Paul MIHAILe Zamfira MIHAIL

1812 1830

EDITURA ACADEMIEI ROMANE

www.digibuc.ro
ACTE IN LIMBA ROMANA
TIPARITE IN BASARABIA
I
1812-1830

www.digibuc.ro
 PAUL MIHAIL ZAMFIRA MIHkIL

ACTE IN LIMBA ROMANA

TIPARITE IN BASARABIA
I
(1812-1830)

precedate de
BIBLIO6RAFIA TIPARITURILOR ROMANE$T1
DIN BASARABIA (=BTRB)
1812-1830

EDITURA ACADEMIEI ROMANE

Bucuresti
1993

www.digibuc.ro
DOCUMENTS DE LANGUE ROUMAINE
IMPRIMES EN BESSARABIE
I
1812--1830

ARTIDI HA PYMbIHCROM R3IlliE,

HAHELIATAHHbIE B BECCAPABHII
I
1812-1830

ISBN 973-27-0333-4
ISBN 973-27-0332-6

Jus auctorum_

EDITURA ACADEMIEI ROMANE

79717 Bucureti, Calea Victoriei, 125

www.digibuc.ro
 CUPRINS
Quita inainte VI
Studiu introductic X
Repertoriu de scrieri despre Basarabia XLVI
Lista abrevierilor
Lista prescurtarilor XLIX
Nota asupra editiei
Emitenti ai actelor tipArite in limba romana LIII
Tematica tipariturilor LV
Lista c5.rtilor in limba romn5. tipArite in Basarabia
(1812 1830) LVI
Repartizarea numerica pe ani a tipariturilor LVI
BIBLIOGRAFIA TIPARITURILOR IN LIMBA ROMANA
DIN BASARABIA (= BTRB) 1812-1830 1

Indice cronologic al actelor reproduse 26

Indice tematic al actelor reproduse 26
ACTE IN LIMBA ROMANA TIPARITE IN BASARABIA
I (1812-1830)
I. Acte administran% e i juridice 27
Legi, regulamente si circulare 97
Acte relative la impozite 203
Acte relative la comer t 227
Acte privind activit5ti publice, umanitate, culturale,
scoli 235
II. Ilegulamente de carantine l actluni contra epidemillor . . . 271
III. Froclamatii l relali dcFpre diferite rilzboaie ale Imperiulul 309
IV. Circulare referitoare la familia imperiald 346

Dustratii 361
Rsum 365
Indice lexicografic, tematic si de "cuvinte-cheie" ..... . . 371
Indice general 905

www.digibuc.ro
 CU ViNT iNAINTE

Eu privesc ca patria mea t oatg acea infla-

dere de loc unde se vorbeste romaneste i ca
istorie nationalg istoria Moldaviei intregi, inainte de
sflsierea ei, a Valahiei si a fratilor din Transilvania".
(Mihail Kogdlniceanu, in lecfia
r. e r eschi ere a Cursului de istorir
nationalci [nov. 18433 'e la
Academia Mihrlileand in Dafi)

Academia Romn, prin statutul de fiintare, si-a afirmat preocuparea,

sa pentru studierea limbii romne si a romnilor de pretutindeni. Astfel
In Bibliografia romneasc veche" t. III, fasc. I, aprua in 1912, Ion
Bianu i Nerva Hodos inregistrau i tipkiturile romanesti din Basara:1:0a,
aflat atunci sub stpinire strin5..
Apoi, in seria Studii si documente" ale Academiei au fost tipkite
numeroase lucrri consacrate acestei provincii romnesti. In 1939, prin
adresa Academiei Romne nr. 2 313, secretarul general I. Petrovici comu-
nica pr. P. Mihail[ovici]: Avem plcerea a v aduce la cunostint. a Aca-
demia R01116'11 v-a acordat Premiul Nsturel pentru lucrarea dumneavoastra
In manuscris tratind subiectul dat de Academie, Tipkituri romnesti in
Basarabia de la 1812 pira la 1918 . Totodat va facem cunoscut c Aca-
demia a decis tipkirea manuscrisului dumneavoastr in colectia publica-
tiilor ei". Completki la aceast lucrare am publicat in Anuarul Insti-
tutului de istorie i arheologie (A.D. Xenopol" din Iasi, in anii 1984-1989.
Pentru a avea evidenta tuturor tipkiturilor, am adincit actiunea de
depistare, identificare, localizare si datare a tuturor publicatiilor apkute
In Basarabia sau tipkite la St. Petersburg si Moscova, pentru Basarabia.
In 1948-1990 toate aceste publicatii aflate in Romnia, in bibliotecile pu-
blice, erau incluse in asa-numitele fonduri secrete", greu accesibile, ceea
ce nu ne-a permis o documentare complet. In ultimul timp, pe baza fon-
dului de foi volante" pstrat la Biblioteca Academiei si a celor
de la bibliotecile din Iasi, am alc5.tuit alturata Bibliografie a tiprituri-
lor in limba romn. din Basarabia" (BTRB), care insumeaz5. acum 193
titluri (comparativ cu cele 51 de titluri pentru aceeasi perioad din lucrarea
lui Al. David 1934, sau 73 noi titluri la Mihail, 1940).
Am introdus completkile noastre inedite fr a mentiona in mod,
expres aceasta, cititorul putind dea seama prin faptul c'., dup des-
crierea noii unitti, lipseste bibliografia de referint... Am flcut si numeroase
corectki la BRV. Completarea in continuare a bibliografiei este posibilk,
deoarece in arhivele bibliotecilor si mnstirilor din Basarabia, cite se vor
fi conservat, pot s se fi pstrat foi volante care nu se gsesc in biblioteci
publice din Rom.nia.
Am inregistrat cronologic toate tipriturile, Mil a face diferent intre
ckti si foi volante. Am vrea s repunem in discutie o veche controvera
despre separarea foilor volante din ansamblul celorlalte tipkituri. Pentru
tipkiturile din Basarabia aceast separare este cu deosebire dificil. Dac.
accept5m definitia foii volante ca fiind un irnprimat numai pe o singur
parte a unei foi, publicatie destinaa s fie nu numai citit in adundri (asa
VII
www.digibuc.ro
cum se poate dovedi prin insemnArile de pe uncle exemplare), dar si lipit5.
In locuri de afisaj pentru a fi adus la cunostinta cetAtenilor, oper'Am o restrin-
gere nejustificat a categoriei de publicatii destinate a fi transmise prin
lecturA locuitorilor din Basarabia. Pentru c5., in perioada 1812-1830 foi
imprimate numai pe o parte intilnim doar in formele de ectenii", ce cu-
prind numeleimperiale, sau in comunicatele de la teatrul de rAzboi din 1828
1829, in timp ce toate celelalte publicatii menite a fi difuzate sint de don.
pin5. 1 8 10 foi, prin urmare nu s-ar incadra categoriei de foi volante. Spe-
cialistii pledeaz pentru valoarea acestor documente imprimate" sau acte
tipArite".
Economia lucrArii ne-a obligat la o tratare succintA a fiecArei unitAti,
f r a reproduce transcrierea integralA a foii de titlu si a altor elemente
de descriere a tipariturilor. Vom publica si o asemenea bibliografie detaliatA.
Pe baza acestei bibliografii generale putem pune acum la indemina
cercetAtorilor si a tuturor celor care se intereseaz de izvoarele istorice,
textele actelor tipArite in limba roman5. in Basarabia, 1812-1830.
In partea a doua a lucrArii am reprodus 101 acte i foi volante. Am
folosit ambii termeni deoarece nu toate actele sint foi volante si nu toate
foile volante sint acte. Dar se impunea s'A le d'Am la lumin in acelasi timp
pe toate.
Titlul cel mai adecvat pentru aceast lucrare ar fi fost TipArituri
romnesti. ..", dar el a mai fost folosit i s-ar fi putut crede c'A e doar o alt.-A
editie, cind, de fapt, alcAtuirea isi propune s reproducA texte si, prin aceasta,
s'A ofere o istorie a Basarabiei din textele tip'Arite. Fireste, imaginea care reiese
din documentele tipArite se configureaz'A in perspectiva sapinitorului, care
impunea transmiterea numai a dispozitiilor sale si, deci, zeci de alte fatete ale
realitAtii frnin astfel in umbrA. Pentru c5., se stie c cenzura tarist a fost
dintre cele mai vigilente si mai severe. Dar aceste canale" folosite de stApi-
nire deconspirA stratagemele puterii i directiile in care se urmArea influen-
tarea populatiei. Ele trebuie decodificate cu atentie, pentru ca aprecierile
viitoare asupra situatiei reale s'A nu fie distorsionate.
Pentru justificarea alegerii titlului invocAm argumentul emitentului:
toate textele reproduse sint emise de factori ai puterii la diferite nivele,
predominind virful piramidei sociale. Se cuvine adAugatA mentionarea
BTRB ca o contributie separat5..
Toate textele sint republicate pentru prima dat'A de pe exemplare,
In marea majoritate, unicate. Pentru unele texte la care am inregistrat
variante (nr. 38, 131, 136), am alcAtuit editie criticA. AlAturAm bibliografia fie-
cArei publicatii si, in acelasi timp, o bibliografie selectiv a lucrArilor i arti-
colelor referitoare la provincia ruptA din trunchiul patriei, cu raportare la
acea perioadA.
Prin informatiile istorice i lingvistice de foarte mare insemnAtate,
editia de fat reprezint un izvor autentic pentru istoria romanilor. Este
atestat traditia romaneasc in organizarea institutiilor, a drepturilor Ora-
nilor, circulatia acelorasi instructiuni de supraveghere medicalA in timpul
epidemiilor ca i in Principate, formulare identice pentru scolile lancaste-
riene in limba roman5. etc. Ea se constituie i intr-un pandant al lucrArii
lui A. RAdutiu si L. Gymnt, Repertoriul actelor oficiale privind Transil-
vania, tipetrite'in limba romeind (1701-1817), Bucuresti, 1981.
Cu deosebire, actele de fatA constituie informatii pentru istoria drep-
tului romanesc. Astfel, pot fi urmArite relatiile sociale instituite de noua con-
ducere, politica de deznationalizare continuat cu obstinatie, constringerile
la care era supusA societatea romaneasc'A.

VIII
www.digibuc.ro
 Aceste acte skit indispensabile pentru alctuirea viitoarei istorii a Ba-
sarabiei din sec. al XIX-lea, ca i pentru istoria culturii romkiesti, in general.
Volurnul de fat cuprinde actele din prima perioada de dup insta-
larea cotropitorilor, atunci dud puterea voia inc s dea iluzia dialogului,
desi monologul Ii apartinea, pentru c destinatarul era neut. Decodificate,
aceste mesaje i acte ne vor ajuta s cunoastem i s ne apropiem de
reconstituirea istoriei Basarabiei dintr-o noug perspectiv.
In ansamblu, lucrarea noastr va cuprinde acte in limba roman
din Basarabia de la 1812 pin la 1918, in celelalte volume urmind sOi in-
cludem atit tiprituri cit i manuscrise. Restrictiile introduse de admini-
stratie referitoare la folosirea oficiar a limbii romne in Basarabia a de-
terminat limitarea pin la interzicerea tipririi in limba romn a dispo-
ziilor cancelariei aulice sau eclesiastice centrale. De aceea, vom urrnri
manifestrile de rezistenta ale limbii romne la impunerea totalitaf a unei
alte expresii 1ing istice. Tirania limbii strine impuse cu forta asupra su-
fletului poporului este un corosiv al identittii. Istoriografia trebui-
acces la informatii din ambele tabere. De aceea, punem la indemina cerce-
tterilor acest instrumcnt de lucru, corpusul de acte in limla remand din
sec. al XIX-lea.
Multumim, si pe aceast cale, tuturor celor care ne-au incurajat
demersul publicrii, Consiliului stiintific al Institutului de studii sud-est
europene pentru avizarea lucrrii i Editurii Academiei pentru includerea
ei in colectiile sale. Colegii cercetteri stiintifici dr. St. Gorovei si L. Si-
manschi, din redactia Anuarului Institutului de istorie din Iasi" (in 1984
1989, in pofida restrictiilor, ei au publicat contributille noastre despre Basa-
rabia), dr. Dorna N. Rusu, care ne-au ajutat cu competent i generozi-
tate sint rugati s primease expresia gratitudinii noastre. Si, nu in ultimul
rind, sotiei si mamei noastre Eugenia, toat recunostinta neastr.
Inchinm strcluinta noastr acestui pmint romnese i oamenilor
din rainura de rsrit a Patriei.
19 februarie 1992

IX

www.digibuc.ro
 STUD1U IXTRODUCTIV

Delimitarea perioadei 1812-1830 este determinata, pentru istoria cartii

tiparite in Basarabia, de doua categorii diferite de argumente si a fost accep-
tata, in principiu, i datorit unor criterii de economie, in lucrarea de fata.
Anul 1812 reprezina inceputul organizarii administrative dupa ane-
xarea silnica de la 16 mai 1812 a Basarabiei, i, deci, nu are legatura di-
recta cu istoria cartii, deoarece infiintarea tipografiei exarhicesti a avut loc
abia in mai 1814. Dar inca din octombrie 1812 cancelaria imperia1 a ince-
put sa difuzeze manifeste si foi volante pentru noua provincie, carora
s-a anexat la textul rus si traducerea in limba romana. Nu stim daca pri-
mele traducen i romnesti de dupa 1812 au fost difuzate sub forma tiparita.
(eventual de Tipografia Sinodului sau a Senatului), dar avem certitudinea
ca ele au fost multiplicate de la inceput in numar mare, sub forma ma-
nuscrisa, deoarece au fost copiate i in unele miscelanee (cf. BTRB).
Anul 1830 are in vedere periodizarea operata de Bibliografia rom-
neasca veche". Fixarea acestei date de catre I. Bianu, ca limit pentru
bibliografia c5rtii vechi romnesti, este acceptata prin consens si nu dato-
rita unei realitati istorice, deoarece anul respectiv nu are o semnificatie-
aparte pentru istoria culturii romnesti. Aceasta data a fost pus in dis-
cutie, in ultimul timp, de Virgil andea (Sesiunea stiintifica a Patrimoniu-
lui National din 27 mai 1987), care a ar'tat c e necesara o inregistrare
general a vechilor tiparituri, incluzind si aparitiile de dupa 1831. Initia-
tiva de a inventaria intregul fond de carte romneasca va scoate astfel la
lumina publicatii nesemnalate pin acum sau cele mai putin accesibile
pastrate in exemplare unicat.
Perioada 1812 1830 este distincta din punct de vedere al adminis-
tratiei ruse in Basarabia. Incercarile de acaparare ale Rusiei se manifestau
de mai bine de dou secole si razboaiele ruso-turce din anii 1792-1796 si
1806-1812 au determinat rezidenta rusa in Principate. In perspectiva isto-
riei cartii si a tiparului se observa inc din acei ani persuasiunea asupra
opiniei publice romnesti (Cf. la Bibl. Academiei Romne, in ms. rom,
nr. 3 102, f. 123-126 transcrierea Manifestului lui Alexandru I la inscAu-
nare" 1801 sau o Proclamatie a sa din 1808 in ras. rom. nr. 2055, f:
s a.; in foile de titlu ale cartilor trebuia invocat numele tarului etc.).
O conjunctura favorabila a dat cistig de cauz', la 16 mai 1812,. pre-
tentiilor crapuloase tariste; Rusia si-a insusit un teritoriu ce nu i-a apar-
tinut niciodat si pe care si 1-a dorit drept cap de pod in drumul spre alte
anexAri.
Ideea c rom5.nii au constituit un obstacol in dorinta de expansiune
a rusilor spre Balcani a fost sustinut chiar de diplornatii rusi. Astfel,
E. P. Fonton, cel care alaturi de Italinski a perfectat actul din 1812,

XI
www.digibuc.ro
exprima nemultumirea: Acest popor romnii au trsgturi distincte
nu pot s-mi ascund pgrerea de ru atunci cind privesc harta, c. acesti 8 mi
lioane de oameni strgini de natia slav sint asezati aici, pe fermecgtoarele
povirnisuri ale muntilor Carpati, formind pare o sgeat infipt intre natiu-
nile slave, impiedecindu-le unirea lor" 1 Dar, se cuvine s. retinem i afir-
matia lui L. Casso: Poate c, dacil Ciceagov ar fi gsit (in mai 1812, n.n.)
tratativele neterminate incg, atunci Basarabia s-ar gsi in prezent in afara
granitelor imperiului rus" 2.
/n momentul cotropirii provinciei de cgtre Imperiu, cei care au reac-
tionat efectiv au fost oamenii pgmintului. Pr'sirea locurilor natale era greu
de presupus i totusi multi dintre ei au plecat in Moldova din dreapta Pru-
tului, temindu-se de robia ruseascg. O afirm un analist rus lucid, L. Casso,
care aseamng fenomenul cu la grande peur" francezg. Exarhul Gavriil
Bgnulescu-Bodoni va trimite o circular. in Basarabia prin care roag pe
clerici si pe toti crestinii ca ei s nu creadg cg. in Basarabia va fi intro-
dus iobggia" starea general a tgranului rus , c din inalta impr.-
teasca milostivire aveti ocirmuirea din natia voastr si in bimba voastrg" 3.
Tranii basarabeni au revenit, in anii uringtori, la casele lor.
Iluzia autonomiei provinciei anexate cu forta a durat numai ping. in
1816, cind gen. Bahmetev numit Namesnic al oblastei a adus in toate func-
tiile de rgspundere numai functionari din alte zone ale imperiului. Nici un
localnic nu a ajuns Namesnic, apoi din 1823 nici viceguvernator, iar din 1825
nici guvernator civil.
A rezistat i s-a opus deznationalizg.rii, prin efectuarea misiunii sale
In limba romng i prin tipgrituri, cea mai statornic. institutie Biserica
ortodox.". Preotii din Basarabia, dintre care cei mai multi invtaserg. in
Seminarul de la Socola, din Iasi, constituiau, in prima jurntate a sec. al
XIX-lea, ptura intelectualg. Preotimea fcea nu numai serviciul divin in
limba poporului, ci i toat corespondenta bisericeascg, actele, condicele,
inventarele, actele strii civile erau numai in romneste, si astfel se inain-
tau si conducerii bisericesti din Chisinu.
Mitropolitul Gavriil Bgnulescu-Bodoni 4 a fost cel care a dat Bisericii
basarabene o directie nationalg romaneascr. Se stie e.g., el a fost numit
1 L. Casso, Rusia si basinul dunclrean, trad. 5t. Berechet, Iasi, 1940, p. 337-338.
2 Ibidem, p. 225. Cf. si Documente turce,sti privind istoria Rondiniei, 1771-1812, ed. Mus-
tafa. A. Mehmet, vol. III, Bucuresti, 1986.
3 $t. Ciobanu, Cultura romtineascel in Basarabia sub stiipinirea rusg, ChiAnlu, 1923, p. 5.
4 Gavriil Binulescu-Bodoni s-a rascut in 1746 in or. Bistrita-N5slud. Dup5, studii la
Sibiu si Budapesta., la 1771 se indreapt5, spre Kiev, unde invatil la Academia Teologia, seca
in care predarea se acea in limba latin, apoi pleac5. in Grecia pentru completa.rea cunostintelor,
uncle rizntne trei ani. in 1776 se reintoarce acas5, si este profesor un an la Ndslud. in 1777 devine
profesor de limbs, latin5, la Scoala Domneasa din Iasi. Se imprieteneste Cu Nichif or Teotoki
(prof. de lb. greac i filosofie), care-i favorizeaz5, pleca,rea la Constantinopol. Aici, in 1779 este
tuns in cllugArie. in 1781 se reintoarce la Iasi si Mitropolitul Gavriil Calimachi il numeste pro-
fesor de lb. greac5, si devine ieromonah la I sept. 1781. Chemat de Nichifor Teotoki, ce era arhie-
piscop la Poltava, in 1782 pleaca acolo si functioneaz5. ca profesor de lb. greac5, la Seminarul
din Poltava. in 1784 se reintoarce la Iasi, dar pleaca din non odat5, Cu Alexandru Mavrocordat
II, ai crui copii ii inv5.ta, greceste, in Rusia, in 1787. in 1788 este facut arhimandrit si devine
rector al Seminarului din Ecaterinoslav. in 1791 Gavriil este hirotonit episcop al Benderului.
In perioada 11 febniarie 1791 iunie 1792 devine Mitropolit al Moldovei apoi, reintors in Rusia,
dela 10 mai 1793 la 29 sept. 1799 este arhiepiscop al Polta.vei. La 29 sept. 1799 este numit Mitro-
polit al Chievului, dar la 21 august 1803 este pensionat la cerere, pe motiv de boall. in 1804
se taut5.1a Dublsari unde amine pina in 1808, end este numit Exarh al Moldovei si Tani Rom8.-
neSti pini in 1813; atunci, in non infiintata Arhiepiscopie a Chisingului i Hotinului devine

xli
www.digibuc.ro
la noua eparhie a Chisinmlui si, de la inceput, a invocat deosebirea de
moravuri i obiceiuri a poporului de aici si a clerului" fata de ocu-
panti. Dup. Pacea de la Bucuresti, el fusese insrcinat cu organizarea si
arhipstorirea noii biserici din provincia alipit imperiului. La 21 august
1813, in urma propunerii SI. Sinod, ucazul tarului Alexandru I infiinta
Arhiepiscopia Chisinmlui i Hotinului". Ind din octombrie 1812 ierarhul
organizase o Dicasterie" (= serviciu administrativ bisericesc). Pentru pre-
gtirea tinerilor preoti, s-a deschis la 31 jan. 1813 la Chisin'u un Seminar.
Pentru a pregti candidatii pentru Seminar, in 1823 s-a creat o Scoal du-
liovniceascr, care primea elevi dup terminarea cursului scolar.
Initiativa mitropolitului Gavriil de a organiza o tipografie in eparhia
sa dateaz. din 1813, cind a cerut Sinodului incuviintarea de a aduce si a
pune in functiune o tipografie moldoveneasd, pentru ca bisericile si schi-
turile s nu rmin lipsite de di-W. Sf. Sinod din Peterburg, in mai 1814
a incuviintat s se infiinteze la Chisinu tipografia Mitropoliei Chisinului
si Hotinului, denumit initial Tipografia Exarhiceasd, apoi, din 1822, Ti-
Pografia Duhovniceasd. Dezvoltarea tiparului din Basarabia este in leg.-
tur. cu stabilirea centrului administrativ si politic al noii provincii dar,
mai ales in legtur cu centrul bisericesc.
Traditia tipririi crtii in limba romn a continuat in provinciile
anexate cu forta de stpiniri strine, in Basarabia, ca si in Transilvania si
Bucovina fireste in forme cenzurate i dependente de hotririle centrului.
Cele 193 de tip'arituri din aceast perioad le-am clasificat in: I. crti:
a) cu continut bisericesc (crti de cult sau lecturi religioase) si b) drti di-
dactice IL tiprituri i foi volante: a) legi si regulamente administrative
si juridice; acte i dispozitii referitoare la activitti publice, umanitare, cul-
iurale, invtmint, asistenta sanitar (epidemii) (toate referindu-se la reali-
tali din Basarabia); b) manifeste si proclamatii in legtur cu diferitele fz-
boaie purtate de imperiu si o categorie de texte cu referire numai la fami-
lia imperia15. (comunicate de nasteri, Ca'storii, decese; table de ectenii pen-
tru includerea srbtoririi onomasticii sau lista membrilor familiei care erau
-pomeniti la slujbele religioase).
Diferenta esential intre crti (I) si tiprituri (II) este c primele au
fost editate de dtre ierarhii Basarabiei (mitropolitul Gavriil i apoi
.arhiepiscopul Dimitrie), in timp ce tipriturile (foile volante) au fost emise
de puterea central. (cancelaria aulic) sau de foruri din conducerea pro-
vinciei; doar citeva pastorale si dispozitii apartin ierarhilor.
Diferentierea in alte dou5. categorii: A. aldtuiri in limba romn
E. traducen, regrupeaz in prima categoric tiprituri (prefete i foi volante)
elaborate in limba romn si sub B. atit crtile bisericesti traduse din sla-
von., manuale didactice traduse din limba rus., cit i majoritatea foilor vo-
lante si brosurilor traduse din limba rus.
De sub teascurile tipografiei arhiepiscopiei au iesit toate
din provincie si in primul rind cele 31 de crti de cult Liturghier, Psaltire,
Molitvenic, Ceasoslov etc., ca si cele 20 de tiprituri reprezentind
Polihronismos sau Forme de ectenie. Numai trei titluri au aprut la St. Pe-
terburg: Noul Testament, 1817, la Tip. Sf. Sinod i Biblia (cu tiraj detasat
Mitropoht al Basarabiei), pin la moartea sa din 30 martie 1821. Este Inmormintat la mdngs-
tirea Clpriana.
Bibliografie: A. Stadnitchii, Gavriil Bnulesco-Bocioni, exarch moldovlachiiskij i mitropolit
ChisinAu, 1894, XVI -I- p.; Ep. Ghenadii, Exarhul Gavriil , Revista Noul",
1888, nr. 10; P.V. Hanes, Scriitorii basarabeni, Bucuresti, 1920, p. 94-120; St. Ciobanu, Cul-
-Suva romaneasca n Basarabia sub stapinirea rusa, Chisinlu, 1923, p. 35-62.

XIII
www.digibuc.ro
Noul Testament), 1819, la Tip. N. Greci. Este mentionata o Tip. a Ocir-
muirii" la 2 lucrari (nr. 45 si 94).
Trebuie s avem in vedere c tipariturile bisericesti se folosesc de-a
lungul mai multor generatii i, deci, prin tipariturile noi din primele decenii
ale secolului al XIX-lea bisericile din Basarabia au fost inzestrate pentru
citeva generatii cu texte intr-o limb romn. adecvat..
Vom observa c. mitropolitul Gavriil a fost un carturar preocupat atit
de raspindirea cuvintului scris intre oameni cit si de imbunatatirea textelor
pe care le ddea la lumina. Prima lucrare bisericeasca tiparita in noua tipo-
grafie, in august 1815, a fost un Liturghier (nr. 16), care reprezinta o editie
imbunatatita a unor aparitii anterioare. Prefata sa este o argumentare a
modificarilor pe care le-a facut in text, ca urmare a unei confruntari atit
cu versiunea greac cit S cu cea slavona: Am socotit a arata aice de
obste la toti iar mai ales preotilor care slujesc in limba romneasca' c aflind_
intr-aceast. Liturghie oaresicare cuvinte intr-alt chip tlmacite, nu precum
s afla in cele mai denainte rumaneste tiparite Liturghii, sa nu se mire de
aceasta, nici s socoteasc a fi greseal, ci mai virtos s tie ca este indrep-
tare celar mai inainte f.cute greseli" (BRV III, p. 120). lntreaga demon-
stratie filologica, pe linga echivalarea termenilor in cele trei limbi, d'
explicatia concordantei intre simbolica n-iomentului respectiv din Liturghie
expresia
Lista tipriturilor de carti religioase ale mitropolitului Gavriil scoate
in evident continuitatea actiunii sale de a revizui cele mai importante
carti. Astfel a procedat si cu Illolebnicul din 1815.
Ceasoslovul din 1817 (nr. 35) poate fi considerat, de asemenea, o edi-
tie critica, deoarece mitropolitul Gavriil a confruntat versiunea tiparit
la Iasi in 1757 cu textul slavon i tipritura sa este imbunatatita. Prevederea
Sinodului fusese ca in Tipografia exarhiceasca sa se tipreasca numai lucrari
traduse din slavon. Editia mitropolitului Gavriil respecta spiritul legii
traducerea initiala era din limba slavon' dar cipritura din 1817 repre-
zint5., de fapt, preluarea editiei de la Iasi! i alte carti de cult sint tot reti-
priri ale celar de la Neamt, Buzau, Blaj sau
Dintre cal-tile de cult citite si de mireni, Psa1tiea, indiscutabil, se si-
tuea.z pe primul loc. In anii 1817-1818 aceast carte a fost tiprit in
limba romana, in 6 editii ; la Buda, in 1817, se retiparea a patra oara o ver-
siune la Tipografia Universittii (BRV III 944), apoi, in 1818, Zaharia Car-
calechi reedita Psaltirea scoasa la Iasi de Gavriil Callimachi, Mitropolit
Moldovei, in timpul domniei hi Grigorie Ghica (BRV III 896).
La Iasi, mitropolitul Veniamin a ingrijit cu toat cheltuiala sa, in 1817,
aparitia unei Psaltiri cu rugbiciuni dup catisme, cu psalmi alesi si cu pri-
pealele lor, cu paraclisul Nascatoarei de Dumnezeu i cu pascalii (2. 232 p.)
(BRV III 945), iar in 18180 alta varianta de 400 p. i la Manastire Neamtu,
in 1817, el a binecuvintat editia Psaltirii ingrijit de staretul Silvestru
(6 + 191 + 6 f.) (BRV III 946).
La Chisinau, in 1818, va apare, de asem enea, o Psaltire, cu blagos-
lovirea Prea sfintului indreptatoriului Sinod" si a Mitropolitului Gavriil,
care cuprinde, pe IMO textul psaltirii, i Intrebri i rdspunsuri despre
marturisirea credintei, dup Athanasie, Ptriarhu1 Alexandriei" alturi de
rugciuni, tipic i pravile (nr. 41). Acest adaos referitor la mirturisirea cre-
dintei se intilneste numai in unele Psaltiri din epoc5.*. Din cercetrile I.P.S.
Nestor Vornicescu se stic c. Mrturisirea Sf. Athanasie cel Mare" a fost
folosita la noi in scopuri de edificare sufleteasca, dar si pentru trebuinte

XIV
www.digibuc.ro
didactice 6. Prezenta sa in Psaitire i in Ceasoslov (pe linga faptul c se tipa-
Tea in Bucoavne") dovedeste ea' aceste carti, pe linga destinatia pentru cult,
erau si manuale didactice. Pina acum nu a fost insa consemnat faptul
marturisirea Sfintului Athanasic (numita si Simbolul Quicumque) exista
inclus in editia Psaltirei de la Chisinau, 1818 6.
Considerat comentariu dezvoltat al problemelor trinitare hristolo-
sice din Simbolul Credintei" niceoconstantinopolitane, rod al patristicii
.occidentale, alcatuit in perioada post-augustiniana i atribuit, mai tirziu,
Sf. Athanasie cel Mare, acestei marturisiri" i-a fost recunoscuta valoarea
catihetica i utilitatca pedagogica crestina ortodoxa, datorit absentei lui
.et Filio din text.
Introducerea acestei anexe in Psaltirea din 1818 se datoreste, probabil,
personal mitropolitului Gavriil. Caci, desi Simbolul Quicum que a fost inclus
In scrieri manuscrise sau tiparituri de pe intreg teritoriul romnesc, el a fost
difuzat cu precadere in Transilvania. Prezenta sa in Psaltire arata desti-
natia pedagogica a tipa'riturii din 1818. Este un text pe care mitropolitul
11 va fi cunoscut din tineretea sa si a tinut sa"-1 retipareasca (va trebui sta-
bilit ce prototip a avut la indemina).
Mitropolitul Gavriil a aratat pretuirea sa pentru textele din tinutul
sau de bastina i atunci cind a recomandat pentru editare la Sanct Peter-
burg Biblia tiparita de Samuil Micu la Blaj, in 1795, si nu opera tipaiit5.,
In 1688, de Serban Cantacuzino.
In anul urmator, 1819, la Tipografia Exarhiceasca va apare un Mina
obte (nr. 51), tradus de Gavriil (dupa cum declar. in Cuvintul catre
cititor) care trebuia s5. completeze lipsa in cele mai de trebuinta bisericesti
carti", dar, ca i in cazul altor carti de cult, ea era recomandat unui cerc
larg de cititori mireni, care, atunci cind slujba bisericeasca nu o pot as-
culta", o vor gasi in aceasta carte.
culta"
1820 a aparut un Molitvenic (nr. 61), rezultat al aceleiasi griji a
mitropolitului Gavriil de a-si imbunatati propriile editii. El consemneaza
In chiar foaia de titlu c Molitvenicul este indreptat i adaos neasemanat
mai mult decit cel ce au iesit mai nainte in Iasi". 0 carticica ce cuprinde
in sine rinduiala sfintirii bisericii, asijderea si rinduielile cum sa se priimeasc
jidovn, saratinii, ereticii si shizmaticii carii vin s se impreuna cu pravo-
siavnica biserica" (nr. 62) face parte din aceeasi categorie de carti pentru
slujbe ocazionale, similare celor incluse in Molitvenic.
S-au mai facut referiri la inca doua titluri care ar fi aprut in 1820:
Apostol i Evangkelie. David 1934 le inregistreaz dupd informatii
de A. Stadnickij, N. Popovschi i Tomescu 1931, dar declara ca nu a vzut
exemplare. BRV preia intormatiilc, desi autorii, la rindul lor, atrag atentia
asupra faptului ca nu au vazut excmplare. Ar fi singurul caz in care nu
-s-a pastrat nici un exemplar de carte tip-aria, ceea ce ne determina s ne
indoim c ele vor fi fost intr-adevar tiparite sau a existat doar proiectul
tipririilor. Le-am inregistrat totusi in BTRB.
Toate cartile Mitropolitului Gavriil contin cite o prefata, ele sint alc5.-
-tuiri patrunse de respect fata de valoarea cuvintului tiparit, fat de tradi-
tia romne si de justificare a propriilor actiuni culturale.
Mitropolitul Gavriil a folosit in scrierile sale sintagma limba romh-
neasca", deoarece basarabenii vorbesc aceeasi limba romna. In Rincluiala
Panihidei (nr. 36), in titlu se specific.: s-au talmacit pe limba romaneasca
5 Nestor Vornicescu, Primele scrieri patristice in literathra noastrd, Craiova, 1984, p. 459-
6 Sint citate numai 2 editii ale Bucoxtmei, Chi0nAu, 1842 0 1844.

XV
www.digibuc.ro
din cea slaveaneasea si s-au pentru trebuinta i inlesnirea sluji-
torilor bisericesti moldoveni din eparhia Chisinului". Ins el insusi a fost
obligat apoi s foloseasc. termenul (limb) moldoveneascr (nr. 51), ca
mai tirziu, arhiepiscopul Dimitrie, pentru c, consider.m noi, se impu-
nea tot mai mult echivalentul din limba rus moldavschii" [ia7y1] si nu
putea fi pomenit numele limbii romne comune, dar vorbite ptst hotar".
socotim c5., de moment ce numele oficial al provinciei era Basarabia
si locuitorii erau denumiti cu un derivat de la acest entopic, denumirea
(limb) moldoveneasc", care se referea la vorbitori de pe ambele maluri
ale Prutului, include afirmarea unittii, cci astfel se sustineau vechimea
provenienta comun, iar nu o diferentiere. Numai dac s-ar fi ar fi fost
impus() expresia *[limb basarabean], numai atunci s-ar fi putut pune
problema constiintei unei nor / alte" limbi. In 1828, prin Statutul
organizrii oblastei (nr. 136), art. 62 s-a interzis folosirea limbii romne in
actele publice, impunindu-se intrebuintarea numai a limbii ruce. Or, de-a
lungul sec. al XIX-lea unitatea limbii romne s-a manifestat de nenumdrate
ori, de la titlul lucrArii lui *t. Margela, Gramatica russasca i ruz la leasc4
din 1827 (nr. 135), la Manualul cu litere latine al lui Ivan Doncev in 1865,
Toate formele de rezistent la rusificare au fost folosite de generatiile succe-
sive de basarabeni amenintati cu deznationalizarea.
Evenimentul esential pentru limba roman a epocii a fost tiparirea
Bibliei, in 1819, la St. Peterburg si a unor editii separate ale Noului Tes-
tament, in Tip. N. Greci (in 1817 la Tip. Sinodului). Mitropolitul Gavriil
tradusese si tipArise pin atunci multe c'rti, el nu numai comparase texte-
dar acuse si corectura crtilor sale. Istoricul tipririi Bibliei de la St. Pe-
terburg este elocvent pentru misiunea sa (cf. Ciobanu 1923, p. 50-52).
La inceputul anului 1816 Presedintele Societtii Biblice i-a solicitat o ver-
siune romaneasc pentru a o retipri. Mitropolitul Gavriil a recomandat
editia de la Blaj, 1795 si a fcut corectura primelor coli. Dar a constatat
cu acest prilej inadvertente, greseli, omisiuni, cci traducerea de la Blaj,
afirm. el, este mai apropiat de cea latineasc frantuzeasc, decit
cea greceasc i slavoneasc.". Atunci a propus s revad intregul text si
confrunte cu alte versiuni, dar Comitetul de editare a respins of erta_
c.ci dorea ca lucrarea s apar cit mai repede. Bildia din 1819 este astf el
o copie a Bibliei lui Samuil Micu-Clain de la Blaj, 1795, Cu mici corecari
acute de arhim. Varlaam Cuza, cel care a supravegheat tiprirea.
Biblia de la St. Peterburg (si cu cele dou tiraje ale Noului Testa-
ment) a reprezentat o contributie importana la unitatea lirnbii romane vor-
bite de ctre romanii din imperiul tarist. Elemente ale graiului din Tran-
silvania, inregistrate in localitti anchetate din Basarabia de ctre Sever
Pop pentru Atlasul lingvistic roman", ar putea fi explicate, dup prerea_
noastr, i prin actiunea unificatoare a cuvintului scris din aceast. carte
a crtilor" asupra limbii voibite. Faptul ct numrul exemplarelor pistrate
pin astzi este de citeva sute arat e de-a lungul unui secol aceast carte,
aflat la indemina cititorilor din diferite pturi sociale, a fost benefic.
multiple planuri.
Pe ling activitatea dirturreasc5., Mitropolitul Gavriil a fost un mare
organizator i diriguitor; considerin drept trsturi caracterizante, in acest
sens, ordinea i respectarea traditiei (nu inceam a pune, pre cit se poate,
In bun orinduial aceast. sfrt Biseric si pre slujitorii ei", BRV III,
p. 120). Ele se intilnesc si in pastoralele din anii 1815-1820, fie a sint
indemnuri pentru ca membrii clerului s-si trimit copiii la invtturl_

XVI
www.digibuc.ro
(nr. 10) sau pentru a lupta contra alcoolismului (nr. 44), fie ca locuitorii
s respecte duminica, prin fixarea tirgului intr-alt zi din sptilmin (nr. 11,
57 - si, din contra, in 1829 ucazul Senatului pentru infiintarea iarmaro-
cului in ziva de Sf. Dumitru! (nr. 166) -), fie c5. este nevoit s intervin
pentru a fi depus jurmintul de loialitate cerut tuturor locuitorilor de ctre
tar (nr. 25).
Cind Mitropolitul Gavriil s-a stins la 30 martie 1821, a disprut cel
mai mare si activ sustintor al cauzei romnilor din Basarabia.
Noul arhiereu, arhiepiscopul Dimitrie 7, ucenic si continuator al acti-
vittii sale culturale, a preluat tiprirea scrierilor bisericesti in limba ro-
mn. In 1821 apare ins multiplicat numai o dispozitie a so, referitoare
la cununii.
Din 1822, Tipografia Exarhiceasc modificat denumirea si orga-
nizarea si devine Tipografie Duhovniceasc.. Arhiepiscopul Dimitrie trimite
In primul rind, la toate parohiile, insemnul noii pstorii: Antimisul cu nu-
mele si binecuvintarea sa (nr. 75) si o foaie volant cu Rinduiala rosco-
inidiei 74). El va relua tiprirea artilor de cult abia in 1823 cu un
Tipic biscricesc adunat n scurt (nr. 85), in care apare, pentru prima dat,
apostila cenzurii Cu pozvolenia Comitetului a Tenzurii ce este asezat in
duhovniceasca Academie a Sanctpeterburgului", ceea ce indie faptul
se urmrea modul in care se efectua traducerea din slavoneste. O chij13
de multumire (nr. 82) se consider c ar fi fost tiprit tot atunci. In anii
urmtori, pin. in 1830, mai apar doar trei brosuri cu textul unor rugciuni
pentru anumite ocazii: in 1824 Rugiiciuni pentru izbvire de Thicuste"
(nr. 90); in 1826 Slujb de pomenire pentru ostasi" (nr. 103), iar in 1827
Slujb de pomenire anual pentru fostii tari i familiile lor" (nr. 121).
In 1823, lucrarea Inceputurile inv4dturii crestinesti sau Sfinta 1stlie
in scurt, legat impreun cu Catihizisul In scull, reprezinta traducerea din
limba rush' a celor cloud lucfri tiprite in 1804 la Tipografia Sf. Sinod
din Peterburg. Justificarea acestei publicatii ni se pare a fi fost adaosul la
Catihisnz a liivt5.turilor crestinesti potrivite cu chernarea ostasilor" (nr. 162),
care o recomand ca pe o lectur pentru cei chemati din nou sub arme, la
inceputul aceluiasi an. Apar ins tot mai multe ordonante administrative,
pentru starostii bisericesti (nr. 165), pentru protopopi (nr. 161), tabele pen-
tru biserici (nr. 182), pravile pentru vinzarea luminrilor (nr. 183), ceca ce
arat rolul tot mai mare al textului in organizarea birocratic. Arhiepisco-
pul Dimitrie va activa pin in 1844.
O alt categorie de eirti o formeaz literatura didactic.
Prima publicatie destinat invtmintului pe care il reorganiza Mi-
tropolitul Gavriil a fost o Bucoavnii, aprut inainte de 22 dec. 1814 (nr .9).
Crtulie de format mic (10 x 15 cm) tiprit cu litere chirilice corp 8, ele-
gant tiate, pe hirtie lucioas., ea era adresat celor care isi propunean s
deprind slovele chirilice, silabisind, dup modelul celor reproduse pe pri-
7 Bibliografie Dimitrie Sulima: I.O. Murzachevici, Di,nitrii Sulima (in lb. rus), Za-
piski Odesskago obs6estva istorii i drevnoster', II, 2-3, Odessa, 1850, p. 796-798; A.E. Silin,
Dimitrii, archiepiscop Kiginevskij i Hotinskij (in lb. rus. i romS.n6.), KEV, 1867, nr. 1, 1 iulie,
p. 1-12; nr. 2, 15 iulie, p. 46-52; nr. 3, 1 august, p. 93-102; nr. 4, 15 august, p. 135- 159;
nr. 5, 1 septembrie, p. 179-184; nr. 6, 15 septembrie, p. 213-217; nr. 7, 1 octombrie, p.
255-260; nr. 8, 15 octombrie, p. 281-285; nr. 9, 1 noiemvrie, p. 313-315; 1868, nr. 20;
1871, nr. 10-11; I. Parhomovici, PreosvegJenyj Dimitrii, cpiscop-vicarii, Benderskij i Akker-
manskij, Trudy Bessarabskoj cerkovno-ist-arch. obscestva", vol. 2, p. 230-244; Sevastian
(Vesti), Zizn'i dejatelnosti preosveEenago Dimitrija Sulimy, rev. cit., vol. 5, p 1-97 si extras
Odessa, 1906.

2c.-329 XVII
www.digibuc.ro
mele foi, direct textelc unor rugaciuni. Asa vor proceda genera tii dc cle-v
invatind pe Ceaslov si structura manualului de la 1814 era alcatuita dup
principii pedagogice, suita de slove de format mai mare si a cuvintelor des-
partite in silabe precedind textele ilustrative.
Modul in care erau alcatuite manualele la inceputul sec. al XIX-lea
arata c elevii erau considerati cu judecata matura, iar dupa prefetele care
insoteau manualele putem aprecia ca ele erau adresate in aceeasi masura
adultului care putea s le citeasca ca pe o carte de lectura.
Faptul c exemplare ale acestei Bucoavne, la fel ca si din cea aparun
In 1815, sint unicate, este dovada folosirii ei de catre elevi. Un exemplar
aflat la Bibl. Centrala Univ. din Iasi nu are foaia de titlu i identificarea,
ca si datarea [Chisinau, 1814] le consideram gresite.
In ceea ce priveste exemplarul Bucoavnei din 1815 (nr. 15) (Giurescu
1932), ultima semnalare a ei in BRV IV, p. 394, indica, in 1944, depozitul
In care se pastra: Biblioteca Institutului de istorie nationala (Facultatea
de litere) din Bucuresti"; acum i s-a pierdut urma. Si din Bucoavna tipa-
rita la Chisinau in 1822 (nr. 76) nu cunoastem s'a se mai pastreze exem-
plare in Romania; cel care se afla la Biblioteca Centrala a Universitatii Bu-
curesti (CVR 09/589 inv. 3 331) a ars la 23 decembrie 1989.
Asa cum am aratat mai sus, si unele din cartile bisericesti, tiparite
incepind din 1815, Ceaslovul i Psaltirea, erau destinate pentru completarea
necesarului fiecarei biserici, dar si pentru a fi folosite ca manualc la nou
infiintatul Seminar (alaturi de Bucoavnd). In acelasi timp, era difuzat5." de
catre Mitropolit o Circulara catre toti mcmbrii clerului pentru trimite
copiii la invtatura.
Aparitia altor lucrari a fost impusa de obligatia pred'arii in scoli a limbii
stapinitorului. Atit gramatica din 1819 (nr. 50) cit i lucrarea lui $t. Mar-.
gela Gramatica russascd i runuineascd din 1827 (nr. 135) sint manuale ele-
mentare de de limba rusk cu text paralel romnesc. Bineinteles exemplele in
limba romana nu se potrivesc categoriilor gramaticale ce se predau, ci sint
doar traducen. Dar lucrarea lui Stefan Margela a depasit conditia ingrata
la care era destinan., ea a constituit un mijloc de instruire in limba romana
iar autorul, prin contributiile sale stiintifice de reducere a alfabetului chi-
rilic romnesc, se inscrie printre filologii importanti din prima jumatate
a sec. al XIX-lea 8.
Gramatica din 1819 cuprinde un glosar roman-rus, bine alcatuit
si care precede seria de publicatii de acest fel care vor apare in 'raffle Ro-
mane in perioada Regulamentului Organic.
Stefan Margela a dovedit multa intuitie in discutarea problemelor de
gramatica. De exemplu, ocupindu-se de stabilirea anumitor norme orto-
grafice, el consemna: Fiindca' uniori in locul unor semni altile se intre-
buintazi, i pentru c opstesti la toate prilejurile nu se pot da reguli cu
de-amanuntul asupra drept scriirei [in limba romana], drept aceia sfatuim
a urna intru aceasta scriitorilor, ci sint vrednici de toata credinta si stiu
bini regulile gramaticesti" (p. 159, cartea a 2-a a vol. al II-lea).
Contributia lui Stefan Margela este evidenta i in incercarea sa de redu-
cere a alfabetului chirilic romnesc, propunere cuprinsa pe trei foi la sfin.
situl cartii a doua a volumului al II-lea, paginate separat i intitulan De
buchile rumdnefti. Faptul c in exemplarele pe care le-au avut in mina spe-
8 Zamfira Mihail, Date noi asupa Gramaticii russegi isi rumcinqti a lui St. Margela,
In Studii i cercetki qtiintifice" -Filologie, Iai, 1961, nr. 2, p. 245-251.

XVIII
www.digibuc.ro
 cialistii aceste foi lipseau, explic de ce acest capitol al gramaticii lui Ste-
fan 'Margela nu a atras atentia.
Propunerea lui St. Margela se situeaz intre alte dota incerari de
reducere a alfabetului chirilic romnesc ale unora dintre cei mai de seam
gramatici ai nostri. inc" la sfirsitul sec. al XVIII-lea, I. V5.arescu, in
Observalii sau bagciri da seamd asura regulelor i orlinduielelor gramaticii
rumeinegi, Rimnic, 1787, redusese alfabetul chirilic la 38 litere; e adevrat,
ins a o face ail a da explicatii, ci pur i simplu omite unele litere. Ur-
mtoarea simplificare a alfabetului chirilic, la 30 de litere, este a lui I. He-
liade Rclulescu, in gramatica sa din 1828. De data aceasta comentariul
pe marginea propunerii de eliminare a unor semne este bogat, ceea ce ex-
plia rsunetul de care s-a bucurat. In Prefald, I. Heliade Rclulescu se
ocup arranuntit, pe un ton polemic, de argumentarea propunerilor sale de
reducere a acelor semne pe care le-a gonit o sotietate intreag, le-a gonit
insusi dreptul cuvint". El revine asupra acelorasi idei in capitolul intitulat
Obserx atii generale pentru litere, raporturile i pronuntia lor. Cercetarea
comparativ a textului acestui capitol in gramatica tipdrit si in manuscri-
sul gramaticii, ce se rastreaz5. la Biblioteca Academiei sub nr. 4 796, ne duc
la concluzia c pozitia lui I. Heliade Rclulescu in problema reducerii alfa-
betului chirilic s-a cristalizat de-alungul unei perioade i a a fost exprimat
in scris prima dat abia in 1828. Propunerile de reducere a unor semne nu
se gsesc nicieri in manuscrisele acestei gramatici si ele au fost intercalate,
intre aliniatele care explia pronuntarea diferitelor litere, abia in textul tip-
rit. Totusi ideea de reducere a alfabetului chirilic a circulat in epoc5. si He-
liade Rclulescu in cursul ce-1 preda la Scoala Sf. Saya va fi vorbit despre
ea. In manuscris ins singurele afirmatii referitoare la aceast problem sint
c' : strmosesti avem 24 litere iar slavonesti si total streine, o spuz"
(ms. 4796, f. 21 v).
Stefan Margela, care in perioada anilor 1821-1827 se afla ca functionar
la St. Peterburg, probabil nu a putut cunoaste prerile lui Eliade. Se poate
sl fi avut cunostint de cele scrise de I. Vcarescu, dupa cum putem crede
a a consultat i alte gramatici romnesti. Socotim ins propunerile sale ca
independente de influenta scohi de la Bucuresti.
De altfel, intre propunerile de reducere a alfabetului chirilic romnesc
ale celor doi gramatici exist multe deosebiri. Pe cind Heliade afirma c5.
i s-au scos fiinda in locul lor putem s ne slujim cu cs ps"
(p. 150) si oamenii cei intelepti nici o dat nu se-ncarc' nici nu se-ngreuiaz
cu acelea ce nu le trebue si nu le aduce nici o inlesnire si nici un folos"
(p. XII), Margela scrie: aceste semne [adia. u 4, lb iv, 4), A, *, o n.n.] si
eu le folosesc pentru faptul c asemenea abrevien i (socrasenie) se gsesc
si in alte limbi" (p. II).
Comun intre Margela i Heliade este reducerea a numai trei semne:
H, W si $; s, or, k, Rt erau eliminate 'Ma de Varescu. Pe cind
Heliade va mai elimina pe ta, t, IO, to 0 Margela se va multumi numai
cu reducerea lui y pentru c in pronuntie [ca i celorlalte litere recluse,.
n.n.] Ii este corespondent alt. 'Rea, cu acelasi sunet", in cazul de fat5.
i" si a literei care a fost eliminat fiind preferat pentru necesi-
ttile de rapiditate ale tiparului".
Margela a pornit de la realitatea lingvistic rusa cind s-a referit la
limba romn. Semnul to face parte din alfabetul rusesc si de aceea lui
Margela nu-i aprea cu totul impotriv dupa cum se citeste", cum
XIX
www.digibuc.ro
considera Heliade (p. XI). Cit priveste pe t Si la ele sint reprezentate de
Margela ca exponente a don realit.ti lingvistice diferite: in loc de je
sii pentru la. Margela, in acest caz, se arat consecvent pserii de a
pstra toate abrevierile" (adic scrierea unui singur sernn pentru don.
sunete). Nu trebuie s ne mire c. * nu este considerat. abreviere",
deoarece, cum spunea i I. Budai-Deleanu, Rosianii o griesc ca *, slove-
nii ceilalti ca fi" si dintre romni numai cei carii voiesc s se poceasc
aceia Il citesc fi", cum noteaz. si I. Heliade Rdulescu (p. XI). Margela,
pentru mai mult sigurant, d don corespondente in pronuntie ale semnu-
lui 4s ca f si (cum s-a reflectat in rom.neste), ca t.
In comparatie cu reforma propus de I. Heliade RAdulescu, care se
reduce la simplificarea alfabetului chirilic romnesc si la disciplinarea semne-
lor prosodice", incercarea lui Stefan Margela apare merituoas. In urma
semnalrii acestui capitol al gramaticii sale (De buchile romnegi), i numele
lui Stefan Margela este mentionat alturi de al acelora care au propus ca
scrisul in bimba romn s scape de balastul unor semne de prisos.
.Manualul lui St. Margela a situat invtmintul din Basarabia la acelasi
nivel cu cel din Trile Romane.
In anul 1822 au aprut la Chisinrai Tablele pentru scolile lancaste-
riene", in limba romn, care urmau s fie folosite data' cu deschiderea
scolilor ce aplicau o metod pedagogic5. non. Alc5.tuirea tablelor pe baza
crora se fcea instructia elementar (cu rudimente de aritmeticA, prezen-
tarea alfabetului, a regulilor de desprtire a cuvintelor in silabe si apoi a
unor excerpte de texte) a fcut-o arhicpiscopul Filarct, in limba rus. Tra-
ducerea lor in bimba romn a insemnat, de f apt, reproducerca pasajelor
corespunzltoare din Noul Testament in limba romn, editia Sanct Peter-
burg, 1819. Foile cu desp'rtirile in silabe contin 80 de cuvinte romnesti.
Au fost imprimate gravurile realizate de arhim. Ioanichie din Chisin.u.
Tirajul acestor foi pare s fi fost numai de 600 de exemplare, cci costul
tipririlor a fost considerat ridicat si s-a propus injumttirea tirajului
initial de 1 200 exemplare.
Metoda pedagogic"., asa-numit a inv545.turii reciproce, care recomanda
ca elevii avansati s predea, la rindul lor, colegilor cunostinte, fusese
lansat. de Jan Comenius. La sfirsitul secolului XVIII, un englez, Bell,
a infiintat la Madras, in India, o scoal" care a aplicat aceste principii si
succesul su a impresionat pedagogi din diferite t.ri. J. Lancaster (1771
1838) a deschis la Londra o scoal, aplicind metoda lui Bell. In 1813 docto-
rul J. Gomel a prezentat-o imp5.ratului Alexandru I, care in 1816 a aprobat
statutul Societtii de infiintare a scoalelor lancasteriene. Au fost instruiti
citiva studenti in Anglia, care au organizat apoi scoli in Rusia. Sistemul
colar a fost subventionat de stat si a functionat, din 1824, si in limba
rom'an., in Basarabia. S-au deschis scoli la Chisinn, Ismail, Blti apoi la
Tighina si Hotin, ele au functionat citiva ani, transformindu-se apoi in scoli
cu invtmint traditional. Consideratiile lui J. Halippa privind eficienta
acestor scoli bazate pe metoda instruirii reciproce a fost pozitiv., deoarece
ele au dat un minimum de cunostinte, de scriere si citire, si tinerilor din
pKtura srael a locuitorilor 9.
9 J. Halippa, 0i5erk istorii narodnago obrazouania y Bessarabii y pervoj polovine XIX-go
veka, "Trudy Bessarabskoj gubernskoj nenoj archivnoj Kommissii" Chisinlu, 1902, p. 119 180,
In spec. 138-158. Cf. i R. Tronchot , L'enseignement mutuel en France de 1815 1833,
Lille, 3 vol., 1973.

XX
www.digibuc.ro
 Ins6 restrictiile privind folosirea limbii romne in toate scolile s-au
inmultit si, in 1833, limba romn.' a fost interzis ca limb de predare
In scoli i s-a generalizat limba rus'a.
Toate c5.rtile didactice destinate initial Seminarului, apoi i celorlalte
scoli in care se preda in limba roman au fost tip5.rite in aceeasi tipografie
a Arhiepiscopiei, in tiraje insemnate. Printre acestea, Bucoavna din 1815
si Gramatica din 18 19 au fost retiprite in tiraje succesive si au avut cea
mai mare difuzare.
Dup moartea mitropolitului Gavriil s-a intocmit o dare de seam
asupra cstilor tiprite in Tipografia Exarhicease din care reiese c in
perioada 1814-1821 s-au tiprit 19 320 exemplare; in acest registru nu
sint introduse ins toate titlurile; lipsesc Tipicul din 1821, Molitvelnicul
Rinduiala S.f. biserici din 1820 si altele. Asa e num5.rul exemplarelor
tip.rite la Chisin.0 trebuie s fi fost cu mult mai mare.
Stefan Ciobanu reproduce unele din aceste date (Ciobanu 1923, p. 60)
1814 Bucoavnl moldoveneascl cu traducere in limba rusl. 1 200 ex.
1815 1 200 ex.
Liturghia 1 200
Molevnicul 1 200
1816 Catehisisul 3 000
Molevnicul 300
Tedeumul in ziva Na4terii lui Hristes 1 500
Ceaslovul 1 200
1817 Registru i rinduiala parastasului 1 600
1818 Psaltirea 1 600
1819 Mineile 800
Grainatica ms tradus in moldoveneste 1 500
1820 0 carticia pentru primirea din alte religii in religia
ortodox5, 800
182 1 Idem 700
Din aceste cxti s-au vindut in sum, de 158 840 lei.
Bucoavna ruso-moldoveneascci aprut5. in 1822 a fost tiprit5. in 1 200
de exemplare.
Arhimandritul Ioanichie, conduatorul Tipografiei Duhovnicesti, arat
c5. hirtia trebuincioas5. a fost cumprata" inc in noiembrie 1821 si rapor-
teail costul exemplarului de Bucoavn5. cu &it s-ar cuveni a se vinde.
Date noi atest cheltuielile rcute cu aceast tiprire astfel (Mihail 1985,
p. 771):
,,Hirtie s-a intrebuintat 18 stope pentru 270 lei 25 para
Bibul s-a intrebuintat 1/2 stopl pentru 1 leu 30 para
LuminAri s-au intrebuintat 3 oca pentru 3 lei 24 para
Smoall s-a intrebuintat 10 oca pentru 4 lei 10 para
Oloi s-a intrebuintat //2 oca pentru 1 leu 30 para
Sfoarl s-a intrebuintat pentru 30 para
Leafa tipografilor 274 lei 20 para
Pentru lemne 17 lei 11 para
Pentru legatul a 1 200 exemplare (in =OA 210 lei
Pentru litere, ina$ini i instrumente 78 lei
Total 862 lei 20 para"

Prin urrnare, fiecare Bucoavn5. costa'. 28 3/4 parale tipografia. Arhi-

mandritul Ioanichie cere a se vinde exemplarul dup pretul vechi de 2 lei
20 para.
Difuzarea artii a fost inregistrat in rapoartele p5.strate (pin5. in
1940) in Arhiva casei arhieresti din Chisinsau, ceca ce ne d. posibilitatea
XXI
www.digibuc.ro
s urm."rim variatiile preturilor, cistigul tipografiei de pe urna vinzarii
acestor tiparituri si, nu in ultimul rind, circulatia propriu-zisa a tipariturilor.
Astfel, in perioada 1815-1822 (Mihail 1985, p. 772-773) :
Bucoavnele costa 20 parale exemplarul, dar se vinde cite 2 1/2 lei; conducerea Tipo-
grafiei Duhovnicesti avizeaz c lucrarea poate fi lasata far& reducere de pret.
Liturghierul costa, tipografia 12 lei 14 para exemplarul. Se vinde cu 35 lei, dar tipo-
grafia constat c se poate vinde nurnai cu 25 lei.
Liturghierul pe hirtie proasta costa 9 1/2 lei, se vinde cu 30 lei, dar se poate vinde cu
20 lei.
Te-Deum-urile cele mari costa 2 lei 35 para exemplarul, se vinde cu 6 lei, se opineaza.
c poate fi lasat far& reducere.
Catehizisul costa 32 para exemplarul. Se vinde cu 3 lei unul, se poate lasa fara reducere.
Te-Deum-ul de Craciun costa 17 para exernplarul, se vinde cu 2 lei unul, se poate
lasa fara. reducere.
Ceaslovul costa 15 lei 30 para exemplarul, se vinde cu 35 lei dar se poate reduk.e
25 lei.
Registnil panahizilor costa 15 para, se vinde cu 1 leu, se poate lasa fara reducere.
Psaltirea costa. 7 lei 17 para exemplarul, se vinde Cu 20 lei exemplanil, s-ar putea
opera o reducere O. se vinda Cu 15 lei.
Mineiul de obste costa 8 lei 31 para exemplarul, se vinde Cu 40 lei, s-ar putea vinder
ins& numai cu 18 lei, constata conducerea Tipografiei.
Gramatica ruso-moldoveneasca ne costa. cite 1 leu 17 para exemplarul, se vinde
5 lei 20 para, se poate vinde cite 3 lei 20 para.
Trebnicul (molitvelnicul) costa 9 lei 14 para exemplarul, se vinde cu 20 lei, se poate
vinde Cu 17 lei.
Brosura alaturata de molitvelnic, despre unirea altor confesiuni catre Biserica Orto-
doxa costa 1 leu 37 para, se vinde cu 8 lei se poate vinde Cu 3 lei, astfel ea Molitvelnicul Cu bro-
sura sa se vinda Cu 20 lei.
Raportind activitatea pe 10 luni a tipografiei i opinia sa referitoare
la schimbarea preturilor pentru cartile vechi aflate in dugheana de crti
a tipografiei, arhimandritul Ioanichie se adresa conducerii Arhiepiscopiei
primea cu rezolutia din 15 ianuarie 1823 dispozitia arhiepiscopului Dimitrie
referitoare la preturile cartilor: gsesc si din partea mea necesar a se
reduce si poruncesc cu data de azi a se clibera carti spre vinzare cu pre-
turile reduse artate aici". Dispozitiile administrative arata grija conducerii
pentru facilitarea difuzrii cartii prin ieftnirea costului lor. In schimb,
toile volante" au fost raspindite totdeauna gratuit de catre administra:tie
sau conducerea Bisericii.
In perspectiva culturii este impresionanta, totusi, lipsa de diversi-
tate a productiei de carte. Observam ins ca aceasta este urmarea unui
program dirijat de tarism, care a impus aprobarea Sinodului pentru fiecare
aparitie i obligativitatea traducerii din limba slava a tuturor acestor apa-
ritii. Importul" tipariturilor din Tarile Romne trebuie, de aceea, studiat
cu mai multa atentie.
O alta categorie de tiprituri se ref ra la marile epidemii de ciuma
holera care au facut ravagii in sud-estul i estul Europei. Dispozitiile de
prevenire a rspindirii ei, anuntarea zonelor in care au aprut victirne sint
completate cu regulile carantinei, foarte severe, prevazind ca pedeapsa
de nerespectare 'Dina i pedeapsa cu moartea, care, asa cum reiese din
informatiile inserate in Albina Romneasca" din iulie 1829, au si fost
aplicate in citeva cazuri. Descrierea ce se face formelor de manifestare
ale bolii un-na s ajute atit personalul medical, pe functionarii care trebuiau
s aprecieze dad. este cazul unei imbolnaviri epidemice, cit si pe toti locui-
torii. Pe linga urmarirea indeaproape a zonelor de manifestare a bolii, in
incercarea permanenta de oprire a raspinclini ei (anunturile din 1826, 1829.

XXII
www.digibuc.ro
nr. 176, 179, 180, 184 Cu raportare la localittile in care exist imbolnaviri)
si a repetarii grelelor pedepse pentru cei care nu respect legile carantine-
lor, in textele emise de cea mai inalta autoritate provinciala, alte texte
sint alcatuite de sfatul doftoresc" si reprezinta descrierea simptomelor
bolilor (ciuma, holer., varsat) si a remediilor recomandate (nr. 192).
Prime brosuri de medicin practica, ele i propuneau, tie i rudimentar,
o actiune de educatie sanitar. (nr. 19, 163, 192).
Comparindu-le cu texte similare din aceeasi perioada din Muntenia si
Transilvania, constatm nu numai recomandarea acelorasi remedii, ci chiar
circulatia aceluiasi text, reluat cu minime schimbari de expresie. Vaccina-
rea cu ajutorul vrsatului de vaci" a constituit o actiune profilactica' de
mare anvergura. Pentru a sensibiliza populatia la avantaj ele acestui remediu
s-a apelat la argumente de bun simt", in primul rind pentru a o deter-
mina sa renunte la practica imbolnavirii provoc?te direct. Remediile preco-
nizate reprezinta un amestec de traditie iatrica populara cu cea strict medi-
cala. De altfel si medicina alopat a integrat aceste remedii. Prin repetatele
recomandari ale unor mijloace de prevenire a epidemiilor s-a asigurat un
minim de igiena, iar recomandarea unor plante medicinale, la indemina
taranilor, a intrit increderea in calitatile lor, folosirea traditionala fiind
astfel amplificata. Cercetarile de etnomedicina trebuie s tina seama de fap-
tul ca a existat o neincetata influenta din partea medicinei oficiale asupra
procedeelor populare de vindecare, intre care, nu in ultimul loc, este intere-
sul pentru virtutile plantelor medicinale. Textele arata i increderea fata
de produse importate, cum era camforul, ale carui virtuti miraculoase de
panaceu universal au continuat sa fie perpetuate pina la mijlocul sec. al
XX-lea. In medicina populara, remediile s-au infiltrat sub multe aspecte
prin intermediul acestor texte. In acelasi timp constatam c i medicina
alopata folosea remediile medicinii populare, transmise de la o generatie
la alta in mediul sa'tesc.
Brosurile au asigurat o raspindire uniform., intr-o arie 'argil, a unor
prescriptii igienice. Unificarii lingvistice pe care o realiza indiscutabil lectura
instructiunii medicale, se alatura uniformizarea aspectelor etnografice. Avem
in vedere fenomene majore, legate de iatria popular5..
In general, in aceasta perioad au ap5.rut 36 de carti in limba rom5.n
numarul ar fi mult mai mare daca am lua in consideratie brosurile (de
2-8 p.) care contin slujbe ca Polihronismos sau Ectenii. Cele 42 de carti
se repartizeaza, dupa anii de aparitie, astfel: 1814 1; 1815 3; 1816 4;
1817 3; 1818 2; 1819 4; 1820 4; 1821 2; 1822 2; 1823 4;
1824 1; 1826 3; 1827 4; 1828 3; 1829 1; 1830 1. Raportul
dintre cartile religioase si cele didactice este echilibrat. Carti de delectare"
nu au aparut. Au fost insa multiplicate in editii succesive unele manuale;
nu putem deocamdata aprecia ce diferente sint intre aceste editii, deoarece
nu am avut, in toate cazurile, exemplare la indemina. Unele manuale au
fost folosite i in Tarile Romane, nu numai in Basarabia (cum a fost Grama-
tica lui t. Margela). In ceca ce priveste circulatia cartii bisericesti, ea
este atestata in zone mult mai largi, i ne vom referi la aceasta intr-un para-
graf special.
Toate acestea ne determina s sustinem c Basarabia in perioada 1812
1830 avea cultura ei proprie, nationala, avea scoli (pentru redeschiderea
uneia locuitori din Chisinau inainteaz cererea la 28 aprilie 1815), tipari-
turi si alte manifestari culturale, adic nu se deosebea prin nimic, si din
acest punct de vedere, de Tarile Romtme si ar fi evoluat, in alte conditii,
In acelasi fel ca si ele.

XXIII
www.digibuc.ro
 Arta tiparului in Basir bia a continuat vechile traditii, mai ales
In domeniul cartii bisericesti. Se folosea totdeauna o hirtio buna, de obicei
cu filigran, ceva mai fina decit cea destinata actelor publice, care este o
hirtie groas., colorat uneori mai intens in albastrui sau gri-verzui. Tipul
de litera este frumos fdiata, de m.rime adecvat. (corp 10). La earti se
face decorarea cu litcre incepatoare (deseori folosindu-se si culoarea rosie),
frontispicii din flori de agave cu medalion central, gra'vuri presarate' la
sfirsitul capitolelor i pagini intregi cu reproducerea icoanelor unor sfinti
In gravura. Foile de titlu sint frumos ornamentate, titlurile ocupind de multe
ori p. 1 si 2. La multe tiparituri se face incadrarea textului in chenar din
linii sau din semne tipografice. Gravurile sint executate adecvat, nu sint
semnate, dar pastreaza stilul vechi romanesc.
Din punct de vedere al artei tipografice, grija fat de text este aceeasi
In foile volante, ca i in carti. De-a lungul sutelor de pagini nu am intilnit
decit citeva greseli de tipar, i acelea constind doar in inversari de litera.
Foile volante" formeaza o categorie de texte ernise numai de factori
ai puterii, de mare eficienta in epoc, destinate sa fie auzite i citite de toti
locuitorii. In primii ani dupa anexarea Basarabiei primul manifest Vilna,
dec. 1812 pina in 1815 propaganda aulica a editat numai proclamatii
despre razboaiele napoleoniene, cu o finalitate bine precizata, anume de a
convinge opinia publica de justetea politicii tariste. Permanenta persuasiune
a fost caracteristica definitorie a programului tarist, de fixare in constiinta
supusilor a unor noi convingeri favorabile lui. Caci pentru a lega sumedenia
de provincii atit de indepartate si de diferite unele de altele a fost utili-
zata, cu rezultate sigure, forta coercitiv a dispozitiilor scrise. Citeva concepte
au fost vehiculate de preferinta, printre care presupusa grija a monarhului
pentru fericirea poporului" (si a popoarelor supuse prin forta, cum au.
fost cele din Moldova sau din Polonia).
Tipariturile au inceput s apara in Tipografia Exarhiceasca, de la
24 mai 1814. Ele sint texte de minimum o pagina, format 4, majoritatea
avind ins. 8-10 pagini; Asezarnintul organizarii provinciei din 1818 are
208 p.
Textele juridico-administrative sint documente care au legiferat statu-
tul noii provincii dintre Nistru si Prut anexata imperiului i reflect modul
in care a fost tratat populatia, in special boierimea moldoveneasca
ca si soarta ce i-a fost rezervata bisericii. De exemplu: Pravile pentru scoate-
rea' setrii din Moldova i Statutul carantinii, ambele din 1818; Ponturile
pentru indatoririle tetranilor sau intiintare de la Comisia pentru cercetarea
dovezilor dvoyenilor, din 1819; Dispozitii privitoare la ale gerea deputatilor
sau Ucazul cu priviye la cqezarea locuitorilor in Basarabia (a celor fugiti
din alte regiuni ale Rusiei), din 1820; InOiintare pentru pricini judeatoregi
si Datoriile presbiterilor, din 1823; Pravile pentru dezrdddcinarea faptelor
;ele, din 1824; InViintare In legaturet cu impozitele fiscale, din 1825; Organi-
zarea ocolqiloy (mici functionari locali care urmareau aplicarea legilor), din
1826; Instructii blagocinului, din 1828; Instructii pentru starostii
din 1829 s. a. Conducerea Imperiului dorea schimbri in organizarea si func-
tionarea 'departamentelor i inglobarea provinciei mai strins in structurile
administrative centralizate.
La venirea sa la Chisinau din Kamenet Podolsk in 1816, gen. Bahmetev
a lansat o instiintare liberara" (nr. 24), anuntind facilitati de impozite
si scutire de o' bligatia de recrutare, mari libertati de comert (cu vite
reviriment economic sub conducerea.
ereale), incit ar fi fost de presupus un
sa. Realitatea a continuat s ramin sumbra i istoriografia considera peri-

XXIV
www.digibuc.ro
oada in care el a fost namestnic ca plina de abuzuri, el insusi fiind ames-
tecat in afaceri de contrabanda. In 1820 Bahmetev a fost concediat. Lisa
In 1816 comunicatele sale demagogice au reusit s'a convinga' administratia
de la Petersburg ea taranii basarabeni sint multumiti de situatia lor. Era
Inca o perioada in care administratia centrala nu se implica direct si de
aceea, pentru captatio benevolentie, acest general veros admitea inca' ocirmui-
rea provinciei pe temeiul celor inradacinate legiuiri ale sale, dupa ale ei
pravile, obiceiuri i dupa pronomiile ce se cuvin fiestecaria tagme deos5.-
bita". Ca o favoare a lui personal dadea voie" ca solicitatorii s i se
adreseze in limbile romana i greaca, neavind trebuinta a le tlmaci in
limba rossieneasca" (nr. 24).
Dup patru ani dc la anexarea noii provincii, locuitorii nu voiau s'a
depuna juramintul de credinta f ata de tron, fusesera tulburari, la imparti-
rea unor manifeste imparatesti, incit pentru obtinerea juramintului a fost
nevoi de pastorale ale mitropolitului Gavriil, cu instructiuni precise si, mai
ales, cu porunci, ca preotii sa nu satuiasca pre norod impotriva acestor
gramate" (nr. 25, 26).
Una dintre preocuparile conducerii provinciei, potrivit instructiunilor
primite, in special de la I. A. Capodistria, a fost intocmirea unui Statut
al Provinciei si in acest scop 2 fost creata o Comisie formata din boieri,
de elaborare a Afezdmintului organizdriti oblastei Basarabiei.
In decretul de numire al lui Bahmetev se aminteste despre administra-
tia anterioar i despre nevoia de a da Basarabiei o administratie provinci-
al speciala, in conformitate cu legile ei din vechime, cu dreptul ei si obi-
ceiurile, suficienta pentru asigurarea drepturilor i privilegiilor, apartina'toare
fiecr-i clase de locuitori". In instructiile date lui Bahmetev, aprobate
de imparat, ca schita pentru organizarea autonoma a Basarabiei, care s-a
pastrat atunci si pentru celelalte provincii, incluse in imperiu in vremea
stapinirii lui Alexandru I, ca Finlanda, ducatul Poloniei si Gruzia, citim:
Se poate, oare, nadajdui ca fericirea vreunui popor s se cladeasca prin
silnicie, ca el s5.-si schimbe firea sa? Oare, a-1 supune unei administratii
cu totul straina' lui nu insemneaza acelasi lucru?".
Lucrarile de redactare din Chisinau au progresat destul de repede
participarea boierilor s-a manifestat prin interventia lor ca sa se pastreze
limba romnI in procedura de judecata din provincie. In 1817 Proiectul
legii administratiei Basarabiei", cu instituirea Inaltului Sfat provincial,
conf rm instructiunilor din 1816, a fost gata si trimis la Peterburg,
a fost aprobat dupa citeva indreptari i complefaxi. El a fost redactat, in
ultim- instanta de Krinitchi, directorul cancelariei lui Bahmetev, in limba
rusa i apoi tradus in limba romana. Editia noastra critica face dovada
celor data variante romnesti (nr. 38)
Asezarnintul administrarii provinciei Basarabiei a fost publicat la
29 a-)rilie 1818 impreuna cu rescriptul catre loctiitor. In esenta sa contine
parti ularitatile provinciei i creaza organe de autoritate pentru pastrarea
d.repturilor i privilegiilor tuturor claselor sociale. Rolul activ in aceast
adminiAratie autonoma Aseza'rnintul 1-a dat numai clasei boieresti, consi-
dera L. Casso, a carui analiza lucida o avem in vedere.
Forul principal din provincie caruia ii apartinea autoritatea supe-
rioar administrativa i judecatoreasca era inaltul Sf at, nurnit astfel pentru
ca nu depindea de alte institutii de stat. Hotaririle lui erau definitive.
Contra acestor hotariri se putea deschide actiune numai la Consiliul de
stat. lnaltul Sfat era compus din 11 membri. Cinci erau numiti: loctiitorul
XXV
www.digibuc.ro
de guvernator, guvernatorul civil, viceguvernatorul, presedintele tribunalului
civil, presedintele tribunalului penal si sasc erau alesisi din partea boierimei.
Cu un cuvint, in acest organ colegial, unde loctiitorul de guvernator avea
numai un singur vot, majoritatea era asigurat de reprezentanti locali.
O alt institutie colegiar. era Guvernul provincial. El consta din clon.
sectiuni cu cite doi consilieri, dintre care unul se alegea de nobilime. In
tribunal lucran, in sectia penar., in afail de presedintele ales, inc trei
consilieri; iar in cea civil lucran patru consilieri; iar ceilalti erau alesi de
nobilimc. La toate instantele de judecat i in toate felurile de procese se
admitea cercetarea in ambule limbi: rus si romn, iar procesele civile se
permiteau numai in romn; s-a insistat pentru pStrarea limbii romne
in procedurile de judecat.
Ispravnicii de prin judete i subalternii lor se alegeau dintre boieri.
Slujbele judec5.toresti ale acestor functionari au fost transformate
in vechile judeetorii judetenc, al cror complet se intregea dintre boieri.
Aplicarea dreptului local s-a mentinut.
Organizarca ins a provinciei, din punct de vedere social-administrativ,
va continua prin stabilirea categoriilor sociale, a asa-numitelor ranguri
trepte, necunoscute in societatea romAneascd. A fost alctuit o Comisie
pentru cercetarea dovezilor dvorcnilor din Basarabia". In 1819 se lanseaa
o instiintare (nr. 43) cu ordinea in care tinuturile isi vor prezenta dove-
zile de noblete si se enumeil actele de care vor avea nevoie solicitatorii.
Se specific faptul c se recunosc rangurile boicresti confirmate in 1734 de
Neculai Mavrocordat.
Actiunea a dat nastcre la mari frictiuni intre cei care se consid rau
boieri de neam" si cci care obtinuser privilegii datorit faptului c erau
functionari ai guvernului tarist, cu atit mai mult cu cit ultimii, in majori-
tate, nu erau localnici, ci veniti din diferite locuri ale imperiului.
M. S. Vorontov, guvernator general al Novorosiei, numit in 1823
si namestnic al Basarabiei, nu vedea ins cu ochi buni administratia auto-
nom. Prerea lui Vorontov despre treptata micsorarc a drepturilor lpoierimii
locale in administratia provinciei a gsit teren favorabil la Peterburg.
Inainte de toate, din initiativa lui, alegerea ispravnicilor a fost inlocuit
cu numirea lor de ctre guvernator. Peste doi ani, in 1825, au fost suprimate
functiunile judectoresti ale inaltului Sfat. Trcbuie s observ5m c deja
In 1822 s-a artat neincredere fat. de hotririle judec5.toresti ale inaltului
Sf at.
Dup aceasta, Vorontov a alctuit un proiect al ami cuprins amintea
propunerea lui Garting despre introducerea in Basarabia a administratiei
generale a guverrmintului rus, cu mentinerea numai a unui mic nurnr
de particulariati cerute de conditiile speciale ale locului. Schita lui Vorontov
a fost aprobat. de Consiliul de Ministri i transformat in proiect de lege,
introdus in Consiliul de Stat in 1826. Dup doi ani s-a publicat un nou
Asezmint pentru administrarea Basarabiei. Prin aceast lege se inlocuia
functia de loctiitor de guvernator, Basarabia fiind inclug in guvern5.-
mintul general al Rusiei Noi (Novorossia). El a introdus in aceast provincie
institutiile guberniale ruse, sistemul imperial de impozite i dependenta
tuturor instantelor de judecata de organele administratiei centrale. Inaltul
Sfat s-a transformat intr-un sfat provincial, fri s mai dispun decit de
putine atributii in legtur' cu repartitia birurilor si cu aprovizionarea. Acest
Sfat se reunea acum numai de dota ori pe an. In completul lui el numea
organele autoriatii de stat. Limba romn era deja exclus din toate
provinciei.

XXVI
www.digibuc.ro
 Cu aceast noua lege se sfirseste istoria administratiei autonome in pro-
vincia anexan. Imperiului tarist, se incheie i istoria Basarabiei ca unitate
administrativ
Dup aceast dat5., in tot secolu1 XIX toate schimbrile din adminis-
tratia interna a Rusiei s-au aplicat i in Basarabia. Reformele: tnneasc5.,
agricol i judeatoreasa au integrat-o si mai mult in imperiu. In Basarabia
s-au infiintat institutii juridice strine de firea ei.
Judeatorii ins au continuat s foloseasc Manualul juridic al lui
Andronache Donici, publicat la Iasi, in 1814. Titlul s5m exact este: Adunare
cuprinztoare in scurt din artile imp5.ntestilor pravile, spre inlesnirea
celor ce s.' indeletnicesc intru inv'ntura lor, cu trimiterea ctr cartea,
titlul, capul i paragraful impntestilor pravile. Acum intii tiprin, cu
pozvolenia Prea Inltatului Domn i Stpinitoriul Moldaviei, Scarlat Alex-
andru Callimah voevod. i cu blagoslovenia preaosfintitului Mitropolit
Moldaviei chirlo chino Veniamin. Alc5.tuit cu osteneala si osirdia de boiariul
Moldaviei Andronachi Donici, Iasi, 1814, in Tipografia sf[i]ntei Mitropolii".
Decodificind destinatia crtii 10, presupunem a ea s-a adresat cu
deosebire cclor care folosesc aceste crti", deci judeatorilor, a aror inde-
letnicire este consultarea legilor, adngindu-se, cu mult grija pentru expri-
marea exact., c lucrarea este intrit (subl. n.) invntura lor", deci pentru
a fi consultan, a afla in ea inv545.tur5.", sf at. Considenm c intre cuvintele
indeletnicesc i intru, din original, trebuie introdus o virgul5.. In felul
acesta, interpretind formularea originar a titlului, ni se pare c5. se dezvluie
intentia alatuitorului, mult mai larg decit cea a unui manual".
Se infirm astf el asertiuni mai vechi c5. manualul." nu ar filavut putere
de 1 ge pentru c nu a fost ratificat de ctre domnitor. Or, asa cum a
antat Andrei Radulescu in editia critic5.: ,,dei nu este o lege in adevratul
sens al cuvintului, ea a lost intrebuintat ca atare in Moldova, pin5. la
1 octombrie 1817, cind a fost pus in vigoare Codul Callimachi. Dar si
clup aceast dan a fost mult folosin, deoarece codul era scris in greceste,
fiind tradus i publicat in romaneste abia in 1833. Manualul lui Donici a
fost utilizat pin tirziu, spre jumtatea secolului al XIX-lea".
Intr-o singur propozitiune se mentiona c5. manualul a fost tradus
si in limba rus, in 1831, 1850 si 1904". Considenm c forrnularea este
ambigu5., a reiesit a au fost trei traducen i ale textului din 1814, cind, de
fapt, este vorba de trei editii succesive. Care au fost motivele traducerii
acestei lucrri?
Prin Manifestul imperial din 5 august 1812, Alexandru I a stipulat
c provinciei nou alipite Imperiului tarist : i s-a lsat pentru totdeauna
intrebuintarea legilor, obiceiurilor si privilegiilor locale in vigoare, cum si
resp ctarea de-a pururi a limbii moldovenesti in instantele judectoresti"
(trad.n.). De aceea, dup aparitia editiei de la Iasi, din 1814 cartea s-a
fspindit in toate prtile locuite de romni, i deci ea a intrat in uzul judec-
torilor de la Chisirau si de la toate celelalte judectorii onsenesti.
C. Negruzzi, tiprind editia a doua a textului din 1814, sub titlul
Colectie prescurttoare din legile impintesti, cu trimitere atre cartea,
titlul, capul si paragraful acestor legi, extras si regulat de logof. Andro-
nachi Iasi, 1858, explic astfel motivul intreprinderii sale: Colectia
10 Paul Mihail, Despre edifiile Cudegerii de legi a dui Andranache Donici, in "Anuarul
Institutului de istorie i arheologie A.D. Xenopob", Iasi, 1989, 1, p. 159-166.

XXVII

www.digibuc.ro
lui Donici este si acum busola juded.torilor din Bessarabia; nu mai putirt
e trebuitoare si la noi i ar ocupa un foarte onorabil loc pe masa oridirui
tribunal, clack' nu ar fi ajuns a fi foarte raf. Aceasta ne indeamna a o
tipsi fr comentarie, far schimbare, pstrind pin i limba vremei aceia"
(p. VI). Cercearile ulterioare, i in special cele ale lui Andrei R.dulescu,
au confirmat : Cartea lui Donici [editia din 1814, n.n.] a fost una dintre
cele mai intrebuintate, dac nu cea mai intrebuintat din legiuirile aplicate
In Basarabia".
In perioada 24 iulie 1826 24 octombrie 1828, lucrarea lui A. Donici
a fost tradus in limba rus, din ordinul tarului, in departamentul atiatic
al Colegiului de stat al Afacerilor streine, pentru a putea fi folosit de
judeeltorii care nu cunosteau limba roman". S-a perpetuat afirmatia ten-
dentioas a lui A. N. Egunov c aceast traducere ar contine omisiuni
si erori", dar confruntarea efectuat. de *t. Berechet a infirmat aceast.
opinie.
Referirile de pin acum la editiile ulterioare in limba rus. au luat in
consideratie drept editia a doua o retiprire a lui Achim Popov, aprut.
la Chisinu, in 1850, editie neoficial. Semnalm pentru prima dat alta
editie in limba rus., identia cu cea oficialI din 1831, aprut. la Odessa
In 1896. Tot la Odessa a mai aprut in 1908 o editie absolut identica ca
cea din 1831, reprint in terminologia actual., datorat5. lui V. G. Bucovqchij
si L. V. Stamenov. S-a considerat c erau permanent necesare innoiri de
tiraj pentru Curtea de apel de la Odessa, care judeca procese venite din
Basarabia.
In 1869 a ap5.rut la Chisirau prima editie critic a izvoarelor dreptului
civil din Basarabia, datorafa lui A. N. Egunov, candidat in drept al Uni-
versittii imperiale din Moscova. Lucrarea sa, Sbornik mestnih y Bessara-
bij uzakonenij predmetam grajdanskogo prava", tiprit in tipografia
"Conducerii Oblastei" (16 x 11 cm, 124 p.), are indicatia pe verso foii de
titlu: Aprobat de cenzue. Odessa, 24 iulie 1869. Cenzorul sectiei, Mihnevici".
Autorul arat a, in vederea fspindirii si in Basarabia a reformei jude-
atoresti, guvernatorul E.E. Hangart a dispus ca cei mai buni juristi
locali s fie antrenati la prelucrarea pravilelor locale. Ca urmare, la 27 martie
1869, invitatii au aprobat planul lucrrii si au inceput a revizui intreaga
culegere de legi a lui Armenopol. Adunindu-se de data ori sptaminal, sub
presedintia guvernatorului provinciei, au revizuit indeobste toat cartea
lui Armenopol, fiecare aducindu-si contributia de cunostinte i experient..
La sfirsit, s-a hotarit c numai pravilele mai jos expuse (subl.n.) isi pstreaz
valabilitatea in procesele locale de judecaa, toate celelalte avind doar o
insemn5.tate istoric.". Autorul mai precizeaz, in continuare, 6.: Mi-am
luat sarcina s repartizez articolele alese in ordinea din Svod zakonov (Colec-
tia de legi), tom X, partea I-a si le-am confruntat cu articolele legilor din
cartea lui Donici; in acest f el extrasele acute le tipresc in aceast brosur,
pentru a usura pe viitorii judeatori".
A. N. Egunov considera (in Odesskij Vestnik, nr. 202/1868) di, nu
exista in Basarabia pe atunci un drept local", in sensul pe care Il are concep-
tul de dreptul rus", dreptul francez" etc. Exist. numai legi locale"
care se bazeaz pe: a) cele sase crti ale lui Armenopol, alea'tuite in 1345
In limba greac veche, care au fost traduse la sfirsitul secolului XVIII
foarte prost in limba neogreaca (de atre A. Spanos n.n.). In 1831, din
neogreac s-a fcut traducerea in limba rusk'. Textul editiei in limba rus
este foarte incurcat, deoarece el reproduce varianta din neogreac., iar origi-

XXVIII
www.digibuc.ro
nalul in greaca veche este trecut in subsol, desi acesta este singurul care
are autoritate in procesele judeatoresti, conform deciziilor Senatului;
Cartea lui Andronachi Donici, editan. in 1814, care, de fapt, a
fost destinan pentru cei care invat, deci era un manual si nu o adunare
de legi, alatuit cu scopul de a le da posibilitatea s surprind mcar esentia-
lul din haosul care domnea in Culegerea lui Armenopol; i, in sfirsit,
Cartea Soborniceasa, din 1785, a crei destinatie specia1 a fost
formularea legislatiei privind trecerea diferitelor prti" de pmint din min
In min. In acest fel, incheie autorul, cartea lui Armenopol este compo-
nentul principal al legilor locale" (p. IV). De fapt, asa dupa cum au antat
cercetrile ulterioare, dispozitiuni i capitole intregi din codurile lui Arme-
nopol si Donici au fost schilodite, iar unele complet eliminate si inlocuite
arbitrar prin dispozitiuni i capitole corespunztoare din legiuirea civil a
stpinitorilor strini.
Preocuparea principal a autorului a fost de a renunta la tot ceea
ce a considerat ca defect al editiilor anterioare: astfel, am reprodus textul
legiuirilor Armenopol dupa cel original vechi grecesc, care singurul este
obligatoriu in judecarea proceselor locale si numai, in putine cazuri, mai
mult pentru explicatii, am citat in paranteze variantele traducerii neo-
grecesti" (p. VIII). Aceasta, deoarece a constatat c tiprirea variantei neo-
grecesti in text, iar a originalului vechi grecesc in note a condus la aparitia
multor curiozitti, cum le numeste autorul, care semnaleaz5, exemple de
felul: in text se afirm a tot ceea ce face judeatorul contrar drepttii
nu este valabil", iar in note tot ceea ce face judectorul in afara juris-
dictiei sale, nu este valabil", in non_ (redind originalul) fraza se refer la
maistru (meserias), iar in text (varianta neogreaa), la negustor; in nota
se vorbeste despre adoptiune, iar in text despre cel trimis la mund silnia etc.
De aceea, la fiecare lege s-a dat citatul exact, cu indicarea artii, a
paginii si a paragrafului dup5. editia Senatului, deoarece editia Popov
de la Chisinu este prea plin de greseli i erori de tipar" (p. IX).
A. N. Egunov afirm5.: deoarece cartea mea nu are caracter norma-
tiv oficial, toate legiuirile locale au fost introduse integral, fr cea mai
mid renuntare la textul original i, din acest punct de vedere, cartea poate
fi folosit fr team5., deoarece am avut toat grija de a indeprta chiar
si cele mai mici greseli de tipar. In cea mai mare nasur5., importanta sa
este utilitar. Pita acum, practica noastr pref era in cea mai mare parte
cxtii lui Arrnenopol, cartea lui Donici, deoarece aceasta din urrn are
numai 115 p., in timp ce cartea lui Armenopol are 639 p. Pita la aceast
scriere a noastr, nu a existat editie in care textele celor doua arti s fi
fost puse in paralel si nimeni nu a bnuit c intre ele pot exista diferente;
se credea ca Donici a regrupat, in mod constiincios, legiuirile antice, si aceasta
cu atit mai mult cu cit Donici insusi a intrit fiecare pravil printr-o foarte
ananuntit referint la izvoare, printre care si culegerea lui Armenopol.
Or, acum se poate vedea a la Donici sint nu putine modifidri substantiale,
compuneri proprii voluntare sau bazate pe practica neobligatorie pentru
noi [cei de la 1869n.n.] a judeatoriilor moldovenesti din anul 1814" (p. IX).
Textul in limba rusa a codicelui lui Andronachi Donici a mai fost editat
de S. M. Grossman, in 1904, la S. Peterburg, sub titlul (in traducere):
Legile locale ale Basarabiei: Colectie completa sistematia de legi locale
basarabene despre astorii, cu jurisprudentele i lmuririle de mai tirziu
izvorite din honfirile Departamentului casatiei civile i dup colectiile
lui P. Kolunanskij si M. imanovskij, cu un indice alfabetic al chestiunilor
XXIX
www.digibuc.ro
 cu indicatia comparativa a articolelor". Implicatiile pe care le-a antrenat
folosirea in practica juridica a legiuirii lui Andronache Donici justified
interesul constant. Contributia de fata'i a adus citeva precizari necesare care
atesta editarea unor tiraje succesive ale lucrarii lui Andronache Donici,
legile reunite de el fiind aplicate in toat plenitudinea lor" mai bine de
100 de ani 11.
I\ e-am ocupat detaliat de structura actelor juridice pentru ca ele reflect
cu deosebire particularitatile de organizare si conducere a acestei provincii.
Retiparirea in 1827 a Sobornicescului Hrisov i cu traducerea paralela
In limba rusa a textului arata c adrninistratia nu se putea dispensa de
legile locale. Posibilitatea de a cunoaste situatia de fapt a aplicarii legilor
romanesti va trebui s porneasca' de la studiul tuturor acestor texte 12.
In 1826, Inaltul Sf at, la solicitarea Senatului, a indicat Sobornicescul
Hrisov al lui Alexandru Mavrocordat din 1785 ca legc care cuprinde in sine
obiceiul parnintului si, alaturi de el, si traduccrea lui Armenopol (in
ms.) i Manualul lui Donici (alcatuit dui:a Pacea de la Bucuresti, dar raspin-
dit si in Basarabia ca indreptar practic de aplicare a legii).
indatoririle la care sint supusi taranii sau lucratorii de pamint
(nr. 45), dupa. hotaririle Inaltului Sfat al Provinciei si pe temeiul asez5.-
minturilor Moldovei" a fost tiparit in tipografia Ocirmuirii oblastei"
doar o alta' tiparitura, (nr. 94) despre cursul monetei de argint, a mai
aparut in aceasta tipografie, despre a cal-6 activitate nu s-a scris in genere.
Sobornicescul H risov a fost tradus in limba rusa in 1824 si publicat
cu text bilingv la Chisinau, in 1827, dc rectorul Seminarului, Irinei. El a
mai fost publicat, numai in limba rusa, in editia Armenopol, tiparita. de Senat,
St. Peterburg, 1854 si de S. M. Grossman, op. cit. Senatul a dispus tradu-
cerea lui in limba rusa, deoarece judec5.torii nurniti in Basarabia nu se
puteau folosi de textul roman. In expunerea de fatal, discutia nu urmareste
daca prin publicare i s-ar fi conferit caracter oficial sau nu, ci doar difu-
zarea ca atare, prin traducere si editii succesive, a unui text de legi.
Legislatia agrara din Basarabia a fost formulata in textul Alcatuire
ponturilor pentru indatoririle sub care Milt supusi catra stpinii mosiilor
taranii sau lucratorii de pamint" (nr. 45)12. In prima parte cuprinde rezuma-
tul dezbaterilor din Inaltul Sfat privind cuantumul de obligatii ale s5.tenilor
catre stpinii mosiilor i despre statutul taranului (libertatea sa individuala).
Jurnalul" (in formularea original) acestor dezbateri incheiat la 16 mai
1819 continua legiferarile Asezamintului de organizare" a Provinciei din
1818, si, pentru a se ajunge la incheieri, deputatii din Inaltul Sfat au apelat
la legiuirile (subl.n.) i obiceiurile rnoldovenesti". Este o precizare deosebit
de importanta deoarece la sfirsitul sec. al XIX-lea s-a iscat o lunga dezbatere
intre juristii rusi care isi puneau intrebarea tautologico-retorica dac s-au
aplicat legi in jurisdictia moldoveneascd?" Termenul legiuiri care apare
11 Din lista juristilor care au analizat lucrarea lui A. Donici citam pe L. Casso, Vizan-
tiisko pravo y Bessarabii, Moscova, 1907; 0. Pergament, o printenenii ntestnych zakonov Bes-
sarabii, Odessa, 1901 o o Primenenii mestnych zakonov Armenopula i DoniJa, S. Peterburg,
1905. 0 recent& monografie a lui D. Grama a al:dint la Chisinau, Ed. Stiinta, 1983. Studiul
de densg analizg juridia a lui Valentin Al. Georgescu, Andronache Don ici, din vol. Din gindirea
politz -juridica din Roma'nia. Figuri reprezentative, Bucuresti, 1974, p. 73-98 nu a avut Ina
In vedere editiile semnalate de noi, in limba rusa.
12 Cf. Legislatia agraril a Tarii Roman ,sti, 1775-1782, ed. V. Al. Georgescu si Ema-
nuela Popescu-Mihut, Bucuresti, 1970; V. Al. Georgescu, L'impact de la Loi agraire by4antine
sur 1 s pr jets de Code Rural r 'volutionnaire (1791) et napol 'onien (1801-1814), disparu du
sch'ma de la codification modernisatrice du droit roumarn du XIX' sicle, in Etudes byzantines
et post-byzantines", II, Bucuresti, 1991, p. 193-202.
XXX

www.digibuc.ro
in accst act este intrit de enumerarea actelor care au fost analizate de
Comisie pentru a se ajunge la stabilirea unor obligatii ale tranilor si ale
dvorenilor. In acest sens au fost analizate (deci comisia a avut exemplare
originale sau copii) anaforalele din 14 aprilie 1775, si hrisovul aceluiasi
din 30 sept. 1777, hrisovul lui Alexandru Constantin Moruzi din 1802
Ponturile vistieriei pentru tinutul Hotinului", din 23 aprilie 1810. Pentru
stabilirea statutului de libertate al tranilor au fost consultate alt serie
de hrisoave si porunci, precum cele ale lui Alexandru Neculai din 11 iulie
1745, Grigorie Ghica din 22 iunie 1776, Divanul Moldovei din 1804 sau a
caimacamilor din 1807.
Actele sint nu numai rezumate, ci se fac si consideratii istorice privind
situatia traniIor din sec. al XVIII-lea a mai pin la giumtatea veacului
al 18-lea, adic pin la anul 1741, toti lcuitorii de pmint ce vietuiesc
pe locurile srapinitorilor de mosii au fost vecini iar domnul Constantin
Mavrocordat voievod la anul 1741 cu a sa in scris poruna au ridicat
acest nume de vecin". Nu lipseste perspectiva comparat a modului in
care este legiferara aceeasi situatie in dou acte. Un alineat cu nelmuririle
ce s-au gsit in acturi", ce se ocup de formulrile care pot conduce la
interpretri, reprezint o adevrat exegez juridia a unor paragrafe de
hotriri.
De asemenea, in paragrafele F, G, H, I, J sint enumerate exemple
ale apliarii unor decizii, ele pot fi considerate dre'pt anexe de jurisprudent.
Ele au si fost invocate drept argumente pentru limitarea liberttii de str.mu-
tare a tranilor. Ca intr-un adevrat proces-verbal al dezbaterilor Inaltului
Sf at se citeaz in continuare interventia deputatilor si a presedintelui
adun.rii boierilor, care intr-un glas au artat c. ocirmuirea Moldaviei
da voie t.'ranilor ca s se strmute, ins nu pentru alte pricini decit numai
cind nu le ajung loe" si etapele prin care a trecut proiectul pin a fi pro-
mulgat ca aseamint al relatiilor agrare din Basarabia in cursul sec. al
XIX-lea.
Tranii basarabeni, in virtutea traditiei din Trile Romne, si-aupstrat
libertatea si sub srapinirea strin, in sensul c ei i familiile lor nu au fost
dependenti de stpinii de mosii : t.ranii sau stenii isi vor pzi drepttile
a nu atirna persoana lor de stpinitorii pmintului", caci acestia din urm5.
dupa alatuirea conditiilor ce s-au asezat de c5.tr. ocirmuire" sint datori
a le da lor rinduit proportie de pmint si nu au dreptate a cere de la
dinsii, in folosul lor, alte dri si havalele decit acele numai care sint asezate
prin pravilile i obiceiurile acestui prnint".
Pavel St. Leonard, intr-o lucrare despre presupusa imbunttire a
traiului tranilor din Basarabia, tiprit in 1866 13 arat. c in Basarabia
nu exist. iobagi. Tranii de aici sint stpinitori de pmint sau arendatori.
Dieptul de proprietate al primilor este deplin atit in ceea ce priveste moste-
nirea, cit si dobindirea pmintului, pe care ei il stpinesc, se folosesc
dispun de el" (p. 20). Fiecare taran de aici are dreptul de a dobindi once
proprietate. El se foloseste de acest drept in egala msur cu alti cetteni
(p. 21).
In Basarabia, unde categoria tranilor este complet independenta
de celelalte categorii si el se foloseste de libertate deplin., unde nu este
muna fr plat si dobindirea propriettii de pmint este accesibil' oric5.-
rui Oran, imbunttirea vietii poate fi numai general, pentru toate cate-
12 Paul Mihail, Vechi tipirituri romnesti (1831-1871) (II) in ,Anuarul Institutului
de istorie o A.D.Xenopolo". Iai, 1089, I, p. 568.

XXXI
www.digibuc.ro
goriile de locuitori, prin instituirea creditului ferm i prin construirea cailor
de comunicatie amenajate, prin raspindirea padurilor, introducerca diverse-
lor imbunatatiri In gospodaria taraneasca, prin organizarea unor judecatorii
cit mai bune, iar ca urmare a acestora, o tot mai mare asigurare, atit a
persoanei cit si a dreptului proprietatii" (p. 47).
Se pot surprinde in afirmatiile sale ecouri ale reformelor i masurilor
de imbunattire a starii taranilor, care erau in curs in Principatele Romne.
Deoarece pe taranii rusi, legati de pamint, situatia din Basarabia
ii atragea si se constatau multe cazuri de fuga, care ajunseser s pericli-
teze economia, insusi Imparatul Alcxandru I a &finis, la 7 iunie 1820, o
instructie catre guvernatorul Basarabiei (nr. 56), prin care se interzice
primirea i adapostirea fugarilor, se stabileqc categoriile celor care vor putea
ramine, deoarece locuiesc de mai multi ani si si-au intemeiat familii, in timp
ce cei sositi recent vor trebui sa fie intorsi, sub paza.
O alta categorie de hotariri difuzate prin tipar au fost cele refcritoare
la obligatiile fiscale ale taranimii. Acestea s-au modificat dupa trecerea
Basarabiei sub jurisdictia guvernatorului de Novorosia. In 1816 se acordau
prelungiri de termene pentru achitarea datoriilor, insa numai dupa ce Comi-
tetul as.zarii birului intervenise de mai multe ori in acest scns. Iata o
astfel de cerere, inedita, din 1815:
Catra extelentia sa dinginer gheneral-maior nacealnic politicesc a
oblastului Basarabiei i cavaler Ivan "Marcovici Garting
De la Comitetul asazarii birului
Dupa obiceiul vechi al Moldaviei care s-au pazit cu nestramutat pira
la intrarea ostilor imparatestii sale mariri in partile acestea, cind birul din
tara s ridicase pentru toti scutelnicii ce s da deosabit de oamenii ce
avea fiestecare: s da si cite doi lei de ort pe lun din visterie i mai nainte
pe o luna nu sa luau banii visteriei. Iar din vremea lui Alexandru Moruz,
cel de pre urma domn inainte ostirilor, prin obsteasca socotinta a tuturor
boierilor, intarita si de domn, s-au facut hotarire ca banii din visterie sa
se plateasca pe toata luna far' osabire i scutelnicii pe rea cererii de trei
luni s se scada de bir si cu birul lor sa se incarce pe ceilalti lacuitori birnici.
Comitetul cercetind si asazare birului ce s-au facut acum in Moldova
iarsi cu obsteasca socotinta au aflat cum ca [f. 88v.] usurinta lacuitorilor
divanului Moldaviei au gasit cu cale ca i scutelnicii si breslasii sa
teasca dreapta partea lor de bir ca si tot ceialalti birnici in toata vremea
nurnai slugile ce sa dau s ramiie in aparare de bir; precurn au fost
In toata vremea. Dar pe de alta parte, socotind apoi i p-ntru folosul
haznelii si pentru ca s lipseasca o multime de suparari, avind a s stringe
banii acestie in departament i departamentul ctra acestia sa mai adaog
din banii drepti a haznelii spre implinirea a 24 lei pe an ce are a s da
pentru tot scutelnicul: gaseste cu cale, macar de si este porunca Extelentei
Voastre, ca si se urmeze vechiul obiceiu.
Scutelnicii s. ramiie cu totul in nesuparare de bir si de havalele,
raminind cu totul slobozi pentru aceia ce-i vor avea si banii Ilin haine,
adec acei cite doi lei pe luna, sa nu sa mai deai (i adaus cu alta cerneala).
Aceast socotint s intemeiaza pe pontul al 2-le a predlojeniei Exte-
lentiei voastre ce zice [subl. in text]: ca trebue as.zarea birului s se [f. 89]
inchipuiasca cu cele de acum incungiurari a pammtului acestuie.

XXXII
www.digibuc.ro
 Cind insa aceast asazare ce sa socoteste pentru toti mai folositoare
iu sa va pute, apoi aceasta de acum mai de pe urma asazat in Moldova
este ncgresit i cea mai buna i cea mai dreapta si mai cu usurinta pentru
toti lacuitorii. Care cu deosabirc trebuie mingiiati / si prin cit s'A va putea /
usurati.
Folosul haznelii intru asazarea acea socotita ca s 123 in nesuparare
pe scutelnici i sa nu dea bani din haznea este vederat pentru ca ori cit
de greu poate sa fie birul unui om pe an, dup starile ce sa vad si dupa
imprejurrile ce sint, nu poate agiunge unul cu altul nici la 18 lei si cusurul
de 6 lei pin la implinirea a 24 ce are a da hazncaoa pentru tot scutelnicul
dup izvodul scutelnicilor ce sa vede in departament cuprinde suma de
24 138 lei. Scutelnicilor le va fi mai usor pentru ca neavind a da nici bir
Did havalele, poate a sa invoi mai cu inlesnire cu aceia din boieri, la care
ei N-or fi [f. 89 v.] rinduiti platind ori cu bani, ori cu lucru, precum
vor putea alcatui. Boicrii iaras sa foloscsc Ca pot face dupa trebuinta ce
vor ave i precum sa vor invoi, spre multamirea aminduror partilor, ori ce
feli de asazare au in bani au in lucru i nici 'Amine s5 se mai supere cu
socotcli cum hazneaua pentru o putina suma de bani ce i sa cuvine
ja pe toata luna, avind apoi si inlesnire de a lua bani de vor voi, sau in
lucru de sa N-or putea invoi cu scutelnicii, care precum este stiut Extelentii
voastrc in pamintul acesta a Moldavii este foarte cu greu, neputindu-se
g'asi cu inlesnirc si la vreme toate cite cere iconomia unci casa boeresti.
(?) Petrachi Catargiu
[Arhivele Statului Chisinau, Fond 2, op. 1, dosar 401, foile 88 89 ; tran-
scris la 15 iunic 1991].
Ponturile pentru tarani (nr. 45), cap. 5, care reproduce indatoririle
-taranului dupa puterea hrisovului domnului Grigorie Alexandru Ghica,
voievod din let 1777, septembrie 30 si dupa obiceiurile vechi" perpetueaz
darea pentru stupi, cite 8 parale de stup", intocmai dupa cuprinderea
hri,ovului domnului Mihail Racovita voievod din anul 7234 dechemvrie 9
si dup obiceiurile cele vechi". In 182,4 graf Vorontov anunta, la rindul lui,
anularea completa a aril pentru tutun, in scopul de a stimula cultivarea
ace,tei plante si a crea facilitati pentru comertul Cu tutun. data cu aceasta
se mai desfiinteaza si alte dari (desetina, gostina i vadrarit). In schimb ins5.,
administratia tarista obliga fiecare familie la un impozit fix (ca i fiecare
burlac), atit pe cei care-si aveau locuinta pe mosiile boiercsti, cit si cei de
pe pamintul impar5.tesc, impozit care se adattet (subl. ns.) la bir, dajdii
havaleli p5.mintesti". O aparenta usurare complica insa contributiile dato-
rate de fiecare locuitor al imperiului.
In acelasi timp are loe modificarea cursului oficial al monetei rusesti
si se anunta CA nu se mai primesc plati in moneta turceascil. Instiintarea
se repeta in februarie 1825 (nr. 94), cu precizari stricte privind felul monetei
(nu se va mai plati in galbeni olandeji, beslici de argint turcesc sau bani
de aur turcesc"), iar argintul rosienesc sa se urmeze dupa cursul asezat
In fiestecare an". In 1827 se stabileste, printr-o circulara, raportul intre rubla
de argint i asignatii (nr. 130). Este scoasa din circulatie si o alta moneta
turceasca, paraua (nr. 125).
Tot la sfirsitul anului 1824, in vederea unei noi impuneri fiscale, se
cre aza o Comisie pentru recensamintul populatiei si o circulara' (nr. 93)
explica motivele acestei actiuni care va dezradacina toate orinduielile
ingreuierile pentru locuitori" deoarece ocirmuirea totdeauna cu potrivit5.
3- .329 XXXIII
www.digibuc.ro
statornicie s ing-rijeste spre norocirea norodului". Laitmotivul fericirea
poporului" folosit ca un simbol mai degrab abstract in foile volante in
timpul campaniilor antinapoleoniene (de care ne vom ocupa in cap. urm-
tor) si care isi f'cuse aparitia in afirmatii de principiu in Asezmintul oblastei
din 1818, se insinueazA ca o declaratie demagogic si in alte acte economice
In 1824-1825, contrazis ins de realitate.
O actiune despre care s-a scris fr a fi analizat in resorturile ei a
fost alegerea delegatiei de deputati din Basarabia care urmau s se prezinte
tarului, deoarece acesta dorea s se incredinteze de simtirile de obste a
norodului" si s cunoasc doleantele diferitelor straturi sociale. In circularele
din 29 februarie si 2, aprilie 182,0 (nr. 53) namestnicul gen. Bahmetev afirm
la propunerea sa, a obtinut aprobare ca, pe ling reprezentantii celor-
lalte stdri trimit deputati si boiernasii, ruptasii i negustorii. Dup.
instructiuni detaliate asupra modului de organizare a alegerilor", obligatia.
deputatiei de obste" a fost s prezinte in scris cererile lor care urmau
f je cercetate in departamentele administratiei centrale si nu de ctre tar!
in plus, un amendament restrictiv limita ab initio sfera de probleme care
puteau fi atacate. In 5 se specific: cele mai intii temeiuri alcatuite
prin proiectul asezmintului obrazovaniei nu s supun vreunei schimbri
Drept aceea, once cerere atingtoare de prifacerea drepttilor celor de obste
si in parte a judeatoriilor creminalicesti i politicesti, cum si de prifacere
drepttilor iarsi de obste si in parte de a aseza puteri noi spre cercetare,
nu pot fi iertate" (= n.n. adic ingaluite, luate in considerare).
Discrepanta dintre principii asa-zise generoase" i prudenta ca aplica-
rea lor O. nu conduc spre modificarea ordinii de drept" apare vdit
in aceast actiune de anvergur, dar ale crei rezultate au fost minime..
Scopul final, permanentizarea imaginii bunului imprat", era prezentat
intr-un ambalaj nou, cu antrenarea participrii directe a unor reprezentanti
la diversiunca care impresiona prin noutatea deschiderii spre lume"
celei mai inchise, i prin aceasta sanctificate, institutii. Dar institutia taru-
lui" nu s-a apropiat de nimeni, si in aceast imprejurare.
Una dintre preocuprile constante ale marilor cancelarii aulice a
fost i difuzarea dirijat a stirilor la. Exploatind in propriul profit poibili-
tatea de a se adresa, prin intermediul tiparului, tuturor locuitorilor, deci
si celor care nu citeau, dar arora in mod obligatoriu urma s li se citeasc_
textul, guvernantii a dou din cele trei imperii vecine au acut s circule
In limba romnil texte emanate din cancelariile lor. Ele constituiau deci
unice surse de informatie in limba romn despre teatrul de rzboi i desf5.-
surarea evenimentelor din Europa, dar si despre tot ceea ce se intimpla
In familiile imperiale (cs.torii, nasteri, decese).
Difuzarca foilor volante se inscrie in traditia rspindirii in cele mai
indeprtate localitti ale imperiilor a ordinelor emanate de la centru, intr-cr
perioad mai veche multiplicate in manuscris, apoi, de la inceputul s co-
lului XVIII, tiprite.
Considerm c manifestele lui Alexandru I in limba romn au fost
cunoscute pe arii mai largi decit regiunea careia Ii erau adresate dup 1812,
dovad. c Publicatie pentru reidicare de implirat /10/4 la moscali (manif stul
cu prilejul incoronrii sale) a fost copiat la Roman sau la Iasi, cf. ms.
BAR, 3 102 f. 123; Proclamatia sa de la 23 decembrie 1812 dat. la Vilna
o gsim in mss. 4 143, f. 289-295, copiat dup5. 1815 intr-un miscelaneu
14 Zamfira Mihail, Les feuilles volantes" en langue roumaine a l'ipoque des guerres anti-
napolioniennes, Revue des tudes sud-est europennes", XX\ II, 1989, nr. 3, p. 235-245.

XXXIV
www.digibuc.ro
care a apartinut la un moment dat lui Dumitru Ionita Vornicescu, devanist
[in Tara Romneasca n.n.] ms. in care, cu citeva foi mai inainte, era copiat
o lista cu bisericile din orasul Craiova la 1815 (f. 269v-270), dupa cum
in ms. 2 015 (miscelancu) intre cintari bisericesti ce se termina la f. 384 si
inaintea copierii unor indicatii de tipic (f. 385"), pe f. 385 se copiaz instiin-
tarea despre logodna surorii lui Alexandru I, Ecaterina, cu principele de
Holstein-Oldenburg. Acest ultim ins, a fost scris se pare la Bucuresti,
dar are insemnri si de la schitul Cioclovina, iar inaintea Bibliotecii
Academiei, a fost in biblioteca m5.n. Cernica.
Raspindirea mai intensa a foilor volante in limba roman emise de
Alexandru I se datoreaza faptului ca erau tiparite intr-un tiraj de minimum
850 de exemplare, dupa numrul localitatilor din Basarabia in care erau apoi
clifuzate. Aceasta modalitate a fost folosita cu precadere in timpul campa-
niilor militare, pentru informarea locuitorilor despre victoriile i cuceririle
realizite. De asemenea, in timpul razboaielor ruso-turce din 1828-1829,
foi volante in limba romAna s-au referit la luptele din zona Dragasani,
Bailesti etc. Cu precadere ele au prezentat o imagine a Frantei de natur
s. inrcicoseze pc toti care ar fi vcnit in contact cu idei propagate de revo-
lutia franceza sari s-ar fi aratat doritori s cunoasca mai indeaproape
ei. Majoritatea manifestelor elaborate pina la 1815 au fost consacrate
lupt i contra Frantei. Se poate considera c unele dintre aceste foi repre-
zentau adevrtrate acte de diversiune pc care Alexandru I le-a folosit deliberat
pentru intretinerea unor opinii in sensul dorit de cancelaria imperiala.
Fr indoiala c ele isi vor fi atins in parte scopul la care se adauga
f ptul c generatia care s-a opus pe cimpul de lupta soldatului francez
?ra nr-rozita de clanul acestuia i marile victorii ale campaniilor napoleo-
niene vor fi fost cunoscutc si fara lansarea in scris a acestor vesti. Este
adevIrat ins ca din Basarabia, dupl. 1812, nu au fost recrutati soldati
in mod obligatoriu, deoarece provincia si-a pastrat statutul de autonomie
pin- la 1818. Totusi foilc volante destinate cu precaderc populatiei dc la
sate erau capabile sa-1 inspaiminte pe locuitorul marelui imperiu fata de
,,vrajmas". Infricosarea se facea prin apelul la imagini supradimensionate,
prin racursii la reprezentarea victoriilor idilice, ca si cum ar fi fost reali-
zate kits et machina. Multimilor le era ascuns faptul ea majoritatea raz-
boaielor din acea perioada s-au datorat coalitiilor antinapoleoniene.
Cancelaiia aulic a uzat constant de rnirajul unei paci trainice, pe care
tarul s-ar fi straduit sa o instaureze. Se cultiva sentimentul c se asigur
seem itatea vietii prin raportarea frecventa la instituirea pacii vesnice" si
-universale, desi chiar imperiul, care difuza acelc precepte, initia razboaie
contra tinerei republici franceze.
De la denigrarea intensi a vrajmasului" la povestirea propriilor vic-
torii, once prilej era amplificat. Una dintre cele mai lungi proclamatii este
cca a lui A1,-xandru I data la Vilna, la 25 decembrie 1812, in carc se face
o relatare tip Epinal a intregii desfasurari a campaniei napoleoniene din
acel an. Ea nu a fost cunoscuta Bibliografiei vechi romfinesti", nici comple-
trilor ulterioare. Am descoperit-o copiata in ms. 4 143 din Biblioteca Aca-
derni i Romane. Contine o lunga descriere a campa.niilor din acel an, chid
ostil puternice ale vrajrnasului", niciodata nominalizat, era adunate
mai din toate imparatiile Evropei, dar toata gatirea cea f5.cuta de el de
mult s-au pusLiit prin razboi, Si, cu toate neauzitele mijloace ale cumplirei
si ale salbatacirei n-au putut sa s savirseasc gindurile care hrania". Descrie-
rea continua cu precizari de comunicat militar: salbatecul vrajmas au intrat
In pa'mintul nostru Cu o jumatate de milion de caste pedestrime i calarime

www.digibuc.ro
adunata de la doazeci de imparatii", dar o parte mare a lor zac la pamint
adapa cu singele lor in lungimea cimpiilor... cealalt parte mare la dese
razboaie s-au robit impreuna cu multi voievozi ghenerali. Atita cit din.
t oata acca cu mult numar suma ramiind un mic haramuc nebagat in sama,
lesinat si mai jumatate mort, pot sa mearga la locul lor pentru ca s ves-
teased' patriotilor sai vecinica fried' i tremurarea lor". La denigrarea arma-
tei se adauga cea a conducatorului lor, despre Napoleon afirmindu-se el:
pentru privirea pierderii ostilor lui privire, zic, necrezuta de abia poate
cineva s o creaza vazind-o cu ochii", iar el de alma cu cei mai de frunte
ofiteri ai lui au scapat".
Toate celelalte manifeste din anii 1813-1815 contin variatiuni ale
acestei teme, descrierea campaniei din 1812 si victoria rus, careia i se
adauga informatii noi despre etapele razboiului. La 24 decembrie 1813.
se anunta faptul ca nu a trecut nici un an si Europa inarmat impotriva
noastra acum de buna voie paseste alaturi de noi", iar la 18 mai 1814,
din Paris, deoarece dusmanul ar fi ramas neplecat sprc pace", mersul
razboiului adusese intreaga armata rusa pina la malurile Senei. Norodul
frantuzesc care niceodata n-au pornit intru noi porniri vrajmasesti au cpri-
jinit tunetul nostru". Dei la Congresul de la Viena Alexandru I a fost
unul dintre initiatorii noii coalit:i antinapoleoniene, in manifestul din 9 mai
1815 el punea pe seama unor forte supranaturalc reluarea toc-
mai intr-acea vreme cind noi socoteam sa' gustam roada pacii... s aprinde
nou razboi, care cu nespuse judecati a Celui dintru Inaltime mai nainte s-au.
hotrit". Consideram ca e un artificiu politic cu scopul de a eluda explicatii
reale, dcoarece manifestul continua cu imprecatii catre Napoleon Bonaparte,
care atirn spre rdsturnarea obstiilor, a sfintcnii si a legilor". El era consi-
derat strasnic strimbatitoriu a Evropet, care stdpinestile scaune le-au ca.-
tit".
In toate aceste foi volante se dezvaluie starea de spirit" a tarului,
care se considera amenintat de prezenta lui Napoleon la conducerea Frantei
anunta poporului salt ca, contra aceluia, s-au unit toate imparatiile
intru o nerupt legatura ca s sfarme tiraniceasca putere". Este semnificativ
c tcama a persistat mult timp, caci i in 1817 Senatul i Sinodul ddeau
ordin ca s se citeasca anual Actul Sfintei Aliante", spre perpetuarea amin-
tirii acelui front comun al Europei contra lui Napoleon.
Foile volante isi propuneau sa furnizeze ab initio o explicatie act lor
imperiale. De exernplu, Alexandru I motiva patetic mobilul actiunii sale
de salvare" a Poloniei pentru a justifica anexarea ei samavolnic5., mai ales
pentru populatia Basarabiei, care si ea suferise cu citiva ani inainte acelasi
tratament, in numele protectoratului pravoslavnic. Intentia de a influenta
opinia publica a fost evidenta in toate aceste proclamatii. Construirea'-'
istorici in sensul in care guvernantii doreau dea actelor lor antrena
comentarea evenimentelor si a consecintelor pe care acestea puteau sau urmau
sa le aiba asupra vietii popoarelor. Foile vclante nu contineau explicatii
pentru masurile interne economice i sociale, ci evidentiau rolul pe care
guvernantii imperiului doreau asume in salvarea" Europei. Se observ
c in proclamatii tenta de demagogie este vadita in patosul exacerbat, in
fariseism, falsa candoare si mimarea unor sentimente generoase, intr-o reteta
care s-a aplicat constant in politica imperialist a marelui imperiu tarist.
Clisee comune din scrierile politice emanind de la diversi guvernanti
din acea epoc nu se datoresc unor eventuale difuzari dintr-o parte intr-alta,

www.digibuc.ro
ci, considerm noi, unor modele comunc caracterizind despotismul luminat.
Tarul a vehiculat abuziv conceptul de lericire a poporului" preluat din
filosofia Luminilor, modificindu-i substanta si proclamindu-1 ca reprezentind
politica_ sa. Una din expresiile pc care despotismul (luminat) lc-a preluat tale
quale, desi nemrturisit, din scrierile luministe ale sec. XVIII, a fost
pretinsa grij pentru fericirea poporului. Pentru a o inculca maselor, au
fost folosite din plin mijloacele de difuzare de pe atunci, care le apartineau
In exclusivitate,si anume ordonantele, proclamatiile, manifestele etc. Dac
in sec. XVII se urmilrea imbuniittirea" omului, ceca ce presupunea
o schem a unor trepte ascendente, care ar face evident progresul in aceast
tindere ciltre perfectiune individualk in secolul XVIII, prin generoasele
idei ale rationalistei" Europe, omului i se dorea doar fericire, chiar dac
nu se stia in ce msura este el pregtit s primeasc fericirca, s-si dea seama
ce este aceca, sau ignorindu-se c fiecarc om isi are fericirea lui", unic5.
irepetabil. Nu aceleasi lucruri fac fericit o multimc" i cert este ca
sensul termenului ca atare se dovcdea labil si era folosit in contexte dintre
cele mai diferite.
Despotii luminati", printre care in primul rind A/exandru I, au pro-
clamat interesul lor pentru fericirea popoarelor, dar care era continutul
conceptului este greu de dcdus din textele pe care le avem la indemin.
Este de prcsupus c el era circumscris notiunii de burfa stare", la care
atunci inc nu se fcea apel dei, in acele conditii, acesta ar fi fost scopul
dictat de imperativul realitatii. Se pare ins c raportarea avea in vedere
cerinte spirituale". Se considera ea' omul putea fi fcricit datorit aparte-
nentei la o mar' putere care vegheaza.
Revolutia a fost cea care a promovat un ideal suprem starea de
fericire a maselor, care ajung in comun la aceast performant, individul
fiind in consonant. Aceast formulare este explicit in Declaratia de
independent. a Americii" ; Jefferson afirma acolo c fiecare om are dreptul
la viat, libertate si dutarea fericirii. La rindul lui, Jean-Paul Marat susti-
nea c singurul fundament legitim al societ5.tii este fcricirea celor care o
compun. Ins, tot atunci, Saint-Just consemna: Notiunea de fericire este
nouil pentru Europa", exprimare derutant., deoarece din context afinnatia
este ambigu. Fericirea ca atare nu fusese ipostaziat sau definitia ei era
dificil pentru tcoretician? Cu atit mai mult intereseazil raportul intre
intelesul pe care autorul Il dildea fericirii" i ipotetice alte accepti, dintre
care, nu cea din urm, ar fi cea din zilele noastre. Cci pentru individ
fericirea nu poate fi o permanent., ci e doar strfulgerarea unei
e un pisc al unei aspiratii. Si cum nu se poate psi in munti din pisc in
pisc, ci numai spre piscuri, in aceste foi volante se flutura de fapt o iluzie,
c fericirea e ccva tangibil, destul de usor de dobindit si mai ales de pstrat.
Cel care era vrjmasul", obligatoriu agarean sau schismatic, atenta tocmai
la fericirea" poporului, cotropirea neavind precizate alte servituti materiale,
ci doar spirituale. Cind, dimpotriv, inglobarea teritoriului se facea in inte-
resit' imperiului, explicatiile se ddeau in aceiasi termeni de oferire a feri-
ciiii pentru supusi.
Tocmai in perioada de dezvoltare a ideii de natiune", ce semn'fica
atasamentul fiecrui individ fat de ansamblul cettenilor, manifestele impe-
iiale prezentau lucrurile ca si cum numai cel care guverna era atasat intre-
gului popor, numai el avea grij de fericirea tuturor i cil tot ceca ce
intreprindea el era in folosul patriei. Cheia" limbajului politic al autocratu-
lui din acea perioad a fost asa-zisul intcres pcntru fericirea" supusilor pe
care 11 purta printele" trii. Este firesc c pentru apelul la mase sd se
XXXVII
www.digibuc.ro
fi recurs la un numitor comun vehiculat intr-un media pe care acestea
frecventau, deci se apela la relatia tat-fericire, deoarece era intilnita nu
numai in nucleul vietii sociale, familia, ci si in expresia plastica a concepte-
lor imprumutate de la religie: Tani Ceresc fericirea fiilor
Prin faptul ca se invoca fericirea" ca argument politic, consideram
ci acest concept al fericirii generale" avea conotatii politice, in timp ce
conceptul de politici i termenii corespunzatori: politic, politisi etc. erau
inocenti, pentru ci cei carora li se adresau foile volante ignorau implicatiile
mesajului. Acestea se dezvaluiau ca fiind instrumente ale guvernarii de tip
modern, pe care secolul Luminilor le-a creat, dar care au fost valorificate
cu preponderenta de politica imperiala din secolul XIX si in conti-
nuar. Erau premisele de manipulare psihologica" a maselor, pe baza unor
formule sugestive; revolutia s-a bazat pe multimi in transformarea istoriei,
dar a experimentat in rnoclul cel cinic cum acestea pot fi conduse
intr-o maniera noua, exaltindu-le uncle idealuri, formindu-le altele, dar de
fapt conducindu-le in acelasi mod despotic ca i in trecutul regim.
Captatio benevolentiae se strecura subtil in toate a-cste texte politice
si era eficienta, consideram noi, pentru cii majoritatea textelor se refereau
si la o alta cateni a celebrelor principii noi: libertatea poporului, simtit ca
neceara, proclamati ca si cum ar fi fost reala, dar de fapt o continua uto-
pie. Popoarclor inglobate in imperial rus li se sugcra ca, in cazul in care
ar fi trecut sub stapinirea vrajmasului, ar fi fost exterminati ca indivizi.
Pentru salvarea" popoarelor s-ar fi dus toate luptele, scopul declarat
In Manifestul din 9 mai 1815 a fost ,,ca dorita i tcmeinica pace, care
f ir claire este intemeiata pe legiuitele folosuri ingaduite pentru fiestecare
imparatie si pe cea dinluntru asezare care ingrideste fericirea i sloboze-
nia noroadelor". Se considera ca Napoleon a atentat la libertatea intregii
Europe si Alexandra I, ciruia i se adresau din partea Senatului multumiri
In numele poporului, era aclamat i pentru faptul ca a adus mintuire noroa-
delor straine", care cu jugul cel nesitios a iubirii de stripinire, fan5. apaare
erau apasati si pentru ca si intoarca lor p- cei legiuiti stapinitori". Cind
impr-unarea supt un schiptru a unei mari pati ce au fost a cnejiei
Varsavei s-au socotit d- trebuintr sloboz-nia ei, aclici ancxarea la impe-
rial tarist a fost explicati prin faptul c5. tarul doreste sii aduca fericire
am voit noi ca intemeind fericirea supusilor nostri celor noi, si seminam
In inimile lor simtirea de priinta catre scaunul nostru". Fireste, atunci cind
era vorba de a caracteriza situatia altor popoare, criteriile erau altfel folo-
site: Franta si-a deschis ochii la prapastia ce o inconjura, au rumpt
zibalele amigirii, s-au rusinat a mai fi unealta a unui iubitoriu de stapinire".
Chiar i actiunea de restaurare a domniei lui Ludovic pe care a avut-o in
vedere si Alexandra I a intrat in acelasi regim de explicatii. Acesta afirma
In Proclamatia din 18 mai 1814: am pus temei slobozirii noroadelor". Sau
In c a din 3 august 1814: mintuirea noroadclor straine care cu jugul cel
nesatios a iubirii de stapinire fin5. aparare era apasati", cf. Manifestul din
9 mai 1815: sa putem birui vrajmasia i viclesugul, a mintui slobozenia
noroadelor si a imparatilor".
Persuasiunea de a convinge pe supusi de justetea politicii imperiale
a fost permanent ambalata intr-o argumentare ce a apelat numai la senti-
mental" locuitorului, deoarece ratiunea" trezita ar fi putut si nasca
interogatii asupra propriilor conditii de viati. In textele politico de fata
formularile erau evident sentimentale, total in spiritul si ritmul acelor vremi
cu multe dantele si tot atita cticheta, la toate nivelele. Caci se trece cu
vederea astizi faptul ci i in lumea satului a existat totdeauna .0 eticheta
XX XVIII
www.digibuc.ro
a relatiilor sociale in interiorul grupului, ca i in contactele cu cei din afara
mediului lor. Aceasta condescendentil era cultivat de cancelaria aulica, a
c'rei adresarc catre popor vadea subtilitti psihologice i mult tact diplo-
matic. Supusilor li se faceau complimente, credinciosii si bine ginditorii
locuitorii aceia la lucrurile deregatoriei mele" sau lucratoriu al
pamintului, negutitorii i orasenii n-au precupetit...".
Din punct de vedere al compozitiei, pe linga ca sint acuzat-declamative
sentimentale, ar,gumentele invocate sint superficiale, iar descrierea
naratiunea sint de nivel functionaresc. Alcatuitorii foilor volante se conformau
gustului public sau, mai degraba.., au contribuit la impunerea unui adevarat
stil politic oficial la inceputul secolului XIX.
Informatiile au fost integrate intr-un sistem de difuzare al stirilor,
cunoscut si in secolele anterioare, care, prin modul in care se facea public
(citire in biseric sau in mijlocul satului), era destinat s fie receptat ca
alte anunturi generale (casatoriile i nasterile imperiale, prevenirile de epide-
mii, ordonantele financiare etc.). Intr-un ritm lent al existentei, diferenta
In timp dintre cveniment si cunoasterea lui nu conta, el putea fi receptionat
ca noutate" si mult mai tirziu. Viteza locomobilei" va fi considerata
si peste un secol inca periculoasa, de ce n-ar fi fost i cea a stirilor care
anuntate precipitat, ar fi riscat s'A se suprapunh.. peste informatii anterioare,
imaginea devenind un perpetuum. Or, vestile erau destinate sa fie incorpo:
rate unei serii de lucruri deosebite", care pentru pstra acest statut
nici nu trebuiau sa fie in num'ar prea mare, de aceea presupunem ca stirile
marunte se abreviau cu bun. stiinta. Numrul lor era redus i in scopul de
a putea fi mcmorate, c.ci aceasta era destinatia stirii : nu de a face pe oarneni
s fie la curent cu ceca ce se petrece in lume, ci de a le favoriza memora-
rea evenimentelor considerate vrednice de amintire. In locul unei avalanse
de stiri, se opera selectarea evenimentului: este diferenta dintre o vitrina
incarcata cu tot ceca cc se afla in magazin" si o alta ornat cu piese esen-
tiale": Prefigurind politica informationala moderna (si sub aspectul dez-
informarii organizate"), foile volante contin in nuce ideile principale ce se
reintilnesc in liniile politice ale Rusiei de-a lungul istoriei.
Proclamatiile erau inv(stite cu autoritate, reprezentau informatia de
la sursa, de prima mina, stirea oficiara", a agentiei de stiri. Nu exista dez-
mintire, pentru ca nu exista pluralism. Tot ce se spunea oficial reprezenta,
astfel, in viziunea ascultatorului, adevrul. Persuasiunea alocutiunilor era
transferata in comunicate oficiale. Totusi o atitudine mai degraba indife-
rent se deduce din stereotipurile ce n-au depasit circuitul inchis al acestei
categorii de texte. Prin acumularea acelorasi sintagme, expresivitatea se uza
de repet are si era ignorata de nepasarea ascultatorilor.
Dar aparitia aleatorie a acestor foi volante constituia o surpriza.,
ca acele editii speciale" ale cotidienelor dintre cele dou. razboaie. Consi-.
deram ca stirile oficiale difuzate in aceasta perioada au sensibilizat pe vorbi-
torii de limba romna din provincia czut sub stapinire straina la proble-
mele de politic.a, razboi si pace, libertate i fericire. Experienta proprie a
ascultatorilor a verificat, intr-o anume perspectiv., conceptiile enuntate in
aceste scrieri. Noua conducere a imperiului de dupa 1825 a modificat
strategia propagandistic.. Ea avusese de infruntat chiar de la inceput mari
miscari interne (cea a decembristilor din 1825) si avusese nevoie de multe
acte" pentru dovedirea legitimitatii la succesiunea tronului. Anexele docu-
mentare pe care Nicolai Pavlovici le alatura proclamatiei sale la dobindi-
rea puterii (nr. 100) si pc care le difuzeaza in tot imperiul, dispunind sa fie
4-raduse si in limba romana si trimise in toate localitatile Basarabiei, arata
XXXIX
www.digibuc.ro
mai mult decit o preocupare formal a unei proclamatii la urcarca pe tron:
se simtea nevoia de a of eri cetteanului de rind accesul la documentuI auten-
tic, .care s-i dea iluzia ca poate privi irauntrul culiselor puterii. Se fceau
publice proceduri ale relatiilor dintre membrii casei imperiale si se luau
riasuri de precautie pentru transmiterea puterii, in once situatie ar fi inter-
venit (nr. 109).
In anii 1828-1829, prin urmare, nu se mai transmit manifeste decla-
rative din partea tarului referitoare la mersul evenimentelor, ci, de pe cimpul
de lupa, comunicate ale comandantilor de armaa relateaz despre modul
de desfsurare a ofensivelor i fac bilantul cistigurilor si al pierderilor. Bine-
inteles, toate cele 17 comunicate din acesti doi ani se ocup numai despre
actiunile proprii soldate cu cistiguri. Dei se specific c reprezint copii de
pe relaari de serviciu" grija pentru rclatarea captivant este prezentd. Fil-
mul" miscrilor de trupe de la Sumla, de exemplu, are un montaj modem
al relatrii, dar stereotipiile nu lipsesc. Se indie cifre de morti i rniti
nume ale unor ofiteri superiori. In fresca mare a rzboiului pata de culoare
incepe s o reprezinte combatantul. Scenariul transmiterii stirilor, care se
va perpetua isi flcuse aparitia in textele romnesti. Comunicatele de pe
front constituie embrion de jurnalistic5.. Ele intretineau o anumia stare de
spirit in rindul asculatorilor, prin detaliile relatrii mai mult decit prin
exactitate.
Consideam c redacarile in limba rus puteau s fie tiprite in tipo-
grafiile de campanie, cAci dimensiunile sint reduse (de obicei sferturi de
pagin5.). Este mai greu de presupus unde s-a fcut traducerea lor in limba
romnk si unde au fost tipArite copiile de pe copii". Intervalul de timp pink'
ajungeau la destinar era de aprox. dota luni, dup cum reiese din insemn5.-
rile de pe unele foi.
Am stabilit o relatie inedit5., privind circulatia textelor in bimba romn'a",
prin confruntarea foilor volante difuzate in limba romla in Basarabia de
cltre comandamentul rus dcspre evenimentele de pe cirnpul de lupt din
1828-1829, dintre rusi si turci, si aceleasi comunicate publicate de presa
romneascA de la Iasi si Bucuresti. Se stie c la Iasi, inainte de 1 iunie
1829, cind a aprut Albina romneasa", au fost editate, tot de Gheorghe
Asachi, trei numere (29 aprilie, 12 mai si 25 mai 1829) de Novitale".
Se atest c5. Asachi a preluat stirile din foile volante ale comandamen-
tului rus destinate Basarabiei i, modificindu-le pe ici pe colo, le-a publicat
difuzindu-le cititorilor din Moldova. De altf el, in Albina romaneasc.5." va
continua s mentita rubrica Novitale de la armie", pira la terminarea
rzboiului. ha' in paralel cum o stire era transformaa in publicatia de la
Iasi:
Foaie volant: Instintare de la glavnaia cvartira.
...La 12 zile a lui iunie dis-dimineat au intrat d. gheneral leitenant
Redigher in Cetate [*umla] si au cuprins bastionurile in acea vreme cind
1 900 de oameni de garnizon au iesit supt acoperire, o parte in *umlea
o ala parte in Silistra. Afarai de cele de mai sus, insemnate trofee s-au luat
intru aceasa cetate 92 tunuri, 6 mortire, 3 500 poduri praf i foarte insem-
nat numr de cele pentru hran si pentru rzboi pripasuri".
Albina romneascr nr. 4/23 iunie 1829, Novitale de la armie":
...La 12 a lunei lui iunie noi am lovit pe marele vizir la Surnla
dup o b5.tlie care au tinut ses5. ceasuri 1-am infrint de tot. Trofeile (semnile
biruintei) acestii zile strlucite s alatuiesc din 1 500 robi, de toat a sa
artilerie de 90 tunuri, de toat tabra i cojajia (pojijia) sa".

XL
www.digibuc.ro
 In 1825, moartea lui Alexandru I si suirea pe tron al lui Nicolai I
a (his. nu numai la o evidenta schimbare de politica ci si, in cazul. nostru,
la o schirnbare de stil si de vocabular in textcle emise de autoritatea suprema
si traduse in limba rom5.na.
Se stie ca dei Constantin Pavlovici, primul mostenitor, renuntase de
buna voie inca din 1822 la tron (dup'a divort), legitimitatea lui Nicolai I
a fost pus la indoia15.. Senatul emisese o forma de ectenie (nr. 99) cu reco-
mandarea numelui lui Constantin Pavlovici ca imparat, rectificata abia dupa
citeva Zile (nr. 102); ambele publicatii ajunsesera insa sa fie difuzate, incit
In opinia publica se stirnisefa' confuzii. De aceea, primul act public al noii
domnii a fost publicarea, si in limba romana, a scrisorilor de renuntare la
tron ale lui Constantin Pavlovici schimbate cu Alexandru Pavlovici si mani-
festul din 1823 (pe care le-am rcunit sub un numar de catalog, caci este
evident ca aceste acte nu fusesera acute publice la data emiterii lor, ci
au fost cunoscute numai dupa moartea lui Alexandru I), arturi de scri-
sorile de condoleante si de noi expresii de renuntare la tron (nr. 100).
De aceea, dupa miscarea decembrista i inabusirea ei, prima proclama-
tie a lui Nicolai I, din 12 mai 1826 (nr. 105) este fulminanta ca ton: ea
dezminte zvonurile" faspindeste frica. Frazele sint concise si severe: toate
vorbele pentru slobozenia lacuitorilor impartesti... sint vesti mincinoase",
toate starile [categoriile sociale] in impartie [trebuie] fara cuvint de imp6-
trivire a s'a supune stApinirilor", urmeaza amenintari si stabilirea pedepse-
lor grele dupa toata asprimea pravilelor" ca'ci motivul a ceea ce se fa's-
pindea prin zvonuri adica slobozenia l'acuitorilor impratesti de plata dari-
lor" i pentru cei care depindeau de boieri, de nesupunere c'tre stapini, era
de neconceput. Mai mult, cei care ar fi indraznit s'a inainteze plingeri
scrise pe temeiul aratatelor vesti sau vorbe", fiind socotiti tulburatori
ai obstestii linistiri", urmau s'a fie supusi pedepsii.
Abia dupa Manifestul in care Nicolai I anunta succesiunea la tron
(nr. 109) si cu prilejul incoronarii sale el da o amnistie general& cu iertarea
usurarea pedepselor si a darilor fiscale, in august 1826 (nr. 110).
In adresarea catre popor nu se rnai face nici un fel de concesie termino-
logica populist, pelitru a-si crea o imagine de Orinte al Patriei", din
contra, adresarea este distanta i explicatia (artificia15., dar totusi capti-
vanta, caracteristica textelor emise de Alexandru I), lipseste: sa'.virsind
sfintita coronatie i primind sfinta ungere cu mir, am socotit noi a insamna
aceasta izbndd (? subl. n.) cu oarescare mile". Ultimele paragrafe ale mani-
festului sint moralizatoare, far. sa fie umaniste; explicatia propriului gest
nu exploateaza beneficiile pe care le distribuie si care ar fi putut aduca
un spor de simpatie. Autocratul este acum complet detasat de mas'a"
lasa acesteia putine sperante de a accede la mila sa care, prin amnistia
facuta, ar reprezenta zalogul necontenitei ingrijirii noastre pentru credin-
ciosii nostri supusi".
Supusul ca persoana nu a interesat niciodata puterea autocrata; in
perioada de domnie autoritara pe care o incepea Nicolai I, supusii erau
considerati tot mai mult ca o multime care reactioneaza uniform. Dispozi-
tiile, ordonantele, legile nu mai erau aduse la cunostinta tuturor locuitorilor.
Politica de cabinet se instaleaza ca expresie a totalitarismului exacerbat.
Centralizarea desavirsea opera de aducere la un nurnitor cornun a locuitori-
lor unui vast imperiu, in extinderea sa maxima.
Foile volante din categoria celor referitoare la familia imperiala dau
informatii despre nasteri, casatorii i decese ale membrilor ei. Cele 20 de
Forme de ectenii cuprind numele tarului, sotiei sale si ale tuturor marilor
XLI
www.digibuc.ro
cnczi i cneghine; toate se pomeneau la fiecare slujb5., in toate bisericile
din imperiu. Astfel c locuitorit trebuiau s asculte, slpamin de slpa-
min5., numele membrilor familiei imperiale, form5. de reclarn5." practicara
de autocratic pentru permanentizarea unei imagini despre sine in sensul
sacraliatii sale. Este o intoxicare" pe care once totalitarism 1-a practicat.
Abilitatea traduatorilor of iciali in limba rom5.n a tuturor acestor
texte, care au efectuat traducerile in capitala imperiului sau la Chisin5m,
a constat in folosirea unei limbi uzuale si a unor termeni presupusi a fi
cunoscuti auditoriului. Desi sint traducen, niciodat in foile volante nu se
foloseste explicatia traditionar a neologisrnelor, frecvenri in epoa. Prin
urmare, asculUtorii ar fi inteles ceca ce li se citea. Aceasta ne permite
s afirmk'm c i terminologia social-politia a fost accesibil atit asculato-
rilor, cit si cititorilor. Totusi, rare paranteze explicative intilnim atunci cind
exist incertitudini: frinci (frantoz), jalbele (ponoslurile), creditumul de obste
(adia incredintare prin tocmele) etc. 35.
Traducatorul rmine anonim, dar se stie c acea parte din grupul
de functionari sau de consilieri" ai guvernmintului local.
Unele texte cuprind i mentiunea c traducerea s-a facut la Chisin5m.
De altfel, unelc rezolutii ale mitropolitului 6avriil fac aceleasi trimiteri pentru
actele oficiale primite in limba rus, de a fi traduse in mod expres in limba
rom5.115.. Traducerile toate au caracter oficial, prin urmare dependenta ter-
minologia de uzul din cancelarii este v5.dit5.. Cu atit mai simptomatic este
faptul c traduatorii oficiali aveau de curind acces la limba rusk deoarece
constat5m greseli de traducere, de echivalare nesigur a limbii ruse.
Spre deosebire de un limbaj tehnic specializat, pe care-1 foloseau numai
oamenii de meserie", difuzarea acestor texte impunea o accesibilitate
terminologia pe care traduatorul se pare c a avut-o permanent in vedere.
De altfel publicatie", in sens etimologic, inseamnil tocmai aducerea
la cunostinta publicului a unui enunt considerat necesar s fie difuzat.
Pentru foile volante, multiplicarea lor prin tipar este modalitatea fireasa
a le face accesibile tuturor locuitorilor arora ele le erau adresate. In schimb,
intilnim aceast form de multiplicare i pentru texte curente cu circulatie
numai birocratia. Ceea ce dup5. nici 50 de ani va fi prcluat de multi-
plicarea prin masina de scris, in perioada de care ne ocup5m se realiza
prin tipar. Acestuia i se &Idea toat consideratia de atre oficinele functio-
n5.resti. De aceea, nu trebuie s ne mire a apar formulare" si alte tabele"
tip5.rite, anticipind toat formularistica cancelariei de mai tirziu.
In aceeasi categorie pot fi incadrate i dispozitiile de organizare si func-
tionare a unor servicii (organizarea serviciilor de carantin5., de vinzare a
lumin5.rilor) si instructiunile pentru exercitarca atributiilor unor
cu functie de control (organizarea ocolasilor st datoriile blagocinilor), care
se adresau deci numai celor implicati direct in aplicarea legilor. Dei multi-
plicate intr-un num5s mare de exemplare, pentru a fi trimise, de asemenea,
In toate localiftile, este firesc ca aceste adev5.rate circulare de serviciu"
sl fi avut o audient mult mai restrinsa. De altfel, in genere textele admi-
nistrative sint destinate unui circuit inchis. Impactul in acest caz este
mediat prin persoanele care isi insusesc i apoi aplid dispozitiile respective,
dar nu este rnai putin activ prin terminologia unick folosit atit de func-
tionar cit si de certean, care si-o va insusi pentru a putea comunica cu
omul legii".
15 Capitolul despre limba rom3.0 in textele tipIrite in Basarabia 1812-1830, din cauza,
lipsei de spatiu, va aplrea in vol. II.

XLII
www.digibuc.ro
 Aceast unitate a limbii a fost a.sigurat prin circulatia crtii. Majori-
tatea marilor proprietari de pmint locuiau in conacurile de pe mosii. Asezri
urbane erau putine si prea putin dezvoltate. Enumerarea localittilor in
cadrul Asezmintului din 1828 este nu numai ilustrativ pentru configuratia
economico-demografic, ci i elocvent pentru politica imperial. Dispersarea
In localitti de mic important determina pe mosieri la alctuirea unor
biblioteci ad-hoc, pentru uz personal. Instructia acestei elite economice
fiind fcut in limbi strine, in centre din afara provinciei, este firesc ca
tipriturile ce constituiau lectura lor s fie in alte limbi. Dar in bibliotecile
de specialitate, cum erau cele ale unor institutii, allele decit biserica, se
tezaurizau si multe lucrri in limba romn. Un domeniu in care perpetua-,
rea folosirii limbii romane a detenninat si folosirea crtilor de specialitate
In aceast Ern-h a fost cel judectoresc, asa cum am vAzut in paginile ante-
rioare.
/n cancelariile" bisericilor se aflau deci i textele acestor acte tiprite
in acea perioac. Serviciul de stare civil, in erice localitate, era indeplinit
de preot. Acesta pstra, de asernenea, o arhiv a localittii la care se adu-
gau, nu de putine ori, tiprituri sau manuscrise din casele unor locuitori
cu dragoste de carte, atit de la sate, cit si de la orase.
Organizarea bisericeasc prevedea p5strarea intregii corespondente,
primite de c5.tre fiecare parch, in arhiv". Toate adresele de la conducerea
eparhial erau adunate in registre, cusute si legate in tartaje in rstimpul
unei perioade. Din aceste dosare ajunse pin in secolul XX (uncle transcrise
In ann 1933-1939 de Paul Mihail din arhiva Casei Arhieresti din Chisin5.u),
s-a i constituit informatia pentru lucrarea de fat. Conchidem c embrioane
de biblioteci" existau in cel putin 900 de asezri, dacA luAin in considera-
tie tirajul minim al publicatiilor de foi volante din aceast perioad de Id
Chisin5u.
De asemenea, tctalitatea crtilor de cult in folosint la once biseric5.
de mir, ca si cele de la mnstiri, constituie adevrate biblioteci. Existenta
lor este recunoscutil de episcopul Pavel Lebedev atunci cind a impus tutu-
ror preotilor, printr-o pastora1 special, distrugerea artilor romnesti
pe care le considera primejdioase pentru actiunea de rusificare a serviciului
divin, pe care a urmrit-o cu tenacitate si a folosirii limbii ruse de atre
cler, in general.
Alturi de crtile de cult, tiparite in aceast perioad, in Basarabia,
pretutindeni, in toate bisericile si mnistirile dar si in casele loctitnrilor
se aflau crti mai vechi, tiprite in Trile Romne. Un inventar al mnsti-
rilor din Basarabia aletuit la 1817 si descoperit de Paul Mihail peste 110 ani
face dovada crtilor romnesti de lectur sau de cult. Sute de exemplare
tiparite la Bucuresti, Rimnic, Buda, Blaj, Bras6v, Iasi, MAn5stirea Neamtu
se aflau in bibliotecile mnstirilor Hirjauca, Hincu, Curchi, Frumoasa,
Suruceni, Hirbovlt, Tabra sau Capriana sau la bisericile din satele,
Cucioaia, Hirova, Telenesti, Tibirica, R5.deni, Oniscani, Npdeni, Meleseni;
Hoginesti s.a. pe care le-a cercetat 16. Insemnrile de pe ele arat circufatia.
lor, faptul c eran citite si pretuite.
1 Paul Mihail(ovici), Carp: bisericesti, manuscrise si icoane din Basarabia. Thsernticlri vcchi
f i inscripfii, in Revistai istorico-arheologice bisericepti", XXIV, 1934, p. 91_120;'
LuminUorul", 1939, nr. 10, p. 609-624; nr. 11, p. 657-672; nr. 12, p. 754-761; 1940,
nr. 1, p. 45-56; Sari privitoare la mdndstirea Hincu, jud. Ldpusna, in ,,Buletinul oficial al
Provinciei", Chipindu, 1943, nr. 4, p. 144-147; lzvodul mndstirii 1-firjauca, jud. Orhei,
1817, in rev. cit., 1943, nr. 8, p. 178-180; lzvodul mdndstirii Curchi, jud. Orhei, in 1817. In
rev. cit. 1943, nr. 12, p. 114-118 p.a.

www.digibuc.ro
 Se stiu inca foarte putine lucruri despre bibliotecile satesti i despre
lecturile din mediul rural in secolul al XIX-lea. Cercetarea intreprinsa
in satul Niscani jud. Lapusna in 1937 a dus la descoperirea unor fenomene
de viat culturala ce se continuau din trecut. Astfel, la familia Mirzac nu
numai c se pastrau crti tiparite la Iasi, cum ar fi Doginatica lui Ioan
Damaschin din 1806, dar ele erau inca citite i invatate pe de rost". Lega-
tura dintre generatii perpetua legtura intre vorbitorii aceleiasi limbi, chiar
aflati in state diferite 17.
Difuzarea cartii romnesti in Basarabia s-a fcut in tot sec. al XIX-lea
prin colportori (negustori ambulanti) care-si desfaceau la tirguri i iarma-
roac e marfa. Vom reveni in volumul urmator asupra acestei probleme.
Pentru prima oara vom urmari ins i circulatia cartilor din Basara-
bia in alte zone a1 Trilor Romne. A circulat mai ales Biblia din 1819,
dar si celelalte carti de cult. S-au raspindit in mediile interesate i foile vo-
lante care, nu de putine ori, au si fost colectionate, cu deosebire la Bucu-
resti.
Foarte multe tiparituri din aceasta perioada au fost duse la manasti-
rile de la Muntele Athos, asa cum reiese din insemnarile inregistrate de Paul
Mihail, in Grecia (Mihail 1933). Tocmai faptul c ele s-au pastrat in
dfferite le-a asigurat, in unele cazuri,sansa de afi pastrate pina astzi.
Imaginea despre cartea tiparit in perioada 1812-1830 in limba rornma
a putut fi reconstituit pe baza unor astf el de exemplare.

Analiza critica a istoriografiei referitoare la Basarabia isi va gasi

locul in volumul de incheiere al actelor Is.Totusi tinem s atragem atentia
17 Idem, Personalitti religioase si culturale din Niscani, Buletinul Institutului Social
Roman din Basarabia", vol. I, Chisinau, 1937, p. 159-170.
18 Am intocmit aceast evidenta, necesat i pentru identificarea unor emitenti ai ac-
telor" in limba roman5. sau datarea unor acte dupil functia emitentului:
Date despre organizarea adininistrativil a Basarablei 1812-1830
In perioada 18 12-1828 Basarabia a fost provincie cu statut special (na osobom polo-
fenii), cu particularitati in ceea ce priveste conducerea (avea departamente, Inaltul Sfat, Ser-
viciu financiar-economic etc.). Prin. ucazul Senatului din 15 martie 1828 I3asarabia a fost inglo-
bata in organizarea generala a imperiului.
In perioada. 18 12-18 16 Basarabia s-a aflat sub conducerea mi1itar5. a amiralului P.V.
Ciceagov, fost comandant_suprem al Armatei de la Dunare; din 1816-1823, sub conducerea
guvernatorului de Podolsk, generalul de armat5. A. N. Bahmetev, care a purtat si denumirea
de Namestnie al oblastei. Temporar (1820-1823) el a fost inlocuit de ciltre generalul I. N.
Inzov. inc.epind cu 1823 si pina in 1874, Basarabia s-a aflat sub conducerea superioarb. a Gene-
ral-gubernatorului de Novorosia", care din 1828 a purtat si titlul de Namestnic al oblastei
Basarabiei". Primul care a avut acest titlu, incepind din 1823 pina in 1894, a fost graful si apoi
general-feldmarsal Mihail S. Vorontov, care, incepind din 1828, a avut titulatura de General
gubernator de Novorosia i Basarabia"
u ceca ce priveste guver.natorii civili, sirul lor se -deschide ce Scarlat D. Sturdza, fiul
unui vornic moldovean, care sub conducerea amiralului Ciceagov a fost numit guvernator civil
al Basarabiei in perioada 23 iulie 18 12-17 italic 1813.
In primate zile ale lui august 1813, el a transmis toate functiile sale lui I. M. Garting,
inginer general-maior si cavaler, care a fost in functie pina la 26 mai 1816, ca Nacialnic civil
fi militar, apoi, pina in sept. 1817, ca Namestnic.
Noul guvernator civil, numit la 30 decernbrie 1817, a fost C. A. Catacazi, Cu rangul de
d. st. sov., si a functionat pina la 16 aug. 1825.
Dupa. C. A. Catacazi nu au mai fost numiti guvernatori civili dintre localnici, ci numai
functioiaari veniti din alte pArti ale impariului Astfel, au lost; V. F. Timcovschi, 1825-1828;

XLIV
www.digibuc.ro
c imaginea despre aceast provincie a fost reflectata in perspectiva: isto-
riografiei romane sau deseori diametral opus a istoriografiei tariste
sau sovietice. Istoriografia rus din sec. XIX, bazat pe mrturii contem-
porane ale martorilor oculari sau ale celor care au folosit izvoarele arhivis-
tice, a reusit totusi, uneori, s se ridice la obiectivitate.
Unul dintre martorii istorici care a cunoscut prin originea sa etnia
formatia sa de jurist regimul din Basarabia a fost Leon Casso, ale arui
scrieri le-am folosit in documen tarea noastr
Atitudinea lui Casso e lipsit de complezent5. fat de contemporani.
Faimoasa obiectivitate" a omului de stiint5., alit de revendicat5. teoretic"
de cercettorii sec. XX, era o component intrinsea a scrisului su in care
se detasa de sentimcntele pe care le-ar fi putut trezi originea sa. Din contra,
el isi lua libertatea de a critica manifestri ale reprezentantilor oficialittilor
din locurile sale natalc si a fost printre cei care nu s-au sfiit s denurrte
racile ale regimului tarist, pentru c le cunostea dinluntru", aci era
Ministru al Instructiei i pentru c, fiind profesor univ. de drept civil, publi-
case o contributie esentia1a privind aplicarea legislatiei bizantine in Moldova.
Cu o metod riguroas i apelind la cele mai diverse izvoare (rapoartele
agentilor diplomatici, corespondenta reprezentantilor puterilor europene,
memorii, stiri din pres sau ingropate in arhive), L. Casso a elaborat o
sintez care reflect-a imaginea Trilor Romane de la inceputul sec. al XIX-lea
si a politicii marilor puteri, precum si actiunea nedisimulatii a tarismului
In acapararea pmintului romnesc al B tsarabiei. Lucrarca Rusia ci bazinul
duncirean este radiografia unui mare furt" din teritoriul Europei. Rusia si-a
insusit la 1812 jumatate din pmintul Moldovei, dar oamenii au continuat
lie romani chiar cind li s-a negat identitatea.

ian. 1828 iunie 1828; Prate tschi, 2 nor. 1828 24 martie 1829 i Sarocun-
schi, de h 24 martie 1829 ping la 17 aprilie 1833. in 1826 a functionatca gurerna.tor-suplinitor
st. soy. P. V. Curic.
Ca yiceguyernatori au functionat:
M.E. Krupenski, col- soy., 8 august 18 16 6 noiembric 1823, singurul lecalnic.
Petrulin, col. soy., 6 noicmvrie 1823 decembrie 1825; Vighel, st. soy. 29 dec'.mbrie 1825
21 ionic 1826. Firsov, col. so-r. 21 iunie 1826 23 mai 1828; Golubo, st. so r. 23 mai 1828
4 mai 1829; Klim., nad. S07. 4 mai 1829 26 iulie 1835.
12.-prezentanti ai boierimii locale au fast: Riscan, nad. soy. 25 iulie 18 18 4 ianuarie
1822; Sturdza, col. soy, 4 ianuarie 1822 18 dacembrie 1824; Basotg, col. so-r, 18 decembrie
1824 29 inauarie 1829; Loonard, tit. so/., 29 ianuaric 1829 17 martie 1831.
In aceastg perioadl Arhipgstori au fost mitropolitul Gavriil de la 18 13 ping la moartea
sa din 182 1 i Arhiepiscopul Dimitrie Sulima, din 182 1 pinA la moartea sa, in 1844.
Abrevien i ale unor ranguri: col. soy. colejschii soyetnic; d. deistvitelnii ; nad-
soy. =-. nadvornii sovetnic; st. sov. statschii sovetnic; tit. soy. = tituljarnii soyetnic.
Informatii ap. I. Halippa, Osnovnyja istorieeskija dannyja o Bessarabii, Trudy
J3essarabslcoj "gaib-rnskoj uifenoj archivnoj Kommissii", vol. II, Clnin, u, 1902, p. 33-47 i
115-117.

XLV
www.digibuc.ro
 Repertoriu seleetiv de serien i despre Basarabia
(referitoare la perioada 1812.-1830)

Basarabia sub ingr. $t. Ciobanu, Chisin5m, 1925.

A. BAltatcscu Bessarabskoe oldelenie Rossiiskago bibleijskago obg( cslva, KEV, 1872, nr. 7r
p. 2 10-2 19, nr. 8, p. 238-244.
St. Berechet, Viala unei lipografii basarabene, in Biserica Ortodoxa Rornan6.", 41, 1923,
nr. 5, p. 346-360.
Gh. Bezviconi, Contribulii la studierea relaliilor ruso-romdne, Bucuresti, 1958.
Bibliografie asuPra Basarabiei, in Arhivele Ba-sarabiei", I, 1929 p. 74-80.
L.T. Boga Lupia pentru limba rointind ci ideea unirii la romdnii din Basarabia, Chisirau,
1932.
G.I. Brktianu La Bessarabie. Droifs nationaux eF historigues, Bucuresti, 1943.
L.A. Casso Rossia na Duna ja i obrazovanie Bessarabskoj oblasti, S. Peterburg, 1913 ( rad-
de St. Berechet, Rusia si basinul dunclrean, Iasi, 1940).
P. Cazacu Zece ani de la Unire. Moldova dint re Prut si Nistru, Bucuresti, 1928.
St. Ciobanu La continuit rountaine dans la Bessatabie, Chisintu, 1920.
$t. Ciobanu La Bessarabie, sa population son pass sa cultvre, Acadrnie Romnaine.
Etudes et rechcrches, XIII, Bucuresti, 1941.
St. Ciobanu Contribulii privitoare la numclrul populatiei in Romdne,sti in anul 1810,
in Arhiva pentru stiirrp. i reforma social.", 1920, nr. 1-3, p. F5-97.
A.N. Egunov Zapiski Bessarabskago statistieeskago Komiteta, ed. , vol. IIII, ChisinXu
1864, 1867, 1868.
Ion Frunza (= Victor Papacostea), Bessarabien. Rumiinische Rechte und Leistung, Bucuresti
Die Dacia-Biicher, 1941.
C. Filipescu i Eugeniu N. Giurgea Basarabia, Consideratiuni generale agricole, economice
i statistice, ChisinAu, 1919.
M. Ganitchi Lancasterskija skoly y Bessarabii, KEV 1877, nr. 23, p. 994.
Gurie [Grosu] Glavnejfie 7nomenty y istorii hnigopeatania y Bessarabii, in KEV, 1907, nr. 2,.
p. 57-62, nr. 3, p. 107-111, nr. 4, p. 140-147, nr. 5, p. 173 18 1.
Gurie [Grosu] Despre ,scolile bisericeti din Basarabia inaintea anexdrii ei de cdtre Rusia, ,,Rev.
Soc ist-arh. bis.", XIII, 1921, p. 62-65.
Gurie [Grosu]Starea clerului parohiat in Basarabia in tiniput Mitropotitului Gavritt
Bodoni, in rev. cit., XIV, 1922, p. 3-22.
I. Halippa Osnovnyja istoriceskija dannyja o Bessarabii, in Trudy Bessarabskoj gubernskoj
uCenoj archivnoj Komissii", tom II, Chisin&u, 1902, p. 25-118.
I. Halippa 06erk istorii narodnago obrazovania e Bessarabii o pervoj polovine XIX-go veka,
in rev. cit., p. 119-180.

XLVI
www.digibuc.ro
I. Ha.lipna Svebnija o sostoianii cerkvi o Bessarabii o 1812-1813 g. in rev. cit., t. 3, 1907
p. 231 266.
N. Iorga Istoria roinanilor prin cdldlori, Ducuresti, 1992, vol. III
N. Iorga Studii istorice asupra Chiliei si Cetellii Albe, Bucuresti, 1900.
fubilepnyj sbornik g. Kikineva, Chisindu, 1914.
V.I. Kurclino-rschi, Dela o lankasterskich skolach, KEV XIII, 1901, p 323.
P.A. LototchiIstoria Kainevskoj sentinarii, Chisindu, 1913.
I. Madan Peroyj izdatelskij centr Bessarabii, Bibliote(mo-bibliografie.'eskaja dejatelnost .
istoria knigi y Moldayit", Chisindu, 1990, p. 30-35.
Al. Mateevici Tipdritttrile noastre bisericesti. Din Occults' cdrtilor bisericesti tipitr'te n limba
nioldovszteascd, in "Lumindtoru I" IV, 1913, cartea VI, p. 10-20; cartea VII, p. 5-24;
cartea VIII, p. 27-43; cartea IX, p. 20.-35.
Paul Mihail(ovici) Pastorala Mitropolitului Gavriil, din 1816, in Studentul", Revista
SocietItii culturale Petni Chisindu, 1928, nr. 2.
A. Nacco ()Jerk gralclanshago ustrojstva Bessarabskoj oblasti, s. 1812-1828, Zapiski Odess-
kago Obkestva istorii i drevnostej", XXII si extras, Odessa, Tip. Economica", 1900,
113 p.
Ion Nistor Istoria Basarabiei, CernIuti, 1918 (si retipirire, Chisindu, Cartea Moldoveneascd,
1991).
I. Nistor, Po pultif ia Basarabiei 1812-1918, in Arhiva pentru stiintd si reform,/ social",
I, 1919 nr. 1, p. 86-96, nr. 2-3, p. 299-311.
Novyi enciklopecheeskij slovar, ed. F.A. Brockhaus-Efron, S. Petersburg, t. II, 1907.
Tudor Parade Tinutia Hotinului la 1817, Chisindu, 1920.
Gh. Popa-Lisseanu Basarabia, I3ucuresti, 1924.
N. Popovschi Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Rev. Soc. ist.-arh.
bis.", XXI, 1931 si extras.
Radu Rosati A rhiva senatorilor din Chisindu, Analele Academiei Romne", XXXIXXXII,
s. II, 1909 1910.
.Schtfd tstorica aleilluild cu pril jzsl sarblitor;rii e entrnari dui sPirituale de bdieli
din Chistnitzt, Luminatorul" nr. 15-18, rnai-iunie 1924, 77 p.
P.P. Soroca Geografia Bessarabii, Chisindu, 1878.
A. Stadnicicij rialy dlja istoril Chisinevskoj Senzinarii, KEN-, 1890, nr. 19; extras.
A. Stadnickij Bessarabskaja Eparchialnaja tipografta, KEV 1892 nr. 1 p. 13-37.
Stattsticeskogo opisanie Bessarabii sobstvenno tak nazymentoj iii BudIaka. Sostavlenno I., 1822
1828 g, Akkerman, 1899.
Dimitrie A. Sturza, Europa, Rusia si Romania. Studits etnic f i p litic, ed. a d
Bucurcsii, 1914.
P.P. Svinin OPtsani Bessarabsk j oblasti, Zapiski Odesskago ObIll'estra Istorii i Drev-
nostej'', t. 6.
L.E. SmeleT Otnt zit tin ve istoriei. Ciuty, svailija i lately v Ressijskoj imperil, Mosco la, Nauka",
1977.
'Ch. TofanL *t^ratura dd licd basarabea; , .,Scoala Basarabiei'', I, 1919, nr. 8-9, p. 44-484
Trudy Bessarabskoj fienj archivnoj Ronzissii, t. I, Chisindu, 190 1 s.u.
I.H. Zucker Bessarabten, Bemerkungen und Gedankezi bei Gelegenheit eines mehrjiihrigen.
Aufclithaltes in dieszni Lande, Frankfurt, 1834.
A.F. Veltnian Na6ertante drevnej istorii Bessarabii, Mosco a, 1828.

XLVII

www.digibuc.ro
 Lista abrevierilor
Berechet 1933 = St. Berecl-et, 'stout dreptului romanesc, vol. IIII, Chisinitu, 1933.
Boldur 1929 Al. I3oldur, Autonornia Basarabiei sub stclfinirea ruseascd in 1812-1828, Chi-
sirau, 1929.
Boldur 1932 = AL Boldur, Dreptul local al Basarabiei, Chisinilu, 1932.
BRV III loan Bianu, Nerva Hodos, Dan Simonescu, Bibliografia romaneascd veche, tom
III (1809-1817), Bucuresti, 1912; (1817-1830), Bucuresti, 1936.
BRV IV = Ioan Bianu, Dan Simonescu, Bibliografia romantascd vcche, tom IV (adAogiri
indreptbsi), Bucuresti, 1944.
Ciobanu 1920 = Etienne Ciobanu, La continuit rountaine dans la Bessarabie, Bucarest, 1920.
Ciobanu 1922 = St. Ciobanu, Limba romeeneascil in scoala hasarabeand sub doniinatia ru-
seascd, in Scoala Basarabiei", Chisinau, IV (1922), nr. 1-2, p. 7-23.
Ciobanu 1923 = $t. Ciobanu, Cultura romaneascd in Basaratia sub stdpinirea nisi& Chisirau,
1923.
Constantinescu-Iasi 1929 = P. Constantinescu-Iasi, Circidafia vechilor cirti bisericesti roma-
nesti in Basarabia, sub rusi, Rev. Soc. ist.-arh. bis.", XIX si extras 56 p., Chisin5,u,
1929.
Constantinescu-Iasi 193 1 = P. Constantinescu-Iasi, Tipdrituri -ye hi Ionia nesti necunoscutd,
Arhiva", 38 (1931) si extras, 13 p., Iasi, 1931.
CVR Arh. Stat 1985 Elena Dima, Gh. Bulutg., Cartea romail ascii veche in bibliotecile Arhi--
valor Statului, Bucuresti, 1985.
CVR Bibl. Univ. Bucuresti 1972 = Cartea veche romaneasccl in Bzbliotc..a Ccntralci a liniv
Bucuresti, 1972.
David 1934 = Al. David, Tipclrituri romanesti in Basarabia sub stclp:nzi ea rusd, Rev. Soc.
ist.arh. bis", XXIV, 1934, p. 123-320 si extras.
Dumitrescu 1912 = Al. T. Dumitrescu, Foi volante in c lectiunea Academiei Romdne.
1642-1855, Bucuresti, 1912.
Ghibu 1916 = O. Ghibu, Din istoria literaturii didactice romanesti. I. Bucoavnele. Extras din
Analele Acad. Romne", s. II, t. XXXVIII, fasc. IIII. Bucuresti, 1916.
Giurescu 1931 = C.C. Giurescu, Bucoavna basarabeancl din 1815, in Revista istoric& rominl"
1931, vol. 1, p. 124-128.
Iorga 1918 = N. Iorga, Continuitatea spiritului romilnesc in Basarabia, Iasi, 1918.
KEV Eparchialnyja Vedomosti", 1867-1918.
Lacea 1923 C. Lacea, Contributie la Bibliografia Romdneascii, in Dacoromania" III (1923).
Mihail 1933 Paul Mihail(ovici), Mrturii rondinesti din Bulgaria i Grecia, Chiinu, 1933.
Mihail 1934 = Paul Mihail(ovici), Carti bisericesti, nianuscrise si icsoane din Basarabia. insemtairi
vechi fi ins riptii, in Rev. Soc. ist.-arh. bis.", XXIV. 1934, p. 91-120.
Mihail 1939 = Paul Mihail(oNici), Cdrti bisericesti, manuscrise ci icoane din Basarabia. Insenindri.
vechi i inscripIii, in Luminatorul", nr. 10-12, 1939 s't nr. 1, 1940 si extras.

XLVIII

www.digibuc.ro
Mihail 1940 -= Paul Mihail(ovici), Tipdliti ri I onneine,sti in Basarabia de la 1812 pilaf la 1918.
Bucuresti, 1940.
Mihail 1984, 1085, 1986 = Paul Mihail, Contribulii la Bibliografia ronuineascci veche (I), in
Anuaru lnstitutului de istorie i arbeolcgie nA.D. Xenopol)", XXI, 1984; (II) in rev.
cit., XXII' 1935; (III) in reu. cit., XXIV, 1986.
Parhomovici 1925 = I. Parhomovici, Catalogul bzbliotecii SocieteItii istorico-arheologice biseri-
ce,sti basarabene, Chisin&u, 1925.
Revista Societ4ii istorico-arheologice bisericesti", I, 1909
Rev. Soc. ist.-arh. bis.
Tomescu 1929 = C. N. Tcmescu, insemndri pe cdr(ile rhndstirii Dobru (Soroca ), in
Arhivele Basarabiei", 1, 1929, nr. 1, p. 59-61.
Tomescu 1929 a=-C. N. Tomescu, infiinfarea eparhiei CliiinuIui si Hotinului 1813.
Acte, in Arhivele Basarabiei", 1, 1929, nr. 1, p. 31-38; nr. 2, p. 31-50; nr. 3,
p. 31-38; nr. 4, p. 7-23.
Tomescu 1931 C..N. Tomescu, Diferite fiiri din Arhiva Consiliului Eparhial C1,icindu, in
Arhiv ele Basarabiei", III, nr. 4, 1931, p. 231-244.
Tomescu 1931 a = C.N. Tomescu, Tipografia duhovniceascd exarhald din Basarabia, in ,,Arhi-
vele Basarabiei" III, nr. 4, 1931, 258-281.

Lista preseurtiirilor
a. = anul (anii)
Arh.Stat. = Arhivele Statului (urmeaz localitatea)
bibl. biblioteca
cf. = confer
cl. coloana
col. = colectia
CVR cartea -veche romneasc
Ed. -,--- Editura
f. . fila
fasc. = fascicula
= ilustratia
lb. limba
loc. localitatea
ms. manuscris
n.n. --- nota noastil
p. pagina
r. = recto
subl.n. = sublinierea noasta
s.a. i altele
t. = tom
universitatea
V. = verso
volum

4 c. 329 XLIX
www.digibuc.ro
 NOTA ASUPRA

In descrierea unitatilor bibliografice am respectat urmatoarea succcsiune: numarul de

ordine (la umar, o steluta va indica textul care este reprodus in lucrarea de fatal; titlul
publicatiei (reprodus cu verzale daca e titlul original si Cu drepte atunci cind fotmularea ne
apartine); cu indicarea emitentului, a datei si locului emisiei si a datei i locului tiparirii. Am
dat in paranteze drepte informatii sigure despre unele din accste elemente, atunci cind ele
nu apar formulate in text.
lirmeaza un aliniat cu descrierea publicatiei pe scurt, dimensiuni, numarul de foi, indi-
.carea paginilor albe, la carti si specificarea gravurilor si a unor particularitati tipografice, carac-
terizarea tipului de litere: chirilice sau rusesti. Am folosit prescurtarea f. pentru inclicarea
sumarului de foi nenumerotate in original si p. atunci cind paginile sint numer9ta.te. In cazul
'ciad foile au fo,t num-rotate, am mentionat accasta in mod expres: f. numerotate. Indicatia:
1f. inseamna, ca este imprimata recto si verso. Atunci cind v. este alba, am consemnat. In cazul
.editiilor bilingze cu textul pe doua coloane, am mentionat numai pozitia textului in hmba
romana, considerind ca se subintelege faptul ca pe cealalta coloana se afla textul in limba rusa;
atunci cind textul in limba rusa s-a tiparit pe verso, am mentionat in mod expres. Singurele
tiparituri cu textul pe 2 cololne, dar nurn-ti in limba romanli, sint Biblia, 18 19 si Non! Testa-
ment, St. Petesburg, 1817, 1819.
Urmatorul alineat reuneste in ordine cronologica mentiunile din bibliografii si din alte
lucrari care cuprind si elemente de descriere bibliografica. Am folosit siglele din repertoriui
de lucrari si articole, Lista abrevierilor.
In ultimul alineat este indicat d-pozitul in care se pastrewa exemplarul de p- care
am Leta transcrierea si alte depozite actuale din Romania. Am consemnat depozitelc in c-tre
se pastrau exemplare inainte de 1940, numai in cazul in care nu a rem atestari ent, u depozitul
actual al publicatiei.
In ceca ce priveste consemnarea numarului de exemplare conserzate, a rem con zinge-
rea ca asa dupa cum vor putea fi d-pistate titluri no i, vor fi aflate si un nurnar sporit de exem-
plare.
Am corectat tacit datari anterioare ale unor actc pe care le consideram defectuoase,
unele perpetuate (farti. sa fi putut fi verificate de visu) chiar in DRY. Aceasta explica lipsa unor
publicltii inregistrate pinl. acum, cum ar fi Sliiiba Sfintei Elifiinia, datata. 1826, gre.?eala pre-
luata de BRV, cind de fapt publicatia a aparut in 1836. De asemenca, am corectat datri gre_
gite de la Constantinescu-Iasi i Ghibu, perpetuate si in bibliografii ulterioare
Datarea, atunci cind nu exista alte indicii per tincnte (insemnari, filigrane ctc.), s-a facut
prin aproximatie, pe baza denumirii functiei emitatorului, a numelui persoanei caie emitea
.sau a persoanelor pomenite la ectenii ca si dupa alte indicii din tcxt.

www.digibuc.ro
 ri reproducerea textelor, am aplicat principiile de transcriere fonetia interpretativ5.1.
Am tinut seama de datele istoriei i ale dialectologiei istorice a limbii romAne. Am respectat
particularittile fieckui text, cu atit mai mult cu eft se intilnesc numeroase inconsecvente
in cuprinsul aceluiasi text i diferente intre redarea fonetica a acelorasi cuvinte in texte pro-
venind de la aceeasi tipografie, dar, mai ales, maxi diferente intre tipkiturile de St. Peterburg
si cele din Chisinki. Pe lingg oscilatiile inerente acestei perioade, in care modelul unei norme
a limbii scrise nu avea conditii pentru a se impune, tipografiile s-au confruntat Cu lipsa materia-
lelor i Cu folosirea simultan5. a caracterelor chirilice si a celor rusesti-civile (Cu un anumit set de
litere). Am observat la caracterele rusesti folosite pentru textul romnesc adaosul unor slove
preluate din chiri1ic5. specifice limbii romame y, dar si folosirea unor semne rusesti
ca u cu semnificatie dub15 sci meutalift dar si HAMAN1'6111,A. Apar si dublete cu
aceeasi valoare: o6aacTin-o6nacT*; am transcris diferentiat datoria prezentei lui
oblastial blastra. Datorit5, acestei diferente de caractere tipografice apar dublete: ecTe,
ram (rIcr i AcTe); /1-ke-IleA s.a Dar folosirea unor sernne diferite nu semnifica totdeauna
diferente de pronuntare iar lipsa unor semne (de ex. rh) nu inseamn neapkat o optiune, ci
dovada precaritkii mijloacelor tipografice.
Stabilirea valorii fonetice se lace cu oarecare dificultate in cazul slovelor is, A, 4, care
au valoare atit de diftong cit i valoare de vocall, i anume ea, ia sau chiar a, e.
Slova e reprezintl in genere diftongul ja, dar a fost interpretata in inicie cazuri si ca
ie, in altcle ca c. In sprijinul acestei interpretki este grafia ici s cdreia ii corespunde in citeva
texte ttel 6, diferent perpetuat prin traditie graficA.
Slo ta A are valoare de diftong in cuvinte ca 4,rkA (pl.), Vi insioSA pe care le-am
transcris conform normelor ortografice actuale: aceia, fiesteckuia; in cuvinte ca awk,A
(fem, sg), a, (pron.) am interpretat pe A ca ea, deci: aceea, ea (propune). Am transcris a cu ja
conform ortografiei a-tuale; de exemplu: asiA, sne.spasiA, 41IMEATA, owe r141 : abia, Bassarabia,
f anzelia, oblastia
Siova A reprezintA, de asemenea si diftongul je: Clarph AE iee, si chiar vocala e.
O grafie de tipul fi9iATEAELHH1: in care nu poate fi presupus ci e sprijin ipoteza c5. A are si
valoare vocalicri.
Slova k noteaz5, diftongul ca. In pozitie ac-entuat t are si vahAre da isi a fost tr an-
scria e dar roda si pe e obisnuit in cuvinte ca 4c4m,a*, eAsEpt, ssApsire, cing nnisE asemenea,
alegerea, bisericd (scris i besericd, biser d), sd-i piece. Namesnic (datoritil traditiei gra-
f ice a acestui cuvint in limba rus5.) este scris u,kniis. In transcriere aro interpretat pe 4'ea
diftong, desi e posibill i valoarea de C in finalul verbelor la imperfect si in finalul altor WO
de vorbiie (substantiv, pronume tlemonbtrativ), deci 41c, KsapHHAt, awk au fost transcrise avea,
cuprindca, acea.
Diferentele grafice intre dou5, variante-ale Apzeimintului din 1818 (nr. 35) sint, de ase-
menea, e/ocvente pentru optiunile in coca ce priveste folosirea unor slove chirilice. De exemplu:
In textul tipkit ms. ram. 4 126 Bibl, Acaderniei
F. 1 Ic (la aceleasi euvinte) = f. 179 e
IMMAHT$A8r1 HisAti.HTSA8ii
M C1HTS MAFIA AE CAHTI. Arl.H4
nion5 Aw* ninpuji
MO4IA01114H*CIrk monAossmacit
sung'

1 N. A. Ursu, Problona interpretdrii grafiei cizirilice romcine,sti in furls' anului 1800, in

Limba romn5.", IX, 1960, nr. 3, p. 33-46; Ion Ghetie, Al. Alarm Introducere in fdologia
romdneascd, Ducuresti, 1974, p. 170-176.

www.digibuc.ro
 Proclamatia Feldmaresalului Wittg (nr. 143) se pastreaza in doua variante, cu
diferente grafice:
a
KJ WA KJI114 pl. At NO.%,IIlI
" Cm "4,11'16 na'kcci. Cl CI )176,1,1.011; 111.34(.3M

11131.144 48T4 pls3XMA; 41)8'1'4

wspTingrk 6 cepwliti MOTICHp* 6Hcipmqiii

Dintre caracterele ruscsti-civile a pus problcme de interpretare R transcrisa ca diftong

ea dar i ia. Thiele grafii ca OTHOWCRIR, npeAao;RPHin se datoresc preluarii cuvintclor din
limba rusa', de aceea am transcris: otno,senia, predlojenia.
Am inregistrat i variante in acelasi text (nr. 38): ; ca xvke Then.
Semnul a fost interpretat ca ci in cuvinte ca intdi, ineindstire, deoarece aceste
cuvinte continua, ping astazi sa, se pronunte astfel in zona centrala i nordica a Moldovei i in
Basarabia. El a fost interpretat ca lin cuvinte cum sint Grim, ptine, stnifiloare, cu atit mai mult
cu cit, de multe ori in locul sau se foloseste semnul in cuvinte cum skit: 4s-1.p1.mt, 4410411113r1,
niplipt a fost interpretat atit ca &it i ca I, deci am transcris fdrile, fldnami, prclge.
Am considerat c io marcheaz nu numai inmuierea lui -r- in sufixele -tor, -ay, ci
.contine i sunetul -u, de aceea am transcris aqiutorizt, feliu, rdzboiu, slujitoriu.
Am respectat la numele proprii grafia de epoca, prin urmare am reprodus Garting pentru
-c asa se pronunta numele generalul rus si nu am reconstituit" forma Harting.
Am pastrat consoanele duble la nume proprii, nume de locuri si de popoarc, de ex.:
.Akkerman, Bassarabia, Bessarabia, Rossia, rossicnesc etc. (dar si Akerman, Rusia) tocmai
pentru a pune in evidenta inconsecventele. Deoarecc la substantive si adjective comune con-
Soane duble apar numai la urmatoarele cuvinte am renuntat tacit la dublarea consoanei
.accuratnic, ammunitie, aprillie, artillerie, asscsor, assignatii, assignovca, cisslueste, class, cone-
ghiu, collcjschii, colo[a]nnele, commisar, commissie (dar si comisic), communicatie, correspon-
,dent, correspondentie, dinnainte si innainte, ecclesiarh, grammata, iiunic, irregularnica, jert-
vennic, molitvennic, possesor, printessa, privillcghii, somma., summa.
Am modernizat tacit punctuatia, deoarece am observat ca nu exista consecvent in apli-
carea unor principii. De asemenea, folosirea majusculelor s-a facia potri /it normelor actuale,
in locrl unei folosiri excesive a acestor forme grafice, Cu valoare ceremonioas in epoca', mai
mult decit ortografica.
Am completat tacit abrevierile: mitaSaSii, C*111' clistuoinop = Hristos, Donmului,
eta, sfinfilor.
Acest prim corpus de texte face posibila inventaricrca lexicailui, a datelor morfclogice
sintactice apte sa constituie baza unei analize veridice a limbii roma'ne folositc in tipariturite
din Ba,sarabia. Regretam lipsa spatiului pentru acest capitol ca re analizeaza aspectele lin-
gvistice, transferat in vol. al II-lea. Numarul mare al cuvintelor de origi le lati.to-roma-
Mel si al neologismelor de origine rusa i germana. apare evident ii Indicele lertlografic,
(p. 371 .u.).

www.digibuc.ro
 ANEXE

Emitenti ai aetelor tiprite Iii limba

- ALEXANDRU I, 1812 (1), 1813 (3), 18 14 (5), 1815 (12, 14), 18 16 (20, 21, 23), 1817 (31),
18 18 (38, 39, 42), 18 19 (46), 1820 (54, 56), 182 1 (68), 1823 (80, 83).
- ARHIEPISCOPIA CHISINAULUI, 182 1 (63), 1830 (182, 183).
- ARMIA CEA LUCRXTOARE, 1828 (154), 1829 (170, 171); gen. Dibici, 1828 (144, 145,
146) ; glavnaia cvartira, 1828 (147, 148, 159); gen. Paschevici-Erivanschi, comandant corp
Caucaz, 1828 (150, 152, 153); gen. Sipeaghin, guvernatorul Tiflisului, 1828 (151).
BAHMETEV, Imputernicit Namesnic, 1816 (24), 1820 (53).
COMANDAN TUL ARMIEI A 2-A, 1829 (164, 172).
COMISIA PENTRU CERCETAREA DOVEZILOR DVORENILOR, 18 19 (43).
COMPANIA ACTORILOR, 1820 (58).
CONSTANTIN PAVLOVICI, 1829 (101).
Crassovschi, guvernator, v. NICOLAI I.
CRUPENSCHI, consilier, v. DICASTERIA.
-:PETRU CU RIC, guvernator politicesc, 1824 (91).
Gen. Dibici , v. ARMIA CEA LUCRXTOARE.
DICASTERIA prin consilier Crupenschi, 18 13 (4).
DIMITRT_E, arhiepiscop, 182 1 (69), 1822 (74, 75), 1823 (78), 1826 (111).
DIVANUL VALAHIEL 1829 (177).
DUNAEV, consilier de stat, 1828 (155).
GARTING, guvernator, 1814 (7), 18 15 (11).
GAVRIIL, mitropolit, 1815 (10), 18161(25), 18 19 (44), 1820 (57).
Glavnaia cvartira, v. ARMIA CEA LUCRATOARE.
- ALEXANDRU GOLITIN, cneaz, 1821 (65).
Gnvernator politicesc, v. PETRU CURIC, 1824 (91); SOROCUNSCHI, 1829 (176); 1830
(185, 186, 187).
- I.N. INZOV, general 182 1 (66),
ALEXANDRU IOAN MAVROCORDAT, domnul Moldovii, 1827 (131).
MINISTERUL FINANTELOR, 1814 (7).
- N1COLAI I, 1825 (100), 1826 (105, 106, 109, 110, 117), 1827 (126, 128)., 1828 (136, 137,
138, 13), 156, 158), 1829 (174, 175, 179); prin guvernatorul Crassovschi, 1830 (193).
- OBERPROCURORUL SINODULUI, 18 17 (34).
OCIRMUIREA OBLASTEI, 1826 (132), 1828 (141).
-OCIRMUIREA POLITICEASCA, 1816 (26).
PALIN, Guvernator, 1827 (122, 125).
--n Gen. Paschevici Erivanschi, v. ARMIA CEA LUCRATOARE.

LIII
www.digibuc.ro
- FAMINTESC NACEALNIC - Orhei, 1829 (180).
- PROTOPOP HOTIN, 1822 (70).
- PROTOPOPIA ORHEI, 1819 (47).
SENAT, 1814 (6), 1825 (98), 182 6 (120), 1827 (123), 1828 (136), 1829 (166).
SFATLTL DOFTORESC (UPRAVA DOFTOREASCA), 182 8 (159), 1829 (163, 184), 1830
(188).
SFATUL OBLASTII, 1819 (45), 1827 (130).
SINODUL, 1813 (2), 1814 (8), 1815 (13), 1816 27, 29), 1817 (32, 33), 1819 (48), 1820
(55), 1822 (73), 1823 (77), 1824 (87, 88, 89), 1825 (c5, 6, 97, 99, 102), 1826 (107, 112,
113, 114, 115, 116, 118, 119), 1827 (121, 123, 124, 127, 129, 134), 182 8 (140), 1829 (165),
1830 (189, 190, 191).
Gen. Sipeaghin, v. ARMIA CEA IXCRATOARE.
SOCIETATEA BIBLIECEASCA, 1818 (40), 1821 (64, C-), 1822 (71), 1E23 (79).
SOROCUNSCHI, Guvernator politicesc, 1829 (176), 1830 (185, 187).
Uprava doftoreasa, v. SFATI3L DOFTORESC.
Graf VORONTOV, 1824 (92, 93), 1825 (94), 182 6 (104, 108), 1828 (157), 1829 (167, 169,
173, 179).
WITTGENSTEIN, FeltImarek.al, 1828 (142, 143).
EMITENTI NECONSERNATI, 1822 (72), 1823 (81, 82, 86), 1824 (S1:1), 1826 (103), 1827
(133), 1829 (181)*.

* In Parantez11. sint indicate numele actelor din BTEB.

LIV
www.digibuc.ro
 TgMATICA TIPARITURILOR IN LIMBA ROMANA

11812 1813 1814 1815 1816 1817 1818 1819 1320 1821 1822 1823 1824 18251182611827 1828 1829 1830 Total
I I

I. 1. Dispozitii si regu-
lamente admini-
strative si juridice 4 2 2 2 3 1 3 6 6 7 4 1 41

2. Acte privind im-

. po7itele 2 1 2 1 1 7
3. Acte privind co-
mertul 1 1 1 1 1 5
_
4 (Usti) si acte refe-
ritoare la activit4i
publice, umanitare,
culturale, invatl1-
mint. 1 2 1 3 2 4 3 3 1 2 1 1 1 15

II. Relat6ri despre

epidemii i mrisuri
pt. prevenire 1 1 1 1 2 11 5 22
CArti si (2) (2) (2) (1) (1) (4) (2) (1) (1)
III. tipArituri
religioase 1 3 6 6 1 4 5 3 2 3 5 5 4 1 2 51

IV. Foi volante re-

ferit oare la raz-
boaie 1 2 3 1 1 1 15 5 29
V. Relatiiri privind
familia imperialil 1 1 1 1 1 1 3 1 2 1 13

Total 1 3 5 8 13 7 5 10 10 7 7 10 7 9 18 15 27 22 9 193

www.digibuc.ro
 Lista dirtilor In limba romfinfi tipirite In Basarabia
In perioada 1812-1830*
CS,rti didactice 1814 (9); 1815 (15); 18 19 (50); 182 2 (76); 1827 (135).
Carti de cult 18 15 (16, 17); 1816 (28, 30); 1817 (35, 36); 1818 (41); 1819 (51);
1820 (59, 60, 61, 62); 1823 (82, 85); 1824 (90); 182 6 (103, 112, 113);
1827 (121, 133), 1828 (140).
CIrti de 1ectur5, religioasti 1816 (22); 18 17 (37); 1819 (49, 52); 1823 (84); 1827 (134); 1828
(161, 162).
Browri (cArti) ale SocietAtii
Biblice 18 18 (40); 182 1 (64, 67); 1822 (71); 182 3 (79).
Browri de educatie
sanitarA, 1816 (19); 1829 (163); 1830 (192).

Repartizarea numerie pe ani a tiphiturilor

1812 (1) / 1822 ( 70 76) 7
1813 ( 2 4) 3 1823 ( 77 86) 10
1814 ( 5 9) 5 1824 ( 87 93) 7
1815 (10-17) 8 1825 ( 94-102) 9
1816 (18-30) 13 1826 (103-120) 18
18 17 (31-37) 7 1827 (121_135) 15
18 18 (38-42) 5 1828 (136-162) 27
18 19 (43-52) 10 1829 (163-184) 22
1820 (53-62) 10 1830 (185-193) 9
182 1 (63-69) 7

* In parantez6 Ant indicate numerele tipgriturilor dia BTRB.

LVI
www.digibuc.ro
 BIBLIOGRAFIA TIPARITURILOR IN LIMBA ROMANA
DIN BASARABIA (=BTRB) I. 1812-1830

1812
1* Alexandru I, Proclamatie pentru a vesti alungarea dusmanului din
hotarele Rusici. 25 decernbrie 1812, Vilna.
Dep:. Bibl. Academiei Romd.ne, .1ts. rom. nr. 4 143, f. 289 y 295, copie manu-
scris5..

1813
2* Sinodul rus multumeste slujitorilor bisericii pentru contributia la rzboi
arat c5.' au fost victime si dintre clerici. 4 august 1813.
Der.: Alit. Stat. Iasi, Fond Mihail, copie manuscris.
3 Alexandru I, Manifest de multumire c5. Europa ia parte de bun5voie
la r.zboiul contra tiranului Napoleon. Cartierul militar Baden, 6 decem-
brie 24 decembrie. Senat, 25 decembrie, Si. Sinod, Sanct Peterburg
ante 13 ianuarie 1814, Chisin5u.
Mihail 1985, 2, p. 759 si fig. 1, p. 760.
Dep.: Arh. Staf. Iasi, Fond Mihail, transcriere.
4* Dicasteria prin consilierul Crupenschi, instiintare pentru epidemia de
cium5.. 8 iunie 1813 [Chisirau'.
In folio, 2 f. , p. 4 alb5., caractere chirilice.
Dep. : Bibl. Academiei Rom'ane, Foi volante, mapa XIX/83, copie manuscrisl.

1811
5* Alexandru I, Manifest la incheierea pcii cu Franta. 18 mai, Paris,
10-11 iunie, St. Peterburg Tip. Exarhiceasc5, Chisinu.
In folio, 1 f., caractere chirilice.
Mihail 1940, nr. 2; BRV IV, nr. 383.
Dep.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail, transcriere; Bibl. Academiei Romane, Foivolante,
mapele XIX/39, XXXI/ 162 , XXXIV/ 153 .
6* Senatul, Ucaz prin care multumeste lui Alcxandru I in numele popo-
rului pentru incheierea p5.cii i i se comunic ad5.ugarea titlului bla-
goslovit", hot.rirea de a i se ridica un monument si a se bate medalie.
3 august, Tip. Senat, Sanct Peterburg, Tip. Sf. Sinod Tip. Exarhi-
ceasa, Chisirfau.
In folio, 2 f., caractere chirilice.
Mihail 1940, nr. 3; BRV IV, nr. 386; Mihail 1986, 2, p. 937-939 si fig. 28, p. 940.
Dep.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail; Bibl. Academiei Romfine, Foi volante, 1 023
si ma pa XXXIV/37.

* Act reprodus integral in volumul de fat5..

www.digibuc.ro
 7* Ministerul Finantelor (si Ocirmuitorul, inginer gheneral-maior Garting);
Apel pentru indeplinirea hotAririi Sinodului, a Sfatului ImpArAtesc
a Senatului din 25 aprilie pentru ridicarea monumentului i baterea
medaliei in cinstea impAratului Alexandru Pavlovici. 31 iulie [St.
Peterburg] 21 august, Chisinlu.
In folio, 3 f., caractere chirilice.
Mihail 1940, nr. 5; BRV IV, nr. 387; Mihail 1985, 2, p. 759 0 fig. 2 0 2a, p. 461,
762.
Dep.: Arh. Stat. Ia.0, Fond Mihail, transcriere i fotngrafii.
8* Sinodul, Ucaz prin care hotxAste rugAciuni de multumire pentru izbA-
virea de nvAlirea galilor si a dou'Azeci de nearnuri. 30 august, Sanct
Peterburg Tip. ExarhiceascA, ChisinAu.
In folio, 35 X 23,3 cm., 1 f., v. albA, caractere chirilice
Mihail 1940, nr. 4; BRV IV, nr. 393.
Dep. : Arh. Stat. Ia0, Fond Mihail; Bibl. Academiei RomAne, Foi volante,
mapa XXXIV/36.
9 BucoavnA (moldoveneascA). Ante 22 decembrie, Tip. ExarhiceascA,
`Chisin.u.
ReferintA dupl, Registrul cArtilor tipArite in Tip. Exarhiceascl din Chi0nAu, 1814
182 1": Ciobanu 1923, p. 79; David 1934, nr. 1 (nu a vAzut exemplare); BRV IV,
nr. 381.

1815
10* Gavriil Mitropolitul, Porunc s fie trimisi copiii slujitorilor
la Seminar. 30 martie, ChisinAu.
In folio, 2 f., 1 altA, caractere chirilice.
Mihail 1940, nr. 11; BTV IV, nr. 402.
Dep. : Arh. Stat. IRO, Fond Mihail, transcriere.
11* Guvernatorul Garting, Scrisoare cAtre exarhul Gavriil in legAturA cu
repaosul duminical: s'A nu fie zi de iarmaroc duminica si de sArbAtori,
ci numai vinerea. 20 iunie, Chisin*Au.
In folio, 2 f., p. 1 0 4 albe, textul in chenar, caractere chirilice.
Dumitrescu 1912, p. 330; Tomescu 1936, p. 14-15; Mihail 1940, nr. 12; BRV
nr. 401 0 404 (identice).
Dep.: Arh. Stat. Ia0, Fond Mihail; Bibl. Academiei Romane, Foi volante, 1 025
0 mapa XIX/ 40, 41.
12* Alexandru I, Manifest de inceperea rAzboiului contra uzurpatordui
tronului Frantei i incorporarea Cnejiei Varsavei la Rusia. 9 mai, Vie-
na 9 iulie, Tip. ExarhiceascA, Chisin.u.
In folio, 2 f., p. 4 alb5., caractree chirilice.
Mihail 1940, nr. 8; BRV IV, nr, 398; Mihail 1985, 2, p. 763; 1986, 2, p. 939, 941
0 fig. 29, p. 942.
Dep.: Arh. Stat. Ia.,si, Fond Mihail; transcriere i fotografii; Bibl. Ac,ademiei Romitne,
Foi volante mapa XXXIV/39.
13 Sinodul, InAltarea numelor impArAtesti cu adaosul titlului de Tar
Polsei". Iulie, St. Peterburg 25 august [Tip. Exarhiceasc],
In folio, 1 f. , caractere chirilice.
Mihail 1940, nr. 10; BRV IV, nr. 406.
Dep.: Arhiva Consiliului Eparhial, Chi0nAu [in 19391.

2
www.digibuc.ro
14 Alexandru I, Manifest la logodna sorei sale Ecaterina Pavlovna cu
clironomul Wiirtenbergului, Frederic Wilhelm. 30 decembrie, St. Peter-
burg.
In folio, 1f. v. alba, caractere chirilice.
Mihail 1940, nr. 9; BRV IV, nr. 399.
Dep.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail, copie manuscrisa; Bibl. Academiei Romne,
Foi volante mapa XIX/85 (copie manuscrisa).
15 Bucoavnii. 20 august, Tip. Exarhiceasc5., Chisin.u.
In 8, p-ste 46 p. numerotate colile, foaia de titlu v. gravura Maica Domnu-
lui ; pn la p. 9, alfabetul mare, mic si grupe de litere; p. 10 s.u. rugaciuni;
caractere chirilice , vignete, f ronti spicii.
Ciobanu 1923, p. 79; C. C. Giurescu 1931, p. 124-128; David 1934, nr. 2; Mihail,
1940, nr. 6; BRV IV, nr. 394.
Dep.: Bibl. Institutului de istorie nationala, (Fac. de litere) in 1944 (BRV IV,
p. 143); acum i s-a pierdut urma.
16 Liturghie. August, Tip. Exarhiceasa., Chisinu.
In folio, 1 + 5 + 9 -I- 187 f. numerotate, primele 3 f. cu cifre arabe, celelalte cu
chirilice. Titlul incadrat f. i r. v.; textul in chenar, caractere chirilice in negru
rosu, frontispicii, finaluri i gravuri.
Ciobanu 1923, p. 41-45; Mihail 1933, p. 101; David 1934, nr. 3; BRV III, nr.
879 (reproduce prefata hlitropolitului Gavriil, p. 119-122); Mihail 1939, P. 10,
15, passim; hfihail 1940, nr. 7; BRV, IV nr. 879.
Dep.: Bibl. Academiei Romane, CVR 879.
17 Mole bnic. Dechemvrie, Tip. Eparhiceasa., Chishau.
16 x 20 cm, 4 f. + 128 f. numerotate. F. 4 v.: gravura ca mare arhiereu
binecuvintind, textul in chenar, caractere chirilice, vignete, frontispicii.
Constantinescu-Iasi 1931, p. 8-10, nr. 3; David 1934, nr. 4; Mihail 1939, p. 6
passim; BRV IV, nr. 396 (si opinia: Nu credem in existenta unui Moliftevnic
(sic), tiparit la Chisinau 1815 [...] trebuie sa fie o confuzie cu acest Molebnic").
Dep.: Bibl. Centrala Univ. Iasi, RV II-100.

1816

18 Ectenii pentru biruinla aceii cu numele lui Hristos numite opti asupra
improtivnicilor [si alte rug5.ciuni]: Paraclis de multemire a Polihronis-
mos. Dat'am brosura de la inceputul anului 1816", deoarece la slujbe
se pomeneste Mitropolitul Gavriil, iar dintre membrii familiei imperiale
Ecaterina Pavlovna era deja c5.s'Atorit, iar Ana Pavlovna ilia. nu
(cf. f. 1v si urm.).
in 4, 18 x 22,5 cm, 30 f. numerotate, ultima p. alba, frontispiii si gravuri, la f.
19 v Sfintul Mamie Mucenic Gheorghie", textul cu caractere chirilice. Filigran
1808".
BRV HT, nr. 1 363, care dateaza gresit 1828".
Bibl. Academiei Romane, CVR 1 365.
19* Inviitaturii pentru ultuire3 virsatulu,.. 1812, Sanctpeterburg. Tip.
Scoalelor de doftori, lb. rus5. februarie 1816, Tip. Exarhiceasc.,
Chisitau si Extract din zapisca pentru vaccinare contra vrsatului.
1811 [ultimul, nesemnalat pini acum; le consider6m difuzate im-
preun 5 ] .
in 8, 1f. v. alba + 9 f. + 1f. caractere chirilice.
Lacea, p. 800, nr. 3; David 1934, nr. 6; BRV IV, nr. 409.
Dep.: Sibiu, Bibl. Univ. (in BRV IV, p. 146). Bibl. Academiei RomIne, CVR
909 A, copie foto si Foi volante, mapa XXXIV/152; Bibl. Univ. Cluj, nr. inv. 3 7 11.

3
www.digibuc.ro
20 Alexandru I, Manifest la cas5.toria sorei sale Ana Pavlovna Cu .cliro-
. nomul Niederlandei, Wilhelm. 10 februarie, Senat, 12 februarie, Sf. Sino&
St. Peterburg.
i f., 18,30 x 22 cm, v. alba, caractere ruseti.
Dep.: Arh. Stat. lai, Fond Mihail, copie manuscris&.
21* Alexandru I, Actul Sfintei Aliante [14/26 septembrie 1815, Paris], 27 dec.
1815, Senat, St. Peterburg, 16 febr. 1816, Sf. Sinod, St. Peterburg
Tip. Exarhiceasc, Chisin.u.
1 f., v. all* 48,5 x 41 cm, text pe 3 coloane, caractere chii4Fce.
Dumitrescu 1912, p. 330-331, BRV IiI, nr. 414 (greqit c& Tratatul Sf. Aliante
s-ar fi incheiat la Paris la 14/26 sept. 1816, in loc de 1815).
Dep.: Bibl. Academiei Ron-lane, Foi volante, 1 027; B bl. Central& Univ.
Doc. 35.
22 Catihisis, cu adogirea locurilor din Sfinta Scriptur5.. Fevruarie, Tip.
Exarhiceasc6, ChisinAu.
In 40, 19,5 x 16,5 cm, 1 -F 43 f. numerotate, foaia de titlu in chenar, y. gravur4
Sf. Treime" cu inscriptii in lb. romank caractere chirilice, vignete, frontispicii.
Ciobanu 1923, p. 45, 61; David 1934, nr. 5; BRV III, nr. 903; Mihail 1939, p.
10, 28.
Dep.: Bibl. Academiei Romane, CVR 903.
23* Alexandru I, Circular c'gre Mitropolitul Gavriil de numirea unui Impu-
ternicit in Basarabia. 1 aprilie, Sanct Peterburg 2 mai, Tip. Exarhi-
ceasc,
In folio, 1 f., caractere chirilice.
Tomescu 1934, p. 11; Mihail 1940, nr. 13; BRV IV, nr. 415.
Dep.: Arh. Stat. Iai. Fond Mihail, transcriere; Bibl. Academiei Romane, Foi
volante mapa XIX/92.
24* Bahmetev, Instiintare cu prilejul numirii sale ca imputernicit Namestnic
[instituie 6 rinduieli], 28 iunie, Chisinu.
In folio, 2 f., p. 3-4 albe, textul pe 2 coloane, cel in 1. roman& in dreapta,
caractere chirilice.
Mihail 1940, nr. 14; BRV IV, nr. 416.
Dep.: Arh. Stat Is*, Fond Mihail, transcriere; Bibl. Academiei Romane, Foi
volante mapa XIX/43.
25* Gavriil Mitropolitul, Pastorar pentru depunerea jurmintului atre
Scaunul imprtesc de cAtre toti locuitorii, isc'lind i tabelele ce se vor
arta. 28 iulie [Tip. Exarhiceasc, Chisin5.u].
In folio, 2 f., p. 4 albl, textul pe 2 coloane, cel in lb. roman& in dreapta, caractere
chirilice.
Dumitrescu 1912, p. 330; Mitail 1940, nr. 15; BRV IV, nr. 419 ai 420 [identice].
Dep.: Bibl. Academiei Romane, Foi volante 1 026 i mapa XIX/94.
26* Ocirmuirea politiceasc, Textul jurmintului atre Scaunul imp'x'5.'-
tesc pe care urmau pronunte toti locuitorii. 24 august [Chi0n5.u].
Arh. Stat. Iaqi, Fond Mihail, atestare manuscrisl.
27 Sinodul, Form de ectenii [pentru Ecaterina Pavlovna]. [Tip. Exarhi-
ceasa, Chisinu].
1 f., 10,5 x 9 cm., v. alb& caractere chirilice.
Mihail 1940, nr. 17; BRV IV, nr. 418.
Dep.: Bibl. Al. Ciulcu, Ch4in1.0 [in 1939].

4
www.digibuc.ro
28 Molebnic. Octo[m]vrie, Tip. Exarhiceasc6, Chisin'Au.
In 40, 4 f. + 128 p, caractere chirilice.
Mihail 1933, p. 101; BRV III, 913 i IV, 913; David 1934, nr. 7; Mihan 1939, p. 30,
32, 44, 46, 47.
Dep.: Bibl. V. A. lirechia", Galati; Bibl. Academiei Romane, CVR 913 A (copie
foto).
29 Sinodul, Polihronismos (Multi Ani" pentru imp5.'ratu1 Alexandru Pavlo-
vici i rudele Nicolai i Mihail Pavlovici, Ecaterina Pavlovna). Noiem-
brie, Tip. Exarhiceasc5 Chisinu.
1 f., 20 x 16,5 cm, v. alba, textul in chenar, caractere chirilice mari, in rosu
negru.
Mihail 1940, nr. 16 o plana II; BRV IV, 422.
Dep.: Muzeul istoric bisericesc, Chisinau (in 1939).
30 Urmarea cintarii de rugel mine ceii de mulgimire [. .1 si a pomenirii
izbeivirai bisericii si a imparatiei Rossiei de neivellirea gallilor i cu
6/6 doaozeci de izeamuri. Noiembrie, Tip. Exarhiceasc., Chisin5.u.
In 4, 20 x 16,5 cm, 15 f., caractere chirilice; frontispiciu in medalion globul, ini-
tiale, vigneta, textul incadrat in chenar.
Ciobanu 1923, p. 46, 61; Constantinescu-Iasi 1929, p. 9, '45; Tomescu 1931, p. 268;
David 1934, nr. 8.
Dep.: Manastirile Capriana, Suruceni, Hincu s.a. (in 1933).

1817
31* Alexandru I, Anunt despre logodna tareviciului Nicolai Pavlovici CU
Sarlota, fiica lui Friederich Wilhelm III, craiul Prusiei. 25 iunie Senat,
Sanct Peterburg 19 iulie, Tip. Exarhiceasa, Chisin'u.
i f., 22 x 3to cm, v. alba, caractere chirilice.
Dumitrescu 1912, p. 67; BRV III, nr. 965.
Dep.: Bibl. Acaclemiei Romane, Foi volante 1 028 si mapa XIX/45.
32* Sinodul, Form de ectenii [pentru imp5.ratul Alexandru Pavlovici,
Constantin Pavlovici s.a.]. Iulie, St. Peterburg Tip. Exarhiceasa,
Chisin5.u.
i f. 20 x 16 cm, v. alba, caractere chirilice. Trei emisiuni identice, dar cu puneri
In pagina. diferite.
Mihail 1984, p. 506.
Dep.: Arh. Stat. Iasi, Fond Milian.
33 Sinodul, Aaugire la Tablele inaltelor prznuiri : 21 aprilie [ziva numelui
Alexandrei Feodorovna 30 august [ziva numelui impratului
Alexandru Pavlovici s.a.]. August, Tip. Exarhiceasc5 Chisinu.
i f., 21 x 18 cm, v. alba, caractere chirilice
Mihail 1940,, nr. 18; BRV IV, nr. 423.
Dep.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail.
34 Oberprocurorul Sf. Sinod, Ll'caz ca in ficcare an, la 14 septembrie,
s se citeasc in biserici Actul Sfintei Aliante" semnat la 14 septembrie
1815. Post 30 noiembrie, Tip Exarhiceasc51, Chisinu.
Mihail 1986, 2, p. 941.
Dep.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail, transcriere.
35 Ceasoslov. August, Tip. Exarhiceasc5 Chisinu.
32 x 19 cm, 1 f. titlu + 2 f. (cuprinsul) + 288 f.; de la f. 284, Rinduiala pashaliei,
f. 287 v. Nasterea o tirbirea luminii lunelor"; textul in chenar, caractere chirilice,
vignete, frontispicii.

5
www.digibuc.ro
 - Ciobanu 1923, p. 46-47, 61; Consta.ntinescu-Iasi 193,1 p. 10-13; David 1934,
nr. 9, BRV III, nr. 951 (care reproduce instiintare", p. 194); Mihail 1939, p.
29, passim.
Dep.: Bibl. Academiei Romine CVR 951; Bibl. Centra15. Univ. Iasi, RV VI-56.
36* Rinduiala (parastasului) panihidei... pentru r dposali marii domni,
i,npArati si impeirtese, traducere de Mitropolitul Gavriil 0 Registru
pentru parastas. Tip. Exarhiceasca, Chisin5.u.
in 4, 16 x 20 cm, 39 f. numerotate, caractere chirilice, textul incadrat, vignete la
f. 1, 3, 13v, 20 r, v, 22 v, 23.
Ciobanu 1923, p. 47-49 (editeaz.5. si Prefata Mitropolitului Gavriil); Constantinescu-
Iasi 1931, p. 13-15; Al. David 1934, nr. 11; BRV III, nr. 943 (si opinia: Re-
gistru moldovenesc pentru parastase" amintit de $t. Ciobanu, op. cit., p. 47, pare
a nu fi altceva decit aceasa Panihidd"); Mihail 1939, p. 10, passim.
Dep.: Bibl. Paul Mihail.
37 Noul Testament. Tip. Sf. Sinod, Sanct Peterburg.
In 8, 1 + 274 f. numerotate, text in lb. romang. pe 2 coloane, caractere chirilice
Ciobanu 1923, p. 49, 52, 93; Mihail 1933, p. 103, 107; David 1934, nr. 10; BRV
III, nr. 948; Mihail 1939, p. 6, 10; CVR Bibl. Univ. Bucuresti 1972, nr. 228;
CVR Arh. Stat 1985, nr. 291.
Dep.: Bibl. Academiei Romlne, CVR 948; Bibl. Arh. Stat. Bactui, II 1 024 (inv.
2208); Bibl. Arh. Stat. Craiova, (inv. 3 047, 4 750 si 5 799); Bibl. Arh. Stat. Ia4i
(in,. 8260); Bibl. CentraLi. Univ. Iasi, RV III-180.
1818
38* Ascleimintul obrazovaniei oblastei Bassarabiei. 29 aprilie, Chisin5.u.
In folio, 3 f. + 208 p., textul de 2 coloane, cel in lb.' romin5. in dreapta, caractere
rusesti.
Ciobanu 1923, p. 145-146, 152; Berechet 1933, I, p. 288-292; David 1934, nr 14;
BRV III, nr. 970; CVR Arh. Stat. 1985, nr. 295.
Dep.: Bibl. Academiei Romine, CVR 970 si Ms. rom. nr. 4 126, f. 177-227; Bibl.
Arh. Stat. Iasi, inv. 501; Bibl. N. Petica, Bucuresti (var. b).
39* Extras din Statutul carantinii. 21 august, Chisin'u.
In folio, 8 p., textul pe 2 coloane, cel in lb. rom5.n1 in dreapta, titlul numai in
lb. rusa, caractere rusesti.
David 1934, nr. 12; BRV III, nr. 971.
Dep.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail, transcriere.
40 Pentru scoposul rossienestii insoliri a Bibliei si mijlocirile sibre dobindirea
lui. Decembrie 1817, St. Peterburg - Mai, Tip. Exarhiceascb.', Chisinu.
fa 4, 20 x 16 cm, 14 p. numerotate cu cifre arabe, textul imediat du$ titlu, carac-
tere chirilice.
Ciobanu 1923, p. 60 (dateaz5. gresit 1817); David 1934, nr. 15; BRV III, nr. 972.
Dep.: Bibl. Centrall Univ. Iasi, RV II-119.
41 Psaltire. Mai, Tip. Exarhiceasc6, Chisin6u.
in 4, 33 x 21 cm, 1f. (titlu) + 25 -F 344 + 1 f., numerotate cu chirilice (greseli
de paginatie de la 332, la toate f. cu sot), caractere chirilice; text incadrat in
linii, Cu frontispicii si initiale, la f. 25 Tr, gravura implratului David. Primele 25 f.,
intrebari si Aspunsuri despre inArturisirea credintei.
Ciobanu 1923, p. 47, 61; Constantinescu-Iasi 1929, p. 9, 46; David 1934, nr. 13;
BRV III, nr. 987; Mihail 1939, p. 6 (2 ex.), 17 passim.
Dep.: Bibl. Academiei RonAne, CVR 987; Bibl. Arh. Stat. Iasi, cota 13 097 (inv.
4616/1968).
42* Pravile pentru scoaterea srii din Basarabia (15 capitole). [Post 1818 -
ante 1828], [Chisindu].
In folio, 2 f. (incomplet), textul pe 2 coloane, cel in lb. romln6, in dreapta caractere
chirilice.
Mihail 1940, nr. 19; BRV IV, nr. 427.
Dep.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail, transcriere.

6
www.digibuc.ro
 1819
.43* Intiiptare de la Comisia pentru cercetarea dovezilor dvorenilor din
Basavabia. 26 martie, Tip. Exarhiceasc.', Ch4in5.u.
In folio, 8 f., f. 8 y alba, textul pe 2 coloane, cel in lb. roma.na in dreapta, caractere
rosesti.
Domitrescu 1912, p. 67; BRV III, nr. 1 061; Mihail 1984, p. 507-508 (alta,
shine).
Dep.: Bibl. Academiei Romane, Foi volante 1 029 si mapa XIX/96.
44* Gavriil Mitropolitul, Pastorall contra betiei. 7 iulie [Tip. Exarhiceasa],
ChisinAu.
In folio, 3 f., p. 6 alba, textul pe 2 coloane, cel in lb. roma.na. in dreapta, caractere
chirilice.
David 1934, nr. 16; BRV III, nr. 1060: Mihail 1940, nr. 21; BRV IV, nr. 1060.
Dep.: Bibl. Academiei Romane, Foi volante mapa XIX/46.
45* tnaltul Sfat al oblastii, Pouturile pentru inclatoririle tranilor. August.
Tip. Ocimmirii Oblastii, Chisinu.
2 f. + 44 p., 32,5 x 21 cm, pe f. de titlu v. intr-un dreptunghi lung (in lb. rusa
si romana): ,Masurt intocma Cu palma domneasca sau a opta parte dintr-un sthijin
domnesc"; p. 2 r. [Cuprinsul] in lb. rusa., f. 2 v. in lb. romana.; textul pe 2 coloane,
cel in lb. romana in dreapta, caractere rusesti.
Ciobanu 1923, p. 152; David 1934, nr. 19; BRV III, nr. 1029.
Dep.: Bibl. Academiei Romane, CVR 1 029 si Ms. rom. nr. 4 126, f. 129-138;
Bibl. Central& Univ. Iasi, RV VI-40.
46 Alexandru I, lvlanifest la nasterea Mariei, fiica lui Nicolai Pavlovici.
12 august, Senat, 18 august, Sf. Sinod, St. Peterburg.
In folio, 1 f., v. alba, caractere chirilice.
. Mihail 1940, nr. 20; BRV IV, nr. 428.
Dep.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail.
47 Protopopia Orhei, Upusna, Bender, invoire pentru cununie.
I f., 20 x 16,5, v. alba, textul incadrat cu semne tipograf ce, inflorituri, caractere
chirilice.
Mihail 1990, nr. 23 (pentru anii urmatori formulare cu textul identic, fiind modi-
ficata, numai data sau emitentul), idem, nr. 26; nr. 43-44; nr. 99; nr. 53; nr. 68;
nr. 72; Mihail 1985, 2, p. 770.
Dep.: Muzeul istoric-bisericesc, Chisinau (in 1939) i Bibl. Academiei Romfine, Foi
Volante, mapa XXXIV (un exemplar din 1828).
48 Sinodul, Forrn de ectenii [apar numele Mariei Nicolaevna i Ecaterinei
Pavlovnal. Intarita de Alexandru I, la 12 august, in Fi[n]landia. August,
Tip. Sf. Sinod, St. retcrburg 12 septembrie, Tip. Exarhiceasc5.,

In folio, 1 f., v. albA, caractere chirilice.

Mihail 1940, nr. 22; BRV IV, nr. 929.
Dep.: Bibl. Academiei Romane, Foi volante, mapa XXXIV/9.
49 Biblia, 13 august, Tip. lui Nic. Greci, St. Peterburg.
80, 2 f. + 1 249 + 303 p. (la acestea din urma greseli de paginatie 100-103 in loc
de 300-303), text in lb. romana. pe 2 coloane. Foaia de titlu v. alba, pe f. 2 r. o
prefata nesemnata. Noul Testament are si titlu special.
lorga 1918, p. 8; Ciobanu, 1923, p. 49-53, 93; Tomescu 1929, p. 61; David 1934.
nr. 17; BRV III, nr. 1 031 ksi editia Prefetei, p. 289-290); Mihail 1939, p. 6,
passim; CVR Bibl. Univ. Bucuresti 1972, nr. 243; Mihail 1984, p. 508-509; CVR
Arh. Stat. 1985, nr. 309.
Dep.: Bibl. Academiei Romane, CYR 1 031; Bibl. Arh. Stat. Bacilli III 991 iny.
2 895), II 2 885 (inv. 5 915) ; Bibl. Arh. Stat, Galati II 925 (inv. 2405), II 2 171
(inv. 4 135); Bibl, Arh. Stat. Iasi, inv. 4 012, Bibl. Fac. lb. si literatura. roman.%
23 220 si a Fac. de drept Buc., CVR 110; Bibl. Centrala Univ. Iasi, RV III-102,
103, 104, 107, 181, 221.

www.digibuc.ro
50 Scurld russasa gramatia cu LilmYcirc in limba inoldoveneasa pentru
ucenicii senzinariei Chiinului ci ale altor goale. Tip. Mitropolici, Chisinu.
In 4, 1f. (titlu) + 4 p. (Scara") + 139 p.; textul pe 2 coloane, cel in lb. romana
in dreapta, caractere chirilice.
Ciobanu 1922, p. 8; idem, 1923, p. 61; Tomescu 1931, p. 269; David 1934, nr. 18;
BRV III, nr. 1038; CVR Arh. Stat. 1985, nr. 311.
Dep.: Bibl. Academiei Romane CVR 1 038; Bibl. Arh. Stat. Iasi, cota 9 429 (inv.
605/1960) (fosta a lui N. Egunov); Dibl. Centrala Unir. Iasi, RV II-126.
51 Afinei de ob,ste. Iunie, Tip. Exarhiceasa Chisinu.
33 x 21 cm, 1 f. (titlu) + 3 -F 221 f. numerotate, cu caractere chirilice -I- 18 p.
(1 I. alba dupa f. 221). Foaia titlu v.: gravura Sf. Fecioara in biserica, f. 2v
3 r: Insemnarea slujbelor celor de obste, f. 208 y 221 v: Sinaxar, 18 p. la sfirsit:
Slujba Pocrovului; caractere chirilice manuscule; vignete, frontispicii.
Ciobanu 1923, p. 53-57, 61; Constantinescu-Iasi 1929, p. 9, 46; David 1934,
nr. 21; BRV III, nr. 1 040 (si editia Prefetei p. 306); Mihail 1939, p. 6, 15, passim.
Dep.: Bibl. Academiei Rotrane, CVR 1040.
52 Noul T estament. 15 august, Tip. Nic. Greci, St. Pcterburg.
In 8, 22,5 x 13,3 cm, 2 f. + 303 p., cu aceleasi greseli de paginatie ca si Biblia.
Foaia de titlu v. alb, prefata aceeasi ca i la Biblie, text in lb. romana pe 2 co-
loane, caractere chirilice minuscule.
Constantinescu-Iasi 1931, p. 46; David 1934, nr. 20; BRV III, nr. 1 049 (si editia
Prefetei, p. 314); Mihail 1939, p. 6.
Dep.: Bibl. Academiei Romane, CN'R 1049; Bibl. Centrala Univ. Iasi, RN, III-94,
95, 182.

1820

53* Bahmetev, Imputernicit Namestnic, Dispozitii privitoare la alegerea

deputatilor. 29 februaric 2 aprilie
In folio, 5 f., textul pe 2 coloane, cel in lb. romana in dreapta, caractere rusesti
Ciobanu 1923, p. 152-153; David 1934, nr. 22 (nu a vazut exemplare); BRV
III, nr. 1 069 (autorii mentioneaza ca nu au vazut exemplare); Mihail 1940, nr. 24;
BRV IV, nr. 433.
Dep.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail, transcriere.
54* Alexandru I, Instiintare despre desfacerea cstoriei dintre marcle cueaz
Constantin Pavlovici si sotia sa Ana Feodorovna i pravil privitoai e
la imprAteasca familie. 31 martie, Tip. Senat i Sf. Sinod, Sanct Peter-
burg 28 aprilie, Tip. Exarbiceasc5., Chisinau.
In folio, 1 f., caractere chirilice.
Dumitrescu 1912, p. 67; BRV III, nr. 1103; Mihail 1984, p. 509-511.
Dep.: Bibl. Academiei Romane, Foi volante 1 031 si mapa XXXIV/48.
55 Sinodul, Formil de ectenii pentru numele impr.te.sti [nu mai apare
numele Anei Feodorovna]. Martie, St. Peterburg 28 aprilie, Tip.
Exarhiceasc, Chisin6u.
In folio, 1 f., v. alba, caractere chirilice.
Mihail 1940, nr. 25; BRV IV, nr. 434.
Dep.: Bibl. Academiei Romane, Foi volante mapa XXXIV/47.
56* Alexandru I, Ucaz cu privire la asezarea locuitorilor In Basarabia (8 arti-
cole). 7 iunie, Tarscoe Selo (2 editii: a, b).
In folio, 1 f., textul pe 2 coloane, cel in lb. romana. in dreapta. Dona, editii
diferent de marime a caracterelor chirilice si numerotarea articolelor (una cu cifre
arabe, alta cu caractere chirilice) si diferente de formulare in lb. romana.
Dumitrescu 1912, p. 67; BRV III, nr. 1104.
Dep.: Bibl. Academiei Romane, Foi volante 1 030 (a, b) si mapa XIX/50.

www.digibuc.ro
57* Gavriil Mitropolitul, Pastoral prin care indearnna pe credinciosi s
pstreze duminica zi de s.'rlAtoare. 2 septembrie [Tip. Exarhiceasca,
Chisingu].
In folio, 1 f., 22,3 x 35 cm, v. alba, caractere chirilice.
Dumitrescu 1912, p. 67; BRV III, nr. 1105.
Dep.: Bibl. Academiei Romane, Foi volante, 1 032 si mapa XIX/47.
58 Afis teatral pentru comedia $coala muiereasca sau intimparile noptii"4
26 septembrie.
1 f., 18 X 28,5 cm, v. alba, textul incadrat in chenar, cel in lb. rusa separat de
cel in lb. romana printr-un *ir de ornamentatii tipografice, caractere rusesti.
BRV III, nr. 1106.
Dep.: Bibl. Academiei Romane, Poi volante, mapa XIV.
59 Evanghelie. [Tip. Exarhiceasc], Chisiniu.
Tomescu 1931, p. 271; David 1934, nr. 25 (n-a vazut exemplare); BRV III, nr.
1 070 (autorii mentioneaza ca n-au vazut exemplare).
60 Apostol. [Tip. Exarhiceasa], Chisinu.
Tomescu 1931, p. 271; David 1934, nr. 26 (n-a vazut exemplare); BRV III, nr.
1 065 (autorii mentioneaza ca n-au vazut exemplare)
61 Molitvenic. August, Tip. Exarhiceasc, Chisin.u.
in 40, 21 x 16,5 cm, 1f. (titlu) + 4 f. Pinax" (cuprinsul), ultima p. gravura Sf.
Treimi +551 f. Text incadrat, vignete i froritispicii. De la f. 548: Adunarea nume-
lor chip& alfavita", caractere chirilice.
Berechet 1923, p. 354 (dar o numeste impropriu Liturghia cea Mare"); Ciobanu
1923 p. 57-58; Constantinescu-Iasi 1929, P. 9, 47; David 1934, nr. 23; BRV
nr. 1077; Mihail 1939, p. 6, 11(2 ex.1, passim; CVR Arh. Stat. 1985, nr. 319.
Dep.: Bibl. Academiei Romine, CVR 1077; Bibl. Arh. Stat. Beau, II 2 974
(my. 6 176 .
62 Rinduiala sfinirii bisericii si a primirii ereticilor in Biserica R5.sritului.
Octo[m]brie, Tip. Exarhiceasc5., Chisin.u.
in 40, 20,5 x 16,5 cm, 1 f. (titlu) -I- f. 2 r. (Cuprins), v. gravura Sf. loan semnata
lonita Io Vona + 113 f. numerotate; textul incadrat in chenar; caractere chirilice.
Ciobanu 1923, p. 57; Mihail 1933, p. 102; David 1934, nr. 24 si 28 (nu a vazut
ed. 1821) : BRV III, nr. 1 084 (si opinia: Ne indoim de existeirta editiei 1821
amintita de St. Ciobanu, op. cit., p. 61, care cel mult a fost editie de titlu");
Mihail 1939 p. 6 (2 ex.) passim; CVR Arh. Stat. 1985 nr. 322.
Dep.: Bibl. Academiei Romfine CVR 1084; Bibl. Arh. Stat. Bucuresti, II.. 6 991
(inv. 36 402); Bibl. Centrala Univ. Iasi, RV III-183.

1821

63 Formulare pentru inregistrarea veniturilor si cheltuielilor la biserici.

Ianuarie [Chisinau].
In folio, 12 f., 38 x 27 cm v. albe (formulare date ca model), caractere rusesti.
Mihail 1984, p. 510.
Dep.: Bibl. Paul Mihai/.
64* Socoteala anuald a Comitetului Societai Biblice. desprtirea" Bassa-
rabiei, Tip. Exarhiceasc, Chising.u.
in 4, 18 x 19 cm, 1f. titlu + 38 p., caractere chirilice.
Dep.: Bibl. Academiei Romane, CVR 1 164 (este alta editie decit BRA% III, nr.
1164).

5 c. 329
9
www.digibuc.ro
65* Al. Golitin, Cneaz, Apel pentru ajutorarea refugiatilor greci i moldo-
veni. 24 iulie.
In folio, I f., v. all* textul pe 2 coloane, cel in lb. roman& in dreapta; caractere-
ruseFti.
Dumitrescu 1912, p. 67; BRV III, nr. 1143; Mihail 1940, nr. 27; BRV IV, nr. 436
(aceeai editie).
Dep.: Bib]. Academiei Ronane, Foi volante 1 033 *i napa XXXIV/49.
do I. N. Inzov, Instructie pentru bulgarii-colonisti asezati in Basarabia,
[traducere de arhiepiscopul Dimitrie Chisin'u.
Ciobanu 1923, P. 64, 146; David 1934, nr. 27 (nu a vazut exemplare); BRV III,
nr. 1 122 (autorii mentioneaza c nu au vazut exemplare).

67* Satuire pentru cumprarea Bibliei. 1820, Tip. N. Greci, Sanct Peter-
burg 1821, Tip. Exarhiceasc51, Chisin'u. Cf. si nr. 40.
in 40, 17 x 21 cm, 11 p., textul incepe imediat dupa titlu, caractere chirilice.
David 1934, nr. 29; BRV III, nr. 1128.
Dep.: Bibl. Academiei Romane, CVR 1128; Bibl. Centr. Univ. Ia0 RV II 136_

68* Alexandru I, Ucaz pentru taxele de inregistrare. 4 decembrie, Tip_

Senatului, Sanct Peterburg.
Infolio, 9 f., ultimele 3 f. cu tabele care fixeaza taxele, f. 9 v. alba, caractere ruse0i-
BRV III, nr. 1145.
Dep.: Bibl. Academiei Romane, Foi volante mapa XCII.
69 [Arhiepiscop Dimitrie] Ucaz ca preotii s5, nu cunune tiganii decit cut
adeverint din partea Cantorei. [Noiembrie], Tip. Exarhiceasc, Chisin.u.
Mihail 1985, 2, p. 763-764 (nu a vazut exemplare).
Dep.: Arh. Stat. Ia0, Fond Mihail, transcriere.

1822
70* Protopopul de Hotin, Model de tabel cumulativ pentru evidenta sfrii
civile (nscuti, cs.toriti, decedati) pe 1821. Februarie.
In folio, 2 f., p. 4 alba, caractere chirilice.
Bibl. Academiei Romfine, Foi volante, mapa XXXIV/ 138.
71 Socoteala Comitetului bessarabiecestii desprtiri a rossienestii bibliecesti
Sotietti pentru anul 1820: traducere de S. Margela. 1822, Tip. Duhov-
niceasc5., Chisinu.
In 40, 21 x 18 cm, 1 f. + 32 p., caractere chirilice.
Parhomovici 1925, p. 46; David 1934, nr. 31; BRV III, nr. 1 164 autorii men-
tioneaza c. nu au vazut exemplare cu f. de titlu).
Dep.: Bibl. V. Carau, ChiOnau (in 1933).
72 Table lancasteriene [1 martie 30 noiembrie, Tip. Duhovniceasa,
Chisin5.u].
34 f. volante, 60 x 52 cm. Se cunosc tabelele nr. 7 (Citire clqt Sf. Scriptura), nr. 23
(Tabl de aritmetica.), nr. 34 (Cuvinte de 3 sloguri), caractere majuscnle rusqti.
Ciobanu 1920, P. 21, reproduce facsimilul tablei 34; Mihail 1986, 2, p. 947, fig. 32,.
reproduce facsimilul tablei 23.
Ciobanu 1920, P. 21; Ciobanu 1923, p. 87-90; BRIT IV, nr. 438; Mihail 1985
2, P. 764-766 0 fig. 3, p. 767; 1f.E6, x, fig. 32, p. 547.
Dep.: Arh. Stat. Ia0, Fond Mihail, traraciicre.

10
www.digibuc.ro
73 Sinodul, Form de ectenii [apare si numele 01g5.i Nicolaevna]. Septem-
brie, Tip. Sf. Sinod, Sanct Peterburg 17 octombrie, Tip. Duhovni-
ceasa., Chisin.u.
1 f., 21 x 18 cm, v. alba, caractere chirilice.
Mihail 1940, nr. 29; BRV IV, nr. 437; Mihail 1985, 2, p. 770.
Dep.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail, transcriere ; Bibl. Aca,derniei Romane, Foi volante,
mapa XXXIV/50.
74 [Arhiepiscop Dimitrie], Rinduiala proscomidiei. Tip. Duhovniceasc,
Chisinu.
1f., 71 x 50 cm, v. alba, textul pe 4 coloane i incadrat, caractere chirilice, in rosu
si negru.
Mihail 1940, nr. 28; BRV IV, nr. 439; Mihail 1985, 2, p. 768 i fig. 4, p. 769.
Dep.: Biserica din Bogzesti, jud. Orhei (in 1939).
73 [Arhiepiscop Dimitrie], Antimis. [Tip. Duhovniceasc., Chisin5.u].
i f., textul in lb. romina, caractere chirilice.
Alihail 1985, 2, P. 771 (nu a vazut exemplare).
Dep.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail, transcriere.
76 Bucoavnii. Tip. DuhovniceascA,
in 4, 22 x 12 cm, cca 16 f., textul pe 2 coloane, caractere chirilice.
Ciobanu 1923, p. 64, passim; Ghibu 1916, p. 117 (a vazut un exemplar incomplet,
Cu 32 p.) facsimile f. titlu 1 p. la p. 118 si 119; David 1934, nr. 30 (nu a vazut
exemplare); BRV III, nr. 1 152 (autorii mentioneaza ca. nu au va.zut exemplare);
Mihail 1985, 2, p. 770-771; CVR Bibl. Univ. Bucuresti 1972, nr. 268.
Dep.: Bibl. Central a Univ. Bucuresti 09/589, inv. 3331, distrusa la 23 decembrie
1989.

1823
77 Sinodul, Instructii pentru scrierea metricilor si a tabelelor (5 paragrafe).
24 ianuarie [Tip. Duhovniceasc5., Chisinu].
rn. folio, 6 f. + 2 f. (prima p. alba), Cu tabele, caractere chirilice.
Mihail 1940, nr. 33; BRV IV, nr. 444.
Dep.: Muzeul istoric-bisericesc Chisinau (in 1939).
78* Dimitrie, Arhiepiscop, Manifest pentru infiintarea scolilor lancasteriene.
Kiinevskia eparhialnyia vedomosti". 1868, nr. 30, 15 aprilie, P. 457-460; J.
Halippa, in Trudy Bess. gubernskoj u6enoj arch. Kom.", 1902, p. 148-150; Mihail
1940, nr. 34; BRV IV, nr. 443.
79 Socoteala Comitetului Bessarabiece,stii desfirtiri a rossienegii
Sofietilli fie 1822. Tip. Duhovniceasa., Chisin.u.
In g, 21 x 18 cm, 46 p., caractere chirilice.
Parhomovici 1925, p. 46; David 1934, nr. 33; BRV III, nr. 1190, IV, nr. 1 190.
Dep.: Arh. Stat. Bucuresti, Donatii pachet XX, doc. 10 (in BRV IV, p. 311).
20 Alexandru I, Manifest si Actul Sfintei Aliante. Tip. Duhovniceasc6,
Chisinu [ed. II-a].
1 f., 45 x 36 cm, v. alba, textul pe 3 coloane incadrate, caractere chirilice.
Alihail 1940, nr. 31; BRV IV, nr. 442.
Dep : Muzeul istoric-bisericesc, Chisinau (in 1939).
21* instiintare pentru pricini judeatoresti, Chisinu.
In folio, 2 f., textul pe 2 coloane, cel in lb. roman& in dreapta, caractere rusesti.
BRV III, nr. 1201, acelasi ca si Mihail 1940, nr. 30; BRV IV, nr. 445.
Dap.: Bibl. Acaderniei Romane, Foi volante, mapa XIX/77.

11

www.digibuc.ro
82 Slujba de multumire in ziva pomenirii pacii intre Rusia si Suedia.
[Tip. Duhovniceascal, Chisinau.
In 4 rnic, 42 f. 1/2 a1b5.. Textul incepe imediat dupg titlu. F. 27 s.u.: Slujba Si.
prooroc Zaharia si a Sf. i dreptei Elisabeta.
BRV III, nr. 1 189 (autorii mentioneazil a. au datat dupa o insemnare autografk.
din 1823).
Dep.: Bibl. D. Balaur (in BRV III, p. 429).
83* Alexandru I, Manifest la logodna marelui cneaz Mihail Pavlovici Cu
Sarlota, printesa Wirtembergului i schimbarea numelui ei in Elena
Pavlovna. 6 decembrie, Tip. Senat, 7 decembrie, Sf. Sinod, Sanct Peter-
burg 28 decembrie, Tip. Duhovniceasca, Chisinau.
In folio, 1 f., v. all* caractere chirilice.
Mihail 1940, nr. 32; BRV IV, nr. 441; Mihail 1985, 2, p. 771-772; 1986, 2, p.
941, 943.
Dep.: Arh. Stat. Ias,i, Fond Mihail; Bibl. Academiei Rorrane, FM volante, mapa
XXXIV/52.
84* Perttru datoriile presviterilor de popor. Iunie, Tip. Duhovniceasca,
Chisinau.
In 4, 20,5 x 16,3 cn), 6 f. (f. titlu incadratk pe f. liminarl Cuprinsul" si o rnainte
cuvintare cdtra preoti", 4 f.) + 279 P. cifre chirilice, caractere chirilice.
Ciobanu 1923, p. 64; David 1934, nr. 32 (editeaz6. i prefata); BR\ III, nr. 1 187;
Mihail 1939, p. 28 (2 ex.), 32; Mihail 1985, p. 772.
Dep.: Bibl. Academiei RomAne, CVR 1187; Bibl. Centr. Univ. Iasi RV III-123.
85 Tipic bisericesc, adunat in scurt. Tip. Duhovniceasca, Chisinau.
In 4, 20 x 16 cm, 1f. (titlu) 4. 76 p., caractere chirilice.
Ciobanu 1923, P. 59-60 (datea.75. gresit 1821); Constantinescu-Iasi 1929; Dav:d,
1934, nr. 34, BRV III, nr. 1193; Mihail 1939, p. 26, 48.
Dep.: Bibl. Academiei Romne, CYR 1193.
86* Izvod din pravile i asezaminturi pentru invatatura tinerilor din Basara-
bia. [Tip. Duhovniceasca, Chisin5.u].
Infolio, 3 f.. ultima p. albk texiul pe 2 coloane, cel in lb. roman in dreapta, carae-
tere rusesti.
Mihail 1984, p 510-312 si fig ,5, p. 511.
Dep.: ? [exemplar incomplet,. Am transcris de pe fotografie.

1824
87* Sinodul, Ucaz catre Arhiepiscopul Dimitrie: Pravile pentru dezrdaci-
narea faptelor rele. 17 ianuarie. Tip. Duhovniceasca, Chisinau.
In folio, 8 p., caractere chirilice.
Mihail 1940, nr. 36; BRV IV, nr. 449; Mihail 1985, 2, p. 774.
Dep.: Arh. Stat. lasi, Fond Mihail, transcriere ; Bibl. Academiei Romilne, Foi volante,
mapa XXXIV/34.
88 Sinodul, Forma de ectenie si addogire la praznicile imparatesti: 1 ianua-
rie [inceputul anului non] si 21 mai [numele lui Constantin Pavlovici s.a.].
Tip. Duhovniceasca, Chisinau.
In folio, 36 x 23 cm., 1 f., v. albk caractere chirilice.
Dumitrescu 1912, p. 67; BRV III, nr. 1229; Mihail 1984, p. 512.
Dep.: Bibl. Academiei Romtme, Foi volante, 1 035 si mapa XXXIV/58.
89 Sinodul, Forma de ectenie pentru inaltarea numelor prea inalte. Martie.
In folio, 1 f. v. albk caractere chirilice.
Mihail 1985, 2, p. 773.
Dep.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail, transcriere.

12
www.digibuc.ro
90* Rugiiciunea pentru izbeivirect de lacuste. Iunie [Tip. Dubovniceasa,
Chisiniu].
in 4, 8 p. (sfirsitul lipseste), caractere chirilice.
Dep.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail.
91* Guvernatorul civil Petru Curic, Extras din circulara ctre politia rase-
lor si satelor privind simptomele ciumii din or. Tucicov. 23 noiem-
brie.
In folio, 8 p., textul pe 2 coloane, cel din lb. romana in dreapta, caractere chirilice.
David 1934, nr. 35; BRV III, nr. 1 228 (autorii mentioneaza ca nu au vazut textul).
Dep.: Arh. Stat, Iasi, Fond Mihail; Bibl. Academiei Romane, Foi volante mapa
XXXIV/55.
92* Graf Vorontov, instiintare in leg5.tur5. cu plata d5.rilor in moned
ruseasc5. (6 puncte). Aprox. 22 decembrie (cf. referirea de la nr. 94).
-- In folio, 36 x 22,5 cm, 1f., textul pe 2 coloane, cel in lb. romfina in dreapta, carac-
tere chirilice.
Mihail 1985, 2, p. 773, rectifica data din 1826, in 1824 a BRV IV, nr. 478 [de
fapt 1823-1826], care are in vedere Mihail 1940, nr. 60.
Dep.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail; Bibl. Academiei Romane, Foi volante, mapa
XXXIV/65.
93* Graf Vorontov, instiintare despre crearea Comisiei de recensknint
pentru o nou5. impunere
In folio, 1 f., textul pe 2 coloane, ccl in lb. romana in dreapta, caractere chirilice.
Mihail 1985, 2, p. 774 si fig. 5-6, p. 775-776, rectifica datarea din circa 1828",
in 1824; Mihail 1940, nr. 62; BRV IV, nr. 471.
Dep.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail; Bibl. Academiei Romane, Foi volante, 1 075/3
mapa XXXIV/57.

1825
94* Instiintare in leg5.tur cu plata carilor in moned5. ruseasc6 (8 puncte).
Februarie, Tip. Ocirmuirii [Chisin5.4
In folio, 2 f., textul pe 2 coloane, col in lb. romana in dreapta, caractere rusesti.
Mihail 1940, nr. 38; BRV IV, nr. 456.
Dep.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail, transcriere.
95 Sinodul, Form de ectenii i ad.'ugire la praznicile imp.'f.testi: 25
februarie [ziva de nastere a Mariei Mihailovna], 22 iulie [numele Mariei
Feodorovna s.a.]. 22 martie, S. Peterburg 6 aprilie, Tip. Duhovni-
ceasc, Chisinau.
In folio, 1 f. v. alba, caractere chirilice.
Dumitrescu 1912, p. 67; BRV III, nr. 1256; Mihail 1986, 2, p. 943.
Dep.: Bibl. Academiei Romine, Foi volante, 1 036 si mapa XXXIV/36.
96 Sinodul, Adiugire la praznicile impkItesti: 21 aprilie [ziva de nastere
a lui Nicolai Pavlovici s.a.] si 25 iunie [onomastica Alexandrei
Feodorovna s.a.]. 28 august, Tip Duhovniceasa, Chisin5.u.
1 f., 22,5 x 17,5 cm, v. albi, caractere chirilice.
Mihail 1940, nr. 41; BRV IV, nr. 452.
Dep.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail, transcriere.
97 Sinodul, Form de ectenii [Cu adngarea numelui Alexandrei Nico-
laevna, nscut la 12 iunie]. 12 iulie, Tarscoe Sebo 23 iulie, Tip,
Duhovniceasc5., ChisinAu.
1 f . , 21 x 17 cm, v. alba, caractere chirilice.
Mihail 1940, nr. 42; BRV IV, 455; Mihail 1985, 2, p. 774.
Dep.: Arh. Stat. Iasi, Fond Bibl. Academiei Romane, Foi volante, mapa
XXIV/61.

0.3

www.digibuc.ro
 98* Ocirmuitorul Senat, Ucaz dat imediat dup. decesul imparatului Ale-
xandra I privitor la depunerea juramintului pentru mostenitorul legiuit
al tronului, Constantin Pavlovici. [Noiembrie, Chisinau].
In folio, 22,5 x 27,5 cm, caractere chirilice.
Dep.: Bibl. Academiei RomSale, Foi volante, mapa XXXI/ 161.
99 Sinodul, Forma de ectenie ce introduce numele lui Constantin Pavlovici
drept imparat. Sf. Sinod [St. Peterburg] 10 decembrie. Tip. Duhovni-
ceasca, Chisinau.
i f., 21 x 17 cm, f. 1, v. albg, caractere chirilice.
Mihail 1940, nr. 39; BRV IV, nr. 453.
Dep.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail; Bibl. Academiei RomAne, Foi volante, mapa
XXXI V/60.
100* Nicolai L Manifest la moartea imparatului Alexandra Pavlovici (cere
sa i se depuna juramint de credint lui i clironomului Alexandra
Nicolaevici i sa se considere data suirii sale pe tron 19 noiembrie ;
sint precizate anexele : 1) renuntarea la tron a lui Constantin Pavlovici
din 14 ianuarie 1822 si 2) r5.spunsul lui Alexandru Pavlovici; 3) Mani-
festal lui Alexandru I din 16 august 1823 de la Tarscoe Selo, prin
care se anunta ca, datorita renuntarii la tron a lui Constantin Pavlovici,
este desemnat urmas Nicolai Pavlovici ; 4) Scrisoarea de condoleante
a lui Constantin Pavlovici catre mama sa i 5) Scrisoarea de condo-
leante a lui Constantin Pavlovici catre Nicolai Pavlovici la moartea
lui Alexandru I si afirmarea c doreste s rarnin' numai tesarevici
f. 6 v., Scrisoarea lui Constantin Pavlovici c."tre Min. Justitiei. 26 no-
iembrie, Varsava, 14 decembrie, Tip. Senat 15 decembrie, Sf. Sinod,
Sanct Peterburg.
In folio, 6 f., caractere chirilice, unele exemplare au f. 6 v. alb5..
Dumitrescu 1912, p. 67; BRV III, nr. 1 263 (2 f.: Manifestul lui Nicolai I); Mihail
1984, p. 512-514 si fig. 6, p. 513. BRV III, nr. 1202; (2 f.: Manifestul lui Ale-
xandru I din 1823); BRV III, nr. 1 261 si Mihail 1986, 2, p. 943 (2 f. cu scrisorile
lui Constantin Pavlovici, anexa 4 si 5).
Dep.: Bibl. Academiei Romane, Foi volante 1 034, 1 037, 1 039 si mapa XXXI/158,
a si b, 159 si 160; Arh. Stat. lasi, Fond
101* Constantin Pavlovici, Scrisoare catre Ministrul Justitiei, de renuntare
la tron. 8 decembrie, Varsava [Tip. Sf. Sinod, Sanct Peterburg]. ,

In folio, f., 36 x 23 cm, v. alb, caractere chirilice.

I
Dumitrescu 1912, p. 67; BRV III, nr. 1 262; Mihail 1940, nr. 37; Mihail 1986,
2, p. 943.
Dep.: Bibl. Acaderniei Romane, Foi volante, 1 038 si mapa XXXIV/59; Arh. Stat.
Iasi, Fond Mihail.
102 Sinodul, Form de ectenii pentru imparatul Nicolai Pavlovici. Decem-
brie, Tip. Duhovniceasca, Chisinau.
In folio, 1 f., v. alb5., caractere chirilice.
Mihail 1940, nr. 40; BRV IV, nr. 454.
Dep.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail; Bibl. Academiei Romlne, Foi volante, mapele
XXXIV/62 i XLI/7 I.

1828
103 Rinduiala pomenirii fientru pravoslavnicai ostafi. 22 ianuarie, Tip. Duhov-
niceasca, Chisina'u.
in 4, 16 x 10 cm, 22 f., numerotate cu cifre chirilice; caractere chirilice.
David 1934, nr. 36; BRV III, nr. 1289; Mihail 1939, p. 11.
Dep.: Mingstirile Frumoasa, Suruceni, Curchi, Condrita (in 1933).

. 14
www.digibuc.ro
104* Graf Vorontov, instiintare pentru alegerea i indatoririle ocolasi-
lor [20 instructiuni]. 9 martie.
In folio, 2 f., text pe 2 coloane, cel in lb. roman in dreapta, caractere ruses&
Mihail 1940, nr. 48; BRV IV, nr. 462 care corecteaz5. BRV III, nr. 1 454.
Dep.: Bibl. Academiei Rornane, Foi volante 1 075/2, mapa XIX/16 si 81.
105* Nicolai I, Dezmintirea unor zvonuri [c5. Vranii vor fi scutiti de dan,
c nu vor mai fi supusi sapinilor] [5 dispozitii]. 12 mai, Tarscoe Selo,
13 mai, Tip. Senat, 14 mai Sf. Sinod, Sanct Peterburg.
In folio, 1 f., caractere chirilice.
Mihail 1940, nr. 47; BRV IV, nr. 463.
Dep.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail; Bibl. Academiei Rom5.ne, Foi volante, mapa
XXXIV)70.
106* Nicolai I, Manifest la nasterea nepoatei Elisaveta Mihailovna. 19 mai,
Tip. 5enat, Sanct Peterburg.
In folio, 1 f., caractere rusesti.
Mihail 1984, p. 514.
Dep.: I3ibl. Paul Mihail, copie manuscris.
107 Sinodul, Form5.' de ectenie [este introdus numele Elenei Pavlovna,
nu mai apare cel al Elisavetei Alexievna]. 13 iunie [St. Peterburg]
30 iunie. Tip. Duhovniceasc5, Chisinrm.
i f., 16 x 18 cm, v. alb5., caractere chirilice.
Dumitrescu 1912, p. 67-68; BRV III, nr. 1296.
Dep.: Bibl. Academiei Romd.ne, Foi volante, 1 040 si mapa XXXIV/69.
108* Graf Vorontov, Instiintare cu privire la ciuma din Bulgaria, Valahia,
si din Moldova. [Sint amintite loca1it5'tile Iasi, Vaslui, Focsani, Galati],
datat dupa insemnarea de pe exemplar.
Infolio, 1 f., 36 x 2 1 cm, v. alb5., textul pe 2 coloane, cel in lb. rom5.n in dreapta,
caractere chirilice.
Mihail, 1984, p. 514 si fig. 7, p. 515 corecteaa Mihail 1940, nr. 59 si BRV IV,
nr. 477.
Dep.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail; Bibl. Academiei Romane, Foi volante, mapa
XXXIV/144.
109 Nicolai I, Manifest in legltur cu succesiunea la tron (din 28 ianuarie).
22 august, Senaf, Moscova.
In folio, 1 f., caractere rusesti.
Mihail 1940, nr. 46; BRV IV, 464; Mihail 1934, p. 516 si fig. 8, p. 517.
Dep.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail, fotografie.
110* Nicolai I, Manifest pentru iertarea si usurarea pedepselor si a d5rilor
fiscale, cu prilejul incoronArii sale (XV capitole). 22 august, Tip. Senat,
Moscova.
In folio, 8 f. ultima p. all* textul pe 2 coloane, cel in lb. romang in dreapta..
caractere rusesti.
Mihail 1940, nr. 45; BRV IV, nr. 457; Mihail 1984, p. 514-516.
Dep.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail, transcriere.
111 Arhiepiscop Dirnitrie, dup5. ucazul Sf. Sinod, Dispozitie pentru slujbe
speciale pentru s5rb5torirea incoron5rii. 23 august-sept. [Tip. Duhovni-
ceasc5., Chisin5u].
Mihai/ 1986, 2, p. 910 (nu a vilzut exemplare).
Dep.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail, transcriere.

15

www.digibuc.ro
112 [Sinodul] Cintare de multumire catre Dumnezeu pentru surparea zur-
balii. Septembrie, Tip. Duhovniceasca', Chisinau.
In 4, 19 x 15 cm, 1 f. (titlu) + 10 f., numerotate, caractere chirilice de 2 mIrimi.
Ciobanu 1923, p. 64 (si atribule arhiepiscopului Dimitrie traducerea in lb. romfing
a acestei rugAciuni); David 1934, nr. 37; BRV III, nr. 1282; Mihail 1939, p. 7,
37 (2 ex.); Mihail 1983, 2, p. 777.
Dep.: M5.0.stirile Suruceni, Hincu, Hirjauca, Frumoasa (in 1933).
113 Sinodul, Rugaciune de multumire in ziva Nasterii Domnului si a pome-
nirii izbavirii de gali. Septembrie, Tip. Duhovniceasca, Chisinau.
In 80, 20 x 15,5 cm, 14 f., initiale mari si ornate, caractere chirilice.
Parhomovici 1925, p. 17; David 1934, nr. 38; BRV III, nr. 1270; Mihail 1939,
p. 11, 26, 31.
Dep.: 1115,n5stirea Hirjauca (in 1939).
114 Sinodul, Polihronismos. Septembrie, Tip. Duhovniceasca, Chisinau.
In folio, 1 f., 32 x 21 cm, v. alb5., caractere chirilice.
Mihail 1940, nr. 50; BRV IV, nr. 465.
Dep.: Bibl. Academiei Romane, Foi volante, mapa XXXIV/71.
115 Sinodul, Pravile pentru constructia viitoarelor biserici. Iunie, Tip.
Duhovniceasca, Chisinau.
Mihail 1985, 2, p. 777-778 (nu a v5.zut exemplarc).
Dep.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail, transcrierc.
116 Sinodul, Ucaz s nu se fac' impiedeczi taranilor cind sint alesi epitropi
bisericesti. Iunie, Tip. Duhovniceasca, Chisinau.
Mihail 1985, 2, p. 778 (nu a vilzut exemplare).
Dep.: Arh. Stat. Ia.si, Fond Mihail, transcriere.
117 Nicolai I, Manifest si Ucaz catre Senat pentru infiintarea Curtii Penale
Supreme. Iunie, Tip. Duhovniceasca', Chisinau.
Mihail 1986, 2, p. 909 (nu a vd,zut exemplare)
Dep.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail, transcriere.
118 Sinodul, Ucaz pentru scrierea corect i pastrarea corespunzatoare
a registrelor metricale. Iunie, Tip. Duhovniceasca, Chisinau.
Mihail 1985, 2, p. 778 (nu a vlzut exemplare).
Dep.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail, transcriere.
119 Sinodul, Ucaz ca u biserici s nu se pastreze carti cu caractere rusesti
civile. August, Tip. Duhovniceasca,
Mihail 1986, 2, p. 909 (nu a vAzut exemplare).
Dep.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail, transcriere.
120 Senat, Ucaz pentru autorizarea transporturilor de sare din Basarabia
pe mare si la Odessa. Octombrie, Tip. Duhovniceasca, Chisinau.
Mihail 1986, 2, p. 910 (nu a vlzut exemplare).
Dep.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail, transcriere.

1827

121 Sinodul, lzvod I. De pomenirile ce scJac In fiecare an [. ..] pentru marii

domni; f. 13 lzvod B. Moscova - 1827, Tip. Duhovniceasca, Chisin.u.
In 4, 19 x 15,5 cm, 20 f. numerotate cu cifre chirilice; incadrate in chenar. Textul
incepe pe verso titlului i cuprinde trei liste de mime cu indicatii chid si cum s
fie pomenite in biserici. Hirtie Cu filigran 1826".
Ciobanu 1923, p. 65; David 1934, nr. 42; BRV III, nr. 1 314; Mihail 1939, p. 28.
Dep.: Bibl. Academiei Romane, CVR 1 314.

1.6
www.digibuc.ro
122* Graf. Palin, Instiintare, pentru stimularea vinz5rii vinului se reduce
darea otcupul". 8 Februarie, Odessa.
In folio, 1f. v. albl, textul pe 2 coloane, cel in lb. romS.n5. in dreapta:, caractere
chirilice.
Durnitrescu 1912, p. 68; BRV III, nr. 1 351.
Dep.: Bibl. Academiei Romane, Foi volante, 1 041 i mapa XXXIV/76.
123 Sinodul retransmite de la Senat, Ucaz ca pe traseul drumului principal
din Basarabia distantele de posta s se pl5teasc5. cite 8 copeice de
versa. [Tip. Duhovniceasa, Chisin'au].
Mihail 1986, 2, p. 911 (nu a vAzut exemplare).
Dep.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail, transcriere.
124 Sinodul, Ucaz ca prescriptiunile autorittii duhovnicesti s.' fie distribuite
prin judeatoria zemstvei. Februarie, [Tip. Duhovniceasa, ChisinAu].
Mihail 1986, 2, p. 911 (nu a vlizut exemplare).
Dep.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail, transcriere.
125* Graf Palin, instiintare pentru interzicerea folosirii monedei turcesti,
para, de la I ianuarie 1828. Iunie, Tip. Duhovniceasc, ChisinAu.
Infolio, 1 f., 21 x 1? cm, v. alba, textul pe 2 coloane, cel in lb. roman in dreapta,
caractere chirilice; alt cditie numai in lb. romS,n5. sit cu indicarca locului de apari-
tie (b).
Dumitrescu 1912, p. 68; BRV III, nr. 1 350; Mihail 1984, p. 511-518 (varianta b).
Dep.: Bibl. Academiei Romane, Foi volante, 1 043 si mapa XIX/49.
126 Nicolai L Manifest la nasterea nepoatei Ecaterina Mihailovna. 16
august, Tip. Senat, St. Peterburg.
1 f., 15 x 17,5 cm, v. albk caractere chirilice.
Mihail 1984, p. 518.
Dep.: Bibl. Paul Mihail.
127 Sinodul, Form de ectenii i aa'ogiri la praznicile imp5rAtesti: 16 august
[ziva de nastere a Ecaterinei Mihailovna] si 24 noiembrie [ziva numelui
Ecaterinei Mihailovna]. 28 August, [St. Peterburg] 7 septembrier
Tip. Duhovniceasc.' , Chisin5u.
1 f., 35 x 22 cm, v. albg, caractere chirilice.
Dumitrescu 1912, p. 68; BRV III, nr. 1 352; Mihail 1986, 2, p. 943-944
30, p. 945.
Dep.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail, transcriere; Bibl. Academiei Romane, Foi volante,
1 042 si mapa XXXIV/73.
128 Nicolai I, Manifest la nasterea fiului Constantin. 9 septembrie, Tip.
Senat, St. Peterburg.
In folio, 1 f., v. albA, caractere chirilice.
Milian 1940, nr. 51; BRV IV, nr. 469.
Dep.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail.
129 Sinodul, Form de ectenie i aalogiri la praznicile imp.rAtesti: 9 sep-.
tembrie [ziva de nastere a lui Constantin Nicolaevici] si 21 'mai [ziva
numelui lui Constantin Nicolaevici]. 2 octombrie, [St. Peterburg]
12 octombrie, Tip. Duhovniceasa, Chisin5u.
In folio, 1 f., v. alb5., caractere chirilice.
Mihail 1940, nr. 52; BRV IV, nr. 467.
Dep.: Bibl. Academiei Romb.ne, Foi volante, mapa XXXIV/72.
130* instiintare pentru plata arilor in moned de argint. 15 octombrie.
In folio, 1 f., 36,3 X 22,5 cm, v. a1b5., textul pe 2 coloane, 24 r1nduri, cel In lb.
ronanl in dreapta, caractere rusesti.
BRV III, nr. 1 353.
Dep.: Bibl. Academiei RomA.ne, Foi volante, mapele XIX/3 si XXXIV/73.

www.digibuc.ro
 131* Alexandru loan Mavrocordat, HY iSOV Domnesc de inariturd , Iasi,
28 decembrie 1785 [retiprire]. Octombrie, Tip. Duhovniceasa,
ChisinAu.
In folio. 9 + 1f. titlu + 9 f. textul pe 2 coloanc, cel in lb. rotrara in stinga, carac-
ter^ chirilice
Ciobanu 1923, p 133; David 1934, nr. 39; BRV III, nr. 1 334; Mihail 940, nr. 35
(dateavA 1824", chip& anul in care s a flcut traducerea in lb. rusA) ; BRV IV,
nr. 447; CVR in Bibl. Univ. Bucurcsti 1972, nr. 310.
Dep.: Bibl. Academiei RomAne, Foi volante, mapa XIX/2 si 48; Bibl. Fac, de drept
Bucuresti CVR 2 inv. 54 527: Bibl. Central Univ. Iasi RV V T-63.
132* Ockmuirea oblastei, instiintare privind luarea cailor de olac. Decem-
brie, [Tip. Duhovniceasckl, ChisinAu.
1 f., 36 x 23 cm, textul pe 2 c oloane, cel in lb. roman& in dreapta, caractere rusesti.
Mihail 1984, p. 518, fig. 9, p. 519; Mihail 1986, 2, P. 910-911.
Dep.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail, transcriere i foto.
133 Molitf la ingrozirea de foarnete. [Tip. Dubovnicease, Chisin6u].
In 80, 2 f., text pe 2 coloane, cel in lb. roming. in dreapta, caractere chirilice.
Mihail 1940, nr. 54; BRV IV, nr. 468.
Dep.: Bibl. Academiei Romine, CVR 1 484 (legat5. cu o lucrare din 1830).
134* Sinodul, Instrucfia blagocinului bisericilor (66 capitole). 1820, Sf. Sinod,
St. Peterburg 1827, Tip. Duhovniceasc, Chisin'a'u.
In 40, 20,5 x 15,5 cm, 20 f. numerotate. Textul incepe imediat chip& titlu. F. 19 r.
20 v. invAtAturS. in scurt ce s5. citeste de blagocinul la cercetarea. bisericilor".
Ciobanu 1923, p. 66; David 1934, nr. 40; BRV III, nr. 1 309; Mihail 1939, p. 11.
Dep.: Bibl. Academia Romlne, CVR 1 309.
135 *tefan Margela, Gramatic russasc si rumaneasc51. Sanct Peterburg, 3 vol
In 40, vol. I, VII p. (p. VIII alb5.) + 214 p. + 3 f. 4 p.; vol. II/1. III p. +
1 tabell + 319 p. + 2 tabele; vol. 112, VI p. + 159 f. + 2 tabele; caractere chirilice.
Densusianu 1895, p. 244-247 (afirm5, existenta a trei volume); BRV IV, nr. 1 318;
Ciobanu 1923, p. 93-102 (inregistrea,z5. doll& volume, ca si David 1934, nr. 41) ; BRV
III, nr. 1 318 si 1483 (vol. 112) ; CVR in Bibl. Univ. Bucuresti 1972, nr. 314. Studiata
de Z. Mihail, Studii i cercet. st. Fil." Iasi, 1961, fasc. 2, p. 245-251.
Dep. Bibl. Academiei RonAne, CVR 1 318, 1483; Bibl Arh. Stat. Iasi, 9 474 (inv.
650/1950); Bibl. Central Univ. Iasi RV III-160, 187; Bibl. Centr. Univ. Cluj.

1828
136* Afezeimintul pentru ocirmuirea oblastei Bessarabiei, f. 1-10, Nicolai I,
Ucaz atre Senat si 94 articole ; f. 12-21 tabele. 16 martie, Tip. Senat,
St. Peterburg 27 aprilie, Tip. Duhovniceasc, ChisinAu.
In folio, 21 f., ultima p. albl, textul pe 2 coloane, col in lb. romAni in dreapta,
earactere chirilice.
Boldur 1929, p. 89; David 1934, nr. 43 si 47 (cele douX pIrti sint inregistrate,
gresit, drept publicatii independente); BRV III, nr. 1 397.
Dep.: Bibl. Academiei Rom&ne, Foi volante, 1 044 i mapa XLI/27, 23, 29.
137 Nicolai I, Manifest la incheierea Cu persii. 23 martie, Tip. Senat,
aprilie, Tip. Sf. Sinod, Sanct Peterburg 25 aprilie, Tip. Duhovni-
ceasc, Chisin'au.
I,. folio, 2 p., ultima p. albl. Textul pe 2 coloane, eel in lb. romitult in dreapta,
caractere chirilice.
Dumitrescu 1912, p. 68; BRV III, nr. 1 399.
Dep. Bibl. Academiei Romine, Foi volante, 1 045 si mapa XIX/51.

itg
www.digibuc.ro
138* Nicolai I, Manifest pentni mobilizarea recrutilor (14 aprilie). 15 april[iej,
Tip. Senat, Sanct Peterburg [1 mai, Tip. Duhovniceasca, Chisindu].
In folio, 2 f. Textul pe 2 coloane, cel in lb. roman5. in dreapta. Ultima D. numai
in lb. rus5., caractere rusesti.
Dumitrescu 1912, P. 68; BRV III, nr. 1 398; Mihail 1986, 2, P. 912 si fig. 9-12,
P. 913-917.
Dep.: Bibl. Academiei Romane, Fi i volante, 1 049 si mapa XIX157.
139* Nicolai I, Manifest pentru inceperea razboiului cu Poarta. 14 aprilie,
Tip. Senat i Sf. Sinod, Sanct Peterburg 27 aprilie, Tip. Duhovni-
ceasca, Chisinau.
In folio, 1 f., caractere chirilice.
Dumitrescu 1912, p. 68; BRV III, nr. 1400; Mihail 1986, 2, p. 944 [semnaleaz&
o non, emisiune, semnatfi. Neselrod dar se raporteaz5. la BRV III, nr. 1 399].
Dep.: Bibl. Academiei Romfine, Foi volante, 1 046 si mapa XIX/52.
140* Sinodul, Ectenii pentru biruini a ceii cu numele lui Hristos numite oaste
asupra improtivnicilor. 14 aprilie, Tip. Sf. Sinod, Sanct Peterburg
27 aprilie, Tip. Duhovniceasca, Chisinau.
In 4, 18 x 22,5 cm, 4 f., numerotatl numai f. 3, ultima p. alba, caractere chirilice.
David 1934, nr. 44. (BRV III nr. 1 365 datare gresitk am corectat in 1816", cf.
nr. 18).
Dep.: Arh. Stat. Iai, Fond Mihail.
141* Ocirmuirea oblastii, Instiintare ca de la 12 aprilie Basarabia este
pus a sub comanda feldmaresalului Wittgenstein (13 instructiuni). [Ante
13 mai, Chisinau].
In folio, 2 f., P. 4 alb, textul pe 2 coloane, cel in lb. romln.In dreapta, caractere
rusesti.
Mihail 1940, nr 56; BRV IV, nr. 473; Mihail 1984, p. 520 si fig. 10, P. 521.
Dep.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail, transcriere si foto.
142* Wittgenstein, General Feldmare.sal, Proclamatie catre locuitorii Mol-
dovei i Valahiei. 25 aprilie, Glavnaia cvartira Vadu lui Isac.
In folio, 1 f., textul pe 2 coloane, cel din dreapta in lb. romfina, caractere chirilice;
2 emisiuni (a, b).
Dumitrescu 1912, p. 78; BRV III, nr. 1 401.
Dep.: Bibl. Academiei Romane, Foi volante, 1 198 si in Ms. rom. nr. 5, f. 67.
143 Wittgenstein, General Feldmaresal, Tarifa pentru indestularea ogirilor
rossieneqti piste granigi la anul 1828 [Chisinau? sou Tip. de campanie?].
22 x 35,5 cm, tabele, in chenar, f. 1 r si 2v albe, f. 1 I, in lb. rusa, f. 2 r in
lb. roman5 caractere chirilice.
Dumitrescu 1912, p. 78; BRV III, nr. 1402.
Dep.: Bibl. Academiei Romane, Foi volante, mapa LXXXVI/235 (fost 1 200).
144* General Dibici, Instiintare despre trecerea avangardului' peste
Dunare, linga Isaccea, la 27 mai. 15 iunie, Chisinau. Copie de pe copie.
1 f., 23 x 17,5 cm, textul pe 2 coloane, cel in lb. roman& in dreapta, caractere
chirilice.
Dumitrescu 1912, P. 68; BRV III, nr. 1404; Mihail 1986, 2, p. 919 si fig. 16-17,
p. 924-923.
Dep.: Bibl. Academiei Romane, Foi volante, 1 047 i mapa XIX/4.
145* Generalul Dibici, Instiintare despre actiunile avangardului" la Isaccea
si la Matcin, 27-30 mai.
1 f., 22 x 18 cm, textul pe 2 coloane, cel in lb. romAn in dreapta, caractere chirilice.
Dumitrescu 1912, p. 68; BRV III, nr. 1404; Mihail 1986, 2, P. 923 fig. 18-19,
p. 926-927.
Dep.: Bibl. Academiei Romane, Foi volante, 1 048 si mapa XIX/5; Arh. Stat.
Iasi, Fond Mihail.

9.

www.digibuc.ro
146* Generalul Dibici. /nstiintare c5.tre Imprat c5. la 8 a acestii luni a
cucerit Adrianopolul.
11., 16,5 x 18,5 cm, textul in lb. roman& pe o fa, v. in lb. rusa, caractere chirilice
Mihail 1940, nr. 61; BRV IV, nr. 481.
Dep.: Art. Stat. Iasi, Fond Mihail.
147* Glavnaia cvartira (general Orlov). /nstiintare despre luptele pentru
cetatile Matcin, Chiustendji i Ghirzova.
i f., 19 x 22 cm, textul pe 2 coloane, cel in lb. romanX in dreapta, caractere chi-
rilice.
BRV III, nr. 1404; Mihail 1986, 2, P. 919.
Dep.: Bibl. Academiei Romane, Foi volante, mapa XIX/6; Arh. Stat. Iasi, Fond
Mihail.
148* Glavnaia cvartira a armiei de ling-A Carasu. histiintare despre cucerirea
cet.tilor Anapa, Brlla i Tulcea. 20 iunie.
1 f., 18 x23 cm, textul pe 2 coloane, cel in lb. roman& in dreapta, caractere chirilice.
BRV III, 1404; Mihail 1986, 2, p. 919 si fig. 13-14, p. 920-921.
Dep.: Bibl. Academiei RomS.ne, Foi volante mapa XIX/7; Arh. Stat. Iasi, Fond
Mihail.
149* Glavnaia cvartira de ling." Surnlea. Instiintare la 16 iulie c5. generalul
Paschevici Erivanschi a anuntat capitularea cetltii Cars la 23 iunie.
i f. 18 x 22,5 cm, v. albk textul pe 2 coloane, cel in lb. roman& in dreapta, carac-
tere chirilice.
BRV III, nr. 1 404; Mihail 1986, 2, p. 923 o fig. 20, p. 928.
Dep.: Bibl. Academiei Romane, Foi volante, mapa XIX/8; Arh. Stat. Iasi, Fond
Mihail.
150* Generalul Paschevici Erivanschi, comandantul corpului Caucazului.
Instiintare despre cucerirea cettilor Gassan-Kale i Arzerum, la 27 iunie.
i f., 23 x 37 cm, textul pe o fag (60 de rinduri) si 6 rinduri pe verso, v. in
lb. rusk caractere chirilice
Mihail 1940, nr. 61; BRV IV, nr. 481; Mihail 1986, 2, P. 944 si fig. 31, P. 946.
Dep.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail; Bibl. Academiei Romane, Foi volante, mapa
XXXIV/89.
151* ingiintare de la armia cea lucrdtoare. Generalul Sipeaghin, guvernato-
rul Tiflisului, anunt cucerirea cettii Poti la 15 iulie.
i f., 23 x 18 cm, textul pe 2 coloane, cel in lb. romAn5. in dreapta, caractere chi-
rilice.
BRV III, nr. 1404; Mihail 1986, 2, P. 919 si fig. 15, P. 922.
Dep.: Bibl. Academiei Romane, Foi volante, mapa XIX/9; Arh. Stat. Iasi, Fond
Mihail.
152* Generalul Paschevici-Erivanschi, comandantul corpului Caucazului.
Instiintare despre cucerirea cet5.tii Ahaltic la 15 august.
i f., 15 x 17 cm, textul pe 2 coloane, cel in lb. roman& in dreapta, caractere chi-
rilice.
BRV III, nr. 1 404.
Dep.: Bibl. Academiei Romine, Foi volante, mapa XIX/10; Arh. Stat. Iasi, Fond
Mihail.
153* Ingiinfdri de la armia cea lucrdtoare. Generalul Paschevici Erivanschi,
comandantul corpului Caucazului anunt.' , de pe corabia Parij din
Varna, cucerirea la 24 iulie a cet.tilor Ahalcalac si Gartvis si victoria
de la 13 august ling' Ahaltic. 6 septembrie 1828.
1 f., 18 x 22,5 cm, textul pe 2 coloane, cel in lb. rornang in dreapta, caractere
chirilice.
BRV III, nr. 1404.
Dep.: Bibl. Academiei Romame, Foi volante, mapa XIX/ 11; Arh. Stat Iasi, Fond
Mihail.

20
www.digibuc.ro
154* Instiintare c. generalul Gheimar a invins ling. satul Bailesti din
Valahia cea mic pe serascherul de Vidin la 14 septembrie i c5. cetatea
Varna a fost cucerit. la 29 septembrie.
1 f., 14,5 x 18 cm, textul pe 2 coloane, cel in lb. romanA in dreapta, caractere
chirilice.
BRV III, nr. 1404; Mihail 1986, 2, P. 923 si fig. 21-22, p. 929-930 (dateaz5.
1829/sau greseala de tipar?).
Dep.: Bibl. Academiei Romane, Foi volante, mapa XIX/12; Arh. Stat. Iasi, Fond
Mihail.
155* Dunaev, Consilier de Stat, Instiintare contra acapostirii dezertorilor
ostenesti, a fugarilor i deobste a oamenilor f r pasaporturi". 31 iulie
[Chisinu].
In folio, 1 f., pe o fa ta in lb. romana, v. in lb. rusa, caractere chirilice; alta emi-
siune Cu caractere rusesti.
Mihail 1940, nr. 63; BRV IV, nr. 474; Mihail 1984, p. 521-523 si fig. 11-12,
p. 522-523.
Dep.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail, reproducere dupa fotografie.
156* Nicolai I, Manifest pentru curmarea fugii locuitorilor (9 porunc.
29 august, Tip. Senat, St. Peterburg 9 scptembrie [Ch4in.u].
In folio, 2 f., textul pe 2 coloane, cel in lb. romana in dreapta, caractere rusesti.
Mihail 1940, nr. 57; BRV IV, nr. 476; Mihail 1986, 2, p. 911-912 si fig. 7-8,
z% p. 913-914.
Dep.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail; Bibl. Academiei Romane, Foi volante, mapa
XXXIV/79.
157* Graf Vorontov, Instiintare c ciuma s-a manifestat in Valahia la
Focsani. [Ante 14 ianuarie 1829].
In folio, 1 f. pe o fata, in lb. romana, 22 rinduri, v. in lb. rusk caractere chirilice,
BRV III, nr. 1452.
Dep.: Bibl. Academiei Romane, Foi volante, mapa XIX/58, 78; Arh. Stat.
Fond Mihail.
158 Nicolai I, Manifest la moartea mamei sale Maria Feodorovna. 24
octombrie, Tip. Senat, Sf. Sinod, St. Peterburg.
In folio, 1 f. v. alba, caractere chirilice.
Mihail 1940, nr. 55; BRV IV, 475.
Dep.: Arh. Stat. Iasi, Fond
159 Instructie contra epidemiei de ciumA a vitelor (14 puncte) Introdu-
cere. 31 decembrie, Chisin.u.
In folio, 1 f. + 5 f., textul pe 2 coloane, cel in lb. romana in dreapta, caractere
rusesti.
Mihail 1940, nr. 58; BRV IV, nr. 472.
Dep.: Bibl. Bisericii Buicani, jud. Lripusna (in 1939).
160 Bilet de trecere libef (podorojin) (arti deschise pentru inchirierea
cailor), dup.' ucazul impratului Nicolai Pavlovici ; iscIlit de graf
Palen.
1 f., 21 x 18 cm, textul de-a latul foii, pe ambele fete, caracterc chirilice.
Mihail 1984, p. 520; cf. Mihail 1986, 2, p. 910.
Dep.: Bibl. preot loan Sandu Ia.si.

161 Instructia blagocinului asupra monastirilor. Tip. Duhovniceasa.

Ch4in5.u.
in 8, 20 x 16 cm, 1f. nenumerotata -I- 10 p. La sfirsit vigneta, reprezentind doi
ingeri in zbor, caractere chirilice.
David 1934, nr. 45; BRV III, nr. 1 369.
Dep.: Man6stirile Suruceni iTiglneti (in 1933).

21
www.digibuc.ro
162 Incepeiturile invd Idturii crestinesti sau sjinta isiorie in scurt si catikizisuf
in scurt. 1804, Tip. Sinodului, Moscova 1828, Tip. Duhovniceasc,
Chisinau.
in 40, 2 + 28 + 1 + 14f., primele 2 f. i f. 1 de la mijloc nenumerotate, caractere
chirilice .
BRV III, 1 368.
Dep.: Bibl. Academiei Romine, CVR 1 368.

1829
163* Uprava doftoreasca, &twat' inveigiturd pentru semnele fi jirea boalei
de ciumd. 24 ianuarie, Chisinau.
In folio, 5 f., ultima p. albd., textul pe 2 coloane, cal in lb. romAnd. in dreapta, carac-
tere rusesti.
BRV III, nr. 1449.
Dep: Bibl Academiei Romane, Foi volante, mapa XIX/13.
164* [Comandantul Armiei a 2-a], Ordin catre prezidentul divanuriIor
Moldovei i Valahiei. 8 februarie.
In folio, 2 f., p. 1 si 4 albe, caractere rusqti.
Dumitrescu, 1912, p. 78; BRV III, nr. 1445.
Dep.: Bibl. Academiei Romfine, Foi volante, 1201, in Ms. rom. nr. 5, f. 85-86.
165* Instructie pentru starostii bisericesti (19 capitole). Martie, Tip. Dultovni-
ceasca, Chisinau.
In folio, 8 p., textui pe 2 coloane, cel in lb. remand in dreapta, caractere chirilicet.
DJmitrescu 1912, P. 68; BRV III, nr. 1446. Alt exemplar descris de David 1934
nr. 46 (dateazd. 1828, nu a vdzut exemplare) i BRV 1II, nr. 1 370 (autorii men-
tioneazd cd, nu au vdzut exemplare); presupunem c ambele editii sint identice.
Dep.: Bibl. Academiei Romane, Foi volante 1 054 i mapa XLI/45.
166* Senatul, Ucaz pentru infiintarea iarmarocului de Sf. Dumitru, 5 martie
[Chisinau].
In folio, 2 f., p. 3 junatate si 4 albe, textul pe 2 coloane, cel in lb. romnd in
dreapta, caractere rusesti.
Mihail 1940, nr. 64; BRV IV, nr. 483.
Dep.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail, transcriere.
167* General-guvernator al Novorossiei si al Baqsa.rabiei, instiintare despre
ciuma care bintuie in orasele Galati, Braila, BucurWi, Rusciuc p7.
Giurgiu.
In folio, I f., textul pe 2 coloane, cel In lb. romdn in dreapts. caractere rusesti-
Dep,: Binl, Academiei Romdne, Foi volante, mapa XXXI V1151.
168* General guvernator al Novorossiei si al Bassarabiei, instiintare pentru
intarirea carantinii, deoarece sint contaminate orasele Focsani si Galati,
8 iunie, Chisinu.
1 f., 29,5 x 17,5 cm, textul pe 2 coloane, cel in lb. romand, In dreapta, caractere-
rusesti.
BRV III, 1 451; o altd, editie, la aceeasi datd, cu un paragraf despre interzicerea
corespondentei, IvIihail 1984, p. 524, nr. 27 si fig: 13, p. 525.
Dep.: Bibl. Academiei Romd,ne, Foi volante, mapa XIX/14; Arh. Stat. Iasi, Fond
Mihail.
169 General guvernator al Novorossiei si al Bassarabiei, instiintare privind
noi dispozitii in legatura cu ciuma, deoarece este contaminat orasul
Galati. 15 iunie, Chisinau.
I f., 37 x 22 cm, v. albd.. caractere rusesti.
Mihail 1984, p. 524, nr. 26.
Dep.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail.

22
www.digibuc.ro
170* Relatii despre fzboiul ruso-turc (luptele pentru cucerirea cetatii Pra-
vode) si prelungirea blocadei cettii Silistra in perioada 24-30 mai.
1 f., 23 x 36,5 cm, pe o fat& textul in lb. romana, 55 rinduri, v. in lb. rusa, carac-
tere chirilice.
Mihail 1986, p. 931.
Dep.: Arh. Stat. Iasi, Fo,nd Mihail.
171 Relatii despre rzboiul ruso-turc (trecerea Balcanilor i cucerirea
cetatilor Burgas si Anhiola). 27 august 1829.
1 f., 16 x 18 cm, v. alba, caractere chirilice.
Mihail 1940, nr. 69; BRV IV, nr. 481.
Dep.: Biserica din satul Singera, jud. Lapusna (in 1939).
172 Comandantul Armiei a 2-a. Anunt atre Divanuri despre iselirea
Tratatului de pace la Adrianopole. 2 septembrie [Tip. de campanie].
In folio, 1 f. (13 rinduri tiparite), v. alba, caractere rusesti.
Dumitrescu 1912, p. 79; BRV III, nr. 1 456.
Dep.: Bibl. Academiei Romane, doc. 132, 139/DCCCLXXX.
173* Graf Vorontov, Instiintare pentru curtirea lucrurilor si a mrfurilor
aduse de peste granit. 18 septembrie, Odessa.
1 f., 36 x 24 cm, text manuscris, caractere rusesti.
Mihail 1986, 2, p. 931 si fig. 23, p. 932.
Dep.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail.
174* Nicolai I, Manifest despre incheierea Tratatului de pace de la Adria-
nopole. 19 septembrie, Sanct Petersburg.
In folio 2 f., a doua alba, caractere rusesti.
Dumitrescu 1912, p. 79; BRV III, nr. 1 457.
Dep.: Bibl. Academiei Romane, Foi volante, 1209.
175* Nicolai I, Manifest despre incheierea tratatului de pace de la Adria-
nopole. 8 octombrie, Chisin.u.
In folio, 1f., v. alba, caractere chiritice.
BRV III, nr. 1 458.
Dep.: Bibl. Academiei Romane, Foi volante, mapa XXXIV/94.
176* Sorocunschi, Guvernator politicesc, Msuri contra epidemiei de ciuma.
Noiembrie, Chisinu.
In folio, 2 f., a doua alba, textul pe 2 coloane, cel in lb. roman& in dreapta, caractere
chirilice.
Dumitrescu 1912, p. 68; BRV III, nr. 1450.
Dep.: Bibl. Academiei Romane, Foi volante, 1 055 si mapa XIX/15.
177 Tilm cire de pe predlojenia Divanului Valahiei i proiectul asezAmintu_
lui pentru prevenirea epidemiei de cium. 27 noiembrie. [Chisinul
In folio, 3 f. (incomplet), textul pe 2 coloane, cel in lb. romana in dreapta, caractere
chirilice.
Dumitrescu 1912, p. 79; BRV III, nr. 1453.
Dep.: Bibl. Academiei Romane, doc. 26/DCCCLXX.XIII.
178 Nicolai I, Pravile pentru incetarea crismritului (31 paragrafe). 1 de-
cembrie, St. Peterburg.
In folio, 10 p., caractere rusesti.
Mihail 1940, nr. 66; BRV IV, nr. 482.
Dep. : Muzeul istoric-bisericesc, Chisinau (In 1939).

23
www.digibuc.ro
179 Vorontov, Guvernator, Dispozitii pentru prevonirea epiderniei de ciuni
de la Nistru (5 dispozitii). [Ante 6 decembrie, Odessa].
In folia, 23 x 18 cm, 1 L, textul In lb. roman pe o fat5. 0 pe v. in lb. rusl.
Mihail 1984, p. 326.
Dep.:? [i s-a pierdut urmal.
180* Pmintesc nacealnic, Instiintare privind misurile contra r5spindirii
ciumei in jud. Orhei (24 instructiuni). 22 decembrie, satul Negrestii
[Orhei]. [Tip. Chisinu sau Odessa].
In folio, 3 L, 33,5 x 21 cm, c,axactere ruseqti.
Mihail 1940, nr. 65; BRV IV, nr. 480.
Dep.: Arh. Stat. Ia0, Fond
181 Formular de adeverint. (Erlic) [in timpul epidemiei de cium5.]. Chisin5u.
In folio, 1 f., v. albl, manuscris, textul pe 2 coloane, cel in lb. roman& in dreapta,
caractere ruse0i.
Mihail 1986, 2, p. 931, 933 0 fig. 24, p. 934.
Dep.: Arh. Stat. la0, Fond Mihail.
182* Arhiepiscopia ChisinSului, Tabele pentru biseria [18 articole]. Chisi-
In folio, 1 f. -I- p. 3-8 + 1 f., ultima p. albl, caractere chirilice.
Dumitrescu 1912, p. 69; BRV III, nr. 1 448; Mihail 1940, nr. 67; BRV IV, 1448.
Dep. Bibl. Academiei RemS.ne, Foi volante, 1 058.
183* Arhiepiscopia Chiinului, Pravilele poztru vinzarea luminrilor
biserici. Chishau.
In folio, 7 f., ultimele 2 &lint tabele de un format mai mare; pe primele 3 f. textul
pe 2 coloane, cel in lb. rominl in dreapta, urmb.toarele 2 f. textul in lb. romin&
pe fata, pe v. in lb. rusk caractere chirilice.
Dumittescu 1912, p. 69; BRV III, 1447.
Dep.: Bibl. Academiei Romine, Foi volante, 1 057 si mapa XLV/224.
184* Sfatul doftoresc din Basarabia, Instiintare pentru prevenirea epidemiei
de holera.
In folio, 2 f., ultima p. alb5., textul pe 2 coloane, cel in lb. rom&n in dreapta,.
caractere chirilice.
BRV III, nr. 1 466.
Dep.: Bibl. Academiei Romane, Foi volante, mapa XIX/60, 80.

1830

185* Sorocunschi, Guvernator politicesc, Instiintare pentru cuiltire gene-

rar. Martie, Chisin5.u.
In folio, 1 f., caractere chirilice.
Mihail 1940, nr. 73; BRV IV, 487.
Dep.: Arh. Stat. Ia0, Fond Mihail, transcriere.
186 Guvernatorul civil, Textul jurmintului in leg5tur cu curtirea lucru-
rilor dup cium i dup5. mort. Martie, Tip. Duhovniceasc5., Chisin5.u.
In folio, 1 f.
Mihail 1986, 2, p. 937 (nu a vlzut exemplare).
Dep.: Arh. Stat. Iaui, Fond Mihail, transcriere.
187 Sorocunschi, Guvernator politicesc, Instiintare ctre mosierii din,
Basarabia, cerindu-li-se sprijin pentru cur.' tirea general. Chisin.u.
In folio, 1f.
Mihail 1986, 2, p. 933 (nu a vb.zut exemplare).
Dep.: Arh. Stat. I*, Fond Mihail, transcriere.

24
www.digibuc.ro
188* Sfatul doftoresc, Ponturi scoase din nastavlenia doftorului pentru
chipul curtirii. [Odessa] [13 indicatii].
In folio, 2 f., ultima p. alb5., caractere chirilice.
Mihail 1984, p. 527.
Dep.: [i s-a pierdut urma].
189* Sinodul, Ucaz ca preotii s." cunune numai tineri majori (fetele de la
16 am, iar bietii de la 18 ani). 26 iulie, Senat.
In folio, 1 f., v. alb5 textul pe 2 coloane, cel in lb. roman& in dreapta, caractere
chirilice.
Mihail 1940, nr. 70; BRV IV, nr. 489.
Dep.? Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail.
190* List de s.rb'tori impArAte0i 0 ale zilelor de victoril. Tip. Duhov-
niceasc5., Chi0n.u.
In folio, 45 x 36 cm, 2 f., [p.] 1 si 4 albe, textul incadrat in chenar din semne
tipografice; caractere chirilice.
Mihail 1984, p. 527 si fig. 14, p. 528.
Dep.: Bibl. Paul Mihail fotografie i transcriere.
191 Cintare de rug`iciuni in vremea pierftoarei boale. Noiembrie, Tip.
Duhovniceasa, Chi0n.u.
In 8, 2 1 x 17 cm, 1 f. -F 7 f. numerotate, caractere chirilice.
David 1934, nr. 49; BRV III, nr. 1 477
Dep.: Mnstirile Suruceni, Frumoasa s.a, (in 1933).
192* Scurt pstoreascei indemnare pentru gultuirea apr toriului viirsat
de vaci. Tip. Duhovniceasc., Chisin'u.
In 4, 18 x 23 cm, 1 f. titlu, v. alb5. -I- 10 p., numerotate cu cifre arabe, caractere
chirilice. Legati impreun cu nr. 133.
Ciobanu 1923, p. 6, 137; David 1934, nr. 51; BRV III, nr. 1 484.
Dep : Bibl. Academiei Romane, CVR 1 484.
193* Nicolai I prin guvernatorul Crassovschi, In0iintare pentru reducerea
unor impozite. Chisin'u.
In _folio, 2 f., ultima p. OA, textul pe 2 coloane, cel in lb. roman& in dreapta,
caractere chirilice.
Mihail 1940, nr. 71, colrecteaz5. datarea BRV III, nr. 1 455 si Dumitrescu 1912,
p. 68-69.
Dep. Bibl. Academiei Rom5.ne, Foi volante, 1 056 si mapa XIX/79.

8 c. 829 25,
www.digibuc.ro
 Indice cronologic al actelor reproduse
I, p. 309 (III); 2, p. 311 (III); 4, p. 280 (II); 5, p. 312 (III); 6, p. 314 (III); 7, p. 318 (III);
8, p. 320 (III); 10, p. 267 (I/4); 11, p. 227 (1/3); 12, p. 32 1 (III); 19, p. 276 (II); 21, p.
323 (II); 23, p. 195 (I/ 1); 24, p. 196 (I/1); 25, p. 199 (I/1); 26, p. 200 (I/1); 31, p. 346 (IV);
32, p. 358 (IV); 36, p. 358 (IV); 38, p. 27 (I/1); 39, p. 27 1 (II); 42, p. 229 (I/3); 43, p. 144-
(I/i); 44, p. 234 (I/4); 45, p. 150 (I/1); 53, p. 169 (I/1); 54, p. 347 (IV); 56, p. 173- 174
57, p. 235 (I/4); 64, p. 236 (I/4); 65, p. 234 (I/4); 67, p. 25 1 (I/4); 68, p. 203 (I/2);
70, p. 232 (I/4); 78, p. 268 (I/4); 81, p. 175 (I/1); 83, p. 348 (IV); 84, p. 178 (I/1); 86,
p. 269 (I/4); 87, p. 256 (I/4); 90, p. 305 (II); 91, p. 281 (II); 92, p. 213 (I/2); 93, p. 214
94, p. 215 (1/2); 98, p. 349 (IV); 100, p. 350 (IV); 101, p. 336 (IV); 101, p. 176
(I/1); 105, p. 217 (I/2); 106, p. 357 (IV); 103, p. 285 (II); 110, p. 218 (I/2); 122, p. 231
(1/3); 125, p. 225 (I/2); 130, p.225 (I/2); 131, p. 113 (I/ 1); 132, p. 226 (I/2); 131, p. 180 (I/1);
136, p. 121 (I/1); 137, p. 325 (III); 138, p. 326 (III); 139, p. 327 (III); 140, p. 329 (III); 141,
p. 197 (I/1); 142, p. 198 (I/1); 144, p. 332 (III); 145, p. 332 (III); 146, p. 333 (III); 147,
p. 334 (III); 148, p. 333 (III); 149, p. 335 (III); 150, p. 336 (III); 151, p. 337 (III); 152,
p. 338 (III); 153, p. 338 (III); 154, p. 339 (III); 155, p. 201 (I/1); 156, p. 201 (I/1); 157, p.
286 (II); 163, p. 287 (II); 164, p. 340 (III); 165, p. 191 (I/1); 166, p. 232 (I/3); 167, p. 291.
168, p. 291 (II); 170, p. 341 (III); 173, p. 273 (II) ; 174, p. 342 (III); 175, p. 344
176, p. 292 (II); 180, p. 294 (II) ; 182, p. 263 (I 4); 163, p. 232 (I 3) ; 164, p. 299
(II) ; 185, p. 301(11); 188, p. 307 (II) ; 189, p. 253 (1/4); 190, p. 359 (IV); 192, p. 302 (II) ;
193, p. 226 (I/2).

Indice tematic al actelor reproduse

1/1 38 (p. 27); 131 (p. 112); 136 (p. 121) * 43 (p. 144); 45 (p. 150); 53 (p. 169); 56a (p.
173); 56b (p. 174); 61 (p. 175); 104 (p. 176) * 84 (p. 178); 131 (p. 180); 165 (p. 191)
* 23 (p. 195); 24 (p. 196); 141 (p. 197) * 142 (p. 198) * 25 (p. 199); 26 (p. 200) * 155
(p. 201); 156 (p. 201).
112 68 (p. 203); 92 (p. 213); 93 (p. 214); 91 (p. 215); 105 (p. 217); 110 (p. 218); 125
(p. 225); 130 (p. 223); 132 (p. 226); 193 (p. 226).
1/3 11 (p. 227); 42 (p. 229); 122 (p. 231); 166 (p. 232); 183 (p. 232).
1/4 57 (p. 235); 64 (p. 236) * 67 (p. 251); 70 (p. 232); 189 (p. 253) * 65 (p. 254) 44 (p.
254); 87 (p. 256); 182 (p. 263) * 10 (p. 267); 78 (p. 268); 86 (p. 269).
II 39 (p. 271); 173 (p. 275) * 19 (p. 276) * 4 (p. 280); 91 (p. 281); 108 (p. 285); 157
(p. 286); 163 (p. 287); 167 (p. 291); 168 (p. 29 1)-; 176 (p. 292); 180 (p. 294) 184 (p.
299) * 185 (p. 301); 192 (p. 302) * 90 (p. 305); 188 (p. 307).
III 1 (p. 309); 2 (p. 311); 5 (p. 312); 6 (p. 314); 7 (p. 318); 8 (p. 320); 12 (p. 321); 21
(p. 323) * 137 (p. 325); * 138 (p. 326); 139 (p. 327); 140 (p. 329); 144 (p. 332); 145
(p. 332); 146 (p. 333); 147 (p. 334); 148 (p. 335); 149 (p. 335); 150 (p. 336); 151 (p.
337); 152 (p. 338); 153 (p. 338); 154 (p. 339); 161 (p. 340); 170 (p. 341); 174 (p. 342);
175 (p. 344).
IV 31 (p. 346); 54 (p. 347); 83 (p. 348); 98 (p. 349); 100 (p. 350) ; 101 (p. 356); 106 (p 357)
* 32 (p. 358); 36 (p. 358); 190 (p. 359).

26
www.digibuc.ro
 ACTE IN LIMBA ROMANA TIPARITE IN BASARABIA
I (1812 1830)

I. ACTE DE ORGANIZARE ADMINISTRATIVA g JURIDICE

I. Legi, regulamente i circulare

38

Afeizdmintul obrazovaniei oblasteti Bassarabiei

Domnule gheneral-leitenant Bahmetev! Bine priimind proiectul ce ai

alctuit dumn[e]ata a obrazovaniei oblastii Bassarabiei si a osebitei aleatuiri
atingtoare de dinsa, eu cu multmire ar't dumitale prin aceasta a mea de-
plin5 bunavoint5..
Un aszmint atita de insemnat dup mrime lucrului ce cuprinde el
In sine trebuie ca mai intiiu s5.'-1 intreasc vremea si cercarea. Pentru acest
sfirsit, mai inainte de a priimi cea mai de pre urm a mea intrire, eu voiesc
ca dumn[e]ata s'A te pomesti a-1 aduce in lucrare si in curgerea anului urm5..-
toriu* cu luarea aminte s privighiezi curn vor merge toate lucarile dup
acest a.
Acesti din nou alctuiri s intemeiaz pe pravilile insemnate de ctre
mine prin pov5.tuire dan.' dumitale spre a te sluji. Aceste au fost supus51 la
cea cu bun intelepciune socotint5. a Sfatului inchiegat din brbati erora
starea si cele in fiint nevoi a pmintului acestue le sint cunoscute. Aceste
slufsc sing-uri lorusi de credint in chasluiri i vor fi implinite intocma i cu
sporire, fiind mrturisirii cei drepte si din curat inim dorint a 15.cuitorilor
oblastii acestia.
Eu am voit s vz aceast dorint implinit prin mijlocirea punerilor
la cale ce incredintz dumitale acum de a le aduce in lucrare si cari ndj-
duiesc c vor veni la starea inflorirei supt ocrotirea ocirmuirei ci s oslbeste f
cu sloboznie pravililor ei i inc mai virtos cu neprtinire cu asprimi ci este
neap'rat pentru o intocma aducere acelora in lucrare.
Oblastia Bassarabiei inc pzeste a sa inchiegare de norod, pentru aceea
i priimeste i osbit chip de ocirmuire. Dar scoposul mieu este plecat nu
spre aceea, ca acest fr de msur bine si toate cele ce curg din acesta A. fie
cu osbire numai a vreunii stri de a lcuitorilor; toti trebuie s aib' la aceasta_
imp'rtsire infra o dreapt msur. i inc mai cu dinadi[n]sul 16cuitorii de-

* urniltoriu/ acestuie [var. 1, p. 207: insemnare gresalelor ce s-au fAcut la tip5.rit"].

N.B. in paragraful I/1 sint incluse integral actele nr. 38, 131, 136 * 43, 45, 53, 56 a,.
56 b, 81, 104 84, 134, 165 * 23, 24, 141 * 142 * 25, 26 * 155, 156.

251"

www.digibuc.ro
 afle intr-acest bine inceputul spre o desftat fericire a soartei lor.
Ei sint obositi de giugul ci dedemult au fost pus asupra lor prin lcomie
nesocotint. Acea statornic si tare privigheri a ocirmuirii trebuie s raz.me
spre a fi ei slobozi de un asm.ene cumplit
Socotinta spre a lipsi scutelnicii, eu o binepriimescu intru toat. putere.
Mie imi este cu priint a videa in aceast dreapt m'Asura vestire mijlocirilor
acelora cari ocirmuire va intrebuinta spre a descoperi acestii prti de loc
drumuri ctr adevrate sporiri intru ale luminrii.
Incredintz dumitale, ca mai intii de once s indreptezi luare aminte a
dumitale spre toate acelea ci s vor atinge de aceast. socotint. Dumn[elata
vei alc.tui pentru aceasta proiect de un askimint cari s va inftosa mie
de la Verhovnoi Sovet a oblastii spre intriri.//-f.2]
Toate din nou au trebuit s se as.z5.' in Bassarabie si multe inc rmin
a s. svirsi. Izvoarle sint imbielsugate. inlesnirile spre a s indrepta aceste
In folos sint gata. Dumitale eu sint datoriu cu aceast mare slujb. Rmine
numai a s aduci inlesnirile aceste in lucrare cu o curtnie a scoposurilor, cu o
plecare statornic.
Eu am vzut partea de loc aceasta, eu inc o voiu mai vede de va fi vointa
celui preainalt. Ndjduiesc a afla intr-insa, la fiestecare psire, rodurile al-
c.tuirelor mele si impreun cu aceasta cercrile osirdiei si a rivnei cinovnicilor,
chora pzire acestor alc.tuiri va fi incredintaa.
Voiesc ca tuturor cirmelor oblastii acestia s faci dumn[e]ata cunoscut.
cuprinderea acestui al mieu rescript.
Fiind dumn[e] ata luminat pzitoriu scoposurilor mele, vei fi datoriu a lua
sama si a supune0 pe altii s priveghiezi cu neadormire asupra toat lucrarea
acestii din nou asazri si asupra tuturor cinovnicilor ci vor fi in olaturile
oblastii acestia.
Dumn[e]ata fz de mijlocire vei aduce la stiinta mea pcntru toate cele
ce vei insrnna. Mie cu priinta irni va fi a invoiosa cu s'mnile multmirei
mele pe toti acei carii intru unnrile lor s povtuicscu de canoanile sfintei
invtturi a bunelor nravuri. Iar acei carii din nenorocire s vor pleca la
nzrite mgulituri a disrtciunii si a necuviintei, nu numai c vor fi lipsiti /
de a nu avea impra'sire intru ale ocirmuirei, dar si pedeaps spre pild vor
suferi. Sint al dumitale plecat spre bine.
Acel orighinal este isalit cu insusi mina imprtestii sale mriri asa:
Alexandru.
In Chisinku, aprilie 29 zile, anul 1818. // [P.1'

Proiectu
pentru cele mai intiiu temelii la obrazovania ocirmuirii politicesti
dinluntru a oblastii Bassarabiei.
Pentru numirea oblastii si pentru cea mai mare a ei ocirmuiri 1.
Oblastia aceasta s va numi oblastia Bassarabiei.
Cea de ling hotar starea locului oblastii i indestul numrul de cetati,
pe ling curgire altor vrednice de socotit incungiurAri, ceru ca aceasta oblasti
politiceasca ei ocirmuiri 2 s fie supt mai intiie 3 privighere i in sama unei
ostinesti ocirmuiri 4. Drept aceea, oblasteia Bassarabiei s va afla supt privi-

1 cea mai mare a ei ocirmuiri / cel mai mari a ei nacealifc 2 ocirmuiri/ocirmuiri acetii
oblasti 3 mai intiie / mare 4 unei oFtineTti ocirmuiri / unui Winescu ocirmuitoriu

28 .

www.digibuc.ro
ghierea ostenescului gheneral-gubernator 5 de Podolie, cruie i s'A las voie,
dup5 trebuinta ci va fi, a sa afla f ata 6 in al oblastii Bassarabiei oras sau in
a Camenet-Podoliei, f 'Ara de nici o protimisis unui sau altui loc 7.
Pentru orasul oblastii, tinuturile si orasile tinuturilor.
Orasul oblastii s'A insamneaz a fi orasul Chisinau, cu socotinta a sa
dobindi acest oras in stapinire haznelii de la mnstiri cu nvoial despre
araindoai partile 8
Tinuturi s hotirsc a fi sas., anume: al Hotinului, al Esului, al Orhe-
iului, al Benderiului, al Akkerrnanului si al Ismailului. Locurile de presud-
stvii la tinuturi 0.12 se vor afla in orasile: Hotinul, Baltile, Chisinaul,
Benderiul, Akkermanul i Ismailul.
Hotarli tinuturilor cu disprtiri fiestecare s asazi impreun cu obra-
zovania 2.
Pentru Verhovnii Sfat al oblastii.
In oblasti s hotarste a fi Verhovnii Sfat: acesta s va alcatui de un
prezadent, patru cilenuri a ocirmuirii oblastii si de sas deputati.
Prezedentul Sfatului acestui va fi marele ' nacealnic a oblastii, gheneral-
gubematorul ostinesc de Podolie. Cilenurile lui vor fi gubernatorul poLiti-
cesc, vite-gubernatorul, acei doi prezidenti a giudectoriilor 11 criminali-
ceasc i politiceasc i as deputati alesi despre dvorianstva pentru fieste-
care trii ani, prin intnrea gheneral-gubernatorului ostinesc. In numrul
acestor deputati s va afla i povtuitoriul dvorianstvii oblastii.
Al oblastii Verhovnii Sfat va cauta toate de obste pricinile oblastii,
adic: cele de punire la cale, implinitoare, a haznelii i iconomicesti; asijderea
pricinile de apelatie criminalicesti si de cercetari, precum si acele de giudecati
politicesti pentru 12 orisice avere miscatoare i nemisctoare i pentru hotari-
turi de mosii.
Verhovnii Sfat va hot.ri toate pricinile ci sint supus cu desvirsire dupl
multimea glasurilor. Complectul seztorilor in Sfat s socoteste 13 // fp.33
a nu fi mai gios decit pin la numr de sas. sztori.
Hotririli Sfatului, intarite cu 14 multime glasurilor, nu sint 15 supus
apelatiei i s aduc 16 ara intirzieri intru implinire; iar fetile particulare ci
nu vor fi multmite, pot ca asupra Sfatului oblastii s'a se j'aluiasca
tescului Sfat prin mijlocirea ministrului iustitiei sau a gheneral-procurorului.
Sfatul oblastii toate de obste pricinile pmintului Bassarabiei, acele
neobicinuite 17 sau acele cuprinzatoare in sine deosabita mximi i acele ce
vor cere assz'minturi noa spre prifacerea sau plinirea acelor de mai inainte,
sau cu des'avirsit 16 noa. le cerceteazi 12 in intreag adunarea sa dup ceririle2
ostinescului gheneral-gubernator, sau in lipsa lui 21, dupa arfrile politices-
cului gubernator. Dup. aceasta 22, socotintile Sovetului spre a fi intrite de
ata mai inalta putere, sa infatosaz 23 la impartescul Sfat cu predstavlenie
ostinescului gheneral-gubernator, prin gheneral-procurorul.

5 otenescului gheneral-gubernator / gheneral-gubernatorului otinesc 6 a s5. afla fatl / de a ave

iderea sa 7 de nici o protimisis unui sau altui J aprotimia pe un loc mai mult decit pe celalalt
8 de la m5,nAstiri Cu invoia15, despre amindoal. partile / de la nanAstirile ce ii au acum 9 cu
dispartiri fiete care sl aazi impreunS, Cu obrazovania / s vor a&za impreun cu obrazo-
vania acea pentru liqtecare tinut Cu deos5bire 10 marele J mai rnarele 11 prezidenti a giu-
decAtoriilor / intliu *AzAtori la giudeatoriile 12 pentru / i pentru 13 socoteFte/ hot.l.rAti
14 ntirite Cu / statorniciti prin 15 sint / vor fi 16 s5. aduc / sI. vor aduce. 17 neobi-
cinuite J deoabiti 18 desbrli*t6 / desIviriri 19 cerceteazi / va cerceta, 20 ceririle/punirile inainte
21 lui J acestui 22 dup5, aceasta / apoi 23 s5 infltwa, / sI. vor infatoa 24 Cu predstavlenie / pe
Ruga prestavleniile

29
www.digibuc.ro
 Ostinescul gheneral-gubernator la cercetare in Verhovnii Sfat a prici-
nilor ci nu vor fi atit de mari 25 poate a nu sa afla insusi 2" acolo si atunce,
sau in vreme lipsii ostinescului gheneral-gubernator din orasul oblastii,
este 22 intliu sazatoriu la 23 Sfat cel mai mare cilen a Sfatului 23, dupa locul sau.
Pricinile la Verhovnii Sfat s vor lucra in limbile rusasca si moldove-
neasca, dupa cum sa va cuvini // [P.34 fiintei pricinii ", adica celi de
punire la cale a haznelii, criminalicesti si de cercetari, rusaste i moldoveneste,
cu pazire 31 legiuirilor imperiei Rossiei i cu tinere 32 dreptatilor si a obiceiu-
rilor pamintului la ceea ce s va atinge de apararea dreptului particulariu;
lar pricinile de giudicati politicesti si de hotarituri s vor lucra 33 in singura.
limba moldoveneasca i giudicatile s vor face pe temeiul legiuirilor si a obi-
ceiurilor Moldaviei.
Pentru gubernatorul politicesc.
Ocirmuitoriuloblastii va fi politicescul gubernator. El este 34 supus far
mijlocire ostinescului gheneral-gubernator de Podolie. Dar apoi puterea.
gubernatorului politicesc, atirnarile lui i indatoririle s'a hotax5.scprin osa'bit
asazarnint, lar spre plinire catra acel 33 asaz,5mint trebuiesc 3" a-i sluji lui 37
legiuirile ce sint in Rossia: pentru datoria gubernatorilor 38 politicesti.
Pentru despartire ocirmuirii oblastei in doa5. parti.
Ocirmuire politiceasca a oblastii sa desparte in doaa parti. Una va
tine toate pricinile " atingatoare de cirmuire guberniei 41 si a haznelii,
iara cealalta, pricinile ce s'a' ating de giudecatorii 42
Pentru cirmuirea oblastii.
Cea intii parte a ocirmuirii oblastii va lua numiri de cirmuirea oblastii
Bassarabiei, la 43 care vor fi szatori gubernatorul politicesc, vite-guberna-
torul, sovetnicii, caznaceiul oblastii 44i asesorii 111.P.15 pentru carii toti
va vorovi mai gios.
Aceasta cirmuiri a oblastii s'a va a/catui de doai Expeditii, din cari cea
intli implinitoare supt prezedentie gubernatorului politicesc pe linga impreunk
siderea la presudstvie a doi sovetnici si a doi asesori, urmind deobste dup
pravilile cirmuirilor de pe la gubemii ins'mnate prin inaltul asazmint ace/
pentru ocirmuire guberniilor Rossiei i prin cele din urma legiuiri va cauta ara.
osabire toate trebili celi de punire la cale intru deplina lor intalegiri. lar al
doile Expeditie, aflindu-sa in cirmuirea vite-gubernatoru]ui pe linga im-
preun siderea in presudstvie a doi sovetnici si a caznaceiului oblastii, va cauta
trebile haznelii si iconomicesti povatuindu-sa de pravilile insmnate prin
osabita instructie ci s-au alcatuit pentru dinsa. Fiistecari din aceste doaa
Expeditii, dei nu sint intresini desp'rtiti cu des'virsire, ari puteri s'a' caute,
s'A hotarasca si s'a implineasca din trebile ce intr la cirmuire oblastii pe acele
ce sa cuvin fiistearie i cari nu cuprind in sine osbita marime, iar.' din-
protiva trebili ci vor ceri acea dimpreuna chibzuiri, trebuie a fi cercetati
hotariti pe temeiul legiuirilor dupa multimea glasurilor, de catr e deplina.
25 maxi / greli 26 s afla insusi / si fi insusi sAzAtoriu 27 este / va fi 28 la / in 29 a
sfatului / a acestuie 30 cum sA va cuvini fiintei pricinii / feliul lor cel cuviincios 31 pAzire t
urmarea 32 tinere / plzirea 33 lucra/cluta 34 el este/acesta va fi 35 acel / acest 36 trebuesc
urmeazA 37 lui / povAtuiri 38 datoria gubernatorilor / guvernatorii 39 tine / cuprindi 40
pricinile pum-Arde 41 guberniei / oblastii 42 ce sl ating de giudecAtorii atingltoare cAtrA.
giudecAtorie 43 la In 44 ca,znaceiul oblastii / al oblastii caznaceiu.

30
www.digibuc.ro
a.dunarea cirmuirei oblastii, la cari s. vor infitosa de pe la Expeditii, dupi
ci si vor aduce in limurire si dup ci s va alcitui deplin extract.
Gubernatorul politicesc ca un cel mai intiiu cilen a cirmuirii [P.16
obiastii va lua sama ca pricinile si.' se hotirasci cu pizirea rinduielii potrivite
feliului lor si va privighie pentru acele cari nu vor fi sivirsiti de citr pre-
sudstvie vreunii din Expeditii, precum pentru podreadurile cu hazneoa,
-pentru pretentiile fetilor particulari asupra averii haznelii, pentru rinduielile
stringerile dirilor haznelii, a poslenilor si a havalelilor pimintesti si, in
sfirsit, pentru toate alte trebi ci gubematorul politicesc va socoti c si ating
-de cercetarea aminduror Expeditiilor in acea impreunati presudstvie a cirmuirii

Trebile la acea cirmuire si vor lucra in bimba rusasci si moldovineasa,

dupi trebuinta ce va fi. Intru ale punerii la cale toate ntiintrile, poroncili
si publicarisirile slobozite de cita stipinire au si fie scris5. rusiste si moldo-
v' eneste, pentru ca mai de nidejde s se aduci la obsteasca stiinti a norodului.
Din cilenurile cirmuirii oblastii politicescul gubernator i vite-guberna-
torul s vor orindui cu inalta imp'ritestii sale miriri int5.riri, iar sovetnicii,
al oblastii caznaceiu i asesorii cu intirire ostinescului gheneral-gubernator.
la fiistecaxi din acesti Expeditii si va orindui cite un sovetnic, iar la Expeditia
fintiiu si un asesor, dup alegirea dvoria[n]stvii pentru fiistecare vremi de
trii ani, cialalti apoi doi sovetnici, caznaceiul oblastii si un asesor vor prindi
locurile acestea dup orinduirea despre coroni.//f19.17
Doi asesori la Expeditia intii a cirmuirii oblastii s. socotescu pentru ca
si se intrebuintizi in facire de cercetiri la starea locului, spre a cerceta locurile
de prisudstvii, spre a face rivizie lucririlor, spre a priimi grabnici mb.'suri in-
timplindu-si a s isca vreo boali zmerduitoari i in alte pricini ci vor ceri
osibit luare aminti.
Sumili haznelii oblastii vor fi supus' citri o punire la cale de doai
chipuri: unile se cuvinu in rindul celor de obste venituri a impiritiei, iar
altile s intorc in celi pe loc in oblasti intrebuintiri, adici: la zidiri pentru
lazne, pentru scoale, pentru temniti, pentru bolniti i pentru alte obstesti
asziri. Deci cirmuire oblastii, dup ci va indestula toate cheltuielile dupi
stat orinduiti pentru oblasti, va fi indatoriti pentru rimisita intraturilor
haznelii a puni la cale intr-acest chip, ca 9 pirti din acelea si se trimiti spre
a si al5.tura citri acele de obste venituri a impiatiei, iari al zicilea partea
din aceleasi sau zice protinturi din toat suma ci s va triimite la caznaceistva
imp5.ritiei, si se deosibasci pentru mai sus insimnatile intrebuintiri in o-
blasti[e].
Dare surnilor din veniturile haznelii oblastii nu poate fi amintere ficuti
.decit in cheltu[iellile asizate dup stat i atita numai incit este hotirit pentru
cheltuieli, asijderea in zidiri i alte obstesti a$zri, pentru cari s va face de
citr5. Verhovnii Sfat puniri la cale, care si nu covirsasci // [P.18 suma spre
asimine cheltuieli i intocmai rinduirea pentru dnsle, adici: suma alcituiti
din zice protinturi a tuturor veniturilor oblastii i apoi rimisita intraturilor
haznelii ci s cuvine a si altura citr veniturile impiritiei nu este supusi
nici la un feliu de cheltuiri in oblasti i amintere nu poate fi intrebuintat[5]
decit dup5. asignovcile Ministerstvii Finantii. Pe acest temeiu dar, cirmuire
oblastii s indatoreste a infitosa Ministeriei Finantii de toati intraturile haznelii
oblastii cu amiruntul simi, trimitindu-li acele mai intii spre cercetari la
Verhovnii Sfat a oblastii care, dupi ce le va face rivizie, le infitosazi citri
ostinescul gheneral-gubemator spre a si face cunoscute Ministeriei Finantii.

31

www.digibuc.ro
 Jalobile asupra cirmuirii oblastii s vor da la Verhovnoi Sfat a oblaStii
si acolo priimescu cea desvirsit dezlegari.
Pentru al oblastii criminaliceasc i politiceasc judectorii.
Cea al doile parte a ocirmuirii oblastii'vor alctui giudectoriile crimina-
liceasa si politiceasc a oblastii, la cea dintii s rinduiescu pricinile criminali-
cesti si de cercetare ce vin de pe la giudicItoriile tinuturilor. In aceea vor fi
sztori: un prezident, trei sovetnici si un asesor. Giudicitoria politiceasc a
oblastii, avind in sama sa tot feliul de pricini de giudicti particulari, asijderea
pricinile dupa pretentiile din parte haznelii i acelea asupra ei, s alatuiestell
fp..79 iarc4i de un prezident 45 si de patru.sovetnici. Amindoiprezidentii 46 svor
orindui despre coron, prin bala implltestii 47 sale mriri intriri 48. Doi
sovetnici la 48 fiisticari din acesti giudictorii citi unul s vor asIza iarsi
despre coron prin infrirea ostinescului gheneral-gubernator de Podolia.
Iar ceialalti cinci sovetnici si un asesor s vor alege despredvoreanstv' pentru
fiistecari vremi de trei ani iarAsi prin intarirea ostinescului gheneral-guber-
nator.
Criminaliceasca giudectorie a oblastii caut trebili 58 ce-i sint rinduite 51
pe temeiul legiuirilor Rossiei i faci 52 svirsitoari hotriri dupa multimea
glasurilor, ins hotririli aceste nu s pun 53 in lucran i pin nu s'a.' vor cerceta
s vor infairi de cltr gubernatorul politicesc, c'ruie i trebui[e] pentru
acest sfirsit a-i fi inatosati de ca.' tr5. giudictorie 54 cu extracturi inchipuiti
din deli. Iar dupa intzirea politicescului gubernator, aceli hotkiri s vor
intoarci la criminaliceasca giudectorie spre a s'a'. aduce 'in impliniri 54a Dar
cind politicescul gubernator va afla legiuiti pricini imp[i]edectoari de a nu
s pute uni cu 55 hotrirea criminalicestii giudictorii, atuncea cerind in ore-
ghenal dela, o va infalosa cu socotinta sa spre cercetari i desvirsit hotriri
la Verhovnii Sfat.
Lucrarea in pricinili creminalicesti si de cercetari va fi in limba rusasca
moldovineasc5., i anume
Tacrirurili vinovatilor // fP..710 nscuti moldoveni 57 s.' vor faci in
limba neamului 58 lor, adic in bimba moldovineasc, iar 59 protocolul s'a'.
va alCtui russte si moldovineste.
Svirsitoarile hotsiri 60 dupa czuta lor intrire s vor citi vinova-
tibor in limba moldovineasc;
Cilenurile giudectoriei criminalicti, intimpinind greutate a-si da 61
socotinta lor in limba rusasc5, au 62 dreptati a o scrie in a lor moldovineasa
limb.
La autarea giudectilor politicesti, s. intresti 63 intrebuintarea limbii
moldovinesti pe temeiul i spre intrirea 64 drepttilor, a pronomiilor si a
legiuirilor locului 65, aceli cu mult milostivire lsate 66 pentru de-a pururea
oblastii Bassarabiei. Drept aceea giudictorie politiceasc a oblastii in
pricinile de giudicti a fetilor particulari s va pov5.tui de drepttile 66 Si

45 president / ntiu ezItoriu. 46 prezidentii / intliu ses&torii 47 impArltestii / a implatestii

48 intiriri / intlrituri 49 la /adic5. la 50 cana trebili / va auto. pricinili 51 rinduite / supus&
52 faci f va faci 53 s6, pun / s vor puni 54 de ata giudicltorie / acelea di ata giude-
cAtorii 54a fmpliniri / implini 55 uni cu / da unirea sa la 56 i anumi / adia, 57 nascuti moldo-
veni / ci sint moldoveni plminteni 58 limba neamului / insusi limba 59 iar / dar GO savirsitoa-
rile hottriri j hotlririle giudeatii 61 intImpinind greutate a-si da / de nu vor afla fnlesniri
inchipui 62 au J s vor folosi Cu 63 intlresti j statornicesti 64 spre intArirea / pazirea GS
locului / plmintului 66 16.sate / dfiruiti 67 drept aceea / deci 68 drept5tile j pravilili

32
www.digibuc.ro
obiceiurili moldovenesti 69 va lucra acele pricini in singur aceeasi moldove-
neascii limb, iar 70 la hot'ririle pricinilor haznelii esti 71 datoari s pazeasc5.
legiuirile Rossiei asupra 72 rinduielii cutrii acestor pricini; dar la aceea ce s
atinge de 73 aprarea dreptului particularnic, este datoari s se tie de drept-
tile 74, pronomiile i obiceiurili pmintului. Pentru acest sfirsit hotririle
giudectoriei politicesti in pricinile ce va avea hazne[a]oa, s vor inatosa
pentru mai departi 76 lucran i cu tlmciri in limba rusasc..
Hotririli acestii giudecatorii in pricini de giudicti intimplindu-s a fi
nemultmire asupra lor i ing5.duindu-s tot de d'Ir. IlfP.111 aceeasi giudec-
torie apelatii, rminu 77 M'a impliniri i s aducu 78 spre cercetari la Verhovnii
Sfat. lar 79 cind politiceasca giudictorie au oprit 90 apelatie, tiindu-s de
puterea pravilii poroncite pentru aceasta, atuncea hotsirea sau giudicata ei
vor 81 priimi fr, intirzieri lucran i si 82 parte nemultmit va ave[a] dreptate 83
s fac ceriri la Verhovnii Sfat cu jalob proast, dup cari ari s se fac
cercetari, pe " pravilile ce sint dati pentru apelatii. n pricinili haznelii 93,
giudictoria politiceasc a oblastii nu va incheia svirsitoari hotriri, ci pzind
la 86 acest feliu de pricini, precum s-au zis mai sus, rinduiala poroncit prin
legiuirili Rossiei, isi va da 87 socotinta sa pe care o 88 va trimiti la cirmuirea
oblastii.
Pentru procuratrul 89 oblastii i pentru procuratorii de pi la tinuturi.
Ling. 9 cirmuirea oblastii s orinduiesti a fi procuratorul 91 oblastii,
dar pe la tinuturi procuratori de tinuturi, carii sint indatoriti s se povtuiasa
de pravilili poronciti in Rossia pentru datoria procurorilor de pe la gubernii si a
strepcilor de pe la uezduri, potrivindu-s cu acele de loc 92 incungiufri i Cu
chipul 93 ocirmuirii pdmintului acestue pe " temeiul instructiei dati. Procura-
torul oblastii s va orindui despre coron cu 95 'Malta' intrire si cei de pe
la tinuturi s rinduiesc asijderea 97 despre coron dup prestavlenie procura-
torului oblastii, cu 98 intrirea lui Verhovnii Sfat. ll[p.]12
Pentru arhitectorul i zemlemerul oblastii 99, pentru pomosnicii lor
pentru zemlemerii de pe la tinuturi.
In oblasti s asaz despre coron un al oblastii arhitector i un al oblastii
zemlemer ( suratoriu de pchnint), rinduindu-li-si si citi un pomosnic, iar
pe la tinuturi s. orinduieste I" cite un zemlemer. Arlutectorul oblastii i zem-
lemerul s orinduiescu dup prestavlenie cirmuirii oblastii, cu intrire osti-
nescului gheneral-gubernator a Podoliei, dar pomosnicii i zemlemerii pe la
tinuturi s rinduiescu 101 de ata' Verhovnii Sfat al oblastii. C'utare 102
trebilor incredintate acestor cinovnici are s fie alctuit. 13 pe rinduiala poron-
cit5. prin legiuirili Rossiei pentru asmine slujbe, deosaindu-s numai indelet-
nicirile 104 din parte lor, in pricinili de giudicati atingtoari de mostenirile 165
69 moldovenesti i / Moldavii i li 70 lar / dar 71 haznelii esti / va avea hazneaoa va fi 72
asupra / adicl asupra 73 dar la aceea ce s5. atinge de / iar cit pentru 74 este datoari s, se tie
de dreptAtile / la aceasta esti supus5 sa urmez dupg pravilili 75 sfirsit j sfirsit dar 76 pentru mai
departi / spre cea mai fnainti 77 rmlnu vor rmne 78 s, aducu / s vor muta 79 lar!
dar 80 au oprit / va opri 81 vor / va 82 si / iar5., 83 va ave[a] dreptati / va fi vo1nic5, 84 pe
dupl 85 haznelii / ci va ave. hazneaoa 86 la j intru 87 i va da / va inchipui 88 o / i ace-
asta o 89 procuratrul / procuratorul 90 ring / la 91 procuratorul / procurator al 92 po-
trivindu-s5 cu acele de loc / pe ling, luare in bagan i di sama acestor di aici 93 cu chi-
pul/ a chipului 94 pe / ci esti pi 95 cu / dup 96 i / dar 97 rinduesc asijderea / vor fnsmna
iarsi 98 cu / prin 59 oblastii / adicl ingineriul oblastii 100 s5, orInduieste / sA, se orinduiasa
101 sl rinduiescu / 81 vor fnsamna 102 clutare / lucrarea 103 are sa fie alatuit5. / s, va alc5.-
tui 104 slujbe deosabindu-sl numai indeletnicirile / indatoriri, dar lucrrili 105 mostenirile / di

33
www.digibuc.ro
particulari, cari trebuiescu s fie potrivite 106 cu obiceiurili pmintului
se caute 107 in limba moldovineasc5..
Pentru trebili pricazului obstestii purt'Ari de grij 108
Trebili pricazului obstestii purtri de grij ( :a cascli mililor), precunt
pentru 109 punire la cali a sumilor ce intr pentru lucruri plcute lui Dumnezeu,
asijdirea pentru 110 as.zri de scoale pentru norod, de bolnit: si de toate de-
obste alctuirile cele cu iubirea de omeniri s vor cluta la cirmuirea oblastii 111,
dup inchipuirea asez:minturilor ce sint in Rossie, fr a s: 112 as.za pricazut
acesta cu deosbit. 113 presutstvie. //[P.]13
P.113

Pentru punirea la cali a prtii doftoresti.

In oblasti s'A va aseza cirmuirea doftoreasc cu deplin statul ei, s'A va.
orindui asijdirea la fiesticari tinut cite un al tinutului doftor, cu un pomosnic..
Toti acesti cinovnici a meditinei s'A' indatorescu 114 a implini slujbile 116 lor
temeiul pravililor ce sint pentru parte meditinii. Ei s. orinduiescu 116 de c.tr.
Dipartamentul meditinii a Ministeriei politiei i s. afl. 117 in sama aceluiar
implinind poroncili nacealstvii oblastii in trebeli sluibii intocmai.
Pentru ocirmuirea
In orasul oblastii s'A va aseza al oblastii pa[i]t cantor, iar la fiestecari
tinut pod[i]t expeditii. Locurili acestea s'A indatoresc a lucra trebili pe-
rinduiala i limba rusasc; i cinovnicii s: vor orindui despre coron5., dupl
prestavlenie 116 cirmuirii oblastii, prin intlrirea ostinescului gheneral-guber-
natorul de Podolie. Sumile din venitul po[i]tii 112 au s'a intre in veniturili
haznelii oblastii i s se intrebuintezi in cheltuielile 120 ci dup: legiuiri s'A.
cuvine 121.
Pentru isprvniciile de pe la -tinuturi.
Dup ci s'A vor aseza in oblasti sas tinuturi, pe cit s'A va pute p otrivit
la mirimp.22 i rcuint., s va asaza123 in fiesticari tinut pminteasc. isprvnicie
rinduindu-s1 la fii#ecare citi un cpitan ispravnicu i citi patru zasedateli
sau comisan, dupa alegirea dvoreanstvii cu intrirea Hz-1'..714 ostinescului ghe-
neral-gubernator al Podoliei. Ispravniciei s las puterea pmintestii
Trebili atirntoari ctr aceast politie s vor lucra dupa os'bit asezmint
ci este pentru ispravnicii tiindu-s de rinduiala aceea cu cari in Rossie sl.
caut.124 acelea trebi de ctr pmintestili giudicAtorii imprtire fiesticruie
tinut in prti sau ocoali ; pentru mai ind5.minatic a politiei impliniri are s
fie pusa la cale125 dupl chipzuire lcuinii norodului i mrimea fiestecrue
tinut. In fiestecari parti s hotrsti a fi cite un ocolas, lar pe la sate cite un.
vornic126, cari cinuri trebui[e] s'A fie alesi de ctr ispfvnicie nu intr-alt chip
decit cu priimire obstiilor si din insusi lcuitorii ci vor fi statomiciti i vor

106 cari trebuescu s fie potrivite / ceri trebuinta sl le asAmeneaa, ei 107 sil se caute / s le
urmez5. 108 grip / griji adic a casii mililor 109 pentru / precum spre 110 pentru / i la 111 s5.
vor cluta la cirmuirea oblastii / s vor lucra 112 a sl / la cirmuirea oblastii Mil a s5. 113
deosabit / dispArtitb, 114 s5, indatorescu / s supun 115 slujbile / indatoririle 116 sl orin-
duescu / s vor orindui 117 s aflA / sA vor afla 118 prestavlenie / pristavleniile 119 din ve-
nitul pa[i]tii / di bani ci s vor stringi la pod[i]t5, 120 s5, se intrebuintezi in cheltuielile / sfi
vor intrebuinta in inchipuirile 121 a cuvine / sint ion azuti 122 mgrimi j innime 123 aAza
/ alatui 124 s, cauti, / sA lucreazA 125 are sl fie pus& la cale / sl va urma dup. 126 vornic
vornicel

34
www.digibuc.ro
avea in tinut averea lor, dar nu din oameni de pe de laturi, ingr5.'dindu-s
puterea acestora cu hotarirea datoriei fiesticruie.
Pentru giudictoriili de pe la tinuturi.
Spre a s svirsi pe la tinuturi dreapta giudicata in pricinili criminalicesti
si politicesti, s asaz giudictorii de tinuturi, cari vor fi alctuiti de un giudi-
ctoriu i dou. 6ilenuri. Indatoririli lor s poroncesc prin os'bit asezmint.
acestor giudectorii s rinduiesc dupa alegirea dvorianstvii, cu
intrirea ostinescului gheneral-gubemator a Podoliei.
Pentru caznaceistvi[i].
In fiestecari tinut sa asaza caznaceistv ling ispevnicie pentru strin-
girea drilor hazneliifif P.3/5 cari s vor povtui cu deosebit aszmint.
Pentru politiile de pe la tirguri.
Locurili cuprins de tirgurili oblastii Bassarabii, afar de Reni i au-
s5mi, i afar de forstaturile cettilor, sint toate a partecularilor stpinitori,
a127 minstirilor a pitrtii dullovnecegi i pentru aceea prifacire acelor128 tirguri
a pomescicilor in orase esti cu neinlesniri. Cu toate acestea, nefiind cu putint
a s asza toate orasile numai pe locurili haznelii, ocirmuire r..mine intru
niaprari s rinduiasc spre aceasta doa tirguri de a pomescicilor: Bltili
Chisin.u, in cari, precum i in orasili haznelii, trebuie129 a fi rinduiti polit-
ineisteri spre tinere orsnestii politii in rinduiala poroncit prin legiuirili
Rossiei. Spre agiutoriu politmeisterului, sa vor orindui ceastnoi pristavi,
vartalnoi nadzirateli i alte cinuri de 03 politiei. Dup statul, osbit as.-
zat'n pentru fiistecari oras, potrivit negutitoriei, lcuintii norodului si altor
alijvirisuri, toati acesti cinuri a politiei s' vor orindui dup socotinta osti-
nescului gheneral-gubernator de Podolie.
Pentru feliuri de cirmuiri pe la tirguri.
Dup ci s vor imprti lacuitorii oblastii in clasuri, sa vor as5.'za la fieste-
cari tirgu ordginegi dume i tihovii upravi, cirmuiri de bresli; si aceste
vor lucra dup legiuirile ce ski in Rossia132. Toate tirgurili haznelii s vor
folosi cu drepttile si pronomiile acelea cari cu mult milostiviri
sint lsati orasilor Rossiei. In venitul lor s va orindui suma tirgului din
pozemelnoi zboru, adic dan i pentru p.mint, si din alti condei de adeturi133
intimplindu-s a nu agiungi aceste, sa va tragi o part din veniturili otcupului
buturilor ci sint a haznelii. In orasili Chisiru si Bltili s vor indestula
cheltuielile orsnesti de atr insusi icuitorii ci sint acolo asezati, cum si de
catr acei ci s afl. negutitorind
Pentru drepttili i pronomiile acuitorilor.
rcuitorii oblastii Bassarabiei sa impartu in strili urm5."toari: 1. partea
cluhovniceasc, al 2. dvoreanstva, al 3. boierinasii, al 4. mazilii, al 5. ruptasii,
al 6. negutitorii i tirgovetii, al 7. tranii sau stenii lucrtori de pmint,
al 8. tiganii coronii si a pomescicilor si al 9. jidovii.
Drepatili i pronomiili prtii duhovnicesti atingtoari de acea in public
mrturisiri a credinti[i] lor, s vor pzi intru deplina lor frie i slobozenie.

127 a / si a 128 acelor / acestor 129 trebuie j urmeaz1 130 de a / cAzuti 131 osIbit a$Izat /
ci sl va asAza osAbit 132 Rossia / Rossia urmAtoari 133 adeturi / rusumaturi

35

www.digibuc.ro
 Partea duhovniceascg' a legii sapinitoari a greco-asgritului s va
folosi cu toate acele privileghii si venituri afierositi sarii1" bisgricesti, ce
feliu ea136 au dobindit dupa hrisoavile ocirmuirii Moldaviei i apoi unindu-sg.
oblaste Bassarabiei cgta imperie Rossiei, de la indurarea intru tot milosti-
vului sapinitorului impgrat, dupg inaltili ucazuri.
Orici averi ci va fi dreapa a // P.317 bisericilor si a mingstirilor din
oblastea Bassar[ab]iei, a tuturor de obste credintilor136, adic satili, sglistili,
cislile, pgscgriili i alte acareturim, asijdirea tiganii, capitalurili de bani
alte afierosiri inarite134 prin hrisoavi sau zapisg, vor r5mine in veci a lor
averi i s vor apgra pe dreptate averilor haznelii129.
Tagmei149 dvorenilor sa lasg intru deplin mgsurg drepatili si pro-
nomiili cu mula milostiviri dgruiti dvoria[n]stvii Rossiei, cu pgzire pe ling
aceasta acelor141 vechi privileghii a Moldavei. Drepatili personale a dvore-
ninului oblastii Bassarabii, asgmine142 dreapa averea ci va avea fiistecari
miscgtoari i nimiscgtoari asijdirea143 i ganii, s. intgrescu 1044 Cu de veci
dreptate dupg hrisoavi i documenturi i dupit legiuit stgpinire asupra lor144;
nicio aspunderi personali sau146 vreo impliniri din averea dvoreninului nu s
va atingi de dinsul fr hoarire giudecgtii.
Supt numi de boierinasi s intglegi un clas147 care nu s tragi din dvo-
reni si care nu au agiuns la cele mai de sus ranguri boierestim, ce au dobindit
cinuri mai mici ce sintu de la vel-satrariu in gios. Ei149 s vor folosi cu dreptate
unii evghenii144 personali, iar urmasii lor vor infra in numire161mazililor,
fgrg. a le amine192 pronomion pgrinascu. Boierinasii nu sint supusi pedepsii
trupesti143, i dupg cuprindirea hrisoavilor domnesti s scutescum4 de obge
de plata tuturor dgrilor haznelii si obstesti. Afarg de aceasta ei, sau dup.
osbite144 // [p.118 domnesti cgrti ce au de scutealg, sau dupg obiceiurile146
ce din invechime s p525.'scu147 pentru aceast treapa, vor fi scutiti pe oare-
sicari164 hoarit numelr de bucati, la gostin5.169 i desettinit pentru oi160, stupi
si rimgtori, asgmine la vdarit pe hotgria asijdire suma de vedre vinu,
dar pentni cit vor ave mai mult oi, stupi, rimgtori i vinu sintu datori a plti
dupa asgzgniintu1161 ocirmuirii Moldaviei.
Mazilii, stare de lgcuitori cu privileghii162, isi vor pgzi n163 veci impre-
ung cu urmasii lor pronomiile164 ce le sint druite de la164 domnii Moldavii.
Ei i roduluid lor nu pot fi pedepsiti trupeste167, arg hoarirea
Mazilii vor prti la hazne[a]oa impgateascg dan i supt numiri de dajdie i sg.

134 sari'. j mostinirii 135 ce feliu ea / cari 136 credintilor legilor 137 acareturi / aca-
returi plmintesti 138 int5.rite / fcuti acelora 139 in veci a lor averi i s5, vor apAra
pe dreptate averilor haznelii / intru vecinica stpniri acelor biserici i m5.n5stiri i s5,
vor apAra ca pe o avere a haznelii 140 tagmei / sosloviei 141 pe ling5. aceasta acelor /
privileghiilor 142 as5mine / asijdirea 143 asijdirea / cit 144 lui / asupra lui 145 asupra lor /
pentru de veci 146 sau / nici 147 a int5,1egi un clas / s5, cuprindi o treaptA, 148 si cari nu au
agiuns la cele mai de sus ranguri boieresti / nici s-au invrednicit a s5,cinsti cu numi de boieri
din aceli mai de sus 149 ei / deci ei 150 evghenii / cinstiri 151 in numire / la rinduiala 152
f5x5, a le ramine / far& a pute acestie s51i opreasa 153 nu Out supusi pedepsii trupesti /
vor fi slobozi de pedeapsa trupeasc5, 154 s5. scutescu / s vor scuti 155 osabite j cuprinderea
osAbitelor 156 obiceiurile / obiceiul 157 p525scu / p525,ste 158 scutiti pe oaresicari / slobozi
pe num5" 159 gostin5, / plata gostinii 160 oi / oi si a desgtinii pentru 161 rim5.tori, asami
la vldr5.rit pe hotArit asijdire sum5, de vedre vinu , dar pentru nit vor ave mai mult oi,
stupi, rimAtori o vinu sintu datori a p15,ti dup as52Amintu j sfini cit si la plata vldr5sitului
pe suma hotlrit de vedri vinu; dar pentru ceca ce vor ave,a mai mult vor plati precum
esti hottritu pentru dinsii prin ponturile 162 stare de lAcuitori cu privileghii j ce sint o treaptA,
di 1.1.cuitori cari au os5,biti privileghiuri 163 in / pentru de 164 pronomiile / aceli pronomii 165 de
la / lor de la 166 rodul / urmasii 167 nu pot fi pedepsiti trupeste / nu s vor supuni la pe-
deapsa trupeasc5.

36

www.digibuc.ro
vor imprtsi la havalelile"8 p'mintesti dup' obiceiul de mai inainti a Molda-
viei. Gostina, v5.drritul i pogonritul vor plti la hazne deopotriv cu cei
prosti steni189. Dar la plata destinii, mazilii s. indatorescum pe intocma
temeiul previleghiilor, cari are treapta aceastam.
Ruptasii sint star de lcuitori, iar5.si cu Tagm a173 lor cuprinde
in sine si pe urmasii prtii duhovnicesti. Ficiorii de protoiereil" si de preoti
intr iny5 rinduiala ruptasilor. Clasul acesta nu este supus pedepsii trupestil"
fr., hofrire giudicn. Ruptasii vor plti la hazne dare lor suPt numiri de
dajdii, i la rinduiala.177 havalelilor pmintesti ei sint prtasil" deopotriv
cu mazilii. Destina s va lua // [p.319 de la dinsii cu usurare, acea rinduitl"
pentru dinsii, dupa aszmintu118 ocirmuirii Moldaviei, iar la gostin, vdi-
ritu i pogonrit sint indatoriti181 ruptasii a plti intocma ca i cei prosti182
trani.
Prtii negutitoresti182a si a tirgovetilor s'A las drepttili unii slobodi
negutitorii potriviti cu aceli de obste pravili a imperiei; birurile183 haznelii si184
havalelile obstesti s punu asupra lor185 celi intiiu pe temeiul hrisoavilorin
domnesti ce vor fi avind, iar187 celi de pe urna, dup analoghie cei de obste
In oblasti imprtiri188.
Tranii sau s5tenii pi temeiul de mai inainti isi vor pzi drepatili a nu
atirna persoana lor de la stpinitorii pgmintului18 pe carile s afl ei lcuind.
Averea lor va fi aprat de tot feliul de acolisiri supt privighierea cirmuirii180
oblastii. Toti de obste 15.cuitorii rrani ce s'a afl lcuind pe121 drepti mosiili
lor sau pe al92 haznelii, sau pe mosiili altor st5.p1ni183, vor fi indatoritil" a plti
la hazne biru[1] si a rspundi havaleli pmintesti, aceli cari s vor assza dup
de obste imprtire195 in oblasti, precum128 pentru cheltuielili ostilor, aceli
dup legiuiri hotriti pentru tinere cailorm po[i]tii si a stantiilor de po6ji]ra.,
asijdirelm pentru tinerem drumurilor celor publici. Pentru cistiguri1e20 cu
cari s folosescum firanii pe pmintul hazneliim, vor plti la hazne203 ade-
tiul bnesti dup tocm ala ce osbit sa va inchie2" cu dinsii cind s vor face
tirguirile fp.po publicarisiti pentru toati condeile de rusumaturi a haz-
nelii, ce scr dau n 1-tamal ei la cari va trebui a s lua singur temeium obiceiul
de mai inainte, ce cuprindem: A. plata de fiestiecare famelie in bani citi un
galbnu iar de burlac citi giumtatem galbnu. B. dan i dejmii sau a208 zce
Parte din piini in grunt5., asijdere208 si din finul ce vor face si vor aduna ei.
C. plata gostinii pe oi. D. plata destinii pe stupi i rimtori. E. plata vdr-
ritului, dejma21 sau a vi-ce parte din vinul ce vor faci din vii si din poamele211
oe vor stringi din livezi si F. plata pogonritului pe smnturile de tutun212.
168 havalelile / rispundiri havalelilor 169 deopotrivi cu cei prosti siteni / intocmai ca
170 si indatorescu / vor fi supusi 171 are treapta aceasta / sintu druiti acestii trepti 172
iari cu privileghii / cari au asimine privileghiile lor 173 tagma / treapta 174 ficiorii de pro-
toierei / adici ficiorii de protopopi 175 in / la 176 nu este supus pedepsii trupesti / inc nu
si va supuni la pedeapsa trupeasci 177 i la rinduiala / iar la sivirsirea 178 ei sint pirtasi / si
vor impArtisi 179 rinduit5, / hotiriti 180 dup5, asizimintul / prin ponturili 181 indatoriti
supusi 182 cei prosti / licuitorii 182 a pirtii negutitoresti / negutitorilor 183 birurile / la dirili
184 i / si la 185 s punu asupra lor / s vor supuni acestie pentru 186 hrisoavilor / cirtilor
187 iar iar pentru 188 dup5, analoghie cu cei de obste in oblasti impirtiri / dupi, cumpinirile
rinduielili ci s vor faci in oblasti 189 pimintului / mo.siile 190 cirmuirii / ocirmuirii 191 pe/ sau
pe 192 a / piminturili 193 altor stipini / boeresti 194 indatoriti / datori 195 de obste impar-
tire / rinduielile ce si vor faci in oblasti 196 precum / adici 197 cailor / caii 198 a stantiilor
de poatiiti asijdere / stantiili po4iitii cum si 199 tinere / cheltuiala tinerii 200 cistigurile /
indeminirile 201 si, folosescu / s vor folosi 202 pimintul haznelii / pmnturili haznelii
licuitorii t5.rani 203 hazne / haznelii 204 inchie j slivirsi 205 va trebui a s lua singur
temeiu / si va priimi spre o singuri temelie 206 ce cuprinde f cuprinzitoriu 207 giumitate /
pol 208 a / de a 209 asijdire / cit si 210 dejma / i darea dejmii 211 poamele rodurili
212 siminiturile de tutun / tutunul ci vor simina

37
www.digibuc.ro
 Tdranii213 ce sd afl cu lkuinta pe pdminturile stdpinilor214 particulari
vor fi indatoritim a pldti haznelii gostina pe oi, destina pe stupi si rimstori,
vdrdritul pe vinu si pogonritul pe sdmlnturile de tutun216; iar pentru folo-
surili pdmintului ei vor fi datori a implini217 lucrul i indatoririle in folosul
stpinilor218 acelor mosii dupd cuprindire aszdminturilor Moldaviei.
Tiganii s impartu213 in doud, adicd: unii sd ala in nemijlocitd stpi-
nirea haznelii si s ocirmuiescu de cdtr5.22 insusi cirmuirea221 oblastii, iar
altii sint robi a pitii duhovnicesti, a dvorenilor, a boiernasilor, a mazililor
a negutitorilor i spinzurd cu desdvirsire di la acestia. Tiganii haznelii vor
plti in venitul haznelii bir supt numiri de dajdii pe temeiul hrisoavilor ce
sint dati lor. lar tiganii celor particulari stpini vor fi slobozi // [P. 21 de
toate de obste, atit a haznelii cit i acele obstesti ddri, rinduiele i havalele222.
Jidovii au s'a' fie imprtiti pintre tagma223 negutitorilor, a tirgovetilor
si a lucrdtorilor de pmint, dupd inddmindrile lor spre indeletnicirili potriviti
numirilor ce s-au pomenit224. La plata ddrilor haznelii si a havalelilor pdmin-
testi ei vor prindi deopotrivd cu ceiabalti negutitori, tirgoveti i lucrtori de
pdmint. Privileghiili225 dati lor de la domnii Moldaviei s vor pdzi intocma.
Boiernasii, mazilii, ruptasii, negutitorii, tirgovetii i dranii cari s'a
afl ldcuind pe insusi pdmintul lor sau pe a 226 haznelii sau pe a pomescicilor
isi pdzscu227 cea de mai inainti dreptate spre a228 dobindi nemisctoare averi,
adicd: mosii lcuiti i nelkuiti si alti acareturi. Singuri jidovii nu potu ave
imprtsiri la229 acest obstesc pronomion. Lor li se lasa slobozenie2" numai
a cumpdra pdrticeli de locu pustiiu din singurd231 stpinirea haznelii pentru
sdmndturi i pentru de-a faci232 fabrici la cari vor lucra cu oameni
Osbit de aceasta toati strili, afard de jidovi, potu tine vremelniceste233
orase, tirguri, sate, huturi i pminturi pustii234 de la hazne si de la feti parti-
culari, iar jidovilor s lasd voie235 a tine in orind vinzarea bduturilor la
mosiili haznelii i particulari, a tine mori, -velniti, berrii si alti acareturi
asrnine acestora, nefiind ei nici ca curn volnici a stdpini norod de legea cres-
tineasc. [p.122
Streinii ci sd afl ldcuind in oblaste Bassarabiei sau acei ce -vin in Bessa-
rabie236 spre lcuint, trebuie sd se numere in treptile acele potriviti cu natie,
stare sau mestesugul lor237.
Bernarii streini supt numiri236 de colonisti sd vor priimi spre a sd sta-
tornici Cu lkuinta2" in oblaste Bassarabiei pe temeiul pravililor ce s. pdzescu2"

213 taranii / 15.cuitorii tArani 214 pIminturile st4imlor moside stlpinitorilor 215 vor fi indato-
rati / asijdirea vor fi supusi 216 s5,m5.n5.turile de tutun / tutun ci vor ram&ne 217 ei vor fi
datori a implini / acestie vor fi supusi a avirsi 218 sapinilor / stlpinitorilor 219 impartu /
dispartu 220 de c5.tr5, / dispre 221 cirmuirea I ocirmuirea 222 at_it a haznelii cit i acele
obstesti d5.ri, nnduiele i havalele j de obste d'Aria i havalelili atit a haznelii cum si a ele
obstesti sau p5.mintesti 223 au s fie imprtiti pintre tagrna j s vor impArti pintre treptili
224 indlmin5xile lor spre indeletnicirile potriviti numirilor ce s-au pomenit / dup inchipu-
irea inlesnirilor ci vor ave spre a faci indiletnicirili c6zuti sarilor acestor pomeniti 225 pri-
vileghirle / dar apoi privileghiile 226 pe insusi pamintul lor sau pe a / sau pe mosiile lor
sau pe locurile 227 a pomescicilor isi p525.scu / moiile boieresti isi vor pAzi 228 a a pute
229 nu potu ave impArt5.siri la J nu sA, vor pute impbstAsi cu 230 lasa slobozenie / sloboadi
voe numai 231 pustiiu din singur5, / pustim ne15.cuiti din singur5. numai 232 sam5milturi
pentru de-a faci J lucrarea p5,mintului i spre statornici 233 potu tine vremelniceste /
vor pute lua in vremelniceasc5, tineri 234 huturi o plminturi pustii cisli cum si mosii ne15.-
cuiti 235 las5. voie / sloboadi voe numai 236 acei ce vin in Bassarabie / de acum vor veni
aici 237 trebuie s se numere in treptile acele potriviti cu natie, stare sau mestesugul lor /
vor fi supusi a s as5,za in treptili natiei, strii sau mestesugului Ion 238 nurniri numirea
239 a s5, statornici Cu acuinta s5, vor priimi spre Mcuinta 240 ce s5. p5.zescu / urmatoari

38

www.digibuc.ro
in Rossie, de A. vor asza ei pe mosiile stpinitorilor particulari s5. vor folost
cu o politiceasc5. i personalnic' slob[o]z'nie supt aprare ocirmuirei, p'zin-
du-s tocmelile infriti241 de ctr Verhovnoi Sfat al oblastei, dufiii cari
VOY alegi ei lacuinta pe pamingurile stdpinitorilor de mofii si hazneoa va drui lor
slobozenie de plata drilor ce sint drepte a ei, as'mine242 i a havalelilor p-
mintesti, in curgiri de 4 ani din vremea ce s vor asza243. lar de s vor asza244-
acesti bejnari striini pe p5mintul haznelii s 1as2451or toati aceli folosiri246
cari sint hotriti prin mai in sus artatu1247 de obste as.zmint ce esti pentra
colonistii haznelii.
Toate strili mai sus insmnati, dar de tigani i jidovi, vor avea deplin
sloboznie a infra in slujba imprateasc5.249, atit in ostineasa cit si politi-
ceasc si a dobindi prin slujbi, cinuri i alti invredniciri. Acei cari nu vor
avea tragirea lor din dvoreni, agiungind la248 cinuri de ober-ofitri in hal25
slujb la ostili impLltestii sale mriri, vor dobindi impreun, cu aceli cinuri
destoinicie de dvoreni // P.123 si o vor da-o si urmasilor2511or, iar acei cari253-
vor cistiga cinuri politicesti, iarsi in slujb hal, s vor253 folosi cu acest pro-
nomion dup ce vor agiungi254 la cel intiiu cm n de stab-ofitriu, incepindu-s5.255
de la al 8-le clas sau de la colejschii asesor. i iarsi, acei ce vor priimi la
iesire256 in ostavc din slujba ostineasc spre257 rspltiri cm n de prapurscic
sau cel intiiu cinu de ober-ofitriu si din slujba politiceasc5. al 8-le clas sou
cel de colejschii asesor, vor p'zi dreptate de dvorean 258 numai in persoana lor,
iar urmasii lor intr in numire259 mazililor.
In oblaste Bassarabiei, precum i in celelalti p`rti a domniei Moldaviei,
multi mosii sint supt numiri de azssti i s afl stpinindu-s de ctr.
feliuri de sari. Stpinitorii acestie s. numescu rzsi i s folosscu cu veni-
turile pmintului mai mult neimpartitim.
Spre ferirea a tot feliul de impilari ce ar pute lipsi pre rzsi de drep-
tate stpinirii261 s infreste intru toat putere262 cel de mai inainte asz5.-
mint aftat prin hrisovul ce s numeste sbornicesc, care263 s-au fcut la
anul 1785, dechemvrie 28.
Pentru negutitorii.
Urmarea negutitoriei dinluntru si de afar s las lcuitorilor oblastii
Bassarabiei intru toat intinderea, pe pravilili ce o apr pe dinsa legiuirile
Rossiei. / [P.124
Pentru adunrile dvorenilor, pentru alegiri, pentru predvoditelu1294
dvoreanstvii oblastii si pentru condica dvoreneasc5.265.

241 pgzindu-s5, tocmelile ntriti / intru p.zire invoielii dupg cari ii vor alegi ei 1cuinta
pe aceli mosii, cari invoial, A, va intiri 242 aslmine / asijdirea 243 in curgiri de 4 ani din
vremea ce s5, vor asg,za / din vremea, ci s vor 15,cui in curgiri de 4 ani 244 asIza / s5.15,s-
lui 245 15,s5, / vor slobozi lor 246 folosiri / indlmAnAri 247 mai in sus arAta.tul / acel 248
ImpIrgteasa, / stApinirii 249 agiungind la de s vor invrednici a s cinsti cu 250 hal
/ intru adivratA 251 cinuri destoinicie de dvorenii o o vor da-o i urmasilor / drit dvore-
nescu i il vor muta si la urmasii 252 acei cari di 253 hal s vor j adivArat, vor incepi
a s5, 254 ce vor agiungi / ci s vor invrednici 255 incepindu-s5, / socotindu-s5, 256 o iarlsi,
acei ce vor priimi la esire / dar apoi de vor iesi 257 spre la esiri spre 258 p&zi dreptate de
dvorean / tine drit dvorenescu 259 intrg in numire / vor intra la rinduiala 260 mai mult
neimp5,rtiti j cei mai multi la un Ion f6,r a s5, os5,bi 261 dreptate stpinirii / dreptul
262 putere / cuprindire 263 aratat prin hrisovul ce s5, numeste sgbornicesc care / inslmnat
prin obstescul hrisovu ci 264 predvoditelul / pov54uitoriul 265 dvoreneasc, J dvoreanstvii.

39
www.digibuc.ro
 Obstiei celor de bun neam a Bassarabiei s d voie avea dvorenes
tili adunri pentru alegire cinovnicilor in slujbile ce atirn5. de la a ei rin-duiri266,
i s'A' d voie asijdirea a-si alegi dintre sine, prin intArirea ostinescului ghene-
ral-gubernator, pe predvoditelu1267 dvoreanstvii oblastii, pentru de a fi mij-
locitoriu in pricinili acestii obstii i pentru268 aprare vAduvilor si a celor lip-
siti de printi. Dup ce s'A vor aduce intru l'Amurire documenturile dovidi-
toare de tragire269 dvorineasc a fiestecruie dvorenin, s va akatui la Ver-
hovnii Sfat al oblastii condicA dvoreneascA27 si s va trece in aceeasi rodu1271
fiestearuie. Povluitoriul dvoreanstvii va ave sideri la Verhovnii Sf at al
oblastii, in chip272 de dilen. El va tine locul mai gios de gubernatorul politicesc.
Rinduiala pentru facire alegirilor273 la slujbile ce atirn de la dvoreanst-
175.274 s. statornicesti pe cele mai dintiiu temelii ce urmeazi:
1-tii. La alegiri s las dvorenii, carii stapinescu cu vecinia dreptate275
mosii ce cuprind in sine276 nu mai putin decit *5. la 300 desAtini pAmint l'Acuit
sau nelAcuit.
2-le. Toti ficiorii dvorenilor, a celor ce st5.pinescu277 plmint pin la
suma ce s-au arAtat mai sus, carii au agiuns278 in virstA de 22 de ani, au drep-
tate279 s'A aleagA i s fie alesi. //[P.325
3-le. Cinovnicii ce s vor fi aflat in slujba impAr5tiei, cari au28 cinuri
clasnici si nu stApinescu de veci mosii281 in oblaste Bassarabiei, potu282 fi alesi
In slujbele ei, dar insusi a lor glas la alegire nu aU283.
4-le. Dvorenii acei ce nu au2" 300 desAtini pAmint sau acei ce nu st5.-
pinescu de veci285 nicicacum mosii, asijdere boierinasii si286 mazilii, sau cu
mosii sau f'Ar mosii, dei nu au glas la alegiri, pot fi alesi in dregAtorii287 la
locurile de pe la tinuturi.
5-le. Alegire cinovnicilor in dregAtorii288, atit pe la locurile oblastei
cum si pe la tinuturi, s va face de atel toat obstie dvorenilor oblastii, cite
doi candidati de 289 fiistecare dregAtorie.
6-le. Izvodul pentrum candidatii alesi291 prin multime glasurilor,, s
infltosazi de c'AtrA predvoditelu1292 dvoreanstvii la nacealstva oblastei dup
cuviint si aceasta293 s indatoreste, ca la intsrire in slujbe s se povA-
tuiasc de multime glasurilor alegAtoari; 0.294
Al 7-le. Dvorenestile alegiri s facu295 la al oblastii oras dup5.296 fiistecare
vreme, de trii ani, la zi intii a lunii lui maiu.
Pentru de obste hotritura oblastei.
OsAbit folos este spre a s'A face o de obste hotAritur in aceast5.297 oblasti
prin mijlocire cantorii298 de hotArituri. Aceasta are s5.299 fie alatuit de un
// [p.]26 predsedate136", patru dilenuri dup alegire dvoreanstvii prin intrire

266 rinduiri / rinduirea ei spre a fi in s1ujb5, 267 predvoditelul j povAtuitoriul 268 pentru / spre
269 tragire / tragire ce 270 dvoreneasa, / de dvoreni 271 rodul / neamul 272 in chip / cu drit
273 pentru facire alegirilor 7 precum sl se facA alegirile 274 dvoreanstvl / dvoreni 275 st.1-
pinescu Cu vecinia dreptate / carii are ave in vecinicl sapiniri 276 in sine / ins& 277 a celor
ce stApinescu / ci ar fi avind in vecinicA stApiniri 278 au agiuns / vor fi 279 au dreptate /
vor ave dritu 280 hnpArAtiei, cari / au stApinirii, avind 281 si nu stApinescu de veci mosii /
de nu vor i stApini 282 potu / mosii pot 283 slujbele ei dar insusi a lor glas la alegire nu
au / slujbl, dar glasu la alegire nu vor ave 284 au / vor fi avind pin& la 285 stApinescu de
veci / nu vor fi stApinind 286 boirinasii i / i boiernasii cum si 287 in dregAtorii j alesi in
slujbe pe 288 in dregAtorii / spre a fi in slujbe 289 de / la 290 pentru / de 291 alesi / ce sa
vor alege 292 O. infAtosazi de cAtre predvoditelul / sl va infAtosa de cAtrA povAtuitoriul 293 si
aceasta Oar acea nacealstvA 294 in slujbe sg, se povAtuiascA, de multime glasurilor alegl-
toari; i / cinovnicilor in slujb5., s caute la glasurile alegirii ci vor fi mai multe 295 sA, facu /
s vor face 296 dupA / in 297 aceastA, / toat5, 298 cantorii / un cantori 299 are sl / va
300 predsedatel / intiiu sAzAtoriu

40
www.digibuc.ro
lui Verhovnii Sfat si de un zemlemers" a oblastii despre coron', prin intrire
ostinescului gheneral-gubernator. Pravilile atingAtoari de302 hotriturA s'A'
ins5.mneaz6prin osbit aszImint. Cantora are s fie303 supt apelatie giudia-
toriei politicesti a oblastii. Lucirile ei s'A vor face in limba moldoveneasc.
Pentru puterile, atirnrile i indatoririle locurilor si a dregtoriilor.
Toate locurile de presudstvii a oblastii i cinovnicii ce s vor afla
dregsitoriileau ei nu vor iesi din hotarle puterii ce este dat.303 fiistearuie loc
fiestecrei dregltorii.
Pentru tamojni si carantini.
Asupra chipului ocirmuirii tamojnilor si a carantinilor la306 stringirea
poslinilor haznelii, asijdire spre a s pzi ingrijire ca s nu s aduc307 boala
ciumii, au sA fie in oblaste Bassarabiei rinduitele legiuri ce sintu JIM imperii
pe la celelalte granit.
Pentru gubernatorul politicescu.
Put ere i driturile gubernatorului politicescu al oblastii.
Ocirmuitoriul oblgstii este politicescul gubernator supt nacealstva
gheneral-gubernatorului ostinescu de Podolie. El s indatoresti a inplini
toate poroncile inaltii ocirmuirii care vor atirna atr dinsul duprinduiala
asezat asupra cirmuirii acestii oblasti.
In vremea ci s va afla in oblasti ostinescul gheneral-gubernator, poli-
ticescul gubernator esti ilen la Verhovnii Sfat al oblastii deopotriv la dri-
turi cu toate celelalte impreun cu dinsul 6ilenuri, iar in lipsa gheneral-guber-
natorului ostinescu, gubernatorul politicescu are intiiu siderea la Verhovnii
Sfat.
Hotririle giudeatoriei cremenilicest al oblastii asupra tuturor de
obste pricinilor supus ei s'A vor trimite spre intrire gubernatorului politi-
cescu i s vor implini dupil unire lui ci o va arta prin predlojnie ctr
aceeasi giudectorii creminilicease. Dar cind gubernatorul politicescu va
afla pricini legiuite ce impiedia de a pute intri hotkire acei[i] giudiatorii
la o alias intimplare cerind dela in orighinal, o va trimite impreun cu hot-
fire la Verhovnii Sfat al oblastii, alturind i socotinta sa, cum si artare
incungiurrilorm ci ar obori temeiul hotririi giudic'toriei creminilicesti.
In pricinile atingtoare de lipsirea cinstii sau a vietii evghinisului, gubernato-
rul politicescu hotdririle giudeatoriei oblastii le va //fP..128 inatosa cu
socotinta sa cltr ministrul iustitiei sau atr gheneral-procurorul spre a s
cere asupra lor hotriri de la imprtescul Sfat i spre a s face acel cu toat
supunire doclad.
Gubernatorul politicescu fiind proedros cirmuirii oblastii i fr. de
mijiociri nacealnicu acei intii Expeditii din dou ce sint la, acea cirmuire, va
ocirmui oblastia prin mijlocire acestii cirmuiri in numile imprtestii
priveghind asupra tuturor prtilor ocirmuirii dinluntru, iar in singurA fata
sa, gubernatorul politicescu va lucra numai in pricinile ci nu pot rAbda vreme

301 un zemlemer / zemlemerul 302 ating5.toari de / precum are s5, se urmeze 303 are s5. fie /
s5, va afla 304 dreg5.toriile / dregItorii 305 dat.5. / slobozit5. 306 ocirmuirii tamojnilor si a
carantinilor la / cirmuirii tamojnii si a carantinii pentru 307 asijdire spre a s. p5.zi lngrijire
ca s5, nu s5, aducl / i pentru plzirea de a nu s5, fura 308 fie in oblaste Bassarabiei rinduitele
legiuiri ce sintu In j au a se as5.4. In oblastea Bassarabiei legiuirile lucrAtoare 309 alta /
asa 310 cura si aatare in.cungiurgrilor j i arltind incungiurare [var. 1, p. 207]
7 o. 329 41
www.digibuc.ro
la ntmplrile ci vor cere puterea politiei i vor fi atingtoari de implinire
osbitelor insrcinri ce mai ina,lta nacealstv va puni asupra lui.
In lipsa ostinescului gheneral-gubernator, politicescul gubernator va.
corispo[n]darisi in trebile slujbii cu nacealnicii guberniilor dinl'untru, cura
si cu ocirmuirile de peste botar, asijderea cu solii i consulaturile Rossiei ci
s afla pe la curtile* stpinirilor streini si in orasile de peste botar..
Gubernatorul politicescu nu este giudictoriu, ci este pizitoriu celor
date legiuri i aszminturi, atingtoa.ri de oblasti, este ocrotitoriu drepttilor
si a pronomiilor tuturor strilor ei; straruitoriu pentru folosul obstescu, apr-
toriu asupritilor i destepttoriu pricinilor f'r glas. El s indatoreste ca.
intru indeletnicirile sale s. ar.te //fP.129 burivoint i impreun pldmiri
la durerile norodului...
Gubernatorul politicescu va destepta locurile i fetile ce-i sint supus.
lui ca s implineasc legiuirile i poroncile nacealstvii, dar fr giudecat
va pedepsi pe nime, si pe c'lctorii legiuirii si a datoriilor ctr slujbe ii va.
trimite spre a s giudeca la acel dup cuviint locu giudictorescu, dup.
rinduiala a.s.zat'.
Buna rinduial in oblasti i lucrarea potrivit cu czuta curgirea pri-
cinilor si a faci indestulare fiisteeruie dup legiuire, atirn de la ingrijire
g-ubernatorului politicescu.
Gubernatorul politicescu are datorie s se sirguiasc ca sil nu sa facl.
pe la locurile giudictoresti prelungiri la chitare pricinilor, s le distepte ca.
mai cu grbire s le hot5.rasc dup pravile si pe rind. Dar nicidecum la cu-
tare pricinilor de judicti politicesti nu poate a s.' amesteca pina cind aceste
nu s vor muta la Verhovnii Sfat, unde i gubernatorul politicescu are, pre-
cum s-au zis mai sus, siderea sa.
Gubernatorul politicescu la intimprrile ating.toare de datoria sa s
va adresarisi ctr. Verhovnii Sfat prin predstavlenii, Ctr ocirmuire oblastii,
ctr giudictoriili oblastii, creminileceasc' i politicea[s]c, prin predlojnii,
iar celorlante locuri supus el le va poronci si va cere implinire pe temeiu/
pravililor.
Cind va cere trebuinta de a // [p.]30 sil indupleca pe obstea dvoreanst-
vii la implinire vreunii puneri la cale a ocirmuirii sau ca s se dobindeasc5_
impreun lucrare acei soslovii spre obstescul folos sau spre bunul aszmint
la mosiile ce sint insusi a pomescicilor, gubernatorul politicescu va fac'e obstiei
predlojnii iar aceasta va trimite c5.tr dinsul prin mijlocirea maresafului
ei ar.tari.
In lipsa gheneral-gubernatorului ostinescu, gubernatorul politicescu
va fi volnicu s.' de[a] pasporturi spre mergire in prtile de preste hotar, s
sloboad cinurilor ostinesti poronci deschis' spre a li sa indestula trebuintile
de ctril tara, acele cu legiuire hotrite i s de podorojni de luat cai de po6ri]t..
Dac gubernatorul politicescu va afla ceva de trebuint. i inamina-
ticu pentru folosul slujbii, pentru sporiul haznelii .cum i pentru folosul,
odihna si usurare lcuitorilor oblastii, pentru o asmenea bun izvodire a sa
are datorie s fac cunoscut gheneral-gubernatorului ostenescu spre a da
predlojenie la Verhovnii Sfat sau in nefiinta aceluia insusi va da predlojenii
Sfatului spre a cerceta si a tine in sam..
Gubernatorul politicescu toate de obste pricinile acele cu osbit m-
rime sau acele cu totul deosebite le inatosaz sau le pune inainte la Verhov-
nii Sfat ca s, se ieie in bagan i di sam in obsteasca sa adunan.

* ci s afla pe la curtile [var. 1] / ce sintu pe linga. curtile [var. 1, p. 208].

42
www.digibuc.ro
 Gubernatorul politicescu Insusi de sine nici un feliu de // [p.331 as.-
zAminturi nouA neasAmAnate Cu aszminturile mai inaltii st'Apiniri nu-i
slobod s fac'A, ci isi va ingrAdi puterea datoriei sale cu acele a mai inaltii
stpiniri*.
Pentru ca s'A se cercetez toate pArtile ocirmuirii dinl'untru, guber-
natorul politicescu va umbla prin oblasti de doai ori pe anu, alegind spre
aceasta vremea cei ce va fi cu putint a lipsi din orasul oblastii, iar locul lui
in vremea lipsirii Il va prinde vite-gubernatorul.
Supt luarea aminte a gubernatorului politicescu s pun in lucran i lua-
turile i daturile sumilor, orinduite pentru feliuri de asAzAri obstesti si ale
iubirii de omenire el s'A ingrijAsti pentru sporirea acelor sumi si are in purtare
sa de grij'A si pe insusi acele asezAri.
2-le LucrArile ce intr in rinduiala datoriilor gubernatorului politicescu.
Cele mai intiiu datorii a gubernatorului politicescu s'A cuprindu intru
acele de-a pururea cu sirguint din partea sa luAri aminte i intru cele mai
priveghitoari ingrijiri, ca in oblastea incredintat'A lui intru ale ocirmuirii
clinl'untru s'A impArAtascA pretutindine buna asAzari, buna cuviint, rindu-
jala, clreapta giudecata, linistea i odihna; pentru ca acuitorii acestii t'AH
-noal s simtasc'A' chiardsi in fapt folosurile printesti i cei cu blindet'a' ocir-
muiri, carele izvorAscu din milostivnicile ingrijiri pentru norod si din indu-
TArile monarhicesti, // [i).332 el intrebuintind toate mijlocirile ce i s-au dat
spre temelnica intArire a bunii stAri a lAcuitorilor, s'A sirguieste a s'Adi intr-
insii iubirea cAtrA noa lor patrie; cu acestea impreunA el pAz'Aste interesul
impArtiei, ajutoreaz sporiul haznelii si de obste indestuleaz' toate obstes-
tile scoposuri atingtoare de pAmintul acesta.
intocma lucrare a tot feliul de dAri in folosul haznelii si intraturile de
obste a tuturor veniturilor oblastii sint in ingrijire gubernatorului politicescu
cari nu ingidui[e] nicidecum a fi rlmsituri de a haznelii.
Afar de cheltuielile cele rinduite, obstiile or'AsAnesti nu sint volnice
insusi de sine s'A cheltuiasa sumile orAsAnesti, ci dacA vor vede[a] ceva de
trebuintA spre folosul obstescu, spre indAminare i impodobire orasului, vor
face arAtare gubernatorului politicescu si el, intorcind spre acea czuta luare
aminte, va fi datoriu s'A le de[a] lor hotarire.
Gubernatorul politicescu va fi volnicu s'A cercetezi In toat vremea
hazne[a]oa cu bani, insusi sau prin vreun cinovnicu imputernicit de cAtr.
Gubernatorul politicescu, luind aminte ca s futre in hazne veniturile
ci s cuvin ei, caut noa izvoar spre adaogire acelora, el asijdire s'A sirguiesti
a face stiute pminturile ce trebuie s se afle in sama haznelii i toate alte
averi cum si acareturi a haznelii. H[P.133
Gubernatorul politicescu va fi privighitoriu ca la sAvirsirea de cAtrA
lAcuitori a obstestilor havaleli si la plata dArilor s'A se pAzasc intre dinsii o
.cu trie cumpnire, fr a ingAdui cit de putin vreo pArtiniri sau nedreptati.
La toate asAminea rinduiele a ocirmuirii ating'Atoare de treapta ce
Tnai din jos a l'Acuitorilor si anume: de sAteni si la toate atirnArile lor ctr.
-pomescici pe a crora pAminturi ei s vor afla l5cuind, gubernatorul politi-
cescu este indatorit pe acesti oameni ocroteascA apere intimplin-
du-s1 a fi asupriti sau a fi sporite havaleli[le] lor piste asAzAmintul ci este
pentru dinsile.
* ci isi va tngrdi putere datoriei sale cu acele a mai inaltii stlpiniri [var. 1] / ingrldind
vutere numirei sale cu a0z1minturile mai inaltei sapiniri [var. 1, p. 208]

43
www.digibuc.ro
 Intru deos.'bire gubernatorul politicescu va lua aminte co nici un felitz
de d.'ri de la lacuitori, asijdere rinduieli i cara de la dinsii pentru carturi
si salahorii, afar. din cele hotarite cu legiuiri nicidecum sa nu s faca, nici
pentru un feliu de trebuinta si mai virtos in vreun folos particulariu.
Gubernatoriul politicescu va intrebuinta chipuri spre p'zirea oblastii
di a nu sa aduce boala ciumii din megiesitele stapiniri turcesti, iara intim-
plindu-sa a sa ivi in oblasti niscaiva boali lipicioas, priimesti sirguitoari
sun spre a sa tie lucrarea lor, cerind spre acesta agiutoriu si de la partea
ostineasca El, asijderea, priimeste masuri spre continire boalii de vite, chi&
aceasta s va ivi // (p.131 in oblasti.
Gubernatorul politicescu va priimi masuri spre a nu s intimpla sau
spre a contini uciderile, rzboiniciile, pr.'daciunile, furtisagurile si tot feliul
de silnicii si de sine imputerniciri; el este datoriu s'A aiba stiint de toate
plrile ci s-ar prileji in oblasti si de acelea in lipsa gheneral-gubernatorului
ostinesc sa trimata cele Cu toata supunire vedomostii pe fiestecare doaa sapta-
mini, iara la intimplri mari in fiistecare oar s. instiintaza.
Gubernatorul politicescu are datorie mai nainte a feri oblastea de 1:psa
celor spre hrana vietii si a lua aminte ca preturile asupra producturilor ci s
vind sa fie masurate, i pentru aceea priimeste el stiinta de rodire piinii si de
preturile cu care s'A vinde.
Gubernatorul politicescu s ingrijaste cu latirea negutitoriei de afara
si a cei dinlauntru, cu slobozanie urmarii alijvirisului iertata de legiuire si de
obste cu inmultirea bogatiei norodului i pentm aceea el indeamna pe lcui-
tori la lucrarea pamintului si la altele ale gospodariei*.
Gubernatorul politicescu va lua aminte ca satenii imprjesti s aiba
toate ind5.minari1e, dupa stare fiestecaruie i dupa chipul alisverisului.
Pentru lcuinta norodului gubernatorul politicescu va ave cKibit
purtare de grija si va cauta toate mijlocirile pentru ca paminturile i mai
///"P..735 ales cele impa.'ratesti s nu ramiie pustiite, ci s fie lucrate dup5.
chipul iscusintii gospodresti.
Trebile atingatoari de satenii din nou lcuiti in oblasti, veniti de peste
hotar, s vor face supt luarea aminte a gubematorului politicescu.
De la ingrijire gubematorului politicescu atirna grabnica lucrare a
obstestilor puneri la cale pentru l'Atire luminrii norodului in acest nou pa-
mint a Rossiei, unde trebuinta de a sa alcatui scoale este neaparata.
Pe linga luare aminte spre a sa p.'zi dreapta giudecata, datorie guberna-
torului politicescu este a usura soarta si a insusi facatorilor de rale,
milostivire pravililor si a lua sama ca acei de supt giudicata sau acei czuti
supt cercetare s'A nu fie certati i intrebati cu p'Artinire i ca la intreb'Arile spre
a cunoaste si a discoperi adivarul s sa intrebuintaza mai multA sirguinti
si ist44ime, dupa potrivire impregiurarilor i alcatuirii vorbilor si a faptelor
celor cu prepus. El priimind vedomostie pentru acei din inchisori, cere ca
pricinile lor mai in graba s'A iei sfirsit i ca aristantii mai mult dct vremea
aceea ci trebuieste pentru cautare i hotilrire pricirkilor lor s nu O. supt
paza.
Gubernatorul politicescu sa va sirgui ca sa fie orasile dupa planurile
intarite.
Gubernatorul politicescu are o fara slabire privighiere ///7)..736 asupra
politiilor orasanesti i pamintesti, mai ales prin mijlocire cirmuirii oblastii,
pentru ca sa se implineasca pretutindine pravilile, sa se dezbirneza tot feliul

i la altele ale gospocariei j i la alte aleveriFuri gospoclArW

44
www.digibuc.ro
de l'Ale intrebuintAri, s'A se cercetezA vinovatii f Ara ce mai mica slAbire i ca
impreura Cu acestea niciurea niciun feliu de btaie cu neomeniri s nu s
intimpli, el infrineaz neorinduielile, tirniile si cruzimile, el s'A sirguieste
a curma urita jfuire sau luare de mit5., depArtind ce mai raic alunecare
cAtr aceea de la toti cei se sint supt dinsul.
Gubernatorul politicescu va lua aminte ca locurile din presudstvie
dregAtoriile intre ale ocirmuirii diniliuntru s'A nu-si trag putere ci nu s cuvini
lor.
Gubernatorul politicescu nu trebuie s'A ins'Arcinez cu osAbite comisii
nici pe unul de* cinovnicii oblastii, afar numai la ntmplri mari i la acele
neobicinuite si s'A nu-i abat de la indeletnicirile ce s'A atingu de insusi slujba
lor.
Gubernatorul politicescu va chita s se pzascA pe la locurile de prisud-
stvie rinduiala cuviincioas
El va lua aminte ca s'A s afle in ispravA stantiile po[i]tilor din cuprinsul
oblastii, drumurile i podurile. /g/9.337
insAmnare datoriilor Expeditiei al doilea a cirmuirii oblastii Bassal
rabiei, criia s incredintaz a lucra trebile haznelii si iconomicesti din oblast
precum stringire dArilor haznelii, a poslinilor tamojnii si a altor feliu de
poslini, toat averea haznelii, otcupurile i podreadurile, cercetare soco-
telilor, tot feliul de drept'Ati a haznclii i tiinta de num'Arul norodului ce
lcuieste in oblaste.
Pentru alealtuirea in oblasti a dArilor haznelii si a celor obstesti
1-tii
Oblastea Bassarabiei folosindu-se cu pronomion ce inalt s-au d'Aruit eii
isi pAzste intru deplin mAsur dreptAtile sale asupra plii dArilor hazneli
asupra stringerii obstestilor sau pAmintestilor havaleli. Pentru aceea i s
supune acelor numai dri si havaleli care sint as5.zate prin legiuirile Molda-
vici i obiceiurile phnintului.
2-le
A haznelii t'Al de mijlocire dare este birul i dajdie ci s string de la,
treptile ci sint supusA acestor ; in num'Arul veniturilor haznelii oblastii intri
asijdire pohinile tamojnii, vinzare Vuturilor prin orasile, tirgurile i satile
hazneliii, gostina pe oi as."minea destina pe stupi i rimAtori de la toti 15.cui-
torii, afarA de strile ci sint scutite de aceste dri dup5. osAbite // tp.338 privi-
leghii, Vdrritul pe vinul din vii de la toti iari locuitorii, dar de acei cu
privileghii. i, in sfirsit, veniturile mosiilor haznelii carile s dau insusi obstiilor
ci s'A af1 l'Acuind pe acele mosii cu plat prin invoial sau s'A slobod in otcup
prin publicarisit. tirguire.
Venitul cintariului si a cosului ci s-au asezat pe la tirguri va fi precum
mai inainte in folosul venitului tirgurilor.
Venitul ci este in oblasti pe sAmAnturile de tutun, supt nume de
pogon'Arit, care intil in folosul spitalului, s'A las si pe vremea viitoare tot
In folosul aceluie.
Suma de bani pentru havalele pAmintesti trebuie a fi strinsA spre indes-
tulare trebuintilor ci atirn de la pmint, precum in cheltuielile pentru incAl-
* de, in loc de din

45
www.digibuc.ro
zirea ostilor, a lazareturilor, a goubvahtilor, a caraulurilor, a eolibilor cordoa-
nelor ; in cheltuiala luminarilor pentru osteni ce va fi cu legiuiri hotarita,
asijderea pentru tinerea cailor pod[i]tii i pentru a s face heiurile pe la pod[i]ti.
3-le
Mara' de acele de mai sus aratate a haznelii i obstesti biruri i d5.ri,
asijderea i polini1e tamojnii, nici un feliu de rinduieli de bani altile in oblasti
nu vor pute fi f ara inalt a imparatestii sale mariri vointa spre asazarea ace-,
lora. /p.139
Pentru rinduiala cu care sa string birurile haznelii havalelile pamin-
testi sau obstesti i pentru trecire lor in venit sau in cheltuiele.
4-le
Expeditia al doilea a cirmuirii oblastii va priimi de la Verhovnii Sfat
a oblastii cu amruntul tabla' in care va fi anume aratat deosa'bi fiistecare
oras, tirgu, sat, cisla i odaie cu intocmai hotarire de numarul gospodarilor
si de insusi plata ce au sa de[a].
5-le
Pe temeiul acesta, Expeditia 2-le va triimite la caznaceistviile tinutu-
rilor intocmai tablita impreuna cu cvitantie pentru plata birului artat,
precum pentru aceasta s-au hotarit prin osabit'a instructii a caznaceilor de
pe la tinuturi.
6-le
Suma havalehlor pamintesti spre indestulare cheltuielilor ce s-au pome-
nit mai sus sa va stringe asijdire in suma Expeditiei 2-le, prin mijlocire cazna-
ceistvilor de pe la tinuturi, pe temeiul instructiei date pentru dinsile. Strin-
gire acestii s'ami s'A hotaraste asupra fiistecaruie sat prin cu amaruntul tabla
care sa va alcatui de catea Verhovnii Sfat al oblastii dupa tahminul i impar-
tire ci el mai inainte va face potrivita cu trebuinta i dreapta cumpanire,
intemeiata pe indaminarile cu care s folosascu lacuitorii din deosebire
locului pe inlesnire intru urmare negutitorestilor corispondentii si a
gospodarescului alejviris .
Spre a s alcatui tahminul havalehlor pamintesti, Expeditie 2-le prin
mijlocire a intregii presudstviei cirmuirii oblastii este indatorita a infatosa
la Verhovnii Sfat stiinta de numarul ostilor ce se ala' cfartiruind in oblasti,
de cinovnicii ostinesti si de zadirile acele a carora tinere, incalzire i indestu-
lare cu luminari s'A atingu de suma havalelilor pamintesti. Asijderea stiinta
si de numarul cailor de po[i]ta, fcindu-sa cunoscute i preturile cu care s
vindu materialurile ci filtra in numarul ceririlor ci afirma spre a s'a' indestula
de catra pami ntu.
7-le
Deopotriva toate de obste veniturile haznelii acele ce nu sintu in suma
botaron, precum otcupurile, poslinile tamojnii, venitul si a verstilor,
feliuri de strafuri i pra# infrinatoare sintu in sama Expeditii al 2-le a cirmu-
irii oblasti.

46
www.digibuc.ro
 8-le
Pentru scriere venitului si a cheltuielii tuturor insAmnatelor mai sus
stringeri de bani a haznelii i obstesti, asijderea si a sumilor ci sint pentru
tIrguri i spitaluri ce intr In sama Expeditiei al 2-1e, Verhovnii Sfat d. acei[i]
Expeditii condice petrecute cu gAitan si ea va da de la sine condice locurilor
ce-i sint supus si face acelora rAvizii. 1 1 fp..141
Pentru rinduiala la datul sumilor haznelii i pentru alcAtuirea tahmi-
nului de veniturile i cheltuielile fiistecAruie an.
9-le
Rinduiala spre dare sumilor haznelii s hotArAste pe urmAtoriul temeiu:
Expeditie al doile sloboade lefile cinovnicilor i cheltuiala tinerii
locurilor de presustvii a oblastii si a tinuturilor, dup numArul insmnat in
statul acel inalt hotarit pentru oblasti.
Cheltuielile pentru cele de pe locu zidiri i pentru obstestile asAzAri
din acele zAce protAnturi care tras fiindu din intraturile haznelii oblastii,
nu s'A alAtureaz cAtrA cele de obstie venituri a impArAtiei i rAmin a s'A rindui
de cAtr cirmuire* oblastii, s vor intrebuinta dup poroncile de la Verhovnii
Sfat.
Apoi sumile haznelii ci arnin in oblaste, ce s cuvin a intra in nurnA-
rul veniturilor impArAtiei nu s vor pute slobozi intr-alt chip, decit dup5.
asignovcile Ministerstvii Finantii cAtr care nacealstva oblastii s indato-
reste pentru toate de obstie, atit sumile acele a haznelii cIt i pentru celelalte
intraturi s'A infAsosaz sAmi cu amruntul pe fiistecare an cAte zi intiiu
avgustu, prin mijlocire Sfatului oblastii.
10
Daturile din sumile ci s'A vor aduna pentru havalelile //(P.42.1 pminte*ti
s vor face de cAtr Expeditie 2-le dup5. contracturile intArite de cAtrAVerhov-
nii Sfat al oblastii, care s'A vor incheia cu podriadcicii prin mijlocire publi-
carisitii tirguiri, iar daturi mArunte spre implinire trebuintilor ci s vor pune
asupra pAmintului si d'A voie Expeditiei a le face necAutind la neschimbata
pAzire rinduielii asAzate pentru facere tirgurilor publicarisite. CumpAratul
a niscaiva materialuri sau intocmiri zidirilor, asijdere indestulare cinurilor
ostinesti cu inc5.1zire i lumin'Ari de nu va cuprinde cheltuialA deodat mai
mult decit 300 lei si de va cere grabnicA savirsire, poate s s'A fac prin mij-
locire de comisie si banii ci s vor cuvini vor fi sloboziti cu hotArire de la
Verhovnii Sfat.
11-le
RilmAsitile din sumile havalelilor pArnintesti nu vor pute intra in
numrul veniturilor haznelii sau orAsAnesti. Acele fr mijlocire s'A cuvin
si trebui[e] ca s.' intre in suma anului unnAtoriu, pentru ca prin aceasta sA se
usurezA stringire dArii pe vremea viitoare.
12-le
Expeditie 2-le este datoare la toate alegirile dvorenesti s arAte samA
de sumile havalelilor pAmintesti maresalului** dvoreanstvii oblastii, ca s
le facA el cunoscute adunrii dvoreanstvii.
* cirmuire / nacealstva [var. 1, p. 208].
** niare7a1u1ui / predvoditelul [var. 1, p. 208].

47
www.digibuc.ro
 13-le
Veniturile orsnesti s intorcu in cheltuielile acele ci s W1).143 cuvin
insusi orasilor dup, as.z5minturile orsnesti. Intrebuintare acelora in acestu
singur sfirsit s las.' asupra dumilor orsnesti cu hotrire cirmuirii oblastii.
14
Daturile din suma lucerilor pl.cute lui Dumnezeu atirna de la Expe-
ditie 2-le, iarsi cu hotrire cirmuirii oblastii.
15-le
Expeditie 2-1e, dupa ci va inchiia contracturile pentru otcupurile haz-
nelii, este datoare prin mijlocire cirmuirii oblastii a infatosa la al oblastii
Verhovnoi Sfat tahmin pentru veniturile ce au s intre in hazne cu am'runtul
insmnare de fiistecare izvorire deosbit spre a fi trimis c6tr Ministerstva
Finantii, in care tahmin asijderea va insmna feliurime cheltuielilor i, in
sfirsit, rmsita ce deosbi sa cuvine haznelii imp'rtiei i deoshi haznelii
oblastii, sczind din acea rmsit, pentru aceast de pe urm hazne acele
10 protenturi.
Pentru averile haznelii i pentru tot feliul de drept.ti a haznelii.
16
Expeditie s indatoreste a avea cele mai adevrate si cele mai
temelnice stiint5 de orasile, tirgurile i satile haznelii, de cit pmint au acele,
de hotarle lor, pdurile i toate alte acareturi cu azutile pentru dinsile
planuri si prescriere: de feliul alijvirisului lacuitorilor si de toate inchipuirile
ci ar pute 15.ti mijlocirile spre a s. aduce // fP-.144 in mai bun stare lucrare
tinere vitelor i insusi negutitorie.
17-le
Asmine s' atinge de aceeasi Expeditie s' ailY o cu am'runtul i adevs-
rat' stiint, cum si planuri de pminturile cele nellicuite a haznelii; s, fac
cunoscute veniturile din pscuire pestelui, din tuzlale, din china cas.lor
si a dughenilor, asijderea din morile de vint si de cai, cum si din livezile
viile ce sint a haznelii. Gospodreasca cirmuire a tuturor acestor averi a
haznelii s d in osbit ingrijire Expeditii al 2-1e.
18-le
Nici o parte din avere haznelii sau din veniturile ce sint a insusi haznelii
nu pot fi nici oborite, nici s' va instreina din stapinire ei, f'r de inalta vointa
spre aceea a impr' testii sale m'riri.
19-le
Pzirea acestor averi a haznelii s lasa asupra cirmuirii oblastii si mai
cu dinadinsul asupra Expeditii 2-le, pentru aceasta toate ceririle ei in tre-
bile haznelii care s atingu de luare de sama a haznelii trebuie s fie indestu-
late intru deplin msura de atr, toate locurile i cinovnicii ocirmuirii oblastii.
20-le
De sine s.' intlege c5. al 2-le //fP.345 Expeditie a cirmuirii oblastii
neavindu nici putere, nici dritul ci s5, cuvin locurilor giudec' toresti i pentru
aceea nefiind imputernicita a cauta vreo giudicat nu poate insusi de la sine

48
www.digibuc.ro
s rinduiasca' vreo implinire din avere particulare sau supt cuvintu de
dreptati al haznelii s trag in stapinirea sa vreo avere particulare fara ce
desavirsit hotarire pentru o asamine pritentii prin rinduiala giudicatoreasca.
Cind vreo pricina dupa cerire din parte haznelii asupra vreunii fete particu-
lare sau dupa pretentie particulari asupra averii haznelii va veni dup rindu-
iala in cercetare cirmuirii oblastii, atuncea Expeditie 2-le va fi datoare la
incheiere socotintii sale in intreaga presustvie acei[i] cirnmiri s arate toate
dreptatile ce apara interesul haznelii in o asamine pricina i s se sirgu-
iasca ca nu cumva improtiva acelor dreptati s se faca vreo nebagare in
sama.
Pentru otcupuri i podrea.duri.
21
Spre chiemare celor ce vor voi s intre in tocmala cu hazne[a]oa la
podreaduri sau alte niscaiva teslimatisiri cu plata insusi de la hazne sau in
socoteala sumii ci s stringe pentru havalelile pamintesti, asijdere spre facere
tirguirilor publicarisite si inchierea contracturilor, s asaz in oblaste Bassa-
rabiei rinduiala hotarit prin asazamintul palatilor haznelii de pe la cele
dinlauntru[1] gubernii a Rossiei ci este data la 8 zile dechemvrie a anului
1776, Cu adaogire urm' toare: f/ [P.316
Cele dintiiu doa tirguri la orisice intimplare s se fac in insusi
Expeditie, iar apoi ce de pe urma desavirsita tirguire in acea intreaga pre-
sustvie a cirm[u]irii oblastii.
Conditiile mai inainte de a s face ce intii tirguire O. se infatosaze
la Verhovnoi Sfat si de la acela s se priimasca cazuta intarire.
Dup savirsire cei[i] de lie urm tirguiri, Verhovnoi Sfat intarind
inchierea contractului poronceste a sa aduce indata in lucrare, caci fxa de
asamine intarire nici un feliu de contracturi in oblaste Bassarabiei nu pot
a avea tarie i implinire i hazne[a]oa nu sa indatoresti dupa acele a fi raspun-
zatoare contractierilor.
22
alog pentru sigurantie haznelii spre ce intocmai i Cu isprava impli-
nire a contractului, asamine spre sigurantie sumilor ce sa vor da contracti-
erilor, sa vor priimi numai averi nemiscatoare, adica: sate, hutori i mosii
nelacuite, iara cask fabrice sau alte niscaiva acareturi, ca o avere ce s.' supune
adesaori prifacerii, risipirii i insusi stricaciunii, nu se vor priimi zalog la hazne.
23
De catra Verhovnoi Sfat al oblastii are s sa' faca punire la cale pentru
pretaluire mai sus aratatei, nemisc'atoarei averi //fP.347 la fiistecare tinut
deosabit i cind va fi infatosat la Expeditie al doilea adeverinta data de la.
giudecatorie politiceasca a oblastii, precum ca nu sa afla nici un feliu de
jalobe, pritentii sau datorii asupra satului sau hutor.' sau a mosiei ci s pune
zalog, i in acea adeverinta va fi insmnat pretul acei[i] averi dupl socotinta
giudicatoriei politicesti si mai ales dupa aceea a pretaluitorilor, atunci Expe-
ditie sa indatoreste a priimi averea aceea zalog numai drept pretul acela
care sa' va alcatui din pretaluire ce s va face dupa acea de obste pentru
toata oblastea punerea la cale a lui Verhovnoi Sfat, fra a baga in sal:m ca
nu s-ar potrivi pretul acesta cu pretaluire insamnat in adeverinta giudeca-
toriei politicesti.

45
www.digibuc.ro
 24
Datatoriul zalogului intimplindu-sa a nu sa pzi cuprindire contrae-
tului, pentru toate pgubirile ce s vor pricinui haznelii dintru aceea va fi
raspunzatoriu flSUi cu zalogul sau, neputind muta rspundere asupra aceluie
pentru care au fost pus zalogul acesta. Amindoi acestie sint volnici sa-si caute
filtre dinsii, jara hazne[a]oa i va face implinire sumii ce va ave s iei pentru
neimplinirea contractului din averea pusa zalogu, imputernicita fiind a vinde
acea avere i prin mezat. Numai la acest feliu de intimplri, Expeditie al
doile cu unire intregii presustviei a cirmuirii oblastii va fi puternica a face
lucrare si rara hotafire giudicatoreasca spre a implini din averea particulari
pagubire // haznelii, irisa acest drit s'a d ei pentru cuvintul acela
datatoriul zalogului la dare averii lui spre sigurantie haznelii, de buna voie
s-au priimit a o supune raspundirii ce va pute sa fie din pricina nehnplinirii
contractului. Spre acest sfirsit, Expeditia al doilea la facerea a tot feliul de
contracturi va fi datoare s arate curat i lamurit ce raspundere anume cade
asupra zalogului i in ce chip intimplindu-sa a nu sa pazi contractul are s
se indestuleza pagubire pricinuit. Cu toate aceste, daca stapinul zalogului
sa va socoti insarcinat cu implinire pagubirilor ci dupa hotarire
oblastii sa pun asupra averii lui socotind ca nu ar fi acele pagubiri masurate,
la o asmine intimplare el sa intoarci cu jaluba catra gheneral-gubernatorul
ostinesc, i acesta puind mijlocitoriu intre hazne i intre acea f ata particu-
larnica, de va vede c cirmuire oblastii cu adevarat la hotrke ce au facut
au urmat sau impotriva contractului sau impotriva dreptatii, va poronci
s se opreasca aducere acei[i] hotafiri in implinirea si va da voie a sa face
savirsitoare hotarire intru aceea la Verhovnii Sfat a. oblastii, dar cind ghene-
ral-gubernatorul ostinesc va gasi cu dreptul hotarire crmuirii oblastii, atun-
cea irnplinirea ei nu sa va opri i datatoriul zlogului va fi numai volnicu a
da j alub5. proast asupra cirnauirii oblastii la Verhovnoi Sfat. /p./19
Pe ntru cercarea socotelilor i pentru acea cu intregime pazire a haznelii.
25
Expeditie al doilea s'A indatoreste a privighie ca socotelele sumilor,
atit acele ci s'a vor pazi insusi la dinsa cum si acele ce sa vor afla pe la cazna-
ceistvi[i]le tinuturilor si pe la toate alte locuri rinde sint venituri i cheltuieli
de bani, s se inchei[e] pe toata luna si ca extract de acele socotele pe fiiste-
care luna s'a sa trimat la Expeditie si de ciar aceasta s se infatosaza la acea
intreag presudstvie a cirmuirii oblastii.
26
Toate aceste extracturi s se cerceteza f ara prelungirea i intimplin-
du-sa vreo pagubire la intraturile haznelii sau vreun data far cazuta asig-
noavca, sa se priimasc'l masuri ca indata sa. se Implineasca toata acea pagu_
bine d e la acel ce va fi vinovat.
27
Expeditie al 2-lea va ave privighitoare ingrijire, ca instiintarile de pe
la tinuturi pentru cercetare sumilor haznelii si a celor obstesti sa se trimata
pe fiistecare luna fn cea mai mica Infirziere.

50
www.digibuc.ro
 28
Expeditia al 2-le va ave neadormit privighiere ca drile haznelii, asij-
dere i toate intraturile obstesti s fie pltite deplin si la vadelile hotrite,
rmsita trebuie // [P.350 a fi suferit i spre plata ei fr ce mai miel
intirziere Expeditia va cere de la cinnuire oblastii o impreun lucrare cu
arie dup pravilile insmnate pentru aceasta in instructie dan: pentru dato-
rie caznaceilor de pe la tinuturi.
29
Banii ci vor infra la Expeditie s' se priimasc prin caznaceiul oblastii
si s se de[a] la cladovae sub purtare de grij a caznaceiului tinutului aceluie
In care este orasul oblastii: iar izvodul de d'O bani au intrat cu deosbire
fiistecrie moneti cu numeratie asignatiilor s s fac pe toaa luna si de pe
acela s se de[a] insmnarile la Expeditie de atr insusi caznaceiul oblastii.
30
Cercetare la zi intii a fiistecrie luni a tuturor sumilor haznelii oblastii,
adic oricare s-ar afla la dinsa s d asupra intregii presudstviei cirmuirii
oblastii i dup.6 o asa cercetare, pomenita cirmuire va inatosa vedomostii
de fiistecare sund deosbi ctr gheneral-gubernatorul ostinescu i ct.r5.
Verhovnii Sfat a oblastii.
31
Sumile haznelii i acele obstesti trebuie s'a' fie pzite chiarsi intr-acea
monea' in care au intrat, schimbarea lor ar poronca cei mai inane ocirmuirii
s preste.
32
Sumile haznelii i acele //0.15/ obstesti nu s pot da cu imprumutare,
afar numai de aceea ce esti pentru aszri plcute lui Dumnezeu.
Pentru a norodului 15.cuina.
33
Expeditia al doile va ave vedomostii i izvoade anume de toti de obste
lcuitorii oblastii Bassarabiei, deosbi a fiistecare oras, tirgu si sat cu imp5x-
tire 15.cuitorilor acestora in trepte i sari i cu insmnare preveleghi[i]lor
ce au.
34
In acele izvoade au s fie trecute anume fiistecare familie, parte brb-
teasa i fimeiase i virsta adogindu-s ctr gospodariul casii, lui,
rudeniile, i copii[i] de suflet ce vor fi pe lingl dinsul.
35
Darea izvoadelor sau a prescrierilor acestora s pune asupra datoriei
sapinilor mosiibor, iaa unde nu vor fi acestie, asupra cpiteniilor ce vor fi
alesa la fiistecare stare.
51
www.digibuc.ro
 36
Cel de obste soroc pentru dare celor dintiiu prescrieri sau izvoade s
va agza si s va face cunoscut de c.tr. Verhovnoi Sfat a oblastii, iar dup
aceea apoi stiintile trebuincioas de sporiul sau seddere nunarului norodului
dup aceli izvoade s vor da pe fiistecare anu catr zi intiiu a lunii ghenarie.
// (p..152
37
Toate prescrierile i izvoadile cu plinire s vor da in doa. exempla-
ruri : unul la Expeditia al doile a cirmuirii oblastii, iar celalaltul la cazna-
ceistva tinutului.
Pentru impartire lucrrilor la Expeditii.
38
Toate locurile * ce intra in indatorire Expeditie al doile dupa toate
mai sus insamnatele trebi ** s impartscu pe la cilenurile ei spre a fi savir-
site cautind la destoinicie fiistecaruia, cu p5zire cumpanirii c5zute si cu
feliurime pricinilor.
39
Pe aceste temeiu impartire trebilor intre cilenuri s va face de catra
insusi Expeditie cu intarire a toata presudstvie cirmuirii oblastii.
Pentru vite-gubernatorul.
40
Vite-gubernatorului, ca acelui mai intiiu cilen i prezident in Expe-
ditie, deosabita despartire nu i se da. El are ce[a.] rna.i mare dinluntru ocirmu-
irii asupra tuturor cilenurilor i trebilor Expeditiei i pentru aceea s Inda-
torete mai cu dinadinsul a privighe ca sa se pazasca rinduiala i s-si
implineasc datoriile fiistecare din cinovnicii Expeditiei.
41
Vite-gubernatorul va ave pe masa izvodu[1] de toate trebile ce //(P.153
filtra in Expeditie, dupa care in fiistecare zi va cauta, nu cumva s faci
intirziere la trebi, avind in veden i vremea in care au intrat, mai ales la
aceli care dupa feliul lor cer grabnica savirsire.
42
Daca vreo pricina din acele ce au intrat la Expeditii cere de la cirmu-
ire oblastii dezlegare in intreaga presudstvie ei, atunce vite-gubematorul,
zicind *** Expeditiei sa aduck acea pricina in deplina lamurire, va fi datoriu
ar5.ta prin viu glas de aceasta gubematorul politicescu si a pofti pe Expe-
ditia intii catea o dimpreuna tractatie.

lactan j trebile [var. 1, p. 208].

** trebi j madeli [var. I, p. 208].
**** zicind j aritind [var. 1, p. 208].

52
www.digibuc.ro
 41
Si, in sfirsit, fiindc isprava la svirsire trebilor in Expeditie razim
mai virtos asupra rspunderii vite-gubernatorului, apoi intimplindu-s vreo
osebit mare treabit ce ar cere mai pre largu chipzuire, este datoriu si el
Impreun a pune ostinelile sale si a da printr-insele pild celoralalti cinovnici
a Expeditiei. /0.154
Pentru datoriile cele de obste a procuratorului oblastii.
De obste procuratorul oblastii caut si are privighiere pentru pzirea
pretutindene a rinduielii hotrite prin pravile i asupra lucrrii i svirsirii
a insusi pricinilor. Acesta pzste intregime puterii aszeminturilor si a inte-
resului imprtestii mriri, privighieaa ea nimine s nu string. de la
norod dri oprite i datorie are s dezrdcinezA pretutindine pricinuitoarele
de ru jafuri ; ins la toate aceste intimplri el neavind drit s lucrez cu
insusi puterea sa, ca o fat intrebuintat de dtr ocirmuire numai spre
2.ceea ca prin mijlocire lurii lui de sam s aiM nacealstva oblastii chipuri
spre descoperire urmatilor neorinduieli sau rle intrebuintgri, datoriu va fi
a face instiintrile sale d.'tr ostinescul gheneral-gubernator pentru ca
se fad clzutile din parte lui puneri la cale.
In ce chip este datoriu procuratorul oblastii s deprtez rlile intre-
buintri protivnicile legiuirilor ?
1-tii. Dac procuratorul oblastii va insmna undeva rle intrebuintri,
-protivnice pravililor, aVizeminturilor sau ucazurilor, atunce va fi datoriu
fr-intirzieri intru tot adevrul s instiintilz de aceea pe ostinescul ghene-
ral-gubernator, ca s iei sama.
Ponturi de care procura[to]rul oblastii este datoriu s instiintza pe
.ostinescul gheneral-gubernator.
2-le. Procuratorul oblastii //fi,./55 este datoriu s instiintz pe osti-
nescul gheneral-gubernator pentru toate cite vor agiunge la stiinta lui
anume : 1-i, pentru neintocma implinire de dtr vreun loc giudictoresc
a pravilelor, aszeminturilor i ucazurilor ; 2-1e, dac undeva in oblasti
-este neascultari sau tulburare ; 3-le, pentru cei nesirguitori a-si implini dato-
riile ; 4-1e, pentru prelungire la implinirea poroncilor ; 5-le, pentru intirziere
la lucrarea pricinilor ; 6-1e, pentru negutitorie oprit sau pentru improtiva
legiuirii impiedicare la negutitorie cea slobod ; 7-1e, pentru tulburare linisti-
rii obstesti; 8-1e, pentru dlcarea giurmintului ; 9-1e, pentru pgubire haznelii
obsteascil.
Procuratorul oblastii are ingrijire ca puterc dat unui loc s nu tread
ciltr altul si cum s cade s urmez el intimplindu-s intirzieri la
impliniri.
3-le. Procuratorul oblastii cu sirguint. va lua sama ca in oblasti
-vreun loc s nu-si trag puteri spre a duta pricinile ce prin asIzeminturi
sint incredintate altui loc i ca pricinile s se hotrasei i acele hotrite
In grab5. i fr. aticnire prin fapt s. se aduc i intru impliniri i pentru
aceea procuratorul oblastii este datoriu s intrebe ades, oare implini-
tu-s-au? (in vremea acee in care inceputul i svirsire pricinii au putut fi
implinit) i dac nu s-au implinit, pentru ce? La o asmine intimplare,
procuratorul oblastii, aldtuind insmnare de o asa pricin din stiintile
adunate de la cantelaTie acelui locu de presudstvie, unde va cunoaste el
intirziere, este datoriu ///72.356 mai intiiu s fad cunoscut de aceasta tot
2.celuiasi locu de prisudstvie cu doclad prin viu graiu, cerind implinire cum

53
www.digibuc.ro
 mai in graba. Docladul acesta sa trece in jurnalul presudstviei si daca cile-
nurile ei vor afla cerire procuratorului legiuit, sint datori a o indestula intru
deplina m'asura, dar cind ar.'tare sa aceasta nu va fi luata in bagar[e]a de
sam'A, atunce procuratorul va instiinta de aceea pe ostinescul gheneral-
gubernator. Pentru acest sfirsit fiistecare loc de presudstvie prin mijlocire
cantelarii sale va da procuratorului oblastii pe toata luna vedernostii supt
iscalitura secritarului sau a pismovoditelului pentru tot feliul de pricini
hotarite i nehotarite dup forma care trebui[e] s.' fie fcuta.
Daca s'a va intimpla nedumeriri la care locu pricina atirn, sau pentru
legiuire, s'A se asculte socotintile procurat[or]ului oblastii.
4-1e. Daca sa va intimpla vreo pricina de asa fiinta c din pricina
aceea va naste nedumeriri sau intrebare de a caruie locu lucran i aceea pricina
s atinge sau la orisice pricina, unde vor ave giudicatorii indoiala asupra
legiuirii, atunce se va infatosa acea pricina procuratorului oblastii si se va
asculta a lui socotinta mai inainte de a sa da hotarire si apoi sa hotraste
pricina. Presudstvic insa trecind in jurnalul sau socotinta procuratorului
alaturindu-o aceasta la a pricinei lucran, nu va fi indatorita s urmeza
intocmai dupa acea socotinta, daca ea s'A va pare nepotrivita cu socotinta.
insusi a cilenurilor. //(P..157
Procuratorului oblastii nimine nu-i va taja cuvintul.
5-1e. Procuratorului oblastii niminea nu-i va t'ala cuvintul, ci
rabda re s se asculte socotinta i aratarile lui dupa slujba.
El are drit s'A intre pe la locurile de presudstvie.
6-1e. Procuratorul oblastii are dritul in orisice vreme ca s 'filtre pe la.
toate locurile de presudstvie a oblastii.
Supt procuratorul oblastii s'a afla procuratorii tinuturilor.
7-1e. Supt procuratorul oblastii s afla procuratorii tinuturilor oblastii
si el este datoriu s priimasca de la dinsii instiintri si de acestea sa faca.
aratari dupa rinduiala nacealstvii oblastii sau cu doclad prin viu grai sam
fiind trebuinta i in scris, cerind indemnatoare puneri la cale, potrivite
impregiurarile pricinii.
Procuratoru[1] oblastii este datoriu s'A faca cunoscuta neimplinire-
datoriei cuiva.
8-1e. Dac procuratorul oblastii va vede c cineva nu-si implineste
datoriile sale, este indatorit sa faca de aceea cunoscut'A ostinescului ghene-
ral-gubernator.
Procuratorul oblastii are ingrijire pentru oamenii ce sa tin supt straja.
9-1e. Procuratorul oblastii are ingrijire pentru hrana celor ce se tinu
supt straj i pentru ca pricinile acestor // [p.158 oameni mai in grab.' sa se
hotrasca si ei mai in graba s'A s trimata sau sa se sloboada, i pentru aceea_
procuratorul oblastii este datoriu s'A umble mai adesa pe la inchisori, macar
o data pc saptamina, ca s'a vad'a stare celor ce sa tin la inchisori si de vin
la dinsii toate cele ce s'a rinduiesc, si de s'A tinu ei potrivit cu stare[a] lor
si cm iubire[a] de oameni.
10-1e. Procuratorul oblastii la cautare pricinilor de giudecati politicestis
nu are nici o amesticare si nu este volnicu a face catra presudstvie in .acest
feliu de pricini vreo aratare sau cerire. Pricinile aceste vor avea curgere-
lor prin ingrijire a insusi celor ce s giudica i dreptate indestul sa va ocroti
prin ingaduire apelatiilor la locul mai ball, fiind nemultamire asupra
ririi sgiudica.toriei politicesti. tn aceste pricini procuratorul este datoriu
numai s aiM ingrijire ca sa se caute pe rindu si daca la aceasta intimplare.
s-an insamna de catra dinsul neorinduiala, el ara de intirziere instiintaza_

www.digibuc.ro
pe ostinescul gheneral-gubernator. In pricinile criminalicesti, procuratorui
oblastii are amestecare inlesnitoare spre vadire vinovatiei sau spre aparare
nevinovatiei.
La prilejul dintiiu el infatosaza persoana de catea ocirmuire credita-
risita spre a privighie ca prihana sa-si la rasplatire din mina legiuirii rara
"lid o slabire, iar la cel de al doilea s arata aparatoriu asupritilor spre a-i
'slobozi de o ara vinovtie pedeaps5.. Pentru acest sfirsit cele savirsi-
loare protocoluri sau decreturi a giudectoriei creminilicesti al oblastii procu-
-ratonil le cerceteaza cu toata luare aminte i sirguinta i insamnind depar-
tare de pravile, atunce d protestul sau catra politicescul gubernator, catea
care pomenitele decreturi sA trimit spre ravizie i pune in vederea sa impre-
giurarile dupa care s'A socoteste din parte procuratorului hotarire giudicato-
.riei neindestul sau p'Artinitoare.
11-le. In pricinile haznelii, adica: cind hazne[a]oa are pretentie asupra
averii particulari i iafsi cind vreo particulare pretentie sa intinde cata
Iazne, procuratorul oblastii este mijlocitoriu din partea haznelii i apara
dreptate ei dupa toata datorie unui creditarisit fiscus. Hotaririle in pricini ca
acestea ci vor veni de pe la giudicatoriile tinuturilor ctra a oblastii politi-
ceasca giudecatorie, dup'a ce s'A va alctui deplin extract, impreuna cu acesta
s'A vor da procuratorului spre inchierea socotintii sale si giudicatorie politi-
ceasc'a la ascultare pricinii va intoarce luare aminte i asupra socotintii pro-
curatorului i apoi pe putere pravililor va puni a sa socotint'A.
12-le. In toate pricinile nevristnicilor f ara a osAbi nici cele politicesti,
-procuratorul oblastii va fi volnicu s mijloceasca la cirmuire oblastii pentru
ca s'a se apere avere lor, pentru ca sA li s'A aleaga epitropi de buna nedejde
si ca O. se // 00.160 dea s'Ami de catra dinsii de veniturile adunate din
acea avere. $i daca la aceasta sau la alta intimplare atingatoare de cei rara
de parinti va cunoaste el vreo nebgare de sama sau vreo lucrare spre strica-
ciune nevristnicilor, procuratorul oblastii este datoriu farsa za'ticnire
instiinteza de aceea pe ostinescul gheneral-gubernatorul, spre a cere nevristni-
cilor ocrotire.
13-le. Procuratorul oblastii cauta ca s pazasca rinduiala poroncita
fiistecAruie locu si ca jaluitorii i piritii sa pazasca cinstirea czuta catra.
-giudicatorie i catra giudicatori, ca sa se adune pe la locurile de presudstvie
la ceasul rinduit i idere s'A aib in vreme poroncitA, iar'a intimplindu-sa
-prepus in vreo pricina asupra vreunuie dintre s'az'torii la presudstvie, dac
ccla insusi nu sa va departa de dinsa, procuratorul poate aceluie sk-i faca
cuvintul cuviincios, ca gloabile la vreme cazuta s'a se implineasca. La dimpo-
triva intimplare, procuratorul oblastii pentru once neimplinire este supus
insusi unii indoite globiri.
14-le. Procuratorul oblastii este oprit ca in pricinile atingatoare de
interesul haznelii sa dei[e] sfaturi oricui ar fi sau in locul cuiva s'A' fie vechil.
15-1e. Procuratorul oblastii in vremea cind s'A face hot5.rire pricinilor
-nu trebuie s'A se afle in presudstvie, dar apoi locurile giudecatoresti hotrascu
toate pricinile intocmai pe putere i glasuire pravilii, farsa // (1,.361 a cauta
la ceririle sau aratarile cuiva.
16-le. De va vede procuratorul oblastii c s-au inmultit pricinile
la vreunul din locurile de presudstvie a oblastii, atunce incredintindu-sa
desavirsire de pricinile unii asa innaultiri, va face al-Atare ostinescului
zheneral-gubernator s'A poronceasca a s aduna si dup masa.

55

www.digibuc.ro
 Pentru atirnarile procuratorului oblastii catra Verhovnoi Sfat.
17-le. Toate mai sus insemnatile drituri i indatoriri a procuratorului
oblastii s'a lash' catra toate locurile de presudstvie i catra giudicatorffle
oblasti asazate, afara de Verhovnoi Sf at al oblastii, cu care procuratorul
oblastii nu are aface intru nimic, ca un cinovnicu ci s afla supt nacealstva.
ostinescului gheneral-gubernator care este prezidentu la acel Sfat, afara
ins de intimpl.'ri la cari cind ostinescul gheneral-gubernator ji va incredinta.
cu deosebita poronca ca sa ja aminte in vreo pricina din cele ce sa
supt cercetare la Verhovnoi Sfat.
18-le. Procuratorului oblastii s lasa drit ca pentru orisicare r intre-
buintare sau neimplinire din partea nacealstvii oblastii ce va cunoaste el
sau pentru vreo rinduiri facuta spre pgubire de obste sau spre asuprire
lacuitorilor s instiintaza pe ministrul iustitiei su pe gheneral-guberna-
torul. // p.362
Pentru datoric procuratorilor de pe la tinuturi.
Procuratorul tinutului pe temeiul giuramintului este datoriu sal
privighieze ca in tinut sa nu sa faca nici o lucrare improtivitoare
interesului, legiuirilor, asazaminturilor i poroncilor imparatestii
cum si a binelui de obste, iar dac precum nu sa nad5jduieste va vede
ceva improtiva, atunce fara a s'a uita la fetile celor puternici, este datoriu_
s instiintaza de aceea pe procuratorul oblastii.
2-le. Neorinduielile ce pot sa urmeze la g'udecatoriile acelui tinut,
atit despre giudicatorii cit i despre cei ce sa giudeca, care vor fi improtiva.
pravililor, a asazaminturilor si a poroncilor imparatestii mariri procuratorul
tinutului este datoriu pentru asamine intimplari s instiintaza pe procurato-
rul oblastii spre a sa face din parte acestuie lucrare cuviincioasa.
3-le. Procuratorul tinutului, in tinutul ski, este datoriu sa privighez5_
ca giudicatorii sa se adune la vreme poroncita sau din poronca sa se faca.
acele neobicinuite adunari, ca pricinile hotarite sa ja implinire, ca nimrui
In tinut despre nimine sa nu sa pricinuiasc strimbatli sau asupriri, pentru_
aceasta dar i s5. va da de catra giudecatoriile ce s afla in tinut izvod de prici-
nile hotarite i nehotrite, cu aratare pentru ci aceste de pe urma stau
ne sfirsite, pentru ca s poata privighe spre a sa aduce cu dinadinsul hotri-
rile // fP.163 in implinire i s instiint52 pe toata luna pe procuratorul
oblastii.
4-le. Procuratorului tinutului s incredintaza privighere in tinut
toate de obste asazaminturile in puterea lor sa se pazasca i toate cele adusa
la stiinta norodului legiuiri, asazarile i ucazurile s aiba paziri i dac undeva
va vede neimplinire lor, atunce s instiinteza de aceea pe procuratoruL
oblastii.
5-le. Procuratorul tinutului pazaste i aceasta ca cinstirea catra giude-
catori din parte j5luitorilor sa se pazasca i ca asupra giudicatorilor pripusuri
pentru niscaiva netrebnice pricini sa nu arate i s nu aiba in neb5."gare de
sama pe giudicatori; i dac aceasta de ctra cineva se va urma, atunce
procuratorul tinutului, dupa datorie sa, este puternic a face aratare sa la
locul cazut ca sa se de[a] pe unii ca acei supt giudicata dupa pravile.
6-le. Procuratorul tinutului va privighe ca straful ce sa va hoar s
se implineasca fara sminteal.
7-le. Procuratorul tinutului va intra pe la locurile giudecatoresti a
acelu. iesi tinut sau tirgu in toata vreme lar in vreme and va fi hotarire
vreunii pricini, va iesi din prisustvie.

56

www.digibuc.ro
 8-le. Dac procuratorul tinutului va vede c s-au inmultit pricinile
a giudecgtoriile tinuturilor, atuncea incredintindu-s cu desvirsiri de [p.364
pricinile unii asa inmultiri, rportuieste procuratorului oblastii, spre a cere
de la nacealstv ca s hotarasc a s aduna si dup mas.
9-le. Daca procuratorul tinutului va scpa sau va l'sa vreo pricin
ating5.toare de datorie lui si ace pricin s va face cunoscut f r. dinsul,
si el au stiut i n-au instiintat pe procuratorul oblastii, s va pedepsi dup
m'Asura i mrime gresalii lui, cu lipsire din slujb6 sau de cm, sau de cinste
sau precum vor poronci pravilile la asmine intimplare. [p.]65
Pentru ispravnicup] pmintesc.
1-tii. Ispravnicului pmintesc s incredintaz in tinut politie p'min-
teasc sau pzire bunei orinduieli. Ispravnicul implineste asz'minturile
legiuirii i pune in lucrare poroncile stpinirii, cum si legiuitele ceriri a
dregtorilor de pe la alte tinuturi ; nici un feliu de havaleli sau rinduiri in
tinut fra temeiu intrit Cu legiuire sau cu poronca stpinirii ispravni-
cu[1] nu este volnicu a face.
2-le. Ispravnicului pmintescu s cuvine a svirsi datorie sa cu nesmin-
tit' credint si rivn ctr slujba imprtestii sale mriri, avind bun plecare
iubire de omenire atr norod ; fr slbire la trebi i cu necuntinit pri-
vighiere ca pretutindene s se pzasa asezata rinduial in tinut de ciltr
toti si de c5.tr fiistecare intocma.
3-le. Ispravnicul pmintescu insusi i toti lcuitorii tinutului stilt
indatoriti prin blstin * inainte intru tot puternicului Dumnezeu spre a
pzi cu necalcare credinta supunerii csAtr inaltul prestol a imprtestii sale
Deci ispravnicului pmintescu i s incredintaz privighiere, ca nimine
impotriva datoriei supunerii i ascultrii nimic s nu iscodeasc, nici s.
La. in tinut. Iar dac fr a s nd'Ajdui s va intimpla undeva a s
arta vreo dimpotriv cugetare sau lucrare spre raul de obste, ispravnicul
pmintesc este indatorit nu numai s instiintz pentru aceea cum i/ [p.366
mai in grab ctr st'Apinire oblastii, dar datoriu este tot intr-o vreme a
lua cele mai cu indeletnicire msuri spre incetare unui asmine ru tocmai
la inceputul su, la care fiistecare credincios supus a impr.' testii sale
mriri, dup msura puterii, a triei si a putintii sale, are a da ispravnicu-
lui agiutoriu.
4-le. La intimplri nenorocite ce vor ingrozi pe oameni cu boale iipi-
cioas, ispravnicul prnintesc fr intirziere va face cercetare bolnavilor
prin mijlocire cinovnicului doftoru ce va fi in tinut, iar intimplindu-s
a nu fi doftoru, va cerceta insusi ispravnicul dimpreun cu preotul poporu-
lui, in fiinta a doi marturi. i cind, dup cea de la fata locului incredintare
boala s, va dovedi cu adevrat primejduitoare dupa feliul smerduirii ei,
ispravnicul pinintescu va deosbi pe sn.tosi de bolnavi si va opri intilnire
fr strimtoriri ** pentru cei dintii i ingreuiere pentru cei de a doilea.
pentru ca stpinire oblastii s poat impreun lucra spre ferire celoralalti
lcuitori de a s lti boala aceasta cu folos adevrat, i in ce mai curind
vremea, ispravnicul, aflind pricinile din care acest feliu de boale au luat
inceputul, va instiinta pen,tru acele pe stpiniri cu o pre larg i temeinic5.
prescrieri.

* blAsam [var. 1, 2] / giurlmint [var. 1, p. 208].

** strimtoriri [var. 1, 23 j chinuiri [var. 1, p. 2081.

57

www.digibuc.ro
 5-le. Intimplindu-s a s ivi fdra ndoial adevrata board' de cium*,
ispravnicul va lua indat 0 cele cu t'xie masuri, spre a nu rasa ca sa aibl
intilnire un sat cu altile. El deosabeste indat pe bolnavii loviti // [P.167 de
cium.', de oamenii ci vor fi sratosi, scoate pe acei dinthu la cimpu in salasile
facute, Ii incungiura cu pazitorii tot din acelasi sat si Il impregiura pe
dinsul cu tepi privighitoriu ce va asaza tot atunce din lacuitorii altor megie-
site sate. In urmare acestii puneri la cale, el instiintaza f.ra' sminteal pentru
aceasta intImplare pe stapinire i asteptind poroncile ei, pentru urmare de
mai nainte, s ingrijasti ca lacuitorii satului ce s-au smerduit de ciuma s
aiba indestularea celor trebuincioasa si face mijlocire ca sa se pazasca
intru intregime dobitoacile i alte averi a lor, intimplindu-sa a ramine afar
de tepu.
6-le. Ivindu-sa in tinut boala in vite, ispravnicu pamintescu face fra
prelungire punere la cale potrivita cu acea intimplare. El incredintindu-sa
prin cercetare la fata locului, c'A boala este cu adevarat lipicioasa, va poronci
indata s'A se deosAbasca vitile bolnave de cele saratoasa, si cele perite s
se ingroape cu piel cu tot, departe de sat. Drumurile la satul unde sa va
ivi boala trebuie sa se indrepti in laturi lacuitorilor de pe la locurile megiesite
tot atunce s'A se de de stire pentru boala ce s-au descoperit i ocirmuire
fara intirziere sa fie instiintata pentru toate cele atingatoare de intimplare
aceasta, cum si de punere la cale ce au facut ispravnicul.
7-1e. Dac undeva in tinut, de catr vreo obstie sk va intimpla nesu-
punire la putere politiei pamintesti, atunci // fp.368 ispravnicul pamintescu
trimitind de aceea instiintare catra stapinire oblastii, sa sirguieste apoi a
1in4ti acolo, precum mai inainte 0 a odihni 0 pe neasculttori a-i intoarct
prin mijlocire agiutoriului ostenescu catr datornica supunire.
8-lea. Ispravnicul pamintescu fiistecaruie n'apastuit va da in tinut
.ocrotire politiei i pentru aceea daca undeva s'A va intimpla silnicie sau
-de sine volnicie, atunce ispravnicul pamintescu este datoriu indat a cerceta
pentru aceea la fata locului, fdra a intra in cercetare documenturilor in
scris, ci se sirguieste a descoperi dreptate pretentiei prin mijocire
intemeiate pe aratarile marturiilor vrednice de credinta. La o asa intimplare,
daca de la cineva ceva s-au luat sau s-au tras intru ale sale, ispravnicul
va poronci ca intr-acelasi ceas s'A' se intoarca la acel ce i se cuvine
raportuieste pentru aceea atit ostinescului gheneral-gubernator, cum si cirmui-
rei oblastii.
9-le. Daca undeva in tinut s vor ivi tilhari sau oameni fara adeve-
Tint'A c sint buni, ispravnicul pamintescu va instiinta de aceea pe cirmuire
oblastii, insa nepierzind vremea va pune toata putincioasa suinta spre
prinderea lor, la care fiistece satu este datoriu a da fara zaticnire agiutoriu,
-dupa aceea de catra ispravnicie are s'A se faca cercetare, spre a s. descoperi
-cei ce vor fi partasi la fapta ra, cum si gazdile lor pentru ca sa se dei[e]
-acei dintiiu supt giudicata i acesti de pe urma s'A se infrineze dupa socotinta
// [P.]69
10-1e. Cinovnicii ispravniciei singuri de sine nu facu nici o globire
mai ales pedeaps'A trupeasca, caci aceasta spinzura numaidecit de la stapi-
-nire oblastii, dupa zacoane i dupa rinduiala asezata. Ispravnicul pamintescu
este datoriu a ave neadormita privighiere ca cumparatorii a niscaiva
rusumaturi a haznelii ce sint dupa obiceiul pamintului acestuie, precum
orindatorii satelor pomescicilor, s nu iei[e] de la lacuitori ceva mai mult
peste ceca ce le este slobozit dup puterea contractului. Pentru acest sfirsit
-nu numai ocirmuire[a] este indatorit a trimite copii de pe contracturile

www.digibuc.ro
inchiete pentru madelile date in otcup, dar si insusi orindatorii, nu intr-alt
chip pot s. intre in stgpinire mosiei pomescicului ce au luat-o in mind
decit argtind mi intiiu contractul ce au inchiet cu dinsul. Dupg aceea apoi
ce mai mic satire sau pgrtinire a ispravnicului in folosul otcupcicului sau
a orindatorului ce s atinge de asuprire acuitorilor il va supune pe dinsul
cei[i] mai grele rgspunderi. Ispravnicului sg' lasg slobozgnie a cerceta cu
bgtaie numai cind s va intimpla a nu implini rcuitorii sgteni vro havale
pgminteascg ce nu poate rgbda vremea ; bgtaie la talpe sau falanga ca o
schingiuire arg omenire sg ridic de istov, in locul c.'reie pot fi vergele
bicile.
11-lea. Ispravnicul pgmintescu trebuie sg aib neadormitg in tinut
luare aminte asupra // fp.370 podurilor ca sg fie in bung stare, a eziturilor
si a drumurilor. Intocmirea lor s va face de cgtrg insusi satele acele pe a
cgrora mosie s afl aceste, iar drumul dupg punire la cale a cirmuirii
are s fie impgrtit in pxticele i pentru ca s s pgzasc aceste in stare
ispravnicul pgmintescu va fi datoriu a ave privighiere.
12-1e. La trecirea polcurilor sau a comnzilor, ispravnicul pgmintescu
insusi sau prin cinovnicii comisan i supusi lui le intimping la hotarul tinutului
si le petrece pill la hotarul megiesitului tinut, in tinutul incredintat lui
rinduieste cvartiruri cu nepgrtinitoare luare aminte, ca s.' se asezg hava-
le[a]oa aceasta pe cit s.' poate mai cu cumpgnire intre acuitori. Dup cerire
cinovnicilor ostinesti, ispravnicul va da la osteni carg pentru ducere bolna-
vilor, insg nu intr-alt chipu decit dupg ci vor inatosa poronci deschisg
date de la cel mai mare nacealnicu a obla,stii sau ostenescul gheneral-guber-
nator cu neapgratg cerire din partea ispravnicului ca s se pateascg acui-
torilor banii progonului, arg de care plat supt nici un cuvint cargle nu
trebuie s'a se ia ; asijderea pentru usurinta 16cuitorilor cargle aceste au s se
schimbe la fiistecare 20 vgrste i ispravnicul la iesirea ostilor dintr-un tinut
intr-altul este datoriu a pune la cale prin mijlocire corespondentiei sale
cu ispravnicul de acolo spre a sg face ggtire ca s.' se schimbe carle la
botar. Apoi ispravnicul rgportuind stpinirii oblastii pentru intrare, // fp.171
mergirea i iesirea din tinut a ostilor i instiintindu de purtare lor in vremea.
cvartiruirii, va ave neapgrat datorie a fi apgrgtoriu acuitorilor, la toate
asupririle intimpatoare a s adrisarisi pentru indestularea lor cgtrg coman-
dirii ostenesti i rg'portuieste pentru fcuta ocrotire cgtrg nacealnicul oblastii.
Deci la iesire comnzilor din tinut, gheneral-cvintatie pentru cartiruire cea
cu bung orinduialg, nu intr-ait chip trebuie a fi dat de cgtr ispravnicu,
decit dup ce sg vor inatosa acele date de cgtr sate si pe lingg aceasta cu
cgzuta incredintari de nu cumva au fost la isclire acelora vreo silk'.
13-le. Intimplindu-s6 a s da pentru caii pokurilor locuri de pg'sunat,
ispravnicul pgmintescu le va argta pe rind i cu neasupritoare impgrtire,
neinsgrcinind pe un pomescic mai mult decit pe altul, pirg and mai in urm
pg. va pune in rinduialg havale ca aceasta pe un asa temeiu care s.' slu-
jasc spre iznpgrtsire tuturor de dinsa, dup m'asura folosurilor pgmintesti.
Iar intimplindu-s a cere comgnzile ostinesti nemgsurat m'grime imasuri,
ispravnicul, nepuind in lucrare o asa cerire, rgportuieste ostenescului ghene-
ral-gubernator, cerind ocrotire spre a nu sg implini cerire ci este de prisos,
14-le.. Ispravnicul pgmintescu este puternicu a poronci ca in tirgu-
soari i sati fiistecare gospodariu s aibg luarea aminte ca s fie pazg
de // [P,.3,72 focu la toa,te casgle. Pentru acest sfirsit, el va rindui ca la
intimplare de foc, fiistecare gospodariu sg iasg spre agiutoriu cu unealt
indb.'mlnaticg spre stingirea focului. Asijdere are s fie pgzire de pojar la
59-
www.digibuc.ro
cimpi in vremea cind sA d'A foc ierbii, buruianului si rAdAcinilor i ca tred-
torii miind sau poposind s fad focuri cu depArtare de poduri, zidiri
pAduri, cu toat luare aminte ce fereste de primejdie si de intimplare adud-
toare de stridciune. *i dac pe mosiile cu pAduri va fi pojar, ingrozitoriu
de mare intimplari spre stricaciune lor, ispravnicul parnintescu este datoriu
a merge singur acolo sa.0 a rindui cinovnic si a lucra prin mijlocire lAcuitorilor
de pe la locurile din pregiur, spre stingerea pojarului, intimpinind intinderea
focului mai departe prin toate putincioasAle ma'suri si mai ales prin sapare
hendichiurilor.
15-le. Slobozire la paduri pentru facere obuzirilor de pe la polcuri,
cum si pentru cArbuni intimplindu-sA a s cere din parte nacealnicilor osti-
nesti, ispravnicul pamintescu nu poate de la sine insusi a rindui, ci dato-
riu este pentru fiistecare asemine trebuint a raportui nacealtstvii si a
astepta hot.'rire ei, care s'A va face pe acest feliu de temeiu, ca polcul s
se invoiasc'A cu pomescicul atit pentru slobozire la paduri, cum si pentru
plata ce i s cade lui.
16-le. Ispravnicul pmintescu adunind tiinti pentru //fh.173 rodire
piinii i facere finului, va trimite vedomostie pentru aceste odat intr-un
an, adic catr'A zi intiiu noiemvrie la cirmuire oblastii, arAtind 6ta piine
finu piste indestulare lacuitorilor tinutului si a vitilor lor va mai rAmine
spre vinzare. Iar intimplindu-sa o de obste nerodire in tinut sau vreo mare
stricAciune in piine la vreun sat, cere punire la cale de la ocirmuire spre
a nu s intimpla foamite.
17-le. Ispravnicul pmintescu are neadormita privighiere ca trecire
prin tain a mArfurilor de peste hotar, si. intelege fara tire tamojnii, sA nu
fie ing5.duitA. Asupra datoriei lui razAm asijderea ingrijire ca s se dezra-
dacinez trecire oamenilor din stapinirile turcesti f Ara implini sorocul
carantinei ; i dac acestia nu vor ave de la carantina adeverinta c au
flcut acolo termenul observatiei, curAtindu-s lucrurile lor dupA. pravile,
.atunce ispravnicul cu toat ferealA va intoarce pe acestia la cea mai de
aproape carantin., ca s-si implineasd sorocul carantinei i raportuieste
stApinirei ca s se infrineze pe acestia pentru trecirea prin taina a hota-
rilor. Iar dacA carantina va fi cu mare departare, atuncea ispravnicul s va
ingriji dimpreura cu nacealstva cordonului ca s se tie acesti oameni in
observatii i s se curatasc5. lucrurile lor, implinind aceasta va trimite pe
dinsii la cirmuire oblastii spre cazuta urmare.
18-le. Ispravnicul p5.mintescu datoriu este sa aiba stiinta // [p.171 pentru
-preturile ci sa tirguiesc in tinut de tot feliul de piini si de alte provizii ale
mincrii, care dupa trecire fiistedreie luni le trece in deosebit condia
si vidomostiile alatuite dintr-insa le infatosaza nacealtstvii.
19-1e. Ispravnicul pAmintescu are asijdere indeletnicitoare ingrijire
ca in tinut masurile i cumpenile sa fie pretutindene drepte si intru isprav5..
20-1e. Ispravnicul pamintescu va lucra pricinile ce sint in sama sa,
de cercetare si altele, fara a cere nici un feliu de plata sau pentru pricina,
sau pentru umblare. El sa indestuleaza cu leafa ce i s-au rinduit de Id.
hazne si poarta slujba adeverindu alegire cetii dvorenilor si incredintare
ocirmuirii, care l-au insarcinat cu aceasta numire spre paza fericirii patrioti-
lor sai si de obste a tot norodul ci lacuieste pe pamintul acela caruia el este
datoriu cu viata i ca toate cele ci sint ale sale.
21. Ispravnicul pamintescu, ca un cinovnicu ce cirmuieste tinutul, nit
este slobod a ave vro tovarsie sau alejveris cu lacuitorii din tinutul ce i
s-au incredintat lui.
60
www.digibuc.ro
 Ispravnicului pmintescu nu i s5. hotrste vremea pentru svirsi-
-re trebilor datoriei sale, dar dimpotriv datorie lui este de a ave neador-
mit ingrijire, ca toate acele trebi s aib grabnic5. curgire.
Cercetrile in pricinile criminalicesti trebuie s se fac mai intiiu
decit celelalte, ca vinovatii // fp.375 s nu s chinuiasc la opreal fr5.
hotrire soartei lor, ce s.-si iei[e] raspltire de la mina drepttii indatsi
clup5.1 faptele lor. Atunce pedeapsa mai mult lucrare face in mintile ce
prin2 singuri pildele s. indrepteaz.'. Pricinile de acest feliu 3, dup ce s
sfirsscu prin cercetare la fata locului, fr. intirziere trebuie s fie trimis
la giudicltorie tinutului, iar cei ce vor fi dovediti vinovati dup acele cerce-
tri au s fie supt cu trie caraul, pir. cind va lua sfirsit giudicata pentru
clinsii j4 averea acestor vinovati la cel dintiiu prepus ci va cilde asupra
lor, datoriu este ispravnicul 5 s o scrie, s o pretluiasc si s o secfestru-
iasc., pin ce s va face hotrire pentru aceasta. La toate de obstie intim-
-plrile ce inchei[e] In sine fapt 6 de criminal, mcar desi aceasta dup cerce-
tari nu s-ar dovedi, este datoriu ispravnicul 7 pricina de cercetare s o inf-
-tosaz5. la judictorie tinutului pentru ca uniori vinovatul cel adevrat,
ci nu s-au dovedit numai din neindestula cercetare, s nu poat acopeni
vinovtie 8.
Putere ispravnicului nu s intinde mai departe decit in cuprinsul
.tinutului ce i s-au Incredintat.
Ispravnicul cu fetile ce sint deopotriv cu dinsul, adic cu isprav-
nicii asijdere si cu politiile corispondarissti prin sobstenii iar cu nacealstva
oblastei i cu giudictoriile tinuturilor, prin raporturi 6.
Cele de mai inainte poronci a nacealstvei oblastei atingtoare de
a trimite la vadelile // (1).376 rinduite instiintri pentru ntmplri, asijdere
pen ru preturile piinii si a furajului rminu in puterea lor i trebuie a s
implini intocmai, trimitindu-s cele intiiu atr politicescul gubernator, iar
cele de pe urrn ctr cirmuire oblastei.
Vitile de pripas s cuvin capitalului pentru aszri plcute lui
Dumnez'u. Fiistecare sat, si mai ales vornicul 10 satului, va instiinta indat5.'
pe ispravnic pentru vreo vit ce au c5.zut de pripas i acesta vesteste pentru
din.a in tinutul s.0 cum si in cele megiesite prin mijlocire corespondentiei
cu ispravnicii acelor tinuturi, ca s vie stpinul vitii cu mrturie in scris
doveditoari c. cu adevrat este a lui. Vade[a]oa pentru de a s5.11 cunoaste
si a s5.111ua inapoi aceast vit s hotrste din zioa publicatiei prin 12 tinut
in curgire de 12 luni i trecind vremea aceasta, toate acest f el de vite au s
fie vindute prin mezat, trimitindu-s banii ce vor cuprinde la cirmuire
oblastei spre a se altura c5.tr. suma 13 pentru aszri plcute lui Dumnezeu.
Spre acest sfirsit 14 ispravnicul, lsind vitele aceste pe locu, unde s vor
pripsi supt privighiere vornicului 13, indatorit este la fiistecare trei luni
trimat de dinsile c5tr cirmuire oblastei vedomostie, cu insmnare cui in
urm si cite vite din acele dup ce s-au cunoscut si dup mrturie c. slut
2. lui s vor intoarce.
autare pricinilor de giudecti politicesti nicidecum nu s atinge
ispravnic. // (t.] 77

1 dup5, / pentru 2 prin f cu 3 pricinile de acest feliu f acestu feliu de pricini 4 i / iar 5 datoriu
,este ispravnicul f ispravnicul este datoriu. 6 faptl / vinovitie 7 este datoriu ispravnicul
ispravnicul este datoriu 8 poat5. a-si acopen i vinovItie 1 sS. poat acopen, vinovat fiind 9
cu giudicgtoriile tinuturilor prin raporturi / prin raporturi iar cu giudecitorie tinutului prin
pristavlenii 10 vornicul / vornicelul 11 a A, / a-si 12 prinfin 13 suma / suma casli cei 14 spre
acest sfirsit / asadar 15 vornicului/ vornicelului.

61
www.digibuc.ro
 Pentru datoriile i dreptiltile giudecltoriilor de pe la tinuturile oblastii
Bassarabiei.

1-tii
Giudic.torie tinutului este ce[a] intii instantie care va cmta pricinile
tuturor strilor din tinut, acele ce s cuvin cercetrii giudictoresti. Chipul
cntxii pricinilor s desparte in trei feliuri: cele criminalicesti si de cercetari
vor ave curgirea lor dup rinduiala i legiuirile ce sint in Imperie Rossiei;
la aceli dup pretentiile fetilor particulari asupra haznelii imprtesti sou
dup.' cerire din partea haznelii asupra vreunii feti particulari are s.' se p.'-
zasc rinduiala eutrii pe insusi acele temeiuri ce pentru pricinile haznelii
sint aszate in Rossie, cu aceast ins ossbire c spre aprare dreptului
particularnic s.' vor priimi intru toat cuprindere drepttile i pronomiile
psmintului prin pravile sau obiceiuri intrite si, in sfirsit, pricinile de
giudicti politicesti fiind supus a s hotri intocmai pe temeiul pravililor
obiceiurilor Moldaviei, vor priimi la ceea ce se atinge de form. asz-
mintul mai gios insmnat.
2-le
Putere giudic.toriei tinutului s intinde numai in tinutul ce este in
insusi sama ei i pentru aceea nici o vinovtie criminaliceasc5., nici o intim-
piare supus cercet'rii i nici o pricin a haznelii sau politiceasc ce s-ar fi
intimplat in alte tinuturi nu s atinge de cercetare // fp-178 ei, i dac_
spre strmutare acestii rinduieli giudicitorie tinutului ar intra in cercetare
mai sus aftatelor pricini celor ce sint pe seama altui tinut, atunce oprede-
leniile sau hotririle ce s vor fi acut asupra acelor pricini de c.tr giudic-
torie tinutului, a ceea ce nu s-au czut, insusi de sine vor fi oborite si rmin
fr nici o lucrare, dar apoi dar de aceasta cilenurile acei[i] giudictorii
a tinutului ci s-au tras putere a giudica pricin6 neatingtoare de dinsii
voi supune nu numai implinirei de la dinsii tuturor pgubirilor ce la_
aceast intimplare s-au pricinuit acelor ce si giudic., dar inci i pltii
strafului in folosul sumii pentru aszri pllcute lui Dumnezeu, de fiistecare
cilenu ci va isc.li acest feliu de opredelenii sau hotriri cite 200 lei.
3-le
Giudicltorie tinutului s alc5.tuieste de trei cilenuri i hotrste prici-
nile dup.' glasurile cele mai multe.
4-le
La cercetarea giudictoriei tinutului intr.' pricinile dup poroncile
st.'pinirei oblastii, dup ceririle i corespondenta altor locuri de presudstvie,
dup pristavleniile procuratorului tinutului i, in sfirsit, dup ceririle sai.
jalobile oamenilor particulari, dar singur.' giudiatorie tinutului nu este
volnic a supuni pe ciniva giudicklii sale, afar numai de o intimplare,
adic: dac in vremea presudstviei sale cineva din cinovnici sau
fetile // 1-12.379 particularnice ar indr.zni a si aluneca ctr vreo cuteitoare
urmare pricinuitoare de scirba datornicii cinstiri ctr locul de presudstvie,
sau s-ar skineti a face vro atingire cilenurilor giudictoriei tinutului, atunce
ea, gil cmta la once fat, este puternic pe un asa vinovat dindu-1 supt
strOja politiei tirgului, s fac asupra.. lui. fr intirziere, giudiCat i puina.

62
www.digibuc.ro
impliniri pentru ce intii 25, pentru a doilea 50 si pentru al treile oar.
100 lei, va cere tot de la aceeasi politie a tirgului ca acesti bani s se pla-
teasca de catra cel dat supt giudicat la casa giudicatoriei tinutului, spre
s trimite cgtre suma ace pentru asaz5.ri placute lui Dumnezeu; i politie
tirgului mai inainte de a sa implini hotarire aceasta, si de a priimi poronca
pentru aceasta de la giudicatorie tinutului, nu va fi volnica insusi de la sine
slobozi de supt arest pe cel dat supt giudicata; iar cind urmare ace
spre defaimare giudicatoriei tinutului in vremea presudstviei sale va cu-
prinde vro mare vina, la o asa intimplare cel dat supt giudecata sa va
tine la inchisoare pina la cea desavirsit hotarire a pricinii, dupa rinduiala
as.zata pentru pricinile criminalicesti.
5-le
Pricinile criminalicesti si de cercetari intra spre a s cauta la giudicato-
rie tinutului, de la, ispravnicie pgminteasca si de la politie tirgului impreun
cu cercetarile facute ; giudicatorie tinutului fcind fara intirziere rvizie cerce-
trii i inchipuind aratata in // 0.380 acea cercetari vina a celui datu supt
giudicata, inchei[e] opredilenie de s cuvine el ca s se tie la inchisoare
-pin ci sa va sfirsi pricina sau de este cu putinta a sa da in chiz.'sie sau
a sa slobozi de la inchisoare i fara chezasie, s intelege c acei ce sa vor
clovedi la cercetare in vinovatie de ucidiri, de peadaciuni, de ardere de
foc, de pradaciune celor sfinte, de jafuiri, de silnicie partii muieresti si de
furtusag cuprinzatoriu, mai sus de 100 rubli, asijdere i acei ce vor cade
In toate alte fapti care lipsesc pe dinsii dupa pravile de cinsti sau de viata,
nu potu i nici sa cuvine a fi sloboziti de supt inchisoare pin ci nu sa va
sfirsi de istovu pricina lor. La toate intimplarile de acest feliu, giudicatorie
linutului nu este putemia a slobozi pe cei dati supt judecata de la inchi-
soare daca ei sau dupa cercetari sint dovediti sau au tras asupra lor vreun
mare prepus; iar in alte mici fapte dupa care hotaraste pravila sau impliniri
de bani sau arest politicesc, asijdire i in pricinile la care cei de supt giudicata
nu sint insusi cei vinovati sau impreun partasi carii s-ar supune unii deopo-
triva pedepsii cu cei dintii, ce s-ar dovedi numai atinsi in pricing dupa
niscaiva de alature incungiurari, giudictorie tinutului este indatorit farl
impiedecare a da pe unii ca acesti in chezasie, iar daca au ei a lor dreapta
nemiscatoare avere, sa se sloboada de supt inchisoare fara chezasie, caci
implinire ce s va hotgri de la dinsii dupa sfirsitul pricinii este sigurarisita
cu luare in scris a aratatei averi la inceputul facerii // 0.381 cercetrii.
6-le
Giudicatorie tinutului are o cu tarie luare aminte la autare cercet-
rilor ci s.' vor infatosa catra dinsa de la ispravnicie si de la a tirgului politie,
In pricinile criminalicesti si de cercetare. Ea este datoare a s. incredinta
.de slut indestule dovezile adunate spre vadire faptei; de sint argtarile
marturilor luate cu rinduiala i dupa legiuiri si nu cumva s gaseste vro
-amestecatura sau neimpliniri care ar impiedica cea dreapta stiinta pentru
intimplari si ceea ce din aceasta au urmat i dud cilenurile giudicatoriei
tinutului vor fi induplecate de cugetul lor ca la ravizie cercetarii nu au
lasat ei nimica din videri, atunce incep ei a giudica pricina i inchei[e]
asupra ei socotinta lor intemeiata, precum s-au pomenit mai sus, pe legiui-
rile Rossiei. lar la intimplare dimpotriv, chid giudicatorie tinutului va Osi
In dell vro lips sau nelamurire, o intoarce spre a s mai cerceta prin
mijlocire isprvniciei sau a politiei tirgului i asteapta infatosar e ei catra.

63
www.digibuc.ro
dinsa de iznoava, dar daca intimplare va fi asa de mare ca giudicatorie
tinutului va gasi de trebuinta a face aceasta de iznoava cercetare insusi
ea la starea locului, unde au fost si intimplare, atunci s pornesti spre aceast
implinire i priimeste legiuitul agiutoriu de la ispravnicie sau de la politic-
tirgului.
7-le
In pricinile criminalicesti si // [P-182 de cercetari, giudicatorie tinutului
incheind socotinta i neaducind-o in lucrare insemneaza toate impregiur-
rile spre vadire sau spre indreptare celui de supt giudicata i trimite soco-
tinta sa impreuna cu dela in oreghenal spre ravizie la giudicatorie crimi-
naliceasca a oblastii.
8-le
Dvoreaninul de va Cade in vinovatie, atunce dupa ci s va face de aceea_
cercetare i dupa ci sa va infatosa cercetata pricina la giudicatoria tinutului,
s trimite acea cercetare de catra giudicatoria aceasta la Verhovnoi Sovet a
oblastii, care va hotari de s cade ca dvoreaninul acela sa se supuie giudicatii
criminalicesti in pricina ci el sa invinovatste.
9-le
Ceea ce sa atinge anume de cinovnicii ocirmuirii de obste intimplindu-sa
a calca ei datoriile lor, pentru dinsii cercetarile ci sa vor face nu sint supusa a
s cauta la giudicatorie tinutului, ci s infatosaza cu instiintare a insusi cerce-
tatorilor la cirmuire oblastii, care va inchie hotarire sa de trebuie ca pe cinov-
nicul ci s invinovatste intru calcare datoriei s se de in giudicata criminali-
ceasca, care hotarire va fi data la ce desavirsit dezlegare a Verhovnului Sfat
al oblastii.
10-lea
Pricinile dup pretentiile asupra haznelii din partea fetilor particulare
si iarsi din partea haznelii asupra fetilor particulari trebuic s // 11)-183 aiba.
Curgire' la giudicatorie tinutului, nu intr-altu chip decit din poronca cirmuird
oblastii. Jaluitoriul ci va voi a ave giudicata cu hazneoa este datoriu s.
se arate cu jaloba la cirmuire oblastii i s infatosaza dovezi ( :dac5. aceste vor
fi inscrisa) spre intarire pretentiei sale. Atunce cirmuire trimite toate aceste
hirtii spre cercetare la giudicatorie tinutului dupa cuviinta i rinduieste din
partea haznelii creditarisit cinovnic in numire de streapcii care va fi datoriu
s aiba ingrijire pentru aparare interesului haznelii. Giudicatorie tinutului
cercetind jaloba pretendatorului, asijdere i documenturile lui, i face intre-
bare: de au aratat toate dovezile ce-i slujascu lui in pricina si nu cumva mai
are afara de aceste i altile si cind judicatorie va priimi hotarita in scris aratare
ca nu are mai multu nici un feliu de documenturi, atunce va rindui acestui
jaluitoriu giuramint anume intru aceea, precum ca el toate documenturile
pentru cutare pretentie asupra haznelii le-au infatosat i afara de dinsile nici
unile altele nu mai are si oriunde s-ar afla niscai documenturi ca acele, care ar
pute s slujasc spre aparare haznelii de aceasta pretentie, el nici ca cum nu
are stiinta. Dup aceasta giudicatorie tinutului fcind izvodu de documen-
turife ce s-au zis, le face cunoscute dimpreun cu jaloba jaluitorului catra
vechilul haznelii ca s'a le cerceteza el impreuna cu procuratorul tinutului si
cere supt iscliturile lor aminduror replici sau raspunsuri asupra pricinii, asij-
derea si 1/ [P.184 documenturile ce feliu s'a vor gasi din partea haznelii. Dup5_

64
www.digibuc.ro
inflto.?are acestor hirtii, giudictorie tinutului asmine pune la giurmint
-pe strepciul haznelii pentru netgAduire documenturilor ce s cuvin pricinii
le face cunoscute prtii jluitoare pentru asmine i replic. Implinindu-s
aceast rinduia15., giudiatorie tinutului incepe a face hotriri asupra pricinii
incheind socotinta sa o aduce cu usile deschis la cunostinta aminduror
prtilor ci s giudic51 i apoi neaducindu-s acea socotint intru implinire, o
trimite dimpreun cu cea in oreghinal lucrare la giudicatorie politiceasel a
.oblastii pentru cea mai inainte curgere.
11-lea
Dup pretentie haznelii asupra fetii particulare, giudiatorie tinutului
-priimind pentru aceasta poronc de la cirmuire oblastii este indatorit s p5.-
zasc5. toa-U rinduial poroncit prin 10.
12-le
Giudiatorie tinutului in pricinile criminalicesti de cercetare si a haznelii
este datoare s aib presudstvie la orasul tinutului in toat vremea si s pre-
lu ngeasc siderea sa in toat zioa de la 7 ceasuri de dimineat pin la 12, afar
de duminici si de zilele praznicilor, pir5. cind toate pricinile mai sus numite,
intrate in cercetarea ei, vor lua sfirsit.
13-le
Dup5, svirsire pricinilor // [P./85 artate, cilenurile giudictoriei tinu-
tului pot s lipsasc din orasul tinutului si s nu aib siderea lor intr-insul,
ins cu aceast obosire ca oricind vor priimi instiintri de la procuratorul
tinutului, prin isprvnicie tinutului, c au intrat pricini criminalicesti de
cercetare sau de a haznelii, s vie la slujbile lor.
14-le
Chemare cilenurilor giudictoriei tinuturilor de a veni la orasul tinutului
nu poate fi nici la o intimplare alta decit numai in pricinile atingtoare de
insusi numirea lor.
15-le
Cilenurile giudicltoriei tinutului nu pot s. se deprtei de orasul tinu-
tului mai departe decit 80 verste, dar intimplindu-s a ave trebuint pentru
mai mult deprtare, ei sint datori a-si cere pentru aceasta voie de la nacealstva
oblastii cu hotriri spre o asa deprtare de vremi cu vade.
16-le
Pentru cercetare i hotrire pricinilor de giudicti politicesti s ins5m-
neazi giudictoriei tinutului trei vadele pe an, si anume: ce intii vade de la
20 ghenvari pin. la 20 zile martie, al doile de la 15 mai pin la zi intii iulie,
al triilea de la intii noiemvrii pin la 20 dechemvrie. *idere la giudictorie
tinutului afar de zilele duminicilor si a praznicilor are s fie in toat zioa
de la 7 ceasuri de dimineat pina la 12 si iarsi // (P./86 dup prinzu de la 3
ceauri pin. la 8.
17-le
In curgire acestor vadele giudictorie tinutului s'A indatoreste a giudica
numai pricinile de giudicti politicesti, in vremea implinirii acestii slujbe,

65
www.digibuc.ro
cilenurile giudic5toriei tinutului nici intr-un chipu nu pot fi trati c5.tr5 vreo
alt indeletnicire sou ins-rcinare.
18-le
Intimp1indu-s5 moa.rte vreunui cilen a giudiatoriei tinutului, stpinire
oblastii dup5 instiintare pentru aceasta a politiei tirgului sau a ispravniciei,
indat intreste in locul aceluie pe candidatul ci va fi dupa dinsul i acesta
intr in slujb fr5 cit de putin trecire de vreme, pentru ca s'A nu s intimple
stinghereal5 la c5.utare pricinilor. Tot aceasta urmare s atinge si de celelalte
intimpari dupa care cilenul giudiatoriei tinutului ar lipsi cu to tul din sulib5..
19-le
Slobozire de voie a s5 dep.'rta cilenurile giudic5.toriei tinutului pe vreme
In care sint aszate vadelile pentru cautare pricinilor de giudieti, cu totui
s. opreste.
20-le
O singut numai adev5rat boar poa te fi indestul pricin spre a slobozi
din raspundere pe cilenul giudic5toriei tinutului cind el nu va veni spre sidere
In presudstvie la vadelile orinduite. Asa boal5 // [p.387 intimplindu-s5 cile-
nului giudictoriei tinutului, fr intirziere va instiinta de boala sa pe giudic5-
torie tinutului si aceasta cheam spre sedere pe unul din candidatii ales la cele
obstesti alegiri a dvorenilor, dupa multime glasurilor aleg6toare; dar cind
acesta dup5 niscaiva intimpl5ri nu s-ar afla in orasul tinutului i chemare lui
de pe la alte locuri ar pricinui sminteal la lucrare pricinilor, a tunce giudec5-
torie tinutului va ing5dui spre sed ere din candida tii ci vor fi dupa acesta,
iari dupa multime balilor aleg5toare, pe acela ce s va afla fata in orasul
tinutului i pentru aceasta slujb aduce pe dinsul la giurmint.
21
Dupa ce s.' va inglidui intr-acest chip candidatul spre sidere la giudectoria
tinutului i dup." ce sa va svirsi de catr.' dinsul giurmintul, el intr5 in
drepttile cilenului lucr5foriu i sa folos5ste cu dinsile in curgire a intregi
vadelii orinduite pentru sidere giudicatoriei tinutului, macar de ar i veni in
vremea acei vadelii insusi acel adevarat cilen; iar la ceialalta vade, aratindu-s5
acel adevarat cilenu a giudicatoriei tinutului, candida tul nu poate ave sidere.
22
Adivaratul cilen ce nu au avut sidere in giudicatorie la vade[a]oa siderii
lui din pricina boalii ce s-au intimplat lui, este indatorit ca la ce intii vade tot
acei[i] sideri dupa ci sa va insanatosa sa infatosaza la // fP188 giudicatorie
adeverinta cinovnicului doftoru ca cu adevarat au fostu cuprinsu de boa1
din pricina carie n-au putut savirsi slujba si a veni la datorie in vade[a]oa
trecuta a siderii ; i afara de aceea va intari adevaru/ acesta Cu insusi giur5.-
mintul sau, iar cind nu va infatosa o asa adeverinta sau de facire giuramintului
s'A va feri, care a.ceasta va fi priimita spre dovada c dupa singura a sa voint
s-au departat de slujba, la o asamine intimplare, procuratorul tinutului, dind
la giudicatorie protestul sau, va fi indatorit s instiintazi pe stpiniri i aceasta
tildat va poronci sa se implineasca de la asamine nesirguintoriu ilen strafu
in folosul lucrurilor plcute lui Dumnezeu, pentru ce intii nevenire 500 lei,
pentru al doilea 1 000 lei. Iar daca si de la al treile nu va vini, atunce duprt

66
www.digibuc.ro
Instiintare ci s'A va face pentru aceea catea stapiniri va fi lipsit din slujba
sa va ridica deasupra lui dreptate de a prinde vreun loc sau dupa." alegiri, sau
din partea coronii pentru dou'a urmatoare vrerni cite 4e trei ani.
23
Cu toate aceste, pentru ce intii neviniri la giuuicatorie se iarta de gima-
mintu acela din cilenuri care, afara de adeverinta cinovnicului doftoru, va mai
infatosa o as5.mine supt iscalitura a sase dvoreni precum ca adevarata board
au fost pricina nevinirii lui. Dar dupa al doile neviniri incredintarea pentru
loar s'A va priimi nu alta decit aceea care s-au insamnat in paragraful trecut
si dar cel ce nu va infatosa acel // (P.189 feliu de incredintari, sa va supune
lobirii botarite in acela paragraf.
24
Cilenul giudicatoriei tinutului, in pricina sa cit si in pricinile sotii sale,
a copiilor, a fratilor, a verilor s'AL asijdere in pricinile printilor atit ai sai
cit si a sotiei sale, nu mai putin i in pricinile nevristnicilor ce s-ar fi aflind
In epitropie lui, macar de nu ar si fi rudenie cu dinsul, nu poate fi giudicatoriu.
In vremea ci s giudica acest feliu de pricini, cilenul giudicatoriei tinutului de
care pricinile acesti s'a atingu, este datoriu sa se trag' din presudstvie, iar
intimplindu-sa a nu vre, trebuie s'a fie departat cu rezolutie celorlalti doi
cileni.
25
In locul acelui cilen ci s'A va trage sau va fi departat s'A cheam spre
sidere un candidat intocmai pe temeiul 20-le, cu aducere la giuramintu ; iar
dupa ce s-au giudicat pricina, candidatul ne mai amestecindu-sa la celelalte
-pricini s'A trage din presudstvie i cilenul va intra iarasi spre savirsire slujbii
sale. Orinduind intru acest chip presudstvie giudicatoriilor de pe la tinuturi, sa
poronceste rinduiala urmatoare la c.utare pricinilor de giudicati politicesti.
26
Pricinile de giudicati politicesti s'a despartasc in doa'a feliuri. Unile din-
tr-insile vor fi pentru prigonirile intre fetile // 111.390 ci s'a afl in oblasti sau
pe la alte provintii a Rossiei, iar altile pentru prigonirile atingtoare de
fetile ci s all peste hotar, cari cu adevarat in vremea ci s-au inceput giudicata
nu s afla in cuprinsul
27
Dupa legiuirile de obste sa lasa dreptati a cere indestulari la pretentii
-particulari din avere nemisctoare sau din mosie sau din vreun capital de bani
sau din alta vreo avere a piritului. Urmind acestii rinduiele, daca lacuitoriul
oblastii Bassarabiei va fi cbemat la giudicatorie tinutului aceluie, in cuprinsul
caruie sa aflasau mosie lui sau capital de bani sigurarisit cuvreo nemiscatoare
avere streina sau, in sfirsit, vreo alta miscatoare avere a lui, ar trebui s se
infatosaz'a inainte giudicatoriei ca s'a raspund de s-ar i intimpla ca s'A por-
-neasca citeva fet jalobile lor, tot intr-o vreme, la vro citeva din giudictoriile
Iinuturilor. Irisa fiindca cu aszare unii asamine orinduieli in oblastea Bassa-
rabiei ar pute s'A se pricinuiasca pomescicilor ingreuiere, pentru ca ei avind
In stpinire lor avere nemisc'toare in citeva tinuturi, intimplindu-sa a s'A
porni asupra lor jaloba la fiistecare din acele tinuturi cu chemare de a s in-
ftosa la giudicatorie tot intr-o vreme de vade, spre a raspunde osabit asupra
fiistecarie pretentie, nu ar pute fi in stare sa implineasca aceasta prininsusi

67
www.digibuc.ro
persoana lor i ca s intrebuintaza in locul lor vecbil iarasi nu ar ave putinta,
pentru ca nu s gasescu in pamintul Bassarabiei indestui oameni // CP.19!
destoinici spre aceasta, drept aceea ca sa se inlesneasca' neindeminare aceasta,
sa asaz'a ca jaluitoriul ci va ave pretentie pentru vreo mosie a lacuitorirdui
oblastii Bassarabiei lacuita sau stearpa, s aiba a-1 trage ca s se giudice la
giudicatorie tinutului aceluie in cuprinsul ca'ruie sa afl acea nemiscatoare
avere a piritului.
28
De s-ar i intimpla ca mosie sau averea nemiscatoare a piritului ci s_
af1 la un tinut s nu fie dup socotinta jaluitorului de agiuns spre indestulare
pretentiei lui, insa si la intimplare acesta, dac giudicata va fi pornita pentru_
insusi acea avere sau pentru vro pretentie de dinsa atingatoare, s aiba a s.
cauta tot la acelasi tinut unde sa afla acea nemiscatoare avere ; iar ceealalt
avere miscatoare ci s-ar afla in alt tinut sau in citeva tinuturi, toata sau partea
dintr-insa sa cuvine sa se arestuiasca 'Dinh' ce s va ispravi giudicata la. acea
giudicatorie a tinutului, in cuprinsul caruie sa afla mai sus insamnata ne-
miscatoare avere a piritului.
29
Cind jaloba s atinge de persoana sau numai de averea miscatoare
piritului, la asmine intimplare pricina pentru aceasta s caut la giudicatorie
tinutului aceluie unde piritul are statornica lacuinta. Dar pentru ca s fie
sigurisit pretentie jaluitoriului la inceputul giudic'atii, adica cu dare acei
jalobe din partea sa la giudicatorie tinutului, in cuprinsul caruia s afla lacu-
inta // [25.192 piritului, din care sigurantie sa fie cu putint tot acei giudicatorii
sa hotarasca deplina indestulare, fr a s intinde afara de hotarle tinutului
sau, piritul este datoriu sa inatosaza pentru sine chizasie de la lacuitorii acelui
insusi tinut, nu mai tirziu decit ph-[a] in 7 zile dup ci s va priimi la giudeca-
torie jaloba ce s-au pomenit, dac giudicatorie va cunoaste C ace chizasie va_
fi negresit de trebuinta, dar intimplindu-s a nu sa implini aceasta intocmai,
giudicatorie tinutului va lsa pe jaluitoriu cu botarire sa se intoarca ctr
pamintul sau averea nemisctoare a piritului i s traga giudicata la giudica-
torie acelui tinut in cuprinsul caruie s af1 avere aceea, iar asupra piritului
pentru c n-au infatosat cheza.'sii va pune giudicatorie straf 75 lei in folosul
jaluitoriului si 25 lei in socoteala sumii pentru asazari placute lui Dumnezeu_
Acest feliu de as5.'zamintu nu poate insa sa se intinci asupra acelor piriti care,
fiind pomescici oblastii Bassarabiei, au statornica' locuinta lor in vreuna din
celelalte gubernii a Rossiei, caci jaloba asupra unor feta ca aceste s cuvine a
fi numaidecit cautate la giudicatoria acelui tinut din oblaste Bassarabiei in
cuprinsul caruie s afla averea nemiscatoare a piritului.
30-le
Jaluitorii vrind sa inceap5.' giudicata spre a li s indestula pretentiile lor,
insusi ei sau prin vechilii lor vor da jaloba la giudicatorie tinutului, in vreme
fp.393 vadelii orinduite spre cautarea pricinilor cu o deplina lamurire a fiintii
pricinii i Cu afailarea averii piritului din care are s se fac. implinire.
31
Spre priimirea a unor asamine jalobe s orinduiesc giudicatoriei tinu-
tului cele intii patru zile la fiestecare soroc a adunarii sale, iar trecind aceste
patru zile, jaloba nu sa va priimi i trebuie a sa intoarce jaluitoriului cu nadpis,

68
www.digibuc.ro
lsindu-s. voie ca s o de la celalalt soroc a adun'rii, iarsi in curgerea celor
dintii patru zile. Pricinile dup aceste jalobe s vor trece in izvodul potrivit
cu feliul fiestecrie pretentii, izvoadile aceste s vor alc'tui dupa forma ci s
va da de la Verhovnii Sovet al oblastii.
32
Jalobile ce s-au insmnat trebuie a fi date de atr jluitori in doai
ex5mplearuri spre a s l'Asa unul in acturili giudiatoriei tinutului iar altul
spre a s face cunos cut piritului.
33
In curgerea acestor patru zile, precum i in curgerea altor &mi zile
urnatoare dupa acele patru, giudictorie tinutului este indatorit ca numaide-
cit s de hotriri asupra tuturor jalobilor ci vor intra la dinsa.
34
Spre chiemare piritilor giudictorie tinutului este datoare spzasc rin-
duiala urmatoare // [P]91
35
Dup priimire jalobii de la jluitoriu s'5.' trece ca in scurt in izvodul de pe
masa prisudstviei i dupa rezoliutie ce indat-si s face un exemplar a jalobii
artate r5.mine, precum mai sus s-au zis, la giudiatorie, jara celalalt cu povest-
c5., adic instiintare giudic'toriei tinutului alctuit cu ce mai in scurt
cuprindire, supt isclitura unui cilen, s trimite atr fata aceea cari s chiam
la giudictorie ca sa riaspunda.
36
Pentru trimiterea de ciltr giudiatorie a povestcilor ce s-au pomenit,
sa orinduiescu a fi la giudiatorie 4 mazili, cu stiint de carte si cu cele mai de
bula nadejde purtri i cari, pentru cu credint'd implinirea slujbii ce li s-au
incredintat, au sa svirsasc giurmint.
37
Prin mijlocirea acestor inadinsi, giudicgtorie tinutului in instiintrile ce
trimite, va hotri piritului pentru ca s se arate la giudiatorie soroc de 15 zile,
daca dupa jaloba ce s-au dat de ctra jluitoriu la giudicgorie tinutului,
spre pild. la 20 ghenarie ,va fi trimas' piritului povestca la 21 zile, tot a aceeasi
luni, atunce el este datoriu numaidecit s se arate la giudiatorie nu mai
tirziu decit la 6 zile a lui fevruarie, sau insusi sau prin vechilul su cu rspuns
impotriva jalobei dati asupra lui i cu documenturi spre a sa indreptare.
Pentru cari (12-395 aceste giudiatorie tinutului este indatorit a pomeni
In povesta 15.murit.
38
Povestca din partea giudiatoriei trebuieste a fi in chip de poronc
deschis nepecetluit i mazilul trimis este datoriu s o dei la: casa piritului
s facA cunoscut indat i prin viu glas insusi lui sau casnicilor si sou vorni-
cului acelui sat, c cutari numindu-1 pe nume si pe porecl este chiemat la
cutare giudectorie catre cutari zi.

69
www.digibuc.ro
 39
Mazilul, dupa intoarcerea sa, instiintaza in scris pe giudecaicirie de
impliniri cu darea povestcii i instiintare aceasta s trece in acturile giudica-
toriei tinutului.
40
Cind piritul in vreme ce sa va da la mosie sau la casa sa povestca sa va
afla in hotarale oblastii si la sorocul de 15 zile hotarite lui de catr giudicatorie
nu s'a va arata ca s raspunda impotriva jalobii date asupra lui, atunce giudi-
catorie trecind in jurnalul sau pominita neiviri, pune asupra lui gloab in
folosul jaluitoriului 50 lei si in folosul sumii cei pentru asezari placuti lui
Dumnezeu 25 lei, cari va i poronci s'A se implineasca indata prin ispravnicie
sau politie tirgului i sa se trimata unde s cuvine i apoi de al doile soroc
pentru infatosare acelui pirit va insamna la zioa intii a viitorului soroc pentru
fp.196 adunare giudicatoriei tinutului i spre aceasta iarasi va trimite catea
dinsul de iznoava povestca, insa nu mai tirziu de trei zile, dupa ce sa va iscali
jurnalul ca sa se implineasca de la dinsul straf, pentru ca n-au venit dupa ace
dintii povestca.
41
Dar dac piritul in vremea ce i s'a va da cea intii povestca sa va afla in
alta gubernii a Rossiei sau nu in hotarale imparatiei, atunce pentru- ce intii
nearatari a sa la giudicata, in hota'ritul soroc, straf nu sil pune, ce numai i s'A
poftoresti de iznoava instiintare cu aceeasi rinduiala, precum s-au zis in 40.
42
Plata mazililor pentru ducere atit a povestcal intii cit si a cei de al doilea
s rinduiesti a fi in socoteala vinovatului, ce dupa svirsire pricinii s va
descopiri, iar pina atunce jluitoriul este indatorit cu aceasta plata pentru
deprtare de la orasul tinutului pina la locul unde trebuie sil se duca povestea,
cite 1 leu la mergere pe fiestecare ceas i iarasi cite un leu pe ceas la intoarcere
In orasul tinutului; iar daca piritul va ave lacuinta sa in acelasi insusi oras
a tinutului, atunce mazilul pentru ducere povestc va priimi un leu.
43
Pentru aceasta cheltuiala facuta cu triimitere povestcilor, sa va da
celor ce s'a giudeca de catea mazilul acel ce le-au dus // marturie in
scurt de cita plata dupa dipartare au priimit el si o asmine cheltuiala la in-
chiere hotaririi asupra insusi acei pricini trebuie s filtre in numrul celorlalte
chieltuieli, in socoteala vinovatului.
44
Cu acest chip cel al doilea si de pe urma soroc pentru infatosare la giudi-
catorie tinutului, in pricini de giudicati politicesti, sa socoteste in urma po-
vestcai cei de la doile la vade[a]oa cea de intii a adunarii la presudstvie giudi-
catoriei tinutului, adica: daca al doile povestca va fi trimasa si data la mosie
sau la casa piritului, in curgere lucrrii giudicatoriei tinutului ce este orinduit
de la 20 ghenari pina la 70 martie, atunce cel al doile si de pe urma soroc pentru
infatosare la giudicatorie tinutului va fi la 15 zile mai, cind s incepi cea de al
doilea pe an adunare a giudicatoriei si tot asa si inainte.

70
www.digibuc.ro
 45
Piritul ce au venit la acest de pe urm soroc, s'A intAlege precum acela
cari s-au aflat in oblasti sau in alte provintii a Rossiei, asildere i acel ci nu
s-au aflat in hotarAle impAr'Atiei, esti datoriu s'A astepti rind, cind i s va face
stiut de dita giudictorie c va fi ascultat pricina intre cutare jluitoriu
intre dinsul, ce s-au arAtat de rspunzAtoriu.
46
Dup sosire acestui rind i dup: ce s va da stiri csi judictorie incepi
a asculta si a cerceta // 11,.198 cutare pricin, jluitoriul i piritul sint datori
s'A stea inaintea giudicAtoriei in insusi ei fata sau prin vechilii lor, imputerniciti
cu legiuit5. incredintari.
47
Cind cei ce s giudica sau unul dintre dinsii s va arta la giudicat
prin vcchil, atunce giudicata cerceteaz mai intii incredintare datA acelui
vechil si aflindu-o indestul d'A lui voie s'A spuie pricina i apoi s'A asculte hot5.-
ririle ce vor urma, intocmai pe acea dreptate ce are insusi creditorul s'Au.
48
lar daca giudicAtorie va afla incredintare acelui imputernicit neindestul,
atuncea nu-1 priimeste pe dinsul s'A fie mijlocitoriu in locul creditorului s.0
si socotind pe acela ca pe unul ce nu s-au infAtosat la giudictorie, pune
straful hotrit pentru neinatosare la 40.
49
Daca piritul nu s'A va arta la giudicstorie i dup ceealalt povestc5.
nu va sta inainte giudictii dup ci va sosi rindul pricinii lui i dupa ce i s'A va
faci stiut de cAtr prisudstvii c pricina aceasta ari s se asculte i cu acest
chip va pierdi si celalalt desAvirsit soroc, atunce giudicAtorie, puind asupra
lui pentru neinatosare straful acel hotarit in 40, va poronci singuri prtii
fluitoare s'A inatosezi dupri izvod documenturile sale cu inscris, // [P.199 ar5.-
tare a fiintii pricinn si indatA hotrste jluitoriului giurmint precum c el
nici un feliu de documenturi mai mult nu are si pentru acel fcliu de docu-
menturi cari ar pute s'A foloseascA pe protivnicul sAu, nu are nicidecum stiint5..
50
Dup implinirea acestui giurmint, acole, in prisudstvie giudietoriei
tinutului, s incepe cercetare pricinii i giudicAtorie o hotArAste fr a fi
fat piritul cari au pierdut celalalt desAvirsit soroc, hotrit spre a sl inf.tosa
el si apoi la vremea cazut face cunoscut hotArire in ace pricin5.. La hot-
ririle ce s'A' facu cind nu-i fata vreo parte, giudicAtorie tinutului s, indatoresti
a ave ce mai pAtrunzAtoare luare aminte asupra dreptAtii i cu toate chipurile
se sirguiesti sa descopiri adevArul spre aprarea piritului ce nu s-au inatosat
la giudicat.
51
Cind la cel intii sau la cel de al doile desAvirsit soroc s'A vor ivi amindoai
partile ce sa giudica insusi sau prin vechilii lor i va intra pricina lor dupA
rind ca s se asculte i s se hotrascA, atuncea giudicAtorie tinutului poron-
ceste lor ca s de pe ling inscris arAtArile de fiinta pricinii, documenturile ce

71
www.digibuc.ro
vor fi avind i pentru c nici un feliu de document mai mult nu au si de s-ar fi
aflind undeva unile ca acelea care ar pute s slujeasc dovad in pricina, ei
nu au stiinta, s aduca spre aceasta amindoai partile ce sa giudica la giurmint
in prisudstvie // [PJ100 giudicatoriei. Dup aceasta, documenturile acele Cu
izvodu, cum si aratarile pentru fiinta pricinii, giudicatorie tinutului li va face
cunoscute la arnindoai partile ce sa giudica, adica ara-tare jaluitoriului impreuna
cu documenturile pe izvodu sa va da piritului si aratare acestuie iarasi im-
preund cu documenturile pe izvodu trebuie a s da jaluitoriului pentru ca fiisti-
care s'a faca replica, insamnindu-sa pentru cercetare acestor documenturi cum
pentru dare replici vreme indestul, giudicind dupa marime pricinii. Si
apoi giudicatorie hotarind prelungire giudicatii in pricina aceasta, s indelet-
nicesti Cu cercetare altora pricini.
52
Dup intoarcere la prisudstvie a documenturilor mai sus aratate cu re-
plicile giudicatorie intra in cercetare pricinii si o hotarasti pe temeiul pravililor
Moldaviei i dupa fiinta documenturilor in scris sau nefiind de aceste dupa
aratarile marturilor intarite cu giuramint.
53
De s-ar intimpla ca oarecare parte dintre acele ce sa giudica aratindu-sa
la giudicatorie tinutului i apoi dupa priimire documenturilor protivnicului
sau ca sa-si de replica sau si mai inainte de a le priimi s. nu voiasca sa ste
In giudicat sau sa-si dea legiuit ele rspunsuri, la o asa intimplari giudicatorie
tinutului va urma luind in bagare de sama in ce stare s va afla giudicata,
adica: daca impotrivire // [p.3101 aceasta va fi la sorocul cel dupa povestca
intii, atuncea sa da partii acei ce nu au statut in giudicata alta povestc,
precum s-au poroncit in 40 cu punere strafului pentru neinfatosari. Dar daca
impotri-vire sau neinfatosare acei[i] parti va fi dupa ce al doile povestc la
sorocul cel de pe urma, atunce giudicatorie tinutului, cerind fara intirzieri de
la partea ce s-au impotrivit documenturile luate spre a-si da replica, prin
politie tirgului, face hofrire pricinii in nefiinta i implineste intocmai 49 si 50.
54
La intimplari, daca amindoai prtile ce s'a giudica, pirisul si piritul
nu s-au aratat la giudicata la sorocul ce pricina lor intra dupa rind in cercetari,
atunce pricina lor, fara nici un straf sau impliniri sa scoate din izvod si ei,
daca voiesc, vor fi datori sa se arati cu de iznoava jaloba la giudicatorie i sa
se supuie la toata forma aceea, cari sa poronceste pentru ace de iznoava cutare
de giudicti.
Fiestecare jalobl de invoial ce s va da la giudicAtorie tinutului pentru
continire pIni sau a giudic4ii in pricini politicesti, cu priimire despre amin-
doai prtile ce s giudic, curm giudicata i giudia.torie tinutului sterge
indat acel feliu de pricin din izvodul celor nehotrite i intoarce hirtiele
intrate in acea pricira fiestecIrie pirti dupa cAzuta rinduial. fp..7192
56
Spre a s'a face stiute hotiririle giudietoriilor de pe la tinuturi, s vor rindui
de atr5. Verhovnii Sfat zile in fiestecare anu. Aceast punire la cale s.' va
face la inceputul lunii lui ghenari i in vreme s va trimite os.'bit la fiestecari
giudic'torie a tinutului. Asezare aceasta va fi intimeiat'd mai mult pe ace
ca in pricinile hotrite la giudicItoriile tinuturilor in curgere de sapte

72
www.digibuc.ro
zile ceealalt. urmtoare al optile* zi A. fie orinduit pentru ca s se fac cu-
noscute hotririle. Dar pentru ca asupra zilelor de praznice ce urmeazi a s
schimba pe tot anul s nu se aduc. nedumeriri, s deprteaz. aceasta
asezare Sfatului dup mai inainte chipzuire ce el va face.
57
In fiistecare din aceste sorocite zile hotrite dup aszare de la Ver-
hovn i Sfat al oblastii, s vor face cunoscute hotririle giudiatoriei tinutului
In pricinile de ctr dinsa hotrite. Giudictorie alctuind obicinuit presud-
stvie sa la 7 ceasuri dimineata pin. la 12 va ceti prin mijlocire unui din cilenu-
rile sale insmnatele hotriri prtilor ce s giudick cari vor si fi datoari s se
arate la prisudstvie in aceeasi vreme i cind dup ce li se vor face cunoscut
hotrire la intrebare cilenului prisudstviei: de slut multrnite cu hotrire?
vor rspunde amindoai prtile c ele cu hotrire aceea sint multamite, atuncea
cilenul presudstviei va lua de la //[p.]103 dinsii pe aceeasi hotrire isalitur
In cuprindere urmtoare: eu am ascultat hotrirea aceasta in cutare zi,
lun anu i rminu multemit". Dup aceasta urmeaz isclitura jluitoriului
si ap i a piritului sau a vechililor lor.
58
lar dac amindoai prtile sau una dintr-insle va arta c cu hotrire
giudi toriei tinutului nu este multmit., pentru cari este datori s facl
cuno--ut nu prin alte cuvinte, decit numai prin singur acest rspunsu: eu cu
hotanrea aceasta nu sint multmit in toat giudicata sau la cutari ponturi
ceiu eleatie la giudidtorie politiceasc a oblastii". Dup aceasta urmeazA
iarsi isclitura aminduror prtilor ce s giudic sau a vechililor lor. Atunci
prisudstvie ing5.duind a s iscli precum s-au zis mai sus pe ace hotarire, las
artare rezolutiei pentru slobozire sau oprire apelatiei, pira la adunare ce dup
zi, iar intimplindu-s ca s fie in ace zi multi hotriri, urmatoare de a
s5. arata (: cari giudictorie este indatorit din pricina uniilas'mine inmultiri
a le arta i dupa-amiaz zi, adic de la 3 pin. la 8 ceasuri). Apoi dare rz-
lutiei ce s-au zis sa va lsa i pira la ceealait viitoare zi orinduit pentru
artai hofririlor.
59
Dula ce s vor arta toate hotririle, giudicstorie tinutului s va porni
far5. prolungiri spre a puni la cali ca s se aduc in cazuta implinire aceli
hotariri / P.1104 asupra ca.rora amindoa, prtile au artat multmire.
60
Dac hotarire aceasta va cuprindi pretentie spre indestulare crie s va
cde impliniri de bani, atuncea giudiatorie tinutului, dind aminduror prtilor
copie intocma de pe acea hotrire, nu mai tirziu decit pir in trii zile in urma
artli acei hotriri, va scrii pe insusi ace hotrire ucazu isprvniciei sau
politii tirgului, ca s puie hotatirea aceasta in czuta lucrare, intocmai dupa
cuprindire giudecatii ce acolo s insmneaza, scotindu-se mostenire sau averea
asupra crie s caut giudicata la mezat ca s s vinda dupl pravilile acestui
pmint ce sint spre aceasta, dac suma prin acea hotrire cuprins nu va fi
platit- la sorocul hotrit.
61
lar dac hotrire va cuprinde in sine giudecat spre a s da prnint sau
spre a s face intre cei ce s giudec socoteal, la asmine intimplri giudic5.-
* ptile [var. 1, 2] opta [var. . 1, p. 208,.

O - C. J29
73
www.digibuc.ro
torie tinutului pentru plinirea hothirii sale trimite pe unul sau pe doi din
cilenurile ei, giudecind dup mrimea pricinii i hotrste pentru aflare lor
la fata locului soroc avind in videre ca vremea pentru adunrile sorocite a
giudiatoriei tinutului spre chitare pricinilor de giudicti s fie sloboda despre
acesti ndeletniciri. i isprvnicia sau politia tirgului sint datoari sa.' de die-
nului pomenit sau cilenurilor giudietoriei tinutului agiutoriu czut la implinire
trebii incredintate lor /p.3105
62
La ceca ce s atinge de urmare ci ari s se pzasa la pricinile in care
s-au aftat la hotairiri nemultmire sau despre amindoai prtile ce s'a.' giudic5
sou numai despre o parte, giudicjorie tinutului dupa isclire nemult.mirei
asupra hotririi sale va lua in bgare de sama.' pravilile ce s-au insmnat, cari
poroncescu anume la care pricini s cade a fi slobozit apelatie si la care, dim-
potriv, s opreste i indat ce dup feliul pricinii apelatie nu trebuie a fi
iertat, la o asa intimplare giudiatorie tinutului artind celor ce s giudic cm
rAzolutie in scris, c la apelatie ce ceru ei giudiatorie pe temeiul cutrie
pravile nu-i Ingduiesti si a duce hotrire ei in implinire. Drept aceea, giudi-
ctorie tinutului este datoare spre a pune in lucrare acea hotriri s intrebuin-
tezi msurile mai sus artate 60 si 61.
63
lar dac dup feliul pricinii apelatie prtii ce nu s-au multemit cm
hotrire giudia.toriei tinutului s sloboade de pravil, atuncea giudicltorie
tinutului artind asijdire cu rezolutie in scris, c dupa cutari pravil apelatie
asupra cut.'ria hotriri s sloboade ctr giudictorie politiceasa a oblastii
implinire hotririi asupra cutrei pricini nu s pune in lucran i ins' supt
aceast indatoriri, ca apelatorul la viitoriul intii soroc pentru adunare la
giudiatorie tinutului, spre pild la 15 mai a cutruie an s aduc de la giudic5.-
torie politiceasc a oblastii adiverint dat lui mal nainte de zioa fp.3106
aceea 15 a lui mai, precum c pricina lui dup jaloba de apelatie trecut in
izvodul pricinilor de apelatii cu adevrat au intrat in cercetare giudiatoriei
politicesti a oblastii. Adiverinta aceasta trebuie s fie data.' supt isalitura pre-
zidentului acei giudictorii a oblastii cu pecete imp5.[r.']teasc si protocalit
de secretariul.
64
Cine din apelatori nu va inatosa pomenita adeverinta la sorocul mai sus
poroncit, acela pierde dreptate apelatiei i hotrire giudicatoriei tinutului dup
osbit a sa opredeleme (in care va trebui a schimba numai singur zioa lunii,
mai nainte insmnat pentru aducere in lucrare acea hothire si care din pricina
ngduirii apelatiei pute ca s treac5.) s aduci in intocmai implinire prin
mijlocirile in 60 si 61 art ate.
65
La intimplarea de neingkluire apelatiei, jluitoriul luind copie de pe
hotrire giudicItoriei tinutului, precum s-au zis in 60 si rezolutie de oprirea
apelatiei 62 va fi volnic s se arti cu jalob proast la giudiatorie politi-
ceasc a oblastei i aceasta cind dup inchipuire feliului pricinii s'O va dovedi
cal apelatie s-au oprit de atr giudictorie tinutului improtiva pravilii va
poronci giudicAtoriei tinutului ca s sloboad apelatie si implinire hotririi
sale s se opreasc5.. //17,..7107

74
www.digibuc.ro
 66
Dupa dezlegare intru acest chip pentru apelatii, urmeazi apoi ca apela-
torul s'a' infatosazi adiverenta precum s poroncesti in 63. lar intimplindu-sa
a nu o infatosa, apelatie sa pierde si hotarire giudicatoriei tinutului s'A aduce
in implinire pe terneiul 60.
67
Dad la cea inti zi orinduita pentru aratarc hotaririlor giudictoriei
tinutului nu au venit in prisudstvie ei, amindoai partile ce sa giudeca i dupa
sosire rindului spre ascultare hotaririi in pricina lor nu sa vor afla in prisud-
stvie, atuncea giudicatorie tinutului puind asupra lor straf pentru nisupunire
ce au artat catr'A legiuiri de fiestecare cite 25 lei in folosul aszrilor plcute
lui Dumnezeu i poroncind ca s'A se faca acest feliu de impliniri indata la casa
giudicatoriei spre a s'A trimite unde s cuvine, va prelungi arktare hotarirei
acestie pira la alta sorocita zi rinduit spre a s'A. face cunoscute hotaririle.
68
lar cind numai una din acesti parti s'A va afla in zioa dintii insamnata
spre al-atare hotririlor i ascultind hotarire facut in pricina ei va iscali multe-
mire, apoi asupra partii ci nu s-au aratat s'A va hotari straf 25 lei si s'A lasa ei
voie s'A asculti hotarire in ceealalt sorocit zi spre al-Atare hotaririlor rinduita
cind aceasta parte ci nu s-au infatosat //fP..1108 mai inainte nu va vini nici
la al doile zi sorocit atuncea s'A implinesti de la dinsa de al doile oara 25 lei
straf si hotrire giudicatoriei tinutului s aduce in impliniri.
69
Asijdire s'a* face impliniri dupa hotrire giudicatoriei tinutului i atuncea
cnd apelatie dup feliu pricinii nu s." va cade a fi ingacluita, mcar dei partea
ce au vinit ca s asculte hotarire in pricina ei va iscali nemultamire.
70
De s-ar intimpla ca amindoai partile s'A nu sa infatosazi nici la ce intii
nici la ce al doile sorocit zi spre ascuJ.tare hotarirei giudidtoriei tinutului,
atunce giudicatorie de iznoava puind asupra fiestecareia cite 25 lei strafu,
In folosul asazrilor plAcute lui Dumnezeu i poroncind precum s-au zis mai
sus ca s'A se implineasca acel straf, va faci in presudstvie cunoscuta hotarire
in pricina lor si scotindu-o din numarul pricinilor nehotrite, sa va l'Asa voie
ca pentru aducire acei[i] hotariri intru implinire s se faca cerire tot d'Ara
aceeasi giudicatorie a tinutului, la adunarea ei ce va fi in alte soroace rinduite
spre a s'A giudica pricinile politicesti.
71
Dad dup ce s'a va arata hotarire giudidtoriei tinutului, la ce intii
zi sorocit inf5.tosatele amindoa parti ce s giudica, sau una dintre dinsle
///73..1109 s'A va ruga ca s'A se sloboad vremi spre arata multamire sau
nemultmire asupra acei hotriri, atunce giudicatorie va da voie a implini
aceasta la cecalalta sorocita zi spre aratare hotririlor ei, adica spre pilda:
daca hot'Arire au fost aratata la 27 ghenari si ceealalta viitoare zi de soroc spre
artare altor hofriri va fi rinduit la 3 zile a lui fevruarie, apoi zioa aceasta va
fi al doile sorocita zi pentru aratatele parti ce s'A giudid, cari au ascultat
hotaririle in pricina lor. Dar cind si la acest al doile soroc amindoai partile

75,

www.digibuc.ro
nu s: vor arlta in prisudstvie giudicktoriei sau nu voiesc s. isaleasck multe-
mire sau nemultemire, atunce giudiatorie puind asupra fiestecrie straf cite
25 lei in folosul lucrrilor pacute lui Dumnezeu i scotind pricina lor din
numrul celor nehoarite, va da voie ca s fac cerire spre a s aduce hoarirea
aceea in lucrare la al doile soroc a adunrii sale.
72
lar chid numai o parte nu s va aata la cea al doile zi sorocia ca
iscleascil multemire sau nemultemire sau nu va voi s implineas aceasta,
atunce giudiatorie dind pricinii curgire dup cuprindire iscliturii prtii ceia-
lalte asupra hotririi acute de dinsa i unindu-sk cu legiuire spre ingduire sau
oprire apelatiei, va inchie la aceasta rezolutie si va hoari, c hoarire in pricina
prtii ce au scpat sorocul pentru isalirea multemirii sau a nemultemirii
aduce intru implinire. In acest chip, and // fp.3110 parte ce s-au arltat la a
doilea vade va iscli multemire asupra hoaririi giudictoriei tinutului, atuncea
hotrire aceasta fiindc ceialala parte au scpat sorocul spre mul-
temire sau nemultemire, s: aduce intru implinire; dar chid partea ce s va
arata .va iscli nemultemire asupra hoaririi giudicstoriei tinutului si apelatie
dupi feliul pricinii va fi ing5.duit, la o asa intimplare implinirea hoaririi
acestie s opreste pia la inatosare adiverintii date de la giudiatorie politi-
ceasck a oblastii, precum s-au poroncit in 63.
73
lar dac parte ce s-au artat va iscli asupra hoaririi giudicktorii tinu-
tului nemultemire, insk apelatie in putere legiuirilor va fi ei oprit, cum si
dac. dup inglduire apelltiei nu s va inatosa adiverint de la giudic'5.torie
politiceasc a oblastii, c au intrat la vremea ckzut pricina ei in izvodul de
atunce pricina aceasta s socoteste desvirsit hoaria intocmai pe
temeiul giudicatii giudicatoriei tinutului, cari hotarire spre a s'a aduce irk
lucrare s las voie sloboda p4ii, in folosul carie s-au facut, s cei[e] de la
giudicatorie tinutului punire la cale dupa cuprindere 60, 61, 62 si 64.
74
Cei ce s giudica au dreptate s'a' se lepide de apelatie ce au facut asupra
hotarirei giudicatoriei tinutului, i atuncea hoaririle acestea au deopotriv.
//fP..1111 puteri la implinire lor, dupa cum si acele asupra arora s-au
multemire.
75
Pricinile la cari dupk ci s vor hoari de cstr giudecktorie tinutului
trebuie s fie oprit[6] apelatie cltr giudictorie politiceasa a oblastii grit
acesti ce s: insamneazi:
Pricinile pentru proaste datorii de orici sum ar fi asupra carie s va
infatosa la giudicatorie tinutului vexel sau zapis de imprumutare a datorni-
cului, incredintat in acturile giudicatoriei tinutului aceluie uncle sa afla averea
nemiscatoare a datornicului, iar intimplindu-se a nu avea el avere nemiscatoari,
undi sa afla sau au fost cu siderea sa in vremea ce au iscalit vexelul sau zapisul
de imprumutare.
Pricinile pentru rpire cu chip silnic averi[i] streink, adic pmint,
cas., dobitoace, lucruri i ala averi, care pin a nu sk incepi giudicata s-au
aflat cu adivrat in stapinire jaluitoriului i fara hotarire locului giudica-
torescu s-au rapit de la dinsul.

76

www.digibuc.ro
 Pricinile dup contracturi sau dup alti vedirate indatoriri in scris
artati la aceea ce s cuvine giudic5.torie[i] a tinutului asupra tinerei de satp
In orina, a feliuri de madele ce s dau in otcup, a vinz'rii producturilor
asupra nimirei de oame,ni in slujb', salahori si mesteri.
Pricinile pentru intoarcerea tiganilor fugiti i obliciti, cari s-au aflat
lipsind nu mai mult decit 6 luni. // 1-12.1112
Pricinile pentru lucruri zlogite cu soroc sau f'r soroc, cind banii
imprumutati s intorc creditorului.
Pricinile pentru atingere de cinste sau b'taie, cind vinovatul va fi
dovedit la cea dintii vin cu insusi scrisoarea lui, iar la btaie cind va fi prins
acind aceast fapt' si va fi dat atuncea supt straj.. Acest feliu de pricini dei
s cuvinu a fi in numrul celor de criminal, dar voind jluitoriul, pot fi cutate
prin rinduiala politiceasc.
Pricinile pentru dejm5. alt adet ce s cuvine st'pinului, otcupcicului
sau orindatoriului.
Toate deobste pricinile cari dup hotrire giudicltorii tinutului nu
cuprindu implinire de bani mai mult decit 1 000 lei.
Pricinile cari dup giudicata giudiatoriei tinutului, pentru pricinuire
de scirb prisudstviei sali, nu cuprindu implinire de strat mai mult decit pin.
la 100 lei.
In sfirsit, asupra tuturor rezolutfflor giudiatoriei tinutului, acelora
cari nu cuprind in sine svirsitoari hotrire decit ceru 'san niscaiva cercri sau
deplin stiint, sau cercetare la starea locului, sau socoteal pentru aducere
pricinii in azutlmurire, apelatie nu trebuie a fi ing'duit..
76
In pricinile de clironomie pentru ceriri de averi i in toati alte pricini
ci mai sus nu s-au pomenit la cari giudictorie // [P.]113 tinutului inchipuieste
dreptate jluitoriului si a piritului, numai dup o singur intelegire a sa, fr.
viderat i nesmintit document inscris, apelatie are s fie ingkluit.
77
Pentru improtiva pravililor oprire apelatiei spre dobindire drepttii la
mai inalt instantie, in pricinile la care este ea iertat de pravil, cum si
pentru de sine volnicit ing.duire a face apelatie in pricinile in care ea de
pravi1 este oprit, din care aceasta asupritul trebuie s sufiri insrcinari cu
prelungire de a cistiga el indestulare ce i s cuvini, giudia.torie tinutului rks-
punde pentru ce intii dat cu plata pgubirilor ce au suferit cei ce s.
giudic. Pentru al doile, afar de rispundere pagubirilor pomenite, cu plat
de straf in folosul aszrilor plcute lui Dumnezeu cite 500 lei de fiistecari
cilen ce va isc1i acest feliu de hotriri improtiva pravelii , in sfirsit, pentru
al treile, cind aceast impilare s va insmna atuncea cilenurile aceste afar
vor plti pgubirile, s vor lipsi din sluj13 i s vor da in giudecata criminali-
cease.
78
Cind s intimpl pirk' pentru averi ce s afi in doai i mai multe tinuturi,
la o asa intimplare jaluitorul este datoriu s cei[e]* mai intiiu dezlegari la giudi-
atorie politiceasa a oblastii, la care giudic'torie de tinut i s cuvini lui
* scris:

77
www.digibuc.ro
traga giudicata dupa // fP.///4 multa ltire pamintului, caci fara o asminea ho-
tarire giudicatorie tinutului nu este puternica s'a caute de acest feliu de pricini,
afara numai daca' partile ce sa giudica de bunavoie lor s-ar priimi aleaga
anumi pe cutare giudicatorie a tinutului, ca s le giudici pricina si de aceasta
si faca cerire catra ace giudicatorie in scris.
79
Cautare pricinilor pentru hotaritura de mosii a haznelii i particulamice
nu s atinge de giudicatorie tinutului, caci pentru acest feliu de pricini sa asaza
cantora de hotarituri.
80
Toate greselile ce va face vechilul le cautare giudicii cadu asupra
raspundirii creditorului, care nu va pute s ceara agiutoriu pentru gresala
vechilului, ce ramine lui dreptate sa-si cear pagubirile ce i s-au pricinuit de
la acel vechil al sau.
81
Cilenurile giudicatoriei tinutului, multamindu-sa cu leaf a ci s-au
hotrit de la hazne[a]oa imparateasca, nu au dreptate a ceri de la cei ce s
giudica niscaiva rasplatiri in bani sau daruri de lucruri pentru pricinile ce vor
cauta, cci s vor supuni raspunderei ca i pentra jefuiri, lar pentru veniturile
canteleriei acele pentru scris, s'a va face de catra Verhovnii Sfat taxi. I [p.3115.
82
De cumva, dupa ace cu desavirsire hotarire a pricinii sau la giudicatorie
tinutului, sau la giudicatorie politiceasc a oblastii sau la Verhovnoi Sovet a
oblastii s-ar gasi la jaluitoriu sau la pirit din nou aflate documenturi, cari ar
dovedi impregiurarile tot acei[i] pricini cu totul amintire, atuncea giudicatorie
tinutului priimind de la cei ce traga giudicat sau numai de la o parte pentru
aceasta jalobe, este datoare s instiintaza pe Verhovnii Sovet al oblastii cu
lamurit aratare, in ce anume s cuprinde acele din nou gsite documenturi
pentru cercetare de iznoava a pricinii s ceara a sa poroncl.
83
Cilenurile giudicatoriei tinutului la intimplari ce s-ar supune raspunderii
pentru calcare datoriei lor, s vor da mai intii in c ercetari si apoi sa giudica
fapta ion la ocirmuire oblastii si la Verhovnii Sovet, precum s-au zis in 9, dar
pina ci nu sa va hotri pricina la giudietorie, dupa rinduiala legiuit, aratatii
cileni cum si toti de obste cinovnicii ci s vor afla in slujba, nu pot fi departati
de s lujbile lor.
84
Giudicatorie tinutului in pricinile slujbii cu nacealstva oblastii, adica cu
ostinescul gheneral-gubemator, cu Verhovnii Sfat al oblastii, cu gubematorul
politicesc, cu cirmuirea oblastii, cu // fp.3116 giudicatoriile criminiliceasca
politiceasck sa va corispondarisi cu raporturi i va priimi de la acele poronci
ucazuri, iar cu celelalte locuri deopotriva cu dinsa, atit a oblastii cum si de pe
la tinuturi, va urma corespondentie prin soobscenie, dar ispravniciei tinutului,
politii tirgului i caznaceistvii tinutului va poronci cu ucazuri i va priimi
de la dinsle raporturi. II [p.1117

78

www.digibuc.ro
 Instructia caznaceistvi[i]lor de pe la tinuturile oblastii Bassarabiei
asupra implinirii datoriilor lor.
1
Caznaceiul tinutului esti cinovnic cari sa afl fr mijlociri in sama
cirmuirii oblastii, orinduit dup alegere dvoreanstviei cu intrire de la Ver-
hovnii Sfat al oblastii, ca s adune d'Afile haznelii i havalelile pmintesti
citi vor fi in bani, cum si celelalti venituri imprtesti ce vin de la tinut.
2
Caznaceistva tinutului supt ocirmuirea caznaceiului tinutului s hot5.-
r5.sti a fi la ispr.vnicie in fiestecari oras a tinutului.
3
Caznaceiul tinutului nu esti puternicu s izvodeasc singur de la sine
nici una din d'al-He ce s-au numit mai sus sau s intrebuinfz sumile haznelii
In cheltuieli, ce datoriu eEti s se tie la aceasta de punire la cale a cirmuirei
oblastei si sa pzasc cu thie pravilile poroncite atit la ceea ce s atinge de
soroacele in care trebuie s intre drile haznelii cum i alte venituri imprtesti,
cit si la slobozire banilor in cheltuiele.
4
Spre acest sfirsit s orinduiescu doai vadele pe anu pentru plata a tot
feliul de d.'ri a haznelii, asmine i pentru rspundire // 55.3/18 sumilor ce s'A
stringu pentru havalelile pmintesti si a tuturor de obstie veniturilor haznelii
ce intii a lui fevruarie, de la zi intii fevruarie pin' la zi intii martie i cel al doile
a lui septe[m]vrie, de la zi intii septe[m]vrie pin la zi intii octo[m]vrie.
5
In curgire sorocului intii, adia a lui fevruarie, vor infra drile haznelii
si cele obstesti pentru cea intii giumtati de an, adic pe lunile ghenarie, fe-
vruarie, martie, aprilie, mai i iunie. lar in al doile soroc a lui septemvrie
rinduiesti stringere lor pentru ceealalt giumtati de an, adia pe lunile iulie,
avgust, septemvrie, octomvrie, noiemvrie si dechemvrie.
6
Plata pe un anu a drilor ce s-au pomenit are s'a', fie imprtita in doat
p'rti deopotriv si cu acest chip s va rindui apoi la caznaceiu tinutului, ca s
se implineasc la vadelile mai sus insmnati.
7
Caznaceiul tinutului, pornind lucrare caznaceistvii tinutului la fiestecari
soroc, nigresit la zi intii, este datoriu in toat vremea sorocului, fila a osbi
mcar o zi, s implineasc slujba cu cari este el insrcinat de la rssitul soare-
lui pin la 12 ceasuri de dimineat, apoi intrebuintind pentru prinzu i pentru
odihn. 2 ceasuri, s indeletnicesti iarsi cu implinire slujbii in toat zioa,
pin la apusul soarelui. // [P.3119
8
Dup apusul soarelui, caznaceistva trebuie s fie inchis pin a doa zi
si in vremea noptii nu s pot nici a s priimi nici a s da bani de /h. caznacei-
stv.

www.digibuc.ro 79
 Adunare si primiire la caznaceistva a darilor haznelii, cum si a celoralalte
venituri imparatesti s'a asaza dupa asazamintul ce mai in gios se arata.
9
Cirmuire oblastii Bassarabiei va trimite la fiestecare caznaceistva a
tinutului cite o tabla cu numire intr-insa osabit de tot feliul de dare, stringiri
de bani sau havale ce s cuvine a sa lua din fiestecare cu os'bire oras, tirgu,
sat sau
10
In tabla ce s-au zis s'A va puni numar, numire satului, numarul familiilor,
feliul darii si intocma ace hotarit suma a banilor ce sa cuvine cu adevzat
a s'A aduna la caznaceistva, in fiestecari os'abit soroc de giumatati de an.
11
Tablile acestea trebuie sa fie tipariti i A, aiba trecire pina cind s va
priface vreuna din acele dari, stringiri de bani sau havale, cu vro adIogire sau
scaderi Tablile trebuie sa aiba asamanari cu cele dintii si au O. fie
trimasa de iznoava de la cirmuire oblastii cu pazire //f.P./120 intocmai a pra-
vililor poroncite la 10.
12-i
Dupa acesti table, cirmuire oblastii va trimiti la fiestecari caznaceistva a
tinutului, supt iscalitura caznaceiului oblastii, atite cfintatii tiparite cite vor
trebui pentru ca s se dei[e] la priimire a fiestecarie deosabit dan, stringire
de bani sau havale.
13
In cvitantiile aceste trebuie s fie anume insamnate insusi acelea numere
cari s-au pus in tabu i aratat tot acel numar de gospodari i aceeasi suma a
cari s-au trecut in tabl. Pentru ca sa fie tot un feliu de rinduiala si
pentru mai buril pazire acestie, urmeaza formi de tabli supt litera A si de cvi-
tantii sub litera B.
14
Caznaceiul tinutului s indatoresti a ave izvodul de trecut banii in cari
va trebui s serie, in cari anume zi once dare au intrat la caznaceistva si in ce
moneda.
15
Aratindu-sa la caznaceistva aducatoriul de bani, caznaceiul indat prii-
mesti de la dinsul acei bani,raflindu-sa fata acolo buhgalterul i giuratii, iar daca
aducatorii banilor s'a vor gr.mdi citiva oameni, tot in aceeasi vremi, la ala
intimplare s aiba a sa pa' zi rinduiala la priimire // (P./121 darilor de la dinsii,
sa fie pe rind si a sa face silinta ca toti acei in curgirea de 24 ceasuri sli pri-
huasa cazuta sloboziri.
16
Datatoriul de bani la caznaceistva are a infatosa caznaceiului cvi-
tantie ce are luata spre plata birului sau a drii pentru trecuta gium'Atati
de anu ace de pe urm i caznaceiul priimind de la dinsul banii i ins'Amnind

80
www.digibuc.ro
feliul monedii in izvodul de intrat a banilor i cautind la numarul aratatei cei
mai de pe urma cvitantie, va gasi supt acelasi nomer alta noai intr-aceli trimasa
de la cirmuirea oblastii. Apoi caznaceiul va cauta in tabl i posleduind suma
banilor rinduita in cvitantie spre priimire, va puni in cea noai zioa, numarul
dupa izvodul de intrat a banilor i intarindu-1 cu iscalitura sa cum si cu a
buhgalterului, va da acel feliu de cvitantie acelui ce au dat banii, intorcindu-i
indat i acea cvitantie ce au fost infatosat-o el la caznaceistv de plata' pe
trecuta giumatati a anului ace de pe urma.
17
Dupa trecire vadelii orinduiti spre stringirea darilor haznelii, cum si a
celor obstesti, cazne.ceistva indata se inchidi si daca vreo dan i nu va fi platita
in curgire aceii vremi asezati de legiuire, apoi nu este volnic caznaceiul a o mai
priimi. /ifp..7122
18
Dupa ce s-au inchis caznaceistva, politmeisterul impreuna cu ispravnicul
pamintesc si cu procuratorul tinutului incepu a face adiveriri haznelii cu bani
cvitantiilor ramas la caznaceistv. Adiverire aceasta are a s'a face dupa
trecire vadelii lui fevruarie la zi intii martie, iar dupa trecire vadelii lui sep-
te[m]vrie la zi intii octo[m]vrie.
19
Priimire birurilor haznelii sau a drilor obstesti pe la cvartiruri si nu la
caznaceistva tinutului s opresti cu totul.
20
Cinovnicii ce adiverescu caznaceistva vor priirni spre povatuire
savirsire trebii pus asupra lor: A. vor ceri de la caznaceistva izvodul de
intratul banilor si din legatura s-umii in acel izvod ce o vor faci insusi acesti
cinovnici vor lua ei stiinta de cit suma i in ce moneda au intrat ea la caznacei-
stva; B. caznaceistv le va infatosa lor tablile dupa cari s-au facut stringire
a tot feliul de dari ce au trebuit sa intre; C. cvitantiile rmas in caznaceistv
s se priimasca de documenturi, precum c satile insamnate intr-insale cu.
adevarat n-au platit darea aratata in aceli cvitantii; D. suma ce va iesi din
cvitantiile acele sa socoteste rmsita si E. dupa ce sa va faci sam. //f/)..1123
sumei ce va fi fat'a adaogindu-sa c'tra aceea i r'masita dupa cvitantii, s
alcatuieste deplin socoteal doviditoare intregimei la stringere veniturilor
haznelii si la ce cu credinta pazire acestor venituri.
21
Dupa adeverire caznaceistvii cu acest chip, cinovnicii ce s-au pomenit
mai sus, cari au facut ace adeveriri, slut datori cuceintii po[i]ta s trimit de
acea instiintare la cirmuire oblastii, supt iscalitura lor a tuturor i s se ingri-
jasc ca suma banilor cu aceeasi po[i]ta, precum i cvitantiile ramasa, cari
cuprindu ramasita aril sa se trimata la cirmuirea oblastii intru toat intre-
gime i dup numarul ce s-au aflat dud s-au adiverit hazne[a]oa. Once trecire
cu videre la aceast intimplari pricinuitoari de pagubire haznelii imparatesti
sa implinesti de la acei cinovnici.

81

www.digibuc.ro
 22
De s: va intimpla ca la adiverire caznaceistvii s ias lips din suma
banilor, caznaceiul i buhgalterul precum i averea lor indat s vor supuni
arestului i cinovnicii ci vor f aci adiverire ce s-au zis, pecetluind hazne[a]oa,
cvitantiile i toati celelalti hirtii vor instiinta de o asa intimplari pe cirmuire
oblastii cerind urm.toare puniri la cale.
23
Toate satile ci nu vor fi // (p.1121 plait birurile haznelii asijdire
obstesti, rmas5.' dup aceasta in izvodul frrasitii, datoari apoi vor fi s
plaeasa aceast ransit la caznaceistva oblastii i spre aceasta trebuie ele
s trimat ace rm4it la orasul oblastii.
24
Pentru cu neisprav plata d'rilor haznelii, asanine a veniturilor haznelii
de pe p5mint la caznaceistva tinutului in vremile orinduiti spre aceasta, de nu
hotaasti acum strfuin de bani, dar cu toati acestea neplatnicii gut
indatorati numaidecit s rspund la cirmuire oblastei fmsita ce este
asupra lor, in curgirea unii luni dupl ce se va inchide caznaceistva tinutului,
adia: pentru ace intii gium.tati de anu in curgire lunii lui martie, iar pentru
ace al doile gium5tati in curgire lunii lui octomvrie; dar cind in curgire
acestii vremi fainik'sita nu va fi istovit, atuncea avere a celor ce nu plaescu
s va da in vinzari prin mezat, dupa msura datoriei haznelii sau obstesti ce
este asupra lor i intru acest chip datorie aceasta va lua deplin indestulari.
25
De vreme c drile haznelii cum si veniturile haznelii de pe panint,
asij dire si daile obstesti, au singur51 sigurantie chiz5.sluire unu[1] pentru altu[1]
a obstiilor de pe la tirguri si de pe la sati, cari obstii cuprindu lcuitori ce s
afl in purtare de grip, a haznelii, deci de sini s inglegi c pentm cu neisprav
plata // (1).1125 acestor dai sau venituri a haznelii, precum si a drilor obstesti
r6spunde intreag ace obstie, fr' oshire staii fetilor ce s cuprindu intr-insa.
Toat avere acestor obstii alatuiesti o mask' cari prinde la hazne loc de
zklog spre indestularea ei la biruri, la veniturile din adetiurile pentru p5mint,
cum si la a:rile obstesti, i pentru aceea obstie pltind r5.'in.sita ce va fi asupra
ei, ark a s trimite mdulaile acei obste unul la altul, vor face apoi intre dinsii
socotealk i vor gsi chipurile cei cu dreptate indesturri, precum dup parti-
culari cisla lor s va cuvini.
26
Caznaceistva tinutului, trimitind la cirmuire oblastei sam de drile
haznclii, ce s-au strins dup5. forma A.D. cum si de havalelile obstesti dup5.
forma A. C. va inatosa asijdire atr aceea i izvod anume de satile asupra
arora esti rmsit.
27
Tot in ace insusi vremi si nu mai tirziu de trei zile dup inchidire
caznaceistvii a tinutului, caznaceistv esti datoari s trimara izvod de rm.-
sip. la politia tirgului sau la ispavnicie in sama crora s afl datornicii; iar
politia tirgului sau ispavnicia indat va lua in scris averea datomicilor aces-
82

www.digibuc.ro
tora, precum s cuprinde in 24 si pune asupra ei secfestru pin ce s va plti
rmsita sau pentru ca s. se Anca acea averi prin // [P.1126 mezat i spre acest
sfirsit politia sau isprvnicia indat dup ce o va lua in scris si o va secfestrui
sint datoari s publicarisasc in tirgu i In tinut pentru vinzare ce ari s fie
prin mezat a pomenitei averi, la soroacele cari In urm dup aceasta s vor faci
cunoscuti dupa punire la cale a cirmuirei oblastei.
28
Once neingrijiri aduatoare la aceast Intimplare de Vgubiri s va
implini din avere cinovnicilor politiei tirgului sau a ispravniciei tinutului,
afar de aceasta rk'spundire pentru nesirguire la slujbk ce s va dovedi din
parte lor, s va da asupra insusi fetii lor.
29
Priimire si dare sumilor dup contracturi spinzur de la singur cazna-
ceistva oblastii, iar a tinutului nu va ave puteri la aceasta.
30
Darea lefilor, asijdire si a pensiilor va fi iarsi de la caznaceistva oblastii,
trimetindu-s prin poe[i]t cu plata poslinei in venitul poki]tei pe socoteala
priimitorilor. Politmeisterii i ispravnicii s insrcineaz cu imprtire lefii
acestii si a pensiilor pe loc, cum si cu trimitire tidulilor la cirmuirea oblastii c
s-au dat acelor ce s-au czut.
31
Spre Intimpinare extraordinarilor trebuinti, precurn // CP..1127 indestu-
lare partiilor de recruti ce vor veni de pe la guberniile dinMuntru la polcurile
as.zati in oblaste Bassarabiei, asijdere hrana arestantilor, caznaceistva
tinutului va priimi suma ce s va socoti de la cirmuirea oblastii impreun cu
condica pentru scriere luatului si a datul-ui. Suma aceasta ari a fi adeverit pe
toat luna la zi intii de ctr politmeistru[1], ispravnicul i procuratorul tinu-
tului, instiintind de aceasta pe cirmuire oblastii. S5mile acestii sume trebaie a
fi trimis de cltr caznaceistva tinutului, iafsi pe toatl luna si fr intirzieri
dup6 ce s va face adeverire ce mai sus s-au zis.
32
Schimbare monedii ce au intrat in caznaceistva tinutului esti oprit si
pentru urmarea dimpotriv va fi lipsit de cinsti caznaceiul.
33
&imite obstesti sau a haznelii ce sI pzscu la caznaceistva tifiutului s.
oprescu de a fi date cu imprumutare supt primejdie de a fi lipsit de cinsti
caznaceiul.
34
Daca caznaceiul tinutului asupra priimirei banilor va cunoasti vreo
monea sunetoare mincinoas, sau vreo asmine asignatie imprteasc, atunce
trimiti pe tain6 1nstiintare la politmeisterul cheam s vie la caznaceistv.
In finta lor moneda sun..toari de va fi // 0.]128 strein s'a' va tie in patru.
bucti s va da la politie spre a s' face cercetari, iar asignatie impratcas-
c sau moneda suntoari rusasc fri a s strica, precum s-au zis mai sus, s.

www.digibuc.ro
trimitu la politie tirgului ca s se descoperi vinovatii i spre a s reportui
de catr politie dup rinduiala as.zat.
35
Cind intr la caznaceistva tinutului sumi in asignatii imprtesti,
caznaceiul este datoriu s insmne numeratie lor cari s o treac in condica de
intrat a banilor, unde s se iscleasc dttorii asijdire trimetindu-s acest feliu
de sume la cirmuire oblastei, caznaceistva tinutului trimite si numeratie fcut
a asignatiilor.
36
La caznaceistva tinutului are s pzasc. caraul din polcurile de armii ce
vor cvartirui in tirg, iar intimplindu-s a s duci aceste, din straja dinluntru.
37
Intimplindu-s a s bolnivi caznaceiul tinutului, s incredintazi slujba
sa politmeisterului tinutului pir cind el s va insntosa.
38
Caznaceiul tinutului sou caznaceistva va scrie in trebile slujbii atea:
locurile de prisudstvie a oblastii prin raporturi si va priimi de la acele // [p.1129
ucazuri cu aceasta rinduial va fi corespondentie lui i cu giudictoriile de pe
la tinuturi, iar cu celelaiti fet i locuri prin soobscenii.
39
Caznaceiul tinutului esti oprit de a faci vreun feliu de asuprire celor ce
vor aduce sumile sau a ceri de la dinsii pentru osteneala sa bani sau lucruri,
czi nu va scApa de rspunderi inainte giudictii crimenalicesti. Procuratorul
tinutului, intimplindu-s vreo jalobl din parte celor ce aducu bani la cazna-
ceistv, este datoriu s se puie pentru dinsii i pentru asuprire urmat s in-
tiintzi pe ocirmuiri. //0.]133*

Litera B
Forma cvitantiei pentru plata eldrii, birului impardtesc

Cvitantia de la cirmuire oblastei Bassarabiei pentru plata drii birului

imprtesc
Nr. 1

Dupa tabla alctuita la anul 1818 luna ghenarie 15 zile, orasul Benderiul
va plti la caznaceistva tinutului Benderiului dare birului imprtescu pe ce
intli giumtate acestui anu 1818 pentru 1 200 familii, 8 400 lei, dup priimire
crora caznaceistva tinutului are s dei[e] artatului oras aceast. cvitantie.
In orasul oblastei N. fevruarie 25 zile anul 1818.
Pecete cirmuirei oblastii
Isclitura caznaceiului oblastei
Mai in jos, tot pe acea hirtie:
Dup mai sus insmnata hotriri caznaceistva tinutului Benderiului au
priimit din orasul Benderiu dare birului imprtescu pentru ce intii giumtate
* Aici se intercaleaza textul addendei de la p. 360

84

www.digibuc.ro
 acestui anu 1818, de la 1 200 familii, 8 400 lei deplin i spre incredintare
a.ceast. cfitantie.
In ora.sul Benderiul, martie 2 zile, anul 1818.
Pecetea caznaceistvei tinutului
Iscalitura caznaceiului
a buhalterului
n. 11, dupa izvodul de priimire
no. 8 400 lei 110..7135

Litera A.C.
Sama caznaceistvii tinutului Benderiului pentru birul imp5.ratescu ce
s-au adunat pe ce intii giumatate a anului 1818, care sama s-au alcatuit
la 3 zile a lui martie, anul 1818.

S-au cazut sa se adune la caznaceistva tinutului lei bani

Benderiului
4-i, brul imparatescu dupa cum s insamneaz in
tabla ce s-au dat pentru acestu bir pe ce in-
tii giumatate a anului 1818 215 000
2-1e, birul de cap de la jidovi, dupa cum sa arata
tot intr-aceeasi tabla si pe aceeasi vremi 23 000
.3-1e, adetiul pentru pamint de la satile ce sint
imparatesti, dup cum sa arat in tabla pe
aceeasi vremi 72 000
5i asa s se scrie toate veniturile ce au sa se
priimasca la caznaceistva si fiestecare condeiu deosebit
Peste tot s-au cazut s intre la
caznaceistva 310 000
Venitul
1-i, au intrat cu adivarat dare birului imp5.ratescu 20 000
2-le birul de cap de la jidovi 20 000
adetiul pentru pamint de la satile imparatesti 70 000

Peste tot s-au adunat la caznaceistva

sint fata 29 000
..Afarl de aceast suma au ramasu ranaasit, in
tnut dupa cum adevireaza cvitantiile ce sint
fata
1-i dare birului imparatescu 15 000
2-le birul de cap de la jidovi 3 000
3-le adetiul pentru pmint de la satile imparatesti 2 000

Peste tot raralsit. in tinut 20 000 il(P.1137

jar toata suma in naht cu ramsita 310 000
Cu aceasta sama s trimite la cir-
muire oblastii suma ce este in
naht in moneti

85
www.digibuc.ro
 Galbini olandeji 10 000, fiestecare dupa curs,
cite 14 lei 140 000
Galbini austriacesti 5 000, fiestecare dupa
curs, cite 13 lei 65 000 -
Ruble de argint rusasti 12 000, fiestecare
dupa curs, cite 5 lei
Beslici 4 000
60 000 -
20 000
In monet turceasca marunta 5 000

Peste tot s'al triimit in naht 290 000 -

In famasita
Cvitantie no. 40 a satului Caragaciu pentru
neplata darii birului impartesc 9 000 -
Cvitantie n. 48 a satului Pinepi pentru neplata
darii birului impxatesc 6 000 -
Cvitantie n. 5 a obstei jidovesti din tirgul
Causnii pentru neplata birului de cap 3 000 -
Cvitantie n. 17 a satului Bicului pentru
adetiul de pe pamint 2 000 -
Adevarat suma in naht cu ramasita 31 000 _
Suma in naht asijdire cvitantiile pentru
ramasita sa triimit prin mijlocire Expeditiei
pO[i]ti Benderiului, cu raportul acestii
caznaceistvii supt nr. 75
Caznacei N.N.
Buhaiter N.N. 1 1 [ P.]139.

Litera A.D.
Sama caznaceistvii tinutului Benderiului de suma ce s-au adunat pentrus
havalelile praintesti pe ace intii giumatate a anului 1818, care sam'a
s-au alcatuit la 3 zile a lui mart, anul 1818
S-au azut sa se adune la caznaceistva lei bani
tinutului pentru ce intii giumtate a anului
acestuie 1818
1-i dupa tabla pentru orinduiala lemnilor de foc
spre incalzitul ostilor 18 000
2-le dupa tabla pentru lumlnrile caraulurilor
de pe la polcuri si de pe la alte locuri 1 000
3-le dupa tabla pentru tinere surugiilor si a calor
de pod[i]t5. 29 000

Peste tot s-au cazut sa intre la cazna-

ceistva 48 000

86
www.digibuc.ro
 Venitul
Din suma aceea au intrat cu adevrat la
caznaceistv
1-i dare pentru inclzire ostilor 15 400
Z-le pentru luminrile caraulurilor de la polcuri
si de pe alte locuri 800
3-le pentru tinere surugiilor si a cailor de pokilt 25 000

Peste tot au intrat la caznaceistv5.'

si sint fatk 41 201
Afar de aceasta sintu rnfsit precum
adevereaz51 cfitantiile rmas cari
sint fat'
1-i dare pentru inc5.1zire ostenilor 2 600
pentru lumnrili caraulurilor de pe la
polcuri si de pe la alte locuri 200
3-le pentru tinere cailor de podit cu surugii 4 000

Peste tot frrasit in tinut 6 800

lar toat suma in naht cu fnlsita 48 000 [p.1111
Cu aceast sama s triimite la cirmuire
oblastei suma ce este in naht
1-i Asignatii imprtesti 1 000 ruble, socotin-
du-s fiistecare rub15. cite 1 leu si 30 bani 10 250
.2-le Galbeni olandeji 1 000, fiistecare dupa
curs cite 14 lei 14 000
13-le Ruble de argint russti 2 000, fiistecare dupa
curs cite 5 lei 10 000
-4-le Beslici 1 390 6 950

Peste tot s.' triimite in naht 41 200

In r5.mslt
Cvitantie n. 1, a orasului Benderiul de neplata
d.rii pentru inclzire ostilor 2 600
Cvitantie n. 17 a satului Slcuta, de neplata
drii pentru luminrile la caraulurile polcu-
rilor si de pe la aite locuri 50
'Cvitantie n. 33 a tirgului ausnii de la obste
evreiasc.' de neplata pentru luminrile carau-
lurilor polcurilor si de pe la alte locuri 100
Cvitantie n. 54 tot aceluiasi tirgu de la obste
crestinilor pentru acest feliu de havaie 50
4Cvitantie n. 28 a orasului Benderiului de la obste
evreiascl pentru neplata d5.rii spre tinere suru-
giilor si a cailor de pokilt5. 2 400

87
www.digibuc.ro
Cvitantie n. 29 tot a aceluiasi oras de la obste
crestinilor tot pentru acest feliu de havale 1 600
Adivkat suma in naht cu r.'msita 48 000

Suma in naht, asijdire cvitantiile pentru

s trmit prin mijlocire expeditii pa[i]tii Benderiului,
cu raportul acestii caznaceistvii supt N. 75.
Caznacei N.N.
Buhalter N.N. 0.3142
Numeratie asignatiilor impk6testi ce A. triimit cu aceast
sardi dup cum in sus s5. arat. in 10 000 ruble
Asignatii de una sut5. ruble
1-i Nomer N.N. anul n.N. 100.
100
3-le 104
$i tot asa
Asignatii de cincizki ruble
Nomer N.N. anul n.N. 50
2-le 54
3-le
$i tot asa
Asignatii de doaizeci i cinci ruble
1-i Nomer N.N. Anul n.N. 25

$i tot asa
Asignatii de zeci ruble
Nomer N.N. Anul n.N. 10.

Si tot asa
Asignatii de cinci ruble
1-i Nomer N.N. Anul n.N.

$i tot asa
$i peste tot 10 000"

Caznacei N.N.
Buhalter N.N. 110.1145.

Pravile ce sii atingu de Indatorile cantorei de hotilrituri

a Basarabiei la autatul inicinilor de hotaril

88

www.digibuc.ro
 Pentru alctuirea cantorii de hotrituri.
1
Prisutstvie cantorei de hotrituri s'A alctuieste de un predsedatel, patru
cilenuri despre dvoreanstv si de al oblastei zemlemer (msufkoriu de pmint).
2
Predesdatelul si cilenurile s orinduiescu dup alegire dvoreanstvei
la fiistecare vremi de trei ani Cu intrire de la Verhovnoi Sfat a oblastei, iar
zemlemerul oblastii despre coron.
3
Cantora se hotrsti a fi in orasul. oblastei si complectul ei nu trebuie
a fi mai gios decit pin la numr de trei cilenuri impreun sztori.
4
In statul cantorei de hotrituri sl cuvinu a fi sas zemlemeri a tinuturilor,
arbitrii ci s vor alegi despre prtile ce s giudec a fi la autatul pricinilor
de hotai si secretariul cantorei.
Pentru lucerile cantorei asupra hotritului.
5
Cantora cerceteaz. pricinile / [p.3116 de hotrituri mai intiiu prin mij-
locirea comisiilor de hotrituri ce se rinduiescu de ctra dinsa, alctuite fiind
de cilenurile ei ce vor r.mine afar de complect si de zemlemerii tinuturilor,
cu arbitrii alesi din parte stpinilor mosiilor acelor ci vor fi s se hotrasc.
6
Pe temeiul acesta cantora hotriturilor deschizind prisutstvie sa indat
face stiut tuturor stpinitorilor de mbsii pentru o de obste hotritur ce are.
s se fac in oblasti, pentru ca ei s5.-si gteasc documenturile trebuincioas
pentru hotarle mosiilor ce stpinescu, s5.-si aleag din parte lor arbitri spre
a fi in comisiile ce s vor orindui la starea locului si s inftoszi la cantor
cererile spre a li s.' hotrf moiile, araind cu lmurire despre care anume mosii
megiesite trebuieste s se trag linie de botar.
7
Fiinda parte oblastei ce are dreapt numire sa Bassarabie, precum
tinuturile Benderiul, Akkermanul si Ismailul, care cuprindu pminturi ce s
cuvinu a fi ce mai mult parte in stpinirea haznelii isi priimeste hotritura
prin mijlocire a osniti cinovnici ce sintu orinduiti de ctr ocirmuiri; apoi
lucrare comisiilor de hatrituri s va intinde acum n.umai spre hbaritura celor
rmas.' trei tinuturi, anume: a Orheiului, a Iesului si a Hotinului. lar mai
In urm, asijdire intimplindu-s a s da pminturile pomenite a haznelii
//EP..1147 in st.'piniri particularnic, toate prigonirile ce vor nasti pentruhotarile
acelora, mcar de s-ar si atingi de marginile mosiei haznelii, s.' va cuvini mai
Intii a s cerceta de ctr aceleasi comisii de hotrituri si atunce fiestecare
din acele comisii va priimi in sama sa cite doai tinuturi.
10 o 229 89

www.digibuc.ro
 8
Cu acest chip cantora de hotrituri s indatoresti a alctui trci comisii
de hotrituri, a Orheiului, a Iesului si a Hotinului. La fiestecari din aceste
va orindui cantora cite unul din cilenurile sale, afar de predsedatelul i zem-
lemerul oblastei, cite doi zemlemeri de tinuturi si cite un arbitru din parte a
fiestearuie stpinitoriu a mosiei ce s, hotrsti.
9
Cantora va ave izvod de ceririle ce s vor face pentru hotrituri osbit
pentru fiistecare tinut si va hotri mergirea comisiilor de hotrituri la starea
locului pe rind. Dup aceasta, alegind mosie de la care va trebui s se inceapl
ce mai intii lucrare a hotriturii, cantora faci stiut prin rnijlocire isprvniciei
tinutului stpinitorilor, atit a insusi mosiei aceia cit si a mosiilor megiesite si le
pune lor vade de treizeci zile, ca s se arte la starea locului la comisie de
hotrituri sau ca trimat vechili cu azuta imputernicire i cu documen-
turile pentru hotarle ce ei stpinescu, asijdere i ca s-si aleaga / [p.3148 ar-
bitri s fie la comisie ce s-au pomenit.
10
La implinirea acestii vadeli, cantora de hotrituri va triimete cerire ce
va fi pentru hotritur cltr" acea comisie de hotrituri care are in sama sa
inutul unde are s se faca hotritura si va poronci comisiei s marg la fata
z cului.

Indatoririle comisiei la hotrituri.

11
Comisie de hotrituri sosind la fata locului la sorocul orinduit de ctr.
.cantor, este indatorita mai intii a ceri de la stpinitoriul mosiei rinduite spre
a se hotri din parte lui arbitru, pe care aducindu-s la giurmint sa las ca
impreura s fie sztoriu. Al doile, zemlemerii comisiei acestie sa apuc in-
dat a ridica pe plan ductile si reductile sau impresuarile ce vor arta pirisul
piritul sau piritii i vor infatosa planuri pentru aceli inprisufri la presustvia
supt isclitura insusi a lor si a prtilor in pricin. Al triile, comisie
va cere documenturilor pe izvod atit de la piris cum si de la piriti, &lid de la
,acei ce sintu megiesiti stpinitori a fiistecrie linii de hotar deosebi, infto-
sindu-s., afar. de aceasta, de car fiestecare parte prescriere de fiinta pricinii
mai ales dovezi intritoari de dreapta ei stpiniri. Al patrule, spre a nu s.
tgdui documenturile ce vor pute sluji spre dovedire adivrului in acea
pricin Ilfp.1149 de hotar, s se aduc parte pirise si parte pirit la giurmint.
Iar cind prtile in pricin deopotriv sa vor priimi ca pentru netgd-uire do-
cumenturilor sa nu fie supus ele a svirsi giurmint, atunce comisie va slobozi
pe dinsile de acela si va priirni documenturile fa.'r giurmint.

12
La ridicare ductilor si a reductilor,FLcu trie sa opresti a s face orisice
impedecari. Cel ce va cuteza spre aceasta sau spre a face ace mai mica acolo
amesteatur, va fi socotit de clc."toriu legiuirii si va fi supus a da straf
2 000 lei in folosul aszrilor plcute lui Dumnezau, care straf, dup hotrire

90

www.digibuc.ro
si instiintare din parte comisiei s va implini indat prin politii i A. va triimite
c5.tr cirmuire oblastei.
13
Intimplindu-s' a nu s arta vreuna din prti sau a nu-si inatosa
documenturile, asijdire dac vreo parte s-ar diprta de cutatul pricinii,
comisie fr a s uita la aceste toate, este datoari a face lucrare ce i s-au in-
credintat dupa documenturi in fiinta numai [a] prtilor acelor ce s-au artat.
14
Giurmintul pentru netglduirea docurnenturilor s, va svirsi de ctr
insusi stpinii mosiilor, lar intimplindu-s a lipsi ei, s d'A voie de a s ing5.dui
a faci giurmint / fp.3150 vechilii lor.
15
In pricinile de hotrituri a nevristnicilor, s priimescu in locul lor pe
epitropi, iar pentru acei neputinciosi i pentru acei a arora averea s afl supt
cirmuire orinduit din parte stpinirii, s' punu purttorii de grij a lor,
pentru aceasta i s las spre a face giurmintul ce s-au pomenit insusi numai
ei, epitropii i purttorii de grij.
16

Dup5, svirsire giurmintului, documenturile fiestecrie prti, asijdire

lrnurire fiintii pricinii de hotar, s insmneaz de atr prisutstvie comisiei
de hotarituri i s'A dau de cAtr dinsa ca s se vaz de cltr amindoai prtile
pentru ca fiestecare s-si fac intimpinrile sale. lar spre inftosare acelor
documenturi dimpreun cu 15.muririle i rspunztoarile ntmpinri, comisie
va rindui soroc: de doai, trei sau cit de mult patnt zile, giudecind dup mrime
pricinii.
17
Cind cu acest chip ductile si reductile s vor svirsi i planurile pentru
dinsle s vor inatosa i asijdire documenturile, lmuririle si intimpinrile
prtilor s Vor da, atunce comisie pe ling un arbitru ce va avea in presutstvie
ca despre parte pirise, va cherna spre o dimpreun sideri ina un arbitru osbit
despre fiestecare 1/ fP.3151 parte pirit, adic la dizbatire prigonirii si a fieste-
arie deos'bit linie de hotar trebuie s fie la obsteasca impreun sideri, afara
de cilenurile comisiei ce nu s schimb, doi arbitri, unul din parte pirisului
iar celalalt din parte piritului, aceeasi linie.
18
Arbitrul din parte piritului s aduce asijdirea la giurmint, i cind va.
lua sfirsit dezbatire atingtoare de linie mosiei a celui ce 1-au ales pe dinsur
atunce s tragi el din prisutstfie comisiei i in locul lui sdi cu asminesi rindu-
ial arbitrul st5.pinitoriului ceialalte linii i tot ase pin ce s va svirsi toat
incungiurare mosiei ce s. hotrsti. Cu toate aceste s d voie tuturor stpini-
torilor ce sint p'rti a s uni s.' aib un arbitru din parte lor, a tuturor,
atunce acesta va ave sideri in comisie la toat autare pricinii de hotritur,
l'ir a s schimba la fiistecare linie.

9L
www.digibuc.ro
 19
Arbitrii acestie au deopotriv glas cu cilenurile comisiei ce nu sa' schimb.
si trebuie ei s'a fie oarneni destoinici, cari au in cuprinsul oblastei pamint drept
a lor si cu stiint de carte.
20
Dac vreo parte din sfa'pinitorii megiesi nu ar infatosa arbitrul s.0 la
cutare / [P.1152 pricinii de hotar, atunce comisie neuitindu-sa la aceasta, nu s
impedica la lucrare sa.
21
Comisia de hotarituri luind sama documenturilor i prigonirilor ce
curgu pentru hotar, sa'-ndatoresti a urma pravelii de obste spre a aduce 15.cui-
torilor linistiri i indestulari cu chip iubitoriu de impcciuni. Ea pune inainti
celor ce s giudica impcaciune i s.' va sirgui a-i pleca pe dirisii spre aceasta
prin indupleari inchipuiti spre apararea drepttii. Aceasta mai virtos s.
atinge de cilenul cantorii de hotrituri ce este sezatoriu in comisie i de mijlo-
cire arbitrilor partilor pirise i pirite.
22
impcaciune partilor la toate prigonirile sau la vreo linie macar poate
fi fcuta si mai inainte de a s'A irnplini rinduiala poroncit mai sus pentru
gtire spre a s dezbate acele prigoniri i atunce comisie priimind tractatie*
sau invoiala ce s va inchie si intarindu-o cu iscalitura cilenurilor ei, trecindu-o
si in protocol, sa va povtui cu aceea la urmtoarile lucrri asupra insusi hot5.-
riturei a carii pravile sint insmnate mai in gios in 35 si 36.
23
Daca cei ce s'a prigonescu nu vor fi priimiti a s'A invoi, atunce comisie
incepe a dizbate prigonirile in forma. I fp.J153
24
Comisie adeverind impresurrile sau dispre o parte sau dispre alta,
s. indeletnicesti cu cercetare dovezilor ce s arat dup documenturi i le
as'mineaz cu starea locului, d. partilor ponturi intrebatoare spre a s aduci
In lrnurire toate impregiufarile acoperite din intimplari sau cu vreme, sau cu
neagiungire incredintrilor in scris, sau, in sfirsit, cu insusi nedumerire si ceri
spre adiverinta artarilor ce s-au inf5.tosat la aceli intrebari oameni cu stiinta
de hotar sau marturi.
25
Spre mxturisiri s, ingadui[e] numai cite cinci stiutori de hotar sau
marturi dispre fiestecari parte, lar dac partile aceste s. vor priimi a infatosa
cite trii, apoi i acest numar s socotesti indestul.
26
Pentru fiestecare hotar sau pentru fiitecare punct sau vale ce insamn&
hotar pot fi infatosati noi oameni cu stiint de hotar.

* tractatie [var. 1, 2] / tranzactie [var. 1, p. 208].

92
www.digibuc.ro
 27
Mai inainte de infatosare stiutorilor de hotar sau a marturilor, partile
sint datoari a savirsi giuramint, precum ca ele nu au cumprat pe marturi,
-nu s-au vorbit cu dinsii i nici cu un feliu de alte mijlociri nu i-au induplecatu,
nici insusi ele de la sine, nici prin altul cineva sa marturisasc cu partinire.
//CP./154'
28
Marturii dup sfatuire duhovniceasca., trebuie s fie adusi asijdire la
giur'mint, precum c ei pentru toate cite stiu in ace pricin de hotar vor
arata cel mai infiintat adivar.
29
tiutorii de hotara trebuie s fie oameni cu purtari cinstite, cunoscuti
obstiei intru vietuire lor spre pildsi s'a nu fie nicidecum veniti de curind, ce
de bastina lcuitori acei sau a megiesitei mosii. Acei ce vor fi fost sub giudi-
cat criminaliceasca sau prihaniti in rali unnari, nu pot fi priimiti de marturi
pentru aceasta mai inainte de a s aduce marturii la giuramint, prtile sint
("atoare a infatosa comisiei izvod cu al-atare, cine anume s inftosaza de mar-
turi i cind din parte protivnic s va dovedi cu fra de indoiri incredintari,
ca din acei marturi ce s infatosazi cariva nu este vrednic de credinta, din
pricinile mai sus insmnate sau ca este de aproape ruda, trebuie a fi departat
de mrturisiri in ace pricin5., atunce comisia va arata in scris rezolutia sa
pentru infatosare altor marturi, dup5. cuprindere mai sus insamnatelor pravili.
30
Comisie de hotarituri, luind de la stiutorii de hotara aratrile cazute
unindu-le cu acele in scris documenturi si dovezi, face in obsteasca impreun
sideri a tuturor cilenurilor ei // f/)..1155 tractatie ara. a osabi si pe arbitrii
In sfirsit, dupa patrunzatoari socotint pentru toate impregiurarile ce sa
atingu de pricin, inchei[e] hotariri pe acea socotint, tiindu-sa de intocmai
putere drepttilor, a pronomiilor si a obiceiurilor Moldaviei.
31
Hotarire aceasta intarit cu dimpreun unire a tuturor cilenurilor si a
arbitrilor s-au isclit de celi mai multe glasuri a lor, sa socotesti deplina hota-
riri; iar un cilenu sau doi ce nu s-au unit cu ceilalti trei sint indatoriti a-si da
deosabi glasurile lor, nu mai tirziu decit dupa trii zile i glasurile acele sa
.alatureaz la del si alcatuiescu osbita socotinta..
32
Hotazire sa face cunoscut." cu uile deschis in prisutstvie comisiei.
Spre a s arata multarnire sau nemultmire despre amindoai partite, se
pune soroc de 24 ceasuri i claa in curgire acestui soroc s va iscIli de
,cgtr parte piria i pirit multimire, atunce hotrire comisiei s va aduce
intru implinire.
33
Dac in curgirea vremii acetii de 24 ceasuri vreo parte nu-i va da
rIspunsul au de multamiri sau nemulVmiri, atunce comisie va pune asupra
traf 200 lei in folosul aazsilor plcuti lui Dwnnez.u, cari trebuie a fi
93
www.digibuc.ro
fr. prelungire impliniti prin mijlocire politiei gp.P56 i trimisi unde
cuvinu, iar tcere aceasta s va lua de nernultmiri la hotrire comisiei.
34
Hot.rire comisiei, asupra crie s va arta nemultmire dispre amindoai
prtile sau numai dispre una, nu s aduce intru impliniri la linie aceea la care
stpinitoriul au artat aceast nemultmiri.
35
Cind hotrire comisiei dup ce s va intri cu multmire, s va cde a
s aduce in impliniri, atunce comisie indreptindu-s spre aceasta mergi la
hotrit; zemlemerii fac pentru hotrit jurnal supt isclitura cilenurilor cornisiei
si a insusi prtilor, i s intresti hotarul prin smni hotar, dup rinduiala
ce esti in Rossie.
36
Dup ce s va face cu acest chip hotritura i dupi ce s va intri prin
semni de botar, s alctuiesti planul mosiei ce s-au hotrit i hotarnica in doai
exemplari supt isalitura cilenurilor comisiei si a prtilor ce au avut pricin
de botar. Amindoai exemplarile s trimitu la a oblastii cantora de hotarituri
spre intarire din parte ei, pe ling cari s al'tureaz toata lucrare pricinii,
afar de documenturi care acole trebuie s se intoarc fiestecrie prti, pre-
cum s cuvine supt tidul de priimire. ///7,..1157
37
Stpinitoriul mo.siei ce s-au hotrit va primii la stare locului copie de pe
hotrire comisiei i mrturie cu prescriire hotarului mosiei sale, care s-au
statornicit dup ace de nou hotritur.
38
Hotrire comisiei, care dup cuprindire mai in sus artatului 34 mi,
va ceri impliniri, s triimite cu toat lucrare dupil izvcd i dimpreun cu
planurile pe care trebuie s fie insmnate locurile de pricin, asmine i cm
socotintle, dac au fost dati la al oblastii cantor de hotrituri. Iar de pe
documenturi au s fie date prtilor copii subt iscliturile tuturor cilenurilor
comisiei, nu mai tirziu decit dupa trii zile, dup ce s'A va arta hotrire, daca
acest feliu de copii vor voi ele s' aib.
39
La insmnare locurilor de pricin cu stilpi negri, zemlemerii sintu datori
s pzase rinduiala ce este in Rossie.
40
Sa statornicesti cu nesmintit' pravil, ca in pricini particulari ce s trii-
mitu de cAtr comisie la cantora de hotrituri, dupa artata nemult.miri
asupra hotririi comisiei, s se de jalob la cantora in curgiri de 40 zile, soco-
tindu-s sorocul acesta din zioa ce s va arta hotrire, //1P./158 mcar desi o
asmine hot'rire s-ar glsui in nefiint, din pricina neinftosrii sau nepa-
zirei aszrii despre vreo parte.

94
www.digibuc.ro
 41
Asijdere spre a sa infatosa amindoai partile, adica, pirisul i piritul, ca
s-si arate la cantora de hotarituri pricina lor, ce au intrat acolo dupa nemul-
tamire asupra hotaririi comisiei de hotarituri, s socotesti tot acel de 40 zile
soroc. Dup trecirea caruie cantora oblastei va intra in cercetare pricinii ce
s-au insmnat si ara a cauta ca nu s-au infatosat vreo parte, sau ca nu s-au
dat jaloba mai sus pomenit[a], va giudeca acea pricina si in nefiinta. Pentru
care aceasta comisie de hotarituri va face cunoscut partilor in pricina la starea
locului.
42
La pricinile de hotar cu mosiile haznelii sau cu mosiile bisaricilor si a
manastirilor din oblaste aceasta, macar ca pot asamine s, facu !cunoscute
hotaririle comisiei in de fata aflare procuratorului tinutului, care reste datoriu
a se afla la lucrare aceasta in chip de fiscus (vechil a haznelii) dar si dupa ci
vor arata partile multarnire, hotaririle aceste nu sa aducu in implinire, ce toata
lucrarea precum s-au zis in 38 sa infatosaza la cantora hotariturilor spre
revizie. De sine sa intalegi ca mosiile ce vor fi a bisaricilor si a manastirilor de
piste hotar, cum si mosiile care vor fi a fetilor duhovnicesti din Bassarabie
dupa parteculari dreptate // [P.1159 trebuie sa fie hotarite cu rinduiala insam-
nata de obste pentru mosiile din stapinire particulari.
43
Pentru tinerea canteleriilor comisiilor de hotarituri si pentru cheltuielile
canteleriei i asijdire pentru hirtie i V.pseli pentru zemlemeri, are s'a fie hota-
rifa plata de la partile in pricin., dupa taxa asazata de catra Verhovnoi
Sfat al oblastei.
44
Comisiile de hotarituri nu au a lor arhiv'. Lucrare incredintata lor
socotesti cercetari la starea locului i delile lor sa vor pastra indeobste arhiva
cantorii de hotarituri a oblastii.
45
Oamenii de slujba la hotarituri trebuie sa fie intrebuintati pe giumatate
din lacuitorii mosiei ce va fi ca s' se hotarasca, iar giumatate din lacuitorii
mosiei megiesite, la fiestecare osabit margini.

Pentru cautare pricinilor la al oblastii cantora de botrituri.

46
Pricinile de hotar ce sa incredintazi pe sama cantorii de hotarituri
impart in trii feliuri: A. a haznelii bisericesti i manastiresti, pentru pamin-
turile ce vor fi drept / (P.1160 a bissicilor si a manastirilor din oblaste Bassa-
rabie. B. particulari acele cari vinu de la comisiile de hotarituri, asupra carora
s-au artat multemire si C. particulari, iarasi triimise de la comisiile de hotari-
turi, dupa nemultemire ce A. va arata asupra hotaririi comisiilor.
47
Cantora de hotarituri la giudecata pricinilor haznelii bis'aricesti si mana-
stiresti, tiindu-si de dreptatile i obiceiurile Moldaviei pe cit sa atinge de

95
www.digibuc.ro
aparare dreptului, este datori la chipul hotaririi cu desavirsit s se povatuiasca
de pravilile date pentru averea haznelii. In pricini la cari s va instreina vreo
parte de p'mint din insusi stapinire haznelii bisariceasca sau manastireasca
si va infra in particulari averi, ace desavirsit hotariri urmeaz prin inalta im-
pratestii sale mariri voint, iar pretenziile ce cuprindu in sine ceriri din parte
haznelii sau a manastirilor si a bisaricilor asupra stapinirii particulari, ace
disavirsit hofa'riri are sa fie facuta la Verhovnii Sfat a oblastii i pentru aceasta
la toate pricinile de acest feliu cantora va ave osabit pentru dinsale izvod si pe
rind va face numai rivizie i dind socotinta sa o trimite dinpreuna cu dela la
giudicatorie politiceasc a oblastei pentru urmatoare lucran.
48
In pricinile ce s intarescu la comisiile de hotarituri prin P.1161 arat are
multamirii partilor cu pricina, nu s'a hotarasti pentru cautare lor nici un soroc.
Aceli pricini dup ce sa vor priimi de la comisiile pomenite trebuie s &iba
savirsire lor f ara prelungiri si nu mai tirziu decit pira in 10 zile. Cantora cerce-
tind numai planurile i hotarnicile, si incredintindu-sa de nu cumva au curs
vreo impotriva urmari, care dupa vremi s'A poat fi pricin.' de suparare stapini-
toriului mosiei ce s-au hotrit, sau megiesilor sai, face indreptare acelor gre.sale
si intarind planurile aceste si hotarnicile cu iscaliturile cilenurilor ei, asijdire
cu pecete haznelii, este indatorit un exemplar a da dupa cuviint stapini-
toriului mosiei hotarite, iar celalalt a-1 Ostra in arhiva pricinilor de hotarituri
a oblastei. Pentru cercetare pricinilor ce s'a vor triimite de la comisiile de
hotarituri, dup nemultimirile ce se vor arata asupra hotariturilor, s'a asaza.
rinduiala urmatoare.
49
La presutstvie cantorei pe usi sa va lipi izvod de pricinile particulari ce
sri cuvinu a s cerceta de catra cantora dup nmultimire asupra hotaririlor
comisiilor. In izvodul acesta sri va insamna anume cind sri implinesti sorocu/
hotrit pentru a s'a infatosa la cantora', acei ce sa prigonescu dupa cuprindere
40, 41.
50
Dupri implinirea acestui soroc, adica dupri trecirea a 40 zile, / fp.3162 orin-
duite pentru trimitere jalobei la cantora de hotrituri a oblastii de catea
parte nernultamit cu hotarire comisiei de hotarituri, cantora, rara a cauta
de s va da o asa jaloba sau nu, infra' pe rind in dizbatire delii si a hotaririi
comisiei ce s-au trimis afta dinsa. Spre acest sfirsit, cel intiiu sezatoriu a
cantorii va poronci a sri faci cunoscut in presudstvie ei, c pricina de hotar
intre cutare stapinitori sri priimesti spre ascultari si cercetari.
51
Dupa aceea, cantora trecind in protocolul sau infatosare celor ce s.
prigonescu, asaniine puind asupra celor ce nu s-an infatosat straf cite 50 lei
In folosul asazarilor placute lui Dumnezau, va poronci s.' se arate pricina si
s'a se hotarasca pe temeiul pravililor, dreptatilor si a obiceiurilor Moldaviei.
52
Intimplindu-sa a fi trebuinta de a sa mai implini la dela niscaiva stiint.,
care vor fi fost trecute cu videre, cantora va ceri s'a' se adune acele sau de la_

96
www.digibuc.ro
partile in pricina sau i prin mijlocire comisiilor de hotarituri, i las. cea cu
d.esavirsire cercetare a delii pira la alt soroc i asupra asamine rezolutie sale
nu sloboade apelatii.
53
Dar daca hotarire cantorii va fi Cu desavirsit, apoi ea sa // fP.1163 soco-
testi intiiu hot5'.riri in pricina de hotar si din vreme ce s-au savirsit priimesti
la lucrare ce are sa urmezi rinduiala ce sa pazasti la apelatii de s va intimpla
a sa ridica la instantie ce mai de sus.
54
Al oblastei cantora de hotarituri s af1 supt apelatie giudicatoriei
politicesti a oblastei.
55
Dupa ce sa va faci hotariri, nu mai tirziu decit trii zile in urma
sententiei, partile ce s-au infatosat in orasul oblastei se chiama ca s asculte
ace hotriri, care dup ce li s face stiuta, cel intiiu sezatoriu la cantora' pune
inainte celor ce s'A prigonescu intrebari, sintu multimiti cu hotarire acee sau ba?
fiestecare parte are deplin'a dreptate a face cunoscut raspunsul sau, precum va
voi si cel intiiu sazatoriu i va zice scrie in protocol raspunsul cu cuvintele
urmatoare: Eu am ascultat giudecata aceasta in cutare zi i ramiiu multai:nit"
sau : Eu am ascultat giudec ata aceasta in cutari zi i aratind a me nemultimire
intru toate ponturile sau in cutare pont, cer apelatii la giudecatorie politi-
ceasc a oblastei".
56
Hotarire cantorii de hotarituri int'arita prin multamire amindoror
prtilor, aclica: a pirisului si a piritului sau a piritilor, sa aduce f ara intirziere
In impliniri prin mijlocire insrcinarii ce s-au pus / [P.1161 asupra comisiei
de hotarituri, dupa pravilile pentru indatorire ei insamnate la 35. Planurile
hotarnicile sa intarescu de catr cantora si s dau dupa cuviinta, precum
s-au pomenit in 36.
57
La toate particularile pricini de hotarituri asupra carora s-au facut la
cantora desavirsit hotariri, in lipsa a vreunii parti, asijdire asupra hotaririlor
la cari s-au aratat nemultimire, s sloboade apelatie catea giudecatorie politi-
ceasc a oblastei.
58
Partii ce nu s-au infatosat la cantora oblastei, ca sa-si arate pricina,
face instiintari de cuprindire hotarirei, rara zabava si nu mai tirziu de trei zile,
dup ce sa face cunoscuta ace hotariri prin mijlocire unui giurat cinovnic ce
inadinsu sa va triimite pe socoteala aceiasi parti ce nu au avut infatosari, care
impreuna iarasi cu un cinovnic a politiei tinutului aceluiesi cersut dup
poronca cantorei, merend la mosie aceeasi parti neinfatosate ce au fost
chemat la hotarit, datoriu va fi sa de in mina sau a insusi stpinului sau in
nefiinta lui in mina vechilului, sau a vornicului satului, copie de pe pomenita
hotariri, alaturata cu ucazul cantorei de hotarituri.
97
www.digibuc.ro
 59
Pentru dare acestui ucaz si copie de pe hotrire va faci II[ P.1165 rinduitul
cinovnic la stare locului mrturie cu artari, cine anume au priimit aceli
hirtii si in ce zi. Mrturie aceasta trebuie s fie intrit cu isclitura lui i cu
iscalitura cinovnicului politiei, ce impreun cu dinsul au fost acolo si ace mrtu-
rie de csatr cel intiiu s inatosazi cu artari din parte sa la cantora oblastei
s. altureazi eitr acturile ei, in chip de document.
60
Spre artare multimirei sau a nemultmirei asupra hotririi ce s. va
face cunoscut pomenitei prti ce nu s-au inftosat, s rinduiesti un cu boa-
riri soroc, adia: din zioa ce i s va face cunoscut acea hotrire la mosie sa,
precum s-au zis in mai sus insmnatul 59, s hotrsti ei 60 zile.
61
In curgire acestor 60 zile, dac ace parte ce nu s-au ingtosat va voi si
isaleasc multmire asupra pomenitei hotriri, atunce face cerire pentru
aceea in scris la al oblastei cantor de hotrituri i hotrire s aduce in impli-
niri cu rinduiala mai sus insmnat; iar dac ea nu va fi multmit cu ace
hotrire, atunce s las ei dreptate, ca in curgire insusi numai acelui soroc, s
de jalob de apelatie drept la giudic'torie politiceasa a oblastei.
62
Dar dac la ace de pre urm zi a sorocului pomenit, adid / [P.3166 dupA
trecirea a 59 zile, parte ce s-au pomenit nu va inftosa la cantor adiverinta
clat de la giudiatorie politiceasc a oblastei pentru priimire jalobii de apelatie,
atunce apelatie este pierdut i hotrire cantorii s va puni in lucrare dupi
a sa rinduial.
63
Iar inatosindu-s in acest soroc legiuit pentru apelatie adeverint,
precum c s-au priimit la giudid.torie politicease a oblasteijaloba de apelatii,
atunce toat lucrare s triimite spre cercetare i hotrire acei giudidtorii
hotrire cantorei 'Amine fr impliniri.
64
Dac parte ce au ascultat hotrire cantorei de hotrituri in prisutstvie
ei nu s va invoi indat acole a iscli multmire sau nemultmire, atunce tAcere
aceasta s priimesti de aritare nemultmirei asupra acei hofariri i pentru
aceasta cantora oprind irnplinire hotrirei are a face cunoscut acei prti,
spre a ridica pricina la giudidtorie politiceasc a oblastei, i se hotrsti ei
cel de obste soroc de apelatie, adic. 60 zile din zioa ce s va arita ace hofriri.
Iar dac parte aceasta va voi in curgire a celui de 60 zile soroc s arte
mire asupra hotririi cantorei, atunce va fi indatorit a face pentru aceasta
citr cantor in scris cerire i hotrire s va pune atunce in lucrare cu rinduiala
de mai sus poroncit. //fP./167
65
Cind a va infitosa adiverint atit despre parte aceea care au isalit ne-
multmire asupra hotrirei cantorei, asrnine despre aceea care au flcut la
aceasta intimplare acere ce insmneazi iarsi nemultmiri c s-au priimit

98 www.digibuc.ro
la giudiatorie politiceasa a oblastei jaloba de apelatie mai inainti de a sa
implini sorocul apelatiei, : pin a nu trece aceli 60 zile din zioa ce s'A va
face arltat la cantor hotrire ei, atunce dela se triimite la giudiatorie poli-
ticeasa a oblastii spre hotrire si hotrire cantorii va r'mine f.r implinire.
66
La dinprotiv intimplari, i anume cind nu s va inatosa adiverinta
de la giudiatorie politiceasa a oblastei, pentru priimire jalobei de apelatie,
In curgire de 59 zile, atunce apelatie va fi pierdut si cantora pune hotrire
sa in lucrare, cu cuviincioasa rinduial.
67
Cei ce s.' prigonescu, au deplin dreptate i in urrn hotrirei cantorii
hotrituri sau a cei mai de sus instantii s se impacelaprigonirile ce au nscu-
cutu intre dinsii si cantora este datoare a poronci comisiei de hotrituri a face
hotritura dup invoiala acut pentru aceasta, pzind ins pravilile poroncite
pentru intrire planurilor si a hotarnicilor. [ p.3168
68
Daa mrime impregiurrilor, mai ales pentru discoperire a oarecari
prepusuri in pricina hotriturei sau nedumeriri cari prifacu fiinta pricinii
ar ceri ca pentru toate acele s se incredintezi cantora la stare locului, prin
fat a ei acolo cercetare hotarlor, atunce predsedatelul cantorei, impreun
cu zemlemerul oblastei sa pornescu la stare locului i insusi ei facu cercetare
hotriturei, iar cilenul al treile rmine la cantor spre autare pricenilor
curg."toari. Spre a s hotri ins acel feliu de pricina, pentru care cercetare
s va face de ata predsedatelul cantorei si a oblastei zemlerner, se chiama
a cantor si acei trei cilenuri a ei care sintu sezitori la comisiile de hotrituri
tractatie in ace pricin trebuie a s faci in fiinta a tuturor as cilenurilor
c antorei.
69
Cantora oblastei la toate intimprrile de acest feliu, la cari nu s-ar afla
In insusi instructie aezmint, este datcki a ceri de la Verhovnii Sfat a oblastei
dezlegare i cu aceea s se povltuia.scl.
De obste pravile asupra hotriturii.
70
Nevristnicii, a arora mosii sintu hotrite prin mijlocire epitropilor
lor,rdup ce vor veni in desvirsit virst, pot s porneasc jalob [p.3169
asupra acei hotrituri, ins numai daca din vreme ce au agiunsu ei in des-
virsit vrist nu vor fi lsat a treci vremi de zeci ani.
71
Asijdire i cei legiuiti clironomi acelor iesiti din minte sau neputinciosi
cari s afl sup t privighieri de epitropi, clironomisind mosie ce s-au hotkrit prin

99
www.digibuc.ro
mijlocire acelor epitropi si socotind aceasta hotaritura facuta cu pagubire drep-
tului lor, potu s porneasca jaloba asupra acei pagubiri de nu cumva au lasatu
s'a treaca zaci ani din vremi ce au intrat ei in stapinire mosiei de clironomie.
72

Smnile hotariturei ce s'a' punu pentru insmnare hotarului mosiei huta-

rite trebuie s rmiie nestramutate, iar cel ce va cuteza a le stramuta sau a le
surpa, s va supuni implinirii strafului de 1 000 lei in folosul asazarilor placute
lui Dumnezeu si sa va da in giudicata criminaliceasca.
73

De la s'avirsire hot.'riturei la fiistecare zaci ani s poate face intocmire si

cercetare hotaralor si a samnilor de hotaritura cu de obste unire a stapinitorilor
cu a lor cheltuiala prin zemlemerii ce vor duce spre aceasta.
74
Cilenurile cantorii de hotarituri cum si a comisiilor de hotarituri nu
trebuie a lipsi / fp.1170 de la slujbile lor f ara ceri voie de la ostinescul
gheneral-gubernator; lar in lipsa aceluie de la politicescul gubemator. Singurk
adiverata boal pentru care s va infatosa adiverinta cinovnicului doftor, cu
intarire de la nacealstva politiei este legiuita pricina la aceasta intimplari si pe
cita vremi sa va prelungi boala, locul cilenului cantorei va fi prins de candi-
datul dupa alegirea dvoreanstvei, iar slujba zemlemerului sa incredintaza
cinovnicului aceluie ce va rindui nacealstva oblastei, pina ce sa vor insanatosa

75
Cantora de hotrituri corespondarisasti cu Verhovnii Sovet al oblastei
prin raporturi; cu cirmuire oblastei, cu giudicatoriile criminaliceasca si poli-
ticeasca prin predstavlenie; cu al oblastei cantora pokiitilor si cu uprava
doftoreasca corespondaris'asti prin otnosenii, iar locurilor si pe la tinuturi tutu-
ror de obste si cinovnicilor scrie cu ucazuri i intimplindu-sa a nu implini ei
poroncile cantorei, atunce cantora are puteri a pune asupra lor impliniri de
bani. Comisiile de hotarituri corespondarisascu cu toate al oblastei locuri
prin raporturi, afara de cantora po[i]tei i uprava doftoreasc cu cari corespon-
daris5.sti, precum si cu presutstviile i cinovnicii tinuturilor.
76
Cantora de hotarituri de la Verhovnii Sfat al oblastei si // P.1171 de la
giudecatorie politiceasca priimesti ucazuri, iar de la cirmuire oblastei si de la
giudecatorie creminiceasca predlojenii. Locurile de prisutstvii de pe la tinu-
turi corespondarisk'scu cu cantora prin predstavlenii, iar cinovnicii prin ra-
porturi. Comisiile de hotarituri de la toate a oblastei locuri, asijdire de la
cantora hotariturilor vor priimi ucazuri. / [p. 172, alba]//[p..1173

100
www.digibuc.ro
 5tatul al oblastei Bassarabiei pentru cirmuire dinlurttru
[p. 174 si urmtoarele pagini cu sot, in ruseste] // [P.J175
Statul
oblastii Bassarabiei pentru ocirmuire dinruntru
Nr. Leaf a pe an in
fetilor argint
unuie la toti
ruble ruble
Al Podoliei ostinescul gheneral-gubemator 1 dup. cmn
Pentru masa sa 3 000
Ling5. sine
Cirmuitoriu[1] cantleriei al 6 clas 1 600
Expeditor al 8-le clas 3 300 900
Expeditor asupra pxtii streinilor
pricini al 8-le clas 1 350
Dragoman pentru corespondenta in
limba turceasd. si moldovineasd. 400
Pentru tinere cinovnicilor canteleriei
si pentru cheltuielile canteleriei 3 000

Suma pentru ostinescul

gheneral-gubernator
statul su 8 250

Cirmuitoriu sau gubernator politicesc

al 4-le clas 1 1 800
Pentru masa sa 1 200
Ling sine secret ariul al 8-le clas 1 300
Pentru cheltuiala canteleriei 300
Suma pentru gubernatorul 3 600
politicesc // (p.3177
La Verhovnii Sovet al oblastei
Prezidentul 1
locul acesta il va tine al Podoliei
ostinescul gheneral-gubernator
Cilenuri 4
locurile aceste le vor tine cilenurile
cirmuirii oblastei, adid: gubematorul
politicesc, vite-gubernatorul i doi
predsidateli a giudidtoriilor crirnina-
liceasc i politiceasc cxora le este
hoarit leafa dup locurile in cari s
afl.' rinduiti
Deputati di[n]spre dvoreanstv6 al 5-le clas,
sas.; dintre clinsii predvoditelul dvo-
reanstvei, fr leaf., iar celoralalti 5 600 3 000

101
www.digibuc.ro
Secretan i al 8-le clas 2 400 800
dintre dinsii unul pentru lucrare
In limba rusasa., iar celalalt
In limba moldovinease
Pentru cinovnicii cantelariei, chieltuielile
cantelariei si pentru storoji 3 950

Suma pentru Verhovnii Sfat 7 750

La cirmuire oblastei
Gubernatorul politicesc 1
Vite-gubernatorul al 5-le clas 1 1 200
Sovetnici al 6-le clas 4 600 2 400
Caznaceiul oblastei al 6-le clas 1 600
Asesori al 8-le clas 2 350 700
Secretan i al 9-le clas 2 300 600
Pentru tinere cinovnicilor canteleriei
cum si pentru cantora asupra tiganilor
coronei, asijdire pentru tipografie si
pentru chieltuiehle canteleriei 15 560
Pentru nimire caslor, pentru locurile de
presudstvie, atit a oblastei cit si a
t inuturilor 6 000
afar de aceasta, pe ling cirmuire
oblastei s. socotesti:
Al oblastii procurator al 6-le clas 1 600
Al oblastii arhitector al 8-le clas 1 400
Ling. dinsul agiutoriu 1 150
Al oblastii ingineriu al 8-le clas 1 500
Ling, dinsul agiutoriu 1 200
Pentru intocmire instrumenturilor in-
gineresti, pentru cumpratul vpslilor
si a altor materialuri trebuincioase,
asijdire si pentru tinere certejnii ling
zemlemeri si arhitector 600
Suma pentru cirmuire oblastii 29 510
/II-p..1179

La giudictorie criminaliceasc a oblastii

Predsedateli al 5-le clas 1 SOO
Sovetnici al 6-le clas 3 600 1 800
Asesor al 8-le clas 1 350
Secretariu al 9-le clas 1 300
Pentru slujitorii canteleriei si pentru
chieltuielile 2 975

Suma pentru giudictorie

criminaliceasa a oblastii 6 225
La giudictorie politiceasc a oblastii
Predsedatel al 5-le clas 1 800
Sovetnici al 6-le clas 4 600 2 400

102
www.digibuc.ro
Scritariu al 9-le das 1 300 300
Pentru slujitorii carrtelariei i pentru
cheltuielile 2, 725

Suma pentru giudid.torie

politiceasc a oblastii 6 225
La al oblastii cantor de hotirituri
Predsedatel al 7-le das 1 450
Cileni al 8-le clas 4 350 1 400
Secretariu al 12-clas 1 200
Zemlemeri al 12-clas 6 250 1 500
Pentru scriitori canteleriei i pentru
chelt uieli 1 000

Suma 4 550
10..7181
La uprava doftoreased
Inspector 1 600
Operator 1 400
Acuser 1 400
Secretariu al 12-le clas 1 200
Pentru slujitorii canteleriei si pentru
cheltuieli 400
Moas. 1 150
Ucinici doftoresti
intii 1 150
al doile 1 120
Feldseri 2 100 200
Afar de aceasta la uprava doftoreasa
s. socotescu
Lecarii tinuturilor 6 300 1 800
Agiutorii lecarilor 6 150 900

Suma pentru uprava

doftoreasc. 5 320
La al oblastii cantor a poki]tii
Al oblastii pokiit meister al 7-le clas 1 500
Agiutoriu al 9-lea clas 1 300
Buhgalter al 12-le clas 1 200
Poki]talioni 8 100 800
Pentru slujitorii canteleriei si pentru cheltuie-
lile canteleriei, cum si pentru celelalti 600
artatoari de la cantora oblastii

Suma pentru cantora 2 400

po6[i]ti1or oblastii

103
www.digibuc.ro
S5. socoteste asijdire ca s se asz cantor a
srii pentru cirmuire tuzlalilor de sare
a haznelii, dar cantora aceasta are s fie
alcauit dup ce s vor aduce intru
intocmire artatile tuzlali. Asmine
trebuiesti a fi cantor pentru ocirmuire
colonistilor Varsaviei, pentru cari
fiindc acestie s afta.' pe sama minister-
stvii a pricinilor dinluntru, alctuire
statului spinzur de la aceeasi minis-
terstv. 111-p.3183

Pe la tinuturi
La una din giudictoriile tinutului
Giudictoriu al 8-le clas 1 350
Cileni al 9-le clas 2 300 600
Secretariu al 12-le clas 1 200
Pentru slujitorii canteleriei, in num5.ral
drora intr si thnaciul, cum
pentru cheltuielile canteleriei 300

Suma pentru una din giudic-

toriile tinuturilor 1 450
Ir de obste pentru toate sas giudictorii
a tinuturilor 8 700
La isprvnicie tinutului
Capitan ispravnic al 8-le clas 1 350
Zasedateli sau comisan i al 9-le clas 4 250 1 000
Secretariu sau sames al 12-le clas 1 200
Pentru slujitorii canteleriei si pentru cheltuieli 400
Afar de aceasta, la isprvnicie tinutului s
socoteste procuratorul tinutului
al 9-le clas 1 300

Suma isprIvniciei tinutului 2 250

lar de obste pentru toate sasa isprvnicii 13 500
La politiile orsenesti in orasul 1111).1185
oblastii
Politmeister al 8-le clas 1 350
Ceastnoi pristavi al 10-le clas 4 200 800
Cvartalnoi nadzirateli al 14-le clas 8 150 1 200
Pismovoditel al 14-le clas 1 200
Tlmaciu al 14-le clas 1 175
Pentru slujitorii canteleriei si pentru cheltu-
ielile politiei 500
Bazarnoi 1 100
Deseatnici 40 60 2 40u
Budosnici 12 60 720

104 www.digibuc.ro
 Asupra enstrumenturilor focului
Brantmeister 1 100
Slujitori la foc 12 60 720
Spre tinere cailor pentru foc, spre intoc-
mire halaturilor si a instrumenturilor 1 000
La comisie cvartirurilor ce s afr ling.
politii
Cvartirmeistru al 14-le clas 1 150
Stolonacealnic al 14-le clas 1 150
Pentru cheltuielile canteleriei 150

Suma pentru tinere politiei in

orasul oblastii 8 715
La orasul tinutului
Politmeistru al 8-le clas 1 300
Ceastnoi pristavi al 10-le clas 2 150 300
Cvartalnoi nadzirateli al 14-le clas 4 120 480
Pismovoditel al 14-lea clas 1 150
Pentru slujitorii canteleriei si pentru cheltuieli 250
Budosnici 12 50 600

Suma pentru o polictie or.sneasc

a tinutului 2 080
lar d obste pentru toate cinci politii
orsenesti 10 400
/gp.3187
La caznaceistva tinutului
Caznaceiu al 9-le das 1 300
Buhgalteru al 12-le clas 1 175
Pentru slujitorii canteleriei i pentru
cheltuieli 200
Giurati din unterofiterii iesiti in ostavd. 2 100 200

Suma pentru o caznaceistv a

tinutului 875
lar de obste pentru toate sas caznaceistve
a tinuturilor 5 250
La orseneasch: expeditie a
po[i]tii
Bo[i]t. expeditor al 9-le das 1 250
Agiutoriu lui al 12-le clas 1 175
Po6[i]talioni 4 100 400
Pentru slujitorii canteleriei si pentru
cheltuieli 175

Suma pentru o ors.neasc5.

poki]t.-expeditie 1 000

11 c. 329 105
www.digibuc.ro
Iar de obste pentru sas expeditii a po[i]tei 6 000
La duma orkaineasa
Burgomeister al 12-le clas, de ctr obstii
ales, f5.r5. leaf. 1
Ratmani al 14-le clas, de c5.tr obstii alesi,
fr. leaf5. 2
Pismovoditel al 14-le clas 1 130
Pentru cheltuielile canteleriei 100

Suma pentru o ofa's.'neasa.

dum. 250
lar de obste pentru sas or5.senesti dumi 1 500
llf p..7189
De ocirmuire breslelor
Burgome[i]stru, de d'Ar obste ales, fr
leaf. 1
Starostile tirgului al 14-lea clas, de ctr
obste ales, fr. leaf. 1
Starostii breslilor din parte fiestecarie bresle
alesi de atr obstii fr. de leaf. cite 1
Pentru scriitoriu si cheltuielile canteleriei 150

Suma pentru ocirmuire de bresli 150

lar de obste pentru sassi ocirmuiri de bresli 900
Iar peste tot la ocirmuire dinauntru a oblastii
Bassarabiei 128 795
[p. 190, albl 10%3191

ta tul oblastei Bassarabiei pentru cirmuire de pe granild

// [p. 192 si urmltoarele pagini cu sot, in ruseste] //0,..1193

Statul
oblastei Bassarabiei pentru ocirmuire de pe granit

Nomerul Leafa pe anu in

fetMor argint
Unuie La toti
ruble ruble
Parte tamojnei
La tamojna de pe granit a Novosilitii
Ocirmuitoriul tamojnei al 7-le clas 1 450
Intii cilen al tamojnei tot el si cazna-
ceiu[1] al 8-le clas 1 300

106
www.digibuc.ro
Al doile cilen tot el si ocirmuitoriu cantelariei
al 8-le das 1 300
Nadziratel pachauzului al 9-le das 1 250
Vag-stempelmeister. tot el si echer al 9-le
clas 1 250
Intii dosmotrscici al 10-le das 2 200 400
Al doi,e dosmotrscici al 12-le das 2 150 300
Storoj 1
Pentru cheltuielile canteleriei 500
Pentru naimire cas.' i si intocmire binalilor

Suma pentru tamojna

Novosilitii

La tamojna de pe granit. a Sculenilor

Ocirmuitoriul tamojnei al 7-le clas 1 450
Intii cilen tamojnei, tot el si caznaceiul
al 8-le clas 1 300
Pismovoditel cu stiint de limba rusasca si
si moldovineasc6 al 10-le das 1 200
Nadziratel pachauzului al 10-le das 1 200
Vag-stempelmeister, tot el si echer al 10-le das 1 200
Intii dosmotrscici al 12-le clas 1 180 360
Al doile dosmotrscici al 14-le clas 2 130 260
PentrU slujitorii cantelariei, n.'imire casei
si pentru cheltuiele 500

Suma pentru tamojna de la

Sculeni 2 470
II[p.].195
La tamojna portului de la Reni
Ocirmuitoriu tamojnei al 7-le clas 1 450
T'AH cilen tamojnei, tot el si caznaceiu
al 8-le clas 1 300
Al doile cilen, tot el si ocirmuitoriu
canteleriei al 8-le clas 1 300
Nadziratel pachauzului al 9-le clas 1 250
Vag-stempelmeister, tot el si echer al 9-le
clas 1 250
Intii dosmotriscici al 10-le clas 2 200 400
Al doile dosmotrscici al 12-le clas 2 150 300
Pentru cheltuielile cantelariei si pentru
nimire casei si intocmire binalilor 500

Suma pentru tamojna de la

Reni 2 750

107

www.digibuc.ro
 La zastava tamojnei de la portul
Ismailului
Ocirmuitoriul zastavei al 8-le das 1 300
Agiutoriu lui tot acela si caznaceiu al 9-le clas 1 250
Pismovoditel cu stiint de limba rusasc
si moldovineasc. al 10-le clas 1 200
Nadziratel pachauzului al 10-le clas 1 200
Intii dosmotrscici al 12-le clas 2 180 360
Al doile dosmotrscici al 14-le das 2 130 260
Pentru cheltuiele si intocmire binalilor 400

Suma pentru zastava de la Ismail 1 970

La zastava tamojnei de la Leova de pe
granit.
Ocirmuitoriu zastavei al 8-le clas 1 300
Intii cilen, tot el si caznaceiu al 9-le clas 1 250
Pismovoditel cu stiint de limb rusasc si
moldovineasc51 al 14-le clas 1 150
Nadziratel pachauzului al 10-le clas 1 180
Dosmotrscici al 14-le clas 2 130 260
Pentru cheltuielile cantelariei, pentru nimire
casi si intocmire binalilor 250

Suma pentru zastava de la Leova 1 390

ni-p..7197
La zastava tamojnei de la portul
Akkermanului
Ocirmuitoriu zastavei a 8-le clas 1 300
Agiutoriu lui, tot accla si caznaceiu al
9-le clas 1 250
Pismovoditel al 10-le das 1 200
Nadziratel pachauzului al 10-le clas 1 200
intii dosmotrscici al 12-le clas 2 180 360
Al doile dosmotrscici al 14-clas 2 130 260
Pentru cheltuiele si intocmire binalilor 400

Suma pentru zastava

de la Akkerman 1 970
La zastava tamojnei de la Lipcani
Odrmuitoriu zastavei al 8-le clas 1 300
Agiutoriu lui, tot acela si caznaceiu al 9-le clas 1 250
Pismovoditel al 14-le clas 1 150
Nadziratel pachauzului al 10-le clas 1 180
Dosmotrscici al 14-le clas 2 130 260
Pentru cheltuiele si intocmire binalilor 250

Suma pentru zastava de la

Lipcani 1 350

108
www.digibuc.ro
lar peste tot pentru tamojni 14 690
Pe linie carantinei granitei Bassarabiei
Nacealnic liniei carantinei si a strajei
cordonului de pe granita Bassarabiei, al
5-le clas 1 1 500
Ling sine secretar 9-le clas 1 250
Pentru cheltuielile canteleriei 300
Suma pentru nacealnic 2 050
ll[P..7199
L a carantina portului de la Reni
p entru cantora carantinei
Nacealnic carantinei al 6-le clas / 600
Tovaris al s'Ala al 7-le clas 1 450
Doftor 1 450
Secretar al 10-le clas 1 200
Perevodcic cu stiint de limbile rusascA,
moldovineasa si greceasc, al 12-le clas 1 200
Pentru leafa slujitorilor cantelariei si pentru
cheltuielile cantelariei 1 20C;
La casa carantinei
J Acelor intii doai cvartaluri 2 300 600
Lecari 1 A cvartalului al triile 1 400
Comisan i al 9-le clas trii, dintre cari la al
triile cvartal 1 300
La cele doai inai cvartaluri 2 250 500
Nadzirata pachauzului al 10-le clas 1 200
Dosmotrscic a tamojnii asupra pachauzului
al 10-le clas 1 200
MoasA 1 150
Feldseri 4 100 400
Nadiirateli asupra od5.ilor pentru cei ce IntrA
In carantir
inai 4 100 400
al doile 6 80 480
Slujitori ostinesti din cei nedestoinici la
slujb. In armie, pentru ca s tie caraulul
dinauntru si pentru ca s lucrezl tot
feliul de lucru ce va fi, precum si pentru
ca s fie triimis 20 25 500
Pentru cumpratul materialurilor de spitArie,
alte trebuincioas lucruri si doftorii,
asijdire pentru afumatul mirfurilor, a
hainilor si a lucrurilor trecItorilor dup
pravilile carantinii, pentru cumpAratul
lemnilor spre incAlzire casii carantinei,
a tuturor cinovnicilor, slujitorilor si
a caraulurilor, asijdire pentru proviantul
slujitorilor celor mai de gios si pentru
furaj. la 8 cai a haznelii, asrnine pentru
hrana vinovatilor ce s'A intrebuintaz1
la carantin5. 6 300

109

www.digibuc.ro
 Tinere branvahtei
Ofiteri din cei iesiti in ostavc cari au slujit
la flot 2 300 600
Cvartirmeistri asupra a doai caten i si a unii
sliubci cu 8 visle 2 100 200
Vislasi 28 50 1 400
Suma pentru cantora carantinei
de la Reni 15 730
ll[p.1201
La carantina de pe granit de la Sculeni
Pentru cantora carantinei
Nacealnic carantinei al 6-le das 1 600
Tovarisul s."u al 7-le clas 1 450
Doftor 1 450
Secretar al 10-le clas 1 200
Perevodcic cu stiint de limb moldove-
neasc, rusasc si greceasc al 12-le clas 1 200
Pentru leafa slujitorilor cantelariei si pentru
cheltuielile cantelariei 1 200
La casa carantinei
I La cele intii doai cvartaluri 2 300 600
Lecari 1 La cvartalul al triile 1 400
Comisan al 9-le das
La al triile cvartal 1 300
la cele doai intii cvartaluri 2 250 500
Nadziratel pachauzului al 10-le clas 1 200
Dosmotrscic tamojnei al 10-le das 1 200
Moas 1 150
Feldseri 4 100 400
Nadzirateli asupra odilor pentru cei ce
intr in carantin:
intii 4 100 400
al doile 6 80 480
Slujitori ostinesti din cei nedestoinici la
slujb in armii 20 25 500
Pentru cumpratul materialurilor de spitrii,
alte trebuincioas lucruri si doftorii
asijdire pentru afumatul mrfurilor, a
hainilor trectorilor, a ocailor ce sintu
acuite si a lucrurilor dup pravilile
carantinei, pentru intocmire binalilor
carantinei, pentru cumpratul lemnelor
spre inalzire caselor carantinii a tuturor
cinovnicilor, a slujitorilor si a caraulu-
rilor, asijdire pentru proviantul slujito-
rilor celor mai de gios si pentru furaj la
8 cal a haznelei, asmine pentru hrana
vinovatilor ce s intrbuintaz la
carantini 6 300
Suma pentru carantina de la Sculeni 13 530
//[p.3203

110
www.digibuc.ro
 La zastava carantinei de la Leova
Nacealnic zastavei al 8-le clas 1 300
Lecar 1 250
Comisan al 10-le das 2 200 900
Feldseri ? 100 200
Slujitori ostinesti nedestoinici la slujh in
armii 6 25 150
Pentru scriitori si cheltuielile cantelariei 1 200

Suma pentru zastava carantinei de

de la Leova 2 500
La zastava carantinei de la Lipcani
Nacealnic zastavei al 8-le clas 1 300
Lecar 1 250
Comisan i al 10-le clas 2 200 400
Feldseri 2 100 200
Slujitori ostinesti nedestoinici la slujb in
armii 6 25 150
Pentrii scriitori, pentru ale cantelariei O
celelalte cheltuieli 1 200

Suma pentz-u zastava carantinei

de la Lipcani 2 500
La zastava carantinei portului de la
Ismail
Nacealnic zastavei al 8-le clas 1 300
Lecar 1 250
Comisan al 10-le clas 2 200 400
Feldseri 2 100 200
Slujitori ostinesti nedestoinici la slujb' in
armie 6 25 150
Pentru scriitori, pentru ale cantelariei si
pentru celelalte cheltuieli 1 200
l'hiere branvahtcz
Ofiteri din cei iesiti in ostavc., cari au
slujit la flot5. 2 300 600
Cvartirmeistri asupra a doai caten si a unei
sliubci cu opt visle 2 100 200
Vislasi 28 50 1400

Suma pentru zastava carantinei

portului de la Ismail 4 700
Igp.3205
La zistava carantinei portului de la
Akkerman
Nacealnid zastavei al 8-le clas 1 300
Lec ar 1 250
Comisan i al 10-le clas 2 200 400

111
www.digibuc.ro
Feldseri 2 100 200
Slujitori ostinesti nedestoinici la slujba in
armii 6 25 150
Pentru scriitori, pentru ale cantelariei si
celelalte cheltuieli 1 200
Tinere branvahtei
Ofitari din cei iesiti in ostavca care au slujit
' la flota ' 2 300 600
Cvartirmeistri asupra a doai caten i si o s1iubc5.
cu opt visle 2 100 200
Vislasi 28 50 1400

Suma pentru zastava carantinei

portului de la Akkerman 4 700
lar peste tot pentru carantini i tamojni 60 400

Insmnare: Caraulul carantinei trebuie sa fie tinut de catre polcurile arrniei

ce sintu asAzate in oblaste Bassarabiei; iar intimplindu-sa a s ridica de alce
s schimba acel caraul de catr straja dinrauntru. Numarul vinovatilor pentru
lucru in carantina s hotaraste dupa punire la cale a ocirmuitoriului oblastei,
iar cheltuielile cele neaparate pentru tinere lor au sa fie facute din suma mai
In sus insamnat.
Ramasitile de bani ce vor fi dintr-un condeiu pot sa fie intrebuintate
spre indestulare altuie cu hotarire celui mai mare ocirmuitoriu al oblastei;
deci, daca dupa ce desavirsit implinire a tuturor trebuintarilor mai in sus
hotariti va famine ceva din suma statului i dinpotriv la celelalte carantine
a oblastei Bassarabiei s intimpina neagiungiri la suma cheltuielelor ce este
hotarita pentru insusi fiestecare carantina si va trebui a sa face vreo mica
adaogire la suma statului, atunce trebuinta ce va fi poate sa se intimpini cu
banii rmasi pe temeiul unii asa hotariri dupa predstavlenie nacealnicului
marginii; iar la intimplare dimpotriva, ar5.tata fam'asita s cuvine a sa pastra
pe loc pia la vreme unei asmine intrebuintari.
Editie critic5..
Varianta 1, Biblioteca Arhivelor Statului Iasi, nr. 47/inv. 501, 3 f. ncnumerotate
208 p. (lips5. p. 113 116), tipar negru pe doul coloane, (250 x 170), 50 rinduri cu caractere
rusesti, text bilingv, nelegat, pe f. de titlu cu creion albastru N. 1 142GI N.25-- special
opis CVIII 108 si Bibl. Academiei Rom&ne CVR 970, exemplar complet (= va.r. 1)
Varianta 2, Biblioteca magistrat N. Petia, incomplet, lips& f. 1-2, P. 29-52; 57-64;
67-68; 77-100; 121-124; 129-136; 141-132; 161-172; 205-206 (= var. 2).
In Ms. rom. nr. 4 126 de la Bibl. Aca.demiei Romne, f. 177-227 a fost copiat textul
In lb. roman& al Asezeintintului aranjat insA pe dotal coloane. Rare si nescmnificative diferente
fonetice. La f. 180, in titlu lipseste cuvintul proiectu; 19 a fost copiat de doll& ori la f. 193,
la f. 223v o coloan& a rlmas albA. Nu a fost copiat& partea ce incepe la p. 173 (textul tip5rit):
Statul al oblastei Bassarabiei pentru cirmuire dintituntru. F. 177 r-v cuprinde o Table (cu litere
latine) care insiruie titlurile tuturor capitolelor, numerotate de copist. Se face trimiterea la
o numerotatie a paginilor f&cut& de copist, de la l-91. Acest Sumar" este scris pe hirtie
alblstruie, groasA, in timp ce textul Asezdmintului e scris pe hirtie alb5., groas5 Cu dungi. Copis-
tul nu a folosit slovele chirilice 41 .1
Asez&mintul" a fost publicat (in traduccre) in limta rush in sobranie
zakonov Rossijskoj imperii", St. Peterburg, 1854, t. 35.
In editia de fat& am inregistrat variantele lexicale i diferentele morfologice
var. 1 si 2. Am marcat prin caractere cursive cuvintele care se g&sesc numai in var.
In subsol am reprodus intii formularea din var. 1 apci, dupl bark var. 2.

112
www.digibuc.ro
 131
Hrisov domnesc de ntc'iriturii-
dup'. soborniceasca indreptare i hoarire ce s-au acut pentru rinduiala danii-
lor de rnosii, de vii i locuri de case si vinzri i schimburi i zlogituri i pentru
mosiile monastiresti; asijderea i pentru rinduiala imprtirilor de tigani
pentru partea moldoveneasc ce s-au amestecat cu partea tigneasc prin
insuari i mriari, cum si alte bune indrepari pentru tigani a feliu de feliu
de obraze.
1785, dechemvrie 28. // [f,11
Noi, Alexandru Ioan Mavrocordat voevod
Din dumnez.eiasca mil, domn si obliiduitoriu t.'rii Moldovii.
Din ceasul ce dumnezeiasca pronie ne-au incoronat cu stema acestii
binecredincioas t'ri i ne-am suit la domnescul i printescul nostru scaun,
scoposul domniei mele au fost si este ca s aflm toate chipurile cele mai de
folositoare urmri si de intemeierea obstii si nu numai cele vechi si bune
obiceiuri s'a' le inarim ci si la mai bun stare, incit va fi cu putint s le aducem;
iar cele pricinuitoare de strimb.'tate s le lipsim cu totul.
Drept aceea, intre alte bune orinduicle folositoare obstii ce am fcut
domnia mea, carc prin scris In public s-au dat, luat-am sama din multe
jalobe ce ni s-au dat si din necontenite pricini de judecaa ce sint pe toat
ziva la divan pentru daniile de mosii, de vii, de case, de locuri de case si de
livezi si altele, ce s-au urmat 01 acum in pmintul acesta din au obiceiu
din nebgare de sam, in care danii lcuia numai un ainuit viclesug ce s
metaherisea de cei mai multi, cu care putea a avea cuvint de protimisis
intriP oricelucru nu ar4 fi putut a5 avea dreptate s intre cumprtoriu
sapinitoriu,si pe de o parte s'A intuneca i s pigubea cel cu dreptate si pe
de ala parte cel prin viclesug folosit aminea insrcinat ca s rspunz pen-
tru pacatul acela in aintea drepteii juded.ti a lui Dumnezeu osebit de alte
giurminturi i blisamuri i cu totul pierzare de suflet ce s intimpla
futre cei ce metaherisea aceste necuviincioase6 fapte i divanului gospod,
pururea o nespus. suprare.
Asijderea i pentru rinduiala ce s urma la imprtirile de tigani, intre
unii i altii, cum si pentru partea moldoveneasc' ce s-au amestecat cuneamui
tignesc prin insurri i mriari.
Asupra csrora pricini au si fost oaresicare hoariri de rposatii domni:
Grigorie Ghica voevod btrinul i Grigorie Alexandru Ghica voevod prin
oslite hrisoave care s-au fost acut cu siat de obste, dar nefiind cu cea deplin
intocmire nu s-au urmat pin acum.
Deci, voind domnia mea a da o indreptare desvirsit 7 si a pune aceste
pricini in bun as5z5mint cu intemeiere, poruncit-am prin domneasca noastr
lidia de s-au adunat la sfinta mitropolie preosfintitul mitropolit kir Gavriil
cu alti arhierei, arhimandriti i igumeni 8, CUM i toti de obste dumnealor
velitii bojen pmnteni, carii dup cercetare cu mare luare aminte ce au acut
asupra pricinilor aatate mai sus, precum au gsit mai cu cuviint si mai cu
dreptate a s.' urma de acum inainte, prin isc5lite doao anaforale pre larg
ne-au instiintat, care anaforale de iznoav cercetindu-le domnia mea cu
amruntul i aflindu-le cu cale si cu dreptate a s urma, s-au inarit cu insusi
Comparind textul retipXrit la Chisinlu cu cel de la 1785, semnalgm diferentele (durnar5.
indicm forma din 1785 din SH): 1 de folositoare / de folos; (Astfel a apArut In ed. din 1785
ceale mai de fofos urmdri. in copiile ms. no 1, 91 si 96 dintre anii 1819 si 1820 din BAR textul
apare astfel toate chipurile cele de mai folositoare uringri", asa precum a fost tipArit si In
1835" (SH, p. 18, nota. 1)]; 2 cairel, ; 3 intru / In; 4 nu ar / n-ar 5 a lipseste in SH;
6 necuviincioase / necuvioase; 7 desavirsit desIvirsit5.; 8 igumeni / egumeni.

118
www.digibuc.ro
a noastr domneasca isalitura i pccete, adeca prin cea // U.32 dintii obstea-
sca angora ce este din anul acesta 1785 august 14 sa arat5.:
C toate daniile de mosii, de vii, de locuri de case, de tigani sau de alte
averi ce s-au facut din inceput cu cuvintul dreptatii i cu chipul, ce datoria
sau buna orinduiala au indemnat a s face, fiind drepte i cu cale, fara a nu
da pricini de gilcevi sau de jalobe, au ramas statornice si intemeiate.
Iar daniile acelea ce s-au obicinuit a sa face de catr cei de starea de gios
saraci la cei mai puternici i chivernisiti (nefiind puntul rudeniei in mijloc)
socotindu-le cineva cu luare aminte, lesne sa pot cunoaste ea nu au nici un
temeiu de dreptate sau cuviinta, pentru ca fireste, ce cuvint cu cale sa poata
da la o pricina ca aceasta a sa indatori adec cel neputincios s.' ajute pre cel
puternic si a darui s5.racul celui mai bogat.
Ci, dar, la cele mai multe dintr-aceste feliuri de danii, fiindca s urmeaz
o nedreapt5.1acomie i strimbatate, atit despre cei ce le dau cit i despre cei ce
le iau, pentru aceia s5.virsirile lor sint pricinuitoare de gilcevi:cauneori cei ce
voiesc a lua danii, fiind povatuiti de catra nesatiul interesului, metahirisesc
silnicie supt feliuri de chipuri si de fagaduinte, prin care silesc pre cei mai
sxaci a le inchina danii; alteori, cei ce sint obicinuiti a da aceste feliuri de
danii, urmind asemenea rautate, ori pentru ca sa-si izbindeasca pizm asupra
neamurilor si razesilor lor, ori pentru ca sa se foloseasc asuprind pre aproa-
pele lor, merg i dau danii la cei mai puternici, unii mnc si lucrul ce nu este al
lor, ci a celor mai multe danii / numai numele le este de danii, pentru ca sa nu
aiba cuvint 9 de raspuns neamurile i razesii lor; iara fapta ce intru adevar este
adevarata vinzare si de multe ori vinzare cu pret mult mai mare decit aceia ce
plateste lucrul, caci ce pret nu d un bogat interesat de mosii pentru ca sa-si
gasasca chip a sa face razes in mosiele altora, nadajduind ca cu vreme s se
ltasca dupa dorirea sa? Si dup aceea, cite sfazi, cite jalobe, cite fa'psiri
bastamuri de c5.tra cei impreuna mosinasi; ispita este de fata vazuta mii in
toata" zilele.
Dintru aceste si alte asemenea urmri a daniilor este cunoscut c acest
feliu de danii, fiindc din inceput s urz5.sc cu rea credint i far temeiu
de dreptate, nu pot a nu naste prigoniri i gilcevi, uneori despre cei ce le dau,
alteori despre cei ce le ieu, din care intaritindu-sa necontenite pricini i jude-
cali, s pricinuiesc pagube i pierdere de vreme i saracie celor saraci drui-
tori si neamurilor lor; osebit de vatamare de suflete ce sa intimp1 de multe
ori si la o parte si la alta.
Drept aceea, ca un obiceiu rau obicinuit i ca o fapta pricinuitoare
de strimbatate si de necontenite suparari divanului gospod, cu sfat de obste
s-au ga.sit cu cale s se opreasca cu hotarire de istov i sa nu mai fie slobod a
sa 10 face niste danii ca acestea de catre cei saraci si de starea de gios la cei mai
bogati i puternici, fiind oprit accasta cu hotarirea //t.f.33 pravelilor.
Caci scoposul la care privesc i razama pravelile este ca s sigurevsasca stapi-
nirea fiestecaruia pe averea sa. Jara cu obicinuinta acestor feliuri de danii
ridica acest diavthendevsis a stapinini ce da dreptatea fiestecaruia asupra
lucrului sau: ci, dar, iata c fapta aceasta este i improtiva praveli[i]. Pentru
aceea, ca s conteneasca aceasta catahresis de acum inainte, daniile sa fie
slobode a sa face numai intre rudenii si intre cei de starea deopotriva sau si
de catr cei puternici, de vor vrea, la cei saraci si de catra toata starea la
sfintele manastiri i biserici, unde sa dau pentru pomenirea i folosul sufletesc.
Tara amintirea, precum s-au obicinuit pin acum cu chipurile i pentru pricinile

9 cuvint, in plus fat.5. de SH 10 mai SH

114
www.digibuc.ro
ce s-au zis, s fie oprite tuturor Cu hotarire de obste. $i de vor mai indrazni
vreunii dupa hotarire aceasta a da sau a lua nescareva danii de acest feliu,
nu s tie in sama, ci s se socoteasca ca cum nu s-ar fi facut, once tocmal
sau invoiala s va face asupra acestui pont.
Iara carii vor cuteza a metaherisi viclesug, dind si luind improtiva
hotaririi acestia, asemenea danii prin zapise viclene, cu veleturile mai de-
nainte: unii ca aceia, aflindu-se i dovedindu-se, sa fie supusi la pedeapsa a
pagubi amindoao partile, atit lucrul ce s va face danie, eft i pretul lui, cu
care s'a se foloseasc neamurile sau razesii acelor ce vor da acele danii.
Osebit, fiindc asemenea pricini de gilcevi intre mosinasi si de supararea
divanului se nasc si din pricina / vinzarilor de mosii, ce sa vind si din zalogitu-
rile ce s zalogesc pentru datorii, cum si din schimburile ce sa fac urmindu-s..
la cele mai multe o catahrisis pricinuitoare de neodihna'., care si aceste fiind
trebuinta de a s pune la calea cea mai bun pe urmarea dreptatii, asa s-au
socotit hotarirea:
Cind va fi s'a se vinz vreo mosie sau parte de mosie intre cei ce nu sint
raz'asi sau rudenie, sa fie datori atit vinzatoriu cit i cumparatoriu a sa inf-
tosa la divan, aratind zapisul tocmelii cu pretul cel adevarat, care dup ce
s va cerceta, aroi de la divan s se scrie catre dregatorii tinutului la care va fi
mosia aceea ca s faca publicatie in 6 luni la toate zilele de tirg, spre instiintarea
acelora ce rudenia i razasia le d protimisis a rscumpraU i pin la aratata
aceea de sase luni vade neiesind nimene din neamuri sau din razasi, ce vor fi
aicea ca s cumpere, apoi dregatorii tinutului sIi triimita marturie in scris la
divan de instiintare: si asa de la divan sa se intareasca vinzarea aceea ca s
ramiie statornica.
Si cind rudeniile sau ra.zasii vinzatoriului, care va 12 fi de fata, sa vor
scula s rascumpere dupa ce va trece vadeoa aceea de sase luni ce s-au zis,
cum si aceia fazasi i neamuri ce vor fi instreinati pe la alte tari, de nu vor
veni pina in cinci ani ca s rascumpere, ci vor lasa s treaca mai mult vreme
apoi vor cere s rscumpere, atuncea sa nu li se tie in sama cererile, nici a
celor de fata, nici a celor instreinati, trecind aratatele vadele, precum aceasta
prin hrisovul domniei sale // raposatului Grigorie Ghica voevod
batrinul este hotarit.
Asijderea, indatoritoriul ce va avea mosii 13 sau vie, sau tigani amanet
pentru datorii 14 si viind ziva vadelii, la care cel indatorit prin zapisul su
face st'apin asupra amanetului, neplatind datoria sa nu fe volnic a stapini
acel amanet pina nu va instiinta divanul, si de la divan sa se fac iarasi publi-
catie prin 15 rinduiala ce s-au zis mai sus si pina in 6 luni neiesind nimenea
dintre ceia ce au protimisis, ca sa plateasc datoria, s rascumpere amanetul,
apoi acel amanet sa se scoata la mezat i strigindu-se dupa obiceiu cu pretul
ce sa va adaoge s se protimisasc' a lua indatoritoriul i s i se intareasca
stapinirea prin hrisov gospod, ca pre urma, de sa va scula cineva din neamuri
sau razasii aceluia ce au zalogit pentru ca s rascumpere, s'a nu li sa tie in sama.
Pentru schimburi asemenea s-au socotit c este bine sa s hotarasc ca
oricarii vor avea s faca schimburi de mosii s'a fie datori intii: a instiinta
divanul, ca de la divan sa se cerceteze lucrurile ce sa dau schimb si de la o
parte si de la alta si pricina sau interesul ce au indemnat sa se fac acel schimb,
carele de s va gsi cu cale, sa s intareasca si de la divan. Si asa sa ramiie
schimbul statornic; iara aminterea sa nu tie in sama. Osabit razasul ce va
11 rAseumptun/ eumpAra SH; 12 va/ vor SH; 13 moii/ moie SH; 14 datorii / datorie SH;
15 prin/ pe SH

115
www.digibuc.ro
vrea sii schimbe sau sii vinzi partea sa de mosie, urmind dup5. orinduiala /
aritati mai sus, si fie dator intii alege si a-si hotiri partea lui dintr5 a 16
altor rzesi si asa s'A fie volnic a o schimba sau a o vinde; ian intr-alt feliu
SI nu aibi voie ca cu acest chip s'A lipsasc'A multele pricini si gilcevi.
Deosebit, fiindc din pricina slobodii volnicii a vinzirilor si a schim-
burilor, intre alte neorinduiele ce s-au urmat si cele mai multe din monastiri
au pierdut din in 18 vremi in vremi multe mosii, ce au avut de la ctitorii lor:
s-au socotit cu sfat de obste, ca de acum inainte si fie opriti egumenii mona-
stirilor cu hotirire ca nici Cu un chip s'A nu dea mosiimonastiresti, dciinstrei-
narea mosiilor ctitoresti de pe la monastiri, osibit cii este opriti de pravili,
dar pricinuieste i desivirsit striciciune monastirilor, cum si schimburile de
mosii monastiresti si nu fie slobod a si face fiestecum; ci cind va fi trebuinti
de a si face vreun schimb cu mosia monastireasci, s'A nu s'A fad cu altceva
fr decit iar cu mosie, care s' se cerceteze intii de citri mitropolitul
si de dtri divan si gisindu-si a fi cu cale si mai de folos monastirii prin incre-
dintate cercetiri si asa si se fad; iari aminterea de s'A 19 va face, sii nu s." tie
In sami nici intr-un chip.
La toate aceste de mai sus aritatele pricini, punere la cale si avezare,
intr-acest chip s-au asizat i s-au hotirit ca sii se urmeze de acum inainte:
Iar pentru cele trecute danii, vnzri i schimburi ce s-au ficut
//ff.15 acum, fiindci a si disface este cu neputinti, cAci se poate da pricini de
neconteniti si firi de sfirsit turburare intre rAzesii de mosii i suprare
divanului gospod, s-au socotit si s-au hotifit ca si rimline statornice dupi
orinduiala cu care s-au fcut.
Prin cea al doilea obsteasd anafora ce s-au ficut mai pre urma tot in
anul acesta, let 1785 septemvrie sii arati pentru pricina impirtirilor de tigani
CC s-au obicinuit pini acum aicea in tara, cIt 20 partea moldoveneasci ce
prin insuriri i miritri s-au amestecat cu neamul tiginesc, asupra drora
pricini, micar cii sint acute intii de riposatul domn Grigorie Ghica voevod
oarescare hotiriri prin domnesc hrisov si al doilea rind mai pre larg
mai cu deadinsul s-au ficut hotArirea prin zece ponturi la domnia dintii aicea
In Moldova a riposatului domn Grigorie Alexandru Ghica voevod, care
ponturi fiind acute cu adunare de sobor a arhiereilor trii si a velitilor bo-
ieri, prin anafora s-au aritat domniei sale atuncea si s-au adeverit atit prin
intiritura anaforalii cu iscilitura i pecetea domneasci 21 Cit i prin osibit
hrisovul domniei sale s-au intirit; dar 22 pentru ci n-ar fi fost deplin intocmire
potrivire, rimiind de nu s-au urmat pn acum deplin de 23 numitele
hotariri.
$i voind domnia mea ca si se asize cum ar fi mai cuviincios fi
mare si drept a si urna la o pricini ca aceasta, atit din partea celor cu pricina,
cit prin partea giudedtii, prin domneasca noastri s-au poruncit ca si
se fad o deplini 24 indreptare i desivirsit hotirire dupi / care de-apururea si
in viitoarele vremi nestrAmutat si se urmeze i s'A se pizasci ca o pravili.
Insi fiindc, precum s-au aritat mai sus, hotArirea cea mai pre larg
si mai cu deadinsul asupra acestor pricini este cea din vremea pomenitului
domn Grigorie Alexandru Ghica voevod, ficindu-si socoteali cu cea mai
mare luare aminte in frica lui Dumnezeu asupra acelor aritate zece ponturi,
la cele ce s-au cunoscut cii s-au hotirit atuncea cu cale si cu dreptate, nu s-au

16 dintri/ dintr-a SI-I; 17 lntr-alt feliu / In aininterea SH; 18 in, In plus fati de SH; 19
SH 201 pentru, SR: 21 domneasca /alhospod SH ; 22 dar I dara SH; 23 deldupa- SH; 24
deplinl/deplin SH

116 www.digibuc.ro
flcut acum nici o stfmutare si cele ce s-au prut a fi nepotrivite deplin asupra
drepttii s-au indreptat precum s-au socotit a fi mai Cu dreptul si mai Cu cale.
Asijdirea si cele ce s-au socotit a fi lips spre indestularea dreptAtii de amin-
dcao pArtile s-au adaos i s-au asezat precum s-au gAsit cu cale, care de toate s5.
arat pre larg prin ponturile ce s'A urmeaz in jos.

Dack tiganul domnesc ori boieresc ori monastiresc sau ori a cui va lua
tiganc domneascl, boiereasc5. ori 25 monastireasa sau ori a cui va fi, pentru
ca si nu rmiie pe urrn s se La impartire copiilor, s'A fie datoriu stpinul
tiganului a da alt tigancI in locul aceialalte 26. pArti, ca s'A rmiie la stApinirea
Jai sllasul intreg. Iar cind stApinul tiganului nu va avea tigancl s dea, s'A fie
volnic stIpinul tigancii s dea sigan pentru sigan i sA ia sla..sul. Si cind nu
va avea nici acel cu tiganul s dea alt tiganc5., nici acel cu tiganca s dea
alt sigan, atuncea s fie volnic stpinul tiganului s dea 50 lei pretultigancii.
Iar de nu va vrea s dea, s fie volnic stapinul tigancii s'A dea pentru tigan
70 ki i partea la care va rAminea // 11.16 vinzarea s la zapis incredintat
de la mina vinztoriului.

De s'A va timpla tiganul sau tiganca cu vre un mestersug i stpinii lor

ziu s vor putea invoi pentru pricina mestersugului, atuncea s mearg inaintea
judecItii, i judecata va hotri ce pret s dea acela la care va rminea s'Alasul,
pentru mestersugul tiganului sau a tigancii, afar. de 27 pretul ce s-au socotit
pentru suflet, ns pentru mestersugul lutriei, a cobz5riei sau a altor zickturi
nu-s hotrasc nici s'A se dea pret osebit 28.

Cind s va timpla vreun tigan s ja vreo tiganc a cuiva nestiutl, cum

tiganca s ia tiganul cuiva nestiut i trecind ani la mijloc vor fi apucat a face
copii, aflind dovad stApinul pArtii ceii pierdute c este tiganca sau tiganul
.a lui, atuncea s'A fie volnic stApinul tiganului a da alt tigancI de mritat in
locul tigancii, sau stpinul tigancii s dea alt sigan de insurat in locul tiga-
nului, ca s rmie slasul intreg la o parte, ins protia volniciei a /ua sau a da
-schimb s se dea la stpinul pdrtii ceii pierdute ; iar pentru partea de copii
-ce a va cdea a s5. da (pentru ca s'A nu s'A fac despArtire copiilor de printi)
s'A. se dea bani, insA pretul copiilor de la 16 ani in jos s fie pe jumtate, adec5.
-feciorul 35 lei si fata 25 lei; iar acelor de virst de la 16 ani in sus va fi pretul
intreg, cum s-au arAtat la pontul intiiu, 70 lei tiganul / si 50 lei tiganca; iar.
-de s va intimpla aflarea acelor tigani de aire sfpinii lor dup indelungat
vreme, incit i copiii tiganilor s' fie insurati i s aib copii, atuncea acela29
va avea a da (nepriimind bani cela ce va avea a lua) pentru cite suflete va avea
dea, sA fie indatorit s'A dea s'Alase intregi, iar pentru cite suflete nu va avea
s'Alas intreg de potrivil, ca s'A dea, s'A aib voie a da bani dup pretul rinduit,
-ca s nu s'A fac desprtire de slase.

SA se dea publicatie i porunci de obste in toat tara ca nici unul din

protopopi sau preoti s nu fie volnici a cununa tigani cu tigance fr stirea
ori, In plus fatA de SH; 26 a, In plus falta de SH; 27 de / din SH; 28 osebit/deosebit SH;
.29 ce, Sli;

11Z
www.digibuc.ro
sapinilor lor i ping nu vor lua scrisoare de la acei stpini sau de la vechilii lor
cg adeca (de va fi altul stpinul tiganului si altul stgpin tigancii), cu invoirea
priimirea lor s volnicesc acei tigani a s cununa, sau de vor fi si tiganul
tiganca tot a unui stgpin, s se scrie c sint amindoi drepti robi ai sgi i c Cu
stirea i voia sa vor s se cunune i intr-acest chip cununindu-i, s fie datori
preutii a tine la sine si a pzi scrisorile acelea, ca cind va naste vreo pricin
s vor intreba, s le scoatg de 30 fatg ca sg-si dea seama, &I nu rginiie supt
vinovtie.
Iar care preot s va argta prin stiintg nesupus poruncii i nu va urma.
hotririi acestia, ci va cununa vreun sigan sau tigancg a cuiva ar stirea si
voia stpinului, acela preot ()snit de pedeapsa canonului // bisericesc
ce i s va rindui, incg s fie indatorit a da gloabg pretul rinduit al tiganului
sau a tigancii ce va cununa frg stirea stgpinului la acelasi sapin. Cum si ori-
carii din cei ce au tigani va lua cu tiganul sau cu tiganca sa, prin insrciune
sigan sau tigand a altui fge stirea i voia aceluia, asemenea s' fie indatorit,
dupl ce s va afla, s dea gloab pretul tiganului sau al 31 tigancii ce va lua.
la stgpinul a cgruia s vor afla.
(5)
Tiganii domnesti, boieresti, monastiresti sau ori a cui vor fi, ce umbll
cu sgtrile prin tara si sint obicinuiti a fura fete de tigani sau tigance de le tin
fr cununie, zicind c sint cununati cu dinsele, pentru aceasta s se dea tari 34
porunci la juzi ca de acum inainte nicidecum unile ca acestea s nu s facg;
iar dovidindu-s s au urmat improtivg.', atit judele cetii la care s va timpla,
cit i iganul acela sg se pedepseasc cu mare pedeapsg, iarl tiganca cu toti
copiii ce va avea s se dea la stgpinul ei, de va fi a altui stgpin.
(6)
Sapinul vreunui sigan de va indemna pre tiganul sgu sa fure vreo.
tiganc din cas boiereasa, monastireasea, mazileascg, negutgtoreascg. sau
ori a cui, i cu chip de insgrciune prin a lui msturie s vor cununa, fiindcg..
a s desprti nu sloboade pravile i stpinul tigancii a sg pggubi de slujba ei.
nu este cu dreptate, s-au socotit cind s va dovedi c stg.pinul tiganului au fcut
un lucru ca acesta cu indemnarea i / mijlocirea sa, s rmiie tiganul supt
stpinirea stpinului tigancii impreun cu tiganca, dindu-i si carte gospoct
de stgpinire; iar cind tiganul va face un lucru ca acesta fg.rd stirea stpinului
sgu, s se socoteascg cu divanul gospod pedeapsa tiganului i pierzarea slujbiE
sapinului tigancii.
(7)
Un sigan ce de copil mic il va lua stpinul su in casa lui si-1 33 va slujii
cu credint i cu dreptate ping. ce 34 va veni la virst, apoi stpinul lui, pentru
acea cu credint i Cu dreptate slujbg ce au avut de la dinsul intru atitia ani
s. va milostivi asupra lui va ierta de robie, dindu-i si carte la ming.
de dinsul, precum c l-au iertat, unul ca acela sg fie slobod de roble in toat
viata lui i nici domnia 35, nici feciorii stgpinului sgu, nici alt rudenie s nu
aibg voie a-1 trage la robie, asemenea s36 urmeze si la partea femeiasck ins&

30 de / la SH 31 al / a SH; 32 tan/tare SH; 33 0-1 / si-i SH; 34 ce, in plus fat5, de SH 35 dom-
nia domnie SH; 36 s5./s sA, SH;

118
www.digibuc.ro
nici Siganul, nici Siganca, ce vor iertati, s. nu fie volnici a s cununa cu partea
moldoveneasc5., si 37 numai copiii ce s vor veni 3q in part ea lor, vor fi slobozi de
robie.
(8)
Un moldovan de va vrea s. ja Siganc5., sau Siganul s ja moldovanc',
precum pin acum ru si fr5. de 32 cale s obicinuiesc a A. lua, rmlind cu
aceast pricin in robie partea cea slobod i fiind acesta lucru improtiva
.a toat dreptatea si pra.vila, s-au socotit ca de astzi inaintea nicidecum mol-
dovanul " Siganca s nu la, nici Siganul moldovanc5., ci acest feliu se insoSire
cununie s fie de istov cu hotrire oprite. Iar de sk vor // ff.18 cununa
prin gresa1 i prin nestiint, inclat ce s vor afla s, se despart5.,
pravila Constantin Armenupolul, cartea IV, titlul 12, file 341, hotraste asa:
de s va dovedi dup facerea nunSii c unul din casnici este rob, s desprSste
nunta indat, ca cum s-ar fi intimplat moarte.Pentru care s se deainstiintri
tari porunci atr preoSii de pe la toate satele si orasile rii, ca nicidecum
indrzneasa a cununa pre unii ca acestia. i oricare preot prin
nu va urma poruncii si hotririi acestia, s se caterisascl de darul preoSiei
s se fack' birnic vistieriei domnesti.
Iaf cindu vreun moldovan s va injurlui cu vreo SiganC sau moldo-
vanca ca vreun Sigan, cerind cu deadinsul amindoao prtile ca s se insoSasc
prin cununie i stpinul prSii Signesti va face c5.zuta silinsi nu va putea
dezbreze i ei nc vzind c nu li se d voie dupl cererea lor vor fugi
impreun si vor trece preste hotar intr-alt Sarl i s vor curiuna si pe urml
vor intoarce iar'si la locul lor, oriunde si cind s vor afla si s vor prinde,
.s se desparSI si copiii s arniie toSi in partea Signeasc5..
Iarl cind stpinul vreunui sigan sau Sigance, pentru lcomia de interes
-prin a sa voint va indemna sau va mijloci cu chipuri de mestersuguri 41 ca s5.
se cunune Siganul sau Siganca lui cu parte moldoveneasel, dovedindu-s o
fapt ca aceasta, iarsi / s5. se despart i copiii toSi s rmiie in partea Sig5.-
-neasa. Iar stpinul prtii Signesti s fie indatorit a rminea pAgubas de
obul sau de roaba sa, vinzindu-s' la mezat Siganul sau Siganca ce srt vor cunu-
cu acest chip dimpreun cu toSi copiii i banii citi vor cuprinde s se dea
la facerea podurilor; iarl preotul ce va face acest feliu de cununie, dovedin-
u-s a au stiut pricina si au cununat improtiva hotririi, s se canonisasa 42
lipsire din vrednicia preoSiei, precum mai sus s-au artat.
(9)
Pentru imp5xSala de Sigani ce s-au fcut pin acum la hotrirea aceasta
dupa obiceiul ce s-au unnat din vechi, cum si pentru partea moldoveneasc
ce s-au insoSit pin acurn prin cununii cu partea Signeasel, fiind i hotriri
Trin hrisoave gospod, c1 un moldovan de va priimi s51 ja Siganc sau moldo-
vanca Sigan, s rmiie robi ca niste Sigani, la care de vreme c pin acum asa
s-au urmat, intru, aceeasi hotarire i orinduial s-au gsit cu cale ca s5. rmiie
.atit impiSirile ce au apucat a s face pin aciun, cit si insoSirea prii moldo-

47 i , ci SH; 33 v^ni / naste SH; 33 de, in plus fa tl de SH; 40 moldovanul J moldovan,

.:SH: 41 metersuguri / m-stersug SH; 42 canonisasa j canoncascl SE;

Ilg
www.digibuc.ro
 venesti Cu partea tiganeasca ce s-au facut Ora la aceasta hotarire. Iara de
acxun inainte, toate sa se pazasca i sa se urmeze fara stramutare de-a pururea
dupa chipurile ce s-au aratat i s-au hotrt mai sus, ramiind cu toata inte-
meierea i sa se pazasca ca o pravila statornica i nestrknutata in veci.
spre aceasta este credinta a insumi domniei mele.
Noi, Alexandru loan Mavrocordat voevod. //
credinta a cinstiti i credinciosi boierii divanului domniei mele a mari
si mici
Poftim dar 43, domnia mea, cu dragoste si pre alti luminati domni,.
pre carii Sfintul Dumnezeu i va rindui in urma noastra la domnia acestii
tari, s nu strice aceste bune orinduiele i indreptari, care cu sfat de obste
am facut domnia mea, ci mai virtos s intareasca spre mai bunk' statornicie
intemeiere
Rocul pecetei]
Scrisu-s-au cel adevarat hrisov la scaunul domniei mele, in orasul
Iasului, la 44 cea dintii domnie a noastra la Moldova, de boieriul nostru Sarban
logoft 46 de taina i apoi s-au dat in stamba tipografiei bisericesti 46 din Mitro-
polia Iasului. Anul 1785, dechemvrie, 28.
[Tradus in anul 1824 si tiparit in Tipografia Duhovniceasca a Chisinau-
lui, anul 1827, in luna octomvrie] (Text numai in limba rusk traducerea
noastr5.).
Editie critic5,
In folio, I f . titlu + 9 f., textul pe 2 coloane, cel in lb. romiin6. in stinga, caractere.
chirilice, hirtie albasti, groasil.
DEP.: Bibl. Academiei Ronane, Foi volante, mapa XIX/48.
Textul tip6rit in 1785 a fost reeditat de A. R6clulescu (si colab.), Sobornicescul Hrzsov
1785, 1835, 1839 (= SH), Ed. Academiei, 1958.
Sobornicescul Hrisov a fost folosit ca o lege loca/6 in Basarabia. Pentru nevoile instan-
telor civile din Basarabia, a fost folosit mai intii textul romditesc al Sobornicescului Hrisov.
In 1824, hrisovul a fost tradus in limba rus6 de atre preotid Petru Kunickij. Este probabil
ca instantele s5, fi folosit aceast6 traducere in manuscris pin6 in 1827, cind s-a tipArit in,
tipografia eparhiall din Chisinlu. Aceast6, prim& editie din 1827 cuprinde pe dou6, coloane.
textul rom6.nesc i textul rusesc al hrisovului, purtind titlul Sobornaia gramota gospodaria..
Mavrocordata sostavlja vsyiasea, 28 delcabria 1785 goda *. Editia a II-a in limba rusl a fost
publicatl in 18311a Petersburg si reprezintl o nou6, traducere a Hrisovului.
Au urmat mai multe editii rusesti, in 1850, 1904 si 1908, cuprinse in colectiile de legit
locale basarabene, in limba rus6. Cf. L. Casso, Dreptul bizantin in Romdnia, Chisinau, 1923""
(SH p. 12, nota 3).
SH a fost folosit si de Andronache Donici in manualul salt (in titlul 11, cap. 17; t. 13,
cap. 27; t. 24, cap. 12; t. 25, cap. 5; t. 30, cap. 20; t. 40, cap. 9-SH p. 8).
Cf. I. Peretz, Curs de Istoria Dreptului Romdn, vol. IV, Hrisoavele Domnesti, Bucuresti,.
1931, p. 57-60.
ConsiderAm c6. editia critic& din 1958, transcriind ad-litteram caracterele chirilice nu.
reflect6, realitatea, lingvistic6 a textului. De aceea, este de dorit o non& editie a acestui important
text legislativ, incluzindu-se i retip6rirea de la Chisinau, 1827.

43 dar / dar6; 44 lai intru SH; 45 logoflt / logofet SH; 46 de popa Strilbeithi
exarh, SH

120
www.digibuc.ro
 136

licaz ceitrei ocirmuitoriul Senat

La darea Asezgmintului obrazovaniei pentru ocirmuirea oblastei Bassa-
rabiei in anul 1818 s-au fost incredintat stgpinini locului ceii mai mari, ca pen-
tru neinlesnirile ce puindu-1 in lucrare sg vor descoperi cu insusi fapta
pentru mijlocirile cele spre indreptarea lor, s predstavlisascg spre cea de pre
urmg cgutare.
In urma acestia au fost infgtosate de cgtre cea mai mare stgpinire a
locului cele de sfirsit inchipuiri pentru asezarea acestii ocirmuiri.
Dupg cercetarea acestor socotinte i cuviincioasa adgogire a celor de
trebuinte intr-insgle in impgraescul Sf at, s-au alcgtuit cel deplin asezgmint
al acestii ocirmuiri.
.Aflind asez5mintul acesta, care acum s-au inatosat noao cu folosurile
tgrii si cu cea de obste rinduialg a ocirmuirii imperiei potrivit, poruncim:
1-iu. intgritul de cgtr5. Noi i algturatul pre lingg aceasta asezgmintul
pentru ocirmuirea oblastei Bessarabiei dinpreung cu statul lui, s se aducl
In cuviincioasa lucrare.
2-1e. Asezgmintul cel de obste pentru ocirmuirea guberniilor in toate
acele ponturi asupra cgrora in acest deosebit asezgrnint nu s-au pus nici un
feliu de schimbgri, are a-si pgzi puterea sa i in oblastea Bessarabiei.
3-1e. Cu darea acestui de acurn pentru Bessarabia asezgrnint, atit ase-
amintul obrazovaniei din anul 1818 precum si toate punerile la cale cu cel
de acum asezgrnint nepotrevite s taie in a lor lucrare; si
4-1e.- Cel mai mare ocirmuitoriu a oblastei Bessarabiei A. se numeascg
gheneral-gubernator al Novorossiei si a Bessarabiei.
Cel adevgrat cu insusi mina impArgtestii sale mgriri este isc5.1it asa:
Nicola i.
S. Peterburg, 29 fevruarie 1828 anul. 1111.2.7
Copia

Cel adevgrat este iscglit cu insusi mina impgrgtestii sale mgriri asa:
S fie dupg. aceasta. Nicolai.
S. Peterburg, 29 fevruarie, 1828 anul.
Aezeimintul
pentru ocirmuirea oblastei Bessarabiei
intrare
1.

L5.cuitorii oblastei Bessarabiei de toate stgrile, precum partea duhovni-

ceascg, dvoreanstva, boerinasii, mazilii, ruptasii, negutitorii i tirgovetii,
tgranii sau sgtenii lucrgtorii de pgmint, tiganii coronii si a pomescicilor
jidovii pgzesc toate acele dreptgti i pronomii Cu care ei ping acurn sg. fo-
losesc.
2.
Lgcuitorii oblastei Bessarabiei de darea recrutilor sint slobozi pe vreme
nehotgritg; ins aceasta nu atirng asupra crestianilor ce s strgmutg. din
Rossia.
12 - C. 239
121
www.digibuc.ro
 Dvoreanstva Bessaxabiei s foloseste si in Rossia cu toate dreptatile
0 pronomiile ce sint intru tot prea milostiv daruite prin Gramota dvore
neasca si alte legiuiri; asemenea si dvorenii rossienesti ce s-au asezat in Bessa-
rabia sa folosesc cu toate obstestile dreptati si pronomii a acestii tagme-
deopotriv cu dvorenii Bessarabiei. /

Crestianii ce sint asazati cu la'cuinta in Bessarabia si cei ce de acum A

vor asaza, dal-a de tigani, nu pot fi robi nici la pomescicii Bessarabiei, nici la
dvorenii rossienesti. $i in urma acestia dvorenii rossienesti ce vietuiesc in
Bessaxabia pot, afara de tigani, a avea acolo oameni robi numai casnici si
Aceia pentru slujba fetilor lor si a casei, iara nu pentru a-i lacui pre dinsii pe
mosii.

Partea intiiu
Obrazovania ocirmuirii
Cap. I
Ocirmuirea cea mai mare

Ocirm.uirea cea mai mare a oblastei Bessarabiei sa incredintaza gheneral7

gubernatorului al Novorossiei si a Bessarabiei.
Cap. II
Impartirea ocirmuirii
' 6.
Ocirmuirea oblastei Bessarabiei sa imparteste in cea a oblastiei, a
uezdurilor sau a tinuturilor si in cea oraseneasca.

Ocirmuirea cea a oblastiei sa asaza in orasul Chisinau.

Ocirmuirile tinuturilor sa asaza la tinuturile: a Hotinului, Iasului,

Orheiului, Benderiului, Akkermanului si a Izmailului; in orasele: Hotinul,
Baltile, Chisinaul, Benderiul, Akkermanul si Izmailul.

Ocirmuirile orasanesti sa asaza in Chisinau, Benderiu, Izmail 111131

Bltile, Hotinul, Akl'cerm'anul, ClUlia si in Reni.
Cap. III
Ocirmuirea cea a oblastei

Ocirmuitorul oblastei este gubernatoriul politicesc.

122

www.digibuc.ro
 11.
El s. rinduieste de ctr imprteasca sa mrire.
12.
Ocirmuirea cea a oblastei s alatuieste: a) din Sfatul oblastei; b) din
Ocirmuirea oblastei; c) din palata haznelii; d) din giudectoria creminali-
ceasa a oblastei; e) din giudeatoria politiceasa a oblastei si din f) Sovestnii
Sud (adec din giudectoria cea dup5. cuget).
I. Alatuirea asezkilor a ocirmuirii cea a oblastei.

Sfatul oblastei s5, alatuieste din prezidentul si 7 cilenuri.

Prezidentul Sfatului este gheneral-gubernator; cilenurile: gubemator

politicesc, maresalul dvorenilor oblastei, vite-gubernatorul, doi prezidenti a
giudecktoriilor criminalicesti i politicesti a oblastei i doao neschimbate
cilenuri, care s rinduiesc de ocirmuitoriul Senat, dup predstavlenia ghene-
ral-gubernatorului.

In lipsa gheneral-gubernatorului, in Sovet prinde locul prezidentului

gubernatorul politicesc.

Ocirmuirea oblastei s alctuieste: / din gubernatorul politicesc, din

patru sovetnici si din un asesor.

Sovetnicii si asesorul a ocirmuirii oblast ei sorinduiesc de Catr5 carnui

toriul Senat, dup predstavlenia gheneral-gubernatorului, prin Ministeria-
pricinilor dinluntru.
1,8.
Ling6 ocirmuirea oblastei s afl 'urrntoarele deosebite aseZri:
Pricazul obstestii purt'ri de grij, care s alctuieste dup pravilele
ce sint in guberniife Rossiei cele din15.untru.
Adunarea deputatilor dvorenstvei, ce s alatuieste din marsalul
oblastei si din deputatii din fiestecare tinut, dup aiegerea dvorenilor preste
trei ani.
Uprava doftoreasc, alctuirea ariia este hotrit prin stat ce s-au
dat ling acest asezraint.
Partea arhitectoreasc5., ce s aktuieste din axhitector si doi pomos-
nici, care s'al rinduiesc de ctr. gheneral-gubernatorul.
Procurorul oblastei i doi pomosnici a lui (streapcii gubemiei) pen-
tru pricinile criminalicesti i politicesti a oblastei. Precum procurorul oblas-
tei, asa si pomosnicii lui s rinduiesc de ministrul iustitiei pe temeiul obstestii
asezri.
19.
Palata haznelii s alatuieste din vite-gubemator, trei sovetnici, cazna-
ceiul oblastei, controleriul oblastei si din un asesor.

123
www.digibuc.ro
 Vite-gubernator s'A orinduieste de ata impArAteasca sa m5sire,
ceialalti cinovnici de ocirmuitoriu 'W.11 Senat, dup51 predstavlenia minis-
trului finansurilor.

In lipsa gubernatorului politicesc, vite-gubernatorui prinde locul lui.

Una palata .haznelii s af1 urmAtoarele asezAri:

Partea mAsurArii de pmint, pentru care s orinduieste mAsufl-
toriu de pAmint a oblastei de cAti ocirmuitoriul Senat, dup predstavlenia
gheneral-gubernatorului.
Ocirmuirea forstineistereascA. Ea rAmine tot intru acea asezare,
precum este si acum si este supus gheneral-gubernatorului.

Crimenaliceasca judecAtorie a oblastei s alcAtuieste: de un prezident

i din doi sovetnici din partea ocirmuirii, din doi zasedateli dup alegerea
dvoreanstvii si din doi zasedateli din partea negutitorilor.

Giudeatoria politiceascA a oblastei s alctuieste: din un prezident

gi doi sovetnici din partea ocirmuirii, din doi zasedateli de la dvoreanstvk
i din doi zasedateli de la negutitori.
25.
Prezidentii giudecAtoriilor criminalicesti i politicesti sa orinduiesc
de impArAteasca sa mArire, jara doi sovetnici in fiestecare giudec'Atorie de
ocirmuitorul Senat, dupA predstavlenia gheneral-gubernatorului.

Sovestnii sud (giudec'toria cea dupa cuget) s'A alatuieste: de un giu

decAtoriu, din doi zasedateli de la dvoreni si din doi de la negutitori i trani.

GiudecAtoriul cel dupa cuget sa alege de dvoreni pentru care la obici-

-nuitele viboruri a dvoreanstvii s se balotirisasa cinci candidati, pre care
s5. se predstavlisa.sa gheneral-gubernatorului i dintre carii unul, dupl soco-
tinta lui, s intAreste spre implinirea artatei slujbe.

Afar. de acestea, s5, af1a urmAtoarele deossbitele a oblastei asezAri:

a) ocirmuirea pod[i]tei; b) ocirmuirea carantinilor; c) ocirmuirea tamojnilor
d) ocirmuirea tuzlalilor de sare.
29.
Pa[i]tovaia cantora a oblastei si cele supuse ei pa[i]t-expeditii p.zesc
cea intila alcAtuire a lor i s'A afl supt nemijlocita priveghiere ceii de obste
Infra imperie ocirmuiri a pod[i]telor.

124
www.digibuc.ro
 30.
Ocirmuirea carantinilor cu toate ale eii aszri rmine asemenea pe
temeiul cel dinainte i s afl supt priveghierea Ministeriei pricinilor dinlkin-
tru si in povtuirea gheneral-gubematorului. Nacealnicul liniei carantinii
i nacealnicii carantinilor s orinduiesc de imprteasca sa mrire; iar cilenii,
directorii, comisarii si altii a carantinei cinovnici de gheneral-gubernatorul.
Dintre din.sii, cileni i directori cu intrirea Ministerului pricinilor dinlluntru.
31.
Ocirmuirea tamojnilor rmin e in cea nemijlocita priveghiere a Minis
teriei iinansuril o r. 1117.51
32.
Ocirmuirea tuzlalelor de sare din Bessarabia atim. c5.tr. Ministeria
finansurilor.
Cap. IV
Ocirmuirea tinuturilor
33.
In fiestecare tinut s rinduieste giudeatoria tinutului i ispivnicia
plminteasc.
Alc'tuirea ocirmuirii tinuturilor.
34.
Giudectoria tinutului se alatuieste din judectoriul tinutului, de la
un zasedatel din partea cirmuirei, din doi zasedateli de la dvoreanstv.
din doi de la mazili, ruptasi i tlrani.
35.
Giudectoriul tinutului s rinduieste de ctr.' ocirmuitoriul Sena t, dup
predstavlenia gheneral,gubernatorului, iar zasedateliu despre partea ocir-
muirei de insusi gheneral-gubernatorul.
36.
Ling giudectoria tinutului sint urm.toarele asezri:
Epitropia dvoreneasa, in care, supt prezidentia marsalului de
iinut a dvoreanstvei, dup viborul dvorenilor, s afl cilenuri zasedatelii
giudectoriei tinutului din partea dvoreneasc.
Insemnare. In tinuturile: Benderiului, Akkermanului si a Izmailului,
-dupi micul numer a dvorenilor, marsali de tinuturi inainte ping la o vreme
nu s orinduiesc; iar slujbele lor la epitropiile dvorenesti si altele, le vor
uunplini giudectorii tinuturilor.
Msurtoriu de pmint a tinutului (ingeneriul) carele s. / rinduieste
de cita gheneral-gubernatorul.
37.
IsprIvnicia Prninteascl s alatuieste din naceainicul pmintesc
(ispravnic) 0. din patru zasedateli.

125
www.digibuc.ro
 38.
Atit nacealnicul pamintesc precum si zasedatelii s' rinduiesc de catr_
gheneral-gubernatorul.
39.
In fiestecare tinut s'a.' afla caznaceistva supt ocirmuirea caznaceiului
de tinut, ca.re A rinduieste pe terneiul cel de obste.
40.
In fiestecare tinut sa afla un procuror a tinutului (streapcii a tinutului).
41.
Procurorii tinuturilor A. rinduiesc de cata ocirmuirea oblastei, cu 'hita-
rirea gheneral-gubernatorului.
42.
In fiestecare tinut s afla un lecar si doi pomosnici ai lui.
43.
Orinduirea acestor cinovnici spinzura de la gheneral-gubematorul.
Cap. V
Ocirmuirea orasineasca
44.
In fiestecare oras sa orinduieste ocirmuire orasineasca care cuprinde
intru sine giudecatorie, gospodarie si politie.
45.
Pentru giudecatorie s asaz.' in tirguri maghistraturi orasinesti; pentrtz
gospodarie orasinesti dume si tehoviia uprave (cirmuiri breslelor); iara partea
politieneasck s'a Incredinteaza supt cea mai mare //f.f-6./ priveghere p?lit-
meisterului si a upravii orasinesti.
III. Alcatuirea asezarilor orasinestii ocirmuiri.
46.
Maghistraturile s'a alcatuiesc de un burgomistru si patru ratrnani de
catre obstii.
47.
Linea maghistraturi se afla urmatoarele aseza ri:
Slovesnii sud (giudecatoria cea prin cuvint), care sa alcatuieste
din starostii si !din giudecatori dupa alegerea de ctra obstii, si
Sirotschii sud (giudecatoria sirimanilor) care, fiind suptpr ezidentia
capului de tIrg, sa alctuieste din doi cileni a maghistratului orsinesc si din
un staroste orasinesc.
48.
Duma orasineasca sa alcatuieste din capul tirgului si din cei cinci glas-
nici de catra obstii.
126
www.digibuc.ro
 Lsemnare. In tirgurile Chilia s'i Reni, in loc de maghistrat si duma
orisineasca s'A rInduiesc ratuse.
49.
Tehovaia uprava (cirmuirea breslelor) sa alcatuieste din un burgo-
mitru, din starostele tIrgului de catr obstie si din cei mai mari a breslelor
din partea fies tecaria bresle.
50.
O uprava orsineasca sa alcatuieste supt prezidentia politmeisterului
din un ceastnii pristav si din un ratman de la maghistrat, iar acolo unde nu
este ceastnii pristav, din doi ratmani de la / maghistrat sau de la ratusa.
51.
Rinduirea cinovnicilor politiei spinzura de la Fheneral-gubernatorul.
52.
LInga politie sint urmatoarele asezari:
Comanda focului si
Comisia cvartimaia.
53.
Asezarea, dupa care comitetului celui rinduit la 18 avgust anul 1814
s-au dat voie s finduiasca cinovnici la feliuri de locuri In guberniile, nu sa
atima asupra oblastei Bessarabiei, potrivit cu rinduiala cea pentru cei ce
slujesc pina acum Intr-Insa este pusa.

Partea a doao
Cuprinderea Indatoririlor si pentru supunerea si atimarile locurilor si a fetelor
Intru cirmuirea oblastei Bessarabiei

Cap. I
Cuprinderea Indatoririlor si rinduiala supunerii
Despartirea I
Pravilele cele de obste
54.
Precum cuprinderea indatorirei, chipul lucrarii si espunderea tuturor
locurilor si a fetelor filtra ocirmuirea oblastei Bessarabiei, asa si rinduiala
supunerii sa hotarasc prin cele de obste a imperiei asezari, adeca prin acele
pravile care lucreaza si care A. vor da de acum Inainte la guberniile imperiei
cele dinlauntru. Drept aceea:
55.
Fiestecare loc si fata la ceea ce s atinge de slujba sa si lucrarea pri-
cinilor urmeaza dura pravilele /07/ cele de obste a celor asemenea luisi
locuri si fete In imperie.
127
www.digibuc.ro
 56.
Tot acestea si cele de obste pravile arat fiestecruia loc i fete in cuprin-
derea cirmuirei oblastei Bessarabiei dritul i granitile a lui puteri, asijderea
rspunderea pentru neimplinirea datoriei slujbei sau pentru luarea asupra
sa a mai multei puteri, decit i s-au dat lui.
57
Gheneral-gubernatorul al Novorossiei si a Bessarabiei i la ocirmuirea
oblastei Bessarabiei s supune ocirmuitoriului Senat.
58.
Toate locurile (asezri) a oblastei s' supun:
Partea implinitoare, ocirmuitoriului Senat, ministeriilor i gheneral-
gubernatorului.
partea gospodriei, ministeriei.
partea giudeatoreasc5., ocinnuitoriului Senat.
iar la priveghierea pentru dreapta i cea cu sporire lucrare pricinilor
si a punerilor la cale, gheneral-gubernatorului fr de mijlocire.
59.
Locurilor oblastei s supun toate a tinuturilor si a orasilor locuri (ase-
zri), dupi feliul lucarilor lor.

Rinduiala i m'Asura supunerii atit a gheneral-gubernatorului, cit si a

ocirmuirilor ceii a oblastei, celor deosebite ce sint in oblastie, asemenea
tinuturilor si a orasilor, s hotrasc prin pravilele cele de obste.

Tot pe aceste cele de obste pravele f s asaz5, treptele in lucrarea pri-

cinilor si revizia hotririlor a locurilor giudectoresti, suindu-s pira la ocir-
muitori1 Senat.

Toate pricinile in locurile prisudstfiilor din oblastia Bessarabiei s'A

lucreaz pe limba rossieneasa, iar cind va urma nevoie cu tlmcire si pre
limba moldoveneasc.

In pricinile de judecati s priimesc de temelie pravilele tarii, iara intru

acele intimplari, unde ele sa vor afla nu deplin, sa priimesc i pravilele Rossiei.
!TIs pricinile de judeati in tinuturile Izmailului i Akkermanului, fiinda
intr-insele nu sint moldoveni, trebuie s se lucreze i s se hotrascl pe te-
meiul legiuirilor Rossiei.

Priimind in uvajenie c in cuprinderea ocirmuirii Bessarabiei intr

al oblastei Sfat, carele in cele de obste a imperiei asezri nu sa af1 si el ase-
menea unele prti cer deosebite pravile, pravilele acestea s insemneaz
mai jos. Ins i aceste asezri in atirnrile cele de obste atra slujb5.i c5.tr
stpinii, asijderea precum i in acele Indatoriri ale sale, care nu s cuprind in
ponturile celor deosebite pravile, lucreaz i s'A povtuiesc cu pravilele
cele de obste.

128
www.digibuc.ro
 Desp'rtire II
Deosebit e pravile
A. Pentru Sfatul al oblastei
65.
Sfatul al oblastei Bessarabiei la pricinile de judecati nici o amestecare
riu are. Ilff.81
66.
Cautarii Sfatului oblastei s'A las cele mai mari pricini din cele ce atirn.
de punerea la cale si de economie, adeca:
Rinduirea banilor pentru feliuri de cheltuieli din soma oblastei
alcatuita din zace protenturi si de obste punere la cale a acestii somi, potri-
vit cu intritul tahmin ( 82).
Cercetarea tahminului si a analoghiei pentru pamintestile havaiele.
Iscodirea mijlocirilor spre a aduce la mai bulla fericire starea noro-
dului, alejverisul si gospodaria satelor.
Asezarea dflunurilor noao si tocmirea celor vechi.
Facerea prin tirguri a zidirilor in socoteala capitalului celui din a
zecea protenturi sau in socoteala a insasi obstiilor si in urma aceia cercetarea
planurilor si a tahminurilor.
Taierea relelor intrebuintari care pot a s naste in oblastie.
Punerea in rinduiala a indatoririlor celor pentru drumuri in natura..
Priveghierea ca s se string veniturile i s5, se faca cheltuieiele
prin tirguri dupa pravile si sporirea a acestor venituri prin mijlocirile neasu-
pritoare si care nu sint improtiva pravelelor celor de obste.
Sigurantia pentru hrana vietii norodului la intimplarile nerodirii
piinii.
67.
In Sfatul pricinile intra dupa predlojeniile gheneral-gubernatorului,
dup soobsceniile politicescului gubernator si dupa predstavleniile cirmuirii
oblastei si a marsalului / dvorenilor oblastei.
68.
Hot'xirile Sfatului dupa mai mult numer a glasurilor intemeiate pre
cea adevarat noima a legiuirilor ce sint, si care nu cer deosebite dezlegri
de la mai inalta stapinire, s aduc ar intirziiere intru implinire, daca nu vor
fi oprite de cata gheneral-gubematorul.
69.
Gheneral-gubernator, oprind hotarirea Sovetului, predstavliseste pen-
tru aceea ministeriilor dup cuviinta si asteapt de la dinsele dezlegare.
70.
Pe linga aceast predstavlenie trebuie s se alatureze in deplin precum
hotarirea Sovetului oblastei, asa si toate socotintele ce au fost intr-insul.
71.
Toate hotaririle Sfatului oblastei, care cuprind in sine vreun lucru
nou ce cere prea inalta intrire, sa infatosaza dupa rinduiala intru acea minis-
terie cata care pricina atirna.
129
www.digibuc.ro
 Tahminurile si analogiile ce s'A.' fac dup trecerea a fiestecrora trei ani
pentru pmintestile havaleli, dup cercetarea lor in Sfatul oblastei, s inf5.-
tosaz de ctr gheneral-gubernatorul la prea inalta inarire, prin ministra/
finansurilor dup5.. rinduiala asezat in guberniile cele dinluntru.

!ntru acele pricini care dup fiinta sa nu cer intrire de mai inalt5.
stpinire, la intimplarea de neunire a glasurilor, s face implinire dup soco-
tinta prezidentului. //f.f.91

Dac au prins locul prezidentului politicescul gubernator, apoi pentru

toate pricinile ce s aduc intru implinire pe temeiul paragrafului urmat ina-
intea acestuia, predstavlisaste el tot atuncea gheneral-gubernatorului Cu.
arturarea si a tuturor socotintelor ce au urmat in Sfat.

Cilenurile neschimbate a Sfatului oblastei ce s'51 rinduiesc de ocirmuito-

riul Senat, in vreme slobod de prisudstvie in Sovet, pot fi intrebuintate de
ctr gheneral-gubemator pentru cele mai mari cercetri si alte pricini in
Bessarabia.

Procurorul oblastei 55. af1 tot intru aceleasi atirnri ctr Sfatuloblastei,
precum si c5.tr alte a oblasteilocuri, pe temeiul asezmintului pentru gubemie..

Priveghierea pentru sporirea curgerii pricinilor in afar s incredintazI

lui si procurorului, potrivit cu dreapt a lui indatorire.

Sfatul oblastei s adun in tot anul de doao ori: la mai si noemvrie,

ins si ori in ce alt vreme, dup cererea trebuintii poate fi chiemat de ata
gheneral-gubernator sau de inaplinitoriul datoriei lui.

Toate pricinile ce intr la adunrile in vremea vadelilor, Sfatul s

sileste a le svirsi in curgerea unii luni.
B. Pentru palata haznelii

Palata haznelii indestulind din veniturile haznelii toate orinduitele

dup stat cheltuielele/haznelii, dup aceea din fmsita venitmilor noo prti
le deos5leste pentru a le altura ctr venitul imperiei, iaf a Zcea parte:sau
zece protenturi din toat soma ce au rmas, le intoarce spre intrebuintri
pe la locurile oblastiei si are pentru dinsele deosebit socotea15..

130
www.digibuc.ro
 Din soma a zece protenturi care sa cuvine insusi oblastei, palata haz-
nelii sloboade bani ara rinduirea ministrului finansurilor, dupa. Insemnarea
gheneral-gubematorului sau a Sfatului oblastei, dup numarul banilor ce
sint de fata, fara de a sa imprumuta din soma partii haznelii.

Drept aceea, pentru toate chieltuielele ce sa cuvine a face din soma a

zece protenturi, s alea'tuieste in tot anul tahmin carele gheneral-gubema-
torul din buna vreme 11 infatosaza Ministeriei pricinilor dinlauntru spre cer-
cetare.

La intimplarea ridic5."rii liniei de tamojne ce este la Nestru, infra atuncea

In capitalul cel din a zecea protenturi hotarita soma din toate veniturile
tamojnilor din oblastia Bessarabiei.
C. Pentru orasinestile dume i upravile breslilor.

Toate veniturile orasilor spre adaogirea catra veniturile cele din con-
deile de rusomaturi ce sa dau in llameara si din alte feliu de averi ce s cuvin
orasului, sa aduna nu In alt feliu decit dupa analoghiile ce s'A fac pe tot anul;
iara chieltuielele s fac dupa taluninurile care asijderea s fac in tot anul.
Analoghia //ff.101 veniturilor i tahminurile chieltuielilor s intaresc de
Sfatul oblastiei.
Cap. H
Atimarile locurilor si a fetelor ce ocirmuiesc oblastia Bessarabiei

A Novorossiei si a Bessarabiei gheneral-gubemator si la ocirmuirea

oblastei Bassarabiei Infra atimarile sale catra ocirmuitoriul Senat si cata
ministeriile s povatuieste cu cel de obste asezamint pentru gubemii si cu
cea de obste povatuire pentru ministerii.
86.
Gheneral-gubernator tuturor a oblastei si de obste tuturor locurilor
de judecatorii d predlojenii, iara la toate celelaite locuri i fete lui supuse,
porunci.

Toate locurile i fetele ocirmuirii oblastei s afl supt ucazul ocirmui-

toriului Senat, i cata dinsul triimit raporturi.

Politicescul gubernator predstavliseste gheneral-gubernatorului done-

senii (instiintari), cu Sfatul oblastei s adrisariseste prin otnosenii, iara la
alte locuri si fete a ocirmuirii oblastei asemenea i tuturor locurilor judeca-
toresti d predlojenii, iara celoralalte, porunci.
131

www.digibuc.ro
 89.
Sfatul. oblastei s5. adrisariseste cu gheneral-gubernatorul prin predsta-
vlenii, cu politicescul gubernator prin soobscenii, iae cu a oblastei i jude-
c5.toresti locuri prin predlojenii.
90.
Celelalte locuri a cirmuirii oblastii ctr gheneral-gubernatorul fac
donesenii, politicescului / gubernator predstavlenii, intre sine s'a.' adrisari-
sesc cu soobstenii, iar locurilor i fetilor celor mai de gios triimit ucazuri.

Locurile ocirmuirii de tinuturi celor mai mari fac donesenii i predsta-

vlenii, Cu cele intocma cu dinsele s. adrisarisesc cu soobstenii, iarg celor
supuse lor locuri si fete triimit porunci si ucazuri.

Locurile ocirmuirilor orsinesti, celor mai mari fac donesenii i predsta-

vlenii, cu cele intocma cu dinsele s adrisarisesc prin soobstenii, iar5. celor
supuse loc-uri si fete triimit porunci si ucazuri.
93.
Locurile i fetele care sint deosebite in oblastie ocirmuiri, pzind spin-
zurarea lor de la acele mai mari ocirmuiri, atr care ele atim6 dup a sa
asezare, in adrisarisirea lor cu cele ce s af1 in oblastie ocirmuiri urmeazI
pravilelo r celor de obste.
94.
Puterea a fiestearuia loc si fete nu s.' lteste mai departe de hotarul
lucrrii lui, ins de vor fi trebuincioase oaresicare pentru pricini stiinte,
apoi toate locurile i fetele pot s se adrisarisasc cu locurile i fetele cele
deopotriv cu dinsele a altor gubernii, fr5. mijlocire; iar pentru adrisarisirea
cu cele mai inalte predstavlisesc nacealstvii sale dup5. rinduia.15..
Cel adevrat l-au prezidentul impr.tescului Sfat graful
V. Cuciubei. /1(1.11.1

Statul Ocirmuirii a oblastei Bassarabiei 1012]

Statul
ocirmuirii a oblastei Bessarabiei
Lef ele pe ani in
Nr. argint
Ocirmuirea cea mai mare cinov
nicilor ruble
unuia la toti
1 2 3 4

Gheneral-gubernatorului al Novorossiei si a
Bessarabiei i s las si banii, orinduiti prin
statul din anul 1818: deplin-imputernicitului
namest nic pentru tinerea lui, adec. /eafa
dup cm n banii pentru mas'. 3 000 3 000

132

www.digibuc.ro
 1 2 3 4

Ling. dinsul.
Cirmuitoriul a canteleariei in al 6-clas 1 600 600
Expeditori in al 8 clas 3 300 900
Expeditoriu asupra prtii pricinilor streine
in al 8 clas 1 350 350
Dragomani pentru corespondentie in limba
turceas si moldoveneasc5. 1 400 400
Pentru tinerea cinovnicilor canteleariei si
pentru chieltuiele 3 000
Preste tot 8 250

Ocirmuirea cea a oblastei.

Gubernatorul politicesc in al 4 clas 2 500 2 500
Pentru masa sa 1 500 1 500
Ling dinsul.
Secret ariul in al 8 cl as 1 500 500
Cinovnici pentru deosebite incredintri 2 350 700
Stolonacealnici 2 250 500
Lor ajuttori 2 200 400
Scriitori 4 150 600
Pentru chieltuielile canteleariei 1 000
Preste tot 7 700

In Sfatul oblastei.
Prezident 1
Insemnare: locul acesta il tine gheneral-guber-
natorul
Cilenuri 7 //u.13./
lnsemnare : locurile acestea le tin gubernato-
rul politicesc, predvoditeliu[1] dvoreanstviei a
oblastei, vite-gubernatorul, doi prezidenti a
judecktoriilor oblastei: criminalicesti
ceii politicesti i doao neschimbate cilenuri
de ctr. ocirmuire.
Predvoditeliu[1] dvoreanstvei a oblastei in al
5 clas leaa nu priimeste. Celelalte cilenuri,
afar de cele doao neschimbate priimesc leaf
dup altele ale lor locuri a slujbei.
Iar cele neschimbate cilenuri in al 5
clas priimesc 750 1 500
Insemnare: deosebit. cantelearie nu s orin-
duieste, cci a lucra delile poate unul dintre
cele neschimbate cilenuri, iar. cinovnicii can-
teleariei s rinduiesc pe vremea adunrii Sf a-
tului din canteleariile: a gheneral-gubernato-
rului si a gubernatorului politicesc.

133
www.digibuc.ro
 1 2 3 4

In ocirmuirea cea a oblastei.

Gubemator politicesc 1
Sovetnici de atr: ocirmuire in al 6 clas 4 600 2 400
Asesor in al 8 clas 1 350 350
Secretariul in 9 clas 1 300 300
Eczecutor 1 250 250
Expeditori 4 250 1000
Ajuatori 8 175 1 400
Pentru tinerea cinovnicilor canteleariei cum
si a cantorii asupra tiganilor coronei si pen-
tru chieltuielile canteleariei 8 000
Pentru tinerea tipografiei 800

Preste tot 14 500

Spre n'imirea cas6lor pentru locurile de pri-

sutstvie, atit celor a oblastiei cum si a celor
de tinuturi 6 000

Ling ocirmuirea cea a oblastei.

Uprava doftoreasc6
Inspector 1 600 600
Operator 1 400 400
Acuser 1 400 400
Secretariu in a 12 clas 1 200 200
Pentru slujitorii canteleariei i pentru chiel-
tuiele 400
Moasa mai mare 1 200 200
Ucenici a lecarilor
Mai mare 1 150 1501/11.111
Mai mic 1 120 120
Feldseri 2 100 200

Afar de aceasta
Lecari de tinuturi 6 300 1 800
Ajuatori a lecarilor 12 150 1 800
Moase mai mici 5 150 750

Preste tot 7 020

134

www.digibuc.ro
 1 2 3 4

Insemnare: fiindc5.' in orasul oblastei trebuie

s. se aflemoasa cea mare si cea mai mic5. nu A.
orinduieste, apoi cele mai mid s orinduiasc
pe la tirguri de tinuturi.
Partea arhitectoreasc5.:
A oblastei arhitector in al 8 clas 1 600 600
Lu ajurtor 2 200 400
Pentru chieltuiele 500 500

Preste tot 1 500

A oblastei procuror in al 6 clas 1 750 750

Lui ajuftori in al 7 clas 2 400 800
Pismovoditel 1 250 250
Pentru slujitorii canteleariei si pentru chiel-
tuiele 1 003

Preste tot 2 800

In palata haznelii
Vit e-gubernator 1 1 200 1 200
Intru dispirtirile
1. A Economiei
Sovetnic 1 600 600
Stolonacealnici: unul pentru pricinile avi-
ziei iar altul pentru condeile de rosomaturi
ce s5 dau in n5.ima15. 2 250 500
Ajut5tori: unul pentru pricinile fviziei iar
altul pentru condeile de rosomaturi ce s dau
In naim all.' 2 175 350
Scriitori 5 125 625
2. Pentru pricinile tuzlalelor de sare
Sovetnic 1 600 600
Stolonacealnic 1 250 250
Ajuatoriu 1 175 175
Scriitori 2 125 250
3. Pentru partea otcupului de rachiu
Sovetnic 1 600 600
Stolonacealnic 1 250 250
Ajuttoriu 1 175 175
Scriitori 3 125 375110..151

135
www.digibuc.ro
 1 2 3 4

4. Caznace[i]stva
A oblastei caznaceiu 1 600 600
Stolonacealnic 1 250 250
Controler 1 350 350
Buhgalter 1 350 350
Ajuatori
Ling stolonacealnic 1 175 175
Ling controler si ling. buhgalter ') 200 400
Scriitori 6 125 750
5. A Controlului
A oblastei controler 1 600 600
Controlen i 2 350 700
Ajuatori 2 200 400
Scriitori 4 123 500

6. De obste in Expeditie
Asesor 1 350 350
Secret ariu 1 300 300
Protocolist 1 250 250
Jurnalist 1 250 250
Scriitori 6 125 750
Preseajnii (jurati) 2 75 150
Pentru trebuintele canteleariei, a tuturor
psrtilor de obste a palatei haznelii, pentru
strgjri, pentru lemne si pentru lumin'ri 1 500
Deosebit de aceea pentru adlogirea lefii ci-
novnicilor canteleariei din palatal 400

Preste tot 14 975

Ling palata haznelii.

Partea m5sur6rii de p'rnint.
A oblastei mIsurltoriu de 0.mint (ingineriul)
in al 8 clas 1 500 500
Lui ajuatoriu 1 200 200
Pentru cumpxarea v6pse1ilor pentru intoc-
mirea instrumenturilor, pentru hirtie si
allele 300

Preste tot 1 000

136
www.digibuc.ro
 1 2 3 4

In judecatoria criminaliceasca a oblastei

Prezident in al 5 clas 1 800 800
Sovetnici in al 6 clas 2 600 1 200
Zasedateli din partea dvoreanstvei in al 7
clas 2 350 700
Zasedateli din partea negutitorilor in al 10
clas (ara' de leaf5.) 2 //[f.16]
Secretariu in al 10-le das 1 300 300
Pentru slujitorii canteleariei i pentru chiel-
tuiele 3 000
Preste tot 6 000

In judecatoria politiceasca a oblastei

Prezident in al 5 clas 1 800 800
Sovetnici in al 6 clas .) 600 1 200
Zasedateli din partea dvoreanstvei in al 7
clas 2 350 700
Zasedateli din partea negutitorilor in al 10
clas (ara de leafa) 2
Secretariu in al 10 clas 1 300 300
Tlinaci 4 300 1 200
Pentru slujitorii cantelariei si pentru chiel-
tuiele 3 000
Preste tot 7 200

In sovestnii sud (judectoria cea dupa cuget)

Tudecatoriu in al 6 clas 1 700 700
Zasedateli din partea dvorenilor in al 7 das 2 300 600
Zasedateliu din partea negutitorilor in al 10
clas (fr de leaf) 1
Zasedateliu din partea tranilor 1 150 150
Secretariu in al 12 clas 1 300 300
Pentru slujitorii canteleariei si pentru chiel-
tuiele 1 000

Preste tot 2 750

Deosebitele a oblastei asezri.

In cantora poqiitei a oblastei
Al oblastei pa[i]tmeister in 7 das 1 500 500
Lui ajutatoriu in al 9 clas 1 300 300
Buhgalter in al 12 clas 1 200 200
Pa[i]talioni 8 100 800
Pentru slujitorii canteleariei si pentru chiel-
tuielele cum si pentru celelalte chieltuieli a
cantorei oblastei 600
Preste tot 2 400
13- C. 323 13Z
www.digibuc.ro
 1 2 3 4

In orsaneasca expeditie a pokiitei

Poaiit-expeditoriu in al 9 clas 1 250 250
Ajuatoriu in al 12 clas 1 175 175
Po6[i]talioni 4 100 400
Pentru slujitorii canteleariei si pentru chiel-
tuiele 175

Preste tot pentru o Expeditie a po[i]tei 1 000

Iar de obste pentru 6 Expeditii a po6[i]tei 6 000 llf.f-i7.>

Ocirmuirea tinuturilor.
In judectoria tinutului.
judeatoriu de atea ocirmuire in al 8 clas 1 500 500
Zasedateliu de ata ocirmuire in al 9 clas 1 300 300
Zasedateli din partea dvorenilor in al 9 clas 2 250 500
Zasedateli din partea mazililor, ruptasilor si a
tranilor 2 100 200
Secretariu in al 12 clas 1 300 300
Pentru slujitorii canteleariei si pentru chiel-
tuiele 1 000
Preste tot pentru o judectorie a tinutului 2 800
insemnare: in numerul acesta s orinduieste
a s slobozi din hazne dup cum si inainte
numai 1 450 ruble din argint, iar. celelalte
1 350 ruble s. se socoteasa asupra havale-
lelor pknintesti, pin cind veniturile judec5.-
toriilor de tinuturi, dup taxia ce s.
tuieste acum, vor fi in stare a ridica aceast
chieltuial ce vremelniceste cade pe pome-
nitele hava1ele. De obste pentru 6 judec5.-
torii a tinuturilor 16 800
Ling judectoria tinutului.
Epitropia dvoreneasc.
Prezident : predvoditeliul dvoreanstvei din
tinut in al 7 clas, iar unde el nu s afl, jude-
ctoriul tinutului
Iar cilenii sint zasedateli din partea dvo-
reanstvei a judeatoriei tinutului
Pismovoditeliu in al 12 clas (cu leaf de
la dvoreanstv.) 1

A tinutului msurtoriu de pmint (ingine-

riul) in al 12 das 1 250 250
Iar preste tot in a oblastei si a tinuturilor
orase sase 1 500

138
www.digibuc.ro
 1 2 3 4
In isprvnicia pminteasc5..
Nacealnic prnintesc (ispravnic) in al 8 clas 1 750 750
Zasedateli in al 9 das 4 350 1 400
Secretariu in al 12 clas 1 300 300
Stolonacealnici 3 200 600
Pentru slujitorii canteleariei si pentru chiel-
tuiele 1 000
Preste tot pentru o isprvnicie 4 050

Deosebit de aceasta in isprvniciile pmintesti

a tinuturilor Iesului, Orheiului si Hotinului
//[f.18/ s orinduieste cite un tlmaciu 3 200 600
Iar5. pentru 6 isprvnicii 24 900

lnsemnare: dup' statul acest de acum s

sloboade pentru fiestecare isprvnicie 1 950
ruble de argint, iar pentru sase 11 700 ruble,
as adaa soma cea no ao intrece pre cea de inainte
cu 13 200 ruble de argint, care si trebuie s'a*.
se socoteasc asupra stringerilor pentru haya-
lele pAmintesti; iar din hazne s'A cuvine
numai a slobozi dup cum inainte pe fieste-
care an 11 700 ruble in argint.
A tinutului procoror in al 9 clas 1 400 400
Iarl ling toate judeatoriile tinutului sase 2 400
Ocirmuirea orseneasc5..
In maghistratul orAsenesc.
Burgomistr in al 12-le das de car obstie
fr.leaf5. 1
Ratmani in al 13 clas de atr obstie fr5.
leall 4
Secretariu in al 13 clas 1 250 . 250
Pentru chieltuielile canteleariei O pentru
slujitori 500
Preste tot pentru un maghistrat 750
Insemnare: Suma pentru tinerea maghistra-
turilor trebuie s'a se sloboad din veniturile
orsenesti.
Maghistraturile s rinduiesc: in Chisinu, in
hmail, in Akkerman, in Benderiu, in Hotin
si in Blti
Deobste pentru 6 maghistratori 4 500
In slovesnii sud (judecAtoria cea
prin cuvint)
Starostei si judec'torii in al 14 das dup
vibor de ctr obstie f' r leaf5.
139
www.digibuc.ro
 1 2 3 4

A sirotschii sud (judectoria sirimanilor)

Prezident, capul tirgului in al 10 clas 1

Cilenuri: ratmani maghistratului in al 13

clas 2
Starostele tirgului in al 14 clas 1

Pismovoditeliu in al 14 clas cu leaf de la

obstie 1

In duma orseneasc5.
Capul tirgului de cta obstie Mal leafl 1
Glasnii (glsuitori) in al 13 clas de c5.tr obstie
fr leafil 5
Pismovoditeliu in al 14 clas 1 150 150
Pentru chieltuielile canteleariei 100

Preste tot pentru o dum. 250

Insemnare: Dumele acestea sa asaz in

Chisinau, nu.193 in lzmail, in Akkerman,
In Benderiu, in Hotin i in Blti. Tinerea lor
trebuie s fie dup cum inainte de la hazne.
De obste pentru 6 dume 1 500
In ratusa orseneasa
Burgomistru in al 12 clas de catre obstia fr.
leafa
Ratmani in al 13 clas de catre obstie fr
lean. 4
Secretariu in al 14 clas 1 150 150
Pentru chieltuiala canteleariei 100

Preste tot pentru o rattna 250

Inscmnare: Ra,tusile acestea s asaz in

orasele cele fr de stat, in Reni i in Chilia.
Dar tinerea lor trebuie s. fie in socoteala
veniturilor orsenesti de acolo
De obste pentru doao ratuse 500
In tehovia uprava (cirmuirea breslelor).
Burgomistru in al 12 clas de c5.tr obstie L'a
leaf 1

Staroste de tirg in al 14 das de ctre obstie

fr leaf. 1

Mai mari breslelor cite unul de dita fieste-

care breasl M'a leed
140
www.digibuc.ro
 1 2 3 4

In uprava orseneasc5.
Prezident politmeisterul
Cilenuri: ceastnii pristav
Ratmani de la maghistrat
Insemnare: 1. lar in acele orase unde nu este
ceastnii pristav, prisutstvia upravei orse-
nesti s alctuieste sub prezidentia politmeis-
terului din doi ratmani de la maghistrat sau
de la ratus..
lnsemnare: 2. Cantelearia a upravei este tot
aceea care este insemnat in statul politiei.
In politia Chisinului
Politmeister in al 7 clas 700 700
Ceastnici pristavi in al 10 das 4 350 1 400
Cvartalnici nadzirateli in al 14 clas 8 180 1 440
Pismovoditeliu in al 17 das 300 300
Tlmaciu in al 17 clas 180 180
Pristav pentru pricinile de cercetri in al
10 das 1 350 350 /117,20]
Pentru slujitorii canteleariei i pentru chiel-
tuielile politiei 1 500
Bazarnii 1 100 100
Deseatnici 50 30 1 500
Butosnici 90 30 1 200
Insemnare: Deosebit de leafa pentru deseat-
nici si pentru butosnici, se hotrste ca s.
se sloboaz.' lor proviant in socoteala venitu-
rilor orAsenesti dup asezarea cea pentru
soldati.
Asupra istrumenturilor pentru foc:
Brantmeister in al 14 clas 1 150 150
Slujitori la foc 12 30 360
Insemnare: Deosebit de aceea li se d. lor
proviant din veniturile orasenesti, precum
deseatnicilor i butosnicilor, spre tinere
cailor, pentru foc, spre cumprarea halaturi-
lor i spre intocmirea istrumenturilor 1 000
In comisia cvartirurilor ce s.' afl lingl
politie
Cvartirmeister in al 14 clas 1 150 150
Pismovoditeliu in al 14 clas 1 150 150
Pentru slujitorii canteleariei i pentru chiel-
tuiele 150

Preste tot pentru tinerea politiei in

orasul oblastei 10 630

www.digibuc.ro 141
 1 2 3 4

In numerul acela s cuvine a slobozi 1 000

ruble in argint pe tot anul din veniturile oil-
senesti.
Insemnare: Prin statul cel de mai inainte era
rinduit 8 715 ruble in argint si s-au adaos din
veniturile orsenesti dupa prea imita porun-
c. 1 000 ruble in argint, si afar de aceea s
sloboade din sumele cele flmase pentru a
5 parte si pentru pristavul a pricinilor de
cercetare 550 ruble: asadar, cheltuiala dupa
statul acest din nou alatuit intrece pre cea
de inainte cu 365 ruble.
In politia din Izmail
Politmeister in al 8 das 1 600 600
Ceastnici pristavi in al 10 clas 2 300 600
Cvartalnici nadzirateli in al 14 clas 4 150 600
Pismovoditeli in al 14 clas 1 300 300
Pentru slujitorii canteleariei si pentru chiel-
tuiele 800
D es etnici 20 50 1 000
Preste tot pentru Izmail 3 900 itf.209
In politia din Akkerman
Politmeister in al 8 clas 1 500 500
Ceastnii pristav in al 10 clas 1 300 300
Cvartalnici nadzirateli in al 14 clas 3 150 450
Pismovoditeli in al 14 clas 1 300 300
Pentru slujitorii canteleariei si pentru chielC-
tuiele 500
Desetnici - 15 50 750
Preste tot pentru Akkerman 2 800
In politia din Bender
Politmeister in al 8 clas 1 500 500
Ceastnii pristav in al 10 das 1 300 300
Cvartalnici nadzirateli in al 14 clas 3 150 450
Pismovoditeliu in al 14 das 1 300 300
Pentru slujitorii canteleariei si pentru chiel-
tuiele 500
Desetnici 12 50 600
Preste tot pentru Benderiu 2 650
In politia din Blti
Politmeister in al 8 das 1 500 500
Cvartalnici nadzirateli in al 14 clas 2 150 300
Pismovoditeliu in al 14 clas 1 300 300
Pentru slujitorii canteleariei si pentru chiel-
tuiele 400
Desetnici 8 50 400
Preste tot pentru Blti 1 900 '

142 www.digibuc.ro
 1 2 3 4
In politia din Hotin
Politmeister in al 8 clas 1 500 500
Cvartalnici nadzirateli in al 14 clas 2 150 300
Pismovoditeliu in al 14 clas 1 300 300
Pentru slujitorii canteleariei si pentru chiel-
tuiele 400
Desetnic i 8 50 900
Preste tot pentru Hotin 1 900
In politia din Reini
Politmeister in al 8 clas 1 500 500
Cvartalnii nadzirateliu in al 14 clas 1 150 150
Pismovoditeliu in al 14 clas 1 300 300
Pentru slujitorii canteleariei si pentru chiel-
tuiele 400
Desetnici 8 50 400
Preste tot pentru Reini 1 750
In politia din Chilia
Politmeister in al 8 clas 1 500 50011/1.21)
Cvartalnii nadzirateliu in al 14 clas 1 150 150
Pismovoditeliu in al 14 clas 1 300 300
Pentru slujitorii canteleariei si pentru chiel-
tuiele 400
Desetnici 8 50 400

Preste tot pentru Chilia 1 750

Iar5. preste tot pentru 8 politii 27 280

Insemnare: In toate aceste politii, afar de
cea din Chisinu, pentru desetnici proviant
nu se rinduieste.
In cvartirnaia comisie .
Prezident: politmeisterul 1

Deputati fr5. leaf:

De c5.tr dvoreni 1

De c5tr5. negutitori i tirgoveti 1

Suma pentru chieltuielile canteleariei trebuie

s se sloboad din suma cea de obste care
este rinduit pentru politiile orsenesti.
Insemnare: Comisiile acestea trebuie s fie
asezate, afar din cea din Chisinu, care are
deosebit stat, in orasele: Izmail, Akkerman,
Benderiu, Blti, Hotin, Reini i Chilia.
143
www.digibuc.ro
 Ocirmuirile: cea forstmeisterease, a carantinelor, a tamojnilor si a
tuzlalelor de sare rmin pe temeiul cel de mai inainte; iar caznaceistviile
tinuturilor pe asezmintul cel prea inalt intrit la anul 1824, noiembrie in
zile.
Au isclit: prezidentul Sfatului imprtesc graf V. Cuciubei
S-au tlmcit pe limba moldoveneasc i s-au tiprit in Duhovniceasca
tipografie in Chisindu, 1828 anul, aprilie 27 zile.
In folio, 21f., primele 10 f. textul pe 2 coloane, cel in lb. romani-i in dreapta, caractere
chirilice de la f. 11.-21: tabele Cu mai multe rubrici, p. din stinga in lb. rusl, p. din dreapta
In lb. romnl; hirtie groasri verzuie, filigran: blazon princiar, literele majuscule rusesti M F A"
frunzo de agave.
DEP.: Bibi. Academiei Romane, Foi volante, 1 044.

43

ftwiintare de la comisia alca' tuitd spre cercetarea

dovezcilor asura dvorenestii numirti
a dumilorsale, cinstittlor dvoreni a oblastii Bassarabiei.
Fiindc comisie ce au fost la trecutul an 1818 spre cercetarea dvore-
nestilor documenturi, indeletnicindu-s in o vremi scurt5., n-au fost putin-
cioas s intre in o cu amruntul dizbatire la lucrare ce i s-au incredintat
cu cercetarea dovezlor pentru dvoreneasc numire a fiistecruia dvoreanin,
din care pricin i izvodul ce au alatuit ea necuprinzind in sine neaprat
trebuincioasle stiinti, nu poate sluji temelie la alctuirea conditii de spitle
dvorenestilor neamuri, cu atita mai virtos c i unii din dvoreni neavind
vremi inftoszi clovezile pentru a lor tragire, nu s-au trecut in acel
izvod, apoi acum alcItuita comisii, pornindu-s cate implinirea datoriei
ce este pus asupra ei i priimind intre altile spre povtuire pravila insmnat
In inalt intritul doclad a indreptItoriului Senat din anul 1801 aprilie
in 2 zile, pontul al VII[-lea] ca cercetarea dovezilor ce va inatosa dvo-
reanstva pentru a lor invrednicire, s se urmezi cu toat ace scumptate
descoperire drepttilor ce s cuprind prin gramot, intlegindu-s de
sine c dreptate druit in punctul acesta st cu dinadinsul intru aceea
ca s s cunoasc dinpreun cilen a obstiei dvorenesti pe acela numai care
va dovedi CA', este dvoreanin, iar nu din nou s se ridice s se a.$5.zi in
aceast invred.nicire; asijdire, inalta vointa impleatestii sale mriri, insm-
nat prin inaltul ucaz din 29 ghenarie a anului 1805: ca fiistecare &capa
din imprtie A. se foloseasc f fr impedecare cu aceli dreptti, pronomii
indminri care sint slobozite fiistearuia prin legiuiri, cu asa chip ca o
treapt s nu trag drepttile altei trepte". Pe temeiul acesta, si dup
cuprindirea opredeleniei ce osbit au alcauit comisie s-au as.zat s se
fac instiintare de aceasta dvorenilor oblastii carii au fost cunoscuti in
aceast invrednicire de car ocirmuirea de mai inainte a MoIdaviei
asupra crora, dup vointa ce cu m.ult milostivire a imprtestii sale
mriri s-au intinsu drepttile i pronomiile sosloviei dvorenilor Rossiei insm-
nate prin gramota inalt druit dvoreanstvii de bun neam din anii 1785,
aprilie in 21 zile, cu pzire pe ling acelea a vechilor priveleghii a Molda-

144 www.digibuc.ro
viei; dup care, cu mult milostivire vointi i alte soslovii a pmintului
Bassarabiei ce nu intr in obstia dvorenilor, s-au invrednicit asmine a li s
intri si. a lor dreptti si priveleghii.
.4adar, cinstita dovreansty.' esti indatorit a inftosa la aceast comi-
sie dovezile sale pentru dvoreneasca tragire ca s se cercetezi acelga i s
se treaca pe acei ce s vor cunoaste in aceast numiri in osbite izvoade,
din care pi temeiul aszmintului obrezovaniei oblastii s, va alcItui la Verhov-
noi Sovet dvoreneasa condic pe spitile neamurilor.
Comisia aceasta socotesti a incepi lucrrile sale mai intiiu de la tinu-
tul Orheiului, apoi a Esului, dup5, aceea a Hotinului si, in sfirsit, totodat_
a Benderiului, a Akkermanului si a Izmailului. Comisia ins mai intiiu de
toate va face cercetare izvodului de dvoreni, ///1.2.1 ce s-au fost acut la
comisie care au fost mai inainte vremi, cilci 30 dvoreni ce s-au impArtsit
la facerea acelui izvod prin instiintare ce fac ata' comitetul ce au fost
vremelnicesc din 4 iunie anul 1818, insusi arat. c izvodul pomenit s-au
fcut vreinelnicesti dula neaprata trebuinti ce era spre a s'A pute. svirsi
atuncea viborurile; adugind c daa s vor m'Ata si alti dvoreni, a cror
nume nestiindu-s5., nu s-au trecut, aceia vor fi datori a s'A arta in urm
cu dovezile lor, iar apoi cea cu deskvirsire cercetare pentru Iiistecare din
dvoreni s-au socotit s se fae in urna cu rinduiala c5.zut. Deci, pe temeiul
acesta, cinstitii dvoreni ce isi au lcuinta in tinutul Orheiului s inceap
infltosa documenturile sale de la 28 a lunii acestia, iar cei de pe la
tinuturile celelalte, asijdire vor fi instiintati mai inainte la ci vremi s'A aib
a veni aice spre inftosa dovezile sale.
Dar ce amune documenturi s vor priimi de dovad asupra dvore-
nestii invredniciri, comisia pentru stiinta dvoreanstviei ins'Amneazi mai in
gios pravile inchipuite spre a ei povtuire, care s-au scos din gramota
d'Aruit dvoreanstvii de bun neam si din alte legiuiri atingtoare de punctul
acesta, asijdire din drepttile i priveleghiile pmintului acestuia.
Pravilile ce sk priimescu de povtuire la cercetarea dovezilor pentru
dvoreansca numire fiestecruia dvoreanin, pe temeiul gramotii inalt druite
dvoreanstvii de bun neam si a altor legiuiri, asijdere si a priveleghiilor
dvoreanstvii pmintului acestuia. 1117. alba, f.33

Pentru drepttile i pronomiile dvoreanstvii de aice.

Prin as.z5.mintul obrazovaniei oblastii,pentru drepttile i pronomiile
15.cuitorilor s5. cuprinde: tagmei dvorenilor s las intru deplin msur5.
drepttile i pronomiile cu mula milostivire d'ruite dvoreanstyii Rossiei,
cu pzire pe ling aceasta a acelor vechi priveleghii a Moldaviei".

Pentru dovezile dvorenestii invrednicire.

Prin al 92-lea punct a gramotei cu mula milostivire druit dvoreanst-
vil s cuprinde: de neoborite dovezi a bunului neam s. fie: I-iu) diplomile
suitorilor nostri, sau a noastre sau a altor capite incoronate druite asupra
dvorenestii invredniciri".
Insmnare: La acestu prilej s vof priimi intru socotint hrisoavile,
ispisoacile, poroncile i zapisile domnesti date asupra cinurilor, asupra averi-
lor in pricini de giudicti i asupra vreunei osbite de la domni ixicredintare.
145
www.digibuc.ro
 2-1e) Gherburile druite de call imparatul.
3-1e) Patenturile pentru cinurile care trag dvoreneasca invrednicire".
Inseimnare: Pe temeiul hrisovului domnului loan Nicolai Mavrocor-
dat din anii 1734, toti acie s cunoasca de dvoreni carii s-au cinstit cu cinuri
moldovinesti de la vel logofat pina la logoat al triile, s intalegi pina in
vremi f ce s-au alaturat oblastea aceasta catra Rossia la anul 1812, cind
s-au inchiet cu turcii tractatul; precum i acie care in vremea prothesmiei,
adiea a sorocului de 18 luni, prin tractat hotarit pentru acei ce au voit
a s stramuta s-au invrednicit dupa slujbile lor a priimi cinstire cu caftan
macar dei nu ave tragirea lor din familii dvorenesti.
4-1e) Dovezi precum c ordenul rossienescu de cavaleri au impodobit
persoana".
5-1e) Dovezi prin hrisoave de miluire sau de lauda".
6-1e) Ucazurile pentru dare de pamint sau de sate".
7-1e) Druirea locurilor de asazare pentru slujba dvoreneasca".
8-1e) Ucazurile sau hrisoavile pentru miluire di ocine din locurile
de as.'zare".
9-1e) Ucazurile sau hrisoavile de miluire de sate sau mosii, macar
de ar fi i iesite de la neamul acela".
10-1e) Ucazurile sau instructiile, sau hrisoavile date dvoreaninului
pentru solie, pentru poslanicestvo sau pentru vreo alta triimetire".
11-1e) Dovezi pentru dvoreneasca slujba suitorilor".
12-1e) Dovezi precum c tatal i bunul au avut vietuire blagorodnica
sau Instare sau slujba potrivita cu numire dvoreneasca i marturie la aceasta
de la doisprezaci oamini de bun neam pentru a carora dvorenie a nu fie
indoia15.".
Inseimnare: Dupl cuprindire asazamintuki imparatescului Sfat insm-
nat prin ucazul indreptatoriului Senat din 28 dechemvri anul 1816, atinga-
toriu de fetile ci cauta s afle dvorenie, marturiile a 12 sau mai multi
blagorodnici care s-au asazat prin punctul de sus aratat a gramotii dvore-
nilor s vor priimi nu intr-alt chip deed spre plinirea infiintatilor acturi, iar
chid marturide acelea vor fi singure i dinpreuna ca dinsile nu sa vor
Infatosa si aite in scris documenturi, atunce marturiile aceste ca unile ci
slut hotarite a fi spre plinirea altor dovezi, nu sa vor socoti lucratoare
indestulatoare spre ridicare invrednicirii dvorenesti ci s-au pierdut.
13-1e) Zapisile de cumparaturi, de zalogiri, de zastre i legile pentru
avere dvoreneasea".
Insmnare: Documenturile i hotaririle in pricini de judecati precum
ertile de poronca a Divanului Moldaviei, date pin in vremea ci s-au
alaturat Bessarabia catra Rossia, adica pin in zioa inchierii tractatului
la anul 1812, cu aceasta insa c acest feli de documenturi sa fie iscalite
nu de catra unul numai, ci de catr citeva cilenuri a Divanului Moldaviei.
144e) Dovezi ca fatal si bunul au stapinit sate".
15-1e) Dovezi asupra scarii neamului si a rinduielii urmasilor, mergind
la fiu1 de la tatal, de la bunul, strabunul si asa mai in sus, incit vor pute
s arate sau vor voi ca sa fie trecuti in vreo parte a condicii spitii neamuri-
lox cu rodal sau". /

Pentru f i fetilor partii duhovnicesti carii au dvoreneasca tragire.

Rezoliutia fericitului intru pominire imperatorului Petru intiiul, asupra
docladidui de la Sinod din anii 1721 noiemvrie in 19 zile.
146 www.digibuc.ro
 Pentru fiei de arhierei, boieri, spre a rmine ei i lid lor iesiti din
podusnoi ociad, precum dvorenii, cu insusi mina imprtestii sale mriri
sint scris5. aceste cuvinte: s fie asa pentru acei care s' trag din sleahetstv
num.rindu-sa de la buni".
insamnare: Aceast legiuire s atinge dup. drepttile Moldaviei,
asijdirea de copiei fiistearuia stpini a fetilor duhovnicesti ci vor fi din
familii dvorenesti.
IV
Pentru dvoreanstva ostineasc..
In tabela pentru ranguri din anii 1722 ghenari 24, in punctul al
15-le s-au legiuit aceste cuvinte: , cinurilor ostinesti carii vor sluji pir la
ober-ofitri, fr s fie din dvoreni, apoi cind cariva va dobindi cinul mai sus
ins5.mnat, acela este dvoreanin i fiei lui, care s vor naste in ober-ofit.rie;
dar clack' nu vor fi din vremea aceea fiei, ci vor fi de mai inainte si tatl
va face cerire, atuncea dvorenie s se de si acelora numai unuia fiiu pentru
care tatgl va face cerire, iar celelalte cinuri, atit po/iticesti, cit si curtii,
care in ranguri nu vor fi din dvoreni, a acelora fii nu sint dvorcni". 1051
..Tilcuire: Pzind intocma cuvintile acestii legiuiri, i in urmarca ei,
pe aciia care nu s afl slujind in lucrtoarea, ostineasca slujb decit au
deopotriv cinuri, s cuvine a s socoti c au numai personalnia dvoreanstv,
iar nu mostinitoari".
Pontul 78, in al doile parte a Ccndicii de spiti/e nearnuri/or s se
treac rodurile dvoreanstvii ostinesti dup. alfavit".
Tilcuire: Dvoreanstva ostinease nu este de alte roduri decit aceea
pentru care prin ucazul cu numile fericitului i in veci de vrednic pominire
domnului imprat Petru intiiu din anii 1721 ghenarie in 16 zile s-au legiuit
cu aceste cuvinte: toti ober-ofitrii carii s-au ridicat fr s fie din dvoreni,
ei i fiei lor i urmasii lor sint dvoreni i s cuvini a li s da patent pentru
dvorenie".
V
Pentru dvoreanstva a acelor opt clasuri.
Punctul 79-le in al triile parte a Condicii de spitile neamurilor s se
treac dup alfavit rodurile dvoreanstvii a acelor opt clasuri".
Tilcuire: Dvoreanstva a acelor opt clasuri nu este de alte roduri
decit de aceea pentru care in tabela de ranguri a fericitului i in Neci
vrednicului intru pominire stpinitoriului imperator Petru intiiu din anii
1722 ghenari in 24 zile in punctul al 11 s-au legiuit cu aceste cuvinte: toti
slujitorii rossienesti sau acei ce sint streini carii in celi dintiiu opt ranguri
s. / afla sau cu adivrat s-au aflat, au s fie a lor legiuiti fii i urmasi
In veci deopotriv socotiti cu ce mai bun i vechi dvoreanstv5. intru toate
invrednicirile i avantajurile, macar de ar fi si din neam de gios i de nu
ar si fi fost mai inainte de ctr incoronatile capite niciodinioar ridicati la
dvoreneasc invrednicire sau nu ar ave date gherburi".
VI
Pentru dvoreanstva strein.
In tabla pentru ranguri din anii 1722 ghenari in 24 zile, la sfirsitul
punctului al 16-le este scris cu aceste cuvinte: Oamenii streini ce s afl
147

www.digibuc.ro
in slujba noastrA au a dovedi dvoreanstva lor i gherbul sau cu deplomile
lor sau cu publice mArturii de la ocirmuirea patriei lor *".
Pontul al 80-le a gramotii date dvoreanstvei.
In al patrAle parte a Condicii de spiti s se treacA dup alfavita
toate neamurile streini".
Tilcuire: Neamurile streine nu sint altile decit acele cari au intrat
In supunirea Rossiei si pentru cari s pominesti prin ucazurile din anii 195
pentru plinirea condicii de rinduiala spitilor de neamuri, poroncind ca
aceste imp5.rtesti stApinitoare, cnejAsti i alte venite neamuri cinstite s'A se
treacA in os'Abit parte a condicii de spitile neamurilor". 1111-61
VII
Pentru dvoreanstva ci s cistig prin s'Amnile de otlicii a ordinelor
rossienesti.
Dupa cuprindirea ucazului din anul 1815, octomvrie in 21 zile, fetile
impodobite cu ordine rossienesti s'A alAtureazi cAtr ce adivrat dvo-
reanstv i s5..trec in partea intiiu a condicii de spitile neamurilor.
In temeiul inalt intAritei socotinti a impArAtescului Sf at din 16 octom-
yri a anului 1816, fiei persoanilor impodobite cu ordenul Sfintei Annii intiile
clas, care orden asmneaz pe p5.rinti cu gheneralitetul, MC mai mare drep-
tate au pentru dvoreanstv vecinicA decit fiei cinovnicilor, a acelor opt
clasuri,,pentru care dvorenie s legiuieste prin pravila.
VIII
Pentru dvorenii ci au numai cas i oameni a ogrAzii scrisi asupra lor,
Prin ucazul din anii 1791, iulie in 19, s'A. cuprinde:
Ceca ci s atinge de acei dvoreni carii au in gubernie numai cas5.
bamini a ogrAzii scrisi asupra lor, Senatul nu gAsAsti impiedicare ca dupa
ci s vor cunoaste dovezile lor de nestrAmutate, s'A se treacA rodurile lor
In condica de spitile neamurilor a acestii gubernii, dupa grsuirea al 68-le
pont: Din 'Malta gramotA ca pe niste dvoreni ci dup asIzarea i l'Acuinta
el au, atirnA cAtr aceast gubernie".
IX
Pentru dvorenii ci nu au nicAiure nici o avere nemiscAtoare.
Prin acelasi ucaz s'A insAmneaz5.:
Dvorenii ci nu au nicAiure nici o avere nemiscAtoare, iar dvorenia
lor pot A. s[i]-o dovideasc de pe suitorii lor, carii din vechiu s-au aflat in
aceast invrednicire, sint datori al[i] infAtosa dovezile i s'A vor scrie in
condica dvoreanstvei din ace gubernie unde suitorii lor au stapinit mai
inainte averi, luindu-s de temelie la aceasta pravila as'AzatA prin inalta
gramot in al 92-[le] pont : ca drept dovezi nestrAmutate a blagorodstvei
sa fie ucazuri sau ispisoace de miluire cu sate si mosii macar de ar fi aces-
tea si iesite de la neam".
Pi temeiul ponturilor al triilea si al 4-le a aceluias ucaz, acei dvoreni
cari_i cu insu[si] slujba lor au agiunsu la aceastA invrednicire, precum i dvo-
renii streini ci sint veniti macar de nu ar i ave in stApinirea lor nici o
avere dvoreneasa in gubernie, s trecu in nuira'rul dvoreanstvii si s'A scrie
in condica de spitile neamurilor.
148
www.digibuc.ro
 X
Pentru chipul cercefrii documenturilor dvorenesti.
Pontul al 8-le a gramotei dvorenesti:
Predvoditelul dvoreanstviei guberniei aceia i deputatii dvorenesti
de pe la tinuturi cerceteaz dovezile inftosate a blagorodnicii, dostoinicii
1-iu) dac la cercetarea dovezilor Mtr-un glas sau doai prti din trii
a glasurilor vor gsi ca nu sint indestule dovezile, // ff.7.7 apoi acele dovezi
le vor intoarce inapoi cu inscris instiintare, asa c s prelungeste trecirea
acelui rod in condica spitii neamurilor guberniei aceia pin ci vor inftosa
nestrrnutate dovezi".
Al 2-1e): lar dac la cercetarea dovezilor intr-un glas sau doai prti
din trii de glasuri vor gsi c dovezile sint indestule, atuncea vor treci
pe rodul acela in condica de spitf a namestnicestvii si vor da neamului
aceluia gramot Cu isaliturile sale si cu punirea pecetii a dvorenestii
adunri din gubernia a ceia".
XI
Pentru inatosarea dvorenestilor documenturi in or[i]ghinal sou in
copii.
Pontul 84-1e, fiistecare neam blagorodnic s aib5, a4si] inatosa dove-
zile dvoreniei sau in orighinal sau in copie, adeverit.".
XII
Pentru alcAtuirea izvoadelor de dvoreni.
Urmind pontului 72 din gramota dvoreanstvei, comisia este datoare
a alctui pe temeiul formii inchipuite, dupa tiintile ci sint datori dvorenii
s inftoszi, izvoade dup alfavita de toate neamurile dvorenesti din fiiste-
care tinut ci stpinesc averi nemisctoare, insmnind deosbi.
I-iu) Numile i porecla dvoreninului ci stpinesti in acel tinut averi
emisctoare i anii lui.
2-1e) De este insurat si pe cine tine sau ca Ii vduv. /
3-1e) De are multi copii, parte brb'teasc sau fimeiasc, numile
anii lor.
4-1e) Citi destini pmint arc de clironomie sau de cumprtura, sau
din nou druire, sau zstre priimiti si in cite sate mari sau mici s cuprind,
cit numr de ca.s. a Ucuitorilor sint intr-insile, insmnindu-s numrul sufleti-
lor parte barbteascl si parte fimeiascl, asijdere si citi tigani robi are.
5-1e) Cit venit anume aduce pe an averea ci stpinesti.
6-1e) De sade in tinut acel dvoreanin sau c
7-1e) Ci cm n are.
8-1e) In ci anume slujb s afla sau ca este in otstava.
lnsananare: Pe fiei ci stpinesc avere osbit s se arate ling tatii
lor in numrul copiilor i apoi sa se treacl si cu osaba condeiu ca si pe alti
dvoreni.
In sfirsit, comisia de datorie sa socoteste a face cunoscut cinstitilor
dvoreni pentru cuprindirea pontului al 69 din gramota ddruit blagorodni-
cii dvoreanstvii prin care s hotarste: Daca careva nu va fi trecut
dvoreneasca condicI de spiti a guberniei, acela nu numai c nu intr intre
149
www.digibuc.ro
dvorenii acei[i] gubernii, dar nici nu sa va folosi cu celi de obste pronomii
a dvoreanstvii guberniei aceia". Pentru aceasta, dac unii din num'arul
cinstitilor dvoreni a pamintului acestuia nu sa vor afta la aceasta comisie
si nu vor infatosa dovezilor lor asupra acestii invredniciri, apoi nefiind trecuti
In izvoadile ci sa 1111.81 alcatuiesc acum, cari sa vor priimi de temelie la
alcatuirea dvorenestii condice de spitile neamurilor, insus[i] dumn[e]alor
vor fi pricina de a nu s ingadui s'A se impartasasca la trebile obstesti
care sa atingu numai c'atra soslovia dvorenilor.
Podpisali [au iscalit] ; [in continuare titulaturile in limba rusa].
Predsedateli, gheneral-leitenant Inzov
Predvoditeli dvoreanstva Bessarabscoi oblasti, nadvornii sovetnic
Dimitrii Riscan
Statschii sovetnic i cavaler Alexandr Ghica
Colejschii sovetnic Ioan Sturdza
Nadvornii sovetnic Iordachi Millo
Matvei Riscan
Colejschii asesor Petrachii Catarji
Titulearnii sovetnic i cavaler Fedor Crupenschii
Ianco Russo
I acovachii Paladi
Ivan Donici
Vasilii Iamandi.
In folio, 8 f., foile 2 v. si 8 v. albe, textul pe 2 coloane, cel in lb. romfila in dreapta.
c,aractere rusesti. Sub textul tuturor exemplarelor insemnarca autograf5.: S podliuiin yerno,.
Titulearnii sovetnic Leks" [Conform Cu originalul. Sovetnic titular, Leks].
DEP.: Bibl. Academiei Rom&ne, Foi volante, 1 029.

45
Alceititirea ponturilor
pentru indatoririle supt care sint supusi catra st5.pinii mosiiior taranii sau.
lucratorii de pamintu din oblaste Bassarabiei si drcptatile ci au ei spre a li
sa da de cata stpini loc de hrana pentru dinsii si pentru vitile lor, dup
cuprindere jurnalului ci au inchiet inaltul Sfat a acestii oblasti la anul.
1819, mai in 16 zile, pi temeiul asazaminturilor Moldaviei.

Pi temeiul ucardui ci s-au primit de la inaltu[1] Sfat supt no. 367

s-au tiparit in tipografia ocirmuirii oblastii Bassarabei la anu[1] 1819, avgust,
In orasul Chisinau. iff.lv] M'Asura intocma cu palma domneasca sau a.
opta parte dintr-on stinjin domnescu. 1111.2v1
Insamnari di cele ci sa cuprind in ponturile aceste :
Cuprindere jurnalului ci s-au inchiet si a acturilor Fa ta
ci s-au inftosat la inaltul Sfat.
cap. 1-iu
Pentru personalnic5. slobozania taranilor 20

150
www.digibuc.ro
 cap. al 2-le
Pentru indatoririle tranilor ctr stpinii mosiilor 21

cap. al 3-le
Pentru lucrul care stenii sint datori a lucra st61:01-
nului mosiei in zilile acele ci s-au insmnat la caP121
al 2-le a acestui as.' zmInt 25
cap. al 4-le
Pentru vinzare buturilor pe la mosiile pomescicilor 29

cap. al 5-le
Pentru indatoririle care lucrAtoriul de pmint, afar
di acele 12 zile este datoriu a implini in folosul sfpinu-
lui mosiei dup hrisovul domnului Grigori Alexandru
Ghica voievod, din arxii 1777, sptemvrie 30 si dup
obiceiurile vechi 30
cap. al 6-le
Pentru indatoririle stpinitorilor de mosii ctra trani 34
cap. al 7-le
Pentru starostii satelor i pentru datoriile lor 38
cap. al 8-le
Pentru mosiile rzssti 40
cap. al 9-le
Pentru indatoririle politiilor pminteti intru ceca
.ci s atinge de as5.z5.mintul acesta 42/f

Cuprinderc jurnalului ci s-au inchiet la

inaltul Sfat a Bassarabici, mai 16, anu 1819
Verhovnoi Sfat, indemnIndu-s pe de o parte cu o neaprat datorie
a s Ingriji pentru bunstarea a tuturor treptilor de 15.cuitorii ci s afra
intru oblastie, si pe de alt parte avind instiintare de la d. predvoditeliul
dvorenilor oblastii intimeiat asupra jalobilor a multor din pomescici pentru
neimplinirea di c5.ty. 15.cuitorii ci s all pi pmintul lor a datoriilor sale
pomescici, asaminea stiind c nu numai isprvniciile pmintesti dar
ocirmuirea oblastii priimesc necontenit jalobi de la steni pentru asu-
--pririle ci sufr ei de cAtra pomescici, nu mai putin luind intru socotint
-c multi din lucrtorii de prnint supuindu-s trIndavirii nu numai c nu
voiesc a 1mplini legiuitile indatoriri c5.tr pomescici, dar inc nici pcntru
insusi a lor gospodric nu s.' ingrijsc si toat firicirea lor o socotescu a fi
mumai intru aceea ca nestatornicind niaiurea cu intemeicre lcuinta lor,
s sIpoat5, strAmuta ca si tiganii di la un loc la altu[l]; si, in sfirsit, urmind

151
www.digibuc.ro
pravilii ins5."mnate prin ponturile inalt imbunAtAtitului proiect a obrazovaniei
oblastii Bassarabiei, pentru dreptatile i pronomiile 15.cuitorilor, prm care
intri altile s-au zis asa: Tranii 1[P.]2 sau sAtenii, pe temeiul cel di mai
inainte, isi vor p5.zi drepttile ca s'A nu atirni persoana lor de la stApini-
toril pAmintului. Averea lor va fi apArat di tot feliul de acolisiri cu privi-
ghierea ocirmuirii oblastii; iar pentru folosurile pAmintului ei vor fi datori
a implini lucrul i indatoririle in folosul stApinilor acelor mosii dup cuprin-
direa as'AzAminturilor Moldaviei" au gasit de trebuintA a cerceta pricinile
acestii nerinduieli si a le curma cu puterea pravililor si a obiceiurilor acestui
pArnint. La ce dintii tractatie pentru aceasta s-au discoperit neap5.rat tre-
buintA, mai intii a s'A' cerceta cu amAruntul toate acele aszminturi prin
cari s hotArAsc indatoririle unii pArti ata alta si a s incredinta nu cumva
insusi acele as'AzAri sint o pricina acelor atitea de neimpAcAcioasA si pAgubi-
cioasA gilcevi? Si al doile, a s'A cerceta temelnic intru ce anume s cuprinde
personalniceascA slobozAnie a lucrAtorilor de p'Amint si a as'Aza spre apara-
rea ei pravile intocma dupA puterea legiuirilor o a obiceiurilor moldovinesti
pentru acest sfirsit. La sfaturile urmate di multe ori s-au citit in Verhovnoi
Sfat urmAtoarele acturi:
Pentru indatoririle aminduror
Ponturile visteriei sau as52Arile ci s-au dat de cAtr domnul Molda-
viei Grigorie Ghica voievod pentru indatoririle lucratorilor de pAmint tArani
cAtr pomescici prin care sA hotArAsti l'Amura nunarul zililor i s
insAmneazA i lucrul care intr-acele zile lucratoriul de pdmint este datorin
a lucra stApinului mosii.
Anaforaoa sau predstavlenie ci s-au dat la 14 aprilie a anului 1775
atea acelasi domn Grigorie Ghica voievod de Cata mitropolitul si de dita
toat tagma dvorenilor, din pricird c de cAtrA pomenitul domn s-au fost
incredintat aceiasi tagme ca s'A intri intru ce cu amgruntul cercetare a celor
di mai inainte dreptAti si pronomii a dvorenilor si a lucr5.torilor de pAmint
pentru celi ci s ating de datoriile aminduror acestor trepti; s cercetezA_
prifacirile lor i s'A gAsasc chipuri spre a aduce acele dreptti i pronomii
In ce mai bun5. stare.
Hrisovul aceluiasi domn din 30 sAptemvrie 1777 prin care s lace-
dizlegare pomenitii mai sus anaforale.
Hrisovul domnului Alexandru Constandin Moruz voievod, scos.
din acturile Moldaviei, dup care in vremea domniei sale ci s-au prelungit
de la anul 1802 si pin la anul 1806 s'A da la feliuri de stApini "de mosii,
cArti arAtAtoare pentru cit numAr de vite fiistic5ria lucrAtoriu de pAmint
au fost ei indatoriti a le da loc de cosit si de pAsunat.
Ponturile visteriei din anul 1810, aprilie 23, alcAtuite 11-10.14 numai
pi un an si numai pentru tinutu[1] Hotinului, prin care asamine sint insAm-
nate indatoririle sAtenilor cAtr stApinii mosiilor.
Pentru personalniceasca slobozcinie a lucreitorilor de pcimint
Hrisovul domnului Alexandru Neculaiu voievod din anul 1745,
iulie 11, ci s-au slobozit boieriului marelui logofAt Gavril Miclescul, prin care.
anumi s'A opreste stramutarea lucrAtorilor de pAmint di la un loc la altuli
spre vietuire.
Poronca domnului Grigorie Alexandru Ghica voievod, din anuL
1776, iunie 22, ctr toti l'Acuitorii, dat in chip de hrisov obstesc.

152
www.digibuc.ro
 Ponturile alcatuite de catra obsteasca presustvie a divanului Mol-
daviei, la 1804, in luna lui sa'ptemvrie i intarite de catra domnul Ale-
xandru Moruzi.
Poronca caimacanilor Moldaviei (: namestnicilor domnului Constan-
din Ipsalant) din 18 fevruaric anul 1807, ci s-au dat spatariului Donici.
Poronca a celorasi caimacani din 27 fevruari a celuiasi an earl
sararie Orheiului.
Cuprindirea acestor acturi este aceasta:
A. Ponturile care sa numesc a visteriei sau asazarile ci s-au
dat de catra dornnul Alexandru Ghica voievod la anul 1775, a cal-ore fiinta.
este precum in gios urmeaza:
1-iu. Fiisticare satean este datori s lucreza 12 zile in vremile rinduite
la once lucru va fi intrebuintat de la rasaritul i pina la apusul soarelui,
cu cuviincioasa odihna, lucrind in fiisticare zi asa cum ar lucra insusi pentru
dinsul.
Al 2-1e. Fiisticare om gospodari i holteiu ci va fi in virst neavind
tata, dar putincios a lucra, este datori ca s lucreza acele mai sus hotarite
12 zile, iar holteiul ce tr5ieste in casa tatinisau, mcar di ar fi si in stare
a lucra, insa nu poate fi silit spre a ceea, caci insusi tatal sau va lucra,
asijdirea i acel neputincios i calicit in toata curgirea anului de once lucru
ramine slobod.
Al 3-1e. Cel ci s-au departat vre undeva pentru insusi a lui trebuint
s-au naimindu-sa cuiva s indatoresti a rasa pe altul cineva in locul sau
ca s implineasca zilile lucrului sau s se invoiasc cu stapinul mosii.
Al 4-1e. Nimine din sateni dupa vointa sa nu poate ca in locul lucru-
lui in fapta sa plateasca cu bani; iar stapinul mosii de va voi, poate s
iei i bani in loc de lucru.
Al 5-1e. Fiisticare satean este datori ca s lucreza acele hotarite 12 zile
pe insusi ace mosie cu departare de trii sau de patru ceasuri, iar dac va
fi triimes mai departe, apoi pierdirea zilii s i sa socoteasca in lucru,
iar cu caraturi i cu alti angarii sa nu-i superi.
Al 6-1e. Fiisticare din steni, lucrind 1[P.]6 aceli 12 zile pe an dup
rinduiala mai sus insainnata, mai este inca pi ling aceea datori a da dejma
sau de a zace din toate dupa obiceiu i niminea dintr-insii sa nu cuteza a
stringe de pe cimpu ceva pina cind nu va veni de fata posa'sorul sau triime-
sul lui ca s iai dejma (: insa posasorul este dator sa vie in vremea cuviin-
cioas sau triimata vechilul s'au). S scutesc de dejm numai legumile
di pen gradini ce sint pentru trebuinta casai, iar daca cineva i ru acele
va face negutitorii, atunce este datori sa de dejma i insusi el sa o si care.
Al 7-1e. Numai stapinului mosiei sa da voie s vina vin, iar ma i
mult nimaruia afara di acei ci sa vor invoi cu posasorul mosiei; asijdirea
nici alt feli de bautura sa nu vinza.
Al 8-1e. Di va ave trebuinta stapinul mosiei ca sa faca artura, apoi
cite pluguri s vor gasi in sat, fiisticare plug va ave a ara /0 pasi i fiisti-
care pas trebui A. fie de sasa palme, iar daca va fi trebuinta ca sa s faca
ark'tura in loc nelucrat (: in Vagina), apoi sa are 8 pasi i citi oamini vor ave
impartasire la acele pluguri i vor ara pasii acesti hotariti, tuturor acclora
s li s socoteasca cite o zi din acele 12, atit acelor ci vor ave cite un
bou numai, cit i celor ci vor ave cite doi sau si mai multi; asijdirea
celor ci n-au nici unul, iar care nu vor ave nici un feli de imprt5.sire

153:
www.digibuc.ro
la aceli pluguri, unii ca aceia vor lucra aceli 12 zile la alt lucru, la care
va pune stapinul /0..17 mosiei.
Al 9-1e. Di va fi trebuinta de prasit sau de sapat pentru papusoi,
fiisticare este datori ca sa prasasc5 pentru o zi o firta, adica' a patra parte
din pogon.
Al 10-1e. Di va fi trebuintj de sacerat, fiisticare este datori a sacera
trii cliii pentru o zi.
Al 11-1e. Di va fi trebuinta de cosit, fiisticare lacuitori este dator a
cosi pentru o zi giumatate de falci.
Al 12-1e. Di va fi trebuinta de adunat sau de cldit, apoi fiisticare
este dator a aduna si a cladi pentru o zi giumatate de falce.
Mitropolitul i dvorenii au infatosat anaforaoa catra domnul di
atunce, ca mai pin'a' la giumatate ve[a]cului al 18-lea, adica pin la anul
1741, toti lacuitorii de pmint ce vietuiesc pe locurile stpinitorilor di mosii
au fost vecini, adica di veci s cuvine ei pomescicilor, si nu numai ca nu
ave dreptate a sa stramuta cu lacuinta de la un loc la altul, dar sa i vinde
impreun. cu mosiile si lucra st.pinilor de mosii atit cit acestia voia. Toata
diosabirea intri vecini si intri robii cii drepti, cum sint i pink' in vremea
di acum in Moldavie i in Bassarabia tiganii sa incheie numai intru aceea
vecinii nu sa pute vinde cite unul. Iar domnul Constandin Mavrocordat
-voievod, la anul 1741, cu a sa inscris poronc au ridicat acest numi de vecini
le-au dat lor osabit numire de tarani, adica' lucratori de pamint, sau
sateni, cu aceasta ins ca ei s lucrez. stpinilor 24 8 zile pi an si
s dei[e] lor si dejm din toate rodurile pamintului; prin aceeasi a.nafora
sa pominesti inca c neuitindu-sa la aceast din nou urrnata as.zare, lucra-
torii de p'amint, dupa obiceiu, lucra pomescicilor pink' la o vreme tot ca si mai
inainte, iar dupa aceea, din vremi in vremi numirea vecinilor s-au sters
de istov si pe di o parte lucratorii di pamint nesupuindu-s. nicidecum 'pomes-
cicilor nu voie ca s'a' lucreaza zilile hotarite, iar pe de alta, pomescicii
sile sa lucrez pisti putinta lor i, in sfirsit, dintru aceast pricinuire s-au
iscat nenumxate giudec'ati i a,u agiuns pin'a la atita c lucr5.torii de pamint
mai in dar s folos cu pamintul stapinilor de mosii. Asadar, spre scIpare
de acest feli de neindeminari i darimarea starii pomescicilor, mitropolitul
boierii gasind cu dreptul i pentru lumatorii de plmint fara ingreuiere ca
acesti di pe urm s lucrez'a.' pomescicilor 36 zile pi an, i afara de aceea
inc sa le dei[e] si dejm din toate rodurile pamintului, au cerut la aceasta
domneasca sa plecare.
Grigore Ghica voievod au gasit pominita anal ora a fi dreapta
precum insusi arata prin hrisovul su urmat de la 30 septemvrie, anul 1777,
insa n-au vrut ca sa o intreasc' pmn cind lacuitorii vot veni in mai buns&
stare, ci au l'a'sat intru deplina putere pominitele di dinsul date os.bite
ponturi, ci s numasc a visteriei, prin care s-au //[P/.9 1otarit ca lucratoril
de pamint s lucreza pomescicilor 12 zile pe an si si le dei[e] lor din toate
rodurile dejml i prin care ponturi iarasi anume este insamnat i lucrul
carile in curgirea acelor zile lucratoriul de pamint este datori ca s lucreza
stpinului i afara.' di aceea tot acelasi domn, gasind ca este cu dreptul a s
inmulti folosurile pomescicilor, au facut catra acele ponturi oaresicare ad.o-
gire, pentru care intru acelasi hrisov, anumi asa este scris: SI fie inca
indatoriti taranii, sazatorii pe mosii boieresti sau marastiresti, a mai lucra
fiisticare pe tot a.nul doai claci, la once va ave trebuinta stapinul; a
intocmi iezaturile i morile care sint i insusi pentru &lush de trebuinta,
a da agiutoriu la intocmirea acareturilor celor trebuincioas de pe mosie,
154 www.digibuc.ro
iar zidirile din non datori sint stpinii a le face cu plat, i aceasta s atinge
de toate mosiile de obstie, iar la mosiile de asezri s indatoresc lcuitorii
a da stpinului mosiei cite o podvoad, aducind singuri cu dinsa cele trebu-
incioas. pentru Indestularea casei, ins cu deprtare msurat, ca s nu
cad V.ranilor cu ingreuiere; si piste aceste s aduc la casa stlpinului
cite doai car lemne de foc. lar dup obicinuint dintru in vechime dupg
dreapt, legiuire, fiindc la orinda sau la tinerea fiisticria mosii nu a cuvine
nimruia intru nimia a ave imprtsire, macar de s-au si /f25.310 zis in
ponturi (sau in aszrile pentru indatoriri), c [ajfar de vin la vinzare
celoralante buturi s tie slobozi i stenii, dar fiinda aceasta in urm poate
s aduc pAgubire stpinilor de mosii si va urnia asuprire fr dreptate,
improtiva legiuirilor celor vechi, pentru aceasta hotrim ca tot feliul de
b5.utur s fie i s s'A vind numai a stpinului moiei, lar stenii s nu
fie slobozi a vinde nici un feli de butur5., afarA numai cind s vor invoi
pentru aceasta cu stpinul mosiei, i 15.cuitorii din fiistecare sat datori sint
a cumpra Vuturi pentru trebuinta lor numai de la orinda mosiei, pe care
s vor afla sz'Atori i ocirmuirea pentru aceasta va ave datorie a privighia
ca niminea din stpinii mosiilor sau vechilii lor sA nu fac asupreal lcuito-
rilor, vinzindu-le lor buturi rle sau cu nemsurat pret".
Actul acesta cuprinde intru sine atita numai c spre curmarea
gflcevirilor particulearnice ci urma intre pamescicii si lucrtorii de parnint
s-au hotArit de atr domnul Moruz ca pomescicii s'A fie indatoriti a da
fiistiaruia lucrtori de pmint loc de finati si de psunat, nu mai mult
decit pentru 12 vite albe sau cai, cu aceasta ins ca din tot finul cosit
de atr lucrtoriul de pmint s5. ail3 el a da stpinului dejm ; lar daa
stpinul va ave mai mult numr de vite sau oi, apoi fiinda aceast priso-
sint nu este Ill-P.111 neaprat trebuitoare pentru un lucrtori de p5.'mint,
ci este numai pentru ali jviriul lui, pentru aceea lucrtoriul de pgmint va fi
datori nmasc loc de cosit si de psunat pe aceea sau pe alt mosie..
Actul acesta cuprinde in sine indatoririle lucrtorilor de pmint
din tinutul Hotinului atr stpnii moiibor, hotrit de cAtr visterie la.
anul 1810, adia In vremea ci s afla stile Rossiei in 1VIoldavie, care sint.
1-iu. Fiist care gospodari este datori a pati stpinului mosiei axe lei
pi an in locul lucrului de boieresc.
Al 2-le. Fiisticare gospodari este datori a cosi o falce de fin stpinului
mosiei, sau In locul acei[i] aid s dei[e] cite cinci lei acelui stpin a mosiei.
care nu va face cosire.
Al 3-le. De fiisticare oaie si de fiisticare stup stpinul mosiei va lua.
de la lucrtoriul de pamint cite patru parale pe an, si piste aceea la o sut&
de oi s dei[e] si cite o vadrA di brined%
Al 4-le. Fiisticare gospodariu, avind carul su cu bol, este dator
ca s adua cite un car de lemni stpinului mosiei, sau in locul aceluia s
dei[e] stpinului care nu va ave pe mosia sa pdure cite un leu, i afar de
aceasta se indatoresti a ara pomescicului lemne atitea cite vor trebui
pentru casa boiereasa ci va fi pe mosie. ifp.p2
Al 5-le. Fiisticare cas este datoare a da stapinului mosiei pe fiisticaret
an cite un caleap de tort si cite doal g'ini.
Al 6-le. Toti lucrAtorii de pinint grit datori a da stpInului
dejm din toate rodurile pmintului si piste aceea s'A culeagg, s imbrA-
teasa i s care la ce loc le s va aata atit ace dejrn cIt i toate sm--
nturile stpInului mosiei.

155
www.digibuc.ro
 Al 7-le. Stapinul mosiei este datori a da sateanului loc indestul pentru
arat.
Al 8-le. Fiisticaruia lucratori de pamint fruntas are datorie stpinul
mosiei a-i da loc de finati 8 falci i imas pentru 16 capite de vite, acelui
ci va fi de starea al doile 6 falci loc de finati si cmas pentru 12 vitc, iar coda-
ului trii Thai loc de finati si imas pentru 6 vite, acelor ce nu vor ave
nici cite o vita sa le dei[e] cite doai fdlci loc de finati pe mosiile acele ci
nu vor ave indestul loc de finati. Tot locul de finati sa s impart in trii
parti, din care cu una sa va folosi stapinul mosiei i celclante doai s.
dei[e] lucratorilor de pamint.
Al 9-le. Lcuitorilor li se da voie numai pentru insus a lor trebuinta,
iar nicidecurn pentru vinzare a sa folosi cu padurea ce va fi pe accli mosii,
lasa cu ce mai mare paza; iar pe masiile acele ci nu vor ave paduri, lucra-
torii de //(P.313 pamint slut datori ca sa-si cumpere lemnul trebuincios pen-
tru foc i pentru altile.
Ponturile al 10-le, 11-1e, 12-le si 13-le a acestui asazamint s ating
de otcupcicii sau posa'sorii.
Al 14-le. Preutii, diaconii asamine i dascalii care vor fi la popor
sint scutiti de toate &rile i havaielile stapinului mosiei, si, in sfirsit, pontul
al 15-1e, pentru vinzare bauturilor nu este scris cu lamurire, caci s-au asazat
numai bunatate i pretul bauturilor piste care mai cu mare preti orinda-
torilor nu li sa da voie a vindc, iar de catra cine au sa s rinduiasca orinda-
torii nu sa arata; insa din mai suspominita invechita pravila s vede c vinza-
rea aceasta s cuvinc pomescicilor.
Prin ca.rte domnului Costandin Neculai data boicriului Miclescu
s poroncesti tuturor celor ci lacniesc pe mosia lui, oaminilor slobozi i celor
boieresti, ca s sa supuie Miclescului, si sa nu sa stramute cu lacuinta la
alte locuri supt ingrozirea de pedeaps cu asprime.
Prin ponturile poroncitoare a domnului Alcxandru Ghica cc s-au
dat la anul 1776 iunie 22, anumi s poroncesti ca s lacuiasca fiisticare
lucratori de pamint acolo unde I-au apucat prcscriirea, sa' opresti lor cu totul
a s muta din loc in loc i s poroncesti politiilor i fctilor celor din politii,
ca pe fugan i 0.114 intoarc la urma lacuintii lor, iar acei ci vor tine
vor apara pe fugan i ingrozasc cu gre pedeapsa.
Cu asamine ponturi alcatuite la luna lui saptemvrie a anului 1804
de c5.tra obsteasca adunare a diva,nului Moldaviei i intarite de domnul
Alexandru Moruzi, nu numai c s opresc lucratorii de pamint de a sa
stramuta, ci inca cu tarie s-a oprit de a-i priimi la alte locuri ce s-au poron-
cit ispravniciilor ca intoarc' la urma lor iar pentru neimplinirea acestui
asIzimint, ispravniciile s indatoresc a plati strafuri, cite 50 lei in folosul
asazarilor celor placute lui Dumnezeu.
Carte sau poronca caimacamilor Moldaviei : namestnicilor, a domnu-
Jai Constandin Ipsilant), slobozita catra spatariul Manolachi Donici, spre
a s intoarce la lacuinta ce de mai inaintc pe lacuitorii ce s-au ridicat din
noai sate.
Asamine poronca aceloras caimacami catr5. acelasi spatari Donici,
din 27 a aceiasi luni si an, cu cuprindere ca s s opreasca dog' sate bul-
garesti ci au voit sa s: scrie la volintiri de a sa stramuta la alta float l'acu-
intl.
156
www.digibuc.ro
 Cele mai mari nellimuriri ce s-au gait in acturile
mai sus arlitate sint aceste:
In hrisovul domnului Grigorie Ghica sub litera B, intri altile zice:
licuitorii de pe mosiile licuite 10.05 sint datori a da pomescicului cite
un transport ca s a.duci cele trebuincioas pentru casa lui in diastmi sau
deprtare misurat", nu este indoiali C cu toti licuitorii ce fiisticare gospo-
dari este datori ca intru un an data s duck' pomescicului cele trebuincioas
pentru casi, dar carile locului di aice au diosbire cci in cele mai mad
s ingiugi cite patru p'rechi di boj, iar la cele mai mici cite o p'rechi,
apoi ci feli de car este datori a da lucritoriul de pimint care are mai mult
dicit o pireche de boj i in ci dipirtare trebuiesti a si socoti misurata
diastimi; pentru aceasta nicicum nu s. arat.
Dupi aceasta, tot prin acelasi hrisov s-au asezat: ca lcuitorii s
aduci la casa pomescicului in tot anul cite doai cari de lemne",
nu este indoiali c fiisticare gospodari datori este a da cite &ad cari de
lemne, dar nu este hotirit cit de mare au s fie aceste car.. Pe ling%
aceea, fiindcal acest a.sizimint s-au dat cu 40 ani mai inainte de aceasta,
In vremea aceea cind tot pmintul era imbelsugat cu picture, apoi atunce nici
n-au fost de trebuinti a ark'ta mai cu limurire unde s cuvine ca s taie
pdure pentru lemni, iar acum si aceast cu am.runtul lmurire este neap.-
rat trebuincioasi, cici multi mosii nu au acum p5'.duri, din care urmeaz
vor fi datori si pentru pomescic a gisi lemne nu cu mic preti,
gp.D6
ponturile sub litira A insilmnate
Prin al 8-le pont s-au asizat: ca s si are cu un plug intr-o zi moini
zice pasi, iar talma opt pasi, iar pasul si fie de s's palme", nu este
misura aceasta s-au insimnat in latul pimintului, dar pimintul
di ce feli de m.sur trebui[e] s fie in lung, di aceasta nicecum nu s pomi-
nesti.
Prin pontul al 10-le s-au asizat ca un siceritori s s'cire intru o zi
stiut este c o claie dupi obiceiul pimintului Moldavii
tuiesti din 39 snopi, dar cite de mare s fie snopul, nu s. pomineste.
In hrisovul domnului Alexandru Moruz sub litira C) s zice c5. po-
mescicul s indatoresti a da unui gospodari lucritori de pmint loc de
finati pi 10 sau pe 12 capite di vitc albe si pe acestasi numir de vite si
dei[e] i imas", dar cit de mare imas si ci feli de proportii de fin si rindu-
ieste pentru acele vite, asimine si cit loc de arat sit cuvine de a si da
unui sitean, di aceasta nicicum nu s arat5..
Ponturi de visterii supt litera E), alcituite de divanul Moldaviei pentru
tinutul Hotinului, la anul 1810, adic in vrcmea rzboiului, atunce dud
pimintul acesta era cuprins de ostire rusisti, nu numai c cuprind in sine
mult /0./17 mai multe asimine neagiunsuri, dar luck' de istov schimbl
sstima indatoririlor stenilor citri pomescici, cci in locul unor lucriri
in natursi s-au rinduit dare de bani, iar unile s-au ins5.'mnat cu totul
.hotari, precum vor dovidi urmitoarile pilde:
Prin pontul al 4-le s-au asilzat ca fiisticare stean s aduci pamescicu-
lui cite un car de lemni sau s dei[e] cite un leu acelui pamescic pe a ciruie
mosii nu va fi pidure; afar de aceste, stenii slut datori a aduce la casa
pamescicului lemne, cite vor trebui, iar pink' unde are s se suie aceast
indatorire la facirea pe la curtile boieresti a velnitilor sau altor fabrici, nu si
limureste.
157
www.digibuc.ro
 Apoi prin pontul al 6-le s-a.0 askat, ca lucratorii de pmint s'a' dei[e]
pamescicilor dejma din toate rodurile pamintului i afar de aceasta
adune, s trieri si sa care unde le va poronci, atit ace dejma cit i toate
smanaturile pamescicului.
Deci, ci poate fi mai fai hotar decit aceast indatorire si mai vat-
matoare pentru lucratorii de p5.mint. Skeratul, trieratul i c'ratul sint cele
mai grele si mai scumpe lucrari, la lucrarea pmintului. De sine s'a intalege
ca In pamintul unde ar fi asamine pravila fr5. de nici un hotar, pomescicii
ar s'mana pe cele mai bune cimpuri cu oameni tocmiti i -ar inmulti
sknanaturile /CP..118 ping la atita incit satenii de pe mosiile lor ar fi fost
siliti a lucra numai pamescicilor in toata vremea scerisului si a tocmi
si pe altii lucratori. De sine iarasi s intalege c askamntul acesta, ca unul
ci s-au alc'a'tuit numai pe un an, neintarit de catra malta. ocirmuiri, nepo-
trivit cu celi vechi as5zaminturi a Moldaviei i cu ingreuiere pentru s'a'teni,
trebuia inc de mult a sa disfiinta. Dar fiindca intre norodul cel prost mai
mare puteri are obiceiul decit pravilile i ocirmuirea pentru disfiintare acelor
ponturi n-au facut diosebit askare, apoi sa i pazasc tot acele i pina
acum cu oarescare schimbari dupa locuri, vreme i impregiurki.
Aceste dar neagiunsuri in ask5.minturi dau pricina c5.tra necontinitile
sfezi intre pomescici si intre lucratorii de pamint. Sfezile indeamna spre
necuviincioas volnice porniri, iar pornirile acele fiind sprijinite pe neade-
vrat intalegire salasluiesti in naravuri, plecare catr trind'vire, disfrinare
nemernicie. Cel nemernic nu numai ca nu vra s stie datoria so, ci, uitinc/
insusi al sau folos, toat fericirea o socotesti in lenivire i in r'zvratire;
el nu sl silesti cu gospodarie, nu faci casa de odihna, nu sidesti livad,
dar inca si samanaturi atita numai face cit de-abie Ii agiunge piine pentru
hrana casii lui.
Intru aceasta s cuprind cele mai mari pricini c5. lucrarea ///7,./19 de
p5.'mint si gospodarie la Bas[s]arabie nu sint in bun stare, ocirmuirea
datoare este s intrebuintaza feliuri de mijlociri spre a deprta norodul
de la lenivire si sa-1 indemni catra iubirea de osteneal; dar ce mai intii
mijlocire spre aceasta este as5.'zare gospodariei de tara pe un neclatit temeiu;
insa a agiunge la aceasta nu este cu putinta pina cind nu sa vor aduce
intru ace desavirsit lamurire asazaminturile care Milt pentru indatoririle
pamescicilor si a lucratorilor de pamint, caci fiistecare parte tilcuieste aceste
nelmuriri intru al su folos.
Iar ce sa atinge de personalnica slobozanie a satenilor, nu este nici
o indoiala c ei niciodat n-au fost slobozi de a sa stramuta dintru un loe
la altul, dupa insusi vointa lor, caci aceasta atit prin legiuirile obstesti pre-
cum si cu deosabite poronci a ocirmuirii Moldaviei, care mai sus s-au aratat
supt litirile F, G, H, I, J, Cu trie au fost oprita.
Insa pe ling.6 toate a ceste, domnul predvoditeliul dvorenilor i dumn[e]a-
lor diputatii intru un glas au aratat in presustvia Sovetului, ca ocirmuirea
Moldaviei da voie t5zanilor ca sa se stramute, insa nu pentru alte pricini
decit numai dud nu le agiunge loc.
Asadar, de vremi ci f5.r de a mai fi cuvint de pricin, s-a.0 dovedit
caskaminturile cele de mai inainte 0./20 pentru indatoririle pomescici-
lor i lucratorilor de pamint sint far de hotar, apoi insusi neaparata trebuinta
au silit pe Verhovnoi Sovet de a le pune lor acum hotar.
Dar ca la alcatuire acestui nou asezamint s nu sa fac vreo gresal
care ar pute aduce asuprire lucratorilor de pamint, sau a micsura pronomiile
pomescicilor s-au insarcinat de catra Verhovnoi Savet pe cilenurile Sovetului,

158
www.digibuc.ro
clumn[e]alor predvoditelul dvorenilor a oblastii i deputatii spre a alc5.tui
proiect nou in madeaoa acestui asazamint. Proiectul acesta in intreaga pre-
sustvie a Sovetului supt prezidentie domnului deplin imputernicitului na-
mestnic s-au cetit si s-au posladuit cu asazaminturile cele de mai inainte.
5i, in sfirsit, dup vointa domnului deplin imputernicitului namestnic i cu
unirea tuturor cilenurilor Verhovnului Sovet, au poroncit ca spre obsteasca
pov5.tuire i intocma implinire s s alcatuiasca acest urmatori asazimint.
Cap. I-iu.
Pentru personalnica sloboz5.nie taranilor
Pontul 1-iu.
Dupa intocma puteri a Malt imburatatitului proiect al obrazovaniei
oblastii Bassarabiei, pentru dreptatile i pronomiile 15.cuitorilor, t5.rani sau
steni, isi vor pzi /0..12/ dreptatile a nu a tirna persoana lor de la stapi-
nitorii parnintului, iar averea lor va fi aparata de tot feliul de acolisiri
cu privighierea ocirmuirii oblastii.
Pontul al 2-1e.
Personalniel sloboz5.nie a Vranilor sa cuprinde anumi intru aceea c
ei si averea lor nu atirna de la pamescici si s supun dreptatilor acelor de
pe urmanumai dupa alcatuirea conditiilor ci s-au asazat de c5.tra ocirmuire cu
cumpanirea folosurilor aminduror p5.rtilor; c pomescicii sint da tori a le
cla lor rinduita proportie de pamint si nu au dreptate a cere de la dit*i
in folosul sau alte dari i havaleli decit acele numai care sint asazate prin
pravilile i obiceiurile acestui pamint i pentru care ma i in gios s va fa ce
cu de-am5.runtul aratare. Mara de aceasta satenii sint slobozi a intra in
toate slujbile imparatesti si a da crestire copiilor sai dupa insusi a lor vointa.
Capul al 2-1e.
Pentru indatoririle taranilor catr stapinii mosiilor.
Pontul 1-iu.
Fiindca prin proiectul inalt imbunatatit al obrezovaniei oblastii
Bassarabiei pentru dreptatile i pronomiile lkuitorilor, la ceea ci s atinge
de datoriile taranilor catr5. stapinii 0-.122 mosiilor s-au leguit intr-acest
chip: Iar pentru folosurile pamintului ei vor fi datori a implini lucrul
indatoririle in folosul stapinilor acelor mosii dupa cuprindirea as5.z5.-
minturilor Moldaviei", care as5.45..minturi, fiindc dupa trecirea de vremi
s-au aflat nu indestul 15.murite, din care pricin intre pamescici i arani sa
isca necuntinite gilcevi, pentru aceasta Verhovnoi Sovet, tiindu-sa tare de
acele asszaminturi pre curmarea nedumeririlor si a gilcevilor, le insam-
nea.z mai cu lamurire, precum din ponturile mai gios urm5.toare sa va vide.
Pontul al 2-1e.
Fiistecare satean insurat as.minea i holteiu[l fr tata lucreaza
folosul stapinului mosiei 12 zile pe an, iar ficiorul neinsurat al sateanului,
care petreci in ca.s cu tat5.1 s'iu, de acest feliu de lucru si scuteste, pentru
aceasta, caci tatal su lucrea,z pentru dinsul sau el in locul tatini-sau.
A0jdirea i acei ce skit cuprins[i] de neputint sau caliciti, clack' nu vor ave
a lor osabita gospodkie i vite, s scutesc in toata curgirea anului de lucru

www.digibuc.ro 159
acelor 12 zile, iar acei ci au gospodrie i s folosasc cu pamintul tre-
buincios pentru hran.', intra intru neaparata indatorire,, intocma ca si cie-
lanti lucratori de ,pmint.
Pontul al 3-le.
Stapinul mosiei nu are dreptate ca s sileasc pe lacuitorii //(P..123
acei ci n-au dobitoace de slujba a nairrii de la altii si a faci araturi intru
folosul lui sau caraturi in socoteala zililor rinduite pentru lucru, ci unii ca
aciia vor lucra numai cu miinile.
Pontul al 4-le.
Satenii sint datori a lucra pamescicilor pominitile 12 zile pe an, pe
insus[i] moiile acele pe care s vor afla sazatori, sau pe mosiile megiesite,
irisa nu cu mai multa departare decit de patru ceasuri de la locul
lor. Cu toate aceste s da voie a triimete pe steni la vreo mosie ci este
cu departare de zaci ceasuri, dar ins nu pentru alt lucru ceva decit numai
la cosit i la sacire.
Pontul al 5-le.
Piste zilile hotarite pentru lucru satenii sint datori dupa cel mai din
inainte asaz'mint a da stapinilor de mosii zaciuiala din toate s.'manaturile
lor si din finul ce vor face pentru vitile lor pe mosia a insusri] aceluias[i]
pamescic i aceasta zciuial s o aduca la locul ciii sa va arta de catr.
sta.pini, pe insus[i] acele mosii, si acolo apoi, trierind snopii, de dejma
d st'pinului piinea in graunta, iar p'pusoii culegindu-i de pe ogor
curatasca de pnu i s.4 puie unde au a s pazi, adica in cosari. De sine
s intalege c la trieratul dejmii stapinii mosiilor nu-i pot sili pe steni
atuncea cnd ei au sa-s[i] string piinea lor de pe cimpu, lar trierul It-p.124
s sa faca la vremea cuviincioas pentru acest lucru, ins cu aceasta, ca.
trierul s'O fie sfirsit pina la zi intii a lunii lui iulie a anului viitori. Iar clac&
pamescicul va Usa piinea de dejmuri in snopuri piste zi intii a lunii lui
itulie, a tunce indatorirea trieratului acei piini catra sateni nu sal atinge
mai mult.
Pontul al 6-le.
Nu sint slobozi satenii al[i] cara rodurile lor di pe tarina mai inainte
de a vini acolo stapinul mosiei sau vechilul sau ca s numeri i sa insam-
neza zaciuiala, ci dinpotriva ei sint datori ca s care mai intii dejma la
locul insmnat de c'tr stapinul mosiei, i atunce apoi s s a puce de carat
rodurile lor. Insa i stapinii mosiilor au neaparat* datorie a triimete din
partea lor la vremea cuvincioasa vechili spre a numara si a m'asura partea
sa, ca nu mai mult de cinci zile sateanul s los piinea sa pe tarina, asteptind.
ridicare pomenitil zciuieli, pentru ca cu intirzierea ce di prisos s'a' nu s'a;
pricinuiasca cit de putina pagubire satenilor.
Pontul al 7-le.
Nu sint slobozi asijdirea pamescicii a opri pe taranii aciia care au sacerat
piinea lor, mai inainte decit altii, ca s nu o care de pe tarina, supt acest cuvint
ca i ei s'A astepte pina cind i cielanti care au samanaturi //(P..125 in aceeasi.
tarina vor aduna pe a lor. Sateanul, dupa ci va face stiut stapinului mosiei sau,
vatavului sau c s-au sacerat piinea sa, asteapt 5 zile si daca in curgirea acestorl

160 www.digibuc.ro
zile nu-si va triimite om ca sa insamnez a dejma, atunce sareanul are dreptate,
chemind pe vornicul sau pe vatav, s deosabasca ace dejma insusi i sa o lasa
pe loc si pe a lui piine s o ridice. i dejma aceea ci au lasat-o sa o care stapi-
nului mosiei pe urma, cind lui i se va poronci.

Capul al 3-1e.
Pentru lucrul care satenii sint datori a lucra stapinului mosiei
In zilile acele ci s-au insamnat la capul al 2-le a acestui asaz'amint.
Pontul 1-iu.
Fiindc dupa cel din vechiu asazamint este hotarit m'asura lucrului, ci
fiisticare s'alean este datoriu pentru o zi s lucrez stapinului mosiei, apoi
usui acelas[i] asazamint s las intru deplina puterea sa, adica:
Pontul al 2-le.
Daca stpinul mosiel va ave trebuinta ca sa-si fac aratura, apoi toate plu-
gurile ci vor fi in sat vor ara si vor grapa dup asazarea de mai gios urmatoare:
fiisticare plug pentru o zi va ara si va grapa in tlina opt, iar la moin. zaci
pasi in latimea pamintului. i pasul s'A fie de sas palme domnesti i citi
gospodari vor fi IfP.126 insimbfluiti la acel plug, arind pasii rinduiti sa s tie
in sarna fiisticaruia cite o zi din acele 12 zile, adica atit celui ce va ave un bou
numai, cit i celui ci va ave doi boj sau i mai multi, cum si acelui ci va lucra
pe ling plug, neavind boj. lar pentru lungimea paminturilor, fiindca pina
acum aceasta era la vointa sta.pinului mosiei si din o asamine nelamurire a
indatoririi sa intimpla adeskori pricini intre stapinii mosiilor i intre lucra-
torii de parnint, pentru aceea acum s'A hotaraste ca lungimea pamintului sa nu
fie.mai multa decit 240 stinjini domnesti, insa nu este oprit stapinul mosiei ca
duindarainarea locului faca si mai lung decit insamnata m'Asura, ins cu
aceasta, a acel prisos de lungime sa-1 scada dupa analoghie din ltime, iar
lcuitorildr s'A preste a face di la sine inadins simbre, spre imputinare numa-
rului plugurilor la lucru[1] stapinului, fiindca stiut este c pentru acei ci s
insimbraluiesc, s socotesc numai sasl boj la un plug de arat la moin si opt
boj de arat la talina.
Pontul al 3-1e.
Dac u n satean va ave mai mult decit un plug si opt boi, stapinul mosiei
nu are drept ate a ceri de la dinsul la lucrul sau mai mult decit un plug si opt
boj. Acei ci nu vor ave plugul lor i pentru dinsul numarul WP.127
indestul de boj, sint datori a sa insimbralui dupa insamnare de mai sus aratata.
Sateanul ci nu va ave boj, nu este datoriu ca naimasca de la altii pentru
de a face araturl stapinului mosiei.
Pontul al 4-le.
Stpinul mosiei nu este volnic a sili pe lacuitori ca sa-i are mai mult decit
d.oai zile primavara si doai toamna, ns cu aceasta ca i ei negresit sa are
mai sus pomenitul loc de pamint.
Pontul al 5-1e.
Daca stapinul mosiei va pune ca cosasca fin, atunce fiisticare lucra-
toriu de parnint este datoriu a cosi pentru o zi giumatate de falce, a caria
161
www.digibuc.ro
msur este optzci de prjini in lung si patru in lat, iar m..sura prjinii este
de trii stinjini domnesti.
Pontul al 6-le.
De va fi trebuint.' de adunat si de cldit finul in stoguri san in girezi
apoi sii adune si s'A cldeasc pentru o zi giumtate de falce, adic pentru o.
falce de iarb ci o va cosi, o va aduna si o va cldi in stog sau in giread s i s.
tie in sana lucrtoriului de prnint patru zile.
Pontul al 7-1e.
De va fi trebuint de prsit la ppusoi sau la alte smnturi ori crestiri,
apoi pentru o zi s'A prsase o a P.128 opta parte din falce, adic a patra.
parte dintr-un pogon.
Pontul al 8-1e.
Scertoriul este datoriu a scera pentru o zi de lucru trii cliii, iar claia
sii alctuieste din 39 snopi de msur i snopul sii fie de patru palme domnesti
impregiur la legtur., ins cu aceasta ca snopii s'A fie strins[i] precum s poate
rnai tare la legturl.
Pontul al 9-1e.
Acel ci va culege ppusoi este datoriu pentru o zi de lucru ca sii culeag,
sii curtasc1 de panusi i sii care in cosriu stpinului mosiei o a patra parte
dintr-un pogon.
Pontul al 10-le.
Di va fi trebuint de imbltit piine, fiisticare este datoriu a imblti
cu miinile trii cliii pentru o zi, iar acei ci vor ave cai, vor triera cu caii lor
socotindu-s pentru un om i un cal cinci cl.'i intru o zi.
Pontul al 11-le.
Stpinii mosiilor sint slobozi a intrebuinta pe lucrtorii de pmint in
loc de lucarile mai sus pominite i la alte; si la intimplarea aceasta lucr5..toriut
de pknint va fi datoriu a lucra singur sau cu carul cu boj, precum trebuinta va.
ceri. Dar fiindc alte lucruri afar de cele mai sus insmnate nu sii pot socoti
/0..729 in msuri, apoi lucrtorii de pmint vor fi datori a lucra de la rsritul
soarelui pin la apus, cu odihna cuviincioas la amiazi-zi, intocmai cu aceeasi
silint ca cind ar lucra insusi pentru sine; si atit celui ci va lucra cu carul
cu doi bol, cu patru sau cu sas, cit i celui ci va lucra numai singur de la.
rsritul soarelui pin la apus sii li sii tie in sam o zi din aceali 12 zile hotrite
pe an.
Capul al 4-le.
Pentru vinzarea buturilor pe la mosiile pamescicilor.
Pontul 1-iu.
Vinzarea a tot feliul de bautur in fiistecare sat spinzuri numai de la
stpinul mosiei, sau de la acela cruia prin tocmal sii va da voie de la stpinul
mosiei: caci vinzarea buturilor din vechime era numai a stpinilor de mosii
dup temeiul legiuirii ci sii pzste. i devreme ci stenii nu sint slobozi a
aduce buturi la casile lor de la alte locuri, decit numai de la ()rinda stpinului

162
www.digibuc.ro
 pentru aceasta si st5.'pinitorii de mosii datori sint a sine pentru vinzare
bauturi bune si a le vinde cu dreapta msur i cu masurate preturi dupl
vremi.
Pontul al 2-1e.
Stenilor ci au drepte a lor vii li s d voie a intrebuinta vinul ci vor face
pentru insusi numai casile lor, pina' la 15 zile a lui noiemvri, /fP.330 iar din
zioa aceasta nu numai a-1 be, dar nici s-1 aib pi la casile lor fr de voia st-
-pinului nu li s d voie, i ei sint datori a-1 vinde cu de ridicata; iar ciad 011
la ace vremi nu vor apuca a-1 vinde, apoi se indatoresc ca pentru aceasta sa'
indestulezi pe stpinii mosiilor sau pe orindatorii, i acestia au dreptate a
pune asupra poloboacilor peceti pin cind steanul va afla chip ca s5.-1
iar care din lacuitori va indrzni a urma improtiva pontului acestuia si a celui
mai sus aducInd vreun feli de buturi de la insusi viile lor sau de pe la alte
locuri spre vinzare sau pentru a lor trebuint, fr s aib voie de la stpinul
mosiei, atunce stapinul mosiei volnic este a lua acest feliu de buturi in folosul
su far'l de nici un feliu de plata'.
Capul al 5-1e.
Pentru indatoririle care lucratoriu de pmint, afar5, de acele mai
sus insmnate 12 zile, este datoriu a implini in folosul st'.pinului
mosiei, dup puterea hrisovului domnului Grigorii Alexandru
Ghica voievod, din let 1777, s'aptemvri 30 si dup obiceiurile vechi.
Pontul 1-iu.
Osbit de cele mai sus insmnate 12 zlle fiisticare lucrtoriu de prnint
insurat sau holteiu, care va ave casa lui, este datoriu a face stapinului mosiei
doal claci pe an la ori ci va cere trebuinta; i asijderea datoriu este WP.33/
a aduce la ograda stpinului in vremea iernii, Incepind de la noiemvri i pin.
la 15 a lunii fevruari din pdurea stapinului doai car lemne de foc, nu mai
cu multa deprtare declt 10 ceasuri. 1115.rimea carului s hotrste intru acest
feliu ca din sas car s sa fac un cubiceschii stinjn de trii arIni, iar cind
stapinul nu va ave pdurea sa, atunce este datoriu ca s cumperi i steanul
este indatorit numai a tie lemnile si a le aduci la casa stapinului moiei, iar
unde nu va fi pdure cu deprtare, ci s-au artat acolo, stenii sint datori a
cara stpinului mosiei stuh sau buruian cite trei stinjini in locul unui stinjn
de lemni.
Pontul al 2-lea.
Fiisticare lucrtoriu de prnint gospodariu este datoriu pe fiisticare
aduc cu trsura sa la casa stpinului mosiei producturi care va ceri
trebuinta, dar ins nu cu mai mula departare decit 16 ceasuri intru o cale.
De sine s intlege c in vremea lucrului de cimp i atunce incl cind nu este
pentru vit iarb de p'Iscut pe cimpu, pamescicul nu are voie a sili pe lucr5.-
toriul de pmint atr aceast aducire, ci poate s s faca aceasta de la 15 mai
pin5. la 15 iunie, sau de la 15 s'a'ptemvrie pin la zi intli noiemvri.
Pontul al 3-1e.
Iegturile i morile ce sint 1E12.132 pe mosii, stenii sint datori a 1e tocmi
fiinda sint i pentru insusi a lor trebuint5.; asmine si la meremetul bena-
lilor boieresti care vor fi pe mosie, sint datori a da trebuinciosul agiutoriu,
www.digibuc.ro 163
ins materialurile au s s cumperi de stpinii mosiilor, iar cele din non zidiri
a casii, stpinii mosiilor sint datori ca si le fac cu cheltuiala lor.
Pontul al 4-1e.
Fiistecare fimei ci are brbat sau v.duv51, dup obiceiul cel din vechiu,
este datoare a toarce stpinului mosiei, pe fiistecare an, din inul sau cinipa
stpinului, un caleap de tort, de lung de sas palme domnesti, care caleap
s fie de 30 jirghiuti i s mai toara cite o oc5.* de lin' a stpinului, iar fetile
care s vor afla in casile pkintilor lor nu sint datoare a toarce acest feliu de
taleapuri, fiinda pentru dinsile torcu mamile lor sau ele in locul mamilor sale.
Pontul al 5-1e.
Fiistecare gospodariu, asijdirea dupl obiceiul din vechiu, este datoriu
a da stpinului mosiei pe fiistecare an cite doai gini, care s va socoti drept
vinit a pomescicului pentru toate paskile ci va ave 15.cuitoriul pe mosii.
Pontul al 6-1e.
Pentru stupii ci vor ave rcuitorii skit datori a da //CP.133 stpinilor
acelor mosii, pe care i vor sine pe fiistecare an din 50 stupi, unul; iar acei
ci vor ave mai putin nurnr vor fi datori a plti cite 8 parale de stup, intocma
dup cuprindirea hrisovului domnului Mihail Racovit voievod din anul
7234, dechemvri 9 si dupa obiceiurile cele vechi.
Pontul al 7-1e.
Datoria lcuitorilor este ca nu numai ei singuri s, nu strice pdurile ci
vor fi pe mosii, ci nici pi altii s nu las; pentru aceea dar trebui s s.
duiasc de atr obstia stenilor, cu priimirea stpinilor de mosii, di la doi
si pin la sas oamini pdurari din acei mai sraci, socotindu-s dupa m51-fine
pdurii; care pdurari au sk' fie slobozi de personalnice indatoriri, iar d.rile
ci sa string in bani i insusi birul haznelii este datoriu a plti pentru dinsil
stpinul mosiei.
Pontul al 84e.
Dac cariva din stpinii mosiilor va face cu lcuitorii vre un feliu
de invoial, ca spi rspund lui cu alt ceva pentru indatoririle mai sus In-
smnate, ins nu pe mai mult decit pe 10 ani i acest feliu de invoiele vor fi
intrite de ctr isprvnicia tinutului sau de catre alta giudecItorie, atunce
amindoai prtile datoare slut a le implini nestrmutat in curgirea acelor
dintii trii ani i clack in curgirea acestor trii ani nici o parte nu va da protest
la giudectoria tinutului, /CP./34 pentru ca s-au inslat cu acele invoieli,
atunce invoielile acele fmin intru deplin puterea lor, pin la implinirea
sorocului. Iar dac s va da protest, atunce dupl trecirea acelor dintii
ani, invoiala aceea fr a mai urna giudecat s aniresste; i luertorii
de prnint vor fi datori a implini datoriile cti stpinul mosiei, dupa as-
znnintul care mai sus s-au ins'mnat.
Capul al 6-lea.
Pentru indatoririle stpinitorilor de mosii atr. trani.
Pontul 1-iu.
&MOUE mosiilor nu au nicidecum voie ca s cear mai mult di la Orani
decit acele dri i indatoriri, care prin ponturile cele mai sus a acestui as-
zAmint cu amruntul s-au artat.
164 www.digibuc.ro
 Pontul al 2-le.
StApinul mosiei este datoriu ca s dei[e] fiisteckruia lucektoriu de IA-
mint lac de finati i emas pentru 12 vite albe sau cai, dupk analoghie care mai
gios de aceasta sk va insmna; plodirea din acele 12 vite, adick plodul lor
de un an si de doi ani, lucrtorii de pkrnint pot ca sk-i tie tot pe aceeasi mosie
pe care s ark' singuri cu 15.cuinta i s le hrneasc tot din aceeasi proportie
de finat i imas ciii sk va da pentru 12 vite. Iar cind vreunul dintri lucr.-
torii de pmint va voi si va fi in stare ca s 1117,..135 aibk mai multe vite, apoi
pentru locul ce-i va trebui de cosit si de psunat, este da.toriu ca s s invo-
iasck cu stpinul mosiei sau sk-i gksasck pe alte mosii.
Pontul al 3-le.
Lucftoriul de pmint care nu va ave acest hotkrIt numkr de vite,
nu peale s ceark de la stkpinul mosiei loc de cosit si de imas dup aceeasi
proportie care s-au hotkrit pentru 12 vite, ci pi cite vite va ave, pe atite si
loc sk va da; c5.ci de la skteanul cel ci are mai putin, stkpinul mosiei nu are
atita folos cit de la cel bogat.
Pontul al 4-le.
Pentru patru capite de vitk trebui sk se dei[e] loc de finatu o falce, cit
pentru hrana lor in vreme de iarnk sk intrebuintaz6 i paie, iar pisunat pen-
tru doal vite sk se dei[e] o falce, imasul trebui sk se de cu apropien i de satu i la
un locu pentru toti lucrktorii de pmint; iar loc de finatu si de arat li sii va
da acolo unde va cere trebuinta, insk nu mai departe decit de patru ceasuri.
Pontul al 5-le.
Unui Hicuitoriu care va ave pink la 12 capite de vite mari sii i se dei[e]
cinci Wei pentru sAmknkturi, iar celui ci va ave pink la optu capite, trii flci,
iar celui ci va ave patru vite sau nici una, doai flci. 11.P.136
Pontul al 6-le.
Sk opreste lucrAtorilor de pkmint de a ara si a alca cu vitile locurile
cele di finati; ci inck dinprotiv.' datoria lor sk fie ca sii sii pkzascii tarinile
si finatile de stricciunea vitilor, a ingrAdi satile lor dispre acele locuri cu
garduri din pkdurea stpinului mosiei, unde va fi indestul si de va vre pames-
cicul sk deaie. Iar dinprotivk apoi sii incungiuri acele sate cu hindichiuri i sii
tie acele garduri i hindichiuri in bunk stare; si spre aceasta stkpinii mosiilor
au voi[e] a-i sili pe skteni pentru ca nu cumva din pricina lenevirii si a neu-
nirii lucrAtorilor de pmint sii sii pricinuiasa ispask.
Pontul al 7-le.
Mkar Ca' dupii obiceiul locului acestuia lucr.torii de pktnint cei ci au
oi sint datori ca nimasck pentru dinsele loc de p.'sunat; de vremi ci la
tara aceasta, nefiind Inca trebuintk de gunoiu nici un agiutoriu cu acest feliu
de vite la lucrul pmintului nu sk face; iar dack unii din s.'teni nu vor ave
vaci si boi, decit numai putine oi, numai pentru insusi brana lor, adick de
la 10 pink la 20 capite, pentru fiisticare atunce aceste oi pot sk pksuneza pe
imasul satului, care trebui sii li se dei[e] cu aceastk finduia15. pentru 10 oi
giumktate de falce, adick proportiie care este rinduitii pentru o vit. mare.
Iar dud doi-trii sau si mai multi 11170.137 gospodari i vor impreuna la un loc
oile Jar i vor face turrnk, atunce nu au voie sii le pase pi imasul satului, c

165
www.digibuc.ro
sint datori ca caute loc pentru p5.sunat prin diosebit invoial cu stpinul
acei mosii sau la altii.
Pontul al 8-le.
Cind stpinii mosiilor vor da tranilor mai sus hotritul loc de pmint,
ori pe ace mosie unde ei se afl, cu acuinta sau pe alta nu mai departe dedt 4
cea suri ; a far de imas, care trebui s li s dei[e] intr-acelasi loc unde ei s afl
cu lcuinta, atunce nimine dintru acei l.cuitori, fie macar ori di ce natie,
nici intr-on chip nu au dreptate ca s s mute si s s statorniceasc5. cu .151cuinta
pe alte mosii; caci aceasta, atit dup celi vechi cit i dupa celi noai legiuiri a
Moldaviei cu t'rie s opreste. lar acei din stpinii de mosii care inmultindu-s
tranii, nu vor ave putint ca s le dei[e] lor locul hotrit, vor ave dreptate a
muta o soma de lcuitori, adia pe citi va cere trcbuinta i a-i statornici pe alt
a sa mosie; la o intimplare ca aceasta s face cunoscut mai inainte c mosia
aceea pe care stpinul va voi ca s mute o sam de trani de pe mosie care
,nu are indestul loc, trebui s fie nu mai putin decit de trii ani in insus stripi-
nirea aceluia pomescic; iar dac nu va ave alt a smine mosie i inc dac
stenii nu s vor invoi cu 1[P.]38 st.pinul mosiei ca s s multmasca cu aceeasi
proportie de pmint ce este pe mosia aceea unde ei lcuiesc; atunce cu voia
ocirmuirii oblastii i stpinului mosiei s vor muta dintr-insii o sam dup
cum va ceri trebuinta i sa vor as.za pa alte locuri, unde ei insusi isi vor gsi,
dar ins si la o asmine strImutare a lcuitorilor dupa pricinile ma i sus aratate,
stpinul mosiei nu este volnic a sili ca s s mute vreunul din lcuitori care va
ave vii si livezi, asijdirea i alt feliu de fundamentalnice binale.
Pontul al 9-1e.
Dac s-ar intimpla ca stpinul mosii, nu din pricin c nu are loc indestul,
ci pentru insusi a sale fo/osuri ar vre ca s mai imputinez pe acuitori[i] de pe
mosia sa, sau ca s o fac cu totul nelcuit, atunce unul ca acela nu numai c
nu are dreptate a muta pe steni pe alt a sa mosie, ci datoriu este a le da lor
voie de a s muta unde ei vor vre i pentru toate acareturile si binalile lor ci vor
rmine pe ace mosie, indestulez durf invoiala ci va face cu dinsii.

Capul al 7-le.
Pentru starostii satelor i pentru datoriile lor.
Pontul 1-iu.
Afar de vornicii satelor care s aleg de ch. tea'. isprvnicie cu priimirea
obstii lor //fi,./39 spre a implini slujbile politiei, acuitorii sint datori ca la
fii.stecare sat s-si aleag cite un starosti k : SOHUZ) i trii btrni anumi pentru
aceia ca s sileasc pe steni spre a implini datoriile lor c5.tr stpinii mosilor.
Pontul al 2-1e.
Starostile sau soltuzul, folosindu-s cu p5mintul stpinului mosiei,
intocma ca i ciialanti s'teni, nu numai c' s scutesti de toate drile ci sint
as.zate pentru folosul stpinului mosiei, ci inc si di cele personalnice indatoriri
a haznelii; pentru care este el datoriu a rindui si a triimete pe steni la rinduitul
lucru boieresc, a privighia ca fiistecare stean s5.-s[i] implineasc deplin dato-
ria sa asa precum s-au poroncit la al doile si al 3-le cap a acestui aszmint.
Iar dac vreunul din steni s va afla nesilitoriu spre implinirea indatoririlor
ci s-au as.zat in folosul stpinului mosiei sau nesupus, atunce soltozul, in

166 www.digibuc.ro
fiinta pamescicului sau a vechilului stt, va chiema de fat pe acei pominiti la
pontul dintii trii batrini i scotind inainte lor pe a cel nesupus, va arta btrinilor
vinovtia lui, care vor poronci celui nesupus s implineasc acele inda-
toriri ; i end vinovatul si dup5. a ceasta s: va arta tot nesupus, atunce pi
unul ca acela luindu-1 soltozul supt straj Il va triimite cu pre larg a sa in-
stiintare eatr isprvnicia /[P.]10 tinutului, spre a sa infrina pentru nesupu-
nire i in locul lui soltuzul va nimi Cu ci preti s va pute pe alt om spre a implini
lucrul stpinului mosiei i apoi atit plata nimitului cit si cheltuielile ci
vor face intru aceast pricin le va implini soltuzul in fiinta btrinilor din
averea vinovatului.
Pontul al 3-le.
Milcar c5, satenii in vremea lucrului de cimpu nici supt vre un cuvint
nu pot fi slobozi a s duce la locuri deprta.te fr voia stpinilor mosiilor, dar
intimplindu-s una ca aceasta, atunce soltozul cu stirea batrinilor este datoriu
a nimi pe altii ca s.' implineasca datoriiIe catr pamescici si plata nimitilor
s s. scoat din averea acelor ci au cutezat a s duce. lar din inpotriv, dac
soltuzul nu va implini indatoririle sale si din nesilintalui s va pricinui stpinului
mosiei vre un feliu de pagub, atunce intii s implineste ace pgubire din averea
soltuzului ; cind ins din intimplare nu va agiunge averea soltuzului spre in-
destulare pagubii pamescicului, atunce apoi paguba aceea s va implini de la
toti stenii, ca de la unii ci ei au ales pe soltuz. De sine s intllegi ea: mai
inainte de a s fa ce aceasta' implinire, pretentia stpinului mosii trebuie a fi
dovidit prin rinduiala giudecatii.
Capul al 8-1e.
Pentru mosiile rIzssti.
Pontul 1-in.
Fiindcil multi r525.si stpinesc mosii fr a fi prtile lor ales, si pe
insusi aceleasi mosii s. afl. Ina lcuind si trani care nu sint razsi, iarsi de
sine sa intalegi c nu este cu putint ca un om s fie supus la multi st5pini.
Apoi dar, acesti steni in puterea pravililor i a obiceiurilor Moldaviei nu
sint datori ca s lucrez rzsilor intocma ca cei ci traiesc pe mosiile boieresti,
ci vor ave a da numai dejm din toate rodurile, a plti rzsilor cite doi lei
de fiistecare cash' si a lua tot feliul de buturi nu de aiurea, ci numai din cri-
cimile care vor fi pi a cele mosii dupa' insusi acele pravile care s-au aszat
pentru cricimil boieresti.
Pontul al 2-le.
Asmine, fiindc razasii ci stpinesc mosii nu au de la tranii ci triesc
pe mosiile lor acele folosuri cari le au pamescicii, apoi si tranii nu au dreptate
a cere de la dinsii pmint dup proportie ci s-au legiuit pentru mosiile boieresti;
ci au dreptate ca s cear de la rzisi numai imas pentru vitile lor, insa
aceasta cu plata ci s vor invoi. Dar plata aceasta pentru o falci s nu s
ridice mai sus de giumtate de pret, ci pi la acele locuri s va plti pentru falce
de finati.
Pontul al 3-le.
Indat cind vreo mosie /fP..742 rzsasc sl va imprti in doa. sau in
patru i pin in opt prti i stpnii acestor parti vor gs cu folos a da tranilor
ace proportie de prnint care s-au hotrit la pontul al 4-le a acestui asz'mint,

167
www.digibuc.ro
atunce tgranii vor fi datori a implini stgpinitorilor acelor pgrninturi toate
indatoririle ci sint argtate la capul al 2-le si al 3-le tot a acestui asgzmint.
Pontul al 4-le.
Fiindcg lucrgtorii de p'inint ci trgiesc pe mosiile rgzgsgsti nu au
dreptate a cere de la igzgsi o asgmine proportie de pmint prectum s-au hoarit
pentru lucatorii de pmint acei ci s afl'g pe mosiile boieresti, apoi nici
nu au dreptate a opri pe acei tgrani de a sg strgmuta la alte locuri. Iar and
insusi rgzisii improtiva vointii lucrtorilor de pmint vor voi ca acestia sg sg.
mute la alte locuri, atunce nu numai c sint datori de a-i instiinta pe dinsii
pentru aceast voint. i sg le dei[e] spre a sg pute strgmuta vade de un an,
ci inc5.' sint datori ca s plgteascg lucrgtorilor de pmint dup' dreapt pretg-
luire toate acareturile lor, ci vor rmine pe ace mosie.

Capul al 9-le.
Pentru datoriile politiilor pgmintesti intru aceea ci s atinge de acest
asgzmint. //fi,..743
Pontul 1-iu.
Tot feliul de invoieli sau leggturi ci s vor face intre st'pinii mosiilor
intre obstiile sgtenilor pentru de a plti cu bani sau cu alt chip in locul inda-
toririlor ci s-au asgzat, sk nu sg intgreascg mai inainte de a s incredinta'prin
inadins triimesul cilen la acel sat ci s'g uneste la acest feliu de tocmeli, cum cl
toti sgtenii au priimit toate cele scrisg intru acele invoieli la mrturisirea
acestii uniri, trebuie neapgrat a fi de fatg macar giumAtate din gospodari care
s aflg 15.cuind intru acel sat.
Pontul al 2-le.
Locul unde presuds[t]fii care va intgri acest feliu de invoieli s indatoresti
supt rgspundire a privighe ca intru acele invoieli toate ponturile sg fie scris
curat si pe ingles pentru ca stenii cu lesnire s le poat intglege i ca nu
cumva fiind cuvintile in indoit intglegire s nascg pi urmg pricini.
Pontul al 3-le.
S indatoresc isprgvniciile a ave purtare de grij i cu tgrie a privighe ca
as'gzmintul acesta s s implineascg intocma atit de cgtr stapinii mosiilor,
cit si de cgtr lucrtorii de pgmint in toat. oblastea Bassarabiei. Drept aceea,
dupg intrirea acestui asgzgmint cu iscglitura domnului deplin imputernicitului
namestnic si a cilenurilor / [P-341 Sovetului, orighinalul sgsg dei[e] ca s s, lege
s pgzasc in arhiva Verhovnului Sovet, iar copie de pe dinsul cu ucaz s
s triimat la cirmuirea oblastii Bassarabiei, poroncindu-i-sg ca tipgrind o
sam de exemplearuri care s agiungg pentru toate locurile de presustvie,
pentru politii i pentru toate obstiile satelor s le triimat pe la locurile cuviin-
cioasg, pentru ca toti stpinii mosiilor i stenii s poat. ti cu amruntul
indatoririle aminduror prtilor i s nu s dizvinovgtascg cu nelmurirea
celor de mai inainte asgzzi a Moldaviei intru aceastg pricing.
In folio, 2 f. nenumerotate, f. 2 r. [Cuprinsu/1 in lb. rusk f. 2 v., in lb. romtuu1+44 p. ;
textul pe 2 coloane, eel in lb. romn5, in dreapta, caractere rusesti, hirtie groasb., galbuie.
DEP.: l3ibl. Academiei Romane, CYR 1 029 i ms. rom. nr. *126, f. 129-138, in
care a fost copiat cap. 2-9, numai textul in lb. romina.

168
www.digibuc.ro
 53
Copia di pe predlojenie domnului imputernicitului namestnic
al oblastii Bassarabiei si cavaler,
dat cirmuirii oblastii la 29 fevruari anul 1820, supt no. 860.
D. Stat secretan i graf Capodistria, in rspunsul su din 23 a trecutii
luni ghenarie, m instiintaz c domnul imprat artindu a sa buravoint
pentru venire la Sanctpeterburg a deputatilor ci s vor alege de ctr dvorean-
stva din Bassarabie au dorit ca prin mijlocire acestor cinstite fete, ci vor
dobindi incredintare lcuitorilor oblastii, s se incredintzi de simtiride de obsti
a norodului i impreura cu aceia s5. cunoascsi deosebit impregiujrile i nevoile
fiistecrie trepte, ca cu mult mai mult s priimasc ocirmuire celi mai pg.trun-
ztoare msuri cari ar pute intri pentru de-apurure bun statornicire acestui
p'mint, din nou aiturat ctr. Rossie.
Pe 'Mg aceste mai adaoge a scrie d. graf Capodistria, c dupl intocmai
intelegire acestii monarhicesti voint, s vedi c este neaprat s se intind,
dreptate spre a s alegi deputati i asupra celoralanti trepte, a cror pronomii
s-au hotrit prin proiectul aszmintului obrazovanii Bassarabiei. Adeverire
sigurantie artrilor care, cu toat supunire vor fi inaltei bunii luri aminti
supus., sint intru nedisprtire unite cu intreag inchegare a intregi deputatiei
oblastii, aci nu esti cu putint de a prepune c tagma duhovniceasc, stpi-
nitorii particulari, acei ce nu intr in numrul dvoreanstvei si lcuitorii slobozi
ar pune cu deosbire fiistecare / treapt pentru sine ceririle ei asupr cilenurilor
numai a unii trepte a drie pronomii i indminri cu totul sint pentru celelalie
trepte streini.
Pentru aceste dar incuviintati pricini vointa imprtestii sale mriri
este ca si toate celelante trepte de lcuitori dup pilda dvoreanstvii s fac5.
fr intirziere alegire deputatilor lor, care vor fi datori a s porni la locul di
obste pentru dinsii Insnmat tot intru o vreme cu diputatii dvorenilor, care
alegire s s i urmezi pe temeiul mai gios insmnat.
intii, in fiistecare popor din orasu si satu, lcuitorii de trii trepti, adic
mazilii, rzsii, tirgovetii i tranii, adunindu-s la bisria i dup ce vor
asculta pstoreasca satuiri a preutului, vor alegi dup unire a doai prti
de glasuri din trii, un candidat.
Al2-1e. Li s d lor voie s-si aleag fet stiuti lor osbit din tagma duhov-
niceasc sau din dvoreni, dup insusi a lor socotint, iar nu numai dintre dinsii.
Al 3-1e. Candidatii alesi pe la toate popoarle s indatorescu a s arta
dup cum s' cade la ora.sul tinutului, in cuprinsul csruie s afl ei lcuind,
undi, supt prezidentie ispravnicului i in fiinta nacealstvii duhovnicesti a lo-
cului, din numrul candidatilor acelor alesi s insmneaz deputat dup
multime glasurilor o fat, si asa ca din fiestecarele tinut s fie cite un deputat.
Al 4-1e. Fetile duhovnicesti ci s vor alege deputati cu creditul norodului,
vor purta asupra lor impreun numire de inftsitori tagmii duhovnicesti a
oblastiei; i 1 1 U.21 toti vor fi pusi la giurmint in Chisin.'u in fiinta cei mai
duhovnicesti si politicesti nacealstvi[i].
Al 5-le. Tuturor treptilor s se dei[e] de ctr nacealstv a intlegi
inrdcinata mai gios urm'toare pravil', dup care fiistecare s indatoresti a
potrivi cuprindire in scris a indatoririlor ce vor pune asupra deputatilor:
cele mai intii temeiuri alatuite prin proiectul aszmintului obrazovaniei
nu s supun vreunii schimbri. Drept aceea, once ceriri atingtoari de
prifacire drepttilor celor de obste si in parte a giudiatoriilor creminalicesti
politicesti, cum si de prifacire drepttilor iarsi de obste si iu parte de a a.Oza
puteri spre cercetare, nu pot fi iertati".
15 c. 329
169
www.digibuc.ro
 Slujindu-s cu aceast foarte insmnat povaluire, candidatii tuturor
treptilor, afar de evrci i igani, cu indrazneal vor porni deputatii lor la
stolita De sine s'A intlegi c ceririle lor vor fi cercetate la un loc pentru de
obste inchipuiri dup acele din aceste s'A cunoaste c5. este neaprat a s afla
ei la Sanct Peterburg tot intru o vremi.
Deosabit de aceasta, graf Capodistria arat'A C. Cu acest chip, inchipuind
cu &it este prin putint intocma lul alcatuirii si a indatoririi deputatiei
oblastei dup inalta voint a domnului imprat care au binevoit a intoarce
asupra urmarii acestii insmnate pricini osbit a sa intrutot milostivnia
luare aminte, ramini a don i ca 15.cuitorii Bassarabiei s simtasc intru deplin
msur fAcAtoare de bine cugetari a intrutot avgustului monarhu al nostru si
s.' se arte pe sine vrednici de noai indurari Cl s ravars'A cu / imbelsugari
asupra lor prin asprime drepttii i nepartinire la alegcri, prin linistire
sfatuirii si incuviintata intelepciuni la insarcinrilc care s vor pune asupra
deput at ilor.
Si, in sfirsit, tot graful Capodistria m-au instiintat pe mine CA daca din
intimplare la implinire mai sus insmnatii puneri la cale s vor intimpina la
fata locului niscaiva impiedicari, eu voi fi datoriu a face cunoscut pentru acele
ca s se fac cel cu toat'A supunire doclad.
Potrivit aratatile mai sus pravile poroncite pentru alegire deputatiei
oblastii cu drepttile si pronomiile treptilor ci 15.cuiesc in oblaste Bassarabiei
si luind sama s boiernasii, ruptasii si negutitorii asmine s folosascu cu pri-
vileghille ci prin asz'Anaintul obrazovaniei sint as'azati i dup aceasta avind
asmine dreptati a s folosi si ei la aceast di acum intimplare cu sloboznie
de a alegi si din treptile lor deputatie, ins ei din impotriv fiind lipsiti di
imparasire la aceasta alegire, eu indat m-am adrisarisit prin inadins curier
catr domnul stat-secretari graf Capodistria, ca s cear i pentru aceste pri-
vileghiate trepti a imprtestii sale mriri inalt bunavointa, iar pin atunce
asteptind asupra acestui feliu de predstavlenie dezlegare, pun inainte cirmuirii
oblastii ca s poronceasc in oblaste tuturor politiilor pmintesti ca el', far in-
tirzieri, s vesteasa tuturor lacuitorilor pentru alegirile ci au s fie a deputtiei
oblastii, care are s se triimat la stolita. Deci s si indatoresc ispravnicii p-
mintesti ca spre mai buna sporiri s de[a] la intalegire //113] norodului pra-
vilile date pentru acest sfirsit i s fac chemari la fiistecari tinut, afarA de
locurile ce sint cuprins in ppul cel mare ala.tuit din intimplare boalii ciumii
ce au fost, cite 6 din cei mai cunoscuti dvoreni si orinduindu-le lor prti sa li sa.
insmnez ca prin agiutoriul cinovnicilor prnintesti, chemind la fiistecare
deosabit biseric a satului pe toti boiernasii, mazili[i], ruptasii, neutito-
rii, miscenii si taranii, s li s arate lor inalta voint. a marelui domn imparat
asupra triimiterii deputatiei oblastii, dindu-le la intalegire si pravilile porun-
cite pentru aceasta i c pentru urmare si a insusi alegirii, in urm dup ac asta
s'A va face din parte nacealstvii ce disvirsit punire la cale.
Asmine implinire atingtoare de orasul oblastii si de orasile tinuturilor,.
asijdire si di orasul Chilii i Renii, care s ocirmuiescu de Catr politii oras-
nesti, cirmuire va insarcina pe politmeisterii locurilor acelora, iar ceia ci
atinge de tagma dvorenilor din toat oblaste, eu am dat osabite a meli porunci
catr dumn[e]alui predvoditelul dvoreanstvii Bassarabiei si tot intr-o vreme-
m-am adrisarisit catr preosfintia sa exarhul Gavriil mitropolitul Chisinului
si al Hotinului ca s'A poronceasc din parte duhovniceasca spre a s'A face la.
fiistecare din orasnestile si di pi la sate popoar agiutoriul inalt poroncit..
In cel adivrat isclit deplin inputernicitul namestnic al oblastii Bassa-
rabiei, a Podolii voenoi gubernator Bahmetev. /

170
www.digibuc.ro
 Copia predlojeniei imputernicitului namestnic al oblastii Bassarabiei
data cirmuirii oblastii la 2 aprilie anul 1820, n. 1 466
2-le, De la 26 fevruari a anului curgatoriu eu am instiintat pe cirmuire
oblastii pentru poronca imparatestii sale mriri care s-au acut mie cunoscuta
prin raspunsul d. stat-secretari graf Capodistria din 23 a trecutii luni ghenari,
atingatoare de intindire dreptatii spre alegire de deputati, pentru ca sa se
triimata la Sanct Peterburg, afara di tagma dvoreneasca i asupra celoralaite
privileghiate trepte din Bassarabie, asijderea 1 cu alegire deputatilor imputer-
niciti din partea parnintului Bassarabiei din pricina intimpinatii neindaminari
s-au artat atunce de trebuina s se prelungeasca pin la dezlegarea ci s-au
cerut de catra mine de la mai inalta nacealstva.
Acum, d. sta.t-secretari graf Capodistria, prin otnosenie din 17 a trecutii
luni mart, ma instiintaza c dupa docladul cel cu toata supunerea asupra
aratrii mele pentru pominita mai sus intimpinata neindaminare, atingatoare
de in hegare obstestii diputatiei oblastii, domnul imparat, dup asamanare
pun rii la cale ci hotarasti ca toate sarile a carora pronomii s asaz prin
pro'ectul asazarnintului obrazovaniei Bassarabiei, s se imparasasca la alegire
deputatilor bine au voit a gasi cu dreptate ca treptile ci nu sa pominesc prin
otnosenie grafului Capodistrie catr mine din 23 ghenari, adic.: boiernasii,
rui tasii i negutitorii sa fie ingaduite catr alegire pi /WA/ temeiul pravililor
ci eu zrn insamnat. lar la intrebare de esti da.toare dvoreanstva a triimiti acele
insusi feti care mai inainte de dinsa au fost alesi deputati, imparateasca a sa
marire bine au voit pre inalt a poronci mie s se faca chiemare dvoreanstvii
catra de iznoava alegire.
De sine s intalegi c dac fetile mai inainte de aceasta insamnate de
dvoreanstva de deputati au fost alesi cu o deobste unire a toata sosloviei
pin acum n-au pierdut credinta ei, apoi i in urm5.'toarile alegiri ci au sa fie
sa va descoperi lor nadejdi a fi di iznoava chiemati c5.'tra o atit cinstita numire.
Prin pomenita mai sus predstavlenie a me, care s-au invrednicit pre inaltii
inariri, eu am insmnat urmatoarile pravili atingatoare de aceast di acum
inchipuire : boiernasii i ruptasii trebui sa fii[e] uniti cu mazilii i sa dobin-
cleasca drept ate la alegirea mai intiiu de candidatii pe la popoara i apoi di
deput. ti la orasul tinutului lor dimpreuna cu taranii; iar negutitorii, dup
potrivire indeletnicirilorlaindatoriri si a pronomiilor la alejveris, trebuie s s
uneasca cu mesceaninii, adic tirgovetii i fail a s osabi di a lor amindoai
soslovii, din toat oblaste aleaga doi deputati; acest feliu de alegire s. s
fac cu rinduiala urmatoare:
Obstia negutitorilor si a miscianilor in fiistecare osabit ora i tirgu va fi
clatoare a alegi dintre sine sas vechili cu unire a doai parti de glasuri din trii,
vechilii acestie vor veni catr sorocul hotarit la orasul oblastii si aice, supt
privighere politicescului gubernator, isi vor alegi dupa multime glasurilor doi /
deputati dintre sine sau din numarul tagmii duhovnicesti sau din dvoreni.
intr-acest chip cea de obste deputatie a oblastii o vor alcatui-o trii deputati
din partea dvoreanstvii, doi din parte orasenilor isas din parte celoralalte
privil ghiate sari, socotindu-sa din fiistecare tinut cite unul.
Deputatii dvorenilor si a oras'nilor vor lua instructii asupra datoriilor
lor, deosabit de la a lor trepte ci sint in toata oblaste, iar de Cara celelanti
trepti s vor da asarnine in scris indatoriri fiisteca'ruie deputat deosabit din
parte tinutului sau.
Drept aceea, spre implinire punerii la cale ci s-au facut pentru vestire
lacuitorilor de a sa triimeti deputatie oblastii, eu pun inainte cirmuirii oblastii

171

www.digibuc.ro
ca s poronceasc. politiilor pmintesti, ca eli pentru svirsire mai cu mult.
sporire la ce mai cu grbire alegire a deputatilor din parte celoralaiti trepti,
afara de lacuitori ci s afla in cel mare tepu asezat din intimplare boalii ciumii
ce au fost, s chiemi in fiisticare tinut cite sas dvoreni stiuti i dindu-le pe
sarna lor fiisticruie citi o parti din tinut, sa se insarcinezi ei ca s'a chieme prin
agiutoriul cinovnicilor pknintesti pe la bisaricile popoar5lor, pe temeiul mai sus
insmnat inaltei poronci, pe toate treptile a carora pronomii s hotrsc prin
asazmintul obrazovaniei anumi: boiernasii, mazilii, ruptasii, negutitorii, mes-
cenii sau tirgovetii itranii i dup ciii vor arta lor aceast de acum punire
la cale, asijdere i dup implinire tuturor pravililor insmnate in cea di mai
inainte predlojanie a me, s li se pui[e] inainte ca boiernasii, mazilii, ruptasii
ta'ranii s aleag 1117.53 candidati dintri sine sau din fetile duhovnicesti
dvorenesti ciii sint lor cunoscute, carii vor fi datori a mergi la orasul tinutului
lor dar zi 1-iu a lunii lui mai si aflindu-s acolo supt prizidentie ispravnicului
si a nacealstvii duhovnicesti a locului, sa se insmnezi din numarul pomini-
tilor candidati din parte treptii boiernasilor, a mazililor, a ruptasilor si a
tranilor o fat dup multime glasurilor, asa ca din fiisticare tinut din parte
pominitilor trepti s fie ales cite un deputat. lar obstia negutitorilor si a tir,o-
vetilor ci s afl cu lcuinta pi la orase, tirguri si sate trebuie a s aduna la
orasul tinutului lor, iarsi catr zi 1-iu a lunii lui maiu si s'A aleag in fiisti-
care oras a tinutului acelui cite sas vechili cu unire a doai prti de glasuri din.
trii, spre a-i triimeti pe dinsii la orasul oblastii numaidecit catra 10 zile a aceiasi
luni maiu, undi toti acesti 36 vechili vor alegi pi temeiul di mai sus insmnat
din parte obstiei lor doi deputati dintri sine sau din numrul persoanilor
duhovnicesti si din dvoreni, asijdire i ei vor alckui pentru dinsii instructie
asupra indatoririlor lor; iar candidatii de pe la sate, ca nisti feti criditorisite de
ctr obstie lor, dup svirsire alegirii deputatilor pe la orasile tinutunlor,
urmind punctului al cincile din povtuire insamnata prin predlojenie me c.- tr.
cirmuire oblastii de la 26 a trecutii luni fevruari supt no. 860 sa vor indeletnici
pe la aceles[i] orasi a tinuturilor cu alcatuire instructiei pentru dnii, aup
care deputatii acestia vor fi datori s lucreza la implinire insrcinarii pus
asupra lor i d-up aceasta apoi / far intirziere triimat pe dinsii cu aceli
instructii la orasul oblastii numaidecit tot catr 10 zile maiu, unde sa' va
faci urmatoare punire la cale pentru pornire cei de obste deputatii.
Rinduiala unii asmine implinire atingtoare de alegire vechililor la
orasile oblastii si a tinuturilor, asijdire si la orasile Chilia i Renii ci s ocirmu-
iesc de cstra politii orasanesti, ari sa fie pus in lucrare supt povatuire polit-
meisterilor locurilor acelora, cu pazire tuturor pravililor mai sus insmnate,
intelegindu-s ins c negutitorii i tirgovetii ci lacuiescu in Chilia i in Reni
sint indatoriti pentru acest feliu de alegire sa mearg la orasul tinutului ac luie.
lar ceea ci s'a atinge de treapta dvorenilor din tot cuprinsul oblastei, eu am
dat osbit poronc me dumisalii predvoditelului dvoreanstvii oblastii.
Pentru sporire la implinire acestii predlojenii a meli, eu voi astepta
de la cirmuire oblastii instiintare.
In cel adivrat isclit deplin imputernicitul namestnic al oblastii Bacsa-
rabiei, a Podolii voenoi gubernator Bahmetev.
In f lio, 5 f., textul pe 2 coloane, cel in lb. romn5, in dreapta, caractere rusesti, Wrtie
groasA albdstruie, filigran dungi. Toate exemplarele semnate la sfirOtul textului aut graf:
Verno" [Adevarat, adia conform cu originalul n.n.] Semnatura indescifrabild.
DEP.: Arh. Stat. Ia0, Fond Mihail, transcriere din Muzeul istoric-bisericesc, Ch
(in 1939).

172
www.digibuc.ro
 56
a.
Card d. imp triernicihrl natnesinic al alastii Bassarabiei
Du p stiintele ce au venit atr5. mine, c in Bassarabia din guberniile
megiesite si cele cu apropiere fug crestianii in insemnat numb., c spre aflarea
lor urmeaz greutti i c lcuitorii acelor gubernii ptimesc dintru aceasta
insrcinri, priimind in bgare de sam c la asezkninturile ce s-au acut
pentru de a s5.15.cui oblaste Bassarabiei nu s-au putut nici odinioar inchipui
c aceast rcuire s va intemeia pe priimirea oamenilor fugan i din provintiile
Rossiei si din aceste pe struncinarea a inssi acestor provintii la ceea ce sk
atinge de gospodrie, eu am cunoscut de bine ca spre contenirea acestor mari
neindeminri a da asupra privigherii dumitale pravili mai gios insmnate:
Fugarii ci au venit in Bassarabia pin." la isclirea tractaturilor din
Bucuresti, urmindu-s instructiei dat dumitale din 12 mai anul 1815 si po-
runcii mele din 2 octombrie anul 1817, fr nici o tilcuire, s rmfe in
Bassarabia.
Din fugarii ce au venit in Bassarabie, in urma isclirii tractaturilor
din Bucuresti, s nu s intoarc negresit pe acei care astzi : a) luind intru
insotire femei de bastin5. 15.cuitoare, s-au statornicit; b) prin cununie cu de
bastin lcuitoare au acut copii si c) insotindu-s cu de bastin 15.cuitoare, s
indeletnicesc cu mestesuguri.
Afar5. de acestia pe fugarii ce au venit in urna iscliturii tractaturilor
In Bucuresti, s se intoarc fr osebirea vechililor, dup ce vor inatosa ei,
pe temeiul aseamintului de mai inainte, m5.'rturii pentru vremea fugirii
pentru c li se cuvine lor acesti oameni./
Pe vremea dinainte supt nici un cuvint s nu s priimeasc i nici s
nu s tie fugan: ci s se intoarc intru acel ceas dup ci s vor ivi la hotarle
oblastii Bassarabiei sau dupa aflarea lor s se triimeat supt pazckr locul cel
mai cu apropiere a megiesitii gubernii spre a s porni unde s cuvine.
Triimesilor pentru Cutarea fugarilor s li se arte de la nacesalstva
locului tot trebuinciosul agiutoriu spre descoperirea i intoarcerea lor.
Pe vinovatii intru priimirea i dosirea fugarilor in urma acestui as'z-
mint, s se dea supt giudecat5..
Asijderea si pe cinovnicii politiilor orsnesti i pmintesti, dac
undeva in cuprinsul locului sau tinuturilor lor s vor afla fugan i priimiti, in
urna acestui aszrnint s5.-i supui giudeatii pentru lucrarea cu slbire.
Asezminturile acestea s se vesteasa pretutindine in oblaste Bassa-
rabiei prin mijlocire politiilor orsenesti i pmintesti a locului, pentru ca pe
vremea viitoare nimenea la intimplare de clcare acestor aszrninturi cu ne-
stiinta s nu poat a s. indrepta ; asmenea vestire dupa poronca me sa va
face si pe la toate guberniile megiesite cu oblaste Bassarabiei.
Dumn[e]ata nu vei lipsi pentru intocmai implinire a pravililor mai sus
insemnate a avea osbit ingrijire, silindu-te prin toate chipurile a dezrdcina
o asa vtmtoare pentru irnprtie strmutare de oameni.
n cea adevrat este scris cu insus[i] mina imprtestii sale mriri asa:
Alexandru
In Tarsk oe Selo, anul 1820, iunie 7 zile.
Verno : se cretar

173
www.digibuc.ro
 b.
Dumisale imputernicitului namestnic a oblastiei Bessareabiei
Dup priimitele instiintari pentru fugirea din megiesitele si cele de
aproape gubernii crestianilor din Bessarabia in mare numer, pentru ingreuerea
spre aflarea lor i pentru greutatea ce sufar dintru aceast pricin'A lacuitorii
acelor gubernii priimind in uvajenie, c la darea asazaminturilor pentru Alas-
luirea oblastii Bessarabiei nu s-au putut niciodata socoti, ca ea s se intemeieze
pre priimirea oamenilor fugiti din provintiele rossienesti si pre risipireaMnsasi
acestor provintii in atingerea gospodariei, Eu am aflat de bine ca spre depar-
tarea acestor vajnice neind'minari sa se sloboada spre neadormita privighiere
dumitale mai jos insamnatele pravile:

Fugarii ce au venit in Bessarabia pina la iscalirea tractatului de Bucu-

resti, urmind instructiei date dumitale la 21 mau i 11 octomvrie in anul 1817,
s'A se lase fail nici un cuvint in Bessarabie.

Din fugarii veniti in Bessarabia in urma isclirii tractatului de Bucuresti,

s nu sa intoarca inapoi numai acei carii pink' acum : A) Insurindu-s cu lacui-
toare de acolo, s-au statornicit cu lacuinta; B) Dupa cununie cu l'Acuitoare de
acolo au nascut copii i C) insurindu-sa cu 15.cuitoare de acolo, sa indeletnicesc
Cu mestesuguri.

Iar dup aceea fugarii veniti in urma isclirii tractatului de Bucuresti

sa se intoarca fr alegirea vechililor, dupa ce vor arata pre temeiul asazarii
ceii dintii adeverinta pentru vremea fugirii si de sa cuvin lor acesti oameni. /

De acum inainte fugan i nici supt un cuvint sa nu sa priimeasc i s nu sa

tie, ci sa se intoarca in ceasul acela cind s'A vor arata la hotarul oblastii Bessa-
rabiei sau dup aflarea lor, supt paza la locul cel mai de aproape megiesitei
gubernii, spre a sa trimite unde sa cuvine.

Trimisilor spre cautarea fugarilor sa se dea de la stapinirea locului tot

trebuinciosul ajutoriu spre aflarea i intoarcerea lor..

Vinovatii pentru priimirea i mistuirea fugarilor, in urna &Aril acestui

asazamint, s se dee supt judecata.
7
Asemenea i cinovnicii or5.sinestii i pamintestii politii daca undeva in
ocolurile lor sa vor afla priimiti fugan i in arma darii acestui asazamint, s se
dee judecatii pentru slabire.
8.
As5zarile acestea sa se publicarisasca pretutindenea in oblastia Bessa-
rabiei, prin mijlocirea pamintestilor i or4inestilor politii, pentru ca nimene

J.74
www.digibuc.ro
In vremea viitoare la clcarea lor sk nu s poatk dezvinovti cu nestiinta.
Acest feliu de publicarisire dup porunca Mea s va face si in toate guberniele
megiesite cu oblastia Bessarabiei.
Dumneata s nu continesti spre intocmai implinire tuturor pravililor
mai sus insemnate a avea deosebit privighiere, sirguindu-te cu toate masurile
s se dezrdcineze atita stridtoare pentru imprtie brodejnicie.
In oreghinal s-au scris cu insagi] mina imprtestii sale mariri a4a:
Alexandru.
Tarscoe Sebo, iunie 7 anul 1820.
In folio, I f., textul 2 coloane, cel in lb. mining in dreapta, caractere chirilice, hirtie
groasA g&lbuie. Au ap&rut clou& editii, cu diferent& de corp de liter& si de numerotare a artico-
lelor (una Cu cifre arabe, alta Cu caractere chirilice) si diferente de formulare in limba romAnii;
pentru a putea fi confruntate integral, am reprodus ambele texte.
DEP.: Bibl. Academiei Romane, Foi volante, 1 030.

81
[La Inaltul Sovet al Bassarabiei, conducerii Expeditiei.
In.giintare] *
La aceast cirmuire s-au ascultat ucazul Verhovnului Sovet priimit in
15 dechemvrii anu urrnktor supt n. 704, prin care scriind predlojenia domnului
gheneral gubernator a Novorossiei i deplin imputernicitul namestnic a oblastii
Bassarabiei graf Mihail Semenovici Vorontov, de la 27 a trecutii luni noemvrie
supt n. 2 721 a predstavlenia acelui Sovet pentru punerea la cale ce au fcut
spre asezare in oblastia Bassarabiei, potrivit cu inalt vointa a impftestii
sale mriri, obicinuitilor sorocuri de apelatie, in care s vor da jalobile asupra
hotkirii Sovetului s-au triimis de la strlucirea sa car5. ocirmuitoriul Ministriei
lucarilor dinluntru d. adivrat tainii sovetnic Lanscoi, iar prin inalt Expe-
ditia sa dind copie di pe aceast predstavlenie dup cuviint, in comitet, la
16 martie 1822, prin otnosnie ealtr strlucirea sa arat c, m5.surile priimite
si pus inainte de catr5. acel Sovet in urmarea inaltii vointi dup gnomia lui
sint desvirsit indestuli pentru ocrotirea drepttilor jaluitorilor ci nu sint
multmiti cu hotkririle si. infra aceeasi vremi spre diprtarea intimplrilor
atre nefolosirea innoirea pricinilor, numai pentru aceia ci s atinge de hot-
riffle Sovetului ci au s s fc cunoscut acelora jluitori care trind in Mol-
davia, Valahia si Bucovina au pricini de giudecat in oblastia Bassarabiei /
nu s vor inatosa nici singuri, nici vechilii lor spre ascultarea hotririi, d.
adivrat tainii sovetnic Lanschi socotesti de neaprat a adaogi C osbit de
povestca giudiatoriei ci s va triimeti la mosiile ion din Bassarabia, asmine
povestci s vor triimeti in Moldavia si Valahia atr consulii nostri, iar in
Bucovina atr stpinirea locului de acolo, spre a li se da lor dupa cuviint5.,
au binevoit a pune inainte acelui Sovet ca f r prelungire s fac5. deplink ase-
zare potrivitk cu insmnarea d. cirmuitoriului Ministriei pricinilor din15.untru
si de urmare s instiintzi pe strklucirea sa. lar prin delile Sovetului s. in-
gmnezi Ca.* pi temeiul jurnalului inchiet la 12 zile a lunii octomvrie in atingirea
asezrii obicinuitelor sorocuri de apelatii s-au predstavlisit strlucirii sale la
16 zile aceeasi luni cu n. 546, iar spre a s publicarisi prin toat oblastia
s-au poroncit ace.stii cirmuiri, la aceeasi zi cu n. 545.
Pentru aceea, Verhovnoi Sovet poroncesti acestii cirmuiri ca ea, in
obiavlenia Sovetului, triimeas prin ucazul din 16 octombrie cu n. 545 s.
* Titlul numai la lb. rusA ; traducerea noastra.

175
www.digibuc.ro
adaog.c osbit de povestca giudeatoriei ci s va triimeti la mosiile ci s
afl. in Bassarabia a jluitorilor afratori cu lcuinta in Moldavia, Valahia si in
Bucovina, care au in oblastia Bassarabiei pricini de giudecat i nici singuri,
nici vechilii lor nu s.' vor inatosa spre ascultarea hotririi Verhovnului Sovet,
s vor triimeti celor din Moldavia si Valahia atr consulii rossienesti, iar in
Bucovina atr stpinirea locului de acolo asminea povestci spre a li se da
lor dup5, 11112.7 cuviint..
Aceast deplia avezare cirmuirea datoare este asmine a publicarisi
prin oblastie fr intirziere si sovetului s fportuiasa. lar dup sprava s-au
aflat c in urma ucazului Verhovnului Sovet din 16 octomvrie n. 546 cu al'-
turarea obiavleniei pentru publicarisire prin toat. oblastia Bassarabiei, asz.-
rilor pentru obicinuitile soroaci de apelatie spre darea jalobilor asupra hotririi
Verhovnului Sovet, aceast cirmuire, di pe ace obiavlenie a Sovetului tiprind
in tipografia acestii cirmuiri in limba rusasc i moldovineasc trebuinciosul
numAr de exemplearuri, au triimis atre toate locurile de prisustvii acestii
oblastii cite unu, iar orsnestilor politii cite trii, pmintenestilor ispravnici cit
zci i ati dvoreanschii predvoditeli spre a face cunoscut tuturor dvorenilor
pomescicilor prin dumne[a]lor giudeatorii tinuturilor cu podpisci 10 eczem-
plearuri, pe ling care s-au pus spre indatorire politiilor si isprAvniciilor ca s
fac cunoscut aceste eczemplearuri prin tot locul, prin cetirea lor in trii rinduri
prin toate bisricile, iar spre a s instiinta de aceasta pe minstiri i fetile
duhovnicesti s-au triimis 5 eczemplearuri de acel asezmint ata duhovni-
ceasca Dicasterii din Chisin.u.
S-au hotrit : fiinda priimita pe ling5. ucazul Verhovnului Sovet obiav-
lenie pentru asezarea obicinuitilor soroaci de apelatie spre darea jalobilor
asupra hotririlor Verhovnului Sovet, cirmuirea, dup ci s-au tiprit di pe dinsa
trebuinciosul numr de eczemplearuri au si triimis unde s. cuvine / azut
rinduial; pentru aceea, spre adaogirea intr-insile aseamintul artat prin
ucazul Verhovnului Sovet ci s-au adaogit de atr. cirmuitoriul Ministriei
pricinilor dinluntru acelor locuri i feti, arora si mai inainte s-au triimis
In acestasi predmet tirculri, s s scrie i acum dup rinduial, iar inaltului
Sfat de aceasta s s triimat predstavlenie.
In folio, 2 f., textul pe 2 coloane, cel in lb. roman5. in dreapta, caractere rusesti hirtie
groasa,
DEP. : Bibl. Academiei Romlne, Foi volante, mapa XIX/77.

104

Ingiintare]*
De la ocirmuirea oblastii Bassarabiei Expeditia implinitoare s faci
cunoscut lcuitorilor din oblastul Bassarabiei c strlucirea sa d. deplin impu-
ternicitul namestnic oblastii Bassarabiei graf Mihail Semenovici Vorontov,
imbunttind msurile celii neaprate ce s-au fcut de cirmuirea aceasta
pentru ce de nou insmnare a ocoalilor i alegirea ocolasilor, au hotrit urm-
toare pravili:
1-lea) Alegirea ocolasilor s s las la voia a insusi obstiilor satilor de a
s faci in fiinta cilenului isprvniciei pmintesti si a procuratorul[ui] tinu-
tului cu aceasta ca in fiistecari ocol s fii alesi doi candidati din lcuitori
* Titlu numai in lb. ruol, ; traducerea noastrS.

176
www.digibuc.ro
inrdgzinati, stiuti cu urmrile cinstite i vrednici cu stiint.. Isprvnicia
procuratorul vor predstavlisi tintile ocirmuirii pentru oaminii acesti ales[i]
ocirmuirea va intri pe unul dentr-insii ark' soroc.
2-lea) Smotriteli[i] de pen tirguri s opresc de a nu fi, ce s vor alegi
numai ocolasii dup poreadca poroncit.
3-lea) Cinovnicii ci s afl pe lingg isprvnicii pisti complect, cu tot s
anirissc.
4-lea) La alegirea ocolasilor de c'tr cilenul ispravniciei i procurat[o]rul
ce vor fi rinduiti spre aceasta s va faci intrebari lcuitorilor de nu gsesc ei
mai de cuviint a insmna de la dinsii leaf ocolasilor, ca s poat ei sluji
spre folosul obstesc f'r. mita.
5-lea) Ocolasii vor ave supt a sa ascultare pi vornicii acelor sati, cari
vor fi datori a implini cerirea lor pren slujb. negresit.
6-lea) Ocolasii vor fi indatoriti a faci zapcealic dupg indatorirea ce vor
priimi de la isprgvnicii ca in vremea sa s fie istovite dajdiili haznelii / i banii
havalehlor la caznaceistv.
7-lea) Ei vor ave strasnic'l privighiere ca in ocoalile lor incredintat
s nu s afli dezertiri ostinesti fugiti i alti oamini fugan i indat ce unii ca
aceia s vor discopiri, s indatoresc a-i trimeti fr intirziere in bun paz
dtr isprAvnicia pminteasd.
8-lea) intru indatorirea lor intr i privighierea drumurilor celor mari
ca s'A' fie buni i tocmiti podurile, iezturile i trecgtoarile ce s vor afla in uceas-
tiile satilor de supt a lor privighiere, insmnate indeobstie cuprindere a tinu-
tului.
9-lea) Ocolasii datori sint a privighie neadormit pentru snltatea
torilor, lar dac din intimplare s va descoperi vreo boal prepuitoare, indat
s raportuiasc de aceea isprvniciei cu inadins triimes, luind pe loc trebuin-
cioasile msuri de pad, ins s s5. pzasc cu de presos ins'Arcinare lAcuitorilor
In zgdar.
10-lea) Dad de ifitimplare s va evi vreo boalg asupra vitilor, oco1asu[1]
s indatoresti a poronci s s aleag viteli cele bolnavi i s s dei[e] deoparti
de cell s'AnAtoas i apoi s rportuiase de aceea isprvniciei pmintesti spre
a s priimi celi inainti msuri.
11-lea) Ocolasii vor privighie pren sati ca s s afli curtnie i pentru
reguleamid postroid lor dup chipul uzaconenilor ce urmead, asminea
pentru ferirea de foc pentru cari predmeturi isprvniciile vor da ocolasilor
osbiti povtuiri cu amruntul.
12-lea) Dad.' cineva din lcuitori va faci creminaliceasd vinovtie,
ocolasul arestuind pre acela i dind de aceia dupa forma as'Azat cvitantii
obstii indat s rportuiasd isprvniciei de intimplarea ce au urmat.
13-lea) La implinirea poroncilor isprvniciei pmintesti pentru vreo
arestuire pe cineva din 1111.21 lcuitori si a-1 triimeti in oras, ocolasii s inda-
toresc a da de aceea obstii cvitantie dupa asezat form.
14-lea) De once intimplare ce s va descoperi pentru nelinistirea obstiei,
ocolasii s' indatoresc a rportui isprvniciei insus[i] in aceeas[i] minut.
15-lea) Rinduiala podvozilor de pe la lcuitori pentru polcurile tred-
toari i alti comnzi, ocola,sii nu vor faci in alt chip decit temeiul crtilor des-
chis. de la- nacealstva oblastii sau isprgvniciei pmintesti dupg izvoadili de
rind ce isprvniciile s indatoresc a da fiistedruia ocolas spre bun curnpnire
a Licuitorilor, ca s nu fie asupriti unii impotriva altora.
16-lea) Pentru as'zarea cinovnicilor ostinesti pe la cvartiri pren sati,
vor priimi spre povtuire o rospisanie a cvartirilor de obstie, ins ocolasii vor

177
www.digibuc.ro
 privighe ca nimeni din lkuitori, unul improtiva aituia, s. nu fie de prisos
inskrcinat cu tinerea postoiului si ck datoria aceasta s'a' fie asupra fiistecIruia
pusA dup starea i puterea, iar din impotriv urmare ei s indatoresc a fa-
porturi isprvniciei.
17-lea) Poroncile isprvniciei p5.mintesti pentm imprejurlrile ce va ceri
trebuinta a le faci cunoscut norodului spre stiint, ocolasii s indatoresc a le
ceti pen sati tuturor 15.cuitorilor pten inteles, net5.0.cluind nici adaogind de la
sine nimia.
18-lea) Ocolasii s.' indatoresc a ave o Mmurit prescriere de lkuitori,
smnind pren aceeasi schimbrile ce vor urna in curgerea unui an si la intrarea
anului non s indatoresc ei a predstavlisi aceli prescrieri isprvniciei p5.min-
testi si nu mai tirziu decit pin in zki zi/e ghenarie, pentru toti lcuitorii de
supt privegherea lor cu fameliile lor, insannind pren acelea scsideri i prisosul
ce / au urrnat in anul trecut.
19-lea) Ocolasii vor ave privighere pentru continirea fugarilor steni,
cum 0. dac din intimplare va vre cineva s fac6 una ca aceasta, vor priimi
msuri spre a-i opri de la aceasta i apoi de aceea in ce mai curind vremi s.
Aportuiase.
20-lea) Ocolasii nu vor faci nici un f el de cercetsri, nici s vor amestica
la vreun fel de giudicat si de obstie nu sint datori a giuclica pe nimene sau a
s faci cl sine giudecnori, caci ei s asai numai pentru rinduiala polotie-
neasc..
Sovetnic [sters cu cemeal i scris in continuare] asesor [si iscIlitura]
Barbu
Secretan [isalitura indescifrabil4
In folio, 2 f., textul pe 2 coloane, cel in lb. romAnA in dreapta, caractere ruseti, hirtie
groasA gAlbuie.
DEP.: Bibl. Academiei Romne, Foi volante, mapa XIX/16,i

84

Pentru datoriile presviterilor de opor

Inainte cuvintare atre preoti
Patru datorii sint, pre care preotilor s cuvine a le implini cu sirgu-
in t..
India: A propovedui cuvintul lui Dumnezeu, nelsind prilejiil cel cu.
bunk' vreme i cu aceasta pre poporenii si a-i aduce la cunostinta credintii:
si la viata cea cinstit crestineasc5., dupl pov.tuirea Sfintului Apostol Pavel:
Propoveduieste cuvintul, sti asupra Cu vreme si tr de vreme, mustr.,.
ceart5., indeamnl, cu toat indelunga ra'bdare cu invt.tura". 2 Tim[otei],
cap. 4 i 2.
A dooa: A petrece viata potrivit cu inv5.0.tura evangheliceasa
Cu aceea a s ar5.ta pre / sine pild vietii ceii sfinte: c s cuvine invat.
apostolul Pavel: episcopului s fie ark de prihan., ca un ispravnic a lui
Dumnezeu, nefkind spre plkerea sa (nu sumet, nu iute), neminios, nebetiv,
neblt.us, nepoftitoriu de agonisire spurcat., ci iubitoriu de strini, iubi-
toriu de bine, treaz la minte, drept, curat, infrinat, tiindu-se de cuvintul
178
www.digibuc.ro
credincios cel dup invttur5., ca putcrnic s fie i a indemna intru inv-
ttura cca sntoas". altrii Tit, cap. L i 7 i proci.
A treia: Svirsirea tainelor lui Dumnezeu, a crora acela numai este
scoposul ca sa se infaireasc5. in credint si in sfinta viat cei ce cred in Hristos
Domnul si cu acest chip s se svirsasc ei spre viata de veci, spre impr5.-
tia ceriului.
A patra: Rugaciunea c5itr Dumnezeu, carea este atit de trebuincioas
si de nevoie propoveduitorilor i svirsitorilor tainelor, incit ei fr5.* de dinsa
nu pot nici a propovedui cuvintul lui Dumnezeu nici insusi cu sfintenie
a vietui, nici cu plcere lui Dumnezcu a lucra cele sfinte. Drept aceea,
dup' porunca Apostolului: Neincetat v rugati", ei sint datori zioa si
noaptea din tot sufletul a s ruga si a cere de la iubitoriul de oameni
Dumnezeu ca s le claruiasc lor pie Sfintul pub. Cci accsta unul, prccum
svirsaste pre preoti, asa i intru impEnirca datcrici lor ii invat pre ci
tot adevilrul". Ioann, cap. 16 i 13 i ii ace pie dnsii ncrusinati lucrtori.
lark' Duhul Stint s da nu cu alt chip, fr numai prin osirdnic5 rug-
ciunc" Luc[a], cap. 11 i 13.
Aceste patru datorii, cit sint de mari, Apostolul lmurit au aiLt.,t
chid invatind cum c legea cca noao este mai sus decit cca veche, propo-
veduirca Evangheliei i svirsirea tainelor lui Dumnczcu le-au numit slujba
duhului, slujba drepttii si slujba impckii: 2 Corint[eni], cap. 3 i 8 0 9
si cap. 5 i 18. Iar 61 iscusint, pricepere i / paz, cit evlavie, credint,
nevoint i agiuttoriul dar a Sfintului Duh cere o ascmene slujb de la
ispravnicii si, ficstecare cu lesnire poate a intlege si a pricepe cind va
lua aminte si va socoti Cu amruntul poruncile date pentru aceasta i scopo-
sul tainelor.
In legea vcche cu Va'rie au poruncit Domnul prin Moisi preotilor ca
pilzasc' slujba sa: Zi, zice, lui Aaron si fiilor lui, ca s5. se fereasc de
cele sfinte i s nu spurce numele micu cel eu Domnul". Levit,
cap. 22, i 1 si la alt loc: de cele sfinte ale mele, zice, s v temeti, eu
slut Domnul". Levit, cap. 19 i 30.
Thal dac slujba legii ceii vechi cerca atita luare aminte i fric5
inaintea Domnului, apoi cu cit mai virtos la slujba legii ceii noao,
veduirea Evangheliei, la svitsirea tainelor, la slujba duhului, dreptatii
si a impcrii slut datoripreotii a avea mai mare luare aminte i fric ///f.3./
ins frica cu dragoste si cu toat cucernicia".
C dac la slujba dat de Moisi lui Aaron si fiilor lui toat neasculta-
rea i alcarea de porunc au luat dreapta pedeaps ; Evr[ei] 2 i 2, apoi clca-
rea de porunc i nebgarea in sam ce s face la slujba carca au dat-o
insusi Hristos Domnul apostolilor, iar dup dnii i tuturor noao, ce
pcdepsire i giudecat va lua, vederat au aftat pentru aceia insus Mintui-
toriul cind au zis c pre un asa alatoriu de porunci i nebgtoriu de
sam5, Il va despica in doao i partea lui cu ftarnicii o va pune. Mat[ei],
cap. 24 i 51.
De aicea vedeti, voi preotilor, c cele mai sus zise, datoriile preotesti
sint foarte mari i pentru aceasta deosebit cer de la voi iscusint, price-
pere, luare aminte i evlavie. Pavel Apostolul, cu insusi a sa pild, aceasta
v arat voao i atr aceea v povtuieste el implinind incredintata
slujb a tainelor si a propoveduirii, au zis pentru sine insusi
c5..tr Corintheni : "Eu intru slbiciune i in fric si in / tremur mare am
fost la voi". 1 Cor[intheni] cap. 2 i 3. *i in alt loc pemcn,,ste pentru
Inca si evlavie ce s cere la slujire : "Avem, zicc, darul prin care s slu-
179
www.digibuc.ro
jim lui Dumnezeu intru buna placere, ca buna cucemicie si cu temere.
Ca Dumnezeul nostru este foc mistuitoriu". Evr[ei] cap. 12 i 28 si 29.
Pentru aceasta sa cuvine s fie intru voi toat iscusinta si buna cucernicie.
Iara fiindc grit unii din preoti care mai sus insemnatele datorii nu
le stiu sau nici a le sti nu s'a' silesc, si pentru aceea nu-si iau aminte de
chemarea sa si petrec in mare neorinduiala, apoi ca s: nu ranilie pink' in
sfirsit intru o asa nestiinta si nebagare de sam si pentru aceea, ca s nu
caza ei intru acee asprime a judectii lui Dumnezeu cu care au foc't judecati
Nadav si Aviud, fifi lui Aaron, Ofni si Finees, fiii lui Ili: preotii legii ceii
vechi; drept aceea, precum spre povatuirea asa si spre indemnarea a unora
ca acestora preoti catra luarea aminte s-au // [f.4] alcatuit aceasta carticica,
ca oricine de acum va vrea sa fie preot sau slujitoriu bisericesc, sa stie
marirea slujbei a legii ceii noao.
Priimiti dar: voi preotii, cei ce purtati numele pastorilor, povatuirile
acestea cu o asa usirdie, cu care ele sint scrise pentru voi si le intrebuintati
in folosul vostru si a sufletelor voao incredintate, ca s: nu va numiti in
desxt lumina lumii, ca sa nu fiti povtuitori orbi orbilor, mergind si ducind
In groapa pierzrfi, de unde izbavire in veci nu va fi.
S va deje voao Dumnezeu duhul intelepciunii si a descoperirii spre
desavirsita cunostint a datoriei voastre si spre implinirea eii, sa.' v lumi-
neze ochii inimii voastre ca s vedeti carea este bogatia marirei ceia gtita
voao, daca v yeti sirgui dup cum s cuvine a implini chiemarea voastr
si din improtiva ce munci cumplite v asteapta pre voi, daca cu voi mult
numer de suflete rscumparate de Iisus Hristos, prin nebagarea de sama
a chiernarii / voastre, le yeti pogori in groapa pierzerii ceii vecinice.
Iara Domnul nostru Iisus Hristos cu atotputemica dreapta sa, pre noi,
pre toti, de aceasta s ne mintuiasca si izbvindu-ne de tot lucrul rau, s ne
aduc: intru cereasca sa imparatie.
In 4, 6 f. (f. titlu incadrat5., pe f. liminarg, Cuprinsul" si lnainte cuantare catre preofi)-1-
2 + 9 p., caractere chirilice. Hirtie glbuie groas5..
DEP.: Bibl. Academiei Rom&ne, CVR 1187.

134

Instructia blagocinului bisericilor mai gios insemnate 1

Blagocinul este fata aleasa dupa vointa si socotinta arhiereului din

preotii cei vrednici, carii cu mintea si cu faptele bune intrec pre altii,
spre a priveghia pentru buna orinduiala si isprava in biserica lui Dumnezeu,
iar mai ales intre slujitorii eii, preotii, diaconii si cliricii spre folosul cresti-
nilor si spre slava lui Dumnezeu.

Pentru biserici.
$i pentru aceea, datoria ta, o blagocinule! / este ca, cu deadinsul sa
privighezi ca sa fie pre la bisericile incredintate ocirmuirii tale toati buna
1. Izvod bisericilor A a11tureazit pe ling5, aceasti instructie [nota docurnentului].

180
www.digibuc.ro
orinduiala, potrivita cu pravilele sfintilor parinti i cu asazarile bisericesti;
iar lucruri unte, scandelisitoare i cu desidemonii ca sa nu fie, tare s
pazest

S priveghiezi ca antiminsul sa nu fie invechit, spart, nici patat; iara

daca. unul ca acesta s va afla undeva, sa raportuiesti.

Ca imbracmintea i camasa pre prestol si pre jertvenic sa nu fie foarte

veche sau rumpta sau din foarte proasta materie, asa sfintului loc necu-
viincioas5., adeca: de crisina sau de pinz boita; iara daca undeva ceva din
cele zise s va afla, s aduci aminte poporenilor i cu sfatuire indemni
ca s puie //[f.12 slint pentru mai buna podoaba a bisericii, iara dacl
ei nu vor baga in sama, s raportuiesti.

Asamenea s priveghiezi i pentru vejmintarie i pentni lucrurile bise-

ricesti ca feloanele, stiharile preotesti si diaconesti, epitrahilile, rucavitile
briile sa fie acute din cuviincioasa materie; iar invechite i rumpte
nu sa intrebuinteze; vasele, potirul, discosul, zvezda i lingurita sa fie din
argint i potirul inlauntru sa fie poleit cu aur; iar clack' undeva nu vor fi
de argint, apoi indemni pre poporeni cu sfatuire ca ei din usirdie catr
sfinta biserica s faca vasele de argint.

Sd priveghiezi ca sfintul mir s fie totdeauna fra lipsa i nestricat

intru un vas cuviincios de argint sau de crestal sau de steer& sa se pa-
zascl / in oltariu intru un deosebit macar de lemn sacries, in care impreuna
sa se tie intru toata' buna ofinduiala si cele ce sa intrebuintaz la sfintul
botez, adeca untul de lemn intru un vsisor, foarfecile, buretele i pomazalni-
cul pentru ungere.

Ca sfintele icoane sa fie zugravite cu mestesug cuviincios i cu bun

podoab5., care mai virtos sa cauti la innoirea catapetesmii sau la zidirea
din nou a bisericii; iara daca undeva S vor gasi icoane zugrvite urit i cu
scandelisire si mai ales din cele sapate, apoi pentru unele ca acestea
raportuiesti.

SI cuvine ca in fiestecare biserica sa fie numaidecit cadelnita, vasisor

-pentru inc51zirea caldurei, tas de argint sau de aroma sau de cositoriu,
vas pentru sfintirea ///lf.33 apei, stropitoare, vasesoarele de argint sau de
aroma sou de cositoriu pentru blagoslovirea piinilor la litie; .01141 de
-argint sau de arama sau de cositoriu pentru darea caldurii i pentru alte
trebuinti; sfesnic de alama sau de fier alb nu unul pentru aprinderea
inaintea prestolului, jartvenicului i inaintea tetrapodului: analoguri
pentru cetirea Evangheliei i pentru cetirea cea de-apururea in mijlocui
bisericii; masa impodobit Cu cuviincioas materie pentru sfintirea apei
i pentru panihizi i altele, cele ce dupa obiceiu S mai afla in bisericile
lut Dumnezeu cele cu bun5. rnduial. Pentru toate acestea blagocinul s

181
www.digibuc.ro
priveghieze i daca vreun lucru va lipsi, pre popoieni pentru facerea lui
s indemne si s ceara.

Trebuieste neaparat in fiistecare biseric sa fie cuviinciosul numar de

c'rti, a celor / trebuincioase pentru isprvirea slujbei lui Dumnezeu, precum:
Evanghelia de pe prestol, imbracata cu cuviincioasa materie i impodobit5.
Apostol, Liturghie, douasprezece Minee a lunilor, Tipic, Triodul cel de post,.
Penticostiar, doao Octoice, Psaltire, Ceasoslov, Molitvenic mare si mic,.
Irmologhion, c'rticica de Paraclisuri, Paradisul pentru zioa suirii la scaun
a impratestii sale mariri, Izvodul panihizilor, Tabla a prazdnicilor impara-
tesd; iar daca undeva oarecare din aratatele c5.1-ti nu sa vor afla sau s5..
vor afla dar rumpte i foarte vechi sau de tipariu vechiu, apoi sa cei[e] de
la poporeni ca acele crti, ca unele ce pentru slujba lui Dumnezeu sint tre-
buincioase, sa se cumpere; dar daca nu vor avea ei purtare de grija pentru
aceea, s. ilportuiesti.

Foarte de cuviinta si de folos este ca //1.1.14 fiestecare biserica s'51

aiba oaresicare carp, care slujesc spre invattura preotilor i crestinilor,
precum: sfinta Biblie, cartile: Margarit a Sfintului loan Zlatoust asupra
faptelor, ca'rtilor apostolesti si a facerii, Vietile sfintilor si Prologul, Bogoslo-
vie in scurt, Azbucoavna, Catihisis in scurt, articica pentru fericiri, Cuvin-
tele lui Ghedeon, a lui Theofan si a lui Miniatie, Reglementul duhovnicesc
Povatuire asupra rascolnicilor i altele, tiprite i folositoare duhovnicesti
carti, i pentru aceea datoria blagocinului este ca i insusi el si prin preoti
s indemne pre poporeni ca s cumpere asemenea crti, macar desi nu
intru o vreme, i sa le treaca in izvodul lucrurilor bisericii, iara unde sint
bani bisericesti in destul numr, apoi blagocinul are voie, aratatele carti
le cumpere cu stirea preotului si a starostelui bisericesc. /
11,
S priveghiezi, ca locul impregiurul bisericii sa nu fie foarte strimt,
sa fie ingradit, sa nu fie pre dinsul nici o zidire i sa fie in cuviincicasa.
curatenie. Asemenea, la tintirimurile facute pentru ingroparea mortilor,
morminturile sa se sape dup cum sa va pute mai adinc i trupurile
mortilor s se ingroape cu cuviincioasa paza.

Daca undeva s afla biserici vechi si din putregiune povimite, print

pod trece ploaia i sint pornite spre cadere sau care macar cu invechimea sa.
aduc necinste locului atit de sfint; apoi blagocinul este datoriu a sfatui pre-
poporeni ca sa se sileasca a face biseric noao sau pre cele vechi sa.
merimetisasca i pentru aceea s ceae cu jalob voie si tot atuncea blagocinul,
pentru unele ca aceste biserici ce s-au invechit, saraportuiasca.///if.7.5

Daca va vedea blagocinul ca la unele biserici s afla foarte mic popo-

rul si au putin pamint, c sint lipsite de podoabe i cei duhovnicesti pentru
hrana lor au mare nevoie i Cu apropiere de acele biserici s afla alte po-
poara, pentru unele ca aceste biserici cu lamurita aratare, fra de zabavl.
s raportuiasca.

.182
www.digibuc.ro
 Dac undeva va arde biserica, apoi fr intirziere s aportuiasa
pre poporenii sftuiasck i s cear ca ei neprelungind s se sileasc
a face din nou biseric1 i pentru aceasta s ceae voie, iar, deosebit,
piece cu satuirea ca s fac biseric de piatr pentru insusi folosul lor
tot pentru acea silint i preotului de popor incredinteze cu trie.

Cind s va da de la preosfintia sa / blagoslovenie, ca din nou s se

2ideasca biseria, blagocinul S priveghieze ca biserica s se zideasck $i cu
toat bisericeasca cnviintri a se infrumseteze intocma dup gramla arhie-
Teasc ce s-au dat i dup cum sint i altele sfinte biserici ; $i indemne
zidirea bisericii s nu se prilungeasa mult vreme ; iar dad.' din vreo
oarescare pricin indelungat vreme va sta lucrul, apoi cu artarea pricinii
s. rportuiasa. Iar dup ce s va zidi biserica, s fac izvod bisericii pentru
.catapeteasm, pentru toate podoabele bisericesti, pentru vesminte, ckrti
altele, care sint trebuincioase la biseric, dup cum s-au scris mai sus si s
rportuiasc impreunk cu jalob de la poporeni, pentru ca s dee voie
de a sit sfinti biserica cea din nou

Pentru preotii, diaconii i slujitorii bisericesti:

Cu deadinsul s privegheze blagocinul ca preotii, diaconii i diricii,
iar mai ales preotii s vietuiasc cinstit, s fie intru toate temelnici, sk se
-poarte intocma dup cinul lor, smerit i cu dragoste i datoriile lor s le
implineasc5. cu bun orinduialk, iar mai virtos cu deosebit. ,luare aminte
s caute ca s nu a imbete, la circime s nu umble i s petreacl viat. cu
-trezvie, precum s cade slujitoriului sfintului oltariu i pkstoriului crestinesc.
lark de va vedea blagocinul pre cineva adeseori imbtindu-s, in belie
lucruri necuvioase sau implinind trebile bisericesti nefiind treazv,
-per_tru unul ca acesta, fr. a tkinui ceva, s rportuiase.

S privighieze ca preotii s skvirsasc dumnezeiasca liturghie, negresit,

-anIcar durninecile, la praznice i la zile imprtesti; iar intru alte zile
cinte / mcar ceasurile, svirsind vecernia i utrenia, asemenea i in
sfintul marele post s svirsasc liturghia prejdeosvescena .

Fiind in sfac1 si n vrajb5, nicidecum a nu slujasc neimpAcindu-s5,

Blagocinul este datoriu ca tusturor preotilor s le porunceasc cu tkrie

.ca ei sfintele daruri s. le Vzasc in biserici pe sfintele prestoale in chivoturi
de argint, iar de nevoie de cositoriu i s le calla adeseori, ca s nu s
fack intru ele vreo strickiune; iar ca s tie in casele lor darurile s nu-i
ingdduiesti supt ingrijire de foarte cumplit strfuire; i cind va cere tre-
buinta de a merge in casele poporenilor pcntru imprtsirea celor belnavi
cu sfintcle taine, ci, preotii s mearg cu cuviincioas cinste cktr una ca
.aceast tain., ducindu-le pre pieptul su in 111117 daronoitde ce sint
,filcute pentru aceasta, puindu-le in sculet fcut din cuviincioasa materie
sau de pcstav.

183

www.digibuc.ro
 Sfintul botez sa-1 savirsasc in biserid, in fiinta diaconilor si a sluji-
torilor bisericesti negresit, afara de aceia cind vreo foarte binecuvintata
pricina va cere de a sa boteza uneori pruncul in casa; ins copii[i] sa se
boteze la vremea de iarna in apa nu foarte rece si cu ghiata amestccata,
ca sa nu se pricinuiasca vreo stricaciune sanatatii copilului.

In biserica mortii sa nu stee mai mult de o zi si o noapte, s,i kic

si aceea pentru vreo oaresicare neaparat'A nevoie; ci dup aducere intru
accl ceas prohodindu-i, s'A se ingroape unde s-au legiut.

Datoriu este blagocinul, dupa a sa buna intalegere, precum Dumnezeu

il va lumina, / s'A dee povatuire preotilor si mai ales celor mai prosti, cum
s'A marturisasc'A ei pre fiii sal cei duhovnicesti, si cum s5.-i lege si sa dezlege
cugetul omului.

Cu mare paza blagocinul sa priveghieze ca preotii sa nu cunune nuntile

cele cu indoia15., cad dintr-o aceasta urmeaz mari necazuri si nenorociri
atit celor ce cununa cit si celor ce sa cununa; iara nunta cea cu indoiala.
este daca sint rudenie sau cuscrii deaproape, daca mirele si mireasa sint
tineri de ani sau foarte batrini sau o fata dintr-insii este foarte tinara ma
alta batrina, daca o fat'A din cei ce sa insotasc este silita c..tra aceasta de
cineva, daca fiii fara voia parintilor sa casatoresc, daca s insotesc cind este
viu barbatul sau cind este vie muierea, adeca cind barbatul sau muicrea
sint dusi undeva sau fugiti sau ///1.18 nu sa stie unde s5. afla ; dac'a cei ce
sa insotesc nu sint din poporul preotului carele vra sa-i cunune, dac cei ce
voiesc s se cunune sint stricati la minte si altele asemcnea intimplari, unele
ca aceste nunti blagocinul nici supt un chip sa nu dce voie preotilor ca s'a
le cunune, ci sa-i opreasca de a cununa si sa raportuiasca pentru aceca si s'A.
astepte hotarirea.

S caute blagocinul, ca inainte de cununic, sa se fac in biscrica de

trei ori publicatie, aratind cine sa insoteste si de nu stie cincva vreo impie-
decare si sa se fac legiuite si vrednice de credinta zapise; iara cununia s'A' se-
eeteasca in biserica zioa, in fiinta diaconului si a tercovnicilor negresit.

Ca slujba lui Dumnezeu sa se savirsasca cu evlavie nu cu grabire,

si totodata / de catre doao fete sa nu s ceteasca, ca tercovnicii la cetire-
si la cintare sa fie iscusiti, iara daca dupa satuirea ta, blagocinule, la cetire
si la cintare vor raminea fara indreptare si Cu putina' stiinta, pentru unii
ca acei s. raportuiesti.

Iesirea cu icoanele sa nu sa fack' intru alta vreme, gall de zile obicinu-

ite, asemenea si a sa face ceasovni[i] din nou fara slobozenia ocirmuirii, blago-
cinul nicidecum s nu dee voie.

184
www.digibuc.ro
 In zilele praznicilor Nasterii lui Hristos, in sApt'Amina luminat si la
sarbAtorile de hram, preotii cu fAcAtoarea de viat cruce In casele poporeni-
lor celor ce voiesc, cu slujitorii bisericii, s umble cinstit si cu cuviintA,
noaptea s'A nu umble i cu bAuturA betivA s'A nu s'A imbete supt
ceii netrecute pedeps6. //f.f..19

S'A cuvine ca prcotii la zile de dumineci si de praznice in bisericA s'A

invete pre oameni, cetindu-le lor la liturghie din nou tipAritele cuvinte,
iar la utrene altAceva din sfintele cArti, asijderea cartea ce s'A numeste
Bogoslovia i Catihisisul, tilcuindu-1 poporenilor dup putintA; iar carii
din preoti i diaconi au invAtat la scoli, aceia si de la sine s'A' vorbeascA
adeseori invtituri i cu aceea s facA cinste sanului s'Au si folos crestini-
lor; si cine cite cuvinte va spune, pentru aceea s'A instiinteze pe preoEfintia
sa, ca s se poatil cunoaste cei sirguitori din cei lenesi.

Datoriu cste blagocinul a d'uta ca preotii, diaconii si cliricii Cati-

hisisul totdeauna sA-1 stie de rost si pe lingA aceea s porunceascA, ca preotii
diaconii pouceniile sale sA le ceteasc / negresit in fiestccare dtimincc
inainte de liturghie, acasA.

Diaconii i cliricii sint datori pre preotul s'Au, ca pre un proestos al bise-
ricii, s5.-1 cinsteasc i sA-1 asculte si cu nimic pre el, nici cu cuvintul, nici
cu fapta s nu-1 scirbeasc5.; iar dac cu ceva de dindul s vor obijdui, apoi
s se jAluiasd tie, blagocinule; sau dad vor voi s predstavlisascA i s
astepte lorusi indestulare.

Preotul pre diaconul si pre clirici s nu-i obijduiascA i veniturile lor

s nu le opreasd i cu mina a-i bate pre ei s nu indrezneasd; iara dac
intru ceva s'A vor arAta ei fr ispravA sau fArA de orinduial sau neascult.-
tori lui, s arAte blagocinului sau preosfintiei sale.

Preotul pre diaconul si pre clirici //ff.j10 poate s'a:4 strAfuiascl intru
acest chip: s-1 mustre deosbit, iarA dupA aceasta i inaintea norodului;
s5.4 puie s fac metanii, pre diacon in oltariu, iar pre tercovnici in biseric
sau in pridvor; s'A' opreascA venitul si s'A-1 impartA cliricilor celor buni sau
sracilor, iar singur dintru acela nimic s nu-si .ia; ins oprindu-i venitul,
indatA s m'Ate blagocinului i s astepte intArirea de la dinsul, iarA dac
blagocinul va porunci s'A-1 dea inapoi, atuncea s'A-1 intoarcA, iars dad cu
acele gloabe nu s'A vor indrepta, s'A' arAte blagocinului i blagocinul, dac
nu nAdAjduieste c va indrepta singur, s'A rAportuiascA preosfintiei sale.

S'A' se porunceasa preotilor, diaconilor i cliricilor ca s'A nu fie iubitori

de argint i obraznici, ci s.' fie multAmiti cu venitul ce sA cuvine lor;
pentru / aceea nici pentru o slujbAplat. de la poporeni s'A nu ceje i tocma1
sA nu facA, ci s'A' fie multAmiti cu ceca ce sk d'A lor de bun5. voie.
16 c. 929
185
www.digibuc.ro
 Asemenea s le porunceasca, ca ncfiind chicinati in oTete, Ja nimcnea
cu obrdznicie s nu umble, afar de aceca cind vor fi chicmati si \ or sti
c acea cas, unde sint chiemati, este cinstia; si s aib prietenie cu cei
asemenea lorusi, preotii, cu diaconii i cu cliricii; asijderea cu cei de bun
neam pomescici Cu cinstiti negutitori i tirgoveti, iar nu cu toti
socotear.' s umble i s.' [se] imprietineasc, Cci mai ales preotii, fiind
cinstiti cu cinul sfintit, sint datori a s purta pre sine cu deosabire i cu
aceea si pre altii tragA spre a-i cinsti pre dinsii.

Pentru cei vduvi slujitori celor /OM sfinte s priveghieze blagoci-

nul, ca fete fmeiesti cele cu prepus pre ling sine s.' nu tie nici supt un
chip improtiva pravilelor Sfintilor Printi.

Toti slujitorii bisericesti, ath de stirea blagocinului, jntru altele cele

Cu deprtare popoare, adecA mai mult de cinsprezece verste, adecl trii cea-
suri, s nu s deprteze i aceea pe scurt vreme i bisericile sale s nu le
lase; iar intr-alte eparhii ar de blagoslovenia arhiereasc i fr. de paspor-
turi de la dicasterie sau de la pravlenia duhovniceasea pre nimene singur
prin sine blagocinul s nu-1 sloboaca; iar cind vreunul s va slobozi, apoi
popoarele lor, blagocinul s le incredint5ze altor preoti, de la alte biserici,
spre a implini trebile crestinesti, ca s nu s intimple trebilor vreo zticnire.

De va afla blagocinul pre cineva din / cei bisericesti venit din alt5.
eparhie fr de pasport sau trind peste vade si mai ales pre unul care nea-
vind m'rturie va sluji sau va implini trebile, pre unul ca acela negresit s-1
triimat la pravlenie duhovniceasc sau la dicasterie i pentru unii ca acestia
veniti s porunceasa blagocinul cu arie tuturor slujitorilor bisericesti, ca
rportuiasa lui.

Pre slujitorii bisericesti ce vor fi fr. de loc s nu-i ing5duie blagocinul

s implineasc slujbele, afar dac preotul cel de loc este slab, mort sau nu
este acas sau supt oprear sau este trimis la epitimie, la asa numai intimplri
s poate si pe preotii cei fr popor s.-i rinduiasa blagocinul pe o vreme
pentni implinirea trebilor si a sfintelor slujbe i pentru stiinta s rportuiasa
pre cine anume au rinduit.

De va muri undeva vreun preot sau ///1.112 diacon sau tercovnic,

apoi blagocinul spre stiint. Mir-a de z5.bav s rportuiasc la dicasterie,
iar pentru preoti arhiereului i poporenilor s puie inainte, ca fr. intirziere,
s aleag.' spre altul vrednic i s triimat isclite cu mlinile lor jalobe, care
s fie si de blagocinul incredintate, iar daca spre a alege pe preot peste o lun,
iar pre diaconi i tercovnici peste doao luni nu vor incepe, pentru aceea
s rportuiasc fail de uitare.
186
www.digibuc.ro
 40.
La alegerea preotului trebuie sa fie fata blagocinul negresit i alegerea
sa se faca in biserica in fiinta slujitorilor bisericesti si a celor mai alesi popo-
reni; i dupa rugaciune, i dupa chiemarea darului lui Dumnezeu. s'a' aleaga
vrednic de o asemenea dragatorie cinstit cu viata i mai cu protie din cei
invatati, prentru care este datoriu blagocinul s'a arate poporenilor, ca s
aleag asa feliu de om; iara daca la f acea biseric vrednic nu s va afla,
apoi sa se aleag de la alte biserici cel vrednic sau s se dee la socotinta arhi-
pastoriului, i pentru aceea blagocinul trebuie s'a iscaleasc infra acele jalobe,
atit pentru incredintare c nu este indoiala c s-au isclit poporenii, cit
pentru c alegerea s-au facut dupa cuviincioasa orinduiala.

Dup hirotonisirea preotului, blagocinul s'a indatorest e ca poucenia

de preotie s o ceteasc insusi in biserica aceea, pentru care s-au hirotonisit
preotul, duminec5., dupa liturghie, pe amvon; iar pre cele diaconesti si a
cliricilor s'a' le incredintaze preotului de popor ca s le ceteasca.

Totdeauna blagocinul s porunceasca slujitorilor celor sfinte i cliricilor,

ca ei pre fiii sai sa-i creasca cinstit si carte a-i invata s inceapa macar de la
sapte ani, pentru care la cercetarea //1f..713 bisericilor blagocinul s privi-
ghieze, iara invatindu-i carte sa-i dee la scoli, dar daca unii vor fi mai sus de
acei ani, acelora s le caute locuri, iara ara slujb a trai s'A nu ingaduie bla-
gocinul; iara cei ce sint mai mari de doaozaci de ani i ramin fra de slujbe
apoi fcindu-li-se cercetare la cetire, cintare si la catihisis, s'a faca aratare
pentru unii ca aceia.

Sa priveghiezi ca preotii, diaconii i tercovnicii s'a umble negresit in

straie si inaltaminte potrivite cinului bisericesc, adeca preotii i diaconii
In rease i ciobote, iara tercovnicii in cuviincioase straie lungi si tot cu ciobote,
mai ales in biserica i oriunde la implinirea trebilor.

Daca de catra preosfintitul arhiereu sau de catea dicasterie sau de catr.

/ duhovniceasca pravlenie s va scrie blagocinului ca s faca cercetare pentru
cineva, apoi el s cerceteze cu orinduia15., dupa data de la dicasterie pov-
tuire intru adevr, prietinului s nu-i partineasca, iara neprietinului s nu-i
rasplateasc5., fara de prelungire de vreme, i dupa aceea sa o triimat acea
cercetaie unde sa cuvine.

Blagocinul este datoriu a priveghia ca condicile de raetrice si de ispo-

vedanie preotii spre a le infatosa s'a le Oleaza inainte de bun vreme si la
insusi. inceputul anului s aib gata condice.

S aibapriveghiere asuprastarostelor bisericesti, ca venitul i chieltuielele

bisericesti in condicele date de la consistorie sa le treaca drept sinici o chiel-

187
www.digibuc.ro
tuia15. fara de stirea preotului, iar cele mai mari i ark unirea poporenilor
s nu fad.. //11.111

Pentru poporeni.
S.' sfatuiasca pre poporeni ca in fiestecare an, macar o dat., dupa
datoria crestineasc s se ispoveduiasca i s se impartasasca cu sfintele
taine i in zilele mai ales de dumineci si de praznice sa vie la slujba lui Dum-
nezeu, lasind lucrul sau i sa vietuiasca cinstit dup. porunca Evangheliei.

Dad de catr blagocinul sa va afla c undeva in popor s.' face vre o

desidemonie pre ling ceasovne sau pre ling fintini sau pre linga icoane
sau undeva aiurea si dac undeva s vor arata oamenii carii facindu-s indra-
citi striga cu glasuri streine i carii sa fac nebuni i fatarnici, la niste asemenea
fara intirziere s raportuiasca pre larg supt ingrijire de cea mai
grea pedeaps5., silindu-sa pre ling aceea asa feliu de neorinduiele / cu inta-
lapciunea sa a le departa; dar m'car dei nu s va descoperi nimic dintru
acelea nicaiurea, insk' pentru starea bisericilor incredintate in priveghierea
lui, cum ca tot s afl in bun stare, s aportuiasca de doao ori intru un an.

De va auzi blagocinul c in popor s fac oaresicare fapte de rusine,

prazi, gikevi i btlii, invitaturi, asupriri i nlciuni, betii si allele ase-
menea c'kri de lege, datoriu este si in tain i in biserica a-i mustra, a sfa-
tui, a indrepta, ingrozindu-i cu judecata lui Dumnezeu pre cei ce petrec intru
asa feliu de nelegiuiri si nu s5. podiesc. Si pentru o asa povatuire i preotului
blagocinul porunceasca ca el, pre unii ca aceia 1 cu canonisirile duhov-
nicesti s' se sileasca a-i indrepta, ferindu-sa. sa nu caza supt raspunsul lui
Dumnezeu celui strasnic judecatoriu. /0115

S faca stiut poporenilor ca i ei singuri s stie si pre fifi sai invete

a sti rugaciunea Domnului: Tatal nostru, Simvolul credintii, Zece porunci
a lu Dumnezeu, pentru care deosebit preotilor s porunceasca ca s puie
siling de a invata pre poporenii s'i acelea si la ispovedanie puie s le
ceteasca inaintea lor; i daca s vor arata cu nestiing, pre acei duhovniceste
sa-i indemne si s-i mustre.

Dacl poporenii pre cei bisericesti ii vor asupri cu ceva sau ii vor strim-
tori, sau i vor izgoni, blagocinul sfatuiasca pre poporeni si de asupriri
pre cei bisericesti sk-i apere; 'jail daca intru aceea sporiu nu va avea, apoi
s porunceasca celor asupriti s dee jalobe unde s cuvine.

Iara clac poporanii vor aduce jaloba blagocinului asupra cuiva

cei / bisericesti, apoi blagocinul s cerceteze si sk-i impace si la ce va fi prin
puting indestuleze; iara daca dupa cercetarea ce va face nu va urma
nimic spre irnpacare sau indestulare, atuncea s le fac stiut, ca cei asupriti
sa dee jalob unde sa cuvine; kra daca vor arata asupra vreunuia din cei
bisericesti nu cu jaloba, ci cu instfintare pentru faptele de rusine i scandelele
ce le face el, pentru unul ca acela, ark intirziere, blagocinul s. raportuiasca.

188
www.digibuc.ro
 Cu toat rivna ins cea amestecata Cu intelepciunea i blindeta evan-
gheliceasc, blagocinul s'a puje silint pentru intoarcerea c.tr sfinta biseric
pre cei ce famin in dejghinare, s'A le ceteasc lor cu tilcurile crtile ce insusi
pentru aceea sint ale'Atuite, s le arte lor stricciunea sufleteasc ce shi pri-
cinuieste din lepda.rea de la soborul celor pravoslavnici /Iff.3 16 i s'A astepte
rodul duhovnicesc cu inim bun'A si cu rldare, poruncind totdeauna i preo-
tilor de popor ca i ei s'A puie silint pentru aceasta, iar dac cineva din rs-
colnici s'A va intoarce, pentru unul ea acela, fr intirziere s rportuia sc..

Pentru puterea i pronomiile blagocinului.

/ncredintatele in priveghierea ta, blagocinule, biserici s'A le cercetezi
mcar de doao ori pe an; si la cercetare s'A iei sama si s'A vezi de s fac oare
toate asa dup cum s poronceste prin aceast instructie i s urmezi infra
toate, negresit, dup cum mai sus s. pomeneste.

Intrind in biseric, s'A pui in grumaz epitrahilul i dup cetirea ecteniei:

Miluieste-ne pre noi, Dumnezeule, i proci, s / cetesti cuvintul alturat aicea
acind cuviinciosul otpust s cauti i s cercetezi dup'A fiestecare pont din
aceast instructie pe rind.

Pre blagocinul nimene nici a-1 rindui, nici a-1 schimba, nici a-1 strfui
cu ceva nu poate, fr de hotrirea arhiereului.

Blagocinul are putere de la preosfintitul arhiereu, pre preoti, diaconi

si pre tercovnici canonisasc intru acest chip: s-i mustre deosebi
inaintea altora, puie s facA metanii sau s'A stea in genunche, in oltariu
pre preoti, iar pre altii si in biseria si in tind'A, s'A le opreasa venitul si pre
acela s5.-1 impart sracilor si pre ling aceasta pe preotii i diaconii care s
vor dovedi in mare scaldeli i vinovtii, s'A-i opreascA ca ei s'A nu slujasc
sau trebile bisericesti s nu le svirsascA, cutind dup vinovtie
puie gloab in bani, nu mai mult decit cincizci de copeice i acelea s'A le
impart saracilor sau cliricilor tot aceii biserici carii pazse datoria sa.
acest feliu de globiri s se scrie in condie si s'A o pazasc pentru spravce
In tot anul acele zapisce sa le triimat atea Preosfintia sa; iar dac cu
toate aceste pedepse nu s'A vor indrepta, apoi s'A r'Aportuiascsa. Asemenea
pentru aceea spre stiint preosfintiei sale s rportuiesti, blagocine, clacI
cineva de etr tine va fi oprit de sfinta slujire.

Blagocinul are scaunul de prisudstvie nu numai la duhovniceasca

pravlenie, dar si la consistorie, cind dup slujba sa va face pentru ceva artare.

Blagocinul are protie inaintea tuturor preotilor carii nu sint cinstiti

cu slujba blagociniei. /
189
www.digibuc.ro
 Blagocinul are putere, cind va lipsi de la biserica sa dup slujba sa>
s incredinteze ca sa slujasc si s implineasca trebile unuia din supusii lut
preoti, caruia va socoti, fra de a i s da vreo parte din venit, caci blagocinui
s departeaz5.' nu dupa trebuintele sale, ci pentru folosul de obstie a bisericii,

Preotii i diaconii datori sint a da blagocinului toata cinstea si ascul-

tarea, dupa venirea lui sa-1 intimpine inaintea bisericii i fara de voia lui pre
scaun s: nu saz'd i capul s nu-1 acopera i sa-i arate lui toata cinstea laprii-
mirea in casele lor.

fiindca unii ca acestia blagocini dupa ostenelele lor vrednici sint

de deosebita miluire, apoi ei, incredintati fiind bunii proniei a lui Dumnezeu,
care //[f.]18 rasplateste pentru fiestecare fapt buna prin ascunsele cai
dupa judecatile sale, vor avea deosebit arhiereasca catra dinsii bunavoire,
si pe linga aceea luindu-se in bagare de seam ostenelele lor, rivna i purtarea
de grija, vor fi miluiti cu cel mai bun popor sau cu blagoslovenie a sluji cu
nabedernic sau cu cinul protopresviterului.

fiindc prin aceasta sa d blagocinilor deosebita credint.', apoi este

buna nadejde, c ei datoria incredintata lor o vor implini cu cuget curat i cii
frica lui Dumnezeu, nefcind nimarui nici o strimtorire sau acolisire sau
nedreptati i asupriri, caci la niste asa intimplari, de care s. fereasca Dumnezeu,
blagocinii vor cadea supt grea raspundere i s vor supune la mai mare pedeap-
sa decit alti preoti in asemenea vinovatii. /

Pentru triimiterea povestcilor sau a feliuri de scrisori, sa alba blago-

cinul pe linga sine totdeauna nelipsit cite unul din cei asazati sau nea.0.zati
tercovnici, dup alegerea slujitorilor celor sfinte si a cliricilor cite pe un an
sau pe giumatate de an, dupa cum vor socoti ei; iar pentru o vreme de s
vor intimpla multe pricini i triimiteri, poate s ja si pre altul din tercovnici;
iara pre diaconi are putere a-i intrebuinta la scrierea raporturilor si a altor
pricini dupa slujba blagociniei.

De sa va intimpla ceva la pricina incredintata blagocinului lucru tainic,

apoi pentru aceea sa nu scrie nimarui prin particulearnice scrisori, nicicacum,
dar sa urmeze asa dupa cum porunceste ucazul fericitului i in veci vredni-
cului de pomenire domn imparat Petru //f.f..719 cel Mare, din 13 zile ghe-
narie a anului 1724.

Unde in ponturile cele mai sus aratate s porunceste blagocinului ca

faca raporturi, apoi acele raporturi drept s le triimata catra fata preosfin-
titului arhiereu.
190
www.digibuc.ro
 Invatatura in scurt, ce s ceteste de blagocinul la cercetarea bisericilor.
Fratilor i dinpreuna slujitorilor i toti pravoslavnicii crestini!
Arbipastoriul nostru, preosfintitul .... mi-au incredintat mie, blago-
cinului, despre fata sa arhiereasca de a cauta intru aceste biserici orinduiala
si vietuirea slujitorilor celor sfinte, a cliricilor si a pravoslavnicilor crestini:
drept / aceea, eu implinind aceasta incredintata mie datorie cu cuviincioasa
silinta, mai intii despre fata sa arhiereasca, va aduc aminte ca unor pravos-.
lavnici crestini, ca viata voastra s o petreceti dupa cum sa cuvine cresti-
nilor ce s-au rascumparat cu singele lui Hristos, s-au fa'cut fii tatalui ceresc
s gatesc de a sta dupa viata aceasta inaintea giudecatii ceii drepte a lui
Dumnezeu i s dee raspuns intru toate faptele sale. Iubiti, dar, pre Dumne-
zeu din toat inima voastr si din tot sufletul vostru, dati-va cu totul la
voia lui cea sfinta i intru toate mai ales nenorocitele intimplari cu pronia
lui cea buna, intariti-va i v. mingiiati. Fiti sirguitori c5.tr slujba lui i in
zile de dumineci i sarbkori grabiti-va la biserica spre slavoslovia lui. Iubiti
unul pre altul, iara de sfezi, neuniri, gilcevi, obijduiri, cu toate chipurile v.
feriti. Fiti multamiti Cu //11,120 ale voastre i fiestecare prin osteneala sa
sa-si cistige pentru sine si pentru casnicii si hrana, iara de trindevire, de
lenivire si de belie cu toate chipurile fugiti; parintii pre ffii si, iara stapinii
pre supusii sai invatati-i lege lui Dumnezeu si viata cea cinstita ; iara voi,
fiii pre parinti i supusii pre stpini iubiti, s.-i cinstiti i impliniti voia
lor; barbatii i fameile, dragostea i credinta pkiti intre sine din dreapta sa
avere, impartasiti pre saraci si de foamete si de frig ca s patimeasca nu-i
lasati; pentru numele celuia ce s-au rstignit pentru noi. Dar voi fratilor
impreuna slujitorilor, priveghiati pentru duhovniceasca voastr turma
sa se deschiza gurile voastre spre slavoslovia lui Dumnezeu i spre a invata
pre pravoslavnicii crestini sfinta lui lege; afatati credinta voastra din f ap-
tele voastre i cu pilda vietii voastre povatuiti cele incredintate purtrii
voastre / de grija suflete. lark' toti petreceti in credint neclatiti, feriti-va
de dejghinare la lege, fiti milostivi, iubitori de streini, blinzi, iubitori de oa-
ineni, pace sa aveti si sfintenie si Dumnezeul Pacii va fi cu voi.

S-au tiparit la prea sfintul Sinod, la anul 1820.

M.I. de pre cea slaveneasca s-au talm5.cit pe limba moldoveneasca
s-au tiparit in Duhovniceasca tipografie a Bessarabiei, in Chisinau, la anul
1827.
BrourA, 16 x 21,5 cm, 20 f. numerotate, textul incepe imediat dup. titlu, caractere
chirilice, hirtie groas5. gAlbuie.
DEP.: Bibl. Academiei Romane, CVR 1 309.

165

Instructie fientru starostii bisericeoli

inalt intarita in 17 aprilie 1808 anul
1) Starostele este vechil a poporenilor bisericii ce s alege din numrul
acelor vrednici de credint oameni, pentru pazirea i intrebuintarea banilor
bisericestrside obste pentru pastrarea a toatei averii bisericesti.
191
www.digibuc.ro
 Starostele s orinduieste in slujba aceast a de dire poporeni, dupa
alegerea i hotrirea lor, de dinsii isclit, cu mijlocirea blagocinului, cu uni-
rea preotilor i slujitorilor bisericesti i s intareste de catra eparhialnicescul
arhiereu.
Insemnare: Blagocinul aflindu-se la alegerea starostelui va avea de
indatorire a dep.'rta toata patima ce poate a sa arta la aceasta pricinO din
partea poporenilor sau din partea preotilor i slujitorilor bisericesti.
Starostele s orinduieste pe trei ani, dup6 trecerea crora in locul
lui s alege altul; ins el sa lasa si pe alti trei ani, dac poporenii vor voi si
preotii i slujitorii bisericesti la aceea vor fi uniti.
Insemnare: Singur de sine s intelege c starostele atunce numai sa
poate lss in alti trei ani, cind, dupa cuviincioasa cercetare a trebilor incre-
dint ate lui, sa va afla nu numai suinta lui pentru folosul bisericii i nelacomia,
ci i sporiul a veniturilor bisericesti. p.32
Starostele, la intrarea sa in slujba aceasta, cerceteaza toata averea
bisericii dupa ir.vod, care trebuie sa fie patruns cu g5itan i cu pecetea consis-
toriei sau a pravleniei dubovnicesti i supt iscalitura blagocinului, a preotilor
si a celui de mai inainte staroste. Lui s da in mina atuncea cele de mai inainte
condice a venitului si a cheltuielelor sau i s dan allele noao de la consistorie
sau de la pravlenia' duhovniceasd, cu gaitan, cu pecete i cu cuviincioasa
iscalitura pe file, pentru de a s trece intr-insele venitul i cheltuiala banilor
bisericii.
Insemnare: Dac la cercetare oarece nu sa va afla sau ce s va afla
stricat sau pierdut din neb5.gare de sam, apoi r5spunderii pentru aceea si
implinirii s supune cel de mai inainte staroste dimpreun cu preotii i slu-
jitorii bisericesti, iar la intimplarea mortii lui, clironomii lui.
Starostele este indatorit in vremea sfintei slujiri sa.' adune bani de
la cei ce de bun voie dau in pung sau in cutie, s vinza luminOri, s pri-
measc jertfirea ce s face pentru biserid, precum: icoane, ferecaturi, lucru-
rile cele ce sa pun la icoane, ceark mucuri, tmie, fOin5. pentru prescuri
alte lucruri, cele ce slujesc catrO intrebuintarea in biserica; s privegheze
pentru pazirea sumei bisericesti deopotriv' i pentru curOtenia bisericii;
sa se sileasca pentru intregimea averii bisericesti i s tread.' in deosebit izvod
lucrurile cele sporite supt cea mai mare priveghiere a preotilor i slujitorilor
bisericesti pentru toate aceste. 11(P..13
Lumin'Orile le vinde starostele insus[i], iara la intimplare de boat&
sau depOrtarea lui undeva, poate el a incredinta vinzarea lor altuia cuiva
din oamenii cei cunoscuti de dinsul, de bun nedejde sau din clirici ce sint
pre ling5. biserici, unde sint mai multi decit un diros sau si din storoji, dad.
ei s vor afla, cu unirea insa a preotilor i slujitorilor bisericesti. Alesul de
catra staroste datoriu este ca s priimeasc de la dinsul hunina'xi cu zapisca.
deje lui socoteala in vreme cuviincioasa.
Priveghierii starostelui sO incredinteaz ca nimenea nici macar din
cei ce sint in numarul clirosului si Ind intru o vreme sa nu vinz luminari
de ceara pentru biserid, nici in biserici, nici cu apropiere de dinsele, afara
de dughenele ce sa af1 in tirguri spre vinzarea cu hurta. Tot a lui indatorire
este ca s aib priveghiere, precum pentru aprinderea luminsrilor in vremea.
sfintei slujiri, asa i pentru stringerea lor dup rinduiala bisericeasa.
Insemnare: Pe linga biserici ce sa af1 in stolite si pre lingl alte popoara.
ce au mari venituri, dad careva din cele insemnate fete dvoreni sau negu-
titori rivnind dup' folosul bisericii va voi a lua asupra sa indatorirea staros-
telui, apoi macar d nu sk opreste lor a priimi intru agiutoriul cOtra sine
192
www.digibuc.ro
oameni de buna nadejde si vrednici de credinta lor, insa rspunderea st pe
singur numai starostele, iara nu pe pomosnicul lui. 1/12.11
Banii ce sa iau de pe vinzarea luminrilor, cei ce sa aduna in pungi
si in cutie i sa priimesc de la cei de bun'A voie datatori, sa se sloboaza fara
intirziere in lazile cele pentru aceasta acute care trebuie sa fie cu cheile sta-
rostelui i supt pecetea preotilor slujitori de cele sfinte si a starostelui, daca
el aceea va voi.
Dupa trecerea a fiestecria luni, in fiinta preotilor i slujitorilor
bisericesti si a celor mai alesi dintre poporeni, daca ei de la aceea nu sa vor
lepada, starostele scoate din l'Azi i cutie banii ce s-au adunat i, dupa cuviin-
cioasa numerare a lor si incredintare, ii scrie in condicele cele ce i s-au dat
lui, citi bani i in care lada s-au aflat. Toate acele sumi s'A impreune[a]za
si dinpreuna s. p'Azesc in c'Amara sau in riznita Cu cheia starostelui i pece-
tile, atit a lui precum i a preotilor-slujitorilor de cele sfinte .

Pe acest insusi temeiu, adec'A: dupa trecerea fiestecaria luni i in

fiinta celor mai alesi poporeni si a preotilor i slujitorilor bisericesti, sa face
cercetare chieltuielelor, intru acea curgere a vremei acute.
insemnare: O asemenea cercetare a venitului si a chieltuielii trebuie
sa fie iscalita de catra toate fetele care au fost fata la aceea, adeca de popo-
reni, starostele si de preotii i slujitorii bisericesti.
Starostele este datoriu a stringe venitul de pe acareturile econo-
micesti a bisericii, precum din dughenele pe locul bisericesc fcute, din 11[P.]5
case si beciuri ce sa dau cu chirie daci undeva uncle ca acestea s'A afla i s
puie silinta pentru cresterea veniturilor.
Asupra starostelui s'A pune cumprarea lucrurilor trebuincioase
pentru biserica, podreadurile, meremeturile si zidirile; insa a face acestea
sa cuvine lui nu almintrelea decit cu cea mai nainte unire a preotilor, slu-
jitorilor de cele sfinte si a celor mai alesi poporeni. Iara la intimplare de in-
semnate chieltuieli si meremetisiri inl'Auntrul oltariului bisericii, starostele
preotii au indatorire a cere pentru aceea blagoslovenie de la arhipstoriul,
pe temeiul prea inaltului ucaz din anul 1799, martie 21 zile, ce de catra Sinod
la 4 zile aprilie s-au triimis prin eparhii.
Insemnare: Singur de sine s'A intelege ca la indestularea a tuturor tre-
buintilor bisericii trebuie s se urmeze cu toata buna luare aminte la folosul
bisericii. Cumpararea lucrurilor ce trebuiesc in biserica, precum: ceara, vin
rosu, faina pentru prescuri i allele trebuie sa se faca la vremea cuviincioasa
si pe ling aceea nu in mic numar, ci cu proportia pentru un an sau macar
pe giumatate de an, mai virtos daca veniturile bisericii sint pentru aceasta
de agiuns.
Starostele are priveghiere asupra caselor acute cu chieltuiala
bisericii sau a celor ce s-au jartvit ca s'a fie dreapta avere bisericeasa pentru
preoti si slujitorii bisericii. Jara unde asemenea case nu s'A afla, apoi este
indatorit el, potrivit cu prea inaltele ucazuri din 28 fevruarie 1718 IIP.J6 si
din 29 octo[m]vrie anul 1722 sa le faca in socoteala sumei bisericesti, insa
nu intru alt feliu decit cu voia arhiereului eparhiei.
Daca la oarecare popoara sa afla locuri cu paduri, apoi starostele
este datoriu ca sa intoarca luarea aminte ca padurea sa se intrebuinteze de
catra preotii i slujitorii bisericesti numai pentru insusi a lor nevoie, iara nu
pentru a face ei oarecare negutitorie.
Cu scrierea venitului si a chieltuielei a sumei bisericesti in condicele
patrunse cu gaitan, starostele are s'A se povatuiasca cu pravilele urmatoare:
1) Banii ce intra in venit s se scrie dupa trecerea fiestecaria luni, insemnind

193
www.digibuc.ro
cu deosebire citi au intrat din stringerea cu punga, de pe vinzarea lumin-
rilor si din feliuri de adunri.2) Banii ce au iesit in cheltuial s se scrie f'fi
intirziere cu l'rnurit aft are: cind, ce anume si de la cine s-au cumprat sau
ce s-au acut i citi bani s-au dat i cui. 3) Inscrierea cheltuielelor pentru
cumprarea ceari s se insemneze cite dup' stiutul pret s-au acut dintr-insa
luminri i dobinda care din facerea luminrilor poate s iese, s scrie in
venit, de vreme c ceara i luminrile s pot a s socoti precum capitalul de
fat. 4) Banii ori si ce sum va fi, s se scrie in condicele venitului si a chel-
tuielelor nu numai cu tifre i in slove, cu tot chipul ferindu-se pe ling aceea
de a face intr-insele rzturi si indreptri.
Insemnare: La intimplare dac starostele nu va sti a scrie, apoi /0%17
pentru cuviincioasa scriere in condice si n izvod poate el s pofteasc pe
vreun tercovnic sau pre pisariul satului sau pre careva din poporeni. Ins
acest feliu de scriere trebuie s se fac totdeauna in fiinta preotilor
slujitorilor bisericesti, carii pentru aceasta i datori sint a rspunde daa ceva
nu va fi scris cu dreptul.
Starostele la cercetarea de ctr blagocinul a bisericilor care lui
gut incredintate, datoriu este a predstavlisi lui condicele bisericesti, de venit
si de chieltuial, luminrile ce au rmas de la vinzare si suma bisericii. Bla-
gocinul, dup cuviincioasa lor cercetare, datoriu este a le incredinta cu a sa
isclitur, la fiestecare cercetare a sa, nelsind pre ling aceea fr luare
aminte urmrile starostelui dac ele intru oaresicare pont s-ar afla nepotri-
vite cu datoria slujbei lui si a pravilelor, intru aceast instructie artate.
Dup svirsirea anului, starostele de obste cu preotii i slujitorii
bisericesti datoriu este a face socoteal dupa condice tuturor veniturilor
chieltuielilor bisericii, a face pentru dinsele extract dupa forma ce s-ail
dat din -consistorie i cu isaliturile de obste sa-1 predstavlisasa dimpreun
cu condicele blagocinului. Blagocinul, dup cercetarea lui, triimite condicele
inapoi, iara extractul Il triimite in pravlenia duhovniceasc, carea il triimite
la consistorie, unde sa face cel de obste extract pentru predstavlisirea arhie-
reului eparhiei. p.18
S opreste i starostelui i preotilor i slujitorilor bisericesti a lua
bani bisericesti la casle sale si la a lor trebuinti. Sa opreste lor asijderea a
da lucrurile bisericesti in alte biserici si a imprumuta bani, supt once feliu.
de chip, fr numai atuncea cind va urma intru aceasta vreo poruna
voia arhipstoriului.
Preotii i slujitorii bisericesti, la intimplare sau a iesirii starostelui
din pravilele mai sus artate, sau nesilintii lui pentru indatorirea pus asupra
lui sau a nepurtrii de grij lui pentru folosurile bisericesti, datori sint a face
artare blagocinului lor; iara daca blagocinul nu va intoarce luarea aminte
spre aceasta, datori slut ei a arta arhiereului eparhiei pentru aceasta.

Cea adevrat cu isclitura prea sfintului indrepttoriului Sinod.

S-au tlmcit de pre cea rusasc i s-au tiprit in Duhovniceasca tipo-.
grafie a Bessarabiei, in Chisin'u, anul 1829, luna lui martie.
In folio, 8 p., textul pe 2 coloane, cel in lb. roman5, in dreapta caractere chirilice, hirtie
groas1 verzuie, filigran blazon princiar i literele majuscule rusesti M F A G".
DEP.: Bibl. Academiei Romane, Foi volante, 1 054.

194
www.digibuc.ro
 *

23

Preosfingte exark mitropolit Gavria

intrind supt stApinirea Rosii l'Acuitorii Bassarabiei au cistegat dreptate
asupra tuturor indAminArilor care s. pot astepta de la o ocirmuire ce s povA-
Vieste cu invAtAturile sfintei credintii noastre si lucreaf dup pravelile
zelor mai bune nAravuri si a dreptei judecAti.
Aflindu-m'A intru aceast plin. socotealA am asAzat eu intiias[i] del
.o vremelnie ocirmuire in Basarabia, puind temeiu acestii ocirmuiri cele
de demult a ei obiceaiuri si pronomii. Neintrind in cea desvirsit a ei obra-
zovanie, Eu am vrut mai inainte a fi incredintat din dovezi si am asteptat
ca vremea si stArile imprejur, precurn si cele adevArate instiintAri, pentru
toate se-mi arate mie ce urmAri s cade a s. astepta de la aceastA cercare.
Deosbit de aceasta Eu am iertat pre toti lcuitorii acestii tAri in trei
.ani de feliuri de nemijlocite dri cu acest scopos, ca ail zsbav s fac mai
bura starea lor si ca, ducindu-i pe rind de la o indminare la alta, s'A gAtesc
pentru dinsii o indoitA facere de bine cu feluri de obste folositoare asszAri.
ins spre cea mai mare a mea mihniciune, m-am instiintat prin insus[i]
vrednic de credint. chip, CA scoposurile mele nu s-au implinit si a neorin-
duielile, mai ales de la o vreme, s-au intins pin la cea mai mare treapt.
'Inca multe nevinovate familii a linistitilor lAcuitori lAsindu-si lAcasurile sale,
isi caut scApare peste hotar. Toate acestea, intorcind cAtr sine a mea luare
aminte, m indatoresc a lua alte mAsuri, ca rAutatea cea fcutA s se stearg
si s'A se intemiazA pentru l'Acuitorii Basarabiei in vremea viitoare o soart
potrivit cu dorintele lor, care aseminea in cea deplina mAsurA sint si ale
mele.
Drept aceea, am hotArit &A trimet cAtr dinsii un cinovnic impArAtesc,
imputernicindu-1 cu o deosebia de la / mine putere si dindu-i lui toat a
mea incredintare, el va fi mijlocitoriu prin care Eu voesc insus[i] a sti foarte
cu de-amAruntul starea lucrurilor si a aduce in sfirsit spre implinire cele prii-
-mite de mine mAsuri, pentru bunstarea a acestii t'Ari. Scoposul meu stA
intru aceasta, ca sl-i dAruiesc ei o politiceasa ocirmuire, potrivit cu nAra-
vurile, obiceiurile si legiuirele ei. Toate stArile lcuitorilor au o intocma drep-
tate asupra acestii mosteniri a strAmosilor sai si asupra bunei vointii mele
cAtr dinsii si toti, adecA: tagma duhovniceascA, boiereascA, negutitoreasc
si norodul s cade s cistige o intocma apArare si ocrotire intru aceast noao
o'brazovanie, linistitului lucrAtoriu de pArnint, cum si alesverisurilor si negu-
-titoriilor s va da cea deplin ocrotire. Eu voesc ca aceast roditoare taf s'A' se
insufletascA cu o noao viat si astept aceasta de la osirdia imputernicitului
meu si de la cea cu un suflet impreunA lucrare a tuturor lAcuitorilor Basara-
biei.
Dorind ca ei s'A fie mai inainte instiintati de o asa a mea pentru binele
lor hotArire, Eu ma intorc cAtr. preosfintia voastrA, poroncind cu toate aicea
insemnate s s tAlmAceasc in limba natii[i] si prin glAsuirea bisericeascl
s se facA auzite in toat pAstoria cea incredintat preosfiintiei voastre, ca s
cunoascl tagma bisericeasc5.', boierii si tot norodul, prin slujitorii sfintei
biserici, c ochiul mieu cel iubitoriu de fii asupra lor privighiaz. si Eu am
195
www.digibuc.ro
purtare de grij pentru ca ei sal fie fericiti.
Preosfiintiilor voastre de bine voitoriu, Alexandru.
In Sanctpeterburg, anul 1816, aprilie 1 zi.
Acest inalt imp'ftesc rescript, trimis preosfintitului exarh Gavriil,
mitropolit Chisin'ului si Hotinului, s-au flm'cit intocma di pe cel adev'xat
rossienesc moldoveneste si s-au tiprit in Exarhiceasca tipografie a Basa-
rabiei, anul 1816, mai 2 zile.
Infolio, 1 f., caractere chirilice, hirtie groasl gri-verzuie. Fiecare exemplar senmat la sfir-
itul textului: Protoiereu i cavaler Petr Cunitchii".
DEP.: Arh. Stat. Iai, Fond Mihail.

fiqtiinfare de la cel deplin fmputernicit namestnic

celtrel lci-cuitorii Basarabiei

acuitori a Basarabi[i]
Intrutot preamilostivul domn al nostru imp'rat, avind o intocma pur-
tare de grija'. pentru binele a tuturor noroadelor pre care pronia i-au incredin-
tat ocirmuirii lui ceii iubitoare de fii, m-au trimis pre mine aicea ca intre voi
s asalz soart si s alatuiesc o deplin obrazovanie pentru aceast din nou
alauraf. atra Rossia oblastie. Eu m socotesc norocit a mi s-au incredin-
tat mie scoposurile lui cele fc'toare de bine si a eu pot vesti vou pentm
urra'rile lor cele hoarite.
Dintru inaltul fscript ce s-au dat in n-umele intilului paistoriu acestii
oblaste, acum este stiut voil care sint cele de obste dorinti si sfintita voe
a intrutot preamilosvitului domn imparat al nostru. Avind incredintare a le
aduce intru implinire si a cunoaste cu am5.runtul starea de acum a fiestea-
ruia tagme a tuturor 15.cuitorilor, instiinfz prin aceasta cu inim plin' de
o adevrat mingiiere pentru urmstoarele rinduiele:
Oblastea Basarabiei va fi ocirmuitai pre temeiul celor inadkinate /
legiuri ale sale, dup a ei pravile, obiceaiuri si dui:A pronomiile ce s cuvin
fiestearuia tagme deosbit.
Scuteala de arile cele nemiljocite, a aria vade s-au implinit la
octombrie a anului trecut 1815, s va prelungi pin la inceputul lunii lui
ianuarie a anului viitoriu 1817.
S prelungeste pentru lacuitorii oblastei acestia sloboenia de dato-
ria rcrutasa.
Trecerea vitelor celor cu coarne si a dobitoacelor celor mrunte
preste botar va fi slobod si pentm aceasa ma& a alijverisului dinafar
pe vremea viitoare va fi druit o deplin5. slobozire.
Scoaterea plinei preste hotar va fi dezlegat cu o deosebit rinduiall
care s va publicarisi in vremea sa.
Tuturor rcuitorilor de fiestecare stare s d voe a s adresarisi atr
mine cu jalube si cu ceriri de tot feliul in bimba moldoveneasc si greceasc5.,
neavind trebuint a le alm'aci in limba rossieneasa.
196
www.digibuc.ro
 S-au dat in Chisinau la anul de la nasterea lui Hristos 1816, iunie,
28 zile.
Cea adevarat s-au isc.lit asa: deplin imputernicit namestnic Bah-
met ev.

In folio, 2 f., p. 3-4 albe, textul pe 2 coloane, cel in lb. romang in dreapta, caractere
chirilice, hirtie albastruie groask filigran arlechin i leu rarnpant Cu sabie in laba dreapt6, in
mijlocul nnei arene inconjuratA, de gardut, cifrele arabe 1813" si literele chirilice majuscule
M F A G".
DEP.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail.

141

Ifutiinfare
Din instiintarile triimesa di cata cirmuirea oblastii la 24 a acestii luni
apriil, dvoreanstva oblastii Bassarabiei, cinovnicii si ceialanti sari acuito-
resti au stiintac prin inaltili imparatestii sale mariri ucazuri dati cirmuito-
riului Senat la 12 zile a acestii luni april, oblastea Bassarabiei s-au insamnat
a fi supt ostinescul asadmint alaturindu-sa pi ling' ostinescul ocrug a armiei
al 2-lea si c domnului glavnocomanduiuscii a acei armii gheneralului feldmar-
sal grafului Vitghenstein Ii sint dati toati driturili i puteri ci o au glavno-
comanduiuscii dupa ucirejdenia deistvuiuscii armii, dar fiindca legiuirile
atingtoari di aceli gubernii carile dup malta voint a imparatestii sale
m."riri s insamnead a fi supt ostinescul asazamint i putere ci in aceli gubemii
ari glavnocomanduiuscii a armiei, s-au acut mai inainti de a sa aitura oblastea
Bassarabiei catr. imperia Rossiei i aice publicarisite nu au fostu; apoi, spre
acest sfirsit, cirmuirea oblastii au gasit de cuviinta s pu4e] in aceast instiin-
tari potrivitile cu aceasta intimplari legiuiri carile in tot locul prin oblastea
Bassarabiei s se publicarisasca spre a fi stiuti si a sa implini di fiisticarile
ca in urrna niminea di nestiinta acelor asazaminturi s. nu sa diparted. Le-
giuirile acelea sint acesti urmatoari: In ucazul imparatestii sale mariri dat
cirmuitoriului Senat la 13 mart, anul 1812, s. cuprindi: Gasind di trebuinta
di a aduna la un loc si di a s. asaza Infra o uniri toati asazarninturile atinga-
toari pentru feliuri de parti a ocirmuirii deistvuiuscii armii a noastri, am
poroncit Noi a se alcatuiasca dintr-insali deplin asadmint si inarindu-1,
alaturam pi linga aceasta spre / cuviincioasa implinire, legiuind cu acest
asazamint adresarisirile mai inaltii nacialstvi a armiei cu ocirmuirile celi din-
launtru a imperiei i neaparata legatura intre dinsa cu a locului nacealstva a
guberniilor di pi margini. Di cuviint. Noi am gasit s asadm urmatoarile
adaogatoari pravili: 1-i. Guberniile di pi graniti i oblastii pot a fi dup a
noastra inchipuiri inamnati supt ostinescul asazamint. 2-lea. Aceasa in-
stiintari sa faci cu osabitile noastri ucazuri. 3-lea. Guberniili ci s vor insamna
supt ostinescul asadmint, cirmuirea politiei i implinirea tuturor trebuintilor
ostinesti s afl supt nacealstva glavnocomanduiuscii a deistvuiuscii armii,
a drui poronci nacealnicii acestor gubernii grit datori a li implini far. zaticniri.
4-lea. Dad ar fi doi sau mai multi deistvuiuscii armii, apoi pi linga fiisticari
dintr-insli e alaturead gubemii supt ostinescul asazamint inamnati dupa
as.zare armiei i dupa intimplari. Al 5-lea. Glavnocomanduiuscii a armiei
poati in acesti gubemii cu singua di la sini puteri sa dipartead din slujba
cinovnicii orasinestii i pinintestii politii. Al 6-lea. El poati s supuqe] pi

197
www.digibuc.ro
vinovat ostinestii giudecti. Al 7-lea. Ostineasca giudecat intru acesti gu-
bernii s int5.resti i lucreaz dup putere ci ari pi ling deistvuiuscii armii.
Al 8-lea. Hotririle ostinestii giudeati din guberniile insmnati supt osti-
nescul as'zmint s intresc di ctr glavnocomanduiuscii. Al 9-lea. Ostinestii
giudecti din guberniili insmnati supt ostinescul aszmint sint supusi toti
lcuitorii lor i cinovnicii ostinesti si a politiilor orsinesti i pmintesti.
Al 10-lea. Glavnocomanduiuscii nu poati infra in cirmuirea acestor gubernii
la ceea ci s atingi de partea giudeatoreasc i gospodreasc5, cari rmin-dup
obicinuita lor 1117.2.7 orinduial. Al 11-lea. Politicestii gubernatori a acestor
gubernii, priimind ceririle a glavnocomanduiuscii urmeaz intocmai dup
puterea al triilea parti a aszmintului pentru ce mari deistvuiuscii armii a
ocirmuirii intendanstvii cap. intii, disprtirea al asilea 51 puncturile 2, 3,
4 si 5 si cap. 2-lea otdelenie 59, 77, 78, 89, al doilea otdelenii 106,
al triilea otdelenii 112, 113 si 114, al patrelea otdelenii 124, 125, 129 si
130. Al 12-lea. La implinirea ostinestilor cereri, gubernatorul lucreaz la
ceea ci s atingi de rasclade i potrivirea lor prin predvoditelul dvoreanstvii,
orsenestile dumi, maghistraturi i proci. Al 13-lea. Gubernatorii guberniilor
insmnati supt ostinescul aszrnint sint insusi rspunztori pentru intocmai
si fr zticniri impliniri a poroncilor glavnocomanduiuscii atingtoari de
politii spre a s'a, implini ostinestile trebuinti".
In as'zilmintul pentru ace mari deistvuiuscia armii inalt int'rit la 27
ghenarie anul 1812 cum mai gios urmtoarile ponturi s'a Foroncesti: partea
intii, cap. intii, otdelenie intii I) Glavnocomanduiuscii a acei mari deist-
vuiuscii armii inchipuiesti fata impratului i s imbrac cu puterea maririi
sali. 4-lea) Poroncili glavnocomanduiuscii, precum in armii asminea si di
ctr tot[i] politicestii cinovnici a guberniilor di pi granit si a oblastiilor
implinesc ca aceli imprtesti poronci. Al 6-lea) El poati fr osIbiri di numiri
si di cins diprtezi din slujbi, s goneasca din armii i s supui[e] giudectii.
Al 7-lea) El intresti desvirsit hotririli di moarti, ridicare cinurilor si moarte
politicease dup giudecara asupra ober-ofiteri, stab-ofiteri i polcovnicii
acesti hotriri s aduc intru impliniri dup a lui poronc. Partea al triilea
otdelenie, al sesilea 51, msurile asprimii la neimplinirea ostinestilor cereri
pot a fi dup vjnicia neascultrii.
f lio, 2 f., ultima p alb, textul pe 2 coloane, cel in lb. rom6.n6, in dreapta, caractere
rusesti, hirtie groas5. galbuie. Pe ultima p. insemnarea: S-au dat aceasta la biserica. S fintului]
I[erarh] N[icolae], satul Crimenciucu, la anul 1828, mai 16 zile. Blagocin sfescenic Cozma
Braduccan".
DEP.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail.

142
Leicuitorilor Moldaviei i Valahiei !
Dup prea inalta a imprtestii sale mriri porunc, eu intru in tara
voastr cu armia incredintat ocirmuirii mele. Purttoarea de biruint oaste
a singur stpinitoriului a toat Rossia, ocrotitoriului vostru, intrind in hotarle
Moldaviei v aduce voao zlog a bunei rinduieli si a ceii desvirsit sigurivsiri.
Lcuitorilor de toate strile! Priimiti pre vitejii ostasi rossienesti ca pre
fratii i ca pre aprtorii vostri cei firesti. Sirguiti-v a agiutora miscrile
armiei si a o indestula pre ea la cele neaprate trebuinti; artati noao dovezi
a dragostei voastre ceii de demult cunoscute ctr Imperia care cu neadormire
apr drepttile voastre.

198
www.digibuc.ro
 Razboiul ce s-au declarisit de catra Rossia Portii Otomanicesti are un
scopos: ca sa se implineasca fag'duintile cele calcate i ca s'a se ridice intru
puterea tractaturile cele ce inaintea a toata lumea s-auincheiat. Voi yeti fi mar-
turi lucrarilor celor de razboiu a carora urmarile nu pot a s atinge de voi:
linistea cea cu odihn afierositi-v pre voi folosului pa.triei voastre si nu
va' dcpartati de implinnea datoriei ccii sfinte pentru voi.
Legiuirile si obiceiurile stramosasti, dreptul a fiestecaruia dintre voi,
dreptaile i pronomiile a sfintei bisericii noastre vor raminea nedintite.
Spre sigurantia buneistarii voastre imparteasca sa marire au binevoit
a-mi incredinta mie ca indat'a s asazu in Printipaturile acestea vremelnica
inalta ocirmuire supt prezidentia sfetnicului de taina graf Palen asupra caruia
monarhul au pus credinta sa. Lui i s-au dat putere i i s-au poruncit a intra
In dreg'toria dcplin imputernicitului prezident a divanurilor Moldaviei
Valahiei. Din part ea mea eu nu voiu inceta a ajuta ostenelelor lui in ocirmu-
irea acestor piintipaturi i dinpreuna cu aceia a avea privighiere cea cu mai
mare tarie, ca sa se pazasca rinduiala cea des.virsit in toate corpusurile
partile a Armiei, care intru tot prea milostiv s-au incredintat mie. Si insusi
cele mai mid neorinduiele nescapat s vor supune pedepsii, voi puteti a v'
razama pre aceste fagacluinti.
Lcuitorilor Moldaviei si Valahiei! Razboiul ce s'a' deschide de cara
imparateasca sa maire dup neaparata nevoie, nu ea va lipsi pre voi de toate
acele indeminari ce sint unite cu pacea; el fiind pornit spre asazarea linistii,
va intai a voastra politiceasca fiinta prin tractaturile care pot sterge urmele
necazurilor ce ati ptimit i spre totdeauna a ingradi a voastra fericire.
Supunerea stpniilor, uitarea imparecherilor celor pierzatoare care s-au
nascut din anarhia, jrtfirea cu toate interesurile sale binelui celui de obste:
acestea sint indatoririle care sa pun asupra voastr.. impliniti-le pre ele cu
osirdie i cu unime intru un suflet si cu aceasta ajutati scoposurilor celor faca.-
toare de bine a imparatestii sale mariri, cu a cruia nume va indatoresc pre voi
catra aceasta. Rivnind folosului patriei voastre, voi yeti cistiga noao drept5Iti
spre ocrotirea i mila a prea puternicului monarh.
1828 anul, aprilie 25
Glavnia kvartira
Cel mai mare Povatuitoriu a Armiei, gheneral feldmarsal graf Witgenstein.
In folio, Cu 2 variante: a. 1 f., r. albd, text pe 2 coloane, cel in lb. romna in dreapta,
caractere chirilice mici, hirtie galbena; b. 2 f., f. 2 alba, textul pe 2 coloane, cel in dreapta in lb.
romana, caractere chirilice mari, hirtie albastruie. insemnare cu caractere latine: cumparat
de la B. Pohl, la 15 iunie 1906". Tot un exemplar de tip b in ms. rom. nr. 5, f. 67 in care s-a
adaugat scris de mina, cu caractere chirilice, dupa, Glavnaia kvartira, Vadu lui Isac".
DEP.: Bibl. Academiei Romane, Foi volante, 1 198 si Ms. rom. nr. 5, f. 67.

25
[Cu mila lui Dumnezeu, smeritul Gavriil, exarh, mitro polit
Hotinului i celelalte]'
Tuturor l'acuitorilor oblastiei Bassarabiei de tagma duhovniceasca,
boiereasca si de alte stari, duhovnicestclor fii ai nostrii, rugindu-va de la cel
Titulatura numai in lb. rusa; traducerea, ne apartine.

199
www.digibuc.ro
dintni inltime mintuire si viat5. fericit, arhipstoreasca noastr trimitim bla-
goslovenie.
Fiinde prea milostivul i prea bun-ul Dumnezeu au binevoit a v supune
stpinirei i ocrotirei preablagocestivului monarh al nostru Alexandru Pavlo-
vici a toat Rossia, datoria voastr cere ca s adeveriti credint i plecarea
voas r. atr Scaunul imprtestii sale mriri cu jurmint, prin lucrarea
duhovnicestilor printi ai vostrii in dumnezeiestele biserici, in fiinta de fat
a cinovnicilor rinduiti de c5.tr ocirmuire ca a unor martori a bunei vointei
voastrei spre a r.minea voi de-apururea credinciosi i supusi imprtescului
Scaun a Rossiei.
Drept aceea, arhipstoreste v indemnm pre toti de tagma duhovni-
ceasc., boiereasc si de alte stri, ca pre niste fii a pstoriei noastre, ca dup
instiintarea ce / N eti priimi de c.tr cinovnicii rinduiti, s v adunati la sfintele
biserici a poporului cu familiile voastre i s' faceti jurmint, isclind in tablele
ce s vor arta, numele voastre, cu familiile voastre din fiestecare parte si
virst. Iar. Dumnezeul milostivirei si al indurrilor, prin darul su, s fie
pururea Cu voi Cu toti, amin.
Anul 1816, iulie, 28 zile.
In f lio, 2 f., p. 3-4 albe, textul pe 2 coloane, cel in lb. ronvin in dreapta, carl tere
chirili e, hirtie gri-verzuie groasg, filigran cifrele arabe 18 14" i literele ruse#1 majuscule
P.F.' . Toate exemplarele au isalitura autografg, imediat sub t xt: S podhnnogo verno.
Igumen Irinei" [Conform Cu originalul. Igumen Irineu]
DEP.: Bibl. Academiei Romne, Foi volante, 1 026.

26

[Textul jurmintului nu s-a pIstrat. Reproducem atcstarea tiparirii sale] .

Inalt preasfintia sa prin opredelenie ce au luat ctr cinstita Decasterie

la 29 a trecutei luni iulie, cu araturat gramot a 'Malt preasfintiei sale, numai-
decit s o dei[e] la Exarhiceasca tipografie, ca s s tipreasea dup numrul
bisericilor din eparhia inaltei preosfintiei sale si s le trimat cu poronci atra
tot[i] protopopii, spre a le imprti pre la biserici.
Si cind vor veni rinduitii spre a fi de fat[] la jurmintul ci vor faci
15.cuitorii pentru credinta i supunire imprtescului ucaz al Rossiei, cum si
prcotii bisericii s indemne pre popor.nii si de a mergi in bisericA si mai
inti s le ceteasca gramota si apoi inainte sfintei Evanghelii si a cinstitei
cruci s le ceteasc i jurmintul ciii s va trimete de eatr ocirmuire politi-
ceasc., i zicindu-le ca s zicsa dup preot cuventele jurmintului, tiind dou
degite in sus.
Drept aceea, ti s poroncesti ca in minuntul ci vei primi acesti dooz'aci
unul de gramote, cum mai in grab s'a le imparti pre la biserici, cite unul,
pentru ca cind vor veni rinduitii din parte politiceasc si din parte duhovni-
ceasc spre svirsire jurmintului, s s afle toate gramotele imprtite pre la
biserici, dind poronc tuturor preotilor ca nu cumva s satuiasea pre norod
improtiva acestor gramote i in urm sa can. in ce mai gre rspundere, ci
urmeze intocma, dupa cum prin gramot li s poronceste, ca s nu s fac
dupa cum au urmat cu rscripturile imprtesti ci li s-au imprtit, de au filcut
tulburare intre 15.cuitori. Si pin la douz.ci a lunii acestie avgust 55. imparti

200
www.digibuc.ro
toate gramotele pre la biserici, c5.ci venind rinduitii spre svirsire juramintului
si n gsindu-le imprtite, atunci vei ckl in rspundere.
1816 avg[ust] 24.

DEP.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail, transcriere manuscrisa din dosarul Casei Arhicresti
din Chisinau pe anul 181& f. 18-2 1.

155

In#iinfare
Tinerea in gazd a dezertirilor ostenesti, a fugarilor i indeobste a oa-
menilor fr5. de pasporturi este un cel mai mare ru intru imperia noastr5..
Ori cite m'suri au intrebuintat ocirmuirea Rossiei pentru a dezr5.35.cina
acest f .liu de ru spre intimpinarea urm5silor Vtamtoare pentru obsteasca
linistire i siguripsire celor ce pot a s.' naste dintru ins sporiu intru aceasta
nici cit de putin nu s vede, c'cu dup5, toate unele ca acestea in5.suri s dove-
deste, c fugarii isi g5.sesc chip spre a s5. ascundere.
Prinderea unora ca acestia fugan i este ce mai intiia datorie a oilsnes-
tilor olitii si a giudeedtoriilor p`amintesti, cum si a insusi 15.cuitorilor.
.Acum dup porunca ce am priimit eu de la d. ministru pricinilor din-
15..untru, gheneral-adiutant Zacreischii, s-au fcut ce mai strasnic punire la
cale spre negresita dizrdcinare a fainuirii deertirilor si a fugarilor; drept
aceea si s face stiut tuturor lcuitorilor oblastii Bassarabiei, ca de acum
inainte nici supt un chip s nu priimase la sine oameni ark' cuviincioasle
c."rti de drum, aci de s vor descoperi cei ce vor priimi pre ei, apoi unii ca aciia
vor fi supusi cei[i] mai aspre pedepse dupa pravile.
implinitoriul datoriei gubernatorului politicesc, deistvitelnii statischii
SON etnic Dunaev.

Foaie volanta, 36 x 25 cm, pe o fata textul in lb. romaa oe v. in lb. rusk caractere
rusesti. Htrtie albastra.
DEP.: Am reprodus dupa Mihail 1984, p. 523, si fig. 12.

136

Copia polu, 9 septemvrie 1828 goda N 56 615

[Ucazul imparelle#ii sale kneiriri singur stapinitor a toatif Rossia,
de la ocirmuitorul Senat catre conducerea oblastei Bassarabieil

Dup insus[i] a imprtestii sale m'riri pre inaltul ucaz dat ocirmuito-
riului Senat la 18 zile a acestei luni avgust, supt insus[i] a imp'raestii sale
mriri isclitur intrucare se cuprinde:
Curmarea fugritului intru imp'ftie au fost pururea una dintru cele
mai mari grije a ocirmuirei. Spre dezrdcinarea acestui ru au fost intre-
Titlul numai in lb. rusa; traducerea noastra.

17 c 329
201
www.digibuc.ro
buintate in feliuri de vremi pre rind si msurile milostivirei i msurile aspri-
mei: ins nici unele dintru dinsele n-au ajuns desvirsit la doritul scopos-
Fug'ritul ce s-au intrit mai ales in prtile Novorossiei in fapt atr
dovedit cum c toate cele de mai inainte chipuri spre contenirea lui s-au
aftat pin acum zadarnici, i afilas putin' ndejde dau spre vremea viitoare..
Dorind a pune sfirsit acestui ru in prtile Novorossiei i in Bassarabia1.
Noi am cunoscut de neaprat a poronci aceste mai jos urmtoarele:
Fugarii de pe alte gubernii ce sint veniti in Novorossia i in oblastia.
Bassarabia s li s de voe in puterea ucazului de la 9 noiemvrii, a anului 1827
a s scri pe la pomescici si pi la satele imprtcsti, orinduindu-le
ce de pre urrn vade pentru aceasta la 15 zile a lui septemvrie a anului 1828..
De la 15 septemvrie, adic5.' dup vadeaoa de pe urm, horrit
pentru scriirea pe la sate, s' se vesteasa pren orsnestile i pmintestile
politii toate obstile coronii si cele ofsenesti i setesti, precurn pomescicii
ocirmuitorii lor, ca fugarii ce s dos'sc la dinsii s fie indat inftosati la
orasele tinuturilor lor fr de nici o fric de gloab pentru tinerea lor.
Ce de pe urm vade spre inftosarea fugarilor s orinduieste 1 zi a lunii
noiemvrie a anului 1828 in urna arii nici un feli de indreptare pentru dosirea.
lor nu va fi priimit
lar ne voind din intimplare cineva s'a arte pre fugariul ce se afl.
teitori la dinsul, ci ina ii va da chip spre a mai fugi iar.s, cu unul ca acela
s se urmeze dup puterea legiuirilor ca cu cel ce-1 ascunde.
Orsenestile i pmintestile politii au a purta de grij cit mai en.
dinadinsul pentru inftosarea fugarilor la orinduitele locuri i intru intimplare
de a intirzAiere s-i e[i]e singure.
Dup curgirea insemnatei vadele, de s vor mai afla ina la cineva
tritori fugan, apoi cu unul ca acesta se urmeze dup toat asprimea pravililor.
De se va intimpla c in vreun oras sau tinut dup trecerea acestias[i]
vadeli, pe arturea de politia orseneasc sau ce pminteasa s va mai des-
copen i vreun insemnat num5x de fugan, apoi cilenurile acestor politii s se
dee supt judecat.
In fiistecare oras de tinut s5. se deschid cite o prisutstvie de recruti
In care f5.'fa.' 11172J de prelungire s se priimasa toti fugarii cei ce vor fi
inatosati si se vor arta vrednici de slujb, dindu-se pomescicilor i impr-
testilor ocoluri drept a de vor dovedi c acest feli de oamini sint ai lor,
priimasc' in sama celor cunoscuti de ei cvitantii de recruti.
Dintru cei ce s vor arta vrednici de slujb5., fugarii cei mai btrini
de 35 de ani s se trimar pe la roatele de arestanti cele ce sint orinduite la
iar cei mai tineri de acesti ani, s se dee la recruti.
lar cei nevrednici, precum i partea femieasa s se trimat5. la Sibiri
spre lcuint sau s se dee inapoi pomescicilor, dup dorinta ce vor arta ei.
Ocirmuitoriul Senat, spre a aduce aceasta intru irnplinire, nu va lipsi
s faa azutele puneri la cale.
Ocirmuitoriul Senat au poroncit spre azuta si neaprata implinire-
dup5. aceast preinalt a imprtestii sale msiri porona ata cirmuirile
guberniilor, palaturile coronei i ate gubernatorii politicesti a Novorossiei
si a oblastii Bessarabiei, cum si d'Al al Novorossiei si al Bessarabiei gheneral-
gubernator A. se triimar ucazuri cu care s se f ac'. cunoscut domnilor ministrii,
ostenestilor gheneral-gubernatori, celoralant[i] gheneral-gubernatori, oste-
nestilor gheneral-gubernatorii ce sint ocirmuitori a prtii politicesti, politices-
tilor gubernatori i gradonacealnicilor ocirmuirilor de gubernii, palaturilor
coronei i locurilor de prisutstvie, antleriilor ostilor celor de la Don, / de

202
www.digibuc.ro
ling. Marea Neagr., i celor din Sibiri de pie hotar., iar sfintului indrept5.to-
riului Sinod si departamenturilor din Moscva i celor de aici a Senatolui[sicU
s se triimat ntiintri. Avgust in 29 zile a anului 1828.
Au isclit: implinitoriul dtoriei ober secretariului Vilinski
secretar Iasmov.
La Departamentul 1.
In folio, 2 f., textul pe 2 coloane, cel in lb. rom&n5. in dreapta, caractere rusesti, hirtie
groasg. glbuie, filigran cifrele arabe 1828" in blazon princiar si. litcrele majuscule rusesti A.G".
DEP.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail.

2. Acte relative la sistemul impozitelor

68

(Jcazul imparcilegii sale mdriri sin gur stdpinitori a toatd Rossia

de la ocirmuitoriu Senat s face cunoscut tuturor de obste.
Prin inaltul ucaz a imprtestii sale mriri ci s-au dat ocirmuitoriului
Senat la 24 a trecutii luni noiemvrie, cu insusi isalitura imprtestii sale
inriri s-au inchipuit:
Prin asezrile pentru veniturile di pe herbovoaia si di pe intriturile
s-au alctuit pe ling manifestul din anul 1812, fevrari 11 zile, s-au fcut
noai disprtiri in razcladca acestor posline pentru mai potrivit stringire
ispita a citiva ani au artat neaprare spre a implini acele asezminturi cu mai
lmuritoare pravile.
In urma acestora, poroncim:
I-a. Pentru poslina de intrituri
1-iu) Poslina de intrituri, care 01 acum di pe averea ci trece de la
unul la altul in puterea zapisurilor de vinzare, de afierosire si daniilor la
inatosarea zapisilor de amaneturi si la vinzare din mezat, averii s-au luat cite
6 protmturi, iar de acum inainte s s iei cite 4 protnturi.
La svirsirea acturilor de intrituri fetile ci au imprtsire la averea
vindut, datoare sint a arta pretul cel adevrat a averii, potrivit ucazului din
25 iulie anul 1762, supuindu-s pentru tinuirea pretului rspunderii dup
pravile.
Spre deprtarea o as.mine aglduire i unitei cu aceeasi pgubire a
veniturilor di pe intrituri sint datoare palaturile politice.sti i giudeatoriile
tinuturilor a privighie ca preturile acestor feli de averi s nu fie scris mai in
putin som decit cum s-au asezat in tablile aici alturate dup clasurile
guberniei lor.
Actul de intritur scris afar de hotarele Rossiei, asupra averii
aflatoare in Rossia spre priimirea legiuitii puterii sale, dup ci s va triimete
N. B. In paragraful 1/2 sint incluse integral actele nr. 68, 92, 93, 94, 103, 110, 123, 130,
132, 193.

203
www.digibuc.ro
In Rossia trebuie s.' s infatoseze in palata politiceasca sau giudecatoria tinu-
tului, dupa rinduiala i incredintindu-sa c ace avere pominit prin acest act
poate fi savirsit fara nici o impedecare, apoi numite locuri implinind dela.
infatasitoriul cuviincioasa poslina de intaritura., i vor da lui, impreun cu ori-
ghinalul si copie incredintat pe hirtie de intaritura dupa pretul acei averi;
asaminea are s s pazasca i pentru acturile ci vor fi scris in armie, la vremea
pohodului, i in corabii, la vremea companii.
Venitul asezat prin al doilea punct a ucazului din 28 octomvrie
anul 1808, la scrisoarea acturilor / de intaritura famine pe acelasi temeiu,
de aceasta sa scutesc numai acele acturi prin care robilor sa. (Fa slobozanie.,
De in acturile de intaritura intru care pretul este insamnat cu moneta
de argint sau de aur, poslina s s ei iarasi cu ace moneta care este prin acturile.
La vinzarea cvitantiilor a recrutilor la intimplarile posvolite, pre-
lor s sa scrie in zapisa de vinzari nu mai putin de 1 000 ruble.
Daca prin invoiala ci s face asupra vinzarii averii vinzatoriu da.
dreptate ca cumpratoriu s intre in stapinire ei mai inainte de savirsirea
zapisului, apoi tocmai la inchierea acei tocmeli s s ja poslina ca si de la
insusi zapisul, iar la sa'virsirea zapisului de vinzare in urmarea acei invoieli,
poslina sa nu sa ei de al doilea, intru acest chip sa E urmeza si la toate
zdelci pe la feliuri de gubernii care supt deos.bite numiri sint stiute, in
puterea carora intr in stapinire averii curnparate i acest fel de zdelci
invoiele s sa treaca tot intru o condica cu zapisile de cumparatura.
Da Ca' dup trecirea a sasa luni din zioa savirsirei acest feli de invoiel
vinzare nu se va face si invoiala sa va anirisi, apoi la o asa intimplare poslina
ci pi temeiul a 8-le, s-au luat dupa ei s va inatosa acel aneres la palata
haznelii, s s'a intoarca aceluia de la cine s-au luat.
De la averile ci s dau prin dietile acelor de aproape legiuiti cliro-
nomi i streinilor de la care pina acum pe temeiul al 3-le punct a ucazului din
28 octomvrie anul 1808 s-au luat cite 6 protenturi, de acum sa s iei cite 4
protenturi din pretul averii, potrivit al 2-le si al 3-le aceluiasi ucaz.
Acest feli de dieti s s' scrie pe hirtie de intaritura dupa pretu/
afierositei averi.
Din dietile casnice, scrisa pe hirtie proasta de s vor infatosa in
palaturile politicesti, s s implineasca' pentru hirtia de intritura dupa pretil
afierositei averi.
De la averile i capetalurile din Rosia ci s cuvin supusilor streini
care vor fi afierosite iarasi streinilor sa se ia aseminea poslina, precum s-an
asezat i pentru dieti tocmai la trecirea acei dieti in condica, fail care nu
poate fi savirsit.
II. Pentru herbovoaia hirtie de intarituri
19) Cumparaturi, amaneturile i altile ce au asaminea putere p ntru
acturi de intritura, asijderea zapisa de imprumutari, saneturi, contracturi,
invoele i alcatuiri intru care soma sa va insamna in argint sau in aur, s'a s
scrie in puterea asezarnintului pe herbovoaia hirtie de acel pret care dupa
temeiul acestui ucaz este potrivit somei cuprinzatoare in act, prefacindu-o
in asignatii dupa curs, pentru aceea dar sa s priimasca drept temeiu cursu/
argintului ci s asaz pe tot anul la stringirea veniturilor prin tamojne.

204
www.digibuc.ro
 15) La skvirsirea hirtiilor de amaneturi i alte 1021 acturi ci au
askminea putere s implineasa venitul askzat prin punctul al 2-le a ucazului
din 28 octomvrie, anul 1808, pentru scrierea de intkrituri.
16) Oita contracturi, invoele sau alatuiri s5. ating urmktoarq zdelci:
Intre oamenii particulearnici i cu hazneaua pentru darea cu chirle
(nkimalk) sau vremelnica sapinire p5minturilor, fabricilor, zkvodurilor,
mo[a]relor, negutitoriilor de peste sau altile, casklor, locurilor, pkdurilor, lun-
cilor, gfdinilor, beciurilor, magaziilor, dughenilor, caicurilor de mare si de
alte ape, si altile askminea madele, pentru acest fell s.' cuvin contracturi de
orindk.
Asupra vinzkrii i cump5.'arii lucrurilor misatoare.
Asupra podreadurilor, tislimatesirilor, zidirilor i merimetisirilor ci sk
inchiei cu a haznclii si de obste locuri, as5minea i intre fetile particulearnice.
Intre fctile particulcarnice la alatuire a obstii tirgurilor si a tov5.rk-
siilor de obste.
Acel feliu prin care afark din cele ci s alatuiesc s5..' va indatori a
plti altia fet pe tot anul stiuta som de bani in prelungirea a citiva ani
sau pin la moarte.
Pentru nkimirea oamenilor.
Pentru invkfatura oamenilor la vreun mestesug sau iscusina.
17) Pretul hirtiei pe care au s.'. s scrie contracturile s hoarkste pe
soma pentru care ele s. aleatuiesc.
18) Daa la incheierea contracturilor peste teslimatesire materialurilor
la hazne sau pentru facirea lucrului a haznelii nu s poate hotkri ramurit
soma ci s-au socotit a a teslimarisi materialurile dupg pretul hoarit intru o
asa somk, care dupk vreme o va cere sau s sk ins5mneze dup ins5mnarea
locului sau a fetii rinduite la aceia, apoi la aceste intimplri a s scrie con-
tracturile pe herbovoaie de 3 ruble.
19) Dac dup contract plata are sk urrrieze in tot anul pin la hoaritul
numkr de ani, apoi la un loc luata pentru toti anii plaa' de tot anul alatuieste
ace somk pe care trebuie sk fie hoarit pretul hirtiei pentru contract.
20) Dack in contract nu va fi hoarit numkrul anilor in 'prelungire
arora trebuie s urmeza cu plata pe tot anul, apoi pentru alcktuirea somii
prin care are sk s hoarasa pretul hirtiei pentru contract, plata de tot anul
sk s puje
21) Contacturile pentru invkatura oamenilor, f.r5, nici o platk s s
scrie pe herbovoaia hirtiei de 3 ruble.
22) Acturile care au sk s scrie pe hirtie de int5.'riturk sint urrnktoare:
Zapisile de cumpkaturk
Zapisile de dar
Zapisile de z5.1oage i amaneturi
Daniile
Dietile

205
www.digibuc.ro
 Acturile de impartala
Zapisile de zastre /
7apisa de impacaciune
Daniile de avere
k) Mai de cu vreme acute zdelci, invoiele, zapisa si alte asaminea acturi
pentru vinzare si toate alte puniri la cale pentru nemiscatoare avere
1) Contracturile, invoielile si tocmelile
ni) Toate acturile ci au asaminea putere cu mai sus pominitile i stilt
stiute supt feliuri de numiri in guberniile Ostzeiului, Apusului, a Belorusiei
si a Malorossiei, asaminea si in oblastiile Belostocului. Gruzia si a Bassarabiei.
Pretul hirtiei de intaritura pentru toate aceste acturi s hotaraste
prin soma intr-insile insamnat potrivit dup alaturata aicea tabla.
Daca cuprindirea actului nu va incape pe o coala, apoi una ce dintii
coala s s intrebuintaza hirtie ce di intaritura dupa pretul averii in actul
pomenit, iar celelalte coale pot s'a fie pe proasta herbovoaie de 3 ruble.
III. Pentru hirtia de vexeliuri i sineturi de imprumutare
Toate vexalile, zapisa de unire, casnice sineturi s s scrie pe osabita
pentru aceasta asezara hirtie, pretul caria s insarnneaza dupa masura ara-
tatelor in aceste legaturi some, dupa alaturata aici insamnare.
Sinet de imprumutare scris pentru hotar, spre a priimi legiuita
putere inlauntrul imparatiei, dupa ci s va aduce in Rossia trebuie
infatoseza unde s cuvine spre a sa treci, alaturind si copie di pe dinsul pe hirtie
dupa soma insmnata intr-insul, si pe aceasta coala trebuie sa sa faca cuviin-
cios nadpis, fail care scrisoare de imprumutare nu poate s aib nici o putere
dupa care nici o lucrare sau indestulare nu sa va face.
Vexalul scris piste hotar nu poate fi dat nici s poate s se faca
implinire dupa puterea lui in Rossia mai inainte decit dupa acteptatia lui
scrisa pe coala de vexel pe soma insamnata intr-insul.
Maclerii i notariusi datori sint a urma pricinile de vexale nu
amintrilea decit numai prin mijlocirea acelor vexaluri care sint scrisa pe.
legiuita hirtie sau pe asa feli pentru care s-au pazit mai sus insamnata pravila
Banchierii i negutiantii care muta somile precum in alte tirguri
a imparatiei Rossiei, asaminea si piste granita, au sa intrebuintaze spre a-
ceasta hirtia de vex5.1.
Pravilile acestea se ating atit catra vexaliurile cele intii ( )*
cit si catra cele de la doilea ( )*, al triilea ( ) si al patrilea
) *.
NegotioLul cumparind hirtie de vexal plateste precum pentru coala
insarnnata pentru vex'alul intii, asamine i pentru coalile de al doilea, al triilea
si al patrilea, acestia di pe urm'a trii nu almintrilea sa vind decit impreuna
cu coala ce dintii.

* Lon liber in text.

206 www.digibuc.ro
 32) Vex5.1urile al doilea, al triilea si al patrilea pot // 1131 s s deii
numai atuncea cind pe insusi aceia.si som au fost dat cel intiiu vexl.
IV. Pentru proast herbovoaie hirtie
33) Fiestecare de la fet particularnice data' sau triimas jalob, artare,
obiasnenie si tot feliuri de docomenturi si birtii, care dup stiinta lor s supun
cercetrii giudectoresti, trebuie s fie scris pe herbovoaie hirtie.
34) Alctuirile inatosate pe ling6 jalobile obiavlenii i as5.minea acelora
hirtii trebuie s fie scris pe herbovoaie birth, de acel preti pe care sint scris
insusi jalobile spre deprtarea ingreuierii la iMplinirea acestora. S d voie
a inatosa alturrile intru acel chip, precum sint eli scris, ins nu intru alt
feliu decit impreun cu copie pe birtie herbovoaie di acel feliu pe care va fi
scris jalob.
35) insusi aceasta s s pizasc i pentru acelor altursari care s vor
afla lng hirtiile ci s vor triimete prin pa[i]t.
36) Dac vreo jalob5., obiavlenie sau alt docoment sau hirtii s va da
sau s va triimite prin po[i]t dela.fata particularnia i s va afla c [ar] fi
scris pe birth de mai gios pretul sau alturatile nu va fi pzit pravila asezat
In punctul al 34-lea, apoi acest feliu de jalob, cu alturrile sale, s vor rasa
fr nice o lucrare sau cercetare.
37) Proasta herbovoaia hirtii s alatuieste in patru feliuri: 1-iu feliu
de 50 copeici, al 2-le de una rubl, al 3-le de doal ruble, al 4-le de trii ruble
coala.
38) Herbovoaia hirtii de feliul intiiu 50 copeice coala s s intre-
buintz:
Pentru prosnii, obiavlenii, obiasnenii si de alt feliu de documenturi
si hirtii ci s vor da si s vor triimeti de la fetile particulearnice la gindecto-
riile curtilor, tinuturilor pmintesti, celor lipsiti de pr i slovesnia la epitro pii
de dvoreni, dregiltoriile de vinitul buturilor de tinut, caznaceistviile tinutu-
rilor, maghistraturile orsnesti, ratusile si dumile, dregtoriile duhovnicesti,
la upravi doftoresti, tamojne, cantorile de hotrituri, cantori de post
expeditia politiei, orsnestile si upravi a bunilor rinduiele atre procu-
raturii guberniilor si a tinuturilor i zmlimirii atr forstmiisterii si ober
forstmiisterii, pmintestilor ispravnici i zasidateli cltr predvoditelii dvor ean-
stvii de tinut, gorodnicii, politmeistri si ober politmeistri.
Pentru toat cercetarea ci s va face la aceste locuri in pricinile
particulearnice de giudecti si politienesti.
Pentru intriturile copiilor di pe cercetarea pricinilor la pominitile
locuri.
Pentru mrturii de nastiri, botezu si alte asrninea acturi, afar din
celi pentru care este asezat oslit herbovoaia hirtie. /
Pentru luare in scris averii misctoare si nemisctoare ci s vinde
prin mezat i pentru condice si trtaj in care A. trci vinzarea de mezat.
Pentru izvoadele de averi ci intr supt epitropii.
Pentru jalobile vederate.
39) Herbovoaia hirtii de al doilea feliu 1 rubl coala s s. intrebuintz:
207
www.digibuc.ro
 Pentru prosenii, obiavlenii, obiasnenii si a tot feliu de documenturi
ci s vor da si s vor triimeti de la particulearnice feti la gubernscaia pravle-
nii, palate in iustitii, coleghii a pricinilor de Liflandie i Estlandie in coleghia
remscocatoliceasc5., duhovnicesti consistorii, pokiitamtori, mijevaia cantela-
rii, departamentul mosiilor, giuded.toriilor cu giudectorii si a comertii,
adurarile dvorenesti c5.tr' procuratoriu de gubernii, marsalii dvorenilor de
gubernii, vite-gubernatorii, gradonacealnicii, ocirmuitorii oblastii, osteni
politicesti, gubernatori i gheneral-gubernator.
Pentru fiestecare urmare a pricinilor la aceste lucrri particulearnice
de giudec5.ti creminalicesti i politienesti.
Pentru copifle infrite di pe delii urmate la pomenitile locuri.
Pentru copiile di pe opredelenii in pricinile ci s urmeaz la locurile
ailtate prin 38.
40) Herbovoaia hirtii de al triilea feliu de doai ruble coala are s s.
intrebuint.z." :
Pentru jalobile si alte as5minea hirtii ci s vor da sau s vor triimeti
de c5.tr particulearnice fet la indrepatoriu Sinod, ocirmuitoriu Sinat
car oberprocuror, sinodalnice cantori, coleghiile impi.testi, a pricinilor
streine i admiralteistri, departamenturile, ministrii c."tr ministrii, glavno-
comanduiuscii i ocirmuitorii asupra a feliuri di pricini ostinesti i politicesti.
Pentru urmarea pricinilor particulearnice giudec5.toresti, cremi-
nalicesti si politienesti la aceste locuri.
Pentru copii int5.rite di pe deli urmate la pominite locuri.
Pentru condicile de hotar5..
Pentru copii di pe opredelenii, hoarituri in pricini ci vor fi cercetate
la locurile pominite, ata intru aceasta, cit si in paragraful 39.
41) Herbovoaia hirtii de al 4-le feliu de trii ruble coala s s intre-
buint5.z.' :
Pentru plinepotintiile sau vechilimelile de tot feliu.
Pentru atestaturile de slujb cinovnicilor ostinesti, a mrii si poli-
ticesti.
Pentru pasporturile politicestilor cinovnici spre mergirea in otpusc
pe o vreme.
Pentru atestaturile sau hirtii de laud dup s5.virsirea slujbii in
care au fost, dupa alegirea dvoreanstvii sau negutitoreasc5..
Pentru m5.rturii de bun s'avirsire otcupurilor, podreadurilor
teslimatesirilor. /11.41
Pentru m5.rturii asupra corabiilor din ap sau din mare, dup ci
s vor faci sau s vor revedui.
Pentru m.'rturii asupra averilor inatosate spre zslog.
Pentru cele de sloboz.'nii.
Pentru m.rturii consulilor streine asupra m5xfilor ci trec din hotar.
k) Pentru pasporturile corabiilor ci s pornesc din scheli rusase..
1) Pentru socotelile isc5.1ite de datornici.
Pentru protest vex.lilor.
Pentru tidulile maclirilor naberjilor.
Pentru vipiscile din condicile maclerilor i notariusilor.
42) impreura cu aceasta s schimb urm5.toarea poslin5.:
Dupa ucazul din 23 octomvrie anul 1808, di pe plinipotentiile sau
vechilimele, cite 1 rub15..
Dup ucazul din 29 iunii, anul 1794, di pe iavocinia prosmii cite
50 copeici, pentru peceti di pe hirtiile ci s. slobod 50 copeici i vocinovia
2 co peici.
203 www.digibuc.ro
 Dup, ucazul din 7 aprili 1766, in pricinile de mosii la isclitura
opredeleniilor, de fiestecare a patra parte, pentru arhiv cite 1/2 copeic5..
Dup ucazul din 16 fevruarii 1715 asupra zidirilor de 15.cuint la
inchierea contracturilor cu podreadcicii, de rub15. cite 1/2 copeica.
43) De intrebuintarea herbovoaiei hirtii s slobod:
Pricinile de cercetri i creminalicesti, care dup legiuirile urmate
pe hirtie proast.
Proseniile pentru de a s slobozi leaf a sau pinsia agonisit5..
Atistaturile si mrturiile ci s dau la acei cu cinurile, aci care
s slobod din slujba ostineasc6 sau a mrii, in otstava sau in otpuscu
de la alte comandi i locuri.
Delile celor ci isi caut. sloboznii.
e)1 Delile in pricinile consulilor.
n pricinile jluitorilor la bancri, la casile crestirii, la imprteasca
iubitoare de oameni obstime si la casile de cutia mililor.
Donosurile pentru rhie intrebuintri spre paguba haznelii i jalobile
ci s ating numai de folosul haznelii.
V. Pentru hirtie de condicile negutitoresti
44) Toti de obstii precum rossienesti, asminea i strini negutitori,
atit i dvorenii ci sint scris la ghildia, musaferii streini si robii ci fac negu-
titorii, datori sint a ave trebuincioasile pentru a lor alisveris condice prin
ostavuri pentru maflujii rinduite i s urmez cu acelea intocmai dupa acest
asezmint.
45) Aceste condice trebuie s fie priimite de leguite documenturi
la toate cercetrile giudectoresti i pentru aceea neindatorind pi neguti-
tori a le ave pe deosbit herbovoaia hirtii i nehotrindu-le formatu, ci
pentru mai mare indeminare, lsindu-le aceasta in voia / lor, li s pune
spre neaprata indatorirea lor de a inftosa mai gios insemnatile condice,
spre intrirea i punirea pecetii i luare pentru aceea poslin.
46) Poslina aceasta s hotrste dupa mrimea negutitoriei i pentru
aceea in atingirea aceasta negutitorii s despart in trii clasuri.
47) atr clasu intiiu s cuvin negutitorii din intiia stare si intiia
ghildii, musaferii din alte tri si robii ci fac negutitorii dup mrturiile
feliului dintiiu.
48) catre al doile das s cuvin negutitorii de al 2-le ghildie i robii
ci fac negutitorii dup mrturiile de al doile feliu.
49) atr al triilea clas s cuvin negutitorii de al triilea ghildii i robii
care facu negutitorii dupa mrturiile de al 3-le si al 4-le feliu.
50) Condicile, numrul fililor a fiestecare i poslina di pe dinsile
hotrste in chipul urmtoriu:
I. Pentru negutitorii de clasul 1-i
Jurnalu 150 fili, 2 rubli poslina de fin'.
Casa 100 fili, 2 ruble poslina
Glavnaia cniga sau haupt, 2 rubli
Vuh-grozbuh 50 file.
Pentru negutitorii de al doilea das
Jurnal 150 file 1 rubl
Casa 100 file 1 rubl.
Glavnaia cnig 50 file 1 rubl.

209
www.digibuc.ro
 III. Pentru negutitorii di al 3-le clas
De luaturi 50 file copeici
De daturi 50 file 20 copeici
Pe Una artare capitalurilor sale in tot anul, negutitorii sint
datori in aceeasi vreme a inatosa in maghistraturi, ratosi sau dumii dup
cuviintk atit prot5.nturi de la capitalurile lor cit si mai sus as5zati1e condice
cu numeratia fililor intr-insile impreun cu asezata pentru acelea poslina.
Maghistratu ratusii si duma priimcste acei bani, posleduiesti nume-
ratia fililor din inftosatele condice si dup. aceia, scriindu-s5. di c'tr unul
din cilenurii presudstviei si a secretariului pi ce di pe urink fil numrul
fidilor in fiestecare condia, asijdirea cind anumi i citi bani s-au luat
poslin pune pecetea, (1 inapoi condicile inatositoriului, triimeti bani prin
otnosnii c5.tr caznaceistv i numai inainte de a implini aceast face a sa
punire la cale spre a treci pi negutitori in ghildia.
Pravilile pentru infatosarea condicilor de c5.tr5, negutitorii robi
si plata poslinilor de la acelea sint poroncite mai jos.
S se fac numeratii fiestecrie fil, socotindu-o in doai feti si de
fiesticari fil cu numeratie are s plteasa asezata poslin.
Daa din acesti condice cari va s va umple cu scrisul pink' la
implinirea anului, apoi negutitoriu neasteptind vadeaua mai sus asazat5.
In 511 (sic!) datoriu va fi de a inatosa o noai condic la maghistratul,
ratosa sau duma, spre intrire i punirea pecetii si pe ling5. aceasta //11.5.1
s aduc i poslina asezat.
Condicile in care s vor cuprinde mai putin numr de file decit
s-au insmnat in 50 s nu s priimase spre intrire.
intr-alt feliu fiestecare negutitoriu cutind dup milrimea
verisurilor sale poate s inftoszi in condicile sale si mai mare numr de
file inpotriva celor asezate cu plata potrivitii
VI. Hirtie pentru condicile maclirilor i notariusilor
Fiestecare macler si notarius este datoriu a ave doai condici, una
pentru trecirea intr-insa vexarilor i sineturilor de imprumutare, iar alta
pentru trecirea contracturilor, invoielilor i alc5.tuirilor.
Numerul fililor in condicile maclirilor si notariusilor nu s5. hot-
rste.
Maclerii si notariusii au s inftosezi condicile sale cu filile nume-
rarisite inaintea inceperii anului aceluia, supt a cruia privighere s afl
ei spre infrirea i punirea pecetii si dup intrirea condicilor s rportu-
iascl la palata haznelii pentru numrul fililor cuprinz5.toare in condicile
infatosate i pentru. vremea cind s-au incredintat.
Local car care s vor ina4os5. acest feliu de condice, posleduiestii
intr-insili numeratia fililor, priimeste asezata poslin i scriindu-s de ctr
unul din cilenuri si secretariul pe fila ce di pe urm numeral fililor in fiesti-
care cnig, asminea cind i cit poslin s-au luat, pune pecetea, d cnigile
iar poslina luat de la dinsul intr-aceeasi zi o triimite cu
otnosenii la caznaceistv.
De fiistecare fil di condicile maclirilor si a notariusilor s
implineascl la hazne cite 50 copeici.
Aceste condici au s s inatoszi de c5.tr5 maclerii, notariusii sau
vechilii lor pe lingl obiavlenia pe herbovoaia hirtie.
Fiestecare filS. s s numeri socotindu-o in doal fet si de fiiste-
care fil numeruit s prteasek aszata poslin5..
210
www.digibuc.ro
 Dupi trecirea anului datori Sint maclerii i notariusii a inftosa
aceste condice la zi intiiu ghenarie ditr acele locuri unde s-au intrit spre
a le vide de au urmat cu dinsile dup. Cazuta rinduial.
Dac, vreo cnig de a macIerului i notariusului, pin la implinirea
anului, s vor implini cu scrisul, apoi ei neasteptind vadeaua asezat pentru
aceasta, s inftosz impreun cu dinsa alta noai o asminea condiea'
cltr acel loc, de catr care s-au int.rit unde are s s pzasc aceeasi
rinduial care s-au scris si in 61, lar inatosatile condice s.' s intoarei
inapoi maclerului sau notariusului, dup ci s vor incredinta tot in aceeasi zi.
Maclerii de birja au s. scrie in condicile lor din cuvint in cuvint
zapiscile a birjii carile dau ei, atit vinzltorilor cIt i cumpr5.torilor de
marf cu insmnarea zilei cind au urmat vinzarea aSminea i toate / inpre-
giurrile la aceasta cuviincioas, intocmai Cu socotinta a imprtescului
Sfat din 17 roiemvrie, anul 1818.
Maclerii de birji, as.'minea au a treci condicile lor urmate la birji
prin vexle de tot feliu, prifaceri insrnnind dup numr numile politar;ului,
dt.'toriului si a liptantului, asijdirea pi ci feliu, la ci loc si pe care No.&
s-au dat vexlii, cum si toata. impregiurarea c5.tr' aceasta atirn.'toare.
Pe temeiul reglamentului a glavnului maghistrat din 16 ghenarie anul
1721, cap. al 19-le si ustavului de vex'al, cap. I-iu punctul 32.
VII. Pentru hirtia de pasporturi
Toate pravilile ci pin. acum s-au dat pentru intrebuintare
darea pasporturilor i pentru indatoririle cu acele impreunate rmin intru
deplin puterea lor.
Pentru hirtie de pasporturile dinl.untru s. asai. preturi mai gios
urmtoare
1. Pentru negutitorii de starea intiiu de un
pasport pe un an 200 ruble
pe 2 ani 400
pe 3 ani 600 ll
pe 4 ani 800 PP
pe 5 ani 1 000 ;9
pe 6 ani 1 200 PP

pe 7 ani 1 400 PP

2. Pentru negutitorii de ghildia intiiu de un

pasport pe un an 100
pe 2 ani 200 PP
pe 3 ani 300
pe 4 ani 400
pe 5 ani 500 : PP

pe 6 ani 600 Pr
pe 7 ani 700
3. Pentru negutitorii de al doilea ghildie de un
pasport pe 1 an 50 ruble
2 am 100 PP
3 ani 150 PI
4 ani 200 PP
5 ani 250 PP
6 ani 300 Pt
7 am 350 OD

211
www.digibuc.ro
4. Pentru negutitorii de al triilca ghildie de
un pasport pe 1 an 25 ruble
2 ani 50 PP

3 ani 75 PI
4 ani 100 PP

5 ani 125 JP
6 ani 150 PI
7 ani 175 Illf.61
5. Pentru robii si tirgovetii
Legiuirile ci s afl." pentru pasporturile tirgovetilor si a robilor, precum
pentru vremea pe care aceste pasporturi vor fi date, asaminea i pentru pre-
1.131 hirtiei pe care vor fi scrisa, ramin in ce de mi inainte cu putere si lucra-
rea lor.
Asiatii ci sint trecuti in ghildie i fac negutitorie pe unja Aziei,
dup. ci vor veni inlauntru orasului imperiei au trebuintile sale sa-s[i] iei ci
sint asazate pentru negut[i]torii de al doilea ghildie, iar pricazcicilor i slu-
jitorilor sa-s[i] iei pasporturile a negutitorilor de al triilea ghildie.
Pomescici in stolit care pin acum au avut slobozanie a da came-
nilor sai de curte carti de drum pe hirtie de intaritura de 5 rub. li s d voie
acum de a da asaminea pasporturi cu vade pin la un an, pe hirtie de 6 ruble.
VIII. Pentru hirtia de marturii robilor ci fac negut[i]torii
Legiuirile cuprinzatoare prin inaltul ucaz din 29 dechemvrie anul
1812, pentru marturiile ci s dau pentru facirea negut[i]toriei asaminea pentru
asezarea pricazcicilor i comisionerilor, atit pentru sidelti si artelscici, ramin
In puterea i lucrarea lor, afara de legiuirile pentru marturiile de al patrulea
feliu, pentru care aici s asaz aceste urrnatoare:
Ma'rturle de al patrule feliu pentru alejvirisurile ci le priimasc
robii, trebuie sa fie de acum date pe suma patru mii si mai mult pina la opt
mii ruble.
La darea acestor marturii de al patrulea feliu s s iei cite 5 pro-
tanturi de la soma aratata.
Toate aceste mrturii au sa dei din caznaceistva tinutului dup
ci s va prti as5.zata poslina'.
Stapinii satenilor pot cere de la caznaceistva tinutului marturii
spre a le da robilor sal ce sint supt a lor stapinire si au pasporturi, ins la
fiistecare cerire slut datori ei a da poslina nu numai pentru marturie ci
pentru condicile care dup feliu alejverisului de negut[i]torie si prin marturie
s sloboade, trebuie sa o aib robul dupa cuprinderea 50 a acestui ucaz
pe ling care trebuie s sa fie inatosate i insusi condicile spre cuviincioasa
incredint area lor.
Robul ci are legiuit pasport dup ci Il va infatosa pe Rug jaloba
In caznaceistva tinutului si va plati toate asazate posline, precum pentru
marturie, asaminea i pentru condice poate priimi dup dorinta sa marturie.
Mrturiile au putere numai pe un an, de la 1-iu si iarlsi pin la
1-iu ghenarie, spre priimirea carora s hotaraste vade de la 15 dechemvrie
a anului ci treci i ping. la 1-iu ghenari a viitorului an.
Spre innoirea marturiei, nu este trebuinta robului a sa infatosa
fnsusi locului sau stapinirea de la care ///1.71 priimeste el pasportul
poate s ceara pe temeiul mai sus asezat noai marturie.
Toate cuprins prin acestu asezamint pravile spre stringirea veni-
turilor di pe intarituri i herbe au s s aduca in lucrare de la 1-iu ghenarie anul

212
www.digibuc.ro
1822 in toat imperia noastr si de la aceast vreme are s'A s innoiasci
guberniile Ostzeiului luarea poslinilor de intirituri ci s-au fost oprit de la
1-iu ghenarie anul 1820.
Toate ci in ucazul acesta s-au poroncit spre lucrarea politicestilor
palaturi, giudectoriilor de tinuturi i altora prisudstvii giudecstoresti
politienesti locuri i feti, trebuie fir alegire s s'A atirne i citri toate aceste
asminea locuri i feti ci s afl supt alte numere in guberniile Ostzeiului,
Apusului, Belorusiei i Malorusiei, in oblastea Belostocului, in Gruzia, in.
pArnintul ostii a Donului i in Bassarabia.
Herbovaia hirtie de multe feliuri dupi noai form trebuie s.
aduci spre intrebuintare de la aceeasi vade, ins'A pin si va gti cuviin--ioasa
sum de hirtie, s'A d voie a intrebuinta ace vechi hirtie de 50 copici, de o
rubl si de doi ruble, asijderea pentru pasport i mrturii pentru robii ci
fac negut[i]torii, inchipuindu-s la intrebuintarea ei cu pravilile asizate prin
acest ucaz.
Ocirmuitoriu Senat au poroncit: acest pre inalt a imprtestii sale
mriri ucaz i inalt intrite table spre stiint i implinire s s. Lei cunoscute
tuturor de obste, care prin aceasta i s implineste.
In orighinal au inscAlit Ocirmuitoriul Senat.
L[ocul] P[ecetii].
S-au tipArit in Sanctpeterburg la Senat, dechemvrie 4 zile, anul 1821. /
In orighinaluri esti scris cu insusi mina impiritestii sale mriri asa:
Alexandr
Satul imprtesc
Noiembrie 24 zile, anul 1821.
In folio, 9 f., ultimele 3 f. cu tabela care fixeazg diferite preturi pentru alte gubernii dtcit
Basarabia, pentru a reproduce Manifestul din 11 febniarie 1812, cind Basarabia nu era anexaa
Rusiei, f. 9 v. alb5., ca.ractere rusesti, legAtur elegana in carton.
La f. 1, in stinga sus: pecete cu Ex libri Demetrii Sturdza" acoperit de foita cu nr.
de coa.
DEP.: Bibl. Academiei Romane, Foi volante, mapa XCII.

92

[ngiinfare]*
Intru tot preamilostivul domn impArat al nostru intinzind printeasca
sa grij asupra credinciosilor supusi licuitorilor oblastii Bessarabiei au bine-
voit a ddrui lor noao insemnitoare mili ;
Impirteasca sa mArire, luind intru bAgare de seami predstavlenia
mea pentru greutatea lcuitorilor de a pliti d'Arile dupi aszatul curs 140 lei
-pentru 100 ruble asignatii, asijderea i pentru ingreuierea otcupurilor a
-feliuri de d'Ari, prea milostiv au binevoit a porunci:
1. A asiza de acum inainte toate drile ce s'A iau in Bessarabia i`n mo-
net rossieneasci in loc de moneti turceasci, socotind acele dri in asignatii
numitind 150 lei drept 100 ruble de asignatii si asa cel ce este indatorit
a pliti bir va da la hazne nu 10 ruble 62 si pol copeice, precum si face acum
aceasta dup cursul asizat, ci numai 10 ruble, jail cel ce plteste dajdia in
loc de 10 ruble va da numai 9 ruble, 35 copeice, de care fiestecare gospodariu,
.cu o misuri deopotrivi s vor folosi cite cu 65 copeice drept darea ce au
lost pin. acum.
* Titlul numai in lb. rus.4 ; traducerea noasta.

213
www.digibuc.ro
 Toate rmsitile, afar de cele ce sint asupra otcupscicilor, s. se ia
dup curs 150 lei pentru 100 ruble, iar nu dup cursul cel mai de inainte,.
adec. 140 lei pentru 100 ruble.
Ridicind desvirsit darea in otcup in satele imprtesti a felivri
de &id ce s'A numesc avaet, dejm, desetin, gostin'A .si Vcir'Arit, care pin
acum s'A lua de la fiestecare lcuitoriu de prin satele imprtesti, s se puje
In locul acelor dri asupra fiestecruia gospodariu ce are 30 de desetini
mint, o dare potrisit si statornia, si anume cite 23 ruble, 50 copeice asig-
ratii gall de bir, dajdie si de havalele pmintesti. /
in locul drilor supt nume desetin pe stupi i mascuri, gostin.
pe oi i capre i vAdrrit pe vin care acum cu totul s-au ridicat, s'A indato-
iesc lcuitorii ce triesc pre mosiile pomescicilor, asijderea precum i lcuitorii
de prin satele imprtesti a pati spre adogirea la bir i la dajdie numai cite
2 ruble 10 copeice in asignatii de ficstecare gospodariu. Schimbarea aceasta
este impreunat cu insemnYatoare indemnri pentru lcuitori, cci ei
tind la asezatele vadele potrivita dare de bani, nu vor mai suferi strimtoare
de la otcupscicii si nu vor fi suprati cu cercetrile de au pltit ei tot otcup-
scicului.
De l'Acuitorii ce nu sint cstoriti de prin satele imprgtesti, supt
numire burlaci, care pin acum pltesc avaetul cite jumtate de g-aiben olan-
deji, s se ieie in locul aceluia de la fieqtecare cite 5 ruble, 70 copeice pe am
Si 6. Darea pentru tiutiun supt numire pogonorit s lipsasc . cu totul
nimica in folosul haznelii de la lcuitori s nu se cear. Fcind tiut pentiu.
asa indurri intru tot preamilostivului nostru monarh, spre cea de obstie
stiinte a norodului din oblastia Bessarabiei, eu ndjduiese c lcuitorii
de acolo ce s-au norocit cu aceste noao preainalte mili, deplin vor simti ptin-
teasca grig a domnului imprat i vor inlta fierbinti rugilciuni ctr.
ratul impAratilor pentru sntatea i bunele zile fctoriului lor de bine,.
preamilostivului nostru rnonarh.
Cea adevrat au isclit: deplin imputernicitul namestnic giaf Voron-
tov.
In folio, 1 f., textul pe 2 coloane, cel in lb. romanl in dreapta, hirtie gri-albIstruie groas5..
filigran dungi.
DEP.: Arh. Stat. Iaqi, Fond Mihail.

93
Copia.
Ail:dare de la Novorossiischii gheneral gubernator
deplin imputernicitul namestnic a oblastei Bessarabiei,
gheneral-adiutant, gheneral-leitenant i cavaler graf Voroutov.
Dup temeiul pravilelor ce s cuprind in aszmintul obrazovaniei
oblastei Bessarabiei, iconomiceasca Expeditie a haznelii datoare este a
avea la sine vedomostii si izvoade amune de toti de obste lcuitorii oblastei
deosebi a fiestecruia orps, tirg si sat cu imprtirea lcuitorilor acestora im
trcpte si stri in care ei s afl i cu inamnarea privileghiilor ce au.
Cu toate c tiintile acestea sint neaprat trebuincioase pentru buns-
tarea norodului, ins ele pin acum n-au fost cistigate intru acel chip intra
care s-ar cclea a le avea spre cea intocma stringere a drilor si a havalelilor,.

214
www.digibuc.ro
ca nimene O. nu se ingreueze Cu nepotrivit cerere si ficstecare s fie incredin-
-tat c este cl supus aceii clari care dupa adevr de la dinsul s. cuvine. Acurn
Tentru stringerea acestor prescrieri, numai spre acest sfirsit s-au orinduit
de c.tr. ni.ltul Sfat osebite comisii dinth oreni si cinovnici carii au s aduci
aceasta intru implinire la starea locurilor spre mai buna inclaminarea
ca s nu-i abata de la trebile gospodaresti de s-ar fi infatosat ei la
tirgul tinutului spre a-si da stiintile pentru lacuirea sa.
Intru aceast punere la cale ce este intemeiata pre asilz5.mintul obrazo-
-vaniei oblastei si pre dreptlile si pronomiele ce i-au daruit eii prea milostivul
monarli, se cuprinde o singura numai curat dorinta a stapinirei spre a intari
-nerasluita slisluire a tuturor lacuitorilor din oblastia Bassarabiei spre a
:intemeia lacuirea narodului eii si deobste bunastarea tarii. De vor fi / ade-
varate prescrieri atuncea i stringerea drilor va fi adevarata i lesnicioasa,
iar mai ales havalele parnintesti s vor imparti cu potrivire i far strim-
batate pre la toti
Lucru dimprotiva totdeauna s ntimpl cind nu sa afl acuratnice
tiinti pentru lacuirea norodului si la o intimplare ca aceasta 15.cuitorii nea-
-parat s supun la havalelele pamintesti cererilor de prisos celor vat.mtoare
pentru dinsii. Iara acum, prin mijlocirea mai sus-ar.tatei punerei la cale,
toate neorinduielele i ingreuierile pcntru lcuitori se vor dezradricina spre
totdeauna i lcuitorii de curind vor vedea in fapta folosul dintru aceasta.
lat cel adevarat scopos a ocirmuirii ceii ce totdeauna cu potrivit statorni-
cie s ingrijste pentru norocirea norodului. Acum ramine ca insusi
incredintindu-se intru adevratul folos a acestii punerei la cale dimpieun
-s.' se sileasca a spori intru intocma implinirea acestui scopos.
Eu din toata Mima m'a' voiu bucura v'zind rodurile printestilor ingri-
jiri a ocinnuirei pentru binele lacuitorilor oblastei, ce inalt mi s-au incredin-
-tat mie i cu o asemenea bucurie eu caut toate prilejurile ce pot a int.ri noro-
cirea lor, asijderea a intemeia si a Pali lcuirea ncrodului in tara care neclatit
neatins s folosestc cu osebite dreptati si pronomii ce s-au druit eii de la
indur.rile atotmilostivului i preaputernicului monarh al nostru.
Cea adevarat au isclit Novorossiischii gheneral-gubernator si deplia
smputernicitul namestnic a oblastei Bessarabiei, graf orontov.
Intocmai: praviteliu canteleariei deistvitelnii statschii sovetnic, Caz-
-naceev.
Nacealnicul otdeleniei, Leks.
In J di , 1 f., textul pe 2 coloanc, cel in lb. roman in dreapta, caractere chirilice, hirtia
groag gri.
DEP.: Arh. Stat. Ia0, Fond Mihail.

94
I nstiintard *
In ocirmuirea oblastii Bessarabiei, Expeditia implinitoare, s-au ascultat
-ucazul inaltului Sfat a Bessarabiei di la 23 a trecutii luni ghenari, priimit
la 24 la aceeas[i] luni, anul 1825, cu n[umar] 31, in cuprindire c i acela au
ascultat predlojania stralucirii sali d. gheneral gubernator al Novorosiei
imputernicit namestnic a oblastii Bessarabiei graf Mihail Semenovici Voron-
lov di la 22 dechemvre a trecutului an 1824, cu nr. 16 529, cum ea stralucirea
sa priimind intru uvajanii neinlesnirea sistemii ce in oblastia Bassarabiei
Titlul numai t i lb. rug ; traducerea noastrd.

215
www.digibuc.ro
sg. afl in pricina priimirii de eitr hazna dajdia i alte dri de bani in lei
dup cursul asg.zat i asminea inchipuindu-s cu aszmintul inaltului Sf at
spre intoarcirea intru neclintit drile supt numeri di destin, gostin.
vdrgrit au intrat cu predstavlenii ati malta ocirmuire pentru schimbrile
ce mai gios urmeaz5.:
1-iu) S s as52 ca di acum inainte toate drili ce A. implinesc in Bassa-
rabia in loc di moned turceasca s s plteasc5. in moned5. rosieneralsc,
socotindu-s ace moned in asignatii, adic suti de ruble drept una sut,
lei, pe acist temei strlucirea sa au socotit calcuitoriul ci esti indatorit a plti
birul s dea numai zg.ci rubli si pentru dajdii noui ruble treiz5.ci i cinci ca-
peici in asignatii.
2-1e) Toate rmsiturili sazind numai cele ce asupra otcupcicilor s_
afl, s s implineasc dup curs o suf cinzg.ci lei, pentru o sut rubli, in
locul cursului celui de mai inainte, o sur patruz5ci lei pentru o sutg. rubli.
3-1e) Schimbind desvirsit darea pe la satili imprtesti in otcup feliuri
de dri ci sa numsc havaet, dejm5., destine, gostin si vgdrrit, ci pin5_
acum s-au implinit de 15.cuitori haznelii s s puje in locul aceloras[i] asupra_
fiistiaria famelii ci va fi avind triizci destini prnint cu / statornic inchi-
puire de dare sau obrocu i anumi cite doalzIci i trii rubli cincifci capeici
In asignatii, afar de bir, dajdii i havaleli pmintesti.
4-1e) In locul adunrilor supt numi destina stupilor i porcilor, gos-
tina de pe oi i capri, i vg.drritul de pe vinitul din vii ci s desfiintaz acum
cu totul, s indtoresc pi 15.cuitorii ce s afl cu lcuinta pe mosiili boieresti
a plg.ti deopotriv ca i cei de pi pmintul imprtesc, cu adogirea c5.tr.
banii birului si a dajdei cite doao rubli i zci capeici in asignatii de fiisticari
f am elii.
5-1e) Di la burlacii ce lcuiesc prin satile imprtesti care pr acum plte
cite giumtate de galb5.n olandej, s s iei in locul aceiasi dare de la fiisticari
cite cinci rubli i aptizg.ci capeici, pentru un an.
6-1e) Adunarea din smng.tura tiutiunului supt numilr de pogong.rit
s s desfiintz cu totul si nici un feli de dajdii la hazne s nu s cear5.
di la lcuitori.
7-1e) Priimirea argintului rosienesc la hazne pentru dajdia in bir sau
obrocu s s urmez`a dup cursul aszat in fiisticari an pentru stringerea
poslanii vmilor intru o asgmg.nare asezare cu aceea s s priimasc de eatr.
hazne i beslicii in argint turcesc in moneda vechi.
8-1e) Ceeaci s atingi de banii in aur turcesc, fiindc lipsa lor proast.
si dup stiut socotinti a ocirmuirii otomanicesti spre micsurarea lor pan
la oariscari star s nu s priimasc acest feli de bani la hazne, ori in ce curs
vor fi mai ales cind intrarea lor in Bessarabia de preste granit s-au oprit.
0 asa socotint a stalucirii sale imprteasca sa mrire invrednicindu-o
prin milostiva sa luare aminte i inalt au binevoit a poronci ca s s pue
In lucrare frg.' vreo deosbire, deci strAlucitea sa //11.2./ grbind a faci
cunoscut Sovetului o asa noao printeasc ingrijiri a d. imprat pentru cre-
dinciosii supusii si 15.cuitorii a oblastii Bassarabiei 11 roag s fac5. punire
la cale, ca din acest an 1825 s s aduc implinire artata mai sus inlesni-
toare sistrn pentru 15.cuitorii pi ling cari pune inaintea Sovetului, ca el
o priimasc aceasta de pravi1 intru inchipuirile atingtoare pentni havaielile
p5xnintesti cu socoteal in ruble de asignatii, spre ferirea acelora ingreuieri
care pin anumi aice au urrnat intru adunare socotelilor sumii stringirilor
pren ace moned. De a-I innoi inaltul Sf at au si poroncit Expeditiei iconomi-
cesti a haznelii ca la artatile mai sus schimbri la stringerea de acum a veni-

216
www.digibuc.ro
turilor si a havalelilor de sint invrednicite cu malta imbun5.ttire s, le aduc5.
In ce adevrat lucrare din acest 1825 an si cu aceasta denpreun indatorind
si pe Expeditia implinitoare, ca o asa printeasel ingrijire a d. imprat pen-
tru credinciosii supusii si lcuitorii oblastii Bassarabiei s o aduck la stiinta
lor pentru publicarisire, pritutindine in oblastia kentru care ocirmuirea la
31 ghenare pren jurnalul inchiet au hipara ca spre implinirea acestui ucaz a
inaltului Sfat al oblastii Bassarabiei, intemeiet pe predlojnia d. imputer-
nicitul namestnic a oblastii Bassarabiei, tiprind in tipografia acestii ocir-
muiri, in dialectul moldovinesc si rosienesc trebuinciosul numr de artri
s li triimat spre a A. face cunoscut o asa noaS printeasc sirguint a imp5.'-
rtestii sali mriri, tuturor de obsta lcuitorilor oblastii Bassarabiei, prin
publicarisiri in trei rinduri pren toate politiile orsnesti, Chisinu, Bltu,
Benderul, Izmailu[1], Akkermanul, Hotinul, Chilia i Rennii, cite 12 isprav-
niciilor pmintesti, cite / 50 exemplearuri. Si pentru c o asa instiintare s
poat fi cetit asminea i prin bisricile oblastii acestia cu triimetirea a
300 exmplaruri s s scrie prin otnosnie ata duhovniceasca dicasterie
de aice, iar a celoralante locuri de presudstvii i fetilor ce s af1 in slujb s
fac de aceasta cunoscut dupa rinduial, iar Sovetului de implinirea
ucazului s s. predostavlisasc5.. Fevruarie anul 1825.
Sovetnic Lazo.
In folio, 2 f., textul pe 2 coloane, cel in lb. romra in dreapta, hirtie gAlbuie groasa.
DEP.: Arh. Stat. IaA Fond Mihail.

105
Cu mila lui Dumnezeu, Noi Nicolai intiiu,
imp'rat i singur sapinitoriu a toat Rossia,
i proci, i proci, i proci
Facem stiut la tot norodul.
Dup instiintrile ocirmuitorilor de gubemii au venit la stiinta noastr
c in unele din sate oamenii impr5.testi si a pomescicilor, amgiti fiind cu
mincinoase vesti i cu vorbe smnate cu ru scopos, s deprteaz de la
cuviincioasa rinduial socotind cei intii, adec5., oamenii imprtesti, c vor
fi slobozi de plata drilor, iar cei de pre urm, adec5., a pomescicilor de supu-
nerea lor cea ctr stpini.
Jlind pentru rttirea acestor lcuitori i voind a-i intoarce pre dinsii
la drum.ul cel adevrat, prin rnsuri de blindet, potrivite printestii milos-
tivirii noastre, poruncim ca s se fac cunoscut prin toate locurile:
Ca toate vorbele pentru slobozenia lcuitorilor imprtesti de
plata drilor, iar celor pomescici si a slugilor de curti de la supunerea car
stpinii lor sint niste vesti mincinoase, iscodite i smnate de oamenii cei
ce ru scopos numai pentru lcomie, cu aceia ca prin mijlocirea acestor vesti
s se imbogtasc ei de la 15.cuitorii ce sint cu prostime de suflet.
Toate strile in imprtie intru acel numer si lcuitori, precum a
haznelii si a pomescicilor i slugile de curti, datori sint a implini intocma dup
curn s cade toate indatoririle care sil-A poruncite prin pravile i fr. cuvint
de improtivire a s supune stpiniilor ce sint asezate asupra lor.
Deac i dupa aceasta a noastr porunc sk va ivi oarecare neorin-
duial intre lcuitorii haznelii sau a pomescicilor i intre slugile de curti,
c. 329
18
217
www.digibuc.ro
dupminciunoasele vesti, ca cum ar fi ei slobozi de plata drilor sau de legiuita
sapinire a pomescicilor, / apoi vinovatii vor aduce asupra lor dreaptOminia
noastr i numaidecit vor fi pedepsiti dup toat asprimea pravilelor.
S porunceste ocirmuitorilor de gubernii a avea neadormit pri-
veghiere ca s'mnOtorii de acest feliu de vesti sau vorbe & fe numaidecit
dati supt giudecat., ca s se urmeze cu dinsii asernenea dup toat asprimea
pravilelor.
lar fiindc.' acum si drept la Noi vin niste netrebnice jalobe a lcui-
torilor scrise pre temeiul mai sus arAtatelor vesti sau vorbe, apoi spre a tAia
acest ru si a plzi liniste i orinduialk Noi poruncim: ca alcOtuitorii sau scrii-
tori de acest feliu de jalobe ca niste turbur5.tori a obstestii linistiri s se supuie
judeatii si pedepsii dup toga asprimea pravilelor.
Ocirmuitoriul Senat indatO va face cuviincioasa punere la cale pentru
a s' publicarisi aceastO a noastf poruna spre stiinta a tot norodului, porun-
cind cu aceia ca cetirea eii in zilele duminecilor si a sOrlAtorilor prin biserici,
in zilele de tirg i prin iarmaroace s se prelungease in curgere de sase luni
din ziva priimirii acestii porunci in gubernii cu strasnia pre lingO aceia po-
runa ocirmuitorilor de gubernii ca pentru implinirea arOtatelor msuri
intru aceast porunc a noastr s aib ei neadormitO priveghiere, care o
si punern tocma la insusi a lor rOspundere, spre intimpinarea a tot feliul
de neorinduia.16.
Cel adevlrat este iscOlit cu insusi a imprOtestii sale mOriri minO asa:
Nicolai. Locul pecet[ii].
S-au tipsit in Sanctpeterburg la Senat, maii in 13, iar de pre acela
la preasfintul Sinod in 14 zile a anului 1826.
Tarscoe Selo, 12 mai 1826.
In folio, 1 f., caractere chirilice, hirtie groas1 gri-verzuie. insemnAri autografe, f. 1 r.: in
josul paginii S-au priimit manifestul acesta in mAngstirea Horodistii la anul 1826, sAptemvrii
intii. Arhimandrit Victor". Pe v., in josul paginii: Carele manifest sl se ceteascI in sas5, luni
in toate zilele duminici i praznice in besgric5., intr-auzul tuturor celor ce vor fi in beslrecl"
DEP.: Arh. Sta.t. Iasi, Fond Mihail.

110

Copia
Cu mila lui Dumnezeit, Noi Nicolai
imprat i singur stOpinitoriu a toat Rossia,
i proci, i proci, i proci
Pe ling ajutoriul celui pre Inalt, pe ling osirdnicile rugciuni a cre-
dinciosilor nostri supusi dup pilda blagocestivilor implrati suitorilor nos-
tri, si dup rinduiala sfintei pravoslavnicei noastrei bisrici, sivirsind in
zioa de ast.z[i] sfintita coronatie i priimind sfinta ungere de mir, am soco-
tit Noi a insOrrina aceastO izbind Cu oarescare mile si inlesniri inchipuite
in mai jos urnatoarele ponturi:
1) Pre toti cei ce s aflO pinO in zioa de asfz[i] supt cercetare si giu-
decatO, cinovnici si de toatO numirea oarnini, in pricinile ce nu cuprind intru
sine ucidere de moarte, rOzboiu, prdOciune i luare de mit, intrutot milos-
tiveste poroncim ca de supt giudicatO i cercetare s s sloboad, intinzindu-s
aceasta i asupra acelor dintr-insii a cAror vinovltiile afar- de cli mai sus

218
www.digibuc.ro
insamnate urmari pina in zioa de astaz[i] nefiind stiute, prin cercetare nu s-au
descoperit, pe ling aceea in insus[i] de sine 5a intelegi c. cu aceasta nu sa
acopar mijlocirile legiuitei inaintea giudecatii indreptarii celor de supt giu-
decata, care dup' cunoastirea nevinovatiei sale insus[i] vor pofti asa feli de
indrept are.
Slobozirea de supt giudecata si cercetare asIzata in pontul cel
dinainte intru tot milostiveste intindem si asupra tuturor celor ce slujasc
oaste pe mare si pe uscat, osabind numai / pe linga cele mai sus insamnate
urmari inca si neascultarea i dirzia improtiva nacealstviei, asijdirea i dizer-
tatia facuta de trei sau mai multe ori. Pe cei dati supt giudicata pentru asa
feli de fugiri, slobozindu-i de supt giudecata sa-i rinduiasca la rotile aristan-
tilor, privighierii ingineresti far cea mai departe pedeapsa.
De tot feliu si de toata numirea oaminilor de oaste, robilor si celora-
lanti lacuitori, afar. de jidovi, ce au trecut peste granita sau de la lacuintale
comandtale lor singuri de sine s-au departat, le daruim intru tot milostiva
iertare, daca cei ce lacuiesc inlauntru Rossiei in jumatate de an si cei ce au
trecut piste granita intr-un an A. vor intoarce la locurile sale, iar cei din
oaste la comanzile lor sau s vor infatosa in gubernii, la comandirii batalio-
nurilor strajii cei dinlauntru.
Toate implinirile de bani, incarcaturile i pgubirile in pricinile
haznelii ori criminalice.sti ce mai mult decit zaci ani s prelungesc si care in
curgirea acei vremi pina acum nu s-au sfirsit, intru tot milostiveste poron-
cim a ierta si a lasa i dac' pentru asa feli de pricini cineva sa tine supt oprea-
la, apoi intirzieri s s sloboada din aceasta, s deosabasc i saclau obici-
nuite lucruri pravililor acele[i] pricini, in care pina acum nu s-au infatosat
socotelile pentru intrebuintarea sumelor haznelii.
Toate a haznalii incarcari, scaderi si pagubiri ce sa afla in ce deintii
a lor alcatuire sau in rgmasit dupa urmata oarescare implinire sau dupa
impartirea lor asupra feliuri de feta si nu vor trece peste do mii de ruble
de la fiestecare si care au nascut in pricinile urmati inainti de slobozirea //Tr21
acestui manifest, osabind ramasitile din otcupuri, podreaduri si din
biruri, intru tot milostiveste poroncim sa s ierti i sa nu sa implinea.sc5.,
iar din incurcari i pgubiri ce vor treci piste aceast soma, s'a' sa ierti
fetal supusa implinirii acestui feli de soma de dou mii ruble si numai
rmasita dupa aceea s sa implineasca i daca pentru asa feli de implinire
cineva sa tine la inchisoare, fr intirzieri sa s. sloboada.
Pentru scaderi, p'agubiri i rapirea banilor sau averii a ha znelii
In care neajunsul ce sa numra s-au hotarit a sa implini de la cei vinovati,
de la chizsii lor sau de la alti atingatoari la aceasta fatal indoita, sa sa
neasc numai deodata suma capitalului, iar dobinzi/e ci la asa intimplati
s-ar fi incarcat i pina acum in hazne Inca nu au intrat, sa nu sa implineasa
macar suma de ar fi si covirsi 2 000 rubli.
Pre toti acei care nefiind in stare a plati datorilie haznelii cum si
In pricinile tamojnilor, macar ca implinirile acestea ar si treci pisti suma de
2 000 ruble s-au dat ca niste datornici a haznelii de a s'a intrebuinta la lucru
pi la cetati sau in alta particularnici lucruri spre agonisinta ori sa tin la inchi-
soare, s sa ierte i sa s sloboada, neintinzind insa aceasta iertare: 1) asupra
pricinilor ce Inca nu sint sfirsite; 2) asupra datornicilor cantoriilor de soco-
teli si hancului de negustorie; 3) asupra acelor oameni care in puterea
Lle]lor de 12 fevruarie anului 1824 au cunoscut pren giudecatorie c'a sint
rpitori de dreptul haznelii.

219
www.digibuc.ro
 Toate implinirile haznelii pren slujba ce cad asupra urmasilor
In pricinile urmati pin la slobozirea acestui manifest, sa s ierte. /
Pe cei tdgaduiti la vremea rviziei, care de buna'voi[e] vor fi ar5.-
tati de pomescici, de obstii si de feliuri de feti de acum ping.' la 1-i iulie a anului
1827 sa sa scrie la asazata dajdii pe aceastg. curgatcare giumatate de an,
nepuind asupra lor penea ce de 500 rubli si necerind nici un feli de plata a
dajdiei pi vremea trecut.
Pre toti aceia care indoit sau de prisos sint scrisi la revizii,
scoat din ocladul dajdiei si rama'sitile asupra lor ca' indoit s-au scris si
socotesc s s ierti, insrnnindu-li spre darea pentru aceea in cazn plata
jalobilor sorocul cel de pe urna pin la 1-i ghenarie anului 1827.
La mosiile haznelii, starostesti si orindaresti, asazata de la stapi-
nitori (carora bi s-au dat aceasta in vremelniceasca stapinire) stringirea pos-
linii de dou rubli dupa numgrul sufletilor pentru dritul de sloboda facire
rachiului si vinzarea vinului pi vremea viitoare sa' s schimbe si ramasita ce
fmini pn acum din aceasta stringire i cu penea s s ierte. Iertarea aceasta
sa s intincla in folosul vremelnicestilor stapinitori, i asupra acelor averi care
s-au dat de dinsii dup contracturi in orincla altor persoani cu indatorirea de
prAti la hazne pominita poslina.
trafurile i peniile pentru neingrijirea si seaparea din videre
-pren slujba atingatoare de pricinile ce au nscut pin la slobozirea acestui
manifest, intru tot milostiveste poroncim s s las i sg. s ierte.
Afara de aceast intrutot milostiveste iertam strafurile, peniile
implinirile ce sint Rasa asupra feliuri de diregatorii i pira acumn-au intrat
la hazne dup mai gios urmatoarile ponturi: llg.31
trafurile si tot feliul de implinire ce pina la anul 1826 s-au pus asupra
oaminilor de toata numirea dup indiplinitoriu asazamint pentru ghildii din
anul 1824.
implinirile dup ucazul den 23 mai anul 1824, pentru neinfatosarea
de catra negustorii, miscianii si robii ce fac negustorii spre intarirea cartilor
aszate prin ustavul bancrutilor.
Penea ce s-au incarcat pina la anul 1825 asupra robilor, pomescice-
lor pentru neplatirea dajdiei la vade.
Penea de la robi, mesceani i alte stari pentru neplatirea la va de
ha valelilor pamintesti, iar de la cei dentii din stringirea ba'neasc pentru
magazine de pine, pina la anul 1826 sa s ierte; iar penea pentru neplatirea
havalelilor pamintesti de ca'tra crestianii impa'ratesti cu totul s. s schimbe.
5 Penea ce s-au incarcat pin la anul 1826 asupra stapinitorilor de
averi starostesti i orinclaresti pentru neplata la vade banilor ce sa numesc
cvartovia si arendnia, sa' sa ierte.
6) Toate pricinile ce au urmat pan la 1-ia zi ienuarie a anului 1826:
1) dup luateli podpisce de catra zastavile padurilor de la corabieri si de la
negustori de lemn, cum ea' vor plati strafu pentru corabii i lemn asa i pentru
feliuri de lucruri facuti de lemn ce fara de bileturi sau cu nelegiuite bileturi
au trecut; 2) pentru padurile ce s-au slobozit celor imparatesti si imprtitilor
robi, care in loc de a le intrebuinta insusi, le-au vindut ori le-au schimbat.
*i al 3-lea pentru pgdurile imparatesti ce singuri de la sine le-au tiat acei
robi pentru insusi a lor intrebuintare, iar nu de vinzare, s s conteneasca
pusale in pricinile aceste strafuri sau celii ce s cuvin a sa pune / cum si
implinirile s s5. ierti. Iertarea aceasta s s intind i asupra pricinilor tot
de acel feli ce s-au ndscut la cazenoie upravlenie asupra mitalurilor
tuzlalilor.

220
www.digibuc.ro
 La comisia de stingirea datoriilor, penea hotrita pentru nepltiri
la vade capitalului si a protenturilor dupa datorie ci sa num."1. asupra cump-
rturilor de averea haznelii, pentru care suma ce scoasa s. Intoarci la comi-
sia stingirii datoriilor, s'a s ierte.
Socotita i pin la anul 1824 penea pentru neinmultirea copacilor de
aguzi pin guberniile Cavcazca, Astrahansca, Tavricesca i pren satile Ahtu-
benscului, s s ierte si pe vrernea viitoare implinirea a cestui feli de penea
s s. schimbe.
Feliuri de strafuri i penea pentru neimplinirea pravililor de atea
negustorii de corbii si de ctr feliuri de oameni as'azati in made[a]oa cora-
biilor umblatoare, s s. ierte.
Strafurile de la cinovnicii dregtoriei de intocmirea drumurilor,
adic5. (putei soobstenia) ce sint pus pentru nepredstavlisirea la insamnata
vade socotelilor pentru bani si asupra lucrului pentru vremea ce mai denainte
pin la anul 1826 s s ierte, daca dup cercetarea na cealstviei s va afla c
pricina intirzierii n-au urmat din viderata nebgare de sama', ci din pricina
rnultimii si vajnicii indeletniciri sau din alte oaresicare imprejurri vred-
nici de luoarea aminte.
Implinirile ce s-au inmultit pi la upravleniile tuzlalilor, din anii
de mult trecuti, dup darea arvonii i dup inchietile socotele asupra cu-
vinitilor c'atri numirile mescianinilor si a robilor teslimarisitorilor de lemne,
chirigiilor, harabagiilor i corbierilor pin la anul 1825 s s ierte, osbind
arv na data' pe anul 1825 //11.41 i pe urmatorii ani i atingindu-se aceasta
de contracturile inchieti, cu infatosarea zloagilor.
Toati implinirile pus pentru darea ngrjdirii ara dizlega rea
ma. inaltei nacealstviei din rmsita sumilor staturilor sau a confisca tiilor,
ierti.
Implinirile actidentiei si a feliurilor de strafuri (afar.' de penca
sau suitelea poslinii pentru tainica as'azarea mrfurilor) ci sa socotesc pin
la anu[1] 1826 de la feliuri de oamini pentru nepzirea pravi[le]lor as'azate
prin ustavul tamojniei i urmtoarile legiuri la curtnia mrfilor adusa dup
conosam.enturi, declaratii si artrilor, s s. ierti.
Implinirile de la podriadcicii imprtesti afatori la diregtoriile
de intocmirea drumurilor ad[ic] (putei soobstenia) pentru anii cei mai din in-
ainte pin la anul 1826 strafurilor pentru neimplinirea indatoriilor prin con-
tract la vade, dac asa feli de trecirea vadelii nu va fi impreunata cu vreo
scaderi a haznelii nici cu strieiciune sau cu vreo ostanovc la insus[i] curgi-
rea lucrrii, s'a s. ierti.
XIV) Din nedoimcile ce vor fi a supra feliuri de persoane i obstii
ma i jos urnaltoarile intrutot milostiveste poroncim s s'a ierti, si s'a las
far5. nici o implinire si din socoteli, s'a' s'a stearg5..
Toate nedoimcele ce sa socotesc asupra negustorilor din vinitul ce
pltesc ei de pe capitaluri, asminea i asupra robilor de pe marturii spre a
ave dritu[1] asupra negustorii pina la anul 1825.
Rmsitile din implinirile havalelilor de ghildii de la oamenii Cu
numire de tot feliul au intrat in a haznelii podreaduri i tislimatisiri pe / nisti
sume ce ar covirsi dritul numerii lor pentru toa ta vremea trecut pin la
anul 1825.
Rmsitile afltoare asupra robilor ce fac negutra]torie pentru mr-
turiile ce li s-au dat spre a avea dritu[1] a urma negut[a]toria in anul 1822
cu plata poslinii dup cuprindirea celor dintii postanovlenii pina' la slobozirea
ucazului din 24 noieravrie, anul 1821.

221
www.digibuc.ro
 Rmsita de 500 ruble penea pcntru taggduiteli suflete ce in urma
rviziei pin acum s-au descoperit.
Din ramasita indoitei dajdiei, ce s-au pus de la inceputul raviziei
pentru sufleteli tagaduite s sa implineasca pentru toa t trecuta vremi pin
la anul 1825 numai deodata suma potrivita cu ocladul pe un an a unii dajdiei,
iar pe anul 1825 s s implineasc'g de la dinsii asaminea ca si de la cielanti
netagaduiti numai o data o dajdii i dup aceasta toate celelante ramasituri
ce s-ar socoti asupra lor s'a' s ierti i sa sa lasa far implinire, pe linga cari
pe cei alesi vibornii i btrinii din ace vremi cind au urmat scaparea sau tag5.'-
duirea la ravizie s s sloboada de tinerea pe dinsii in casile de lucru, curls
cinovnicilor s s ierti strafurile ce li s-au pus in aceli pricini.
Dajdiile de straf ce s-au platit de catra obstiile jidovesti pentru cei
nescrisi, pentru ca re s-au facut a ratare inainte[a] unnatului ucaz din 19 apriil
1817 pentru cercare reviziei, s li s socoteasca in nedoimca dajdiei pe vre-
mea trecuta sau in dajdia de acum pe acelasi temeiu, precum prin asazamin-
tul comitetulu[i] ministrilor din 11 apriil 1825 s-au poroncit pentru cei nes-
crisi ce in urma acestui ucaz s-au aratat.
Cahalurile jidovesti care au aratat pentru cei //11.51 nescrisi la
maghistraturi, ratose si la giudicatoriile pamintesti pin la 1-i iulie anul 1818,
s-au dat pin la aceasta vade obiavlenii la cantorile pod[i]tilor s s'a ierti de
dajdiile straful[ui] pentru scparea sorocului ce au urmat la trimetirea lor
catel cazenile palate, cum si toata cercetarea ce spre 15.murirea incredinta-
rilor era sa s5. urmeze in madera]oa aceasta de catra cele mai mici locuri de
prisudstvie, sa sg. contineasca.
De la cazaci din Malorossia i alti lacuitori de pen g-uberniile dinla-
untrul ce au trecut pin la anul 1824 la pmintul Novorossiei, implinirea
dajdiilor ce s cuvine de la dinsii pentru anii cei trecuti din pricina C Cu
nedreptul li s-au dat lor lgot, adic iertarea dajdiei, sa sg. ierti i impreung
cu aceea s s conteneasca implenirile i socotelile ce urmeaza pentru aceasta.
Ramasitile pentru condeile de adeti ci s socotesc pink' acum la
feliuri de fata nepriimindu-sa de la dinsii raspunsuri pentru ca nu voiesc mai
departe a tine acele condei[e] cu care ei nu s-au folosit impreuna i cu soco-
tita asupra lor penea s sa ierti, ins condeile acestea s nu sa socoteasca
mai mult asupra lor.
Asemenea ramasitle i cu penea ce s-au inmultit pin la anul 1826-
asupra robilor a haznelii pentru pamintul imparatesc ce li s-au dat si alte
condei[e] de adeti nefiind ei scosi din adet, s s ierti.
Ram5.'sitale stringerii poslinii de pe corabii ce au urmat pin la
anul 1824, s sa. ierte.
Ra..masitale ce sa socotesc pin acum asupra pomescicilor din alca-
tuita deodata stringerea banilor pe anul 1810, cite 50 copeici de suflet, im-
preun cu penea, s sg. ierte.
Rmasitgle i penea in stringerea protenturilor de pe veniturile
stapinesti ce s-au schimbat de la anul. 1820 asgmenea si strafurile pentni
nedarea obiavleniilor la soroc pentru aceste venituri i pentru alte neurm'gri
dup pravile ce sa afla in made[a]oa aceasta, s s ierte, cum Si cu urmare
cercetarii in pricinile aceste, S s conteneasca.
Poslinile ce ping, acum nu s-au plg.tit la hazne de catr feliuri de
fet pentru cistigatele pin la anul 1825 nemiscatoarile averi prin orase,
s nu s implineasca i hotarita prin ucazul ocirmuitoriului Senat din 30
noiemvrie anul 1817, darea supt giudicat pentru nesavirsirea acturilor la
sorocul legiuit asupra acestor averi, s sg. schimbi.

222
www.digibuc.ro
 Rmsitle din afierosirile i cislile acute de bunvoie din partea
dvorenilor si a feliuri de fet pentru militia alatuit in anul 1817 si pentru
opolcenia din anul 1812, s s ierte.
Banii ce s cuvin hazneliii si s socotesc in rmsit in made[a]oa
recrutatiei, deosbind ce de pe urin de la stpinitorii de putin pmint si de
la sate, care bani n-ar fi intrat in tislimatisirea recrutilor celor in natur,
s' s ierte.
Toate rmsitile de banii recrutilor de la lcuitorii de pi granit
cum si de la jidovi, deosbind cele de pe urna doi recrutatii, as'minea s.
s ierti.
Toate rmsitile stringerii banilor pentru suirea cinurilor pira la
anul 1825, s. s ierti.
Implinirile ce s-au hot.rit i s-au poroncit a s implini pin la anul
1825, pentru hirtia ce proast intrebuintat in loc de herbovoaie i pin acum
ti-au intrat la haznea, s s ierte, neintinzind ins aceasta i asupra implini-
relor care //11.61 in urma acestui soroc s-au hotrit sau de acum inainti
s vor poronci de a s implini, mcar de ar fi aceea i in pricinile atingtoare
de vremea trecut pin la anul 1825.
Toate rmsitile din veniturile po[i]tilor, pentru triimeterea pache-
turilor in pricinile jluitorilor pin la anul 1825, s s' ierti.
Rmsitle socotite asupra stpinitorilor de cas a amindou stolit
de pe venitul giunatate protentului ce s cuvine caznaceistviei imprtesti
In Moscva, pira la anul 1823, iar. in Peterburg pin la anul 1820, s s ierte
si din socoteale s sstearg impreun cu socotitele strafuri asupra lor pentru
nepltirea banilor.
Hotrita pren asezmintul comitetului ministrilor inalt intrit la
11 septemvrie anul 1823; implinirea poslinii de 40 rubli de la cei ce s afl
la birja Sanctpeterburgului si la buianile artelscici novicovi i malcichi pen-
tru urmata de cstr dinsii acest feliu de negutitorie fr legiuitele mrturii
de la anul 1814 pin la anul 1823, aseminea si pentru anii 1823 si 1824, cit in
urma pltitii sumii pin a cum s ma i socoteste asupra lor rm'sit, s s. ierte.
Rmsitle din dajdii de la cei streini mesteri cu peneapentrunep15,-
tirea la vremea cuvinit pin la anul 1825, s.' s. ierte.
De la cei chiemati dup rasporeajenia nacealstviei de peste granit
mesteri ce au avut avezare pe la feliuri de orase, rmsitle din banii ce li
s-au dat imprumut la vremea aszrii lor cu l.cuinta, s sa ierte pin la 1 000
ruble de la fiistecare.
Rmsitle as.zatilor la drigtoriile de intocmirea drumuril-n- ce s.
numesc / (:putei soobstenia) posline spre tinerea giudictilor i maclerilor
asupra corbiilor umbltoari.
XV) Din imprumutrile haznelii ce au unnat in multe rinduri ctr
obstiile si fet.le privatnice intru tot milostiveste poroncile ca spre usurinta
pritilor unora s s insmnezi alte vadeli, iar altele s s ierte pe temeiurile
urmtoare:
1-i) Din imprumutrile urmate de cltr bivsaia in Moscv comisia
spre ajutorinta lcuitorilor din stolita i gubernia Moscului (os'abit de robi),
plata cebra care dintr-untii alecituie suma capitalului 2 000 ruble si mai
putin s s priimasc la vadelile cele di pre urm in socoteala caznaceistvii
imp'rtesti.
2) Din suma ce la intimplarea nvlirii nepriiatinilor s-au dat imprumut
robilor din guberniile a Moscului si a Smolenscului, cit vor fi daton pin acum,
s s ierte a triia parte.
223
www.digibuc.ro
 Din imprurnutarile ce la intimplarea lipsii in piinea s-au acut robilor
impardtesti si a pomescicilor den feliuri de gubernii ca. piinea i baneste,
asemenea i lacuitorilor din gubernia Novorossiei, s s ierte din datoria ce au
amas asupra lor, din piinea a triia parte, iar din suma banilor a patra parte.
Din imprumaturile ce la intimplarea focului s-au facut la feliuri de
obstii i robilor din oarescare gubernii, s sa ierte din ramasita giumatate.
Din toate mai sus pominitele imprumuari, os5.'bitia de ce acutd in
Moscva, cariia i s-au pus soroc pe 20 ani, sa insrcineaza asupra ministrului
finantilor ca el, facind pentru aceea, dupa feliul si marimea fiestec5riia cm
de-am5runtul inchipuire ///1.71 s predstavlisascd spre prelungirea sorocului,
puindu-le vadeli de la 4 pina la 10 ani i rnai mult, dup masura chipurilor
si dupa starea lacuitorilor.
Rmasale pin in aceastd vremi ramasitile din imprumutarile acute
de cata orasanestile dume i ratuse in socoteala unui sfert din stringerea
protenturilor di pe capitalurile negustoresti in vremi chid sd cuvine acel
venit oraselor, dimpreuna cu cuvinitele de pi acesti datorii dobinzi si strafuri,
s s ierti si de la datornici sa nu sa implineasca; iar din aceli imprumutari,
care sint singurisite cu pritenzii asupra havalelii, s s ierti ramdsita dupd
socoteald.
Nedoimcile din sumile haznelii si a fabricilor ce s-au dat imprumut
lupa feliuri de intimpari pina la anul 1823 pe la fabricile de mitaluri, meste-
rilor, trebuinciosilor lucrdtori i robilor celor scrisi, cum si pe la tuzlalile
haznelii batatorilor de sare i carausilor cari si pind acum nu au implinit, sd
ierti, afara de arvoni si alte cari, ce s-au acut pe 1825 si urmatorii ani.
Dup vexeliurile protestuite de catra bivsii cantor[e]le de socoteli
de catra negustorescul banc si de atra contorile lui, dupd cuprindirea carora_
s-au platit capitalul ori s-au implinit apoi banii recambii si a protentului una
jumatate S s ierti, si in locul acelora s s implineasca numai socotita.
dobinda pin la vremea pltirii capitalului 1.
Dupa acele din vexeliuri, dupa care capitalul slobozit din cantoriile
de socoteli !ilea deplin nu s-au implinit, apoi banii reca[m]biei si a protentului
unu i jmnatate ce vor covirsi / ramasita sumii capitalului, asijdirea sa s ierte
si de acum inainte pin la patirea capitilor s s socoteasca numai c5.zuta
dobind.
Din sumele date imprumut, din comercescul banc ciltazalogcuprin-
zatori in mara, ce in urma de inecarea 2 ce au fost la 7 noiemvrie a anului
1824 in Sanctpeterburg s-au stricat si care pin acum nu sint rascump'd'rate,
tot aceea ce din vinzarea acestor marfi nu sa va pute implini, s s ierti i sa.
s lasa ara de implinire.
As5.zind toati mai sus inchipuitele iert'ari, usurinte si mile, noi cu priintd
urmam miscrii inimii noastre, c aceste s fie zdlogul necontenitei ingrijirii
noastre pentru credinciosii nostrii supusii,'sa s intareasca pravila i adivdrul
In giudecatorie, orinduiala i neacomia pe la oasenestile i p5mintestile ocir-
muiri, slobozenie in neguta' torie, impreund rivnire la alisverisuri, iubire de
ostineala la lucrarea pamintului, bunacredinta i nestamutare la indatoriri,
neatingire de dreptul strein, iar mai virtos decit toate s'a' fie frica lui Dumnezdu
si neclatita patrioticeasca crestire tinirilor, ca un temeiu tuturor nedejdilor
spre cele mai bune i ca ce intiiu trebuint a tuturor starilor.
Sporiul acestor dorinti sint in mina lu i Dumnezau, iar in supunire
credinta cdtra pronie, Cu nestramutata voie i cu necatita luare aminte, nu

I Tip.: capitelului. 2 Tip.: inchenarea.

224
www.digibuc.ro
vom inceta Noi a nazui spre a-i aduce ctr. desvirsirea lor, dup. trepti 0 a
pune intru aceasta insusi a noastre mingiieri, toat raspltirea ostinelilor,
scoposul tuturor cugetarilor si a lucrrilor yr.81 sa' socoteasca cel pre Inalt
toate zilele vietii noastre cu zilile norocirii i maririi a iubitei patriei noastre.
S-au dat in orasul stolitii Moscva, in douzaci i doi zile a lunii avgust,
anul 1826 de la nastirea lui Hristos, iar a imphatiei noastre la intiilea.
In original iscalit cu insus[i] mina imparatestii sale mariri ase :
Nicolai.
S-au tiparit in Moscva, la Senat, avgust in 22 zile, anul 1826.
In folio, 8 f., ultima p. albg, textul pe 2 coloane, cel in lb. roman& fu dreapta, caractere
ruseti, hirtie groas1 gAlbuie, filigran literele majuscule chirilice P.F".
DEP.: Arh. Stat. Iai, Fond Mihail.

125

In$iiinfare
malta ocirmuire a oblastii Bessarabiei, vazind neinlesnirea catahrisis
paguba pentru norod ce iesa din cea de obste intrebuintare intru aceast
oblastie a monetii turcesti stiutei supt nume de parale, au hotrit ca s se
opreasc umblarea eii de la 1 zi ghenarie a anului viitoriu 1828. In urma cal-Ha
puneri la cale cu aceasta s face stiut la tot norodul c paralele vor avea um-
blare in oblastia Bessarabiei numai pink' la sfirsitul curgatoriului an 1827.
Iar de la inceputul anului .1828 nimaruia nu s: va da voie nici a schimba a-
ceasta moneta, nici a cumpara, nici a vinde Cu dinsa vreun lucru. In locul eii
s va triimite in toate caznaceistvile de tinuturi trebuinciosul numar de
rossieneasca monet de aram, pre care sa d voie fiestecaruia s o schimbe
pe asignatii, pe rossieneasca de argint moneta si pe beslicii de acei vechi.
Ocirmuitoriu a guberniilor Novorossiei si a oblastii Bessarabiei, tainii
sovetnic graf Palin.
In folio, 1 f., v. albg, textul pe 2 coloane, cel in lb. roman& in dreapta, caractere
chirilice, hirtie groasg. verde-gri. Filigran literele majuscule ruseti M F A G".
DEP.: Bibl. Academiei Romlne, Foi volante, 1 043.

130

Itqtiinfare
De la ocirmuirea oblastii Bessarabiei Expeditia implinito[a]re prin acesta
spre stiinta s faci cunoscut c in puterea ucazului inaltului Sfat a Bessarabiei
din 24 septemvrie acestui an 1827, cu nr. 1 018, urmat, dup predlojenia d.
ocirmuitoriului oblastii grafului Fedor Petrovici Palen, intimiata pi otnosenia
d. ministru finansov triimasa stralucirii sale, s: d voie tuturor lacuitorilor
oblastii Bessarabiei ce sint indatoriti cu plata d:rilor haznelii de a teslimarisi
acest feli de dri la hazne in monet de argint, dupa curs, socotind rubia de
argint nu drept trii ruble, sasazaci de copeice (dupa cum aceasta monet. s.

225
www.digibuc.ro
priimeste acum la plata d'rilor), ci drcpt trii rub/e saptezdci copeice in asig-
natii. Anul 1827, octomvrie 15 zile.
Asesor [semratura indescifrabil] Stolanacealnic, Lazo.
In folio, 1f., v. alba, textul pe 2 coloane, cel in lb. romn5, in dreapta, caractere rusest,
hirtie groas1 0.1buie. Insemnare la sfirsitul textului: S-au dat aceasta la satul Crimenciucu,
1827 deche[m)vri[i] 7 zile la bisArica sfintului
DEP.: Bibl. Academiei Romane, Foi volante, mapa XIX/3.

132
Ingiintare
Ocirmuirea oblastii Bcssarabiei di la Expeditia implinitoare s faci cu-
noscut tuturor lcuitorilor... c in urma predlojeniei implinitoriului datoriei
politicescului gubernator a d. vitegubernator Firsov, intemeiat pe poronca
d. cirmuitorului oblastiei, tainicului sovetnic graf Feodor Petrovici Palen,
s-au dat astzi la aceast. Expeditie tuturor pmintestilor ispravnici poronci,
ca pira s va priimi osbit punere la cale de la inaltul Sfat, s nu s de[a]
de clac nimAnui din cinovnicii ce merg pentru lmurirea hotarilor a mosiilor
pomescicesti si de obstie, in pricinile atingtoare de fetile particulearnici, fr.
de impArtilsirea haznelii. inse s-au dat voie a se lua trsuri de clac numai la
urmtoarele intimplri: celor politienesti i pmintesti cinovnici...
Dup ce se va inftosa din partea acelor cinovnici crti deschise pentru
luarea cailor de clac, btrinii satului sint datori de a le da trsuri f'r' de
progonuri i fr. cit de putin zAbav. Acele crti deschise sint tiprite la
tipografia acestii Expeditii in limbile moldoveneasa i rossieneasc, si tot
acum spre a s da la vremi de trebuint sint trimas pi la toate pmintestile
isprvnicii supt isclitura cilenului si cu punire pecetii acestii Expeditii, asj-
dire si cu numr.
Cinul, dregtoria si nurnile cinovnicului ce merge, treburile dupa care
este el triimes, asmini unde merge si citi cai trebuie si s dei[e]. ins dac el
va fi trimes dup vreo trebuint de secret, atuncea in carte s va insmna c.' el
mergi in pricin de secret, iar cclor ce merg fr de acest feli de tiparnice
cxt[i] dischise, s poroncesti ca lcuitorii nimrui trsuri snu dei[e] i nici s.
cunoasc de adevrate aceli deschise crt[i], dup care cinovnicul s-au svirsit
cltoria sa in amindou drumurile.
Chisinu. Anul 1827, dechemvrie zile
Asesor Girbu Secretar Stolnacialnic
Foaie volantl, 36 x 23 cm, textul pe 2 coloane, cel in lb. romfinS, in dreapta, caractere
rusesti. Hirtie gri.
Insemnare: La manastirea Horodiste s-au primit in 1828 luna martie 6 zile".
DEP.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail, transcriere incompletA si foto.

193
ln#iintare
Impllteasca sa mrire druind feliuri de ajutoriri si usurinti lcuito-
rilor din guberniile Novorossiei si a celor megiesite cu dinsele carele au suferit
ingreuiere din pricina imprejurrilor a rzboiului, dup cea pi-ea iubitoarea de
oameni luare aminte tot atuncea prea inalt au binevoit a porunci sa i sa pred-
stavlisasc Mrirei sale in deosebit pentru acele inlesniri carele pot fi de folos

226
www.digibuc.ro
 neaparat trebuincioase spre ajutorinta lcuitorilor din oblastia Bessarabiei
carii au implinit de multe fcliuri de havalele in vremea rzboiului trecut
carii au ispitit toate greuttile cele ce era nedesprtite cu imprejufrile vremii
aceia. Cercetind predstavlisitele puneri inainte pentru acest lucru, domnul
imprat cu mare milostivire au binevoit a chlrui oblastiei Bessarabiei urm.-
toarile ajutoriri i usurinti, insemnate in a insusi imp.'rtestii sale miiriri prea
inaltul ucaz ce s-au dat ocirmuitoriului Senat in 27 zile a trecutei luni oc-
tomvrie:
Toate rmsitile birului haznelii pin la anul 1830 ce sint asupra
15.cuitorilor Bessarabiei, s'a se ierte.
Aseminea biruri pe anii 1830 si 1831 de la dinsii cu totul s nu se
ce[i]e, iar acele sume carele in numrul birului pentru anul curgtoriu sint
pir acum date, s se socoteasc.' in plata rmsitilor a havalelilor famintesti./
Pentru anul 1832 s se implineasc numai jumtate de bir,
Dup5 aceea, de la anul 1833, s se inceara de a s.' lua, ca si mai
inainte, deplin numerul banilor a tuturor dajdiilor.
ins aceste puneri la cale nu se ating de drile pmintesti, carele
pentru toat vremea, eft dintr-insele rmn neimplinite, trebuiesc s'a' fie im-
plinite dup5, asezata orinduia15.
Pomescicilor a ciirora averi i vinituri pentru datoriile ion la hazne
pentru pricinile cele de podriaduri i otcupuri sint supuse secvestrului, pro-
tenturile ce s-au inmultit asupra acestor datorii i banii de straf, cei ce sint
pusi pentru nepltirea la vade, s se ierte, iar plata capitelor s se imprtasc
cu vade de 10 ani intru acest chip, ca fiestecare s5 plteasc in tot anul a zecea
parte din a sa datorie fr de protenturi pentru soroacele de vade dac plata s
va face la vadele, iar la o intimplare de improtiv s se implineasc proten-
turile pentru vremea trecut preste vade, dar fr banii de straf. ins vade[a]oa
aceasta nu se intinde asupra unora imprumufri din bancuri si din imp511-
teasca caznaceistv date dup deosebite ucazuri carele trebuie s rmiie in
starea sa.
instiintind cu o deosebit bucurie pre lcuitorii oblastei Bessarabiei
pentru unile ca acestea nemsurate mile i usurinti druite de prea milostivul
d.omnul imprat, eu sint / incredintat c lcuitorii trii acestia, simtind deplin
atitea purtri de grij.' a Mrirei sale pentru binele lor, vor aduce din inima
curat- rugciuni domnului Dumnezeu pentru sratatea i zile bune prea
avg,ustului monarh pricinuitoriul norocirii lor.
implinitoriul datoriei gheneral gubernatorului al Novorossiei si al
Bessarabiei, gheneral-leitenant Crasovschii.
In folio, 2 f., ultima p. all:4, textul pe 2 coloane, cel in lb. roman5, in dreapta, caractere
chirilice, hirtie groaa gri-verzuie, filigran blazon princiar cu cruce.
DEP.: Bibl. Academiei Romane, Foi volante, 1 056.

3. Acte relative la comert

11
Copie de pe scrisoarea
Ce au priimit inalt preaosfintia sa, a preasfintului indrepttoriului Sinod
cilen si al aceluia.si exarh, Gavriil, mitropolit Chisinului si Hotinului, si
cavaler, de la exelentia sa, ocirmuitoriul oblastii Bassarabii, ingener
N.B. In paragraful 1/3 slut incluse integral actele nr. 11, 42, 122, 166, 183.

227
www.digibuc.ro
gheneral-maior i cavaler Ivan Marcovici Garting, la 23 zile a lunii lui martie,
anul 1815.
Inalt preaosfintite stapine, milostiv Domn,
Mare mihniciune m-au cuprins vazind din pre cinstita otnosenie a
inalt preaosfintiilor voastre scrise catra mine supt no 144 s'a preaosfintia
voastra, milostivul meu doran, v-ati suparat pentru stricarea orinduielii ce
s-au fost facut mai inainte, ca iarmaroacele in zile de dumineci si de praznice
sa nu fie si pentru ca norodul nu-si pAzeste datoria legii. Urmind eu dup.'
datoria care este asupra mea si implinind i vointa inalt preaosfintiilor voastre
intru acea scrisoare aratata, am poruncit departamentului ca sa se faca in
toata oblastia, pe la toate locurile, publicatie din partea ocirmuirii, cum s
pentru tirguri i iarmaroace, pe la orase ce sa afla in oblastia Bassarabii, 55.
hotrste o zi in saptamina, adic'a: vinerea si cum ca nimenea din l'cuitori
s'a' nu indrazneasca in zioa duminecei si intr-alta sarbatoare mare a mer9;e la
tirg, ci fiestecare pe la locurile sale, cu toata famelia sa s mearga la bisericA,
dup legea sa, spre a asculta dumnezaiestele slujiri si invtatura preoplor
prin toate orasele i tirgurile s'A opresc cu tarie toti tirgovetii, ori si de ce
natie si lege ar fi, macar i jidovi, adecA in zioa duminecii dughenile toata. zioa,
iar cricimele i furmele SA nu se deschidA pin la z5.ce ceasuri din zi, iarA pe la
sate sA nu sa deschida crismele pin cind nu vor iesi din biserica.
cineva i dupa aceasta, in zioa duminecii sau in praznice vor tirgui i vor
deschide dughenile i crismele mai inainte de hotarita vreme, unii ca aceia vor
fi globiti cu bani spre folosul spitalului, dupa socotinta stapinflor. Iara lacuito-
torii de prin sate care vor merge in zioa duminecii la tirg sau care vor intra de
dimineatA prin crisme, nemergind //11.2.1 intii la biserica, unii ca acestia vor
fi luati cite o zi la lucrul impAratesc, nesocotindu-se aceasta drept zi de rind i, in
sfirsit, oamenii care sa vor vadi de catr preotii cei de loc ea nu umbla la
biserica duminicile, far de a avea vreo pricina si mai ales care nu s vor
ispovedui si nu s'a vor impartasi, macar o data intr-un an, unii ca aciia nu vor
avea nici o credinta la pricini i la marturii. Al doilea, cu tarie sa se poron-
ceasca ispravnicelor i politiilor, ca spre a s face intocma fara sminteall
implenire in tot locul, dupa cum mai sus s'a arata, de catr cea mai mare
stapinire a oblastiei, sa-si iaie cele mai lucratoare masuri ca sa-si aib.alucrurile
sale totdeauna pazindu-se, c pentru cea mai mica neimplinire vor fi in grea
raspundere. Al treilea, eu am indatorit si pre insusi departamentul intii,
fiindca aceasta atirna c'atra' acel departament, sa aib pentru aceeasi asezare
previghere, iara intimplindu-se vreo trebuinta, s ceae agiutoriu de la mine_
Pentru aceasta punere la cale de acum, eu nu am tacut a da de stire
departamentului al doilea, spre luarea aminte i implenirea ce spinzura de
catra dinsul.
Iara pe prea inalt preaosfintia voastra, instientind, indraznesc a alatura
aicea si aceasta incredintare, intii ca eu de-a pururea sint gata spre implenirea
tuturor cererilor a inalt preaosfintiilor voastre si a metaherisi toate chipurile
dupa m.sura si dup putinta i starea de acum a oblastii acestia mie incre-
dintata i dup chipul ocirmuirii de aicea.
Linga aceasta hotarire a stapinirii politicesti adaogem si a noastr
pastoreasca sfatuire tuturor pravoslavnicelor crestini ce s afla in pastoria
noastra ca s urmeze intocma, nu numai pentru grija globii ce mai virtos
pentni folosul sufletelor sale dupa datoria crestineasca; iara preotilor
tuturor celor din tagma bisericeasca, cu tarie poroncim ca nici o duminec
sau sarba'toare s'A nu las fril. dumnezeiasca slavoslovie i liturghie i fara a

228
www.digibuc.ro
face czuta invttur poporenelor si i niciodat' s nu indrznease a lsa
biserica i poporul fr preot, ci lepsind unul pentru vreo trebuint mare s.
incredinteze poporul su pila la intoarcere altuia.
Data in Chisin'u, la anul 1815, iunie 20 zile.
In folio, 2 f., p. lsi 4 albe, textul in chenar din semne tipografice, cu caractere chirilice,
hirtie groas6. g5.1buie.
DEP.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail.

42
Pravilele pentru rinduiala scoaterii scirii din titzlalele Bessarabiei de
adra slobozii aleperisitori.

Afar de vinzarea srii din zapasurile ce hazneaoa le gteste, s'a d voie

a scoate din tuzlalele Bessarabiei sare slobozilor alesverisitori cu insasi a lor
2
Slobozii alesverisitori ce voiesc a scoate din tuzlalele Bessarabi i sare
fac cunoscut slovesno pentru aceea la cirmuirea tuzlalelor, insmnind numrul
lucrtorilor cu care socotesc s scoat sare.
3
Cirmuirea, scriind in deosebit condic starea, numele i porecla slobo-
dului alesverisitoriu, Ii da lui Mil de bani sau vechilului lui tiprit carte
pozvolitoare dup. forma Lit. A.
4
Cind sarea indestul s-au copt, cirmuirea pe malurile ezerilor despre
partea nmuliturii de nl.'sip, pe care dup5. al 20 a inaltului aszmint pentru
cirmuirea tuzlalelor trebuie s fie aszate miglile cele de zapasuri a haznelii,
ins'mneaz cu mrnii locurile : A) pentru scoaterea srii haznelii i B) pentru
scoaterea de insusi slobozii alesverisitori dupa numrul lucr.torilor ce au,
hotrind pentru fiestecare scotitoriu de sare pe malul ezerului, de la unul
pin la unul i jurntate de stinjn, / cutind adec dup indeminarea locului,
iar de la mal inainte in ezerul fr de hotar, pe fiestecare momiie s. insm-
neazil. N., dup rinduiala, incepind de la cel 1-iu.
s5
Mai inainte de a s incepe scoaterea, slobodul alesverisitoriu sau vechilul
lui s inatosaz c5.tr pristavul. cel de ling ezer si-i arat lui cartea sa poz-
volitoare.
6
Pristavul, luind de la alesverisitoriu cartea pozvolitoare si trecindu-o
intru o deosebit condic, indat arat locul pentru scoaterea s'rii supt acel
N. carele este pus la cartea lui cea pozvolitoare si-i sloboade la scoaterea s.rii
pre lucriltorii lui,
7
Alesverisitorii cei slobozi scot sare pe distantia insmnat lor, aded.
de la mal inainte pe dreapt lini[e] in ezerul, cu chieltuiala sa, nu numai cu ai
si lucratori, ci i cu insesi ale sale unelte.

229
www.digibuc.ro
 8
Fiestecare slobod alesverisitoriu sarea ce o scotea o asaz pre ea cu ai
si lucrtori pe nmulitur cea de nsip, improtiva acelui loc carele Ii este
insemnat lui pentru scoatere, intru una sau citeva migle, intru o asa som de
sare, precum singur va socoti c' este rnai bine, insemnind miglele tot cu unul
acelasi N. cu care este insmnat locul ce este dat lu.
9
Alesverisitorii de sare, carii in curgerea operatici mai pre urm s arat
cu lucrtorii s.i, s slobod spre scoaterea srii pe temeiul mai sus artat, clacl
afaf de locurile date celor ///1.21 ce mai inainte au acut cunoscut c voiesc
a scoate sare si dup cuprinderea a acelor locuri cu lucratorii lor ce sint de fat,
s afl locuri de prisos de nimene necuprinse, pe care s-au facut sare, afar de
acele ce sint neaprat trebuincioase pentru scoaterea srii haznelii.
insmnare. Dac despre nmulitura cea de nsip sarea in ezuri nu s-au
fcut sau cea prins s-au stricat de ploi, iara despre pmintul tare s afl sare
indeminatea de a s scoate, la o asa intimplare cirmuirea tuzlalelor, dup cea
mai de aproape pentru aceea incredintare d voie, pe pravilele leguite, a scoate
sarea i pentru zapasurile haznelei i celor slobozi alesverisitori din ezurile
despre partea pmintului tare, ins numai in locurile ce sint incungiurate ru
santuri.
10
Slobodul alesverisitoriu sau vechilul lui in fiestecare spfmin fac
cunoscut pristavului cit sare dupa p'rerca lui s-au scos i s-au a9.'zat de
dinsul in migle.
11
Pristavul insmneaz in condeca sa supt desprtirea, unde este scris
slobodul alesverisitoriu, arltata de dinsul som de sare si pentru aceea rpor-
tuieste cirmuirii in fiestecare spt'min., impreun cu stiintele care dup
gtirea srii in zapasurile haznelei trebuiesc a fi pristavlisite, pe temeiul 178
a celui de obstie Asz5.mint a cirmuirii tuzlalelor din anul 1818.
12
Slobozirea srii ceii scoas de ealtr slobozii alesverisitori s face dup.
-sfirsirea sccaterii si in vremea scoaterii.
13
Slobozirea srii s s'virsaste cu / cumpna cea dup ucazuri, cu impli-
nirea intocma pravilelor in 43, 44, 45, 46 si 47 din inaltul Aszmint a
cirmuirii tuzlalelor Bessarabiei, aszate pentru slobozirea s.rii din miglele
haznelei, cu urmtoarele ac15.ogiri si schimbri: a) cel ce voieste a cump5.ra la
ezere sare a slobozilor alesverisitori si a o scoate afar de linia hotrit la ezere,
adec stpinul srii sau vechilul lui sau cel ce au cumpArat aceast sare ( 43 a
inaltului Aszmint a cirmuirii tuzlalelor Bessarabiei) face cunoscut c sarea
o va priimi din cea gtit de alesverisitorii cei slobozi; b) caznaceiul, priimind
legiuitul actiz, d asignovc cumprtoriului dup forma Lit. B.; c) Pristavul,
dup inercarea srii, asemenea d izvod de incrctur5., dup deosebit.
form. Lit. C, aratind in izvodul de incrctur': a alia anume alesverisitoriu
celui slobod i supt ce numer este trecut la ezere sarea, din care slobozire
s-au acut; d) Slobozirea srii pristavul o trece tot intru aceias[i] condic.,
improtiva desprtirii, unde este scris slobodul alesverisitoriu; ins slobozirea

230
www.digibuc.ro
aceasta almintrelea nu poate fi facuta, decit numai in fiinta a insusi stapinului
sarii sau a vechilului lui.
14
Dupa curmarea operatiei sarii, adeca a scoaterii si a ridicrii srii afara
de la ezere spre intrebuintare, slobozii alesverisitori au neaparata datorie a
aduce sarea lor rarnasa la ezerc intru o asa orinduiala si forma, ca sa se poata
prin ma'surarea cu ochii a numara soma eii.
15
Pristavul, hotarind prin masurarea cu ochii soma sarii ramasa la ezere

In folio. Excmp1arul cercetat nu este complet, are numai 2 foi rupte dintr-un volum mai
mare si se intrerupc dupd, 2 rinduri din 15. Textul pe 2 coloane, in dreapta cel in limba
romana, cu caractere chirilice. Hirtie alb-galbuie cu filigran 1801".
Am datat post 18 18ante 1828", deoarece in A,ezdmfnul obrazovaniei oblastei Bassarabiei
din 1818, dupa Cantora rostelor, se afirma: Sa socoteste asijdere s se aseze cantora a sarii
pentru cirmuirea tuzlalilor de sare a haznelii, dar cantora aceasta are sa fie alcatuita dup ce
sa vor aduce intru intocmire ardtatile tuzlale", pe cind in Asezittnintul pentru ocirmuirea oblastei
Bessarabiei din 1828, in ultimul alineat se arata Ocirmuirile... tuzlalelor de sare rnifn pe
temeiul cel mai ainainte".
DEP.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail.

122
.Ntiint are
Deplin imputernicitul namestnic a oblastiei Bessarabiei d. gheneral-
adiutant graf Vorontov, spre a agiutora latirea alesverisului l'acuitorilor tarii
incredintate lui sprc ocirmuire, au mijlocit la cea mai inalta stapinire pentru
ca s'a lipsasc'a' pe vremea viitoare otcupul ce s'a' afla in oblastie a vinzarii vina-
Olor de poama in tirgurile i satele impratesti, dupa ce va trece vadeaoa
contracturilor ce sint inchiiate cu cumparatorii de acum.
Dupa predstavlcnie grafului Mihail Simeonovici i dupa asazarea comi-
tetului a dd. ministri pentru aceasta, au urmat prea inalt a imparatestii sale
mariri bunavoire.
Puind inaintea Verhovnului Sovet a Bessarabiei ca s faca cuviincioas
punere la cale spre a lipsi in oblastie otcupul pe vinaturile de poama, dup'a ce
va trece vadeaoa contracturilor cu cumparatorii de acum, eu de priincioasa
datorie imi socotesc ca s'A fac stiut tuturor lacuitorilor oblastei Bessarabiei
pentru o asa intrutot preamilostiva bunavointa. Aceasta prea r.alt dezlegare
care da' indemnare spre lucrarea viilor ce este atit de folositoare parte a gospo-
dariei si carea da chipuri spre latirea alesverisului a norodului este cea noao
dovada a nenumaratelor indurari a preamilostivului domn imparat ce sa
ravarsa asupra credinciosilor supusi ai sai. Sa simta dar intru deplina m'Asura
lacuitorii Bessarabiei aceasta monarhiceasca mila i s aduca inaintea scau-
nului imparatului impratilor cele din inima rugaciuni pentru sanatatea
bunele zile a imparatestii sale mriri.
Ocirmuitoriul guberniilor a Novorossiei si a oblastiei Bessarabiei, tainii
sovetnic si cavaleriu, graf Palin.
8 fevruarie 1827 anul, Odessa.
In folio, 1 f., v. alba, textul pe 2 coloane, cel in lb. romana in dreapta, caractere chirilice,
hirtie groasa verzuie, filigran dungi.
DEP.: Bibl. Academiei P imane, Foi volante, 1041.

231
www.digibuc.ro
 166
Copie: 16 martie 1829
[Ucaz al inltimii sale imperiale,
singur stapinitor al tuturor Rosiilor, de la conducerea Senatului
catre ocirmuirea oblastii Bassarabiei] *
Dup ucazul imparatestii sale ma'riri, ocirmuitoriul Senat au ascultat
raportul d. ministru de finansuri, cum ca' vazind dintre instiintarile ce au
priimit el, pentru starea alesverisului si a negutitoarei in oblastea Bessarabiei,
c negutitorii cei din Moldavia si cei din Valahia, incredintindu-sa intru bund-
tatea lucrurilor de a manufacturilor rossienesti... Ii opreste locul cel pre cu
departare a pominitelor Printipaturi... gasind de trebuinta, spre curmarea
unei ca aciasta nelnlesniri, a aseza in cel mai mare iarmaroc
de preste an... supt numile din zioa sfintului Dumitru.
Martii 5 zile, anul 1829.
In folio, 2 f., p. 3jumatate si 4 albe, textul pe 2 coloane, cel it lb. romana in
drepta, caractere rusesti, hirtie gri, innegrita.
Transcriere dupa Mihail, 1940, nr. 64.

183
Pravilele pentru vinzarea luminarilor in biserici
Sa se faca stint prin eparhie cum c venitul din vinzarea lumindrilor
pe la biserici, in puterea prea inltatului asezemint, s intrebuintaza spre
tinerea saminariilor si a celor mai de jos scoli duhovnicesti i spre folosul
sfintei biserici.
Drept aceea pe temeiul ucazurilor prea sfintului indreptatoriului
Sinod de la 14 noiembrie a anului 1810 si de la 7 octomvrie 1808 si de la 28
avgust 1820, sa se porunceasca tuturor preotilor, diaconilor, slujitorilor bise-
ricesti i starostelor bisericesti:
intii ca la neocolitele chieltuieli bisericesti sa se intrebuinteze aceea
numai venituri care s aduna din stringerea cu punga, adica cu discu[1] si din
jartviri de la cei de buna voie datatori; iara veniturile de la luminari trebuie
fie pazite in biserica si cite pina la 10 zi a lui ianuarie a anului viitoriu sa vor
stringe, toate fara sa se opreasca ceva, intrebuintind numai aratata in pon-
turile cele mai jos parte pentru inainte gatirea cearii si luminarilor, pentru
anul viitoriu, trebuie s ssa triimata, de la toate bisericile, afara de catedralnii
sobor, prin blagocini i prin consistorie spre cresterea cu dobind la impala-
testile case cele pentru cresterea copiilor sau la imparatescul banc cel pentru
imprumutri.
insemnare: Venitul din luminari aicea s intalege nu numai acela care
se stringe din luminarile cele cumparate sau facute din ceara cea cumpara t5.,
ci si acela care se stringe din vinzarea luminarilor celor aduse, din vinzarea
luminarilor ce sa fac din ceara cea adusa, din vinzarea lumin5.rilor ce sa fac din
capetdle, din luminrile care ramin neaprinse pentru multimea lor, dupa cum
s intimpla in zilele prazdnicilor i pentru aceasta / numai s vinde; tot venitul
acesta, far5. sa se opreasca ceva, sa alatureaza catra venitul din luminri, care
spre cresterea cu dobinda s-au poruncit s s. triimata.
Titlul numai in lb. rusa; traducerea noastra..

232
www.digibuc.ro
 Al doilea, ca ceara i luminrile pentru anul viitoriu s s gteasca
inainte intru acest chip:
in bisericile din orasul oblastiei Chisin5.ului s s g5.teasca inaint6 a
patra parte din proportia anului, adec asa: unde intru un an s intrebuintaz
luminri pina la sas e puduri, acolo trebuie sa se cumpere pentru anul viitoriu
nu mi mult decit un pud i jumatate.
In bisericile care sa afla in orasele de uczduri i in sate sa se gteasca
inainte nu mai mult decit a treia parte din proportia anului: adeca aa, unde
intru un an trebuiesc luminari pina la sase puduri, acolo s se cumpere pentru
anul viitoriu nu mai mult decit doai puduri.
Singur de sine sa intelege ca daca la vreo biseric. crttra inceputul
anului viitoriu va r5.'minea ceara si luminari atita numer cit este insmnat spre
gatire pentru acel an, atuncea acolo nici o gatire nu trebuie s se faca; de obste
trebuie s se cumpere cear si luminri pentru anul viitoriu numai acel numer
carele dupa ram5.sita cerii i luminarilor nu ajunge ca proportia ce s-au in-
semnat pentru fiestecare biserica in orase i uezduri, ca s se g'teasca pentru
anul viitoriu.
Pentru aceasta al treilea s s triimata dupa numrul bisericilor pe
limba moldoveneasca i rusasc forma pentru scrierea venitului si a cheltuielii
In condicile care forma s-au trimes cu ucazul de la 11 iunie a anului 1808,
poruncind: a) ca la treccrea in condicile, cele ptrunse cu &tan, chieltuielii
spre cumprarea cerii sa se urmeze intocma dupa 15 pont a preainalt intaritei
In 1" zile aprilie, anului 1808 instructii pentru bisericestii starosti. 1111. 1
Ca tot intru aceast condica b) s se treac in deosebite condee cite
puduri sau funturi au intrat in venitul din ceara cea din capetle si din cea
adusa si cite luminari s-au facut dintre una si alta si ca ce pret; iar in condica
venitului cu deosebit condeiu sa se arte i pentru luminarile cele aduse, cite
cu ce pret s-au vindut in curgerea lunii.
Al patrelea, ca dup sfirsitul anului, preotii, diaconii i tircovnicii,
impreuna cu starostele, cercetind condicile venitului si chieltuielii i facind
de pe dinsele vedomostie pentru venit, cheltuia1 si ramasita, atit cearii
prccurn i banilor de pe luminari, dup forma ce s-au dat in anul
1820 avgust in 28, pentru vedomostia bisericii, impreuna cu aceast vedo-
mostie s aduc catra blagocinul ceastiei sale la intiile zile a lui ianuarie negre-
sit supt frica asprii cercetari pentru intirziere si condicile de venit i cheltuiall
si banii luminarilor cei ce au ramas atit din vinzarea luminrilor celor cumpa-
rate sau celor flcute din ceara cea cumprata, cit si din vinzarea luminrilor
celor aduse sau f acute din ceara cea adusa, din apetele si din luminrile, care
nefiind aprinse pentru multimea lor, iarasi s-au vindut.
Al cincilea, ca blagocinii ceastiilor dupa vazuta cercetare a fiestecaria
de acest feliu de vedomostie pentru luminri, de sint adeca potrivite cu con-
clicele venitului si a chieltuielii, s faca o vedomostie pentru toate bisericile
blagociniei sale, dup forma ce s-au dat tot in 28 de zile avgust a anului 1820
impreuna cu vcdomostiile fiestecaria biserici i cu banii s le triimat fri
intirziere catra starsii blagocin; iar condicile de venit si cheltuiala dupa
cuviincioasa incredintare sa le triimata inapoi la biserici. /
Al saselea, ca starsii blagocini, cercetind vedomostiile blagocinilor de
sint potrivite cu vedomostiile bisericilor, asijderea si banii, sa faca o vedomostie
pentru toate biscricile cele incredintate lor, dupa forma ce s-au dat tot in
28 de zile avgust a anului 1820 pentru pravleniile duhovnicesti i fra zabav
s o predstavlisasca la consistorie cu toate vedomostiile i cu banii luminrilor
ce s-au triimis de la blagocinii ceastiilor si de la biserici.
19 c. 326 233
www.digibuc.ro
 Afara de aceasta s cuvine : a) ca sa se publicariseasc ce/or duhovnicesti
urmatoarile pontuii din docladul comisici a scolilor duhovnicesti prca inalt
intarit la 28 zile avgust a anului 1808 pentru stiinta i implinire; b) ca s se
triimat ponturile acestea prin otnosanie la ocirmuirea politiceasca de aicea
pentru publicarisirca lor i pentru cuviincioasa dupa dinsele implinire din
partea politiei, i anume:
I. Pentru vinzarea luminarilor cea cu hurta.
Supt numele vinzarii luminrilor Cu hurta s intalege vinzarea lor cu
cintariul iara nu cu numerul si nu mai putin decit douazeci de funturi.
Vinzarea luminrilor cu hurta are a s face: a) pre la biserici, ci numai
pentru alte biserici; b) la fabrici; c) intru acele dughene unde s face neguti-
torie numai cu singura ceara si cu feliuri de luminari i d) la ib.rmaroace, prin
tirguri i prin sate.
II. Pentru vinzarea luminarilor cea marunta.
Ponturile: 4) Vinzarea luminarilor bisericesti cea marunta i cu numerul
s d voie s se faca numai in folosul bisericif si are sa fie nu al[t]mintrelea
f r numai pre la biserici. ///1.31
5) Drept aceea vinzarea luminarilor bisericesti cca marunta si cu nu-
merul In toate dughenile i dughenitile, precum si la tirgurile cele de sptdmin6.
iarmaroace s opreste.
6) Starostii bisericesti sint datori a avea Iuminari pre la biserici, precit
venitul lor va pozvoli, totdeauna cu indestulare spre vinzare nu numai pentru
Intrebuintare la bisericile lor, ci i pentru oamenii cei din laturi i pentru popo-
reni. Pentru aceasta s d voie i s'a face indeminare a aseza pre linga cele mai
'insemnate biserici deosebite dughene pentru vinzarca luminarilor cea mrunt
cu numerul, in socoteala i in folosul bisericii.
III. Pentru viclesugul la vinzarea luminarilor bisericesti.
Ponturile: 7) Tot feliul de vinzare a luminarilor bisericesti, care nu este
potrivit cu pravilile mai sus asezate, este viclesug,
Macar c nu se poate a socoti ca va indrazni cineva din insatat la-
comie a circimari cu averea bisericeasca i improtiva tintiisi a legii a s apuca.
a r'pi venitul ce este rinduit pentru a.sazarile bisericesti, dar nu mai putin daca
f5.11. asteptarea acest feli de rea intrebuintare undeva s va arata, este de
nevoie spre departarea i curmarca eii a asaza aceste urmatoare:
Politiile cele pe la tirguri i pela uezduri au datorie s privighieze ca
vinzarea luminarilor cea m'runta nicairea afar de biseric sa nuu sa faca,
iara cea cu hurta s s faca numai in acele locuri care s-au insemnat mai sus.
Starostii bisericesti ca cei de mai aproape pazitori averii bisericesti,
fiind indatoriti cu slujba lor mai inainte a apuca si a curma tot feliul de rapirea.
veniturilor bisericesti, au s. / privigheze ca nicaiurea, iara mai virtos la
poporul lor, sa nu s fac vinzarea ltiminribor cea improtiva zacoanelor.
unde vor vedea as.a feliu de vinzare, datori sint indata a arata politiei ca ea s
urmeze cu unii ca acestia dupa cele ce se arata in jos:
Unde dupa aratarea starostilui bisericesc F.au intru alt chip sa va
descoperi i s.' va oblici vinzarea cea improtiva zacoanelor a luminarilor
bisericesti, acolo politia indata s faca izvod de toate luminarile ce s vor
afla i s le triimata la biserica acelui popor unde s-au aflat acel viclesug; si pe
linga aceea, intru aceeasi vreme, intilasi data s implineasca de la cel vinovat
gloabk, pretul adec luminarile celor aflate indoit i s.-1 trimata la biserica

234
www.digibuc.ro
aceluiasi popor, iar a doai oar aflindu-si apoi fcind dup cuviinta izvod
luminrilor i trimitindu-le la biseric cu gloaba cea mai sus artat, s5.-i deje
pe .vinovatii supt judecat dup zacoane. Luminarile cele aflate si banii
ce sa vor implini s altureaz la veniturile bisericii si s trec de starostii in
condicile lor in deosebit condeiu.
In folio, 7 f., ultimele 2 sint tabele de un format mai mare; pe primele 3 f. textul pe 2
coloane, cel in lb. romana in dreapta, urmatoarele 2 f. textul in lb. romana pe o fata, v. in lb.
rusa, caractere chirilice, Hirtie groasa galbuie.
DEP.: Bibl. Acaslemiei Romane, Foi volante, 1 057.

4. Acte privind activitki publice, umanitare, culturale, coli

57
Cu mila lui Dumnezeu, snteritul Gavriil,
exarh, mitropolit Chisinului i Hotinului i proci
Ca-tea toat tagma bisericeasc i c5.tr toti pravoslavnicii crestini din
oblastiia Bassarabiei, fii duhovnicesti a smereniei noastre, har sa fie voao
de la milostivul Dumnezeu, iara de la smerenia noastr molitv i blagoslo-
venie v. trimitem.
Macar ca inca la anul 1815, prin corespondentia noastra cu ocirmuitoriul
oblatii acestia s-au fost innoit obiceiul cel vechiu crestinesc pe legea dum-
nezeiasca intemiiat, ca s nu se adune la tirg in zilele sfintei duminici i s-au
fost fcut buna punere la cale spre a s prznui sfinta duminec dup cum s
cuvine, ins'A fiindc din intimplrile vremii cu schimbarea ocirmuitorilor poli-
ticesti pe incet incet iar5.s[i] au inceput a s aduna tirgurile in zioa duminecii,
drept aceea noi privind cu printeasc durere de inim la aceast vtmtoare
de suflete urmare a fiilor nostri cei duhovnicesti, amfost siliti a face de iznoav
cerire catr ocirmuire si la 5 zile a curgtoarei luni august am priimit de la
exelentia sa ce este in locul a deplin imputernicitului namestnic ghe-
neral-leitenant si cavaler Ivan Nichitici Inzov instiintare, c s-au poruncit
iarsi ca tirgurile s'A se adune aicea in Chisinn marti, in toat saptmina,
iar la alte orase dupa ndaminare, ins al ara de zioa sfintei dumineci.
Pentru aceasta, fcindu-s stint tuturor protopopilor si preotilor
printr-insii tuturor crestinilor pravoslavnici din eparhia aceasta, s face sfatuire
ca p5.zasCa datoria crestineasC.. Adec5.: preotii supt frica pierderii
poporului si a darului s pazasCa slujba sa, nelsind nici o duminec, nici o
srbtoare f Ark' de dumnezeiasca slavoslovie i fr5, sfinta liturghie, invtind
pre poporenii si ca pre niste fii ai lor duhovnicesti obicinuitele rugciuni, dum-
nezeestile porunci i alte datorii crestinesti; iar poporenii, sub grija neblago-
-sloveniei de sus, s marga cu toti casnicii lor in toate duminecile i srb'atorile
la biserici spre a asculta sfintele rugciuni i sfinta liturghie i povtuirea
duhovnicease, ca nu cumva uitind datoria sa Catr dumnezeu s'A fie uitati
de cdtr mila dumnezeiasCA i clcind poruncile dumnezeesti sa fie Clcati de
minia de sus, de unde in loc de ploaie poate s cad piatr si in loc de vreme
bun- s fie arsit i vinturi primejduitoare.
N.B. In paragraful 1/4 sint incluse integral actele nr. 57, 64 * 67, 70, 139 * 63 * 44,
27, 182 * 10, 78, 86.

235
www.digibuc.ro
 Asa fiii nostri cei duhovnicesti! Pziti datoria crestineasa ctrDomnul
Dumnezeul nostni, pzii poruncile lui, pziti si sfintiti zioa a saptea, adecl
dumineca, ca pe ag cistigul celor ceresti s'a' fie blagoslovite ostinelile voastre
cele de sase zile si asa insuti veti fi blagosloviti miluiti si darul Domnului
nostru Iisus Hristos va fi totdeauna cu voi cu toti. Amin.
Anul 1820, septembrie in 2 zile.
f lio, I f., -r. alba, caractere chirilice, hirtie groaa, gri-verzuie.
DEP.: Bibl. Academiei Romane, Foi volante, 1 032.

64
[Socoteala anual a Comitetului Societtii Biblice] *
Comitetul, in temeiul asz.mintului su, cu darul cel dumnezeiesc s-au
adunat a treia oar spre obsteasca cea de tot anul cercetare a lucrrilor sale
si a sporiului s.0 intru ltirea cartilor sfintei scripturi care cuprind intru sine
dumnezeiased invt-atur. O lin bucurie sui inchipuieste pre fetele cilenurilor
ce s-au indeletnicit [text deteriorat] ...rul domnului sfinta multmire cea prim
inima sui arat.' [text deteriorat] cautturi a iubitorilor cuvintului... ce s-au
adunat spre imprtsirea la aceasta prea curat bucurie a lor. Nu vreun bine
desirt, vremelnic, treetoriu are s fie scoposul a acestii voroave a noastr
intru a ceste blagoslovite minuturi, ci binele cel inalt carele de sus s'a' druiete,
cel ceresc, de la care si cel vremelnic priimeste putere, statornicie i blagoslo-
venie. Noi vom lua seama cum nevzuta dreapta lui Dumnezeu au indemnat
inimile noastre spre intinderea p..12 lurninei cuvintului celui descoperit pre
la cei ce sint aproape si pre la cei ce sint departe fratii nostri. Asadar, cu cu-
cernicA smerenie s intrm la cercetarea mergerii a trebii dumnezeiesti ce s-au
svirsit prin comitetul nostru in anul trecut.
Rivna comitetului Bessarabiei, multmind intru tot lucrtoarei durnne-
zeiestii buntti, au priimit multmitoare mrturisire de la comitetul roqsie-
nestii bibliocestii sotietti pentru ostenelele a anului trecut la trebile
Aceasta s-au fcut cunoscut prin voia de a da in tipariu incheiat in cris
artarea lor i comitetul nostru invoiosat prin aceasta cu cea din nou brbtie
au mers pre mintuitoarele ci ce s-au deschis lui prin bunta tea lui Dumnezeu,
prin necontenit purtare de grijil a cornitetului rossienestii bibliocestii sotietti
prin inssi a sa lucrare.
ingrijirile i trudile comitetului bessarabicestii desprtin a rossienestii
bibliecestii insotiri in curgerea trecutului an 1820, afar de indemnrile //p-.13
spre a face druiri in folosul lucrrilor rossienestii bibliecestii insotiri,
mai mult era indreptate spre imprtirea artilor a cuvintului lui Dumnezeu
care le-au priimit cu mult nurnr la inceputul anului trecut, atita in cit cu r.-
mSita din anul 1819 si cu cele priimite in anul 1820 au fost supt mina comite-
tului in anul trecut 13 447 crti a Sfintei Scripturi in feliuri de limbi, pre soma.
de 76 684 ruble si 65 capeice spre a le imprti lacuitorilor Bessarabiei, celor
de peste Nistru i celor ce lcuiesc peste hotarle Rossiei in Moldavia si in
Valahia. In num'rul numitelor crti s'A afla Biblii moldovenesti deplin 4 600
si Testamenturi Noao 7 036.
Pentru aceasta, comitetul au ales mijlocirile cele mai lesnicioase care
impreun era si cele mai sporitoare. Osebit de orinduirea unei odl pentru
vinzare a sfintelor crti intru o zidire mare a Seminariei In Chisinlu, comitetuI
* Lipa foaia de titlu ; formularea noastr;.1., cf. CVR 1169.

236
www.digibuc.ro
indemnat fiind spre ltirea cuvintului dumnezeiesc, cu rivna viteprezidentului
s.0 rposatului preaosfintitului mitropolit i exarh Gavriil au trimis c5trg/tP.34
toti pmtoiereii a oblastei Wssarabiei mult numr de Biblii moldovenesti,
ca ei lucrind prin blagocini i prin tagma duhovniceasc ce este supt privi-
ghierea lor, sa fac prin acest chip mai cunoscut norodului sfintul scopos a
insotirii bibliecesti i s imp5itasc51 artile cuvintului lui Dumnezeu intre cei ce
doresc de mintuire. Prin acest mijloc i partea bisericeasa i mult idin popo-
renii carii stiu a ceti au luat aceast. carte. Spre acest sfirsit pricinuitoriu de
mintuire nu putin au ajutat i cilenul acestui comitet, exelentia sa d. guber-
natorul politicesc a Bessarabiei Constantin Antonovici Catacazi, trimitind in
scris indemnri din partea sa ctf politiile orsnesti i isprvnicii a tinu-
turilor spre a lucra dinpreun la aceast dumnezeiascA. treab5.. Si rcuitorii de
peste Nistru atit duhovnicesti cit i mirenesti fete, moldoveni i rusi deopotriv,
au luat cuvintul lui Dumnezeu. Nu mai putin sporiu intru rtirea dumne-
zeiestelor cArti au vzut comitetul si in prtile Moldovei turcesti. Pre rivni-
toriu ll[P.15 corespondent al su, supusul Rossiei, care 15.cuieste la Esi, preo-
sfintitul mitropolit Ierapoleos Grigorie, intrind in corespondentie cu preosfin-
tia sa printele Dimitrie vicarios mitropoliei de aice, Cu toat slbiciunea
adincelor sale btrinete au artat o fr preget ingrijire spre imprtirea cr-
tilor vietii vecinice in scaunul cnejiei Moldaviei i afail din Esi, folosindu-s
la aceasta de cea cu bunvoint plecare atr5.' dinsul atit a politicestii cit si a
bisericestii ocirmuiri, din care cu cea bisericeasc i comitetul din partea
sa au avut osebit corespondentie in pricina aceasta. Numitul preosfintitul
mitropolit au vindut numai Biblii moldovenesti 300, afar. de Testamenturi
Noao Si la svirsitul anului au mai cerut o 100 de Biblii (ce i s-au si trimis
atuncea) si nu s-au indestulat numai cu aceast ostenea15., ci din rivna sa c5'.tr
lucru dumnezeiesc, cartile orinduite de comitet pentru Bucuresti, 393 Biblii
si 200 Testamenturi Noao le-au trimis insusi de la Iasi acolo, necersind pentru
aceasta de la comitet nici un feliu de plat5.. Iar in Bucuresti comi-
tetul are dinpreun ostenitoriu pe d. colejschii asesor Cotov, cinovnic ce s afla
in slujb la consulatul rossienesc, care si cktile care era trimise de la comitet
le-au imprtit la Bucuresti i cu osirdie au ajutat pre comitetul cu implinirea
nu putinelor vechi rmsiti despre sfintele crti ce au fost trimise mainainte
la Bucuresti.
Asa feliu de lucriri au adus atit pentru comitet cit i pentru toti acii ce
cu inim umilit cer de la Tanl ceresc venirea impr5 tiei sale, mingiierea de a
vedea c." din pomenitele 13 447 exemplare, a crifora tot pretul face 76 684
ruble si 65 capeice s-au imprtit : cu vinzare pe bani gata 3 162 exemplare, pe
soma de 22 182 ruble si 20 capeice; cu dare pe datorie la fete cu nclejde 2 450
de exemplare, pe soma de 14 492 ruble si 70 copeice, iarlcu druire fr plat.
11 exemplare pe soma de 45 ruble, 50 capeice. Cu totul in curgerea anului
1820 s-au trecut 5 623 exemplare, pe soma de 36 720 ruble si 40 capeice. ///P../7

Pre ling aceasta nu s poate a nu pomeni cit de placut era comitetului

a ceti scrisorile de la pomenitul corespondent al sail, preaosfintitul mitropolit
Ierapoleos Grigorie, cu cit nerbdare s astepta la Iasi venirea Bibliilor de la
Chisinu, cind cele trimise s sfirsea i cit bucurie pricinuia a vedea c.
deprtata de aici stolita Valahiei Bucurestii, incet-incet s desteapt i in-
cepind a simti flminzirea duhovniceasc cere sa o potoleasc cu piinea vietii
ceii nemuritoare. Fie ludat pricinuitoriul descoperitului cuvint a cruia
dumnezeiasc cuvintare atit de vederat s. implineste! CA precum se pogoar
ploaia sau zpada din ceriu si nu s intoarce pin cind adap pmintul si face
de rsare si rodete i c1 smint smntoriului i piine de mincare, asa va fi

www.digibuc.ro 237
cuvintul mieu care va iesi din gura mea, nu sa va intoarce desrt c.tr mine
Pima and va plini toate cite am voit i voiu spori caile mele i poruncile mele".
Din numkrul de 13 447 exemplare priimite in /113..18 anul trecut, sco-
tind cele vindute si cele date pe datorie ramin in vivliotica comitetului pe anul
curgItoriu carti a Sfintei Scripturi in limba moldoveneasca si in alte limbi
7 824 exemplare. Iata cale spre prelungirea sirguintei pentru rivna comite-
tului! Iat mijloc de a indestula dorirea celor insetositi, a scoate ap vie
din aceste prea curate izvoara a adevarului si a fericirii.
Comitetul au avut asijderea mingiiere a vedea, cit de insemn.' toriu este
lucrul insotirii bibliecesti si cit de aproape de inima credinciosilor dintru aceasta
adeseori s-au cerut de catr feliuri de fete in anul trecut Biblii ruse. sti care
nu s afla, istovindu-se la comitet, adevrul nec15.tit c cuvintul lui Duna-
nezeu este viu, lucratoriu si mai ascutit decit sabia cea cu doao ascutisuri.
Comitetul Peterburgului a rossienestii bibliecestii insotiri, dup aratarea
acestui comitet pentru o lips ca aceasta, au indestulat in oarescare chip
acestii trebuinta, trimitindu-i Tetraevanghelii slaveno-rusesti si Faptele
Apostolilor; //[p.]9 iar acum comitetul nostru, cu mare multamirea sa s-au
instiintat c comitetul rossienestii bibliecestii sotietti au trimis de la Peter-
burg aici la 19 decemvrie a anului trecut Biblii slovenesti 412, cite 6 ruble si
240, cite 11 ruble; Noao Testamenturi slovenesti, 570, Biblii evreiesti, 20,
Testamenturi Noao ellino-grecesti 25 si 5 Evanghelii de la Luca in limba tar-
iascI; asadar cei ce doresc au lesnire de a priimi acest dar a milostivului
Dumnezeu.
Puterea lucrrii cuvintului dumnezeiesc s face cunoscut intru aceast
noao parte a Rossiei nu numai celor cu deplin virsta ci i celor ce acum intra
pre calea vietii. Asa un tin'ar ce de abia au priimit blagoslovenia nacealniceasca
spre a intra in iscusul calugresc i inc'a' nu sa pomis, la manastire, au dat
jaloba la comitet dupa cum urmeaza: intru podvigul cel nou a vietii mele ce
am sfintit-o deplin domnului Iisus doresc din inima a avea dumnezeiasca
Biblie, carea ne povtuieste pre noi spre a cunoaste pre domnul; iar fiindca
facerile de bine a insotirei bibliecesti /(p.//o s intind si la acei carii nu au
stare ca s o cumpere pre ea, deci m rog s mi s dee mie aceea fr bani".
Asijdirea, comitetul au vazut cum darul durnnezeiesc prin inv545.tura cea
descoperit indeamn inimile spre a cunoaste sfinta voia sa prin credinciosii,
robii sai. D. plat-adiutantul i cetatii Benderiului, stab-clpitanul Cozlov,
cilenul al despartirii noastre, in luna trecut au scris: ck el bucuros au luat
asupra so indatorirea de a scrie la acest comitet s i s trimata crti si de a le
da neintirziind celor ce Il vor invrednici unei cereri ca aceasta. Pe linga aceast a,
au trimis 15 ruble rugind ca comitetul trimat pentru acestia o Biblie
evreiasca' si Testamenturi Noao rusesti, cite s cuvin. Pre dinsul, pentru
aceasta, 1-au ruga t nchiii la temnita cetatii Benderiului. Pe ling aceasta d.
plat-adiutantul au adaos: Stiind cit de mare folosint aduce sufletului cetirea
cuvintului dumnezeiesc, eu am dorint ca toate comandele ostenesti ce gaz-
duiesc in cetatea Benderiului sa //fp.in aib51 la sinesi Biblii, pentru care si
ma' voiu strui ca prin ajutoriul lui Dumnezeu s aduc aceasta intru implinire,
cu cit sa. va putea mai in graba". Mai gios d. Cozlov graieste: titre 437 de
inchisi, in 12 cazarme a cettii Benderiului, sint multi care stiu carte si doresc cu
rivna ca sa aiba Sfinta Scriptura i Cu toate c in anul trecut, 1819, s-au
trimis de la acest comitet citeva carti a Testamentului Nou, ins eartile acestea
acum mai nu au ramas, c5.ci la trimiterea de aice la alte cetati a inchisilor, cei

I Tip.: adiiutantul.

238 www.digibuc.ro
ce stiu carte dintr-insii fcInd induplectoare cerire iau aceste arti cu dinsii;
acum, dar, de aceste crti sint trebuitoare m5.car 10".
La cetirea acestii scrisori patru cilenuri comitetului s-au artat gata
ca s trimat cu a sa cheltuial. 12 Biblii in limba rusasc si in cea moldove-
neasc5., ins cu aceasta ca s rilmiie ele de-a pururea a cazarmelor, care s-au
si implinit.
De insemnat asijdirea este lucrarea sftuirii a rossinestii bibliecestii
sotiettii pentru c P.112 neaprat lucru este a avea Biblie, care satuire
priimindu-o comitetul Bessarabiei in mare numr au imprstiet-o in toat
cuprinderea lucrrii sale. Cliundin, scriitoriu auditoresc de la Ordonanshaus a
Benderiului, priimind un exemplariu a acestii sfiltuiri, au scris atr acest
comitet cele urmtoare: Cetind sfltuirea comitetului rossienestii insotiri a
Bibliei, trimis de la despartire bessarabiceasc, am simtit o rivnitoare dorire
de a avea o Biblie, ins nu am putere s trimit mai mult decit cinci ruble
pentru dinsa; deci indrznesc cu pleaciune spre a ruga pre acest comitet, ca
pentru alturatii cinci ruble s' binevoiascA a-mi trimite mie o Biblie, pentru
care atit eu cit si ceialalti impreun cu mine la un loc scriitori auditoresti
de-a pururea ne vom ruga lui Dumnezeu pentru dumnealor cilenii carii ne-au
dat noao aceast nepretluit. comoar".
ACeste suspomenite cereri oa.re nu ne arata no fl5.minzirea eatr5. cuvintul
domnului ce s' ascunde inc de vederile noastre? Oare nu s adevereaz prin
aceasta cuvi[n]tele ce sui afl in scrisoarea rossienestii ///p.113 bibliecestii
sotietti'ce s-au trimis la noi de la Peterburg din 22 a lui mai a trecutului an
1820: Toate cite s-au svirsit spre indestularea acestii trebuinti, trebuinti ca
toti si fiestecare sui aiba cuvintul dumnezeiesc, s poat a s asemna cu citeva
picturi a unei ploi rcoritoare ce au picat pe un pmint uscat de o ferbin;
teal prelungit.?" Asadar, cinstit. adunare! Oare nu sui cuvine a inchie din
aceasta c va veni vremea cind i ostasul si slujitoriul drepttii i plugariul
vor afla: rpaos, invoiosare si veselia sa intru mingiito[a]rea cetire a cuvintului
lui Dumnezeu, ca umplindu-se de stiinta dumnezeiasc, pretutindenea sui
ltasc pacea i blagoslovenia. Veni-va vremea and i inssi temnitile sui vor
face pentru cei inchisi prea frumoase scoli spre a cuta numai un lucru tre-
buincios, scoli cum s se impace cu Dumnezeu, cu oamenii i cu sine ,insisi.
sui intoarcem acum luarea noastrui aminte la alt scopos a lucerii
comitetului, la mijlocirile intrebuintate de dinsul spre a a juta la cele flp.114
plAcute lui Dumnezeu lucrzi a rossienestii bibliecestii sotietti, prin stringerea
j'rtvirilor celor de bani. Comitetul s-au struit atit s, adune rmsitile anului
1819 cit si a priimi jrtvirile anului curgtoriu, asijdirea si a inmulti numrul
cilenurilor si de bine f'atorilor prin noao indemndri pc file de comitet
impartite d. derectorilor acestui comitet si altor iubitori de cuvintul lui
DUmnezeu ce au chip de a arta userdia sa.
Comitetul cit pentru aceasta au priimit ajutoriu in anul trecut si din
p'xtile de preste hotar a Moldaviei si a Valahiei. Exelentia sa, d. gheneral-
consu/ Pini de la Bucuresti, au trimis la comitet o som nu mic a jrtvirei ceii
deodat de la alugri, de la preoti si de la alte fete de acolo. Tall preosfintia
sa mai sus pomenitul userdnic corespondent Grigorie, mitropolitul Ierapoleos,
au trimis de la Iesi jrtvirile de la toti cilenii cei vechi a desprtirii noastre.
La acest pont si seminaristii Chisinului, a fgp../15 tuturor clasurilor
pansionerii Seminariei, intilrindu-se din zi in zi intru cunostinta adevrurilor
cuvintului dtimnezeiesc, au artat deosbita lor rvn, precum aceasta s vede
la izvodul cel dup alfavit, care aice s altureaz.

239
www.digibuc.ro
 Deosebiti statia, care tot catr acest pont s atirnA, supt numirea gtrin-
gerii ceii mkunte prin cutii spre inmultirea cktilor Sfintei Scripturi au avut
bun .sporiu. atr aceastasi au adaos rivna bisericilor sale si preosfintia sa
Grigorie, arhiepiscopul armenilor ce 15cuiesc in Bssarabia, asIzind asemenea
cutii pre la bisericile armenesti.
Socoteala, cea mai jos urmkoare, pus aicea in scurt, dovedeste adevkul
celor ce mai sus s-au zis. gp.D6
Starea casei Comitetului in curgerea anului 1820
Cap
Rub[le] [eice] Lei
Pk-
V enitul [ale]

Au rImas din anul 1819 bani gata 1 822 35 670 26

La acestia s-au adaos la anul 1820:
banii jktvirii ceii de pre tot anul de
la cileni 1 455 50 1 879 20
Dati odat5. de la fckorii de bine 1 394 77 2 267 28
S-au adunat din jertvirile cele mkunte
puse in cutii 232 39
Luati de pe Anzarea cktilor 22 182 20
Tot venitul dinpreura cu r5mIsita
argat5. 26 854 82 5 050 33
Cheltuiala
Pentru fehuri de cheltuiele la Comitet,
precum: pe hirtie si cear tare, pentru
aducerea cktilor, pentru trimiterea banilor
prin postl si 6[ele]1[alte] 150 886 31
S-au trimis la comitetul Peterburgului 19 122 27 3 975 7
S-a.0 trimis la comitetul Odessei pentru
c5.rti 25
Soma cheltuielii 19 297 27 4 861 38
R5mine pentru anul 1821 7 557 55 188 35/i/P./17

Starea vivliotecIi in curgerea anului 1820

Tetra- Noao
Biblii evan- Testa-
ghelii ment
Au rknas din anul 1819
Nemtesti 74
Evreesti 3
Frantuzesti 2
Latinesti 1
Slaveno-rusesti 4
Moldovenesti 1 456
Slavenesti 2
Nemtesti 29
Evreesti 25
Frantuzesti 34 '

240
www.digibuc.ro
 Tetra- Noao
Biblii evan- Testa-
ghelii ment
Latinesti 1
Grecesti 173
Lesesti 18
Soma 80 4 1 73$
Pe lingl aceste aftate s-au priimit la
anul 1820
Moldovenesti 4 600 P-118
Slavenesti (in 4) 56
Slavenesti (in 8) 150
Armenesti- 204
Slaveno-rusesti 220

Tetra- Noao
Biblii evan- Faptele Testa-
ghelii menturi
Slaveno-ruseti 50
Moldovenesti 5 580
Slavenelti 200
Latineti 5
Ellino-grecesti 50-
Grecesti 500
Lqeq.ti 5
Turcesti 5
Soma 5 010 220 50 6 345
lark' preste tot 5 090 224 50 8 081
Din num5.rul acestor
arti s-au vindut
Moldovenesti (in 4) 1 526
Slavenesti 53
Sla.venesti tin 8) 135
Nemtesti 9
Armenesti 51 IliP.119
Evreesti 1
Frantuzesti 2
Latinesti 1
Slaveno-rusesti 183
Slaveno-rusesti 19
Moldovenesti 998
Slavenesti 36
Nemtesti 4
Evreesti 1
Frantuzesti 13
Latinesti 4

www.digibuc.ro P411
 Tetra- Noao-
Biblii evan- Faptele Testa
ghelii menturi

Ellinesti 48
Grecesti 76
Lesesti 14
Turcesti 5
Soma 1 768 183 19 1 192

Comitetul nostru au priimit in dar de la comitetul rossienestii biblie-

cestii sotietati pentru vivliotica bessarabiecestii despartiri urmatoarele carti:
Moldovenesti Biblii 1
Nemtesti Noao Testamenturi 1
Turco-armenesti PP PP 1

Socotele rusesti pentru anul 1817 doao si una nemtasc pentru acelasi an.
Asijdirea s-au trimis 90 Socotele pe anul 1817, 15 pe anul 1818, 430 pe
anul 1819; 125 de Carticele pentru a saptea gheneralnica adunare; 500 exem-
pleare qi Satuiri i destul numar de extracturi din Jurnal; dintru aceste
carticele trimise, lasind cite trebuia pentru vivliotic, celelalte s-au impartit
celor ce iubesc cuvintul lui Dumnezeu, atit aici si peste Nistru, cit i peste
hotar, in domniile Moldovei si a Valahiei.
D.p. la comitetul Moscvei, asijderea, s-au priimit 12 Socotele ale. sale pe
anul 1819 si destul numar de instiintari pentru a lui adunri ce au . avut.
Comitetul priimind extracturi din Jurnalurile adun."rilor a corniteturilor
PeterbUrgului si a Moscvei, le-au cetit in adunarile sale, in auzul tuturor, la
ponturile cele mai insemnatoare, oprindu-sa ca s se foloseasc cu faptele
lucrarile //(p.12/ fratilor sai si ca s se mire de minunatele lucrari ale lui
Dumnezeu ce sa savirsesc prin cuvintul sau cel scris.
intru acest chip cercetind toate ale noastre cele dupa putinta indeletni-
ciri de un an, oare putem noi s ne laudam? Oare putem s ne laudam daca
Sfintul Apostol Pavel, acel invatatoriu al nea,murilor carele au trecut prin
atitea tari, au rabdat atitea nevoi spre latirea invataturei lui Hristos, cutind
la ale sale podviguri cuvinteaz. : Nu sint eu acel ce s-au trudit, ci Darul
carele cu mine calatoreste, nu eu, ci Darul lui Dumnezeu care este cu mine, ale
mele slut numai neputintile. Cu dulceata dar m voiu lauda mai mult intru
neputintale mele". 0! Cita iubire CAW.' izbavitoriul lumii, cal rivna spre
15.tirea cuvintului lui are sa mai arate comitetul in anul curgatoriu! 0! Ca de
mult dragoste trebuie Inca a mai arta catra cei de aproape, pentru care
cilenii acestui comitet slut candile ce lumineaza intunerecul nestiintei lor prin
razele invtsturei ceresti ce are iip.122 fg.duinta fericirii a vietii de acum
aceii viitoare! Cit de multe sirguinte mai sint trebuitoare ca sa vie acea bla-
goslovita vreme, acea preafericit zi de care cuvinteaza Duhul lui Dumnezeu:
Si. vor auzi in zioa aceea surzii cuvintele cartii acestia i cei dintru intunerec
cei din negura; ochii orbilor vor vedea i cei ce ratacesc cu duhul vor cu-
noaste intelegerea si limbile cele gingave vor invata a grai pace".
Comitetul, cu inima i cu duhul dind laud pricinuitoriului cuvintului
vietii lui Dumnezeu Cuvintul uitind sirguintile sale cele trecute i in-
tinzindu-se catr cele noao, incheie socoteala sa cea de an prin cuvintarea
comitetului rossienesc cel de la Sanctpeterburg, care Il povatuieste pre
-242 www.digibuc.ro
dinsul: Toate cite pin acum s-au lucrat spre indestularea trebuintei de
eartile cuvintului lui Dumnezeu s'A pot a s asenana cu citeva piaturi a unii
ploi rcoritoare care au pic at pe pmint uscat de o ferbinteal prelungit"ll[P.123
Izv.od de cilenii comitetului Bessarabiei pe anul 1821

Viteprezidenti:
D. Implinitoriul slujbei deplin-imputernicitului namestnic al oblastiei
Bessarabiei, gheneral-leitenant Ivan Nichitici Inzov.
D. gubernatorul politicesc a oblastiei Bessarabiei, deistvitelnii statschii
sovetnic Constantin Antonovici Catacazi.

Directori:
Preosfintia sa kir Leontie, mitropolitul sirbesc.
Preosfintia sa kir Grigorie, arhiepiscopul armenilor ce lcuiesc in 'Bes-
sarabia.
Preosfintia sa kir Dimitrie, episcopul Benderiului i Akkermanului.
Arhimandritul Sinesie, eclisiarhul mitropoliei Chisinului.
D. statschii sovetnic Feodor Ivanovici Nedoba.
D. statschif. sovetnic Petr Vasilievici Curic./0.324
D. vite-gubernatorul, colejschii sovetnic Matei Gheorghievici Crupen-
schii.
D. postmeisterul cantorei postelor a oblastiei, polcovnicul Alexei
Petrovici Alexiev III.
D. vbenii sovetnic Ioan Alexievici Logvinov.
t. colejschii sovetnic Panaite Cazimir.
D. colejschii asesor Gheorghie Vartolomei.
D. nadvornii sovetnic Petru Alexievici Leibin.
D. nadvornii sovetnic Assadur Avedicov.
D. maiorul Serghei Nicolaevici Malevinschii.
D. maiorul Vladimir Nicolaevici Malevinschii.
Negutitoriul ghildiei a doa de la Odessa Vasilie Timofeevici
Caznaceiu
Igumenul mnstirii de la Horodiste Ioanichie.
Secretariu
Prefectul Seminariei de la Chisinu, arhimandritul mnstirii Dobru' sei;
Irinei.
Ajutoriu secretariului
Protoierei Nazarie Ghinculov, nastoiatel bisericii a S fintului Gheorghie
In Chisinu.
Vivlioticariu
Simeon Pisarevschii, diacon, din statul exarhicesc. //fP.125

243
www.digibuc.ro
 Izvod
dupI alfavit a, cilenurilor si a binefctorilor rossienestii bibliecestii
sotietti pe anul 1820, celor ce s afl, in disprtirea bessarabieceasc.
Odat., cu nu- Pe tot anul cu
mire de bine- numire de
fcItori cileni

R.* K. L. P. R. K. L. P.
A
Asvadur, nadvornii sovetnic 50
Alexiev, polcovnic 15 10
Alexiev, N. S., guber[n]schi
secretar 25
Anastasie, monah de la nanstirea
Cosnti 10 5
Andrian Savva, preot
Andrei, dascal 2
Antonie, ieromonarh de la schitul
Sorodi 5
Apostol, ponomariu
Arhipp, preot 2

Babanschi Petru, ucenic la 30

seminarie
Bagration cneaz 10 10
Bacrin Vasilie, preot 5 20/(P-126
lan Ioann, preot 2 30
Balan Ioann, preot 2
Balica Panteleimon, ucenic la
seminarie 1

Bardihin Enache
Basot, colejschii sovetnic 50 25
Bibiri Nicolai, pansioner 2 30
Bilim Colosovschi ApoIon, pansioner 1

Bilinschi Nicolai, preot 5

Bobeic. Teodor, ucenic la filosofie 10
Bocancea Nicolai, ucenic la serninarie 230
Bondarevschi Procopie, ucenic
seminarie 1

Briuhovschi Ivan, ucenic la seminarie 20

Bucurestenii clugsi ceilalti
clirici, prin consulatul de acolo 1000
Bultttov, gheneral-maior 25
&Ira T a n a s i e 20
Burduja Luca, s.tean 1

Burduja Hrisant, ucenic la seminarie 15

N.B. *R.ruble; K.copeice; Llei; P parale.
Enurnerarea in ordinea alfabetului chirilic.

244
www.digibuc.ro
 R. K. L. R. K. L. P.

Buruian Grigorie, preot 2 30

Butuc Ioann, preot 2
Butuc Constantin, preot 3
Buiangiu Drugan 5
. . [in d escif rabil] preot 5 ll-p.i26
V
Vasilie, preot de la Pirliti 1

Vladimirov Constantin, cantelerist 2

Volcov Ilie 30
Volna Vasilie, preot 2
Vlsinschi Isidor 20

Gavriil, din satul Pirliti 1

Gadji Alexandru, ucenic la

seminarie 1
Galitchi Hariton 5
Ghentus Iosif, ucenic la seminarie 1
Gheorghie Panaite, protoierei 5
Gheorghie, preot 2 30
Gheorghie, diaconul din B'z'dti 2
Gherman Petru 10
Ghincul Iacov, ucenic la teologhie 10
Ghincul Iosif, ueenic la seminarie 2
Glijinschii Avram, ucenic la
seminarie 1 20
Glijinschii Mihail, 1, 11 1 20
Glovitchii Timotei, PP 10
Grecul Simeon, starostele 2
Grigoricv Ioann, preot
Grisencu Vasilie 30
Grezor Stefan, preot 2 /CP.128
Gubschii Vasilie, uccnic la scminaric 2 30
Gubschii Ivan
Gulac, titulearnii sovetnic 10 10
Gutul Constantin, ucenic la
seminal je 1

Dabij a Ivan, ucenic la serainarie 2

Dabija Ghcorghie, PI 11 2
Dimitric Zamfir, ID 2
Dimitrie Dascal 20
Dmitrov Stoian, starostelc 2
Dobrovolschii Chirill, ucenic la
seminarie
Dobrovolschii Vasilie, 1# 10

245
www.digibuc.ro
 R. K. L. P. R. K. L. P.

Donica Sandul, uccnic la seminain, 1

Donci G heorghie, pansioner 3

Dubaivicencu Mihail, preot 5

E
Ecaterina, fecioar de noao ani
a Die escului 6 30
Evtimie, preot de la Rlti 2
Evtimie, preot de la Pirliti
Enachi Grec, starostele 2 30

Hz-p..729
Jolinschii Ivan, ucenic la seminarie 20
Jelescu Stoica 20
Jnuntrt Dimitrie, preot 2
Joyner Iftei, starostele 2

Zanudovschii Gavriil, preot 3

Zaharov Constantin 20
Zverov, cApitan de gvardie 10
Zilinschii Roman, diacon 1 65
Zimnitchii Serghie, preot 5

Ivan, ponornar 2
Ionit., starostele 2
starostele de la Zernqti .2
Ignatiev Atanasie, ucenic
la seminarie 1

Inzov Ivan Nichitici, gheneral

leitenant, implinitoriu datoriei -

deplin imputernicitului namestnic

a oblastiei Bessarabiei, vite-pre- 100
zident a Comitetului bessarabiecesc
Inculit Timotei, blagocin 5
Ioann din MO 1
Ioann, dascal de la Pirliti 1
Ioann, starostele de la Ianbuda /0.130
Ioann, starostele 30

Cantan Eni, preot 20

Camenschi Simeon, ucenic la
seminarie 2 30
Canano, nadvornii so \ etnic 30
Canevschi Emilian, ucenic la seminarie 1

246
www.digibuc.ro
 R. K. L. P. R. K. L. P.

Catana Vasilie, preot 3

Cardas Gavrilita' 2
Chirill, preot din MO 2
Chiriacov Ioann, preot 2
Climentiev Andrei, ucenic la
seminarie 10
Climentiev Mihail 2
Clinovschi Simeon 1 25
Cogalniceanul Iancul, paharnic 25
Cazanetchi Mexandru, ponomar 2
Cojocariul Ioann, preot 2
Cojocariul Isaia, ucenic la seminarie 2
Colt a Vasilie IS JP 1.

Colia Daniil, OP 20
Constantin, starostele 1
Constandie, proin episcop de Buzeu 50
Con,standin Atanasie, preot 2 20
CorcinsOri Ibann, preot, 3 //(/)..131
Corcioava Stoica ' 1
Costea Hagi, de la tVolcanetti 15
Cofar Atanasie, upenic la seminarie 20
Cotachi Me, preot 2
Cradiun 'Constantin, ucenio la
seminarie 20
Crupschi Odufrie, preot 1
Cruselnitchi Gavriil, preot
Cuzmiri Mitrofan, ucenic la
seminarie 1

Cunicthi Iosif, ucenicPP PI 2 30

Cunitchi Lavrentie, ucnic la
filosofie 10

L
Lazar, igumenul de la man5.stirea
Calareseuca 10 5
Lazarev Iordachi, ucenic la seminarie 1
Leibin, nacivornii sovetnic 15
Leonard Mexandru, titulearnii
sovetnic 25 20
Leontie, starostele 2
Liders, gheneral-maior 23
Livitchii Procopie, dascalul 1 20
A lui Lihovara, vornic, mostenitorii 50
Lisanevici Grigorie 5 IL-p.332
Logvinov, voennii sovetnic Z5
Lozanovschi Gherasim, preot 5
Loiz Telcmac, pansioner 1

247
www.digibuc.ro
 R. K. L. I P. R. K. L. P.

Loncicovschii, protopop au adunat

de la feliuri de fete din tinutul
Hotinului 444 19
Luca de la Blti 2

Malbasiev, protoierei armenschii

au strins de la feliuri de fete 65
2 30
Manuil Ioann, preot 5
Marin Gavriil, blagocin
Marinciov Nicolai 2
Matveev Roman, ponomariu 1

Mascovschii Vasile, ucenic la

seminarie 20
Matcovschii Dimitrie, ucenic la
seminarie 20
Mahovschii Simeon, protoierei 25
Mahovschii Simeon, protoierei, de a
feliuri de fete 38
8 10
Matvedenco Pavel
Melnicenco Teodor 2 20
Miller Horunjii 5
Milovschi Iosif, pansioner 5
5 I/TP.133
Mindru Roman, preot
Misail, ieromonah de la schitul
10 5
Sorocii
Mihail Stoian 2
Mihailov Alexandra, ucenic la
10
seminarie
Mihailov Ivan, titulearnii sovetnic 10
Misceacovschii loan, preot 5
Monastirschii Ivan, gubern. 10
secretar
Mociulschi Atanasie, ucenic la
20
seminarie 26
Muchiziu Ivan, ucenic la seminarie
Munteanul Constantin, ucenic la
20
seminarie
Muranevici Nazarie, ucenic la
seminarie
Muranevici Evstratie, al
Mindrul Ivan, PP

N
Naumov, posesor 6
Nectarie, proin mitropolit a
Valahiei 50
Negutitorii de la BAlti 28 32
Nestorovici Dimitrie, ucenic la
seminarie 2

248
www.digibuc.ro
 R. K. L. P. R. K L. P.

Nestiut oarccare 5 20
Nicolai RAducanu, s'ardar 20
Nicolai, preot 2
Nicolai, ponomariu 2 30 KP.334
0
Olimp ieromonarh de la schitul
Sorocii 10 5
Ogritchii Gavriil, ucenic la
seminarie 20
P
Papuc Simeon, ucenic la se-minarie 1
Paraschiv, starostele 1
Paslavschii Teodor 2
Pascenco Nichifor, c.'pitan 10
Pelin lije, ucenic la seminarie 1
Pereteatchevici Elissei, ucenic 6 30
Petrachi, stolnic 20
Pirojenco Ivan, starostele 5
Pisarenco Vasilie, preot 1

Pisarenco Gheorghie, ucenic la

seminarie 1
Pisarenco Ivan, ucenic la seminarie 20
Podgorschii Matei, colejschii secretar 10
Polozov Ivan, stab-dpitan 5
Popa Vasile, ucenic la seminarie 20
Popescul Vasilie, ucenic 1
Popovici Teodor, ucenic 1
Precantov Savva, colejschii secretar 10
Prozorovschi N. P., cneaz, stab- //CP./35
apitan 25 10
Prus Moisei, ucenic la seminarie 20
R
Rascenco Simeon, diacon 2 10
Robul loann, apitan 2
S .

Sablatovici Evtimie, ucenic la

seminarie 2
Savva, ierodiacon de la m.'n5.stirea
C5.15.rs.uca 5
Sanders L, gheneral-maior, coman-
dantul ceatii Ismailului 50
Sarenco Atanasie, gubern.
reghistrator 2 30
Sofonov, gubernschii secretar 10
Sidorevici Ivan, ucenic la seminarie 1

Sidorovici Vasilie, 1

249
www.digibuc.ro
 R. K. L. P. R. K. L. P.
1

Simeon, monah de la m6n5stirea

Cllrlsuca 5
Simeon, preot 2 20 2 20
Simeon, de la 135.1ti 30 2
Sineacevschii Ioan, preot 1
Sinchievici Iacov, ucenic la
seminarie 1
Sintievici Serghie, ucenic la
seminarie 10
Sltinqanul Gavriil, i, 6 30
Slojinschii Gavriil 11 1 0.136
Severinovschii Vartolomei, 20
Serafiga, ieromonah de la rn'n4-
stirea C515.1.5.seuca 5 .

Sotnicenco lije, ucenic la seminarie 1

Sotnicenco Iacov 2 30
Spanachi Ieremia, preot 5
Stefan Alexandr, pansioner 2 30
Stefan, starostele 2
Stoian., ponomariu 5 20
Stratohov Matei, 'ucenic la senOip.rie 30
Stratonov Isaia, ucenic la seminarie 2 30
Stoianov Gheorghie, starostele 5
Stircea Iordachi, ucenic la seminarie 20
Sedenco Stefan, dasc5.1 2
T i

Tabach.riu Nicolai 5
Tanasie din Folesti 2 30
Tatianco Filipp 5
Tverdohlibenco Vasilie 3 30
Timofei din MO 1
Toader, ponomariu din Leca 1 10.13
Tudurascu, dascal 1
Trandafir, starostele 1
Treastovschii Grigorie, ucenic la
seminarie 2 30
Turuta Feodor, 1

F
Filipovici Spiridon, arhimandrit 50 25
Filodorov I., colejschii secretar Z5
Fialcovschii Ilarion, ucenic la
seminarie 20
Fulger Constantin, preot 3
Fulger Pavel, dascal 1

H
Hitalnitchii Simeon 20
Hohor Constantin, preot 2 30

250
www.digibuc.ro
 ,

R. K. L. P. R. K. L. P.1

1-ludo1asev A. M., nadvornii

sovetnic 20 15
Ci
Ceaicovkhii Vasilie, preot 2
CeglocOv Petru 5
Cepel Filipp, preot 1
CerneaVschii Gavriil, ucenic la
seminal-le 2
Getveruhin Stefan 2 30
CeoiU Nichita, ucenic la seminarie 10
CiupclieOl Timotei, ucenic la
seminarie 10 .

Saroiu Stefan, preot 2. 11-1'..138

Sipelev, titulearrdi sovetnic .
10
$imanschi Eftimie, preot 5
Soltit Frant, pansioner 5
$olt Iv, .n, pansioner 5
Ia
Iacov Ivan .
5
lani Lupu, dascal 10 .

Theofil, ieromonah 10

BrobrA, 1 f. titlu+38 p., 18x16 cm, caractere chirilice, hktie groaa galbuie.
Dep.: Bibl. Academiei Romane, CVR 1164.

67

Sidtuire de la consitelul bibliece,stii rossienegii societiiti

Oricine ai fi tu, cui i s." va intimpla a ceti aceasti filacl'., voie
a te Intreba pre tine: care ai tu Biblie? 0 aa intrebare intre crestini tr.q-
buie s fie rail, dupi cum sl pare. Ins., 61 este stiut, ii foarte de tre-
buint: a, s face aceast intrebare tuturora i fiestedruia. Este stiut c: la
multime de mil din pa triotii nostri, si nu numai la copii, la tineri ce .s.
1nvat, si la slugi dar si la insusi printii si la maicile famililor, pe la toa,te
stArile; Biblia cu totul nu s. af15.. Multi dintr-insii cartea aceasta cu
totul nu au Valzut-o niciodat si nu au pentru dinsa nici o stiint.
asa, dad la tine nu este Biblia, tu, cela ce cetesti si auzi acestea,
sileste-te a o cistiga pre ea Socoteste c cartea aceasta, care s numeste
eijderea Sfinta Scriptur a iegii vechi si a ceii noao este cuvintul
lui Dumnezeu dtr oameni, cuvintul lui Dumnezeu si Catth tine insutil
251
www.digibuc.ro
 Socoteste c dintru acest dumnczeesc cuvint, multi mii de mii de oameni,
care in feliuri de veacuri au trait si acum tresc, au scos si acum scot
invatatura pentru viat, mingiiere in saracie si la vremea mortii, nadejdea
fericirii si a vecinicii mintuiri dupa moarte; i toatc acestea poti sa le cistigi
asijderea si tu insuti dintr-insul. Socotcstc c oarecind vci fi tu giudccat
dup acest cuvInt: fiindca Iisus Hristos, mintuitoriul nostru, au zis insus[i]
cuvintul care 1-am zis, acela va giudeca in ziva cea de apoi. $i acestea toate
sint scrise in Biblie. $i aceast carte nu este la tine. Staruieste-te deci,
sa va putea mai in graba s o cistigi pre ea, ca sa nu ramii mai mult de a
nu sti lucrul mintuirii sufletului tau, de a nu sti ce voieste de la tine
Dumnezeu, cum trebuie s petreci tu si ce sa astepti dupa moarte. Tie
s cuvine neap-drat a sti ce au legiuit Dumnczeu, facatoriul ceriului si al
pamintului, ziditoriul tau i 10.13 judecatoriul acelor vii si a celor morti,
pentru fiestecare om, drept aceea i pentru tine. Tie s cuvine a sti in ce
stare de pacat tu te afli si cum Domnul Iisus Hristos, Fiiul lui Dumnczeu,
Cu venirea lui pre pamint au savirsit lucrul rascumpararii pentru tot neamul
omenesc, drept aceea si pentru tine; insa numai cu aceasta de vei crede
tu intr-insul si vei priimi din toata Mima invatatura lui. Fiindca. asa 2.0
iubit Dumnezeu lumea, s zice in cuvintul lui Dumnezeu, in insus[i] intr-a-
aceasta Biblie, cit si pre fiul su cel unul nascut 1-au dat ca tot cel ce crede
intru dinsul sa nu piarl, ci s aib viat de veci.

lubitule crestine, carele cetesti aceasta socoteste pcntru a,ceasta binisor,

du-te si pre urma fa ce-ti va spune tic inima ta. Iara Domnul va trimite
blagoslovenia sa la toate inceperile cele ce slut spre slava numelui lui
spre ajutoriul lucrului luij celui stint.
La cea russeasca este scris ata: S-au dat voie a s'a
In 24 avgust 1820. Tenzorul, svanicul statului si cavaler, loan Tim-
kovschi.
Sanctpeterburg, a tipografia lui N. Grcci, 1820.
Iara moldoveneste s-au talmacit si s-au tiparit in Exarhiceasca tipo-
grafie a Bessarabiei, in Chisirau, la anal 1821.
Brosurg micl, 17 x 21 cm., 11 p., caractere chirilice, hirtie galbuie groasg. Am reprodus
numai citeva excerpte de la p. 1-3 si 10 11.
DEP.: Bibl. Academiei Romine, Mt 1128.

70
Vedomostict
rce s-au facut de protopopul tinutului Hotinului Ghcorghe Radostat
din condicele metricilor care s-au prirmit de la bisericile incredintate
lui pentru numerul celor nascuti in curgerea anului trecut 182... acelor
cununati i acelor morti, cu artare pentru cei morti de ce virsta au. fost.
Anul 1822, fevruarie... zile.
nAscuIi curnmaIi rnorti din cei morti, partea
barbateasca citi ani
de la nastere au avut
La biserica soborului sfintului
Nicola i si la biserica, cea din ce-
-tate a sfintului Alexandru Nev-

252
www.digibuc.ro
schii si la cea de popor a sfintilor [casetele sint goale sau
impirati Constantin si Elena cu O sau cu cifre date
din orasul Hotinului. de exemplu]
La 85 biserici ce sint in pri-
veghierea protopopului Gheor-
ghie Radostat
Tail peste tot
Intru acest numer mortii cu moarte grabniect 7: ndusiti de pilmint 4,
inecati 5, spinzurati de sine 6. Ucisi i Iarl de alt n5prasnia moarte
morti nu s-au intimplat.
(protoiereul cutare)
tf 2 v. pin cei morti partea ameiasc5 in ce virst au murit [n.n. acelasi
tip de tabel ca si pe pagina anterioar5.]
In numerul acelor morti au murit de moarte grabnic5. 00, nadusiti de
plmint 00, inecati 00 si spinzurati de sine 00.
Protoiereul (cutare)

in folio, 2 f., p. Ir OK f. lv 2r tabel in patrItele 23 x 38 cm, hirtie verzuie groasi,

carastere chirilice.
DEP.: Bibl. Academiei Romime, Foi volante, mapa XXXIV/ 138.

189

[Ucazul indlfimii sale imperiale

singur st'pinitorul intregii Rossiei,
de la ocirmuirea Sfintului Sinodi

Dup5, a insusi imp5fitestii sale m.riri prea inaltul ucaz ce s-au dat
prea sfintului indrepta.- toriului Sinod la acest iulie in 19 zile supt isc5.1itura
Ci insasi min5, a mi.rirei sale, intru carele s5. scrie:
Pe ling purtarea de grija a noastr cea p5.rinteasc pentru incredinta-
tii noao de pronia celui prea inalt credinciosi supusi, voind a-i feri pre ei
despre acele cunoscute din fapt, v5t5m&toarei urnarii carele curg din cunu-
niile ce s fac intre cei ce nu se af1 in desivirsit virst5 si care clintesc
niravurile cele bune, noi am socotit de bine a porunci ca s fie oprit preoti-
lor de acum inainte a savirsi cununii dac mirele i mireasa nu au ajuns
inc cel intiiu la optsprezece, iar cea de pre urrn la sasAsprezece ani.
Prea sfintul Sinod dupa aceasta nu va Lisa a face punerea la cale
ceea ce atirn de la dinsul.
Prea sfintului indrepttoriul Sinod au poruncit pentru cuviincioasa
negresita dupa a ceasta a insusi imparitestii sale mAriri prea inalt porunc5.
Implinire c5.tri cantorile prea sfintului Sinod cea din Moscva i in cea din
Gruzino-Imeretie, c5.tr5. cilenurile Sinodului si ctr ceialalti preosfintiti
arhierei de eparhii, asijderea in lavrele i marastirile stavropighialnice si
1 Titlul numai in lb. nis.i.; traducerea noastiii.

253
www.digibuc.ro
In cantora tipografiei sa se trimeata ucazuri Cu o asa porunca, ca tuturor
preotilor, diaconilor, dascalilor i ponomarilor s sa arate aceasta cu pod-
pisce; iara ocirmuitoriului Senat s se triimat instiintare.
Iulie in 2b zile, anul 1830.
In folio, 1 f., v. alba, textul pe 2 coloane, cel in lb. romfira in dreapta, caractere
hirtie g5,1buie.
DEP.: Arh. Stat. Iai, Fond Mihail

65

In toata Rossia sint cunoscute cumplitile intimplari a ConstantinopOlii.

Multime de cei de o credinta cu noi crestini ca s scape de moarte au nazuit
catea.* hotarale Rossiei. Mii de nenorocite jartve a impilarii inca de la luna
lui martie a anului acestuia 1821 cauta scaparea lor la Odessa si in oblastie
Bassarabiei. Pribegitii s-au priimit ca niste oaspeti, ei slavesc Mima ce
milostivnica a monarhului si mila ci au lcuitorii de acolo catra dinsii.
Dar agiutoriurile ci li s fac nu sint indestule sa cuprinda un atit de
mare numar de famelii ci din zi in zi creste. Numai in orasul Odessa sa
numara in luna lui iunie aprcape de patru mii de oameni de acestia. Ei
cu mintuirea vietii sale, a cinstii, a sotiilor si a copiilor lor, s[i]-au pierdut
toata avutia. O atit de ticalosita soarta a fra tibor nostrii insus[i] de sine
striga cerind agiutoriu. Bunii crestini negresit vor auzi glasul acesta ci s
intinde catra' dinsii intru credinta i dragoste si nu s vor dosi a nu priimi
impartasire la afierosirea ci sa deschide acum in folosul pribegitilor greci
moldoveni ci s afl5. la Odessa si in Bassarabia: ccl ci miluicste pre sara-
cul, imprumut da lui Dumnez5u.
Afierosirile de bani dupa soma ci s'A va aduna s vor triimite catra
d. ostinescul gubernator din Hersona i catr ocirmuitoriul oblastii Bassara-
biei spre a s imparti pe la cei lipsiti. Iulic in 24 zile, anul 1821.
Oreghinalul este iscalit: cneaz Alexandru Golitin.
In folio, 1 f., v. alb5., textul pe 2 coloane, cel in lb. roman5, in dreapta, caractere rusesti,
hirtie g1buie subtire, filigran dungi. Sub text. isalitura, autografA: Verno, gubernschii secrez
tari" [Adev5rat, secretar al guberniei], isc1itura indescifrabil5,.
' DEP.: Bibl. Academiei RornAne, Foi volante, 1 033.

44

[Cu mila lui Dumnezeu]*

smeritul Gavriil al prea sfintului indreptatoriului Sinod cilen si exarh,
mitropolit Chisinaului i Hotinului
Tuturor celor ce sinteti In eparhia noastra din tagma duhovniceasc:
preotilor, diaconilor i tircovnicilor, dar si mil va cerem de la incepatoritil
pastorilor i mintuitoriul nostru Iisus Hristos, iar' de la smerenia noastra
arhierea.sca blagoslovenie va trimitem.

* Formula numai in lb. rusl ; traducerea noastr5.

254
www.digibuc.ro
 Infricosata intimplare pentru care vi s vesteste voao acum in ucazul
preasfintului indrepttoriului Sinod si care s-au intimplat din pierztoarea
patina a betiei, cu butaseana aduce in uimire mintile i inimile voastre.
Mind intunecat cu betia, slujitoriul sfintei biserici au omorit cu mina sa,
si pre cine? pre insusi sotia lui. Ah! Intlegeti din aceast jalnic intimplare,
slujitorii bisericii! IntAlegeti, zic, cit sint de cumplite rodurile betiei! Cit
este de pierztoriu lucru a s da la patima ei! Cunoasteti in cit de strasnia
prpastie de Dumnezeu uritul acest pcat aruncl pre om i la ce feliuri
de rutti si de primejdii Il / aduce pre el. Cunoasteti, si intorcind luare
aminte spre voi insiv, socotiti: oare totdeauna, fiestecare dintre voi este
treaz; oare n-a.0 indrznit unii dintre voi a s'A apropie cindva Cu cuget
ingreuiet de betie catr prea sfintul prestolul Domnului, unde nev5.zut cu
fric si cu cutremur s inchin puterile ceresti. Ispititi-v de s simte fieste-
care dintre voi c este lumina ce s-au pus in sfesnic, ca s lumineze tuturor
celor din cas.: adic, oare, fiestecare dintre voi totdeauna i in tot locul
vorbeste si lucreaz acele ce fac spre intrirea sufletelor ominesti intru
credint si fapte bune, sau intunecindu-se cu betia i singur merge la pier-
zare si pre altii cu pilda sa i trage tot acolo. Aduciti-v aminte, c voi
intrind in chiemarea voastr ati giurat a fi chip pentru cei credinciosi si
cu cuvintele i cu faptele. Ati giurat a petrece viata voastra asa, precum
nerau invtat cel ce s[i]-au vrsat pentru noi singele su, Domnul nostru
Iisus Hristos i precum s cade a petrece slujitorilor tainilor lui si invt-
torilor norodului crestinesc.
Eu totdeauna m-am rugat lui Dumnezeu ca s v intreasc pre voi
in frica sa, s iubiti viat treaz'A i ar prihan, iar betia s, V fie voao
cea mai //ff..72 urit i nesuferit fapt; i acum rugindu-m bun'At'Atii
lui pentru aceasta, v indemn dupa datoria mea si v rog pre voi pre toti
slujitorii bisericii, cei ce v'A aflati in eparhia noastr.: luati arninte de chiema-
rea voastr, s petreceti intr-insa cu sfintenie i cu fierbinti rugAciuni, cerind
totdeauna intru ajutoriu darul lui Dumnezeu, siliti-v a v arta pre voi
pall a tuturor crestinestilor fapte bune. indeletniciti-v fr de lenevire
intru cetirea crtilor celor sfinte, invtati-v i v inteleptiti dintr-insile
spre mintuirea voastr si a fiilor vostri celor duhovnicesti. Cetiti cit puteti
mai adeseori pouceniile voastre cele de hirotonie, precum voi la intrarea
in chiemarea voa,str v-ati i indatorit. ha de patima betiei cu toat silinta
s. v feriti. Aduceti-v anainte, c5. betia stric si pierde sufletul si trupul,
pustieste casa i srceste copii[i] i v face pre voi de batjocura norodului.
Aduceti-v5. aminte, c betia, pricinuind tot feliul de fapte spurcate, impinge
la furt4aguri, la gilcevi, la bt'Ai si la insusi ucidere. Aduceti-v aminte,
c betia lipseste pre om de vremelnica si de vecinica fericire: fiindc betivii,
dup5. cuvintul Sfintei Scripturi, imprtia lui Dumnezeu nu o vor mosteni.
Ei sint aseminea netrebnici i f5.r5. de / lege dupa inv5.ttura tot aceluiasi
cuvint a lui Damnezeu ca si insusi spurcatii, curvarii, slujitorii idolilor,
ocritorii, rpitorii i jfuitorii. Vai si amar, zice prorocul Isaia, de cei
ce s scoa1 dimineata si alearga s se imbete, zlbovindu-s pin tirziu:
c. vinul va arde pre ei.
Temeti-vi dar a v da la acest atita de strasnic pcat, nici s se
a,ud. o fapt scirnav ca aceasta intre voi, nu v imbatati de yin ci v
umpleti de duh, cercind ce este bineplacut Doninului. Umblati cu buna
cuviint., ca fiii luminii, nu in imbuibri si in betii, ci s5, v imbrcati in
Domnul nostru Iisus Hristos i plcerea trupului s nu o faceti intru pofte.

255
www.digibuc.ro
Asa cu vrednicie petrecind intru chiemarea voastr5., i singuri voi yeti
afla dar si mil inaintea lui Dumnezeu si a oamenilor si pre mine m yeti
isbayi din scirb a v pedepsi pentru calcarea datoriei voastre.
Luati aminte cu ce feliu de certari ingrozeste sfinta biserica prin pravi-
lile ei si prin sfintul indreptatoriul Sinod pre cei betivi, ei ca niste nevrednici
sfintei chiemari vor fi lepdati cu rusine i cu giudecata din cinul lor
iara cei ce vor muri de aceasta patima, nu s vor invrednici de ingroparea
crestineasca ca niste ucigasi de 1/CH3 sine, nid s vor face rugaciuni
pentru sufletele lor.
Drept aceea paziti-v de betie, iarasi va rog, pentru c abatindu-v
la rautatea betiei in zdar yeti striga ca s va miluiasca pre voi, in zadar
vor varsa lacramile pentru voi copiii i sotiile voastre, in zadar yeti intre-
buinta mijlocirile a facatorilor vostri de bine pentru voi. Nimine i nimic
nu v va izbavi atuncea de pedeapsa cea hotarita dupa pravile.
Pentru dezradacinarea a acestii scirnave i pgubitoarei patimi dintre
duhovnicestile fete s-au dat de la noi la cine s cade tari porunci, ca
ne instiinteze numaidecit pentru cei ce sa dau la betie.
Rugindu-ma lui Dumnezeu ca s v pazasca cu al sau prea puternic
dar, precum de accasta asa si de toate patimile, i ca sa v fac curati
fara de priban, umblind cu vrednicie intru aceasta sfint.' chiemare intru
care sinteti chiemati, astept buna totdeauna petrecere a slujitorilor biseri-
cesti i indreptare a celor dati betiei, carii, viindu-si in simtire, caindu-se,
sa vor parasi i sa vor indrepta de aceasta urit patima.
S-au dat in pazitul de Dumnezeu oras Chisinau, la anul 1819, iunie
7 zile.

Is folio, 3 f., p. 6 albti, textul pe 2 coloane, cel in lb. romanti in dreapta, caractere chiri-
lice, birtie alb&struie groasa, filigran dungi qi blazon imperial.
DEP.: Bibl. Academiei Romne, Foi volante, mapa XIX /46.

87

Ucazul imphatestii sale tneiriri,

singur stapinitoriu a toata Rossia, de la prea sfintul indreptatoriul Sinod,
catra prisutstvuiuscii aceluiasi, preaosfintitul Dimitrie,
arhiepiscopul Chisinaului i Hotinului i cavaler.

Dupa inalt intarite de imparateasca sa marire la 22 zile a trecutei

luni dechemvrie, anul 1823, docladul Sinodului si alaturatele linga dinsul
pravile alcatuite spre implinirea inaltului ce s-au iscalit de imparateasca
sa marire ucaz dat Sinodului in trecutul an 1821 iulie, 3 zile: 1) pentru
dezradacinarea urmarilor rele ce s fac de catra fetele duhovnicesti in biserici
si 2) pentru forma judecatii pentru unele ca acele urmari asupra caruia
doclad si a pravilelor este scris cu insasi a imparatestii sale mariri min asa:
sa fie dup. aceasta. Alexandru ;
Prea sfintul indreptatoriul Sinod au poruncit: intiiu, ca aratatele
inalt intarite de imparteasca sa marire docladul Sinodului i alaturatele
256
www.digibuc.ro
linga dinsul pravile, tiparindu-sa in tipografia Sinodului de aicea, dupa num-
rul consistoriilor, duhovnicestilor pravlenii, blagocinilor, manastirilor, soboa-
ralor i bisericilor a tuturor eparhiilor, s se triimata cu ucazuri spre impli-
airea intocma i povatuire dupa dinsele catea cantoriile prea sfintului Sinod
cele de la Moscva si a Gruzino-Imeretiei, cata cilenii Sinod.ului i alf alti
preosfintiti arhierei de eparhii, precum i cata stavropighialnicestele lavre
mnastiri, cata' ober-sveascenicul a glavnului stab a imparatestii sale
mariri; iar catea' ocirmuitoriul Senat s'a se triimat cu soobscenie.
Al doilea, intru acest ucaz s'a se porunceasc ca acele ball intarite
de imparateasca sa madre pravilele, dupa ce se vor imparti de catea consis-
torii pre la manastiri, soboara si pre la biserici, preotii i diaconii, cliricii
calugarii, pzindu-le in biserici s etindu-le cu cit s va putea mai ade-
saori, sa se sileasca cu toate chipurile a fugi si a sa departa de urmarile
ce sint aratate intru acele pravile, care urmri sint grele dupa firea sa si
vatmatoare dupa scand5.1a ce s face printr-insele si aduc nu mica pe-
d.eapsa. 2-le Dupa acea impartire a aratatelor exempleare s sa ceie de la
manstiri, soboara si biserici pentru fiestecare exempleariu cite 15 cop[eice]
si diva stringerea lor s se triimata la prea sfintul Sinod. Tara pentru con-
sistorii i pentru duhovnicestile pravlenii i pentru blagocini s'A se triimat
cite un exempleariu f ara bani.
Tanuarie 17 zile, 1824 anul.
Cel adev'rat au isalit: obersecretari Gavrilo Jurihin.
Secretad, Vasilii Insarschii.
Cu alaturarea exempleariurilor de pre inalt intrite docladul prea
sfintului Sinod i araturatele Ruga dinsul pravile pentru dezradacinarea
urmrilor rele ce sa fac de catra fetele duhovnicesti in biserici i pentru
forma judectii pentru acele urmari.
Povitcic, Anton Severov //"P..12

Intru tot prealuminatului, preaputernicului, marelui domn imparat

singur stapinitoriului a toata Rossia.
Intru tot prea supusul doclad a Sinodului
[Pre cel adevrat cu insasi a imparatestii sale
mariri mina este scris asa: s fie dup. aceasta.
Alexandru.
In S. Peterburg, 22 dechemvrie, 1823 anul]

Prin cel prea inalt ucaz a insasi imparatestii voastre m'riri, dat Sino-
dului din anul trecut, 1821 iulie in 3-i zile pentru nepublicarisirea de acum
inainte pretutindinea a faptelor celor necuviincioase ce sa fac de unii din
fetele duhovnicesti in biserici i a pedepselor pentru acele urmari, imparateasca
voastra madre, linga aceia ati binevoit inalt a porunci, ca spre dezradaci-
narea acestor feliuri de urm'ri, ce sint grele dup firea sa i vatam.toare
dupl scandala ce s face printr-insele, la judecat cu toat tria sa se
urmeze dup pravilele Apostolilor 27 si 42, care dup neaparata nevoie
s'a cuvine ca in toat a lor putere s se alatureze catra acest feliu de urm'd

2 Textul dintre paranteze este tipArit marginal, pe spatiul alb al foil.

257
www.digibuc.ro
facute in biserici, care urmari fiind facute si afara de biserica, s osindese
prin acele pravile; iark ca drcapta judecata filed prelungire Cu tarie sa
lucreze la acest feliu de pricini i ca S intrebuinteze potrivitoare msuri
spre indreptarea si spre pedepsirea la feliu de feliu de acele fapte si la deo-
sebite stari inprejur a lor, sa se asaze deosebite pravile care s se si aduca
inaintea imparatestii voastre mariri spre intarire.
Spre implinirea acestii prea inalte porunci, Sinodul acele publicarisiri
le-au oprit, iara spre infrinarea de la relele urmari in biserici i spre dezra-
clacinarea acestor fapte, au alcatuit doao feliuri de pravile, din care unele
incheie msurile indreptarii si a pedepselor dupa marimea rutatilor, potri-
vite Cu deosebite stri imprejur a faptelor acestora, iara altele cuprind pova-
tuirea spre neprelungita si neslabita lucrare a dreptei judec5.ti la acest feliu
de pricini.
Aceste pravile Sinodul, cu toat supunerea, puindu-le inainte prin
aceasta imparatestii voastre mariri spre cautare, socoteste ca este de nev ie,,
e deac ele sa vor invrednici cu inalta intrire, atuncea s s porunceasa
tuturor arhiereilor de cparhii:
ca ei sa adaoga neadormita priveghiere asupra purt-
ru i asupra naravurilor incredintatei lor partii duhovnicesti, spre a o deprta
de urmari si de faptele cele nepotrevite chiernarii eii, iara la intimplare
de improtiv, s'A urmeze cu vinovatii dupa aceste pravile i dupa alte za-
coane fr cea mai mica slabire.
Al doilea, la alegerea i hirotonisirea celor ce cer aceasta chien3are,
s urmeze cu frica lui Dumnezeu i cu toata paza, cautind la virsta anilor
ispitind cu de-adinsul purtarca si socotintile a fiesteearuia celui ce are
s se hirotonisasca, cu toate chipurile cele prin putint', depaitind de aceast
sfinta slujire nu numai pre cei ce sint insemnati In vreo fapta rea, ci
asupra carora este prepus, cum si pre cei ce nu sa indeletnicesc in cetirea
si in intllegerea Sfintei Scripturi si nu stiu marimea i duhovnicestile inda-
toriri a cinului carele cer ei; asemenea, s alearga si pre blagocinii pentru
cautarea in biserica dumnezeiasc a rinduielii intre slujitorii eii si a nnpli-
nirii datoriilor lor din cei vrednici prcitopopi sau preoti si din cei ce intrec
pre altii cu temelnica socotinta i cu purtarile cele ziditoare.
Si al treilea, ca unii ce sint mai mari nacealnici a duhovnicestilor scoli,
sa intoarca deosebita luare aminte asupra cresterii tinerilor ce sa face
acolo, ca sa se scleasc si sa se inradacineze intr-insii cel mai mare si unuI
inceputul a board intelepciunea: frica Domnului si dragostea catra Hristos
Mintuitoriul; iara pricepind intre dascali sau 'nitre ucenici purtari i soco-
tinte protivnice acestii pravile, ori duh mindru si 'indaraptnic, sa faca negre-
sit crestinestile sfatuiri i pastorestile invataturi povatuitoare spre smerenie
si blindete. Iara cu cei ce nu baga in seam pre acest mintuitoriu glas, sa
urmeze dupa asprimea pravilelor bisericesti i asazarilor scolilor, iar la
intimplarile cele mai mari sa arate Sinodului.
A imparatestii voastre mariri intru tot supusi:
Cel adevarat s-au iscalit de prea sfintul indreptjoriul Sinod.
Iulie, 9 zile, 1823 anul. /[P.34
In cele adevarate cu insasi mina imparatestii sale mariri este scris
asa: s fie dupa aceasta. Alexandru.
In Sanctpeterburg. 22 dechemvrie 1823 anul.

248
www.digibuc.ro
 Pravilele
pentru dezradacinarea fafitelor rele

I-iu
Preotul sau diaconul sau cliricul carele in biserica in vremea slujirii
celor sfinte va bate pre cineva cu mina sau cu altceva, dovedindu-s intru
aceasta prin cercetare, s'A.' fie scos din cinul sau dupa temeiul a 27 pravil
Sfintilor Apostoli, sa se dea afara din tagma duhovniceasc5, si s'a se
trimata spre punerea ia caLe la stapinirea politiceasca, cu aratarea faptei
lui ceii rele.
2-le
Tot acestii pedepse s supune acela dintre dinsii care cu necuviincioase
cuvinte sau cu fapta va face o asa turburare, din care va urma impedecare
In sfinta slujire.
3-le
Preotul sau diaconul carele in biserica sau afara, fiind imbracat in
sfintele vesminte, va indr.zni a savirsi cele sfinte nefiind treaz dovedindu-sa
intru aceasta intiias[i] dat5., dup temeiul pravilelor a Sfintilor Apostoli 27
si 42 sa deprteaza de loc i oprindu-sa de sfinta slujire s rinduieste in
rindul cliricilor pina ce va arata adevrata pocainta i indreptarea cea deplin.
Pravila aceasta nu sa atirna catr savirsirea dumnezeestii liturghii,
de care, dac vreun slujitoriu celor sfinte uitindu-si pre sine pina la nesim-
tire, va indrazni a sa apropie, nefiind treaz, cu unul ca acesta, precum de
sine sa intlege, s cade ca indata sa se urmeze dupa asprimea a pravilei
ceii intiiu.
4-le
Preotul sau diaconul dovedindu-sa de al doilea in fapta care este
ins-mnata intru al treilea pont, sa scoate din cinul su i s trimite catra
ocirmuirea politiceasca, ca sa-si aleaga starea vietii sale.
5-le
Cliricii carii la savirsirea celor sfinte vor sluji netreji, sa se trimat
spre indreptare la mlnastire ca intrebuintarea la cele mai de jos lucrri
si daca nu vor arata in hotarita vreme roduri de pocainta, s se urt,neze
ca dtnsii tot intru acelasi chip, dupa cum s-au zis Intru a 4 pravi15.. 111-12-15

6-le
Preotul sau diaconul sau cliricul care cu necuviincioase cuvinte, sau
cu fapta, va arata necucernicie ctra casa dumnezeiasca i catr lucrurile
sfintite ce s afla intr-insa, intliasri] data sa pedepseste ori cu aspra mustra-
re, aducatoare aminte de frica lui Dumnezeu, de locul cel sfint si de mari-
mea chiemrii lui, ori potrivindu-s cu noima pontului 239 ustavului poli-
tiei, cu luare de bani in folosul vaduvelor si a saracilor, ori cu metanii intru
o zi sau in multe zile, clutind. (lupa firea i marimea gresalei.
www.digibuc.ro 259
 7-le

Preotul sau diaconul sau cliricul facind si a doa oara acest feliu de
fapt,.s5, se chieme la casa arhiereasca sau sa se trimata la manastire,
pre o luna-doao sau trei, dupa socotinta, spre invatatura i indreptare.

8-le

Preotul sau diaconul sau cliricul care va face fapta de acest feliu
fiind netreaz, macar sa fe aceasta i intiias[i] dat, s'a pedepseste si sa
indrepteaza cu chipurile insemnate in ucazul Sinodului din anul 1800, martie
22 zile, anume: intiias[i] data cu inchiderea in manastire cel mai putin pre
trei sau patru luni, cautind dupa viata cea de mai inainte a vinovatului.
Cei ce vor face fapt de acest feliu in al doilea rind, preotii i diaconii
se pedepsasc cu departarea de la locurile lor i cu pogorirea la alte biserici
in slujba cliricilor, oprindu-li-sa slujirea celor sfinte, pina ce vor arata
adevarata pocainta si indreptarea cea desavirsit. Cei ce n-au aratat indrep-
tare sau cei ce au cazut intru acest feliu de fapt a treia oara, unii ca
aceia dovedindu-sa prin judecata, neaparat sa scot din cinurile lor i sa.' dau.
Mara din tagma duhovniceasca in partea politiceasca, spre a s rindui la
ce sa vor afla vrednici.
9-le

De s va intimpla, ca in urma faptelor sale va eadea supt oprirea

slujirii celor sfinte, supt inchiderea in manastire ori supt rinduirea in treapta
cliricilor, preotul carde are semnul cinstei de oarescare orden sau din cele
asazate pentru partea duhovniceasca cea de mir; la o aceasta intimplare
sa leaga unul ca acela la trimiterea spre pedeapsa cu iscalitura ca semnul
acela sa nu-1 poarte pina la dezlegare, si tot intru aceiasi vreme s se scrie
catea prea sfintul Sinod spre hotarire, impreuna cu gnomie, de poate cel
ce sa pedepseste, cautind dupa feliul faptei i dup'a buna naclejdea lui
spre indreptare, a mai purta semnul cinstei ce i s-au dat sau s cuvine
a-1 lua de la dinsul. La o asa de pre urrna intimplare, Sinodul va cere inalta
dezlegare.

10-le

Preotului sau diaconului celui ce va cadea supt oprire de sluji-

rea //fP..16 celor sfinte, i supt rinduirea in treapta cliricilor, deaca va arata
adevarata pocainta si indreptare i s'a d voie sa slujasca cele sfinte si de
iznoava s rinduieste in slujba cea dintiiu la locul care este deschis, insa
linga aceasta s cuvine stapinirii eparhialnicesti cu sirguinta sa ispiteasca
de este Cu temeiu indreptarea lui. Pentru aceasta s cuvine a-1 rindui pre
unul ca acela la un asa feliu de loc unde s-ar putea el a sa afla supt cea
mai aproape i neadormita priveghiere a blagocinului sau a vreunui protopop
sau preotului care este stiut cu purtarile cinstite sau sa se asaze unul ca
acela la vreun loc ce este deschis spre implinirea slujbei deodata numai pre
vreo citeva luni, Cu aceasta ca el in curgerea acestii vrerni Cu insusi lucrul
sa arate pre sine indreptat i s-si scoata de la poporeni marturie spre
cea desavirsit a lui intdrire pre locul acela.

260
www.digibuc.ro
 11-le

Calug'5.'rii sa se pedepsasc tot dupa acestesi pravile: ieromonabul

ierodiaconul, dupa cum preotul i diaconul, iar calugrul prost i poslusnicul
dupa cum tercovnicul. In locul chiemarii la casa arhiereasca sau la manasti-
re, s se pedepsasca de proiestosul cu alese si tari sfatuiri intru acest chip:
s'a intrebuintaza in poslusaniile cele mai de jos; s'a departeaza de trapeza
cea de obstie, s lipsesc de purtarea rasei i camilavcii; s, tin supt paz
lor numai pine si apa dupa vinovatia i naravurile lor; s pedepsasc
unii ca aceia i cu alte chipuri ce slut scrise in pravile pentru alugri a
sfint[ului] Vasilie celui Mare in a 2 parte a cartii Indreptarii legii, In Nomo-
canon si in duhovnicescul reglament.

12-le

Daca ieromonahul sau ierodiaconul, caruia dupa judecata s cuvine

55. i s la darul, sa va cere a-1 rasa pre el in manstire pentru pocint
si daca stapinirea atit a mnstirii, cit si a eparhiei sa va uni la aceea, la
aceasta intimpla.re, dup luarea darului, nu sa opreste a-I rasa in c5lugrie
supt neadormita priveghere a vreunui staret iscusit intru duhovniceasca
indreptare a celor cazuti. Asemenea, dac preotul sau diaconul, c'aruia dupa
judecata i cuvine sa i s ja darul, fiind vaduv, va cere ca sa se priimeas-
ca In manstire spre pocainta i daca stapinirea atit a manastirii cit si a
eparhiei s va uni la aceasta, nu se opreste a-1 priimi pre unul ca acela
in rindul poslusnicilor, pre temeiul mai sus scris, Cu nadejde spre a-1 tunde
In alugarie, daca va aduce roduri vrednice de pocainta, ins cum de sine
se intelege, fara hirotonisire in preotie sau in diaconie.
Cele adevarate s-a.0 iscalit de pre[a] sfintul indreptatoriul Sinod UTP.37
Pre acele adevarate cu insasi a imparatestii sale mariri mina este scris
asa: S fie dup5. aceasta. Alexandru.
In S. Peterburg, 22 dechemvrie 1823 anul.

Pravilele
pentru forma judecatii a faptelor rele celor ce s-au facut
de c5'.tr fetele duhovnicesti in bi seric5..

I-iu

Arhiereul eparhiei, indat5.' cum va priimi orisidelacine instiintare sau

cu alt chip i va veni la stiinta pentru vreo fapta netrebnica, facut de vreo
fata duhovniceasc in biserica, numaidecit da porunca in scris blagocinului
de loc sau altei feta duhovnicesti ce este vrednica de credint., ca s mearg
la fata locului, i chiemind pre unul sau pre doi din preotii megiesiti care
sint stiuti cu purtri bune, s Lea acolo cercetare dupa rinduiala zacoa-
nelor ce s-au asazat pentru pricinile de cercetare. Iara ling aceea, daca
fapta s atirn catra acele care sint insemnate intru cel intiiu, al doilea
si al treilea ponturi de pravile ce s-au pus pentru dezradcinarea faptelor
rele, arhiereul reportuieste pentru (lima Sinodului i instiintaza pre ministrul
duhovnicestilor pricini.

261
www.digibuc.ro
 2-le

La o intimplare de nu va putea la acest feliu de cercetari cinovnicul

politicesc a fi in loc de deputat, pentru intrebarea in fiinta lui fetelor ce
nu atirna stapinirii duhovnicesti, pot prinde locul lui starostele satului,
vornicul sau vatamanul.
3-le

La cercetare, toate intrebarile din partea cercetatorilor si raspunsurile

din partea acelui ce este supt judecata si din partea marturilor s cuvine
s.' fie scurte i lamurite fara. incungiurari i intimplari care nu sa atirna
de pricina.

4-le

Dupa facerea acest feliu de cercetare cu rinduiala dupa zacoane, cel

ce sa vadeste iscaleste pricina pre file, intarind c cercetarea aceea facuta
este dupa rinduiala zacoanelor i ca nici o lipsa intr-insa nu s-au facut, iara
la intimplare de improtiva arata ce s-au facut improtiva zacoanelor si ce
anume lipsa s-au facut in dela. Dac cercetatorii vor afla in iscalitura celui
ce este supt judecata ca este ceva adev'rat, atuncea dupa cererea lui, cele
ce sint improtiva pravilelor, le indrepteaza si cele lasate le 0..18 impli-
nesc; care adaogire cel ce sa vadeste asijderea o iscaleste. Iara la o
intimplare daca el sa va departa de vreo pricina de a iscali si ma.i ales de
indaraptnicie, apoi mai mult decit doao zile sa, nu-1 ing5.'duiasca, ca din
pricina aceea sa nu sa faca prelungire cu lucrarea dreptei judecati i ca
nu saza cercetatorii in zadar pre loc in chieltuiala; iat dupa trecerea. acestor
doao zile, trecind aceasta la jurnal, sa se triimata impreun cu cercetarea,
unde sa va cuvini, cu iscliturile acelor ce sa vor afla la aceasta cercetare.

3-le

Arhiereul de eparhie priimind cercetarea, indata o triimite la consisto-

rie spre hotarire pentru pedeapsa vinovatului, in temeiul pravilelor pentru
aceasta as'azate; iara consistoria fara intirziere, puind a sa socotinta, aduce
inaintea arhiereului de eparhie, spre cautare, iara el intrind acea socotinta
sau puind a sa hotarire (gar de scoaterea din cm n pre preot si pre diacon
lepadarea din tagma duhovniceasca), dupa ce sa va arata ea celui ce este
supt judecata, o aduce intru implinire, nepriimind improtiva acestii hotariri
nici o aloh de nemultanaire. Iara la intimplare a scoaterii din cin fetii
duhovnicesti, i triimiterii la politiceasca ocirmuire, s, se urmeze intocma
pre temeiul inalt intaritului in 3 zile ianuarie, anul 1812, docladul Sinodu-
lui, atit pentru aratarea hotaririi ceii adevarate celui ce s invinovteste,
cit i atuncea cind el va iseali nemultamirea sa pre hotarirea aceea, trimitind
acea hotarire la ravizia Sinodului, alaturind i insasi curgerea pricinii sau
extractul dintr-insa. Iara cind cel ce este supt judecata va iscali ca el cu
hotarirea stapinirii eparhiei intru aceasta intimplare este multamit i spre
indreptarea sa nu are nimica, apoi aducind intru implinire i acest feliu
de hotariri, sa se reportuiasca Sinodului cu toate strile imprejur spre sti-
intl.
262
www.digibuc.ro
 Cit pentru calugari: pentru faptele insemnate in al 6-le, al 7-le si al
8-le ponturi a pravilelor ce s-au asIzat pentru dezradacinarea a rege]lor
fapte, deaca reportuieste proestosul cu cei mai mari frati, apoi cercetarea
este de prisos, fiindca dup cuvintul sfintei scripturi, carele este in sfinta.
Evanghelie la evanghelistul Mateiu, cap. 18-1e, in gura a doao sau a treia
mrturie s ste tot cuvintul. Dup acest feliu de raport s'a si fac cazuta
hotrire; iara dad s va rportui pentru faptele aratate in ponturile cel
I-iu, al 2-le si al 3-le, acelor pravile, numai de la un proestos sau de la
alta fata, s'A se faca cercetare tot cu aceeasi dupa zacoane rinduiala si la
hotariri s'a se urmeze dup cum s-au zis pentru partea bisericeasca cea de
mir.
Cele adevrate sint iscalite de prea sfintul indreptatoriul Sinod.
In folio, 8 p., caractere chirilice, hirtie groas5. verde-allAstruie.
DEP.: Arh. Sta.t. Iai, Fond Mihail.

/82
V edomostie pentru biserica (cutare)
Din orasul cutare (sau cutare uezd, cutare sat) pe anul 1829.
1) Este zidit la cutare an, prin sirguinta cutaruia (sau a poporenilor
sau nu se stie cind si de cine).
.2) Zidita este de piatr. (sau de lemn), cu asemenea clopotnita tare
(sau 'veche) (aicea s se scrie ce anume este la dinsa vechiu sau ce au ramas
neispravit la zidire i proci).
Prestoluri intr-insa sint doao (sau unul) intru cea mai mare frigu-
roasa (sau calda) in numele cutare; in paraclisul (prideala) cel cald (sau
friguros) in numele cutare.
Cu podoabele este indestulat.' (sau neindestulata) (aicea s'a' se
arate anume daca intru ceva este vreo insemnat. lipsa).
Clirosul dupa stat de la cutare an (sau de demult); preoti atita,
i proci (daca undeva clirosul sau diacon s va fi adaos sau s va fi scazut,
apoi s se arate in care an).
Pamint la aceasta biseria pentru asezarea clirosului atitea desetine
(sau atitia cvadratnici, stinjeni). Pmint de arat si de cosit atita (aicea
sa se arate de este pentru acest pamint plan sau carte hotarnid i unde
ele sa pazesc; nu cumva urmeaza pentru acest pmint vren pricina',. de
cind s-au inceput si in ce stare s'a afla; oare insusi preotii, diaconii i sluji-
torii bisericesti pre acest pamint Il stapinesc sau altul cineva i pentru
aceea priimesc si oare este aceea legiuit act).
Casale preotilor, a diaconilor si a slujitorilor bisericesti a lor sint
(sau bisericii, sau de la pomescic) de lemn (sau de piatr.'), pe pamintul
bisericesc (sau pe a altuia) (aicea s'A se arate i aceea cine nu are casa
din ce pricina si de sa afra pentru unul ca acesta p'amint).
Pentru tinerea preotilor, diaconilor si a slujitorilor bisericii sa.
priimeste leafa atita: dupa sinetul ce sa pzeste in bisericeasca vasmintarie
(sau a scaunului), camata de pe capital atita (sau de la pomescici atita
sau hotarita soma nu sa priimeste), hrana lor este indestulata (sau de mijloc,
sau s'arad).
Acareturile ce s cuvin acestii biserici sint: spitalul de lemn (sau
de piatra) pentru atit[i]a oameni (aicea s." se arate unde sint case biseri-
263
www.digibuc.ro
cesti ce s dau cu chirie sau dughene sau alta ceva, ce anume ce venit
priimeste de la dinsele).
Departarea bisericii acestia de la consistorie este de atitea verste,
de la pravlenia duhovniceasCA de atitea, de la blagocinul locului de atitea.
Cele mai aproape de aceasta biserica sint cutare si cutare cu atita
departare. //[p.]2
Catra aceast biserica este alaturata cutare, pentru care vedo-
mostia s'a alatureaza pe urmatoarea fila. Slujirea intr-insa sa face intru
cutare zile (daca nu este nici o biserica alaturata, apoi sa se scrie, el nu
este).
Biserica de casa intru acest popor este cutare la cutare, s-au zidit
In cutare an. Slujba intr-insa sa savirsaste in cutare zile de citra cutare
preot (clack acest feliu de biserica nu este, apoi sa se scrie, c nu este).
Izvod pentru averea bisericii este [...], s-au facut la cutare vrem-e-,
s-au incredintat de catra cutare, s-au intarit cu pecetea consistoriei (sau
cu a dohovnicestii pravlenii).
Condicele de venit si de cheltuia15. pentru soma cea de pe luminari
si a bisericei cu gaitan i cu pecetea consistoriei s-au dat la cutare vreme,
s scriu cu orinduiala si s pazesc intru intregime.
Copiile de pe condicele metricelor din cutare an sa pazesc intru
intregime.
Izvodurile de ispovedanie din cutare an si pazesc intru intregime.
Tn condica de cercetare la cununii ce s-au dat cu gaitan i cu pece-
tea consistoriei la cutare vreme i s-au intarit de catra cutare prisutstvu-
iusciu, coale scrise atitea, nescrise rmin atitea..111-P.13

Vedomostie
pentru biserica ce este alaturata catra mai sus aratata
biserica

(Aicea sa se prescrie ea tot dupa aceeasi rinduiala precum mai sus s-au
poruncit a face prescrierea bisericii ceii nealaturate). 111-P.11

(Insemnare. Vedomostia s iscaleste pe file de catra tot clirosul si s predsta

vliseseste pe ling sfirsitul anului blagocinului, carele, adaugindu-o cu ale
sale marturii pentru stiintile i purtarile fetelor celor scrise intr-insa, i cu
a sa iscalitura incredintindu-o, cum c ea este intocma, o predstavliseste
(dinpreuna cu celelalte deopotriva dintru a lui priveghiere) preosfintitului
a eparhiei arhiereu in cea intiie jumatate a lui ghenarie viitoriului an. Pentru
dreapta recomendatie raspunde singur blagocinul; iar pentru celelalte
raspunde, precum pricitul ce au facut vedomostia, asemenea i blagoci-
nul care o au incredintat-o (msk' pentru acest feliu de aratari pre care
blagocinul nu are inlesnire a le cerceta cu dinadinsul, precum spre pild
pentru numarul sufletelor din popor, raspunderea cade mai ales asupra
clirosului).

264
www.digibuc.ro
 Pentru clirosul acestei biserici
Cine cunt stie a Cine ce put tare Cine, cind, pentru
Cine antime, wide si ce au in /Arat, cind si de cine in ce cm n s au Anii ceti a cinta cdti are, ia.r copii ce Cine, ce au fost judecat
hirotonisit i cgta cc loe; ce datorii au purtat i poart deose- de la hisisul din cei se Invata In cui, ce Cu ce au fost
bite, dud si Cu ce au fost mull-limit, pre cine are in familia sa: nastere inv5.rari cine, cum s-au purtat rudenie stafuit sau nu
cite, intru un an In vremea slobo- este este supt cercetare
au spus cuvinte zirii lor acasa sau supt judecat
Protoiereul (sau preot) numele lui si a tatglui lui, porecla. Fecior de 90 12 cuvinte buna (sau Pono- Judecat i sta.-
preot. Dup ce au avirsit pusul in cutare seminariu (sau academie) foarte bung) mariu- fuit nu au fost
au fost slobozit cu atestat de a cutkui razread (sau cu cutare acade- lui vg,r
miceaia treaptg). La cutare an, lung i zi s-au hirotonisit atr al doile
biserica cutare preot; iar la o cutare an lun i zi au fost mutat la
acest de acum loc. Gramotg are. La cutare an au fost rinduit bla-
gocin (san deputat sau duhovnic). La cutare an pentru paradosirea
catihisisului, in curgerea de doi ani i s-au dat nabederniai i proci
(aicea sg se serie toat slujba preotului).
in familia lui
Soria, numele eii si a pkintelui eii. 40
Copii: cutare, numele i porecla, in cutare despg.rrire a seminariei 17
(sau in cutare small'', de uez) cu cheltuiala pgrintelui sgu. bine (sau nu
Cutare s5, invar acas a citi (sau a cinta, sau a serie). 8 au sau nu bine)
Diaconul, numele lui, a pkintelui lui i porecla, fecior de dasc5.1, Cetirea i cintarea bunil (treaa sau Cunime- S afl supt cerceta-
chip& ce au fost scos din despgrrirea cea de mijloc i proci (aicea 35 bine, ca,tihisisul blind proci) ne nu re sau supt judeca-
asemenea s se serie toatg, slujba lui). Vg.duv: foarte bine este 0, din cutare lunt a
Copiii lui: rud anului trecut, pen-
Anna: 10 tru cutare pricin
Maria 8
(Sau locul diaconului este desert din cutare vreme pentru cl diaconul
cutare s-au mutat la cutare loe).
numelc lui, a pkinteluilui i poreda, din ce mai de jos des- 28 Cetire i ciniarea stnerit ins& nu Cu ni- n cutare an pentru
pArrire a seminariei, la cutare an, lun i zi s-au rinduit la acest bine, catihisisul de tot treaz mene ne netrezvire au fost
loc si la cutare lung i zi a aceluiasi an s-au sfinrit in stihariu. nu deajuns este trimis la mg.n5stire
Gramotg are, de al doilea insurat. rudri pe o lung., iar in
Soria lui, numele eii si a pkintelui eii. cutare an i s-au
Copiii lui de la intiia surie: 20 fAcut lui mustrare
loan, cu porecla cutare, in cea mai de sus despkrire a cutriria scoli 12 bine pentru aceeasi
de uezd, Cu toaa cheltuiala haznelii. au fost legat cu
cutare zapis

www.digibuc.ro
Anna, a ceti si a scrie nu O. invata. 11
Copii de la o doao sotie: 5
Petru s invata. a ceti la parintele lui.
Ponomariu, numele lui si a parintelui lui, porccla, fecior dc dascal i 20 Cetirea bine, d'II- buna (sau preotului chipa atingerea de
proci holteiu tarea putin, ca- nu bulla) var al cutare pricina de
tihisisul oaresce doilea cata cutare giu-
Prescuarita, numele eii si a parintelui cii, vaduva a cutaruia preot sine milite lusa decatorie au fost
(sau a cuiva altuia) este rinduita in cutare vrcme putin intelege iiivinovatit pon-
(nsemnare: unde sint doi preoti, acolo dup ce se va serie ccl intiiu tru cutare lucru,
preot s5. se serie diaconul i ceilalti clirici ca.rii sint pe partea lui. pcntru ce in cutara
Pe urma A. se serie al doilea preot i cliricii ce sa afla in partea lui. an si luna au fost
Unde sint trei preoti, acolo diaconii sa se scrie pentru orinduiala strafuit cu accia sau
unul dupa cel intiiu, iar altul dupa cel al doilea prcot, neautindu-sa au fost lega,t cu
la accea ca ei slujesc cu totii. Cei cc slujesc la soborul scaunului O. se cutarc zapis. La de-
serie dupa aceea rinduiall, precum s-au aatat in stat.) chcmvric in 18 zile
a anului trecut
pentru dinsul au
fost dat raport in-
tru accea.
bulla Cu ni- Nu au fost sta-
Cei afaa de stat i sarmatiii mello fuia (sau au fost
nu este strafuita cu meta-
Batrinul a aceeasi biserici, preotul cutare, tarieste la cutare, carde 70 buril ruda nii pentru aceer)
li poarta,li poarta de grija (sau cu lcafa epitropiei i prin legc de la Prcotului Judecat sau stra-
dina atita). este p5.- fuit nu au fost
Cutare vaduva, a cutaruia diacon ce au fost intru acest cliros taieste 50 finte (sau au fost jude-
intru a ci ramas (lupa, barbat casa, cu ajutoriu epitropici i priimeste ca.t atuncca, pon-
ataca ruble (sau cu insasi a eii brama din lucru sau din venituri dc tru aceca si au fost
pe avere amasa dup5. barbat). strafuit cu aceea)
La dinsa in familia copii ai ci:
Anna stie a citi
loan 14 bulla (sau Cu nime-
lije 5 'cu buna) ne nu
Vaduva celui ce au fost la cutarc biserica a cutaruia uezd, numele 3 este
cii si a parintelui eii. Traiestc in purtarca de grija mai sus pomeni- 60 ruda
t ului diacon. bulla sau diaco-
Copii ce au ramas dupa moartca cutaruia, sau de la acel cc s-au scos loar te buna) nului
din tagma duhovniceasca: intima
Cutare in cutara despartire a serninarici sau in cutarc scoala de uezd.
Cutre, e traies te in purtat ea de grija a ponomariului, 16
www.digibuc.ro
9 baria ponomar iului
nepoata,
 Pentru poporenii bisericii aratate [P.38
Numexul sufletelor Cu ce depertare de la
in ce locuri si de ce Nurnerul biserice si au nu este
tagua sint poporenii caselor bezbe.- feme- vreo impiedeca.re in cale
teascA iascl ce.tre dinsa

in partea celui 1-iul preot:

(sau a protoiereului)
Tot intru acelasi oras
Case dvorenesti .5 )5 26
Negutitoresti si a tirgovetilor 10 50
Rasnolniceti de a cuteria secte 4 nu se. stie
(sau atitia)
Preste tot
in partea celui 2-lea preot
In slobozia cutare triiieste cutare
pornescic, numele lui si a perin-
tclui lui, cinul i porecla 4 6 De 2 verste
Pe ling dinsii oameni de case. 4 7 impiedecare
R bi 8 32 36 nu este
in slobozia cutare, a pomescicului
cutare, carele aicea nu treieste
Oarneni de case. 1 8 9 De o versti. in vreme
Robi 20 80 84 de ploaie Ii impiedia
locul de mlastine.
in cutare sat a economicestii (sau
a ceii de uczd) ocirmuiri, robi 32 94 97 De trei verste. in
vremea ravarserii
apelor Ii opreste
piriul cutare
RAscolnicesti
De a cutOruia secte 2 nu sO stie
(sau atitia)
De a cutereia secte 7 nu se. stie
De alta lege cutare 3 nu se. stie
Preste tot
In f lio, 1 f. + p. 3 8 (tabele) 1 f., ultima p. albO, caractere chirilice, hirtie foarte
groase, vcrzuie.
DEP.: Bibl. Academiei Romne, Poi volante, 1 0.58.

10
Copie
Cu tila lui Dumnezeu smeritul Gavriil,
exarh, mitropolit Chisinaului si a Hotinului i cavaler
Din multe dovezi ne-am incredintat c. intru aceast eparhie a Chisi-
nului si a Hotinului multi copii de prewti si a slujitorilor bisericesti cu
totul nu stiu carte si pentru Ch.' nu au invatat, nu pot a intra in slujha
preutasca sau diaconeasc si, in locul lor, de nevoe s'A rinduesc tagma
duhovniceasca altii din tagma merineasca, cari au invtat carte, iar copii[i]
cei ce s trag din tagnria duhovniceasc famin in rind cu lacuitorii
Drept aceea, Noi pravind cu prere de ru la o asa nesilint a unora din
slujitorii bisaricilor pentru folosul fiilor si, arhipastoreste sfa"tuim pre tot[i]
preu%i[i i slujitorii bisricesti ca negresit s'a invet[e] pre fi[i] sai intli acasa
a ceti macar moldoveneste, cind nu vor ave chip a-i invata si rusieneste;
dupa aceea triimat si la cele mai mari scoli eparhicesti ce s-au intemiiat
267
www.digibuc.ro
dup. prea malta vointd a premilostivului monarh a toatei Rosii cu blagoslo-
venia prea sfintului indripttoriului Snod aicea in orasul Chisindul,
mitropolia Chiintului, supt a noasti purtare de grij.
impreun cu accastrt satuire, s aduce amente tuturor preutilor
slujitorilor bisrtricesti, ca de acum inainte cei ce din preuti sau diaconi
sau dascali i ponomari nu vor ave slinti pentru invttura fiilor
unii ca acestia vor fi insmnati i dup msura nesilintii lor vor fi dojniti,
iar copii[i] lor, ajungind pin la vremi de 15 ani ail a sti carte, N-or fi
scosri] din tagma duhovniceascd si da[i] in rindul merinesc cu tai a. lar
pentru fii[i] preutilor si a slujitorilor bis'ricesti care au invtat carte si nu.
au ajuns pin la virsta de 15 ani, triimetind pdstoreascd blagoslovenie
tilor lor pentru implinirea datorii sale, poroncim ca aduc5. la Seminarii,
adic5, la cc mai inaltd scoal a iparhii pentru alte mai inalte invtrturi si
mai bun'. pricopsald / ca in urmil, cu invttura sa, s poat fi de folos
bisriciisi patrii i spre bucurie i cinste neamului sdu.
Datd in Mitropolia Chisindului la anul 1815, martic zile.
In folio, 2 f., a doua a1b, manuscris, hirtie groasa gri-verzuie, filigran ob .lisc Cu lei,
scris Cu cerneala neagr decoloratA.
insemnare pe f. 1 I,: Dup6. poronca ce mi s-au triimes ca s5. impart cite unixemplear re la fiq-
tecare biseria, supt numb" 679 s-au dat la satul Creminciucu, basarica cu hramul E-Lntului
Erarh Neculai. Blagocinul 1815 apr[ilie] 23".
DEP.: Arh. Stat. Iai, Fond Mihail, transcriere din BRA. A. Ciulcu, Chisindu la 1939).

78
[Cu mila lui Dumnezeu]* smeritul Dimitrie,
arhiepiscopul Chisinului i Hotinului,
Tuturor iubitilor intru Hristos, celor ce sint in pstoria noastril, duhov-
nicestilor fii, daru si mil v ccrem de la Domnul Dumnezeu si Mintuiroriu1
nostru Iisus Hristos, arhiereascd blagoslovenie v trimetim.
Prea binecredinciosul i prea milostivul monarhul nostru, carele cu
neadormit privighiere s ingrijaste pentru binele Bassarabiei dorind ca
copiei parintilor celor sraci, atita insisi moldovenilor cit i a rossienilor
si a altor ldcuitori de aicea, din insusi copilria s poat.' a cunoaste pre
rscumprtoriul i Dumnezeul su, pre Domnul nostru Iisus Hristos si
implini sfintele porunci a Lui, asaz in Chisinilu, in Benderiu si pre la alte
tirguri acestii oblaste scoli, interncindu-le pre sfinta invttur a lui Hristos
Dumnezeu. La aceste scoli copiei s vor invdta frd de nici o plat pentru
invdtdtur si fr de nici o cheltuiald pentru chti, pentru hirtie i pentru
alte trcbuinti. Toate pentru dinsii s vor da de la indurdrile monarhului
si pdrintii in toat vremea, cind vor voi, pot s-si ice copiei sdi de la
aceste scoli pentru ca intrebuinteze dup a lor voic. Scoalele aceste
asa sint alcdtuite c copiei foarte lesne, foarte in grab, cu bun' voie
Si cu bucurie s vor invilta a ceti, a scrie si a numdra in limba moldove-
neasc si in cea rossieneascd, cine dup cum va voi. invdttori de ele
vor fi drepti moldoveni, carii sint crescuti la Seminarie de aicea unde au
invtat si bimba rossieneasc. Purtarea de grij pentru scoalele acestea
impiir5.teasca sa mdrire pune drept asupra deplin imputernicitului namestnic
a oblastiei Bessarabiei i asupra mea, pentru ca cei ce s invat la ele
mai bine si mai Cu nedejde s sporeasc intru invtdturd.
* Formula ii limba rug ; traducerca noastr4.

268
www.digibuc.ro
 Grbindu-m5. a vA vesti voao, iubitilor fii a pAstoriei mele, aceast
noao mil a monarhului cAte voi, eu sint incredintat C voi, cu evlavie
si cu bucurie yeti priimi-o si dind laudA lui Dumnezeu intru inimile voastre,
yeti trimite cu bunA voie pre copiei vostri la aceste scoli a invAtturii ceii
fr de plat5.' ; ins fiind c ei la scolile acestea s vor invta in ceasurile
insemnate i dup aceea s vor intoarce acas, ca s'A mnince i ca s
miie, drept aceea voi ca niste iubitori de fii pArinti ce aveti purtare de grig
pentru folosul copiilor vostri, siliti-vA ca ei acasA s nu piarz vremea in
zAdar, ciii indemnati de a s'A grbi ctr insmnatele ceasuri la scoale pentru
invttur. Cu acest chip, ei mai degrab vor s'Avirsi a sa invtturA
voi Ii veti intrebuinta pre dinsii la trebile caselor voastre. Trimiteti, zic,
trimiteti cu bun5. voie copiei vostri la aceste scoli si v siliti ca ei cu sirgu-
int s'A umbe la ele, ei nu vor invta acolo oarecare basne ci sfintul cuvint
a lui Dumnezeu.
PArintilor! Ce bucurie veti avea voi cind yeti auzi c5.' din gura prunci-
lor vostrii s'A sAvirsaste lauda lui Dumnezeu in vremea cind ei -vor ceti
inaintea voastr dumnezeescul cuvint; ce bucurie yeti avea voi cind veti
vedea c copiei vostrii singuri vor fi in stare de a face in scris trebuincioa-
sele socotele si insemnri la gospodria voastr5., cind yeti vedea c inv5.-
tAtura aceasta i va povAtui pre ei a face rugAciuni, cereri, fgduinti, multA-
miri pentru toti oamenii, pentru voi p'Arinti i rudele voastre, pentru imp5.-
ratul i pentru toti carii sint in deregAtorii i cu aceasta nu numai ii va
duce pre ei la viat lira si cu odihn intru toat evlavia i curtia, ci
la ferecirea cea vecinicA in ceruri.

Kisinevskia eparchialnyia vedomosti" Kisinev. V tipografii Arhiereiskago doma, no. 20:

din 15 apr. 1868, p. 457-460.
in nota de subsol, p. 457: CautS. dela pentru scoalele de L5.ca.strul, fila al. 250. Gramota
aceasta cum s.1 vedi din del' este alatuit, pe lirnba ruseasa i moldovineasa de singur preao-
sfintitul Dimitrii". ap. A. Silin, Ditnitrii, Arhiepiscopul Chisinitului p Hotinuliti.

86

lzvod di pe inaltul intdritele pravili

as'AzAminturi a Sovetului spre a s alc'Atui invAVAturile
blagorodnicilor tineri din oblastia Bessarabiei
1 iu) Fiestecare strein ci va veni in oblastia Bassarabiei cu numire
de invAtAtori, sau in publicA sau tiitori de pansion, datoriu este a arAta
cei mai intiiu nacialstve a locului pentru sine adeverint de la vreun uni-
versitet, liteiu sau ghimnazie a Rossiei spre incredintare cA el este vrednic
de a invta copii[i] vreuna sau citeva invtAturi i anume care.
2 le) Fiestecare strein la intrarea sa in indatorirea de invAttori sau
tiitori pansionului va infAtosa nacealstvii o insmnare sau lmurit'A artare
de invtAturile si metodile care el voieste a urma.
3 le) La fiestecare eczamen in public sau de o parte invAttorii trebuie
ca s'A prisudstvuiasc, atit rectorul Seminarii ChisinAului precum i invt-
toril stiintilor pentru care va urma acel eczamen, iar cind asAmenea pansio-
nuri particulare s vor afla afar51 din orasul ChisinAului, apoi pentru de a
fi fat la cercarea ce a s'A va face in fiestecare an, s'A va comandirisi cinovnic
Cu stiint la partea invAtAturii dup adrisarisirea cu ce mai intiiu partea
duhovniceasc i cu nacealstva politiceascA.

269
www.digibuc.ro
 4 le) Nacealstva locului va instiinta pe parintii ce vor incredinta pe
copiei sai invattorilor celor streini, ca inainte de intrare in slujba poli-
ticeasca a locului, acei copii vor fi supusi strasnicii cercari, adeca:
In stiinta credintii si a zaconului legii.
In dialecturile rusasc si moldovinesc.
In istorii i gheografie.
In ariftmetica.
5 le) Cind invatItorii cei streini se vor departa din intimplare de
pravilile mai sus insamnate, apoi nacealstva ce intiiu le va //[p.21
Supt numire de streini ci vin in oblastia Bassarabiei i voiesc a sa
folosi cu numirea de invatatori in publica nu sa intalege acei invattori care
sit af1 prin sate si tirguri si care invata numai a scrie si a vorovi: rusaste,
moldoveneste, greceste, armineste si cele dintii patru pravile a ariftmeti-
ci [...], insa trebuie a privighie ca acesti invatatori s, fie stiuti de catra
politia orasului sau a satului i sit fie supt luarea aminte a partii duhovni-
cesti 11[1).31
Toti acei ce au deschis acum pansionurile in publica spre invatatura
de copii [...] dialecturile streine, adic frantuzeste, nemtaste, italieneste
si altile [...] ori din ce natie vor fi acei copii, sint datori ca catra zi intii
noemvrie a acestui an a intatosa pentru sine adiverinta la [...] deplin impu-
ternicitului namestnic al acestii oblastii d. gheneral-leitenant Ivan Nichitici
Inzov [.. ,] 11113.41
Vadeoa cercarii pasionurilor din orasul oblastii sit insamneaza la f iiste-
care ani in luna lui iuli, incepindu-s de la zi intii pina la 15 a aceiasi luni,
la care cercare [...] este datori a [fi] in flint rectorul Seminariei Chisi-
zaului 1 IfP.51 ...intiiu dregatoriu al oblastii, izvoade de numile tine-
rilor ce sa inalta a aminduror parintilor, precum deopotriv.' i pentru
$iitoriisi tiitoarile pansionurilor, pentru invatatorii i pentru invatiltoarile
cu aratare de sporiul celor intiiu i vredniciile lor di pe urtn. si la intimplarea
de trebuint sit sit ar5.te i insamnarile atingatoare de sporirea bunatatii
invataturii a tinerilor de la acele pansionuri.
7 le) Toti dumn[e]alor dvorenii si a celelalte stari proaste de lacuitori,
care in puterea obrazoveniei inalt imburatatita sint slobozi de a infra in
slujba imparatiei si care isi incredintaza pe copiei sai invatatorilor celor
streini, trebuie sit stie ca de la zi intii ghenarie a anului 1825, copiei lor
inaintea intrarilor in slujba politiceasca a locului vor fi supusi strasnicii
cercari in acele invtaturi, care domnul imp5.rat neaparat au bine voit
a socoti de trebuinta pentru aceast slujba, adeca:
in stiinta credintii i zaconul legii;
in dialecturile russc si moldovinesc;
in istorie si gheografie;
in ariftmetica, i cit fara a sti aceste invataturi, nu vor fi priimite
in ace slujba. Si, in sfirsit,
8 le) Privighierea asupra intocmai implinirei, atit de bun scopos
pentru aceasta parte de loc, inalta vointa a imparatestii sale mariri si asa-
zamintul Sovetului de mai sus scris, Sit pune aceastil insrcinare asupra
cirmuirii oblastii Bassarabiei impreuna cu politiile orasanesti si parnintesti.
[Autograf:] Verno gubernschii secretan i Cantelearist
Infolio, 3 f., ultima p. alb5-, textul pe 2 coloane, cel in lb. ronit IA in dreapta, cu ca.ractere
rusesti. Am datat 1823, deoarece in 1824 generalul Inzov nu a mai detinut functia de namestnic
al Basarabiei. Ast1zi, textul incomplet, primele 2 f. au disp1rut; a in reproclus textul din Mihail
1984, p. 510 512 i fig. 5, p. 511.

210
www.digibuc.ro
 II. REGULA:VENTE DE CARANTLVE I ACTIUNI
CONTRA EPIDEIIIIILOR

39

[Extras din Statutul carantinei,

aprobat prin decretul impartestii sale inaltimi din 21 august 1818
expediat spre indeplinire pretutindeni in imperiul rusesc]
Cap. VII-i
Pentru greselile ci sa urmeaza in carantine i pedepsle pentru asrnine
gre sale.
227
Pentru toate gresalile ci s.' intimpla' in carantini, cercetrile pe la
carantinele din mijloc s fac de catea cantora carantinii, iar pe la zastave
de atr ocirmuitorii acelora, cari triima't asamine cercetri ctra cantora.
228
Dac gresala sa va dovedi vrednica de pierdire vietii sau a averii.
apoi cercetare s triimete dupa rinduiala obicinuit spre giudecata catra
palata creminaliceasc a guberniei aceia, unde s'A afla cantora carantinii;
iar daca' gresala este intru o asa m'asura inca s.' va cuvini a fi pedepsit
cu straf de bani, cu tinere pe piine si pe apa, cu pedeaps trupeasca sau
cu rinduire vremelniceasc la lucrul obstesc, apoi cantora inche[i]e insusi
opredelenie si o aduce intru implinire dupa intrire, lisa, a nacealnicilor
orasilor sau a gubernatorilor politicesti, unde nu vor fi nacealnici de oras;
pentru toate asamine intimp15.ri nacealnicul orasului sau guberna.torul inst/in-
taza pe ocirmuitoriul Snat, ////).12 pentru ca acela sa poat face insmna-
rile sale si sa opreasca asupririle piste masura la intimplrile dc vreo giudecata
nedreapt a vinovatilor.
229
Palata creminaliceasca cerceteaz asmine pricini ce i s triimat de
catra cantora carantinii tara rind, protimisindu-le dispre altile.
Titlul numai in lb. rusl, traducerea ne apartine.
N. B. in capitolul II sint incluse integral actele nr. 39, 173 * 19 * 4, 91, 108, 157,
163, 167, 168, 176, 100 *184 a 185, 192 * 90, 188.

271
www.digibuc.ro
 230
Cel ce s va dovedi cg.' impotriva giurAmintului dup vreo pricin au
argtat neadevrul pentru sdntate oameniior ci au venit cu dinsul in corabie
sau pe uscat, s pedepsgsti cu moarte.
231
Cel ci sa va dovedi in faciri de docomenturi mincinoas cu gind ca
usurezi rinduiehle carantinii sau cu totul s scape de acele, s pedeps.'sti
Cu moarte.
232
Acela care aflindu-sa supt paza carantinii va iesi sau S va pogori
din corabie fgr de voie nacealstvii carantinii ori va iesi in casa carantinii
din disprtitura ce-i va fi insmnat, ori cu ci gind i ori supt ci cuvint,
dac vreo diosbit intimplare nu-1 va sili cu neaprare spre aceia, s pedep-
sg.ste cu moarte. //fP.13
233
Acela care cu silnicie s va impotrivi nacealstvii carantinii sau stelji-
lor rinduite de Catea' aceia s pedepssti cu moarte.
234
Dac cineva va cuteza a scpa cu fuga de supt straja nacealstvii
caraulului, apoi la o asa intimplare s d'A voie fiistecruia cinovnic de a
carantinii, strjii caraulului si lcuitorilor ucide de moarte, dac in alt
chip nu-1 va pute opri, iar dac el va apuca a fugi, apoi dupa prindire
pedepssti cu moarte.
235
Acela care aflindu-s supt privighierea carantinii ori supt ce cuvint
va aduce, va arunca, va scoate sau va da pe ascuns once lucra din corabie
sau din parte dinlIuntru a carantinii f Ar de stire nacealstvii, s pedepsg.ste
Cu moarte.
236
Dac s va discoperi c cineva improtiva giurmintului ce va sIvIrsi,
va ascunde sau va trece prin tain arture cu carantina vreo marf a sa
sau a stpinului corabiei, ori ///P../4 a transportului di pe uscat si nu o
va pune in caranting., sau la locul ce s va insemna de ctr nacealstva
aceea, s pedepssti Cu moarte.
237
Dac s va ggsi in corabie marfa mai mult decit ceea ce va fi insg.m-
natg prin facturi sau artat de cg.tr apitanul corabiei ori de ctr stpinul
aceii marfe, apoi acel prisos tot s confiscuiesti i s vinde prin tirgur1 cu
publicgie in folosul aceluia ce-1 va discoperi.
238
Straja carantinii, dac nu va face stiut pentru trecire prin taing a
iscaiva mrfuri, s pedepssti cu moarte.
272 www.digibuc.ro
 239
Daca in vreme aflarii corabiilor la liman sau la avanposturi, Cu trecire
caicului de la un loc la altu[1], sau de la corabie spre margine sa va atinge
f ara de veste macar corabia sau caicul de alte asamine, apoi vinovatul,
la o asa intimplare este datoriu a implini toate pgubirile care s'A vor pri-
cinui celor de pe urma, cu tinerea de vreme indelungata in carantina, din
pricina atingirii.
240
Acela care aflindu-s supt privighere carantinii in ///-P.15 corabie sau
in casa carantinii s va atinge ina.dins ori di ce om sau de vreun lucru
acelora ci nu sint supt privighere carantinii ori a acelora ci au feliuri de
vadele cu dinsul in carantina, d.upa ci s va instiinta cantora carantinii, s
supune pedepsii sau strafului i dinpreuna cu aceia rAspunde pentru pAgubi-
rile ce vor suferi aceia care din pricina atingerii s'A vor supune dinpreun
cu dinsul vadelii carantinii.
241

Acela care supt orici cuvint, de f ara de stire nacealstvii carantinii va

intra in vreo corabie ce va fi supusa curatirii carantinii sau in parte dinla-
untru a carantinii pe apa sau pe uscat, apoi necautindu-sa fata i numire,
nu numai sa supune vadelii deplin a curtirii carantinii, dar piste aceea
giudecatii pedepsii, chibzuindu-sa cu pricina care 1-au indemnat spre asamine
urmare,
242
Pentru celelalte gresale improtiva pravililor obstesti a carantinii, ami-
nii ei vor fi supt privighere carantinii, asijdire i acei pe dinafara, dupa
cercetare cantorii carantinii s'A supun strafului de bani, chibzuindu-sa cu
marime vinovatii de la 10 pina la 50 ruble, lar daca unii ca aceia nu vor
fi in stare a plati acei bani, apoi pentru fii.stecare 10 ruble s supun tinerii
intr-o sapt5.'min supt caraul pi piine si pe ap5.. ///1).16
243
Cinovnicii carantinii, slujitorii i strajrii pentru impartasire ce dinadins
la rlile intrebuintari a carantinii, care supun premejdiei aducerii de boala,
s pedepsasc ca niste vinzatori; ei pentru ins'mnatile gresdle s giudec'A
asijdire i dup rinduiala creminaliceasc i s'a supun celor mai aspre pe-
depsa, lar pentru gresalile mai mici, cinovnicii carantinii deodata s'A tino
saptamina supt caraul pe piine si pe apa; al doile, &al saptmini si asa
inainte, iar daca asamine gresale s'A vor intimpla cu dinsii mai mult de
cinci ori in curgire unui an sau daca ei di obstie vor fi insmnati in asa-
mine gresal., apoi s scot din slujb cu aceasta ca s'A nu mai fie nicaiu-
rea rinduiti.
244
Slujitorii cei de gioas numire a carantinii pentru cele de pe urma
gresle ci s-au aratat mai sus, s'A pedepssc cu beta, la ce intiiu dat5. cu 50
Iovituri, al doile cu 100, al triile cu 150 si asa inainte; iar daca asamine
273
www.digibuc.ro
gresle vor urma ei mai mult de cinci ori in curgire unui an, apoi s triinat
pe un an la lucru obstesc, soldatii ostinesti la asamine intimplare s pedeps'asc
cu verge.
245
Vinovatii ci s vor afla in ////).17 casa carantinii pentru asmine gre-
sale s pedepssc cu bice, la ce intiiu data cu 25, al doile cu 50 si al trille
Cu 75 lovituri si asa inainte; iar daca' asamine gresale vor urma ei mai
mult de cinci ori in curgire unii caltorii pe mare, apoi pedepsindu-sa cu
cnutul, s triimat la Sibir, pentru lucrul la metaluri.
246
De obstie cantora carantinii cind va giudeca gresalile, va priimi intru
uvajenie deosabire gindului spre facirea lor, inceputul lor i insusi sfirsitul
247
Daca careva din cinovnicii carantinii sau din oaminii di pe din afara.
va prinde vreo mara trecut alature Cu carantina sau de tot ascunsa dispre
aceea, apoi i s da" lui spre r5.spla'tire ace ma rf
248
Care va prinde asmine marfuri mai mult de cinci ori, acela are
dreptate a priimi deosabit rspitire de la ocirmuire.
249
Parta sii intru vinovatiile carantinii, care le vor discoperi mai inainte
de implinire unor asamine vinovtil i cu acest tip ca s5, s poat opri
di cu vreme, s slobod de toata pedeapsastr5..fuire, //[p.18 iar aceia care
din indemnare ce da buna voia sa si din pocaint vor discoperi
In vreme implinirii sau dup savirsire lor, vor priimi la incheere hota-
ririi masurat usurare, dupa socotinta cantorii carantinii.
250
Banii strafurilor s adaoga Oltra somile obstesti a carantinii aceia
unde s-au intimplat a sa lua.
251
Toate aceste pravile, a strafurilor carantiniior si a pedepsalor trebuie
S fie tlmacite in limbile popoarelor acelora care tirguiesc mai mult pe
la locurile unde sint asazate zastave de a carantinilor.
Infolio, 8 p., textul p3 2 coloane, c-1 in lb. romln5. in drea.pta, caractere rusesti. Hirtie
groasii albIstruie, cu filigran cifrele arab- 18 16" si arlechin cu leu rampant cu sabie in laba
dreapt5., in aren& inconjurat de gArdut. La sfirsit vignet cu ciucuri i flori identia ca cea. din
Rinduiala parastasului din 18 17 (BTRB nr. 36), f. 39. nsennnare, p. 1 La satul Caminciucu".
in BRV III, 971, p. 215 se reproduce titlul in limba, rominl a publicatiei: Extras din
Statutul ca.rantinei, aprobat prin decretul impAratesti (sic) sale Kiriri din 21 august 18 18 ..."
Deoarece se marcheaa prin (sic) o greseal, de acord, inseanan c aceasta form5. ar exista in
publicatia original& Da fapt, in textul din 18 18 titlul este numai in limba rusit; traducerea in
limba romin5, apartine lui David 1934 si BRV a ernandat, deci, o gresea1 dintr-un text al unui
editor contemporan.
DEP.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail.

274
www.digibuc.ro
 173

Copie

n curgirea anului 1828 si infra inceputul anului 1829 carantinile celi

di la Durare, di la Prut i di la Dnestru nu au fost urmtoari datoriilor
sale, celi dintii au slobozit pre toti sau prin o singur afumare sau dup
observatie numai de patru zile, iar celi de pre urrn au fost cu totul
fr de lucrare. incungiurA'rile rzboiului au fost pricina unii ce. acestia
slbiri a msurilor di apArare. Tot acelias incungiurri i neincetata cumini-
catie cu locurile cele di preste granite au agiutorat de a treci pisti Prut, preste
Durare si preste Dnestru lucruri, ci nu s-au fost nidiurea cur5.tite sau de
au si fost date afumrii, insl nu asa dup cum cer pravilile carantinii.
Cele ce s-au intimplat nu de mult in Chisiniu au artat c.' un lucru ce au
fost intr-acest chip adus di preste graniti si dup aceia au fost ascung citiva
luni au imprtAsit in sfirsit otrava ciumii stpinului lui i tuturm celor
de aproape, atuncea numai cind lucrul acesta au inceput a-1 intrebuinta.
Accost ninorocit intimplare indeamn pre tati spre binele fiistnruia a
luoa rrasuri de aprari pentru unile ca aceste lucrare.
Stpinirea sftuieste pre acuitorii guberniilor a Novorosii si a oblastii
Bessarabii ca di ei afl la dinsii vreo oarescare lucrare sau mrfi ci nu au
fost intru intrebuintare i sint adusi de preste graniti in curgire anului
1828 si in ce inrdia giumtate a acestuia 1829 si li arte stpinirii cii di
loc spre a li cueti ceia ci ei vor pute cu ap iar ceia ci vor ceri mai
puternied curtire sau vor pute fi stricate cu splarea, apoi cu gazul lui
Ghiton di Morvo sau cu pucioas.. Dar lucrurile cari nu sufr de a fi afu-
mate, / vor fi supusi zvint."rii in curgire de 40 zile. Nimini din cei ci vor
arta nu va fi pedipsit pentru aceia, de a fi si adus ciniva pren ascuns
In curgirea artatei vremi vreun lucru, ci precum ei insus, asa si lucrurile
lui vor rmine niatinse. Fiesti cari lucru ci ei vor priimi di la aciia ci le
vor arta, va fi cur5.tit cu sirguinti, fr ci mai mic stricciune.
aceia si va da inapoi aceluia cruia s. cuvini. Iar cari lucru si va .strica,
apoi pentru aceia stpinii vor priimi plat intru listr mutata implinire a
acestii agAduinti.
Cea mai mari stpinire a guberniilor Novorosii si a oblastii Bessarabiei
incredintaz pre toti si pre fiisticarile iar dimpreun cu aceia mai deinainte
instiintaz pentru strasnica nevoie criea neimplinitori ar.'tatii msuri pot
si s supue insusi pre sine si pre
Odesa, septemvri 18 zile, 1829 anul.
Cel adevrat isclit ghineral-gubernator al Novorosii si al Besserabiei
graf Vorontov.

In folio, 1 f. 36 x 24 cm, text xnanuscris, caractere rusesti, cerneala neagrii decoloratg,

hirtia groas verzuie deschis.
insemnare cu alta grafie, la Inceputul textului: S-au primit noemv. 28 zile"
DEP.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail.

275

www.digibuc.ro
 19

Invitfottua fientru ultuirea vdrsatului

care mai inainte peize,ste de boala viirsatului firesc.
S-au tiparit la anul 1812 in Sanctpeterburg, in Tipografia Scoalelor
de doftorii, pe limba rossieneasca". lar tlmacindu-sa pe limba moldove-
neasca, s-au tiparit in Exarhiceasca tipografie a Basarabiei, in Chisinau,
la anul 1816, in luna lui fevruarie. 1111.11
Pentru Vatamarea ce aduce firescul varsat [in spatiul marginal]
De prea multe si deosebite boale s impileaza neamul omenesc, dar
niciuna n-au pricinuit asa de mihnecioase intmplri, precum obicinuitul
varsat. El, trecind din sat in sat si din oras in oras, facea o mare pustiire
In norod 1. Nicio vreme a anului nu sta improtiva salbataciei lui. El nu
crut nici o virsta, parintii care sa mingiia cu priincioasa nedejde c vor
avea bucurie la batrinetile sale de / la copiei sai cei crescuti cu mult purtare
de grija i osteneala au fost lipsiti de aceasta mingiiere, pierzindu-i pre dinsii
sau in vremea prunciei lor sau cind sosea la virsta ce des'virsit. Copiii
s lipsea de parintii sai la acea vreme cind avea neaparata trebuint de eau-
tarea lor sau de intaleptele lor povatuiri.
Insa si la cei ce s" insanatosa de aceast boa.15., adeseori fminea semnile
strecaciunii pre obraz sau pierdea miscarile madularilor lor, si ce era lucru
mai stric5.cios decit toate, s intimpla de raminea fara vedere. Insusi ivirea
v5.rsatului aducea spaima nu numai asupra acei[i] familii, unde s arata
varsatul, ci i casale megiesite pazindu-se 0132 nu lasa a veni la sine pre
cei ce avea in cas vssat ca A. nu sa lipasca printr-insii boala varsatului.
Deosabit de aceasta, unii ca acestia erau opriti de a infra la adunarile
obstesti. Feliuri de chipuri se iscodea spre departarea ncazurilor, pre care
le pricinuia varsatul.
Chipurile spre departarea vatamarii de varsat,
cele iscodite de disidimonii [in spatiul marginal]
Norodul cel prost, chid vedea la oaresicare din cunoscutii lor sau din
rudenii varsat bun, aducea la acea cas pruncii sau pe cei mari care nu
avusesa inca varsat i Ii lasa impreuna cu cei ce avea varsat pre oaresicare
vreme, ca prin impreuna petrecere s cistige boala varsatului, intorcindu-se
la casele sale da celui cu varsat un ban, gindind dupa desidemonia sa
65. varsatul / cumparat mai slab lucra, decit cel ce s cistiga fara plata.
Ins cind cumparatoriul s intimpla de era mai slab la alcatuirea tru-
peasca sau avea in sine radacina altei boale, atunci aceasta cumparatura
s prataluia cu pierderea a insusi vietii. Noroadele cele ce umb1 din loc
In loc cu corturi sau cu colibi (schinitii) indata ce pricepea la oaresicare
din familia sa varsat, il 15sa pe bolnav in cimp in voia soartei, aducindu-i
can rar de mincat si de baut, dar necutezind a raminea lng dinsul.
Cel mai intii chip care imputina necazurile
cele ce pricinuieste varsatul [in spatiul marginal]
Cel mai de nadejde chip s cuprindea mai inainte in ultuirea obicinui-
tului varsat omenesc. Dar pentru intrebuintarea acestui chip s alegea o
RIzboiul cel vIrs&toriu de singe si aduatoarea de moarte boal n-au pricinuit asa
de multe racazuri, precum firescul vArsat. INotele In textul original].

276
www.digibuc.ro
deosebit vreme de an, ///f-13 mai ales prim'vara i toamna, si deosebit
de aceasta era trebuint a avea o mare paz in prelungirea boalii, dar si
cu toate acestea, dup.' insmnarea celor mai procopsiti doftori, din cei ce
li s, ultuia virsatul murea dentru o sut., unul.
Chipul de acum cele mai de nedejde care mai
inainte fereste de vArsat [in spatiul marginal]
Spre norocirea omenirii, in vremea de acum s-au gsit un chip mai
inainte aprtoriu de aceast boal, pre prost (sigur) i foarte folositoriu,
care s cuprinde in metodul ultuirii vrsatului de vac ce s-au numit asa,
pentru c dintiiu au fost luat materia acestui vrsat de la vac, dar fiind
c materia aceasta ultuindu-s la multe sute de mii de oameni i, spre o
mare merare, nepierzind lucrarea sa, pzeste puterea / cea mai inainte apr5.-
toare de obicinuitul vrsat omenesc, apoi nu s'a' cade s'a se mai numasc5.
de vaci, ce vrsat omenesc mai inainte aprtoriu. Acest chip s intrebuin-
taz5, la fiestecare vreme si la fiestecare virsa, incepind de la insusi nasterea
pruncului pin la virsta cea desvirsit. Cei ce au ac-st mai inainte aprtoriu
varsat sint supusi la pre usoare duren, care niciodat nu las dupri sine
urmri urite.
Cum s cade s'l se ultuiasc mai nainte
pzitoriul vrsat [in spatiul marginal]
Chipul ultuirii acestui mai inainte pAzitoriu vrsat s cuprinde infra
aceasta: inainte vreme, cind are a s ultui vrsatul unui prune sau unui
-om de virst, s se spele acela in feredeu sau intru o covat cu ap caldl,
pentru ca s se pizasc curTnia, eft //UP i pentru aceea ca muindu-se
fata trupului, mai cu lesnire s poaa priimi materia cea de vrsat. Apoi
ungind virful istrumentului 2 cu materie de vrsat, luaa de la unul ce
are vrsat ultuit, s-au gatit in steca, precum aceasta s-au artat mai gios,
1iind mina aceluia la care va s s ultuiasc v'rsatul cu mina cea sting5.,
cu drcapta in care s afl istrumentul s s.' fae la amindoao miinele cite
o zgiriitur mica, mai gios de unar. Aceste zgiriituri s cade s fie asa de
usoare, incit numai pelita s fie ridicaa de supt care s va arAta asem.nare
de singe sau materie apcioas, iar nu singe, fiinda singele poate sprda
curgirea sa materia sa cea de Vrsat. Dup5, aceasta s fie silint a pune
materia cea luat' cu istrumentul supt pelit si ungind cu dinsa zgiriiturile,
s si tie miinele ar a s acopen i cu mineca cmesii, pin cind nu sa va
usca asmnarea de singe, apoi s se las in cea desvirsit odihnri. Locurile
la care s5, va ultui v'isattil s nu s spele, nici s s ude, nici s s scarpine,
pin cind nu va trece desvirsit rosata ce s intimpl in prelungirea boalii,
pentru care mai gios s va zice.
Semnurile cele mai adevrate a celui mai
denainte aprtoriu viirsat [in spatiul marginal]
Dac dup ultuire in ziva cea dintiiu si a doa zi nimica nu s'a' //11.15 va
-cunoaste, decit numai zgiriiturile ce s-au facut cu istrumentul, iar a treia
zi sau dup trii zile s vor arata imprejurul zgiriiturilor niste semne
rosietice, si a patra sau a cincea niste rasuflaturi, blinde, mititele, cam
.galbine rosii la locurile cele ultuite, avind in mijloc lasatura, intru a sasa
2 A cAruia zugavirea s-a.0 argtat impreunl Cu semnurile ai inainte plzitoziului viirsat-

277
www.digibuc.ro
si a saptea zi aceste rsuflturi vor incepe a s mri, iar l'sturile a s
face mai cunoscute, apoi acesta va fi bun scmn c osteneala n-au fost fr folos
c materia cea de vrsat va m'ata dorit. lucrare.
In vremea aceasta, la cel ce i s-au ultuit vrsatul, s simte oaresicare
nu mare fierbinteal si mai ales sara, noaptea, s'a intimpl, dar nu totdea-
una, cam / suprtoare si s'a' arat o sudoare nu mare; la obraz s cunoaste
oaresicare posomorire, a saptea si a opta zi rsufltura s face mai mare
s umple de materie limpede, chiar aceast materie este bula de ultuit
la altii 3, de la a opta zi pira la unsprizece zile, v'rsatul s mreste si s'a
umple de //11.16 materie limpede i lsaturile s pierd, a unsprizecea zi
imprejurul vrsatului s lteste rosata si s face infltur, materia in semnile
cele de vrsat pierde limpezala i s face albicioas i ghindurile cele de
suptsiori umflindu-se pricinuiesc oaresicare duren. In aceasta vreme
arat un chip de friguri i fierbintala s'a mreste mai mult decit in zilile
trecute, s intimpl sudori i uneori ingretosare de mincare. Aceste semne
de boale s prclungesc o zi sau doao. La doaosprezece sau la treisprezece
zile umflatura ceQ. de piin prejurul varsatului s micsureaz, semnele cele
de vrsat s fac cam albe-galbine i in mijlocul lor o bub nebiicioas, la
patrusprezece zile buba cea negricioas s' face lucie, iar dup ce trec
optsprezece dar un ori si doaozeci de zile, buba singura de sine cad , lasind
In locul c5.0 o gropit sau lsturs acoperit cu pelit, precum de obste
s ineimpl i dup vrsatul cel naturalnic. Sint intimpari ca in prelungirea
acestor usoare duren i s'A arat pe trup niste rsuflturi mititele, care su gure
de sine, dup trecerea viirsatului fr nici o doftor.- pi r. Dar daca aceste
rsuflturi sa prelungesc ca vro doao sptmini, apoi s cade s se arte
doftorului, care dup fiinta ion poate da chip de izbvire. ins trebuie a sti
ca aceste rasuflri nu aduc (Tupa sine nici un feliu de urmri rele sau .

boale grele niciodat.

Semnurile cele ce deosbese vrsatul cel neadevrat
de cel adevrat mai nainte feritoriu [in spatiul marginal]
Cind toate cele mai sus numite usoare dur ri in curgerea vremii sa
vor prJungi cu statori icie, precum mal sus s-au zis si varsatul sa va
potrivi cu semnele cele ala-tate pe deosbit zugn vire aicea insmna , apoi
acest vrsat trebuie s'a se socoteasc mai inainte feritoriu, da - daca dupti
ultuire a doa zi sau a treia zi s va face obrii i ur., asamanat cu ceea
ce s'a intimpl la bube sau buboaie, sau in chipul rasuflaturilar celor minc-
cioase cu punoiu si aceste rsuffaturi sau bube mai inainte de zece zile s
usuc sau s schimb in materie punoioas, apoi a est varsat nu este mai
inainte feritoriu ce-i neadevrat si / daa acest din urrn la cineva s va
apoi dup trecerea lui s se mai ultuiasc de vro citeva ori,
pina cind va cistiga cel adevrat mai sus ariltat feritoriu vrsat.
Cum s ja materia pentru ultuirea altora [in spatiul marginal]
Mateiia pentru ultuirea vrsatului la altii s cade sl se gaeasa.
intr-acest feliu: la 7, 8, 9 sau 10 zile, cind s'a' va cunoaste in smnul ceL
de Vrsat materia cea ultuit, avind floare curat in chipul apei, adecl
luminoas, atuncea s se sparg de o parte pelita varsatului si ungind
3 La unii adeca, ce sint de slabi complexii sau in vreme friguroasa, aceste scmne s intirn-
pla la zece si la unsprezece zile, dar deobste sa cade a lua aminte ca ori in ce zi sa va intimpla
dupii ultuire, pisa, cind materia inca' nu s-au schirnbat in floare albicioasa sau galbinicioasa,_
ci cind este limpede, atuncea totdeauna este bina de ultuit altora.

278
www.digibuc.ro
cu materia ceea ce curge de supt bube istrumentul, s se fac ultuirea
intr-acest chip, precum mai sus arat., iar dac' va cere trebuinta s'l s
trimat materia cea de Vrsat la loc deprtat, ///if..18 apoi cu materia ce
cur din buba vrsatului cea spart, s se ung o steclut i acoperindu-s
cu alta asemenea de mare steclut i s se lipeasc margenele lor cu
cear i, invlindu-s cu o buctic6 de birdihan de vack s se triimat unde
cere trebuinta, pzind ca aceste steclisoare s nu rmiie la ger sau la cldur
sau s.' nu s ung cu unt.
La vremea dud vra cineva s intrebuinteze materia care s'l afl pe
steclisoare pentru ultuire, trebuie s o tie asupra aburului de ap fierbinte,
ca s se moaie materia sau s se rzmoaie materia cu o pictur de ap
caldl si ungind cu aceast materie istrumentul, s se ultuiasc vrsatul,
precum mai sus s-au zis. /
Ci feliu de paz s aib in vremea semnurilor
de vrsat [in spatiul marginal]
Mcar c in vremea prelungirii smnelor celor artate, ce s intimpl
atr mai inainte feritoriul vrsat, nu este trebuintil de mult paz.
aceia la care s-au ultuit vrsatul in vremea de varl pot umbla afar slobozi,
dar in vremea de toamn, de iarn si de primvar si in vremea ploioasa
si friguroas' pentru mai bura sigurantie s cade s sad in cas, ca s.' nu
li s intimple alt feliu de boal, s nu li s dea mincare grea, precum psat
virtos, oao virtoase fierte, jambon, carne de porc, curechiu crud, plcinte,
brinz.' si de asemenea feliu, ci s mnince ciorbusoar cu carne de vac
sau cu peste mruntel, poame f ierte si asemenea bucate pzindu-se // [f.]9
totdeauna ca s nu mnince prea mult.
insemnare: Artatul mai inainte feritoriu vrsat nu se lipeste de
altul singur de sine, pin cind nu va fi ultuit. La aceast lucrare este vred-
nic de o deosebit luare aminte, fiinde toate cele ce sprijinesc viata omu-
lui i pzsc sntatea lui de intimplri primejduitoare s cistig cu dreptele
sale ostenele si cu agiutoriul altora, precum mincarea, butura, imbrcmin-
tea si cele de asemenea, cind dinpotriv de boale cu toat paza nu putem
scpa, mai ales de vrsatul cel firesc, care pricinuia mari ncazuri neamului
-omenesc. Dar fiindcA improtiva acestii primejduitoare boale dupa o deosbit
pronie a lui Dumnezeu s-au descoperit / chip pentru care mai sus s-au zis,
apoi fiestecine, aflind acest prilej i neintrebuintindu-1 spre folosul aproape-
lui, unul ca acesta neinteresindu-s de un supus al su sau de un om de
famelia sa, aceast pierdere o va avea in mustrarea cugetului su in veci.
I f., v. alba + 9 f., caractcre chirilic.. Reproduccre foto.
DEP.: Bib]. Academici Rem3nc, CVR 909 A copie foto dup'.1 exemplizul p&strat la.
Bibl. Univ. Cluj, BRV nr. 100 1923, nr. inv. 3711.

IA ncx5.]
Extractul din zapisca
inalt imbunttit. la 3 zile mai, anul 1811 in pricina
a vrsatului celui de vaci de obstie in toat. imprtia
Cu deosbire s indatoresc pstorii cei duhovnicesti ca in toate chipurile
s se sileascil a pleca pe poporg.nii ssai spre a priimi aceast. mintuitoare
.raijlocire, ca s potrivascl cu cuviincioase si indemnitoare cuvinte lucrarea

279
www.digibuc.ro
varsatului firesc cu vrsatul vacilor, ca sa arate fautatea celui dintiiu si
folosul celui de al doilea i inca ca supt frica miniei lui Dumnezeu s'A bage
In mintile poporanilor sai, cum ca neintrebuintind cele stiute si ispitite,
mai inainte pA'zitoare si vindicAtoare chipuri intru folosul s'5.0 sau aproape-
lui san, numai din neadevarata socotinta, indaraptnicie i nebgare in sam'A
isi vor ingreuie sufletele sale cu grea vinovatie, care de multe ori este ingreu-
nata cu insusi ucidirea de oameni; iar'A i spre mai bun sporiu intru aceasta
din partea celor duhovnicesti, mai ales ca adesaori mai mult lucreaz pilda
spre plecarea omului decit insusi ce mai intaleapta sfatuire, de folos va fi
cum s pare a asaza ca acei copii mai ales prin sate la care s-au hultuit
varsat de vaci, dup'A ce s vor insaratosa desavirsit, sa se aduca in zile
de sarbatori sau duminicile, cautind dupa inlesnirea departrii locului, vara,
cind va fi vremea mai burla la biserica spre a cauta dumnezeiasca liturghie
sa se puie inaintea norodului in deosabit loc, ce s'A va rindui de cata.
preot. Datoria preotului la o asa intimplare razama intru aceasta, ca dup
svirsirea dumnezcestii slujiri spre indemnarea altora i spre a-i incredinta,
ca nu este nici o primej die a sa hultui cu v'A'rsat de vaci, ci inca i folos
este de la acea hultuire s'A spuie numele celui ce s-au insanatosat; asijderea
s pomeneasca prin sfatuirea cuviincioasa pastoriului duhovnicesc si pentru
aceea care (daca undeva din nenorocire s-au intimplat) au pierdut din neba-
garea sa de sama pre un casnic din pricina v'arsatului firesc.
Duhovnicestile persoane, care cu intaleptele sale sfatuiri si indemnari
vor scoate pre lacuitori de la popoarale lor gresitele socotinti cele cu impro-
tiva hultuirii cu varsat de vaci si cu invataturile sale i vor aduce pe dinsii
pina acolo, de ei insusi s'A vor sili a cauta prilejuri spre a intrebuinta acest
chip, pentru a s'A apara de v'Arsatul firesc, dupa m'Asura sporiului intru
aceasta i dupa incredintarea ocirmuirilor locurilor vor priimi samne de
cinstea ce sint asazate pentru cinul lor.
In f lio, 1 f., v. albA. 37 x 22,5 cm, hirtie galbuie, caractere chinlice. inscmnare: La
biskia din satul StrAsniii".
DEP.: Bibl. Academiei Romfine, Foi volante, mapa XXXIV/ 152, inv. 7 815.

Copie

Dicasterie au priimit instiintari de la politie spre paza de boala ciumii

intru acest urmatoriu chip ci s-au socotit s'A sa ceteasca inainte norodului.
Dupa intimplare boalii ciumii ci este in tara turceasca, domnul guberna--
tul politicesc al Basarabii i cavaler Sc."rlat Dimitrovici Sturza, priimind
feliuri de poronci de la inalta exelentia sa cneaz Alexei Borisovici Curaghin,
m-au indatorat pe mine ca si asaz strj[i] cu cordoani pe hotar inprejurul
Basarabii din ostas[i] i lacuitori, ca cu aceasta si s'A tae toata intilnire a
altor oameni cu lacuitorii acestii gubemii, s'A pun pentru aceasta praveli /
sa si pazasc prin toate locurile cu strasnicie. incepind aceste de folos
lucruri chem i rog spre ajutoriu inti pe cinul bisaricesc, pe lcuitorii de-
toata vreala, pe cinovnicii ci sint in dregatorii si cari sint in ostavca, neguL-
280
www.digibuc.ro
tfiltori, tirgovet[i], lucrAtori de pAmint si pe toat starea de oameni ci treiesc
afl in cuprinsul gubernii Basarabii cari pArA la vreme aceasta au fost
apArat'A de Dumnez.u, feria de fetilire boalii acestia pui[e] inainte
fiisticari strsnicia polignitoarii boalii acestia cum pustiiesti p'aminturile,
p[i]erde fArAdilegile casle Cu coi lor i pustiesti intregi stlpiniri inainte
oam.enilor, megie.silor si a rudeniilor sale care nu indiAznesc a intindi minile
spre ajutorinta inveninarii acestii boali, nu numai pierdi oamenii cu tot
neamul lor dar spre Were ei si avere strinsi cu ostenealA in multi ani
cu toad acareturile i odihnile le prifaci in cenus.. LAsind boala aceasta inl-
untrul hotarului cu greu este a o potoli si prin mAsurile de pazi celi mai
cu asprimi totdeauna poate i s tinuiascA mai ales la cei cari sint nes5.-
tios[i] / de iubire averii, cari adun si tAgAduesc mArfurile cele aduse di
ce umplut cu boala ciumii tara turceasc mi pre tainA s unesc cu trAito-
rii de undi nu lipsesti ciuma. Cinstit[i] orAs.'ni si lAcuitori Basarabii, groaza
pierzrii din pricina chunii mai c ne incungiur pre noi i &a' la hotar.
Priimit[i] fr de b'Anat rhdare la mAsurile ce au luoat stApinitorii pentru
paza voastrA si a copiilor vostri si a acareturilor voastre. Di aceast nevoi[e]
lAsat[i] pe o vremi tot[i] interesul ci s'A intinde piste hotar, alegiti dintre
voi pi cei mai vrednici si binicredincios[i] l'Acuitori, dati-le in miinile lor viata
voastr, puniti impotriva gro[a]znicii ciumii pierzare pArete necatit de
interes sau de prietesug, nici de nimicA, incA vreme este a tine in locurile
aceste fericire, nu j'Aluit[i]/si jrtfit[i] cela ci a ceri trebuinta, nici pregitat[i]
a v'A osteni pentru paza voastr di pierzare acestii boali, pe urrn binile
nestiindu-se vreme, tot omul fiind viu poate toat pAgubire cu osteneala
sa a o implini. Dac dintre voi este la ciniva niscaiva mArfuri adus din
tara turceascA ori dintr-alte locuri, umplute de boal ciumii, spuniti-le
le dati in politii in izvod, ca si s'A poat curAti cu rinduiala calentirilor
(sic!) ca toti cari cu nebAgare in sam se vor arAta si nu si vor supuni
pravililor intru aceast'A urmare asAzat., asijdirea i alcAtorii acestora vor
cAde spre pilda altora insknnatii pre inalte voi pedepsi. Dup aceasta
intorcu cAtr cinovnicii ci sint in dregAtorii, m'A rog cu numile stApinilor,
cer, v poroncesc s'A pAziti gro[a]znic pravilile scris pentru rinduiala caranti-
rilor ci s-au publicarisit mai inainte si di acum ci s vor mai asAza pentru
care osirdii stApinii agaduiescu mil i cinsti. lar 1111.1.2 clcAtorii i nehAg5.-
torii de samA acestor pravili dinprotiva vor fi osindit[i] ca cei mai mari
alcatori di legi i pedepsit[i] spre
Cel adevarat au iscalit savetnicul Crupenschi.
Aceasta copii sa o scoata preutii asamene si sa o ceteasa in biskiel
si pe urma s o lipeasca la usa bisaricii, sa stei pentru aducire aminte.
a. 1823, iunie 8
In folio, 2 f, p. 4 OA, caractere chirilice, copie manuscrisa. hirtie galbuie, groasa.
DEP.: Bibl. Academiei Romane, Foi volante, mapa XIX/83.

91

[Copie de pe porunca circulara a domnului in exercitiul functiunii

Guvernatorului civil al Basarabiei, catre politiile orasenesti si satesti, din
24 noiembrie 1824] 1

1 Titlul numai in limba rusa, traducerea ne apartine.

22 329
281
www.digibuc.ro
 Dup. terculearnica mea porunc urmara la 19 zile acestii luni curgA-
toare noemvrie cu n acei politii, este stiut ck la inceputul acestii luni
in orasul Tocicovul s-au iscat o boal cu care impreun'A urna i moarte.
Acurn d. gubernator politicesc Constadin Antonovici Catacazi ce s.' afra
acolo priveghitoriu asupra acestii boale m instiintaz'A c5.' la 20 zile acestii
luni vederat s-au dovedit c'A acea boa1 este molipsitoare ciuml intov'Arsit_
cu moartea.
Drept aceea, eu grAbesc a face stiut de aceasta tuturor locurilr poli-
tienesti i fetilor de prin oblaste ca s eje cele mai aspre rrasuri spre pazA.
Pin acum nu s-au descoperit inc cind anume cu ce chip pomenita
boa15. s-au putut scApa in Tucicov.
Multmim lui Dumnezeu c.' boala aceasta isi are fiinta numai prin
casAle ce mai inainte s-au incungiurat cu epi, iar in alte pArti acelui oras
si in cetatea Izmailului nu s afl aceast lipicioask boalA. Dar fiindc pin.
in 9 zile a acestii luni orasul Tucicovul i cetatea incungiurate cu tepi n-au
fost, apoi atit acea obsteasc precum si a fiestecAria fete ingrijire cere:
ca mai intii sA se incredintAza pretutindinea nu s-au scApat cumva acea
board. (de care, fereasc5. Dumnezeu) si la alte locuri a acestii oblaste, si
tot dup'A aceleasi indemn5.ri datori sint toti i fiestecarele a priimi cuvin-
cioasa p'Azire.
Dar pentru ca s putem agiunge mai in grab cAtr cel intiiu scopos,
a.dec a ne incredinta cA aceast boalA afar de orasul Tucicovul in oblas-
tia aceasta nicAiurea nu este si apoi dup aceasta spre paza nelAtirii eii,
.eu poruncesc tuturor locurilor politienesti si /0/.32 fete ca s priimeasc
mai in grabA urmAtoarele m'Asuri: ispravnicii pAmintesti indat ce vor
priimi aceast porunck in acelasi ceas vor impArti pe zasidetelei
de nAdejde ai lor cinovnici prin tinut, iar la intimplare daca unii ca aceia
nu vor fi indestui, apoi sa se chieme din dvoreni vrednici i alcAtuind atit
din unii cit si din altii un numer ca acela, prin mijlocire cruia intru o
s'Aptmin de zile s'A se poat cerceta toate tirgusoarile i satele si dupa
sAvirsire mai sus pomenitului scopos, aceiasi ispravnici vor imp'Arti tinu-
turile lor in pArti, dup numerul cinovnicilor ce vor fi gata, pre care ei
vor trimite indatA cAtr acele pArti, jara indatorirea acelor cinovnici cArora
li s face incredintare din partea nacealstvei vor fi urrnAto[a]ri:
1. Viind in fiestecare tirgusor si sat, s'A-i adune la loud cuviincios,
pe preoti, vornicul si vro citva din b5.trinii 15.cuitori, cArora fAcind cunoscut
pentru boala ciumii ce s-au ivit in orasul Tucicovu i dupk ce vor face preo-
ii duhovniceascA, apoi s'A li s'A faca intrebare pentru ca prin
cuget curat sa arAte: nu cumva au vreun pripus asupra vreunei casl,
ar fi molipsit de boala ciumii, si daca vor afta pentru un a.,a pripus, apoi
cinovnicul indata tiind in ascuns numele aceluia ce au ar'Atat, dimpreun
cu preotul i cu vro citva din cei mai barini din lcuitori, datoriu este
Cu paz cuvi[i]ncioas s svidetelstvuiasca pre toti oamenii ce vor 15.cui in
casAle acelea, dezbrAcindu-i de strae, i dacA vor gAsi vreun pripus, apoi
incungiurind acea cas cu lAcuitori din cei mai vrednici, s faca cunoscut
ocolasului i isprAvniciei. Iara la locul unde va fi comanda ostAseneascA,
si pre ling dinsa doftor, apoi s'5.-i faca chiemare spre svidetelstvuire pre
acei cu pripus oameni, pre nacealnicul aeii comande dimpreunA cu dofto-
rul. //(P..13 Acest de pre urnal va fi datoriu a face dezlegare de s cuvine
s se incungiure acea cas i s se fasi cunoscut nacealstvii sau nu; la..
intimplare dintiiu doftorul dimpreun cii cinovnicul va iscAli donesenia.
iaril la cea de pre urmA, adec c pripusal au fost zdarnic, indestul va fi

282
www.digibuc.ro
o incredintare prin graiu, insa o asa incredintare s o faca in fiinta preoti-
lor si a batrinilor.
La once intimplare, m5.car dei btrinii ar incredinta pe vreunul
din cinovnici ca in acel tirg sau sat nu sint casa cu pripus de boala ciumii,
ns cinovnicul dupa numerul lacuitorilor va cere ca obstia s rinduiasc
dintr-insii un asa riumer de lacuitori vrednici carii fara ingreuiere impar-
tindu-sa cite unul sa poata in toata dimineata si seara sa meargl cu apro-
piere de fiestecare cas si s intrebe de stapinul casai, de s afl toti sana-
tosi sau c s-au bolnavit sau a' au murit, dupa care apoi s faca cunoscut
capitanului de tirg sau vornicului.
Capitanul de tirg sau vornicul cu doi batrini intalepti datoriu este
In toate deminetile sa svidetelstvuiasca pre toti bolnavii i mortii, de care
ei vor face cunoscut lcuitorii aratati prin pontul al doilea, acestia, adea:
apitanul de tirg sau vornicul viind la casa aceea nicicum s nu sa ating
de acei ce vor 15.cui acolo, ce de departe s caute pre acei bolnavi i morti
cu trupul gol si s eje sama nu s va afla cumva pe trupul lar nescaiva
semne de ciuma, iara pentru cei muriti s faa intrebare, de cit vreme
au fost bolnavi. Si daa dup intrebarea ce va face s.' va descoperi
moartea s-au intimplat din pricina prea lungitoarii boale si pe trupul mortu-
lui nici un semn de ciuma nu s va afla, apoi pe unii ca aceia ingroape
dupa rinduiala obicinuita si casa aceea s. nu II[P-34 o incungiure cu epi;
iar la intimplare dimprotiva, adea daca pe trupul bolnavului sau a mortu-
lui s vor descoperi nescaiva semne care vor avea asemanare cu ciuma,
apoi casa aceea indata s se incungiure cu straj si mortul sa nu s ingroape,
ci indata s faca de stire necealstviei parnintesti. Aceasta insa sa urmeze
atuncea numai cind s vor descoperi deodat semne de ciuma, iara ce s
atinge de cei ce vor muri de moarte grabnia, hot.rsc aceste de mai gios
urrnato are :
Stpinul sau stapina casei aceia intru care sa va intimpla moarte
grabnica, ii tru acelasi minut sa inchia portile casii si de-asupra cirma
portii va spinzura intru o prajina un petec de pinza si nu va lasa pre nimine
atit din cas s ias nici la dinsa sa vie, ci cu glas tare sa faa de stire
pentru o asa intimplare megiesilor si, pentru ca s faa cunoscut capita-
nului de tirg, vornicului sau batrinilor satului, iar stapinii casii aceii, ce
nu vor implini aceasta povatuire, sa vor supune pedepsii dupa toat. aspri-
mea. $i pin cind nu sa va ridica pomenitul petec de pinza, din poronca
cinovnicilor ce vor svidetelstvui acel trup, nimine sa nu cuteze a s atinge
de oameni sau de lucru ce s vor afla in acele case, mai ales de lucruri
de lima, bumbac, m.'tasa, de pinza i alte asemenea.
Nacealnicul tirgului sau a satului dupa ce va priimi instiintare
pentru vreo moarte grabnica, de s-ar intimpla aceasta si noaptea, indata
datoriu este a incungiura casa aceea cu straj de oameni intalepti i dind
a intlege atit strajarilor precum i megiesilor i tuturor lacuitorilor pentru
primejdia de a sa' uni cu acea casa, indat va trimite doi alareti la satul
ce va fi mai cu apropiere. Calretii acestia, neimpreunindu-sa la drum cu
nimenea i chiemind la marginea satului megiesii, 1100.15 pre vornicul
pisariul le va face cunoscut de grabnica moarte ce s-au intimplat, i dupa
aceea s vor intoarce inapoi la satul lor, iara vornicul i pisariul acelui sat
la care vor veni pomenitii calareti, indata vor trimite din satul lor pe alti
doi alareti instiintare in scris sau macar prin cuvint catra ocolas; i ocola-
ul va urna dupa rinduiala asazat..
Cu asprime i supt gre pedeapsa s opreste a ingropa pe trupurile
acelor ce vor muri de moarte grabnia pink' cind nu se vor svidetelstvui
283
www.digibuc.ro
de cdtrd cinovnicul politicesc si doftoricesc, neuitindu-s la aceea, dac5.
m5.car i toti lacuitorii acelui tirg sau sat vor fi incredintati c moartea
aceasta nu s-au intimplat din pricina ciumii, caci nu este treaba lor a
giudeca pentru aceasta. Ci ei sint datori a astepta cu rbdare venirea cinovni-
cului politicesc dimpreura cu doftorul, dar cind acesti de pe urm cinovnici
dup svidetelstvuirea ce vor face sa vor incredinta ca' acea grabnic moarte
s-au intimplat din alta pricin, i nu din molipsitoare ciuma, apoi dup
porunca lor pinzatura aratat la al patrulea pont a acestii porunci indata
s ridic si sa sloboade intilnirea unuia cu altul, adeca a celor aflati din casa
cu pripus Cu ciialalti l.cuitori. Iara la intimplare dimprotiva, cind prin
svidetelstvuirea ce sa va face celui ce va muri de moarte grabnica' sau din
alte semne se va descoperi boala ciumii, sau c va fi pripusul pentru o
alta boala, atunci nu numai acea casa, ci si tot tirgusorul sau satul ce va
cadea supt o asemene soared indata sa va incungiura cu straja.' de osteni,
iara neagiungind osteni din lacuitorii satelor megiesite si care nu vor fi
supt pripus i pentru ridicarea unii asa strap., sa astepte dezlegare de la
nacealstva oblastiei. Asa'zindu-sa data rinduiala aceasta are a s pzi
intocma prin 11/1,.36 toata oblastia pin'd cind sa' vor priimi de la nacealstva
oblastiei osebite porunci, ins s'a nu aiba nimenea voie a face lacuitorilor
neincuviintate asupriri, mai ales vreun feliu de cerere, supt ingrijire
acei carii s'a vor afla intru asemenea vor fi supusi raspunderii cu ridicare
de cinste.
Asemenea povatuire dumnealor ispravnicii vor da zasedatelor, dvoreni-
lor, ocolasilor, apitanilor de tirg si cinovnicilor sai, care vor fi intrebuintati
intru aceasta, pre care i vor inlesni ca s poata merge la locurile ce s
vor insemna in tinut cu c'aruta de a lacuitorilor. Dinpreuna cu aceasta, s'a-i
insarcineze ca s aduca aceste masuri de paza in lucrare si s faca pretu-
tindene svidetelstvuirea bolnavilor, dind a intAlege cu amsruntul pravilele
acestea vornicilor i batrinilor satelor i cit s'd va putea mai in graba s
raportuiasca ispravniciei fiestecarele pentru starea in care se afla partea
lui incredintat5 i isprvnicia dupd ce vor aduna toate stiintele, daca nu va
fi undeva vreo deosebita trebuinta, apoi pe dvorenii ce vor fi chiemati
Li vor slobozi, iara pe zasedatele ii vor intoarce cAtr acea dreapt a lor
slujb i partile atit a unora cit si a altora, impartindu-le catra ocolasii
capitanii de tirg va raportui naie, pentru bun'astarea tinutului i cu ase-
menea Instiintare vor urma in toata saptamina, chiar de nu s-ar intimpla
nimic ceva deosebit intru aceasta intimplare.
De prisos ar fi s se mai scrie niscaiva alte pravile noao numai pentru
ispfavnicii i politii, ce feliu de masuri sint datoare a lua dup priimirea
lnstiintarilor de la ceasnopristavii, ocolasii i capitanii de tirg ca s-au iscat
-undeva boala ciumii i pentru moarte grabnica multe poVatuiri ce au urmat
.din partea nacealstvii oblastii si insasi intimplarile in fapt i-au deprins
ati- o asa indeletnicire; eu poftesc I IfP.17 i ceiu acum aceea numai, ca
masurile mai sus cuprinse pentm paze s le fac51 cu lamurire cunoscute
vomicilor i lacuitorilor aceia ca neaparat trebuint ce sd cere acum a sa
implini sa se poata tipari pentru de-a pururea In mintea lor. Insas[i] aceasta
cere de la noi slujba imparatului i insas[i] a noastra ferire: precum i fiinta
pmintului acestuia ce s hotafste cu o imparatie intru care boala ciumii
niciodineoar nu s'a dezfdcineaz5..
Cinovnicii doftoresti, dupa invatatura ion, stiu cu amb."runtul semnele
de ciuma; ins trebuinta cere prin cit se poate sa se faca acele cunoscute
ceasnopristavilor, ocolasilor, vomicilor, batrinilor satelor i 15.cuitorilor.

284
www.digibuc.ro
Spre un asa sfirsit eu trimit acum c5tr fiestecare ispiavnicie i politie o
In scurt insemnare semnelor de ciutn si poftesc ca despre acele insemnari
s se de cinovnicilor artati copie, ca i ei s. facl cunoscut pentru semne
tuturor 15.cuitorilor si mai ales stenilor.
Toate msurile de paza mai sus afatate s cuvin a fi cunoscute
pre la orase, ca s se indmneze cu acele ceasnopristavii si cvartalnicii la
implinirea datoriei lor, spre povtuirea acestor de pe urm, precum a ocolasi-
lor si a cpitanilor de tirg. Eu m indatoresc a adaoge c cerind trebuinta
a s svidetelstvui ameele si fetele, trebuie a sa priimi intru socotinte
fireasca lor rusinare, pentru aceasta s poat intrebuinta la o asa intimplare
femee b5.trin5., cinstitrt, intleapt i vrednicI de credint. Iar cerind tre-
buinta a s svidetelstvui fete duhovnicesti, dvorenesti i acele mai cinstite
din 15.cuitori, s se pazasca cinste si buna rinduia15., ins5xcinind cu asemenea
svidetelstvuire pe doftorii caselor lor, mai ales chid nu va fi vreo osbit
pricina de pripus, c ei nu sint Ilfp../8 cuprinsi de boala ciumii. In sfirsit,
eu sint bine ncrajduit c dumnealor politimeistrii, avind cele mai inlesni-
toare chipuri a svirsi incredintarea ce li s face, in grab s vor incredinta
pentru sntatea racuitorilor tirgoveti de care i mie imi vor face cunoscut,
precum i dumnealor, ispravnicii cu agiutoriul intleptilor dvoreni nu vor
intirzie a face aceiasi i atit unii cit i altii a M instiinta pentru toate
intimplrile ce vor urma in vede[a]oa aceasta, cu care dinpreun apoi dau
voie lor ca acele mai vajnice instiintri si mai ales pentru iscare ciumii s'a
le triimat prin istafeturi cite in doi cai, pentru care s-au poruncit acum
poc[i]tovoaei cantor a oblastiei ca s fac din partea sa punere la cale pentru
priimirea i trimitirea unor asa instiintIri la toate Expeditiele po[i]telor fdra
cit de putin. intirziere.
De sine s intlege c la intimplri chid s vor incungiura casele, satele
sau tirgurile isprvnicia Vminteasea datoare este a 55. sili cu tot dinadinsul
ca oamenii incungiurati cu tepi s nu poata avea nici un feliu de neagiuns
intru a mincrii si a focului pin cind nacealstva oblastiei va face mtru
aceast punere la cale.
Copie scoase de pe ponmcile ce s-au triimis tuturor politiilor ors.'nesti
si isprvniciilor pmintesti de c5.tra d. statschii sovetnic i cavaler Petru
Vasilievici Curic.
Intocma cu or[i]ghenalul.

In folio, 8 p., textul pe 2 coloane, cel in lb. roman& in dreapta, caractere chirilice, hirtia
groas5. gri-verzuie.
DEP.: Arh. Stat. Iai, Fond Alihail.

108

I ngiintar e

S face stiut 15.cuitorilor oblastiei Bessarabiei de toat starea c boala

ciumii s afl acum preste Dunre, in Bolgaria, asemenea in toat. Valahia
intru unele din locuri in Moldavia, anume: la Iesi, la Vaslui, la Focsani
si la Galati; aceast nenorocit stare acelor locuri ne sileste pre noi a avea
285
www.digibuc.ro
 mare pazO improtiva acestui r.u. Pentru care datori sint lacuitorii Bessara-
biei pentru insusi al s'Am bine s5." se fereasc i ei insusi s nu aibrt tainice
comunicatii cu locurile din Moldavia si cele de preste Dun'Are si s aib
priveghiere si pentru altii, ca i ei nicicacum a face aceasta s'A nu indrOz-
neasc5.; iar dac s va afla c cineva prin tain va trece la noi de preste
granitO sau dac s vor afla oaresicare lucruri i mOrfi cu acest chip de
acolo aduse, apoi intru acelasi ceas s'A se aduc atit lucrurile acelea precum
oamenii la cea mai de aproape caranting, ferindu-s ca nicicacum s nu
s atingA de dinsii.
In sfirsit, mai inainte dau de stire 15.cuitorilor Bessarabiei c vinovatii
cu tainica trecere sau cu aducerea lucrurilor si marfi fra carantinO si in
scurt clcatorii pravililor carantinei sa pedepsesc dupi asOzAmintul caranti-
nei, cu pedeaps de moarte.
Gheneral-gubernator al Novorossiei i deplin imputernicit namestnic
a oblastiei Bessarabiei, graf Vorontov.
in f lio, I f., v. alba, textul pe 2 coloane, cel in lb. rcmana in partca dreapta, caractere
chirilice, hirtie groasa galbuie.
insemnare dupa sfirsitul textului: V Gorodisceskoi i'spen koi n ona tiri La n.nastirea
lispenia a Horodistei]. S-au priimit 1826 goda, mesicuta fcvralja 21 dn;a".
DEP.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail.

157

ilt#iinfare
sa d de stire acuitorilor oblastei Bessarabiei, a toat starea, c boala
ciumii este acum in oarescare sate din Valahia, asemenea s-au descoperit
In tirgul Focsanii, la granita Moldaviei si Valahiei. Starea a acelor tAri ne
sileste pre noi a avea mare ferire improtiva a acestui ru.
Drept aceea, datori grit l'Acuitorii Bessarabici, pentru insusi folosul
lor, s fuga i ei singuri de toate cele prin tain intrulocOri cu Moldavia si
Valahia i cu pOrtile cele de preste Dun're i s priveghieze i asupra altora,
ca nici altii la aceasta, nicidecum s nu indr'.zneasc.; iar daca undeva
s 5. va descoperi cum c cineva, prin tainO, au trecut atrA noi de preste
granitO sau s va afla cum c oarecare lucruri sau m'Arfuri cu acest chip
de acolo slut trecute, apoi s se predstavliseasc, precum lucrurile asa si
oamenii intru acel ceas la cea mai de aproape carantinA, f ara ea de micl
I ntrulocare.
In sfirsit, eu dau de stire mai inainte 15.cuitorilor oblastei Bessarabiei
c vinovatii intru tainica trecere sau intru aducere lucrurilor i mOrfurilor
fr. carantin si de obste alcbitorii de pravilele carantinei, sa supun, dupa
ustavul carantinei, pedepsei ceii de moarte.
A Novorossiei si al Bessarabiei gheneral-gubernator, graf Mihail Voron-
tov.
In folio, 1 f. pe o fa-0,, v. in lb. rusa, caractere chirilice, hirtie groasa albastruie, filigrato
literele majuscule rusesti "M F A G".
DEP.: Bibl. Acaclemiei Romane, Fol volante, mapa XIX/58 si 78.

286
www.digibuc.ro
 163

Scurtif invitkiturd fientru senznele i firea boalei de ciumii

alctuit dup poronca stapinirii ceii mai mari de uprava doftoreasca a
Bessarabiei, spre a nu lasa intru aceast oblastie ciuma ce s-au ivit la Focsani.

Cel mai intiiu lucru care aduce catra prepus i indoiala pentru boala
de cium este urmatoarea:
Daca undeva intru oamenii ceii ce triesc la un loc si pe aproape de
locurile unde s afl ciuma, unul si altul dintru lacuitorii tot intru una
sau in scurta vreme deopotriva s bolnavesc i dac' unii dintru dinsii mor
de raprazna, la o asa intimplare ceii ce cad supt prepus dup semnele boalii
ceii cu prepus sau dupa impreunarea lor cu cei adevarat inciumati sau cu
lucrurile cele molipsite de ciuma, precum i cei ce prin ascuns au trecut
din locurile cele primejduincioase se socotesc cum ca i insusi ei sint
primejdie si pre altii aduc la un flu ca acesta, ca unii ce sint cu bunk'
seama supt prepus de duma.
Semnele cele mai intii a ciumei ceii adevrate sint urmatoare:
1-iu) Daca bolnavii ce sint supt prepus de ciuma s clatesc pe picioare
asa c abia pot sa se tie pe dinsele i vorovind prost sa par ca sint mah-
muri, pe ling aceea simtesc in cap ameteala ca de calla, o mare mihni-
ciune si o neobicinuit indata slabiciune, intru toate madularile. /
2-lea) Daca s. vor ara'ta la dinsii asa-numitele buboane, carbuncurile
feliu de feliu de pete pe trup.
Boboanele sau umflaturile cele de ciuma a ghindurilor s nasc
pe solduri, mai gios de niuri sau mai gios de urechi, pe ghindurile gitului
supsuori. Boboanele acestea dintru inceput pricinuiesc o mare durere
carea inceteaza atuncea cind ele se sparg, m'rimea lor cea de obste este
ca o aluna i avind dintru inceput o asemenea cu pielea floare, indegrab
o schimba intru intunecat-mohorit.
Asa-numitele carbuncuri si antraxuri, adeca buboaie de cium5., late
nervicoase, au dintru inceput floare inchis-mohorita, iara de graba s fac
negre, ele s afla putin mai sus de pide, au feliuri de marime i sa prefac
obicinuit in gangrena i atuncea slobod niste singe negru si suptire, s arat
pe feliuri de prti a trupului, iarl uneori i asupra insesi boboanelor.
les de supt pide niste pete de ciuma, in chipul punturilor sau a
lintei, iara uneori ca niste dungi care au feliu de feliu de latime. Aceste
semne aratindu-se pe feliuri de parti a trupului, dintru inceput vinete, incet-
'Meet s prefac in floare intunecat sau neagr.
insemnare. Pomenitele semnuri, adeca: boboanele sau antraxurile
petele nu A. af15. toate dimpreun la un bolnav, asijderea nu sint deopo-
triv la unul si la altul din cei molipsiti de ciuma i indeobste semnele de
cium dintru inceput sint cu nedumerire intru atita, c lungoarea cea putreda
nervicoas o socotesc 1012 uneori a fi ciuma, iara ciuma o socotesc de
ltmgoare. Deci, la o asa intimplare, cind s'a' va afla in vreo o tail megiesita
Lau aproape boala ciumei, nefacind cea des5.virsit hotrire, dup un prepus
trebtue s se ieie toate masurile de aprare si cu neadormire sa' se pre-
itingeasca luare de seam.5, care va descoperi adevarul.

287
www.digibuc.ro
 Semnele crumei ce ramin pe trupul cel mort:
1-m) Fata uscat., iara uneori mohorita, umflata, buzele umflate,
vinete, ochii impunoieti iar uneori singerosi, din gura din nas curge
spuma, iar uneori niste singe subtire; spinarea, pieptul i umerii inchis-
mohorite, iara mai ales trupul famine molatec i neintapenit. Marl de aceasta :
Pete negre i mai de multe ori late si nu deopotriva sau niste
dungi pe fata, pe piept, pe pintece si pe spinare. Sau:
Mai sus pomenitele carbuncuri sau boboare negre pe grumaz, pe
pintece, pe sale, pe spinare si pe solduri, iara uneori, dup dinsele, niste
bube necurate, cu fundul negru si Cu punoiu de rea fire.
Niste umflaturi negre i virtoase de ghinduri, adeca boboane, la
niuri, supsuori si pe grumaz sau pe urma lor niste rane din care curge negru
si subtiat singe.
Cele de obsti fin i a boalei de cruma sint urmatoare:
Stiut este ca molipsirea de ciuma se lipeste de materiile ce Milt de
link de bombac, de 4 si de matasa, asijderea de pene i de celelalte ase-
menea / lucruri, precum si cele de metal si multa vreme ramine intr-insele
ascuns., mai ales dac aerul nu are apropiere de dinsele; ea se lipeste prin
atingerea de bolnav sau de trup sau de un lucru molipsit de ciuma, asijderea
prin suflarea i alte rasuflaturr din trupul celor inciumati, precum si
prin aer intru oarescare departare de la ele.
insenmare: Pe linga aceea, trebuie a lua sama, c lungoarea la cei
inciumati este de multe feliuri, obicinuit ea sa incepe cu o slabiciune ca cea.
din osteneald, cu frig si mar mult cu nebunie decit cu durere de cap. Demi-
neata lungoarea cea a ciumei, ca i celelalte obicinuite lungori, este
usoara, iar seara mai cu tarie; in a treia zi, aceasta lungoare s ara.t5.
dimpreuna cu lesinare, dar pe urnn bolnavul iar isi vine in simtire, birfeala
lui nu este mare, bolnavul isi pierde vorba, sa face adiseori surd, are scirba
sau simteste o strimtorire linga inima si o nesuferita durere supt lingurita,
s zbuciuna si lesin, limba i este necurata si uneori cu dunga neagra -
ochii in curgere de vro citeva ceasuri sa fac turburati, lcramosi i impunoieti,
adeseori rosii, sllataciti i grozavi i insasi fiziognomia celui inciurnat arat
un deosebit chip de patimire. Cea de obste soart a acestor nenorociti este
mai neaparat moarte, carea de multe ori urmeaza sau la intiia zi sau in a
treia zi si rareori dupa a saptea zi; iara dupa trecerea acestri vadele cei
inciumati mai adeseori se insenatosaza. ///1-13
Cele de obste masuri pentru paza cea mai inainte de cruma:
Cea intiia datorie la vreo nenorocita intimplare de ivirea undeva a
acestei pierzatoare boale este aceea, ca cei inciumati, precum cei ce sint
supt prepus de aceasta boal sa se duc_ in deosebite locuri, luind seama
pe linga.' aceea, c. daca cineva si din cei cu prepus se va arata pe urna
avind semne de aceasta board, apoi pre unul ca acela trebuie de iznoav.'
a-1 deosebi la loc cuviincios. Drept aceea, pre unii ca acestia trebuie In fieste--
care zi a-i cerceta, ca intru o intimplare de improtiva sa nu aiba boala putere-
a se mai lati. Terminul de carantina pentru unii ca acestia este pus 14 zile.
Cercetarea lor trebuie s se faca prin deschis usa, prin ferestre
sau la aer deschis; in case la dinsii pentru mai mare sigurivsire sa nu intre
nimene, nici s nu se apropie de ei i sa se sileasca a sta dupa vint, ca nu
cumva prin vint macar vreo penita sau i cel mai mic atom dimpreuna_
Cu boala sa fie abatut de la cel bolnav la cel sanatos.
288
www.digibuc.ro
 Din frica ceii mai mari primejdii, nu numai in cium dara i intru
intimpl'arile cele de prepus, a face cercetarea cea dinluntru a trupurilor
nicidecum s nu s apuce nimene, ci si la insasi cercetarea cea din afara,
spre dezbilcarea lor i spre ridicarea madulrilor, ca doftorul s poat mai
lesne a cerceta semnele pe trup, intru intimplrile cele ce aduc prepus
trebuie s, se ceari din cea mai aproape inchisoare arestantii, carii dup
sfirsirea cercetrii i dup ingroparea trupului au s tie terminul de caran-
tina' in deosebit loc, supt straj. /
La cercetarea oamenilor celor inciumati si a trupurilor lor, si a
lucrurilor celor molipsite, nu numai cinovnicii i lacuitorii, dar si insusi
arestantii cei ce s vor intrebuinta la aceasta, datori sint, in cit va fi cu
putint, a se feri singuri si pre altii a apra de primejdie. Drept aceea, unora
ca acestora trebuie mai inainte a le unge tot trupul cu oloiu de cinip5.,
a-i imbrca in straie unse cu smoala, a le da manusi de pide, obrazariu de
piele sau de pinza incleiat si a tinca in gura o bucata de almiie sau un
burete umplut cu otet, jara de trupul cel inciumat sau de lucrurile cele
molip-ite, cu mina goale nicidecum nici insusi arestantii nu trebuie s se
atinb a.
Toate lucrurile la o asa intimplare au s'a se ieie cu cleste de fier
sau de lemn, jara trupurile cele moarte, dupa cercetarea lor, puindu-le pe
talpi gau pe tinj ele si ducindu-le la groapa ce va fi pentru aceasta gatit
de trei arsinuri de adinc5., s_ se arunce intr-insa cu cangile i cu fringhii
unse cu smoala, i dupa aceasta s'a se astupe bine cu pamint, in fiinta cinovni-
cilor ce vor fi la aceasta rinduiti.
Chipul spre curtire :
Lucrurile de fier sau de lemn care au fost intrebuintate pe lingl
oamenii cei molipsiti sau cei ce sint supt prepus, tot atunceas[i] trebuie a
le spala cu otet sau cu lesie sau cu apa sarat5., dar celelalte mrunte lucruri
ce pot fi molipsite, precum fringhiile, petecile, camesile i straiele cele vechi
s se arca, iara lucrurile cele de //ff._11 pide si cele date cu smoal, docu-
menturile i hirtiile cele trebuincioase i toate lucrurile cele de prepus care
fac inmnat pret, nearzindu-le, ca din impotriv sa nu fie tinuite, trebuie
sa fi supuse, dup proiectul Asez5.mintului de carantin, prea inalt intarit
In anul 1818, mai jos urmatoarei curtiri a carantinei:
1) S se afume cu gas de aceii tari acrime de sare bumbacul, inul,
cin pa, Hm., matasa nelucrata si toate lucrurile facute dintr-insele i neboite;
dupa aceea scoartele, lemnul de dop, dopurile, hirtia cea alb, buretele gre-
cese blande cele proaste si cele groase, rogojinile, prul cel de perii
periile cele neboite. Spinzurind a.ceste lucruri in casa, s s'a ieie trei prti
de sare ce s, intrebuinteaza in bucate, 1 1 2 parte de marganet negru, s
se amestece si s se toarne in sase ulcele, s'a se puie prin unghiuri i in
lunbul pretilor casei intru alte cale mari, umplute cu jaratec sau cu fier-
binte nsip; pe urrna ji15.vind pomenita amestecatur cu ap, s se toarne
In fi tecare oal cite doao prti de acrime de caTacan, cutind dupa m5.sura
mai zisei amestecturi si amestecind a ceasta afumare cu un bat sa ias
omul afara si s inchiz bine usile si ferestrele, precum i toate crapaturile
sa s astupe pe o zi si o noapte, dupa trecerea cariia vremi, toate lucrurile
s' s scoat, i sa se zvinteze intru un loc cuviincios, in curgerea de patru
zile si patru nopti. Trebuie a lua seama c pentru o cas de afumare ce
va fi spre pild. de 5 stinjini in lung, de 4 in lat si de 4 arsini inalt., s
289
www.digibuc.ro
cuvine deodar a intrebuinta spre afumarea eii 4 funturi de zisa amestecd-
turd'.
S se curdtasa cu afumare de pucioas lucrurile cele date cu boia,
a cdrora floare nu este delicat., dupd cum sint postavurile cele groase,
covoardle si tolurile, materiile de bumbac, blande, cdrtile i pergamentul.
Cele mai proaste dintru aceste lucruri s afum numai cu o pisat arzd-
toare pucioas sau amestecind 1 parte dintr-insa cu 12 prti de poame
de enipere pisate sau de tdrite. Spinzurind aceste lucruri intru o cas tare
s se puie una, sau cdutind dupd mdrimea eii, vreo citeva mangaluri ca
j'Aratec pe o scindur. de fier sau pe nsip, pe urind s'A se toarne asupra san
curat pucioasd sau insemnata amestecdturd i dupd aceea s'A se inchizd
bine usile, ferestrele i toate crdpdturile. Vede[a]oa acestii curdtiri pentru
lucrurile cele de prepus este 13, iar pentru cele molipsite 26 zile.
Sireturile de aur, de argint si de sirind, impleteturile i alte aseme-
nea lucruri, catefelele, materiile cele delicate de matas., de bumbac si de
lind, zugrvitele cadre de pinzd estampurile, tiutiunul in frunze si tot
feliul de coaje, precum i pende cele boite s'A se curdle numai cu o zvintare
intru un loc cuviincios.
lar urmdtoarele lucruri sd se spele cu apd curatd sau amestecind-o
cu otet, sau cu sare, anume: parusina si pinza, cadrele ce sint zugravite pe
lemn cu boiele cu low, periile i feliuri de lucruri de lemn, asijderea
lumindrile cele de sdu si de ceard, cufundind aceste de pre urm in apd pe
doao zile i doao nopti i pdlind putin mucurile lor cu insusi sul sau Cu
ceara; iar celelalte lucruri aici /5 pomenite sau sd se afunde in alai
si pe urmd s'a' se zvinteze, sau, dupd cum sint spre pild cadrele, s se steargd
ca burete muiat in apd.
Pentru cele de pre urm'A doao mijlociri curatirii, adecd: a zvintdrii
si a spdarii, sa rinduieste la vremea prepusului 21 zile, iar la o adevdratd
cium. 42 zile.
Afard de aceea, nu de prisos este a lua aminte i aceasta, cd mai sus
insemnatelor curdtiri s supun toate dobitoacele, pentru care terminul este
14 zile, precum i insesi ldcasurile celor inciumati, asijderea si a celor ce
skit supt prepus de ciumd, addogind cA.'trd aceasta, ca pentru curdtirea
casclor celor ce nu sint inciumate, dar numai s'A afl supt prepus, foarte
de folos este a intrebuinta luminA'xi de pucioas ce sint iscodite de doctorul
Grapperon, carele s pot gdsi intru toate spitdriile de aici. Iar priveghiere
asupra neapdratei impliniri a tot ce este mai sus scris, s'A pune de cAtr
stdpinire, mai ales asupra datoriei politiilor.

24 ianuarie 1829 anul

Inspector statschi sovetnic Svereac
Acuser doctor Pavel Donscoi
Secretar Mazurev

In folio; 5 f., ultima p. alba, textul pe 2 coloane, cel in lb. roniana in di eapta, caractere
ruseti, hirtie galbuie groasa.
DEP.: Bibl. Academiei Romane, Foi volante, mara XIX/13.

290
www.digibuc.ro
 167

[ITWiinfare]'

S face cunoscut tuturor lcuitorilor oblastii Basarabiei de pin orase,

tirgun si sate c s5. afl pe ling graniti c s-au ivit boala ciumii si s.afl.
in stpinirea turceasc anume, in Galati, BrAila, Bucuresti, Rusciuc i Giur-
deci s indatoresc toti acesti lcuitori pentru insus a lor bunk stare
spre a s pzi de a nu ave vreo adresarisire prin tain cu locurile cele de
pesti graniti i s-i urmreze pre toti acei care vor indrzni a treci prin
tain granita sau vor priimi de acolo intru acestas chip lucruri cum si
askminea indat Ii vor inatosa pe acest f el de oamini cei mai de aproape
nacealstvii, fril de a ave cu dinsii vreo amestecare, pe ling aceasta fac
inainte stiut c clcltorii de acest f el dup cuprindirea ustavului carantinii
s vor supuni pedepsii de moarte.
n orighinal au iscalit Novorossiischii gheneral-gubernator i deplin
imputernicitul namestnic a oblastii Bassarabiei, graf Vorontov.
In folio, I f., y. albA, textul pe 2 coloane, cel in lb. romanA in dreapta. caractere rusesti,
hirtie galbuie.
DEP.: Bibl. Academiei Romane, Foi volante, mapa XXXIV/ 1.51.

168

[in,stiinfarell

Din instiintrile ce s-au slobozit de la d. al Novorossiei si a Bassa-

rabiei gheneral-gubernator din 7 a trecutii luni ghenare i 1 a acestii luni
iunie anul curgtor, 15.cuitorilor al oblastii Bassarabiei din toat breslile
iesti acum stiut, adicd, din ce luth c lipicioasa boald a ciumii urmeazi
In unile sati din Valahia, asminea s-au ivit si in orasul Focsanii ci-i pi
granita Moldaviei si a Valahiei, c lcuitorii din Bassarabia datori sint
pentru insusi a lor ferecire a nu psi in Moldavia si Valahia i in locurili
de pisti Dunri, privighiind dup altii ca nimine nicicum s nu s hotrascA
a psi pisti aceasta, iar dacA s va afla ciniva CA' pren tain au c5.1cat
granita si au vinit la noi, sau s vor cunoaste niscaiva lucruri sau mrfuri
c Cu asa chip sint trecuti de acolo, apoi indat si sa triimat atit pi acei
oameni, cit si lucrurile la aceli mai cu apropien i carantinuri fr ce mai
mic atingire de dinsile i c' vinovatii in tainic treciri sau aducirea lucru-
rilor sau a mrfurilor fr stiinta carantinii, intr-un cuvint toti acei ci vor
clca pravilile carantinii si vor supune dupk ustavul carantinii pedepsii
de moarti si, in sfirsit, din ce al doilea, c in cuprindirea poroncii domnului
glavnocomanduiuscii a al 2-lea armiei, nimine fr. tinerea carantinii in soroc
de 14 zili si cu curtnia dupa celi mai strasnici a carantinilor pravili tutu-
ror hacrurilor, nu s va slobozi si treac de pisti Prut si Durari in Bassara-
bia, afark numai de aceli feti pentru a crora treciri si vor da deosbiti
poronci de la d. glavnocomanduiuscii. Si dup lucrarea ci vor lua caranti-
nurile de pi Nestru, oaminii i transporturili ci vor mergi din Bassarabia si
vor slobozi in a stinga parti a Nestrului, nu in alt chip decit dupa ce mai
intii si vor supuni ceii diplin curtnii a carantinii fr ce mai mic stbiri,
si nu mai inainti decit dup ci vor tine carantina in soroc de 14 zile i ck
Tiflul numai in limba rusA ; traducerea noastrA.

291
www.digibuc.ro
toti lcuitorii a acestii oblastii datori Milt a s feri de a nu strmuta pravilile
carantinii, temindu-s de ce mai aspra rdspundiri ci s hotr.'sti prin ustavul
carantiniei.
Acum cirmuirea oblastii Bassarabiei din nou au priimit predpisania
d. al Novorossiei si a Bassarabiei gheneral-gubernator di a s priimi celi
mai de aproapi msuri spre ferirea norodului din pricina boalii a ciumii ci
s-au ntrit in stpinirea turceasc pren locurile celi mai cu apropien i de
granita noastr, al doilea puni in videri celi mai denainte instiintdri tuturor
di prin oblastia Bassarabiei lcuitorilor ca se s urmezi dup dinsili intocma
si pi ling-a aceasta datoari s gs5sti a faci cunoscut c i in orasul Galatii
din Moldavia ci esti megiesit cu granita noastr, in vremea de acum asmi-
neas s-au discopirit lipicioasa boal din cari in curgiri de sapti zile au murit
18 si s-au bolnvit JO sufleti, c orasul aceala, afar numai de 14 casi
ci slut inchise cu pi, s all ark' ce mai mic5, ingrijire spre disrdacina-
rea acestii boale i, in sfirsit, c doi matros[i] ci s all in carantina Reinilor
au murit in mari prepus.
Drept aceea, aceast cirmuiri puni asupra fiistecruia lcuitori din
Bassarabii indatorire pentru insusi a sa si a obstestii fercciri ca s nu
indrzneasel nu numai ei singuri a faci niscaiva corespondentii cu locurile
de pisti Prut, Duneri i Nestru, dar si pi altii ci vor cuteza a urma ac asta
se s iai si s deii acolo undi s'a' poroncesti prin ce dintii obiavlenii sau
intari a d. Novorossiei i acestii oblastii gheneral-gubernator, cu cari nigresit
s va urma dup ustavul carantinii, precum s zici prin aceeasi obiavlenii
a d. gheneral-gubernator.
Anul 1829, iunie 8 zile.
Asesor
In folio, 1 f., textul pe 2 coloane, cel in lb. romAna in dreapta, caractere rusesti, hirtie
gAlbuie.
DEP.: Arh. Stat Iasi, Fond Mihail.

176

[De la guveYnatorul civil al Bassarabial

[hWiinfare]l
*tiut este acum fiestecruia cum c boala ciumei bgindu-se in
oblastia Bessarabiei au pricinuit indeobste o mare striaciune. Rutatea
aceasta nu au putut iesi din locurile care mai de intii s-au molipsit, ci s-au
ivit indat in multe locuri si s-au rpezit spre a se lti prin feliuri de drumuri
de mai inainte nepricepute. ingrijirea ocirmuirei i sirguinta cinovnicilor
pe ling osirdia a unora din dvoreni si a Insusi lcuitorilor intru o scurt
vreme au stins desvirsit aceast pierztoare pentru norod boal. Multe
locuri cuprinse de dinsa si se poate zice c cea mai mare parte dintru
dinsele s-au adus intru buna stare, nesuferind insemnata pagub5.', iar51 unele
dintru ele au fost inc si aprate despre primejdia ceii dintru inceput loviri.
(5 aducem pentru aceasta multemire lui Dumnezeu!). Dar pe ling toate
acelea oblastia aceasta nc5. cuprinde in sine nu putin de acest feliu de r-ti
I Titlul numai in lb. rus5.; traducerea noastrL

292
www.digibuc.ro
si spre simtitoare mihniciune mai sint inch' multe de acele locuri care ori
ca s-au supus nu de mult molipsirii de ciuma, ori ca nu pot a o tala pre
dinsa desi toate sirguintele ocirmuirii se intrebuinteaza spre aceasta dintru
aceea insasi pricina c singuri lcuitorii urmeaza improtiva fericirei sale.
Asadar, acesti de pre urma nu numai singuri pre sine se dau peirii, ci inc
aduc moarte si asupra altora.
Neadormita purtare de grija a ocirmuirii pentru binele norodului nu
poate a suferi mai multal zbaval intru I curmarea ce sa face unii atit de
mare nenorociri ce au lovit pre oblastia aceasta. Drept aceea, ea in sfirsit
priimeste cele mai hotaritoare msuri spre a ajunge la aceasta: masurile
acestea s incheie intru o deobste curatire a Bessarabiei prin chipuri siste-
maticesti.
Deci, de vreme Ca este stiut cum ca sirguincioasa curatire a tuturor
lucrurilor, masfurilor si a poppilor celor ce pot a se molipsi nu numai prin
-intrebuinlarea afuniarilor ce s-au aflat pentru aceasta a fi folositoare,
dar si prin zvintarea lor la aer slujaste spre cea desvirsit stingere a ciumei
mai inainte de a-si putea ea arta lucrarea sa si cum ca' vremea iernii de
acum, care indeobste slalbeste iutimea boalei ceii de ciuma, mai cu dinadin-
sul poate s fie folositoare spre a o scoate dintru toate lucrurile, daca ele
vor fi supuse lucrarii aerului ce este vederat aspru intru vremea de acum:
apoi, spre a se folosi cu aceasta prea usoara mijlocire, ce poate sal intimpine
chipurile cele mai grele i faga.'duieste o deplina sporire i spre a nu 15.sa
semintile ciumei pinal la alta priincioasa pentru dinsa vreme, sal face stiut
tuturor indeobste fail de nici o deosebire lacuitorilor a oblastiei Bessarabiei,
ca ei, nu numai in locurile cele inciumate sau cele ce au cazut supt prepus,
dar si intru toate cele curate care prin mila lui Dumnezeu skit ferite de aceasta
paguba, spre cca mai bun5. aparare, Br cit de putina zabvire pretu-
tindinea sa'-si scoata afar in toate zilele, toate lucrurile sale cele de case
si pojijia sa, afara de straiele cele ce le imbraca in fiestecare zi si care nu
ramin fara de intrebuintare; asijderea marfurile si toate celelalte lucruri ce
pot a sa molipsi i ca s //U12 prelungeasca aceasta zvintare preste intregi
zile in curgerea mcar de sapte saptamini, neparasind a face aceasta i in
zilele cele ploioase, in care toate lucrurile au sa fie asazate supt acopere-
minturi.
Si fiindca aceasta mintuitoare masura cere a fi cu tot dinadinsul impli-
nit, apoi fiestecare cu talrie s indatoreste ca numaidecit i fara de niel
o sminteala s o indeplineasca; caci daca cineva dupa instiintarile ce s vor
priimi s va dovedi c nu o au implinit-o cu toat sirguinta, ca pre una ce
atirna catra insusi folosul lui i caltra sigurantia cea de obste, apoi unul
ca acela s va supune pedepsirei ceii cu toata asprimea spre pilda altora,
dupa judecata care este asezata indeobstepentru calcaltorii pravilelor caranti-
nei.
Priveghierea asupra implinirei acestei puneri la cale sa incredintaza:
intii, tuturor politienestilor cinovnici i indeobste fetelor celor ce atirna
catra politie. Al doilea, pomescicilor satelor, posesorilor i vechililor ai lor
carii cu insasi a lor pilda i prin puterea ce li s-au dat lor spre aceasta data
sint datori numaidecit a sili caltre aceca pre fiestecare ldcuitoriu din sat
tirgusor supt insasi si a lor raspundere pentru nebagare de sama la aceasta.
Al trei/ea, vornicilor de sate si cislasilor carii in fiestecare zi sint datori a
umbla prin sate si cercetind de sa implineste aceasta masur a sili spre
aceea; iara pentru cei ce nu o implinesc, a face cunoscut politiei i stapini-
lor locului. Al patrulea, tuturor starostelor, vibornicilor i cagalnicilor pe la

293
www.digibuc.ro
orase, carii asemenea sint datori a avea aceeasi priveghiere asupra ldcuitori-
lor de ale lor obstii. / Iara intru acele inchise locuri, carele s afla supt
priveghierea osebitelor de acolo comisii sau a cinovnicilor, implinirea acestei
masuri s incredintaza sirguintei i privighierii tot a lor.
De vreme ce de la aceasta' inijlocire se cade a astepta c5. ciuma va
putea a se stinge pretutindenea unde ea nu s[i]-au inceput inc51 lucrarea sa ci
numai se ascunde in lucruri, apoi stpinirea socoteste ca dac la primavara
se va ivi undeva aceastrt boala in vreun loc nou, apoi aceasta va sluji spre
dreapta dovacIA.', cum ca aceasta punere la cale nu s-au implinit; i pentru
aceea ocirmuirea de mai inainte instiinteaza c toate fetele catra care va
atirna priveghierea asupra implinirii aratatei masuri intru acele locuri,
prccum si insusi lacuitorii vor fi socotiti ca unii ce nu s[i]-au implinit datoria
sa i vor fi supusi pentru aceea asprei raspunderi i pedepsiri[i] dupa legiuiri.
S mai adaoge in sfirsit c nimene s nu se team a scoate la aer
lucrurile si marfurile pre care le-au adus in oblastie prin ascuns. instiinta-
rile cele de mai inainte a stapinirei i-au iertat acum pre dinsii de tot fcliul
de pedeapsa pentru c le-au adus, dac ei le vor arata si le vor da spre
a le cura ti de molipsirea ciumii.
Politicescul gubernator al oblastiei Bessarabiei, Sorocunschii
Noiemvrie in [...] zile, anul 1829, in Chisinau.
In f jo ,2 f., textul pc 2 coloane, cel in lb. romAnA in dreapta, caractere chirilice, hirtia
alba mai putin groasti., filigran dungi, arlechin i leu rampant cu sable in laba dreaptA in at-en&
in sonjuratA de grdu i blazon princiar.
DEP.: Bibl. Academiei RomAne, Foi volante, 1 055.

180

ingiinfare
di la pamintescul nacealnic de uezdu Orheiului.
Pre viderat esti tuturora de obstii silinta naccalstfii ci o ari a dizradacina
boala ciumii ce cu necontiniri s ivesti in aceasta oblasti, dar din ninorociri
priiveste ca Cu cit doresti a puni sfirsit unii asa rautatica intimplari, cu
atita de la un loc s gonesti i doai s. molipsesti.
Nu ca boala aceasta sa inchei in vreo zidiri ca s marga pi picioari
sau sa zboari prin vazduh si s dci pisti oamini a-i molipsi ci numai din
nipaza, din nisupunirea sftuiribor stdpinirii; dar pot zici c i din pricina
slabii impliniri pi la uni locuri a predpisaniilor si a nastavleniilor ci sa dau
cu necunteniri d. zasidatelilor, cinovnicilor pamintesti, ocolasilor, vornicilor
b5.trinilor.
Pi ling toati acelea eu dupa ci am mers pi la locurile undi s-au ivit
boala ciumii, cercetind am aflat precum, di pild, la Hincesti, Sarateni
si Bolohani c, dupa ce molipsitul de ciuma intii moari in sat, nu cauta
mai intii s afli de ci anumi boala au murit, ci dupa obicei sa' string multi
priimesc di la casa aceea de poman lumInari, basmali, colaci,
cirlani i alti lucruri si asa pina cind Il ingroapa i pina cind sa dovedesti
intaleg c mortul au fost bolnav de ciuma, tocmai atuncea s trezasc
si casali acelea ci au avut comunicatii in casa mortului ramin ingraditi

294
www.digibuc.ro
cu aceasta boala, din cari pricin sa tinguiesc si patimesc cu moarti i dup
ci vad ca au dat rul pisti dinsii, atuncea strig scapari, dar tirziu.
Eu intreb, daca un lacuitori dintr-un sat s-au molipsit di ciuma di la
alt loc si din slabiciunea strajilor, din niprivighierea vornicului si a batrini-
lor s-au scapat acela a intra in sat si dup ci au vinit acasa au murit, daca
la casa accea unde au murit nu s-au dus nimini de pi la alti cas, daca n-au
luat nimica si daca de moartea lui sa va faci stiut indata zasidatelilor,
cinovnicilor sau ocolasilor, iara aceia mie si eu dovidindu-o prin doctor
c acela au murit de cium. care mai famine chip s s molipsasca
alti cash' din acel sat dup ce se va pzi asa rinduiala. Apoi pentru ce
oaminii nu sa disteapta a s pazi fiistecari in vremea de acum; pentru ce
triimcti moartca si la altii daca ei viata lor nu o crut si de ci nu sa intorc
Cu deosabita luari aminti catra prapadenia si nacazul tuturora.
Iat prostimea lacuitorilor cum inradacineaza intri dinsii raul si pi
ling aceea mai aduc vinovatii si ocolasilor, dar ocolasu[1] va vre s intrebi,
pcntru ci. Pcntru ca el avind in videri nenumarati nastavlenii cu jali zic
c unii nu sa silesc a diparta prostimea di la lacuitori prin
sfatuiri ci esti datori a li faci in tot minutul.
Domnul politiccscul gubernator a acestii oblastii cu atita de nispus
nimarginita dorint sa silesti / pentru binili norodului a diprta dintri
dinsii strimtorirea ci li face boala ciumii cu ingropari si in fapta rapirea
vietii Inca aduci nenumarati chipuri tuturora spre apararea raului, in
urma cilrora cbipuri, precum i prin ingrijirea cirmuirii, cu voia si a tot
Preinaltul pi la uni locuri s-au potolit, dar pentru de istov alungarca ei
din accasta oblastii, exelentia sa au priimit deosabiti masuri i priivesti
niadormit lucrurile nu numai a dd. pamintesti naccalnici dar si a supusilor
lor, apoi pcntru aceea ca nu din intimplari in urna sil m vad in nivinovata
rilspundiri, am hotarit ca fr crutari sa supui asprii raspundiri nu numai pe
colas, dar si pi toti cei ce nu vor implini nastavlenia nacealstfii pentru
cit dc mica vinovatii, pentru cil in alt chip sa vedi ca nu-si vor implini
toti datoriile lor. Si pentru aceea intri alti nastavlenii ce li s-au dat, glssc
de niaparat a li s mai poftori la asa intimplari i acesti urmatoare in cel
de pi urmil rind:
Ocolasii strasnic vor opri pc lacuitori a nu sa diparta din satu[1]
undi lacuiesti faril neaparata trebuinta ce va fi avind si fara voia stapini-
torilor satilor, cu stirea vornicilor si a biltrinilor cari asa oamini di s vor
duci undivai cu voia aratatilor fetil sa li se poronceasca a sa fcri nu numai
de a nu ave comunicatii pi la locuri inciumati sau prepuitoare, dar apoi
in rnergirea sa pi drum s nu sa atinga di nimeni.
Pi stapinitorii satilor Ii poftesc, iitra pi vornici si pi batrini ii inda-
toresc c dupa ce se vor intoarci asa oamini sa nu-i creada nici ca cum a
ei au pazit toata ferirea di nu s-au molipsit, ci sa-i sloboada in sat nu prin
alt chip decit dupa ci sa va spla cl si straili di pi dinsul cu sillmura
de sari sau s sri afumi bini in bordeiu[1] strajii di la sat, iara acei ci vor
vini Cu adivarat di la locuri prepuitoare i asupra lor sri va ave cit de mic
pripus, vor side 16 zili in vreo casa din marginea satului cari trebuiesti
srisri disarti i dupil aceea ocolasul raportuindu-mi mie de sosirea lor,
voi trimeti dizlegari i apoi vor fi slobozi a intra in sat dupa implinirea
aratatului termen de 16 zile.
Pi la satili cari nu vor fi facuti inca pina acum bordeie pentru
straji, indata sil sa faca si fr tdulili vornicilor si a batrinilor iscalita
295
www.digibuc.ro
In aceli si stpinitorii satilor, stfjrii pi nimini din sat nu va lsa a iesi
si a s duci la alt sat cit de cu apropien i va fi.
Cari din 15.cuitori vor fi dus[i] undevai cu voia stpinitorilor satilor,
a vornicilor si a batrinilor i s vor intoarce inapoi, str.j5.rii sint datori a
nu-i lasa s'a intri in sat pin cind nu s va duci unul s spui stpinitoriului,
vornicului si batrinilor, iar ei vor urma cu dinsii precum s arata la punctul
al 2-1e.
La fiisticare straj s." fii rinduiti citi doi lcuitori, iar nu bieti,
si s se schimbi nu mai digrab dicit pisti trii zili i ca,ri vor intra la rind
strjri, intii s fii chemati di stpinitorii satilor si s li s dei toat pov-
tuirea precum mai sus s. arata 1111.12 cum trebuiesti s p'azasc drumu[1]
iar ocolasu[1] datori esti totdeauna in umblarea sa pren ocol a privighie
di sa tin strjili precum s'a povltuesti, numai putin va intreba si va ispiti
pi strjari di stiu indiplini datoria lor si di s-au povatuit di stapinitoriul,
precum in aceasta s." cuprindi.
Toati mai sus cuprins di s vor implini intocmai di catr stpi-
nitorii satilor, ocolas[i], vornici si batrini, mai mult pot zici a.' nu ramini
chip ca s mai intri boala ciumii in sat, dar di vreo intimplari dup ci
cinevai va muri cu smni sau fr semni, ins in grab5., apoi stpinitoriu[1],
vornicu[1] si btrinii sint datori a tplui casa aceea cu lcuitori din satul
lor, precum atit si pi casili acelea cari au avut comunicatii, cit i crismili
s dei di stiri ocolasului din gull cu acest rinduial, adia: un batrin
indat calan i marg singuri in marginea satului megiesit si neintrind in
sat sa chemi pi vornicu i spuindu-i intimplarea s' se intoarc inapoi, iar
stpinitoriu[1] satului acela ci va priimi o asa stiintri prin vornicu sau
insus[i] vornicu[1] datori esti a instiinta ocolasu[1], fr. s fac intirzieri
ma car un minut.
Ocolasu[1], dup ci va priimi asa stiint., indat atuncea sa alergi
la satul undi va fi intimplarea cu capitanu[1] di mazili i intrind tpurili
casii undi au murit si a acelor ci au avut soobscenii, precum i crismili pentru
oprirea adunrilor, oprind dar si umblarea tuturora de la o cas la alta,
si sfidetelstvuind trupu[1] mortului impreun cu stpinitoriu[1] satului di
vor afla prepus s tpluiasc i satu[1] diodata cu 10 si pin5. la 14 oamini
clari, si cu ma zili, c uitindu-s dupa mrimea locului satului i mii dup
aceea s mi s. raportuiasc.
Mortul a cesta di cari s va da di stiri ocolasului, iar el mie
zasidatelului di sini s intlegi c'a s va ingropa cu orinduiala precum s va
socoti dupa impregiurari i precum s va poronci, iar pink atuncea satu[1]
va fi tapluit i nimini nu va cuteza s'a iasa dintr-insul i pentru toat nino-
rocit3 intimplari s se afli la fiisticari sat citi o chil var nistins pentru
ingroparea celor ci vor muri cu pripus.
Acei ci vor muri cu adivrat de moarti bun si fr5. pripus iar'a'si
vor fi sfidetelstvuiti di stpinitorii satelor si dac di c'tr dinsii nu s va
discopiri pripus, apoi s vor ingropa, ins strasnic poroncesc ca s nu s
dei nimic di poman din casa aceea in cari va muri, iar pentru ceea ci
s atingi c dac nu vor da di poman di va pare can din impotriv
li s faci stiut c eu nu le ridic obiceiu[1] si aceasta nu esti impotriva legii,
ci numai un chip di apararea vietii fiisticruia si s s'a roagi lui Dumnezeu
ca s vii vremea a ceea s poat da si di poman.
S nu cutez nimini a s duci inlauntru casi aceea undi va muri
cinevai sau i cind va fi bolnav, macar di-i va fi si rud, pentru c poati
s'a dei agiutoriu ci va don i fr aceasta. /

296
www.digibuc.ro
 S se ingroapi i s se duc5.' numai di ca,snici, iarA nu si di altii,
si In urrn nicidicum mas spre mincari di pomeniri s5'. nu La., c va fi
primiit de Dumnezeu si di inimili ci vor jh i FLA aceea.
Nacealstfa duhovniceasc cu toat paza va ingropa pi asa morti
neintrind in cas nicicacum si niluind nimic di la casa aceea, iar bani di i
s va insmna vor pute fi priimit[i], ins prin ott, dup ci vor side macar
trii ceasuri. S se prohodeasc nu in bisric5., ci afar, ferindu-s' tari bini
di a nu ave comunicatii, cu atita mai virtos c duhovniceasca nacealstf
vzind indeletnicirili pravleniei, fr indoial c inchipuindu-s dup vremea
de acum, s va uni a ave o a.sa feriri atingAtoare de binili intregului norod.
Obstia armineasc esti supus tot dupa o asminea puniri la cali
a pzi orinduiala la ingroparea mortilor i altili.
Orinduiala aceasta ci s cuprindi in puncturili al 10, 11 si 12 s'
va PAzi pentru acei ci vor muri, precum s aratA la punctul al 9, si cari
sa vor ingropa dup voia stpinitorilor, iar nu pentru acei ci s'A pomenesti
la punctul al 6.
Pi la bisrici, de cAtr duhovniceasca nacealstf rog, ca nicidecum
sa nu sa priimasc mrfuri sau orici lucruri spre p5'.strari.
Nici intr-on chip di c5.tr strjrii drumurilor s nu s lasa nici
a intra dar nici a iesi din sat nimine fr stirea vornicilor, a btrinilor, iara
mai virtos a stapinitorilor satelor 2 ca nisti hozeaini mosiilor i asm[e]nea
strjerii s vor feri de a nu ave nici o apropien i sau comunicatii cu oricari
vor vini la straj si vor vroi a intra in sat.
Evreii ce lcuiesc prin sati stiut esti CA dupa ci s boln'vsc sau
mor s duc pi la tirgusoari si cei mort[i] mai mult in ascuns noaptea, apoi
pentru strasnica m'Asur ci trebuiesti a s ave asupra unor asa oamini,
niadormit trebuiesti ca s privighiez asupra lor stpinitorii, ocolasii, vorni-
cii, bAtrinii, l'cuitorii i in sfirsit tot[i] de obstii; c din intimplare murind
vreun suflet de evrei, ori si di ci moarti, s se tpluiasc casa aceea,
nici ca cum s nu sa las a s ingropa aiurea, ci acolo in sat, si nu prin
alt chip decit cu stiinta dd. zasidatelilor, cari sint datori a ave bun luari
aminti ca dupa sfidetelstfuirea ci insus[i] va faci, s'A urmez'A precum va
afla dup impregiurAri i mie imi va raportui; iara acei bolnavi iar5.s[i]
nu sa vor lsa a s misca di pi locul undi s va afla.
Pi IMO niadorrnita privighieri ci trebuiesti a s ave asupra acestor
oamini di prin sa te di c5.tr5. tot[i] numai putin s'A va urma si cu cei
prin tirgusoare tot asa, inc5.' cu ad'Aogiri ca cahalnicii nicidecum s nu
priimasc nu numai pi morti de a-i ingropa, dar si bolnavi di vor fi di
orici boa15., c'Aci acia s pot lecui i prin alt chip. Pentru tot bolnavu[1]
mortu ei, cahalnicii, sint datori a da di stiri nacealstfii locului, iar ea va
priimi mk'surili czuti. 1117.13
Toti deobstii vor ave in tineri de minti si intru ingrijiri c gsind
undivai pi drum sau mcar ori i in ci loc bani, lucruri si altili, s'A nu s
ating de dinsul ci s fac acela stiut stpinitoriului satului intii pe undi
va treci, iar pi dumealui Il rog ca s pui pzitori la locul acela spre a nu
s atingi sau a-1 luoa nimini si de aceea va da di stiri vreunii feti slujbasi
cari esti datoare a-mi triimeti i mii donesnii si a astepta dizlegari.

1 insemnare margina1a cu cerneall neagr5. decoloratl: pe nimenea a lasa a intra dar

nici esi din sat fa raj stirea pomescicului".
2 Corectat cu cerneall satelor".
23-0.329 297
www.digibuc.ro
 In fiistecari sat sa s disrti citi o cask' i s nu rmii nimic5
intr-insa cari s fii ingradit, in cari cas toati fetili trectoari cari vor fi
In slujb, prccum si ocolasii, in aceea vor ave masul lor, iar nu aiurea.
si nu vor intra ei in sat pin cind nu s vor pliroforisi c.' este blagopolucino,
precum de pild au urmat oco1asu[1] de Holircani, Constantin Mirzdoglu,
c dup ce au intrat in satu[1] Bolohanu sara i dup' ci au mas, a doaza
tocmai au intles c esti ciuma silnic5.; asupra capului cruia nu numai
c spinzur rdspundiri, dar si boala aceasta in tot minutul Il ingrozsti
a-i rpi viata.
Pi dd. stpinitorii satilor ii poftesc, iar, zasidatililor, ocolasilor,
vornicilor i btrinilor cu trii li poroncesc a aduci intru intocmai
ntiintrili domnului politicescului gubernator a Bassarabiei triimas ctr
ocolasi la 10 3 zili a urmto[a]rii luni dechemvrii, ating5.tori de zvintarea
mrfurilor, a strailor 4 si, in sfirsit, a tuturor lucrurilor cu aceea c.' eu insus[i]
prin cinovnicii mei voi privighie niadormit i dac, voi afla niimpliniri cit
de micA voi faci stiut exelentii sale si sint incredintat c vinovatu[1] nu va
scpa fr rspundirea fgAduit in arAtatili
Ocolasu[1] datori esti ca pin in trii zili pi la toate sateli ocolului
incredintat lui s incredintzi citi dou instiintri de pi aceasta, una stpi-
nitoriului satului (c'tr cari s va infatosa insusi) si alta vornicului si btri-
nilor supt rospisci, pi cari cu raport li va triimeti ciltr. mini. Pe stpi-
nitorii satilor, dupa aceea, Ii poftesc, ocolasilor li poroncesc s sileasea
pi vornici si btrini, acesti instiintri in toati durninicili i srbtorili pi la
bisrici i adunri ca s', s inteleag bini i s s poat sti cum trebuiesti.
a fi urmtori.
M intorc atr dumnealor ocolasii i cu strsnicie li poroncesc
a aduci intru impliniri toati celi mai sus cuprinsi ca un rivnitori cinovnic
incredintz c dac dupa rchidatia ci am a o faci in grab:A si eu singur
precum i prin dd. pamescici i dvoreni cari au priimit intru oprirea boalii
ciumii mmprtit indeletniciri i prin cinovnicii mei la. fiistecari sat, sau
In sfirsit s va ivi la vreun sat cium. (s. fereasc5. Dumnez.u), atuncea
vreo cercetari vinovatul ocolas s.' va giudica dup pravilile carantinii i in
scurt vremi i s va hotri pedeaps de moarti i s se stii i aceasta,.
ca eu exelentiei sale, domnului gubernator, precum imi poroncesti voi faci
stiut nu numai de silintili sau nesilintili ocolasilor cari sint legati cu slujb5.
dar / apoi si a tuturora cari vor priimi rspltiri dupl soiul faptii fiisticari.
Aduc ce mai plecat a me rugAminti dd. pomescici, duhovnicestii
nacealtsf, possorilor i tuturor stpinitorilor satelor, ca s s pliroforisasa
di chipul acesta ci l pui inainti lcuitorilor pentru paza i rinduiala ci
trebuiesti a s ave in vremea aceasta s privighiezi di a s, aduci intru.
intocmai implinirea di cltr ocolas[i], vornici, b5.trini si lcuitori, s intoarc5.
ce adivrat luari aminti atr aceea c' toat paza i silinta aduci omului
si putint a diprta tot feliul de ninorociri; aduc aminti di silinta
ci vor aveo ci folos poati sa aducA, dar si adiaforia ci vor aveo, ci nino-
rociri poati nasti, pentru aceea mai mult c si una si alta, precum di
stpiniri atita si di dumnealor s5. atingi.
Eu socotesc c de va priimi fiisticari stpinitori a satului in ovajnii
imprtsiri la aceast mic insrcinari a privighie asupra ocolasilor, vorni-
3 Spatiu liber si cifra scris5, cu cerneall.
4 Adaos marginal: pentru scoaterea straelor".

298
www.digibuc.ro
cilor batrinilor si lacuitorilor, spre a s aduci intru intocmai impliniri inda-
toririle acestea, precum si altili cari vor mai trebui a s mai urma dup
impregiurrili locului si a intimplarilor ci vor fi, apoi lesni si cu buta
nedejdi s.' poati astepta ca sa se ridici din vestejimea in cari vini intri alti
nezduri si a Orheiului.
*i al 24. Dd. cinovnicilor pmintesti din uezd, gubernschii secretani
Constantin Stratan, colejschii reghistrator Anastasii Iuncu, ocolasilor di
Lapu,na, Ionit Ionascu, di Nisporeni, Andrei Baltag, di Russti, gubernschii
secretan i Filip Canov, srdariului Ghiorghii Lalopul nu in adivrata sl[u]jba
aflatilor pe ling mine, cu diosabiti indeletniciri, otlicii osirdii i rastoropnosti
cinovnici, gubernschii secretan i Anuchentii Boldescul, dvoreaninu[1] Ghiorghii
Andreannov cantelaristu[1] Condratchii si gubernschii reghistrator Mano-
lachii Cirlig.
Pentru 15.udatili lor silinti ci au aratat si cu necontiniri s indeletnicesc
pin astaz[ij la oprirea boalii ciumii arat deplina a me adivarat
muimini tuturor dumilorsali ramiind indatorit dupa vremi a o marturisi
inaltii nacealstfi[i]. Rog pe cialant[i] cinovnici i ocolas[i] ca luind pild di
la acesti vrednici de laudI feti, asamini nu mai putin i ei s se sileasca
ca cu aceea s a;topti multamiri dupa masura folosului fiisticari ci i-a arkta.
Pamintesc nacealnic, (iscalitura indescifrabil)
Dechemvrii 22 zile, anul 1829. s. Negrestii.
In folio, 3 f., 33,5 x 21 cm, caractere rusesti, hirtie groastt albastrA, migran cifrele arabe
.,1828".
DEP.: Arh. Stat. lasi, Fond Mihail.

184

In5tiintare
deja Sfatul doftoresc ce sa af1 asaza t la uprava doftoreasca-din Bessarabia.

Cele mai insemnate i adevarate semne a boalei ce sa numeste holera

morbus, dup carele f5.r gresa1 s5." poate cunoaste i a se deosebi holera
dintre boalele cele ce au cu dinsa asemanare, sint urmatoarele:
1) Treapad i v5rsare fra de usorint pentru cel bolnav; 2) la varsare
venin si amaraciune de la dinsul in gura nu este; 3) bolnavul simteste o
asprk, arzatoare durere supt lingurita, lng stomah; 4) o nepoto1it sete
bolnavii neincetat cer apd rAce s5. beie ; 5) zgircituri in miini si la picioare ;
si 6) o neobicinuit racire a tot trupului iara mai ales a miinilor si a picioa-
rilor. Asprimea acestii boale totdeauna sa sfirsaste impreura cu viata bolna-
vului, daca de cu vreme, la inceputul acestii boale, nu i se vor da lui
ajutorinti doftoresti.
Chipurile Fele aparatoare de bolera.
In case si ling case sa se pazasca cit este prin putint mai mare
curtenie si grijk.
S5. se pazasca curatenie la straie si la camesi.

299
www.digibuc.ro
 Vazduhul in case trebuie fie uscat, curat si de o masurat5.
caldura. Otetul, cel cc s'a zice renscoi, apa de var, de hlor sint cele mai
bune mijlociri spre curatenia vazduhului in case. /
Fiestecare trebuie sa se pazasa de raceala i sa deprteze de la
sine toate prilejurile de la carele poate a o priimi pre dinsa i pentru aceasta
nimene nu trebuie s se culce pre pamint umezit afara, la vazduh in 'reme
uda i neguroas; asudind, nu trebuie a iesi din case ajar la vazduh
race; trebuie a s'a' imbraca dupa starea vazduhului.
Nu trebuie a-si strica stomahul cu intrebuintarea mincrii preste
m'asura sau cu bucate de un feliu rau; deci pentru aceea, in vremea acestii
de acum aspre boalei epidimicesti nu trebuie a intrebuinta spre mincare
radcini si roduri crude, dupa cum sint: caralabii, mazirea, grighii, sarat-ul
neproaspatul peste, carne de porc grasa', untul de lemn i untul de vaci
cel stricat, plcintele cele grasa si piinea ce nu este bine coapta.
intrebuintarea cea preste masura a vinului si a rachiului este
foarte cu primejdie, cci betia strica stomahul; insa un p'harut de rachiu
amar este de folos.
Diminetile niminea s nu ias'a la vazduh pe nemincate.
Ajutorintele cele ce sint neap'a'rat trebuincioase la ivirea boalei bolera.
Cea mai buna din ajutorinti este de a chiema la inceputul boalei
spre ajutoriu la bolnav pre vreun doftor; dar daca el nu s'a' afla, apoi
s'A se chieme barbieriul sau felsarul carele indata trebuie s ie[i]e bolnavului
din mina un talger plin de 1117.32 singe, cautind insa dupa virsta si alca-
tuirea trupului acelui bolnav sau s i s puie 20 de lipitori la pintece.
Sa se frece supt lingurita, deasupra stomahului i madularile cele racite,
adeca miinile i picioarele cu udaturi iute, dupa cum sint: spirtul de nasatir,
schipidarul, vinul amestecat cu mustariu sau cu piperiu rosu, dar la o
intimplare de mai mare scadere a puterilor i apropierii, mortii, sa se frece
asupra stomahului cu acrime de pucioasa sau de slitra, care dupa un
civert de ceas s'A se spele de pre trup cu apa calda; sa se incalzasca pintecele
si tot trupul puind cenus cald'a, ov's, orz, faina sau trt, iar in lipsa
acestor lueruri, sa s invalasca tot trupul cu o prostire udat intru o apa
asa de fierbinte, cit numai omul poate s sufere fierbintala apei; hreanul
cel ras si udat cu otat cald si pus la partea cea de-a dreapta a pintecelui
este foarte de folos.
Apa rece de baut, de care omul cel ce patimeste de bolera are o mare
poft5., sa nu se de[i]e, iara in locul eii de but s se de[i]e apa de roma-
nita, de minta, de salfeie, de melisa si de alte asemenea aromaticesti ierbe.
Tara ceialalt intrebuintare a celor dinlauntru si din afara mijlociri
va atirna de la cautarea doftorilor, carii au priimit acum deplina i cu
de-amaruntul povatuire pentru lucrarea, urea si lecuirea acestii aspre epi-
demicesti boale.
In folio, 2 f., ultima p. alba, textul pe 2 coloane, cel in lb. romana in dreapta, caractere
chirilice, hirtie alba matasoasa,
DEP: Bibl. Academiei Romane, Foi volante, mapa XIX 60.

300
www.digibuc.ro
 183

Copie
Ucazul impelnite.gii sale nuiriri
singur stapinitoriului a toat Rossiia de la Duhovniceasca dicasteriia
a Chisinaului, protopo[pu]lui Mihail Sinicevschi din Sculeni
Dupa ucazul impratestii sale m'ariri aceast5 dicasterie ascultind insas
otnosnia guvirnatoriului politicesc a Bassarabii Sorocunschii din 18 mai a
acestui an cu no. 1255 catra inalt preosfintia sa Dimitrii arhiepiscop Chi-
sinaului i Hotinului si cavaler, intru cari scriia cum ca aceia di obste curgiri
a oblastii Besarabia arii s s inceap di la 30 zili curgatoari lunii martie cum
c vedeoa aceasta niap5.rat s-au insamnat atit acee cit i pentru paza vremii
di lucru a lacuitorilor cum CA spre acest sfirsit s-au alcatuit di la dinsul domn
guvernator catra lacuitori Besarabii, instiintari prin cari s chiarna ei catra
osir[d]nica lucrare spre implinire afumrii si li sa face di stire pentru mai sus
insamnat soroc pentru ca fiesticari sa s sleasca a implini datoria ce di postul
mare a pocaintii pina a nu s incepi aceasta lucrare pi linga cari pristavli-
sasti 20 ezampleruri di pomi[ni]ta instiintari ci s-au priimit di catra dum-
nalui i ceri ca potrivit cu aceia sa s faca puniri la cali si pin parte duhovni-
ceasca si al doilea razillutia inalt preosfintii sale asupra acestii otnosenia
urmata la 19-zili acestui mart cu urmatori noima dup5. aceasta: 1) Fara
z5.bava s'5' sa trimata alaturatile aceste 19-ezampleruri in limba rusasca
14 in moldovineasc de instiintari poroncind tuturor fetilor cari ocirmuiesc
bisaricile i manastirile, iara printr-insii i toatii tagmii duhovnicesti c e
orinduit pentru curatire bisaricilor si clack' ei la oricari zili in vreme curatirii
nu sa va pute a savirsi sfinta slujiri, apoi ei s s pui[e] la cali pentru svirsire
slujirii i sfintire pasti numai la intiia zi luminatii Invierii lui Hristos, pentru
cari pentru cari (sic!) dupa incredintari do[mnea]lui governatorului stpinirii
ce di loc a tinutului s va sili a discoperi toat putinta, daca nu s vor intimpla
spre aceca vajnici
S5. s5.' sileasc ei adic tagma duhovniceasca a faci cunoscut lacui-
torilor cum ca ocirmuirea avind niadormita pri[vi]gheri i griji pentru folosul
noro[du]lui, au ales pentru aceia insamnati ac doao saptamini pentru inalta
poroncite curtiri Basarabii di molipsiri pentru ca s nu-i lipseasca pi lacui-
tori dup5. Pasti di vrerni trebuincioasa pentru lucru cimpului.
Sa pui[e] inainte tagmilor lacuitorilor c curatire aceasta s faci
pentru binili intregii tari si esti lucru placut lui Dumnezau si sfint, cu cari
lucruri dupa cereasca invatatura a Mintuitoriului nostru, crestinii datori
sint a sa indeletnici la toata vreme f5.r5. diosaviri s faca cunoscut noro-
dului ca daca' ciniva din lacuitori nu va pute pin la saptamina pa.timilor ca
sa s gateasc spre a sa m5.rturisi si a sa imp5rt5.si cu Sfintile Taine, apoi
aceea datoria aceasta s s implineasc5. dup5. Pasti, in postul Sfintului Petru
sau Adormirii ca ei, slujitorii di celi sfinti i cliricii bisaricesti in vido-
mostiile di spovedanii pe unii ca acie s nu-i treaca cum c s-au ispoviduit din
nisilint5., ci sa scrii cum c ei nu s-au ispoveduit din pricina c5, au sosit curl-
tire Basarabii di molipsiri si di pricina inchidirii bisaricilor, al 2-le pentru
aceast puniri la cali s s gateasca di la mini instiintari catra ixilintia sa
domnul guvernatorul al Basarabii Ivanovici Sorocunschii au poroncit cu
prescriere otnosenii politicescului gubcrnator a.l Besarabii si rezolutiei Malt
preosfintii said spre cuviincioasa i intocmai dupa dinsili implinire i cu

301
www.digibuc.ro
turari mai sus insmnatii instiintri tuturor fetilor cari ocirmuiescu
mnstirile din Bsrabia s s triimat ucazuri, iar pentru aceast puniri
la cali cetind di la numili 'Malt preosfintitului cAtr gubernatorul politicesc
al Besrabil Sorocunschii instiintari s s pristavileasc a o isc'li in urma
cruia s i altureaz pi ling aceasta citi 9 ekzmpleruri in limba rusasc
si moldoveneasc5..
Martie 20 zili, anul 1830.
Cel adevrat isclit in limba rusasca au isclit preotul Avramie Gli-
fenschii sicritari monasterschii
Povitcic Levitchii
Di pi cel russc s-au tlmcit intocma
Protoiereiul Mihail Sinicevschi
In folio, 1 f., caractere chirilice, text numai n limba romana, hirtie galbuie cu dungi.
DEP.: Arh. Stat. Iasl, Fond Mi-mil, transcriere.

192

Scylla fiiistoreascei indemnare

pentru gultuirea aprtoriului vrsat de vaci.11
Binecredinciosilor fii ai Bisericii ceii pravoslavnice a lui Hristosl.
Tuturor voao este stiut c prea bunul Dumnezeu este tat5.1 indurrilor,
cel ce s ingrijeste pentru binele a tot neamului omenesc. El isi rsare soarele
su nu numai preste cei buni ci si preste cei r.i. El ne d noao din ceriuri ploi
timpuri roditoare, umplind de hran si de veselie inimile noastre. Tot el
slobozeste asupra noastr si ispitele, dar nu ne las pre noi s ne ispitim mai
mult decit putem, ci impreun cu ispita face si sfirsitul, ca s o putem noi
suferi. El rneste si vindec5., bate si miinile lui tmduiesc; el este Dumne-
zeul a toat bucuria care ne minglie pre noi intru tot necazul nostru si dupa
mrturia sfintului Apostol Pavel pune asupra pstorilor bisericii sale dato-
rie s. mingiie pre cei ce sint in tot necazul prin mingiierea cu care ei singuri
s minglie de la Dumnezeu.
Cu aceste dumnezeesti adevaruri povtuindu-m i prin aceast, inde-
osebit apostoleasc porunc5. indemnindu-m, //[P.]2 intorc satuitoriul mieu
cuvint c5.tr voi, binecredinciosilor fii ai bisericii lui Hristos, cstr voi mai
ales, cei ce v aflati in scirb din pricina boalei ceii pierzatoare pentru neamul
omenesc ce s numeste vrsat. Mcar c cea mai cuviincioas datorie a Os-
torilor bisericesti este a pune leacuri pe rancie cele de ale pcatelor si a vindeca
boal-le sufletesti, ins nu trebuie ca ei s caute cu rcea1 i asupra boalelor
trupesti, a oilor lui Hristos.
Bisr.rica este un tr.ip in Hristos, iara intru un trup, dupa cuvintul apos-
tolului, s grijsc toate mdulrile intre sine una de alta si ori de ptimeste
o mi.dulare, ptimesc toate mdulrile dinpreun.. Si pentru aceastasi Dum-
nez u cel ce au pus in biseric pre apostoli, pre proroci si pre invttori, au
pus asijderea intr-insa si darurile tm5.'duirilor i ajutorintile. insusi apostolii
nu numai pentru sntatea sufletelor ucenicilor si s-au fost ingrijit dar si
pentru san5."tatea trupurilor lor.

302
www.digibuc.ro
 Iubite! scrie Ioann catra ucenicul sau Gaie, de toate m rog pen tru tine,
ca bine s sporesti i sa fii sa'natos, precum bine sporeste sufletul tau. Sfin-
tul Apostol Pavel asijderea sfatuieste pre Timoteiu sa-si intareasca sanatatea
sa /111).33 intru slA'bnogiile cele dese si in slabiciunea stomahului. Crestinii
cei dintii in numarul celor mai mari datorii a iubirii de frati au fost pus si
ingrijirea pentru cei bolnavi i ajutorinta celor ce patimesc. Si pina acurn 'MC
toata pravoslavnica biscrica in fiestecare rugaciune ce sa face catra Dumnezeu,
roaga in toate zilele pentru bolnavi, pentru cei ce patimesc i pentru cei ce
zac intru neputinti.
Deci daca biserica isi socoteste sie de datorie ca totdcauna s roage pen-
tru dinsii pre Dornnul, apoi cu cit mai virtos ea este datoare a indemna pre
fiii sai s nu treaca cu vederea acele mintuitoare mijlociri carele singur milos-
tivul Dumnezeu le descoper spre vindccarea i spre aprtrarea nearnului
omenesc de catra boalele cele ce Il pierd pre dinsul.
De acest feliu este i iscodirea gultuirii de varsat, ceea ce s-au descoperit
in vremile noastre de c5.trrt iubitoriul de oameni Dumnezeu, spre pazirea
sanatatii si a victii preaiubitilor insisi voao copiilor vostrii. Nu este mai mult
trebuinta a N, indemna pre voi ca iubiti i ca sa va ingrijiti pentru buns-
tarea lor. Caci carii parinti, daca ci nu sint dusmanii omenirii, skit Cu raceal
de suflet catra copii; care parinte ma.ica nu s ingrijaste pcntru
cresterea lor; cine dintr-insii nu s'A bucura pentru sporirea lor intru virstA,
in sanatate i intru t'Aria virtutei si cine nu va avea jale de ei in boalele lor
si nu sa va scirbi dinpreuna intru scirbile lor. insa nu toti parintii intrebuin-
taza neaparatele spre pazirea lor mijlociri, mai ales in copilaric, intru care
s pune temeiul sanattii, virtutei i intregimii lor pe toata viata.
Pentru c unii nici stiu mijlocirile acestea, iara altii trec cu vederea
cele ce li sint stiute lor si pentru aceea improtiva hotaririi lui Dumnezeu
pierd far de vrerne o mai mare parte de ai sad copii, cei ce skit atit trebuin-
ciosi pentru dinsii i pentru toat5. omenirea.
Caci prea bunul Dumnezeu pentru aceea au si asezat legatura insotirei,
ca s inmultasca neamul omenesc, s'a imple cu dinsul pamintul i sa-1 supuie
pre el stapinirii lui. Asa au blagoslovit Dumnezeu intru insusi inceputul lumii
pre striimosii cei de it-10, zicind: cresteti i va inmultiti i umpleti parnintul
si-1 stripiniti pre el. Spre acest sfirsit au ravarsat el in inima parinteasca o
prea vie simtire a iubirei de copii i spre potrivire cu aceea cel de /11-P.35
intiiu vrtzut semn al blagosloveniei sale catr soti au pus fagaduinta inmul-
tirii fiilor lor i latirea lor pe fata pamintului.
Dup cele neajunse de minte judecati, negresit cu minia lui Dumnezeu
s-au rvrsat mai in toata lumea i pierztoarea pentru copii boala, ceca
ce s numeste varsat. Putine pre pamint au ramas tari cele ce au scripat
de purtatoriul de moarte venin a lui si acolo, unde el rareori sau numai de
intilasi dat s-au ivit, au pricinuit pilpadenie mai pierzAtoare decit fieste-
care ciuma si decit razboiul cel mai rvrsatoriu de singe.
Caci ciuma cea obicinuit i razboiul sa intimpla numai intru un loc
vremelniceste pierd o parte de lacuitori: iara varsatul de care acum mai
nimene nu scapa, neincetat lucreaza cumplit intru toate partile lumei
prapadeste intregi noroade. Citi dar cei pre iubiti copii parintii pierd din
pricina acestei boale! Cit de multe case se isterisesc din pricina eii de urmai, de
sprijineala si de infrumusetare a neamului sau. Cit de multi cei cu buna nadejde
patrioti pierde patria! Iar nu de mult, in vremile noastre, iubitoriul de oameni
Dumnezcu ne-au descoperit noua cea mai usoara, cea mai H[P.]6 lucra.-
toare i cea mai de nadejde mijlocire spre stingerea a veninului de v arsat,
prin gultuirea celui ce asa sa numeste: viirsat de vaci.

303
www.digibuc.ro
 Acest mintuitoriu chip adus este acum intru intrebuintare n toate
t.rile pmintului i foarte purtatorii de grij pentru binele supusilor sai
monarhii nostrii, intorcindu-si asupra acestei mijlociri a sa inteleapta luare
de sama, au fost luat cele mai lucratoare masuri spre aducerea eii intru intre-
buintare asijderea in toate locurile ceii pre largi imparatiei ai sale.
Avind dinpreun rivna catra binefacatoare i placuta lui Dumnezeu
purtare de grij a monarhilor sai i prea sfintul indreptatoriul Sinod, in anul
1804, prin ucazurile cele atra toti arliiereii de eparhii i catra celelalte supuse
lui locuri, cunoscind ca iscodirea cea minuitoare a gultuirii vdrsatului celui
de vaci pruncilor, spre abaterea moartei ceii fra de vreme a lor, au pricinuit
cea mai folositoare lucrare mai in toata Evropa; ci si din vremea intrebuintarii
aceii mijlociri in Rossia insasi fapta au dovedit simtitoriul folos a aceii gultuiri
a vrsatului prin pazirea vietii tuturor acelora carii intimpinind varsatul
firesc cel ce poate neaparat sa vie s-au hotrit IlfP..17 de cu vreme, asind
socotintele cele insalatoare, care au fiinta numai in mintea noastr5., s se
foloseasca cu aceste mijlociri. Si pentru aceea indemnindu-s cu aceasta
aflare ca cu una ceea ce aduce binele obstesc, au poruncit tuturor arhiereilor
de eparhii, ca preotii cei de popor, ca unii ce pot mai mult s aiba lucrare
asupra taranilor i asupra oamenilor de alte tagme, incredinteze pre
dinsii cum ca mijlocirea aceasta de nou aflata nu aduce nici un feliu de VW.-
mare si s5.-i induplece pre dinsii pentru insusi folosul copiilor lor, spre a o
priimi pre ea, gultuind copiilor sai vdrsatul cel de vaci, prin pildele pruncilor
celor ce s-au insanatosat fail de nici o vatamare in trup, ci dinprotiva adu-
cindu-le lor aminte de vatamarea ce s trage de la varsatul cel firesc, s s
sirguiasca, cu aceea datoria sa, s pastreze viata norodului".
Multe si alte tot atitasi purtatoare de grija pentru pazirea cu aceast
gultuire a norodului rossienesc au fost date porunci i masuri de paza de catra
binefacatoarea noastra ocirmuire, ceea ce necontenit s sileste pentru latirea
cea de pretutindenea a acestei mintuitoare mijlociri.
Deci au nu sa cade ca toate aceste pline de sirguinta ingrijiri a ocirmuirii
pentru binele nostru s.' destepte intru noi, rossienilor, si o multmire din
inima catra ea si insasi a noastra purtare de grij pentru viata i pentru sana-
tatea copiilor nostrii. Au nu trebuie s ne incredinteze pre noi infra vederatul
folos acestei iscodiri nenumaratele pilde, nu numai a celor streini, ci si a patrio-
tilor, cei ce s-au folosit printr-insa i cei ce acum binecuvinteaza pre Dumnezeu
carele au descoperit neamului omenesc aceasta lucratoare vindecare. Ce feliu
de incredintare ina mai trebuie cind in mijlocul vecinilor i intru insasi a sa
familie fiestecare poate s vaza c copiii cei ce s molipsesc de firescul varsat
adeseori intru o grozava chinuire isi sfirsesc viata sa, iar cei ce s-au g-ultuit
prin veirsatul de vaci, totdeauna fara de fria i fara de primej die in mijlocul lor
s afl, fiind snatosi i veselind ochii parintilor si. Iar mai ales au sa cade ca
p.rintele cela ce este crestin, cu raceala de suflet s caute la pierzarea copiilor
sai cei ce i se dau lui de la Dumnezeu ca un zalog de mil avind mijlocire
pazeasca si izbaveasca pre dinsii, cind Sfintul Apostol Pavel numeste pre
fiestecare acela 111-P-.79 de credint lepadat si mai rail decit cel necredincios
care nu poarta grija de ai sai si mai virtos de cei de ai casai sale.
Asa dara, siliti-v., parintilor de bun vreme a intrebuinta aceast de
ndejde aparare a copiilor despre pierzatoarea molipsire a vdrsatului firesc.
Dac voi din pricina indaraptniciei nu v yeti folosi cu aceasta mintuitoare
mijlocire, apoi prin pierzarea copiilor vostrii, cei ce adeseori se omoara de
veirsatul cel firesc, v yeti arata nu binevoitori patriei, nemultamitori monar-
hului vostru, celui ce s prea ingrijaste pentru voi si nesupusi insasi proniei

304
www.digibuc.ro
dumnezeesti. Jara macar c copiii vostri si s-ar fi mintuit viaja sa de pierz-
toriul vdrsat firesc, cu toate acestea parintii nu mai putin vor fi vinovati-pentru
urmarile cele ce curg uneori de la dinsul, pentru calicie, pentru. inslutire,
pentruslabaciune i pentni neputintele cele de lunga vreme, care nici cu o mos-
tenire de averi parintasti nu poate a fi rasplatite copiilor. Cci, dupa' cum
graieste inteleptul Sirah, socotind pentru cresterea copiilor: mai bine este
saracul sanatos si tare cu trup decit bogatul carele are trupul sat' rnit. Sana'-
tatea. ai tarie mai 'Lana este decit //fP.J10 tot aurul i trupul cel sanatos i cu
putere decit avutia nenumarata. Nu este mai bunk' avutia decit sanatatea
trupului si nu este bucurie mai mare decit bucuria inimii. Mai blind este
moartea decit boala statornica sau decit viata amara.
Folosindu-ne dar cu aceasta descoperita de cVr milostivul.Dumnezeu
rnintuitoare mijlocire, datori sint toti adevratii ffi ai pravoslavnicii biserici
din adincul cunoscatoarei inimi a proslavi si a multami pronia dumnezeiasca
carea dupa cum oarecind in legea ce veche au invatat pre fiii lui Israil cucenusa
juncii s-si curateasca trupurile sale de spurcaciunile mortaciunii, asa si in
vremile noastre ne-au aratat in acelasi dobitoc un lucratoriu chip spre a ne
izbavi de catr purtatoarea de moarte boala a neamului omenesc. Amin
S-au thnacit de pre cea rusasc i s-au tiprit in Duhovniceasca tipo-
grafie a Bessarabiei in Chisinau la anul 1830.
Browa, 18 x 23 cm, 1f. titlu, alba + 10 p., caractere chirilice, hirtie gri-veriuie,
filigran dungi .1 blazon princiar.
DEP.: Bibl. Acaderniei Romne, CVR 1 484.

90

Rugdoiunea fientru izbdvirea de ldcuste

si de alte fe/iuri de jivini care aduc stricaciune i paguln
holdelor si viilor.

La liturghie, la intiia ectenie cea mare dupa: pentru cei ce inoat pre
p e, sa adaoga i acestea :
Pentru ca nu cu minia ingrozirii sale sa ne strice pre noi pentru pacatele
faradeligile noastr e, ci sa-si aduca aminte de muele i induranle Sale cele
din veci i s ne rniluiasca pre noi, Domnului s ne rugam.
Pentru ca s crute oamenii i dobitoacele si tot pamintul acesta i s-1
izbaveasca pre dinsul de lcustele cele aducatoare de stricaciune, Domnului
s'a ne rugam.
Pentru ca s dea bun prefacerea vazduhurilor mostenirii Sale si s'a in-
=Itasc rodurile pamintului, Domnului s ne riigm. 110.12
Pentru ca nu dupa pacatele noastre s ne dea noao i s ne pedepseasca
pre noi, ci dupa mare mila S a si dupa multe indurarile Sale sa arate spre noi
degrab iubirea Sa de oameni i bunatatea, DomnuIui s'a ne ruggm.
Pentru ca nu cu taberele lacustelor celor nesatioase, pentru pacatele
noastre, s strice rodurile i samanaturile pmntului, ci s le pazascl i sa le
irrnultasca pie dinsele pentru saracii norodului S.u, Domnului sa ne rugna.

305
www.digibuc.ro
 Pentru ca cu milostivire s auz glasul rug5ciunii noastre, si s ne
izbveasc pre noi de lcuste, de foamete, de cium.', de cutremur, de potop,
de foc, de grindink de sabie, de nvhrea celor streini de feliu, de r5.zboiul
cel dintre noi si de toate ranele cele aduatoare de moarte, Domnului s ne
rug 5.m.
Pentru ca s ne izbvim noi; ApAr5., mintuieste i celelalte.
Dup vihod, tropariul, glas 2.
Caut cu milostivire Dumnezeule spre norodul cel gresit si nu trece cu
vederea pre cei ce cad la II[P.]3 Tine cu poaint, ci ca un bun miluieste si
degrab Ii izhveste de dreapt ingrozirea Ta, pentru rugaciunile Nsatoarei
de atunnezeu, unule iubitoriule de oameni.
Proclaimen, glas 8 Doamne, nu cu minia Ta s m mustri pre mine.
Stih: S nu intorci fata Ta de la sluga Ta.
Apostolul: atre Rimleni, zacealo 98
Fratilor, stim a toat f5.ptura impreun suspin i impreura are durere
pin acum. i nu numai aceea, ci i carii avem pirga duhului, si noi singuri
intre noi suspinm, asteptind mostenirea fiiasa, izhvirea trupului nostni.
a prin n'dejde ne-am mintuit, ins nedejdea care s vede nu este radejde,
c ceea ce vede cineva pentru ce o si ndlduieste; iar deaca rad.jduim ceea
ce nu vedem, prin fabdare astept.'m. Asemenea i duhul impreun ajutoreaz
noao intru slbiciunile noastre: c de ce ne vom ruga, prectun s cade, nu stim,
ci singur //[P.]1 Duhul se roag pentru noi cu suspinuri negraite. Iar cel ce
ceara inimile, stie ce gindeste Duhul, c dumnezeieste s_ roag.' pentru sfinti.
Evanghelia de la Mateiu, zacialo 20; de la gium5tate:
Zis-au Domnul: cereti i s va da voao, autati si yeti afla, bateti si s
va deschide voao, a tot cel ce cere ja i cel ce cauta afl i celui ce bate, s va
deschide. Sau cine este dintru voi omul de la carele de va cere fiul sau piine au
doar piatr va da lui sau de va cere peste, au doar sarpe va da lui. Deci
deaa fiind voi ri,stiti dri bune da fiilor vostri cu di mai virtos Tat5.1 vostru
cel din ceriuri va da cele bune celor ce cer de la dinsul.
Dup5. Evanghelie ectenia ce indoit:
Lucruri vrednice de pedeaps am fcut dreapt. judecata Ta
ne-au ajuns pre noi Doamne. Ci iart5., iart pre norodul cel gresit i intoarce
minia Ta ce cu dreptate au sosit la noi intru pocint adem atr Tine si cu
smerenie Te rugrn, auzi-ne i ne miluieste.
Cel ce cercetezi pmintul si inmultesti rodurile lui, cel ce fsari iarb
dobitoacelor i verdeat spre slujba oamenilor, miluieste oamenii i dobitoa-
cele, stria multimea 15.custelor celor ce mnina holdele noastre, innoieste fata
p5mintului si a inmulti rodurile lui i porunceste; rugmu-ne Tie, indurate
Doamne, auzi-ne si ca un bun ne miluieste.
Precum sint ochii slugilor in miinile st5pinilor si asa ochii nostri atr.
Tine, Dumnezeul nostru, cu credint caut pin ce te vei milostivi spre noi,
pentru ace ea nu ne pierde pre noi cu cea preste fire multime de 15.custe care
mninca p mintul nostru, ci cu milostivire cauta spre noi i cu indurare ne
miluieste.
Cel ce rsari soarele preste cei raisi preste cei buni i dai ploile i roao
bineaducltoare de road5//fP..76 i binepref cute vzduhuri spre tolosul zidirii
Tale, nu cu iutimea Ta s ne mustri pre noi, ci cu milostivire inmulteste se-
mintile pIrnintului i rodurile lui intru. Po aint ne rug5.m Tie iubitorule de
oameni Doamne, auzi-ne i ca un indurat ne miluieste.

306
www.digibuc.ro
 Nu pomeni frdelegile noastre stpine, c de vei auta la frdelegi
nimenea.nu va sta inaintea Ta: ci degrab s ne intimpine pre noi indurrile
Tale Doamne, a am srcit foarte, ca s nu ne omoare pre noi multimea
lcustelor i pink' in sfirsit s nu ne pierzi, rugmu-ne Tie, degrab ne auzi i cu
milostivire ne miluieste.
Ndejdea i mintuirea celor ce cu pravoslovie cred intru Tine Doamne,
izbveste toat tara aceasta de lcuste, de foarnete, de cium, de cutremur,
de potop, de foc, de grindin, de sabie, de venire asupra-ne a altor neamuri, si de
rzboiul cel dintre noi si de toate ranele cele aducAtoare de moarte si milo-
stiv, i blind i lesne ierttoriu fii iubitorule de oameni pentru picatele noastre
si ne miluieste pre noi si intoarce toat. minia Ta, care 111-P1.7 pre dreptate s
porneste asupra noastr i ne izbveste pre noi de dreapt pedeapsa Ta
strluceste cu darul T.'u toat fata trii acestia, spre aducerea roadelor pmin-
tului si brand' vietii noastre. S zicem toti cu lacrmi: Doamne sfinte, deLrab
ne auzi si cu milostivire ne miluieste.
Vozglasul: C milostiv i iubitoriu de oameni ci ce[lelalte].
Diaconul zice: Cu umilint toti plecindu-ne genunchele, Domnului s ne
rugrri.
Strana: Doamne miluieste, de 3 ori.
Preotul ceteste rugAciunea 1.
Doamne Dumnezeul nostru, cela ce aceast fptur vitzut cu porunca
Ta cea ziditoare dintru nefiint. intru fiint o ai adus, apoi si pre om cu miinile
Tale 1-ai zidit prin butatatea Ta cea prea Malta si mai intiiu, adecs toat
gAtirea cea necatit si de odihn i-ai svirsit lui spre mincare butur
impreuta prin clcarea poruncii l-ai lipsit pre el de acea mincare nestric5.-
cioase i alt petrecere mai cu anevoie i-ai dat lui de folos! c ai poruncit
pmintului s dea din sine roduri spre hrana noastr si a dobitoacelor celor
necuvinttoare in multe chipuri i feliuri i unora adec`a din singure semintele
prnintului dindu-le cele de trebuint, iar altora intr-alt chip dura puterea
cea purttoare de grij prin care si spre pestii narii cu buratatea Ta privesti,
dreapta Ta deschizindu-se i umplind toat jivina de buravoint., cela ce
semne rnari i minunate ai fcut in legea cea vechie si in cea noao, auzi-ne pre
noi pctosii i nevrednicii robii Ti i precum oarecind prin Iosif acela carele
au purtat chipul al unuia nscut Fiiului Thu ai hrnit de prisosit pre tot
norodul acela israiltenesc, asa si acum prin unul nscutul Fiiul Tu, adevra-
tul Dumnezeul nostru, cl-ne cele ce sint spre hrana i odihn a noastr...
Broura, 17 23 cm, 8 p. (sfiqitul lipsete), caractere chirilice, textul incepe im diat
dupg trtlu, hirtie groastt gri-verzuie, literele incciAtcare i Z in case-W. ornamentaa.
DEP.: Arh. Stat. Iai, Fond Mihail.

188

Ponturi scoase din nastavleniia dohtortdui pentru chipul

Pcniul al 2-lea. Tot in aceeasi zi dup primiirea giurmintului,

cuitctii dais:Jai sint a s apuca spre gtire lucrurilor. Precum casile i averile
nikc .'ic ale si nernisatoare intru acest chip: In toate casile, ferestrile i uOle
intlfgi si nicidecum la pod sau la preti s nu fii nici ce mai mic crAp5.-

307
www.digibuc.ro
tur5. sau borti pe care ar pute s. ias. fumul. Hornurile s fii foarti bine astu-
pate si lipite, in fiistecare cas s fii insirate at sau asezate prjini mai gios de
pod di giumtate arsin. Asminea s aib aceasta gata lut fr5.mintat
pentru unsul uslor impregiur[ ...]
Al 13-le si in sfirsit la fiistecare tirgusor si sat ori odai, li sa puni indato-
rire asupra pamescicilor, posesori, pravitelilor si altor di nedejdi fat, ca s,
aib5. privighiere pentru intocmai implinire a ponturilor mai sus cuprinsi.
pentru agiutoriul di slujb li-s va insemna din 15.cuitori, care vor fi vrednici,
Leg, gresal i fr cea mai mic, sap are din videri s-si fac5, implinire in-
srcinrii pus di nacealstv pentru binele obstesc.
In ce adevrat. isclit : doctor Simascu, lecar Goldintel, lecar Prohorov,
doctor Torfisor.
In folio, 2 f., p. 4 alb5., textul cu caractere chirilice, hirtie gri. insemnarea: "5-au pri-
mit, aprilie 1 zi 1830 goda". Se reproduce dup5. Mihail 1984, p. 527.
DEP.: Fost in Bib" Paul Mihail, acum i s-a pierdut urma.

308
www.digibuc.ro
 PROCLAMATII SI RELATII DESPRE DIFERITE RAZBOAIE
ALE IMPERIULUI

Noi Alexandru cel

cu mila lui Dumnezeu imparat a tuturor Rusiilor
si celelalte si celelalte si celelalte

Dumnezeu si toat lumea sint martori la aceasta cu cita osirdie i putere

au intrat vrajmasul in dorita noastr patrie, ins n-au putut/P..1 290 sA ispi-
veasc gindurile lui cele rele si pizmatIrete. Avind el buna n.'dejde intru in-
fricosatele puteri ale lui care de dinsul intr-adinsu era adunate mai din toate
imprtiile Evropii, au plecat cu lcomie ca s stapineasca i cu sete de singe
au alergat degrab ca s intre in insusi pieptul imp5.ratii noastre cei mari pentru
ca s verse intr-insul pre toate infricosatele nenorociri care fr de veste urma
s aduc. pierzare. Dar toata' gatirea cea facuta de el demult s-au pustiit prin
razboi. Iubirea de slava / a lui si silniciii cea fara de hotar au ramas desarta.
Dupe cum s-au cunoscut den cele ce s-au vazut, apucrile lui era gatite impo-
triva noastr ca un pahar amar pricinuitor de multe rautati,
Deci Noi, vazindu-1 ca au intrat in hotarale noastre cu acest feli de
turbare salbateca, am fost siliti, cu inima zdrobit., s chemam intru ajutoriul
-nostru spre dumnezaiasca purtaie de grij i s.' golim sabia noastr i sa ne
fagaduim la simtirea noastr caci nu o vom mtoarce in teaca pina ce si unul
din vrajmasi ar raminea inarmat in pamintul nostru. // f. 291
Noi am tiposit in inima noastr aceasta fagaduial nadajduind intii
decit in sprijinirea dumnezeiestii purtari de grija, iar al doile in statornicia
norodului celui incredintat noao de la Dumnezeu dupa cum si la aceasta n-am
fost
O pild ca aceasta a vitejiei, a inimii, a bIagocestii, a rbdrii si a stator-
nicii au artat Rossia impotriva vrajmasului cind au intrat in parnintul ei.
Carde cu toate neauzitele mijloace ale cumplirei si ale salb5.ticirei n-au putut
s se s.virseasca &duffle / care hrniia. Rossia p-ntru cite au suferit de la el
,au suspinat, s-au orinduit, vrsarea singelui ei s-au inmultit intr-insa duhul
cu arderea orasalor ei s-au aprins dragostea catra patriia lor, cu pier-
N.B. lii capitolul III sint incluse integral acte,e nr. T, 2, 5, 6, 7, 8. 12, 21 * 137 *
138, 139, 140, 141, 145, 146, 147, 148, 149, 150, 151, 152, 1:13, 154, 164, 170, 174, 175.

309
www.digibuc.ro
derea si batjocorirea besericilor lui Dumnezu s-au intrit intr-insa credinta
si au odrslit osirdia cea nepovestit a tuturor lcuitorilor ei. [Cuvint indes-
cifrabil] pstorii, boerii, parte besericeasa, neguttorii, noroadele i intr-un
cuvint toatellff../ 292 dregtoriile i strile hriprtesti necrutindu-s nici avu-
tiile lor nici viata lor si artind cu un suflet o viteaz, blagocistiv si invpiat,
dragoste ctr patria lor si mai virtos c5.tr pravoslavnica noastr credint.,
au aszat ace[alst de obste unire cu care in putin vreme s-au fcut aceste
urmtoare. Acel de alt credint., acel iubitor de st.'pinire, acel vestit pentru
biruintle, slbatecul vrjmas au intrat in pmintul nostru cu o jumtate
de milion / de oaste pedestrime i alrime adunat de la doazeci de imprtii
si cu aceast atita turatoare oaste alearg in mijlocul Rossiei, s intinde
incepe de pretutindenea s verse foc i pustiire. Dar de-abiia trec sase luni
dup intrarea lui in hotarele noastre i unde
Aicea s cuvine s zicem cuvintele sfintitului psalm: Vzut-au pre cel
necredincios prea inltindu-se i ridicindu-se ca chedrii Livanului si am trecut
iat nu era si 1-am cdtat pre el si nu s-au aflat locul lui".
Acest adevrat inalt grai s-au plinit improtiva trufasului i necredinciosu-
lui vrjmasului nostru. Unde sint ostile lui? Rsipitu-s-au ca ploaia de vint
puternic si 11110 293 s-au acoperit ca cerul de non i negri. 0 parte mare a lor
zac la pmint i s adap cu singele lor in lungimea cimpiilor Moscvei, Kalu-
ghei, Zmolenscului, Belarossiei si Litvei, ceialalt parte mare la dese falzboaie
s-au robit inpreun cu multi voevozi i ghenrari intr-acest chip. Pre urma
celor di multe feliuri si tari rzboae, tabere intregi ale lor nilzuind la mrimea_
de suflet a biruitorilor s inchina, aruncindu-si armele inaintea lor iar alt
atita mare parte ce fmsese fiind gonit si prpdit de purttoarele de biru-
in osti ale noastre si atr aceasta rzboit de gerul cel mare si de foame, au_
asternut drumul cu trupurile lor cele putrede de la Moscva pin la hotarille
noastre cu tunurile i cu gltirea de r_zboiu si cu prfriile, / atita cit din.
toat acea cu mult numr surn, rmiind un mic hrmuc nebgat in searn,
lesinat i mai jumtate mort, pot sl mearg la locul lor pentru ca s: vesteasc.
patriotilor s5.i veacinica fria si tremurarea lor.
Acest feliu de zguduitoare pedeaps s intimpl la aceia carii indrznesc
s: intre cu ginduri rzboinecesti in sinul puternicii Rossii.
Deci, acuma, noi cu o bucurie din inim i fierbinte multmit atr.
Dumnezeu artm la iubitii nostri credinciosi supusi c acest feliu de svirsire
a rzboiului au covirsit mai si pre inss ndeajdea noastr dup cit i cea
osirduitoare svirsire a celor mai nainte zise fg'duieli i ginduri ale voas-
tre. // f j 294
Nu mai este nici un vrjmas in pmintul nostru sau mai bine a zice, toti
acestea aicea au fauns, dar morti, rniti si robiti, numai trufasul voevod al
lor de abia cu cei mai de frunte ofiteri ai lui au sapat de aicea, dup ce s-au
pierdut toat oastea si toate tunurile ce adusese cu dinsul, mai mult de o mie,
gall de acilea care s-au ingropat si s-au inecat de insusi ei, care si acelea_
s-au aflat i sint in miinile noastre. Pentru privirea pierderii ostilor lui, privire,
zic, necrezut, de abia poate cineva s o creaz., vzindu-o cu ochii.
Cine ar fi putut sa isprveasa aceasta; cu adevrat nici voevodul ostilor
noastre vestitul acela, zic, voevod carele au adus in patrie nenumrate nemu-
ritoare slujbe / nici aiti iscusiti i viteji ghenerari si rzboinici, nici de obste
toat oastea noastr cea viteaz. Ci aceasta care s-au acut de dinsi este preste-
puterea omeneasdi i s cade s dm acest mare lucru la purtarea de grij_
a atotputernicului Dumnezeu.

310
www.digibuc.ro
 Deci, ia s c5dem inaintea sfintitului lui prestol i vzind ardtat mina lui
ca s pedepsisti trufia i pgiratatea, ja s ne invdtdm dintr-aceast infricosat
pild ca s." fim intregi si smeriti, sdvirsind legile si vointa lui i nefdcindu-ne
.asemenea cu acestia ce au azut din credintd, cu vrlmasii nostri carii au pgu-
bit besdrici, ale Cdror trupuri in nenumdrat sum. sint tvlit
hrand ciinilor si pdsdrilor. // f.1 295
Mare este Domnul Dumnezeul nostru si mare este mila lui preste noi.
la s. alergdm Cdtr dinsul cu fapte bune si cu simtiri si ginduri curate in bes5.rica
sfinteniei lui si acolo cu cintare de biruint, spre slavosloviia lui, ja s5.4 mult-
mim pentru bogatele indurdri ce s-au vdrsat preste noi.
Si ja s cdem aitr dinsul cu fierbinti rugdciuni ca s intinz mila lui
cdtr noi si sd inceteze rzboaiele si uciderile si s trimit cdtrd noi biruinte
preste biruinte si pre cea dorit pace si obsteased liniste a noastrd a tuturor.
Dec.: 25, 1812 in Vilna.
DEP.: Dibl. Academiei Romane, Ms. rom. nr. 4 143, f. 289 295. Text inedit.

Cu mila ltti Dumnezett, fire stintul indrefittItorul Sittod,

toat tagma duhovniceasc pravoslavnied a Rusii
In Domnul sd yd. bucurati.

Cind Dumnezeu, dupd sfintele giudiedtile sale au cercetat in zilile noastre

biserica i stdpinire Rusiei, au mai si feliuri de ispite prin acel tare si viclean
vrjmas, atunce noi stregind cu totii, s s ridice intru duh, pentru lege si
patrie sa, mai ales v-am indemnat pre voi, iubitorilor de Dumnezeu inainte
stttorii si slujitorii sfintului oltar, s va silit[i] a agiuta i s fiti inainte mer-
zdtorii la acest drept lucru, cu rugAciune, cu cuvintul si cu pilda. Acutn cind
cel ce au trimis pre ace gre ispitire, au acut si pre slvit. izbdvire, El ddruieste
nou[] i aceast mingiieri, c pentru cuvintul satuirii i indemndrii, ci Cu
bund inina ati primit, putem s vd rdspltim a dou cu euvint de bucurie si de
laud.
Evlavie i credinta voastrd s vestesti in patrie si s pomenesti inainte
trormlui preblagocistivului singur stdpinitor: aducire agiutorului de cdtr
duhovniceasca obstime si a deosebitelor feti dintr-insii la trebuinta rdzboiului
s-au pecetluit cu osirdie ce do blind voint i sint indestuli dupd numdrul sau,
cdci putintele ptirti ale sale s arat mare jdrtfi, fiind date din acel di averi
ci n-au prisosul sdu. intr-armare levitilor si a fiilorlor neavind alt ajutor defit
vdzuta blagoslovenie a bisricii s-au insemnat cu curata si fdrd de rdcomie
rivnire. Slujitorii casdi lui Dumnezeu, 15.sind rindul slujbii sale fratilor sdi, au
ndvllit improtiva vrjmasului celor sfinte, vruta abie pute fi intrebuintat
spre linistita slujba bisericeased, n-au simtit intre sine neajunsul puterei,
spre slujire in rdzboi, puterea cuvintului si a pildei cu care pastorii i slujitorii
Tainilor Domnului au propovaluit norodului datoria sa card DumneLeu
credinta sa Cd.trd legiuitul impdrat, au imbrbdtat pre cei inspimintat[i] / au
mingiet pre cei necdjiti, au prefdcut pre cei blinzi 15.cuitori intru indrzniri
apdrdtori a patriei, s-au indreptat prin dovada lucrdrii a tot norodul i in
multe rinduri s-au filcut dovedit de ocirmuitorii ostinesti i politicesti.
dintru acesti credinciosi pdzitori a bisericii lui Hristos puindu-s pe insus pavdza
apdrare cclor sfinte, despre defdimare batjocGritorilor inainte usii Casi

311
www.digibuc.ro
Domnului (sa le descbiz6 lor Domnul vecinica us a bisericii sale cei ceresti) au
primit mucenicescul sfirsit.
Pentru aceasta ludat fapt ce s-au fcut pentru slava numelui lui
Dumnezeu, pentru credinta ctr Unsul [lui] Dumnezeu spre izbvire
paza patriei, intii dar fratilor s multmim lui Dumnezeu si Domnului n stria.
Iisus Hristos care v-au implut pre voi cu duhul satuirii si a patriei si au dat dar
si puteri cuvintului vostru prin buravointa pre blagocistivului singur stpini-
toriului marelui domnului nostru Imprat Alexandru Pavlovici, care cu buni
drepti ochi, cu imprteasa inim cuprinde ostenelile si sirguintile credin-
ciosilor supusi ai si, lat c5.' din parte sfintitului Tron i despre toat iubi-
toare de Hrisios patrie, v scriern i v facem mrturisire voao : pravoslavnecii
tagme duhovnicesti a Rusiei bunvoire si cinste, clm multmire.
Dumnezul pcii, ci au proslvit si in rzbo[a]e pacifica slujire a voa-
str., s V dei voao fratilor in toat vreme ostito[a]rei bis"rici, cu vrednicie
umbla intr-ace cu dar druit i sfintit chemare voastr, sporind totdeauna
intru tot cuvintul i lucrul bun si s v pzasc pre voi desvirsiti intru toate la.
venire Domnului nostru Iisus Hristos.
Ce adevrat cu isclitura presfintului indrepttoriului Sinod 1813,
avg[ust] 4 zile.
In folio, manuscris, 2 f., a doua alb5 hirtie gri-verzuie, Cu filigran 1810", litcrele chi-
rilice 111 F A G; scris cu cerneal neagr5. decoloratb..
DEP.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail, inedit.

Cu mil lui Dumnezeu Noi Alexandr

Imprat i singur stpinitoriu a toat Rossia i proci, i proci, i proci
Facem artare de obste la tot norodul.
Viforul rzboiului ridicat de dusmanul cel de obste a linistirii, de dus-
manul Rossii cel neimpciuit, care nu de mult au suflat cu slbTcie in Mima_
patriei noastre, acum au trecut in partea neprietenilor i intr-insa au aszat
greutatea sa. S-au plinit msura rbdrii lui Dumnezeu aprtoriului celor
drepti. Cel intru tot puternic au intr-armat pe Rosia ca printri isa s intoara
slobozirea noroadelor si a impratilor i s ridice pre cei c5.zuti. Anul o mie
optsute doisprezece, ingreuiat cu ranele ce au priimit i piept patria noastr
spre surparea celor viclene socoteli a iubitoriului de st' pinire dusman, au
inltat pe Rosia la Nirful slavii, au artat-o inaintea fetii lumii in mrimea ei,
"au pus temeiu slobozirii noroadelor. Cu mihniciunea sufletului desrtind toate
mijlocirele spre deprtarea acelui nelegiuit rzboiu, am alergat Noi ctr
mijlocirea puterii. Amarnica nevoie au tras sabia noastr.. Vrednicia norodului,
care prin pronia a celui Prea Inalt, s-au incredintat purtrii noastre de
grij.", ne-au oprit a o intoarce in teach' pin cind dusmanul s-au aflat in p-
mintul nostru. Cu hotrire am dat noi aceast. f5.g.duint. Am dat-o nu arra-
giti fiind de strlucirea slavei, nici imbtati de iubirea stpnirii, nici in vremea
norocirii, ci cu inim curat am vrsat inaintea oltariului celui Prea Vecinic
rugciunile noastre. In tare nedejde la cea dreapt judecat a lui, plini fiind
de simtirea drepttii noastre, 1-am chiemat pre dinsul intru ajutoriu. Noi am
inceput lucru mare. In buntatea dumnezeiasa am aflat sfirsitul lui, unimea
intr-un duh a celor iubiti noao credinciosi supusi, cea cunoscut a lor dragoste
c5.tr patrie au intrit ndejdele noastre. Blagorodnicii Rossiei puternica
312
www.digibuc.ro
sprijenire a prestolului asupra cria totdeauna au rzmat mrimea lui, sluji-
torii oltarelor a celui Prea Puternic Dumnezeu cu a carora blagocestie ne
intdrim in calea credintii, cei vestiti cu slujbele sale, negut[]tori i orseni
n-au pregetat nici o jrtvire. Blindul lucrtoriu al prnintului, cruia pin
atuncea nu i-au fost cunoscut sunetul armelor, cu armele au aprat credinta,
patria si pe impratul. Viata au socotit-o el ca o mied jrtvire. Simtirea robiei
necunoscut in Mima rossianinului niciodat n-au plecat el capul inaintea
stpinirii streine; au indrznit cineva a-i pune lui jugul : pentru unul ca acela
n-au zbovit pedeapsa. Au ridicat oarecarii arm improtiva patrii lui / a
unora ca acelora el le arat morminturele lor. Asa Inalt Dumnezeu pre cei ce
ncrajduiesc intr-insul. Dusmanii au fugit de fata noastr, nu multi au rmas
ca s vesteasc prpdenia lor. Asa Dumnezeu pedepseste pre cel mindru.
Ling acestea s-au mai gtit noao intr-armri a neprietinilor, inc noroadele
care s impotrevise Rossii au pus mintuirea sa intru adunarea puterilor sale.
Ca s ingrdim patria de nvlirea neprietinilor au fost trebuint a scoate
rzboiul afar de hotarle ei si cele purttoare de biruint osti ale noastre
s-au artat la Visla. S-au inceput anul o mie opt sute triisprezke. Noroa-
dele au plecat auzirca sa spre ascultarea adevrului. Privighierea ce obosit
de necazuri s-au desteptat. Sufletele lor s-au adunat intru una. tntr-armrile
s-au acut o intr-armare numai. Cei ce s improtivia s-au supus cu armele. Cea
grabnic trecere de la o izbind la alta ne-au adus la malurcle Reinului. Dus-
manul au rmas neplecat spre pace, ins debia au trecut anul si ne-au v.zut el
pre noi inaintea portilor Parijului. Norodul frantuzsc care niceodat n-au
pornit intru Noi simtiri vrjmsasti, au sprij'nit tunetul nostru, care era gata.
c caza asupra lor. Frantia s-au deschis ochii la prpastia ce-o incu[n]jura,
au rupt zbalele arngirii, s-au rusinat a mai fi unealt a unui iubitoriu de
st'pinire. Glasul patriei s-au desteptat in inimele norodului, s-au ivit noao
rinduial a lucrurelor. S-au chemat la prestol cel legiuit st'pinitoriu. Frantia
au poftit pacea, ei i s-au ddruit pace cu m'rimea de suflet si temelnic. Pacea
aceasta este amanet a sigurantii fiestecruia deosAbit norod, acii de obste
indelungate linestiri carea ingrdeste nesupunirea, int.'reste slobozirea, rg-
duieste norocire Evropiei, gteste mai inainte rspltiri vrednice ostinelelor
acute pentru premejdiile cele biruite. Cel Atotputernic au pus hotar ne-
cazurelor, au proslvit pre cea iubit Noao patrie din neam in neam, ne-au
d..ruit Noao dup inima i dorirele noastre. Noi cucerindu-ne inaintea Dom-
nului dttoriului a tuturor burattilor, inltind mult.metoare rugciuni din
adincul inimii noastre, poroncim ca: intru toat ltimea imprtii noastre
s s aduc' prznuitoare rugciuni milostivului Dumnezeu. Sintem incredin-
tati curn c5. Rossia va cdea in genunche si va varsa lacrimi de bucurie inaintea
prestolului celui intrutot indurtoriu.
S-au dat in Part mai in 18 zile, anul de la Nasterea Mintuitoriului
nostru Iisus Hristos 1814, iar de la inceputul imprtiei noastre, la al patru-
sprezecelea.
Cea adevrat s-au sclit cu singur mina imprtestii sale mriri
asa : Alexandr. Locul pecet[ii].
S-au tlmcit moldoveneste i s-au tiprit in Exarhiceasca tipografie a
Bassarabiei.
In f lio, 1 f., caractere chirilice, hirtie gri-verzuie grcas5..
DEP.: Arh. Stat. Iai, Fond Mihail, Bibl. Academiei Ronane, Foi volante, mapele
XIX/39, XXXIV/133.
24 - C. 329
313
www.digibuc.ro
Insemnri:

f. lv De la Exarhiceasca dicasterie a Mitropolii Chisinului i gotinului

atr. Preacuviosia sa S. arhimandritului Gavriil si igumen de la
mnstirea apriana. Porona
No 1 7734
La apriana
1814 an iulie 18 zile am priimit si du[p5.] porona s-au facut prznuitoriu
molebin spre multmirea celui Prea inalt pentru biruinta vr.jmasilor
pentru fericita pace ce s-au legat spre linistirea Evropii de simtitoarele sale
.ostenele, pentru care dup datorie s-au fAcut aport ce intocma dup poronci
s-au urmat la 19 iulie. 1814, iulie 20.
f. 2r De la Exarhiceasca dicasterie a Mitropolii Chisiraului i Hotinului.
Cltr prea cuviosia sa arhimandritul Gavriil i egumen mnstirii
apriana. PoroncA.
s triimite preacuviosii tale manifest tipArit in limba moldo-
vineasc pentru biruinta vrjmasului si pace ce s-au lsat. Care manifest
priimind.u-1 mai intii cetindu-s in mrfstire, apoi vet[i] face si molebin
cu tragirea clopotilor toat zioa f5cind instiintare si cAtr, dicasterie cl
intocmai ai fost urmatori. n Chisinu, anul 1814, iulie 15 zile."
Comis (neidentificabil) [Pecete rosie de ceat. CU
Secretar PP insemneie imperiale]
Cantelearist )1

In folio, f.1 r i 2 v albe, hirtie albasta, scris autograf, caractere rusesti.

DEP.: Bibl. Academiei Romfine, Foi volante, n apa XXXI 162.

Ucazul imptirdleflii sale meiriri

singur stapinitoriului a toat Rossia
De la indrept.toriul Senat: s face stire c5.tr tot norodul
Cea cu bucurie pentru toat Evropa instiintare de intrarea cu slav
impitestii sale mriri impreuna cu ostile sale cele purttoare de biru-
int, in Parij i apropierea doritei pci a umplut inimile tuturor rossienilor
de cea mai userdnic multmire ctr pricinuitoriul acestor mari
Cele mai intli ocirmuiri, insufletite fiind cu cele de obste simtiri i apucind
inainte cel dintr-un suflet glas al pa triotilor si, au poftit inaintea: fetii
..lumii a insemna userdia credinciosului supus norod rossienesc ciltr a tot
iubitul monarh. Priimind acest scopos si aducind Domnului Dumnezeu
multmetoare ruglciuni pentru cele minunate izbinde cu care au incunu-
nat el slava armelor rossienesti, coleghiile: adicI prea sfintul ihdrept-
toriul Sinod, impr5tescul Sfat si indrepttoriul Senat au facut o deosbit
obsteasca adunare in care, impreun socotind ce feliu de dare din obsteasca

.314
www.digibuc.ro
cunostint. vor s puie la picioarele domnului imparat, pentru proslvirea
patriei, fiindc cu biruinta lui si cu necltita statornicie s-au alungat cele
neobicinuite nvliri a vrjmasului care au indrznit a intra in hotarle
Rossiei. Nenurnrate polcuri a deosbite noroade s-au biruit, s-au gonit
s-au strica t. Evropa carea a.stepta.neaprat pierzarea sa cu eaderea cei
de pe urrn ingr.diri a nespinzurni sale, cu uimire au vzut cele purttoare
de biruint steaguri a impratului Alexandru si ale aleatilor si piste malurile
Nemenului, Vislii, Odrii, Elbii si a Renului. In grab rzboiul au intrat
chiar in Mima st.pinirii lui Napoleon, in grab cele din unn a lui socotinte
s-au fcut cunoscute, de iznoav i s-au dat lui vestite rzboaie. Parijul
s-au inchinat biruitorilor si Frantia, dup multe ptimin intorcindu-s[i]
pe legiuitul monarh, au impreunat multemitoriul glas al su atr pr'.znui-
toarele strigri a Evropei.
Prea sfintul indrepttoriul Sinod, imprtescul Sfat si indrepttoriul
Senat, aducind nemuritoa re slav cistigat de norodul rossienesc, cei neclintite
statornicii i mrimi de suflet a impartestii sale mriri, care cu glasul i cu
pilda sa au insufletit toa te tagmele i indemna ti hind nu de cele robilor
numai cuviincioase porniri, ci de cele din inim simtiri, carele aprind pre
toti cei adev5.ra ti fii ai patriei, cu o unire a sufletilor au hotrit :
1-i. SI. aduc domnului impra t de la fata prznuitoarei Rossiei intru
tot prea supus heretesire si simlitoare multmire pentru toa te ostinelele
cele mai ridicate de dinsul spre adogirea slavei i fericirei a stpinini sale.
2-le. Adogind ctr sfintit numele lui titlul blagoslovit cu atita mai
mult potrivit cu blindetile i blagocestiva smerenie / a domnului imp5.rat,
cu cit vederat este c cele mari ostenele i podviguri a sale sint insemnate
cu acopermintul proniei celui prea inalt.
3-le. Pentru ca s se paradosascsa celor mai de pre urm. urmasi ai
nostri ccea de acum slav. a Rossiei i cea din inima multmire ctr prici-
nuitoriul ei, s'a se tiposasc5, un medal si s.' se ridice in orasul scaonului
un monument, cu insmnare: Lui Alexandru cel blagoslovit imprat a
toat Rossia, celui mare de suflet ridiatoriu a imp5x5.tiilor, de la cunosc5."-
toarea Rossie. Iar pentru ca s se puie in lucrare aceast socotint., s se
deschiz drum fr deosebire tuturor tagmelor si strilor imprtiei, spre
cea de bun.voie din averea lor jrtvire, dup puterea i userdia fiestecruia.
Pentru cererea la toate acestea inaltei monarhicestii vointe s-au fost trimis
deputati pe exelentiile sale cileni a Sfatului impr'tesc, pe sfetnicul lucr-
toriul de tain din clasul intiiu, senator si cavaleriu cneaz Alexandru Bori-
sovici Curachin, pe gheneralul de cavalerie i cavaleriu Alexandru Petrovici
Tonnasov si pe g[r]ofmeister, senator si cavaler Alexandru Neculaevici
Salticov, crora li s-au incredintat s'a puie la picioarele imprtestii sale mriri
prea supusa cerere intrit cu iscliturile tuturor celor ce au fost fat la
acea mare adunare si satuire pentru aceasta, dup cum aceasta mai jos
urmeaz:
Intru tot prea luminate, prea puternice mare doamne imprate, singur
stpinitoriule a toatei Rosii!
Dind laud, cinste, slav si multmire celui din inltime Dumnezeu,
carele au minunat asupra ta milile sale, Rossia de tine bucurindu-se, cu.
slava ta a,supra tuturor stpinirilor nltat fiind, cu tine norocindu-s.,
atr tine astzi s5. intoarce unsul lui Dumnezeu i in fata prca sfintului Sinod,
a impr'tescului Sfat si a Senatului t5.u, impreun inaintea ta plecind
genunchele, aduce obsteasca jertv a credinciosilor tj supusi: jertv a ini-
railor sale aprinse de podvigurile tale cele mari, care in letopisul lumii asem5.--

315
www.digibuc.ro
 riare nu are. Auzi intru tot milostive Doamne! strigarea oserdnicelor fii ai
tai i cu milostivire priimeste multamirea ce o 'Malta din adincul sufletelor
sale. Dar insa cum dupa vrednicie VOM multami tie pentru cea neclatit
statornicie, cu care intemeindu-te pe dragostea si oserdia supusilor tai
cu aceea pre dinsii marindu-i, nu te-ai indoit a lepada pacca cu vicleanul
-vrjmas, care cu navalirea in hotarale noastre s-au fost semetit.
Ce-ti vom da tie, carele ai ingr'adit linistea patriei noastre cu asazarea
mespinzurarii stpinirilor celor megiesite.
Ce laude pot sa fie indestule tie celui ce ai rasplatit pentru noi iuti
mea cclui simet vrajmas; nu numai cu a ta purt.toare de biruinta intrare
n scaunul lui, dar si cu cea desavirsit oborirea acestui strasnic strimb5.ti-
toriu a Evropei, care stapinestile scaune le-au data i schiptrului sau celui
.de fier toate neamurile i imparatiile au voit a le supune. Ynaltindu-te pre
-tine ca pre un //11.2.7 biruitoriu, binecuvintam si milostivirca ta cea insem-
siata inaintea fetii lumii cu ierta.rea celor biruiti prin m."rimea de suflet
cu izbavirea lor de jugul cel tiranicesc. Cine din stapinitorii pamintesti
marelui sa va asemana; cine dintr-insii ridicind armele spre apararea
patriei le-au purtat din margine in marginea Evropii nu pentru cistigarea
.slavei sale, ci pentru mintuirea noroadelor streine care cu giugul cel ncsa-
tios al iubirii de stapinire fara aparare era apasati i pcntru ca s intoarca
lor pe cei legiuiti stapinitori. Cine cu intalepciunea sa si cu cea blinda'
induplecare tocma in vremea puterii au putut pe noroadelc cele invrajbite
a le intoarce spre aliatie catra sine, intarind cu aceea insus a lor fericire.
Lucrarile tale Doamne vor fi impreurra vecuitoare cu numele tau, cu numele
marelui Alexandru, care este mare de suflet, apar5.toriu Evropii, ridicatoriu
celor legiuite ocirmuiri. Lumca de marirea ta minunindu-s apuca inainte
glasul celor fr partinire urmasi si iti da tie de acum toate titlurile aces-
tea. Iar tu, cel vrednic ales a celui din lnaltime, aducind toa.te lucrrele
tale cele mari la singura cea prea buna a lui pronie, jartva de lauda nu
-voiesti i cu smerita intalepciunea ta inchizi gurile noastre.
Supuindu-ne tie Doamne, noi nu VOM scirbi cu sunatoare laude
blindetile tale, dar cele de obste blagoslovenii atit de la a tale, cit si de la
cele streine noroade i darul Domnului care pururea s afla cu tine si care
la toate inceperile tale s insemneaza, s indrepteze indraznirea celor supus
tie fii a tai, spre a-ti aduce tie titlul, de toti cu un suflet, intarind bunatatele
inimii tale, raspunzatoare simtirilor noastre catra tine, fara a caruia cistigare
nu este acei adevarate mariri titlu: Blagoslovitule! cu osirdie te rugam nu
lepada aceasta jartva care de la fii[i] ti sa aduce. Dar ca semtircle m'artu-
resirii noastre care cu aceasta tis arata sa. nu fie f5.ra glas inaintea urmasi-
lor, noi dorim ca sa se invecuiasca cu vazuta insemnare, carea macar putin
sa fie vrednica de tine Doamne, nemuritoriule, i pentru aceea indraznim
a te ruga Blagoslovitule! Nu ne opri a ridica in orasul scaunului tau monu-
ment pentru viitoarele veacuri, marturisitoriu pentru pcxlvigurile tale cele
mari, nu pentru ca sa se adaoga ceva catra slava numelui tau celui ncuitat,
dar ca sine indreptam noi inaintea urmasilor nostri, ca s nu ne infrunteze
pre noi oarecind, intru nesimtirile noastre asupra necunostintii noastre
catra facirile de bine care ai ravarsat asupra noastra si ca la fii[i] fiilor
nostri, pina la vremea cea mai de pre urma. monumentul acesta s fie
martur dragostei noastre i acei nemrginite catra tine plecari.

316
www.digibuc.ro
 Imprteasca sa mrire, invrednicind cu milostivire a priimi aceast
intru tot supus cerere de la aceste trei imprtesti coleghii, au binevoit
eispunde asupra ei prin prea inalt ucaz a cruia cuprindirea urmeaz5..
Ucaz prea sfintului indrepttoriului Sinod, imparatescului Sfat i indrep-
tatoriul Senat. /
Luind aminte cererea ce s-au trimis c5.tr mine de la prea sfintul
inod, de la Sfatul imprtesc si de la indrepttoriul Senat pentru ridicarea
mie in orasul scaunului monument, si ca s priimesc nume: blagoslovit;
n-am. putut a nu simti intru adincul sufletului mieu o mare multmire,
vzind de o parte intru adevr svirsit blagoslovenia lui Dumnezeu asupra
noastr, iar de alt parte, simtirea coleghiilor imprtesti a Rossii care im
aduc cel mai plcut mie nume, pentru c toat silinta i gindul sufletului
mieu se intinde catr aceea: ca cu fierbinti rugciuni s chiem asupra me
asupra incredintatului mie norod dumnezeiasca blagoslovenie i s'a fiu
blagoslovit de iubitii mie credinciosi supusi ai miei si de obste de la tot
neamul omenesc.
Aceasta este insus virful dorintilor si a fericirei mele, dar dup toat
silinta mea a agiunge la aceasta nu-m ingkluiesc insus mie ca un om a
socoti cum c5. Eu as fi agiuns la aceast stare si a pute cu indrzneal
a priimi si a purta acest nume. i Cu atita mai ales socotesc pe aceast
numire nepotrivit cu pravilile i chipul socotintilor mele, pentru c plecind
eu totdeauna si in tot locul pe credinciosii mei supusi c5.tr" simtirea blinde-
tilor si a smerenii duhului, singur intiiu voiu ar5.ta nepotrivit cu aceea
Drept aceea artind svirsita mea multmire, poftesc pe imp5.rtestile
coleghii ca s las acea socotint fr nici o implinire. Dar s mi se zideasei
mie monument in simtirile voastre, dup cum s-au zidit in simtirea mea
c5.tr voi, s5 m blagoslovasc pre mine in inimile sale norodul mieu, dup
cum eu in inima mea i blagoslovesc pre dinsii, s fie fericit Rossia i s
fie asupra mea si asupra ei dumnezeiasca blagoslovenie.
Prea. sfintul indrept5.toriul Sinod, imprtescul Sfat i indreptAto-
iul Senat, ca evlavie supuindu-s prea inaltei vointe a impIr5.testii sale
mriri au hotrit: 1-i. Acest prea inalt ucaz, ca un non zelog a monarhi-
cestii bunevointe c'atr5. norodul su, precum i cea prea supus cerere adus
prin trei coleghii de la fata prznuitoarei i cunosctoarei Rossii, cu toate
asIzrele cei deosebite adun5".ri s se arte spre stiint la tot norodul. 2-le. Ce
devirat u , 1-npreuni Cu to3.te lucrrile acci deosbite adunri si a departa-

menturilor Senatului din Moscva la intimplarea aceasta s s pazasc

spre pomenirea urmasilor intr-o deosebit rac1 la obsteasca adunare a
indrepttoriului Senat.
Cel adevrat isclit de prea sfintul, indrepttoriul Sinod, de impr-
tescul Sfat si de indrepttoriul Senat. Locul pecet[ii].
S-au tiprit in Sanct Peterburgul la Senat, avgust 3, iar de pe acela
In Sinod, la anul 1814.
Iar moldoveneste s-au tlmcit i s-au tiparit in Exarhiceasca tipo-
grafie a Basarabii in Chisirau, in anul 1814.
In folio. 2 f., caractere chirilice, hirtie gri groas5.. Exemplarul are urme de picaturi

DEP.: Arh. Stat. Iai, Fond Ahhad.

317
www.digibuc.ro
 7

De la ministrul finaniiilor
Catr'a lacuitorii cei imparatesti.
Slava lui Dumnezeu atottiitoriului, slav celui mare domn a nostril
imparat. Rossia s-au mintuit, s-au inaltat mai presus de cit toate impara-
tiile pamintesti. Acum niminea nu va indrezni a intra cu razboiu in pAmin-
tul rossienesc. Acum noi nu vom aduna rnelitie intr-armare, nu vom
lsa paminturile i casile noastre ca s aparam legea cea pravoslavnica,
fameile si pe copiei nostri. Napoleon Bonaparte s-au prApadit i toata lumea.
s-au izbavit de socotintAle lui cele pierzatoare.
Dumnezeul cel prea puternic au vazut dragostea noastra catra pitrfe
si au daruit noao inger mintuitoriu in persoana milostivului nostru stapin
Alexandru Pavlovici, care zioa i noaptea sa ingrijaste pentru intemeierea
acei de obste linistiri i norociri a supusilor sai.
Dind lui cea cazuta multamire, prea sfintul indreptatoriul Sinod, impa-
ratescul Sfat i ocirmuitoriul Senat, la 25 de zile a trecutei luni aprelie,
cu o unire au hotarit ca s s'A zideasca imparatestii sale mariri monument
sa s tiposasca medal. *i spre cea de bunavoie jartvire pentru aceast f
lucrare sa se deschida drum tuturor obstiilor: adica dvorenilor, negutitorilor
si altor de mai jos stare, intru acest numar si lacuitorilor coronii.
Ministrul finantiilor, apucindu-sa de implinirea acestui lucru, insti-
intaza:
1-i,
C zidirea monumentului i tiposirea medalului s-au botarit sa s'A fac'A
cu aceasta socotinta: ca s'A aratam preamilostivului dcmn a noastrA inaintea
a toata lumea dragoste si multamire de la toate starile norodului Rossiei
pentru acea mare sirguinta si ingrijire care le-au ridicat el ca un parinte
iubitoriu de fii intru apararea tuturor si a fiestecaruia dintru noi de jugul
robiei a neamurilor streine, pentru ca au daruit noao fericire, liniste si pace
temelnica, pentru cea nespusa milostivire carea s-au insamnat inaintea a
toata lumea cu cea mare de suflet iertare celor biruiti i mintuirea lor
de jugul tiranicesc. Slava lucrurilor celui blagoslovit de Dumnezeu imparat
a nostru Alexandru s ramie vazut in monumentul acesta in neamurile
neamurilor noastre, ca s zic copii[i] nostri copiilor parintii nostri au
iubit patria sa, legea cea pravoslavnic'A, pre imparatul mintuitoriul patriei;
ei au ridicat monumentul acesta. Norodul cel slavit si mare este datoriu
a avea monumenturi vrednice de sine; apoi cine din voi cei buni pravoslav-
nici lacuitori nu va vrea s aiba intr-acest lucru impartasire dupa m'Asura
putintii a fiestecaruia si a fi intru unire cu toti lacuitorii a marii
tu a Rosii. Hu.2]
2-1e.
Fiindca la guberniile a toatei Rossiei unii din lacuitorii imparatesti.
sint impartiti in ocoale i s ocirmuiesc de pravleniile cele ocoalnice, altii
se impartasc in obstii si au pe mai marii lor, sau in neamuri si au pe
batrinii ski, iar altii s ocirmuiesc de orindatori i administratori, drept aceea
voi 15.cuitorii aveti toata voia a merge unii la pravleniile cele ocoalnicesti,

318
www.digibuc.ro
altii catra cei mai mari i batrini, iar altii catra orindatori si administratori
aratind fiestecare din voi cit vra s jartveasca pentru zidirea a unui atita
de vrednic monument, cu aceast orinduiala ca aceasta jertvire s s adune
nu indata, ci in curgire de patru ani, incepmd de la zi intiie ghinariu al
a.nului viitoriu 1815. Care stie carte, acela va iscli cu mina sa, iar
care nu stie, pentru acela va iscali altul dup pofta sa.
3-1e.
Aducerea s priimeste si cea mai mica., pre care cu ce 1-au blagoslovit
Dumnezeu, pentru c insamnata jrtvire s hotaraste cu masura osirdiei
a. vointii fiestecaruia.
4-1e.
Aducirea aceasta nicidecum nu s cisluieste dupa numrul jartvilor,
fiindca atuncea s-ar strimtora bunavoint a fiestecaruia.
5-1e.
Somile cele insamnate in catastihul de jartvire nu sa priimesc pina la
ghenarie 1815, ci numai s insamneaza de catra pravleniile ocoalilor sau
de catra cei / mai mari si batrini sau de catr orindatori si administratori,
In deosabite condice, cu copii intocma, iar cele adevrate sa triimit la visti-
riile finantiilor.
6-1e.
Palatile finantiilor, adunind cele deosabite de la pravleniile ocoalilor,
sau de la cei mai mari si b5.trini sau de la orindatori si administratori
indat fac perilipsis de obste cit de tot la fiestecare gubernie
s-au insamnat spre jrtvire de catf lcuitorii cei imparatesti i trimit acest
feliu de perilipsis ctra mine, artind numile celor ce au jartfit, care sa
s vesteasca in vremea sa la adunarea de obste a lacuitorilor si numile
acestea vor raminea unde s adun norodul, pe tab15. totdeauna.
7-1e.
S sa sileasca capeteniile ocoalilor sau cei mai mari i batrini sau
orindatorii si administratori[ii, ca s Loa aceast indemnare nestingherind
pe lcuitori de la lucru, ci duminica si in zile de praznice, facind intiiu lui
Dinnnezea dtatoriului de toate cele bune paraclise de multamire i cetind
aceasta Aratare in beserica. Iar cei de alt lege, la adunarile sale, dupii
credinta lor.
Iulie 30, anul 1814.
Cea adevarata au iscalit-o ministrul tinantiilor Guriev. //LP
Ocirmuitoriul oblastii Basarabiei aceasta instiintare de la ministrul
tinantiilor, domnul lucrtoriu sfetnic de taina si cavaler Dimitrie Ale-
xandrovici Guriev catra lacuitorii cei impratesti dupa potrivita stare de
acum a taxii acestiia, a caria lacuitorii inca nu sint imprtiti in deosabite
stari, o face nu numai catra lacuitorii cei impa'ratesti ce s numesc tarani,
dar asaminea catr boiranasi, mazili i catra ceialalti lcuitori de prin sate;
asijdirea i catra lacuitorii de tirguri si orase care s indeletnicesc Cu negu-
titorii i Cu alte alijverisuri, Cu un cuvint zicind cea mai sus ar5.tat a minis-
trului instiintare atirna de obste catra toti 15.cuitorii din oblastea Basarabiei
ca catra oamenii impratesti, ori de ce nume ar fi ei dup a lor st.ri,
afar numai de boieri si pomescici, cArora prin ispravnici li se vor face
319
www.digibuc.ro
deosbite predlojenii. Ocirmuitoriul oblasteii instiintaz ling. aceasta .pe
lcuitorii din Basarabia ea la fiestecare sat si la fiestecare tirg vor fi trimise
de c'tr ispravnici condice si file, iar pe la orase s'a' vor face acestea de
catr politie, in care condice si file toti cei ce vor voi, pot a-s scrie numele
sale si jertvirea care oricine, singur de sine, dupa. a sa bunAvoint, va voi
a face pentru zidirea monumentului a marelui i preamilostivului diam
imprat Alexandru Pavlovici. Ocirmuitoriul oblastii rmine incredintat c.
15.cuitorii oblastii acestia, mcar c sint nc noi supusi a imprtestii sale
mriri, dar nu vor faminea mai inapoi de cei vechi supusi maririi sale cu
artarea usirdiei / sale intru atit de bine priimit intimplare de acum, dar
dinpotriv s vor sili ca s priimeasc deosa'bit imprtsire intru atita de
mare lucru, care este ridicarea a monumentului marelui domn, mintuitoriului
patriei.
In Chisiniu, avgust 21 zile al anului 1814.
Cea adevrat au isclit-o ocirmuitoriul oblastii Basarabii, inginer
gheneral-maior i cavaler Garting.
In f lin, 3 f., caractere chirilice, hrtie verzui-albastil groasA, liligran 1813", literele
chirilice M U S K" si obelisc Cu lei.
DEP.: Arh. Stat. lasi, Fond Mihail.

Ucaz preasfintiditi Sinod

Npdirea asupra Rossii a strasnicului cu rele scoposuri i cumplit vrj-
mas agiutat fiind mai de toat cea biruit de dinsul Evropa i nvlirea lui
In hotrle imperii noastre s-au intimplat in iunie 12 zile, la anul 1812. De la
aceast zi, in sase luni, adic tot intr-acel an pin5. la 25 de zile a lui dechem-
vrie, precum pentru aceea prin Manifestul nostru s-au fcut instiintare care
intru aceast prznuitoare zi a Nastirii lui Hristos s-au dat, n-au rmas nice
un vrajmas inarmat in pmintul nostru. Dupil aceast insemnat i slvit
In lume intimplare marea pild si cele purttoare de biruint armile noastre
care s-au purtat din tar in Ora au ridicat si au imbrbtat duhul altor no-
roade i dupi msura apropierii noastre c5.tr dinsii i-au prefAcut din plecati
Cu sila ctr partea ce protivnic5., userdnici aliati, de bunk' voie i impreun
lucrtori Noao, pina cind dupa multe vrstoare de singe rzboae i cistigate
biruinte puterea i stpinirea celui ce ingrozea c va fi stpin peste toate
imprtiile pmintesti, cu oborirea lui s-au sfrmat i dup pierdirea puteri-
lor lui chiar in Parij, cu inltarea la scaun a celui legiuit craiu frantuzesc la
mai 18 zile, in anul 1814 s-au intrit i s-au alctuit cea de obste pace. 0
deosbit intimplare, atit spre izbavirea Rossiei cit i spre mintuirea a toatei
Evropii, carea cu btmtatea i cu milostivirea pronii s-au svirsit, pune asupra
noastr sfint datorie ca aszind in toat. ltimea stpinirii noastre o de obste
prznuire i multmire mintuitoriului Dumnezeu, s. 15.sem pomenire pentru
aceasta vremilor viitoare din neam in neam. Drept aceea chiemind spre
aceasta pre toat biserica pravoslavnicA, aszin i hotrim aceste urm.-
toare asa'zri:
1-e. La dichemvrie in 25 zile a Nasterii lui Hristos s fie de acum
zio de multametoare prznuire, numindu-s in tabla bes'riceasc5. asa: Nas-
tirea Mintuitoriului Nostru Iisus Hristos i pomenirea izbvirii beskicii si a
stpinirii Rossii de nvlirea gallilor i cu dinsii de doozeci de neamuri.

320
www.digibuc.ro
 2-1e. pupi svirsirea slujbei cei obicinuite intr-aceast zi s'a se a.duca
deosebita multmetoare rugaciune cu ingenunchierea la cetirea inolitvii cei
asezate pentru aceast intimplare.
3-1e. In toata zioa aceasta s se traga clopotile.
Prea sfintul Sinod nu va lipsi a face pentru aceasta cea c5.zut din par-
tea sa orinduia15..
In Sanct Peterburg, avgust in 30 zile, in anul 1814.
Cel adevarat s-au iscalit cu insus a impratestii sale mOriri mina asa:
Alexandr.
Moldaveneste s-au talmacit i s-au tiprit in Exarhiceasca tipografie a
Basarabii, in Chisin5m, la anul 1814.

In folio, I f., v. al135 caractere chirilice, hrtie gri-verzuie. Pe v. insemnarea: Am primit

ucazurile acestea in schitul Horodistii, noiem. 8, 1814. Nacialnic, Victor ieromonah".
DEP.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail.

12

Cu mila lai Dumnezeu, Noi Alexandru

imprat si singur stapinitoriu a toata Rossia, i proci, i proci, i proci
Instiintam de obste pre tot norodul.
Cea stapinitoare din vechiu in Rossia legea pravoslaviei indestulatul
izvor a vetejiilor norodului s-au inltat cu izbinda inaintea fetii lumii spre
mintuirea Evropii, asupra de tot stricatoarei necredinta, asupra ru \rata-
m'atoarei stricaciuni a nara.vurelor si improtiva nacajitoarelor rtaciri carora
intelegirea omeneasc este supusa.
Aceast neuitat biruint i izbind, care in istorii nu are asemAnare,
cu dreptul s cade a s'a' da celor cu marime de suflet acute jartviri i podvi-
guri cu care credinciosii fiii patriei noastre au artat dragostea i priinta sa.
Aceasta izbinda cu nerupte legaturi au impreunat pe toate imparatiile evro-
pienesti intru sine, au impacat socotelele i folosurile cele ce nu sa putea impaca
pina atuncea, indreptindu-le Cate un deobste folositoriu scopos, spre cea
dorit i temelnica pace, care f.ra catire este intemeiat pe legiuitele folo-
suri ingaduite pentru fiestecare imprtie si pe cea din15.untru as.zare, care
ingrdeste fericirea i slobozenia noroadelor.
Cu sufleteasc bucurie, vestim voao Noi acum, iubitilor nostri supusi,
cum c toate tocmelele care cate folosul imparatiei atirna, s-au inchiiat
dupa aceast pravi15. i (lupa cel mai denainte hot.rit de catra noi scopos.
Nu desarta iubire de cistig ne-au indemnat pre Noi a cauta largimea
hotaralor noastre, o asa simtire nu ar fi potrivita celor ce au ridecat armele
pentru apararea patrii, iara nu pentru cistigarea cu razboiu. Cea nebiruit
putere a imparatiei Rossiei, care pe credinte, pe dragoste, pe fericire este
intemiiata, din cistiga'xile cele din afar nu poate creste. Ins impreunarea
supt un schiptru a unii mari parti ce au fost a cnejii Varsavei s-au socotit
de trebuint spre intemeiarea cei[i] deobste cumpanite stari si rinduiale in
Evropa. /Cu aceasta s ingradeste sigurantia hotaillor noastre, s iveste
un zid tare care viclesugurele i indraznirele vrajmasilor le departeaza,
nasc legaturele fratiei neamurelor, care cu o dimpreun unime a, nasterei
sint legate intre sine din inceput.
321
www.digibuc.ro
 Pentru aceia, am socotit Noi de bine a lucra soarta acestii tri, lute-
miind cea dinluntru ocirmuire a ei pe osbite pravili potrivite cu limba,
cu obiceiul lcuitorilor si asemnate cu starea lor cea de loc, urmind invt-
turii legii crestinesti, a cdria stapinire cuprinde atita numr de noroade a
deosbite feliuri de neamuri, ins cu toate acestea naravurele i obiceiurele
lor carele Ii deosebesc, Ii pAzsc nestramutati. Am voit Noi ca intemiincr
fericirea supusilor nostri celor noi, s semanm in inimile lor simtirea de
priintd atr Scaunul nostru, Si cu aceasta s stergem pentru de asuprire
urmile celor mai denainte necazuri, care au curs de la cea piereatoare neuni-
re si indelungata vrajmdsie.
Dar tocma intr-acea vreme, cind Noi socoteam ca intorcindu-ne
hotarille blagoslovitei trii noastre s gustm roada pcii cei cu mult oste-
neala i sirguint cistigat, s aprinde nou rzboiu, care cu nespusele jude-
cati a celui dintru inltime mai [i]nainte s-au hotarit. Cea intrutot bun. a.
Lui pentru noi pronie, care insus i] rdul spre bine Il intoarce, au ingaduit a s
aprinde in Frantia dubul cel turburtoriu, ce era ascuns inc intru acel mi-
nunt cind impratii si noroadele privighiaz cu de-adinsul inarmati, ca cu.
impreunatele a lor puteri s sting pina in sfirsit frdelegea, ca din pleve
s curtasc scertura ei i sii creasc cea de scump pret roada a nestri-
catei pAci intru imprtille cele ce pzsc legea blagocestiei si a dreptatii.
Rossia, pe care blagocistia au prea inaltat-o, asemenea este chemata
spre ridicarea armelor i ascultind glasul care o chiarn iese de iznoavii la
calea slavii, vicleanul scopos a lui Napoleon Bunaparte, vinzarea ce au fost
spre ajutoriu incepirii lui ceii cu simetie npdire ru vtmatoarelor lui spo-
riri care atirna spre rsturnarea obstii lor, a sfintenii si a legilor, toate aceste
pricini opresc pe stapinirile cele de ziditoriu imprtiilor aszate a priimi in
trupul cei[i] de obste rinduieli pe ocirmuirea care sii intemiiaz pe clcarea de
jurmint si pe silnicie, i pentru aceea intr iars[i] toate imprtiile intru
nerum[p]talllif.21 leg.turd ca s sfarme tirniceasca putere care au pus st-
pinirea sa pe Frantia i cu aceasta sii deprteze cele de iznoav necazuri.
Nu numai fdgdduintile prietisugului, ci i cinstea imprtiei ne chearn pe
Noi spre aprarea pricinii ceii drepte: aceast pricin ne poate fi strein.
pentru Rossia, care din vecbiu s-au luptat pentru credint i pentru cei cre-
dinciosi, supuindu-ne acestui sfintit glas, Noi incepem cu ajutoriul celui din-
tru inltime de iznoavl podviguri, ca sii nu s piard roada izbinzilor atita
de glasnice i sldvite.
Socotind a imparti primejdiile i ostenelele Cu purtatoarea de biruint
a noastr oaste, Noi punem tare ndejde intru Domnul puterilor, apratoriuI
celor drepti.
Cit de cu scirba este inimii noastre a prelungi deprtarea noastr de la
patrioticeasca tara. ns Noi tare nchijduim intru mila dumnezeiasc, care
pretutindenea pre Noi ne umbreaf, cum cii aceasta deprtare nu va fi in
indelungat vreme, dragostea i priinta a tuturor impartestelor adunri
care cu o simtire slut insufletite i vitejia ostilor noastre vor incununa ince-
perea cu dorit sporiu, toate imprtiile evropienesti impreun cu noi lucreaza-
In zilile primejdii si a slavii, cind cumplitul vajmas care nvlise in
hotaille noastre socotea cu cea groaznec a sa nebunie ca s pricinuiasca
Rossiei lovire omoritoare, cind robita Evropa asupra noastr s sculase,.
am strigat Noi catt. Cel prea vecinic, rugindu-1 ca sii caute spre mihnita
biseric5., ca s mintuiasc mostenirea sa i s putem birui vfajmsia i vicle-
sugul, a mintui sloboznia noroadelor si a imparatilor.

322
www.digibuc.ro
 Cel Dintru Inltime au luat aminte glasul rugciunii noastre, dreapta
lui au scos pe Evropa la drumul slavii. S5. nu ne zAticnim inapoi, ci s se
svirsasa buna a lui pentru Noi pronie.
S-au dat in Viena la 9 zile mai, la anul de la nasterea lui Hristos 1815,
iar5. a imp"ratiei noastre al 15.
Cea adevrat insus[i] cu mina imprtestii sale Mriri iscAlit asa:
Alexandru. Locul pecet[ii].
S-au tlmcit in limba moldoveneasel si s-au tiprit in Exarhiceasca
tipografie a Basarabiei, anul 1815, iulie 9 zile.
In folio, 2 f., p 4. albl, caractere chirilice, hirtie g5.1buie, groasil, filigran 18 13:"
DEP.: Arh. Stat. Ia4i, Fond Mihail.

21

Cu mila lui Dumnezeu, Noi Alexandru intiiu

imp5.rat i singur stpinitoriu a toat. Rossia i proci, i proc i, i proci

Facem instiintare la tot norodul.

Cunoscind din ispite si din cele nAcjitoare pentru toat lumea intim-
p15.ri, ea' urmarea celor mai denainte politicesti in Evropa intre imprtii
corespondentii n-au avut spre temeiu acele adevArate inceputuri, a.supra
crora intelepciunea lui Dumnezeu prin descoperirea sa au intemeiat odihna
si fericirea noroadelor, ne-am alc5.tuit Noi, dinpreun cu mririle sale Imp5.-
Tatul Austriei Frant intiiu i cu Craiul Prusiei Friderih Velghelm spre a aseza
intre noi o legtur (indemind c5.tr aceasta si pe celelalte crestinesti imp5.11-
-tii), la care ne indatorim noi unul ctr altul, atit intre noi cit si la cele ce
-atirn ctr supusii nostrii, s se priimeasca numai o mijlocire aduatoare
c5tr aceasta, scoas.' din cuvintele i invttura Mintuitoriului Domnului
tiostru Iisus Hristos, care binevesteste oamenilor a tri ca fratii, nu in vrjbi
pizmuiri, ci in pace si dra.goste. Noi dorim i rugam pre Cel de Sus ca
trimat daru/ su, ca s se intreasc intre toate imprtiile aceast sfint
unire, spre obstescul a lor bine si ca s nu indrzneasc nimine oprindu-s
cu unirea tuturor celorlalti, a s lepda de leg5.tura aceasta.
Drept aceea, alturind aicea copie dup aceast legAtur5., poruncim ca
s'ai se publicriseasc in norod i s s ceteasc51 in biserici.
Sanct Peterburg. In zioa Nasterii Mintuitorului nostru, dechemvrie 25,
anal 1815.
Cea adevrat cu insus mina imprtestii sale Mriri s-au isclit asa:
Alexandru.
S-au tiprit in Sanct Peterburg, la Snat dechemvrie 27, 1815 iar de
pe aceia la prea sfintul Sinod, fevruarie 16, anul 1816. I [co1.2
In numele Prea Sfintei i nedesp5.rtitei Troit
Mririle sale, Imp5.ratul Austriei, Craiul Prusiei i Impratul Rossiei
In urinarea celor raari intimplri ce au insmnat in Evropa curgirea acestor
3 ani de pre urm, iar mai ales in urma facerilor de bine care pronia lui
Dumnezeu au binevoit a v5.rsa asupra imprtiilor a Crora ocirmuitori s-au
pus nAdejdea intru unulDumnezeu simtind intru sine indemnare spre aceasta,

323
www.digibuc.ro
cit este de trAbuint numitelor stripiniri acest chip de imprtAsire a corespon-
dentii lor intre sine a-I asupune celor inalte adeviiruri care prin vecinica
vil'A a Mintuitorulm Dumnezeu sint ardtate,
InstiintazA de obste c5. scoposul Actului acestuia este ca s'A arAte inain-
tea fetii a toat lumea a lor necatita botArire, atit in ocirmuirea incredinta-
telor lor impArtii, cit si in politicestele corespondentii cAtrA toate celelalte
ocirmuiri a s.' povAtui nu cu alte pravile, decit cu ponincile acestii sfinte
credintA, cu poruncile iubirii dreptAtii si a pAcii care nehotArindu-sA nici-
decurn cu aaturarea numai spre viata particulearnick s'A cade dinpotrivA sA.
ocirmuiascA vointa impAratilor i s povA4uiasc5. toate lucrrile lor ca o mij-
locire ce intreste omenestile asezAri i impleneste neagiunsurile lor. Pe acest
temeiu Maririle sale s-au invoit la urrnatoarele ponturi.
Pontul intiiu.
Dup cuvintele Sfintelor Scripturi care poruncesc tuturor oamenilor
s5.' fie frati, trei monarsi care s'A alcAtuiesc vor fi legati cu leg'Aturile cei ade-
vArate si necurma.te frAtii i socotindu-s pre sine ca cind ar fi tot dintr-o
tara, Ei la toat intimplarea si in tot locul vor da unul altuia agiutoriu
sprijineaa; iara ce atirra cAtr supusii si cAtr ostile sale, Ei ca niste pArinti
farniliei lor vor ocirmui pre aciia cu acelasi duh a frtiei cu care Ei slut insufle-
titi spre pAzirea credintii, pAcii si a dreptAtii.
Pontul al doilea.
Dup insusi aceast oblduitoare pravil s fie atit intre pomenitele
cit i intre p-co/.31 supuii lor a face unul altuia agiutoriu, a ar'Ata
bundvoint5. si iubire, a s'a socoti toti pre sine .ca pre niste mAduldri a unui
norod crestinesc, fiindc treiunitii impArati s'A socotesc pre sine ca pe nisti
pusi de pronie s ocirmuiascA pe trei odrasle a unei famelii, adec.: Austria,
Prusia siRossia,m'Arturisind intru acest chip ca singur tiitoriul norodului cres-
tinesc, a cAruia Ei i supusii lor aleatuiesc o parte, nu este altul decit acela
cAruia insusi s cuvine stApinirea, pentru c numai intr-insul sa af1 vistieria
iubirii, stiintii si a intelepciunii cei fAr sfirsit, adecl Dumnezeu, Dumnezees-
cul nostru Mintuitoriu, Iisus Hristos, graiul acelui preainalt, cuvintul vietii.
Dup'a acestea mAririle sale cu priincioas'a purtare de grij satuiesc pre
ai si supusi din zi in zi s'A se intemeieza in pravile i in lticratoarea implinire
a datoriilor de care au inv'A' tat pre oameni Dumnezeescul Mintuitoriu ca o
mijlocire spre indulcirea cu pace care curge din buna cunostint si care una
este temelnic.
Pontul al triilea.
Toate impArAtiile, cele ce in ival doresc a priimi artatele intru acest
Act sfintele pravile si care vor simti cit este de trebuint pentru ferecirea
imprtiilor celor ce atita vreme s'A catea, ca adev5rurile acestea s'A fie de
acum inainte lucrAtoare spre binele norocirilor omenesti, pot fi cu bucurie
Cu dragoste la aceast'A' sfint unire priimite.
S-au scris pe trei birth i s-au isclit in Parij la anul 1815 14/26 septem-
vrie.
(L.P.) Francisc
(L.P.) Fridrih Velghelmi
(L.P.) Alexandru
La aceastA scrisoare cu insusi mina impArtestii sale mAriri s-au isc-
lit asa: Cu cea adevrat5. intocma, Alexandru.
Sanct Peterburg, in zioa Nasterii Mintuitoriului nostru, dechemvrie 25,
anul 1815.

324
www.digibuc.ro
 S-au tlmcit moldovencste i s-au tiprit in Exarhiceasca tipografie a
Bassarabiei, in Chisin.u.
1 f., v. alba, 48,5 x 41 cm, text pe 3 coloane, caractere chirilice, hirtie albuie groasg,
un numIr lateral 4 595.
DEP.: Bibl. Academiei Romne, Foi 7olante, 1 027.

137

Cu mila lui Dumnezeu, Noi Nicolai

imprat si singur stripinitoriu a toat Rossia i proci, i proci, i proci.
Facem stiut la tot norodul.
Cel prca inalt iarsi au blagoslovit pre Rossia cu dorita pace, puind
sfirsit rzboiului cu Persia, celui ce ingrozia cu o indelungat prelungire.
Intre paciniccic i prietenestile corespondentii in mijlocul nclejdelor
si a incredintrii pentru buna megiesire, ail de veste pe hotarile Cavca-
zului s-au stricat odihna noroadelor celor supuse noao i silnicia improtiva
sfintcniei tractaturiloy cu o grabnic nvlire s-au atins de hotarle Rossiei.
Trebuinta cerea s izgonim puterea prin putere. Intru o tail pustiit
de vrjmasi si mai neumblat., gonindu-I pre el si intru aceeasi vreme luptin-
du-se cu puterea climei, biruind i aria verii i asprimea iernii, vitcaza a
no[a]str oaste, dupri nenumratele sirguinti au luat Erivanul ce era pin
acum nebiruit i dup. Arax pe virfurile lui Ararat au infipt steagurile sale
.si intrind mai departe inluntru Persiei, au luat in stpinire pre insusi Tavri-
sul si pre tara megiesit. lui. Hnia Eriva.nului despre amindouo prtile a lui
Arax si hnia Nahicevanului o parte a Armeniei cei vechi au cdzut
supt stripinirea biruitoriului .
ins supuind oblastei oastea rossienease au cistigat inc alt. slav.
In mijlocul fzboiului, pe pmintul vrjmsesc, sigurivsirca fetelor si a ave-
rilor particulearnice, toate driturile dreptului nu mai putin au fost in ochii osta-
sului sfinte, precum si / in vremea pcii i intru o tara prietineasc.. Purta-
rea cu cei biruiti blnd, cu marime de suflet, plin de milostivire si de cru-
tare mai presus de insusi biruintcle au rnrit vrednicia numelui rossienesc.
Si a. a. intru o scurt vreme, mai putin decit in opt luni dup intrarea
In pmintul vrajmsesc, s-au svirsit podvigurile cele cu hotrire si care s
fac numai intru multi ani. Sporiul lor au dovedit cum c_ la dreapt pricina
noastr ne-au ajutat pronia dumnezeiasc. Supt puternica a eii aprare,
Rossia socotind a fi pacea cel mai intiiu al s.'u bine, niciodat nu va lasa ca
se strice ea Fara de cea cu arie i dreaptil rspl.' tire.
Calea spre biruinti era inca deschis, dar indat ce ni s-au artat n-
dejdea spre invoirile cele de pace, Noi, Cu multmire ne-am intors cte pace.
Spre temeiul eii, Noi am hotrit a ingr.di imperia cu firesti si cele fr
primejdie hotar indestulind dcplin toate pgubirile ce s-au pricinuit de
rzboiu, a deprta spre totdeauna toate pricinile de innoirea lui.
Pe aceste de mai intiiu temeiuri la 10 zile fevruarie, in Turcmenceaiu
s-au inchiiat si s-au isclit intre Rossia si intre Persia tractatul pentru veci-
nica pace ce IMO aceasta, spre cunostinta cea de obste, s altureaz.
Folosurile acestei pci le msurm Noi mai virtos cu asezarea in aceast
tara a hotarillor celor tari si fr primejdie. Cu acest numai gind Noi privirn
325
www.digibuc.ro
la folosul t5sii ceii cistigate de Noi. Toate cele ce intru biruintele noastre nu
se atirna drept catra acest scopos, toate orasele si satele am poruncit Noi a le
da inapoi, dup implinirea conditiilor celor de pace.
Ctra aceste temelnice indeminri sa mai adaog. folosurile negutito-
riei a // [1-.2.7 caria sloboda curgere Noi totdeauna am socotit-o a fi una dintru
cele mai mari indemnari spre iubirea de osteneala i spre aleveri i dinpre-
una cu aceea drept zalog i chiezesie a pcii ceii statornice, intarite pe tre-
buintile si folosurile a imbelor prti.
Lui Dumnezeu, celui ce orinduieste soarta imparatiilor pamintesti,
inaltind din adincimea sufletului lauda de multamire, Noi sintem incredin-
tati c toti iubitii i credinciosii ai nostrii supusi, vzind intru toate
rile acestui razboiu si intru norocitul a lui sfirsit un nou semn a milii Lui catea
Rossia si a ocrotirei, vor inalta catre scaunul Lu fierbinti a lor rugciuni: ca
pacea aceasta ce este inchiiata prin pronia Lui sa fie statornica i necltita
ca s ne ajute noao dreapta Lui cea sfinta a pazi liniste i odihn pe hotarale
imperiei noastre.
S-au dat in Sanct Petersburg, martie in 21 zile, in anul de la Nasterea
lui Hristos 1828, iar a impartirei noastre in al treilea an.
Cel adevarat cu insasi a imparatcstii sale Mriri mina este iscalit asa:
Nicolai.
S-au tiparit in Sanct Petersburg, la Senat, martie in 23 zile, iara de pre
acela la preasfintul Sinod, aprilie, in [...] zile a anului 1828.
S-au talmacit pe limba moldoveneasc si s-au tparit in Duhovniceasca
tipografie a Bessarabiei in Chisindu, aprilie 25 zilc, 1828 anul.
In folio, 2 f., ultima p. alba, textul pe 2 coloane, cel in lb. romAnA in dr apta caractere
hirtie groasa verLuie, filigran bla/on princiar si literele majuscule ruseti M F A G".
DEP.: Bibl. Acadennei Romane, Foi volante, I 045.

138

Cu mila lIti Noi Nicolai intii,

imparat i singur stpinitoriu a toata Rossia, i procia, i procia, i procia
Pentru pazirea pacii de care pira acum Rossia s-au bucurat, totdcauna
au fost cel mai intii scopos a statornicii noastre ingrijiri si multamiri a tot
prea inaltului Dumnezau si dar acesti a noastri silinti pira acum nu au fostu
In zdar.
Cu naprasnica navliri a persilor liniste hotaralor noastri de piste mun-
tii Cavcasului au fostu struncenat, dar intimpinind putere cu putere Noi
cu multamiri am priimit cel intii chip spre curmare razboiului. Slavita si
temeInica paci au intarit intru ace parti neprimejde impartiei noastri.
Dar catea alti hotara a ei, Poarta otomaniceasc ingrozasti pi Rossia cu
razboiu i cu un razboiu di tot stricatoriu cu de demultu inadins rdicari a
tot norodul pentru legi.
In manifestul nostru slobozit dimpreuna cu acesta, instiintind pi credin-
ciosii supusii nostri di acesti ingroziri si di celi ce s-ar pute intimpla nigresit
In urma lor, Noi am socotit sa punim di cu vremi ostincstilor noastre puteri,
In cuviincioasa diopotriv m'asura ea cu agiutoriul lui Dumnezau nu numai

326
www.digibuc.ro
 poata intimpina Cu folos acestu razboiu, dar si ca s s prelungeasek
temelnic da.c impotriva nedejdilor noastri `ar fi neaparat di trebuinta s.
sa prelungeasc din indaratnicia dusmanului cari nu sa uita la toati masura-
tile noastri pravili.
Si pentru aceea poruncim:
1-i) Sa s iei in toata imparatia din cinci suti sufleti citi doi recruti,
afara di Gruzia si Bassarabia i guberniile: Hersonului, Ecaterinoslavului.
a Poltavi,i, a Slobodtco-I:crainii, a Chievului si a Podoliei.
2-1e) In acesti sasa guberniii- cari sint mai cu apropien i catra hotaf.le
locurilor undi urmeaza razboiul, din cari pricina sint da toari a da ostilor in
natura in socoteala birului o parti de niaparati trebuincioasa lucruri, ca
nu sa insrcinezil lacuitorii Cu nepotrivita greutati pi linga altile, sa s iei
dar acum numai pi giumatati din numarul recrutilor, ci li s-au venit s dei,
adica din cinci suti sufled, citi un recrut, iar ceealanta' giumatati
la alti viitoari recrutatii si in numarul carie sa se iei a tuncea numai aceea ci
va ramine in urrna socotelii cvitantiilor pentru oamenii care sa vor lua la
pogonti si nu s'a vor mai intoarci la urma lor.
3-1e) La impartirea crutilor ci au s'a s string'a din aceasta recrutatii
nu a.0 sa s imparls.:-.1sca polcurile ldcuiti a acelor patru divizii di calarimi
pentru ci acele polcuri neimpartasindu-sa cu oaminii din opsteasca recru-
tatii sa vor intregi din insusi a lor ocoali, dupa asazatili pravili pentru ostile
4-1e) Recrutatie s sa faca pi temeiul a infiintatilor legiuiri i dupa
diosabitul // f.21 povatuitoriul ucaz dat indreptatoriului Senat dinpreuna
cu aceasta. In acestu ucaz, pre cit s-au putut s s usurezi iubitii i credin-
ciosii nostrii supusi, Noi am poroncit intri altile ca la hotarirea masurii sta-
tului s s ingradeasca cu singura niaparata trebuinta, lar implinirea banilor
pentru mundiruri s urmez dupa preturile cei mai dinainti recrutatii
ce mai mica adaogiri.
Dat in Sanctu Peterburgu, la 14 apriil, anul di la Nastirea lui Hristos
1828, iar a imparatiei noastri al trille.
Cel adivarat isclit cu insusi mina imparatestii sale mariri asa : Nicolai.
Tiparit in Sanctu Peterburgu, la Senat, apriil 15, anul 1828.
In f ho, 2 f., textul re 2 coloane, cel in 11 somanil In dreapta, ultima p. runnai in lb. rus.,
caractere rusesti, turtle galbuie subtire, filigran bla/on princiar si literele majuscule rusesti
M 1. A G".
DEP.: Dibl. Acaderniei Romne, Foi volante, 1 049.

139

Cu mila lui Dumnezcu, Noi

imparat si singur stapinitoriu a toata Rossia i proci, i proci, i proci
Facem stiut la tot norodul.
Pacea cu Ottomaniceasca Poarta in Bucuresti incheiata si in curgerea
de 16 ani de multe ori cltit, acum in sfirsit necautind la toate sirguintile
noastre spte pazirea eii, Cu hotarire s-au stricat de catra Poarta. Poarta.
Adicil a Hersonului, a Ecaterinosla fului, a Polta7ii, a Slobodten-ticrainii, a Chievului
i a Podoliel nota documentului.

327
www.digibuc.ro
chiam'a pre Rossia la razboiu, ingrozindu-o Cu o lupta pierzatoare:
asupra eii pre toti turcii de la ut cap, o declariscste pre Rossia neimpAcat al
sat' vrjmas, calca conventia ce au fost in Akkerman inchiiata i cu insasi
aceea oboara toate tractaturile cele de mai inainte de dinsa intarite; vesteste
cum Ca insasi inchierea a acestui act au fost din partea eii numai un chip spre
acoperirea gatirilor eii celor de razboiu.
Indata dupa aceea sa ocarasc dreptatile si vrednicia flagului rossienesc,
sa opresc corabiile, incarcarile lor cad In dobinda silniciei, a puterii ceii de
sine si insusi supusii nostri s'A osindesc sau a sa lepada de sudetie sau a iesi
indata din tarile turcesti, Bosforul sa inchide, negutitoria noastra de pre
Marea Neagra s strimtoreaza, orasile si oblastiele locurilor cclor de la amiaza-
zi lipsindu-se de acest drum spre iesirea producturilor lor, s ingrozesc cu
nenumarate pagubiri. Insa aceasta nu este destul. Intru aceea insa5i vreme,
cind invoirile pentru pace a Rossiei cu Persia sa apropiase catra sfirsit, fair."
de veste s arata intru dinsele prefacere. In graba cu tot adevrul s-au fost
descoperit cum CA Poarta au smintit hotarirea Persiei i cu o grabnica intr-ar-
mare a celor de pre hotare ostelor sale, fagaduindu-i eii un puternic ajutoriu,
nu prin cuvinte, ci cu insasi fapta iesiia la cimpul razboiulur.
Asa s-au savirsit necurmatul rind a calcarilor ce s-au inceput de la
insasi inchierea tractatului din Bucuresti. Acest feliu de rod au avut sirguin-
tile Rossiei cele cu marime de suflet spre p.'zirea pacii cu Poarta.
Dar si insasi marimea de suflet are hotare: a le trece pre ele ne opreste
pre Noi cinstea numelui rossienesc, vrednicia imperici i intregimea drepta-
tilor si a slavei eii.
Nu mai inainte decit cumpanind toata marimea acestor indatoriri
incredintindu-ne intru neaparata nevoie a le pazi, cu mihniciune, / ins din-
preuna cu o tare incredintare pentru dreptatea pricinii noastre am poruncit
Noi ostilor noastre s'A se miste si cu ajutoriul lui Dumnczeu s lucreze impo-
triva vrajmasului celui ce au calcat sfintenia legaturilor de pace si a drepta-
tilor celor de obste a tuturor noroadelor.
Noi sintem incredintati cum ca toti credinciosii ai nostrii supusi vor
impreuna cu Noi fierbintele ale lor rugaciuni catre cel prea inalt, ca atotpu-
ternica a lui tarie sa mearga inaintea iubitoarelor de Hristos ostilor noastre
si ca cereasca blagoslovenia lui sa umbreze armelc noastre ce sa ridic spre
apararea sfintei pravoslavnicii biserici si a iubitei patriei noastre.
S-au dat in Sanct Peterburg, aprilie in 14 zile, in anul de la Nasterea
lui Hristos 1828, iar al imparatiei noastre in al treilea.
Cel adevarat este iscalit Cu insasi a impartestii sale mariri mina asa:
Nicolai. Locul pecet[ii].
(Au contra signarisit) : Vite-cantler graf Nesselrod.
S-au tiparit in Sanct Peterburg, la Senat aprilie 14. lar de pre acela,
la preasfintul Sinod in aceeasi zi a anului 1828.
S-au talmacit pe limba moldovenea,sca si s-au tiparit in Duhovniceasca
tipografie a Bessarabiei, in Chisinau, aprilie 27 zile, 1828 anul.
In folio, 1 f., caractere chirilice, hirtie groasil verzuic, f digran blazon princiar i lite-
rele majuscule rusesti M F A G".
DEP.: Bibl. Academiei Romne, Foi volante, 1 046.

328
www.digibuc.ro
 140

Ectenii
pentru biruinta ceii cu numele lui Hristos numite oaste asupra improtivni-
cilor, care s cuvine ale zice la vecernie, la utrenesi la leturghie intruacest chip
Cu pace Domnului s5. ne rugAm i celelalte pin. la Pentru cei ce inoatA
pre ape;
Apoi s adaogi si acestea la vecernie:
Pentru ca s'A nu pomeneascA pAcatele i f5.rAdelegele noastre, ci milos-
tiv s fie noao nevrednicilor robilor s.i, celor ce alergArn cAtrA ajutoriul Lui
cel intru tot puternic, ca s'A ne izbAveasc pre noi de vrAjmasii nostri, Dom-
nului s ne rugAm.
Pentru ca s'A dea putere i t.rie ceii iubitoare de Hristos oaste si s'A o
arate totdeauna Cu barbAtie i vitejie improtiva vr5.jmasilor i protivnicilor,
iar5. robilor S'Ai pace in intrire si de toate nevoile i necazurile i sfaturile
-vrjrnasesti grabnicA slobozire s'A druiascA, Domnului s ne rugAm.
Pentru ca s aseze pacea si slava in pAmintul nostru si s ne izbAveasc
pre noi de toate sfaturile vrAjmsesti si de toate cele supArAcioase
Domnului s ne rug'A'm.
Pentru ca s'A rusineze pre vr'Ajmasii nostri, sis' prosl'veasc cu puterea
crucii in biruint pre blagocestivul imparatul nostru si pre norod, Domnului
SA ne rug5.m. /
La utrene:
Pentru ca arc de aram s puie pre bratul credinciosilor sAi i s'A int-
reascA dreapta lor cu puterea triei Sale intru biruinta i cAlcarea protivni-
cilor nostri, Domnului s ne rugAm.
Pentru ca neslAbit, nebiruitA i izbinditoare putere, intrire si bArb-
tie cu vitejie sA dAruiasc ostii noastre ceii cu numele lui Hristos numite, spre
sfrimarea vrjmasilor si a celor ce s scoa1 asupra noastr, si a tuturor
celor viclene a lor sfaturi, Domnului s, ne rug5.m.
Pentru ca s umpl de rusine si de necinste fetele celor ce s improtivesc
noao, iar inima lor de fricA si de groaz. i ingerul Domnului s5.-i goneascA
piarzA pre dinsii, Domnului s'A ne
Pentru ca s'A rusineze pre vrAjmasii nostri si s'A proslveasc cu puterea
crucii in biruing pe preablagocestivul impAratul nostru si pre norodul s.0
Domnului sA ne rug5.m.
La liturghie:
Pentru ca s sfarme pavAza si armele, si rAzboiul celor ce s ostsesc
improtiva noastr si supt picioarele iubitoarei de Hristos oaste pre aceia
s-i supuie, Domnului s ne rugAm.
Pentru ca nu dupA dreapta minia sa s fim dati vrAjmasilor i impro-
tivnicilor nostri, ci in fug toat indrAzneala lor sA o prefac i bratul lor s-1.
fring i supt picioarele credinciosilor sai supuie, Domnului s'A ne rugam.
Pentru ca cel tare in rAzboaie s intAreasc asupra vrjmasilor pre
iubitoriul de sfintenie impAratul nostru si norodul lui, Domnului s ne ru-
1117.21

25 c, 329
www.digibuc.ro 329
 Pentru ca s rusineze pe vrajmasii nostri i s proslaveasca cu puterea.
crucii in biruinta pe preablagocestivul imparatul nostru si pre norodul lui,.
Domnului s ne rugam .
Pentru ca s ne izb'vim noi: si celelalte.
Ectenia. dup. Sfinta Evanghelie la liturghie, asijderea la vecernie
la utrene :
Miluieste-ne pre noi Dumnezeule, dupa mare mila Ta, rugamu-ne Tie
auzi-ne si ne miluieste.
Inca ne rugarn pentru preablagocestivul singur stapinitoriul marele
domnul nostru, imparatul Nicolai Pavlovici a toata Rossia pentru stpini-
rea, biruinta i proci.
Inca ne rugam pentru sotia sa, preablagocestiva dcamna imparteasa
Alexandra Feodorovna.
Inca ne rugarn pentru maica lui, preablagocestiva dcamn. impara-
teasa Maria Feodorovna.
Inc ne rugam pentru clironomul. binecredinciosul domn mare gleam
Alexandru Nicolaevici i pentru binecredinciosul domn mare cncaz Constan-
tin Nicolaevici, pentru binecredinciosul domn tesarevici si mare erica?, Con-
stantin Pavlovici, pentru binecredinciosul domn mare cncaz Mil-ail Pavlo-
vici i pentru sotia sa, binecredincioasa dcamna, marea cneghina Elena Pav-
lovna, pentru binecredincioasele doamne mari cneajne, Maria, Olga si Alexan-
dra Nicolaevne, Maria, Elisaveta i Ecaterina Mil-ailovne, pentru binecre-
dincioasa doamna, marea cneghin. Maria Pavlovna i pcntru sotul eii, pen-
tru binecredincioasa doamna marea cneghina Anna Pavlovna i pentru sotul
eii, /
Inca ne rugam pentru preasfintul indreptatoriul Sinod i pentru prea-
osfintitul (Cutare) i pentru toti cei intru Hristos fratii nostri.
Inca ne rugam pentru toata a lor de prisos iubitoare caste.
Dupa aceea adaoge rugaciunea accasta. La vecernie:
Doamne Dumnezeul nostru cel puternic si tare in razboaie, pre Tine
intru ajutoriu noi nevrednicii Te chiemam I cu smerenie Te rugam, apucsa
arma puterii Tale si pavaza apararii i scoal'a-Te intru ajutoriul nostril i c1.5
ostii ceii iubitoare de Hristos biruinta i izbincla asupra vrajmasilor nostrii
cu lacrami Te rugam, auzi-ne si ne miluieste.
Atottiitoriule Imparate i Doamne, cu a Ta cea atotstapinitoare puterea,
armele i mestersugirile a vrajrnasilor nostri le sfarma i indrazneala lor cl
surpa, biruinta asupra lor i izbinda'. robilor Tsai daruieste, rugmu-ne Tie
Atotstapinitoriule Imparate, auzi-ne i ne miluieste.
Triimite mina Ta dintru inltime Dcamne, si cu dinsa Te atinge de
inimile vrajmasilor nostrii, ca sa se intcarca catra Tine Dumnezeul
care iubesti faptura Ta, iar pre noi cei ce naclajduim intru Tine sccate-ne
ne izbaveste pentru numele Tau, rugamu-ne Tie, auzi-ne si ne miltieste.
La utrene:
Nu spre arcul nostru nadajduim, nici arma ncastra ne vom mintui pre
noi Doamne, ci al Tau cel atotputernic ajutoriu Il cerem si la a Ta putere
indraznim, asupra vrajmasilor nostrii ne intrarmam i numele Tau cu cre-
dinta Il chiemam: cu umilint ne rugana Tie Atotputernice Dcamne, cu milos-
tivire // 11.1 3 ne ascult i ne railuieste.
Aparatoriule a celor drept credinciosi, triimite sagetile Tale Dcamne-
turburare f vrajmasilor nostri, luceste fulgerul i imprastie pre dinsii, trii-

330
www.digibuc.ro
mite mina Ta din inltime supune pre ei i in miinile credincioasei Tale
oaste i impratului nostru Ii d, rug5mu-ne Tie, auzi-ne i ne miluieste.
Cel ce petreci in veci, milostive Doamne, gonete-i pre dinsii cu viforul
Tu si cu minia Ta i turbur pre ei, umple fetele lor de necinste, ca s se
rusineze si s se turbure in veacul veacului, s se infrunteze I cu puterea
judectilor Tale mindria lor s se sfarme, iar5. numele Tu cel sfint s se sl-
veasc5. intru noi, cu osirdie ne rug'm Tie, auzi-ne i ne miluieste.
La liturghie:
Domine Dumnezeul nostru, cel puternic si tare in rzboaie, pre Tine
intru ajutoriu noi nevrednicii Te chemin si cu semrenie Te rug5m: apuc
arma puterii Tale si paVza aprrii si ne izbveste, scoal-te intru ajutoriul
nostru i scoate rabia ingrozirii si a biruintei i inchide dinprotiva celor ce
s-au intr-armat i ne gonesc pre noi i intoarce inapoi Cu rusine pre cei ce
socot sc asupra noastr ru, sub picioarele credinciosilor Ti pre aceia supuin-
du-i, rugnni-ne Tie degrab ca un indurat auzi-ne i Cu milostivire ne milu-
ieste.
Cel ce lui Moisi asupra lui Amalic, lui Sampson asupia celor de alt
neam i lui David asupra lui Goliat stpinitoare izbind ai druit, si acum ca
un puternic intru f trie stric puterea i tria vrjmasilor nostri, carii s
ridici asupra noastr i obraznicia cruzimei lor in imputinarea de suflet i in
-fug urefcindu-o o sfarm i supt picioarele preablagocestivului imparatului
nostru Nicolai Pavlovici si a iubitoarei de Hristos oastei sale cu stapinire o
supune, cel ce cu brat inalt sfarmi rzboaiele, rugmu-ne Tie, auzi-ne i ne
milui ste.
Ajuttoriule Hristoase si izbvitoriul nostru vino degrab spre ajuto-
tiul nostru, varsminia Ta preste vrjmasii nostri i armele lor de tot le sfarm
cu mrimea slavei Tale moaie imp[i]etrirea inimii ion, ca s vaz c numele
i este Domnul cel puternic in r5.zboaie si gata aprtoriu a nevinovtiei, iar
cornul celor drept credinciosi Il inalt i intru robii Ti cu preasavire sl-
veste preasfint numele Thu cu smerenie czind ne rug'm, ascult-ne ca milos-
tivire si ne miluieste.
Si celelalte a ecteniei.
(Tot aceasta ectenie se zice i la moleben, dup5. a 3 peasn5.).
Si dup vozglas, la liturghie si la moleben s zice molitva aceasta:
Domnului s ne rugrn. Dcamne miluieste.
Dcamne Durrmezeul nostru, impratul impratilor i domnul domnilor,
Tie ne rug5m si de la Tine cerem: mintuieste pre impratul nostru Nicolai
Pavlovici, pre care l-ai indreptat a stpini pre pmint. Pizeste-1 pre dinsul
supt acopermintul bun5.ttii Tale, supune-i lui toate limbele cele protivnice,
druieste-i lui viat pacinic5. i Il// ff4.1 invredniceste pre dinsul a face
totdeauna cele plcute Tie pre povtuitorii stpinirii lui intru ascultare i in
fric nelutori de mit Ii p5.zeste, pre oastea lui improtiva tuturor limbilor ca
vitejie o intreste, oamenii i norodul intru intregimea mintii i in pace a
petrece binevoieste, toatii indestularea a bunattilor celor din p5.mint in st-
pinirea lui druind.
Vozglasul:
C s-au blagoslovit preasfintul numele Tu, al Tatlui si al Fiiului si al
Sfintului Duh, acum i pururea i in vecii vecilor.

www.digibuc.ro
 S-au tipkrit in Sanct Peterburg la preasfintul indreptktoriul Sinod,
1828 anul, aprilie 14 zile.
lar dupa aceia s-au tlmcit pe limba moldoveneasck i s-au tipkrit
In Duhovniceasca tipografie in Chisinu, 1828 anul, aprilie 27 zile.
Bropit, 18 x 22,5 cm, 4 f., numerotat5, numai f. 3, ultima p. alba, caractere chirilice,
hirtie groas5, verzuie, filigran frunza de agavii.
DEP.: Arh. Stat. Ia0, Fond Mihail.

141

Copie de pe copie
La acest mai, in 27 zile, s-au skvirsit in fiinta domnului imprat trece-
rea avangardului nostru preste Dunre. Lng turceasca cetate Isaccea, ne-
cutind la rvrsarea apei cea mare, carea au acoperit pe mlastina cea.
neumblat, la citeva virste era filcut drum asupia eii. Vrjrnasul in
zdar s-au silit cu intkrirea locului celui cu indminare pe malul cel din
inprotiv a sk impotrivi trecerii noastre. Supt punerea la cale a gheneralu-
lui de la infanteria Rudzevici, putemica lucrare a noastrei flotiliei i arti-
leriei, a diviziilor a 9-lea si a 10-lea de pedestrime au rksturnat a lui batarei,
a dooa si a treia brigade a diviziei a 9-lea de pedestrime au trecut cu corbii
lodce neckutind nici la focul vrlmasului nici la rvirsarea apei ce era
la malul cel din inpotriv.. Vrkjmasul lksind intkririle sale au fugit iute
de nkvklirea cea groaznick a vitejilor osti a noastre, indrcptind fuga lui
ctr. cettile Isaccea si Tulcea, lsind biruitorilor 12 tunuri si 2 mortiri
si un edinorog cu mare numer de pripasuri. /
Paguba noastr, multmire celui Prea Inalt, intru accast pricin&
neautind la cea puternick lucrare a artilerici vrjmsesti, prea mic este.
Din ofiteri sint rniti usor numai: viteazuI cpitan al 1-iuliu rang Pataniote
adiutantul a ghcneral-maiorului cncazului Gorceakov cclui al 3-lca, a
polcului de egkri celui 18-ce porutcicul Kleighels; numrul celor ucisi i rniti
a cinurilor de jos s ateste pin la 60 de oameni.
La trecerea preste Dunre s-au arktat cu dcosebitk osirdie i cu ncinfri-
cosare cazacii a secii zaporojenilor, impreunk cu viteazul al lar naccalnic
ce au trecut cu citeva zile mai inainte de aceasta in patrie, aducind capul
lor cel vinovat legiuitului shn imprat i cu aceasta au arktat strlucita
dovadk a podvigului lor celui din inimk.
Cca adevkrat relatie au iscklit-o: gheneralul-adiutant graf Dibiciu.
De pe cea rusasa, tlm'Acindu-se pe limba moldovencasck s-au tiprit in
Chisinku, 1828 anul, 15 zile iunie.

1 f., 23 x 17,5 cm, textul pe 2 coloane, cel in lb. roman5. in dreapta, caractere chirilice,
birtie groas5, verzuie, filigran, blazon princiar.
DEP.: Bibl. Academiei Rom5.ne, Foi volante, mapa XIX /104.

145

In urma trecerii avangardului nostru in 27 zile mai peste Dunre,

oastea a corpusului de pedestrime celui al 3-lea au urmat cu trecerea pe
malul cel de-a dreapta, nefiind suprati din partca vr.jmasului celui ce s-au

332
www.digibuc.ro
deprtat. La 29 zile oastea, apropiindu-s atr. cetatea Isaccea, au priimit
dintr-insa instiintare c garnizonul aceii cetti ce era supt ocirmuirea pasilor
Gasan si a lui Eiub este gata a s da la capituleatie, iarsa la 30 zile, in
fiinta domnului imp'rat el s-au i dat fr nici o conditie. Amindurora pasilor
ce au adus cheele cettii si a tot garnizonului ce au inchinat annele, prea
inalt li s-au dat voe s se intoarc la patria sa. 85 tunuri, 18 steaguri, foarte
insemnat numir a pripasurilor atit celor de fzboiu cit i celor de brand
au c5zut in miinile biruitorilor. In 2-lea ceas dup amiaz-zi polcul Mu-
romskoi, cel de pedestrime, cu stcagurile intinse si cu sunct de afbane,
mergind inainte amindoi pasii, au intrat in cetate si au cuprins-o pre ea,
iar l.'cuitorii prclungea cu pace neguttoria i obicinuitele lor indcletni-
ciri. /
Tot intru aceeasi vreme, cind garnizonul ccttii acestia s plecase
armelor noastre, s-au primit instiintare de la imprteasca sa inltime mare
cneaz Mihail Pavlovici CA la 29 zile de c'tre flotilia noastr s-au tiat
de istov corepondentie ce numai una au avut cetatea Braila cu cel din a
dreapta mal a Dunrii. 6 corbii ce era supt ocirmuirea c5pitanului al al
sic!] 2-lea rang Reazanov i batareia cea de pre mal a podpolcovnicului
Macalinschii, intorcind luarea-aminte a cei.tii au agiutat la cele 16 corlii
ce era sub cirmuirca Cpitanului al 1-iului rang Zavcdovschii a nvli asupra
flotiliei turcesti si a o sfrima pre ea mai de istov. La aceast intimplare
s-au luat 4 shupe si 7 lodce canonerschii, botul nacealnicului flotilei vrjin-
sesti din impreund cu flagul si cu vajnice birth i cu toard artileria. Iar
celealalte corabii s-au stricat i s-au nmolit i numai 6 au putut a s
ascunde in Matcin.
Paguba despre partea noastr, mul15mire celui Prca Inalt, s lteste
numai pink' la 10 oameni ucisi
1 1., 22 x 18 cm, textul e 2 coloane, cel in lb. romin in dreapta, caractere chit-Mee,
hirtie growA verzuie, filigran blazon rrinciar.
insernnare in jos-ul foii r.: S-an dat aceasta la atul Cremincic, la biserica cu hramul S. Neculai
la anul 1828, iulii 15 zile. Blagccin iereu Cozrra Braducean
DEP.: Bibl. Academiei RcrrAne, Foi volante, mara MX/5; Arh.Stat. Iai, Fond Ahhail.

146

Glavnocomanduiuscii a 2 armiei ghcneral-adiutant graf Dibici-Zabal-

kanschii face artare domnului irnprat c el cu armia incredintat lui la
8 zile a acestii luni au cuprins al doilea oras de scaun a imperiei otcrnanicesti
Adrianopol. Ostile vrjinsesti i acuitorii orasului asa de tare s-au fost
inspimintat de repedea miscare c5.tr el a armiei noastre ceii purttoare
de biruint, c'd la insas[i] artarea eii au fost triimisi parlamenten i spre inchie-
rea capituleatiei neautind la aceea C spre a s da inapoi neprietenul avea
incd toate drumurile deschise.
In urma capituleatiei acestia ostile dusmnesti in num5r pin la 10 mii
au inchinat armele, lsind biruitorilor toat artileria sa, steagurile i toat
averea coronii. La tnimnerea reportului acestuia au fost aduse 20 steaguri,
5 tuiuri, 48 tunuri cele de cimp si 6 cele pentru sfrimarea cettilor. Zapasu-
333
www.digibuc.ro
rile de ale mincarii si de amunitiei ceii pentru artilerie sint, dupl stiinta
acum deodata luat, destul de insemnate, dar pentru scurtimea vremei n-au
fost aduse in stiint deplin lamurita.
Graf DibiciZabalkanschii infatosaza impreuna cu aceea imparatestii
sale mrii cheile orasului Adrianopol.

1 f., 16,5 x 18,5 cm, textul in lb. romilra pe o fa0., pe v. in lb. rusa, caractcre chirilice,
hirtie g,roas.1 gAlbuie.
DEP.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail.

147

Copie
Ingiinfare (Iola glavnaia cvarlira a domnului intficIrat

La 9 zile de la gheneral-adjutant graful Orlov ce au fost trimis catra

cetatea Matcin s-au priimit instiintare ca la 4 iunie Djafar pasa, cel ce
ocirmuia intr-insa, au inceput a tractarisi Cu nacealnicul oastei ceii ce incun-
giura cetatea, polcovnicul Rogovskii, care tractarisire la 5 iunie, in 9 ceasuri
sara, s-au i ispravit cu norocire: garnizonul in numr 800 de oameni au
luat voie a la'sa cetatea puind armele pe locul unde s adun si la 6 zile
In 5 ceasuri dirnineata batalionul polcului Muromskoi, celui de pedestrime,
cu steagul dezvelit si cu sunet de darabane, au cuprins caraulurile cetatii.
Intru acest tirg s-au luat 4 steaguri, 74 tunuri, 15 mortire, 5 000 puduri de
praf de pusca, 8 lodce canonerschii cu 31 tunuri i insamnat numer de pri-
pasuri.
La 12 zile dis-dimineata s-au pristavlisit de catra gheneral-leitenant
Redigher domnului imprat cheele si 4 steaguri a cettii Chiustendji, ce
s-au supus armelor rossienesti Cu darea voiei / garnizonului ca s lase cetatea
cu insusi numai drepte a lor arme si s purceaga catra Bazardjic. Polcul
de pedestrime a ghertogului Vilington au intrat intru aceeasi zi in cetate
si au cuprins caraulurile.
Tot intru aceeasi 12 zi, tocma la sosirea glavnei cvartiri in Carasu,
au fost aduse de ca'tra gheneral-leitenant cneazul Madatov, cheele si 14
steaguri a cetatii Ghirzova, ce s-au inchinat dupa sapte zile a blocadei.
Ghenerai-leitenantul cneazul Madatov au inchiiat cu comendantul Isim
pasa alcatuire potrivit cu alcatuirea ce s-au inchiiat la luarea cettii Chius-
tendji. La 11 zile au intrat el in cetate si au cuprins bastionurile intru acea
vreme cind 1 900 oameni de garnizon au iesit supt acoperire, o parte in Sumlea
si o alt parte in Silistria. Afara de cele mai sus insemnate trofeiuri s-auluat
intru aceasta cetate 92 tunuri, 6 mortire, 3 500 puduri praf i foarte insem-
nat numer de cele pentru hrana i pentru razboiu pripasuri.
Cea adevarat au iscalit nacealnicul a glavnului stab graful Dibici.
I f., 19 x 22,5 cm, textul pe 2 coloane, cel in lb. romAng in dreapta, caractere chirilice,
hirtie verzuie, liligran dungi.
DEP.: Bibl. Academiei Romane, Foi volante, mapa XIX/6 ; Arh. Stat. 1.10, Fond
Mihail.

334
www.digibuc.ro
 148

Glavnia cvartirei
In lagherul ce este EDO Carasu, 20 iunie 1828 anul.
Turceasca cetate Anapa s-au supus la 12 iunie armelor rossienc.ti celor
puratoare de biruina.
Punerile la cale cele cu 'Duna minte a admiralului Greig si a vite-ad-
miralului gheneral-adiutant cneazului Mcnsikov in vremea blocadei acestii
cetti i vrednic de pild vitejie a ostilor noastre artat infra toate cele
mai inainte de aceasta lucari s-au incununat cu deplin sporiu.
Lucarile cele de blocad au fost aduse intru sfirsit si o parte a fetii
de cetate ce era supt ataca s-au sarmat cu lucrarea a artileriei noastre. Vrj-
masul fiind spriat cu biruintile ce era acute asupra lui au pierdut toat
ndejdea ca s mai tie cetatca i n-au cutczat a astcpta nvlirea.
Tot garnizonul, in numer de 3 mii camcni, s-au dat robi i comandantul
turcesc Osman-Oglu au dat in mina biruitorilor celor ce au intrat prin
cuta bort cheele i steagul Anapei, in care s-au aflat 85 tunuri si insemnat
nurnr de pripasuri. /
Iar la aceste 20 zi s-au priimit de la imprteasca sa inltime mare
cneaz Mihail Pavlovici instiintare c cetatea Bailov s-au cuatit acum desk.-
virsit de garnizonul vrjmasului carele in numer de 17 mii oameni dinpreun
cu cel ce ocirmuia intr-insa, Soliman Pava, s-au trimis in Silistria supt paza
noastr.
Intru aceasa cetate s-au luat 278 tunuri, 17 mii puduri iarb de puFA,
aproape de 400 mii puduri piine i inscrnnat numer de gtiri osasesti.
In una acea ingltirnea sa au prcdsiallisii dcmuului imprat cheele
de la bate portile Brailei ce mai rZrn'ascs i steagurile flotiliei turcesti.
Tot intru acea vrcrne fligheliu-adiutantul rolcovnicul Read ce au fost
trimis atre cetatea Tulcea au adus instiintare cum a aceasa cetate ieri
asijderea s-au supus ostilor celor ce o au blcchiruit. 8 steaguri ce s-au pred-
stavlisit dornnului imprat, 91 tunuri i insannat numer de pripasuri a celor de
rzboiu si de hran sint rcduri a accstui Lou Fcdvig.
1 f., 18 x 23 cm, textul pe 2 coloane, cel in lb. romnA in dreapta, caractere chirilice,
hfrtie gri-vcmie,
5-au prirrit 1828 godr., mesiala iulii 14 dnia,".
DEP.: Bibl. Academiei Romne, Foi volante, mapa XIX/7; Arh. Stat. Iai, Fond
Mihail.

149

In#iintare de la glavnaia cvartird

a domnului imprat, din 16 zile iulie, lagher lng cetatea
Asazi s-au priimit instiintare de la gheneral-adiutant graful Paschevici-
Erivans.chii, care au intrat in hot aale Turtii aziaticesti, cum c cefalea Cars
s-au inchinat la 23 zile iunie, puratoarelor de biruina, rosienestilor arme.
Deosebia tibtie si neclintia aria ostasilor nostri au acut biruint
cu ajutoriul celui Prea !nail i astdaa asupra improtivirii ceii cu indreptnicie

335
www.digibuc.ro
a vrjmasului celui care era mult mai cu mare numer de oaste i dinpreun
cu cetatea ce s-au luat cu sturma au prpdit pre cei mai vestiti ai si cinovnici
pin. la 6 mii oameni robiti, 2 mii ucisi, 151 tunuri si 33 steaguri.
1f., 18 x 22,5 cm, v. alb5 textul pe 2 coloane, cel in lb. romfinii, in dreapta, caractere
chirilice, hirtie gri-verzuie, filigran blazon princiar.
Insemnare: S-au primit la 1828 anul, septemvr. 4 zile. V M. Gorodipchii. SI se fac5, paraclis
de multAmire".
DEP.: Bibl. Academiei Rom.ne, Foi volante, mapa nr. XIXI8 ; Arh. Stat. Ia0, Fond
Mihail.

150

Glavnocomanduiusciiu a deosebitului corpus a Cavcazului, gheneral-

adiutant graf Paschevici Erivanschii, de la 28 zile a trermtii luni iuniu intiin-
teaz pre imprteasca E a mrire, cum c voind in deplin a se folosi cu spaima
si frica ce s-au pricinuit asupra vrjmasului prin biruintele fcute la 19 si la
20 zile iuni, s-au pornit el -u tcate stile sale spre cetatea Gassan Kale, unde
s afla ra'msitile armiei seraschirului ceii sfrmate si egulearnica pedestrime
ce nu fusese ind in lucrare, dar instiintindu-se pentru o repede apropiere a
rossianilor, ele s-au dat sprefug5. i insus[i] seraschiruls-au deprtat la Arzerum.
La 23 zile, la 9 ceasuri sara, graf Paschevici-Erivanschii cu avangardul
s5.0 au cuprins aceast cetate ce este foarte vajnic pentru noi dup inlesnirea
desdrdrei a tuturor zapasurilor i dupa asezarea eii in locul comunicatiei
noastre cu Carsul si cu Baiazetul, la care cetate s-au luat 29 tunuri, un maga-
zin cu praf de pusc51 i insemnate zapasuri de piine.
In curgerea acestei vremei, instiintrile ce s-au priimit au incredintat c
sfrmarea armiei turcesti i repedea miscare a rossianilor dtr5. Arzerumul
au pricinuit asupra lcuitorilor acestui foarte insemnat intru Azia turcescul
oras o binepriincioas pentru noi lucrare. Folosindu-se cu aceast intimplare,
gheneral-adiutant graf Paschevici-Erivanschii, la 24 zile la 3 ceasuri dup
amiaz'-zi au trimis in pomenitul oras o scrisoare dtr norod, intru care el au
indemnat pre arzerumleni de a nu se improtivi armelor rossienesti si le-au
fgduit lor c vor rminea neatinse slobozenia credintii lor, siguripsirea fetelor
lor si averea fiestedruia.
Msura aceasta au acut o dorit sporire, la 26 zile s-au inftosat dtr
dinsul deputati de la seraschiriu si de la norod Cu o incredintare in scris de la
cei mai mari a orasului intru desvirsita supunere ; ins cu toate acestea, la
insas[i] artarea rossienilor inaintea Arzerumului, ei au fost intimpinati de c5.-
tr. vrjmsasca darime si cu un foc dintru o tare batareia aszat pe un
inalt munte ce s numeste Topdag ; vzind aceasta, graf Paschevici-Erivanschii,
tot atunceas[i] sara, au trimis in oras pre gheneral-maior Becoviciu-Cercasschiiu,
din du-i lui povtuire cum sa lucreze asupra norodului si a seraschirului ca
inc mai mult incredinteze pre ei intru statornicia fgduintelor sale, dar
dinpreun cu aceia negresit s cear ca s se inchine orasul in viitoarea
dimineat.
In Arzerum toat ,Iceagt noapte au urmat o prea mare turburare: ce
mai mare parte de norod arta plecare spre inchinare, dar din pricina neastim-
pratelor strigri a prostimei norodul neincetat [i] schimba socotinta sa
uneori spre inchinare, alteori ctr improtivire. In sfirsit, la 27 zile dimineata,
cneazul Becovici-Cercasschiiu au ajuns la implinirea celor poruncite lui i cei
mai mari ai orasului au trimis dtr glavuocomanduiusciiu pre un deputat
336
www.digibuc.ro
cu hotrit incredintare c la ceasuri dup amiaz-zi i vor inchina Arzeru-
mul; dar glavnocomanduiusciiu i-au rspuns deputatului c dac5. la 3 ceasuri
nu vor fi trimise atr dinsul cheile cetatii, apoi el va lovi cetatea cu toate
puterile sale, ail cea mai mic5. intirziere.
Nepriimind intru insemnata vade asteptatul rspuns i instiintindu-se
c saraschirul chipzuia a cistiga "reme, avind n.dej de de a yriimi spre ajutoriu
si din Ardanundtii pre chigaia lui, glavnocomanduitIsciiu au poruncit ostilor
indat a se asiza intru orinduialg de fzboiu, a se porni cu un repede pas
asupra inaltelor locuri a Arzerumului i dac vrjmasul s va tines in abiile
Topdagului, apoi s. le [i]e[i]e cu sturma; si mcar c la aceast miscare turcii
isi inarise focu/ din batarei, dar infricosindu-se de pornirea cea cu hotrire a
ostilor noastre s-au ascuns in oras, lepdind muntele cu 5 tunuri in miinile
biruitorilor.
De grab dup.' aceasta, au iesit din oras deputalia si dup apropierea
eii beglarbec (ostenescul gubernator a Arzerumului) au inchinat lui glavro-
comanduiusciiu cheiul cettn i a titadelii. Nedutind la aceasta des5virsit
supunere, focul din batareile orasului s prelungea, cleputatii insusi au rugat
pre graf Paschevici-Erivanschiiu, ca cu focul tunurilor noastre s imprstie pre
zurbagii i vreo citeva impucilturi din tunuri au lost pentru aceasta destule.
Tot intru aceast vreme glavnocomanduiusciiu au poruncit gheneral-leite-
nantului Pancratiev ca cu doao brigade de pedestrime s mearg cu teremonie
spre cuprinderea orasului, a cettii si a titadelii. ustile noastre trecind toate
inhlalile i cetatea s apropias atr pretii titadelii, cind atuncea indat, fr
de veste, arnutii ce se inchisese intr-insa hoarise a o apra. Graf Paschevici-
Erivanschii, instiintindu-se de aceasta, au poroncit s o ieie cu sturma ins,
arnautii vzind hotrirea ostilor noastre spre a merge la sturm au dechis
portile titadelei i purttoarele de biruint5. rossiene0ile o0i, au intrat intr-insa
la 6 ceasuri sara, la 27 zile a lui iunie.
In cetate i in titad s-au gsit pin. acum 150 tunuri, mari magazii
Cu proviant i insmnat som de amunitie ostinease. Afar de aceasta
seraschirul au inatosat steagul su i toiagul, care insemnea.za cinul de glavno-
comanduiusciiu; asijderea s-au luat 4 steaguri de a paselor i unul a arn5m-
tilor.
Intru acest chip vitezele osti a deosebitului corpus a Cavcazului, supt
povtuirea vrednicului ocirmuitoriului su din ziva trecerii preste hotarul
locurilor celor luate in sapinire / cu arme in anul trecut, adec de la 13 zile
a lui iunie in curgerea de 14 zile au trecut doao rinduri a inaitilor munti aco-
periti cu onat, au sarsmat doao turcesti arrnii, au luat doao tabere, au supus
cetatea Gassan-Kale, au dobindit de la vrjraasi toat artileria lui cea de cimp
parcurile, in sfirsit au robit pe insus[i] seraschirul ce era glavnocomanduiu-
sciiu asupra armiei turcesti si a toat aziaticeasc5. Turchie, pre patru mai mari
pase ai lui si au luat intru sapinire tentrul puterii viljmasului cel de la rsrit.
In folio, 1 f., 23 x 37 cm, textul re o fa ll (60 rinduri) f i 6 rinduri pe verso, unde apare
textil in lb. rusA, caractere chirilice, minuscule, hrtie groasA gA/buie, grosolanA.
DEP.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail.

151

itutiittlare de la armia cea lucratoare

Ostenescul gubernator a Tiflissului, gheneral-adiutant Sipeaghin, in-
stiintea.za pre domnul impgrat cum c5. cetatea Poti la 15 a trecutei luni iulie

337
www.digibuc.ro
s-au inchinat purttoarelor de biruint rossienestilor arme. Gheneral-maior
Ghesse, adunind dup punerea la cale a gheneral-adiutantului Sipeaghin un
numer din partea ostilor noastre ce s afl la Imeretie i Mingrelie si impreu-
nind oaste din lcuitorii Mingreliei supt ocirmuirea a insus[i] stpinitoriului
lor cneazului Dadian, au incungiurat cetatea Poti in 8 a lui iulie i indat au
inceput gro[a]znic a o bate pre ea din trei batarei. Dup canonad cea de sase
zile, care au pricinuit mare stridciune zidurilor cettii si au fcut intr-insele
insemnat sprturk cetatea s-au inchinat prin nvoial, dup care garnizo-
nului ce s cuprinde din 600 oameni lacuitori din feliuri / de oblastiile megiesite
li s-au dat drumul la casle lor. La cetatea Poti vajnid dup starea locului in
gura apei Rionul s-au luat 44 tunuri, 13 steaguri si mare numer zapasurilor
celor de rzboiu i celor pentru hran. Iar paguba noastr ce s-au fcut in
vremea incungiudrii s cuprinde din 7 ucisi si 14 rniti din cinurile cele de
gios.
1 f., 23 x 18 cm, textul pe 2 coloane, cel in lb. romana in dreapta, caractere chirilice,
hirtie groasa. verzuie, filigran blazon.
Insemnare pe v. la sfiritul textului: S-au dat aceasta la biserica S. Neculai la s[a]tul Crernen-
ciucu la an 1828 sapt. 30 zile. Blagocin preutul Coima Braducean".
DEP.: Bibl. Academiei Remalle, Foi volante, mapa XIX 9; Arh. Stat. Ia*, Fond
Mihail.
152

V ifiiscd din "intiinta-rile pentra luarea cetdlii Altalticul

Comandirul a deosebitului corpus a Cavcazului, gheneral adjutant
graful Paschevici-Erivanschii instiintad d. la 15 zile avgust cet atea Ahaltic,
unul din cele mai vajnice garduri a Anatoliei, s-au luat dupi sturma ce s-au
prelungit 13 ceasuri i nedutind la prea strasnica i cea Cu dezndjduire
improtivirea a 14 mii de vrjmasi.
Dup luarea cettii titadeliu s-au inchinat cu / invoial carea s-au d'ruit
eli ca s se prseasd vrsarea singelui i ca s, se mintuiasc mcar o parte
de tirg ce s stergea de pojar.
Turcii au ptimit paguba cea fr de msur; din partea noaste este
ucis cel vestit cu vitejia sa polcovnicul Borodin i dar de dinsul s-au ucis
9 ofiteri si rniti 32.
De la vrjmaul s-au luat cinci tuiuri a doi pasi, 66 tunuri si 52 steaguri.
I f., 15 x 17 cm, textul pe 2 coloane, cel in lb. romana in dreapta, caractere chirilice,
hirtie galbuie, filigran blazon princiar.
Inseminare pe v., la sfirOtul textului: S-au dat aceasta la bisarica Sv. N [eculai] la satul Crimin-
ciucu, 1828, octovrie 29 zile. Blagocin svecenic Coima Braducea,n".
DEP.: Bibl. Academiei Rellane, Foi volante, mapa XIX/l0; Arh. Stat Iasi, Fond
Mihai 1.

153

de la armia cea lucrdloare

Comandiriul a deosebitului corpus a Cavcazului, gheneralul-a.djutant
graful Paschevici-Erivanschii, instiintaz pre domnul impl ra t.

338
www.digibuc.ro
 De la 24 iulie pentru luarea cea cu bura norocire a cettilor Ahalcalac
Gartvis, cea intiia s-au luat cu sturma supt cea de fata cirmuire a implini-
toriului datoriei a naceainicului stabului corpusului Cavcazului, gheneral-
maiorului baronului Osten-Sachen, prin batalionul a polcului de pedestrime
5irvanschii, supt comanda polcovnicului Borodin, jara cea a doao s-au inchinat
polcovnicului Raevskii dup ce au venit el cu oastea cea din Mari.
In robie s-au luat 300, ucisi si rniti pina la 600 oameni.
intru aceste cetti s-au luat 28 tunuri, 21 steaguri si mare numer
de zapasuri pentru artilerie i pentru hran. /
De la 13 avgust pentru cea desvirsit biruint ce s-au fcut de insus
graful Paschevici-Erivanschii, ling pretii orasului Ahaltic, asupra a 30 mii
oaste turceasa ce era supt ocirmuirea a doi pasi Chios, Mehmet si Mustafa.
In urma strasnicii btlii ce s-au prelungit de la fvxsarea zorilor pin la
insas noapte, vitezile osti rcsienesti au luat cu sturma patru laghere intrite,
11 steaguri, 10 tunuri, toate gtirile cele de fzboiu i zpasurile si au alungat
pre vajmul ce fugea, mai departe decit de 30 verste de la locul btliez.
Paguba turcilor cu ucisii, ranitii i luaii in robie s lteste pina la
2 500 oameni. Din partea noastr sint ucisi 80 si fniti 400 oameni.
Corabia Parij la reida Varnei.
6 septembrie 1828 anul.
1 f., 18 x 22,5 cm, textul pe 2 coloane, cel in lb. romfin5, in dreapta cara.ctere chirilice-
hirtie groasA gdlbuie, filigran blazon princiar sau literele majuscule nisesti MFAG sau cifrele
arabe [18] 27.
insemnare pe v., la sfirsitul textului: S-au dat aceasta la biserica. Sfintilor voievozi la sat Cri-
minciucu 1828 octovr. 29 zile. Blagocin svescenic Cozma Braducean".
DEP.: Bibl. Academiei Romane, Foi volante, mapa XIX/11; Arh. Stat Iai, Fond
Mihail.

154
Copie.
In Valahia cea mic ling satul Bailesti, gheneral-maior baron Gheismar
au 3frimat cu totul la 14 septemvrie pe seraschir de la Viddin, care esisc cu
26 mii de oameni si cu 30 tunuri spre a lua orasul Craiov[a]. In urma strasnicii
btlii carea s-au prelungit toat zioa i noaptea iafs s-au innoit, turcii s-au
intors spre fug lep5.dind pe drum armele sale. Paguba lor s lteste pia. la
5 000 ucisi si 514 robiti. In dobinda biruitorilor au azut: tot lagherul yrj-
masului, 24 steaguri, 7 tunuri, multime de cal, cruti i alte lucruri de fzboiu.
Cu agiutoriul lui Dumnezeu, cea vajnic: turceasc5. cetate Vaxna s-au
luat la 29 septemvrie de vitejii ostasi / rossienesti cu carii era incurtenrat.
Unul dintru cei ce au fost in Varna naceainici ostsesti Iusuf pasa ati venit la
noi in lagher cu cea mai mare parte a garnizonului si au inchinat arrnele.`
Capitan pasa ce fmsese in cetate au fost asemenea luat de car5.1soldatii
nostrii carii intrase acolo prin sprturi fr nici o improtivire. Numrul celor
robiti precum si a trofeilor celor ce s-au cistigat de noi inc cu lmurire tiu s
tie, dar pink' acum s-au gsit 19 steaguri si peste 130 tunuri.
Cel ce venise spre agiutoriul Varnei cu mult numer de ostasi, pasa
Omer-Vrioni, instiintindu-se pentru luarea cettii acestia, s-au depxtat intru
aceias[i].noapte i s alung de atr al nostru otread.
1 1., 14,5 x 18 cm., textul pe 2 coloane, cel in lb romAn1 in dreapta, caracteie chirilice,
hirtia groasAglbuie, filigran blazon princiar.
DEP.: Bibl. Academiei Romane, Foi volante, mapa XIX/12; Arlr. Stat. la*, Fond,
Mihail.

339:
www.digibuc.ro
 161

S-au priimit 1829 fevruarie 8.

Talmacirea copiei di pe predpisania domnului glavnocomanduiscia al
armiei al doilea ctra deplin imputernicitul predsidatel a Divanurilor Molda-
viei i Valahiei din 31 ianuarie 1829 supt nr. 556 ci au fost al5.turata pe ling
predlojania domnului Minciachi catra divan din 7 fevruarie supt nr. 651.
Pentru indestularea de peste granita urmeaza osabita pravila de ingri-
jirea ce trebuie s aib.' cei intii innoiti ocirmuitori a trebilor politicesti ca,
cimpurile oblastiilor cuprinsa de ostiri neaparat sa fie arate, sarnanate
imbracate i c, catra aceasta s.' fie intrebuintate chipurile insusi acelui locu
toate ajutorintile din partea osteneasca.
Lucrul acesta inca de la 8 a trecutei luni dechemvrie de catr a noastra
obsteasca statuire i hotarire facuta prin jurnal de atuncea au fost primit in
luare aminte i cind intr-alte s-au insemnat a sa da lucratorilor dap pamint,
celor ce vor fi lipsiti de trebuincioasile seminturi dup chip de imprumutare
dup masurile putintii din insus[i] magaziile haznelii.
Dar asa, precum prin toate instiintarile ce sa adun, s intaresc incredin-
tarile c lacuitorii cnejiilor nu primesc nici un feliu de masuri spre a samana
cimpii pi viitoarea primavara, pentru care eu de datorie am socotit pi stralu-
cirea voastr a v impartasi Cu stiinta si a va pune inainte.
Prin mijlocirea divanurilor s s indatoreasca supt iscalituri pe toti
stapinitorii de pamint ca ei din vreme s puie la rinduial i s sileasca pe
lucratorii mosiilor lor, ca in primavara, cit sa va putea mai mult s samene
tot feliul de piine i nicicum mai putin decit in anul trecut, cu aceea ca, dac
careva din lucratorii de parnint s vor afla lipsiti de saminturi, apoi stapinii
acelora s ceara pentru dinsii s.'minturi de la divan, mai inainte de a sosi
vremea sau macar i acum. Pentru neimplinirea arora datorii, ca pentru o
nesupunere vor fi supus[i] raspunderii pe asprimea ostenestelor pravile i catr
aceasta nesamanatii cimpi s vor lua in purtare de grija a epitropiei.
S scrii ispravnicilor, avind din scurt privighere asupra stapinilor mosii
de primesc ei toti datornicile masuri catra indemnarea si silinta 15.cuitorilor
lucratorilor de pamint de pe mosiile lor i daca pe vreunul din aceia va insemna
a nu A. ingrijaste de asemenea datorie, indat s faca stiut ocirmuirii, caci
pentru asemenea scapare din veden i a ispravnicilor, ei nu numai vor fi lipsiti
din slujba, dar vor fi si judecati ca niste neascultatori dup ostenestile pravile.
8. Pentru staruirea i obstescul zapcilic intru acesti doao cnejii, osabit
divanurilor s aleaga din cilenurile lor si din alti boieri cunoscuti./
4. Sa s adune adevarate stiinti di acei a carora cu adevarat le tre-
buiesc seminturi si totodata cu gatirea ce sa face de piini si furaj in grunta
pentru armie, s s g5.teasca i aceea.
Rinduind aceasta dilecata trebuinta ce-i intii purtarile de grija i inde-
letniciri a stralucirei voastre, de trebuinta socotesc a diosabi cl pentru ne-
smnatul cimpurilor vor raspunde stapinii pamesnici a acelor lacuitori
ispravnicii pentru tinuturile lor, iara boierii aiesi in divanurile convintii prezi-
dentiilor, fiesti cari pentru cnejia din partea sa.
Predlojenia domnului Minciachi din 7 februarie cu nr. 651 catra divan.
Din alkurata pe linga aceasta copie di pe predlojenia domnului glavno-
comanduiuscia a armiei catra domnul deplin imputernicitul prezident a diva-
nurilor din 31 a trecutei luni ianuarie, implinitoriul divan va videa 611 struire
s ceri pentru cimpii de aicea i din cnejia Valahiei ca in viitoarea primavara

340
www.digibuc.ro
s5. fie prin &it s va putea mai mult s5m5.nate cu piini i cu tot feliul di provizii
In ge5unt: i cea insamnat r5spundere s pune acelora carii nu vor implini
asa datorie.
Inc din luna lui s5.ptemvrie a trecutului an, eu am pus inainte cinstitei
obstii boieresti pentru cel f5.r de indoial folos ce au a priimi din mai sus
insmnatele nasuri a gospocariei. Acum iar g5.sindu-m datoriu a indemna pe
implinitoriul divan atr neapArata implinire voei domnului glavnocoman-
duiscia cuprins in alaurata copie.
De datorii socotesc a pune prin aceasta in videre 6 la intimplare de
-neluare intru b5gare de sam a materiei lucrului, apoi pentru cea mai mic
neinduplecare ata aceasta, vinovatul supt nici un chip nu s.' va putea mintui
de aspra aspundere.
Isclit Minciachi.
Infolio, 2 f., p. 1 ai 4 albe, ca.ractere chirilice, hirtie albIstruie, groasl.
DEP.: Bibl. Academiei Romane, Foi volante, 1201, in Ms. rom. nr. 5, f. 85-86 .

170

Glavnocomanduiuscii a 2-i armii gheneral-adiutant graf Dibici, de la 31

zi a trecutului maiu instiintaz pre domnul imp.rat cum c priimind raport
de la gheneral de infanterie Rot pentru iesirea marelui viziriu din Sumlea cu
foarte insemnate puteri i pornirea lui c.tr int5.ritul oras Pravode ce este
cuprins cu o ceat a ostilor noastre, el au hotzit a incredinta prelungirea blo-
cadei cet5.tii Silistria gheneral-leitenantului Crasovschi, rsindu-i un destul
pentru aceasta num5s de osti. Iar singur cu corpusul a gheneral-adiutantului
graf Palen, la 24 zile maiu s-au pornit spre a sa impreuna cu ostile ghenera-
lului Rot, avind scopos cu aceast miscare a scoate cetatea Pravode din blocada
-viziriului, in care ea s afla, i a-1 sili pre el a priimi gheneralnic5. VaTlie.
Glavnocomanduiuscii impreunindu-se cu stile geheneralului Rot la 29
zile au hot.rit cu o repede miscare drept asupra locurilor de comunicatia
vajmasului a-i tia drumul de la cetatea Sumlea. Aceasta au fost implinit
atit de ascuns c marele viziriu au cunoscut aceea nu mai inainte deal atuncea
-cind defileea de ling5. satul Madra era in sapinirea noastr., dar si aici au soco-
tit el c este numai o parte din corpusul gheneralului Rot ce s-ar fi despIrtit
spre a face ingrozirea comunicatiilor lui. Intru aceast stare a lucrurilor, lip-
sindu-se de chipuri spre a avea ale sale zapasuri, el la 29 zile ridicind blocada
de la cetatea Pravode s-au pornit cu toat armia sa cuprinz5.toare pira la
40 000 oameni 6111 defileile satului Culevcea si ostile lui cele de inainte
-tot intru aceeasi zi seara s-au apropiat c5.tr. dinsele.
La 30 zile, la 9 ceasuri demineata, glavnocomanduiusciiu au poruncit
a face o tare recognostirovc care l-au incredintat c inaintea ostilor noastre
s-au aflat insus[i] marele viziriu cu 22 polcuri de regulearnic pedestrime, cu.
vro citeva polcuri de cavalerie si pe la 15 mii de iregulearnia din Anadol
-pedestrime i cavalerie.
Nem'Irginita tarlAtie a ostilor noastre si dorinta de a s apropie ca
vrijmasul, au acut Vtnia intru insus[i] inceputul eii foarte vsrs5.toare de
singe si glavnocomanduiusciiu indat au fost silit a infzi stile cele ce A. baea_
Intru aceast intimplare, dup51 o mare impizmire despre amindoao
viijmasul s-au departat spre p5.dure intru o foarte tare si indeminatec. pozitie,
..15.sind cimpul btliei acoperit de trupurile celor mai alese regulearnice a lui
341.
www.digibuc.ro
polcuri. Dupa cea foarte varstoare de singe Mahe ce au tinut patru cc suri,
focul au p5risit pe o vreme i glavnocomanduiusciiu, schimbind cu proaspete
osti pre cei ce s-au btut i intrind toat unja cea de rzboiu cu rezervurile
din corpusul gheneralului Rot, au gtit o deobste nvlitoare pornire asupra
vfjmasului cu toate puterile. Aceste noao gtiri i paguba ce au suferit in
btlia cea din dintiiu, au infricosat pre marcle viziriu pin la atita, c. el au
adunat ostenesc sfat in carele era hotrit de a s da inapoi pe la Marcovcea
la Mara; dar pin ce sfatul se prelungise, toate colo[a]nele noastre din feliuri
de locuri s-au pornit inainte i turcii nefiind in stare a suferi o atita de r5pede
rav'alire s-au intors spre fuga pe ling care s-au luat de la vajmas[i] doao
steaguri de a polcurilor celor regulearnice, 40 tunuri cu toate scriile c le cu
inaraturi, tot lagArul i obozul, si pe la 1 500 oameni robiti. Iar ucisi au
pierdut el mai mult de 2 000. Luati in robie Bimbasa i alti insemnati ofiteri
intru un glas mrturisesc cum a armia marelui viziriu nu numai este sfrmat
ci ina i desvirsit stricat si mai cu totul pfpdit si cum c viziriul ca
rmsitele cavaleriei abia au putut insus[i] a sapa spre aceea mult le-au
ajutat drumul ce merge 8 virste prin pdure si care intru atita astupat de
obozul vrjmsesc c o parte de-a noastr pedestrime in vremea marsului
au fost rinduit numai spre curtirea drumului pentru ducerea artil riei..
Glavnocomanduiusciiu, in vremea trimiterei reportului s.u, au purces cu
toat oastea atr Mara, cu n.dejde a intimpina pe acest drum pre iziriul. 1,

cu rmsitele armiei lui. Paguba noastr intru aceast vestita b.tlie este
asijderea insemnat, mai ales in polcurile Muromschiiu, al 12-lea] Egherschii
Ircutschiiu cel de gusari. /n numerul celor rniti s af15.' gheneral-maior
Otroscenco i Glazenap; intre cei ucisi podpolcovnic Remling, care, ocirmuia
al 12-lea polc de egheri.
In folio, 1 f., 23 x 36,5 cm, pe o fatl textul in lb. romS.n5., 55 rinduri, pe v. cel in lb..
rusa, caractere chirilice minuscule, hirtie groas& g6.1buie, filigran dungi i litere majuscule ru-
sesti M U K".
DEP.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail.

174

Manifestul mdriei, sale 1rnfia4 atului

Cu mila lui Dumnezeu, Noi Nicolai intiiu
imprat si autocrat a tuturor Rosiilor si ce[lelalte],
ce[lelalte] i ceLlelalte].

Multmit proniei dumnezeesti, tractatul de vecinia pace intre Rossia

Poarta Otoman s-au incheet i s-au isclit la Andrianopole in 2 septemvrie
de atr imputernicitii imbelor imperii.
Lurnea toat cunoaste indestul silnica nevoie carea singur numai au
putut a ne da armele in min. Intru acest rzboiu legiuit, pornit pentru.
aprarea driturilor imperiei noastre, credinciosii nostri supusi insufletiti ne-
incetat cu invperea de a s jertvi pentru tron si patrie, s-au grhit de a ne
aduce tributul averilor sale, de a ne insoti cu toate puterile ion i drepttile-
noastre s-au binecuvintat de atr. Dumnezeu.
Vitejii nostri ostasi au dat in Evropa si Asia, pe mare si uscat nou_
dovezi despre rednica lor putere. Ei au alcat deodat i impedearile firesti
N

improtivirea cea dezndjduit a dusmanului, aruncindu-se din / biruint.

342
www.digibuc.ro
in birliinta au strabatut ramurile muntilor Saganluc, au vazut virvurile
Balcanilor plecindu-se dinaintea lor si nu s-au poprit decit numai la portile
Constantinopolei. Infricosati numai pentru dusmanul inarmat, au fost pentru
-pacinicul lacuitoriu plini de milk de omenire i blindete.
Intru aceast vreme de lupta si de slava, pururea instreinati de toat.
-pofta pentru vreo dobindire sau intindere, n-am incetat nici odinioara a pofti
pe Poarta pentru a intra la intocmirea bunei armonii intre imbele imperil.
apiteniile armiilor din porunca noastra s grabea la fiestecare biruint de
a-i pune inainte pace si prietesug. Cu toate acestea, sirguintele noastre au
ramas deserte. Sultanul numai cind au vazut steagurile noastre fluturind nu
'departe de capitalia sa, atunci au cunoscut in sfirsit din urmarile noastre,
scoposul nostru nu era de a-i rasturna tronui, ce de a dobindi implinirea tracta-
-turilor. De atunci, incredintat despre curatenia cugetrei noastre, au intins
mina spre a priimi pacea ce i s-au fost pus inainte de atitea ori.
Aceast pace agaduieste Rossiei sfirsituri bune i fericite; singele osta-
silor si s-au rscumparat prin multe folosuri: trecerea prin Dardanele si prin
Bosfor este de acum sloboda si deschis comertului tuturor natiilor din lume;
sigurantia hotaralor noastre, mai intii din partea Asiei s-au garantuit pentru
-totdeauna prin intruparea catra Rossia a cetatilor Poti, Ahalcic, Atcur
.Ahalcalachi; tractaturile noastre de mainainte cu Poarta s-au intarit de ctr
clinsa si s-au adus intru toat a lor putere; drepte despagubiri s-au siguripsit
pentru cheltuielele razboiului i pagubele suferite de catra supusii nostri;
biciul ciumei, ce au inspaimintat de atitea ori partile Rossiei despre amiazazi
5 va popri Cu o indoit stavila prin chipul asezamintului intocmit de o parte
si alta, pentru o linie de carantin pe marginile Dunarei. Ingrijirea noastr.
5-au intins aseminea asupra soartei noroadelor de o relighie cu noi, supuse
stapinirei otomane: vechile privileghii ale Printipaturilor Moldovei si Tarei
Romnesti au luat formalnica intarire i fericirea lor s-au statornicit prin nou.
--folozuri; driturile invoite sirbilor prin tractatul de Bucuresti i intarite prin
-conventia de Akerman s afla inc poprite cu punerea lor in lucrare; aceste
tocm,-le vor fi de acuma pazite cu credint.. /nfiintarea cea politiceasca a
Creciei, dup cum s-au fost hot.rit de atra Rossia intru obsteasca invoia15,
u Curtile aliate de Frantia si Englitera, s-au cunoscut in forma de c.tr.
Toarta Otomana.
Aceste grit temelnicele asezaminturi a unei paci carea din norocire au
sclat sfirsit unui indrapnic si plin de singe razboiu.
Instiintind pe toti prea iubitii nostri supusi despre aceast norocit
intimplare, ce este un dar nou al binecuvintarilor dumnezeesti ravarsate
asupra Rossiei, inltam Cu dinsii impreuna glasul fierbintelor multemiri c5.tr5.
Atotputernicul, carele au binevoit intru a sa dumnezeiasca hotarire de a ridica
-pe iubita noastr patrie la o treapt de asa inalt. marire. Raverse-se rodurile
-pacei acestia si s se inmultasca din ani in ani spre sporiul credinciosilor nostri
-supusi, a caror fericire va fi de-a pururea cel intiiu scopos a neadormitei noastre
-privigheri.
Dat in San-Petersburg, in 19 septemvrie, anul mintuirei 1829, in al
Tatrulea an al imp5.ratirei noastre.
Iscalit : Nicolai

In folio, 2 f., a doua a1b5 caractere ruseqti, hfrtie groas

DEP.: Bibl. Academiei Roman; Foi volante, 1 209.

343
www.digibuc.ro
 175

Noi Nicolai intiiu

impkrat si singur stkpinitoriu a toatk Rossia i proci, i proci, i proci
Facem stiut la tot norodul,
Cu pronia celui Prea inalt tractatul vecinicii pkci cu imperia turceasck.
s-au inchiiat i s-au iscklit de indeplin imputernicitii a imbelor prti, in
Adrianopol la 2 zile a acestui septemvrie.
Toat lumea stie c numai o neaprat nevoie ne-au silit pre Noi
scoate sabia improtiva Portn. intru acest sfintit podvig, spre apkrarea.
drepatilor imperiei noastre, iubitii supusi, porniti fiind cu statornicia de o
Invpiat usirdie cktr scaunul i atr patrie, cu rivn au jertfit ostenelele-
si averea sa. Dumnezeu au blagoslovit pricina noastrk.
Cea viteazil rossieneasck caste au artat noao dovezi a celui adevkrat
iroismos in Evropa si in Asia, pe uscat si pre mri; ea au biruit i opririle
cele ce i-au pus insasi fire si cumplita improtivire a vajmasilor celor dez-
ndkjduiti. Cu rkpegiune psind de la o biruint cAtrk alta, ea au trecut
preste muntii Saganluh, au agiuns dincolo de Balcani si au sttut 11110_
insesi portile Tarigradului. Dar pacinicilor i celor ark de rutate
ea au arktat crutare, iubire de oameni i blindete.
Si in zilele fzboiului si a mkrirei, depArtindu-ne de duhul cistigkrii
si a ltirii imparktii rossienesti, Noi n-am prsit a indupleca pre Poarta
cktr asezarea pcii. Dup cele date de c5.trk Noi porunci, povtuitorii
ostenesti cu fiestecare biruint i-au fost pus inainte pacea i prietesugul.
Toate au fost in zadar. Numai dup apropierea ostilor cktr. Tarigrad, sultanul
din purtkrile noastre s-au incredintat cum CA Noi nu ckutm a-i rsipi
sapinirea lui, ci a aduce intru implinire tractaturile. Atuncea, cunoscind
adevrul scoposurilor noastre au intins el miinile spre a priimi pacea ceia
ce nu o dat s-au fost pus inaintea Portii.
Pacea aceasta au adus Rossiei roduri imbielsugate, statornice. Singele
ostenilor eii s-au rscump5.rat cu vrednice pentru imperia noastr folosuri.
Dardanelurile i Bosforul s-au deschis spre totdeauna pentru folosinta tuturor,
ark deosebirea noroadelor. Sigurantia hotarelor rossienesti mai virtos despre
partea Asiei deskvirsit este ingrkdit prin alturarea cAtrk imperia noastr
a cettilor: Anapei, Poti, Ahalticului, Athurului si a Ahalcalacului. Cele de
mai inainte tractaturi cu Poarta sint cunoscute de dinsa intru deplina a lor
putere. Rksplktirea pgubirilor ce s-au pricinuit din riizboiu i celor ce au
suferit supusii nostri este sigurivsit. Boalei de ciumk care adeseori aduce
groazk prtii a Rossii ceii despre amiaz-zi s-au pus indoite opriri, asezin-
du-se, dupa invoiala imbelor prti, linii de carantink la Dunkre. Fketoarea
de bine luare aminte s-au intors si asupra seartei noroadelor celor de o
creding cu Noi, care skit supuse fortei otomanicesti. Pronomiile Printipaturi-
lor Moldaviei si a Valahiei s-au inarit si bunastarea lor s-au adus intru
statornicie i s-au initat. Drepatile ce au fost date sirbilor dup6 invoiala
ce s-au acut la Bucuresti si s-au inarit cu conventia cea de la Akerman,
fm.sese afk de lucrare; acum i aceste tractaturi s vor implini ark' de
intirziere. Politiceasca fiint a Gretiei ce s-au hotrit de cktrk Rossia impre-
unk cu aliatele imprktii Anglia si Frantia, s-au priimit de c5.trk Poart
nici un feliu de schimbare.
344
www.digibuc.ro
 Acestea sint temeiurile pre care din nou s-au asezat pacea, ceca ce
au pus doritul sfirsit rlzboiului celui inderpnic.
FAcind cunoscut tuturor credinciosilor, iubitilor nostri supusi, pentru
acest nou dar ce s-au triimis de sus Rossiei, Noi, dimpreun cu toti fiii eii
aducem jertf. a sufletestii multmiri atr. Prea puternicul intru proniile
sale Dumnezeu care au rnrit infra atita slava prea iubitei noastr. patrie.
Cu rodurile acestei Vdci s se indulceasc si s se folosasc credinciosii ai
nostri supusi, a crora norocire va fi totdeauna cel intiiu scopos a neador-
mitelor noastre ingrijiri.
S-au dat in Tarscoe Selo, septemvrie in 19 zile, in anul de la Nasterea
lui Hristos 1829, iar a imprtirei noastre al patrulea.
Cel adevrat este isalit cu insasi a imprtestii sale mriri min5.
asa: Nicolai.
[Locul pecetej
S-au tiprit in Sanct Peterburg, la Senat in 20, iar de pre acela la
prea sfintul Sinod in 23 zile septemvrie, anul 1829.
S-au tlmcit pe limba moldoveneascl i s-au tiprit in Duhovni-
ceasca tipografie a Bessarabiei, in Chisinn, octomvrie 8 zile, 1829 anul.
In folio, I f., caractere chirilice. hirtie groasI, gAlbuie.
DEP: Bibl. Academiei Romlne, Foi volante, mapa XXXIV/94.

26 C 929
345
www.digibuc.ro
 IV. CIRCULARE REFERITO.1RE LA FAMILIA IMPERIALA.

31

Cu mil lui Dumnezeu, Noi Alexandru.intiiu

imprat i singur sfpinitoriu a toatei Rossiei i proci, i proci, i proci

Facem stiut tuturor credinciosilor nostrii supusi

Prea puternicul Dumnezeu, cel ce ocirmuieste soarteie impratilor
si a noroadelor, care nu demult au vrsat atitea mili si indurri asupra
Rossiei, intoarce i acum milostiva sa privire asupra ei. Vointii Lui cei
sfinte este cu prcere ca s se inmultasc' rossieneasca imprAteasca cas
sa se infreasc in puterea si slava ei, prin leaturile cele de rudenie
de prietesug cu cele mai puternice pre parnint stapiniri.
Prin vointa si cu blagoslovenia aceluia intru a Cruia dreapta s afl
inimile impxatilor si cu impreun invoirea a prea iubitei maicii noastre
doamnei impx'tesii Marici Feodorovnei, Noi, impreunil cu ilarirea sa craiul
Prusiei Fridrih Velghelmen III am as'zat ca s alegem pe fiica lui, pe
prea luminata printesa Sarlota spre insotirea prea iubitului fratelui nostru
marelui cneaz Nicolai Pavlovici, dupi insusi si a lui plecare. La 24 zile
ale acestii luni iunie, dup5, blagoslovenia i darul celui prea inalt, au priimit
ea pravoslavnica a greco-rossienestii biserici mrturisire si la sfinta ungere
cu mir s-au numit Alexandra Feodorovna, iar. la 25 de zile tot a acestii
luni iunie, in fiinta de fat a noastr si inaintea adunrii duhovnicestilor
mirenestilor persoane, in saborniceasca biserick' a curtii noastre de iarn
s-au s'avirsit cea inaintea nuntii asezat, acestor ce inalt S insotesc logodn5..
Instiintind de aceasta pe credinciosii nostrii supusi, poruncim ca prea lumi-
nata printes s se numeasc mare cneajn5., cu titlul: imprteasca sa
ingtime.
S-au dat in orasul scaunului nostru in Sanctpeterburg, iunie in 25 zile,
la anul de la Nasterea domnului nostru Iisus Hristos, 1817, iara a implltiei
noastre a saptesprezece.
Cel adevirat manifest este isalit cu insus[i] a imp'ratestii sale mariri
min. asa: Alexandru. Locul peceti[i].

N. B. in capitolul IV skit incluse integral actele nr. 31, 54, 83, 98, 100, 101, 106 * 32,
36, 190.

346
www.digibuc.ro
 S-au tiprit in Sanctpcterburg la Senat, iunie 25 de zile, anti 1817.
Iar pe limba moldoveneasc talmcindu-s s-au tiprit in 19 iulie,
tot in acest an, in Exarhiceasc tipografie a Mitropoliei Chisinului si a
Hotinului.
In folio, 1 f., 22 X 36 cm, v. alba, caractere chirilice, hirtie groasa gri-verzuie, filigran
corabie Cu ca.targ pe valuri.
DEP.: Bibl. Academiei Romane, Foi volante, 1 028.

54

Cu nula lui Dumnezeu, Noi Alexandru

imprat i singur stpinitoriu a toat Rossia i procia, i procia, i procia
Facem stiut tuturor credinciosilor nostril supusi
Al nostru iubit frate tesarevici si mare cneaz Constantin Pavlovici,
cu jaloba ce au intins cAtra prea iubita maica noastr imprteasa Maria
Feodorovna si cltra noi, au plecat a noastr luare aminte cdtr starea casii
sale, lipsind de acas intru ladelungat vreme sotia lui, marea cneghin
Anna Feodorovna, carea iac'a la anul 1801, ducindu-s in piffle streine,
dup o prea struncinata stare a snttii ei, atit pin acum c.tr dinsul
nu s-au intors, cit si de acum inainte dupl cea de ta a ei artare, a s'a,
intoarce la Rossia nu poate; i pentru aceea au artat dorinta sa ca nunta
lui Cu dinsa s fie desflcut. Luind aminte aceast jalob, Noi, cu vointa
a preiubitei maicii noastre, am rinduit pricina aceasta spre cercetarea prea
sfintului Sinod, care dupa potrivirea strilor imprejur a acestii pricini cu
legiuirile bisericesti, pre cel intocma temeiu a 35 pravile a marelui Vasilie,
au hotrit, ca nunta tesareviciului marele cneaz Constantin Pavlovici cu
marea cneagbin. Anna Feodorovna s, se desfacrt, dindu-i-s lu voie a s
insoti de iznoav cu alt persoan, daca va voi. Din toate aceste stri
imprejur am vzut noi c in zadar ar fi silinta a tinea in cuprinsul imp-
rtestii noastre familii o legsatur de nunt a unii prechi care de 19 ani
este rzletit, fr nici o ndejde a fi impreunat.. i pentru aceea, artind
invoirea noastr dup cea intocma putere a bisericestilor legiuiri, spre adu-
cerea ceii mai sus insemnate hotriri a prea sfintului Sinod intru implinire
poruncim: ca pretutindenea s se cunoasc aceast hotrire intru czuta
ei putere.
Ling aceasta cuprinznd cu socotinta feliuri de intimplari, care pot
urna la legilturile de nunt a cilenurilor imprtestii / familii, si a crora
sfirsituri daca nu sint puse in luare aminte mainainte, si nu s hotrsc cu o
deobste legiuire, pot fi intovrsite cu grele nedumeriri, Noi g'sim cu cale
spre nestrAmutata pzire a cinstei si a linistii imprtestei familii, si a insus[i]
imperiei noastre a altura cltr cele mai dinainte ponturi pentru imp'r.-
teasca familie aceast adaos. pravil.
Dac vreo persoanA din imprteasca familie va intra in legltur de
nunt cu o fat ce nu are potrivita vrednicie, adec: care nu atirra nici ctr
o imprteasc sau srapinitoare cas, la o asa intimplare persoana cea din
imprteasca familie nu poate imprtsi pe alta cu drepttile care s_ cuvin
cilenurilor imp'rAtqtii familii copii[i] ce s vor naste din o asa insotire nu
au dreptate spre clinoromia Scaonului.

347
www.digibuc.ro
 Artind aceast a noastr voint.' tuturor celor de acum si celor urm5.-
tori cilenuri a imp5r5testii noastre familii i tuturor credinciosilor nostri
supusi, dui:A cea intocma dreptate ce este hotAritil prin 23 pont a asez5min-
tului pentru familia imp5x5.teasc5, inaintea Impratului Impratilor inda-
torim pre toti si pre fiestecare c5tr cinc poate a atirna aceasta, ca s p5zasc
aceast acaugit a noastr5 legiuire in vecinicile vremi, dint i nestrmutat.
S-au dat in imp5x5.tescul oras Sanctpeterburg, mart in 20 zile, la anul
de la Nasterea lui Hristos 1820, iar.' a imprtiei noastre intru a dooaz5.ce-
lea an.
Cea adevxat este isc5.1it.' cu Insus[i] a impratestii sale m5riri mirrl
asa: Alexandru. Locul pecet[ii].
S-au tip5xit in Sanctpeterburg la Senat, martie 31 zile, iar5 de pre
acela la prea sfintul Sinod tot intru aceasta zi si an, 1820.
S-au t.lm'cit moldoveneste si s-au tip5rit in Exarhiceasca tipografie
a IVIitropoliei Chisiraului, in Chiinu. Anul 1820, aprilie 28 zile.
in folio. 1 f., caractere chirilice, hirtie groas glbuie, filigran dungi.
DEP.: Bibl. Academiei Romne, Foi volante, 1 031.

83

Cu mila liti Dunznewzi, oi .11exanclru

imp5.rat i singur st.g.pinitoriu a toat.' Rossia i proci, i proci, i proci

Facem stiut tuturor credinciosilor nostrii supusi.

Cel prea Inalt prin care imp5.ratii imp5s4esc, acum iar5.si au binevoit
a ar`ata sfinta voia sa asupra rossienestii imp5r.'testii cas orinduind inainte
a o inmulti pre ea cu noao odrasa. Prin blagoslovenia a unuia celui ce stie
inimile si cu impreun invoirea a prea iubitei maicii noastre doamnii imp5.-
ratesii Mariei Feodorovnei, Noi am as5zat ca S alegem pre caiasca in5.1ti-
mea sa, printesa Virtembergului Sarlota spre insotirea prin iubitului frate-
telui nostru marelui cneaz Mihail Pavlovici dup insasi si a lui plecare.
La cinci zile ale acestii luni dechemvrie, dup5. darul Domnului, au
priimit ea pravoslavnica greco-rossienestii biserici Mrturisire si la sfinta
ungere cu mir s-au numit Elena Pavlovna, iar la sase zile tot a acestii luni
dechemvrie, in fiinta de fat a noastr5., a preasfintului Sinod i inaintea adu-
n5xii duhovnicestilor i mirenestilor persoane, in snorniceasca biseric5. a
curtii noastre de iarn s-au savirsit cea inaintea nuntii as'zat5., acestor ce
inalt s insotesc, logodn... Vestind pentru aceasta credinciosilor nostrii
supusi, Noi poruncim ca cr5.iasca inOtimea sa s se numeasci mare cneajn
cu titlul: imprteasca sa inOtime.
S-au dat in orasul scaunului nostru in Sanctpeterburg, dechemvrie
In 5 zile, la anul de la Nasterea lui Hristos o mie opt sute doaoz5.ci trei, iarg.
.a mpriei noastre la doaozeci trei.
Cel ad.evsarat manifest este iseglit cu insas[i] a imp.atestii sale nariri
-mina asa: Alexandru. Locul peceti[i].
S-au tiprit in Sanctpeterburg la Senat, dechemvrie in 5 zile si de pre
dinsul la prea sfintul Sinod in 7 zile, anul 1823.

348
www.digibuc.ro
 Iar5. pre limba moldoveneasc tlmcindu-se, s-au tiprit in 28 dechem-
vrie, tot intru acest an, in Duhovniceasca tipografie a Bessarabiei, in orasul
Chisinku.
In folio, 1 f., v. albl, ca.ractere chirilice, hirtie groas5. albAstruie.
DEP.: Arh. Stat. Iai, Fond Mihail.

98

Ucazul impdriiteVii sale miiriri

singur stpinitoriu a toat Rossia de la ocirmuitoriul Senat
In obsteasca adunare ocirmuitoriului Senat a Departamenturilor
S3.n-t-Peterburgului, domnul ministru iustitiei, gheneral de la infanterie
cavaler cnea zit). Dimitrie Ivanovici Lobanov-Rostovschii au artat jalnica
instiintare c implrteasca sa mirire domnul Imprat Alexandru Pavlovici
ca v3ia celui Preainalt, dup o ingreoiat boa15. in Tagarong (sic! Taganrog),
la 19 a acestii luni noiembrie s-au svirsit.
Ozirmuitoriul Senat in obsteasca adunare, s5.virsind jurmintul spre
credincioasa supu.nere celui legiuit clironom, imprtestii sale mriri dom-
nului Imprat Constantin Pavlovici au poruncit:
1-iu Pentru aceasta pretutindenea s se publicarisasc prin tiprite
ucazuri.
2-lea Trimitind de obste atit c5.tr cele ostenesti cit i catr cele poli-
ticesti ocirmuiri jufamintul. S se porunceasc lor prin ucazuri ca dup
publicarisirea norodului pentru aceasta, indat5.s credinciosii supusi a imp-
rte,,tii sale mriri, afar de a zahnelii si a pomescicelor robi i oameni, ceia-
lalti de toate cinuri i st5.ri oameni, partea brbteasc s fie adusi indat
la giurmint i filile giurmintului cu isclitura celor ce au svirsit giur-
mintul, s'5, se triimeat la Senat.
3-lea Ca si din partea preasfintului indrepttoriului Sinod s se fac
potrivit cu aceasta ceea ce s atirra de dinsul punere la cale, s se triimeat
Lut instiintare, allturindu-i-s i trebuinciosul numerar exe[m]plearurilor
giuramintului, care instiintiri cu alturarea acelor exe[m]plearuri s se
triimeat si la departamenturile ocirmuitoriului Senat cele din Moscva
si in obsteasca lor adunare.
4-lea 1Thazurile pentru aceasta impreun Cu giurminturile s se trii-
meat5., ca inadin3i a Smatului curen, unde sit cuvine.
Si a 5-lea Pentru aceasta asIzare a ozirmuitoriului Senat s se artt
(si s-au artat) imprtestii sale miriri cu intru tot supusul report.
Drept aceea, s i alltureazI ling aceasta tn3.i sus pomenitilor ucazu-
lui ( )1 si a giurmintului ( )1 de ecze[m]pleariuri noiembrie ( )1
zile.
La obsteasca adunare a departamenturilor Sanct-Peterburgului.
rx folio, 1 f., v. albl, 35 rtadari, caractere chirilice, hirtie a1bicioas, gro ass. Cu dungi
Exem.plarul e tliat in partea da jos pontru a face al dispari o insemnare, uncle virfuri de liters
-se mai vid.
DEP.: Bibl. Academiei Romine, Foi volante, mapa XX XI/ 16 1.

locnri lisate libere in text.

349
www.digibuc.ro
 100

Cu millui Duntnezeu, Noi Nicolai

imparat i singur stapinitoriu a toata Rossia i proci, i proci, i proci.
Facem stiut tuturor credinciosilor nostri supusi.
tntru infringerea inimii, smerindu-ne inaintea celor nespuse giudecati
a acelui prea inalt, in mijlocul scirbii ceii de obste, carea au cuprins pre Noi,
pre imparateasca noastr casa i prea iubita patrie noastra, intru unul Dum-
nezeu Noi cautam tarie i mingiiere. Cu savirsirea aceluia intru Dumnezeu
odihnit domnul imparatul Alexandru Pavlovici, prea iubitului fratelui nos-
tru, Noi ne-am lipsi de parinte si de domnul carele doaozeci i cinci ani Rossiei
si noao au fost facatoriu de bine.
Cind vestirea pentru aceasta tinguitoare intirnplare in 27 zile a lunii
noiembrie la Noi au agiuns, apoi intru insus[i] intliul ceas a scirbii i tinguirii
Noi, intarindu-ne cu duhul spre implinirea sfintitei datorii si urmind indem-
narii inimii, am acut giuramint spre credinta celui mai mare fratelui nostru
domnul tesarevici si marelui cneaz Constantin Pavlovici, ca celui legiuit
dupa dreptatea nasterii ceii intiia, clironomului scaunului a toata Rossia.
Dupa s5.virsirea acestii sfintitei datorii, ne-am instiintat Noi de la
imparatescul frate ca in 15 zile octombrie a anului 1823 s-au infatopt lui,
supt pecetea raposatului domnului imparat plicul cu o asa insemnare dea-
supra lui de insus[i] mina maririi sale: Sa se pazasca intru imparatescul
Sfat pina ce il voiu cere, iara intimplindu-sa al mieu sfirsit, s." se deschiza.
mai inainte de toata alta lucrare intru cea preste obicinuita adunare"; ca
aceasta preainalta porunca imparatescul Sfat implinindu-o, intru acel plic
au aflat: /) Scrisoarea a tesareviciului si marelui cneaz Constantin Pavlo-
vici catra rposatul domnul imparat din 14 zile ghenuarie a anului 1822,
intru care inaltimea sa s leapada de clironomia scaunului, care dupa drep-
tatea nasterii ceii intiia i s cuvine. 2) Manifestul in 16 zile avgust a anului
1823 intarit cu iscalitura cea cu insus[i] mina imparatestii / sale mariri, intru
care domnul imparat aratind unirea sa la lepadarea tesareviciului i marelui
cneaz Constantin Pavlovici, cunoaste clironom pre Noi, ca dupa dinsul pre
cel mai mare si dup cea temelnica legiuire catea clironornie, pre cel mai
aproape. Impreuna cu aceasta au fost aratat Noao c aseminea acturi
cu aseminea ins'a'mnari deasupra s pazesc in ocirmuitorul Senat, in prea.
sfintul Sinod si in soborul Adormirii de la MoscVa.
Instiinterile acestea n-au putut a sch imba priimita de Noi masura..
Noi in a.cturile acestea am vazut lepadarea inaltimii sale de dironomia Scau-
nului, in vremea vietii domnului imparat facuta i cu unirea marirei sale
intarita; insa nu am voit i nici am avut dreptate aceasta lepadare, care in
norod la a sa vreme nu s-au publicarisit, nici ca o legiuire nu s-au asezat, a o
cunoaste pre totdeauna nestramutata. Cu aceasta am voit Noi a intilri
cinstirea noastr catra cea intiia temelnica a patriei legiuire, pentru necla-
tirea rinduielii a clironomiei Scaunului. *i in urma acestia, ramiind credin-
ciosi giuramintului de Noi savirsit, Noi am cerut ca i toata imparatia
urmeze pildei noastre aceasta am facut noi nu intru improtivirea adevara-
tei vointei, ce au aratat inaltimea sa, nici ca sa calcarn voia raposatului dom-
nului imparat, celui de obste a nostril tata si de bine facatoriu, voia, carea
pentru Noi totdeauna este sfinta, ci ca s ingradim pre cea temelnica legiuire
pentru rinduiala clironomiei Scaunului, de la fiestecare atingerei ca sa depar-

350
www.digibuc.ro
tm insus [i] umbra indoirei pentru curatia scoposurilor noastre si ca s'A pAzim
prea iubita patria noastrA de cea mai 'Ilia pinA si la o clipealA nestiintA pen-
tru legiuitul eii domn. Aceast'A hotrire ce s-au priimit de Noi in curati stiint5.,
inaintea lui Dumnezeu VAzAtoriul de inimi, s-au invrednicit si de blagoslo-
venia cea de fat a doamnei impArAtesei Mariei Feodorovnei, prea iubitei
maicii noastre.
Intre acestea jalnica instiintare pentru sAvirsirea domnului impArat
au agiuns la Varsava drept de la Tag,anrog la 25 zile a lui noiembrie, mainainte
cu doao zile decit aicea. RAmiind neclintit intru hotArirea sa, domnul tesa-
revici si mare cneaz Constantin Pavlovici, a doao zi, la 26 a lui noiembrie
au cunoscut de cuviint ca s'A o intAreascl prea ea din nou cu doao acturi
care le-au incredintat a le aduce aicea prea iubitului fratelui nostru, marelui
cneaz Mihail Pavlovici. Acturile acelea sint acestea: 1) Scrisoarea cAtra
doamna impArAteasa prea iubita maica noastrA, intru care inAltimea sa inno-
ind cea dintiia hotArirea a lui i intArind puterea eii cu gramata //f f. 2)
rAposatului domnului impArat ce au urmat intru rAspuns asupra scrisorii
inAltimei sale, la 2 zile fevruarie a anului 1822 si s-au alaturat in copie lingA
aceea, din nou i aievea s leapAd de clironomia Scaunului, insusindu-o
pre dinsa dupA rinduiala asAzat prin legiuirea cea temelnic5. Noao si urma-
silor nostri. 2) Gramata inAltimei sale cAtr Noi, intru care poftorind tot
acele arAtri a voiei sale, inAltimea sa ne d'A noao titlul impArAtestii
iarA lui lasA cel mai dinainte titlu de tesarevici i s'A numeste pre sine prea
credincios al nostru supus.
Cit de tari sint acele acturi, oil de luminat intr-insele s'A arat a fi nec15.-
titI nestrAmutat lepAdarea a in5./timii sale de clironomia scaunului. Ins5.
Noi am cunoscut potrivit cu simtirile noastre si cu insus[i] starea pricinii,
ca s ngduim Cu publicarisirea lor pinA cind s va priimi cea mai de pre
urtn arAtare a voiei in'Altimei sale pentru giurAmintul ce s-au s'Avirsit de
Noi si de toat5. impArAtia.
Acum, priimind i aceasta cea de pre urm arAtare neclAtitei i nestrA-
muta`ei vointA a inAltimei sale, vestim pentru aceasta la tot norodul, al-
turind lingA aceasta: 1) Gramata a impArAtestii sale inAltimi tesarevici
mare cneaz Constantin Pavlovici, cAtrA rAposatul domnul impArat Alexandru
cel intiiu. 2) RAspunzAtoarea gramat a impArAtestii sale mAriri. 3) Mani-
festul a rAposatului domnului imp'Arat care intAreste lepAdarea a inltimei
sale de clironomia Scaunului i ne cunoaste pre Noi clironom. 4) Scrisoarea
inAltimei sale cAtrA doamna impArAteasa, prea iubita maica noastrA. 5)
Gramata inAltimei sale cAtrA Noi.
In urma tuturor acestor acturi i dup legiuirea cea temelnicA a impe-
riei pentru rinduiala clironomiei, cu inim plina de evlavie si supunere cAtrA
cele nespuse giudecAti a proniei care ne duce pre Noi, suindu-ne in strAmosescu/
nostru Smun imperiei a toatA Rossia i in cele nedespArtite de dinsul Scaune
a impArAtiei Lesesti si a marei cnejii a Finleandiei, poruncim: 1) Ca s'A se
fac5." giurAmintul spre credincioasa supunere noao i clironomului nostru,
impArAtestii sale inAltimi marelui cneaz Alexandru Nicolaevici, prea iubi-
tului fiului nostru. 2) Vremea suirii noastre la Scaun sl se numere din 19
zile noiemvrie, anul 1825.
In sfirsit, Noi chiemAm pre toti credinciosii nostri supusi s uneascA
ImpreunA cu Noi fierbintele rugAciuni a lor cAtrA cel prea inalt, ca s ne trii-
meatA Noao putere spre a purta sarcina care prin f sfinta pronia lui s-au
pus asupra noastrA, ca s'A intAreasci cele bune scoposurile noastre, a tili
numai pentru iubita patrie, a urma pildei imp5.ratului pre carele Noi

351
www.digibuc.ro
gem, ca s fie imp5.'rtirea noastr nurnai o prelungire imprtirei lui i s:
se implineasc' toate cele ce pentru binele Rossiei au voit acela, a cruia sfin-
tit. pomenire va hrni in Noi si rivn i nedejde, a cistiga blagoslovenia
dumnezeiasc si dragostea noroadelor noastre.
S-au dat la imprtescul oras Sa.nctpeterburg, la doaosprezece zile
a lunii dechemvrie, in anul 1825 de la Nasterea lui Hristos, iar a imprl-
tiei noastre intru intiiul an. Cel adevrat este isclit Cu insus[i] min a imp5.
ratestii sale mriri a.sa: Nicolai. Locul peceti[i].
S-au tiprit in Sanctpeterburg la Senat, decbemvrie in 14 zile, iar.
de pre acela la prea sfintul Sinod, in 15 zile a anului 1825. Verno secritar
[ultimul cuvint sters, in continuare scris cu cerneal]. /X. 31
Copie
Intru tot prea milostivule Damn,
Fiind incredintat cu faptele intru cea nemrginit milostiva buna-
voint a imprtestii voastre mriri atr mine, indrznesc ins o dat
alerga la dinsa si a arilta la picioarele voastre, intrutot preamilostivule dorm,.
prea plecat cererea mea.
Nesimtind intru mine nici acele daruri, nici acele puteri, nici acel duh
ca s fiu vreodat inltat la acea treapt asupra cria cu nasterea mea pot
s aib dreptate, indrznesc a ruga pre imprteasca voastr. Marne ca drep-
tatea aceasta s'a.' se dea aceluia cruia s cuvine dup mine si cu aceasta s se
intgreasc spre totdeauna necltita stare a imprtiei noastre. Cu aceasta
pot eu a adaoge inc6 un nou zlog si o noao putere la acea legltur care am
dat-o eu nefiind silit i aievea in vremea desprtirii mele de cea dintiia sotie
mea. Toate strile imprejur a strii mele ceii de acum mai mult ctr aceasta
m indeamn pre mine si vor fi inaintea imprtiei noastre i inaintea a toat5_
lumea noao dovad a simtiri/or mele celor adevrate.
Intru tot preamilostivule domn! Priimiti cererea mea cu milostivire
si cereti ca s se uneasca cu dinsa intrutot avgusta maica noastr si o int-
riti Cu imprtescul vostru cuvint. Iar' eu m voi sirgui pururea, intrindi
In particulearnica viat, a fi pild credinciosilor supusilor vostrii si credin-
ciosilor fii a preaiubitei imprtiei noastre.
Sint cu cea mai adincd inalt cinstire,
Intrutot preamilostivule domn!
A imprtestii voastre mriri prea credincios supus i frate.
Cea adevxat, cu insus[i] mina scris cartea este iselit. asa: Constantin:
tesarevici.
S. Peterburg, ghenarie 14 zile, 1822 anul.
Pe copie este scris cu insus[i] a imprtestii sale Mriri min asa:Ca
cea adevrat. tocma, Alexandru.
Verno secritar [ultimul cuvint sters cu cernea1 si scris de mina% in
continuare stolonacealnic" i isclitura, indescifrabil41

Copia de pre copie

Prea iubitule frate!
Cu czuta luare aminte am cetit eu scrisoarea voastr. tiind a pretlui
totdeauna inaltele simtiri a sufletului vostru, aceast scrisoare pre mine ntt
m-au adus la mirare. Ea mi-au dat mie noao dovad a dragostei vostre ceii
adevrate cAtr imprtie si a ingrijirei pentru necltita linistirea eii.

352
www.digibuc.ro
 Dup. a voastra' dorint5., am aratat eu scrisoarea aceasta prea iubitei
rnaici noastre. Ea au cetit-o pre dinsa tot cu aceeas[i], precum si eu, simtire
priinta catra cinstitele indemnari care v-au povatuit pre voi.
Noao amindurora ne ramine, priimind in uvajenie dovezile de voi ara-
tate, a vd da plind slobozenie voao, ca s urmati neclatitei hotrirei voastre,
rugind pre atotputernicul Dumnezau ca s blagosloveasca El urmarile aces-
tor atit de curate scoposuri.
Ramiiu in veac frate, cel ce in suflet v iubeste pre voi.
Cea adevarata este iscalita cu mina impratestii sale mariri asa: Alexan-
dru.
Pre copie este scris: intocma. Constantin tesarevici. S. Peterburg,
fevruarie 2, 1822 anul.
Yerno secritari [sters cu cerneala ultimul cuvint i scris in continuare
,stolonacealnic" i iscalitura, indescifrabila].//17-4.1

Copie.
Cu mila lui Dumitezeu, Xoi Alexandru
imparat i singur stapinitoriu a toata Rossia i proci, i proci, i proci
Facem stiut tuturor credinciosilor nostrii supusi.
Din vremea suirii noastre la scaunul a toata' Rossia, Noi neincetat ne
simtim indatoriti inaintea atottiitoriului Dumnezeu, ca nu numai in zilele
noastre s pazim i s'a inaltam fericirea iubitei de noi patrie si a norodului, ci
asijderea s gatim inainte i sigurivsim a lor liniste i bunastare in urma noas-
tea', prin luminata si lamurita aratare a clironomului nostru, potrivit cu drep-
tatile a impratestii curtii noastre i cu folosurile imperiei. Noi n-am putut,
precum procatohii nostrii, de vreme a-1 vesti pre el anume, ramiind intru
asteptare de va fi bineplacut giudecatilor lui Dumnezeu celor neagiunse a
ne drui noao clironom Scaunului intru dreapta linie. Dar cu cit mai departe
trec zilele noastre, cu atita mai mult ne grabim noi a pune Scaunul nostru
intru o asa stare, ca el nici intr-o clipeala s nu ramiie desert.
Asadar, purtind Noi, in inima noastra, aceast'a sfintita ingrijire, iubi-
tul fratele nostru, tesarevici si mare cneaz Constantin Pavlovici, dupa insus[i]
lui cea dinlauntru indemnare, ne-au adus noao cerere, ca dreptatea spre
acea treapta la care el ar fi putut oarecind a sa sui dupa nasterea sa,s fie
data aceluia caruia ea s5 cuvine dupd dinsul. El au aratat pe ling aceea sco-
posul sau, ca cu acest chip sa se dea noao putere celui adaos act pentru cliro-
nomia Scaunului, carele s-au asazat de Noi in anul 1820 si carele cu buna-
voie si aievea s-au priimit de dinsul, precit s atirna de el.
Adinc sintem patrunsi Noi cu aceasta jartva pre care iubitul fratele
nostru, cu o asa uitare a fetii sale, s-au hotarit a o aduce spre intarirea aseza-
minturilor celor pentru neam a imparatestii noastre curti i spre neclatita
odihna imperiei a toata Rossia.
Chemind pre Dumnezeu intru ajutoriu, giudecind desavirsit pentru
lucru care este atit de aproape de inima noastra si atit de / mare pentru impa-
ratie si aflind c asazaminturile ce sint pentru rinduiala clironomiei Scaunu-
lui nu iau slobozenie de la cei ce au dreptate asupra acestii clironomii de a
s lepda de aceasta dreptate intru asa stari impregiur, cind dup'a aceasta
nu rdmine nici o greotate pentru cea mai in urma dironomia Scaunului, cu
unirea a intrutot avgustei maicei noastre, dupa inalta dreptate a capului
imparatestii familii ce au ajuns la Noi prin clironomie i dupa putcrea ce

353
www.digibuc.ro
singura stapinitoare care s-au dat roao de la Dumnezeu, Noi am hotrit:
intii, ca lepadarea cea de bun voie a celui intiiu frate al nostru tesarevici
si mare cneaz Constantin Pavlovici de dreptatea asupra Scaunului a toat.
Rossia sa fie tare si neschimbat, iara actul a acestii lepdari spre cea vred-
nica de credint stiinta s4. s pzasca in marele soborul Adormirei cel de la
Moscva si in cele trei mai 'Mahe cirmuitoare locuri a imperiei noastre: in.
prea sfintul Sinod, in impAratescul Sfat i in ocirmuitoriu Senat. Al doilea:
In urma aceea dupa cel intpcma temeiu a actului pentru clironomia Scaunu-
lui, clironomul nostru s fie al doilea fratele nostru, marele cneaz Nicolai
Pavlovici.
Dup aceasta, Noi rminem intru linistita ndjduire c in zioa cind
Impratul impratilor, dupa' obsteasca pentru neamul pamintesc lege, ne va
chiema pre Noi de la aceasta vremelnic imparatie ctna viata cea de veci,
tagmile impratiei, ciirora<ea de acum necltita voie a noastr i acest 1 giuit
asezmint al nostru la czuta vreme dupa a noastra punere la cale treLuie
fie cunoscutk indat vor aduce afierosirea sa cea cu credincioasa supunere
rinduitului de Noi dupa clironomie imprat a unui nedesprtit Scaun impe-
riei a toat Rossia, impgrtiei Lessti si a cnejiei Finlandiei; iar pentru Noi,
rugm pre toti credinciosii supusii nostri ca ei, cu acea dragoste dupa care
Noi intru purtarea de grij pentru a lor neclintita fericire punem cel mai pre
inalt pre pamint bine, s aduca cele din suflet ruglciuni ca'tr Domnul i Min-
tuitoriul nostru Iisus Hristos spre a priimi sufletul nostru dupa nespn-FA a
lui mila, intru vecinica lui
S-au dat in Tarscoe Selo, in 16 zile avgust, anul de la Nasterea
toriului nostru Iisus Hristos 1823, iara a imparatiei noastre la a doaozeci
trei.
Cel adevarat este isclit cu insus[i] a impartesti sale mariri mina' asa:
Alexandru.
Verno secritar [sters ultimul cuvint cu cerneal., scris in continuare:
stolonacealnic", urmeaza semntura indescifrabila.1/ff. 51

Copie
Intru tot firea milostivel imparateasel,
pea" iubita maica1
Cu infrinta inima priimind ieri la 7 ceasuri de sara de la nacealnicul
glavnului stab a imprtestii sale mriri, gheneral-adiutant baion Dibiciu
si de la gheneral-adiutant cneaz Volkonschii, instiintare si act, alturate
lng aceasta in orighinaluri, ce m-au lovit pre mine cu cea mai adinca" scirb,
pentru sa'virsirea
.
preaiubitului de noi dcmnul imprat A/exandru Pavlovici,
a factornihn de bine al mieu, m sirguiesc a impgrti cu inaprtcasca voastra
mrire scirba ce ne-au agiuns pre noi, rugindu-ne celui pica inalt ca el cu
atotputernic darul sau sa." ne intareasc pie noi spre a suferi soarta ce asa
cumplit ne-au agiuns pe noi.
Treapta la care ma' 'Malta pre mine aceasta nenorocire ce ne-au lovit
pre noi, ma pune pre mine intru indatorire ca sa rvrs inaintea imprtestii
voastre mriri cu toata descoperirea adevratele mele simtiri la aceast
mare pricink
tiut este imprtestii voastre mriri, c dup insusi a mea in dernrarea
am rugat eu prea ferecitul intru pomenire domnul impa'rat Alexan dru Favlo-
vici, pentru a m_ instreina pre mine de la dreptatea clironomiei impLrates-

354
www.digibuc.ro
cului Scaun, in urma caria m-am si invrednicit a primi la 2 zile fevruarie,
anul 1822, prea inaltul cu insus[i] mina impratestii sale mariri scris rescript,
ce sA alatureaza aicea intru incredintat copie, intru care imparateasca sa
marire au aratat spre aceea malta sa voie, instiintindu-ma c i impara'teasea
voastra marire sinteti la aceia uniti, care aceasta si de fag ati binevoit
intari mie. Pe linga aceea, voia raposatului domnului imparat au fost, ca
-pomenitul prea inalt rescript s, se pazeasca la mine in taina, pink' la svirsi-
rea marirei sale.
Fiind deprins din copilaria mea a implini sfint voia atit a raposatului
p'rintelui mieu cit si a savirsitului domnului imparat, ascminea si a impara-
testii -voastre mriri, eu neiesind si acum din hotarale eii, socotesc c este
clatoria mea, ca dreptatea mea spre clironomie, intocma cu cel asazat impa-
ratescul act pentru clironomia imparatestii familii s.' o dau imparatestii sale
mareiui cneaz Nicolai Pavlovici si clironomilor
Tot cu acelcasi simtiri a descoperirei m cunosc datoriu a arata c eu
neintinzind la nimica mai mult dorintile mele, desavirsit m voiu socoti prea
norocit de ma voiu invrednici a prelungi / cea preste treizeci de ani slujba
mea h cei intru fericita pomenire domni imparati, parintelui i fratelui,
acurn imparatestii sale mariri Nicolai Pavlovici tot cu aceeasi prea adinca
cucernicie, prea simtitoare userdie i cu nemrginit afierosire, care in toate
mntiniplrile m-au insufletit i ma vor insufleti pre mine pina la sfirsitul
mele.
Lamurind intru acest chip simtirile mele cele adevarate i neclatite
si aruneindu-ma la picioarele imparatestii voastre mariri, prea plecat m'A rog,
ca priimind cu milostivire aceast, scrisoare sa-mi aratati mie ruil, facindu-o
cunoscut unde s cuvine sprc a o aduce intru cazuta implinire cu ce sa va
savirsi intru deplina masura i putere voia impar'a'testii sale mriri, a rapo-
satult.i domn si fac5.toriului de bine al mieu i impreuna cu aceia unire la
aceasta impar5.testii voastre mariri.
Linga aceasta, indr'znesc asijderea prea plecat a infatosa imparatestii
voastre mariri copie de pre scrisoarea mea catrl imparateasca sa marire
domnul imparat Nicolai Pavlovici, ce o triimet impreuna cu aceasta.
Sint cu cea mai adinca cucernicie, intru tot prea milostiva impara-
teasa, a imp'ratestii voastre
fea adevarata este isealit. cu insus[i] a impartestii sale inaltimi mina
asa: intru tot prea supus i intru tot prea plecat fiiu, Constantin tesarevici,
Varsava, 26 noiemvrie 1825 anul.
Vern() sovetnic [sters ultimul cuvint cu cerneara, scris in continuare]
,,stolonacealnic" HU. Cf.

Pre ittbitule jrate !

Cu nespus infringire a inimii am priimit eu ieri seara, la 7 ceasuri,
amarnica instiintare pentru r.posarea acelui prea iubit domn imparat Ale-
xandru Pavlovici, facatoriului de bine al mieu.
Grabindu-m a imparti cu voi aceasta prea grea scirba ce ne-au agiuns
pre noi, eu m cunosc indatorit a instiinta pre voi, c impreuna cu aceasta am
trimis eu scrisoare catra imparateasea sa marire prea iubita maica noastr.,
cu aratarea neclintitei voiei mele intru aceea, c dupa puterea prea inaltului
de insusi mina rescript a raposatului domn imparat de la 2 zile fevruarie, anul
1822, ce au urmat catra mine, asupra scrisorii mele catra imparateasca sa
mrire pentru instreinarea mea de la clironomia imparatescului Scaun, care

355
www.digibuc.ro
scrisoare fiind infltosat5 maicii noastre s-au invrednicit de invoirea eii, precum:
si de fata marirea sa aceasta mie au intarit, las voao dreptatea mea asupra
clironomiei imparatescului Scaun a toat. Rossia si Tog pre prea iubita maica
noastr, ca pentru toate acestea sa faca cunoscut unde sa cuvine, spre a aduce
aceasta neclatita a mea voie intru cazuta implinire.
Aratind aceasta, socotesc a fi neaparata datoria mea cu toata' supunrea
a ruga pre imparateasca voastra marire, ca sa m invredniciti a priimi mai
inainte de toti de la mine juramintul mieu spre credincioasa supunere
sa-mi dati mie voie a arata, cum ca eu neintinzind nici o dorire catra noao.
chiemari si titluri, voiu raminea cu a.cel titlu tesarevici de care m-am invred-
nicit eu pentru slujba de la raposatul nostru parinte.
Desavirsit norocit spre totdeauna m socotesc, daca imparateasca
voastra marire m yeti invrednici a priimi simtirile aceii mai adinci cucerniciei
mele i nemarginitei dragostei, spre incredintare c5.rora infatosaz zalog cea de
preste 30 ani a mea credincioas slujire i sufleteasca usardie, care am af.lta,t
catra a fericitei pomeniri domnii imparati parintele si fiatele, cu care pina la
acele de pre urma zilele mele nu voiu p.'rasi a prelungi imparatestii voastre
mariri i urmasilor vostri a mea slujire intru acea de acum slurta si loc.
Sint cu cea mai adinca cucernicie, intru tot prea milostivule dorrin,
a imparatestii voastre mariri.
Cea adevarafa cu mina imparatestii sale inaltimi este iscalita asa: Pr a
credincios supus, Constantin tesarevici.
Varsava, 26 noiemvrie 1825.
Verno sovetnic [sters ultimul cuvint cu cerneala, scris in continuare stolo-
nacealnic" si iscalitura, indescifrabil5]. /
In folio, 6 f., caractere chirilice, hirtie grcas. gri deschis.
DEP.: Bibl. Academiei Romfine, Foi volante, 1 034; Arh. Stat. Iasi, Fond Miha31.

lo'
De la intficir citeasca sa fnalfime fesarevici fi mare cneaz
Constantin Pavlovici
Domnului ministru lustifiei,
gheneral de la infanteria cneazului Lobanov-Rostovschii
Colejschii sovetnic Nichitin, carele slujeste in ocirmuitoriul Senat la
masa pricinilor oberprocurorului, au adus la mine de la strAlucirea voastr
un plic pe carele era scris: Imparatestii sale mariri Constantin Pavlovici mtru
tot preasupus raport de la ministru Iustitiei.
Nesocotindu-ma pre mine a avea dreptate a priimi acel plic, eu Il intorc
catra stralucirea voastra, tot cu acelasi cinovnic, ca unul ce, dup aratatul
titlu, nu mi sa cuvine. Din otnosenie mea catra luminarea sa prezidentul in
imparatescul Sfat, domnul deistvitelnii tainii sovetnic a 1-iu das, cneaz
Lopuhin din 3-i a acestui dechemvrie, trebuie sa fie stiute cu am5runtu1
stralucirii voastre pricinile care rna opresc pre mine a priimi imparateasca
treapt5.. Dupa aceasta ramine mie numai in scurt a poftori aicea voao ea' dup
fcutul giuramint de toti supusii cind s-au suit la scaun fericitul si de veci
vrednic de pomenire domnul imparat Alexandru Pavlovici, in care intre altele

356
www.digibuc.ro
anume s-au pomenit c. fiestecarele clatoriu este drept i f 'deft' de ftrie a sluji
intru toate a fi supus precum imp5rtestii sale mariri domnului imparat
Alexandru Pavlovici asemenea si a imparatestii sale mariri, clironomului
Scaunului a toata Rossia dupa inalta voe a dposatului domnului imparat ce
luminat s-au descoperit din scrisorile ce s-au deschis in impratescul Sfat
si din acelea asimenea lor, care s pazesc in ocirmuitorul Senat, precum str-
lucirea voastra ati aratat, este rinduit a fi marele cneaz Nicolai Pavlovici,
apoi in urma acestia ocirmuitoriului Senat, ca unuia ce este pzitoriu pravi-
lilor i s-au cuvinit i i s cuvine sa implineasd intocma prea inalta voe f eri-
citului i in veci vrednic de pomenire domnului imparat Alexandru Pavlovici.
Pre ling6 aceasta, simtind in deplina masura userdnica plecare catrd fata
mea ce s-a.0 aratat de ocirmuitoriul Senat, eu poftesc pre strlucirea voastr
ca s. artati acestii inalt cinstitei tagme adevrata mea multmire, adaogind
catr acelea c cu cit mai mult simtesc eu pretul a acestii dragoste, cu atilt
mai mult ma socotesc pre mine datoriu a fi neclintit implinitoriu sfintitului
as5dmint ce s-au facut de rposatul intru Dumnezeu domnul imprat.
Cel adevrat cu insus[i] a impratestii sale inaltimi mina este isclit asa:
Constantin tesarevici.
Varsava, dechembrie 8 zile, 1825 anul.
Infolio, 1 f., v. all* caractere chirilice. Am reprodus aceasth emisiune separat, desi
textul, identic, apare si pe f. 6 v. de la BTRB 100.
DEP.: Bibl. Academiei Romfine, Foi volante, 1 038; Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail.

106

Cu mila lui Dumnezeu, iVoi Nicolai intii

imp'a'rat i singur stpinitoriu a toata Rossia i proci, i proci, i proci

Facem stiut tuturor credinciosilor nostrii supusi.

In 14 zile acestui mai, a noastr iubit cumnata, mare cneaghin. Elena
Pavlovna, sotia iubitului fratelui nostru marelui cneaz Mihail Pavlovici, s-au
usurat cu nastere noao nepoatei, iara a imparatesti/or sale inltimi fiicei, ce
s-au numit Elisaveta.
Aceasta inmultire a imparatestii noastre casa o priimim Noi ca un smn
nou a darului de la cel prea inalt ce s-au varsat asupra noastr si asupra impe-
riei noastre i vestim pentru aceasta credinciosilor nostrii supusi; rminem
incredintati c toti ei, impreun Cu noi, vor 'Malta dtr. Dumnezeu userdnice
rugciuni pentru buna cresterea i sporirea acei din nou nascutei.
Poroncim ca aceasta a noastra iubit nepoat din nou nscut5., mare
cneajna, sa se scrie i s se numeasca la toate pricinile unde s cuvine, impara-
teasca sa
S-au dat in Petergof, in 18 zile mai, la anul de la Nasterea lui Hristos,
una mie opt sute doaozaci isas., iara a imparatirii noastre cel intiiu.
Cel adevrat este iscalit cu insusi a imparatestii sale m5.riri mina asa:
Nicolai.
S-au tiparit in Sanctpeterburg la Senat, in 19 zile mai, anul 1826.
In folio, 1 f., v. albl, caractere rusesti.
insemnare pe v. S-a primit in luna lui iunie in 4 zile, 1826 anul".
DEP. : Arh. Stat, Iasi, Fond Mihail,. copie manuscris5.,

357
www.digibuc.ro
 32

Forma
Cum s cade a s pomeni imprteasca familie la ectenia cea mare, la vecerne,
la utrenie i la liturghie.
Pentru preablagocistivul singur stpinitoriul marele domnul nostru
impratul Alexandru Pavlovici a toat Rossia si pentru sotia sa, preablago-
cestiva marea doamn impr'teasa Elisaveta Alexievna, pentru maica lui
preablagocestiva marea doamn. imprteasa Maria Feodorovna i pentru
binecredinciosul domn tesa revici si mare cneaz Constantin Pavlovici i pentru
sotia sa, binecredincioasa doamn, marea cneghin Anna Feodorovna, i pentru
binecredinciosul domn si mare cneaz Nicolae Pavlovici i pentru sotia sa,
binecredincioasa doamn marea cneghin Alexandra Feodorovna, pentru
binecredinciosul domn mare cneaz Mihail Pavlovici, pentru binecredincioasa
doamn' marea cneghin Maria Pavlovna i pentru sotul ei, pentru binecre-
dincioasa doamn crAiasa Virtembergului Ecatenna Pavlovna i pentru
sotul ei, pentru binecredincioasa doamn marea cneghin Anna Pavlovna
pentru sotul ei i pentru toat curtea i ostasii lor.
Dup aceast form s se 1ntocmeasc slujitoriul bisericesc i la cele-
lalte ectenii si la vihodul cel mare si la Multi Ani.
1 f., cu dimensiuni intre 20 x 16, 17,5 x 21 si 19 x 27 cm, v. a1135., caractere chirilice.
Trei emisiuni identice, cu diferite puneri in paginl. insemnare Cu caractere rusesti: S-au
priimit avgust 4 zile, 1817 goda".
DEP. : Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail.

36

Rinduiala panihidei
ce s face pentru rposatii marii domni, imprati si imprtese, pentru
tari si tarite a toat Rossia i pentru prea inltata lor familie
S-au tlmcit pe limba romneasc6 din cea slaveneascil i s-au
in Exarhiceasca tipografie din Mitropolia Chiinului, pentru trebuinta
inlesnirea slujitorilor bisericesti moldoveni din eparhia Chisinului, la anu/
1817. /

Cu mila lui Dumnezeu, smeritul Gavriil, exarh, mitropolit Chisinrmlui

si Hotinului.
Pravoslavnica biseric a Rossiei ce s odihneste supt schiptrul prea
blagocistivilor, singuri stpinitorilor impdrati a toatei Rossiei, pzind obiceiul
ce din inceput s-au dat pravoslavnich biserici de la Sfintii Apostoli si Sfintii
Printi a face pomenire i rugciuni pentru rposatii, binecredinciosii crestini,
au asezat s se svirsasc i svirseste aceste pomeniri pentru fposatii marii
domni imprati i imprtese, tan si tarite i pentru prea inltata lor familie,
ca pentru preablagocestivi stpinitori i apr5.tori a pravoslavnicii credint;
deci fiindc acum si oblastia Bassarabiei, dup milostiva pronia a lui Duna-

358
www.digibuc.ro
nezcu Cu mina iubitoriului de Hristos imparat Alexandru I flf. 21 intiiu s-au
izbavit de jugul agareanilor i cei cuvintatori pastoril a ei dimpreuna cu
turma sa fiind impreunati catr cea de Dumnezeu pazita impariltie a Rossiei,
far nici o grija. slujesc Durnnezeului parintilor lor, indulcindu-s deplin
Cu indurarile, cu ocrotirea si cu apararea preablagocestivului monarh; pentru
aceasta clara i noi toti avem neaprata datorie a aduce dimpreuna Cu toata
ceealalt.' biserica a Rossici rugaciuni pentru odihna sufletelor raposatilor
marilor domni, imparati i imparatese, tari i tarite a toatei Rossiei si a prea
inltatei lor familii.
Drept aceea, noi talmacind de pc limba slaveneasca pe cea romneasc
trei izvoade de numcle prea inaltatelor persoane ce s-au mutat catra Domnul,
dintru carc cel intiiu s fie pentru manastire si schituri i pentru soboara
bisericile de prin oras, al doilea pentru bisericile cele de prin sate, / iar al
triilca arata cum s cade pentru toate acele prea inaltate persoane pomenire
sa se faca la panihidele cele de obste, care dupa ustavul bisericii s'A savirsesc in
simbata lasatului de carne si in simbata cea dinaintea praznicului Pogorirei
Duhului Sfint; i tiparind aceste izvoade, in deosebita filad, impreuna si cu
insusi rinduiala panihidei, pastoreste indemnind v poruncim prea cuviosiilor
voastre arhimandriti, igumeni si cucerniciilor voastre protopopi i preoti din
oblastia Basgarabici, ca s' savirsiti, negresit dupa aceasta bisericeasca rin-
duiala pe la toate manastirile, soboarale si pe la celalalte dimpreuna orase si
de prin sate biserici, panihide pentru inaltatele persoane insemnate in alatura-
tele aicea izvoade.
Iara darul domnului nostru Iisus Hristos s fie cu voi cu toti, amin.
Brosurk 16 x 20 cm, 39 f. numerotate, caractere chirilice, textul In chenar de linii
Ilustratl cu vignete la f. 1,3, 13v., 20 r. i v., 22 v., 23, hirtie groas5. gibuie. Ilustratia de la
f. 22 y. (biseria cu trei turle) si la P lihronismos din 1816 (nr. 29 BTRB).
DEP. : Bibl. Paul Mihail.

190

Tabl
in care s-au insemnat in ce luna i zi s' prznuiesc preste tot anul
preinaltele praznice a nasterii si a numelor impartestilor sale mariri, suirea
imparatestilor sale mariri in imparatescul tron a toat. Rossia i pline de
bucurie coronalie a impratestilor sale mariri, praznicile nasterii si a numelor
irnparatestilor sale inaltimi, precum i zilele de biruinta., ca sa zici victorii,
Cu aratarea, Cu ce rinduial bisericeasca sfinta slujire la aceste praznice
victorii s cuvine a o savirsi.
Ghenarie I. inceputul anului nou. Dupa liturghie paraclis de multa-
mire cu ingenuncheare i Cu tragerea clopotelor, dupa deosebit tiparita
pentru aceast zi slujba a paraclisului.
Victorii, adeca biruintele 0.31.
Iunie 27. Praznuitoarea pomenire a biruintei supt Poltava. Bdenie
(lupa Liturghie paraclis de multamire cu tragerea clopotelor.
Iulie 10. Prznuitoarea pomenire a pcii incheiate in Kainardgi intre
imparatia Rossiei i intre Poarta ottomaniceasca si a impreunarii cdtra sta-
pinirea Rossiei a craiei Tavriei. Dupa Liturghie, paraclis de mult4mire cu
tragerea clopotelor.
Iulie 27. Luarea fregatelor linga Angut i Grengram. Dupa. Liturghie
paraclis de multamire cu tragerea clopotelor.

359
www.digibuc.ro
 August 9. Luarea Narvei. Dup. Liturghie, paraclis de multmire ca
tragerea clopotelor.
August 19. Pomenirea biruintei asupra armiei prusZisti. Dup Liturghie,
paraclis de multknire cu tragerea clopotelor.
Septem[brie] 28. Biruing asupra gheneralului Levengoupt. Dupil Li-
turghie, paraclis de multmire cu tragerea clopotelor.
Octom[brie] 11. Luarea cet."tii Sliuselbourgului. Dup5. Liturghie, para-
clis de multimire cu tragerea clopotelor.
Noiemvrie. 30. Praznicul Sfintului apostol Andrei, celui intiiu chiemat4
La Liturghie, paraclis cu tragerea clopotelor, la care paraclis s. se citeasa
canonul Sf. apostol Andrii.

Sfirsit: S-au tipzit la preasfintul Sinod la anul 1829, in luna lui octom-
yrie. S-au tlmcit moldoveneste i s-au tiprit in Duhovniceasca tipografie
a Bessarabiei, in Chisin6u, la anul 1830, in luna lui martie.

In folio, format mare, 45 x 36 cm, 2 f., [p] 1 si 4 albe. Hirtie albastr plink. Textul
incadrat in chenar din semne tipografice, caractere chirilice. insemnare: S-au dat la satul
Cornova".
DEP.: Paul Mihail, foto in AIIAI, 1984, fig. 14, p. 528.

Addenda [completare la p. 84].

Litera A 1 [p.1131

Tabla
drii birului implatesc alcAtuit, la cirmuire oblastii Bessarabiei spre a sluji caznaceistivii
tinutului Benderiului anul N luna N ziva
. ._.
.- .c'd -,` ,' E o c., o
o -,-. ouo ,_, s 1-ri '''." '"'
o
:o r4 .., `4 4) Z.4..o 0 cd
,-.
-t:,-1nd .7...
bp a. -5 4 w ,g 2.,
el :"" '. 0 )1 C/ !'-i
Numire 16,cuintilor '-' x9 <F-. a
..1:: , -0 .,.0col-;00'i-.2
cd ,++
0 ct cd:::0=cu
73 .. c.) '') F-. 4 bj,
4
..-
1-. xt
u 6) Xd ,,, I.
O -,-., ,0++
= o,
4,, o
,:1 o d) t6 "' te 4."'t
g '= P-1 4-. Ce > ,F4 PA
cd CO
U la, tii
P-' ''') 4-'
P-I ...9
g c.=
' Z u, Lei Bani Lei Bani Lei

1 Orasul Benderiul 1200 8400 8400 16800

2 Tot la acest oras hutarul man5stiresc
Copciacul 25 175 175 350
3 Tot la acest oras hutarul polcovnicului
(N.) ce s6, numeste Ibraim 20 140 140 280
4 Satul Talmaza 500 3500 3500 7000
5 La acest sat hutarul Zaimul 10 70 70 140
6 Satul SAlcuta 1000 7000 7000 14000
Cu acest chip s se scrie toate orasile,
tirgurile, satele si hutarle din tot ti-
nutul.

Peste tot s5, cade a s stringe din tinu-

tul Benderiului la caznaceistva tinutu-
lui dare birului impArAtesc 0000 0000 h000 00000

360
www.digibuc.ro
 - r`'."^:"Ala, ;
' ?

;17, r 7'
0--
j. r..rt 100.f. ' r4151110ata la) lie.trrt.r& ,,Yt00 -k!.

,.t,.3 414:-...Orata,S,AD 4 -
Iototito ititnix,rucistc! rac ,

144 ulrp.!1,,,4"641-1 :Vamplicitato . yarraeuit .oallmytrptic -

pg :
Saccapa6c-xott '06aatiltri AVayampy
- ,, :'
(4: writ of,a,loyfm.0 r4.1)%, 4,4;$4,41, agya: 4;4 ft-.1tatentilati4,' O u.kaa.4asi OlkaarW V iskta:tep ti ita
;',:"
'i,44t0; " '144 '
'

YIKaTry MA*oti
pax .s
,
. . . .
%PTA 4.01,.. n'Ett ry tg.a.L. Nash
.:::::::::::::-'::::;::::.
tat.scti
5.14elt us.eitaa Otiim. nub 348;1R/3i:b. itra,06/kaa'-:
cis 14 .attacrodclawasys*Ctalsr.: O
Oktrtia, r.etpiN,44.0 tost a.
Notriaap4s,,uia-,. cm t taccops4N, .03 4KaSaiih nostraplactstspli
Zt.tkiossaita:ilids atiasatattearaartarsaiS V1.1..saa AA. !t.I(543,2 : itorpsentrAties. isticalto-tmtaastsi.,
.V.:tikiassits ' ttv!* cchIss, tillstu-mtt a mtp6444. Wet...to:op b. ..ya MA 4Y"Ifig,,,,, 1,y
44191, IsnO.ntir,04,40,.a!iPhoo 'tootle* up. ,tra+M 04 1.1,1"4 ierfl.64,i3 SIC
up H. Ctflt,,eft.h4..'irlitikiT.,46"- laatt 1+0 , tiv 0441.r
'...seatamsaltat,vel,36cissassts-ta.cmOa, a.trav}t sp.....Aarvm t,kiti)allang.
C0160,440... 4

:;.K.Aattsairtti.
.0.,Cli*ttrA:A<'(4,OS.
Eita slsit spar..
*
1,an'epf; tir.{4144:
v=,
mi....n.46 MA ttl.Ozxnw.,
en- ZVI,
1

"
NInufil
11
osii,4 sa:.
3ratios.kert.lk,,..
(an: ttICK.,A ab..r2as, utt,411:. ;L(5,1,0,11,74.6
Otym II6I' Mil 00.,0511,.:.

arstts
ti/ r.t..NOWAL 360-4,001001 soss. f>.;0.4m,,..T.tus.wo 1,,s.
!aka
tt HaA3oei tii;i01 cos rs
'sent: .asaafisaablat.ccs- '.:41) 5;04011 aS:). Cr ritz.,Nitelaahi.;c:: ' ,ittittla, 'Apemns 4.0. (1'
pft,:sr.tr, : Coi.-tamaolit, 4..t4olt s stfas.::
*EA10.4i+, CtiViimott. it,st $tartt.i*iti:.11.tssaassr,ti eftilltaAtli'stikrtepta Prpaak,
.1)4' ?:,40Xb '110,),4gt cyttly1114tinzoepb Outs!
rtt4rtp fsi:4;:ploimlypu Ai's reitipial;-ry. Spii4t.t..apa ,
:1'0:dp.:.s.413,1.4geplf..4treifeONY.fq*' ttp.e,-,ttc,tia,4SCsatt.1, tat; ye,ato
sit, si mgeli kosi,
,s as.4.4.1ed4IC n
U. 44,...t $ .41 ssaotIsorms
Vt.$4;,..wmoity.b.1:0scaitsf. iasat
::::-saaposb. ii,44#40dib,i tint
tp. ..3f,..9,:j
r #* itsteenti4a..PtaittSiM.SI
Et.cespiditt:44
:
at4.....;...,ab 4,16, a.c.,...,1k;.ix
:WittarfirIccub
01 4 ,aa.'llAnsn't-414
Y3,1t ,14d; ..1.457.ft.:'s pHs,
,'IVIA(1.14.14 *NA AnpOrn7j.;
ta"j
iStaia ,scssaita upt.a,a,stt. at sttsii4tapaiiiiiStitai:stSb'yrail1 ii:.?,040,`J.I,ara*ssatial t..axeri.
gam ..40,4timl00.,1,, t.1;a...ttsyta tiA.trortp aa:as. spy; Mn.fth I, tflg,.
. ., .
.. " $ !et,. ne

i
.
.
.i.i.i11.);1..V404.475 r."1441.41,.:vow. :41,:titfy rasa atty,aa: tat? ta
T* f*UtfIMY3 ges .ry t..a -:-k,saaassia ii1t 0*, r
sstastar.suassaa;;Spia.. glassy:T*4,0. runcoaxa , AK, tap4tum.st iteoy
.
:

tasaat-. Op<kur e
vs,v50.4pjali tlystirs7,
,1"-...**itsssaa ,P4t'xii;apaa,:e.1.at!to?r:;, al, .4w. ispansy.s,. :.0: ,4.44i:trip'.4.7suesis-.1.11...ii sr 41. 4j, afu 4iulyi'i by
*W. :- f...710il fal (1.7 tse-444k. atorwmlii "iafLASF:attost s,.-ass'at
ji- 21,4 34-, piolo. k3b 'pi.. 4 r..rrsh.nai:094a0ta0g.
- *st I.; tips ax.ata sstal,stnarMiat.. J
.:.aitst .
saoisatiti:s.'Popasaa.4, (i

- It *auyosb saps, , .4avatryp eta ta ;$1141).ixii int,na, a ttac:aphai . atbt csada , tzrs ..!
3,aasos.tt 'X.,. .1..01 ,41: 9.0,.r.sctto,
Aya, e.th g?.54avappaitt, Aana7, isit:4,1JA: .4 W., 4ast, ZexAsweAl.P a!aa?"t0ii4,%" ;,'
'Atai*.40*;:.alottattfr.s.tataltaa, 5.0 r,...selwsAyOk*, 4.1maiiiaaiae,
44. ty to. , ' ia.!kriaaa,,,
t4r:44,, 4.,4 ur. il:ivass.4arsaalz
.1'4. hl.. (
.iipsttrw.ataatiIAaa
saa....144Sianda . 14.*,:i. tke
;. atiaiiiiirsaisa::::ottsurst, IF4;3?..b itypf14.0
: ...... .. .. . ...: .... . . ... : :

Nr. 38, var. 1 Nr. 38, var. 2

www.digibuc.ro
 ipatemot tit) /111044?tt0.41 td -T lfH101,071,14
A'
(tt,/O t;A ,,
ws,
ivOmit "^
ttAtiCytOn tt 0444f. lA 4
tgliA .
,i9Ts

v0
Fro Avar.,,voi.
.
<NIA.
'taf
.e.41t*
:Aft.;

al A
.710 "-t
1{..tu. 4 A* a
n4.17. 1 j,PI;$0 p a/A
; .; .42,,
.

N t 4:74 N4:4. h.
*.:
mt.% 1,C41 ,
71,4;111:7.;
.
tAt.,1,4"14..
tt, z., 4-1.,
Mt c.e ,i010
s,,
,0 4.,A SAT," v ;

{Pt'. AA - ;Anaz
444. h V4/1:444.1
,
1..4. ItlatO :;,, ;51 1.iptattite441.
Andk '
a. 4, ' y t
si, 0,64.
4 4 nisti-ri. 41. 4,6 et
,,,
SIN, ' ' i , ;wtM, /1111,t,1
j-t, .. .!11
;HL 11416. *

$044,
,
11e0,0 V( Ij1Ina/11.
;COT
*:ti stfo
gamts caro4t4
m 1, 40, .vCAAAr
);, . 4,414e <4;
.*11

7%41 Vtf , m Atrm,* 1.2 . (3.r

; r11027,;,c + 14,
1. 0, 69i1 ,
Tirnor tif :t 4 11.,,f4<wrk. f';IS

-g ANc;.d...,teva; nurAt.+.1C1?; ft.,& Ws t

f A. hOh...1:?
rAtt. "4
4
Aot, 4
4..
t'A .4.4.11Af AKIO. 0, a

fAgri ;42
iaano:44.311,
I
c4) i:.11,,fortoAt
671t ; .
UR 4,1 16.4.
0.1 11 Si ,43t,f4),A1
4.41, sq ilitttArdo .
4:: in: 7".Z.;

, : ;11,6 ,A,
11.13 .
ta ta, x;

&TV ingPVIVIVEnTIMMIMMIN - a. .^.4' * Vis

tt. la;f 4 pay. .5
. . .t.r.
I,"ttatati
At At 111/thiA z,3 A'f
+ANA, ittd
*,;(o. .
, ., T. c.41 &TAW,* f/
.,:
og4 se.m
..0 41.,;,..ent ...d<Tect 1.1.*
1:: tAitta St xtl .44

c St, t5 4
..lattlea :tat2 ,,
WA., 195.17a. ./ 4 sat tv..1.
.41,1 ea ritt.
ea Alt011 a at. iaiaaa OV

t tItt Ct01 'M AI *AT. t:1;*

la. t,At4I4tltt 4.!..x*. atta (54;

.<
Nr. 15 www.digibuc.ro Nr. 56, var. a
 rO13no.3,334q
iq4ute.r1 6titt;t.t.
,4ArAn'itf5oal t4AltAt;11(.0 '
3,41.04 /.1.,,itif.
/... :f.S '9

..
.. en t oiiti r .i A I if 'i, "E IA IIPA t
., ,
,Aoki(f3753ti. .1 Affttt,i
A
...-
rgAsN's ,
4, : ,
a .,
14,00nolfr..,
..

,
*. .'11

.
..
.... .4 . . .:'
...
-.tithes
3,313tery, 1,4 F AU A, 4' t. AI 2
'....: lay 3, 04%11: .."47::::'1.4:,::.,:
, ., .. 4
..4'..".::-.../!474*t,4fd:!it-,a 1:177.7,:,,. .. 4,;.'""te ''".....
7.: .., ,,,,,, it% .3.1,33,44 3 .....4430 $33 154.003.. K:1. < t .2!t r:33, ,.... .....31,. ia4 1.
t4oSsfrA Att.. ; vt.A.AtAter, n,/, ....134313
40IG,4. "*..0,44,o svf,e,...14?,
...... t4.,, :3, 4.0644f.,.. ttxt T. ANAflt5 I :::';
A A 31, -.4 es,,k c1:11 rniik
oe00.4t3,34 ottn.r. G., flf-A.rfrf oe4 Arithlta 61.14-1 A, 1, ....., ,,,aCi 333.3,4 zpultatirajet443 114.333rry. $14f03,3%!. . ...3;

..
S:',...

44.
404441,4M4t Ayr, iNt At, 0.141. t.1.4t P4g4Ttint. A1.1.1:4`f ii A ,;,,,,r, .1 .ist'vrA . 4...era z.1N.L....t ni/4. .g. .

. .. i , 4
AS 11(14.0674, WA) 4. AI i,.11131Mit311. 33 141 ....;1,11 ,1.1.111.!00101 4t, j..VAA .h.f./ ,y .., 0,704tio ;m AA rAiAgf,
aa,runis: 5 444I:1Si4I itufAtt..; 64,400, ...fr,A; :c VA,A,MYtti . 4 34,.14, 4.4,1.A.IA ..V4404:410 wit &Ag 4454414m I124., 1444; rtff..*.. ;A:t 4.."
1,111,14 NtAc,,AA AN, tw.fiAit4 4544 I .1.3'.r3.1n itA 4i4:,,,i.
.s:".45 .Z.v.9A ct- Cl4r. .".:1443"14.:..4.1.04 A1i'.1411A,WA: .., Vh2.0YAAA; t."... r;

00 .004124A A.; 240.4/A7. A.

.014,4 4;4; A: l.ta 41311.4444,:;i ife,r; cArtAt.i.:.4... 4,....:44.41,,e.5,48+.00,* ..1.114,i 7 wii....! 4
.....

..1.WACit, Yreurs. ' ,1l. 8433, 4:,;,....-..4i..4,..,... ,,,,, cnki...!,,..A"4"''f'f:".:.,:i .."'tli l'i.....1.. 4 4 .
4(4 44,04.., 4.; 4,, 3";4111 at in.,. ;nf. 111.4......iiit 'Aily..,,, l:11:MA,Z, St, ,A,pfit......',A.i.....,iAn,,,nn #.11:4^
..1,

On, i440n4403411, ),19117,010,1,4,71.. lt aywnlitin ct.f. J., .-44,..,,,i,..,... 13* Uf Aff,tr.44.'ai44-A.Y.44..Y.4,;,,o ,

tA.M, A OV5$1..,4 41..F5 rA c.Ap :,tty. :..... 4:(44, r.4 3455* ;14 lA , fl... 4^..1. A 4, Mtl Almt, d.'"%; he 431,, 44.. ,
S414344 ftette,,,A, FA t.,,,,,th1,4 444.0.24.0 SIs.ii.;3;41.,. : CAA Cf,.,441, 11, i4": -rt. ,,,. 4 4,..,ii. .:. ,,,:=',., 1
.::. A ,Stit ...VI- j4i,Ai... .1.....!31: A.-..,5.:4...,:::-........,...,,,
0.44.0 ....,:w.47.NZI.A..210,/, AZAA1,40 "tiA
4.. ;, 41..,,,,,,,,:-,..,..411;i:,31.:11.,,4:,1s4r 118.1,',..4 r''''?'.1. 1 ''',.;,',, ,4i :::::,

RzallAile 'If tSidi lint,?;.... A i; i'Axn:. t ..,"...,:!Atitillt A. rAY ,,a3.<1:-,. .74., . ,,, .'
.

'VA 4tielf.+33 C./ ;.,4,1. I i11.4 4.. 3i42435KKIt Miqii.1 3,...!,, 4,,,,,f.,,,., ,3
Ac,saniA Of. ptv.,co 3
Kg, reta&44 ,go 4,40,
got' 4. 4 4
4
4
4
o iA'
,

.eitgan
.
::'...

:.:...
,,..i.,.:.,,,ii;i.w!
,, A ',:'!.;',-,.'4",, f:-.. ;,-',,,,;,4 1+.4 ,414g,riA .'t...3.4;;A.
1.

11:,0, iti ;if ,.`444.44 rt ,g;.,, tit... tOT!!..:::.riAlttof A ti 1431 1034tV! 4. 344; nii,t,...
. , '::::::1

,,,,t., '4.,'b r. ,1,polgiAust 111, 4.A t A, A , .4 ..., At

,..a.,ripeNk. -t 1 L.,121n '4r,Itsili
00149/ !lif
444.,
..... ,.... .,;:
133,,,e, .40$ 4.0.44. >,..,f4A.lf4,j:. in. A
N3',3 anA 33 63,33.313.ir A ..,.. 3f,,8ns **.,:,ff 31.3.v3(414,31,,,t.111 AA.Tili, 143,1315844, .. ...',:.,i

.. 4f,A. ttef.,01.;... ,,, il4io,14 4*s111. ;tIns,a nl1311343; 111 '4(3

t r ,
,v; *1*
- 3
c,,,,,,13.,.,
RI CniO3. 47..Z. 1. 4*1 ...t41,,..1. 1.044 d ,,,,./.1,3,. ,......,,N, or )3 :. 031.44. 1,3,
-., -
A 123P.4: Aii 12,. 6,,,' 3, 0 t 171 A.,,. :,... 4.,441. 4. 214 .,,,..,
/ipso...33:0 an. 314.,e,rriii 3,3414 'i....!fii33433. 434,4e1,1A .. .,.il ..5 .1,'X .4.:30, 33g ..33,--,.V.,13. t.r.,,,
,....,tu, .41 i,. A.4.
Asx4.. 40.?41A S444444 '.........$1,,,A. ,,J,...7.,'2.1...,, ,,,,,,40-r, , 011 7....:, A..-,,,iA .3....... 41.1,r. . .7v. ,..,.......4
.11.01.7,14,11,1 nnernAnnr. ntr:n3 tOn 01 *A2,1315.6353ri3n,4 y ,,,V.:, Ens ..4*433 0; 444.4543 ,..-.3 v.' 344
..;:', 4;3. V41, 111:,,,
r.ftes-A3 A.) ha 4`.:,;Z1IA ,i, 'OP ,111, e , A 3(I1'4* 1... 0,1, {114403 .....41. ve1.4 .
,.. 401110.',oiii..,.,.c.f.,:,,..,,,,,, ....,;

.1.10,1,1Jent, S.? Oh, Avp, 33.3i C,,,,,313n3;nk

ro.,IN1,..; c.f.:44: 44.;.3"....34. ,:, <,04425i434 ...1.1,g!,,3. ,-,,,.. it, .f .1,,,...,,:,,,:,,ji
a444MI.4 '4$444.r.
*HO
....
... 0,i 4,44. ,,.. ,,f., ,c4 .q.v, .,,,...::, 24 4*2.4,i ;,t1,14 A.', .:A +.1,, Aso,44:,.....::::,..1
141.111.41,54I 1444.4414*44 tuif
.),...i.,&.,*.A., 0.; '44k2:44 8.443l.4 4s'44
I
,.t7:1.548.344.3.1 C13 4.3,r 4:,44,,4,4 as .4211.1..
.I.{MX, a .14444,00440, 4,1.1gQ:
'.'

A., ,t1.54 k. A At ti.njv 4..o... A, ,,.3444'3444'r, C0 0..:1A, 0110. 4:. , fila ...; 411/11V,t1 ..'t
. ,.,
'2';' 4,ti. Ar4:., 44 IL 1 A `. 44 rirtii111,0{A.r.44'0l1
,..

4.J ,44f 0.,44

" '.
...... 'A ,; , ,..; 4fg..r,-:,,i':;01i.kt, 8; r/.; ! o4 ,4,14 A LworlA... T.;.4,,,,,,.... ,,., 10443 p
St t-ixes. 4 gin .
z s , et ;.;,,,s,,,..,. ,..,...f, r:." ,Rilk...',.1, t.t t("11hA I 2e4,
L...18:Ah 4.44144 335 . . A c4 410,14 ii
.1r4ftl..1)/i1.4
1.104.,ao4x,s r00.14
.33-43.;,Z3
,
44,1%;; Imrtsf-
at,-0.0 f.f. !
..,.(1 ..':,....a., 4.4 3ax ,
3:4..245 ,10t.A., 3 I 31,t4441.1. 1313331;f 4A,
3,'4,
7.34134; .1 Ilit,1,1V. tl
01S. tiA.5*ettnitAAS, P.,. +At.
93w., ACA,..A4,iA,
CAS.A.IA
,eft, i our. .stor, 331 nn,31.344
'.i..., ,,`
-:.::- ' :::: 7x.'4,33:33:::A ;13 .;:::,1:'.:;,:t3
:ti"a7e.':t W A' s1;41.4A.: 1..
':

44444.4 .44444t' o AVAM. 13.34;113 ft fro, 4!131 4.:11: sA. 4,,:. 75 et 'r 1....
:01 .:s1 ,:fii....4,1 irc;.! i., .;,..,......,i,..
.* ....... . ....-.. .;.-...4.144,:-. dax. -, .i.o,kes:'4, :. .,.,,,,,.
-....,,,.:.......,..... .............,..........,..,........
..:: ..

Nr. 5G, var, b Nr, 57

www.digibuc.ro
 4...T. 3 it t tt
.

. ... ....
,.,....,...,..
,,,,,
a k 4
, . ,,..4...)!t.,.
-.4.A,.
.
4131*
.
`.:;..1 3.".(i !II.4.14..d:%ti,: ,.::. i':
. ..:.
....: ,
V44:11M1,1144,..3 11.133t*4
EITI,111a1.31114 PV.;.
1111LX-41011p ' 1,140 %are:Irmaleadvs. upturn;
R.ritvuoadsd 4.,;,realoasa3 ;
ti
hamq, rug, minavulasur, "1,11.1t034425jftJ fs: 44,4, al., ix
raring 1;;;1$5 e
tuyerle st.pk.tet it Li sf,Arialt
+Ile:
pli11111.41.1.1t 'At 04114Sti
ass? o;
( sts soof: oras liotsais
/11.4a.t.) tmaaadvau g.Seoftioc,Hiteettem ***on te
UV.$3
qata.tadal mad*/ Op: Suotle
seu w4 tet,e.edugraus .
slaws., 1 ?Pm Our eoss3k 0110.,1.04 413rig.i.Uktoit SVV3
itt,No. Tat vratplaY ki.x0 ,Ther. V, as,nalm ArD A0tt1t4II47164.
osrpiov et rnizaeht. ;u..s. !!o 454 eau; OtitiV ortUf.09d,..( )310
/MAKI, utaltUtt.4HfRi..4445.,frei:.:.4klict.ttetitflft
ellugulkubt! touo afa<:a.xste
timuns (rIty.e4.1 tub et
.
u/, Ae;;....p.udieuutivui auaten,(4Or nourr 1,...(u..)44311rIt1.4
tka
unquaslan tf,t, "it 1.1etY sv.(fin Outkr.atftJs / via4sts14.,
tone,,,Satot egm ouvertuluti *au uathuun
udntaign uuniunna'..tdeuen,417 401ousast
f::4 flu.. *draw/data nussuau .enees. vet, te attletetide On -gar
3( a'..,,4;+4 it #.0 itiifteri
<1......5,<H,ift 1.6 Sri! 1.11..`t
.1.
411.0 ::.:.P? advcias vu4A vduannatot )3,

4k.t j
Cct idaqnst
,Sinrbatc....FiSsi
v!,,
w'rt$
iutNueuita
;i u,'e
4.1 fie
I
K-tn
p)
.
. 4410.4.11
(Tai'
Sift s ro
.4ee,!mjil
lue t, rebnuuql titunItu* ado: %*siga dd..% X.dat
t,3,,u2a0tua,e-Tate41.: I. In, 4., waf.odu, er, eird.4 inorr 4. 04,8140 .0i..).0014dannezet
"7, v., tulmt. a :Inum4pfueCut o finrluve oleasettsi+4,ir
%au,. )0.e *3
;1
Oar.. .1t 0,1,6,14oroc .1Y,rupt.,
muamir Q:aiier u4.6.4ttodd ,sex
+OKA*. 39011%4P+ qvq1 0:1;
vegt*$,,,,9 lass434e**'Ott
icku tel.% al, .4room.aurti 7: A

qmal
inlet
Ivagrdi ttl'srcosmrcwip "
"k1
41.
'Aufu.guntqa*L..
vs0ten:x*R4

.7;/:IPi..rf ..aultt
r ?weir
44*(0,1 air 0,14U0siqui+ arAitaa4,
,,derv.-,440? tk.wir
HJ
T.0111{Sies 21 1}.1,(4/6. w...04well
-ornteti to, !kW. ttV 1,9th SItttdo iZ Wimi1b 0.1...4194) ArlusHaif sett,C01,,,tan
latnA
,teauk,otasrula;z-.au;iarili;,.
ttl,1 1..a.fauu ' Re, "we *Alm IthiNruq..(v
..13',
ZOZ.1

en uthuntrussu 0.1.144rpso udiuWilsrei tlitt 11.44.4

AusqviroTu uaim,taiss -St. rt'!
roe,i, *ow ,Ivimsmiclo<4, ',40lee*.
e,:e<Amer- *e*diu:ervii .;.41...6111,10.04.41f0,6ccflot.teemid*.ti
:;:: *41,it 'tau ,,(uu vw ainefAtiadu getoruu.aut f/1(341
(' sw*otlettia. tit s Vtlhtu,r1ITAtHoe,;..a
AS4

u<C,i A44. fivott spa. .4112'.. y 42.i 1,0

....
tJ'at,tagt t/tt tpl`titl su Tk.;os .vy?r 441, 4vorvon4 fbist re stoir4Atu4 1.140 ra alria44Off El 4-1
01. *Pius:tit w43tatdr..41t OH w:s S.) t tue
via vnuvrsiiti,ki vle i),..4tme.! ct, 4Ausw av gdAuatuya* /m4e. qLikn aealthau,:x
Arfr :.; 4mum.; *Rink. eViNkt, *p3od *do qdowegto .

aysa4iTiriAta "...4=1). K0"tu

qtapieevisivi'
tzj-vo q.u.rX VI Op yftiet4 yelmon1,14.,,44;4dta * ewe:en sie te:,
.4tttthqft.5iti 0.s.51 .F14*4 :.1;
Ur. upitaugX v4sq....(atql grIAY '4sr.C.A1+.1 Jt
ann. As, f,114,51,
s xfasi. Towliffi.cit Att1,40 vtn-JObil iniv*
.
0...ou - :'
tttti4.74245 11,3,33 IVsI.VT o deeatfAkt e*, tA
0.301zi qqav4vILM zrtuu ;:
.niiowort.4, 1.costVitittlitqffsoir:. *sti,chtttst..Si. 4...,04.4$ .1.
aars.X,IY
4,1vaiuY.T.
altutzt.qx.litat an
sueouommtauniaza
tto 4

!+riio
t'a,aalt, .414
.. , '13 ..tdoaa
4^..spfail..1a.i rie cf,s4infil; 6 *leeutt.:40 0,

qcir Aux quIewMost .04,14a..1w#ti.,;4; 444.444,1.4.)u. qa4u .'8,1041.1

14.4 :la 40 4,1,01k,41 ittlicutuis ulue.
*0 Amy:. hme:tri tur,o.raibt !Y. 444, tii:.;ax lurtSn 4;44,, Dv 4.-.444 4,:ieefrorana unt VW44.5
(2-ous 31ove4oir49, pluitiaioa-tpesui
4'.'4"r4 10.7,

SNIOhJ ,Y 44* t94tu ...(

www.digibuc.ro gtLai,
09t %IN 09
PAUL MIHAIL SI ZAMFIRA MIHAIL, Acte In limba rom:In'A tipArite in
Basarabia, I (1812-1830) (Documents de langue roumaine imprims en
Bessarabie. I (1812-1830),, Editura Academiei RomAne, Bucuresti, 1993

RSUM

Cet ouvrage reprsente la premire dition de tous les documents de

langue roumaine parus en Bessarabie dans l'intervalle 1812-1830. l repose,
en premier lieu, sur les donnes du volume de Paul Mihail (ovici), que l'Acad-
dmie Roumaine a consaci en 1939 par le Prix NAsturel, avant de la publier
(en 1940) sous le titre : Tipcbituri ronuinegi din Basarabia 1812-1918 (Publi-
cations roumaines de Bessarabie ). D'autres informations, tires des livres
et revues spcialiss (par exemple: Bibliografia romeineascii veche, Anuarul
Institutului de Istorie Iasi" etc.), viennent complter ce premier lot de don-
nes; ce sont des textes encore indits, reproduisant dans leur majeure partie
des pikes uniques. Notons encore que le travail des auteurs du prsent
volume vise un double but, A savoir: raliser, d'une part, une dition critique
comportant la bibliographie de chacune des pikes prsentes, fournir, d'autre
part, le rpertoire de tout ce qui a t imprim en roumain dans la province
arrache A la Mre-Patrie (= BTRB).
GrAce A la richesse de ses donnes historiques et linguistiques, la pr-
sente dition s'avre, en outre, une vritable source d'histoire roumaine.
On y trouve les preuves de la tradition roumaine respecte aussi bien dans
l'organisation institutionnelle que dans les droits des paysans, de mme gm-
dans les mesures concernant certains domaines, telles les instructions sanitai-
res de la surveillance mdicale au cours des piclmies, identiques celles en
usage dans les Principauts Roumaines, tout comme les formulaires des coles
lancastriennes de langue roumains et ainsi de suite. Par ailleurs, cette di-
tion pourrait faire en quelque sorte pendant l'ouvrage de A. RAdutiu et
L. GymAnt, qui est un rpertoire des actes officiels de Transylvanie publis
en roumain (Repertoriul actelor oficiale privind Transilvania,tipiirite n limba
ronainci).
L'histoire du droit roumain sera particulirement intresse par les
informations susceptibles d'tre puises des documents du prsent ouvrage.
Mais ces documents refltent aussi les relations sociales inaugures par la nou-
velle administration de la province, sa politique de dnationalisation pour-
suivie avec une tenacit digne d'une cause meilleure, les contraintes imposes
A la socit roumaine. Aussi, les documents en question sont-ils indispensables
A la rdaction d'une future histoire de la Bessarabie au XIXe sicle, comme ils
sont indispensables pour toute histoire de la culture roumaine en gnral.
Telles tant les choses, la prsente dition de documents, qui permct
aussi de complter et corriger selon le cas les donnes de la Bibliographic'
roumaine ancienne" (BRV), devra servir aux chercheurs spciallss dans les

www.digibuc.ro 365,
 disciplines humaines et sociales. Nombre d'histoirens, linguistes, sociologues,
politologues, cthnologues pourront en bnficier, ainsi que maints lecteurs
aviss et dsireux de connaitre les sources de l'histoire roumaine.
La tradition des livres imprims en roumain devait continuer au com-
mencement du XIXe sicle dans toutes les provinces sous domination tran-
Ore: en Bessarabie tout comme en Bukovine et Transylvanie. Naturellement,
si elle s'est poursuivie, cette tradition ne s'est point trouves exempte de cen-
sure et autres sujetions imposes par le centre".
Avec cette prcision, ncessaire, revenons A notre ouvrage. En tant que
rpertoire, il comporte 193 titres, la majorit vrifis de visu par nous. Une
premire classification les dpartage en: 1 livres, les uns de contenu religi-
eux, les autres reprsensant des traductions d'poques antrieures ou des tra-
vaux didactiques et 2 imprims, c'est-A-dire ce que la bibliothconomie
dsigne sous le nom de feuilles volantes. Ces derniers sont eux aussi de plu-
sieurs sortes: a) dispositions de caractre juridique-administratif se rapportant
A la culture et A l'enseignement, A l'assistance sanitaire et aux pidmies
(l'ensemble regarde les ralits de la province de Bessarabie); b) textes labo-
rs par la Chancellerie aulique du tsar et traduits en roumain proclamations
guerrires de l'Empire et traits de paix, leves de troupes (recrutements), ainsi
qu'une catgorie de textes 5. part, relatifs uniquement 5. la famine impriale
(naissances, mariages, dcs). Eloquent s'avre le raport numrique des
documents administratifs, 69 en tokit, face aux 56 circulaires relatives uni-
quement au tsar et A sa famille, dont 39 annonces de naissances, mariages,
dcs et recommandations faites au clerg en vue de mentionner lors des pri-
res devant l'autel certains noms ou dates anniversaires.
Cette catgorie d'crits s'est rvle la plus perifide de la politique d
clnationalisation. Ils taient le fait d'une propagande incessante et tenace
en faveur de la monarchie absolue, visant A raliser une image du pre" de lae
patrie digne de l'adoration populaire. Le propos du pouvoir tait de s'imposer
au peuple grAce A une suite d'images dulcores, sans support dans la ralit
de son exercice, mais susceptibles de nourrir des sentiments d'attachement
pour l'Etat qui s'tait annex brutalement ce lambeau de terre moldave.
Depuis son premier manifeste (Vilnius, Dcembre 1812) et jusqu'en
1815, la propagande aulique s'est occup uniquement de faire imprimer des
proclamations relatives aux guerres napoloniennes, dans le but de convain-
cre l'opinion publique en ce qui concernait la pertinence de la politique tsa-
riste. Un trait typique de la politique tsariste tait d'exercer incessemment
une persuasion destine A. fixer dans l'esprit de ses sujets les ides qui lui
taient propices. Comment lier, en effet, entre elles des provinces aussi loig-
nes les unes des autres sans utiliser la force coercitive? Or, les dispositions
crites taient dotes d'une telle force, ce qui engendrait les rsultats escom-
pts. Quelques ides taient surtout vhicules, parmi lesquelles celle du
souci qu'avait le tsar de la flicit du peuple" et des peuples assujetis par la
force, tel le cas des Roumains de Bessarabie ou des Polonais.
Les feuilles volantes commencrent 5. tre imprimes par les Presses
de l'Exarchat (Tipografia Exarhiceasc5."), A partir du 24 Mai 1814, en accord
avec le Saint Synode de Sankt-Petersbourg. C'taient des textes d'un minimum
de deux pages in 4, mais dont la plupart comptaient 8 A 10 pages. Dans le
cas du Rglment d'organisation de la province" (keziimtintul organiarii
provinciei), imprim en 1818, le nombre des pages montait A 208.

366 www.digibuc.ro
 Pour ce qui est des textes de caractre juridique-administratif, ils s'oc-
cupaient du statut de la nouvelle province comprise entre le Dniester et le
Pruth, cette bonne tranche de Moldavie dont l'Empire russe venait de s'em-
parer. Les textes dont nous parlons laissent voir comment l'occupant traitait
la population indigne, notamment les boIards moldaves autochtones et quel
sort faisait-il l'Eglise moldave. Citons titre d'exemple: une Loi de l'exploi-
tation du sel en Moldavie (Pravila pentru scoaterea scirii din Moldova) et un
Statut de la quarantaine, les deux dats de 1818; les alinas sur les obligations
auxquelles sont tenus les paysans (Ponturile pentru iudatoririle teiranilor)
et une Notification de la Commission d'examen des pikes justificatives des
fonctionnaires (In4iintare de la Comisia pentru cercetarea dovezilor dvorenilor)
1819; les Dispositions relatives 5. l'lection des dputs et l'Oukase sur
l'tablissement de l'habitant en Bessarabie (il s'agissait des refugis des autres
provinces de l'Empire russe venus s'tablir dfinitivement dans la province
roumaine) 1820; les Notifications des appels en jugement et les Obligations
du clerg 1823; une Loi pour l'radication des rnauvaises actions 1824;
la Notification des impts de la fiscalit 1825; le Rglement visant l'organi-
sation des petits fonctionnaires locaux chargs de l'application des lois
1826; les Instructions de la Direction de /'Eglise adresses aux monastres
1828; les Instructions aux marguillers des glises 1829 et ainsi de suite.
Bien que fort peu nombreux (5), les textes relatifs aux coles traduisent
des lgifrations importantes pour la continuit de l'enseignement en langue
roumaine. Par exemple, le mtropolite Gavriil adressait en 1815 une circulaire
5. son clerg, l'invitant faire profiter les enfants de l'enseignement dispens
dans les coles. Le Rglement pour la fondation et le fonctionnement des
coles lancastriennes de 1823 ouvrait la voie de l'instruction aux enfants
de toutes les catgories sociales. Mais, des annes suivantes les obstructions
faites l'enseignement en langue roumain devaient refermer petit petit cette
porte d'accs, pour aboutir, en 1832-1834, 5. rendre la langue russe l'unique
langue de l'instruction.
Les feuilles volantes" taient diffuses partout. Gnralement, elle
s'adressaient aux milieux instruits des fonctionnaires et gens d'glise, qui
taient appels en appliquer ou faire appliquer leurs dispositions. Il y
avait, cependant, un certain nombre portant la recommandation expresse
de les faire connaitre au peuple, c'est--dire d'tre lues devant l'assemble
des fidles dans les glises ou sur les places publiques, pour que tout un chacun
prenne connaissance. Leur tirage habituel tait de 900 exemplaircs (ainsi qu'il
rsulte des documents sortis de l'Imprimerie diocsaine), nombre correspon-
dant celui des localits destinataires. (I1 n'en reste pas moins, que le nombre
des exemplaires connus actuellement est bien modeste en raison de la dispa-
rition des archives paroissiales).
Une autre catgorie de feuilles volantes se rapportent aux grandes
pidmies de peste et de cholra qui ravagrent l'poque l'Est et le Sud-Est
de notre continent. Les dispositions de ces feuilles volantes visaient A. la pro-
phylaxie de ces maladies, ou, le cas chant, elles tAchaient de circonscrire
les zones contamines et prcisaient les rgles de la quarantaine. Ces rgles
taient particulirement svres et leur transgression pouvait entrainer la
peine capitale, applique d'ailleurs dans quelques cas si l'on tient compte des
informations insres dans la gazette Albina Romneasc5." au mois de
Juillet 1829. D'autre part, les imprims respectifs comportaient aussi la
description des symptmes de chaque maladie pour le bnfice du personnel
sanitaire et administratif, dont on attendait qu'il estime s'il s'agit bien d'une

367

www.digibuc.ro
pidmie et ses dimensions; cela permettait d'autre part A. l'habitant de pren-
dre ses propres mesures de scurit. De nos jours il ne reste plus grand nombre
d'exemplaires de cette catgorie de feuilles volantes non plus.
Avant de cl6re les paragraphes consacrs aux imprims, il convient de
noter encore que nous avons identifi dans la Bibliothque de l'Acadmie Rou-
maine quelques autres pikes non enregistres dans les listes de la Bibliographie
Roumaine Ancienne (BRV).
D'un intrt au moins gal sinon plus grand mme sont les livres impri-
ms en langue roumaine durant la priode concerne. Ils se chiffrent A. 42
exemplaires, dont aucun ne se rattache A. la catgorie des livres de dlec-
tation", destins A. la lecture proprement dite. C'taient des ouvrages de ca-
ractre religieux ou destins A. l'instruction. La distribution par anne de ces
parutions est variable, par exei-nple: en 1814 devait sortir de sous presse un
Abcdaire (Bucoavnii ) et un autre l'anne suivante, accompagns de deux
livres de culte: un Liturghier (Missel) et un Molebnic (Rituel), puis 3 livres en
1815, 4 en 1823, suivis de deux autres l'un en 1824 et l'autre en 1825, et la m'rne
distribution revient au cours des annes suivantes : 3 livres en 1826, 4 en
1827 et un autre encore en 1829. Les Abcdaires ont t assez nombreux,
mais on ne saurait prciser s'il s'a,gissait de nouveaux tirages ou de rdactions
originales. C'est que les renseignements A. leur sujet sont uniquement fonds
sur les tmoignanges de St. Ciobanu et quant A. la BRV, ses auteurs prcisent
ne point connaitre de visu ces exempla ires. Notons, en revanche la parution
de deux Grammaires, d'une bonne rdaction, comme celle de Stefan Margela
(3 t., 1827, St. Petersbourg). Margela proposa it de diminuer le nombre des
caractres cyrilliques, ce qui rendrait plus facile l'criture. Son ouvrage a
circul non seulement en Bessarabie, mais aussi dans les Pays Roumains.
L'vnement essentiel du temps en ce qui concernait la langue roumaine
fut, toutefois, l'dition en 1819 de la Bible (h. St. Petersbourg) et d'un volume
h. part du Nouveau Testament, aux Imprimeries N. Greci. Cette Bible repr-
sente, en ralit, une rimpression de la Bible de Samuil Micu-Clain, dite
Blaj en 1795. C'est sans doute l'un de ces faits de culture qui contriburent
A. l'unification de la langue parle dans toutes les provinces roumaines. Cer-
tains lments du roumain en usage en Transylvanie que les linguistes de
l'entre-deux guerres ont enregistrs pendant leurs enqutes (par exemple,
Sever Pop en Bessarabie travaillant pour l'Atlas Linguistique Roumain)
s'expliqueraient, peut tre, de cette faon. Pour notre part, nous pensons
bien que la parole crite du Livre des livres" a eu son r6le unificateur. Pour
revenir A. cette dition petersbourgeois de la Bible, notons aussi que les exem-
plaires conservs aprs 1918 montaient A. plusieurs centaines.
Quand il s'agit de caractriser la langue littraire parle en Bessa-
rabie durant la priode 1812-1830, le Corpus prsent ici par nous s'avre
dcisif, d'autant plus que les 193 textes qui le constituent ont t inaccessibles
jusqu' prsent aux chercheurs de la Rpublique de Moldavie, leurs exem-
plaires uniques faisant partie soit des collections de la Bibliothque de l'Aca-
dmie Roumaine, soit de celles gardes aux Archives d'Etat de Bucarest et
de Iasi. Il s'a git done d'une redition princeps.
La langue des textes respectifs prsente des caractres communs
du parler de Moldavie, en usage vcrs la mme poque. La Grammaire de Mar-
gela (qui compte parmi les cinq premires Grammaires de la langue roumaine
considres dans leur ordre chronologique), codifie une langue unitaire, parle
par les habitants d'une rgion que les vicissitudes de l'Histoire ont spars

368
www.digibuc.ro
de leurs frres de sang par dcs frontires po1itiiue3. Fait loquent A. relever,
pendant la premire tape de domination trangre, A. partir de 1812, les crits
ont circul entre Iasi et Chisinu et non seulement dans cet espace roumain.
Citons, A. titre d'exemple en ce sens, le Manuel de Lois" deAndronacheDonici,
imprim A. Iasi en 1814 et utilis sans interruption par la pratique judiciaire
'lie Bessarabie. Sa deuxime dition , parue en 1831, fut tire justement parce
que les juges de Bessarabie en avaient besoin, comme l'affirme Costache
Neg,ruzzi dans sa Prface, en crivant qu'ils se plaignaient de ne trouver que
fort difficilement ce petit livre". Or, ce Manuel assurait la continuit de la
jurisdiction et de la terminologie juridique roumaines clans la pratique de cette
province, mme aprs son transfert, en 1328, sous la jurisdiction du gouver-
neur de la Novorossia, qui sigeait A. Odessa. En effet, l'intelligentia roumaine
de Bessarabie s'est applique A. maintenir par tous les movens l'usage du
roumain dans les coles, ainsi que et surtout dans les cliancellerie et les
tribunaux. Pour assurer le dbut des procs en roumain, de longs pourparlers
ont dil tre soutenus avec les missaires de la chancellerie impriale.
11 convient de prendre en considration, pour finir, le double aspect
rv '16 par l'examen de ces textes imprims en Bessarabie dans l'intervalle
1812-1830. D'un ct, ils tmoignent de la politique d'asservissement, de
contrainte et de censure incessante propre A. l'Empire russe, qui s'est attache
b. limiter, N-oire entirement abolir l'expression dans la langue vernaculaire,
pour faire place A. la langue de la puissance d'occupation. Mais, d'un autre
ct, ils fournissent la preuve de la continuit et de l'unit du roumain en Bes-
sarabie durant ce sicle d'occupation trangre. Enfin, nous pensons que
l'dition des documents de langue roumaine imprims en Bessarabie dans
l'intervalle 1812-1830 va contribuer A. une meilleure connaissa,nce de l'histoi-
re du livre et de l'criture dans cette province roumaine.
Traduit par Mrne C1REA$A GRECESCU

369

www.digibuc.ro
 INDICE
lexieografie, tematie i de euvinte-eheie"

A adresarlsire 169, 197, 269; prin tain peste

graniti 291
aducere In lucrare tasezmintult 27; - lucruri-
abur de ap. fierbinte 279 lor fril carantin6 286; marfurilor fr,
~dende duhovniceasc. 265 carantin 286; de boall molipsi re" 273;
acareturl 36, 38, 48, 99, 166, 168, 263, 281; priimeste i cea mai miel 319
economicesti a bisericii 193; a haznelii 43; adunare comiteturilor 242; deputatilor dvo-
intocmirea lor de pe mosie 154; a Vine", reaustvei 123; de stiinte 284; din
in rinda 38 smntura tiutiunului (pogonrit) se des-
acolistre 37, 190; averea aprat dc 159 fiinteaz 216; dvoreanstvii 47; Sfa-
acopereminturi pentru lucruri 293 tului 29, 133; adunri dvorenesti 208;
acoperirea gtirii de rd7boiu 328 a dvorenilor 39; obstesti, oprite 276
acrime de clcan 289; ", de pucioas. 300; allerosire 223; 355; de averi 204; de bani
de sare 289 254; in folosul pribegilor 254;
act, -mi 146, 153, 155, 157, 222, 328, 350; rite 36
giudictoriei 70; de impArtal 206; Clarea fugarilor 173, 174
la inaltul Sfat 150; pentru indatoriri ultimare cu gas 289; de pucioasl 290;
152; de intrituri 203; legiuit 263; In bordeiul strjii 295; la carantinA 275;
Moldaviei 152; acte scrisa in vremea mrfurilor, a hainelor treatorilor, a
pohodului in armie, in corbii, in companii a lucrurilor 110
204 agarean 339
aeleptalla vexAlului 206 agonisinid 219
actidenjle 221 aguzi 221
actiz legiuitul,-, 230 agiutoriu, -url 254, 324; de arhitector,
acuser memos" 103, 290; la uprava dofto- de ingineriu 102; lecarilor 103; de
reascA 134 slujbi. 308; de cltr duhovniceasca
adet, tax5., bir" 35, 222; bnesc 37; obstime la trebuiitta rzboiului 311
de pe pamint 86; pentru pmint 82, ajuttor al arhitectorului 135; la cazna-
85; ce sIt cuvine stpinului 77 ceistv 136; al lecarului 134; la ocir-
adeverinid 74; cinovnicului doftoru 66, 67, muirea. oblastei 134; de poqi2tmeister
100; de apelatie 99; de la giudecl- 137; al procurorului 135
torie politiceasa. 49, 76; de la universitet alutorintfi celor ce pAtimesc 303; din partea
269; pentru sine 270; pentru vremea osteneasa 340; doftoresti 299; 11-
fugirii 174 cuitorilor 227; trebuincioase la ivirea
adiaforia nepasare" 298 boalei holera 300
administrator, -I 318, 319 ajutoriri 227; lacuitorilor 226
admiral 335; vite-admiral 335 aimiie 289
admiralteistri de la amiralitate" 208 alfiturarea ctr imperia noastr a cettilor
344
I Cuvintele strAine, neinregistrate in dic- alcdtuitoril sau scriitorii de jalobe 218
tionarele limbii romane, le-am diferentiat prin alege(a) 40; a fi ales 40; s5.-si aleagit fet stiuti
redarea termenului de baz Cu caractere de 169
rind. Am confruntat lista de cuvinte Cu toate
sursele lexicografice ale limbii ron-16,11e, inclu- alegere, 170, 172; adunarilor dvorenilor
siv Digionarul imprumuturilor latino-romanice 39; cinovnicilor 40; deputatilor 169,
In Umba romana veche de Gh. Chivu, Emanuela 171, 172; dvoreanstvei 100; dvore-
Buz, Alexandra Roman Moraru, Bucuresti, nesti 47; dvoreanstvii 208; in fiinta
1992. cilenului 176; - ocolasilor 176; preo-
Indicele reproduce integral formulrile din tului 187; dupl cuviincioasa orinduial
texte. 187

371

www.digibuc.ro
a1e51/vibornii 222 tul 187; reportuieste Sinodului 261;
alesverls, -un l 35, 44, 46, 48, 155, 171, 195, tArii 116
196, 209, 210, 212, 224, 231, 319, 326 arhimandrIt 113, 243, 250, 314, 359
ale5verl'itorl 229, 230; ^. de sare 230 arldtector 123, 135; al oblastei 33, 102
alfavita 148 arhivfi 209; cantorii 95; pricinilor de ho-
anal( userdnici 320 tArituri 96; verhovnului Sovet 168
allalle 316 arlitmeticii 270
alungarea ciumii din oblaste 295 armA, -e, cu armele au apArat credinta 313;
amanet, a rAscumpAra 115; a scoate la au imbArbAtat duhul altor noroade
mezat 115; amaneturi 204 320; noastre 320; rossienesti 334,
amesteeare, insurAri si maritAri partea mol- 335
doveneascl cu partea tigAneasc5. 113 anneal 240, 243
ametealA ca de cahlA [semn de ciuma] 287 armia armata" 197, 198, 333, 340, 343;
amlazA-z1 sud" 328 marelui vizir 342; seraschirului 336;
amunitle 334, 337 turceascl 336
amvon, se citeste in 187 armine5te, a vorovi - 270
angora 113, 116; intAritura Cu iscAlitura armonli intre imperii 343
si pecetea domneasa 116; cAtre domn arniiut1 337
154; - obsteasc5. 114; sau predstavle- arsin 71 cm" 163, 289, 308
nie 152 artelscic membru al artelului" 212, 223
analog, -un i 18 1 artileria 332, 333, 335; de cimp 337
analoghle 37, 129, 130; dup5. 161, 165; arvonft 221
veniturilor 131; veniturile se adun dup arvontre 224
analoghiile ce sA fac pe tot anul 131 arzerumlen1 locuitori ai cetAtii Arzerum" 336
anarhia 199 asfimiinarea de singe limfA" 277
aner es 204 ascultare, ocolasii au supt pe vornici 177
angArle 153 asesor 30, 31, 39, 102, 123, 134, 178, 226,
anirlsl (a) 177; invoiala 164, 204 292; la Expe litie 136; de giudecA-
antimIns 181 torie 32; colejschii 39, 237
antraxurl, adic5, buboaie de ciumA 287 asiati 212
apA de hlor 300; de romAnitA 300; de var asignalle, 41 51, 84, 213, 214, 216, 225, 226;
300; sAratA, 289 chip& curs 204; impArAteasc5, 83, 84,
apArare a copiilor despre pierzAtoarea molip- 87, 88
sire 304; driturilor 342; dreptAtilor asignova, -i credit"; bancnotr 47, 30;
imperiei 344; legii cea pravoslavnic5. cumpArAtoriului 230; ministerst-vii fi-
318; patriei 316; vietii fiisticAruia nantii 31
296 asprimea acestii boale 299; pravilelor 218
apfirrttorlul vArsat de vaci 302 asupra capului spinzur5, rAspundiri 298
apelator 74, 75 asuprealfi 15.cuitorilor 155
apelatie 73, 75, 76, 77, 97, 175; ,-,giudecAtoriei asuprirl 188, 196; piste mAsurl la giued-
politicesti 41; la giudecAtorie 33, 73; catA 271
hothririle Sfatului nu sint supusl 29; asuprit, -11 77, sA, nu fie unii impotriva al-
slobozire sau oprire 73 tora 177
ara a) 157, 161; locurile de finati 165 asupune, a-1 celor inalte adevAruri 324
arat, loc de 165 risen-mint, -url 53, 56, 62, 68, 80, 99, 123,
arfitare, -1 raport" 207; a ceti aceastA Ar5.- 146, 151, 152, 156, 157, 158, 160, 161.
tare in beseria 319; marturilor intArite 164, 166, 168, 176, 216, 229, 232, 236,
cu giurAmint 72; trebuinciosul numAr de 343; atingAtoare de oblasti 42; -
217 carantinei 286; - cel intArit 144, 145;
arfiturfi, -1 153, 160, 161 cu intemeiere 113; comitetului minis-
arbltru, -1 89, 91, 92 trilor 222, 223; de obste pentru
ardere de foc 63; orasAlor 309 haznelii 39; imp5xAtestii curti 353;
west pentru cel dat supt giudicatA 63; a inaltei stApiniri 43; Moldaviei 38,
averii 82 150; vechi a Moldaviei 150; obrazo-
.arestantl 219, hrana - 83 ; au sA, tie ter- vaniei Basarabiei 169, 171, 172; obra-
menul de carantinA 289; sii vor intre- zovaniei oblastei 27, f21, 214, 2 15 ;
buinta la cercetarea celor inciumati 289; ocirmuirii Aloldaviei 36; ostinesc 197,
sl nu fie tinuti supt paz5, mai mult decit 198; palatilor haznelii 49; pentru
trebuie 44 drile haznelii 35; pentru fugan i 173,
nrestulre 177 174; pentru ghildii 220; pentru gu-
argint rosienesc 216; turcesc 216 bernii 131; pentru a lAcui oblaste Bassa-
rabiei 173; pentru s5.15.sluire 174;
arhlepIscop 256, 301; al armenilor 240, 243 pentru trebile politiei 34; asezArninte orl-
arhlereu 113, 147, 180, 185, 186, 190; epar- senesti 48
hiei 193, 194, 253, 258, 261, 262, 264, avezare 176; cinovnicilor pe la cvartiri 177;
304; eparhialnicescul 192; preosfinti- hotArAlor tari i f5x5, primejdie 301;

372

www.digibuc.ro
 in locul comunicatiei 336; de obste folo- batallon 339; polcului 334; batalionurile
sitoare - 195; omenestile 324; potri- strajii cei dinlauntru 219
vita 175; scolilor 258 batareia 332, 333, 336, 337, 338
almeja hotariri" 56; bisericesti 181, 234; bazarnii [politiej a tirgului" 104, 141
a Moldaviei celor de mai inainte 168; ',alel 296
domnului 152, 153; pentru indatoriri bajenarl straini 38, 39
a taranilor 155; pentru obicinuitele barbatia ostilor 341
soroaci 176; A, se publicarisasca, 174; barbier sau felsar 300
asezri placute lui Dumnezeu opere de batale 77, 259; Cu neomeniri 45; la
binefacere" 51, 61, 63, 70, 74, 75, 77, 90, talpe sau falanga 59
93, 96, 100, 156 batalle 342; gheneralnica 341; batalii b5.-
astepta (a) dizlegari 297 tai" 188
ataca, cetatea era sub 335 batiltorl de sare 224
atistat, -un l 209, 265; - de slujba 208 batrin1 dregatori" 222, 282, 294, 295, 296,
Mima (a) persoana de la stapinitorii pamin- 297, 298, 299; alesi de sat 166; ion
tului 37, 156; cata supusii si catra 318; satului 167, 226
ostile sale 324; a se catra acest scopos M'altura, -1 35, 279; la casale satenilor 162;
326 in folosul stapinului mosiei fara. plata
atirnarl a locurilor si a fetelor 131 163
atom, ccl mai mic dimpreuna cu boala sa bdenie 359
fie abatut 288 hedor' 205; Cu chirie 193
ala 288 beglarbec, ostenescul gubernator 337
aun turcesc 216 berarle, a tine in orina, 38
autocrat a tuturor Rossiilor 342 hesite' 86, 87; in argint turcesc in monede
avangardul 332, 336 vechi 216
avanposturl, corabii la 273 beta, sa pedepsasc cu 273
avea a) comunicatii la locuri inciumate 295, betle, -11 188, 255, 256
297; in tinere de minte 297 idee 274; bataie cu 59; s pedepsesc cu
avere, -1, adic pamint, casa., dobitoace, lu- 274
cruri 76; 167, 204, 271, 281, 336; biletur1 [de trecere) 220
aparat de acolisiri 152, 159; biseri- bInale 166; - boieresti 163; intocmire
ceasca 191, 193; bericii, -lor 36, 192, carantinei 107, 108, 110
264; coronii 333; drept zlog 50; binefficiitorl 239, 244
dvoreneasca 146, 148; haznelii 31, blnele lacuitorilor 215; norodului 295;
36, 43, 45, 48, 219, 221; miscatoare 29, de obste 199; obstesc 308
68, 307; nemiscatoare 29, 49, 67, binevoltori patriei 304
148, 149, 207, 307; obstii 82; in bir,-orl 213, 216, 219, 327; de cap 86;
rinda 220; orindaresti 220; .-particu- a haznelii 37, 45, 46, 82, 164, 227;
lare 49, 50, 55; particulearnice 325; imparatesc 85, 360; obstesc 46;
parintesti 305; starostesti 220; a tiganii haznelii platesc ^, 38
poinescicilor 227; trece de la unul la birja bursa." 211, 223
altul 203; - spre zalog 49, 208 birulnia i izbinda 314, 321
avgustul monarh 170, 227; avgusta maica blsericti, -1 180, 182, 183, 184, 186, 201, 233,
noastra. 353 234, 257, 301, 303, 310; greco-rossieneasca.
346, 348; pravoslavnica 218; de
casa 264; dupa legea sa 228; de lemn
263; - oblastii 217; de piatra. 263;
popoaralor 172; poporului 200, 234;
ballle alegatoare vot" 66 satului 170; "- soborului 252
balotirls1 (a se) 124 bivsii, -aia fost, -A" 223, 224
banc, -un l banca," 227; imparatesc 232; birdilian de yac& sa invaleste Cu o bucatica.
pentru imprumutari 232; - de negus- -279
torie 219 blrfeala la inciumati nu este mare 288
brincar bancher" 209; banchier 206 blagocestla 322
bancrull 220 blagocin 181, 183, 184, 186, 187, 189, 190,
ban1 51; plata dejmii in 37; in aur tur- 191, 192, 194, 232, 237, 248, 257, 264,
cesc 216; bisericesti 191; "- cvartovia 265; bisericilor 180; ceastiei sale
de chirie" 220; e. havalelilor 177; - 233; starsii 233
haznelii 47, 223; imprumutati 77; blagopolucino 298
obstesti 47; [dezinfectati] prin otat blagorodnlele 149; dvoreanstvii 149
297; progonului 59; - recambiei 224; blagorodstvie 148
de straf 227, 274; din vinzarea lumi-
narilor 193 blagoslovenle arhiereasca. aprobare" 186;
de la arhipastoriul 193; nacealniceasca.
baron 339
basmale [de pomana] 294 238; va. trimitem 235
bastionurl 334 blagoslovit, titlu 315, 317

373

www.digibuc.ro
blane 290; proaste i groase 289 cal 153, 162, 339; a haznelii 109, 110;
bloeada acestei cetti 335, 34 1 de olac 226; de pa[i]t5, 42, 46, 86, 87;
blochlrul (a) 335 a poe[i]tii 37, 46; a polcurilor 59'
boala ciumii 280, 286, 291, 292; a afl preste cale 273; caicuri de mare si de alte ape 205.
Durare 285; contagioasS." cairnacamil Moldaviei 156; , namestnicii
44, 57, 58; pierzAtoare pentru neamul domnului 153
omenesc ce s5, numeste vArsat 302; pre- ealea credintii 313
puitoare 177; vrsatului 276; de vite ealeap de tort 155; caleapa = 30 jirghiuti 164-
44, 58, 177; - zmerduitoare 31; boale calicie [din vrsat firesc] 305
epidemicesti 300 calicit 139
bol 153, 155, 157, 161, 165 camtii de pe capital 263
bola culoare" 290 camilaveil 261
boler 147, 154, 156, 195, 340; n'are 152; candidat, -tl [la alegeri] 40,124, 1'2, 176;
p6.minteni 113; veliti 113, 116 pe la popoar. 171; treptelor 170
bolerle 310 canon bisericesc 118
boierina, 35, 36, 38, 40, 121, l'O, 171; boi- canonadli 338
rnas 319 canonisl (a) 189
bolnavl [de ciumfi] 283, 287 eanonisiri duhovnicesti 188
boInil 31, 34 cantora birou, oficiu" 41, 134, 137, 257;
bordel pentru strji 295 carantinei 109, 110, 271, 273, 271;
bortl, pe care ar pute sil ias fumul 308 de hotrituri 40, 78, 88, 89, 90, 92, 94,
botez 181, 184; in biseria, 181; in cas. 95, 97; oblastei 95, 98; pentru ocir-
181 muire colonistilor 104; po[i]telor 100
bot barcl" nacealnicului 333 103, 222; poe iltovoaie 285; - poste-
brantmeister comandant de pompieri" 105, lor a oblastei 243; a sxii 104;
141 sinodalnia, 208; de socoteli 219, 224;
branvaha nav. de control in port" 110, 111, tipografiei 254; tiganilor corones
112 102; Varsavei 104
breaslfi, bresle 33, 126, 127, 131, 140, 291 cantelarie 53, 78, 133, 134, 137, 140, 141;
brigade de pedestrime 337; a diviziei 332 mijevaia 208; cantlerie 202; - comi-
brlie 181 siilor 95
branzii 155, 279 cantelerist 245, 270, 299, 314
brodejnicie vagabondaj" 175 capital, -un l de bani 36, 61, 67, 129, 131, 210.
buba, -e 278; cu punoiu 288; vrsatu- 219, 220, 221, 223, 224, 263
lui 279 capitalle 343
buboale 278; de cium5 late si nervicoase capite impozit" 227; pltirea lor _24
287; buboane pe trup [semn de duma] 287 capul de tirg 126, 140; capite de vite 156,
budosnic paznic de barier." 104, 105; butos- 165; vite albe 157
nic 141 capitulealie 333
buhalter eontabil" 85, 86, 88, 103; buh- car, -fi 155, 137; cu boi 162; pentru du-
galter 80, 81, 82, 103, 105; la cazna- cerea bolnavilor 59; Cu lemne de foa
ceistv, 136; la judeatorie 137 163
buiani 223 caralab [zarzavat] 300
bumbac 289; bombae 288 carantinfi, -I 41, 125, 271, 275, 286; caranti-
buna stare 43; a 15,cuitorilor 151, 195; - nuri 291; sub straj, 289; soroci 1
trii 195, 215; buna orinduiala in biseric. 60; termenul observatiei" la 60
180 carnal, -mi 46, 109, 172; carantinei 112;
buniivointa a imprAtestii sale mriri 1-0 cetAtii 334; de pe la polcuri 84, 86,
burete [pentru botez] 181; cu otet 239; 87; tinere supt 273
grecesc 289 carbuneurt [semn de ciumQ 287, 238
burgomeister primar"; ales de obstii 106; carne de porc 279, 300
burgomistr 139; burgomistru 126, 127, 140
burlae, -I 37, 214, 216 carte hrisov, document" 156; arattoare
pentru numr de vite 152; - aszat prin
burulan cArat stpinului 163 ustav 220; deschisa (de la nacealstv4
177, 226, de drum 201, 212; - botar-
nic. 263; de iertare din rolie 118;
de poronc. a Divanului 146; (tip5,-
rit6) pozvolitoare 229; crti 183, 238, 239
eadre zugrAvite pe lema cu boiele cu oloiu 268, 290; in biseria, 182; dumneze-
290 iesti 237; tiparite 182; vindute 241
caftan 146; cinstire cu 146 cartirulre 59
cabal, -un l jidovesti 222 casil, -e 48, 49, 76, 148, 205, 261, 30-- cele
c,ahalnic, -i 297; cagalnici, au privighiere asu- trebuincioas. pentru 157; deim, de
pra obstei lor 293 fiistecare 167; locuri de danii 113;
cahlfi, ametea15, ca de 285 de afumare 289; - arhiereasa 260;

374

www.digibuc.ro
 bisericesti ce se dau cu chirie 263; efiraturl 133; in cosdriu 162; i angdrii
bolerease& 155; -,carantinei, -ii 109, 110, 153; si salahorii 44 a sdmandturilor
272 273, 274; Cu chirie 193; pentru 158; - in socoteala zilelor de lucru 160
cresterea copiilor 232; dvorenesti 267; eriluff1 224
giudecAtoriei 73; de lucru 222; cfnimn1 60
megiesite 276; negutitoresti 267; dinkier-1 180
de odihn5, 158; poporenilor 183; a pre- crimp 339
otilor, a slujitorilor bisericii 263; -,rascol- efiutarea fugarilor 173
nicesti, de a cutdria secte 267; a tirgo- cear 192, 193, 194, 232, 233, 234
vetilor 267; sd incongiurd, Cu tepi [la ceasovne paraclis" 184, 188
ciuml] 282, 283, 292, 296 ceastnii pristav ajutor politrneisterului" 35,
casfi casierie" 209; de cutia mililor 209; 104, 103, 127, 141, 142; ceasnopristav
mililor [pricacul obstestii purtdri de portdrel al negustorului, ajutor de comi-
grijri] 34 sar" 284, 285
casnte 69, 191, 235, 297 ceasurl deprtare 160, 163, 165, 166, 186:-
catahresIs 114, 225 de seoald 269; din zi 228; ceasurile
catastih de jArtvire 319 [a cinta] 183
catapeteasmfi 18 1, 183 ceata dvorenilor 60
catedralmi sobor biseried de eatedrald" 232 cenu5ii, curd-tease& trupurile 305
catefele 290 cercare la intrare in slujb5, 270; pansfonuri-
eater 110, 111, 112 lor 270
catihisls 187, 265, 266 cerceta (a) cu bdtaie 59
cavaler 113, 169, 170, 195, 196, 199, 214, 227, cercetare, 64; supt 218, 265; ocolasii nu
228, 231, 235, 252, 254, 256, 268, 280, fac 178; bisericilor de cdtre blagocin
285, 301, 315, 319, 320, 358; orden rossie- 189; celor inciumati 288, 289; dup&
nes de 146 rinduiala zacoanelor 261, 262; giudic&-
cavalcrie 34 1 torease& 207, 209; incredintat5. 116;
cazad l a secii zaporojenilor 332 la fata locului 261; la locuri de prisudsti-
cazarme a cetdtii 238, 239 vii 31; nacealstviei 221: pe [baza]
.cazenile palate ca,mere de serviciu fiscal" pravileflor] 33; socotelilor [haznelii] 45
222; cazn, palata sala vistieriei" 220 cereetiltorl [cei care fac cercetarea jucliciard]
cazenoe upravlenie administratie fiscal5" 262
220 cerero 170, 196, 212, 215; atingdtoare de
caznacel easier" 51, 81, 82, 83, 84, 85, 86, prefacerea dreptAtilor 169; de rAscumpd-
88, 105, 106, 107, 108, 230, 243; obla- rare 115; in scris 96; cu
st-i 30, 102, 123, 136; de -tinut 46, 79, isedliturile celor ce au fost fat& 315; -.
84, 126 a glavnocomanduiuscii 198; ostinesti
cazna eistvd vistieria statului" 81, 82, 86, 198; de Biblii 239
87, 88, 126, 136, 144, 177, 210; impArd- certfiri pre cei betivi 256
teased 223, 227; implatiei 31; - lingd certejnii desenator tehnic" tinere ring5.
isprd.vnicie 35; oblastii 83; tinutului zemlemeri 102
46 51, 52, 78, 79, 80, 83, 84, 85, 105, 144, eetate, 202, 249, 332, 333, 334, 335, 336;
145, 207, 212, 225 cetatile Bassarabiei 35; numfirul de 28
clidelntiii 181 cell (a) in limba moldoveneasc& 268; mol-
calca (a) cu vitele locurile de finat 165 doveneste 267; pren sate poroncile is-
calcare 328; a asezdminturilor 173; a
datoriei 256; - giurd- prdvniciei 178
conventiei 328; si cintare
mintului 53, 322; de lege 188 eetire 266; cercetare la 187;
calleittorl de legi 28 1; legiuirii 90; pravili- in biseridi 184; - poroncii prin biserici
lor 281, 286, 293; ustavului carantinii 176, 218; prin iarmaroace 218
291 chef, cheiele cetiltii 333, cheiul cetdtii 337
curieri" cu instiintare in scris sau feliuri de 129, 133, 135, 137, 133,
prin euvint 283 142, 143, 194, 240; alesverisitorilor
chhirime vrajmasascd 336 229; as5.zate dupd stat 31; cantelea-
ciilAtor1e 226; pe mare 274 riei 133, 134, 139, 140; cantorei 137,
cAlugfirl 239, 237, ,263; bucuresteni 244; 143; de bani a caznaceistviilor 50;
se pedepsesc dup& aceleasi pravile 261 din intraturile haznelii 47; din soma
cAmap 289; pre prestol 181 a zece protenturi 131; bisericii 192,
cAmarA 193 193; bisericesti 187, 232; - cantelariei
95, 102, 104, 105, 106, 107, 109, 110, 111,
ciingi 289 112; haznelii 130, 265; - dupd legiuiri
cApitan 332, 333; de gvardie 246; isprav- 34; orlsenesti 35; a obstiilor rase-
sic 34, 104; de mazili 296; de tirg nesti 43; - ostilor 37; politiei 104, 141;
283, 284, 285 prin tirguri 129
cApItenll alese de fiestecare stare 51; armii- cherna (a) un doftor de bolnav 300, de fat&
lor 343; ocoalilor 319 167

www.digibuc.ro 375
chemare ata alegire 170, 171; la casa cislui (a), cisluieste dup5. nunArul Artvilor
arhiereasc& 260, 261 319
chezesie a plcii 326 clvert de ceas 300
chlarAs1 dar" 51; a simti 43 cIumA 41, 44, 58, 275, 298, 306, 343; m&suri
chigala intendent al vizirului sau al unui contra 58; - molipsitoare 282
pasa" 337 cimpul ilzboiului 328; cirnpuri bune 158;
d'HA var nestins 296 A, fie arate 340; cimpii s, fie sAmAmati.
chip apArAtor de holer& 299; inainte ap5.- 340
atoriu de boa15, 277; de curAtire 289, chnpte, cimpii sAmlnate cu piini 341
307; de imprtAsire a corespondentii lor einepa 289; de tors 164
futre sine 324; a imputina necazurile chitare 187, 266; cercetare la - 187; la bi-
vArsatului 276; de ultuire la fiestecare sericl 184
virstl 277; chipuri spre contenirea fuga- cirlant [de pomang] 294
ritului 202; sistematicesti 293 cirma portii 283; cirmele oblastii 28
chlrlgll 221 cirmulre 175; de pe granitS. 106; din-
chlvot de argint; de cositoriu 183 16.untru 100, 101; gubernii 198;
chiziisi 219 nacealstvg, 47; oblastii 31, 33, 34, 41.
chizAsie 63, 68 46, 48, 50, 51, 58, 60, 79, 80, 82, 83, 100,
cblztisluIre, Sfatului 27; unul pentru 102, 129, 137, 168, 169, 170, 171, 197;
altul 82 politiei 197; tuzlalelor 229; cirmuiri
d'en, -url membru" 29, 35, 52, 59, 66, 69, de bresle (= tehoviie uprave) 35,126, 127,
73, 74, 77, 89, 93, 101, 103, 104, 108, 123, 140; v. si ocIrmuire
130, 138, 190, 141, 169, 226, 227, 236, clrmultorul cantAleriei 101, 131; ministriei
240, 244, 254; cantorei 96, 99; - can- 176; oblastiei 226
torii de hotArituri 100; comisii 92, 94; chitar, venitul ului 45
comitetului 237, 239; a Divanului eisle 36, 46, 80; tinute vremelniceste de
146, 340; divanurilor 340; giudic5.- particulari 38
toriei 32, 62, 63, 65, 78; ispravniciei cIstiga (a) boala v5.rsatului prin impreunS.
176, 177; impilrAtestii familii 347, 348; petrecere 276
a ocirmuirii 29, 31, 90; politii 202; ducal, t5.ranii lucreaza pentru stb.pini 154
presudstviei 210; Sinodului 283; dale 157; - din 39 snopi 162; trei cli pentru
Sovetului 158, 168; al tamojnei 106, o zi 154
107; trimis la sat pentru a se incredinta das, -un, treaptb, in ierarhia administra-
168; Verhovnului Sovet 159; cileni tiv5." 37, 39, 101, 103, 104, 105, 106, 107,
125, 243; Sinodului 257 108, 109, 133, 139, 135, 136, 137, 138,
co, -url, rang" 34, 36, 39, 101, 132, 149, 139, 190, 141, 142, 147, 198, 209, 315;
183, 198, 209, 223, 226, 256, 265, 267, a guberniei 203; a rcuitorilor oblas-
280, 332; bisAriceso 186, 190, 280; tei 35; clasurile seminariei 239
a curtii 147; de gios 338; moldo- elAdit, finul in stoguri 162; dup5. cosit 154
venesti 146; - ostinesti 42, 47, 147; clAtl (a), se clA.tea, ferecirea imp5x5.tiilor 324
politicesti 147; a politiei 33; si clima, puterea , arsita verii i asprimea
stri 399 iernii 325
cinovnic functionar" 28, 34, 40, 41, 43, 45, elide 180, 183, 185, 186, 189, 190, 191, 244,
47, 48, 52, 53, 56, 58, 62, 78, 79, 81, 83, 257, 259, 260, 266; bisericesc 301
89, 124, 125, 126, 127, 133, 134, 136, 148, clironom legiuit 204, 357
177, 197, 215, 218, 222, 226, 237, 282, 283, clironomi (a) 99, clironomisind mosie 99
284, 285, 289, 294, 293, 298, 299, 356; chronomle, -ti 77, 149, 192, 350, 355; Scao-
comisan i 59; ". canteleriei 101, 102; nului 347, 353
carantinii 272, 273, 274; creditarisit cifras 192, 264, 265; dup6, stat 263
in numire de streapcii 64; doftor 100; clopotnItA 263
- doftoresc 284; dreptoriei 221, 280; encajnii, mare 330, 348, 357
- impArgtesc 195; ispr5vniciei 58; eneaz 244, 249, 254, 280, 315, 332, 334, 349,
pentru 15.murirea hotarelor 226; a 359, 356; mare 330, 333, 335, 346, 347,
mArii 208; a meditinei 34; ocirmuirii 350, 353, 355, 356, 357, 358
de obste 64; ostinesc 46, 59, 177, 198, eneghinii, mare 330, 348, 357
208; p&mintesc 170, 172, 226, 294, 299; m'Ole 237, 340, 351
politicesc 198, 208, 262, 284; a po- cnigl registru" 210; a maclerului 211;
litiei 97, 98, 173, 174, 197; politienesc - a notariusului 211
226, 293; rinduiti 200; cu tiin la cnut 274, O, pedepsesc cu 274
partes. invataturii 269; tinuturilor 100
tagmei 312 coahl 206, 208; actul incape pe o 208;
cInstea numelui 328;
elbote 187 de vex5.1 206
ctorbusoarA cu carne de yac& 279; cu peste cobetrie, mestesug 117
mgruirtel 279 codas, lucatori de pilmint - 156
cIsla 82; cisle de bungvoie 223 colad [de poman5,] 294
eislasi 293 coleghia remscocatoliceascii 208

376 www.digibuc.ro
 coleghiu 314; impArgtesc 208, 317; a consul, -1175, 176; strtini 208; gheneral
pricirolor streine 208 239
colibe ale cordoanelor [de caranting] 46 consulat, -uri 42, 237, 244; la curtile stApi-
colo[a]nele de osti 342 nirilor streine .42
co1onist1 104; bejgnari streini" 38; ". ecntinirea fugarilor 178
haznelii 39 contract, -un i 49, 50, 58, 59, 77, 83, 204, 205,
comanda focului [departament] 127; osta- 206, 220, 221; de orina, 205; inchiiate
seneasc5.282; comande 209; ...,ostenesti 238; cu cumplatorii de acum 231; intgrit
comanzi polcuri" 59, 177; comandtgle 219 de Verhovnoi Sfat 47; pentru otcupu-
comandant cetgtii 249; comendant 334 rile haznelii 48
comandir batalion 219; ostinesc 59 contractier 49
comandirisi (a) 269 contrasignarlsit 328
comertul tuturor natiilor 343 controler [la caznaceistvg] 136; oblastei 123
CODAS 314 conventia 328; de Akkerman 343, 344;
comisar, -1104, 109, 111; a ca.rantinii 125; divanurile prezidentiilor 340
cinovnici 59; san zasedatel la isprgv- copad de aguzi 221
nicie 34 copa* -e 189, 207, 209, 210, 213, 214, 222,
comiste 45, 91, 92, 94, 143, 149, 150, 294; 225, 226; pol 213; capeicg. 216, 236,
cvartirnaia 127, 143; cvartirurilor [pe] 237, 240
ling politie 105, 141; de stingirea dato- copie de pe asezgmint 168; s o ceteasa in
riilor 221 de hotarituri 89, 93, 95, 96, bisgria 281; a o lipeascg la usa bisg.-
97, 99, 100; din dvoreni i cinovnici ricii 281; de pe condicile metricelor
215; pentru ajutorinta lacuitorilor 223; 264; de pe hotb.rire 98; pe de hotg-
- pentru cheltuieli 47; pentru cerce- rire comisiei 94; dupg aceastg legg.turg
tarea dovezilor dvorenestii numiri 144, 323; de pe predstavlenie 175
145; scolilor duhovnicesti 234 copil care s-a hultuit 280; a preotului 265;
comisioner 2 12 de preuti 267
comitet 127, 175; Bessarabiei 243; bessa- copilgrie, in sil, pune temeiul slratItii 303
rabiecesc 246; bibliecestii insotiri 238; corable 221, 272, 332, 333; din apg. 208;
bibIiecetii sotietati 242, 251; mini- din mare 208; la liman 273; supusg
strilor 222, 223, 231; al sotietItii 236 curgtirii 273; umblgtoare 223
companie, vremea 204 corilbler 220, 221
complectul cantorei 89; s.zgtorilor In Sfat cordon, -oane de carantin5. 46, 60; pe hotar
29; pisti 177 imprejurul Basarabii 280
complex, cei ce sint de slabe complexii cu corespondarisl (a) 42, cantora corespondari-
constitutie slabg" 278 sgsti 100
comunican' 286, 341; in casa mortului corespondent 239, al comitetului 237
294; cuminicatie peste granit& 275 corespondenne 133, 235, 237, 333; cu is-
conde', -e de adet 222; de adeturi 35; pravnicul 61, 69; cu locurile de pisti
de rosomaturi 131, 135; - de rusumaturi Prut 292; pacinice i prietenesti 325;
a haznelii 37 cu temei 323
condidi 187, 193, 210, 212, 229, 320; de coronatic 359; sfintia 218
cercetare la cununii 264; in deosebit coronii 31, 32, 33, 34, 35, 41; zernlemer despre
condeiu 235; contracturilor 210: 89
dvoreanstvei 148; - dvoreneasa 39; corpus 342; urile armiei 199; a Cavcazu.
de hotarg 208; ispovedanie 187; de lui 336, 337, 339; de pedestrime 332.
intrat a banilor 84; invoieli 210; de coslre [obligatii de lucru] 154, 155, 160, 161,
luaturi, de daturi 82, 210; maclerilor 165; de fin 155, 161
208, 210, 211; de metrice 187, 252, cos, venitul cosului 45
264; negutitoresti 209; notarios 210, cosdr 162; pentru pApusoi 160
211; otstavuri pentru mafluji prin covat 277, s sl spele in 277
retragere pentru cei ce dau faliment" 209; covoarfi 290
pttrunse cu ggitan 47, 193, 233; credinla 171, alesii n-au pierdut 171; ,....,

de preturi 60; sineturilor de impru- la pricini si la mgrturii 228

mutare 210; de spiti a guberniei 149; eredit, s vor alege deputati cu creditul noro-
de spitile neamurilor 146, 147, 148, dului 169
149, 150; venitului si a cheltuielilor creditor 71, 77, 78
192,194, 233, 264; vexlgrilor 210 creditorisite, fete - de obstea. lor 172
condigo, capituleatie fArg, 333; pentru creminaliceaseil v. giudeatoria creminali-
slobozgnia tgranilor 159; de pace 326 ceasa; vinovg:tie 177
conducerea Expeditiei 175 crestal, vase din 181
confiscatie 221 crestiani tgrani" fug 173, 174; se strAmutg
confiscul (a), confiscueste marfa 272 din Rossia 121, 122; impgrAtesti 22a
conosament-uri fraht" 221 creste (a) cinstit fiii 187
consistorie 187, 189, 192, 194, 232, 233, 257, crestere copiilor 159; dup5, insusi a lor
262; duhovniceasa 208 voint5, 159; tinerilor258
29 - c. 329
www.digibuc.ro 377
crestinesti sfdtuiri 258 cvartirmeistru, -i 105, 110, 111, 112
crestini pravoslavnici 180, 191, 228, 235 cvartirui (a), osti cfartiruind in oblaste
crisind [pina] 181 cvitantle, -II 81, 82, 84, 85, 86, 87, 88, 327;
crisme 228, 296; cricimi de pe mosie 167; tipdrite 80; pentru plata birului 46;
nu se deschid duminica 228 obstii la arestuire 177; de recruti
catar 116; mosie ctitoreascd 116 202, 204; gheneral- pentru cvartiruire 59
cugetare, fAcatoarea, de bine a avgustului
monarh 170
culege (a) pdpusoi 162; slmandturile 135
cumplid, -en1 [folosite pentru cintdrit] 60;
de slobozirea sarii 230 da (a) de stire ocolasului 296; ajar din
cuinpiinirea folosurilor aminduror pdrti Irdrani tagma bisericeascd, 260
pamescici] 159 dajdie 213, 214, 216, 220, 227; dare sub nu-
cumpararea cerii 233; de materialuri 47 mire de 37; bir a tiganilor haznelii
cumpfirdtor 115, 204; de marid 211 38; a haznelii 45, 177; de straf 222
cumpAraturii, -1 146, 204; de avere 221 denle, -11 116, 205; de avere 206; de alte
cunoasterea nevinoviltiei 219 averi 114; de locuri de case 113, 114;
eunoseut, a face norodului spre stiintd, po- de mosii 113, 114; de tigani 114;
roncile 178 de vii 113; intre rudenii 114; intre
cunostinni, spre de obste 325 cei de starea deopotrivd 114; de cdtre
cununie 232, 264; intre tigani 118; intre cei puternici la cei sdraci 114; la mnds-
cei ce nu se afld in desdvirsitd virstd, tiri .si biserici 114; - prin zapise viclene
253; cu 15.cuitoare de bastind 173, 174 115
cuprinde (a) cetatea 336 dare 37; mazilii pldtesc - sub nume de daj-
cuprinderea asdaminturilor Aloldaviei 132; die 36; in bani 157, 214; birului
in scris a indatoririlor deputatilor 169; impdrdtesc 84, 86, 360; dejmii = a a-
- a tinutului 177 cea parte din piini in grduntd 37; din
curitenle s s. plzascd. 299; cugetdrei fin 37; haznelii 38, 4i; -,racrutilor 121;
noastre 343; pen sati 177; a carea- pentru tiutiun supt nurnire pogonorit
tinii 291 214 arvonii 221; Cu chi-je (ndiniald)
carril' (a) de molipsirea ciumii 294; sd, curd- 20D in otcup 214; pe datorie 237
tasca sdcerdtura ei 322 daronoite in sriculet de materie sau postav
enrinire 301; cm apd [in carantind] 275; 183
a bisdricilor 301; a carantinei 289; daruri in lucruri pentru pricini ce se vor anta.
deobste prin chipuri sistematicesti 293; 78
a drumului 342; de rnolipsiri 301; dascAl, -1 [de bisericd] 156, 244, 247, 250, 251.
Cu pucioasd. 275 254, 265, 268
curechlu crud 279 datare, -11 crestineascd 235, 236; ^, deputa-
curve (a), materia curd, din buba vIrsatului tilor 171; - 111cuitorilor 164; legii 228;
279 politiei de priveghiere 290; - politii-
curgerea unui an 178, acestor ani 323; lor pamintesti 168; preotilor 1-9, 180,
operatiei [de scoaterea sdrii] 230; 280; preotesti 179; presviterilor
pricinhi 262 178; racrutascd 196; - starostilor sa-
eurier inadins al Senatului 170, 349 telor 131; datorii asupra satului alog
eurmarca operatiei sdrii, adecd. a scoaterii 49; deosebite 224, 264; haznelii
a riclicdrii 231; rdzboiului 326 219; cdtre pamescici 167; tdranilor
curs, asdzatul le pentru ruble 213, 214, cAtril stdpinii mosiilor 159
216; monetd, dupd 223 datornic, -1 76, 208, 224; cantoriilor 219;
curii boieresti 157 a haznelii 219
cuma 255 daturi mdrunte 47; din suma lucrdrilor
cutle pentru bani 193 pldcute lui Dumnezeu 48
entremur [sd, ne izbaveascd de] 306 darl 38, 39, 44, 46, 156, 159, 164, 195, 213,
euvInt, procuratorului oblastii 54; fd.rd, 215, 224; haznelii 31, 33, 36, 15, 51,
de improtivire 217 79, 81, 225; nemijlocite 196; 013-
euvInte cuvintAri, predici" 265; cite va stesti 82, 45, 36, 81; starostile scutit de
spune.... sd instiinteze 185 166; v. si dare
cvadratnici, stinjeni 263 ddrlmarea stdrii pomescicilor 154
cvartalnic politist de cartier" Jagiutoriu po- dfiraire frd plata 6, 237; - in folosul
litsneisterului 285; nadzirateli 141, 142, rilor 236
143; cvartalnoi nadzirateli 35, 104, 105. datItori de bundvoie donatori" 232; ddtd-
cvartir, -un i locuintd (pentru armatd)" 39, toriul de bani cdmdtar" 80, 211; zdlo-
81, 141; a rindui cvartiri pren sate177 gului 50
cvartira glavnaia cartier general (al armatei)" declaraill 221
199, 334, 335 deelarigi (a); o declariseste vrdjmas 328
cvartirmeister ofiter insdrcinat cu asezarea, decret, sau protocoluri 55; trirnise la,
hrana unor trupe " 141 rdvizie 53

.378 www.digibuc.ro
detalmare giudicatoriei tinutului 63 diplomlic [de dvoreanstva] 148
defileea 341 director! a carantinii 123; derectori acestui
deistvuiuscii armii armata. activa" 197, 198 comitet 239
dela, deli, ,,afacere, cauz, proces ; opera" discos 181
32, 63, 64, 93, 96, 97, 133, 209, 262; distantio de scoaterea sarii 229
giudecatoriei 41; in oreghenal 32; (tiran; boierii ului a mari si mici 120;
sovetului 175 domniei 120; de judecata 113; gospod
deobste unire a toata, sosloviei 171 113, 114, 118; divanuri 340
.departament, -mi 203, 208, 228, 349; medi- divizil [in armata] 332; di calarimi 327
tinii 34; mosiilor 20S dizertalia 219
depfirtare indepartare" 174, 175; acelui dirzia improtiva nacealstviei 219
nelegiuit razboiu 312; de la patrioti- dobitoace 76, 305; supun curatirii 290;
ceasca tara 322; "0 vatamarii de varsat marunte 196; de slujba 160
276; departare masurata sau diastima 137, dobintla, -zi 219, 224; cresterea Cu 232;
260; de unde se face podvoada, 155; silniciei 328
de consistorie 264 doclad comunicare, memoriu" 41, 53, 54,
deputat, -11 29, 123, 143, 158, 159, 170, 172, 145, 170, 171, 256, 257; comisiei 234;
262, 265, 336, 337; .-- de catra dvoreanstva al Senatului 144; - de la Sinod 146,
101, 169, 171; dvorenesti de pe la tinu- 262
turi 149; de la seraschiriu 336; tri- doctor 290, 295; v. si doftor
misi la imparat 315 document, -mi 36, 64, 72, 78, 81, 91, 92, 144,
deputAtia 337; de obste 170, 172 146, 208, 289; .- au inscris 71; inscris
esatina impozit" 37, 214, 216; pe oi 36; 58, 77; tragire dvoreneasca, 40; - dvo-
pe mascuri 214; porcilor 216; renesti 149; .-.. pentru hotarile mosiilor
pe rimatori 36, 37, 38, 45; pe stupi 36, 89; docomenturi 207; - mincinoasa. 272
37, 38, 45, 214, 216; desatine, pamint doitor 34, 66, 67, 100, 109, 110, 277, 284, 289;
[masur de suprafata] 40, 149, 214, 216, 263 caselor 285; la comanda ostaseneas-
descoperi (a) fugan i 177 ca 282
eseatnic 5ef de echip la politie" 104, 141, doitorle 109, 278
142, 143 doma domnitor" 153, 154, 156, 157, 163,
desfrinare 158 164; tarii Moldovei 113; Moldaviei 36,
desidemonie 181, 188, 276 152; domn" 228; ", glavnocomanduiuscii
despfigubirl pentru cheltuielele razboiului 343 197; gubernator 175, 280, 298, 301;
despfirtire filiala", bessarabieceasca 239, imparat 169,170, 171, 190, 196, 213.
242, 244; sotietatii 238; clasa, de- 214, 227, 231, 257, 315, 318, 320, 333, 334,
partament" 198; serninariei 265, 266 337, 338, 341, 358; - narnestnic 159,
desteptatorin, gubernatorul politicesc pri- 168, 169; predvoditeliul 158; stat-
cinilor fara glas 42 secretari 170
dezbatire, atingatoare de linie mosiei 91
dezertiiri ostinesti 177. 201 domnie Moldovei 39, 118; celelalte parti a
dezghinare, cei ce rarnin in 189 39
dezleoure aprobare" asupra acestui feliu de donesenie raport" 282, 297; instiintare a
predstavlenie 170 politicescului gubernator catre gheneral-
dezraIdficina (a) boala ciumii 294; brodej- gubernator 131
nicia 175; stramutarea de oameni 173 donos, -un i denunt, pira" 209
dezrildcinarea boalei 292; faptelor rele dopuri 289
261, 263; neorinduielelor 215; dorire catrl chiemari si titluri 356
tainuirii dezartirilor 201; urmarilor be- doritfi pace 314, 325
tiei 236, 257, 258
dezvinovfiti (a) cu nestiinta 173 dosirea fugarilor 173, 202
.diacon, -1 156, 180, 183, 184, 186, 190, 232, dosmotrscic, controlor vamal", 107, 108,
233, 243, 245, 246, 249, 254, 257, 259, 109, 110
261, 263, 265, 266, 268, 307; - inva- dovezi dvorenestii muniri 144; dvoreniei,
tati la scoli 185. in orighinal sau in copie, adeverita 149;
<Hale, -url, moldovenesc 217, 270; ro- pentru tragire [genealogie] 144;
sienesc 217; rusasc 270; streine, adica nestramutate 149; spre intarirea preten-
frantuzeste, nemtaste, italieneste i altile tiei 64; spre vadirea faptei 63
270 dragoman, -I pentru corespondenti in limba
diastima sau departare masurata 157 toro& i cea moldoveneasca 101, 139
diatg, dle11 204, 205; casnice 205
diavthendevsis aparare" a stapinirii 114 dragoste catre patriia 309, 310, 318
dicasterie administratie" 186, 187, 280; dreaptgi 154; au gasa pominita anafora a fi
duhovniceasca 176, 217 134; - judecata fara prelungire 258
dijma 77, 155, 158, 160, 161, 214, 216; dreghtor, -1, puterile, atirn5,rile i indatoririle
sau de a zace din toate dupa obiceiu 153; 41; intiiu al oblastii 270; tinutului
- din toate rodurile 167 115

379
www.digibuc.ro
 dregatorle 10, 41, 95, 220, 226, 280; ", Muta- E
rilor de tinut 207; de 1ntocmirea. drumn-
rilor 221, 223; de prezident a divanu-
rilor 199; dregatoriile duhovnicesti 207 eeher 107
drept 199; particulariu 27; particular- eclisiarh 243
nic 33, 62 economie 129; despartirea 135
dreptate, au aleagg i sa fie alesi 10; eetenie 189, 305, 329, 358
spre clironomie 355, 356; pricinii noas- edinorog inorog" 332
tre 328 egher-i polc de 312; egar 332
dreptilll 171, 199, 342; de obste 169; egumen 116, 314, 359; igumen 113, 293, 314
pronomii 152, 215;- date sirbilor 344; enipere, poame de 290
a haznelii 48, 49; si indaminari ale trep- eparhie 186, 193, 194, 200, 232, 235
tei 145, 159; - lacuitorilor 159; perso- ep1dendee5t1 boale 300
nale ale dvoreninului 36; dreptatile Mol-. ep1seop 178, 243; proin 247
daviei 96, 147; si obiceiurile Moldaviei epitimie 186
95; oblastei 150 epItrahil 181
drum pentru iesirea producturilor 328; - epitrop, -1 91, 100; e., pentru nevistnici 35, 94
pa[i]tii 59; drumuri 45, 129, 221, 223; epitrople 67; - de dvoreni 2,07; dvore-
buna stare a 59; tinere intretinerea" neasca, 125, 138
celor publici 37; fig. a-i intoarce la estampuri stampe" 290
cel adevarat 217; slavii 323 evglienle [cinstire] 36; personale 36
drit, -un i 48, 128; dvorenesc 39; al Expe- evghlnis 41
ditiei 50; glavnocomanduiuscii 197; evrel ro; lacuiesc prin sati 297; due
asupra negustoriei 221; procurato- dupg ce sa, bolngvdsc, la t1rgusoari 297
rului 54, 56; de sloboda facire rachiului examen In public 269; ^, de o parte 269
220; driturile dreptului au fost sfinte 325; exarh 170, 195, 196, 227, 237, 254, 267; pre-
irnperiei 342; innoite sirbilor 343 osfintitul 196
ductile si reductile, a ridica pe plan 90, 91 executor la ocirmuirea oblastei 134
dughene 48, 205, 264; unde se face neguti- exelerilla sa 235
torie 234; duminica nu se deschid 228; exemplar al jalobii 69; exemplare de arti
in tirguri 192; pe locul bisericesc 237; - de hotarnica 94; exempleariu
193 sfatuirii 239, 257; exemplearuri, numar de
dugheulti 234 168, 176, 217, 349; ezampleruri din in-
duhul sfatuirii 312; cel tulburatoriu 322 stiintari 301
duhovnic 265 expeditor [la ocirmuirea oblastei] 101, 133,
duhovnicese, -easc5 dicasterie 217, 301; 134
pravlenie 187, 257; - reglament 261; extract 31, 50; din condice 194, 279;
scoli 258; cei duhovnicesti din tagma pricinii 262; extracturi din deli 32, 242
188 extraordlnare trebuinti 83
dum5., -e 48, 131, 207, 210; (pentru gospo- ezer,-e 229, 231, ezuri 230, malurile ezerilor 229
daria orgsineasca) 126, 127; orasenesti
48, 106, 140, 198, 224
durere supt linguritg la ciumati 288, 299;
la ghindurile cele de suptsiori 278
dumanul cel neimpaciuit 312; au ramas lahricA, -1157, 205, 234; fabrice 99; la cari
neplecat spre pa e 313 vor lucra cu oameni naimiti 38; de mi-
dvorean 148; folosit de obicei la pl. dvoreni taluri 224
38, 39, 60, 66, 122, 123, 124, 137, 138, laceren finului 60; tirgurilor publicarisite
143, 144, 145, 146, 14-, 150, 151, 152, 49; faceri de bine 323
154, 158, 159, 169, 170, 171, 172, 176, lactari de mara 2-2
192, 208, 215, 223, 270, 282, 284, 292, falange bataia de talpe" ca o scbingiuire farg
298, 318; scrisi In ghildia 209 omenire se ridica 59
dvoreanin 36, 40, 64, 144, 145, 146, 147, 149, falce, flci 155, 156, 161, 165, 167
299 laudlie 51, 80, numar de 80; izvoade de
dvoreanschii predvoditel maresal al nobili- [parte barbateasca; fimeiasca, copiii, ru-
mii" 176 denii, copii de suflet] 51; impargteasca
dvoreanstvg 29, 31, 32, 34, 35, 36, 79, 101, 358; famelie 37, 228, 279, 324; plata dejmii
121, 122, 137, 194,
123, 124, 125, 133, de fiestecare 37; lacuitori cu 178;
145, 148, 169, 170, 171, 197; oblastii famelii pribegiti 254
40, 47; ,., ostineasca, 147; alegire 89 fapte insemnate cu pravila. 263; netrebnice
dvorenesc, -casca. 47; adunari 40, 199; 261; rele 263; de rusine 188
alegeri 40, 47; familii 146; con- tata de cetate s-au sfarimat cu lucrarea arti-
dica, de spitile neamurilor 150; documen- leriei 335; Jata persoang" 169, s lusa-
turi 145; invrednicire 196; neamuri mnea.za deputat dupa multime glasurilor
145; numiri 144, 145 o 169; impgratului 198; particu-
dvorenie 196, 197, 198 larnicg 207; fele, feliuri de 223, 248;

380
www.digibuc.ro
 .... ce se afla. in slujba 217; alesi deputati forma juclecatii faptelor rele 261
171; ce au impartasire la avere 203; formatul hirtii 209
creditorisite de obstea lor 172; dvo- forstaturiie mahalalele" cetatilor 35
reni 192; ", duhovnicesti 172, 176, 237, forstmeister inspector pentru ape sipaduri"
256, 257, 261, 285; dvorenesti 172, 207: ober forstmeister 207
285; mirenesti 237; cu nadejde de forstmeistereasca, ocirmuire 124, 144, 145
incredere" 237; case ocirmuiescu bisa- fortd, noroade supuse fortei otomanicesti 344
ricile 302; ", particulare 29, 31, 64, 65; frittii adevarate i necurmate 324
particulearnice 62, 226; din politii unse Cu -smoall 289
156; privatnice 223 fruntas, lucratori de pamint 156
fagAdulnille prietisugului 322 lugar, -1156, 177, 178, 201; venit in Basa-
nana 300, pentru prescuri 192, 193 . rabia 173, 174; sil sil triimeata sub paza.
M'arate' 188 173, 174
feelor 265; de dascal 265, 266 hm:ir/tul 202; curmarea 201
feldser 103, 109, 110, 111, 112, 134; felsar fugire, -1 219
(sau barbier) 300 fundamentalnice binale 166
feIoane 181 funt, -ur1 409 g" 234, 290
fentele, trebuie sa toarca stapinului 164 luna (a) fete de tigani 118
fereeilturi 192 luna) in graunta 340; furaja la 8 cal a hamelii
feredett 277 109, 110
ferestre 307 hirma., -e, nu se deschid duminica 228
ferleire 158, 252, 291; a ingradi pazi" a furtisag, -un 44, 63
voastri. 199; imparatiflor 324;
stapinirii sale 315; supusilor, scopos
a neadormitei privigheri 343
ferleita pace 314
!mire atingatoare de binili intregului norod galhan 37; juma:tate de 214, 216; galbeni
297; improtiva acestui rau [duma] 286; austriacesti 86; olandeji 86, 87, 214,
de foc 177 216
fetele nu sint datoare a toarce stapinului 164 galll 320
fetillrea boalii acestia 281 gangrena 287
fil duhovnicesti 235; ai patriei 315 garantult 343
filma persoana" 199; politiceasca. 199; gard, -url 165; [fr.] garda, paza" unul din
In fiintain fasta, in prezenta" 167; ba- cele mai vajnice a Anatoliei 338
trinilor 167; in domnului imparat 333; garnizon 333, 334, 338, 339; s-au dat robi
In preotilor 283 335
Landa' 251, 359 gaz, lui Ghiton di Morvo [pentru carantinel
fila, file [a condici/or] 209, 210; file pentru 175; gas de aceii tari acrime de sare 289
scrie jartvirea donatia" 320 gazde [de tilhari] 58
urea boalei de duma. 287; marirea gre- galni 155; da gospodariu stapinului 164;
salei 259 de pomana 294
finta, a patra parte din pogon 154 giitirea de piini i furaj pentru arniie 340;
flseus (vechil a haznelii) 95; creditarisit 55 ostasesti 333; de razboiu 310
fizIonomin color inciumati 288 gheneral, adiutant 201, 231, 332, 333, 335,
fin 155, 160, 161, 162; plata dejmii in 37 341; feldmarsal 197, 199; leitnenant
fina, loc de 156, 157, 165, 167 27, 150, 214, 227, 235, 243, 246, 270, 334;
fintinl 188 341; maior 228, 244, 247, 249, 320,
flag steag" 328, 333 332, 336, 338, 339, 342; de cavalerie
!loare culoare" 290; inchis-mohorita, a 315; de la infanterie 332, 341; gheria-
semnelor de ciuma 287 rari 310
Dotfi 110, 111, 112; ofiteri din 110 gheneralitet 148
flotilla turceasca 332, 333, 335 gheogralle 270
foantete, sil ne izblveasca de 306 gherlog 334
foarfeel 18 1/pentru botez 181 ghildie breasla" 209, 210, 211, 212, 220, 243
foe, paza de 59 glxlmnazie 269
fotos de la cel bogat 165; obstesc 177; ,... Madura, -1 ganglion" semn de duma 287;
particulariu 44; spitalului 228; tasii de suptsiori sil mnfla 278
ceii cistigate de noi 326; folosurile haznelii girezi de fin 162
209, 214; ", pamescicilor 167; acestei gileevi 159, 188, 191
paci 325; pentru folosirea" pamintu- glleevirl particulearnice 155
lui vor implini lucrul 152, 159; ale sta- glas, wuri dintr-un suflet al patriotilor
pinului mosiei 166 314; - patriei 313; rugaciunii noastre
folosi (a), sil folosasc cu pamintul pentru 323; cu tare sil faca stire megiesilor 283;
hrana 160 voturi" 29; alegatoare 40, 66, 149,
folosnta tuturor, tara deosebirea, noroadelor 169, 172; la alegeri 40; a cilenurilor
344 93; intemeiate pre cea adevarata, noi-

381
www.digibuc.ro
 md a legiurilor 129 gubernschii reghistrator 299; secretaria
glasnici 126 glasnice izbinzi 322 2.70, 299
glasnii (glasuitori) In duma oraseneasca 140 gunolu [pentru ingrasamint] 165; la tara aceas-
glavnaia cniga sau haupt registru principal" ta nefiind inca, trebuinta. de 165
209 gura izvorul" apei Rionul 338
glavnocomanduiuscii comandant principal" gusarl, polc de 342
197, 208, 299, 333, 336, 337, 340, 311,
343 II
glavnul stab 334 halaturl [pentru foc] 141; intocmirea 105
glasultor, -1 in duma oraseneasca 140 hal in functie, in activitate" 39
gloab amencla" 70, 183, 202, 234, 233; harabagli 221
In bani 189; pentru cununia tiganilor heraet 216; avaet 214
ar tirea stapinului 118; grija globii 228 havale 59; havalele 38, 57, 59, 87, 156, 159
glohlre 55, 58, 67, 189; cu bani 228 217; obstesti 37, 43, 45, 16;
gnomia, Upa ' lui sint indestuli 175, 260 pamintesti 31, 37, 38, 39, 43, 46, 97, 49.
gorodnic oraseni" 207 79, 86, 123, 130, 138, 139, 214, 215, 216,
gospodar 155, 157, 161, 168, 213, 214; numar 227; havaleoa cu cumpanire intre
de 80; stapinului dona gaini
d lacuitori 59
164; lucrator de pamint 157 hazne, -11 30, 31, 32, 33, 35, 36, 37, 92, 93, 45,
gospodarle 160; de tara 158; gospoda- 47, 48, 55, 58, 60, 62, 64, 82, 96, 1-8, 139,
rire" orasineasca 126; satelor 129 140, 166, 209, 210, 213, 216, 21), 227;
goubvahte 46, cf. germ. Wacht paza" haznea 223; hazneLaloa 39, 64, 81, 205,.
gostind 36, 37, 214; pe capre 216; pe oi 229; Cu bani 43; ... imparateasca 78,,
37, 38, 45, 214, 216 81
grabnlea ndvalire 325 Nula Erivanului 325
gradonacea,lnic 208; ocirmuirilor de gu- helarlo pe la pot[i]ta 46
bernii 202 herb, -e 212; gherb 148; daruit de impa-
final 144, 169, 170, 171, 176, 197, 199, 214, rat 146
215, 225, 226, 231, 286, 291, 328, 332, 335, herbovoaia hirtie de intarituri" 204; ,.....
341 proasta 206, 207
gramotd scrisoare (de acreditare), document" heretisire domnului imparat 315
144, 145, 200, 201, 265; dvoreanstvei h1ndlehl, -un l sapate contra intinderii iocului
149; .-- dvoreneasca 122, 149; 60, 165; hendichi 60
dvorenilor 146; 'Malta 148; gramata hrotonisire 187, 2.58
arhiereasca, 183; inaltimii sale 351 hirotonislt 265
granita 223, de peste 223 hirtle 136, 207, 240, 268, 289; herb voaia.
grildlni 205 203, 207, 208, 209, 213, 223; de m'U-
grapa (a) 161 ritura: 204, 205, 212; de lauda pentru
grgunta, plata dejmii in 37 slujba 208; de marturie 212; de
greceste, a vorovi 270 pasporturi 211; proasta. 223; de
greel 254 vexaliuri 206; pentru zemlemeri 95;
gresahl, vrednica de pierderea vietii 271 hirtii, cvitantie i celelalte 82, 324; - de
griglit hribi"? 300 amaneturi 205
grija pentru viata i sanatatea copiilor 304 holle 305
grIndlna [sa ne izbaveasca, de] 306 holera 299
groapa, de trei arsinuri 289 holle!, satean 159, 163; datar a lucra
grofrneister 315 zile 153
hornurl 308
gubernator 170, 171, 172, 175, 198, 227, 275; hotar, -fi 100, 327; oblastii Bassarabiet
gheneral 29, 33, 34, 35, 90, 41, 42, 50, 173, 174; firesti 325; [fig.] puterii
53, 54, 55, 56, 58, 59, 78, 121, 122, 123, 132; fara hotar 157; hutarul manastirei
124, 125, 126, 128, 130, 131, 132, 175, 360
202, 21'l, 215, 291, 292; ostinescul 29, hotarnica, -e a.ct de consemnare a hotarelor
30, 50, 51, 202; politicescul 29, 31, unei proprietati" 94, 96
40, 41, 42, 43, 44, 45, 52, 55, 100, 101, 102, hottirl (a se), a avea, halar comun", pamin-
123, 124, 129, 130, 171, 198, 201, 202, tul acesta s hotaraste cu o imparatie
226, 237, 243, 271, 280, 282, 294, 295, 298, 284
302; politicesc al oblastei 122, 123, 132, hottIrlre 29, 33, 50, 55, 75, 76, 77, 99, 113,
133, 134; vite 29, 30, 31, 43, 52, 53, 128, 129, 146, 173, 176, 228, 262;
101, 102, 123, 124, 133, 135, 208, 226, face cu asile deschisa. 93; cu
243; voenoi 170, 172 multime glasurilor 29; git.dicatcrrasca
gubernie, -1 49, 121, 123, 127, 130, 132, 148, 50; masurii statului [in armata- "2-;
150, 173, 174, 175, 197, 198, 202, 206, di moarte 198, 262; sau opredelenie 62.
213, 217, 226, 275, 280, 318, 319, 327; hotilriturii, -1 29, 40, 41, 99; de mosii a
Basarabii 281; cele dinlduntru 83, haznelii 78; in pricind 208; v. cantora.
130, 222; Rossiei 30, 68 de hotarituri

382
www.digibuc.ro
hozeain gospodar " 297 Isporedanle 188
brana casii, vitelor etc. 158, 163; norodului IspoveduI (a se) 188, 228
129 Ispravnie 34, 58, 59, 61, 83, 125, 176, 177, 228,
brean ras 300 284, 319, 340; - plmintesc 57, 58, 60,
brisov, hrisoave 36, 146, 151, 152, 157, 163, 61, 81, 170, 226, 282; cApitan 34
164; domnesc 36, 37, 113; gospod Lspriivniele 34, 35, 64, 66, 70, 73, 74, 79, 82,
1 13; sAbornicesc 39; hrisoavile Molda- 83, 156, 166, 167, 168, 176, 284, 285, 286;
viei 36 plminteasca 34, 63, 125, 139, 151, 176,
hurta, cu 234 177, 178, 207, 217, 226, 285; tinutului
hutor5., cltun" 49; s se scrie hutrele din 65, 104, 164, 236
tot tinutul 360; huturi tinute vremelni- istafeturi cite in doi cai 285
oeste de particulari 38 IsterlsI (a) a lipsi pe cineva de ceva" case se
isterisesc de urmasi 303
1storie 270
istov 154, 157; numirea vecinilor s-au sters
de 154
lorbil de puscil 335 IstovI (a) dajdfile 177
timar, larmaroace 218, 228, 232, 234 iubltor de argint 185
koane 181, 188, 192; s5.pate 181 'ultima de ostenea15. 158, 326; de slav 309;
lertare, 219, 224; a celor biruiti 316, stdpinirii 312
318; dajdiei 222; de dri 195 lubitor de stpinire 312
iertat, once cerire atingtoare de prifacerea iustifte 29, 123, 208
dre-,tati/or... nu pot fi iertate 169 lutlinea boalei 293
lerodlaccn 249, 261 lzbavirea de jugul cel tiranicesc 316; de
Ieromonah 244, 250, 251, 261 Ilcuste 305
let:irea cu icoanele 184 izbindil 314
lezittur1 59, 163, 177; a intocmi 154; ezitur Izooni (a) s izgonim puterea prin putere 325
59 iznoav5, de alegire 171
imaf, -mi 59, 156, 157, 165, 166, 167; satu- Izvod 52, 56, 69, 74, 76, 81, 82, 85, 96, 144,
lui 165 145, 182, 183, 230, 234, 235, 239, 244;
imperator Petru intiiul 146 pentru avere 264; de pe pravile 269;
imperie 37, 41, 124, 127, 128, 130, 198, 201, ptruns cu gitan 1 cu pecete 192;
212, 213, 320, 328; otomaniceascA 333; izvoduri de ispovedanie 264; izvoade
Rossiei 36, 197; turceasc5. 344; Im- recensmint" 51, 149, 150, 177, 207,
pere 342 214, 270; de nume 359
In 289, de tors 164 zvodire pentru sporiul haznelii 42
inginer 320; ingineriu 102, 125; mAsurto-
riu de pmint 136, 138; zemlemer adic5.
33; ingener 227
inginere,t1privigheri 219
inspector 103, 290; - la uprava doftoreasc5. 1mblAti (a) 155; ", piinea Cu miinile 162
134 1mbrAca (a se ) chip& starea v52duhului 300
instantie 62, 77, 97, 99 1mbrileAminte 279; pre prestol 181
instructle, -1 30, 51, 46, 146, 173, 174, 189, Imbunatz111 (a) msurile celi nea.prate 176
191, 194; asupra datoriilor 171, 172; ImpArat 36, 169, 170, 171, 196, 213, 214, 216
blagocinului 180; pentru chipul ocir- 227, 231, 304, 315, 321, 322, 325,
mairii 33 326, 327, 330, 333, 337, 338, 342, 358,
instrument, -url 136; ingineresti 102; 359; si singar stApinitoriu 217, 218
istrument Cu vIrI [pentru ultuire] 277, 279; ImpilrAteasli 358, 359
is4-rumenturi pentru foc 141; enstrumen-
turile focului 105 ImprtrAteasea inltime 333; - mrire 28, 31,
interesul imprtiei 43 32, 39, 41, 48, 123, 124, 125, 144, 147,
intrare introducere" 121; intrarea banilor de 171, 197, 198, 199, 200, 203, 213, 216, 217,
aur s-au oprit 216; in Parij 309, 314 218, 225, 226, 231, 253, 257, 258, 261,
iroismos 344 270, 301, 313, 314, 317, 323, 324, 325,
1w:tres ciumii 285 326, 327, 328, 334, 335, 346, 348, 356;
isefill (a in table 200; pricina 262 imprtesti adunAri 322
iscallirea tractaturilor 173, 174, 325 Imp5rAtie, -I 31, 43, 144, 284, 309, 318, 322;
IseAlItur 116, 168, 262; domneasa 114 evropienesti 322
iscodirea gultuirii de vrsat 303, 304 ImptiriltIre 352
iseusin111/ mestesug 205
lseusul cAlugb.resc 238 Impfirtlisi (a se) 188; irnp5.rtsi (a) 228;
Upas:1 sd s pricinuiasc5. 165 Impartkilre la alegire 170; la orina, 155;
IspLsoace de miluire 148 celor bolnavi 183
ispit experient5," a citiva ani 203; au hnpArtlre, -1 de tigani 113, 116; c5.rti1or
ispitit toate.greut54ile 227 236

383
www.digibuc.ro
Impledeenre, -Cid 170, 259; s& vor intimpina Indeminare 195, 199; spre alesveris 326;
170 lacuitorilor 215; locului 229; slo-
Impilare 39, 77 bozite prin legiuiri 144; a unii trepte
ImpizmIre despre amindoao ostile 341 169
ImplIni (a) rdnalsita [de datorie] 219; gloa- 1ndemnare a s5. hultui 280; spre lucrarea
131 234; impleneste neajunsurile omenesti- viilor 231
lor asezdri 324 Indriielti 188
111101'11re 172, 228, 30 1; asezdmintului 168; tndreptare la md.ndstire 259, 260; soborni-
a pravililor 173, 175; tractaturilor ceasca - 113
343; impliniri de bani 100, 219, 220, 221, 1ndurAri a d. impdrat 231
223, 327 Ineeatt 253
1[1101)11Rn. 337; datoriei 226, 227 Inffiloot (a sil) spre ascultare hotdririi 126
Impatriva legii 296; stiintii a rdpi venitul Infillisiltoriu 210; tagmii duhovnicesti 169
234 Inflinlarea politiceascd a Grecici 243
Impotrict (a se) 332 InfrIeosat, -A intimplare 255; pentru das-
lmprejurare, -fui 227, 299; vrednice de manul inarmat 343
luare aminte 221 Mana (a se) pentru nesupunere [sAtenii] 167
Impresurare, -firl 90, 92 Inardd1 (a) imperia Cu firesti botar 325;
impreunare 287 satele cu garduri 165
Impretinat, puteri 31, 322 Ingretosare de mincare 278
Impreund lucrare 195; sezdtori 89 Ingrijirea pentru cei bolnavi 303; pentru
Imprumuta (a) bani 184 supusi 224
Imprunuttare 51, 83, 224, 340; imprumutiiri Ingropare crestineascd 256; in vrernop de
223; din bancuri 227 ciumd 283, 296, 297
imputernleire 44 IngrozIrea de pedeapsd 156
Imputernicit, -11 195; imbelor imperii 343, Inlesnirl 218; lacuitorilor 226
344 Inmultlrea impdrdtestii case 357
Inadins triimis 177; mijlocirea acestor ina- Insdnma (a) cu mdmii locurile 229
dinsi 69 Insilmnare sau 16muritd ardtare de invdtd-
lnainte cuvintare 178 turi 269; sernnelor de ciumd. 283
putcre 29; stdpinire 130; voing Insalrelnare asupra cirmuirii 120, 2-0, 308;
170 asupra ocola.silor 298
IncillifunInte 187 Inscrls 71, 72
Inerdzire, cheltuieli pentru 45, 47 InsImbrAltilti la plug 161
Incillzitul ostilor 86, 87; - ostenilor 87 Insluilre [din varsat firesc] 305
Inefireare, a ha7ne1ii 219 Instreina (a se) de la dreptatea clironomiei 354
IneilrefiturI a ha7nelii 219 !asurare 113, 163, 174
Inchegare a deputdtiei 169; de norod 27 ImAlficlurd 188
Incitan (a) 154; deosdbirea sil incheie prin InstlInia (a) pentru toate intimpld.rile 285;
aceea cd vecinii nu se pot vinde 154; di acesti ingroziri 326; instientind 2-8
tractat 323 In5tilniare, -fui ale cirmuirii 31, 172, 174,
Inelielere contracturilor 49, 328 217, 225, 226, 231, 235, 254, 280, 283,
Inchide (a se ) Dosforul 328 292, 301, 314, 319, 336, 338; (donesenie)
Malhiere la mAndstire 260 131
Inehipuiri pentru asezarea ocirmuirii 121; de IntArire aprobare" asezdmintului 27, 168, 171
obste 170 IntOrlturii, hrisov don-mese de 113
fuchina (a) armele 333, 339 Intemeiere obstii 113; intemiind fericirea
Inehlsoare 34, 63, 219 supusilor nostri 322
111dt:sil la temnita ceatii 238 india ,75.toriu [predsedaten 40
Inciumall 287, 288 IntImpIna putere Cu putere 326
Inconjurd (a) satile cu hindichiuri 165 Intimplare pentru obstie 177, 204, 323, 324,
Incoronare cu stema tdrii 113 326
Ineredinlare, deputati dobindesc - 169; in Intirzieri fdril macar un minut 296
scris 336; prin grai 282, Intearcerea fugarilor 173, 174
Indatorlri 152, 224, 258; gubernatorului Intoemirea bunei armonii 343; deplind a
30; lucrdtorilor de pilmint 152, 155, hrisovului 113; drumurilor 221, 223;
163; ocolasilor 177; prin pravile instrumenturilor 136, 141; zidirilor
217; sltenilor 160; stdpinitorilor 47
de mosii 151, 164; soltuzului 167; Intrarmare 318, 328; a neprietinilor 313
td.ranilor 150, 151, 152, 159, 168 Intraturl haznelii 31, 47, 50; - obstesti 51;
Indatoritoriul cel care da pe datorie" 115 veniturilor oblastii 43
ladatorlt 115, 155, 323 Intreblirt din partea cerceatorilor 262
Indeletniel (a sil) la oprirea boalei 299 Intrebuinta (a) 219, datornicii... sil vor
Indeletnieire 38, 22 1 la lucru 219
Indelungatfi prelungire a rdzboiului 325 Intrebuin:area afumdrilor 293

384
www.digibuc.ro
1ntreginnea dreptAtilor 328 76, 77, 78, 84, 104, 125; tinutului 64,
1ntruloctiri cu Iloldavia 286 138, 139, 164, 203, 204, 207
tnUmparea ata Rossia a cetAtilor 343 jugul agareanilor 359; robiei neamurilor
1nvAta (a) carte 187, 267; pe oameni 185 streine 318
InvAtAtor1 268, 269, 270; in publicA, 270 luna 305
InvAtAturii 178, 205, 229, 269; inalte 268; jurat, -11 136; giurat 80; cinovnic 97;
bunelor nAravuri 28 din ofiterii iesiti in ostava 105
Invecul (a se), sa s inveculasa. 316 jurAmlut in fiinta de fatA a cinovnicilor 200,
InvitAturl [injurAturi, a face pe cineva 201, 355, 356; giurAmint 64, 65, 67, 71
vial" 188 72, 91, 93, 272; deputatii sint pusi la
farol (a se) la urmdtoarele ponturi 324 169; cu iscAliturS. 349
1nvoialfi, legAturA., tocmalA 115, 164, 166, jurnal 175, 209, 217; de giudicAtorie 70;
168, 169, 204, 205, 206; ce s-au fAcut - de la Inaltul Sfat 150, 151; presudst-
la Bucuresti 344 viei 54; supt iscAlitura cilenurilor 94;
Invoirl de pace 324, 325, 328, 356; invoirea hotArire flcutA prin - 240
maicii 356 jurnalist [la Expeditie] 136

jalbri 182; jalobl 32, 49, 50, 64, 67, 69, 70, lada pentru bani 193
72, 78, 84, 96, 100, 113, 151, 175, 176, lagfirul 342; lagher 335; laghere intArite 339
186, 188, 196, 207, 208, 209, 212, 218, lavre 253, 256
238, 262; de apelatie 98, 99; proastA lazareturl 46
33, 74 lAeasurIle celor inciumati 290
jamhon 279 lAeomle 217, 234
jAlulrl 63, 78 lileulnla 156, 219; norodului [locuire, popu-
jAfuitorl 255 lare] 35, 44, 51; - a oblastii 34
jAlultor 64, 68, 70, 71, 72, 73, 76, 77, 78, 175, Iiieuitoare de bastinl 173
209 lfieultorl 27, 37:152, 156, 160, 166, 173, 174,
jAratee 289, 290 176, 178, 195, 196, 198, 199, 200, 214,
jArtvIre de bunAvoie donatie" 232, 239, 240, 215, 216, 217, 218, 219, 225, 226, 227,
315, 318, 319 231, 236, 237, 267, 268, 280, 285, 291,
jertvA obsteasa donatie" 315 296, 299, 319, 327, 332, 338; Bassa-
jertvenle 181 rabiei 170; cne'illor 340; coronii
jIdovl 35, 38, 39, 85, 121, 219, 223, 228 2 17; haznelii 217; impArAtesti 214,
Pvinl care aduc striaciune 305 318, 319; de pe mosii 154, 155, 157,
jlrghiutl 164 216; oblastii 169, 213, 217; pe pAmin-
tul lor 151; de trii trepte 169; locuitori
Jude al cetii de tigani 118 de bastinA 93; cu privileghii 340
judeca (a), sA giudecA dup rinduiala cremi- Metiste 305; [s ne izbveascl de] 306
naliceascl 273, 274 liiiimea pAmintului 161
judeeare 265 lAttrea alesverisului 231; impArAtiei rossi-
judeentA 202, 293; sA s dee supt 174, 262; enesti 344; vArsatului de vaci 279
giudecatA 33, 44, 61, 78, 154, 164, 173, lAuthrie, mestesug 117
174, 178, 218, 219, 271; criminaliceascl leaffi 47, 60, 78, 83, 101, 106, 107, 110, 132,
64, 77, 84, 93, 100; ostineascl 198; 133, 137, 139, 177, 209, 263, 266
politiceascA 29, 54, 61, 65, 67, 70, 72; becar, -i doctor" 109, 110, 111, 126, 134;
- politieneascA 208 tinuturilor 103
legfiturA, -1 insotirei 303, 324; nerumpt5,
judeeAtor 125, 138, 139; giudecAtor 35, 42, 322
104, 124, 125, 138, 139, 176; cel dupA,
cuget 124; de tinut 213 lege 146, 228, 234; blagocestiei 322;
dreptAtii 322; - greco-r5sAritului [n.
judeeAtorle 71; criminaliceasa 32, 123, ortodoxl] 36; pravoslaviei 321
133, 137; politiceascA 123, 133, 137;
cea dup5. cuget 137; cea prin cuvint legiulre, -1 32, 33, 35, 39, 42, 44, 53, 54, 56,
139; sirimanilor 140; giudicatorie 62, 122, 129, 144, 155, 195, 197, 212, 221,
124, 164, 176, 208, 224, 266; cea dupA 327, 350; Moldaviei 29, 45, 152, 147;
cuget 123, 124; a comertii 208; cre- obstesti 67, 158; pentru pasporturi
miniliceascA 41, 42; criminaliceasa 212; scutite de dejm5. 153; spre slo-
64, 78, 100, 102, 169; orAsinea.scA 126; bozire apelatiei 76; - strAmosesti 199;
pAminteascl 34, 201, 222; politi- vechi 155, 166
ceascA 32, 33, 42, 44, 55, 65, 73, 74, 76, legIult, craiu frantuzesc 320; stApinire
77, 78, 97, 98, 99, 100, 103, 123, 169; 218; documenturi 209
sirimanilor 126; de tinut 32, 35, 57, lei 167, 213, 214, 216; in locul lucrului
61, 62, 63, 65, 66, 68, 69, 72, 73, 74, 75, 155; straf in 156

385
www.digibuc.ro
lemn, -e de dop 289; - de foc 86, 109, 110, luminfirl 194, 232, 264; de ceara, 290;
136, 155, 156, 157 de pucioasa 290; de sau 290; luminari
lepadare de bont voie la scaun 354; de 46, 47, 86, 87, 136, 192, 194
clironomia scaunului 350; din tagma lumlnare a norodului 28, 44
duhovniceasca, 262; de la soborul celor luncA, -1 205
pravoslavnici 189 lungoare de multe feliuri 288; o socotesc
le.* 289 de ciuma 287
lesinare la inciumati 288 lupta (a se) cu puterea climei 325
letonIsul lumii 315 lupia pierzatoare 328
,i ilesmre" 222 lut framintat pentru unsul usalor 308
liman 273
feliuri de limbi 236; greceasca 196;
moldoveneasca 29, 31, 32, 41, 107,
108, 128, 133, 144, 143, 176, 191, 196,
226, 233, 238, 239, 276, 301, 302, 326, macler agent de schimb, curtier" 206, 210,
328, 332, 347; natiii 195; romaneasca 211, 223; de birja 211; naberjilor
358, 359; rossieneasca 128, 196, 226, 208
276; rusasca, 29, 31, 32, 33, 34, 102, 'nad, -le 52, 59, 77, 196, 205; madeaoa aces-
107, 108, 109, 110, 176, 194, 233, 239, tui asezamint 159, 221, 222, 223
301, 302; slaveneasca. 358, 359; tata- mallujl faliti" 209
rasca 238; - turceasca, 101, 133; cu magazie 205, 220, 337, 340
dunga neagra, la inciumati 288 magazin cu praf de pusca 316
lingutita (la sfinte vase) 181 inaglitstrat 127, 140, 141, 210; orasenesc
lingurba deasupra stomahului 300 139; glavnul 211
Hule, carantinei 109, 125, 343, 344; de maghistratura 126, 198, 207, 210, 222
botar 90, 91, 230; de tamojne 13 1; malor 243
de razboiu 342 malcichi baieti" 223
'luiste hotarelor 327 mangaluri cu jaratec 290
lin1.7tirea Evropii 314; a supusilor si 318 manllest 203, 219, 220, 314, 326, 350
lipleioasa boala 282, 291, 292 manufaeturl rossienesti 232
llpsirea cinstii 41 maresal dvoreanstvii 42, 47; dvorenilor
Ilturghie 183, 228, 305, 329, 330, 358 123; marsalul dvorenilor 129, 208;
litei liceu" 269 oblastei 123; de tinut a dvoreaustvei
livada 37, 48, 158, 166 125
lina 164, 288, 289 malla 211, 224; prin carantina 272, 274;
loe de arat 156, 165; -de cosit 152, 165; madi 208, 221, 275, 286; marfuri 60, 221,
de finat 155; de imas 165; de paso- 281, 291, 293, 297
nat 59, 152, 155, 165; de semanaturi marganet negru mangan" 289
165; locuri 48, 163, 193, 205, 267; de martorl 63, 92, 93, 200; marturi 57, 262, 316
comunicatie 341; inciumate 293; masa, toata avere alcatuiesti o 82;
politienesti 282; prepuitoare 295; pricinilor oberprocurorului 356; spre
de presustvie 62, 176, 202; de la amiaza.- mincari 181, 297
zi 328; pentru scoaterea sarii 229, 230 masul in o casa, 298; au mas 298
lodea, -e 332; - canonerschii 333, 334 rnascurl 214
logodna 346, 348 materialurl 46, 102; [pentru constructii]
logofat 152; de tala, 120; vel 146; al 164; de spitarie 109, 110
triile 146
lovIre omoritoare 322 materie apacioasa 277; punoioasa. 278; -
lua (a) intru insotire femei de bastilla lacui- cea, de varsat 278 materii de bumbac 290;
toare 173; in stapinire 325 lira 288, 290; matasa 288, 290;
luare aminte 169, 226; cetatilor 339; proasta [pinza] 181
de mita 218; - in scris [declaratie de -] matros1 in carantina 292
63 mazil, -1 35, 36, 37, 38, 39, 40, 69, 70, 121
lucra a) cu miinile 160; - a actiona" im- 125, 138, 169, 170, 171, 172, 319
potriva vrajmasului 328 mazire 300
lucrare a flotiliei 332; pamintului 44, 48, madulfirl a unui norod crestinesc 82, 276, 324
158, 224; in locul unor in natura 157 madularile, s grijasc toate 302
lucriitor, -1 224, 229, 230; de pamint 35, mfihillall 337
38, 151, 155, 156, 158, 160 , 161, 162, manastlre 238, 243, 244, 247, 250, 257, 301,
163, 165, 168, 195, 281, 313, 340 302, 359; stavropighialnice -53, 256;
lucru boieresc 166; de boieresc 155 minastiri 35, 36, 176
lucru, -mi 287, 288, 289, 293; avere 76; mfmusi de piele 289
de a manufa,cturilor 232; de razboiu marlme de suflet 316, 325, 328; acestor
339; scandelisitoare 181; trebuin- indatoriri 328
cioase 193; zalogite 77 unarltare futre tigani 113

386
www.digibuc.ro
marturie iscalita 98; in scris 61, 115; mar- minen (a), sa mue acasa 269; cf. si masul
turii de nasteri 207; r- pul:dice 148; pu- mintui (a) slobozania 322
terea 146, 173, 209, 212, 213, 260, 264 mintulrea noroadelor straine 316
milsurii palma domneasca" 150; dreapta mintultoare masura cere a fi implinita 293;
la bauturi 163; lucrului 161; [fig.] .-- mijlocire [a varsatului de vaci] 2-9
chipurilor 224; v. i masuri mlastina cea neumblata 332
masurare cu ochii a sarii 231; de pamint moarA 203, mori 38, 154, 163; a tine in
124 m'inda. 38; de cai 48; de vint 48
tnasurnte preturi 163 moarte buna naturala" 296; grabnica
masuratoriu de pamint [ingineriu] 89, 124, 253, 283, 284; [fig.] politiceasca dupa
125, 136, 138; [= zemlemer] 33 giudecata asupra ober-ofiteri 198
nianill 229 mensa 103, 109, 110; - cea mare 134, 135;
masuri de aparare 169, 176, 275, 281,284, cea mica. 134, 135
285, 287; pentru bunastarea tarii 195; malita [pamint] 161. se ara intr-o zi zace
pentru ferirea norodului 292; In- pasi 157
dreptrii 258; lucratoare 228; ", [de me- moldoveneste s-au talmacit 196, 270; molda-
trologie] 60 veneste 321
matasA 288; nelucrata 289 nioldoven1 128, 237, 254, 268
Inedal 315 molebin cu tragirea clopotelor 314
meditinil 34 rnolipsire de ciuma 293
mentes' 283 rnolipsit de ciuma 294; locuri care s-au 292
megiestre, buna 325 molipsltortre ciuma 282, 284
megiesit, -A 173, 174, 1-5, 226, 292 molittil 321
melisA 300 monnrh 170, 199, 200, 214, 215, 227, 244,
meremet, -un i benalilor boieresti 163, 193 250, 254, 268, 314, 359; trei monarsi vor
merimetisire 193, 203; sa merimetisasca bise- fi legati cu legaturile fratiii 324
ricile vechi 182 monarhicese, -casca 43, 169, 231, 317
znesceni 172; misceni 170, 171, 220 monedA 81, 83, 216; rosieneasca 216;
rnesceanin, adica tirgovet 171, 221 turceasca 216; moneta 51, 85; de aroma
meter 77, 223 223; de argint 204; aur 204;
mestesuo, -url 38, 117, 173, 174; sau iscu- rossieneasca. 213, 225; turceasca 86,
sinta 205; tigan sau tiganca cu 117 213, 225
inetaherisi (a) 113, 114, 228 monument 315, 316, 317, 318; monumenturi
metal, -url 220, 224, 288 318
metanil ca pedeapsa] 185, 189 morminturi 182, 313
metodul ultuirii varsatului de vaca, 277; meto- mortire 332, 334
dile de invataturi 269 mol* 252, 253; - de ciuma 283
metriefi, -e 264 mote 37, 38, 39, 49, 59, 67, 68, 78, 89, 95,
mezat 61, 83, 115, 119; avere vinduta prin 113, 146, 148, 151, 155, 156, 160, 162,
50, 82 166, 168, 173, r6, 220; drept zalog
mijioeire-1 304, 324; politii 174; spre a 49; hotarituri de 29
departa norodul de la lenevire 158 niosinns 114, 115
niklioettoriu, in locul creditoriului 50, 71; mostenire de averi 195, 305
procuratorul oblastii 55 mimen/cese sfirsit 312
zulle i inlesniri 218, 224, 227 mueurl 192
militia 223; melitie, intr-arrnare 3 18 multtimire, -1 299, 316
milostivire 217 mundiruri. 327
miluire de sate sau mosii 146 musaferi streini 209
ministerie 128, 129; finansurilor 123; mustra (a) inaintea altora 185, 189
finantii 31; pricinilor dinlanntru mustrare, 1 s-au facut 259, 265
123, 125, 131, 176; ministerstvii finantii 31 mustartu 300
ministrul duhovnicestilor pricini 261; - iu- mutatul pe alte mosii 166
stitiei 29, 41, 56, 123, 349; finansov
225; finansurilor 124, 130, 131, 232; .-..
finairtiilor 224, 318, 319; pricinilor din-
launtru 201; ministri 208, 222, 223
mire si mireasa 184 nabedernic, a sluji Cu ~190; nabedernica 265
mistuirea fugarilor 174
nalsen (a), al se miste ostile 328 naberji de bursa" 208
mita 177; luare de 45 naeealnie 28, 29, 42, 125, 258, 282, 332;
mitropolie 113, 237, 243 carantinei 109, 110; marginii 112; oas-
initropolit 113, 116, 152, 154, 170, 195, 237, tei 334; oblastii 59; de oras 271;
267; sirbesc 243; proin - 248 ostasesc 339; - ostinesc 60; otdelenii
migle 230 de zapasuri 229 215; pamintesc [ispravnic] 125, 126,
~alta biserica, 322 139, 295, 299; stabului 339; zasta-
mineare grea. 279 vei 111

387
www.digibuc.ro
nacealstva stpinire, comandament, sefie" nemultAndtorl monarhului vostru 304
41, 42, 47, 56, 57, 60, 132, 171, 197, 282, neorindulidg intru lgcuitori 217
291, 308; carantinii 272, 273; carau- nepgrtirnire la alegeri 170
lului 272; cordonului 60; duhovni- neplitiri la vade 221, 223
ceascg 169, 170, 297; a locului 269; neputintele tele de lungg. vreme [din vgrsat
oblastii 34, 40, 52, 61, 65, 78, 97, 177, firesc] 305
284, 285; pgrainteascg 283; politi- nergsluita sglgsluire 215
ceasca 169, 269; politii 100; nacealst- nervicos, -oasg, in leggturg, Cu traiectul unui
vie 219, 221, 223 nerv"; buboaie 287
nadpis pe jalobl 68, 206 nesupus, om - 167
nadziratel supraveghetor"; asupra odg- nesupunere la puterea politiei 58
ilor 109, 110; cvartalnici 141, 142, nlurl nuri" 287, 288
143; pachauz 107, 108, 109, 110 nolma legiuirilor 129; pontului 259
naht, suma in - 85, 86, 87, 88 norocirea lAcuitorilor 215, 227, 324; patriei
namest Me, deplin imputernicit 159, 168, 225; supusilor va fi scopos 318, 345
169, 170, 171, 172, 175, 176, 196, 197, norod 27, 43, 129, 158, 169, 195, 215, 217,
214, 215, 217, 233, 243, 246, 268, 270, 228, 237, 312; de legea crestineascg 38;
286; a oblastii 291; domnului (cgi- cel prost 158; frantuzgsc 313;
mgcani) 153, 156; namesnic 132 rossienesc 304, 315; noroade 196, 276, 344
namestniccstvie locotenentg," 149 notarios 206, 208, 210, 211
nastavlenie instructie, povatg" 294, 295, 307 numfir, cgrti deschise cu 226; dvoreanst-
nastoiatel paroh" bisericii 243 vei 169; de vite 152, 155, 157, 165;
nasatir amoniu" 300 zilelor de lucro 152; numer 217;
natie 38, 166; limba 195; ori de ce 228, banilor 227; caselor 267; de 15,cuitori
270; natiile din lume 343 283; celor ngscuti 252; de noroade
nfidu5111 de pgmint 253 322; de oameni 282; din ostile noas-
nggrAjdire recompensg, premiu" 221 tre 338; sufletclor din popor 264, 267
nalmalit 133, 205; nArnalk a da in 37; numerarisite, file 2 10
ngmealg, rusomaturi ce s dau in 131 nurneratia sumilor 84; filelor 210
nlnil (a) 160, 165; - loe de pgsunat 155, numerult, filg 210
165; om pentru lucro 167 numtre de Inftgsgtori 169; de toatg oa-
ngimire caselor 102, 107, 108, 134; oameni meni 219; de streini ce vin in oblaste
in slujbg, 77 270; de Orani 154
:Alioli' la fabrici 38; plata - 174 sg, fie desfgcutg 347; nunti cu indoiall
tolmo!' (a se) s-au nAmolit corgbii 333 [intre rudenii sau virsta mirelui i miresii]
nionul ituni de ngsip 229, 230 184
ndpfidire 320; rgu vg.arrigtoare 322
nAprasnica ngvalire a persilor 326
ngprazn, mor de 287 o
m'ira vuri 158, 195, 322; bune 28
ngsip 229, 290 oaineni 177, 221, 285; de cas5 267; de
nitifilire 320, 332; nepriatinilor 223; curte 212; a ogrIzii [in proprietate]
celor streini 306 148; de oaste 219; fgrg. pasporturi
neam, -un 40, 114, 149; streine 148, 318 201; de toatg, numirea 218, 220, 304;
neaseultare si dirzia 219 - impArgtesti 217; particulearnici 205;
neatingere de dreptul strein 224 ai pomescicilor 217; robiti 336;
nehunl 188 slobozi 156; - tocmiti 158
nedoimcg, restant de impozit, rgmsitg de
datorie" 221, 222, 224 oaste, ostI 37, 39, 46, 59, 155, 157, 198, 325,
negotiotul 206 328, 333, 337, 339; pedestrime 310,
negustor, -1 220, 221, 332; de pe Don 202
negustorese [comercescul] banc 224 obiasnenie declaratie, explicatie" 207, 208
negustorie 219, 220 obiavlenie instiintare" 175, 176, 207, 208,
negutianti 206 210, 222, 292
negulitor 35, 38, 124, 137, 143, 170, 171, 172, ohleel, -un l de mai inainte a Moldaviei 37,
209, 210, 232, 243, 280; rossienesti 157, 165; acestui pgmint 29, 33, 34,
209; streini 209, 313, 318 45, 113, 152, 159, 196; cel din vechiu
negutitori (a) 35 36, 154, 164, 235; obiceiuri cele de demult
negutitorle 35, 37, 48, 121, 153, 193, 195, 209, 195; legiuirile Moldaviei 29, 62, 93,
212, 213, 223, 224, 232, 234, 310, 328, 95, 96, 167; moldovenesti 33, 152;
333; - dinlguntru si de afarg 29, 44; ,- strginosesti 199; obiceiurele, l pgzesc nes-
opritg, 53; slobodg. 53 tr6mutati 322
neineuvlintate asupriri 284
nemernleie 158 dintru in vechime 155
nemiseiitoare averi 222 obljdui (a se), Cu preotul 185
nemuligmire asupra hotgrirei giudecgtoriei 73 ob1jdu1r1 191

388
www.digibuc.ro
Liaste 27, 28, 29, 30, 31, 32, 35, 36, 38 39 ochl impunoieti, singerosi [semne de ciumg)
40, 41, 43, 44, 45, 46, 47, 49, 50, 51: 53, 288
55, 65, 67, 68, 69, 70, 74, 76, 78, 79, 82, ociad cotg"; dajdiei 220, 222
85 121, 124, 127, 128, 141, 144, 145, 196, ocol, ocoale impgrtire administrativg",734,
150, 152, 159, 169, 170, 171, 172, 173, 176, 177, 296, 318, 327; ocoluri impArg-
174, 175, 197, 199, 215, 217, 225, 226, testi 202
237, 275, 294; oblastie 151, 175, 176, 196, ocolas, -1 ispravnic" 34, 176, 177, 282, 283,
197, 206, 214, 225, 227, 228, 231, 235, 284, 285, 294, 295, 296, 297, 298
243, 246, 268; oblastul Bassarabiei 176 ()croaren dreptgtilor jgluitorilor 175; mo-
oblfiduitor tgrii Moldovei 113; oblAduitoare narhului 200
pravilg 324 oerug, ostinescul 197
Jora (a) oboarg. tractaturile 328 odale asezare, gospodgrie" 46, 236, 308
oborlre vrgjmasului 316, 320 odIhna i fericirea noroadelor 323
obraz [persoang insemnatg] 113 odrasle a unei famelii 324
obrazovanie aseztnint,invAtgturg" 195, 106; ofiter, -1110, 111, 112, 310, 338, 342; ober
Bassarabiei 169, 171; - oblastei 27, 39, 147, 198; stab 198; unterofiter 105
152, 159, 270; ocirmuirii 122 ogor de pe care s-au cules pgpusoi 160
brAzariu de piele 289; de pinzg incleiat ograda stapinului 163
289 o1 155, 165; v. desgtina; v. gostina
obrfutiturg 278 olae 226
obroc 216 olaturi ale oblastii 28
obsert alto [la carantina] 275 olol de cinepg 289
obsteaseg adunare 42, 314, 317, 319, 349; Marfil 181, 193
deputtie F9; impreung sedere 91; oro gospodari, datori sg. lucreze 12 zilc, 153
linistire 201; potEtuire; purtare operator [la uprava cloftoreascd 103, 134
de grij [- casa mililor] 34; recrutatie opolcenia militie popt_larg," din anul 1812
327 223
ohstesc, ob5tetd1 66, 156, 236, 323; hrisov opredelenie hotgrire, dispozitie" 62, 63, 74,
39 144, 145, 200, 208, 209, 271
obstle 34, 40, 58, 139, 140, 166, 220, 221, 223, oprl (a) pe fugan i 178; pe lacuitori a sg
318; ", armeneascg. 297; coronii 202; diparta din sat 295; umblarea de la o
dvorenilor 40; dvoreneascg 144; casg la alta 296; sg opresc cordbii [ sg
dvorea.nstvii 42; evreiascg 87; sechestreazg] 328
jidoveascl 86. 222; negutitorilor 171, oprlrea slujirii celor sfinte 189, 260
172; orgseneascg 43; satului 45, oras, -e 35, 46, 48, 80, 128, 131, 177, 214, 222,
168, 176; de pe la tirguri 82, 205 223, 224, 228, 263, 268, 291; construit
obuzuri, facere pe la p lcuri 60; obozul dupg planurile intgrite 44; a haznelii
342 29, 35, 18; ", de a pomescicilor 35;
ocA de lila 164 tinut vremelniceste de particulari 38;
Ad (a), ocgrasc dreptgtile 328 imperiei 212; oblastii 29, 40, 43, 51,
ociiritor1 255 84, 89, 97, 104, 105, 135, 141, 170, 172,
ocIne 146 233; de scaun 333; scaonului 315;
ocIrmulre, for de conducere" 27, 35, 43, 45, stolitii 225; tinutului 65, 66, 79,
58, 89, 106, 124, 144, 148, 155, 158, 177, 138, 169, 170, 171, 172, 202: de uezd
195, 196, 198, 199, 200, 201, 216, 217, 233; orase de peste hotarg 42
228, 267, 280, 318, 322, 333; biseri- orAsenesc, -eascii dumg 131; ocirmuire 122;
ceascg, 237; breslelor 106; forst- politie 197, 201; orgsgnestile popoarg.
meistereascg, 124, 144, 145; carantinilor 170
124, 125, 144, 145; Moldavii 36, 158; orilsn1 281, 313
oblastii 32, 42, 48, 78, 122, 123, 133, orden rossienesc de cavaleri 146; Sfintei
150, 151, 152, 159, 166, 176, 215, 225, Anna 148; ordine 148
226, 232; - orgseneascg. 122, 126, 224; orighlnal al asezhmintului se pgzeste in arhivg,
politiceascg, dinluntru 28; politiceascg 168; iscglit 254; orighinaluri 213, 354
195, 200, 234, 237, 259, 262; Rossiei orindator, -1 59, 77, 156, 163, 318, 319;
201; poCi iltei 124; tamojnilor 124, sau otcupcic 59; satelor pomescicilor
125, 144, 145; tuzlalilor de sare 124, 58
125, 144, 145; - tinuturilor 122, 125, orIndal 38, 59, 162, 220; tinere de sate in
138; de uczd 122, 267 ; de peste hotarg 77
42; - pgmintesti 224 orIndulal cu jertvire sii sg adune in patru
ochemultor 208, 217, 218, 231, 323; oblas- ani 319; ,- de rgzboi 337
tei este politicescul gubernator 29, 41, orz 300, 311
112, 227, 235, 254, 319, 320; - cantelariei osirdla unora din dvoreni 292; userdie 314,
106; a guberniei 225; ministeriei 355; usirdie 344; cgtrg, bisericg. 181
175; ta,mojnei 106, 107; zastavei osirdnicA lucrare 301; userdnic, -g, cores-
108; ocirmuitori ai pgrtii politicesti 202, pondent 239; multgmire 314; rugg-
208, 235, 340 ciuni 357

389
www.digibuc.ro
espete 186 cler" 35, 36, 37, 38, 121, 146, 269;
ostanovc1 oprire, statie" 221 giudic5,toreascl 128, 198; negutitoreas-
ostas, -1198. 239, 280, 325 cl 37; flineiascA 202, 253; finplini-
ostenItorlu al Comitetului 237 toare 128; jAluitoare 65; politieneas-
ostenesc, ~mil 58, 198, 337; prin mijlocire c5. 126; pricinilor streine 133; pirise
agiutoriului 58; noastre puteri 326; 91; pira 91; gospodiriei 128, 198;
gheneral-gubernator 29, 31, 33, 34, mOsurArii de pAmint 124, 136; otcu-
35, 40, 41, 42, 44, 50, 53, 54, 55, 56, 58, pului de rachiu 135; partile armiei 199;
59, 78, 100, 101; gubernator 254, 337; ,,,turcesti 237; sau ocoali 34
ocirmuire 28; - ocirmuitoriu 28 particularl 82; fetA 38; stApini 38
ostenl 59, 208 particulearnle, -A, ", fet5, 208; gilceviri
otcup, -un l 45, 46, 48, 49, 59, 77, 208, 213, 155; lucruri 219; scrisori 190;
214, 216, 219, 227, 231; bOuturi 35; viatA 352
de rachiu 135 partie grup" de recruti 83
otcupcic, arendas" 59, 77, 216; sau parusina pinzA groasl, doc" 290
posasori 136; otcupscic 2,14 pas, de sas1 palme domnesti 153, 157, 161
otdelenie sectie, grup5." 198, 215 padre ce va ave llcuitoriul 164
otlicii merit" osirdii 299 pasA-1 333, 338; pase 337
otnosenle raport, comunicat" 100, 171, 175, pasport, -arl 186, 201, 208, 211, 2 12 213;
210, 217, 225, 228, 234, 301; mea cAtre spre =gire in pArtile de peste hotar 42;
prezident 356; Sfatul oblastei sI. adrisari- corabiilor 208
seste prin 131 patil de ciumg 287, 288
otpuse concediu" 208, 209 patent-url pentru cinuri 146; pentru dvo-
otpust formulA, sacramental& la sfirsitul sluj- renie 147
bei" 189 patlmA a betiei 255
otread detasament " 339 patria 43, 148, 199, 225, 309, 312, 313, 332,
otstavcii pensie" 149, 209; ostavc1 39, 105, 333, 344; pierde patrioti 303; a trAi
280 pentru iubita 351
otilt 297; renscoi 300 patrloticeasca crestire a tinerilor 224; tarl
ovfis 300 332
ou, oao virtoase fierte 279 patrlotll nostri 60, 251, 303, 304, 314; sA ves-
teascA sAi 310
paza de boala ciumii 280, 282, 298; ferici-
rii patriotilor 60; carantinii 272;
..., de foc 59; patriei 312
pace 327; temelnicl 313; curge din buna Ociare, -1 48, 60, 155, 156, 157, 164, 205, 341,
cunostintA 324 342; Imp5,rAtesti 220; stApinului
pachauz antrepozit, magazie" 107, 108, 109, mosiei 163, 165
110 pAdurad 164; slobozi de personalnice lada-
pagaba haznelii 209; - pentru norod 225 toriri 164, 166
pale [hrana vitelor iarna] 165 pAgublre, -1 77, 160, 328; -a haznelii 50, 219;
patata creminaliceascA, 271; baznelii 123, ce s-au pricinuit de rOzboiu 325; a
124; 130, 131, 135, 136, 204, 210; - in implini 273, 281
iustitie 208; politiceasa 204; palatile pfigubltor pAgubas" 77
finantiilor 319; palaturile coronii 202; pilharnIc 247
politicesti 203, 213 pAmint 76, 157; a se da 73; de arat 263;
palme, gas& fac un pas 153; domnea,sca, ., de cosit 263; de cumpArAtur, 149;
mOsur5, 150, 157, 161, 162, 163 haznelii,39; impArAtesc 222; ostii
panA, pene 288; cele boite 290 213; de zestre 149; tarl 157, 169,
panihiEll 359; panihi-d 181 318; deputati din partea Bassarabiei
pansion 269; pansionuri particulare afarl din 171; v, mOsurAtoriu de pAmint; plminturi
oras 269 a haznelii 43, 89; impArAtesti 44; in
pansloner, -1 244, 246, 247, 248, 250, 251; stlpinire particularnicl 89
Seminariei 239 pAnus de pApusoi 160
paraclis (prideal) 263; de multImire 319, pApusol 154, 160; prAsit la 162
359, 360 par de perii 289
paradosl (a), sl paradosa,sa 315 pArete de interes sau de prietesug impotriva
paradosirea catihisisului 265 ciumii 281
paragraf 208 pfirinte 265; iubitoriu de fii 318; pArirrti
parale 155, 225, 240; de stup 164 305; vor incredinta, copiii invittorilor
parcuri 337; artileria i parcurile 337 270
parlamenten 333 PArtall 63, impreung. 63
parte stare, treaptcl, socialV, arhitecto- pArtteell, a cumpAra - de loc pustiu 38
reascl 123, 135; bisericeascA 237, 263, psat virtos, mincare grea, 279
310; doftoreascl 34; duhovniceascl pAscalrea pestelui 48

390
www.digibuc.ro
 pdstorlu, -1 310; acestii oblaste 196; du- pldelnte 279; grasg 300
hovnicesti 279 pldti (a) cu bani indatoririle 153, 168;
pfistoreased indemnare 302; sfgtuire 169; tile 224
pdstoresti invdtgturi, povdtuitoare 258 pleeare [hotdrire] domneascg 154
pdstorle 228; in toatg 195 plenipotentil, [in formal plInepotinttet 208
pdsunat, loc de 165, 166 pleve 322
Out (a) dnimul 296; de !loma 300; pliroforisl (a), ,,a aduce la cunostintd," sd sd
sdngtatea 279 pliroforisascg. 298
pazirea credintii, pAcii si a drepatii 324, 326 plod al vitelor 165
pdzitor 297; averii bisericesti 234 plug, .url [in proprietate) 153, 154, 157, 161;
peeete 213; a pune 208, 210; - caznaceistvii - va ara cite 10 pasi 153
85; cirmuirii 84; domneascd 114, plugarlui 239
116; Expeditii 226; baznelii 96; poamd struguri" 231; poame, ce se vor stringer
impgrgteasc5. 74 din livezi 37, 279
peeetluirea haznelii 82 poartd, 11 Tarigradului 344
pedeapsd, -e 271, 274; Cu asprime 156; poeilintii 359; - in mIngstire 261
de moarte 286, 291; dupg pravile 201, po[iltalionl 103, 105, 137
256, 257; spre pildg 28; - trupeascl pallItamtor functionar de postg" 208
36, 37, 58, 271 pa[ijtd 34, 46, 81, 83, 137, 138, 207; can-
pedepsI (a se) Cu rnoarte 272 toa 34; expeditie 34, 124; expedi-
pedeps/re 258; spre pildg 293 tor 105;
pedestrime 332, 333, 334, 337, 339; iregulear- poqiitmeister 103, ' 137; postmeister 243
nia 341; regulearnicg 34 1 pa[i]tovaia cantora birou de poFt, 124
penea, penii amena." 220, 221, 222 pod 307; starea podurilor 45, 59, 60; tocmirea
penith prin rint dimpreung cu 1 oala 2g8 .-- 177
pensle. -1 1+3; agonisit5. 209 podoabe la biserici 182, 183
perevodcic traducgtor" 109, 110 podorojni ordin sois". de luat cal de
pergament 290 poc[i]td 42
perie, -1 290; neboite 289 podpfsed dispozitie, ordin scris" 176, 220,
perilipsis de obste 319 254
persoand, -e, 221, 359; nu atirnd de la stg- podread antreprizg, contract" 208; podrea-
pinitorii pdmintului 37; creditarisit duri 45, 49, 193, 205, 219, 221, 227;
de ocirmuire 55; duhovnicesti 172, 280 cu hazneoa 31
personalnied, -e dvoreanstvg 147; indatoriri podriadcie, .1 47; contracturi incheiate cc
164, 166; slobozdnia tgranilor 39, 150, 47; impgrgtesti 221
' 158, 159 podusnoi oclad coa de bir pe capete" 147
personalnleeased slobozdnie a lucrgtorilor de podylg, -un faptg, ispravg" 315, 322, 32
pgmint 152 332, 335, 344
pesedril 36 podvoadi obligatie de a face argusie"
peste sgrat 300 pogon 154., 162
peteei 289 pogondrit dare", - pe slingngturile de tutun
plerderea vietii 271 37, 38, 45, 216; pogonorit 214
pierzfitoare boalg 292, 303; neunire 322 pogorire in slujba cliricilor 260
Oda lucreazg spre plecarea omului 280; pohod in armie 204
a patriotilor 304, 320 polar incendiu" 60; tirg ce se stergea de -
plperiu rosu 300 338
pisarla 283; satuIui 194 pojijle bagaj, calabalic" 293
pismovoclitel secretar" 54, 104, 106, 107, pol jumgtate" galbgn 37
108, 135, 138, 140, 141, 143 pole, -nri 59, 60, 83, 86, 87, 177, 327, 334;
pline cereale" 37, 44, 60, 158, 196, 220, 237, de cavalerie 341; de eggri 332; de
335; in grguirtg 160; sd samene tot pedestrime 339; armiei 84, 112;
feIiul de 340; bine coaptd, 300 sau comgnzi 59; se cvartiruiesc in tirg
pinza 290; boitg 181 84
piral pentru averi 77 poleornie 198, 243, 244, 334, 335, 339, 360
piris 72, 90, 95, 97, 207 pod - 333
plrlt 67, 68, 69, 70, 71, 72, 73, 77, 78, 90, 95, polignitoare boald. care doboard, omoar5." 281
97 politieese, -eased fiintg a Gretiei 344; ,-

Orla 267 giudecd.torie v. judicgtorie; - gubernator

plan, -ari sau carte hotarnicd. 263; sau v. gubernator; ocirznuire, v. ocirmuire;
hotarnice 96, 97; de acareturi 48; slobozgnie v. slobozgnie; politicesti co-
de hotdrituri de mosii 99; de pdminturi respondentii 323, 324
48; oras construit dupg .44 polltariu care are polite" 211
platfi 275; capitelor 227; dgrilor 217, politie 34, 42, 61, 91, 94, 124, 127, 14 1, 142,
218, 226; prin invoiald 45, 167; pos- 143, 156, 166, 168, 228, 234, 285; ord-
linilor 210; plgti 223; infringtoare 46 seneascg, 35, 44, 104, 105, 170, 172, 173,
plat-adiutantul cetAtii 238 174, 176, 198, 202, 217, 237, 270, 285;

391
www.digibuc.ro
 orasului 270; paminteasca 34, 44, povilluire 170, 177; - prin predlojenie 172;
57, 58, 151, 168, 170, 172, 173, 174, 176, catre preoti 180; duhovniceasca
197, 198, 202, 270; tirgului 62, 63, 64, 235; pentru ministerii 131
66, 70, 72, 73, 74, 78, 82, 83, 84; de la poviiilultoriu a armiei 199; povatuitorul dvo-
tirguri 35, 234; tinutului 97; de la reanstvii ivite-gubernator 29, 40
uezduri 234 povestea instiintare a giudicatoriei" 70, 71,
politmeister 35, 81, 33, 84, 104, 103, 126, 72, 175, 176, 190; - in chip de poronca
127, 141, 142, 143, 1-0; politmeisterii lo- deschisa, nepecetluita 69
curilor 172, 207, 285; oberpolitmeistri 207 pozemelnoi zboru, adica dare pentru pamint 35
pomana 296; lummari 294 pral de pusca 334, 336
pomaza.lnic pentru ungere [la botez] 181 prapur5ele 39: cin de .- 39
pomenl (a) imparateasca familie, la ectenia pravilk -e 27, 33, 41, 42, 44, 53, 55, 92, 114,
cea mare 358 123, 127, 128, 12.9,144, 148, 152, 156,
pomenire 359; vremilor viitoare 320 153, 169, 173, 174, 176, 193, 194, 196,
pomescic, mosier" 35, 38, 42, 43, 58, 59, 202, 210, 213, 214, 218, 219, 221, 229,
60, 67, 68, 122, 154, 153, 156, 157, 166, 234, 257, 258, 259, 270, 280, 317, 322,
176, 186, 202, 212, 217, 218, 220, 222, 227, 340; pentru alegerea deputatiei 170;
263, 267, 293, 297, 319; mosie de 59; pentru averea haznelii 96; bisericesti
sate de 58; pamescic, -i 60, 157, 158, 258; carantinii 103, 110, 273, 274, 275,
159, 160, 162, 167, 298, 308, 340 286, 291, 298; de indatoririle eantorei
pomosale (functionar) ajutor" 123, 126, 193; 88; cirmuirilor 30; asupra hotaritu-
de arhitector 33; de doftor 34; rei 99; a imperiei 37; a ispravniciei
de zemlemer 33 284; pentru intarirea planurilor si a
ponomarlu paraclisier" 244, 247, 248, 249, hotarnicilor 99; ostenesti 327, 340;
250, 254, 263, 266, 268 pentru partea meditinei 34; pentru
popor 178; - bisericii 234, 235, 264; popoara scoaterea sarii 229; Senatului 145;
di biserici 169, 170, 171, 182, 186, 192, taxii 128; pe temeiul pravilelor (si obi-
280 ceiurile) Moldaviei 62, 72, 73, 96, 159,
poporeni 178, 181, 182, 186, 187, 188, 192, 167; de bune naravuri 195; larnuri-
193, 194, 200, 234, 235, 237, 260, 263, 279, toare 203; pentru calugari 261;
280; bisericii 191, 192, 267 sfintilor parinti 181, 186
poreadca ordin" poroncita 177 pravitel cirmuitor" 308; praviteliu cantele-
poreda 265, 267 ariei 2 15
porn1r1 volnice 158 pratlenie conducere" bisericeasca 186, 264;
poroneal, 4 78, 152, 172, 291, 314; caimaca- duhovniceasca 189, 192, 194, 233;
nilor 153, 156; ale cirmuirii 31, 158; gubernscaia, 208; ocoalilor 319;
cirmuitoriului 226; - ispra'vniciei 177, ocoalnice (ocoalnicesti) 318
178; imparatesti 56, 171, 198; des- prazniee a nasterii si a numelor 359
chisa 42, 59; poruncl, -i 13 1,' 2 17, 283, priidAelune 44, 63, 218; celor sfinte 63
324; de obste 117; in scris 261 prffirli $i tunuri 310
poruteie 332 prfijint 162
postavurl 290 prapildl (a se) s-au prapadit Napoleon Bona-
posesor, 2,48, 293, 298, 308; mosiei 153; parte 318
sau otcupici 156 prasit sau sapat pentru papusoi 154
poslanicestvo solie, ambasada" 146 prfizi 188
posledui (a) suma banilor 81; numeratia prAznul (a) duminica 235
filelor 210; proiectul... s-au posladuit cu prfanultorlu molebin 314
asezaminturi 159 predlojenle, 4 propunere, oferta" 41, 100,
poslu,anie 261 131, 169, 171, 172, 175, 215, 226, 320;
posluvde 261 gubernatorul politicesc (la catre ocir-
postanovlenie hotarire, decret" 221 muire 42, 217; Sfatul oblastei locu-
postroica. constructie" regulearnica 177 rilor judecatoresti 131, 132
postul Adormirii 301; SI. Petru 301 predmet afacere, calla." 176; ..... ispravniciei
poOlnA, 4 45, 203, 208, 209, 210, 212, 220, 221; 177
plata 83; in rinduiala 31; de pe co- predpisanie, dispozitie scrisa" 292, 294,
rabii 222; haznelii 41; de intarituri 340
203, 204, 213; poslanie vamilor 2.16 predsedatel, presedinte" 101, 102, 103,
potlr 181 340; cantorii de hotarituri 40, 89, 99;
potrIvitoare masuri spre indreptare 253 intiiu sazatoriu 40
potop ne izbaveasca de) 306 predstavlenie raport, relatare" 29, 33, 100,
112, 123, 124, 129, 152, 171, 175, 176,
poneente, -1 predica"; sa fie cetite 185; 213, 215, 231, 264; gnbernatorul politi-
a cliricilor 187; de preotie act de cesc catre Verho-vnii Sfat 42; Sfatul
hirotonie" 187 oblastei catre gheneral-gubernator 132;
povatui (a se) cu potuncile sfintei credinta 324 prestavlenie ocirmuirii 34, 61, 62

392
www.digibuc.ro
 predsta%lisl (a) a raporta, a prezenta" 121, prez1dentle, -1 30, 125, 141, 340; ocirmuire
129, 130, 175, 177, 185, 217, 224, 226, sub -, 199; ispravnicului 169, 172;
227, 335; la carantinb, 286; la consis- namestnicului 159
torie 233; -, condicele 194; prescrierile prlbeuiti greci i moldoveni 234; -- s-au pri-
isprvniTiei 138; prista-/lisi 230, 334; mit ca oaspeti 254
pristavlissti isc5leste" 301, 302 prlcaz ordin" 123; obstestii purtzi de
predsta/ilisire 221; arhiereului 194 grija 34
predvoditel povdtuitor" 39, 176; predvodi- pricazcic, -i administrator" 212
telul dvoreanstvei 39, 40, 47, 101, 133, prleinil, -1 55, 67, 223, 325; ,- pentru atingere
138, 149, 170, 172, 198, 207; e., dvorenilor de cinste 77; atingtoare de fetile parti-
151, 138, 159 culearnici 226; de cercetKri 29, 32, 141,
prefaccrea drepttilor color de obste 169 209; criminalicesti 29, 32, 35, 55, 62,
prefect Seminariei 243 63, 64, 65, 208, 209, 219; -, celor de cri-
prelunglre, s5, nu se facl. cu lucra,rea 262; minal 77; haznelii 33, 55, 62, 65, 95,
boalii 277 219; - de hotar 83, 92, 94, 95; de
preosflnila sa 183, 185, 189 hotarituri 91; ", giudeatoresti 201;
preot,11 37, 117, 119, 156, 169, 178, 182, 183, de judecata 32, 113, 129, 175, 176; ,- de
186, 187, 188, 190, 192, 193, 200, 229, 232, n'Una 209; e- ostinesti 208; particulari
233, 233, 244, 2-15, 246, 247, 248, 249, 94, 95; particulearnice 207, 208; -
250, 251, 254, 257, 259, 260, 261, 263, 265, po/iticesti 35, 62, 75, 77, 208; politie-
266, 282, 307; de popor 156, 183, 189, nesti 207, 208; tuzlalelor de sare 135;
304; invdtati la scoli 185; preut 268 streine [afacerile externe] 133
prepus pcntru boall 282, 283, 244, 287; pri- prieinuIre de scirb5 77
pus pentru netrebnice pricini 56; pre- pricit ce au fcut vedomostie 264
pusuri in pricina hotAriturei 99 prietenle cu cei asemenea lorusi 186
prescrlere, -1 215; -, hotarului mosiei 94; prIffoniti ce curg pentru hotar 92
sau izvoade recensamint 51, 52; a prilninill in rli urm5,ri nu pot fi martori 93
acareturilor 48; -, de 15,cuitori 178; sa priincloasil purtare de grij 324
llcuiasca fiisticaria unde 1-au apucat prlinta impartestelor adunri 322
156 primejduitoare boale 2'9
Frescurrilii 266 prinnivara, zile de arat 161; pentru ultuire
preseajnii (jurati) 136 277
prestol, -un 181, 182, 183,263; imparAtestii
prtmlrea giurmintului 307; oamenilor fu-
sale mariri 57; e., Rossiei 313 gari 173, 174; e- in uvajenie dovezile 353
prImitorl 83
presudstvle , sala de judecatA, judecatorie" 30, prinde (a) marf ascunsa 274
56, 63, 73, 75, 76, 77, 102, 128, 130, 153, prinderea fugarilor 201
168, 210, 222; -, cantorii 88, 96, 98; pripas, -mi 332, 333, 334, 335; - de hranl.
cirmuirii oblastei 46, 50, 51, 52; 333; - de rzboi 333
comisiei 9!, 93; - giudictorici 71, 72, primeldia boalei 292
213; -, a oblastii 84; upravei 141; pasos in famclii [nasterile-1 178; de mara
- politienesti 213; locuri de 29, 41, 272
45, 47, 52, 217; scaun de e. 189; presust- prlsosingi de vite sau oi 155
vie 47, 49, 168; -, de recruti 202; so-re- prIstav comisar" 127, 1-11, 229, 230; pri-
tului 158, 159; presutstvie 34, 89 cinilor de cercetare 142
presvIter, de popor 178 prisudstvei (a) a fi prezent" s prisudstvu-
pretendator 64 iascA 269
prisusimiusciiu asistent, rersoarill prezent5,"
pretentle, -1 65, 68, 167; prin mArturii 54; 256, 264
asupra satului 49; particulari 67; prIveghea (a) 166, 298; buna orinduiall in
pretenzi 96, 224 bisericil 180; ocirmuirea va a-lea datoria
pret, -un l 60, 61, 156, 167, 212, 234, 237; - de a 155
s5, va alcatui din pretaluire 49; preturile privenhitorin asupra hoalii 282
sa fie msurate 44, 46; pretul averii pre- privinhere 174, 175, 177, 264; asupra
tuirea" 203, 204 torilor 258, 294; pentru continirea fu-
-pretfilui (a), sa pretluiasca averea 61; garilor 178; pentru implinirea ponturi-
Cu picrderea vietii 276 lor 293, 308; a blagocinului 260;
prettllulre averii 49; pentru acareturi 168 carantinii 272, 273; e., drumurilor 177;
e-, a ocirmuirii 28, 159; politicescului
pretillultor de averi 49 gubernator 171; a tinutului 177; privi-
.1) re z I de n t 123, 130, 133, 134, 140, 141, 143; ghicri ingineresti 219
deplin imputernicitul 101, 340; intiiu prk llelilti1 45, 140, 1-0; pentru treapt5. 36,
seatoriu 32; a divanurilor 199; in 3-, 51; a Moldavii 36, 38, 145; ale
Expeditie 52; de giudie5torie 29, 32, Printipaturilor 343; treapt5 de lacuitori
74, 124, 137; a Sfatului 29, 56, 144, cu privileghiuri 36
145, 356; vise es, 236, 243, 246 prilileghlate stliri 171; -, trepti 173, 171

393
www.digibuc.ro
procatoh, -1 353 210, 212, 221, 224, 227; scrna a 10 ..... ce
prochimen 305 sa cuvine oblastei 131; ~ de pe venituri
procl (I) 235 222
proeopsald 268 proviant 141, 143; ~ slujitorilor 109, 110
procurator 33, 54, 62; de gubernii 33, 208; prodnile, -I a Rossiei 71, 173, 174; rossi-
oblastii 33, 53, 55, 102; atinutului enesti 174
33, 54, 57, 64, 65, 66, 81, 83, 84, 95, 104, prund 269
176, 177 publicarisi (a se) 174, 175, 176, 196, 197, 218,
procurar 135; oblastei 123, 130; a tinu- 234; in norod 323, 350; rinduiala
tului 126; gheneral 29; ober ...a 208, carantinilor 281; ~ in tirg pentru vinzare
356; procoror al tinutului 139 83; prin tipdrite ucazuri 349
procuraturd a guberniilor i inuturilor 207 publlearlsire 175, 217, 258; slobozite de
producturl 77, 163, 328; preturi asupra - lor cdtre stdpinire 31
44 publicadslt, -A tirg ~ 49; tirguire ~ 37, 45,
Dreedros, gubernatorul politicesc este cir- 47
muirii 41 publlealle in 6 luni la toate zilele de tirg 61,
proestos al bisericii 185; reportuiesti 263 115, 117; in biserica pentru cununie
progon, -un taxd, pentru transportul cu ti-A- 184; din partea ocirmuirii 228; sd.
sura de postd." 226; banii 59 vinde Cu ~ 272
prohodl (a), s se proh desc afard 297 publleit, -e, prin scris in s-au dat 113; -
prohod1re 184 mdrturisire a credintii 35; drumbri 37
prolect al asezdmintului 27, 28, 157, 159, 163, pud, -un 233, 334, 335
171 punet, -ad 144, 198; ~ ce insamnd botar 92;
pronie 322, 323; statornicd i necratia 326 - din pos/U/aire 172; pont, -un i 92, 121..
pronomie, -i 32, 33, 42, 145, 169, 171, 195, 144, 148, 153, 156, 166, 167, 168, 189, 194,
196, 199, 215; dreptd,ti i ~ 35, 121, 122; 218, 220, 233, 234, 3z4; ~ sau asdzdrile
indamindri slobozite prin legiuiri 144; pentru indatoriri 150, 155; ~ asezamintu-
blagocinului 189; -a dvoreanstvei 150; lui 164; ~ pentru impArliteasca familie-
- a dvorenilor 152; 15.cuitorilor 152, 347 ; oroncitoare 156; a pravile-
159; pdmintului 62; - pornescicilor lor 263; a visteriei 152, 15', 154, 157
158; - treptelor 170; la vlejv ris 171; punere la cale organizare] 34, 170, 1-1, 2-8,
si obiceiurile Moldaviei 93; - Printi- 294, 297, 301; spre asezare 175- ~ de
paturilor 344 la II altul Sfat 226; a haznelii 2 , a.
pronomion 39, 45; obstesc 38; pdrin- lipsi otcupul 231
tesc 36 bube Cu 278
proporlie, -I 157; cumpdrare in ~ pentru un purtare, -Ad 258, 264; Cu cei biruiti
an 193, 233; de finat 165; le cl lor 325; rasei i camilavcei 261 ~ de grij&
rinduitd de pdmint 159, 166, 167, 168 196, 222, 253, 293
propovedul (a) cuvintul lui Dumnezeu 178; purtfitoare de biruinta oaste 322
norodului datoria sa 311 pustilre, vdrsatul face in norod 276
propovedulrea Evangheliei 179 putere, -1 107, 277; ~ unui loc sau fete in
propoveduitor 179 hotarul lucrdrii lui 132; - obiceiului 158-
proslavIrea patriei 315 ~ pontt.rilor 159; a proiectului brazo-
prostime de suflet 217; a dipArta di la 111- vaniei 159; rronomille 189
cuitori 295
prosenie cerere, petitie" 207, 208, 209; pro-
sdnie iavocinaia cerere fIrd autorizatie
prealabila" 208
protle 187, 189; a lua sau a da in schimb 117 rachlu 220, 300; otcupul de - 135
prothesmei soroc de 18 luni pentru strdmu- ralla pentru ucaz la obsteasca adunare 317
tare"; vremea 146 ramuri ale muntilor 343
protImist (a) 271 rane aducdtoare de moarte 306; [fig.] ~. au
protimisis 29; a rdscumpdra 113, 115 priimit in piept patria noastrd 312.
protocol 92; ~ sd va alcdtui rusdste i moldo- rang 333; boieresc 36
vineste 32; al cantorei 96; protocoluri raport, -mi 61, 78, 100, 190; an dat - 266;
sau decreturi a giudi atoriei 55 ocirmuirea oblastei face 131; trimite
protocillit, adiverinta de secretariul 74 298; de la ministru 2.32, 356; ~
protocolist [la Expeditie] 136 a proestosului 263
protest contra invoielilor 164; vexdlilor rasfi 261, rease pentru preoti 187
208 rascladcdrepartilie" 198; a estor posline
protoiereu, -1 37, 237, 293, 295, 248, 253, 265, 203
302; ~ armenschii 248 rascolniceascd a cutdrie secte 267
protopop, -1117, 200, 235, 2-'4, 252, 258, 260, rasporeajenia dispozitie, ordin" nacealstviei
359 223
protopresviter 190 rastoropnosti istetime, promtitudine" 299,
profent 129, 130, 223, 224; protenturi 203, ratman, consilier" 106, 126, 129, 139;.

394

www.digibuc.ro
 de la maghistrat 140, 141, cf. germ. report, -un l 19 0, 342
Rat reserlpt, -un l 2 8, 196, 355; impMatesc 196,
ratusS -e primMie", 127, 140, 141, 207, 224; 200
rato. 210, 222 rezervurlle din corpusul gheneralului Rot 392
razread clasd, categorie" (academiceascri. rezolutle 67, 69; giudicaoriei 77; in
treapta) 265 scris 73, 93
rfielre a trupului 299 Atka (a) 156; Iocuitori s-au ridicat din sate
rfidfiebil si roduri crude a nu minca 300 156; obiceiul, ci numai un chip di apa-
Mukha, -e [de bani] 222, 227, 240; e., ce sl rarea vietii fiistiaruia 296; pe plan
cuvine haznelii 48; din venituri 223; ductile si reductile 90; pre toti turcii
airasiti din otcupuri 219; rAmAsituri 216, de la un cap 328
22/ riznitl vesmintar, sacristie" 193
ranitl 338, 339; .-.. upr 332 rindulala la datul sumilor haznelii 47
rapt (a venitul 234 rimatorl, desAtina pentru 36
'alike de averi 76; banilor 219 rldleare armelor 322; atot norodul 326;
riipltori 255; de dreptul haznelii 219 de cinste 284
raportul (a) 176, 181, 182, 184, 186, 188, 189, rindulalii, well 58, 217; dMi 38; zacoane
210; ispravniciei 177, 178, 284; a ra- 58; a lucra pe i limba rusasa
portui de sosire 295; se reportuieste Sino- 34; ..- carantinilor 272, 281; daniilor
(iului 262 113; giudic5tii 65, 167; hotArit4
-rapsire 114 53; podvozilor 177; politieneasca
riisarltul soarelui, a lucra de la la apus 162 178; schimburi i z&logituri 113;
rasplatIrl in bani sau daruri de lucruri 78; vinzMii 113; rinduiele a ocirmuirii 43,
pAgubirilor 344; pentru cuvintul sfAtu- 196; de bani 46
irii 311 rIndulre vremelniceasclt la lucrul obstesc 271
a5spundere, -1 295; fagIcluita in instiintAri rIndultul lucru boieresc 166
298; personale 36 rIndult1 la straj6. doi 15.cuitori 296
casturna (a) tronul 343 rivna comitetului 236
tralsturnare legilor 322; obstii 322; sfin- rival (a) folosului patriei 199
tenii 322 ronda izbinzilor 322; pcii cistigata 322
rrasuilaturI imprejurul zgiriiturilor, la ultuire match) de arestanti la cetAti 202, 219
277, 278 robi 209, 210, 212, 219, 221, 223, 224, 267;
vatilelre a la.cuitorilor 217 fac negutitorie 213, 220; la dvorenii
sautatlea1 intimplari 294 rossienesti 122; a haznelii 222, 349;
rilvarsare a apei cea mare 332 impMAtesti 220, 224; a pomescicilor
travizie 135, 220; cercetarii [giudiatoresti] 122, 224; -.. prizonieri" 335; sA d5.
63, 64; Expeditia face locurilor ce-i slobozenie 204
stilt supusl 47; lucrarilor 31; Sino- robl (a) pe seraschir 337, 339
dului 262; de suflete 222; revizie a can- robie neamurilor streine 3 18
torei 96; a hotaririlor 126 roblta Evropa 322
-1 39, 115, 167, 168, 169; in mosiile rod [neamul] 40; [urmasii] 36; roduri
altora 114 mintului 155, 158; de pe tarina 160;
razbol, -oale 157, 199, 227, 320, 326, 327, 342; pacei 343; parintestilor ingrijiri a
s aprinde 322; incungiurMile 275; ocirmuirei 215
cel dintre noi 306; legiuit, pornit rodire piinii 60, 129
pentru apMarea driturilor imperiei 342; rotiojInl 289
s-au scos afarl de hotarA 313; vars5.- rospisanie inventar" a cvartirilor 177
toriu de singe 276 rosplsca 298
alizbotnlele 44 rossianin 313
0.zboit, oaste - de gerul cel mare 310 rossien1 268, 304, 319; rossiani 336
razmoale materia 279 rost 185; Catihisisul s5.-1 stie de 185
wazvratIre 158 rosata ce sa intimpll in prelungirea boalii 277
recambie 224; banii 224 rublfi, -e 101, 207, 211, 213, 214, 2 16,219, 220,
recognostirova, 341 223, 236, 237, 240, 266; de argint 106,
reeomendatie 264 107, 138, 139, 142, 225; de argint rusIsti
ireerutatle, -1 223, 327 86, 87
reerutl, 121, 202, 223, 327; partiile de 83 rucavitl 181
rector seminariei 269, 270
reductile, v. ductile (add 265, 266; de aproape 93
reida mil" 339 (talent.) 265, 276; puntul 114
Teghlstrator 249 rugfieturte 179, 227, 231, 255, 269, 314, 321,
reglament 211 328, 358, 359; multemitoare 313
regulearnica pedestrime 336 ruptas1 35, 37, 38, 121, 125, 138, 170, 171, 172
relatle, aceastA au iscalit 332
ceplied, -1 65; fiisticare la giudecatA, sg. facA rus, ru0 237
72; sau raspunsuri asupra pricinii... rusase, -stl 332; stile 157

www.digibuc.ro 395
rasaste 270, a vorovi 270 schinill noroade ce umbil din loe in loc Cu
rusumaturl /adeturi 35; a haznelii 37, 58; colibi 276
rosomaturi ce sa dau in nlimala 135 schipidar terebentina" 300
sehit, -un i 244, 359
Mudara de fier 290
schlptru de fier 316
sclrba inimii 322
sable, sa, ne izbaveasca de 306 scoarie 289
salahorl, -I 44, 77 scoate (a) la aer 294; din cin 259, 262;
sama cu amanuntul pentru fiistecare an 47; sabia impotriva Portii 344; piine peste
samile 83 botar 196; sare 229, 230
sames 104 scopos 195, 196, 199, 202, 217, 236, 237, 324,
san demnitate" 185 326; a ocirmuirii 215; scoposuri faca--
sare -24, 229, 230; s-au copt 229; tuzlalele toare de bine 199; obstesti 43
de 135 seNitorlu de sare 229
sat, -e 36, 46, 80, 81, 82, 146, 148, 156, 165, serle (a) in condica 189; - in limba moldove.
166, 170, 177, 214, 221, 233, 234, 263, neasca 268; venitului si a cheltuielii
270, 282, 294, 308, 326; incungiurat cu 233
straja. 284; hazneli 48; unparatesti scriltorlu 106, 111, 112; auditoresc 239;
85, 202, 214, 2 16, 231; ". megiesite 284, cantelariei 103; de cantelarie 133,
296; pomescicilor 58; tinute vre- 135; de jalobe 218
melniceste de particulari 38; bulgaresti scrisoare, -1 118, 190, 227, 228, 351; catre
156 norod 336
salcera a) 162; trei clai pentru o zi 154, 158 scrisl la reiizii 220
sficerator, -1 157 scutcala [de dan] 36, 196
sAelre 160 scutelnicl 2 8
sacries de lemn 181 scutire de lucru 159
silerlu, -1e, tunuri cu cele cu incarcaturi seciestru 83; se vestru 227
342 seclestrul a , secfestruiasca averea 61, 83
salas, despartire de salase 117 socia zaporoienilor 332
salasluire a lacuitorilor 215 secret, trebuinta de 226; pricina. de 226
sallistl 36 secretar 109, 110, 173, 178, 210, 226, 290, 314;
sillistra 300 ajutoriu - 243; gubernschii 2-14, 248;
s'imana (a) cimpii 340 colejschii 249, 250; ober 203; 257;
saminatorl de vesti 218 secretariu 74, 101, 102, 103, 104, 133,
samanalturil, -1 155, 158; loc 165; 134, 136, 137, 138, 139, 140, 243; can-
de tutun 45 torei 89; secritar 54, 352
sanltate, sIt nu sa pricinuiasca vreo strica- seminal. 265; senun rie 232, 2.44; cea mai
ciune sanatatii copilului 184; locuitori- inalta scoala a iparhiei 263
lor 177, 285; oamenilor 272; suflete- semlnaristi 239
lor 302; trupurilor senaIntIle clun ei 293; seminturi 340
silpat pentru papusoi prasit" 154 semn, -e, a pui ta de cinste 260, 280; a
sardar 249, 299 boalei 1 olcra ni ibus 299; P., de ciuma
sartlfirie Orhei 133 284, 28-; de var at 276, 2-8, 28-;
salvirsl (a) cele sfinte 259 de otlicii a ordinclor P8; samni-hotara
silv1r5Irea domnului imparat 334 94; h tlxiturei r ntru insamnarea ho-
stIvIrltoare hotariri hotaririle judecatii 32 tarului 100; semnur dc varsat 277, 279,
Otean, -era 43, 151, 152, 155, 156, 157, 158 287
160, 161, 163, 166, 168, 178, 212, 244; senator 315
dator a li.cra 12 zile 153; din nou sententle, i calirea 97
lacuiti in oblaste 44; imparatesti 44; seraschir 336, 337, 339; serascher 337
lucratori de patnint 35; nesilitoriu sete nepotolita 299
sau nesupus 166; prosti 37; taranii sau sfat de obste 113, 114, 116, 120; , doftoresc
37 299
seandilla 257; scandele 188, 189 sfarima (a) flotilia 333
scandelistre 181 sfarilmarea armiei turcesti 336
seara neamului si a rinduielii urmasilor 146 sfatnire, -1 261, 280, 295; duhovniceasc&
scaun, de domnie 113; cnejiei Moldaviei 93; pastoreasca 228
237; imparatestii sale mariri 200; .- sifitultoriu cuvint 302
imparatiei 351; imperiei a toata Rossia sfert, sfert 224
351 sfesnle de aloma, sau de fier alb 181
seildere numrului norodului 52; scaderi in stetnic, svetnic statului 252; de taina,
famelii 178; p tgubi i a haznelii 219 315, 319
scapare peste hotar 195 sfed intre pomescici 158, 191
schimbarl la stringerea veniturilor 216; ,- sfini rimatori 36
de mosii 113, 115, 116 sfEntenla tractaturilor 325

396
www.digibuc.ro
sfinli (a) in stihariu 265 slujba in armie 109, 110, 111, 112; blagoci-
slintirea apei 181; pasti 301 niei 184, 190; P., cinovnicilor 45; dvore-
sfirsit, razboiului 325; pravilile date pentru neasca 146; impargtiei 39, 37, 159,
acest - 170, 197 270, 284; a marii 209; ostineasca
sidelti meseriasi care lucreazg in casa" 212 39, 209; politiceasca 39, 270; - poli-
sigurantie, sa ada, in casa pentru 279; tiei 166; preutasca 267; [religioasa]
buneistari 199; fiestecaruia norod 321, in biserica 264
313; haznelii 47; - pentru hrana noro- ship (a) spre folosul obstesc 177; slujasc oaste
dului 129; - hotarglor 343; de obste pe mare si pe uscat 219
293 slujitor, -1 180, 183, 184, 186, 187, 192, 193,
sigurarist, capital de bani - 67 194, 232, 263, 267, 268; ai canteleariei
siguripsi (a) despagubiri 343; sigurivsi (a), 103, 104, 134, 135, 137, 138, 139, 141,
sa, sigurivsim linistea i bungstarea 353 142, 143; la foc [la pompieri] 105, 141;
siguripsire 201, 336; sigurivsire 198; fetelor - oltarelor 183, 311, 313; - ostinesti
si a averilor particulearnice 325 109, 110, 111, 112; rossienesti 147;
slflurlvslt rasplatirea pagubirilor 341 dreptatii 239; idolilor 255; celor
snip, -I 294; nu au fost in zgdar 326 sfinte 191; - servitor" 212, 273; sluji-
silnicie, improtiva tractaturilor 325; el- toriul bisericesc carte de ritual' 358
nicie 44, 322; partii muieresti 63, 309 smerduire molipsire, contaminare" bolii 57
Omit (a pretul dragostei 357 sminti (a) au smintit hotarirea 328
sinilire a iubirei 303; de priintg catre sca- smotritel supraveghetor" pen tirguri 177
unul nostru 322; de obste a norodului snop de patru palme domnesti 162; o claie de
169 snopi 39, 157; piinea in snopuri 160
sine, de sa intglegi 169, 171 soarta celor inciumati 288; acestii tAri 322
sinet din vasmint5,rie 263; sineturi casnice sobor, adunare de - a arhiereilor tarii 116;
206; de imprumutare 204, 206 scaunului 226; soboarg bisericg mare,
singur stapinitor 203, 232, 256, 257, 315; catedra15." 357, 359; Adormirca de la
singur stapinitoriu 198, 217, 218, 301, 321, Moscva 354
323, 325, 326, 327, 330 sobornicenseg /indreptare i hotrire 113
sirimani 126 socoteala cvitantiilor 327
sistema, neinlesnirea ce sg ail& in priimirea socotell pentru bani 221; asupra lucrului
dajdiei 215; sastima indatoririlor sateni- 221; iscglite de datornici 208
lor 157 socoti (a), socotindu-sa ca Chid ar fi tot dintr-o
simbre 161 tara 324
singurisite cu pritenzii 224 socotintii 262, consistoria pune a sa 262
Orb' 343, 344 soifsolul faptii 298
sIrguinja, -I einovnicilor 172; ocirmuirii soldat, -1I, proviant pentru 141; - osti-
293; dupg nenumarate au luat Erivanul nesti 274
325 sol, -I 42
slavoslovie lauda" 228, 235 solie 146
shibilnogi 303 soobscenie comunicare, instiintare" 78, 84,
slabfichine, din varsat firesc 305; in niacin- 257, 296; Sfatul oblastei - cgtre guberna-
[semn de ciumg] 287; stomahului tor 132; politicescului gubernator 129
303 soroc, -oace 93, 223; apelatiei 99, 176;
sliivit, -A, temelnica i pace 326 pentru adunare 74; spre aratare 75;
slobod, -zi a intra in slujb5, 270; alesveri- - a comisii 91; pentru dari 79, 80;
sitori 229, 230, 231 - de giudicatg 70, 71, 72; invoielilor
slobozente libertate", 35, 90, 208; noroa- 164; de jalobg 94, 220; legiuit 222;
delor 322; de a alege deputatie 170; la lucruri 77; prelungirea P. 224;
credintei lor 336; lacuitorilor 217; la vinzare prin mezat 82; de vade 227;
lucratorilor de pamint 152; in negu- sorocuri de apelatie 175
tAtorie 224; noroadelor 322; pravili- soroeltai zi 75
lor 27; politiceasca 39; taranilor soslovie, -i stare, paturg sociala" 42, 171;
150; urmarii alijvirisului 44; de pla- - dvorenilor 144, 145, 150
ta dgrilor 39; de datoria racrutasca 196 solla preotului 265
slobozi (a) din inchisoare datornicii 219; s6,-i sotietate rossieneascg biblieceasca, 236, 238,
sloboad in sat 295 239, 242
slobozte 267
slobozire de supt giudecatg 219; manifes- sovetnic 30, 31, 102, 124, 134, 135, 137, 175,
tului 219, 220; noroadelor si a impala- 178, 217, 243; de giudecatg, 32; colejs-
tilor 312; sgrii 230; ucazului 221 chii 243, 244; deistvitelnii statschii
slobozit , -fi carte sau poronca 156 215, 243; nadvornii ^, 243, 244, 246,
slove 194 247, 251; statschii 243, 285; titulearnii
slovesnia verbal" 207; fac cunoscut slovesno 245, 247, 248, 251; tainii - 175, 231;
229 voenii 243, 247; savetnic 281
de curti 217 spatar 156

397
www.digibuc.ro
spala (a Cu otet 289; cu sllamura de sare steau, -un l 323, 333, 334, 336, 337, 333, 339,.
295 342; steagurile flotilei 335
spillare cu apa cu otet 290 steelisoare 279
splrt de nasatir amoniac" 300 steeluta 279
spital 47, 228; pogonaritul intrd in folosul stema tarii 113
43; spital 263 stlh 306
spltfi drorenestilor neamuri 144, 145; nea- stlhare preotesti i diaconesti 181
murilor cu rodul sal' 146 stingere a ciumei 293; datoriilor 221
splIfirie 290 stilp negru [semn de hotar] 94
spInzura (a), la moarte grabnica intr-o stInjan, stinjeni 163, 229, 289; -., domnesc
prdjina un petec de pinza 283 160, 161, 162; cubiceschii 163
spinzurare a ocirmuirii oblastii cOtre acea stolita capitala" 170, 192, 212, 223, 223
mai mari ocirmuiri 132 stolonacealnic sef de masa," 105, 133, 135,
spinzurati de sine 253 136, 139, 352, 353, 354, 355; stolnacealnic
sporal lor au dovedit dreapta pricina 323; 226
intru latirea cartilor 236; - norodului stornah 300
[cresterea demografic] 52 storoi, -1 ingrijitor, supraveghetor la biserica"
sporlrea invataturii 270 107, 192
spravca, -e adeverinta, certificat" 176, 189 strale 282, 239; potrivite cinului bisericesc
sprIjIni a), sprijinesc viata omului 279 187
!mamut, spurcatii 233 straja, -1167, 283, 284, 296; a trimite sub
sta (a) in genunchi [pedeapsa] 189; mortul 167; a tine sub 5-1; carantinii 272;
in biserica 182 caraulului 272; cordonului 109;
stamba tipografiei 120 cordoani pe hotar 280; cea din-
stantie de po6[i]ta 45 launtru 112, 219
stare, ;Mi treapta sociall" 121, 198, 199, strana [cinta] 307
200, 209, 224; fiestecare 196; i trepte striljer, -firl 136, 273, 283, 296; drumurilor
a lacuitorilor 51; a caror pronomii sa 297
asaz5. 171; bisericeasca 36; de gios straluelrea sa, &phi" imputernicitul namest-
114; in impar54ie 217; imparatesti nic 173, 176
310; a lacuitorilor 27, 33, 195, 214; -- stram 'U a), sa nu s Cu lacuinta 156
lacuitoresti 197; norodului Rossiei 318; stramutare, dintru un loc la altul 158, 168;
proaste de lacuitori 270; situatia" cu lacuinta 154; a lacuitorilor 166;
de acum a oblastii 228; alesverisului de oameni 173
232; bisericilor incredintate 188; in streapcii avocat" guberniei /ajutor al pro-
ca,re se all pamintul 263; lacuitorilor curorului 123; tinutului 126; strepciul
224 haznelii 65; strepci de pe la uezduri 33
staroste 126, 127, 193, 235, 245, 246, 247, 249, streln, -1 se numara in trepte dura natie, stare
250, 293; starostii bisericesti 182, 187, 191, sau mestesugul lor 38; - ce va veni in
192, 232, 234; breslelor 106; satelor oblastia Bassarabiei 269
151, 166, 262; a tirgului 106, 139; strlea (a) s-au stricat odihna noroadelor 325;
de tirg 140 pacea 327; a-si stomahul 300
statia articol" 240 strleare orinduielii 228
statornieire acestui pamint alaturat catra Ro- strIcateare pentru imparatie brodejnicie 175
ssie 169; cu 15,cuinta pe alte mosii 166 strInarl a prostimei 336
stilpin, -1 corabiei 272; locului 293; strimterlre sau acolisire 190; linga inima
89, 91, 150, 131, 153, 154, 155, 156, la inciumat] 288
159, 160, 161, 163, 164, 163, 166, 168; stringere de bani sau havale 47, 80, 240;
sarii 230, 231; satenilor 212; vor ca punga a banilor] 194, 232; darilor
priimi plata 275 214, 215; poslinii 220; protenturilor
sapinese, stapinestile scaune 316 224; sumilor pentru tirguri i spitaluri
stiManl (a) mosii de veci 40; au plecat Cu 15.co- 47; veniturilor 129, 212
mie s stapineasca 309 strunelnatil stare a sanatatii 347
stilpinire 31, 320; i ocrotirea monarhului stuh, de carat stapinului 163
200; duhovniceasca 260, 262; locu- stup, -1 155, 164, 214; desatina pentru ", 36
lui 121, 174, 175, 176; oblastii 57, 59; sud judecOtorie, tribunal", sirotschii
- politicea,sca 228; a pomescicilor 218; (giudecatoria sirimanilor) 126, 140; slo-
turceasca 44, 291, 292; vremelni- vesnii (judecatoria cea prin cuvint)
ceasca 220; streine 42; oameni din 126, 139; sovestnii (giudecatoria cea
tureesti 60 dupa cuget) 123, 124, 137
stiplaltor, -I 92; cel legiuit s-au chemat la sudoare, la cel ce i s-au ultuit varsatul 278
prestol 313; de averi 220; - de casa sudetle 328
223; de mosii 94, 96, 151, 163; parti- suflarea celor inciumati 283
culari 35, 39, 169; pamintului /de pa- suirlete, parte barbItease5, si parte fimeiasea
mint 37, 96, 152, 133, 168, 223, 340; 149; de evrei 297; tagaduite 222
satului 223, 295, 296, 297, 298 saltelea ridicarea," poslinii 221

398 www.digibuc.ro
sultan 343 straf. -uri 56, 62, 66, 68, 70, 71, 72, 75, 76,
stunk -e 61, 68; pentru tinerea magistra- 77, 90, 93, 96, 100, 156, 220, 221, 223,
turilor 139; banilor 224; - biseri- 224, 227; ,.., de bani 271; strafuri i plati
ceascg, 192, 193; capitalului 2 19, 223; .- infringtoare 46
fabricilor 221; haznelii 51, 79, 219, strilfui (a) 185, 189
221; obstesti 51, 102; tirgului, adia strilfuire, -1183, 274; de bani 82
dau pentru parnint 35; de hirtie 213; striduit 265, 266
soma, 130, 131, 236, 319; de amuni- sturma, cu 337, 338, 339; celatta s-au luat
tie oatineasca 337; in argint sau aur 336; a merge la 337
204, 219; oblastei 229, 241, 264; somile
obstesti 274; castilor vindute 241;
de sare 230, 231
sunet de dargbane 333, 334
supraveghea (a) poduri, ezituri i drumuri 59 tabela de ranguri 147
suptsiori 278; supsuori 287, 288 tabfird, tabere intregi se inchina aruncindu-si
supunere catra stapini 199, 217 armele 310; au luat doao 337
supus, -si, supusii impgratescului scaun 200, tabie, Topdagului 337
213, 216, 217, 218, 224, 315, 320, 324, 326 tablii, -e listg, tabel" 80, 86, 200, 206;
surugil 86 87 de clari 81; de numasul gospodarilor
surpare a viclenelor socoteli 312 46; dup, clasurile guberniei 203;
svidetelstvui (a) a depune masturic"; a pentru plata birului 84;
cerceta" sI. svidetelstvuiasclt dezbracin- taeriruri vinovatilor 32
du-i de strae 282, 283, 285; sfidetelstvuind Monza, -e treaptg, stare" 37, 38, 121, 314;
trurul n ortului 296 Isoslovie 36; - bisericeascg 195, 228,
svidetelsivuire 284, 285; a bolnavilor 282 235; boiereasca 195, 199, 200; dvo-
sveaacenic preot", ober a glavnului stab reneasca 171; f." dvorenilor 36 152;
257 duhovniceasca 169, 171, 1S5, Di, 237,
230, 254, 2 59, _6 268, 301, 311; a 11-
cuitorilor 196; merineasca. 267; ne-
gutitoreasca 195
thmin 129, 130, 131; de venituri i chel-
salfei sa-N je" COO tuiele 47, 48 ; havalelilor pamintesti
satrii 118 46; taluninurile cheltuielilor (cheltuielile
sebelg rusasca 208 se fac dupg ) 131
seoali, acoli 187, 239; farg plat& 268; f.- talud, va trece prin marfil. 272
pentru norod 34; duhovnicesti 232; talnlea asezare a marfurilor 221
eparhicesti 267; pe la tirguri 268; talger 300
de nezd 265; de doftori 276 tamojn, 45, 96, 60, 106, 109, 131, 204'
sedea (a) sa, nu saz cercetatorii in zadar pro 207, 219, 221; de pe granita 107;
loc in cheltuialg 262 portului 107, 108; ocirmuirea 41
sedere interval de timp de activitate" la tas de argint 181
giudicatorie 63; siderea gubernatorului po- tax catra Verhovnii Sfat 78, 95; taxia 138
liticesc 42; in presudstvie 66 tablit pentru plata birului 46
sezator, -1 in sfat 29; la giudecatorie 32; Oh/alit pentru darea caldurii 181
cel intiiu sezatoriu presedinte" a cantorii tgAduintA, -ti la vremea raviziei 220
96, 97 tiiimaci 104, 137, 139, 141
sireturi de aur 290; de argint 290; tfilmdei (a) [un act] 144, 194, 195, 196; pe
de sirmg 290 limba romaneascg 358, 359; moldove-
sleabsttd 147 neste 232, 313, 317, 325, 326, 328, 332,
sliubcgaalupg, barca" cu 8 visle 110, 111, 112; 345, 347, 348, 349, 360; de pe cel ru-
stiupe 333 sesc 302, 305; copia 340
soh= 167; starosti" 166 trupuri moarte duse pe 289
stab corpusului Cavcazului 339; glavnul Muffle, 192
257; - capitan 238, 249; ofitariu 39 Cleo [putero juridica] 35
stet, -url 31, 34, 35, 47, 109, 112, 123, 132, trllii 290, 300
139, 141, 142, 143, 221; orinduite dup. temei 169; asezaminturilor 150; asa-
cheltuiele 130; .-, asezamintului 122; za'rii lor 174; cel de mai inainte 144,
cantorei 89; exarhicesc 243; al 152; 0., legiuirii 162, 327; pravilelor
oblastei 100, 101, 106, 107 262; pe acest 324; temeiuri pe care s-au
stlintfi, -e 173; credintii 270; la partea asezat pacea 345; cf. 223, 325; cele mai
inv&taturii 269; a norodului 214, 218; intii nu s, supun vremii schimbsii 169
de numarul norodului ce lacuiesti in temelnie asezamint 343; socotinta, 258
oblaste 45, 52, 144; pentru [despre] temnItii, -e 31, 238; se vor face scoli 239
rodire piinii 60; sil, s aduca la 217; termen de caranting 288, 295; observatiei
oameni cu de caste 92 60
stiutorl de hotarg 92, 93 teslimarisl (a) 225

399
www.digibuc.ro
tesllmates1 (a) 205 treeere] avangardului 332; prin Bosfor e
tesilmateslre, .1 49, 208, 221, 223; mate- sloboda 343; peste granita 219;
rialurilor 205 peste hotar 196; vadelii scutire" 81
teslimatishor de lemne 221 treler la vremea cuviincioasa 160
tetrapod 181 trelera (a) 158; - cu cai 262; snopii 160;
soarta a fratilor nostri 254 dejmii 160
thieri 269; de la pansionuri 270 treitudlii imparati 324
tiparnice carti dischise 226 trindavlre 158
tipari (a) in tipografie 168, 216, 252, 327, tributul averilor 342
332; gramota 200; s se poata in- Watts, -1 265; pentru cautarea fugarilor
tipari" pentru de-a pururea in mintea lor 173, 174
284 triniltere 223, 333; la politiceasca ocirmuire
tiparlt, 325 262
tipograile 102, 134, 144, 150, 196, 200, 226; trole! 339; trofeiuri 334
bisericeasca 120, 191, 194, 257; /SI tron 343; imparatescul 359
cirmuirii 176, 217 troparlu 306
tipos! (a) medal 315, 318; am tiposit aceasta trup mort [de duma], ramine molatec 288
fagacluiala 309 tultiri 333; a doi pasi 335
tiraniceasea putere 322 tulburare linistirii obstesti 53
thimie 43, el infrineaza tiraniile 45 tunde (a) in calugarie 261
tifitili 316 tunurl 310, 332, 333, 334, 335, 336, 337, 338,
tIlharl 58 339, 342; P.' de cimp 333; - pentru sfari-
tInjele, trupuri moarte duse pe - 289 marea cetatilor 333
tlrg, -lid 35, 45, 46, 47, 80, 82, 126, 127, 129, turburatori ai obstestii linistiri 2 18
172, 214, 231, 270, 272, 283, 291, 338; ture, -I 328, 338; tractatul cu 146;
Focsanii 286; tirgurile haznelii 48; intarise focul 337
fa pomescicilor 35; prefacerea in orase turtnii de oi 165
35; de tinuturi 135, 215; zi de 228, tutun 43; pogonarit pe 37, 38; samanaturi
235; de saptamina. 234; publicarisite de 38; tiutiun in frunze 290
(pentru tocmala) 37 luda, -le 220, 221, 229; haznelii 224;
tirgove1, -1 35, 37, 121, 143, 169, 171, 186, de sarc 104, 135
212, 228, 281, 285; tagma lor 38
ttrgwr, tirgusoare 59, 282, 284, 297, 308 T
toanutu, zile de arat P.. 161; pentru ultuire,
277 lar, -1111 358, 359
toemala, -ell 37, 168, 204, 206; cu hazne[a]oa tara 163, 195, 215, 287; prietineasca 325;
49; tocmeli intarite 39 pustiita de trajmasi 325; turceasca
toiagul seraschirului 337 280, 281, 328
tort, caleap de 155 lariml, -1 160, 165
-ii de obste 203 161u1 alcatuirii si a indatoririi deputatiei 170
tovar4 (al nacealnicului) 109 iallna [pamint] 157, 161; loc nelucrat 153
tractot, -un 173, 199, 325, 328, 342, 343, 344; ;aran', 35, 37, 38, 121, 124, 125, 137, 138, 150,
cu turcii 146; tractaturile din Bucu- 132, 15S, 159, 164, 166, 167, 168, 1-0,
resti 173 171, 172, 304, 319; "- sazatori pe mosii
tractarisire 334 boieresti 154; manastiresti 154; tarani,
traetatie 52, 99, 152 locuitorii cei Imparatesti 319
transport 157; pe uscat 272; transporturili lilp, -1 inconjurarea satelor lovite de duma cu
ci vor mergi din Bassarabia 291 58, 170, 172, 296; casa incungiurate cu
tral (a) 287 28/
-traltori unde nu lipseste ciuma 281 taplui (a), a inconjura Cu tapi", s. tapluiasca,
trasera, s aduca cu producturi 163; satul 296; murind vreun suflet, sa sa
de olac 226 casa 297
triitaj 207 tehoviia uprava cirmuirea. breslelor" 35, 126,
treapild pentru cel bolnav 299 127, 140
treapta, -e stare sociala" 36, 144, 145, 169, lentrul puterii vrajmasului 337
170, 172, 225, academiceasca 265; ienzor 232
cea mai de jos 43; treptile de lacuitori lereornie 184, 185, 186, 187, 189, 190, 194,
151, 214; istari a lacuitorilor 51 261; tircovnic 233, 254
trebi/madeli 52; -0 bibliecesti 236; eres- lereulearnlea mea porunca 282
tinesti 186; haznelii 30, 45; icono- ieremonle, sa mearga, Cu 337
rnicesti 30, 45; obstesti 150 tesarevici 330, 247, 353, 355, 356, 357, 358
trebuinelos, -oase masuri de 'Daza, 177; lidula, -e 34; trimitere la cirmuirea oblastii
socotele 269 83; maclerilor 208; domncasca 113,
Arelmintil, -e 340; canteleariei 136; de 116; vornicilor 295
pentru fericirea imparatiilor 324; .- ligan, -ea 36, 38, 39, 122, 170; boieresc 117,
ostinesti 197 118; coronii 35, 121, 134; domnesc

'400
www.digibuc.ro
 117, 118; hazuelii 38; monastiresc mire 324; intre toate imparatiile 232;
117, 118; a pomescicilor 35, 121; spre obstescul a lor bine 323
robi 38, 118, 149; tigancd, din casa boie- unlversitet 269
reascd. 118; mazileascd. 118; monas- untul de lemn 300; de vaci 300
tireascd. 118; negutitoreascd, 118; tigani uprava, -e consiliu, conducere" breslilor 131;
amanet pentru datorii 115; fugiti 77; doftoreascd 100, 103, 123, 134, 207,
stramutare 151; pretil 117; nu 287, 299; oraseneasca 126, 127, 141;
sint volnici a se cununa cu parte moldo- tehoviia 126
veneascd, 119 upravlenie conducere, administrare" asupra
'Mor, -toare de pansion, -un 269, 270; tiito- mitalurilor 220; - tuzlalilor 221
riul norodului crestinesc 324 urmare 343; - celar mari intimplari 323;
fine (a), cineva s supt opreall 219 inaltei vointi 175
'hiere carantinii in soroc 273, 291; giudied- armas, -1 36, 37, 220; - mostenesc cinuri 39;
tilor 223; - pe piine si pe apd 271, 273; iistav statut, regulament" bancrutilor 220:
In gazd a dezertirilor 201; de cai bisericii 359; - carantinii 286, 291,
pentru foc incendiu" 105, 141; de mosii 292; politiei 259; tamojnei 221;
155; saminariilor 232; - politiei 141; de vexal 2 11
tipografiei 134; vitelor 48 usri, -1 307; socotinta sa o aduce Cu usile des-
thalrlan 182 chisa la cunostinta 65
tinut, -un l 34, 35, 90, 46, 47, 49, 50, 51, 58, usurIntil, -e 224, 227; usurinti 15,cuitorilor 226
122, 125, 171, 177; Hotinului 152, 155, utrenle 183, 338; utrene 329, 330
157; ale oblastei 29, 34; dregAtorii uvajanie consideratie " 215, 274; a primi
115 - 128, 174, 215; ovajanie 290
tiptant 211 uzaconenie legalizare, legitimare", chipul -
lireuldr1 176 177
litade 337; titadela. 337; titadeliu cetatii 338
llfre i slove 194
tolur1 290 V

u vad termen de plata, soroc" 51, 65, 115,

186, 202, 212, 213, 221, 222, 337; pe un
an 168; vadeaua 210, 211, 360; - adunarii
ueaz, -url 53, 56, 78, 84, 98, 100, 121, 131, 148, la presudstyie 70; cercrii pansionuri-
150, 168, 175, 176, 190, 193, 197, 201, 202, lor 270; - contracturilor 231; curatirii
205, 208, 209, 212, 213, 215, 217 220, 222, 290; vadeli, -e 61, 66, 68, 130, 214, 224,
232, 233, 253, 255, 256, 301, 314, 320; 273; carantinii 273; - pentru plata
cantorei de hotarituri 97; pentru dare darilor 79, 81
de pamint 146; imparatescul - 200, 203; vael i boj 165
inaltul 36, 144, 227; povatuitoriul vadra de brinza, 155
327; - sas pazasca in rada la obsteasca vag-stempelmeister 107
adunare 317 vale ce insamnd hotar 92
uceastia [domeniul] satilor 177 van* -I 266
ueenle, -1 doftoresti 103; - la filosofie 244, var (nistins) 296
247; - ai lecarilor 134; la seminarie as pentru sfintirea apei 181
244, 243, 246, 247, 248, 249, 250, 251; xiidriirlt 36, 37; - pe de venitul din vii 216j
la teologhie 254 - pe vin 37, 38, 45, 214
ueldere, -1 49; de moarte 218 -ii 265, 266; l'Ocluya trebuie s toarca
uelgasi de sine 256 stapinului 164
ucirejdenia sediu" 197 't'Alisen 102; pentru zemlemeri 95; - pentru
uels, -51 333, 336, 338, 339, 342, 353 intocmirea instrumenturilor 136
ttezd, -un i tinut" 33, 233, 263, -65, 266, 299 sir 266; - al doile 265
uleele cu jaratec 289 viirsare 299
ultulre a varsatului firesc 276, 279; gultuirea virsat firesc 276, 280, 304; mai inainte feri-
aparatorului varsat de fati 302, 303 toriu 2-8; - au pricinuit prapadenie 303;
umbla (a) preotii In casele poporenilor cu cru- - de vaci 279, 302, 304; folosul 280
cea. 185; la circime 183 vfisisor pentru blagoslovirea piinilor la litie 181
umblare paralelor 225; a privighie in sa viltav 160, 161
prin ocol 296 viltilmau 262
timbra (a) ne umbreaza mila dumnezeiasca vi-armare ce se trage din varsatul ce! firesc
322; sa ancle noastre 328 304
umfliituri de ciuma a ghindurilor 287 vfitilmiitoare stramutare de oameni 173; -
unealtil, unelte pentru scoaterea sririi 229; de suflete urmare 235
a unui iubitoriu de stapinire 313 vfizduhul in ca.re sa, fie uscat 300
ungere de mir 218 veeernie 183, 329, 330; vecerne 358
tadme 1991_ intr-un duh a supusilor 312 veelnl de veci a pomescicilor 154

401
www.digibuc.ro
vechlu, din s-au luptat pentru credint5, 322 visterie,
a
152, 155; finantiilor 319
vechll 55, 67, 69, 71, 73, 78, 91, 97, 98, 118, vite 150, 156, 160167;-~ albe 155, 157:165;
153, 160, 167, 171, 172, 173, 174, 175, 176, cu coarne 196; mari 165; bolnave-
191, 210, 229, 230, 231, 293; a haznelii 177; de pripas 61
64, 95 vitenzil, armat5. 325
vechillmea, -le mandat, procur." 208 vitejia ostilor noastre 322
vecuitoare, 1ucr5.ri1e irnpreun5. 316 vite-cantler 328
vederat 221; s-au dovedit 282; folos vivliotictl 238, 240
acestei iscodiri 304 vivliolleariu 243
vedere, amine fr [de la vrsat] 2-6 vizir 342; marele 341, 342
vedomostie, -1 listI, tablou" 44, 54, 60, 61, vibor, -uri, alegere" 124, 125, 139
214, 263, 264, 301; bisericii 233; vibornic, aleator" 293
de suma haznelii 51; pentru venit, chel- vibod iesire" (la slujba ortodoxl) 306;
tuieli 233 cel mare 358
veliti boieri 113 prin boala este abltut la cel antos
velnit, -e 157; a Sine in orina 38; sau 288
alte fabrici 157 vinzare 116, 211; b5uturilor spinzur de la
vel-satrariu 36 sapinul mosiei 162, 163; crtilor 240;
venit, -un i 85, 87, 129, 204, 232, 240; de pe cu hurta 192, 232; lumin5.rilor 193
avere 149; bAuturilor de tinut 207; 194, 232, 234; din mezat 203, 207;
bisericii 187, 192, 193, 234, 235; .-- can- de mosii 115; - producturilor 77; a
teleriei pentru scris 78; de pe capita- sfintelor cArti 236; de vin
s5.rii 229;
luri 221; a caznaceistviilor 50; din si [a] celorlante bluturi 36, 45, 151, 155,
china cas5lor si a dughenilor 48; cinta- 220; vinatilor de poarn5. 231; hrisov de
riului 45; cosului prin tirguri 45; 113
cliricilor 185; haznelii 34, 45, 48, 81, linziitori de marf5 115, 204, 211; fig.] sa pe-
130; "- de pe herbe 203, 212; impar5.- deps..c ca _-3
testi 31, 47, 79, 80; de pe intarituri vip-sc, copie, extract, borderou" 3J8;
203, 212; judecdtoriei 138; oblastii 208
43; oraselor 42, 48, 139, 140, 142, 224; visla0 110, 111, 112
otcupului bluturii 35; pa[i]tii 34, vocinovia de patrimoniu" 208
46, 223; a pomescicilor 227; st5pi- voievod, -zi 113, 154, 163, 164, 310
nesti 222; tamojnilor 131; din tuz- impAratilor 169, 324
lale 48; din vinzarea. luminArilor 232 tolurie 161; nu este a sin 166
verge, -ele 59; sA pedepsesc Cu 271 volniele, slobod a vinzxilor 116
versa, -e 267, 339; virste 186, 332, 342 vorbil, -e 218; slm5nate cu rAu scopos 217
vestire pe la gubernii 173; llicuitorilor 171 vornie 61, 161, 247, 262, 282, 283, 294, 295
vesminte 183 296, 297, 298; de sate (satului) 34, 69,
vejmintilrie 181; v5.smint5rie 263 97, 166, 177, 293
vest sau vorbe 218; mincinoase 217, 218 vornieel 34, 61
vex5,1 politA, cambie" 211; sau zapis de xozglas 307
imprumutare 76; vexAle 206, 208; vex5.- vrAjnias 320, 332; au intrat in patrie 309
luri 207; protestuite 224 vrednie de pomenire domnul imp5rat 356
viati fericit5. 200; particulearnia 324; trednicia norodului 312
potrivit cu invIt5tura evangheliceasc %reme ud. i neguroas5, 300; cvartirui-
178 rii 59; iernii slAbeste iutimea boalei
vicarios 237 293; lucrului de cimp 167; de lucru
victorie, zile de biruint ce s. zice 359 a llcuitorilor 301; rAvArsArii apelor 267
viforul r5zboiului ridicat de dusman 312 vremelnic, -5, Inalt ocirmuire 199
vie, vil 37, 166, 305; danii de 113; p arte iremelnicesti stApinitori 220
folositoare a gospod5riei 231; ale haz- vuh-grozbuh 209 (cf. germ. Wucher camItZ
nelii 48; ale s5.tenilor 163 dobincl", grossbuch registru mare", eti-
vin 220, 300; rosu 193; pentru casile lor mologia noastrA)
163; plata dejmei din ce se va lace 36,
37; la vinzare 153, 155
%rinde (a) vinul cu de ridicata 163
vindeefitoare chipuri 280
zacon, zaeoane 58, 234, 262, 263; lega
vinovat, -11 se intrebuinteaz5, la carantin5. 109,
110, 112; de priimirea fugarilor 173, 270
174; pedepsiti dup5 asprimea pravilelor zapas, -mi provizie, rezervb," 229, 230, 333,
218, 298; in tainica trecere sa supun 339; de amunitie 334; de hran5 338;
pedepsei 286 de a mincArii 334; de pline 336;
vinoviltie,-11 189, 274; criminaliceasa 62; de r5zboi 338
de ucideri 63 zapeenlic 177; zapcilic obstesc 340

402
www.digibuc.ro
zaina, -e 36, 265, 266; - legiuit i vrednic de ziitleal a) s5. nu ne zIticnim inapoi 323
credint5. 184; viclene 115; de afiero- zialenire, poronci a implini fla 197
sire i danii 203, 205; de amaneturi zaveduri fabric" 205
zloage 146, 203, 205; de curnplaturl. zdeleil, -1 to-m.all, tranzactie" 204, 205,
146, 205; . de implcAciune 206; de im-
prumutare sau vexel 76, 204; tocmPlii 206
115; de unire 206; de zestre 146, zemlemer inginer hotarnic", ,,misurStoriu de
206; de la mina vinzAtorului 117 plmint" 89, 94, 100, 102, 103, 207;
zapiseil, -e adeverintl, certificat" 189, 192, al oblastii 33, 41, 99; de pe la tinuturi
211; inalt imbunAtItitg 279 33
zaporojeni 332 zestre 146
.zaseda.teliu asesor, jurat" 124, 125, 126, 137, zgirelturi in miini, semne de ciuna 299
138,139, 207, 282, 284, 294, 293, 296, zglritturt usoare, pentru ultuire 277
298; sau comisan i de isprgvnicie 34, zldlre bisericii 181, 183, 263; monumen-
104 tului 318, 319, 320; zidiri 47, 60, 155, 164,
zastav6. post de barierg" 271; ca.rantinei 193, 205, 209; pentru hazne 31; in
111, 112, 274; padurilor 220; tamoj- tirguri 129
nei pichet de grIniceri" 108
zabalele amIgirii 313 zi, zlle de iarmaroace, vinerea 228; prazd-
zdelulalfi numlrat si inslmnat, 160; din nicilor 232; de tirg 218; de lucru,
sAmSn,lturi 160 hot5,rite pe an 134, 163, 161, 162, 16 1
zalog, -oage 49, 53, 82, 203, 221, 224; pentru zugriivire aicea inslmna,a 278
sigurautie haznelii 49; [fig.] - si chiezesie zurbagli 337
a plcii 326 zvezda stea" 181
zfiloglre 146 zvintare in ca,rantine 275; -.. in loe curiincios
zillogItural, -1 de avere 113; pentru datorii 290; la aer a inkfurilor, straielor 293,
115 298

www.digibuc.ro 403
 INDICE GENERAL
A Armenupolul Constantin 119
Adrianopol, oras, 333, 334, 344 Andrianopole
342
Ahalcalac, cetate 339, 344; Ahalcalachi, 343
Ahaltic, cetate 338, 339, 344; Ahalcic, 343
Ahtubensc, tinut 221
Akkerman, ora i tinut, 29, 89, 108, 116, 122,
125, 128, 139, 140, 142, 143, 217, 243,
328; Akerman 343, 344
Alcdtuirea pot:turf:for pentru farani 150
Alexandra Feodorovna, mare cneghing, sotia
lui Nicolai Pavlovici 346; implrgteasg.
330, 358
Alexandra Nicolaevna, mare cneajng 330
Alexandru 173, 175, 196, 256, 258, 261, 316,
323, 324, 352, 353, 354, 359; intiiu
imo5.rat si singur sapinitoriu a toatei
ROssiei 312, 321, 346, 347, 348, 350, 353;
cel dintii 309; Alexandru Pavlovici,
impgrat 200, 312, 318, 320, 349, 350, 358,
Alexandru Nicolaevici mare cneaz 330, cliro-
nom 351
Alexiev III, Alexei Petrovici, polcovnic, post-
meisterul cantorei postelor a oblastei 243
Amalic 331
Anadol, tinut 341
Anapa, cetate turceascg 335, 344
Anatolia, tinut 338
Andreannov I Gheorghii, dvoreanin 299
Anglia 344
Angut cetate 359
Anna Feodorovna, mare cneghing, sotia lui
Constantin Pavlovici 347, 358
Anna Pavlovna, mare cneghing. 330, 358
A postol 182, 306
Apusului, gubernie 206, 213
Ararat, munte 325
Arax pe virfurile lui Ararat 325
Anitare de la gheneral-gubernator pentru co-
misia de recensgmint 214
Ardanundti 337
Armenia 325
Indice de nume proprii, nume de locuri
repertoriu alfabetic al titlurilor san incipitu-
rilor textelor reproduse in lucrarea de fata.
Nu am inclus aici lista alfabeticg a donatorilor
pentru Societatea Biblic de la p. 244-251.
www.digibuc.ro
Arzerum, cetate 336, 337
Asia 342, 343, 344; Azia 212, 336
Astrahansca, gubernie 221
Asdamintul obrazovaniei oblastei Bassarabiei
27
Afezdmintul pentru ocirmuirea oblastei Bessa-
rabiei 113
Atcur, cetate 343; Athur 344
Austria 323, 324
Avedicov, Assadur, nadvornii sovetnic 243
Azbucoavnd 182
Bahmetev, deplin imputernicit namestnic al
oblastei Bassarabiei 27, 170, 172, 197
Baiazet 336
Bailesti, sat 339
Balcani, munti 344; Bglcani 343
Baltag Andrei colas di Rusgsti 299
Barbu, asesor 178
Basarabia 158, 195, 196, 276, 280, 281, 291
319, 320, 321, 323;
Bassarabia 27, 28, 29, 35, 36, 38, 39, 40, 41,
49, 51, 62, 67, 68, 79, 80, 83, 84, 89, 95,
101, 106, 107, 108, 112, 121, 144, 145,
150, 151, 152, 159, 168, 169, 170, 171, 172,
173, 174, 175, 176, 197, 199, 201, 206,
216, 217, 227, 228, 232, 235, 254, 269
270, 291, 292, 313, 325, 327, 359; BUM-a-
bia 301, 302; BIssarabia 237, 240;
Bessarabia 38, 121, 122, 127, 128, 129,
131, 146, 175, 191, 194, 202, 213, 214, 215,
225, 226, 227, 229, 231, 232, 236,
239, 243, 246, 252, 268, 269, 275,
285, 286, 287, 292, 293, 294, 305, 326,
328, 360
Bazardjic, oras 334
Bglti oras i tinut 139, 140, 142, 245, 246,
247, 248, 250; Bgltile 29, 35, 122; Bgltu
217
Becoviciu-Cercasschii, gheneral-maior 336
Belorusia 206, 213; Belarossia 310
Belostoc, oblaste, 206, 213
Benderiu, ora i tinut 29, 84, 85, 86, 87, 89,
122, 125, 139, 142, 143, 217, 238, 239, 243,
268, 360; cetatea 238
Biblie 252; Biblii armenesti 241; evreasti
240, 241; frantuzesti 240, 241;
latinesti 240, 241; moldovenesti 236,
405
 237, 241, 242; - nemtesti 240, 241;
rusesti 238, 239; .-. slavenesti 241;
slovenesti 238
Bimbasa, ofiter 342
nicul, sat 86
Bogoslovie in scurt 182
Boldescul Anuchentii, gubernschii secretani
299
Bolgaria 285
Bolohanu, sat 298; Bolohani 294
Borodin, polcovnic 338, 339
Bosfor 328, 343, 344
Braila, cetate 333, 335; Brailov, cetate 335;
Braila 291
Bucovina 175, 176
Bucuresti 173, 174, 237, 239, 291, 327, 328,
343, 344; Bucurestii 237
Ca.menet-Podoliei, gubenie 29
Canov Filip, guvernschii secretan i 290
Capodistria, graf 169, 170, 171
Caragaciu, sat 86
Carasu, cetate 334, 335
Ca.rs, cetate 335, 336
Catacazi, Constantin Antonovici, deistvitelni
statschii sovetnic, gubernator politicesc al
oblastiei Bessarabiei 237, 243, 282
Catargi Petrachi, colejschii asesor 150
Catihisis 185
Catihisis in scurt 182
Cavcaz 325, 336, 338; Cavcas, munti 326
Cavcazca, gubernie 221
Cazimir Panaite, colejschii sovetnic 243
Caznaceev, deistvitelnli statschii sovetnic, pra-
viteliu canteleariei 215
Qlarasauca, manastire 249, 250; alareseuca
247
Capriana, rnanastire 314
Carticicit pentru fericiri 182
Carticele Pentru gheneralniccl adunare 242
Carfile Apostolesti si a Facerii 182
Cdtre imputernicitul namestnic... ucaz pri-
vind asezarea. locuitorilor 173, 174
Causani, tirg 35, 86, 87
Ceaplighin, Vasile Timofeevici, negutitoriul
ghildiei a doa de la Odessa 243
Ceasoslov 182
Chiev, gubernie 327
Chilia, cetate 122, 127, 143, 170, 172, 217
Chios 339
ChiOnau 28, 29, 35, 122, 141, 144, 145, 150,
169, 176, 191, 194, 196, 197, 199, 217,
226, 227, 229, 232, 233, 235, 236, 237,
239, 243, 252, 256, 268, 269, 275, 276,
294, 301, 305, 314, 317, 320, 321. 325,
326, 328, 332, 345, 348, 360; Chisineu 267
Chiustendji, cetate 334
Cfrlig Manolachi, gubernschii reghistrator 299
Cliundiu, scriitoriu auditoresc de la Ordonan-
shaus 239
Condratchii, cantelearist 299
Constantinopole 254, 343
406
www.digibuc.ro
Constantin Pavlovici, tesarevici, mare cneaz,.
330, 347, 353, 355, 356, 357, 358; legiuit'
clironom 349, 350, 351, 353, 354
Constantin Nicolaevici, mare cneaz 330
Copciac, sat 360
Copie de pe copie. Trecerea avangardului peste
Dunare 332; pe porunca circulara
vmd simptomele ciumii 281; de pe-
scrisoare relativa la repaosul dumini cal 227;
- Dicasteria au primit hastiintare de la.
politie spre paza de boala ciumii 280;
pe predlojenie... privind alegerea depu--
tati/or 169; In curgirea anului 1828...
instiintare pentrn curatirea lucrurilor 27.5;
Ucazul Imparatestii sale mariri
pentru curatire generala 301
Cosauti, manastire 244
Cotov, colejschii asesor 237
Cozlov, stab-capitan, plat-adiutantul ceatii
Benderiului 238
Craiov[a], oras 339
Crasovschi, gheneral-leitenant 341
Crupenschii Feodor, titu/earnfi sovetnic, ca-
valer 150
Crupenschii, Matei Gheorghevici, colejschifi
sovetnic, vite-gubernator 243, 281
Cuciubei V., graf 144
Culevcea, sat 341
Cu mita lui Dumnezeu. Noi Alexandru
Actul Sf. Aliante 323; anunt pentru-
logodna tareviciului 346; - desfacere casa-
torie 347; manifest la incheierea racii
312; la Inceperea razboinlui 221;
logodna marelui cneaz 348; Noi Nico-
lai intli. Dezmintirea unor zvonuri 217;
Manifest la inceperea razboiului 327;
moartea imparat Alexandru 350;
pentru mobilizare 326; la nasterea ne-
poatei 357; pentru usurarea darilor
218; Sinodul multumeste slujitorilor
bisericii 311; Smeritul Dimitrie, mani-
fest pentru infiintarea scolilor lancaste-
riene 268; Smeritul Gavriil. Pastoral&
sa se pastreze Dumineca 235; contra
betiei 254; Porunca sa, fie trimisi copiii
la scoala 262
Curaghin Alexandru Borisovici, cneaz, sena-
tor si cavaler 315
Curaghin, Alexei Borisovici, cneaz 280
Curic, Petr Vasilievici, statschii sovetnic 243;
cavaler 285
Cuvintele lui Ghedeon, a lui Theojan si a lui
Miniatie 182
Dadian, cneaz 338
Dardanele 393; Dardanelurile 394
David 331
De a implirelteasca sa scrisoare catre-
ministrul iustitiei 356
De la ministrul Finan tiilor, Apel pentru ridi-
carea monumentului 318
Dibiciu, graf, gheneral-adiutant 332, 341;
nacealnic a glavnului stab 334; ba-
ron 354; Zabalkanschii graf, gheneral-
adiutant 333, 334
Dimitrie, episcopul Benderiului i Akkermanu-
lui, 243; vicarul mitropoliei Chisirau-
lui 237; arhiepiscop Chisingului si Ho-
tinului, ca,valer 256, 268, 301
Divartul M31da.viei 146, 153, 156, 157, 199;
Valahiei 199
Djafar pasa 334
Dnestru 275
Dobrusa, man5stire 243
Don 262; plmintul ostii a 213
Donici, Ivan 150
Donici, Manolachi splitar 153, 136
Donscoi Pavel, doctor acuser 290
Duhovniceasca tipografie 144, 143, 305, 326,
328, 332, 346, 360
Dumitru, sfintul 232
Dunae r, sovetnic 201
Dunlre 275, 285, 286, 291, 332, 343, 344;
Duaeri 292
E exarh i cavaler 113, 195, 170, 196, 199,
Ecaterina Mihailovna, mare cneajra 330
Ecaterina Pavlovna, caiasa Wirtenbergului
358
Ecaterinoslav, gubernie 327
Ectenii pentru birttinld 329
Egherschii pole 342
Eiub, pas5. la Isaccea 333
Elena Pavlovna, mare cneghin5. 330; ni are
cneajn1, sosia marelui cneaz Mihail Pavlo-
vici 348
Elisaveta Alexievna ,Implateask sosia lui
Alexandru Pavlovici 358
Elisaveta. Mihailovna,mare cneajn1 330, 357
Englitera 343 v. i Anglia
Erivan 325
Estlandie 208
Evangh lia 182, 200, 263; de la Luca 238
de la Mateiu 304, 306
Evropa 304, 309, 313, 314, 316, 320, 323, 342,
344
Exarhiceasca dicasterie 314; tipografie 252,
276, 313, 317, 323, 325, 347, 348, 358
Expeditie [departamentul] 39, 41, 46, 47, 48,
49, 50, 51, 52, 53, 136, 173; a cirmuirii
oblastei 30, 45; ", iconomiceasca a haznelii
214, 216; implinitoare 176, 215, 217,
225, 226; a po6[i]tii 86, 88, 105, 138,
286
Extras din statutul carantinei 27 1
Faptele .4postolilor 238, 242; slaveno-ru-
sesti 241
Finlandia 331, 354
Firsov, vitegubernator 226
Focsani, ora i tinut 283, 286, 287, 291
www.digibuc.ro
Folesti, tirg 250
Forma, cum sci cade a pomeni impeiraleascd
familie 338
Frant intliu, imp5.ratul Austriei 323; Francisc
324
Frantia 313, 322, 343, 344
Friderih Velghelm, craiul Prusiei 323; Fri-
drih Velghelmi 324; Velghelmen III
346
Gaie, ucenicul lui Ioann 303
Galati ora i tinut 291; Galata 292; Gllati
285
Garting, Ivan Marcovici, gheneral-maior
cavaler, ocirmuitoriul oblastii Bassarabii
228, 320
Gartvis, cetate 339
Gasan, pasA la Isaccea 333
Gassan-Kale, cetate 336, 337
Gavriil, arhimandrit i igumen de la nAn5stirea
apriana 314
Gavriil, mitropolit Chisin&ului i Hotinului
227, 235, 237, 254, 358
Gheismar, baron, heneral-maior 339
Gheorghe, Sfintul, biseria 243
Ghesse, gheneral maior 338
Ghica Alexandr, sta.tschii sovetnic, cavaler
150
Ghica Alexandru, domn 153
Ghica Grigorie voevod bltrinul 113, 115, 116
Ghica Grigorie Alexandru voevod 113, 116,
151, 152, 154, 157, 163
Ghinculov, Nazarie, protoierei, nastoiatel bise-
ricii a Sfintului Gheorghie in Chisinlu 243
Ghirzova, cetate 334
Giurgiu, cetate 291
Girbu, asesor 226
Glazenap, gheneral-maior 342
Glifenskii Avramie, sicritari monasterschii [in
lb. msg.] 302
Goliat 331
Golitin Alexandru, cneaz 254
Gorceakov, cneaz, gheneral-maior 332
Grapperon, doctor 290
Greci, N[icolai] 252
Grecia 343; Gretia 344
Greig, amiral 335
Grengram, cetate 359
Grigorie, arhiepiscopul armenilor din BAssa-
rabia 240, 243
Grigorie, mitropolit Ierapoleos 237, 239
Gruzia 206, 213, 327
Gruzino-Imeretie, gubernie 253, 256
Guriev, Dimitrie Alexandrovici, sfetnic de
tain i cavaler, ministrul finantiilor 319
Herson, gubernie 327; Hersona 254
Hincesti, sat 294
Holircani, sat 298
407
Horodiste, mnAstire 243
Hotin, cetate 29, 139, 140, 143, 152, 155,
157, 170, 196, 199, 217, 227, 248, 252,
253, 267, 268, 301, 314; Hotinul, tinut K ainardji, cetate 359
29, 89, 122, 139 K aluga oras si gubernie 310
Hrisov domnesc de intdrituril 113 K leighels, porutcic 332

Lalopul Ghiorghii, slordariul 299

Iamandi Vasilii 150 Lanschi 175; Lanscoi, adivkat tainii sovet-
Ianbuda, sat 246 nic 173
Iasi 120, 122, 237; Esi 29, 247; Iesi 139, 239, Lazo, sovetnic 217; stolanacealnic 226
285; finutul Iesului 89 Letcuitorilor Moldaviei si Valahiei, proclama-
Iasmov, secretar 203 tie 198
Ibraim 360 L5pusna, tinut 299
Ierapoleos, mitropolit de 237, 239 Leca 250
Imeretie, tinut 338 Leibin, Petru Alexievici, nadvornii sovetnic
Insarschii Vasilii, secretan i 256 243
Istructia blagocinului 180 Leks, nacealnicul otdeleniei 304
Instructie pentru starostii bisericesti 191 Leontie, mitropolitul sirbesc 243
Inzov Ivan Nichitici, gheneral-leitenant ,cava- Leova 108, 111
ler 150, 235; namestnic al oblastei Bessa- Levengoupt, gheneral 360
rabiei 243, 270 Levitchii, povitcic 302
Ioanichie, igumenul mkastirii Horodiste 243 Liflandie 208
Ioann 303 Lipcani, tirg 108, 111
Ionascu Ionit5., ocolas de Nisporeni 299 Litva 310
Ipsilant Constandin domn 156; Ips5.1ant, domn Liturghie 182
153 Livanul 310
Ircutschiiu, polc de gusari 342 Lobanov-Rostovschii, Dimitrie Ivanovici,
Irinei, prefectul Seminariei de la Chiinu, ar- cneaz, gheneral de la infanterie i cavaler,
himandritul mln5stirii Dobrusei 243 ministrul iustitiei 349, 356
Irmologhion 182 Logvinov, loan Alexievici, voenii sovetnic 243
Isaccea, cetate turceasc5, 332, 333 Lopuhin cneaz, deistvitelnii tainii sovetnic,
Ismail, oras 29, 249; port 108, 111; ti- prezident in imparatescul Slat 35.6
nut 89; Izmail 122, 125, 128, 139, 140,
142, 143, 217; cetate, 282
Isim pasa, comendantul cetAtii Ghirrova 334
Iuncu Anastasii, colejschii reghistrator 299
Iusuf pasa, nacealnic osasesc 339 lfacalinschii, podpolcovnic 333
Izvod de pe pravili... pentru invdpura fine- Madatov, cneaz gheneral-leitenant 334
rilor 269
Izvodul panihizilor 182 Madra, sat 341
Malevinschii, Serghei Nicolaevici, maior 243
Malevinschii, Vladimir Nicolaevici, maior 243
Malorossia 206, 222; Malorusia 213
Manifestul nuiriei sale impcIratului 342
Mara, sat ring Pravode 342
Indreptarea legii 261 Marcovcea, sat ling Pravode 342
Instiinfare 175, 176, 196, 197, 201, 203, 213, Marea Neagr5, 203, 328
215, 285, 286; de la Comisia spre cerce- Maria Feodorovna, impArAleas5, 330, 346, 347,
tarea dvorenestii numiri 144; de la 350, 358
glavnaia cvartira 334, 335; de la pAmin- Maria Mihailovna, mare cneajn5, 330
tescul nacealnic de uezdul Orheiului 294; Maria Nicolaevna, mare cneajn5, 330
de la sfatul doftoresc 299 Maria Pavlovna, rnare cneghinA. 330, 358
In,stiinIciri 242; de la armia cea lucrcItoare Matcin, cetate turceasc5 333, 334
338 Mavrocordat Alexandru loan, domn al Moldo-
.rnvdtaturcl in scurt 191 vii 113, 120
Intnlyiturcl pentru ultuirea vArsatului 276 Mavrocordat Constandin Neculai, donin 156
Mavrocordat loan Nicolai 146
Mazurev secretar 290
Melrgarit a Sf. loan Zlatoust 182
Mehmet, pasl de Chios 339
Mensikov, cneaz, gheneral-adiutant vite-ad-
Jurihin Gavrilo, ober-secretari 256 miral 335
Jurnal... 242 Miclescul Gavriil, boier 152, 156

408 www.digibuc.ro
Mihail Pavlovici tesarevici, mare cneaz 330, Novorosia 215, 273; Novorossia 121, 128,
333, 335, 350, 358 131, 132, 175, 202, 222, 224, 225, 226,
Millo Iordachi, nadvornii sovetnic 150 227, 231, 286, 291, 292
Minciachi pima funcionar] 340, 341 Novosilitii, tinut 106
Mince 182
Mingrelie gubernie 338
Ministerio finantiilor 31; - politiei 34; Minis- o
terstvia finantiilor 31, 47, 48; a pricini-
lor dinlg.untru 104 Octoic 182
Mirz&oglu Constantin, ocolas de Holircani Odesa 275; Odessa 231, 240, 243, 234
298 Olga Nicolaevna, mare cneajng, 330
Mitropolia Chisingului 314, 348, 358; si a Omer-Vrioni, pasg. 339
Hotinului 347 Ordonanshaus a Benderiului 239
Moise 331 Orhei oras 29, 139, 133, 299; tinut 89
Moldavia 30, 33, 36, 37, 38, 39, 45, 62, 72, Orlov, graf, gheneral-adiutant 334
93, 96, 144, 143, 146, 147, 150, 152, 153, Osman-Oglu, comandantul ceatii Anapa 335
154, 155, 157, 158, 166, 167, 168, 175, Osten-Sachen baron, gheneral-maior 339
176, 198, 199, 232, 236, 237, 239, 285, Ostzeiul, gubernie 206, 213
286, 291, 292, 340 Otroscenco, gheneral-maior 312
Moldova 113, 120, 237, 242
Molitvenic mare i mic 182
Moruzi domn 155; Alexandru 157; Ale-
xandru Constandin 152; Alexandru,
domn 153 Paladi, Iacovachi 299
Ilorvo, Ghiton di 275
Palen, graf, sfetnic de fain& 199; gheneral-
Moscului gubernia - 223 adiutant 341; Fedor Petrovici, ocirmui-
Moscva 203, 223, 224, 225, 242, 253, 256, itoriul oblastii 225, 226; Palin, ocirmui-
310, 317, 349, 350, 357
Muromschiiu polc 342; Muromskoi 333,
toriu a guberniilor Novorossiei si a oblastei
Bessarabiei 225, 231
334
Mustafa, pa. de Chios 339 Pancratiev, gheneral-leitenant 337
Parac/is 182
Parij, corabie 339
N Parij, oras 313, 314, 320, 324
Paschevici-Erivanschii graf, gheneral-adiutant
335, 336, 338, 339; comandir a deo-
Nahicevan, parte a Armeniei mai vechi 325 sebitului corpus a Cavcazului 338
Napoleon Bonaparte 318 Pastorala mitropolitului Gavriil 199
Narva 360 Pataniote apitan de 1-ul rang 332
Nedoba, Feodor Ivanovici, statschii sovetnic Pavel, si. Apostol 303
243 Penticostiar 182
Negrestii, sat 299 Pentru datoriile presviterilor de popor 178
Nesselrocl graf, vite-cantler 328 Persia 325, 328
Nestru 131, 291, 292; v. i Nistru Peterburg 223, 238, 239, 240; v. j Sanct
Nichitin, colejschii sovetnic 356 Peterburg
Nicolai 326, 327, 328, 343, 345, 352, 357; Petergof 357
intiiu imparat i singur stapinitoriu a Petru intiiul, imperator 146, 147; cel
toatg. Rosia 121, 217, 218, 225, 325, Mare 190
344, 350; impArat i autocrat a tuturor Pinepi, sat 86
Rossilor 342; Nicolae Pavlovici, mare Pini, gheneral consul 239
cneazi 346, 355, 358; impArat a toata Pisarevschii Simeon, diacon, din statul e-
Rossia 330, 331 xarhicesc 243
Nisporeni, sat 299
Nistru 237, 242 Ph-14i, sat 246
Noao Testamenturi 236, 237; ellinesti 242; Poa.rta 327, 328, 343, 344; Otomang. 342;
ellino-grecesti 238, 241; evreesti ni Otomaniceascg. 199, 326;
241; frantuzesti 240, 241; gre- ceascA 327, 359
cesti 241, 242; latinesti 241; lesesti Podolia 29, 30, 32, 33, 34, 35, 41, 101, 1.70,
242; moldovenesti 240, 241; 172; gubernie 327
nemtesti 240, 241, 242; rusesti 238; .- Poltava 359; gubernie 327
slavenesti 240, 241; turcesti 241- Poti, cetate 337, 343, 344
242; turco-armenesti 242
Noi Alexandru cel dintii, proclamatie 309 Pontmi scoase din nastavlenia dohtorului 307
Noi Nicolai it:U*2:u, manifest la incheierea pAcii Poveituire asupra rascolnicilor 182
de la Adrianopol 344 Pray ila ha Constantin Artnettupoltd 119
Nomocanon 26 1 Pravile pentru rinduiala scoaterii sdrii 229

30 - e. 329 409
www.digibuc.ro
Pravile pentra vnzarea iumindraor a biserici
232
Pravode, oras intArit 341
Preosfintite exarh...circularA de numirea unui
Imputernicit 195
Printipaturi 199, 232; Moldovei i l'Ami
RomSnesti 343; ,--, Moldaviei i Valahiei
344
Prologiel 182
Prusia 323, 324
Prut 275, 291, 292
Psaltire 182
RacovitA Mihail, voievod 154
Radostat Gheorghe, protopop tinutului. Ho-
tin 252, 253
Ra.evskii, polcovnic 339
Read, polcovnic, flighelin adiutant 335
Reazanov, cApitan 333
Redigher, gheneral-leitenant 334
Regulamentul duhovnicesc 182
Rein, fluviu 313
Remling, podpolcovnic 342
Reni, cetate si port 107, 109, 110, 122, 127;
Renii, tinut 170, 172; Rennii 217, Reini
143, 292
Ran, izvoarele ling6 ceta.tea Poti 338
Rnduiala panihidei 338
Riscan Dimitrii 150
Riscan Matvei 150
Rogovschii, polcovnic 334
Rosia 268, 312, 317; Rossia 30, 32, 33, 34,
33, 36, 39, 42, 44, 49, 62, 63, 67, 68, 70,
94, 121, 122, 123, 145, 146, 155, 169,
173, 195, 196, 197, 198, 199, 200, 201,
203, 204, 217, 236, 254, 256, 269, 301,
304, 309, 312, 31.3, 318, 320, 322, 323,
324, 325, 326, 328, 33, 342, 343, 344,
345, 347, 350, 351, 352, 333, 354, 356,
337, 358, 359; Rossiile 232; Rusia 312;
Rusii 311; Rusiilor 309
Rot, gheneral de infanterie 341, 342.
Rudzevici, gheneral de infanterie 332
Rugaciunea pentru izbdvirea de ldcuste 305
RusAsti, sat 299
Russo Iancu 150
Ruscitic, cetate turceascl 291
S Sturdza Ioan, colejschii sovetnic 150
Saganluc, munte 343; Saganluh 344
Salticov, Alexandru Neculaevici senator Si
cavaler, grofmeister 315
Sampson 331
Sanctpeterburg 169, 196, 213, 218, 223, 224,
242, 252, 258, 276, 346, 347, 348, 352;
Sanct Peterburg 170, 171, 317, 321,
323, 324, 328, 332, 345, 349; San Peter-
burg 343; Sanct Peterburg 326; Sanctu
Peterburgu 327; S. Petersburg 121, 256,
261, 352
Satul impArAtese 213
SAlcuta, sat 87, 360
SArAteni, sat 294
410 www.digibuc.ro
Sculeni, vana la si tinut 107, 110, 301.
Scurtd invclulturd pentru semnele ;si firea
boalei de ciumd 287
Scurtcl pastorea.cd indemnare pentru gultuire
302
Seminarie 239; de la Ch4inAu 236, 243
Senat 121, 124, 125, 128, 130, 145, 146, 148,
197, 201, 202, 203, 208, 213, 218, 222
218, 222, 225, 227, 232, 264, 257, 314,
317, 318, 326, 327, 328, 345, 347, 348,
349, 350, 352, 354, 357; SAnat 271, 323
Severov Anton, povitcic 237
Sfat 27, 41, 73; impArAtescul 132, 145,
211. 314, 317, 318, 350, 354, 357, inaltul
130, 215, 216, 225, 226; oblastei
123, 128, 129, 130, 131, 132; Verho7-
ni 28, 29, 32, 33, 39, 40, 41, 46, 47,
49, 50, 51, 52, 56, 69, 72, 73, 78, 79,
89, 93, 96, 99, 102, 151, 152
Sfatuire de la c n itettd biblic 251
Sfdtuiri... 242
Sfinta ripturii 236, 238. 251
Sibir 274; Sibiri 202, 203
Silistra, cetate turceascA 334, 335, 341
Simvolul credintii 188
Sinesie, arhimandrit eclisiarhul mitropolie
ChisinAului 243
Sinicevschi Mihail, protopop din Souleni 301,
302
Sinod, IndreptMoriul 146, 191, 193, 194,
203, 208, 218, 227, 232, 253, 254, 255,
256, 258, 261, 268, 304, 312, 314, 317,
318, 320, 321, 323, 326, 328, 330, 332,
345, 347, 348, 349, 350, 352, 354, 337,
360
Sipeaghin, gheneral-adiutant 337, 338
Sirah, inteleptul 305
Slobodtco-Ucrainii, gubernie 327
Smolensc, gubernia 223; Zmolensc 310
Socotele rusesti 242
Soliman Pasa, ocirmuitor la Braila 335
Soroca 244, 248, 249
Sorocunschi Ivanovici, politicescul guberna-
tor al ohlastiei Bessarabiei 294, 301, 302
Sovet 28, 29, 123, 129, 130, 158, 159, 168,
216, 217, 269, 270; inaltul 175; Verhov-
nul - 231; Verhovnii 28, 64, 78, 100,
158, 159, 168, 175, 176
Stratan Constantin, gubernschii secretan i 299
Sturdza, Scarlat Dimitrovici gubernator poli-
ticesc al Basarabii i cavaler 280
Svereac inspector, statschi sovetnic 290
Sarlota, printesA, fiica, lui Fridrih Velghelmen
III [botezatA] Alexandra Feodorovna, so-
tia lui Nicolai Pavlovici 346
Sarlota, printesa Virtenbergului [botezatA,
Elena Pavlovna, sotia marelui cneaz Mi-
hail Pavlovici 348
SArban, logofAt de taita 120
Sirvanschii, polc de pedestrime 339 Uca-ul pentru infiintarea iarmarocului de Sf.
Sliuselbourg, cetate 360 Dumitru 232; privind taxele de Inre-
Sumlea, cetate 334, 335, 341 gistrare 203; preasfintului Sinod hot5.-
raste rugaciuni de multumire 320; ca
preotii sa cunune numai tineri maiori
253

rabid a praznicilcr impdrdtqa 182 V

Tabld in care s-au insemnat preciinaltele praz-
nice 359
Taganrog, oras i gubernie 349, 350 Valahia 175, 176, 198, 199, 232, 236, 237,
Talmaza, sat 360 239, 242, 248, 285, 286, 29l 340; ces.
Tatd1 nostru 199 mica 339
Tavria, craia Tavriei 359 Varna, cetate 339
Tavricesca, gubernie 221 Vartolomei Gheorghie, colejschii asesor 243
Tavris, cetate 325 Vaslui, ora i tinut 285
Tetraevanghclii 238, 212; slaveno-rusesti Varsava 104, 350, 356, 357
238, 240, 241 Vasile cel Mare, pravile pentru cAlugrai 261
Tiflis 337 Vedomostie 252; pentru bisericd 263
Timkovschi, loan, svetnicul statului i cava- Viddin, cetate turceasca 339
ler, tenzor 252 Viena 323
Timoteiu 303 Vietile Sfintilor 182
Tipic 182 Vilington, ghertog 334
Tipografia Scoalelor de doftori 276 Vilinschi, ober secretar 203
Topdag, munte 336, 337 Vilna, oras 311
Tormasov, Alexandru Petrovici, gheneral de Visla, fluviu 313
cavalerie i cavaler 315 Vitghenstein graf, glavnocomanduiuscii a ar-
Triodul de post 182 miei a 2-a, gheneral feldmarsal 197; Wit-
Tucicov, oras 282; Tocicov 282 genstein 199
Tulcea 332; cetate 335 Vipiscd din instiintdrile pcntru 1itarect cetititi
Turchia aziaticeasca 337; Turtia aziaticeasc5. A haltfcul 338
335 Volcanesti, sat 247
Turcmenceaiu, gubernie 325 Volkonschii cneaz, gheneral adiutant 354
Vororrtov, Mihail Semenovici, graf 175, 176;
namestnic 214; gheneral gubernator
T al Novorosiei 215; 286; gheneral guber-
nator al Novorosiei i namestnic al oblastii
Tarigrad 344 Bassarabiei 275, 291
Tarscoe Selo 173, 175, 218, 345, 354

U
Zacreischii, gheneral-adiutant 201
Ucazill... 349 Zaim, sat 360
Ucazul implireitestii sale nzriri pentru dezra- Zavodovschii, capitan 333
darcinarea faptelor rele 256; la incheie-
rea pa'cii cu Franta 314; de la Senat Zece porunci 188
349 Zernesti, sat_216

411

www.digibuc.ro
 Redactor: DORINA N. RUSU
Tehnoredactor: ELENA SPIRU

Bun de tipar: 11,01.1993. Format: 16/70x100. Colt

de tipar: 29,25 .
C.Z . pentru biblioteci mari: 9(498.4) s 18* (00-12)
C.Z. pentru bibliot eci mici: 9(498)

www.digibuc.ro
ISBN 973-27-0333-24
ISBN 973-27-0332-6 Lei. 450
www.digibuc.ro