Russie. 11 ajoute que notre reconnaissance envers les Puis-
sances doit tre gale pour toutes; pour la Russie qui au Congrs
de Paris dfendit notre existence nationale, existence qui, malgr les
preuves historiques que nous possdons, a t toujours mconnue
dans ses Traits avec la Sublime Porte; envers les autres Puissances par-
ce qu'aprs les nombreux sacrifices qu'elles ont faits, elles n'ont pas
manqu d'inscrire en tte du Trait de Paris l'amlioration du sort
des Roumains.
Mr. D. Grigoriu prend la parole, et dit: Mr. Em. Costachi demande
par sa proposition un vote dfinitif sur la question et enchains par
cela mme d'une fagon obligatoire la libert de la future Assemble,
lorsque par son vote la majorit a renvoy la question A la future
Assemble, sans accorder A personne de nouveaux droits et sans pri-
(Acte 91 Documente. VI. 1.) 48

www.dacoromanica.ro
 754

No. 1980. ver personne aussi des droits acquis ; la proposition de Mr. Costachi
Proc.-verb-18. nous fait tomber en contradiction avec nous-mmes et 'nous fait re-
1857.
14Novembre.
courir aux moyens extrnaes; ele ne s'appuie que sur la ncessit,
de prouver que nous n'avons pas de sympathies russes, lorsque nos
votes ont prouv largement que nous sommes Roumains, vritable-
ment Roumains, et que nous sommes tous 'anims du dsir de faire
le bien de notre pays. Mr. Grigoriu demand pourquoi nous prendri-
ons en consiclration la proposition de Mr. Costachi, qui sous une
autre forme ne diffre nullement de la proposition dj vote par:
le Divan; pourquoi no resterions-nous pas fidles au vote (NA mis
une fois, de renvoyer la solution de cette question A la future As-
Semble. Mr. Grigoriu ajoute que le projet de la comMission sur cette
qnestion a t imprim et distribu A MM. les dputs, que tous
ont eu le temps de l'tudier ; proposer donc maintenant l'urgence, c'est
bous refuser les moyens de nous clairer ; nous refuser le temps n-
cessaire d'tudier la question, c'est nous obliger A nous prononcer sans
ravoir approfondie et par consquent commettre une erreur dans
ime question de cette gravit, surtout lorsqu'on nous demande un
vote ractionnaire. Mr. Grigoriu ajoute, que quant A ce qui est de
notre reconnaissance envers les Puissances garantes, elle no peut faire
l'ombre d'un doute; que notre reconnaissance envers elles est illi-
inite, parce qu'elles nous appellent A la vie politique et nous four-
hissent les moyens ncessaires pour nous constituer en Etat.
Mr. Grgoire Balf prend la parole et dit: Que sur la question
de fond il est d'accord avec Mr. Costachi; mais vu que dans la sance
prcdente l'Assemble a repouss l'amendement de Mr. Costachi et
vu que la proposition d'aujourd'hui n'est que ce mme amendement
sous une autre forme, il reste consquent avec le vote prcdent et
demande le rejet de toute proposition, qui tendrait renverser le
vote de la majorit.
Mr. M. Kogedniceanu rplique que rurgence de la proposition de
Mr. Ern Costachi est d'une ncessit absolue pour repousser l'imputation
.d'ingratitude en.vers les Puissances, imputation qui pourrait nous tre
faite par ceux qui intrprtent dfavorablement nos vceux, ensuite
pour nous soustraire aux demandes innombrables de naturalisation
faites par des personnes qui jusqu'A ce jour ont t sujets trangerS,
comme nous pouvons le voir journellement dans La Gazette de Mol-
davie.
Mr. C. Hurmuzaki dit: La proposition de Mr. Em. Costachi a pour
but d'invalider le vote de la sance prcdente ; .mon amendement
ne prjuge pas la question, il ne fait que la renvoyer A la pro-

www.dacoromanica.ro
 755

ehaine Assembfe lgislative, tandis que" la proposition de Mr. Em. No. 1980.
Costachi restreint, enchaine par avance l'action de la prochaine As- Proo.-verb.18.
1857
semble. Il en appelle A l'honneur de Mr. Costachi pour dclarer, si 14Novembre
la proposition qui Vient d'tre lue est la mme que cello qui a t
faite dans la sance prcdente; que lui le premier a applaudi alors
cette proposition, pour se soustraire A l'imputation qui pourrait nous
tre faite d'avoir des sympathies russes et que par consquent son
amendement. n'a t dict par aucun sentiment d'ingratitude envers
les Puissances.
Mr. Em. Costachi rpond que, lorsque dans la sance prcdente
il a fait appel A. l'honneur de Mr. Hurmuzaki pour que celui-ci reconnt
qu'une faible minorit seulement s'tait leve pour appuyer son amen..
dement, ce dernier avait gard le silence; quant A moi, ajoute Mr.
Costachi, je rpondrai a cet appel: la proposition actuelle n'est pas
la mme que celle de la sance prcdente, mais ceci ne prouve
rien, car si la rdaction en a t change, le fond en est le mme.
Mr. a Hurmuzaki dclare que la proposition actuelle tend A ren-
verser le vote de la majorit et que si elle tait prise en consid-
ration, il ne prendrait plus part A la discussion.
Mr. le Dr. Varnav dit que tous les dputs dsirent le
respect du Rglement de l'Assemble; qu'il voit cependant que la non
observation de ce Rglement provoque une telle confusion dans l'As-
semble, qu'on ne peut comprendre de quoi il s'agit, et que du mo-
ment que lui ne comprend rien, comment les dputs paysans pour-
raient-ils comprendre la moindre des choses; il demande qu'en vertu
du Rglement de l'Assemble, ses6 paroles soient inscrites au procs-
verbal, car, ajoute t-il, jai dj beaucoup parl, sans que les procs-
verbaux aient jamais fait mention de mes paroles ; mme les discours
que j'avais remis au bureau sous ma signature pour tre imprims,
ne l'ont pas t fidlement.
Le bureau pose la question pour savoir si la proposition de Mr.
Costachi est accept& d'urgence ou non. Mr. G. Bals et plusieurs
autres dputs dclarent s'abstenir de la discussion, si la question est
pose de cette fagon. Le bureau demande alors A la Chambre si la
proposition est prise en considration. Dix membres demandent l'appel
nominal.
L'Assemble dcide par 41 voix contre 35 que la proposition
de Mr. Costachi n'est pas prise en considration. S'abstient du vote
Mr. N. Catargi ; sont absents au moment de l'appel nominal MM.
M. Jora et C. Mortun.
Son Eminence le Mtropolitain quitte le fauteuil de la prsi-

www.dacoromanica.ro
 756

No. 1980. dence et la seance continue sous la prsidence de Mr. le Vice-Pre-

Proo.-verb.18. sident C. Negri.
1857
14 Novembre.
Un des membres du bureau donne lecture d'une proposition de
Mr. D. Cracti et de deux autres propositions de Mr. M. Ifogedniceanu.
L'Assemble en ordonne l'impression et la distribution A MM. les de-
putes, conformment A l'art. 66 du Rglement.
On passe A l'ordre du jour. Mr. D. .Miclescu lit le rapport de
la 2-eme commission sur le point XI de la srie de questions d'in-
terks general, A savoir l'indpendance de la magistrature, un des
plus importants que l'Assemble est appele A exprimer pour le bien
du pays
La seconde commission charge du dveloppement de la srie
de questions d'intrk general a l'honneur de soumettre A l'Assem-
bide, par Porgane de Mr. Miclescu, son rapporteur, le rsultat de son
travail sur la question de l'indpendance de la branche judiciaire de
cello de l'administration proprement dite:
Considrant que le pouvoir executif a pour mission de sauve-
garder deux intrets bien distincts, l'intrt public et rintrt priv;
que les relations du peuple avec l'Etat et celles d'indi.vidu A indivi-
du sont rgles par des lois spciales;
Que l'abandon du soin de leur application A une seule et unique
autorit a produit d'incessants abus ;
Considrant que la condition caractristique d'un Gouvernement
bon et rgulier est la division du pouvoir executlf dans son exer-
cice en administratif et judiciaire ; que de tout temps a existe chez
nous un principe, la separation dd pouvoir administratif proprement
dit d'avec le pouvoir judiciaire;
Considrant que le Rglement Organique lui-mme, au com-
mencement du chapitre VIII, art. 279, tablit une semblal;le division
du pouvoir excutif; que les art. 302 et 318 de ce mme Rgle-
ment, en reconnaissant le principe de la competence des instances
judiciaires respectives, reconnatt en meme temps celui do leur ind-
pendance ;
Considrant que le principe de l'inamovibilit des magistrats
est aussi implicitement reconnu par l'art. 285 du Rglement, qui,
dans l'numeration gull fait des avantages du principe, y rattache
l'indpendance des magistrats;
Considrant de plus que le Prince, dont la personne est sa-
cre et inviolable, doit kre au-dessus de tout soupgon ou imputa-
tion ; que bien que la justice se rende au nom du Chef de l'Etat,
la dignit et l'indpendance exige des autorits judiciaires ne souf-

www.dacoromanica.ro
 757

frent cependant auctine intervention trangre au corps judiciaire No. 1980.

lui-mme; que la seule prerogative qui convienne A la haute posi- Proo.-verb.18.
1857.
tion d'un Prince est la prerogative cite l'art. 356 du Rglement 14Novembre.
Organique, c'est--dire celle de commuer les peines ou de gracier
les condamns criminels ;
Considrant qu'il est constant par l'exprience des derniers
temps que le pouvoir administratif proprement dit ne se trouvant
pas suffisamment spar d'avec le pouvoir judiciaire, il est rsult
de l de nombreux inconvnients et abus;
Considrant que lo code de notre procedure civile et criminelle
a besoin de modifications, qui aient pour effet de rendre la branche
judiciaire rellement indpendante, en lui garantissant par des insti-
tutions efficaces ce rsultat;
L'Assemble desire comme principes fondamentaux de la future
reorganisation de la Roumanie:
La complte indpendance de la branch() judiciaire de la
branche administrative proprement dite.
L'inamovibilit des magistrats d'aprs une loi expresse, vote
par l'Assemble legislative.
(Signes) M. Kogtilniceanu, B. MAlinescu, C. Rolla, D.
Miclescu,J.Fotea, D. Co zadini, J. Chrisanti.
Mr. D. Miclescu prend ensuite la parole, et dit : Qui de nous
n'a pas eu A souffrir plus ou moins de l'tat de choses actuel? qui
de nous n'a pas eu de ionguea luttes A soutenir par-devant les tri-
bunaux ? Pendant les 15 ans qu'il a passes dans la magistrature, con-
tinue-t-il, il a eu maintes fois l'occasion de constater des renvois in-
dfinis, des sentences arbitraires, des contradictions flagrantes dans
les jugem.ents ; il a pu voir comment un puissant voisin faisait dis-
paraitre l'infime parcelle de terrain des razches et il a pu appre-
cier les tristes consequences de sentences aussi iniqu.es. Que par l il
veut constater que chacun a t plus ou moins victime du systme
de procedure qui nous a rgi et qui nous rgit encore, systme
clans lequel le Prince juge, le Ministre de la Justice juge, le Conseil
des Ministres juge; systme dans lequel en un mot tous accusent,
jugent, dcident et condamnent, sans qu'une loi vienne par une se-
rieuse responsabilit les arrter dans leurs sanctions arbitraires. C'est
par ce voto que l'Assemble aura prepare des bases solides aux droits
prives et reconnu l'absolue ncessit d'instituer le jury pour les af-
faires criminelles, d'tablir l'inamovibilit de la magistrature, de crer
uno Cour de Cassation, d'instituer des procureurs et d'pargner enfin

www.dacoromanica.ro
 75$

No. 1980. an Prince une immixtion juridique.dans les affaires civiles. Mr. Mi-
Ppoo.-verb.18. eiiescu finit, en disant que ce n'est qu'avec de semblables institutions
- 1867
14 Novembre. que nous pouvonS avoir des tribunaux inclpendants et A l'abri de
toute suspicion.

Dis cours de Mr. D. Miele s cu.,

Messieurs!
Permettez-moi de faire ressortir l'importance du voeu relatif 6,
l'indpendance de la branche administrative au point de vue de l'in-
trt gnral. Si les .droits inclividuels de chacun des membres de
la socit taient places sous une. sre garantie, il en rsulterait une
satisfaction et une tranquillit gnrale, qui serait l'une des princi-
pales sources de bonheur pour la nation roumaine.
L'importance du 11-me point soumis A. la discussion de l'As-
semble est profondment sentie par chacun de nous ! Qui d'entre
nous n'a pas t plus ou moins victime d'amres injustices ? qui de
nous ne s'est pas vu contraint 6. courir pendant des annes d'in-
stance en instance?
Pendant quinze ans d'exercice dans la carrire de la magistra-
ture, j'ai ell tous les jourg l'occasion de constater avec effroi com-
ment un fils, au lieu de recevoir en hritage de ses parents un avoir
quelconque, .n'a regu en succession qu'un procs complique en vieux
parchemins et documents rapics. et vermoulus.
Je puis affirmer que dans plusieurs de ces procs il m'est
arrive de constater que 40 et 50 ans avaient t sacrifis en lUttes
et en angoisses pour un seul procs, qui aujourd'hui encore n'est peut-
tre pas termin. II y a des procs dont on transporte les normes
dossiers d'une instance A l'autre au moyen d'un brancard ; il y a
des chrysobulles dont la lecture indique clairement que justice a t
rendue arbitrairement et contrairement A tout principe d'quit, non
a celui en faveur de qui plaidait le droit, mais 6. un heureux favori
de la Cour!
J'ai vu des terres entires, qui nourrissaient des centaines de
familles de razches, passer par de semblables chrysobulles en d'au-
tres mains; ou pour parlor plus clairement, j'ai vu plus d'un voisin
puissant arrondir sa proprit de la petite terre des razches. Enfin,
chactin de nous a vu provenir les plus tristes faits de ces jugements
partiaux, et je ne fais pas cette enumeration, Messieurs, pour exciter
et raviver les animosits, je ne -veux que constater que chacun de
nous, sans exception, est plus ou moins victime du systme de pro-

www.dacoromanica.ro
 000 TEe
759 4
- Mt/MOP:ULU(
cdure que nous avons e nne encore, systme par No 1980.
lequel le Prince, le Ministre s e ieur et le Conseil administratif Proc.-verb. 181
1857
interviennent dans les procs, rfrant, jugeant, dcidant et condam-
14 Novembre.
nant, interpitant Selon leur caprice la procdure embrouille pre-
serte par le chap. 'VIII du Rglement Organique, sans rencontrer
(levant eux l'autorit puissante et efficace d'une loi qui les charge
'une ombre de responsabilit dans cette usurpation de comptence,
Un tranger, ami sincre de la nation roumaine, parle dans
ses crits de l'administration de. la justice chez nous en termes aussi
vrais. que svres: Comment en effet la justice pourrait-elle tre
;(impartialement rendue la oil le Prince Rgnant n'est autre chose que
le juge permanent et le gen. darme de ses sujets?
Les articles 362, 363 et 364 du Rglement remettent la pr6-
rogative du Prince le- sort .de chaque jugement; c'est lui qui nomme
les juges, et c'est lui encore qui peut les destituer quand il lui
mme sans motif. Le Prince a la large. facult de confirmer ou de
Casser les jugementS mans de ses commis, rigs momentanment
en magistrats par une faveur princire qui ne tient qu'au eaprice.
C'est pourquoi, Messieurs, l'Assemble, en votant le prinCipe de
l'inclpendance de la branche judiciaire, asseoit le droit priv sur une
base solide et reconnalt la ncessit absolue de cha.nger entirement
notre vicieux code de procdure? ce qui constituera l'une des char,
ges de la future Assemble lgislative. A mon sell's, cette Assemble
marchera ce but si dsir, en prenant pour. guide et en acceptant
les principes suivants :
Institution des jurs pour les procs criminels, ce qui. car-,
tera bien de cruelles irrgularits, bien d'injustices mme dans de
pareils cas.
Inamov.ibilit des juges, ce qui sera une puissante sauvegarde
contre toutes les influences auxquelles les soumet fatalement l'tat
actuel.
3.1Etablissement d'une Cour de Cassation, ce qui empchera l'im-
mixtion et la comptence trop' tendue du Grand Logothte.
Institution de procUreurs dans toutes les instances judiciaires
comme garantie de l'observation des rgles et lois.
Et enfin retrait au Prince du droit d'immixtion dans les cau-
ses civiles.
Ce sont l, Messieurs, autant d'institutions garantissant Find&
pendance de la branche judiciaire ; d'elles seules nous pouvons esprer
des tribtinaux indpendants, o les droits d'un chacun pourront tre

www.dacoromanica.ro
 760

No. 1980. discuts et reconnus hors de toute influence et de personne et de

Proo.-verb.18. fortune.
1857
14Novembre. Emettons done le vceu, Messieurs, que les instances judiciaires
soient chez nous comme ailleurs de saints autels, o chacun puisse
sans crainte et sans apprehension, en toute confiance, venir mettre
en dptit son honneur; sa vie et sa fortu. ne. Alors nous pourrons dire
que l'honnte homme sera A l'abri de la calomnie et de la perscu-
tion ; qu' l'assassin, au voleur, au faussaire, sera applique, sans m-
nagement, la peine de leurs crimes; que l'orphelin, la veuve et le
razche ne trembleront plus, quand ils auront A demander justice.
Mr. 1V. Catargi demande, ((Si la 2-me commission consent A.
effacer du 3--me considrant les mots suivants : que de tout temps
nous avons eu en principe la sparation du pouvoir purement ad-
ministratif du pouvoir judiciaire, car de tout temps chez nous les
deux pouvoirs taient au contraire confondus.
Les membres de la 2-me commission acceptent la modifica-
tion propose.
L'un des membres du bureau donne lecture d'un amendement
de Mr. A. Teriachiu, appuy par MM. A. Cuza, Gr. Soutzo, Gr. Bals,
Gr. Varnav et N. Catargi: .

Les soussigns proposent l'amendement suivant au projet de

la seconde commission relatif A l'indapendance de la branche judi-
ciaire de la hranche administrative:
Qua le 3-me considrant soit modifi de la manire suivante:
Considrant que la condition caractristique d'un Gouvernement
bon et rgulier est la sparation du pouvoir excutif dans son
exercice en deux ordres distincts, Padministratif et le judiciaire
comme organes par lesquels fonctionne le pouvoir excutif.
Que le 5 Arne considrant soit modifi de la manire suivante :
Considrant que la meilleure garantie de l'indpendance de la
branche judiciaire est l'inamovibilit des juges, principe adopt
mme par le inglement Organique.
Que le 7-me considrant soit supprim, comme n'tant qu'une
rptition du 3-me considrant, ou vice-versa.
Que le 2 kne point dans l'expression des vceux soit modifi de
la manire suivante:
L'inamovibilit des juges. Le mode en sera rgl par une loi
vote par la future Assemble lgisrative.
(Signs) A. Teriachiu, A. Cuza, Gr. Soutzo, Gr. Vfirnav,
N. Catargi, Gr. Bals.

www.dacoromanica.ro
 761

Mr. A. Teriachiu prend la parole et dit qu'il y a deux pouvoirs No. 1980.
publics dans un Etat, le pouvoir lgislatif et le pouvoir excutif; Proc.-verb.l&
1867
que le projet prsent en reconnait un troisime, le pouvoir judi- 14 Novembre,
ciaire ; que ce serait la une contradiction au principe adopt par
l'Assemble, la sparation du pouvoir lgislatif du pouvoir excutif;
que ce serait l aussi commettre une .erreur de thorie, vu que la
branche judiciaire est un lment du pouvoir excutif ; qu'avec la
branche administrative elle forme les deux lments, au moyen des-
quels ce pouvoir fonctionne; il croit que nous devons conserver in-
tact le principe des deux pouvoirs dans l'Etat et constater ensuite que
le pouvoir excutif sera divis en deux diffrents ordres, l'ordre ju-
diciaire et l'ordre adnainistratif, chacun avec des attributions et des
comptences distinctes. 11 propose en outre dans son amendement de
statuer que l'inamovibilit des juges est un principe salutaire, une
garantie d'indpendance pour la branche judiciaire et de constater
ensuite que le Rglement Organique lui-mrne l'ayant ainsi entendu,
l'a aussi adopt. 11 propose done /a modification suivante sur ces
bases du 5-me considrant: Que l'inamovibilit des juges est sa-
lutai.re non pas parce qu'elle a t adopte par le Rglement, mais parce
qu'elle est la premire condition de l'indpendance judiciaire.
Les membres de la seconde commission dclarent accepter l'a-
mendement de Mr. Teriachiu.
L'Assemble, consulte par assis et lev, adopte l'unanimit le
projet de la seconde commission avec les modifications proposes
dans l'amendement de Mr. Teriachiu.
La sance est suspendue pour une demi-heure, afin de rdiger,
conformment l'article 50 du Rglement, l'acte final de l'inscription
des votes.
A la reprise de la sance, il est donn lecture du projet de I.&
solution suivant :
L'an mil huit cents cinquante-sept, quatorze Novernbre.
Considrant que le pouvoir excutif a pour mission de sauve-
garder deux intrts bien distincts, l'intrt public et l'intrt priv;
qu'autres sont les lois qui prsident aux rapports du peuple avec le
Gouvernement, autres sont celles qui rglent les relations d'indiviclu
individu ;
Considrant que la condition earactristique d'un Gouverne-
ment bon et rgulier est la division du pouvoir excutif dans son
exercice en deux ordres distincts, l'administratif et le judiciaire, comme
organes par lesquels fonctionne ce pouvoir;
Considrant que le Rglement Organique lui-mme, au com-

www.dacoromanica.ro
 762.

No. 1980. mencement du chap. VIII, art. 279, tablit une semblable division du
Proc.-verb.18. pouvoir excntif; que les art. 302 et 318 du mme Reglement re-
1857
14 Novembre.
connaissent tant le principe de la competence respective des instances
judiciaires, que celui de leur indpenclaUce;
C'pnsidrant que la principale garantie d'indpendance de fa
branche judiciaire est Pinamovibilit des juges, principe adopt aussi
par le Rglement Organique, art. 285;
Considrant que le Prince, dont la personne est sacre et in-
violable, doit tre au-dessus de, tout soupcon ou imputation ; que
bien que toute justice se rende au nom, du Chef de l'Etat, ni la di-
gnit, ni Piudpendance exige des autorits judiciaires ne souffrent
aucune ingrence hors du sein des dites autorits; que la seule
prerogative. digne de la haute position du Prince est celle cite
355, p'est-a.-dire celle de commuer les peines ou de gracier lesclanl'art.

condamns criminels ;
Considrant que Pexprience des temps presents a dmontr que
de nombreux inconvnients et abus sont rsults de pe que le pou-
yoir purement administratif n'tait pas assez exactement spare du
pouvoir judiciaire
Considrant que notre code de procedure civile, aussi bien que
c.:elui de procedure criminelle, ont hesoin de modifications, ,ayant poUr
but de mieux tablir l'inclpenclance de la hranche judiciaire et de Ta
sauvegarder par des institutions efficaces ;
L'Assemble emet le vceu que les principes suivants servent
de base la future organisation de la Roumanie:
La complte indpendance de la branche judiciaire de la
branche administrative proprement dite.
L'inamovabilit des magistrats d'aprs une loi expresse
vote, par J'Assemble lgislative.
Ont vote pour soixante-treize membres: LL. EE. les Eveques G.
Sendrea, Ph. Scriban et C. Mielescu, S. R. PArchimandrite N. Scriban,
l'Archimandrite Mel chisdech etPconome D. Matcas, MM. D. Miclescu,
Badarau, D. Cozadini, Dr. Fatu, B. Malinescu, D. Balan, M Kogal-
niceanu, Gr. Bals, D. Savin, G. Massian, D. Cracti, Dr. Varnav, Et.
Calin, S. Stanciu, N. Catargi, S. Canano, A. Jiean, G. Vrnav, D.
Grigoriu, T. Pavel, B. Zacharia, D. Gheorghiadi, C. Sturdza, G. Stur-
dza, C. Ostachi, Gr. VArnav, J. Lev'rda, A. Asian, P. Braeseu, C. Ros-
seti, J. a Babel, P. Croitoru, J. Olariul, J. Pruncu, G. Ilie, C. Ciochrlie,
Romo v, B. Sturdza, C. Iacovachi, J. Chrisanti, N. Carp, S. Miele-
sen, L. Catargi, B. Balais, R. Saya, J. Fotea, Em. Costachi, C. Sturdza
(Vaslui), B. Nicolau, G. Varian, Gr. Soutzo, B. Stan, D. Ghidionescu,

www.dacoromanica.ro
 763

Dr. Costin, N. Bossie, N. Iamandi, Gr. Costachi, C. Stiun, L. Galliardi, No. 1980.
J. Roca, T. Sacalof, Hurmuzaki, Teriachiu, P. Maurojny, D. Ballet, Proc.-verb.18.
1857
A. Panu, C. Negri. Aucun membre n'a vot contre. Au moment du
14 Novembre,
vote six .membres ont t absents, savoir : l'Evaque Hermeziu, MM.
Mortun, Jora, Cuz.al, Canta-euzne et S. Em. le Mtropolitain.
Conformment l'art. 79 du Rglennent, le Vice-Prsident annonce
que l'Assemble a adopt.
Aprs avoir consult l'Assemble, le Vice-Prsident lve la sance
a'. 4 -heurcs et annonce, la prochaine runion pour lp 18 Novembre.,

27. Procs-verbal No. 19. Sance du 18 NOvembre. 1857.

Aujourd'hui, la dix-neuvime sance s'ouvre sous la prsidence No. 1890.
du Vice-Prsident Constantin Negri. Proc.-verb. 19
Mr. C. Hurmuzaki fait l'appel nominal: soixante-seize membres 1857
18 Novembre.
sont prsjnts; huit sont absents, dont quatre en cong, MM. l'co-
nome Mateas, C. Mortun, J. Levard, Gr. Varnav; trois malades, S.
Em. le Mtropolitain, .MM M. Jora, C. Rolla,. et un, Mr. J. Kotea,
dont l'absence n'est pas motive.
Mr. A. Teriachiu lit le procs-verbal de la sance predente,
contre lequel relament:
1. Mr. M. Kogeil*ceanu:
Parce que le procs-verbal attribue un orateur les mots: que
Mr. Kogdlniceanu a aussi donn l'exemple de l'abstention, lorsqu'il
(.(s'est trouv du c6t de la minorit)) ; selon lui, ces mots n'ont pas
t dits, car ils auraient immdiatement provoqu de sa part la r-,
ponse qu'il fait aujourd'hui. Il dit qu'il s'est toujours inclin devant
la majorit, qu'il ne s'est done pas abstenu par la raison qu'il s'est
trouv du ct de la minorit, mais parce que, clans l'amendement
sign par 36 membres, il a YU une sorte de pression morale, centre
laquelle il a d protester, ainsi que tmoigne le procs-verbal d'alors
Parce que le procs-verbal dit encore qu'il a demand l'ur-
genes pour la proposition de Mr. Em. Costachi pour deux motifs :
<al'abord pour repouser les imputations 6, nous faites d'ingratitude
envers les Puissances et secondement pour, chapper la multi-
tude des demandes de.naturalisation faites par des personnes qui jusqu'
ce jour ont t sujets trangers, comme nous pouvons le voir
journellement dans .La Gazette de Moldavie. Ce second motif, dit
Mr. Koglniceanu, n'a pas t expos par moi dans ces termes ;
voici mes paroles : pour chapper aux demandes de naturalisation
des orthodoxes et principalement des Grecs, qui hier encore taient

www.dacoromanica.ro
 764

No. 1980. sujets trangers, et j'ai cit l'appui des exemples pris dans La Ga-
Proc.-verb.19. zette de Moldavie;
1857
c) Parce que l'on attribue encore A un orateur les paroles sui-
18Novembre.
vantes : Et du reste Mr. Galliardi ne pouvait mme pas 'are lu d'aprs
une dcision du Conseil, car il ne professait pas la religion dominante
qui, d'aprs le Rglement Organique invoqu par cette dcision,
est une condition absolue pour l'exercice des droits politiques, pa-
roles qui n'ont pas t prononces, car j'aurais immdiatement r-
pliqu, dit Mr. Koglniceanu, vu qu'elles auraient vis invalider les
mandats de quelques-uns des membres de l'Assemble et A compro-
mettre l'autorit morale de l'Assemble elle-mme, qui elle-mme
avait antrieurement reconnu pour dput Mr.. Galliardi, catholique
et lu par des catholiques romains, ainsi que plusieurs autres d-
puts, tels que ceux des grands propritaires de Cahul, les dputs
de la ville de Roman, les dputs villageois de Roman, Bacti,
Tecuciti et Flciii, tous lus par des lecteurs catholiques romains
ou Hongrois, comme on dit.
Mr. M. Koglniceanu demande donc la modification du procs-verbal
aux trois points cits plus haut.
Mr. N. Bossie demande qu' l'avenir le mot Hongrois ne soit
plus employ et qu'il soit remplac par celui-ci: Roumains catholiques.
Mr D. Cracti dclare que lui aussi est lu par des lecteurs
catholiques.
2. L'Archimandrite Nophyte Scriban fait observer que quelques
dputs du clerg ont dit, lorsqu'il a t question de reconnaissance
envers les Puissances : que notre reconnaissance ne doit pas se mon-
trer seulement en paroles, mais se produire par des actes et que
ces paroles ont t omises dans le procs-verbal. Il en demande done
la rectification.
Mr. C. Hurmuzaki fait appel A la mmoire de l'Assemble pour
constater qu'il a prononc ces paroles, mais il dclare en mme temps
qu'il en admet l'omission au procs-verbal.
L'Assemble, consulte par assis et lev, adopte les modifications
proposes au procs-verbal de la sance prcdente par MM. M.
Koglniceanu et l'Archimandrite N. Scriban.
L'un des membres du bureau donne lecture de la dmission
de Mr. C. Rolla comme Secrtaire. On procde l'lection d'un nou-
veau Secrtaire et Mr. D. Grigoriu est lu A la majorit absolue de
38 voix ; deux membres taient absents au moment du vote.
Mr. C. Hurniuzaki donne lecture d'une proposition de Mr. D.

www.dacoromanica.ro
 765

Cracti, appuye par MM. D. Grigoriu, Mortun, Gr. Varnav, B. Za- No. 1980.
Proo.-verb. 19.
charia
1857
Considrant que les bases principales de l'organisation politique 18 Novembre.
et sociale d'un peuple sont le respect et l'inviolabilit de la religion,
le respect et l'inviolabilit individuelle, le respect et l'inviolabilit du
domicile, le respect et l'inviolabilit de la proprit quelle qu'elle
soit;
Considrant que lo respect et l'inviolabilit de la prcrprit est
l'une des premires conditions de stabilit et de prosprit;
Considrant que le principe du respect et de l'inviolabilit de
la proprit a gnralement contribu a la civilisation des peuples;
Considrant que le peuple roumain aspire ardemment A ce
grand principe;
Les soussigns proposent pour la prochaine rorganisation le
projet de conclusion sui'Vant:
Respect de la proprit quelle qu'elle soit.
L'expropriation pour cause d'utilit publique ne pourra avoir
lieu qu'en vertu d'une dcision de l'Assemble gnrale, avec indem-
nit convenue de gr A gr ou par experts.
Sous aucun prtexte et jamais en Roumanie la confiscation
ne pourra tre applique.
1857 Novembre 8.
(Sign) D. Cract i.
Appuyons cette proposition : D. Grigori u, C. M or tu n, G.
Varnav, B. Zacharia.
Mr. M. KoOlniceanu dit que la proprit est un droit existant an-
trieurement au droit civil ; que le respect de la proprit est inscrit
en tte de toutes les constitutions, ainsi que dans toutes nos lois
anciennes et nouvelles. Il montre' que la proprit est de plusieurs
sortes, qu'il y a proprit mobilire et immobilire, la proprit intel-
lectuelle, celle du travail, etc.; que la discussion est oiseuse sur ce
point, tout le monde respecte la proprit ; et qu'il se trouve par
consquent en parfait accord sur le principe propos par Mr.
Cracti. Il ajoute que, quant aux deux derniers points, c'est--dire l'ex-
propriation et la confiscation, ils les croit inutiles, comme tant dj
compris dans nos codes, car l'expropriation pour cause d'utilit pu-
blique et avec indemnit est prvue par le 479 du Code civil et
la confiscation, d'aprs l'art. 355 du Rglement Organique, est a jamais
prohibe, comme contraire aux lois et aux coutumes du pays. C'est
pourquoi, se basant sur un pfcdent, dans la mme intention que
celle qui a motiv la proposition de Mr. Cracti, il demande que toute

www.dacoromanica.ro
 766

No. 1080. l'Assemble, sans discussiou et par acclamation, proclame ce grand

PrOC.- verb.19.
prmcipe, base de toute socit: ale respect de la proprit.
1857
18 Novembre. Mr. D. Cracti rplique qu'il sait parfaitenaent que le principe
de la proprite est partout reconnu; que cependant toute proprit
rfa pas toujours t respecte, car la proprit n'est pas settlement
territoriale, qu'elle s'tend tous les objets et que c'est lA ce qu'il en-
tend par les mots : respect de la proprit de toute nature. ll ajoute
qu'en spcifiant dans sa proposition les cas relatifs l'expropriation,
il a voulu en restreindre l'application, car le paragraphe cite du Code
civil est appliqu aujourd'hui dans les Principauts par le Ministre
de l'Interieur, par I'Assemblee et le Prince, et que c'est lA le motif
qui l'a determine A en reserver l'application rien qu'A l'Assemble
gnrale; que pour ce qui est de la confiscation, elle n'est que trs
obscurment mentionne dans le Rglement Organique. Toutes ces
causes l'engagent persister pour l'adoption de sa proposition dans
son entier.
L'Assemble, consulte par assis et lev sur la proposition de
Mr. D. Cracti et sur le mode propose par Mr. M. Kogrdniceanu,
adopte A l'unanimit et par acclamation pour la future organisation
de la Roumanie le grand principe du respect de la proprit.
Mr. B. Ilkilinescu demande qu'il soit fait mention au proces-
verbal qu'il a demande la parole A deux reprises sans l'avoir
obtenue.
Mr. le Vice-President rpond qu'il n'a pas entendu Mr. MAlinescu
demander la parole.
Mr. C. Hurmuzaki donne lecture de la proposition de Mr. M. Ko-
yeilniceanu relative A une nouvelle srie de questions d'intrt gene-
ral et A l'urgente reunion des comits des differentes classes, laquelle
proposition est signe par MM. l'Evque Genadius Tripoleos, l'Archi-
mandrite N. Scriban, l'Arch. Melchisclech, B. MAlinescu, D. Gheor-
ghiadi, Dr. VArnav, D. Cracti, C. Iacovachi, l'conome Matcas, P. BrA-
escu, D. Grigoriu, D. Cozadini, B. Zacharia, J. Fotea, A. Cuza :
Considrant que la srie de questions d'intrt general admise
par l'Assemble dans la sance du 18 Octobre va tre puise;
Considrant que cette srie ne compN,ste pas les bases de la
reorganisation politique et sociale de la Roumanie
Considrant qu'outre les questions d'intrt general qui sont
soumises aux deliberations de l'Assemble en sance gnrale, il y
a des c[uestions qui intressent certaines classes spciales de la so-
cit et qui, selon la teneur du Firman confirm par les Puissances
garantes, doivent 'We discutes d'abord dans les diffrents comits;

www.dacoromanica.ro
 767

Le soussign, en vertu de la decision du 10 Octobre et des No. 1980.

art. 57, 58, 59, 60, 86 et 87 du Rglement de l'Assemblee, propose : Proc..verb 19.
I. Une nouvelle srie de questions d'interk general, ainsi congue: 1867
18Novembre`.
L'institution ou le perfectionnement des municipalits et des
communes dans tout le pays.
L'institution de Conseils gnraux dans tous les districts.
((c) L'instruction publique gratuite et obligatOire dans toutes les
N-Filles et villages.
La regularisation de la redevance que les Principauts
payent la Sublime Porte.
L'tablissement des relations avec .les Puissances garantes
en cas de violation des droits de la Roumanie.
La question de la loi lectorale en vue de la prochaine As-
semble legislative.
II. La reunion immediate des comits spciaux pour formuler
les vceux d'interk special.
14 Novembre 1857.
(Sign) M. Kogbilniceanu.
Appuyons cette proposition : M Al in e sc u, D. Ur' h e o r g hi a d G n a-
dius Tripolos, l'Archimandrite
Neophyte S crib an,Dr. V rnav,
l'Ar chimandrite M el chis d ech,
D. Cracti, C. lacovachi, l'co-
nome Matcas, P. Brdescu,
Grigoriu, D. Cozadini, Zacharia,
J. Fotea, A. Cuza.
Mr. M. Kogellniceanu dit. que le 10 Octobre l'on a propose une
srie de 12 questions, dont 11 ont t traites ; que la douzime est
sous presse et va ''tre immdiatement soumise la dlibratiim
de l'Assemble; que dans sa conviction, l'Assemble n'a pas encore
accompli sa mission ; qu'il reste traiter les institutions destines
dvelopper le sentiment du patriotismo dans tous les degrs de l'-
chelle socide; que ces institutions sont la constitution des munici-
Taffies et des communes. Il ajoute que les lieux qui nous ont vus.
naitre et eroitre ont la plus salutaire influence sur le dveloppement
du patriotisme ; que chez nous les villes et les villages sont sans.
indpendance, tous les intrts gnraux et locaux tant concentres.
dans les mains du Gouvernement. Il dmontre nsuite que les Con-
sells gnraux sont une des plus salutaires institutions, pour la
grande proprit surtout, car ces Conseils ont dans leurs mains les.

www.dacoromanica.ro
 768

No. 1980. intrts du district, par le contr6le qu'ils exercent sur l'administra-
Proc.-verb. 19. tion, de mme que les Conseils d'arrondissement et municipaux d-
1857
12Novembre.
cident des intrts locaux; que par consquent il faut tablir le prin-
cipe, que ce qui est d'intrt local appartiendra aux autorits locales
et que les affaires d'intrt gnral seront exclusivement de la comp&
tence de la haute administration. Quant au troisime point, l'honorable
opinant considre l'tablissement d'coles dans tous les villages et villes
comme l'un des plus puissants moyens de rpandre la lumire et de rele-
ver la population rurale, car si 30 ans plutt on avait eu partout des co-
les, les lumires du peuple seraient aujourd'hui d'un grand secours
pour la rorganisation du pays, mais que l'instruction publique a t
tellement nglige qu'il ne se trouve aujourd'hui que quelques rares
ecoles de village dues A, la bienveillance de quelques propritaires.
en vient ensuite la question du rglement du tribut et dmontre,
qu'en demandant la conservation des Capitulations, on a demand le
maintien du tribut, qui par des circonstances indpendantes du pays,
a toujours augment et en telle progression qu'avant le Trait d'An-
drinople il tait prlev sous sept ou huit dnominations diffrentes
et que ce Trait a rduit A, une seule ; que les Confrences de Con-
stantinople du 11 Fvrier 1856, art. 7, en agitant la question du
tribut, donnent entendre que le but de la Turquie serait d'aug-
mentor cette redevance, ce que, selon l'orateur, est contraire aux Ca-
pitulations, contraire au Trait de Paris qui, en consacrant les droits
des Principauts, a t A. la Sublime Porte le droit d'augmenter d'une
bole cette redevance; faut done que le Congrs de Paris se
trouve saisi de la question pour lui dormer une solution irrvocable;
qu'il est aussi indispensable que le mme Congrs dtermine les re-
lations des Principauts avec les Puissances garantes en cas de con-
flit entre les dites Principauts et la Porte. C'est pourquoi, dit en ter-
minant l'orateur, il faut prier le Congrs de dcider d'une manire
bien nette ce qui appartient it la Sublime Porte et ce qui est nous,
-afin de nous mettre l'abri des conflits, des Firmans et des dpches
ministrielles contraires nos droits ; il faut pour cela demander
-qua l'on nous indique la voie suivre, pour en appeler en cas de
conflit la justice des Puissances garantes. Passant ensuite au sixi-
eme point, l'orateur dit que c'est pour la premire fois qu'on a vu
dans le Principauts une Assemble gnrale convoque en vertu
loi lectorale labore hors du pays, faite sans la participa-
tion de la nation ; que c'est lit une des raisons pour lesquelles doit
etre prvu le cas d'une loi lectorale, en vertu de laquelle la pro-

www.dacoromanica.ro
 769

chaine Assemble lgislative sera convoque, afin que cette loi ne No. 1980.
nous arrive plus que du pays et par le pays! Proc.-verb.19.
1857
Mr. A. Pana demande la question pralable et dit quo c'est 18Novembre.
une position difficile qui lui est fait : le cceur lui commande ce que la
raison lui dfend ; qu'en lisant la nouvelle srie de questions pro-
poses comme tant d'intrt gnral et en entendant les patriotiques
paroles de Mr. Kogalniceanu, il applaudissait en son 'Arne aux 'nobles
dsirs de l'auteur ; qu'il convient sans peine que c'est travailler la
gloire et au bonheur de sa patrie que de rdiger des projets d'or-
ganisation empreintes de la civilisation de l'Europe, des legons de l'ex-
prience, mais qu'en considrant le caractre de cette Assemble et
da mission qu'elle a remplir envers la nation, il croit conscien-
cieusement gull est sage et patriotique de dclarer les travaux de
l'Assemble termins sur les questions d'intrt gnral et de les bor-
ner aux douze points. Il ajoute que chaque paragraphe de la nouvelle
srie de questions contient des utilits et des amliorations relles,
inais qu co gull y a de plus ncessaire pour la nation a t dit
par la proclamation de la souverainet de la Roumanie ; qu'aprs une
aussi solennelle dclaration, le pays n'a plus qu' attendre la dci-
sion de son sort. L'orateur dmontre que ces points nouveaux ne
sont pas les seuls qui aient une place revendiquer dans la Con-
stitution de la Roumanie ; que pour lui toute la ',question est de
voir enfin dcid le sort de la nation. Il propose en consquence
de terminer les travaux de l'Assemble; que le pays veut sortir du
provisoire actuel et connaitre enfin sa destine; que l'Europe aussi
se lassera d'attendre ; que l'Assemble doit profiter du moment o
tous les regards sent attachs sur elle, pour terminer ses travaux ;
qu'aller plus loin, c'est entrer dans une voie sans horizon. L'orateur, en
finissant, conjure l'Assembre de bien rflchir sur le vote qu'elle va
4mettre. Il propose le rejet des questions prsentes, la cl6ture des
questions d'intrk gnral et la runion immdiate des comits,
,et demande, qu'apres les travaux des comits, l'Assemble exprime
de vceu que les Divans soient appels se runir pour faire la loi
klectorale, vceu qui sera prsent le de,rnier au Congrs de Paris,
avec l'expression de la reconnaisance des Roumains.

Discours de Mr. A. Panu.

West sans doute pnible d'ayoir opter entre les sentiments
du cceur et les exigences de la raison, quand celle-ci nous impose
des ,obligations diffrentes, mais irrcusables. Cependant Dieu a plac
(Acte el Documente. VI. 1.) 49

www.dacoromanica.ro
 770

Na. 1980. la tte au-dessus du cceur. La raison doit imposer silence au sentiment_
Proe.-verh.19 En parcourant la srie des questions proposes rcemment
1857 comme dictes elles aussi par l'intret general; en coutant les pa-
18 Novembre
roles patriotiques que vient de prononcer Air. Koglniceanu, j'ap-
plaudissais dans mon cceur toutes ces belles aspirations et j'ap-
prouvais le noble empressement, avec lequel ces propositions ont t&
appuyes par plusieurs des honorables membres de l'Assemble.
(1)rojeter des travaux utiles A la nation, prendre A la civilisa-
tion de l'Europe, l'enseignement des sicles, le plus possible de
ces principes qui contribuent A la renaissance morale et materielle-
d'un peuple, -c'est dsirer en effet la grandeur et le progres de la
patrie.
Mais en rflchissant tte repose au point de depart de cette
Assemble, A la mission qui lui est chue devant nos compatriotes ;.
en y pensant dans un de ces moments de recueillement, o l'homme
est seul avec sa conscience, o il demande les raisons de ce qu'il a
fait et de ce qu'il devra faire encore, je me suis dit, qu'aprs avoir
termin la discussion des douze points, que vous avez d'abord ern
devoir suffire notre but, il est prudent, il est patriotique do nous.
arrter, de clre les travaux de l'Assemble pour ce qui concern&
les travaux de l'Assemble et les questions d'intrt general.
Je comprends, oui, je comprends bien l'motion de plusieurs
d'entre vous en coutant ces paroles. Cette emotion est noble, je la
respecte. Car chacun des articles nouvellement proposes renferme des
institutions utiles, des. intentions d'amlioration. Cependant, la chose
la plus utile que nous puissions faire en ce moment c'est de nous
dire: Nous avons proclam la sotiverainet de la nation roumaine,.
nous avons dit devant le monde et devant Dieu: cette nation veut
vivre, elle revendique la place qui lui appartient parmi les autres
nations civilises, la place que les tnebres de la barbarie de plu-
sieurs sicles, que le fer et le feu n'ont pu lui ravir. Aprs de si
solennelles declarations, attendons l'accomplissement de notre sort.
L'Europe attend lo rsultat des travaux de l'Assemble pour arrter
sa decision. Devons-nous la retarder encore ? Cela peut-il nous tre
utile? Une fois les nouveaux points qu'on nous prsente adopts,
aurions-nous done puis les dispositions que doit renfermer la fu-
ture Constitution de l'Etat roumain ?
Chacun de nous a lu les constitutions des. differents pays et
Bait combien de grands et utiles principes pourraient encore trouver
place dans la srie de nos vceux. Mais A mon sens, il ne s'agit pas

www.dacoromanica.ro
 771

de cela maintenant; le temps passe rapide et irrvocable et nous N. 198G.

devons en profiter pour voir enfin notre sort se dcider. Regardons Proo.-verb.19.
1857
autour de nous, coutons ce qui se dit et se fait chez nous et ail- 18Novembre
leurs; nous comprendrons bient6t que cheque moment entraine de
nouveaux dangers, de nouvelles complications pour nos destines.
Terminons done, Messieurs, nos travaux; le pays vous crie :
assez! Il lui tarde de sortir du provisoire oil il se trouve et de voir
enfin son sort se dcider. L'Europe elle-mme se lassera enfin A nous
attendre.
Profitons du moment. Tous les regards sont dirigs sur nous
6.. l'heure qu'il est ; ne tardons plus, pour que des nouveaux intrts
ne distraient l'attention de l'Europe que nous occupons encore au-
jourd'hui. Terminons nos travaux, car aller plus loin c'est nous en-
gager dans un chemin dont nous ne pouvons prvoir Vissue.
Je vous parle la voix de ma conscience, Messieurs; rflchis-
sez, je vous en conjure, au vote que vous allez mettre, il aura une
grande influence sur notre sort commun.
Je propose done de repousser les nouvelles questions gu'on
vous propose et de considrer ds A prsent comme termine la
discussion des questions d'intrt gnral ; je propose que les comi-
ts se runissent aussitt pour s'occuper des questions qui leur ont
t confies et dont la principale est cello des poisons, qui doit tre
rgle pour tranquilliser tout le monde. Je propose, en mme temps,
qu'aprs la cl6ture des travaux confis aux comits, on vote la ru-
nion de deux Divans, valaque et moldave, pour la confection de la
loi lectorale : ce serait le dernier vceu, qui simultanment avec le
tmoignage de la reconnaissance roumaine, devra tre prsent au
Congrs de Paris.
L'orateur ayant t interrompu par des applaudissements r-
pts, ajoute :
Je vous remercie, Messieurs, de ces preuves de votre appro-
bation ; elles tmoignent de la noblesse de vos sentiments et de la
communaut de nos manires de voir. J'en appelle done a ce beau
mouvement, au patriotisme qui vous inspire et vous rpte : finis-
sons, finissons nos travaux ; rapportons-nous en maintenant A la d-
cision du Congrs de Paris.
Mr. M. Rog tilniceanu rplique gull sent lui aussi le besoin d'en
finir au plus vite ; qu'entre lui et Mr. Panu il n'y a qu'une diff-
rence, c'est qu' ses yeux la nouvelle srie de questions est de n-
cessit absolue pour la rorganisation des Principauts, comme com-
prenant des questions vitales ; que les conflits entre la Sublime Porte et

www.dacoromanica.ro
 772

No. 1980. les Principauts ont seuls attir sur ces dernires la longue suite de
Proc.-verb 19. malheurs dunt elles ont t victimes; que seul le dcret d'une loi
1857
18 Novembre.
lectorale faite hors du pays et incompatible avec la situation des
pays a t la source des plaintes gnrales ; que le dveloppement
des institutions municipales et communales peut seul relever la po-
pulation et fortifier la nationalit ; que ces considrations l'engagent
A insister pour l'adoption de la nouvelle srie de questions. L'ora-
teur comprend d'ailleues la ncessit de se hAter ; mais n'oublions
pas, continue-t-il, que le Firman nous donne six mois et que nous
aurons rempli notre mission en trois mois. J'en appelle au patrio-
tisme de tous; pour la premire, fois dans l'histoire des nations, nous
voyons les Etats les plus grands et les plus civiliss du monde
consentir A couter les vceux d'une nation qui veut revivre ; ne
laissons pas chapper une occasion, qui ne se prsentera plus de
sitt. VoilA pourquoi il vaut mieux avoir A nous repentir d'avoir de-
mand trop que trop peu.
Mr. A. Panu reprend qu'en effet l'occasion est belle pour ex-
primer tous nos dsirs au sept Puissances, appeles par la Providence
mettre fin aux souffrances sculaires de la nation roumaine ; que
lui et tous les membres de l'Assemble sont pntrs du plus vif
dsir de voir la patrie heureuse; que la voix, qui s'lve d'un bout
l'autre du pays, ne fait que demander A Dieu et aux Puissances
gnreuses la reconnaissance de la Roumanie. Mais il croit que
PAssemble ne doit pas prolonger ses travaux. L'Europe attend,
dit-il, le pays attend et nous devons rpondre cette grande nces-
sit. Les questions nouvellement prsentes sont bonnes, utiles, soit;
mais il y en a de plus utiles encore; pourquoi ne pas aussi les in-
scrire dans le progranime ? Les bases de la loi _lectorale doivent
tre poses de concert avec la Valachie. Nous ferons acte de pa-
triotisme, en terminant les travaux gnraux de l'Assemble et en
dcidant l'ouverture des comits, pour qu'ils s'occupent aussi des
questions spciales; aprs quoi, nos V0311X transmis A la Commission
et de 1A, au Congrs dcideront enfin du sort de notre chre patrie.
Mr. M. Kog diniceanu demande la parole pour une question de R-
glement. Il dit qu'il reconnait ne plus avoir le droit de parler une
troisime fois sur la question prsente, moins que PAssemble ne
le lui accorde ; vu done l'importance et la dlicatesse de la question,
il prie PABsemble de lui accorder le bnfiee de Particle 40 du R-
glement.
L'Assemble, consulte par assis et lev, accde A la demande
de Mr. KogAlniceanu, en concdant A Mr. Panu la mme faveur.

www.dacoromanica.ro
 773

Mr. M. KogdiniceanA (lit que la proposition de Mr. Panu, tendant No. 1980.
A faire dclarer la srie de questions d'intrt gnral puise, est Proc.-verb.19.
1857
non seulement un rejet complet de cetto srie, rnais encore une pro- 18Novembre.
position radicale quivalant A celle de la cl6ture de l'Assemble. Il
ajoute que les voeux des lecteurs doivent tre la rgle de conduite
des deputs; qu'il n'est ici guid, comme Mr. Panu, que par le pa-
triotisme ; que chaque ,membre de l'Assemble est dsireux d'arriver
par une complte harmonie A un heureux rsultat et que c'est dans
ce but et pour co.ncilier la libre expression des voeux avec la n-
cessit gnralement sentie de faire parvenir le plus promptement
possible, ces vceux au Congrs, qu'il propose done la transaction
suivante:
I. Les points a et b tant d'intrt gnral et d'intrt sp-
cial A la fois, peuvent tre prsents A l'Assemble par les comits
evx-mmes.
En ce qui concerne l'instruction publique, il croit qu'il n'entre
dans les vues d'aucun des dputs d'en empcher le dveloppement;
que tous sont d'avis que ce point soit inscrit dans l'acte final du
Congrs, afin que le Gouvernement futur soit oblig de le mettre en
application beaucoup mieux que ne l'ont fait les Gouvernements pas-
ss; qu'il croit ce point de nature A tre adopt par l'Assemble sans
considrants et par acclamation.
Les points d, e,f sont des questions tellement graves, qu'el-
les peuvent seules nous assurer l'autonomie et la paix.
Il vaut mieux, dit-il, en terminant, prolonger de quelques jourg
nos travaux, que nous exposer au repentir par trop de prcipitation
A cli5re la session.
Mr. A. Panu demande la suspension de la sance pour 10 mi-
nutes, afin de s'entenclre avec ses amis politiques sur cette transaction.
A la reprise de la sance, Mr. Panu exprime l'admiration que
lui inspire le beau et grand spectacle d'une lutte de patriotisme et.
de dvouement au pays; que les sentiments que les honorables d-
puts ont montrs pendant la courte suspension de la sance seront
consigns glorieusement dans les annales de l'Assemble; qu'il vient
done dclarer avec satisfaction souscrire A la transaction propose
par Mr. KogAlniceanu, comme conciliant toutes les opinions, et de-
mande en consquence:
10. Que les points a et b ne soient pas mis en discussion, vu
que ces questions pourront tre prsentes par les comits, si ceux-
ci le jugent convenable.

www.dacoromanica.ro
 774

No. 1980. 20. Que le point concernant l'instruction publique soit accept
Proc.-verb. 19. avec acclamation par l'Assemblee dans la sance prsente.
1857
18 Novembre.
30. Que pour les points d, e, f il soit nomm une commis-
sion qui termine ses travaux dans l'intervalle de deux sances.
Qu'ensuite les comits, comme le demande Mr. Kogglniceanu,
se runissent pour noncer leurs vceux spciaux ; aprs quoi on clra
la session comme on l'a ouverte, c'est-A-dire par un acte de gratitude
envers les gnreuses Puissances.
L'Assemble, consulte par assis et lev, admet A. l'unauhnit et
d'acclamation pour l'une des bases de la Constitution roumaine le
principe de l'instruction publique gratuite et obligatoire dans tous
les villages et les villes.
On procde l'lection d'une commission de trois membres,
nomme d'urgence pour laborer les questions comprises sous les
lettres d, e, f de la nouvelle srie de questions. Sont lus A. la ma-
jorit absolue MM. P. Maurojny avec 67 voix, M. KogAlniceanu avec
69 et A. Panu avec 44 voix.
Mr. le Vice-Prsident, apres avoir consult l'Assemble, lve la
sance A 3 heures.de l'aprs-midi et annonce la prochaine runion pour
mercredi, le 20 Novembre.

28. Pro cs- verbal No. 20.Sance du 20 No vembre 1857.

No. 1980. Aujourd'hui, la vingtime sance de l'Assemble s'ouvre 6. 101/2
Pro 0.-verb. 20. heures du matin sous la prsidence du Vice-Prsident, Mr. C. Negri.
1857
Mr. Maurojny fait l'appel nominal, auquel rpondent 74 mem-
20 Novembre.
bres; 10 sont absents, savoir: quatre malades, S. Em. le Mtropolitain,
MM. C. Rolla, Gr. Bals, et G. Sturdza ; quatre par cong, S. R. 1'6-
conome Matcas, MM. Moilun, Levarda et Gr. Vfirnav, et deux dont
l'absence n'est pas motive, S. Em. le lieutenant de l'Evch de Roman
et Mr. le Dr. Costin.
Mr. Grigoriu lit le procs.verbal de la prcdente sance, que
l'Assemble approuve avec les modifications acloptes par elle.
Le Vice-Prsident, en vertu de l'art. 117 du Rglement de l'As-
Bemble, donne lecture d'une demande de cong de 16 jours faite par
Mr. Chrisanti. Consulte par assis et lev, l'Assemble n'accorde pas.
On passe a l'ordre du jour.
Mr. M. Kogalnieeanu lit le rapport de la seconde commission charge
de dvelopper la srie des questions et nommment le 12-me point,
relatif a la responsabilit des Ministres
La second commission charge de l'tude de la srie de que.

www.dacoromanica.ro
 775

stions d'intrt gnral a l'honneur de soumettre A l'Assemble, par No. 1980.

Mr. Koggniceanu, son rapporteur, le rsultat de son travail sur le Proc.-verb.20.
1857
douzime point, relatif A la responsabilit des Ministres: 20Novembre.
Considrant que, d'aprs l'antique loi du pays, l'Assemble g-
nrale (obsteasca Adunare) dans les deux Principauts a t investie
non seulement du droit de faire les lois, mais aussi de se faire ren-
{Ire compte de leur excution par les grands dignitaires de l'Etat,
ainsi que cela est attest par plusieurs dcisions des Assembles
roumaines, et notamment par la dcision de l'Assemble gnrale de
Valachie en 1652, acte qui se trouve dans les archives d'Etat A
Bucarest et par lequel cette Assemble a jug et condamn6 a mort
les grands boyards Stroe (Vel Vistier), Radu de Farcas (Sous-Vi-
stier) et Tudor C'AmArasu, convaincus de pculat au prjudice du
trsor public et de celui du Prince Rgnant;
Considrant que le statut organique en_vigueur (article 133),
voulant mettre un terme A Pintervention personnelle et absolue du
Prince dans les affaires de l'Etat, a institu le Conseil des Ministres,
dont les membres sont en mme temps les chefs des divers dpar-
tements chargs de la direction des branches respectives de l'admi-
nistration publique ; qu'aux termes de l'annexe Q, XVIII, et de
l'art. 403 du dit statut organique, le principe de la responsabilit des
Ministres, ainsi que de tous les fonctionnaires de l'Etat, est dj l-
galement consacr ; que Particle prcit du statut rend les fonction-
naires de l'Etat responsables devant l'Assemble gnrale, investie du
droit de porter A la connaissance de Chef de l'Etat toutes les dvia-
bons qui seraient imputables aui fonctionnaires et de demander la
punition des prvaricateurs;
. Considrant que le principe de cette responsabilit, si express&
rnent crite dans le statut, n'a jamais t appliqu, parce que les
Princes Rgnants, au lieu de chercher la force et la solidit pour
leur Gouvernement dens la stricte observation des lois, dans l'affec-
tion de leurs concitoyens, ont mieux aim recourir atix influences
et aux protections extrieures, pour se mettre A l'abri contre les r-
clamations et les mcontentements de la nation; que par cela rnnae
ils ont russi A soustraire galement leurs Ministres b. toute respon-
sabilit envers le pays; et que d'un autre ct, PAssemble gn-
rale, faible, incomplte et compose seulement d'lments' dpen-
dents du pouvoir, n'a jamais eu le courage ni Pautorit ncessaires
pour user des prrogatives dont elle tait seule lgalement investie
en vertu du statut fondamental;
Considrant que ce dfaut de responsabilit depuis le Premier

www.dacoromanica.ro
 776

No. 1980. Ministre jusqu'au dernier fonctionnaire public, qu'il soit imputable
Proc.-verb.20. A l'Assemble ou au Gouvernement, n'en est pas moins la source-
1857 de toutes ces violations de loi, de tous ces abus de pouvoir, qui
20 Novembre.
ont compromis la dignit nationale et amen l'affaiblissement et
l'indiffrence dans les sentiments pour les droits du pays et pour
le bien public, dont les Gouvernements qui se sont succd dans.
les Principauts depuis 1834 n'ont donne que trop souvent le spec-
tacle au monde
Considrant qu'en rendant illusoire cette responsabilit des,
grands dignitaires de l'Etat envers le pays, le Prince n'avait plus A
demander A ses Ministres d'autres qualits que celle d'tre soumis
A ses volontes ; que lors mme que quelques hommes honntes ont
Re appels A prendre la direction des affaires, leurs efforts pour l'aire
le bien ont t paralyses, tantt par le manque d'accord avec leurs
collgues, tantt parJe peu de 'temps qu'ils devaient rester au pou-
voir, mais principalement par cette prtention du Prince Regnant A,
jouir seul de la prerogative de diriger les affaires, et par conse-
quent A tre seul responsable;
Considrant que le dfaut de responsabilit ministerielle est cause
que les revenus de l'Etat dans le cours normal des choses, au lieu
de servir A accroitre la prosprit national et le progrs moral et
materiel du pays, ont t gaspilles en grande partie, soit dans des
allocations inutiles ou illgales, soit mme pour procurer A certaines
personnes des avantages particuliers, dpenses eaches sous divers
noms, tels que contrats de fournitures A l'Etat, recompenses publi-
ques, dedommagements et tant d'autres sortes de transactions ina-
vouables ;
Considrant que le dfaut de responsabilit est la principale
cause que l'administration publique, au lieu d'tre le plus puissant
agent de progrs et l'organe de la lgalit, au lieu de veiller A la
sauvegarde de la vie, de l'honneur et de la propriet des citoyens,
au lieu de contribuer au bien-tre et au contentement de la nation,
n'a fait que pousser A l'branlement de ces grandes bases de toute so-
cit ; que c'est la cause aussi que l'administration suprieure, en
centralisant dans ses mains toutes les affaires grandes et petites, a
paralyse entirement l'action lgitime et l'inclpendance des magis-
tratures municipales, a trait les revenus de villes ainsi qu'elle fai-
sait des revenus de l'Etat et, de cette faon, a touff toute cette
vie municipale, si ncessaire pour interesser les populations A la
chose publique
qConsidrant que le (Want de responsabilit a t cause que

www.dacoromanica.ro
 777

l'autorit judiciaire, au lieu d'tre l'organe de la loi et la gardienne No. 1980.

des droits et des biens des citoyens et, en consequence, un pouvoir Proc.-verb.20.
1867
independant et respect par le Gouvernement, aussi bien que par le 20Novembre:
pays, est devenue une corporation de fonctionnaires relevant direc-
tement du Prince Regnant et commis, non pas A la garde des lois,
mais A l'xecution des ordonnances princieres ; que c'est la la source
de ce pouvoir eextra-lgal que certains Ministres de la Justice se sont
arrog par des rapports aux Princes et mme par de simples apos-
tilles, pour annuler des arrts judiciaires par des interpretations er-
rones et par des arrts en dehors do leur competence, qui ne
faisaient qu'augmenter les doutes et mettre en question tout ce qu'une
socit a de plus sacr au monde, c'est-A-dire la proprit, et pour
dire tout en un mot, d'abroger de leur autorit arbitraire des me-
sures lgislatives tout entires et mAme des prescriptions formelles
de nos Codes civil et penal;
Considrant que le dfaut de responsabilite est cause que Par-
me nationale n'a gagn qu'un dveloppement apparent et nullement
en rapport avec les credits considrables affects par le budget du
pays ; que c'est la la cause que souvent la dignit du grade et
l'honneur du drapeau ont t sacrifis A des intrts &rangers;
Considrant que c'est par le dfaut de responsabilit que les
biens de l'Ealise, destines particulirement A des ceuvres d'utilit
publique, ont t, tant le fonds que les revenus, livrs au gaspillage,
soit parce que le premier n'a pas t efficacement protg contre
les usurpations des seigneurs voisins, ou qu'il a Re rduit par suite
d'changes prjudiciables. et illgaux, soit en raison de l'usage qu'on
a fait des seconds, en leur donnant un emploi tout contraire A leur
destination, en laissant ainsi de ct toute amelioration morale et
matrielle dans la condition du clerg, et surtout du clerg sculier,
et en ngligeant galement de tenir en bon tat les edifices ddies
au culte, ainsi qu'on peut le voir par les ruines de la cathedral
mme de Iassy et de l'Evech de Roman ;
Considerant que le dfaut de responsabilitd est galement cause
du peu de progrs qu'a fait, malgr d'normes &Tenses, l'instruc-
tion publique elle-mme, qui se bornait A quelques coles incomple-
tes dans les villes, et dont la propagation parmi les populations ru-
rales n'a t jusqu'aujourd'hui mme l'objet d'aucune mesure ;
Considerant que c'est par le dfaut de responsabilit que les
travaux publics les plus ncessaires pour le dveloppement de nos
richesses nationales n'ont amen jusqu'A present d'autre rsultat que
la construction de quelques chausses, malgr les normes ressour-

www.dacoromanica.ro
 778

No. 1980 ces d'argent et de main-d'ceuvre qui ont t mises A la disposition

Proc.-verb.20. du Gouvernement;
1857
Considerant que c'est- uniquement au dfaut de responsabilit
20Novembre.
qu'il faut imputer les abus de pouvoir, les usurpgions d'autorit en-
taches do toutes sortes d'illegalits, les actes d'arbitraire des diver-
ses branches de l'administration, et que c'est par l, qu'on a provo-
qu incessamment ce mcontentement general, ces rclamations in-
stantes, unanimes, et ces justes remontrances des oppositions qui se
sont leves dans le pays contre tous les Gouvernements, alors mme
qu'ils se promettaient de faire lo bien, rclamations gnrales et do-
lances d'opposition qui ont suscit ces recours des Gouvernements
aux influences et aux interventions trangres, d'o ne pouvait re-
sulter que la violation de l'autonomie des Principauts;
Considrant enfin que la responsabilit des Ministres est le
seul moyen fait pour remdier aux maux du pass et tablir en
Roumanie un Gouvernement solide, juste et impartial, aux yeux
duquel le progrs soit une loi; pour imposer au Gouvernement aussi
bien qu'aux gouverns le respect de la legalit ; pour donner au
Prince Regnant lui-mme le pouvoir de resister aux exigences
et aux influences du dehors; pour placer le Prince Regnant au-
dessus des doleances, des passions et des luttes de parti et rendre
sa personne inviolable ; pour que les Ministres se considrent comme
les fonctionnaires de l'Etat et administrent en consequence, mais non
comme des instruments aveugles de la volonte du Prince Regnant;
pour faire qu' Pavenir la dignit et les droits de la nation ne soient
plus sacrifis aux intrts, aux prtentions ni aux influences du de-
hors; pour qu'enfin l'autonomie roumaine soit une ralit sainte et
sacre;
L'Assemble ad-hoc de Moldavie souhaite et adopte, en vue
de la future organisation de la Roumanie, les bases fondamentales
suivantes:
Responsabilit des Ministres (levant l'Assemble gnrale.
Une loi spciale vote par PAssemble dans sa premire
session et qui tablira le tribunal charg du jugement des Ministres
mis en accusation par l'Assemble.
Les Ministres condamnes ne pourront, dans aucun cas, kre
gracis par le Chef de l'Etat.
- Le 17 Novembre 1857.
(Signs) C. Rolla, Miclescu,Fotea,Cozadini,
Chrisanti, Mlinescu, Koglni-
cea nu.

www.dacoromanica.ro
 779

Mr. le Dr. Val-nay soutient le projet. ((Si nos anctres, dit-il, ont No. 1980.
eu le droit de juger les Ministres, nous devons aussi Pavoir, d'autant Proc.-verb.20.
1857
plus que les revenus du pays augmentant, un plus sage discerne-
20Novembre.
ment est requis dans leur administration. Il demande que les Mi-
nistres soient punis par les lois, car il ne veut plus d'une Assemble
gnrale comme celles que nous avons cues, faibles, sans dignit et
sans solid du bien public; il ne veut plus que les Ministres soient
aux ordres des diplomates trangers et se fassent les agents de l'il-
lgalit et de l'injustice. Je dsire, poursuit-il, voir cesser clsormais
les souffrances et les abus et c'est pourquoi j'appuie la salutaire pro-
position de la commission.
Consulte par assis et lev, l'Assemble adopte A Punanimit le
projet dans tout son ensemble.
Mr. M. Kogeilnieeanu lit une proposition signe de lui et de MM.
Iacovachi, Gheorghiadi, N. Scriban, Melchisdech, Gnadius, Cracti,
Dr. VArnav, Zacharia, Cuza, Mortun et Jora :

Projet de rsolution prsent A. l'Assemble par Mr.

KogAlniceanu.
Considrant que le cinquime point des vceux nationaux, vot
par l'Assemble ad-hoc dans la sance du 7 Octobre, constate qu'en
Roumanie le pouvoir lgislatif doit tre confi A une Assemble
gnrale, dans laquelle seraient reprsents tous les
grands intrts de la nation;
Considrant qu'en la sance du 6 Novembre l'Assemble sest
borne A exprimer en prncipe la sparation des pouvors excutif
et lgislatif, sans se prononcer spcialement sur le mode de consti-
tution du pouvoir legislatif;
Considrant que depuis le memorable acte d'abolition du servage
des paysans agriculteurs, vot en 1746 et 1749, les Assembles natio-
nales gnerales ont cess dans les deux Principauts d'tre compo-
ses des diffrentes classes libres de la socit roumaine et qu'elles
ont t depuis limites A un petit nombre de fonctionnaires et de grands
boyards, qui, nomms par le Prince et &pendant de lui, ont con-
stitu sous la dnomination turque de Divan un simulacre de S-
nat, nullement de nature A, reprsenter, bien moins encore A sauve-
garder les droits et les intrts de la nation, comme l'attestent qua-
tre-vingts ans de calamits;
Considrant que l'Assemble gnrale institue par le Rgle-
ment Organique de 1832, quoique trs incomplte, puisqu'elle ne

www.dacoromanica.ro
 780

No. 1980. reprsentait que les intrts du haut clerg et 4e la noblesse, kait
Pro c.-verb. 20. un progrs comparativement du moins au Divan antrieur, pour la
1857
20 Novembre.
raison que:
Elle a largi jusqu'au dernier rang de noblesse, celui de Ve)
Chatrar, le cercle des boyards qui pouvaient en "tre membres, au lieu
que tous les boyards du Commisse au Chatrar, et le plus souvent
ceux-mmes ayant le rang d'Aga, Spathar et Ban, taient exclus des
Divans precedents ;
Qu'on exigeait non seulement des titres de boYarie, mais
encore que la moiti des membres de l'Assemble, c'est--dire les
deputes des districts, possdassent des proprits foncires;
Que l'Assemble genrate tait compose de deputes lus,
si dfectueuses que fussent les elections, si peu indpendantes qu'elles
fussent de l'influence du Gouvernement;
Considrant que ni le Divan avant 1832, ni l'Assemble gen-
rale institue en vertu du Rglement Organique ne sont plus conformes
aux voeux et aux besoins actuels de la nation roumaine;
Considrant que le XXVIII du protocole des Conferences de
Constantinople du 11 Fvrier 1856 menace le pays d'instituer un
Se n at incompatible avec les coutumes, les besoins, les vceux et
surtout avec les elements nationaux ;
Considerant que le pays tout entier, selon le vceu rnis dans
la sance du 7 Octobre, desire n'avoir, comma par le pass, qu'une
seule et veritable Ass emble gnrale nationale, qui soit
compose, selon la demande de l'Assemble ad-hoc de Valachie,
sur des bases assez larges et adaptes au dgr de culture et aux.
besoins gnraux pour former une representation vraie, relle de
tous les grands intrts de la socit roumaine;
Considrant4qu'une pareille Assemble, tout en possedant le
pouvoir lgislatif dans sa plenitude, ne doit pas pourtant pouvoir
s'arroger les droits du pouvoir excutif, parco que le pays a besoin
d'un Gouvernement plein de force, de justice et de dignit ;
Considrant que pour atteindre ce double but, il est ncessaire que
l'Assemble soit compose d'lments nationaux, que le Prince possde
tout pouvoir et toute autorit non seulement pour faire respecter la
loi, mais aussi pour preserver le pays d'une legislation dfectueuse;
Comme complement aux vceux mis dans les sances di 18
Octobre et 6 Novembre,
L'Assemble ad-hoc de Moldavie met le vceu que la future
organisation de la Roumanie ait pour bases fondamentales les prin-
cipes suivants :

www.dacoromanica.ro
 781

Le rejet de l'institution du Snat de la legislation de la No. 1980.

Roumanie, sous quelque forme ou denomination que ce soit. Proc.-verb.20.
1857
Une seule Assemble nationale legislative, compose, d'aprs 20Novembre.
les anciennes coutumes, sur des bases assez larges et conformment
au dgre de culture de la poPulation, d'aprs. un mode d'lection qui
en fosse la representation de tous les grands intrts de la nation.
Reconnoitre au Prince le droit de sanctionner les lois votes
par l'Assemble, de les soumettre un second dbat et, en cas de
refus, de prononcer la dissolution de l'Assemble, en appelant par la
mme ordonnance le pays A de nouvelles elections.
- 4. Defense aux deputes d'accepter du Gouvernement, pendant
toute la dure de la session, ni fonctions, ni dignits, ni autres re-
compenses, sans tre, par le fait seul dg l'acceptation d'une seule de
ces charges ou distinctions susmentiones, considrs dmissionnaires.
(Signe) Kogginiceanu.
Appuyons cette proposition : Iacovach i, Gheorghiad i, G en a-
dius Tripolos, 1 'Archiman-
driteN.Scriban, l'Archiman-
drite Melchisdech, Zacharia,
Fotea,Mollun., Jora, Dr. \Tar-
nav, D. Cracti, A. Cuz a.
Mr. M. Kogliticeanu expose que dans la sance du 7 Octobre l'on
a vote que le pouvor lgislatif serait confi : A une Assemble O..
nrale, dans laquelle seraient reprsents tous les intrts de la na-
tion. Ce vote, dit-il, renferme tout ce qui peut nous garantir
une Assemble complte et indpendante ; mais comme il a t di-
versment interprt, il est de notre devoir d'expliquer bien lake-
ment la signification que nous avons entendu lui donner. birigeons-
nous d'aprs le proverbe: ab hoste consilium. Le protocole des Con-
ferences de Constantinople du 11 Fvrier 1856 nous menace de l'in-
stitution d'un Snat, institution compltement en dsaccord avec nos
coutumes et nos lois; c'est pourquoi nous devons clairement enon-
cer que nous ne voulons point d'un Snat. De mme que nous de-
sirons une Assemble indpendante et sur des bases larges, conti-
nue rorateur, de 'Berne aussi nous voulons un Gouvernement fort,
qui puisse vaincre les resistances, de quelque part qu'elles viennent,
car aucun de nous ne veut faire du Souverain un simple President de
Republique; c'est pourquoi j'ai propose le 3-me point, et je le pro-
pose encore, car je veux que l'Assemble gnrale ne s'occupe que
des intrts du pays.

www.dacoromanica.ro
 782

No. 1980. Un des membres du bureau donne lecture de deux amendements,

Proc.-verb. 20. savoir :
1857
20 Novernbre.
1. Celui de Mr. P. Maurojny, appuy par Mr. Ern. Costachi, l'EvAque
Calinic, C. Sturdza, Aslan et Rosseti :
Le soussign a l'honneur de presenter A l'Assemble le projet
de conclusion suivant sur la proposition de Mr. KogAlniceanu A Por-
dre du jour :
En ce qui concerne le 1-er point relatif au rejet hors la Con-
stitution roumaine de Pinstitution du Snat sous quelque forme et
denomination que ce soit, ainsi que le 2-me point, celui d'une seule
Assemble nationale legislative, compose, d'aprs les anciennes cou-
tumes, sur des bases assez larges et conformes au derrr de culture
de la population et d'aprs un mode d'lection qui en fasse l'expres-
sion de tous les grands intrks de la nation;
Considrant que l'Assemble a mis dans la sance du 7 Oc-
tobre le vceu suivant :
Le pouvoir lgislatif confi A une seule Assemble gnrale
reprsentant tous les intrks de la nation;
Que par les mots une Assemble gnrale, le Divan n'a pas compris
deux A ssembl6es ou un S6nat A cot de l'Assemble gnrale, mais
bien une seule Assemble lzislative resultant d'lections rgulires
et indpendantes;
Considrant que par les mots: une Assemble gnrale repr-
sentant tous les intrts de la nation, le Divan ne pouvait avoir
en vue que cette Assemble plt tre constitue sur des bases
troites, mais bien au e,ontraire sur des bases assez larges, du mo-
ment qu'elle devrait reprsenter tons les intrts de la nation ;
L'Assemble carte de la discussion ces questions renouveles.
Quant aux points III et IV, le soussign propose de les adop-
ter avec la restriction des considrants suivants:
Considrant que le Divan dans la sance du 7 Octobre a mis
le vceu d'une Assemble gnrale, compose sur des bases assei
larges pour reprsenter tous les grands, intrts de la nation; qua
cette Assemble doit de plus &Ire investie d'un pouvoir lgislatif rel,
qui n'empite pas sur les attributions du pouvoir excutif, vu que le-
pays a besoin d'un Gouvernement fort, juste et digne;
Considrant que, pour atteindre ce double but, l'Assemble doit
tre compose d'lments nationaux, vitaux et indpendants du Gou-
vernement et que le Prince doit kre investi d'un pouvoir suffisant
pour faire, non seulement respecter les lois, mais encore pour pargner
au pays les dangers d'une legislation pernicieuse ;

www.dacoromanica.ro
 783

L'Assemble ad-hoc de Moldavie dsire comme bases fonda- No. 1980..

mentales de la future rorganisation de la Roumanie les principes Proc.-verb.20.
18.57
suivants:
20Novembre.
Reconnoitre au Prince le droit d'accorder et de refuser
son approbation aux lois votes par l'Assemble, de les soumettre
)1 rule seconde deliberation de la dite Assemble, et en cas de per-
sistance de celle-ci dans son premier vote, d'en prononcer la dis-
solution, en ordonnant en mme temps de nouvelles elections.
L'obligation pour les deputes de n'accepter pendant la
duree, de leur mandat ni places, ni titres, ni autre recompense du
Gouvernement, sous peine d'tre consider& comme dmissionnaires
par le fait mme de Pacceptation de l'une des charges ou distinc-
tions susdites.
Le '20 Novembre 1857.
(Sign) P. Maurojny.
Appuyons cet amendement: E m. C o s tach i, C ali ni c II a ri o-
p olos, C. Sturdza, A. Asian,.
C. Ross eti.
2. Celui de Mr. D. Grigoritt, appuy par Mr. N. Canano, Ciocarlie,
addaru, Bossie, Ilie, Carp, Mdinescu et alin:
Considrant que par l'article 3 du projet de conclusion de Mr..
Koglniceanu est reconnu au Prince le droit de veto absolu, puis-
qu'il y est dit que le Prince a le droit de refuser sa sanction aux
lois, de les renvoyer a de nouveaux dbats et, en cas de refus, de
prononcer la dissolution de l'Assemble; mais que ce projet ne dit
pas ce qui resterait 6. faire A l'gard du vote qui aura motiv la
dissolution de l'Assemble lors de la runion de la nouvelle lgis-
lative;
Considrant qu'une telle prrogative absolue est incompatible
avec le bien-tre du pays, puisqu'elle laisserait le pouvoir lgislatif
Sous la dpendance du pouvoir excutif;
Considrant que la dissolution de l'Assemble est un appel
fait aux lecteurs, dans le cas oft le pouvoir excutif jugerait la loi
vote dsavantageuse pour le pays ; et qu'en laissant ce pouvoir
la facult de dissoudre continuellement l'Assemble lgislative, le fait
du veto absolu serait une sorte de dconsidration jete sur la vo-
lont du pays manifeste par le rsultat d'une nouvelle lection ;
' Le soussign a l'honneur de proposer d'inscrire le 4-rne point
du projet sous No. 5 et de rdiger l'art. 3 comme suit:

www.dacoromanica.ro
 784

No. 1980. Le Prince aura le droit:

Proc.-verb. 20. ((a) De sanctionner les lois votes par l'Assemble ;
1857
20Novembre b) De les renvoyer une seconde fois A l'Assemble, pour tre
sournises A d nouveaux dbats; et
(cc) En cas' de refus de la- part de l'Assemble de les discuter de
nouveau, de prononcer sa dissolution, en ordonnant en mme temps
d'e nouvelles elections;
.d) Obligation pour le Prince de sanctionner los lois votes par
l'Assemble dans une seconde legislature.
Le 20 Novembre 1857.
(Sign) D. Grig or i u.
Nous appuyons cet amendement: C yr. Cio cr lie, C. B'AcRi-
r 'A ti, N. Canano, N. Bos-
sie, G.Ilie, N. Carp, B. MA-
lines cu, CAlin.
Mr. Ern. Costachi drnontre qu'entre la proposition de Mr. Ko-
glniceanu et l'amendernent de Mr. Maurojny il n' y a pas diver-
gence de principe, mais une simple difference de redaction. Voter
que nous ne voulons pas de Snat, continue l'orateur, est superflu
aprs le vote du 7 Octobre, par lequel il a t trs clairement ex-
prime que nous n'en voulons pas, vu surtout que nous avons-nomm
avant-bier une commission charge de s'occuper de la question d'une
loi lectorale pour une Assemble legislative unique. Le Senat est
-chez nous une institution impopulaire et anti-nationale; par le vceu
de l'abolition des privileges de classe, nous avons decide l'abolition des
intrks de classe, et par consequent nous nous sommes prononcs
contre l'tablissement d'un Snat. Mr. Costachi dmontre que le
2-me point est aussi superflu, comme galement identique avec
le vote du 7 Octobre. En ce qui concerne le 3-me point, il l'accepte
avec une vive satisfaction, car une autorit forte peut seule nous ga-
rantir la stricte execution des lois. Il aceepte de mme le 4-me point
comme une garantie d'indpendance pour l'Assemble, qui n'tait au-
trefois que l'instrument docile du Prince. En consequence, il appuie
Vamendement de Mr. Maurojny.
Mr. M. Kogcllniceanu expose que l'amendement de Mr. Maurojny
atisfait compltement aux motifs qui l'ont amen A faire sa propo-
-sition ; il remercie Mr. Maurojny d'avoir constat le fait que personne
ne vent du Snat, qui ne peut nous tre d'aucune utilit i il cite l'e-
emple d'une Principaut voisine, ofi lo Snat vient de recourir contre
Je Gouvernement A des menes criminelles et condamnables. L'a-

www.dacoromanica.ro
 785

mendement do Mr. Maurojny, poursuit-il, rpond galement aux No. 1980.

motifs qui ont dict le 2-me point, car cet amendement demande aussi Proe.-verb. 20.
1857
la composition d'urie Assemble indpendante et assise sur des bases 20 Novembre.
larges. Quant aux 3-me et 4-me points, il n'existe aucune diff-
rence entre sa proposition et l'amendement ; aussi dclare-t-il, en ce
qui le concerne, adhrer A, cet amendement.
Mr. D. Grigoriu prend la parole. Je no veux pas soutenir, dit-il,
que par notre vote du 7 Octobre nous ayons dclar que nous d-
sirons un Snat ou deux Chambres ; mais je maintiens les 1-er et
2-me points du projet, parce que la rdaction du 2-me point est con-
forme b. celle des Val-aques; parce que les avantages des principes qu'il
renferme ont t dmontrs dans les motifs exposs par Mr. KogAl-
niceanu ; quant au 1-er point, qui repousse Finstitution d'un Senat,
je ne yois pas pourquoi nous no dirions pas explicitement ce que
Mr. Maurojny dclare avoir t entendu implicitement. Je ne puis
pas, ajoute-t-il, accepter de mme le 3-me point, qui accorde un pou-
voir et des droits trop tendus au pouvoir excutif: le droit de dis-
soudre inclaniment l'Assemble. En d'autres termes, le veto absolu
accord au Souverain subordonne la Chambre au pouvoir excutif
et la rend indigne du nom de reprsentation nationale, puisqu'il lui
i)te toute volont. Chez nous, les Princes qui ne possdaient que des
pouvoirs limits ont su s'en attribuer de trs tendus ; comment
aujourd'hui, quand nous demandons A. marcher en avant dans la car-
rire de la civilisation, pourrions-nous vouloir d'une Assemble sans
volont ni initiative ? N'est-ce pas assez pour le Chef de l'Etat du droit
de sanctionner les lois, de les renvoyer A, une nouvelle discussion,
de dissoudre l'Assemble quand il ne croit plus sa coopration utile
au bien public ? Mais le veto absolu est un droit incompatible avec
le principe d'un Gouvernement constitutionnel. L'orateur maintient
que le Souverain doit tre oblig de sanctionner la loi dans le cas
oil la nouvelle Assemble voterait dans le mme sens que celle qui
a t dissoute, car ce serait l une preuve que le pays approuve
cette loi.

Disc ours de Mr. D. Grigoriu.

Je viens A, la. tribune, Messieurs, pour vous exprimer mon opi-
nion sur l'amendement de Mr. Maurojny; j'y viens en mme temps
pour soutenir le mien. Mr. Maurojny prtend que par notre veeu
du 7 Octobre, lorsque nous avons demand l'Union et une Chambre,
nous entendimes un e se ul e Chambr e sur des bases larges, aussi
(Acto @i Documente. VI. 1.) 60

www.dacoromanica.ro
 786

No. 1980. bien que le taus de l'institution d'un nat ; en d'autres termes, Mr.
Proc.-verb.20. Maurojny est d'accord en cela avec nous tousi il croit seulement
1857
inutile d'exprimer ce vceu par des articles spciaux. Jo ne vois pas,
20Novembre.
Messieurs, pourquoi il en serait ainsi; pourquoi ne pas exprimer
notre vceu dans ce sens; du moment que c'est le sens que voua
avez voulu lui donner ? Pourquoi ne pas noncer explicitement cc qua
Mr. Maurojny dit 6tre sous-entendu ? Par notre vceu du 7 Octobra
nous avons demand 'Institution d'une Chambre legislativo, mais l'ex-
pression de ce vceu n'exclut nullement la possibilit d'instituer un
Snat. Nous en avons dj t menaces par les Conferences de
Constantinople. J'opine done, en presence de ce fait et des argu-
ments exposs par Mr. Kograniceanu, pour le maintien de la redac-
tion du projet, dont le but est de dmontrer tout ce qu'une pareilla
institution contient d'antipathique et d'impopulaire.
Quant a l'art. 3, Mr. Maurojny, aprs y avoir introduit sea
considrants, aboutit A la mme conclusion que le projet. Je suis,
Messieurs, contre cet article ; s'il est de l'intrt d'une bonne admi-
nistration d'avoir un Gouvernement equitable, fort et nergique, il
est aussi de l'intrt du pays d'avoir une Assemblee legislative
digne et inpendante.
Cette Assemble ne doit pas empiter sur les attributs du pou-
voir excutif, mais en retour, ce pouvoir doit respecter l'Assemble,
en respectant ses vceux, qui sont ceux du pays. La nation doit vou-
loir, tout comme le Chef de l'Etat doff executer. Or, accorder au
pouvoir excutif le droit absolu de refuser l'approbation des lois vo-
tees, lui accorder le droit de dissolution de la nhambre indefinement
et quasi a son bon gr, comme le projet que je combats tend it
retablir, c'est subordonner la Chambre, c'est la rendre dependant&
du pouvoir excutif, c'est l'obliger de ployer le genou devant ce
pouvoir.
Bien assez de prerogatives pour le Chf de l'Etat ! 11 peut ap-
prouver les lois; il peut les renvoyer avec des observations, lorsqu'el-
les lui semblent impropres au bien du pays; il peut en appeler aux
electeurs, c'est--dire au pays, du rejet de ses observations par l'As-
semble. Mais si, cette Assemble dissoute, la nouvelle Assemble
vote la loi dans le mme sens que l'ancienne, je veux que le Chef
de l'Etat soit tenu d'apprbuver cette loi et de la promulguer; sans
quoi, s'il lui est permis de refuser l'approbation de la loi votee une
fois de plus par une nouvelle Chambre, ou bien de dissoudre sana
cease les Chambres, je ne vois pas la possibilit d'existence du Gou-
vernement reprsentatif demande. Le veto absolu accorde au pouvoir

www.dacoromanica.ro
 787

excutif tue toute volont du pays ! A quoi pourrait nous tre utile No. 1980.
une Assemble lgislative, si elle ne doit pas tre coute, si elle Proc.-verb. 20.
1867
doit 'km eontinuellement menace de dissolution ? A quoi nous ser- 20 Novembre.
virait, A nous surtout, qui aN ons eu tant A endurer de nos Chefs
d'Etat, uno Chambre subordonne et paralyse ? En vue de ce fait
vridique que je viens de citer, cette Chambre, si elle est digne, ne
tardera pas de travailler A largir le cercle de sa libert; et ne se-
ra-Ce pas provoquer par co travail des conflits dans le pays ? Pour-
quoi tant de zle A vouloir accorder de grandes prrogatives au Chef
de l'Etat? Ne conviendrait-il pas mieux de prendre des prcautions
pour la scurit du pays, en faisant le partage des pouvoirs d'une
manire impartiale et quitable ? Sachez-le bien, Messieurs, vous n'au-
rez accord au pouvoir excutif que ce qui est de juste, que vous
lui aurez accord plus que vous n'auricz voulu; lui accorder beau-
coup, c'est lui accorder l'excs. Ce sont l'injustice et l'oppression qui
renversent les trnes les mieux assis; l'assentiment et l'amour du
pays sont les seuls qui puissent soutenir ces trnes sur la hauteur
o ils sont placs.
N'enlevons done pas, Messieurs, A, la nation son droit de faire
les lois avec indpendance, tout en reconnaissant au Chef de l'Etat
celui de les mettre en vigueur.
Je suis done pour le rejet de la conclusion du projet ; quant
au 3-me point, je soutiens l'amendement que j'ai eu l'honneur de vous
prsenter et qui a pour but de ne pas mettre le pouvoir excutif
au-dessus de la volont du pays.
Mr. P. Mauryny dclare que par son amendement il n'a pas voulu
combattre les principes noncs dans le projet de Mr. Koglniceanu;
il soutient que l'Assemble ayant dj vot le 7 Octobre que le pou-
voir lgislatif serait confi A une Assemble gnrale, adopter au-
jourd'hui les 1-er et 2-me points du projet, ce serait voter deux fois
pour le mme objet, ce serait exprimer le mme vceu par les deux
points, dont l'un renferme une proposition positive et l'autre une pro-
position ngative. Il ajoute que proclamer que nous ne voulons pas
d'un Snat est superflu, car le 7 Octobre on a vot une Assemble
lgislative et non pas un Snat ou deux Chambres ; que pareillement
le 7 Octobre on a vot une Assemble lgislative dans laquele seraient
reprsents tous les intrts de la nation, et par consquent une As-
semble tablie sur des bases non restreintes. Je crois, poursuit-
il, que cette explication, qui du reste a t adopte par l'Assemble
et passe au procs-verbal, rpond suffisamment A toute imputation
d'attaque contre le vote du 7 Octobre. En ce qui concerne les 3-eme

www.dacoromanica.ro
 788

No. 1980. et 4 erne points, je laisse le soin de les soutenir A l'auteur du pro,
Proc.-verb.20. jet, vu que j'y ai adhere par mon amendment.
1857
20Novembre ,
Mr. D. Grigoriu expGse que Mr. Maurojny et lui sont d'accord et
sur le Snat et sur la question de la representation nationale sur
des bases larges, qu'ils ne different l'un de l'autre qii'en ce que Mr.
Maurojny croit le rejet implicite du Snat suffisant, tandis que lui
pense qu'il doit tre explicitement formul. En ce qui concerne le
3 &me point, il maintient qu'autant le pouvoir excutif doit tre fort,
autant le pouvoir lgislatif doit tre indpendant; que le second
ne doit pas empiter sur le premier, et que celui-ci A son tour doit
respecter la representation nationale, qui est l'expression du pays.
Nous sommes appels, rplique Mr. A. Teriachiu, pour dire ce que
nous dsirons, et non pas ce que nous ne dsirons pas ; s'il en tait
autrement, nous devrions numrer une longue srie de choses que
nous ne voulons pas. Le vceu exprim dans la sance du 7 Octobre
et relatif A une Assemble gnrale reprsentant les grands intrts
de la nation ne permet pas de douter que nous ne voulons ni un
Snat ni deux Chambres. Il est impossible d'mettre un double vote
sur le mame objet; c'est l la signification de l'amendement de Mr.
Maurojny touchant le 1-er et le 2-me points. Quant au veto 6. accor-
der au Souverain, rappelons-nuus que la souverainet nationale reside
galement dans l'Assemble legislative et dans le Chef de l'Etat; il
en rsulte que l'autorit de ce dernier doit lui permettre de s'op-
poser aux empitements de l'Assemble. Mr. Grigoriu nous a dit,
continue l'orateur, que l'Assemble ne doit pas s'agenouiller devant
le Souverain, car ce serait par l, ouvrir la voie b. l'absolutisme; re-
torquant l'argument, je pretends gull est bien moins admissible en-
core que le Chef de l'Etat doive s'agenouiller devant le pouvoir le-
gislatif, car ce serait constituer la dictature de la Chambre, dictature
bien autrement dangereuse que l'absolutisme du Souverain; si nous
adoptions les principes poses dans l'amendement de Mr. Grigoriu, o
serait la ponderation des pouvoirs, o serait l'quilibre dans l'Etat!
En faisant de l'Assemble le seul pouvoir souverain et du Chef du
Gouvernement un simple excuteur des ordres de ce pouvoir, nous
tomberions dans l'excs contraire et nous rendrions le Chef de l'Etat
l'esclave de l'Assemhle. Nous ne voulons ni de la dictature de la
Chambre, ni du despotisme du Souverain ; c'est pourquoi je vote contre
l'amendement de Mr. Grigoriu.
Mr. D. Grigoriu demande la parole pour une question de Reglement
et dit que comme l'amendement de Mr. Maurojny se confond pour

www.dacoromanica.ro
 789

le 3-me point avec le projet deMr. Koglniceanu, son amendement No. 1980.
doit avoir la priorit en ce qui touche ce point. Proc.-verb. 20.
1867
. Mr. A. Teriachiu rpond que Mr. Grigoriu s'est dej expliqu sur 20 Novembre.
son propre amenclement en discutant celui de Mr. Maurojny.
Mr. B. Sturdza fait observer qu'une fois la discussion ouverte, elle
porte A la fois et sur tous les amendements et sur le projet, et que
la question de priorit n'est applicable que pour la mise aux voix.
Mr. N. Catargi est d'avis que, du moment que Mr. Kogalniceanu
a adhere A l'amendement de Mr. Maurojny, cet amendement se sub-
stitue au projet.
Mr. B. Meilinescu expose clue dans la sance du 7 Octobre l'on a
exprim6 entre autres le vceu relatif a une Assemble legislative; que
plus tard il a sembl A une partie de l'Assembie que ce vceu n'tait
pas assez explieite; que c'est la ce qui a motive la proposition de
Mr. Koglniceanu tendant A noncer un double vote, ngatif relati-
vement au Snat et positif relativement A une Assemble tablie sur
des bases larges ; que cependant, pour que l'Assemblee reste con-
squente avec elle-mme et n'mette pas un vccu negatif, il propose
de placer les points 1 et 2 dans les considrants.
Mr. P. Maurojny dit que Mr. Mdlinescu vient de placer la question
sous son veritable jour, car la cause relle de la proposition de Mr.
Koglniceanu c'est le soupon d'arrire-pense qui planait sur le vote
du 7 Octobre. C'est pour cela, poursuit-il, que j'ai cru convenable de
donner les explications ncessaires dans les considrants de mon
amendement sur le 1-er et le 2-me points; et c'est pour cela aussi que
je maintiens qu'un second vote sous forme de vceu dans cette ques-
tion ne saurait plus avoir lieu.
S. R. l'Archimandrile N Scriban dit que les explications donnes
par Mr. Maurojny sont satisfaisantes et que, si une partie de l'As-
semblee insiste sur les mots bases larges, ce n'est A. autre fin que
d'tablir une uniformit de redaction entre ce 1703U et celui exprime
par la Valachie.
Mr. M. Kogellniccanu declare qu'il n'y a qu'une difference de re-
daction entre l'amendement de Mr. Maurojeny et son projet ; que
pour sa part il a retire sa proposition, mais que ses amis se la sont
approprie ; qu'il propose done une transaction a cet gard.
Mr. N,Catargi demande la suspension de la sance pour cinq
minutes, dans le but d'amener une entente sur cette question.
La sance est suspendue. A sa reprise, Mr. le Vice-President de-
manda si les signataires du projet de Mr. Koglniceanu acceptent
la substitution de ramendement de Mr. Maurojny ei la Proposition,

www.dacoromanica.ro
 790

No. 1980. selon l'avis mis l-dessus par Mr. Koghlniceanu lui-mme ; que
Proc.-verb.20. de cette inanire le vote serait simplifi; qu'il ne resterait plus
1857
20Novembre.
mettre aux voix que l'amendement de Mr. Grigoriu et celui de Mr.
Maurojny substitu la proposition.
S. E. l'E vque Gnacli us *endrea, l'Archimandrite Melchisdech, MM.
Iacovachi, J. Fotea, M. Jora, Dr. Varnav, D. Cracti et A. Cuza ac-
ceptent la substitution de l'amendement de Mr. Maurojeny la pro-
position faite par Mr. KogAlniceanu, qui n'est plus appuye que par
S. R. l'Archimandrite Scriban et MM. D. Gheorghiadi et B. Zacharia.
Mr. M. Koglniceanu objecte que, quoique plusieurs des signa-
taires de sa proposition se soient rfirs, d'autres peuvent se l'ap-
proprier; que si par consquent deux dputs encore dclarent qu'ils
appuient la proposition, celle-ci ne saurait tre carte.
MM. D. Cozadini et D. Grigoriu dclarent qu'ils s'approprient
la proposition et qu'ainsi le nombre de einq exig par le Rglement
de l'Assemble se trouve complt.
Mr. B. Stourdza prend la parole et dit que les explications don-
nes par Mr. Maurojny concernant les points 1 et 2 ne laissent
plus aucun doute sur le sens du vote du 7 Octobre ; qu'il est done
consquent d'carter ces deux points en vue des dclarations qui
viennent d'tres faites ce sujet. Mais qu'il opine en mme temps
pour l'limination des 3-me et 4-me points de la proposition, non
pas que le cuntenu en soit mauvais, mais simplement comme inop-
portuns et comme se rapportant des dtails de Constitution; que
par le 3-me point toustes les attributions du Chef de l'Etat ne sont
pas dtrmines, et qu'avant de traiter la question du vto, il etit
t ncessaire d'entrer dans celle de savoir qui doit revenir le
droit d'initiative, au Chef de l'Etat ou l'Assemble lgislative ;
propose done que tous les points formant l'objet de la proposition
soient, 'carts d'autant plus que lors de la discussion sur la spa-
ration des pouvoirs, les deux dernires propositions faites alors sur
le mme objet ont t cartes comme inopportunes. II ajoute qu'il
voit du reste avec satisfaction le contenu du 3-me point figurer
dans cette proposition, car il dment formellement toute supposition
qu'il existerait dans l'Assemble des tendances dmocratiques, mais
qu'il n'en opine pas moins pour que la question soit ajourne pour
le moment o les attributions des pouvoirs devront kre dfinies.
L'Assemble se troll\ e divise sur la question de savoir lequel
des deux amendements doit avoir la priorit; consulte par assis et
lev, elle accorde la priorit l'amendement de Mr. Grigoriu, qui
est mis aux voix et adopt 6. la majorit par assis et lev.

www.dacoromanica.ro
 791

L'amendement de Mr. Grigoriu tant adopte, les points 1 et 2 No. 1980.

de l'amendement de Mr. Maurojny sont seuls mis aux voix. Proc.-verb.20.
1857
Le rsultat du vote par assis et lev est douteux ; dix membres 20Novembie.
demandent le vote par apel nominal, qui donne le resultat suivant;
voix pour et 35 voix contre ; deux membres s'abstiennent, MM.
KogAlniceanu et B. MAlinescu deux sont absents, MM. Cozadini et
Romo.
Conformment l'article 77 du Rglement de l'Assemble, l'amen-
dement de Mr. Maurojny est considr comme rejet.
II est procd ensuite au vote sur la proposition de Mr. Ko-
gAlniceanu avec les modifications contenues dans l'amendement de
Mr. Grigoriu; le vote par assis et lev constate que la majorit de
l'Assemble est pour l'adoption de la proposition ainsi amende. Dix
membres rclament le vote par appel nominal ; l'on y procde et
le rsultat est le suivant : 42 voix pour, 18 voix contre, 13 deputes
s'abstiennent, ce sont : S. Em. l'Eveque Calinic Miclescu, MM. Rosseti,
B. Sturdza, J. Cantacuzne, A. Teriachiu, A. Panu, A. Cuza, C. Hur-
muzaki, Em. Costachi, C. Sturdza (Vaslui), P. Maurojny, N. Catargi
et D. Rallet, qui motive son abstention en disant: J'ai dj vote ceci
le 7 Octobre, je ne puis done pas voter deux fois pour le memo
objet. Mr. Romov est absent au moment du vote.
La signature du vote, conformment A l'art. 60 du' Rglement
de l'Assemble, est remise A la prochaine sance.
L'Assemble procde ensuite la signature de la resolution
suivante, vote() dans la seance prcdente:
Aujourd'hui, l'an mil huit cents cinquante-sept, le 18-me jour
du mois de Novetnbre.
L'Assemble ad-hoc de Moldavie met le vceu que les deux
principes suivants soient adopts comme bases A la futuro organi-
sation de la Roumanie :
Respect de la proprit.
Instruction publique gratuite et obligatoire dans toutes les villes
et Joules les communes du pays.
Ont sign pour soixante-sept membres. Personne n'a vote contre.
Conformment l'art. 79 du Rglement de l'Assemble, le Vice-
President declare que l'Assemble a adopt.
On procde ensuite la signature de l'acte de resolution, dont
la teneur suit:
Aujourd'hui, l'an mil huit cents cinquante-sept, le vingtime jour
du mois de Novembre.
Considerant que, d'aprs l'antique loi du pays, l'Assemble

www.dacoromanica.ro
 792

No. 1980. nrale (ohsteasca Adunare) dans les deux Principauts a t investie
Proc.-verb.20. non seulement du droit de faire les lois, mais aussi de se faire ren-
1857
20Novembre.
dre compte de leur excution par les grands dignitaires de l'Etat,
ainsi que cela est attest par plusieurs dcisions des Assembles rou-
maines, et notamment par la dcision de l'Assemble gnrale de
Valachie en 1652, acte qui se trouve dans les archives d'Etat Bu-
carest et par lequel cette Assemble a jug et condamn molt
les grands boyards Stroe (Vel Vistier), Radu de Farcas (Sous-Vi-
stier) et Tudor CAmArasu, convaincus de pculat au prjudice du tr-
sor public et de celui du Prince Rgnant;
Considrant que le statut organique en vigueur (article 133),
voulant mettre un terme l'intervention personnelle et absolue
Prince dans les affaires de l'Etat, a institu le Conseil des Ministres,
dont les membres sont en mme temps les chefs des divers dpar-
tements chargs de la direction des branches respectives de Padmi-
nistration publique; qu'aux termes de Pannexo Q, XVIII, et do
l'art. 403 du dit statut organique, le principe de la responsabilit des
Ministres, ainsi que de tous les fonctionnaires de l'Etat, est dj 16;
galement consacr; que l'article prcit du statut rend les fonction-
naires de l'Etat responsables devant l'Assemble gnrale, investie du
droit de porter A la connaissance du Chef de l'Etat toutes les dvia-
tions qui seraient imputables aux fonctionnaires et de demander la
punition des prvaricateurs;
Considrant que le principe de cette responsabilit si expres-
sment crite dans le statut n'a jamais t appliqu, parce que les
Princes Rgnants, au lieu de chercher la force et la solidit pour
leur Gouvernement dans la stricte observation des lois, dans l'affec-
tion de leurs concitoyens, ont mieux aim recourir aux influences
et aux protections extrieures, pour se mettre l'abri contre les r-
clamations et les mcontentements de la nation; que, par cela mme,
ils ont russi A soustraire galement leurs Ministres A toute respon-
sabilit envers le pays; et que d'un autre ct, l'Assemble gnrale,
faible, incomplte et compose seulement d'lments dpendants du
pouvoir, n'a jamais eu le courage ni l'autorit ncessaires pour user
des prrogatives dont elle tait seule lgalement investie en vertu
du statut fondamental;
Considrant que ce dfaut de responsabilit depuis le Premier
Ministre jusqu'au dernier fonctionnaire public, qu'il soit imputable A
l'Assemble ou au Gouvernement, n'en est pas moins la source de
toutes ces violations de loi, de tous ces abus de pouvoir qui ont
eompromis la dignit nationale et amen l'affaiblissement et l'indiff-

www.dacoromanica.ro
 793

rence dans les sentiments pour les droits du pays et pour le bien No. 1980.
public, dont les Gouvernements qui se sont succd dans les Prin- P roc.-verb. 20.
1857
cipauts depuis 1834 n'ont donne que trop souvent le spectacle au 20 Novembre.
monde;
Considrant qu'en rendant illusoire cette responsabilit des grands
dignitaires de l'Etat envers le pays, le Prince n'avait plus A demander
A ses Ministres d'autres qualits que cello d'tre soumis A ses vo-
lonts; que lors mme que quelques hommes honntes ont t ap-
poles A prendre la direction des affaires, leurs efforts pour faire le
bien ont t paralyses, tantt par le manque d'accord avec leurs col-
lgues, tantt par le peu de temps qu'ils devaient rester au pouvoir,
mais principalement par cette prtention du Prince Regnant A jouir
seul de la prerogative de diriger les affaires et par consequent a tre
seul responsable;
Considrant que le dfaut de responsabilit ministerielle est
cause que les revenus de l'Etat, dans le cours normal des choses,
au lieu de ser% ir A,accroitre la prosprit nationale et le progrs
moral et materiel du pays, ont t gaspills en grande partie, soit
dans des allocations inutiles ou illgales, soit mme pour procurer A
certaines personnes des avantages particuliers, dpenses caches sous
divers noms, tels que contrats de fournitures A l'Etat, recompenses
publiques, ddommagements et tant d'autres sortes de transactions
inavouables;
Considrant que le dfaut de responsabilit est la principale
cause quo l'administration publique, au lieu d'tre le plus puissant
agent de progrs et l'organe de la lgalit ; au lieu de veiller A la
sauvegarde de la vie, de l'honneur et de la proprit des citoyens ;
au lieu de contribuer au bien-tre et au contentement de la nation,
n'a fait que pousser a l'branlement de ces grandes bases de toute
socit; que c'est la cause aussi que l'administration suprieure, en
centralisant dans ses mains toutes les affaires, grandes et petites, a
paralyse entirement l'action lgitime et l'indpendance des magistra-
tures municipales, a trait les revenus des villes ainsi qu'elle faisait
des revenus de l'Etat et de cette faon a touff toute cette vie
municipale, si ncessaire pour intresser les populations a la chose
publique;
Considrant que le (Want de responsabilit a t cause que
l'autorit judiciaire, au lieu d'tre l'organe de la loi, la gardienne des
droits et des biens des citoyens, et en consequence un pouvoir in-
dependant et respect par le Gouvernement, aussi bien que par le
pays, est devenue une corporation de fonctionnaires relevant direc-

www.dacoromanica.ro
 794

No. 1980. tement du Prince Rgnant et commis, non pas la garde des lois,
'A

Proc.-verb. 20. mais l'excution des ordonnances princires ; que c'est l la source
1867
20 Novembre. de ce pouvoir extra-lgal que certains Ministres de la Justice se sont
arrog par des rapports aux Princes et mme par de simples apos-
tilles, pour annuler des arrts judiciaires par des interprtations erro-
nes et par des arrts en dehors de leur comptence, qui ne fai-
saient qu'augmenter les doutes et mettre en question tout ce qu'une
socit a de plus sacr au monde, c'est--dire la proprit, et, pour
tout dire en un mot, d'abroger de leur autorit arbitraire des me-
sures lgislatives toutes entires et mme des piescriptions formelles
de nos Codes civil et pnal ;
Considrant que le dfaut de responsabilit est cause que l'ar-
me nationale n'a gagn qu'un dveloppement apparent et nulle-
ment en rapport avec les crdits considrables affects par le budget
du pays; que c'esi IA la cause que souvent la dignit du grade et
l'honneur du drapeau ont t sacrifis A des intrts trangers ;
Considrant que c'est par le dfaut de responsabilit -que les
biens de l'Eglise, destins particulirement des ceuvres d'utilit
publique, ont t, tant le fonds quo les revenus, livrs au gaspillage,
soit parce que le premier n'a pas t efticacement protg contre
les usurpations des seigneurs voiSins, ou qu'il a t rduit par suite
d'changes prjudiciables et illgaux, soit en raison de l'usage qu'on
a fait des seconds, en leur donnant un emploi tout contraire leur
destination, en laissant ainsi de ct toute amlioration morale et
matrielle dans la condition du clerg, et surtout du clerg sculier,
et en ngligeant galement de tenir en bon tat les difices ddis
au culto, ainsi qu'on peut le voir par les ruines de la cathdrale
mme. de Iassy et de l'Evch de Roman;
Considrant que le dfaut de responsabilit est galement
cause du peu de progrs qu'a fait, malgr d'normes dpenses,
l'instruction publique elle-mme, qui se bornait quelques coles
incompltes dans les vines, et dont la propagation parmi les popu-
lations rurales n'a t jusqu'aujourd'hui mme l'objet d'aucune mesure;
Considrant que c'est par le dfaut de responsabilit que les
travaux publics les plus ncessairps pour le dveloppement de nos
richesses nationales n'ont amen jusqu'A prsent d'autre rsultat que
la construction de quelques chausses, malgr les normes ressources
d'argent et de main-d'ceuvre qui ont t mises la disposition du
Gouvernement ;
Considrant qe c'est uniquement au dfaut de responsabilit
faut imputer les abus de pouvoir, les usurpations d'autorit en-

www.dacoromanica.ro
 795

taches de tbutes sortes d'illgalits, les actes d'arbitraire des diverses No. 1980.
branches de l'administration, et que c'est par l qu'on a provoqu Proc.-verb.20.
1857
incessamment ce mcontentement general, ces relamations instantes, 20Novembre.
unanimes et ces justes remontrances des oppositions qui se sont
leves dans le pays contre tous les Gouvernements, alors mme
qu'ils se promettaient de fake le bien, rclamations gnrales et do-
leances d'opposition qui ont suscit ces recours des Gouvernements
aux influences et aux interventions trangres, d'o ne pouvait re-
sulter que le violation de l'autonomie des Principauts ;
Considerant enfin que la responsabilit des Ministres est le
seul moyen fait pour remdier aux maux du pass et tablir en
Roumanie un Gouvernement solide, juste et impartial, aux yeux du-
quel le progrs soit une loi; pour imposer au Gouvernement, aussi
bien qu'aux gouverns, le respect de la lgalit; pour donner au
Prince Regnant lui-mme le pouvoir de resister aux exigences et aux
influences du dehors; pour placer le Prince au-dessus des dolances,
des passions et des luttes de parti et rendre sa personne inviolable ;
pour que les Ministres se considrent comme les fonetionnaires de
l'Etat et administrent en consequence, mais non comme des instru-
ments aveugles do la volonte du Prince Regnant ; pour faire qu'A l'a-
venir la dignit et les droits de la nation ne soient plus sacrifis aux
intrts, aux prtentions ni aux influences du dehors; pour qu'enfin
l'autonomie roumaine soit une ralit sainte et saere ;
L'Assemble ad-hoe do Moldavie souhaite et adopte, en vue do
la future organisation de la Roumania, les bases fondamentales sui-
vantes :
Responsabilit des Ministres devant l'Assemble gnrale.
Une loi spciale votee par l'Assemble dans sa premire
session et qui etablira le tribunal charg du jugement des Minis-
tres mis en accusation par l'Assemble.
Les Ministres condamnnes no pourront das aucun cas tre
gracis par le Chef de l'Etat.
Ont vote pour soixante-onze membres. Personne n'a sign contra.
Conformment A l'art. 79 du Rglement de l'Assemble, Mr. le
Vice-President declare que l'Assemble a adopt.
Mr. le Vice-President, aprs avoir consult l'Assemble, lve 14
sance A 4 heures de releve et annonee la prochaine reunion au
samedi, 23 Novembre.

www.dacoromanica.ro
 796

30. Pr ocs-verbal No. 21.Sance du 23 Novembre 1857.

No. 1980. La vingt-et-unime sance de l'Assemble s'ouvre aujourd'hui
Proc.-verb.21. A 1016 heures du matin, sous la prsidence de Son Eminence le
1857
23Novernbre.
Mtropolitain.
Mr. D. Grigoriu fait l'appel nominal; 77 membres sont pr-
7 sont absents, savoir: 2 par cong, MM. C. Mortun, Gr.
Bents ;
VArnav ; 2 malades, MM. C. Rolla, N. Carp; 3 absents sans motif,
MM. l'Evque Gnadius Sendrea, G. VArnav, J. Fotea.
Mr. Hurmuzalii lit le procs-verbal de la sance prcdente,
qui est adopt.
Mr. Gr. Balf demande la parole et dit qu'une indisposition
l'ayant empch de prendre part au vote mis sur la proposition
de Mr. Kogillniceanu, il n'a pas le droit d'apposer sa signature sur
l'acte de confirmation de ce vote ; que cependant il proteste contre
ce vote, comme contraire au vceu exprim le 7 Octobre, vu que la
proposition de Mr. Kogalniceanu restreint ce vceu, qui demande que
tous les interts de la nation soient reprsents dans l'Assemble
gnrale, tandis que la proposition de Mr. Kogalniceanu dit seule-
ment les gr a n ds intrts de la nation; l'honorable dput dclare
que par cette protestation il ne demande pas l'annulation du vote,
mais qu'il rclaine seulement l'insertion dans le procs-verbal des
paroles qu'il vient de dire.
Mr. L. Catargi fait observer qu'il n'a pas t contre la proposi-
tion do Mr. Koglniceanu, mais pour cette proposition, modifie toute-
fois selon l'amendement de Mr. Maurojny; qu'au moment du vote
il n'a entendu se prononcer quo contre l'amendement de Mr. Gri-
goriu, comme contenant certains points qui ne figurent dans aucune
Constitution.
Mr. Em. Costachi trouve hardi que Mr. Bals, qui dernirement, a
roccasion d'une protestation de Mr. Galliardi, s'est prononc le pre-
mier contre cette protestation comme contraire a la dignit de l'As
semble et comme tant de nature b, introduire l'anarchie dans lo
Divan, vienne protester aujourd'hui contre un vote formel de l'Assem-
ble; cet acte est, selon Mr. Costachi, une infraction au Rglement et
un manque d'gard envers l'Assemble.
Mr. Gr. Ba4 rplique gull ne reconnait A aueun clput le droit
de qualifier ses actes de har di ess e; qu'il a protest parce qu'il a
eu mandat; qu'il est appel a noncer les .vceux de ses lecteurs et

www.dacoromanica.ro
 797

que le vote mis est contraire A celui du 7 Octobre; et que les d- No. 1980.
cisions de l'Assemble sont pour hail sacres. Proc.-verb 21.
1867
Mr. Ern. Costachi rpond qu'on ne saurait protester contre un 23Novembre.
vote et en m'me temps le respecter; que ce serait lA une grande
contradiction. L'orateur dmontre ensuite que les membres favora-
bles ou opposs A la proposition de Mr. KoggIniceanu se basaient
tous sur le vote du 7 Octobre, qui n'a nullement t restreint. Quant
au mot de hardiesse, l'honorable membre croit qu'il tait de son
devoir de clfendre la dignit de l'Assemble et que cette expression
ne s'applique pas A la personne de Mr. Bal.
Mr. M. Kog tilniceanu prend la parole et dit que le mot de h a r -
cl i e sse s'adresse A l'acte et non A la personne; mais que ce qui
est bien une personnalit, c'est de lui imputer A lui, Koglniceanu,
l'intention de restreindre le vote du 7 Octobre; qu'aucun mernbre
ne lui prtera cette pense, car le rejet mme du Snat prouve le
contraire ; que s'il a propos de dcider que le pays ne vent pas
do Senat, mais une Assemble sur des bases larges, il ne l'a fait que
parce que l'on trouvait le vote du 7 Octobre trop restreint.
Mr. D. Rallet donne lecture d'une adresse de l'Assemble ad-hoc
de Valachie. II ajoute que cette adresse doit nous causer d'autant
plus de plaisir, qu'elle nous vient de la part de toute une nation-
sceur par l'intermdiaire de ses reprsentants lgaux:

Adresse du Divan ad-hoc de Valachie au Divan ad-hoc

de Molda vie.
Les tnbres o nous avions t perdus jusqu' prsent, spa-
rs que nous tions les uns des autres, ballotts au gr des vne-
ments, rduits au dernier degr de faiblesse, nous ont faits maintes
fois tomber dans le dcouragement pour notre avenir. Luttes inces-
santes, cruelles souffrances, injustices de la destine: voila l'lment
oil nous avons vcu jusqu'A ce jour. L'esprance, cependant, ne nous
a jamais abandonns et la Providence a eu enfin piti de nous.
Les Puissances signataires du Trait de Paris se sont apergues
qu'ici, aux confins de l'Europe, respire une nation accable d'injus-
tices, dmembre, deux ctes d'un mme corps, deux branches d'un
mme arbre. Vous avez eu le bonheur de vous prononcer les pre-
miers devant les hautes Puissances, de leur dclarer, avec cette con-
viction que donne la vrit mme, clue nous avons la mme
origine, le mme nom, la mme langue, la mme religion, la mme
histoire, la mme civilisation, les mmes institutions, les mmes lois

www.dacoromanica.ro
 798

No. 1980. et coutumes, les mmes craintes et les mmes esprances, les mmes
Proc.-verb.21. besoins A satisfaire, les mmes frontires A garder, les mmes dou-
1857
23Novembre.
leurs A vouer A l'oubli, le mme avenir A assurer et enfin la
mme mission A remplir.
Merci A vous, frres, pour ces paroles ! Nos cceurs ont tressailli
en les entendant et nous avons reconnu en elles l'accent mme de
la Roumanie. Elle a parl d'abord par votre ofgane, et sa voix a
vibr dans nos oreilles juste au moment dcisif o nous allEms en-
trer aussi dans le voie trace par nos anckres et o nous mar-
cherons ensemble, nous l'esprons, et inbranlablement unis de corps
comme nous sommes unis de pense et de cceurs, non moins quel
par le sang.
Aujourd'hui l'Europe nous connatt, nous entend et nous voit.
Elle sait maintenant qui nous somtnes et ce que nous sommes.
Elle a reconnu nos droits, et c'est pour cela qu'elle a envoy&
ses dlgus nous consulter sur nos besoins et sur nos voeux.
Les erreurs et les rivalits qui nous avaient dsunis se sont
teintes au milieu de nos souffrances communes et sculaires. Pa-
trie et nationalit s,ont au fond du cceur de chacun de nous.. L'u-
ni on est devenue le symbole de notre foi politique; elle s'est iden-
tifie A notre Ame, A notre existence nationale. Freres bien-aims,
si contraire que nous soit la fortune, desormais l'Union est faite
pour TIOUS.
Les dates des 7 et 9 Octobre sont de mmorables dates dans les
fastes de notre patrie. Le lien, que nous venons de -contracter en-
semble, nous l'avons, les uns et les autres, proclam A la face flu
monde entier. Mais vous avez eu la fortune insigne de declarer les
premiers cette Union. Nous vous flicitons, o frres chers A nos
cceurs, de cette faveur du hasard ; nous vous flicitons d'autant
plus que, pour obtenir ce beau rsultat, vous avez eu A triompher
des plus grands obstacles.
L'union sera dsormais l'toile de notre vio et, pleins de foi
en elle, nous nous crierons ensemble: Vive la Roumanie une et
((indivisible!
Cette adresse est accueillie avec les plus vives acclamations et les
cris de: Vive de l'Union, Vive la Roumanie !
L'Assemble, consulte par assis et lev, decide A. l'unanimit&
que le bureau rdigera une rponse A cette adresse.
Mr. A. Panu donne lecture d'une adresse de Mr. A. Aslan, lti
le 25 Octobre depute des grands propritaires de Bacati:
Je croirais faillir A ma conscience et manque A un devoir-

www.dacoromanica.ro
 799

sacr envers ma patrie, si au milieu d'une Assemble si imposante No. 1980%.

et si national, qui a nonc avec tant de zle et de vrit les Proo.-verb. 21-
1857
vceux de la nation, je ne venais pas faire acte d'adhsion complte 23 Noverobre..
A des voeux aussi patriotiques, les seuls qui puissent nous procurer
un avenir glorieux et prospre.
Elu le dernier, je n'ai pas eu l'heureux avantage de signer
Facto memorable du 7 Oetobre; mais mon ceeur s'est nni au sen-
timent de sympatilie de la nation entire dans l'expression de son
vceu pour l'U ni on d es Prineip a ut s. Qu'il me soit done per-
mis de venir m'associer A ce vceu et de rclamer comme un in-
signe honneur de signer l'acte o il est exprim, ainsi que tous
ceux qui l'ont suivi et auxquels je n'ai pas pris part.
Jo veux par IA, Messieurs, remplir mon mandat et justifie'r
les belles paroles de l'Ecriture Sainte: que celui qui arrive A, la
onzime heure est admis comme celui qui arrive A la premire.
23 Novernbre 1857.
C,Sign) A. Asia n.

VoilA encore un vote qui prouve, continue l'orateur, que l'act

du 7 est un vote national, un vote mis par tous-
Oetobre
avec enthousiasme et bonheur ; mais quoiqu'il soit de notre do-
voir tous d'applaudir aux patriotiques paroles de Mr. Asian, n--
anmoins nous ne pouvons accder A son dsir de signer lacte
du 7 Octohre; cet acto n'est plus A nous, il appartient l'histoire,
qui lui a dj assigne sa place, et dans le moment mme, avec les-
circonstances dans lesquelles il s'est accompli; il forme dj une page
de notre vie nationale, qui ne revient plus et qui a emport dans.
son cours les noms et les faits do chacun de nous. Mr. Aslan, qui
a t lu en place du depute dmissionnaire et n'a pu pi-01'1dr
part h. la sance du 7 Octobre, a droit tous no's loges pour les.
nobles et beaux sentim&its qu'il a exprims et sa demande d'aujour-
d'hui sera insre dans le procs-verbal comme un tmoignage du
patriotisme qui remplit son Ame.
Mr. EM. Costachi dit que la patriotique dclaration de Mr. Asian,.
lu depute un mois aprs le vote, prouve la persistance du pays.
dans son dsir de PUnion.
L'on procde la signature de l'acte vot, mis dans la sance-
prcdente par assis et lev
Aujourd'hui l'an mil huit cents cinquante-sept, le vingtime jour-
du mois de Novembre.
Considrant que le cinquime point des vceux nationaux, vot&

www.dacoromanica.ro
 800

No. 1980. par l'Assemble ad-hoc dans la sance du 7 Octobre, constate qu'en
Proc.-verb.21. Roumanie le pouvoir lgislatif doit tre confi 6. une As semble
1857
23Novembre.
gnrale dans laquelle seraient reprsents tous les
grands intrts de la nation;
Considrant qu'en la sance du 6 Novembre l'Assemblo s'est
borne exprimer en principe la sparation des pouvoirs excutif
et lgislatif, sans se prononcer spcialement sur le mode de consti-
tution du pouvoir lgislatif;
Considrant que depuis le mmorable aete d'abolition du ser-
vage des paysans agriculteurs, vot en 1747 et 1749, les Assem-
bles nationales gnrales ont cess dans les deux Principauts
d'tre composes des diffrentes classes libres de la socit rou-
maine et qu'elles ont t depuis limites un petit nombre de
fonctionnaires et de grands boyards, qui, nomms par le Prince et
dpendant de lui, constituaient, sous la dnomination turque de
Divan, un simulacre de Snat, nullement de nature A. reprsenter,
bien moins encore A, sauvegarder les droits et les intrts de la na-
tion, comme l'attestent quatre-vingts ans de calamits;
Considrant que l'Assemble gnrale institue par le Rgle-
ment Organique do 1832, quoique trs incomplte, puisqu'elle no
reprsentait que les intrts du haut clerg et de la noblesse, tait
un progrs comparativement du moins au Divan antrieur, pour la
raison que:
Ello a largi jusqu'au dernier rang de noblesse, celui de
Vol Chatrar, le cercle des boyards qui pouvaient en tre membres,
au lieu que tous les boyards du Commisse au Chatrar, et le plus
souvent ceux-mmes ayant le rang d'Aga, Spathar et Ban, taient
.exclus des Divans prcdents;
Qu'on exigeait non seulement des titres de boYarie, mais
-encore que la moiti des membres de l'Assemble, c'est--dire les
dputs des districts, possdassent des proprits foncires;
Que l'Assemble gnrale tait compose de dputs lus,
si dfectueuses que fussent les lections, si peu indpendantes qu'el-
les fussent de l'influence du Gouvernement;
Considrant que ni le Divan avant 1832, ni l'Assemble gn-
Tale institue en vertu du Rglement Organique no sont plus con-
formes aux vceux et aux besoins actuels de la nation roumaine;
Considrant que le XXVIII du protocole des Confrences
de Constantinople du 11 Fvrier 1856 menace le pays d'instituer
un Sn at incompatible avec les eoutumes, les besoins, les vceux
et surtout avec les lments nationaux;

www.dacoromanica.ro
 801.

, Considerant quo le pays tout entier, selon le vceu mis dans No. 1980.
,:,..

la sance du 7 Octobre, desire n'avoir, comme par le pass, qu'une Pro c.-verb. 21.
1857
seule et veritable Assemble() gnrale nationale, qui soit 23 Novembre .
compose, selon la demande, de l'Assemble ad-hoc de Valachie,
sur des bases assez larges et adaptes au dgr de culture' et aux
hesoins gnraux, pour former une representation vraie, relle, de
tous les grand& intrts de la socit roumaine;
Considrant qu'une pareille Assemble, tout en possrlant le pou-
vor lgislatif dans sa plenitude, ne doit pas pourtant pouvoir s'ar-
roger les droits du pouvoir excutif, parce que le pays a besoin d'un
Gouvernement plein de force, de justice et de dignit;
Considerant que pour atteindre ce double but, il est ncessaire
que l'Assemble soit compose d'lments nationaux, vitaux et hide-
pendants du Gouvernement et que le Prince possde tout pouvoir
et toute autorit, non seulement pour faire respecter la loi, mais
aussi pour preserver le pays d'une legislation dfectueuse;
Comme complement au vceux ernis dans les sances du 18 Oc-
tobre et 16 Novembre :
L'Assemble ad-hoc de Moldavie met le vceu que la future
organisation de la Roumanie ait pour bases fondamentales les prin-
cipes suivants
Le rejet de 1 ' in stitu ti o n du Snat de la legislation de
la Roumanie, sous quelque forme ou denomination que ce soit.
Une seule Assemble nationale legislative, compose d'aprs
les anciennes contumes sur des bases assez larges et conformment
au dgre de culture de la population, d'aprs un mode d'lection
qui en fasse la representation de tous les grands intrts de la nation.
Reconnaitre au Prince le droit de sanctionner les lois votes
par l'Assemble, de les soumettre A un second dbat, et en cas de
refus, de prononcer la dissolution de l'Assemble, en appelant par la
mgme ordonnance le pays a de nouvelles elections.
Obligation pour le Prince de sanctionner les lois votes
par l'Assemble dans une seconde leslature.
5 Defense aux deputes d'accepter du Gouvernement, pendant
toute la dure de la session, ni fonctions, ni dignits, ni autres re-
compenses, sans tre, par le fait seul de l'acceptation d'une seule de
ces charges ou distinctions susmentionnes,considrs dmissionnaires.
Mr L. Catargi et plusieurs membres dclarent avoir vote contre
la proposition de Mr. Grigoriu, mais nullement pour le Snat.
Mr. Al. ifog alniceanu dit qu'un vceu unanime contre l'institution
d'un &mat est un beau spectacle, que le procs-verbal doit mention-
(Acte fp Documente. VI. 1) 51

www.dacoromanica.ro
 802

No. 1980. ner que ceux qui ont vot contre, comme ceux qui se sont abstenuF,
Proe.-verb.21. n'ont pas vot pour le Snat.
1857
23 Novembre.
Mr. L. Catargi dclare qu'il a vot contre ramendement de Mr.
Grigoriu et non contre la proposition avec ramendement de Mr.
Maurojny; c'est pourquoi lui et plusieurs membres s'abstiennent.
Plusieurs membres font remarquer qu'aujourd'hui il n'y a plus
lieu A discussion et qu'il ne s'agit que de confirmer le vote de la sance
prcdente.
Mr. C. .Negri dclare que s'il vote contre, cela ne veut pas dire
qu'il soit pour le Snat, mais seulement contre la proposition de
Mr. Grigoriu.
Ont signs pour 41 membres, savoir : Mr. l'Archimandrite No-
phyte Scriban, Dr. Fatu, C. Badarati, D. Cozadini, B. Mlinescu, Sim..
Stanciu, M. Kogalniceanu, N. Canano, G. Massian, Et. Cahn, D. Sa-
yin, N. Bossie, Dr. Varnav, T. sin Pavel, B. Zacharia, D. Balan,
C. Ostachi, D. Gheorghiadi, D. Cracti, P. Braescu, G. Ilie, J. a Ba-
bei, J. Rosca, J. Roata, Cyr. Ciocarlie, J. Chrisanti, B. Balais, C. Ia-
covachi, R. Saya, B. Stan, L. Galliardi, G. Varian, B. Nicolau, S. Mi-
elescu, J. Olariul, D. Ghidionescu, N. Iamandi, Pand. Croitoru, C.
.tiun, T. Sacalof, D. Grigoriu. Ont sign eontre quatre membres
comme tant pour la proposition de Mr. Maurojny et contre ra-
mendement de Mr. Grigoriu, savoir: MM. l'Archimandrite Melchis-
dec, D. Miclescu, J. Docan, C. Negri. Se sont abstenus pour le mame
motif 23 dputs, savbir : MMr. l'Ev'que Philarte Scriban, l'Evg-
que Calinic Miclescu, S. Callan, A. Jiean, A. Botez-Forascu. M.
Jora, C. Sturdza, C. Rosseti, J. Pruncu, B. Sturdza, A. Teriachiu,
L. Catargi, A. Cuza, Gr. Soutzo, Em. Costachi, C. Sturdza (Vaslui),
N. Catargi, J. Cantacuzne, Gr. Costachi, A. Panu, D. Rallet, C. Hur-
muzaki, P. Maurojny.
Conformment 6, l'art. 79 du Rglement de l'Assemble, le Pr-
sident dclare que l'Assernble a adopt Pamendement.
L'un des membres du bureau donne lecture d'une proposition
de Mr. C. Hurmuzaki, appuye par MMr. N. Catargi, A. Teriachiu,
Sturdza (Vaslui), G. Sturdza, Dr. Varnav, Gr. Bals, C. Sturdza,
Miclescu, C. Rosseti, S. Canano, N. Canano, M. Jora, L. Catargi,
N. Iamandi, A. Cuza, A. Botez-Forascu, J. Pruncu, A. Jiean, S. Mi-
clescu; Dr. Fatu, et qui propose un vote de reconnaissance h. la
presse et aux publicistes frangais, qui ont dfendu la cause rou-
maine.
Mr. M. Koganiceanu prend la parole et dit que la proposition
de Mr. Hurmuzaki rpond A un sentiment qui se trouve dans tout

www.dacoromanica.ro
 803

eceur roumain, celui de la reconnaissance envers ceux qui nous , No. 1890.
veulent du bien. L'orateur ne croit pas nanmoing qu'il faille mettre rroc.-verb.21.
une restriction A cette acte de gratitude, car, dit-il, non seulement 1857
23Novembre.
la presse francaise, mais tout ce qui est presse et plume indpen-
dante en Europe a dfendu nos droits ; nous avons pour exemple
dans la presse anglaise le Daily News et beaucoup de journaux de
province, la presse .grecque, italienne, russe et mme une partie
de la presse allemande. Il ajoute que la reconnaissance du pays
doit s'tendre sur ceux mme qu'il ne connatt pa s et qui dfendent
sa cause ; que c'est une belle chose que la reconnaissance envers
des dfenseurs inconnus; que les remerciments doivent donc s'a-
dresser A tous.
Le Prsident fait observer A Mr. Kogalniceanu qu'il doit proposer
un amendement.
Mr. M. Koglniceanu lit en attendant le rapport de la commis-
sion d'urgeme concernant le don des Principauts A la Sublime
Porte et demande que l'Assemble dcide l'urgence sur la ques-
stion et la mette immdiatement en discussion.
L'Assemble r6pousse l'urgence et dcide que la proposition
sera imprime et distribue, pour tre mise en discussion A la pro-
chaine sance.
L'un des membres du bureau donne ensuite lecture de l'amen-
dement de Mr. M. Koglilniceanu A la proposition de Mr. Hurmuzaki,
amendement sign par lui-mme et appuy par MM. D. Cracti, B.
Zacharia, Dr. VArnav, C. Iacvachi, P. Brdescu, et qui propose que
le vote de remerciment soit, sans distinction de nation, adress A
toute la presse europenne qui a soutenu les droits de la Rou-
manie.
Mr. C. Hurmuzaki demande la parole et dit que toute la
presse autrichienne et surtout les gazettes les plus importantes de
Vienne, telles que l' Ost-deutsche Post, l' Osterreichische, le Vanderer, la
Presse, les principaux journaux de l'Allemagne, tels que la Gazette
d' Augsbourg, l'Allgemeine Zeitung de Leipzig, la Gazette de Cologne,
la Gazette de Francfort, la Gazette Nationale de Berlin, les princi-
paux journaux anglais, tels que le Times, le Mdrning Post, com-
battent nos droits avec acharnement; c'est pourquoi Mr. Kogl-
niceanu ne saurait leur voter des remerciments, pas plus qu'aux
dfenseurs inconnus de notre cause; que sa proposition tend adres-
ser des remerciments A ceux-l seulement qui, comme St. Marc-
Girardin, Lon Ple, Edgard Quinet, nous ont donn les preuves

www.dacoromanica.ro
 804

No. 1980. les plus &videntes dQ leur sympathie et luttent aujourd'hui encore
Proc.-verb.21. pour notre cause.
1857
23Novembre.
Mr. M. Kogtiln iceanu rplique que tout ce qui a une plume indpen-
dante en Europe nous dfend et que notre reconnaissance doit s'a-
dresser A tous; il dmontre que dans la presse grecque le Spec-
tateur de 1' Orient a dfendu notre cause ayec beaucoup d'rudition
et a combatu, l'histoire 'ottomane en main, le Journal de Constanti-
nople ; que les journaux russes et surtout les journaux pimontais
et quelques journaux anglais nous sont favorables. Soyons reconnais-
sants, ajoute-t-il, envers tous ceux qui soutiennent nos droits et
l'Union des Principauts. II propose que le vote de remerciments
soit gnral pour toutc la presse bienveillante et spcialement pour
la presse franaise.
Mr. D. Miclescu dit qu'il serait bon que les auteurs de la pro-
position et de l'amendement s'entendissent sur une seule rdaction,
afin que le vote de l'Assemble fat unanime.
Aprs un quart d'heure de suspension, la sance est reprise,
sous la prsidence de Mr. le Vice-Prsident C. Negri.
Mr. Koglniceanu prouve que son amendement n'exclut nullement
la proposition de Mr, Hurmuzaki ; qu'il ne fait que lui donner une
plus grande extension; que par consquent il ne lse personne.
Mr. le Vice-Prsident prie MM. Hurmuzaki et Kogalniceanu de
s'entendre sur la rdaction d'une seule et mme proposition, qui
sera lue dans la prochaine sance, et qu'alors l'Assemble dcidera
la question ; que l'ordre du jour tant puis, il serait bon que l'As-
sembIe dciat si les comits, qui se trouvent ouverts, commence-
ront immdiatement leurs travaux.
Mr. P. Meilinescu prend la parole et dit que les paysans ont
dja donn une proposition, dont on a remis la discussion aprs que
la srie des douze points serait puise; que ces douze points ont t
trait& et qu'il voit cependant le droit de priorit accord A d'autres
questions secondaires; que la proposition de Mr. Hurmuzaki, si op-
portune et convenable qu'elle soit, n'a pas l'importance des questi-
ons d'intrt gnral, qui font l'objet de la mission du Divan.
Mr, A. Panu dit qu'il a t dcid que la question des pay-
sans ferait l'objet de la discussion de l'Assemble aussitt aprs la
srie des questions gnrales qui se discutent encore.
Mr. Em. Costachi ajoute que nous prouvons tous le besoin d'en
finir,, car une prolongation pourrait tre compromettante pour notre
cause. Il , propose done, qu'en vertu de l'art. 58 du Rglement, l'As-
semble dcide A l'unanimit la srie de questions gnrales termi-

www.dacoromanica.ro
 805

nee par les 12 points traits et les 4 qui restent a discuter; que No. 1980
l'on prononce en m'me teinps les comits ouverts et gulls soient Proo.-verb 21.
1857
invites A procder immdiatement A leurs travaux.
23Novembre.
L'Assemble, consulte par as.9is et lev, adopte A l'unanimit la
proposition de Mr. Em. Costachi.
Mr. le Vice-Prsident prie les Presidents des comits de se re-
unir lundi, 25 Novembre, et apres avoir pris l'avis de l'Assemble,
il lve la sance A. 21/2 heures de l'aprs-midi et annonca la prochaine
reunion pour mardi, 26 Novembre.

31. Procs-verbal No. 22 Sance du 26 Novembre 1 857.

Aujourdlui la vingt-deuxime sance de l'Assemble s'ouvre A No. 1980.
10.1/2 heures du matin, sous la prsidence de S. Em. le Metro- Proo.-verb.22
politain. 1857
Mr. C. Hurmuzaki fait l'appel nominal. Sont presents quatre- 26 NON embre.
vingts membres; quatre sont absents, savoir, Mr. C. Rolla, malade,
et MM. l'Eveque Nectarius Hermeziu, Gr. VArnav, Const. Sturdza
iVaslui), dont l'absence n'est pas motive.
Mr. P. Maurojny donne lecture de procs-verbal de la prc-
dente sance, contre lequel rclame seul Mr. le Dr. Veirnav, qui
soutient s'tre exprim de la manire suivante: que notre amour
pour le pays est trop grand, nous tenons trop A ses droits, trop A
l'Union pour ne pas considerer comme un de nos premiers devoirs
de remereier ces hommes qui ont soutenu les droits et l'Union des
Principauts, et que c'est pour cette raison que son nom figure
parmi les signataires de la proposition de Mr. Hurmuzaki et de
l'amendement de Mr. Kogalniceanu. En consequence il demande
l'insertion de sas paroles dans le procs-verLal.
L'Assemble fait droit A cette reclamation et adopte le procs-
verbal ainsi modifi.
Mr. M. Kogeilniceanu lit le rapport de la commission nominee d'ur-
gence pour laborer un projet de resolution touchant le ((don des
Principauts A la Sublime Porte:
Les soussignes, par l'organe de Mr. M Kogalniceanu, leur rap-
porteur, prsentent A l'Assemble un projet de vceu concernant la
redevance des Principauts et la Sublime Porte:
Considrant que par les anciennes Capitulations les Principau-
is roumaines se sont engages A payer une redevance annuelle A
la Porte, en retour de la protection que les glorieux Padischahs
.ottomans leur ont garantie, redevance fixe pour la Valachie A.

www.dacoromanica.ro
 806

No.1980. 3000 pices rouges ou ducats et pour la Moldavie 6. 4000 ducats,

Proa..-verb.22. Bous la dnomination de pechkche (don);
1857
26 Novelare.
Considrant que cette redevance n'a pas enlev aux Princi-
pauts leur souverainet; que d'aprs le droit des gens, un Etat peut,
tant qu'il conserve son indpendance de Gouvernement, se mettre,
pour sa stlret, sous la protection d'un autre Etat et mme lui payer
un tribut, sans que polar cela il perde rien de sa souverainet, comme
l'histoire ottomane mame nous en offre la preuve dans des Etats
beaucoup plus forts que les Principauts, lesquels ont pay a la Turquie
des tributs bien plus considrables, sans pour cela cesser de compter
parmi les Etats souverains de l'Europe;
Considrant que la redevance annuelle, A laquelle se sont sou-
mises la Valachie vers la fin du XIV-me sicle et la Moldavie vers
le commencement du XVI-me, n'a fait qu'augmenter par la suite
des temps en violation des Capitulations ; que toujours les Princi-
pauts ou se sont opposes A cette augmentation, ou ont protest
eontre la violation de leurs droits, comme en font foi:
a) L'abdication du Prince Pierre-le-Boiteux de Muldavie (1591),
lequel, disent les annales, voyant que la Turquie voulait lever la
redevance a 10.000 ducats, prfra quitter le treme et le pays, que
de consentir A ce qu'un pareil ordre de choses commengt sous son
rgne ; .

1)) Les longues luttes de Michel-le-Brave, d'Aaron et de plu-

sieurs autres Princes de la Moldavie et de la Valachie, soutenues
dans lo seul but de dfendre les Capitulations des Principauts ;
e) Les Traits conclus en 1710 et 1711 par les Princes Bran,
covanu et Cantrnir avec Pierre-le-Grand, Traits que ces Princes
n'ont conclus, comme l'histoire en fait foi, que parce que les Prin-
cipauts se voyaient menaces d'atre transformes en Pachalies ;
d) La ptition de l'Assemble gnrale de la Valachie adresse
le 16 Mars 1716 A l'Empereur d'Allemagne pour le prier de stipuler
dans son Trait de paix avec la Porte la rduction du tribut au
chiffre primitif et d'en faire annuler l'augmentation impose sous
le rgne du Prince 13rancovanu 1);

1) Che l'annale tributo sia determinato secondo l'uso antico, senza altra es-
traordinaria imposizione, dovendosi levare l'aggiunto per forza ne terppo del
Voivoda Brancovano, e che ni un Turco sia mandato in Valachia con ordine
della Porta, ma che i commandi mano dati agli bojari residenti in Constanti-
nopoli, metre piit si danneggia la provincia conli donativi inginsti, che mogliano
darsi a simili personne, che con Pordinario tributo. L'original se trouve dans les
archives impriales de Vienne,.voir le Magasin de la Dacie, tome IV, page 209.

www.dacoromanica.ro
 807

Considrant qu'aprs la paix du Pruth et l'avnement des Princes No. 1980.

Atrangers aux trnes de Principauts, les Capitulations n'ont pas plus Proc.-verb 22.
1857
40 respectes dans leurs autres stipulations, que dans celles rela- 26Novembre.
tives au tribut, qui a constamment augment sous les diffrentes de-
nominations de haragie, baram-pechliche, rkibia, idigu,
-em fi 6 mo katsi, m o uk a r el et autres, non compris mame la re-
devanee en diffrents produits, tels que bestiaux, bois de constnic-
tion, main-d'ceuvre, cadeaux forces sans fin pays au Khan de Crime,
au Sultan du Boudjac, au Visir, aux Pachas commandant les for-
teresses et A tous les grands, qui absorbaient ainsi tous les revenus,
toutes les ressources du pays ;
Considerant que ces redevanees, sous toutes formes et deno-
minations, ont force les Roumains de recourir A la p r o te cti on des
Pu iss a nc es chrtie nn es la Russie et l'Autriche;
Que ces plaintes ont engage la Cour de Russie A stipuler par
Fart. XVI, point 8, du Trait de Koutchouk-KaYnardgi (17 Juillet 1774)
la reduction du tribut h payer par les Principauts A un commissaire
envoy A cet effet tous les cinq ans, ainsi que le rtablissement de
tous les avantages dont jouissaient les deux Principauts du temps
de Mahomet IV (1647-1687) ;
Que les redevances ne cessant d'augmenter contrairement A
toutes les stipulations, l'enizoye de Russie et l'Internonce d'Autriche,
s'appuyant sur le Trait de KaYnardgi et sur la convention Biunklou-
kayak, obtinrent de la Porte Ottomane le sened du 28 Octobre 1783
(15 Safer 1198) et le Hatichrif dlivre A la mme poque aux Princes
des deux Principautes, par lequel la Porte s'engagea de nouveau :
a) A rduire la redevance des deux Principauts A la somme
collective de 474.444 piastres 20 paras, payable chaque anne A Cons-
tantinople, et une autre somme sous la denomination de baram et
tkibia, fixe pour la Valachie A 130.000 piastres et pour la Mol-
davie A 115.000 piastres:;
((b) A ne plus rien exiger des Princes pour les maintenir A la
eete du Gouvernement des Principauts ;
e) A ne rien prendre, ni du pays, ni des Princes A, leur aye-
nement au trne;
A ne plus permatre aux Pachas, aux cadis et autres fonc-
tionnaires turcs d'exiger la moindre retribution des Princes ou du
pays;
A exempter les Princes de l'obligation d'envoyer A leur en-
tre en fonctions des dons aux Pachas;

www.dacoromanica.ro
 808

No: 1980. A ne plus "retirer des Principauts ni approvisionnem.ents,

Proc.-verb.22.
ni bois de Construction, sans en payer prhlablemerit le prix;
1857
26Novembre.
A ne plus envoyer de commissaires dans le pays, sauf leg
cas extraordinaires, et A ne plus leur permettre de prendre ni retri-
butions ni pechkeehes (don);
Considrant que la Sublime Porte, bien qu'elle n'ait pas Stricte-
ment tenu ses engagements, a publi en outre en 1802 (Dgmazioul-Ak-
her 1217) par l'intervention de la Russie un nouveau Hatichrif, par
lequel elle a aboli toutes les redevances en argent et en produits
imposes aux Principauts et non comprises dans le sened de 1783;
Considrant que malgr l'art. 5 du Trait de Bucarest (16 (28)
Mai 1812), par lequel la Porte s'est engage, lors de la cession de la
Bessarabie A la Russie. A. rduire les redevances de la Moldavie pros
portionnellement A, la diminution de l'tendue du pays, ces miler
vances et dons forces ont t maintenus sur le mme pied que par
le pass; de telle sorte que sur la somme de 1.433 047 piastres qtii
composait les revenus du pays en 1819, la Porte, les Pachas et au-
tres fonctionnaires et dlgus turcs de Constantinople pour diff-
rentes missions n'ont pas regu moins de h ui t ce n t mill e piastres,
comme le prouvent les tats originaux du trsor de cette mme
anne (1 Juin 1818, 31 Mai 1819), quand aux termes du sened de
1783 les redevances de la Moldavie, avant meme le reduction de
son territoire, alors qu'elle s'tendait jusqu'au Dniester, ne devarent
pas dpasser la somme de 282.944 piastres ;
Considrant que la:Sublime Porte s'tait engage par le Trait0
d'Andrinople conclu le 2 (14) Septembre 1829 A rduire toutes les ret
devances, tant en argent qu'en nature, auxquelles les Principauts
avaient t soumises, en une seule somme d'argent payable anuel.
lement, ainsi qu'en une autr e somme quivalente A, la re-
devance d'une anne, A, payer A chaque changement
de Pr in c e, moyennant quoi les Principauts taint dcharges de
toute autre redevance en nature et rentraient en possession de leur
ancienne libert de commerce;
Et que par le Trait de St. Ptersbourg (29 Janvier 1834), la
redevance annuelle pour les deux Principauts a et fixe A 6.00&
bourses, c'est-A-dire 3.000.000 piastres turques, somme inscrite dans
le Rglement Organique sous le nom de redevance A la Porte et
qui a t payee sans interruption jusqu' ce jour;
Considrant que lors de la dernire retraite de l'arme russe
des Principauts, S. Ex. Derviche-Pacha, Commissaire ottoman, a pro-
mis au nom de S. M. I. le Sultan, dans la proclamation du Septem-

www.dacoromanica.ro
 .809

bre 1854, adresse aux habitants du pays, de respecter tous leurs No. 1980.
droits ab-anti quo; Proc.-verb.22.
1857
Considrant qu'aux Confrences de Vienne, ds la premire 26Novembre,
sance, Gelle ,du 15 Mars 180, les plnipotentiaires de France et
d'Angleterre ont reeonnu le prinoipe mis par le Prince Gortchacoff
que l'annulation des Traits .conclus entre la Russie 'et la Turquie
ne pouvait enlever aux Principauts, A. la conclusion de la. paix,
aucun des avantages dont elles ont joui jusqu' ce four ;
Considrant que la- dclaration de S. Ex. Derviche-Pacha et le.
principe 'adopt aux Confrences de Vienne, consacrs I'un et l'autre
par l'art. 22 du Trait de Paris, infirment d'une manire absolue l'art.
6 des protocoles des Confrences de Constantinople, qui semble vi-
ser A, une augmentation de la redevance des Principauts, par ces
mots que la Moldavie et la Valachie devront payer annuellernent
au Gouvernement imprial un tribut fix a une somme convenable
et proportionne ;
Considrant que la somme A. payer A, la Sublime Porte A chaque
changement de Priiace, en vertu du Trait d'Andiinople, n'est pas
seulement contraire aux anciennes Capitulations, mais semble tre
une prime A chaque changement de Prince, en opposition avec le
premier besoin des Principauts, celui d'uri Gouvernernent stable et
permanent;
En consquence de vceux exprims en la sance du 7 Oc-
tobre, l'Assemble ad-hoc, demande que les m a gn an im es Pui s-
sances garantes veuillent bien rsoudre la question
du tribut dC1 A la Sublime Porte par les Principauts
d'une manire conforme aux incontes,tables droits de
ces dernires.
21 Novembre 1857.

(Signs) P. Maurojny, A. Panu, M. KoOlnice anu.

Un des membres du bureau donne lecture d'un amendement
de Mr. Lascar Catargi, appuy par MM. le Dr. Varnav, N. Canano,
N. Iamandi, Gr. Bals, N. ,Catargi, ainsi congu :
Les soussigns proposent d'ajouter aux considrants du projet
relatif au Don des Principauts a la Sublime Porte, le consi-
drant suivant aprs les mots: a t pay sans interruption jusqu'au-
jourd'hui
Considrant qu'outre les dons fixs par le Trait de St P-
tersbourg du 29 Janvier 1834, il a t prlev par les nombreux
fonctionnaires et commissaires tures venus dans la Principaut6 aye

www.dacoromanica.ro
 810

No. 1980. diffrentes missions de fortes sommes, comme en font foi les r-
Proo.-verb. 22. gistres du trsor et des municipalits.
1857
26 Novembre.
Mr. L. Catargi motive la presentation de son amenderhent par
la ncessit qu'il y a d'clairer le Congrs de Paris sur un fait de
nature prouver que les fonctionnaires turcs ont regu, outre le don,
des sommes trs fortes, que le pays n'taient tenu en aucune fagon
de payer.
Mr. Ydrnav appuie l'amendement par la raison qu'on ne saurait
fournir au Congrs de trop amples renseignements.
Selon Mr. M. Kogellniceanit, le present amendement et la propo-
sition sont incompatibles. On ne saurait contester, il est vrai, le fait
signal dans l'amendement et prouv par des chiffres, que les dons et
sommes verses entre les mains des envoys et commissaires otto-
mans forment une srie non interrompue de dpenses considrables,
mais la constatation de ce fait ne peut faire l'objet du present pro.
jet de resolution, qui n'a trait qu'au don. De plus, il est bien certain
qu'il n'est entr danS le trsor de la Porte rien de plus que ce qui
lui revenait Ce n'est pas le Gouvernement ottoman qui est respon-
sable des sommes distribues aux fonctionnaires tures titre de ca-
deaux, mais bien les autorits locales qui se sont peirmis de telles
dpenses injustifiables. L'amendement ne serait done pas sa place
dans le texte mme du projet, et on doit se homer A. l'inserer dans
le procs-verbal. De cette manire, il passera sous les yeux du Con-
grs, lorsqu'il sera saisi de cette question.
Mr. L. Catargi declare que si l'amendement doit tre insre dans
le proces-verbal, il n'insiste plus, vu que par la il a atteint son but,
qui n'est autre que de faire parvenir la connaissance du Congrs
le fait qu'il signale.
L'Assemble, 'consult& par assis et lev, adopte l'unanimite le
projet de conclusion de la commission d'urgence et decide que la
confirmation du vote par signature, en vertu de l'art. 50 du Rgle-
glement, aura lieu dans la prochaine sance.
Le President, sur avis de l'Assemble, lve la sance 121/2 heures,
et fixe au vendredi, 20 Novembre, la prochaine reunion. Les mem-
bres se rendent ensuite dans leurs comits respectifs, pour continuer
leurs travaux.

www.dacoromanica.ro
 811

32. Procs-verbal No. 23. Sance du 2 Dcembre 1857.

Aujourd'hui, la vingt-troisime sance s'ouvre sous la prsidence No. 1980.
du Vice-Prsident Constantin Negri. Proc.-verb. 23.
1857
Mr. A. Panu lit l'appel nominal, auquel rpondent 78 membres; 2 Dcembre.
six sont absents, dont cinq pour cause de maladie, Son Em. le .M-
tropolitain, MM. C. Rolla, M. Jora, C. Sturdza, Cyr. Cioerlie, et un
par cong, Mr. J. Chrisanti.
Mr. P. Maurojny lit le procs-verbal, contre lequel rclame seul
Mr. le Dr. Varna?), qui constate que dans la discussion relative A
l'amendement de Mr. L. Catargi, il a prononc6 les paroles suivantes:
C'est justement parce que nous savons trop bien que les sommes
odonnes diffrents fonetionnaires et commissaires tures ne Font pas
t au sil de S. M. le Sultan, mais contrairement sa volont, qu'il
faut que ce fait soit port A la connaissance du Conars. Il demande
en consquence l'insertion de ses paroles dans le procs-verbal.
L'Assemble approuve le procs-verbal avec cette modification.
On procde ensuite par appel nominal la signature de l'acte
de rsolution suivant, vot dans la sance prcdente :
L'an mil huit cents cinquante-sept, le vingt-sixime jour du mois
de Novembre.
Considrant que par les anciennes Capitulations les Principau-
ts roumaines se sont engages A payer une redevance annuelle
la Porte en retour de la protection que les glorieux Padisehahs ot-
tomans leur ont garantie, redevance fixe pour la Valachie A 3.000
pices rouges ou ducats, plus tard augmente 10,004, et pour la Mol-
clavie 4.000 ducats, sous la dnomination de pechkche (don);
Considrant que cette redevance n'a pas enlev aux Princi-
pauts lour souverainet; que d'aprs le ciroit des gens, un Etat peut,
tant qu'il conserve son indpendance de Gouvernement, se mettre
pour sa silret sous la protection d'un autre Etat et mme lui payer
un tribut, sans que pour cela il percle rien de sa souverainet, comme
l'histoire ottomane mme nous en offre la preuve dans des Etats
beaucoup plus forts que les Principauts, lesquels ont pay A la Tur-
quie des tributs bien plus considrables, sans pour cela cesser de
eompter parmi les Etats souverains de l'Europe ;
Considrant que la redevance annuelle, laquelle se sont sou-
mises la Valaehie vers la fin du XIV-me sicle et la Moldavie
vers le commencement du XVI-me, ne fait qu'augmenter par la
suite des temps en violation des Capitulations; que toujours les Prin-

www.dacoromanica.ro
 8,12

No. 1980. cipauts, ou se sont opposes it cette augmentation, ou ont protest

Proc.-verb. 23.
eontre la violation de leurs droits, comme en font foi:
1857
a) L'abdication du Prince Pierre-le-Boiteux de Moldavie (1591),
2 Dcembre.
lequel, disent les annales, voyant que la Turquie voulait lever la
redevance b. 10.000 ducats, prfra quitter' le trne et le pays, que
de consentir A. ce qu'un pareil ordre de choses cornmenOt sous son
rgne ; .

((b) Les longues luttes de Michel-le-Brave, d'Aaron et de plu-

sieurs autres Princes de la Moldavie et de la Valachie, soutenues
dans le seul but de dfendre les Capitulations des Principauts ;
Les Traits conclus en 1710 et 1711 par les Princes Bran-
covanu et Cantmir avec Pierre-le-Grand, Traits que ces Princes
n'ont conclus, comme l'histoire en fait foi, que parce que les Prin-
cipauts se voyaient menaces d'tre transformes en Pachalics;
La ptition de l'Assemble gnrale de la Valachie adresse
le 16 Mars 1718 A l'Empereur d'Allemagne pour le prier de stipuler
dans son. Trait de paix avec la Porte la rduction du tribut ' au
chiffre primitif et d'en faire annuler l'augmentation impose sous le
rgne du Prince Brancovanu 1);
Considrant qu'aprs la paix du Pruth et l'avnement des Prin-
ces &rangers aux trnes des Principauts, les Capitulations n'ont pas
plus t respectes dans leurs autres stipulations que dans celles
relatives au tribut, qui a constamment augment sous les diffrentes
dnominations de haragie, baram-pechkche, rkibia, idigu, ern-
fimo katsi, moukarel et autres, non compris mme la redevance
en diffrents produits, tels que bestiaux, bois de construction, main-
d'ceuvre, cadeaux forcs sans fin, pays au Khan de Crime, au Sul-
tan du Boudgiag, au Vizir, aux Pachas commandant les forteresses
et A. tous les grands, qui absorbaient ainsi tous les revenus, toutes
les ressources du pays ;
Considrant que ces redevances, sous toutes formes et dno-
minations, ont forc les Roumains de recourir la protection des
Pnissances chrtiennes la Russie et l'Autriche;

1) Che l'annale tributo sia determinato secondo l'uso antico, senza altra
estraordinaria imposizione, dovendosi levare l'aggiunto per forza nel tempo del.
Voivoda Brancovano, e che ni un Turco sia mandato in Valachia con ordine
della Porta, ma che i commandi siano dati agli bojari residenti in Constantino-
poli, mentre pi si danneggia la provincia conli donativi ingiusti che so-
gliano darsi a simili persone, che con l'ordinario tributo. L'original se trouve
dans les archives impriales de Vienne, voir le Magasin de la Dacie, tome IV,
page 209.

www.dacoromanica.ro
 813.

Que ces plaintes orit engag la Cour de Russie A stipuler par l'art. No. 1980.
XVI, point 8 clu Trait du KoutchOuk-Kenardgi (17 Juillet 1774) la Proc.-verb.23.
1857
rduction du trib' ut A p' Yer
a par les Principauts A un commissaire 2 Dcembre.
envoy A cet effet tous les cinq ans, ainsi que le rtablissement de
tous les avantages dont jouissaient les deux Principauts du temps
de Mahomet IV (1648-1687);
Que les redevances ne cessant d'augmenter contrairement A tou-
tes les stipulations, renvoy de Russie et l'Internonce d'Autriche,
s'appuyantsur le Trait de KaYnardgi et sur la Convention de Biunklou-
kayak, obtinrent *de la Porte Ottomane le sened du 28 Octobre 1783
(15 Safer 1198) et le Hatichrif dlivr A.M. mme poque aux Princes
des deux Principauts, par lequel la Porte s'engagea de nouveau:
A rduire la redevance des deux Pricipauts A la somme
colloctive de 477.444 piactres 20 paras, payable chaque anne A Con-
stantinople, et A une autre somme sur la dnomination de baram
et rkibia, fixe pour la Valachie A 130.000 piastres et pour la Mol-
davie A 115.000 piastres ;
A ne plus rien exiger des Princes pour les maintenir A la tte
du Gouvernement des Principauts;
A ne rien prendre ni du pays ni des Princes A leur av-
nement au trne;
A ne plus permettre aux Pachas, aux cadis et autres fonc-
tionnaires turcs d'exiger la moindre rtribution des Princes ou du pays;
((e) A exempter les Princes de l'obligation d'envoyer A leur
entre en fonctions des dons aux Pachas;
A ne plus retirer des Principauts ni approvisionnements,
ni bois de construction, sans en payer pralablement le prix;
A ne plus envoyer des commissaires dans le pays, sauf les
cas extraordinaires, et A ne plus leur permettre de prendre ni r-
tributions ni pechliches (don);
Considrant que la Sublime Porte, bien qu'elle n'ait pas strictement
tenu ses engagements, a publi en outre en 1802 (Dgmazioul-Akher
12171 par l'intervention de la Russie un nouveau Hatichrif, par le-
quel elle a aboli toutes les redevances en argent et en produits
imposes aux Prineipauts et non comprises dans le sened de 1783;
Considrant que malgr l'art. 5 du Trait de Bucarest 16 (28)
Mai 1812) par lequel la Porte s'est engage, lors de la cession de
la Bessarabie A la Russie, a rduire les redevances de la Molclavie
proportionnellement A la diminution de l'tendue du pays, ces rede-
vances et dons forcs ont t maintenus sur le mme pied que par
le pass ; de telle sorte que sur la somme de 1.433 047 piastres, qui

www.dacoromanica.ro
 814

No. 1980. composait les. revenus du pays en 1819, la Porte, les Pachas et au-
Proc.-verb.23.
tres fonctionnaires et dlgus turcs de Constantinople pour diff-
1857
2 Dcembre.
rentes missions n'ont pas rev moins de huit cents mille piastres,
comma le prouvent les tats originaux du trsor do cette mme
anne (1 Juin 1818, 31 Mai 1819), quand aux termes du sened de
1783 les redevances de la .Moldavie, avant mme la rduction de
son territoire, alors qu'elle s'tendait jusqu'au Dniester, ne devaient
pas dpasser la somme de 282.944 piastres ;
Considrant que la Sublime Porte s'tait engage par le Trait d'A-
drinople, conclu le 2 (14) Septembre 1829, A rduire toutes les redevances,
tant en argent qu'en nature, auxquelles les Principauts avaient t
soumises, en une seule somme d'argent payable annuellement, ainsi
qu'en tine autre somme guivalente i la redevance d'une anne,
payer A chaque changement de Prince, moyennant quoi les Prin-
cipauts taient dcharges de toute autre redevance en nature et
rentraient en possession de leur ancienne libert de commerce ;
Et que par le Trait de St. Ptersbourg (29 Janvier 1834) la
redevance annuelle pour les deux Principauts a t fixe A 6.000
bourses, c'est-A,- dire 3.000.000 de piastres turques, somme inscrite
dans le Rglement Organique sous le nom de redevance A la Porte
et qui a t paye sans interruption jusqu'A ce jour;
Considerant que lors de la dernire retraite de Parme russe
des Principauts, S. Ex. Derviche-Pacha, Commissaire ottoman, a
promis au nom de S. M. I. le Sultan, dans sa proclamation du Septembre
1854, adress aux habitants du pays, de respecter tous leurs droits
ab antiguo;
Considrant qu'aux Confrences de Vienne, ds la premire
sance, cello du 15 Mars 1855, les plnipotentiaires de France et
d'Angleterre ont reconnu le principe mis par le Prince Gortcha-
coff que l'annulation des Traits conclus entre la Russie et la Tur-
quie ne pouvait enlever aux Principauts, A la conclusion de la paix,
aucun des avantages dont elles ont joui jusqu'A ce jour ;
Considrant que la dclaration de S. Exc. Derviche Pacha et le
principe adopt aux Confrences de Vienne, consacrs l'un et l'autre
par l'art. 22 du Trait de Paris, infirment d'une manire absolue l'art.
6 des protocoles des Confrences de Constantinople, qui semble viser
b. une augmentation de la redevance des Principauts par ces mots
que la Moldavie et la Valachie devront payer annuellement au Gou-
vernement Imprial un tribut fix a une sommme convenable et
proportionne;
Considrant que la somme A payer A la Sublime Porte A chaque

www.dacoromanica.ro
 815

changement de Prince, en vertu du Trait d'Andrinople, n'est pas No. 1980.

seulement contraire aux anciennes Capitulations, mais semble tre Proc.-verb.23,
1857
une prime A chaque changement de Prince, en opposition avec le 2 Dcembre..
premier besoin des Principauts, celui d'un Gouvernement stable et
permanent ;
En consequence de vceux exprims en la sance du 7 Octobre,
l'Assemble ad-hoc demande quo les magnanimes Puissances ga-
rantes Teuillent bien rsoudre la question du tribut dil la Su-
blime Porte par les Principauts d'une manire conforme aux
incontestables droits de ces dernires.
Ont vote pour A l'unanimit.
Conformment A l'art. 79 du Rglement de lAssemble, le Vice-
Prsident dclare que l'Assemble a adopt.
Mr. D. Rallet donne lecture A l'Assemble du projet de rponse sui-
vant A l'adresse de l'Assemble ad-hoc de Valachie
L'Assemble ad-hoc de Moldavie a regu avec un vif sentiment
de joie l'adresse de felicitation, dont l'a honoree l'Assemble de nos
frres de Valachie.
Oui, nous avons endur de rudes et longues souffrances, mais
fermes appuis (l'une sainte cause nous avons eu une foi ,si forte en
nos droits, que le but de nos esprances, qui dans le pass.nous pa-
raissaient un rve, est enfin aujourd'hui A la veille d'tre atteint. Oui,
frres par le sang, par le cceur et par la destine, oui nous forme-
rons une nation; les Puissances de l'Europe qt l'opinion publique,
cette souveraine du monde, nous prparent un avenir heureux. Nous
serons une nation, car pntrs de l'importance de notre mission,
nous avons, vous et nous, exprim le 7 et le 9 Octobre les mmes.
VCCUX et les mmes besoins, avec tout le calme. qu'ont pu nous in-
spirer la conscience de nos droits et notre foi dans l'acte le plus grand
,de notre sicle, le Trait du 30 Mars.
C'est prineipalement la proposition de l'Union des Principauts
faite au Congrs qui a motiv la consultation de nos vceux ; nous.
avons rpondu comme un seul homme, en rptant unanimement un
vceu, qui de nos anctres s'est transmis jusqu'A nous comme un
saint heritage. Nous avons demand l'Union et la garantie de l'Eu-
rope pour nos droits fouls aux pieds.
Le Die.0 de nos pres, qui n'a pas permis que tant et de si
tristes vicissitudes nous entrainassent notre perte, nous protgera
encore en ce moment, o nous son-lines dans l'attente des institutions
qui doivent servir de base A notre difice national.
Vous nous flicitez d'avoir les premiers proclam l'Union, quand,

www.dacoromanica.ro
 816

No. 1980. ce n'est 16 qu'une faveur du sort ; vous nous flicitez de la lutte que
Proc.-verb.23.
noUs avons soutenue contre de grands obstacles; mais ces dificults,
1857
2 Ddcembre, si srieuses qu'elles aient t, n'ont pu pourtant touffer complete-
ment les plaintes de tout un peuple, dont la voix a t enfin en-
tendue des grandes Puissances de l'Europe.
Permettez-nous done, frres, de venir vous appcirter aussi l'ex-
pression de notre reconnaissance la plus sincere et la pius solennelle
pour Pappui que vous nous avez prt dans notre lutte.
Permettez-nous surtout de vous fliciter pour l'imposante una-
nimit, avec laquelle vous avez proclam l'Union. Que ds aujourd'hui
disparaissent les frontires entre deux peuples frres, comme s'es
teint tout sentiment de discorde dans les cceurs de vrais fils d'une
grande nation.
Que l'union des esprits et des cceurs porte pour fruit l'Union
des deux pays.
Que des aujourd'hui l'union soit notre vie ; pleins de foi en
crions-nous ensemble : Vi v e la R o u ma nie u ni e et pros-
((p r&
Cette adresse est adopte l'unanimit et avec acclamation par
l'Assemble, qui procde ensuite au renouvellement de son bureau.
Cette operation donne le resultat suivant:
Vice-President, Mr. C. Negri, 6, l'unanimit.
Secrtaires, MM. P. Maurojny, D. Rallet, A. Panu, C. Hur-
muzaki, D. Grigoriu, la majorite absolue.
Sous-secrtaires, MM. A. Teriachiu, C. Mortun, la majorit
absolue.
Aprs avoir donne connaissance l'Assemble du rsultat du
vote, Mr. le Vice-President Const. Negri. parlant au nom du bureau,
remereie l'Assemble et lui exprime sa reconnaissance de l'honneur
qu'elle fait aux membres du bureau par cette troisime election;
l ajoute que, si le bureau a pu involontairement manquer ses de-
voirs, l'Assemble veuille bien le lui pardonner; que cela ne provient
que du manque d'exprience de la vie parlementaire, oil nous d-
butons.
Aprs avoir pris l'avis de l'Assemble, le Vice-President lve la
sance et fixe au samedi, 7 Dcembre, la prochaine reunion.

www.dacoromanica.ro
 817

33. Procs-verbal No. 24.Sance du 9 Dcembre .1857.

Aujourd'hui, la vingt-quatrime sance de l'Assemble s'ouvre No. 1980.
sous la prsidence du Vice-Prsident Constantin Negri. Proo.-verb.24.
1857
Mr, C. Hurmuzaki lit l'appel nominal, qui constate la prsence 9 Dcembre.
de 78 membres et l'absence de 6, dont 2 pour cas de maladie,
Son Eminence le Mtropolitain et Mr. C. Rola; 1 en cong, Mr.
Chrisanti; et 3 dont l'absence n'est pas motive, MM. D. Rallet, J.
Docan et L. Galliardi.
Mr. A. Panu lit le procs-verbal de la sance prcdente, qui
est adopt sans modification.
On procde, conformment a l'art. 22 du Rglement de l'As-
semble, A la rpartition des Secrtaires dans les comits respectifs
par la voie du sort, qui dsigne Mr. Rallet au Comit du clerg,
Mr. Hurmuzaki au Comit des grands propritaires, Mr. Maurojny
au Comit des petits propritaires, Mr. Grigoriu au Comit des pay<
sans et Mr. Panu au Comit des villes.
Mr. a Hurnmaki lit le rapport de la commission charg de d-
velopper la question relative a la rectification des frontires des Prin.
cipauts par une Commission europenne:
La premire commission a l'honneur de soumettre A l'Assem-
ble ad-hoc le projet de rsolution suivant, relatif A la rectification
des frontires des Principauts par une Commission europenne:
Il est notoire :
L Que les Principauts de Moldavie et de Valachie, non seu-
lement aux poques anciennes, mais postrieurement mme A la con-
clusion de leurs Capitulations avec l'Empire Ottoman, s'tendaient
jusqu' la Mer Noire.
be fait ,historique est constat, entre autres preuves :
Par les titres du Vovode Mircea, Prince de Valachie, qui a
conclu la premire Capitulation avec la Turquie, titres parmi lesquels
figurent ceux-ci : Maitre des pays {le l'une et l'autre rive du Danube
jusqu' la Mer Noire, de la forteresse de Drista (Silistrie), Souverain
de la Dobroudja, etc 1);
Par le Trait du 15 Mars 1412 entre Sigismond, Roi des

1) Engel, Geschichte der Walachei, pag. 157; Dionisius Photinos, Historia, torne
III, pag. 370, nota ; Dogiel, Codex diplomaticus regni Poloniae, tome I, pag. 598:
terrarum Dobrodieieii Despotus et Tristri (Silistrie) Dominust ; idem pag. 599;
Gebhardi, Geschichte der Wed achei, pag. 293 nota.
(Acto fii Documente. VI. 1.) 52

www.dacoromanica.ro
 818

No. 1980. Romains, de Hongrie etc. et Vladislas, Roi de Pologne, concernant

Proc.-verb.24.
le mode de partage entre eux de cette pomme de discorde, la Mol-
1857
9 Dcembre.
davie, au cas qu'Alexandre, Prince de cette Principaut, leur refu-
serait secours contre les Turcs. Ce Trait stipule, entre autres dispo-
sitions, que la partie du territoire de la Moldavie situe entre le
Pruth et la Mer Noire, c'est-A-dire la moiti, avec la forteresse de Kilia,
appartiendra Sigismond, et l'autre moiti, avec la forteresse d'Acker-
man, A Vladislas 1);
Par le tmoignage d'Ene Silvie qui dit, dans son Histoire
de l'Europe, Hongrie, chap. I, II, VI, que la Valachie (Moldavie) s'-
tend de l'Ardeal jusqu'A la Mer Noire (a Transilvanis incipiens usque
ad Euxinum protensa pelagus);
Par le tmoignage du \Tornio Urechia (Annales de la 111oldavi,
page 98), qui prouve que les frontires de la Moldavie s'tendaient
jusqu'au Dniester et jusqu'A la Mer Noire ;
Par nombre d'actes princiers, qui font foi que les Princes
de Moldavie avaient entre autres titres celui de Souverains depuis
les monts jusqu' la mer 2) ;
fi Par le tmoignage du Prince Dmtre Cantmir (Description
de la iloldavie, d. allemande, pag. 39), qui dit: que la Moldavie
a toujours eu pour frontires au midi le Danube et A l'est la Mer
Noire;
g) Par les cartes gographiques du XVIII-me sicle, qui indi-
quent toutes sous le nom de Mer de Moldavie (le pont Euxin de
Moldavie) la Mer Noire A commencer d'Ackerman jusqu' l'embou-
(lure du Danube, et nommment jusqu'A celle du canal de St.
Georges 8).
Il. Que la Bessarabie formait la troisime partie de la Princi-
paut de Moldavie et comprenait les districts de Boudjac, Ismail
Ackerman et Kilia 4).
III. Que par consquent cette partie aussi de la Bessarabie
comprise entre les bras du Danube, et nommment entre de celui Ki-
lia et celui de St. Georges, et s'tendant jusqu' A la Mer Noire, a
incontestablement appartenu la Principaut de Moldavie. Cette v-
rit ressort :
a) De la position de la forteresse moldave l'ancienne Kilia
1) Pray, Dissertationes, pag. 146; Dlugosz, lib .X1, pag. 321; Engel, pag. 116-117.
Chronique d'Urechia, pag. 100, note de Miron (Jostin,
Colson, pag. 216, etc.
Cantmir, pag. 69; Sulzer, Geschichte des Transalpinischen Daciens, pag..
455 et suiv; Wolff, Beschreibung der Moldau, tome I, pag. 9 et 67.

www.dacoromanica.ro
 819

(Eski Kilia), qu'indiquent les ruines qui se trouvent A l'intrieur du No. 1980.
Delta A une distance assez considrable de la rive droite du bras Proc -verb.24,
1857
du Danube, appel bras de Kilia, prs de l'embouchure de ce bras; 9 Dcembre.
cette forteresse commandait tout le territoire compris dans le
Delta ;
Des noms roumains de la plupart des endroits, tels que
cours d'eau, baies, lacs, 'des, etc. dans l'intrieur du Delta, noms
qui se sont conservs jusqu'anjourd'hui, bien que le territoire o
ils se trouvent soit rest dsert en vertu des stipulations des Trai-
t& russo turcs de Bucarest et d'Andrinople. Parmi ces noms, nous
ne signalerons ici que les suivants :
Entre le bras de Kilia et celui de Sulina les lies IonescT (ties
Jean), balta Draculul (la marre du Diable), lacurile PescaruluI (les
lacs du pcheur), Tatarul mare (le Grand Tartare), Tatarul mic (le Petit
Tartare), Lunga (la longue), Piperu (le poivre), Furtuna (la tempte),
Boldu (la pointe), TeslenescT, Rosca (la rouge), Babele (les vieilles);
Entre le bras de Sulina et celui de St. Georges : les lacs
Dragulinul mare (le grand Dragoulin), Dragulinul mic (le petit
Dragoulin), Valenil marT (le grand Valni), ValeniT miel (le petit
Valni), Lumina (la lumire), Porcul (le pore), Porculetul (le petit
pore), lacul lui Isaac (le lac d'Isaac), Ishccelul (le petit Isaac), Ro-
sul (le rouge), Rosuletul (le petit rouge), Bivolul (le buffle);
En aval de Sulina prs de la mer: Bivoletul (le petit buffle:) coliba
pescarilor (la chaumire des pcheurs), Obrotini, lacul brumer (le lac de
la gele blanche), coliba tutuenilor (la chaumire des pAtres);
D'une foule d'actes gouvernementaux mans des Princes
de Moldavie et dont nous ne citerons ici que les suivants : l'acte
de cession par lequel le Vovode Pierre, Prince de Moldavie, remit
aux Hongrois la forteresse de Kilia (1448) 1), pour l'avoir aid A ex-
pulser le Vovode Roman du tr8ne de Moldavie; le secours prt en
1462 par Mahomet II, alli d'Etienne-le-Grand, contre les Hongrois,
pour assiger et leur reprendre d'assaut la forteresse de l'ancienne Kilia 2);
la prise des forteresses de Kilia et d'Ackerman par Etienne-le-Grand;
l'tablissement par lui des parcalabes (prfets) dans ces forteresses;
la rdification et la rparation par lui faite de ces forteresses 8);

2) Chronique moldave d'Urechia, pag. 111; Engel, pag 127.

Engel, Geschichte dor Moldau, pag. 134; Gebhardi, Geschichte der Moldau,
pag. 592-593.
Engel, Geschichte der Moldau; Zinkeisen, Geschichte des Osmanischen, Reiches,
tome II, pap.,.. 381-382; Urechia, pag. 119:

www.dacoromanica.ro
 820

No. 1980. l'hospitalit accorde dans la forteresse de Kilia en l'anne 1476 A

Proc.-verb.24.
de jeunes gnois qui, rduits en esclavage la prise de Caffa et
1857
9 Dcembre.
conduits A Constantinople pour tre enrls dans le corps des ja-
nissaires, parviurent s'chapper t A se 'rfugier dans cette forte-
resse moldave ; l'incendie de la forteresse de Kilia par les Moldaves
sous le rgne de Pierre Rares ;
t(d) D'un rapport du Divan de Moldavie au Crnral Elem, alors
commandant de l'arme russe, pendant l'occupation de 1769, rapport
qui contient entre autres faits les suivants: que la froritire de Moldavie
s'tendait jusqu'au Dniester et au Danube, comprehant Bender, la For-
teresse blanche (Ackerman), Kilia, Smile (Ismail), Tomarova (Rni) et
Hotin, toutes forteresses et localits des frontires du pays ;
.e) D'une demande que les dputs de la Moldavia envoy& A
St. Ptersbourg en 1769 adressrent l'Impratrice Catherine dans
les terme suivants: et quand il aura plu A Dieu de soum" ettre aux
armes invincibles de V. M. ce pays, qui s'tend du Dniester au Da-
nube, nous vous dernandons que ce territoire, qui a anciennement
appartenu la Moldavie, ne reste pas sous un pouvoir tranger, mais
revienne de nouveau A la Principaut de Moldavie d'aprs son
aneienne frontire 2).
IV. Que la Moldavie n'a jamais t soumise J'Empire Otto-
man par la force des armes, mais qu'elle s'est place de son plein
gr sous sa protection, rserve faite de tous les droits qui consti-

En l'anne 6973 (1465) 25 Janvier, le Prince Etienne, dans le but de re-

conqurir les forteresses que les 'rums avaient prises ses prdcesseurs, leva
une forte arme, A, la tete de laquelle il se dirigea vers la forteresse de Kilia.
Arrive devant les murs de la place dans la nuit du mercredi au jeudi, il la
bloqua. La journe du jeudi se passa sans escprmouche, mais depuis le matin
jusqu'au soir du vendredi, il battit en breche les murailles. Le samedi la gar-
nison capitula et le Prince Etienne entra dans la forteresse de Kilia, o il passa
trois jours en fetes et en actions de graces, s'efforgant de se concilier les habi-
tants. De la il se dirigea sur la Forteresse blanche (Ackerman), prit d'assaut
C'est ainsi qu'il reprit les deux forteresses, sous les murs desquelles il y eut
beaucoup de sang verse. Apres les avoir pourvues de vivres et de garnisons,
et les avoir places sous le commandement des parcalabes Isaie et Buctea,
il revint sa residence de Suceava,.
En 6986 (1479) 22 Juin, Etienne commenga batir la forteresse de Kilia
(il y ajouta un fort,' le plus petit, pres de la grande forteresse, laquelle il fit
les reparations et les additions qu'il crut ncessaires, en y ajoutant des pans de
Note de Miron Costin au passage ci-dessus.
Archives roumaines, pag. 191.
Idem, tome I, pag. 278.

www.dacoromanica.ro
 821

tuent l'ind4endanee des Etats, comme en font foi les Capitulations No. 1980.
de 1511 et 1634 conclues avec une entiere libert et confirmes Proc.-verb. 24.
1857
sans interruption depuis lors jusqu'A nos jours par la Sublime Porte. 9 Dcembre.
Que par l'art. 3 de la Capitulation de 1511 et par l'art. 5
de celle de 1634, la Sublime Porta s'est obligee A defendre la Moldavie,
cette terre libre et non soumise (art. I de la Capitulation de 1511),
contre tous ceux qui pourraient violer son territoire et la conser-
ver dans son tat primitif, sans qu'il soit port aucune atteinte A ses
droits et en la garantissant du moindre dmembrement ou partage.
Que par consequent cette obligation de la Sublime Porte
s'tendait aussi sur le Delta du Danube, qui tait partie integrante
de la Moldavie; car celui qui s'est oblige A clfendre le tout, s'est
par IA engage A dfendre les parties dont le tout se compose.
Que cependant le Sultan Soliman en 1538 (c'est-A-dire 27
ans apres la -conclusion de la Capitulation entre Bogdan et Bajazet II)
a distrait une trs grande partie du territoire de la Moldavie, et
nommement l'angle entre la Mer Noire, le *Dniester et le Pruth,
ainsi que les forteresses d'Aelierman et de Kilia, qu'il fit occuper par
des garnisons turques, et declarant le territoire demembre terre sou-
mise (raia), le mit sous le commandement d'un Pacha, acte d'autant
plus contraire A tous les principes de justice, qu'il n'avait pour cause
que l'opposition du Prince Pierre Ra.res A l'augmentation du peal-
lieche (don) annuel de 4.000 ducats, stipule par la Capitulation de
1511 et que ce Sultan voulait lever A 10.000 ducats .et transformer
en tribut 1).
Qu'en dutre, en 1812, par l'art. 4 du Trait de paix de
Bucarest, la Sublime Porte a cede A la Russie une grandepartie de la
Moldavie, ainsi que toute la Bessarabie, avec une partie du Delta,
stipulant que le Pruth, A commencer de son entre sur le territoire
moldave jusqu'A son point de jonction avec le Danube, et de IA
la rive gauche de Danube jusqu'A Kilia et jusqu'au point o ce brai
se jette dans la mer formeraient la ligne frontire, A cette condition
cependant que la navigation continuerait A etre commune pour les
deux Etats et que les iles du Danube, A commencer d'Ismail jusqu'A
Kilia, comme plus rapproches de la rive gauche, appartiendraient
A la Russie.
Que la Sublime Porte, reconnaissant impraticable la ligne de
frontire stipule par l'art. 4 du Trait de Bucarest de Panne 1817,

1) Cantemir, Geschichte des Osmanischen Reiches, pag. 232 note ; Gahardi,

pag. 632.

www.dacoromanica.ro
 822

No. 1980. consquemment en temps de paix5 a de plus cd A la Russie les

Proc.-verb. 24' deux grandes Iles voisines d'Ismail et de Kilia, c'est-A-dire le reste
1857
9 Dcembre.
du Delta compris entre le bras de Kilia et celui de Sulina, comme
le constate le protocole sign A Constantinople le 21 Aofit 1817 par
la Porte et l'Ambassadeur de Russie prs le Sultan et confirm par
l'art. 2 de la Convention d'Ackerman de l'anne 1826.
X. Qu'en 1829, par l'art. 3 du Trait d'Andrinople, la Sublime
Porte a encore cd A la Russie le second Delta, d'entre les bras de
Sulina et de St. Georges, lequel, comme partie intgrante de la Mol-
davie, a t plac sous la protection de l'Empire Ottoman par les
Capitulations solennelles attestes et confirmes par l'art. 5 du dit
Trait.
Considrant en outre:
Que le Trait de Paris a stipul par l'art. 21 que le terri-
toire cd par la Russie sera incorpor A la Principaut de Mol-
davie;
Que le territoire cd par la Russie comprend aussi le
Delta de Danube ;
Que le susdit Trait, par les art. 22 et 25, a mis les Prin.
cipauts roumaines et leurs droits, consquemment l'intgrit terri-
toriale de ces pays, sous la garantie de toutes les Puissances qui
Pont sign; que par suite il garantit aux Principauts le Delta du
Danube, A elles restitu par l'art. 21;
Que par l'art. 23 du mme Trait, la Sublime Porte a con-
tract, entre autres obligations, celle de conserver aussi aux Princi-
pauts roumaines leur pleine libert de commerce et de navigation;
Que l'art. 14 du susdit Trait, en proclamant la libre navi-
gation du Danube, a lev tous les obstacles A la libre navigation
de ce fleuve;
Considrant que, nonobstant cela et postrieurement au
protocole des Conferences de Paris du 6 Janvier 1857, la Sublime
Porte a pris sous son immdiate et exclusive domination tout le
territoire des Deltas du Danube;
Considrant que le mode actuel d'application de cette me-
sure ferme compltement A la Moldavie toute communication directo
avec la Mer Noire, puisque le bras de Kilia ne fait aujourd'hui fron-
tire dans sa totalit que depuis Ismail jusqu'A Kilia et Vilkov,
.et qu'A partir de ce dernier point, o ce bras se partage en plu-
,sieurs branches, on a pris pour ligne de frontire jusqu'A la mer
h plus troite et la plus carte de ces branches, celle de GAsea.

www.dacoromanica.ro
 823

(de Foie), laquelle, non seulement n'est pas navigable mame potir lespetits' No. 1980.
bateaux, mais est encore guable pour les pitons dans la saison d't; Proc.-verb.24.
1867
(<8. Considrant que cette frontire, non seulcment a condamn 9 Dcembre.
les ports de Rni, d'Ismail, de Kilia et de Vilkov, jadis prospres,
A une invitable ruine, mais que, de plus, elle a mis les Principauts
roumaines dans une complte impuissance de profiter des bienfaits
de la libert de leur pro* fleuve et d'user du droit de pleine li-
bert de navigation et de commerce, que leur a garanti le Trait de
Paris ; que ce fait ressort des rapports des autorits civiles et mili-
taires de la Principaut de Moldavie 1), lesquels ne laissent pas le

1)Rapport du commandant de la garnison d'Ismail A l'Inspecteur

gdndral de l'arme de la Principaut de Moldavie, 6 Mai 1857,
Nr. 242. aJ'ai acquis la certitude, par le rapport sous Nr. 6 du commandant
de la garnison de Kilia, que les Turcs franchissent continuellement notre ligne
frontire A la faveur de la grande distance qui spare nos sentinelles et que,
non contents de causer des dommaE,,es aux habitants de la Moldavie, ils con-
traignent nos pcheurs des lacs de la rive gauche A payer pour leur poisson
un droit de douane. Ce procd, qui ne repose sur aucun droit et auquel ser-
vent de prtexte les assertions fausses que le poisson aurait t pohd dans les
lacs situds dans les Iles d'au-dela du Danube, est une cause de perscution et
de tracasseries contre les pcheurs, qui ne peuvent mdme pas continuer leur
profession, etc.
Fragment d'un rapport du mdme commandant, en date du
20 Mai 1857, Nr. 362. Par le rapport du chef de police de Vilkov, Mr.
le Lieutenant Bachrim, dont ci-joint copie sub Ni'. 322, m'est signalde la con-
duite abusive des soldats ottomans de la rive droite du Danube envers les
pcheurs de Vilcov, qu'ils contraignent, mme par le baton, A passer de leur
ctd et qu'ils forcent A payer, contre toute justice, un droit de douane pour le
produit de leur Oche, et qui occupent en outre de force un poste sur la rive
de notre frontire.
En consquence de ces renseignements et pour obvier aux inconvnients
signals, j'ai post l, sans retard et momentandment un piquet de vingt soldats
sous les ordres d'un officier suprieur d'infanterie, pour occuper les points de
la frontire o le besoin d'une surveillance se fait le plus sentir.
Fragment d'un rapport de Mr. le Lieutenant Bachrim, du
16 Mai 1 8 6 7. aD'un cdt les Turcs occupent de force un poste sur cette
rive du Danube, de l'autre ils chassent nos pcheurs, les arrtent sur le Da-
nube, les maltraitunt de coups et les font passer de l'autre ct du Danube;
ces procds causent en outre une perte importante au trsor moldave dans
ses revenus douaniers, qu'il prlevait jusqu'aujourd'hui.
Les habitants de cette ville (Vilkov), qui n'ont d'autres moyens d'exis-
tence que la Oche et qui n'out ni terres A labourer ni autres spculations,
sont venus me dclarer qu'ils sont tous prts 6. partir.
Adresse de l'ex-Ministre de lIntrieur le Logothte Basile

www.dacoromanica.ro
 824

No. 198a moindre doute sur les dsavantages" de la nodvelle frontire et sur
Proc.-verb. 24. les tristes suites d'un tel tat de choses;
1857
9 Dcembre.
9. Considrant que la Sublime Porte elle-mme a formellement re-
connu que la dlimitation stipule par l'art. 4 du Trait de Bucarest,
vertu duquel elle avait cd, avec la Bessarabie, la moiti de la rivire
du Pruth et tous les "Hots situs entre Ismail et Kilia, est inexplicable
et que, pour cette raison, par la nouvelle cession la Russia en
temps de paix, 1817, des grandes iles voisines il et de Kilia,
elle a volontairement avanc la frontire jusqu'au bras de Sulina
10. Considrant que cette impossibilit d'epplication, qui a mo-
tiv en 1817 l'avancement de la ligne frontire jusqu'au bras de
Sulina, ligne qui se trouve dcrite avec tent de clart dens l'art.
2 de la Convention d'Ackerman, n'a cess d'exister et qu'elle existe
encore aujourd'hui plus imprieuse, puisqu'on n'a pas mme restitu

Ghica, du 31 Mai 1857, Nr. 11.307, au Secrtariat d'Etat de la

Principaut de Moldavie, qui, aprs avoir montre que les soldats otto-
mans ont tendu leur cordon maritime et territorial sur une branche du Da-
nube qui passe par les villes de Rni, Ismail, Kilia et Vilkov, quand cette
branche devrait appartenir la Moldavie puisqu'elle coule sur son territoire,
invite le Secrtariat d'Etat prendre les mesures convenables pour prser-
ver de toute atteinte les droits qu'a la Moldavie sur cette partie de terre,
elle concde par le Trait.
Rapport cit dans l'annexe D. de l'administration d'Ismaii,
sous Nr. 1.194, en date du 26 Mai1857, au Ministre de l'Intrieur.
Au rapport sous Nr. 894, a t joint le rapport original de la police de Vilkov,
sous Nr. 302, dont l'honorable Ministere aura sans doute pris connaissance.
est aussi ncessaire de prendre en considration /a circonstarfce suivante: que
le bras da Danube passant par Rni, Ismail, Kilia et Vilkov se partage, it partir
de cette derniere ville, en huit branches. Les soldats ottomans ont tendu /elm'
cordon maritime et territorial sur toutes ces branches, parmi lesquel/es est com-
prise la branche principale navigable pour les vaisseaux, ne laissant la Mol-
davie qu'un seul petit cours d'eau qui coule dans l'interieur mme de la Mol-
davie et qui se jette dans la mer. Ce cours d'eau n'est navigable que pour de
petites barques de pcheurs; les revenus de la Oche de ces huits branches est
prlev au profit du trsor de l'Empire Ottonian, tandis qu'il est de droit que
le bras le plus profond et le plus apte la navigation soit commun aux terri-
toires moldave et turc.
Fragment du rapport du commandant de la garnison d'Ismail
la Hetm anie de la Moldavie, en date du23 NIai 1857,sous Nr.362.
gJ'ai constate en merne temps, que les Ottomans, qui passent de notre cOte par
o ils veulent, sont aids de toute fagon par les autorits locales, et nomm-
ment par la police de Kilia et la prfecture ; celles-ci leur clelivrent des or-
dres circulaires adresss aux communes, afin de leur procurer des charrettes
et des chevaux; en outre, elles recrutent pour le compte des Turcs des volon-

www.dacoromanica.ro
 825

A. la Moldavie /es petits 'lots situ& entre Ismail et Kilia, qui avec No. 1980.
la Bessaralaie ont t cedes A la Russia en 1812 ; Proc.-verb:24.
1857
Considrant que les . raisons qui ont motive la rgularisa- 9 Dcembre..
don des frontires entre la Russie et la Turquie mritent d'tre
prises en tres srieuse consideration, dans l'intrt de la Moldavie,
pour le trace des frontires entre elle et la Turquie, d'autant plus
que la Moldavie, comme cela est notoire, a exerc sans entrave et
sans conteste jusqu'A la cession de la Bessarabie par la Sublime Porte,
en 1812, le droit de libre navigation, non seulement sur le bras de
Kilia dans toute son tendue, mais encore sur les autres bras du
Danube, dont le curage, jusqn1 la paix d'Andrinople en 1829, tait
confi aux seuls parcalabes (prfets) moldaves ;
Considrant que la Moldavie tait incontestablement en droit
de rclamer tout le territoire cede par la Russie en execution du

taires, dont il a passe jusqu' present environ 800 au-delA du Danube. Je ne

sais pas qui peut avoir prescrit ces mesures; je crois que le Gouvernement
local ne neut avoir donne de semblables ordres ni A la prefecture, ni A la
police.
La population se plaint vivement des mauvais traitements et des injus-
tices qu'elle a A subir de la part des Turcs: les habitants disent que d'apres la
proclamation du Gouvernement, ils savent titre soumis A Padministration mol-
dave et non A l'administration turque. Ces causes font que beaucoup d'entre
eux rnigrent A

Fragment du rapport du Lieutenant Bachrim, en date du 21

Juin 1 8 5 7., Les pecheries de la rive droite du Danube, savoir celles des
iles de Kilia, ainsi que d'autres lacs, ayant t affermes A un Armnien nomme
Karabet, celui-ci, A l'aide des sentinelles turques qui gardent leur frontire,
oblige les pcheurs de Vilkov A aller jusqu'A Sulina pour acquitter les droits
de Oche. C'tait lA une grande fatigue et une grande perte de temps pour les
pecheurs, mais, par mon intervention, il a te decide que ce droit serait ac-
quitte A Pavenir sur la rive turque, vis--vis le poste de notre caserne.D
Rapport du Major Lupascu, adresse au Hetman de Molda-
vie, en date du 25 Juin 1 8 5 7, sous Nr. 24 -- En vertu des ordres de
V. E., sous Nr. 1835, je lui ai envoy en annexe A mon rapport Nr. 6 l'in-
ventaire des corps de garde situs le long de la ligne du Danube et de ta mer,
A cette occasion j'ai pu me convaincre que ni la prefecture d'Ismail, ni meine
le commandant militaire d'ici ne connaissent la veritable branche du Danube
qui appartient A la Moldavie, car l'administration militaire turque a pris pos-
session de toutes les branches du Danube et n'a laiss A la Moldavie qu'un
petit cours d'eau nomm Gussova; il en rsulta tres souvent des malentendus,
car les individus qui pchent en mer n'ayant pas d'adre voie pour rentrer
dans la ville de Vilkov, sont obliges d'y entrer par le canal du Danube nomm
Otchakoff, o les autorits turques les arretent porn- leur faire acquitter les
droits de Oche.

www.dacoromanica.ro
 826

No. 1980. Trait de Paris, puisque, comme nous l'avons prouv ci-dessus, il a
Proo.--verb.24. t et est proprit inalinable et partie intgrante de cette Princi-
1857
9 Dcembre. paut qui, en se plavant par ses Capitulations. sous la Protection- de
l'Empire Ottoman, n'a jamais renonc6 ni A Pentire indpendance de
son existence politique et nationale, ni a. son intgrit territoriale ga-
rantie par les Capitulations conclues avec la Porte; et par consquent
13. Que les Principauts rournaines sont d'autant plus en droit
de demander la fixation d'une frontire favorable 6, leur navigation
et A leur commerce, consquemment la modification de la frontire
actuelle, que celle-ci leur rend absolument impossible Pexercice de
ces droits a elles garantis par le plus grand acte de notre sicle ;
L'Assemble ad-hoc de Moldavie dsire et demande que les
Puissances veuillent bien dcrter la rectification de la nouvelle
frontire entre la Principaut de Moldavie et l'Empire Ottoman
par une Commission europenne, d'une manire conforme aux
imprescriptibles droits de proprit, de libert de navigation et
de commerce, garantis aux Principauts roumaines par les art.
15, 21; 22 et 23 du Trait de Paris.
5 Dcembre 1857.
Rapporteur, Const. Hurmu z aki.
(Signs) L. C atargi, Em. Cost achi, A. Panu, P. Ma uro-
jny, D.Rallet, B. St urdza, Const. Hurmuzaki.
Mr. M. Kogeilniceanu demande 24 heures pour tudier ce rapport.
Mr. le Dr. Farnav dit que la proposition est trop importante et
le travail trap beau, pour qu'il ne se croie pas en devoir de rclatner
l'ajournement au lendemain.
L'Assemble accorde cette demande.
Le Vice-Prsident, sur l'avis de l'Assemble, lve la sance et
annonce la prochaine sance au mardi, 10 Dcembre, et les dputs
se rendent ensuite dans leurs comits respectifs.

33. Procs-verbal No. 25. Sance du 10 D cembre 1857.

No. 1980. La vingtcinquime sance de l'Assemble s'ouvre sous la pr-
Proc.-verb.25. sidence de S. E. le Mtropolitain.
1857 Mr. A. Panu fait l'appel nominal, auquel rpondent 82 mem-
10 Dcembre.
bres; 2 sont absents, savoir: 1 malade, Mr. Const. Rolla; 1 en cong,
Mr. J. Chrisanti.
Mr. D. Grigoriu donne lecture du procs-verbal de la sance pr-
cdente, qui est adopt sans modification.

www.dacoromanica.ro
 827

Mr. le Dr. Ydrnav fait observer que, du moment que le Divan No. 1980.
de Bucarest a termin ses travaux, il est de ncessit absolue que Proc.-verb.25.
1857
le Divan de Moldavie termine aussi les siens, en dclarant urgente 10D6cembre.
la discussion de toutes les questions encore A l'ordre du jour et en
remplissant toutes les formalits exiges pour que le Congrs puisse
se runir le plus t6t possible.
Mr. Const. Hurmuzaki lit le rapport de la commission charge
(lu dveloppement de la question relative A, la rectification des fron-
itires des Principauts par une Commission europenne.
Mr. M. Kogedniceanu annonce qu'il a A prsenter un amendement;
il fait Ploge du rapport de la commission, et spcialement de tous
les travaux sortis de la plume de Mr. Hurmuzaki. Il donne ensuite
lecture de son amendement, proposant certaines modifications et ad-
(litions :
Le soussign propose les modifications qui suivent au projet
(le rsolution concernant la rectification des frontires des Princi-
pauts sur les bouches du Danube :
Ajouter dans le premier considrant, aprs les mots s'ten-
daient, ceux-ci : des deux cts du Danube.
Supprimer les arguments qui Ggurent sous les lettres c, cl, e, f.
Ajouter au cinquime considrant: et par consquent toutes
ses bouches.
Faire suivre dans le 9-rne considrant les mots et de
Ides suivants: qui toujours ont fait partie du territoire des
d'Ismail et de Kilia et mme ont toujours fourni aux habitants
de ces villes leurs moyens d'existence.
Ajouter dans le 10-me considrant, aprs le mot Ackerman,
les mots suivants: aprs la distraction des Res qui forment le pre-
mier Delta et qui se trouvent situes vis--vis d'Ismail et de Kilia, villes
.desquelles elles ont toujours t dpendantes.
Changer la seconde date 1817 du 10- me en celle de 1812,
comme faute de typographie.
Faire suivre le 11-me considrant du nouveau considrant
(fui suit :
Considrant que mme par le Hati-HoumaYoum de S. M. le
Sultan en 1774 (de Phgire 1188, mois de Chval), dlivr aux Prin-
.cipauts roumaines, la Sublime Porte a reconnu dans Part. IX que
l'Anadouna, c'est-A-dire le lit du Danube, sparera les Principauts
.de la Turquie et que par consquent cctte ligne, le lit le plus im-
portant des branches du Danube, prise comme frontire entre les
Principauts et la Turquie, doit aller jusqu' la Mer Noire.

www.dacoromanica.ro
 828

No. 1980. Ajouter au considrant 15: que si, aprs la Confrence de

Proc.-verb.25, Paris du 6 Janvier 1857, la Moldavie ne devait point rclamer, par
1857'
10 Dcembre.
respect pour les dcisions des Puissances garantes.
Placer au commencement du 13-me considrant, qui n'est
qu'une suite du 124:line, les mots : Les Principauts sont nanmoins 0.
Faire suivre le 13-me considrant d'un nouveau consi-
drant ainsi co-ncu :
Considrant que sans les ties situes vis-ii-vis d'Ismail et de
itKilia, lesquelles ont t cdes A la Russie en 1817 comme indis-
pensables ces villes et anciennement dpendantes ('elles, les ports
(id'Ismail, Kilia, Vilkov, sont menacs d'une ruine complte ;
Que quand mme le bras de Sulina ou celui de St. Geor-
ges, par les bienveillantes mesures prises par l'Europe, seraient
curs et en tat de servir 6. la grande navigation et au grand com-
merce, les Principauts n'prouveraient pas moins imprieusement
le besoin d'tre seules mattresses du bras de Kilia, pour le naettre,,
b, I'aide du curage, au service de leur navigation et de leur commerce.
Remplacer dans la formule des vceux les mots Princi-
paut de Moldavie par ceux de Principauts-Unies.
(Signs) Koglniceanu, Malinescujacovachi, Ghe or-
ghiadi,PArchimandriteNophyte Scriban,
J. Varian
La sance est suspendue pendant 10 minutes, pour laisser a la
commission le temps de dlibrer sur l'amendement de Mr. Kogl-
niceanu.
A la reprise de la sance, 1VIr. C. Hunnuzalci. communique A l'As-
semble le rsultat de l'entente qui s'est tablie entre la commission et Mr.
Koglniceanu. Les points 1, 3, 4, 5 et 6 de ramendement ont t accepts.
Le point 7, malgr les preuves fournies par le rapport que les Prin.
cipauts ont un incontestable droit de proprit sur tous les Deltas
du Danube, est adopt, mais seulement A titre de tmoignage que
la frontire actuelle est en contradiction avec celle reconnue mme
par les Hatichrifs de 1774 et qu'elle est beaucoup moins favorable
que cette dernire. La commission n'a pas accept /es points 8 et 9
de l'amendement, parce que le Trait de Paris a concd A la Mol-
davie tous les Deltas, tandis que le protocole des Confrences de Paris
du 6 .Janvier 1857, qui met tous les Deltas sous la domination de
la Turquie, n'est pas encore ratifi ; pane qu'enfin la Moldavie a
des droits incontestables de proprite sur tous les Deltas, droit que
le rapport de la Commission met si bien en vidence. Le point 10

www.dacoromanica.ro
 829

est accept. Uneseule modification est admise pour le point 12, oil le No.. 1980.
mot a a t remplac par le mot : waurait. Proc.-verb 95,
1857
Mr. B. Sturdza fait remarquer qu'en prsenc des preuves -re- 10 D6eernbre.
lates dans le rapport de la commission constatant les droits de
propriet des Principauts sur tous les' Deltas, la frontire fixe par
le Hatichrif de 1774 serait une restriction A ces droits; c'est pour-
quoi iI propose de dire clans le rapport, que mme d'aprs tb Hati-
chrif, la frontire d'aujourd'hui nous est dfavorable4.
L'Assemble, consulte par assis et lev, adopte A l'unanimit le
projet de la commission avec les modifications comprises dans l'a'.
mendement de Mr. Kogalniceanu et PadditiOn propose par Mr. B.
Sturdza.
La confirmation du vote par signature est remise 6, la prochaine
sance.
Le Prsident, aprs avoir consult l'Assemble, lve la sance
et annonce 14 prochaine runion pour vendredi, 13. Dcembre.
Les dputs, sur l'invitation du Prsident, se rendent ensuite
dans leurs comits respectifs.

34. Procs-verbal No. 26.Sance du 13 Dcembre 1857.

Aujourd'hui, le vingt-sixime sance de l'Assemble s'ouvre sous No. 1980.
la prsidence du Vice-Prsident Mr. Constantin Negri. Proc.-verb. 26.
1857
Mr. C. Mo4un fait l'appel nominal; soixante-seize membres sont
13 D6cembre.
prsents, huit sont absents, savoir: cinq malades, S. Em. le Mtro-
politain, MM. C. Rolla, M. Costin, P. Maurojny et Const. Ostachi;
un en cong, Mr. Chrisanti, et deux dont l'absence n'est pas motive,
MM. J. Docan et J. CantacuZne.
Mr. C. Hurmuzaki lit le procs-verbal deja sance prcdente, qui
est adopt sans modification.
On procde ensuite A la signature de l'acte de rsolution vot dans
la dernire sance et dont la teneur suit:
L'an mille huit cents cinquante sept, le dixime jour du mois de
Dcembre.
Il est notoire :
I. Que les Principauts de Moldavie et de Valachie, non seule-
ment aux poques anciennes, mais postrieurement mme A la con-
clusion de leurs Capitulations avec l'Empire Ottoman, s'tendaient
des deux c6ts du Danube jusqu'A la Mer Noire.
Ce fait historique est constat, entre autres preuves:
a) Par les titres du Vovode Mircea, Prince de Valachie, qui a

www.dacoromanica.ro
 830

No. 1980. conclu la pren-iire Capitulation avec la Turquie, titres parmi lesquels
Proc.-verb. 26. figurent ceux-ci: Maitre des pays de l'une et l'autre rive du Da-
1857
13 Dcembre.
nube jusqu'A la Mer Noire, de la forteresse de Drista (Silistrie), Sou-
verain de la Dobroudja, etc. 1) ;
Par la Trait du 15 Mars 1412 entre Sigismond, Roi des Ro-
mains, de Hongrie, etc. et Vladislas, Roi de Pologne, concernant le
mode de partage entre eux de cette pomme de discorde, la Molda-
vie, au cas qu'Alexandre, Prince de cette Principaut, leur refu-
serait secours contre les Turcs. Ce Trait stipule, entre autres dispo-
sitions, que la partie du territoire de la Moldavie situe entre le Pruth
et la Mer Noire, c'est-A-dire la moiti, avec la forteresse de Kilia, ap-
partiendra Sigismond, et l'autre moiti, avec la forteresse d'Acker-
man, Vladislas 2) ;
Par le trnoignage d'Ene Silvie, qui dit, dans son Histoire de
l'Europe, .Hongrie, chap. I, II, VI, que la Valachie (Moldavie) s'tend
de l'Ardeal jusqu'A la Mer Noire (((a Transilvanis incipiens usque ad
Euxinum protensa pelagus);
Par le tmoignage du Vornic Urechia (Annales de la Moldavie,
pag. 98), qui prouve que les frontires de la Moldavie s'tendaient
jusqu'au Dniester et jusqu'A, la Mer Noire ;
((e) Par nombre d'actes prineiers qui font foi que les Princes de
Moldavie avaient, entre autres titres, celui de Souverains depuis les
monts jusqu'A la mer 3);
Par le tmoignage du Prince Dmtre Cantmir (Description
de la Moldavie, d. allemande, pag. 39) qui dit: que la Moldavie
a toujour's eu pour frontires au midi le Danube et A l'est la Mer
Noire;
Par les anciennes cartes gographiques et mme par celles
du XVIII-me sicle, qui indiquent toutes sous le nom de Mer de
Moldavie (le pont Euxin de Moldavie) la Mer Noire, A commencer
d'Aclierman jusqu'A l'embouchure du Danube, et nommment jusqu'A
celle du canal de St. Georges 4).
II. Que la Bessarabie formait la troisime partie de la Princi-

Engel, Geschichte der Walachei, pag. 157; Dionisius Photinos, Historia,

tome III, pag. 370, nota ; Dogiel, Codex diplomaticus regni Poloniae, tome I, pag.
598: aterrarum Dobrodicieii Despotus et Tristri (Silistrie) Dominus; idem pag.
599; Gebhardi, Geschichte der Walachei, pag. 293 nota.
Pray, Dissertationes, pag. 146; Dlugosz, lib. XI, pag. 321; Engel, pag.
116-117.
Chronique d'Urechia, pag. 100, note de Miron Costin.
Colson, pag. 216, etc.

www.dacoromanica.ro
 831

paut de Moldavie et comprenait les districts de Boudjac, Ismail, No. 1980.

Akerman et Kilia 1). Proc.-verb. 26.
1857
III. Que par consquent cetto partie aussi de la Bessarabie com- 13 Dcembra.
prise entre les bras du Danube, et nommment entre celui de Kilia
et celui de St. Georges, et s'tendant jusqu'A la Mer Noire a in-
contestablement appartenu A la Principaut de Moldavie. Cette vrit
ressort:
De la position de la forteresse moldave Pancienne Kilia (Eski
Kilia), qu'indiquent les ruines (fui se trouvent A l'intrieur du Delta,
A une distance assez considrable de la rive droite du bras du Da-
nube, appel bras de Kilia, prs de l'embouchure de ce bras; cette
forteresse eommandait tout le territoire eompris dans le Delta;
Des noms roumains de la plupart des endroits, tels que
cours d'eau, baies, lacs, iles, etc. dans l'intrieur du Delta, noms
qui se sont conservs jusqu'aujourd'hui, bien que le territoire o
ils se trouvent soit rest desert en vertu des stipulations des Trai-
t& russo-turcs de Bucarest et d'Andrinople. Parmi ces noms, nous
ne signalerons ici que les suivants:
Entre le bras de Kilia et celui de Sulina: les *des IonescT (ties
Jean), balta DraculuT (la marre du Diable), lacurile PesearuluT (les
lacs du pcheur), Tatarul mare (le Grand Tartare), Tatarul mic (le petit Tar-
tare), Lunga (la longue), Piperu (le poivre), Furtuna (la tempte), Boldu
(la pointe), TeslenescT, Rosca (la rouge), Babele (les vieilles);
Entre le bras du Sulina et celui de St. Georges: les lacs Dra-
gulinul mare (le grand Dragoulin), Dragulinul mic (le petit Dra-
goulin), ValeniT marl' (le grand Valni), Valenil midi. (le petit Valni),
Lumina (la lumire), Porcul (le porc), Porculetul (le petit pore), lacul
luT Isaac (le lac d'Isaac), Isbiccelul (le petit Isaac), Rosul (le rouge),
Rosuletul (le petit rouge), Bivolul (le buffle);
En aval de Sulina pres de la mer: Bivoletul (la petit buffle), Coliba
pescarilor (la chaumire des poheurs), Obrotini, lacul brumeI (le lac
de la gele blanche), coliba tutuenilor (la chaumire de ptres) ;
e) D'une foule d'actes gouvernementaux mans des Princes de
Moldavie et dont nous ne citerons ici que les suivants: l'acte de
cession par lequel le Vovode Pierre, Prince de Moldavie, remit
aux Hongrois la forteresse de Kilia (1448) 2), pour l'avoir aid A ex-
pulser le Vovode Roman du trne de Moldavie; le secours prt

Cantmir, pag. (39; Sulzer, Gese)tichte der Traneal.vinischen Daciene, pag.

455 et smv; Wolff, Besehreibung der Moldau, tome I, pag. 9 et 67.
Chronique moldave d'Urechia, pag. 111; Engel, pag. 127.

www.dacoromanica.ro
 832

No 1980. en. 1462 par Mahomet 1I, alli d'Etienne le-Grand, contre les Hon-
Proo.--verb. 26, grois pour assiger et leur reprendre d'assaut la forteresse de l'ancienne
1857
13 Dcembre.
Kilia 1); la prise des forteresses de Kilia et d'Ackerman pal. Etienne-
le-Grand; l'tablissement par lui des parchlabes (prfets) datis ces
forteresses; .la rdification et la rparation par lui 'faite de ces forL
teresses 2); Phospitalit gecorde dans la fortcresse de Kilia en Panne
1475 b. de jeunes gnois qui, rduits en esclavage la prise de Caffa
et conduits 6. Constantinople pour tre enrls (lans le corps des
janissaires, parvinrent s'chapper et se rfuiier dans cette forte-
resse moldave ; l'incendie de la forteresse de Kilia par les Moklaves
sous le rgne de Pierre Rare ;
D'un rapport du Divan de Moldavie au Gnral Elem, alors
commandant de l'arme russe, pendant l'occupation de 1769, rapport
qui contient entre autres faits les suivants : que la frontire de Mol-
davie s'tendait jusqu'au Dniester et au Danube, comprenant Bender,
la Fortoresse blanche (Ackerinan), Kilia, Smile Ismail), Tomarma (Rni
t Hotin, toutes forteresses et localits des frontires du pays 3),
D'une demande que les dputs de la Moldavie envoys
St. Petersbourg en 1869' adressrent l'Impratrice Catherine dans
les termes suivants: ((et quand il aura plu Dieu de soumettre aux
varmes invincibles de V. M. ce pays qui s'tend du Dniester au Danube,

Engel, Geschichte der Moldatc, pag. 134, Gebhardi, Geschichte: der Moldau,
pap,.. 592-693.
Engel, Geschichte der Moldau; Zinkeisen, Geschichte der Osmanischen Reiches,
tome II, pag. 381-382; Urechia, pag. 119:
En l'anne 6973 (1465) 25 Janvier, le Prince Etienne dans le but de recon-
querir les forteresses que les Tuns avaient prises ses prdecesseurs, leva une
forte arrne,: la tte de laquelle il se dirigea vers la forteresse de Mlle.
Arrive devant les murs de la place dans la nuit du mercredi au jendi, il la
bloqua La journe du jeudi se passe sans escarmouche, mais depuis le matin
jusqu'au soir du vendredi, il battit en breche les murailles. Le samedi la gar-
nison capitula et le Prince Etienne entra dans la forteresse de Mlle, il passe
trois jours en fetes et en actions de graces, s'efforgant de se concilier les ha-
bitants. De l il se dirigea sur la Forteresse blanche (Ackerman), qu'il prit d'assaut.
C'est ainsi qu'il reprit les deux forteresses, sous les murs desquelles il y eut
beaucoup de sang verse. Apres les avoir pourvues de vivres et de garnisons
-et les avoir places sous le commandement des parcalabes Isaie et Buctea,
revint sa residence de Suceava.
En 6986 (1477) 22 Juin, Etienne commena batir la forteresse de Kilia
y ajouta un fort, le plus petit, pres de la grande forteresse, laquelle il fit
les reparations et les additions qu'il crut ncessaires, en y ajoutant des pans
'de muraille.) Note de Miron Costin au passage ci-dessus.
a) Archives Roumaines, pag. 194.

www.dacoromanica.ro
 833

nous vous demandons que ce territoire, qui a anciennement appartenu T980

A la Moldavie, ne reste pas sous un pouvoir &ranger, mais qu'il re- Proc.-verb. 26.
1857
vienne de nouveati A la Principaut de Moldavie d'aprs son ancienne 13Dcembre.
vfrontire 1).
Que la Moldavie n'a jamais t soumise A l'Empire Ottoman
par la force des armes, mais qu'elle s'est place de son plein gr sous
sa protection, rserve faite de tous les droits qui constituent l'ind-
pendance des Etats, comme en font foi les Capitulations de 1511 et
1634, conclues avec une entire libert et confirmes sans interrup-
tion depuis lors jusqu'A no jours par la Sublime Porte.
Que par l'art. 3 de la Capitulation de 1511 et par l'art. 5
de celle de 1634 la Sublime Porte s'est oblige A dfendre la Moldavie :
cette terre libre et non soumise (art. I de la Capitulation de 1511)
contre tous ceux qui pourraient violer son territoire, en la conser-
vant dans son tat primitif, sans qu'il soit port aucune atteinte A ses
droits et en la garantissant du moindre dmembrement ou partage.
VI. Que par consquent cette obligation de la Sublime Porte s'-
tendait aussi sur le Delta du Danube, qui tait partie intgrante de la
Moldavie; car celui qui s'est oblig A dfendre le tout, s'est par IA
engag A dfendre les parties dont le tout se compose.
Que cependant le Sultan Soliman en 1538 (c'est-A-dire 27
sns aprs la conclusion de la Capitulation entre Bogdan et Bajazet II)
a distrait une trs grande partie du territoire de la Moldavie, et
nommment l'angle entre le Mer Noire, le Dniester et le Pruth, ainsi
que les forteresses d'AcIterman et de Kilia, qu'il fit occuper par des
garnisons turques, et dclarant le territoire dmembr terre soumise
(rala), le mit sous le commandement d'un pacha, acte d'autant plus
contraire A tous les principes de justice, qu'il n'avait pour cause que
ropposition du Prince Pierre Bares A l'augmentation du pechliche
{don) annuel de 4.000 ducats, stipul par la Capitulation de 1511,
et que ce Sultan vottlait lever A 10.000 ducats et transformer en
tribut 2).
Qu'en outre, en 1812, par l'art. 4 du Trait de paix de
Bucarest, la Sublime Porte a cd A la Russie une grande partie de la
Moldavie, ainsi que toute la Bessarabie, avec une partie du Delta, sti-
pulant que le Pruth, A commencer de son entre sur le territoire
moldave jusqu' son point de jonction avec le Danube, et de lA la

Archives Roumaines, tome I, pag. 278

Cantemir, Geschichte des Osmanischen Reiches, pag. 282, note 32; Gebilardi,
Fag. 632.
(Aete iti Documente. VI. 1.) 53

www.dacoromanica.ro
 834

1980 rive gaucho du Danube jusqu'A Kilia et jusqu'au point oft ce bras
Proc.-verb.26. sejette dans la mer, formeraient la ligne frontire, A cette condition
1857
13Dcembre
cependant que la navigation continuerait A kre ,commune pour les
deux Etats et que les iles du Danube, A commencer d'Ismail jusqu'
Kilia, comme plus rapproches de la rive gauche, appartiendraient A
la Russie.
Que la Sublime Porte, reconnaissant impraticable la ligne de
frontire stipule par l'art. 4 du Trait de Bucarest de Panne 1812,
en 1817, consquemment en temps de paix, a de plus cede a la Russie les
deux grandes Iles voisines d'Ismail et de Kilia, c'est-A-dire le reste
du Delta compris entre le bras de Kilia et celui de Sulina, comme
le constate le protocole sign A. Canstantinople le 21 aoftt 1817 par
la Porte et l'Ambassadeur de Russie prs le Sultan et confirm
par l'art 2 de la Convention d'Ackerman de Panne 1826.
Qu'en 1829, par l'art. 3 du Trait d'Andrinople, la Sublime
Porte a encore cede A la Russie le second Delta d'entre les bras de
Sulina et de St. Georges, lequel, comme partie intgrante de la Mol-
davie, a t place sous la protection de PEmpire Ottoman par les Ca-
pitulations solennelles attestes et confirmes par l'art. 5 du dit Traite.
Considrant en outre :
Que le Trait de Paris a stipul par l'art. 2t que le territoire
cd par la Russie sera incorpor A la Principaut de Moldavie;
Que le territoire cede par la Russie comprend aussi le Delta
de Danube;
Que le susdit Trait, par les art. 22 et 25, a mis les Prin-
cipauts roumaines et leurs droits, consquemment Pintgrit terri-
toriale de ces pays, sous la garantie de toutes les Puissances qui
l'ont sign; que par suite il garantit aux Principauts le Delta du
Danube A elles restitu par l'art. 21;
Que par l'art. 23 du mme Trait, la Sublime Porte a contract,
entre autres obligations, celle de conserver aussi aux Principauts
roumaines leur pleine libert de commerce et de navigation;
Que l'art. 14 du susdit Trait, en proclamant la libre navi-
gation du Danube, a lev tous les obstacles A la libre navigation de
ce fleuve, et par consequent de toutes ses branches;
Considrant que, nonobstant cela et posterieurement au pro-
tocole des Conferences do Paris du 6 Janvier 1857, la Sublime Porte
a pris sous son immediate et exclusive domination tout le territoire
des Deltas du Danube ;
Considrant que le mode actuel d'application de cette mesure
ferme compltement A la Moldavie toute communication directe aye

www.dacoromanica.ro
 835

la Mer Noire, puisque le bras de Kilia ne fait aujourd'hui frontire 1980

dans sa totalit que depuis Ismail jusqu'A Kilia et Vilkov, et que Proc -verb. 26.
de ce dernier point, o ce bras se partage en plusieurs branches, 1857
13 Ddcembre.
on a pris pour ligne de frontire jusqu'A la mer la plus troite et
la plus carte de ces branches, celle de Gasca (de l'oie), laquelle,
souvent, non seulement n'est pas navigable mme pour les petits
bateaux, mais est encore guable pour les pitons dan.s la saison d't;
Considrant que cette frontire, non seulement a condamn
les ports de Rni, d'Ismail, de Kilia et de Vilcov, jadis prospres, A
une inevitable ruine, mais que de plus elle a mis les Principauts
roumaines dans une complete impuissance de profiter des bienfaits
de la libert de leur propre fleuve et d'user du droit de pleine li-
bert de navigation el de commerce, que leur a garanti le Trait de
Paris; que ce fait ressort des rapports des autorits civiles et mili-
taires de la Principaut de Moldavie (voir pages 823 825, note) les-
quels ne laissent pas le moindre doute sur les dsavantages de la
nouvelle frontire et sur les tristes suites d'un tel tat de choses;
Considrant que la Sublime Porte elle-mme a formellement
reconnu que la delimitation stipule par l'art. 4 du Trait de Bu-
carest, en vertu duquel elle avait cede, avec la Bessarabie, la moitie
de la rivire du Pruth et tous les ilots situ& entre Ismail et Kilid,
lesquels ont toujours fait partie du territoire de ces villes, leur ser-
vant meme de moyens d'existence, est inapplicable, et que pour cette
raison, par la nouvelle cession A la Russie en temps do paix, 1817,
des grandes iles voisines d'Ismail el de Kilia, elle a volontairement
avanc la frontire russe jusqu'au bras de Sulina ;
10.9onsiderant que cette impossibilit d'application, qui a motive
en 1817 l'avancement de la ligne frontire jusqu'au bras de Sulina,
ligne qui se trouve (Mcrae avec tant de clart dans l'art. 2 de /a
convention d'A.ckerman, n'a cess d'exister et qu'elle existe encore
aujourd'hui plus imprieuse, puisqu'on n'a pas mme restitu A la
Moldavie les petits ilots situs entre Ismail et Kilia, qui avec la Bes-
sarabie ont t cedes A la Russie en 1812;
11. Considrant que les raisons qui ont motive la regularisa-
tion des frontires entre la Russie et la Turquie mritent d'tre
prises en trs srieuse consideration, dans l'intrt de la Moldavie,
pour le trace des frontires entre elle et la Turquie, d'autant plus
que la Moldavie, comme cela est notoire, a exerc sans entrave et
sans conteste, jusqu' la cession de la Bessarabie par la Sublime
Porte en 1812, le droit de libre navigation, non seulement sur le
bras de Kilia dans toute son tendue, mais encore sur les autres

www.dacoromanica.ro
 836

1980 bras du Danube, dont le curage, jusqu' la paix d'Andrinople en

Proc.-verb. H. 1829, tait confi aux seuls parcalabes (prefets) moldaves ;
1857
13 Dcemb re.
12. Considrant que mme par le Hati-HoumaYoum de Sa Ma-
jest le Sultan, dlivr aux Principauts roumaines en 1774 (de la&
giro 1188, le mois de Chval), la Sublime Porte a reconnu dans l'art.
IX que l'Anadouna, c'est--dire le lit du Danube, separera les Prin-
cipauts de la Turquie, et que par consquent cette ligne, le lit
important des branches du Danube, prise comme frontire entre les
Principauts et la Turquie, doit aller jusqu' la Mer Noire ;
Considrant .que la Moldavie est incontestablement en droit
de rclamer tout le territoire cd par la Russie en excution du
Trait de Paris, puisque, comme nous l'avons prouv ci-dessus, il a
t et est proprit inalinable et partie intgrante de cette Princi-
paut, qui; en se plagant par ses Capitulations sous la protection de
l'Empire Ottoman, n'a jamais renonc ni l'entire indpendance de
son existence politique et nationale, ni son intgrit territoriale ga-
rantie par les Capitulations conclues avec le Porte ; et par consquent ;
Que les Principauts roumaines sont d'autant plus en droit
de demander la fixation d'une frontiere favorable leur navigation
et 6. leur commerce, consquemment la modification de la frontire ac-
tuelle, que celle-ci leur rend absolument impossible l'exercice de ces
droits elles garantis par le plus grand acte de notre sicle ;
Considrant que sans les Iles situes vis--vis d'Ismail et
de Kilia, lesquelles ont t cdes la Russie en 1817 comme indispen-
sables ces villes et anciennement dpendantes d'elles, les ports
d'Ismail, Kilia, Vilkov sont menacs d'une ruine complte;
Que quand mme le bras de Soulina ou celui de St. Georges
seraient, en consquence des bienveillantes mesures prises par l'Eu-
rope, mis par le curage en tat de pouvoir servir la grande na-
vigation et au grand commerce, les Principauts n'prouveraient 'xis
moins imprieusement le besoin d'tre seules maitresses du bras de
Kilia, pour le mettre a l'aide du curage au service spcial de leur
navigation et de leur commerce;
L'Assemble ad-hoc de Moldavie &sire et demande que les
Puissances veuillent bien dcr6ter la rectification de la nouvelle
frontire entre les Principauts-Unies et l'Empire Ottoman par une
Commission europ6enne, d'une manire conforme aux imprescrip-
tibles droits de proprit,.de liberte de navigation et de commerce,
garantis aux Principants roumaines par les art. 15, 21, 22 et
23 du Trait de Paris.
Ont vot pour l'unanimit: LL. EE. les Evques Gnadius

www.dacoromanica.ro
 837

*endrea Tripolos , Philarete Scriban, Calinic Miclescu Hariopolos, 1980

les Archimandrites Neophyte Scriban et Melchisdech, Pconome D. Proc.-verb. 26-
1857
Matcas, MM. D. Miclescu, Dr. FAtu, C. BdArAti, J. Levarcla, D. Cozadini,
13 Ddcerobre.
B. Malinescu, D. Balan, M. Kogalniceanu, Dr. VArnav, G. Massian, N.
Canano, D. Savin, Et. Galin, S. Canano, A. Botez, A. Jiean, T. Pavel,
Simeon Stanciu, Gr. Bals, M. Jora, B. Zacharia, D. Gheorghiadi, A.
Asian, C. Sturdza, Gr. VArnav, C. Rosseti, J. a Babei, D. Cracti, P.
BrAescu, G. Pruncu, Cyrille Ciocarlie, G. Ele, B. Sturdza, J. RoatA, B.
Balais, A. Teriachiu, C. Iacovachi, J. Fotea, L. Catargi, A. Cuza, G.
VArlan, Em. Costachi, B. Nicolau, R. Saya, B. Stan, S. Miclescu, Greg.
Sutzo, C. Sturdza, J. Olariul, N. Catargi, N. Bossie, J. Rosca, D. Ghi-
dionescu, G. Sturdza, N. Iamandi, Pand. Croitoru, D. Romov, L. Gal-
liardi, Gr. Costachi, C. *tiun, T. Sacalof, J. Varnav, N. Carp, C. Hur-
muzalii, D. Grigoriu, D. Rallet, C. Mortun, Const. Negri.
Conformment A l'art 79 du Rglement, le Vice-President declare
que l'Assemble a adopt.
L'Assemble se prononce pour la discussion de deux propositions
manes du Comit des grands propritaires.
La premire proposition, relative A Ptablissement des Conseils
gnraux des districts, est vote A Punanimit par assis et lev.
On procde immdiatement aprs le vote la signature de Pacte
de resolution suivant :
Aujourd'hui, l'an mil huit cents cinquante-sept, le 13 Dcembre.
Considrant que les corps deliberants sont la voie la plus di-
recte pour clairer le Gouvernement sur les intrts et les besoins
du pays ;
Que l'institution de tels corps a produit pour le dveloppement
materiel et moral de tous les pays o elle a t mise en application
les rsultats les plus considrables;
Que la ncessit d'une semblable institution est aussi genera-
lement sentie dans notre pays ;
L'Assemble ad-hoc de Moldavie rnet comme voeu les prin-
cipes suivants
Reconnaissance des districts comme personnes civiles.
Etablissement dans chacun d'eux d'un Conseil de district,
dont la composition ait pour base le principe de l'lection et qui ait
pour principales attributions :
De dresser le budget des dpenses ordinaires et extraordi-
naires du district.
De contrler les comptes, dpenses et revenus du district.

www.dacoromanica.ro
 838

1980 D'oprer dans le district la rpartition des impts directs

Proc.-verb. 26 d'aprs les rgles tablies par la loi.
1857
13 Dcembre. De proposer toutes les mesures d'intrt partieulier au district.
De se prononcer sur les questions d:intrt gnral, quand il
sera consult par le Gouvernement.
III. Le mode de la composition de ces Conseils, le temps de
leur session et leurs autres attributions feront l'objet d'une loi sp-
ciale, qui sera vote par la future Assemble lgislative.
Ont vot pour a l'unanimit: LL. EE. les v'ques Gnadius Sen-
drea Tripleos, Philarte Scriban, Calinic Miclescu, les Archimandrites
Nophyte Scriban et Melchisdech, l'conome D. Matcas, MM. D.
-Miclescu, Dr. Ftu, C. Bdru, J. Levrd, D. Cozadini, B. Malineseu,
D. B.a.Ian, M. Kogrdniceanu, Dr. Varnav, G. Massian, N. Canano, D.
Savin, Et. Min, S. Canano, A. Botez, A. Jiean, T. Pavel, Simon
Stanciu, Gr. Bals, M. Jora, B. Zacharia, D. Gheorghiadi, A. Asian, C.
Sturdza, Gr. Varnav, C. Rosetti, J. a Babei, D. Cracti, P. Brescu., G.
Pruncu, Cyrille Ciocarlie, G. Ilie, B. Sturdza, J. Roat, B. Balais, A. Te-
riachiu, C. Iacovachi, J. Fotea, L. Catargi, A. Cuza, G. Varian, Em. Co-
stachi, B. Nicolau, B. Stan, R. Saya, S. Mieleseu, Grgoire Sutzo, C.
Sturdza, J. Olariul, N. Catargi, N. Bossie, J. Rosca, D. Ghidionescu, G.
Sturdza, N. Iamandi, Pand. Croitoru, D. Romov, L. Galliardi, Gr.
Costachi, C. *tiun, T. Sacalof, J. Varnav, N. Carp, C. Hurmuzaki, D.
Grigoriu, D. Rallet, C. Mortun, C. Negri.
Conformment b.-Part. 79 du Rglement, le Vice-Prsident, d-
Aare que l'Assemble a adopt.
Mr. A. Teriachiu donne lecture de la seconde proposition du
Comit des grands propritaires, relative A l'abolition de tout impt
sur l'exportation du btail, des produits agricoles, des matires brutes
et en gnral de toutes les matires premires ou objets fabriqus
,dans le pays, et de l'opinion de la minorit du dit comit, laquelle
minorit, voyant dans cette proposition une question d'organisation int-
rieure troitement lie au systme financier, se prononce pour la remise
de la solution de cette question A la prochaine Assemble lgislative :

Proposition du Comit des grands propritaires.

Considrant que toute taxe sur l'exportation des produits, soit
agricoles soit industriels, est une mesure restrictive condamne par
l'conomie politique comme dsavantageuse A la production;
Considrant qu'une semblable taxe est surtout dfavorable pour
un pays minemment agricole comme la Roumanie, qui est intresse

www.dacoromanica.ro
 839

a faciliter le plus possible l'exportation de ses produits, de quelque No. 1980.

nature qu'ils soient; Proc.-verb. 26.
Le Comit des grands propritaires propose A l'Assemble g- 1857
13 Dcembre.
nrale d'mettre le vceu suivant:
Abolition de toute taxe sur l'exportation de bestiaux, des pro-
duits agricoles, des matires brutes et en general de toutes les
matires premires ou fabriquees du pays.
Air. le Dr. V arnav combat l'opinion de la majorit, par la raison
que bon nombre d'conomistes minents sont contre le principe sur
lequel elle s'appuie et que PAssemble legislative future sera A mme
de mieux combiner le systme des impts. II propose, en consequence,
le rejet du projet, car selon lui c'est l, pour l'Assemble, le seul
moyen d'arriver plus promptement a la fin de ses travaux.
Air. Em. Costachi soutient, comme membre de la minorit du
Comit, que le principe de la rpartition des impts en proportion
des fortunes une fois proclam, il faut en laisser l'application A la
prochaine Assemble et ne pas anticiper aujourd'hui sur ses deci-
sions ; il croit que l'impt sur l'exportation est un impt juste, qu'on
ne saurait abolir qu'en augmentant l'impt foncier, qui par la, devien-
drait trop onreux.
Air. M. Kogalniceanic dit que tout imp6t sur l'exportation est une
entrave a la production, augmente encore par les chicanes des doua-
niers; qu'il taut chercher autant que possible A faciliter les changes;
selon l'orateur, on doit adopter le principe de la proposition prsente,
car il contribuera certainement A faire accepter par l'Europe le vceu
mis par le Divan et tendant b. ce que soit reconnu aux Principauts
le droit d'tablir librement leurs relations commerciales; au reste, cette
proposition est conforme a l'art. 61 du Rglement Organique, qui
proclame l'exportation libre et franche de toute taxe. La taxe ici en
question n'a t introduite et maintenue qu'illgalement et parce que
l'intrt particulier des Princes y trouvait sa satisfaction, fait qui a
motive tant de plaintes de la part du pays. En consequence, il ap-
puie le projet du Comit des grands propritaires.
Air. Em. Costachi rplique que Mr. Koglniceanu n'a pas repon-
du a, son principal argument, celui de l'anticipation sur les droits
de l'Assemble future par un vote du Divan sur la question pr-
sente. Il pense done qu'on ne doit pas faire peser tout le poids de
l'impt direct sur la proprit foncire. Extirpons les abu,s, dit en
terminant l'orateur, faisons un sage emploi du revenu des impts, et
nous pourrons alors constater les avantages qui rsultent pour le
pays des droits sur l'exportation.

www.dacoromanica.ro
 840

No. 1980. Selon Mr. P. Brclescu, le vote de l'galit devant Pimpt par l'As-
Proc.-verb. 26. semble ne comporte pas d'exception en faveur de telle ou telle partie
1857 de la production du pay's; on ne saurait done discuter actuellement le
13 Dcembre.
mode de rpartition de l'impt, puisque c'est lA une des attributions de
la future Assemble lgislative. Cette question doit tre entirement r-
serve, vu qu'il peut arriver le cas de ncessit sociale ou politique de
frappet d'une taxe les produits exports ou mme d'en prohiber l'ex-
portation. D'ailleurs, toute taxe des produits retombe sur les consom-
mateurs. Pour toutes ces raisons, il se prononce contre le projet.
Mr. Const. Rosseti repousse aussi le projet, par cette seule con-
sidration que l'Assemble n'a pas le droit de rgler prsentement
les affaires financires du pays, sa mission se bornant A poser les
grands principes gnraux de reforme, aprs l'mission desquels il
ne lui resters plus, dans l'intrt mme du pays, qu'A terminer ses
travaux dans le plus court dlai possible et A clre sa session.
Mr. D. Grigoriu fait observer que la minorit dans le Comit des
grands propritaires convient que le projet actuel est troitement li
au systme financier; selon l'orateur, il faut d'abord bien tudier les
besoins du pays et alors seulement rpartir Pimpt et rsoudre cette
question. Si l'application d'un principe donne lieu A des abus, il faut les
dtruire, en conservant le principe lui-mme. Toutes les taxes doua-
nires pour l'importation psent sur le pays, celle pour l'exportation
pse sur les trangers; si on abolit Gette taxe, il faudra, quand le
besoin s'en prsentera, la remplacer par une taxe sur le pays tout
entier. De plus, si le Congrs venait A confirmer le projet actuel, on so
trouverait dans l'impossibilit de rtablir cette taxe en cas de besoin;
telles sont les raisons qui lui font repousser le projet.
Mr. M. Kogalniceanu pense que quels que puissent tre les besoins
du pays, la taxe sur l'exportation sera toujours la dernire A tablir;
il ajoute que l'Europe, en convoquant PAssemble ad-hoc, a voulu
s'assurer A l'avance si nous sommes en tat de former une socit
europenne. L'Europe, sans nul doute, reconnatra notre autonomie,
mais elle veut tre difie sur l'usage que nous comptons en faire.
Acceptant le projet, nous prouverons ainsi que nous connaissons
l'esprit du sicle, en reconnaissant l'un des plus grands principes de
l'conomie politique.
On consulte l'Assemble par assis et lev; l'preuve est dclare dou-
teuse. Dix membres demandent le vote par appel nominal: 40 voix se pro-
noncent contre le projet, 34 pour, un membre s'abstient, un est absent.
La majorit se prononce pour l'ajournement de cette question
jusqu'A la future lgislative.

www.dacoromanica.ro
 841

Conformment A l'art. 79 du Rglement, le Vice-President declare No. 1980.

que l'Assemble n'a pas adopt. Proc.-verb.26.
1857
Le Vice-President, aprs avoir consult l'Assemble, lvella sance 13 Dcembre.
et fixe au lundi, 16 Dcembre, la prochaine reunion.

35. Procs-verbal No. 27.Seanc:e du 16 Dcembre 1857.

Aujourd'hui, la vingt-septieme sance s'ouvre sous la prsidence No. 1980.
de S. Ern. le Mtropolitain. Proc.-verb. 27.
Mr. A. Panu fait l'appel nominal. Soixante-quinze membres sont 1857
16 Decembre.
presents ; neuf sont absents : un par cong, Mr. D. Gheorghiadi; six
malades, MM. C. Rola, D. Rallet, C. Ostachi, Cyr. CiocArlie, Em. Costin,
P. Maurojny, et deux, MM. G. VArnav et J. Fotea, dont l'absence n'est
pas motive.
Mr. C. Hurmuzaki lit le procs-verbal de la prcdente sance,
qui est adopt sans modification.
Mr. A. Panu donne lecture de rapport du Comit du clerg sur
ses travaux. L'Assemble en ajourne la discussion.
Mr. A. Teriachiu lit le rapport de la commission d'urgence charge
du dveloppement du point relatif A l'tablissement des relations
des Principauts avec les ,Puissances garantes dans le cas de vio-
lation des droits de la Roumanie.
Mr. M. Rogellniceanu demande, comme membre de la commission,
'ajournement de la discussion de ce projet, parce que, pendant l'in-
ervalle qu'en a exig l'impression jusqu'A ce jour, il s'est produit un
ait de nature A faire rflchir. On accuse l'Assemble, dit l'orateur,
rd'avoir besoin de l'appui de la force arme pour protger ses dbats,
parce qu'il y aurait dans son sein des deputes exalts. Je crois que
cette accusation exige une reponse, comme preuve de l'injustice de
cette accusation.
L'Assemblee ajourne la discussion du susdit rapport.
S. Em. le Mtropolitain, aprs avoir consult l'Assemble, lve
la sance et fixe au mercredi, 18 Dcembre, la prochaine reunion.

36.. Procs-verbal No. 28.Sance du 18 Dcembre 1857.

La vingt-huitime sance de l'Assemble ad-hoc s'ouvre A 101/2 -No. 1980.
heures sous la prsidence de Son Eminence le Mtropolitain. p roc.-verb. 28.
L'appel nominal fait par Mr. Grigoriu constate la presence de 1857
18 Dcembre.
soixante-dix-huit membres et l'absence de six, savoir: deux par cong,

www.dacoromanica.ro
 842

No 1980. MM. D. Gheorghiadi, G. Ilie; quatre malades, MM. C. Rolla, D. Rallet,

Prcre.-verb. 28. C. Ostachi, Cyrille CiocArlic.
1857
18Dcembre.
Mr. A. Panu donne lecture du procs-verbal de la prcdente
sance, qui est adopt sans modification.
L'ordre du jour appelle la discussion sur les rapports des pro-
pritaites et des paysans.
Mr. C. Hurmuzaki commence la lecture de la proposition des deputes
des payans, dj lue dans la sance du 9 Novembre.
Sur l'observation de quelques membres que cette proposition
ayant t non seulement lue, mais imprime, il est inutile d'en don-
ner de nouveau lecture, l'Assemble adhere cet avis.
Proposition des deputes paysans.
Ea vertu d'une des stipulations du Trait conclu entre les sept
grandes Puissances dans la vine capitale de Sa Majest l'Empereur
des Francais, nous, deputes des communes rurales, envoys dans
cette Assemble de la part des habitants soumis A la corve seigneuriale
dans les quatorze districts de Moldavie, ayant t convoqus pour
exprimer les vceux de notre pays, et aprs avoir dlibr entre nous
sur les besoins et les souffrances de douze cent mille Ames, qui
nous ont dlgus pour tre l'cho de leurs plaintes au milieu de
cette grande Assemble, compose des reprsentants des diverses
classes de la socit, au nom de nos commettants, nous levons notre
faible voix pour confesser la vrit cornme en face du Dieu vivant.
Nous osons dire que, jusqu'A ce jour, toutes les charges les
plus lourdes de l'Etat ont pes uniquement sur nous et que nous
n'avons joui de presqu' aucun des avantages sociaux; ceux qui taient
exempts de toute charge ont eu toute la fouissance des biens de
ce fcond pays.
Nous avons seuls pay de lourdes taxes par tete; seuls, nous
avons fourni des conscrits pour l'arme; seuls, nous avons rtribu
les fonctionnaires, administrateurs, magistrats, sous-administrateurs,
gendarmes; seuls, nous avons fait les corves pour les chemins, les
transports gratuits, les corves de toute sorte et pour quelque en-
vahisseur tranger que ce filt; seuls, d'un autre cet, obliges au
travail force sur les terres des seigneurs, nous leur donnions la
main-d'ceuvre pour les rparations ncessaires. leurs fermes; toute
corve rurale, bon gr mal gr, nous deviong seuts la faire dans
leurs exploitations. Aux Juifs monopoleurs nous avons t vendus,
livrs, comme matire inpuisable A exploiter. La boisson est ainsi
devenue chre et empoisonne pour nous.

www.dacoromanica.ro
 843

Nous avons seuls, dans ce pays abondant en grain, mang tou- No. 1980.
jours un pain noir et amer, tremp souvent de nos larmes. Une Proc.-verb. 28.
1857
guerre, une agression trangre, clataient-elles sur notre pays, nous
18 Decembre.
seuls en supportions le flau ; les armes trangres, nous les avons
nourries, servies, transportes ; car la plupart du temps, les seigneurs
puissants abandonnaient le pays et s'en allaient chercher un refuge
au-delA des frontires ; et quand, par la grace de Dieu, la paix tait
faite et le calme rendu A notre patrie, quand l'abondance renaissait,
tous revenaient pour en jouir ; les seigneurs n'avaient senti aucune
de nos peines; tout le poids et tous les malheurs des temps devaient
kre endurs par ceux qui n'avaient pas abandonn leurs foyers. Pen-
dant les hivers rigoureux, les armes trangres exigeaient de nous
des transports lourds et A destination loigne ; nous les transpor-
tions au Danube et au-dela, du Danube ; nos bceufs, transis de froid,
tombaient roides morts, et souvent l'homme aussi tombait A ct
d'eux; dans sa case chtive, ses enfants souffraient la faim, car
ce que l'ennemi n'enlevait pas pour ses besoins, les agents avides
de nos autorits le prenaient pour eux et devenaient ainsi de riches
seigneurs.
Cependant, ds que le torrent de l'invasion trangre tait
coul, ds que la tourmente s'apaisait, nos gurets recevaient la
semence, les moissons reverdissaient, et nos champs, fconds par
notre sueur, refleurissaient. Notre pays n'exploite aucune mine d'or,
nous n'avons ni arts ni industrie avancs comme d'autres pays;
toute richesse, toute abondance, ce sont nos bras et nos 'Aches qui
les procurent.
Notre large et beau Danube emporte au loin les produits de
nos sueurs, et c'esi, de ces contres lointaines que reviennent tout
l'or et tout l'argent qui sont rpanduS dans ce pays ; mais, ici, toute
quit, toute justice nous manquent,
Lorsque nous osions faire entendre une plainte, ou formuler
des dolances, ou articuler des griefs, le prfet du district nous frappait,
le sous-prfet nous frappait, le gendarme nous frappait. l'agent du
fisc nous frappait, le sous-intendant du seigneur nous frappait, l'in-
tendant nous frappait, le fermier nous frappait, le seigneur terrien
nous frappait : quiconque se levait le premier et tait le plus fort,
celui-l tait notre maitre. Le bceuf et la vache, fruit pniblement
acquis par nos labeurs, nous ne savions point s'ils taient bien A nous ;
le produit de nos basses-cours et le lait qui devait fournir la nour-
riture A nos enfants nous taient la plupart du temps injustement
enlevs.

www.dacoromanica.ro
 844

No. 1980. La corve rurale, primitivement fixe A. six jours, a t porte

Proc.-verb. 28. A douze, chaque jour comptant depuis le lever jusqu'au coucher du
1857
18 Dcembre.
soleil. Plus tard, on a fait des lois pour interprter la journe du
corvable, et la corve a t leve ; puis, par suite de nouvelles
interprtations, la corve est devernie encore plus pesante ; si bien
que maintenant le corve est, non plus de douze journes, mais de
douze mois : nous travaillons du printemps A l'automne, nous tra-
vaillons ds la fonte des neiges, sans cesser mme les jours de fte,
et nous n'en venons jarnais A bout dans l'anne !
La rcolte est belle et abondante dans les vastes champs des
seigneurs; mais le cceur se fend lorsqu'on jette ses regards sur nos
terrains; Eouvent nos gurets sont A l'abandon, et si nos mes poussent,
les mauvaises herbes les font dprir et ils n'ont pas le temps de marir
avant la saison des brumes ; cependant le mes des seigneurs est dj
rcolt et luit A l'gal de l'or dans -leurs granges. Quand arrivent les
froids et la morte saison et que nous nous trouvons sous l'empire du be-
soin, nous allons racheter mme notre propre travail, afin de nous mettre
en tat de pourvoir A Penteetien de nos pauvres familles, et pour comble,
il nous faut, dans cette triste extrmit, entendre les reproches ha-
bituels des cceurs endurcis, qui mettent sur le compte de notre pa-
resse l'impossibilit o nous avons t de travailler nos terrains.
Avant le Rglement en vigueur, tout villageois avait la jouissance
de dix, quinze et mme douze faltches de terrain; nous pouvions
lever du btail, qui nous aidait A faire face A nos besoins, et le pays
en tirait avantage ; car les nombreux troupeaux qui s'exportaient
taient levs par nous. Par le Rglement actuel, la corve rurale a t
aggrave et l'tendue de nos terrains diminue. On a attribu6 quatre
faltches seulement A ceux qui possdent deux bceufs; A ceux qui
n'ont point de bceufs, on a accord moins encore. Toutefois, dans
le Rglement il est dit que, l o le seigneur terrien n'aura pas
assez de terrain pour donner aux villageois, il devra leur laisser
les deux tiers de l'tendue totale de la terre. Quelques-uns don-
nent, d'autres ne donnent pas, chacun suivant son bon plaisir.
Nous n'avons t consults ni sur la confection de cette loi,
ni sur celle des autres; nous ne sommes engags par aucun accord.
Seuls, les seigneurs, les possesseurs des terres, ont fait ces lois, aux-
quelleS nous avons obi cependant, malgr le poids et l'amertume
qui devaient nous en revenir. Mais Dieu ne pouvait nous oublier
et il a touch de son esprit de misricorde le coeur des plus puis-
sants Monarques du monde ; et ainsi, cette fois, interrogs, nous
devons exposer nos griefs et nos dolances. Qu'un pass douloureux

www.dacoromanica.ro
 845

soit effac de notre mmoire! que l'image en soit bannie de nos No. 1980.
cceurs ! loin de nous tout ressentiment ! plus de place dans nos Ames Proc.-verb. 28.
1857
pour la discorde et les diss3nsions sociales! il est encore parmi nos 18 D cembre.
seigneurs des hommes craignant Dieu; ils se souviendront que, dans
le principe, nous avons, tous A l'envi, combattu et vers notre sang
pour la dfense de notre foi et de nos foyers; alors ils taient comme
nos pres et nous tions leurs enfants ; ce n'est que du rgne des
Princes grecs, nous le savons du reste, que date la dcadence des
institutions du pays et de notre classe.
C'est pourquoi nous ne faisons ici ni rcriminations ni repro-
ches A l'adresse de personne, et nous demandons en grace d'tre
excuss pour toute parole qui, en disant la vrit, pourrait aller blesser
quelqu'un.
Nous souhaitons ardemment que le peuple roumain tout entier
soit uni de cceur et vive dornavant en paix et content sur ce sol
vnrable de la Roumanie, afin que la nation grandisse et prospre;
car ainsi qu'il est crit: toute cit qui se divise prira.
Ainsi done, pour qu' l'avenir soit cart tout sujet de msin-
telligence et de mcontentement entre la classe des habitants des
communes rurales et les seigneurs terriens, au nom du Dieu tout-
puissant et de la sainte justice, nous vous demandons et trs hum-
blement nous vous prions d'exaucer nos voeux.
Outre les grands voeux que, de concert avec les autres classes,
nous avons mis dans cette runion gnrale des reprsentants du
pays, la classe des habitants des communes rurales soumis A la corve
seigneuriale demande qu'A l'avenir le cultivateur soit aussi compt
parmi les hommes ; qu'il ne soit plus, ainsi qu'il l'a t jusqu' pr-
sent, assimil au btail sans parole ; que les chAtiments corporels,
dont le fise et les seigneurs font depuis longtemps l'instrument de
notre dgradation morale, que le fouet et les verges, qui trop souvent
ont dshonor les cheveux blancs de nos pres et maintes fois pro-
voqu Ales avortements douloureux chez nos pauvres femmes, que la
fustigation soit abolie A jamais ; que les pnalits nous soient juste-
ment appliques comme aux autres classes et que nous ne soyons
plus condamns sans jugement.
Nous demandons galement qu' l'avenir toute corve prescrite
ou non par une loi, que toute avanie, aussi bien que la taxe par
tte, soient abolies pour toujours. Au lieu et en place de toutes ces
charges et taxes, qu'on tablisse un impt sur l'avoir de chacun sans
distinction, et non pas d'aprs la rgle inique suivie jusqu'A prsent
et par laquelle celui qui tait presque dnu de tout payait beaucoup,

www.dacoromanica.ro
 846

No. 1980. tandis que celui qui possclait de grands biens contribuait peine
Proc.verb.28 ou mme ne contribuait point aux 'dpenses de l'Etat.
1857
18 D6cembre.
Nous demandons et prions encore qu' l'avenir les communes
soient rellement assures d'avoir des autorits lectives sorties de
leur sein : ces autorits communales veilleront, sous la haute sur-
veillance du Gouvernement, tous les besoins des communes, ainsi
qu'au maintien de l'ordre au village, dans les champs, sur les chemins,
it la sfiret, la garantie, la dfense de la fortune, des revenus,
des contributions, des dpenses, des travaux, des contrats ruraux, en
un mot de tous les droits et devoirs des communes rurales.
Que Petal de hoses actuel soit irrvocablement condamn; car
nos maires de village et nos magistrats de paix, qui sont institus
par les suffrages communaux, n'ont pas toujours t respects par
les autorits suprieures; car nos caisses communales, que nous avons
toujours rgulirement alimentes et qui auraient d prsenter dj
tout un trsor d'pargnes montant b. des milliers et des milliers de
piastres, ces caisses, formes par nos deniers, ont t comme un
tonneau sans fond: le gain de notre dur travail y passait aussitt
qu'il tait ralis. Dieu seul peut dire dans quelles mains il s'en allait;
les communes ne possdent point d'coles, ni aucune des amliora-
tions qu'elles auraient pu raliser elles-mmes.
En somme, nos soupirs, nos dolances de chaque jour, le prin-
cipal vceu de notre classe, l'objet des prires que nous levons jour
et nuit Dieu, c'est l'abolition do la corve seigneurial.
Aussi voulons-nous la racheter, cette corve, avec toutes les
obligations onreuses qui s'y rattachent et qui rendent les seigneurs
terriens si oppressifs notre gard. Nous voulons nous affranchir,
nous racheter du servage o nous sommes ; nous voulons nous ra-
cheter pour nous appartenir, pour n'lre plus personne qu' notre
pays, pour qu'aussi bien le pays soit ntre ; nous sommes genoux,
nous sommes tous affaisss: un pareil tat, nous ne pouvons plus
l'endurer... Nous n'entendons cependant lser en rien le droit de qui
que ce soit; mais que notre droit non plus ne soit pas ananti.
Nous tenons de nos pres et de nos geux le droit de cultiver
autant de terrain qu'il en faut pour assurer la subsistance de .nos
familles et de notre btail, sans que personne puisse nous chasser
de ce sol. Tous les actes publics les plus respectables, tous les r-
glements anciens et nouveaux consacrent ce droit, ainsi que le droit
qu'ont nos enfants d'tre dots de terrains de subsistance jusqu'a,
concurrence des deux tiers de chaque fonds de terre; le Rglement
m'me encore aujourd'hui en vigueur nous donne le droit de cultiver

www.dacoromanica.ro
 847

autant de terrain que nous pouvous; de leur ct les seigneurs ter- No. 1980.
riens ont le droit de nous demander le travail seigneurial. Proc.-verb 28.
1857
Qu'une Assemble lgislative gnrdle soit done convoque. LA,
18 Decembre.
nos propres reprsentants ayant place, on dlibrera sur les droits
des seigneurs et sur nos propres droits, et telle redevance que le
pays tout entier trouvera bon de nous imposer, nous Pacquitterons'
A la sueur de nos fronts ; car tous comme un seul homme nous vou-
ions nous racheter de l'esclavage, et pour tre maitres dans nos fa-
milies, maltres de nos foyers, aussi bien que de nos champs, nous
travaillerons de bon cceur, et nous nous rachterons.
Telles sont nos trs humbles prires et demandes.
Nous prions cetto grande Assemble du pays de fixer les re-
gards de son esprit sur nos dolances en mme temps que sur la
sainte justice; qu'elle veuille bien dlibrer dans sa sagesse sur ce
qui convient et sur ce qui ne convient pas, et communiquer ensuite
son opinion aux sept dlgus runis Bucarest et qui_sont, A nos
yeux, l'image des sept Puissances.
Quant A ce que nous avons A dire en notre nom A ces hauts
personnages, c'est de les prier de laisser pntrer dans leurs cceurs
ce faible cho de nos plaintes, ces demandes unanimes de douze cent
mille Ames, qu'ils voudront bien dposer aux pieds de Leurs Ma-
jests Impriales les puissants arbitres, desquels, aprs Dieu, nous
attendons notre salut. Les grandes Puissances qui ont pris et qui tien-
nent cette heure en leurs mains les destines de la Roumanie peu-
vent seules accomplir ce granel acte, d'aider tout un peuple vivant A
soulever la pierre spulcrale, sous laquelle on s'efforce de l'touffer.
Les glorieures victoires remportes peuvent s'effacer sur les colonnes
o elles sont graves, mais la mmoire de la rgnration de la
Roumanie, grave au fond de tous les cceurs roumains, se transmettra
d'Age en Age, au milieu d'un concert incessant de bndictions, qui
recommancleront A la postrit les noms des rgnrateurs d'un peuple.
Iassy, 26 Octobre (7 Novembre) 1857.
(Signs) Jean Roat, Simon Stanciu,Raducanu Saya, Da-
niel Balan, Constantin Ostachi, Thodore sin
Pavel, Jean a Babei, Dmtre Savin, Pande_
lachi Croitoru, Timothe Sacalof, Jean Ola-
riul, Basile Balais, Jean Levilrcl;Jean Rosca,
Basile Stan.
Mr. P. illaurojny donne lecture du rapport du Comit des "grands
propritaires sur ses travaux :

www.dacoromanica.ro
 848

No. 1980.
Proc.-verb. 28. A Son Eminence le Mtropolitain, Prsid ent de l'As-
1857 semble ad-hoc de Moldavie.
18 Dcembre
Le Comit des grands propritaires s'est runi le 26 Novembre et
s'est occup des questions suivantes concernant les intrts de cette clase:
Dans la premire sance Mr. KogAiniceanu a propos l'ta-
blissement des Conseils gnraux de district. L'examen de cette pro-
position a t confi A une commission compose de MM. P. Mauro-
jny, Gr. Costachi, A Teriachiu.
Le travail de cette commission, accept A l'unanimit dans la
3-me sance, a t adress b. l'Assemble ad-hoc.
Dans la deuxime sance Mr. Kogalniceanu a prsent une
proposition relative A l'abolition de tout droit sur l'exportation du
btail, des produits agricoles, des matires brutes et en gnral des
produits bruts ou fabriqus dans le pays.
Cette proposition, dclare urgente, a t adopte A la majorit
de 18 voix contre une minorit de 6, qui a envisag cette proposi-
tion comme une question d'organisation intrieure, comme se rap-
portant spcialement A la partie financire du pays et en a demand
l'ajournement jusqu'A la future Assemble lgislative.
Cette dcision est aussi soumise A l'Assemble ad-hoc.
La commission compose de MM. G. Sturdza, B. Sturdza,
L. Catargi, D. Miclescu, Gr. Bal, nomme dans la premire sance
pour tudier la proposition des paysans et pour proposer au comit
son avis, a prsent son rapport dans la quatrime sance
Dans la cinquime sance a t discute une proposition de
MM. P. Maurojny, Gr. Costachi, A Teriachiu, M. Jora et J. Canta-
cuzne, demandant que la future Assemble lgislative efit A voter
une loi qui rglAt dfinitivement les relations des propritaires et
des paysans, en ayant principalement en vue de remdier aux dfec-
tuosits que prsente le Rglement actuel et d'tablir des principes
qui puissent tre susceptibles de concilier tous les intrts relatifs A
cette importante question.
Cette proposition, mise aux voix, a t rejete A la majorit de
16 voix contre 6.
Dans la sixi&ne sance Mr. KogMniceanu a fait une motion
par laquelle il demandait: 1. Qu'on n'adoptht pas le projet de dci-
sion prsent par la commission dans la question des paysans ; 2.
Qu'on fit A l'gard de la proposition ds paysans une nouvelle rfu-
tation, qui ne prjugeAt pas la question.
Gette motion a t rejete A l'unanimit.

www.dacoromanica.ro
 849

Dans la septime sance il a t discut une proposition de No. 198CC

Mr. C. Rosseti, qui demandait l'abolition du travail obligatoire, la con- Proc.-verb. 28.
1857
cession 6, chaque paysan de 15 perches do terrain, y compris la 18Dcembre.
maison, dans l'enceinte du village, l'tablissement des communes, la
reconnaissance du droit de fermage b. des prix dtennins de 12 en
12 ans, et enfin la confection par l'Assemble lgislative future d'une
loi base sur ces principes.
Cette proposition a aussi t rejete a l'unanimit.
Dans la mme sance a t rejet galement A. l'unanimit un
amendement de Mr. Gr. Costachi, proposant que la future Assemble
lgislative procdAt A une rforme juste et rflchie, en partant du
principe de la libert du travail et de l'indpendence de la proprit.
Ensuite a t discute une motion de Mr. D. Rallet, proposant
l'abolition de la redevance en travail pour les terrains concds par
les propritaires aux paysans d'aprs les statuts actuels, ainsi que la
rgularisation dfinitive par la future Assemble lgislative des re-
lations entre propritaires et paysans, en prenant pour base des prin-
cipes qui, sans porter atteinte aux droits des propritaires, puissent
concilier en mme temps les intrts de paysans.
Cette proposition, amende par MM. B. Sturdza et D. Mielescu,
a t rjete par 13 voix contre : MM. J. Docan, A. Botez-Forscu, Gr.
Bals, G. Sturdza, Cunst. Sturdza, A. Aslan, G. Pruncu, N. Catargi,
S. Miclescu, Gr. Soutzo, N. Carp, L. Catargi, Gr. Costachi, et 11 voix
pour : MM. Rolla, N. Canano, A. Teriachiu, D. Miclescu, M. Jora, J.
Fotea, M. Kogtilniceanu, Em. Costachi, P. Maurojny, D. Rallet, B.
Sturdza ; Mr. C. Rosseti s'est abstenu.
La commission s'approprie un amendement de Mr. Aslan et
un autre de Mr. N. Catargi, qui proposent quelques modifications au
rapport de la commission. La majorit du comit a adopt ce rap-
port avec les modifications proposes par les deux amendements sus-
mentionns. Ont vot pour 13: MM. J. Docan, A. Botez-For'dscu,
Gr. Bals, G. Sturdza. Const. Sturdza, A. Aslan, G. Pruncu, N. Ca-
targi, Gr. Costachi, S. Miclwu, Gr. Soutzo, N. Carp, L. Catargi.
Ont vot contre 8: MM. Rolla, Jora, Em. Costachi, KogAlniceanu,
Teriacbiu, Maurojny, Rallet, J. Fotea. Se sont abstenus 4: MM.
Const. Rosseti, D. Miclescu, N. Canano, B. Sturdza.
Les diffrentes opinions qui se sont produites sur cette ques-
tion dans le sein du Comit des grands propritaires sont prsentes
ci joint A l'apprciation de l'Assemble ad-hoc, et nommment :
Opinion de la majorit du Comit ;
Proposition de Mr. D. Rallet amende par MM. B. Sturdza et D.
(Acts 0 Documente. VI. 1.) 54

www.dacoromanica.ro
 850

No. 1980. Miclescu et appuye par MM. Rolla, Jora, Em. Costachi,KogAlniceanu, Te-
Proc.-verb. 28. riachiu, Maurojny, J. Fotea, D. Miclescu, N. Canano, B. Sturdza, Rallet.
1857
18 Dcernbre. III. Proposition individuelle de Mr. Constantin Rosseti.
Dans la neuvime sance le comit a declare A l'unanimit avoir
termin l'nonciation de ses vceux.
En communiquant Votre Eminence le rsultat des travaux du
Comit des grands propritaires, le soussign La prie de vouloir bien
en donner connaissance A la Commission internationale de Bucarest,
conformment A l'art. 87 du Rglement de PAssemble.
Le President du Comit des grands propritaires,
(Sign) B. Sturdz a.
Secrtaire, C. Hurmuzaki.
Iassy, le 13 (25) Dcembre 1857.
Mr. C. Hurmuzaki lit la decision de la majorit du Comit des
grands propritaires:

Decision de la majorit du Comit des grands propritaires.

Le Comit des grands propritaires a cout attentivement la
proposition presentee par les paysans l'Assemble gnrale dans
la sance du 9 Novembre. Aprs une mare deliberation il s'est assure:
Que cette proposition n'a pas t labore au sein du Comit
des deputes paysans, vu quelle n'a pas t contresigne par le Secrtaire
du comit, contrairement aux 57 et 58 du Rglement de l'As-
semble, et que par consequent cette proposition ne peut tre con-
sidere que comme rdige par des personnes qui, uniquement dans,
le but de troubler la tranquillit publique, ont profit de rignorance
des deputes paysans pour mettre des principes subversifs et pro-,
voquer la discorde et la haine entre propritaires et paysans, ainsi
que le prouve la terminologie cre cette fin de boyards de terre,
employee dans tout le cours de la proposition A la place du mot
propritaire, terminologie d'autant plus malheureuse qu'elle ne com-
prend pas une grande partie des proprits habites par les paysans, et
nommment les proprits du clerg, des propritaires non-boyards et
des razches ;
Que par consequent ni le style, ni les tendances communistes
de la plainte susmentionne ne sauraient tre imputes aux deputes
paysans signataires. Toute la responsabilit de cet crit n'incombe
donc que sur les rdacteurs, qui ont abuse de la confiance de ceux
au nom desquels fis parlent;
Que bien que quelques-unes des plaintes comprises dans

www.dacoromanica.ro
 851

la proposition susmentionne soient vraies et justes, et par lA qu'elles No. 1980.

mritent une attention toute srieuse, nanmoins l'tat actuel des Proc.-verb. 28.
paysans moldaves est bien plus prospre que celui des paysans de 1857
18 Dcembre.
beaucoup d'autres pays, qui jouissent d'une meilleure organisation et
d'une civilisation suprieure;
Que la majorit des propritaires a saisi toutes les occasions
qui leur taient offertes, pour allger autant que possible les charges,
que faisaient peser sur les paysans tablis sur leurs terres les v-
nements politiques et les abus des administrateurs;
Que les intrts des propritaires fonciers ont beaucoup plus
souffert que ceux des paysans, car pendant que ceux-ci ne fournis-
saient aux armes trangres que des transports et le travail ma-
nuel, les propritaires taient forcs de fournir les objets ncessaires
A l'approvisionnement des innombrables armes d'occupation, tels
que pain, fain, bois, paille, boissons, quartier, et en 1828 et 1829
des chariots mme et des btes de somme. Les propritaires ache-
taient souvent des vivres, non seulement pour les armes, mais aussi
pour les paysans tablis sur leurs terres, afin de subvenir A leurs
ncessits dans des temps de disette A la suite des scheresses ou
des dgAts causs par les sauterelles, sans parler des secours que les
paysans recevaient des propritaires, soit en argent pour payer les
contributions, pour acheter du btail et pour satisfaire A d'autres n-
cesits, soit en matriaux pour maisons, hangars, haies, instruments
aratoires ;
Que ce triste tat de choses, quoique ex.agr dans la pro-
position susmentionne, doit tre imput A nos Gouvernements, qui
seuls sont responsables des abus dcrits, et non pas aux propritaires,
et qu'il n'est qu'une consquence naturelle des guerres incessantes,
des occupations militaires et des frquents changements de Gouver-
nements et d'administrations, en un mot une consquence invitable
du manque de stabilit auquel les Principauts sont condamnes de-
puis plus d'un sicle et demi;
Que c'est prcisnnent ce triste tat de choses qui nous a
dtermins A en chercher le remde dans l'Union des Principauts
en seul Etat avec un Prince tranger et l'hrdit du trne;
Que sans attendre la proposition des paysans, les classes
privilgies, et parmi celles-ci cello des grands propritaires, ont de
leur propre gr proclam A l'unanimit et avec acclamation:
L'abolition de tous les privilges;
L'galit de tous devant la loi;

www.dacoromanica.ro
 852

No. 1980. III. La rpartition gale et gnrale des contributions en pro-

Proc.-verb. 28. portion de la fortune de chacun sans distinction;
1857
18 D cembre .
1V. La soumission de tous A la conscription militaire;
V. L'admissibilit de tous les Roumains aux fonctions de l'Etat;
et par consquent qu'elles ont contribu A &after les principaux
motifs de plaintes de la part des paysans, plaintes prsentes A l'As-
semble le 9 Novembre, c'est-A-dire douze jours aprs la proclama-
tion des principes susmentionns;
9. Que l'assertion des paysans, qu'anciennement la redevance
due aux propritaires n'tait que de six jours, puis de douze, est
inexacte d'aprs le tmoignage de rhistoire, qui prouve :
a) Que la majorit des paysans taient serfs ;
((b) Que tous les paysans, sans distinction d'origine,
travaillaient sans mesure ni limite au profit de leurs maitres, dont
la volont seule fixait le nombre des jours de travail, ainsi que l'atteste
le Prince Dmtre Cantmir, dans sa Description de la Moldavie,
pages 245 252;
Qu'il n'tait permis de recevoir aucun paysan dsertant la
proprit de son maitre, comma le prouve la loi du Prince Basile
publie en l'an 1646, pag. 3, art. 18, ainsi congue: Nul ne doit donner
ni refuge ni asile au paysan qui dserte la terre ou le domicile de
son propritaire, Le contrevenant A cette loi sera tenu de payer au
Prince 12 byres d'argent et 24 livres au boyard mitre du paysan.
De plus, le Gouvernement facilitera le retour du paysan A son do-
micile, les frais et dpenses devant tre A la charge du dlinquant;
Que le 6 Avril 1749 les classes privilgies, le clerg et les
boyards abolirent de leur plein gr le servage et les tristes privilges
qui en dcoulaient, en dclarant A runanimit que les serfs ne sont
pas des esclaves, vu que le mot vecin, serf, ne signifie que p a y-
san sans proprit et dcidrent que les hommes ne suivraient
pas la vente de la terre, mais que, comme paysans, ils demeureraient
dans le village, en y faisant le travail habituel, travail spcifi dans sa
nature, comme dans sa dure, et fix pour chaque homme A 24 jours
par anne, et qu'ils seraient tenus en outre A donner la dime;
Que le Prince Grgoire Alexandre Ghica, A la suite des in-
nombrables plaintes qu'il recevait de la part des paysans tablis sur
les terres des boyar (Is, sur celles des monastres et des razches,
contre les propritaires de ces terres, ainsi que de la part de ces
derniers contra les paysans tablis sur leurs terres, a, par son chri-
sobulle du 1-er Janvier 1766, rduit les jours de travail de 24 A 12
jours, dtermin la quantit de travail de chaque journe, consacr

www.dacoromanica.ro
 853

en mme temps le droit des propritaires fonciers de prlever la dime No. 1980.
sur tous les produits, ainsi que le droit de monopole de la vente Proc.-verb. 28:
1857
des boissons; autoris le rglement des relations entre les propri- 18Dcembre.
taires fonciers et les paysans par des arrangements de gr it gr, et
statue enfin que les paysans, qui auraient contract des arrangements
pour le travail, seraient tenus de se conformer a ce mame contrat;
Que le Prince Gregoire Ghica par son chrysobulle du 30
Septembre 1777 a en outre oblige les paysans de donner aux pro-
pritaires fonciers deux jours de travail surrogatoire pour la repa-
ration des tangs, des moulins et autres batisses, et de faire un trans-
port et deux charrois de bois;
Que le Rglement Organique, chap. III, sect. VII, art. 118,
132, a oblige les paysans A travailler au profit des propritaires fon-
cirs dans le cours d'une anne, selon l'ancien us a g e, douze
journes, dont la tache a t dtermine; a donner la dime de tous
les produits, A faire deux transports A une distance d'une a huit
heures, a faire deux charrois de bois au domicile du propritaire et
A travailler quatre jours A la reparation des batisses sises sur la terre;
le Rglement Organique, art. 129, a galement confirm le droit
exclusif des propritaires de vendre sur leurs terres toute eece de
boissons ;
Que le statut publi l'an 1851, en abolissant s an s ddo m-
m a gem en t la dime due par les paysans aux propritaires, en
exemptant aussi les paysans de l'obligation de construire des maga-
sins pour la conservation des mes du propritaire et en librant
ceux qui ne possdaient ni bceufs, ni chevaux, des quatre jours de
travail a la reparation des batisses des propritaires, dus au lieu des
transports prescrits par le Rglement Organique, a en mme temps
augment de 20 prajines le paturage revenant A chaque paysan, et
que par consequent, loin cl'augmenter les redevances du paysan, il
a notablement amlior son tat;
Que tous les rglements par lesquels les relations entre les
propritaires fonciers et les paysans tablis sur ces mmes terres,
depuis l'acte memorable de l'abolition du servage jusqu'au statut ac..
tuel, ont stipule non seulement les jours de travail dus par les pay-
sans aux propritaires, mais aussi la mesure de travail de chaque
journe, tandis que le Rglement actuel a determine la quantit de
travail, non point par le nombre des jours, mais seulement par
la mesure en usage dans le pays, la faltche et ses fractions, n'ad-
mettant dans cette rglementation qu'une seule exception A regard
des reparations des btisses, pour lesquelles il a prescrit 4 jours or-

www.dacoromanica.ro
 854

No. 1980. dinaires, et que par consquent les rdacteurs de la plainte (propo-
Proo.-verb. 28. sition) des paysans arguent par ignorance du Rglement actuel, quand
1857
18 Dcembre.
ils disent qu'aujourd'hui le paysan doit travailler 12 jours par anne
et que chacun de ces jours dure un mois;
Que les paysans en Moldavie ne sont pas attachs a. la glbe
(glebae adscripti), mais bien des hommes libres, qui peuvent se trans-
porter o bon leur semble, changer leur tat selon leur bon plaisir,
embrasser toute profession et entreprendre toute speculation, en un
mot qu'ils ne sont pas chez nous ce qu'en d'autres pays on appe-
lait des serfs (Leibeigene) et par consquent qu'ils ne sont soumis
aucune des obligations et prestations qui taient imposes cette
classe d'hommes ;
Qu'il n'est point tonnant que le paysan ait pu avant le
Rglement Organique exploiter a, son profit une plus grande quantit
de terrain qu'aujourd'hui :
Parce qu'alors le paysan, part le travail susmentionn,
tait encore charg de plusieurs autres prestations que le Rglement
Organique a abolies; et
Parce qu'alors le pays tant beaucoup plus grand et la po-
pulation moins nombreuse qu' prsent, les propritaires, pour retirer
un profit quelconque de leurs vastes champs, qui, faute de bras et
de capitaux, demeuraient incultes, en permettaient volontiers l'exploi-
tation sans autre redevance que la dime des produits, non seulement
aux paysans tablis sur leurs terres, mais aussi aux propritaires et
aux paysans des environs et mme aux trangers venus de loin et
disposes accepter cette condition. Mais aujourd'hui que la popu-
lation a augment et augmente journellement par des immigrations
continuelles mme des pays voisins o les paysans sont propri-
taires, aujourd'hui qu'une partie considrable des terres jadis incultes
des propritaires a t mise la disposition des nouvelles gnra-
Eons de la population rurale; aujourd'hui que le commerce et l'agri-
culture ont pris un si grand et si rapide dveloppement qu'il y
a peu de terres dans la partie de la plaine qui aient des paturages
pour l'lve du btail, jadis la principale branche de notre agricul-
ture; aujourd'hui que le prix de la terre a hauss en proportion de
ce dveloppement et que d'autre part le prix du travail, par suite de
l'augmentation du nombre des bras et de leur remplacement par dif-
frentes machines, n'a pu augmenter dans -la m'eme proportion, le li-
glement Organique et le statut rural actuel ont d tablir et ont eta_
bli une proportion plus juste entre la valeur du terrain afferm par

www.dacoromanica.ro
 855

les propritaires au paysan et celle du travail avec lequel celui-ci No. 1980.
paie son fermage; Proc.-verb. 28.
1857
12, Que l'or et l'argent qui .entrent dans le pays ne provien- 18 Ddcembre.
nent pas uniquement de la sueur des plaignants, mais en grande
partie aussi des capitaux considerables employes par les propritaires
en achats de bestiaux et d'instruments agricoles, en salaires aux ma-
nceuvres pris soit dans leurs propres villages, soit dans le voisinage,
soit mme 6, l'tranger, comme par exemple en Bucovine, en Ga-
licie, en Transylvanie etc;
Que si les paysans n'ont pas t appels A la confection
des lois qui les concernent, les propritaires fonciers non plus n'ont
pas t appels A la confection de celle en vertu de laquelle ils ont
t privs sans ddommagement de plusieurs avantages qui leur
revenaient de la part des paysans, et nommment de la dime qui,
comme partie de la redevance annuelle due au propritaire pour le
terrain concede en exploitation aux paysans comme objet de droit
civil, n'a t abolie dans tous les pays civilises que moyennant une
juste indemnisation ;
Que le rglement des relations entre les propritaires et
les paysans par arrangement de gr A gr, non seulement n'a point
t dfendu par les lois, ainsi que le prouve le chrisobulle du Prince
Gr. A. Ghica du 1-er Janvier 1766, art. 15, mais au contraire a mme
t le but avou du Rglement Organique, art. 118, lit. E, et du statut
rural de 1851, art. 4, oil il est expressment dit: que ces rglements
serviront de base jusqu' ce que les fermages pourront s'oprer
par des arrangements de gr a grti, sans parler qu'avant comme
aprs la promulgation du Rglement cette mesure a t mme apli-
que dans plusieurs localits ;
Que le Rglement Organique, art. 123, et les statuts ruraux
de 1851, art. 16, en statuant que le propritaire est tenu, dans les
villages sis sur des terres de peu d'tendue, de ceder en exploitation,
proportionnellement au nombre des habitants, les 2/5 de sa proprit,
n'a point tendu cette disposition A la totalit6 de la terre, ainsi que
l'avancent les rclacteurs de la proposition des paysans contrairement
A. la verit; mais que, bien au contraire, ces rglements ont expli-
citement ajout que cette rpartition ne peut s'appliquer qu'aux terrains
destines au pfiturage, au fauchage et au labour, sans parler que cette
disposition n'est qu'une exception applicable seulement aux proprits
trop restreintes, et par consequent ne saurait tre gnralise et
applique A toutes les terres, et que le mme art. 123 du Rglement
Organique et l'art. 17 des statuts ruraux de 1851 portent que: si le

www.dacoromanica.ro
 856

No. 1980 nombre total des habitants du village ne pouvait avoir toute la
Proc.-verb. 28. quantit6 de terrain dsigne par le rglement actuel, alors les
1867
18 Dcembre.
paysans pourront se transporter ailleurs ou bien passer des ar-
rangement de grt3 a gr avec le propritaire;
Le Comit des grands propritaires opine donc, sur les vceux
exprims dans la proposition susmentionne .des paysans, ce qui suit:
Le vceu mis qu' l'avenir les paysans soient placs au rang
des hommes et que les coups de fouet soient abolis coYncide avec
le vote de l'Assemble, qui a proclam l'galit devant le loi et l'in-
struction publique gratuite et obligatoire pour toutes les villes et
villages, d'o il suit que la future Assemble, conformment a ce vote,
devra rformer la lgislation pnale, qui, base jusqu'ici sur la dis-
tinction des classes et pleine de dfectuosits monstrueuses, ne rpond
plus aux exigences du sicle.
Lo vceu que les corves publiques et l'impt de la capitation
soient abolis dans Pavenir est amplement satisfait par les votes de
l'Assemble du 29 Octobre, relatifs A, l'abolition des privilges -de class,
A l'galit devant la loi et la rpartition quitable des contributions, ete.
Le vceu d'avoir dans les villages des magistratures lues
parmis les villageois, tant tout A fait moral et favorable au bon
ordre, mrite (l'tre pris en considration; c'est done A la future
Assemble lgislative de rgler le mode et l'tendue de son appli-
cation, conformment aux intrts et au degr de culture des paysans
et sans perdre de vue l'annexe P. art XXXV et XXXVI du Rglement.
Le vceu de l'abolition du travail obligatoire ou des statuts
ruraux rclam par les dputs payans est une mesure dsire aussi
par les propritaires : a) parce que ce travail, qui d'aprs le Rglement
Organique et les statuts ruraux de 1851, doit tre une juste com-
pensation de la valeur annuelle du terrain que les propritaires donnent
aux paysans en exploitation, ne remplit ni ne peut remplir cette con-
dition, aujourd'hui que d'une part le prix do la terre est si lev el que
de l'autre la quantit du travail due au propritaire est demeure
invariable, et par consquent n'est plus une juste compensation de
la valeur du terrain afferm au paysan, et b) parce qu'en prsence
des tendances si hostiles au principe de la proprit, qui se manifestent
sous les auspices de quelques rformateurs incomptents, les pro-
pritaires ne sauraient plus dsirer l'application des statuts ruraux de
1851, et cela pour sauver leurs proprits de Papplication d'utopies
condamnes par tout le monde, ainsi.que le prouve l'expression de
travail obligatoire, expression qui n'est qu'un sophisme communiste
et qui, en d'autres termes, n'est que la proprit universelle sans

www.dacoromanica.ro
 857

achat ni payement de la terre, que les rdaeteurs de la proposition No. 1980.

des paysans considrent comme proprit commune A teus comme Proc.-verb. 28.
1857
le sont l'air et le soleil; tandis que le travail obligatoire ne dcoule 18Dcembre.
pas d'un droit fodal, n'est pas un vain privilge de la boYarie, pas
plus qu'un reste du servage, qui en Moldavie est aboli depuis l'anne
1749; mais ainsi qu'il a t dit plus haut, le travail obligatoire n'est
que l'quivalent de l'exploitation du terrain que les paysans regoivent
des propritaires pour leur usage, c'est le prix annuel du fermage
pay en travail aux propritaires, non seulement boyards, mais aussi
aux proprits foncires conventuelles et aux propritaires non-boyards.
5. Le V0311 d'avoir A exploiter autant de terrain qu'ils vou-
draient, sans que personne puisse les en empcher, ni eux ni leurs fils,
jusque A concurrence des deux tiers de la proprit, indiquant une
tendance manifeste A porter atteinte A la proprit, le Comit des
grands propritaires rpond:
((a) Que le terrain que les paysans regoivent en exploitation A
la condition d'en payer la concession en travail est une proprit in-
contestable du propritaire foneier, acquise par des titres lgaux, ti-
tres reconnus valables par toutes les lgislations en gnral et la
ntre en particulier, tels que successions, partages, sentences judi-
ciaires, donations, changes, achats, tous confirms par les chriso-
bulles des Princes, tous attests et consacrs par une possession pai-
sible et non interrompue de plusieurs sicles;
b) Que le droit des propritaires fonciers s'tend sur toute la
terre sans en exeepter la moindre parcelle, comme il est prouv :
Par les ventes et achats, qui tous comprennent, non seule-
ment la terre rserve A la propre exploitation des propritaires, mais
aussi le terrain concd en exploitation aux paysans, terrain que
l'acheteur paie au mantle prix que la premire;
Par les nombreux acquits centre les petits propritarres (ra
zches), qui aujourd'hui sont dans la condition des paysans sur les
terres par eux alines;
Par l'affermage quotidien A des paysans nouvellement maris
et A des migrs des terrains, qui jusque-l avaient t exclusivement
exploits par le propritaire de toute la terre;
Par de nombreuses hypothques qui s'tendent sur toute la
terre;
Par les lois du phys, et nommment par le chrysobulle du
Prince Gr. A. Ghica du 1-er Janvier 1766, par le Rglement Orga-
nique et les statuts aujourd'hui en vigueur, qui, en rglant les relations
entre les propritaires et les paysans tablis sur les terres de ceux-

www.dacoromanica.ro
 858

No. 1980. l, n'ont pas laiss l'ombre d'un doute que la terre alloue aux pay-
Proe.-verb. 28. sans est la proprit incontestable du propritaire de toute la terre;
1980
18Dcembre. VI. Par le Rglement Organique et les statuts de 1851 art....,
qui accordent au propritaire le droit d'leigner de sa terre les pay-
sans turbulents; auquel cas, le terrain que les paysans ont 'eu en
exploitation rentre immdiatement en la disposition illimite du pro-
pritaire de la terre, sans que le paysan loign ait droit a aucun
ddommagement, si ce n'est pour les plantations (arbres fruitiers) qu'il
aurait faites sur la terre du propritaire;
Par le Rglement Organique, art. 123 et 124, lit. d, qui, en
accordant au paysan la facult de se dplacer d'une terre sur une
autre, non seulement ne lui reconnait pas de droit au moindre d-
dommagement pour les terrains qu'il a regus du propritaire en ex-
ploitation, mais au contraire statue expressment que la maison,
toutes les plantations et tous les terrains que le paysan aurait rendus
productifs resteront au propritaire sans nulle indemnisation, qui as-
surment eut t rserve au profit du paysan, si celui-ci avait eu
l'ombre d'un droit de proprit;
Par les lois de la Principaut de Valachie et par celles
de la Bessarabie, qui reconnaissent aux propritaires le droit illimit
de proprit, tandis qu'elles ne reconnaissent aux paysans tablis sur
les terres de ceux-l que le droit de fermiers;
Par tous les actes judiciaires, qui constatent que, dans les
procs auxquels ont t exposes les terres des propritaires de la
part des voisins ou d'autres rclamants, les paysans tablis sur ces
terres n'ont jamais particip ni aux procs ni aux suites des procs; et
Que les paysans n'ont jamais eu le droit ni de greyer d'hy-
pothques le terrain regu en exploitation, ni de l'aliner, ni de le
transmettre soit A leurs hritiers, soit 6. des trangers A titre d'hritage
de vente ou d'change.
Par consquent, les paysans ne.peuvent acqurir la proprit des
terrains qu'ils exploitent qu'en vertu d'une bonne entente avec les
propritaires des terres, a l'exemple des paysans de la Bessarabie,
dont un grand nombre ont achet de leurs propritaires des terres
entires, partant aussi le t err ain qu'ils avaient en exploitation,
terres dont nous ne citerons que deux, celles de Mindgir et de Tomai,
du district de Cahul, chacune de 4.000 desstines et annexes au-
jourd'hui l'une et l'autre a la Moldavie.
L'acquisition de la proprit par bonne entente, a laquelle per-
sonne ne s'oppose et qui est une mesure dsire de tous, pourrait
se raliser facilement dans les Principauts, alors que les institutions

www.dacoromanica.ro
sages seraient appliques av r un Grouvernement stable, No. 1980.
qui s'imposerait pour mission l'e des abus dont sont victimes Proc.-verb. 28.
1857
les paysans; car une proprit acquise de cette manire peut seule 18Dcembre.
assurer la prosprit de l'acqureur, qui par cela qu'il la devra son
travail et son activit, s'y attachera de toute son affection et de-
viendra un homme dordre, un vrai defenseur de la lgalit et des in-
stitutions de sa patrie, tandis que toute autre mesure impose et
prcipite ne pourrait qu'branler les fondements les plus solides de
la socit et provoquer en mme temps la decadence de l'agriculture.
C'est pourquoi, considrant:
Que le paysan en Moldavie n'est ni serf, ni attach la glebe,
pas mme sujet des propritaires, comme tait mme jusqu' nos
jours le paysan en Autriche et en Allemagne, mais qu'il est au con-
traire homme libre;
Que comme il a t dmontr plus haut, le travail que le
paysan fait pour le propritaire n'est pas une prerogative de la boYarie,
n'est pas un service personnel qui ait pour origine des privileges
fodaux suranns; n'est pas ce qu'en d'autre pays s'appelait la corve,
mais n'est au contraire que le loyer de la terre concde en exploi-
tation par le propritaire au paysan, une obligation base sur un
contract bilateral, dont la continuation ou la cessation ne depend que
du gre des deux parties ;
Que les paysans ont le droit de se deplacer o bon leur
semble et par consequent de se librer de leur obligation envers les
propritaires pour le terrain que ceux-ci leur donnent en exploitation ;
Que le terrain exploit par le paysan son profit est la pro-
prit incontestable des propritaires fonciers;
Que les droits de la proprit sont garantis par le Reglement
Organique, chap. III, sect. I, dans les termes suivants: Conformment
aux institutions primordiales du pays, les droits sacrs de la proprit
foncire seront jamais conserves intacts dans toutes leurs attri-
butions et soumis uniquement au libre usage et la disposition
exclusive du propritaire;
Que l'Assemble ad-hoc de Moldavie proclam l'unanimit
le principe du respect de la proprit comme l'une des bases de la
reorganisation future ;
Que d'aprs toutes les legislations et d'aprs Fart. 462 du
Code civil de Moldavie, le droit de proprit est la facult exclusive
de disposer de la substance, ainsi que des fruits d'une chose, selon
sa volont et son bon plaisir, et par consequent que la demande des
deputes des paysans de racheter le travail, ou en d'autres termes de

www.dacoromanica.ro
 860

No. 1980. donner au propritaire de l'argent au lieu du travail al en nature,

Proe.-verb. 28.
1857
renferme une violation palpable du droit de proprit, vu qu'elle tend
18 Dcembre. restreindre la libre disposition, condition essentielle du droit de
proprit ;
En prsence de ces circonstances, tout rglement des relations
entre paysans et propritaires, qui n'aurait pas pour base une tran-
saction de gr gr, par laquelle les paysans pourraient devenir non
seulement fermiers, mais encore propritaires, ne saurait tre juste ni
concilier les intrts rciproques;
Que cette mesure, dont la justice et l'utilit ont t prvues
et par le chrysobulle du Prince Gr. A. Ghcia du 1-er Janvier 1766 et
par le Rglement Organique et par les statuts de 1851 aujourd'hui en
1 igueur, ainsi que par le protocole des Confrences ministrielles de
Constantinople du 11 Fvrier 1856, a mme t applique dans cette
Principaut, o sur plusieurs terres dj les paysans travaillent d'aprs
des arrange m ents de gr et gr, tandis que sur d'autres, tou-
jours en vertu des arrangements de gr gr, ils payent en argent
la concession du terrain exploiter leur profit;
Que si l'application de cette mesure n:a pas eu plus d'extension,
c'est uniquement par suite des conditions par lesquelles la loi en-
travait le libre dplacement des paysans d'une terre sur une autre,
tandis que les propritaires, rassurs par ces obstacles, ne sentaient
pas la ncessit de rgler par des arrangements de gr A gr leurs
relations avec les paysans tablis sur leurs terres;
Que ce n'est que par les transactions libres qu'on pourrait faire
disparaitre la disproportion qui existe, quant a la population et aux
prix de la terre, entre diffrents districts de la Moldavie;
Que le rglement des relations entre proprikaires et paysans
par transactions libres est une mesure rclame mme par l'conomie
politique, qui proclame la libert de la concurrence et des transactions
comme dogme fondamental et n'admet l'intervention du Gouvernement
que dans le cas o les essais de rglement par des arrangements
l'amiable no rpondraient pas au but dsir, ou bien dans le cas o
les moyens privs seraient insuffisants pour le raliser;
Que la rforme des relations actuelles, &ant de nature a
exercer la plus grande influence sur l'agriculture, source principale
de la richesse nationale, exige la plus grande attention et les tudes
les plus approfondies, des combinaisons et des mesures pralables,
sans lesquelles les institutions les plus bienveillantes et les plus phi-
lantropiques, loin d'assurer le rsultat voulu, ne produiraient que

www.dacoromanica.ro
 861

troubles et branlements et amneraient invitablement la dcadence No 1980.

de l'agriculture ct du commerce; Proc,verb.28.
1857
14. Que la rforme du systme actuel prsuppose l'existence d'un
18Dcembre.
Gouvernement stable et fort, d'un Gouvernement disposant de tous
les moyens intellectuels, moraux et matriels pour la raliser avec
l'impartialit, la persvrance, l'autorit et la sagesse que reclame
l'importance de cette question vitale, question de laquelle dpend
l'existence de la classe la plus nombreuse de la population et mme
le bien-tre des autres classes, la tranquillit publique et la prser-
vation du pays contre les tristes consquences de la prcipitation ou
des p a ssi o n s mises en jeu;
35. Que l'intrt mme des propritaires exige l'abolition du
mode actuel des relations entre eux et les paysans;
16. Que la justice rclame galement que cette rforme ne
s'opre au dtriment ni des propritaires ni des paysans, dont le
bien-tre doit faire l'objet des soins particuliers non seulement du
Gmwernement, mais aussi des propritaires, qui ne pouvant mcon-
naitre l'utiiit de cette nombreuse clase de l'Etat dsirent vivement
l'amlioration do son sort;
Le Comit des grands propritaires &net done le voou que
les principes suivants soient pris pour base de la future organisation:
L Le mode actuel de compensation par le travail de la con-
cession du terrain a exploiter dolt Atre aboli.
L'Assemble lgislative, dans sa premibre session, devra
fixer un alai dans lequel les relations entre les propritaires et
les paysans cultivateurs tablis sur les terres des premiers pour-
ront {Are rghles par des arrangements de gr h gr6.
L'Assemblk lgislative fera une loi, it laquello seront
soumis ceux des propritaires et des paysans qui n'auraient pas
profit(' du deai fix6 pour le rglement do leurs relations rcipro-
ques par des arrangements de gr() h gr.
Cette loi sera bast% sur le principe du respect de la pro-
pritd et aura ekvue en mme temps la stabilisation et les moyens
de vivre des paysans aujourd'hui cultivateurs.
(Signs) J. Docan, A. Botez-For6scu, Gr. Bals, G. Sturdza,
C. Sturdza, A. Aslan, G. Pruncu, N. Catargi,
S. Miclescu, Gr. Soutzo, N. Carp, L. Catargi,
Costachi.
Mr. A. Teriachiu lit l'opinion de la minorit de ce mme Comit:

www.dacoromanica.ro
 862

Opinion de la minorit au sein du Comit des grands

propritair es.
No. 1980. Les soussigns ont l'honneur de faire la proposition suivante
Proc -verb. 28. relativement A la question des rapports entre les paysans des com-
1857
18 Dcembre. munes rurales avec les propritaires:
Considrant que la proposition des paysans, labore en de-
hors de leur comit, contrairement aux art. 57, 85, 86, du Rglement de
l'Assemble, contient, outre la longue numration de leurs souffrances,
ayant pour cause d'une part les invasions trangres et d'autre
part les abus imputables au relchement des institutions en vigueur,
beaucoup de recriminations non fondes et des tendances regretta-
bles, accuses par les dsignations controuves de boyards terriens et
essayant A dnaturer le caractre des relations existantes entre les
paysans et les propritaires;
Qu'ainsi que de semblables tendances ne peuvent inquiter
la proprit, protge dans toute sa plnitude par les lois du pays,
consacre par le principe du maintien des socits modernes et con-
firme par le vote de l'Assemble du 18 Novembre, de mme on ne peut
nous empcher de considrer l'amlioration du sort des paysans des
communes rurales comme une condition de la prosprit de notre pays ;
Que contrairement A ces mmes tendances qu'on n'aurait
pas dil formuler mme comme une hypothse, nanmoins les pro-
pritaires, la classe la plus considre du pays, la classe qui a tou-
jours donn des preuves d'intelligence et de gnrosit, a t jusqu'A
prsent A la tte du mouvement national et n'a par consquent
nullement besoin de recourir A des faits bistoriques pour dfendre
ses droits, consacrs par les lois du pays et par des milliers de
transactions et de titres lgaux;
Que les propritaires et les paysans, ces deux lments qui
ont sauv la France des troubles dans lesquels les chercheurs de
systmes voulaient la plonger, sont appels, de m'me qu'ils se sont
partag bien des rnalheurs, A cicatriser aussi, par un accord mutuel,
bien des plaies du pass et A dvelopper les richesses de ces pays
bnis de Dieu;
Que par les votes de l'Assemble du 29 Octobre, douze
jours avant qu'en sance lecture Kit donne de la proposition des
payans de communes rurales, et par les votes du 18 Novembre
quelques principes ont t poss, qui contribueront A l'amlioration
du sort des paysans et qui seront approirvs plus tard par une
organisation conforme A legs intrts vitaux;

www.dacoromanica.ro
 863

Que pour concilier l'impossibilit dans laquelle nous nous No. 1980.
trouvons, comme Assemble consultative, de dcrter des lois par Proc.-verb. 28.
1857
rapport A une question qui devrait tre particulirement pour 18 Dcembre.
nous l'objet d'une tude srieuse; car mMe dans les autres Etats, 0 les
rformes n'ont pas t soumises A aucune impulsion des vnements
extrieurs, une semblable rforme a pass par des mesures transitoires;
Qu'une mesure corcitive et mal combine paralyserait l'agri-
culture, sans produire une amlioration sensible au sort des paysans,
ainsi qu'il a eu lieu en Bucovine, d'ofi des centaines des paysans
ont pass en Moldavie pour gagner leurs moyens d'existence;
Qu'en ce qui concerne cette question, il est particulirement
ncessaire de prendre des dispositions uniformes d'avec notre sceur
patrie, comme dans une question trs troitement lie par rapport
A l'agriculture, l'unique industrie des Principauts, et au bien-tre et
l'avenir de la majorit du peuple roumain;
Que les accords de gr A gr prvus A l'art. 118, lit. E, du
Rglement Organique, pour pouvoir tre appliquables et justes, exi-
geraient tout de mme, non iseulement l'tablissement des paysans
des communes, mais aussi des dispositions paternelles d'un Gouver-
nement national;
Considrant enfin que pour tablir une nationalit roumaine,
sans laquelle il n'existe point de vie nationale, ni une patrie assure
contre les calamits passes, ni une Union prospre et puissante,
il est urgent que le Gouvernement et l'Assemble future en fassent
l'objet de leurs occupations
En consquence, les soussigns proposent qu'A la future orga-
nisation le vceux suivants soient pris pour bases :
L'abolition de la redevance du travail pour le terrain concd6
aux paysans par les propritaires conformment aux lois existantes.
Rgularisation dfinitive des rlations entre propritaires
et paysans et tablissement de principes, qui, sans lser les droits
des propritaires, pussent satisfaire aussi les intrts des paysans.
La future Assemble lgislative, dans sa prochaine session,
votera une loi, A laquelle et les paysans et les propritaires seront
soumis et qui, dveloppant ces principes, tranchera cette question si
importante et vitale pour les Principauts-Unies.
1857, le 11 Dcembre.
(Sign) D. Miclescu, M. KogAlniceanu, D. Rallet, M. Jora,
N. Canano, A. Teriachiu, M. Costachi, J. Fotea,
C. Rolla, P. Maurojny, B. Sturdza.
Mr. A. Panu donne lecture de l'opinion isole de Mr. C. Rosseti:

www.dacoromanica.ro
 864

Opinion individuelle de Mr. C. Rosseti-Tecanu.

No. 1980. L'opinion du soussign dans la question des paysans est que
Proc.-verb. 28. les boyards ou propritaires, toutes les fo'is gulls ont t appels it
1857
18 Dcembre.
rgler lgislativement les relations entre eux et les paysans, n'ont
jamais t ni aussi injustes, ni aussi oppresseurs, que les paysans
induits en erreur le prtendent dans leur proposition. L'augmentation
de travail dont il y est question n'a pas eu pour cause les tendances des
propritaires les opprimer, mais elle est rsulte de la nature mme
des choses. Cet tat de choses provenait de ce qu' l'poque, o la terre
et mme les produits n'avaient presqu'aucune valeur, on n'exigeait
pas un grande compensation de la part de celui auquel on se trouvait
heureux de pouvoir cder n'importe quelle quantit de terre, pourvu
qu'on en retirk un bnfice, si mince qu'il flt. Ces transactions, pour
ne pas dire ces lois, augmentaient de temps en temps les charges
des paysans, au fur et mesure de l'augmentation du prix de la terre
et de ses produits; ce sont l les chances ordinaires de la vente et
de l'achat; lorsqu'on ne prlevait que la dime, les avances faites par
le propritaire au paysan n'quivalaient guere que de 10 15 pia-
stres. Aujourd'hui que le propritaire regoit de chaque paysan la
valeur de douze ducats en travail, il lui donne pour sa nourriture un
capital reprsentant une valeur d'au-moins 120 ducats. Ce n'est done
pas l qu'est l'injustice, d'autant plus que le travail, d'aprs les prix
courants, est m6me au-dessous de la valeur indique plus haut. Mais
l'injustice consiste dans la foule des abus qui se sont commis et qui
se commettent encore journellement, abus dont les faibles ne pou-
vaient ,nanquer d'tre victimes, vu que le Gouvernement, non settle-
ment les tolrait, mais souvent mme les provoquait. Le Prince
tolrait les abus parce qu'il avait lui-mme a en souffrir d'autre
part; les boyards, les petits propritaires en souffraient aussi. Enfin,
ce qui est incontestable, le poids le plus lourd retombait sur les cul-
tivateurs, comme la classe la plus faible, car tous ceux qui taient
vietimes de quelques grandes injustices se ddommageaient sans doute
par les abus qu'eux-m6mes commettaient aux dpens des autrcs,
tandis que les cultivateurs, privs d'un pareil privilge, n'avaient
aucun moyen de se ddommager de leurs pertes; voil la source du
mal, voila la plaie de notre pays, dont les habitants, quelque classe
qu'ils appartiennent, ne sont pas mauvais par nature, mais que les
injustices incessantes, qu'ils ont eu A supporter par suite de causes
exterieures, ont malheureusement reduits a tre tour--tour opprims

www.dacoromanica.ro
 865

et oppresseurs. Pour preuve de ce que j'avance, voici un exernple. No. 1980.

Aujourd'hui que les xnagnanimes Puissances europennes ont bien Proc.-verb. 28.
1857
voulu prendre sous leur puissante gide la defense de nos droits et 18Dcembre.
nous appeler A exprimer nos vceux pour le bonheur de notre pays,
eu pour mieux dire A poser les bases d'une nouvelle constitution
plus en harmonie avec les intrts du pays, l'Assemble a dans tous
ses travaux fait preuve de justice et de moderation; non seulement
nous nous sommes dpouills de tous nos privileges avec le plus
grand dsintressement, mais nous avons encore accept avec joie
de contribuer avec les plus faibles A toutes les charges, daps le but
de fortifier notre chre patrio et d'chapper A la corruption du dehors.
11 nous reste aujourd'hui la question des relations des paysans avec
les propritaires, question plus difficile et plus complique, parce qu'il
s'agit d'quilibrer les intrets vitaux de chaque classe. Mais si pro-
pritaires et paysans taient justes et savaient judicieusement condo-
ner, selon les hesoins du sicle, les intrts du pays avec les leurs
propres, l'entente deviendrait facile sur la solution A donner A la
question, sans laisser entre les diffrentes classes un levain de haine,
ce dont Dieu veuille nous preserver les uns et les autres; car se
serait la le moyen de faire notre malheur A tous. Voici done l'opinion
du soussign sur la rforme A introduire dans les relations des pro-
pritaires avec les paysans:
Abolition du bobresc, c'est-A-dire abolition du mode actuel
de payement en travail du revenu de la proprit concde en exploi-
tation aux paysans.
Concession en toute proprit A chaque paysan de quinze
perches (prajines) dans Penceinte du village, avec sa maison, et in-
stitution des communes.
Droits pour les paysans au fermage de la quantit de ter-
rain indispensable A leur nourriture, moyennant payement en argent,
selon les prix courants de la localit au commencement du bail 1).
Ce bail sera fix pour un terme de 12 annes, A la condition cepen-
dant que ce bail ne pourra jamais cesser, A moins que le paysan merne
ne voulilt se dsister de ce droit; les baux seront modifies de 12
en 12 ans sur les prix de la dernire anne.
Le propritaire ne pourra etre oblige de donner en ferme au-
&l des deux tiers du terrain exploitable de sa proprit.
Ces dispositions ne seront mises 5, execution qu'aprs que la
,
1) Une loi spciale rglera le mode d'valuation du terrain dans chaque
locabt
(Acte gi. Documente. VI. 1.) 55

www.dacoromanica.ro
 866

No. 1980. future Assemble lgislative aura fait une loi sur ces bases prcises
Proc.-verb. 28. et lorsque nous aurons ce Gouvernement fort et stable, objet de tons
1857
18 Dcembre.
nos vceux.
Weis sont, sommairement, mes vceux dans les circonstances ac-
tuelles. J'en crois la ralisation ncessaire pour la proprit et les
paysans. J'exposerai plus en dtail les motifs sur l'abolition du tra-
vail obligatoire et l'application de la nouvelle institution concernant
les relations des propritaires avec les paysans A l'Assemble gnrale,
lorsque je dfendrai non seulement les droits des propritaires, mais
aussi ceux des paysans. Car avant tout, je prfre toujours le bier),
gnral A celui d'une seule classe.
Mr. D. Grigoriu donne lecture de l'opinion de la majorit du
Comit des petits propritaires et de l'opinion individuelle de Mr. B.
Zacharia, ainsi que celle de MM. Hurmuzaki et C. Sturdza :

Dcision de la majorit des petits-propritaires

(razches).
La question des relations des villageois habitant des terres
avec les propritaires de ces terres est une de celles, qui ont t
confies A la commission. Charge d'laborer un projet de vcell
dans cette importante question, la commission, dans le but de remplir
dignement et religieusement sa mission, a pris en considration :
((a) Les lois qui ont prexist dans le pays au Rglement Orga-
nique ; b) le Rglement Organique; c) Les statuts de 1851 aujourd'hui en
vigueur; et d) la proposition des dputs des paysans; et elle s'est
cony aincue :
Que ce sont les anciennes lois, le Rglement Organique et les
statuts de 1851, qui tablissent la rciprocit des droits et obligations
des villageois, aussi bien que des droits et obligations des propritaires.
Les villageois ont et ont eu le droit d'avoir du terrain labourable sur
les terres qu'ils habitent ; les propritaires ont et ont eu celui de
percevoir pour ce terrain une indemnisation en travail, ou la valeur
en argent, selon la dtermination et dcision de la loi. (Articles 118,
119, 120, 121, 122,123, 130 du Rglement Organique, chap. 111.Articles
1-4-8-16 et 36 des statuts de 1851. Art. 40-47 des statuts
concernant les villageois des montagnes.)
Que l'indemnisation, que les propritaires peuvent percevoir
pour le terrain qu'ils sont tenus de cder aux villageois, est limite et
une fois pour toutes dtermine par la loi ; que, outre cette indemni-
sation en argent ou en travail, il n'est pas permis aux propritaires

www.dacoromanica.ro
 867

d'exiger d'avantage; que de plus, les accords mme de gr gr No. 1980.

entre les propritaires et les villageois, mais qui cipasseraient le Proc.-verb. 28.
1857
cercle trac par la loi, qui seraient prjudiciables aux villageois, sont
18Dcembre.
formellement prohibs (art. 39).
Que le mode d'indemnisation des propritaires tabli par le
Rglement Organique et les statuts de 1851 est de deux sortes. Diffrant
compltement l'un de l'autre, ces deux modes sont galement prju-
diciables au droit de la proprit, et cependant tous deux mis en
vigueur. L'exprience de plusieurs annes demontre aujourd'hui le_
quel de ces deux modes est le plus quitable, le plus pratique, le
moins oppressif et le moins compatible avec l'abus l'gard des
paysans, tout en respectant les droits de la proprit.
Que d'aprs le Rglement Organique et les statuts de 1851, les
paysans habitant des grandes proprits sont tenus d'indemniser le pro_
pritaire pour les terrains qu'il leur donne en travail, et seulement
en travail, lequel travail est dtermin et prcis, tant pour sa nature
que pour sa quotit, par les art. 4, 8 des statuts de 1851 et les art.
118, 119, 120, 121, 122, et 123 du Rglement Organique.
Que c'est en vertu du mme Rglement Organique et des mmes
statuts de 1851 que les villageois tablis sur les terres des razches (petits
propritaires) sont soustraits cette obligation ; ils ont la facult de
payer les terrains qu'ils regoivent de la proprit, non pas en travail
dtermin et prcis pour chaque jour, ni en transports, ni en journes
de rparations, ni en charroi de bois, mais bien en argent, la valeur de
12 journes de travail d'aprs les prix courants (art. 130, chap III dt
Rglement), ou toujours en argent, la valeur de la terre accorde par
la proprit d'aprs les prix courants dans chaque localit (art. 36 des
statuts de 1851).
Ces deux articles ont statu qu'il serait pay aux razches le
prix du travail et non pas le prix de la terre.
Que seuls les incurables, les vieillards gs de plus de 60
ans et les veuves pauvres ont la facult d'avoir sur les grandes
proprits une maison et 10 prajines de terrain pour jardin, sans
tre tenus de payer une indemnisation quelconque (art. 26 des statuts
de 1851).
Que sur les terres des razches, les habitants, de quelque
condition qu'ils soient, sont exempts d'indemnisation envers le pro-
pritaire pour la maison et le jardin qu'ils en regoivent (art. 36 des
statuts de 1851).
Cette ingalit d'indemnisation de la proprit vient indubita_
blement de ce que, lors de la confection et rformation de la loi, tous

www.dacoromanica.ro
 868

No. 1980. les intresss dans la question n'ont pas t consults. Nanmoins le
Proc.-verb. 28. principe tabli pour les grandes proprits, A savoir que le paysan
1857
18Decembre.
ny puisse payer en argent la valeur du travail, a donn lieu dans
diffrentes localits A d'innombrables abus. C'est ce qui appert dans
la proposition des dputs des paysans, et d'une manire plus vi-
dente dans les tmoignages compris dans les protocoles des boyards
commissaires qui ont labor les statuts de 1851, et dans l'office de
l'ex-Prince Michel Sturdza de 1844, No. 22, adress A l'Assemble g-
nrale lors de la votation de la loi qui accorde aux paysans des mon-
tagnes la facult de payer l'indemnisation en argent, au lieu du tra-
vail qu'ils taient tenus de faire et dont valeur a t estime en
argent par la susdite loi.
Lo principe statu A l'gard des paysans tablis sur les terres
des razches et sur les terres sises dans les montagnes, A savoir de
racheter la corve, est le seul qui n'ait donn lieu aux abus, vu que
l'on ne voit aucune plainte des paysans contre les razches, ni aucune
protestation contre la mesure mise en vigueur sur les proprits de
ces derniers.
La proposition des dputs des paysans de racheter la corve
qu'ils sont tenus de faire sur les grandes proprits est motive par
les abus, consquence de la dfectuosit du systme. Cette proposi-
tion est base sur l'exemple de la mesure en vigueur chez les ra-
zches, en vigueur aussi avec d'incontestables succs sur les terres
des boyards, sur celles des oouvents ou des razches, sises dans les
montagnes, mesure d'ailleurs agre de l'esprit de l'art. 130 du Rglement
Organique et de l'art. 36 des statuts de 1851; c'est la seule qui soit,
A l'avis de ce comit, la plus pratique, la plus conciliatrice et sans
prjudice pour aucun parti.
Vouloir tablir aujourd'hui un autre principe, qui tend A en-
lever au paysan la facult de se nourrir, de vivre, sur la terre o il
est tabli, au moyen d'une indemnisation quitable et dtermine
par la loi en faveur de la proprit, comme cela s'est pratiqu
jusqu' ce jour, ce serait vouloir empirer le sort des villageois au
lieu de l'amlforer, car ne vouloir accorder au paysan que la maison
avec dix prajines de terrain et mme avec le terrain ;de pturage,
tout en l'exemptant du travail en faveur du propritaire, qui de cette
rnanire recouvre la possession de presque toute la proprit, ce serait
enlever A ce paysan les droits que la loi lui a toujours reconnus;
ce serait de plus le vouer A un travail trois fois plus pnible que
celui auquel il est vou par la loi actuelle. Il y a plus: que ferait-on
dans ce cas des habitants des montagnes et de ceux des terres des

www.dacoromanica.ro
 869

razeches, et mme de ceux qui, sur les grandes proprits, ne doivent No. 1980.
leur terrain labourable ou de pturage qu' leurs propres bras, puis proc.-verb. 28.
1857
que ces terrains ont t dfriehs par eux-mmes?
18.Dcembre.
((La commission, en prenant en srieuse considration : 1) les dif-
frents principes tablis par les susdites lois; 2) les rsultats de leur
mise en application; 3) les nouvelles theories qui peuvent dcouler
encore de cette question, a trouv convenable pour le moment l'adoption
et l'application universelle du principe compris dans les art. 130 du
Rglement et 36 des statuts de 1851.
La commission reprsentant la petite proprit a done formul
la proposition suivante en vue de la future organisation:
((a) Les habitants des terres, sans exception, jouiront do l'usufruit
de ces mmes terrains dont ils se trouvent les usufruitiers en vertu
de la loi existante.
La future Assemble legislative fixera, une fois pour toutes,
l'exemple de la mesure en vigueur dans les montagnes, la valeur
en argent du travail d'indemnisation de la proprit; aprs quoi les
villageois auront la facult de payer l'indemnisation annuelle la
proprit en argent, au lieu de la payer en travail.
Les descendants des villageois ne pourront plus demander
du terrain au propritaire, mais ils auront la facult d'hriter sans
aucun empchement des droits de leurs pres, en continuant de
payer la somme fixe et dtermine par la loi.
(Cd) 11 est permis aux villageois de passer des accords ateo le
propritaire pour de nouveaux terrains, s'ils en avaient besoin; toute
latitude de prix, de terme de fermage, de conditions rciproques,
quant aux nouveaux tcrrains concedes par la proprit, sera accorde
tous les deux partis, en conformit mme avec la loi en vigueur.
1857 Novembre 30.
(Signs) D. Cracti, C. Mortun, J. Chrisanti.
Du memo avis: N. Bossie, C. Massian, C. BA dArdu, Et. Ca-
hn, G. Varian, Cyr. Ciocarlie, C. tiun.
Dix ont vote pour la prsente proposition ; un, Mr. B. Zacharia,
a t contre, ainsi que MM. C. Hurmuzaki, C. Sturdza et B. Nicolau.
President, D. Cract

Opinion individuelle de Mr. B. Zacharia.

A regard de la proposition faite par mes collgues petits pro-
pritaires concernant les relations entre les propritaires fonciers et
les paysans, mon opinion est que le Reglement actuellement en vi-

www.dacoromanica.ro
 870

No. 1980. gueur doit etre maintenu dan toute sa force obligatoire pour les
Proc.-verb.28 deux parties, sauf les modifications suivantes :
1867
18Doembre
((a) Tous les abus qui n'ont pour cause que la faiblesse de l'ad-
ministration doivent cesser;
b) Qu'il doit tre loisible aux paysans de payer -en argent leur
redevance annuelle, une fois fixe d'aprs une juste evaluation du
terrain pour chaque localit; et que tout paysan, qui ne payerait pas
la redevance dans le terme prescrit par la loi, devra etre oblige A
faire le travail dans les conditions tablies par le Rglement aujour-
d'hui en vigueur.
1857 Dcembre 16.
(Sign) B. Z ach a r i a.

Opinion de Mr. C. Iturmuzaki.

Le soussign ne peut pas aclhrer 'au rapport de la commis-
sion, adopt par la majorit du Comit des petits propritaires, par
les raisons suivantes:
1. Parce que le dit rapport, loin de se borner A l'expression
des vceux de la classe reprsente par ce comit, ne contient en
grande partie que des rflexions et des voeux qui regardent le re--
glement des relations entre les grands propritaires et les paysans
Ztablis sur les terres de ces derniers, ainsi que sur celles du clerg;
q.2. Parce que le rapport de la commission a pass sous silence
que la plupart des petits proptitaires (razches) de la Moldavie et
mme la plupart des membres de ce comit n'ont pas des paysans
sur leurs terres, et par consequent qu'ils sont A l'abri des suites de
la rforme propose par la majorit du Comit des petits propri 6-
-takes;
Parce que le rapport de la commission a pass sous silence
que la majeure partie des terres appartenant A des petits propri-
takes (razches) ne sont ni divises, ni dlimit6es, et par consequent
que les paysans qui s'y trouveraient ne pourraient pas mme re-
compenser par le travail l'exploitation du terrain que les razclies
leur donneraient et qu'ils ne leur donnent pas dans la majeure
partie des localits, comme il est de notorit publique sans parler
que les paysans ne pourraient pas mme savoir A qui d'entre la
foule des copropritaires ils devraient faire le travail in natura ;
Puisque le rapport de la commission a pass sous silence
que, selon la teneur expresse de l'art. 40 du Rglement de 1851,
par suite du manque de terrain, les paysans habitant les montagnes

www.dacoromanica.ro
 871

ne reeoivent pas de terrains labourables, et qu'en vertu de l'art. 45 No. 1980.

du mme Rglement, les paysans des montagnes n'ont le droit de Proc.-verb. 28.
1857
dormer aux propritaires de terres de l'argent au lieu du travail en 18 Ddcembre.
nature, que lorsque les propritaires n'auraient pas assez de terrain
pour le faire exploiter A leur profit par les paysans d'aprs le R-
glement ;
Puisque le rapport de Ia commission a pass sous silence
que la rtribution en argent n'a t adopte par le Rglement de
1851 que la oil, b. cause de circonstances particulires, la redevance
cn travail in natura ne peut gure tre applique, sans parler de
l'tat moral de la majeure partie des petits propritaires, qui, ne dif-
frant pas de celui des paysans, a del motiver une disposition excep-
tionnelle disposition qui, d'aprs les principes de toutes les lgis-
Jations du monde, ne saurait tre tendue A d'autres cas tout--fait
diffrents ;
Puisque
. d'aprs les lois de tout pays une prestation en na-
ture, base sur un contract bilatral, tel que celui d'entre les pro -
pritaires de terres et les paysans, ne peut tre transforme en ar-
gent, sans le consentement mutuel;
Puisque toutes les lois et institutions humaines, mme les
meilleures, sont soumises A des abus, lesquels, loin de pouvoir servir
(le mesure A l'gard de la bont ou de la dfectuosit d'une loi ou
d'une institution, prouvent seulement que son application n'a
pas t assez contrle, n'a pas t juste, ou en d'autres termes, que
les administrations ont manqu A leurs devoirs ;
Puisque aussi la redevance en argent a t, est et sera
soumise aux abus les plus criants, comme cela est protiv par la
loi de l'an 1844, destine A. remdier A trois causes prin-
cipales qui entravent la prosprit des paysans, loi
par laquelle l'Assemble gnrale ordinaire a dfendu la transformation
du travail obligatoire en argent, en dclarant en mme temps de la
manire la plus explicite que cette transformation est un de ces
trois vices qui ont provoqu la loi en question;
Puisque le rapport de la commission n'a pas relev, qu'en
vertu de l'art. 45 des statuts de 1851, les paysans habitant les mon-
tagnes, part la redevance pcuniaire, sont obligs a quatre journes
de travail in natura au profit du propritaire de terres et en outr e
de couper et de charrier jusqu' l'habitation du propritaire deux
palmes (8 palmes font une toise moldave) de bois par chaque paire
de bceufs ;
Puisque l'application du principe de la transformation du

www.dacoromanica.ro
 879

No. 1970. travail en argent, non seulement limiterait le droit de la proprit.,,

Proc.-verb. 28. mais empcherait mme l'amlioration du sort des paysans, qui par
1857
18 Dcembre.
des transactions libres, prvues par le Rglement Organique ainsi que
par les statuts de 1851, pourraient devenir non seulement fermiers, mais
aussi propritaires, l'aide bien entendu d'un Gouvernement digne
de sa haute mission et d'tablissements de crdit, qui dans tous les
pays civiliss et bien organiss ont facilit et assur aux paysans la
facult de devenir propritaires, ainsi que le dveloppement de l'agri-
culture et du commerce;
Puisque le rappod de la commission contient une-contra-
diction palpable, quand d'un ct il propose la trasformation force
du travail en argent et de l'autre des transactions, mais uniquement
pour le terrain dont les paysans auraient besoin au-del de la quantit
dsigne par les statuts aujourd'hui en vigueur ;
Puisque ceux qui connaissent l'tat actuel et le degr de
civilisation des paysans ne sauraient douter le moins du monde que
le payement en argent leur sera plus diffieile que celui en iravail
et par consquent que ce mode de solution n'arnliorera pas leur sort;
Puisque nous sommes 6ppels noncer des vceux, les vceux
de nos lecteurs, tandis que la proposition de la commission, loin de
contenir l'objet des ceux de nos lecteurs, leur inspire au contraire
les plus vives inquitudes;
Parce que cette question est trop grande, trop difficile,
trop vitale, pour tre dcide l'improviste, sans tudes et recher-
ches pralables, sans prparatifs et essais graduels, moyennant arran-
gements et transactions libres, et sans connaitre aussi l'opinion de
nos frres d'au-del du Milcov, auxquels nous voulons nous runir.
Pour toutes ces raisons, j'mets l'opinion suivante:
Les relations entre les propritaires et les paysans etablis
sur les terres de ces derniers doivent Ore regles par des tran-
sactions libres, moyennant lesquelles les paysans pourront, non
seulemeut transformer le travail en argent, mais aussi devenir
fermiers et mme propritaires.
A cet effet, il sera MO uit terme de deux ans.
Pour assurer la liberte de ces transactions, on dolt
loigner les entraves par lesquelles la loi d'aujourd'hui a rendu si
difficile la libre transmigration des paysans d'une terre une autre.
Attendu que la prosperite de la population agricole
a partout Re et doit tre Pobjet de la sollicitude particulire de
l'Etat, la future Assemble legislative votera une loi laquelle

www.dacoromanica.ro
 873

seront sotimis tous les propritaires et tous les paysans gill n'au- No. 1980.
raient pas profit du terme ci-dessus indiqu. Proc.-verb 28.
1857
Cette loi aura pour base, non settlement le respect de la 18Dcembre.
proprit, mais aussi la ncessit de la stabilisation des paysans et
de l'amlioration de leur tat matriel et moral.
Jusqu'A la promulgation de la nouvelle loi, les statuts de
1851 continueront A itre obligatoires pour les deux parties.
Le futur Gouvernement facilitera les transactions et sur-
tout les moyens mur les paysans de devenir propritaires, par
des institutions de crdit, par l'encouragement des socits etc.
(Sign) Const. Hurmuzaki.
J'adhre A cette opinion: C. S. St urdz a.
Mr. A. Teriachiu donne lecture d'un amendement A la proposition
des paysans, sign de MM. l'Evque Gnadius *endrea, l'Archimandrite
Nophyte Scriban, l'Archimandrite Melchisdech, l'conome D. Matcas,
B. MAlinescu, D. Cozadini, D. Cracti, D. Ghidionescu, T. Sacalof, L.
Galliardi, N. Bossie, C. Stiun, D Romov, J. Chrisanti, C. BAclArAil:
Les soussigns viennent soumettre A. l'honorable Assemble ad-
hoc rantendement suivant A, la proposition en date du 26 Octobre,
concernant le rachat de la corve et l'tablissement des communes:
I. Considrant que, ds l'origine, les habitants de la Principaut
ont t constitus propritaires de terres; que ds les temps les
plus reculs, mme ds le temps de la colonisation romaine, la pro-
prit a t partage; que l'tablissement des Prineipauts a trouv
galement les hab tants propritaires du sol, dont une trs petit partie
seulement, reste dserte, tait A la disposition des Princes, comme
le prouvent:
Le tmoignage d'Eutrope, qui dit, au VIII-e livre de son Adrien:
La Dacie, ayant t dpeuple par les longues guerres de Dcbal,
Trajan, pour la repeupler, amena de toutes les parties de l'Empire
romain une multitude immense de colons, qui prirent possession
des villes et des villages;
Dion Cassius, Gibbon, Petru Maior, en un mot toute l'histoire,
tant romaine que byzantine, qui constate que les Routnains n'ont
jamais abanclonn en totalit leurs patrimoines, mme A, l'poque des
invasions, des barbares;
Le rapport de l'Assemble gnrale de 1817 sur la condition
de la proprit dans le pays, rapport dont voici un passage: A ct
ode ces preuves tires de l'histoire, nous avons aussi des documents
particuliers, c'est--dire les chrysobulles des anciens Princes qui ont
rgn peu aprs le Prince Drago, lesquels prouvent non seulement

www.dacoromanica.ro
 -874

No. 19g0. que cette terre tait habite avant qu'elle felt occupe par Drago,
Proc.-verb.28 mais aussi que les habitants en taient propritaires par droit d'hri-
1857
18Decembre.
tage patrimonial, de descendance en descendance; en outre, d'autres
(locuments mans du Prince Etienne en 6995, 7002 et 7010, du
Prince Pierre en 7037 et de plusieurs autres anciens Princes, confir-
mant des ventes et des achats d'anciens patrimoines et des partages
entre les propritaires indignes.... Si l'tat de la proprit eat t
autre, comment aurait-on pu employer les expressions de Ore en
dfils?... Nous ne pouvons non plus ne pas indiquer les terres qui
constituaient anciennement les domaines des Princes: 1. les terres
(alsertes, c'est-A-dire qui de mmoire d'homme n'avaient jamais t
occupes; 2. les terres dont les possesseurs ne pouvaient prsenter
les titres de proprit ; 3. les brani0e, c'est-A-dire les pares et les
prairies princiers; 4. les emplacements des villes; mais ces terres
taient en trs petit nombre, comme cela est prouv par les chry-
((sobulles des anciens Princes, qui achetaient des terres des propri-
taires pour en faire des donations aux monastres et A d'autres
personnes.....
d) La Statistigue du Prince N. Soutzo, o on lit: Lorsqu'au
XIII-me sicle, un Gouvernement plus stable eilt succd aux poques
de. troubles et d'invasions, une partie du territoire se trouvait par-
tage entre les anciens propritaires fonciers, qui taient les propri-
taires originaires, dont les descendants sont connus de nos jours sous
le nom de razches (petits propritaires du sol)
ILEConsidrant qu' la suite des guerres nombreuses et des
troubles qui pesaient sur le pays, il arrivait toujours que les terres
passaient aux mains du premier venu ; quo les anciens propritaires
n'ayant d'autres titres de proprit que l'anciennet de possession,
quelques Princes ont profit de cette circonstance pour faire donna-
tion non seulement d'un grand nombre de terres, mais aussi de villes
habites, comme cela est prouv :
Par le crysobulle de Prince N. Maurocordato, de 1741, qui
dit: Faisons savoir que chacun est autoris A possder sa terre et
A en prlever le revenu, et qu'A l'avenir l'un ne possde pas celle
d'un autre, comme cela est arrive) A plusieurs;
Par le chrysobulle du Prince RacoviVd, de 1756, relatif au re-
peuplement du pays, et o on lit: Nous avons cherch, par l'in-
otermdiaire de plusieurs personnes et par divers moyens et informa-
tions, A dcouvrir le raison pour laquelle il y a, dans plusieurs en-
droits de ce pays, manque d'hommes, nombre d'emplacements de
villages depuis longtemps dserts, sans que personne se rappelle les

www.dacoromanica.ro
 875

avoir vus habits, et d'autres dont on ne connait pas mme les pos- No. 1980.
sesseurs terriens; Proo.-verb. 28.
1857
Par des centaines de chrysobulles qui, chaque e.hangement
18 Dcembre.
de Prince, reconnaissent le droit la proprit de terres sur la simple
demande qui en tait faite, sans que cette demande ifit provoque
par aucune contestation touchant cette proprite;
Par le chrysobulle du Prince Ypsilante et la confirmation du
Prince A. Moruzi, faisant donation de la Vrancea au detriment des
propritaires primitifs; cette donation fut annule par l'Assemble
gnrale dans un rapport de 1817, oil on lit: Il est clairement prouv
que les habitants de Moldavie possdent leurs terres comme pa-
trimoine de leurs anctres et qu'il n'y a pas ncessit d'exiger d'eux
d'autres titres de proprit que l'anciennet de possession, cette longue
et paisible occupation tant une preuve suffisante de leurs droits; car
((Si de pareils titres taient exiges des possesseurs de toutes les classes,
il ne resterait pas la millime partie des terres entre les mains des
possesseurs actuels; tout le reste entrerait dans le domain princier.
III. Considrant que l'avantage d'tre exempt du payement des
contributions, les malheurs des guerres et la violence, ont rcluit
quelques-uns des anciens propritaires terriens 6, se mettre sous la
dpendance d'un maitre privilegi; que l'exemple des pays voisins
et l'intrt du fise ont facilit cette soumission, comme cela est prouve:
Par de Annales du pays, tome 1-er, rgne du Prince Duca,
oil on lit que les seigneurs terriens voulaient tablir comme droit
coutumier, que quiconque aurait habit douze ans un village, y restat
comme vecin (colon);
Par le Prince Cantmir, qui dmontre dans sa Description
de la Moldavie, qu'une partie des corvables sont les descendants
des anciens petits propritaires terriens qui ont alin leurs patri-
moines, pousss qu'ils y taient par la pauvret, et qui ont t in-
justement forces d'accepter le joug de la soumission;
Par l'acte de l'Assemble gnra/e de 1749 fait par toutes
les classes du pays et qui declare que les vecini ne sont pas libres
de quitter les villages sans un ordre man du Prince et de la tre-
sorerie ; d'aprs mme l'urbarium d'aujourd'hui, les paysans qui
changent ,de village sans l'autorisation de la tresorerie encourent une
grande responsabilit;
ad) Par le rapport de l'Assemble de 1805, oit les boyards, en
demandant l'augmentation de la corve, disent qu'ils n'ont pas mme
la dime des journes de l'anne selon la justice et comme il est
d'usage chez tous les autres peuples. Le rapport en question est

www.dacoromanica.ro
 876

&o. 1980. ainsi apostill par le Prince A. Moruzi: Convaincu que le service
Proc.-verb 28. indiqu dans ce rapport n'est pas oppressif et qu'il est de beaucoup
1857
18 Dcembre.
plus lger que dans les pays voisins (voir les quatre volumes
d'Uricariul de Th. Codrescu);
Par les titres de proprit de tous les grands domaines, qui
nous montrent que la plupart sont composs d'une quantit de vil-
lages ayant appartenu aux petits propritaires, dont, sous le regime
mme du Rglement, on a considrablement diminu le nombre par
diffrents genres de procs
Par la Statistique du Prince N. Soutzo, pag. 80, o il est dit: Les
apuissants et les riches taient les boyards; dans les circonstances tu-
a-multueuses qui ont pes sur la Moldavie, deux besoins galement im-
prieux leur assujtirent les populations faibles et pauvres: celui de
subsister et celui d'tre protg; la force des choses amena le servage
des habitants par les seigneurs, qui, peu a. peu, devinrent les maitres;
ales paysans travaillrent selon la volont du seigneur ; ils furent
attachs la terre ; les paysans soumis ce rgime taient connus
sous le nom de Teeini, les autres taient libres et connus sous le
noni de princiers (domnesci); .
Par l'Etat da travailleur de N. Balcescu et les actes an-
nxs au Magasin de la Dam, tome II, o il est dit: L'tude des
chrysobulles nous a convaincus qu'en effet, du temps des Princes guer-
riers, ou peu aprs, on trouve la plupart des documents par lesquels
les petits propritaires fonciers vendent leurs proprits, ou par les-
guels elles leur sont ravies;
IV. Considrant que, des le principe jusqu'au Rglement en vi-
gueur, la redevance pour la terre occupe se bornait la dime; que
les donations faites par les Princes ne confraient d'autres droits que
celui du prlvement de cette dime sur les habitants; que la corve
au profit des seigneurs terriens est une vritable redevance seigneu-
riale, c'est-a-dire un privilge qui a pour origine des services bn-
voles, transforms ensuite en douze journes de travail obligatoire
depuis le lever jusqu'au coucher du soleil, mais quo la loi n'a ja-
mais reconnu aux petits propritaires terriens le droit de corve sur
les habitants de leurs villages, comme cela est prouv:
Par une foule de chrysobulles de donation, qui contiennent
cette formule: En donnant notre fidle seigneur tel domaine, nous
lui permettons de prlever, selon l'ancienne coutume, la dime sur
les produits des champs et des prairies ;
Par l'urbarium de Gr. A. Ghica, do 1766, qui statue: Chaque
paysan doit douze journes de Panne au seigneur terrien tel tra-

www.dacoromanica.ro
 877

vail que le seigneur voudra l'employer; la journe compte du lever No. 1980.
jusqu'au coucher du soleil, y compris le temps de repos convenable Proe.-verb. 28.
1857
et juste; le paysan n'aura A, sa charge aucun autre transport ni re-
18 Novembre.
devanee; quant aux habitants des villages appartenant aux petits
opropritaires terriens, ils no seront pas soumis au travail, mais paye-
ront en argent ;
Par l'urbarium du Prince Gr. J. Callimach, (lui prescrit douze
journes de travail pour l'anne, selon l'ancienne coutume ;
ad) Par le chrysobulle du Prince Gr. A. Ghica, de 1777, qui
augmente la corve sur la demande de boyards, et qui dit que,
pour venir en aide A. la classe entire des boyards... aux douze jours
de travail il en a t ajout deux de travail surrogatoire pour la
orparation des tangs, des moulins et des btiments de fertile, les
transports et deux charrois de bois de chauffage;
c) Par le rescrit du Prince Soutzo, de 1794, qui contient cette
ordonnance : ((Si les habitants d'un village n'ont pas suffiamment de
terrain pour leur labour et leur foin, l'ispravnic doit chercher sur
d'autres domaines voisins la quantit de terrain ncessaire leurs
besoins, qu'il leur assignera, aprs avoir inform de cette mesure
le seigneur terrien, qui ne percevra que la dime el ne pourra exiger
d'autre redevance, de quelque nature qu'elle soit ;
Par l'urbarium demand par les boyards en 1805 et con-
firm par le Prince A. Moruzi, qui dit: .De mme, lorsque le
prfet se convaincra que le seigneur terrien n'a pas de la terre
labourable donner en quantit suffisante aux habitants tablis sur
le domaine, mme apt-6s leur avoir rparti le surplus des prai-
<cries, dans ce cas il leur en donnera sur les domaines voisins, selon
Pandemic coutume; et ces habitants payeront au seigneur terrien
la dime suivant l'usage, sans qu'ils soient forcs aucune autre re-
odevance, de quelque nature que ce soit ; les paysans contribuables
tablis sur les terres des petits propritaires ou autres, sans distinc-
tion, qui n'auraient pas de proprit, no seront pas soumis la
corve, mais payeront en argent A. raison. de deux piastres par an,
et la dime lgale ;... qu' l'avenir le service indiqu dans cet urba-
rium soit une loi immuable, mais aussi que les privilges attachs
au rang de boyard soient maintenus;.., il est de toute justice que la
classe des boyards, qui se sacrifie pour le pays, ait droit au travail
.<(des paysans, comme rmunration des services rendus l'Etat;
Par l'histoire, qui dsigne sous le nom de daca le travail des
paysans au profit des seigneurs terriens, et par des centaines de docu-
ments publics, par lesquels ce mme travail est dsign sous le nom

www.dacoromanica.ro
 878

No. 1980. de corve et la personne mme qui profite de ce travail sous celui
Proo.-verb. 28. de seigneur terrien; c'est le Rglement Organique qui, le premier, en
1857
18 Dcembre vue des principes bienfaisants de la proprit, a introduit l'expression
de propritaire;
V. Considrant que les habitants des villages n'ont pas t serfs
selon la loi, que m'me les vecini n'ont t attachs A la glbe que
par abus, que la loi du Prince Basile n'a t applique ni longtemps,
ni dans toute sa rigueur, mais que constamment elle a t conteste
l'gard des vecini, comme cela ressort:
Des Annales du pays sous le rgne du Prince Duca, o
est dit: Le Prince rendait justice tous, el particulirement A ceux
qui se plaignaient de l'tat de colon; il n'accordait pas facilement
le droit de vicinit celui qui rclamait, disant que c'tait un pch
de rendre esclave son frre : Car mme les paYens, qui ont achet
un esclave moyennant argent, lui rendent la libert aprs la sep-
time anne; mais toi, chrtien comme lui, tu veux le rendre vecin
sans mame l'avoir achet!
Par l'acte de 1749 de l'Assemble gnrale compose des
reprsentants de toutes les classes, qui constate que les plaintes de
la part des vecini n'ont pas manqu sous les autres Princes; que les
wad ne sont pas serfs; que les vexations auxquelles ils ont t en
butte ne venaient que de l'audace de quelques seigneurs terriens,
qui n'avaient pas le droit de vendre les vecini; que la vente des
domaines n'impliquait pas la vente des hommes, qui, comme habi-
tants des villages, doivent rester dans le village;
VI. Considrant qu'outre les vecini, il y avait nombre d'autres
habitants des villages dans des conditions tout-A-fait diffrentes; que
le dpeuplement du pays ayant eu lieu par suite des lourdes contri-
butions et des troubles continuels, les anciens habitants qui reve-
naient et les nouveaux colons n'taient soumis qu' certaines condi-
tions fort lgres; que l'Assemble gnrale de 1749, et plus tard
l'urbarium du Prince Gr. A. Ghica, ont pass le niveau sur tous les
habitants, comme cela est prouv :
a) Par l'urbarium de N. Maurocordato, de 1741, qui dit: Les
trangers qui viendraient s'tablir sur les domaines des monastres
et des boyards ne seront pas soumis la vicinit (tat de colon); ceux
qui habiteront les domaines et ne seront pas vecini seront obligs
faire douze ours de corve et A donner la dime;
b) Par le chrysobulle du Prince 13 acovi0 de 1752, qui con-
tient cette dispositition: Comme nous avons acquis la conviction
que nombre d'habitants de ce pays, qui avaient migr dans d'autres

www.dacoromanica.ro
 879

pays, les uns pour une cause, les autres pour une autre, dsirent No. 1980.
maintenant rentrer dans leurs foyers et dans leur patrie, n'importe Proc.-verb.28.
1857
sur quels domaines, soit conventuels, soit seigneuriaux, ils viendront
18Dcembre.
s'tablir, ils ne devront que la dime de leurs produits, de leurs prai-
ries et de leurs ruches, selon la coutume; mais les jardins ne seront
pas soumis la dime; en outre, ils ne devront aucun transport ni
autre service bnvole, ni le payement de la piastre par maison;
Par le chrysobulle de C. Racovit de 1756, qui statue que
ceux qui viendront dans le pays pourront s'tablir sur le domaine
de quiconque et l'endroit qui leur semblcra le plus propre satis-
faire leurs besoins et 6. leur subsistance, sous condition de donner
au seigneur terrien la dime usite des champs. et des prairies, dont
seront exempts les jardins attenants leurs maisons; ils ne seront
nullement soumis la corve, ni aux journes de service bnvole,
seuNment, la place de la corve, ils payeront au seigneur terrien
six piastres par maison.... Donn en conseil des grands boyards et
de Parchevque, et qu'aucune des dispositions prsentes ne soit jamais
abroge;
(Cd) Par l'urbarium du Prince Gr. A. Ghica de 1766, qui dit:
Chaque habitant doit au seigneur terrien douze jours de travail par-
anne;
VII. Considrant que tout seigneur terrien a toujours t tenu
de fournir toute la terre nkessaire a. la subsistance des habitants,
sans aucune restriction; que ce n'est qu'en 1805 qu'a t fixe pour
la premire fois la quantit des pturages et des prairies (16 20 fal-
tches dans quelques districts, 12 15 dans d'autres, et enfin 8 10);
que les domaines qui n'avaient pas cette quantit de terres devaient
tAre partags en trois parties, dont les deux tiers, prairies, pturage et
champs, taient affects aux habitants, et qu'il ne restait au sei-
gneur que la troisime partie, comme cela est prouv :
Par l'urbarium du Prince Gr. J. Callimach, qui dit que les
habitants doivent tre libres d'utiliser, pour leur subsistance, l'tendue
de terre qui leur est ncessaire, sans que le seigneur terrien puisse
les en empcher;
Par le rescrit du Prince N. Soutzo, qui dit: Tous les habi-
tants des villages ont droit, sur le domaine o ils se trouvent tablis,
A la quantit de terre ncessaire pour leurs ensemencements et leurs
fenaisons; l'ispravnic ne tolrera pas d'infraction cette rgle de la
part du seigneur terrien, de quelque rang gull soit, et il fera com-
prendre ce dernier l'obligation o il est de donner aux paysans la.
quantit voulue de terre de labour et de prairies;

www.dacoromanica.ro
 880

No. 1980. Par l'urbarium rclam par les boyards et confirm par le
Proc.-verb.28. Prince A. Moruzi en 1805, lequel, pour la premire fois, limite A.
1857
18 Dcembre. une quantit dtermine le terrain concd aux villageois, en statuant:
qu'on donnera aux villageois de premire elasse huit 'faltches pour
seize ttes de btail entre le Pruth et le Dniester, six entre le Pruth
et le Siret, et quatre au-delA du Siret mais que sur le domaine
o il n'y aurait pas assez de prairies, toute la prairie sera divise
en quatre portions, dont le seigneui terrien prenclra le quart pour
ses besoins et dont les villageois prendront les trois quarts restants;...,
le seigneur terrien devra donner, de mme A chaque villageois
du pAturage pour le mme nombre de ttes de btail; ils (les villageois)
auront, en un endroit spar et contigu, leur terre de labour en quan-
tit suffisante; si les habitants d'un village se plaignaient que la
terre de labour ne leur suffit pas et si le seigneur terrien refusait
de leur en accorder suffisamment, dans ce cas l'ispravnic (administra-
teur du district) devrait leur assigner une partie du terrain non d-
frich proportionnelle Al'tendue du domaine ; si, de mme, l'ispravnic
s'est convaincu que le seigneur du domaine sur lequel habitent les
villageois ne possde pas assez de terrain A leur donner pour labourer,
mme en y affectant une partie de ses prairies, les villageois auront la
facult d'en prendre sur les terres voisines, suivant l'ancienne cou-
turne ;
Par le supplement du Prince Jean Sturdza de 1828 (10 Mars)
A Purbarium de Gr. A. Ghica de 1777, statuant que, pour chaque
tte de btail des villageois, le seigneur terrien doit dormer une de-
mi faltehe de pr, jusqu' concturence de douze bestiaux pour le vil-
lageois de premire classe, c'est-A-dire six faltehes; le seigneur terrien
donnera galement le pAturage ncessaire dans la m'me proportion....
le seigneur terrien dormera aussi du terrain de labour en quantit
suffisante et en proportion avec le nombre des membres de la famille
du villageois.... Quant aux terres d'une petite contenance relative-
ment au nombre des habitants, elles seront divises en trois parties,
dont deux tiers, terres labourables et prs, seront clonns aux villa-
geois et un tiers restera de droit au seigneur terrien ;
VIII. Considrant que les lots de terre que le villageois avait
pris une fois en sa possession pour ses besoins ne pouvaient plus
lui tre repris par le seigneur terrien ; que dans le cas o il deve-
nait invalide par vieillesse, il n'tait plus oblig A la corve; que le
Inglement Organique (de 1834) a, pour la premire fois, statu que
les terrains seraient repris aux vieillards et infirmes qui ne pouvaient

www.dacoromanica.ro
 881

plus faire la corve ; que les jardins des villageois n'ont jamais t No. 1980.
soumis aucune dime, comme il appert : Proc -verb. 28.
1857
Du chrysobulle de C. Racovip". de 1752, qui dit: Mais sur 18 Dcembre.
les produits des jardins, des champs, on ne prlvera pas la dime
et on n'importunera pas les villageois par des transports, des corves
ou la piastre par maison ;
Du chrysobulle du Prince Racovit de 1756, qui dit : Mais,
sur le jardin attenant la maison on ne prlvera rien
De Furbarium du Prince Gr. A. Ghica de 1766, qui dit :
Tous les jardins seront:soumis la dime, d'aprs la coutume; seront
seuls excepts les jardins potagers pour les besoins domestiques des
mais l'infirme n'aura charge d'aucun service ;
Du rescrit du Prince N. Soutzo de 1794, statuant que les
terrains que les villageois prendront, soit sur le domaine seigneurial
quills habitent, soit sur le domaine seigneurial voisin, demeureront
en leur possession, tant gulls en payeront la dime au seigneur terrien,
lequel ne pourra les reprendre qu'autant gulls seraient abandonns
comme puiss par les villageois eux-mmes;
De l'urbariurn de 1805, rclarn par les boyards et confirm
par le Prince A. Moruzzi, lequel (lit: On prlvera la dime de tous
les produits du so], l'exception de ceux des jardins qui servent
ieurs besoins (des villageois);.., de mme les infirmes, les invalides,
ne seront en rien importuns;... les terrains, que les villageois poss-
clent, ne pourront leur Atre repris par le seigneur terrien;
IX. Considrant qu'autrefois les villageois avaient aussi le droit
de jouissance sur les forks; que ce n'est que bien plus tard qu'ils
ont d payer la dime pour le bois de construction et de vente, sans
pourtant tre sournis aucune redevance pour le bois destin la
construction de leurs maisons et leur chauffage, comme il appert
a) Du rapport de l'Assemble des boyards de 1792, confirm par
le Prince A. Moruzzi, dans lequel il est dit que, malgr les dispo-
sitions du code de la trsorerie, qui laissent chacun la facult de
couper dans les forks tout& espce de bois comme bon lui semblera...
pour que les habitants des villages ne manquent pas de bois, qui-
conque coupera du bois, de quelqu'espce que ce soit, devra l'a-
venir en donner la dime; mais quant au bois que les villageois cou-
peront pour la construction de leurs maisons et pour leur chauffage,
ils n'auront pas donner la dime.... et qu'un ne leur prenne pas
d'argent la place de la dime; car quiconque oserait contrevenir
cette dcision, non seulement devra perdre cette dime, mais encore
tre puni;
(Acte i Documente. VI. 1.) 56

www.dacoromanica.ro
 882

No. 1980. b) Du rescrit du Prince N. Soutzo de 1794, qui dit : Qu'on

Proc.-verb.98. prenne pas d'argent A, la place de la dime, ni la dime pour le bois
1857
18 Dcembre.
de chauffage, et qu'on ne cherche pas a. s'opposer A la satisfaction
des besoins du peuple;
X. Considrant que par la transmission des domaines seigneu-
riaux d'une personne 6. une autre, les droits et jouissances des vil-
lageois ne peuvent atre atteints, car le contrat entre deux personnes
ne saurait lser les droits d'un tiers ; que chaque acqureur achte
les domaines seigneuriaux dans les conditions o ils se trouvaient
antrieurement ; que mme, dans leurs baux ferme, les seigneurs
terriens sont obligs de stipuler cette condition: qu'on donnera aux
villageois les terrains suivant les statuts, comme il appert :
De l'urbarium de Prince Gr. J. Callimach de 1766, o if est
dit : Les seigneurs terriens qui voudront affermer leur domaine ne
pourront le faire qu'avec cette condition : que les villageois soient
autoriss cultiver les terrains propres leurs besoins, sans pouvoir
en tre empchs par le fermier;
Des baux ferme actuellement intervenus, qui renferment
cette clause : qu'on donnera aux villageois les terrains suivant le statut;
XI. Considrant que toujours il y a eu des plaintes et griefs,
d'un ct de la part des villageois cause de l'augmentation de la
corve, et de l'autre de la part des seigneurs terriens contre les
villageois par suite de la non-excution, de la corve seigneurial,
cornme il appert
De l'urbarium du Prince Gr. A. Ghica de 1766, lequel dit :
Vu les continuelles ptitions par lesquelles on nous expose qu'ils
(les villageois) sont en butte aux vexations des seigneurs terriens
pour la corve que ceux-ci exigent sans aucune rgle ni quit,
comme aussi les plaintes de plusieurs seigneurs terriens contre les
habitants de leurs domaines, qui ne veulent se soumettre la corve
que quand bon leur semble et autant qu'il leur platt...; et comme de
semblables plaintes affluent au Divan, etc....;
Du statut du Prince Gr. J. Calimach de 1768, qui prouve la
frquence des petitions de la part des villageois, qui se plaignent
des vexations injustes et outres, auxquelles ils sont en butte de la
part des seigneurs terriens relativement 6, la corve et b. d'autres
services.... aussi bien que de la part des seigneurs terriens, se plai-
gnant que les habitants de leurs domaines ne veulent pas travailler
mme pendant les 12 jours selon Vanden usage;
De la confirmation de l'urbarium de 1805, qui dit: C'est

www.dacoromanica.ro
 883

pour mettre fin aux continuels dbats entre les seigneurs terriens et No. 1980.
les villageois, etc...; Proc.-verb. 28
1857
Considrant quo la corve seigneuriale, au lieu d'6tre al- 18 Ddcembre.
lege, a t successivement augmente, en sorte que, par les inter-
pretations qu'on a donnes des 12 journes (6 seulement clans les
villages des districts situs sur les frontires) depuis le lever jusqu'au
coucher du soleil, et la fixation d'uno quantit de travail dter-
mine pour chaque journe, les 12 journes equivalent 40, comme
il appert:
De l'urbarium du Prince C. N. Maurocordato et de tous les au-
tres statuts et de rurbarium du Prince Jean Sturdza de 1828;
Considerant que le Rglement Organique, loin cl'avoir al-
lege les charges des villageois, a augment leur travail et les rede-
vances en sus de celles qui sont comprises dans rurbarium de 1805,
le plus onreux de tous les rglements antrieurs cette poque;
qu'en diminuant en mme temps la quantit de terrain que posse-
daient anterieurement les villageois, la nouvelle legislation a t re-
connue 'km si onreuse pour les villageois, que mme le dit Rale-
ment, par son art. 119, et plus tard une loi expresse de l'Assemble
gnrale ont d ajourner pour plusieurs annes, dans certains dis-
tricts de la basse-Moldavie, la mise execution d'une mesure ayant
pour but de retirer aux paysans une partie du terrain qu'ils posse-
d aient;
((Que les ameliorations apportes par le statut de 1851 sont plutt
illusoires que relles pour les quatre cinquimes des villageois, c'est-
A-dire pour tous ceux qui ont des bceufs 1); car non seulement la
dime s'est transforme en un surcroit de travail, mais encore, la
faveur de cette amelioration imaginaire, par Paugmentation de moiti
de Pimp& de capitation pour deux annes, quivalant 3.111.772
piastres 2), et par la conservation du principe et du egime anciens,

Urbarium suivant le liglement Urbarium actuel (depuis 1851).

du 1832. Praj. Jours.
Praj Jours.
Le sarclage du =Is . . . . 48 4 Le sarclage du male . . . 42 31/2

La moisson 84 4 La moisson 56 311,

La fenaison . 80 4 La fenaison 80 . 4
L'Assemblde g6ndrale de 1840 Le labour 84 =.
dtabli, comme kluivalant 18
de la dime, le sarclage de . 12 1
13
Le corn* rendu de la sance du Conseil Administratif du 2a Avril 18511
lilt: En considdration des concessions faites aux villageois,., la petite augmen-
gtation de l'impdt, exigde une fois pour toutes, ne peut leur dtre a, charge.%

www.dacoromanica.ro
 884

No. 1980 la corve seigneuriale, A part l'obligation de construire les schoirs

Proe.-verb.28 de maYs, est reste telle que le Inglement Organique l'avait tablie,
1857
18 Dcembre.
avec toutes ses consquenees ; ear :
Le travail que le villageois doit au propritaire en vertu de
l'art. 4, lit. A, B, V, G et art. 8, lit. A, B, V, ne peut tre valu
a *moins de 48 A 50 journes de travail pour le villageois qui n'a
pas de bceufs, de 65 A 70 journes pour eelui qui a deux bceufs et
de 76 A 80 pour le villageois qui a quatre bceufs, ou, en terme moyen,
h. 65 journes pleines et entires 1) ;
Le viliageois tant oblig, non seulement de travailler, mais
aussi de rcolter et rentrer les denres et le foin du propritaire,
perd souvent des semaines entires A tendre les gerbes, A scher le
foin, refaire les meules mouilles par la pluie ou mles par le vent;
Le villageois, tant oblig d'aller travailler pour le propri-
taire mme sur d'autres domaines seigneuriaux jusqu' la distance
de quatre heures, sans aucune dimihution de la quantit de travail,
perd souvent 5, cela encore beaucoup de temps;
Le villageois tant oblig d'aller travailler pour le propritaire
ehaque fois qu'il en est requis, presque toujours il arrive que c'est
justement alors que son champ aurait besoin de ses soins, et il en
rsulte que ses propres produits se perdent;
Si on tient compte des dimanches et des jours fris et des
nombreux obstacles causs par les intempries auxquelles est expos
le travail agricole, on conviendra que le paysan n'a plus de temps A
sa disposition pour travailler son champ, dont la rcolte doit nourrir
sa famille et le mettre en tat de subvenir aux exigences de l'Etat
Le propritaire, en vertu des art. 5 et 35, a encore seul le
droit de vendre les liqueurs alcooliques, le pain, la viande, etc. etc.
sur le domaine seigneurial et le droit de prlever la dime des vignes
et des vergers qui excdent dix prajines (la 1/80 partie d'une faltche),
et tablit ainsi un imp6t important sur le villageois ;
De plus; par l'art 72 clu Rglement, tous les propritaires

1) Suivant la Statistique du Prince Nicolas Soutzo, le statut du Prince A.

Moruzzi 61evait le travail A 40 journ6es; avec l'augmentation de travail existant en
vertu de l'urbari um actuel, le villageois sans bceufs, d'aprs le calcul des agriculteurs,
travaille 20 journes au mais, 12 journes A la moisson, 14 Journes 5. la fenaison,
4 journes aux rparations; le villageois qui a deux boeufs travaille 8 journes
pour les transports, 4 journ6es aux charrois de bow de chauffage, 4 journes
au labour et au hersage; mais pour le villageois qui a quatre bceufs le travail
augmente de 6 journes, sans compter les dventualits des saisons et autres
contretemps.

www.dacoromanica.ro
 885

A Pexception des razches, ont le droit d'exonrer de la capitation et No. 1980.

d'autres corves pour l'Etat le cinquime des familles habitant les Proc.-verb. 28.
1857
villages dont la population n'excde pas deux cents habitants 1) et le 18 Dcembre
dixime dans les domaines o la population est au-dessus de ce
nombre, faisant ainsi retomber sur le reste des villageois toutes les
charges publiques qui auraient dil peser sur 33.000 familles, profitant,
eux, les seigneurs terriens, d'une somme de 175.000 ducats par an
au detriment de PEtat;
XIV. Considrant que les droits des villageois, aux termes du
statut actuel, sont les suivants:
a) En vertu de l'art. 13, lit. B, V, et art. 27, lit. B et suiv. le
proprietaire est oblige de donner 21/2 faltches de terrain au villageois
sans bceufs, 2 faltches h. celui qui a 2 bceufs et 51/2 faltches b. celui
qui a 4 bceufs, ou 4 faltches l'un dans l'autre;
((b) En vertu de Part. 13, lit. A, et des art. 26 et 13, le villageois
a droit A dix prajines de terrain pour sa maison, sa cour et son jardin,
dans l'enceinte mme du village, sans etre oblige de dormer la dime
et sans que Penceinte du village puisse tre compte dans le nom-
bre de faltches qui lui advient ; car la veuve, Pinfirme ou le vieillard
Ag de soixante ans, en abandonnant au propritaire le terrain qu'ils
ont eu pour leur nourriture, peuvent habiter leur maison et jouir du
produit de leur jardin sans tre obliges au travail;
En vertu de l'art. 16, les villageois ont le droit, si le terrain
ne leur suffisait plus, de demander, conformment b. l'art 13, le
partage du terrain cultivable de tout le domaine seigneurial, aux
deux tiers duquel ils ont droit, l'autre tiers restant a la disposition
du propritaire;
En vertu de l'art. 29, le propritaire n'a pas le droit de
changer les terrains que les villageois ont a leur disposition;
((e) En vertu de l'art. 19, le villageois, en remplissant certaines
conditions, onreuses il est vrai, peut quitter le domaine, en abdiquant
ses droits; mais dans le cas seulement d'insubordination, le seigneur
kerrien, suivant l'art. 23, peut exiger, par l'intermdiaire du Gouver-
nement, Ploignement du villageois, en le dedommageant de ses plan-
tations, loi qui peut donner lieu A des abus, mais qui ne lse en
rien les droits du villageois, car elle tablit au contraire l'existence
de son droit;

1) Ce droit d'exemption, tabli par la reforme du Prince C. N. Maurocordato

de 1741, avait produit des abus intolerables. Le Reglement Organique l'a tabli
tel que nous venons de le dire.

www.dacoromanica.ro
 886

No. 1980. XV. Considrant que le Inglement de 1832, aussi bien que le
Proo.-verb. 28. statut actuel, ont conserve en principe, quoique avec restriction, les
1857
18 D cembre.
droits consacrs par les anciennes coutumes et constats par plus
de vingt statuts, chrysobulles et rescrits promulgus dans l'intervalle
d'un sicle;
Que meme d'aprs la loi prsente, qui, par une trange con-
tradiction, tend A. faire du villageois tant6t un homme libre, tant6t
un serf, tant6t un colon propritaire, tant6t un emphytote, tant6t
un usufruitier, et ouvre mme la voie pour faciliter sa transforma-
tion en fermier, les droits rciproques reconnus par le statut actuel
peuvent se resumer ainsi:
Droit du propritaire d'exiger 12 journes de travail (expli-
ques, commentes et rglementes comme on l'a fait), la dime des
vergers et vignobles excclant dix prajines, le monopole des liqueurs
alcooliques;
Droit du paysan l'emplacement de sa maison et de son
jardin dans l'enceinte du village sans aucune obligation pour lui,
usufruit de quatre faltches de terrain. l'un dans l'autre et, en cas
que le domaine ne soit pas assez tendu pour fournir tous cette
quantit de terrain, le droit sur les deux tiers du terrain cultivable,
sans qu'on puisse le dplacer, ou en d'autres termes, deux tiers du
terrain cultivable sont affects aux villageois (par indivis), et les vil-
lageois sont astreints un service de corps personnel au profit des
seigneurs terriens;
XVI. Considrant que non seulement le statut actuel n'a fait
aucun progres vers -la definition des droits et devoirs rciproques,
mais qu'en substituant une augmentation de travail et la dime comme
redevance relle pour le terrain que le villageois possde, il a tout-
A-fait dvi de l'ancien principe, reconnu mme par le Rglement, et
que, d'un autre 616, en reglant le travail, non d'aprs une quantit
dtermine comme on le pretend, mais d'aprs une quantit de ter-
rain cultiver, rcolter, etc. (charge qui, loin d'tre fixe, devient
ainsi, suivant l'tat des saisons, trois et quatre fois plus grande) les
ahus et les inconvnients, qui ont de tout temps subsist, n'ont pu
et ne peuvent tre vits, comme vela ressort des plaintes et mcon-
tentements continuels de la part des villageois contre les propritaires,
aussi bien que de ceux-ci contre les villageois, lesquelles piaintes n'ont
effeetivement pas cess jusqu' ce jour
XVII. Considrant que, de mme que la corve seigneuriale
est oppressive et vexatoire pour -les villageois, elle lese les intrts
du propritaire, puisque:

www.dacoromanica.ro
 887

u1. En eflet, dans un intervalle de trente annes, la culture n'a No. 1980.
fait qu'augmenter sans que l'agriculture ait fait aucun progrs, parce Proc.-verb. 28._
1857
que les exploiteurs, comptant sur la corve seigneuriale et sur l'aug- 18 Dcembre.
mentation du nombre des bras, n'ont pas assez song au perfection
nement des instruments, ni A l'amlioration du mode d'exploitation;
D'un autre ct, suivant le statut actuel, les terres exploi-
tables tant A la disposition des villageois sans qu'ils en soient les
maitres absolus,. ni le villageois ni le propritaire ne cherchent A
les amliorer;
L'obligation pour le propritaire de donner jusqu' concur-
rence des deux tiers du terrain cultivable produit le m'eme effet: le
propritaire, ne sachant pas au juste la partie de terrain A cder jus-
qu'au tiers qui doit lui rester, se trouve arrt dans l'excution de
ses projets d'amlioration;
Que mme si on tablissait les accords de gr A gr, que le
statut actuel a voulu faciliter, non seulement on lserait le principe
du droit incontestable qu'a le paysan sur une partie du terrain et
qui fait de lui un copropritaire au lieu d'un fermier, mais qu'aussi
de cette manire le paysan serait A la merci du propritaire, qui
pourrait lui faire la loi 1);
Considrant que le systme de la fixation des prix de
la corve seigneuriale pour chaque anne ou pour plusieurs annes
par l'intervention du Gouvernement est un systme reconnu vicieux
et impraticable, les deux parties ne se trouvant, en pareil cas, sa-
tisfaites ni l'une ni l'autre;
Que mme en laissant gratuitement la maison et le pAturage
en toute proprit au paysan, si on lui reprenait la terre ncessaire
A sa subsistance, il se verrait, pour ainsi dire, enferm dans un fort
par le territoire du propritaire, comme cela est arriv aux razches
(petits propritaires) qui, par le concours de plusieurs cireonstances,
ne se trouvant plus maitres quo de Penceinte du village et d'une
petite quantit de pAturages entOurs d'un ou de plusieurs grands
propritaires, sont actuellement dans une position plus pitoyable que
les paysans soumis A la corve, A cause de la gne, consquence
fatale de cet tat de choses;
Considrant que l'exprience de plus d'un sicle a con-
damn irrvocablement tous les urbariums qui, en conservant les

1) L'essai fait en Bessarabie par le Gouvernement russe ne nous laisse pas

le moindre doute a ce sujet car, malgr l'adoption des accords de gr A gr,
le Gouvernement a dit revenir A la corve seigneuriale.

www.dacoromanica.ro
 888

No. 1980. principes vicieux, ont voulu tablir des rgles quitables entre les
Proc.-verb.28. seigneurs terriens et les paysans; que les besoins de la nation, de
185/
18 Dcembra.
l'poque et du progrs exigent que les relations existant entre les
seigneurs terriens et les paysans soient jamais abolies et qu' l'tat
a,ctuel succde un ordre de choses stable et conforme aux principes
de la proprit admis chez tous les peuples civiliss;
Qu'une pareille rforme, oft sont en jeu les intrts de cinci
six cents propritaires d'un ct et de plus de deux cent mille fa-
milies de cultivateurs de l'autre, doit tre fonde sur des principes
d'quit, de justice et d'humanit;
Qu'autant il est ncessaire de ne pas lser les droits des pro-
pritaires et de ne pas les laisser sans moyen de cultiver les terrains
qu'ils ont le droit de possder l'exclusion des paysans, autant
est urgent de ne pas porter atteinte aux droits des paysans ni de
faire d' ux des proltaires nomades, plaie qu'un pays agricole et fer-
tile comme le ntre ne doit jamais souffrir et de laquelle il n'a jamais
souffert;
Que de mme que la proprit exige des tablissernents stables
adapts au degr de culture o se trouve aujourd'hui le pays, l'tat
dans lequel se trouvent les paysans exige absolument une amlioration;
Que toute amlioration morale, intellectuelle et matrielle est
impossible tant qu'ils se trouveront dans les conditions prsentes;
Que ce gull y a de plus urgent faire pour le paysan, c'est de
le mettro dans une position indpendante, en lui conservant les mo-
yens de subvenir, par son travail, A ses besoins et aux exigences de
l'Etat et de rveiller en lui, en lui concdant une partie de la terra
qu'il arrose de ses sueurs, l'amour de la patrie et le vif dsir de la
dfenclre;
Que pour la complte mancipation du paysan, il est de tout&
ncessit d'anantir cette ancienne autorit, qui fait du propritaire
ott de son reprsentant le juge ou l'administrateur du village et des
paysans; que malgr la loi existante, qui tablit l'institution d'uner
autorit et d'un conseil lu par et parmi les villageois, cette institu-
tion n'a pas prospr, n'a point produit les rsultats qu'on en atten-
dait, non seulement A cause de son imperfection, mais aussi par suite
de l'imprvoyance des Gouvernements et de la continuelle immixtion
des particuliers dans les affaires du village et des paysans;
XX. Considrant que, chez tous les peuples qui ont march
dans la voie du progrs, partout oil a exist la corve, partout oft
il y a eu des charges analogues aux ntres, elles ont d 6tre abolies
comme des choses pernicieuses pour toute la nation;

www.dacoromanica.ro
 889

Que dans plusieurs Etats o les corves seigneuriales ont t No. 1980.
abolies, on a adopt le rachat comme le principe le plus quitable, Proc -verb. 2&
1867
le plus pratique; qu'en adoptant chez nous un tel moyen pour Paf- 18 Dcembre.
franchissement plein et entier du terrain dfi aux villageois, les pro-
pritaires obtiendraient des capitaux suffisants pour l'exploitation du
reste de leurs terres;
Que le principe de l'valuation en argent du travail des pay-
sans est adopt dans l'urbarium actuel comme il l'a t anciennement,
ainsi qu'on le voit chez les paysans tablis sur les terres des razches
et chez les paysans des montagnes, en vertu de l'art. -36 de Purba-
rium de la plaine et des art. 45-47 de celui de la montagne ; que
pour effectuer un pareil rachat, on ne demande que la capitalisation
des corves pendant un nombre convenable d'annes, la somme du
rachat devant tre paye par les villageois sous forme de contribution
avec amortissement, de manire que, dans un dlai fix, ils puissent se
librer compltement ;
XXI. Considrant enfin que le sort d'un million et demi d'Ames,
q`ue Pintrt, la dignit, l'affermissement de la nation entire deman-
dent que de nos lois et coutumes disparaisse ce reste d'institutions
d'un sicle barbare et qu'un ordre de choses fond sur les bases
ternelles du respect de la personne, de la proprit et de la loi,
lui succde ;
Par ces raisons done:
a) Que, si tendus qu'aient t d'aprs les coutumes et statuts
anciens les droits des paysans sur la quantit du terrain ncessaire
a leurs besoins, les nouveaux statuts eux-mmes leur reconnaissent
un droit de servitude agricole sur les deux tiers de la terre en rap-
port avec le domaine o ils sont soumis aux corves envers le
seigneur;
((b) Que, par la transmission des domaines d'une main dans une
autre, les droits des villageois n'ont pu nullement tre lss, car
toutes les fois qu'un domaine se vendait, les habitants continuaient
A tirer profit de leurs ter:es ; qu'aucune loi ancienne ou nouvelle n'a
autoris le possesseur terrien A expulser les villageois des terrains
occups par eux, pour pouvoir les vendre, et que jamais un pareil
cas ne s'est prsent
c) Que n'importe quelle dnomination on donne et sous quel
aspect on prsente le travail et les charges des villageois, ce ne
sont en ralit que des corves et des servitudes A l'gard des sei-
gneurs terriens privilgis, comme on le voit clairement dans tous les
urbariums, qui ont dfendu et qui dfendent que les petits propri-

www.dacoromanica.ro
 890

No. 1980. taires du sol puissent exiger un travail personnel des paysans ha-
2roo.-verb.28. bitant leurs villages, et qu'on ne leur a pas encore accord le droit
1857
18 Ddcembre.
de les exempter des contributions et autres charges, ni obligs
dormer des terres aux paysans;
Que les corves sont reconnues mauvaises et nuisibles l'a-
griculture, aux paysans, aux seigneurs terriens et A Pconomie du
pays ou elles existent ;
Que quelques accords de gr gr qu'on propost d'apres
Particle 29 du statut en vigueur, ces accords ne seraient pas ac-
cepts s'ils taient plus onreux que les obligations imposes aux
paysans par l'urbarium actuel;
Pour manciper le paysan de sa servitude, pour librer la pro-
prit du sol des conditions dfavorables dans lesquelles elle se trouve:
L'Assmble met, comme principe de la future organisation, les
VCCUX suivants:
I. Rachat de la corve et affranchissement plein et entier de
la quantit de terrain concde aux paysans par Furbarium d'aprs
le statu quo.
IL Abolition des monopoles, reconnaissance de la commune
comme personne morale et tablissement d'autorits communales
choisies parmi les habitante du village pour administrer tous les
intrts locaux.
(Signs) Mgr. l'EvAque Gnadius Sendrea, les R-
vrends Archimandrites Nophyte Seri-
ban et Melchisdech, l'conome D. Matcae,
MM. B. Mlinescu, D. Cozadini, D. Cracti,
D. Ghidionescu, T. Sacalov, L. Galliardi,
N. Bossie, C. *tiun, D. Romov, J. Chrisanti,
C. Badrail.
La sance est suspendue pour un quart d'heure.
A la reprise de la sance, Mr. Em. Costachi prend la parole et
dit que la question des relations entre les propritaires et les paysans
a t dbattue dans les comits ; que le prsent amendement n'est
qu'une rproduction de la proposition des paysans et une anticipa-
tion sur la discussion; que consquemment il. demande le rejet de
cet amendement, comme anti-rglementaire.
Dix membres demandent le vote par appel nominal sur l'amen-
dement, qui est mis hors de discussion par 37 voix contre 32; 9
membres se sont abstenus.
Mr. C. Negri lit une proposition signe par lui et par MM. R.
Saya, J. Levrd, J. Roat, B. Balaie, D. Blan :

www.dacoromanica.ro
 891

Proposition de Mr. C. Negri.

Attendu que l'organisation et la consolidation d'un tat de choses No 1980.
nouveau ont besoin, avant tout, d'tre appuyes sur des elements Proc.-verb. 28.
1857
puissants; que ces elements eu-xmmes doivent tirer leur force d'in- 18 Dcembre,
stitutions qui correspondent au but propose; que chez nous le principal
-et mme l'unique element de force reside dans la masse du peuple,
attach A la culture du sol; que ce peuple est essentiellement agricole
et que par lui s'est dveleppe et se dveloppera toujours l'industrie
agricole, qui est la source la plus importante de la richesse du pays ;
Que ce pays, cher A nous taus, est compose de parcelles qui
appartiennent a chacun de nous, mais dont l'ensemble seul forme
ce grand patrimoine qui est la patrie commune; que dans la grande
famine de cette nation, c'est le lot de terrain que chacun possde
qui nous lie tous A la patrie entire et nous pousse d'instinct A la
dfendre, A en assurrer l'existence et la prosprit, puisque par lA
se rencontrent A la fois le bien de tous en general et de chacun
en particulier ;
Que pour determiner l'lement principal et le plus considerable
de ce pays A cooprer de bon cceur et avec un noble sentiment du
devoir A la stabilit, A la prosprit et surtout A la defense du pays,
il faut que cet element soit tire du sol mme ; car celui-16 defendra
quelque chose qui aura quelque chose A dfendre.
Le soussign, pour toutes ces raisons, propose:
Qu'un systme d'appropriation du sol soit tabli en faveur des
habitants des communes rurales.
Considerant en memo temps que, dans tout le monde civilise,
la proprit, quelles que soient les phases qu'elle ait traverses, est
toujours reste la chose que respecte le plus une socit bien orga-
nise et que les lois garantissent le plus fficacement
Quo chez nous, les boyards propritaires du sol, comme la
classe la plus claire, ont de tout temps concouru, ainsi qu'ils l'ont
fait notoirement de nos jours mmes, A tout ce qui pouvait servir
a la defense des droits du pays, en ne reculant, il faut le dire A leur
louange, devant aucun sacrifice ncessaire en pareil cas ;
Que les boyards propritaires, par cola seul qu'ils sont la portion
la plus claire de la socit, sont A mi_',1me de comprendre que le
devoir de chacun envers son pays est d'autant plus sacr et le lie
d'autant plus troitement A ce pays, que chacun a sa part, de jouis-
sance dans les avantages sociaux ;

www.dacoromanica.ro
 892

No. 1890. Que les boyards propritaires, comme principaux citoyens du

Proc.-verb. 28. pays, pas plus aujourd'hui que par le pass, n'hsiteront. A servir
1857
18 Dcembre.
les intrts de tous, de manire A ce que Passiette dfinitive de ce
paye soit telle, que tous ses lments, harmoniss et satisfaits, puis-
sent constituer effectivement uno solide organisation de la patrie
commune ;
Que les boyards propritaires, grace aux lumires qu'ils pos-
sdent et A la sage prvoyance politique qui les caractrise, se p-
ntreront plus que personne de la force des closes, A laquelle il faut
cder, car elle s'appelle utilit publique et raison d'Etat ;
Que les boyards propritaires, dans leur magnanimit, ne doivent
pas s'arrter A. quelques mots inconsidrs et sans mesure chapps
aux habitants des communes, mais s'attacher au contraire A. dpouiller
ce langage de son Apret et voir qu'au fond c'est le cri de souf-
france de toute une classe dshrite qui se fait entendre ;
Qu'enfin, chez ces boyards propritaires qui saluent eux-mmes
aujourd'hui l'heure solennelle de la rgnration nationale, les cceurs
doivent s'lever au niveau des titres ; car pour accomplir les grandes
rformes dont le pays prouve Pimprieux besoin, s'il faut de grands
actes, il faut aussi de grands sentiments;
Par toutes ces considrations, le soussign propose encore :
Que les boyards propritaires consentent it vendre les terrains
aux habitants de communes.
Considrant, d'un autre ct, que le sol de la Roumanie est
assez fcond pbur que tous les habitants qui y sont attachs et qui
en tirent leurs moyens de subsistance soient suffisamment et sura-
bondamment pourvus ; que ce sont les bras de nos paysans qui ont
amass les trsors formant aujourd'hui le capital du pays ;
Pour ces raisons, le soussign propose encore:
Quo l'tendue de terrain A acqurir en toute proprit par les
habitants des communes soit limit& aux mesures du possessoire ac-
tuel, et cela uniquement en faveur de ceux des paysans qui les pos-
sdent; de plus, que ces terrains, vendus, une fois pour toutes, par
les boyards propritaires aux habitants des communes, soient pays
d'aprs une juste valuation, selon les qualits du sol clans les di-
verses localits du pays.
Considrant, en outre, que de telles rformes et abolitions faites
trop prcipitamment dans le rgime surann d'un pays entrainent
souvent des perturbations sensibles, aussi bien dans les relations so-
ciales que clans le commerce et la production agricole du pays,- oit

www.dacoromanica.ro
 893

une stagnation temporaire est craindre pour le dveloppement r- No. 1980.

gulier de ses ressources; Proc.-verb
1857
Pour toutes ces raisons dernires, le soussign propose: 18 D6cembre.
Que jusqu'au moment o les habitants des communes au-
ront rgle avec les boyards l'indemnit pcuniaire pour prix des ter-
rains acqurir, les premiers s'en tiennent l'tat de choses actuel,
moins qu'on ne trouve, du consentement des deux parties, un moyen
plus propre raliser immdiatement cette mesure d'une manire
satisfaisante;
Que cette acquisition de terrains reste, aprs une dure de
quinze annes, compltement facultative;
Que la future Assemble legislative s'occupe, dans sa pre-
mire session, d'arrter les mesures relatives au rglement du prix
des terrains suivant le principe nonc plus ,haut, c'est--dire d'aprs
une juste valuation et conformment aux qualits du sol dans les
diverses localits du pays et, tout en ne perdant pas de vue les
legons que lious offre une triste exprience faite en cette matire
dans les pays voisins, de decider enfin, dans l'intrt de l'tablisse-
ment solide de la proprit du sol entre les mains des habitants des
communes, que ceux-ci ne pourront que sous certaines conditions
aliner les terrains acquis par eux.
(Sign) C. Negri.
Nous appuyons cet amendement: R a du can u Sav a, Jean
RoatA, Daniel Balan,
Jean Levrda, Basile
Balaiq.
Quelques dputs en demandent l'impression ; d'autres deman-
dent un dlai de 24 heures pour faciliter une entente sur cette pro-
position, qui leur parait tre la seule planche de saint dans la question.
L'Assemble, consulte par assis et lev, se prononce pour l'ur-
gence sur la motion de Mr. Negri.
Mr. C. Rosseti lit un discours tendant prouver que l'affermis-
sement de l'Etat, aussi bien que l'amlioration du sort des paysans,
exige que ceux-ci deviennent propritaires ; mais que le moyen juste
d'arriver ce rsultat est difficile trouver ; que l'amlioration du
sort d'une classe ne doit pas se faire au detriment d'une autre; que
le moyen de solution qu'il propose, dans l'opinion isole qu'il a mise,
est une transaction de nature b. crer dans un temps trs court une
situation prospre aux paysans, la proprit, et 6. amener la bonne
entente entre les diffrentes classes ; que nous devOns prouver au

www.dacoromanica.ro
 894

No 1980. monde entier quo le Roumain, quand il se trouve en prsence des

Proc.-vffrb.28. intrks de la nationalit et de l'affermissement de sa patrie, sait se
1867
18 Dcembre.
dpouiller de tous ses avantages particuliers et les sacrifier a l'intrt.
public.

Discours de Mr. C. Rosseti-Tetcanu.

Avant d'aborder la question qui m'amne A la tribune, je vous
demande la permission de dire quelques mots sur des faits qui me
sont tout personnels.
De toutes les questions qui ont t traites dans cette Assem-,
ble, celle qui l'occupe aujourd'hui est la plus grave; elle est la plus
grave, pares, que chaque parole qui y sera prononce ne produira pas
un vain cho, mais elle retentira plus ou moins dans le cceur et tou-
chera de prs ou de loin les intrts de chacun. Elle est la plus
grave, par la raison aussi qu'elle tendra A l'abolition d'une institution
par laquelle les classes respectives sent troitement lies dans leurs
intrts et leurs relations et que tout changement d'un rgime con-
sacr par l'habitude, Ett-il en mieux, est toujours inquitant. Aprs-
avoir constamment gard le silence jusqu'a prsent, je crois devoir, au
moment oft j'entreprends cette tache difficile, je crois devoir dire avant
tout sur quoi je me suis appuy, pour me dterminer A prendre la
parole dans cette grave circonstance sur une question aussi com-
plique.
Messieurs! Je n'ai point le talent de Porateur, je n'ai pas la
science du savant; je ne connais presque pas l'histoire, car jo ne
me suis gure occup de tout cela; mais voici ce que je sens et sais
bien: je connais la justice, parce que fai toujours prouv les effets
de l'injustice; je connais le vrai, je connais l'homme avec toutes ses
passions et ses faiblesses ; de plus, je suis indpendant, car j'ai tout
sacrifi pour conqurir l'indpendance. Voila, les lments oil ma
pens& a pris naissance et dont jo me servirai dans tout mon dis-
cours, d'un bout A l'autre; je dclare que tout ce que je dirai sera,
puis dans ma conscience intime et dans mon sentiment du bien do
l'humanit; j'en prends A tmoin le Trs-llaut, qui ne regarde pas
aux beaux discours seulement, mais lit dans les cceurs des hommes
je dclare que, lorsque je serai combattu avec force, je saurai d,
m6ler les sentiments d'oft viendra Popposition et j'y rpondrai petit,
&re par le silence.
Je suis motrt A la tribune pour soutenir les droits de la pro,.
pridt et ceux du travail de l'agriculteur; je vous prviens, cependant,

www.dacoromanica.ro
 895

que je dfendrai les uns comme les autres, non pas seulement par No. 1980.
la force des lois et des coutumes du pays, mais d'autres titres plus Proc.-verb. 28.
1857
grands. Je dfendrai la proprit, paree que je sais qtie la socit ne 18 Dcembre
peut pas exister sans le respect de la proprit; je dgendrai le tra-
vail du cultivateur et les garanties de son existence par les mmes
raisons et d'autant plus qu'en ralit c'est prcisment le travail qui
cre la proprit, c'est le travail pi nous fait vivre tous.
Pour ce qui est de s'en tenir exclusivement aux lois existantes
aujourd'hui chez nous et de dfendre par -ce moyen la ptoprit
seule, j'abandonne cette voie A ceux qui n'en voudront pas suivre
d'autre; quant A mol, peu soucieux des pratiques du pass, je sou-
tiendrai en mme temps tout ce que selon moi le sicle rclame,
tout ce qui pourait faire le bien-tre de mon pays, sans regarder
toujours en arrire, ni considrer ce que d'autres ont dit en d'autres
temps; tels sont mes principes, puiss dans mon dsir de voir la paix
et la concorde au sein de l'humanit entire.
Je parlerai maintenant sur la question mme, l'appui de ma
proposition.
Messieurs!
aOn sait qu'autant pour la force d'un Etat quo pour la prosp-
rit de ses habitants, il est urgent de rendre l'habitant propritaire
de la terre qu'il cultive au profit de tous; mais il est difficile de
trouver une combinaison propre amliorer le sort (l'une classe, sans
en lser d'autres.
La difficult est grande, car obliger les propritaires actuels
partager leurs terres entre les habitants sans indemnit quitable,
ce serait attaquer la proprit, ce serait poser un principe subversif
de tous ces principes qui forment la socit, ce serait enfin vouloir
faire une chose qui ne pourrait jamais avoir d'application, comme
tout le monde le sait. Grande est la diffIcult, car obliger le pro-
pritaire vendre A des prix raisonnables autant de terrain que les
paysans en auront besoin, sur une garantie quelconque de payement
termes (garantie aujourd'hui impossible chez nous), A cert d'autres
consquences fAcheuses qui natraient de pareilles mesures, ce serait
encore tablir un principe aussi pernicieux qu'incompatible avec les
droits de la socit et les lois qui la rgissent. Je dis pernicieux, car
ce serait faire des lois opposes A des lois existantes et qu'on ne pour-
rait dfaire ; c'est-A-dire que vous forceriez les uns vendre et les au-
tres acheter contre leur gr, chose qui n'est permise par aucune
autre loi, e surtout dans ce pays, o la proprit n'en est jamais

www.dacoromanica.ro
 896

uNo. 1980. venue A cette extrmit. Je dis incompatible avec les lois de la so-
Proc.-verb. 28. cit, paree quA me`me selon la nature, que nous sommes souvent
1875
18 Dcembre. obliges de prendre pour guide, il n'est qu'une seule classe d'hom-
mes en position d'acheter, tandis que les autres sont toujours dans
le cas de vendre. Celui, qui A l'activit joint la force du corps et l'in-
telligence, achte ; celui, qui au contraire ne possde aucun de ces
avantages, qui au contraire n'a en partage que la paresse, la dissi-
pation, la faiblesse du corps ou de l'esprit, celui-l vend et perd tout.
Cet homme-l est condamn, par suite de son mauvais naturel
ou de sa mauvaise education, A vivre A jamais sous la dpendance
d'autrui ; on ne pourrait enfm faire acheter quelque chose A cet tre,
qui est incapable de conserver ce qu'il a. Non!. . Non!...
qCe serait en -vain de mettre execution des theories hors de
nature, car non seulement elles n'amlioreraient rien, mais elles ame-
neraient encore de plus grandes complications dans les circonstances
actu,elles.
Considrant donc que, par ces deux moyens, il ne serait pas bon
de rendre le paysan propritaire, comme l'exige imprieusement l'in-
teek general, je viens dvelopper d'autres moyens, signaler d'autres
routes, qui, sans lser les droits d'aucune classe, sans forcer personne A
des choses tout-A-fait arbitraires, conduiront chacun au rsultat desire
et seront en mme temps conformes aux autres lois de la socit.
Ces moyens, les voici:
Affranchir le paysan de toute obligation envers le propritaire,
et nommment du travail du boresc (a.utrement dit pontul), et
n'imposer au propritaire d'autre obligation que celle de donner en
toute proprit aux paysans: A chacun une maison avec 15 prajines de
terrain dans l'enceinte du village, avec le droit d'y former leur com-
mune, et de 4 b, 6 faltehes de terrain A chacun pour leur nourriture
et celle de leurs bestiaux, enfin A chacun selon ses moyens d'ex-
ploitation, contre un payement annuel par faltche, payable au prix
courant de l'endroit A l'poque oit commence le bail; une loi speciale
sera faite A cet effet, afin de faciliter la constatation des prix de cha-
que localit ; la dure du bail serait de 12 ans et le prix en serait
acquitt chaque anne en automne aprs la rentre de tous les pro-
duits, afin que le paysan ne soit pas gn pour le payement.
11 est bien entendu que, si aprs l'expiration du bail le pPysan
voulait le renouveler, le propritaire serait oblige d'y adhrer, tou-
jours pour le ternae de 12 ans, en prenant pour base le prix cou-
rant de Fendroit A, l'poque du renouvellement du bail. Si le paysan
trouvait du terrain A meilleur march en dehors du lieu de son do-

www.dacoromanica.ro
 897

11 serait libre de l'affermer en cet autre endroit et d'en prendre No. 1980.
rnoins pur la 1erre de sr domicile, c'est--dire de n'y prendre 9ue ce Proc.-verb.28.
1857
ui lui serait strictement ncessaire. L'obligation de donner du terrain 18Dcembre
ne pourra cesser pour le ,propritaire, que lorsque les '2/, de la pro-
prit seront afferms, car la troisiine partie doit rester en sa pleine
disposition.
Le soin de dvelopper ultrieurement les principes de cette
organisation, de donner des garanties aux droits des dew/ pirtfes par
ides lois conformes it la justice et &assurer l'accomplissement des
obligations qui en dcoulent, appartient A, la future Asserrible g-
,nrale constituante.
Je me bornerai maintenant indiquer seulement les bases qui
doivent tre invoques pour l'abolition du boresc.
Une. telle modification assurerait certainement et dans peu de
temps la prosprit du paysan cultivateur, celle des proprits et
tnme la bonne harmonie entre les diffrentes classes de la socit.
49 dis entre les diffrentes classes de la socit, parce que le
revenu de la proprit serait pay au propritaire, le produit du
travail wait laiss au travailleur, qui ds lors en disposerait et en
trafiquerait librement, sans tre dpendant d4ersonne et sans prouver
d'injustes entraves dans le soin de ses iritrts.
Mais on pourrait dire: Cela ne revient pas au mme; il est plus
cfacile au paysan de payer par le travail que yar l'argent 'le terrain
reeoit pour sa subsistance. Wine sera facile d'expliquer que ce
n'est pas la mme chose, et je prouverai mme qu'il est beaucoup
plus avantageux pour le paysan de payer en argent et d'utiliser son
travail son profit personnel.
4(Une faltc,he de terrain, dans les localits o le prix est_au ma-
ximum, pent tre loue raison de 150 piastres par an. Le paysan,
en sernant sur ce terrain 'du maYs, par exemple, et tant libre d'y
Aravailler pour son comptej rcoltera 18 mertzes de grains, si non
clavantage; 18 mertzes de maYs, cotes non pa' s aux prix auxquels h
sp vend depuis bien des annes, mais au moins 30 piastres la
mertze, font 540 piastres; tez 150 piastres pour le payemunt du ter-
rain, ill reste au paysan 300 piastres, outre les teules gull utilise
4 la nourriture de ses bestiaux et qui reprsentent encore la valeur
d'au moins 50 piastres; ainsi, le paysan gagnerait annueliement par
,cjin travail 44q piastres par faltche, sans parler de la libert d'ont 11
jouirait et qui est plus prcieuse que tout bnfice pLuniaire. Et
quelle libert? Je ne veux parlar que de celle que 'ron acccirde au-
jourd'hui chez nous A. tant d'autres individus: Juifs, Armniens, Grecs,
(Ante qi Documente. VI. 1.) 57

www.dacoromanica.ro
 898

No..1980. en un mot a% tous ceux qui habitent notre pays. Du moment qu'ils
Proc.-yerb. 28. ont pris une terre en ferme et pay le prix voulu, ils he sont in-
1857
quits par personne; mais dans quell condition diffrente est notre-
18 Dcembre.
pauvre paysan! Gritce au rglement qui le rgit et sous prtexte que
c'est pour son bien qu'il doit payer en travail, il n'est pas de jour
oi!I il chappe la contrainte; souvent on ne lui laisse mme pas lo
temps de prendre ses repas en repos ; enfin, il ne pent presque jamais
exploiter convenablement le terrain qui lui est donn pour sa nour-
riture, parce que le propre du payement par le travail c'est d'tre non
seulement trs tracassier, mais aussi trs favorable aux abus. Tous
les propritaires ne commettent certainement pas ced abus; mais aussi
presque tous ne voient pas souvent leurs paysans par leurs propres yenx;
ce sont malheureusement les intendants, les sous-intendants et les
fermiers qui communiquent journellement avec eux; et voil la source
de la misre de ceux-cl, tandis que les premiers achtent des pro-
prits leur tour.
Je dis done que, pour extirper ce mal qui n'apporte d'avantage
pour aucun de nous, il faut permettre au paysan cultivateur de de-
venir lui-mme notre fermier et d'utiliser son travail k son profit ;
c'est son unique et lgitime proprit; que par IA, non seulement
nous le dlivrerons de ses tracasseries, mais encore, aprs 5 6 ans
de fermage, il poura raliser un capital suffisant pour acqurir le
terrain ncessaire sa subsistance.
Enfin, clans l'espace de 12 ans de fermage, il apprendrait son
tour A tre propritaire, et alors, quand il voudra lui-mme devenir
propritaire, quand il aura atteint ce but dsir, il saura apprcier
cette proprit qu'il t souhaite? A laquelle il a aspir depuis si long-
temps et gull aura gagne au prix de on labeur. Si, au contrairc,
il deVenait tout d'un coup propritaire, je ne sais si cela lui don-
nerait le bien-tre; je ne sais non plus si cette proprit serait du-
rable; car qui acquiert facilement perd de mme, et quand une fois
on s'habitue perdre, plus d'espoir .pour l'avenir; pour nous con-
vaincre, prenons cet exemple: parmi leS boyards, ceux qui se sont
trouvs tout d'un coup la tte d'une grande proprit et ceux, au
contraire, qui l'ont acquise par le travail; les premiers la perdent
ipour la plupart sans retour, tandis que les derniers la conservent
gnralement.
Voyons maintenant o le paysan pourrait acheter ce terrain
pour en devenir propritaire, quand il se trouverait m mme de le
faire. J'ai dit plus haut qu'il y a une clase de gens qui se trou-
vent toujours dans le cas de vendre (et elle eSt nombreuse aujour-

www.dacoromanica.ro
 899

d'hui) voilA done o pourra acheter celui qui en aura les moyens; No. 1980.
en second lieu, ils pourront encore acheter le terrain sur lequel ils Proc.-verb. 28.
1857
brit leur domicile; car il arrivera certainement une poque, o les pro- 18 D6cembre.
pritaires vendront A leur tour. Lis vendront, parce qu'ils sont en quel-
que sorte faits pour cela, parce que tous ils en reconnaitront la nces-
sit, tant en vue de- raffermir l'Etat, qu'en 'vile d'autres considrations.
Aprs cela, il y a encore d'autres moyens et d'autres facilits, qui pour-
ront dcouler de la Constitution mme du pays et tre appliqus
par un Gouvernement ferme et stable.
Mais on pourrait dire: ((Si vous rendez le paysan fermier, vous
le verrez encore bien plus pauvre, il n'aura pas de quoi payer le
prix de la terre, qu'il ne pourra travailler suffisamment; ainsi, non
4seulement vous le mettrez dans un plus grand embarras, mais en-
core vous perdrez pour longtemps l'agriculture, qui est la seule ri-
chesse de ce pays.
Je rpondrai A cela que cette crainte ne serait point du tout
fonde et que, si quelqu'un, par excs de sollicitude et de dsir pour
le bien du pays et des paysans, se trouvait sans cesse assailli de
semblables craintes, il ne ferait certainement pas le bien du pays.
Alais expliquons clairement par quels moyens le paysan se trou-
vera en tat de payer le prix de sa ferme.
Il est notoire que ce paysan travailleur est le seul qui, par
son travail, a jusqu'A prsent support touteg les charges du pays;
qu'il a soutenu l'Etat, fait les grands revenus des propritaires et la
fortune des fermiers, entretenu sa famille et sa maison, entretenu
l'arme, fait toutes les corves lgales et illgaies etc. etc., et maintenant
qu'on en -dent A vouloir le soulager de la majeure partie de toutes
ces charges, devons-nous douter qu'il ne puisse payer le terrain
travaill par lui et duquel il tire, ainsi que je Pai dj montr, un
bnfice aussi sensible ? Nullement. Car de tous les biens terrestres,
il n'en est point de plus rel et de plus silr que le fruit du travail
de la terre; il fait vivre tout le monde, les rands et les petits, l'homme
utile, comme l'homme inutile.
Non seulement l'agriculture ne prirait pas, mais elle reprendrait
au contraire un essor plus vigoureux que jamais.
Elle ne prirait pas, paree que le pain qui se fait aujourd'hui
dans notre pays n'est que le produit de 5 A 6 faltches de terre, que
le paysan peut trav.ailler A son profit et A celui du propritaire. Si
on lui donnait cette mme quantit, de terrain en ferme, la quantit
de terrain travaill et productif ne serait-elle pas la mme ?
Ncessairement, ce serait toujours la mme quantit, correspondante

www.dacoromanica.ro
 900

No. 1980. au travail. ,cles mmes ,cultiyateurs attendy, que les autres classes Pe
Proc.-verb. 28. s'arlonnent pas A l'pgripultpre.
1857 L'agriculture sera plus ,fierissante encore, parce que le pump,
18 Dcembre.
prenant (lu terrain en ferrpe, le travaillera bien mieux qu'il pe l'a
fait jusqu'A present 'pour les autres.
11 le pavaillera mieux 1. parce qu'avec le ,,produit de ge terrain
il devra payer le prix de ferme; 2. parce qu'il espre- accitirir, avec
le gain que a ferme lu fournira, une proprit complete et l'iml-
pendance prcieux souhait pour tout horome); 3, parce qu'tant libre
d'utiliser on temps cornme il le jugera blus avantageux, libre des
podvezi, corves et autres abus qui surviennent quelquefois pre-
cisement au moment le plus propice atf travail de la term, il est
ejrtain gull aura plus de temps qu'auparavant Cconsacrer ux tra-
vaux agricoles.
((Si je reproduis ici toutes ces circonstances, ce n'est pas en me
fondant sur des.suppositions ou sur des theories abstraites, mais en
m'appuyant sur une experience de 30 ans, acquise par un sjour con-
stant au milieu de cette classe; vu de mes yeux trainer la femme
du paysan au baresc, le mari sans cesse harcel pour une rede-
vance qu'il ne pouvait payer et leur Ills ain parti avec son chariot
potir des corves, d'o son retour tait impatiemment attendu par les
intendants et les fermiers pour le mettre au travail de la rcolte. Je
ne dirai pas ici tout ce que j'ai vu de faits de ce genre., je me bor-
nerai ajouter que j'ai souvent vu le fruit des sueurs de cet homtue
perdu au milieu de l'ivraie par suite de toutes ces causes, et le labou-
reur qui produit tout rlans ce pays, je l'ai vu ne conservant rien
u memo,
Que personne done ne me vante maintenant la bont de ce re-
glemerit et que l'on ne me dise pas, que le paysan a, son avenir as-
sure, oar je sais ce qu'il en est de run eVde l'autre.
Nul, selon mci, West plus coupable de tous ces maux qui pesent
sur le paysan, que la legislation elle-mme, d'aprs laquelle le re-
venu d'une proprit a pour expression le, travail du paysan. Le
regiment, des, relations entre les deux parties a pu tre juste dans
un temp, mais il est compltement vicieux aujourd'hui et incompa-
tible avpc le XIX- me sicle. Aband,onnons dono avee joie,)lessieurs,
une legislation, qui a de tout temps entrave la justioe!
On pourrait encore me dire qu'un droitne petit jamais tre aboli.
J'aurais beaueoup repondre une pareille objection, si je vpulais
donner une entire dfiniticm du mot droit. Mais le temps me manque
et je repondrai en, peu de mots, que la plus grande partie des drojts

www.dacoromanica.ro
 901

se consaerent par M secit et qud le S societs modifient incessam- No. 1980.

ment leurs habitudes dans la successidn des sicles. Pro o.-verb.28.
1867
Il 'y a tninombrables exemples de choses, qui ont t lgales 18 Ddcembre.
dan S un sicle et sont devenues illgales dans un autre ; et pour
*mieux prouver ce qua j'ai dit, je prendrai pour exs,inple un fait con-
temp ora i n.
Qui petit nier qu'il n'y a pas plus de 30 ans de cola personne
d'entre hous ne pensait que l'esclavage ft une illegalite ? Et qui
ne sait pas aujourd'hui que le seul mot d'esclave est une expression
ridicule?
Oui, Messieurs, tell e est la destine du monde; le temps fuit sans
s'arrter, de generations en generations ; il vieillit, il dtruit et ren-
verse tout sur son passage, mais il signale cependant l'intelligence
les rformeS qu'il exige de l'avnir ; heureux done celui qui, attentif
ces avertissements, marthe d'un pas mesur et progressif, sans
jamais rester en arrire, ni trop avancer !
Plus' heureux- encore 'est le peuple, qui a le bonheur d'tre con-
duit par un Gouvernement assez sage, pour Comprendre les besoins
et les exigences du sicle
Il est done de notre devoir nous, qui sommes aujourd'hui ap-
pels proclamer en face de Dieu et de l'Europe entire. les r-
formes nedessaires au bien de notre pays et A proclamer les bases
de la stabilit de l'Etat ; il est de notre devoir de mettre au nombre
des principes genraux de la rfortne que nous desirous l'amlio-
ration de la position des agriculteurs, en y procdant d'abord par le
mode que j'ai indique, comme appropri aux circonstances actuelles.
. Je pense que par 1A, non seulement notre conscience sera satisfaite,
Mais nous pdurrons encore prouver aux yeux du monde enticr que,
quand il s'agit du bien-tre de sa patrie, le Roumain sait faire ab-
negation de ses intrts personnels pour les sacrifier l'inter,t ge-
neral; les generations futures nous beniront pour avoir religieuSement
accompli la mission A laquelle nous avons t appels, en leur lais-
sant, non plus des ennemis, mais des frres et des amis dans ces
in6mes paysans, dont l'appui leur sera un auxiliaire pour dfendre
et faire respecter leurs proprits, ainsi que les plus grands de tous
les droits.
A quoi nous serviraient los grandes proprits de 70 A 80 mille,
faltches, Si elles restaient non cultives et sans production? A qUoi
nous servirait encore de voir une petite classe d'individuS dans une
position florissante, tandis que la masse du people gmirait dans la
faiblesse et la misre? A rien sans doute, qu'A nous entrainer dans

www.dacoromanica.ro
 902

No. 1980. un co mmun abime de malheur et nous faire reconnaitre alors que
Proc.-verb. 28 la possession sans la libert n'a rien de reel.
1857
Rveillons-nous done, mes frres, et, prvoyant les maleurs
18 Dcembre.
de l'avenir, empchons-les de tomber sur nos -descendants. Soyons
justes envers tous, anti clue le Seigneur Dieu de nos peres nous -
aide par les Puissances magnanitnes recouvrir notre tour les
droits de noire here patrie, qui ne nuiraient personne,
Il ne me reste plus maintenant qu' rpter ici succintement
mon dsir de voir appliquer completement la proposition, que j'ai
dpose au comit dans le meme sens.
J'ai dit qu'il fallait faire en sorte de connaitre les prix'rels du
terrain dans ebaque localit, parce que ces prix sont fort diffrents
les uns des autres.
Ils sont diffrents, parce que dans les proprits que la nature
a dotes de tous les avantages ncessaires la vie de l'homme, tels
que l'eau, les forts, le bon terrain, l'air pur et autres ameliorations
dues l'activit des propritaires, la population s'est successivement
accrue et par consequent le prix du terrain s'est lev ; dans les
proprites, dpourvues au contraire de quelques-uns de ces avan-
tages, Phomme n'y demeurant pas volontiers, la population est moindre
et le prix du terraiq d'autant plus has; enfin, l o il n'y a que
ds"erts, abandonns du propritaire lui-mme, o aucun homtne ne
saurait habiter, le prix du terrain est presque nul.
Done, si l'on adoptait un prix uniforme pour toutes les loca-
lits, comme on le voit dans le reglement actuel, si peu prvoyant,
qui rgit les relations entre les paysans et les propritaires, nces-
sairement ce serait, non seulement faire une injustice envers les tins
eomme envers les autras, mais ce serait donner naissance it un mal
encore plus grand parce que l'on verrait alors s'accroitre la popula-
tion dans certaines localits, tandis que dans d'autres elle resterait
stationnaire.
C'est dons cette mme pense que j'ai propose d'tendre le
fermage Accord aux paysans eultivateurs aux deux tiers seulement
des proprits, en ajoutant que de l il rsulterait avec le temps un
autre avantage bien plus sensible, parce que les prix des diffrentes
localits tendraient it une uniformit plus gnrale, les uns cessant
de s'elever et les autres continuant A. monter, par suite de l'tablis-
sement dans ces localits d'un grand nombre d'habitants des prix
qui seraient ncessairement rduits, du moment o les prix se trou-
veraient proportionns la qualit du terrain. De cette manire, 1,a
culture serait partout assure; des forks, des vergers, seraient plan-

www.dacoromanica.ro
 903

-Os, des courants d'eau seraient ouverts ; et la proprit prosprerait, No. 1980.
.ear l'homme rpand la vie autour des lieux qu'il habite; la, au con- Proc.-verb. 28.
1857
-traire, o il n'habite pas, tout semble morne et triste; en un mot, le 18 Dcembre.
-travail et la justice amnent avec eux le bonheur, tandis que le mal-
heur et la discorde sont le cortge de l'oppression et de la paresse.
Considrant done que l'intrt le plus rel d'une proprit en
..est la culture par Paugmentation de sa population; considrant que,
-dans l'intrt mme de la socit, des garanties doivent kre accor-
-des au travail et l'existence du cultivateur, j'ai dit, et je dirai
-encore, que le propritaire doit affermer ses paysans les deux tiers
sa proprit, car ce droit leur revient mme de par le Rglement
.actuel, fait par des hommes qui n'avaient en vue que leurs propres
intrks; en consquence, nous, qui sommes aujourd'hui appels
rendre compte a l'Europe de nos besoins et de nos vceux, nous ne
.devons pas nous montrer plus arrirs que les hommes du pass.
Je* termine en faisant appel la conscience de tous les ho-
- -norables dputs et en priant le Trs-Haut de nous guider dans la
route, qui doit nous mener tous au bonheur et notre patrie a la
jouissance de ses droits.
Mr. Gr. Ba4 lit un discours, o il dveloppe et soutient la conclu-
ion de la majorit du Comit des grands propritaires:

Discours de Mr. Gr. Bals.

Le travail de la commission charge par le Comit des grands
propritaires Cl'mettre son opinion sur la proposition des dputs
villae:eois a t attaqu, au sein mme du comit, principalement sur
-trois points ; ce travail, qui a Bbtenu la majorit du Comit des grands
Tropritaires, permettez-moi de venir, comme membre de cette corn-
-mission, le dfendre aussi en votre .prsence, esprant qu'aprs vous
.avoir expliqu les raisons sur lesquelles la commission s'est appuye,
la majorit de l'Assemble aussi approuvera ce travail.
La commission, Messieurs, a t accuse d'avoir employ un
-ton de violence dans son expos; qu'elle n'aurait pas (16 qualifier de
-communistes et de perturbateurs de l'ordre social ceux qui ont crit
la pkition des dputs paysans; qu'elle ne devait attribuer aucune
responsabilit d'autres qu' ceux qui l'ont signe ; que par l la com-
mission donnerait des armes nos ennemis, qui chaque jour crivent
-que notre peuple est travaill par des ides subversives.
A cette accusation je rpondrai, Messieurs, que la commission,
.ayant lu la ptition des paysans, a t convaincue que dans cet &tit

www.dacoromanica.ro
 904

No. 1980. prdominaient en ralit un esprit communiste et des idee subver-

Proc,yerb. 28. sives, gull n'avait pas OA rdig par les deputes villageois, que le
1857
18 Dcembre.
but de ceux qui Pont crit n'tait que celui de presenter, d'un ct...
aux yeux de l'Europe la classe des boyards propritaires comme
une classe de tyrans oppresseurs du peuple et, de l'autre, de prouver,
qu' cause mme de cette oppression, notre peuple Aerait vraiment
port A des ides subversives.
Apres avoir acquis cette certitude, la commission, sachant que-
jamais nos habitants n'ont t agits de pareilles ides, que le peuple
molda've dans ces derniers mois a donne des preuves irrcusables-
et un exemple tous les peuples que l'esprit de moderation et de
lgalit prdomine chez lui; l'heure la plus solennelle pour um
peuple, l'heure o, les Roumains tant appels par le Trait de Paris.
prononcer leurs vceux, le cceur d'un cbacun tressaillait et toutes
les classes de la socit se donnaient la main pour consolider plus-
sarement la nationalit et l'avenir des Roumains ; l'heure oil le
Gouvernement touffait sa voix, qu'a fait le peuple roumain de
la Moldavie ? Il n'a point abandonn la le.alit, il n'a point entre-
pris, comme d'autres peuples, la voie des renversements pour fair&
entendre sa voix, mais il a protest contre ceux qui voulaient ern-
pcher l'expression veritable de son dsir; -von pourquoi, Messieurs,
la commission n'a pas voulu que eette petition paraisse au Congres.
de Paris comme emanant du veritable sentiment des paysans villa-
geois; nous n'avons pas voulu laisser peser sur eux une culpabilit,
qu'ils n'ont pas merite.
&Nous connaissons tous, Messieurs, nos habitants villageois; um
cceur noble bat dans leur sein, un cceur de Roumain. lis respectent
toujours le bien A'autrui et obissent aux lois; jamais, dans les vil-
lages, les essais de systmes et de renversements ne produiraient
aucun effet, car le bon sens naturel du Roumain lui ferait de suite
reconnaitre la voie sur laquelle on veust Tgarer. Nous connaissons.
tous, Messieurs, sans vouloir les nommer, ceux qui, profitant de 'Igno-
rance des paysans, ont 6'crit leur complainte, pour amener seulement
du dsordre. Emissaires trangers, ils se sont rendus ici pour com-
promettre nos vceux par-devant l'Europe.
Je vous le demande, Messieurs, la commission a t-elle procure-
par ceci des armes aux ennemis, comme on le lui impute, ou bien
elle a constat d'o le mal provenait ?
Passons maintenant au second chef d'accusation contre la com-
mission. Les uns disent que, par les faits historiques qu'elle a cites, elle
imprime une tache A la nationalit roumaine; d'autres disent qu'elle

www.dacoromanica.ro
 905

a eu recours des faits historiques pour tablir les droits de la pro- No. 1980.
prit. Les uns et les autres sont dans l'erreur. P roc.-verb.
1857
La commission a cite Cantmir, que l'honnorable dput6 de 18 Dcembre.
Dorohoi, Mr. KogiOniceanu, a cite lors de la discussion du point 0,
non pour en tacher les habitants villageois, mais pour dmontrer
comme fausses les insinuations de la ptition, qui tendent prouver
que les paysans ont t, les premiers occupants de notre terrain, et
que par consequent ils ont t vaincus avec lours pr4rits et as-
sujettis une certaine fodalit, qui existerait encore en partie. La
commission, prsumant que cette petition sera presentee au Congrs,
a you'll dmontrer que dj ds l'anne 1749 les boyards ont aboli
l'espce de forlalit qui existait en Moldavie, sans que la revolution
les y ait contraints; qu'aujourd'hui il n'y a plus aucune trace de fo-
dalisme et que les paysans sont libres et indpendants des propri-
taires. Nous n'avons donc fait que citer un fait historique d'un au-
teur plusieurs fois cite l'appui de tous nos vceux et non point
pour tablir les droits de la proprit, car jamais les clputs pro-
pritaires ne suivront pas dans la discussion la trace de ceux (fui
vouclraient leur contester la proprit l'aide de l'histoire, ce qui
tendrait et cltruire la tranquillit du pays et leur mriterait la quali-
fication de socialistes.
Examinons maintenant, Messieurs, le 3-me chef d'accusation
soulev contre la commission. Me. M. Kogi-ilniceanu, l'honorable d-
put des grands propritaires do Dorohoi, a prsent dans nore co-
mit une motion demandant le rejet du travail de la commission,
s'appuyant, entre autres, sur ce que la commission dnierait systsna
tiquement les droits des paysans, qui leur sont garantis par ces
m6mes rglements qui garantissent ceux de la proprit, et que par
cela les proprits deviendraient l'objet des haines populaires. J'ai
repouss avec indignation, clans le Comit des grands propritaires,
cette accusation, aussi peu vraie que machiavlique, ce (fui a motive
dans le Comit des vrancls propritaires le rejet de la motion l'u-
nanimit.
Quels sont les droits des paysans d'aprs le rglement aujourd'hui
en vigueur? Le droit de prendre en ferme du propritaire une certaine
quantit de terrain, avec l'obligation de la payer en un travail, qui,
lors ce la confection du rglement, tait cens reprsenter, en gene-
ral, la veritable valeur du terrain. La commission, qu'a-t-elle clit?
qu'ai-je dit, comme rapporteur et dfenseur du travail? I'ai dit que
les paysans n'avaient pas mme l'ornbre de proprit; que la pro-
prit dans toute son intgrite nous tait garantie par toutes les lois

www.dacoromanica.ro
 906

No. 1980. du pays et par mille transactions lgales; que le rglement d'au-
Proc.-verb. 28.
jourd'hui une fois abrog d'aprs la demande des paysans, rglement
1857
18 Dcembra. qui n'est que provisoire, comme le prouve l'art. 4, et confectionn
pour empcher les abus,il ne saurait en resulter aucun droit ni pour
les propritaires, ni pour les paysans, c'est-a-dire que ni le paysan
ne saurait revendiquer encore le droit d'exiger le fermage du terrain,
ni le propritaire celui d'exiger du paysan du travail, mais qu'alors
il faudrait une nouvelle loi, qui, base sur le respect de la proprite,
pt concilier en mme temps les intrks sociaux des paysans.
Par lA nous avons protest contre l'expression de rach at du
boresc, expression qui ne tend A rien moins qu' clpouiller les
propritaires de leur droit et du terrain acquis par eux en toute
bonne foi. Car si les paysans veulent racheter quelque chose, c'est
le terrain, qui ne leur appartient pas, qu'ils doivent racheter, mais
non point le travail, qui est de fait leur proprit.
Heureusement pour la commission et pour tous ceux qui ont
adopt son projet, l'honorable dput de Dorohoi, Mr. Kogalniceanu
lui-mme, a avou que son accusation 1. 'tait pas fonde, puisqu'il
a adopt plus tard l'opinion de la minorit des grands propritaires,
que: la ptition des paysans a essay de dnaturer les relations
existantes entre propritaires et paysans; que l'Assemble future,
annulant le rglement d'aujourd'hui, rglera dfinitivement les rela-
tions entre propritaires et paysans, sans porter atteinte au droit de
proprit et conciliant (seulement) les intrks des paysans,
De ce qui precde vous pouvez voir, Messieurs, que ceux qui
veulent touto force reconnaitre aux paysans, aprs annulation du
rglement existant, un droit sur la proprit, sont trs faibles dans
leurs arguments, puisqu'en 24 heures ils changent d'opinion et vien-
nent signer la mme chose que le commission a dite, c'est-A-dire que
les paysans ne sauraient fonder leur demande que sur un intrk
social.
Mais ce qui est plus regrettable, c'est qu'un personnage tel
que Mr. le dput de Dorohoi propose dans sa motion, que nous de-
vons A tout prix conserver la tranquillit publique. Qu'est-ce que
cela veut dire? Serait-ce que les propritaires devraient renoncer
dfendre par la voie lgale leur proprit contre les attaques aux-
quelles elle se voit expose? Doivent-ils faire des concessions la
pour ? ou bien, comme l'a trs bien dit Mr. le dput de Boto-
sani Nicolas Canano, ceci n'est qu'un conseil indirect que Mr. Kogg-
niceanu adresse aux paysans? Comme Roumain, comme dput des
grands propritaires, je proteste, Messieurs, contre de pareilles i,nsi-

www.dacoromanica.ro
 907

nuations, que je no veux pas qualifier, car les habitants villageois No. 1980.
attendent dans le plus grand calme l'amlioration de leur sort, sans Proc.-verb. 28.
1857
mme rver que le terrain 'quo le propritaire leur donne pour leur 18 D6cembre.
nourriture leur appartiendrait, et les propritaires galement ne de-
mandent pas mieux que d'effectuer l'amlioration du sort des paysans.
J'en appelle, Messieurs, votre justice tous le propritaire
n'est-il pas maitre absolu de toute sa terre? Est-il justo qu'on lui
prenne sa terre, fruit de son travail:et l'avenir de ses enfants, et
qu'on la donne d'autres, sans lui payer pralablement et comptant
la valeur rella du terrain; serait-ce juste que, lorsque Pheure de Pal-
lgresse gnrale aura sonn pour tous les Roumains, quand l'union
des Principautes sera proclame, la classe qui aura le plus contribu
ce bonheur, la classe des propritaires, ait seule se plaindre de
la flicit gnrale? Je suis persuade que votre rponse sera una-
nime : non, ce n'est pas justo.
((Si ce n'est pas juste, Messieurs, alors la question des paysans,
que nous croyons trs difficile, est trs facile; car je vous declare,
comme depute des grands propritaires, comme propritaire, au nom
des propritaires de Neamtu, je dirai mme au nom de tous les pro-
prietaires de la Moldavie, que si la future Assemble legislative de
Moldavie, apres une profonde etude, trouvait que les paysans doivent
t3tre rendus propritaires pour leur bonheur et la consolidation do
la nation, et que par ce moyen Pagriculture, qui est la seule source
de richesse nationale, ne serait pas compltement anantie, nous
adhererions tous une semblable mesure, qui toutcfois ne doit pas
tre prcipitee avec perte pour la proprit.
Permettez-moi encore, qu'avant de finir, je vous explique le but
ct les avantages de la dcision adopte par les grands proprietaires
en faveur des paysans.
Le Comit des propritaires a manifest le dsir que la future
Assemble legislative assurat la stabilit des- villages par l'indemnit6
de la proprt, en laissant Papprciation de l'Assemble de rgler
la quantit de terrain ncessaire cette stabilit et d'avoir en vue
d'assurer le mode d'existence des villageois ; quel est l'homme d'ordre
et de legalit qui peut accuser les propritaires de n'avoir pas re-
pondu par lit au veritable desir des paysans ? Les deputes propri-
taires, en abolissant le fermage en travall,-en assurant aux paysans la
proprit des villages et en laissant it la Legislative future le droit de
decider le mode le plus pratique pour donner aux paysans le terrain
necessaire leur nourriture et leur assurer par consequent les moyens
&existence, ont fait tout ce qu'un depute peut faire sans manquer

www.dacoromanica.ro
 908

Nb. 1980. it eeux qui l'ont lu et sans dormer de motif aux propritairesde
Proc.--verb. 28. protester contre lui.
1857
Il y a peut-tre des hommes qui recherehent taut la popula-
18 Ddcembre.
rit qu'ils Tui sacrifieraient volontiers les droits des propritaires-i
quant moi, je leur abandonne une pareille popularit6, qui ne sera
qu'phmre, et je prfre dire la vrit, qui plus tard sera appr-
cie par les villageois eux-mmes, dont le sort sera ainsi assur et
amlior.
Encore un mot, Messieurs les deputs villageois : Plusieurs vous
(nit dit que les propritaires vous Veulent du mal ; ceux qui se disent
vos amis vous excitent.sans cesse contre les propritaires. Permettez-
moi de vous dire que ceux-1A sont vos vritables ennemis, car le
propritaire ne signifie rien sans vous; son terrain manquant de
bras n'a aucnne valeur; voilA pourquoi les proprieitaires ont toujours
t intresss A la richesse et au bien-tre de tous leurs paysans.
Je vous conseille done de n'couter point ceux qui ne vous veu_
lent pas du bien; ouvrez vos bras aux proprietaires, commc vos pres
l'ont fait A nos pres, et croyez que tous les propritaires ne sont
mus que par une seule et mme pense, celle de vous voir dans le
meilleur et le plus florissant tat, pour lequel ils ne se refuseraient
pa S certains sacrifices.
Rappelez-vous, lorsque le privighetor enlevait vos chars pour
les transports militaires, lorsque vous aviez besoin d'argent pour le
tribut, lorsque vous manquiez de pain A cause da la scheresse ou a
cause des sauterelles, qui recouriez vous ? aux propritaires ! Et vous
devez en convenir que vous 'avez rarement eu ce recours sans effet.
Pourquoi les philanthropes prodigues des biens d'autrui, qui vous ont
crit votre ptition, ne venaient pa s vous ouvrir leur bourse et vous
secourir? Pensez que, chaque fois que vous en appellerez A la gn-
rosit des propritaires, ils feront tout leur possible pour que vous
sortiez contents d'une Assemble appele faire le bonheur de tous
les Roumains. Mais ceux qui vous ont conseill de signer un 'Cult,
que vous n'avez pas compris, j'en suis persuad, n'ont voulu qua
vous envenimer contre les propritaires. Dites-moi seulernent, lors-
qu'un valet de ferme A vous viendrait dire A son mitre: Ta charrue
A quatre bceufs doit m'appartenir, car depuis bien longtemps et A la
sueur de mon front c'est tnoi qui l'ai fait travailler; je vous ai pro-
duit des rcoltes; que vous avez vendues et revendues, et moi je
suis toujours ne rien avoir, quo rpondfait le maItre A son valet?
N'est-ce pas qu'il lui dirait: Je t'ai pay pour cela des gages, je ne
te dois plus rien? Mais si, au contraire, ce mme valet venait dire A

www.dacoromanica.ro
 909

SQ11 maitre: Je t'ai servi de longues annes fidelement, je voudrais No. 1980.
om'tablir pour reposer squs mon toit, ,rnais je n'ai pas de quoi; aide- Procrve,rb. 28.
1867
omoi de ce que ton cmur voudra bien, afin que j'y reconnaisse la r-
18 Dcembre.
compense de mes services et que je puisse te bnir durant toute ma
vie; n'est-ce pas qu'alors le mattre, tout en lui refusant sa charrue
et ses quatre bceufs, lui dira: Va, mon enfant, prendre les- deux
veaux qui sont dans mon enclos et, Dieu aidant, tu pourvoieras
'Tton existence.
Mr. 4. Panu constate que l'amlioration du sort des paysans est
l'objet des -vceux, et des dsirs de tout le monde. Il n'approuve ni
la propositions des paysans, ni la conclusion de la majorit du Comit
des grands propritaires, car nous n'avons pas A, apprcier les consid-
rants, mais seulement les solutions proposees; tous les projets sont
faits sous l'influence du present, aucun d'eux n'est assez mri, parce
que l-dessus l'opinion publique n'a pas eu encore le temps de se
former, procupe qu'elle a t jusqu'A present d'une seule pense,
celle de l'Union. Il est d'avis de laisser la solution de cette question
A la future Assemble legislative, qui prononcera en pleine connaissance
dc cause, sous un Gouvernement stable, A l'abri des influences du
dehors et du dedans. Pour toutes ces raisons, il appuie l'opinion
la minorit du Comit des grands propritaires.

Di.scours de Mr. A. _Panu.

Jamais, Messieurs, je ne me suis prsent deyant vous avec
plus d'embarras que dans le moment present. Des preoccupations par-
ticulires m'agitent.
Appel mettre un vote dans la question pendante, je me
seas plus que jamais accabl sous le poids d'une grande responsa-
bilit, Mon coeur est plein d'inquitude, car ces (lasts intressent la
vie et l'avenir de la Moldavie et je me demande si nous sommes
la hauteur de si graves deliberations et suflisamment prepares les
entreprenclre? si nous avons tudie la question sous ses diffrents
points de vue?
Pouvons-nous dire, dans notre Ame et conscience, qu'A, son
,egard nous nous sommes form une conviction, que pette convic-
tion est juste et claire et qu'elle pout assurer le bonheur du pays?
Ces demandes, Messieurs, je n'ai cess A me les adresser depuis
que la question d'amliorer la position du paysan a t mise sur le
tapis. En homme honnte, la possibilit do contribuer par mon vote
A quelque calamit publique a da me proccuper.

www.dacoromanica.ro
 910

No. 1980. Qu'il me soit permis de vous communiquer mes scrupules et

Proc.-verb. 28. de demander A vos lumires et A votre patriotisme ce qui me fait
1857
18 Dcembre.
dfaut aujourd'hui: la confiance dans mon propre jugement, l'assu-
ranee dont mon esprit a besoin.
Tout le monde sent la ncessit d'amliorer le sort du paysan.
La nation roumaine, revendiquant ses droits, ne saurait prendre
rang parmi les autres nations eivilises, qu'en accordant A tous ses
enfants les droits et les avantages qu'exige l'esprit du sicle et que
rclame le besoin d'un progrs raisonnable et sauveur. Les deputes
des paysans ont prsent la proposition qui fait le sujet de notre dis-
cussion actuelle; c'est moi qui fus charg par le bureau de la lire
A cette tribune. Je tmoignerai toujours de l'attitude calme et digne,
dans laquelle l'Assemble a cout cette proposition. Ceux qui cher-
chent A dnigrer la noblesse de vos sentiments ont pu juger clans
cette occasion du patriotisine dont PAssemble est pntre et de la
force morale qui nous soutient constamment et nous lve A la hau-
teur des circonstances. Votre silence, Messieurs, le calme srieux avec
lequel vous avez suivi la lecture de ce papier taient une tacite con-
damnation de tout co qu'il renferme de clplac et d'irrflchi.
A quoi serviraient, en effet, les recriminations diriges contra
nos frres? Ne sommes-nous pas tous venus ici avec la resolution
d'imposer silence A la haine et A Panimosit et do ne puiser que
dans l'amour et l'indulgence les vceux qui doivent conduire A la gue-
rison des plaies, que la haine et la discorde fomentes par nos en-
nemis nous ont causes ?
Les deputes des paysans usaient d'un droit, lorsqu'ils ont ex-
pos ici leurs dolances, lorsqu'ils ont exprim lours vccux pour un
avenir plus heureux ; l'Assemble, de son ct, ne pouvait apporter
trop de soin A l'examen et A Ptude d'une question si importante.
Mais il parat, hlas, que les Roumains n'ont point encore assez pro-
fit de la triste experience du pass, des malheurs et des douleurs,
dont leurs dissentiments les ont frappes. Oh, ils sont bien coupables
ceux qui mconnaissent leur devoir dans les moments de crise, ce
devoir qu'impose A chaque membre de la socit l'poque, oil un
peuple entier rclame ses droits et sa place au soleil!
((Si je condamne cependant de tout mon cceur les tendances
subversives qui percent dans la proposition cite, je ne puis dissi-
muler l'impression pnible que m'a cause la lecture de la rplique
laboree par la commission du Comit des grands propritaires ; j'ho-
nore les. hommes qui ont compose cette commission, je saisis de-
nouveau l'occasion de leur tmoigner A cette tribune le respect que-

www.dacoromanica.ro
 911

je porte A leurs sentiments. Mais c'est .prcisment ce respect qui 1'46: 1980.
m'enhardit leur dire, en passant, et avant d'examiner la question Proc.-verb.28.
1857
au fond, qu'il n'tait pas convenable ni opportun, qu'il ne fallait pas
18 Dcembre.
qu'un pareil crit rnanAt des grands pronritaires. Eux qui forment
la classe la plus influente, par leurs biens comme par leur intelli-
gence; eux-qui, dans totite socit, ont la mission providentielle de lui
ouvrir la voie de la civilisation, de scruter les misres de leurs frres,
pour y porter remde; eux qui, par leur ducation, sont investis au-
jourd'hui dans le pays du r6le le plus minent et le plus noble,
celui d'tre les promoteurs et les instruments de toute rforme et de
toute amelioration, ils ne devaient pas, je le rpte, il ne leur siait
pas de rdiger une pareille rplique.
Quand les dputs des paysans sont venus montrer A nu leurs
plaies, quelqu'extravagant qu'ait t le cri de leur douleur, il ne
fallait pas essayer de gurir ces plaies en les dchirant. On ne de-
mande pas le soulagement du malade agit par la fivre A des mo-
yens qui ne peuvent qu'augmenter la chaleur du paroxysme !
Mais nous n'avons point A apprcier les considrants sur les-
quels s'appuie telle ou telle demande, car la responsabilit de ces
considrants ne nous regarde pas. Nous avons A exposer aujourd'hui
notre opinion sur les solutions proposes, et nous devons bien peser
notre vote sur ces solutions, puisqu'ellent tranchent si pmfondment
dans la vie morale et physique de la nation et que e'est d'aprs
notre vote qu'on jugera quel est chacun de nous, quels sont ses
principes et quelle part il pourra prendre A la rgnration de la
Roumanie.
Je passe maintenant l'examen mme des diffrentes solutions
proposes pour la question qui nous occupe.
Je ne doute pas, Messieurs, que toutes ces solutions manent
de occurs roumains; toutes ont en vue le bien et la grandeur de la
nation ; mais quelle est celle qui rpond le mieux aux besoins du
pays, A l'esprit du sicle, A la justice et A la lgalft, sans lesquelles
nulle rforme ne saurait s'accomplir et durer ?
11 ne suffit pas que l'on me dise: J'ai mis toute mon Ame dans.
l'laboration de -ce projet; j'ai consult l'histoire, j'ai trouve que le-
mode le plus appropri de l'amlioration du sort de nos paysans est
celui que je prsente. Ces paroles peuvent tre l'expression d'un,
sentiment sincre et louable ; mais elles ne suffisent pas pour qu'ort
adopte sans autre preuve un projet, qui concerne de si prs la class&
la plus nombreuse de la socit et qui touche tous les grands in-
trts du pays. Et A cet gard voici ce que dit un publiciste: Les.

www.dacoromanica.ro
 91,2

No. 1980. principes ne sont pas toujours dtruits piar d'autres principes, Pour
Proc.-verb. 28. nous en faire changer, il nouS faut la lumire qui claire notre esprit)).
.1857
18 Ddcembre.
Mrt. de Lamartine dit: Longtemps avant que le lgislateur
plisse formurer en loi une conviction sociale, il est permis au phi-
losophe de la discuter. Le lgislateur est patient parce qu'il ne
doit pas se tromper. Son erreur retombe sur la socit toute en-
tire. On peut tuer une socit A coup de principes et de vrits,
comme on la sape avec l'erreur et le crime. Ne l'ouhlions jamais;
ne nous irritons pas contre les timides lenteurs de l'application.
Eh bien! lequel des projets prsents a subi l'preuve d'une
discussion, d'un examen devant le tribunal du pays, devant ce cri-
terium o chaque ide arrive avec sa forme absolue, laquelle ne tient
compte de rien, oit elle se modifie et se transforme d'apres les
temps, d'aprs les mceurs et les coutumes, d'aprs les prjugs
mme! On sont les faits, qui constatent d'une maniere viden,te les
avantages de tel ou tel projet? Oa sont les etudes, (fui ont envisage
la question sous toutes ses faces, qui ont prevu toutes les ventua-
rites, qui ont pes la gravit de circonstances tant prochaines qu'-
loignes et qui offrent gurison et sret pour tous les pas?
((Si je m'arrte au point de vue de la lgalit, je vois que dans
tel projet on conteste justement le principe, que je trouve dfendu
dans tel autr,...
((Si je demande les rsultats sociaux de ces projets, j'apercois
quelques aspirations gnreuses, lesquelles, pour se traduire en faits,
ont *hesoin de l'approbation de ceux, qui se croient justement des
droits A les combattre.
1(Enfin, si j'interroge l'conomie politique, je no -vois pas, non
plus, lequel des projets prsents conviendrait le mieux au pays et
notre situation, car on ne saurait nier que ce qui est utile A tel pays
peut bien etre prjudiciable A. tel autre et qu'on ne saurait se refuser
A tenir compte des ncessits locales et des exigences du temps, qui
donnent le caractre distinctif chaque nation et la mesure de la
-civilisation de chacune.
A ce propos, je me permettrai une observation; elle se rapporte
.A J'agriculture, cette grande et principale source de notre richesse.
Supposez que, l'un ou l'autre projet tant adopte, son application fasse
tout-b.-coup, diminuer la somme de la production agricole, et cela pr-
eisrnent au moment des rformes gnrales excutes dans le nouvel
Etat roumain; d'o prendrez-vous, darT ce cas, les moyens nces-
saires pour faire face A la dpense publique augmente? Aucun des

www.dacoromanica.ro
 913

projets prsents ne prvoit l'ventualit d'une pareille crise; cependant, No. 1980.
qui oserait garantir que cette crise n'arrivera point ? Proc.-verb 8
1857
Ne vous abusez pas, Messieurs; ces projets ne sont clos que
18Dcembre.
sous l'influence des circonstances rcentes qui nous serrent de prs
et du dsir qui pousse chacun de nous vers un nouvel avenir, vers
un nouvel tat de choses.
Il y a, je le crois, des hommes honorables, instruits et pleins
de zele patriotique, qui pourront m'objecter que leurs projets sont le
fruit des meditations de plusieurs annes et que les circonstances
ne leur ont pas permis jusqu'ici de les produire au grand jour.
Je Ieur rpondrai avec les paroles du Ministre francais, adres-
sees prcisment A l'un de ceux qui voulaient reformer les conditions
de la proprit : On peut facilement, dans sa tte, dans son cabinet,
sur le papier, arranger les destines de l'humanit. On en a le droit,
lorsqu'on est guide par un sentiment aussi honorable que celui d'un
amour profond des hommes et d'une compassion sincere pour les
maux qu'ils souffrent.
Mais cela ne saurait suffix. Chaque systeme a besoin d'tre
discut par l'opinion publique, et ce n'est qu'aprs avoir fait son temps
comme thorie, qu'il pourra tre tracluit en loi.
Or, comment le pays se prononce-t-il dans l'occasion prsente ?
Quel est le projet qu'il adopte, quel est celui qu'il repousse?
L'opinion du pays est en vrit que la position des paysans
doit tre ameliore; mais pour que la rforme adopte soit heureuse
et bienfaisante, il ne faut pas donner aujourd'hui, comme expression
d'un V031.1 general, des projets de rformes radicales et dfinitives im-
provises d'hier seulement; car dans la question qui s'Agite, il ne s'est
point produit encore de vceu general, il n'aurait pas eu le temps de
se former.
Rappelez-vous, Messieurs, l'epoque memorable o fut conclu le
Trait de Paris. Quelle tait alors la preoccupation gnrale, quel tait
le sentiment dominant dans le pays ? Les Roumains pouvaient enfin
parler librement A la lace du monde ; it leur tait permis d'exhaler
leurs plaintes, touffes pendant des sicles, devant le tribunal lev, o
leurs destines avaient trouv de sympathiques dfenseurs. Eh bien, clans
l'exubrance des sentiments qui remplissaient nos cceurs, quel tait, je le
rpete, le vceu qui dominait. tous les autres, qui d'un bout du pays a
l'autre s'levait brillant comme l'toile de la dlivrance au-dessus des
deux Principauts ? C'tait le vceu de l'union des deux sceurs jumelles,
de la reunion de la Moldavia et de la Valachie; il absorbait tous les
autres vceux; pour son accornplissement tout le monde contondait
(Acte ei Documente V1.1.) 58

www.dacoromanica.ro
 914

No. 1980. ses efforts et employait partant tous les moyens disponibles. Ce qui
Proc.-verb. 28. prouve cet lan general, ce sont les travaux des comits, qui se sont
1857
18 Dcembre.
mis a la tte de la nation depuis le moment oil la conclusion di
Trait de Paris fut connue jusqu' l'achevement des elections ; c'est
la discussion qui eut lieu au sein de cette Assemble dans sa dixime
sance ; sauf les quatre points capitaux, dans lesquels se sont con-
fondus nos vceux comme dans un dogme fondamental de notre re-
ligion politique, l'Assemble n'a discute les diffrentes autres gues-
tions que pour dfrer A des considerations politiques.
Aprs ces rflexions et bien d'autres encore, auxquelles votre
patriotisme n'aura pas de peine A suppler, je puis dire, en toute
sfiret de conscience, qu'il ne nous est pas permis, que nous ne de-
vons pas rsoudre maintenant la question des paysans, du moins
que nous ne pouvons pas le faire d'une manire definitive, d'une
manire surtout qui compromettrait les principes sur lesquels se
base notre legislation actuelle. C'est assez vous dire que nous de-
vons reserver cette grande responsabilit A une future Assemble&
legislative !
Alors le pays sera calme ; il aura son Gouvernement dfinitif;
la nation sera stlre du sol qu'elle foule SOUS ses pieds ; les in-
trigues intrieures et celles qui viennent du dehors n'auront plus la
mme arene ouverte chez nous, car notre position aura chang. Dieu
aidant, elle sera telle que les vritables Roumains la peuvent dsirer,
toile qu'ils l'esprent. Alors le pays aura des opinions arrtees sur
la question qui nous occupe en ce moment, comme sur bien d'autres
concernant l'organisation intrieure du pays, puisque son attention
ne sera plus divise comme aujourd'hui ; le sens judicieux de ses
lus produira une loi, qui rpandra des bienfaits sur le pays, loin de
causer la ruine, l'irritation et le mcontentement quo nous nous ex-
posons de provoquer gnralement, en adoptant un des projets qu'on
vous prsente aujourd'hui.
Bornons-nous done poser le principe de l'abolition du bo-
resc, puisque les paysans le demandent, que les propritaires y con-
sentent et qu'en consequence le pays entier le desire.
Ajoutons y, selon la minorit du Comit des grands propri-
taires, le vceu que le soin de reg/er dfinitivement les relations
entre les paysans et les propritaires, que Ntablissement des prineipes
qui satisfassent aux intrts des paysans sans lser les droits des
propritaires soit reserve une future Lgislative.
De cette fagon, nous n'irritons aucune passion, nous ne lsons
aucun intrt, nous ne violons aucune loi, nous laissons chacun le

www.dacoromanica.ro
 915

temps de mditer, de trouver les principes sauveurs, qui, correspon- No. 1980.
dant notre vceu, devront guider la future Legislative dans la so- Proc.-verb.28
1857
lution de cette question vitale. 18 Dcembre.
Qu'il me soit permis de citer cette occasion quelques paroles
de Victor Hugo, parce qu'elles expriment mes sentiments et s'adressent
tous les esprits honntes : Vous comptez parmi vous des cceurs
gnreux, des esprits puissants et bienveillants; vous voulez, comme
nous le bien de la patrie. Eh bien! aidez-nous, aidez-nous. N'irritez
pas IA o il faut concilier, n'armez pas une misre contre une mi-
sere, n'ameutez pas un dsespoir contre un autre dsespoir. Oh! je
vous conjure, dites A ceux qui ont confiance en vous, dites-leur de
ne point se hAter, dites-leur de ne rien prcipiter, dites-leur de re-
venir l'ordre, aux ides de travail et de paix, car l'avenir est pour
nous. Il ne faut qu'un peu de patience et de fraternit.
N'est-ce pas, Messieurs, quo ces paroles s'appliquent notre
situation aetuelle? Il nous faut un peu de patience encore et des
sentiments fraternels.
Je dirai maintenant aux grands propritaires: Comme Roumains,
la nation attend de vous plus que de ses autres enfants ; montrez-
vous done dignes de la haute mission qui vous est chue dans la
socit ; regardez ce peuple, ce sont vos frres qui demandent qu'on
leur fasse aus,si une part dans la regeneration de la Rounaanie. Soyez-
leur justes et affectueux et ils bniront en vous leurs bienfaiteurs.
Ne craignez pas le fantme des ides subversives, qu'on voque devant
vous; ces ides surgissent chez tous les peuples dans les temps de
crise, mais, comme les divagations momentanes de la fivre, elles dis-
paraissent aussitt que le calme et la sant rentrent dans le corps social.
Messieurs, la proprit est inviolable, car elle est plus vieille
et plus leve que toutes les lois, que toutes les institutions. Elle
triomphera done de toute attaque, de toute tentative folle ou crimi-
nelle. Fondement des socits, elle est plus forte que le granit, elle
est imprissable. Dieu l'a donne aux societs et l'a laisse en he-
ritage aux generations qui se succdent sur la terre, pour les con-
server et les fortifier.
Que je voudrais maintenant que ceux qui lancent con tre nous
des memorandums calomnieux puissent m'entendre; c'est eux twe
je dirais:
Oui, c'est Panu qui tient ce langage; Panu qui vous refusiez
tout droit dans son pays, A qui vous avez reni son origine incon-
testable de Roumain et jusqu'A ses liens de famille et A qui vous ne
teniez compte ni des services rendus au pays, ni de la prison endure

www.dacoromanica.ro
 916

No. 1980. pour lui; c'est bien ce mme Panu, qui mettra tous ses efforts A d-
Proc.-verb. 28. fendre la proprit, parce qu'il la considre comme la base fondamen-
1857
tale de toute socit !
18 Dcembre.
Selon Mr. M. Kogedniceanu, jamais question plus pineuse ne s'est
prsente; sa solution demande non seulement du patriotisme, mais
beaucoup de tact et de prudence; deux grands intrts se trouvent
ici en presence: la proprit et le sort de la nation. Elus, dans un
moment critique et difficile, exclusivement en vue d'une question po-
litique, nous avons d nous soumettre A une volont suprieure A
la ntre, celle du Trait de Paris, le palladium de nos droits ; c'est
pour cela que nous sommes entrs dans l'examen des questions de
la future organisation. Il faut mettre fin aux inquitudes de rintrieur
et du dehors; le rsultat des secondes elections nous a substitus
un parti vaincu, qui cherche dnaturer chacun de nos votes; nous
voyons qu' cote d'un memorandum, qui conteste la lgalit de 23
elections, les journaux ont encore publi trois notes du Ministre des
Affaires trangres de Constantinople, dont la dernire pretend que
l'Assemble est compose d'hommes exaltes, et cela au point qu'il a
fallu la faire garder par la force arme. Nos adversaires se sont ever-
tus, A force d'intrigues, provoquer une manifestation, dont les dbats
sur le point IX leur ont donne roccasion. Malgr ces tentatives, l'As-
semble, sans avoir nullement besoin ni de garde, ni de force arme,
qu'elle n'a jamais rclame, a mis paisiblernent son vote sur ce point
et la minorit s'est soumise la decision de la majorit. Si une cir-
constance qui avait peu de gravit a produit une manifestation, A
laquelle La Gazette de Moldavie a donne son approbation, c'est une
raison de plus pour l'Assemble de ramener la paix et le calme
la place de rinquitude prsente, sans parler des journaux trangers
malveillants, qui traitent les unionistes tantt d'hommes retrogrades,
rouills et sourds A tout progrs, tantt de communistes. L'Assemble,
quel que pourrait tre son vote, n'en serait pas moins accuse et par
les propritaires et par les paysans. II ajoute qu'un grand nombre
de propritaires, dans les derniers temps, ont dfendu la cause des
paysans; l'Assemble, en outre, a donne A ces derniers une preuve
incontestable -de bon vouloir par ses votes sur rgalit devant la loi,
-sur rgalit devant rimpt et sur l'abolition des privileges. Tous les
propritaires dsirent l'abolition du travail obligatoire et la stabilisa-
tion des paysans; il n'y a divergence d'opinion que sur le mode d'ap-
plication. Les- paysans doivent done attendre dans l& tranquillit et
le calme les rformes futures ; les propritaires doivent tre gale-
ment rassurs, le caractre de l'Assemble n'tant que consultatif et

www.dacoromanica.ro
 917

toutes les rformes devant s'introduire sans la spoliation des pro- No. 1970.
pritaires. Il termine, en disant qu'il ne veut pas traiter la question Proc.-verb. 28.
1857
de droit, qui a t discute par les comits comptents ; mais que, 18 Dcembre.
partant du point de vue social, nous dsirons tous Pamlioration de
la condition des paysans; qu'en mme temps nous devons tous d-
sirer, non seulement Punion politique des Principauts, mais encore
l'union intime de toutes les classes.

Discours de Mr. Michel KogAlniceanu.

Tant dans le Comit des grands propritaires que maintenant A
la tribune, j'ai eu l'honneur d'tre l'objet des frquentes et bienveil-
lantes attaques du dput de Piatra, Mr. le Ministre de l'Intrieur
Grgoire Bal. Mr. Bal est descendu jusqu'aux personnalits. Cela
me clonnerait le droit de rpondre sur le mme ton, et peut-tre
alors ne serais-je plus en reste avec lui. Mais je ne m'tonne nulle-
ment de la manire d'agir de Mr. le dput de Piatra; ce n'est pas
/a premire fois que je me rencontre avec lui dans un camp op-
pos ; je comprends done son hostilit contre mol. Mon plus grand
crime A ses yeux est d'tre consquent avec moi-mme et avec mes
antcdents; c'est une qualit, que beaucoup de mes adversaires sont
loin de possder. Je ne suis pas mont A la tribune pour jeter do
l'huile sur le feu, mais pour y jeter de l'eau: c'est pourquoi je n'i-
miterai pas Mr. Bal et je m'abstiendrai de toute personnalit.
Messieurs, il y a vingt ans que je suis sur la brche, que je lutte par
la plume, par la parole, par les faits. Dans la question des paysans claca-
ches (soumis A la corve seigneuriale), comme clans toutes les questions que
j'ai dfendues dans cette Assemble, je suis consquent avec moi-mme.
Tout ce que j'ai crit, tout ce que j'ai dit, tout ce que j'ai fait A l'ge
de vingt ans, je le reconnais et j'y souscris encore aujourd'hui, que
j'ai dpass le seuil de la quarantime anne de ma vie. Je respecte
la proprit, je la dfends et je l'aime, d'abord comme lment, comme
base indispensable de la socit, et en second lieu mme dans mon
intrt personnel, parce que je suis moi-aussi propritaire rural, parce
que ma terre est justement et honorablement gagne et qu'elle me
fournit mes moyens d'existence. Mais je pense que, justement pour lui
donner la scurit, il faut faire des concessions, et je crois que ma ma-
nire de la dfendre est plus opportune que celle de Mr. Bal. Si, comma
rcompense de mon zle pour mon pays, Phistoire me consacre deux
lignes, je suis certain qu'elle sera juste envers moi et qu'elle dira
que je n'ai jamais t un rvolutionnaire, mais que j'ai toujours voulu

www.dacoromanica.ro
 918

No. 1980. et que je veux l'ordre par le progres. Je laisse done tomber l'inci-
Proc.-verb.28 . dent personnel et j'en viens A l'objet principal de la discussion.
1857 damais, Messieurs, il ne s'est prsente dans la Principaute une
18Dcembre.
question plus grave et dont la solution demanclt, non seulement plus
de patriotisme, mais aussi plus de tact et de prudence, que cello de
l'abolition de la corve et de l'tablissement des ouvriers agrieoles.
Depuis deux cents ans, cette question est suspendue sur notre tte
comma l'pe de Damocles, car elle tient en lutte deux intrts des
plus grands et des plus vitaux : la proprit et la population agri-
cole, en d'autres termes la base de la socit et le sort de la nation.
En effet, j'ai absolument le droit de soutenir que de la solution
de cette question depend le sort mme de notre nation. Que devien-
drait la nation, que deviendrait le pays, si nos paysans taient mal-
heureux? Et j'emploie le mot de pays an dans le sans le plus noble,
celui d'habitant des campagnes. Loin de moi la pense de cher-
cher, comme d'autres, a mpriser cette classe, la plus nombreuse et la
plus importante de la socit. Pour moi, les paysans ne sont pas des
prisonniers de guerre, ils ne sont pas achets avec de l'argent; c'est-
A-dire que ce ne sont ni nos Tecini (serfs), ni des trangers, mais ils
sont l'lment le plus puissant do la nation roumaine. Les paysans sont
le pays lui-mme, ce sont eux que les devanciers des boyards d'au-
jourd'hui appelaient nos chers compatriotes, alors mme qu'ils vou-
laient augmenter la corve, comme le prouve la demande adresse
par les boyards au Prince Moruzi en 1805. Que serait notre pays,
que serait notre nation, je le rpete, sans les paysans? Cette question
prouve combien la solution est difficile, et je crois cependant que nous
pourrions trancher le nceud gordien, si nous ne consultions que notre
patriotisme.
Mais malheureusement, cela ne suffit pas ; il nous faut aussi
prendre en consideration les circonstances critiques que nous tra-
versons. Voil la difficult, voil le grand obstacle.
Permettez-moi de m'expliquer. Une premire difficult rsulte
des restrictions, qui ont t imposes l'initiative de plusieurs deputes.
Beaucoup d'entre nous n'ont t lus qu'en vue de la question poli-
tique, que pour tre les organes des vceux politiques de la nation
des deux Principauts, les organes des quatre points du programme,
comme on dit, afin que ces vceux recussent, par leur expression dans
l'Assemble ad-hoe, une consecration lgale.
Mais au-dessus de la volont de nos leeteurs et de la ntre,
se trouvait et se trouve le Trait de Paris, le palladium de notre
nationalit, lequel, en dcidant que les deux Principauts seront ap-

www.dacoromanica.ro
peles se prononcer sur leur organisation future, par deux Assem- No. 1980.
bles ad-hoc composes de manire constituer la reprsentation la Proo.-verb. 28
1867
plus exacte de tous les intrts et de toutes les classes de la nation, a 18 Dcembre
par la-mme donn le droit de parler aux petits comme aux grandsl
La Commission internationale de Bucarest nous a done impos,
en vertu du Traitde Paris, l'obligation d'aller plus loin que la
question politique, d'aborder aussi les rformes intrieures.
C'est ainsi que nous nous sommes trouvs placs entre deux
dangers: celui de nous montrer insoumis la volont des grandes Puis-
sances qui ont pris entre leurs mains le sort de note patrie (rIt de
laisser, en consquence, aux trangers le soin de donner une orga-
nisation au pays organisation qui serait peut-tre incompatible avec
nos intrts et celui de sacrifier nous- mmes l'autonomie de
notre pays. Tant qu'il nous a t possible, nous avons eherch
nous tenir l'cart d'un danger aussi bien que de l'autre, en fai-
sant des rserves sur notre droit de nous donner nous-mmes des
lois et en nous en tenant, dans l'expression de nos vceux sur la
rorganisation intrieure, le plus possible aux gnralits. Le Bulle-
tin des sances de l'Assemble est la preuve vidente de la rserve,
qui nous a guids dans l'expression mme de ces gnralits,
nous nous sommes borns aux seuls points de grand intrt gnral.
Le Firman de convocation de l'Asiemble ad-hoc a cependant concd
aussi aux Comits des diffrentes classes le droit d'mettre chae,un ses
vceux spciaux. Nous n'tions ni ne sommes comptents d'empcher les
classes de la nation user de ce droit, et c'est ainsi que le danger
que nous craignions s'est prsent quand mme.
Les dputs des paysans clacaches ont soumis l'Assemble
la proposition relative an rachat de la corve, qui en d'autres
termes ne tend rien moins qu' rendre les paysans pleinement
propritaires sur les terrains, dont ils n'ont aujourd'hui que
l'usnfruit, en changa du travail obligatoire gulls donnent aux
propritaires des terres.
Cette proposition ne prsentait rien d'inattendu pour ceux qui
prvoyaient les choses de loin, pour ceux qui ont depuis longtemps
tudi l'tat de la classe agricole dans les Principauts. Ceux-ci sa-
vaient que la premi,re demande, que les paysans clacaches prsen-
teraient l'Assemble, devait forcment tre l'abolition de la corve.
Mais pour la grande majorit, pour ceux qui sont habitus ne s'oc-
cuper que du prsent, que des affaires courantes, sans penser l'a-
venir, la proposition des paysans clacaches a t une surprise tout

www.dacoromanica.ro
 920

No. 1-980. aussi forte que l'explosion d'une bombe qui serait tombe au mi-
Proc.-verb.28. lieu d'eux.
1857
18 Dcembre.
La grande majorit des propritaires ruraux n'on t jet qu'un
seul cri d'effroi: que la proprit tait menace. Tout depute qu'on
supposait avoir une opinion diffrente de celle de la foule; qui recon-
naissait que l'tat actuel des paysans tait mauvais et qu'il ne pou-
vait plus tre maintenu, dans l'intrt des agriculteurs aussi bien
que dans celui des propritaires des terres, et surtout dans celui de
la nation ; tout depute auquel on attribuait dans cette question de
ides librale tait qualifi de communiste, mot dont le sens chappe
A la plupart de ceux qui l'ont continuellement A la bouche, mot qui
exprime une plaie des socits viellies, plaie qui n'atteindra pas pen-
dant des sicles encore les Principauts.
Voila la seconde difficult !
Messieurs, si j'tais mont a cette tribune dans le but d'enve-
nimer la discussion, je n'aurais qu' imiter la majorit du Comit
des boyards propritaires ruraux ; je n'aurais qu' traiter la ques-
tion de droit et a aborder l'histoire de la proprit foncire dans les
Principauts. Me basant sur des actes de beaucoup plus de valeur
que ceux sur lesquels s'appuie cette majorit, je pourrais prouver
toute la fausset de sa thorie concernant une proprit foncire
libre de toute servitude. Malheureusement, nous sommes encore loin
d'avoir une pareille proprit libre, telle que cette majorit se l'i-
magine dans sa thorie. Une telle proprit libre n'existe que dans
l'Occident de l'Europe; nous autres, nous n'aurons une veritable
proprit libre, que si la proposition des paysans clacaches regoit une so-
lution definitive, de manire que nous, les propritaires ruraux, n'ayons
plus envers les paysans aucune obligation impose par la loi et que
ceux-ci ne soient plus lies envers nous par aucune obligation impose
galement par la loi ; tant qu'on n'aura pas donne une pareille solu-
tion, je soutiens, me basant sur les statuts de 1851, que la proprit
foncire n'est pas libre dans les Principauts; c'est A son emanci-
pation que nous devons viser, nous surtout qui possdons des terres.
C'est en vain que nous nous dmnerons, c'est en vain que nous
crierons au communisme, c'est en vain que nous aurons recours aux
arguments et aux citations; le fait est tel. la proprit foncire dans
les Principauts est soumise a une lourde servitude. Je cite le titre
mgme du rglement du Prince Ghica. Il dit textuellement: Ingle-
mentation des droits et des obligations des propritaires des tares
et des paysans cultivateurs habitant ces terres.
Ne vous tonnez pas si vous m'entendez m'exprimer ainsi, moi,

www.dacoromanica.ro
 921

dput des grands propritaires. Mes eonnmettants, je m'honore A le No. 1890.

dire, m'ont envoy ici pour dfendre les droits des propritaires ru- Proc.-verb.28.
1867
raux, mais nullement pour nier ou pour contester les droits des 18 Dcembre.
paysans, car en ce cas j'attaquerais la loi suprme qui consacre et
assure la proprit, la justice, et je n'aurais jamais accept un pa-
reil rle.
Sans m'tendre plus sur la question de droit, je me borne A
dire que, de ,mme que je n'approuve pas sur plusieurs points la
proposition de la majorit du Comit des boyards propritaires, je
n'approuve pas non plus la proposition des dputs clacaches. Par IA,
je ne veux cependant pas nier le mal social, que cette proposition
dvoile. Ce mal est rel, il existe, il devient de plus en plus in-
quitant. Beaucoup d'entre nous le connaissaient ds longtemps djA,
mais bien peu ont eu le courage de le proclamer publiquement,
lorsque, sans crier pre, les dputs paysans sont venus nous le mettre
sous les yeux dans toute son effroyab/e nudit. C'est ici, dans la
description cruelle de ce mal, faite dans un moment plus que cri-
tique et lorsque nos adversaires n'attendaient qu'un prtexte pour at-
taquer les hommes qui dfendent dans l'Assemble les principes
libraux des socits europennes, c'est ici que je vois le mal, que
je vois la grande difficulte. J'ai done un motif srieux pour condam-
ner la proposition des paysans; pour dclarer que par cette propo-
sition, qu'ils ont faite contrairement aux conseils qu'on leur a donns
et sans vouloir attendre l'initiative, qu'auraient prise, ainsi que j'en
suis encore aujourd'hui convaincu, quelques-uns des propritaires
libraux eux-mmes, comme ils l'ont prise aussi dans d'autres ques-
tions, que par cette proposition, dis-je, les paysans se sont fait eux-
'names du mal, car ils ont, d'un c6t, donn un argument trs puissant A
ceux qui s'opposent 4 la rforme et, de l'autre, ils ont rendu trs
difficile la position de plusieurs dputs qui sont de tout cceur avec
eux et les ont presque mis dans l'impossibilit de s'exprimer dans
cette question libres de toute pression sur leur conscience. En effet,
sans parler des menaces qui sont faites aux hommes, qui par con-
viction pensent que toute organisation sociale A faire dans les Prin.
cipauts doit commencer par les fondations et non par les toils de
l'ditice et que l'tablissement des paysans serait la consolida-
tion mme de la nation, il nous faut reconnaitre que la proposition
des dputs clacaches est venue, A notre grand regret et A notre grand
dommage, donner une arme terrible A nos adversaires politiques !
Cette proposition a rpandu la terreur parmi les propritaires
ruraux Quel meilleur moyen pour les exciter contre nos travaux,

www.dacoromanica.ro
 922

No. 1980. pour agiter le pays ! Que.' moyen plus puissant pour attaquer, sous le
Proo.-verb.28. voile de la proprit menace, les votes nationaux et libraux de
1857
18 Dcembre. l'Assemble et pour tayer les projets sparatistes et ractionnaires!
On a done commence A agiter d'un ct les proprietaires, de l'autre
les paysans. Aux premiers on disait que nous voulons leur ravir les
terres, aux seconds que nous ne sommes capables de rien faire en
leur faveur et qu'il y a deux mois et demi que nous les bernons de
vaines promesses. Il n'y a pas de calomnie qu'on n'ait rpandue contre
nous. Chaque courrier postal portait dans les districts des' centaines de
fausses nouvelles. La sequestration des Bulletins de l'Assemble, le d-
faut absolu de to ute publicit ont laiss le champ libre aux suppositions
et aux accusations ; chacun a commence A devenir inquiet, et pour nous
en assurer, nous n'avons qu' jeter les regards sur ce qui se passe
autour de nous; les maisons particulires et les htels sont remplis de
propritaires ruraux accourus de toute la Moldavie. La pression de-
vient de plus en plus forte et, 'Inquietude de plus en plus grande.
Notre devoir, notre patriotisme exigent que nous mettions fin A cette
inquietude, qui est galement accrue par les circonstances exterieures.
Messieurs, .il ne faut pas nous dissimuler la gravit de la situ-
ation; nous sommes issus d'un second tour de scrutin, nous rem-
plagons ici un parti vaincu, qui ne pourra jamais nous pardonner
de l'avoir oblige A quitter ces banes. Ce parti se tient done aux aguets.
Mr. Panu vous a parl d'un memorandum des sparatistes, par lequel
ils contestent l'lection de 23 deputes, si je ne me trompe. Notre
position officielle nous contraint A ne pas le refuter ; lorsque nous
serons rentrs dans la vie prive, nous repousserons la calomnie, nous
prouverons que nous avons justement et lgalement mrit l'honneur
d'exprimer devant l'Europe les vceux de la Moldavie. Mais si ce
parti conteste la validit de nos elections, combien plus il doit con-
tester la validit de nos travaux ! Considrez la conduite des parti-
sans du statu-quo. Ils guettent chacun de nos rnouvements, ils inter-
prtent malicieusement chacune de nos propositions, chacun de nos
votes ; rappelez-vous leurs tentatives d'exeiter les prjugs et les
passions populaires, lorsque l'Assemble s'est occupe des droits poli-
tiques des indigenes chrtiens htrodoxes.
Sans nous attaquer a la personnalit de qui que ce soit, nous
ne pouvmis cependant pas dire que le Gouvernement wit le par-
tisan de l'opinion politique de l'Assemble ; il est gnraletnent connu
combien peu de libert,bien plus, combien d'obstacles et de luttes
nous avons eus avant les elections. La libert, dont nous jouissons
actuellement, s'arrte sur le seuil de l'Assemble. Nous n'avons

www.dacoromanica.ro
 923

aucun journal, mme censur, pour dissiper les prjugs et chasser No. 1980
les craintes, et cependant la Sublime Porte nous accuse dj par Proc.-verb. 28.
1857
trois notes, qualifiant d'une part l'Assemble de rvolutionnaire et 18 Ddcembre.
d'autre part la prsentant comme discrdite A ce point qu'elle a
dii, A l'occasion des dbats sur le 9-me point des vceux d'intrt
gnral, so faire garder par la force arme. Nous savons aujourd'hui
comment les choses se sont passes ; les timides et les gars nous
ont dvoil le pige, qu'on nous avait tendu.
L'Assemble avait le devoir de proclamer de droit un prin-
cipe, qui de fait existe en Moldavie : les droits civils et politiques
pour les indignes de tout rite chrtien. Les hommes de la
raction s'en sont inquits, sous prtexte que, par l, on ouvrirait
les portes aux trangers et que la nationalit roumaine serait p-
riclite. Ceux qui n'ont en vue que leur propre popularit ont immdia-
tement pris leur parti, et nos adversaires politiques se sont mis en tte
de lai foule. Une misrable manifestation a eu lieu b. la Mtropole.
Le jour ofi l'on a trait la question, le Gouvernement, que per-
sonne n'avait sollicit, a cru devoir poster 20 soldats de garde
aux portes de l'Assemble. Ni la manifestation ractionnaire ni la
garde militaire n'ont eu aucune influence sur les hommes con-
vaincus. Nous avons fait notre devoir; et aprs le vote, la minorit
s'est incline devant la majorit, attendant avec confiance la d-
cision du Congrs.
((Si le Gouvernement a tolr la manifestation, s'il lui a donn
une sorte de conscration, en annoncant par La Gazette de Moldavie qu'il
avait recu une ptition ractionnaire et qu'il clsapprouvait la de-
mande des Armniens ; si, ainsi qu'on le dit, il en a rfr A Constan-
tinople en exagrant les faits, tout cela ne peut pas retomber A la
charge de l'Assemble. Rjouissons-nous seulement que, dans la note
mme de la Sublime Porte, ceux qui ont contribu b. cette coupable
manifestation ont t qualifis comme de raison. S. Ex. Ahi-Pacha
leur donne le nom de populace, foule (gloat'a) dans le sens le plus
b as.
Je me suis un peu tendu, Messieurs, sur cet incident, pour vous
faire voir que, si nos adversaires, pour nous crer des difficults, ont
profit d'un point si insignifiant que le 9-me, combien plus ils ont
RI profiter des inquitudes provoques dans le pays par le point trs
important de l'abolition de la corve ! Surtout lorsqu'il leur tait si
facile de s'approprier le beau rle de dfenseurs de la proprit
menace ! Et comment n'auraient-ils pas profit de la proposition des
dputs clacaches, lorsque non seulement elle contient des exigences

www.dacoromanica.ro
 924

No. 1980. radicales, mais lorsque son ton, l'tat misrable des choses qu'elle
Pro c.-verb. 28. -dcrit avec tant d'nergie, en gnralisant les abus, lorsquedisons le
1857
18 Ddcembre.
mot la haine qu'elle manifeste contre les propritaires ruraux,
tout leur donne un prtexte puissant pour s'crier qu'on insulte
la boYarie et qu'on attaque aussi la proprit, en voulant dcouvrir une
ngation de la propritd dans l'expression de boyard terrieu ou
boyard de la terre, expression habituelle dans la bouche du paysan
et que les dputs clacaches ont employe dans leur prsente pro-
position.
Voila les raisons qui m'obligent, Messieurs les dputs des
clacaches, condamner votre proposition; car par sa teneur, par la
forme dont vous l'avez revtue, vous avez donne' des armes puis-
santes vos adversaires et avez rendu l'Assemble mme beau-
coup plus difficile la tache de donner une solution juste et dfinitive
votre demande.
Et vous n'aviez nullement besoin surtout dans les circon-
stances prsentes de mettre tant d'insistance, tant d'nergie dans
la description d'un mal, que nous connaissons tous, nous-mmes les
propritaires, et auquel j'en ai la conviction la grande majorit
d'entre nous veut de toute son Arne remdier ! Et cela non seulement
pour votre bien, mais aussi pour le ntre
Messieurs, je ne vous ai dvoil qu'une partie seulement des
dificults insparables de la discussion et de la solution de cette
question. Quelle que soit l-dessus notre dcision, nous sommes mis
dans la triste position de ne pas pouvoir apaiser les esprits, excits
non pas tant par le souci des intrts qui sont en jeu, que par les
intrigues internes et externes. Quelle que soit la-dessus notre dci-
sion, nous serons galement condamns. Si, pour apaiser les pro-
pritaires ruraux, nous adoptons la thorie de la majorit du Co-
mit des boyards propritaires ruraux, nous donnerons un vote
contraire tous nos vceux prcdents, un vote contraire la nation.
Nous donnerons ainsi videmment raison toutes les plaintes conte-
nues dans la proposition des dputs clacaches; et en ce cas, tous
les hommes anims de sentiments libraux et nos adversaires du
dehors seront dans leur droit de rpter ce que depuis longtemps
on colporte dans quelques .journaux et dans quelques publications
trangres, a savoir que : Les boyards ne sont pas capables de faire
une rforme radicale en faveur des habitants cultivateurs. Leur pa-
triotisme ne se rveille que pour demander, et non pour donner ;
l'aristocratie roumaine est arrire, rouille et sourde tout progrs;

www.dacoromanica.ro
 925

elle ne veut pas avoir un peuple robuste et patriote. Le seul mobile No. 1980.
qui l'a pousse A embrasser avec tant d'ardeur l'ide de l'union a Proc.-verb. 28.
1867
t l'espoir de pouvoir, sous ce pavilion, conserver ses privileges et 18 Dcembre.
l'aspiration de ses membres A devenir boyards du royaume de Rou-
manie au lieu d'tre ce gulls sont aujourd'hui: boyards de deux
faibles petits pays officiellement traits comme provinces turques.
((Si, au contraire, nous approuvons la demande des paysans cla-
caches, nous soulverons contre l'Assemble la grande majorit des
propritaires ruraux, ou pour mieux dire nous les jetterons dans les
bras de nos adversaires politiques, et nous, qui ne voulons que ce
qui a t fait par les Etats les plus conservateurs, nous serous considrs
par tout le monde comme communistes.
Aussi, Messieurs, faut-il, comme je l'ai dj dit, que dans cette
question le patriotisme prdomine et fasse taire toute autre consi-
deration. Pour aucun motif, moi-mme, qui n'ai cependant jamais re-
cul devant aucune difficult, je ne suis pas d'avis qu'il faille sortir
des gnralits et donner une solution definitive A la question.
Le pays n'est pas claire, il n'est pas prepare 6. une sem-
blable rforme. Une telle question, comme l'a dit mon honorable
ami Mr. Panu, ne se peut tudier et decider en quelques heures ou
en quelques jours; il y faut des mois, sinpn des annes. Il. faut done
laisser au pays le temp d'tudier la question, de s'habituer a cette
ide. J'ai foi dans le patriotismo des propritaires! J'ai foi dans le
bon sens des clacaches! Le pays a eu aussi d'autres questions gra-
ves A rsoudre et il a su le faire avec courage et abnegation.
Je ne vous citerai que l'mancipation des Tziganes, dcrte il y
a deux ans. Qui d'entre nous ressent plus aujourd'hui le besoin d'avoir
des esclaves? Je crois qu'il en sera de mme pour l'mantipation
des paysans.
La voix mme du pays exige que nous nous abstenions d'une so-
lution radicale et que nous mettions de la sorte fin aux inquitudes
lgitimes. ou illegitimes; que nous cartions tout motif d'agitation et
que nous conservions a tout prix la tranquillit et la paix. Par let,
je ne veux pas dire que l'Assemble doive s'abstenir de tout vceu,
et d'un vceu digne de nous ; mais que ce voeu se limite A con-
stater la ncessit d'une rforme, qui soit un pas en avant en faveur
du cultivateur, dans le sens de l'abolition de la corve ou du tra-
vail obligatoire et dans le sens de l'tablissement des habitants. Lais
sons au Gouvernement futur, A la Legislative future, le sain de decider
le mode, le systme, l'poque et toutes les autres mesures complmen-
takes de la rforme. L'Europe, le pays et l'histoire nous tiendrons

www.dacoromanica.ro
 926

No. 1980. compte des difficultes oil nous nous trouvons et de la grande n-
Pree.-verb.28. cessit oil nous avons t de ne pas faire plus!
1857
18 Dcembre.
MessiQurs les dputs des paysans clacaches! Aprs plus d'un
sicle, les Puissances signataires du Trait de Paris vous ont rendu,
A vous galement, le droit d'exposer dans l'Assemble du pays vos
douleurs, vos besoins et vos vceux. Vous avez travaill de concert
avec les autres classes A poser les fondements du nouvel difice de
notre nation. Avouez vous-mmes si une seule fois dans cette As-
semble on a exprim un seul vceu qui n'ait pas t aussi A votre
avantage, qui n'ait pas vis A l'avantage de toute la nation ? Do
mme que dans nos vceux prcdents, nous compatissons aujourd'hui
galement A vos douleurs et nous dsirons, tous ceux qui nous trou-
vons ici quelle que soit la diffrence de nos opinions nous d-
sirons tous remdier a ces douleurs et rendre votre classe heureuse,
sans quoi ni notre classe, ni la nation toute entire ne peuvent tre
heureuses. Ne croyez pas que les boyards aient t et soient in-
sensibles A vos souffrances. Avant que les Pui9sances de l'Europe
vous aient accord le droit de parler dans l'Assemble, il s'est con-
stamment trouv des boyards pour prendre la dfense de vos int-
rts, pour dvoiler vos souffrances, pour travailler A l'amlioration
de votre sort. Beaucoup d'entre eux ont parl de vos souffrances et
ont dfendu vos droits bien plus chaleureusement peut-tre que
vous ne l'ayez fait vous-mmes dans votre proposition !
Il y a cent quarante ans depuis que le Prince Cantmir et
je le cite expressment, puisque Mr. Grgoire Bals s'est servi de
cette source historique, a dcrit votre misrable tat.
Vu l'heure avance, Son Eminence, aprs avoir consult l'As-
semble, lve la sance A 51/2 h. de l'aprs-micli et fixe au lendemain
la prOchaine runion.

37. Procs-verbal No. 29.Sance du 19 Dcembre 1857.

No. 1980. Aujourd'hui, la vingt-neuvime sance s'ouvre sous la prsi-
Proc.-verb. 29. dence de Son Em. le Mtropolitain.
1857
19 Dcembre.
Mr. D. Grigoriu fait l'appel nominal; sont prsents 78 membres
et 6 absents : dont 2. en cong, MM. Gheorghiadi et G. Ilie; 4
malades: MM. Rolla, Ostachi, Cyr. Ciocrlie -et Et. Galin.
Le procs-verbal de la sance prcdente, lu par Mr. FIurmu-
zaki, est adopt sans modification.
La discussion sur la question relative aux relations entre les
propritaires fonciers et les paysans est reprise.

www.dacoromanica.ro
 927

Mr. B. Sturdza demande la parole pour une question person- No. 1980.
nelle et dit que Mr. Koglniceanu a cite hier dans son discours Proc.-verb.29.
1857
le rapport de la commission de 1850; que les paroles qui lui ont 19Dcembre.
t attribues, comme contenues dans le rapport cite, n'y sont nul-
lement comprises et qu'il se reserve le droit de le faire imprimer,
comme preuve A. l'appui, aussitt qu'il en aura l'original a sa dis-
position.
Mr. M. Kogeilniceanu rplique que le rapport de la commission
de 1850 a t imprim tr ois fois en francais, et nommment dans
Le Journal de Constantinople; que jtisqu' ce qu'il ait l'original sous
les yeux, il est en droit de maintenir sa citation comme exacte et
comme traduction fidle. Il donne en mme temps lecture du texte
franais extrait de Fouvrage de Mr. Blcescu intitul Question &ono-
migue des Principauts Danubiennes.
Mr. N. Bossie demande la parole et appuie l'abolition du hoe-
resc (travail obligatoire), ainsi que la concession en toute proprit
aux paysans, moyennant indemnit, des terrains qui leur sont cedes
en culture, vu qu'il trouve juste et convenable : 1. que le paysan
soit aussi propritaire en Roumanie ; 2. q..ie l'intrt public exige
que quatre millions de Rournains possdent chacun un pied de terre,
pour pouvoir dvelopper leurs vertus et marcher dans la voie du
progrs; 3. que s'il en tait autrement, ce serait touffer toute civi-
lisation et ]toute industrie nationales; 4. qu'en rendant le paysan pro-
pritaire, on procure un grand avantage au pays et 6. la nation, dont
les intrts doivent passer avant toutes choses.

Discours de Mr. N. Bossie.

J'ai remont A. la tribune pour appuyer l'abolition du be&
resc, ou en d'autres mots le droit de proprit de paysan, c'est--
dire du Roumain, moyennant une indemnit lgale, mais pas un droit
facultatif; car le paysan est comme le saule, plus on abat ses bran-
ches, plus il devient beau et toufleux.
Mes raisons sont les suivantes :
1. Je trouve qu'il serait juste et convenable que, dans la futuro
Roumanie, le pauvre Roumain et aussi une proprit. Quo je rc-
grette de ne pas tre un historien, ou un homme instruit, car je
' pourrais alors infailliblement vous dmontrer que si les paysans, si
nos Roumains, sont des vrais descendants des colonies de Trajan, il
est injuste que le Roumain soit deshrit sur le sol de ses anctres!
Si j'tais historien, je pourrais facilement vous designer avec

www.dacoromanica.ro
 928

No. 1980. des preuves palpables quels sont ceux qui ont dfendu ce pays pen-
Proo.-verb.29 dant des sicles contre les barbares.
1857
19Dcembre.
Eh bien ! Ne serait-il pas injuste que les paysans roumains, qui
ont verse leur sang pour la defense de la patrie, soient seuls exclus
de la minime portion de son sol ?
Disons que leurs droits historiques et sculaires, plus an-
ciens ou plus nouvea'ux, ont t perdus, que le droit du Roumain,
que son droit de proprit sur la terre dfendue et arrose du sang
de ses anctres, s'est teint depuis tongterrips ; mais si leurs droits
ont t perdus, l'avantage public, l'intret du pays, non seulement
ne doivent tre perdus, mais encore quel est celui d'entre nous qui
ne les desire pas ?? . . .
((Si nous desirous tous le bien du pays, serait-il avantageux pour
la future Roumanie que trois ou quatre millions de Roumains soient
prives d'un pouce au moins de terre, qui les engage par des liens
d'attachement au pays ?
Comment le Roumain aimerait-il son pays ? Comment s'intres-
serait-il son bien-tre? Comment voulez-vous qu'il mette du cceur
la dfendre contre l'ennemi du dehors, s'il ne jouit sur son sol
d'une autre proprit que de la fosse de troiS aunes, qu'il ne doit
encore possder qu'aprs sa mort? Comment dveloppera-t-il ses vertus,
clans ce pays, dans ce grand tombeau pour lui et pour te.mtes ses
facults !
Il est A. observer, en outre, que s'il a perdu toutes les preuves
en appui de son droit de propriet sur sa terre, l'avantage public,
l'intrt general du pays, crient 5, haute voix que le Roumain doit
tre dornavant propritaire en Roumanie.
Quelqu'un pourrait dire: bien, trs bien ! nous faisons au-
jourd'hui un propritaire du Rournain, mais le Roumain aura des
,

enfants et demain, aprs-demaia, it sera force de partager son petit

guret entre cinq et dix enfants; c'est--dire selon le dire de quel-
ques individus, ils seront rduits A, la misre. Je suis d'une toute
autre ide, et je ne crois pas me tromper, que le besoin (qui selon
le proverbe du Roumain a enfant toutes les inventions), leur ap-
prendra ce qu'ils devront faire, et voil ce que le besoin leur con-
seillera : Un ou deux tout au plus des dix enfants cultiveront la terre,
un autre sauvera les 'Ames des cbrtiens comme prtre, un autrc ceindra
l'pe pour dfendre les frontires du pays comme soldat, les autreF,
pour vivre, auront ncessairement recours aux mtiers, en sorte que
je suis trs persuade et mon cceur me dit, que ni la culture natio-

www.dacoromanica.ro
 929

nale, ni l'industrie nationale ne peuvent renaitre dans ce pays envahi No. 1980.
par l'industrie trangre qu'en faisant un propritaire du Roumain. Proc.-verb. 29.
Par cela, la culture et l'industrie nationales renaitront, et c'est 19 1867
Dcembre.
seulement de cette manire que la Roumanie arrivera A devenir un
pays minemment roumain et pas tranger.
Quant aux calomnies jetes avec tant d'injustice et de ddain
sur notre caractre national, en soutenant que le Roumain, le paysan,
serait paresseux, qu'il irait trop souvent au cabaret, c'est-A-dire qu'il
serait ivrogne, et autres, jo ne daigne pas meme y rpondre. Le
Roumain paresseux! Quelles charrues applanissent les monts? il me
semble que celles du paysan ! Qui beche les champs? les bras du
paysan! Qui moissonne les vastes champs ? les bras du Roumain ! Qui
fauebe les plaines? les bras du paysan ! Je n'ai jamais vu dans notre
cher et bon pays un Armnien fauchant, un Grec bechant, ou un Juif
moissonnant mais des Roumains et toujours des Roumains! Qui nous
apporte la nourriture dans les villes? c'est le paysan ! Qui transporte
les milliers de kils de crales A Galati? ce sont encore les Rou-
rnains.
On ose appeler le Roumain paresseux, mais qu'on dise, au nom
de l'ternelle justice, quand le paysan a-t-il travaill pour son propre
compte, pour que vous puissiez l'appeler parcsseux. II est toujours
au cabaret! II est ivrogne !... Mais quand a-t-il t assez heureux pour
ne pas kre rduit au dsespoir ? C'est pour oublier ses peines, ses
douleurs, qu'il est all au cabaret, mais nous autres boyards, nous al-
lons autre part, nous avons des moyens et nous passons la frontire.
Messieurs, les paysans ont aussi ressenti les douleurs du pass,
ils ont aussi lu des programmes et des vers ! Le poke de la Rou-
manie, notre ami A tous (qu'il me suit permis de le citer), s'criait
pendant que nous &ions dans les temps les plus critiques (La Mot-
davie 1857):
ScurnpA Moldovo, trA de jale,
((Ah! in ce (hie tu al' ajuns,
Lassam'a plAnge ranele tale,
CAci On' in suflet m simt Otruns. etc., etc.
iClire Moldavie, terre de deuil, quels jours nfastes luisent pour
toi ! Ah! laisse-moi pleurer sur tes plaies, qui m'ont dchire l'Ame,
etc., etc.)
A ces paroles les paysans se sont dit: Il y a A Jassi une grande
lutte engage entre les boyards et les Gouvernements changeants;
mais qui sont ces boyards ? Ce sont les boyards qui ont toujours
protest contre les abus commis dans le pays, ce sont les boyards
(Acte Ili Documente. VI. 1.) 59

www.dacoromanica.ro
 930

No. 1980.qui ont aboli l'esclavage des Tziganes, et il faut esprer qu'ils nous
-Proc.-verb. 29.
affranchiront aussi. Les boyards sont clairs. Oh! nous avons ri
1857
d'eux pendant les dernires annes, nous avons ri parce que nous
19Dcembre.
ne savions rien, nous ignorions que les boyards combattaient pour la
bien du pays. Aujourd'hui que nous le savons, il faut leur prter la
main, car l'hahit de drap ne peut rien sans l'habit de hure, ni l'ha-
bit de bure sans l'habit de drap.
Toutes les intimidations de quelques boyards malintentionns
pour le pays ont t vaines, toutes les vexations des privighetors
ont t vaines, nos Roumains sont rests inbranlables dans leur
rsolution; la preuve en est devant nous. Le dput des clacaches
du district de Tutova a pntr A. travers les brizades de gendar-
merie, en bravant la colre de l'ispravnic, et s'est rendu A. Jassi aupres
de Mr. le Consul de Sa Majest l'Empereur des Frangais, pour pro-
tester contre les lections de deputes imposs, qu'on avait fait en
premier lieu.
Or done, pour que le Roumain soit encore plus laborieux, pour
gull rejette au loin de lui les vices, pour gull ait des vertus, comme
l'a dit dans la sance sur le 9-me point du programme Mr. le d.
put des grands propritaires du district de Dorohoi, razche des
boas du Coglnic, qu'il a vu danser la hora de l'Union par tous
sans exception, c'est vrai, j'ai vu aussi danser la hora du saint de la
nation roumaine par le riche et par le pauvre, par le boyard et le
paysan,allons done nous donner la main tous ceux qui aN ons un
ceeur de Roumain et unissons nos forces pour arracher le vtement
de l'esclavage de sur les paules du paysan; qu'il soit le maltre de
sa personne et de sa proprit.
Ils sont nos vritables frres, boyards; ils sont pour vous eomme
des fils; parmi les paysans il y a plus encore, on trouve beaucoup
des anciennes familles du pays, les familles Tutu, Dragomir, Movild,
Racovitti, Lpusneanu, Toma, Drago s et plusieurs autres familles.
Que les paysans ont t propritaires, la preuve en est dans le d&-
put des clacaches du district de Putna, dans celui du district de Co-
vurlui, dans les dputs des districts de Suceava, de Bac, qui
ont eux-mmes t des razches!
Nos anctres out tous ensemble et sans distinction dfendu notre
bien-aim pays, en consacrant par leur sang son autonomie souveraine.
4. Je ne vous donne plus d'autres raisons, pour vous dmontrer
que c'est une justice de rendre le paysan propritaire, que cela se-
rait avantageux pour tout le pays, que c'est de cette manire seu-
lement que le bien-tre et l'industrie nationale fleuriront, qu'on ne

www.dacoromanica.ro
 931

peut dvelopper que de cette manire les talents et les vertus du 1980
Roumain; mais je conclus en disant, que des millions de paysans, de Proc.-verb. 29.
1857
Roumains se prsentent aujourd'hui devant le pays et demandent 19 Dzembre.
tre libres et propritaires dornavant. Je suis aussi propritaire, j'ai
aussi vingt faltches de terre, et je tiens ma proprit tout autant,
je l'ai cceur tout autant, que le propritaire aux douze chrysobulles
princiers et 80.000 faltches, qui a pent-Ate encore autant de milliers
de ducats dans son coffre-fort et peut-tre plus encore; mais le pays
le veut, et je dois m'y soumettre.
Monseigneur, dans la sance du 7 Octobre, Votre Eminence a
prononc les paroles de notre divin Sauveur Jsus-Christ : Le pasteur
est l oft est son troupeau. Eh bien ! le troupeau demande justice,
fait appel A. son pasteur.
Boyards ! volts reprsentez les lumires du pays, vous savez
que Roumain veut dire homme libre; faites en sorte que les Rou-
mains vous soient reconnaissants, car je vous assure que, si tout
un pays de Roumains demande la propriet dans un pays rou-
main, dites-moi qui pourrait la leur refuser. Ils s'offrent aujourd'hui
de payer une indemnit6 lgale, car ils ne demandent devenir pro-
prikaires que moyennant une rtribution lgale, et pas un droit
facultatif.
5. Nous avons fait appel la justice des Empereurs et des Rois,
il faut que nous soyons justes envers nos frres, que nous soyons
unis entre nous pour mriter l'union, car de cette manike seu-
lement nous serons dignes de notre Sauveur le Christ, qui a dit :
Votre foi vous a sauvs, restez en paix.
Dix membres demandent, conformment et l'art. 44 du Rglement
de l'Assemble, la clture de la discussion.
Mr. Enz. Costachi demande la continuation de 'la discussion.
L'Assemble, consulte par assis et lev, se prononce pour la
cl6ture de la discussion et pour la mise aux voix, par appel nom-
minal, des diffrentes motions.
La motion de Mr. C. Negri est mise aux voix. Ont vot pour seize,
et nommment: l'Ev6que Gnadius Sendrea, l'Evque Ph. Scriban,
l'Ev'Aque Calinie Miclescu, MM. Dr. Fa"tu, G. Massian, Gr. VArnav,
P. Breseu, J. Roatii, C. Iacovachi, B. Balaiq, G. Varian, a Saya, C.
Negri, A. Cuza, C. Sturdza (Vaslui), N. Bossie. Trente-quatre ont
vot contre : l'Archimandrite Melchisdech, l'conome Matcaq, C.
Bricltirdu, Dan. Balan, A. Panu, B. MiAlinescu, J. Docan, D. Savin,
Dr. Varnav, N. Canano, S. Stanciu, S. Canano, G VArnav, A. Botez-
Forescu, T. sin. Pavel, Gr. Bal, C. Hurmuzaki, A. Asian, J. a

www.dacoromanica.ro
 932

No. 1980- Babei, G. Pruncu, B. Sturdza, J. Chrisanti, L. Catargi, J. Fotea, Gr.

Proc.-verb. 29 Soutzo, M. Costachi, B. Stan, N. Carp, S. Miclescu, P. Maurojny, N.
1857
19Dcembre.
Iamandi, J. Cantacuzne, Gr. Costachi, S. E. le Mtropolitain. Se sont
abstenus vingt-sept, et nommment: L'Evque Nectarius Hermeziu,
l'Archimandrite N. Scriban, D. Miclescu, D. Cozadini, M. Kogalni-
ceanu, A. Jiean, C. Mortun, D. Grigoriu, M. Jora, B. Zacharia, G.
Sturdza, C. Sturdza, J. Levarda, C. Rosseti, D. Cracti, A. Teriachiu,
Nicolau, Dr. Costin, J. Olariul, D. Ghidionescu, N. Catargi, Pand.
Croitoru, D. Romov, L. Galliardi, C. Stiun, J. Rosca, T. Sacalov. Mr.
Ralet a t absent.
On procde au vote sur la proposition de la majorit du Comit des
grands propridtaires: Ont vot pour vingt-trois, et nommment:
clue Nectarius'Hermeziu, L'Evque Calinic Miclescu, J. Docan, N. Ca-
nano, Sb. Canano, A, Jiean, G. Varnav, A. Botez-Fortiscu, Gr. Bals,
Sturdza, C. Sturdza, C. Hurmuzalii, A. Aslan, G. Pruncu, L. Catargi,
Gr. Soutzo, M. Costin, N. Carp, S. Miclescu, C. Sturdza (Vaslui), N.
Catargi, N. Iamandi, Gr. Costachi. Ont vote contre quarante-sept,
et nommment : L'Evque Gnadius .. endrea, l'Ev'que Philarte
Scriban, l'Archimandrite Nophyte Scriban, l'Archimandrite Melchi-
sdech, l'conome Matcas, C. Badarati, Dan. Balan, A. Panu, D.
Cozadini, B. Mtilinescu, M. Koglniceanu, G. Massian, D. Savin, Dr.
Varnav, S. Stanciu, C. Mortun, T. sin Pavel, D. Grigoriu, J. Levard,
Gr. Varnav, C. Rosseti, D. Cracti, J. a Babei, P. Braescu, J. Roata,
A. Teriachiu, J. Chrisanti, B. Balais. C. Iacovachi, G. Varian, R. Saya,
Negri, A. Cuza, M. Costachi, B. Nicolau, B. Stan, J. Olariul, D.
Ghidionescu, P. Maurojny, N. Bossie, Pand. Croitoru, D. Romov, L.
Galliardi, C. S. tiun, J. Roc., T. Sacalov et S. E. le Mtropolitain.
Se sont abstenus sept, et nommment : D. Miclescu, Dr. Fatu, M.
Jora, B. Zaeharia, B. Sturdza, J. Fotea, J. Cantaeuzne. Mr. D. Ralet
tait absent au moment du vote.
Il est procd au vote sur la motion de la minorit du Comit
des grands propritaires. Ont vot pour trente-deux, et nommment :
LL. Em. L'Evque Nectarius Hermeziu et Calinic Miclescu, MM. D.
Miclescu, C. Badaraa, A. Panu, M. Kogalniceanu, G. Massian, N. Ca-
nano, S. Canano, A Jiean, G. Varnav, Gr. Bals, M. Jora, C. Hurmu-
zaki, Gr. Varnav, A. Asian, G. Pruncu, B. Sturdza, A. Teriachiu, L.
Catargi, J. Fotea, Gr. Soutzo, Em. Costachi, Em. Costin, S. Miclescu,
C. Sturdza (Vaslui), P. Maurojny, N. Catargi, J. Cantacuzne, D.
Ralet, J. Docan, S. Em. le Mtropolii ain. Ont vot contre trente-
deux, et nommment : L. L. Em. les Evques Gnadius endrea et
Philarte Scriban, L'Archimandrite Nophyte Scriban, l'Archimandrite

www.dacoromanica.ro
 933

Melchisdech, Pconome D. Mateas, D. Milan, D. Cozadini, B. Kali- No. 1980.

nescu, D. Savin, Dr. VArnav, S. Stanciu, T. sin Pavel, C. Sturdza, j. Proc.-verb. 29.
LevArdri, C. Rosseti, D. Cracti, J. a Babei, P. Brrtescu, J. Roatd, J. 1867
19 Dcembre.
Chrisanti, B. Balai. C Iacovachi, R. Saya, C. Negri, B. Nicolau, B.
Stan, N. Carp, J. Olariul, D. Ghidionescu, N. Bossie, Pand. Croitoru,
N. Iamandi, D. Romov, L. Galliardi, Gr. Costachi, C. *tiun, J. Rosca,
T. Sacalov. Huit se sont abstenus de voter, et nommment: le Dr.
Rau, A. Botez-Forscu, B. Zacharia, G. Sturdza, C. Mortun, D. Gri-
goriu, G. Varian, A. Cuza.
L'on procde au vote sur l'opinion individuelle de Mr. C. Rosseti.
Ont vot pour quatre, et nommement: LL. Em. L'Ev'que Gnadius
*endrea et Philarte Scrihan, MM. Gr. VArnav et C. Rosseti. Se sont
abstenus du vote six, et nommement: L'Arch. Melchisdech, M. Ko-
gillniceanu, D. Ralet, P. Braeseu, B. Sturdza, A. Cuza Etaient absents
MM. D. Fi-itu et D. Man. Ont vote mitre tous les autres dputs,
au nombre de soixante-six.
La motion de la majorit du Comit des petits propritaires est
ensuite mise aux voix. Ont vot pour neuf, et nommment: l'Evque
Ph. Seriban, C. Bildrli, G. Massian, C. Morlun, D. Cracti, J. Chri-
santi, C. Varian, N. Bessie, C. *tiun. Se sont abstenus neuf, et nom-
mment : L'Arch. N6ophyte Scriban, l'Arch. Melchisrlech, MM.
P. Brtieseu, l'conome 'Matcas, M. Kogginiceanu, B. Nicolau, D. Gri-
goriu, B. Zacharia, D. Romov. Le Dr. Rau tait absent au moment
du vote, et tous les autres dputs, au nombre de einquante-huit,
ont vot eoutre.
Suit le vote sur l'opinion mise par la minorit du Comit des
petits propritaires.
Mr. Ent. Costacki demande la parole, pour dormer lecture d'un
amendement sur cette motion.
Quelques membres font observer que la el6ture de la discusion
a t prononce.
Le bureau dclare que toutes les propositions ayant trait la
question ont 616 dbattues dans la discussion gnrale; que l'Assem-
ble a prononc la cle)ture de la discussion et que, conformment
l'article 44 du Rglement de l'Assemble, aueune discussion sur cette
question ne pouvant plus avoir lieu, l'amendement prsent ne sau-
rait tre admis.
Mr. Ent. Costachi proteste au nom de ses lecteurs contre Fop-
position faite la mise en discussion de son amendement sur la
proposition en question.
Mr. Gr. Bal$ appuie eette protestation.

www.dacoromanica.ro
 934

No. 1980. Mr. D. Cracti dit que Mr. Hurmuzaki, dans sa motion, a con-
Proc.-verb. 29. test A la majorit du Comit des petits propritaires le droit de
1857
19 Doembre.
s'occuper de la question des relations entre les grands propritaires
et les paysans et que pourtant il en a agi de mme, en traitant cette
question dans la mme motion.
Sur robservation faite par le bureau que la discussion est close,
l'6n procde de nouveau au vote.
Ont vot pour l'opinion mise par la minorit du Comit des petits
propritaires trente-cinq, et nommment : L'Ev'que Nectarius Her-
meziu, l'Ev'que Calinic Miclescu, MM D. Miclescu, J. Docan, Dr. VArnav,
D. Ralet, N. Canano, S. Canano, A. Jiean, J. VArnav, A. Botez-Fort;scu,
D. Grigoriu, Gr. Bals, M. Jora, G. Sturdza, C. Sturdza, C. Hurmu-
zaki, Gr. VArnav, A. Aslan, G. Pruncu, B. Sturdza, A. Teriachiu,
L. Catargi, J. Fote,a, A. Cuza, Gr. Soutzo, Em. Costin, N. Carp, S. Mi-
clescu, C. Sturdza (Vaslui), N. Catargi, N. Jamandi, J. Cantacuzne,
Gr. Costachi et son Em. le Mtropolitain. Ont vot contre trente-six,
et nommment: l'Ev(Ique Gnadius endrea, l'Evque Phil. Scriban,
l'Arch. Nophyte Scriban, l'conome Matcas, MM. C. Mara'', Dan.
Milan, A. Panu, D. Cozadini, B. Malinescu, M Kogalniceanu, G. Mas-
sian, D. Savin, S. Stanciu, C. Mortun, T. Pavel, J. Levarda, C. 11 os-
seti, D. Cracti, J. a Babei, P. Brdescu, J. Roata, J. Chrisanti, B. Balais,
C. Iacovachi, Rad. Saya, C. Negri, A. Cuza, B. Stan, J. Olariul, N.
Bossie, P. Croitoru, D. Romov, L. Galliardi, J. Rosca, T. Sacalov,
C. Stiun. Se sont abstenus cinq, et nommment : L'Arch. Melchisdech;
13. Zacharia, Em. Costachi, B. Nicolau, P. Maurojny. Oat t absents
au moment du vote, MM. le Dr. J. Fotea et Ghidionescu.
On passe au vote sur l'opinion individuelle de Mr. Zaclearia. A.
vot pour Mr. Zacharia. Se sont abstenus: L'Ev'que Calinic Miclescu
et Mr Kogalniceanu. Etaient absents au vote quatre, et nommment: le
Dr. Fotea, G. VArnav, D. Cracti, Ghidionescu. Tous les autres mem-
bres, au nombre de soixante-onze ont vot contre.
Suit le vote sur la proposition des de'puts des pa ysans. Ont vot
pour vingt-cinq, et nommment:L'Evque Gnadius Sendrea, l'Archim.
N. Scriban, l'conome D. Matcas, MM. C. Badarati, Dan. Milan, D.
Cozadini, B. Malinescu, D Savin, S. Stanciu, T. sin Pavel, J. Levara,
J. a Babei, P. Braescu, J. Roata, 13. Balais, R. Saya, B. Staneiu, J. Olariul,
N. I3ossic, Pand. Croitoru, D. Romov, L. Galliardi, C. Stiun, J. Rosca,
T. Sacalov. Ont vote contre quarente-quatre, et nommment : l'Ev'que
Nectarius Ilermeziu, l'Evque Phil. Scriban, l'Evque Cal. Miclescu,
MM. D. Miclescu, Panu, Bals, Gr. VArnav, J. Docan, S. Canano, M.
Jora, G. Massian, A. Jiean, B. Zacharia, G. VArnav, G. Sturdza, D.

www.dacoromanica.ro
 935

Railet, A. Botez-Forscu, C. Sturdza, N. Canano, D. Grigoriu, C. Hur- No. 1980.

t-nuzald, Dr. Varnav, A. AsIan, C. Rosseti, G. Pruncu, B. Sturdza, A. Proc.-verb. 29,
1857
Teriachiu, L. Catargi, J. Pau, G. Varian, C. Negri, A. Cuza, Gr. 19 Dcembre.
Soutzo, Em. Costachi, Em. Costin, N. Carp, S. Miclescu, C. Sturdza,
P. Maurojny, N. Catargi, N. Iamandi, J. Cantacuzne, Gr. Costachi
et S. Em. le Mtropolitain. Se sont abstenus sept, et nommment:
l'Arch. Melchisdech,M. Kogalniceanu, C. Mortun, D. Cracti, J. Chrisanti,
B. Nicolau, C. Iacovachi.
Son Em. le Mtropolitain annonce que l'Assemble a rejet toutes
les propositions mises aux voix et qu'elles seront en consquence
expdies a la Commission internationale.
Son Em. lve la sance, aprs avoir consult l'Assemble, et fixe
la prochaine sance au vendredi, 20 Dcembre.

38. Procs-verbal No. 30.Sance du 20 Decmbre 1857.

Aujourd'hui, la trentime sance du Divan s'ouvre .6. 101/2 heures No. 1980.
du matin, sous la prsidence de Son Em. le Mtropolitain. Proc.-verb. 30.
1857
Mr. A. Panu lit l'appel nominal, auquel repondent 71 membres; 20 Dcembre.
13 sont absents, A savoir : MM. D. Gheorghiadi, G. lije, D. Ghidio-
nescu, Et. Cahn, en cong ; MM. C. Rolla, C. Ostachi, G. Sturdza, C.
Ciocarlie, N. Carp, malades ; MM. N. Canano, G. Varian, N. Catargi et
J. Cantacuzne, lesquels n'ont point motiv leur absence.
Mr. D. Grigoriu lit le procs-verbal de la dernire sance ; il est
adopt avec quelques modifications.
Mr. A. Pl12221 donne lecture du rapport de la commission nomme
cl'urgence et du projet y annex, relativement au mode des relations
des Principauts avec les Puissances garantes dans le cas d'une vio-
lation de leurs droits:
La commission charge d'laborer le projet de rsolution sur
la nottvelle srie de questions d'intrt gnral a l'honneur de sou-
mettre A la bienveillante attention de l'Assemble ad-hoc la formule
de vceu suivante:
Considrant que dj aux Confrences de Vienne de 1855, dans
les sances des 17 et 19 Mars, les grandes Puissances ont prvu le
cas de dsaccord touchant les droits et l'interprtation du futur acte
constitutif des Principauts roumaines ;
Considrant qu'aux termes de l'art. 25 du Trait de Paris, les
Principauts sont places sous la garantie collective des Puissances
cosignataires; que, par consquent, toute violation des droits des
Principauts, de quelque part qu'elle Vint, serait contraire aux stipu-'

www.dacoromanica.ro
 936

1980 lations du dit trait ; que, dans ce cm, les Principauts ont le devoir
Proc.-verb. 30. et le droit d'en appeler a l'intervention impartiale et dcisive des
1857
Puissances garantes;
20 Dcembre.
Considrant qu' l'avenir aussi il se peut procluire des cas de
dsaccord, qui rclameraient l'intervention des Puissances garantes;
Considrant que, pour que la garantie des Puissances signataires
du Trait de Paris soit efficace et avantageuso aux Principauts, il
est indispensable que les Principauts aient une voie rgulire et sans
entraves, par laquelle elles puissent, le cas chant, demander et ob-
tenir l'appui promis
Considrant que, d'aprs les stipulations formelles des Capitula-
tions, par lesquelles les Principauts se sont assur leur souverainet,
elles ont toujours eu le droit d'accrditer des reprsentants et agents
politiques et commerciaux auprs des Puissances trangeres et que,
d'un autre ct, elles en ont recus chez elles, droit qu'elles ont exerc
longtemps aprs la conclusion de leurs Capitulations avec la Porte;
que, cependant, les Principauts se trouvent aujourd'hui rcluites It.
avoir seulement un seul agent politique prs la Sublime Porte; que
bien que, selon l'art. 403 du statut fondamental en vigueur, ces agents,
doivent tre nomms par les Gouvernements locaux et choisis exclu-
sivement parmi les indignes, les agents des deux Principauts prs
la Sublime Porte sont en ce moment des trangers imposs par la
Sublime Porte; et que, par consquent, ils sont loin d'6,tre les repr-
sentants des Principauts et les dfenseurs de leurs droits ;
Considrant que, par suite de la nouvelle situation faite aux Prin-
cipauts en consquence de la garantie collective des Puissances co-
signataires du Trait de Paris, ces agents n'ont ni ne peuvent avoir
qualit pour reprsenter les Principauts auprs des Puissances garantes;
Considrant que, faute de dfinir ou de prciser exactement la
voie lgale et reulire par laquelle les Principaut,s, en cas de
violation de leurs droits, pourraient librement rclamer le soutien
des Puiss.ances garantes, cette garantie collective, stipule formel-
lement par le Trait de Paris, ne saurait rpondre uno manire
satisfaisante it l'intrk europen et A la bienveillante pense qui a
prsid A. sa cration;
Se fondant sur les anciennes Capitulations des Principauts avec
la Sublime Porte, aussi bien que sur l'art. 25 du Trait de Paris,
l'Assemble ad-hoc de Moldavie formule le vwu que les magnanimes
Puissances reprsentes aux prochaines Confrences veuillent bien pr-
voir et tablir la voie lgale, par laquelle les Principauts-Unies, en
cas d'attaque contre leurs droits, de quelque ct qu'elle provint, pour-

www.dacoromanica.ro
 937

raient demander et obtenir l'assistance puissant du grand arbitrao.e No. 1980.

europen. Proc.-verb.30..
11 Dcembre 1857. 1857
20Dcembre.
(Signs) P. Ma urojny, A. Panu, M. Kogalniceanu.
Mr. M. Kogeilniceanic prend la parole. Il fait remarquer que dans la
sance du 17 Dcembre il a demande l'ajournement de la discussion
sur cet sujet, afin que le Divan puisse s'entendre sur un fait impor-
tant, 6. savoir la troisime note de Son Ex. le Ministre des Affaires
trangres de la Sublime Porte. Dans cette note, dit-il, l'Assemble est
qualifie d'exalte et en butte aux menaces de la populace, au point
d'avoir eu besoin de la protection de la force arme. Une pareille
accusation, continue Mr. KogAlniceanu, demande de notre c6t une
justification ou tout au moins le rtablissement des faits. Le Traitc,",
de Paris, poursuit l'orateur, a decid que les Principauts seraient
consultes sur leur constitution future; cette dcision fut prise par-
ce que les Puissances no pouvaient s'entendre sur l'organisation po-
litique qui nous conviendrait. Lord Clarendon et d'autres plnipoten-
tiaires ont demande pour nos Assembles la plus complte- indpen-
dance; pour la garantir, on a demand le remplacement des Princes
par des Gouvernements provisoires, dont l'unique devoir aurait t
le maintien de la tranquillit publique et de l'ordre legal. L'Europe
elle-mme s'est charge de nous preserver d'une pression quelconque
sur nos dlibrations, en recommandant aux commissaires d'observer
la plus stricte impartialit et de s'abstenir de toute influence ou in-
grence. Mr. KogAlniceanu ne vent point rappeller la manire dont
les stipulations du Trait de Paris ont t ralises lors des pre-
mires elections. 11 dit que le parti vaincu ne saurait pardonner au
Divan actuel d'tre considre aujourd'hui par l'Europe comme l'or-
gane lgal des vceux du pays, conformment ce qui a t convenu
au Trait de Paris. Aucune des Puissances n'a cru devoir intervenir
dans les travaux ni dans les vceux &ills par les Divans de Jassi et
de Bucarest, se rservant se prononcer dfinitivement aux Conferences;
mais rnalheureusement pour nous, la Sublime Porte n'a pas observe la
mme ligne de conduite. Elle nous a accuss et denoncs danb trois notes
successives. J'en appelle au Divan et la Commission, poursuit Mr. Ko-
galniceann, de dcider si aucun de nos travaux porte le cachet de
l'exaltation ou d'un esprit de dsordre! Cependant notre mission tait
bien difficile ; nous devions faire des rformes politiques et sociales ;
or, les reformes sociales entrainent toujours et partout une certain
inquietude, une certaine agitation des esprits ; nos dernires sances
prouvent nanmoins que, mme dans les questions brlantes, le

www.dacoromanica.ro
 938

No. 1980. calme le plus profond, la plus grande concorde n'ont jamais cess
Proc.-verb.30 de rgner. Bien loin de reconnaitre cet tat des choses, les notes
1857
20Dcembre. de la Sublime Porte ne font qu'encourager nos adversaires. C'est
pourquoi, dit Mr. Koglniceanu, nous devons faire preuve de pa-
triotisme, en terminant les travaux du Divan le plus tt possible ; si
nous nous trouvons aujourd'hui sous le poids d'une grande accusation,
que notre patriotisme n'en soit que plus grand encore! Ainsi, nous
devons clre notre Assemble, comme nous l'avons commence, par
un acte de remerciment aux Puissances garantes, acte par lequel
nous montrerons derchef que nous respectons et voulons respecter
les droits de la Sublime Porte, tels que les dfinissent nos antiques
Capitulations ; acte par lequel nous prierons l'Europe d'carter toute
espce de conflit entro nous et la Sublime Porte et de prendre en con-
sidration la situation provisoire des Principauts, dont la prolonga-
tion peut leur devenir fatale; acte dans lapel nous assurerons enfin
avoir nonc les vritables vceux du pays, dont le plus grand, celui
qui s'est assimil avec le sang mme de nos populations, dont la
ralisation est devenue une ncessit irrcusable, est l'Union des
Principauts. Mr. Kogalniceanu conelut, en proposant qu'une com-
mission soit nomt-ne d'urgence pour rdiger cet acte.
L'Assemble, consulte par assis et lev, adopte a l'unanimit
le projet sus-nonc. Elle dcide que le bureau s'adjoindra Mr. Ko-
gAlniceanu pour constituer la commission charge d'urgence de 1'6-
laboration de l'acte en question.
S. R. l'Eaque Philarte Scriban lit le rapport du Comit des prtres
concernant les travaux de ce comit:

Rapport du Comit reprsentant le cIerg dans l'As-

semble ad-hoc de Moldavie, adress A Son Eminence
l'Archevque Mtropolitain de Moldavie, Mgr. Sofro-
nius, Prsident de cette Assemble.
Nous soussigns, membres du clerg, conformment a une r-
solution de l'Assemble ad-hoc, nous tant plusieurs fois runis en
sance de comit, pour nous consulter ensemble sur les besoins d'amlio-
ration qu'prouve le clerg, nous avons formul, A la majorit des
voix, les douze points ci-aprs, qui rsument les vceux particuliers
du elerg et que trs humblement nous prions Votre Eminence de
prsenter 6. l'Assemble selon (lull convient et de soumettre ensuite
A la Commission internationale (sigeant A Bucarest), afin qu'ils ser-
vent de bases 6. la future organisation du pays et du clerg. Quant

www.dacoromanica.ro
 939

A l'opinion particulire formule par crit par Sa Grandeur Mon- No. 1980.
seigneur l'Eveque Calinic Miclescu, nous la prsentons ci-jointe en Proc.-verb. 30.
1857
original. De plus, nous devons constater l'abstention de Monseigneur 20 Dcembre.
l'Eveque Nectarius Sotiriopo/os.
(Signs)Gnadius Senclrea,Philarte Scriban Stavro-
polos, l'Archimandrite Neophyte Scriban,
l'Archimandrite Melchisdech, l'conome
D. Al atcas
Le Secrtaire du Comit, P. Maurojn y.

Vceux du Comit du clerg.

Le Comit du clerg met le voeu que, dans la future orga-
nisation du pays, on prenne pour base les principes suivants:
Que l'Eglise indpendante (autocphale) et orthodoxe de la
Moldo-Roumanie, fille et membre de la Sainte Eglise universelle et
apostolique d'Orient, dont la source et le chef est notre Seigneur et
Dieu Jesus-Christ, confesse et garde sans alteration aucune tous les
dogines et les saints canons apostoliques et synodaux, ainsi que les
saintes traditions, se conformant en tout A la foi de l'Eglise d'Orient.
A cette fin et en cas de ncessit le Synode, pour le maintien de
l'unit de foi, pourra, s'il le juge convenable, se consulter sur les
dogmes avec l'Eglise eecumenique.
Que l'organisation de l'instruction clricale permette au clerg,
tant rgulier que sculier, d'acqurir les connaissances comprises dans
les classes de philosophie et de thologie.
.3. Que l'organisation de l'ordre monacal soit place dans des
conditions qui le renclent utile A l'Etat et A la religion, conform-
ment aux saints canons.
Que toutes les dignits et functions ecclsiastiques soient
bases sur l'ruclition et la moralit, prouves par des faits et des
mrites notoires.
Que conformment aux saints canons de l'Eglise et aux
droits ab-antiquo du clerg, prenne part A l'lection des Mtropoli-
tains et des Eveques, conjointement avec le Synode national, le clerg
monastique, aussi bien que le clerg sculier, reprsents chaeun
par cles dlgus extraordinaires envoys par chaque district du die=
cse vacant.
Que tous les desservants soient salaries et gulls jouissent
de tous droits civils, l'gal des autres citoyens; de plus, que les

www.dacoromanica.ro
 940

No. 1980. terrains, affects en vertu du statut organique aux desservants des
Proc.-verb. 30. paroisses communales, continuent A leur (Are donns A l'avenir comme
1857
20Dcembre.
par le pass.
Que les fonds du clerg, tant des vchs et des monastres
que des communauts religieuses et des glises paroissiales, forment
une seule caisse, souinise au contrle du Synode comme proprit
de l'Eglise.
Que l'enseignement religeux dans toutes les coles de l'Etat,
tant dans les villes que dans les communes rurales, aussi bien que
dans les 3oles prives, soit confi A des prtres.
Que tons les rglements spciaux et les statuts relatifs aux
vchs, monastres, sminaires, consistoires, glises paroissiales et
toutes autres institutions ecclsiastiques, soient, conformment A l'esprit
des canons sacrs, tablis par le Synode national, sauf la confirmation
par le Prince Rgnant et sous la rserve du droit de proprit de
l'Eglise, selon les saints canons ecclsiastiques.
Que les suprieurs de tous les monastres du pays, ainsi
que les recteurs des sminaires sans exception, soient exclusivement
indignes.
Que toutes les glises et tous les monastres du pays ne
relvent que de la juridiction des Evques diocsains respectifs et du
Synode national, sans aucane restriction.
Que nul ecclsiastique ne soit condamn ni destitu sans
un jugement pralable, conformment aux lois et aux canons eccl-
siastiques.
(Suivent les signatures des membres du Comit .

Amendement propos par Mgr. Calinic Miclescu,

Evque de Hariopolos.
Sur le vceu exprim dans le premier point, concernant les
rapports de l'Eglise roumaine avec l'Eglise cecumnique d'Orient, le
soussign pense qu'il est superflu de les prsenter encore une fois
A l'Assemble, aprs le vote dj exprim par elle A l'unanimit au
sujet de l'institution mme d'un Synode national.
Quant A une organisation de l'enseignement clrical, qui per-
mette aux prtres, appartenant soit A l'ordre monastique, soit au cler-
g sculier, d'acqurir les connaissances des facults de philosophic
et de thologie, par lesquelles la condition de tous les desservants
puisse tre amliore, tant sous le rapport moral que sous le rapport
matriel, afin que, dans l'avenir, ils ne soient proccups que du soin

www.dacoromanica.ro
 941

de remplir dignement la haute mission spirituelle qui leur est confie, No. 1980.
le soussign pense que c'est A la future Lgislative ordinaire de faire Proc.-verb. 30.
1857
une loi sur cette matire, conformment aux rgles adoptes dans 20 Dcembre.
d'autres Etats civiliss.
Quant A l'organisation de l'ordre monastique d'aprs des
conditions avantageuses pour la religion et la socit, le soussign
pense qu'il faut suivre en cela les saints canons.
Quant A la promotion dans les fonctions ecclsiastiques et A
la collation des titres honorifiques, le soussign pense qu'il faut qu'el-
les soient fondes sur l'instruction et la moralit exemplaires, prouves
par des actes authentiques et des mrites incontestables, conform&
ment aux saints canons.
Pour ce qui est de la question souleve par le einquime
point, le soussign pense qu'il faut l'carter de la srie des vceux
que le comit doit mettre, et cela par la raison qu'elle touch A
un systme lectoral dont les bases ne peuvent tre jetes que par
suite de la runion des deux pays, auquel cas c'est A une Assem-
ble lgislative nomme par les Principauts-Unies qu'il appartient
cl'aviser A la confection d'une telle loi.
Ce sixime point, le soussign pense qu'il est renferm dans
son second point avec la modification propose.
Ce septime point, le soussign pense qu'il faut l'carter
totalement, attendu qu'il touche A l'organisation intrieure et rentre,
par consquent, dans la comptence d'une Assemble lgislative or-
dinaire.
Sur la question souleve par le huitime point, A savoir
l'tablissement de l'enseignement religieux dans toutes les coles, c'est
assurment un vceu qui est dans l'intrt de l'Eglise tout autant que
dans nos sentiments patriotiques; mais le soussign pense que c'est
l un point qui touche A l'organisation de l'enseignement de l'Etat
ct qui doit tre ajourn jusqu' la rorganisation de cette branche
d'administration.
Le neuvime point ne peut se rgler que lorsqu'on proc-
clera A l'organisation du Synode national.
Sur le principe renferm dans le dixime point, qui dit
-expressment que les suprieurs de tous les monastres sans ex-
ception, aussi bien que les recteurs des sminaires, devront tre uni-
quement pris parmi les Roumains indignes, le soussign pense qu'il
ne peut s'appliquer qu'aux suprieurs des monastres; quant aux rec-
teurs des sminaires, si l'on exige qu'ils soient uniquement des Rou-
mains indignes, on fera une restriction au grand dommage du s-

www.dacoromanica.ro
 942

1980 minaire de notre clerg; car si, dans un temps donne, on ne pouvait
Proc.-verb. 30. trouver parmi les Roumains des hommes qui possdassent assez de
1857 lumires, ou mme si l'on n'en pouvait former assez pour remplir
20 Dcembre.
toutes les places qui doivent tre occupes,....ne serait-ce pas un dom-
rnage pour rinstruction de notre clerge? Si le pays est ferm aux
hommes de savoir trangers, ce ne sera sans doute qu' son dom-
mage; car nous serions forces de demeurer avec notre savoir borne;
et comme, d'un autre ct, l'Eglise et la nation se sont prononces
hautement en faveur d'une instruction clricale dans la plus large
acception du mot et que ce vceu ne saurait tre realise sans mai-
tres verses dans les lettres grecques et latines, ne s'ensuivrait-il pas
que la realisation d'un tel vceu devrait tre poursuivie sans maitres
habiles dans renseignement? 11 va de soi que nos Roumains seront
toujours prfrs, alors qu'ils possderont parfaitement les connais-
sances et les sciences prescrites par les programmes que la nation
s'est traces elle-mme.
Sur le principe renferrn dans le onzieme point et formul
en ces termes: Que toutes les glises, tous les monastres et toutes
les communauts religieuses relvent de la juridiction du Synode;
une telle proposition, nous devons le dire, ne serait pas en confor-
mite avec les canons sacrs, qui prescrivent que les glises, mona-
stres et communauts religieuses, dans chaque diocese, relveront de
PEN/ague diocsain ; car si le I, ceu du comit se ralisait, ce serait
un coup port A la dignit de chacun de nos Eveques diocsains,
ou, en d'autres termes, le Synode serait reconnu comme l'autorit-
dirigeant les affaires des dioceses, et non pas les Ev6ques diocsains.
Quant au principe renferm dans le douzieme point et tendant
it garantir les personnes ecclsiastiques contre les condamnations et
les destitutions arbitraires, ce principe se trouve appliqu nulme au-
jourd'hui, et en ce qui concern son extension et sa stricte aplica-
tion, c'est au Synode national qu'il appartient d'en faire un des ob-
jets de ses deliberations
Amendement de Mgr. Nectarius Hermeziu, suffragant in-
trimaire du diocese de Roman.
Je n'adhre nullement aux points suivants: III, VII et XI da
la formule de vceux arrte par la majorit du Comit du clerge.
Sur le troisieme point, touchant l'organisation du monachisme,
je trouve convenable de suivre entirement les prescriptions des ca-
nons de notre Eglise, sans rechercher aucunement des conditions.
nouvelles.

www.dacoromanica.ro
 943

Quant au septime point, touchant les fonds du clerg, la ma- No 1980.

tire tant rgle par les prescriptions des canons 38 et 41 des Proc.-verb. 30.
1857
Saints Ap6tres et 12 et 13 des Actes du septime . Concile cecum-
20 Dcembre.
nique, pour moi, comme ecclsiastique, je ne puis mettre un vceu
contraire aux canons.
Relativement au onzime point, qui dit que toutes les glises,
tous les monastres et toutes les communauts religieuses doivent
ressortir A la juridiction de l'Ev6que et du Synode, si cette proposi-
tion tait rnise en execution, l'Eglise serait alors soumise A deux
autorits, ce qui est contraire aux canons, outre que ce serait en
mme temps porter A la dignit de chaque Ev6que diocsain une
atteinte grave et telle qu'il ne s'en serait jamais vu nulle part.
10 Dcembre 1857.
(Sign) Nectarius Sotiriopolos.
A propos de ce rapport, Mr. A. Panu donne lecture de deux
amendem ents:
Le 1er est de Mr. D. Miclescu; il est appuy par MM. N. Carp,
N. Iamandi, A. Cuza, C. Sturdza (Vaslui), A. Aslan et S. Miclescu
Les soussigns proposent A l'honorable Assemble ad-hoc l'a-
doption du projet suivant, A la place des voeux mis par le Comit
du clerge:
Considrant que, l'Assemblee, par son vote du 4 Novembre, a
demand l'indpendance de toute suprematie extrieure de l'Eglise
orthodoxe de la Moldo-Roumanie ;
Considrant que, pour maintenir l'unit de foi avec l'Eglise
d'Orient, l'Eglise de la Moldo-Roumanie independante et orthodoxe,
sceur .et membre de l'Eglise universelle et apostolique d'Orient, dont
la source et le chef est notre Seigneur Jesus-Christ, confesse et main-
tient sans alteration tous les dogmes, les saints canons apostoliques
et synodaux et toutes les traditions en parfaite conformit avec la
foi de l'Eglise d'Orient, et qu'elle pourra A l'avenir, en cas de besoin
et en vue de la conservation de l'unit de foi, quand le Synode le
jugera convenable, se consulter avec l'Eglise cecumnique pour
tout ce qui est de dogme;
Considerant que toutes les classes de la socit ont mis des
VCOUX de progrs et d'amlioration A. apporter aux lois du pays au-
jourd'hui existantes, le Comit du clerg propose d'adopter comme
base de la future organisation les principes suivants:
1. Organisation de l'instruction clricale sur des principes pro-
pres A assurer au clerg, tant rgulier que seculier, des connaissances

www.dacoromanica.ro
 944

No. 1980. philosophiques et thologiques suffisantes ; l'amlioration du sort de

'Proc.-verb. 30. tous les ecclsiastiques sous le rapport matriel et moral; la facult
1857
20 Dcembre.
de se livrer exclusivement leur haute mission spirituelle. La future
Assemble lgislative votera dans ce but des lois analogues celles
existantes dans d'autres Etats civiliss.
Organisation de l'ordre monacal d'aprs des principes, qui le
rendent utile l'Etat et la religion, conformment aux saints canons.
Les promotions aux fonctions et aux rangs ecclsiastiques
devront tre bases sur une rudition et une moralit exemplaires,
prouves par des actes notoires, ainsi que sur des mrites incontes-
tables, conformment aux saints canons.
L'lection des Mtropolitains et des EvAques diocsains se
fera l'avenir par l'Assemble gnrale, conjointement avec le saint
Synode.
Les biens-fonds ecclsiastiques, c'est--dire ceux des vchs,
,des couvents, des monastres et de leurs succursales sans exception
-et des glises, formeront une caisse, qui fournira leur salaire tous
les desservants ecclsiastiques du pays, afin de les mettre l'abri du
besoin.
Les chaires pour l'enseignement religieux dans toutes les
-coles de l'Etat, dans toutes les villes et les villages, ainsi que dans les
coles prives, seront occupes par des prtres.
Les rglements spciaux et le personnel des vchs, mo-
nastres, sminaires, consistoires, glises et de tout autre institution
elricale, seront, conformment l'esprit des saints canons, de la com-
ptence du Synode, qui les soumettra la discussion de l'Assemble
jgislative et la sanction du Prince Rgnant, pour leur donner
force de loi.
Le clerc qui ne recevra pas les ordres dans le pays ne pourra
jouir des avantages accords au clerg indigne, admis exercer tous
les droits politiques, comme les laiques.
Toutes les glises et les monastres du pays dpendront uni-
-quement de la juridiction des Ev'ques diocsains.
Le Synode seul aura le droit de dcider les conflits et les
-cas d'insubordination entre le clerg infrieur et l'Ev'que diocsain,
et aucun clerc ne sera condamn ni destitu sans jugement pralable,
eonformment aux lois et aux saints canons.
18 Dcembre 1857.
(Signs) D. Miclescu, N. Carp, Colonel I amandi,
C. Sturdza (Vaslui), A. Aslan, S. Miclescu,
A. Cuza.

www.dacoromanica.ro
 945

Le 2-me de Mr. M. Kogalniceanu est appuy par Mr. D. Cozadini, No. 1980.
D. Cracti, T. Sacslov, B. MAlineseu, C. Iacovachi, le Dr. VArnav, D. Proc.-verb. 30.
1857
Grigoriu, P. BrAescu, C. Mortun et J. Chrisanti: 30 Dcembre.
Le soussign a l'honneur de soumettre l'approbation de l'As-
semble ad-hoc les additions et modifications suivantes introduire
dans le projet de la majorit du Comit clerical:
Doivent tre modifies comme il suit:
5 point. Conformment aux saints canons, aux droits du clerg
.ab-antiquo, A la loi fondamentale du pays, l'lection des Mtropolitains
-et des Eveques diocsains, sera faite par l'Assemble gnrale du pays
confirme par le Chef de l'Etat. Cette Assemblee sera compose
-des deputes de l'Assemble legislative, du Synode et des reprsen-
tants extraordinaires du clerg rgulier et seculier, ehoisis dans les
districts du diocese vacant.
6 point. Tous les fonctionnaires ecclsiastiques sans exception
seront salaries et jouiront des mmes droits politiques que les autres
citoyens, en vertu de la loi lectorale qui sera vote par les Assem-
bles runies des deux Principauts. Le terrain, qui en vertu du
Rglement Organique est concede aux paroisses des villages, leur sera
-donne aussi A l'avenir.
Le salaire et les autres avantages materiels, qui seront assures
aux cures des paroisses orthodoxes, seront galement accords aux
cures des paroisses catholiqucs.
7 point. Les biens ecclsiastiques des vchs, couvents, mo-
nastres sans distinction, des ermitages et des glises paroissiales, ne
formeront plus qu'une seule caisse, administre par le Ministre des
Cultes. Sous aucun prtexte les gumnes des monastres ne pour-
ront prendre en forme A leur compte les terres du clerg, afin qu'A
l'avenir ils puissent s'occuper exclusivement de la haute mission
spirituelle qui leur est confie. Le budget des dpenses annuelles
sera dresse par le Synode et le Ministre des Cultes et sera soumis
au contrle de l'Assemblee legislative. Apres avoir pourvu aux sa-
laires et autres besoins de l'Eglise, l'excclant des revenus sera affect
au dveloppement de l'instruction publique et d'autres tablissements
-de bienfaisanee, priricipe reconnu k par l'art. 6, D de la loi or-
ganique concernant l'administration des biens ecclsiastiques.
8 point. Toutes les chaires pour renseignement religieux dans
les coles de l'Etat, ainsi que dans les coles prives, seront occupes
par des prtres.
9 point. Les reglements spciaux et les Mats des evchs, mo-
riastres, sminaires, dyeastres, glises paroissiales et toute autre
(Acte gi Documente. VI. 1.) 60

www.dacoromanica.ro
 946

No. 1980. institution ecclsiastique, seront dresses par le saint Synode; cependant,
Proc.-verb. 30. pour avoir force de loi, ils devront tre confirms par le Gouverne-
1857
ment, et nommment ceux de la branche administrative seront soumia
20 Dcembre.
au Chef de l'Etat et ceux du ressort lgislatif devront tre d'abord
discuts el votes par le Corps lgislatif et soumis ensuite, comme
toute autre loi, A la sanction du Prince.
10 point. Les egumnes de tous les monastres sis dans le
pays et les suprieurs des serninaires sans exception ne pourront
jamais tre pris parmi les trangers, ni parmi ceux qui A l'avenir
auraient reu A l'tranger, sans autorisation de l'Eglise indigene, l'ordre
de la prtrise.
11 point. Toutes les glises et les monastres sis dans le pays
relveront de la juridiction des &Aches diocsains respectifs en pre-
mire instance et du Synode en instance d'appel.
12 point. Les ecclsiastiques ne pourront tre destitus ni con-
damn& sans jugement pralable.
Le soussigne demande en outre qu'on y ajoute ces deux der-
niers points, et nommment :
13 point. A l'avenir les Mtropolitains et les Eveques diocsains
seront lus parmi tous les membres du clerg monacal, sans exiger
des candidats d'autres conditions que la vertu, l'rudition thologique
et les qualits spirituelles, conformment aux saints canons.
14. point. Le rglement de la question des monastres ddies
aux Saints-Lieux, comme question dont la solution n'est que de la
competence du pays, conformment A la reserve faite par l'Assemble
dans la seance du 3 Octobre (proces-verbal V), est reserve au futur
Gouvernement du pays dans la plenitude de son autonomie.
(Sign) M. K oglniceanu.
Nous appuyons cet amendement ; T. S a cal ov, D. Co z a di ni,
D. Cracti, B. Mlinescu,
C. Iacovachi, Dr. G. Vir-
n a v, D. Grigoriu, P.
BrAescu, C. Mortun, J.
Chrisanti.
Jassi, 19 Dcembre 1857.
S. R. 1 ' Archimandrite Melchisdech lit un discours, dans lequel il de-
veloppe et soutient les vceux du clerg. Ces vceux, dit-il, sont inspires
par l'intrt national, par l'intention de voir progresser le clerg et sa
position s'amliorer, de conserver la religion, ce prcieux heritage de-
nos anctres, et de favoriser le dveloppement intellectuel des pre-
tres, appeles A clairer et A conseiller le peuple.

www.dacoromanica.ro
 947

Discours de l'Archimandrite Melchisdech.

Le clerg vient exprimer ses VCCIIX devant l'Assemble nationale. No. 1980.
Ce ne sont pas, il est ais de le voir, des vceux d'une conqute, d'une in- Proc.-verb. 30.
1857
fluence particulire, d'un intret de caste, mais des vc.eux d'un intrt 20 Ddcembre.
national, des vceux de progrs pour le clerg, en parallle avec le
progrs que nous souhaitons A notre socit toute entire. La posi-
tion de notre clerg dans le sein de la socit est, de tous les autres
intrts de la nation, le plus lgitime et le plus en rapport avec
l'esprit de l'Evangile; c'est la position du pasteur qui supporte pa-
tiemment, avec son troupeau, toutes les intempries de l'hiver, en
attendant le retour du printemps, qui, en gayant son troupeau, doit
faire aussi sa joie A lui.
En dsirant des rformes et des amliorations dans Pintrt du
sort du clerg, nous ne faisons que dsirer, d'un ct, de conserver
le gage prcieux que nous ont lgu nos anctres la sainte reli-
gion et, de I'autre, de participer au progrs de la socit, selon
la mission dvolue au clerg, d'clairer le peuple et d'en tre le
guide spirituel et conformment aux exigences du sicle dans lequel
nous vivons. Car ce serait, Messieurs, une injustice criante d'y mettre
obstacle ; ce serait contraire a la nature, ce serait la politique la plus
infamante, que Tempcher le clerg de gaiter aussi des bienfaits
du progrs, auxquels participent les autres membres de la socit.
Ainsi, conservation de notre religion et progrs doit tre
la devise du clerg roumain. C'est la aussi ce qu'exprime le Comit
du clerg, par les vceux spciaux qu'met aujourd'hui la majorit
de ce comit.
1. Avant tout, nous dclarons de nouveau que notre Eglise
est un membre de PEglise cecumnique, qu'elle professe et observe
intacts tous les dogmes et les saints canons apostoliques et syno-
daux, ainsi que les saintes traditions, en se conformant en tout
h l'Eglise d'Orient pour tout ce qui concerne la foi.
Nous faisons de nouveau cette profession de foi, pour enlever
toute espce de prtexte A ceux qui voudraient nous inculper jusque
dans la cause de la religion, pour laquelle ils nous doivent tant. Les
sentiments religieux du Roumain sont attests par son histoire, par
son pays, qui est rempli de monuments religieux ; ils sont attests
par l'Orient orthodoxe, qui a vcu et vit des aumnes du Roumain.
En ce moment mme et en exprimant nos vceux, nous n'en-
tendons pas rompre les liens dogmatiques qui nous unissent A l'Eglise

www.dacoromanica.ro
 948

1890 d'Orient; mais nous voulons nous soustraire dans l'avenir aux abus.
Proc.-verb.30. Pour ce qui concerne l'unit de la foi, nous clsirons continuer de
1857
00Dcembre.
nous consulter avec la susdite Eglise, en cas de besoin, au sujet de
l'observation des dogmes. Et nous le dsirons comme une conse-
quence du symbole de la foi, dans lequel nous confessons et croyons
en une sainte Eglise. Cette unite dogmatique de l'Eglise, nous
clsirons la conserver, et elle ne peut tre conserve que par une
consultation mutuelle des Eglises, dans les cas de dissidence en ma-
tire de dogmes. C'est ce qui a donne lieu, comme nous le voyons
dans l'histoire ecclsiastique, aux 0-inciles oecumniques, oil les pres
de tout le monde chrtien se runissaient pour se consulter sur les
dogmes et le bon ordre de l'Eglise.
Depuis que les Conciles cecurnniques ont cess de se ru-,
nir, cette unite de l'Eglise est conserve au moyen des correspon-
dances entretenues par les Eglisos particulires avec celles qui ont
un rang plus lev et sont plus renommes par leur antiquit ou par
d'autres prrogatives qu'elles possdent.
Tout en clsirant de conserver l'unit de la foi, nous voulons
n6anmoins viter de perdre, d'aprs la teneur mme des canons,
sous aucun pretexte, ni mme celui d'une muvre sacree, la liberte
que nous a donne avec son sang notre Seigneur Jesus-Christ, le
rdempteur de tout le genre humain 11, libert A. laquelle tient avec
force tout peuple chrtien.
Que nos frres d'Orient nous montrent le mme amour chr-
tien que les Moldo-Roumains leur ont toujours tmoign, pour que
tous d'une voix et d'une Arne nous glorilions Jesus-Christ, le fon-
dateur et le promoteur de notre foi.
2. La mission du clerg est la mission des Aptres, que le
Sauveur a envoys dans le monde en leur disant : Allez et en-
seignez A toutes les nations, et par cette considration, il les a nom-

t) Conc. cecumen. III, chap. 8. Citons ces mots textuellement; a kucun des
Eveques aims de Dieu, ne doit s'emparer d'un autre diocese qui n'a pas t
auparavant ou des le commencement sous sa juricliction, et si quelqu'un s'en
est empare, ft-ce mme sous le prtexte d'une ceuvre sainte, il doit le resti-
tuer, arm que les canons des Ores ne soient pas viol& et qu'il n'intervienne
l'orgueil de la possession mondaine; il ne faudrait pas non plus renoncer, en la
perdant peu A peu, A la libert que nous a donne avec son sang notre Sei-
gneur Jesus-Christ, le rdempteur de tout le genre humain. En consequence,
le saint Concile cecumnique a decide 'de maintenir, pour chaque diocese, in-
tacts et inviolables les drorts qui lui appartiennnt ab-Antiquo. Toute trans-
gression A ce qui vient d'tre decide sera considree par tout le saint Concile
cecumnique comme nulle et non avenue.

www.dacoromanica.ro
 949

ms tantt lumire du monde, tantt sel de la tare et d'autres fois No. 1980.
citadelle sise sur la montagne, et de leur ignorance il a dduit Proc.-verb. 30.
1857
l'ignorance du peuple. Si la lumire est les tnbres, que seraient 20 Dcembre.
done les tnares ?
Il est vrai que l'icle d'un clerge clair a depuis longtemps
lui dans notre patrie. Dep. en 1664, le Prince Basile Lupu fonda
dans l'enceinte du monastre des Trois-Saints, A Jassi, une Academie,
o l'on faisait, entre autres, un cours d'enseignement thologique.
Le Prince Nicolas Maurocordato tablit une imprimerie et une
cole dans le couvent de St. Saba A Jassi et les confia A la cura-
telle de Chrisanti, Patriarche de Jerusalem, qui se trouvait alors en
Moldavie. Le Prince Constantin Maurocordato avait pris des mesures
nergiques pour l'enseignement du clerg, en stipulant par son r-
glement de 1741: well y aft A la Ntropole, dans les 'Well& et
dans tons les monastres des professeurs et des lves pour l'en-
seignement. (Uricarul, IV, pag. 396.) Le Prince Gr. Ghica (1775)
rgla galement la creation d'coles dans les vchs et dans les
monastres, avec ordre de ne confrer la diaconat ou la prtrise a
quiconque n'exhiberait pas des certificats de la part des professeurs
de l'enseignement ecclsiastique, constatant que le candidat est verse
dans cet enseignement. A cette mesure ont non moins contribu6 plu-
sicurs de nos hirarques, tels que les Mtropolitains Dossothe,
Georges, Jacob et Benjamin, ce dernier ayant, au commencement de
ce sicle, mis les fondements du premier sminaire en Moldavie. Nous
pouvons nommer aussi le Reverend pre suprieur PaIsius, qui a
allum le flambeau de l'instruction du clerg dans le couvent de
Neamtu, par les institutions dont il a dote ce couvent et par ses
travaux littraires, seconds par ceux de ses compagnons. Mais les
frequents changements des Princes et autres calamits de l'intrieur
et du dehors, qui sont venues fondre l'une apres l'autre sur nos pays,
ont entrav le progrs desire dans cette branche, comme dans toutes
celles des ameliorations publiques de la patrie.
Aujourd'hui, grace a la loi de 1851, qui a largi les bases de
l'enseigne,ment clerical, ainsi qu' la sollicitude paternelle de Son
Eminence le Mtropolitain Sophronius Miclescu, l'instruction du clerg
vient d'entrer dans une phase beaucoup plus satisfaisante. Nanmoins,
par des causes en partie videntes, en partie ineonnues, cette branche de
'Instruction publique se trouve encore dans un tat prcaire et a
besoin d'tre assure sur des fondements solides et placee A l'abri
des intrigues des malveillants, qui se sont toujours efforcs de ren-

www.dacoromanica.ro
 950

No. 1980. verser toutes les bonnes lois et institutions, pour satisfaire leur ego-
Proc.-verb. 30. Isme et leur personnalit.
1857
20 Dcembre.
Puisque, grAce A Dieu, nous sommes arrives A une poque, oil.
nous dsirons tous la lumire, le progrs, la civilisation, il faut
ncessairement allumer aussi le flambeau destine A dormer la lu-
mire au clerg, lequel, de son cet, doit clairer le peuple, de
mme que l'oeil claire le corps. Les deputes du clerg, pntrs
de ce besoin imprieux de la patrie, dsirent que les mesures los
plus nergiques soient prises A l'avenir dans le but de doter le clerg
des connaissances qui font l'ornement de notre sicle et qui sont
le partage du clerg de tous les Etats clairs.
Le monachisme est intimement li aux institutions de notre
Eglise. Ce sont les moines qui, d'aprs les canons, fournissent les
principaux pasteurs de l'Eglise: les Mtropolitains, les Evques et
les egumnes. Le monachisme est le type de la pit chrtienne;
il reprsente cette abnegation vanglique, cet asctistnel qui fait
que le chrtien, dgag des liens de la chair et du sang, est pret
A se sacrifier pour la gloire de Dieu et le salut de ses semblables;
c'est dans la vie monacale que l'on se livre nuit et jour la me-
ditation de la loi divine c'est IA qu'on tudie et que l'on apprend
les voies, par lesquelles l'homme parvient 6tre sur la terre la
vertu personnifie; c'est IA que resident le dsintressement,
sance, l'humilite, l'asctisme, l'amour vanglique, qui font que l'on
est prt donner son Ame pour son prochain. Le Christ lui-mme
a avoue qu'il ne saurait exister d'amour plus fort que celui-l.
Et quel bien immense ne rsulterait-il pas pour la socit de
ces qualits morales inhrentes au monachisme! La socit doit tre
jalo-use d'un tel bien et chercher d'en avoir sa part. Aussi le clerg
dsire-t-il que, selon l'esprit des saints canons, le monachisme soit
organise de maniere que les biens moraux qu'il possecle soient dirigs
dans le but de devenir utiles A la socit et A la religion.
4. Le devoir du clerg en general est d'clairer et de moraliser
le peuple par les preceptes de Jesus-Christ. Les fonctionnaires eccle-
siastiques sont les surveillants et les guides du clerg dans cette haute
mission. Ils sont appeles, d'aprs les paroles de l'Ap6tre, remplir
les laeunes occasionnes par. l'inad vertance ou l'incertitude des
membres du clerg infrieur. Ce sont eux, par consequent, qui doi-
vent particulirement briller dans la science du Seigneur et dans la
pratique de la pit chrtienne.
Ils doivent etre, dans le sens veritable, le flambeau plac dans

www.dacoromanica.ro
 951

le chandelier pour clairer tout le monde, la citadelle sise sur la No. 1980.
montagne et qui ne peut tre cache. Proc.-verb.30.
1857
Les rangs et les honneurs dans la socit sont une invention 20Dcembre.
des hornmes sages, dans le but d'encourager la vertu, en l'exaltant
et en la faisant estimer par le peuple, et d'y attirer le plus grand
nombre d'adeptes possible. Ce sage moyen, l'Eglise aussi l'a adopt
anciennement, comme une rcompense patente du mrite de ses ser-
viteurs. Or, ces rangs ne sauraient avoir de valeur que s'ils taient
insparables de la vertu et du mrite et en rapport avec l'intrt de /a
patrie; autrement, ils ne seraient que l'aliment d'une ambition d-
gnre et d'aucune utilit pour l'Etat, et il serait alurs mieux qu'ils
n'existassent mme pas.
Par ces considrations, nous dsirons que les promotions dans
les fonetions et les grades ecelsiastiques soient bases sur P6ru-
4lition, la moralit et des mrites vidents au profit de l'Eglise
et de la patrie.
5. Anciennement, l'lection des Mtropolitains se faisait par les
ecclsiastiques. Voici ce que le Prince Cantrnir nous dit a ce sujet:
Le clerg choisit lui-mme ses nouveaux pasteurs, mais seulement
sur la convocation faite par le Gouvernement ; encore faut-il que le
choix soit sanctionn par le Prince, c'est--dire que c'est de la main
de celui-ci que l'lu regoit son bton pastoral.
Sous le- rgne des Phanariotes cet usage disparut, comme tant
d'autres bonnes institutions, et nous voyons en 1761 le Prince Tho-
dore Callimach rappeler de Constantinople son frre Gabriel et,
aprs la dmission du Mtropolitain Jacob Putneanu, lui confrer la
dignit de Mtropolitain sans consulter le clerg, se contentant de
lui remettre les insignes pastorales en prsence du clerg et des
boyards.
Cet acte tait compltement oppos aux canons et aux tradi-
tions de l'Eglise, qui donnent ce droit aux Evques et aux prtres
tvoir chap. 30 du Syn. apost ; chap. 3 du Syn. cecum. VII; chap.
13 du Syn. de Laod.); il tait de mme contraire au rglement con-
cernant l'ordination des Archevques, oil il est dit expressment, a
propos des candidats a l'episcopat, qu'ils sont lus et examins par
les Evques et les prtres. Aprs les canons, vient la loi du Iftgle-
ment Organique, qui attribue exclusivement ce droit a l'Assemble
des boyards.
Mais nous ne comprenons pas que le clerg sculier ne puisse
faire partie de ces Assembles. En effet, dans le 13-me canon du
Synode de Laodice il est dit: Ceux d'entre les sculiers, les plus

www.dacoromanica.ro
 952

No. 1980. clairs et les plus pieux, devront prendre part aux lections avee
Proo.-verb. 30. les Evques et les prtres.
1857
20 Dcembre.
Il est mme dsirer qu'il en soit ainsi; car plus les bases de
l'Assetnble seront larges, plus le rsultat en sera favorable pour
l'Eglise.
Done, conformment aux canons et aux droits consacrs ab-
antiquo, le clerg, tant monastique que sculier, ne doit pas tre
exclu de l'lection des Archevques, comme il l'a t jusqu'au-
jourd'hui; il doit au contraire prendre part A. ces lections concur-
remment avec le Synode, par l'organe des dputs de chacun des.
districts du diocse vacant.
6. Il est incontestable que la religion et l'Eglise forment un
des plus fermes soutiens de l'Etat et de la nation ; que ceux qui
servent la religion servent aussi la socit, qui doit veiller sur cette
catgorie de ses serviteurs avec autant de sollicitude que sur toute
autre.
Les prtres sculiers, surtout les cleres de classe infrieure, les
chantres et les sacristains, ont t en butte des injustices criantes,
tant dans les villes que dans les campagnes. Dans les villes, ils ont
t rduits, pour la plupart, A vivre littrallement de la charit des
chrtiens, qui ont pris l'habitude de payer aux prtres les prires
et les crmonies religieuses qu'ils font pour eux. Dans les cam-
pagnes, ils sont, peu d'exceptions prs, rduits gagner leur pain
quotidien par un travail semblable celui des villageois.
Ce dplorable tat des prtres est une des principales causes
du peu de progrs obtenu dans la civilisation du clerg, et par con-
squent du peuple.
En effet, la plupart des jeunes gens, et souvent les plus in-
telligents, aprs avoir achev leurs tudes au sminaire, ne voyant
pas dans le clerg une position honorable, digne de la vocation de
prtre, refusent la prtrise et prfrent une carike civile.
C'est pourquoi nous -dsirons que tout fonctionnaire ecclsia-
stique soit salari proportionnellement sa position dans la socit
et A ses devoirs, pour qu'il puisse tout entier se consacrer A la pr-
dication de la morale vanglique, l'instruction et au salut du
troupeau qui lui est confi.
En proposant de runir tous les biens du clerg, ceux des
vchs, de monastres, des ermitages et des glises, en une seule
caisse sous le contrle du Synode, nous n'avons d'autre but quo
celui d'tablir chez nous aussi cette antique institution de l'glise
primitive dont parlent les livres saints, d'aprs laquelle chacun d-

www.dacoromanica.ro
 953

posait ses bier's aux pieds des Aptres, qui les distribuaient ensuite No. 1980.
o besoin tait, par le ministre de personnes choisies A cet effet. Proc.-verb. 30.
1857
(Acte II, 44, 45 et V, VI.) BO Dcembre.
En proposant la reunion des biens du clerg sous le contreile
du Synode, nous voulons l'emploi rgulier et legal du bien clerical
au profit des glises et suttout de leurs desservants. Nous voulons
nous preserver du gaspillage et des abus commis au detriment des
revenus de l'Eglise. Qui ne sait, en effet, qu'il existe un grand nombre
d'glises, surtout dans les villes, qui mettent leurs revenus A la
disposition de quelques personnes, qualifies de curateurs?
Il en est de mme de plusieurs ermitages, qui ont leurs pro-
pres fonds et qui, par suite de divers abus, se trouvent hors d'tat
d'offrir aux membres de la communaut la nourriture quotidienne
et les abandonnent A la charit publique.
Nous voulons enfin l'institution d'une caisse unique pour les
biens du clerg, paree que l'Eglise a besoin d'une foule &ameliora-
tions, qu'elle ne pourra jamais atteindre en l'absence de moyens
suffisants et d'un contrle severe.
Pour que notre jeunesse ne soit point prive de la connais-
sance des dogmes et de la morale chrtienne, l'enseignement doit
en tre donne dans les coles par des prtres, qui, certes, sauront le
faire consciencieusement.
Considrant que les rglements concernant les caisses cl-
ricales doivent avoir une tendance religieuse, morale, conforme A
l'esprit de l'Evangile et aux canons de l'Eglise, il est evident qu'ils
doivent tre faits par le Synode, qui, comme la supreme autorit
spirituelle, veille en memo temps A l'instruction et aux reglements
ecclesiastiques.
Ce vceu est fond sur l'existence meme des canons de l'Eglise,
qui eux aussi no sont rien moins que des rglements votes par les
Synodes et sanctionns par les Rois chretiens, pour servir de guide
en matire ecclsiastique.
Les statuts concernant le personnel ncessaire A. chacune de
ces caisses seront dresses par cette autorit, comme la plus capable
de connaitre mieux que personne les besoins du clerg et de ses
desservants et la plus A mme d'apprcier les travaux et le mrite
de ces derniers.
Mais pour que de semblables institutions puissent avoir la force
que leur est ncessaire, il faut que, selon l'ancien usage, elles soient
soumises A la sanction du Prince.
10-11. Les monastres et les glises sont des fondations ser-

www.dacoromanica.ro
 954

No. 1980. vant d'appui A la religion et A la nationalit. Dans /our sein s'est
Proc.-verb. 30. conserve notre litterature au milieu de tant de catastrophes; c'est
1857
20 Doembre.
de IA que sont sortis la discipline et les ides religieuses, qui se sont
rpandues dans notre pays parmi notre peuple; c'est 1A, enfin, que
le malheur a de tout temps trouv un asile.
Mais par les nombreux exemples que nous ont offerts nos
monastres, nous avons vu que, ds l'instant oil des &rangers en
taient devenus les suprieurs, la nationalit et le sentiment reli-
gieux en taient expulss, en sorte que le Roumain chrtien n'y
trouvait plus rien de national, ni langue roumaine, ni cceur roumain,
ni pike roumaine; il n'y rencontrait plus que haine et mpris de
tout ce qui est national.
Aussi, mus par l'amour de la patrie et de notre nationalit,
nous ne pouvons que dsirer que toutes les glises, tous les mo-
nastres, les ermitages du pays, relvent exelusivement de l'auto-
rite de notre Eglise, des Eveques et du Synode ; l'exemple des
autres pays chrtiens bien organises, que nul en dehors de ceux-ci
ne puisse nommer les suprieurs, et que ces derniers ne puissent
&re nomms que parmi ceux qui ont servi la patrie et en ont
mrit.
Partant du mme point de vue, nous dsirons que l'ducation
ecclsiastique ne soit point confie A des trangers dans les instituts
d'enseignement religieux, car de ces instituts il ne doit sortir que
des prtres roumains, .des promoteurs de la religion et de la na-
tionalit.
Nous le disons, parce que nous croyons que la nation rou-
maine ne sera jamais assez malheureuse pour que dans tout son
clerg, parmi tous ceux que le pays fait iustruire tant de frais,
tant ici qu' l'tranger, il ne se trouve des personnes possclant les
connaissances requises par le programme des sminaires.
12. Le dernier point est trop clair pour tout Moldo-Roumain,
pour avoir besoin d'aueune explication. On peut seulement ajouter
que la garantie offerte aux fonctionnaires ecelsiastiques pour la con-
servation de leurs postes sera un motif de plus pour les engager A
concentrer toutes leurs facults dans l'exereice de leurs fonctions et
dans l'accomplissement rigoureux des devoirs qui y sont attachs.
Mr. D. Miclescu lit un discours, o il est (lit que nous avons tous
montr dans la dernire sance du 4 Novembre combien nous vn-
rons la religion et combien nous dsirons le progrs de ses minis-
tres; mais qu'il ne saurait adhrer tous les points du projet du
Comit ecclsiastique, dont quelques-uns lui paraissent trop exclusifs

www.dacoromanica.ro
 955

et devoir entrainer l'tablissement d'une caste part dans la nation ; 1980

qu'il a done prepare l'amendement qu'il soutient. Proc -verb. 30.
1867
20 Dcembre.
Discours de Mr. D. Micleseu.
Messieurs,
Dans le rapport du Comit du clerg se voient chelonnes douze
points proposes par la majorit de ce comit pour servir de base
l'organisation future de l'Etat roumain. Mais il faut se rappeler que,
pour que ces NICCUX soient appuys par nous, laYques, nous devons
nous pntrer de ceite grande et sainte vrit de l'Evangile: Rendez
it Cesar ce qui appartient Cesar et Dieu ce qui est Dieu, afin
qu'en defendant l'Etat civil contre toute oppression ou predomina-
tion de la part d'une certaine classe, nous puissions d'autant plus
appuyer tout vceu tendant au progrs moral du_ clerg de notre pays!
Le vote de l'Assemble de 4 Novembre, le discours digne d'loges
prononc le meme jour par l'honorable depute de Dorohoi, Mr. Koglni-
ceanu, pour defendre les droits des pretres sculiers, la satisfaction avec
laquelle nous avons tous vote en faveur d'une question de progrs
et pour maintenir la dignit de notre religion, tmoignent de la con-
fiance et du respect que nous avons pour la religion et ses minis-
tres. C'est le cceur soumis, aye une pense pure, courb jusqu' terre,
que je m'incline devant le saint pasteur, qui, au nom de Dieu Notre
Seigneur, me conseille de marcher dans la voie de la vrit en cc
qui eoncerne la sainte religion et les saints canons irrcusables. Mais ce-
pendant, que jamais les choses spirituelles ne se changent en un joug
d'asservissement! Etre pasteur no veut pas dire dominer ou rgner!
Et je dis cela, parco que je vois qu'une partie du. elerg, des personnes
vnrables, confondent les dogmes et les saints canons de l'Eglise avec
des questions de privileges, des questions de caste et des principes
protecteurs d'un systme goste et exclusif. Il est de mon devoir
de m'opposer et de mettre un frein des tendances destructrices de
l'ordre social. Exemples: les articles 5, 7 et 9 du rapport du comit.
L'art. 10 peut tre interprt ainsi : c'est qu'on ne se soucie du
clerg tranger qu'autant qu'il ne s'agit des postes bien pays du clerg,
et qu'il est permis it un prtre, qui pour ses ouailles est un
mentor et un professeur indispensable, de garder ses sentiments
patriotiques, quels qu'lls soient, pourvu qu'il soit prtre! Eh bien
non, saints 'Ares, vous vous trompez si vous pensez que les
charges et la responsabilit morale sont moindres pour ces derniers
que pour un egumene. C'est pourquoi je soutiens, que la personne

www.dacoromanica.ro
 956

No. 1980. non ordonne dans le pays doit tre considre eomme trang6re, car
Proc.-verb. 30. nous avons dans le pays nos Mtropolitains et nos Ev'ques et nous
1857
20 Dcembre. n'avons nullement besoin de chercher des patrons parmi les Patriar-
ches et les Mtropolitains des menasteres trangers! Les prires et le
lieu de l'ordination sont pour les clercs des conditions de nationalit
et de fidlit A la patrie beaucoup plus fortes que le lieu de nais-
sance ou les liens du sang. Les Aptres du Sauveur ont t de races
diffrentes, ce n'tait pas seulement des Isralites, et leur fidlit envers
leur maitre et leur Dieu a t une et la mme! Ce n'est pas en vain
quo l'Eglise chante le saint cantique: Vous tous (fui tes baptiss en
Jsus-Christ, vous avez en mme ternps rev la foi de Jsus-Christ. Ale-
luYa! Que l'on carte done la condition exclusive pour les gumnes et
lesTecteurs et que l'on adopte la condition du lieu d'ordination des clercs.
Quant A l'art. 6, concernant les prtres des villages, il cache
une arrire-pense! Pardonnez-mcri, saints pres, si j'ose m'exprimer
avec tant de franchise, mais la question la plus grave, la plus dli-
cate, qui jusqu'A hier, depuis quelques semaines, emotionnait le pays,
depuis le plus petit jusqu'au plus grand, vous tait connue, et par cet
article vous renouvelez indirectement et excitez de nouveau la lutte
peine calme; il ne faut pas verser de l'huile sur le feu, quand
votre rle est d'apaiser et de pacifier! Vous direz que vous avez piti6
du malheureux; aidez-le en ce cas comme il vous est prescrit: que votre
main gauche ignore ce que donne votre main droite. Vous rpondrez,
que vos poches et vos cassettes sont vides, et alors je ne vous
parlerai pas des saints doeteurs sans argent ni des grands hirarques
de l'Eglise chrtienne, car je suis peu vers dans les Saintes Ecri-
tures ; mais je vous donnerai comme exemple un bon chrtien, connu
dans le pays sous le nom de Luminaric. Cet homme pauvre, sans
souliers, sans habits, allait de ville en ville, de village en village, deman-
dant l'aumne aux riches, et s'en allait porter des consolations et la
vie dans les huttes des ncessiteux. Voila une bonne chose A mettre
en pratique et non la discorde, l'ambition et l'avidit!
S. R. l'conome D. Matcaq, reprsentant du clerg sculier de
Roman, dclare, au nom du clerg et de ses lecteurs, que le clerg
est loin de viser A la domination, au concordat, A l'inquisition.
Il est notoire, dit-il, que le clerg orthodoxe n'a jamais poursuivi
des vues despotiques, que le clerg sculier en particulier est inti-
mement ml A la vie de la nation et qu'il sent avec la nation;
qu'en consquence, si Sa Rvrenee soutient le projet en question,
c'est dans la conviction que le clerg doit progresser simultanment
avec la nation entire.

www.dacoromanica.ro
 957

Mr. 11,T. Bossie lit un discours, clans lequel il demande qu'on re- No. 1980.
Proc.-verb. 30.
lve le clerg sculier; il veut qu'on lui fasse une position digne
1857
de sa destination et qu'on emploie les grandes ressourees matrielles 20 D cemb re.
dont il dispose pour salarier les prtres sculiers, pour fonder des
coles dans les couvents, pour tablir des srninaires etc. etc. II rap-
pelle comment le c,ollg.,e du couvent de Neamtzu a t supprim.

Discours de Mr. N. Bossie.

eAu commencement tait le verbe et
le verbe tait A, Dieu et Dieu tait le
verbe.
Les socits humaines du monde entier sont inspirs de ce
sentiment puissant, qui semble tre instinctif Phomme et qui est
le sentiment de respect, d'amour et de croyance en Dieu.
L'homme, sitt qu'il a commenc penser et A juger, a re-
eonnu que le monde a un crateur, d'autant plus puissant qu'il est
intelligent et bon. Bien que le respect ou l'adoration de Dieu se
retrouve, sous diffrents aspects et sous diverses formes, chez tous
les peuples, mme les plus sauvages, la croyance naturelle en un
Dieu ne suffisait pas A Pintelligence born& du mortel et il a fallu
que la rvlation divine clairAt l'homme, en le ponssant vers la
connaissance de Dieu, le dirigeAt en mme temps dans la voie du
bien et compltAt sa partie morale.
Sitt les socits formes, on vit la religion, la sainte religion,
devenir la base de ces socits, le centre qui les unit et qui forme
le lien de fraternit entre l'humanit.
Le pouvoir temporel parle seulpment l'intelligence, mais le
pouvoir spirituel parle tout la fois l'me et A. Pintelligence.
Constamment et oh,ez toutes les nations, la religion a eu ses
maitres, ses Ap6tres; la religion a eu ses ministres et pAr consquent
ses dfenseurs, qui avaient pour mission de dvoiler les mystres
de la religion, d'enseigner au peuple la connaissance de Dieu et de
Te diriger dans la voie du bien; c'est l'accomplissement de ces de-
voirs saers ou leur inobservation qu'a toujours t chl le salut
ou la perte d'une nation, comme nous pouvons l'observer dans l'his-
toire de tous les peuples.
La religion chrtienne, Messieurs les dputs, cette sainte re-
ligion, fille du ciel, qui nous a t rvle par le fills, et le verbe
de Dieu, qui a t sanctifi et scell par son sang et par sa mort,

www.dacoromanica.ro
 958

No. 1980. cette religion a t preche au monde ..entier par les saints Aptres,
Proo.werb. 30. les Peres de l'Eglise et les martyrs indomptables.
1857
20 Dcembre.
Notre Sauveur Jesus-Christ n'a pas choisi les propagateurs de
sa religion parmi les riches, les puissants et les orgueilleux, mais
il a choisi douze pcheurs trs pauvres, A qui il a recommand la
simplicit et la pauvret la plus complete, en leur disant: Vous
n'aurez ni besace, ni bAton, ni deux habits, ni n'aurez souci du len-
clemain, car votre Pere qui est dans les cieux, de son ceil vigilant,
veillera sur vous. Allez et enseignez le salut au monde entier, et
la recompense sera digne de l'ouvrier.
Les saints Aptres et leurs disciples, armes seulement de la
puissance du verbe divin, ont soumis les Empereurs les plus puis-
sants et tous les peuples, en les conqurant non par la force des
armes, ni A prix d'or, mais par leurs enseignements, par leur vie mo-
rale et par leur patience, et la religion du Christ, notre Sauveur, prche
par douze Apares choisis parmi des pcheurs simples et pauvres,
rgne aujourd'hui sur le monde entier.
Tant que la simplicit vanglique a t conserve par les
disciples des saints Apares, la religion est toujours sortie triom-
phante des persecutions les plus cruelles. Les hommes, du temps mme
des saints Aptres, accouraient en foule et embrassaient la religion chre-
tienne et dposaient leurs biens aux pieds des Aptres, afin de venir en
aide aux pauvres et aux veuves et de soigner les infirmes et les
malades. Et malgr cela, les saints Aptres n'abusaient pas de ces
biens et se nourrissaient de leur propre travail, ainsi que le con-
state le saint Apare Paul, le prcepteur des peuples, lorsqu'il dit :
Je n'ai jamais mange gratis le pain d'autrui, et ces mains m'ont
servi A moi et A ceux qui taient avec, moi.
Voila la facon dont les saints Aptres ont propag les vrits
d3 la religion, et c'est pourquoi ils ont rpandu leur parole comme
la foudre jusqu'aux extrmits du monde.
L'histoire do l'Eglise nous dit que, dans les derniers temps, l'a-
mour de la gloire, l'amour de soi-mrne, la convoitise des biens ter-
restres et des plaisirs du monde ont perdu les Ames de ceux qui
taient A la tte des fidles et ont attire la colre de Dieu sur les
fideles ; s'il y a eu tant de persecutions contre l'Eglise et qu'elle
ait eu A subir tant d'preuves, c'est parce qu'elle s'tait carte des
principes de la simplicit vangelique et parce que les soucis mon-
dains enlevaient A ses chefs le temps ncessaire A l'enseignement du
verbe. De lA sont sorties taut d'hrsies, des milliers de schismes, des
milliers de luttes perptuelles et enfin la separation de l'Eglise.

www.dacoromanica.ro
 JVI:11.84
L0
-M N
L'histoire de notre E liduoumaiRe r prsente, bien qu'en petit, No. 1980.
l'histoire de l'Eglise chrtienn- uand notre nation roumaine Proc.-verb. 30.
1867
tait dans sa simplicit primitive et luttait mains armes contre 20 Dcembra.
les ennemis et les voisins qui voulaient envahir notre pays, legu
par nos anctres, un simple prkre, par quelques paroles prononces
au nom de la religion, tait en tat d'encourager et de soulever
tout le peuple et de le faire en un instant se sacrifier pour la d-
fense de la patrie.
Les moines mmes, de leurs demeures tranquilles ou de leurs
cellules situes dans des endroits dserts, dans des grottes, dans des
crevasses du sol et sur la crte des monts, et qui consacraient tout
leur temps en prires, la lecture des Saintes Ecritures et aux travaux
manuels, rpandaient sans cesse les enseignements salutaires et les
consolations de la religion pour instruire et fortifier le peuple, car la
voix du peuple est la voix du Dieu ; et bien souvent mme les Princes,
accabls de soucis et remplis de peur, se rendaient chez ces pieux vieil-
lards et leur demandaient des prires et des conseils, et quand ces
Princes s'en retournaient vainqueurs de la lutte contre l'ennemi acharn
de la patrie, ils faisaient riger une glise ou un monastre comme
monument de reconnaissance, de souvenir, et ces monuments existent
encore.
L'histoire du plus grand nombre des monastres de notre pays
est lie l'histoire des victoires remportes sur les ennemis de notre
patrie.
Tout le Monde sait quelle grande pense salutaire a prsid la
fondation de ces tablissements.
Nul n'ignore que ces saintes fondations n'ont t et ne sont
destines qu' tre des tablissements de bienfaisance, mais l'instabi-
lit des temps, le frquent changement des Gouvernements, les in-
vasions trangres, qui, l'une aprs l'autre, ont apport la dsorga-
nisation dans notre cher pays, ont mis ces tablissements dans le
triste tat o ils se trouvent actuellement.
Messieurs les dputs, nous sommes un moment de rforme,
et il faudrait que l'Eglise restAt telle qu'elle a t lors des rformes
faites en 1831?
Depuis lors, notre nation roumaine a fait de grands progrs,
malgr les lourdes difficults o elle s'est trouve, malgr toutes les
influences trangres, malgr les noires intrigues de quelques-uns
et malgr les nombreuses commissions institues pour les coles.
Voyons si l'Eglise, qui n'a eu aucune de ces entraves, a pro-

www.dacoromanica.ro
 960

No. 1980. gress dans la voie de l'enseignement et de la morale, ou bien si elle a,

Proc.-verb. 30. comme dit le Roumain, rtrograd?
1857
20Dcembre.
L'Eglise moldo-roumaine est une des plus riches, et malgr cela
nous savons tous trs bien comment cette colossale fortune a t em-
ploye jusqu' ce jour.
Le clerg moldo.roumain se divise en deux, en moines et en
prtres sculiers.
Le prtre sculier accompagne l'homme ds le sein de sa mre,
depuis qu'il est dans les langes, jusqu'au tombeau; le prtre s-
culier veille au chevet du malade; le prtre sculier recueille son
dernier soupir, son dernier souffle, et par ses prires il recommancle
son Ame A Dieu; le prtre sculier console en mme temps la fa-
mille dsespre; le prtre sculier court toute la journe, voire
mme la nuit, par la pluie, par la neige, par les tourmentes, parcou-
rant tous les hameaux des villages et rendant service A tous les
fidles qui l'appellent; le prtre sculier est le mitre unseignant de
droit du peuple, et non seulement les enfants, mais aussi les vieil-
lards l'appellent . pre; le prtre sculier enseigne A tous, il con-
seille les paysans; le prtre sculier enseigne A tous les vrits de
la religion, dans son langage simple; et pour tout cela quelle est sa
rcompense? La pauvret, la pauvret la plus horrible! Ceux qui
ont vcu A la campagne savent parfaitement que le plus grand nombre
de ces prtres ne vivent que de la charit des fidles. Qui n'a vu le
prtre sculier se servir d'un cbariot de louage et vivre du travail
de ses bras, sans participer aucunement A. l'immense.avoir du clerg
pour nourrir sa famille et lever ses enfants ? Et nous avons encore
l'audace de dire que nos prtres sculiers sont ignorants! Mais est-
ce leur faute? ont-ils en entre les mains toutes les richesses lgues
par nos anctres aux monastres pour le bien gnral ? Nous savons
A qui incombe la faute, mais je m'tonne qu'il y ait encore des pr-
tres sculiers et qu'ils soient ce qu'ils sont.
Je demande maintenant, quels services les moines; dont l'exis-
tence est si largement assure et dont quelques-uns jouissent de
trs grands revenus, rendent-ils A la socit? Jusqu'A ce que l'on fasse un
prtre sculier, qui est incontestablement ncessaire A la socit, il
y a une foule de formalits A remplir, on rencontre un grand nombre -
de difficults,tandis que il n'y a rien de plus facile que de faire un
moine
En ordonnant un prtre sculier, on donne un serviteur nces-
saire A l'Etat; mais que quelqu'un se fasse moine, l'Etat perd un ser-
viteur, paifois mme un contribuable, que la socit est oblige de

www.dacoromanica.ro
 961

Inourrir de ses sueurs, chose qui ne devrait avoir lieu, a juste raison, No. 1980.
'que pour les impotents et les vieux serviteurs de l'Etat. Proo.-verb.30.
1857
Il est temps, Messieurs, que ces blens, qui jusqu' ce moment 20Dcembre.
-ont t et sont employes, non selon les intentions des donataires ni au
profit de la nation roumaine et:de l'Eglise,il est temps, dis-je, que
-ces biens soient administrs dignement.
Les monastres doivent tre le refuge des savants, le refuge
,des gens qui dsirent se livrer A l'tude. Les monastres doivent
tre galement le refuge des vieillards qui ont servi honntement le
.Gouvernement, et non le refuge des paresseux.
Avec quoi a-t-on cre les corps de volontaires de 1821,?:Avec les
liens des monastres fond& par nos anctres pour le bien de la nation
roumaine. Qui a ceint le sabre d'Ypsilanti et, de Pendedeca ? Nous
le savons. tous. Qui a ensuite dvast les glises et autres demeures sa-
cres ? Les volontaires. Qui a commis les plus grandes cruauts dans
-notre pays ? Toujours les volontaires. Depuis 1840, sous le Rglement
actuellement en vigueur, un monastre situ prs de la capitale, et
personne ne le niera, le beau monastre de Cetatuia, a t clair
avec des chandelles de suif, afin que le pre gumne puisse en-
tasser plus d'or dans ses caisses.
Puis, avec quoi ont t crs les corps de volontaires de 1853?
Toujours avec l'argent des monastres. Nous savons tous qui a pris
le premier les armes, aussi ne le nommons-nous plus; de mme que
nous connaissons tous celui qui a bni le drapeau des volontaires
-dans notre pays, qui a t toujours paisible. O sont ces ,volontaires ?
Nous avons tous hi\ la Steaua Dunara et nous avons tous vu que
Jeur patrie mme n'a pas voulu les recevoir. Eh bien ! Savez-vous
.o ils sont ? Dans notre pays, aux monastres de Itkehitoasa, de Flo-
reseI et de FAstacii ; les intendants, les conomes, les portiers, les
.aubergistes des villages de ces monastres sont tous des volontaires et
leurs forestiers et leurs gardes champtres sont aussi des volontaires.
Qu'on n'aide pas les volontaires avec ces richesses colossales;
-qu'on cre des appointements pour les prtres sculiers qui servant
l'Etat, des coles pour clairer la jeunesse des deux sexes et d'au-
Ares ameliorations salutaires.
La nation roumaine a en ce moment besoin de dpenser beau-
-coup pour ces ameliorations, mais elle a en mme temps en main
ces grandes ressources, qu'elle doit employer, car si on les laisse
encore aux mains de ceux qui les ont administres jusqul ce jour,
-clui peut affirmer gulls les administreront mieux a l'avenir ? Le
_pass nous en est tmoin, et on peut facilement deviner A quoi
(Acta rii Documente. VI. la 61

www.dacoromanica.ro
 962

No, 1980. nous devons nous attendre dans l'avenir, si nous n'y prenons garde.
Proo.-verb.30. La mission des membres du clerg est assez grande et assez le-
1857
20D6cembre.
ve: kre les ministres du Dieu suprme, dfendre les dogmes saints
entre tous, prcher et soutenir la morale vanglique dchue et dormer
au peuple l'exemple du dsintressement, de la justice et d'une vie
pure, faire rsonner dans l'Eglise qui aujourd'hui est muette !
la parole de Dieu et la vraie foi, voilA un trsor non amoindri, un
trsor non dpens, un trsor que l'Eglise a en sa puissance illimite,
et il conviendrait qu'elle ne le tint pas cach, mais qu'elle le r-
partit au contraire entre les fidles.
Ces saints devoirs, devoirs moraux de notre Eglise nationale,
sont fort anciens. Le canon 37 des saints Ap6tres impose aux
Evques de runir le Synode deux fois par an, afin de consulter les
dogmes de la vraie foi et de rsoudre les doutes religieux qui
surgissent dans l'Eglise; et c'est sur la base de ce mme canon que
tous le synodes de nos saints Pres dcident.
Voici un droit intact, dont jouit notre sainte Eglise, droit qui a
toujours exist et qu'elle devra immdiatement mettre en application:
le Synode administrateur de l'Eglise, mais non de ses biens.
((Si l'on rflchit un instant, on peut facilement se rendre compte
du profit que retirerait l'Eglise de notre nation roumaine de l'assemble
de plusieurs hommes de savoir, hommes clairs et savants, qui se ru-
niraient chaque anne pour discuter les questions relatives A la pros-
prit morale de l'Eglise, et je suis intimement convaincu et plein
d'espoir que, ayant A la tte du clerg un trs saint prlat qui a
embrass avec tant de chaleur, qui a soutenu et port dans ses trs
saints bras la question nationale, et plusieurs dputs du clerg,
hommes clairs, pleins de bonne volont et n'ayant aucun autre
intrt que de relever la sainte Eglise de la nation roumaine, nous.
arriverons au but si dsir et si attendu, de voir s'lever de nou-
veau dans notre nation le temple de la religion dchue, et nous-,
ainsi que la nation toute entire, nos descendants, les enfants de
nos enfants, nos arrire-petits-neveux, et les cendres mmes de cen.x
qui se sont endormis dans l'eternit, tressautant dans leurs tombeaux,
nous bnitons tous le saint Archev6que et le clerg clair qui.
travailleront dans ce but
Mon dsir est :
Que l'Etat prenne A son compte tous les biens du clerg et
qu'il s'en serve pour payer les archipasteurs.
Que des biens des monastres on paye les. prtres sculiers,
en limitant leur nombre au strict ncessaire.

www.dacoromanica.ro
 963

Qu'on cre des coles dans tous les monastrep sans distinc- No. 1980.
tion (car au saint monastre de Nean4u le pre suprieur vient de Proc.-verb. 30,
1857
supprimer le gymnase, bien que racte de fondation de ce Saint-Lieu
20 D dcembre.
prescrive qu'on cre imdiatement des coles), limitant le nombre
des moines, pour qu'ils ne fourmillent pas dans le pays et que seule-
ment ceux qui ont termin leurs cours de philosophie et de tho-
logie puissent tre faits moines afin d'avoir toujours dans le haut
clerg des hommes claires ainsi que les vieillards qui ont servi
fidlement l'Etat et les infirmes.
Qu'on cre des sminaires ou des coles dans tous les districts.
Qu'on cre des coles dans tous les couvents de nonnes, afin
que nous ayons des institutrices roumaines et que nous ne soyons
plus obligs de recourir aux trangres, comme nous rayons fait jus-
qu' ce jour.
Mr. Ern. Costachi prend la parole. II fait observer que les ques-
tions de dogme sont de la comptence de la suprmatie spirituelle;
que les cts politiques et administratifs de l'organisation religieuse ap-
partiennent la juridiction de l'Etat; que le projet du clerg vise h.
rtablissement d'une caste particulire, d'un Etat dans l'Etat; qu'il
doit done 6tre combattu dans rintrt de l'Etat, comme dans celui
de la religion; que tout contact du clerg avec les biens matriels
lui est fatal. Mr. Costachi s'associe ramendement de Mr. Kogl-
niceanu, qui ne laisse au clerg que le seul pouvoir spirituel; mais
il trolly dans le point 6 de cet amendement une contradiction, car
si les propritaires des terres contribuent aux impts dont on pr-
lve le salaire du clerg, pourquoi lui donneraient-ils encore du
terrain ? Mr. Costachi soutient ensuite qu'il est juste que les prtres
soient citoyens et ne forment point de caste A part ; qu'il clsire que
le clerg n'ait point de biens qui lui soient particuliers, pour qu'il
puisse mieux contrler l'emploi de ceux destins le subventionner.
Mr. M. Kogalniceanu dit que, si l'Assemble veut que le clerg
honore A. la fois et sa vocation et la nation, que l'ignorance des prtres
roumains ne soient plus reprsente comme un argument contre la
libert des cultes, on doit travailler au dveloppement moral et in-
tellectuel du clerg. Il soutient le point 8 du projet, parce qu'il le
croit plus libral que l'opinion de la minorit; qu'il fait comptir le
prtre auk souffrances du pays et le fait marcher en tte de la na-
tion. En ce qui concerne le point 5, Mr. Kograniceanu dclare s'unir
l'opinion de Mr. Miclescu, mais avec une porte plus tendue, par la
raison que les Mtropolitains et les Evques doivent runir toutes les
qualits politiques et spirituelles. C'est pourquoi il trouve utile que

www.dacoromanica.ro
 964

No. 1980. les prtres sculiers prennent part aux elections, car alors un lien
Proo.-verb. 30. troit les unira PArcheveque du pays. A regard du point 6, il
1867
pense que le prtre doit tre citoyen; en ce qui concerne ce point,
20 Dcembre.
il a cependant modifl la redaction trop vague du projet. Relative-
ment aux terrains donns aux pretres des communes rurales, Mr.
KogAlniceanu demande que le statu quo soit maintenu jusqu'A l'a-
chvement de l'organisation des communes et jusqu'A ce qu'on ait
rgl la question de l'appropriation des villageois. Pour completer ce
point, il y ajoute une disposition pour les prtres catholiques. Mr.
KogAlniceanu soutient qu'autant le prtre doit rester libre dans l'ac-
complissement de sa mission spirituelle, autant le ct materiel en
doit tre reserve l'Etat; qu'en ce point, il est plus radical que Mr.
Miclescu, et s'il demande pour les prtres sculiers ce que l'Ev'que
Calinic propose dans son projet concernant ces prtres, savoir
qu'ils ne s'occupent que de leur mission spirituelle, A plus forte raison
doit-il le dsirer pour les gumenes.
S. R. l'Eveque Calinic Miclescu fait observer que, dans son amen-
dament, il n'a point fait de distinction entre le clerg sculier et le
clerg monastique.
Mr. M. Kogeilniceanu poursuit, en declarant qu'il est contre le point
9 tel qu'il est rdige et qu'il y a eu erreur dans le point 10; qu'il
desire que les abbs et surtout les recteurs des seminaires soient
Ronmains, puisqu'ils sont appels lever une generation entire. En
ce qui concerne le point 8 de l'amendement de Mr. Miclescu,
croit que, si une consecration donne en pays tranger est reconnue
ensuite par nos autorits civiles et ecclsiastiques, cela peut suffire.
Mr. KogAlniceanu observe qu'il a ajout deux points encore: par le
point 13 nous assurerons l'indpendance des Eveques et des Metro-
politains, en c,artant les candidatures rivales, dont on s'est toujours
servi pour paralyser les Mtropolitains quand ils prenaient la defense
des droits de la nation. Abordant le 14-me point, Mr. KogAlniceanu
montre que l'Assemble ne remplirait pas sa mission jusqu'au bout,
si elle ne constatait pas, par un vote unanime, qu'elle considre la
question des couvents relevant des Lieux-Saints comme dependant
uniquement de la competence exclusive du pays, puisqu'elle a de
tout temps t rgle par le Gouvernement local et puisque les pro-
prits de ces couvents ont de tout temps t considres comme
des proprits indigenes. Mr. KogAlniceanu est d'avis que les Rou-
mains doivent continuer A venir en aide aux Lieux-Saints de l'Orient,
car c'est une gloire pour les Principauts de conserver et de pro-
pager le cbristianisme dans les contres non cbrtiennes, et par

www.dacoromanica.ro
 965

consequent de soutenir les Patriarchats d'Antioche, deJrusalem etc. etc; No. 1980.
mais il veut que cela se fasse par le libre arbitre du pays. Aussi Proc.-verb. 30.
1857
tient-il A ce que la question soit rsolue par les Principauts mmes 20Dcembre.
dans toute la plenitude de leur autonomie.

Discours de Mr. Michel Koglniceanu.

Je ne viens pas traiter la question soumise la discussion au
point de vue religieux, et encore moins au point de vue dogmatique.
Le Pere Melchisdech a dvelopp devant vous les vceux du
clerg, comme un membre de ce clerg. Moi, je veux traiter la ques-
tion comme depute du pays et comme homme pratique avant tout,
comme un homme qui regarde autour de lui pour voir dans quelle
situation est le clerg dans les Etats civilises et qui desire le voir
dans la mme situation en Roumanie. Evitant toutes phrases oiseuses,
toutes considerations gnrales, j'aborde immdiatement la discussion
de chacun de ces vceux separment.
Le premier est une profession de foi, la confession du dogme
de la religion orthocloxe; je n'ai 1A-dessus a entrer dans aucun examen
et, comme fils de l'Eglise, je m'incline.
Le second point demande que l'instruction clricale soit orga-
nise de fagon A ce que le clerg, tant rgulier que sculier, possede
les connaissances que l'on enseigne dans les classes de philosophie
et de thologie. J'appuie ce vceu de toute mon Ame. Si nous voulons
que notre clerg soit digne de sa mission et honore le pays, si nous
dsirons que l'ignorance de nos prtres ne serve plus d'argument
contre la liberte des cultes, ainsi que l'a soutenu dans cette enceinte
mme mon savant collgue le Dr. FAtu, il nous faut travailler de
toutes nos forces au dveloppement moral et intellectuel du clerg
et particulirement du pretre sculier. J'ai toujours stigmatise et stig-
matiserai sans cesse l'indiffrence de nos Gouvernements regard
de l'instruction des prtres; j'ai fltri et fltrirai sans relache la cou-
pable conduite de quelques-uns des chefs de notre Eglise, qui, pour
argent ou pour faveur, mtamorphosaient en ministres des autels des
gargons arrachs la veille leur charue et dpourvus de toute pre-
paration et de toute connaissance, quand, d'autre part, ceux que le
sminaire avait formes pour leur saint ministre taient abandonns
et sans soutien. En ralit, aujourd'hui encore, nous voyons les se-
minaristes obliges d'abandonner la carrire A laquelle ils se desti-
naient et devenir scribes dans les chancelleries, par la raison que
toutes les paroisses sont pourvues, sont inondes de pretres igno-

www.dacoromanica.ro
 966

No. 1980. rants et sacrs contrairement aux lois. L'on a dit que la religion se
Proc.-verb. 30, perd chez nous ; la faute n'en doit tre attribue qu' la facilit
1857
20 Dcembre
avec laquelle notre piscopat augmente sans cesse le nombre des
prtres et des moines non prpars, corrompus et dpourvus d'in-
telligence ; ne sait on pas que ce qui fait la force et le respect de
la religion ce n'est pas le nombre, mais les 'vertus et les connais-
sances des prtres? Je demande l'abolition de ce scandale, qui con-
siste a accorder du jour au lendemain la prtrise des valets de
cbarrue e,t, je le rpte, j'appuie le second point de la motion.
C'est pour les memes motifs que j'appuie aussi le troisime
point. Notre clerg rgulier fait la honte de notre Eglise. Nous avons
des monastres riches de centaines de mille piastres, de millions de
piastres, renfermant des centaines et des milliers de moines, et parmi
cette immense quantit d'hommes s'intitulant les serviteurs de Dieu,
l'instruction est la chose la plus rare et la moins estime. Notre
clerg rgulier est devenu une institution parasyte et compltement
inutile 6. la religion et A l'Etat. Voyez le rle misrable des moines
dans la grande lutte nationale que nous avons soutenue, voyez com-
ment ils s'acquittent de leur mission spirituelle! Le matrialisme
touffe en eux toutes les vertus civiques et religieuses.
Le clerg rgulier demande done A tre radicalement rform.
Je veux que le moine n'oublie jamais qu'il est en mrne temps ci-
toyen. C'est pourquoi j'appuie le troisime point, par prfrence A
l'amendement tlu Pre Calinic Miclescu. La majorit du Comit du
clerg demande cette organisation dans des conditions profitables 6.
l'Etat et A. la religion, tandis que l'gumne de Slatina la demande
d'abord au profit de la religion et 6, peine ensuite au profit de la
socit. Le projet est donc plus libral, plus national et mme plus
profitable it la religion que l'amendement. Chez nous, patrie et reli-
gion ont toujours t troitement lies ensemble. Un mauvais citoyen
pourrait A peine faire un bon moine. Je dsire done, d'accord avec
la majorit du Comit, que le clerg rgulier soit avant tout utile b.
l'Etat; alors il le sera indubitablement aussi a la religion. Je veux
que le moine coopre aux destines du pays, qu'il sympathise aux
souffrances de ses concitoyens. Par IA je ne fais que reintgrer le
clerg dans la position leve qu'il a occupe pendant des sicles
dans les Principauts; je veux le replacer A la tte de la nation.
Quant A l'opinion mise par Sa Rvrence le Lieutenant 6, 1'6
vch de Roman, je n'ai rien A, en dire. Les expressions, dont ce v-
nrable partisan du statu-quo s'est servi .pour qualifier la demande
de rorganisgion du clerg rgulier, donnent par elles-mOmes suffi-

www.dacoromanica.ro
 967

samment la mesure des capacits intellectuelles et des aspirations No. 1980.

patriotiques de l'Eveque de Sotiriopolos. Proc.-verb. 30.
1857
Le quatrime point exprime le vceu que Pavancement dans les 20 D6cembre.
fonctions ecclsiastiques soit base sur l'instruction et la moralit;
prouves par des actes et des mrites bien constats. J'appuie ce
vceu. Si je combats le npotisme dans les choses profanes, je le hais
d'autant plus dans les choses sacres. Les Mtropolitains et les Ar-
cheveques ne doivent pas avoir d'autre famille que leur troupeau.
Je ne veux pas qu'un membre du clerg avance par la protection
de ses parents, qui occupent des positions leves. Je veux qu' l'a-
venir la vocation, les connaissances, les vertus thologiques et civi-
clues soient les seuls titres, qui permettent d'arriver aux (lignites ec-
clsiastiques.
Le cinquime point demande que Plection des Metropolitains
et des Ev'eques soit attribue exclusivement au Synode et aux re-
prsentants du clerg rgulier et sculier du diocese vacant. Un pa-
reil principe, qui tend A enlever A PAssemble du pays le droit de
la nomination des chefs de l'Eglise, est contraire A notre loi fonde-
mentale; aussi mon amendement, de mme que celui de Mr. D. Mi-
clescu, rejette avec toute Pnergie la proposition du Comit du clerg.
Donnez A. Cesar ce qui appartient A Csar et A Dieu ce qui est A Dieu a
(lit le Sauveur lui-mme. Nous avons donne intgralement et sans res-
triction ce qui est A Dieu; donnons maintenant A Cesar ce qui appar-3
tient A, Cesar, c'est-A-dire A l'Etat. Les Mtropolitains et les Eveques
ne sont pas que des archiprtres, c'est-A-dire chefs de prtres; ils
sont galement chefs de la nation. Ils sont membres de droit de l'As-
semble gnrale, o se discutent les affaires les plus importantes,.
les lois et l'administration du pays. 11 faut en consequence que
les Mtropolitains et les Eveques soient aussi des hommes politi-
clues; qu'outre les qualits spirituelles, ils aient galement des con-
naissances civiles. Aussi ne puis-je que.demander le respect de notre
loi fondamentale, A savoir que, selon nos anciennes coutumes secu-
hires, les Mtropolitains et les Eveques continuent A kre lus par
l'Assemble legislative. Mais comme ils sont aussi des chefs spiri-
rituels, on devra, 5. l'occasion de leur liction, convoquer galement
la partie spirituelle, et ,non seulement le Synode, mais aussi les
reprsentants du clerg seculier et rgulier de chaque district du dio,
cse vacant, un par district. Je veux tablir, comme il est nees-
saire, des liens intimes entre les chefs de PEglise et le bas clerg.;
et en faisant entrer parmi les lecteurs des archiprtres ,les pretrg
sduliers et les simples moines, j'tablis ces liens du jour mme de

www.dacoromanica.ro
 C68

No. 1980. l'lection; je mets done le bas clerg en position do donner son vote
Pro -verb. 30. pour les candidats qu'ils sait au courant de ses besoins et de ses
1857
20 Ddcembre.
vceux.
Le sixime point demande que tous les desservants de l'Eglise
soient salaris, qu'ils jouissent des droits politiques et que les pr-
tres des villages continuent possder les terrains qui leur ont t
affects par le Rglement Organique. En principe, toute cette propo-
sition est bonne; mais la rdaction en est un peu trop vague. Pour
ce qui regarde le salaire, j'ai ajout dans mon amendement les mots
satis distinction, parcel que je veux qu'il soit bien entendu que, de-
puis le premier chef de l'Eglise jusqu'au dernier prtre ou moine
personne ne devra plus avoir entre ses mains des revenus de fonds
ecclsiastiques ou des fortunes indivis; tout cela devra tre remplac
par un salaire suffisant, mais en aucun cas excessif. Je suis absolu-
ment oppos au systme, d'aprs lequel quelques.uns des membres
du clerg vivent dans l'opulence et ammassent des trsors, tandis
que l'immense majorit des desservants de l'Eglise souffre la
faim, Pour ce qui regarde les droits politiques, je suis loin d'en
exclure le clerg de leur exercice. Puisque nous voulons que
le prtre soit citoyen, il nous faut lui accorder les droits des citoyens.
Je reconnais done en principe ce droit au clerg ; mais pour ce qui
regarde le dveloppement du principe, j'ajourne la question la pro-
chaine loi leotorale. Pour ce qui regarde les terrains que les pro-
pritaires ruraux sont aujourd'hui obligs donner aux prtres des
villages, je demande par mon amendement le maintien du statu-quo
jusqu' l'Organisation dfinitive des communes et la rglementation
de la question des communauts des paysans par leur tablissement.
Qu'il soit cependant bien entendu que, :par l, je n'entends exproprier
personne, que je ne prjuge rien, mais que je laisse la question en-
tire Papprciation de la future Assemble lgislative. A la suite
du sixime point des vceux du clerg, j'ai ajout un nouveau vceu,
qui aura, j'en suis sfir, l'approbation de toute l'Assemble, car je
lui offre l'occasion de rparer, en partie du moins, l'erreur commise
par l'ajournement du 9-me point des vceux d'intrt gnral. Je pro-
pose donc que l'Assemble adopte ce principe que : le salaire et
tous les autres avantages matriels, qui seront assurs au clerg des
paroisses orthodoxes, soient accord& aussi au clerg des paroisses
catholiques. Nous avons une nombreuse population catholique. Nous de-
vons done nous occuper aussi de la situation du clerg catholique.
Nous devons le mettre sur un pied d'galit avec le clerg ortho-
doxe ; en retour, il devra, bien entendu, se mettre sur le pied d'-

www.dacoromanica.ro
 969

galit avec notre clerg orthodox en ce qui concern ses devoirs No. 1980.
et il sera par consquent compltement soumis aux lois du pays, Proe.-verb.30.
1857
comme clerg national catholique. (Signes d'approbation sur tous les 20Dcembre.
bancs de l'Assemble).
Le septime point demande la concentration des fonds clri-
caux, sans distinction, entre les mains du Synode, comme proprit
de PEglise. Je ne m'attendais nullement voir figurer ce point parmi
les vceux du clerg, d'un clerg surtout qui nous a donne des preu-
ves qu'il voulait entrer dans la voie du progrs. Ce vceu, en effet,
loin d'tre un pas en avant, est un pas gigantesque fait en arrire.
Vous voulez que les fonds du clerg soient concentrs entre les
mains du Synode; mais comment conciliez-vous ce V0911 avec les protes-
tations du clerg lorsqu'il a t question de la creation du Synode:
que la mission de celui-ce sera purement spirituelle, que personne
ne pretend s'ingrer dans l'administration des fonds, que le mat&
rialisme a We l'autorit morale du clerg et que le clerg, en re-
jetant loin de lui le matrialisme, veut ressusciter pour la religion,
pour /a morale, pour la science? Je suis done compltement oppose
aU vceu de la majorit du Comit du clerg, qui demande qu'on lui
concede la gestion des biens clricaux. Je demande, au contraire, qu'on
le prive mme des fonds qu'on a encore laisses sa disposition
sous diffrents prtextes et qui n'ont servi qu'a compromettre la re-
ligion. Autant le prtre doit avoir toute autorit, toute libert dans
l'accomplissement de sa mission spirituelle, autant cette haute mission
exige qu'il soit indpendant de toute occupation matrielle. Toute la
partie matrielle doit done tre laisse l'Etat. J'ai beaucoup voyage
dans ma vie et j'ai eu par l l'occasion de visiter des pays o le
clerg possde des biens, comme l'Espagne, Mahe, et d'autres pays
o le clerg ne possde pas de biens, tels que la France, l'Autri-
che et, tout prs de nous, la Bucovine. Eh bien, je vouclrais que,
pour l'honneur de notre pays, pour l'honneur de notre religion,
notre clerg ft comme le clerg catholique de France et le clerg
orthodoxe de Bucovine, lesquels, l'un aussi bien que l'autre, loignes
de la gestion des biens clricaux, se contentent d'tre salaries et
peuvent ainsi se (Wier librement et sans entrave leur mission
morale et spirituelle. Je demande par consquent la centralisation
de tous les fonds clricaux entre les mains du Dpartement des
Cultes, comme Mr. D. Miclescu le demande galement, mais d'une
manire un peu plus radicale que lui, puisque le budget des
Cultes et les comptes de la gestion des fonds seront, d'aprs mon
amendement, soumis au contrle de l'Assemble gnrale, comme

www.dacoromanica.ro
 970

No 1980.. les comptes de toutes les autres caisses publiques. Le Reverend

Proc -verb. 30. pre egumne de Slatina demande, au second point de son amend&
1857
20 Dcembre.
ment, relatif A l'enseignement des prtres, que le sort de ceux-ci
soit amlior, afin qu'ils n'aient plus A s'occuper A l'avenir que de
l'accomplissement de leur haute mission. Si Pon peut imposer une
telle condition aux pr6tres, d'autant plus devons-nous l'imposer aux
Evques et surtout aux gumnes. (Le Reverend pre gumne de
Slatina interrompt l'orateur et declare que dans son amendement il n'a
pas fait de distinction entre le clerg d'ordre monastique et le clerg
sculier). Aussi, dans le but de dlivrer les gumenes des charges
matrielles, ai-je demand, par mon amendement, que les gurnnes
des monastres ne puissent plus administrer des terres A leur propre
compte. Mr. le depute de Jassi a, dans un exorde peu parlemen-
taire, attaqu la personnalit du clerg sculier, en lui reprochant
ses vices et sa soif d'or, A ce clerg qui assez souvent souffre la
faim ! Il lui a reproch aussi l'esprit de discorde, parce gull a eu
quelquefois le courage de partager une opinion contraire A celle de
certains boyards. Si nous nous laissions slier A des recriminations
pour les votes rnis, nous devrions, avec beaucoup plus de justice,
adresser des reproches aux gumnes, qui ont vote plutt comme
boyards ou fermiers de terres que comme des 'Ares spirituels du
peuple! Mais il n'est pas temps de nous adresser des recriminations! Sans
faire aucune personnalit, je me bornerai A dire que je voudrais
voir l'gumne deux fois plus dtache des biens materiels que le
prtre sculier, parce que ce clernier a femme et enfants, --Landis
que l'gumne ne doit avoir d'autre famine que sa communaut
et d'autres occupations que de prcher la parole de Dieu. Mais il
m'est arrive de voir des gumnes-fermiers qui passaient leur temps
plus volontiers A la distillerie d'eau-de vie qu' l'autel de Dieu! (Rires
sur les banes de l'Assemble). Aussi, Messieurs, faut-il, pour l'hon-
neur de notre religion, ne laisser plus l'administration des terres A
la charge des gurnnes ! A la fin du septime point de mon amen-
dement, j'ai ajout un principe, qui est consacr d'ailleurs par nos
lois actuelles, A savoir qu'aprs avoir satisfait A tous les besoins de
l'Eglise, l'excdant des revenus du fond clerical servit A la propa-
gation de l'enseignement public et A d'autres institutions de bienfai-
'Sauce. Il n'y a assurment pas de disposition, qui puisse tre plus
agrable A Dieu et 'aux hommes que ce/le-ci ! Faisons toutefois des
vceux pour' qu' l'avenir cet excdant soit mieux enriploy qu'il ne l'a
t jusqu'A ce jour !
Le huitime point des vceux du Comit du clerg ,demande

www.dacoromanica.ro
 971

que seuls les prtres occupent les chaires de religion dans les coles No. 1980.
des villes et des villages. Je suis prt voter ce point. J'ai declare Proc.-verb 30.
1857
des le principe que je donne au clerg ce qui est au clerg, mais 20Dcembre.
je reserve l'Etat ce qui appartient PEtat. C'est done justement
parce que je veux reserver l'Etat ou pour mieux dire la socit
civile l'enseignement public, sans aucune intervention ou influence
de la part clu clerg, que je donne l'Eglise ce qui lui appartient:
PinstrUction religieuse.
Le neuvime point des vceux du Comit du clerg est la con-
tinuation du septime; il rclame galement la proprit6 de l'E.
glise entre les mains du Synode. Je ne peux qu'etre absolument
contraire ce point, au sujet duquel Pamenclement de Mr. D. Miclescu
et le mien se trouvent en parfait accord; l'un et l'autre ils accordent
au Synode le droit de refondre seulement ses institutions spciales
et les statuts pour les vechs, les monastres, les srninaires, les
dycastres et autres tablissements ecolsiastiques ; mais pour que
ces statuts aient force obligatoire, ces amendements prescrivent qu'ils
devront au praiable tre votes par l'Assemble legislative et con-
firms par le Prince.
Le dixime point des VOBUX de la majorit du Comit du clerg
demande que les gurnnes des monastres et les recteurs des se-
minaires sans distinction ne soient jamais des trangers. 11 me semble
qu'il y a ici une faute de redaction. On aurait der dire plutt: Les
ogumnes des monasteres et les rectenrs des sminaires seront
Roumains. Quoi qu'il en soit, moi je vote pour ce vceu, de prefe-
rence Pamendement du R.vrend pre egumne de Slatina, qui
permet la nomination de recteurs pris aussi parmi des trangers.
Messieurs, je n'ai t que trop souvent dans cette Assemble
accuse de prendre le parti des &rangers.. C'est l une accusation imm-
rite. t favorable aux &rangers, lorsque j'ai eu la conviction
que de la favorisation des trangers il resultait des
a vantages pour 1 es in dignes. Mais cette fois-ci, je suis ab-
solument contraire aux &rangers. Le [Are Calinic se rallie au prin-
cipe de la majorit du Comit du clerge, savoir que les egumenes
ne soient lus que parmi les indigenes, mais pour les recteurs il permet
qu'on les prenne aussi parmi les &rangers. Il me semble y dcou-
vrir une grande inconsequence. Si vous croyez dangereux de mettre
la tte d'un monastre, d'une communaute dllommes mArs, un &ran-
ger, ne croyez-vous pas gull serait plus dangereux encore de mettre
des &rangers la tte d'un sminaire, d'une communaut d'ado-
lescents ? Comment ne pensez-vous pas que les recteurs des semi-

www.dacoromanica.ro
 972

No. 1980. naires sont les ducateurs de toute une gnration et gull serait
Proc.-verb.30. done dangereux et peut-tre fatal de confier toute une gnration,
1857
20 Dcembre.
l'avenir de notre clerg, entre les rnains d'un tranger ?
Le Rvrend Ore gumne de Slatina motive son opinion par
la difficult o nous serions aujourd'hui de trouver dans le pays des
Roumains dotOs de connaissances suffisantes, et dit que c'est pour cette
raison qu'il propose de permettre que le rectorat des sminaires soit
confi aussi aux trangers. Or, un recteur ne doit pas indispensablement
tre galement professeur. Le recteur est l'administrateur, le mna-
ger du sminaire.
Je no prtends pas qu'il ne faudrait pas attirer chez nous, en-
courager et bien rcompenser les professeurs trangers. Moi tout le pre-
mier, je reconnais que notre instruction publique n'atteindra pas cette
haute position morale o nous la voyons arrive partout ailleurs, tant
que nous n'aurons pas un corps professoral qui soit a la fte de
notre socit par son talent, sa science et ses principes; je reconnais
galement que nous ne pourrons jamais avoir un tel corps profes-
soral dans le pays, si nous ne le compltons pas par des capacits
trangres. Aussi dsir je de tout cceur qu'on fasse appel A des
professeurs tranzers. Mais par l, je ne veux pas dire qu'il faille
confier aussi le rectorat aux trangers. C'est une question, c'est un
devoir de nationalit pour nous, de nous prserver de tout ce qui
pourrait accroitre parmi nous les influences extrieures. Si dans les
circonstances actuelles par exemple, nous mettions a la fete d'un s-
minaire un tranger, nous pourrions tre certains d'avoir par la donn
cet tablissement entre les mains du Consul dont dpendrait le rec-
teur tranger. Je prie donc l'Assemble de rejeter la proposition du
Rvrend pre gumne de Slatina. Je ne puis galement pas ad-
mettre le huitime point de l'amendement de Mr. Miclescu, qui veut
que le clerc qui n'aurait pas rev les ordres dans le pays ne jouisse
pas des droits accords aux clercs indignes. Mr. le dput de Jassi
me permettra de lui faire remarquer, que sa proposition est non seu-
lement d'un exclusivisrne sans exemple dans aucun autre pays, non
seulement d'une injustice criante pour la plupart des desservants actuels
de nos glises qui ont t ordonns dans d'autres pays orthodoxes,
mais aussi et surtout une restriction contraire A notre religion. Com-
ment, si par une dvotion particulire, un Roumain allait se faire
ordonner prtre aux Saints-Lieux, o Christ a prch la loi de la
vrit, o il a souffert et a t crucifi pour l'humanit, ce Roumain
cesserait d'tre indigne et, rentrant dans son pays, nous clevrions le
considrer comme ayant perdu sa nationalit primitive ? Messieurs,

www.dacoromanica.ro
 973

je ne vois las dans cette proposition aucun principe, ni aucune me- No. 1890.
sure prise dans le but de nous preserver d'un danger quelconque. Proc.-verb. 30.
1857
Je n'y sois qu'une question personnelle, une mesure tendant a ex- 20 Dcembre.
clure des prochaines elections ecclsiastiques quelques-uns des can-
didats actuels. Pour conserver b. l'Etat et l'Eglise tout le droit qui
leur revient, je suis prt declarer que, pour tout clew qui aurait
pris les orclres l'tranger sans l'assentiment du Gouvernement lo-
cal civil et ecclsiastique, ou qui, en rentrant dans le pays, ne ferait
pas confirmer l'ordination ou le rang reus l'etranger, l'ordina-
tion aussi bien que le rang n'aient aucune valeur. Cette condition
est suffisante pour conserver les droits de l'Etat et de l'Eglise, pour
mantenir la discipline et loigner tout danger possible. Mais je n'ac-
cepterai jamais la proposition injuste, qui tendrait faire perdre sa
nationalit 6. tout Roumain qui, par une devotion que je comprends
trs bien, irait prendre les ordres o aux Saints-Lieux, parce gulls
ont t le berceau du christianisme, ou dans tout autre pays o
y aurait des autels orthodoxes.
Le onzime point de la proposition du Comit du clerg pr-
sente galement une mauvaise redaction. Je m'associe au principe qui
y est compris, mais je demande que la redaction en soit moditie de la
manire suivante : Toutes les glises et tous les monastres du pays
dpenderont de la juridiction des Eveques diocsains respectifs en pre-
omire instance et du Synode en instance d'appel. Le Reverend
pere Lieutenant de l'-veche de Roman, toutes les fois qu'une pro-
position lui deplait, pretend qu'elle est contraire aux canons eccl-
siastiques; cette fois-ci il s'oppose galement a la juridiction du Sy-
nod. Le R. P. Hermeziu prete aux canons une trop grande elasticit. Je
puis prouver l'aide du Picialion tcode des canons de l'Eglise ortho-
doxe), et le voici (l'orateur montre un gros livre in-folio),que notre
religion surtout reconnait la competence et la ncessit des Synodes,
car l'Eglise de Jesus-Christ est base sur la libert, sur le droit de
decider qu'a la majorit des fidles, et non sur le despotisme epis-
copal. Quant son affirmation que la juridiction du Synode blesse-
rait la dignit de cheque Eveque diocsain, comme il ne s'en serait
vu nulle part aiIleurs, je lu ferais observer que ce n'est pas le pouvoir,
grand ou petit, reconnu l'Eveque qui blesse sa dignit, mais la
dont cet Eveque emploie le pouvoir qui lui est confi, sa conduite
maniere

comme prtre, comme citoyen, cornme homme qui ne doit pas avoir
deux opinions, une en public et une autre entre quatre yeux.
Le douzime et dernier point des vceux de la majorit du Comit
du clerg demande qu'aucun membre du clerg ne soit condamn

www.dacoromanica.ro
 974

No. 1980. ni destituA sans un jugement pralable. C'est l un vceu naturel et

Proc.-verb. 30. conforme aux grands principes de scurit, de justice et de lgalit
1857
20 Dcembre
proclams par l'Assemble nationale. Si aucun citoyen ne doit kre
ls dans ses droits ni soumis A l'arbitraire, d'autant plus est-il indis-
pensable que le prtre soit protg contre toute instabilit, contre
toute oppression, contre le caprice et la haine do ses suprieurs ;
afin que, libre dans sa conscience et ne dpendant que des lois ca-
noniques, il puisse remplir sa mission spirituelle. Le vceu du Co-
mit du clerg est une protestation contre l'tat de choses actuel,
o le prtre infrieur est absolument livr au bon plaisir des Ev-
ques et surtout des archiprtres. Je ne veux pas entrer dans les
dtails, car je pourrais citer a. l'Assemble des faits trop tristes d'un
arbitraire effroyable. Il faut done assurer srieusement la condition
du has clerg, en le mettant sous la protection des lois et a l'abri
de toute oppression de la part de ses suprieurs. Aussi propos-je A
l'Assemble d'adopter ce douzime point.
C'est par ce douzime point que se terminent les vceux du
comit. Mais moi j'ai pris la libert d'y ajouter deux points nouveaux,
que je considre comme indispensables pour la rorganisation com-
pike des affaires clricales. Permetez-moi, Messieurs, de vous les
exposer.
Par le treizime point, je demande que les Mtropolitains et
les Evques soient lus dsormais parmi tous les membres du clerg
rgulier. D'aprs le Rglement et les dernires lois, le Mtropolitain
ne peut tre lu que parmi les deux Evques diocsains, et les
Ev'ques doivent tre lus parmi les gumnes des monastres et
et parmi les Archimandrites. Une pareille restriction n'est pas im-
pose par les canons de notre Eglise. L'exprience prouve qu'elle
est galement funeste A l'Etat et 6, la religion. L'intrk de l'un et de
l'autre est que le Mtropolitain et les Evques soient lus parmi
les hommes les plus dignes. Errare humanum est. Nous pouvons
commettre une erreur dans l'lection de l'un ou de deux Evques.
Mais pourquoi, aprs avoir eu le malheur d'lire de mauvais Evques,
serions-nous obligs A lire parmi eux le Mtropolitain, et pour-
quoi serions-nous par l rduits b. avoir aussi un mauvais Mtropo-
litain? Revenons done A. la libert que nous laissent les canons, d'lire les
chefs de notre Eglise parmi tous les membres de celle-ci. Lors-
qu'un deux recoit les ordres, on entonne en son honneur l'axiog
(il est digne); nommons donc toujours le plus digne. Je vous prie,
Messieurs, de vouloir bien vous rallier a mon opinion et l'adopter
dans l'intrk mme de l'indpendance du Mtropolitain de toute pres-

www.dacoromanica.ro
 975

sion extrieure. Que Son Eminence le Mtropolitain veuille bien No 1980.

m'excuser, si je prends la libert de citer un fait qui le eoncerne per- Proc -verb.30.
1857
sonnellement, et je lui demande d'autant plus des excuses qu'on dit 20 Dcembre.
qu'il ne faut pas adresser des compliments aux presents. Moi je
n'adresse cependant pas des compliments, ni ne fais des loges, je
constate un simple fait.
Messieurs, vous connaissez tous la conduite patriotique de notre
clerge, et surtout celle de Son Eminence le Mtropolitain, dans la
grande lutte nationale que nous avons eri a soutenir. Eh bien, pour
paralyser Factivit de Son Eminence, pour amoindrir son archiepis-
copal courage, quelle fut l'arme employee par nos adversaires? L'art.
412 du Rglement, qui circonscrit l'lection du Mtropolitain parmi
les seuls Eveques diocsains. D'un ct, le Patriarche de Constanti-
nople, adversaire des droits de notre Eglise, reut l'ordre d'adresser
au Mtropolitain des observations et des menaces pour s'tre plac
a, le tete de la nation pour appuyer et soutenir ses demandes et ses
droits. D'un autre ct, on fit A. un autre Eveque, que Dieu ait en sa
sainte gardecandidat au siege mtropolitain malgr lui peut-tre
on fit a cet Eveque toute sorte de promesses pour l'exciter contre le
chef de notre Eglise, et en guise de recompense on lui adressa des lettres
flateuses, des decorations et on lui montra enfin le siege mtropolitain
vacant! Eh bien, ma proposition a le but de mettre fin 6, un tel tat
de choses. On paralysait le Mtropolitain par des candidats fixes d'a-
vance. Qu'il n'y ait done plus dsormais des candidats fixes d'avance;
que le Mtropolitain et les Eveques soient lus parmi tous les membres
du clerg ; le candidat, fat-il mme simple moine, s'il est digne, que per-
sone ne puisse plus nous empcher de le placer sur le siege ar-
chiepiscopal occup jadis par Thoctiste et par Dossothee!
Le quatorzime et dernier point de mon amendement demande
que la regularisation de la question des monastres ddis aux Saints-
Lieux soit rserve au futur Gouvernement, comme une question
dont la solution est entirement de la competence du pays.
Messieurs, il y a deux cents ans que cette question a commenc&
a tre agite dans les Principauts, et elle reste encore aujourd'hui non
rsoluer Nous ne remplirions pas notre mission, si, avant de nous s-
parer, A la fin de nos travaux, nous ne disions pas ce que nous avons dj
exprim a leur dbut, et nommment dans la sance du 3 Octobre,
que la solution de cette question, solution qui doit etre donne une fois,
est de notre absolue comptenee. Malgr les cris, malgr les intrigues
des gumnes grecs, malgr les interventions trangres, nous ne tole--
rerons jamais qu'une decision trangre vienne nous exproprier d'un,

www.dacoromanica.ro
 976

No. 1980. cinquime du territoire des Principauts. Dans tous les temps, mme
Proc.-verb. 30. les plus critiques, le pays a toujours rgl seul la condition lgale
1867
des fonds des monastres ddis, parce que ceux-ci ont toujours t con-
20 Dcembre.
sidrs cornme des fonds indigenes. Rappelons-nous ce que signifie
l'expression de Gilles aux Saints-Lieux Cantrnir nous dit que :
lorsque les fondateurs d'un monastre \ eulent le preserver de tout
clanger, de toute dilapidation des fonds, ils le mettent sous la
protection des lieux les plus respects du ehristianisme, pour que
ceux-ci le dfendent et non pour qu'ils le pillent. Les Saints-Lieux
no sont donc que des eurateurs. Mais ils se sont appropri les fonds
des monastres mis sous leur protection et qui se trouvent aujour-
d'hui rduits au plus miserable tat. Le temps est trop court pour
entrer dans les details de la question. Bornons-nous done A dire que
cette question ne peut ni ne cloit tre rsolue que par le futur Gou-
vernement du pays dans sa complete indpendance, comme une
question touchant A, notre nationalit et A notre autonomie, et quo
toute decision qu'on mettra 1A-dessus en dehors du pays ne peut
pas anihiler les droits des Principauts. La terre que les gu-
merles grecs rclament comme proprit de la nation grecque est
une terre roumaine, une terre arrose du sang de nos anctres;
elle se trouve dans les Principauts et doit rester aux Princi-
pauts. Par IA, je ne pretends pas que les Principautes doivent li-
bber la grande mission que leur ont lgue nos anciens Princes,
celle de protger et de dfendre la religion orthodoxe dans les pays
qui ont jadis t le berceau du christianisme et qui sont aujourd'hui
soumis au Croissant. Rappellons-nous que ce n'est qu' l'aide des
Principauts que les Patriarchats d'Antioche, de Jerusalem et d'Al-
lexandrie ont tenu et, tiennent encore debout. Cette mission est belle,
les Roumains doivent la remplir A l'avenir galement. Mais je le re-
pte : La question des monastres ddis ne peut ni ne doit tre re-
solue que par les Principauts mmes dans la plenitude de leur au-
tonomie!
Mr. D. Miclescu declare s'associer A l'amendement de Mr. KogAl-
niceanu, avec une seule exception concernant le point 8.
La sance est suspendue pour dix minutes. Elle est rouverte
sous la prsidence du Vice-President Mr. C. Negri.
Mr. Ent. Costachi lit un sous-amendement A l'amendement de
Mr. Koglniceanu et au projet du Comit du clerg ; ce sous-amen-
dement est sign de Mr. Em. Costachi et de plus de MM. M. Jora,
Gr. VArnav, S. Canano, D. Cozadini, L. Catargi et N. Bossie.
Je propose d'ajouter A l'art. 10 les mots suk ants: ni parmi

www.dacoromanica.ro
 977

aceux qui, l'avenir, auraient recu l'tranger, sans l'autorisation de No. 1980.
I'Eglise indigene, l'ordre de la prtrisew,A l'art. 6 les mots suivants: Proc.-verb. 30.
1815
est bien entendu qu'aussitt que le salaire aura t fix d'une 20 Dcembre.
maniere setisfaisante pour les prtres de villages, les propritaires
fonciers seront fiber& de la charge qui pese aujourd'hui sur eux,
,ocelle de pourvoir leur entretien, et qu'alors les maisons et les
,ojardins, qui se trouvent aujourd'hui en la possession des personnes
ecclsiastiques, devraient seuls rester la disposition des paroisses.
(Sign) E m. Co st a c hi.
Nous appuyons ce sous-amendement: M. Jora, D. C oz a din i,
G. A. VArnav, S. Ca-
nano, L. Catargi, N.
Bo ssi e.
MM. D. Miclescu et Kogetiniceanu adherent au sous amendement.
Mr. B. Sturdza ne s'unit pas la modification que le sous-
amendement propose concernant le point 10 et Veut effacer les
mots: sans l'autorisation de l'Eglise du pays, car ce principe ne
s'tablissant que pour l'avenir, ne lse point les droits de ceux qui
aujourd'hui se trouveraient appartenir la classe des personnes sa-
,cres en pays tranger; en consequence, il 'n'y a aucune ncessit
(rouvrir une porte 6. des exceptions arbitraires, d'autant plus que
celui qui voudrait se faire sacrer ailleurs, sachant exactement la
position laquelle il s'expose, choisirait sa voie en connaissance de cause.
Mr. M. Kogtilniceanu soutient la modification, comme une question
de conscience et de consolation spirituelle.
Sa R. l' Archimandrite N. Scriban fait observer que, d'aprs la loi
.canonique, on ne procede la consecration d'une personne appartenant
un autre diocese, qu'avec le consentement de l'EvAque ou de l'Ar-
-chevAque dont relve le recipendaire.
Mr. B. Sturdza croit que C'est justement quand il s'agit de con-
science ou de consolation spirituelle que celui qui se fait sacrer, tant
pouss par un sentiment de devotion, n'aspire plus b. des droits mon-
clains.
Mr. A. Panu lit un sous-amendement de Mr. B. Sturdza, sign
de lui et de MM. Gr. Bals, N. Iamandi, J. Docan et C. Sturdza
.Vaslui):
Je propose de supprimer du sous-amendement de Mr. Em. Cos-
tachi les mots suivants : sans l'autorisation de l'Eglise indigene.
(Sign) B. Sturdz a.
Nous appuyons ce sous-amendement : Gr. 13 a 1 s, N. lam a n di,
J. Docan,C. Sturdza.
(Acte i Documente. VI. 1.) 62

www.dacoromanica.ro
 978

No. 1980. L'Assemble, consulte par assis et lev, n'adopte pas le sous-
Proo.-verb. 30 amendement de Mr. B. Sturdza.
1857
20 Dcembre.
La majorit de l'Assemble adopte ensuite, toujours par assis et
lev, Pamendement de Mr. Costachi, puis chacun des points de Pa-
mendement de Mr. Kogalniceanu, avec les modifications nonces
dans le SOus-amenclement de Mr. Em. Costachi, et enfin le projet
entier du Comit du clerg, avec les modifie,ations proposes dans
l'amendement de Mr. Kogalniceanu et dans le sous-amendement de
Mr. Em. Costachi.
Mr. D. Cracti lit une proposition du Comit des petits propri-
taires concernant l'tablisement gnral des communes:
Considrant que l'institution des tribunaux rustiques, tablie
par le Statut organique, chap. VIII, sect. II, 319, n'a point rpondu
au but pour lequel elle avait t cre, cause des entraves qui
ont t apportes l'exercice indpendant et libre du droit des com-
munes ruriles d'lire et d'installer leurs magistrats; que, tout au con-
traire, ces lections ont t ou violentes ou rendues vaines par la
nomination directe des magistrats, que se sont arroge tantt l'autorit&
administrative suprieure, tantt les propritaires;
Considrant qu'un besoin imprieux rclame une amlioration
dans l'tat actuel des habitants des villages, qu'ils soient copropri-
takes cultivateurs ou cultivateurs soumis la corve; qu'une telle-
amelioration ne peut tre entreprise avec succs tant que les ma-
gistrats des communes ne pourront pas tre librement lus et main-
tenus dans leurs fonctions pour le bien des communes :
Les soussigns, reprsentants de la petite proprit foncire,
proposent l'Assemble ad-hoc le projet de rsolution suivant, rer
latif aux bases de Porganisation dfinitive des Principauts:
Constitution gnrale des communes.
Elections libres et indpendantes des membres des judica-
tures communales.
Confection d'une loi spciale sur la comptence et les at-
tributions des justices communales.
Jassi, Dcembre 1857.
(Signs) N. Bossie, C. Sturdza, Cyr. Ci ocarlie, Et. CA-
lin, J. Chrisanti, B Adru, G. Massian, C.
B Nieolau
qtiun: B. ' CC.Mortun, G. Varian.
Le Prsident du Comit, D. Cr a cti.
Mr. D. Cracti appuie cette proposition, qui n'est pas nouvelle, sur

www.dacoromanica.ro
 979

le Rglement et sur ce que les petits propritaires demandent le No. 1980.

maintien du Rglement sous ce rapport. Proo.-verb.30.
Mr. Gr. Balf dit que le Rglement ne parle que des tribunaux 1857
20 Dcembre,
de villages, mais nullement de communes, expression qui quivau-
drait l'tablissement des villages en propritaires; que les grands
propritaires ne sont pas contraires aux villages, mais que la question
a t ajourne A une future Assemble, at-in qu.on puisse mieux ju-
ger alors quel degr de libert convient A nos paysans. Mr. Bals lit
ensuite d'un Eyre de Mr. Thouvenel, intitul La Hongrie et la Valachie,
le fragment suivant: On avait aussi institu clans les campagnes une
sorte de magistrature, qu'il a fallu suspendre, parce que les popula-
tions n'taient pas assez olaires pour la comprendre dignernent. Dans
le but de diminuer autant que possible les frais des procs et
d'viter des dplacements toujours coilteux et difficiles, on avait
dcid que les paysans choisiraient parmi eux un certain nombre
d'arbitres, chargs de statuer sur toutes les contestations. Qu'arri.
va-t-il? C'est que, dans chaque localit les lus devinrent des mai-
tres insupportables; ils jetaient en prison, faisaient battre et ran-
gonnaient leurs administrs tant et si bien, que ces derniers, comme
les animaux de la fable, implorrent avec instance le rappel de
leurs tyrans. Ce fait prouve deux choses, d'abord que les boyards
sont dcids manciper leurs paysans ds qu'ils le pourront et
ensuite, qu'avant de se livrer 6, de ridicules dclamations sur l'es-
cIavage des habitants de ces contres, si diffrentes de la n6tre,
faut examiner un peu quelle est leur aptitude A la libert.
Mr. D. Cracti rpond que la proposition des razches ne regarde
que les razches; que le fragment cit du livre de Mr. Thouvenel
ne saurait tre appliqu A la situation actuelle; que les tribunaux de
villages existent encore de nom et que, si les lus d'un village avaient
pu commettre des abus, e ne serait pas une raison pour supprimer
l'institution entire.
Mr. L. Catargi dit que la question de tribunaux de villages a
t vote hier, tant comprise dans la proposition des paysans et des
grands propritaires.
Mr. Em,. Costach,i croit que l'institution bien entendue et applique
des tribunaux de villages carterait bien et beaucoup d'inconvenients
existant aujourd'hui, mais que le Comit des razches est all plus
loin que ses vceux spciaux cet gard, ainsi que le prouve le con-
sidrant 2 de la proposition.
Mr. D. Cracti dit que les razches ont des communes, que sur

www.dacoromanica.ro
 980

No. 1980. lours terres il y a des paysans clacaches, que la question est done
Pro c.-verb. 30. de leur comptence.
1857
Mr. D. Illiclescu fait observer qu'un tribunal de village n'est pas
20 Dcernbre.
une commune, laquelle suppose quelque chose de plus que ces tri-
bunaux.
Mr. M. Kogtilniceanu croit qu'on ne saurait refuser les communes
aux razches ; mais qu'en ce qui concerne l'tablissement de la come
mune dans des villages assujettis au boresc, il pense que l'As-
semble ne saurait plus intervenir. L'instance, dit-il, qui aura r-
soudre la question des relations des paysans avec les propritaires,
saura bien trancher aussi la question des communes.
Mr. A. Teriachiu opine que nous ne sommes pas comptents
dcider cette question ; que la proposition des petits propritaires
confond deux principes compltement diffrents, les tribunaux de
villages et les communes; que les premiers sont une institution tablie
par nos lois fondamentales, que nous devons conserver; que les se-
condes, au contraire, sont une institution nouvelle, troitement lie A.
la question des relations des propritaires et des paysans. Mr. Te-
riachiu ne comprend donc pas, comment les petits propritaires ont
pu, d'une question de juridiction, de quelques considrations de tri-
bunaux destins seulement A connatre les conflits des paysans, ar-
river a la question des communes, qui touche A celle de la proprit,
question dj traite par les Comits qui en sont chargs et soumise
au vote de l'Assemble. Mr. Teriachiu croit done que ce serait agir
contre le Rglement que de revenir a cette question.
Mr. Em. Castachi lit un amendement A la proposition des petits
propritaires, amendement sign par lui et par MM. L. Catargi, D.
Miclescu, N. Iamandi et M. Jora:
Qu'on supprime au deuxime considrant les mots: s oi t e la-
c ache s (corvables), comme une question dj vote hier par l'As-
semble.
Au point I, les mots en gn r a 1 doivent kre remplacs par:
tous les villages de razches.
(Sign l Em. Cost a c h i.
Appuyons cet amendeneent: L. Ca t a rgi, D. Micles c u, N. Ia-
m an d i, M. Jora
L'Assemble, consulte par assis et lev, repousse l'amendement
de Mr. Costachi.
On met aux voix par appel nominal la proposition des petits
propritaires; 31 inembres votent pour, 9 contre la proposition; 18

www.dacoromanica.ro
 981

membres s'abstiennent de voter ; 12 membres taient absents lors No. 1980.

du vote. Proc.-verb. 30.
1867
Mr. Le Vice-Prsident, consultant pralablement l'Assemble, lve
20 Dcembre.
la sance A 6 heures de Paprs-midi et annonce la prochaine runion
pour samedi, 21 Dcembre.

39. Procs-verbalNo. 31.Sance du 21 Dcembre 1857.

Aujourd'hui, la trente et-unime sance de l'Assemble s'ouvre No. 1980.
sous la prsidence de Mr. le Vice-Prsident C. Negri. Proc.-verb. 31.
Mr. D. Grgoriu lit l'appel nominal: 72 membres sont prsents ; 1867
11 absents, dont 3 malades: S. Em. le Mtropolitain, MM. Rolla et 21 Dcembre.
C. Ostachi, 7 en cong: MM. l'Evque Hermeziu, D. Gheorghiadi, Cyr.
Ciocarlie, G. lije, S. Miclescu, D. Ghidionescu, J. Cantacuzne; et 1
dont l'absence n'est pas motive, Mr. G. Varnav.
Mr. C. Hurmuzaki lit le procs-verbal de la prcdente sance;
l'Assemble l'adopte avec les modifications qui y ont t faites.
Mr. D. Cracti lit une motion de la majorit du Comit des petits
propritaires, ainsi que ropinion divergente mise par Mr. Hurmuzaki,
sur le droit qui serait accord aux petits propritaires d'tre repr-
sents dans la future- Assemble lgislative:

Proposition du Comit des petits propritaires.

Considrant que le g razches (petits propritaires fonciers), par
le nombre consiclrable de leurs personnes et des biens-fonds qu'ils
possdent, sont attachs clirectement ou indirectement A tous les in-
trts du pays;
Considrant que leur position et leur qualit comme -propri-
taires du sol exigent ncessairement qu'ils glient reprsents dans
les Assembles gnrales ordinaires du pays en proportion de leur
intrt social, et non pas en proportion de l'tendue des biens que
chacun possde ;
ConEidrant que, d'aprs le dernier Firman lectoral, les raz-
ches n'ont t reprsents que par un seul dput pour chaque
district;
En vue de la future organisation, les reprsentants des petits
propritaires du sol proposent les bases suivantes:
1. Que le droit lectoral, pour les lecteurs comme pour les
ligibles, soit bas, quant A la petite proprit foncire, sur une &en-
due de dix faltches;

www.dacoromanica.ro
 982

No. 1980. 2. Que le nombre des deputes soit determine en proportion

Proc.-verb.31. du nombre total des lecteurs, et non d'aprs le nombre ou l'ten-
1857
211Dcembre.
due des biens particuliers.
Jassi, 5 Dcembre 1857.
(Signs) D. Cracti, C. Moilun, B. Nicolau, B. Zacharia,
G. Mas sian, Et. CAlin, G. \TarI an, C. Stiun,
Cyr. Ciocarlie.
Opinion individuelle de Mr. C. Hurmuzalii.
Le soussign trouve juste le vceu de la majorit, que les
petits propritaires soient aussi reprsents dans la future Assemble
legislative; cependant il ne peut pas adhrer au mode de represen-
tation demande par la prsente proposition;
Parce que Part. 2 de la proposition annule le vceu nonce
dans l'art. 1-er de la mme proposition. Et en effet l'art. 1-er demande
comme base des droits lectoraux une proprit de dix faltches au
moins, tandis que l'art. 2 demande pour base de la representation
des deputes non l'ten due de la proprit, mais le nombre des
lecteurs; .

Parce que la representation d'une classe doit tre en juste

proportion avec la representation des autres classses, pour ne pas
donner lieu A la preponderance d'une classe sur les autres;
3 Parce que non seulement la classe des petits propritaires,
mais aussi cello des paysans, ainsi que celle des habitants des villes
chef-lieux des districts, ne sont reprsentes chacune que dans la
proportion d'un depute par district, sans parler de plusieurs classes
de la socit, dont les unes, comme celle du clerg des villages, ne
sont pas reprsentes du tout et d'autres, comme celle des professions
librales et du commerce, ne le sont que d'une manire fort limite
et imparfaite ;
Parce que le nombre des lecteurs ne sert de base que la
o est introduit le suffrage universel et nullement l o il n'y a
que representation des classes;
Parce que, par les mmes raisons, les autres classes aussi
pourraient demander A tre reprsentes en proportion du nombre
des lecteurs, ou en d'autres termes le suffrage universel, mode d'-
lection qui presuppose l'existence de plusieurs conditions et garanties
morales;
Parce qu'ne fois que nous avons nonc le vceu de nous
unir avec nos frres d'au-del. du Milcov, il n'est pas mme opportun

www.dacoromanica.ro
 983

de poser les bases de la future reprsentation sans une entente pr- No. 1980.
dable avec eux, et enfin parce que la prsente proposition est mme Proc.-verb. 31.
187
superflue, une fois que PAssemble ad-hoc a nomm une commission 21 Dce5mbre.
spciale pour la question de la loi lectorale concernant la future
Assemble lgislative. (Sign) C. H ur mu z a chi.
Mr. D. Cracti demande la parole et appuie la motion de ce
comit, en dmontrant que la majorit n'est nullement en contradic-
tion avec elle-mme, ainsi que Mr. Hurmuzaki Pa prtendu en met-
tant son opinion.
Mr. C. Hurmuzaki dclare gull s'abstient de rpondre a de sem-
lblables arguments.
Mr. Gr. Ba4 prend la parole. Dans la sance du 7 Octobre,
dit-il, nous avons vot en faveur d'une Assemble lgislative qui
soit la reprsentation de tous les intrts de la nation ; PAssemble
a en outre charg une commission d'laborer d'urgence un projet
concernant la loi lectorale A venir. Mr. Bal considre, par cons&
quent, cette motion comme inopportune.
On demande la question pralable. Consulte par assis et lev,
l'Assemble adopte et carte ainsi de la discussion la motion sus-
mentionne.
L'Assemble procde A la signature de l'acte suivant, vot dans
la dernire sance :
L'an mil huit cents cinquante-sept, le dix-huitime jour du mois
de Dcembre.
Considrant que dj aux Confrences de Vienne de 1855, dans
les sances des 17 et 18 Mars, les grandes Puissances ont prvu le
cas de dsaccord touchant les droits et Pinterprtation du futur acte
constitutif des Principauts roumaines ;
Considrant qu'aux termes de l'art. 25 du Trait de Paris, les
Principauts sont places sous la garantie collective des Puissances
cosignataires; que, par consquent, toute violation des droits des
Principauts, de quelque part qu'elle lint, serait contraire aux stipu-
lations du dit trait ; que, dans ce cas, les Principauts ont le devoir
et le droit d'en appeler A l'intervention impartiale et dcisive des
Puissances garantes ;
Considrant qu' l'avenir aussi il se peut produire des cas de
dsaccord, qui rclameraient l'intervention des Puissances garantes ;
Considrant que, pour que la garantie des Puissances signataires
du Trait de Paris soit efficace et avantageuse aux Principauts, il est
indispensable que les Principauts aient une voie rgulire et sans

www.dacoromanica.ro
 984

Nq. 1980. entraves, par laquellc elles puissent, le cas echant, demander et
Proc.-verb.31f.
obtenir l'appui promis;
185:7
21Dcembre.
Considrant que, d'aprs les stipulations formelles des Capitula-
tions par lesquelles le,s Principauts se sont assure leur souverainetr
elles ont toujours eu le droit d'accrditer des reprsentants et agents
politiques et commerciaux auprs des Puissances trangres, et que,
d'un autre cte, elles en ont regus chez elles, droit qu'elles ont
exerce longtemps aprs la conclusion de leurs Capitulations avec la
Porte; que, cependant, les Principauts se trouvent aujourd'hui r-
duites avoir seulement un seul agent politique prs la Sublime
Porte; que bien que, selon l'art. 408 du statut fondamental en vi-
gueur, ces agents doivent &re nommes par les Gouvernernents locaux
et choisis exclusivement parmi lt indignes, les agents des deux
Principauts prs la Sublime Porte sont en ce moment des trangers
imposes ,par la Sublime Porte et que, par consequent, ils sont loin
d'tre les reprsentants des Principauts et les dfenseurs de leurs
droits ;
Considrant que, par suite de la nouvelle situation, faite aux
Principautes en consequence de la garantie collective' des Puissances
cosignataires du 'Trait de Paris, ces agents n'ont ni ne peuvent avoir
qualit pour reprsenter es Principauts auprs des Puissances ga-
rantes;
(Considrant que, faute de dfinir Qll prciser exactement la vuie
lgale et rgulire par laquelle les Principauts, en cas de violation
de leurs droits, pourraient librement reclamer le soutien des Puis-
.sances garantes, cette garantie eollective, stipule formellement par le
Traite de Paris, -ne saurait rpondre d'une inanire satisfaisante l'in-
trt europeen et la bienveillante pense qui a preside sa creation;
Se fondant sur les anciennes Capitulations des Principauts avec
la Porte, aussi bien que sur l'art. 25 du Trait de paris, VAssemble
,ad-ho.c de Moldavie formule le vceu que les magnanimes Puissances,,
reprseutes p.ux. prochaines Conferences, veuillent bien ,prvoir et
tablix la voie lgale, par laquelle les Principautes-Unies, en cas d'at-
taque contre leurs droits, do quelque ct qu'elle provint, pourraient
demander et obtenir l'assistancepuissante du grand arbitrage europen.
Qnt vote pour l'unanimite.
L'Assernble procde ensuite la verification par signature di
vote suivant mis dans la dernire seance, sur la motion faite par
le Comit du clerg:
L'an mil huit cents cinquante-sept, le vingtime jour du mois
de Dcembre.

www.dacoromanica.ro
 985

L'Assemble ad-hoc de Molclavie met le vceu que la future No.1980.

organisation du pays ait comme base les principes suivants : Proc -verb 31.
1857
L'Eglise indepenclante (autocphale) et orthodox de la 21 Ddcembre.
Moldo-Roumanie, fille et membre de la sainte Eglise universelle et
apostolique d'Orient, dont la source et le chef est notre Seigneur et
Dieu Jesus-Christ, oonfesse et garde sans alteration aucune tous les
dogmes et les saints canons apostoliques et synodaux, ainsi que les
saintes traditions, se conformant en tout A la foi de l'Eglise d'Orient.
A cette fin et en ca s de ncessit, le saint Synode, pour le maintien
de l'unit de foi, pourra, ,s'il. l juge convenable, se consulter sur
les dogmes Avec l'Eglise ceeumenique.
Organisation de l'instru:Aion clricale sur un pied, qui per,-
mette au clerg, tant regulier que sculier, d'acqurir les connals-
sances comprises dans les classes de philosophie et de theologie.
Organisation de l'ordre monacal dans des conditions qui le
rendent utile la religion, conformment aux saints canons.
A. Toutes les dignits et fonctions ecolesiastiques seront basks
sur l'rudition, et la moralit, prouves par des faits et des mrites
notoires.
Conformment aux saints canons, aux droits du clerg ab-
antiquo, la loi fondamentale du pays, l'lection des Mtropolitains
et des Evques diocsains sera faite par l'Assemble gnrale
pays et confirme par le Chef de l'Etat. Cette Assemble sera com-
pose des deputes de l'Assemble legislative, du Synode et des re-
prsentants extraordinaires du clerg rgulier et sculier choisis
dans les districts du diocese vacant.
Tous les fonctionnaires ecolsiastiques sans exception seront
salaries et jouiront des MarrIQS droits politiques que les autres ci-
toyens, en vertu de la loi electoral, gut. sera vote par les Assem-
bles runies des deux Principauts. Le terrain, qui, en vertu du
Rglement Organique, est concede aux paroisses des villages, Ieur sera
donne aussi l'avenir; il est bien entendu qu'aussitt que le salaire
aura t fix d'une manire satisfaisante pour les prtres de village,
les propritaires fonciers seront, librs de la charge qui pse
aujourd'hui sur eux, celle de pourvoir leur entretien, et qu'alors
les maisons et les jardins qui se trouvent aujourd'hui en la possession
des personnes ecclsiastiques devraient, seuls rester A la disposition
des paroisses. Le salaire et les autres avantages materiels, qui seront
assures aux cures des paroisses orthodoxes, seront galement accord&
aux cures des paroisses catholiques.
Les biens ecclsiastiques des vches, couvents, monastres

www.dacoromanica.ro
 986

No. 1980. sans distinction, des ermitages et des glises paroissiales, ne forme-
Proc.-verb. 31. ront plus qu'une seule caisse, administre par le Ministre des Cultes.
1857
21 DCembre.
Sous aucun prtexte les gumnes des monastres ne pourront
prendre en ferme A, leur compte les terres du clerg, afin qu' l'a-
venir ils puissent s'occuper exclusivement de la haute mission spi-
rituelle qui leur est confie. Le budget des dpenses annuelles sera
dress par le Synode et le Ministre des Cultes et sera soumis au
contrle de l'Assemble lgislative. Aprs avoir pourvu aux sa-
laires et autres besoins de l'Eglise, l'excdant des revenus sera affect
au dveloppement de l'instruction publique et d'autres tablissements
de bienfaisance, principe reconnu dj par l'art. 6, C de la loi or-
ganique concernant l'administration des biens ecclsiastiques.
Toutes les chaires pour l'enseignement religieux dans les
coles de l'Etat, ainsi que dans les coles prives, seront occupes
par des prtres.
Les rglements spciaux et les tats des vchs, monastres,
sminaires, dycastres, glises paroissiales et toute autre institution
ecclsiastique, seront dresss par le saint Synode; cependant, pour avoir
force de loi, ils devront tre confirms par le Gouvernement, et nom-
mment ceux de la branche administrative seront soumis au Chef de
l'Etat, et ceux du ressort lgislatif devront tre d'abord discuts et
vots par le Corps lgislatif et soumis ensuite, comme toute autre
loi, a la sanction du Prince.
10. Les gumnes de tous les monastres sis dans le pays et
les suprieurs des sminaires sans exception ne pourront jamais tre
pris parmi les trangers, ni parmi ceux qui .6. l'avenir auraient regu
l'tranger, sans l'autorisation de l'Eglise indigne, l'ordre de la prtrise.
all. Toutes les glises et les monastres sis dans le pays re-
lveront de la juridiction des Evques diocsains respectifs en premire
instance et du Synode en instance d'appel.
Les ecclsiastiques ne pourront tre destitus ni condamns
sans jugement pralable.
A l'avenir les Mtropolitains et les Ev'ques diocsains se-
ront lus parmi tous les membres du clerg monacal, sans exiger
des candidats d'autres eonditions que la vertu, l'rudition tholegique
et les qualits spirituelles, conformment aux saints Canons.
Le rglement de la question des monastres ddis aux
Saints-Lieux, comme question dont la solution n'est que de la comp-
tence du pays, conformement A la rserve faite par l'Assemble dans
la sance du 3 Octobre (procs-verbal V), est reserv au futur Gou-
vernement du pays dans la plnitude de son autonomie.

www.dacoromanica.ro
 987

Ont vote pour b. l'unanimit. No. 1980.

Le President, conformment l'art. 79 du Rglement de l'As- Proo.-verb.31.
1857
semble, declare que l'Assemble a adopt les deux actes transcrits 21Dcembre.
ci-dessus.
Mr. D. Cracti donne lecture d'une motion de la majorit des
petits propritaires, se rapportant aux proces illgalement jugs de-
puis l'introduction du Rglement Organique jusqu' l'poque actuelle:

Proposition du Comit des petits propritaires.

Les soussigns, reprsentants de la classe des petits propri-
itaires (razches), s'tant runis aujourd'hui, 30 Novembre 1857, en
comit, se sont consults sur les vceux spciaux qu'ils ont t charges
par leurs mandataires d'exprimer dans l'Assemble gnrale du pays,
pour que ces vceux puissent parvenir aux grandes Puissances ga-
rantes des Principauts roumaines.
Quant aux vceux gnraux, les petits propritaires ont vote de
concert avec les deputes des grands propritaires, du clerg, des
habitants de villes et des paysans.
Ce sont eux qui, peut-tre, plus que tous les autres, ont desire
et dsirent des rformes justes et salutaires.
Les petits propritaires ont desire et dsirent plus que tous
les autres un Prince tranger, parce que, apres de longues souffrances,
aprs de longs malheurs et injustices, ce n'est qu'en lui qu'ils pour-
ront trouver, eux aussi, un soutien, un dfenseur et un veritable pre.
En effet, la classe des petits propritaires reprsente, non seu-
lement les habitants propritaires primitifs de la Roumanie, mais
encore plusieurs d'entre eux sont les descendants des plus illustres
familles de la nation, qui faisaient jadis la gloire du pays et le d-
fendaient.
Les chrysobulles et les anciens documents, qui constituent les
proprits, sont pour la plupart le prix du sang que leurs ancetres
ont verse sur les champs de bataille, ou la recompense des services
signals rendus en temps de paix et dignes de la reconnaissance de
la patrie.
Un semblable pass n'est nullement en harmonie avec le mi-
serable tat actuel des petits propritaires; la cause ne peut en tre
attribue leur incapacit ou it leur manque d'activit, car des faits
incontestables prouvent que leur decadence provient des vnements
extrieurs, qui ont si souvent et si longtemps pes sur le pays, et
particulirement encore des iniquits de l'intrieur, auxquelles les petits

www.dacoromanica.ro
 988

No. 1980. propritaires (razehes) sont depuis un certain temps continuellement

Proc.-verb. 21. en butte.
1857
21 Dcembre.
A peine les petits proprietaires (razches) commengaient-ils, aprs
la retraite des armes trangres, respirer un peu plus librement
et A jouir des bienfaits de la paix, en s'occupant de leurs travaux
agricoles, de leurs cbamps ravages, qu'ils se voyaient en butte aux
prtentions des propritaires voisins, tout puissants, les uns par eux-
mmes, les autres par leurs liens de famille avec le Prince Regnant,
ou par rinfluence directe et indirecte qu'ils exeroaient sur le Gou-
vernement, en sorte que les malheureux petits propritaires (razches),
poursuivis par tous, sans protection, se voyaient ravir leurs proprie--
ts, tantt par des proces iniques, mme par dpossession violente,
tantt encore par d'normes et inutiles &Tenses gulls devaient
poser pour se trainer pendant de bien longues et malheureuses annes
aux portes des tribunaux, oit ils ne trouvaient souvent pour juges
que leurs voisins mmes et leurs oppresseurs.
Les Princes changeaient souvent dans les Principauts, parfois
tous les ans, au .gre de la. Sublime Porte.
Toutes les fois qu'un nouveau Prince arrivait, les puissantS voi-
sins des petits propritaires, auxqu,els ils avaient si souvent ravi
un lambeau de leurs proprits, ne manquaient jamais, pour lgiti-
mer en quelque sorte leurs usurpations passes et se menager la
facilit d'en ,faire de nouvelles, de se plaindre au Prince de prtendus
empietements sur leurs terres de la part des petits propritaires, ou de
prtexter des changes ou des achats auraient contract& avec
les razeches et que ceux-ci refusaient de reconnaitre. Il parvenaient
de la sorte se faire dlivrer des ordres de delimitation, des decisions
de la part du Divan, et sous prtexte d'empitement, de rectification
des limites d'aprs des sighes naturels, ou enfin en vertu d'un pre-
tendu droit de coproprit, ils finissaient par se crer de nouveaux
documents,4 raide desqu.els ils s'appropriaient un nouveau morceau
de la terre des razches.
Il arrivait parfois ,des Princes bans, qui protegeaient tant soit
peu les droits des razeches, mais cela ne durait pas longtemps, car
les boyards parvenaient par leurs plaintes et leurs intrigues A les
faire remplacer.
VoilA, en abrg la cause de la decadence matrielle et morale
des razches; car plus la proprit des razches s'amoindrissait par
les empitements et par les frais des procs, plus diminument leurs
moyens de vivre et d'lever leurs enfants; en sorte que la plupart d'entre
eux sont arrives A l'tat de simples paysans, depourvus en grande

www.dacoromanica.ro
 989

partie mme des connaissances lmentaires de la lecture et de No. 1980.

l'criture. Proc.-verb.31.
1857
Le Rglement Organique a voulu mettre fin A cet tat de choses. 21Dcembre.
Aussi l'art. 291, chap. VIII prescrit-il une delimitation gnrale,
et pour qu'en effet la justice fat assure celui qui prouverait Pavoir,
il fut tabli par plusieurs articles un ordre legal, des commissions
d'enqute locale, des tribunaux judiciaires infrieurs et suprieurs,
chacun pouvait rclamer, interjeter appel, presenter des documents
et prouver son droit.
((Si cet ordre de choses avait t strictement observe par les
Gouvernements qui se sont succd depuis la promulgation du Re-
glement, si Pon n'avait pas obstru le voie trace, si les tribunaux
.avaient '&5 composes comma l'exigeait le Rglement, si l'on avait
respect la procedure prescrite, si les influences et les ordres ini-
ques n'avaient pas t plus forts que la loi, le pauvre et Popprim
auraient ncessairement pu parvenir prouver la vrit et obtenir
quelquefois justice. Mais les choses se sont passes d'une manire
tout-A-fait diffrente; la loi fondamentale a t viole, toutes les fois
que Pintrt priv le voulait ; elle tait viole par le Prince, par les
Ministres et par tous les employes sans conscience et sans dignit.
Ces vrits sont prouves par des actes authentiques, publis
par le Gouvernement
L'art. 365, chap. VIII du Rglement dit que: s'il arrivait un
vcas non-prvu par la loi, ou bien si le texte en tait obscur, le Divan
princier, en mettant son opinion sur l'esprit de la loi ou bien la
ncessit d'en formuler une, en instruirait, par un rapport dtaill,
l'Hospodar, qui le recommanderait l'attention de l'Assemble g-
nrale ordinaire, lors de sa convocation. Cette Assernble dterminera
le veritable sens de la loi, et dans le cas non-prvu, elle en fera
une nouvelle, qui, sanctionne par l'Hospodar, servira de rgle in-
variable.
En. vertu de quoi, l'art. 318, chap VIII du Rglement defend
formellement aux instances de demander ou de recevoir dans les
procs des decisions ou des rgles de conduite des instances supe-
rieures ou du Ministre de la Justice; mais dans les cas douteux, le
IVIinistre de la Justice, en recevant des rapports sur ces cas, rdigera
'des mmoires, les prsentera au Prince, qui les transmettra l'As-
semble gnrale, pour que celle-ci avise A combler les lacunes de
la legislation; il appert de ces articles que l'Assemble gnrale seule
avait le droit d'expliquer la loi ou d'en faire une nouvelle. Nonobs-
tant cela, des centaines d'instructions &gent donnes chaque anne

www.dacoromanica.ro
 990

No. 1980. par MM. les Ministres et par les Princes Rgnants, les unes contrai-
Proe.-verb. 31. res aux autres et toutes illgales; souvent mme annulait-on par des
1,857
9 1 Dcembre .
interpretations les anciennes lois et mme les lois fondamentales, ou
bien leur donnaition un sons contraire, de manire que l'on remet-
tait le droit A la disposition de chaque juge, et qu'il n'y avait que
celui qui ne le voulait pas qui n'abust pas de son pouvoir.
Deux gros volumes contiennent les preuves de ces tristes, mais
manifestes vrits.
Il serait trop long d'numrer et de comparer tous les actes
de cette nature; nous nous bornarons done a% presenter les faits g-
nraux et A en citer les tristes rsultats.
En vertu du Rglement, rAssernble gnrale a vote en 1734
une loi concernant les rclamations pour empitement et le mode
de procedure dans ce cas; cette loi prescrit un terme d'un an pour
que tous les propritaires, qui se croiraient lss dans leurs droits
de proprit par leurs -voisins, aient A rclamer, sous peine pour eux
de perdre pour toujours, une fois ce dlai pass, tout droit A recla-
mation pour l'avenir.
Bien longtemps aprs l'expiration de ce dlai, parut une simple
instruction, qui statuait qu'un propritaire, qui n'aurait pas rclam&
dans le terme voulu par la loi, pouvait profiter de la reclamation de
son adversaire.
Cette instruction a ouvert la voie aux injustices et facilit la
spoliation des razches,
On a vu par suite surgir des procs, l oit il n'en existait pas;
on a vu renverser les signes les plus naturels d'abornement, des
colines sculaires transformes en simples taupinires, les rivires
dtournes de leur cours, les elevations transformes en precipices
et les plaines prendre la place des montagnes; on a vu adjuger une
terre tout entire A des personnes, qui n'en rclamaient qu'un morceau
de terra. .
.Par suite d'un semblable tat de choses, plusieurs razches ont
perdu leurs terres; en d'autres endroits on n'a laiss aux razeches
que remplacement du village, en sorte que ces malheureux, serrs
de tous cts, n'ayant ni chemins, ni eaux, ont t forces les nil&
d'abandonner merne rhabitation de leurs anctres et de se disperser,
les autres A se soumettre a leurs voisins, comme paysans, 'seul moyen,
pour eux d'obtenir la tranquillit, beaucoup d'autres n'ont pu con-
server de leurs proprits que les titres et les documents, comme la
preuve criante que le terrain achet aujourcl'hui par les razches au
prix de leur travail et de leurs sueurs a jadis t acquis par leurs

www.dacoromanica.ro
 991

anctres, au prix de leur sang vers pour dfendre contre les inva- No. 1980.
sions extrieures la terre, que leurs descendants n'ont pu dfendre Proc.-verb.3 t.
contre les envahisseurs de l'intrieur. 1857
21 Dcembre.
On a vu encore des procs entre deux personnes, dont le ju-
gement a t mis en application de manire que l'un a pris les ter-
res d'autres personnes trangres, contre lesquelles il n'y avait pas
eu la moindre rclamation et qui n'avaient pas t cites en comparution
pendant tout le cours de ces procs; les protestations faites contre
des pareilles iniquits n'ont eu d'autre rsultat qu'un simple ordre
du Dpartement de la Justice ou tout au plus du Divan princier, con-
firm par le Prince, et qui ne faisait que consacrer ces iniquits, sous
le prtexte fast;dieux que l'application a t selon toutes les formes vou-
lues; et de cette manire des personnes qui n'avaient t ni appeles
en justice, ni juges, ni condamnes, mme injustemment, par
les instances comptentes, perdaient leurs ,propres terres.
Un pareil tat de choses, qui tait arriv la dernire extrmit
et dont les rsultats forment pour les razches une srie de drames,
ne saurait partout ailleurs qu'attirer des suites pnales, tandis que
chez nous ce n'a t qu'une longue srie de plaintes, de misres, de
larmes, qui appellent d'une voix plaintive la vengeance du ciel; car
la justice n'existe plus sur le sol de notre pays.
Aprs 14 ans d'iniquits, cclant la voix du peuple, qui devait
finir par devenir celle de Dieu, beaucoup de personnes qui, par leur
fonctions, avaient viol les lois, beaucoup de ceux qui avaient profit&
de ces infractions, se sont donn la main avec les opprims et pro-
testrent en 1848 contre l'abus, en demandant la stricte observation
du Rglement. Cette rclamation prsentait un contraste trange, car
les opprims l'avaient faite pour obtenir justice contre les iniquits
qu'ils avaient subies, tandis que les oppresseurs l'avaient appuye pour
obtenir la stricte observation de l'art. 364, chap. VIII du Rglement,
par lequel ils voulaient entendre la garantie et le maintien de tout
jugement rendu, fat-il le plus inique, une fois que ce jugement est.
confirm par le Prince.
Cette protestation, prise dans toute l'tendue de ses termes, fait
foi que le I; glement a t loin d'tre respect.
Le Prince Grgoire Ghica, aprs son avnement au trne de la
Moldavie, a voulu reviser tous les jugements iniques rendus depuis
la mise en application du Rglement. Il se basait en ceci sur la con-
naissance personnelle qu'il avait de l'tat de choses du pass, ainsi
que sur le rapport d'une commission de boyards, nomme pour si-
gnaler les vices de ce pass et proposer les amliorations ncessaires,

www.dacoromanica.ro
 992

No. 1980. Voici comment s'exprime la commission dans son rapport sur les
Proo.-verb. 31. affaires judiciaires:
1857
21 Dcembre.
La mauvaise administration de la justice a galemcnt donne
lieu it d'innombrables abus: les tribunaux n'taient plus l'asile de la
vrit et du droit, l'asile du faible contre le fort; ils taient tombs
clans un tel tat de discredit moral, qu'il ne pouvait sortir et ne sortait
de leur sein que des jugements arrts d'a-vance au Palais. Les sie-
ges de ces tribunaux n'taient occups que par des juges ignorants
et d'une probit suspecte.
Une procedure embrouille, des dcrets princiers, dcidaient
les grandes questions de droit, de manire dgoter les plaideurs
et leur faire maudire l'tat de degradation, o tait tomb& la
justice dans notre pays.
Ce dsir de justice du Prince Ghica n'a pu etre satisfait, par
suite de l'opposition ses vues de la part de ceux, qui avaient tremp
dans ce sacrilege commerce de violations -des lois.
Nous n'invoquerons ici, pour temoignage, que les Votes emis
l'unanimit par toute l'Assemble ad-hoc.
Dans la sance du 11 Novembre, l'un des plus anciens et des
plus probes employes de la branche judiciaire, en donnant lecture
du rapport concernant l'independance du pouvoir administratif du
judiciaire, a trace avec des couleurs vives et vraies le tableau de
l'organisation des tribunaux, de la manire dont se rendait la justice
et dont les juges, sans le moindre scrupule, violaient la loi et oppri-
maient le razche, la veuv et le pauvre.
Un des considerants de la proposition adopte par l'Assemble
ad-hoc concernant la responsabilit des Ministres est ainsi congu:
Considrant que le manque de responsabilit est cause que la
branche judiciaire, au lieu d'tre l'organe de la loi et la protectrice
des droits et de la fortune des citoyens, et consquemment un pou-
voir indpendant et respect du Gouvernement et du pays, est de-
venue un corps de fonctionnaires directement dependants du Prince,
soumis ses ordres et nullement aux lois ;
Que de l provient le pouvoir extra-legal, que quelques-uns des
Ministres de la Justice se sont arrog d'annuler, par de simples rap-
ports faits au Prince et mme par de simples apostilles bases sur
des interpretations fausses et sur des ordres incompetents, les sen-
-otences judiciaires, de mettre ainsi en doute et en peril tout ce qu'il
y a de plus sacr au monde: la proprit, et rnme d'abolir direc-
tement des lois entires, ainsi que les dispositions des Codes civil et.
pn al.

www.dacoromanica.ro
 993

Enfin il existe encore une preuve plus forte que toutes les No. 1980.
autres du mpris de la loi, de la violation du droit sacr, violation Proc.-verb.31.
qui s'est pratique et se pratique systmatiquement dans les Prin- 1867
21D6cembre,
cipauts : c'est le cri unanime de la nation roumaine des deux Prin-
cipauts, que le regime des Princes indigenes a fait son temps, et la
demande faite A Paropage europen de donner A la Roumanie un
Prince tranger, qui seul peut introduire dans le pays la justice, tant
dsire par tous les habitants et partioulirement par les faibles.
VoilA les preuves de la manire dont les razches ont t r-
duits A le dernire extrmit, de sorte que beaucoup d'entre eux
travaillent le boresc sur la terre que leurs ancetres leur avaient
lgue, terre qui en maints endroits forme des proprits grandes,
belles et tendues.
Il parat que depuis longtemps on avait remarqu chez les puis-
sants cette cupide faiblesse d'agrandir leur proprit au detriment des
faibles, car un remords de conscience ou bien un sentiment de jus-
tice a motive Ptablissement d'une ancienne coutume du pays, con-
serve par le temps et transform& ensuite en loie &rite. Cette cou-
tume, contenue dans le 1938 du Code civil, dit : OUne possession
mme de 40 ans ne profite pas aux puissants, quand. ,meme Vern-
.pitement injuste sur des immeubles appartenant A des faibles, et
.0dont la longue possession ne reposerait que sur la force, serait con-
sacr par des chrysobulles.
Or done:
Considerant que les instructions donnes par le Prince Regnant
et par les Ministres, et qui ont servi de lois, n'ont Re et ne sont
as valables, en vertu des art. 395 et 318, chap. VIII du Rglement,
ainsi que du livre VII, tit. 45 du Droit romain, qui dit :
Relatam a preside sententiam, contra solitum judiciorum
ordinem, autoritatem rei judicatae non obtinere certum est;
Considrant que toute sentence prononce par le juge est nulle,
si elle est en dehors de sa competence, en dehors du sens de la loi
(art. 170, de regula juris):
Factum a judice quod ad officium ejus non pertinet, ratum
non A ;
Considerant qu'une sentence rendue contrairement A la loi
n'tant as valable, n'a mullement besoin d'appel (Digesta libro
XIIX (sic) titulo VIII: Item cum contra sacras constitutiones judi-
catur appellationis neceessitas remititurDigesta libro X, 1. 1X,
-tit. VIII; Alm sententioe sine appelatioues rescind,intur;
En vertu donc de la coutume du pays comprise dans le 1938
(Acte vi Documente. VI. 1.) 63

www.dacoromanica.ro
 994

No. 1980. du Code civil et maintenue particulirement en faveur des razches

Proc.-verb.31. et des faibles victimes des puissants et des grands, ces mmes raz-
1867
ches opprims, injustement condamns et illgalement dpouills, les
21Dcembre.
uns en partie et d'autres totalement, de leur avoir et de leurs terres,
Niennent aujourd'hui rclamer leur droit et demandent de la justice
des grands Monarques, qui ont pris sous leur gide la nation rou-
maine, faible et opprime, qu' la future organisation soit prig en
considration ce qui suit:
Que l'Assemble gnrale du pays soit tenue de nommer une
commission compose de 18 de ses membres probes et comptents,
qui seront chargs de recevoir pendant un dlai suffisant les rcla-
mations des opprims; toutes les rclamations que la commission
trouverait fondes, c'est-A-dire toutes les sentences qu'elle trouverait
n'tre pas bases sur les lois, sur les rgles de la procdure, mais
sur des instructions arbitraires et illgales, et par consquent frap-
pes de nullit, devront 'km casses et les possesions rtahlies dans
le statu-quo ; c'est-A-dire dans l'tat antrieur A la violation ou A la mise
en excution de la sentence inique ; ceux qui croiraient avoir le droit
de rclainer pourront le faire et poursuivre d'aprs les lois par la
voie des tribunaux comptents.
L'espoir des razches et des opprims est grand, parce qu'ils
est fond sur la justice imprissable; leur espoir est fond, parce
qu'ils attendent justice de la part des plus puissants et des plus ma-
gnanimes Souverains de l'Europe, qui comme une Providence ont
pek l'oreille aux plaintes d'un peuple malheureux par suite de l'op-
pression du dedans et du dehors et qui demande: justice et saint r.
Comment cette voix, qui retentit des sommets des Carpathes jusqu'A,
l'autre extrmit du pays, ne trouverait-elle pas d'cho dans les cceurs
de ceux qui, sur la terre, sont l'image de Dieu ?
Se pourrait-il qu'A cette poque de justice, oil toutes les clas-
ses des habitants des Principauts sont appeles au bonheur, les ra-
zches seuls, qui ont t victimes de l'injustice, de l'oppression et,
de l'infortune, les razches, ces habitants primitifs de la Roumanie,
restassent seuls privs de leurs droits et de leurs patrimoines ? Les i
sentiments de justice qui ont inspir les glorieux signataires du Trait&
de Paris, aujourd'hui reprsents par les hommes minents qui com-
posent la Commission internationale de Bucarest, est pour les raz-
ches de Moldavie une forte garantie, que pour eux aussi Pheure de
la rparation a sonn.
Bnis soit done dans tous les sicles les noms de ceux, qui
mettront un terme aux souffrances des Roumains et particulirement.

www.dacoromanica.ro
 995

des opprims et des victimes de l'injustice, les noms de ceux qui No. 1980.
rtabliront en Roumanie le royaume de Dieu, le royaume de la Proc.-verb 31.
1857
justice !
21 Dcembre.
Ont vot pour: MM. D. Cracti, C. Mortun, B. Nicolau, N. Bossie,
B. Zacharia, Et. Win, G. Varian, A. Chrisanti,
Massian, Cyr. CiocArlie, C. B'AdArAil et C. Stiun.
Ont vote contre: MM. C. Sturdza et C. Hurmuzaki.
Mr. C. Hurmuzalci donne lecture de son opinion individuelle sur
cette motion, opinion A laquelle s'est associ aussi Mr. Constantin
Sturdza de Vaslui:

Opinion separee de Mr. C. Hurmuzaki.

Le soussign ne peut pas adhrer l'opinion de la majorit :

Parce que l'tat de choses dcrit avec tant d'exagration
ne regarde qu'une bien antrieure poque celle inaugure par le
Rglement Organique, qui, en organisant aussi la branche judiciaire,
a tabli trois instances et, en outre, pour plus de garantie pour les
plaideurs, a, non seulement soumis toute sentence judiciaire au con-
trle des jurisconsultes de l'Etat et du IVIinistre de la Justice, mais
encore en a subordonn la validit A la revision et A la confirmation
du Prince, mesure de sollicitude qui n'existe nulle part;
Parce que, par suite de Fart. 391, etc., etc., chap. VIII, sect.
XIII du Rglement, pour mettre fin A une foule de litiges sans cesse
renaissants A cause d'usurpations et d'empitements de limites, il a
t fix pour ces relamations un -dlai d'un an, depuis le 20 Sep-
tembre 1834 jusqu'au 20 Septembre 1835, pendant lequel tout le
monde a rclame, mme ceux dont les terres n'avaient pas subi
d'empitements;
Parce qu'une loi vote en 1839 par l'Assemble gnerale
et confirme par le Prince, savoir: La loi ayant pour but de mettre
un terme aux procs pour empitements, a tabli mme une pro-
cedure spciale pour l'examen et la decision sur toutes les rclama-
tions faites pendant le dlai susmentionn ;
Parce qu'en vertu de cette loi, toutes les rclamations ont
t classes par les Divans de la haute et de la basse-Moldavie,
examines sur les lieux et dcides, au nombre de 130 par anne,
par jugements d'arbitres choisis par les parties, toujours sur les lieux
et en presence des plaideurs et de l'ingnieur du district, qui a lev
cet effet tous les plans des terres en litige;

www.dacoromanica.ro
 996

No. 1980. Parce que toutes les rclamations examines et dcides sur
Proc.-verb .31. les lieux de la manire sus-indique, ont t soumises ensuite A
1857
91 D cembre.
l'examen et A la dcision de toutes les instances, ainsi qu' la con-
firmation du Prince;
Parce que plusieurs des lois publies apr 6 s la promulgation
du Rglement Organique ont t votes par l'Assemble gnrale, ou
bien approuves par elle ;
Parce qu'il y a eu, il y a et il y aura toujours des abus,
et surtout chez nous, on la connaissance des lois n'est pas une con-
ditiOn indispensable pour occuper des fonctions judieiaires ;
Parce que, malgr tout cela, nous avons eu aussi des juges
bons el justes, nous avons eu arissi au Ministre de la Justice des
fonctionnaires impartiaux, qui ont rpar les suites des abus et de
l'ignorance;
Parce que toutes les lgislations sages tAchent de diminuer
le nombre des procs et, par Id, d'assurer la proprit et la tranquilit
des concitoyens;
C'est pourquoi elles ont mme adopt le principe de la pre-
scription;
Parce que le Rglement Organique a galement proclam
ce principe salutaire, en statuant par l'art. 364, chap. VIII, sect. VII,
ce qui suit: Pour faire cesser les graves inconvnients du renou-
vellement des procs et les consquences qui en rsultent par l'in-
stabilit de la chose juge et de la proprit, ainsi que par la re-
naissance de diffrends interminables qui, en perptuant les poursuites
ligitieuses, influent aussi sur le caractre des individus, il est statu
que tout procs dcid par le Divan princier, dont le jugement
aura t confirm par le Prince, est A jamais termin et qu'il ne
pourra plus tre renouvel6 dans aucun cas, ni pendant le rgne ac-
tuel de l'Hospodar, ni sous celui de ses successeurs;
Parce que le Code civil, tant bien antrieur au Rglement
Organique, l'art. 1938 de ce mme code n'est relatif qu'a u x e m-
pi tem e nts maintenus par la force, qui grAce A Dieu sont
devenus chose rare;
Parce qu'en prsence de l'article sus-cit, qui n'admet pas
mme la prescription dans des cas d'empitements maintenus par
la force, la mesure propose par la majorit du comit est mme
tout-A-fait superflue;
Parce que l'adoption de la proposition de la majorit en-
couragerait mme des milliers de rclamations non-fondes, comme
cela est arriv de 1834 A 1835, perptuerait les procs, branlerait

www.dacoromanica.ro
 997

la garantie des fortunes et la tranquillit des citoyens et dtruirait No 1980.

les fondements de l'difice social. Proc.-verb. 31.
1867
Fond sur ces raisons et prenant en consideration les principes 21 Ddcembra.
reconnus par toutes les lgislations: res judicata pro veritate ha-
betur et publice interest non convelli rerum judicatarum
au c t or itate m, le soussign mpousse la prsente proposition.
(Sign) C. Hurmuzaki.
J'adhre A cette opinion: C. S. S t ur d z a.
La question pralable est mise aux voix; plusieurs dputs se
prononcent avec nergie contre cette proj?osition et demandent le temps
ncessaire pour se consulter; la sance est suspendue pour dix mi-
nutes.
A la reprise de la sance, la question pralable est mise aux
voix par appel nominal; une majorit de 55 voix contre 11 dcide
qu'il n'y a pas lieu de discuter sur la question faite par le Comit
des petits propritaires; 4 membres s'abstiennent de voter..
Mr. A. Panu lit la proposition faite par le Comit des dputs
des villes:

A Son Em. Monseigneur Sophronius, Mtropolitain de

Moldavie et Prsident de l'Assemble ad-hoc.
Le Comit des dputs 'des villes, ayant termin ses travaux, a
l'honneur d'en communiquer A l'Assemble le dossier, compos de 8
pieces, savoir :
Un projet de la part des dputs du port de GalaV:
Les sous.signs, dputs du port de GalatY, ont l'honneur de
proposer:
L'organisation dans toUtes les villes de Roumania des mu-
nicipalits et de leurs conseils, ainsi que tous les autres tablisse-
ments relatifs A cette institution, applique clans sa plus grande
tendue
Le maintien du port-franc de Galati, ainsi que la cration
dans ce port d'un entrept pour les marehandises trangres de
toute espce.
La navigation libre, ainsi que la libert du commerce de toute
nature sur le bras de Kilia jusqu'A la Mer Noire.
7 Dcembre 1857.
(Signs) C. Negri, A. Cuz a.
Un projet prsent par Mr. Malinescu et appuy par six autres
dputs:

www.dacoromanica.ro
 998

No. 1980. Le soussign a l'honneur de proposer le projet de resolution

Proc.-verb. 31. suiv ant :
1857
21 Dcenabre.
Considrant que l'tat actuel du commerce, de l'industrie et des
municipalits exige absolument une rforme et une amelioration;
Le Comit des deputes des villes desire :
L'mancipation de toutes les villes de Roumanie. L'aboli-
tion des monopoles de toute espce et nature. La capitalisation des
dimes et redevances pour les terrains emphytotiques.
L'organisation du regime municipal dans toutes les villes
de Roumanie, par l'tablissement des municipalits avec des Conseils
dlibratifs, ainsi que de toutes les autres institutions neessaires,
pour qu'elles puissent rpondre A leur veritable but.
La libert du commerce et de l'industrie. La creation des
institutions ncessaires pour le maintien du credit.
Que tous ceux qui s'occuperont en Rournaine de commerce
ou d'industrie soient soumis sans exception aux statuts et A toutes
les obligations envers l'Etat.
Jassi, 9 Dcembre 1857.
(Sign) B. Mali n es c u.
Nous appuyons cette proposition: D. C oz adin i, D. Gh e or ghi a di
D. Ghidionescu, G. Ilie, T.
Sacalo v.
Deux projets prsents par Mr. le Dr. Faltu et appuys par
six autres deputes:
Considrant que par suite de l'envahissement d'un grand nom-
bre de Juifs, qui ne runissent pas les conditions indispensables au
progrs et A l'avantage du bien public envalissernent provoqu
par les mauvaises institutions et la conduite irflchie des Gouver-
nements passes notre pays, et surtout les villes, ont depms quel-
flue temps support de lourdes charges, qu'il leur est impossible de
supporter davantage ;
Considrant qu'on n'a pas appliqu jusqu' ce jour la dispo-
sition de l'art. 94, chap. III du Reglement Organique, qui dit: II est
incontestable que les Juifs, qui se sont rpandus en Moldavie et dont
le nombre augmente journellement, vivent pour la plupart aux dpens
des indigenes, et exploitent presque toutes les ressources au dtri-
ments du progrs de l'industrie et de la prosprit publique. Pour
obvier autant que possible it cet inconvenient, la mme commission
consignera dans le tableau de recensement la condition de chaque
Juif, gin que ceux qui n'auraient point un tat et qui, sans exercer

www.dacoromanica.ro
 999

waucun mtier utile, vivraient sans aveu, soient limins et que de No. 1980.
wpareils individus ne puissent plus entrer en Moldavie; Proc.-verb. 31.
1857
Le soussign a l'honneur de faire la proposition suivante : 21Dcembre.
Dfense aux Juifs de s'tablir l'avenir dans les villes du
paye, A. l'exception de ceux qui possderaient les qualits et les
tnoyens d'exercer la profession 'a laquelle ils dclareraient appartenir,
pourvu toutefois que cette profession Mt profitable au pays. Renvoi
de tous ceux qui n'auraient les qualits susdites.
3 Dcembre 1857.
(Sign) Dr. F tu.
Nous appuyons cette proposition: Dr. C ostin, P. Bra escu, D.
Ghidionescu, T. Sacalov,
G. Ilie.
Considrant que les trangers, qui tant d'aprs les Trait& que
d'aprs l'art. 99, lit. G, et d'aprs l'art. 14, annexe R du Rglement
Organique, n'ont pas eu le droit d'exercer le commerce en dtail,
mais seulement en gros, en sont arrivs, par abus et contrairement
mme aux rclamations du fisc adresses l'Assemble gnrale en
1832 et 1835, aussi qu'aux rfrs au Conseil Administratif sous No.
9614 de 1843, sous No. 285 de 1844 et sous No. 8099 de 1852,en
sont arrivs spculer en dtail et b. exercer le commerce dans
toutes ses branches, sans l'autorisation du Gouvernement et sans se
se faire inscrire parmi les patents, en se mettant par la en situa-
tion de retirer tous les avantages du commerce du pays, sans se
soumettre aussi des redevances gales avec les indignes;
Le soussign -a l'honneur de fake la proposition suivante:
Toutes les obligations envers l'Etat doivent tre galement e
sans exception imposes tous ceux cpai voudraient excercer le com-
merce et l'industrie en Roumanie, indignes ou trangers.
3 Dcembre 1857.
(Sign) Dr. FAtu.
Nous appuyons cette proposition: G. A. VA r n a v, Dr. C o stin,
P. Briescu, D. Ghidio-
nescu, T. Sacalov, G. Ilie.
Une proposition de Mr. B. Mlinescu sur le projet du Dr. Fatu,
pour le rglement de la condition ries Isralites :
Les soussigns opinent que le rglement coneernant les Juifs
est une mesure de la comptence des municipalits et de la police;
qu'il ne mrite pas d'tre prsent au Congrs de Paris et que par

www.dacoromanica.ro
 1000

No. 1980. consequent il ne peut qu'tre recommand la future Assemble 16-

Proc,-verb.31. gislative.
1857
21 Doembre.
(Sign) B. MAlineseu:
Nous appuyons cette propositin: G. A. Varnav, D r. Jie a
Un amendement de Mr. D. Grigoriu au projet de Mr. Malineseu:
Au projet de resolution prsent par Mr. B. Malinescu le 1120
Dcembre.
Ajouter a. l'art. 1-er sur l'mancipation des villes de Bou-
manie les mots: de toutes sort& de privilges, et supprimer les mots :
la capitalisation des emphytoses et des dimes.
Supprimer l'art. 4 les mots : aux statuts etc.
10 Dcembre 1857.
(Sign) D. Grigo riu.
Un sous-amenclement de Mr. Gr, Varnav concernant galement
la proposition de Mr. Midineseu:,
Au projet de resolution prsente par Mr. B. Mtilineseu le 10'
Dcembre.
I. Dire l'art. 1-er, concernant l'mancipation des les villes de Rou-
rAanie : l'mancipation de toates les -villes de residence de Rou-
manie; ajouter: de toutes espces de privileges et supprimer les
mots: la capitalisation des emphyteoses et des dimes et l'art. I
supprimer les mots: aux statuts etc,
10 Dcembre 1857.
(Sign) G. A. Yarn ay.
Une proposition de Mr. Galliardi appuyee par trois autres
metabres :
Considrant que l'art. 23, du Trait de Paris garantit aux Prin.
cipauts danubiennes une pleine liberte de commerce';
Considrant que, par l'annexion d'une partie du territoire de Bes-
sarabie, par ce meme Trait, la Moldavie, les villes commergantes
situes sur 'la Danube sont prives, par .la nouvelle' frontire, de
predque toutes les sources qui alimentaient leur commerce et qu'il est
indispensable d'accorder quelques avantages ces villes pour les
sauver crune ruine inevitable;
Le soussigne a l'honneur de fair la 'proposition suivante:
Que la villc d'Ismail soit deolare port-frane.
Que les droits de -transit des marchandises', des crales et
du btail, qui seraient introduits de Russie dans la Bessarabie

www.dacoromanica.ro
 1001

annexe, pour tre expdis l'tranger et vice-versa, soicnt regles NC). 1980.
et fixes par une loi equitable. proc.-verb. 31.
1857
20 Novembre 1857. 21 Ddcernbre.
(Sign) Lazare Galliardi.
Nous appuyons cette proposition : B. Mali nes cu, D r. Varna v
T. Sacalov.
Et enfin le procs-verbal qui montre la manire dont se sont
rpartis les votes sur les diffrents points des projets prsents:

Procs-verball
L'an mil huit cents cinquante-sept, le quatorze Dcembre. A la
suite des discussions qui ont eu lieu au sein du Comit des villes
sur les differents projets qui lui 6nt t soumis, les points suivants
ont t adopts la majorit:
Le 1-er point du projet des deputes de GalaVI, dont teneur suit:
Art. I. Organisation dans toutes les villes de la Roumanie des
municipalits et de leurs Conseils, ainsi que tous les autres tablis-
sements relatifs cette institution, applique dans sa plus grande
tendue.
Quatorze meriabres ont vote pour, trois contre, et deux taient
absents.
L'art. II. Maintien tlu port-franc de GalatT, ainsi que l'tablis-
sement dens ce port d'un entrept pour les marehandises de toute
nature.
Ont vote pour 16, eontre 2 et 2 absents.
Le 3-me article do ce projet a tt abandonn, par raison d'iden-
tit avec un point d.0 projet sur les bouches du Danube, vote dans
la 24-me sance de l'AssembIe.
Du projet prsent par Mr. Malitiescu et appuy par MM. Gheor-
ghiadi, D. Cozadini, D. Ghidiohescu,. G. Die et T. SacaloV
'L'art. I concernait r'mancipation 'de touts les villes de la
Roumanie, rabolition des monopoles de toute espce,la capitalisation
des.dimes et redeVances pour les terrains ernphyteotiques.
A t rejet: 11, voix contra, 7 pour et 2 absents'.
Sur l'art. Il, relatif l'organisation du regime municipal dans
toutes villes de la Roumanie, par l'tablissement des municipa-
lits avec des Conseils dlibratifs, ainsi que de toutes les autres in-
stitutions ncessaires, Pour qu'elles puissent rpondre leur veritable
but, le vote a t ainsi motive:
Le 2 1T1'3 point talt' conforme au premier article de la proposi-

www.dacoromanica.ro
 1009

No. 1980. tion de MM. les dputs de Galatl adopt, il a t jug inutile d'en
Proc.-verb. 31. faire' l'objet d'un vote
1857
21 Dcembre.
L'art. III, coneernant la libert du commerce et de l'industrie,
l'tablissement des institutions ncessaires pour continuer le crdit,
a t adopt l'unanimit.
L'art. JV, ayant pour objet la soumission sans exception de
tous ceux, qui s'occuperont en Roumanie de commerce et d'industrie,
aux statuts et A toutes les obligations envers l'Etat, a t vot A la
majorit absolue, avec suppression au 2-rne paragraphe des mots:
aux statuts et, propose par un amendement de Mr. Grigoriu.
Mr. Gheorghiadi seul a t contre.
Voici, sur le 1-er point du projet prsent par Mr. M'Alineseu,
le sous-amendement de Mr. Gr. VArnav :
Dire A l'art. I, concernant l'mancipation des villes de la Rou-
manie: l'mancipation de toutes les villes de residence de la Rou-
manie ; ajouter: de toutes sortes de privilges et supprimer les
mots: capitalisation des emphytoses et des dimes, et A l'art. IV
eeilx de: a ux s tatu ts.
Ce sous-amendement a t rejet A la majorit absolue.
Le projet prsent par MM. le Dr. FAtu, Dr. Costin, P. Bra-
escu, D. Ghidioneseu, G. Ilie et T. Sacalov, met le vceu suivant:
Le soussign a l'honheur de faire la proposition suivante:
Dfense aux Juifs de s'tablir A l'avenir dans les villes du pays,
A l'exception de ceux qui possderaient les qualits et les moyens
d'exereer la profession A laquelle ils dclareraient appartenir, pourvu
toutefois que cette profession fat profitable au pays. Renvoi de tons
ceux qui n'auraient les qualits susdites.
Le vote sur ce projet a t motiv de la manire suivante:
Cette proposition est comprise dans le vote sur l'amendement
que Mr. Mlinescu a propos dans eette question, amendement ap-
puy par MM. Gr. VArnav et le Dr. Jiean et dont voici la teneur.
Les soussigns opinent que le rglement concernant les Juifs
est une mesure de la comptence de la municipalit et de la police;
qu'il ne mrite pas d'tre prsent au Congrs de Paris et que, par
consquent, il ne peut qu'tre recommand A la future Assemble
lgislative.
Ont vote sur cet amendement: 15 pour, 3 contre, 2 absents.
La seconsle proposition prsente par le Dr. Fatu et appuye
par MM. le Dr. Costin, P. BrAescu, Gr. VArnav, D. Ghidionescu, G. lije,
T. Sacalov, naet le vceu suivant:
Toutes les obligations envers l'Etat doivent tre galement et

www.dacoromanica.ro
 1003

sans exception imposes A tons ceux qui voudraient exercer le com- No. 1980.
merce et l'industrie en Roumanie, indignes comme trangers. Proc.-verb.31.
1857
Cette proposition a t reconnue A l'unanimit, par assis et lev, 21Dcembre.
comme tant comprise dans le quatrime point du projet de Mr.
MAlinescu.
La proposition de 1VIr. Galliardi, appuye par Mr. MAlinescu, Dr.
VA.rnav et T. Sacalov:
L'art. 1 contient:
Que la ville d'Ismail soit dclare port franc.
Ont vot pour 10, contre 5, se sont abstenus 2, et Mr. Cuza
a t absent.
L'art. If propose:
Que le droit de franchise des produits agricoles et du btail
passant de Russie par la Bessarabie annexe, pour tre expdis A
l'tranger et vice-versa, soit rgl et fix par une loi quitable.
Contrt 11 voix, 6 pour, 2 absents.
Le Comit des dputs de villes dclare que ces propositions
forment l'ensemble de ses travaux, qu'il vient de clre.
(Signs) Prsident, S. C a n an o.
Secrtaire, A. Pa nu.
Mr. A. Panu, donne lecture d'une proposition faite par Mr. Mau-
rojay, demandant le renvoi A la prochaine Lgislative des V0311X faits
par le Comit des villes; cette proposition est appuye par MM. Botez-
For6scu, l'Evque Ph. Scriban, Gr. Ba/s et Cracti:

Proposition de Mr. P. Maurojny.

Les soussigns proposent le suivant projet de rsolution concer-
nant les questions mises dans le rapport du Comit des dputs de
villes:
Tous les articles noncs dans ce procs-verbal, ayant trait sp-
cialement au dveloppement du rgime municipal, qui est l'lment
du bien-tre matriel et moral des villes, et ensuite aux rformes
d'un intret tout-A-fait local, l'Assemble les considre comme des
questions relevant de la comptence de l'Assemble lgislative.
(Sign) P. Mau roj ny.
Nous appuyons la prsente proposition: A. Bo t ez-F o r 6 s cu, l'E-
v A q ue Philarte
Scriban, Gr. Ba4,
D. Cracti.

www.dacoromanica.ro
 1004

No. 1980 L'Assemble, consulte par assis et lev, adopte 6. l'unanimit

Proc.-verb.31. la proposition de Mr. Maurojny.
1857
21 Dcembre.
Mr. D. Gripriu donne lecture d'une proposition de Mr. Romov,
depute des colonies bulgares de la Bessarabie, proposition qui est
soutenue par MM. Sacalov, Rosca, R. Saya et Stiun:
Les colons bulgares, depuis leur descente en Bessarabie, ont regu
des Monarques de toutes les Russies des privilges hrditaires et
perptuels, qui font de cette colonie un corps part au milieu de
la nombreuse population de la Russie. Leurs droits et inamunits
sont compris dans le tome XII du Recueil des Tois russes.
Ces lois ont teuiours t respectes ad literam, aussi bien par
les colons que par le Gouvernement russe, jusqu'au 1 Mars do ran-
ne courante, c'est--dire jusqu' PapplicatiOn du Trait de Paris,
conelu par les grandes Pnissances europennes le 18 (30) Mars 1856,
en vertu duquel a t annexe A. la Moldavie une partie des colonies
bulgares, au nombre de 40 villages, aVec la ville de Bolgrad, centre
de leur gouvernement.
Le Gouvernement moldave, par la proclamation du 4 Fvrier de
l'anne courante, a galement garanti tous les habitants de la partie
de la Besarabie annexe la Moldavie le respect de leurs droits
et privilges mais
Considrant que le pays se trouve maintenant la veille de
sa rOrganisation;
Considrant que le Trait de Paris accorde aux habitants du
pays le droit d'exprimer leurs vceux
Considrant en un mot que le temps n'a peut-tre pas permis
au Gouvernement de prendre assez compltement connaissance de
toutes les immunits des colons;
Je -prends la libert de declarer l'honorable Divan ad-hoc, que
les vceux des colons sont: que la future rorganisation ne lse en
rien les privileges eux accords par les Souverains de Russie, sur-
tout en ce qui constitue cette population en une classe toute exception-
nelle, ainsi que je l'ai demontr plus haut.
Et quoique l'honorable Divan .ait par un vote forme' proclam
le r es p ect de la pr op rit , pour remplir entirement mon man-
dat, je viens exprimer plus explicitement quelques-uns des vceux les
plus importants des colons :
a) Vu que le dialecte moldave est tranger A. la plus grande
partie d'entre eu54 je demande que le service divin dans les glises
des colonies bulgares se fasse comrne jusqu'aujourd'hui en langue
bulgare, afin qu'il soit compris de tous.

www.dacoromanica.ro
 1005

((b) Que le droit de proprit soit respect leur gard dans le No. 1980.
sens des privileges dont ils sont en possession. Proo,verb.31.
1867
Que leur administration intrieure, savoir: surveillants d'ar- 21D6cernbre.
rondissements et suppleants, tribunal communal et scribes, ne puisse
etre que le rsultat de l'lection par la communaut de chaque cercle
et village, et des individus faisant partie de ces communaut es,
conformment aux instructions oaks ci-dessous au 12 des privileges
des colons; qu'elle ait la facult, pour l'avenir comme par le pass, d'em-
ployer le dialecte en usage dans les chancelleries villageoises et
coloniales, jusqu'A ce que la nouvelle generation ait pu apprendre la
langue roumaine.
Afin de pouvoir conserver A la jeunesse bulgare la langue
de leurs pres, soit loisible aux colons, comme par le pass,
d'tablir des coles o ils le jugeront ncessaire.
Que, comme les colonies n'ont jamais eu d'coles o la jeu-
nesse ait pu faire des etudes un peu srieuses et systrnatiques, le
vceu des colons est : qu'il leur soit yermis d'tablir une cole cen-
trale dans la residence de Bolgrad, sous denomination d'Ecole spe ci al e
o ur la jeu nes se bulgare, o seront enseignes les sciences n-
cessaires selon que l'exigent le progrs de l'poque et des circon-
stances ; cette cole sera entretenue au compte de la communaut
des colons, compose de 40 villages, avec sa residence de Bolgrad ;
la colonie se reserve le droit de contrle sur les dpenses de cette
cole et celui de choisir les professeurs ncessaires.
J'ai fait mention plus haut des droits et immunits des colons
comme compris dans les documents et spciaux du tome XII de
la Collection des lois russes. Les colons se chargent d'en faire une
traduction certifie conforme, pour la presenter en haut lieu.
Afin d'clairer l'honorable Divan ad-hoc sur ce point, je citerai
en passant quelques-uns des articles les plus importants consacrant
nos droits coloniaux
En general les terres appartenant aux colonies, aussi bien
que les terres et lacs des rives du Danube et du Pruth, sont
passes A. titre de donation en possession A perptuit A, la communaut
des colons (d'aprs le mode de partage qu'en tit alors le Gouverne-
ment Imperial, chaque cercle obtint une tendue de terrain propor-
tionne au nombre des habitants).
Les colons, en retour du terrain productif eux concede en
toute proprit, payeront au trsor comme redevance annuelle 22
kopeks argent par chaque desstine; ils payent de plus annuellement
24 kopeks de capitation par chaque habitant mAle ; cette dernire

www.dacoromanica.ro
 1006

No. 1980. contribution est destine l'entretien de l'administration coloniale ;

Proc.-verb. 3L sont pergus de plus 2 kopeks argent par habitant male, inscrit sur
185'7
21 Dcembre.
le rgistre du recensement; cette dernire perception est affecte
la formation d'une caisse de rserve, destine venir en aide aux
victimes de l'incendie.
Ces redevances sont pergues en Septembre et Octobre, aprs
la rentre des rcoltes.
Chaque colonie a ses magasins de rserve, pour assurer en
temps de disette la subsistance du peuple. Les colons sont obligs
de fournir ces magasins de rserve un c e r t-fe ri que de sei g I e
et un d emi cert-ferique de bl d't par chaque habitant
male, inscrit sur les rgistres de recensement Chaque habitant male
doit payer de plus 40 kopeks, dont la perception constitue un capital de
rserve qui est dpos la Banque Impriale d'Odessa et porte intrt.
Aprs la rcolte de chaque anne, on amasse en un grenier de
rserve un cert-ferique de bl et un demi de seigle par
chaque individu male, sous la dnomination de dp t par ha bi tan t.
Les colons sont pour toujours exempts de satisfaire la
loi du recrutement, mais les engagements volontaires sont permis.
Les colons sont de mme exempts de toute charge de ca-
sernement, hors le cas o l'arme est de passage par ces colonies.
Les colons sont libres de passer en tout temps dans une
autre classe et enfin d'migrer dans tout autre Etat avec leurs fa-
milles et leur avoir.
Tout colon peut accroitre sa fortune, par l'achat d'autant de
terres et d'immeubles qu'il peut en acqurir, et les possder en toute
scurit.
West permis aux colons de voyager en toute libert et sans tre
molests pour leur commerce, leurs spculations et leurs industries.
Il n'est prlev aucune espce d'impt sur les liqueurs spiri-
tueuses dans les colonies.
II n'est point permis aux Juifs, quelque class qu'ils ap-
partiennent, d'tablir leur domicile dans les colonies; ils ne peuvent
qu'y sjourner temporairement.
Ii n'est permis aucun individu de ces classes, qui ne sent
pas admises faire partie de la communaut des colons, sous quelque
dnomination que ce soit, d'lire domicile sur les terres coloniales
il ne lui est non plus permis d'ouvrir magasin dans ces colonies,.
ni de spculer, sans l'assentiment et la permission de la commu-
naut coloniale.
Il est accord aux colons droit plein et entier d'lire eux-

www.dacoromanica.ro
 1007

mmes leurs surveillants d'arrondissement et supplants, leurs tribu-

naux communaux et leurs crivaing parmi leurs confrres co- Proe.No. erb.31..
1980.v-
1857
Ions, l'exception des personnes d'autre classe ou dnomination. 21Dcembre..
En soumettant la prsente proposition au Divan, je le prie de
bien vouloir la communiquer l'honorable Commission internatio-
nale, pour qu' la future rorganisation les droits et immunits des
colons soient pris en consideration et qu'on veuille bien consulter
le Gouvernement pour ce qui a rapport au statu-quo de l'admini-
stration intrieure, ainsi qu'aux droits et immunits des habitants
des domaines de l'Etat, lesquels droits font l'objet d'une exception
dfinie dans- ces lois, dont la traduction sera soumise A la commission..
Je demande eh outre qu'il soit fait mention de cette circonstance,
qu'avec le trac de la nouvelle frontire entre la Bessarabie russe
et la Moldavie, les terres de quelques colonies, comme F Ant n a.
zinelor, R. Bolgrad, Tabacul et Congaz, sont restes en,
grande partie sur le territoire russe; malgr la promesse de la part
du Gouvernement russe de laisser pour le moment le passage libre'
aux colons pour travailler ces terres qui se trouvent au-del de la
frontire, il est indispensable de rgler dfinitivement, d'une manire
plus claire, plus lgale et plus stable, un point d'une si grande im-
portance. A cette fin, l'honorable Divan est pri de prendre A temps
les mesures convenables.
(Sign) Dmtre Romov.,
Nous appuyons cette proposition: Ti mo the Saca 1 o v, Jean
Rosca, RAducanu Saya,,
Constantin thin.
Mr. C. Hurmuzaki donne lecture d'une motion de Mr. A. Teriachiu,,
appuye par MM. N. Iamandi, Dr. FAtu, N. Carp, l'Evque Calinic
Miclescu, S. Canano, Gr. Soutzo, N. Canano, et G. Pruncu:
La proposition de Mr. le dput des colonies bulgares ayant,
trait A plusieurs questions d'organisation intrieure et mme A des
questions spciales d'administration, qui sont de la comptence et
du ressort d'un Gouvernement stable, constitu, et nullement de la
comptence d'une Assemble consultative, les soussigns ont l'honneur
d'en proposer le renvoi A la future Assemble lgislative.
(Sign) A. Teriachiu.
Nous appuyons la prsente proposition: N. I a m an d i, Dr. F Atu
N. Carp, L'Evque Co-
nnie Hariopolos,
S. Canano, Gr Soutzo,
N. Canano, G. Pruncu..

www.dacoromanica.ro
 1008

No. 1980. Mr. M. Kogtilniceanu fait observer que le vote de renvoi n'empche
Proc.-verb.31.
nullement l'Assemble, de remplir le devoir qui lui est impose, celui
1857
21Dcembre.
de tmoigner une compassion pleine et entire pour les souffrances
prouves par les habitants de la partie de la Bessarabie annexe A
la Moldavie; qu'un vote dans ce sens po urrait attirer rattention de
qui de droit sur l'amlioration A faire A leur tat actuel; en atten-
dant la reorganisation definitive du pays.
Mr. D. _Roam aprie l'Assmble d'tre favorable A la population de
cette partie de la Bessarabie, assurant qu'elle aussi lui serra recon-
naissante de tout coeur.
Mr. N. Catargi prend la parole. Nous devons tous, dit-il, corn-
rAtir aux souffrances de cette population; nous nu saurions nan-
moins emettre un vote A cet gard, car nous semblerions vouloir
faire le procs du Gouvernement actuel.
Mr. M. Kogdlniceanu rplique, qu'en mettant le vote qu'il a pro-
pose, on ne fait nullement le procs du Gouvernement, qui proba-
blement n'a mme pas connaissance de la majeure partie de tout ce
que supporte cette population. Il dit que la voix de l'Assemble A
cet e,gard serait un apel moral en faveur de l'amlioration du sort
de cette population.
L'Assemble, consulte par assis et lev; adopte A l'unanimit la
motion de renvoi de Mr. A. Teriachiu.
Mr. A. Panic donne lecture d'une motion de Mr. Em. Costachi,
appuye par MM. Dr. Costin, Gr. Bals, M. KogAlniceanu, L. Catargi, N.
Canano, J. Fotea, N. Iamandi, B. Malinescu:
Considrant que le systme financier actuel doit, par suite des
diffrents votes rnis par l'Assemble, subir une rforme radicale, non
seulement A l'gard du mode de repartition des contributions, mais
aussi A regard de leur emploi plus utile ;
Considrant que le systme de dormer en entreprise les re-
venus de l'Etat pour plusieurs annes a t appliqu en Moldavie et
l'est encore aujourd'hui;
Considrant que la continuation de ce systme, en liant ds A
present les mains au Gouvernement futur pour plusieurs annes, non
seulement empe,herait l'introduction d'une rforme indispensable du
systme financier, mais compromettrait en outre les moyens les plus
importants de faciliter les ameliorations clsires dans toutes les bran-
ches du service et des besoins publics ;
Sur ces bases, l'Assemble ad-hoc de Molclavie, dont le devoir
sacre est d'loigner autant que possible et sans sortir de son rle
consultatif toutes les entraves qui obstrueraient la voie du develop-

www.dacoromanica.ro
 1009

pement et de la prosperit de futur Etat de Roumanie, met le vceu : No. 1980.

Que les revenus de l'Etat ne soient plus afferms potir un terme Proo.-verb.31.
1867
plus long que celui d'une anne.
21Dcembre.
(Signe) Em. Cost achi.
Nous appuyons cette proposition: K o gA lni c e anu, L. Cat argi,
Dr. Costin, B. Mlinescu,
N. Iamandi, J. Fotea, N.
Canano, Gr. Bals.
Consulte par assis et lev, l'Assemble adopt e Punanimite
cette motion.
Mr. M. Kogalniceanu donne lecture du projet concernant la ques-
tion de la loi electorale, labor par la commission nomme d'urgence
par l'Assemble cet effet.
L'Assemble, consulte par assis et lev, a dop te runanimit
et aux cris de vive l'Union le projet prsent. .

II est procde 6, la verification par signature de ce vote. Suit

l'acte :
Aujourd'hui, l'an mil huit cents cinquante-sept, le vingt-et-unime
jour du mois de Dcembre.
Considerant que, d'aprs Pancienne coutume dominante dans
les Principauts roumaines, les Assembles gnrales ont toujours t
convoques et ont toujours siege suivant des lois lectorales faites
dans le pays et par le pays;
Considrant que la convocation des Assembles ad-hoc actuelles
de Jassi et de Bucarest, faite par suite d'une loi lectorale confection-
ne en dehors du pays, a t une mesure amene par un cas tout-
exceptionnel, mesure que les Principauts, en vertu de leur
autonomie, garantie formellement par le Trait de Paris, ne peuvent
dsirer de voir se reproduire ;
Considrant que, pour se conformer aux prescription du Trait
de Paris, l'Assemble ad-hoc de Moldavie, par sa resolution du 10
Octobre dernier, tout en procdant remission des voeux d'intrt
general, a fait neanmoins la reserve de son droit d'autonomie, aussi bien
que de toutes les questions qui, par suite du vote au sujet de l'u-
nion des deux Principauts sceurs, veulent indispensablement tre
rsolues par le vote des Asserribles runies ;
Considrant que, de toutes les questions, celle qui exige ne-
cessairement une deliberation commune des Assembles runies est la
redaction d'une loi lectorale pour la future Legislative de la Rou-
rnanie, et que la reunion des deux Assembles ne peut avoir lieu avant

(Aote i Documente. VI. 1.) 64

www.dacoromanica.ro
 1010

No. 1980. la reconnaissance de l'union des Principauts par les Puissances ga-
Proc.-verb 31. rantes;
1857
21Dcembre.
L'Assemble ad-hoc de Moldavie termine l'mission de ses veeux
par ce dernier et indispensable vote :
En accdant au principal vceu que la nation roumaine a mis
Punanimit dans les AsSembles ad-hoc de Jassi et de Bucarest, c'est-
A-dire l'union de S Principauts en un seul Etat et leur constitution
dfinitive, nous, reprsentants des populations, prions les Puissances
garantes d'approuver le vceu des deux Assembles ad-hoc tendant A.
ce qu'une seule Assemble soit convoque l'effet d'laborer la loi
lectorale 'pour la future Lgislative, conformment aux priricipes pr-
cdemment adopts par cette Assemble au sujet de la constitution da
cette Lgislative.
Les dputs signent pour A l'unanimit,
Le Vice-Prsident, conformment au 79 du Rglement de l'As-
semble, dclare que l'Assemble a adopt.
La sance est suspendue pour une demi-heure, afin de donner
au bureau le temps de dlibrer sur l'acte qui doit tre prsent
l'Assemble concernant la clture de ses travaux et le vote de re-
connaissance A mettre pour les Puissances garantes.
A la rouverture de la sance, Mr. M. Sogalniceanu donne lecture
de Pacte suivant, que PAssemble adopt e Punanimit avec de
chaleureuses acclamations et aux cris rpts de: Tivent les Puis-
sanees garantes ! Vive PUnion!
Aujourcl'hui, Pan mil huit cents cinquante-sept, le vingt-et-unime
jour du mois de Dcembre.
L'Assemble ad-hoc de Moldavie, convoque, en vertu du Trait&
de Paris, pour exprimer les vceux du pays sur la future organisation
des Principauts roumaines, compte aujourd'hui trois mois de session.
Les procs-verbaux de ses sances, ses actes, communiqus les uns
et les autres la Commission internationale de Bucarest et revtus
du caractre de la publicit, tmoignent hautement du patriotisme,
du respect pour l'ordre lgal, de la prudence et de la modration
qUi ont prsid ses travaux. Pntre de l'importance de sa mis-
sion, de la grandeur de ses devoirs envers les bienveillantes Puis-
sances qui l'ont convoque, comme envers le pays qui l'a lue,
PAssemble, sans s'arrter devant aucune des oppositions qu'elle a
rencontres, est entre rsolument dans la voie, que lui tracait le
Trait de Paris. Aujourd'hui, elle a un nouveau devoir accomplir,
celui de clre ses travaux.
En effet, si, ds le principe, l'tat des choses du dedans a rendu

www.dacoromanica.ro
 ion
difficile 14 mission de PAssemble et sa position plus que delicate, No. 1980.
dornbien les circonstances du dehors n'ont-elles pas d aceroitre la Proi-verb.31.
18:67
gravit de cette position? L'Assemble a eu, des le debut, conscience 21Ddcembre.
de sa situation. D'une part, elle tait appele A conserver dans toute
son intgrit Pautonomie des Principauts, consacre par leurs Capi-
tulations avec la Sublime Porte, et A exprimer les vceux de la nation
sur la future organisation politique du pays ; d'autre part, s'inclinant
devant la teneur des stipulations 'du Trait de Paris, elle devait aborder
la question des rformes intrieures. Cott voie offrait dej par elle-
mme plus d'une difficult. Partout une rforme produit des mcon-
tentements et des anxits. Ce fait a da se produire? bien plus
forte raison, dans un pays place dans une situation tout-A-fait anor-
male, expos toutes les intrigues de Pintrieur et de Pextrieur,
sentant la ncessit des rformes, tout en posant les bases de son
organisation politique, ses institutions sociales, et ne disposant d'aucun
moyen de publicit pour clairer l'opinion publique, combattre les
prjug-s et dissiper les craintes mal fondes inspires par les mal-
veillants.
Ces circonstances, dj suffisantes pour crer PAssemble un
surcroit de difficults, s'aggravaient encore de la presence d'un Gou_
vernement provisoire, peu sympathique par sa nature A la mission
d'une Assemble, qui devait ainsi rencontrer des entraves chaque
pas dans la voie qu'elle avait pareourir; en sorte que, si elle a
pu surmonter tous les obstacles, ce n'est qu' Paide de Pinbranlable
confiance, qu'avait en elle la grande majorit de ses concitoyens, et
de la prudence, avec laquelle elle a toujours restreint ses dbats.
Forte de l'engagement rciproque que so sont impose les Puis-
sances signataires du Trait de Paris, de laisser aux Prineipauts toute
libert dans l'expression de leurs vceux et d'attendre la reunion des
Conferences pour se prononcer sur les travaux accomplis Jassi et
Bucarest, PAssemble ad-hoc tait autorise croire que des diffi-
cults extrieures ne viendraient pas s'ajouter celles de l'intrieur;
malheureusement, elle s'est vue en butte, durant tout le temps de
ses travaux, des imputations officielles, tendantes dmontrer qu'elle
se serait &art& de la voie qui lui tait trace par le Trait de Paris
et que les vceux rnis par elle ne seraient ni l'expression des vceux
du pays ni celle des vritables besoins de la nation !
Ainsi la dernire note du Ministre Ottoman accuse l'Assemble
de vouloir prolonger et accroitre Pagitation dans les Principauts, de
chercher amener des troubles srieux, d'tre compose d'hommes
A l'esprit exalt et d'tre divise par les intrigues des partis. Toutes

www.dacoromanica.ro
 1012

No. 1980. ces accusations, que Pon veut faire peser sur l'Assemble, lui impo-
Proo.-verb.31. sent l'obligation de se dfendre et lui creent en mame temps une
1867
situation, dont l'intrt du pays l'engage sortir au plus vite.
21Dcbre. La" tranquillit publique, qui rgne dans toute l'tendue du pays,
et qui, malgr toutes les tentatives des malveillants, n'a pa s t un
seul instant trouble, cette tranquillit, qui se maintiendra aussi
dans l'avenir, nous l'esprons, est la preuve la plus clatante qu'il
n'existe dans les Principauts ni peril ni agitation. Pour ce qui est
de l'esprit d'exaltation de la majorite des membres de l'Assemble,
les procs-verbaux des sances, les discours des orateurs, reproduits
textuellement, et principalement les vceux mis, prouvent jusqu' quel
point les imputations contre les deputes moldaves sont dpourvues
de fondement.
L'Assemble, dans toute la sincrit de ses convictions, no croit
pas avoir outre-pass la limite de ses devoirs ni envers l'Europe, ni en-
vers la Sublime Porte, ni envers le pays ; elle s'est incline devant les
stipulations du Trait de Paris; elle a protest et proteste encore de
son dsir immuable de respecter dans toute leur intgrit les droits de
Sa Hautesse le Sultan, tels qu'ils sont consacres et prciss par nos
anciennes Capitulations avec l'Empire Ottoman ; elle a dfendu avec
dignit, avec moderation, mais aussi avec nergie, les droits de la nation
roumaine; elle a exprim, autant qu'il a t en son pouvoir, librement et
sans entraves, les vceux de la population l'gard de la future organi-
sation politique et sociale des Principauts. C'est l'accomplissement de
ce devoir par l'Assemble qui lui a attire les imputations susmenti-
onnes ; ces imputations, en se rpandant dans le public, ont clii
contribuer immanquablement alimenter l'esprit de parti dans le
pays, esprit de parti forme et encourage par divers aspirants l'Hos-
podorat, qui mettent tout prtexte profit pour dnaturer les voeux
de l'Assemble, qu'ils regardent, juste titre, comme un obstacle
la satisfaction de leurs projets ambitieux et de leurs intrts privs.
L'Europe, qui a pris sous sa sauvegarde les droits des Princi-
pauts, qui a insist pour une application veritable et relle du Trait
de Paris, jugera si les accusations venues du dehors contre cette
Assemble ont t et sont mrites et si elles taient de nature A
lui faciliter sa mission, dj trs pineuse par elle-mme !
Les deputes des diffrentes classes de la Moldavie croient de
leur devoir de terminer leurs travaux par le meme acte qui les a
inaugurs, c'est--dire par le tmoignage unanime et sincere de la
reconnaissance imprissable de la nation roumaine envers les grandes
Puissances de l'Europe, qui l'ont appele produire librement, b. la

www.dacoromanica.ro
 1013

face du monde, et ses droits et les atteintes qu'ils ont subies, et ses No. 1980.
vceux d'organisation future comme nation libre et comme socit Proo.-verb.31.
1857
europenne.
21Dcembre.
Graces soient rendues aux grands et glorieux Monarques, qui
ont entendu les cris de souffrance d'un peuple opprime ; graces leur
soient jamais rendues, eux qui ont prig sous leur puissante gide les
droits et la nationalit du peuple roumain ! Puissent nos bienfaiteurs,
les puissants Souverains de l'Europe, demeurer convaincus que les
vceux, mis avec une si grande unanimit dans les deux pays, ne sont
pas l'expression d'ides et de projets phmres. L'Assemble ad-hoc
de Moldavie, en presence de Dieu et des hommes, proclame qu'elle
'n'a nonc que les grands et vritables vceux de la nation; elle prend
le ciel tmoin qu'aujourd'hui et en tout temps, en tout lieu et en
toute circonstance, la conviction inbranlable qui prdomine dans le
pays est que seule l'autonomie pleine et entire de la Moldo-Vala-
chie, seule l'union des deux peuples, seul un Prince tranger place
leur tte, seul un pouvoir lgislatif veritable representation de tous
les intrts de la nation, peuvent assurer l'existence de cinq millions
de Roumains, dvelopper la prosprit de lair territoire et concilier
en memo temps les interts de l'Europe.
L'Assemble, en toute stlret de conscience, declare que la re-
alisation de ces voeux fondamentaux, la satisfaction de ces besoins
indispensables, peut seule rendre utiles et efficaces les autres vceux
mis en consequence. Sans leur accomplissement, il sera difficile
un Gouvernement, si bien organise qu'il soit, de se concilier les sym-
pathies de la nation, de fermer les plaies du pass, de donner au
pays le repos et la satisfaction gnrale et de repondre ainsi aux
bienveillantes intentions de l'Europe relativement aux Principautes
du has-Danube.
Se reposant sur l'quit et la gnrosit des grandes Puissances,
l'Assemble ad-hoc de Jassi, organe lgitime et veritable de la Mol-
davie, attend leur decision solennelle. Inspire par cette male con-
fiance, elle croit de son devoir d'appeler en mme temps la bien-
veillante attention de ces grandes Puissances sur l'tat anormal,
les Principauts se trouvent depuis le Trait de Paris. Elles compren-
dront qu'avec des lois dont la revision a t clcide et qui, par la,
ont perdu leur force morale, qu'avec des Gouvernements phmres,
prives de l'appui et du contrle du pouvoir lgislatif, et destines, par
leur nature mme, ne faire que du provisoire; qu'avec une ad-
ministration dont presque toutes les branches sont en pleine dsor-
ganisation, ces pays se trouvent dans une stagnation complete; que

www.dacoromanica.ro
 jp14
No. 1980. mine voie n'est ouverte aux ameliorations et que )a source du pro-
Proc.-yerb,31. grs est tarie. Les Principautes ont pqurtant soif de se voir le plus
1857
tt possible rtablies en la pleine possession de leur autonomie, de voip
21DOembre.
accomplir leurs vceux, si importants et si salutaires, de procder un
moment plus tt l'institution de ce Gouvernement national, fort,
juste, lequel seul mettra un terme aux maux du passe et donnera
au pays la stabilit, qui, depuis tant d'annes, est l'objet des dsirs
de toutes les classes de la socit sans exception et sans laquelle
stabilit les Principautes n'ont csprer ni repos ni salut.
Cette stabilit et les conditions qui s'y rattachent, l'Europe seule
peut nous les accorder. Cinq millions de Roumains, les bras ouverts,
les yeux fixes vers ce grand centre, o va se decider le sort de leur
patrie, attendent en toute confiance le mot magique qui doit rpandre
la joie et le bonheur au milieu d'un peuple entier, ce mot qui trans-
mettra de generation en generation, de sicle en sicle, les noms des
Monarques bienfaiteurs, ce mot enfin qui doit annoncer la resur-
rection de la Roumanie runie et autonome !
Aprs remission de ce vote unanime, l'Assemble tmoigne ses
remerciments au bureau charg de la redaction de l'acte prcit.
Mr. le Vice-president declare que cet acte, de mme que plusieurs
autres, est at a la plume de Mr. Koglniceanu et que lui le premier
le prie d'accepter ses remerchnents pour ses travaux.
L'Assemble vote alors l'unanimit des remerciments Mr.
Koglniceanu.
A la suite de l'initiative prise par Mr. Em. Costach,i, l'Assemble
tmoigne l'unanimit ses sentiments de vive reconnaissance Son
Em. le Mtropolitain, qui a su diriger les sances avec autant de
bont que de sollicitude.
L'Assemble vote encore des remerciments Mr. le Vice-Pre-
sident Constantin Negri, au bureau et en particulier Mr. Dmtre
A. Sturdza, le rdacteur des procs-verbaux ; puis ensuite tous les
attachs du bureau, qui se sont acquitt de leurs fonctions avec zle
et diligence.
Mr. le Vice-President C. .Negri dit qu'il regrette beaucoup d'avoir
t prvenu par Mr. Em. Costachi et de n'avoir pu proposer le pre-
mier, comme il en avait le dsir, le vote de remerciment d Mr.
D. A. Sturdza, auquel l'Assemble doit effectivement rendre tmoi-
gnage de l'intelligence avec laquelle il a su s'acquitter des tra-
vaux, dont il a bien voulu se charger. Il ajoute qu'il a la satisfaction
de voir, d'autre part, que les sentiments grands et patriotiques, qui
ont predomin dans l'Assemble son ouverture, l'animent aussi

www.dacoromanica.ro
 1015

U clkure de ses travaux; que l'union et l'entente, qui rgnent au- No, 1980.
jourd'hui dans son sein, sont la garantie la plus plausible pour l'a- P roc.-verb. 31.
1857
venir du pays; il remercie l'Assemble pour le vote mis en faveur 21 Dcembre.
-du bureau et prie Mr. A. Panu, l'un des Secrtaires, de mieux expri-
mer A la tribune ses sentiments de reconnaissance.
Mr. A. Pan4 prend la parole:
Ma siivation, dit-il, est difficile; comme vous, Messieurs, je me
trouve vivement tnu A cette heure solennelle. 11 est des moments
-dans la vie des nations qui dcident de leur existence; un peuvle
appel A se prononcer sur son sort, A indiquer lui-mme la place
.qu'il occupera sur la terre, A examiner et A demontrer les conditions
-qui seules peuvent assurer son existence, se trouve lev par lA au-
dessus de tous les intrts et exerce le clroit le plus grand, le plus
sacr que Dieu a donn aux nations, le droit de souverainet.
Nous nous trouvons au milieu de ces moments suprmes, clepuis
que nous sigeons dans cette Assembie.
N'tant pas prpars pour une mission aussi haute, nous avons
-sans doute commis des erreurs dans la voie que nous avons par-
courue, mais ces erreurs ont t plutt le rsultat de note inexp-
rience que de nos sentiments. On pourra nous reprocher de n'avoir
pas montr le sang-froid et le tact ncessaires aux hommes d'Etat,
mais nos ennemis mmes ne pourront effacer de leur conscience la
eonviction que notre nation nous est chre. Il viendra un temps, o
l'on connaitra ceux qui ont travaill pour le bien de la Roumanie.
En terminant le serie de nos vceux et dans l'attente des com-
munications de la Commission internationale, nous pouvons profiter
des vacances de Nol pour rentrer dons le sein de nos familles. Nous
emportons avec nous le souvenir de tous nos travaux et de toutes
les impressions que nous avons partages. Je croit, qu'une solida-
rit morale nous enchaine mutuellement; lorsque nous parlerons des
travaux de cette Assemble, n'oublions pas, Messieurs, que nous
avons t tous dirigs par le patriotisme le plus sincre et le dsir
convenable du bien de la nation; n'oublions pas que la divergence
qui s'est produite parfois dans nos opinions n'est pas provenue d'un
dsaccord dans nos sentiments, car notre cceur A tous battait pour
le pays, mais qu'elle n'a t produite que par la diffrence d'avis
sur le modo le meilleur A adopter' pour atteindre au mme but.
Vous venez, Messieurs, d'mettre un vote de remerciment en
faveur de notre bureau. La charge que vous nous avez impose A
t au-dessus de nos forces. Aussi inexpriments que vous, Messieurs,
dans la vie parlementaire, nous tions appels A rpondre et A notre

www.dacoromanica.ro
 1016

No. 1980. devoir comme dputs et a la confiance dont vous nous avez ho-
Proe.-verb.31. nors. Avons-nous rpondu A cette double tche? Notre conscience
1857
21Dcembre.
nous dit que nous avons fait tout ce qui a dpendu de nous, et votre
bienveillance, Messieurs, vient de dmontrer que vous nous tenez
compte de nos efforts. Vous avez pourtant mis, Messieurs, un vote
juste, le vote de reconnaissance pour le mrite de notre Vice-Pr-
sident ; lorsque je m'unissais aussi de tout cceur a ce beau et noble
vote, sa voix est venue m'appeler A cette tribune pour vous remer-
cier en son nom et en celui de votre bureau
Aujeurd'hui, pressons-nous, Messieurs, d'accomplir encore une
fois un devoir religieux, celui de rpter notre vote de reconnais-
sance aux Puissances qui ont pris notre sort sous leur protection.
Que le premier et le dernier cri des Roumains soit un cri de gra-
titude lev au ciel pour leurs bienfaiteurs. Ce cri passera A, l'his-
toire A travers les sicles, et A la suite du nom de notre Dieu Tout-
Puissant on y lira les noms des Augustes Monarques, qui ont cam-
pris et accompli les dcrets de la Providence.
L'Assemble rpte A. l'unanimit le cri de Tivent les Pais-
- sanees garantes.
Mr. Gr. Ba4 prend la parole: Quoique l'on ait pu croire, dit-il,
que des scissions se soient produites dans l'Assemble, il n'y a eu
que des divergences dans les opinions; cartons-les galement, et
qu'une fraternit pleine et entire rgne dans le pays, telle que moi
le premier je l'appelle de tous mes voeux.
L'Assemble dclare ensuite que ses travaux se trouvent clos
et, qu'en consideration des ftes de Nol, Messieurs les dputs peu-
vent s'abaenter en cong. L'Assemble charge en outre le bureau de
terminer l'expdition de ses travaux a la Commission internationale
de Bucarest, de recevoir les communications qui pourraient lui venir
de la commission et de runir les dputs en sance, dans le cas
o il serait ncessaire de rpondre a ces communications.
Mr. le Vice-Prsident lve la sance.
MM. les dputs manifestent le dsir de se rendre in corpore chez
Son Eminence le Mtropolitain, pour prendre cong d'Elle.
40_ 1--, roc& s-v e rb a 1 No. 1 des sances du Comit des grands
propritaires.Sance du 26 Novembre 1857.
No. 1980.' Aujourd'hui, le Comit des grands propritaires s'est runi sous
Proc.-verb. 1.
la prsidence de Mr. B. Sturdza.
1867
Mr. A. Panu donne lecture de l'appel nominal, auquei rpondent
26Novembre.' 27 membres, 1 tant absent: Mr. G. Pruncu.

www.dacoromanica.ro
 1017

On donne lecture d'une proposition de Mr. .1/1 Kogalniceanu, ap- No. 1980.
puye par MM. C. Rolla, Em. Costachi, C. Rosseti, M. Jora et Gr. Proc.-verb. 1.
1857
Bals 26 Novembre.
' La grande proprit est intrese d'une manire spciale au
dveloppement du pays. L'un des moyens le plus puissants pour
y parvenir est d'instituer partout des Corps dlibratifs, qui devront d'un
c6t proposer toutes les mesures d'amlioration et de l'autre verifier les
dpenses occasionnes par ces mmes amliorations. Le soussign pro-
pose done a l'honorable Comit des grands propritaires de prendre en
considration la question de la reconnaissance des districts cowrie person-
mes civiles et de l'institution dans chaque district d'un Conseil general,
dont les membres soient lus et aient a s'occuper de toutes les questi-
ons qui regardent les intrts et les amliorations spciales au district,
A. tahlir le budget des revenus du district, A vrifier dans chaque ses-

sion annuelle les dpenses de l'anne, et rpartir sur les arrondissements

les charges et les impts de l'Etat votes par la Legislative et enfin A
proposer au Gouvernement toutes les mesures d'intrt gnral. Le
mode de la composition des Conseils gnraux et toutes leurs autres
attributions formeront l'objet d'une loi spciale, qui sera vote dans
la premire session de l'Assemble lgislative.
Le 26 Novembre 1857.
(Sign) M. Koglniceanu.
Nous appuyons cette proposition: C. Rolla, E m. Cost ac h i, C.
Ros seti, M. Jora, Gr. Bals.
Le Comit nomme A l'unanimit une commission, compose de
3 membres: MM. P. Maurojny, A. Teriachiu, Gr. Costachi, pour r-
frer sur cette proposition.
Mr. Gr. Balf demande qu'on prenne en discussion la propo-
sition des paysans.
Mr. M. Kog'dlniceanu est d'avis qu'en nomme 'une commission
pour tudier la question et proposer au comit la rponse A y
donner.
Mr. P. Maurojny dit que le comit devrait fixer d'abord les
bases, sur lesquelles le travail de la commission devra s'appuyer.
Le Comit, consult par assis et lev sur la nomination d'une
commission pour tudier la proposition des dputs paysans, dcide,
A la majorit de 15 contre 10 voix, la nomination de cette commis-
sion. Mr. Asian tait absent au moment du vote.
On precede A la nomination de la commission, compose de 5
-membres. Runissent la majorit absolue des voix MM. B. Sturdza

www.dacoromanica.ro
 1018

No, 1980. avec 23 voix, L. Catargi avec 22, Gr. Bals avec 20, P. Maurojny
Proc.-verb, 1. avec 22, et la majorit relative MM. C. Rolla, Em. Costachi, A. Te-
1857
26 Novembre. riachiu. MM. P. Maurojny, C. Rolla, Em. Costachi et A Teriachiu
renoncent A, la dlgation qu'on leur a donne. On procde une nou-
velle lection pour deux membres et runissent la majorit6 absolue
MM. G. Sturdza avec 16 voix et D. Miclescu avec 17 voix.
Le Comit dcide ensuite A l'unanimit :
Qu'en vertu du 93 du Rglement de l'Assemble, on mo-
difie le 60 du Rglement en ce qui concerne le Comit des grands
propritaires, en permettant de discuter aussi les propositions pr-
sentes par un seul membre ;
Que les propositions, qu'on aurait A faire, soient prsentes
jusqu'au 3 Dcembre A midi et que, ce dlai pass, on n'accepte
plus d'autres propositions que celles concernant les relations des pro-
pritaires avec les paysans.
La sance est leve.

41. Procs-verbal No. 2 des sances duComit des grands

propritaires. Sance du 28 Novembre 1857.
No. 1890. Le Comit des grands propritaires s'est runi aujourd'hui sous
Pr oc.-verb. 2. la prsidence de Mr. B. Sturdza. Mr. le Secrtaire A. Panu tant
1857
28 Novembre.
malade, Mr. le Secrtaire A. Teriachiu le remplace.
A l'appel nominal sont prsents 24 membres et 3 absents, et nom-
mment: MM. G. Sturdza, N. Carp, J. Cantacuzne.
La, vrification du procs-verbal de la sance prcdente est ajour-
ne A la sance prochaine b, cause de la maladie de Mr. le Seer&
taire A. Panu.
Mr. A. Teriachiu donne lecture d'une proposition de Mr. M. So-
glniceanu, appuye par MM. Gr. Soutzo, D. Miclescu, N, Catargi, L.
Catargi. (Cette proposition de Mr. Koglniceanu, relative b. l'abolition
de la taxe sur l'exportation des produits agricoles et industriels, a
t insre au procs-verbal No. 26 du 13 Dcembre des sances
de l'Assemble ad-hoc; aussi ne l'avons-nous plus insre lei).
On discute d'abord sur la question pralable, qui est carte
par la majorit du Comit. Consult par assis et lev, le Comit
adopte A, la majorit de voix la dclaration d'urgence; il adopte en-
suite la proposition mrne, A,la majorit de 18 voix eontre 6; la
minorit demandait l'ajournement de la question b. l'Assemble 16-
gislative, parce qu'elle touche 6, l'organisation intrieure et est en re-

www.dacoromanica.ro
 1019

lation avec le systme financier. On dcide envoyer le projet adopt No. 1980.
avec un rapport 6, l'Assemble gnrale. Proc.-verb. 2.
1867
La sance est leve avec l'assentiment des dputs et la pro. 3 Dcembre.
chame runion est annonce pour venclredi, 29 Novembre.

42. Procs-verbal No. 3 des sances du Comit des grands

propritaires.-- Sance du 3 Dcembre 1857.
kujourcl'hui, le Comit des grands propritaires s'est runi dans No. 1980.
sa troisime sance sous' la prsidence de Mr. B. Sturdza. Proc.-verb. 3.
1857
Mr. le Secrtaire supplant A. Teriachiu lit l'appel nominal, au- 3 Dcembre.
guel rpondent 27 membres.
Mr. A. Teriachiu donne ensuite lecture des procs-verbaux des
sances I et II des 26 et 28 Novembre, qui sont aclopts sans mo-
difications.
Mr. A. Teriachiu donne lecture du rapport de la commission
charge du dveloppement de la proposition de Mr. KogAlniceanu
relative aux Conseils gnraux. (Ce rapport a t insr au procs-
verbal No. 26 du 13 Dcembre des sances de l'Assemble ad-hoc.)
Le rapport est adopt l'unanimit par le comit.
Mr. C. Rosseti donne lecture d'une proposition sur les relations
des habitants cultivateurs (cette proposition a t insre au procs-
verbal No. 28 du 18 Dcembre des sances de l'Assemble ad-hoc),
.qu'on envoie A. la commission charge d'tudier la proposition des
paysans.
Mr. B. Sturdza clclare que le dlai pour la dposition des pro-
positions, fix dans la premire sance, est pass et qu'on n'en recevra
plus aucune autre que celles relatives aux relations des propritaires
avec les paysans.
La sance est leve.

43. Procs-verbal No. 4 des sances du Comit des grands

propritaires. Sance du 3 Dcembre 1857.

Aujourd'hui, la quatrime sance du Comit des grands propri- No. 1980.

takes s'ouvre sous la prsidence de Mr. B. Sturdza. Proc.-verb. 4.
Mr. A. Panu donne lecture de l'appel nominal, auquel rpon- 1857
dent 27 membres. 3 Ddcembre.
Mr. A. Panu donne lecture du procs-verbal de la sance pt.&
cdente, qui est adopt sans modifications.

www.dacoromanica.ro
 1020

No. 1980. On procde l'lection du President du comit : Mr. B. Sturdza

Proc.verb. 4. runit la majorit absolue de 23 voix.
1857
3 Dcembre.
On confirme par signature les resolutions suivantes adoptes
dans les sances prcdentes :
I.
Aujourd'hui, l'an mil huit cents cinquante-sept, le vingt-huitime
jour du mois de Novembre.
Considrant que toute taxe sur l'exportation des produits, soit
agricoles, soit industriels, est une mesure restrictive condainne par
l'conomie politique comme dsavantageuse la production; consi-
drant qu'une semblable taxe est surtout dfavorable pour un pays
agricole comme la Roumanie, qui est intresse faciliter le plus
possible l'exportation de ses produits, de quelque nature qu'ils soient;
Le Comit des grands propritaires propose lt l'Assemble ge-
nrale d'mettre le vceu suivant :
Abolition de toute taxe sur l'exportation des bestiaux, des pro-
duits agricoles, des matires brutes et en general de toutes les ma-
tieres premires ou fabriques du pays.
Ont sign pour 17, savoir : MM. C. Rolla, D. Miclescu, M.
KogAlniceanu, J. Poean, D. Rallet, Gr. Soutzo, N. Canano, S. Miclescu,
G. Varnav, C. Sturdza, A. Botez-Forescu, L. Catargi, M. Jora, J. Fotea
P. Maurojny, G. Pruncu, N. Catargi. Personne n'a t contre. Se sont
abstenus de la signature du vote, en vertu de leur declaration figu-
rant au second procs-verbal, 7 membres: MM. A. Asian, C. Rosseti,
Gr. Bals, Em. Costachi, Gr. Costachi, A. Teriachiu, B. Sturdza.

Aujourd'hui, l'an mil huit cents cinquante-sept, le troisime

jour du mois de Dcembre.
Considrant que les Corps dlibratifs sont la voie la plus di-
recte pour clairer le Gouvernement sur les intrts et les besoins
du pays ;
Que l'institution de tels corps a produit pour le dveloppement
materiel et moral de tous les pays o elle t mise en application
les rsultats les plus considrables;
Que la ncessit d'une semblable institution est gnralement
sentie dans notre pays aussi;
L'Assemble ad-hoc de Moldavie met comme vceu les prin-
cipes suivants :
I. Reconnaissance des districts comme personnes civiles;

www.dacoromanica.ro
 1021

II. Etablissement dans chacun d'eux d'un Conseil de district, No. 1980.
dont la composition ait pour base le principe de l'lection et qui ait Proc.-verb. 4.
1857
pour principales attributions : 3 D6cembre.
de dresser le budget des dpenses ordinaires et extraordi-
naires du district ;
de contrler les comptes, dpenses et revenus du district ;
d'oprer dans le district la rpartition des impts directs,
d'aprs les rgles tablies par la loi;
de proposer toutes les mesures d'intrt particulier au district;
de se prononcer sur les questions d'intrt gnral, quand
il sera consult par la Gouvernement
III. Le mode de la composition de ces conseils, la dure de
leur session et leurs autres attributions feront l'objet d'une loi spciale,
qui sera vote par la future Asse,mble gnrale.
Ont sign pour 24, et nommment MM. C. Rolla, G. Pruncu, G.
VArnav, N. Canano, Sandu Miclescu, A. Aslan, N. Catargi, M. Jora,
C. Rosseti, J. Fotea, J. Cantacuzne, Lascar Catargi, A. Botez-Forsscu,
Gr. Soutzo, D. Miclescu, M. Koglniceanu, P. Maurojny, J. Doean,
Em. Costachi, A. Teriachiu, N. Carp, Gr. Costachi, a Stourdza. Per-
sonne n'a t contre.
Mr. Gr. Baly donne lecture du rapport de la commission charge
d'tudier la proposition des paysans.
Le rapport de cette commission sign par MM. G. Sturdza, L. Ca-
targi, Gr. Bals et D. Miclescu, ayant t lu par son rapporteur Mr. Gr.
Bals, aprs qu'on en eat supprim et modifi quelques parties selon ra-
mendement de Mr. A. Aslan, a t sign par la majorit du Comit
des grands propritaires et insr ensuite au procs-verbal No. 28
du 18 Dcembre des sances de l'Assemble ad-hoc sous le titre:
Opinion de la majorit du Comitd des grands propritaires.
Voici les passages supprinzs du rapport de la commission:

(A la fin du 3- in e paragraphe):
... . . o, comme cela se passe par exemple en Angleterre, la
misre est si grande que ni le colossal impt de plus de cent mil-
lions qu'on prlve cheque anne en faveur des pauvres, n'a cepen-
dent pu sauver une bonne partie de la population d'Irlande de la
mort cruelle par la faim, ni arrter rmigration en masse des
Irlandais, qui a fait perdre a ce malheureux pays prs de 2 millions
d'arnes en quelques annes.

www.dacoromanica.ro
 1022

(Les lettres a,b, c, du 9-6'mi paragraph sans modifica-

tions, telles qu'elles figuraient en p'remiet lieu a u rapport)
No. 1980. Que les paysans de Moldavie taient tous vecini, c'egt--dire
Proc.-verb. 4.
de g paysans voisins sans terre (selon la dfinition donne par l'As-
1857
3 Dcembre.
semble gnrale du pays le 6 Avril 1749), en partie amens des pays
voisins d'entre les ennemis vaincus par les armes, en partie ae,hts
par les ,boyards des districts de la haute-Moldavie ou parmi les raz-
ches appauvris avec la terre qu'ilapossdaient, et en partie donns par
les Princes avec les terres qu'ils habitaient ;
Que tous les voisns sans distinction d'origine travaillaient
sans mesure ni limite au profit de leurs matres, dont la volont
seule fixait le nombre des jours de travail,
Que les boyards taient libres de vendre leurs paysans, mais
non hors le village o ils taient ns, et seulement ave c ia terre,
et que cette vente tait lgale et valable (Cantmir, La description de 10
Moldavie, d. allemande, pag. 273; d. roumaine, pag. 245, 252).

(Le premier point des votux du Comit, avant qu'il ft

modifi):
1. 'Le veeu qu' l'avenir les paysans soient placs au rang des
hommes a t satisfait par la proclamation de l'galit devant la loi
et de l'instruction 'obligatoire et gratuite pour toutes les villes et toua
les villages; quant au V0311 concernant l'abolition des coups de fouet,
consquence immdiate de ces principes, il dpendra de la future As-
semble lgislative, qui aura a rformer, entre autres, aussi la lgis-
lation pnale, qui, base ksur la distinction des classes et pleine de
dfectuosits monstrueuses, ne rpond plus aux exigences du sicle
prsent.
Dans le 44me point, et la fin da rapport, il manquait le mot de
stabilisation, gui a t ajout dans la rsolution de la majorit.
MM. M. Koglniceanu et C. Rolla protestent contra la qualifica-
tion donne aux paysans dans le rapport de la commission et contre
son ton provocant.
Mr. L. Catargi dclare que, du moment qu'on peut prsenter des
amendements au rapport, il n'y a lieu aucune protestation.
Mr. D. Miclescu dit qu'il est convaincu que les paysans ne con-
naissent mme pas le contenu de leur proposition.
Mr. Em. Costachi observe que, toutes les fois qu'il s'est entre-

www.dacoromanica.ro
 1023

tenu avec les deputes paysans, ceux-ci ont reconnu l proposition Nb. 1980.
comme leur appartenant; du moment done qu'ils en prennent la res- Proc.-verb 4..
1857
ponsabilit, on ne peut pas supposer qu'elle soit faite par d'autrcs. 3 Dcenibre.
11 est evident que, n'ayant pas de l'instruction, les deputes des pay-
sans ont fait crire leur proposition par une autre personne.
Mr. Gr. Bals donne lecture de l'art. 57 du Rglement de l'As-
semble et dit que les paysans ne se sont pas runis en comit;
que leur proposition est faite en dehors du comit et renferme
des ides communistes ; qu'il nous faut effacer la -Cache, que ces
ides rejeteraient sur les paysans, et en laisser la responsabilit
ceux qui ont rdig la proposition.
Mr. A. Teriachiu dit que, lorsqu'on a lu pour la premire fois
la proposition des paysans dans l'Assemble, une grande 'indigna-
tion s'est empar de tous ; que la commission rpond aux paroles
provocantes de la proposition par d'autres paroles plus provocantes
encore, au lieu de rpondre avec calme.
Mr. M. Kogalniceanu ne croit pas que la proposition des paysans ait
t crite par un des 27 membres de ce comit, malgr les regards
tincelants de Mr. Bals, pendant qu'il donnait lecture du rapport.
Plusieurs membres, parmi lesquels Mr. Bals, declarant que cette:
assertion constitue une attaque personnelle, Mr. Kogeilniceanu declare
retirer ses paroles.
Mr. Gr. Balf prend la parole et dit qu'il a dfendu avec assei
de clart les paysans et que Mr. Kogalniceanu vient maintenant
Faccuser.
Le President constate que ces paroles contiennent une attaque per-
sonnelle, surtout aprs que Mr. KogAlniceanu a retire son observation..
Mr. C. Rosseti dit qu'en ce qui concerne le contenu de la pro,
position des paysans clacaches, il est galement d'avis, et le declare,
la main sur la conscience et en presence de Dieu, que les paysans n'ont
pas eu d'eux-mmes de pareilles ides, dont le but leur chappe en-
core aujourd'hui, et que celui qui a rdig leur proposition n'a
pas compris quel tait leur avantage, ou n'a pas eu pour but cet
avantage, mais bien autre chose.
Mr. M. Kogalniceanu declare que la proposition des paysans n'est
pas crite par eux et que le tact ncessaire lui faut dfaut.
Mr. D. Rallet expose que les paysans se sont rendus chez
a son domicile, et lui ont prsent leur proposition; que rayant lue
et n'en approuvant pas le contenu, il a refuse de la contresigner,
surtout qu'elle tait date d'une poque o il ne fonctionnait pas en-
core en qualit de Secrtaire de Comit des paysans.

www.dacoromanica.ro
 1024

No. 1980. Mr. P. Mauro jny dit que la question prsente touche aux plus
Proc.verb. 4. vitaux intrts du pays ; que le rapport comprend deux parties:
1857
3 Dcembre.
la rfutation et les vceux. II dclare avoir cout avec sang froid
la proposition des paysans, mais qu'en lui-mme il en a ressenti une
profonde indignation; 'que celui qui a rdig cette proposition a
commis un grand crime envers le pays et envers la nation, car elle
cherche A insulter, A stigmatiser les propritaires devant le pays et
devant l'Europe, en frappant dans l'intelligence de la nation et en la
discrditant pour l'avenir. Toutes ces attaques devaient tre releves
avec dignit et calme, afin que nous ne tombions pas dans la mme
faute que l'auteur de la proposition des paysans. II fallait que le comit
fat unanime dans ses conclusions, chacun de nous sacrifiant un peu de
son exclusivisme. Il nous faut faire quelque chose qui ait en vue l'intrt
gnral et qui ne lse pas le principe de la proprit; ce n'est qu'ainsi
que nous nous sauverons, et que nous sauverons aussi le pays.
Mr. a Rolla demande l'impression du rapport de la commission,
pour qu'on puisse l'tudier.
Le comit approuve cette demande et le Prsident, ayant pris
l'avis du comit, lve la sance.

44. Procs-verbal No. 5 des sances du Comit des grands

propritaires. Sance du 9 Dcembre 1857.
No. 1980. Aujourd'hui, la cinquime sance du Comit des grands propri-
taires est ouverte sous la prsidence de Mr. B. Sturdza.
Proc.-verb. 5.
1857 Mr. C. Hurmuzaki donne lecture de l'appel nominal, auquel
9 Dcembre. rpondent 26 membres, 1 tant malade : Mr. C. Rolla.
On donne lecture du procs-verbal de la sance prcdente, sur
lequel prsentent des observations MM. Em. Costachi, M. Koglni-
ceanu, A. Teriachiu et Gr. Ba4.
Mr. A. Teriachiu soutient que les discussions ne doivent pas tre
inscrites aux procs-verbaux du comit, car c'est ainsi qu'en a dcid
le comit 6, l'unanimit.
Mr. Miclescu soutient l'opinion de Mr. Teriachiu et Mr. L. Ca-
targi conteste que le comit ait pris une telle dcision.
Mr. Em. Costachi soutient, au contraire, l'inscription au procs-
verbal du rsum de l'opinion de chaque membre.
MM. Gr. Balq, M. Kogeilniceanu, P. Maurojny, N. Catargi appuyent
la demande de Mr. Em. Costachi.
Consult par assis et lev, le comit adopte la proposition de
Mr. Em. Costachi.

www.dacoromanica.ro
 1025

Rclament contre le procs-verbal No. 1980.

Mr. Em. Costachi, qui rclame d'abord au nom de Mr. C. Proc.-verb. 5.
1857
Rolla, lequel a dclar protester contre le qualification de communistes
9 Dcembre.
donne tous ceux qui ne partagent pas l'avis de la commission.
En son nom personnel, Mr. Costachi fait remarquer qu'il a dit que plu-
sieurs membres du comit s'tant entretenus avec les dputs des pay-
sans dans le local de l'Assemble, ceux-ci ont toujours revendiqu
pour eux la responsabilit de leur proposition et, qu'en consquence,
puisqu'il en prennent. la responsabilit, il est inutile de supposer que
cette ptition ait t rdige par d'autres.
Mr. Lascar Catargi constate que les dputs des paysans lui ont (16-
elar, dans le mme local da l'Assembie, qu'ils avaient t pousss
par d'autres crire lour petition.
Mr. M. Kogcilniceanu, qui dit: Aprs Mr. Rolla, j'ai moi aussi
protest contre l'insulte faite aux paysans dans le rapport de la com-
mission par la qualification de serfs et d'hommes achets ; comma
homme qui a tudi l'histoire de son pays, comme grand propritaire et
comme Roumain, je proteste galement contre les inexactitudes histori-
clues contenues dans ce rapport. J'ai dit ensuite que je ne eroyais
pas que la proposition des paysans ait t crite par run de nous ;
j'assurais qu'elle n'tait pas crite par moi, malgr les regards
peroants que Mr. Bals attachait sur moi. J'ai dit enfin qu'il tait bien
entendu que les dputs paysans avaient pu s'adresser d'autres
pour la rdaction de leur proposition et que je reconnaissais 5on
.(16faut de tact.
Mr. A. Teriachiu: J'ai dit que lorsqu'on a donn pour la
premire fois lecture de la proposition des dputs paysans (lana
l'Assemble, nous avions tous ressenti une grande indignation ; que
nous avions condamn l'esprit de cette proposition et qu'il n'tait pas
de la dignit du Comit des grands propritaires de tomber dans les
mmes erreurs que les paysans.
Mr. Gr. Ba4: Avant que Mr. Koglniceanu ettt parl de mes
regards peroants, j'avais dit que je ne croyais personne des mem-
bres du Comit des grands propritaires capable d'avoir crit la pro-
position des paysans.
On passe la discussion du rapport de la commission.
Mr. A. Teriachiu donne lecture d'une contre-proposition, signe
par MM. P. Maurojny, Em. Costachi, A. ,Teriachiu, M. Jora, J. Can-
tacuzne:
Les soussigns, aprs avoir lu le projet de rsolution prsent
par la commission du Comit des grands propritaires, relative la
(Acte i Documente. VI. 1.) 65

www.dacoromanica.ro
 1026

No. 1980. proposition qui a t faite A l'Assemble par les paysans bultivateurs,
I'ro,e.-verb. 6.
se' voient obliges d'exposer les raisons qui les empachent d'adopter
1857
9 Dcembre.
ce projet de resolution.'
Bien que la proposition des deputes des paysans revte en effet
un caractre de recrimination expose, avec une certaine amerturne;
bien qu'un pareil crit semble destine plutt A exciter la discorde et
la haine entre les deux plus importants , elements de notre socit,
la proprit et la classe agricole, au lieu de, rclamer la rforme
d'un tat de choses que personne ne defend et de faire par IA un
appel A la concorde et A la bonne entente de tous;
Quoiqu'une telle proposition, en rclamant la rforme des.
institutions actuelles en ce qui concerne les relations 'des propri-
taires avec les habitants paysans, tendit A presenter le payement
de la terre en travail (boeresc) comme une obligation personnelle
et A crer certains droits par la citation de faits historiques, lorsque
seul le Rglement Organique et les lois actuellement en vigueur
peuvent servir de base lgale A toute rforme; quoiqu'en vitant
d'employer le mot de proprit et en donnant aux propritaires la
vague denomination de bo yards te rri en s, elle ait rvl des tendances
hostiles au droit de proprit, tendances condamnables, puisqu'elles.
s'loignent de l'esprit de la lgalit et de l'ordre social; cependant
ce comit, qui reprsente la grande proprit, doit procder d'un
point de vue plus lev, doit suivre la voie de concorde et du pro-
grs qu'ont track) les votes precedents de l'Assemble jusqu'A ce
jour et laisser les argutnentations de cette nature A ceux qui en au-
raient besoin pour soutenir des droits qu'ils voudraient se creer do-
rnavant;
Par ces raisons, les soussigns ne peuvent pas accepter la
forme donne au projet de resolution de la commission, et si la pro-
position des deputes paysans arrivait non seulement sous /es yeux
de la Commission internationale de Bucarest, mais aussi sous les.
yeux des membres de la Conference de Paris, les soussigns sontt
convaincus que les hommes minents, dont 1'une et l'autre sorit com-
poses, sauront dme/er la vrit de ce qui n'est que passion et exa--
gration, le droit de ce qui n'est qu'utopie et tendances subversives,
et leur juste appreciation est pour nous la plus mire garantie qu'on
ne portera pas atteinte ni au grand principe de la proprit, ni A tous
nos droits, consacrs par ls institutions et les lois du pays, aussi
bien que par plusieurs titres lgaux.
Les soussigns ne peuvent egalement approuver l'argumentation
historique du projet de resolution. L'histoire dui pays me constate que

www.dacoromanica.ro
 1027

les differentes phases, par lesquelles est passe la proprit dans sa No. 1980.
formation graduelle; elle ne peut cependant pas constituer des droits Pro.-verb. 6.
1857
contra, les lois tablies. De mame que le Comit des paysans culti- 9 Weembre.
vateurs a t dans l'erreur, s'il a voulu dcouvrir les droits des paysans
dans des faits historiques, le Comit des grands propritaires com-
mettrait galement une faute, s'il en appelait A l'aide de l'histoire pour
tayer le principe de la proprit dans le pays et pour consolider
ses droits. Ce principe se trouvant inscrit dans toutes nos institutions,
personne n'a le droit d'invoquer un autre argument A ce sujet, car une
pareille tentative s'attirerait, non seulement de la part de ce pays,
mais de celle de l'Europe toute entire, la qualification mrite de
subversive de l'orde lgal et de l'institution fondementale de la
socit.
Pour ce qui regarde la conclusion mme du projet de resolution
de la commission, les soussigns ne peuvent galement l'adopter, par la
raison que cette conclusion, non seulement prjuge la question de la
rforme A introduire, mais lui donne mame une solution.
L'Assemble ad-hoc n'ayant qu'un caractre consultatif et sa
constitution tant base sur les classes, toute solution qu'on donne-
rait A cette question pourrait tre -onsidre comme partiale; en
consequence, cette Assemble ne peut que constater la ncessit de
la rforme du statut actuel.
Par ces motifs, les soussignes proposent le projet de resolution
suivant:
1. Considerant que la ncessit de la rforme du statut qui
rgle maintenant les relations entre les propritaires et les paysans
agriculteurs est non seulement indniable, mais ressentie et recon-
nue par le pays tout entier;
2. Considerant que, bien que cela soit une verit incontestable, cette
question se prsentant cependant aujourd'hui pour la premire fois d'une
manire srieuse dans les pays, sa solution ne peut tre dorm& qu' la
suite d'tudes approfondies de tous les intrats sociaux avec lesquels elle
se trouve en rapports troits, etudes A dfaut desquelles l'Assem-
ble ne peut pas assumer la responsabilit d'une mesure prcipite
dans une question si vitale pour le pays;
3. Considrant que la gravit de cette question trs delicate
exige que la rforme soit opre et applique lorsqu'il y aura un tat
de choses normal dans le pays et sous un Gouvernement dfinitif,
qui puisse presenter toutes les garanties de stabilit et d'ordre et dont
la cooperation A la nouvelle rglementation soit le plus serieux gage
de justice et d'impartialit;

www.dacoromanica.ro
 1028

No. 1980. Nous proposons les vceux suivants:

Proc.-verb. 5. Rglementation dfinitive des relations entre les propritaires
1857
ruraux et les paysans cultivateurs, sur la base de l'abrogation des dis-
'9 Dcembre.
positions dfectueuses que prsente le Rglement actuel et de l'adop-
tion de principes qui concilient tous les intrts auxquels touche cette
importante question.,
La future Assemble lgislative -votera, dans sa premire ses-
sion, une loi relative au Clveloppement et A- l'application de ces
principes.
Le 9 Dcembre 1857.
(Signs) P. Maurojny, Em. Costachi, A. Teriachiu,
M. Jora, J. Cantacuzne.
Mr. C. Hurmuzalci donne lecture des amendements suivants:
L'amendernent de Mx. Gr. Costachi:
Considrant que mme le Rglement 'Organique, par son art.
118, lit. E, se prononce en faveur des arangements de gr A gr entre
les paysans et les propritaires ;
Considrant que les arrangements de gr A gr supposent la
libert du travail et la libert de la proprit, principes qui font partie
de toutes les lgislations des peuples civiliss ;
Considrant que les paysans mmes ont demand l'abolition
du travail impos par les lois comme quivalent de la terre ;
Considrant que le principe des arrangements de gr a. gr
a t adopt aussi dans les Confrences de Constantinople ;
Considrant que Paccroissement du 'nombre des petits propri-
taires (razches) et l'enrichissement de ces mmes habitants dans la
Bessarabie annexe est la plus vidente preuve du rsultat heureux
des arrangements de gr a gr ;
Le soussign est d'avis que la future Assemble legislative, en
se guidant d'aprs les principes de la libert du travail et de la li- -
bert de la proprit, devra adopter, b, l'introduction de cette rforme,
les mesures les plus justes et les mieux combines, aussi bien pour
l'poque que pour les intrts sociaux existants.
L'amendement de Mr. A. Asian, appuy par MM. A. Botez-
Forscu, G. Pruncu, Gr. Soutzo :
Les soussigns proposent les modifications ci-dessous au projet
de la commission:
Qu'on supprime l'art. 9, lit. A, et qu'on le remplace par ces
rhots: A) que la majorit des paysans de Moldavie ont t vecini.
Qu'on supprime le lettre C, en ajoutant la fin de la lettre

www.dacoromanica.ro
 1029

B ce qui suit : ((ainsi que l'atteste le Prince Cantmir dans sa Des- No. 19801
cription de la Maldavie, pages 245-252. Proc.-verb. 6:
1857
Qu'on modifie de la manire ci-apres la rponse au vccu No. 1: 9 Dcembre.
Le vceu rnis, qu' l'avenir les paysans soient places au rang des hom-
mes et que les coups de fouet soient abolis, coYncide avec le vote
de l'Assemble, qui a proclam l'galit devant la loi et l'instruction
publique gratuite et obligatoire pour toutes les villes et les villages ;
d'o il suit que la future Assemble, conformment ce vote,
devra reformer la lgislation pnale, qui, base jusqu'ici sur la dis-
tinction des classes et pleine de dfectuosits monstrueuses, ne re-
pond plus aux exigences du sicle.
Qu'on supprime au 3-me point toute la partie qui suit les
mots : autres pays plus civilises et mieux organises.
Qu'on modifie enfln le 4-me article de la solution de la ma-
flier suivante: Cette loi sera base sur le principe du respect de
la proprit et aura en yue en mme temps la stabilisation et les
moyens de vivre des paysans aujourd'hui cultivateurs.
Le 8 Dcembre 1857.
(Signes) A. A slan, Gr. So utio, A. Bot ez-Forgscu,G.Pruncu.
3. La proposition de Mr. G. Rosseti, qui a t lue dans sance
prced en te.
Mr. .111. Roglniceamt prsente une declaration crite, par laquelle
il se prononce contre le rapport de la commission, se rservant de
soumettre l'Assemble gnrale les raisons et les causes de son
vote.
Mr. D. Miclescu: La reunion dans les comits doit avoir un but;
si chacun de nous se rservait d'exposer son opinion sur les affaires de
sa classe dans l'Assemble, se refusant la faire connaitre au comit,
notre reunion ici serait inutile; d'autre part, si nous adoption' s cette
marche, nous sortirions du texte du Firman de convocation.
Mr. Ent. Costachi: Chacun est maitre de son opinion et a le
droit de savoir jusqu'o peut s'tendre son mandat.
Mr. _N. Catargi: La declaration &rite de Mi. KogAlniceanu est
un vote anticipe et on ne doit pas l'accepter.
Mr. M. Kogalniceanu retire sa declaration crite.
On discute sur la priorit des amendments.
Mr. P. Materojny: Quelques-uns des amendements tendent
une modification du projet; les autres proposent des solutions diff-
rentes. Ma contre-proposition dmontre que l'Assemble ne peut
donner aucune solution la question, qu'elle ne peut que declarer
et constater la ncessit de la rforme. Elle a done la priorit,

www.dacoromanica.ro
 1030'

No. 1980. puiSqu'elle est la plus loigne du rapport de la commission, car

Proc.-verb. 5. elle propose l'ajournement do la question.; sans indiquer ou tel
1857
9 Dcembre.
principe.
"Mr. Dn. Costachi soutient la mrne opinion:
-1VIr L. Catargi: Tous les amendments sont pour l'ajournement
de la question et celui de Mr. Rosseti est le plus loign.
Mr. A. Teriachiu: Mr. Rosseti a dit que sa proposi-
tion indique un mode de solution; elle ne peut done tre plus loi-
gne du rapport de la commission que la proposition de 'Mr. Mau-
rojny.
Mr. M. Kogalniceanu: Sans m'expliquer sur la contre-proposition
de Mr. Maurojny, je dis que nous devons nous convaincre que,Seul
l'ajournement de la question ptit nous Satisfaire tons et qu'il faut
que nous terminions nos travaux comme nous les avons commdncs.
Toutes les propositions indiquent une base pour la solution de la
question; seule la contre-proposition de Mr. Maurojny ne fait que
constater la ncesit de la rforme.
Mr. GP. Balf: La commission, clans le but de simplifier la discus-
sion, accepte les modifications au rapport proposes par l'amendement
de Mr. A. Asian.
Mr. Ent. Costachi: Pour la question de priorit, nous devons nous
conduire d'aprs la Rglement et d'aprs le prcdent tabli par l'As-
semble lors de la discussion sur le 9-me point, o Pon a vot d'abard
sur les amendements proposant l'ajournement.
Mr. Gr. Balq: La commission a pens que, si les paysans se
basent sur l'histoire pour prouver qu'ils ont t les premiers occu-
pants, de la terre, les grands propritaires doivent dmontrer la faus -
set de cette thorie.
Costachi: Je trouve que baser le droit de proprit sur nos
actes et nos lois, c'est dormer A. ce droit la plus 8olide base. En outre,
le rapport de la commission indique une solution, et la question tant
difficile A rsoudre, les passions tant excites, l'Assemble consulta-
tive tant base sur les classes et la questiOn venant pour la pre-
mire fois en discussion, l'Assemble actuelle ne pourrait rien dcider
de dfinitif 1A-dessus. La solution qu'on nous propose serait une loi
qui tablirait un principe, et la future Assemble n'aurait qu'A appliquer
ce principe une fois tabli. Or, il n'appartient pa A l'ASsemble con-
sultative d'imposer des solutions A l'Assemble lgislative. Laissez
au temps de prparer les opinions, et alors on pourra donner cette
question aussi une solution en toute conscience.
Mr. Miclescu: Je suis d'avis d'mettre un vote de principe, comme

www.dacoromanica.ro
 1031

dan s' tous les votes d'intrk general.- Si les paysans n'avaient pr-, No. 18O.
sent leur proposition telle qu'elle est formule, s'ils n'avaient de- Proc.-verb. 5.
1857
mand qu'une rforme base sur la justice, on pourrait ajourner la. 9 DOpembre.
.question; mais aujourd'hui,' la suite de la provocation-des paysans,
nous, les grands propritaires, nous sommes obliges nous dfendre.
Par l'ajournetnent de .1a question, nous nous placerions dans une po-,
sition critiqe vis--vis des paysans, comrne aussi de l'Europe.,
Par la solution que propose le rapport, nous satisfaisons aussi bien
les paysans que les propritaires.
Mr. Em. Costachi:- Par la solution du rapport de la commission
ni le pasan, 'ni le propritaire ne sont assures; il faut dabord tu-
dier la question.
Mr. L. Catargi: Dans la proposition de Mr. Maurojny je trouve
des expressions trs vagues :
Le Rglement actuel est defectueux; qui regarde la de-
fectuosit du Reglement, sont-ce' les paysans, sont-ce les proprie-
taires ?
Dais' cette proposition on ne refute pas celle des paysans.
Pour que la Congrs puisse donner une solution, il faut
qu'il ait devant les yeux les objections -des propritaires la propo-
sition des paysans et Texpose de leurs droits.
La solution est indispensable; puisque tous les journaux
disent qu'il y a chez nous servage, corve, nous devons prouver
que nous voulons l'tablissement des habitants cultivateurs, avec, en
mme temps, le respect de la proprit.
Mr. C. Rosseti Puisqu'on a mis en discussion l'amendement de
Mr. Maurojny, qui tend modifier la refutation par la commission
de la proposition des paysans, je declare que je serais galement
dispose A m'y associer, car moi aussi je ne veux pas me baser sur
l'histoire pour constater le droit de proprit. Mais comme ce m'me
amendement decide qu'on ne donnera aucune solution it la question
des paysans, je ne peux pas m'y associer, car je suis d'avis qu'on
peut facilement rsoudre une telle question, en premier lieu pour
dfendre la proprit et en second lieu pour exposer les mesures,
selon moi, fortifieraient le pays, ce qui est pour moi le suprme
intrk.
Mr. A. Teriachiu : Dans les considrants du rapport on dit :
les propritaires ne peuvent pas se soumettre au Rglement ; par
la et par' la solution propose, on carte totalement le Rglement.
Le rapporteur invoque l'histoire, lorsqu'il aurait d s'appuyer sur les
lois, les bases lgales, dont si nous nous loignions, nous tomberions

www.dacoromanica.ro
 1032

No. 1980. dans un chaos sans issue. Le droit de proprit est consacr par le
Proc.-verb. 6. Rglement, Quant aux solutions, nous n'en pouvons pas donner au-
1857
9 Dcembre.
jourd'hui :
1. Pour les raisons produites par Mr. Em. Costachi.
2. Parce que nous nous trouvons en prsence de plusieurs
solutions, au sujet desquelles nous ne sommes pas tombs d'aceord;
car il 7 a beaucoup parmi nous qui peuvent dire, la main sur la con-
science, que l'opinion soutiennent est celle que leurs lecteurs
mrnes partagent.
Mr. M. Koglniceanu: Je soutiens, contrairement l'opinion de
Mr. Catargi, que les propritaires ruraux en Moldavie, d'aprs les
lois actuefies, regoivent, contre la terre qu'il donnent aux commun-
nauts ,de paysans, soit le travail obligatoire appel boeresc en Mol-
davie, clacd en Valachie run et l'autre corve en frangais et en alle-
mand Froh,ern ou Roboth-soit un payement en' argent quivalant au
travail obligatoire. Je soutiens de mme, et je prie qu'on insre au
procs-verbal mon opinion, qu'en Moldavie la proprit foncire et
les droits des propritaires ruraux sont consacrs et Minis par l'ur-
barium actuel; ce mama urbarium consacre et dfinit galement les
droit des communauts des paysans cultivateurs. De mxne que je
ne veux lser les uns, je ne peux non plus lser les antres. Les
dfauts que prsente l'urbarium actuel doivent donc tre amends
par des concessions rciproques.
Mr. Lascar Catargi: Dans le statut de 1851 le mot de baresc
ne figure pas.
Mr. Ili. Kogeilniceanu: Nous ne devons pas perdre de vue que
dans le Firman de convocation de l'Assemble figure l'appellation
de habitant "claeathe.
Mr. Gr. Balf donne lecture cl'un discours, par lequel il Mend.
le rapport de la commission.

Le discours de Mr. Grgoire Bals.

Permettez-moi de vous dire, comme rapporteur de la commis-
sion, que je divise la question des paysans en deux : la question de
droit et la question sociale de ramlioration du sort des habitants
villageois.
Quant la question de droit, Messieurs, je vous dirai, sans crainte
d'tre dmenti, que jamais les paysans de Moldavie n'ont'rv qu'ils pou-
vaient ay. oir le moindre droit de proprit sur les terrains qu'on leur
donne, pour qu'ils en retirent leur nourriture.

www.dacoromanica.ro
 1033

Messieurs, la proprit est la valeur matrielle du travail do No. 1980.

l'individu, la ralisation de son activit ; la premire ralisation de Proc.-verb. 5.
1857
son activit est l'occupatiGn de la terre; aussi la constitution agricole 9 Dcembre-
est-elle l'lment essentiel dans le dveloppement, la force et le
progrs d'un pays. Au dbut, la proprit6 se manifesto en effet comme
un rsultat de la force, non pas du travail ; cette origine de la pro-
prit terrienne est reconnue par presque tous les Etats ; mais une
proprit, quelqu'ait t son origine, en passant lgalement de main
en main, se purifie clans un certain temps du pch original. (Ide
exprime dans l'organisme des lois qui sont l'Ame d'un Etat par l'in-
troduction de la prescription du 1931 du Codo civil). Mais ce cas
mme, Messieurs, n'existe pas chez nous, si nous pouvons nous baser
sur Cantmir, qui nous (lit que les paysans ne sont pas de v-
ritables Moldaves, mais qu'ils descendent de Russes et de Transyl-
vains, auquel cas oh les nornme Moldaves hongrois ; par consquent, ils
ne peuvent pas 'tre consiclrs comme les premiers occupants de la
terre. Mais si quelqu'un venait contester aujourd'hui la vracit de Cant&
mir comme historien, je lui rpondrais qu'un historien ne petit pas
tre pris tmoin pour certain fait et rcus pour certain autre.
Ainsi done, Messieurs, la proprit de la terre ne peut aujourd'hui
tre considre chez nous que comme ne du travail de Phornme,
travail reconnu et protg par les lois. Quelques-uns disent que le
Rglement actuel donne A l'habitant villageois certains droits qu'on
ne peut pas supprimer en abolissant la loi actuelle ; A ceux-ci, je
rpondrai quo l'art. 131 du Rglement stipule la transformation
de l'obligation du travail en un contrat et en mme temps que le
droit qu'a le paysan sur le terrain est un droit de louage, un droit
temporaire, non-soumis A la succession. Ce droit de possession tern-
poraire devient vident par le comparaison des statuts actuels de
Moldavie avec: les statuts connus des Romains et des Germains, dont
aucun ne leur ressemble gure.
Le droit du paysan des Principauts sur le terrain dont il retire
sa nourriture n'est pas celui d'un emphytote, car ce terrain ne peut
pas tre vendu ni laiss en hritage; il n'est pas une proprit cen-
suelle (hobztes); ce statut comprend en soi non seulement le jus in
se de l'emphytose, mais aussi un domininium utile; il n'est pas non
plus une possession hrditaire, puisqu'il ne peut pas giro transfr
un autre ; ce droit n'est pas un droit d'usufruit A vie, mais seule-
ment un droit de ferme annuelle, A la condition d'acquitter le fermage
en travail. Par consquent, le paysan ne peut se baser sur aucun
droit, aprs l'abolition du Rglement actuel, lorsque l Rglement

www.dacoromanica.ro
 1034

Organique, sect. VII;arE 4, lit. F, dit expressenent que le travail d1

No. 1980.
Proc.-verb. 6.
A la proprit de\srant tre p'rt 'en retour des avantages qui sont.
1867
if est indispensable
9 Dcembre. accords par les Propritaires mix villagedis,
:
de determiner d'un ct' la toialit' de ces vntages et 'de fixer
(le l'autre les obligatio'ns auxqU'elles cs villageois seront sourMs en
change, ,afin de prvenir dsormais totite contestation 'ou mestire
arbitraire, jusqu'' ce que les ' fermageS des terres puissent- avoir
lieu par des arrangements de gr ' i r ; cat le Rglement tant
provisoire et n'ayantt d'Autre but que de prveniF les cohtestations et
les abus, des qu'une des par'ties, que ce Reglement coficeine, rclame
son abolition, on n'en peut plus dduire des drofts' pour aucune des
parties, c'est-a-chre que le propritaire ne peut plus rclarrierle travail
du cultivateur, ni celui-ci la possesion dli terrain;
D'autres veuleht etablif; une coMparaison ehtre les relations actuel-
les des paysans avec les propritaires et celles qui existaient en -
Prusse en 1807; ils sont dans l'erreur, puisqu' e, dans les Principauts,
les classes ne sont pas des castes fermes, ayant chacune une pro-
.

fession dtermine.
Il n'existe pas chez nous de proprits terrienries particulires
qui soient stoustraites au commerce, car il n'existe as de difference
entre la proprit seigneuriale et la propriet paysanne
Le morcellem' ent et l'aglomration ' des terres tant libres et
exiges imme par la lei de l'herdit, le drort hrditaire ne fixe pas
la fortune dans une famille, ni ne la soustrait a la volont du tes-
tateur.
Il n'existe pas en Moldavie aucune 'mesure de juridiction pa-
trimoniale, le village mme tant charg de la police champtre. Dans
les Principauts les nombreus'es servitudes et charges reelles du droit
allemand n'existent pas.
Il n'existe pas de fodalit non plus, de rhanire que l'expres-
sion manicipation de la proprit ou racht du travail n'a
aucune signification.
Aussi, Messieurs, je le rpte, ceux qui ont rdige la petition
des paysans n'ont eu d'autre but que d'exciter la haine et la dis-
corde entre les propritaires ei les cultivateurs, ear ils n'ont pas
prsent la question comme une question sociale, comme une ques-
tion intrsant l'amlioration du sort des cultivateurs, qu'on'veut rendre
propritaires en retour d'une juste indemnit acCorde a la proprit;
ils ont voulu inspirer aux paysans des ides subversives de l'ordre
social, des ides condamnes par toute l'Europe, en contestant aux
propritaires, A la classe qui dans tous les pays du monde defend

www.dacoromanica.ro
 1035

l'ordre "legal, le fruit de son traN'Tail et l'avenir de ses enfants, la terre No. 1980.
achet? et acquiSe de' bonne foi. S'ils avalent prsent la question Proo,verb.b.
1857
comme une queStio'n sociale, je leur aurais rpondu: Cette 'question
9 LI&enabre.
doit tre titclie, puisqu'aujourd'hui, d'aprs la Statistique du Prince
Nicolas Soutzo, il y a 826.078 pays'aUs cultivateurs propritaires de
188 341 faltche's de terre et que 'ces cultiVateurs ne sont pas en gnral
aussi riches que ceux qui se trouvent aujourd'hUi en qualit de fer-
miers sur tes terres seigneuria'les et conventuelles; et toutes los fois
que Mat, aprs urie etude approfonclie de la question sociale, era.'
rait ncessaire 'de dcider 'Ptablissement des cultivateurs qui sOnt
aujoUrd'hui fermiers, il ne se trouvera aucun piopritaire pour se re-
fuser A faire 'de' s sacrifics mme (chacuri selon ses forces), dans le but
d'amliorer le sort des `paysans; car les descendants de ceux qui ont
manciP les vedini dj' en 1749, les contemporains de 'ceux qui ont
proclam l'manciPatiOn des Tziganes en renorK;ant mme, pour un
grand' nombre, toute indemnisation, ceux enfin qui se sont mis b.
la tke de la nation pour demander l'Union des Principauts sous un
Prince tranger, ceux qui ont proclame Pabolition des privilges sans
y tre pousss ou forcs Par qui que ce soit, ceux-l ne peuvent tre
que des honitnes anims comme tout autre, sinon plus, de sentiments
nationaux et patriotiques, puisque le mot de rforme dans leur bouche
est toujours synonime de rnonciatiem' un droit. Aussi, Messieurs,
dirai-je, en terminant, que la' commission n'a pu faire autrement
que dfendre la proprit airec tous les arguments possibles, en ex-
posant la question de droit et en laissant de ct la question sociale
pour la future Assemble legislative, qui, aprs des' tudes approfon-
dies, lorsqu'elle se' convaincra que les arrangments de gr gr ne
remplissent pas le but dsir, fera une' loi qui, sans toticher au droit
de la proprit, adra en vue Ptablissement et l'es moyens de vivre
des paysans.
M. P. illaurojny: Mes paroles seralent vagues, si je donnais
une solution, 'et toute solution qu'on n' e comprendrait pas bien serait
galement vague. Mais la simple proposition d'ajourner la question ne
peut jamais 6trc vague. Dans l'introductiOn de ma proposition, je con-
damne de toute manire la proposition des paysans. J'y dis' que le R.g-
lement actuel prsente des dfa'uts, tels que le travail obligatoire ou le
payement de la terre en travail. Je 'soutiens, cependant, que le pays n'est
pas prpar cette question. Lars des elections, c'est la question politi-
que qui nous a absorb tous; les lecteurs nous ont donne leurs votes eu
gard 'cette question, non la question sociale, que tous taient d'avis
de laisser pour plus tard. Lorsque nos lecteurs nous ont nomms,

www.dacoromanica.ro
 1036

No. 1980. ils n'ont pas discut la question sooiale; aussi ne pouvons-nous pas
Proc.-verb.5. lui donner une solution. Toute solution qu'on donnerait cette ques-
1857
9 Dcembre.
tion no saurait tre dfinitive ni pour nous, ni pour nos lecteurs.
Constatons done la ncessit d'une rforme faire par l'Assemble
lgislative, -qui aura le temps d'tudier et de recueillir des donnes
dans le pays sur cette question et qui pourra, en consquence, la d-
cider en connaissance de cause.
Mr. M. Kogedniceanu: Je dclare d'abord que, li par un mandat
impratif et surtout par ma parole d'honneur, je no peux proposer
aucune solution_ et suis pour le statut actuel. La meilleure chose
pour le prsent est rajournernent tie la question, parce que beau-
coup d'entre nous sont lfr-dessus en dsaccord avec leurs lecteurs.
Nous devons chercher prserver la tranquillit publique, car il y
a une grande agitation clans le pays. Deux grands intrks sont en
jeu: la question sociale de' rtablissement des habitants cultivateurs et
le respect de la proprit; les propritaires sont aujourd'hui inquiets
et effrays tout autant quo les cultivateurs. 11 ne faut pas chercher
prjuger en rien la question.
Mr. D. MiclescivJe crois que l'ajournement ne fera qu'accroitre en-
core rinquitude.:La solution de la commission est satisfaisante, car
elle ne le-se aucunement les droits de la proprit et d'autre part
elle offre aux paysans rtablissement et les moyens de vivre. Tous
reconnaissent que le statut actuel est pernicieux, et la propositiort
sur les arrangements de gr gr a t faite prcisment parce que
la question n'est pas encore mare.
Mr. Gr. Costachi: Le statut actuel prsento des dfauts, aussi
bien pour une partie que pour rautre;. pour les paysans, le travail
obligatoire ; pour le propritaire, le fait que l'exerciee du droit de
proprit chez nous n'est pas libre, comme doit rtre une vritable
proprik. Nous devons avoir la libert du travail et la libert de
la terre. Le statut actuel est un lien arbitraire pour les deux parties;
il faut dfendre eb assurer la proprit, en lui accordant la libert
ncessaire. La commission mkne laisse une priode de transition, jus-
gal ce que la future Assemble prenne les mesures les plus justes
et les plus claires.
Mr. C. Rosseti: Je ne crois pas ncessaire d'ajourner la question,
parco qu'alors elle devra revenir de nouveau en discussion avec toutes
ses asprits. Nous sommcs appels mettre nos vceux sur cette
question aussi, comme sur les autres. Son ajournement ne peut causer
que de rinquitude. En lui dormant une solution, nous ne faisons'

www.dacoromanica.ro
 1037

pas une loi, nous exprimons seulement un vceu, comme dans toutes No. 1980.
les questions que nous avons discutes jusqu'a prsent. Proc.-verb. 5.
1857
Mr. Gr. Balf: Le Firman de convocation de l'Assemble ad-hoc 9 Dcembre.
nous place dans deux situations au sein de l'Assemble: comme mem-
Imes des classes, tront nous avons A dfendre tous les intrks particuliers,
et comme dputs du pays. Les paysans ayant attaqu les droits des
grands propritaires, nous sommes tenus, comme classe, A les rfuter
et A exposer nos drits et notre opinion. Dans l'Assemble gnrale,
comme dput du pays, je soutiendrai l'ajournement de la question
sociale, comme ayant une trop grande gravit.
Mr. P. Maurojny: Ma contre-proposition ne rejette pas la r-
futation faite par la commission, car j'ai galement dsapprouv la
proposition des paysans et j'ai dfendu la proprit. Je n'accepte pas
le rapport de la commission pour ce qui regarde la forme, car je
dsire que la rponse des grands propritaires soit digne de cet impor-
tant corps du pays. Je ne veux ensuite pas donner une solution A
la question, parce que nous remplirons entirement notre Mandat en
exprimant seulement le vceu d'une rforme. 11 est bien entendu, que,
si ma proposition est adopte, le rapport de la commission devra
&re refait et adapt A la solution qui sera donne.
Les opinions des membres du comit tant divises sur l'a ma-
nire de poser le vote, Mr. le Prsident les consulte par assis et
lev, et la majorit dcide que la contre-proposition de Mr. Mauro-
jny soit mise en son entier au vote par appel nominal.
On vot pour 6, coutre 16; se sont abstenus 4, dont Mr. M.
KogAlniceanu, pour la raison qu'il est oppos aux considrants de la
proposition, mais favorable A sa conclusion.
La sance est leve.

45. Procs-verbal No. 6 des sances du Comit des grands

propritaires.Sance du 10 Dcembre 1857.
Aujourd'hui, la sixime sance du Comit des grands propri- No. 1980.
takes est ouverte sous la prsidence de Mr. B. Sturdza. Pro c.-verb. 6.
Mr. C. Hurmuzaki donne lecture de l'appel nominal, auquel r- 1857
10 Dcembre.
pondent 25 membres, 2 tant absents: MM. C. Rolla, G. VArnav.
On donne lecture du procs-verbal de la sance prcdente, qui
est adopt avec les rectifications admises par le comit.
Mr. M. Koglniceanu: Mr. L. Catargi a affirm dans la sance pr-
cdente que j'aurais dit, dans une des sances de l'Assemble, que
le Firman de convocation n'a pas expos les vritables circon-

www.dacoromanica.ro
 1938

1\53. 1980. stances du pays. Je ne crois pas que les procs-Orbaux de l'Assem-
Proe.-verb. 6. 'Ne contierment une telle assertion de ma part.
1857
Mr. L. Catargi dit que.Mr. Kogillniceanu s'est exprim de la sorte,
10 Deembre . ,

aussi bien dans les sances de l'Assembl, qu'en particulier,

Mr. M. Kogellniceanu:J'ai toujours dit et je dis aujourd'hui ga-
lenient seulement ceci, que le Firman, en tant que loi lectorale, est
incompatible avec notre tat
Mr. le Secrtaire donne lecture d'une motion de Mr. M. Kogeil-
niceanu:
Considrant que cette question a provoqu dans toute la so-
cit, parmi les propritaires ruraux, aussi bien que parmi les culti-
vateurs, une grande inquitude ;
AConsidrant qu'aprs tous les essais, qu'aprs toutes les con-
sultations, nous avons acquis la triste exprience que cette question
n'est pas tudie et que le pays West pas prpar A. oprer une si
grande rforme; que toute solution qu'on lui donnerait serait prci-
pite et ne pourrait qu'accroitre l'inquitude publique, qu'elle flt
donne en faveur d'une partie ou de l'autre ;
Que plusieurs des dputs de la classe des boyards propri-
&sires ruraux sont mme empchs par leurs lecteurs de proposer
une autre rforme que le statut actuel;
Considrant toutefois que les droits cles boyards propritaires.
ruraux, de mme que leur dignit, exigent qu'une rfutation soit
faite de la propositiun prsente clans la sance du 9 Novembre
par les dputs des paysans cultivateurs et tendant A acqurir en
leur faveur le droit- de raeheter la eon* ou le travail obligatoire; quo-
la rfutation qui a t faite par la commission charge de ce soin,
du sein du Comit des boyards propritaires ruraux, non seulement
ne prsente pas la question sous son vritable jour, mais est rdige-
aussi dabs un ton qu'on pourrait qualifier d'incompatible aussi bien
avec l'intrt qu'avec notre dignit de boyards et de propritaires
ruraux; que nous n'assurons pas nos proprits en les exposant aux.
haines populaires par la dngation systmatique des droits des ou--
vriers agricoles, droits que garantissent les mmes lois et statuts-
qui garantissent galement nos droits de propritaires ruraux ;
Considrant que la seule rfutation indispensable, juste et digne
que le Comit des boyards propritaires ruraux peut et doit faire,
est celle qui, tout en prenant la dfense de nos droits, chercherait.
A, calmer et A apaiser les inquitudes et les haines, de quelque part
qu'elles viennent;
Considrant que notre devoir, comme boyards propritaires ru-

www.dacoromanica.ro
 1039

raux, comme deputes et comme Roumains, qui jusqu' ce jour avons No. 1980.
t A la tete de la nation, non seulement par droit de naissance et Proc.-Verb.
1857
par les privileges de classe, mais aussi comme intelligence et comme
10 Dcembret.
patriotisme, notre devoir est d'loigner toute cause d'agitation
et de garder partout et A tout prix ce qui dans les circonstances
prsentes est surtout ncessaire aux Principauts, ce qui serait un
crime de compromettre : la tranquillit publique;
Considrant que le seul moyen de ne pas donner des armes
aux mains de ceux qui veulent profiter de tout prtexte pour trou-
bier cette tranquillit publique, si prcieuse, et d'amener de nouveaux
malheurs sur le pays, est l'ajournement de la question;
Le soussign, faisant appel au patriotisme de ses honorables
collgues qui ont sign l'acte national et memorable du 7 Octobre,
dont les rsultats seraient compltement compromis par radoption
d'un projet de solution, propose:
Le rejet du projet de resolution prsente par la commission.
Une nouvelle refutation, qui, sans prjuger la question, se-
borne seulement repousser les attaques qu'on jugera que la pro-
position des deputes des paysans cultivateurs contient contre nos droits.
comme propritaires ruraux et contre noire dignii de boYards.
L'ajournement de toute solution.
Le 6 Dcembre 1857.
(Sign) M. KogAlniceanu.
Dput des boyards grands propritaires
du district de Dorohoi.
Mr. N. Catargi: Je vois employee dans la motion de Mr. Ko-
gA'Iniceanu l'expression de boyards propritaires ruraux. 11 y a des.
boyards dans plusieurs comits. L'expression employee par Mr. Kogdl-
niceanu tend A remplacer cello de b oyards terri ens de la propo-
sition des paysans.
Mr. M. Kogeilniceanu: Dans le Firman de convocation il est dit :
boyards et fils de boyards possdant un. certain nombre de faltches..
Sans tre boyards, nous n'aurions pas pu entrer dans ce comit, avec
le simple titre de propritaires.
Mr. Gr. Costachi: La motion de Mr. KogAlniceanu conclut
l'ajournement. Cette question, nous l'avons votee hier et nous ne
pouvons done plus revenir sur un vote une fois mis. Les menaces de-
haine, qui nous sont faites par cette motion, je les repousse, comme
je l'ai toujours fait. La commission a dfendu la proprit comme un
droit pour le soutien de l'ordre et de la socit.
Mr. M. Kogalniceanu: Une proposition peut tre adopt& on

www.dacoromanica.ro
 1040

No. 1980. rejete, mais aucune ne peut atre rejete de manire qu'elle ne soit
Proc.-verb. 6. plus porte devant l'Assemble comme l'expression de l'opinion d'une
1857
10Dcembre.
minorit, si petite soit-elle.
Mr. D. .Miclescu: J'ai remarqu- dans la motion de Mr. Kogalni-
ceanu ces paroles : Que la commission aurait dni par son rapport
les droits des paysans. Je relve ces paroles trs graves, qui corn-
promettent notre dignit, car la commission a cherch avant tout
tre juste.
Mr. Gr. Bals : La motion qui nous a t prsente est celle d'un
clput des grands propritaires, qui, en sa qualit de grand pro-
pritaire, vient accuser la commission et tous ceux qui partagent son
avis, qu'ils auraient dni les droits des paysane. Je proteste avec in-
dignation contre de telles paroles ; la commission a mis dans son
rapport tout ce qu'elle a cru juste ; personne n'empache Mr. Kogril-
niceanu de faire de mame.
Mr. M. Koydlniceanu : Lorsqu'on a donn lecture du rapport
de la commission, Mr. Rolla et moi nous avons protest contre la
qualification de communistes. Nous n'avons que protest ; Mr. Bal
proteste lui aussi aujourd'hui, mais a ve c indignatio n. Je laisse Pap-
prciation de l'Assemble, si le mot indignation peut tre employ,
parce qu'on est simplement d'un avis diffrent.
Mr. Gr. Bals: En effet, Messieurs, MM. Rolla et Koglniceanu
-ont protest contre l'appellation de communist es, dont la commission
avait voulu qualifier les rdacteurs de la proposition des paysans,
.et nullement ceux qui ne partagent pas l'opinion de la commission.
Mais en disant que la commission dnie les droits des paysans, on
accuse trs gravement ses membres, qui n'ont voulu ni ne veulent
le faire, et c'est pourquoi je proteste pour la seconde fois avec in-
dignation contre une telle accusation.
On donne pour la seconde fois lecture de la motion de Mr. Ko-
gtilniceanu.
Mr. N. Canano: Cette motion est un conseil donn aux pay-
-sans sur ce qu'ils devront faire, si le rapport de la ccmmission est
adopt par l'Assemble.
Mr. C. Sturdza: Dans tout cet crit je nu vois qu'une provo-
cation la rvolte.
Mr. A. Botez-Forgscu: Je suis pour le rejet de cette motion, qui
-accuse la commission de provoquer par son travail la rvolte.
Mr. A. Asian: Je demande copie de la motion de Mr. Kogtilniceanu,
faite dans le but de nous menacer, afin qu'elle me serve de preuve,
_pour faire voir qui est celui qui veut troubler la tranquillit publique.

www.dacoromanica.ro
 1041

Mr. M. Ifogalniceanu: Au nom du Trait de Paris, je demande No. 1980.

qu'on protge l'indpendance de mon opinion et qu'on respecte ma Proa-verb. 6,
1858
personne.
10Dcembre,
Mr. Ein. Costachi: Les paroles qui m'ont tout d'abord fait im-
pression a la lecture de la motion ont t celles, par lesquelles il est
dit que la cornmission dnierait aux paysans leurs droits. Ces paroles
sont trop fortes, eu gard A, la solidarit que nous devons conserver
entre nous. Mais c'est toujours en vue de la solidarit, que nous
devons cependant accorder .6, chacun le droit d'exposer, sous sa res-
ponsabilit, son opinion, si errone Mt-elle.
Le President: Il est bien entendu que la motion sera mise en dis-
cussion.
On passe A la question pralable.
Mr. M. Kogeilniceanu: Le statut de 1851 porte le titres: Statut
relatif a la rgularisation des droits et des obligations des propri-
itaires ruraux et des paysans cultivateurs. Dans le rapport de la
commission les paroles: droits des p ay s a ns ne figurent pas. Voil
sur quoi je me base.
Mr. L. Catargi : Comme membre de la commission, je dclare
qu'elle a entendu par le mot rglement, employ trs souvent dans
son rapport, le statut cit par Mr. Kogalniceanu.
Mr. M. Kogedniccanu: Par le statut sont consacrs les droits
des propritaires ruraux et les droits des paysans; dans le rapport
de la commission, il n'est pas question de l'tablissement des villages,
et nous, les propritaires, n'avons pas le droit de chasser les habitants
de leurs villages.
Mr. Forescu: Personne de nous n'y a pens.
Mr. D. Miclescu: Mr. Kogalniceanu, en parlant des droits et obli-
gations des propritaires et des paysans, pourrait veiller l'ide que
les paysans ont un droit quelconque sur la terre. Le paysan a sur
la proprit indpendante autant de droits que le propritaire sur
les bras indpendants du paysan. De mame qu'on accorde toute
indpendance aux bras, on doit accorder toute indpendance A la
proprit.... Nous reconnaissons toutefois tous que, au point de vue
de la question sociale et conomique, de la nationalit et de la bonne
entente, il nous faut chercher les moyens d'tablir les paysans et de
leur assurer les moyens de vivre; personae ne veut les chasser des vil-
lages. Tout cela est compris dans le rapport de la commission.
Consult par assis et lev sur la question pralable, le comit
rejette a la majorit des voix la motion de Mr. Koaniceanu.
Le Prsident, ayant consult le comit, lve la sance.
KActe et Documente. VI. 1.) 66

www.dacoromanica.ro
 1042

46. Procs-verbal No. 7 des sances du Comit des grand s

propritaires. Sance du 11 Dcembre 1857.
No. 1890. Aujourd'hui, la septime sance du Comit des grands propri-
Proo -verb. 6. taires est ouverte sous la prsidence de Mr. B. Sturdza.
1867
10Dcembre.
Mr. C. Hurmuzaki donne lecture do l'appel nominal, auquel
pondent 26 membres, 1 tant absent, Mr. G. Vttrnav.
On lit le procs-verbal de la sance prcdente, qui est adopt
avec les modifications admises par le comit.
On lit la proposition de Mr. a Rosseti, prsente dans la troi-
sime sance.
Mr. Em. Costachi: En ce qui concerne l'introduction patriotique
de la proposition de Mr. C Rosseti, je l'en remercie beaucoup; mais
je ne peux pas m'associer la solution qu'il indique, parce que je suis
pour l'ajournement de toute solution. Je trouve en outre quelques
inexactitudes dans les faits mmes sur lesquels il s'appuie; car la
norme de payement, propose comme base, n'est pas la vraie; elle d-
pend des diffrences qui existent dans les diverses localits et il est A.
constate qu'il y a galement une autre diffrence entre l'valuation,
du travail en 1851 est celle.d'aujourd'hui; puis, les paysans n'ont pas
partout droit aux "/, de la terre, ils n'ont ce droit que sur les petites
terres. Mr. Rosseti a gnralis une exception.
Mr. M. Kogalniceanu: Le but de toute socit est d'manciper
la proprit. Celui-ci doit tre galement notre but dans la rforme
que nous devons faire. Mr. Rosseti reconnait, par sa proposition, gun
existe actuellement une servitude sur la proprit; mais au lieu de
proposer qu'elle soit leve en retour de certaines concessions, il pro-
pose la ferme obligatoire, c'est-A-dire une nouvelle espce de servi-
tude. Cette proposition est, au point de vue social, un proars; j'y
suis toutefois oppos, car elle maintient la servitude de la proprit,
que nous ne pourrons lever que par des concessions et par l'ta-
blissement des paysans.
Mr. C. Rosseti: En rponse l'observation de Mr. Em. Costachi
relative A la norme de payement propose par moi, je ferai remar-
quer que, dans un expos gnral de certaines circonstances rela-
tives A la proprit, je n'ai pas pu indiquer aussi spcialement quels
seront les prix pour chaque localit, ce que personne, je crois, ne
pourrait faire, s'il voulait parler de la question seulement d'une manire
gnrale ; je rpondrai galement, relativement A la valeur du tra-
vail du paysan, que je n'ai pas -pu prenclre pour base la seule va-

www.dacoromanica.ro
 1043

luation d'un Rglement que je reconnais insuffisant, mais aussi la No. 1980.
ralit, et la ralit est que le paysan procure des avantages beau- Proa-verb. 6.
coup plus grands que ceux qui sont prvus dans le Rglement cit et 1857
10 Dcembre.
dont on demande aujourd'hui l'abolition pour sauvekarder de grands
intrts sociaux.
Mr. L. Catargi: Comme reprsentant des grands propritaires
du district de Covurlui, je dclare qu'en adoptant la proposi-
tion de Mr. C. Rosseti, on adopterait l'ide de l'expropriation des
propritaires; que les prix qu'il a indiqus petnent tre bons pour
le district de Baca, mais non pour la basse-Moldavie, o il y a plu-
sieurs terres qui ont peu d'habitants et d'autres qui n'en ont point.
Mr. Koglniceanu dit qu'il existe une servitude sur nos terres; je
proteste contre une telle assertion.
Mr. Gr. Balv Moi aussi je proteste contre l'assertion qu'il exis-
terait une servitude sur les terres des propritaires. Le statut actuel
est obligatoire pour une partie autant que pour l'autre, et ds qu'une
des parties rclame son abolition, on n'en peut plus dduire aucun droit
ni pour une partie ni pour l'autre. Pour ce qui regarde la question
sociale, je suis aussi d'avis qu'il faut dcid(r quelque chose en faveur des
habitants; aussi la commission a-t-elle pens l'tablissement des pay-
sans et leurs moyens de vivre. Pour les prix, je dirai qu'en g-
nral le travail des habitants 'a une valeur beaucoup moindre que cello
du terrain accoal en exploitation; dans certains localits, p. e. dans
la basse-Moldavie, le travail est plus cher et la terre moins chre.
Le statut est en gnral favorable aux cultivateurs et injuste pour
les propritaires.
Mr. A. Teriachiu: Je vois une contradiction dans la proposition
de Mr. Rosseti. Il reconnait que nos statuts ont tabli le droit de pro-
prit dans toute sa plnitude. S'il en est ainsi, par une consquence
logique, ce droit s'tend aussi la maison et aux 15 perches de ter-
rain. La proposition de Mr. Rosseti constitue done une atteinte
A, la proprit, que nous, dputs des grands propritaires, lis par
mandat envers nos commettants, ne pouvons pas admettre. Ou nous
avons lo droit de proprit dans toute sa plnitude, et en ce cas nous
devons le respecter, ou nous ne l'avons qu'en partie. C'est l que com-
mence le conflit que nous ne sommes pas comptents trancher; et
c'est l aussi un des motifs qui m'ont pouss demander l'ajourne-
ment de la question la future Assemble, qui est seule comptente
de donner une solution juste et impartiale la question.
Mr. O. .Rosseti: Je ne me suis jamais contredit dans ma vie, et
je le ferai encore moins dans cette grande question, comme Mr. Te-

www.dacoromanica.ro
 1044

No. 1980. riachiu pourra le constater, lorsque je soutiendrai ma proposition dans

Proc.-verb. 6. l'Assemble gnrale. Je suis d'avis que nous devons donner une
1857
solution A la question et exposer d'une manire claire nos vceux,
10 Dcembre.
aussi bien pour la defense de la proprit, que pour l'amlioration
de l'tat des habitants cultivateurs, car si nous ajournions la question,
je ne sais pas si notre peuple et les Puissances europennes mmes ne
diraient pas que c'est uniquement parce que cette question touche
de trop prs A nos intrets, que nous disons tous qu'elle n'est pas
nulre, qu'elle n'est pas assez tudie.
Mr. D. Miclescu: Je m'associe A Mr. Rosseti pour ce qui regarde
la question sociale, mais non quant A la solution gull propose. Mr.
Rosseti n'accorde, par sa solution, pas mme autant que le rapport
de la commission, car il donne 15 perches de terrain et la maison,
tandis que le rapport demande l'tablissement des habitants. La com-
mission assure galement aux habitants les moyens de vivre. Comme
depute du pays, je dirai qu'il serait trs avantageux de rendre les
paysans propritaires sans causer des dommages aux propritaires
des terres.
Consult par assis et lev, le comit repousse A la majorit
des voix la proposition de Mr. Rosseti.
On donne lecture de l'amendement de Mr. Gr. Costachi.
Mr. Gr. Costachi: Par les mots: (les 'mesures plus justes et mieux
combines je veux carter toute accusation que nous voudrions porter
atteinte aux droits d'es habitants cultivateurs. L'orateur expose que
le travail est le dveloppement de l'activit de l'homme et la pro-
prit le fruit du travail libre; que l'ide morale de l'institution de
la proprit est suprieure A toute lei et qu'aucune rforme ne peut
attaquer la proprit. Il montre par quelles phases est passe la pro-
prit territoriale au moyen-Age jusqu'A sa constitution definitive.
Il montre que chez nous les principes dominants ont t autres;
que la plupart des habitants tant vecini (serfs) et qu'ils ont t man-
cips par l'acte de 1749. Cet acte a reconnu deux principes : la pro-
prit definitive et 'Interdiction pour les paysans de se transporter
d'une terre sur une autre. Le statut actuel, en introduisant le prin-
cipe de la libert pour les paysans de se transporter sur une autre
terre, a eu en vue aussi les arrangements de gr A gre, principe ga-
lement vicieux, car s'il admet en ralit l'arrangement de gre A gr,
en forme il est toujours une loi obligatoire. On doit done librer
la proprit, en la mettant dans sa veritable situation, d'autant plus
que les habitants cultivateurs mmes rclament l'abolition du statut
actuel. Quant aux nouveaux-maris, ils n'ont qu'une simple facult

www.dacoromanica.ro
 1045

non un droit tabli. Le statut est un contrat personnel; on ne porte No. '1980.
done pas atteinte A un droit quelconque de succession, que les ha- Proc.-verb. 6.
1857
bitants cultivateurs n'ont pas. Aussi propos-je pour l'avenir les ar- 1.0Dcembre.
rangements de gr gr.

Discours de Mr. Gr. Cost a chi.

La question qui nous proccupe aujourd'hui touche A deux in-
trts des plus vitaux de la socit, le travail et le capital le plus
primitif, qui est la terre.
Qu'est-ce que le travail ?
11 n'est que le libre dveloppement de l'activit de l'homme;
par le travail, soit mantle], soit intellectuel, l'homme satisfait d'abord
aux besoins tant matriels que moraux de son existence et celle de
sa famille. Etre intelligent et sociable, l'homme ne borne pas son
activit A la satisfaction journalire et temporaire de ses besoins,
mais il tA.che aussi A ammasser un surplus, qui constitue sa for-
tune, sa proprit. La proprit n'est donc que le fruit du tra-
vail libre. En passant par droit de succession aux hritiers, elle
tablit des liens intimes entre une gnration et celles qui la suivent.
La proprit est en mme temps la base du crdit ; or, le crdit ali-
mente l'industrie et le commerce, qui nous mettent en relation avec
d'autres Etats. De cette manire, la proprit devient un intrt so-
cial et universel. C'est le motif moral, qui a dcid tous les Etats mo-
clernes inscrire en tte de leurs Constitutions le principe du respect
de la proprit, principe que nous aussi avons vot dans l'Assemble
gnrale, car il est un des principes fondementaux de la socit.
Le droit de proprit n'a pas tuutefois t respect dans toutes
les poques de l'histoire et je me vois oblig faire une courte
exposition historique de cette institution, d'autant plus qu'on pour-
rait facilemefit s'imaginer que les rformes introduites dans d'autres
Etats de l'Europe peuvent tre introduites, leur exemple, dans notre
pays galement.
La proprit au moyen-Age tait expose A des empietements
continuels. Le caractre du moyen-Age est celui de l'injustice, du
rapt et de la barbarie ; une nouvelle population trangre se r-
pand sur la plus grande partie de l'Europe et conquiert les anciens
habitants et la terre qui les nourrissait.
Les chefs des invasions rpartissent la 'terre conquise entre
leurs hommes d'armes, qui s'obligent marcher A la guerre lors-
qu'ils y seront appels. Cette terre passe aux hritiers du vassal,

www.dacoromanica.ro
 1046

No. 1980. avec la mme obligation envers le Souverain, et ce lien prend le nom
Proc.-verb. 6, de droit todal, qui a depuis t introduit dans toutes les autres re-
1857
10 Dcembre.
lations sociales et dont se sont dveloppes par la suite toutes les autres
obligations personnelles de payement, soit en espces, soit en travail,
qu'on nommait c orv e. Les droits de la souverainet sont pass&
plus tard au pouvoir central du Roi. Par la Rvolution frangaise, qui
a t une rforme sociale radicale, il n'a pas t fait une nouvelle
distribution de terres A ceux qui n'en possdaient point, mais on
a libr, contre indemnit, la proprit de toutes les charges qui
l'obraient.
Chez nous, au contraire. les trangers qui sont venus dans
notre pays se sont tablis sur les terres des boyards comme cultiva-
teurs et ont port le nom de vcoini ; l'institution connue sous le nom de
vecineitate (servage) a t abolie par le chrysobulle du Prince Maurocor-
dato en 1749. Ce chrysobulle procde (le deux principes; en premier lieu
il reconnait le droit absolu du propritaire sur sa terre, en second lieu il
decrte l'interdietion pour le cultivateur de se transporter d'une terre
sur une autre. La legislation subsquente n'a t que le dvelop -
pement de ces principes une foi tablis, car du moment qu'on a in-
terdit aux cultivateurs le transfert, le lgislateur a da ensuite inter-
venir pour tablir toujours par la loi les droits et les obligations
respectives des deux parties.
Le Rglement de 1832 est le premier qui reconnait deux nou-
veaux principes de libert et de progrs, car (l'une part il introduit
le principe du libre transfert du cultivateur et de l'autre il admet
galement, bien que pour une date non-fixe, mais comme une
consquence indispensable du premier principe, la libert des tran-
sactions et les arrangements de gr A gr. Notre statut est vi-
cieux, car il contient une contradiction, puisqu'il est dans son es-
sence intime un contrat, qu'il prsuppose le libre arrangement des
deux parties intresses et q_u'i1 est en mme temps une loi, par
consquent obligatoire sans aucun arrangement entre les parties. Sa
rforme ne peut done ennsister qu'en l'abolition de l'obligation impose
par la loi et son remplacement par les arangements de gr A gr. Par
IA, on ne renverse pas compltement les relations existantes, on ne
porte pas atteinte A la proprit, puisqu'on n'aceorde pas au culti-
vateur le droit de transmettre, par droit de succession, A ses hri-
tiers, la terre, qu'il n'a rogue que personnellernent, pour rexploiter
et en retirer les moyens de vivre ; de plus, cette rforme ne s'ap-
plique qu' ceux qui, A, l'avenir, auront besoin de terrains A exploiter
pour en retirer leur nourriture. Le statut aetuel reste en vigueur,

www.dacoromanica.ro
 1047

comme une mesure de transaction, seulement pour ceux qui ont au- No. 1980.
jourd'hui l'tat de cultivateurs de la terre. Proc.-verb. 6.
1857
Mr. M. KoOlniceanu: Je trouve que le rapport de la commission 10 Dcembre.
fait un pas de plus que l'amendement de Mr. Gr. Costachi, car la
commission reconnait la ncessit de l'tablissement des paysans. Ce
.que nous voyons en Bessarabie, o il y a de grandes terres et o,
aprs la publicatfon du contrat normal, on employe les arrangements
{le gr gr, ne se peut pas introduire c,ralement clans des localits
peu peuples, sans dire aussi que cette mesure attirerait aprs elle
le transfert des villages de leurs emplacements actuels.
Mr. Gr. Costachi: J'ai dclar deux fois de suite que ma solu-
tion concerne l'avenir, c'est--dire ceux qui auront dornavant besoin
de terre.
Mr. M. Kogeilniceanu: Je rponds que la proprit est d'autant
plus grande dans un pays que l'agriculture y est plus dveloppe,
comme on le constate chez les habitants de la Bessarabie.
Le comit, consult par assis et lev, ajourne A. la majorit des
yoix sa dcision sur la proposition de Mr. Gr. Costachi.
On donne lecture d'une proposition de Mr. D. Rallet, appuye
par Mr. J. Fotea:
Le soussign a Phonneur de faire la proposition suivante,
relativement la question des rapports entre les paysans des com-
munes rurales avec les propritaires.
Considrant que la proposition des paysans, labore en dehors
de leur comit, contrairement aux art. 57, 85, 86 du Rglement de l'As-
semble, contient, outre la longue numration de leurs souffrances,
ayant pour cause d'une part les invasions trangres et d'autre part les
abus imputables au relchement des institutions en vigueur, beaucoup
rcriminations non fondes et des tendances regrettables, accu-
ses par la dsignation controuve de boyards terriens et essayant
denaturer le caractre des relations existantes entre les paysans et
les propritaires;
Qu'ainsi que de semblables tendances ne peuvent inquiter la
proprit, protge par les lois du pays, consacre par le principe
du maintien des socits modernes et confirme par le vote de l'As-
semble du 18 Novembre, de mme on ne peut nous empcher de con-
Sidrer l'amlioration du sort des paysans des communes rurales
comme une condition de la prosprit de notre pays;
Que contrairement A, ces mmes tendances, qu'on n'aurait pas
formuler mme comme une hypothse, nanmoins les propri-
taires, la classe la plus considre du pays, la classe qui a toujours

www.dacoromanica.ro
 1048

No. 1980. rionn des preuves d'intelligence et de gnrosit, a t jusqu'A pr-

Proc.-verb. 6. sent A la tte du mouvement national et n'a par consquent nul-
1867
10 Dcenabre.
lement besoin de recourir A des faits historiques pour dfendre ses
droits, consacrs par les lois du pays et par des milliers de transac-
tions et de titres lgaux;
Que les propritaires et les paysans, ces deux lments qui
ont sauv la France des troubles dans lesquels les chercheurs de.
systmes voulaient la plonger, sont appels, de mme qu'il se sont
partag bien des malheurs, A cicatriser aussi, par un accord mutuel,
bien de plaies du pass et A dvelopper les richesses de ces pays
bnis de Dieu;
Mais considrant que par les votes de l'Assemble du 29 Oc-
tobre et du 18 Novembre quelques prineipes ont t poss, qui
contribueront A l'amlioration du sort des paysans et qui seront
approuvs plus tard par une organisation conforme A leurs intrts
vitaux;
Que pour concilier l'impossibilit dans laquelle nous nous trou-
vons, comme Assemble consultative, de dcrter des lois par
rapport A une question, qui devrait tre particulirement pour nous
l'objet d'une tude srieuse; car mme dans les autres Etats, o les r-
formes n'ont pas t soumises A aucune impulsion des vnernents
extrieurs, une semblable rforme a pass par des mesures transi-
toires ;
Qu'une mesure carcitive et mal combine paralyserait l'agri-
culture, sans produire une amlioration sensible au sort des paysans,
ainsi qu'il a eu lieu en Bucovine, d'o des centaines de paysans ont
pass en Moldavie pour gagner leurs moyens d'existence;
Qu'en ce qui concerne cette question, il est particulirement
ncessaire de prendre des dispositions uniformes d'avec notre sceur
patrie, comme dans une question aussi troitement lie par rapport
A l'agriculture, l'unique industrie des Principauts, et au bien-tre et
l'avenir de la majorit du peuple roumain;
Que sous un Gouvernement stable et national, le pays, dans la
plnitude de sa souverainet, rglera aussi la question des biens con-
ventuels, qui ont, dans d'autres Etats galennent, contribu largement
A l'amlioration de l'tat des paysans cultivateurs;
Que les accords de gr A gr prevus A l'art. 118, lit. E du Rgle-
ment Organique, pour pouvoir "tre appliquables et justes, exigeraient
tout de mme, non seulement l'tablissement des paysans des com-
munes, mis aussi des diF.positions paternelles d'un Gouvernemerit
national;

www.dacoromanica.ro
 1049

Considrant enfin que pour tablir une nationalit roumaine, sans No. 1980.
laquelle il n'existe point de vie nationale, ni une patrie assure contre Proo.-verb. &
1857
les calamits passes, ni une Union prospre et puissante, il est ur- 10Dcembre...
gent que le Gouvernement et l'Assemble future en fassent l'objet de
leurs occupations;
En consquence, le soussign propose qul la future orga-
nisation les N-ceux suivants soient pris pour bases:
L'abolition de la redevance du travail pour le terrain con-
cd aux paysans par le propritaires conformment aux lois exis-
tantes.
Rgularisation dfinitive des relations entre propritaires
et paysans et tablissement des principes, qui sans lser les droits des
propritaires, puissent satisfaire aussi les intrts des paysans.
La future Assemble lgislative, dans sa prochaine session,
votera une loi, laquelle et les paysans et les propritaires seront
soumis et qui, dveloppant ces principes, tranchera cette question si
importante et vitale pour les Principauts-Unies.
1857, le 11 Dcembre.
Mr. Ern. Costachi: Aprs tant de discussions agites, il serait
bien de nous rallier tous cette proposition, avec laquelle nous nous
prsenterions dignement devant l'Assemble.
Mr. L. Catargi: Par la prsente proposition, nous reviendrions
sur le vote donn contre la proposition de Mr. Maurojny.
Mr. D. Rallet: Ma proposition diffre de celle qui a t men-
tionne, par Mr. L. Catargi. Ma proposition contient le Nceu de l'a-
bolition de la corve (boresc) et du respect du droit des propri-
takes, qui ne se trouve pas compris dans la proposition de Mr. Mau-
rojny; il en est de mame pour quelques autres considrants.
Mr. P. Maurojny : Aucune des propositions qui ont t prsen-
tes jusqu present n'a pu rpondre aux opinions de tous et gar-
der en mrne temps la juste mesure. Je remercie Mr. Rallet d'avoir
trouv la voie, qui nous permettra de sortir de la confusion oil nous
nous dbattons. Ne laissons pas chapper cette occasion, qui nous
est offerte pour nous entendre.
La sance est suspendue pour une demi-heure, afin de laisser
la commission charge de rdiger le rapport le temps de dlibrer
sur la proposition de Mr. Rallet.
A la rouverture de la sance, Mr. le Prsident prend la parole
et dit: Mr. Rallet a prsent une proposition, qui contient en rsup
tous les principes du rapport de la commission. Comme membre de
la commission, je dclare que, trouvant cette proposition plus calme

www.dacoromanica.ro
 1050

No. 1980. et mieux approprie A la situation, Mr. Miclescu et moi nous l'adop-
Proc.-verb. 6.
1857
terons, si Mr. Rallet accepte un arnendement que nous avons A pro-
10 Dcembre. poser.
On donne lecture de cet amendement:
Les soussign es ont l'honneur de proposer les modifications ci-aprs
A la proposition de Mr. Rallet:
Au considrant 2, au lieu de: pour la proprit par les lois
du pays, dire: pour la proprit protegee dans toute sa plenitude
par les lois du pays.
Au considrant 3, au lieu de : n'a nullement besoin de re-
courir A des faits historiques pour dfenclre ses droits, dire: ne
veut pas recourir A. des hits bistoriques.
Au considrant 5, au lieu de : o les votes de l'Assemble du .
. . . et du . . . . , dire : les votes de l'As.semble du . . . .

et du . . . . , douze jours avant qu'en sance lecture ft donne

de la proposition des paysans des communes rurales.
"
Supprimer compltement le considerant 9.
11 Dcembre 1857.
Mr. D. Ballet: J'accepte l'amendement; mais je desire que la 'mo-
dification propose au considerant 5 soit intercale aprs les mots :
le vote du 29 Octobre, parce que le vote du 18 Novembre a t
mis aprs la lecture en sance de la proposition des habitants cul-
tivateurs.
Mr. Gr. Ba4: La proposition des habitants cultivateurs attaque,
non seulement quiconque est propritaire, mais aussi les anctres
des propritaires d'aujourd'hui, auxquels elle conteste tout honneur
ct tout droit. Cette proposition a en outre des tendances subversives
de l'ordre social tabli. Le rapport de la commission prouve que
le reproche relatif A l'esprit subversif ne doit pas &re adress aux
habitants, mais bien aux rdacteurs de la proposition; il expose les
droits que nous avons et aussi que l'expression de rachat de la corve
est subversive de l'ordre social. J'accepterai cependant toute autre
resolution, qui n'affaiblirait pas les preuves contenues dans le rap-
port de la commission et n'en ehangerait que la redaction; la pro-
position de Mr. Rallet n'appuie pas assez sur les droits des propri-
taires et ne refute pas les assertions fausses contenues dans la pro-
position des habitants.
Mr. Em. Costachi: La plus grave erreur de la commission est
qu'elle s'est crue obligee de repousser une attaque. Nous ne sornmes
pas des avocats, mais bien les deputes du pays; la seule rponse
digne qu'aurait pu faire une Assemble comme la ntitre aurait t de

www.dacoromanica.ro
 1051

rpondre par le mpris du silence, par la gnrosit. Je crois que No. 1980,
zsi nous constations les animosits qui existent entre nous, le Con- Proc.-verb. 6.
1867
grs pourrait prendre sur lui de donner la question une solution,
10 Dcembre
qui ne corresponderait pas peut-tre nos besoins.
Mr. Gr. Baif: Pour ce qui me regarde, je m'inclinerai devant la
decision du Congrs, qui donnera peut-tre une solution beancoup
plus impartiale A la question.
Mr. illieleseu: Je ne desire pas que le Congrs decide une ques-
tion si importante.
Mr. C. Rosetti: Et moi je desire que la question soit dcide par
le Congrs de Paris, aprs que la proprit et tous ses droits se-
ront dfendus contre les imputations qu'on leur adresse et aprs
qu'on aura fait l'expos clair et circonstanci de l'tat des choses
dans notre pays.
Mr. A. Asian: Je ne comprends pas comment Mr. Miclescu, un
des mernbres de la commission, en est arrive soutenir la propo-
-sition de Mr. Rallet; je le prie de m'en exposer .les motifs, pour que
je puisse m'y associer egalpment.
Mr. Illielesea: Permettez-moi, Messieurs, eomme membre de la
commission, de rpondre l'observation de Mr. Aslan. Je soutiens
la proposition de Mr. Rallet, parce que je n'y trouve rien d'autre que
e qui est dit dans la resolution de la commission sur cinq feuilles
de papier. Le principe de la proposition est le mme 'que celui de
la resolution. Mr. Rallet n'a fait qu'une conomie de papier et d'encre.
Mr. le President dit qu'il donne aussi la mme rponse l'ob-
servation de Mr. Asian.
Mr. Ballet: Et moi je crois que qui veut prouver trop, aussi
bien en littrature qu'en politique, ne prouve le plus souvent rien.
La longueur d'un acte n'est pas un argument en faveur de ses affir-
mations. II me semble que ma proposition correspond au earactre
que doit avoir tont acte eman du Comit des grands propri-
taires.
Mr. A. Teriachia: Je proposer une modification l'amendement:
qu'on modifie les termes du 5-me consiclrant de la manire ci-aprs:
<m'ont pas besoin.
Les signataires de l'amendement acceptent eette modification.
On met aux voix par appel nominal la proposition de Mr. Rallet
ave() l'amendement de MM. B. Sturdza et D. Miclescu: Votent pour
11, et nommment: MM. C. Rolla, N. Canano, A. Teriachiu, D. Mi-
clescu, M. Jora, J. Fotea, M. Kogalniceanu, Em. Costachi, P. Mau-
rojny, D. Rallet, B. Sturdza. Votent contre 13, et nommement : MM.

www.dacoromanica.ro
 1052

No. 1980. J. Docan, A. Botez-Forgscu, Gr. Bals, G. Sturdza, C. Sturdza, A. Asian,

Proc.-verb. 7. G. Pruncu, N. Catargi, S. Miclescu, Gr. Soutzo, N. Carp, L. Catargi,
1857
10 Dcembre.
Gr. Costachi. 1 s'est abstenu, Mr. C. Rosseti.
On donne ensuite lecture d'un amendement de Mr. N. Catargi:
Le soussign a l'honneur de proposer l'addition suivante au
IX-me point du rapport de la commission 6, la suite de l'expression:
n'ont jamais particip ni aux procs ni aux suites des prods:
Que les paysans n'ont jamais eu le droit d'aliner le terain
reu du propritaire en exploitation; qu'ils n'ont par consquent pu
le transmettre soit 6, lours hritiers, soit A des trangers, ni a titre
d'hritage, ni b. titre de vente ou d'change.
La commission accepte cet amendement.
On met aux voix par appel nominal le rapport de la commis-
sion avec l'amendement de MM. Asian et Catargi: Votent pour 13,
et nommment: MM. J. Docan, A. Botez-For6scu, Gr. Bals, G. Sturdza,
C. Sturdza, A. Asian, G. Pruncu, N. Catargi, S. Miclescu, Gr. Soutzo,
N. Carp, L. Catargi, Gr. Costachi. Votent mitre 8, et nommment:
MM. C. Rolla, M. Jora, Em. Costachi, M. KoggIniceanu, A. Teriachiu,
P. Maurojny, D. Rallet, J. Fotea. Se sont abstenus 4, et nomm-
ment: MM. C. Rosseti, D. Miclescu, N. Canano, B. Sturdza.
La sance est leve.
47. Procs-verbal No. 8 des sances du Comit des grands
propritaires.Sance du 12 Dcembre 1857.
No. 1980. Aujourd'hui, la huitime sance du Comit des grands propri-
Proc.-verb. 8. taires est ouverte sous la prsidence de Mr. B. Sturdza.
1857 Rpondent A l'appel nominal 25 membres; 2 sont absents: MM.
10 Dcembra. C. Rolla, G. Pruncu.
La confirmation du procs-verbal de la sance prcdente est ajour-
ne b. la prochaine sance.
On confirme, par l'inscription des votes, la rsolution de la ma-
jorit du comit relative A la question des relations des habitants
cultivateurs avec les propritaires. (Insre au procs-verbal No. 28
du 18 Dcembre des sances de l'Assemble ad-hoc).
Ont sign pour 13 membres, et nommment MM. Fore.scu, Gr.
Ba4, G. Sturdza, C. Sturdza, A. Asian, L. Catargi, Gr Soutzo, N.
Carp, S. Miclescu, N. Catargi, Gr. Costachi, G. Pruncu, J. Docan.
Ont sign contre 5, pour le motif qu'ils sont pour la proposition de
Mr. Rallet avec les modifications de l'amendement de MM. B. Sturdza
et Miclescu, et nommment MM. M. Kogilniceanu, A. Teriachiu, J.

www.dacoromanica.ro
 1053

Fotea, Em. Costachi, D. Rallet. Se sont abstemis de signer 5, et No. 1980.

Proc.-verb. 8.
nommment: MM. M. Jora, D. Miclescu, N. Canano, B. Sturdza et 1857
C. Rosseti, qui est pour sa proposition. 12 Dcembre.
On procde A la signature de l'opinion de la minorit de 11 mem-
Imes et nommment: MM. D. Miclescu, M. Koglniceanu, D. Rallet,
M. Jora, N. Canano, A. Teriachiu,- Ern. Costachi, J. Fotea, P. Mauro-
jny, C. Rolla, B. Sturdza. (Voir le procs-verbal No. 28 du 18 D-
cembre des sances de l'Assemble ad-hoc).
Un membre du bureau donne lecture d'une lettre de Mr. J.
Cantacuzne, par laquelle il communique que, s'tant absent hier
lorsqu'on a vot sur les diffrentes propositions, il dclare aujour-
d'hui adhrer l'opinion de la minorit.
Une discussion s'ensuit sur l'acceptation de cette dclaration et
le comit dt'3cide qu'elle ne peut pas tre considre comme un vote,
puisque le vote ne peut tre mis que par les dputs prsents et
non par les absents.
La sance est leve.
48. Procs-verbal No. 9 des sances du Comit des grands
propritaires.Sance du 13 Dcembre 1857.
Aujourd'hui, la neuvime sance du Comit des grands propri- No. 1980.
taires est ouverte sous la prsidence de Mr. B. Sturdza. Proc.-verb. 9.
1857
Rpondent l'appel nominal 19 membres; 8 sont absents, et 13 D cemb re
nommement: 4 malades, MM. C. Rolla, G. Sturdza, N. Carp, P. Mau-
rojny; et 4 dont l'absence n'est pas motive, MM. J. Docan, N. Ca-
nano, G. Pruncu, J. Fotea.
Lecture est donne des procs-verbaux No. VII et VIII des sances
des 12 et 13 Dcembre, qui sont adopts avec les modifications ap-
portes par le comit.
Le comit, consult par assis et lev, dcide (le clre ses travaux
.et de les communiquer l'Assemble ad-hoc et A la Commission
Internationale, conformment au 87 du Rglement de l'Assemble.
Le comit met l'unanimit un vote de remerchnent A Mr. le
Prsident pour l'impartialit, avec laquelle il a dirig les dbats; de
mme A Mr. Dmtre Sturdza, le rdacteur des procs-verbaux, qui
donn tant de preuves de zle, d'activit et de savoir, que la patrie
peut juste raison s'en enorgueillir.
On donne lecture du prsent procs-verbal, qui est adopt par
Je comit sans modification.
La sance est leve.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 TABELA CRONOLOGICA
A

ACTELOR SI DOCUMENTELOR
din

VOLUMUL VI. 1.

PG.
rom. franc).
1980 1857 Septemb.-Decemb. Procesele-verbale ale Aduraril ad-hoc a
Moldovel din 22 Septembre pan la
21 Decembre 1857 1
August-Septembre. Lista alegaorilor, earl' ai1 luat parte la
alegerile din 29 0 30 August, 2, 4 0
Septembre 1857 1,

Lista deputatilor Adunril ad-hoc din

la1 30
Septembre 22. Program. pentru deschiderea Adunril
ad-hoc a 'Moldova DuminecA 22 Sep-
tembre 1857 33
Cuvintul Inalt Prea SfintleI Sale Plrin-
telui Mitropolit la deschiderea Adu-
nAril ad-hoc
Procesul-verbal No. 1
Deschiderea Adunril
. .... 34
35
532
533

Alegerea secretarilor provisoril 534

23. Procesul-verbal No. 2 36
Alegerea a 2 comisiunl pentru verifica-
rea titlurilor deputatilor
27. Procesul-verbal No. 3 . 37
Nerificarea titlurilor deputatilor. Se ama.n..
decisiunea pentru .staretul mnstiril
Neam i egumenul ninstiril Vorona . 535,

www.dacoromanica.ro
 1056

rom. franc.
.1980 1857 Septembrie 27. Alegerea comisiunii pentru alatuirea Regula-
mentului Adunaril 37 535
Anexa A. Rapport de la commission No. 1,
charge de la vrification des pouvoirs des
dputs des districts de Iasi, Botosaiii, Do-
rohoi, Suceava, Neamt, Roman et Bacaa,
adress au Divan ad-hoc
Anexa B. Rapport de la seconde commission
pour la vrification des pouvoirs . . . 537
Octombrieo 2. Procesul-verbal No. 4 37 538
Discutiune asupra Regulamentului Adunaril 38
3. Procesul.-verbal No. 5 40 540

Raportul comisiunil 1-a asupra alegeriT stare-
tului de Neamt si a egumenului de Vorona
Proiectul de in6heiere al d-luT M.
niceanu pentru invalidarea lor 43 544
Discutarea i votarea Regulamentului Adunara
Prop unerea d-lui M. Costa chi pen tru stergerea
unor articole din Regulament 45 546
Regulamentul Adunara ad-hoc a Moldovel 47
4. Procesul-vvbal No. 6 60 548
Alegerea bturoului definitiv al Adunarif s p

7. Procesul-verbal No. 7 62 649

Constituirea comitetelor speciale . . .
Proiectul de incheiere pentru a exprima re-
cunoscinta tril catre Puterile garante. . D

Propunerea d-lui M. Kogalniceanu pontru

cele 5 puncte : Respectarea Capitulatiumlor,
Unirea, Principe strain, Neutralitatea, Pu-
terea legiuitoare 63 650
Discutiune asupra propuneriT :
Cuvintul d-lul C. Hurmuzaki 68 556
Intimpinarea d-lui A. Bals 74 563
Cuvintul d-luT M. Kogalniceanu 75 564
Propunerea este admisa de Adunare. . . 78 567
10. Procesul-verbal No. 8 80 669
Vacanta scaunului de deputat al Baciiului,
In urma demisiuniT telegrafice a d-luT V
Alecsandri
Raportul comitetultif proprietarilor miel ca
nu poate primi in sinul sti pe d-1 Romov,
deputat al colonalor bulgrescI

Dupa discutiune, se amn, decisiunea Aduniarii 81 570

Propunerea d-lui D. Rallet pentru numirea
unei comisiuni, care s redacteze propunerile
principale pentru basele organisatiunii Prin-
cipatelor 82 571

www.dacoromanica.ro
 1057

PAG.
rom. franc.
1980 1857 Octombrie 10. Propunerea se admite si se alege o comisiune
de 9 membri, 84 573
15. Procesul-verbal No. 9 0 574
Se decide ca d-1 D. Romov sa nu faca parte
din niel o clas. ci s. rmb.e ca simplu de-
putat al colonistilor bulgarI 85
Rap ortul comisiunil de 9 pentru edactarea
ruluI de cestiunI generale ce sunt a se des-
bate de Adunare
Se decide tipgrirea lul 87 576
de cestiurif generale ce sunt a se desbate
de cAtre Adunare
18. Procesul-verbal No. 10 88 577
Discutiune asupra raportului ComisiutiiI de 9
pentru sirul de cestiunI generale:
Cuvintul d-luI P. Baescu 89 578
Cuvintul d-lul C. Hurmuzaki 90 580
Cuvintul d-luI M. Costachi, 93 582
CuvIntul d-lui Dr. C. VArnav. 94 584
Cuvinttil d-lui M. Kogglniceanu . . . - . 96 586
Se aleg douti comisiunl de cate 7 membri pen-
tru a desvolta sirul de cestiunI generale. 98 588
25. Procesal-verbal No. 11
Raportul comisiuniT 1-a asupra punctuluT 7
din sirul de cestiuni: alibeitatea culturilor In
mArginirea Capitulatiuniloro 99
D-niI Ftu, Carp, Cracti, KoglIniceanu pro-
pun amendamente . 589
Discutiune asupra proiectuluI de incheiere
si a amendamentelor:
1. Amendamentul d-lui Dr. A. FItu:
Cuvintul Archimandritului N. Scriban. . 102 592
Cuvintul d-lul Dr. A. FAtu 107 597
Cuvintul d-lul A. Panu 109 699
Amendamentul d-lul Filtu se respinge. 111 601
2. Amendamentul d-lul N. Carp:
Cuvintul d-luI M. KogMniceanu 112 602
Amendamentul d-luI Carp se respinge . . 117 607
3. Amendamentul d-lul D. Cracti :
Cuvintul d-lul M. Kogillniceanu s 608
Amendamentul d-luI Cracti se respinge . 118 609
4. D-1 Kogidniceanu retrage amendamentul
dup6, ce comisiunea face unele mo-
dificarY in proiectul el s
Proiectul comisiuniT se adopt6 . 119
Propunerea deputatilor cleruluI
Tncheierea pentru libertatea culturilor '
6)10
(Ante boentnente VT. I.) -67

www.dacoromanica.ro
 1058

PG.
rom. franc.
1980 1857 Octombrie 25. Abtinerea cleruluT de la vot . . . . . . 120 611
Raportul comisiunil pentru sirul de cestiunT
asupra punctultil 4: aorganisarea armateI
nationale 121 612
Proiectul se admite cu unele amendamente. 124 615
Incheierea pentru organisarea armateT . .
29. Procesulverbal No. 12 126 617
D-1 Koglniceanu despre sechestrarea de cutre
guvern a Buletinelor sedintelor AdunriT .
Discutiune asupra absentel de la sedinte a
unor deputatl . . . 128 619
Raportul comisiuniI 2-a pentru sirul de ces-
tiunT asupra punctulul 7: aegalitatea inaintea
legtill 620
Discutiune asupra proiectului de Incheiere:
Ctivintul d-lul V. Miclescu 131 622
Amendamentul d-luT Rallet 134 626
Se voteazd cu aclamatiune desflintarea privi-
legnlor de clas 137 629
Cererile d-luI Romov si a d-luT L. Galliardi
pentru prtvilegille coloniflor bulgare . . .
Incheierea asupra egalittiT inaintea legiT . . 140 632
Discutiune pentru al egerea comisiuniT de veri-
ficarea glegeril d-lul Asian In locul d-luT
V. Alecsandri ca deputat al BacduluT . . 142 633
Se alege d-1 LascAr Catargi membru in co-
misiune; pentru ceT-laltf membri este ba-
lotagia. 143 634
31. Procesul-verbal No. 13
Alegerea restulul comisiuniT pentru verifica-
rea alegerii d-lui Asian 144. 635
Raportul comisi unit 2-a pen tru sirul de cesti unT
asupra punctuldi 8: arespectul domiciliulul
si al liberttiT individuale 636
Discutiune asupra amendamentulul d-luT A
Panu subscris de 36 membri 146 637
Se adopt amendamentul 150 641
Incheierea AdunriI pen tru respectul do-
miciliulul si al liberttil individuale. . .
Noembrie 4. Procesul-verbal No. 14 152 642
Se validcaz5, alegerea d-lul Aslan ex depulat
BacauluT n 643
Se 'realege biuroul AdunriT
Raportul comisiuniT 1-a pentru punctul 6 din
cestiunile generale : ainflintarea Sinodului 153

www.dacoromanica.ro
 1059

PG.
rom. franc.
1980 1857 Noembrie 4. Discutiune asupra raportulul la punctul 6:
Amendamentul ArchimandrituluI Melchi-
sedec 154 645
Cuvintul Archimandritultit Melchisedec. 155 646
Cuvintul d-lul M. Bogalniceanu 157 648
Se adopt de Adunare amendamentul Ar-
chimandritulul Melchisedec 158 649
Amendamentul d-lul D. Grigoriu se adopt5
Amendamen tul d-lul V. Mlinescu se adopta D 650
Incheierea AdunriI pentru 1nflintarea Si-
noduluI 159 650
6. Procesal-verbal No. 16 161 653
Raportul comisiunil 2-a. pentru sirul de ces-
tiunI asupra punctulul 10: adespartirea pu-
teril executive de cea
Parerea separata a d-Tui D. Miclescu. . . . 165 657
Discutiune asupra punctulul 10:
Cuvintul d-luI D. Miclescu ..... . . 167 658
Amendamentul d-lor A. Fatu si Gr. Costachi 169 660
Cuvintul d-luI Em. Costachi 171 662
Cuvintul d-luI Mlinescu 173 665
CuvIntul d-luI A. Teriachiu . . 175 667
Cuvintul d-lui D. Grigoriu 177, ,669
Cuvintul d-lui V. Malinescu 179 672
Cuvintul d-luT A. Panu 180
Se admite amendamentul d-liff Gr. Costachi 182 674
Incheierea Adunril asupra desprtiril puterii
executive de cea legislativ,
Raportul comisiunil 1-a pentru sirul de ces-
tiunI asupra punctuldi 2: asupunerea strini-
lor din Principatele-Unite la jurisdictia tril 183 675
Discutiune asupra punctuluI 2:
Amendamentul d-lul D. Grigoriu 186 678
Cuvintul d-lul D. Miclescu 187 679
Se admite proiectul comisiuniI cu adaosul
amendamentuluI 188 680
Incheierea pentru supunerea strinilor din
Principatele-Unite la jurisdictia Wit . . .
9. Procesui-verbal No. 16 192 684
D-1 M. Koglniceanu despre sechestrarea Bu-
letinelor Adunaril de catre guvern . . .
Adresa Presedintehil Adunaril catre Crtimaca-
mia MoldoveIpentru sechestrarea Buletinelor 194 687
Alegerea une comisiunl pentru a redacta o
plngere catre Comisiunea europeana . . 195 688
Se trimite la cornitetele speeiale plngerea
deputatilor locuitorilor pontasI 196 689

www.dacoromanica.ro
 1060

PAG.
rom. franc,
1980 1867 Noembrie 9. Raportul comisiuniT 1-a pentru sirul de ces-
tuml asupra punctulul 3: asloboda Into-
meiare a comerciuldf 196 689
Amendamentul d-lul Kog6Iniceanu se adopt6 201 694
Incheierea Adunril pentru sloboda Inte-
meiare a legmintelor cornerciale ale Prin.
cipatelor-Unite 203 696
Conventiun ea telegrafic6.incheiat6 trite Aus-
tria si Moldova 208 701
12. Procesul-verbal No. 17 209 702
Demismnea d-liff A. Bals din deputat al Putnel
Adresa cAtre Comisiunea internationall pen-
tru sechestrarea BuletinuluI AdunlriI . . 703
Raportul comisiuniI 1-a pentru sirul de ces-
:Nun' asupra punctuluI 1: aindreptarea ho-
tarelor Principatelor prin o Comisiune euro-
pean4. 211 705
Iucheierea pentru indreptarea hotarelor . 215 709
Raportul comisiuniI 2-a pentru sirul de ces-
ttunI asupra punctuluI 9: odrepturile politice
pentrupmintenii de ori-ce religie crestin6.. 218 712
Discutiune asupra punctuluI 9:
Amendamentele d-lor C. Hurrouzachi, Gr.
Costachi, G. Sturdza, Ent. Costachi 0 Dr.
A. F6tu 220 714
Propunerea comisiuniI modificat6 cu amen-
damentul d-lul M. Costachi 222 717
Cuvintul d-lul G. Sturdza 224 719
Cuvintul d-luI M. Koglniceanu 227 723
Cuvintul d-luT C. Negri 245 743
Amendamentul d-luIHurmuzachi se admite. 249 748
Se amrapropunerea d-luI M. Costachi pen-
tru ca s se aplice aceeasI m6sur6 orto-
doxilor strlinT ca i eterodoxilor . . . .
14. Procesul-verbal No. 18 250 749
Incheierea pentru inlturarea cestiunil drep-
turil or poli tice ale neortodoxilor
Protestarea d-lui L. Galliardi contra acestel
incheierI 251 760
Adunarea refus6. s6 o comunice Comisiunil in-
ternationale 253 752
Propunerea d-lul M. Costachi pentru dreptu-
rile politice ale strlinilor ortodoxl . . . .
Discutiune asupra urgenteI pentru aceas t6, pro-
punere 254
Nu se iea propunerea in discutiune . . . . 256 755

Raportul comisiunil a 2-a pentru sirul de ces-

www.dacoromanica.ro
 1061

PAG.
rom. franc.
1980 1857 Noembrie 14. tiunT asupra punctulul 11: aneatirnarea parti1
judecatorescI de administratiune 257 756
Discutiune asupra punctuluT 11:
Cuvintul d-luT D. Miclescu 269 758
Amendamentul d-lul Teriachiu 261 760
Se adopta proiectul Comisiunil cu amen-
damentul d-lul Teriachiu 262 761
Incheierea Adunarilpentru neatirnarea partil
judecatoresel de administrat,iune 1
D 18. Procesul-verbal No. 19 264 763

Alegerea d-lui Grigoriu ca secretar in locul
d-lul Rolla demisionat. 265 764
Propunerea d-lul Cracti pentru regularea
dreptuluT de expropriare pentru interes pu-
blic D 765
Adunarea, dupa discutiune, adopta inscrierea
principiulul respectuluI proprietatii . . . 266 766
Propuneread-lul KogaIniceanu pentru o nou,
serie de cestiunT generale 267 D

Discutiune asupra propuneriT :

Cuvin tul d-luT M. Kogalniceanu 268 767
Cuvintul d-lul A. Panu 270 769
Transactiunea propus de d-lKoglniceanu 273 773
Se admite transactiunea de Adunare . 774
Alegerea comisiuniT de 3 pentru o nou, serie
de cestiunT de interes general 274 D

D D 20. Procesul-verbal No. 20 1 D

Raportul comisiunil 2-a pentru qirul de cestiunT

asupra punctulul 12: responsabilitatea mi-
nistrilor 0 D

Se adopta proiectul de incheiere 278 779

Propunerea d-lul M. Kogalniceanu pentru
compunerea Adunaril generale viitoare . D D

Discutiune asupra propuneriI:

Amendamentele d-lor P. Mavrogheni si D
Grigoriu 281 782
Cuvintul d-lul D. Grigoriu 284 785
Se adopta propunerea d-lui M. Kogalniceanu
modificata de amendamente 289 791
Incheierea pentru respectul propriettii si
gratuitatea si obligativitatea instructiuniT
publice b

Incheierea pentru responsabilitatea ministrilor 290

D D 23. Procesul-verbal No. 21 294 796
Protestarea d-luf Gr. Bals contra propuneriT
d-lul Koglniceanu pentru viitoarea Adunare u
Adresa Adunaril ad-hoc a priI-Romanescl . 295 797

www.dacoromanica.ro
 1062

PAG.
rom. franc.
1980 1857 Noembrie 23. D-1 Asian ere sil iscdleascd votul de la 7 Oc-
tombrie 297 798
Incheierea pentru compunerea Adundril ge-
nerale a 799
D-1 Hurmuzaki propune un vot de recuno-
scintil presel francese 300 802
Propunerea M. Costachi pentru inchi-
derea mal repede a lucrkilor 302 804
26 Procesul-verbal No 22 303 805
Raportul comisiunii de urgent asupra droll
Principatelor cltre Poartda . . . . . .
Arnendamentul dlui L. Catargi 307 , 809
Se adoptd,' proiectul de incheiere al comisiuniI 810
29. Procesul-verbal .No. 23 308 811
Incheierea pentru darea Principatelor cdtre
Poart
126spunsu1 la adresa AdunkiI ad-hoc a priI-
Romanesci 312 815
Se realege biuroul Adunril 313 816
Decembrie 9. Procesul-verbal No. 24 314 817
Raportul pentru indreptarea hotarelor Princi-
patelor prin o Comisiune european . .

10. Procesal-verbal No, 25 323 826

D-1 Vknav cere ca, Divanul Ali termine mal
iute lucrrile, ca si Divanul din BucurescI . a 827
Discutiune asupra cestiuniI indreptril hota-
relor Principatelor:
Amendamentul d-lui M. lioglniceanu . . 324
Adaosul d-lul V. Sturdza 326 829
13. Procesal-verbal No. 26
Incheierea pentru rectificarea fruntariilor
Principatelor 327
Propunerea ComitetuluI marilor proprietarI
pentru comisiunI generale tinutale 334 836
Propunerea Comitetulul rnarilor proprietaff
pentru desfiintarea taxeI de exportatiune pe
vite L producte agricole 335 838
16. Procesui-verbal No. 27 341 811
Se are 'and. lucrdrile Adunkil, pentru a se
rspunde la iovinuirile ce-1 aduc protivnicil
18. Procesal-verbal No. 28 342
Propunerea deputatilor shteril 812

Raportul Comitetulul proprietarilor marl des-
pre lucrkile, sale 347 848
Incheierea majorittiI Comttetuldf proprie ta-
rilor mad asupra propuneril deputatilor
sAtenT 349 850

www.dacoromanica.ro
 1063

PAO.,
ram. franc.
1980 1857 Decembrie 18. Socotinta minoritatiT Comitetului proprieta-
rilor marl asupra propuneriT deputatilor
satenl 359 862
Osebita socotinta-a d-luT C. Roset-Tetcanu 361 864
Incheierea majorittiT ComitetuluT proprie-
tarilor micT asupra relatiunilor dintre pro-
prietarT i satenT 363 866
Osebita socotinta a d-lui V. Zaharia . . . 366 869
Socotinta d-luT C. Hurmuzaki 367 870
Amendamentul EpiscopuluT endrea . . 869 873
Propunerea d-luT C. Negri 385 891
Discutiune asupra relatiunilor dintre satenT
proprietarT:
Cuvintul d-luT Roset-Tetcanu 388 894
Cuvintul d-lui Gr. Bals 397 903
Cuvintul d-luT A. Panu 402 909
Cuvintul d-lui M. Roglniceanu 409 917
o 19. Procesul-verbal No. 29 417 926
Urrnarea discutiuniT asupra relatiunilor dintre
SAteril proprietarT:
Cuvintul d-lul N. Bosie 418 927
Votul asupra propunerilor, amendamentelor
socotintelor presentate de comitete si de
membril AdunriT 422 931
20. Proeesul-verbal No. 30 425 935
Raportul comisiunii pentru statornicirea re-
latiunilor Prirmipatelor cu Puterile garante
ID cas de calcarea drepturilor RomanieT. .
D-1 Koglniceanu propune sa se termine cat
mal in graba lucr.rile AdunariT printr'un
act de multumire c.tre Puteri 427 937
Raportul ComitetuluT cleruluT asupra lucra-
rilor sale 428 938
Dorintele ComitetuluI clerulul 939
Annendamentul EpiscopuluT Calinic 430 940
Amendamentul EpiscopuluT Nectarie Hermeziu 431 942
Amendamentul d-luT D. Miclescu 432 943
Amendamentul d-luT M. Kogalniceanu . . 433 945
Discutiune asupra dorintelor clerulul:
Cuvintul Archimandritului Melchisedec . 435 947
Cuvintul D. Miciescu 442 955
Cuvintul d-lul N. Bosie 444 957
Cuvintul d-luT M. Koglniceanu . . . 451 965
Sub-amendamentul d-lul M. Costachi . 461 976
Sub-amendamentul d-luf V. Sturdza . 462 977
Se adopta proiectul ComitetuluT cleruluT cu

www.dacoromanica.ro
 1064

P.99.
rorn. franc.
1980 1857 Decembrie. 20 modificrile din amendamentele d-lor Ko-
galniceanu si Co stachi . . 463 978
Propunerea Comitetuliff proprietarilor mid
pentru statornicirea comunelor
Amendamentul d-Itif M. Costachi 465 980
adopta propunerea proprietarilor miel.
21. Procesul-verbal No. 31 981
Propunerea Comitetulul proprietarilor micI
pentru compunerea AdurfriI generale. . 466
Socotinta d-luI C. .Hurmuzachi 982
Propunerea ComitetuluI nu se primesce . 467 983
Incheierea pentru statornicirea relatiunilor
Prirtcipatelor cu Puterile garante in cas de
calcarea drepturilor Romania
Incheierea pentru organisarea cleruldf . 469 984
Propunerea majorittil Comitetulul proprieta-
rilor miel pentru procesele nelegiuit hotarite 471 987
Socotinta d-luI C. Hurmuzaki 478 995
Nu se iea in discutiune propunerea Comae-
tulul proprietarilor micI pentru procese . . 480 997
Incheierea ComitetuluI deputatilor oraselor .
Se amAn propunerea ComitetuluI orsenilor . 486 1004
Propunerea d-lul Romov pentru drepturile
coloniilor bulgare
Se amana cererea d-luI Romov 490 1008

Propunerea d-ltff M. Costachi sa nu se maI
arendeze veoiturile statultil cleat pe 1 an
Incheierea pentru legea electoral 491 1009
Actul de multumire al Adunaril catre Pu-
terile garante 492 1010
Multumirile Adunarii adresate biuroului si d-Itfi
D. A. Sturdza, redactorul proceselor-verbale 496 1014
Discursul Panu n 1015
Inchiderea lucrrilor AdunariI ad-hoc . . 498 1016

Procesele-verbale ale edintelor Comitetului proprietarilor

Noembrie 26. Procesul-verbal No. 1

Propunerea d-lul Koglniceanu pentru crearea
Consiliilor generale de tinut 499 lor
Comisiunea aleas pentru a studia propu-
nerea deputatilor saterff
28. Procesul-verbal No. 2 500 101g
Propunerea d-lnI Koglniceanu pentru des-
fiintarea taxel de exportatiune pe produc,
tele agricole

www.dacoromanica.ro
 1065

PAG.
rom. franc.
1980 1857 Decembrie 3. Procesul-verbal No. 3 .. 601 1019
Se adopta propunerea pentru Consiliile ge-
nerale de tinut a
Propunerea d-luI Roset asupra relatiunilor
dintre satenI si proprietarl
I Procesta-verbal No. 4 . . . . D

Incheierea pentru desflintrea taxeY asupra

exportatiunii prod uctelor agricole 1020
Incheierea pentru corpurile deliberative in
tinutuff 502
Raportul comisiuniI comitetuluI asupra propu-
neril cleputatilor satenI 603 1021
Discutiune asupra relatiunilor dintre sa.teril si
proprietarI 504 1022
a 9. Procesul-verbal No. 5 505 1024
Urmarea discutiuniI asupra relatiunilor dintre
satenT s'i proprietail 506 9

Contra-propunerea d-lui P. Mavrogheni . . 607 1025

Amendamentele d-lor Gr. Costachi, A.
Aslan, C. Roset 609 1028
Cuvintul d-luI Gr. Bals 513 1032
Se respinge contra-propunerea d-lul Mavro-
gheni 617 1037
a 10. Procesul-verbal No. 6 9 0
Urmarea discutiunil asupra relatiunilor din-
tre steril si proprietarI:
Motiunea d-luI M. Koglniceanu, care e res-
pins& 1038
D 11. Procesul-verbal No. 7 521 1042
Urmarea discutiuniI asupra relatiunilor din-
tre satenI si proprietarI :
1. Asupra propunerfi d-lul Roset :
Cuvintul d-lul Gr. Costachi 523 1045
2. Propunerea d-luI D. Rallet 626 1047
Amendamentul d-luI V. Sturdza 528 1050
Se respinge prin vot propunerea d-lui Rallet 529 1051
Amendamentul d-luI N. Catargiu la ra-
portul comisiunil a 1062
Raportul comisiunif se adopta cu majoritate 530 a
D 12. Procesul-verbal No. 8 . D0
Se adeveresc prin iscalitura incheierile ma-
joritatif si minoritatil comitetulul . , . . . a
a 13. Procesta-verbal No. 9 531 1053
Comitetul isl incheie lucrarile 9 9

www.dacoromanica.ro