Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Apostu PDF

    Uploaded by

    dobru_cornelia1959
    0 views28 pages

    Original Title

    APOSTU.pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    0 views28 pages

    Apostu PDF

    Uploaded by

    dobru_cornelia1959

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 28
    CAPITOLUL Iv. SITUATIA EDUCATIEI SI FORMARIL PROFESIONALE DIN ROMANIA DIN PERSPECTIVA INDICATORILOR EUROPENI 2020 } IV. 2. Rata de parti ipare la invatdméntul prescolar fan’ In anul 2022/2012, indicatorel ponderea elevilor intrati pentru Prima data in clasa I care au frecventat invitiméntul prescolar a inregistrat o evolutie sscendente lo nivelul sistemului de Trvatimant roménesc. in anul colar 2033/2012, numai 7% dintre elev care au intrat pentru prima Eatin clasa | nu av frecventat grddinita. in 2012/2033, statisicle ofciale nu ofera informatii privind frecventarea grédinitei de cétre copii care au fost inscrig tn clase Pregititoare. Colectarea de date Statistice ‘eferitoare la acest aspect este necesar’ pentry a analize continuitatea dintre invitimantul prescolar si cel primar, respectiv pentru a estima nivelul de regatire a copiilor pentru lun debut scolar de succes, Participarea la educatia prescolard a copiilor cu varsta cuprinsé intre 4 ani gi varsta oficial de inscriere in invatémantul obligatoriu este un indicator european care are ca tint3, pentru anul 7020 valoarea de 95%. La nivel anului 2022, media UE-27 privind acest indicatan, 2 fost de 93,996, increstere fat3 de ani anteriori. Valorile cele mai crescute ay ‘nregistrat in Franta (200%) si Olanda (99,69), Italia, Danemarca, Belgia, Marea Britanie, Germania, Portugalia, Ungaria. Tarile cu cele imal reduse valor ale indicatorului sunt: Republica Cehs, Polonis, Slovacia, Grecia, Finlanda, Croatia, Zatile cu valor ale indicatorului mai reduse decat Romania sunt. Polonia, Slovacia, Grecia, Finlanda, Croatia. In Romania s-au inregistrat cresteri importante ale valori indicatorului de la 67,6% in 2000 29. Participarea la invitdmantul pregcolar a copiilor cu varsta cuprinsé intre 4 ani Oficial de inscriere in invataméntul obligatoriv ~date comparation aa, Sursa: Eurostat, 2015. 3 Incepénd cu anul 2008, in Roménia se inregistreazé o tendints de scidere semmificatvd a acestui indicator european, de la 88,5% in 2ox0 la 5,5% in anul 2013, Aceast8 scdeve poate fi interpretats G2 un efect al crizei economice gi financiare care a afectat populatile dezavantajate din Romania, Gor $1 cao consecinté a schimbirilor structurale din InvStmantul primar, mai specific -introduceren, _asel pregititoare cao class premergatoare invitémantului primar, Sciderea valor indicatorvlul se explicé astfel prin faptul c& 0 pondere important dintre copiii de 6 ani care se aflau anterior in ridinité sunt acum inscris in clasa pregititoare. Totodati, scaderea indicatorului confirma Chtiunea pirintilor de a insrie copii grddinitS la varste de peste 3 ani mai aproape de vivste de intrare la scoals, Fig. 30. Participarea la invitiméntul pregcolar a copiilor cu varsta cuprinséintre & ani sivarsta Oficial de inscriere in invaiméntul obligatoriv - date comparative UE-Romania, 2o9j-no%2 (98 7: 7 ee fa 94 sz | te 88 UE | 86 Romania [es : | 2008 2009 zone ‘Sursa: Eurostat, 2035 Statia actualé a acestui indicator in Romania atrage atentia asupra nevoii de reconsiderare arololui # oblectivelor invatméntuluipregcolar gi ante-prescolay, in condi existent casei pregatitoare din invatimantul primar. Din aceastd perspectivé, pentru a reduce decalajul fats de media eiropeand i Pentru a fi mai aproape de tinta UE 2020 de 95%, principaele direct de refonns educatiei timpuril in Roménia ar putea fi *Implementarea unui program amplu de reforms a educatiel ante-prescolae (0-3 ani), cares asigure accesul pentru toate categorie de copilila educatie de calitate; © Regindirea sistemului de educate prescolarS care sé se adreseze nevoilor de dezvoltare ale ——— pee | Nethedands Unitedingdemn Lmembourg Escoia Sloveria nal i | Spain | European Union (8 counties) 305 | czech Repube lar | Portugal ‘Germany (unt 2990 former terior of the FRG) Males Ireland yon Belgium aly hues Poland Turkey Foimer Yugoslav Republic of Macedonia, the Hungary Gueece Slovakia Croatia Romania Bulgaria Cele mai scBzute ponderi de participare la formarea profesional contiaus se inregistreazs in (270! persoanelor cu nivel redus de educate gi calfcare profesional, a celor care lucreaz’ in companii mici cu sub 20 angajat ia celor cu virste de peste 4o de ani, Continué 38 se manifeste discrepante pe medi de rezident3 si pe sexe privind participarea la ‘nvitarea pe parcursul intregii viet, in defavoarea mediului rural si, respectiy, in defavoarea Persoanelor de sex masculin Alte bariere in calea participri la formarea continus sunt: stimulente financiare limitate pentru individ, dar si pentru angajator; informarea limitaté a Populatiel cu privire la ofertele de formare; ipsa de flexibiltate a ofertelor de formare existente 61 Este necesar§ profesionalizarea practcienilor, cu rute flexible de acces si progres in carier’, Precum i un sister adecvat de formare continud a personalului care activeazs in acest domeniv, care $8 conduc’ la consolidarea prestigivlui profesional gi la cresterea atractivitati acestei profesil De asemenes, se impune nevoia de diversifcare a rourilor personalului din educatia $i formarea Brofesionalé a adulior, prin noi roluriprecum facilitator online, mentori, coach, consiieri de carieré,evaluatori de competente, designeri de formare etc, care sé rSspunds nevoilor din ce in ce mal diverse ale potentailor benefciari de programe de educate siformare a adultlor. Accesul limitat la sistemul de recunoastere si validare a invétarii dobindite in contexte informale si nonformale este un alt aspect critic. Principala provocare cu privre la evaluares sl certificarea competentelor dobéndite in contexte informale si nonformale o reprezints necesitatea de dezvoltare a capacitiinstitutionale de administrae si gestiune a centrelor de evoluare si certfcare a competentelor.Acoperrea geografics restransa a centrelor,precurm i concentrarea acestora in doar dou8 regiuni de dezvoltare indicS nevoia de a acoperi un numar Imai mare de potential beneficiar care s8 poaté avea acces la astfel de servci De asemenea, Sunt necesare misuri de informare a potentalilor beneficiari cu privie la avantajele procesul de evalvare si certifcare, mai ales in réndul acelora care av nivel mai seézut de califesre si erty care evalvarea si certficarea competentelor ar putea deveni o sansS reala pentry imbunatatirea sitvatiei acestora pe piata munci Accesul la INTERNET ¢i la activitati culturale creeaz8 contexte reale de dobindire a unor abiltd! gi competente ale populatie, cu impact asupra interesului pentru invitare siformare continud pe parcursul intregil vieti. In ultimii 5 ani se constatd c& in Roménia s-au creat Dremisele pentru cresterea accesului poulatei la informare gi obiective culturale, tot mai multe gospodiri | unititi de invltimént find conectate la INTERNET. Principala provocare pentru Orizontul 2020 vizeaz8 diversficarea strategilor de integrare a TIC in sistemul educational, la locul de muncé, dar siin comunitate. 2 ANEXA. DEFINITII ALE INDICATORILOR UTILIZATI * Durata medie de frecventare a invétaméntului de un anumit nivel Gcqcatie, Durata megie de frecventare nu coincide cu durata oftialé prevlzut3 Accosts poate fi t varsta oficialé minim de acces previzuts, varsta de debut pentru educatiaobligatorie, rata de participare a copilor la educatia prescclors * Numarul de elevi ce revine la un cadru didactic Reprezints numérul elevilor raportat la numérul cadrelor didactice intrun anumit an scoler. Indicatorul este utiizat pentru @ misura nivelul esurselor umane alocat, in raport cu numérul clever. Valoarea raportului elevfprofesor nu trebuie si depaseascs nermels ove determins calitatea procesului de instruire * Ponderea elevilor intrati pentru prima data in clasa I care au frecventat invatamantul Prescolar 4 in clasa | au fost pregatiti pentru sc0216 prin educatia pre-primar8. Un procentaj ridicat de elev intati pentru prime data clasata © Ponderea personalului Bumérel cadrelor didactice calificate, ce expresie procentuali din numérul total al cadrelor cidactice. Are drept scop determinarea potentialului de resurse umane din sistennal Ge educatie procesvior paige cu normele nayionale si aprecierea cali instru. Indicatorul reflects calanes Brocesui instructv-educativ. Este influenfat de politica de personal coreborate cy situatia obiectiva a resurselor umane din sistemul de educate * Ponderea personalului didactic cu norma intreag’ Numérul cadrelor didactice cu timp integral de lucru, ca expresie procentuals din numérul total al cadrelor didactice. Are drept scop determinarea personalului cu norm ‘ntreaga din sistemul de 6 educatie Pentru compararea cu normele nationale. indicatorul reflectd caltatea procesului sna chet aseUCatv. Acest indicator mésoard in special nvelul personalului cu timp integral de vero sinu eficienta si calitatea predsri + Ponderea personalului didactic feminin Reprezintd numérul cadrelor didactice femei exprimat ca raport procentual din numarul total de Sauke didactice, intr-un anumit an scolar. Are ca scop evidentierea structuri pe sexe cadrelor idactice, ajtd la evaluarea ofertei si /sau stimuleaz3 partciparea femnellor la ativitaree didactica. © pondere 2 cadrelordidactice femeiin jurul valoi de 508 indicSo distributie uniforms pe sexe. O valoare mai mare de 50% releva o participare superioars a femeilor Ia activitates de educatie. * Rata abandonului scolar © Rata de absolvire Reprezints procentul absolventilor unui anumit nivel de educatie din totalul Populatiei in varst’ Sree Ge absolvire specifics nivellui respect de educate, Areca scop evidentieres alia gia cficienel interne a sistemului de educate, dar sa rezutatelor acestuia. O ratd ridkatd da finalizare a Studio (de absolve) reflects eficienta sistemului de educatie, De asemenes, evidential 0 mai Tare Posibilitate de tranztie in nvelurilesuperioare de educaie.indicatorul este ma reloosrs dacs este interpretat in complementaritate cu rata abandonulul * Rata bruté de cuprindere scolard in toate nivelurile de invitdmant preuniversitar Reprezinté numérul total al elevlor cupringi in toate nivelurile de invétémant Preuniversitar, indiferent de varsté, ca raport procentual din totalul populatiei din Grupa oficial de varst’ copaogritoare tuturor nivelurlor de educatie preuniversitaré (6ly-21 ani) Rata bru cuprindere scolaré fn toate nivelurle de educate se utilzeaz3 pentru a evidentia nivelul general de Participare la educatie @ populatiei. Acest indicator reflectd si capacitatea sisterului de educatie de crgrad dese la toate nivelurile de educatie. Oratd brut& de cuprindere inal indi, tn general, tun grad ridicat de participare la toate nivelurile de educatie * Rata brutd de cuprindere scolard a copiilorin invatimantul de un anumit nivel Reprecinté ponderea copillor cupring in un anumit nivel scolar (prescolar, primar, gimnazial, liceal, Profesional, postliceal etc), indiferent de varst§, din populatia. totals. de: vireg oficial nie Rzatoare respectivulu! nivel de educatie, in-un anumit an scolar. Indicatorul masons nell general de participare la nivelul de educatie respectv si reflect, totodaté, capacitatea einermelel de educatie de a pregst copii pentru urm&torul nivel de educate. O rats bvtd insite de

    You might also like