Bucure$tilor Biblioteca Editura

ADOLESCENTI SI COPII
PENTRU LITERATURII A

RATIU
www.dacoromanica.ro IULIU
 IULIU RATIU
0 ISTORIE A LITERATURII
PENTRU COPII $1 ADOLESCENTI

www.dacoromanica.ro
 Coperta i tehnoredactare: MARIAN TANASE
Lector: ION HOREA
Corectura: IULIA MACARIE

Cartea a aparut cu sprijinul Ministerului Culturii i Cultelor

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei

RATIU, IULIU
0 istorie a literaturii pentru copii Si adolescenti / Iuliu
Ratiu. - Bucurqti : Biblioteca BucureOlor, 2003
Bibliogr.
ISBN 973-8369-15-0

821.135.1.09

ISBN 973-8369-15-0

Tipar: Tipografia SEMNE '94

www.dacoromanica.ro
 IULIU RATIU

0 ISTORIE A LITERATURII
PENTRU COPII SI ADOLESCENTI

Editura Biblioteca BucureOilor

2003

www.dacoromanica.ro
 Oare este nevoie de o asemenea ISTORIE? Acum, mai mutt ca
oricand! De aceea, deli nu sunt nici istoric, nici critic literar de profe-
sie, m-am incumetat sa alcatuiesc aceasta... istorie crestomatica",
succinta culegere de texte alese $i comentate, din si mai ales despre
literatura pentru copii si adolescenti, folosite cu prilejul cursului pe
care I -am tinut Ia Universitatea Pro-Humanitas din Bucuresti, si care
dorim sa se constituie ca un necesar si util instrument de lucru pentru
invatatori, profesori, bibliotecari, dar si pentru parintii ce vor s fie, in
cunostinta de cauza, in efortul constant si obligatoriu pe care trebuie
sa-I faca, pentru a putea indruma, cu competenta, lectura celor mai
tineri cititori.
Originals doar prin intentie si efort (recunoa.stem fart falsd
modestie), lucrarea de fata, singura, din nefericire, abordand o aseme-
nea vasty tematica, atat Ia not in Cara, dar, s-ar parea, si in lume, repre-
zinta o scurta sinteza-analitica" a unora dintre cele mai interesante si
esentiale momente, consemnate (mai cu seams intamplator), in istorii
literare, enciclopedii, dictionare, cursuri universitare etc., care au
incercat sa prezinte, cat de cat, fenomenul amplu, complex si uluitor,
al unei literaturi ce, sub... modesta rochie-simbol a Cenusaresei,
ascunde o adevarata comoara de intelepciune, atat de necesara si utila
educarii, dar si innobilarii sufletelor copiilor si ale adolescentilor de
pretutindeni si din toate timpurile.

Autorul

www.dacoromanica.ro
 IN LOC DE INTRODUCERE

Bogata in evenimente obisnuite si neobisnuite, lumea copiilor

are nenumarate coordonate, determinate de preocuparile deosebit de
variate ale eroilor acesteia care, imitand frumos pe cei marl, se vor si
adesea chiar sunt laureati ai unor concursuri de poezie si inventica, in
fruntea listei celor mai buni sportivi din lume, campioni olimpici. Sa
nu ne mire, asadar, ca pe sub arcul de triumf at sprancenelor copiilor
trec toti marii eroi ai lumii si ca ei ii privesc cu dezinvoltura in stra-
fundul ochilor. E firesc sa se intample asa, pentru ca se aseamana!
Copiii stiu ss viseze si viseaza! Dar in spatele viselor sta dorinta
for de a fi utili, pasiunea pentru sensuri adanci, in care cutezanta capata
virtutile unui personaj o'nniprezent. Dincolo de jocul for cotidian,
petrecut asa cum stiu ei cu pasiune si fantezie, se ascunde o lume
complexa, cu trairi adevarate: este lumea for de temerari in pantaloni
scurti pe care, ca sa-i poti intelege, trebuie sa to joci cu ei. Este ,jocul"
serios pe care fiecare scriitor it practica pe foaia alba de hartie, facan-
du71 ss straluceasca intr-o poezie, o povestire sau un roman...
Este bine stiut ca dezvoltarea psihicd intelectuald a copiilor se
realizeaza indeobste, datorita actiunilor educative consecvente, organi-
zate prin intermediul scolii, at familiei si, bineinteles, un fapt cam
neglijat, at literaturii. De aici, si importanta ce se acordd cunoasterii
particularitatilor psihice de varsta, obligatia pe care o au educatorii, dar
si scriitorii, de a aprofunda, diversificand, continutul tematic, astfel
incat, printr-o mare varietate de mijloace literare adecvate, sa con-
tribuie, in mod eficient, la dezvoltarea ritmica si mereu ascendents a
copiilor.
Intocmai ca aerul sau ca apa, copilaria este pretutindeni, este
fluviul cu cei mai multi afluenti, minunea nicicand secatuita. Ea
intretine in lume basmul, gingasia, zambetul, este puntea cu care ten-
tam posteritatea si prin care, totodata, prezentul ne ispiteste in chipul
cel mai staruitor. Traim orice am face si la orice varsta intre copii,

5
www.dacoromanica.ro
intr-o continua fraternitate cu lumea !or: ii cunoastem pe toli pentru ca
fiecare ne defineste pc not si pentru a in fiecare copil descifram acea
materie vrajita din care umanitatea nu numai ca se plamadeste si se
desprinde spre is, dar prin care se manifests si dainuieste in tot ce are
mai curat. Fiecare copil este un manifest al bucuriei de a trai, un
memento pe cat de puternic, pe atilt de subtil, adresat fortei si intelep-
ciunii maturilor. Auzim fosnetul mladitelor si ne intelegem mai bine
datoria, rostul nostru cel mai uman, acela de a fi partasi data nu chiar
constructori ai fericirii !or. Puero maxima reverentia debetur-, spunea
Terentius. Si este adevarat: datoram copiilor cel mai mare respect.
De aici reiese si misiunea scriitorilor de a se apropia cu interes si ge-
nerozitate de copii, pentru afirmarea deplina a drepturilor celor mici la
o literatura mare.*

Argument

Exists, in afara de once discutie, o conditie cetateneasca a li-

teraturii pentru copii. Societatea unriareste intamplator sau programa-
tic ca. in spatiul de varsta al copilariei, s se asigure de calitatea suc-
cesorilor sai, s le implanteze marile idealuri si. Ora sa confundam
nicidecum literatura cu orele de dirigentie. lasand de o parte once spi-
rit festivist si destule prejudecati. ramane unanim adjudecata premisa
majors a literturii pentru copii, instrumentalitatea ei, capacitatea de a
declansa energii, de a-i transforma pe cititori in cel mai pur si proaspat

* Uncle dintre aceste ganduri sl idei se regasesc si intr-un sai spunem...referat". elaborat mai
de mutt. impreuna Cu alti scriitori, despre destinul si avatarmile Iiteraturii pentru copii. precum si
in discutfile prelungite si rodnice pe care le -ant purtat in cadrul Sectiei de literatura pentni copii
a Uniunii Scriitorilor si nu o data consemneaza gandurile fertile ale unor reputati autori care
si-au dedicat creatia for celor midi", precum Mircea Santimbreanu. un bun cunoseator al
fenomenului acestei literaturi. el insu.si surprinzand in scrierile sale .,cu firesc si naturalete... vars-
ta poznelor, a jocului. a lipsei de griji. a concurentei acerbe dintre datoriade a invata si dorinta
intempestiva de a se juca ". - dupe cum it caracteriza until dintre exegeti. Impreuna cu el si ala-
turi de Radu Tudoran, Octav Pancu-Iasi, Al. Mitru. Cahn Gruia. Constantin Chirita. Ion Hobana
si multi altii am lucrat si visat zeci de ani sa &Tinian' tabuuri si idei preconcepute. conservatoare
si no de putine on ca sa spulberam... placerea, ciudata. pe care o manifests critica literara de a
minimaliza aceasta literatura. atitudine preluata... cu bucurie mai recent parts si de educatori. in
tendinta Mr. chipurile eliberatoare, de a exagera influenta jocului. tie chiar si pe calculator. in
viata copiil or.

6
www.dacoromanica.ro
combustibil. Acest enun( axiomatic nu este ap cum s-ar parca la
prima vedere superfluu de afinnat. Exista in aceasta privinta pozitii
eclectice sau chiar nihiliste. Ele pornesc Si se reduc in csenta la urma-
toarele doua afinnatii: 1) ,literatura pentru copii n-ar fi Inca literature.
ap cum copilul nu este Inca om- Si 2) _Condi tia emanciparii literaturii
pentru copii ar fi ruptura totala cu tendintele moraliste. Pornind de la
ideea anistorismului- starii de copii. de la natura mitica a cului infan-
til, se pledeaza - uneori insidios. alteori cu inverunare pentru o li-
teratura care sa se intereseze doar de fiinta copilului, nu de menirea
acestuia. Se conchide ca singura baza psihologica a acestei literaturi
ar fi hedonistica. Para nici un ..mesaj prestabilit" SI ca, in consecinta,
trasaturile artei pentru copii nu pot fi deck gratiosul, ludicul. absurdul,
fantasticul. gratuitatca. Sub pretextul luptci impotriva superputerii
pedagogiei, adica a literaturii pentru copii ca poligon pentru educatie-
Si servitoarea unci tematici plina de ..ordonan(e Si tabuuri-, ridican-
du-se. pe drept cuv5nt impotriva ..dresajului-. aceste opinii vehicu-
late cu extrema vinilenta in Occident. dar in ultima vreme Si la not -
opun proiectului iluminist aa-zisul proiect freudian-. El impinge teza
libidoului dincolo de once cod civic. constructiv Si (Fa emergenta
mortii. sexualitatii, violentei, opuse, chipurile..,ereziei apologeticii Si
patetismului-. Este posibil. nu tagaduim, ca asemenea conceplii sit
taneasca acolo Si polemic. din detestarea ap-zisei Jitcraturi a
batranelor doamne ", cat Si a _earth false-. izvorate stihinic din legile
pietii (Mircea Santimbreanu).
In ce ne priveste, stiind cu precizie ca aspiratiile omului sunt mai
profunde decat ale cetateanului, Slim in acelasi timp ca ele sunt de
nedespartit. Tocmai de aceea voca(ia ampla. generoasa a literaturii
pentru copii ni se pare in afara de discutie. Fart aceasta vocatie. per-
fect ancorata in destinele omului, once paging scrisa pentru copii
devine ea insasi o baiguiala infantild.
Acestea erau unele dintre ideile pentru care am pledat atunci. dar
care au limas valabile SI acum, pentru ca. discutiile asupra literaturii
pentru copii nu stmt ferite de tentatia absolutizarii sau minimalizarii
temei. Aceasta pentru ca ambele atitudini. atat cea de apologizare cat
Si cea de mefientt. pot dispune pe acest domeniu at& de vast Si cu un
relief valoric at& de inegal - de argumente din belsug. Adevarul, cu

7
www.dacoromanica.ro
alte cuvintc. nu se afla under a la mijloc $i nici nu poate fi dezvaluit
prin etichetari. prejudecati. idiosincrasii $i legende cu uria$i $i pigmei.
Fenomen profund, literatura pentru copii exists Inca de la ivirea
mitului, I i nAscoceste $i diversifies necontenit formele, incarcatu-
ra, instrumentalitatea $i. laudata sau ignorata de cartografii de spe-
cialitate, ea nu se ru$ineaza sa ocupe, ca $i apa marilor, o intindere mai
mare deck continentele beletristicii adultilor. Influenta sa
eductiv-modelatorie este atat de coviir$itoare, contingentele de cititori
atat de numeroase. de fapt nu categorii. ci generatiile inse$i in ansam-
-
blul $i succesiunea for incat manifestele pentru sau contra nu sunt in
ultima instants deckit risiph de timp $i bizantinism. Ceea ce nu pri-
sose$te. ceea cc este binevenit $i util este. asadar. nu atilt discutia
asupra identitkitii $i semnalmentelor acestci literaturi cat asupra
modalitatilor sale de lucru, $anselor sale de a-si spori $i ad5nci influ-
enta. Cu alte cuvinte, de a examina literatura pentru copii nu in anato-
mia ci in fiziologia sa ca fapt estelic si educativ esential, ca latur5 $i
instrument de fonnare a omului.
Ce este apdar cartea pentru copii? Scriitorii raspund la aceasta
intrebare prin carp. 0 biblioteca de sute $i mii de card, zestre milenara
necontenit in sporire, alcatuie$te acest rkispuns despre care am putea
chiar spune c5 s-a constituit inainte $i independent de once intrebare
de tcoric literara. Cartile copilkiriei se nasc din dragoste. Cantecul, ver-
sul, basmul au incalzit, leaganul omenirii $i glasuirea for a lumint
inima frageda a copilului, la fel cum scuteccle i-au incalzit mkidularele.
De aceea, socotim ca este gre$it ski se des note estetice globale
pentru astazi unci, s5-i zicem, specii literare care are un ieri atat de
stralucit $i care vrem, nu vrem este ...adus la zit'', inevitabil, o data
cu ivirea pe lume a fiec5rui nou copil. Cel putin atkita timp cat copilul
consumator de literatura nu devine el insti$i cititor autonom, adica in
primii lui 5-6 ani de viata. Aici, langa acest leag5n al biografiei sale
spirituale and mocnit focurile tutelare ale lui fost odatil de in
Homer la Andersen $i Creanga aproape indiferent de truda sau
lock-out-ul scriitorului de astazi. Se afirma aceasta nu pentru despra-
fuirea blazonului de breasla, ci pentru ca. in mod curios, discutand
despre aceasta literatura se pierde cel mai adesea sub o banderol5 ge-
neralizatoare, destinatarul ei concret, nivelul lui concret de varst5,

www.dacoromanica.ro
8
harta =la a lurnii descoperitc. sau a pctclor ci albc. Despre care copil
e vorba. do exemplu, in tot felul de micro anchete-dezbateri. mai mutt
sau mai putin ocazionale. puss sub genericul _literatura pentru copii?-
De aici *i nccesitatca unei ic*iri din devalma*ie pentru once abordare
cat de cat serioasa a problemei. Aceasta este problem care framanta
pe scriitonil de literature pentru copii icri. dar *i astazi. (Cahn Gniia)
Asta fiind situatia. nu o data. tend auzim crancene intrebari teo-
retice de felul: exista care o literature pentru copii?- - putem fi siguri
ca la mijloc nu e altceva decal. tcribilism. _Pentru not este la fel de
limpede ca exista o asemenca literature. cum este sigur ca prima hrana
este laptele *i nu continutul cutiilor de consen.C. Se spune insa adc-
sea: ..bun-rau. copiii manancr *i. pornind de la adevarul acestei ziceri.
trcbuie sa rectinoa*tem ca nu e de prisos sa sc discute calitatea cartii
pentru copii *i sa reflectam cu toata rtispunderea la cc este. la ce tre-
buie sa fie cartea aceasta. tocmai pentru a ic*i din ambiguitatea acelui
trist De aceca se poate afirma: da. devizul civic. _caietul
de sarcini- educative ale litcraturii pentru copii sunt clarificate. accep-
tate unanim. Dar devizul ei estetic? Pot fi ele insa despartite. judecate
in paralel, opuse? Raspunsul nu e lipsit de alternative, a*a cum s-ar
parea. din moment ce a Post *i este posibil ca nu numai realitatea aces-
tei literaturi sa fie negate. dar sit fie pus sub semnul intrebarii insu*i
conceptul de literature pentru copii. Raspunsul nu poate fi o reteta de
felul ..punem atilt la suit fantastic. adaugam attita la suit aventura *i
humor. coacem la focul moale al sentimentalismului- etc. *i aceasta
chiar data in toale cartile destinate copilariei exista, intr- adevtr. aces-
te demonic. Dar ele nu stint decal albia, fitga*til. Apa vine de la izvor,
*i tocmai aceasta ii hotarti*te minunata putere de a asiampara setea. de
a rodi. Izvoarele cartii pentru copii sunt multe *i fcluritc. dar absolut
Coate. fart exceptie fie ca poarta numele de Homer, Creanga. Mark
Twain. Andersen *.a.m.d. au in comun ceva: generozitatea Orin-
tesca, frateasca lumina, ctildura omeneasca. Vraja acestor voci-izvoare
de aici provine, de aici statornicia influentei tor. Aceasta explica sue-
cesul tor. Si, la urma urmei. despre ce succes este vorba. dace nu toe-
mai despre faptul ea micul cititor cti*tiga in paginile cartilor sale o
lume de frati, de prieteni. Copilul pome*te in viata alaturi de Hercule,
Gavroche, de Huck, de Gulliver *i de Micul Print, de Nica a lui Stefan

9
www.dacoromanica.ro
at Petrci si. atatia MO. traversand meridianele copilariei spre polii
-
ravniti dar nu numai Insorili ai planetei numita VIATA. Caci. pe
Marea Copilarie. au fost si vor fi totdeauna si drame dramele eman-
ciparii, ale cristalizarii si recunoasterii identitatii. dc pilda - naufragii
chiar, un S.O.S. continuu bate in fiecare inima de copii, macar in
cautarea farului. si ar fi grcsit sa credem ca ne aflam tot timpul doar pe
pamantul tare al certitudinilor si sub arcurile de triumf ale sunisului.
(Radu Tudoran)

Mirajul copildriei

Nu e usor de scris literature pentru copii! Caractcnil formativ

care o defineste este altceva decal didactica propriu-zisa sau sfatul
educational. ,,Copilul spunea marele critic si prozator G. Calinescu
se naste curios de lume si nerabdator de a se orienta in ea. Literatura
care ii satisface aceasta pornire i1 inctinta... Ca sa fie opera de arta.
scricrile pentru copii si tineret trebuie sa intereseze si pe oamenii
maturi si instruiti. A iesi din lecturi cu o stima sporita pentru om, aces-
ta e secretul marilor literaturi pentru tineret-.
De aceea, poate ascultand mai de mult cateva versuri ale unci
fetite de sapte-opt ani, in primal moment n-am inteles de ce gandul
m-a dus la pictorul Tonitza. Mi-am zis atunci ca. poate am fost frapat
de infatisarea solara a acelei copile care incercand sa desluseasca
..tainele filosofice- ale unei stari careia nici cci maturi n-au reusit Inca
s ii dea de rost, inchisese ochii cu inertincenarea unui vizibil efort.
Dorind sa {ilea o descriere poetica exacta- a ceea ce intelegea prin vis,
fetita incerca s retraiasca momentul: ...Viso! este privirea / de pe
cealalta parte / a ochilor!"
Da! De aceea gandul m-a purtat spre Tonitza! Si in celebrele lui
picturi cu copii, ochii acestora nu stint numai niste simple organe ale
vazului ci, prin marimea si profunzimca lor. rcusesc sa adune in ei
toate cele cinci simturi si altele nedescoperite inca: ochii copiilor
marelui pictor stralucesc negri ca niste imense tunele prin care se poate
patrunde in interiorul sufletului for pur, obligandu-te sa descoperi ca ei
sunt vii si pe cealalta parte nedescoperita $i necercetata Inca dee& de

10
www.dacoromanica.ro
Tonitza. dar $i de unii dintre scriitorii pcntru copii. Si pcntru ci. ochii
copiilor ($i mai ales cc ascund ei in Intuncricul din intcriorul acestci
minuni a naturii care inseamnd vazul) suit ni$te prisms de cristal negru
prin care se realizeaza undeva in adancuri. uluilorul spectru al
simtirii, intense papa la durcre. De aceca. uneori. lacrimile copiilor
th$nesc din ochi ca ni$te gloante. de aceea mai ales ei $tiu sa ziim-
beasca $i cu ochii.
Acest zambet unic $i total 11 alb in a$a-zisele ..portrete dc copir
din expozitiile de sfar$it de an $colar... Umfariti aceste expozitii $i veti
descoperi un univers pe care neaparat $i scriitorii trcbuie surprinda
in operele tor. De predilectie, in desenc. copiii fac portretele parintilor
$i ale prietenilor. surprind pe hArtie cu frenezia unci bucurii launtricc.
aspecte din ceea ce ii inconjura $i lc place: mama este de obicci grava.
dar duioasti. total sever. dar drcpt. iar colegii de joaca sau de $coalii
devin ni$te fiinte atat de caraghioase (ca ni$te pui de tigru speriati).
Meat nu poti s nu-i indrage$ti. Macaralele inalla blocurile dincolo de
cer. iar livezile par a rodi numai mere dc aur. Pe sub arcul de triumf al
sprancenclor micilor creatori tree personajcle tuturor basmelor
prezente, dar cu firescul $i non$alanta lui _a fost data-.
Trebuie insa addugat. ca una dintre tematicile dc predilectie ale
desenatorilor copii este $i aceea a viitorului. A viitorului pe care ei nu-I
simt indepartat, e undeva dupa fercastra de cristal a copilarici. De
aceea, pe paji$tile albastre ale muntilor (din creatiile tor). pasc of care.
supuse unor bine $tiute. acum. mutatii genetice produc land direct in
culori pastelate, coco$i uria$i. cu cozile rotate ca paletele unui cli-
copter, striga cucurigu- pc terascle blocurilor cu 88 de etaje. iar loco-
motivele pe perne magnetics. ce aleargii pe o linie vcrticala spre
luceafarul de zitia (via luna), lass in urns dare... de artificii. Bnitarii
scot pe bands rulanta paini albastre (care. sigur. au miros de ananas).
bicicli$tii violeti trag dupa ei rachete imbricate in pijamale cu volana$e
roz. oameni de zapada galbena dirijeaza circulatia saniutelor incarcate
cu fripca oranj... 0 risipa de fantezie gi culori ce aglutineaza ganduri pi
sentimente, train $i vise, de-a lungul marclui maraton. la capatul caruia
fini$ul ii duce pe copii direct in adolescenta...
Nu este vorba aici (ma intreba odata prozatorul Mircea
Sfintimbreanu), in afara oricaror speculatii, de foamea organics a

11
www.dacoromanica.ro
micilor notri contemporani pentru cele mai puternice i mai generoase
substante nutritive ale inimii onneneti? Ce este atat de misterios in fap-
tul ca prin metabolismul propriu tuturor decolarilor se absoarbe cu
precadere i in doze fabuloase mai degraba, combustibilul zborului
decat al contemplarii i despicarii firului in patru? Ca in compozitia
acestuia intra mai curand ceea ce este mai-et, exemplar, eroic, viu,
daruit, neinfrant decat molau, imbacsit, coclit? Optiunea cititorului nu
este intamplAtoare, ci cu necesitate interesata, materia literaturii fi ind
in egalA nnAsura proiectia i protectia sa de lunga durata. (E vorba,
desigur, de matca optiunilor i ar fi ridicol se codificam individuali-
tatea gustului).
Intr-adevdr, continuand analiza, literatura pentru copii, supusd
unui impact mult mai pragmatic i deci mai dramatic cu cititorul sau,
nu are de ales ansele viabilitatii sale. Caci, dilematic, on are bogatia
de rdspunsuri cAutate i este apropiatA, on ramane o falsd fare valoare
exhibitie. E uwr s duci un cal la rau, mai greu e s-1 silqti s se
adape", se spune in popor i chibzuind la destule oferte lancede sau
statute, nu putem se punem toatd vina pe bietii caluti. Insetati de
maturizare, dornici de a interveni cat mai curand in batAlia afirmarii
sale i a valorilor timpului sau, copilul deschide up multor cArti. Dar
nu o data, dincolo de prag, nu e decat o... alts ua... Or, indiscutabil,
trebuie spus ca ins4i dirijarea literaturii spre zone tematice atat de
esentiale, educative, impune mai mult ca oricand, o maxima exigenta
i totodatd receptivitate estetica".
Nimic, mai penibil literar vorbind decat asfixierea temelor
generoase in moralitati pedestre, nimic mai ratat decat plantarea ideilor
vii in terenul arid, neemotional al manufacturii. Existd, desigur, puter-
nice surse educative i in afara literaturii, dar literatura sporete Intr -un
mod profund suprafata de contact a copilului cu viata, fiind in fapt nu
atat un prilej de a lua cunotinta de confesiuni i identitati, ci de a se
confesa i a se recunoate.
Cartea este, intr-adevar, meditatia autorului incorporate in des-
tine, i tocmai prin absorbtia de care micul cititor a acestor meditatii
de un tip special, ea are o categorical functie ameliorativA. Spiritul
uman are nevoie de toate rasfrangerile sale, i dace e clar ca un spirit
amorf nu rasfrange nimic, este tot atat de clar ca nici el nu poate fi

12
www.dacoromanica.ro
$lefuit cu metode me$te$ugare$ti. Este nevoie de diamantul artei pen-
tru a-i asigura fatetele ce primesc i rdsfrang emotia in modul cel mai
omenesc cu putintd. Tocmai de aceea, graiul emotional at artii pentru
copii trebuie aparat. Si se pare ca principala malformatie a multor
tiparituri, semnul for prim de invaliditate este uscaciunea, cloroza con-
genitald. Norii frazeologici ce se tot strang deasupra filelor sunt, nu o
data, sterpi nori de praf, ei nu contin nici un strop de ape vie. Tinand
cont de tot ceea ce experienta a descoperit viu $i sensibil in aria recep-
tivitatii celei mai tinere generatii, literatura pentru copii i adolescenti
tinte$te nemijlocit afectivitatea $i folose$te, fard false pudori, mijloace
specifice: epica dense, neprevdzutul pand Ia senzational, sentimentul
!And Ia melodramatic, umorul pand Ia buf, fantezia pand la fabulos i
legendar, conflictul part' Ia suspans, fortand in acest fel cele mai pro-
funde resorturi ale micului cititor... Am redat in extenso aceste idei ale
unora dintre colegii mei intr-ale literaturii, pentru ca sunt mereu vala-
bile. Mai este nevoie de pledoarie?
Acum, poate mai mutt ca oricand! 0 examinare cat de fugitivA
a bibliografiei romane de literaturd pentru copii ne arata un lucru pe cat
de tulburator pe atat de reconfortant. Astfel, se mentioneaA mereu: cu
putine exceptii, aproape toti clasicii literaturii romane au scris pentru
copii!
Dar copilaria nu a fost recunoscutd ca atare intotdeauna. Chiar
dacd timpurile s-au schimbat, de-abia acum recunoa$tem copildria rard
s-o sacralizAm. Mai ales ca literatura pentru copii a devenit un gen
autonom, chiar dacd hotarele acestuia" au rdmas flotante, intotdeauna
urcand, de la mitul lui Heracles Ia Gulliver, de Ia Robinson, la
d'Artagnan i Cdpitanul Nemo, eroi care apartin i copiilor dar i
adultilor. Literatura pentru copii are acum istoria sa, capodoperele sale,
temele sale...
Dar $i subprodusele sale.
Dupd un secol de invdtdmant obligatoriu $i gratuit lectura este
rezervata tuturor. Un copil citind a devenit pentru noi ceva familiar, 11
simtim plonjand incantat, in cdrtile care i se adreseaA. Astfel copilul
se cufunda intr-un alt univers, gratie lecturii care, aproape intotdeauna,
inseamnd o a doua na$tere. Imagine emotionanta $i tandrd, pentru ca
intelegem ca, acum, cartea inseamnd pentru el, cum a fost i pentru noi

13
www.dacoromanica.ro
oamenii maturi. atilt o bogatd sursa de vials. dar $i un mediator, un
initiator. Copil solitar, captiv in mediul in care traie$te dar liber prin
carte. izolat, dar cufundat in vial& el este un copil care. gratie cartii. se
intalne$te cu alti oameni $i ramane cu impresii durabile. ,.cartea hind
dascalul care nu doarme niciodata cand it intrebam...- cum spunea
Erasmus. Puterea imaginatiei pe care o declan$eaza cartea este de mull
cunoscuta. Carti le continua sa formeze sensibilitatea. visele.
con$tiintele $i mentalitatea copiilor. le propune modele pentru toata
vista. Este adevarat, acum ecranul televizorului se a$aza intre copil $i
lume. Uneori, chiar Il separa. Victor Hugo. vorbind despre carte, afir-
ma ca aceasta va inlocui catedrala! Nu se poate spume acum ca profetia
lui nu se clatina. Dar, a$a cum afirma in romanul sau Notre Dame de
Paris, inventarea tiparului ramane, totusi. eel mai mare eveniment al
istoriei. Este revolutia umana. Este modul de exprimare al umanitatii
prin care s-a reunit totul. este gandirea omului care a descoperit o
forma $i a inventat alta. acea completa si definitiva schimbare de piele
a $arpelui simbolic care, dupa Adam, reprezinta inteligenta. Cand.
ins& spunem tipar $i carte, nu inseamna deck o gigantica paranteza
intre desenele din caverne $i flash-ul electronic din televizoarele in
culori $i in curand in relief. Noi, s-ar putea crede, Inchidem paranteza
definitiv: Galaxia Gutemberg se indeparteaza. cum novele apar $i dis-
par in timp. Dar Oa atunci'? Pe intregul piimant se publics azi mi-
liarde de carti Intr -un an. Numai la not sunt acum peste 1.000 de edi-
turi. Lectura este un fenomen social, Virile bogate sunt acelea care.
bineinteles consuma" cele mai multe carli. Stnictura lecturilor este
Inca lacunae& iar $coala se pare a fi considerata. din nefericire, ca prin-
cipala responsabila de pierderea, progresiva a gustului de lectura al
copiilor. Trecand peste copilarie, cea mai mare parte a adultilor se lass
inghitita de gigantica ma$ina socials uniformizanta si abrutizanta. Si
totu$i, cartile pentru copii Inca joaca un rot foarte important, care nu
trebuie subestimat. Ei, copiii. Inca se mai lupta cu Spanul, stand alaturi
de Harap Alb, parcurg lumea cu capitanul Nemo. intra in oglinzile
strambe sau mai putin strambe, cu Alisa. pri$esc in Tara Liliputanilor
cu Gulliver, supravietuiesc greutatilor cu Robinson. Noi, oamenii, Inca
invalam sa citim pe carti, visam $i cunoa$tem cu ajutorul tor. Citind,
devenim fdra sa vrem, creatorii unor personaje care ne devin intime $i,

www.dacoromanica.ro
14
ce deceptie! and cineva. sau la televisor. ni sc impune viziunca al-
toral...
Este necesar. este adevarat. ca $i prin intcrmediul altor forme
de informare copiii s i aiba contact cu lumca. Insa estc bine de $tiut ca.
deocamdatii. cartea estc produsul cultural eel mai suplu $i desigur cel
mai puternic $i mai evocator. in masura in care visul unui creator se
combine cu propriile noastrc vcdcri. $i de ce nu? cu fantasmelc noas-
tre.
Daca toate obiecteic culturale sunt, de asemcnea $i obiecte co-
merciale, cartea pentru copii ar trebui sa fic absolvita de aceasta grcu-
tate ambivalenta. Ar trebui, Cra nici o indoiala. sa se is masura ca
macar aceasta carte sa fic un cadou. un semn de recunNtinta al socie-
tatii, al statului in ultima instanta. pentru viitorul destinului sau. Si mai
este ceva care trebuie mentionat critica. din pacate. nu se intereseaza
mai dcloc de cartea pentru copii. Or. dna o carte mediocni. pentni
adulti. mai poate fi neglijata, nu este bine sa aiba accea$i soarta cartea
destinata copiilor. Child se ofera o carte unui copii. i se ofera mai mutt
decat un obiect imprimat: cartea ii deschidc o poarta. it incite
treaca pragul, sa-si depa$easca limitele... Este o responsabilitate foarte
grea pe care ne-o asunuim pcntru totdcauna. Pentni aceasta trebuie sa
cunoa$tem bine cartea, dar $i pe cel caruia i-o oferim. S5-1 cunoa$tem
gi sa-1 iubim. Cartca. acest edificiu prodigios, zicea Victor Hugo.
este o inversunata intrecere cu lumea $i cu timpul. refugiul inteligentei
contra unui nou potop. contra scufundarii in barbaric... Si a visa la un
nou salt.
Acest firesc salt analizat la un colocviu al bibliotecarilor,
incearcii sa -1 faca $i scriitorii de literatura pentru copii. De altfel $i
acest lucru a fost observat $i asistam la un fenomcn singular in ciuda-
ta istorie a unei literaturi care nu o data a fost pusa la colt. batuta cu...
linia peste condei gi admonestata cu nota trei in scor(osul catalog al
criticii! Literatura. care niciodata n-a avut recreatie mica sau mare,
care s-a avantat cu toate panzele sus in batalii si mars si mici, care a
survolat planeta-destin a adolescentei $i a Incercat sa patrunda chiar
$i cu poticneli papa dincolo de joc, traie$te din pacate numai de 1 iunie
sau de Inceput $i de sfar$it de an $colar clipele unice ale unui mare ras-
fat: literatura pentru copii este mangaiata atunci pe carliontii ei aurii,

www.dacoromanica.ro
15
batuta fratern... patern *it =tern pc =air gimfingaiata pe... obraz.
traiete in sfaqit o lima de miere. Debi, uncori. chiar *i in acele zile n-a
lipsit nici fierea. Pentru c5 ce sa -i faci! fie etc zile festive sau de
lucru. literatura pentru copii trebuia s5 nu -p is nasul la purtare... ca tin
copil... Oricum, baicti dniguti, criticii (s5pt5inzinali. lunari sau de
ocazie) au uneori grija (ii trebuie s5 le multumim) ca oricum, mai bags
in seams din goana pixului, literatura pcntru copii. pe acest copil vi-
treg", daca nu chiar copil din florr. al literaturii...

Sipetul fermecat

Orli le traiese in preajma copiilor. sfioase gi lini$tite, Weptand

s5 li se descopere sclipirile de soare ale ideilor. s le fie inteleasa fru-
muselea catifelata a inviltamintelor...
Legenda spune ca Alexandra Macedon. dupa ce a biruit, la
Gaugamale. ottile persane, a g5sit. printre trofee. un sipet ferecat in our
i batut in pietre pretioase. neasemuit de frumos.
Ce se poate pastra intr-o asemenea minunatie? ti -a intrebat el,
extaziat, generalii.
Si toti i-au raspuns ca acolo, desigur. nu putea G pusa dealt cea
mai valoroasa bijuterie a tezaurului macedonean.
Bine. atunci, acolo, voi pasta Odiseea lui Homer, a hotarat,
fericit, Alexandru cel Mare.

...Si deschizand cutia maiestru cizelata, imi place s cred ca

marele erou a gasit pe fundul ei, acea vestita scrisoare-lectie pe care
Darius a primit-o de la capetenia scililor. cand se pregatea s le
cucereasca Cara. Scrisoarea-, alcatuita cu in(elepciune. nu continea
cuvinte, ci un desen-simbol, ca o boma de hotar a istoriei 5i un insemn
nepieritor al vitejiei: un 5oim. un 5oarece, o broasca 5i cinci sageti. Iar
regele perilor, care incepuse sa cunoasea bravura, dar 5i intelepciunea
stramoilor notri, a descifrat corect avertismentul: ... Puteti zbura in
vazduh ca $oimul, intra in pamant ca oarecele Sr inota in apa ca broas-
ca? Daca nu, atunci sa nu indrazniti sa ne Multi vatra, pentru ca. Va
vom nimici cu sagetile noastre..."

www.dacoromanica.ro
16
 Dragostea pentru scris. pentru carte. a nisarit din inima oamc-
nilor in toate timpurile si in toatc anotimpurilc. ca o floare investman-
tata in nobletca idealurilor pentru care an luptat Intotdcauna: libertate.
fericire. ..... Nu este alta si mai frumoasa si mai de folos znbavii decal
cetitul scria Miron Costin: iar Mihail Sadoveanu. pomenind
de ccic mai placute momcnte din copilaria lui. spunca. adesca. despre
Creanga: ..Eu ceteam povestea lui Harap Alb si-n juru-mi se strccura
oftand vantul care scutura frunzele. Suflarile lui n-ajungeau pima in
adapostul melt: ma simteam fericit... Creanga s-a amestecat de aproape
cu viata mea. mi-a fost prieten. mi-a fost
Dragostea pentru cartea de valoare, pasiunca pentru lectura
dcschide omului Inca din copilarie. not orizonturi. it intareste. it face
mai increzator in fortele sale. Pentru ca. patrunzand pima in adancuri
sensul fiecriri cuvant scris. in flip se deschid dnrnuri nebanuite. care.
intotdeauna. to poarta numai Inainte.
De aceea. imi place s cred ca. in sipetul fermecat al bibliotecii
multor copii stint alaturi de Iliada. Odiseea Si Harap Alb si alte
opere minunate ale scriitorilor contemporani de carti pentru copii.
Din nefericire, insa. putine dintre acestea se MI5 pe masa de
lucru a criticilor. care. desigur. poarta raspunderea si pentru viitorul
acestei litcraturi...

I7
www.dacoromanica.ro
 NEMAIPOMENITUL DRUM AL CARTII

Borges. marele bibliotecar orb. remarca. pertinent. ca o carte

este un lucru intro lucruri, un volum pierdut intre volumele care popu-
leata indifcrentul univers, pans cc i*i gase*te cititorul. omul Brazil
simbolurilor lui. Si totu*i. in antichitatc. sublinia cu surprindere marele
scriitor argcntinian. .,nu exista cultul cartii ca in Mete noastre...- Dc
cc? Pentru ca anticii vedeau in carte ...un substitut al cuvzintului rostit-.
Ear cxpresia care a devenit chiar un argument al valorii cartii *i lecturii
scripta manent, vcrba volant -. nu inscmna pentru antici efemeritatca
cuvantului rostit ci (surprinzeitor) faptul ca c ..durabil *i mort cuvantul
scris... iar cuviinttil rostit parca ar fi inaripat, usor. Se mai imelau *i
marii mae*tri ai umanitatii *i asta poate pentru ca ci au fost in mod
surprinzator mae*tri orali-. Si totu*i, in antichitatc a existat marea bi-
blioteca din Alexandria. memoria umanitatii-. cum o numea G.B.
Shaw! Dar. ca sa ajungem la coca cc se poate numi pe drept cuviint
miracolul cartii- e bine sa slim c5 multi dintre cci despre care citim
acum (bineinteles in carti) ..nu voiau s5 se lege de tin cuvant scris-.
Pitagora. de pilda. pentru ca dorea ca gzindirca lui (magister dixit) sa
traiasca *i dupa moarte in mintea discipolilor. Platon (ne aminteSte tot
Borges) spunea desprc carti ca sunt ni*te efigii... care se crede ca stint
insufletite. insa. clad) le adresezi o intrebare. nu iti raspund. $i
atunci, pentru a corecta aceasta mutcnie a cartilor. a inventat dialogul
platonic-. Mai sunt *i azi unii cercetatori... in neant. care invocand
numele lui Hristos (care... a scris o singura data cliteva semne pe nisip),
pe Buda, care a fost la randul sail tin maestru oral. propovaduiesc
inutilitatea cartii, ba unii chiar afirma ca, a pune o carte in mina unui
ignorant e la fcl de primejdios ca a pune o sabie in mina unui copil ".
$i pentru ca am inceput acest capitol cu Jorge Luis Borges, marele li-
terat argentinian care .,nu decreteaza tiranic adeviirurile, nu trateala
brutal chestiunile, ci se apropie de ele cu extrema delicatete" (Andrei

18
www.dacoromanica.ro
lonescu). transcricm in continuare poate cea mai mare. dar si mai
charismatica pledoarie dedicata cultului cartii: ..Eu ma prcfac in con-
tinuare c5 nu sunt orb (s.n.) si cumpar in continuare carti; imi umplu
in continuare casa cu carti. Zile le trecute am primit cadou o editie din
1966 a Enciclopcdici Brokhause. Am simtit prezenta acestei carti in
casa, am simtit-o ca pe o forma de fericire..."

Obarsia scrisului

Unul dintre semnele caracteristice ale culturii este scrierea care.

de-a lungul timpului. s-a dezvoltat de la desenul fidcl, la simbolul
abstract, acest drum find marcat. in mod concludent si hotarator de
semnele folosite de chinezi, babilonieni. sumerieni, asirieni. egipteni.
Alfabetul, de care se folosestc astazi cu predilectie cultura umana. se
trage din cel fenician. Totusi, spun cercetatorii in acest domeniu. data
ne-am gandi s5 inaltam ,.un monument genialului inventator al scrierii,
lucru ar fi intr-adevar cu neputinta. caci nu a fost om pe pamant care
sa aiba el singur. acest merit
0 data cu ,cunoasterea scrisului", in istoric incepe o noun
epocih pentru ca. in sfarsit, s-a creat posibilitatca sa se insemne cre-
dinte, doctrine, obiceiuri, legi, precum $i marile opere ale literaturii,
filosofiei si stiintei antice.
Un rol deosebit de important in intocmirea si p5strarea
inscrisurilor 1-a jucat materialul pe care se stria. Cele mai vechi carti
au fost tabelele din tut ars ale babilonienilor si asirienilor, egiptenii
foloseau papirusul, cei din India, frunzcle de palmier. .,Insemnatatea
materialului ce-1 aveau la indemana oamenii pentru dezvoltarea cartii,
ne asigur5 marele etnolog german Iulius E. Lips, reiese si din urma-
tonil fapt lingvistic: cuvantul latinesc liber inseamna textual ,,scoasa
dinauntni", iar cuvantul grecesc biblos inseamna _papirus", materi-
alul pe care s-au scris cele mai vechi carti.
Locul papirusului a fost luat mai apoi, de pergament, care a
inceput s5 fie jabricat" cu predilectie incepand din secolul al III-lea
inainte de Hristos. in regatul elenist Pergam, de uncle de altfel i se trage
si numele.

19
www.dacoromanica.ro
 Dar numai nascocirea hartiei de eatre chinezi. in veacul al
II-lea (Sc pare ca inventatorul acestcia a fost Tai Sun). a flat posibila
o !argil nispzindire a textelor scrise. Vestea despre apari Imirtiei a fost
adusa mai intai de prizonicrii chinezi in Turkestan. iar prima fabrics de
hartie a lost construita la Bagdad. in anul 794. Arabii au lansat ,.meto-
da- in Europa. astfel ca. in anul 1276 s-a fabricat pentru prima data
hartie In Fabriano. in Italia.

A doua memorie a OMENIRII

Omul este singura fiinta de pc ptimant care simte nevoia 5i are

capacitates. sa-$i povesteascd viata. intamplarile reale 5i intamplarile
imaginare, cslaloriile. razboaielc. viata unor croi adevarati. dar 5i a
celor inchipuiti. toate acestea erau tinute minte pe dinafara. Batranii
povesteau tinerilor. tinerii povesteau. la randul lor. celor mai tineri
decal ei. cand deveneau ei insisi oameni marl. si astfcl aproape nimic
nu se pierdea din tot ceea ce se petrecca on se petrecuse in istoria
omenirii. Faptcle viteje5ti si cele religioase eraua mai cu seams poves-
tite. In vremea aceea oamenii aveau. se pare, o memorie de-a dreptul
colosala. Unii dintre ei dovedeau o vocalic specials in acest sens. Ei se
numeau rapsozi, adica povesta5i. povestitori. Tineau minte pe dinafara
mil de intamplari, cu toate amtinuntele lor. Ca sa fie re(inute mai bine
de memorie. aceste intamplari erau spuse de multe on in versuri si nu
o data, -erau clintate. Mare le poem antic 'hada. datorat lui Homer. asa
s-a transmis la inceput, pans cand, in sfarsit, abia dupa secole a fost
scris. La fel poemele numite Vedele, din India veche. Basmele $i
baladele noastre populare. de mai tarziti, la fel.
Dar. oricat ar fi dc cuprinzatoare. memoria nativa (cu care te-ai
nascut) devine neputincioasa. Este nevoie de altceva. De o alta memo-
rie care sii nu se stearg6 nici de la o zi la alta. nici peste un an, doi. 5i
nici peste milenii. Este nevoie de... ce altceva?
In Mesopotamia, acolo unde s-a inventat si roata, s-a descifrat
cea mai veche scriere din lume: scrierea sumeriana, care a aparut in
prima jumatate a mileniului al IV-lea, inainte de Hristos, adica acum
mai bine de 5500 de ani! Aceasta scriere nu avea un alfabet, cum se va

20
www.dacoromanica.ro
intampla mai tarziu cu alte scrieri. ci era formats dintr-un *ir de plc-
tograme. adica dintr-un fel de desene, mult simplificate (stilizate). ale
unor obiecte sau fiinte. (In limba greaca veche, ..gramma" inseamna
liters. Deci, pictograma este o liters pictata). Oamenii insa aveau
nevoie sa scrie. sa insemneze multimea de date cat mai repede, iar
desenul. neat ar fi el de simplificat. se face greu. cere [imp i. in acest
fel a fost nevoie de o schematizare, de o simplificare $i mai mare.
Atunci, cu un stilet, o whie de trestie taiata oblic la nod, oamenii au
inceput sa imprime pe placute de argils moale (lut galben), semne care
aduceau cu nite cuie.
Multe scrieri cuneiforme au fost &Thuile in piatra, in granit, de
exemplu. Astfel, cel mai vechi cod de legi din lume, Codul hui
Hammurabi este scris pe un asemenea soclu de bazalt. Deci putem
spune ca primele carp ale omenirii au fast... de piatra!
Egiptenii au fost cei care au inventat papirusul. Mai intai. 1-au
descoperit, pentru ca papirusul este o plants, un fel de papura foarte
groasa si inalta. ce create in Delta Nilului. Si 1-au inventat pentru ca din
radacina acestei plante, desfacuta in f4ii. batuta cu maiul i uscata
apoi la soare. egiptenii au facut un fel de foi. asemanatoare cu hartia de
azi, pe care au inceput s scrie cu vopsele vegetale on minerale, tex-
tele lor. Papura incepea sa alba memorie! Papirusurile scrise semanau
cu nite rulouri mari, unele, in vremea romanilor, atingand 10, 20 sau
chiar 40 de metri lungime, late de cca. 30 cm. si infaurate in jurul unui
bastona de lemn. Acest sul de papirus era numit de romani volu-
men", care venea de la cuvantul volere", ce inseamna a infaura". De
aici vine *i cuvantul modern volum", at unei carti. Sunt amintite si
papirusuri mai mari: chiar de 100 de metri lungime, ca acela destinat
Iliadei lui Homer *i istoricului grec, Tucidide!
Dar cuvantul carte de unde vine? Tot din stramoul salt papy-
ros". Cuvantul grecesc vechi khartes" inseamna o foaie, o singura
foaie de papirus. De aici, pans la cuvintele carts ", hart's" i... carte"
n-a mai fost decat un pas! Un pas de mai multe zeci de ani, on chiar
de sute de ani, desigur, cum numai istoria poate face.
In alts parte a lumii, in Asia Mica, in vechiul or4 grecesc
Pergam, s-a nascocit pergamentul. Denumire care, dupa cum este sim-
plu de observat, vine chiar de la numele oravlui: Pergam. Pergamentul

www.dacoromanica.ro
21
nu-i altceva cleat o piele de vitel. de oaic. de capra on de magar,
preparata special. tinutii in var. razuita de came $i de partil animalului.
moale $i alba. catifelata. pe care se scriu literele.
Hartia a fost inventata de chinezi. Ei au facut-o la inceput din
fibra interioara. alba. a scoartei de dud. Au preparat-o apoi $i din
matase. dar si din bumbac. Hartia se fabrica din materiile care contin
mai multi celuloza: lemnul, stuful. paiele de gnu. de orz. de orez etc.
Memoria omenirii are deci, in vremurile moderne. un suport extrem de
fragil: hartia! Ea se rupe u$or. arde rapid. se umeze$te. se invecheste...
Dar acest suport este $i extrem de puternic totodata: se fabrica repede
si a cuprins intregul glob. Oricat s-ar distnige astazi o carte, prin copi-
ile multiplicate in zeci de mii. in milioane de exemplare. tot mai
amine ceva! Bibliotecile pastreaza insa cu sfintenic. in depozite $i raf-
turi speciale. cartile. Despre biblioteci VOM vorbi insii mai tarziu.
0 data cu aparitia scrisului. in antichitate a aparut $i Scribul,
adica omul invatat. care studia scrierea $i stiintele. matematica. geome-
tria. desenul. astronomia. geografia. in scoli speciale. din cei mai tineri
ani. Uneori chiar din copilarie. in familie. Scribii proveneau, de obicei,
din familii instarite $i respectate. Invattitura aceasta dura. in Egiptul
antic. cel putin 12 ani.
Dar drumul Scrierii $i al Cartii nu se opre$te aici. Ca s face
$i mai repede $i mai bine cartile, dar $i in mai multe exemplare
oamenii, prin Gutenberg (1440), au inventat tiparul cu litere mobile.
Dar nici asta nu le-a fost de ajuns. In anii nostri. pe drumul ..Scrierii"
$i al ..Cartir a aparut maria sa Computenil! 0 adevarata minune a
inteligentei umane $i a tehnicii moderne. De unde se vede ca oamenii
aveau nevoie nu numai de cea de-a doua memorie, cea a Scrisului. dar
$i dc multiplicarea acesteia prin tipar. prin computer, iar in viitor, tine
mai $tie prin ce!
In orawl Alexandria, din vechiul Egipt, inainte de Hristos, adica
in urma cu peste 2.000 de ani, a existat una din cele mai mari bibliote-
ci ale lumii. In anul 47 inainte de Hristos. de pilda, Biblioteca din
Alexandria avea peste 700.000 de papirusuri, in care erau cuprinse,
practic, toate marile opere literare, filosofice, stiintifice ale Antichitatii.
Tocmai de aceea, Biblioteca din Alexandria era considerate ca find cea
de-a opta minune a lumii, ne asigura scriitorul Ion Acsan.

www.dacoromanica.ro
22
 Dar dad' $tiinta. talentul. hand creator al oamenilor sunt uimi-
toarc, $i merit5 s5 ne plecam fruntca in rata lor. nu mai putin sur-
prinzatoare este. catcodata $i ncs5buinta acestora. Inchipuiti-v5 c5 toc-
mai aceasta comoar5 de inlelcpciunc. unde au studiat si s-au format
atatia mari inv5tati ai Antichitfilii. a fost. intr-un moment de ratacire a
mintilor. d5ramat5. iar manuscrisele ci incendiate, facute scrum! De
necrezut!
De-atunci, expresia Biblioteca din Alexandria- a devenit cele-
bra. ea insemmind. pc de-o parte, iiinta. inva(atura. intelepcitine. iar
pe dc alts parte, pericolul, dezastrul, catastrofa la care pot ajunge
oamenii, cand iii pierd judecata. ratiunea.
Orapl Alexandria a fost intcmeiat de regele macedonean
Alexandru cel Mare. in anii 332 331. inainte de Hristos. dup5 ce a
cucerit Egiptul de la peri. Acolo, Alexandru s-a incoronat ca rege al
Egiptului i a ctitorit dinastia macedoneana a Lagizilor. punandu-1 pe
Ptolemeu Lagos, prietenul sail din copil5rie, conducator. In planurile
lui Alexandru eel Mare. care-I avusese dascal pe renumitul invatat grec
Aristotcl, orawl Alexandria, care-i purta numele, trebuia s5 uneascA
cele dou5 mart culturi ale antichitatii: cultura greaca i cea egiptean5.
Intr-un anume fel, aka s-a i intamplat. Ptolemeu I. spre
sfaritul domniei sale, a pomit construirea turnului luminos din insula
Faros, ce calauzea intrarea corabiilor, noaptea. in portul Alexandria.
Turnul a fost terminat de fapt de urmawl sau, Ptolemeu al II-lea,
supranumit Philadelphos, adica iubitor de frail. Iat5 de unde se trage
numele farurilor, numele turnurilor luminoase care semnalizeaza
noaptea de pe tarmurile marilor oceanelor spre vapoarele din larg: de
la tumul luminos din insula Faros. Acest turn avca 120 m inaltime $i
era considerat i el, una din celc apte minuni ale lumii.
In limba 6115 (greaca veche) cuvantul biblion- inseamna carte,
iar cuvantul theke dulap. Din unirea acestor dotia cuvinte s-a nas-
cut cuvantul bibliotecV, un cuvant cc desemna la inceput un dulap cu
carp, ca mai apoi s5 denumeasca intreaga incapere in care se aflau mai
multe dulapuri, in care erau awzate cartile, i, prin extindere, in zilele
noastre s5 insemne uncle dintre celc mai importante institutii din viata
culturala a unei tart.

www.dacoromanica.ro
23
 Dupii cum $lim. primcic erau niste nilouri de ..papirus
sau de ..pergamenC. Ele se desfavrau de pc o vergea. la fel ca un
rolfilm de pe mosorelul ski. de la dreapta sprc stfinga sprc a II par-
curse capitol cu capitol. imagine cu imagine. In dulapuri special ame-
najate crau a$ezate. cu grija. aceste nilouri. cumparate pe bani grei. oii
diiruite de regi $i imparati. Geograful $i istoricul grec Strabon. care a
Wait pe vremea impfiratilor romani Augustus $i Tiberius. sustine c5.
..primul din elite $tim. care a adunat carti $i i-a inviitat pe rcgii
Egiptului sa organizeze o biblioteca a fost Aristoter. Aristotel fusese
invatritorul Iui Alexandru ccl Mare $i multe din scrierile sale au ajuns
in Biblioteca din Alexandria.
Cand a infiintat aceasta Biblioteca regele Ptolemeu I. biblioteca
pe care a dczvoltat-o mai apoi fiul sau. Ptolemeu al II-lea.
Philadelphos, aceasta a fost a$ezatil nu departe de turnul din Faros. $i
in apropierea Museionului, care nu era altceva decal templul celor
noun maze, ocrotitoarele $i inspiratoarcle poetilor, dramaturgilor,
istoricilor $i astronomilor. De la cuvantul templul muzelor.
a venit Oa la not euvantul _muted'. loc undo se afla expuse diferite
opere artistice, marturii de civilizatie $i cultura, ciirti rare etc.
Pe Iiing6 Biblioteca propriu-ziski. aici mai exista $i un pavilion.
o vasta locuint5 $i o sufragerie. unde filosofii. oamenii de litere,
botanivii. zoologii, istoricii luau masa impreunii. Cercetatorii bi-
bliotecii erau ale$i de rege $i aveau existenta asiguratii. Singura for
obligatie era studiul $i editarea (copierca) operelor intrate in
Biblioteca, precum $i corectarea manuscriselor recopiate. Savantii
regelui aveau locuri speciale de plimbare unde puteau s mediteze,
sa-$i ordoneze gandurile, sustinand colegiale dispute gramaticale $i
filosofice. Conducatonil for era numit de rege, din randurile filologilor,
poetilor. invatatilor. Viata bibliotecarilor era scutitii de griji materials
sau de dispute politico-religioase.
Biblioteca din Alexandria era, la vremea aceea. de fapt, un ade-
varat complex, format pe de-o parte din ...biblioteca-mama ", aflat6 in
apropiere de Museion, in cartierul regal numit Brucheion. $i care ada-
postea manuscrisele vechi, iar in templul zeului Serapis, cinstit atilt de
greci cat $i de egipteni, a$a numitul Serapeum, se afla Biblioteca-fiica.
Printre directorir renumiti ai Bibliotecii din Alexandria se

www.dacoromanica.ro
24
numara celebrul poet *i erudit Calimah din Cirene. care a fost desem-
nat de Ptolcmeu I sa catalogheze fondurile Bibliotecii regale. El a
ramas in istorie ca primul mare bibliograf. I-a urmat elevul sau.
Eratostenc din Cirene. savant care a intemciat geografia *tiintifica gi
cronologica. Unria*ii celor doi au fost. la randul tor. gramatici vestili.
care s-au ocupat de ..editarea- operclor lui Homer_ precum gi ale
vestitilor dramaturgi atenieni. 0 opera *tiintifica fabuloasa!
Prima napasta s-a abatut asupra Bibliotecii din Alexandria in
timpul expeditici lui Caesar in Egipt. care era in unriarirea adversant-
lui sau, Pompei. Atunci, focul de la flota romans a cuprins gi oraul
Alexandria. mistuind o buns parte din papinisurile Bibliotecii. Exista
in vremea aceea insa i o alts mare Bibliotecii. in orawl Pergam. din
vestul Asiei Mici, unde se inventase pergamentul. Aici se aflau peste
200.000 de ntlouri foarte pretioase. Cand Pcrgamul a devenit provin-
cie romans, Marcus Antonius i-a despagubit pe alexandrini. daruin-
du-le cele 200.000 de papinisuri din Pergam. care au fost athipostite in
Biblioteca-fiica. aflata in Serapcum.
Declinul Bibliotecii s-a accentuat, insa. o data cu schimbarea
vremurilor. In anul 270 dupa Hristos, imparatul roman Aurelian dis-
tnige cartienil regal al Ptolemeilor din Alexandria, unde se afla
Biblioteca-mama gi Museionul. dcspre care apoi nu se mai *tie nimic.
In veacul unnator Biblioteca-fiich din Scrape= a cazut pradii primilor
crestini, care vedeau in acest templu tin cuibar al paganismului. Apoi,
in anul 641. cand Alexandria a fost cucerita de califul arab Omar. aces-
ta distnige. tot prin foe. $i ce mai ranuisese din Museion $i din
Serapeum. Dupa atatia ani de glorie gi de straduinte ale celor mai lumi-
nate mimi, de a o ridica. Biblioteca din Alexandria nu mai exista! (Ion
Acsan)

25
www.dacoromanica.ro
 CARTEA UN LUX PENTRU COPII?

Asimilarea litcraturii. transformarea continutulul acesteia

intr-un combustibil necesar pentru vials. ridica in lap copilului si nu
numai a lui .,.o problema noun si aparte in comparatie cu celelalte mu"
si anume, accesul la mcsajul operei literare. Care-i calea de rezolvare
a acestei not si ametitoare situatii? Una singura: LECTURA. In fond,
opera literary este o forma de comunicare. tin proces complex prin care
copilul-cititor descoperii un fel de realitate... lntre cititor si textul li-
terar se stabileste o rclatie deoscbita de interes si bucuric. care conduce
spre telul final: emotionanta decodare a mesajului artistic si nu numai.
Degeaba citesti o carte de la prima la ultima paging. daca nu o intele-
gi. lar intelegerea acestcia reprezinta (la varstele fragede) o perfor-
manta ce se poate atinge numai printr-o indrumarc atenta si perseve-
renta din partea familici si educatorului.
Fara nici o indoiala. total va porni de la cunoasterea limbii ca
factor esential si definitoriu pentru o lectura literary ideals." Insa. nu-i
sufficient sa-ti inchipui ca. daca N'orbqti o limbs... o si cunosti. De
aceea formarca la copii a unei gtindiri logice, marcata de claritate, pre-
cizie. conciziune si expresivitate reprezinta tin inceput. care sigur va
duce in cele din urrna la stapanirea de cave lector a valentelor seman-
tice (adica a sensurilor si evolutiei sensurilor cuvintelor), in scopul per-
ceperii valentclor stilistice ale textului. Dar. cc este ..stiltr? Tudor
Vianu, in Arta prozatorilor romani, da un raspuns stralucit acestei
intrebari: Ccea ce voni numi stilul unui scriitor va fi ansamblul notati-
ilor pc care le adaugii expresiilor sale tranzitive (a caror actiuni se
rasfrang direct asupra unui object - s.n.) 1 prin care comunicarea se
dovedeste un fel de a fi subiectiv, impreuna cu interesul ei propriu-zis
artistic. Imbogatite cu aceste adaosuri, cxpresiile limbii ne introduc in
intimitatea unei individualitati, intr-o sfera proprie de a resimti lumea
si viola Stilul este asadar, expresia unei Ne convinge

26
www.dacoromanica.ro
de acest adevar... stilul inconfundabil al lui Tudor Argheii. in Alunita:
..0brazul stang al fetitei are o alunitd Tanga nasul earn._ C'dnd surdcle
gura. surdde .yi alunita .yi cond ochii se Pc yireti se yirete.yte si
nita... fetita a crezut la inceput ca a stropit-o cafratta .yi s-a plans. clupci
Coate incercarile de a o verge cu coltul batistei. ca (mu iese. Mai tar-
zit,. ea a observat ca-i vine Nine .yi tyi geitea guya pe care i-o manta
mama de o sutd de on pe zi...
0 tristete tulbura liniytea hucuriei bdiatulzti. ca Miami MI avea
nici o altmita. lipsd de care el se simtea nefericit... Tata a schimbat
geinclurile bdiatului. jelgachtindu-i o pereche de mustati ci o barbel nea-
gra. la majorat. ci aratoncht-i document ca o barbel .sty in rice caz mai
bine decal o alunitd. Intdi penult ca e neagra de tot. al dollen pentru
ca e treaty. al treilea ca e Acute' din fire yi al patrulea pentru ca
Incepe Ia o ureche .yi se ispretvete la urechea cealaltei... Fetita insa
vrea yi ea barba. dar Maud rdspunde ca ea are ahmitei yi ca nu se
poate unul sa nibs douei lucruri. I se fdgaduieyte ci fetitei o barber
cardmizie. ca RI nu se shwa in barba lui cea neagra bdiatulnedrep-
tatit. Totuyi, el se supard .yi nu achnite cloud barbi la clotniciliu...-
Revenind la tema de baz5 a acestui capitol, lectura, trebuie s5
subliniem faptul c5 cititorul nu este un produs natural, ci until social,
ceea ce inseamn5 ca lectorul copil este incitat de lectura mai intai in
familie. apoi in Foals, insa uneori $i coala $i familia nu sunt mcdii
prielnice pentru a dqtepta intercsul si placerea lecturii: coala
impunand lectura ca sarcina la... s5 ziccm. obiectul ..limba romanC,
parintii necumparand (atunci dud pot), carti potrivite varstei copiilor.
Intre utilitatea pe care o caut5 profesorul $i satisfactia pe care o
dorqte copilul, semnala cineva pe bun5 dreptate. sc pierd foarte multi

0 salvare $i un remediu in situatiile de crila ale lecturii ar tre-

bui s5 fie biblioteca colar5 $i publics. bibliotccarii (dotati chiar si
numai cu cun4inte de specialitate minime), find capabili s5 fac5
abstractie de necesitatea scolastica sau de mandria familiei s5 reco-
mande i s ofere copilului agile care simt c5 II pot pasiona, chiar
dac5 nu au leg5tur5 directs cu ceea ce invatil el in coa15.
Orice societate omeneasca normala, scrie ilustrul sociolog
roman Traian Herseni, pose& o tehnica de productie cu ajutorul areia

27
www.dacoromanica.ro
dezvolla o economic pentru asigurarca existentei matcriale a 111CM-
brilor sai (hma. imbraciiminte etc.). are anumite reguli morale si
juridice de convietuire, se desfasoara intern si desfasoara relatii cu alte
comunitali omenesti. are o limbs si indeplineste functii de socializare
a noilor generatii. functii instructiv-educative in general-. In impor-
tanta sa lucrare pe Herseni 1-a interesat ca gi pe noi. se alle locul pe
care it ocupti in acest complex literatura. care face parte din arta. care
constituie astfcl, conform rcgulilor clasicc ale definitiei. _genii' pro -
xim" al ei. iar in cadrul artelor. ea fiind o ,.ABTA VERBALA-. ceea
ce constituie DIFERENTA El SPECIFICA ". Ca s putem aprofunda
uncle probleme legate de literatura. o components importanta a cul-
turii. amintim. in treacat si celelalte arte stravechi, cum sunt dansul,
muzica. sculptura. pictura. artcle decorative. arhitectura. care stint arte
neverbale; uncle arte s-au nascut mai recent. pc baza tehnicii moderne,
cum este cazul _cinematografului Si al unor anumite activitati artistice
specifics televiziunii. Inca insuficient definite si care au un caracter
complex. audio-vizual. cu accentul principal pe imagine. nu pe cuvant,
iar radioul (si computerul n.n.) nefiind. deocamdata. pentru literatura
deck simple mijloace tehnice de difuzare.-
Care sunt trasaturile generale ale literaturii. adica universalele
culturale ale acesteia. cu _adaptarile de rigoare (mutatis-mutandis)-,
adica schimband ceea ce trebuie schimbat, dar mai ales
adaptfindu-le-. Nefiind instinctiva sau innascuta (aprecierea apartine
-
cercetatorului G.P. Murdock) literatura se invatii. la trei niveluri dis-
tincte: a) at creatiei; b) al receptiei, ambele de nature individuals) si c)
at .,sectorizarii" (care este de nature colectiva, social-istorica).
Sunt necesare acum cateva precizari. Toti creatorii de literatura
au Inceput prin a fl consumatori de literatura (prin invatare sau edu-
catie, infonna(ie, criterii de selectie, dcprinderi de lecture, spirit critic,
reguli socio-culturale, conformarea cu traditia si cu moda etc.).
Literatura se inoculeaza spontan sau difuz. prin practica de
fiecare zi a vietii in comun (peste tot mamele isi cress si alinta copiii
cu ajutorul unor mijloace litcrare $i muzicale, oamenii isi spun povesti)
$i organizat sau expres, prin institulii sociale anume instituite sau
folosite in acest scop, (in trecut dar si azi se practica numeroase rituri
si ceremonii colective cu caracter foarte complex. ,,rituri de initiere

www.dacoromanica.ro
28
care mai apoi au fost inlocuite cu scoli propriu-zise. incetul cu incetul
desacralizate, puse la dispozitia tuturor, constituind invatamaintul pu-
blic. de toate gradelc"). Literatura (de altfel ca intreaga culture) hind
un produs social...este opera istoriei. a sirului neintrept de gencratii
care si-au predat achiritiile mostenite sau dobandite. celor ramasi in
iatti. care. la randul lor. le-au dezvoltat si apoi le-au transmis mai
depaarte, generatie dupe generatie, sute si uneori mii de ani".
Literatura este ideationala. pentru Ca asa cum sesiza si
Ferdinand Bnnetiere in Evolution de la critique. dna oamenii fac.
uneori, literatura... ca _monsieur Jourdain". proza, fara sa-si dea
seama. nu scriu niciodatii, Sara sa respecte anumite reguli, fare sa fie
controlati si la nevoic corectati sau criticati de cei carora se adreseaza...
si de dragul adevanilui, sa tine seama, deopotriva. de ideile si de rea-
zari I e literare".
Literatura este gratificatoare, adica datatoarae de satisfactii,
sustin M. Ralea si T. Herseni in Sociologia succesului: Cand este de
valoare ea _satisface, deopotriva, pe producator si consumator."
Satisfacand variate nevoi umane, iar acestea nefiind de egala valoare
sau importantil. a aparut idcea de mica literatura" (literatura de diver-
tisment. amuzanta si distractive in perimetrul carcia de multe on este
semnalata pe nedrept si literatura pentru copii), si ..literatura grea,
clasica, de valoare universals. Concluzia se desprinde in mod firesc si
este subliniata de cercetatori: daca literatura este datatoare de satis-
factii, dainuieste, dacii nu este capabila sa satisfaca nici o nevoie ome-
neasca, dispare.
Literatura este adaptativa. pentru Ca este o manifestare de
viata a oamenilor si se adapteaza neincetat, ca o conditie a persistentei
si a dezvoltarii insfisi. la imprejurari... Lipsa de adaptare a unei litera-
turi o duce la moarte, iar adaptabilitatea optima. la nemurire.
Literatura este integrative; niciodata nu ramane ,,un con-
glomerat de activitati sau opere literare, ci tinde s se construiasca in
ansambluri sau totalitati (dar este adevarat) mai mult sau mai putin
structurate sau integrate..." neincetat perturbate de evenimente exte-
rioare, geografice si mai cu seama social-istorice.
Cateva concluzii sumare: Literatura este arta verbala, arta a
cuvantului. Prin aceasta se deosebeste de tot ce nu e arta, adica de

29
www.dacoromanica.ro
toate formele materici: cosmologice. geologice. biologics. precum i
de toate sectoarele neartistice ale societatii: telmica, economic. drept.
religie. morale, filosofie. *tiinta. Litcratura se deosebeVe. de aseme-
nea. de toate celelalte arte care nu au un caracter \ erbal *i opereaza cu
alte elemente (forme, culori. sunete. mi*cari. imagini etc). Principalele
caracteristici definitorii ale literaturii sunt determinate de dotia trasti-
turi fundamentale: Ii?rhalitated" i artisticitalea-", care fonneaaza
dotia fete existentiale ale acele4i realitati: verbalitatea artistica.

0... istorie neconformista

Conceptul de literature pentru copii este vehiculat in perioada

moderns *i in didactica actuala, mai ales ca expresie a nevoii de a
selecta o anume categoric de opere, care se alba aderenta la tanarul
cititor in curs de formare. Dar. care. nu cumva *i la inceputul acestui
nou mileniu plin de exuberanta umana. literatura pentru copii este pra-
fuita *i desueta? La aceasta ipocrita intrebare mi-a* pennite sa
raspund... In doi timpi *i trei mi*cari. Timpii sunt legati in primul rand
de inocenta, mereu speculata inocenta a copilului etern. iar in al
doilea. de inovatia mereu necesara in actul de creatie. In cele 3 mi*cari
a* aminti de carte, de teatru *i de filmul de animatie. Si totul ar fi sim-
plu, dace in fats nu ar aparea clasica poveste a Cocoptha ram pe care
copiii se pare n-au uitat-o, in schimb au uitat-o parintii *i parlamentarii,
sand desfac. atat de greu baierele pungii bugetului pentru instructie,
educatie *i culture. Din stravechea poveste populara s-a inspirat *i
Creanga, numai ca pintenatul lui cocos. tot ce a inghitit (in sensul bun
al cuviintului). a revarsat in curtea sarmanului mo*neag. asemamitor, in
fond *i forma. cu toti bunicii din trecut *i de azi... Acura cocowl, bine
jumulit de pene nu se mai duce la mo*i sa-I manance vulpea. ci se lass
perpelit de toti cei ce, ficcare in felul lui, incearca sa-ai prajeasca
vecinul.
Mai cants de mai poti, cocowle. de*i ne-am cam saturat i de
cantat. Dar *i de plans!... Si totui, cat de simpla mai poate fi once
tragedie in pove*ti... Insa numai copiii simt *i *tiu asta *i ne dau mereu
o binecuvantata lectie, amintindu-ne ca numai iremediabilul este tra-

30
www.dacoromanica.ro
gic... Oricum. ancestrala intamplarc in care ficcare mananca pc ficcare.
party -i inspirata, din viata noastra actuala, dar nu e momentul sa
spunem acum. pove$ti dcspre politics. ci. zip cum ne-am propus. s5
faccm o istorie neconformistA a litcraturii pentru copii...
Ar fi inexact. totqi. 55 se afirme ca. de pe piata cartii romans ti
a disp5rut literatura pentru copii: adev5rul c ca o giise$ti pe toatc tara-
bele. dar in limba... engleza. Astfcl. poste tot. vezi carti de pove$ti si.
in special. c5rti de colorat, in care renumitul aline ciobanesc din
Carpa(i nu se mai nume$te .2dreantr. ci iar binecunoscuta
broasca raioasa, din fabula lui Grigore Alexandrescu. care se dorc$te a
deveni mare cat un vitel (Ca lf). si -a schimbat numelc in Frog...
Si poste de aceca nu a fost gre$it ca, pornind. totu$i, de la... o atilt de
vasty configura(ic tematica. sa amintim dcspre mcreu actuala pentru
noi, poveste cu Coco$111 row . col care a fost miincat de vulpe. vul-
pea de ogar. ogarul de lup, lupul de urs, ursul de... leu... Care LEU.
pfirintii nu-I prea au in buzunar $i care nc mananca pe toti cu zile, acum
cand rem s5 cumpkam o carte cu pove$ti.
N

Ai carte, ai park!" spune o veche zicala romaneasca. Dar

cartea pentru copii este azi prea scumpa, iar partea $i-o... imparte edi-
torul cu tipografia $i Statul care a scumpit. in ne$tire. pretul hartiei. al
cemclei. impozitul etc.
De$i, stump, cu adevarat, a fost $i este numai copilul. Dar ce
folos! Chiar $i in ace$ti ani de inceput ai milenittlui al trcilea nu-i u$or
ss cite$ti o carte pentru copii. Ace$ti copii violentati de p5rinti. de Orli.
cat $i de uncle dintre filmele de la T.V... Unde e antidotal? Scoala e
1a$5. familia cid din colt in colt, teatrele sunt la capatul resurselor...
Educatia morals Inca n-a ispravit de daramat tabuurile $i de pus bel-
ciuge in nas, pe care speciaNtii le numesc... cercei. $i astfel, copiii
sunt speria(i $i braveaza prin teribilism, argo, cinism. Totu$i, ei raman
copii $i, desigur, ar trebui in accasta haotica derutii, s5 intervina cartea,
filmul i, de la catedra scenei. TEATRUL. Mai ales col destinat
anume copiilor. Un exemplu tragic, in acest ultim domeniu, este col
oferit de multe on chiar de Alba ca Zapada, and prea frumoasa
printes5 e vopsita cu bidineaua, ca s arate mai timara, iar bidiviului lui
Fat-Fnmos, din economie... i-au cazut potcoavele. Actim, din neferi-
cire. la multe teatre pentru copii din (aril, total e imbatranit, $ters,

31
www.dacoromanica.ro
decolorat. iar Oa si socirca dulcilor fete de imprat. Ili lasti un gust
amar. De aceea. poate. copiii (cinste tor!) simt ncvoia sa dca indicatii
de regie din sal& si i$i trig de mustfiti bunicii. sti nu mai sforiiie in
scauncle de la balcon.
In schimb. pentru ca. in treaciit trebuic sa atingcm gi accasta
problemii... mare animatie in ANIMATIA romaneasca. Omuletul lui
Gopo. alearga dcnitat cu o floare in mina. nemai$tiind incotro sa o
apucc: din sud-cst vin turcii $i arabii cu basme din 1001 nopti-albe: din
nord-vest vine Europa cu surle si lobe. lar omuletul romilnesc. cu cc se
alege? Cu cci 40 de hoti ai lui Ali Baba $i cu praful de pe tobti... Marc
animatie in ANIMATIA ronineasc& Harap-Alb. bzigat pc adevarate-
lea la apa. da din maini $i din picioarc s(i nu se ince... in ape tulburi,
Cenu$areasa alearga... desculta, dupii adidasi (650 000 lei, una bucath.
nu una pereche). iar PORCUL. din Povestea porcului... iii scumpe$te
pe zi ce trece mu$chiulettil. Fudulie mare sa apuci o buctitica!
Si. astfel, ve$nicile cenusarese ale literaturii pentru copii niman
candoarea $i puritatea. lar asta. deoarece candoarea nu creaza cam-
pioni ca antrenamentul in fotbal. gimnasticti sau atletism. iar inovatia
literarti, chiar $i atunci and exista nu mai pune. nimanui, lauri pe
fruntc. Suntem insd (vai!) $i mai saraci. in skiicia noastra, aban-
donand. cu indolent& Oat $i mirifica lume a purittitii: COPILARIA.

Putina psihologie

Copilaria, sc afirmil in toate tratatele de psihologie. este perioa-

da dezvoltarii fizice $i psihice a omului. Profesorii Ursula Schiopu $i
Emil Verza, in interesanta for lucrarc Psihologia vorstelor. ne aver-
tizeaza ca, totqi, ..analiza tabloului l'arstclor cuprinde destule necon-
cordante, adeseori determinate de preocupilrile. mai mult sau mai putin
dominants pentru anumite varste ale unor autori, dar $i datorita
reperclor psihogenetice neconcordante utilizate de ace$tia". Nisi noi,
in aceasta ,.istorie", dat find continutul ei specios, nu vom face
excep(ie de la regula, $i vom aminti (doar in treacat). etapele dez-
voltarii psihicului in copiliirie. care. pornind de la reactii cu caracter
pur instinctiv, se dezvolta rapid, intr-o serie de procese psihice corn-

www.dacoromanica.ro
32
plexe. incepand cu spiritul (lc observatie 5i atentia voluntara. trecand
prin memoria logics si Dindirea abstractl ca sa ajungil la sentimente
morale 5i. in cele din unnii. la imaginatia creatoare. Care. de altfel. in
timp. a 5i pus bazele modelclor culturale transmise _nu numai de la o
generatic la alta. in cadnil acelora5i popoare. ci 5i de la un popor la
altul. de la o culturEi la alta 5i care circula. 5i se transmit prin difuziune
5i prin traditic...- (Traian Hcrseni) S-a ajuns astfel. in istoria mondiala
a literaturii la momentul grecesc (influen(at. desigur, de cel sumerian.
indian i egiptean) 5i la momentul roman. cel cc a determinat ..pentru
prima oars in chip eclatant ". desprinderea formelor literare de celelalte
forme culturale. constituindu-se, astfel, un sector autonom. cel al cul-
turii literare-. al spiritualitatii omene5ti in genere. Copilaria... culturii
omene5ti prin civilizatia demi a scos din stoma for arhaica. embri-
onarii. de nediferentiere, valorile fundamentals ale omenirii. reflectate
pregnant 5i in literature: adeviirul, binele 5i fnimostil, la care romanii
au addligat... dreptatca-.
0 analogie, poate fortata vor socoti unii. intre cele cloud orien-
tad distincte, care detennina dezvoltarea psihicului copilului (con-
ceptia morganista care pune accentul pc rolul decisiv al eredit5tii, 5i
cea a lui Thomas 5i Fannis. care explicii dezvoltarea psihica prin
condi(iile de mediu). 5i ideea ca omul este ..o flinta dublr, rezultatii,
pe de o parte din evolutia victii (naturall, animalica), pe de alta, din
dezvoltarea societatii (cultural, specific umana), ne face se con-
cluzionam ca literatura, ca factor important al culturii, it determinii pe
om ..sa-si franeze instinctele- 5i s i se conduce dupii ...anumite norme
culturale istoric constituite ". Astfel, dacii Freud socote5te c5 pornirile
instinctive refulate constituie o bogatri sursa de energie ce poate fi
canalizata prin sublimare spre activithti literar-creatoare, psihologul
elvetian C.G. Jung a dcschis in fata literaturii un camp nou de cer-
cetare, cel al antropologiei. tar, deoarecc conflictul omului cu sine
insu5i nu se produce numai intre nature 5i cultuni, formula folosita de
Jung este revelatoare: Prea multi animalitate desfigureaza omul civi-
lizat, prea multi cultura creaa animale bolnave ". Nu-i cazul s dez-
bat= aici, 5i acum, aceste teorii cu privire la ..experienta ancestrala,
adica cea a transmiterii ereditare" a patrimoniului cultural reprezen-
tativ, totu5i trebuic se subliniem c5 uncle teme ale miturilor 5i legen-

www.dacoromanica.ro
33
dclor. precum si uncle motive din lolclor ..sc repela pc intreg pamiln-
tul in forme identice.-
De la grecii antici. pane in zilele noastre a aparut. ..alaturi si
peste vechile Iitcraturi de esenta traditionala. o literatura autonoma. cu
o valoarc proprie'. mitologia devenind epopcc. legenda. oda. fabuli.
balada. In acclasi limp si limbajul literar a eN oluat i cvolueata.
capatand functii noi. dcterminandu-ne sa ne rcfcrim. nu la cele pe care
lc indeplineste literatura in general. ci la celc ce tin scama de posibi-
litatile i nevoilc copiilor.
La arsta prescolaritatii (3 6 ani). literatura. ca aria a cuvantu-
N

lui, ii relicfcaza calitatca prin specificitatca limbajului literar, prin

constructia artistica a materialului verbal. creand ..un univcrs si o exis-
tenth'. paralelc cu lumca data a realitatii $i indirect. o reflectare a aces-
teia. chiar and o rastoama-. (Bianca Bratu) Acum. pentru copil. este
importanta valoarea sonora a cuvintelor. asocicrea for magica in con-
structii artistice, uncle ..unitatile de expresic- devin parti ale unci
..structuri complcxe-, mai cu seam5 prin ..succesitinca ritmica a accen-
telor-:

Am, dem. dez.

Zizi, mani, five.
Zizi, mani. pomparez.
Am. dein. dez...

Muzica (muzica sfcrclor ?) din rime inccpe. impreuna cu ritmul

(cel al inimii?), sa construiasca intregul poetic, care satisface pc
copilul prcscolar pentni ca it face sa descopere ..structure cufonica- a
poeziei in general. de care are nevoie (fait sa inteleaga de ce), logica
ducandu-1 foarte rar pe potecile realitatii:

Am, bails, bus.

Tine-le de urs,
Ursul n-are coada.
C-a mancat o baba.
Baba n-are fume',
C-a mancat o cured,

www.dacoromanica.ro
34
 Oliva n-are pone
C-a mancat-o Ene.
Reminiscentil din mistica subtila a desciintecelor sau din suava
melodic a cantecelor de leagan. poezia infantile folclorica. prinde.
apoi. consistenta nentim5ratelor poezii... numaratori. pentru a se
apropia cu insistenta. de farmecul ascuns in mireasma fructelor orien-
tale:
Ala. bala
Portocala.
le4i badly)
La portly).
Ca to -ayieapta Ta lion,
Tailor?. ftclor de domn.
Cu tichie
De franghle.
Cu pane de clocarlie...

Gata! Copilul a intrat in imparatia basmelor. in acel limp

nedefinit, misterios, al lui ..A fost odate ca niciodatal care it face sa
patrunda. plin de curaj, dincolo, intr-un univers imaginal-. in &thine.
Desi, tot la aceasta varsta, copiii de pe toate meridiancle deseopera
farmecul concret al numerelor, ca in acea poczie (creatie anonima)
englezeasea:

Zece negri mititei chefiiiazi de easel noun.

Until s-a-necat cu-un as. 4i-au Minas doar noun.
Nona negri mititei se sculau tarzitt de tot.
Until nu s-a mai trezit, 4I-au ramas doar opt...

Desigur, asa cum remarch majoritatea pedagogilor si psi-

hologilor, nu se poate stabili o cronologie exacta a momentelor de
contactare infantile a literaturii": poezia din cantecele de leagan it
inconjura pe copil Inca de la nastere, rostirea basmelor contribuie, de
asemenea, la cresterea for intr-o atmosfera verbalizata"... conservand,
si in acelasi timp transmitand mai departe traditii culturale depozitate
in memoria colectiva a popoarelor". Evenimentele din basme se

35
www.dacoromanica.ro
situeata (cum scric Mircca Eliadc in Aspects du inythe) in 1110 tempore.
o vreme nedeterminata i presupusa a fi fost. in concep(ia populara. la
originea timpurilor. Intr -un prezent etcm-.
Miraculosul din basin capita cu timpul. un rol specific. devinc o
cale importanta de asimilare a realitlitii. mai ales de titre copilul colar
care. beneficiind $i de dezvoltarea centrelor de gandire. $i acumularii
de not cum4inte. poate trece ..dc la faza intuiti a a gandirii. la faia
logica, rationalr. (Hie Stanciu) S-a dcp4it. acum. perioada
_de-cc-in-doer, i la aceasta varsta un rol prepondcrent in dezvoltarea
activitatii psihice a copiilor it joaca *coals $i lectura, cand prin
insqirea de cuno%inte din manuale. dar prin lectura... particulara,
$i
datorita. bineinteles, sistcmului verbal in continua dezvoltare. per-
ceptiile *colarului dobandesc un caracter mai organizat *i mai sistc-
matic, se dezvolta spinal] de obsen'atie, fonnele memorarii i repro-
ducerii voluntare. deprinderea lccturii, descoperirea semnificatiei
operei literare. fara ajutorul color marl.
Acum poezia-numanitoare (Unu. doi. papusoi / Trei, patru.
lapte acru. / Sapte, opt, malai copt. / Noua zece, apa rece... /, a devenit
o sirnpla joaca, iar cunotintele geografice pot face $i ele obiectul
debutului unui jot de pita. ,.de-a v-ati-ascunselea-: ..Din Oceanul
Pacific / A ie*it un pe*te mic. / Si pe coada Iui scria: / le$i afara dum-
neatar. La varsta de 11 ani se poate vorbi chiar de o aproximativa
intelegere a valorii artistice a unei poeziii (in fond tot ..numaratoare--)
ca de exemplu: 10 mate de Tudor Arghezi i se scsizeaza, fait prea
mare greutate, jocul de cuvinte $i chiar imaginile artistice:

Zece mate-au fost poftite

La un ceai. pe negandite.
Dar, de teamei sa n-o plouit
Poate 4'i de alta fried.
Sta la ulei cea mai mica
plecat de-acasa noun.

Nona mate-asculta-aici
Un concert pentru pisici.
Una *rale pe nas

36
www.dacoromanica.ro
 .57 acuma doctrine chtsa.
.57 din Iowa ceata spusa
Mate opt au mai ranias."

In preadolescents (11 14 ani). scolarul are posibilitilli tot mai

marl de ..abstractizare si generalizare" cititorul incercand s palm&
tot mai adanc situatiile descrise. esenta lor. Pentru el. acum preocu-
parea principals este (dupa parasirea basmelor). of area ..adevarultir si
descoperirea in realitate a unor personaje asemanatoare cu cele din
carti, personaje mitice. oameni celebri. exploratori. comandanti de osti.
savanti etc.
Adolescenta deschide posibilitatea de analiza critics a unci
opere literare si de valorificare complexa a acesteia (ideea conduca-
toare, valentele morale ale personajelor, calitatile artistice).
Critica literara. dupa cum mai mentionam, a privit si priveste eel
putin ..cu scepticism" cartile pentru copii. Sunt critici imporanti. ca de
pilda Benedetto Croce, ca:e. pleciind de la constatarea ca micii cititori
indragesc de multe on lucrari mediocre. chiar ridicole, contests copi-
ilor capacitatea de a intelege adevarata arta literara: Pe copii, sustine
el, ii impresioneaza mai mult elementele extraestetice: aventura, actiu-
nile trepidante, ciocnirile razboinice, chiar daca acestea sunt putin
motivate si stangaci evocate" - (si chi ca exemplu povestirile lui
Edmondo de Amicis, indragite de copiii de pretutindeni. dar pe care el
le &este lipsite de virtuti artistice"). Anatole France, in schimb.
descoperind la copii o tendinta narativa spre fibula si poezie, ii con-
sidera critici necrutatori: copiii resping cu incapkitanare scrierile lipsite
de fantezie, platitudinile cu tendinte vadit instructive. De aceea el con-
testa literaturii de aventurii tiintifico-fantastice contingenta cu arta si
se indoia de talentul lui Jules Verne, in ciuda faimei de care acesta se
bucura. (Ilie Stanciu) Si cometitatorul amintit continua, referindu-se
din nou tot la un citat semnificativ din Anatole France: ,,Intr-o scurta
perioada, copilul retraieste intreaga preistorie a culturii. Cand e mic,
este atras de poezia naiva, care a fermecat si popoarele in vremea
copilariei lor. Poezia cea mai pura este a popoarelor-copii. Ele sunt ca
privighetorile, cants frumos atata timp cat sunt vesele. Imbatranind,
devin grave, savante, banuitoare, cei mai buni poeti nu sunt atunci

37
www.dacoromanica.ro
decal ni*te retori-".
Ca sa. Miami. cat de cat, adevand. trebuie sy ne referim la sin-
tagma: ,.,sfera literaturii pentru copii". Acum. apare ve*nica dilema:
..s5 se includ5 once opera literary accesibil5 copilului sau numai pe
acelea scrise anume pentru el?" Dar. cum multi critici manifests rez-
erve (*i de ar fi numai atilt. Inca ar fi bine!). fats de ..productiile" scrise
anume pentru copii, condamnand pal-a *i intentionalitatea acesteia.
dorinta de a educa. sfera se dovede*te a fi un balon frumos colorat, dar
care poate fi spart oricand. prin Intepatura chiar *i a unui micut *i
..nevinovat" ac critic. Desigur, vulnerabilitatca pennanenta a literaturii
pentru copii este de mull dovedita prin aparitia ..spontanr a literaturii
didacticiste-moralizatoare (in aceasta find aliniat5 pans *i opera cele-
brei Contese de Segur!), dar mai ales prin incercarile unor scriitori de
a ultra in gratiile copiilor. imittindu-i. simuland aceea*i lipsa de expe-
rient5 *i naivitate, aceea*i rostire stalcita a cuvintclor... procedee care
le jignesc orgoliul. In incercarea lui plina de bune intentii, Ilie Stanciu
vine *i cu argumente notabile: ..Ei (copiii) i*i cunosc limitele. dar nu
vor ca cei man sa -i is in bataie de joc. Naivitatea for este gratioasa, dar
imitata de adulti devine grotesca, vorbirea for imperfecta marcheaza un
stadiu de trecere, maturul care li se adreseaz5 intr-o asemenea limb5
starne*te indignare, *i nu hazul, cwn ar fi dorit... Numai faptul ca se
adreseaza direct copiilor, nu poate condamna, dinainte, o creatie lite-
rary. Ea este condamnabila numai dacii autorul n-a gasit acele c5i ale
frumosului la care au acces *i micii cititori." Concludenta, adevarata
concluzie o trage G. Calinescu: Copilul se na*te curios de lume *i
nerabdator de a se orienta in ea. Literatura care ii satisface aceasta
pornire it incanta... Ca s fie opera de arta, scrierile pentru copii *i
tineret trebuie s intereseze *i pe oamenii maturi. instruiti. A ie*i din
lectura cu stima sporita pentru om, acesta e sccretul marilor literaturi
pentru tineret". Anatole France este de aceea*i parere: Copiii sunt
shipaniti de acea curiozitate care d5 na*tere savantilor *i poetilor. Ei
vor s5 li se dezvaluie universul, mistcriosul univers! Autorul care-i
obliga s5 ramanA in lumca stramta, s contemple propria for copilarie.
ii plictisesc cumplit." De aceea, nu trebuie sa excludem posibilitatilc
de selectie ale copiilor. Don Quijote, Calatoriile lui Gulliver, Robinson
Crusoe sunt dovezi care atesta aceasta capacitate. Acestor carti li se

38
www.dacoromanica.ro
adauga o lungs lista cu opere rcmarcabile. $i specialitii conchid pc
bunti dreptate: sfera literaturii pentru copii cuprinde toate operelc lite-
rare potrivite lor. indifercnt dacti au fost. sau nu. scrise anume pentru
ci. Fiind in mod cert un domcniu at adevaratei crcatii. litcratura pentm
copii se supune normelor estetice ale literaturii in general adoptand si
adaptand stil elegant-. fara a fi pedant. sobru Fara a fi tern. viol,
fare a deveni Trasaturile ci specifice: simplitatea. claritatea.
plasticitatea. calitati care o fac accesibila $i ii maresc putcrea de influ-
enta asupra cititorilor. (Ilic Stanciu)
Ajunsi in accst loc at aventurii de a descifra ..taincle literaturii
inocentei-, este momentul de a prezenta, succint, ce se intelege prin
conceptul de literatura universals si cel de literatura nationala. Primul
include si defineste ..operele reprezentative. curentele, doctrinele, sco-
tile. miscarile de idci de intercs general uman... care prin valoarea for
estetica si continutul for transced epocilor si granitelor lingvistice,
intr-un proces de selectie care le impune tezauntlui cultural al lumii-
(Florentin Popescu); prin literatura nationala se intelege totalitatea
creatiilor literare ale unui popor, care ...atat prin valoarea for artistica in
sine, cat si prin masura in care sunt expresii ale culturii sufletului nati-
unilor. au intrat definitiv in patrimoniul culturii umane. (C. Fierascu.
Gh. Ghita)
Din literatura universals fac parte Iliada i Odiseea, ale lui
Homer (sec. IX I.Hr. sau VIII I.Hr.), Teogonia i Munci c/ Zile, ale lui
Hesiod (sec. VIII I.Hr.). Fabu lele lui Esop (sec. VII VI I.Hr.),
Epopeea Jul Ghilgaine,s, de sorginte sumereiana cu o vechime care Inca
n-a fost stabilita, Mahabharata, epopee indiana, atribuita lui Vyasa (cu
datare controversata- intre secolul al X-lea si at V-lea I.Hr.),
Panchatantra, fabule si povestiri morale indiene (sec. al VI-lea I.Hr.).
Rainayana, atribuit dupa traditie lui Valmiki. epopee indiana (sec. at
II-lea d.Hr.).
Dupe anul 1100 si poate chiar ceva mai inainte, incep sa circule
cantecele de fiesta eroice", cele mai cunoscute find: Chanson de
Roland. Pe la 1160, Chretien de Troyes, .,primul mare romancier
francez", isi incepe Ciclul arthurian", regele Arthur si Cavalerii
Mesei Rotunde. Cate 1250, incep sa circule ceea ce critica literara
numeste Epopea spaniola, Poenia de Mio Cid. Chretien de Troyes, cel

39
www.dacoromanica.ro
care a creat nemuritoarele figure ale litcraturii cavalc-
resti-curtcnesti-medievale (Lancelot. Gauvain. Erec) va influenta si
opera gennanului Wolfram von Eschenbach. Parsiji-il. pe care a scris-o
intre 1200 si 1210. Tot cam in aceasta perioada apare romanul Tristan
.yi lda. al lui Gottfried von Strassburg. Para lel cu literatura ca-
valereasc5 de la cur(ile germane. apare acum epopeea croica populara.
Ceintecul Nibelungilor cu eroi legendari autohtoni. Dupa anul 1300
incep ss apar5 marii creatori de capodopere ale litcraturii universale:
Dante Alighieri (Divina Comeclie).. Boccaccio (Decamemmil). apoi.
dou5-trei veacuri mai tarziu: Rabelais (Gargantua yi Pantagruel).
Cervantes (Don Quijote). Shakespeare (Romeo .yi Julieta. P.m/ unei
tiopji de varei, Richard al III-lea etc.). Daniel Defoe (Robinson
Crusoe), Jonathan Swift (Ceileitoride lid Gulliver), La Fontaine
(Fab!, le) etc. Din aceasta succinta trecere in revista a marilor autori din
literatura universals, care au scris carti csentiale. ce trebuie s5 stea
neaparat in rafturile unei biblioteci ideale pentru copii. nu trebuie
uitati: Jean Jacques Rousseau. Voltaire. Charles Perrault, Fra(ii
Grimm, Johann Wolfgang von Goethe, Wilhelm Haan; Hans Christian
Andersen. James Fenimore Cooper. Robert Louis Stevenson. Edgar
Allan Poe. Charles Dickens. Walter Scott. Alexandre Dumas. Victor
Hugo, Herman Melville. Harriet Beecher Stowe. Mark Twain, H.G.
Wells, Oscar Wilde, Jules Verne. Jack London. Antoine de
Saint-Exupery. Edmondo de Amicis. Carlo Collodi. Selma LagerlOf si
multi altii, despre care vom aminti in paginile acestei ,..istoril", care
chiar daca si-ar dori, nu i-ar putea cuprinde pe toti creatorii care si-au
dedicat opera (si) copiilor.
0 enumerare a autorilor $i cartilor pentru copii valoroase din
literatura noastra nationala este de asemenea, necesara. Asa cum su-
blinia cineva, nand, candva, tm bilant, aproape toti clasicii literaturii
romfine au scris astfel de carp. De la Nicolac Filimon la Sadoveanu, de
la Agarbiceanu, Alecsandri si Arghezi dad e s o 'Wm alfabetic
pana la Vlahuta si G. M. Zamfirescu, corpusul literaturii romane pen-
tru copii este alciituit, in mod practic, de opere semnate de Eminescu,
Creanga, Caragiale, Anton Pann, Cosbuc, Bolintineanu, Sadoveanu,
Delavrancea, Odobescu, P. Ispirescu, Slavici, $t.O. Iosif. Panait Istrati,
Cezar Petrescu, Felix Aderca, Victor Eftimiu, Toparccanu, Victor Ion

40
www.dacoromanica.ro
Pop. Bratescu-Voine$ti. Elena I arago. Gar leanu. Jean Ban. Zaharia
Stancu. Ione! Tcodoreanu. dupa cum. cu alte destul de rare exceptii.
scriitorii contemporani, de cele mai diverse formahi $i expresii
imbogatesc $i diversifies necontenit acest ..fond de our-. Amintim. rani
s ne referim la ..profesionistif. gcnului. pc Nina Cassian. Ana
Blandiana. Ion Vlasiu. Elms Neagu. Gcllu Naum. Marin Sorescu. G.
Tomozei, Ion Caraion. Radu Canieci. Stefan Aug. Doina$, D.R.
Popescu. Jordan Chimet etc.
Au fost $i stint abordate de entre scriitorii romani fara exceptie.
toate genurile $i speciile. de la roman la teatni de piipusi, de Ia basin $i
poveste la reportaj. de la poezic la epigramit de Ia memorialistica la
anticipatie. Au fost folosite toate tehnicile. stilurile. toate modalitatile
dictate de specificul cititorului copil: miraculosul. umorul. eroicul.
duio$ia, ludicul... In plus. avem in acest moment nu scriitori solitari
pentru copii, ci un front de profesioni$ti, avem opere-bijuterii care ar
onora once vitrina din him: cartile lui Al. Mitru. Radu Tudoran.
Octav Pancu-lasi, Mircea Santimbreanu. Adrian Rogoz. Vladimir
Colin. Cahn Gruia. Dumitru Alma$.
Si acum. literatura pentru copii se bucura de atentia unui valoros
contingent de scriitori. A$adar, aceasta literatura nu este o sintagma
fare acoperire. o.....eparhie cu oficianti de Imprumut. Este o con-
frerie poate nu prea numeroasa. dar tonics $i nu mai putin tonics deck
accea de cititori care, pe foaia alba a sufletului for inscriu pentru o
viata, vibratia acestor voci pe care i$i vor construi, mai tarziu. audienta
scriitorii marl pentru cei mari'.
Litcratura pentru copii este, poate, inch o mare nebulosa, in care
graviteaza stele stralucitoare, uncle, este adevarat, cazatoare $i
numeroase astre moarte. La marginea Galaxiei Gutenberg chiar acum
se mai invart, in jurul cozii. sute $i sute de carti bune pentru copii. dar
in curand criticii-astronomi care in ceea ce prive$te acest gen de lite-
ratura adevarul este c.a. nu prea exists. data o vor tine tot a$a. in
curand vor anunta chiar disparitia acesteia de pe firmament. Din feri-
cire, forta earth ramane ca prin minune, considerabila $i durabila in
mintea gi imaginalia copiilor $i, stimulati mai ales de adulti, parinti,
educatori, ei continua s se avante, alaturi de Harap Alb, in lupta aces-
tuia cu Spanu, parcurg oceanele, alaturi de Capitanul Nemo, intra in

www.dacoromanica.ro
41
Oglinda stramba a victii cu Alice sau pri' csc. melancolici. cum Frain
se indrcaptii spre Polul Nord... Pcntru ca accste pove$ti si romane cele-
bre le fonneaza scnsibilitatca. le declan$cazii viscle. contribuie la alca-
WI= con$tiintei $i a mcntalitatilor $i le propun modele de unnat, pen-
tru toata viata.
Descoperind singuri acest Univers sau redcscoperindu -1 prin
ochii adultilor. copiii, dna au fost ajutati. au rcu$it sa sara. cu abili-
tatate. parlcazul copilarici. pomcnindu-sc. plini de curaj. in ado-
lescenta.
Dupii un secol $i mai bine de invatamant obligatoriu $i gratuit
lectura este rezervatii acum tuturor. Un copil citind a devenit pcntru noi
toti ceva familiar: II simtim plonjand in cartea sa cu bucurie. El se
cufunda intr-tin alt univers, sigur pe el gratie lecturii. care inseamna un
fcl de a doua na$tcre. Imagine emotionantii $i tandra. pentru ca
intelegem ca, acum. cartea inseamna pentru el. cum a fost odinioara $i
pentru noi, o bogata sursa de viata. tin mediator, un initiator... Desi
poate solitar si captiv in mediul in care traie$te. copilul prin carte,
devine liber. Gratie cartii se intalne$te cu alti omeni. romane pricten cu
ei, a unneaza.
Apar $i azi din fericire, 'Inca multe povestiri, romane, versuri
bune pentru copii. e$tir exclama exigentii no$tri critici. care, se
pare ca n-au fost niciodata copii $i, mai mult chiar, nu s-au jucat nicio-
data. Pentru ca literatura pentru copii este tin frumos $i util JOC. lar
copiii nu sunt numai speciali$ti, sau chiar savanti in baza. capra. poar-
ca. de-a prasnelul, inelu$ invartecti$ etc.. 6. dacii stint incurajati, inte-
leg $i pot sa se joace $i cu literatura. Aidoma victii reale, dar intr-un
cadru dinainte stabilit, jocul asociaza notiunile dc plenitudine, de tota-
litate, de regula $i de libertate. Diferitele combinatii ale jocului, desi-
gur, si cel al scriitorilor pe hartie, sunt tot atatea modele de viata reala,
personals si socials. Mai mult &cat atat. jocul trait cinstit $i sincer
aseaza o numita ordinc in locul anarhiei dintre raporturi, $i permite tre-
cerea de la starea de nature, la starea de culture, de la spontan la voit...
Acum call\ a ani (fapt proape necunoscut) Salvador Dali si-a
exprimat intentia de a crea in Romania. mai ales, desigur, pentru copii,
o sculpture cibernetica, lungs, nici mai mult. nici mai putin, dec.& de...
36 de kilometri. Potrivit corespondentului Agentiei United Press

www.dacoromanica.ro
42
International. care a asistat la conferinta. Da li a afirmat ca sculptura sa
monumentala. pc care urea s-o expuna in Romania. va avea forma unui
cal. Citez: ..Lucrez la un cal de 36 de kilometri... $i voi fi ajutat la
realizarea sculpturii de o echipa de speciali$ti in cibemeticr. Oare se
juca frumos Da li cu arta'? ..Da. afirma un om de spirit: Lui Da li ii
placea sa se joce in ARTA SA de-a Napoleon. Dar eu cred ca nu-i
adevarat! Lui Da li. in ultimii ani ai victii. prctentiile i-au crcscut $i voia
sa se joace. cu copiii Romanici. de-a... DALI! Motiv stimulator $i pen-
tru scriitorii de literature pcntru copii. sti Sc joace si ei frumos cu vor-
bele. Nu insa cu sufletele si cu destincle gingqilor cititori.

www.dacoromanica.ro
43
 0 SCURTA, DAR NECESARA ISTORIE...

Litcratura. spre deosebire de toate celclalte artc este o ..creatie

din creatie -. o cerinta umana savarsita si apoi desavarsita pe baza
unei crcatii mai vechi, tot a oamenilor limba, aceasta, nu numai ca a
facut literatura posibila ca dar a si pregatit-o si a anticipat-o
prin functia ei originara si prin numeroaselc elemente poetice create in
cadrul ei pe aceste baze, ca o adevarata ..preliteraturr in sensul ana-
logic in care vorbim de o preistorie- in raport cu istoria (Tr. Hcrseni).
Astfel, prin limba, cu ajutonil ei, omul a devenit o fiinta interogativa.
Banalul _de cer a devenit cu timpul ..un joc at spiritului- exclusiv
uman, limbajul (la fel de vechi ca si constiinta), amplificand sau eli-
minand problemele vietii interioarc omenesti intemciate sau
inchipuite. Aceste operatii mentale (uncle _en caracter fantastic, oni-
ric, extatic au dus la conturarea unci adevarate vieti spirituale,
dandu-i-se tot raspunsuri ideationale cu ajutonil formulelor magice,
scriiturilor, cantecelor, epopeilor, basmelor si (de ce nu?) filosofiei.
De zeii sumerieni (Lumea incepe la Sumer-. afirma profesorul
american S.N. Kramer), ca si de cei asiro-babilonicni sau cei din
Olimp, din India $i Egipt s-au prcocupat numerosi filosofi,
descoperind formule verbale, simbolice, ideationale, extraordinare,
care au contribuit la ceea ce numim acum (desigur schematic).
realizare artistica, intr-un proces de sclectie care i-a impus in tezau-
rul cultural al omenirii". Sintetizand cele mai importante teste literare,
organicand intr-un fel prezentarea for pe epoci, am acordat intaietate
acelora care. datorita valorii for inestimabile, trebuie sa-i intereseze pe
copii si adolescenli, dar mai ales pe cei care le indruma lectura.
Aventura omului in lumea zeilor. care in mod firesc era
inchipuita dupe asemanarea celei umane, o vom incepe cu Ghilgames,
eroul principal al cpopeii sumero-babiloniene Despre acela care a
vazut totul pond la capeitul lumii. Datand de aproape 5000 de ani,

www.dacoromanica.ro
44
Epopeea lui Ghilgame5*. infati5eata viata regelui din ora5u1
Uruk-cel-Imprejmuit din Mesopotamia. jumatate zeu, jumatate
_Omani zamislit de zei.

Cel care a vim tofu! .ii cunoscut tofu!.

Ghilgaine.y a patruns totodata .yi taina tuturor lucrurilor.
El s-a finpartil.yit din toatii Intelepciunea lumii,
a vazut ceea ce era tainuit 41 a cunoscut ceea ce a Minas ascuns
omenilor.
A dat in vileag vremurile dinaintea potopului.
A malt .yi a suferit slather-0nd Druinul cel Lung...
De 5i la inceput a fost un tiran care chinuia ..fare-ncetare" pe
locuitorii ora5ului. 5i-a dezvaluit adevaratele lui trasaturi (nobile 5i
viteje5ti) tend mai apoi a pornit in lame sa cute nemurirea $i devine
eroul unor pasionante 5i fantastice intamplari. Surprinzatoarea (5i pen-
tru zei) aparitie a lui Ghilgame5, o determine pe zeita Aruru s i5i spele
mainile, sa framante lutul 5i seuipand peste el sa-1 faureasca pe Eukidu.
razboinieul, faptura a lini5tii de noapte. impletitura cu puteri innodate
de Ninurta. Contrar frumosului $i semetului Ghilgame5 cel trimis de
zei sa-1 infrunte, este acoperit de par:

Are o claie de par stuJbasa ca spicele secerate,

5i nu vie ce sum oamenii, nici cum traiesc oamenii.
Cat despre veytminte, poarta straie ca ale zeului Sumukan.
Pa.yte iarba laolalta cu gazelele.
Cu turina de flare salbatice se-mbulzeyte la adapeitoare...

Auzind despre aparitia lui Enkidu, Ghilgame5 trimite ,,o

curtezana" care it atrage la Uruk, unde faptul ca cei doi se infrunta cin-
stit, fare viclenii, face sa se statomiceasca intre ei o adevarata priete-
nie. Succesele, dar mai ales frumusetea lui Ghilgme5 o fac chiar pe
zeita I5tar sa se indragosteasca de acesta:

* Epopeea (12 tablete) a figurat in celebra biblioteci din Ninive a regelui asirian Asurbanipal.
Se presupune c3. initial. ar fi avut 3.600 de versuri, dar nu s-au pastrat decal jumatate dintre
acestea.

45
www.dacoromanica.ro
 Imna. Ghilgame.y. sa fii iubind mem
al-mi. (la. deiruie-mi radii! trupului tau.'
Vreau sa-mi fii sot: jar eu voi ji lemeia ta!

Ghilgames respinge propunerea zeilci Istar si. ca sa se nizbune.

aceasta it roaga pe tatal ei. zeul cerului Anti. s5 zamisleasca un
taur-monstru. care s6-1 ucid5 pe Ghilgames. Cci doi prieteni-eroi,
inving Tauntl ceresc, dar pentru c5 Eukidu anima bucati din carnca
taurului in zeita, aceasta si ceilalti zei trirnit o boalti necrutatoare care
ii grabesc moartea. Ghilgames. cutremurat de moartea lui Eukidu. se
decide sa piece in ctiutarea vietii vcsnice. Utnapistin, singurul
supravietuitor al potopului ii dezvaluie secretul: acesta se afla intr-o
plants tepoasa de pe fundul oceanului. Ghilgames o gaseste,
intentioneaza chiar s-o imparts tuturor locuitorilor din Unik, insa pe
drumul de intoarcere. un carpe ii furs planta, iar el. dezamagit si obosit,
se.intoarce in orasul lui unde. in incheicrea epopeei, are toe un dialog
intre el si spiritul lui Eukidu, care se intoarce din Infern ca sa-i
ruspunda prietenului sau la intrebarile despre viata de dincolo.
Astfel, miturile despre Ghilgames. ca de altfel gi cele feniciene
ale lui Melkart, cele grecesti al lui Heracles si egiptene ale pasfirii
Hors, le vom regasi in Vechiul Testament, care. insa, spre deosebire
de mitologia pluralists a Sumerului. Babilonului. a Insulei Elefantine a
Nilului sau a Olimpului. are un aspect dual. dctcrminat de statutul
social al societtitii vechi ebraice. impfirtita in cloud regate (luda si
Israel). Dar. Oa a ajunge la evolutia vechiului mit ebraic al lui Eloah,
cel care cu cuvantul sal (cum se arata intr-una din cele 39 de Carp ale
Vechiului Testament Cartea Facerii), a parcurs o istorie plina de
intampltiri fantastice, vom parcurge si not (desigur, in mod fortuit, mai
succint decat merits), MAREA aventur5 a zeilor, semizeilor si eroilor
mitici ai anticei Elade. Asta insa nu inainte de a face cateva mici popa-
suri, obligatorii, in cultura indiand veche. unde, alaturi de celebrele
opere cu caracter religios gi filosofic (Vedele, Brahmanele,
Upanipdele), au un Joe bine meritat marile epopei Ramayana i
Mahabharata care, asemenea lhadei 4i Odiseii... contin episoade
recitate $i sense in epoci diferite si mai apoi adunate (secolele IV III
1.Hr) in opere relativ unitare". (Gheorghe Marin)

46
www.dacoromanica.ro
 Alahabliaraw arc 90.000 de versuri. iar imprcumi cu Parana
(214.778) si depaseste de sapte ori. ca intindere. epopeilc homerice.
In traducere mot-a-mot. Mahabharata inseammi ..Marta istorie
a urmasilor lui Bliarata- 8i descrie luptele sangeroase dintre dona
grupuri tribale. cc culmineaza prin condamnarea... N iolentei. _Auto!r'
al acestei epopei este considcrat Vyasa. care se presupune ca a ordonat
si prelucrat istorisiri. poeme. basme etc.. ...care circulau din epoci
diferite- cum este de pilda Panciatantral culegcre de povestiri indi-
ene populare. mai degrabli fabulc care atacau egoismul. avaritia
nedreptatca. ..pledand pcntru afirmarea omulur. In perioada urma-
toare a litcraturii indiene. este de parerc Ovidiu Drimba in Istoria
Culfurn .yi Civilizaiiei. ..perioada sanscritei clasice. operele literare
vor avea autori cunoscuti. care compun cu intentia clara de a crea o
opera de arta. cu o finalitate Cel mai important reprezen-
tant al acestei literaturi este considcrat Kalidasa. creatorul Sakunialei
(cu subiectul inspirat de Mahahharata). capodopera teatrului indian:
Regele Dusvanta se indragosteste. cu prilejul WIC] vanatori. de o filth
orfana (crescuta de un pustnic brahman) Sakuntala ..frumusetea
pasaril", pe care urea sa o is de sotie. Datorita until blestem, regele
nu-si mai aduce aminte dc promisiunca facuta si abia dupa ce fata va
naSte un copil. urmeaza deznodzimantul fericit. recunoWerea.
..Sakuntala-, aceasta ....Cantare a cantarilof indiana este un imn inchi-
nat dragostei, rolului familiei in societatea acelor vremuri. frumusetii
feminine eteme:

Efloare cu parliimul de nimeni inceput.

E mIddiosul lujer de nimeni desracut.
E juvaer cu ochiul de nimeni mining
miere e. cu gland de nimenea c-rflat:
Rasplata celor vrednici .yi - a celor buni e Ea.
Pe mona cui comoaraa aceasia va-nceipea?*

* Traducere de Eusebiu Camilar.

47
www.dacoromanica.ro
 0 aparitie uluitoare: genial grec

Cu ltura umanitatii datoreaza gcniului grec multc ..din premisele

esentialc ale dezvoltarii sale ulterioarc-. Dc altfel. capodoperele liter-
aturii grecesti antice au fost at& de cercctate si de comentate incat este
aproape imposibil sa mai poti veni cu contributii personale. iar singu-
ra solutie care ramilne in flip cclui cc incearca s5 prezintc acest mira-
col este consemnarea docila. dar rodnica. a contribu(ici filosofilor.
poe(ilor cercetatorilor care au tnidit mii de ani, cu fobs. la ciuci-
darea acestuia. Concluzia. ctici se cuvinc. de aceasta data sa incepcm
chiar cu o concluzie: poezia homericA este ca un ocean. Suprafata
scanteietoare a apelor ascunde o lume nusterioasa.
,,Hrtiniti la sanul lui Homer. scriitorii grcci (si numai ei), ii
atribuie in majoritatea for anticului poet o autoritate suprema... se
refera permanent la el, asa cum procedeaza scriitorii crestini cu
Scrierile Sfinte. Si chiar dacti, din ..tcribilism'. am spume noi. astazi.
Platon it tachina pe Homer. ,se simte la el un respect si o afectiune
ascunse cu greu pentru zeul al cand altar voia sa-1 rastoanie-. Heraclit
it numeste pe Homer .,marele hierofant al cerului si al zeilor, cel care
a deschis in sufletele oamenilor cartiri ceresti care Oa atunci lc erau
inaccesibile si inchise-. iar Phi lon spume ca opera marelui orb confine
..sub forma alegorica toate secretele naturii-. Intr-adevar, exegeza lui
Homer incepe cu... fizica, in sensul c5 Iliac la i Ocliseea ,.ascund in
miturile for adevaruri de ordin stiintific despre elemente si despre felul
in care este alcatuita limed'. Poseidon. Hefaistos, Hades. reprezinta. in
fond. marea. focul, bogatiile subsolului, dar, desigur, Homer se afla
incti ..la stadiul in care gandirea stiintifica sc exprima prin simboluri-.
zeii lui Homer prettindu-se in mod fericit la toate acomodarile, jus-
tificand toate indraznelile. Stint multi comentatori. ne asigurti in con-
tinuare cercetatorii mitologiei, pentni care Homer se afla la originea
tuturor doctrinelor filosofice. 0 intreaga biblioteca s-a seri& astfel
despre Scutul lui Ahile, Heraclit retort,' afirmand ca... in fabricarea
armelor. Homer a imbratisat, intr-o grandioasa viziune cosmogonica.
intreaga geneza a Universului. Dar si Scutul lui Agamennon este o
copie a lumii-, este de parere tin alt exeget. Eustathius: numeroasele
motive artistice care il ornamenteaza, comenteaza acesta, N,orbesc

48
www.dacoromanica.ro
dcspre bogatia aspcctclor Iumii. dc varietatea anotimpurilor: elc CVOCZI
sferele planetelor si ale stelclor fixe. Scutul lui Agamnenon este destul
de mare pcntru a acoperi in intregime trupul omului. tot asa cum lumea
cuprinde in sine pc toti muritorii. Zecc ccrcuri dc bronz impodobesc
marginca: elc simbolizeaza cercurile astronomicc: arctic. antarctic. al
Cancenilui si Capricomului. al Ecuatorului, ale echinoctiilor si sol-
stitiilor. galaxia. zodiacul si orizontul. Cele dotiazeci de ornamente in
relief de cositor, din central scutului, inailiscaza astrele...
Fara indoialii. au existat si filosofi care s-au declarat. in mod
deschis. dusmani ai lui Homer. ai felului in care acesta ii descria pc Lei.
Heraclit din Efcs. de exemplu. cerca palmuirea" autonilui Ilirclei $i
Ocliseii si _exclude= sa din concursuri". Insusi marele Platon va
zabovi indelung asupra unuia dintre scandalurile"epopcii homerice.
cel legit de itibirea lui Zeus cu Hera pe muntele Ida". Comentand
accst moment mai mult plin de haz. care 1-a indignat pe Platon. se
scrie: _Zeus... uita bnisc toate planurile sale pentru ca it cuprinde pofta
iubirii. iar vederea Herci ii provoaca Mita tulburare. incat nu mai are
rabdare sa se ducii in iatac, ci Vrea sa se uneasca acolo cu ea. pe
piimant. asigurand-o ca niciodata n-a dorit-o mai mult. nici chiar atun-
ci cand a vazut-o pentru prima data". Si adulterul lui Ares si al
Afroditei it supara pe Platon, dar parcii mai mult it suparki _incompe-
tenta" lui Homer in conducerea ostilor, administrarea cetatilor, edu-
catie, precum si... amatorismul acestuia in domeniul... medicinei.
Adicit invatficelul lui Socrate urea s ne convinga ca Homer nu este
un savant autentic, un filosof veritabil si ca inspiratia nu este o
garantie de moralitate. Atunci cand poetul sta pe trepiedul muzelor,
nu-si mai stapaneste mintea ci asemenca unei fantani lass sa curga tot
ceea ce vine..." (Platon, Legile). Demonstratia acestei idei o va face.
explicand cele trei stari", dc asta data ale Scutului lui Ahile: _Sus.
ideea. modelul ideal al scutului. mai jos reproduce= acestui model
divin de cave artistul care it cizeleaza in metal: jos de tot (s.n.). repro -
ducerca acestei reproduceri de catre poet. Doar idcea este realit scutul
dcscris de Homer este umbra unei umbre" (s.n.). 0 demonstratie...
sofistica inspirata, trebuie sa rectinoastem, dar care. prin ambiguitatea
ei, nu face altceva decal sa releveze ca. dacil Homer... cel orb ramane
uneori ..cu ochii inchisi pentru fmmsetile scnsibile, (acestia) sunt

49
www.dacoromanica.ro
Intori Ins pentru contemplatia interioarr. Platon. Zoil. Hicronvmos
din Rodhos i multi altii, prin speculatiile for reprezinta ..efortul
inteligentei umane de a pune doctrina miturilor platoniciene, incarcatki
de Leone. la indemana... inteligentelor simple. Au invins, cucerind
omcnirea. miturile lui Homer. inspirate poate chiar din divinitate. care
au oferit.....cel mai sigur mijloc de apropiere de Necunoscut... Ele stun'
ca o oglinda in care putem contempla adevaruri supranaturale-.
Heraclit it numete pe Homer ..marele hicrofant'. adied singurul care
in ceremothile de initicre cunoate ratiunca cclor cc se intkimpra i o
explicki cui dorete. dcci ..Marele hicrofant al ccrului i al zcilor, eel
care a deschis in sufletele oamenilor ctirdrile cereti care pima atunci le
erau inaccesibile i inchise. Si. desigur, cea mai pertinent concluzie:
si Odiseea snot.. un vast ansamblu critic. cu douki fete: in exte-
rior se desfaoarki, fantastnagoric, o aventurd divind sau umana:, inte-
riorl insa ascunde drama destinului nostn. forma universului sau
chipul real al divinitatii-.

Iliada - o istorie tristA, Odiseea - una poetics

Ca intr-un roman modern, cele cloud epopei ale lui Homer ofera
cele mai diferite infonnatii despre importanta capilor de oti (Iliada),
dar i despre limitele unei autoritati care are nevoie de sprijinul unui
sfat-, al unei _adman- pentru a se putea hotari ceva. Zeii participa
la existenta oamenilor pentru a-i ajuta sau pentru a-i prigoni, lard ca...
atitudinea sd be fie indreptkitita de purtarea acestora din urmr.
In Iliada (poem epic in 24 de ckinturi), sc povestete un episod
din razboiul Troiei (Ilion), i confine, de asemenea, uncle scene
grandioase (funeraliile lui Patrocle, miciitoarele momente ale luarii de
adio de care Hector i Andromaca, intrevederea dintre Ahile i Priam,
venit sa ceard corpul lui Hector etc.). Ahile, regele Tesaliei, era fiul lui
Peleu i al zeitei Thetis (fiica lui Uranus i a Gcei, cu care ar fi vrut sd
se insoare insui Zeus, dar... auzind ca fiul acestei zeite ii va depai
tatal in toate privintele, i-a lasat-o" lui Pelcu care in fond, ii era
nepot). Thetis, cea mai frumoasd dintre cele 50 de nereide, mama lui
Ahile, dorind s5-5i faca fiul invulnerabil, I-a scaldat in rdul Styx (din

50
www.dacoromanica.ro
lam. in rata caruia zeii greci fliceau juraminte pe care. daca nu le
respectau. devcneau muritori): tinanduli fiul de calcai. a facut ca
aceasta parte a piciorului s ii ramana neudatn. deci vulnerabila. In al
zecilea an al razboiului aheilor contra Troiei (provocat de rapirea
Elenei, solia lui Mcnelau. regele Spartei, de catre Paris. fiul lui Priam.
regele Troiei). Ahile. maniat ea sclava lui, Briseis, a fost aain. de
Agamemnon, conducatorul suprem al annatei grece$ti in ascdiul
Troici. declan$eaza" epopeea care inccpe cu celebrele versuri:

Cana zeito. mania ce-aprinse pe-Ahil Peleiaind

Patima cnida ce-Aheilor mii de amantri aduse...

Dupa ce sclava i-a fost inapoiata. Hector. fiul lui Priam, it

omoara pe Patrocle, eel mai apropiat prieten at lui Ahile, iar acesta.
intr-o lupta crancena, 11 ucide pe viteazul aparator al Troiei $i ii tara$te
corpul in junil cetatii. pana ce Priam it indupleca sil-i restituie tnipul
primului sau flu. pentru a-I incinera, dupa legea stramo$easca. Dar
viata e plina de surprize $i Ahile se indragoste$te de Polixenia, fiica lui
Priam $i a Hecubei, iar cand a vrut s-o is de solie. Paris, pentru
razbuna fratele ucis, adica pe Hector, 1-a rapus pe Ahile cu o sageata
care 1-a atins tocmai in calcai... Ideea calului de lemn plin cu o$teni
greci, introdus in Troia, a fost a lui Ulise $i a dus pana la urma la
infrangerea cetatii care a existat in realitate $i a fost scoasa la lumina
in 1868, pe inallimile Hisarlik-ului. in Asia Mica, de catre Schliemann.
Odiseea continua (tot in 24 de canturi) actitmea Iliadei, la un
nivel superior, sustin unii cercetatori, find nu numai o prezentare a
peripetiilor lui Ulise (Odiseu). dupa ce a luat sfar$it razboiul troian, la
intoarcerea lui in Ithaca. ci $i o istorie poetica a experientei maritime
a grecilor de la sfarOtul perioadei miceniene, in naratiunea aven-
turilor lui Ulise find prezentate numeroase indicatii de rute, termeni
de navigatie $i limbajul maritim". Astfel, in timp ce fiul lui Ulise $i al
Penelopei, Telemac. porne$te in cautarea tatalui sau (cantecele I IV).
acesta se reculege dupa un crunt naufragiu. Apoi, urmarit de ura $i do-
rinta de rilzbunare a zeului Neptun... trece prin multe incercari $i si-
tuatii dramatice, cunoa$te tinuturi $i fiinte fantastice, fata de care tre-
buie sal/ dovedeasca iscusinta, viclenia si priceperea pentru a-5i putea

51
www.dacoromanica.ro
continua calatoria. care it poarta prin Tara lotofagilor, prin cea a
Ciclopilor (uriasi cu tin singur ochi, in rnijlocul fruntii, ai caror parinti.
Uranus si Geea. vazand cat stint dc urati. i-au aruncat in Tartar. de uncle
au fost scosi dc Zeus. pentru a-1 ajuta in lupta impotriva Titanilor, adica
cei 12 copii, tot ai lui Uranus si Gcei 6 baie(i: Oceanos, Ceos. Crio.
Hiperion. lapet si Cronos si 6 fete: Rhea. Thetis. Tamis, Mnemosina.
Febe si Tea). Lupta for (titanomania) simbolizeaza feria fortelor
oarbe. brutale. impotriva Ordinii si Justitici... Dupti ce ucidc un titan.
Ulise se opreste in insula vrajitoarei Circe (fiica Soarelui si a Lunii);
folosindu-se de ..o iarbr data de Hermes. ca 1-a retinut pe Ulise. pre-
cum si pe insotitorii lui (transformati in porci), limp dc un an. Apoi.
Ulise navigheaza pe Marea Sirenclor. (fi icele lui Oceanos, care
ispiteau cu cantecele for pe corabieri). Ulise a rezistat legandu-sc dc
un catarg. A trecut, apoi printre Caribda (tin adevarat monstru mann,
Inalt cat un munte) si Scylla (un munte la fel de infricosator, care de
trei on pe zi inghi(ea corabii), si a fost... sechestrat, tot un an. de
Calypso. in insula Ogigia. Desi accasta i-a oferit nemurirea. Ulise a
parasit-o... A treia parte a epopeii-pocm povesteste sosirea lui Ulise in
Ithaca. siretenia de care da dovada pentru a se debarasa de pretendentii
care o curtau pe sotia lui. Penelopa.
,iliada find compusa intr-o vreme cand spiritul lui Homer se
gasea in culmea puterii se scrie in Tratatul despre sublim toata
aceasta opera a capatat un caracter dramatic si furtunos, cats vreme in
cea mai mare parte a Odiseii se V aciete un caracter narativ, care e acela
al batranetii. Astfel, in Odiseea 1-am putea compara pe Homer cu
soarele la asfintit, care-si pastreaza maretia. dar e fara putere. Intr -ade-
var el nu mai foloseste aici tin ton gray ca acel din poemele despre
Ilion, nici inaltimea de stil mereu suspnuta si fara caderi, nici aceeasi
multime de pasiuni ce se revarsa, unele dupii altele, nici voiciunea $i
vigoarea ca in discursurile ce indeamna la fapte, nici belsugul de ima-
gini luate din lumea lucrurilor adevarate in Odiseea, totul se reduce
la... basm si la povestirea unor rataciri de necrezut, vedem ca maretia
scade, intocmai cum oceanul se retrage in sine, lasandu-ii tarmurile
goale. Spunand acestea, n-am uitat furtunile din Odiseea, nici intam-
plarile cu ciclopul si alte cateva locuri; vorbcsc de batranete, dar de
batranetea lui Homer..." (traducere de C. Balmas). Totusi, despre renu-

52
www.dacoromanica.ro
mete $i rasunetul Odiseii in lumea arnica si in cultura urmatoarelor
veacuri. ,..esentialul a Jost spas de Dante. care it numeste pe Homer
poetul suveran-. Pentru marelc poet italian. Odiseea prefigureaza
..unul dintre aspectele ccle mai izbitoare ale suflctului uman. neastam-
partil ce nu se satisface si nu se istoveste. De astfel. to(i marii corifei
si inspirati ai muzelor din toate timpurile (Vergiliu. Ovidiu. Dante.
Goethe. Milton. Mistral etc.) au vazut in Homer ..o personalitate uni-
tara. nu gregara si colectiva"... genialitatea lui n-a delis -o nici un ta-
lent de fn.inte. nici o forta constienta de poezie. Astfcl. epopeea despre
Troia care s-a nascut impreuna cu Grecia insasi sta. mai mutt deck
orice creatie. la temelia culturii Europei.

Instaurarea... ordinii in Pantheon

Nina la Hesiod. crcatorul Teogoniei (sunt de parere

cercetatorii marilor creatii antice), stadiul de organizare a lumii divine,
privit din punctul de venere at raporturilor de ierarhie si compe-
tenta dintre zei, avea un caracter instabil, confuz, iar zeii apAreau
cu origini, caractere $i atributii contradictorii, in traditie home-
ricA, beotiana si in teogoniile orfice... ,.Hesiod fuzioneaza selectiv
miturile elene privitoare la zci... $i realizeaza, astfel, codificarea
mitologiei grecesti" si prin hibris ..acel act de o indrazneala
nesabuita prin care faptuitorul calca legile divine si umane si altereaza,
dintr-un anumit punct de vedere, echilibrul universal" (Tudor Vianu),
instaureaza ordinea in Pantheonul elen, in perspectiva aparitiei
simultane si indcpendente a lumilor. Hesiod, in cea mai importanta
creatie a sa Teogonia (Nacterea zeilor) prezintA o ampla genezA cu
relatii diverse $i complicate intre generatiile divine, geneza care iii
plaseazA inceputul la hotarul dintre mit si gandirea filosoficA". In
cealalta importanta opera a sa Munci fi zile, el infatiseaza imaginea
zilelor de munca din viata unui om obisnuit. Toti cei care i-au studiat
opera au apreciat-o in mod deosebit, gasind in poemele hesiodice
zorile gandirii rationale".
Referirile cu privire la viata lui Hcsiod sunt recluse. Tatal sau,
Dios (pomenit in versul 299 din Munci ii zile), a facut, se pare,

53
www.dacoromanica.ro
comer( in orasul Cume, o colonie din Asia Mica. insa paraseste tinutul
natal si se stabileste in orasul beotian Askra, asezat Tanga Thespiai,
socotit lacasul Muzelor. 0 ciudatenie biografica. Inca neelucidata: unii
dintre biografii lui it considcra anterior lui Homer, multi it socotesc
contemporan cu acesta, iar altii... afirrna eh ..a trait putin timp dupti
Homer-. Vagi $i neconcludente sunt si datele asupra mortii lui Hesiod
$i a localitatii Linde a fost inmorrmintat. Se cunoaste doar ea tatal sau,
o data stabilit la Askra s-a ocupat cu agricultura. dar ca tot n-a scapat
de saracie. Averea care. totusi. a 'limas. s-a impartit intre cci doi fii.
Hesiod si Perses. si ca hraparetul frate al primului .ji furnizeaza po-
etului plugar cel putin pretextul operei A'Iunci .yi zde-. Astfel ca, data
n-a avut noroc sa mosteneasca o mare avere, in schimb a daruit din
plin umanitatii, prin lucrarea mai sus amintita, dar mai ales prin
Teogonia, o opera coplqitoare prin rolul pe care I -a jucat in cul-
tura umanitatii. Lectura Teogoniei atesta intinsa informatie pe care
Hesiod o avea. nu numai asupra traditiei mitice elene. dar $i asupra
cosmogoniilor orientale: vedica. sumeriana, hurrito-hitita, feniciana,
egiptearia, cunoscand punctele de vedere generale cu privire la onto-
geneza, succesiunea generatiilor de zei, conflictele dintre aceste gene-
ratii pentru preluarea puterii etc. Codificand Pantheonul Greciei antice,
el face Teodikeia (dreptatea divimi) care sta la temelia echilibrului
moral al lumilor. Zeus devine, astfel, substanta spirituala ideals a
vietii, iar mitul prometeic. - inceputul teoretizarii spiritului de sacri-
ficiu al generatiei semizeilor ca element de progres.- Ecouri ale rup-
turii miturilor de reprezentarile strict religioase le gasim $i in unele
ima-gini biblice: fructul oprit, sarpele, porumbelul, cupa amaraciunii,
judecata lui Solomon...

Olimpul... de la Roma

Se spune, pe buns dreptate, ca literatura latina iii datoreaza

Inceputurile, si in mare masura evolutia sa ulterioara, literaturii
grecesti. Livius Andronimus (280 - 205 i.Hr.) a facut inceputul cu o
adaptare a Odiseii, in care Ulise este bineinteles-, un erou originar din
Italia. Tot dupa modelul Odiseii lui Homer, Publius Vergilius Maro (70

54
www.dacoromanica.ro
 19 i.Hr.) a scris grandioasa epopec a latinitatii. Eneida, uncle croul
troian Eneas &vine un prototip at virtutilor romane. iar Hesiod din
Munci .yi zile 1-a inspirat in Georgicele, in care eel mai mare poet latin
scrie despre agricultuni, pomicultura. zootchnie i apicultura ..recon-
stituind. intr-o ample viziune poctica. viata thrantilui... respectul pen-
tru practica agriculturii (care) a adus in trecut Romei marirea-. (Ovidiu
Drimba)
...Regfindire- in litcratuni a istorici romane. in lineicla troianul
Aeneas. fiul Afroditci. invins. porno to cu col-tibiae pc mare. infrunta
primejdii de tot fclul. se indragoste*te de Didona. regina Libici. dar se
stabilete in Italia. Linde. la ponmca zeilor, indeplineste misiunea de
a intemeia un neam. Il ajula i Lavinia. fiica regelui Latinus. care.
de i era logodnica lui Tumus. se supune vointei pnrintqti:

Pbrbele plane -ale mantel lc' -nude Lavinia. hiata:

Lacritni ii returirci ochii (le jbc yi vapaia
Zboara cu rumene Jlori pe-obrafii-nfloriti de calduret.
Astfig, pe Jikleytil alb o twain' de purpura pure
Maistrul zugrav ori, Intocinai. pe compul de crini ca ziipada,
Royii lucesc trandafirii a.a e .yi chipul Jecioarei... *

Frumoase versuri! Vergilius nu era insa multumit. Dorind s

perfectioneze- opera, pleac5 intr-o cAlatorie, la surs5, in Grecia.
Acolo se imbolnavete, se intoarce in patrie i moare la 12 septembrie.
in anul 19 i.Hr.
Cu doi ani mai inainte se nascuse Publius Ovidius Nasso, care a
devenit cel mai rasfatat dar si cel mai trist poet al Romei. A prearnarit
iubirea (Amoruri, Arta iubirii, Heroicle), in exit la Tomis (Tristele si
Ponticele), dar in aceasta ISTORIE, cum este firesc, vom scrie despre
marele poem Metemorfitzele, considerat capodopera acestuia i una
dintre marile opere ale literaturii universale. ,,Incepand cu prima i cea
mai grandioasa metamorfola creatia lumii, din materia primordiala
poetul nareazti aproximativ 240 de legende de oameni preschimbati in

* Cartea a 111-a, in traducerea lui George Cobuc.

55
www.dacoromanica.ro
alte fkipturi. in planter 1106. arbori. stanci. constelatir. (0. Drimba)
Realizatki in hexametri dactilici. autorul prezintii in aceastki creatie
vasta lui eruditie cu privire la evolutia naturii $i a elementelor cc o
compun. tradilii populare. superstitii etc. lnlr -o istoric a literaturii
latine. cercetkitorul J. Bovet scrie. pe bunki dreptate: ..Toate calitatile
innkiscute ale lui Ovidiu. precum $i Coate castigurile pc care le datora
predecesorilor sal. frecventkirii saloanelor literare $i satisfactiilor anis-
Lice ale viclii romans se regkisesc in Me lain or lice. insii donate in mod
special. ca sti fie potrivite cu marele plan al poemului. Expresia e chi-
tata. pitorescul $i plastica stint foarte apkirate. adesca gradate in chip
fericit $i mergiind pkinti la un realism brutal...".
Prin MetamorlOzele. Ovidiu a fost scriitorul antic care. Maui de
Homer. a exercitat o foarte mare influenta asupra literaturii. picturii.
sculpturii, muzicii, timp de cloud mii de ani. Si o concluzie: transcri-
ind, imprumutand, asimiland, reelaborand $i elaborand uma-
nismul roman", bazat pe realitate, pragmatism, soliditate $i efi-
cienta, a transm is Europei $i lumii mo$tenirea greco-romans a cul-
turii $i civilizatiei antichitAtii.

56
www.dacoromanica.ro
 MITUL, DIN NIMIC?

intr-o observatie. mai mull decal pertinent5. cincva remarca

faptul c5. in entuziasmul sinter al spectatorilor dc pc stadioanele sau
din &Vile uncle se desfasoara intrcccri olimpice. campionate mondiale
$i cope intemationale. putcm descifra nu numai pasiunea omului pen-
tru jot (homo !miens). pentru intrecere. dar $i afirmarca identitatii cc
rezult5 din solidaritatca cu echipa tariff. Si in CULTURA. acceasi iden-
titate asigura un sentiment profund $i sinter de bucurie, in comparatie
cu produscle altor culturi. Un exemplu cdificator cstc ofcrit de MIT.
una dintre celc mai N.cc hi stari culturale ale mintii omenc$ti, mitul
fiind. dup5 unii cerceditori...o inventic epic5 sau o alegorie-. dup5 altii
..transmiterea memoriala a faptelor preistorice rip cum s-au condensat
empiric in con$tiinta primordialr. Mircea Eliade a subliniat primul
..relatia culturala extrem de complexa a mitulul". Acesta is na$tere
(unii cercet5tori sunt de parere ca ,.se formeazr) din faptc. evenimente
sau fenomene insolite $i enigmatice, care depasesc puterea de
intelegere a omului, .,totdeauna victims, bcneficiar sau privitor impli-
cat doar emotional, nu $i fizic".. Un fapt este insa sigur: fantezia anti-
cilor. (prick ar fi fost ea de prolifica, nu era. totusi. capabila s5 nasco-
ceasca fapte extraordinare din nimic. Unul dintre putinii cercetatori
romani avizati in acest domeniu (1-am numit pe Victor Kcrnbach) este
dc parere c5. data mitul nu a izbutit s5 dobandeasca o defini(ie
cuprinzatoare este pentru ca fenomenul insu$i este neobipuit de com-
plex'. pc de alts parte. fiecare exegct in materie abordeaza problema
numai din unghi strict profesional, ceea cc. inevitabil, limiteaza
cAmpul dc observatie, $i exercitiul rationamentului. Absenta miturilor
pure, ca $i confiiziile care circula in leg5tura cu ap-zisele mituri mo-
derne (care nu sunt mituri, ci obsesiile unor pseudorealitati-) it deter-
mina pe cercetatorul amintit (in incercarea lui temerara de a dezlcga
misterul) sA se inarmeze atat cu parerile lui Eulameros (sec. III 1.Hr.).
care sustine ca zeii transfomiati in mituri nu sunt deck monarhii $i
eroii defined divinizati de urma$i, dar $i cu ideile marelui psiholog
elvetian C.G. Jung (sec. XX). care spune Ca mitologia este o expresie

57
www.dacoromanica.ro
a INCONSTIENTULUI COLECTI V. Adevarul. probabil ea nu va fi
niciodata pc deplin cunoscut. dar ma raliez. intr-un fel. afirmatiei ilus-
trului cercetator James George Frazer. care considers mitul ..inauntrul
evolutiei spirituals a omenirii -.. desfasurandu-se in trei etape fimda-
mentale legate de: magie. religie. stiinta. In lucrarea The West Unique.
Not Universal remarca Mircea Malita. un all om de stiinta ameri-
can. Samuel P. Huntington. scoate in relief functia centralti a culturii,
i anume accea de a furniza identitate. Incercand sa raspunda tulbura-
toarei intrebari: Cine suntem noiT'. oamcnii se definesc pe ei insisi
in termeni de religie stramoseasea. limbs, istorie. valori. obiceiuri si
institutii. Ei se identified cu grupurile culturale: triburi. grupuri etnice,
comunitati religioase, natiuni si. doar pe planul cel mai lard, civiliza-
pr. Aroganta civilizatiei actuale (legata de progresul uluitor al indus-
trializarii, transporturilor, comunicarii) se manifesta insa prin dispret
,,fats de metafizica marilor intrebari, in absolutismul cunoasterii. in
misiunea de a raspandi civilizatia prin dominatie. ignorand laboratorul
in care se formeaza conduita umana si in care sunt mituri, credinte,
-
aspiratii, creativitate (s.n.) toate putin sau deloc formalizabile sau
explicabile rational. Insa, nici hipertrofierea nihilists a ideii de culture,
in detrimentul civilizatiei, nu este deloc productive, iar reinvierea
tumultuoasa a stiintelor oculte si a superstitiilor la care asistam, uneori
neputinciosi, ..1-ar intoarce pe Voltaire in momint- dupe cum atat de
lucid si ironic s-a exprimat cineva.
Totusi, in cautarea de harti mentalc noi, nu-i nici un pericol in a
pune in acelasi cos- miturile si epopeile cu... automobilele i corn-
puterele. Este adevarat: mitologia nu opercaza cu mijloace stiintifice
supuse verificarii experimentale (acestea fiind cuprinse intr-un sistem
de referinta al carui mobil este actul magic-). iar sistemul de gandire
se coaguleaza si se manifesta prin tendinta formelor epice concrete
catre abstractii, care nu sunt propice stiintei. Cu toate acestea, jocul
perpetuu al confruntarii esentei abstracte a miturilor cu faptele palpa-
bile reprezinta feed-back-ul prin care trecutul misterios din mituri urea
.,sa se legitimeze si sa se justifice prin acoperire si coerenta rationale ".
(Mircea Malita, in Zece mii de culturi. o singura civilizatie)
Dack astazi, civilizatia universala se afirma, in primul rand, prin
stiinta i reprezinta puterea speciei umane, culturile, prin limbs,

58
www.dacoromanica.ro
mituri, mostenire istorica, traditii, obiceiuri etc., ConferA omului
identitate, alungarea singuratatii care produce alienare $i, prin
declansarea emotiilor de tot felul, incurajeaza creativitatea, spon-
taneitatea, originalitatea".
Desigur. revolutia $tiinti fiat $i (china. vastul curent de infor-
matii oferit omului prin fonnidabilele mijloacc de comunicarc (mai
nou. Intemetul). prin intermediul calculatorului. precum $i prin influ-
enta a numero$i alti factori economici $i sociali. au 15rgit functiile edu-
catici $i au miirit valoarca atitudinilor active $i con$tiente de insu$ire $i
valorificarc a cuno$tintelor. Cu bate acestca. noi. oamcnii. ramanem
Inca dczarmati in fats miturilor fcnomcnologicc. dc natura cosmicil
(haosul primordial. faccrca lumii. intalnirca principiului fcminin cu ccl
masculin). a celor memoriale ale varstei de our a salbliticiei arcadice
(preagrare). a miturilor cosmogonice (legate de cele mai ..stranii- acte.
cand zeii in$i$i se autocreau). a celor transcendentale (eroul arhetipal
divinizat). a timpului (uncle mitologii admit $i absenta timpului). a
victii $i mortii (stari di feritc ale accicia$i existents). Toatc aceste
qa-zise clasificari ingreuncaza $i mai mult organizarea sistcmclor de
referinta. mobilul find actul magic. care. de rcgula. nu ingaduie expli-
catia. Si. totti$i de$i cercetraorii mitologi sustin ca ..din nefcricire
marile. mitologii au ajuns pima la noi ,.in transcriptii cu tendinte lite-
rare- (Mahabharata. Ghilgame.y. Iliac la. Ocliseea. Thogonia. Bib lia,
Vedele. Kalevala) si c5 prin pana poctilor, istoricilor, filosofilor,
teologilor. copi$tilor, traducatorilor au deN enit din mituri mitografii,
literaturizarea miturilor, sprijinindu-se pe nucleul for originar misti-
co-misterios, a contribuit, prin alegorii. simboluni $i hiperbole, ca aces-
tea s fie mai accesibile. Insa (uluitor!). data nu ne pcnnitem o inter-
pretare mai libera (...a la Umberto Eco-). acestca devin cu atilt mai greu
de descifrat.

Un focar mitic: Heracles

Psihologia, stria Jung, a existat dintotdeauna, de cand exists

lumea a carei istoric o cunoa$tem dar o psihologie obiectivA (s.n.)
exists de putina vreme incoace-. Antichitatca theca ..o cvaluare

59
www.dacoromanica.ro
aproape exclusiv biologics" a omului. in Evul Mcdiu s-a cultivat o
evaluare metafizia a aproapelui. iar Astazi. psihologia care se sprijina
pe observatie gi experienta are ca ideal si stop nu descriptia. ci, gratie
interpretarii. descoperirea legii. care nu e altceva &cat expresia abre-
viatii a unor procese variate, dar conccpute unitar. Existd o ecuatie
psihologica personald. nu doar una psiho-fizier. sustine C.G. Jung. in
Probkma npurilor in Istoria de idei. ..Noi vedem culori, dar nu si
lungimi de undd... Vedem ceea ce suntem capabili s i vedem cel mai
bine prin noi insine...- Insa. cu cat ne intoarcem inapoi in Limp, per-
sonalitatea omului dispare sub stratul colectivitatir. Coborand si mai
jos. titre psihologia primitivk descoperim un fapt extraordinar: acolo
notiunea de individ nici nu exists. aceasta notiune reprezentund ..o
cucerire relativ tarzie a istoriei spiritului uman si a istoriei culturii-.
Caracterul limitat al conceptiei si cunoasterii noastre apare limpede in
descrierile psihologice ale lui Schiller. unde este aproape imposibil (e
de parere tot Jung) sa trasam o altd imagine deck aceca ale carei trasa-
turi fundamentale se afld deja intipiirite in propriul nostru suflet...
Care dintre moderni va iesi din front sa lupte om cu om, disputand
vreunui atenian gloria umanitatiir Dar, oare. nu cumva Schiller it
evalua pe grecul antic numai dupe dimensiunea grandioasd a miturilor
transmise prin traditie, supraevaluandu-l. astfel, nemdsurat?
Dezavantajele conditiilor aspre in care traiau anticii au produs in ima-
ginatia for diferentieri miraculoase ale functiilor unor eroi doriti a iesi
victoriosi nu doar prin viclenie (Ulise) ci, ca mai pretutindeni in
nature. din necesitate-. lar concluzia pe care o trage genialul poet ger-
man imi deschide perspective excelente pentru a plonja in analiza a doi
reprezentanhi de seams ai mitologiei antice: Heracles si Zamolxis:
Numai astfel, numai prin faptul ca adunam intr-un focar intreaga
energie a spiritului gi concentram intreaga fiinta intr-o singurd forta,
(noi oamenii) izbutim sa inaripam aceasta singurd fortil si sa o con-
ducem mult dincolo de limitele pe care natura pare s i le fi asezat".
Povestire alegoricd. legendd fabuloasd despre originea
Universului, zei si eroi care personified fortcle naturii, mitul este o
naratiune de facture folclorica si s-a transmis oral, devenind, mai apoi,
prin pana unor creatori geniali, un adevarat tezaur al culturii umane.
Miturile cosmogonice din Upani,sade, precum si cele din Biblie

www.dacoromanica.ro
60
infaliscaza felul cum a apart pamantul $i omul: Adam (aclhanth
iarant) $i Eva (hauwah cea care dii via(a). Epopcile homericc $i cele
teogonice ale lui Hesiod narcaza aparitia zeilor $i descriu sentimente
eternc (dragostea dintre Orfcu $i Euridice. ..dorul neimplinit- al lui
Eros $i Psyche. prietenia dintrc Oreste $i Pi lade) $i reunesc elemente
de intclepciune $i filosofie populara. tratate artistic. pentru a prezenta.
cat mai convingator. aparitia $i inmugurirea atat de necesare in om a
con$tiinici socials. Ciudatenii cople$itoare de natura mistica. miturile.
desi prezentau o rcflectare deformata a uluitoarclor $i la acea epoca. de
ncintcles fenomene ale naturii (derivand din apa, foe, painfint, aer
$i... eter). deveneau. instantancu, prin personificarea acestora nu
numai de inteles pentni oameni. dar $i foartc apropiate. chit a duali-
tatca for (prin bunavoin(a $i ostilitate) le crea rareori satisfactii. dar mai
ales spaime.
Sa ne intoarcem insa la... oile noastre, mai cu seama ca
Heracles (Hercule la romani) este, intr-un fel, chiar... rodul stradaniei
lui Amfitrion de a-i aduce lui Electrvon turmele pe care i be rapisera
teleboii (nici o legatura cu telenovelele contemporane). fapta eroica
pentru care primise in dar infirm frumoasei fiice a regelui din Micene,
Alcmena. Zeus. puternic. dar $i cu mici slabiciuni... omene$ti, pusese
insa ochii pc Alcmene $i istet, cum le statea bine zeilor. luand
infzikarea solului acesteia. Amfitrion, se... insoti cu ea $i apoi.
bucuros nevoic mare. incepu s a$tepte s treaca cele noua luni regle-
mentare. papa avea s i se nasca fiul.
Dcspre aventura lui extraconjugala au inceput sa umble tot felul
de barfc $i de indata a aflat mareata- lui sotie Hera. care $i-a propus
sa rapeasca (ajutata de zei(a in$elaciunii Ate) predestinata putere de
semizeu a fiului Alcmenei: De aceea, odata, lingu$indu-1 pe Zeus, il
fiicu sa jure ca acela care va veni pe lume, chiar in acea zi, din neamul
persizilor, va fi domnitor $i peste toate rubedeniile lui. Nu s-a nascut,
cum spera Zeus, Heracles, ci Eurystheus $i abia atunci a inteles regele
zeilor vicle$ugul sotiei sale $i ineacand-o de par pe Ate, a azvarlit-o
din Olimp... in mijlocul oamenilor, ca sa traiasca printre ei. De Hera
nu putea sa... divorteze, dar a cazut la o invoiala cu ea: dupd ce fin!
sat', Heracles, va savaqi, la ponmca viitorului sau stapan Eurystheus.
12 mari ispravi,nu numai Ca va scapa de sub stapanirea acestuia, dar

61
www.dacoromanica.ro
va capita si nemurirea-.
Ispravile lui Heracles nu sunt. totusi. asa cum Inca se mai
crede... un roman de aventuri. ci o "carte de invalaturr prin alegorie,
procedeu artistic subtil ce consta in exprimarea aluziva. ba chiar ascun-
sa a unor idei abstracte (in acest caz. adevarate analize psihologice).
Astfel. in nu mai putin de 12 intamplari-pilde. mitologia herculeana
realizeaza un adevarat tratat de psihologie in care, si azi, prin fata
ochilor nostri defileaza o lume obiectiva (reflectata activ. nu pasiv, ca
intr -o oglinda) care se intruchipeaza. incepand cu cele mai simple
procese psihice (aten(ie, memorie) pana la cele mai complexe, cum
sunt cele legate dc imaginatic, vointa. emotii $i sentimente, care scot in
evidenta esenta persoanei umane, in functie de trebuinte si interese, si
le pune in valoare aptitudinile si caracterul, acele trasaturi esentiale
care pot influents, cu adevarat, faptele.
Forta lui Hercules a inceput sa se evidentieze, 'Inca de cand aces-
ta era in scutece. iar neimblanzita Hera... chiar a trimis doi serpi sa-1
omoare. Dar fiul lui Zeus... ,si-a intins mainile spre miparci si le-a
strans cu atata putere Meat le-a sugnunat dintr-o data-. Abia dupd acest
prolog al ispravilor lui Heracles. Amfitrion a aflat despre fiul sau vi-
treg ca it astepta nemurirea si ii &du o crestere demna de un erou: ,.el
se ingriji nu numai (s.n.) de intarirea puterii ci it invata sa
citeasca, s scrie. sa carte din gura si din kitharr. Desigur, chiar si in
tineretea lui, Heracles (care pastea turmele in padurile Kithaironului) a
facut multe fapte eroice, mai ales ca sabia i-o daruise Hermes, arcul
$i sagetile Apollon, zalele de our i le ranrise Hefaistos, iar Atena ii
tesuse vestmintele cu mainile ei-. Ispravile lui cele adevarate nu
puteau incepe, ins& decat (asa cum jurase Zeus in fata Herei, iar el stia
s se tina de cuvant) dupa ce Heracles devenea sluga lui Eurystheus,
care era atat de slab si fricos-, Inc& pana si poruncile i le trimetea
printr-un curier, Kopreus. Prima lui isprava, uciderea Leului din
Nemeia, este apanajul acelui proces psihic independent care se
numeste atentie (condi(ie obligatorie, dupd psihologul M. Rocca, ,,pen-
tru reflectarea optima a lumii reale"), dar si un act de vointa, subordo-
nat unui scop Mai mutt sau mai putin extrem. Ca un corolar practic al
acestei prime ispravi, Heracles, dupa ce s-a intors in orasul Nemeia,
de Leul, zamislit de Tyfon si Ehidna, a oranduit Jocurile

62
www.dacoromanica.ro
Nemeice- (care preccd locurilor o sarbatoare a tuturor
grecilor, organizata din doi in doi ani, in cinstea lui Zeus, care durau
cateva zilc. cu prilcjul carora avcau loc Intreceri la alergari. trante.
lupte. aruncarca discului si sulitci. prccum si alergari cu carcle. $i un
rapt dcoscbit de important: pc toata durata Jocurilor Nemeice- se
proclama ..pacea gencralr in intreaga Grecic.

Maul lui Heracles si... OLIMPIADELE

Cand Heracics pornea. obligat de destin. sa indcplineasca ponm-

cile nevolnicului Eurysthcus. incepca (in absen(a unci psihologii
objective a omului antic) inflorirea. germinarca si apoi implinirea fruc-
tului psihologici subiectiN e: el vedea doar ceea cc era capabil s vadn.
ceea cc putea sa infaptuiasca numai prin el insui.
Totu*i, adunand intr-un singur focar intreaga energie a spiritu-
lui... si concentrand Intr -o singura fiinta intreaga foga a omului. plas-
muitorii de mitologii au izbutit sa Inaripeze aceasta singura forta si s-o
conduca mutt dincolo de limitele pe care natura pare sa i le fi dat.
Astfcl. Hcracles-Omul a intelcs la limp ca nu mai putea spera nimic dc
la zci. Ace*tia hotarasera total. Inca inainte de naverea sa. Atunci. ce-i
ramanea de facut? Sa spore TOTUL. dar numai prin CURAJUL lui.
Vitejia... a aparut mai tarziu. Fiind un extraverlil. 4a cum erau obli-
gati sa fie aproape toti anticii. el gandea. sim(ea $i actiona. Intr -un
cuvant. trAia in acord nemijlocit (sublinierea lui C.G. Jung) cu impre-
jurarilc objective si cu exigentelc accstora, atilt in sens bun. cat *i in
sens rau. Fiinta sa launtrica (il parafrazam, in continuare. pe Jung) nu
putca sa cedeze ca Epimeth. fratele lui Prometeu 1i sotul Pandorei, in
fata cerintelor extcrioare, fara lupta. Tot interesul gi atentia lui s-au
concentrat pe objective stricte, chiar daca acestea erau. mereu, anor-
male. De aceca si participarii lui la ispravi este anormal, dar
credibil prin prisma interesului sau p spre satisfactia... spectatorilor
(lectori sau auditori) ai legendelor mitice create de Hesiod. Fiind pro-
totipul extravertitului, atitudinea, desivr, inconOenta a lui Heracles Il
Ikea sa -1i... concentreze energia asupra tuturor necesitatilor si reven-
dicarilor semenilor in mijlocul carora... traia, el purtand curajos. cu

63
www.dacoromanica.ro
sine. ISTORIA, at& pe cea a Na. cat $i pe cea a Umanithtii. Dar. oare.
curajul $i vitejia se definesc numai prin fapte? Nicidecum! Numai
reflectarea acestora in ochii altora. care este tot o reflectare subiectiva.
le confers. cu adeviirat. m5sura. lar tinta isprtivilor lui Heracles era. a$a
cum $i-o doreau anticii. victoria impotriva destinului. adic5 imposi-
bilul!
Viata este posibilitatea pe care (i -a oferit-o natura ($i Zeus) sa iei.
mereu. Inceputul de la Inceput. De aceca. dupa prima isprav5 (uciderea
Leului din Nemeia. zamislit de Tvfon $i Ehidna). Heracles este trimis
de fricosul Eurvstheus spre moarte. fund convins ca nu va putca ucide
Hidra din Lerna. uria$ul monstru cu trup de balaur. cu noun capete. Dc
cc cu noun $i nu cu opt? Deoarece. in antichitate. noun reprezenta
nfasura gesta(iei, find ultima din stria de cifre care anunta, deopotriva,
un sfar$it $i o reincepere... De altfel. Heracles a $i sim(it pe... pielea
lui aceasta: deli capetele zburau unul dupa altul. in locul fiecarui cap
zdrobit cu ghioaga. hidrei ii cre$teau alte douit capete. A fost nevoie
s5-i villa in ajutor Iolaos, fiul argonautului Ific leu. care (dupa
Metamoribzele lui Ovidiu) a dat foc p5durii din jur $i a ars, astfel,
gaturile Hidrei. Peste ..capul nemuritor-, ultimul al dihaniei, Heracles
a prabu$it o stalled uria$5, ca acesta s5 nu mai poat5 ie$i la lumina zilei:
apoi $i-a inmuiat sagetile in fierea ei veninoas5, astfel incat r5nile pe
care avea sa le mai pricinuiasca arcul ski s nu poara fi tamaduite.
Aceasta idee. care a facut mai apoi carier5 $i in Evul Mediu. I-a ajutat
la uciderea P5s5rilor Stvmfaliene. ale c5ror gheare $i ciocuri de ararna
sfa$iau oamenii $i animalele; unde mai pui c5 $i penele acestor p5s5ri
erau din bronz $i le aruncau ca pe ni$te sageti (gloan(e sau rachete, ca
avioanele cu reactie de azi) asupra celor care nu se supuneau. Heracles,
in cea de a treia lui isprav5, a ucis o bun5 parte dintre aceste fioroase
p5s5ri, iar cele care au mai Camas din uria$ul stol s-au refugiat pe Cara-
murile Pontului Euxin, unde. desigur, au fost ucise de stigetile dacilor
lui Zamolxis. chiar daca acestea nu erau... otriivite.
In cea de a patra sa isprav5. Heracles a facut o mare gre$eal5: a
fanit cu sagetile lui veninoase Caprioara Kerntic5. pe care o iubea
mult Zei(a Artemis. A dcscoperit-o (dupa ce o autase un an intreg) in
nordul extrem", dupti cam credeau grecii, la izvoarele Istrului. Cu
mare greutate, Artemis, cunoscand din barfele colegelor" din Olimp

64
www.dacoromanica.ro
povestea ciudatului flu al lui Zeus. I -a lertat. impingandu-1 spre a
cincca isprava. din nou. cinegetica. Artemis fiind nu numai zcita
castitatii si fidclitalii conjugale. ci si zeita vanatorii. Dar. mai inainte
de a lcga $i duce la palatul din Micenc al lui Eurystheus uria$ul Mistret
din Ervmanthos. Heracles. fiind pe jumatate $i om. a tras un chef cu
centauntl Photos. apoi... zgandarit de ceilalti centauri (care se
suparascra ca in cinstea lui se desfundase yasul cu cel mai bun yin).
fiul Alcmenei ii alunga pana in pc$terile de la Malera. unde locuia pri-
etenul lui. Cheiron. ..cel mai intelept dintre centaurs. Putin ametit $i
denttat de intunericul pe$terii. el slobozi o sagcata otravita care it
nimeri tocmai pe Chiron. Ca sit scape de moartca chinuitoare care it
a$tepta. prictcnul lui Heracles cobori. de bunayoie. spre disperarca
acestuia. in imparatia intunecata a lui Hades.
Cobortirea in Infern este acecasi pentru ton. Dar daca moartea
este ultimul hotar al lucrurilor, viata. cum mai spuneam. este sa iei.
mereu, inceputul de la inceput. Adica, s porne$ti de la materia cos-
mica primordiala, o compozitie lipsita de annonie $i logica. unde
(dupii parerea lui Victor Kernbach, autorul Miturilor esentiale). pinta la
interentia divinitalii creatoarc. existau. intr-un amestec fara noima,
ccle cinci elemente: apa, focal. pamiintul. aerul $i etend. De aici. mitul
apci vii. al focului sacru. al piimantului fecundator-matem (Gala) etc.
Valoarea. semnificatia mind' a lui Heracles nu s-au reliefat
numai prin ispnivile sale. pentru ca (parafrazandu-1 pe istoricul grec
Diodor), Inca dinainte de na$terea fiului sau, Zeus, unindu-se cu
Alcmena, ...a intreit lungimea noptii... $i din marimea timpului chel-
tuit pentru zamislirea accluia s-a aratat prisosul de putere al pntncului
ce avea sa se nascr. Pentru ca mitul lui Heracles nu tine numai de
marimea $i fora sa supraomeneasca: Zeus a folosit trei nopti pentru
zamislirea lui, scrie marele cercetator indo-curopenist Georges
Dumezil, afectand pentru aceasta unica cheltuiala o cantitate de
siimanta care chiar pentru un zeu pare a ft considerabila. De aceea. fiul
Alcmenei nu ascunde in el ur_ clement demonic, dimpotrivii, este un
erou nu numai puternic, ci $i simpatic prin istetimea lui. Ne-o
dovede$te $i prin cea de a $asea lui isprava, atunci and stapkinul salt,
Eurystheus, ii dii porunca sa devina grajdarul lui Angias, regele Elidei,
fiul stralucitorului Helios. Zeul Soarelui, ne poyeste*te, inspirat. N.A.

65
www.dacoromanica.ro
Kun. ii ddruise fiului sau bogatii imiumarate. printre care tunnc uriase.
Acestea cuprindeau printre altelc: 300 de tauri cu picioarcle albe ca
omatul. 200 de tauri rosii ca purpura sidoniand. 12 tauri albi ca lebe-
dele... si Inca un taur care se deosebea de toti ceilalti printr-o fru-
muscle neobisnuitd. stralucind ca o stea. Dar. fie-mi iertata expresia.
vitele se mai si Megan... Propunandu-i lui Augias sa -i curete ..intr-o
singurd zi" =rile si cam murdarele lui grajduri. Heracles (dup. o aten-
ta chibzuin(a) nu-i cent ca rasplata decal a zecea parte din turmc.
Augias se invoi bucuros. dar mai ales viclean. socotind ca o asemenca
mimed nu poate ft facutii intr-o zi. EL bogat. strdlucitor. dar cam pros-
tut, uitase ca prin apropierea grajdurilor lui curgeau doua rauri. Alfeios
si Peneios. pc care Heracles lc puss la treaba. apa de\ iata a acestora
spaland, repede, gunoiul din grajduri. Mai apoi. cand Heracles s-a dus
sd-si primeasc rasplata. ingamfatul flu al lui Helios refuza sd se tina de
cuvant. Abia peste saliva ani Heracles a putut sa se nizbune pe Augias:
navali cu oaste in Elida si it ucise cu una dintre binecunoscutele sale
sdgeti otravite cu ficrea Hidrei din Lerna. Ce a facut dupa victorie? A
adus jertfe zeilor, care isi aveau resedinta in Olimp... si a oranduit
Jocurile Olimpice care. de atunci. au fast scrbatc de toti grecii, din
patru in patru ani, adica din anul 776. inainte de Hristos. pand in anul
393, dupd Hristos. cand au fost interzise de imparatul Teodosios. _ea
find incompatibile cu crestinismul". Jocurile Olimpice au fast _rein-
viate" de Pierre de Coubertin.

A doua nastere a lui Heracles

Mitul lui Heracles a scos pentru antici. din starea for arhaicA,
embrionarA, de nediferentiere, valorile fundamentale ale omenirii: ade-
varul, binele, frumosul, dreptatea". Dar, dacA la Roma, dupd cum
sustine Georges Dumezil (eel care a intemeiat pe minele vechii
mitologii comparate' o noua metoda de cercetare), ISTORIA a pre-
cedat epopeea" si nu a transpus miturile divine in evenimente
omenesti, tar studiul comparativ at unor legends nu a putut informa
asupra unor atari fapte", mitul egeean s-a ridicat deasupra legendelor
5i, dezbatand cele trei Vacate ale OMULUI-PUTERNIC-HERACLES,

66
www.dacoromanica.ro
fiul lui Zeus. a urmarit nu numai preamarirca accstuia. ci si
sanctionarea corespunzatoare a pacatelor, lovindu-1 pe erou intai in
mintca, apoi in sanatatea tn.iptilui. in sfarsit. in viata 1M. sanctitinile
nefiind. de altfel. o ispasire suficientr. Filosofi prin vocalic. propul-
sati spre gandirea abstractii de contemplarca naturii calm si a marii
tumultuoase. grecii au umplut cu suferinta inten.alele dintre ispravile
lui Heracics: _until se intinde de la nasterca lui pami Ia ezitarea in Pala
poruncii lui Zeus (ezitarea de a se face scrvitorul regclui Eurystheus,
pc care 11 socotca inferior). avand drept pedeapsa ncbunia: al doilca
merge de Ia aceasta ncascultare. 0115 la ucidcrea miseleascii a unui
dusman luat pc neastcptate, iar pedeapsa este boala fizica: al treilea
merge dc la accasta ucidcre. piina la adultcrul sau scandalos. avand
drept consecinta arsura de nevindecat si moartca de bunavoie-.
Destinul lui Heracles era legal de infaptuirea tuturor color 12 ispravi.
De aceea, dupii ce isi folosise istetimea ca sa curete grajdurile regelui
Augias. punand In treaba raurile Alfeios 5i Peneios, Heracles aduce, in
a saptea lui ispravi. Taurul cretan la Micene... dar Eurystheus se teme
sa lase Taurul (care. de altfel, era al lui Poseidon) printre vitele lui si-1
elibereaza (ca mai apoi, acesta sa fie ucis de eroul atenian Theseu). Nu
i-a fost usor lui Heracles sa indeplineasca nici cea de a opta porunca a
lui Eurystheus. adica sa prinda caii lui Diomedes, pe care acesta ii
hranea cu came de om, nici sa dobandeasca Braul Hippolytci (daruit
acesteia de Ares. zeul razboiului), pe care si-1 dorea Admete, fiica lui
Eurystheus. preoteasa a zeitei Hera, sau sa aduca la Micene vacile
uriasului Geryones (col cu trei trupuri, trei capete, sase maini si sase
picioare). Nici cu prinderea gi imblanzirea fara arme a Cerberului care
veghea la portile imparatiei subpamantene a lui Hades nu i-a fost usor
fiului lui Zeus si at Alcmenei. Fricosul Eurystheus s-a ingrozit numai
cand a vazut infioratorul caine si 1-a rugat ,,aproape in genunchi- sa
clued Cerberul inapoi in imparatia intunericului lui Hades. Ceea ce. de
altfel, Mare le Erou a si Mut...
Cu prilejul celei de a doutisprezecea ispravi, Eurystheus 1-a tri-
mis pe Heracles la titanul Atlas (care Linea pe umeri bolta cereasca) sa
is din grading acestuia. pazita de Hesperide, trei mere de aur. Nimeni,
in afara de batranul profet al Mani, Nereus. nu cunostea calea spre gra-
dinile Hesperidelor. Cautand sa afle secretul, Heracles a ajuns pe malul

67
www.dacoromanica.ro
legcndarului rau Eridanos. undo. de indata. a fost inconjurat de Nimfc,
fiicele lui Zeus $i, intr-un fel. surorilc lui. care i-au spus ca taina mis-
teriosului drum o cunoa$tc. aka dupa cum mai amintcam. numai
Nereus. L-a cautat. 1-a gasit intr-un tarziu. s-a luptat cu el *i 1-a obli-
gat sa -i destainuie taina. Dar. pana sa ajunga sa is cele Ire' mere. a fost
nevoit s-linvinga chiar si pe Antcu (fiul lui Poseidon). pc care it putea
birui numai daca NU era lasat s capete puteri atingand pamantul (0ci
mama lui era chiar Geca. zeita acestuia): 1-a biruit apoi *i pc regele
Egiptului. Busiris. care ii ucidea pe toti strainii cc veneau in Cara lui (si
asta pentru a-1 indupleca pe Zeus sa inceteze seceta care linea de noun
ani). Ajuns la marginea pamantului. Heracles 1-a privit. chiar i el. plin
de mirare pe Atlas. marele titan, care. pedepsit de Zeus, Linea pe umcri
..intreaga bolta cereascr. El era parintele Hcsperidclor $i, de*i ince-
puse s5-I preluiasca, a incercat sa -1 pacaleasca pe Heracles, ca sa tina
el bolta cereasca in spate. Si. pentru ea pacalcala n-a reu$it. i-a daruit
merele pe care. bincinteles. Heracles le-a si dus lui Eurystheus.
Era ultima isprava pe care i-o mai putea prctinde Eurystheus *it
Heracles putea din acel moment sa se intoarca. libel, la Teba cea cu
apte porti. Insa pana sa ajunga acolo s-a indragostit de Iole, frumoasa
flea a regelui Eurvtos, rege care nu numai ca a ..nesocotit datina sfan-
ta a ospetiei-, dar I-a mai si jignit pe Heracles. spunkindu-i ca nu-si va
da fiica dupa un fost rob al lui Eurystheus.- Plin de ura i tristete, dar
indragostit pana peste cap de foie. Heracles parasi Eubeea, tainuind in
inima feria impotriva lui Eurvtos. In tot acest Limp Heracles si-a vazut
de drumul lui prin Elada, mai ales ca $i-a amintit ca, in Imparatia
Umbrelor, promisese ca o sa se Insoare cu fiica lui Oineus, din Etolia.
Dar, la curtea acestuia, constata ca mana frumoasei Deianeira era
ravnita de multi, printre care si de Aheloos, zeul unui rau. Iar pentru ea
ceilalti pretendenti s-au retras infricopti, in fata temutului si guralivu-
lui Aheloos a ramas numai Heracles. Aheloos, dupti cum li era naravul,
a inceput sa-I batjocoreasca i sa-i spuna ea nu e fiul lui Zeus. De
atunci a devenit celebra replica lui Heracles, consemnata de altfel *it de
Kun, in celebra lui carte Legendele pi Miturde Greciei Antice:
Aheloos, is aminte ca eu graiese cu pumnii mai bine decat cu gura!
N-ai deck s Invingi cu vorba, dar eu to voi birui cu fapta!" Si,
bineinteles, deli Zeul raului s-a transformat mai intai in carpe, apoi in

68
www.dacoromanica.ro
taur. Heracles 1-a invins si Oineus i-a dat dc sotie pc Deiancira; dupa
tin limp a plccat cu accasta spre tinutul natal. Tirinth. Pe drum. pentru
ca trebuia s5 treaca un rfiu. un centaur. Ncssos. s-a ofcrit, in schimbul
unci pl5ti. s-o duca pe Deiancira pe celalalt mai... De ce insist asupra
acestui moment. la prima vedere banal? Dcoarece de aici se trage...
nemurirca lui Heracles. Centatirul, vaijit de frumusctea sotici lui.
incerca s-o rapeasca. Heracles slobozi, atunci. binccunoscuta sageat5
purtiitoare de moarte. care se infipsc in spatele lui Nessos. Sangele
acestuia, amestecat cu veninul hidrei din Lcrna. curgea siroaie. iar
Centaurul, vrand s5 nu moara ner5zbunat. o rugn pe Deiancira s5-i is
sangele si. daca Heracles, candva. n-o va mai iubi. s5-i imbibe cu cl
tunica, $i nici o alta femcic nu avea sa-i fie mai drag5 decal ca.
Dar, ca s5 putem continua cocrent aventura lui Hun les pe
parmint, trcbuic sa ne intoarcem putin in timp. la momentul cand aces-
ta se indragostise nespus de Io le. iar tatal ei 1-a dat. pur si simplu, afara
din cask jignindu -1 gray pe fiul lui Zeus. De aceast5 situatic profit5 fiul
lui Hermes, Antolicos, c:1 mai siret dintre grecr. care fura turmele lui
Eurytos, iar acesta. binciliteles, it invinui de flirt pe Heracles. Numai
Iftios. flu! cel mai mare al tatalui frumoasci Iolc, nu a crezut ca
Heracles, de care it lcga o prietenie de nezdruncinat, putu sa fad' asa
ceva si de aceea, ca s-i dovedeasca nevinovatia, plec5 in cautarea
turmelor. Astfel a ajuns si in Tirvnt. unde se instalase, pcntru un timp,
Heracles, iar acesta isi priori prietenul cu mare bucurie. Hera. insa, care
it ura din toata fiinta ei pe flu! Alcmenei si al lui Zeus, facu in asa fel
inc.& acesta, amintindu-si de insultele ce-i fusesera aduse, fu cuprins
pe neasteptate de o furie nebun5 si, nemaiputtlndu-se stapani, it arunca
pe fiul lui Eurytos de pe zidurile inalte ale cetatii, omorandu-1. Iar, pen-
tru Ca, la randul lui, Heracles nesocotise datina sacra a ospetiei si
sfintenia legaturilor de prietenie, Marcie Zeus abatu asupra fiului sau
(asa cum mentionam) o boala grea. Ca sa se lecuiasca, Heracles si-a
pierdut din nou libertatea, fund vandut drept rob reginei Omfale; sea-
pat din robie, pentru ca nu se piitea astampara, cuceri Troia, unde it
puse sa domneasca pc Priemos (adica cel cumparat""), deoarece, pri-
zonier fiind, acesta fusese rascumparat de la Heracles de sora lui.
Intre timp incepuse marele razboi dintre Zei si Giganti, care
voiau sa le rapeasca celor dintai stapanirea asupra lumii. Atunci, Zeus

69
www.dacoromanica.ro
 amintit de fiul sau. Heracles. $i a trimis-o pe Pallas-Athena sa -1
gi -a
theme in ajutor. pentru ca $tia ca Geea. mama teribililor lor dusmani.
Gigan(ii. ii Meuse pe acestia invulnerabili la annele zeilor. miss nu
gasise leac sa -i apere $i de armele muritorilor. $tiind ca nu pot muri de
mina zeilor. Gigantii in frunte cu cel mai puternic dintre ci.
Alkyoneus. se avantani in batalie. siguri de victorie. Dar sosi Heracles
$i infipse o sageata otravita in pieptul lui Alk-yoneus. care se prabusi.
La fel se intampla $i cu ceilalti giganti care. oarecum ametiti in lupta
cu zeii. erau omoniti. rand pe rand. de sagetile marelui Heracles.
Deianeira se cam saturase insa sail astepte sotul... Si asta cu
atat mai mult cu cat aflase din Viable slugilor de la palat ca, duph cc
cucerise Oihailia $i-1 ucisese pe dusmanul lui nedczmintit, regele
Eurytos. n-a trimis-o ca roabil pe fiica acestuia, lole. de care simica ca
era, mai de mult. indragostit $i ca voia chiar s-o is de sotie. Geloasa,
Deianeira it trimise la Heracles pe fiul for Hullos, cu tunica otravita, $i,
intr-adevar, nenorocirea s-a intamplat, de altfel dupa prezicerca lui
Zeus, care ii harazise fiului sau sa piara ..din pricina unei fapturi
coborate in imparatia intunecata a lui Hades, deci a lui Nessos ". Ca sa
nu simtA chinurile de neindurat ale otravii, Heracles it rugs pe fiul sau
sa -1 arda pe rug. Dar Zeus nu ingadui o astfel de moarte pentru fiul lui
iubit $i porunci sa fie adus intr-un car de aur. de Pallas Athena $i
Hermes, in Olimpul luminos, unde deveni nemuritor. Mai mult decat
atat, a obligat-o pe Hera. care it ura nespus. sa-1... infieze. Descrierea
infierii, dupa atatea tragedii, este plina de haz: Hera s-a urcat in pat $i
luandu-1 pe Heracles laugh' trupul ei, 1-a lasat... sa calk imitand o
na$tere adevarata. Se mai amuzau Si Zeii, nu?
Mora la, pentru ca anticii prin epopeile for pline de talc o
urmareau intotdeauna, este evidenta: chiar $i Zeus, regele zeilor, care
it mene$te pe fiul sau unei regalitati stralucite printre oameni. este con-
strans sa-1 oblige sa slujcasca unui rege grotesc (cu idei grotesti). Zeus,
stapkin al destinelor, isi incearca in acest caz limita stapanirii. Formula
se intoarce impotriva intentiei lui, deci impotriva celui pe care il pro-
tejeaza. lar pentru ca once suits de tragedii gi pentru antici trebuia sa
se sfar$easca beneficiind de happy-end. apoteoza finals a lui Heracles,
concluzioneaza Dumezil, este capatul, provizoriu. al unor not intam-
plan gi discutii conjugale dintre Zeus cel flu$turatic (barbatul) $i Hera,
sopa sa, niciodata resemnata, de altfel ca $i in viata muritorilor de rand.

www.dacoromanica.ro
70
 SIMBOLUL dimensiune a gandirii moderne

Din ce a izvorat mitologia? Din visare! Aflam aceasta (deli.

poate. nu mai era nevoic) din General Anthropology de Franz Boos:
..Din visarea vanittorului si a femeii care isi indeplinea munca
gospodareasca se nasteau po esti si cantece: raspiindirea for universals
o demonstreazii validitatea acestor consideratir. Si concluzia?
..Cantece si povesti se gasesc in lumea intreaga. Ele stint fonnele fun-
damentale ale literaturii la popoarele primitive-. De ce? Pentru ca
omul nu se multumeste nicaieri ..cu desfasurarca monotone a cxis-
tenter este si parerea lui Robert H. Lowie. in Manualul cle
antropologie culturala. Oamenii, fiindca de asta au ajuns si stint
oameni, au nevoie de distractic si se arata inclinati sti sacrifice intcrese
practice in schimbul unor petreceri. Ceremoniile magico-religioase
sunt ..spectacole marete si emotionale-. Nici arta nu poate fi deosebita
clar de divertisment. Astfel, mitologia. basmele si povestile constituie
nu numai o distractie...dar reprezinta In acelasi Limp o parte importan-
ta a literaturii orals Binectmoscutul om de culture Traian Herseni
continua analiza, aducand not argumente. Pretutindeni oamenii s-au
straduit sti se infrumuseteze. pe ei si uncltele tor. Nevoia de frumos este
extrem de veche. Nasterea artei (uneltele crestate, sculpturile in fildes)
dateala de la sfarsitul paleoliticului. Dar aparitia artei este mai V eche
de 20 de mii de arii. Citandu-1 in continuare pe R. H. Lowie, cerceta-
toml roman se opreste, in mod special, la literaturii: .,Literatura este
arta care se serveste de limbaj ca mijloc de exprimare. Acesta se
deosebeste de culorile pictorului sau sunetele muzicale prin faptul ca
este folosit intr-un scop diferit, anume pentru Comunicarea (s.n.) cu
alti oameni. Literatura insa (si asta mi se pare esen(ial) nu is nastere
dealt din intrcbuintarea care se cla limbajului pentru a inveseli sau
induiosa un auditoriu... limbajul exprimand gandurile si emotiile vor-
bitorilof". Dar literatura are cloud fete: una sarbatoreasca sau culminala
- evenimentiala (marea literatura) si alta cotidiana, diverse, usoara
(microliteratura). Altfel spus: o literatura cu o mare incarcatura va-
lona (din care face parte $i mitul) si o literatura lipsita de o asemenea
sada. Marea civilizatie greco-romans, mai cu seamy cea greceasca,
egeeana, a beneficiat de importante influente egiptene si, desigur, de

71
www.dacoromanica.ro
ceic ale marilor civilizatii din Asia Mica: hitita. asiriana. babiloniami.
..Civilizatia egipteana. ca $i cea cretana. deriva direct din preistorie sau
au predecesori de dimensiuni istorice- sustin cercetntori avizati (G.
Davy. Eliot Smith. Mircea Eliade): nu acela*i lucru se poate sustine in
legatura cu civilizatia din Asia Mica *i Orientul Apropiat care s-au
dezvoltat dintr-o veche civilizatie locals, cunoscuta sub numele de ci-
vilizatie sumerionn, acestea istoricc (din care fac parte
miturile *i epopeile). indiferent de legaturile *i influentele rcciproce
arhaice. au servit insa ca model (s.n.) tuturor CiVilizatiilor ivite in zona
de influents sau pe ruinele lor. incat se poatc afirma. tars dificultati de
argumentare. ca intreaga ciyilizatie ulterioarn (asiriana. babiloniana.
hitita, delta. romans etc.) a beneficiat de creatiilc lor. chiar si atunci
and au reu*it nu numai sti le dezvolte. dar si sr' lc depa*easca. uncori
prin creatii de ordin cu totul exceptional-.
In ultima vreme. aproape toate activitatile omene*ti. cand nu
stint N'oit ignorate. sunt puse. totu*i. in aceea*i lady de zestre. unde
alaturi de o ie artistic brodata descoperi o *urubelnita: poemele *i
lirismul stau la un loc cu automobilcle *i computerele, credintcle reli-
gioase si folcloml stint tratate impreuna cu strategia *i political scrie,
amuzandu-se, Mircea Malita. Dar culturile. comenteaza el. in conti-
nuare. pe buns dreptate. stint prin definitie exclusiviste *i pentru ca
nutresc sentimentul identitatii, subliniazzi diferenta. Nu exists numai o
cultura, ci culturi diverse. validate. totdeatina, la plural... varietatea lor
find o binefacere. Civilizatia, construita pe cuno*tinte tehnice *i pro-
ceduri universale, modul de a produce avulie (*i putere). exists la sin-
gular. Concluzia fireasca: Culturile spun tine suntem *i ce sens putcm
s dam victii...- Civilizatia ne fere*te de foame. boli, (iar) productia de
bunuri, servicii *i cuno*tinte ii apartin. $i corolarul acestor subtile
judeati: Antropologia sustine aceasta dihotomie... Omul a gasit
dour' compensatii ale fragilitatii sale. Neavand programe zise de corn-
portament *i raspunsuri instinctuale sigurc inscrise in gene, se bazeaza
pe aparatul simbolic, flexibil, combinator, dcschis, de care dispune *i
care poate fi considerat baza culturilor sale ". S-a incercat, este ade-
varat, anihilarea culturilor prin ,.exploatarea incon*tientului" si prin
daramarea dadaists *i cubists a conventiilor"*. Exists Insa un cuplu de
antinomii inseparabile, este de parere Denis de Rougemont, fondatonil

72
www.dacoromanica.ro
Centrului European de Culture: autoritate si libertate. traditic Mc-
vatie. catolicism $i protestantism. mit si stiinta etc. Toatc acestea fac
mai viabile (..Inca dinaintc de nasterca noastra-) sensibilitatile si
judecatile noastre morale. precum $i - hind adeptul diversitatii. sa
continuum sa descoperim iinpreuna locul si rolul mitologiei in desti-
nul uman. Mitologia nu inseamnii numai ..mythos -. adica
povestire fabuloasa- in limba greaca. ci. in acelasi timp. ..logos-.
stiinta miturilor. Este adm drat. o stiinta propriti-zisa a miturilor nu
exists. acestea hind studiate de multe alte stiinte. ca de pilda antropolo-
gia. etnologia. folcloristica. sociologic. psihologia. stiinta religiilor.
estetica. semantica si bineintelcs de teologie. metafizica si filosofic.
Astfel. s-a format o adevarata teoric a miturilor. dupe cum scrie
deosebit de documentatul cercetator roman Traian Herseni. - mitul
dcvenind ..un subiect fascinant (deli) stiinta nu a avut prey multe
foloase de pe urma acestor fascinatii-. Interesante sunt si parcrile altor
cercetatori. citati de omul de culturii roman. Astfel. Andre Laland.
..revizuit si completat- de ..Societatea franceza de filosofie sustine ca
mitul este: ..A. Povestire fabuloasa dc originc populara si lipsita dc
gandire critics. in care... forte ale naturii sunt reprezcntate sub forma
unor hinte personale ale caror actiuni sau peripctii au un sens simbo-
lie ( miturile solare, miturile primaverii): B. Mitul este expunerea unei
idei sau doctrine sub o forma poetics narativa. in care imaginatia isi da
frau fiber gi amesteca fanteziile cu adevaruri subiacente (mitul ca-
vernei): C. Mitul este imaginca unui viitor fictiv (si de cele mai multe
on chiar realizabil). care exprima sentimentele unei colectivitati si
serveste la dinamizarea actiunii (miturile eroice pe care intrucatva
le-am descris prin ispravile lui Heracles).
Dar. mai trebuie amintite si alte puncte de vedere care intregesc
teoria miturilor. Astfel, publicistul E. Borne scrie ca mitul este o narati-
une care amesteca in aceeasi reprezentare imaginative o poveste cu zei.
semizci, eroi si se Intoarce la un fel dc timp primitiv, arhaic, la un timp
originar, anterior timpului. Un mit exemplar este acea naratiune din
Egiptul antic in care se arata cum s-a nfiscut lurhea din lacrima unui
zeu. Sunt i cercetatori care sustin ca ..stadiul mitului este un stadiu at
monologului, in care nu se demonstreaza nimic. pentru Ca nu se discuta
nimic... Numai devenind dialectician, adieu prezentand si opinii con-

73
www.dacoromanica.ro
trare. omul mitului sau at opinici &vine savant si filosor.
0 parcre intcresanta o lanseaza poctul francez Paul Wary, care.
sesizand legaturile structurale dintre limbaj si mitologie. scrie: ..Mitul
este numele a tot ce nu exists si nu subzista decal datorita euvantului...
Nu se poate nici eel pu(in vorbi de mit fare sa mitificarn si nu fac oare
in acest moment cu insumi mitul mitului. pentru a raspunde capriciu-
lui unui mit ?" Dar insusi omul este o fiinta mitologica. afirma filoso-
ful francez Paul Ricoeur, a carui doctrine este legate de ..totalitatca
omuluil care simte si actioneaza si nu este redus la o simply facultate
de cunoastere. El susline ca ,.mitul chiar demitizat in contact en isto-
ria, dar ridicat la demnitatea dc simbol, este o dimensitme a gandirii
moderne-. Este chiar coca ce V0111 incerca sa dcmonstram, in conti-
nuare. prin MITUL LUI ZAMOLXIS. eel care a ridicat nenumarate
controverse legate de calitatile sale de au sau de om.

Aici... si DINCOLO

Mitul este, inainte de toate, o povestire fabuloasa (de origine

populara), lipsita de o gtindire critics, in care fortele naturii prind
forma unor fiinte personale si participa la actiuni si peripetii cu seas
simbolic. Dar mitologia greaca (deli asa cum se afirma de dare spe-
cialisti c cea mai elaborate si frumoasa dintre mitologiile lumii"") este.
totusi, foartc departe de fenomenul originar care a contribuit la aparitia
ei si reprezinta (dupe parerea sociologului roman Traian Herseni) mai
curand perioada culminala, de varf, faza de maxima dezvoltare; o data
atinsa aceasta faza, se crede ca nu mai poate fi deptisita, afara doar,
dace nu se considers evolutie (s.n.) fenomenele inverse. cele de
involutie sau disolutie-. Ajunsi in acest moment al analizei (desigur,
sumara), un fapt iese insa in evidenta: cand au apart Iliada i Odiseea,
mitologia isi pierduse caracterul ei sacru, ezoteric, initiatic, trccuse
prin filtrele literaturii, chiar pentru Homer insusi, suslin homerologii;
termenul mit"' era inteles ca ,,vorbi, vorbirc- sau cuvant, cuvantare-,
astfel incat Iliada si Odiseea erau desprinse... de complexul social
mull mai cuprinzator, de esenta magico-religioasr. De altfel, mitolo-
gia la greci si romani era atat de literaturizatr, incat devenise, cu ade-

74
www.dacoromanica.ro
viral. chiar literatura. caracterul ci magico-religios capatkd o aura
estetica. Astfel, se poatc aprecia (lutindu-ne si not responsabilitatea
accstei afirmalii) ca mitul dcvcnea literatura MARE. cand tema lui era
..dezvoltatii pana la forme artistice superioare si literatura MICA (mai
ales legende. basme. balade). cand miturile nu depaseau folclorul pro-
priu-zis...
Cu mitul lui Zamolxis. lucrurile se mai incurca... De cc? Pentru
ca Incep controverselc asupra calitatii lui de ZEU sau dc OM, crede
autorul Mituri lor esemiale. Victor Kcrnbach. Iar acestc controvcrsc au
inceput cam o data cu primele stiri conscmnate dc Hcrodot si nu s-au
incheiat nici azi. Cu Zamolxis coboram un pic din ccr pe pamant. la
modelele primitive prezentate de filosolia platonicianti. la
ARHETIPURI (care intra triumfal si in domeniul psihanalizci). adica
un fel de ..imagini arhaice din tezaurul comun al omenirir. in care s-a
cizelat ideea ca ..toate fiintele si lucrurile sunt copiile unor modele
arhetipale ceresti-. Apare, in acest fel. o noua categoric mitologica,
SUBTERANA PANTEONULUI MITOLOGIC...a asa-numitilor eroi
civilizatori, considerati semizei sau divinitati dependents de zeii mai
marl' (s.n.). Se crede ca. de fapt, acesti eroi arhetipali sunt primii
invatatori, primii dcscoperitori ai elementelor civilizatiei (focul. navi-
gatia. agricultura, arcul, roata. medicina, scrisul), primii organizatori
politici, primii codificatori ai principiilor morale si juridice. Printre
acestia, si va asigur. dcloc ciudat. apare Adam. care da numele ani-
malelor si plantelor-, iar impreuna cu Eva... descopera
imbracamintea. Chiar si Demetra, prin descoperirea agriculturii si a
recoltelor, capita un rasunet mitic aparte si, recunoscuta ca erou civi-
lizator, e venerata apoi ca zcitate, devenind. in a doua ei nastere. chiar
fiica lui Cronos (care si-a detronat tatal. pe Uranus. cea mai veche
divinitate din mitologia greacii) si a Rhcei, mama lui Zeus, Regina
Mater: se simtise nevoia ca si Imparatia Olimpului s fie moderniza-
fa... In general (Mimi, pe buna dreptate, Victor Kernbach), eroul
arhetipal civilizator ramane ca personaj mitic, fie semizeu, ca
Heracles. fie profet ca Moise si numai rareori patrunde in cultul reli-
gios ca zeu, cum este cazul lui Zamolxis, divinizat mai ales pentru par-
ticiparea lui la interesele omcnesti directs'' (de altfel ca si Prometeu),
ale carui actiuni au protejat omenirea INDEPENDENT de vointa di-

75
www.dacoromanica.ro
vina. sau chiar iMPOTRIVA acestei vointc. Totusi. interpretarile mo-
derne. este de parere subtilul cercetator roman mai inainte amintit,
bazatc pe infonnatii antice sense.. (caci nimeni nu a cercetat Inca.
intr-adevar urmele posibile ale mitologiei Daciei in folclorul
$i in ritualul unor datini din Romania). sugereaza in legatura cu
Zamo lxis ambcic stari. dup5 cum si diversitatca de elcmente din care.
printr-un sincretism mai degraba spontan decal teologic. s-a alcatuit cu
timpul figura complexa a zeului..." Astfel. Zamolxis este considerat
uneori _nu mesianic". alteori ..erou civilizator". asemanator cu zcul
incas Vilarocha sau cu cel aztec Quetta (coati. Un fragment din Is loriile
lui Herodot poate nc mai scoate din vadita incurcatura: ..Dupa ceea ce
am aflat de la helenii ce locuiesc in Hellespont si in Pont. find un om,
acest Zamolxis ar fi trait la Samos. ca sclav al lui Pythagoras.
Dobandind dupa aceca libertatca. ar fi strans multa bogatie $i, astfel,
cu averea castigata s-ar fi intors printre ai sai bogat. Deoarece tracii
traiau in cumplita saracie si erau lipsiti de invatatura, Zamolxis,
intrucat traise in preajma lui Pythagoras. omul cel mai intelept al
Heladei. cunoscand astfel modul de viata ionian si niste moravuri mai
de soi decat cele din Tracia, a pus s i se cladeasca o sala de primire
unde-i gazduia si ii ospata pe cetatenii de frunte; in timpul ospetelor, ii
invata ca nici el. nici oaspetii lui si nici unnasii for nu vor muri vreo-
data, ci numai se vor muta intr-un loc unde, traind de-a pururea, vor
avea parte de toate bunatatile". Zatnolxis este prezentat. astfel, ca
intemeietorul Mmi cult". Divinizarea lui este legata mai ales de faptul
ca. in tot acel limp. el a dat porunca s5 i se fac5 o locuinta subteran5 si
a coborat in adancimea incaperilor subparmintene, uncle a stat ascuns
trei ani. Tracii I-au regretat si I-au jelit. dar. in at patrulea an. el s-a ivit
iarasi in fata lor..facandu-i astfel sa creada tot ceea ce le spunea". Si
asta cu vreo 500 de ani inaintea lui Hristos. care a inviat" numai dupa
trei zile. Mircea Eliade, cittindu-1 pe geograful latin Pomponius Mela,
subliniaza faptul ca la traci ..existau trei credinte: ca dupa moarte sufle-
tul se reintoarce pe panint; ca nu revine, dar nici nu se stinge, ci
Incepe o viata fericita; in fine, ca sufletele mor. dar este preferabil sa
mori decat sa traiesti". Nici Strabon nu aducc mai multa lumina in
descifrarea mitului lui Zamolxis. Dupa ce si el amintqte de tin oare-
care get, numit Zamolxis, fost sclav al lui Pythagoras'', ne informeaza

76
www.dacoromanica.ro
ca uncle date despre fenomencle ceresti acesta le-ar fi ob(inut de la
egipteni ..deoarece in peregrinarile sale (ZamolxiS) fusese chiar in
Egipf ". Ajuns in Dacia natala. el ...a izbutit sa-1 convinga pe rege si sa-1
faca asociat la carmuire. La inceput i s-a incredintat doar functia de
sacerdot at celui mai insemnat dintre zcii lor, iar apoi 1-au proclamat
zeu pe el insusi-. Platon. prin gura lui Socrate. spune ca acesta a auzit
de la unul dintre mcdicii traci ai lui Zamolxis ,.despre care se spune ca
ii face pc oameni nemuritorr, c mai Thai tamaduia sufletul (facca.
deci. un fel de ..psihanaliza- n.n.). apoi vindeca trupul, pentru ca ,.dc
la suflet pornesc cele role si cele bune pentru corp. ca si pentru omul
intreg ". Platon facea. apoi. un fel de ..juxtaptinere- Intre vegetarianul
Zamolxis si... magicianul grec Abaris. care traia lard a se hrtini si
cutreiera Elada zburand pc o sageata de our &mita de zeul Apollon...-
De ce insist atat de mult pe ideea ca nu se poate izola mitul de
viata? Pentru ca, asa dupa cum ne indeamna si marele etnolog Georges
Dumezil..in fata unui corpus mitologic se cade sa fim mai umili. sa-1
servim si nu sa-1 punem sa ne serveasca, s-1 intrebam (asa cum fac
intotdeauna copiii n.n.),... sa-i respectilm bogapa, varietatea, ba chiar
si contradictiile- (s.n.). Miturile nu sunt un document abstract si
autonom, ele exprima realitati profunde sociale si culturale. Oamenii si
natiunile au inceput, pe drept, sa se intrebe: ,,Cine suntem not ?"
Referindu-se la aceasta, oamenii de stiinta si de cultura au gasit multe
raspunsuri, dar mie mi se pare ca cea mai rationala parere este aceea ca
oamenii se definesc pe ei insisi numai in termeni de religie
stramoseasca, limbs. istorie, valori, obiceiuri, pe care le confine miezul
culturii" fiecarei natiuni. Daco-getii, care se socoteau nemuritori, cre-
deau (spune Herodot) ca _eel care piere se duce la Zamolxis", care,
intr-adevar, a fost la origin intemeietorul unui cult initiatic si misterios,
un personaj istoric real... care, ulterior, a fost divinizat (0v. Drimba).
Dar, poate, nu numai de aceea Diodor din Sicilia it situeaza alaturi de
ceilalti doi marl intemeietori de religii ai omenirii: Zarathustra si Moise.
Intr-adevar, tragandu-si seva vietii din pamanturile manoase din jurul
Carpatilor, daco-getii credeau nu neaparat in nemurirea sufletului", ci
intr-o existenta fericita si dupa moarte. Un pesimism-optimist? Poate,
deli fericirea ar trebui mai intai tank aici, pe pamant si continuata,
intr-o forma spirituals desavarsita, DINCOLO...

77
www.dacoromanica.ro
 INTRUPAREA LITERATURII

Trecut-au anii. cu nori lungi pe osuri

,Si nicioclata n-or sei vie bard.
Caci nu incl-ncanta azi cum and miKarei
Povei doine. ghicitori. eresuri.
Ce fruntea-mi cle copil o-nseninarci.
Ahia-ntelese. [ohne cle-titelesuri...
M. Eminescu

Numai murmurul a existat la inceputuri $i descindea direct din

Muzica Sferelor... Apoi, din cuvintele (numai de ei tiute $i rostite) ale
amanilor, vracilor $i vrajitoarelor, din lin4tea fecunda a iubirii de
mama $i din simtamintele pure ale indragostitilor, s-au intrupat descan-
tecele, miturile, cantecele de leagan i cele de iubire...
Aparitia creierului uman si, ca o functie iminenta a acestuia, a
contiintei, a inteligentei, a imaginatiei, a sensibilitatii spirituale care
au condus la emanciparea eului, apoi a conceptului de NOI, omul a
inceput sa-si... problematizeze nevoile $i interesele. Deproblema-
tizarea acestora (care a dus la crearea unei alte perspective) a inceput
cu ..ce este aceasta?" $i ,,de cer. fapt esential care ne-a determinat s5
devenim fiinte interogative $i, in cautare de raspunsuri. sa declanam
un exercitiu mental", de ordin existential, dar $i un joc al spiritului"
de care numai omul este capabil. Care au fost solutiile? s-au intrebat,
de-a lungul timpului cercetatorii pentru intelegerea sau lichidarea
problemelor de corwiinta (unele intemeiate, altele inchipuite)?
Concluzia: numai prin intermediul limbajului s-au conturat raspunsuri
ideationale (unele chiar cu un carcter fantastic, oniric, extatic), deci la
un nivel prin definitie semiotic sau simbolic", dandu-li-se argumente
tot ideationle si declanOnd aparitia de preocupari not verbale-simbo-
lice cum sunt: formulele magice, miturile, cantecele, legendele, bas-
mele, glumele, fabulele, baladele etc.
Intre multele genuri de naratiuni" ale popoarelor primitive,

78
www.dacoromanica.ro
este de parere sociologul Tr. Herscni. uncle an un caracter sacru *i
secret... pc cand altele au un caracter profan *i ob*tesc. find menite
doar s5 instruiasca sau s distreze... _Prime le apartin miturilor pro-
priu-zise. celelalte domeniului larg al folclorului literar...-. Mitul
scoate pc oameni din cotidian *i ii a*eazzi in _exceptional-. in ..mira-
culos-. in ..sOrbatoare-. pentru care motiv se mai nume*te
,.folclor- sacru ": folclontl literar. (care se na*te _din contactele de
fiecare zi ale omenilor. din nevoia for de a-si comunica diferite senti-
mente, intamplari. inchipuiri etc.-) nu are dimcnsiunile marilor expe-
dente. ale marilor train. ale marilor clanuri *i i se mai spline _fob-
clor-profan-.
A*adar. atunci cand vorbim dcspre folclorul literar nc rcfcrim la
totalitatca faptclor de cultura populard transmise (aa cum se
mentioneala de cele mai multe ori). prin cuvant si practici stravechi-
*i s-a manifestat *i Inca se mai manifests prin text vorbit. cantat, scan-
dat. sau... organizat pe scene improvizate ad-hoc. Tr5saturi specifice:
caracterul oral (transmis. din generatie in genera(ie, prin viu grai),
caracterul traditional (mijloace de expresie artistica prestabilite).
caracterul colectiv (expresie artistica a unei con*tiinte colective), ca-
racterul anonim si caracterul sincretic, prin modalitatile artistice
variate de care poate beneficia: versurile pot fi cantate, prezentarea
basmelor este insotit5 de mimica *i gestica povestitorului etc.). Sunt,
desigur, numeroase modalitAti de a clasifica literatura folclorick mai
ales cea romaneasca. bine conservat5 si asupra cOreia *i-au aplect ochii
$isufletul clasicii literturii romfine (Eminescu, Alecsandri, Pann,
CreangO, Ispirescu, Slavici, Co*buc etc.) dar *i numero*i si dotati
cercetkori (Dimitrie Cantemir. Ha*deu, Saineanu, Gh. Dem.
Theodorescu. Ovidiu Drimba etc). Cantecele de leagan, doinele, colin-
dele, legendele, baladelc, basmele, snoavele, ghicitorile, cimiliturile,
proverbele an reprezentat Inca de la na*terea *i formarea poporului
roman, principalul sat fond de cultura artistica *i morals. De la na*tere
si pan5 la moarte viata romanului a fost strabatuta de creatiile populare
legate de obiceiuri *i credinte stravechi, care puneau in vloare senti-
mente putcrnice de dragoste sau de ur5, relicfau fapte bune si rele, de
vitejie, eroism dar *i de trAdare, formand pentru omeni, mai ales pen-
tru copii. un adevarat cod de conduits in viata, plin de indemnuri

79
www.dacoromanica.ro
nu de pu(inc on dc avertismente. De aceca. bogata literatuni folclorica
Vblk popor. lore %lin(a) romfineasca poate $i trebuie sa fie ciasata.
pentru o deplina intelegere pe genuri $i pe spccii literare: genul liric (in
versuri), cu speciile: can= de leagan. doina. colind. strigaturi $.a.:
genul epic (in versuri). cu speciile: lcgenda. balada. poezia obicciurilor
genul epic in proza. cu speciile: legends. basm. poveste. snoavii
s.a.: genul dramatic. cu speciile: vicleimul. jocul caprci. 'urea. jocul
ursului. calusul $.a.: genul aforistic. cu speciilc: ghicitoare. zicatoare.
proverb. Mai de mult aceste spccii crau incadrate in genul socotit azi
desuct: genul didactic. Si totuSi. Maria .y/ Zile de Hesiod. Georgicele
de Vergilius. Aria poetics de Boileau fac parte din acest gen.
Dar. pentru a nu ingreuna intelegerea didactics a unor genuri
$i spccii literare folclorice romiinc$ti. vom incerca sa faccm. pentru
simplificare o succinta antologie. cu explicatiile cc se impun. Nu vom
uita sa mentionam cu acest prilej uncle aspecte din ..folclorul copiilor-
cu uluitoarele sale scaparari artistice din clintecele-fonnule. recita-
tivele-numanitori, pacalelile $i... framantarile-de-limbii.
Vom incepe. bineinteles, cu Canteenl de leagan. care a luat
na$tere din ..necesitatea practica- de a crea in jurul copilului aces
atmosfera de calm, caldura $i seninatate necesare lini$tirii $i adormirii
copilului mic, in care, nu o data. mamele i$i exprimau speranta pentru
viitorul acestuia. Cantate in ritniul leganatului, o insemnatate deosebita
o au ..repetitiile, refrencle. aliteratiile. elementele onomatoperice,
diminutivele-, purtand pruncul. din primele momente ale existentei
sale _in universul femiecat al cantecului $i al cuvantului-:

Tit pillow' cuculvi

Ada somnul prattadui.
De pe craca 'moth&
De la miei. de la vitei.
' De la puiuti mititei...

Doina este un termen folosit pentru .,denumirea generala a can -

tecelor" $i nu putem s nu subscriem caracterizruii stralucite pe care i-a
facut-o Vasile Alecsandri, care o considera comoara nepretuita de
simtiri duioase, de idei inalte. de notice istorice, de crezuri super-

80
www.dacoromanica.ro
stitioase. de datini strzimott. si mai cu scama de frumuseti pocticc
pline de originalitatc si fara seaman in literaturile striiine". lar Mihail
Sadovcanu completeata apoteotic: durerilc si frustrarile ncgurosu-
lui nostru trecut. doina si cantecul batriinilor au fost izvor dc viata si
energie". Dupii conlinutul for tematic. doincle stint: de dragoste $i de
dor. de jale. de instrainare. de catanie. de rc oltii etc. Paralclismul din-
tre existenta umana si natura. legisitura omului cu codrul si pasarile.
ocupii de asemenea un lac important in tcmatica doinclor si cantecelor:
Canty cuciil pe carare
$i en mar de dor yi fate.
Nu de plea cuculni
De (land beiclicului,
Din oastca streiinului...
En zic cuczdici sei taca.
El se suie sus pe craccl.
tot canter' de ma seacei...
Pentru ca:
Dorul uncle se lasa
Face lacrimilor
Ceici clam! uncle se pram
Face inima taciune...
Asa dupa cum mai mentionam. balada este o specie a poeziei
epice (populare sau culte). care infatiseazii uncle intamplari din trecut
(mai ales din trecutul istoric). Caracteristici: actiune de mica intindere,
intrig5 simpla, personaje putine. Prin continutul for baladcle populare
sunt: pastorale (Miorita); istorice (Constantin Brancoveanu); legen-
dare (Melterul Manole); vitcjesti (Gruia hn Novae); haiducesti (Mina
Alimoy); fantastice sau mitico-fantastice (Soarele yi Luna, lovan
lorgovan); familiale (Ghita Cateinuta).
In Toma Alimoy - (,.Toma a lui Mos", prin simplificare prozo-
die!: Alimos) haiducul intruchipeaza toate
... 'nail la stat,
mare la sfat
Si viteaz cum n-a mai stat.
... in limp ce Manea, personajul negativ, dimpotriva, e slutul si

81
www.dacoromanica.ro
uratur. ..grosul si-artagostr. Actiunca. mliestru condusa de autorul
popular anonim. incepe calm. linitit. descriptiv. ca in toate baladele
romaneti:

Floricica lagultd.
la poalele niuntehti.
muntehti ple.yuvului.
in miflocul aimpului
la pupil pononbului.
pe compia verde. 'titinsii
.57 de cetine cuprinsa
yacle Mina Alimo.y
haiduc din Tara de Jos...

Si conflictul debuteaza simplu. Manea certindu-i socotealii.

chipurilc pentru incalcarea mo$iilor:
D-alei. Toma Alitnoy...
Pe la mine ce-ai carat?
Copile mi-ai inyelat
Jlorile
mi le-ai calcat,
apele
mi-ai tulburat.
livezi
verzi
mi-ai incurcat,
pachtri
marl
mi-ai dareimat,
la sii-mi dai to mie seamii.
is sei-mi dai pe murgu vomit...
In fond, cererea lui Manea, pare mai mutt o glunfa (dar cu sus-
pans), pentru ca, in timp ce Toma ii intinde plosca. semn de pace, este
atacat mielqte:
Manea steinga
ci- ntindea

82
www.dacoromanica.ro
 sa is plosca
.yi sh hea.
iar cu dreapta
ce-mi facea?
Pa la Mk ca retsdrea,
pantecele i-atifigea
mmele i le Ors
yi pe cal inceilica
.yi fitgea. none, filgea,
vitejia
cu Aga!

Caracterizarca facutai lui Manca, precisa $i cu mijloace lcxicale

putine, demonstreaza marea putere de sugestie a autorului anonim
care, doar in cateva versuri pline de forts emotionala si artistica
relateaza un deznodamant, la fcl de dramatic, asemanfitor cu cel din
Cantecele de gesta* medievale din occidentul european:

Maneo. Maneo, fire rea

l'itejia ti-e fitga,
co, de m-ai junghiat holeve,
mi-ai filgit ci miyeleve.
la mai staff ca sa-ti vorbesc,
paguhele sa-ti platesc,
paguhele cu third,
Japtele cu-ascutiyul!
Bine vorba nu sfarvea,
murguletuli repezea
ci cu sete mi-1 fovea;
capu-n pulbere ceidea,
iar cu trupul sus pe cea,
calu-n lane se ducea...
Satisfactia copiilor. atunci cand citesc acest final justitiar este
totals $i pe masura momentelor dramatice infatipte, ca intr-un specta-
col care, ce-i drept, nu se desfawara pe o scena, ci, si mai sugestiv, in
* Cuvantul latinesc gesta" inseamna ,,fapte eroice".

83
www.dacoromanica.ro
..inchipuirea" lectorilor. Acceasi fortii in dinamica desfasurarii conflic-
tului (dar cu mijloace prozodice mai evoluate) it regnsesc copiii, ado-
lescentii si nu numai ei si atunci cand citesc baladele culte: Pene.y
Curcanul de Vasile Alecsandri. Nunta Zanifirei gi El Zorah de G.
Cosbuc. Pinica de $W. losif s.a.
Alte crealii folclorice indragite de copii: colindele (conform
latinescului Kalcndae. prima zi a anului la romani) ale caror versuri
sunt rostite cu prilcjul sarbatorilor de iarnii (dar si primavara: colindele
pascalc): tematica for este variata (cosmogonicii. agrara. pastoreasca
etc.): colinde de copii. cu urari de viata lunge si sanatate care. adcsca.
se sfarscsc prin cereri de daruri (dar si cu ' crsuri satirice la adresa
gazdclor neprimitoare): colinda de flacai. evocand dragostea fecioni-
lui pentni fata iubita sau avand un conhinut eroic. vanatoresc: colinde
cu caracter religios, legate de nasterea lui Hristos $.a. Si plugusorul
face parte din literatura folclorica de ceremonial. find rostit in Ajunul
Anului Nou, indemn si elogiu ce se aduce muncii isi fertilitatii painfl-
tului. de la arat si semanat, pana la secerat $i coacerea painii din grail
nou. Obicei mostenit de la romani, acest adevarat spectacol, desfasurat
in sunetele de talangi si de buhai si in trosnet de bici se incheie cu urari
de bine pentru gazdele primitoare.
Ghicitoarea este de asemenea, o specie a literaturii populare in
versuri (sau proza), cu caracter metaforic, in care cu ajutorul perso-
nificarii dar mai ales al alegoriei (procedeu artistic prin care se prezin-
t lucruri, fiinte sau intarnplari fictive, in asa fel Inc& s sugereze rea-
lita(i similare din alte domenii deck acelea infatisate), cerandu-se
identificarea acestora prin asocieri logice. Derivand, probabil, din
limbajul secret al triburilor primitive", ghicitorile au devenit un mate-
rial literar excelent, pentru uncle jocuri distractive ale copiilor, parti-
cipantii trebuind sA dea dovada de istetime si perspicacitate:

Am un Met harnicel.
Mai lunga -i coada deceit el...
(Acul)
Ce-i rotund
$1 fiircsi find?
(Cercul)

84
www.dacoromanica.ro
 *

..5.tergar vargat.
Peste dealuri antncat.
(Curcubeul)
*
Aripi are.
Parcel -i Jloare!
Incotro a zburat oare?
(Fluturele)
*
Am o grebla cu cinci
Pe zi lini trebuieve de o mie de on...
(Marla)
*
Cine se dezbraca
Tocmai ceind e frig?
(Padurea)
*
Cine are pane
..57 nu zboarei?
(Perna)
*
De dorit, toti ma doresc.
Dar cand vin, toti fig de mine...
(Ploaia)

Ce fade In apei
ci nu se :Ida?
(Umbra)
*
Tandarica bradului,
Veselia satului...
(Mara)
*
S-a in tins pe deal la vale
Plapuma alba .41 moale;

85
www.dacoromanica.ro
 Ccind sose.yte prim eivara
Se tope.yte pleiputnioara.
(Zapada)

$i literatura cultA cunoaste exemple strillucite de creataori de

Alfahetul lui Tudor Arghezi este graitor in aceasta privinta:

Cine vine mandrui calare

,Si nici cal macar nu are?
(M)

Urechile au crescut
Pe magarul nevazut.
(J)

Ce bortos ce fitchtl
niciodata sand!
(B)

0 sei-ti fac o "intrebare:

Cine-i gol, rotund yi mare?
(0)

Ca sa-i ramclie peltica

I -a rams limbo mai mica.
(F)

Mi-a venit de laparinti

Un pieptene cu trei dinti
(E)

Are to buza un glont

Sau un peir cu scarliont.
(G)

Fuge dupa toads

86
www.dacoromanica.ro
.57 n-o ponce prinde.
(C)

Cine sectinmana din voi

C-un ccitel de usturoi?
(I))

Dewlat. rascacarat.
Spune. cum le-am botezat?
(H)

liatom'''. de caIchird.
Peina-n prof' limba din gum&
(R)

Rama o litera ftie

$i numai pe ea o scrie.
(S)

Ati vazut cumva set stea

Barul drept, fitra proptea?
(1)

Cobilita din spinare

11 stei-n cap si nici nu-1 doare.
(I)
Vine cchiop dar umblit bine:
Ada .schiop nu-i orisicine.
(N)

3 s-a-ntors de-a-ndoasele
Sh-si numere oasele.
(E)

87
www.dacoromanica.ro
 Ca sa mi -i ramaie goala
Innen. i-am pus pedal&
(Q)

Cine-i chior Si tine are

()chin! lui Intre picioare?
(A)
Desi. adesea. este confundata cu ghicitoarca. cimilitura este
doar formula initials. introductivii a acesteia: ..Dar intr-asta batatura /
Este s-o cimilitura. / Si cimilitura mea / Zice. dm. mandrut-aa... / sau:

Cimilica
Mititica
Nici de Ibdei nu-i e fried.
(Scomeia)

Proverbele, formulari concise si plastice sunt, de asemenea.

creatii populare 4i reflects in mod sugcstiv experienta de viata a
popoarelor. Exprimate intr-un limbaj metaforic. acestea mai sunt
cunoscute *i sub denumirea de vorbe din batrani".. i cuprind un grad
inalt de generalizare exprimat implicit sau explicit. Opera lui Creanga
este imbibata cu proverbe. cu care marele povestitor subliniaia i pune
in valoare situatii care cer o sentinta moralizatoare:

Miehd bland sage la cloud oi.

Apele mici fac rdurile snarl_

Zicatorile (de la latinescul ,.dicere" a zice), sunt asemanatoare

proverbelor, dar nu sunt identice. Formulate intr-un limbaj plastic suc-
cint i generalizator, zicatorile nu se folosesc niciodata separat, ci
legate sintetic de o propozitiune sau fraza. caracterizand o situatie sau
un fapt particular, capiltand, astfel, valoarea unor reguli de conduits,
deci cu puternic caracter educativ: .,A legat cartea de gard", care
inseamna ca cineva nu mai invata; o norms de conduita: ..Ai carte, ai
parte!". Numeroase zicatori, gasim in basmele lui Ispirescu i in
poves-tirile lui Sadoveanu i, prin pana for maiastra, capita aura de

88
www.dacoromanica.ro
maxima. cu valoare filosofica.
Scriind despre folclorul literar. cum este firesc ca dcspre o
creatie poetics orals. nu putem sa nu amintim despre snoava. specie a
prozci populare mull aprcciata de copii. care a creat pe Pacala. sim-
bolul istetimii popularc romanesti. dar 5i pe Till Eulenspicgcl
(Buhoglinda). pe... italianul Bertholdo. pe Nastratin Hogea. Ivan
Turbines 5i pe multi alti eroi. pusi de intelepciunea omeneasca sa
dezvaluic 5i sa indrepte nnilte aspectc reprobabile din societate. Prin
mesajul ci etic. beneficiind de o imbracaminte artistica potrivita. snoa-
va are rolul de a restabili normele cticii. codul nescris al sanatoasei
moralq popularc.

Dcspre fabula (latinescul fabula- inseamna povestire). se

cuvine sii facem un capitol aparate: este ca 5i snoava. o specie a genu-
lui epic. adicab scurta nara(iune in proza sau versuri (..in care insa per-
sonajele stint animale, plante, lucruri... puse in situa(ii omene5ti-); 5i
din fabule'se desprinde o morals. ca dc altfel 5i din snoavele ce ..au
imprumutat adesea. formula 5i chiar factura acestora.
Originea fabulei este straveche. 5i i5i trage seva, probabil, din
originalul sanscrit Panchatantra, opera a lui Vi5nu. culegere de poves-
tiri populare indiene unde sunt oranduite .,pe firul unor idei izvorate
din experienta o serie de invataturi anume sense pentru edu-
catia tinerilor printi. Grecii it socoteau pc Esop (secolul al VI-lea 1.Hr.),
drept creator al fabulei. Sc lav frigian sau trac, umilit 5i batjocorit. nu
avea drept tel in viata dec.& salt dobandeasca libertatea. A reu5it,
datorita istetimii si talcntului sau, dar calvarul sau abia de atunci a
inceput. danduli seama ca libertatea nu-i era de nici un folos. Nu avea
alts ..avere" decat saracia. iar stapanii de sclavi nu puteau sa-i ierte
istetimea 5i cutezanta de a Ii obtinut dreptul sa vorbeasca, de la egal
la egal cu ei ". Si mai era ceva: o iubea pe sclava Rodope 5i a intelcs,
chinuitor de dureros, ca libertatea nu-i adevarata, atata limp cat se li-
miteaza doar la un singur individ. A demonstrat aceasta idee, intr-o
fabula:
,.Un biet lup fleinuind intirini o data un chine hnbuibat.

89
www.dacoromanica.ro
 Prate, singer" hlpul, a.a tmi ca al tau zic .yi eu! Eyti rotund ca
un bonclar, pe ceind eu. cu Iowa puma Inca. 'nor de jbaine. Cuin faci
sa-ti mearga a.ya de bine?
Po;/ avea aceea.yi soand. ra.spunse simplu coinek. Thebuie
doar sn to port/ cu stapcinul 17701 la fel ca mine.
Cum anume? intreba lupul. cOruia ii curgeau balek.
Foarte simplu. reispunse cainele. Ai sa-i peize.yti pragul tryii yi,
noaptea Mai ales. ai sa pancle.yti hold Daca poti set' Incohevi zai hot.
capeti un supliment de palm. De la inasa stapanul I i cla oasele cele
mai hone. Fiecare din Jamilie ill mai aninca o buceilicd. Poll manta i
legume cat vrei, ca sa-ti alunece mai bine meincarea pe got
Fire.ie ca primesc! spuse Input Crezi ca ma prapacksc clupa
zapada yi gheata din peichtre? Nu e rau de/oc sa .staff sub un acoperiy
i sa-ti umpli peintecele. Meig cu tine!
O luarei ameincloi veseli spre carte. Pe drum hipul se WO la
geitul cainelui yi-i vazu blana roascl.
Ce ai acolo, fratioare? Intreba el.
Celinele se rcisuci. stingherit.
El. nimic de seatnel..
Hai. spune -mi!
Ca RI fill cat mai ager ma leagei In aya fel. ca ziva sa ma odih-
nese, ci noaptea sei stau de veghe.
daca ai pofta set pleci. ce faci?
Azi s-a rapt lantul; de obicei nu se poate. bineinteles.
Lupul se opri:
Atunci to las single; du-te la traiul tau bun. Cu Ian pd de gat,
asta nu e de mine!"

0 alts fabula, celebra prin scenariu- si incarcatura de intelep-

ciune. este Ili/pea yi Leul:

Anotimpul era neprielnic, pradei era putina. leul nostni se

slabanogise. Deci, s-a retras In vizitina so: gelfaia, murmura de-abia
cu vocea lici atat de puternica oclinioard. A trimis atunci solie prin tarn
ca e bolnav yi roaga sa-i vine musafiri spre mangeliere.
Bietele animale erau Parte mohnite de boala regelui lor S-au

90
www.dacoromanica.ro
supus inclata soliei regelti. Fiecare a alergat cle unul singur spre
vizuina regelui say. .yi. pe masurei ce veneau. lei!! ii inanca. A.'a a
supravietuit timpului neprielnic. lipsei de pracici si sleibichinii sale.
Till pea *sem yi ea poliitei la leu. Dar s-a oprit la intrarea in
ViZillila yi a intrehat, politicoasei:
Ei. rege. cum Iti mai merge?
Leul a yoptit duios:
Fii voioascl, dragc7. vino mai aproape! Cu ce poveti frumoase
ai venit sel-mi aduci inangoiere blend!!! de mine?
A zis vulpea:
Rege, nu to supara pe mine. dar rennein ajara. J'ad multe urine
de payi In.spre vizuina ta, dar nici una care sci iasa de acolo-.

$i in cultura Latina fabula era pretuita si socotita ca un gen litc-

rar de sine statator. Cel mai important actor latin de fabule a fost Fedru,
in timpul lui Augustus (Caius Julius Caesar Octavianus). una dintre
epocile ccle mai stralucitoare din istoria romans. denumith de altfel.
,Secolul lui August-. can& protejate de Mecena. litcrelc si arta au
cunoscut o nemaipomenita inflorire. Fedru. este adevarat. ..a incercat
s aclimatizeze in cultura latina fabulele lui Esop-.
Cel care a revolutionat. cu adevarat. stravechiul gen at fabulei a
fost, peste aproximativ 1.700 de ani. La Fontaine. Si acesta s-a inspi-
rat din Esop, dar mai ales din poetul elfin al antichitAtii. Babrios, cel
care a pus in versuri" fabulele esopiene. dar. marea ..inovatie- a lui La
Fontaine consta in transformarea radicals a stnicturii fabulei prin
schimbarea raportului dintre morala si naratiune. Astfcl. in Limp ce la
fabulistii antici accentul cadea pe morals, partea narativii nand un rot
secundar, La Fontaine dA prioritate povestirii, morala fund exprimata
in cateva versuri (cliteodat5 numai until) sau absents. reiesind. impli-
cit, din continut. Mai mutt decal atat. La Fontaine aseaza uneori morala
chiar in fruntea fabulei, pentru a atrage atenhia asupra semnificatiei
peripetiilor ce vor urma a fi naratc (Lupul yi iniehil, lepunge yi broas-
ca testoasa)* . Mamie fabulist francez (1621 1695) reusestc cu cele
12 volume de fabule ale sale transpuneri magistrate ale faunei in trasa-
turi si caractere umane: leul reprezinta forta $i maiestatea. vulpea
* Scrinori francezi illiC diciionar.

91
www.dacoromanica.ro
*iretenia $i linguirea. iepurele tcama. mielul bliindetea. furnica
ham icia a. m.d.
Fabula. care a ptitruns &lane in patrimoniul literaturii pentru
copii din tara noastrit a fost caracterizata magistral de Tudor Arghezi
(la Hindul ski autor de fabule $i traducator iscusit din La Fontaine), in
..Prefata la Fabu le de Krilov- adevarata demonstratie 5i concluzie a
importantei fabulei in istorie. care, aka cum demonstra Taine, in teza sa
de doctorat intitulata La Fontaine et ses Mies (1853) marele fa-
bulist a reconstituit intreaga societate a monarhiei absolute a lui
Ludovic al XIV-Ica (mai ales in Les animaux 'naiades de la porte). Iata
un fragment din ..Prefata- lui Arghezi:

Fabula se cheamei vechea corcintra

Dintre pilda bunci ci carictura:
0 minciunei blanda-n care se prefac
Hazurile snoavei scurte-n bobarnac
Inca de pe vremea robithil Esop.
N-a fast incercata farei talc si scop
intotdeauna. de la el incoace.
Ea in lac de oameni pune dohitoace.
Le da grai pi slava, ci dregiitorii.
Ca-ntr-un basm anume scris pentru copii.
Arateind ca vite, fiare, taratoare
Se-nrudesc cu omul, mai cu fiecare;
Ca-i jateirnicie 4'i -ntre animate:
Sunt al Dumneavoastrei, sluga Dumitale.

Din poetii droaie, neaoci sau straini.

Fabulist-11-n lumea toatei sunt putini.
Ca s dai de dans*. trebuie sn sari
Peste cote cloud, trei pi noun tart,
atunci, finneinchi-si pipa ci tutunul,
Intr -un colt de hime dai de-abia de unul.
Genii!, cum se zice.-i rar ci greu, si cere
0 intorseiturei-n punctul de vedere
prin giuma cruder, spre deosebire.
Fabula-si petrece find ei subtire.

92
www.dacoromanica.ro
 Numareind pe name. fabuktii nu-s
Deceit cinci sau lase. li Krilov e rtes.

lar marelc Tudor Arghczi face parte. tarn nici o indoiala. din
ruindul color ..cinci sau sase-. Ciiteva titluri: Balada Maetri 'or,
Comoara. Acid 41 AtaS'ainclura. Biblioteca. Pentru exemplificare.

intr-o vreme. la-nceput

.57-ntr-un leat nemaiviut.
Care. nu pot sa insenm.
Case le erau de lemn
i uhicile de sccincluri.
Ca V azi, intinse reincluri,
Fuse strainb 4i cap in cap
$i proptite cu promp.
Dar zburau cu fiecare
Vont mai tare.
Case, garduri li patule:
.Si in timpurile Coate
Grijile erau destule.
Le-adunai impraviate
,57-ncepea din nou 4i iar
Truda muncii in zadar,
Ca sdscoli din cliitinare
Iarali doagele-n picioare
,Si din nou sa le anini
Cu to miri ce reidacini.

Nazdravan, cum altul nu-4

Un bc7iat al nimeinui
Neiscoci, atunci, un cui.
$i 1-a scos li areitat.
Czaul non o seiptamcinei
A umblat din meinei-n wind.
A fost streins li Nair,

93
www.dacoromanica.ro
Pus pe limha. mirosit.
Nici un off, nu intelege
Cuiul leap& cum sa lege.
Feirei f inii ci curele.
Scandurile [pure ele.
Nthdravanul yi golanul
Il Infipse cu ciocanul,
Zice until: Dragul meu.
A.ya cut .fliceam .yi eu.
Poate chiar mai dichisit
fusel, vezi, nu in-am &Inch!.

94
www.dacoromanica.ro
 BASMUL... ETERNA POVESTE

Dace mitul este o naratiune care amesteca in aceeai

reprezentare imaginative o povestire cu zei. semizei, eroi si se intoarce
la un fel de limp primitiv. arhaic, la un timp original% anterior timpului.
atunci ce este basmul? Nqterea i apoi _formula- acestuia este sim-
pia: cand dispare ..credinta magico-religioasa din mit... acesta _se
desprinde- de mitologie i devine literature. adica Icgenda. basm. ba-
lada. Un rol important in aceasta privinta 1-au jucat chiar magicienii
specializati- care desrawrandu-se creator, adica (sii nu ocolim cuvan-
tul) cu talent, in domeniile sacre-, i-au intarit caracterul literar. $i in
viziuinea lui G. Calinescu, basmul este ..o opera de creatie literarr,
dar cu o geneza specials" sau (in orice caz), ,,o oglindire a vietii in
moduri fabuloase ". Numeroase sunt trasaturile de nature folclorica pe
care le gasim in miturile sumeriene, egiptene, elinice, sj multe din le-
gendele for suns in auzul nostru ca n4te basme, este de parere i Lazar
Saineanu in a sa monumentala opera Basmele romaine. Intr-adevar,
intamplarile lui Ghilgame, ispravile lui Heracles, ale lui Teseu si
Perseu contin trasaturi comune cu basmul, iar singura deosebire ar fi
aceea ca, in timp ce ,.mitul e un basm individualizat... basmul se
invartqte intr-o regiune ideals caniia ii sunt straine notiunile de indi-
vid, timp i spatiu". (L. Saineanu) Faptul ca basmele au circulat con-
comitent cu miturile o dovedesc i afirmatiile unor istorici, dramaturgi
i filosofi antici care in operele for se refers, tramant, in legatura cu
acest subiect. Exemplele oferite de ei stint concludente: istoricul
Plutarh noteaza in Vieille paralele ale oamenilor ilustri, ca de pilda in
cea a lui Teseu, ca in vechime mamele din Atena spuneau povesti
(s.n.) copiilor, spre a-i imbarbata, Inainte de a cadea jertfa
Minotaurului din Creta". Euripide, Intr -o replica din Heracles furiosul
it pune pe Amfitrion s spuna: Linitete-te, o, Megra, si oprete
cursul lacrimilor ce varsa copiii tai: mangaie-i cu vorbe dulci,
ademenete-i cu pove*ti". Platon, in Republica, manifests chiar tin
oarecare dispret in legatura cu babele care spun pove0", iar o intam-

95
www.dacoromanica.ro
plarc-fabula din I7e.spile lui Aristofan incepe cu formula de predilectie
a basmelor: A fost odata...-
In 1962. esteticianul francez Rene Guanon publica o carte...
Syrnholes Jandaineniaux de la Science Sacree - in care propunea dis-
cutiei o idee care. mai apoi. a facia o fn.imoasa cariera: folclorul nu
este o creatie popularii. un produs spontan at masei poporului. nu
este nici macar de origine umana. ci reprezinta SFARMATURI ale
unci stravechi traditii. venind dintr-un trecut atilt de dep5rtat c5 ar fi
imposibil de determinat. Se ajunge astfcl. la formula ca mitologia. bas-
mul erau o exteriorizare a tutor ritualc de natura czoteric5. secrets cc
se oliciau numai in sanctuare. Astfcl. se reactualizeaza momentul pri-
mordial cand Cerul si Pamiintul. din Ispirescu. sc inteilnesc in timpul
spatializat (adica in punctul undc Axis Mundi ..dispare din lips5 de
loc.). tar Omni, simte ca basmele sunt fructe din Arborele Vie(ii i se
pomenete in A fost data ca niciodatr. in simbolismul temporal al
lui Rio tempore-, (in vremea aceea). adica in timpul primordial. fa-
bulos, at inceputurilor (Vasile Lovinescu).
Impletire de intamplari supranaturale cu eroi reali sau fantastici.
basmul, in conceptia lui G. Calinescu * este o opera de creatie literara,
cu o geneza speciala. ..un gen vast, dep5ind cu mutt romanul, find
mitologie, epics, tiinta, observatie, morals etc.- Basmul a conservat i
a trecut mai departe, din generatie in generatie, istoria retraita mitic a
omului. dar i un tezaur de traditii culturale depozitate in memoria
colectiva a popoarelor. Numeroasele expresii, legate de cuvintele
basin- sau poveste-, reflects diferitele i variatele nuance pe care
acestea le-au capatat in timp in limba romans, tocmai prin valoarea for
mitica i sensibil sentimentala. Astfel, expresia _ea in basm-, a cap5tat
intelesul de frumos. minunat. a-i merge cuiva vestea i povestea-,
inseamna a i se duce faima"; dar a sta de poveti- poate insemna i
a vorbi nimicuri. tar a ajunge (a se face, a famine) de poveste-, a
deveni cunoscut mai ales prin fapte negative...
Dei din punct de vedere folcloristic, basmul este o oglindire a
vietii in moduri fabuloase, lurnea acestuia este aproape intotdeauna
autentica. Cateodata insa (ne avertizeaza G. Calinescu), unii autori o...
falsified, deoarece, find cu neputinta s5 se inventeze intriga pe toe,
* G. Calinescu, Estetica basatha.

96
www.dacoromanica.ro
adcsca se rccurgc la situatii ablon, la momente prefabricate...
Caracteristica principalii a basmului este aceca ca eroii lui ..nu sunt
numai oameni. ci i anume fiintc himerice. animals Atunci, care -i
dcosebirca dintre fabula si basm? In fabula animalele sunt simple
mitti pentru felurite tipuri de indiviti. in limp ce. fiintcle ncomene*ti
din basin au psihologia si sociologia for misterioasii care. dci conni-
flea cu omul. nu stint oamcni. $i conclutia pertinentii Vasa de G.
Ctilinescu: ..Cand dintr-o naratiune lipsesc aceSti eroi himerici (s.n.).
n-avem de-a face cu tin basin. Dar care stint acesti protagonivi spcci-
fici i ce-i caracteriteatti pc ci? Aproape intotdeatina, pc prim plan
apare zmeul care. fie ca aminteve de ciclopii din antichitate. fie a
pretinta Coate caracterele dare ale cavalerilor feudali, reprezinta pro-
totipul clementulul negativ care trcbuie invins de Feti-Frumoii i
Ilencle-Cosanienc ale Adevarului si Dreptfitii: apar apoi zfinele bune
sau rele. uriaii i piticii, montrii (Jumatate-de-Om, Sta-
tu-Palnui-Barba-Cot). personificarile fenomenelor luminoase (Soare,
Luceafar. Zorila) sau intwiecoase (Murgila, Miazanoapte), ale unor
abstractiuni (Norocul. Moartea) etc. Basmul este intotdeatina ten-
dentios...anume istorii plat umanitatii prin metoda for didactic-mistica
de a raspunde la problemele vie(ii (dei uneori sunt plictisitoare, prin
stereotipie). Cum se explica stereotipia? Prin migratia abloanelor, prin
transhumanta, pe cale nautica. prin compenetratia grupurilor etnice,
prin medii plurilingvistice i de granita (G. Calinescu). Dar tot el ne
avertizeaza: Daca am descoperi o populatie intr-o insula ce n-a avut
niciodata tin contact cu lumen cunoscutii. am gasi ..i acolo abloane de
basm. daca nu material. dar, desigur, spiritual identice.". Explicatia?
Conformatia moral's didactic-mistica si imaginativii a oamcnilor, scan-
teia mitica misterioasa fac cu putintA migratia istorica a unor ficti-
uni. Cand din punct de vcdcre estetic, stereotipia ne lamurete in lega-
tura cu valoarea originalitatii. numai accidentul in jurul caruia se
desflioar5 actiunile din basm ii consfintete esenta. $i folosind tot
rationamentul lui Calinescu, basmul este tin plagiat sincer i total, iar
gcniul se releva nu numai in arta copiatului ci *i in wzarea in timp i
spatiu, detaliul senzorial si moral conferindu-i farA sfortari de
inventie a treia dimensiune. $abloanele se pot schimba (eroul zboara

97
www.dacoromanica.ro
pe co% oare in Persia. cu opinci fermecate in Romania. in corabii cu
aripi in Anglia). dar ..umanita(ile folclorice care stau la baza for sunt
stabile-.
Sesizand aceasta similitudine a tematicii generale a basmelor de
pretutindeni. profesorul Gheorghc Sechesan face urmatoarea sinteza a
tcoriilor asupra originii basmului:
A) Tcoria mitologica a fratilor Grimm. care compara clementele
mitice din basme cu ..fragmentelc unui diamant siaramat. imprastiat pe
solul acoperit cu iarba si Mori. si numai ochii cci mai ageri le pot
descoperi. Scmnifica(ia for originara s-a pierdut de mull. dar se simle
Inca, si ea este. de fapt. cea care da basmului t aloarea sa. satisfacand
totodata. placerea pentru miraculos-.
B) Tcoria solara si atmosferica a lui Max Miller (care se inte-
meiaza tot pe ideea fratilor Grimm) simbolizand ..multiplele forme ale
miturilor (cu) tot atatea aspecte ale principiului luminos (soarele si
aurora)''; paralel cu aceasta teorie se dezvolta si cea meteorologica a
lui Kuhn, furtuna substituindu-sc aurorei, iar ploaia. soarelui.
C) 0 teorie interesanta este cea a lui Theodor Beufcy care
sustine ideea migratiei basmelor din India budista.
D) Teoria antropologica a lui Taylor. Andrew Lang (Anglia) si
Joseph Bedier (Franta), care, contestand ,. ideea unui centru unic de
iradiere a basmelor, precizeaza ca ele s-au miscut in timpuri si locuri
diferite, imposibil de determinat-. De altfel, si Lazar Saineanu in
Introducerea la monumentala lui opera Basmele romeme, mentioneaza:
Basmele, prin cuprinsul for in parte comun Intregii omeniri, prin fon-
dul for antropologic (s.n.), conhin o parte insemnata a credin(elor
umanitatii primitive. lar Hasdeu, in al sau Etymologicum Magnum
Romanie face o precizare, poate si mai relevanta: ,Starile psihice ale
oamenilor primitivi, ca si ale copiilor in general (s.n.) sunt puhine gi
aproape cu aceleasi variahiuni sau asociahiuni de idci... Iata de ce gi
basmele se ascamana in mod atilt de uimitor cu neamurile cele mai
diverse... si... totalitatea basmelor se poate restrange la un numar foarte
marginit de norme comune identice".
E) 0 alts teorie in privinta similitudinii tematice a basmelor de
pretutindeni. este tot a lui HaWeu (mentionata de altfel gi de straluci-
tul sau elev, Lazar Saineanu), adica cea prin care este desemnat, ca fac-

98
www.dacoromanica.ro
for mitopcic de prim ordin. VISUL _care tindc a da proportii colosale
lucrurilor neinsemnate, ce le jese $i le implete$te in chipurile cele mai
variate. $i produce acele combinatiuni fantastice atat de analoage
fenomenclor miraculoasc din basme-.
F) Teoria folclori$tilor rti$i (men(ioneaza profesorul Sechesan)
urea sa demonstreze ca Orientul a influen(at Occidentul, dar $i ca prin
Bizant. Occidentul. la nindul sau. a influentat Orientul...
G) Teoria $colii finlandeze se bazeaza pc mctoda isto-
rico-geografica a lui Kaarl Krohn. pe principiul careia _Anti Aarne a
crcat o schema. un rcgistru al motivelor basmelor din toate tarile-... $i
clasand toate variantele cunoscute (oral $i prin scris). le dcscificaza
_aria de nispandire. prefaccrile sufcrite in mcdiii socials si cpoci
diferite-.
Lazar Saincanu. pornind de la $coala folclorica a lui Ha$deu,
trecand prin vis' $i folosindu-se de ..metamorfozele- din mitologia
clasica (despre care Ovidiu, conform sistemei lui Pitagora, scria ca...
..totul se schimba. nimic nu piere; spiritul ratace$te din loc in loc $i
insuflete$te toate corpurilc; el intra din om in animal $i din animal in
om, dar nu moare niciodata intocmai ca ceara cea moare, ce prime$te
mii de forme $i sub acele forme variate famine intotdeauna aceeqi, tot
astfel sufletul ramane acela$i in toate colindarile sale sub forme
diferite $i in corpuri diferiteTh apdar, Saineanu a folosit pentru a
descifra ..povestea- basmului, metoda comparatista. oferind o punte
comodA intre antichitate si prezent, precum si intre rAsarit si apus
(Ovidiu Bar lea). Studiul lui Lazar Saineanu asupra basmului, atat de
vast $i Inca neintrecut, se sprijinA in toate articulatiile lui direct pe
variantele folclorice, dispune de o large $i aproape exhaustive"
informatie $tiintifica $i nu se aventureaza in teorii lipsite de temeiul
necesar ". Totu$i, in legatura cu delimitarea speciilor- din basm, spe-
ciali$tii din acest domeniu sunt de parere ca Saineanu restrange denu-
mirea basm" numai la naratiunea fantastica propriu-zisa. al carei ca-
racter esential ar fi (dupa Ovidiu Bar lea) miraculosui, supranatu-
ralul, $i va folosi pentru basmele nuvelistice termenul de snoavA sau
poveste glumeatA, reprezentand ipostaza degenerate a speciei,
deoarece partea fantastica sau dispare cu totul. sau capita acea nuanta
de exagerapune ridicola si absurda, ce contrasteaz izbitor cu gravi-

99
www.dacoromanica.ro
tatea (s.n.) basmultil. Pcntru Saincanu. de pilda. uncle naratiuni
dcspre Pacala Mini in categoria basmelor. insa allele nu stint decal niste
banale snoave. Adevaratele basme. prin con(inutul for comun Intregii
omeniri. prin fondul for antropologic...contin o parte insemnata a cre-
dintelor umanitatii primitive". multe din obiceiurile unor triburi sal-
batice care se mai descopera Inca in padurca amazoniana sau in uncle
insult din Oceanul Pacific. se regasesc in mituri si basmc precum si
urme de antropologie. de incest. de pnincucidere. credinte dcspre pu-
terea unor monstri asupra corpurilor ceresti (si astazi mai stint Inca
oamcni care isi inchipuic ca. atunci cand se produce o eclipsa. luna sati
soarele stint mancate de varcolaci): recrudescenta vrajitoarelor. a
vracilor. a facatorilor de fannece" se petrece chiar si azi. in cpoca
rachctclor i calculatoarelor cicctronicc.
Fondul antropologic al basmelor. este de parerc Saineanu, deli
cuprinde tin numar restnins de tipuri fundamentale. este variat, ,,pans
la infinit", de fiecare grup etnic. deoarece fiecare popor ..coloreaza cu
o nuanta proprie povestea originalr, si originara. adaugam noi.
Astrologia si domeniul infinit al superstitiilor joaca, de asemenea, un
-
rol foarte insemnat in lumea basmului (vraci si cititori in stele, ,,cea-
sul" bun si ceasul" niu. norocul, semnele prevestitoare. fiin(ele
mitice) desi pretutindeni fundamental aceleasi - imbraca basmul
intr-o forma metaforica, proprie sensibilitatii variate, a diverselor
grupuri etnice.
Numeroase trasaturi specifice basmului de sorginte mitica sau
de natura folclorica be gasim, dupa cum am vazut pand acum, in cul-
turile antice: sumeriana, egipteana, greaca. Dar, data mitul poate fi
socotit un basm individualizat" (ce prezinta anumite persoane, in anu-
mite... locuri), basmul se desfa*oara, asa cum mai mentionam, intr-o...
regiune ideals careia ii sunt strAine notiunile de individ, de timp, de
spatiu. De aceea, prezentarea unei scurte istorii a basmului, devine nu
numai necesara, dar si fascinanta. Astfel, cel mai vechi basm mentio-
nat pans acum este considerat unul egiptean, intitulat Cei doi frail, care
a fost descoperit de egiptologul de origine franceza, de Rouge, abia in
1852, pe un papirus... ratacit in Italia". Manuscrisul dateaza din se-
colul al XIV i.Hr. si este recunoscut a fi cel mai vechi basm cunoscut
panA azi. Basmul, asternut pe papirus de gramaticul Eunana, con-

100
www.dacoromanica.ro
temporan cu Moisc . are urnuitorul conlinut prescurtat:

..A Jost ()data doi f ati clintr-o singurd mama .yi &Mr-tin singur
tatd. aniline Anupu .yi Blau. Anupu avea casa nevasta iarfratele sent
ccl mai mic slujea la chinsul. mananchi-i vitele la Ovine. arcinchi-i
ogond i facancl alto treburi de ale casei. Intr-o zi. pe cancl amancloi
fratii lucrau la camp. Anupu trimise acasei pe Bitiu dupa inte semitne.
Acolo. cumnatd-sa. incligita de voinicia tandrului. cdutel sa-1
ainageacd El se inliirie ca o panted."( auzincl cuvintele ruyinoase ale
jemeiei i se intoarse grabnic la COMA Ord a spline o vorbd Wear
fratelui say. lar seam. pe colic/ Anupu se intorcea acasei .i Bitiu mana
vitele la staid. jemeia de fried. se un.se cu o grasime neagrd yi zise
beirbatului: Fratele tau mi-a grail cu voile ru.yinoase 4i fiincicd I -am
respins. in-a batut. ca sa nu-I spun. De-I mai layi sa trdiascd, eu voi
?nun, Ca el va mai cauta yi alt prilej set' ma necinsteasca .
Anupu. InJiiriat, puse mana pe tin cutit yi se ayezd la panda
indaratul stauluhii, ca Si'-! oinoare pe Blau la intoarcere. Dar vaca.
care payea in capul turtnci, zise pastonilui: oFereve-te, Ca fratele tau
cautd sd to oinoare. A doua vaca Ii grill acelayi lucru i el zdri
indareind staidului pe frate-sdri. cii cutitill in !nand. Atunci Bitiu o hill
la fiiga.i. iirmarit de frate-sae. se rugd de Phra (zeal soarelui), care
factr sei se iveasca Intre aniandoi o apa mare 4'i plind de crocodili; iar
de pe celdlalt mal Bitiu zise fratelui saw Ram& acolo panel la reveir-
sand zorilor atunci vei afla aclevand, cd eu nu voi mai sta cu tine
niciodatd: ma chic in valea Salcamzihii.
Cand se lumina de ziud, Bitiu, dupd ce se indreptc7ti de acea
ziracioasd invinuire, mutilandu-se, zise fratelui saw Imi voi vrdji
inima si o voi pone in varfill jloarei salcc?mului; ci dacil se va lain sal-
camul ci inima mea va cadea pe painant. atunci se- vii s-o cauti 7 ani
.Fi. cOnd vei gasi-o. s-o pui intr-un vas cii apd proaspaid ci eu voi invia.
Iar cand apa din urcior va spumega in many ta, vei .ti ca mi s-a intam-
plat ceva. Atunci nu mai sta o chpd ci porneyte. El se dose in valea
Salcamuhii. iar Anupu, deznaddjcluit, se intoarse acasti, ucise pe ne-
vastd-sa 4i se puse sd jeleascd pe jate-sclu.
In vremea aceea, Bitiu petrecea singur in valea Salcamzilui ci
se culca sub arborele in floarea cdruia-41 pusese inima. Acolo, zeilor

101
www.dacoromanica.ro
jiindu-le milt, de singuratatea so, ii zidira ojemeie frumoctsa ca a zany
pe care Ursitoarele o menirei .va moarei de moarte silnica. Bititt a
iubea Janne V. cam' se ducea Ia vanatoare, o toga sa nu Ursa din casa.
de tecund se' n-o relpeasca raid, de care n-ar putea s-o scape. ca tooter
puterea lui, inima so. s-afla in varjitl floarei salcamului.
Dar intr-o zi ea ieyi din casil V rend se apropie de cleinsa. Fugind
inapoi. o cosita din par ii ceizu in ape, V. chisel pond in Egipt. se opri la
local unde se speilatt hainele imparatului. Luanclu-se duper mirosul ei.
marele spalenor o scoase din apa 0 a dose hti Eamon. Acesta theme'
pe carturarii vrajitori cari ii spuserei cer cosita e a fiicei hti Phra. yi-1
sfeituira s trimeata oanieni s-o caute in valea Sa /cOmului. Dar triniiii
nu se mai intoarsera, ceici Bit121 ii 0117011 pe toti. afara de until, care sei
vesteasca imparatului nenorocirea. Atunci Faraon trimise multi arcayi
yi o lemeie cu damn, care s-o ademeneasca Femeia a aduse in Egipt
ci imparand o iubi foarte. Intrebata de puterea sotului sin, ea ii
descoperi taina si arcayii, taindfloarea .salcamithei, pe carne era inima
lui Bitiu, el cant mort odate7 cu dansa.
In vremea aceea Armpit, vazeind apa spumegand in urcior.
intelese ca s-a inteimplat ceva ci porni la valea Sakeunului, unde gasi
pe Bitin twins mort. Duper ce-1 jell, se pure .se' -i caute inima 51 ahia
dupa paint ani gasi un bob (era inima fratelui sat). pe care-I pose
intr-o ceara cu ape' proaspc7ta ,ci o Bede mortuhti s-o bea: atunci
inima i se prince la lac ci invie.
Fratii se imbreitivircl ci Bid!, zise: Acum en am se' ma fac un
taut; to ayazei-te pe spinarea mea ci du-ma la Faraon. ca se' -mi relzbzin
asupra nevestei melep.
Aya yi facet. Taurul, intrand in harem. incepu se' mustre pe
itibita impeiratului pentnt fapatele ei nelegiuite.
Ea, temandu-se de vorbele beirbatului salt, ruga pe imparat
sd -i dea se' meinance din ficatul tattrului. Cu mita parere de ran se
tndupleca Faraon fi, pe ceind it Injunghiau. cazuret done' picaturi de
singe dinaintea pallet imparatevi. din care raseirira done' marl yi fni-
moase persele (arbori consacrati lui Osiris).
Ccind veni imparatul cu iubita lui se' be vaza, perselele
incepurei din non se' mustre pe femeia cea necredincioasei. Ea auger
atunci pe imparat se' le tale spre a face din ele scanduri. Pe cand dttl-

102
www.dacoromanica.ro
gherii le !than. o tanclard zburd si mire in gura lemeii: ea o inghhi si
reimase insarcinata.
Peste ceitava vreme ea 17eiSC11 1117 halal care. Aceindu-se mare.
mayteni tronul (lupe( moartea imparatului. Atunci adund pe toti
flout de Aid .yi nevastei-sa. El povesti in auzul tuturora 1171aM-
plarea .yi sfetnicii. judecancl-o vreclnica de moarte. el porunci sa li se
implineascd judecata. Jar pe jate-sau it Jaen mo.tenitorul tronului
dupd moartea sa".*

Trilsaturile miraculoase ale accstui basin vechi de 3.500 dc ani

le V0111 &Komi in cele mai diverse literaturi. Siiincanu amintindu -Ic
pc cele din cpisodul biblic al Putifarei cu losif. in legenda greaca
despre Phcdra si Hipolit. in ..romanul" indian S'inclhad. in diferitele...
povqti din 1001 de nopti. dar $i in cele rornanqti scrise sau culese de
Petro Ispirescu. Pop-Reteganul, Sbiera sau Stancescu.
Tot in Basmele ;mane cste citat i col mai vechi prototip al unei
snoave, istorisit de Herodot: Tezaurul lui Rampsinit.

.,Acest 11)71)(11-at avea o comoara aca de mare, Inuit nici unul

dinire urma.yii lui n-au putut-o ajunge, necum covdryi. Pentru huna ei
pastrare imparatul puse sa zideascei din piatra o ceimard, care ,sa aibei
un partite in aldra de ingradirea palatului. Dar mesterul ziclar asezd-
una din pietre a.ya incdt doi oameni. ci chiar unul singur. s-o poata urni
din loc. Gatindu-se camara, imparatul isi puse acolo toate averile.
Putin dupe aceea zidarul, hind sa moard, chema pe fiii sal (avea
dot) si be spuse cum be purtase de grija si cum, ca sa poata trai cu
imbelsugarae, zidise comoara cu acel mestesug. Dupd ce-i facu sa
inteleaga chipul cum sa scoata piatra, le dede meisuratoarea 41 le zise
ed. hteind bine aminte. vor ajunge vistiernicii imparatului. Apoi muri!

Atunci flaccid se pusera pe lucre. Feicuret ocolul palatuhti.

geisird piatra, o urnirc7 incet din loc ci luard o sumo insemnatei. Dar
cdnd fit sa intre imparatul in ceimard, ramase !limit de lipsa banilor El
nu stia pe tine sa pule vim de vreme ce pecetile erau neatinse si

* Acest rezwnat. prectun i celelalte care vor unna. sum Mute de Lazar $aineann.

103
www.dacoromanica.ro
camera era inChisei yi bine indliatd. Dar intomplandu-se aye de
cloud-trei oil (cd hotii jdfiiiau intruna). el porunci RI se Rica nive
laturi i sd le a.yeze lnngn !az' le de bani. Hotii venire' ca .yi inainte:
until din ei infra. s-apropie de lade" V fit pries in lat. Atund intelegancl
primejclia. cholla lute pe frate-seiu. ii .spuse intomplama .yi-I sfdtui sa-i
tale capul. ca se' nu-i fie .yi lei pricind de peire. de ! -ar rectinoayte.
Fratele pricepu ca avea dreptate si jam cum it sfdtuise: apoi potrivind
piatra la loc. plecd acasa cu capul fratelui seiu.
Cum se lumina de ziva, impcirantl ityrci in cdmard yi incremeni
vazancl in lat trupul hotului lard cap. Camara era neatinsa yi nu se
vedea loc nici de intrare nici de ie.yire. Ne.yiiincl ce se' Pea el chihzui
sO se spcinzure trupul mortului pe zidul cetatei .yi sa pule paznici ca saj
actual pe oricine ar vedea hocincht-I au compeitimindu-I. Pe ulna'
mortal era astfel spanzurat. mama -se'. preipeiclitei de durere. spuse
celuilalt flu yi-i porunci. oricum o yti. se' -i achicd trupul. ameninteindu-1
ca de nu. fl va spine impeiratului.
Veizeind ca mama -se' stdruia cu tot dinadinsul yi nu voia sa Vie
de nici o primejdie, el scorn! acest vic /ecug: peste samarele unor
magari puse niyte ugere pline cu vin si mina pe meigari la local put.
Acolo. in fata paznicilor el deslegd 2 sae 3 ugere: vinul incepond se'
dirge", el se lovi in cap yi tipa, ca .i cum n-ar fi ytiut inspre care magar
sO apuce. Paznicii vazancl CO se vOrsa ateita yin. alergard cu sticle spre
a hia. part -ar fi curs spre desfeitarea lor.
Omul nostril se Om cO e suparat. incept sO -i injure yi apoi se
potoli ceind paznicii se arOtarO mai omenoyi. La !Irma zirmelor abaft'
mdgarii din drum fi le potrivi sarcinile. Tot vorhind cu pazniciii, until
din ei it lud peste picior yi-1 ficu sO raze: el. drept multumire, le dede
un uger. Ei inclatif se pusera pe beat, pofiind .yi pe negutator sO bee cu
clench. yi arcitanclu-se din ce in ce mai prietenoyi. el le\mai dede un
uger. Brand intr-una, paznicii se imhatard de tot yi adormird pe loc.
Atunci el, cum inserd, dezlegii trupul fratelui salt yi, ca sa-yi Mid joc
de paznici, le rase la fiecare falca dreaptet puse mortal pe magar yi
apticei spre case, implinind astfel porunca tnamei sale.
Cand aflei impeiratul ca fitrase cineva trupul mon:dui, se catrani
de motile yi, vrand cu orice pret sO descopere pe acel hot dibaci. Pot
un /ecru care mie unuia mi se pare de necrezta: porunci fiicei sale se'

104
www.dacoromanica.ro
primeasca in case ei pe tort deopotrivii. dar inainte de a le Ince pe vole
sei-i pule a povesti cc facuserci in vista for mai islet pi mai neleghdt: .yi
cif inclata ce ar c/a pete hot. sei pale mina pe ((amid .yi ca nu-I lase sci
piece. Pe cond ca faces cum ii poruncise tats -sau. hood. allond rete-
nia vrcind sei paccileascei V de asta dater pe imptirat. Ole brand anal
om 11101 de carotid it vori sub haina .pi hard la Into imparauthd. Candi
incept! jam itiorbe. ca pt pe ceilalti. ce faCUSe 11101 dim el ii povesti
ca tainse capul vehii sae prin.s in la! yi apoi faae, imbedond pe
paznici. Cum isprclvi. ea pose mama pe classes l: dar Jihad Ntuneric.
honil ii 1171117Se mane de most pi ea o apucci. crezand ca e a lid: el i-o
lava dechise uya .i
Ccind nazi imparatal male acestea. it prince mare mirare de
iscuima .pi ihdreizneala bollard. Pure crainici strige in male pantile
ca-1 va ierta pi-I va umplea cu (farad numai sa se cave. Hood se
Wren .yi veni inaintea imparandui. Rampsinit se minima Parte
privindu -1, ii dede pe fii-sa in caseitorie ca celui mai vrednic dintre %Oa
care paccIlise pe egipteni, cei mai .yireci dime oameni-.

Tema acestei povestiri-snoava relatata de Herodot este raspan-

dita la toate popoarele $i desigur. se tragc, din mitologia greacii, unde
Hermes. zeul comertului si... protectorul hotilor dar $i cel care a
inventaf' lira, flautut masurile si jumatatile prccum si sportul a reusit
prin viclenie. se fure boii lui Apollo. zeul binelui si al frumusetii,
parintelc lui Esculap, zeul medicinii.
Dar. dintre toate popoarele antice (ne informeala tot Lazar
Saineanu. in capitolul al VI-lea, al monumentalei sale opere. dedicat
istoricului basmelor-). indienii au cea mai bogata literatura in basme,
povesti si fabule. _Nu numai cartile vedice si marile epopei nationale
contin (ca si pocmele homerice) importante materiale folclorice, dar
mai interesant e ca dam aici, pentru intaia oars in antichitate, de o li-
teratura care sfi numere opere speciale compuse exclusiv din povesti
i basme ". Panciatanta. atat prin vechime, prin expansiune, cat si prin
influenta pe care a exercitat-o pentru literatura asiatica si europeana
este, fait' indoiala, cea mai importanta. Cele 5 carti, deci un fel de
antologie de povesti si basme, alcatuita sub influenta budista, merits
toata atentia si pentru modul in care se dezvolta ideea .,animalelor

105
www.dacoromanica.ro
recunoscatoare", budismul recomandand bunavointd si compatimire
pentru toate fiintele vietuitoare, ba Inca intr-o masura mai mare pentru
animate decat pentru oameni". Tipul folcloric al Animalelor
recunoscatoare reprezinta insa o conceptie universal-umana pe care
o regasim si in basmele romanesti izolat sau in legaturd cu nere-
cunostinta omeneascd", dar mai ales in credinta nestrdmutata a ani-
malelor fats de om.
$i epopeile anticei Elade, create pe vatra fertild a propriilor
traditii, au un caracter antrolologic. In Iliada apar pigmei, oameni
marl cat pumnul", care trdiesc, in luptd cu cocorii, iar Odiseea este de
la un capdt pand la altul... o tesaturd de povesti artistic imbinate, intre
care cateva au pastrat insa, cu toata impletitura for mitologicd, un car-
acter pronuntat de basme". Mai mutt decat atat, chiar si ideea funda-
mentald care sta la baza Odiseii, lipsa indelungatd a sotului, fideli-
tatea sotiei, intoarcerea sotutui travestit in cersetor, recunoasterea, in
sfarsit, a acestuia, este o formula folclorica universals. Alte exemple:
Palatul cu ziduri de aramd si argint al lui Alcinou, imparatul faimos al
feacienilor, cainii de aur care pazeau intrdrile palatului (nemuritori i
fall batranete), puterea vrdjitoarei Circe, care putea schimba prin
farmece, pe oameni in animate sau viclenia lui Ulise, pentru a-I orbi pe
fiul lui Poseidon, ciclopul Polifem, mancAtorul de oameni.
In Roma antics, gustul pentru povesti patrunsese de timpuriu si
chiar ajunsese la mods. Ovidiu, in Metamorfozele, scria despre trans-
formarea fecioarei Scylla in monstru; a lui lo, iubita lui Zeus, care,
pentru a o ascunde de sotia sa, a preschimbat-o in... vacs; a
Phitomenei, in privighetoare. In Asinul de aur sau cele 11 carti de
metamorfoze a lui Apuleiu, episodul Amor .yi Psyche este un adevarat
basm, insusi autorul dandu-i denumirea de o poveste babeascd" si
care debuteazd chiar cu formula: Erant in quadem civitas rex et regi-
na..." A fost odata intr-o tail un imparat si o imparateasa"... etc. Ideea
care sta la baza tramei acestui adevarat basm (despartirea indelun-
gata a doi iubiti, nenorociti din cauza unei greseli a femeii, uneori a
bdrbatului, si unirea for dupd multe suferinte se regdseste in basme, sub
mii de forme, in toate timpurile si in toate continentele). L. Saineanu
aminteste, de asemenea, despre Istoria naturaki a lui Pliniu, ade-
vdrat repertoriu de materiale folclorice... cdrora autorul pare a le acor-

106
www.dacoromanica.ro
da o existents istoricA": norii ploua cu lapte 4i singe, cu fier, cu lank
chiar i cu cAramizi, data nu cu... carnati; in lume exists tot felul de
oameni ciudati, cu capete de caine, care latra in loc de a vorbi, cu
cocoi care vorbesc, cu oameni care au cite un singur picior
(Jumatate-de-om?), cu fete care se metamorfozeaza in barbati... chiar
in ziva nuntii, cu arbori simtitori, care in functie de necesitatile...
istorice sunt de partea cand a plebeilor, and a patricienilor".
Simpatia" dintre lumea vegetala i lumea oannenilor, trasiitura Ca-
racteristica a basmelor, o gAsim i in China unde din mormintele
despartite ale iubitilor nenorociti, rasar doi cedri care ii impletesc
ramurile i radacinile", precum i in povetile medievale, ca de pildA
in Tristan si Isolda, cand din mormantul primului a rAsarit o planta care
s-a aplecat peste mormantul reginei, cu toata impotrivirea sotului-rege.
Dar, dei, lard nici o indoiala influenta Panciantantrei, a Iliadei,
a Odiseii i a Metamorfozelor a fost de o importantA deosebita in
evolutia continua a basmului, motivul perfidiei i vicleniei feminine
din povestea egipteanA a celor Doi frail pare a sta i Ia radacinile celei
mai celebre culegeri de basme, 0 mie si una de nopii, acest ocean
in care s-au revArsat paraiele fanteziei orientale", dupa cum caracteri-
zeazA aceastA minunatA opera L. $aineanu. Halima numele culegerii
in versiunea neogreacA (aparuta i in limba romans, in 1835, cu sub-
titlul Povestiri mitologicevi aralmyti innoada firul povestilor spuse
de $eherezada ca sA scape de traditia prin care ahul trebuia sail ucidd
sotia dupa prima noapte de dragoste, cu cea a celor apte intelepti,
atunci and un flu de imparat, impotrivindu-se staruintelor ruinoase
ale uneia dintre femeile tatAlui sau (care 1-a invinuit ca ar fi incercat s-o
necinsteascA), prelungesc termenul osandei, spunand 7 poveti in 7
zile i, in acest fel, trecand termenul fatal. Acest pretext il gasim i in
Decameronul lui Boccacio, apoi in Treisprezece nopti plcicute,
culegere venetiana din secolul al XVI -lea care inmAnuncheazA nu mai
putin de 74 de poveti, precum i in alts colectie, intitulata Cele 5 zile
sau povestea pove.ytilor pentru desfeitarea mititeilor, aparuta Ia
Neapole in anul 1637. Subliniind originea folcloricA a acestor culegeri,
Lazar $Aineanu face o apropiere fireasca intre aceste basme i cele
recunoscute in cele mai diverse provincii romaneti. Astfel, printre
basmele din cele Treisprezece nop(i se gasete i Pisica lid Constantin

107
www.dacoromanica.ro
No/mom/. care se asearnanii cu nazdrchkund de Petre
Coto. Fitton
Ispirescu. dar si cu Le Chat Botte accl motan incallat al lui Perrault.
cu care acesta deschide o intreaga epoch de reinflorire a basmului, pre-
tutindeni in lume (in 1697 apare in Les conies de ma mere VOye. In
care _mania gasch povesteste diferitc basme bobocilor sar. Drese sau
mai putin drese eu ..sosul galanterici medievale". basmele lui Charles
Perrault (1628 1703) au deschis o larga calc de afirmare a basmului
in toad Europa. subiectele din Fruinoasa din pachlrea adormita. Fata
cu scu filo ro.yie. Barbs Albastra fiind descoperite in folclorul tuturor
thrilor Vechiului Continent sau adaptate de dare scriitori renumiti, cum
sunt: Contesa de Segur. Fratii Grimm. H.Ch. Andersen. C. Collodi.
Selma Lager WI Petre Ispirescu. Ion Creangh $i mai putin cunoscutii.
din pticate, culegatori romani: D. StAncescu, I. Pop-Reteganul. I.C.
Visarion etc.
Scrise sau transcrise de Perrault sau de Fratii Grimm, basmelc
iii dovedcsc vitalitatea si prin felul cum se... metamorfozeaza miracu-
los devenind, adesea, altceva, deli esenta le ramane acceasi. Soarta
Scufitei Rosii in versiunea lui Perrault dcvine ceea ce ntunesc spe-
cialistii ..o poveste de luare aminte", care pare a se adresa ..unui
public al saloanelor", si are menirea de a preveni unii spun, pe copil,
allii mai ales pe adult ..asupra primejdiilor $i capcanelor vietii".
Cum? In versiunea fiance& o faith este trimisa de maica-sa la buni-
ca ei ..cu o clatita $i o oala cu lint". Pe drum ea intalneste lupul si
imprudenta ii povesteste despre bunica ei care locuicste in casa din
phdure. Lupul atiita a asteptat a luat-o inainte, a mancat-o intai pe
bunica, apoi pc fetita care a sosit mai tarziu. Nu acelasi tragic dez-
nodhinant it are versiunea germana. Lupul, dupd ce a inghitit-o pe
bunica si pe fath, a fost spintecat de un vanator, care le-a scos, mai
apoi, vii din pantecele lupului. Prima versiune are menirea sa trezeasch
pe copii la bun-simt si judecata, versiunea fratilor Grimm iii propune
un lucru practic... (made in Germany"): sh-i adoarma pe copii dupa o
zi de joach. Ultima povestire din povestile lui Perrault, Le Petit-Poucet
(Statu-Palma) are si in limba romand o puzderie de variante, iar renu-
mitul erou poartA diferite name: Prichinduth, Piphrus, Nan din Gavan,
Neghinita s.a. lath pe scurt basmul fran(uzesc, repovestit de Lazhr
Siiineanu:

108
www.dacoromanica.ro
 liyte oameni set raci aveau 7 copii. dintre cari cel mai Ink era
de tot martini yi, ceind se nascuse. nu era mai gros ca un Beget (de uncle
pi nuinele de a micul Policar). Pe cat era insa de pine. pe ateita era de
islet yi de treaba. Parintii, neavand cu ce-.yi hrani copiii, ii pareisird
intr-o pachire yi mititehtl. zarinci o licarire clintr-un vorf de copaci. ipi
Buse froth la o ceisuta luminata. Acolo locuia un uria.y (ogre). care vru
sa -i meinance (strigatul aJe setts la thaire fraiche core.spunde lui
aMie-tni miroase a oar de pe tartmul celetlalt). tiff ii lase pe a doua
zi. (Maw! avea 7 fete .yi jemeia sa oiled pe haieti in aceeayi camera
cu jetek. Noaptea, mititelul. ghicind Ca uriayul urea sa-i injunghie. hta
coroanele de our de pe capetele fetelor yi le aezei pe ale fratilor sai,
a.ya ca. .fetele Ara oinorate in local lor. Apoi fitgira cu totii fi scapara
de prigonirile uria.yuliti. care se Itta dupe dan.yii C11 ni.yte cizme tie 7
po.te (hottes de sept

In randurile urmatoare, versiunea romaneasca Prichindula a lui

D. Stancescu, rezumata impecabil, de cel mai important discipol al lui
B.P. Hasdeu. Saincanu * :

Thyte oameni sarmani n-aveau copii yi nevasta se rugs la

Dumnezeu sa-i dal-Wawa until. Ea ramase insarcinata ci nascu o
spuza de copii mititei ca gandacul yi multi foarte la numar, cari
incepurei sa planga fi sa tipe. Beirbatul, vazeind o aya sumedenie, ii
aruncei intr-un ciur ci -i lepeida la o reispantie. Atunci, vaiete pe ne-
vasta -sa!
Veni vremea manceirei pi, In sfarcit, mai ramasese un codru de
mainaliga yi o bucatei de breinza. Atunci nevasta suspinei: caci
n-avem .yi not aun copilay barim care sa guste! a... Mama, uite-ma
aid!. se auzi de undeva un strigeit yi, cautand sa vaza de uncle veneer,
gasi pe ciur un copilay din cei multi.
El cent lui rata -sau sa meargii cu phigul sa are yi, intreind in
urechea boului, incept sa strige a cea! Ms! La papine se dede jos
din ureche yi se ayeza sub o frunzei de tei. Niyte talhari vrand sa fire

* Pentru a gusta Cu adevarat fanneetal unor basme, neputandu-le publica in intregime, am apelat
la rezumatele judicioase. pline de ealitali Iiterare, faeute de Lazar aineanu in Basmele ronkine.

109
www.dacoromanica.ro
boil. Princhiduid striga le viz! to vaz! Se .speriard hotii si. gasindu -l.
%Turd sel-1 omoare ca is boil. dar el le rdspunse: St7 ne facem
tovareiyi!
Prichidutel (luxe pe hoti la steina satului. ii ascunse acolo yi el
insui intrancl in urechea oil. se pose sd strige: aSr i. nra ciobane. ca -ti
Jur oaia! .57 aya poi de trel ors. iar a train oc-ird ()litre/ yi o dede pe
mina hotilor nu-Mond-a din creche. Tot a.ya lira) n pdine yi 1111 butolay
tie yin. Holii se hucurau mull cu deinsul yi-I duserd in peidure la scar
hura untie grainddiserei bogatiile. Alunci Prichidutd se vorhi cu
tali -sac si. paceilincl pe hoti. sa Iiiga [neared sculele .yi befriend De
atunci ramase tatet-sau bogar.

Influenta celor opt basme, cuprinse in editia princeps a lui

Charles Perrault, a fost foarte mare. acestca avand o imensa raspandire
si gasindu-si mai ales .,multi imitators ".
Peste un secol, adica o data cu aparitia, in 1812. a Pove.ytilor
de copii yi de casei ale fratilor Grimm. - incepe o noun era pentru
studiile folclorice, fnvatati si scriitori din toate tarile indreptandu-
si atentia asupra tezaurului de povesti poporale... sunt scoase la
luminA colectii de basme, al cAror numAr, crescand pe zi ce trece,
dovedeau interesul cu care incepuse sa se urmareasca pretutin-
deni, adunarea comorilor spiritului poporal... (L. Saineanu).
Daca cititorul contemporan cu Perrault nu putea sA nu tresara
la aluziile actualitatii din vremea acestuia, strecurate printre randuri
(mods, obiceiuri, mobilier, vestimentatie) sau la inlocuirea unor mituri
ancestrale cu altele mai noi, dupa aparitia operei Fratilor Grimm situ-
atia cititorilor maturi sau copii s-a complicat si mai mult, viziunea
asupra basmului a lui H. Ch. Andersen, a lui Carlo Collodi, Lewis
Carroll sau Oscar Wilde schimbandu-se foarte mult, cateodata chiar
structural. Aceasta schimbare la fata- incepuse, desigur, mult mai
inainte, poate din 1726, o data cu aparitia Calatoriilor lui Samuel
Gulliver in mai mite tail ale lumii, iar cu Alice in tara minunilor,
atingandu-se prin nastrusnicile nascociri cu idei specifice unei gandiri
de matematician, cote neasteptat de subtile, altele dec.& in cazul bas-
melor celebre. Bineinteles si in antichitate multi filosofi, deli hraniti la
sanul lui Homer, ii contestau literatura, spunand, asemenea lui Platon,

110
www.dacoromanica.ro
ca. ..atunci dud poctul sta pc trepiedul muzclor. nuli mai stapiine*te
mintea. ci. ascmcnea unci fanlani, lass sh curga tot ceea ce vine Oare
a*a se intfunpla *i cu creatorii de basme de azi, delirul inspiratiei Mean-
du-i s atinga. uneori. piscuri nepermise. uncle de neinteles pentru
copii. allele incitante chiar i pentru specialiti? G. Calinescu. in
Esteilea basmului. find de parere ea o analiza critics a basmului este
nu numai posibila ci i obligatorie, nu se da indanit sa aminteasca de
unii folclori*ti *i basmuitori actuali care n-au nici o competenta lite-
raft, *i di multi dintrc ci se dedau la unele studii hazardate de so-
ciologie genetics. obsedati de ..operele capitalc dc istoric al religiilor
ale lui James George Frazer *i dc celc ale filosofului francez
Ler -Bruhl. autorul lucnirii Mentalite primitive-. Creanga. care a pre-
lucrat cu maiestrie folclonil. este mai autentic decal cei care nu se pri-
cep cum s-1 culeaga *i it falsifica.
..Dupa basmele lui H.Cr. Andersen, precizeaza cu subtilitate...
Criticul nepereche. calul mortii cu trei picioare merge. schioplitand,
spre casa celui care urmeaza a muri... calul lui Odin arc opt picioare,
dar fara a nega puterea reminiscentci mitologice. este clar, in Virtutea
libertatii de a crea in basm in limitele sabloanelor, a in exemplele
noastre calul cu trei picioare e un animal intentionat ridicul, in vreme
cc acela cu opt picioare infatiseaza o mare izbancla tehnica de ordin
fabulos...- $i mai multe concluzii in stilul scanteietor al lui G.
Calinescu: a) Cunoa*terea *abloanelor, ne inlesne*te determinarea cri-
tics a valorii unui basm, b) Un unicat nu e un produs folcloric, dar asta
nu inseamna ca basmele lui Creanga, care calca regulile artistice ale
folclorului, nu sunt autentice*, c) Basmul evolueaza *i in noile conditii
de civilizatie, iar de disparitia lui nu poate fi vorba; d) Mecanica *i
armamentul modern patrund in basmele actuale, voinicul... este
acum... calare pe o racheta $i se transports ,,cu avionul din tinerete
avand... 99 de motoare at imparatului...
Dar, pentru a simti gustul autentic al basmelor romane si pen-
tru a sesiza fireasca evolutie a acestora, Lazar Saineanu le-a impartit in
patru SECTIUNI, clasificare susceptibila la cea mai larga generalizare
gi intr-o serie marginita de CICLURI, reprezentate prin tot atatea idei
fundamentale de natura mitica, etica sau psihologica. Fiecare ciclu
cuprinde cloud sau mai multe tipuri, care reprezinta principalele

111
www.dacoromanica.ro
aspectc ale concep(iei primordialc. Prezentarca catorva dintre aceste
cicluri si exemplificarea for printr-un basm pe care it socotesc a fi
tipic. va conduce spre o mai buna si larga intclegere a intregului cor-
pus at basmelor romtine cu care Saincanu si-a imbogatit nu numai
magistrala lui opera. ci si stiinta folclorului.

***

In prima sectiunc. cea a basmclor MITICO-FANTASTICE. stint

prezentate zece cicluri: ..Cic lul parasirilor sau om-animar. ..Ciclul
Femcia-plantr. lul Interzicerilor-. ..Ciclul Juruintelor-. ,.Cic lul
Metamorfozelor-. ..Cic lul Descinderilor infcrnale ". ..Cic lul
Asccnsiunilor acriene-. Cic ltil Expuncrilor-. ,.Cic lul ispravilor
eroice: si ,.Ciclul- Fecioarei razboinice-.
In cadrul ciclului par5sirilor sau om-animal. sunt prezentate
trei tipuri fundamentale: 1) Amor si Psyche; 2) Melusina: 3) Neraida.
Am ales, special. numai aceste denumiri pentru ca basmele selectio-
nate respecta- variatele forme ale unor cunoscute mituri antice. su-
bliniind. astfcl, influen(a pc care accstea au exercitat-o asupra fol-
clorului.
Psi che, de pita personifica la greci sufletul uman. dar fru-
musetea ei a trezit invidia Afroditei. zeita printre altele si a volup-
tatii. motiv ca s5-1 trimita pe Eros. fiul ei, zeal iubirii, sa o fac5 sa se
indragosteasca de un... om unit. ..S-a indragostit chiar el de ea (e scris
Intr -un dictionar de mitologie) si, conform intelegerii dintre ei, nu se
intalneau decal noaptea, el interzicandu-i sa-i vada chipul, conditie a
fericirii lor". Psyche nu a rezistat, curiozitatea ei a fost mai mare. si-a
incalcat juramantul. iar in aceeasi clipa Eros a dispiirut. Psyche 1 -a eau-
tat indelung. pima sand zeii, induplecandu-se, i-au ing5duit sa-$i
$i .,s5 fie primit5 printre nemuritorr. lata cum, acest fru
revada iubitul
mos mit care. in treacat fie spus, se aseamana si cu cel indian al lui
Urvaci si Pururava, precum si cu cel celtic, este Jranscris" in...
Povestea porcului de Ion Creanga:
Un mo. dorind set creasca vreun copil. porni se is ce-i va ieci
,

inainte ci dete de un parcel pe care-1 lua de millet. Dupe' un timp oare-

112
www.dacoromanica.ro
care mood povesti babel cei hydrant, locului filgachtise pe jam sa de
nevasta celui ce va ft in stare scl-i faca (de la casa aceluia panel la
curlea imparatultu) un pod de our parclosit cu pietre scumpe. Porcul
ascultase si zise mosului tlitnit, ca el se inseircineaza a-I face. tri-
mitanclu-1 totdeoclata sn peteasca pe .fata imparatului. care i-o dede.
oPurcelul toata zitta muluia prin cosa, dupei ohiceittl sail: tar
noaptea. la culcare. lepacla pielea cea de pore ci ramonea un jecior de
imparat foarte frumos.
Mama domnitei o invata arzei pielea oAlei! jemete nepri-
ceputei, striga el. ce ai Acid?! De te-a inveitai cineva. ran ti-a &tit: tar
cle-ai facet -o chit capul tau. rent cap at avut! Deoclata se pomeni
incluse' de un cerc de tier peste mijloc .yi Muni hlestema sa nu tuned.
pana ce nu o va atinge. Apoi, spunancht-i sa-1 carte la Miimistirea de
Tiimaie. se jacu nevazut.
Ea porni Fi ajunse la St. Miercuri care ii deck o Arca- de aur
ce torcea singurcl; la sora so. St. [inert. de la care primi o vortelnita
de aur (cam depana singura) si de la sora sa St. Duminica, o clo.yca
cu pui de aur. Ca si celelalte, St. Duminecei intrebc7 toate vietatile in ce
parte e Manastirea de Tamate? Numai un ciocarlan cchiop stiind, el o
ci duse intr-acolo.
Act scoase lucrurile minunate si eingrijitoarea de la palatul lui
Fat-Fnnos, o vreijitoare strasnica, care inchega apa o lash pe
hateirul for sei stew noaptea in odaia imparatului. Dotal nopti d-a ran-
dul vrajitoarea it dede lapte s-acloarmet. Instiintat de credinciosul sari.
Fat-Fnonos ramase treat a treia noapte si, imbratisand pe nevasta,
plesni cercul ci ea nascu copilul. Pe baba o pedepsi. legand-o de
coada unei iepe sirepe".
Tipul de basm denumit Neraida, dup5 numele celor 50 de
micute-zane, fiicelc lui Nereu, care il insoteau intotdeauna pe
Poseidon, zeul marii, este dat ca exemplu prin Istoria preafrumosului
Arghir si a preafrumoasei Elena cea matastra cu peirul de aur, carte
foarte citita de stra-strabunicii nostri si care a fost cu subtilitate rezu-
math in Basmele romane in doar cateva randuri: Roadele tmui porn
piereati in fiecare noapte., este prins .,hotul" care nu era altcineva
&cat unul dintre cei 7 (nu 50!) pauni-fete-pasari, care se prefac intr-o
mandra craiasa si paraseste apoi pe iubitul ei, Arghir, acesta o cauta pe

113
www.dacoromanica.ro
Lana in Neagra-Cetate (marea'?) unde intalneste tin urias. care it tri-
mite en tin satir (ciocarlan) schiop la load dorit. Arghir e cuprins de un
somn letargic. care it face sa ramana surd la jalnicele chem5ri ale zfinci
captive: pacalirea color 3 draci. care se certau pentni 3 lucruri mi-
nunate: plasca. papuci de pielc si bici (cu care incins si pocnind. unde
g5ndu-i este. acolo se pomeneste): in sfarsit. revederca apoteotic5 a
iubi Ploy
In cadrul ciclului FEMEIE-PLANTA. lipid Daphne este
reprezentat de acele basme dintre care cele mai multe. chiar stint inti-
tulate: Fata din dalin. Copihtl din dafin. mic arbore cu fn.inte mereu
verzi. lucioase si aromate. cu care. in antichitate. erau impodobiti
in ingatorii. Nimfa Daphne era itibit5 de /cut Apollo. ideal at fru-
musetii masculine dar. data. ctind era In-manta de acesta. a cent aju-
torul altor zei si ..in acceasi clipa- s-a preracut in dafin...
Basmele din asa-numitul ciclu al INTERZICERILOR (cu cele
douil tipuri: Jocurile oprite- si ..camerele oprite-) detin un rol impor-
tant in clasificarea basmelor dcoarece. _la tot pasul r5bdarca eroului
este puss la Brea incercare si cum curiozitatea nu poate rezista ispitei.
acesta are multe de infruntat si de suferit. Si aceste interziceri stau sub
semnul anticului mit at lui Orfeu care. in Metamorfozele Iui Ovidiu nu
isi poate redobandi iubita, pe Eurydice, deck cu conditia de a nu-si
anima ochii inapoi. cand aceasta iese din Intern. Si intr-o legend5 bi-
blica, i se recomanda sotiei lui Lot s5 nu priveasca inapoi, iar aceasta,
neascultand, se preface intr-o stand de sare. Printre cele aproapc 20 de
exemple de basme pe care le da Saineanu in cadrul ciclului
Interzicerilor, cel mai reprezentativ este. poate, Fiul Vancitorului de
Petre Ispirescu:
Fiiil until vdnator Parte 'nester era nemultumit ca n-avea
trite (destin. ursit5). Sfatuit de o babel, el sill pe mamd-scr, varandud
trip sub talpa case! (se facuse bolnav yi visase ca se va insanatosi de
va suge sub to /pa casei), sei-i spuie uncle stint armele twain! situ ci
porni in lume. Mama it rugei RI se dual la vdnat in Coate partite, numai
in padurea fildeplor nu. caci altminterea nu va fi bine. Chibzuind ce
animate sd vdneze, se pomeni. fdrei sd stie cum, in padurea fildesilor,
unde wind un fildes, ti lug pielea. coltul Fi plecd.
Nevrond sa veinzei pielea credincerului de la curse, acesta it

114
www.dacoromanica.ro
port impdratului ca s-a lauclat sa -i aduca oose de filde.y pentru clacli-
rea unui palat piele de wider sd-1 inveleascd. Fu si/it sn piece .yi
cent 1.000 de butt CU vin ci 1.000 cu rachiu si oameni sd-i sece balta
din padurea fildegilur, turnond induntru vin yi rachiu. Fikle.ii. venind
la adapatoare. se scaldard cateva zik. apoi bawd yi ceizurd morti ii
japedyi aduse oasele. Atunci imparatul ii porunci sd aduca me.yteri de
la Nedeia Cetate. sh zicleascd un palat. El cent 100 cordbii cu sore i
porni pe mare. panel ajunse la Necleia Cetate. Aceastc7 cetate era
vestita pentru me.yterii ei, can inveilase me.yte.yugul de' la zdne. i nu
putea nimeni sa inure acolo. Acea cetate inset* era hpsitcl de sore vi
imparatul o schimbei pe meyteri. can ziclird palatal .i se intoarserd.
In slaryit. voinicul primi porunca s-aduca o cracc7 verde de la
pomul din mijlocul raiului. ca sa lumineze palatul noaptea ca ziva. E/
cent 100 cordbii cu bucate i 100 cu came. Ajunse la imparatul
porumbeilor, in tarn canna era Ibamete si, pentnc merinde. el
insarcind un ponimbel ca sd duce,- pe fiul vanatonclui acolo fi sa Iva
craca. Pe drum hid un vult:tr,ci ajunse la greiclina rahclui. Acolo nu
era nicidecum noapte, ceici pomul din mijlocul raiului lumina noaptea
ca ziva. Porumbelul ii aduse o cracd fi a.yezd ram:Inca in mijlocul
palatuhci. Apoi murind imparatul, reimase in locu-i".

Ciclul JURUINTELOR are dou5 tipuri fundamentale: A) Jura-

mantul constient sau inconstient facut unui demon; B) Pentru a nu mai
plange i se promite copilului, o zand (asa cum Calipso i-a promis lui
Ulise nemurirea, data ramilne cu ea). Un basm reprezentativ pentru
exemplificarea acestui ciclu este, dupa Saineanu, Tinerete fora
beitranete fi viald Ara de moarte de Petre Ispirescu:
Un impeirat ,ti o impeireiteasei umblarei zadarnic pe la vraci fi
filosofi sel caute la stele ci scl le ghiceasca data vor face copii; in cele
din urtnei cdpeitard ceva leacuri de la un unchia4', care le prezise ca vor
avea un singur copii, Fat-Frumos, dar parte de el n-o sd alba.
Impeireiteasa, luand leacurile, se simti Insarcinata. Dar inainte de cea-
sul nasterei, copilul se pare pe plans vi tam mown dupe)" ce impel rand
Ageidui dea linerece Ara batreinete si viata Ara de moarte.
Copilul crevea yi se Jdcea din ce in ce mai islet yi mai intelept.
COnd implini 15 ani, Fdt-Frumos tern imparatului ce-i Idgadztise la

115
www.dacoromanica.ro
na.ytely /i. neputeincht-i da. porni sa-i cause insui jagaduinta. El 41
alese un cal bubos yi slab (ingrifit cu orz lien in lapse. ii cazura huhele
yi rennase 1117 cal trupe.y cu .1 aripi). (lat nazdrervan. care .y6tui pe
gape-Mu-Au sa is armele yi hainek 16.017a-salt din tinerete. Dupa 3
zile yi 3 nopti ajunserei intr-o ampie plind de oase omene.yti: era
moyia unei Gheonoaie. care oniora pe oricine ii calca hotarele.
Odinioara jemeie. bkstenntl parinhlor pe care 1711-1 ascultase. o pre-
poise in pasa re. Ceind veni sit -1 prapeideasca. Fat -Frumos ii luei un
picior cu seigeata yi o lasa. numai dandu-i 117SCriS cu eingele ei ca nu-i
va Ike nimic. Ea-I spina 3 zile .yi primi inapoi piciorul.
Alai departe cleclera de o ccimpie. pe o parte cu iarba inflorita.
iar pe a /ta parte parlitei era moyia unei Scorpii. vraftna.yel de nioarte.
cleyi sore cu Gheonoaia. avand 3 capete .yi veil-sand* ci smoalei, par-
lind iarba pe uncle trecea. Fist-Frumos ii zbura 1117 cap .yi o ierta.
danclu-i Inscris, apoi tii ospeitel .yi primi inapoi capul. Intr-o ceimpie
infloria pa/and stralucit al zeinei nenntritoare Tinerete lard beitreinete
era inconjurat de o padure dense yi pazit zi .yi noapte de flare salba-
lice. Caltd, zbureind deasttpra pachtrei. atinse veirfid until copac ci
atunci toata padurea se pose in milcare: jiarele urland, erau sa-i
prapeideascii, de nu s-afla p-afore doamna palatului. o zany Anita.
subfirica. dreigalayei fi frumoasa. care (la de mancare puller, adica
fiarelor.
Fat-Frumos se insoti cu cea mai mica dintre surorile zone!.
care ii dede vole sa amble oriunde primprejur, nu insa prin Valet;
Plangerei. Troia fericit si pururea teineir: (tar intr-o zi. luandu-se dupa
un iepure. trecu Para so .ytie in Valea Plangerei ci -1 apuca dor de
parinti.
Pornind sa-i revaza, el gasise pe moyiile Scorpiei vi Gheonoaiei
orase si oameni. Fcit-Frumos nu se paten dumeri, cum se schimbase
tease in ceiteva zile, pe tend in adeveir trecuse sute de ani. Pe drum
ceinintise cu totul yi afid palatele parinteyti deiramate yi C11 buruieni
crescute pe dansele. Coborandu-se in pivnita Moartea iecind dintr-un
Iron hodorogit, ii trase o palma fi cazu de se face Oland".

Ciclul METAMORFOZELOR, a carui trasatura distinctive o

formeaza seria de transformari prin care trece eroul sau eroina, spre a

116
www.dacoromanica.ro
reveni la forma ini(ialr are doua tipuri principals: 1) Tipul Jason
(unul dintre cci 50 de argonu(i, printre care Heracles si Teseu), care a
adus din Colhida berbecul cu !Ana de aur; 2) Tipul Copii de aur, a
carui cea mai veche 5i tipica formula o gasim in 1001 de nopli, cand
doua surori sunt geloasc pc sora for cea mica:

Dintre eels 3 suron, cea mare clorea sn is de barbat pe marele

brutar al Sultanului. cea mylocie pe marek ati bucatar iar cea mica
pe 1nsu.yi Sultantil. caruia 1i va nave un lecior cu parul de o pane de
aur .yi de a /ta de argint. Surorile invidiocise substituiesc cop/i /or na-
cuti. doi baieti yi o find. un came. o pisica .yi o bucata de lean. Pe
nenorocita Sultana o Naga Intr-o ockiita cu fewastra totckazina
deschisa la itya geamiei. trecatorii trebuiall s-o scuipe in Ala.
Copiii, expuyi pe ape'', stint adoptari .yi crescuti de gradinarul
S'ultanului. Ricandu-se marl, o femeie cleteapta in cloinnitcl dont' de
a avea pasarea vorbitoare, arborele cantarer apa galbenii-aurie.
Inainte de a porni sa le echica, fratii dau domnitei cote un semn pre-
vestitor de peire: cel mare tin cilia. din care va picura singe; cel mai
mic niste matanii. ale caror boabe nu se vor mai in.yira. Un batran
derviy le orate local unit, uncle se ally acele hicruri minunate. Cei cloi
frati stint schimbati in stane de piatra, apoi scapari de sora lor, care is
pasarea, arborele 5i apa. La un spat, pasarea descopera S'ultantilui
toata intdmplarea".

Ciclul DESCINDERILOR INFERNALE este deosebit de

interesant, pentru ca evidentiaza incA o data, data mai era nevoie,
influenta mitologiei elene asupra evolutiei basmului (descinderile" lui
Bacchus, Teseu, Orpheu, Ulise in Hades) si cuprinde trei tipuri impor-
tante: Teseu (erou legendar, de origine solara, unificatorul Aticii);
Hesperidele (celc 3 nimfe, fiicele lui Atlas, pastratoarele vestitelor
mere de aur); Deceurile (basme a caror forma interogativa, de ghici-
toare, deed solu(ii unor probleme supranaturale).
Un basm celebru, Praslea cel voinic ci merele de aur de Petre
Ispirescu, este revelator in privinta continutului acestui ciclu:
In fiindzil unei gradini Imparateyti crectea un mar care fticea
mere de aim dar imparatzil n-avuse 'Inca parte a manca mere coapte

117
www.dacoromanica.ro
din acel porn. cad venea cineva noaplea .i le Ara. Toll paznicii, cari
privegheau peinci la miezul noptei. se simteau atunci cuprinsi de
piroleala si adormeau.
Pc-Indira si cei doi fii mai marl ai impetratului, dar in zaclar.
Atunci Pretslea se puse si el la panda. A.yezat intre tepuse, ca sa nu
acloarnta. el sta gala cu arcul .yi. cam/ auzi un fasait pe Ia reveirsatul
zorilor dede cu scigeata si un gemat iesi de hinge? porn. Dupa ce culese
cateva mere si le duce la tata-seitt. Preislea. insolit de fratii sal. porni
in catuarea hotului. Fratii. pizmuind vrednicia cehli mic. pkcasera
bucuros, cu gemchil sa-1 piarza. Lucinchi-se cu torn dupe tiara seingelui.
ajunsera la o prapastie. uncle peirea ca locuia .fitrul tnerelor Cu niste
Jimil grouse se cohorOrO int& frail' mai marl. dar dupei invoiala scu-
tureinclfranghia. Ara scosi afar& f'enind randul lui Preislea. se lash in
prapastie si ajunse pe taramul celalalt.
Acolo dede de niste palate de anima de argint si de aur uncle
locuiau ztneii (fitrii merelor de aur). can rapisercl 3 fete de imparat.
Sosirea for o vestea buzduganul: Acum e timpul cOnd are RI vie la
prOnz si are obicei de anincet buzduganul... N-apucii sei isprelveascei
vorba si se auzi ceva ca suierei, ca loveste in !Ili?. in masa. si buz-
duganul se areitei si se asezei in cui. Dan? Praslea hid buzduganul, it
azvOrli inapoi mai departe deceit 11 azvOrlise wield; si cOnd era prin
dreptul lui, ii atinse pe umere. Zmeul, simtind mita de om peimeintean
(ad miroase a came de om de pe teiramul ) si zarind Pe
feciorul de impeirat. ii zise: Cum vrei sa ne batem? in buzdugane sc'i
ne lovim, in sabii sa ne taiem, on in luptet ne luptain? - Ba in luptcl.
ca e mai dreapta, reispunse PrOslea. Preis /ea se /upta ell zmeul si-1
rcIpuse. Tot asa facu cu al doilea. Dupe ce se luptcl mult Limp cu al
treilea. cand fit pe la namiezi, se Acura amandoi doica focuri si asa se
be? tura. pOna ce un cork aduse in unghiile sale sett si-1 puse pe viteazul
Preislea, care prinse mai multei putere.
Omorc?nd astfel pe toll zmeii si fiiceind din palaturile for 3
mere (lovindu-le cu un bid vrafit), ajunse cu fetele la groapa pra-
pastiei. Clatinand fiyinghia. faith' scoasera mai intc-ii cele 2 fete mai
man, hoteireite a.T ursitele lor, apoi pe fata cea mica, logodnica lui
Preis/ea. Dar fratii isi puserei in gOnd sel-1 piarza si, venind reindul lui
Preislect scl fie scos, el, presimtind. legei o piatrei de freinghie si fratii ii

118
www.dacoromanica.ro
cledera drumul, crezand ca I-cut prapaclit. Luarei apoi fetele. le dusera
la impara-tul. canna .spuserd ca fratele for s-a prapaclit. si se
cununara cu elk: dar cea mica nu voia deloc .0 se marite.
Pe colic/ Prdslea plangea de traclarea jratilor vazu un balaur
care voia sd mancince niste pui de zgripsor. El apucd palosul si-I
rapuse. Puii ii multumircl. dar fI ascunserd, sa nu-I inghita mama for
de hucurie. Drepi rdsplata pentru hinelOcere. el fi cent sa-1 scoata pe
tarcimul celc7lalt. Pornird, avdnd 100 oca de came li 100 pain& ca sa
mcinance zgriptoroaica pe drum. ('and era aproape sa lath deasupra.
pa.sarea mai ceru dc' mancare si. hucatele slaryindu-se. Prdslea fyi tale
o humid de came din coapsa si i-o deck. dar fn unna i-o puce la loc.
Ajuns la imparatia tatalui sau. ajla ca logodnica sa e silith sa se
mance .yi. ca .sei mai zaboveasca. rata cent imparatuhti sa-i.facc5o furca
de aur care sa mama singura. Prdslea se MO ucenic Ia stamstele
argintarilor caruia poruncise imparatul s-o fact, i i-o dede,
scotc-ind-o din 'nand zineului heat de el. Fata simtind ca vine dc' la
itthitul ei. mai ceru o cloaca cu pui de aur, pe care o fdcu asemenea.
Prcislea, dins la paint, fit recunoscut ci, povestind istoria, fratii primird
o pedeapsd dumnezeiasca (fitra omorciti de sago), iar el se cununa cu
fata cea mica".

Desigur, interesant de a fi mentionate sunt i ciclurile: ASCEN-

SIUNILOR AERIENE (in care eroul sau eroina, in loc de a cobori pe
Celalalt thram"..., colindA prin regiunile atmosferice) cu tipurile
Arhorele Ceresc i Animale-cuminti; ciclul EXPUNERILOR, cu
tipurile Andromeda (fiica regelui Etiopici, Cefeu, este expusa-, legata
de o started, s fie jertfita unui monstru marin, creat de Poseidon, dar
este salvata de Perseu, fiul lui Zeus i al Danaei, care mai apoi a luat-o
de so(ie); tipul Danae (fiica primului sot al Euridicei. care, pentru cA
trebuia sa se... supuna lid Zeus, tatal ei, Acrisin, a inchis-o intr-un turn;
Zeus s-a transformat intr-o minunata ploaie de aur i astfel Danae... ha
nascut pe Marele erou Perseu, intemeietorul oraului Micene, reedinta
ulterioard a atrizilor, din care dinastie facea parte i Atreu, cel ce din
rAzbunare 1-a facut pe Tieste sa mAnance, la un ospa(, din carnea pro-
priilor lui fii, pentru care fapta... i Soarele s-a oprit din mersul lui pe
cer".)

119
www.dacoromanica.ro
 Un ciclu important. mentionat in Basinele romane este cel al
ISPRAVILOR EROICE. cu doua tipuri fundamentale: Apa vie ,vi apa
moarta i Ileana Cosemzeana. Apa vie. vindeclitoare. apare in
nenumiirate basmc romlinesti dar si in cele italicnc. lorenc. corsicane.
neogrecesti. unde mai descoperim personaje precum cocosati si spani.
dar gi altele... auxiliare. corespunatoare lui Flamanzila. Setila... etc..
pe care lc intalnim gi ..intr-o povestc bretona. sub numele: Le Mangeur
(Mange-Tout). lc Buveur (Boit-Tout). le Courcur (Attrape-Tout). le
Tireur si Fine-Oreille. care ajuta un Mau sa dobandeasca pe rata
person* uluitor de asemlimitoare cu celc imorta-
lizate de marele Creanga. in Harap Alb. dar pe care. in mod sigur. Niel
a lui Stefan al Petrci. din Humulesti. lc cunoscusc doar din folclorul
moldovenesc. Transcricrea rczumatului accstui basin Mon de
Siiincanu este un model de cum poate fi repovestit copiilor care nu
citesc sau Inca nu s-au obisnuit cu lecturi mai lungi:

Verde-impeirat aveind nuinai fete. souse Jrate lui sau sa -i

trimeata pe cel mai vrednic dintre jeciorii sai, sa -1 lase imparat dupd
moarte. Ca sa clue pe care s-aleaga, imparatul pose la incercare bar-
&Via fiilor sai. Porni mai Intai cel mare; dar ajuns la un pod. 1/
1ntampina tata-sau imbreicat Intr-o piele de urs: se sperie ui se
intoarse. Tot aka pap pt cel mijlociu.
Fin! cel mic, sfinuit de o baba pe care o miluise, ceru cand si
amide tateilui salt din tinerete; 41 alese din graft( o rapciugei de cal
grebenos. care meincand jeiratic. se facia dinar yi frumos. Pornind,
ajunse la pod, uncle Intampinel cu harbatie ursul, adecei pe tatei-sau,
care-1 sfatui sei se _Premed in drum de spani (ii mai deck yi pielea de
urs), yi se despeirtirei. Dar cu tot sfatul tateilui set. se Vii-Z1l nevoit in
drum a tocmi slugei un span, care-I pacali sa se %Ore intr-o fiintana, de
uncle nu ieci deceit jurandu-i di de atunci inainte el va fi shiga yi
Spanul nepotul impeiratuhti. clandu-i ascuhare gi supunere la mate.
S'peinul ii pose numele de Harap-Alb .yi porni inainte. Ajuns la
imparatie, Spanul se infeitiyei Inaintea impeiratului ci pe Harap-Alb 11
trimise la grajd sa ingrijeascei de cal. Apoi Spanul 1n.sarcinei pe
Harap-Alb sa aducei impeiratului:
1. Salata din grajdul ursului. Sf Duminecei it invatif cum s-o ia:

120
www.dacoromanica.ro
anincc?nchl-i pielea cea de ors. clobitocul Sc' opri .yi voinicul putu cu/ege
salata.
2. Pielea cerhu/ui cu cap cu tot. hatute cu pietre scumpe: o Acel cerh
are a piatra in .frunte. de straluceve ea un some: dar nu se pante
apropia nimeni de cerh. caci este solomonit .yi nici un jig de arena nu-1
princle: insa el pe care 1-ar zari. nu mai scapa cu viatet. De aceea jhge
lumea de dansul de-yi scoate chit. ,57 nu numai ateita. dar chiar cand
se uita Ia cineva. fie om sau orice dihanie a ji, pe lac ramane 'wand.
lot Sf Dumineca 11 ajuta: ea it clede obreizand 41 sabia lui
S'iatit-Palma-Barba-Cot yi-1 invata cum s-omoare cerhul: it jupui
pielea .1i-i achtse capul.
3. Pe Ala Imparatului Rayu. in drum cruta niyte fiirnici (primind o
aripa de amintire Ia nevoie) .yi niyte albine (primind asemenea o
aripa). Mai cleparte inteilni un om. care se parpeilea pe Mnget' un Jac de
24 de stanjeni de lemne yi striga ca moare tie frig: apoi altul. care
manca brazdele de pe urmn a 24 de pluguri yi striga ca crapa de
foame: altul. care ben apei de Ia 24 de iazuri .yi o &Wei li tipa ca moare
de sete: in :Irma altul cu un singur ochi mare. cu care Inchis vedea
pallet li in nicintntaiele pamantului: .yi in starlit altul, care se putea Intl
aya, de cuprindea pamantul in brute li alto data se lungea de ajungea
la stele V umbla vanand In peisari. Harap-Alb, luand pe toti acevi
tovareLyi ajutatori (Gerila, Flamanzila. Seta child. Pa-
sari-Lati- Lungila). ajunsera In Imparatul Rapt.
Imparatul ii culca peste noapte in camera cea de aramei info-
catei cu 24 de stanjeni de lemne, dar Gerild Ii scapet, inghetand cup-
tonil cu sujlarea-i. A doua zi be dede de mancare V de bout: 12 hara-
bale cu ',dine. 12 ialovik fripte 41 12 butt cu vin: FlameinziM li cu
Settle' le ispreivira pe toate. Apoi Imparatul it porunci, dandu-i o merM
de samanta de mac amestecat cu nisip, s-aleaga panel dimineaM macul
li nisipul de o parte: furnicile chemate in ajutor de Harap-Alb
seivarVra lucnd 1ntocmai. In urma Imparatul Ii porunci so -i
strajuiasccl fata toata noaptea. La miezul noplei fata se Pcu pasarica,
dar Ochilei li cu Pasarila o prinsera li o aduserei Indareit. Apoi
imparatul 11 puse pe Harap-Alb s- aleaga intre fata hti li alto de sujlet
aidoma cu dansa: albina, chemata in ajutor, se puse pe fruntea fetei
adevarate qi ala o cunoscu. In sfar4it fats it porunci Ca turturica ei fi

121
www.dacoromanica.ro
cu caul lui Harap-Alh sa pomeasca hnpreund s-achicei 3 smicele de
mar chtIce .yi apa vie .yi apa inoarta. de uncle se hat muniii in capete:
care se va intoarce intai, rameine stapeinul sari bintitor.
Intorcandu-se int& calul. Jaw porni cu Harap-Alh vi. ajungeincl
la curtea Imparatului l'erde. ea Jam C11170SCill tuturor vicleyugul
,Spcinttlui. El se repezi atunci la Harap -A/h i-i tale capul cu paloyul.
dar si &inn"' fit slayiat de calul lui Harap-Alb. far fain Imparatului
Royu repede puce capul lui Harap-Alb la loc, 11 incunjura de trei on
cu cele trei smicele de mar duke. alma apa moarta sa sten Sal7gele st
sa se prinzei pielea. apoi 11 sitypi cu apa vie. .yi atunci Harap-Alb
inclatet invie. Apoi .se cununarel .yi trairaftriciti-.

Ciclul FECIOAREI RAZBOINICE punc in lumin5. s-ar parea.

o preocupare a oamcnilor din toate timpurile (valabilii si ail) gi anume
cea a... schimbiirii sexului: o descoperim, in Mahabharata gi
Panciatantra. in Sinclbad i Metamorfozele. in basmcle toscane, bre-
tone si portughece. Cea mai nimeritii exemplificare Siiineanu o face
rezumeind basmul romiiriesc Un ochi rack .yi ahul pleinge de N.D.
Popescu:

Un imparat pleingea necurmat cu ochivl crept yi rdclea cu cel

slang. Intrebat de fetele sale pentru ce pie-Inge cu ochitil drept. el
ra.spunse: fiindca n-are Jecior care sa -1 apere de vrajmayi in vreme de
primejclie. mai ales ca un imparat puternic se riclicase cu razboi
impotriva sa.
Atunci fata cea mai mare se oferi a merge, imbrikatei bar-
bateyte, in loot! say. Dar el vreincl sei-i cerce harbiltia, se face flan)
mare Fi groaznica (cu pant' de urs yi capul de mistirt) yi se ascunse
sub un pod. pe uncle trebula sa treacei: fata, speriata de area flare", se
intoarse inapoi, yi tot aya fact" fata mijlocie.
Cea mica. alegandu-yi un cal beitran, slab yi spetit (care hriinit
cu orz yi periat de 9 on pe zi, se filcu seine" tos Fi frumos) porni fi dcinsa.
Calul, care era nazdravan. ii spuse dinainte tine e dihania de sub pod,
si aka putu trece inainte.
In tale scapei de moarte un balur (nu putuse sa inghita un
cerb) care, &Indic-se peste cap. se facu un mandfit voinic. Apoi balm-

122
www.dacoromanica.ro
rtil o raga sd mearga la maicyl-sa set-i mullumeasca pentru mein-
tuirea -i. Ajun.sci acolo. zmeoaica simti ca voinicul aches avea ochi de
find mare 41-1 pose la cercare (calul o povapii cum sir fired): ea ascunse
sub ayternutul fetei o craca de rozmarin. dar it Vivi a doua zi verde .yi
fraged, semn ca e fieiceiu: o pose apoi s sara peste un peirkaz inah in
gradinei yi ea sari sprinters ca un voinic: o close in urma prin ha:wale
impeiratep. uncle erau giuvericak. scumpeturi .yi arme: ea ceru arme.
Dupd ce izhuti astjel in toate cerccirile. ea ceru zmeoaicei calul galben
ce Age ca gandtrl.. i pleca.
Zbureind cut calu-i in siva cerului. arena zmeoaicei cosikle yi
teltele yi ea. vailinchr-se inyelata. scoase tin lipen yi cilzu gramada.
Dar, leciond el. nebun de drapstea Jetei. se close civet &ma .yi.
ajuteindu-i sir biruia.sca pe du.ymani (otreivindu-le merindele). o ho de
solle. Impeiratul. vazeinchi-se scapat. incepu sa roil, cu ameindoi
ochii".

In cea de a II-a Sectiune a basmelor romanesti. Lazar Saineanu

include povestile etico-mitice cu trasaturi vadit psihologice, pe care
le incadreaza in Ciclul CELOR TREI FRATI (cu preferin(a pentru cel
mai tanar, Praslea). ecoul stravechiului obicei al Areptului celui mai
tartar, care a existat in mai multe tari europene: Fran(a, Germania
Anglia si care ar data dintr-o epoch' de poligamie, cand se explica usor
preferinta fata de fiul celei mai tinere sotir. Antichitatea clasica ne
prezinta multe intarnplari legate $i de doi fra(i (de obicei gemeni:
Amphion $i Zethe, Castor si Pollux. Mar si Par sau ..de cruce."), aro-
ra li se dedica ciclul CELOR DOI FRATI, in cadrul caruia sunt incluse
basmele Luceafand de ziuci gi LucePrul de noapte de P. Ispirescu $i
Fat-Frumos din lacrima de Mihai Eminescu. Din ciclul ANI-
MALELOR RECUNOSCATOARE (..in opozi(ie cu nerecunostin(a
omulur) face parte basmul vanatoresc Feciorul de impel-rat cel cu
noroc in veinat de Al. Odobescu, precum si Aleodor-imparat de
Ispirescu. Reminiscenta si ecou a miturilor antice sunt si basmele
incluse in ciclul FEMEII PERFIDE, cu cele doua tipuri reprezentative:
Scylla, fiica atragatoare a regelui Ninos, cea care furand din capul
parintelui ei panel de purpura in care sta toata puterea sa i-a daruit-o
legendarului rege al Cretei, Minos, fiul lui Zeus si al Europei: tradarea

123
www.dacoromanica.ro
aceasta a fost grew pedepsita de invingator care. a*a dupa cum scrie *i
Ovidiu in Aletamorlbzele, s-a transformat in _ace' monstni nesatios.
inconjurat de caini grozavi. care faccau s riisune Marca Siciliei de
urletele for Si cellilalt ciclu DALILA. i*i trage sevele dintr-o le-
genda. de asta data biblica. in care iubita lui Samson. tnigandu-1 de
limba pe eroul iudeu. a aflat ca. dacii I-ar tunde cineva. ..atunci s-ar
depiirta de mine puterea *i eu a* fi ca ccilalti omens.
Daca in mitologia grcacii Zeus s-a pulut casatori cu sora lui
Hera. zeita protectoare (culmea-culmilor!) a casiitoriei i matemitkii,
anticii regi egipteni erau obligti s is in clislitorie pe sora for (Cleopatra
a devenit astfel ncvasta fratelui ei Ptolomeu). iar mai aproape de zilele
noastre. in epoca mcdievala. Atila s-a insurat cu propria lui fel Esca
acest fapt dcvenit posibil *i in folclor...Soarele indrligostindu-se de
sora-sa Ilcana Sanziana- (doamna florilor *i a garoafclor). A trebuit sa
inteminki Dumnezeu care a preschimbat-o pe Sanziana in Luna,
osandindu-I in acest fel pe Soare s n-o intalneasca in veci... Aceste
casatorii sau intcntii de casatorie incestuoasa fac obiectul multor bsme
incluse in ciclul INCESTULUI, din care cea mai rentimita. devenind
tipica pentru acest tip, find Peau -d 'eine (Pielea de meigar) de Ch.
Perrault.
Un rege promite de a nu lua de solie deceit o femeie tot afa de
frumoasa ca reiposata regina ci alegerea cade pe fiica-sa. Sfeituita de
nap ei, o zeinei, ea sere regelui succesiv trei reinduri de haine (de
culoarea cerului, a Lunei V a Soarehti) fi la urmei o hainei din piele de
magar. Streivestita sub acea piele si puncind pe celelalte intr-o !Mita
ea fitge din casa parintescii ci infra ca servitoarea in curtea unui alt
rege. Fitt! regelui ii surprinde frumusetea 4.4 cazand la pat de
dragoste, raga pe mama-sa ca Peau-d 'eine sei-i, facei o tuna cu mina ei
,Fi Intr-insa baga ea inehd. Atunci el spline reginei ca nu va lua de sotie
deceit pe aceea ceireia i se va potrivi inelul V, brodindu-se in degetul
eroinei, se casatoreste cu deinsa, la nunta fiind de fata,Fi tatal miresei".

Un basm romanesc, cu subiect asemanator, este Gaineireasa de

Pete Ispirescu.

Ciclul MAMEI VITREGE cuprinde basme deosebit de gustate

124
www.dacoromanica.ro
de cititorii copii: CentLydreasa i Fete le cuminti yi harnice ale...
mo.yului, ie$ind, intotdeauna, cu bine. din toate situtiile insolite in care
sunt antrenate. Stint, astfel, binecunoscute basmele Rua babel pi fata
maylchti de Ion Creanga i Fata movilui yi fata babel de P. Ispirescu,
al carui rezumat, facut cu multi pricepere de L. Saineanu, it transcriem
in continuare:

,.Iln moy pi o baba aveati cote o fate? din alto casatorie: fata
babel era lene4d. iar a movihri vrednica .yi smeritc7. Pe dansa o
inseircind baba al dereticarea casei yi mai ales ea trebui sa mate jbmil
in toate diminetik.
()data baba se scull? peste noapte .yi !Ida peste loco/ wide fata
invelise food. Cond se trezi fata pi gasi food stins. se urcti pe border
.11 de acolo zeiri o luminita. Lidindzi-se chip? acea zare. ajunse la nifte
unchiaci (era?, Dumnezeu i Scin-Petrzi), cari se inceilzeazi la foc. Peind
.ca se facd jaratec, Dumnezeu ii spuse sa -i caute in cap 41 ea gas! un
pachiche. pe care-1 Mu? jos pe nebagate in seam?: Ai &Ulf ceva? o
intrebei Dumnezeu. Da, un mcIrgaritar! Atunci Dumnezeu it dede foc
ci o binecizvc?ntd, zicc?nd: Pe uncle vei caeca tic, fetico, sei rcisard
numai husuioc yi lamditc7, pc7rzil sd ti se face ca beteala ci ccind to vei
pieptena, sa cazd margaritare!
Cand VC-7.221 baba darurile fete?, trimise fi pe fie-sa. Ea
ajunse la unchiayi 41 gasind in cap lin paduche, cart pe
Dumnezeu fi apoi se repezi la jaratec. Atunci Dumnezeu zise:
Fetico. se? fie Apo inima ta, vorbele s? -ti lase din guna hodo-
ronc-tronc, peirtil talc sd fie poleit de lindeni fi umbletul sa fie
:Irma fi ruyineal ,ft aya fic rdsplatei dupe faptd".

Desigur, Lazar Saineanu (1859, Ploiqti 1934, Paris), cel mai

important discipol al lui B.P. Hndeu, scriind lucrarea sa capital?
Basmele romanilor (despre care S.F1. Marian era de parere Ca este
opera cea mai complete ce poseda folclorul asupra literaturii orale")
nu putea sa nu prezinte si ciclul PETIRILOR (Fata car trei petitori de
P. Ispirescu), ciclul FATALITATII (Dreptatea fi Streimbdtatea de
Pop-Reteganul), ciclul URIA$ILOR 4i PITICILOR (Pdsciri-
-Ldti-Lzingild al lui Creanga 4i Neghinitd de B.St. Delavrancea), ciclul

125
www.dacoromanica.ro
OMULUI VITEAZ (Spaima Znzeilor de I. Fundescu). iar in Secliune a
III-a, ciclurile: DUMNEZEU (Final lrri Dionizezeu de Sbiera). NECU-
RATUL (Dracul .yi ucenicul. basm banatean). MOARTEA (Strigoii de
Sevastos).
In Sectitinea a IV-a si ultima a Basmelor roman, Shineanu,
prezinta povestile glum*. adica snoavele...Snoavele. remarca el. sunt
bogat reprezentate la toate popoarcle si la uncle dintr-insele ele consti-
tuie un gcn litcrar de mare importanta pentru transmiterea oralii a
povestilor.- Din acesta categoric folclorica. ..elementul fantastic
lipseste cu desavarsire si totul se reduce la o intamplare mai mult sau
mai putin hazlie-, iar in literatura poporana romana punctul de plecare
it reprezinta aventurile lui Pacala (ispravilc sale fund versificate de
Petro Dulfu) ti Tandala, ale caror fapte ..caraghioase si viclene
formeaza substratul unui intreg ciclu anecdotic (Pann, Ispirescu.
Speranta, Stancescu etc.). Variante derivand din ciclul OMUL
VITEAZ, eroii acestor snoave sunt considerati a fi un fel de Heracles
(Hercule), Pacala. care in loc s se lupte. sa spunem. cu Ciclopii, se iau
la tranta sau la joaca cu dracii, in special cu Scaraoschi. 0 mostra plina
de haz si de talc ne-o ofera Danila Prepeleac de Ion Creanga:

Din doi frati, cel mai mic, Danila Prepeleac. era sdrac, lene,v
ci prost. Intr-zina din tile, trimis de frate-sau la targ set vanza ni'te boi,
ii schimba pe un car, apoi carul pe o capra, capra pe un geinsac si
geinsacul pe o punga, aca ca din o pereche de boi se alese cu o punga
goala.
Fratele-sau, ddndu -i a doua oara un car cu boi, el tale in
pc7dure un copac mai mare, care, cc'izeind peste boi, ii ucise. Atunci
(rate -sau nemaivoind sa vie de el, Deinila puse mina pe o lapel ci pe o
secure V o cterse la helevezi, caute toporul ce-I aruncase dupei
ni4'te lisite.
Frate-sau spuneindu-i ca ar fi bun de calugar, Danikl se apucei
pe leinga iaz sa dureze o meinastire. Un drac. care iese din iaz, veizan-
du-i isprava, dede de tire lui Scaraoschi, capetenia dracilor, yi el ii
trimite un burdufplin cu bani.
Mai inainte insa dracul ii incerca puterile: Necuratul incon-
jura iazul de 3 on cu iapa in spate. iar Deinila o lua Intre picioare qi

126
www.dacoromanica.ro
ocoli iazul cdlare; la intrecerea in Ingd. &Mild spuse Necuratului ca
iepure/e e copilul salt ce/ mai mic si sa se is dupe,' el: iar la treinta it
pose sa se incerce mai intai cu unchiul sail Miran. mos Ursa: la
chiuit. legc7ndu-1 la ochi. &Mild trase Necuratului cu drughineata
peste tample.
Speriat de puterile lui Dania dracul ii duse hurdufid cu bani
panel acasa, uncle copiii saracuhti tandrord asupra Necurandui ci -1
schingiuird. ca abia scc7pd din mainile for

Despre Pacala, care uneori este confundat cu Pepe lea, unii

cercetatori it considers un erou de caracter moral, cu o putere de
ingenuu in precumpanire magico-instructiv-operatoarel vazand in el
chiar ..un zcu solar-, iar in copacul caruia Paula ii vinde vocea...
arborcle cosmic Ygdrasil ". De altfel. Pacala, sub diferite denumiri
poate fi intalnit pretutindeni in lume: Giufa sau Firrazzano in snoavele
siciliene, Vardiello, in cele napolitane, Jean le Diot in povestile bre-
tone, in versiunea corsicana, Andrei (care taie nasul unui pops). In
opozitie cu Pacala, Tandala si Pepe lea, care inteleg pe de-a-ndoasele
tot ce li se spune, gresesc insarcinarile Ii fac numai nerozii; in snoavele
populare romanesti mai apar: Mos-Lacusta (Ispirescu, Stancescu),
batranul istet care scapa din orice incurcatura datorita ingeniozitatii
sale si Mos-Arvinte, un adevarat intelept-viclean (Pop-Reteganul si
Pann).
Pentru basmele populare (scrie Ovidiu Bar lea in Prefa(a la
Basmele romdne) nu incercase nimeni o sistematizare de acest fel,
colectiile cele mai riguros intocmite multumindu-se cu un indice de
motive folclorice... Asadar, opera lui Saineanu este si o lucrare in
domeniul povestilor care insumeaza repertoriul national cunoscut Ii
accesibil intr-o forma condensate, cu tipurile $i variantele for oranduite
intr-un sistem care sa face vizibila inlantuirea tematica a acestora.
Lazar Saineanu a avut dam! de a-si impregna frazele cu efervescenta
spiritului sau... Ii it trage dupe sine pe cititor, paging cu paging'. Ea
(cartea) a izgonit orice urma de ton didactic, invitand irezistibil la o
lecture festive ".

127
www.dacoromanica.ro
 CALUL TROIAN $1... NARAVASII ARMASARI Al
CAVALERILOR MEDIEVALI

Literatura medievala cavalcreasca s-a raspandit. Ia incepu-

turile ei. numai in limba franceza. existenta Ciintecelor de gesta eroice
fund mentionate in Cronica de la Saint -Riquer. Inca din anul 1088.
Poemcle epice sau eroice frantuzqti ale Evu lui Mediu au fost
Impartite. Ia inceputul secolului al XIII-lea. in trei cicluri:

'Went que trois gestes en France bien dotee.

Du roi de France est le plus honoree
E I 'autre apres, hien est droit que je 'die
Est de Doon a la barbe
La tierce geste, qui se fit taut priser,
Fu de Gasin de Mouglane le fier.

Aadar, primul ciclu povestqte (in versuri de 10 silabe) despre

pelerinajul regelui Charlemagne si eroismul lui Roland, in al doilea
despre barba colilie a lui Doon i despre Gormont 0i Isembart. in al
treilea se relateaza despre incoronarea lui Ludovic sj caraqia lui
Guillaume la Nines cand, reeditand viclqugul cu Calul Trojan. acesta
_organizeaza un convoi de car*, incarcand in ele butoaie in care se
ascund cavalerii", pentru a-i alunga pe sarazinii ce ocupau orawl.
Fiecare dintre aceste cicluri are povestea si farmecul lui. dar pe copii ii
va interesa. desigur, cel mai mutt La chanson de Roland. in care se
povestete istoria unei cruciade a lui Carol cel Mare in Spania.
Subiectul poemului eroic se bazeaza pe un fapt atestat de istorie: dupa
ce regele maur, Marsil, a fost invins de Charlemagne si armatele aces-
tuia se Intorceau in Franta, ariergarda imparatului a fost masacrata de
basci, in Muntii Pirinei (anul 778). Dezastrul se datoreaza si faptului
ca Ganelon, trimis de Carol sa negocieze pacea cu sarazinii, gelos pe

128
www.dacoromanica.ro
gloria lui Roland. ncpotul imparatului. tradeaza pc acesta din lima *i
aranjeazA in tainA cu Marsil. sa-i atace pe francezi in defilcul
Roncevaux. Ariergarda condusa de Roland este invinsii iar acesta mai
are doar vreme. Inainte de a muri. sa sunc din corn. chcmand astfel pe
unchiul sau in ajutor. Carol sosqte imediat, ii invinge pe sarazini.
Marsil moare (..de deznadejde-). iar vaduva lui se cretincazii.
Frumoasei logodnice a lui Roland. Aude. dei i se propune s is in
caslitorie pe fiul imparatului. refuza i mai apoi moare de durere i de
deznadejde. Dar ce se intampla cu tradatorul Ganclon? Bincinteles este
aspru pedepsit. prin sfartecare. iar poemul se incheie apoteotic. intr-o
note optimists, de triumf. Cc a unntirit creatorul accstei grandioasc
opere? Infrangerea din 778 a devenit. prin pana. s-ar parea. a unui sin-
gur poet. Turold. nu doar o povestirc istorica. ci i prin cele douazeci
de cruciade franceze declanate pentru eliberarea Zaragosci (1018
1120), o adevarata opera... de actualitate pentru epoca respective. La
acesta s-a adaugat valoarea deskivauita a creatiei artistice, nobletea
umanA a sentimentelor. si nu in ultimul rand, maiestria in descrierea
profilurilor umane ale eroilor: Roland, temerar si curajos, con-
secvent in actiuni si fidel pana la capat idealului ostasesc al vremii,
iii dezvaluie i alts fateta a caractenilui, orgoliul nemasurat, care, de
altfel, pana la urma, it va i ucide. pentru ea nu a chemat in ajutor pe
imparat, Inca de la inceputul luptei din defileu. Totui el apare in ochii
cititorilor (copii i maturi) ca un personaj profund. animat de cultul
familiei, capabil de mari train, calitati sufleteti relicfate mai ales cu
prilejul mortii prietenului sau Olivier, un osta obipuit din armata lui
Carol eel Mare. Dad Roland este descris ca un cavaler desaviirit al
spadei, Olivier (i el personaj principal al poemului-legends), apare la
fel de viteaz, dar mai intelept gi stApan pe sine, delicat, capabil de
man sentimente, aparator, ca i prietenul sail. al valorilor morale ale
epocii: credinta i libertatea. Deasupra lor, simbol complet al dem-
nitatii si curajului este, conform moralei de curte, intotdeauna,
imparatul care, chiar dace mai poate fi surprins cateodata in momente
de slabiciune, faptele lui sunt, in permanents, motivate de un malt
ideal.

129
www.dacoromanica.ro
 Cidul un erou legendar

Poezia epics, epopeea sta $i la inceputurile literaturii spaniole.

Pierduta, In mare parte, epopeea spaniolii a fost reconstituitA
printr-un efort unic de eruditie $i conjunctura istorico-filologicA
(Ramon Menendez Pidal, Mila y Fontanals. Marcelino Menendez y
Pelayo). Prime le forme ale cclebrului poem eroic Cantar de Mio Cid
are doar cateva sute de versuri. ajungand (intr-un proces natural $i
spontan de crestere;ca urmare a-necontenitelor reelaborari, fAcute
de cAtre poetii anonimi Menendez Pidal) la 3.730. In CiduL influ-
enta poemelor epice franeeze este ..evident5 $i adancr 4i. desigur,
inevitabila. Fruit& in acea vreme, find un adevarat centru de iradiere
culturala asupra tarilor romanice, datoritti. in primul rand,
N'ecinattitii geografice care asigura un fel de tranzitie lingvisticr
intre provensala si catalanA, dar si continuitatii Iuptei istorice con-
tra maurilor, care incepuse sub Carol cel Mare i fusese dusa mai
departe de regii regiunii de nord-vest a Spaniei. Leon-ul, precum i ai
Castiliei, din centrul Peninsulei lberice; drumurile $i locurile
traditionale de intillnire a cavalerilor, dar mai ales actiunea clericilor
care s-au raspandit peste tot au avut, de asemenea, un rol important
asupra Los cantares de gesta spaniole.

Cantar de Mio Cid, considerat primul monument at literaturii

spaniole, sustin istoricii literari, a fost compus spre mijlocul secolului
al XII-lea, ace0a bazandu-se pe indichle oferite de colitinut, limbs,
metrics. Manuscrisul poemului (copidin 1307) este format din 74 foi
de pergament $i incepe, dramatic, cu parasirea casei sale de catre Ruy
Diaz de Bivar, denumit Cidul (siid, domn" in araba), ca urmare a
unor intrigi urzite de nite nobili invidiosi, dar $i animozitatii mai
vechi existente intre el $i regele Alfonso al VI-lea, care nu prea supor-
ta faima $i popularitatea acestuia. In cantul al doilea, istoria se imbina
cu legenda: Cidul cucerete de la mauri Valencia fapta sa de arme
cea mai glorioasr, trimitc not darturi regelui, care incuviinteaza
venirea in cetate a sotiei, dona Jimena, *i a fiicelor sale. Renumele
Cidului create, iar regele ii cere salt marite fetele cu infantii de

130
www.dacoromanica.ro
Carrion. care se dovcdesc a li 14 in lupta cu maurii i sunt amarnic
ironizati de Ruv Diaz $i de vasalii sai. Totusi, casatoria fiicclor lui are
loc $i fratii Carrion ii cer incuviintarea s piece. cu soti Ile, Dona Elvira
$i Dona Sol. pc domeniile lor. Pe drum. ca sa se razbune, ei be mal-
trateaza crunt $i be parasesc in padurea de la Corpes. ..aducand prin
accasta cea mai grea cu putintil ofensa Cidului ". motiv pentru acesta de
a cere dreptate regelui Alfonso. care convoaca, la Toledo. Cortes-urile:
infantii sunt judecati. declarati vinovati. dar Cidul cere $i repararea
ofensei, printr-un duel judicial-. Fratii de Carrion sunt invinsi $i
declarati tradatori. iar fiicele Cidului sunt cenite in casatorie de infantii
de Navarra $i Aragon. poemul sfar$indu-se prin victoria morals.
deplina. a marclui Cid Campeador (..neinvinsur. ,sitcazur). care a
devenit. ulterior. eroul a numeroase opere literare a romancicrilor
spanioli, a unci drams de Guilhen Castro $i mai ales a stralucitei
tragediii a lui Corneille (1636). Dar care sunt trasaturile fundamentals
ale epopeii nationale spaniole? In primul rand, caracterul ei marcat
realist, poezia luand na$tere. crescand $i dezvoltandu-se din realitate.
In Cantor de Mio Cid, personajele poemului eroic sunt infati$ate nu
numai in timpul bataliilor ci $i in viata de toate zilele. In lupta sa
impotriva arabilor. Rodigo Diaz de Bivar este un simplu viteaz, ele-
mentul miraculos lipsind cu desavar$ire. Cercetatorii $i criticii literari
subliniaza in special tehnica realists a poemului-epopee, spiritul direct
in care sunt descrise personajele i bataliile din timpul Reconquistei.
Cidul este prezentat ca o figura complexa, razboinic neinfricat, care,
de$i exilat pe nedrept $i obligat paraseasca tinutul natal, sotia $i
copiii, !Amalie un vasal Ioial at regelui nedrept. Desfa$urand o multi-
tudine de fatete ale personalitatii sale, Cidul, aceasta mare figura
istorica, da dovada intotdemma de spirit de masura, fermitate $i calm.
Viziunea realists a faptelor $i oamenilor din poem, simplitatea ce se
reliefeaza $i in constructia" literara a acestuia, i-au conferit $i o va-
loare artistica remarcabila, originala. Cidul i-a capatat statutul $i ran-
gul de erou national spaniol $i pentru ca autorul anonim 1-a contopit cu
aspiratiile oamenilor de rand. Astfel, fait a fi prezentat cu calitatile
personajelor mitice antice, faptele istorice ale Cidului se ridica la fru-
musetea Si expresivitatea legendei.

131
www.dacoromanica.ro
 Vestitii Cavaleri ai Mesei Rotunde

S5 fi imprumutat Bretania (tarn legendara si neguroasa) numai

numele diverselor romane cavaleresti de curte. care au capatat o mare
dezvoltare in perioada anglo-normanda. ce a inceput in anul 1154.
adica o data cu Henri II Plantagenet? Multa vrcme s-a crezut ca
romanele bretone trag obarsia- din modele populare celtice.-dar se
pare ca povestile galeze cu caractcr istoric stint innrdite mai degrabii cu
romanele franiuzesii Erec i Geraint gi Perceval .yi Peredur. Cel mai
sigur este ca tiparul acestor romane isi [rage seva din Romanul Tcbei
si al lui Enea, iar ciclul arthurian (cu eroii sai. Regele Arthur $i cava-
lerii Mesei Rotunde) este inventia- lui Chretien de Troyes primul
romancier francez-, care de pc la 1165 ..paraseste inspiratia antics. in
favoarea celei bretOrie-.
Operele Iiteraturii cavaleresti s-au raspandit. la inceput. numai
in limba franceza, ca s aparA, cu timpul, si in englezit Un fapt demn
de relinut: romanele cavaleresti erau scrise... in versuri metrice. Ince-
puse perioada maturizarii societatii feudale, iar eroismul" nu mai con-
sta acum numai In apatarea intereselor elanului sau al statului, ci, mai
ales, in apararea onoarei si a propriei demnitati. Acum. apare un cod
at moralei cavaleresti, care idealizeaza felul de trai al cavalerilor si
normele for de conduits (noblete fata de cei lipsi(i de aparare, respec-
tul fata de principiile onoarei, slujirea. dezinteresata, a semenilor). De
aceea, deosebit de populare au devenit romanele despre regele Arthur
si Cavalerii Mesei Rotunde, suprapunere ingenioasa a diferitelor ele-
mente istorice si legendare". Ca personaj real istoric, Arthur racea
parte din randul conducatorilor celti, care se distinsesera in mod eroic,
in lupta impotriva anglo-saxonilor ce patrunsesera in Wales (Tara
Galilor, in vestul Angliei); potrivit traditiei, deli gray rAnit de nepotul
sau, Mordred, care voia sa-i is coroana gi pe frumoasa lui sotie,
Guinevere, Arthur a fost dus de zane intr-o luntre fermecata, pe insula
Avalon, toe unde nu putea ajunge nici un muritor". In romanele-le-
genda arthuriene apare figura vrajitorului Merlin, care, de altfel, 1-a
ajutat ai atunci cand regele era tanar, sa scoata, din crapatura unui tei,
un palos urias, pe care nu reusisera sa-1 traga afara zeci de cavaleri. De

132
www.dacoromanica.ro
altfel. se spune ca Merlin ar Li construit chiar Masa Rotunda la care
erau invitati sa stea toti cavalerii care faccau ispravi deosebite. Un sin-
gur loc era intotdcauna fiber: cel destinat cavalerului care area sa
gaseasca Potirul Sfantului Graal (vasul de smarald de care s-a servit
list's Hristos la Cina cea de Mina si in care losif din Arimatheia a
adunat sfingele scurs din tnipul Mantuitorului. strapuns de suli(a cen-
turionului Longinus). Din ciclul arthurian creat de Chretien de Troyes.
pang in 1190. fac parte romanele Arthur. Arthur .yi Merlin. twain .yi
Gawain, Moartea lid Arthur. Perceval in Tara Gall lor.Thistan...
Privite din punct de vedere artistic. romanele englezesti din
acest ciclu sunt inferioare cclor frantuzcsti. precum si celor germane,
create de un poet deosebit de inzcstrat cum a fost Wolfram von
Eschenbach.
Fara nici o indoiala, eel mai vestit dintre cavalerii Mesei
Rotunde a fost Lancelot. din romanul Lancelot al Lacuhti. Legenda
spune ca acesta era fiul regelui breton Ban:

Pe cand era copil ocei. Lancelot fitsese reipit de fecioara lacu-

lid, Vivien. care. duper' ce 1-a crescut, 1-a mitts la curtea regelui Arthur.
Fnimosul .yi curajosul cavaler fit prima in soma cavalerilor Mesei
Rotunde. Lancelot se indreigosti de sotia lui Arthur, regina Guinevere.
cu care se intelThea In taind, Intrucdt fi ea ii imparttlyea simtdmintele.
Cu ocazia savarlirii unor fapte ccrvalereyti. inteimplarea it aduse pe
Lancelot in castelul Astolat, uncle se 1ndreigosti de el frumoasa Elaine.
Cu toate ca ii jurase credintcl Guineverei. Lancelot consimii sa poarte
semnul &fruit de fecioara din Astolat. Mai tdrziu, in acelayi castel,
sosi fi cavalerul Gawain caritia Elaine ii destc7inui ca este iubita lui
Lancelot. InfdtiOndzi-se la Camelot, Gawain povesti toate acestea in
prezenta intregii curti a regelui Arthur. Afleind ca iubitul ei s-a purtat
curtenitor cu o aka femeie, Guinevere fit foarte meihnitd. Ea ii cu
nenumdrate repropri. iar Lancelot, tagelduinduli vina, pardsi
suparat curtea regeascd. Dupd celtava vreme, fecioara din Astolat
muri din pricing acestei ittbiri neimpOrt4ite. Ramtlyitele ei au fost
aduse intr-o luntre la curtea lui Arthur. In colciug s-a gasit o scrisoare
in care ea 4i marturisea dragostea nefericita pentru Lancelot. Regina
Guinevere it lend pe Lancelot 41 ameindoi se impacard.

133
www.dacoromanica.ro
 Aland despre dragostea tainica dintre Lancelot 4-1 Guinevere.
Agravain. fratele lid Sir Gawain. ii povesti regelui despre necredinta
sotiei sale. Intr-o incaierare, Lancelot it ucise pe Agravain impreuncl
cu cavalerii seti i se refitgie cu regina in propriul salt castel. Aici el fir
insii impresurat de regele Arthur care. in alaret de alti cavaleri, era
insotit si de Sir Gawain. Lancelot a inapoie pe Guinevere ontha ei. el
117S11# refigiinclu-se in Bretania. spre care se inclreptarci .yi urmaritorii
sell. Arthur .i Gawain. In continuare. se repetcl o variantet a istoriei lui
Sir Morclred In timp ce Arthur se afla in Bretania. Manfred reimemand
conduceitor al regatuhti. incearcei set rapeascel tronul lui Arthur qi pe
li-tunoasa Guinevere. Arthur se intoarce. In prima luptc7 cu Mordred.
moare Sir Gawain. Urineaza apoi povestirea martii lui Mordred si dis-
paritia lui Arthur remit ci el de moarte. Lancelot se lnapoiaza in
Britania penult a-I ajuta pe Arthur pe care inscl nu -1 mai gaseve in
viata. Aflemcl ca Guinevere s-a calugeirit. Lancelot se zavorclyle in
catehd salt, uncle 11 sfa'rmte zilele".
(Dan Du(escu. Istoria literaturii engleze)

Uncle legende sustin ca, dupa moartea regelui Arthur, Lancelot

s-a preotit, altele ca a pornit, impreuna cu alti cavaleri, in cautarea
Potirului Sfantului Graal.
Ciclul romanelor arthuriene cuprinde numeroase legende si
despre Perceval, unul dintre cei mai viteji cavaleri ai lui Arthur care,
prin cufatenia sa sub aspect moral, a fost, de asemenea, stalls legat de
istoria cautarii Potirului Sfantului Graal. Motiv tematic predilect, de
altfel, *i in poemul epic sau romanul cavaleresc curtenesc din litera-
tura germana.

Drumul de la Parsifal, Tristan, Siegfried, pans la

Desi relatiile feudale se maturizasera in Franta mai devreme

&cat in Germania, in romanele de inspiratie cavalereasca germane
apare o zugravire mai profunda a psihologiei si a sentimentelor intime,
afirmandu-se dreptul omului la dragoste i fericire. Inspirandu-se, ba
chiar imprumutand subiecte din opera francezului Chrdtien de Troyes,

134
www.dacoromanica.ro
literatura germana de gen a beneficiat de aparitia a trei poe(i de mare
talent: Hartmann von Aue, Wolfram von Eschenbach $i Gottfried von
Strassburg. care impletesc ciclul celtic-britanic al miturilor si legende-
lor despre regele Arthur si Cavalerii Mesei Rotunde. cu ciclul spaniol
al legendelor religioase. numai ca viata sentimentala si senzualitatea
literaturii franceze stint atenuate de cci trei poeti amintiti_ care le
adapteaza mentalitati germane. mai pamanteana si retinuta. dar cu
vadite tendinte Care reflectii abstract-filosofice. Cel care va intruchipa
..apoteoza stilului gotic in literatura germanzi- a fost Wolfram. nascut
in nisch!! Eschenback (pe la 1170). de o cultura vasta. ..putin
obisnuita in accic vremuri-. dar care socotea ca literatura ..nu trebuie
sit izvorasca din lecturi si eruditie. ci din experienta realitatii Ca-
valcresti traite-. Asemanator catedralclor gotice socotite ..enciclopedii
de piatrii-, opera lui Wolfram a adunat intregul tezaur al intelepciunii
si erudi(iei timpului salt. de la problemele filosofici, eticii si religiei,
liana la descrierea amanuntita a victii oamenilon animalelor, plantelor
si a rocilor'. Parsifal, scris de el intre anii 1200 si 1210. chiar daca se
inspira din romanul lui Chretien de Troyes (caruia ii inventeaza
inceputul si sfarsitul), este, prin cele 25.000 de versuri ale sale. primul
mare roman din literatura universals _in care se urmareste formarea
unui om... in conditiile vietii cavaleresti, pana ajunge demn s
rege al Graalului". Parsifal prostanacul pur-, crescut de mama sa in
singuratatea unei paduri seculare ", mostenind firea tatalui sau si
dorul de aventura", ajunge la curtea regelui Arthur, unde ..e initiat in
rigida etica gi eticheta cavalereasca-. Cand ajunge la castelul
Graalului..pacatuieste contra unui principiu cardinal at eticii reli-
gioase mila gi iubirea de oameni... si e izgonit ca nedcmn de a infra
in comunitatea Graalului ". Dupa 5 ani de rataciri si aventuri, timp in
carea unchiul sau Trevizent ii face si o ascetics educatie crestina. este
primit printre cavalerii Graalului, ba chiar ajunge regele acestuia.
Astfel, vechiul motiv popular al prostanacului care, la inceput, face
numai prostii si gafe, dar sfarseste prin a indeplini fapte marele, ne
poarta prin legendele religioase cavaleresti din Spania, pentru a
ajunge, mai departe, in lumea mitica a Orientului. Repovestit pentru
copii si tineri de marele scriitor german Gerhart Hauptmann (1862
1946), laureat al premiului Nobel, Parsifal a fost eroul si al unei poezii

135
www.dacoromanica.ro
de Goethe. precum i al unei opere de R. Wagner.
Dreptul la fericire. prin preamarirea cultului femeii 4i a iubirii
patimae, it gkisim magistral realizat in romanul Tristan Fi Isolda de
Gottfried von Strassburg. ..o intoarcere gi o aliere mai stransti la gus-
tul gi forma literaturii romanice franceze-. Inspirat din cele mai felu-
rite surse (anglo-normande. frantuze0) versiunea acestui roman (scris
pe la 1210), ,,impleteve caracterul de roman adulterin (in spiritul
curtenesc al predecesorilor). cu o noun mistica sentimental-religioasa...
care merge pe linia realismului gi umanizarii literaturii.... proclamand
dreptul la via gi fericire ". Adept al stilului clar i elegant. dovedind.
insa, un gust neobipuit pentru alegorie (semn c5 era un mare admira-
tor al autorilor clasici latini Ovidiu gi Vergilius). Gottfried pune. mai
presus de moralti chiar de religie. pasiunea. Subiectul succint al aces-
tei legende care prezinta. pentru prima oara in literatura gennami. co-
loritul naturii, mirosul florilor, mAretia si umbra rAcoroasa a arbo-
rilor, ciripitul pasarelelor, boarea calduta gi inmiresmatA a zefiru-
Iui, sclipirea boabelor de roux pe iarba proaspAtA a diminetii, este
revelator pentru felul cum autorul Stie si imbine frumusetea omu-
lui si a naturii cu. navalnicul sentiment de dragoste, profund
umanA:

In Cornwall, la curtea regelui Marke. traieve nepotul acestu-

ia, Tristan, un erou Ara teama sau repro. , bun 1111)k-it-or. strcIlucit can-
tare, 41 poet, cunoscator de limbi straine, o adevciratif prefigurare
burgheal a viitorului ideal umanist despre calitatile otnichti desclvcirsit.
Luptc-ind pentru mogul sent Marke. Tristan fl ucide pe Morolt, cumna-
tzd reginei Irlandei, dar este rand de sabia otravitc'i a acestuia. Rana
n-o poate vindeca deceit regina Irlandei Fi Tristan se duce la ea,
deghizat intr-un spilman cu numele Tantris. Nine vindecarea pi -i do
lectii de muzica fiicei acesteia, Isolda. Rein tors acasei. regele Marke it
trimite s-o peteasca pe Isolda, pentru el. Tristan se intoarce cu Isolda
pe o corabie, dar, in limpid unei fizrtuni, Brangcina camerista Isoldei
le dei sc7 bea, din grepalcl, licoarea dragostei preglititcl de regina
Irlandei pentru Isolda fi sotul ei, Marke. Licoarea ii leaga pe cei doi
pe vicoci printr-o pasiune nestinsa, care este justificatcl formal de inter-
ventia fortelor supranaturale in realitatea pcimeinteasco 4'i care nu

136
www.dacoromanica.ro
clinonyte limite in impletirea hucurici cu Auferinta a Jericirii cu chir-
erea. a vietii cu moartea din dragoste. Din clipa ceiseitoriei Isoldei cu
regele Marke. ceind camerista Brangeina salveazei apcirentele in
noaptea nuntii cu neprihanirea ei. incepe seria yiretlicurilor in.
ciunilor ra/inate. cu care cei Indragostiti it peicalesc necontenit pe
Marke. (Gottfried jbloseve a/cl o serie din numeroasele snoave sail
nuvele aclulterine care circulau in tot Occidental .}i pe care le va mina.
un secol ci funiatate mai teirziu. Boccaccio in Decameronul salt). In
cele din ?Irma. hannielile Ini Marke princl consistent(' yi cei doi sun!
izgoniti sd 11010SCei in celehra groin a iithirii alegoria cea mai
cunamita i plinei de Inntezie din Iniregul ev mecliu. Cana' Marke ii
viziteaza prin surprindere. Ii gaseve pe cei doi care Jilsesera averti-
zati dormincl alaturi. dar cle.spartiti prin .spada goal('. simhol al
respecteirii legeiturilor sacra ale ceireitoriei. Inchrioyat ci cuprins de
cilintei penult beinuiala neclreaptel. Marke o readuce pe Isolda
acasii. Dar in cureind. ii surprinde din 17011 intr-o situatie neechivoca
V Tristan trebuie sc7 se exileze in Normandin. Acolo. dupit numeroase
ispravi eroice cavalerevi, se ihdragosteve de o a/tn Isolda. cccu mina
albei. Totu# amintirea Isoldei cea blonde II urmareve yi-1 face pro-
find nefericit-.

Tristan V Isolda riimane un roman cu subject generos. amplu, pe

care, ins (', istoricii literari it consider(' neterminat, intrerupt. poate, de
moartea autorului sau chiar pentru ca acesta nu a gasit un final satis-
fAcator. (Mihai Isbasescu)
In timp ce litcratura culla', cavalereascji de curte avea in
Germania un continut nenational, cu eroi creati din fantezia, legendele
sau trecutul istoric al altor popoare, epopeea popular(' s-a nriscut din
lumea eroilor istorici sau legendari autohtoni. Care sunt aceste
epopei, intrupate din reunirea diferitelor cantece eroice, invesmantate
in haina miturilor i a legendelor? Cantecul Nibe /ungilor i Gudrun,
capodopere ale literaturii universale, care stau cu cinste alaturi de
Mahabharata, Iliada ti Odiseea, de Contecul Ili Roland *i Cidul.
Cantecul Nibelungilor are 39 de canturi (intitulate Aventure)
sunt grupate in dou'a parti: Moartea ltli Sigfried ti Razbunarea
Kriemhildei.

137
www.dacoromanica.ro
 Intr -o zi, la curtea regilor din Worms soseste Siegfried. El este
fiu de rege, cavaler ratacitor, bray i frumos. ..Frate" cu Heracles, cu
Roland, cu Cidul i cu F5t-Frumos, el a ucis un balaur $i saldandu-se
in siingele acestuia. trupul i-a devenit invulnerabil. in afara de un mic
loc intre omoplati. unde i se lipise o frunza cazuta dintr-un tei secular.
intamplarea acestuia ne amintqte de... patania cu ..c5IcAiur lui Ahile.
iar faptul c5. mai apoi. cucere$te" celebra comoara a Nibelungilor
$i Gluga fermecata a piticului Alberich, care-I face sA aibA forta a
12 oameni, ba chiar iI poate face sA devine invizibil, ne arunca in
mijlocul pove*tilor din... 1001 de nopti. Cei trei regi burgurizi. Gernot.
Giselher gi Ghunter it primesc bine. iar ultimul ii .ofera 'mina
Kriemhildei, sora lor. in schimbul ajutorului pe care i I-a dat ca s-o
inving5 pe regina Brunhilda $i sa o is in cas5torie. Aceasta (care area
ciudata pl5cere de a-si supune pretendentii la crancene probe de
forta") isi inchipuia ca a fost invinsa de Ghunter. in cursul unei alter-
catii, Kriemhilda o insults gray pe Brunhilda $i ii arunca in fats c5 a
fost invinsa de Siegfried. Geloasa i razbunatoare, Brunhilda ii cere
cavalerului vasal Hagen s-1 ucida, iar acesta ii indeplineste miseleas-
ca porunca, in cursul unei vanatori, dar si cu tirea lui Ghunter, care
smulsese din gura Kriemhildei, prin iwlaciune, taina locului vulnera-
bil de pe corpul lui Siegfried. Comoara Nibelungilor este aruncata apoi
in Rin, pentru a nu-i da posibilitate Kriemhildei s cumpere vasali",
ca sA se razbune. Disperata, ea isi va plange sotul timp de 13 ani. A
doua parte a epopeii infAkeaza razbunarea Kriemhildei, care pentru
a -si indeplini acest tel al vielii ei se casatoreste cu... Atila, regele
hunilor, care o duce la curtea" lui de peste Dunare. In acest fel ea it
convinge pe Atila s5-i invite pe regii burgunzi, in frunte cu Ghunter si
Hagen, i nu *ovdie sa-si indeplineasca razbunarea, omorand intreaga
ei gintA. Va muri si ea de sabia unui razboinic. Hildebrand, toate aces-
te personaje, manate de cele mai omenesti impulsuri si sentimente
(curaj, orgoliu, ambitie, cupiditate, ura, gelozie, intra in le-
gends, pe sub arcul de triumf al timpului.
insa, istoria literaturii mentioneaza pentru aceasta perioada,
tot4, o ciudatenie: cavalerii din castele si oamenii obipuiti din ta-
vernele burgurilor i carciumile satelor preferau snoava satiric al
cArei umor echivoc, adesea grosolan $i trivial, fAcea deliciul

138
www.dacoromanica.ro
ascultAtorilor. Acura apar. desigur. nu din senin. ci din fabulele lui
Esop si Fedru, croi semilegendari care nu se sfiesc s satirizezc _de-a
alma- pe nobili si pc episcopi. dar si pe tAranii nerozi si pe sotii
incomorati. Sc nasteau. astfel. Niedhart Fuchs (Vulpe). care isi petre-
cea viala jucand farse taranilor creduli. Popa din Kalenterg cel Sine-
cher. dar mai ales Till Eulenspiegel (Buhoglinda) ale anti ispravi au
fost chiar tipArite. doar la 40 de ani de la inventarea de dire Gutenberg
a tiparului cu caractere mobile.

139
www.dacoromanica.ro
 MIRACULOASA APARITIE A NOILOR TITANI,
PE DEPLIN iNVINGATORI

SA fi insemnat (asa cum sus(in unii cerccaitori si istorici ai lite-

raturii) proliferarea. in secolele urrmitoare. a parodici glum*. ironice.
satirice... un fel de lespcde pe mormantul literaturii medievale?
Nicidecum! In 1300 incepea marea ealatorie a lui DANTE
ALIGHIERI in constiinta oamenilor care. prin Diving Comedic?. a rea-
lizat ..o sintezii annonioasa a cunostintclor enciclopedice- ale vremii
sale... in care jocul ideilor se imbina fericit cu rafinamentul expresiei
si reprezinta o culme a literaturii italiene si totodata un
monument-reper al culturii universale.
Nascut la Florenta. in 1265. Dante (prescurtare premoni(io-
nalr de la Durante") a jucat, la inceput, un rol politic important in
orasul sau natal, dar, facand parte din fractiunea Albilor moderati. a
fost izgonit de catre gruparea Guelfilor Negri, in 1302, si a trait mai
intai la Verona, apoi la Ravenna. unde a si murit. Fascinat de literatura,
a studiat Inca din copilarie poezia medievale italiana, si indeosebi
scrierile lui Vergilius si ale poetilor antici. Activitatea literary pro-
priu-zisa a inceput-o Inainte de a implini 20 de ani. cu un roman de
proportii recluse, intitulat Pam nouci, considerat drept primul roman
autobiografic din literatura universalr. Insa opera care i-a deschis dru-
mul nemuririi este poemul alegoric Divina Comedie (1307 1321),
sinteza filosofica si artistica a culturii medievale, a tendintelor
innoitoare care vesteau Renasterea.

Divina Comedie, o noua mistica?

inratisand viziunea despre LUME a omului medieval, poemul

este o adevarata enciclopedie a momentului istoric respectiv,
oglindind, in acelasi timp, ,.lumea de dincolo", raportata la o larga vi-

140
www.dacoromanica.ro
ziune asupra Universului (teologic-aristotelica. geocentrica, creatio-
nista, finalists cu privire la rostul, directia tendinta existentei). Scris
in versuri, structura poemului a fost elaborate potrivit conceptiilor si
mentalitatii medievale referitoare la mistica cifrelor 3, 7 si 10, cu
multiplii lot; care reprezintA perfectiunea. Astfel, ne infonneaza
aproape toti cercetfitorii operei marelui Dante: calatoria poetului a
durat 3 zile $i a fost descrisa in 3 cantrice a cate 33 de canturi fiecare.
totalizand 99 de canturi (plus' 1, pentru a ajunge la 100). in strofe de
cate trei versuri; Infernul are 9 ccrcuri plus 1... Purgatoriul are 7
ocoluri, la care se adauga antepurgatoriul paradisul terestru (total 9
sectiuni...) Paradisul e constituit din 9 cercuri $i Empireul, rezultand
cifra 10. a perfectiunir. Inchipuita a se fi desfasurat in primavara atm-
lui 1300, calatoria poetului vrea s reprezinte drumul sufletului spre
cunoasterea lui Dumnezeu sau a adevArului, cu alte cuvinte spre
izbAvirea pAcatelor si spre bucuria maxima, aceea a intelegerii.
Inceputa intr-o padure de pini (poate vestita pineta de langa Ravenna),
calatoria lui Dante este amenintata de trei flare linxul, leul $i lupoaica
(desfraul, mandria $i violenta); it salveaza Vergilius, care ii arata sin-
gurul drum de iqire de-a lungul celor 3 imparatii pe care va trebui sa
le strabata" $i care corespund, de altfel, celor 3 lumi: cea a damnArii,
a penitentei si a beatitudinii. Infernul este aidoma unei palnii, cu
varful in centrul Parnantului, Purgatoriul, un munte pe o insula in
emisfera australa, Paradisul, la extremitatea superioara a acestui
munte, unde '4i are lacaul Divinitatea supreme. Cele trei taramuri
reprezinta, fiecare in parte proiectia unui principiu: al raului, in Infern,
sansa purificarii in Purgatoriu, binele nelimitat, in Paradis: Insotit,
apdar, de poetul latin Vergilius, simbol al ratiunii i apropiat lumii
crqtine, pentru ca proorocise n4erea lui Hristos", Dante coboara, la
inceput, de-a lungul celor zece cercuri concentrice, care alcatuiesc tot
atatea trepte ale pacatului $1 ajunge in fundul Infernului unde domnete
Lucifer, drum ce ii prilejuiqte poetului sa-i vada pe cei condamnati
patimirii vepice (pedepsele corespunzand gravitatii pacatelor de la
cele mai ware, ca lipsa de cumpatare, la cele treptat mai grave, ca
inwlatoria, erezia, violenta, tradarea".) Din Infent, Dante, insotit tot de
Vergilius, iese iarai la lumina pe insula in mijlocul careia se afla
muntele Purgatoriului $i urmeala cele 7 brine ce dau ocol inaltimii,

141
www.dacoromanica.ro
uncle intEllneste sufletele celor ce isi ispasesc pdcatele; ajungand in
varf. Dante $i Vergilius sirnt ca se afla in Paradis. o imensa pajiste.
,.infloritir de numeroase picturi medievale care inchipuie lumea
primilor oameni. Fiind... Wigan. Vergilius dispare, crilfiuza lui Dante
devenind acum Beatrice. pentru el simbolul puritatii, luminii $i spe-
rantci. at aspiratiei catre desavarsire diving.
Ajuns in Empireu. Dante este pgrfisit de Beatrice care cedeaza
locul Sfantului Bernard ce se roaga ca poetul sa.-1 poatg cunoa$te pe
Dumnezeu.
Noutatea Divine! Comedii nu consta. lush. nici in subiect $i nici
in functia lui figurativa. ci in reusita artistica prin care terra $i sem-
ni ficatiile acesteia sunt individualizate in imagini. Mai molt deck atfit.
structura poemului oglindeste structura rationale perfectd pc care
glindirea medievalg o atribuie lumii create. in care metafizica lui
Aristotel $i astronomia lui Ptolomeu fell suportul rational al reve-
latiei cuprinse in Geneza $i in filosofia Sfantului Toma din Aquino,
contemporan cu Dante, care a devenit fundamentul teologiei oficiale
adoptate de catolicism.
Care este mesajul, profund umanist, al Divine! Comedii? Omul
fiind inzestrat cu ratiune $i cu posibilitatea de a se adapta la orice fel
de situatie, iii poate trasa singur destinul; pasiunile, slabiciunile,
relele moravuri etc. pot fi infrante $i stapanite. omul fund capabil
sa ajunga la echilibru, armonie $i demnitate. La capatul ultimei ascen-
siuni poetul se identifica, in sfar$it, cu motorul insu$i at universului:
IUBIREA care, asemenea lui Dumnezeu, rnisca soarele $i celelalte
stele" (L'amor the move it solo e l'altre stele").

$i, totusi, Decameronul

Nascut, surprinzator de usor din epopeea eroica a ciclurilor

francez, breton $i german, romanul cunoaste, prin GIOVANNI BOC-
CACCIO (1313 1375), prima afirmare notabila in Italia. Vadit influ-
entat. la inceput, de poemele mitologice $i de cele pastoral-idilice ita-
liene, inovatia lui consta in aceea ca introduce primele elemente ale
observatiei realiste" care ulterior va marca virtutea geniului narativ
original al lui Boccaccio din Decameronul, opera de maturitate ce

www.dacoromanica.ro
142
inaugureazA genul epic modern denumit nuvela. carnia i-a fixat
tematica. structura gi finalitatea. Istoriile literare consemneaza, de alt-
fel. ca Decameromd a devenit prototipul unei anumite literaturi epice
la a carei reusita au contribuit. in mod egal, varietatea subiectelor,
multimea personajelor, a locurilor si a intamplarilor semnificative.
dar mai ales ...prezenta... lumii reale. Cra restrictiii de moravuri si fara
transfigurari doctrinale: realismul clasic I i are inceputul in aceasta
opera";
In anul 1348. asupra Florentei s-a abatut o epidemie de ciuma.
motiv pentru care sapte tinere fete si trei baieti se hotarasc sa se apere
de boala parasind orasul: gazduiti in afara orasului de- cake unul dintre
ei. cei zece tMeri I i organizeaza timpul, hotarand ca timp. de ..zece
zile" (Decameron, in limba greaca). fiecare dintre ei s povesteasca o
intamplare. Acesta este pretextul care a declansat, dupa modelul con-
sacrat al color 1001 de nopli, nasterea unei noi spete de miraculos,
produs nu de patrunderea in viata a unor forte supranaturale in forma
viziunilor si a miracolelor, ci de un concurs extraordinar de impre-
jurari, care nu pot sa fie prevazute si nici dirijate..., lasand impresia ca
intamplarea stapaneste lumea... $i ca tocmai jocul diferit al inclinatiilor
si pasiunilor omenesti supuse intamplarilor schimbatoare ale viepi
constituie... acel deus ex machina, care este (noua) zeitate (s.n.)
acestei lumi". (Francesco de Sanctis)
Intelepciune grava, istetime gi naivitate, iubiri fericite sau tra-
gice, fapte demne gi fapte reprobabile, viciu si virtute, pasiune gi
lasitate iata o parte din problematica variata care populeaza
Decameromd. In special, lumea feminina se desfasoara in toga vari-
etatea situatiilor pe care oranduirea feudala i-o rezerva indragostitei,
tanara fats sau sotie, supusa unui tats tiranic, unor frail haini sau unui
barbat criminal". Toate acestea find puse sub obsesia pAcatului,
nascator de avortoni oribili, cum sunt coruptia si libertinajul. In acest
fel, scrie pe drept Ovidiu Drimba, Decameronul devine expresia unei
ample, puternice, variate, foarte plastice, pitoresti, spirituale dar gi
incisiv de satirice razvratiri impotriva tuturor traditiilor Evului
Mediu".
Boccaccio mai este amintit de istoria literara gi prin faptul ca a
facut primul Comentariu la Divina Comedic" (1373), precum si pen-

143
www.dacoromanica.ro
tru c5. in ace14 an. i-a dedicat. plin de admiratie. celebrului poet ita-
lian o biografie, Vita di Dante.

Rabelais, sau tot ce-i mai omenesc este rasul...

In 1494 se natea FRANcOIS RABELAIS, unul dintre cei mai

straluciti reprezentanti ai Renaterii diri Franta. A primit ,.o educatie
ecleziastica, bazata pe studiul limbilor clasice si al scolasticii". Este
novice. apoi calugar la manastirea cordilierilor. dar ..parasqte mana-
stirea din pricina rigorilor" $i trece in ordinul Benedictinilor. ca s5
renunte totui la augarie. pentru a studia dreptul ci medicina.
Ramane, insa, preot. fiindca o ruptura fatiO cu Biserica. ale- carei
dogme le repudia, 1-ar fi dus la rug sau la spanzuratoare... A practicat
cuminte deviza unna*ilor sai. Iibertinii din secolul al XVIII-lea: ,.in
cuget, cum iti place, in exterior. poarta-te dup5 timpuri". In 1532,
Rabelais publica Groaznicele ci inspaimontatoarele Fapte si Ispreivi
ale prevestitului Pantagruel, rege al Dipsozilor. feciorul mare/ui aria;
Gargantua, sub pseudonimul Alcofibas Nasier, anagrama numelui i
prenumelui sail. Era o urmare a cartii de mare succes, aparuta cu doi
ani mai inainte. intitulata Mari le ci Nepretuitele Cronici ale marehti si
enormului uria4' Gargantua. Dar cartea, care in cele aproximativ 225
de editii urmatoare (peste 100 au aparut numai in secolul al XVI-lea)
a devenit primul volum al ciclului (restabilindu-se, astfel, ordinea
cronologica fireasc5), a fost publicata doi ani mai tarziu, in 1534, si se
intituleaza Plata extrem de infricoOtoare a mare/ui Gargantua. tatc'il
lui Pantagruel. Aadar, actiunea acestui roman fantastic i satiric" se
desfawara pe parcursul a trei generatii, cea a lui Grandgrousier, a lui
Gargantua *i a lui Pantagruel. Prime le cloud carp descriu copilaria si
educatia lui Gargantua, personaj silit s se supuna constrangerilor sco-
lastice ale vremii. Gargantua fusese purtat in plintecele mamei timp de
11 luni, iar cand a venit pe lume a strigat plin de voie buns: Dati-mi
de baud" i a &kit laptele a 17.913 vaci. mai apoi a atarnat la gatul
iepei lui clopotele de la Notre-Dame...
Intentiile lui Rabelais apar, in mod IWit, Inca din cuvantul
Cate cititori", de la inceputul romanului:

www.dacoromanica.ro
144
 Prieteni. ritsloind aceasta carte
timin .i scorhei-n ea n-o scl flan:
Lei Sand (trice mohnire la o parte
De scrisul matt s nu va 111#1701i.
N-o sa ieyill de-aici mai inzestrati,
schimh veil itiveita sa rocleti hire:
Mai drepte gonchiri n-am puiat cu mine.
Veizoncl cum v-a cuprin.s tristetia herds.
N-am scat set plong. am rel.s cum se cuvine.
Cad numai omului i-e dat sn Wei.*

Opera lui Rabelais _este o adevarata enciclopcdic care inrc-

gistreata cunostintelc $i tendinicle unci cpoci sctoasc dc $tiinta $i cul-
tuni. fiind. in acelasi Limp. o satira virulenta la adresa regilor cotropi-
tori, dascalilor marginiti, clericilor corupti... judecatorilor intrigantr.
(Marcel Petri$or) Prin felul in care i$i construicste personajele.
Rabelais ,.ne ajuta sa-1 regasim in ficcarc dintre elc $i mai ales in cele
ce aduc ceva bun. ceva luminos $i util semenilor lor. Rabelais este
chefliul sfatosul Grandgrousier, care participa la ospaturi gigantice,
$i
care $tic sii povesteasca la gura sobei... care se pricepe sa-si trateze
adversarii cu raspundere...: este apoi intcleptul Ponocratas eel ce
reu$e$te sa-1 spele pe Gargantua de murdaria fizica $i de ignoranta
spirituals, pentru a-i darui o educatie dupa toate regulile desavarsirii...
este cumintele Eudcmon, eel instruit $i respectos. dar $i nchotanitul $i
nu prea viteazul Panurge... 0 remarca interesanta: aventurile, pere-
grinarile $i incercarile prin care, tree Gargantua sau Pantagruel $i
pritenii for .se aseamana de multe on cu ceea ce Lazar Saineanu a
numit, in tipologia basmului, Tipul tovarWor nazdrAvani, in care
un erou cu o na$tere ciudata (Gargantua s-a nascut. a$a cum inutil sunt
minti(i copiii. prin urechea mamei sale). se intovarase$te numai cu pri-
eteni nemaipomeniti, cu care savar$e$te tot felul de vitejii (Mic
dictionar al scriitorilor Jrancezi).
Cartea a treia din acest roman fluviu prezinta o dezbatere de
idei pe tema casatoriei (,,Panurge intreaba pe Pantagruel daca ar face

* Traducerea integrala a romanului Gargantua n Pantagruel, aparuta in 1967, aparline lui

Alexandru ilodo.

145
www.dacoromanica.ro
bine sh se insoare"....Cum ii arata Pantagniel lui Panurge c5 nu-i u$or
s5 dai sfaturi despre insur5toare. $i cc prevestiri pot face Homer $i
Vergilius" etc.). Cartea a patra dcscrie o cal5torie 0115 dc peripetii.
pe o corabie, in toiul furtunii. despre ciudata moarte a lui
Bringhinasi15. clipatinul morilor de vent. despre naufragii $i popasuri
in insult fantastice, care parch ar prevesti... inspira(ia lui Cervantes.
.Defoe $i chiar (in Cartea a V-a. tend Pantagruel ajunge in ostrovul
Clopotelor. in cel Fermecat sau in cel al Norocului), pc cea a lui Swift
din Ciileitbriik lui ..Cartea a cincea, cea din 'Irma carte
despre faptele $i pildele bunului Pantagruel, alcatuita de Domnul
Francois Rabelais. Doctor in medicina" se incheie cu razboiul biruitor
pc care Bachus 1-a purtat impotriva indienilor, ajutat de Pan $i dc
ostasii lui: satiri. hemiponi, egipteni, argipani, silvani. fauni, lemuri,
lari, farfadeti $i spiridu$i". Victorios, dupe atata ..stiharit", Rabelais,
prin gura unui personaj, danduli seama c5 Inca i-au mai ramas stihuri
in g5t striga in fata Divinei Butelci: S5 le udam". Indemnul magic a
bed. insemnand: traie$te-ti viata, bucura-te de tinerele!
Calugar Para vocatie, Rabelais a fost o putemica i reprezenta-
tiva personalitate a epocii sale. prin faptul c5 s-a desfaprat ca un ade-
varat om al Rena$terii care, prin universalitatea cplturii lui, i-a cladit
un sistem de idei noi. Ciupit sau lovit de cenzura Sorbonei, el a reu$it
sa-si creeze genul lui in literature, pe baza formulei ca tot ce-i mai
omenesc este rasul!" Dar nu orice fel de ills, ci doar cel... cu maduva.
Un indemn raspicat din Cuvantul inainte at scriitorului" la Gargantua
Pantagruel este revelator ... maduva e tot ceea cc a plasmuit firea
mai desavarit. Fiti, dar, intelepti dupe pilda cainelui $i va bucurati,
adulmecand i gustand aceste carti slipcase, de pre( deosebit $i de mare
cinste: u$urele dace le frunzare$ti in pripa, dar pline de cugetare dace
zabove$ti la sfat cu ele. Apoi, sfarmati osul $i sugeti-i maduva hrani-
toare. Nu ma indoiesc nici o clipa ca, dupe citirea acestora, veti fi mai
intelepti $i mai priceputi; veti simti un gust cu total nou $i veti doban-
di o invatatura ascunsa, care va va ferici cu inalte daruri i minunate
taine; nu numai in privinta credintei, dar $i a treburilor obve$ti $i a
schimbului de bunuri intre oameni". Ace$tia 1-au citit i 1-au inteles $i
nu a mai mirat pe nimeni faptul ea librarii din Franta au vandut in trei
luni mai multe carti de-ale lui, decal Biblii in noua ani. Criticii,

146
www.dacoromanica.ro
exegetii operei lui Rabelais ii mai recunosc tin merit: aceea de a fi fost
ctitor al limbii litcrare franceze: _El a insemnat pentru limba franceza
(scrie istoricul Jules Michclet) ceca cc a fost Dante pentru limba ita-
liana. A folosit si a topic laolalta tome dialectek. cuvintele pc care i
le-au dat toate provinciile si toate secolele Evu lui Mediu. ad5ugand o
lume intreaga de expresii tehnice. pc care i le puneau la indem5n5
stiintcic si arta".

Don Quijote cel trist... care ne face s zambim

Oare sa fi fost. asa cum se spline. o orti Itiminoasti a umanitatii

aceea in care MIGUEL de CERVANTES SAAVADERA a inceput s5
infatiseze lumii uluitoarcle aventuri ale lui Don Quijote de la Mancha.
Cavalerul Tristei Figuri, cum acesta singur se numeste? Inch de la
primcle cadente (simple $i solemne) ale romanului, se dcsprinde un
salt de eternitate, afinna, pe buna dreptate exegetii, primei figuri
adaugandu-i-se cea de-a dotia, Sancho Panza. care aveau s5 obsedeze
omenirea. Trebuia doar sA treci, lucid, de anecdota intamplirii. pentru
a simti si intelege simbolurile, magia creatoare care a facut ca
adanca semnificatie a capodoperei sA creascA si sA rodeascA incon-
tinuu. Si astfel, cel care. pe la 20 de ani, castigase, la un concurs de
versuri, dou5 lingurite de argint, avea s5 ofere umanitatii un erou care,
asemenea lui Prometeu. insa de proportii omenesti. se dedica binelui
public. misiunea sa find. asa cum scrie G. Cilinescu, sA ajute pe cei in
suferinta, sa ridice pe cei cazuti. sa repare nedreptAtile, sa pedepseascA
insolenta". Prima intentie declarata a lui Cervantes a fost aceea de a
ridiculiza romanele cavaleresti, cu uriasi vrajitori si insule fermecate,
uncle obiceiuri feudale de mult disp5rute, cand cavaleri pribegi
porneau orbeste, in cautare de aventuri pedestre si galante. Lupta-farsti
a lui Don Quijote a capital insa, cu fiecare pagina. semnificatia unei
lupte tragic-eroice, pentru a face ca lumea, idealurile sale s co-
incidA cu cea realA, AVENTURA lui devenind o MISIUNE gigantica,
aceea de a salva renascentista dignitas hominis", pentru a se putea
incorona cu titlul de OM si a putea declara f5r5 s se nisineze: ..Yo se
quien soy" (Eu sunt ceea ce sunt!) Si ce era Don Quijote? Era chiar

147
www.dacoromanica.ro
Miguel de Cervantes (1547 1616) cu iala lui zbucitunata si aven-
turoasa. Fiu al unui medic-chirurg, el si-a insotit tatal strabatkind tara in
lung si-n lat. acumuland o bogata experienta de viata. ..Camerero",
adica lacheu al unui cardinal. soldat in randurile annatei spaniole din
Italia, is parte In marea batalie navala impotriva turcilor de la Lepanta.
din 1571. unde, in urma unei rani, romane infirm de bratul slang:
aceasta nenorocire nu-1 impiedica sa participe mai apoi la alto cam-
panii si expeditiii militare. In 1575. imbarcandu-sc pc galera ..E1 sof'.
ca s ajunga acasii. in Spania. este luat in captivitate de pirati si dus la
Alger. iar la capatul mai multor incercari de evadare. va fi riiscwnpiirat
si eliberat abia in 1583: trei ani mai tarziu, termini romanul salt pas-
toral intitulat Galatea.. In 1605 tiparcste prima parte din Don Quijote.
roman care va fi ispravit dupa 10 ani. Sarac si bolnav, incetcaza din
viata in anul 1616 si. dcsi s-au facut multe cercetari in perimetrul
manastirii Ordinului Franciscan din Madrid. unde a fost inmormantat.
nu i s-a gasit monnantul.
Romanul Don Quijote, in care se prczinta sub forma unei paro-
dii originle, fapte 5i intamplari ce se desfasoara in spatiul iluzoriu at
romanelor cavaleresti, releva discrepanta flagrantA dintre lumea
idea, poeticA, visata de personajul principal si duritatea prozaica
a lumii reale in care acesta iii traieste aventurile. (Florentin
Popescu) Astfel, intr-un satuc din La Mancha, traia Quijada. un hidal-
go din cei cu lancea in panoplie, scut vechi, si cal ogarjit. Cu capul plin
de ispravi din faimoasele romane cavAlereti ale vremii, cel dintai
lucre pe care 1-a facut eroul principal al lui Cervantes a fost sa-si curete
o armura ce slujise 5i pe stramosii sai si care, mancata de vagina si
mucegaita de veacuri, zacea uitata intr-un ungher. 0 data armura
curatata, martoaga bine poreclita" Rocinante si el insusi botezat din
nou cu numele de Don Quijote, nu-i mai lipsea nimic altceva decal
sa-si saute o domnita de care sa se indragosteasca. A... gasit-o intr-un
catun alaturat, unde traia o fats care nici nu-1 bagase in seams. 0
chema Aldonza Lorenzo, iar tomnaticul Don Quijote ii &Mu, de indata,
titlul de stapana a gandurilor si cautandu-i un nume, se hotari sa-i
spund ,,Dulcineea". Rangul (acesteia) trebuie sa fie eel putin de
principesa..., de vreme ce-mi este regina 5i stapana; frumusete
supraomeneasca, pentru ca in ea se adeveresc toate cele mai cu

www.dacoromanica.ro
148
ncputint5 de glindit si mai himerice atribute de fnimusele din cate dau
poetii iubitelor lor. caci cositele-i sunt de atm fruntea ii e o dimple
eliscana. sprancencle i-s curcubee. ochii sori, obrajii trandaliri. buzele
coralii. dintii perk. gatul alabastru si mannura pieptul. fildcs mainile.
zapada albimea Dupa ce isi vazu ispnivite toate pregfitirile.
intr-o dimineat5 se fereca pans -n dinti. inc5leca pe Rocinanie. iesi pe
poarta si grabind pasul. ajunse la un han, intr-un tarziu, tocmai cand
innopta. Dupa ce se lua Ia hart5 si chiar la btitaie cu cativa carausi care
innoptasera acolo. Don Quijote ii cere _hangitilui-castelan- s5
pregateasca gi sii oficieze... investiture lui de cavalcr. Dup. ce a foss
indcplinit la galop si pe nenisuflatc si accst act nemaiv5zut papa
atunci, pc eroul lui Cervantes it cuprinde dorinta arifitoare dc a se
vedca. in sfarsit. pornit in cautarea aventurilor caN aleresti. Dc aceca.
dupa o scurta reintoarcere acasa (uncle isi giisestc bibliotcca arse
chipurile de... Freston. un mag-vnijitor pe care it socotea dusmanul lui
de moarte). Don Quijote intra la tocmeala cu Sancho Panza, un Oran
din vecini si... atilt statu pe capul lui Inc& bietul om se hotaraste sa
piece cu el $i s5-i slujeasca de scutier. Cu aparitia lui Sancho Panza,
bogiltia de resurse literare, de registre si motive se organizeaza corn-
plemcntar, se echilibreaza si se implineste in mod genial. Astfel, dace
tot ce apartine cavalerului Tristei Figuri face pe cititor s5 se gandeasca
,,la chipurile uscate, chinuite si exaltate, Ia negrul $i galbenul sugerate
lui El Greco de pamantul si oamenii din Toledo, atilt de aproape de La
Mancha...., in schimb, Sancho Panza devine centrul altei lumi, pentru
opictarea careia Cervantes gaseste realismul. vigoarea si obiectivi-
tatea lui Velazquez din Los borrechos (Betiviir Cu toate acestea, asa
cum sublinia si marele prozator gi pamfletar spaniol Unamuno in La
vida de Don Quijote y Sancho... intamplArile, planurile $i culorile nu
se contrazic, ci secompleteaza, panA a se contopi infr-un singur
personaj, cu o singurA istorie... Romanul lui Cervantes este atilt de
pretuit $i pentru faptul ca. Don Quijote exprima o modalitate de afir-
mare generals a sufletului omenesc dorinta de dep4ire, setea de
ideal, nAzuinta spre mai sus si mai bine. Lasand in urma ideea
medievalA de eroism, pe cea din renumitul roman al cavalerismului
spaniol Amadis (amantul constant .yi respectuos), bravul erou al lui
Cervantes '4i pierde caracterul parodic, chiar se emancipeaza si

149
www.dacoromanica.ro
innobileaza. Este adevarat, Don Quijote este un individualist, dar un
individualist care dore$te triumful actiunilor sale legate de idealul
moral. in continua devenire: el i$i apart acest ideal atat impotriva
inamicului din afara (lumea medievalii). dar $i impotriva lumii dinaun-
tru. a propriilor sale indoieli. trecand de la entuziasm si credinta, la
dezamagire $i resemnare. Chiar $i Sancho. spre deosebire de eroii
picaresti, I i pAstreazA neintinata candoarea $i puterea creatoare
de iluzionare, prin bun-simt, fidelitate $i mai ales prin crildurA
umanfi de a fi alaturi, de a-I intelege $i de a-I iubi pe Don Quijote".
Marcie poet englcz George Gordon Byron scria in Don Juan cA
povestea lui Don Quijote... este cea mai trista dintre toate povestirile,
pentru ca ne face sa zambim-. Heinrich Heine considera opera lui
Cervantes ..cea mai amard satire a entuziasmului uman-, iar
Dostoievski striga. emotionat: _Nu exists in fume nimic mai adanc $i
mai puternic ca aceasta opera! Pana acum este ultimul cuviint $i ccl
mai profund al gandirii umane, este ironia cea mai amara pe care omul
a putut vreodata s-o exprime". Nu mai putin impresionanta este $i pa-
rerea lui G. Calinescu:. Don Quijote traie$te intr-o liune de cavaleri $i
pastori, adore o Dulcinee, se crede victima permanents a vrajitorilor,
combate cu gigantii (prefacuti fie in mori de vent, fie in burdufuri cu
yin), vede intr-o pe$tera pe Merlin, pe Durandante, zboara la distante
incalculabile pe un cal de lemn (s.n.), zarind pamantul cat o aluna, $i
in fine is hotararea sa innebuneasca intocmai ca Orlando furioso, in
care stop i$i lasa pantalonii $i face tumbe pa$ind pe maini cu picioarele
in sus-.

WILLIAM SHAKESPEARE, ,,cel mai mare creator de carac-

tere dupe Dumnezeu", s-a nascut la Strafford-upon-Avon, in 1564.
Dupa scoala elementary de gramatica terminate in ora$ul natal, $i-a
ajutat tatal, practicand diverse indeletniciri, s-a insurat la 18 ani, iar la
28 figureaza ca actor, la Londra, cand prelucreaza piese de teatru
mediocre pentru trupa lui Richard Burbage. Cinci ani mai tarziu devine
proprietar-asociar al celebrului teatru Globe-. Din aceasta vreme
incepe marea $i prodigioasa lui cariera literary, care 1-a incoronat cu

150
www.dacoromanica.ro
titlul de cel mai mare dramaturg at tuturor timpurilor. Debutase. se
pare. Inca din anul 1590 cu piesa de teatru Henric VI dedicate dinas-
tiei Plantagenetilor. dar inspiratia lui a foss stimulate de .intamplari
istorice mull mai vechi, at caror miez it descoperise in legendele
rainase din timpuri trecute, pe care le ascultase mai intai in anii
copilarici. apoi batand drumurile tarii in _camp cu palate- in lungile
turner teatrale. A scris 37 dc drame istorice. tragedii $i comedii. cate-
va poems epice. precum $i 154 de sonete. &Ind dovadii de o deosebita
maiestrie poetica. Dramaturgia istorica a lui Shakespeare a devenit.
data cu trcccrca timpului. o adevarata lectie de p iala $i moralitate. cei
puternici fund prezentati ca dispunand de oamenii de rand dupe bunul
plac. inclevati. la randul lor, Intr -o necrutatoare lupta pentru putere.
(Mihnea Georghiu) Dc accea, prin pana genialului dramaturg sccna
prczinta o lumc. pentru ca $i lumea e o scene. iar _Omni de la
Stratford'. a devenit. a$a cum 1-a proclamat $i Eminescu: invatator at
imparatilor. $i. desigur, nu numai al lor.
Cei mai multi cercetatori ai operei shakespeariene sunt de parere
ca aceasta poate fi impartita in patru perioade de creatie. Prima tine
pima in 1594 $i se caracterizeaza prin piese construite pe coinci-
dente", beneficiind de interesante jocuri de cuvinte (Comedia incurca--
turilor, Cei doi tineri din Verona): celci de a doua perioade ii revin mai
multe comedii romantioase (Phul unei nopti de yard, Nevestele vesele
din Windsor, Mult zgoinot pentru nimic) precum 1i uncle drame inspi-
rate din istoria Angliei (Regele loan, Richard al II-lea, Henric al
IV lea, Henric al V- -lea) dar $i Romeo .yi Julieta 1i Sonetele., in perioa-
da a treia, Shakespeare a scris marile tragedii inspirate din istoria
romana (Julius Caesar, Antoniu 4.i Cleopatra), precum $i comediile
intunecate (A doidisprezecea noapte, Masan) pentru masura, Tond e
bine ccind se sfcirmte cu bine), carora li se adauga capodoperele
Regele Lear *i Macbeth. Cea de-a patra perioada de creatie cuprinde
piesele fantastico-magice-, dintre care amintim: Poveste de lama ai
Furtuna. Rod al unei imaginatii covar$itoare, dramaturgia lui
Shakespeare se intemeiaza, totu$i, pe realitati profund umane. Hamlet
i Othello, de pilda, dupe parerea autorizata a regretatului profesor Ion
Zamfirescu, ne reflect(' pe toti la un loc $i pe fiecare in parte. Oricare
dintre not poate gasi in cuprinsul lor, ceva in stare sa ne reprezinte ". In

151
www.dacoromanica.ro
Hamlet. echilibrul firesc al omului ..dornic dc liniste. fericire $i
armonie... se zguduie din toate articulatiile lui $i nu va mai putea fi
regasit niciodata... Evolutia nefericitului print al Danemarcei de la
fiinta echilibrata, iubitoare de adevar si dreptate, domica de viata in
armonie cu ceilalti si totodatA Intr -o fireascA armonie interioara...
pans la personajul dornic de rAzbunare, necrutator si cuprins de
o furie art* se petrece pe fundalul descoperirii raului si viciu-
lui... Conatiinta propriei drame este data de constiinta ca aceasta e
drama lumii in general-. (Florentin Popescu) Othello (a carui morala
luminoasa este tulburata de intrigile lui Yago) o ucide pe Desdemona.
dar danduli seama de nevinovatia ei, striga, ca sit auzim not toti:
..1\1-am raptuit nimic din ura toate numai din cinste-. Apoi se sinu-
cide act de dreptate pe care personajul $i-1 impune cu hotarare...
ceea ce ii incoroncaza destinul proiecteaza figura intr-o idealitate
de legends'.
Pentru adolescenti, legendary ramane, mai ales, tragedia
..colegilor for de generatie-, Romeo $i Julicta. Intr-o piata din Verona,
Romeo ii marturise$te prietenului sau, Benvolio, ca este trist... pentru
ca nu va putea sa castige niciodata iubirea fetci pe care o adorn.
Benvolio este mai optimist:

S-atmg un tel frumos nu-i lucru grew...

Romeo: Aici n-ai nimerit-o dragul meu.
Ceici oricc?t Eros .yi -ar vretji sageata.
Ar incerca-n zadar s-atinga fata.
Nu-i nimeni fecioria sci i-o sfarme:
Ea are, ca Diana, scut pi arme..
N-o vatamei sageata prey subtire
Si nici cu vorbe dulci n-o scoti din fire...
Stand zavoreita-ntre peretii reci
E stearpa fritmusetea pentru veci.
Frumoasei-i "Mu? pregeta la fapta,
De frumusetea ei e prea-nteleapta!
Dar, Romeo Inca nu o cunoscuse pe Julieta, lui i se 'Area ca-i
indragostit de Rosalinda. Despre Julieta, insu$i tatal ei crede Ca:
Deprinsa nu e cu-ale lumii datini. Nici n-are Inca paisprezece ani.

152
www.dacoromanica.ro
S-o peirguiascei. cloud veri mai lasei. Pond-o se lie Mina de mireasa. (ii
spune el lui Paris. care ii ceruse mina flied sale).
Dc-abia in balul organizat in casa lui Capulet. Romeo intelege
ce inseamna iubirca:

S-at ingei mona-mi aspra 1176170-i.

Tu inilna. ai mai itihit? 0. nu!
Pe ochii mei mei fur cei-nteiia tiara
t'clzut-ain Inimusetea-n astei searei.

Adolescent adevarat. Romeo 4i traiqte cu frenciie noua pasi-

une. infruntfind riscul de a fi prins de giirzi sau de vriijrnqi. chiar sub
balconul Julictei. care. binciMeles. memata de acelai dor se arata la
fereastra:

Romeo:
Ce liceirjoaccl In jereastrei? Al?!
Reisare zina Julieta-i soare!
Te -nalta soare dalh! Rapune !lino
Bolnavd rea galbend de chide!'
Ca tu, care-o slujesti. e.yti mai junoaset!
N-o mai sluji! Nu vezi? Te pizmuieste!
Vesineintit-i de vestalei, trist i pal.
Pentru neghioabe-i poirivit Aruncei-l!
Steipona meal hihita mea! De-ar sti!
Lbrbeyte Ara glas! Ei yi? Ce-mi pasa!
Cu ochii Ifni vorbeste. Ii retspuncl!... *

La fel de piing de iubire este si Julieta: chiar gi atunci cand afla

ca varul ei, Tvbalt, a fost ucis, ea it numeste pe Romeo: tiran frumos-
sau Raiul pieritor al unui trip patruns de frumusete ".
Manifestarile oamenilor (de dragoste, de urn) izvorasc dintr-un
fond comun de umanitate. Este adevarat insa ea, asa cum apreciaza
pi marele poet german Schiller, natura ne traseaza in emolia ei fizica.

* Versuri traduse de Virgil Teodorescu.

153
www.dacoromanica.ro
drumul pc care it avem de parcurs in lumea morals. Ea nu se inaltii
pans la plasmuirea nobila a omului fizic decal dupa ce lupta forlelor
elementare ale istoriei si ale organismului s-au potolit. Tot astfel. deza-
cordul elementclor din ffinta etic5 a omului. cbnflictul instinctelor
oarbe trebuie sa se strand... s se asigure autonomia caracterului.... iar
slabiciunile... sa cedeze locul unei libertati convenabile ". Motive pen-
tni care opera geniala a lui Shakespeare s-a inilltat in sufletcle oamc-
nilor de peste 400 de ani... ca un templu. inkiuntrul caruia r'asurai o
ciintare universals ".

154
www.dacoromanica.ro
 MAI E MULT PANA DEPARTE?

JURNALUL... CALATORIILOR

Corespondenli speciali: I lomer.Vergilitts. Dante. Marco Polo. Cervantes.

Suitt. Spatarul Milescu si altii...

Prima calatorie a omului a fost consen.ata in cosmogonia mito-

logica. in actul creatiei din pocmul bninia elfish. urmat de rcorgani-
zarea umanA, operat5 de Hammurabi.* Dar. ca sa Sc ajung5 la cultura
si civiliza(ia mcsopotamiana. istoria consemneatA (pas cu pas) unifi-
carea Sumerului cu Akkad. prin Sargon I (2334 2249 1.Hr.) si mai
apoi, dupa o calatorie de 5 secolc. sa poposeascii la Babilonul lui
Hammurabi, unde... cercul a fost impartit. pcntru prima data. in 360 de
grade, anul in 360 de zile, ziva in 12 ore duble, ora. la riindul ci in 60
de minute duble, minutul in 60 de secunde duble. Acum au apArut in
constructie bolts, cupola, apeductul 0i podurile, grAdinile suspendate si
turnurile (cel inchinat zeului Marduk-Bel. cunoscut sub numele dal de
evreii din captivitate drept Turnul Babel'', avand latura bazei patrate.
dupa Herodot, de 180 m. iar inal(imea de 91 m). pe acea vreme un fel
de punte intre pkimant si cer.
SA insemne, oars, ...patrunderea zeilor in omul primordial".
prima... cAlAtorie intrcprinsa in UNIVERS? In Aiharva Veda (Veda
insemnand in sanscrita cunoastere, stiintr). care a aparut spre
mijlocul mileniului al II-lea inainte de Hristos. este scris ca zeii ce au
.3nsotit NAzuinta.' au fost: Rasuflarea suflatA si sorbita. Vazul. Auzul.
NesfArsirea si Capatul, Suflul piezis si de sus. Cuvantul. Constiinta...
Lumea spirituals greaca si romans. datorita firii for solare
suprapunandu-se de la inceput unei filosofii carnale, animata de spi-
rit practic agitat si iscoditor, cu o evidentA voca(ie a anecdoticului

* Hanunurabi (1792 1730 i.Hr.), intemeietorul unui Babilon autocrat. Reformator juridic
(Coda! ha Hammurabi), prin reforma sa religioas4 a impus ca zeu suprem, creator al lumii. pe
Marduk.

155
www.dacoromanica.ro
(scrie Victor Kernbach in Miturde esemiale), a invadat MITUL. pen-
tru a putea. atunci and calatoreau. sa -$i apere spatiul comercial. te-
restru. dar mai ales cel maritim. Mixtura avica-egeeana-pelesga- i-a
condus, in voiajul for prin Spa(iu si Timp. sa afle in Eros (divinitate
primordiala) ..personificand dorinta nascuta din haos- pe care Hesiod
o nume$te... Afrodita. adica inceputul calatoriei. dar $i sffir$itul aces-
teia. Thanaos ( moartea). nascuta din ..noaptea primordiala. Nvx ".
In Bibliotecile-arhive din ora$ele Ninivc $i Mari, in care erau
*trate ..opere insumand cuno$tintele ca$tigate pana la data respec-
tive" (0. Drimba), marele Hammurabi adunase $i poeme mitologice,
printre care $i Emma ells,- mitul crea(ici. care aminte$te de Cartea fa-
cerii din Biblie. Si tot acolo se gasea. fad indoiala. $i epopeea despre
frumosul $i viteazul Ghilgame$. cel indragit de zeita 1$tar. pe care insa
el a refuzat-o. numind-o (intr-o limbs literara. cu compara(ii deosebit
de plastice): ,ruina". dosnica..,burduf spart- $i chiar .,sandals...
ce roade piciorul drumetulu. Foc de suparata, zeita trimite in Uruk un
taur ceresc s o rAzbune, adica sa-1 ucida pe Ghilgame$. Enkidu, pri-
etenul sat', omoara taurul, fapta care ii va aduce, lui insu$i moartea.
Astfel, Ghilgame$ porne$te in prima cAlatorie consemnata de mitolo-
gie, in cautarea vietii ve$nice. Pans sA ajunga acolo, face un popas la
capatul parnantului, unde Utnapistin, singurul om care a supravietuit
Potopului (pe care epopeea it descrie, deci, cu 1.500 de ani inaintea
Bibliei), it sfatuie$te sa porneasca in cautarea jerbii tineretii $i a
nemuririi- (nu cumva e vorba de tinerelea fara batranete $i via(a fara
de moarte" din basmul lui Ispirescu' ?), pe care. intr-adevar, o gase$te,
dar pe drum i-o furs un sarpe. Atunci, lui Ghilgame$ nu i-a ramas alt-
ceva de facut decat sa calatoreasca in Tara din care nu este
intoarcere", unde, e adevarat, nu ajunge. Insa poate vorbi cu spiritul lui
Enkidu, care ii descrie deprimanta lame de dincolo. Aceasta calatorie
legendara 1-a inspirat $i pe Homer, in unele episoade din muncile lui
Heracles (prezentate, pe larg, in unele intamplari din Odiseea).
In 12.000 de versuri, scrise in hexametri dactilici, Ulise a straba-
tut, dupe unii cercetatori, peste 12.000 de mile marine (sotul Penelopei
ie$ind din Mediterana, prin stramtoarea Gibraltar $i ajungand (unii
sus(in), Oa la Capul Horn, in sudul extrem al Americii Latine, altii,
in fiordurile Norvegiei, deci in extremul nord al Continentului euro-

156
www.dacoromanica.ro
pean. A$adar. legenda a nascut legends $i dcci. nu-i inutil sa prezentam
feltil cum a fost reconstituita calatoria lui Ulise, de cave un abil
cercetator italian. Vittorio Berrabini. intr-un volum aparut in urma cu
vireo 20 ani intitulat L'Odiseea. Rivelita: dupa cc a poposit. cu navelc
lui. in tara kikonilor, in Hellespont $i a trecut de capul Mafia. din
extremitatea sudica a Greciei, Ulise a acostat (a$a cunt atesta majori-
tatea cercetatorilor traditionali). in tara lotofagilor, pe litoralul de nord
al Africii. Escala unnatoare a fost Insula Caprelor. din apropierca
Sicilici. Originalitatea acestei not interpretari a calatoriei lui Ulise
incepe o data cu Tara ciclopilor. care. Oita acum. era situata pc
povarnivrile vulcanului Etna. in raskiritul Sicilici. Berrabini o plascaza
insa in apusul insuler in apropicre de Trapani. ..locul unde Ulise ar
fi scapat de uria$ul Polifem, pe care it orbisc. ascunzandu-se sub pan-
tecul unui berbec, ic$ind astfel din pe$tera fatalr. Insula lui Eol. pre-
supune, in continuare, omul de $tiinta italian, s.:ar gasi $i ea in
apropiere de Sicilia, find una $i aceea$i cu insula Ustica (unde foro$ii
lestrigoni devorau pe navigatori), $i nu Sardinia. De acord cu vechile
teorii", conform carora Scylla $i Caribda s-ar afla in stramtoarea
Messinei $i ca pa$unile boilor soarelui" sunt pe carmul rasaritean al
Siciliei, el se indeparteaza din nou de tezele clasice, in privinta insulei
nimfei Calipso, sustinand ca e vorba de Pantelleria, o mica insula, din
sud-vestul Siciliei; el este, apoi, de parere a Tara feacienilor nu ar fi
Corfu, ci o regiune tot din apropiere de Trapani. De ce a fault Vittorio
Berrabini atat de minutioase cercetari, legate de calatoria lui Ulise?
Raspunsul este simplu: pentru a demonstra ca Iliada i Odiseea au fost
create de oameni diferiti ,,clistantati intre ei in timp $i spatiu", ca acela
care a descris calatoria lui Ulise a locuit... in Sicilia, un secol mai tar-
ziu dee& Homer $i ea nu ar fi barbat, ci o femeie", adica Nausica,
fiica regelui feacienilor, motiv pentru care prezinta atat de temeinic
itinerariul parcurs de eroul grec, felul cum descrie obiectele casnice si
de toaleta, precum $i maniera reticenta $i pudica in care sunt relatate
episoadele de dragoste". Alti cercetatori, fratii Wolf din Germania,
descriind Drumul lui Ulisc" (dupa noua ani de studii, si dupa o ama-
nuntita analiza a indicatiilor geografice, meteorologice $i nautice
cuprinse in Odiseea), cred ca grecii ne$tiind sa inainteze cu corabiile
for impotriva vantului, au fost impin$i de curentii Marii Mediterane pe

157
www.dacoromanica.ro
litoralul Tunisiei de astazi, nu in Libia. $i ca insula lui Eol se identifica.
in mod sigur. cu Malta $i pentru motivul ca poemul aminte$te de
,.zidurile imense care inconjoara insula". Tot dupa parerea cercetato-
rilor germani. Ithaca ar fi fost situata pe tannul vestic al Greciei $i ca
Ulise ar fi traversat pe uscat Peninsula Italica. strabatand. in total.
4.250 de kilometri. Oricum. fie ca a pribegit de-a lungul a 12.000 de
mile marine. sau numai a 4.250 de kilometri. Ulise ramiine unul dintre
cei mai marl CALATORI literari ai lumii.

Meseria de a trill literatura este. de fapt, meseria de a scrie,

spunea cineva, $i toti marii inspirati ai muzelor ,,au calatorit" mai intai
in microcosmos, contemplanduli nelinistile, apoi in macrocosmos,
ga cum au facut Vergilius. Ovidiu, Dante, Cervantes, Rabelais,
Milton, Goethe, Mistral, care au salutat in Homer pe parintele lor, $i au
fost mandri $i fericiti de a fi fost socotiti urma$ii acestuia. Departe de
a fi un simplu joc literar, interioritatea lumii e insa$1 putinta de a fi
exprimata prin universalitate (Mircea Mihaie$). Si este sigur ca, inainte
de a patrunde in macrocosmos, omul a facut, mai intai, o sumara cala-
tone in suflet, in microcosmosul sau. Aceasta calatorie a inceput prin
ochii, urechile, narile $i gura lui, simturile devenind motorul medierii,
dar $i simbolul fortei sale creatoare. Apoi, pana $i condeiul au deschis
poarta Paradisului, cat $i a Infernului, INTALNIREA devenind un
adevarat topos al mitului, basmului, povestirii $i romanului. Dar, ca s
to poi intalni cu tine sau cu altii trebuia sa calatore$6, iar calatoriile in
antichitate aveau o anumita predestinatie, fund dirijate" de forte
supranaturale $i puteau fi de bun-augur sau cu urmari nefaste.
Inchipuire? Realitate? Oricum, Iliada i Odiseea se pare ca reprezinta
singura atestare directs, prin scriere, a unei civilizatii care a putut fi
reconstituita pe calea comparatiei arheologice, de unde a izvorat $i
necesitatea analizarii in detaliu a universului epic, ca expresie com-
plexa a unui sau a unor stadii de cultura i civilizatie (Tr. Herseni).
Epopeea homerica, prin descoperirea arheologica a Troiei, dar $i prin
scoaterea la lumina a zidurilor Labirintului din insula Creta, a logen-
darului rege Minos, fiul lui Zeus, s constituie, oare, faza ultima a

158
www.dacoromanica.ro
demitizarii complexului mitic. asa-numitul mvthos -grec. de sorginte si
factura indo-europeand? In acest caz trebuie sa credem si in posibili-
tatea calAtoriei-zbor a fiului lui Dedal. Lear, poste zidurile
Labirintului, construit de tatal sau, sa visam visul lui cand. cu aripi din
cearii si pene de pescarus s-a sacrificat, zburand spre Soare. ca s vada
Acropola strabunilor sai si a CULTURI1 noastre. Un stadiu final at
procesului pe traiectoria caruia se inscriu mitologizarea realitatilor
cuprinse in mvthos si epicizarea mitologiei. insA. nu exists. omul find
abia la inceputul marilor calatorii care it vor purta. cu adevarat. din-
colo de Scylla si Caribda, strajuitoarele stramtorii Gibraltar, ca s
descopere ea Pamantul este un glob albastru. Selena. adica Luna. un
corp ceresc acoperit de praf cosmic. iar 601 sau fratele ei, zeul Helios.
Soarele este un imens reactor atomic.
Influenta putemica a literaturii antice grecesti o simtim. in mod
firesc, si in literatura Latina a calatoriilor. Astfel, eel mai mare poet
latin, Publius Vergilius Maro (70 191.Hr.) care. influentat de Hesiod
(lllunci 4.i Zile) scrie Gebrgicelr (patru carti care trateaza despre agri-
culture, pomicultura, zow.thnie si apicultura). dar, sub aripa inspira-
toare a lui Homer, creeaza odiseea lui Enea, legendarul parinte al
romanilor; Ovidius Naso (42 i.Hr. 17 d.Hr.), dupa ce, inspirat de
Homer si Hesiod, scrie Metamorfozele zeilor greci 5i Festele, ade-
varat tezaur de mituri, legende si obiceiuri ale romanilor, Tristele qi
Ponticele, elegii-epistole, despre dramatica cAlatorie, in exilul de
la Tomis, opera de o adevarata valoare literara dar gi documentara.
Apoi, dupa mai bine de 1.000 de ani, au inceput, iarasi, cala-
toriile inchipuite, adica cea a lui Dante, in cele trei imparatii de din-
colo de lume si viata Infernal, Purgatoriul V Paradisul, avand in
primele doua drept ghid pe Vergilius, iar in a treia, pe Beatrice, 5i in
Empireul imaterial al sufletelor celor prea-fericiti. pe Sfantul Bernard.
Relatarii acestei calatorii prin cele trei spatii (plina de idei, ganduri,
sentimente 5i simboluri) adevarata charts a spiritualitatii omenesti,
Boccacio avea sa-i opuna, in Decameronul, o... mitologie a vietii con-
temporane, cu voiajuri, uneori poate frivole, dar fare restrictii, in
moravurile epocii respective, promovate prin intermediul cAlAtorilor
ce soseau in Peninsula si pigmentata cu un anume fantastic-erotic, dar
plin de realitatile pe care rafinatul scriitor le-a descoperit in decursul

159
www.dacoromanica.ro
calatoriilor pe care le-a intreprins. personal. pc drumurile Italici.
Istoria consemneaza, este adevarat. numcrosi exploratori ai
Terrei $i in antichitate: Hanon Cartaginezul (sec. VI V i.Hr.) care a
plecat cu 60 de galore $i depasind Coloanele lui Hercule (al doilea
mime sub care este cunoScuta Stramtoarea Gibraltar) a ajuns pans la
..Conrail Sudului" (insula Fernando Poo, din Guineea spanio15): un
mare dilator a fost $i istoricul grec Herodot (circa 484 425 i.Hr.) care
a vizitat Egiptul. Babilonul. Siria. Asia Mica. Italia. Scitia $i allele
(intr-o opera in 9 volume) care se refers $i la pamanturile locuite acum
de noi. romiinii, el pomenind $i despre fluviul Istros (Dumirea). care
,.surge grin intreaga Europa $i i$i are izvoarele la celti".
In 1271. un tank de 17 ani este luat de tatal $i de unchiul sau
intr-o calatoric in Orientul indepartat. ..fapt care ii va schimba &sti-
ng.. Era istct. dornic de aventurli $i cunoastere $i. asa cum se va do-
vedi ulterior. un bun povestitor. Pleaca din Venetia, navigheaza pe
Marea Mediterana, merge pe vadul fluviului Tigru. strabate Persia.
schimba caravane dupa caravane $i, in sfarqit, ajunge in China, la
Kai-Ping Fu (in apropierea actualului Beijing). unde domnea marele
han al mongolilor, Kubilai, care i-a primit pe el. pe tatal $i unchiul sau
cu mare interes. Marco Polo se dovede$te a fi foarte priceput $i, mai
ales. invata cu u$urinta limbile popoarelor strapanite de Kubilai, motiv
pentru care hanul ii incredinteaza numeroase functii importante. Sapte-
sprezece ani a stat Marco Polo la curtea lui Kubilai-Han, a strabatut in
lung $i-n lat China, a cunoscut relieful (aril $i obiceiurile oamenilor, iar
la reintoarccrea la Venetia, in anul 1295 (deci dupa aproape 25 de ani
de absenta), a inceput sa povesteasca nobililor si marilor negustori,
fantasticile lui calatorii, amintind mereu despre milioanele de monezi
de our ale hanului mongol" (fapt pentru care a $i fost poreclit II
Milione") si despre bogatiile nemarginite ale Indiei $i Chinei. Calatoria
$i intamplarile petrecute cu acest prilej le-a descris Limp de doi ani, in
inchisoarea unde a fost inchis (ca prizonier de razboi al genovezilor,
allati in lupta cu Venetia), in Cartea minunilor lumii, pe care Marco
Polo a dictat-o unui prieten, scriitor cunoscut, Rusticiano din Pisa.
Astfel, cu 200 de ani inainte ca Noul Continent, America, sa fi fost
descoperit, cei care $fiau doar despre uluitoarele fapte de vitejie ale lui
Alexandru eel Mare (dar care nu ajunsese decal pana la fluviul Indus)

160
www.dacoromanica.ro
aflau ca departe. in rasarit, se afla Paradisul plin de fnicte exotice 5i
mirodenii si nu ladul populat cu mon5tri infloratori ...cu cap de animal
5i corp de om, on invers. (Radu Gheorghita)
Unul dintre cei marl mari calatori care au trait pe Terra a fost.
fara indoiala 5i Ibn Battuta. cel care vrand. in 1320. sa faca un peleri-
naj la Mecca. pleaca din Tangerul natal. viziteaza coasta medite-
rancana a Africii de Nord. navigheaza pe Nil 5i nu se poate opri pana
nu ajunge la Luxor. de uncle. traversand de5ertul 5i Marea Ro5ie ajunge
la locul mult visat. cm-awl sfant al musulmanilor. Vizitcaza apoi Siria.
ajunge chiar pana in Dobrogea, porne5te spre Extremul Orient traver-
sand Turkestanul 5i Afganistanul. Oita la Delhi. in India. Cu gandul la
mistcrioasa China, se imbarca pe mai multe corabii, atinge coastele
Ceylonului (Sri Lanca), insula Sumatra $i se opre5te la Canton.
Reintors in Maroc. el se odihne5te Limp de 2 ani, apoi pon1e5te din nou
in calatorie,. ca sa cunoasca lumea; traverseaza. pe camile. Sahara,
descopera Nigerul si ajunge pana la Marcie regat al Mali-ului; de aici
urea pe cursul fluviului Niger. pan(' la Tombuctu 5i Gao. iar in 1353 se
reintoarce, dupa ce strabate tinuturile tuaregilor. la Frez, unde incepe
sa-5i scrie amintirile de calatorie pe care le intituleaza: Dar pretios
pentru cel care apreciazei lucrurile streiine ale marelor orave ci mi-
nunatiile calatoriilor.
Despre calatoriile care vor imbogati radical cuno5tintele in
legatura cu lumea de dincolo de oceane 5i man-, aflam, apoi, din
jurnalul de bore al navigatorului portughez Bartolomeo Dias (circa
1450 1500), primul care a reu5it sa inconjoare Africa pe la sud, si cel
al lui Vasco da Gama care, continuand periplul inainta5ului sau, a ajuns
in India (1497), inconjurand capul Bunei-Sperante.
Cu cinci ani mai inainte, la 17 aprilie 1492, Isabella, regina
Castiliei, ii spunea lui Cristofor Columb: Plute5te drept inainte, iar
daca pamantul pe care it coup nu exists, Dumnezeu it va crea intr-adins
spre a-ti rasplati cutezanta". Iar, in acela5i an, vineri, 12 octombrie,
doua ore dupa miezul noptii, marinarul Rodrigo de Triana, catarat in
varful catargului Caravelei Pinta, striga din tori rarunchii: Tierra!
Tierra!" Atunci, a5a cum se stabilise, capitanul caravelei, ordona s se
traga cateva salve, pentru a semnala aparitia pamantului, iar pe toate
cele 3 corabii panzele au fost stranse 5i, cuprin5i de euforie, marinani

161
www.dacoromanica.ro
au asteptat ivirea zorilor. Conducatorul expeditici. Cristofor Columb,
era staptinit de convingerea ca piimantul este rotund si ca. navigand
numai spre apes. Na ajunge pe tarmurile Asiei. in India sau in China.
La rasaritul soarclui. nerabdator. el coboara pe tarm. apoi pe plaja se
arboreaza stindardele: eel at Spaniei si cele dotia albe cu crucea verde.
unul purtand initiala ..F- a regelui Ferdinand_ celalalt. initiala ...Y- a
reginei Ysabclla. Insula descoperitii era numita de localnici
Guanahana. dar a fost botezata cu numelc de ..San Salvador-
(Mantuitorul) si astfel, in sfarsit. titlul atribuit lui Columb. Inca din
luna aprilic a accluiasi an. acela de ....amiral at Marii-Ocean, Vice -rege
si Guvcrnator" inceteaza de a mai fi o insimire goala de cuvinte born-
bastice pe un petec de hartie (Galia-Maria Gruder). In scara acelciasi
tile. amiralul. fost capitan. noteaza in jumalul de bord: ..0 insula foarte
mare. foarte neteda, cu multi A'erdcata Si apa curgatoare. avand un lac
in mijlocul ci Duminica. 14 octombrie, Cristofor Columb scria un fel
de reportaj- scrisoarc catre regele si regina Spaniei:

Cand se lumina de ziva, pusei RI se pregateasca luntrea navel

mele ci &brae caravelelor pi ieVi sa urtnaresc coasta insulei in
directia nord-nord-est spre a examina coasta opusa care se afla titre
MAIM V sa cercetez satele, dintre care nu dupe," mita vreme vazui
douc7 sau trei, ai caror locuitori veneau in mare num& la mal cheinan-
du-ne ci aducdnd multumiri lui Dumnezeu. Unii duceau apa, altii
merinde, iar altii, cand veneau ca nu cobor pe uscat. se aruncau in
mare 4-i veneau ceitre not snot, si, dupei cote puteam intelege. ne intre-
bait Baca sosisem din cer. Un Miran se sui in luntrea mea pi altii, cu
glas tare, strigau titre norod, barbati Fi femei, spunandu-le: veniti sei
vedeti pe oamenii care an coborat din cer, aduceti-le sa bea sa
manance.
Un mare numar de barbati 41 de femei ieVrei inainte, fiecare
purtand cote ceva. multumind lui Dumnezeu. prosternanclu-se in
taranei, ridicand mainile la cer fi cu marl strigate de bucurie ne
pofieau sa debarciim, dar eu nu voii sa trag la mai, de teama unui Vr
de stand putin ascunse sub apa ce inconjurei aceastei insula. Intre
insula ci stand, marea e adanca V este un port care poate sa adei-
posteasca toate navele cre.ytinateitii 4'i are intrarea 'bane stramta. E

162
www.dacoromanica.ro
adeviirat totnyi cei induntntl yiruhu de stood suns aclancimi nfici. dar
marea e nemi.ycata ca apa inir-1117 put.
Spre a-ini (la seamy de totul ci a relata apoi altetelor voastre
precum yi spre a cerceta locul uncle a.y fi putut construi un mic fort.
pornii sa Jac o recutfoavere azi-climineata i vazui o peninsula care
confine lase case .yi care in cdteva zile de hicrit poate sa clevind o
insuld Mtuyi nu socot cei e necesar sa se procedeze la o astfel de ope-
ratie pentru ca oamenii de aici. in ce privete amide. stint foam
inapoiafi, aya cum alletele voas/re vor putea sa judece dopy yapte clin-
Ire ei pe care i-am pries spre a-i mince in Spania. spre a-i inveita limba
nom-fret .yi a-i reacluce inapoi la casele lor. Caci. dacd altelele voastre
ar porunci. fie a-i achice pe toti in Castilla. fie de a-i line robi In pro-
pria for insuld. cu uyttrinta s-ar putea face aceasta, cleoarece cu vreo
cincizeci de oameni vor fi tinuti in supunere cu tolii yi se va putec-t face
cu ei tot ce yeti voi.
Dupd aceasta, in peninsula de.spre care v-am vorbit. am zarit
gradini dese cu cei mai frumoci copaci pe care i-am vilzut vreoclatd.
verzi ci frunzoyi ca cei din Castilla in hinile (-girdle .pi mai. .yi izvoare
bogate in apd. Dupd ce am privit cu multi luare aminte ace/ port. ma
intorsei la corabia mea ,vi intinsei velele ci descoperii atilt de multe
insule.. de acelea ca nu ma puteam hotari spre care din ele sa ma
indrept. Oamenii pe care ii prinsesem imi spuneau prin semne ca erau
tot atilt de multe ca nu putecm ft numarate, yi-mi numird mai mull de
100. M-am multumit de aceea sa nth' care era cea mai mare ci titre
aceea am hotel/Tit sa merg, ceea ce ma ci pregatesc sa fac. Socot ca
acea insuld se aild la o depeirtare de aproape cinci leghe de San
Salvador, ,ci celelalte suet mai mull sau mai putin indepartate. .57 toate
stint joase, fora munti, foarte imbelyugate yi bine populate. ,Si cu toate
ca acecti oameni sunt foarte simpli pi buni. tonqi se poarta rdzboi intre
inside".

Se descoperise America si incepuse o noua mare aventura a

omului, care avea sa devina si una literary, scrisa mai apoi intr-un lirn-
baj sec, dar entuziast, in rapoartele catre regi ale lui Hernan Cortez,
cuceritorul imperiului Aztec (1519), in jurnalul de bord al lui
Magellan, scris in acelai an, despre expeditia lui de ocolire a

163
www.dacoromanica.ro
Panifunu lui. numai pe apa marilor $i occanelor. Au urmat jumalul lui
James Cook (1728 1799), unul dintre cei mai marl navigatori ai
tuturor timpurilor, descoperitor de not pamanturi. si. desigur. cel al lui
La Perouse. celebrul navigator francez (masacrat. impreuna cu tot
echipajuL de indigenii din Vanikovo. insula din arhipcicagul malae-
zian). insemnarile lui Robert Charles Darwin (1809 1882).
rcdescoperitorul Americii tropicale. ale lui David Livingstone si Henry
Morton Stanley, socoti(i cei mai importanti exploratori ai continentu-
lui african etc.
Nu trebuie s5 uitam s5 unnarim. in acelasi Limp. ITINERARIUL
UMAN al lui Don Quijote. care de la Mancha. wide locuia, NMI la
Tobosco, unde tr5ia Dulcinea. adic5 in doar cativa kilometri. CA-
VALERUL TRISTEI FIGURI a putut s5 devina nu numai curajos. ci si
gcneros: curajos. pentru c5 se arunca in fume. asa cum era. cu umbrele
ei, si generos. pentru c5 se dahlia. revarsand asupra lumii o lumina
optimists de intelegere umana, iubirea lui fats de oameni
desf4urandu-se Iarg, magnific, triumfator, sArbatorinduii
micile-mari victorii, printr-o virtute dobanditA prin merite, care
valoreaza mai mutt deck nobletea sfingelui, de cele mai multe on
nemeritatA.
Mesajul lui Cervantes. transmis prin faptcle" lui Don Quijote,
este intotdeauna demn, simplu, emotionanat si convingator, ca viata
insasi. La fel de convingator este si mesajul eroilor parodici ai lui
Rabelais, Gargantua si Pantagniel, calatori-refractari printre constriin-
genie vremii (scolastice, obscurantiste. bigote. ipocrite). In drumul for
prin lumea constrangerilor, ei pot inghiti sute de oale de mancare $i
butoaie intregi de bautura, dar nu pot inghiti abuzurile si despotismul
care strivesc personalitatea umana. Rabelais realizand, prin eroii sal,
o formatiune spirituals de un echilibru devenit simbolic" (Marcel
Petrisor).
Un personaj de mitologie literara"... maestru in ducluri si don
quijotisme morale a fost si scriitorul francez Cyrano de Bergerac,
devenit el insusi eroul unei piese de teatru a lui Rostand.* S-a miscut
in 1619 si a murit in 1655, dupe ce i-a facut un prost renume de duel-

* Rostand, Edmond-Eugene-Alexis (1868 1918), poet 1i dramaturg francez ..,neoromantic. de-

zinvolt. spiritual... serie intr -un stil dezlantuit, bogat in rime acrobatice jocuri de ctivinte".

164
www.dacoromanica.ro
gin-. dar mai ales de autor de utopii filosoficoltiintifice: State* V
Imperil le blind. ,S'iatele V Imperil le Snare lui adevarate calatorii
imaginare ale indrAznelii si aptitudinii autorului de a difuza o
gandire !Meek", profund contestatarA. (Irina Badescu)
De altfel. ca $i scriitorul de origine iralndeza Jonahtan i ft.
unul dintre cei mai marl satirici ai literaturii universale. Romanul salt
parabolic Calatoriile lui Gulliver descrie aventurile unui englcz
obipuit care devine: uria intr-o lume mica. $i pitic intr-o lume ttria0.
In fond. nu Gulliver se modifica. ci doar Jentilcle- prin care este pri-
vit. Criticul francez Paul Hazard caracterizeaza acest roman dcosebit
de subtil in cartea sa Les livres. les enfants et les bouties: ..Ceca ce ii
atrage (pe copii) este fantezia lui Swift care ii tiimqtc. ii farmeca si. in
acelasi limp, le ramzine accesibila. Accasta imaginatie miraculoasa
care se apropic de povestirile de calatorii autentice (s.n.)... care
pregatqte calatoriile dincolo de hotarele realului, transformandu-le
intr-o minune continua, nu se pierd. totqi, in nori...-
Ne aflarn la inceputul secolului al XVIII-lea. cand literatura
calatoriilor (mai ales a celor pe mare. urmate de interesante descoperiri
geografice) capteaza, din ce in cc mai mutt, atentia unei clase sociale
in plina expansiune economics, cea a burgheziei. Poate *i de aceea,
un batran acru 5i morocanos care. dintre toti muritorii. parea eel mai
putin indicat sa fie pe placul copiilor, scrie ace14 Paul Hazard. este
autorul unei carti de referinta a gustului celor mici: este vorba de
Robinson Crusoe de Daniel Defoe, aparuta in limba engleza in anul
1719" (iar intr-o prima traducere romaneasca, in 1835). Avid el insqi
de calatorii (a cutreierat Spania, Italia, Germania. Franta), Defoe
descrie in acest roman intamplarile petrecute in mod real de naviga-
torul Alexander Selkirk. _care a stat singur, din 1704 pans in 1709, pe
o insula pustie in largul .coastei chiliene. Este adevarat, naufragiatul
Robinson Crusoe sta pe insula Deznadejdii din apropierea Antilelor
Mici, timp de 28 de ani, unde, intreprinzAtor, cu spirit practic, el iii
construieste in stancA o casA. Prin mintea si mainile pricepute ale lui
Robinson, insula pustie devine un colt de natura fertil si primitor, in
care omul nu se mai simte coplqit de singuratate", deli el mar-
turisqte ca, de mic copil, simlea chemarea pentru o viata aventuroasa:
Nu ma gandeam la nimic altceva cleat sa plec pe mare..."

1.65
www.dacoromanica.ro
 Spatarul Nicolae Milescu (1636 1708). dimpotriva, devine
eroul propriilor sale calatorii pe uscat. Dupa ce a studiat istoria, tcolo-
gia $i filosofia la Constantinopol. este silit sa is drumul pribegiei, din
pricina ca participase la un complot impotriva domnitorului; cala-
toreste prin Germania, Franta si Suedia si se stabileste in Rusia ca
reprezentant al intereselor culturale ale patriarhului din Ierusalim-.
Datorita eruditiei sale. este numit conducatorul corpului de hilmaci de
pe hinga consiliul diplomatic din Moscova. In 1667 traduce din
greceste Biblia. al carei manuscris a fost folosit de fra(ii Serban si
Radu Greceanu la tiparirea Bibliei de la Bucureti (1688). Pentru a
indeplini o misiune diplomatica, din insarcinarea Tarului Alcksci
Mihailovici, calatoreste in China timp de 3 ani. Impresiile din accastii
calatorie le-a consemnat in Itinerar siberian g Descrierea Chinei, carti
deoscbit de instructive, mai ales prin caractenil for incdit si documen-
tar.
Pe firmamentul literaturii pentru copii si adolescenti au aparut,
in secolul unnator, si altfel de scriitori-calatori, unul dintre acestia
luandu-si chiar numele de la cci care sondau apele. pentru ca vasele sa
poata inainta. in calatoria Tor, pe fluviul Mississippi: _Mark Twain"
( Doi stanjeni-). Antiromantic prin vocatie, realist convins, Twain
pleaca, in 1866, in Hawaii, in calitate de reporter al ziarului Union-,
iar trei ani mai tarziu, isi povesteste aventurile de calatorie in volumul
Ageatnii in straincitate un fel de subliniere a unci butade rostite de el
cu prilejul unuia dintre turneele- sale, de altfel ca si cele ale aedului
orb, Homer, dar nu de epopei, ci de conferinte: Sa fim recunoscatori
prostilor: daca n-ar fi ei, not ceilalti nu ne-am putea afirma. Pentru
Mark Twain. ca adolescent si ca om matur care-1 privea cu ochii
amintirii, Mississippi-ul era plin de viata-. Era poate, perfid si rau cu
cei neavizati care nu-1 respectau, dar tandru si generos cu cei care, ca
Huck Finn. it iubeau si it cunosteau, devenind in paginile sale din Pain
pe Mississippi simbolul calAtoriei omului in lume.
Asa cum Jules Verne, perseverand pc calea literaturii de cal&
torii, va dobandi o mare popularitate scriind numeroase roman, va-
loroase nu numai prin mesajul for umanitar, dar $i prin cunostintele
legate de locurile pe care le descrie in Ocolul peimcintului in 80 de zile,
Copiii ceipitanidui Grant, Un capitan de 15 ani, De la Parneint la Luna,

166
www.dacoromanica.ro
Insula misterioasa $.a.
Mama sa. Sophie. nascuta Allotte de la Fuye, era descendenta
11171li lung Vr de navigatori yi artnatori. In clebaraua casei parinteyti se
allau. Inchise in cu/ere grele. actele de vanzare a marfitrilor trimise in
America yi conosamentele Impoclohite cu desene stilizate reprezentand
femei .yi plante din India .yi din Anti le. 0 hrana de preclilectie pentru
imaginatia foarte receptive a micului Jules. stimulata .yi de
suvenirurile membrilor ramurii tnaterne a familiei. Bunica Adelaide Ii
poveste.yte &halide navale cu englezii la care a participat fatal ei.
Francois Guillochet de la Perriere: unchiul Prudent Allotte de la Fuye
calatoriile sale. avand ca punct terminus Caracas V Puerto-Cabello:
unchiul Francisque de la Celle de Chateaubourg tentativa ilustnthli
sau van. Chateaubriand. de a descoperi legendara trecere pe la
norcl-vest spre oceanul Pacific.
Nu poate fi trecuta cu vederea nici influenta cartilor de care
scriitorul a Minas legat cu o dragoste statornica. Intr-un text ramas
inedit aproape nom)* decenii, Amintiri din copilarie vi din tinerete. el
meirturiseyte: gCuno.yteam termenii marinareyti ci intelegeam destul
de bine manevrele pentru a le urmari in romanele maritime ale lid
Fenimore Cooper, pe care nu ohosesc recitindu-le cu admiratie".
(Ion Hobana: Jules Verne in Romania?)

Pamantul nu fusese descoperit in intregime si in cautarea mis-

terelor" care Inca il mai inconjurau, pomisera, dupa cum mai
aminteam, multi alti calatori-reporteri englezi, David Livingstone i
Henry Morton Stanley, socotiti cei mai importanti exploratori ai conti-
nentului african, Edwin Robert Peary, descoperitorul Polului Nord, dar
si romilnii Emil Racovita (care a tinut un jurnal de participant la cele-
bra expeditie in Marile Sudului, cu vasul Belgica", al carui
prim-ofiter era celebrul Ronald Amundsen, eel care, in 1909, avea sa
descopere Polul Sud); Iuliu Popper, ilustrul calator care a colindat 5
continente", iar in Tara de Foc", din insiircinarea guvernului argen-
tinian, a efectuat mai multe expeditii, nand observapi etnografice i
meteorologice importante i a botezat unele ape si formatiuni
geografice cu nume ca: Rio Rosetti", Rio Ureche"Punta Sinaia",
Muntii Lahovary" .a.m.d., i, de asemenea, Jean Bart, autorul, prin-

167
www.dacoromanica.ro
tre altele. al volumclor de calatorii: ?este ocean *i Jurnal de Nord. 0
paging din Cartea Duneirii este edificatoare: Treciilorule!... Opreveli
payii ccind ai ajuns in fata Dullard. Oricat tie grahit ai Ji. ram& alu-
m clipe pe loc: mediteaza yi contemplii. in teicere, maiestatea
stravechii ape-fluviu-rege pe care luinea antica fl diviniza ca pe o
sacra personalitate. Albia acestui fluviu este leaganul neamului nos-
tril. Fara Dunare Romania nu poate JP... Pe alhastrul cerului.
eyaloane de cocori, stoluri negre de cormorani .yi caravane alhe de
lehede sfioase. phallic( in teicerea solemna a haltii, ca intr-o lame
aparte. dintr-o cilia veirstei a omenirti. din vremea creatiei, de pe cand
nu se despeirtise apa de uscat. Sn scrii o carte tie.spir Dunare? Greu!
Dar pentru ca Dimarea inski este o mare carte a naturii, o vie istorie
universalci, sei ne tieprindem a citi direct in ea. 0 caltItorie pe Dunare.
cu ochii cle.schiyi. to invatti mai malt deceit o hibliotecei intreagei...- 0
bibliotecr pe care insa a citit-o. pentru ca, altfel. Jean Bart nu avea
cum sa *tie *i nu putea s scrie, ca intemeierea Atenei a fost opera-
Ciclopilor Traciei. ca zeitatile Uranus. Saturn. Geea. Rhea iii au ori-
ginea in acest mare Imperiu Pelasgic *i ca morniantul lui Ahile este
in... Insula Serpilor. El mai pomenete *i despre ,expeditia la Dunare
a lui Osiris" (care era soul lui Isis, divinitatca fecunditatii in mitologia
egipteana). a carui memorie se pastreaza in legendele romane*ti care
inchid ca samburele in inima fructului- adevarul, caci dincolo de isto-
ria scrisa este istoria legendara, care trebuie descifrata oricat de incal-
cita ar fi -. Si Emil Racovita ne previne. pe de alts parte. la fel de intere-
sant *i lucid: 0 data cu adevaruri se vor talmaci desigur si...
opove0. Ei, *i apoi? Cine poate garanta ca multe din adevarurile de
azi nu vor deveni povetile de maine?!-.
In ultimul secol, in literatura pentru copii, calatortile au suferit
un fel de mutatie genetics', devenind in Alice in Tara Minunilor de
Lewis Caroll, un uria joc de cuburi amtestecate. cuprinzand frag-
mente din toate celelalte pove*ti cunoscute, in Frain, ursul polar de
Cezar Petrescu, un drum invers, dar imposibil, spre copilarie, iar in
Cartea cu Apolodor de Gellu Naum, o parodie indreptata impotriva
unei realitati crude, despotice, cand chiar *i s visezi pute'ai numai prin
intermediul... visului.

168
www.dacoromanica.ro
 VIZIUNEA ADOLESCENTULUI... MIOP

La varsta de 16 ani. MIRCEA ELIADE (1907 1986) Inccpe sa

scrie la Romanul adolescentului miop. Se socotca pregatit sa scrie un
roman. pentru ca, pans la acea varsta. publicase ,.vireo 50 de articole $i
schite literare in difcrite rcviste-. In volumul de Amintiri Mansarda.
aparut la Madrid in 1966. el relatcaza: ..Voiam sa fie... un document
exemplu al adolescentei. Imi propuscsem sa nu inventcz nimic, nici s
nu infrumusetez. $i cred ca m-am tinut de cuvant. Imi spuneam ca.
pentru intaia oars. un adolescent scrie despre adolescenta si scrie inte-
meiat pe documente... Care erau documentele. amintite de adoles-
centul Eliade, cel despre care, atunci cand peste ani a devenit o mare
personalitate a culturii mondiale, doctor Honoris Causa a numeroase
Universitati din Occident. s-a spus ca: apartine Universulur si a fost
numit, pe drept, savantul simbolurilor "?
Era colaborator la revista liceului. Vlastarul", dispunea de un
Jurnal voluminos i Incepuse un roman fantastic, plasmuit pe
,,dimensiuni ciclopice" intitulat: Memorii/e unui solclat de plumb (cu
care se jucase, probabil, doar cu unu-doi ani, mai Inainte). Si mai era
ceva, de propor(ii pentru el, atunci, gigantice: Ma revad in acei ani in
mansarda, revad masa de lemn acoperita cu hartie atbastra, lampa cu
abajurul alb sub care impliTgeam cartea pe masura ce ?ni se impaienje-
neau ochii i distingeam tot mai anevoie literele. Erau anii de miopie
galopanta". Fantastica miopie" cand, aproape in fiecare sap-
tamana, descoperea un nou autor, alte lumi, alte destine... ce aveau
sa -i calauzeasca propriul destin, acela de a ajunge cel mai mare istoric
al religiilor, cel care, ca nimeni altul, a reuit (aa cum singur mar-
turise4te) sa camufleze fantasticul in cotidian... transistoricul in istoric,
extraordinarul in ordinar si sacralitatea irecognoscibila in realitate pro-
fana, ultima caracteristica socotind-o chiar elementul de unitate at
prozelor lui, realiste si fantastice.
Pubertatea, ca si adolescenta, sunt de parere profesorii Ursula
Schiopu 4i Emil Verza, in cartea for Psihologia wirstelor, se caracte-

169
www.dacoromanica.ro
rizeaza prin treccrea spre maturizare si integrare in societatca adults.
cu solieiterile ei sociale. familiale. profesionale etc. Acest parcurs este
cu atilt mai sinuos. cu cat viata socials este mai complicath. Asa se face
cit. de-a lungul timpului. incepilnd din antichitate si Nina azi. perioada
adolescentei a fost un Purgatoriu. atunci cand nu a fost chiar Infernul.
lar ccicbrul vcrs al Iui Dante. din Divina Comedic?: ..E caddi come
corpo morto cade-. care incorporeaz5 inceputul si sfarsitul vietii.
pare... parts lipsit de consistenta. nepomenindu-se de faptul c5 ado -
lescenla ram5ne ..la mijloc-. edits acolo unde se dn. cu adevfirat. o
luptii pc vials si pe moarte. Starca acestei varstc se complic5 si mai
mult pentru ca, asa cum poetii nu locuiesc intr-o lard. ci intr-o limbs.
adolescentii (de toatc vat-stele!) nu locuiesc in limp. ci in spirit.
Atunci, cine-i personajul simbol at adolescentei? Apollo (zeul printrc
allele al cantecului. dansului si poezici). sau Prometcu. (cel care Jura-
din cer focul. pentru a-1 oferi oamenilor)'? Dar poate nici primul (care
e prea frumos. bun si fare griji) si nici ce15Ialt, al ciirui nume in eti-
mologia greaca inseamna previziune. prudenta. atunci cand destinul
adolcscentilor este s5 se arunce... imprudent. cu capul inainte. in oglin-
da realitatii. Si totusi, adolescentii... r5pesc. mereu. simbolica siimanta
a focului, deli stiu si simt Ca se... ard.
Despre acesti descendenti ca Prometcu, din Titani, despre
acesti adolescenti rebeli, infuriati pe destinul for de vr5biute fricoase
sau de privighetori dezI5ntuite, se scrie si in Panchntantra, cunoscuta
dar mai ales necunoscuta culegere. datand din secolele II I I.Hr. unde.
in 70 de povestiri. un batran brahman ii Inv* pe fiii unui maharajah
stiinta comportarii morale in vials. Acest inventar- de atacuri-fabu-
listice la adresa egoismului, rfiutatii, avaritici, pledeaza pentru afir-
marea omului prin propriile puteri si virtuti-. Dac5 matasea is nastere
dintr-un vierme, aurul din piatra, focul din lemn. Luna din mare, lotusul
albastru din balegar. piatra prelioasa din fierea de bou (?!), atunci ce
insemnatate mai are nasterea? - se intreba vicleanul brahman, dorind
sa-i invete pe fiii maharajahului, copii, adolescenti sau tineri, ca numai
meritele for reale stint importante in vials.
Dupe ceva mai mult de 1.000 de ani. apar in Europa carti pen-
tru instruirea si educarea printilor mostenitori- (Salade scrisa pentru
Jean de Calabria, fiul regelui Rend). - precum si cea a domnitorului
muntean care a construit biserica maniistirii de la Curtea de Arges si

170
www.dacoromanica.ro
camia i se atribuie scrierea invehaturile lui Neagoe Basarah ceitrc fiat
sad Teodosie. invataturi asemanatoare celor ale inteleptului brahman.
La fel $i Francois Fenelon (1651 1715). celebrul preot-scriitor $i pre-
ceptor al ducelui de Bourgogne. Tratand de educatie al fiilor, fabulele
sale in prod'. $i mai ales Aventurile lui Micmac (fiul lui Ulise), o li-
teratura sciiparatoare prin spirit $i find ironic. demonstreaza pretuirea
pe care oamenii au acordat-o. intotdeauna. virtutilor morale. astazi, din
pacate. cam neglijale. mai cu seams cand este vorba de adolescenti.
Fara indoiala, a$a cum remarca cineva. $i romanul pedagogic al
lui Geoffroy Chevalier de la Tour-Landry (Invelicituri penal' jiicele
mete. 1371). artile lui Antoine de la Salle $i opera bizantina intitulata
Invciffiturile lui Vasile Macedoneanul care fiat sau Leon. ei cele ale lui
Neagoe Basarab, nu au (aproape) ..nimic comun cu ceea ce intelegem
astazi prin literatura pentru copii mi adolescentr, dar, Para indoiala.
sunt deosebit de interesante pentru educatorii acestora.
0 altfel de lectie" pentru adolescenti este romanul lui J.W.
Goethe Suferintele taneirului Werther. Cand era copil, poveste$te
Goethe. nu existau bibliotcci pentru copii. Oamenii de aluidata aveau
ei inmimi sentimente copilare$ti. a$a incat gaseau ca e mai comod sa
transmits unria$ilor propria for eultura. In afara de Orhis picots a lui
Amos Comenius nu ne intra in maini nici o alts carte de copii; rasfoind
insa deseori marea Biblie in folio. cu gravuri de Merian, Cronica lui
Gottfried, cu gravuri ale aceluia$i maestru. ne faceau s cunoa$tem
intamplarile cele mai minunate din istoria lumii: Acerra philologica
adauga fel de fel de fabule. mitologii $i curiozitati $i cum, curand, am
luat cunovinta de Metamorfozele lui Ovidiu. din care am studiat cu
sarguinta mai ales primele carti, in mintca mea Inca frageda se
intiparise repede o multime de imagini $i intamplari, de figuri 5i eveni-
mente Insemnate $i miraculoase. a$a ca nu mi se ura niciodatii tot
framantand, repetand, reproduciind cele dobandite pe aceasta tale..."
Fericita selecpe de carp $i fericita copilarie! Adolescenta lui. insa, s-a
Inscris, ca a multora din aceea$i generatie, sub semnul fierbintilor $i
putemicelor pasiuni declan$ax de curentul literar Sturm and Drang"
(Furtuna $i Avant) aparut in Germania in anul 1779 sub influenta ra-
dicalismului lui Voltaire $i a strigatului lui Rousseau: ,,Inapoi la
natural" Scris sub forma unor epistole (pe care personajul principal le
trimite Charlottei, logodnica $i apoi so(ia prietenului sau Albert),

171
www.dacoromanica.ro
romanul. dupa o analiza detaliata a sentimentclor croului principal. _se
constituie intr-un document uman de puternica vibratie $i autenticitate.
tulburator prin forta de II-lure a acestora $i se incheie cu romantica
si-nucidere a croului principal. care ulterior (vai!) a produs un val de
sinucideri. mai ales in randurile adolescentilor cc au citit. inteles $i
suferit... suferintele lui Werthcr.
Adolescentii din opera lui Mark Twain dezvaluie cititorilor un
altfel de Voltaire. pe ..Voltaire -ul" Amcricii. curajos. drept. justitiar
$i mai ales cu un umor thios. stamind ostilitatea unui anumit public.
Astfel, cartea lui preferatL Aventurile lui Huckleberry Finn. era sis-
tematic prigonita de paznicii moralei. conducerile unor biblioteci pu-
blice scotand-o din rafturi pe motiv ca era imoral5 $i periculoasa pen-
tru tineret. $i nici nu putea s5 fie altfel. Huck prictenul lui ($i el decis
s5 se opuna celor ce incercau s5 le schilodeasca sufletul). Torn Swayer
find la randul lui o ..voce" care se ridica impotriva pcdagogilor filis-
tini (marginiti in vedcri. fatarnici). Huckleberry Finn evoca o lume in
acela$i timp reala $i mitica... voiajul pe fluviul Mississipi transforman-
du-se (cum mai al-51am), intr-o semnificativa incursiune in istorie".
(Peter Conn) De ce erau in secolul al XIX-lea unii americani impotri-
va acestei carti? Pentru ca aceasta se ridica in mod vehement impotri-
va sclavagiei. Ha un estet rafinat ca T.S. Eliot (arata un alt critic
literar american, Roger Asselineau). iii exprima (acum) admiratia fats
de opera lui Mark Twain. Intr-o prefata la o noun editie a Aventurilor
hd Huckleberry Finn, publicata in 1950. Eliot admite intr-adevar ca
aceasta carte, pe care pArintii i-au interzis s-o citeascA in copilArie
(s.n.) are calitati stilistice remarcabile ". Dar, oare, numai... stilistice"?
Din fericire $i in literatura romans exists un virtuoz al stilului
caruia critica i-a analizat creatia ($i nu a gre$it!), mai cu seams pe la-
tura ei artistica, de$i una dintre eroinele romanului La Medeleni,
Monica, reprezinta cota cea mai inalta pe care a atins-o literatura
romans in directia mitizarii romantice a ceea ce numim eternul femi-
nin". (Nicolae Ciobanii) Fara a fi dorit ca romanul sat' s fie neaparat
al adolescentei, lonel Teodoreanu ne prezinta in basmul din primul
volum o MonicA-Ileana-Cosanzeana pares descinzand direct din cele
1001 de nopti ale Seherezadei: Monica, rosie la fats, ca suflata de
vaporos margean", in parul ei de aur a inflorit... un pui de piersic... ca
un paradis de aur pe creanga cea din varf, invelit de zeul livezilor... cu

172
www.dacoromanica.ro
visul unui japonez indragostit dc piersici.... o vigneta la inceputul unei
legende-. Poate cam dulceag, dar critica a remarcat ca autonil.
apeland la mijloacele sugestiei poetice, a reusit sA suprindA
momentele caracteristice prin care trec personajele in decursul
desprinderii for din propria copilarie. JOCUL sublim mistificator
de altadata dispare i in locul lui apare un altul. mull mai complicat $i
mai dramatic. Este jocul propriu-zis al ictii. limitat in timp $i spatiu.
N

dupa cum *i in aspiratii-. (N. Ciobanu) Criticii litcrari (G. Ibraileanu.

E. Lovinescu. G. Calinescu. M. Ralca. Pompiliu Constantinescu)
adancesc analiza. socotind ca prin eroul principal al romanului. Damn.
.adolescentul teribil- pe cat de precoce si extravagant, tot pe atat de
romantios si inhibat. Ione] Teodoreanu recupereaza o intreagii
tipologie a literaturii europene-. care pornete de la Viand Werther si
trece _rand pe rand. prin dezabuzarea mussetiana. prin sentimentalis-
mul turghenienean. prin cel tragic dostoevskian. prin inconformismul
iconoclast rimbaudean, prin dandysmul wildean etc., pentru a ajunge.
in sfarit, la cinismul gidean-, eroul din La Medeleni putand fi corn-
parat cu toate personajele din opera celebrilor scriitori amintiti. Care
este axa intregii existente- a adolescentului lui Ionel Teodoreanu?
lubirea. Uneori chiar cu dezlantuiri tumultoase de senzualism, fapt
care ,,a provocat o mare agitatie in epocr. multi critici, printre care E.
Lovinescu i N. lorga, exprimand serioase rezerve. I-a luat apararea G.
Ibraileanu, care a afirmat ca senzualismul din scenele incriminate. deli
gray, nu are nimic din grivoiseria care transforms naturalismul in
pornografie ". Mai mult decat atat, finul psiholog Mihai Ralea, al carui
invatacel am fost, giisqte i o motivape psihologica a situatiei:
Adolescentul penduleaza intre vis i senzualitate... e mereu prins intre
simturi $i reverie, construiqte prin cea din urma si cheltuie4te prin cea
dintai". 0 observape pertinenta a lui N. Ciobanu, prefatatorul uneia
dintre editiile Medelenilor, pune, de asemenea, faptele" la punct:
Sigur, cititorul de azi, dupa ce a facut cunoVinta cu adolescentii ci-
nici ai unui Moravia, J.D. Salinger, John Osborne sau Tenessee
Williams nu se mai scandalizeaza de indraznelile lui Dan Deleanu ".
lonel Teodoreanu, subliniaza critica literara, a fost i un mare
portretist, atunci cand a infatiat cititorilor pe Monica si Olguta, corn-
parabile cu eroinele Hortensiei Papadat-Bengescu si cu Otilia, din
remarcabilul roman al lui Calinescu. Grape somptuoasa ", pudoare

173
www.dacoromanica.ro
orientalisticr. ..naivitate exuberanta '. iatii cateva caracteristici ale
adolescentelor din La Medeleni... pe care numai ,.default trecuta lite-
rature cavalereasca indraznise s le puns in circulatie, acceptand mis-
tificatia legendei... *

* In anii mai de demult, ca5d cram licean tli cand nu aveam o conceplic precise despre anotimpul varstei
numit ADOLESCENTA. aveam, totusi, rabufnirile mete pi idci sieure despre... razvratire. Pe atunci.
pomenindu-se de impulsie. de nielancolie. de narcisism. de libido. de sziblimare sau de Sine se theca o
deviere brutala spre actiunea omului care poate tranfonna o cadere de apa intr-o sursa producatoare de
cnergie electrica. escamoLindu-se. astfel. abil - demagogic. concluzia la care ajunsese Freud si anume cea
de ,,deviere a energiilor instinctuale si umane catre scopuri indis iduale sau sociale elevate. Poate de
accea. intr-un ..extemporal Ia psihologie". pc care ni I-a dat profcsorul si dirigintele clasei uncle. acade-
micianul Romulus Vulcanescu. despre pur si simplu El". cludand. smeclurreste. ideca de sediu al
constiintei". dar 1i al manifestarilor inconstiente" am scris un fel de poem in proz.i despre eul ado-
lescentin care. in 1967. a devenit samburele romanului meu intitulat Planeta de adolescent. Pagina
accea. frumos caligrafiata. care. totusi. nu putea ti admisa drept ..extemporal la psiholoeic-, a des enit
apoi. Ia ora de dirigentie. un subiect mult discutat. pentru care multi colegi pi profesori au socotit cal ar
trehui sa flu eliminat pc eel putin trei zile. dace nu pc o saptamana. Profesorul Vulcanescu. precum si
un alt profesor drag inimii mete, eel de limba romans. Vladimir Doearu, au refuzat .,sugestiile" si sin-
gura pedeapsa care mi s-a dat a fost aceea de a fi obligat sa-mi citese ..capodopera-intr-o sedinta a cena-
clului literar al Iiceului. lata textul extemporalului:
Nu voi scrie despre mine. Voi scrie despre adolescent.i.
La inceput...
Dar adolescenta nu are inceput: igi trage izvoarele de undeva, din copilarie prabusindu-se. deodata,
cu debitul unei Niagare. $i se varsa tumultuos in liner*. carand petale spini.
Adolescenta e ca zorile: are lumina si umbra. E ca amurgul: are intuneric 6i stralucire.
Soarele ce aide cu congestia zilelor de iulie este intampinat de adolescent cu lupa in mans, pre-
facandu-i razele in flacara: iar noptile. perforate de tuna, ii gasesc lentilele ochelarilor manjite cu
funingine, pentru a putea anunta, cu un soi de malitie savants, o presupusa eclipsa.
Adolescentul are dimineata 39 de grade. la ora 5 dupa-amiaz.i 36. iar sears. ceva sub 41. S-ar putea
crede ca-i bolnav, dare mai mull threat sanslos. Cind sufera. e indragostit. tar dragostea-i ca guturaiuL
sau ca batItura. sau ca durerea.
Adolescentul se arunca in foe pentru a salva un copil incuiat in case de ni;te pSrinti iresponsabili
(vezi colectiile de ziare). dar tremura de teams ca se poate ineca la Wand. intr-un bazin cu apa incalzitS.
Cu Coate acestea, e curajos. Pentru ca marinanil se bucura cand zbre;te tarmul, adolescentul cand
vede mares.
Adolescentii pomesc Ia lupta Fara a ;ti cum arata o aria ;i mor aparand viata. De aceea, fad
indoiali, multi eroi necunoscuti" au falange prelungi de adolescenti.
Adolescentul plange privind o albinS care nu mai poate zbura pentru ca are aripile udate cu rouk
;i aceleni lacrimi se scurg pe sub ochii lui incercanati cand cite;te despre zborul omului in Cosmos.
Se plimba cu ()arca ;i se crede intro racheta.
Adolescentul cite;te carti de aventuri in ora de romans (cu emfaza curajului rotunda ca o papadie),
dar igi simte inima infipli in piept ca o insigna de table galvanizata. cand la aparitia muzei cu codite nu-
;i mai aminte;te versurile sense in ora de algebra.
UrrnSreste cu microscopul ochilor fiecare nervurS din fnutze, Visa nu vrea sa vadS placards care it
insults cu imperativul ei: Nu rupe(i &rile!
Fumeazi pe furls, dar numai pentru ca e convins ca rotocoalele de ftun pe care le scoate aunt atrase
de forta centrifug5 a inelului lui Saturn.
Adolescentul iubelte primavara, N toamna, si iama, 11 vara. ;i al cincilea anotimp. i al vaselea...
Rade zgomotos cand la cinema se saruta pe panzS douS fotografii, dar mainile lui ude de emotie
mingaie cu gingqie alte maini la fel de emotionate.
Adolescentul aleargS cauta, iscodelte. E un vagabond. A; face o propunere: inchiriati pentru not
ni;te microbuze, si, la fel ca pentru fratii no;tri mai mici, scrieti pe ele: ATENDUNE -, ADO-
LESCENTP "

174
www.dacoromanica.ro
 Dar exists $i altfel de adolescenti! Dc pilda, cel at lui Fiodor
Dostoievski, - Semionovici Nicolai Andreev, din romanul chiar cu
titlul: Adolescentul. trilicte, pc viu. un program de autodistrugere-.
cum noteaza Valeriu Cristea, in al situ unic 4i monumental Diclionar
al personajelor marelui scriitor rus. Traind el ins4i un ..haos de senti-
mente-. Dostoievski I-a !kilt sa semene in multe laturi ale caracteru-
lui, pc Adolescentul sau inconfundabil, unic... cu o imensa disponibi-
litate sufleteasca. incorporEind in sine pe principalii sai eroi, lumea for
psihologica. morals si spirituals. Scmionovici Nicolai Andreev. ado-
lescentul (ca de altfel $i parintele sail spiritual. autorul romanului). are
trasaturi de caracter introvertite si (dupa Jung). asernanator lui
Prometeu, se diiruie*te bunului plac at sufletului salt adica functici de
rclatic cu lumea interioara. Analogia. dei poatc riscantii. este. totui
nimerita iar analiza marelui psiholog elvetian, cum ca Prometeu iii
jertfe*te eul individual sufletului. se repercuteaza nu numai asupra
relatiei lui Dostoievski incontientul, ca lac4 matricial de imagini
$i semnificatii- ci $i asupra eroului sau, care se situeaza in afara
oricarei legaturi cu lumen inconjuratoare $i pierde pe aceasta cale ca-
racterul indispensabil al realitatii exterioare-. $i aceasta deoarece $i
adolescentul Prometeu, dominat de atributul pozitiv, inribu*it de cel
negativ, se afla exclusiv de partea sufletului, iar toate tendintele de
adaptare la lumea exterioara sunt refulate i cad in incontient.
Mai aproape de zilele noastre, de conceptia moderns care,
totusi, ne mai i incatu4eaza. este un alt adolescent, Holden
Caulfield, din De veghe in lanul de secara, romanul scriitorului ame-
rican J.D. Salinger. Este o carte care nu comercializeazA instinctele
sau nostalgiile, incursiunile in patologia sexuala de tip Lolita a lui
Nabokov", i nici cele din telenovelele sud-americane de o realizare
artistica minima, este romanul unui adolescent singuratic si pada la un
punct ginga*, care in toe sa-si doreasca, plin de ardoare, sa se cufunde
in varsta tuturor posibilitatilor, urea sa se refugieze in candoare si in
copiliirie. In The Catcher in the Rye, Holden Caulfield are aisprezece
ani i se afla la bariera victii adulte pe care o mimeaza... dar de fapt o
refula (Silvian Iosifescu). In opera lui Salinger, este de parere acela*i
critic, abunda nu numai firile neobipuite ci i personaje aflate la fron-
tiera anormalului, cum se pare ca, pe nedrept, este aezat si eroul din

175
www.dacoromanica.ro
De veghe in lanul de secara. care este bat cu forta (dupa parerea
mea), in categoria adolescentilor inadaptati $i dificili. cu inclinari
spre vagabondaj. Sigur, Holden pare prototipul adolescentului aven-
tuner care iii rateaza tot ce are mai scamp. adolescents, dar cele cate-
va zile cand, eliminat din scoalg. se instaleaza intr-un hotel (deli se sol-
deaza cu esecuri). reprezinta debutul celor mai nelinistite si
nelinistitoare intrebari. care ii vor duce. in mod firesc, dup. diverse
dusuri reef', la situatia bArbAteascA de a refuza lumea adults,
nesincera si durA, care it sufoca. El se simte bine doar privind inapoi
spre copilarie $i. WA a fi un Peter Pan care refuel sa creasck
mimeaza pe adulti (isi ingroasa vocea, se frith cand este intrebat cati
ani are, isi cheltuieste economiile prin baruri). dar. tot timpul ii este dor
mai ales de sora lui mai mica. Phoebe. in fond. de copilarie. Spre
sffirsitul aventurii lui de adolescent incepator cumphra un disc si se
duce acasit sa -$i vada sora: Am scos bucatile (de disc) din buzunanil
paltonului $i i le-am aratat.
Eram pilit, i -am zis.
DA-mi bucatile, mi-a spus ea. Le pastrez.
Mi le-a luat din mans si le-a pus in sertarul masutei de noapte. Tare ma
mai distreaza..."
II distreaza chiar ceea ce iii doreste cel mai mult: sa mai fie si
el copil, si 11 urinal-este ecoul unui vers al marelui poet american
Robert Burns, finA s stie ca-i al lui, dar nu recunoaste: Daca cineva
intalneste pe careva venind prin lanul de secara...- Intotdeauna, acest
vers ii aminteste un vis dintr-o copilarie infinita, in care este pfirtasul
unui joc neintrerupt, cu o multime de copii alergfind in lanul intins de
secarA, iar el, om mare, sta la marginea unei prapastii si prinde copiii
care aleargA, ca s nu cads in prapastie. CAzuse, in schimb el. De ce?",

-
it intreaba sora lui.
Ah, Doamne. Phoebe. nu ma mai intreba. To,ti ma intreaba
asta, fi zau dace nu m-am saturat. De ce? Pentru un milion de motive.
Era o 4coalli infects. una din cele mai infecte din care am cunoscut.
Era plind de ipocriti 41 de rtii. In viata mea n-am vc7zut atata rautate.
Uite, de pildd, dacli erai in camera zinnia, la o pieta ci venea unul mai
bleg 4i plin de coviri, sa stem 41 el acolo. nu -1 lasau sa intre. Toti Ili
incuiau up in nas. .5'i mai aveau asociatia aia secrets, la care am

176
www.dacoromanica.ro
aderat din laitate. Era un lip. mil Robert Ackley un pisalog 41 un
huhos. care voia V el set faca parte din asociatie. A tot incercat. dar nu
I-au primit. Numai pentru ca era pisalog .yi plin de coviri. Mi-e 4i sila
set vorbvesc de asta. Era o 4coala itnputita. Crecle-ma.
Phoebe nu spunea nimic. clar asculta. Se venea chipei ceafil ei cn
asculta. Te.-asculta intotcleauna cant] ii vorbevi. 5''i, in plus, de cele mai
multe ori. intelege ce vrei set -i spui. zein ca c /a.
Am continual sa -i povestesc despre Pence)). Siinteam nevoia set
vorhesc.
Chiar 4i cei cloi, trei profesori simpatici erau tot ipocriti. Era
un Miran, domnill Spencer. Nevasta -sa ne deidea infotcleauna cioco-
Iota cu lapte .yi tot solid de lucruri d-astea .yi erau oameni Jbarte
dreiguti. Dar set -I fi vetzut pe Spencer ceind venea beitreinul Thurmer.
directorul Kola, la ora de istorie yi .se c-eza in fitndttl clasei. venea
mereu .yi statea cote ofunultate de ora in flinch(' clasei. 'enea chipurile
incognito. Dupa ce steitea un timp in closet. incepea set -1 intrerupei pe
&Warm' Spencer, feiceind o greimaclet de hancuri teimpite. Jar bihreinul
Spencer aproape ca se meta reizeind 4i zennbea V nu via ce set mai facet
set -i fie hti Thurmer pe plat, de parca ar fi fost print Km dracul 4tie
ce
Pline de surprize gi suspans. chiar $i cele mai mici fapte devin
un suport psihologic pentru evolutia ulterioara a actiunii care se
revarsa copios tot in Oceanul Copilarici, cand trebuie s ai raspuns 5i
la intrebarea stupida: Ce vrei set te faci. in viatar Om de 4tiinta nu
putea set ajunga pentru ea nu avea ..nici un talent la 5tiinta", 1i nici avo-
cat, ca tatal ski deoarece, chiar data .,de obicci ca*tiga o gramada de
bani... (1i) toti reporterii it bat pe mar $i-1 felicita la tribunal dupa ce
se tennina cite un plicatos de proces, aka cum se 1ntampla in filmele
alea imputite... de uncle stii ca nu eti un mare demagog?" De aceea,
N'rea set stea de veghe in lanul de secara, set prinda copiii s nu cads
in prapastie. In generozitatea lui adolescentina e singurul lucru care
I-ar tenta. Cu gandul la eliminarea din *coals a fratelui ei, Phoebe nu-1
intelege i =lama pentru a zecea oars:
0 set te omoare tata...
Ei *i? las' set ma omoare... Nu-mi pasa!
Ii pasa mai mult and fetita aceea tare frumqica, ii spune ala,

177
www.dacoromanica.ro
tarn-nesam:
Stii ca iau lectii de ragait de la o fats. una Phyllis Margulies?
Ascultar"
A ascultat. a auzit ceva. Aar nu mare lucnI asa cum. poate. se
astepta. Pentru Ca Holden. deli e un adolescent tipic. este mai sensi-
bil si cu privirea lucida. tocmai pcntnl ca este un nelinistit. Asemenen
nelinistiti se g5sesc si philtre lui Chirita. lui
George Sovu, care. adesea. le spun cititorilor, prin subtextul vietii lor,
mai mull decat o marturisesc. cenzurandu-se. In replicile lor. adesea
incordate. cu inevilabile repercursiuni artistice.

178
www.dacoromanica.ro
 PEISAJUL MIRIFIC AL LITERATURII FRANCEZE

De la Perrault. la Alexandre Dumas $i Jules Verne. apoi plina la

Antoine de Saint-Exupery. drumul literaturii franceze pentni copii $i
adolescenti este plin de serpentine. beneficiind in fata. pe stanga $i pe
dreapta de tin ..peisaj" deosebit de pitoresc. interesant $i atragator...
Mai inainte aparuserzi. desigur. in maiestuosul peisaj. legenda-
epopee a lui Roland. Les chansons de geste. Gargantua $i Pantagniel.
eroii lui Rabelais. precum $1. bincinteles. personajele-animale $i
insecte din fabulele lui La Fontaine. ale caror subiectc nefiind chiar
originals (aulorul for inspirandu-se copios din Esop. Babrios, Fedru
sau din indianul Pilpav), dar. transfonnand radical stnictura fabulei
prin schimbarea raportului dintre morala si naratiune. aceasta specie
didactics devenind o atragatoare $i cautata varietate a poeziei epice.
Astfel, in fabula Liipul pi miehd, patania naivului miel, care nu facea
altceva deck s se adape dintr-un parau, prilejuie$te un indelung dia-
log intre acesta $i lup, care racne$te la el, ca-i tulbura apa, sau ca prea
it barfe$te... _de anal trecut", cand bietul de el nici macar nu era nas-
cut pe atunci: vini imaginare care, bineinteles, it fac pe animalul de
prada sa it sfa$ie. Cu toate acestea, morala reprezinta... un singur vers
($i Inca a$ezat chiar la inceputul fabulei): Dreptatea e de partea celui
din doi mai tare".
CHARLES PERRAULT (1628 1703) ale carui basme
(Scufita Rayie, Centgareasa sau pantojIorul de sticla, Motanul
inceiltat, Frunioasa din podurea adormitei), devenite celebre in toata
lumea sunt... ,,fructul fermecat al inspiratiei folclorice transpusa de un
spirit cartezian, intr-o ambianta galanta, aristocratica, implantata pe
tararnurile miraculosului $i simbolicului, intr-un flux temporal de le-
genda, totul degajand o lectie de morala pentru contemporani" (Elena
Brateanu). Totu$i, atunci cand copiii sunt intrebati ce versiune a aces-
tei pove$ti (cea a lui Perrault sau cea a Fratilor Grimm) le place mai

179
www.dacoromanica.ro
mutt. o apreciaza pe cea a basmuitorilor germani, pentru ca...
Vanatorul is o foarfeca si. racand vireo douii-trei tgieturi, fetita sare din
burta lupului, strigzind: .,Vai. ce spaima am tras! Ce intuneric era in
burta lupulur! Si asta deoarece in povestea lui Perrault cu acclasi
subject. lupul nu-i omorat. motiv pentru care naratiunca se incheie cu
o morals in versuri:

ri?dein aicea cum copiii, deseori.

S'i mai cu seama tinerele fete.
Frwnoase. gratioase 4i cochete.
Fac rat' data asculta de once trecatori.
.57 n-are rost se" Jim meicar mirall

Atunci cand de lisp ei sunt adman,:

Zic lupul, jiincica lupii de pe lume
Nu-s Inca toti de acelasi
Erista cafe unul mai bland deceit un mid...
Dar, vai, tine nu 4-tie ca-aceti lupi iniero#
Sunt din "intreaga hairei cei mai pritikydio0!

Istoria literaturii franceze pentru copii si adolescenti consem-

neaza apoi.romanele CONTESEI de SEGUR (1799 1874) Fetitele
model i Nenorocirile S'ofiei 4i ajunge, triumfgtor, la ALEXANDRE
DUMAS (1802 1870), sub a carui pang se inOilie peste 250 de
romane... de caps 1i spada, cele mai citite dintre acestea fiind, desigur:
Cei trei mu4chetari, Dupe douazeci de ani, Vicontele de Bragelonne,
Regina Margot, Colierul Reginei i, bineintcles, Contele de
Monte-Cristo. Cei trei tichetari, roman aparut in anul 1844 i care
continua cu Duper' douazeci de ani (1845) *i Vicontele de Bragelonne
(1847) au aceleai personaje, dar traiesc in vremuri diferite 4i sunt
antrenate in destine diferite. Subiectul din Cei trei nngchetari se
inspira din Arhivele de la Curtea Frantei secolului at XVII-lea, cand
chiar a existat un cavaler cu numele d'Artagnan. gentilom gascon, fost
capitan de muchetari la Curtea regclui Ludovic al XIV-lea, cunoscut
i sub numele Charles de Batz, conte de Montesquiou. Numai ca
subiectul romanului lui Dumas se desfawara pe vremea lui Ludovic al
XIII-lea cand... intr-o frumoasa zi de primavara, pe vremea cand

180
www.dacoromanica.ro
...oamenii iii apiirau onoarca cu spada- cum sc spunc intr-un rezumat.
sosea la Paris. plin de sperante. un biiietandru inalt si sub(irc. cu fata
prelung5 si oachesit cu privirca deschisa si agcra. Abia implinise 18
ani, iar numele sau era d'Artagnan. Nu se despartca niciodatii de spada
si tinea cu once pre( s5 devina muschetar in slujba regelui. Venea toe-
mai din Gzisconia o provincic indepartatA. iar dnimul lung si
anevoios it strabatuse calare. pe un calut batran cu par galben $i coad5
retezata. ce starnise de multe on hazul privitorilor.
Dintrc Wale darurilc primite de Ia parinti in ziva plecarii nu-i
mai ramascscra &cat ciiteva moncdc si reteta unui balsam vindecator
de rani. Scrisoarea de recomandare cave capitanul muschctarilor regali
ii fusese furata Ia hanul -Morarul voios in urrna unci incaierari.
Domnul Treville. capitanul muschetarilor. deli ii primisc bucuros.
amintindu-si de Wail sau, ii facuse doar promisiuni. In schimb. se ale-
scse cu trei provocari la duel din partea unor muschetari adev5rati:
Athos, Porthos hi Aramis.
Curajosul d'Artagnan accepts senin provocarile si se indreap-
t spre locul de intalnire un camp de langA manastirea
Carmelitilor-desculti. Cand ajunse la tainicul loc de lupta, Athos era
acolo impreuna cu martorii. Mare fu mirarea taniirului cand vazu ca
acestia erau Porthos si Aramis, cu care urma mai apoi sA se ducleze.
Dupd ce se scuza c5 nu-si va putea tine cuvantul in cazul in care va fi
ucis de Athos, d'Artagnan trecu la lupta cu binecunoscuta chemare:
in gardar. Dar, abia ce spadele celor doi se atinseserA ca ii si sur-
prinse o patrula din garzile cardinalului. Athos. Porthos si Aramis
rarnaserA impietriti. Daca s-ar fi aflat ca au fost surprinsi in duel,
muschetarii regali ar fi fost intemnitati. Si, ca s contracareze o astfel
de posibilitate, isi provocara adversarii la duel. Lupta fu indelung5 si.
pentru ca muschetarilor li se alatufa si d'Artagnan, oamenii cardinalu-
lui furs invinsi in mod rusinos. Viizand ca stie sa manuiasca spada cu
atata pricepere, Athos, Porthos *i Aramis Il luara pe d'Artagnan pe
lang5 ei si impreuna jurard sA fie Toti pentru unul si unul pentru tor
in once Imprejurare. Vestea despre vitejia lui d'Artagnan ajunse
degraba la urechile regelui care porunci ca tarairul sA fie de indata
primit in randul muschetarilor sai. Astfel, iii incept' baietandrul
d'Artagnan via(a de muschetar, infruntand tot felul de primejdii si in-

181
www.dacoromanica.ro
trigi alaturi de Athos. Porthos gi Aramis.
Alexandre Dumas. inzestrat cu un simt dramatic deosebit (de
altfel. isi inccpuse cariera literati scriind piesa in proza Henric al
111 -lea si curtea sa. prin care ..impune drama romantics inaintea lui
Victor Hugo") se pricepea in mod deosebit la ..descrierea actiunilor
violente. a aventurilor emotionante si in zugravirea vie, colorata. plinn
de nery a eroilor sai... forte ale binelui $i raului. puse rata in fats, intr-o
lupts acerba". angajandu-se pe dnimul deschis de Walter Scott, in
romanul istoric. subdiviziune important a literaturii romantice. Ce
stint despre cele mai iubite person* ale romanelor sale. Aramis.
Athos. Porthos? Toti sunt reprezentanti ai binelur. ca de altfel si
Edmond Dantes. din Conte le de Monte Cristo. col ce reuseste sa dea o
pedeapsa exemplani tuturor color vinovati de ncnorocirea sa.
Prin litcratura lui, Dumas inaugurcazii formula romanului foile-
ton. adoptata in scurt timp de. Eugene Sue (Misterele lui), Paul
Fetal (Misterele Londrei) si Emile Zola (Misterele Marsiliei). Critica
literara moderns din Franta este severs cu romanele parintelui spiritu-
al at lui d'Artagnan, insa. acestea continua sa atinga. peste tot in fume,
tiraje uriase, find citite cu interes si chiar cu devotament, mai ales de
copii si adolescenti.
La alt nivel al valorii este cotat VICTOR HUGO (1802 1885),
poet, romancier, dramaturg. Fiu al unui ofiter bonapartist, s-a nascut la
Besancon, iar, cand nici nu implinise 16 ani, nota intr-un carnet de
insemnari: Vreau sa flu Chateaubriand sau nimic!" A ajuns sa fie
socotit col mai mare scriitor at Frantei, deli, multi critici exclama,
atunci cand sunt obligati sa-si spuna parerea in aceasta privinta:
"He las, Victor Hugo!". Scrisa in 1827, prefata piesei sale in versuri
Cromwell este un adevarat manifest anticlasic", iar in 1830, cu prile-
jul reprezentarii dramei Hernani are loc ..faimoasa batalie" care a con-
sacrat triumful miscarii romantice franceze. Romanul Notre Dame de
Paris (1831) infatiseaza vista pariziana din Evul Mediu si contine
atacuri violente la adresa monarhiei. Cea mai apreciata carte (de carte
copii, dar mai ales de adolescenti) a lui Hugo este Mizerabilii (1862),
opera monumentala, adevarat document de solidaritate si de dragoste
a autorului pentru oamenii simpli francezi, din prima jumatate a sec-
olului al XIX-lea: Jean Valjean a furat o Nine... Din aceasta simpla si

182
www.dacoromanica.ro
banalii intamplare. se naste o fonnidabila opera de investigatie a
vrcmii. cu elemente subtile legate de morala, pornind de la paturile
cele mai mizere. pans la cele aparlinand inaltei societati. Si, asa cum
singur marturiseste. daca Dante a creat un Infern in poezie, el, Victor
Hugo. a creat unul din realitate, un infern... in care ..traiesc. se misca.
gandesc si actioneaza, dupa proprie morala. on dupa imprejurarile in
care ii arunca viva, nobili si oameni de o extraordinary varietate a ca-
racterelor. de la Jean Valjean. la politistul Javert si copilul Gavroche"
(pantaloni lungi. barbatesti si bluza femeiasca). care. luptand pe ba-
ricade. infrunta ..golaneste gloantele" si cade la datorie, pe baricada
revolutiei din 1832 (nu pe cea din 1848. cu gresit, noteaza unii). De alt-
fel, in goana for dupa aventura si senzatii tan, cititorii mai confunda
uneori si pe Jean Valjean. cu... Edmond Dantes. din Contele de Monte
Cristo.
Dincolo de uncle pagini, poate retorice sau prea sentimentale
din romanele hugoliene, ramane lumina constants a credintei in mer-
sul inainte, posibilitatea omului de a se depasi pe sine insusi, ramane
ela-nul catre adevar, caruia Victor Hugo ii da sonoritatea de bronz a
marelui sau glas (Teodosia loachimescu).
Si iata-ne ajunsi in fata uneia dintre cele mai Inalte cote ale li-
teraturii franceze si mondiale pentru copii si adolescenti: Opera lui
JULES VERNE (1828 1905). In 1895, Edmondo de Amicis face o
vizita la Amiens, orasul natal al sotiei lui Jules Verne, unde acesta
aruncase ancora", ca urmare a unor drame despre care se cunosc
putine amanunte: fusese ranit cu doua gloante de catre un nepot atins
de febra cerebrala", fusese nevoit sa-si vanda yachtul Saint Michel",
ii murise mama $i fratele. Scriitorul italian, autorul celebrului roman
pentru copii Cuore (ne informeaza Ion Hobana), a vrut sa verifice
temeiurile unei legende-cancan, potrivit careia Jules Verne nu exista ca
persoana fizica, numele acesta find, chipurile, pseudonimul colectiv al
unei echipe capabile sa asigure aparitia unuia sau a doua romane pe an.
La Intrebarea directs a lui Edmondo de Amicis, Jules Verne a raspuns
in putine cuvinte, cu o mare simplitate si o admirabila limpezime. Cu
totul altfel decat credeam, el nu incepe sa se documenteze in legatura
cu una sau mai multe tan dupa ce a nascocit personajele si faptele
romanului pe care trebuie sa-lscrie; dimpotriva, mai intai citeste multe

183
www.dacoromanica.ro
studii istorice si geografice despre le respective ca si cum n-ar avea
de facut decat o descriere amply si minulioas5 a acestora: personajele,
faptele principale si episoadele romanului se nasc in mintea lui in tim-
pul lecturii, inspirate de lectura insdsi, pe care nu o efectueaz5 cu
interesul limitat si cu grabs lipsit5 de r5bdare a unui cdutator de infor-
malii utile unui alt scop, ci cu afec(iunea si cu desratarea unui indra-
gostit de acele studir.
Cititorii lui Jules Verne se impart in dour' categorii: mai intai
copiii $i adolescentii, apoi adullii pe care .joeul lui tiin(ifc" ii
pasioneaza. El a creat o lume a sa. o lume deschisa imaginatiei. dar de
o puternic5 asemfinare cu realitatea, pe care o exploreaz5 cu o vigoare
neobosit5 in seria Calatoride extraordinare. Copiii capitanului Grant
(1867), 20.000 de leghe sub marl (1869). Ocolul pamantului in 80 de
zile. Rohur Cuceritond (1886). Castehil din Carpati (1892) etc.
Evident. scriitorul n-a facut ocolul lumii in optzeci de zile, n-a parcurs
dou5zeci de mil de leghe sub mari, n-a zburat cinci saptamani in balon
si de la Famant la Luna. Dar, in raport cu epoca si profesiunea sa, el a
fost un cfilator demn de afectuoasa noastrd invidie. Mai intai ca invitat
pe cargourile companiei la care lucra fratele prietenului sat', compozi-
torul Aristide Hignard, si ca pasager pe transoceanicul Great
Eastern ", apoi la bordul celor trei mici iahturi botezate Saint Michel",
dup5 numele unicului sau fiu. Jules Verne avea s5 fad mai multe
croaziere, cunoscand de visu Marea Britanie. Virile scandinave, Statele
Unite, Portugalia, Spania, Africa de Nord, Irlanda, Marea Nordului,
Marea Rallied, Malta, Sicilia, Italia, uncle din aceste zone find vizitate
de mai multe ori.
In excelentul sat studiu intitulat Jules Prne in Romania?, Ion
Hobana afirm5 (si pe build dreptate) c5 in creatia vernusian5 exists un
deceniu romanesc" (1880 1890), in care au fost scrise sau au ap5rut
numeroase carli despre Romania Keraban Incapatanatul, 1883;
Mathias Sandorf, 1885; Castelul din Carpati, 1892; Claudius
Bombarnac, 1892; Pilot pe`Dunare, ap5rut in 1908, si chiar se
lanseaz5 ipoteza unei vizite incognito a marelui scriitor in Delta
Dunkii, la Bucuresti $i in Transilvania. In Calindand poporuiui pe
anti' comun 1898 se scrle: Intre cartile ap5rute la not in anul acesta,
mutt-putine cate sunt, ocupd un loc far5 indoial5 de frunte Castehd din

184
www.dacoromanica.ro
Carpan, acest minunat roman al vestitului scriitor francez Jules Verne.
Daca toate romanele lui Verne sunt intercsante, placute $i pe langa
aceea pline de invatatura folositoare, desigur ca pentru noi, Romanii,
cel mai interesant e acesta...
Caste lul din Carpali cuprinde una dintre cele mai interesante
povestiri, ale carei intamplari se petrec in jurul satului Mate 5ti din
Valea-Jiului. Mai toate personajele care au rol in povestire sunt romani
gi intrcaga cartea pare ca e scrisa anurne de un roman. Cat pentru vred-
nicia cartii, e destula dovada faptul ca Academia Franceza din Paris a
incununat-o cu premiul sau 5i a fost tradusa in mai toate limbile din
Europa-.
... Si pentru a intelege ca premonitiile lui Jules Verne nu sunt
doar un simplu joc al imaginaatiei, tunul cu care s-a pornit expeditia pe
Lima, se pare ca va fi realizat in curand. Cum era acest tun? WA' cum
il Barbicane, croul principal al romanului De la Peinteint la
Luna: ,,Un tun de fonts, lung de noua sute de picioare, cu un diametru
interior de noua picioare 5i cu peretii de 5ase picioare grosime-. Daca
ne amintim ca ,,piciorur este o masura englezeasca, ce reeprezinta circa
-30 C"in, inseatiana ca Tutiul lui Jules Verne ivea o teava lungs de 270
m, cu un diametru interior de 2,70 m 5i o grosime a tevii de 1,8 m!
Ceva colosal, nu?!
Seriitorul ne mai spune cum a fost turnat acest tun intr-un put pe
masura, sapat pe Colina de piatra (Stone's Hill) in California; cum a
fost introdus in el un ,,obuz" enorm, in care au hiat loc cei trei eroi:
Barbicane, capitanul Nicholl 5i francezul Michel Ardan, i cum au por-
nit zborul for fantastic spre Luna, impin5i de o explozie enorma, pe
teava acestui tun. Pans acum, vazand cum astronautii, navetele spatiale
0i satelitii de toate felurile, iii iau zborul spre imensele spatii albastre
cu ajutorul rachetelor, cei mai multi oameni au crezut ca Tunul lui
Jules Verne a ramas inmormantat pentru totdeauna in filele carpi.
Dar iata ca, pornind de la aceasta superba fantezie, oamenii de
5thinta americani de astazi au reu5it sa construiasca 5i sa testeze pro-
totipul unui super-tun, pe care intentioneaza sa-1 intrebuinteze ca dis-
pozitiv de lansare a satelitilor fara echipaj la bord. Dupa indelungi
studii efectuate la Lawrence Livermore National Laboratory, din
California, ei au realizat schita acestui tun, a carui teava este de... 3 km,

185
www.dacoromanica.ro
si pe care intentioneaza s-o amplaseze in interiorul unui munte!
Atentie! Diametrul tevii are 1.7 m. Nu chiar atat de departe de
diametrul Columbiadului imaginat de Jules Verne! Pentru construirea
super-tunului lansator de sateliti ar trebui s5 se investeasca nu mai
putin cleat 6.6 miliarde de dolari! Iscusitii cercetatori suet de pfirere
c5. prin acest mijloc de lansare. s-ar putea reduce de 20 de on costul
zbonirilor facute cu rachetele ce pornesc astazi in spa(iu.
Prin utilizarea tunurilor cu gaz. care folosesc hidrogen explozi-
bil (se inlocuieste. deci. praful de puscA. folosit la tunurile obisnuite).
proiectilele vor fi propulsate cu o viteza de peste 25.000 mile pe or5.
.fapt care ar permite unui satelit sa sc deplaseze pe orbita Pamantului si
dincolo de ea.
Cum va parcurge proiectilul. on vehiculul lansat. cei trei kilo-
metri pe teava super-tunului? Aici, e aici! Cercet5torii. siguri pe ei. pc
calculele de mare precizie pe care le-au facut. au stabilit ca vehicul-
ul-proiectil va intalni pe teava mai multi recipien(i din (lel de inalta
rezistent5 (un fel de statii succesive de injectie, care vor accelera viteza
corpului lansat). Firesc, recipienhii vor comunica cu vehiculul, iar dupa
trecerea lui se vor aprinde gazele explozibile. In acest fel se va elimi-
na socul inimaginabil al unei singure explozii, care ar cutremura Terra!
Interesant, nu? A cui a fost ideea super-tunului nu se stie. insa,
pentru a cinsti memoria scriitorului francez care, cu aproape 130 de ani
in urnia si-a imaginat lansarea unui vehicul spatial. din Florida, spre
Luna, cu ajutorul unui tun gigant, dispozitivul de lansare va purta
numele _Jules Verne"!
,,Poveste... poveste, inainte mult mai este..." Pentru c5, Oa a
ajunge la Antoine de Saint-Exupery, simbolul actual al literaturii
franceze pentru copii, este nimerit s5 mai facem cateva succinte popa-
suri, in compania lui Hector Ma lot (1830 1907), care ne va prilejui
sA luam parte la peripetiile unui copil care, pima la urma, iii &este
parintii si reuseste s intre in circuitul normal al vietii de familie
(Singer pe lame), s5-1 descoperim pe celebrul fanfaron, las si ridicol
Tartarin din Tarascon, al lui Alphonse Daudet (1840 1897); s ne
oprim in... gradina de legume a luiMorcoveata de Jules Renard (1864
1910)... si calarind Magarui, (un iepure de casa care a crescut
1914), alibi
mare...) pe CcIrarea pieduta a lui Alain Fournier (1886

186
www.dacoromanica.ro
eh visul implinit lash un gol si din accasta ..cauzir apart tendinla de
continua dephsire: sh ne amintim de stradania poctului, prozatorului si
eseistului Guillaume Apollinaire (I880 1918) pricten bun cu
marcle sculptor Constantin Briincusi. pentru descoperirea unci
mitologii moderne. in vechiul joc cu simbolul din versuri: 55...
ajungem la Printesa indepartata a lui Edmond Rostand (1865
1918). neoromanticul ..bogat in rime acrobatice si jocuri de cuvintc":
si, in sfarsit. sh ramariem Itimiti in rata imaginilor surprinzkoare din
poeziile lui Jacques Prevert (1900 1977) impreuna cu strengarul
care. la Ora de diciare nu urea sh tic cat fac saisprezece si cu sai-
sprezece. $i o sterge afara. pentni ca a ascuns o pashre in pupitru:

.57 1017 copiii

0 and ceintand
.57 loll copiii
muzica aucl
.ii opt cu opt se card bini4or
patru cu paint dot cu dot
o Verg frumos la randul !or
fi unu 4t cu unu nu Jac nici unu Fi nici doi
ci fitg 4t nu se WO nici unu inapoi
i paseirea-lir canto
si copilul canta
41 profesond strigit
Termini sectiturcl! Nu tranciini in gol!
Dar toil ceilalti copii
ascultc7 muzica
pe cand peretii clasei
se priibuosc domol
ci geamurile redevin nistp,
cerneala redevine apa
p1 creta, stanca Tonga mare,
pupitrele in arbori se prefac.
penitele in pasori caleitoare.

Domeniul legendei istoriei literare franceze" se imbogateste,

187
www.dacoromanica.ro
desigur. cu ANTOINE DE SAINT-EXUPERY (1900 1944). disparut
in cursul unei misiuni militare de razboi. cel pc care prietenii si criticii
it numesc: ..poet al actiunii-, sau ...magician-. Profund ancorat
In epoca sa (4i face stagiul militar... ca Icar. la aviatie. devine pilot de
linie. asigurfind legfiturile p4ale intre Franta 0i Africa. apoi linia de
transporturi aeriene intre Fran(a 1i Argentina). iar in literatura pe care
o scrie pentru copii se indeparteaza simbolic. de parnant... ..cedand
locul unui erou care. Oa la urma. sc inalta din ce in ce mai sus. spre
soare, pentru a se mistui in vazduh ca zeii nemuritori !- Acesta este
Micul print, _aflat in tranzit pe pamiintul oamenilor-. Aici se intfilnqte
cu o vulpe:

., Blind zinc, zise vulpea.

&net zinc, rdspunse politicos mica/ print, care Intoarse capul
dar nu veizu nimic.
Sunt aici, zise vocea, sub mar...
- Cine esti? intrebei printisond. Esti foarte drc7gut.
Sum o vulpe, zise vu/pea.
- Vino set to foci cu mine. pmpuse printisond. Sum atilt de trist..
Nu pot sel and joc cu tine, zise vulpea. Nu sum clomesticita.
Oh! Pardon, zise printisorul.
Dar dupa o clipa de gclndire adangit
Ce Inseamna ,.domesticitc7-?
Nu esti de pe aici? Ce cauti?
Cant oameni, spuse printisorul. Ce inseamna odomesticita?
Oamenii, spuse vulpea; au pucti si veineazei. E ceva destul de
=Orator. Cresc ci gclini. E interesul ton. Cauti gaini?
Nu, spuse printisorul. Caut prieteni. Ce inseamml odomesti-
cita?
E ceva prey uitat, zise vulpea. inseamnd as crea legaturi.
A crea legiituri?
- Desigun spuse vulpea. Tu nu esti deocamdata pentru mine
deceit un &lions care seamanei cu alai o mita de mii de bciietasi. .57 en
n-am nevoie de tine. ,57 nici to n-ai nevoie de mine. Eu nu sunt pentru
tine deceit o vulpe care seameinei cu cite o sitter de mii de vulpi. Dar
daca and vei domestici, vom avea nevoie unul de celeilalt. Tu vei fi pen-

188
www.dacoromanica.ro
tru mine un/c in bane.
Incep sa inteleg. spuse printt.cortrl. Exista o floare... Cred ca
rn-a clomesticit.
Tot ce se poate. spuse vulpea 3e vac/ alma pe Pilmeint.
Oh! Nu pe Pitman!. zise prinI4orul.
Pe alter plane/a? Acolo stint vanatori?
Nii.
Asia e interesant; (tar Olin stint?

Think nu e perfect. suspina vulpea.

Dar vu /pea se intoarse la icleea ei:
E monotony viata mea. Eli vanez gaini. oamenii ma veineaza
pe mine. 7bate getinile seamema Imre ele. toti oamenii seamanii intre
ei. yel)a ca. vezi. ma cam plictisesc. Dar dace, to me, vei clomestici. en
voi cunodyte un zgomot de pdyi care va fi cu total cleosebir ck celelalte.
Ceilalti pay/ ma vor alunga in parneint. pa.yii tat ma vor scoate afara.
la lumina, ca o muzica t apoi, is te niter colo! Vezi lanurile de grau?
Eu nil mancinc peiine. Pentru mine gratil e inutil. Lanurile de gran
nu-mi amintesc nimic asta e foarte trist. Dar peind tan are culoarea
azindui. Atunci va fi minunat cand ma vei domestici. Greta care e
aunt'. o se, -mi adzica aminte de tine. Si are sa -mi placer faynetul van-
tului de grehi...
Vulpea taco ci privi indehing pe print4or.
Dace, vrei... domesticeoe-ma, spuse ea.
Sigur ca vreau, reispunse printilond dar nu prea am timp. Am
prieteni de descoperit ci hicniri de veizut.
Nu cunogi deceit ce domesticep. La inceput ai sa te acezi ceva
mai departe de mine, cite aca, in iarba. Eu am sa te privesc ci to n-ai
sa spui nimic. Grand e izvor de neintelegere. Dar in Piece zi vei putea
sei te aFzi nitel mai aproape..."

Nu aceeasi situatie" era pe asteroidul 325, pe care ajunge Micul

Print, unde traia un rege invesmantat in purpura si hermina:

-
5S7
A, iatei un supus! strigei regele. cand it zari pe micul print.
micul print se intreba:

189
www.dacoromanica.ro
 Cum poate oare sn ma recunoascd. clacd niciodutd 1711 in-a mai
vazut?
El nu ytia ca lumen. pentru regi, e un 'item parte simplu.
Oamenii sum, toll. nick supu.yi.
Vino mai aproape. sei to veld mai Nine. ii spuse regele. deosebit
de =Maim ca e rege pentru cineva.
Micul print cthtta cu privirea un loc. ca sd se ayeze. dar falnica
hlamidd de hermind incurca intreaga planea Ramase. de aceea. in
picioare i, obosit cum era. incepu sa cayte.
-Datina la curte nu Ingachlie sti cayti ceind regele e (le fntn. ii
spuse monarhul. Nu-ti dent vole sa ca.yti.
Nu ma pot opri. raspunse micul print. fasteicit. ['in de la drum
lung si stint nedormit.
Dace,' e aca zise regele iti poruncesc sei cayti! Dc ani de zile
n-am mai veizut pe nimeni ceiscand. Ceiscatul e o raritate penult mine.
Haide! mai cascd. E o poruncd.
Mi-e rucine... nu mai pot... rosti micul print, rayind
Hmm! Hmm! face regele. Dacd e aya... try 'ti poruncesc ba
sel cayti, ba sd...
Maria to... peste tine domneyti?
Peste tot raspunse regele. cu acrid cel mai firesc.
Peste tot?
Regele, cu un semn uyor, ii arata planets lui, celelalte planete ci
stele.
Peste acestea Coate? zise micul print.
Peste acestea toate! raspunse regele.
Ceici el nu era numai monarh absolut. era aci tin monarh uni-
versal.
stelele te-ascultd?
De blind seaman, zise regele. Numaidecat m-ascultd. Eu nu
Ingadui nesupunerea.
Asemenea atotputernicie it minutia pe Micul print. Dacd el ar
fi avut-o, ar fi putut sa priveasca, nu doar patruzeci ,ci patru, ci qapte-
zeci ci doud, sa chiar o surd, sae chiar cloud sute de apusuri de soare,
1ntr-o singurd zi, Ara a mai ft nevoit sa -yi mute scattnul din loci $i
fiindca la amintirea micii lui planete parasite it cam Incercd tristetea,

190
www.dacoromanica.ro
cztieth a-i cere regelui sd-i facti un hat&
Ay vrea sa vad un asfintit de soare... Fd-mi aceasto placere.
Poruncete-i soarehti sa asfinteasca.
Vol avea yi-un asfintit de soare. Voi da aceasta porunca.
Cunoscancl 1nsei legile ocannuirii. voi a.ytepta pone" cand Imprefurcirile
vor fi priehfice.
i asta Cain pe cam, ar fi? vru sa afie Micul print.
Hun! Hun! raspunse regele. care Incept( sa caute hitr-un calen-
dar gros. Hun! 627 fi pe la... pe la... va .11 asta-seara pe la ors .yapte ci
patruzeci de minute. Si vei veclea cot sum de asculictt-.

Micul print. croul din ultima carte a lui Antoine de Saint-

Exupory. scrisa in cursul cdcrii sale in Statelc Unite ale Americii. sc
aseamana cu un copil intalnit de el intr-un tren de refugiati. in 1939 5i
pe care 1-a numit ..un mic Mozart sortit mortii sau degradzirir. 11
obscdau imaginile cu batrani terorizali i copii asasinati in eel de-al
II-lea razboi mondial care abia inccpuse. Pentru el, oamenii reprezen-
tau o retca de legatura walla 5i de aceca se reintoarce, in 1943. din
SUA, in mijlocul familiei sale spirituale. formats din membrii
escadrilei. Dupa opt misiuni efectuate. pilotul de razboi. Antoine de
Saint-Exupery porne*te, in ziva de 31 iulie 1944, in cea de a noua 5i
ultima sa misiune... Antoine de Saint-Exupery (scrie Irina Eliade, in
dictionarul de Scriitori francezi), va ramane in istoria literaturii
franceze, fiindca a tiut sa puns in plina lumina in cartile sale... un ade-
var stravechi dar pe care oamenii it uita adesea: valoarea vietii efemere
se manifesta pe pamant prin flori, zambete si focuri aprinse in noapte,
uneori la marl departari unele de altele, sensul actiunii omului este de
a lupta pentru ca focul sa nu se stings, pentru ca florile s nu fie
napAdite de buruieni, pentru ca micul copil ce ar putea deveni intr-o zi
un nou Mozart sa nu fie asasinat ".

191
www.dacoromanica.ro
 LISTA CARTILOR LUI JULES VERNE
TRADUSE IN LIMBA ROMANA
(prima gi ultima aparitie)

A. CAlAtorii cxtraordinarc: Cinci saptarncini in baton (1930.

1978). 0 cc7lettorie .cpre central Pamcintului (1958. 1977). De la Pamant
la Luna (1942. 1977). Capitanul Hatteras (1973). Copiii capitatmlui
Grant (1950. 1981). 20.000 de leghe sub marl (1921. 1977). injund lumii
(1921, 1977). Un oray plutitor (1985), Aventurile celor trei rt141 .yi trei
englezi in Africa austmla (1933. 1991). Tinutul bleinurilor (1975, 1980).
Ocolul Piimeintuhti in 80 de zile (1931. 1982). Dociond Ox (1975), Insula
misterioa.sei (1904, 1979). Mihail Strogoff (1994). Hector Servadac (1966.
1984). Indiile negre (1908. 1979). Capitan la cincisprezece ani (1949.
1980). Uimitoarele m'enturi ale unui chine: (1992). Cele 500 de milioane
ale Begumei (1968, 1976). Casa cu aburi (1923. 1979). 800 de leghe pe
Amazon (1935, 1981). ,5Cocdo Robinsonilor (1975). Raza verde (1975).
Keraban inceipateinatul (1989), Steaua Sudului (1984). Arhipelagul in
Akan (1930. 1957), Mathias. Sandorf (1961), Un bilet de loterie (1936.
1975). Robur cuceritontl (1958. 1982). Drumul gloriei (1925. 1991),
Nord contra Sud (1935), Doi ani de vacanta (1962. 1975). inkimplari
neobimuite (1955. 1980). Cesar Cascabel (1988). Castehd din Carpati
(1897. 1980), Claudius Bombarnac (1989). Prichindel (1987),
Uimitoarele peripetii ale fupdnului Anti* (1978). Insula cu elite (1959,
1978), in Pia steagului (1933. 1965). Clovis Dardentor (1982).
Minunatul Orinoco (1980). Testamental unui excentric (1981). Satul aeri-
ana (1986). Sarpele de mare (1969, 1986), Fratii Kip (1944), Burse de
calatorie (1978), S'tapanul lumii (1982), Invazia math (1985), Fond de la
capatul lumii (1975). Vulcarnd de cur (1976), Agentia Thomson & Co
(1983), Gonna dupei meteor (1983), Piloted de pe Dunare (1985),
Nat fragiatii de pe Jonathan", Secretul ha' Wilhelm Storitz (1982),
Uimitoarea m,entura a misiunii Barsac (1967, 1976).
B. Nuvele 9i alte lucrAri: 0 drama in vazduh (1975), 0 iarna
printre ghetari (1975), Spargeitorii blocadei (1985), Calatorie prin
imposibil (piesa de teatru, 1994), Cristofor Columb (1992). Ziva until
ziarist american in 2889 (1961, 1966), Peripetiile familiei Ron( (1975),
Domnul Re- Diez,si domnicoara Si-Bemol (1975), Eternal Adam (1975),
Humburg (1975), Parisul in secolul XX (1995).

192
www.dacoromanica.ro
 DE LA VISUL UNEI NOPTI DE VARA,
LA ALICE IN TARA MINUNILOR,
IN LITERATURA ENGLEZA...

In jurtil figurii legendare a regelui Arthur. fantezia populara

celta a creat multe mituri. investindu-I cu o forth miraculoasa si cu pu-
ler' vrajitore*ti: el nu numai ca nu a merit in lupta impotriva anglo-sa-
xonilor, dar a plccat intr-o Cara legendara gi trebuia. candva. sa se
intoarca. sa-i clibereze. Astfcl. dintr-un erou lcgendar celt. el s-a trans-
format. o data cu trecerea anilor. intr-un erou at intregiii literaturi feu-
dale cavalercti. Cunoscutc. la inccput. doar in limba fiance&
romancle ciclului arthurian apar in secolele al XIII-lea i at XIV-Ica si
in limba engleta (Arthur and Merlin. Lancelot of the Lake. Perceval of
Wales etc.)
Apoi, fara o pregatire. sa zicem. fireasca. atunci dud e vorba
de aparitia unui fenomen literar de proportii universale, in 1598. un
critic al vremii, Francis Meres. scria: ,.Intocmai cum spiritul lui
Euphorubus. potrivit legendei traia in Pitagora, asa si spiritul plin de
grape $i duh al lui Ovidiu traiete in Shakespeare. cel cu limba de
miere, dupa cum ne-o dovedesc PMera V Adonis. Lucretia i dulcile
sonete cunoscute de cei doi mai apropiati pricteni ai sal-. Mai mull
dec.& atat, Shakespeare era a*ezat Tanga Plaut si Terentius, marii dra-
maturgi antici, dei Inca nu scrisese Hamlet. Othello, Regele Lear
Romeo V Julieta $i multe alte piese din cele 37 pe care le consemneaza
istoria literaturii universale.
Istoria lumii consemna atunci si deosebitul avant pe care it
luasera calatoriile si descoperirile unor pamanteni si lumi noi, aven-
turile legate de aceste ispravi. De aceea, poate, i istoria literaturii
engleze socotqte ca ,.primul $i cel mai vestit roman al lui DANIEL
DEFOE (1659 1731), Robinson Crusoe, este interpretat de carte citi-
tori, in primul rand, ca o carte de aventuri. De altfel, $i viata autorului
acesteia a fost o mare aventura. Fiul macelanilui Foe, a fost. dupa ce
s-a casatorit la 24 de ani, negustor de ciorapi, motiv pentru care a cala-

193
www.dacoromanica.ro
torit in Franla. Spania. Germania si Italia. In 1685. cand a izbucnit ras-
coala ducelui de Moumouth. tanarul Defoe (adaugase numelui sau par-
ticula franceza probabil ca urmare a calatoriilor sale in Franta)
s-a alaturat ducelui. a stat o vreme ascuns. apoi. in 1688. s-a inrolat in
armata lui William al III-lea de Urania. care N,oia sa se urce pc tronul
Angliei. Dupa ce noul monarh a fost Incoronat... a devenit din nu:
negustor, dar, poate, numai pentru c5 trebuia sa dca... faliment si sa se
apuce de scris eseuri, in care se sim(ea obligat sa apere ..ideca
reformelor- in diferite domenii ale vietii sociale. Insa, mina la urma a
reusit sa faca o adevarata revolulie" in literatura. ..Neingradit de nici
un fel de reguli literare. Defoe a treat modcle excmplare ale noului gen
literar, ceea ce, pe buna dreptate. i-a adus titlul de parintc al romanu-
lui englez si european... (Al. Dutescu) Dc la inceput. literatura lui. a
captat atenhia unui public larg si nu neaparat al copiilor. categoric
carcia, de altfel, opera lui nici nu ii era adresata. cum consemneaza si
critica literara.
De ce Defoe a devenit, prin Robinson Crusoe, un scriitor cu o
larga popularitate, chiar in timpul vietii sale. si tot asa a 'limas si pen-
tru secolele urmatoare? Cititorii-copii care se pricep mai putin la cri-
tica literara. spun ca aceasta se datoreaza modului cum autorul prezin-
ta aventura unui naufragiat, care a trait 28 de ani pe o insula pustie;
sociologii pun succesul cartii pe faptul ca romanul .,este prima lucrare
literara din lume in care munca omului este descrisa in mod inspire':
apoi, data si cititorul matur obisnuit sa se concentreze mai mutt asupra
fabulatiei din romane in care rolul principal it joaca, cum mai
aminteam, peripetiile si aventura, Robinson Cnisoe, se impune si pen-
tru ca are o importantA semnificatie social-filosofica, eroul find nu
doar un caz particular interesant, ci si ..o alegorie a destinelor Intregii
umanitati". Nascut si crescut in conditiile civilizatiei secolului al
XVIII-lea, Robinson ajunge, printr-un jot al sortii, la acel stadia pri-
mar de la care, dupA parerea iluministilor, a inceput istoria omenirii. El
is istoria omenirii de la inceput si parcurge principalele ei faze de dez-
voltare. Este adevarat, pretextul si chiar intriga romanului, se bazeaza
pe un fapt real, autentic, si ca in presa vremii chiar aparuse povestea
marinarului Alexander Selkirk pe care, din motive de securitate" a
corabiei pe care se imbarcase, capitanul acesteia, corsarul Dempiere, Il

194
www.dacoromanica.ro
lass pe o insula nelocuita. din arhipeleagul Juan Fernandez. in largul
coastelor chilicne. iar dupa cativa ani. aproapc ca uitasc sa mai si vor-
beasca. Eroul lui Defoe. Robinson Cnisoc. ajunge si el pc o insula
unde ramane 28 de ani. motiv suficicnt ca autorul sa -$i imagineze
nenumaratc intamplari. captivante prin ineditul Ion prin darzenia $i
chibminta de care cla dovaclii naufragiatul. pentru a-si continua exis-
tenla in natura vitrega *i arida care-1 inconjoara.
Pentru a ne cony inge de posibilitatca unor asemenca fapte
autorul ne arata ca Robinson. Inca de la viirsta de 19 ani (farti sa tina
scama de sfaturilc tatalui sat). pleaca impreuna cu un coleg de *coalli.
pc corabia acesteia. intr-o calatoric. 5i dcsigur. din lipsa de experienta.
naufragiaza: nu renunin Ia pasiunca sa 5i. impreuna cu un adc drat
capitan de corabic. calatore*te in Guineca. devenind in acest Limp un
bun marinar. Nu mull dupa aceca insa. Intr -o alta calatorie. in
apropierea insulclor Canard. Robinson este luat prizoner de piralii
mauri. se salveaza. porne*te spre America de Sud 5i ajunge in Brazilia
unde devine un bun plantator: insa el nu era obipuit cu o viata patri-
arhala. si pleaca intr-o noua calatorie. $i cand. prinsa de o fur-
tuna. corabia pc care se imbarcase se scufuncla 5i. din tot echipajul. este
singunil supravieWitor care ajunge pe o insula pustie. in apropierea
Antilelor Mici. Pe insula Dcznadejdii '. cum o numqte Robinson.
incetul cu incetul ii rena*te speranta: intreprinzator. el i i construie*te,
cu uncitele carate de pe epava, o casa, planteaza arbori. seamana,
vaneaza. domestice*te animale. fabrics vase din lut ars. *i folose*te
pentru imbracaminte pici de capra, fapte. poste minore. dar care it fac
sa nu se mai simta coplqit de singuratate. Pe insula apar insa ni*te
canibali, el it salveaza din maim for Intr -o zi de vineri, pe Vineri. eel
care. pentru cititorii-copii. devine imediat un personaj pe cat de
pitoresc. pe atat de uman. (Ilie Stanciu) Prin aparitia lui Vineri, in viata
lui Robinson, incepe o notia perioada: ..,ia na*tere prima forma de viata
civics Apoi. aflam din roman, pc insula apar alp oameni ni*te
europeni naufragiati, care cad in mainile salbaticilor canibali, dar
Robinson ii salveaza... Numarul locuitorilor de pe insula a crescut
simtitor, se formeaza o colonic umana, fiecarui membru al acesteia,
Robinson impartindu-i Omani Apar $i trantorii, doi marinari
batatii $i hoti, dar Robinson instaureaza ordinea 5i pe baza ,,contrac-

195
www.dacoromanica.ro
tului social- (ca um are a zugraN irii alegorice in roman a intregii ran-
dun feudale), icse la iveala conceptia iluminista a lui Daniel Defoe.
care nu vede _ban dezvoltarii istorice in actiunile regilor $i coman-
dantilor de o5ti. ci in activitatea oamenilor de rand-. (Al. Du(escu)
Despre limba 5i stilul scrierilor sale cea mai buns definitie a fomulat-o
chiar Defoe insu5i: ..Daca a5 Ii intrebat cc anume consider et' stil sau
limba desavar*ita. a5 raspunde ca este limba prin care un om. adresan-
du-se altor cinci sute de oameni cu capacitati mcdii si diferite
(excluzandu-i pe idio(i 5i pe nebuni) ar fi inteles dc ei toti 5i exact in
sensul in care a vrut sa fie inteles-. Scriitor popular chiar in timpul
vic(ii sale, laudat 5i de J.J. Rousseau. Defoe a ramas a5a 5i in secolele
care au unnat. Aparut in 1719, Robinson Crusoe a fost tiparit in limba
romans. pentru prima data, in 1835.
Ramas orfan de timpuriu. irlandezul JONATHAN SWIFT
(1667 1745), pentru ca nu a fost un student sarguincios, a absolvit
universitatea doar cu o diploma de bunavointa specials iar la mo5ia
unchiului salt. care a consimtit- cu greu sa-I angajeze ca secretar, era
considerat un servitor cu 5tiinta de carte'. Totu5i, deoarece sir
Temple, dupa ce se retrasese de la curtea Stuartilor (datorita revolu(iei
conduse de Cromwel, care subjugase Irlanda), incepuse sa scrie eseuri,
Swift intra, incetul cu incetul, in miezul problemelor politice 5i literare
ale vremii 5i, la randul lui, incepu sa publice pamflete impotriva
,.englezilor asupritori". Totodata, creeaza nemuritoarea sa poveste-,
Calelloriile lui Gulliver (1726). Ce i5i propunea Swift sa fats in scrie-
rile sale? Sa analizeze contradictiile burgheziei, atunci in formare, 5i sa
dema5te, mai ales, nedreptatile 5i viciile sociale. De accea, opera lui,
chiar 5i romanul Gulliver 's Travels, care a devenit una dintre cele mai
importante lecturi ale copiilor de pretutindeni. este indreptata polemic
impotriva tuturor incercarilor de justificare ideologica a sistemului
social existent pe atunci". (Al. Dutescu) Descriind aventurile unui
englez obi5nuit, Gulliver, in Tara Liliput, apoi in cea a uria5ilor,
Brodbingang, in tara Laputa, insula zburatoare pe care locuiesc
savantii, 5i in tinutul populat de vrajitori 5i magicieni (Glubdrubdrib),
scriitorul i5i creeaza prilejul de a prezenta o serie de tablouri din intrea-
ga istorie a omenirii, de a analiza contrastele flagrante, de pilda, dintre
senatul roman, (o adunare de eroi $i semizei-) si cel englez (o aduna-

196
www.dacoromanica.ro
furl de burghczi, hoti de buzunarc. tfilhari 5i zurbagiii. in ultima lui
calfttorie. Guliliver ajunge in Cara cailor, uncle oamenii stint sclavii
cailor. societate ideals. unde frumoasele patrupede. inzestrate cu rati-
une, sunt animate doar de prietenie 5i bunavointa...cele doua \ irtuti
de seams ale lor... Cumpatarea. harnicia. exercitiilc fizice. curatenia
sunt Iectii pe care le invath deopotrivii tinerii de ambc sexe...-. Cc arms
folose5te Swift. pentru a-5i atinge scopul in chlatoriile lui Gulliver.
aceastfi corozivii satir5 la adresa intrcgii societati umanc? Ironia 5i sar-
casmul. alegoria 5i simbolul. crcionarca in imagini grote5ti a Inflictor
ce o populeazil...tonul sumbru. mergand panh la mizantropism de care
este strabiitutli (mai ales) ultima parte a chilli care reflecth temerile
scriitorului in privinta primcjdiei unci 5i mai man degrachiri a naturii
umanc sub povara impilarii 5i inechitlitii-. (Ion Awe! Freda. in
Dictionarul literaturii engleze). Si totusi, cartca place copiilor. dc 5i ci
nu inteleg ch. in Lilliput. ift condamna regimul politienesc_ in
Brodbdingang, sistemul coruptiei guvemamentalc (mormanul de
comploturi, tulburtiri, crime. NUL revolutii gi surghiunuri). in Laputa
(unde savantii nu traiesc pc ptimant ci deasupra lui... pe o instils Aura-
toare). pseudo5tiinta... Gulliver rameine lush pentru copii personajul
ideal plin de ginga5ie 5i candoare. suflet mare 5i minte limpcdc. care
nu se lash cfitu5i de putin cople5it de cele intfilnite in chlatorii. 5i luci-
ditatea lui vegheaza in permanents, ca un alter ego. la ficcare pas facut
in necunoscut ". (Florentin Popescu)
Dar faptul ca 5i lui Swift ii placea ss se joace cu cuvintele ne-o
dovede5te un fragment din scrierile sale, intitulat Cum se sting
lumandrile, publicat in minunata Antologie a inocentei alchtuitii de
Iordan Chimet.

Sunt mai multe feluri de a stinge lumondrile .yi trebuie set le

cunocweri pe mate: pitted set treceti repede cu veirfid lunuindrii pe lem-
ndria peretilor, ceea ce o va stinge itnediat: puteti sa o tine!! cu susu-n
jos panel cand propria-i grasime o va sufiwa; salt set o infigeti rovers
in sfesnic; puteti sa o invartiti in mind panel cdnd se stinge; cand
merged la culcare. dupd ce ati fdcut pip!, pitted sd 1111MliC7ti varfill
lumeindrii in oala de noapte; puteti sd scuipati pe arena-tor ci pe dege-
tul mare ci Sa striviti (and fepin. Bucateireasa poste Sa o vdre in puti-

197
www.dacoromanica.ro
no cu Jina, grajdand in banita en ovaz sou hur-un maldar de fan sau
in a.yternutul de paie: fina din casc7 poate sn sting?' lumeinarea
strivind-o de oglindcl. cad nimic nu cureita mai bine a oglinda ca
nurcid de lumeinare: dar ceo mai prompta 41 mai blind dintre toate
inetodele este s sufli in ea. lumeinarea ranninand astfel curatei ci nyor
de aprins a doua zi".

Cu operele lui Defoe 5i Swift incepuse epoca romanului realist

englez. atat dc pretuit de cititorii copii.
In 1771 se na5tea la Edinburgh. WALTER SCOTT. creatorul
romanului istoric. La Inceput a scris poezie $i sub influenta ..furtunii si
avantului" (Ikea traduceri din literatura gennana). cantece $i balade,
in care prezenta uncle aspecte din viata scotiana. Inca pastratoare a
unor nima5ite istorice traditionale. motiv intemciat. ca primul lui grup
de romane de aceasta factura s se inspire din trecutul Sco(ici (Rob
Roy, Piticul negru, Logodnica din Lammermoore). Subiectul romanu-
lui Rob Roy, de pilda, este legat de rascoala din 1715 a sustinatorilor
dinastiei Stuartilor, consemnata in istorie drept prima rascoala a iaco-
bitilor. Operele care se inspira din istoria Angliei constituie al doilea
grup de romane istorice 5i cel mai concludent exemplul it ofera roma-
nul Ivanhoe, a carui actiune are loc pe timpul lui Richard
Inima-de-Leu, and se d o lupta acerba intre taranii anglo-saxoni 5i
feudalii normanzi asupritori. Romanul, ingenios alcatuit si captivant,
prezinta figuri importante ale istoriei Angliei. pe regele Richard
(reprezentant al aristocra(iei normande care dorea o impacare cu
anglo-saxonii), pe loan, fratele acestuia, care vrea sA-i is tronul, pe
Cedric, lordul de obar5ie anglo-saxona, dornic s restabileasca puterea
regilor ba5tina5i, dar mai ales pe arca5u1 Locksley, intnichipare a le-
gendarului Robin Hood, atat de mult iubit de copii (mai ales din
romanul cu acela5i nume al lui Henri Gillbert) personaj clarz, nein-
fricat, curajos 5i drept, cel ce sare Intotdeauna in ajutorul saracilor 5i
face dreptate cu ajutorul sabiei 5i al arcului sat' miraculos. De altfel,
Ivanhoe confine (sub formA de epigrafe la diferite capitole") frag-
mente din vechile balade engleze5ti, despre Robin Hood. In opera lui
Walter Scott, scriu exegetii acestuia, foarte importante din punct de
vedere artistic sunt nu personajele insufletite de sentimente inalte, ci

198
www.dacoromanica.ro
multimea de ..excentrier, ale caror ciudatenii Vor ti descrise. mai apoi,
de Dickens si Thackeray.
CHARLES DICKENS (1812 1870) este considerat cel mai de
scams reprezentant al realismului critic din literatura engleza. Cand
abia implinise 10 ani. latal situ, un mic functionar la vistieria departa-
mentului marinei. este trimis, din cauza unor datorii. la inchisoarea
pentru datomici...amintiri ce i-au r5mas intiparite in suflet toata viata-
si pe care, de altfel. le-a redat in ..cel mai autobiografic dintre romanele
sale. David Copperfielif".

.,Ccincl privesc inapoi catre spatiile albe ale copilariei. cele din-
tell chipuri care mi se infiripei cleshisit in mime suns mama. cu peinil ei
.1;711770S silueta-i tinereasca. pt Peggotty care n-avea deloc siluetei.
drn avea ochii at& de negri. incat ii Inlunecau pared tot restul fetei, si
obraji si brate atat de rasii si de durdulii. Inc& ma miram de ce. in loc
sa ciuguleasca mere. pasarelek nu veneau s-o ciuguleasca pe ea...
Pentru cd am prins sit va spun toate acestea, m -ac putea teme
ca tar am pornit ass bat canipii, dar trebuie sit arat ca toate aceste
concluzii se Intemeiazd in buns parte pe propria-mi experienta; pi
clacii din cuprinsul povestirii de fats va reiesi cd am fost un copil inzes-
trat cu spirit de observatie sau cs, ajuns to barbatie, pastrez proa.spete
amintirile din copilarie, inseamna cei nu ma sfiesc sit revendic aceste
cloud insulin...
Se desprinde, din negura, casa noastra, care, in cele mai vechi
amintiri, nu-mi pare deloc necunoscutei, ci aproape familiars. La catul
de jos se al/a buceitaria hii Peggotty, care da in curtea din dos; in
mijlocul acesteki, pe un stdlp, un porumbar jars porumbei; intr-un
colt, o cusca mare, farei caine; ci o multime de pasari, care mi se par
uriase, se plimba de colo-colo cu un aer fioros ci amenintator.
-
Aid e coridorul cel lung mi se pare nesfarsit de lung care
duce de la bzicataria hii Peggotty la up din fata. Din el se deschide
cc7mara intunecatei, pe leingd care e bine sei treci repede noaptea; ceici
cine Vie ce se poate ascunde printre acele butoaie, garnite fi cutii de
ceai, cand nu e nimeni pe acolo cu o lumanare aprinsii ca sa deschidei
uca camarii ci sei lase sei iascl trend umed. incarcat cu miros de seipun,
de muraturi, de piper, de himaneiri si aroma de cafea, toate ameste-

199
www.dacoromanica.ro
cafe intr-o singura hoary.
Nu cred sn se geiseasca nicaieri pe Mine iarha pe jumatate ateit
de verde. sau copaci Pe fumatate mat de umhrosi. sau un lac pe jumn-
tate ateit de taunt ca pietrele de 111011701-71 din cimitirul acesta.
Dimineata. devreme. cane/ ma riche in genunchi in patucul men. asezat
intr-o nisei in dormitorul mamei. privesc intr-acolo. vad oile care
past ci lumina rocie a zorilor pe cadranul solar si atunci imi spun:
(Ogre o Jl fericit cadranul solar ca poeme iarasi sa ne spuna cat e cea-
sul?),-

David. acest copil erou de roman. este obligat sa traiasca in

conditii asemiinlitoare cu cele indurate de micul Charles Dickens.
chid. familia lui, lipsita de orice mijloacc de trai. a fost obligati s se
mute la inchisoare. Charles a fost dat la o fabrics dc crema de ghete,
unde spala borcane si lipea etichete. indurand. ca si David. bataie,
foame, frig. Dar, la fel cum, adesea. se intampla in romanele scriitoru-
lui, undeva. la celfilalt capat al tarii. moare o ruda indepartata, ai carei
unici mostenitori au fost parintii lui Dickens. Intre anii 1837 si 1839,
Charles Dickens scrie al doilea ski roman, Oliver Twist, unde conti-
nua s descrie o lume a saraciei si suferintei, a copiilor provenind din
acest mediu, care, dupa parerea sa trebuia s devina o problems socials
importanta. Acestei anomalii sociale generatoare (atunci, dar si astazi),
de suferinta, umilinta, foame, mizerie, degradare morals, criminalitate,
Dickens ii opune salvarea miraculoasa, dar ostentativa, a orfanului
Oliver, de cave filantropul Brownlow. Si in romanul Nicholas
Nickleby este descrisa soarta grea a unei familii ruinate si prilejuieste
autorului, prin descrierea gcolii particulare a lui Squeers, o privire
atenta si critics a sistemului de invatamant existent in Anglia, in acea
vreme, in care bataia era principalul mijloc... de influents pedagogics.
Cele zugravite de Dickens in acest roman. scris intre anii 1838 1839,
au dus, doua decenii mai tarziu, la o reforms a invatarnantului englez.
Prin David Copperfield, Dickens ramane in istoria literaturii, parintele
spiritual al unui erou care se caleste in lupta cu viata, imbogatindu-si
cele mai alese trasaturi omenesti.
Tot in acea perioada se nastea in Scotia ROBERT LUIS
STEVENSON (1850 1894), druia Inca din timpul studentiei fit OA-

200
www.dacoromanica.ro
cuse sa Jac experiente stilistice $i scrisese diferite lucrfiri literare
imitfind cfind maniera scriitorilor francezi, cfind stilul eseistilor
englezi. Fiind predispus sa i se agraveze tuberculoza de care suferea
Inca din copilarie, a fost obligat sa schimbe clima 5i sa locuiasca fie in
Franta. fie in California. ..Respingkind categoric once legtitura a artei
literare cu morala. Sc pronuntii critica literarn. Stevenson nu vrca sa fie
un mentor at cititorilor, ci un scriitor care creeata tablouri socante.
pentru a satisface nfizuinta omului spre extraordinar. pentni a-1 amuza
povestindu-i intamplari inaccesibile citilontlui, dar pe care. in schimb.
le poate trai in imaginatie". Pentru claborarca romanului Comm-a din
ap5rut mai int5i in foileton in revista _Young Folks" (Tinerii),
intr-un articol autobiografic autorul miirturiseste ca un rot dintre cele
mai inscmnate in crcatia lui 1-a jucat... harta: ..Povestirca isi are
rathicinile aici (adicti in hart.5). ca creste din acest sol... Fireste. c mai
bine daca Cara descrisii e Nara 5i autorul a strabatut-o in lung $i in tat
si-i cunoaste fete palma de pamiint. Dar chiar in cazul and vrca sa
descrie tanimuri imaginare, el face bine sa inceapti prin a-si desena o
harta. Cercetand-o, i se vor dezvalui relatii la care nici nu s-ar fi gin-
dit mai inainte". Personajul central at romanului pomenit mai inainte
este Jim Hawkins, tin copil care. de altfel, povesteste toate aceste
intamplari cu pirati, echipajul goeletei _Hispaniola" find chiar format
din pirati,* care intentionau s puns mina pe comoara capitanului
Kidd. cand aceasta va fi descoperita de Trelawney $i de doctorul
Livesey, posesorul unei harti care indica local undo era ascunsa.
Personajele, descrise amanuntit, riiman adanc intiparite in memoria
cititontlui: piratul Long John Silver (lacatusul vasului) este viclean,
crud, necrutator, dominat de patima aurului; Israel Hands, alt pirat, isi
rezuma astfel... filosofid tagmei: a lovi intai, asta-i credinta mea,
mortii nu musc5... gi cu asta, basta, amin!" Capitanul vasului este plin
de curaj, cinstit $i nu -$i pierde cumpatul nici in clipele cele mai primej-
dioase. Dar, $i acesta este cel mai important lucru, Stevenson a reusit
s recreeze in acest roman de aventuri, lumea sufleteasa a copiilor,
eroii sal preferati. Istetul $i dezghetatul Jim Hawkins si-a cApfitat,
astfel, un loc definitiv In galeria copiilor-eroi ai literaturii, alfituri
* Notittnea de piraterie" deriva din greaca veche i e definita ca o acliune pe mare, efectuata de
ate echipajul unei nave, in scopul jefuirii altei nave.

201
www.dacoromanica.ro
de Tom Sawyer, Gavroche si multi altii. Pentru Jim. cautarea comorii
este un pretext, acela de all implini dorinta de actiune $i aventurii, dc
a deosebi binele de ran. lectie prezentata de autor lira a deveni
didactic, cu mijloacele adevaratei arte.
Unul dintre cei mai importanti scriitori englezi ai sfurittilui de
secol XIX a fost OSCAR WILDE (1856 1900). care. deli in
prelegerile intitulate Renavterea artei engleze a formulat principiul
..artei pentru arta. sustinand ca arta trebuie sa se dezvolte independent
de viata. in povestirea parabola pentru copii Prinml fericit. el dezvolta
generoasa idee potrivit careia nimeni nu poatc fi fericit traind in ego-
ism i singuratate, nepasator fata de interesele celorlalti. Scriitorul a
avut o atitudine ostila fats de morala filistina (fatarnica, task
marginita) a cpocii victoriene i in creatia sa a sustinut ca singura
solutie pentru a fi frumos cu adevarat. este dobandirea sentimentului
plenar de fericire, altfel port fi doar un om care se bucura. in nici un
caz nu poti fi fericit. Despre carti el spunea: ,,Nu exista carti morale
sau imorale. Exista sau carti scrise bine sau carti scrise prost. Atatr.
Stilist remarcabil, Oscar Wilde ,.tia sa picteze in cuvinte..., ii placea
s descrie tot felul de giuvaeruri, chiar natura o asemana cu
margaritarele, cu briliantele, dar stia sa scrie $i laconic, fara s se
piarda in amanunte". Iata un fragment din povestirea Stafia familiei
Lantern, caracteristica stilului sau adesea caustic:

La srnitul sezonului. domnul Otis ci gratioasa lui sotie, insotiti

de copiii mai man tandrul Washington 4'i gingala Virginia (o
fetiFana de vreo cincisprezece ani) precum .yi de copiii mai mici, doi
baieti gemeni, neastamparati, soseau la proaspata for proprietate.
Le ieii in inteimpinare batrana doamna Umney, pentru a le ura
bun venit. multumind pentru faptul ca fitsese pastratd in slujba.
In timpul ceaiului, servit in biblioteca, doamna Otis observa cu
neplacuta surprindere o pata pe podea, in dreptul semineului
Ma tem ca s-a varsat ceva in locul asta ii spuse doamnei
Umney.
Da, conga, in locul asta s-a varsat sange, spuse &Warta.
Ingrozitor! striga doamna Otis. Nu-mi place sei am pete de
sange in camera de primire.

202
www.dacoromanica.ro
 ii seingele cloanmei Eleanore de Canterville. care a .fost Heise(
chiar in locul acesta de propriul ei harhat. Sir Simon cle Canterville.
in anul 1575. Sir Simon a mai trait nova ani. dupa moartea ei. apoi a
disparut in mod misterios. Pita de singe a Jost Jbarte mull achnirata
de turisti si nu poate ji scoasei cu 17illlie.
Prostii! exclama Whashington Otis. 0 curet rapid cu solven-
tul Pinkerton. tampion la scos petele i detergent ideal.
Si tonarul ingenunche. incepeincl salkece pocleaua. cu 1117 hetisor.
iar pata disparu.
U17 jillger lumina incaperea. urinal cle un nowt in.spaimeintenor...
Ce pima nesnli!rita! .spuse calm cape/ Jamiliei aprinzonclu-si
un trahuc. In tam asta .s.uprapopulatcl nu mai gasesti timp.frumos pen-
fru tonic'," lumea. De aici. prohahil. ickea ca singura solutie este emi-
gratia.
Vijelia firm toata noaptea. A doua zi. cohoreincl la micul dejun.
fiunilia Otis constata ca pain de pe poclea se afla Ia locul ei...
0. nu e de vina cletergentul Pinkerton. Aici e mina Antomei.
zise taneind Washington Otis i verse Inca o data pata, care tonisi se
ivi din non a doua zi...
Domnul Otis intreba (lacer" nu cumva jiisese prey dogmatic
negand existenta strigoilor. in limp ce cloamna Otis tyi exprimcl intentia
de a intro intr-o societate metalizica. iar teinarul Washington pregati o
scrisoare aclresata domnilor fithricanti ai solventztlui Pinkerton,
despre persistenta petelor sanguine..."

Calitaile lui de stilist s-au manifestat mai ales in paradoxurile

sale: Transmit intotdeauna mai departe numai sfaturile bune. Este sin-
gunil lucru pe care-1 poti face cu ele; nu i(i sunt niciodata de vreun
folos-. Sau: ..Dragostea de sine este inceputul unui roman de o viata...-
Unul dintre cei mai cititi scriitori englezi este JOSEPH RU-
DYARD KIPLING (1865 1936). S-a nascut in India, petrecanduli
prima copilarie in mijlocul unei naturi luxuriante, dar la $ase ani a fost
adus in Anglia. unde a inceput $i apoi $i-a terminat studiile. La colegiul
in care invala se edita o revista, scriu biografii lui. iar Kipling a devenit
un colaborator activ $i permanent. Intorcandu-se (Ia 18 ani) in India, el
a intrat in redactia Gazetei civile $i militare-, a scris cu frenezie

203
www.dacoromanica.ro
schitc. povestiri 4i versuri. ..introducand in literatura engleza o noun
tematica. cea a victii coloniilor din Asia". La 24 de ani. a devenit co-
respondentul ziarului la care lucra. in Anglia. dar pans a ajunge din
nou acolo. a calatorit prin Japonia. Africa de Sud. in insula Ceylon (Sri
Lanka). in Noua Zeelancla 4i in Statelc Unite. uncle s-a casatorit 4i a
petrecut cativa ani. Dupti razboiul anglo-bur (cand in Africa de Sud a
editat ziarul ..Prietcnul"). a revenit. la inceputul noului sccol in Anglia.
iar in 1907 i s-a dccernat premiul Nobel ..pcntni puterea de obscr-
vatic. originalitatea imaginatiei. virilitatea idcilor 4i remarcabilul talent
narativ care caracterizeaza creatia acestui autor de reputatic mondialr.
Scrisese papa atunci printre allele: Povestiri simple din milli i La
umbra cedrilor (1888). culegeri de nuN etc. romane. ..carti in care se
aducc un elogiu curajului 4i avcnturii". dar mai ales opera care 1-a facut
ccicbru... Cartea funglei (1894) 4i A dots carte a funglei (1895). cu
person* din lumea animalelor din jungla (pantera Baghecra. ursul
Baloo. lupul Akela. clefantul Hathi. pitonul Kaa. mangusta
Rikki-Tikki-Tavi. care it ajuta pc micutul Mcmgli cum se poate trai in
conditiile victii dure din salbaticie), dcscrise cu multi maiestrie 4i sur-
prinse in actiune 4i atitudini cu numeroase similitudini umane. ,.Visul.
basmul. miracolul posibil in atmosfera spiritualitatii indiene ii pareau
scriitorului englez apte de a infra mai curand in lumea copilului englez,
decal in cea a adultilor. mai sceptici. mai pozitivi4ti. mai putin recep-
tivi la poezie. Si. intr-adevar. scriitorul mi se pare a se fi realizat inte-
gral intr-o literatura care pare pentru copii. dar de fapt se adreseaza
fanteziei, capacitatii de fabulatie a oamenilor sensibili de toate
varstele. (Zoe Dumitrescu-Bu4ulenga)
Asemenea multor scriitori englezi. 4i HERBERT GEORGE
WELLS (1866 1946). dupa ce tatal salt s-a ruinat, 4i-a petrecut
copilaria in conditii vitrege, la un conac. undo mama sa era
bucatareasa. A fost, rand pe rand, laborant intr-o farmacie, comisionar
gi baiat de pravalie., in timpul liber, insa. studia la o academie peda-
gogics 4i, la absolvire, a devenit suplinitor la o 4coala. Apoi, find be-
neficiarul unei burse, a urmat Universitatea din Londra $i, de4i i se
deschidea perspectiva unei cariere 4tiintifice, i-a placut mai mull sa
scrie. Aceasta poate si pentru ca primul sail roman publicat, Mayina
pentru explorat timpul, a avut un mare succes. De4i el insu4i socotea

204
www.dacoromanica.ro
ca... asemenea povestin fantastice ..nu i$i propun ca scop s dcscrie
ceea ce este cu adevarat posibil. scopul for este de a realiza o verosi-
militate nu mai mare deck accea a unui vis fnimos $i atragator. Ele it
cuceresc pe cititor prin arta $i iluzie. -.1 nu priti Liovezi $i argumente.
$i a destul ca el s inchida cartea. pentni a intelege imposibilitatca
tuturor acestor Apoi. pentru ca acestc gfinduri puteau
pArea prea categorice. adaugii: Fictiunea in sine nu este nimic...
Aceste inventii devin interesante atunci and stint traduse in limbajul
faptelor cotidiene $i cand se exclud toate minunile pe care le confine
povestirea". LuAnduli ca model (cum singer marturiseste) opere ca
Meigand de our al scriitorului antic Aptileitts. precum $i Cala toriile lui
Gulliver. el abordeazzi fantasticul in mod frontal $i, fani nici o retinere.
plonjeaza in timp, pomcnindu -sc pc planeta noastra. ca in romanul
amintit. in anul 802701, and. la suprafat5 traiesc eloii. care nu
muncesc $i i$i petrec viata in distractii, iar sub ptimEint. uncle Sc afla
fabricile in care se lucreaza, traiesc morlockii. pretext care ii prile-
juie$te lui Wells _predispozitia de a reflecta- probleme politice $i
sociale contemporane. In Insula doctondui Moreau, savantul face
experiente de transplant pe animale, convins ca dezvoltarea ani-
malelor poate fi adusA in mod artificial [Ana la nivelul oamenilor,
iar in Omul invizibil, inventatorul Griffin descopera o substanta care
face corpul omenesc transparent $i invizibil, dorind sa sugereze prin
eroul sau ca intr-o societate in care domneste individualismul,
inventiile $i descoperirile tehnice pot fi arme cu doua tAisuri.
Alaturi de Omul invizibil, roman mult apreciat de tinerii cititori, sta si
Reizboiul lumilor, care prezintA o invazie... a martienilor pe Terra.
Ace$tia, inzestrati numai cu un cap enorm, cu $aisprezece tentacule, nu
mananca $i nu digerd, iar hrAnirea organismului se face sorbind
sangele unor fiinte vii, motiv pentru care au $i venit pe pAmant,
pentru a-i folosi in acest scop pe oameni. ... FAra trup, scrie Wells,
creierul martienilor trebuia s devinA, fire$te, organul unei inteligenti
mai egoiste, lipsita de substratul emotional al fiintelor umane".
Organismul tor, nefiind adaptat la conditiile atmosferei terestre, cad
victime bacteriilor. Ce mesaj urmarea sA transmits Wells? Acela ca
oamenii normali ii pot birui pe cei dezvoltati unilateral. Insa forta dis-
tructiva pe care o poate crea intelectul it inspaimanta, $i romanul se ter-

205
www.dacoromanica.ro
mind cu presentimentul sumbru al unor catastrofe viitoare. Care, din
pacate, o data cu posibilitatea dezintegrarii atomului, au apdrut pe
pamant, chiar si fa'ra sa se produca invazia... martienilor.
De Ia Visul unei nopti de yard i Printul fericit, pans la Alice in
Cara minunilor trebuia sa fie, ca in basme, cale de 1001 de poste... si
cand colo, Alisa, luand-o Ia fugA peste camp, pe urmele unui lepure
Alb, care (nici mai mutt nici mai putin, scosese un ceasornic din
buzunarul vestei) a inteles cu greu ca intrase intr-o altfel de poveste
decal cele auzite sau citite de ea pand atunci. La inceput, vizuina dom-
nului iepuras era ca un tunel, apoi a inceput sA cads ca intr-o lantana,
cam vreo patru mil de mile, pand pe undeva pe-aproape de centrul
pamantului si se astepta sa ajunga pand Ia celalalt capat at pdmantului
(antipozi pared le zice), in Noua ZeelandA sau in Australia. CM:lea,
cadea in continuare si se gandea ca Dina (pisica ei) sigur o sa-i simta
lipsa, la ora ceaiului", cand n-o sa -si gaseasca laptele in farfuriutd.
Deodata buf! si iar buf! cazu pe un maldar de crengi si de frunzis
vested... Iepura.sul Alb alerga cat it tineau picioarele pe un alt condor
si Alisa porni dupa el, lute ca vantul, si se trezi intr-o said lung si joasa
cu usi de jur-imprejur, insd toate incuiate. Pe o masuta de clestar,
descoperi o cheie, mica, de aur, dar care nu se potrivea la nici o usa...
Se potrivea insd Ia o usitA inalta" de vreo trei palme dupa care zari o
gradind... cum nu mai vAzuse alta atat de frumoasa. Insd nu se putea
strange ca o luneta", ca sa poata intra pe usita mica. $i nu gasise nici
mAcar o notita cu instructiuni cum se pot strange oamenii ca
lunetele..." In schimb, a gasit o sticlutd cu o eticheta pe care scria:
-
Bea-ma! Ba nu, zise ea, intai ma uit, sa vac' daca nu cumva pe sti-
cla mai scrie si Otravd! (Pentru ca ea citise cateva istorioare foarte
dragute despre copii care se aleseserd cu arsuri... numai si numai pen-
tru ca nu tinusera seama de niste reguli foarte simple). Cum pe sticla
nu scria de fel otrava, se incumeta sa guste din continutul ei si gasin-
du-1 foarte pe placul ei (avea gust amestecat de placinta cu visine,
crema de ananas, fripturd de curcan si paine pi-dila, caldd, unsa cu unt),
repede o dadu gata toata"... Cam asa se desfasura povestea pe care un
tandr profesor de matematica la Oxford o spunea, plimband cu barca
pe Tamisa, pe Surorile Liddell si indeosebi pe preferata" lui, Alisa.
Unde erau principele Bender si printesa Semandal, a cdror poveste se

206
www.dacoromanica.ro
asemand cu cea a lui Ulise cu Circe? Unde era Seherezada, printesa
adormitd, sau chiar Zadig, printesa Babilonului a lui Voltaire, sau din
intamplarile din Voyage en Orient de Gerard de Nerval, in care autorul
se transplanteazd" in domeniul magic al Orientului identificandu-se
cu Califul Hakem? Charles Lutwidge Dodgson, cel care va deveni
celebru in intreaga lume sub pseudonimul LEWIS CARROLL,
povestea, fara sd-5i fi racut un plan special, aceste aventuri fire5ti, mi-
nunate si uluitoare in acela5i timp, inck, la rugamintea fetitelor,
autorul a acceptat sa imparta5easca 5i altora, de fapt copiilor din lumea
intreaga, Aventurile Alisei in Tara Minunilor, joc uria5 de cuburi
amestecate, cuprinzand (pares) fragmente din toate pove5tile cunos-
cute: imbinare fericita de vis 5i de adanca patrundere a realitkilor, de
joc sprintar 5i de observare gravd a vietii". (Gheorghe Seche5an) Multi
au considerat Aventurile Alisei in Tara Minunilor, unde totul se intam-
pia a5a cum nu to a5tepti sd se intample, ni5te intamplari fait sens.
Numai ca aventurile Alisei, oricdt de bizare, de neobi5nuite ar parea,
nu sunt simple nascociri odstru5nice, ci idei specifice unei gandiri de
matematician", ne atrage atentia Virginia Carianopol, intr-un cuvant
inainte la excelenta traducere a cartii in limba romans, facutd de Frida
Papadache. Intamplarile Alisei se bazeaza (oricat de necrezut ar
parea faptul la prima vedere) pe cloud capitole ale matematicilor
moderne, capitole care acum mai bine de o sutd de ani erau in plind for-
mare: Logica matematica si Teoria matematica a jocurilor. A5adar,
conchide pe drept prefatatoarea Aventurilor Alisei in Tara Minunilor,
era cu totul 5i cu totul altceva deck cele ce se intamplau in alte basme
celebre ale lumii, precum Cenwireasa, Motanul inceiltat, 'Merge Ara
beitreinete ci vials fdra de moarte sau Harap Alb.
lepurele Alb ii deschide Alisei portile unei imparkii de vis, cea
a cartilor de joc si a pieselor de sah, in care fiinte dintre cele mai
obi5nuite ale vietii de toate zilele ti se pare ca au o comportare si un
mod de a gandi din ce in ce mai neobi5nuit", dacd nu cuno5ti teoria
matematica a jocurilor, fundamentata de Blaise Pascal, genialul gandi-
tor francez, cel care, copil find, la 12 ani a reinventat geometria
pitagoreana, la 16, a scris un tratat despre conice", socotit de contem-
porani un efort atat de mare al mintii, incat (se afirma) de la Arhimede
incoace nu s-a mai vazut un spirit de asemenea fortd". Analizand bas-

207
www.dacoromanica.ro
mul lui Lewis Carroll in spiritul teoriei matematice a jocurilor. toate
lucrurile si faptele. aparent fara noima. dobiindesc o anumita logica.
Ceea ce aduce. de asemenea. in plus. acest... sa-1 numim basm fan-
tastic este inexistenta unui cod comun. Niciodata nu se stie (afirma. pe
bung dreptate. comentatorii) cand se va intampla un anumit fapt si. mai
ales. ce se va intampla: dad in basmul obisnuit. rostindu-se o formula
de genul ,.sesam. deschide-te esti sigur c5 in fata eroului va aparea
,.un tilram minunat-, in Alisa in Tara Minuni lor, deznoclamantul se
schimba si ne trezim in filo unui basm modem. in care pang si Luna
poate face rellectiii filosofice, iar fetita. atunci cand ajunge la curtea
regelui de Cupa. nu se arunca. la fel ca toli ceilalti. cu fata la pamant,
cand trece alaiul regal (..... la ce folos toata parada. data lumea trebuie
s5 stea cu fata la pamant si sa n-o \ada:T.) pentru c5 se comport5 ca
o adevarata fiica a secolului rationalist. XIX. comparand si judecand
totul ca tin adevarat scientist" (Gheorghe Sechesan) $i tocmai con-
fruntarea dintre cele clod' modalitati de exprimare ale continutului tex-
tului, permanentul conflict intre logic si absurd genereaza un umor
special, de un tip aparte. Iata un fragment concludent:

Un arbust stufos de trandqfiri se Indite-, aproape de intrarea in

grading: trandafirii inflorisera albi, dar trei gradinari dadeau zor pe
!angel arbust ci vopseau florae In rap. Alisei i se pant Jbarte cilidata
treaba asta ft se apropie. sa vada mai de aproape ce filceau.
Cand ajunse alaturi de gradinari, if auzi pe unul din ei zicand:
Fii atent, Cinci! Uite cum m -ai stropit cu vopsea!
Nu-s eu de vina raspunse Cinci morocanos. ,apte m-a lovit
peste cot.
$apte ridica ochii si spuse:
A,sa, Cinci, del mereu vina pe altii!
Tu mai bine sa tad! spuse Cinci. kri am auzit-o pe Regina
spunand c-ai merita sa ti se tale capul.
- Da' ce-a facia? intreba cel care vorbise Mt&
Asia nu to privecte, Doi! it repezi $apte.
- Ba 11 privelte! zise Cinci. sa-i spun: i-a adus bzicateiresei,
in loc de ceapa, cepe de lalele.
.5'apte zvarli pensula jos 41 tocmai striga:

208
www.dacoromanica.ro
 A.ya nedreptctie mai mr!
Candy, din intamplare. Bete cif ochii de Alisa. care statee i-i
observe. In clipa aceea se opri; ceilehi se intoarsera .yi o vazura .yi ei.
.yi toti ii Acura a plecaciune adeinca.
Vreti se- Jill a.ya de huni yi se- -mi .spuneti de cc vopsiti
trandafirii? intreba Alisa cu oarecare fialii.
Cinci yi .5.apie nu ziseret nintic. ci privira .spre Doi. Doi incepu.
cu glas scazut. ca 4'i cum i-ar fi fast teanta .sd 1711-1 antler cineva:
;inn. doinniyoara. de lept in locul asta trebuia se- fie a tufa de
tranclafiri ro.cii. iar noi. din greeala. am sndit un tranclafir alb. .yi data
descopera Regina bomboata asta. pune set ne tale la toll capul. A.ya ca
incercam .yi noi sa leceni ce putem. hiainte so Villa deinsa.
C'hiar atunci Cinci. care-0 plimba Ingrijorat privirile prin gra-
dina. exlainer Regina! Regina! yi intr-o clipa cei trei graciinari se
aruncara cu feta la pennant. Si.' auzi tropot de payi se apropia eland
Reginei. Alive intoarse capul. locale curioasei sa o varlet
In fruntea (Vanilla payeau zece oyteni, purteind halebarcle in
forma de trefle: aveau aceeai infatiyare ca fi cei trei gradineri: lun-
guieti si turtiti, iar inainile st picioarele le tineau intinse spre cele
patru colturi.
Urinara zece curteni: in lot de diamante purtau. presarate peste
tot veyntontul, carouri. Ca ci oytenii. treceau doi tale doi.
Dupe- el veneau copiii perechii regale; erau zece la numar Fi
dragutii de ei topaiau voio.yi. tineindu-se de many doi cute doi: toll
erau impodobiti cu inimi. Urtneu oaspetii cei mai multi dintre ei regi
fi regine. Printre dansii, Alisa recunoscu pe lepurele Alb: era plin de
neastampeir, vorbea pripit,ci zeimbea la orice se spunea. Trecu pe langa
ea Jura s-o observe.
In urma acestora venea Fantele de Cupei, purteind coroana
regelui pe o perna de catifee purpurie.
Tot acest mare, alai fit incheiat de Regele yi Regina de Cupet,
impodobiti de sus pane- jos cu inimi".

Laun moment dat, cand Alisa descoper5 un monstru", in rea-

litate un biet soricel pe care:in mod obisnuit, poate nici nu 1-ar fl
observat si se intreaba in ce limbs ar trebui s5-1 vorbeasc5, ajunge la

209
www.dacoromanica.ro
concluzia ca. musai. e necesar sa i se adreseze in limba universals".
pe care, sigur. o cun4eati si... animalelc. Si. astfel. limbajul povqtii
Alisei a devenit universal. numai ca el este talmacit in mod felurit de
milioane si milioane de cititori. fiecare descoperind. ascunse printrc
randuri. tot felul de semnificatii care. aka cum spunca cineva dcosebit
de inspirat. reprezinta. poate. cea mai mare minune" a acestui
basm.
Ce se mai poate spune despre autorii englezi de litcratura pcntru
copii? Ca renumite au devenit $i cartile din ciclul Mary Poppins. mai
ales de sand aceasta eroina a fost intcrpretata. intr-o pclicula eine-
matografica. de Julie Andrews. si ca, in anul 1997. a fos. t lansat pe
piata literaturii. primul volum din romanul Harty Potter de J.K.
Rowling. autoare care. prin tirajul dc pests o stiff' de milioane de
exemplare. pe care cartca 1-a obtinut pans acum. a devenit. deodata.
celebra in toata lumea.

210
www.dacoromanica.ro
 PRIMII SI NEiNTRECUTH MOHICANI AI LITERATURII
AMERICANE PENTRU COPII 51 ADOLESCENT!

Literatura nord-americanzi. in general. dar gi cca dedicata copi-

ilor $i adolescentilor std. de la inceput. sub semnul unor evenimente de
o importanta covarsitoare pcntru istoria acestei tari. desprc drama-
tismul cdrora. adcsea. este citat Mircea Eliade care scria: _America are
in pivnitd douzi cadavre: ncgrii $i indienii"..
JAMES FENIMORE COOPER (1789 1851) a scris. in spe-
cial. despre viata fcnnierilor americani care traiau in mijlocul indie-
nilor. despre Netty Bumppo (copilul alb. ramas orfan. crescut de tribul
Delaw ari). erou. este adevarat. romantic. dar capabil de actiuni
dcosebite. find inzcstrat de autor cu train puternice $i cu un generos
spirit de sacrificiu. atunci cand era vorba de dreptate, de bine $i adevar,
$i asta cu atat mai molt cu cat devine erou impotriva vointei sale.
Manuind cu aceea$i dexteritate lassoul, pistoful, carabina sau arcul, el.
indianul alb, fie ca i se spune Ochi de $oim" sau ,.Ciorap de piele",
ajtmge sd fie socotit un erou legendar. invdtand de la $coala aspra a
vietii $i a supravietuirii legile drepte ale preeriei. Astfel, a$a cum arata
Peter Conn in Istoria literaturii americane. Natty (cel din t'aneitonil de
cerhi. Ultimul mohican, Cauta fond de urme .a.) reprezinta chinte-
senta personajului american... care se elibereaza de modelul european
$i anticipeaza ceea ce avea s devina... El exemplified primitivismul
romantic ce scinda cultura literary pe ambele tarmtui ale Atlanticuluf'.
De aceea$i parere este $i Mihnea Gheorghiu, intr-o prefatA la Ultimul
mohican, care scrie ca Natty Bumppo ..... se deosebe$te de eroii
romantismului dulceag prin calitatile lui omene$ti reale: e un om al
faptei, curajos gi intreprinzator, (care) nu cunoa$te tristetea $i plictisul
e increzdtor in izbanda oamenilor de actiune. cinstit, ge-
neros". Intr-adevar, de$i critica literary a vremii i-a fost ostila, Cooper
a descris viata oamenilor adevarati (a cowboy-ilor, de pilda), plind de

211
www.dacoromanica.ro
peripetii *i primejdii pe care insa *tiu s5 le inving5. asemenea eroilor
tuturor timpurilor (zei. semizei. cavaleri medievali). numai prin pro-
priile insu*iri fizice *i morale.
Dar tine era acest ..caviler at spatiilor nemarginite. cowboy-ul'?
Era un simplu paznic de vile pc imensele teritorii din vestul Americii.
care a devenit simbol al curajului *i sangelui rece. al for(ci de a supunc
*i domina natura. deseori ostil5. care mai trebuia s5 flea fal5 *i altor
multe situatii neprevazute. cum erau atacul animalelor s5lbatice. at
bandi(ilor *i hotilor de ite. ..E1 trebuia s5 lie capabil s5 adune de prin
N

vai *i viroage animalele r5t5cite. s5 poat5 mina intrcaga cireada prin

locuri greu accesibile. pe ploaic sau viscol. s5 stavileasca *i sa
potoleasca descle access de spaima ale vitelor care porneau din senin.
in galop dezordonat intr-o invalm5*cal5 grew de controlat (a*a
numitele stampede). Un bun cow-boy era in stare s5 se descurce in
toate aceste situalii firs a desc5leca nici m5car pentru o clipf1. De molts
on *i somnul *i-1 Ikea in *a. Cand oboseala i*i spunca cuvantul, se
culca imbracat pe parnantul gol, sub cerul Tiber. invclit doar cu ()aura.
avand *aua capital *i calul p5scand al5turi. Diminea(a. dup5 ce iii
prepara o bautura fierbinte care cu mulls indulgent5 se putea numi
cafea *i im-buca rapid din modestele provizii de hran5 pe care le purta
in *a, inc5leca, find gala pregatit pentru o nova zi de lucru istovitoare
care putea fi. on monotona, on OW de intamplari neprevazute.
(Valentin Tanase)
Care erau accesoriile concrete ale acestui non erou, romantic
*i nostalgic, declan*atonil unui nou mit, care a lansat in America nu
numai un nou stil de viata, ci *i un nou concept cultural *i artistic,
incepand cu genul de muzica ,.country", cu vedete *i festivaluri cele-
bre, apoi cu productia de filme western-, cu mon*tri sacri ai genului
(Gary Cooper, Henry Fonda, John Wayne. Paul Newman, Kevin
Costner), la care se adauga nenum5ratele romane dar *i povestirile in
imagini, cu o atat de mare audienta mai ales in randul copiilor *i ado-
lescentilor? Aceste accesorii, atribute ale vietii de cow-boy, erau
nemaipomenit de pamantene: in primul rand, costumatia: nedespartitii
blue jeans, ciima*a cadrilata cu buzunare marl, palaria Stetson, cu
boruri largi *i cizmele cu tocuri inalte. Cizmele erau mandria oricarui
cow-boy. Croite din piele groas5, ornamentat5 cu cusaturi, cu carambi

212
www.dacoromanica.ro
*i tocuri inaltc. crau prea putin comodc pentru niers. Pentru a le face
mai comode. cow-boy-ii obi*nuiau sa le lase o zi Ia muiat in apa. dupa
care le incaltau tide *i nu le scoteau timp de cateva zile pentru a le face
s Sc muleze pe picior. De altfel. scosul *i Malaita cizmclor erau dotia
ocupatii foarte ancvoioasc pe care posesorii le ocolcau adcsea. Nici pe
ultimul drum. cow- boy -ii nu se desparteau de cizmelc lor. Nu dcgea-
ba. cimitirul din Tombstone (..Piatra de mortnant-) until din ora*ele
..fierbinti- ale Vestului salbatic sc numea ..Boot - Hill' (Dealul Cizmei).
Salta era cea mai importanta piesa de echipament a
cow - bov -ului. Pentru cineva care -si petrcce toata ziva calare. *atia este
biroul *i pupitrul sau de comma. De accca. stile de cow -boy crau
foarte solidc *i foarte scumpe. Toate accesortile *i ustensilele
cow - bov -ului crau legate de *a. Noaptea. *aua devenca *i perna *i
capatiii. In decursul vietii. cow-boy-ul putea avca mai multi cai. dar de
cele mai multe on o singuni *a. care era. astfel. prima *i ultima sa
avere.
Pistolul, atamand la sold in tocul de piele. numit -holster-, era
ultimul accesoriu, insa de o importanta vitals in viata dc cow-boy.
Pistolul Colt- cu *ase focuri a fost cea mai folosita arms a
cow-boy-ului, un fel de prelungire naturalaa bratului. *i cel mai efi-
cient mijloc de aparare intr-o lume ostila. In diverse versiuni, de Ia
modelul Navy-Colt- la renuinitul _Colt 45-, armele _Colt- au devenit
celebre atat prin robustetea gi precizia lor. cat *i prin faptul ca au la
activ cele mai multe victime dintre toate armele de foc folosite in
epoca. Cu un mecanism simplu, ..Colt--ul putea trage chiar daca se
rupea o parte din angrenaj.
Faptul ca mirajul vietii de cow-boy nu s-a risipit, o dovede*te
pasiunea copiilor *i adolescentilor de a citi *i alte cacti ale lui James
Fenimore Cooper, The Pioneers. The Prairie, The Pathfinder
(Cerceta*u1), The Deerslayer (Vanatorul de cerbi) care se alatura
aka-numitelor rodeo's", acele intreceri spectaculoase intre noii
cow-boy, la unele discipline spccifice, odinioara, vietii de vicar:
inseuarea, calArirea si imblanzirea unui cal salbatic, calarirea unui
taur tanAr, prinderea, rasturnarea si imobilizarea unei vite cu las-
soul, probe de calarire de mare dificultate.
Inca de Ia sfar*itul secolului al XVIII-lea, in pamflctcle marcate

213
www.dacoromanica.ro
de un ..umanism lucid, Benjamin Franklin * scria despre ..ncdreptatea
strigatoare la cer a negotului cu sclavi.". In aceasta atmosfera, rever-
beratoarc de largi ecouri. apare scriitoarea HARRIET BEECHER
STOWE (1811 1896). al carei roman. Co liba unchhilia Min. se pro
nun(a pentru abolireasclaviei negrilor. Rica. sofa $i sotie de pastor. ea
a cunoscut bine via(a sarmanilor negri. adu$i din Africa. pentru a lucra
pc plantatifle vechilor sau mai noilor coloni$ti. Prin unchiul Tom. pen-
tru prima oars intr-o carte se argil ca negrii nu sunt cu nimic inferiori
albilor. ca sunt capabili de inalta omenie $i generozitate. Prin alegerea
unui negru ca personaj central al unei carti. propunandu-1 chiar ca
cxemplu de umanitate profunda $i prototip al omului adevarat (remar-
ca Andrei Banta*, traducatorul in romane$te al romanului) autoarca
..izbuteve sa creeze un personaj complex... pentru ea nobletea lui
sufleteasca $i inaltele principii pe care le sustine $i le practice deter-
mina la el cel putin cloud atitudini fundamentale: pe de o parte. o rezis-
tenta pasiva impotriva raului ceca ce s-ar putea numi o doctrine a
non-violentei. iar pe de alta parte un dinamism activ. manifestiiri cura-
joase in slujba binelui". Istoricul literar american. Peter Conn, ana-
lizand acest roman, face o precizare interesanta: Coliba unchbilui
Tom nu va fi fost cauza Rfizboiului de Secesiune, dupe cum a spus
Lincoln,** dar scenele culminante ale carpi moartea micutei Eva $i
omorarea lui Tom au devenit simboluri universal recunoscute ale
destinului inocentei aflate in mainile coniptiei. Victimele din romanul
Harretei Beecher Stowe au forta dar este forta dragostei $i a iertarii
cre$tine. Mila $i ingaduinta se opun $i, in cele din urma, inving cru-
zimea monstruoasa a sistemului sclavagist, personificat de Simon
Legree, ticalosul bepv ".
Literatura americana, cu mare impact in randurile copiilor $i mai
ales ale adolescentilor de pretutindeni, descopera in HERMAN
MELVILLE (1819 1891) pe autorul animat de ...dorinta arzatoare de
a spune adevarul $i numai adevarul, pe cel care iubea pe toti oamenii,
inciusiv pe cei care se scufundau in adancuri (adica)... intregul corp al

* Benjamin Franklin (1706 1790), fizician (a inventat paratrAsnettil), filosof, publicist i om de

stat american.
** Abraham Lincoln. a anti alegere la preedintia State lor Unite, prin abolutionism (1880), a
dal semnalul RAzboitiliii de Secesiune.

214
www.dacoromanica.ro
intclectualilor care. de la inccputurile lumii pans acum (dupa cum mar-
turisea intr-o scrisoare), deli s-au scufundat in adancurile gandirii,
s-au ridicat din nou la suprafata..." In 1841, dupa ce a dobandit o
bogata expericn(a de viata. s-a imbarcat pe o baleniera i a pornit pe
Mari le Sudului: a trait intamplari extraordinare in Tahiti si a
supravictuit printre canibali. Intorcandu-se dupa trei ani in America. a
inceput s scrie carti. inspirat de calatoriile sale, care insa au fost pri-
vite cu raceala: chiar $i Moby Dick. unul dintre marile romane ale
lumii, despre care criticul Eugen Schileru spunea: ..Frumusetea morals
a accstei carti consta in faptul ca eroii ci, desi resimt ostilitatea naturii,
cu intensitatea inspaimiintata cu care o vor fi resimtit-o primii oameni.
totui confirms. cu o hotarare de neclintit. lupta impotriva acestcia. Si
astfel, plasmuind epopeca infruntarii dintre Ahab $i balena alba.
Melville ne face sa intelegcm intrcgul proces de creatie a miturilor si
simbolurilor". Sunt i critici care afirma chiar ca umfarirea balcnei
Moby Dick ofera si ocazia de a prezenta o mare parte din ,,istoria
politica i economics a Americii, precum si multe dintre tensiunile ei
interne". Fara a nega cu desavarire acest aspect, romanul prezinta in
mod sigur, metaforic $i simbolic, confruntarea implacabila dintre forta
naturii $i vointa umand. Subiectul caiii este simplu si poate fi infdtipt
in cateva fraze: un capitan de vapor, Ahab, a fost faint trupete, dar mai
ales sufletqte de o balena, motiv pentru care, in anul urmator, porne*te
cu baleniera Pequod" spre locurile unde se ascunde marele chit alb,
cu dorinta ferma de a se razbuna, ucigandu-1. Insa, dupa trei zile de
urmarire, Moby Dick este cel care it ucide pe Ahab si sfdrama vasul.
Totul pare simplu, linear, ca in multe alte povestiri $i romane aparute
pans atunci i dupa aceea, a caror naratiune se invade in junil dramelor
posibile ale marii. Romanul lui Melville este insa de o fold extraordi-
nary $i altemeazd cu mdiestrie, pasaje senine" i tensiuni insuporta-
bile". Si toate acestea intr-un stil inegalabil, plin de greutate, dimensi-
une $i culoare. Nimic nu-i artificial, nici chiar faptul ca toate peso-
najele romanului, Ahab, Ishmael, Elie, Gabriel au nume luate din
Biblie, asemenea nume parand fire*ti in contextul vietii din Noua
Anglie... autorul find astfel indreptatit sa sugereze analogii biblice".
Ahab, acest mare om nelegiuit ai divin... chiar i napdstuit i urgisit...
ii pastreaza atributele umane si, asemenea lui Iona, pacatuiete cu

215
www.dacoromanica.ro
stiint5, caci data ii suntcm crcdinciosi lui Dumnezeu, trebuie s5 ne
tr5dam pe not insine" (Marcus Cunliffe Literatura S'tatelor Unite).
Cel care povesteste toate intampl5rile din Mobv Dick este Ishmael
care. intr-unul din capitolele romanului exclama: _Toga cartea asta
este doar o ciorna ce zic, ciorna unei ciorne". Minunata ciorna. pen-
tru ca reprezinta... until din cele mai mari si importante romane ale
lumii. semnificatia lui imbogatindu-se cu fiecare noun lectura.
Povestca" lui MARK TWAIN (1835 - 1910) incepe in anul
1859. cand publics in ziarul ..The Delta". din New Orleans. cateva
povestiri. Fiu al unui judecator de lard. Samuel Langhorn Clemens se
stabilcste impreuna cu familia la Hannibal. pe malul fluviului
Mississipi. Moartea tatalui s5u. atunci child avea numai 12 ani. it face
s5 intre ucenic la o tipografie. apoi. criza economics ce loveste Statcle
Unite in 1857 it detenriina s5-si schimbe ..meseria" si s5 devin5 mari-
nar pe Mississipi, si sa-si is ca nume literar... tin strigat semnificativ al
acestora, atunci cand masurau adancimea apei fluviului: _Mark Twain"
(Doi stanjeni, aproximativ s.n.). Celebritatea i-a adus-o, aproape
instantaneu, povestirca Broasca seiltarectta din tinutul Calavaras, care
a aparut in revista newyorkeza The Saturday Press", in anul 1865. In
povestire era vorba despre Jim Smiley, mare amator de pariuri, care
avea soricari, cocosei, motani si tot soiul de dih5nii dintr-astea,si pe
orice ai fi vrut sa pui ramasag, hop ca el ti-o si punea sub nas! Intr-o
blind zi, a prins un broscoi si 1-a luat acasa, zicand Ca se gandeste s5-i
faca educatia". Si intr-adevar, in scurt timp broasca lui devenise
experts la saritura pe teren neted... iar Smiley era Bata s5-si puns
ramasagtoti banii, pans la ultima lescaie:
Intr-o zi, un om strain de asezarea aceasta dadu peste Smiley,
care tocmai iesise cu colivia (in care linea broasca pe care o botezase
Daniel) si it intreba:

Ce-ai acolo?
Smiley raspunse cam in doi pen:
Ar putea sa fie un papagal, tot ala cum ar putea fi un canar.
Dar uite ca nu-i dealt un broscoi!
Strc'iinul luc colivia, o privi cu atentie, o intorse pe toate fetele
ui zise:

216
www.dacoromanica.ro
 Hmm. aya-i! Ei. yi ce mare scofalei e de chtmnealui?
Ei Nine. zise Smiley degajat .i nepasator. is eva tot se pri-
cepe. in orice caz. En cred ca sare mai departe deceit once broasca din
tinutul Calaveras.
Omul hid din non colivia i o privi iardyi cu bagare de seama,
apoi i-o ditch' inapoi lei Smiley V zise raspicat:
latuyi. nu veld de ce-ar ji broasca asta mai grozava decal
allele.
Se prea poate sa nu vezi. i-o intoarse Smiley Nit zic. poate ca
to pricepi la broayte. dar pocue ca nu: tine ytie. poate ca ei cunosca-
tor. dar poate ca evi numai un ageamiu in chestia asta. In orice caz.
en tin la parerea mea yi sent gala sa risc patruzeci de clolari. punand
ramayaag ca sare mai departe deceit orice broasca din tot tinutul
Calaveras.
0177u1 ramase o clipa pe 0'7(110, yi apoi zise putin Intristat:
Ei. en nu suet de aici i n-am nici o broscei, dar data a.y avea,
ay pune ranzeiyag.
Smiley ii reispunse:
Nu -i nimic, nu-i nimic, data Imi tii putin colivia, ma duc sa-ti
aduc o broasca.
,Fi a.ya se face ca omul a lux colivia, a pus jos cei patruzeci de
dolari, impreunei cu cei ai ha Smiley V s-a apucat sit -1 actepte.
Steitz, o bucatei de vreme, gandindu-se V tot gandindu-se in sinea
lui, apoi scose broscond, ii cdsca gura si umpland o lingurita cu alice
i-o turnei pe gat, de-i ajunserii alicele panel in .falci, dupei care it aleza
din nou jos. Smiley se Buse la baltei yi se infinda prin mai, uncle dibui
vreme Indelungata, pond ce, in cele din firma, prinse o broasca, pe
care o Buse la fata locului. 0 deidu omului pt zise:
Acum. dace' ecti gata, pune-o Tanga Daniel cu labele din fatei
pe aceea# linie, iar en le voi da plecarea. Apoi zise: un doi, trei,
sariti! . ci atat el, cat V strainul atinserei dindarat broavele. A dorta
broasca se scilta,ci sari, dar Daniel incerca sa se ridice fi se opinti din
umeri, aca ca un francez dar degeaba: nu se putea urni din hoc;
era greu ca o nicovala fi nu se putea micca, de parcel era ancorat.
Smiley ramase tare mirat ci oarecum dezihtzionat, dar, bineinteles, nit
Via ce se intamplase.

217
www.dacoromanica.ro
 Strainul lua banii pieta. Cand icV pe u.ei. arata cu degeml
mare peste umar inspre Daniel i zise din nou. JOarte
- Ei Nine. nu vad de ce-ar fi bmsca asta mai grozavei decal
allele.
Smiley ramose locului. scarpiniinchi-se in cap 4i unandu-se o
blind bucata de vreme in jos. la Daniel. paw) cand in cele din mud
zise.
Ma stir de ce dracu s-o fi dat batut Daniel. N-o fi pant ceva?
Nu Itiu de ce. dar 111i se pare tare uniflat.
apnea pe Daniel de ceala. it tidied 4.i exclamei:
11

Ei, dreicie! Ze' Baca nu canteireste cinci hwy.' $7 intorcancht-1

cu capul in jos vazu cum ti ie.s din gurei vreo doi pumni cle alice. Ahia
atunci se clumiri V-I cuprinse Aria. Puse broasca jos V o porni chipa
oniul care -/ layelase... dar is -I de uncle tut-i!

Dupa numai doi ani. adicii in 1867. Twain isi publics primul
volum intitulat (diva povestirea care ii adusese o adevarata glorie li-
terara). Broasca saltareatei din Calaveras si cite povestiri, ce parch'
tragea o concluzie... maximei- pe care. adesea. o repeta in ciclul lui
de conferinte expuse in California, intr-un stil absurd si burlesc: Sa
rim recunoscatori prostilor, data n-ar fi ei, not ceilalti nu ne-am putea
a firm a ".
Bibliografia despre Twain este imensa. Se afirma ea s-au scris
pans acum peste o mie de lucrari despre viata si opera accstui adevarat
titan at literaturii americane. Deosebit de popular in timpul vielii sale.
multa vreme critica literary s-a axat mai ales pe latura umoristica a
creatiei sale. fiind considerat un rege al veseliei" p ignorat ca purta-
tor al unui mesaj profund umanist. Intr-adevar. in cartile lui Mark
Twain, fie ca sunt sau nu sunt scrise pentru copii 1i adolescenti, umorul
are felurite ipostaze (zambet, zambet ironic. ills, hohot de ras, rictus
amar etc.), dar intotdeauna subtextul acestuia isi trage seva din
..1Ridendo castigat mores". adica din acel dicton clasic, - rad ca s
nu prang. fluviu satiric subteran prezent nu numai intr-una din primele
lui carti publicate Ageamii in strainatate (1869). ci si in Aventurile
lui Tom Sawyer, Hata pe Mississipi, Aventurile hti Hucklehery Finn
(care se inspira din propria copilarie si adolescents), dar si in Print ,ci

218
www.dacoromanica.ro
eer.etor sau in Un yankeu la curtea regehti Arthur. romane care, sub
pretextul pove$tii, nc cufuncla in plina rcalitate. Un cunoscut critic
american. Marcus Cun liffe. face chiar o =lama subtila: ..In operele
sale clasice. Twain este. ca $i Chaplin in primele lui filme. un mare
artist. stapan deplin pe me$tesugul Sall. Posteritatca $i-1 va aminti pen-
tru cal-tile in care clementul principal nu este nici farsa. nici dezolarea.
ci dragostea de oamcni impletita cu o profuncla cunoa$tere a vietii.
Acestea sunt Thin Sawier. I iata pe Mississipi $i mai ales Hucklehely
Finn. In ele a zugrtivit. cu caldura i precizie. viata pc care o euno$tea
ccl mai bine. viata orasului copilariei sale $i a fluviului pe care e situ-
at...- Astfel. Tom Sawyer. vcsel $i mcrcu pus pe $otii. isi pune
istetimea $i curajul in slujba gasirii cclor mai ingcnioase solutii pentru
a icsi din situalii dificile. iar vocea lui Huck. remarca un alt critic.
Peter Conn. este ..una din principalele realizari americane din sec-
olul al XIX-lea, evocand o lume in acelasi timp reala $i mitica.
Calatoria racuta de Huck $i Jim pe fluviul Mississipi se transforms
intr-o iincursiunc in istoria americana. o luare de pozitie impotriva
politicii oportuniste care aprobase sclavia-. Dar Twain, aflam prin
gura lui Huckleberry Finn, vagabondul nu se impaca nici cu a$a-zisa
.,viata eivilizata-, din casa vacluvei care 1-a infiat:
- Am' ineercat, da-i degeaba, e degeaba, ma Tom! Nu-i de
mine: nu-s invatat. Vaduva e painea lui Dumnezeu, dar nu ma-mpac cu
obiceiurile lor...-
Care sunt obiceiurile incriminate de Huck? il pune sa se scoale
in fiecare dimineatii cu ccasul. it pune sa se spele. iar slugile it piap-
Ulna, pans it apnea ametelile... Apoi, pe langa toate acestea, nu-I lass
nici s doarma in Sopron $i e obligat, musai, s poarte ni$te ..afurisite"
de toale. de-i vine sa crape in ele. Si. unde s-a mai pomenit una ca asta.
e obligat s umble toata duminica inapt! Superstitios, naiv, prost
crescut. $olticar, dar bun la suflet $i generos din fire ", vagabondul este
la ineeput sub tutela prietcnului sau Tom Sawyer, care it accepts ca pri-
eten, numai daca se va ,,civiliza ". Dar Huck, OM de un nativ bun-simt,
isi d i scama Ca emanciparea lui nu va veni nici prin constrangerile"
vacluvei, nici prin minciunile lui Tom. Iar Japirea- din casa vaduvei,
de catre fatal sau, de$i acesta este tiran, betiv $i brutal, inseamna pen-
tru el ineeputul eliberarii, pentru ca libertatea o va gasi pe Mississipi,

219
www.dacoromanica.ro
care. in fond inscainna intoarcerea la natura. Este un prim popas pc
lungul drum at libertatii care se va intregi in contactul cu fugarul
negru Jim. caruia ii promite ca nu-I va da in vileag: ..E-adevarat. ti-am
spus eh n-am s to parasc. $i am s ma tin de cuvant. Sa mor. dad' nu.
0 sa zica lumea ca-s un abolutionist ticalos $i-o sa ma dispretitiasca
fiindca n-am suflat o vorba. da nu-mi pasa..." Doi potlogari care se
acivasera pe pluta lor. it vend insa pe Jim... pe 40 de dolari. dar Huck
$i Tom. in finalul carlii. iI clibereaza. De ce este readus Tom. tocmai
actin, in prim-planul romanului'? Pentru ca Twain a gasit o metoda
maiastra de a sublinia transfonnarca lui Huck. printr-un puternic con-
trast. In zadar Tom nu va omite. in scopul cliberarii lui Jim. nici unul
din cli$cele clasice ale unui anumit gen. de literature de aventuri: intot-
deauna va ie$i in evidenta bunul-simt $i omenia lui Huck. Pentru
accasta a fost. insa. nevoie ca in finalul carlii sa realizeze o adevarata
satire impotriva unui anumit romantism. transformandu-1 pe Torn
Sawyer intr-un fel de Don Quijote adolescent. Cu ajutorul lui
Huckleberry Finn, Twain ..sla$ie valurile romantice ale modului de
viata feudal" $i demorrstreaza subrezenia $i absurditatea acestuia.
incepand sa o scrie in anul 1876, cartea a fost tiparita la sfar$itul anu-
lui 1884 $i Huck a pornit, intr-un mars triumfal. sa cucereasca intrea-
ga lame.
Dad despre Aventurile lui Tom Sauyer, Twain i1i Inchipuise
ea _nu e deloc o carte pentru copii" $i... ,..va fi citita numai de adulti,
pentru care a $i fost scrisa" nu acela$i lucru 1-a gandit despre .,carti-
cica pentru copii" intitulata Printul ci pajul, pe care a dezvoltat-o,
dandu-i o semnificatie simbolica in Print cerotor. A rasfoit vechile
cronici engleze, s-a oprit la printul Edward Tudor, full lui Henric at
VIII-lea, $i 1-a pus Ali schimbe temporar imbracamintea $i desti-
nul", cu un cer$etor de la periferia Londrei. Tom Canty. Intre timp,
la Hartford, re$edinta scriitorului, soseau scrisori pline de admiratie
din America $i din toate collurile lumii, purtand uneori adrtse
nastrupice: Mark Twain, State le Unite" sau ,,Mark Twain,
omenirea". 0 data a primit o astfel de scrisoare chiar cu adresa _Mark
Twian, naiba $tie unde", iar marele umorist i-a raspuns coresponden-
tului sau: Uite c-a $tiut!". Despre The Prince and the Pauper, ii mar-
turisea unui prieten: Povestirea imi face atata placerc. incat nu vreau

www.dacoromanica.ro
220
sa ma grabesc. ca sa n-o termin. Intenlia mca este de a sugcra plastic
asprimea excesiva a legilor din acea vreme. punandu-1 chiar pc rege s
suferc uncle din rigorilc for 5i dfindu-i prilejul de a le vedca pe celelelte
aplicate semcnilor sal. $i asta pentni u explica rclativa bland* care
dcosebe*te dornnia lui Edward al VI-lea de toate domniile anterioare 5i
posterioare ei". Cartea Print .yi ceryelor a apart intr-o edilie fn.nos
ilustrata, cu dedicatia: ..Binecrescutilor 5i dragutilor copii. Susi $i
Clara Clemens ". fetitele lui. Dcsprc continutul acestei carti bine
primita de cititori. critica literara a scris ca este ..cea dintai povestire
istorica a lui Mark Twain care. in sfar*it... a fost luata in scrios" 5i ca
este ,.opera unui alt 'RN ain deceit cel pe care it cunoavem de vireo 12
ani incoace ca pe un umorist ugubat...- La sfaritul anului 1889 apare.
Insa, romanul U17 yankeu din Connecticut la Curtea regelui Arthur.
care a dezlantuit un potop de rccenzii injurioase i anuntau ,.lamenta-
bilul qec- al ultimei opere a lui Twain. Cartea, scrisa ca 5i Aventurile
lui Hucleberry Finn, la persoana intai, incepe cu definirea persona-
litatii yankeului:

Stint american. M-am nascut pi am fost crescut la Hartford. in

statul Connecticut ytii. pe malul reiului, la tarn. Aya ca stint yankeu
get-beget. din talpi si peina-n crevet - si inch unul practic. Ba, si
nesentimental, dupe care mi se pare. care va sa zica lipsit de poezie.
Aya e! Tata a lost potcovar, unchiu-meu doctor de cat. iar eu, pentru
fnceput, am facia yi una yi alta. Apoi, m-am dus la o mare fahricei de
armament yi mi-am inveitat adevarata meserie. I-am deprins toate
chichi,tele. Am inveitat sa fabric de toate: pup, revolvere, tunuri,
cazane. mayini yi tot felul de mayineirii care scutesc omul de
obosealc1-.

Acest american practic, o data ajuns la curtea Regelui Arthur.

incepe sa revolutioneze intreaga societate feudala", el fund inarmat
cu cunoOntele unui muncitor industrial din secolul al XIX -lea, pentru
ca nu-i vine greu sa duca de nas pe cavalerii creduli $i ignoranti ai sec-
olului al VI-lea". Astfel, el '4i incepe ispravile prin prezentarea unei
eclipse totale de soare ca pe un miracol personal, find duvnanit... de
(scum cunoscutul nostru personaj) vrajitorul Merlin, insa fara suc-

221
www.dacoromanica.ro
ces: ..Actiunile lui Merlin se prabusisera. Regele voia sa-i taie Icafa:
voia chiar sa-1 dea afara, dar am pus o vorbti buns pentru el..." Puterea
yankeului devenise foarte mare. nu era _umbra unui rege". devenise
substanta lui ba chiar mai curand regele era umbra lui". Tabloul
societa/ii engleze din secolul lui Arthur este ..pretentat de yankeu in
culori sumbre":

,.Majoritatea natizinii britanice a regelui Arthur era akeituitei

pur si simplu din sclavi. care purtau acest flume yi aveau o zgarclei de
fier la gat. Restul erau sclavi in fapt. Boar ca n-aveau .yi numele. dar
fyi Inc/lip:dart ca sent oameni . i Inca oameni liberi. yi chiar a.ya tyi
spuneam Adevarul e ca natiunea In iniregul ei se Oa pe lume cu
un singur stop: sa se prosterne inaintea regelui. a hisericii .yi a nobi-
limii: .sei robeascei pentru ei: .sit - ;i dea sujletul. truclincl penult ei: sa
moara de foame pentru ca ei set lie ghifitriti: sa munceasch pentru ca
ei sa poata zburda: sa soarbei pond la fund cupa ameireiciunii pentru
ca ei sa poata ft fericiti; sa umble goi penult ca ei sa poata purta inciter"-
sun 4.i bijuterii: sa plateasca biniri pentru ca ei RI fie netrebnici: sa se
ob4niriasca o viata Intreagd cu vorbe/e ;i atitudinile injositoare ale
hngusirii. pentru ca ei sa poata payi cu semetie si sa se creada zeii
hunt!. ,57 pentru toate acestea nu primeau alto multurniri, deceit lovituri
41 dispret, fi erau ateit de saraci cu duhul. incat /Jana ci aceastei atentie
o luau drept cinste".

Dorind sa cunoasca mai indeaproape" via/a poporului.

yankeul, impreuna cu regele Arthur, pornesc incognito prin /ata si
ajung sa fie vanduti ca sclavi, ba chiar sa fie condamnati la moarte prin
spanzuratoare. Din fericire, yankeul reuseste s is contact telefonic cu
omul sau de incredere si cu putin inainte de executie sosesc, OWL. pe
biciclete, vreo 500 de cavaleri in frunte cu Lancelot si-i salveaza de la
moarte. Dar, imediat dupa intoarcerea la Curtea regelui, yankeul
(devenit mai de mult sef") este obligat sa lupte cu un cavaler care it
provocase, candva, la duel si cu lassoul de cow-boy, apoi cu
revolverul, el iii doboara, cu usurinla adversarii. Urmeaza trei ani de
adanci prefaceri, la capatul carora:

www.dacoromanica.ro
222
 ..ScIctvia era moarta ci ingropatit toil oamenii erau egali in fata
legii: impozitele ajunsesera echitabile. Telegraful. telefionul. fonogra-
Jitl, ma.yina de scris. marina de claw i tot ceilalti o mie .yi until de slit-
jitori seirguinciosi yi indemeinateci ai ahurului .yi electricitatii isi
costigau. treptat. simpatia in reinclurile poporuhti. Aveam clown -trei
vase cu ahuri pe Tamisa, aveam nave de reizboi cu ahuri initiasem
marina comercialei cu aburi: ma pregateam set trimit o expeditie care
sa descopere America-.

Intre timp. ..seful" se insurase. avea si o fetita botezata ..Alo

Centrals ", dar care. imbolnavindu-se de anghina difterica. a fost nevoit
s-o duca in Franta ..pentru a schimba aerul". Prilej ca... profitand de
inghesuiala si de moartea regelui Arthur. Lancelot (acum, pasionat
speculant de bursa) sa inhiture toate schimbarile savarsite de yankeu.
Acesta, impreuna cu cateva zeci de tineri ..crescuti la noua scoalr, se
fortifica intro pesters, dc unde nimicesc cu ajutorul curentului elec-
trtic si at dinamitei zeci de mil de cavaleri. Merlin ramasese insa vraji-
torul binestiut si strecuransiu-se in pesters, deghizat in staie femeiesti,
it adoarme pe vechiul sat dusman... pentru treisprezece secole.
Insa yankeul, asemanat de admiratorii lui Twain cu Don
Quijote, se parea ea urma sa aiba, ca personaj literar, un destin sumbru.
N-a fost sa fie asa si impotriva criticii americane, dar mai ales a celei
englezesti, timpul i-a harazit un destin clasic". Astfel incat, G.B.
Shaw, contemporanul mai tank al lui Twain, ii scria: Suet convins ca
viitorii istorici ai Americii vor avea nevoie de operele dumneavoastra,
asa cum au nevoie istoricii francezi de scrierile politice ale lui
Voltaire".
Un alt prozator american, ale carui cat* nu trebuie sa lipseasca
din bibliotecile copiilor 1i adolescentilor este JACK LONDON (1876
1916). La fel ca aproape top scriitorii importanti, a avut o copilarie
chinuita (la varsta de zece ani vindea ziare pe strada), iar adolescenta
1-a scufundat profund in vista, creandu-i posibilitatea de a dobandi o
experienta inedita si variata, valorificata apoi in opera sa. Criticul
american Marcus Cunliffe, in volumul Literatura Statelor Unite
(despre care am mai amintit), reuseste sa faca un rezumat succint al
tematicii si subiectelor din volumele acestui scriitor cat se poate de

223
www.dacoromanica.ro
neslefuit (care, totusi), in ciuda sabloanelor jumalistice si a povestirilor
despre forta si despre virilitate, constituie o lecture deosebit de pia-
cuta". Scriind mai ales despre viata celor care se lupta cu vitregiile
naturii iii cu 'lid din oameni, London surprinde, cu multa forta,
peripetiile goanei dupA our din Klondike, viata in mahalalele Londrei,
episoadele razboiului ruso-japonez, pe care le-a urmarit in calitate de
corespondent al agentiei Hearst... supra-omul si oprimatul..." Cel mai
cunoscut roman al sau este, Odra indoiala Colt Alb in care scriitorul
infatiseaza peripetiile unui caine lup (trei sferturi lup si un sfert
caine"), dotat cu o mare forta fizica, dar si cu o inteligenta" specials,
puse in slujba omului ce I-a domesticit si caruia ii devine un devotat
prieten: impresionanta si inteleapta pledoarie pentru apropierea de
nature, pentru apararea acesteia.
Mai sunt, desigur, si alti scriitori americani care ar trebui
amintiti: A.A. MILNE, autorul Povestirilor despre Ursuletul Winnie,
pentru ca despre Salinger am pomenit intr-o alts parte a fabuloasei
istorii a acestui gen de literature. Dar, desigur, nu trebuie scapat din
vedere nici marele EDGAR ALLAN POE care, Inca din 1841, prin
povestirea lui The murder's in the Rue Morgue, a deschis drumul
intregului gen politist si celebrilor autori: Robert Luis Stevenson,
William Wilkie Collins, Arthur Conan Doyle, Nicholas Blake, Gilbert
Keith Chesterton si multi, multi altii.

224
www.dacoromanica.ro
 DE LA SIEGFRIED SI TILL... LA WINNETOU, DAR SI LA
PINOCCHIO, NILS SI BIMBI...

Trecand prin Parsifal (25.000 de versuri), opera capitald si sin-

gura pe care a desavarsit-o Wolfram von Eschenbach, apoi prin roma-
nul Tristan .yi Isolda de Gottfried von Strassburg si ajungand la
epopeea eroica populard Cdntecul Nibelungilor, literatura germana, in
general, dar si cea pentru copii si adolescenti s-a adapat, multd vreme
din mici povestiri si snoave, de obicei satirice, care faceau deliciul
ascultatorilor din castele, tavernele oraselor si carciumile satelor. Inca
din se-colul al XIV-lea se raspandesc, astfel, farsele unui personaj frate
bun cu Pacala Till Eulenspiegel (tiparite in 1515 si reluate de multi
scriitori Grab le, Raabe, Busch si Charles de Coster), iar apoi,
Uimitoarele calatorii .ci aventuri pe uscat .yi pe apd ale Baronului
Manchausen de GOTTFRIED AUGUST BURGER (1747 1794)
o carte despre fanfaronadd si laudarosenie, care nu si-a pierdut
farmecul nici azi".
Desigur, succinta dar minunata calatorie prin literatura germand
pentru copii si adolescenti nu ar fi cat de cat completa, daca nu am
aminti de E.T.A. HOFFMANN (1776 1822) care, in Spargatorul de
nuci, prezinta unele intamplari din lumea papusilor si a juariilor, de
GOETHE si de Suferiniele tandrului Werther, precum si de
SCHILLER, poet, prozator, care, de asemenea, si prin opera lui dra-
matics (Fecioara din Orleans, Logodnica din Messina i mai ales
Wilhelm Tell) unica prin monumentalitatea dimensiunilor si inepui-
zabilele ei resurse..., prin patosul avantat 51 prin mdiestria clasica 5i
armonios echilibratd... reprezintd una din paginile cele mai de pret ale
literaturii universale, 51 constituie temelia dezvoltdrii dramei germane
din secolul al XIX-lea 5i al XX-lea". (Mihai Isbasescu, Istoria litera-
turii germane)
Secolul at XIX-lea se caracterizeaza, in multe tali din Europa,

225
www.dacoromanica.ro
precum $i in Germania. printr-o valoroasa crcatie *I in domeniul lite-
raturii pentru copii $1 adolescenti. Reamintim astfel CA. intre anii 1812
1818, apar binccunoscutele Pove.yti pentru copii ale Fralilor Grimm.
precum $i Legendele germane ale acelor4 autori. WILHELM
HAUFF (1802 1827) publics, la randul lui. renumitele basme inspi-
rate din folclorul german: Inima rece. Ca lifitl Barza gi Muck ce! mic.
Cine era Muck? 0 piticanie ciudata. tints a batjocurii copiilor rai. lata
un rezumat al acestei poveti:

Muck cel tine. hetiatul 111711i om instarit. reimasese orfan. Ruclele

lui it gonira din caul penniteindu-i set is nuntai hainele tatalui reiposat.
ImbrOcat in straiele prea marl pentru el. balm! areita foarte
caraghios.
Merse ce merse. pond ce dddu de o cetate. Era flantand .yi
istovit. Deodatei vazu o beitrOnei care-yi chema pisicile .yi celinii la
niasei. Muck reuyi sei se strecoare yi el in buceitarie, laolalta cu ani-
makle.. Cc-7nd it descoperi, beitreina se incluioya de necazul baiatichti
yi-1 tocmi slugei. Slujba aceasta ii &Ulu insa multa suparare, caci pisi-
cile erau puse pe hdrjoanei 4'i mai ales pe distrugeri, iar Muck trebula
scl suporte ponoasele. De aceea. se hoteiri sh -pi is lumen -n cap, dar nu
inainte de a primi simbria cuvenitei, simbrie pe care femeia nu voia sd
i-o mai dea.
Fiindu -i mild de Muck, care-i purtase de grijc7, un ceitel it apt-a
so ajungei la o camarei incztiatei cu strap-tick. de uncle &Wand reuyi
sa-yi is o pereche de botfori ci un toiegel, pentru ca hani nu se eau
acolo.
Dar, so vezi yi so nu crezi! Ateit incdltdrile cot yi toiegehtl erau
lucruri fermecate.
Punandu-yi in picioare acei botfori uriayi, Muck se pomeni
alergand de mama focului, apoi botforii zbeirneiitori it ridicarii in wiz-
duh ci 11 dusera panel deasupra unei piele. Coboreit pe pamlint, bdia-
tttl reuyi so obtind slujba de ytafetii a imparatuhli yi in scurt Limp intrO
in gratiile acestuia. Invidio. ii curteni nu-1 vedeau insa cu ochi buni.
Dorind sei le celytige prietenia, Muck se hotari set gaseascei o comoara
pe care sei le-o deiruiascei, iar toiegelul it ajutei sa o descopere. Muck,
nereuyind sa urneascei din loc oala plinei cu galbeni stralucitori, htd cu

226
www.dacoromanica.ro
 dar hanutii de our i-au (Idris numai
sine numai ateita cal putt, Sei clued.
necazuri. Azvar lit in temnita sub invinuirea ca praclase vi.steria
impeireiteasca. dornic se' -yi recapete lihertatea Muck clezveilui
imparatuhli insuVrile nemaipomenite pe care le aveau ohiectele ce-i
apartineau.
Lacom de civutii. imparatul incalta la repezectla boybrii, dar
neviind cum set -i opreascei se trezi :treat tie acevia. panel cand enzu
skit de puteri.
Duper aceasta intamplare. hapseinul imparat it goni pe Muck 41
1./i opri lucrurile lerinecate ale haiatului.
Ajuns int -o peidure. Muc eel 111%C. ackmni ostenit. Cand se trezi.
culese ceiteva poante din smochinul sub care se oclihnise. Mare-i fit
Inset id/nit-ea cond. ducancht-se set hea apa descoperi in oglincia
paraului urechile de magar care-i crescusera precum .yi nasul lung V
borcanat.
Mai tarzitt. cuprins de tristete V de 'battle, &Wand culese smo-
chine din alt porn. 4i duper ce manta, descoperi cei tuvehile de magar
precum p nasul cel ureicios dispanisera.
Aclunand smochine din ameincloi pomii, porni spre impareitia
uncle se eau hicruloarele sale vrajite, cut gandul set 41 le recapete.
Travestit in negustor de smochine reu.yi salivanda tnarfa buca-
tarului impeiratesc. Acesta servi smochinele la masa, iar poamele
vrajite I i facura efectul: imparatul yi musafirii se trezira cu urechi
lung!. de magar ci cu nasoaie pocite.
Zadarnic incercara vracii sa lecuiascei pe cei ce purtau aceste
podoabe groaznice.
Muck cel mic se prezenta 4i el la palat ci retiV sa-1 vindece pe
un print cut ajutorul smochinelor pe care le culese at! ghicit din cel
de-al doilea porn. Pe imparat, care 11 ispiti cu mate bogeitiile sale. nu
vru sa-1 lecuiasca.
A4a ca. Muck cel mic, duper ce-41 recapata lucrurile fermecate,
ajunse iar pe meleagurile oravtlui Nicheia..."

Tot in aceastA perioada se tiparesc si povestirile pline de umor

scrise si ilustrate de WILHELM BUSCH, despre doi trengari
deveniti, indata, celebri Max 1i Moritz. Spre sfaqitul secolului al

227
www.dacoromanica.ro
XIX -lca. 5i inceputul celui dc at XX-lea. inccp sd apara romanele lui
KARL MAY (1842 1912). despre indicnii din America. alcatuind un
ciclu format din cinci carti: Winnetou Incatusat. Ku-Klux-Klan. Old
Friehand. lharii pustiului pi Testamentul lui Winnetou. Dcspre eroul
sau. Winnetou. Karl May spune c5 a existat cu adevarat. mai mull
chiar. ca i-a fost ..ccl mai bun 5i cel mai credincios dintre prictcni. gala
oricand sa Sc jertfeasc5... tipul reprezentativ al rasci din care se
tr5gea..." $i nu numai atat: eroul sal arc ..mintca cca mai ascutita. sen-
sibilitatca cea mai inalta. cea mai mare indemanarc in toate exercihiile
fizicc..." Si. de5i recunoa*te Ca este imposibil ca astfel de insu5iri ..s5
se regaseasca toate la acela5i om". Karl May a cunoscut totti5i pc unul.
..a anti figura deosebit de luminoasa 5i minunata s51551ttic5te la loc de
cinstc in inima 5i gandurile =le. Astfcl. ccl mai nobil flu al apa5ilor.
dc5i s-a jertfit salvandu-5i prictenii. continua s5 traiasca in paginile
acestor carti atat de cautate gi indragite de copiii gi adolescentii de pre-
tutindeni. Literature de aventuri prin excelen45. cu lupte. unnariri 5i
evadari spectaculoase. ce se petrec in mijlocul unci naturi salbatice, in
munti stanco5i sau in pe5teri misterioase, agile lui Karl May prezinta
numeroase figuri de oameni interesanhi. adevarate modele de corn-
portarc pentru cititori.
Secolul al XX-lea a evidentiat un alt scriitor german care 5i-a
dedicat creatia in totalitate literaturii pentru copii: ERICH KASTNER,
autorul romanelor Emil V detectivii, Emil pi cei trei gemeni *i Cele
doud Lotte. Un alt scriitor german, care a devenit pe merit celebru, este
WALDEMAR BONSELES. cu Aventurile albinei Maya.
In secolul al XIX-lea apare danezul HANS CHRISTIAN
ANDERSEN (1805 1875), ale carui pove5ti pline de imaginatie 5i de
aspecte not de viata, prezentate altfcl decat in literatura populara, i1 fac
s fie recunoscut ca un adevarat inovator al acestui gen de creatii in li-
teratura tarii sale 5i, desigur, in cea universals. Cercetatorii operelor lui
le-au impartit in cloud categorii: basme inspirate din folclorul
Danemarcei (auzite in copilarie gi repovestite"): Hainele cele not ale
imparatului, Amnarul, Klaus cel mic .V Klaus cel mare, Porcarul;
basme considerate de scriitor ca find propriile sale creatii: Sirena cea
mica, Privighetoarea. Lebedele, Margareta de camp a. In celebra lui
povestire Fetita cu chibriturile, care, de asemenea, face parte din

228
www.dacoromanica.ro
aceasta ultima categoric, s-a inspirit clintr-o intamplare nefericita a
familiei sale. cand. Maria. sora lui vitrega. s-a picrdut, de mica. in
Copcnhaga.
Andersen a reu5it. ca nimeni altul in basmele $i povestirile sale.
ss puns. fall' in rata. pc de o parte curajul. modestia 5i bunatatea. pe de
alta. la*itatea. ingamfarea $i rautatca. invidia $i minciuna. influenland
prin accasta cvidenta antiteza conduita morala a cititorilor copii. cul-
tivandu-le trasaturi pozitive de caracter. influcntandu-le modul cum
trebuie s se comporte in vials. Astfcl. in Printesa .yi mazeirea. o
imparateasti. dorind sa verilice dacii o Lanka sosita la palat (in scopul
de a se casatori cu fiul ci). este printeszi adevarata. i-a pus sub saltea un
bob dc mazare. A doua zi. cand a intrcbat -o cum a dormit. fata a
raspuns ca ..n-a inchis ochii toata noaptca $i c plina de vtiniitai, pentru
ca a stat pc ccva tare- scorn ca printesa spunca adevarul. Accst fapt
insa nu-I impiedica pe autor ss entice mentalitatea color care socotesc
ca stint cu alai mai nobili. en cat piclea le este mai fins...
In anul 1867. scriitorul belgian CHARLES DE COSTER (1827
1879) culege o mai veche $i dcoscbit de plina de haz snoava-farsa
despre Eulenspigel, in care .,sanatoasa lui logica populara gasqte
solutii amuzante pentru toate conflictele $i tribulatiile cotidiene, trans-
formand rastil in satira umonil in grotesc ". Prelucrand aceasta
$i
creatie populara, De Coster aduce noi 5i noi elemente, pe care le con-
tope*te intr-un text cursiv, armonios $i captivant. Cine a fost Till
Eulenspiegel? Se zice ca s-a nascut cu adevarat, cu mai multe veacuri
in urma, in Tara Saxonilor. I se cunosc chiar 5i doua morminte: unul la
Moelin 5i altul la temelia turnului eel mare din Damme, Ifinga Bruges,
in Belgia. Lespezile funerare poarta aceeai emblems: Uyl en Spiegel,
adica Bufnita i Oglinda, simbolizand Intelepciunea 5i Farsa. Iata una
din farsele acestui erou popular, ,.frate bun- cu Pacala:

Till caleitori de-a lungul Rinuhii, pand ajunse in ram!

Colonia. $7 skint aici o vreme mai indelungatei. Locuia la un han mai
de soi. Aid oaspetii. chiar daca nu serveau masa. tot trebuiau sa
plateascei hangiului. Till nu se-mpeica deloc cu socotehle hangiuhti
zgeircit, cqa ca, intr-o build zi rabufni. Venind la masa, se intamplei ca
mancarea s nu fie gala, iar Buhoglincla se facu foe. Hangiul. vazon-

229
www.dacoromanica.ro
chi-I swarm striga in gura mare: Cine nu poate sa altepte peind ce
miincarect va ft gata. n-are deceit sei se Indestuleze cu mirosul
bucatelor.
Till scoase atunci paine din huzunar i chicanchr-se lanel vatra
din bucatarie. o firm deasupra jripturii din frigare. aya ca ahurul aces-
teia se -i patnindii miezul painii. Apoi. a mance" linitit. panel o inghiti
toata.
Intr-un tarziu, cand carnea din frigare se fripsese pe mate
partile. hangiul pose masa. pofiinchi-V oaspetii sa manonce.
Buhoglinda ramose Inset in Intcatarie. Veizemdtt-I. hangiul it
intreha de ce nit se wzei la masa. dar Till ii raspunse:
Fiindca mi -a trecut pofia de inancare. M-am saturat cu abil-
rul fripturii.
Dupa ce sfilrira masa. oaspetii platira mancarea. plecanci
fiecare cu trehurile lui, numai Buhoglinda ramase pe loc. Icingel vatra.
Hangiul se-apropie de el. cerandu-i plata pre-biz:dui: doi pfenigi de
argint.
Cum vine asta, jupane? se supara Buhoglinda. Dumneata vrei
bani V de la cei care nisi macar nu ti-au gustat bucatele?
Putin Imi pasa mie. daca le-ai gustat saic nu, raspunse
hangiul. Dumneata mi-ai spas Boar ea to -ai saturat tot dintr-al meu.
Prin urmare, platefte!
Buhoglinda scoase atunci doi pfenigi de argint din buzunar fi-i
arunca pe masa, zicand:
Jupane, ii auzi cum vim??
Fire.Ite ca-i and incuviinta hangiul.
Ei bine, spuse Buhoglinda, lziand repede banii de pe masa pi
bagandu -i iar in buzunar. cat iti foloseve dumitale sunetul banilor, tot
atat i-a folosit,ci stomacului men abuncl fripturii dumitale. 24adar, is
sunetul banilor drept plata pentru mirosul fripturii".

Capodopera lui Charles de Coster, al cArei titlu complet este:

Legenda ci intamplarile vitejeVi, vesele .yi glorioase ale ha
Ulenspiegel pi ale int Lame Goedzak, face astazi inconjurul lumii, iar
compozitorul Richard Strauss a imortalizat eroul principal *i intr-un
poem muzical intitulat chiar Till Eulenspiegel.

230
www.dacoromanica.ro
 Si literatura italiana. de dinainte i de dupa Dante. s-a inspirat
din epopcile mcdieyale clasice. Dar, data epopeea in versuri a lui
Roland a cunoscut in secolele XII XIII. in Europa yestica. un succes
constant ca atare. in secolul al XV-lea a fost transcrisa in proza, iar in
secolul al XVIII -lea a fost compilata sub forma romanului cavaleresc:
literatura italiana a schimbat cu totul traditia acestui erou medieval $i
a fiicut din el cand un indragostit foarte stilat (Orl2ndo inamorata de
Boiardo. 1494). cand un fel de bruta (Orlando :fiirioso de Ariosto.
1516). Legendarul francez Roland. cinstit $i eroic. sunt de parere cri-
ticii literari, dcvine. astfel. in Italia un imaginar Oliver": ,.Roland este
gray $i bray. pe aid Orlando (alintat *i Olivier) este, in eel mai bun
caz. un adolescent sau un tanar... cuminte sau aproape cuminte". Si pe
istetul Eulcnspiegel it gasim in anecdotele populare italiene, numai ca
el apart. ce-i drept nazdrayan. dar cam prostanac, sub numele de
Bertoldo. in cartea lui Cesare De la Croce (1550 1609).
Prin Cum. EDMONDO DE AMICIS (1846 1908) descrie
sub forma unui jurnal ceea ce se petrece in inima unui copil, curatenia
sufleteasca a acestuia... imbracand in cuvinte simple i calde multe idei
morale i educative. yalabile $i azi. Autorul, incantat de succesul obti-
nut de carte, scrie ca nu a fost niciodata, in viata lui atat de fericit" ca
atunci cand a scris Cuore: Mi se parea ca simt din plin libertatea aeru-
lui, a vantului; de atatea on mi-au venit lacrimile in ochi, Para ca macar
s-rni dau seams..." Adevarul era ca, fara nici o indoiala, copiii, dar
i bunicii plangeau $i plang $i azi de-a binelea, atunci cand ajung la
unele scene emotionante din carte. Numai criticul Benedetto Croce a
fost mai sever atat cu autorul, cat $i cu opera, negandu-le valoarea. Sa
fi avut dreptate celebrul critic italian? Fara indoiala ea nu, pentru ca.
romanul Cuore inima de copil a cucerit mapamondul.
Ca de altfel $i Aventurile lui Pinocchio de CARLO COLLODI
(1826 1910), micul roman in care sunt prezentate intamplarile prin
care trece papup de lemn descoperita" de tamplarul... Cirea0 intr-o
bucata de lemn 1i pe care i-a daruit-o bunului sau prieten, Geppetto;
om cu suflet mare 4i cald, acesta 1-a infiat", apoi, 1-a trimis la koala.
Dar, mai 4trengar decat alli copii, Pinocchio fuge de acasa i, dorind sa
devina un baiat cuminte i ascultator, trece prin tot felul de necazuri ce
fac deliciul micilor cititori ii crete nasul, pentru ca e mincinos, este

231
www.dacoromanica.ro
jefuit de o Vulpc si un Motan. e transformat intr-un magarus. e silit sa
fad tumbe la un circ. se trezeste in burta unui rechin si, in sfarsit.
regasindu-si tat iI. exclama: _Cat de caraghios &atm cand cram
papusa de lemn si cat de mullumit sunt acum cand am devenit un
&Mete' adevaratr
Dar, in literatura pentru copii (si in aceasta consta marele ei
fannec!) lucnirile se pot petrece si invers. ca de pilda in Minunata
calatorie a lui Nils Holgersson prin Suec lia: un baiat de paisprezece
ani este transformat de un spiridus intr-un pitic si... imbarcat pe aripile
batninei gaste Akka. descopeni fauna si flora Peninsulei Scandinave.
Curajos si temerar, Nils se bucura ca natura it intampina parts in mod
festiv. motiv care it face sa fie ...mai bland i inielegator cu Waal
lumen si. desigur, mai IntelepC. Cartca a fost scriss de suedeza
SELMA OTTILIA LOVISA LAGERLOF (1858 - 1940), prima
autoare de literatura pentru copii, a ciirei opera a fost incununatii (in
1909) cu Premiul Nobel. ca pretuire pentru nobilul sau idealism.
bogatia fanteziei si expunerea spirituals care ii caracterizeaza opera.
De altfel, si viata acestei man scriitoare este un adevarat roman: para-
lizata de picioare Inca de la varsta de trei ani, ea nu se lass infranta si
petrecandu-si copilaria sub farmecul duios al bunicii Gadevarata
comoara de legende si cantece popularel, se lass imbratisata de mi-
nunata lume a cartilor si citeste Inca de la cea mai frageda varsta U mie
ci una de nopti, povestirile lui Andersen si romanele lui Walter Scott,
studiaza apoi la Scoala superioara normala din Stockholm si devine
invatatoare la o scoala primara. Si apoi, pentru ca era inconjurata de...
un roi de povesti... care nu stiau unde s gaseasca pe cineva in stare sa
le adune intr-un stup, se apnea s scrie unele din cele mai frumoase
carti pentru copii din literatura universals. Chiar $i un fragment, luat la
intamplare, din Minunata calatorie a lui Nils este edificator in privinta
maiestriei autoarei suedeze, atunci cand imbina descrierea naturii cu
actiunea, cu aventura:

Se stdrnise o vijelie cumplitei. Geivele incercarei de cateva on

sa se Intoarcei spre uscat, dar nu Ara in stare.
Vazand ca nu e chip so se intoarca Akka se geindi ca n-avea roost
RI se lase purtate de vijelie pe toatc7 Marva Balticei. Cohort deci pe ape

232
www.dacoromanica.ro
.yi intregul stol Idol la lel. Marea era fi-enneintatei .yi se uinfla inereu.
Talazurile verzi cu creste spumegeincle se incalecau, unul mai malt ca
altuL Parcel se luau la Intrecere care sd se urce mai sus vi sd spumege
mai fiirios. Gdytele salhatice nu se speriau totui de rostogolirea va-
lurilor. Dimpotrivei. pumel sinueau o cleosehitei placere. Null &dean
nici o silintd .vd inoate. ci se lasau close pe creste .yi cnhindate apoi.
bucuranchi-se ca niVe copii dati in leagein. Singura !or grijd era RI nu
fie imprtiate. S'annanele pasari caleiloare, care se luptau in vazchth
cu vijelia. strigau la ele inviclioase:
Ce va pasa voud care .ytiti sa inotati. cd aici sus e sftirind

Gdtele salhatice nu erau totuyi la adapost de orice primejdie.

In primul rand legclnatul pe valuri le tragea la somn. Mereu le venea
sd-i intoarcei incleirdt capul. set-i hage pliscul sub aripet .yi se, doarmet.
AfilniC nu poate fi mai periculos deceit sd dormi in aceasta sttuatie, a.ya
cd Akka striga la ele neincetat:
Nu adormiti. goelor! Care din voi acloarme e in primejdie sa
se desparta de Vol! Care din voi se desparte de stol, e pierdutd!...
Nils, neiparstocul, se uitase ceitva limp in jos. privind
nemaipomenitul clocot al valurilor, cand, deodatd, i se pant ca marea
vuia mai tare ca inainte. C'e se inteimplase? Valurile se spargeau de
skincile unui munte, spumegand cufitrie. Dar, chip() ce stolid cohort,
Jura se pateasca nimic, Nils, observa ca inaintea for se deschidea gura
rotunda a ?mei peoeri: acolo se adapostiserd nive oi, tar un berbec le
spuse ca pe o pocliKei de ghealei veniserd pe insuld trei vulpi care.
noaptea, pe furls, inhata cite un mieL Ce zici? fl intrebei Akka pe
Nils, o sa ne poti scoate din impas, cum ai Pon` de atdtea on peind
acum? Nils, nu mai aoepta alt indemn yi-i spuse berbecului:
Ridica-te. mosule, sa &Ven nitel vulpile in sperieti!
Naparstoc ,Kdea pe spinarea berbecului, sd vadd cum se fitriyau
vulpile.
Impunge acuma drept in fatal /opt el.
Berbecul .filcu intocmai ,ci vulpea din fald fit data peste cap, de
ajunse pond la deschizatura peyterii.
Acum impinge la stongal indemnd Naparstoc, indreptand
cdpatana cea mare a berbecului intr-acolo.

233
www.dacoromanica.ro
Bethecul &Ulu o lovincra" puternicet. izhincl vulpea in . Jivina se
rostogoli de ceiteva ori. duper' care se riclicei .yi o hid la Aga. &Wand ar
fi dorit ca nici cea de a treia sct nu scape. dar holomana I i luase
tclIpayita.
Cred ca yi-au primit Portia peniru noaptea asta! fir de parere
Napeirstoc.
Aya socot ci en! retspunse herhecul. Si acuin fa-n culcuy in
blana mea! & to bucuri ci to ck calclurica dupa ce ai trecut printr-o
asemena

Din raftul cartilor pentru copii si adolescenii nu trebuic sii

lipscasca. de asemenea. poemcle lui Puskiri. povestirile lui Lev Tolstoi.
prccum $i Cavalerii tentoni gi Quo vadis. romanele polonczului
Senkievici. &Weill de pe strada Pal de scriitortil maghiar Molnar
Ferenc. Bimbi seria de povestiri a danczului Estrial Ott si. bincinte-
les. cartile unor autori rom5ni clasici si contemporani pe care ii vom
comenta in continuare.

234
www.dacoromanica.ro
 O VALOROASA DAR, DIN PACATE, PUTIN CUNOSCUTA
LITERATURA AUTOHTONA
PENTRU COPII $1 ADOLESCENTI

In marcle fluviu al literaturii mondiale pentru copii $i ado-

lcseenti se varsa. cu sclipiri dc diamant $lefuit. $i fastuoasa opera fol-
clorica romaneasca. transmisa oral. din generatic in gcneratic (despre
care am mai avut ocazia sa scricm). carti le clasicilor litcraturii noastre.
pentni ca. asa dupii cum mcntionam. aproape to(i. cu rare exceptii. au
scris pentru copii. dar zecile dc opere ale scriitorilor contemporani.
a caror bibliografie face corp comun cu acesta ISTORIE $i o prczen-
tam intr-un capitol special, tocmai pentru a sublinia. pe langa valoarea
incontestabila a multora, $i varietatea stilistica $i tematica a cartilor
acestora.
Cantecele (...de dor" $i ..de leagan"); legendele (Me wend
Moyle, Soarele V Luna); baladelc pastore$ti (Miorita, Codreanu);
fantastice (lovan lorgovan); viteje$ti (Gruia iiti Novae): istorice
(Constantin Brancoveanu); haiduce$ti (Toma Alimo,v. lance Jianu,
Pintea Viteazul); basmele. ..oglindire a vie(ii in moduri fabuloase";
snoavele (cele despre Pace& ce stau. ca valoare. alaturi de cele ale lui
Till): ghicitorile $i proverbele. toate la un loc reprezentand un fond
esential $i inestimabil al culturii artistice nationale. Copiii de ieri, mai
ales, au crescut adaptiindu-se numai de la acest ..izvor de intelep-
ciune", in bratele duioaselor mame. stran$i,.in jurul focului din vatra
langa o bunica sfatoasa sau un mo$ ghidu$. In fond. creatiile populare,
pline de imagini $i metafore, exprimate intr-o limbs curata gi plastics,
i-au insotit pe oamenii de r, aceste meleaguri de la na$tere. 'Ana la
moarte, punand in valoare obiceiuri $i credinte stravechi, modelan-
du-le sufletul, obligandu-i chiar sa faca distinctia nu numai intre bine
si rau, ci $i intre fnimos $i urat; in vials, dar si in arta. Insu$induli prin
cuvant un adevarat cod de viata, copiii vremurilor trecute descopereau

235
www.dacoromanica.ro
prin folclor nu numai valoarca unor faptc. ci $i puterea sentimentelor
cizelate de adevarata arta.
Apoi. au aparut $i in viata copiilor no$tri Esopia gi Alexandria $i
sub titlul de Ha lima. basmele din 1001 de nopti. Ne marturisesc. pri-
mii. dcspre aceste momente unice. Ion Hcliade Radulescu. Grigore
Alexandrescu. Costache Negruzzi. adica cci care avcau s devina la
randul lor. creatori de frumos literar Deoscbit de interesanta, pentni a
intelege starca de efervescenta cultural-artistica a clasicilor literturii
roman din secolul al XIX-Ica. este ajar _note- lui Nicolae Filimon in
legatura cu cele mai de scama earn ce se aflau in biblioteca lui Dinu
Muria ..Proorocirea lui Ahathanghel, Ei /osofid Sindipo. Alexan-
dria. Till 13uh-Oglindd (s.n.) $i altc .capete de opera ale literaturii
nationale de pc atunci. carti glumete. care prin anecdote de spirit $i
povestire filosofica faccau petrecerea favorit5 a poporulur.
Dar $i pan5 atunci. in ,.biblioteca esentialr, dar desigur. practic,
inca neconstituita pe deplin, a copilariei $i adolescentei, trebuie sti
amintim ca mai erau: Invalaturik lui Neagoe Basarab catre fiat seiu
Teodosie: 0 same de cuvinte, cu cele 42 de legende istorice, de Ion
Neculce (1672 - 1745); Istoria ieroglifica de Dimitrie Cantemir
-
(1673 1723), uncle recurgand la alegorie $i folosind cu maiestrie sa-
tira, marele carturar enciclopedist realizeaza primul roman cu caracter
social din literatura romana; Descrierea Chinei $i Itinerariul Siberian
de SpAtarul Nicolae Milescu (1636 - 1708); Ion Budai Deleanu
(1760 1820) creeala poemul eroic-comic Tiganiada; Dimitrie
Tichindeal (1775 1818) scrie i tipare$te, primul in literatura
romana, o culegere de fabule, ,,filosofice$ti, politice$ti $i moralnice
invataturi"; Anton Pann (1794 1854) s-a afirmat, la inceput, cu
Fahule ci istorioare, dar $i cu Nazdreivaniile lui Nastratin Hogea,
opere prin care, cultivand un lexic pitoresc, a contribuit la dczvoltarea
limbii noastre literare; Alexandru Donici (1806 1866) a publicat, de
asemenea (uneori inspirandu-se din Krilov), doua volume de fabule.
Si iata-ne ajun$i la GRIGORE ALEXANDRESCU (1810
1885), considerat cel mai mare fabulist roman. Prin fabulele sale (cele
mai cunoscute find: Boul ci vitehil,Toporul pipadurea,Pidpe hberala,
Dreptatea len /ui, Lupul moralist $i, mai ales, Cilinele ci cal-el:11), el
realizeala un tablou cuprinzator $i pitoresc al societatii romane$ti de la

236
www.dacoromanica.ro
mijlocul secolului al XIX -lca. Tipica pentru felul cum scriitorul crca
tensiune dramatics situatiilor si isi portrctiza personajele este. fara
indoiala. fabula Celine le Si Cate/u/, in care dulaill de curte Samson ;inc
..un discurs- in rata catelului Samut ache. uncle ..cainele sadca- este
revoltat ca Lou .' \ orbesc despre egalitate. cei mari sunt all% de
infumurati si increzuti. La sfarsitul... discursului insa. cand Samurtiche
apreciaza sincer .,gandirea- elevata. frateasal a dulaului. cat $i a
boului ce luase parte la intalnire. Samson se manic brsc si striga
indignat:
Noi. fratii la palate!
0 sa -ti dam o hataie
Care s-o ponteneyti.
Cunati tu tine SU .ii ti se code tie.
Lichea neruinata. astfrl sci vorbevi?...
Finalul, plin de subtext, de ironic *i umor, stigmatizeaza pe cci
mari, care una spun *i alta fac:

Adevarat vorbeam
Ca nu iubesc mandria ci ca ureisc pe ki.
Ca voi egalitate, dar nu pentru &yet.

DIMITRIE BOLINTINEANU (1825 1872), participant activ

(ca de altfel 4i Grigore Alexandrescu) la revolutia de la 1848, aduce in
literatura romans suflul dinamic gi plin de muzicalitate al legendelor
baladelor istorice numite de el rationale": Bata hile romanilor,
Legende not i epopeea Traianida, evocatoare a cuceririi Daciei de
titre romani.
Nu numai legendele sale istorice, in intregime, capita ecouri
evocatoare de patriotism fierbinte, dar chiar si uncle versuri, separate,
saps adevarate ragae, pline de simtire, in conOinta copiilor, mai ales
a celor de varsta colard:
Ce spui tu streine? .,Stefan e departe,
Bratul salt prin taberi mii de morti lmparte.
Eu sum a sa mama; el e fiul meu;
De eVi tu acela, nu -ti sunt mama eu!

237
www.dacoromanica.ro
 Strigatul indurerat al mamei lui Stefan ccl Mare. care stie ca in
fata ei se Ad chiar fiul ranit, este plin de demnitate. iar rcionanta lui
este edificatore pentru cultivarea admiratiei fats de lupta $i trecutul
glorios al oamenilor de pe aceste pamanturi:

Du-te la wire! Peniru lard mori!

.$7-O va.fi mormeintul coronet cu Jlori!

Apoi, memorabila apoteoza din legenda Mircea col Mane .yi

solii:
I7itor cle our tarn noestra are
,57 prevaz prin secoli a ei Indltare.

Era spiritul ardent al rcvolulionarilor de la 1848. dintre care mai

faceau parte (alaturi de cei mai inainte amintiti precum si de Nicolae
Balcescu. Cezar Bolliac, Alecu Russo s.a.). VASILE ALECSANDRI
(1818 1890), viitorul poet al Unirii si Independentei:
...Acel rege al poeziei, veynic tcineir yiftrice,
Ce din filinzei iii doineve. ce cu Anent! iii zice,
Ce cu basmul povesteve veselul Alecsandri..:
... cum ii spunea Mihai Eminescu, si care editeaza, intro 1850
si 1853, doua culegeri de folclor Poezii poporale ale romeinilor, unde
era inclusa si celebraMiorita. tipareste, de asemenea. volumul de ver-
suri Doine ci Lacramioare (1853) si creeaza flora Unirii, cea care...
strange la un loc pe toti ,,cei cu inima romana".. In 1878. scrie ciclul de
poezii Ostayii noytri, care preamareste eroismul romanilor la Plevna si
Grivita, faptele de vitejie ce au consfintit lndependenta.
Prin ce a imbogatit Vasile Alecsandri ,,fondul literaturii
romfinesti pentru copii gi adolescenti"? El este primul care, Inca din
1844. publics in Calendarul pentru poporul romeinesc, doinele
haiducesti Andrii Pope, Ursitii i Groza, in ultima poezie mentionata
stralucind... celebrul epitet dat de Titu Maiorescu drept exemplu tine-
rilor scriitori:
Ga /ben ca fticlia de galbeind ceard...
Arta literara a lui Alecsandri s-a cizelat continuu, iar atunci cand
editeaza culegerea de folclor amintita, mentioneaza: Cantece

238
www.dacoromanica.ro
biltranesti adunate $i indreptate-. In aceasta culegere este publicata
]Morita (dcscoperita de Alecu Russo in perioada tend acesta a fost
trimis in exit. pentru ca fusese revolutionar pa$optist. in Soveja. in
Muntii Vrancei. alegorie-raspuns inspiratici populare la ..misterul
mortii $i al integrarii vietii in circuitul cosmic-. despre care Mircea
Eliade spunea ca aceasta ..nu inseamna (a$a cum mai suslin unii n.n.)
o viziunc pesimista a lumii. o rarefiere a debitului vital... ci o calms
reintoarcere langa ai sai-. In aceste volume era inclusa $i o variants
(cea mai cunoscuta). a baladei Monastirea Argeodui. care. pentru G.
Calinescu, reprezinta unul dintre miturile fundamentale ale poporului
roman (mitul estetic). cel care pune in valoare stravechea conceptie
despre creatie. ca ..rodul suferinter
Bcneficiind de un spectru tematic variat, creatia lui Vasile
Alecsandri cuprindc Pastclurile (Sjart de manilla, lama). exte-
riorizarea poetics a multumirii molcomc pricinuita de victoria omului
asupra stihiilor, pe care le poatc intelege. organiza $i stapani intr-un
necesar echilibru, contcrnplarea contrastului dintre interiorul intim
prielnic visarii hedoniste i exteriorul cu meteorologia lui ostila (Ion
Rotaru). De altfel, a$a dupe cum ne sesizeaza $i Tudor Vianu, descrie-
rile naturii ocupa un loc atat de intins (ii in proza lui Alecsandri n.n.)
incat ele sunt acelea care le imprima caracterul for cel mai izbitor...
Cand ajunge in fata Ceahlaului..., acesta Ii apare lui Alecsandri ca un
uria$ ce $i-ar fi intins capul pe deasupra muntilor ca sa privesca apusul
soarelui..."
0 mare valoare educative pentru copii o au $i poeziile bardu-
lui de la Mirce$ti cuprinse in ciclul OstaVi noctri in care, a$a cum mai
mentionam, este evocata vitejia celor ce au luptat in Razboiul pentru
Independenta nationala (Sergentul, Pene$ Curcanul $.a.).
In creatia sa epics, Vasile Alecsandri se inspird din trecutul
istoric, lupta lui Stefan cel Mare cu regele Poloniei, Albert, in
Dumbrava Rode, iar in Dan capitan de plat este glorificata, cu
maiestrie, parca undeva la granita dintre realitate $i legends, barbatia
$i vitejia locuitorilor de pe plaiurile moldovene.
Si in dramaturgic (din pacate, foarte saraca in literatura
romans care se adreseaza copiilor), Alecsandri vine cu o contributie
meritorie: Snnziana,si Pepelea, o adevarata feerie folclorica, unde sunt

239
www.dacoromanica.ro
pusc in valoare istetimea $i perspicacitatca unui personaj popular
asemanator lui Pacala. care, simulfind naivitatea $i ignoranta. da in
vileag naravurile oamenilor. pe care le trateazzi cu multi ironic si cu
umor.
0 concluzie legata de opera lui Vasile Alecsandri a fost trasa.
Inca din anal 1886. de catre Titu Maiorescu: ..Farmecul limbii romane
in poezia populara el ni 1-a deschis: iubirea omeneasca $i dorul de
patrie in limitele celor mai multi dintre not el le-aintrupat: frumuselea
proprie a panuintului nostru natal $i a acrului nostru. el a descris-o..."
Nu ne-am propus, desigur. o prezentare exhaustive a clasicilor
literaturii romane care au abordat in creatia lor. Intr -o forma adecvata.
genuri $i spccii literare propice asimilarii de dire copii a unui conti-
nut. sa-i zicem. educativ. Totusi. nu it putem... sari pe Alexandru
Odobescu (1834 1895) at carui simt muzical-literar. cum it caracte-
rizeaza Tudor Vianu. nu s-a facut simtit nici in Tigrul pacalit, nici in
Jupdn &Mica Vulpolul sau in ccle 10 basme antologice. a$a cum ii
incanta pe cititori in nuvelele istorice Mihnea ['oda cel Rau, Docunna
Chiajna sau in Pseudo-Kinegeticos. Meritele lui ni-I evidentiaza ca
stilist (,.crescut la $coala clasicismului"), fauritor de comparatii nobile,
de aluzii savante, mijloace literare apartinand rctoricii clasice pe care
el le intrebuinteaza cu tmor, atunci c5nd insoleste o notatie intima cu
o referinta erudite, in stilul scriitorilor umani$ti de la Rabelais la
Anatole France.
Basmul, aceasta naratiune cu eroi himerici $i psihologie miste-
rioasa, este prezent in literatura populara din timpuri imemoriale $i a
beneficiat in Cara noastra de culegatori importanti dintre care amintim
pe loan Pop-Reteganul, Ion Sbiera, Dimitru Stancescu, Simion
Florea Marian, Gh. Dem Teodorescu, Tudor Pamfile, Ovidiu
Barka i, bineinteles, Petre Ispirescu, pe care Lazar $aineanu it
aFaza, din acest punct de vedere, chiar Inaintea marelui Creanga, cel
ce, impreuna cu Eminescu, avea un mare cult de tot ce se apropia de
Oran $i de trecutul lui.
PETRE ISPIRESCU (1830 1887) a ajuns foarte popular, Inca
din timpul vietii, prin culegerea Legende sau basmele romanilor, in
care sunt incluse texte folclorice clasice (dupe el, vechi legende mito-
logice), ca de pilda: Tinerete fare batranete ci viatei fiirti de moarte,

240
www.dacoromanica.ro
Greuceanu. Pros lea eel voinic movie de aur. Aleoclor impeirat.
Sarea in bucate .a. UnTia$ul la Iron at unui Imparat, care nu mai spera
s5-I aibii (din Tinerete Jars batrcinete ps viola' Ara cle moarte). este un
adevarat nazdravan. Si nu numai pentru ca refuza chiar $i sa se nasca.
daca nu i se promite tinerete $i viata ve$nica. ci $i pentru ca. pus in fata
imposibilului. se hotarn$te sa-si cautc singur idcalul. II gase$te. dar in
taramul pe care a ajuns nu exists tocmai acele moduri de trai propice
omului: timpul $i mcmoria. Sc poate... intcgra Fat-Frumos intr-o lume
din care lipsc$te bincle $i rani. bucuria $i sufcrinta. viata $i moartca?
Bincinteles ca nu. iar cea care it reumanizeaza este memoria. In acest
fel. ..mitul etcrnei reintoarccri- it face pe croul lui Ispirescu, sa-si
gaseasca fcricirca umana... intr-o lady veche. unde descopera: moartca.
Un final dc basin (a$a cum remarca toti comentatorii). neobipuit. care
insa ii detcrniina sa-1 a$cze Tanga ccalalta capodopera a literaturii
romane $i universale. Harap Alb.
Concluzia (lui Barbu Stefanescu-Dclavrancea):
Ispirescu nu este un culcgator... ci un adevarat creator...
Ispirescu a fost artistul care a croit si modclat diferite calapoade in care
s-au inchegat formele acestor legende...-
Vazuta de generatia lui Emil Cioran, Mircea Eliade $i Mircea
Vulcanescu, steaua lui ION CREANGA (1837 1889) spare
neinchipuit mai luminoasa decat pentru contemporanii sai. Pe atunci
el. ..bardahanosul Creanga", Popa Smantana-, raspopitul- era
indenmat de Titu Maiorescu (care 1 -a avut elev eminent la Scoala
Normala) s scrie carti didactice. Chiar $i autorul Soacrei cu trei
nurori, cand a fost aproape obligat de Mihai Eminescu sa citeasca la
Junimea, se pare ea ar fi spus: ..Vrei sa dad boierii de mine?"
Dragostea calda $i totals dintre Eminescu $i Creanga se baza nu doar
pe faptul ea povestitorul it considera pe prietenul sau cel mai mare
poet al romanilor-, ci $i pentru ca acesta vedea in autorul Amintirilor
din copilarie o minune a expresiei populare intemeiata in timp si
spatiu". Pentru multi. Creanga e un fel de Gargantua, un rafinat estet
al voluptatilor aspre, un $omer intelectual autohton, care nu poate stra-
bate, de atiita streinatate (Jean Boutiere), iar altii \rad in el chipul
transfigurat al unui Creanga impersonal, identificat cu romanul in
genere", al unui Creanga-om-universal, Creanga-institutie, in felul in

241
www.dacoromanica.ro
care s-a vorbit de un lorga-institutic". (Mircea Vulcanescu) Care este.
atunci, Creanga ccl adevarat. cum apare el in istoria literaturii? _El are
acces la universalitate. pentru Ca este mereu in actualitate; originali-
tatea lui consta in felul cum exprima un spirit general al unci etnii
Intr -o forma particulars. unica gi nerepetabila. numita generic stilul lui
Creanga: in opera lui descoperim o frapanta coincidenta a rasului. ell
cel al unora dintre artistii Renastcrii europene. ca Rabelais". (Zoe
Dumitrescu-Busulenga). Intr-un univers construit cuminte. cu adanci
accente de lirism nostalgic. apar personje ..gigantice" rude bunt cu
Gargantua si Pantagruel: Oslobanu. Trasnea in Amintiri. Setila.
Flamanzila. Ochila si Pasari-Lati-Lungila in Harap Alb. Apoi, deli
lumea lui Creanga pare a fi construita pe dos. cu oamefli anapoda pusi
in ipostaze insolite. temelia logicii este restabilita prin contrast. tocmai
de uncle person* ciudate (ca Mirauta din Gurmazestii... Amintirilor).
care cauta lucruri cc nu exists: wadi de cosor. capastru de pureci. cuie
de la corabia lui Noe... ,..Universul creatiei scriitorului de la Humulesti,
sat din Moldova care poate pentru multi parea straniu si grotesc. este,
ca in cele mai renumite pagini din literatura mondiala. libertatea rasu-
lui, acel miracol estetic in care total este privit printr-o lentils genial
deformata" (Zoe Dumitrescu-Busulenga), care-I apropie pc Creangii
de Rabelais si Swift, dar si de acel ,,simt enorm $i vad monstruos" al
lui Caragiale.
Povestea lui Harap Alb o cunoastem din rezumatul si analiza
facutade Lazar Saineanu; despre Amintirile din copileirie, nu putem si
nu indraznim sa spunem mai mull decal ceca ce a afirmat criticul
nepereche": Creanga povesteste in acesta opera Copilaria copilului
universal", solidarizarea autorului, prin Humulesti, cu vatra
stramoseasea, izvonil curat ca lacrima, la care s-a adapat constiinta sa
artistica., Creanga este o expresie monumentala a naturii umane in
ipostaza ei istorica ce se numeste poporul roman, sau, mai simplu, e
poporul roman insusi, surprins intr-un moment de geniala expan-
siune". (George Calinescu)
Daca a existat vreunul dintre contemporanii lui care sa aiba
despre Creanga o icoana apropiata de aceea a timpului nostru, acela nu
e decat Eminescu, spunea Mircea Vulcanescu. De aceea, este o datorie
de suflet, dar si de adevar literar sa-i asezam alaturi, atunci cand ne in-

242
www.dacoromanica.ro
cumetam. cu toata modestia insii. a alcatui o istoric a Iitcraturii pentru
copii $i adolescenti.
MIHAI EMINESCU (1850 1889) scria. la vfirsta de 20 de ani.
poemul Lpigonii. in care sprijinindu-se pc antiteza. procedeu tipic
romantic. face o analiza podia succinta mai ales a scriitorilor re-
volutiei de la 1848. unde ii &dial lui Ion Hcliadc Radulescu una din-
trc celc mai frumoasc strofe. care ne va edifica. daca mai era lie\ oie.
asupra conceptici sale generoasc si complete legatii de mituri $i
povesti:

Eliad zidea din visuri din hasme eculat-e.

Delta hihlicelor sante. prafttiilar 011101V.*
Adeveir scandal in mite. .slinx patrunet de-nteles.
Munte cu capul de piatra de Amine detunatet
.S'ta azi in Ala hunii a enigma nesplicata
vegheaz-a steincii arsei din ire noun de ems.

Tot in Epigonii, Eminescu mai scria despre fabuli$tii ..Cichindel

gurii de aur' si Donici. ..cuib de-ntelepciune-. despre _Tann, finul
Pcpclei. cel istct ca un proverb ", despre Grigore Alexandrescu $i
Dimitrie Bolintineanu. precum si despre ..acel rege al poefiei...- Jard
noi? noi. epigonii ?" se intreba el cu pesimism, de$i. in acela$i an, 1870.
aparea in Convorbiri literare-, Fat-Frumos din Lacrimil, cu subtitlul
Poveste, iar peste $ase ani avea sa publice Cahn (rile din poveste) i
peste alti trei. Lucealeintl, ca sa amintim doar de cele mai apropiate
creatii eminesciene legate de tematica acestei ISTORII.
Fin-Fritmos-din-Lacritna, de inspiratie folclorica, respecta
schemele basmului popular enuntate de Saineanu, dar aduce si unele
elemente de noutate, bineinteles in primul rand de natura stilistica:
Imparatul...intunecat $i ganditor ca miaza-noaptea- (are o imparateasa
tiara $i zambitoare ca miezul luminos al zilei "). dar traie$te in tris-
tete ca nu are un mo$tenitor. Intelegandu-i durerea, imparateasa se
roaga la icoana Fecioarei Maria $i vede cum din ochii acesteia curge o
lacrimk sorbind-o... ramane gravida si na$te un fecior pe care-1

* Ion Heliade Raduleseu publicase la Paris, in 1858, Biblicele sou nohle :nonce. filoolice, reh-
gwase ft politice asupra Bathe,.

243
www.dacoromanica.ro
boteaza Fat-Frumos-din-Lacrimit Cand ajunge mare. el este un ade-
varat Fat-Frumos rom5nesc. imbnicat cu ..haine de pastor. camasa de
borangic. tesuta in lacrimile mamei sale. mandr5 p5I5rie cu flori, cu
cordele si cu imirgele nipte de la gaturile fetelor dc-mparati. isi pone
braul verde. un fluier de doine gi altul de hore si. cand soarelc este
de dou5 sulile pc cer. pleaca in lumea larga $i-n toiul lui de voinic.
$i pe unde trece ..p5storasul-imparat ochii fctelor _se umplcau de
lacrimi de dor'. iar in picpturile Meador ..dorul voinicici-. Dar. pen-
tni ca isi aminteSte de dorinta de razbunare a tat5lui sal. in cea de a
treia zi de cand a plccat de acasa. el arunca buzduganul. iar accsta se
izbestc intr-o poart5 de anima si zareste un lac in mijlocul caruia. pc o
insula _de smarald". se inaltii ,.un mandru palat dc marmura ca laptcle.
lucie $i alb5 atilt de lucie incat in ziduri r5sfrangea ca-ntr-o oglind5
de argint: dumbrav5 si lunci. si lac. si t5mitirr. Intra in palat si
patrunde intr-o sal5 sustinuta de stillpi si de arcuri. toate de aur. La
masa din mijloc sta imparatul caruia ii cere sa se bat5 cu el. Dar. Oa
la urma. amandoi se leaga frati de cruce-, si imparatul afla ca
Fat-Frumos nu se teme de nimeni pe accasta lume. In schimb, el,
Imparatul, se teme de Dumnezeu si de... muma padurilor. o baba
urata care umbra prin imparatie _de !Mina cu furtuna-. $i pentru ca n-a
reusit s-o infranga. este nevoit s5-i dea ca bir _tot al zeccica din copiii
supusilor". Ins5. s-a intlimplat ca, tocmai in acca zi. muma padurilor
vine s5-si ia birul. In lupta pe care Fat-Frumos o are cu baba. o bags
intr-o piu5 de piatra, peste care pravaleste o started... legand-o,
bineinteles, cu ..sapte lanturi de fier-, dar muma padurilor fuge cu piva
cu tot, motiv ca el sa piece din nou in cautarea acesteia. Dupa ce o
g5seste si o biruie, o ia de sotie chiar pe fata ei. Dar, povestea parca
de-abia acum incepe: fratele lui de cruce este nefericit ca nu poate s5
se casatoreasca cu fiica Genarului. Dorind s5-1 ajute,
Fat-Frumos-din-Lacrima pleaca in cautarea fetei i ajunge la un castel,
unde aceasta Jocuia singura ca un geniu intr-un pustiu". Intamplarile
i luptele cu Genarul se tin lant, pana cand it arunca pe Fat-Frumos in
norii cei negri 11 plini de furtuna ai cerului ", de unde, prefacut in
cenusa, cade pe pamant, transformandu-se intr-un izvor. Din fericire
(ca in basme!), tocmai atunci trece pe acolo Dumnezeu si Sfantul
Petru, care, insetati ca doi oameni obisnuiti sorb din izvor, ca s se

244
www.dacoromanica.ro
rticoreasca. Apoi. Sfiintul Petni it roagn pc DLI11111C/C1.1s5 faca din izvor
cc-a fost mai inaintc $i. ca prin farmec. F5t-Frumos se intrupeaza ..ca
dintr-un somn lung $i... avcnturilc acestuia rcincep. pentru ca. hind
om de cuvant. trcbuic sn-i aduca fratclui sau de emu pe fata Gcnarului
cu care. !Ana la urma, acesta Sc \ a insura. la fel ca $i
Fat-Fr umos-din-Lacrima cu Ilcana lui.
Ce aduce nou Emincscu in acest basm. ca de altfcl *i in Cahn
(file din povesie)? Unii comentatori incep prin a remarca atmosfera
romantics in care se desrawarii actiunea color douli basme. altcmarea
planurilor real si fantastic fantezia poetics in descrierea
naturii, mAiestria de bijutier al cuviintului, atunci cand isi descrie
personajele; puritatea morals` a personajelor pozitive, partici-
parea naturii la desfasurarea tuturor evenimentelor, prezentarea
nuntilor $i a altor obiceiuri specifice, chip obiceiul piimantului".
Pacat ca $i alto creatii eminesciene din acest domcniu. ma refer
la runwasa hunii (Oinul de lier)si la Finn! lui Duinnezeu. riiman Inca
ingslbcnite i prguitc de vremc. in rafturile Bibliotecii Academici
Romane!
Dragostea i interesul lui Eminescu pentru folclorul poporului
nostru se vadqte $i in indemnul adresat de cl lui ION SLAVICI (1848
1925). despre care se poate a firma ca Inceput caricra litcrarti prin
suita de basme Zona zorilor, Ileana cea Vreata. Morita din codru, Stan
Bolovan. loan al Mainei $i. bincintelcs. Pa-cater in sand hii.
In mod grqit se afirma ca ION LUCA CARAGIALE (1852
1912) n-ar fi scris pentru copii. Desigur. opera lui de dramaturg it face
s fie cel mai important creator de comedii de moravuri si de ca-
racter din literatura romans, iar proza sa completcazii critics
necrutatoare facuta in piesele de teatru. la adresa demagogiei $i
abuzurilor. Insk nu-i mai putin adevarat. ca nimeni pans la cl ($i chiar
dupa el), n-a criticat cu atata virulentii plina dc sevii satirica slabiciu-
nile educatiei familiale (Domnul Goe I tzita, Buhico) sau *colare
(Lange/ sleibiciunilor. Bacalaureat. Dascal prost, Un pedagog de
Koala noun). G. Ceilinescu face o caracterizare deosebit de exacta $i
sugestiva a domnului Goe, a crtrui celcbritate a dcp4it hotarele tarii
noastre, gasindu-se frumos portretizat chiar intr-o .,bands desenatr in
revista italiana pentru copii, fara indoiala cea mai interesanta din lume

245
www.dacoromanica.ro
 ...D-1 Goe... (scrie G. Calinescu) e un copil. fiziceste
dragala$. D-1 Goe a ramas o data repetent. ceca ce din punctul nostru
de vedere este un accident foarte scrios... Obi$nuit a nu suferi nici o
contrarietate. Goe este, in a$teptarea trenului. impacient $i portincitor:
Main-mare! de ce nu mai vine...? Eu vreau sa vie! Cunoa$teti deza-
strele pricinuite dc acest mic tiran: zborul pe fereastra al palariei cu
biletul in pamblica, izbirea nasului in clanla u$ii de la cupeu. oprirca
trenului prin tragerea semnalului de alarms. Cu toate acestea, repeten-
tul impertinent $i autoritar inspire familici o admiratie extatica:
E lucru mare, cat e de de$tept! nice main-mare.
7 E ceva disperiat, parol! adatigii tanti Mita".
In Arta prozatorilor ronteini, Tudor Vianu. analizeaza. de ascme-
ma. cu subtilitate neintrecuta. stilul lui Caragiale. Pentru ca. dace (a$a
cum remarca $i Caragiale) intre stil $i manieril este accea$i dcose-
bire ca intre organismul ncccsar al fiintei vii $i stnictura voita a lucru-
lui artificial'', la marele nostru satiric exists numai un fel de stil: Stilul
potrivil... Si Tudor Vianu continua: Unicitatea absoluta a stilului (lui
Caragiale n.n.) rezulta din aceea ca. privit in esenta lui, stilul este
produsul acordarii a doua ritmuri. a ritmului in care se desfawara spec-
tacolul lumii pentru sufletul nostru $i a ritmului in care prin creatia de
arta, sufletul nostru ii raspunde: Ritmul iata esenta stilulur. Or, rit-
mul in opera lui Caragiale i i are inceputul in vorbirea personajelor
sale care se ea intotdeauna in actiune, in actiune orals, adicA in dia-
log, autorul Domnitha Goe nefiind un descriptiv, ci un creator de acti-
une, adica, afinnam cu Cane, ACTIUNE care este chiar sucul propriu
al copilariei $i adolescentei.
Dar, ca sa ajungem la scriitorii profesionisti de literaturA pen-
tru copii $i adolescenti, cum, totu$i, neinspirat dupa parerea mea,
numea un critic pe unii creatori, e necesar sa mai amintim o parte din-
tre cei clasici: ALEXANDRU VLAHUTA (1858 1919), despre care
Ibraileanu nota ca a adus in literatura romans limba veche $i-nteleap-
ta $i a dat romantismului vremii o forma clasica prin claritatea $i per -
fecpunea ei, a evocat viata tristd a copiilor sarmani (Mogoldea, In
ajunul de Craciun, De-a baba oarha) cu simpatie, adaugand insa $i un
discret protest, iar descrierile din Romania pitoreasca" servesc, Para
indoiala, la cultivareaa dragostei flip de frumusetile tarii.

246
www.dacoromanica.ro
 BARK STEFANESCU DELAVRANCEA (1858 1918). ccl
care a deschis ..portile cetatii literare graiului muntenesc, a5a cwri
Creanga o Meuse pentru vorbirea moldovenilor sau" (T. Vianu).
descrie. cu subtila finete artistica, portretele Bunicului 5i Bunk*. isi
aminte5te cu durere de Doninid l ircea, iar prin trilogia sa dramatica
(Apes de .Share. Vifbrul 5i Lucenfand). apropie copiii 5i. bincinteles. nu
numai pe ei, de multc pagini glorioase ale istoriei noastre.
Si GEORGE COSBUC (1866 1918). care spunca ca scrie
pentru copii e foarte grcu. tocmai fiindca e u5or". a creat o poezie ge-
neral valabila. mutt tiparita in manualele 5colare: (Nunta in codru.
lama pe ulna. Vestitorii primaverii. Nunta Zamfirei, Concerto/
primerverii. El-Zorah. Trei Doamne 5.1 toti trei) 5i a valorificat. de
asemenea. calitatile specifice ale talentului sau (muzicalitatea. voio5ia.
simplitatca). in poczii scrise anume pentru copii: Povestea geivelor.
Jucerride celni C11177inte. Cartea color doi she rliti 4i a mai multor alti
parka.
..In limp ce in ntivelelc primilor reali5ti sau chiar in cele ale lui
Delavrancea si Duiliu Zamfirescu, oamenii apar ca figuri individuate
sau in putine 5i neadancite relatii, exteriorizate mai degraba prin dia-
log. Bratescu-Voinesti exceleaza in pictura grupurilor, a sccnelor ani-
mate, invilluite de o calda 5i patninzatoare atmosfera, reprezentand
unul din ca5tigurile cele mai sigure ale artei narative ale sale". (T.
Vianu. Arta prozatordor rorneini) In povestirile sale despre copii
Niculaiter Minciunel,Nimor. dar 5i in drama Puiului de prepelip din
volumul In lumen drepteitii, I.Al. BRATESCU-VOINESTI (1868
1946) nu oficiaza cand scrie si, lasandu-se parch' prada unor obsesii
minore, iii coloreaza proza cu duio5ie, invaluind-o intr-o aura infan-
tile, dezarmanta, simpatica, trezind compasiune Si mita pentru
niste destine revoltator de nedrepte (Mircea Zaciu).
Poetul St.O. IOSIF (1875 1913) a inceput sa scrie literature
pentru copii, creand pentru fetita lui, Corina, un Clintec de leagein; au
urmat: Cemtec de primeivara, Bunica, Doi prieteni, Arline 5i, atras de
cateva figuri legendare, a rememorat unele momente din viata
haiducilor 5i ale carturarilor, care i-au marcat primii ani de 5coala.
EMIL GARLEANU (1878 1914) a vrut sa se dedice marinei
militare, dar devine, prin scrierile sale un exponent at semanatori5tilor,

247
www.dacoromanica.ro
portretul lui literar find marcat de conciiiunca mijloacelor in
descrierea a tot ceea ce este robust, direct si exploziv in naturii, cum
este. de pitc'''. prezentarea nucului lui Odoboc...inaltat pe dcalul Sterp
al Arsitenilor, ca un monstru care devoreaza toata vitalitatca locului".
Norma evocarii prin povestire, operate in descrierea naturii insufletite,
isi continua analiza Tudor Vianu. a fost folosita cu multi consecventa
in seria de schite intninite sub titlul Din lumen celor care nu crivantei.
mult apreciate de copii.
MIHAIL SADOVEANU (1880 1961). prin Durnbrcrva min-
uncurl, Naa'a Florilor i Maria Sa. haul Padurii. deschide un drum
larg literaturii pentru copii din tara noastra. impumindu-se ca un bun
si subtil cunoscAtor al psihologiei acestora: din raftul de carti care,
cu predilectie, se adrcseaza copiilor, mai putem scoate. cu placcre,
oricand, Impeiratia apelor. Creanga de am-. Divanul person, flanul
Ancutei s.a.
Romanele de inspiratie istorica ale celui mai mare si fecund
povestitor roman (a scris peste o sula de volume) stint comori
nepretuite si pentru adolescenti si tineri. Lectura unor romane ca:
Neamul .Fonnareplor, Zodia Cancerului. Nunta Dbmnitei
Ruxandra. Priam lui ,Stefan cel Mare etc. poate crea pentru cititori ace-
leasi satisfactii ca si romanele lui Walter Scott si Al. Dumas.
Deopotriva cu marii artisti ai cuvantului. Sadoveanu ,,sparge. insa, lini-
ile de structure ale formei generale... arta lui I i croieste drumuri cu
total proprii", este de parere Tudor Vianu. Omul cel de toate zilele
devine pentru el omul eroic", omul legends ", cum it descoperim in
Fratii Potcoava, in Coma Racoare, in Ciobanul mioritic din Baltagul
sau in temerara si aspra lui femeie. Peste elementele materiale ale
operei sale (este de parere criticul Eugen Lovinescu), scriitonil a anm-
cat valul de poezie at duiosiei, reusind, astfel, sa spiritualizeze materia
indepartand-o intr-o lume stravezie de timbre poetice". Si concluzia
cea mai des citata: M. Sadoveanu este un mare poet brie in proza". Iar
despre Ceahlaul prozei romanesti", G. Calinescu spunea ea e un
mare povestitor, cu o capacitate de a vorbi autentic, asemanatoare lui
Creanga si lui Caragiale, mai inventiv decat eel dintai, mai poetic decat
cel de al doilea".
Trei succinte analize: Dumbrava minunatei, este de parere

248
www.dacoromanica.ro
Garabet Ibrai leant!, nu numai Ca se distingc printr-o impresionanta
vibratie artistica. dar autorul realizeaza $i _um dintre cele mai incan-
tatoare combinatii de realitate $i poezie-. Cele noua capitole ale pove-
stirii fac o incursiune cu adanci $i multiple semnificatii in universul
vietii copiilor lipsiti de copilArie. Lumea reala (doamna Mia Vasilian,
mama vitrega a Lizucai) $i lumea basmului (Sora-Soarelui.
Imparateasa furnicilor. Sfanta Miercuri) devin un pretext perfect pen-
tru a se face o fireasca legatura cu fantasticul. a$a cum se reflecta el in
imaginatia fetitei. Intre aceste lumi ..penduleaza- Patrocle caruia.
atribuindu-i-se insu$iri omene$ti. devine, la randul lui, un elite! ntiz-
dravan. Finalul povestirii este cel dorit de cititorii-copii. participanti cu
trup $i suflet la desfa$urarea actiunii: stint sAgetate de albine mania
vitrega $i servitoarea cea rca.
Prin Dommd Trandafir, Sadovcanu realizeaza un portret fizic.
dar $i until sufletesc al fostului sau invatator; in tinerete era ..cu musta-
cioara neagra pe care $i-o tundea scurt-, mai tarziu...putin chel in var-
ful capului. Mai importante, pentru scriitor, sunt insa trastiturile de
caracter $i comportament ale invatatorului: bun, bland, dclicat $i
foarte ata$at copiilor", calitati care it fac s stabileasca o adevarata $i
trainica punte sufleteascA intre el $i copii.
Trilogia Fratii Jderi este conceputa in spiritul romanului istoric
$i de aventuri clasic... dar cu pastrarea $i accentuarea caracterului
popular $i romanesc al povestirii, $i infatiFaza epoca de glorie a
Moldovei din vremea lui Stefan cel Mare. Inspirandu-se din
Letopiselul Tarii Moldovei de Grigore Ureche, prozatorul modem
pastreaza tonul u$or tehnicist, in sensul ca da anumite detalii cu privire
la mi$carile tactice ale armatelor, on ca descrie locul unde a avut dom-
nitorul razboi cu otomanii, dar caruia ii adauga $i un anume aer de le-
genda, de fabulos (Ion Rotaru). Aparute in perioada cea mai fertila a
literaturii romane, adica intre cele doua razboaie mondiale, Frani
Jderi, ca de altfcl, Zodia Cancerului dar gi celelalte romane ale lui
Sadoveanu ne pun in fata unui mare scriitor, care dupa aprecierea
inspirata a lui G. Calinescu are realismul lui Balzac si melancolia
unui romantic, meditatia aspra a lui Miron Costin $i voluptatea senzo-
riala a lui Rabelais. E precis ca un pictor flamand $i inefabil ca un
muzician, un creator de atmosfera, un analist al sufletelor impenetra-

249
www.dacoromanica.ro
bile. un dramaturg in prozzi. incordat. un cunoscator al individului i al
colectivitatii, al grupurilor arhaice *i al socictatii moderne. tin intelept
oriental. vorbind in pilde si un critic al ordinii socialc nedrepte-.
Dcspre TUDOR ARGHEZI (188() 1967). am mai scris si
atunci cand am prezentat istoria fabulei *i nu cred di am exagerat.
punandu-1 printre frunta*ii din literatura universals ai acestei specii li-
terare, atilt de apreciate i de copii. Arghezi, demiurg si bijutier al
slovci. a declanpt. dupa opinia lui M. Ralca. o adevarata revolutic in
arta ctivantului: ..1mportanta covaritoarc a volumului de versuri
Oivitite potrivite c de natura filologica. Altfel se scria inainte de dom-
nia sa si altfel se scrie astazi...- G. Ibraileanu *i T. Vianu au afirmat. de
asemenca, ca dupa Eminescu. Arghezi este cel mai mare creator de
limbs literary romaneasca. In S'tihuri pestrite (1957). dupa interdictia
dogmatics impusa in 1948. o ...prefala didacticI Fabida-Jabidelor.
explica rostul apari(iei... specici care slujqte pe om. mangaindu-1 ..de
tot ce-I doare-... In acest fcl. fabula argheziana devine o _arta poetics
din multele lui arte poetice, avi cum ghimpele, prelucrat, devine o
scula geniala, adica un ac: un ac literar care impunge cu fobs.
Cartea clijuccirii... este o capodopera a prozei universului infan-
til. Chipurile copilarindu-se, Arghezi radiografiaza, prin Mitu i
Barutu, psihologia copilului, ca i propria sa psihologie, aratanduli
disponibilitatea dc a .,reveni oricand in abian(a puritatii desavar*ite a
varstei dintai-. (Hristu Candroveanu) Un moment desavarit de ana-
Liza- este relatat cu multi inutie, de acelai comentator, atunci cand
face chiar analiza schi(ei MO/ si cand eroina it asteapta pe Tatutu s
se intoarca din ora* ca sa -i spund, nu sa-1 parasca pe fratele ei, care a
vorbit urat cu Mama-mare... Pentru ea s-a hotarat sa-i splice o corectie
binemeritata, vinovatul se ascunde in baie. dar parintele it descopera si
acolo. Apoi, spre crunta dezolare a fetei, faptele iau o alts intorsatura,
cu atilt mai mare i mai nostima cu cat scriitorul o lass pe Mitu sa
relateze cele ce s-au intamplat: ..$i tii ce-a facut Tatutu? A stat acolo,
in baie, cu Barutu, pe care 1-a intins pe genunchi i 1-a mancat de tot,
de subsuori, de burta, de gqa si de toate partite lui grase. Si Barutu, in
loc sa planga, radea in hohote *i se zvarcolea".
Cu cats maiestrie tie sa analizeze Arghezi psihologia si reacti-
ile celor mici, ne dam seama dintr-un adevarat... Crcimpei dramatic:

250
www.dacoromanica.ro
 Barutu: Miciu (adic5. sora lui. Mitzura n.n.) scoate limba la
mine $i-mi face semn ca sunt un prost.
Mitu: El a scos limba la mine. (Mama prinde pc Barutu cu limba
afar5. Confuz...el nu mai cuteaza sa -si traga limba indar5t.)
Mama: Te-am prins! Daca n-ar fi ziva to de botez. to -a$ pune la
colt. ca sa to inveti minte. ( Barutu $i-a btigat limba la loc. isi rote$te
ochii $i nu mai $tie cc s5 zica. Scoate un suspin).
Mitu: lar ni s-au inecat cor5bille cu pisici...
Barutu (vexat): Zice ca iar ni s-au inccat coh5bille cu pi$ici...
Cartea cu jucarii. capodopera a prozei pcntni $i despre copii.
este o asumare a puritAtii desAvarsite, creionare admirabila a uni-
versului existential infantil... Devenit ..poet at patemitatir (spunc
criticul $i istoricul litcrar Marian Popa). Tudor Arghczi pose& $i mi-
nunata arta de a se mctamorfoza in copil $i de a face un studiu corn-
portamental... ..devenit mare literaturr (Gheorghe Seche$an).
Infantilismul jucat cu arta dezvaluie anarhismul nevinovat al
copilAriei dintotdeauna. inchegat insil intr-un tablou existential
dureros de... ginga$. cum este, de pit& acela and Barutu vrea s5 bath'
un cui in oglincla, iar aceasta, razand, craps in toate directiile. aratan-
du-i chipul desfigurat in cioburi... Cioburile multicolore din caleido-
scopul mirific al copil5rici. pc care 11 descoperim $i in Ceirticica de
secret, Hare. Druinul poveoilor, Tara piticilor, Prisaca... Si iata-ne
ajun$i la versurile din De-a v-ati ascuns. pe care critica le socote$te
ale color mari, in suprema clips anticipate a sfar$itulur. Dar, cati
copii nu au fost $i nu vor mai fi orfani pe aceasta lume, din zarea Oro-
ra nu poate $i nu trebuie sa se $tearg5 imaginea p5rintilor? De aceea,
chiar dace jocul este tragic (cum nu este altul in toga poezia
romfineasca, ce se adreseaza varstei puritatii) prin acest fatidic exa-
men, trebuie s5 treaca $i copiii:

Dragii mei. o sa met joc data

Cu voi, de-a ceva ciudat...
food Incepe incet, ca un vont,
Eu o sa rad ci o sa tac,
0 set ma cu/c la pamdnt.
0 RI stau bra cuveint.

251
www.dacoromanica.ro
 De pada tangs copac...

ibi sa nu va nicihnia tare

Cand ma vor lea si duce departe
vor un lel cle Mmormomare
In haul aleinat scar tare.
Asa e jocul. Incepe cu moarte...

Asa este jocul.

Iljoci in doi. in trei.
11 foci In ceite cati wei.
Arde-l-ar Peril!

Cu o simply intorszitura de condel. Arghezi poatc transforma,

instantaneu. tragedia, in farsii:

L-ati veizia cumva pe Zdreantel

Cel cu ochii de faianta?
E un urine zclrenturos
De jlocos. (Jar e jhunos,
Parcei-i stains din petite
Ca sil-1 tot Impiedice.

Stil oral, umor, ritm alert. $i copiii asista. cu placere, la farsa

fierbinte- care i se face pungavlui fard pereche-:

Pune lain?. is cu hotel

,5'i-nghite oul cu total.

Efectul, amuzant pentru sutele de mii de recitatori ai poeziei,

pentru ca insolita situatie 1-a luat prin surprindere pe catel care
recuno4e... fara suparare:

Ceind se itita la gitincl.

Cu culcusul lui. vecina.
Zice Zdreantei-n geindul lei:
gS-a facia a dracului!
252
www.dacoromanica.ro
 0 leclie de morals'? Nicidecum: o intiimplare obisnuitii, prezen-
tath in mod firesc. deli. uneori. cuvintelP frumw-^ eu care isi faurete
imaginile plastice. contrasteaza cu uncle expresii. hai sit le zicem tri-
viale. Dar. in accst mod de a sti intotdeauna cum trcbuie maneN rat
bogatul sal lexic sta. printre altele. genial situ: $i in litcratura pentru
copii uncle isi are locul binemcritat. printre clasicii acesteia.
Pu(ine sunt poeziilc lui GEORGE TOPARCEANU (1886
1937). mai ales cele care infatiseaza evenimentele lumii infime si de-
licate ale florilor si giizelor. la lectura clirora copiii s5 nu participc
sufleteste. Muhl!: Bala& vesek. in 1916. completate. apoi. in 1920.
cu Baladek triste. In Rapsodii de primervard. in criingul adonnit. apare
in taina mare": ,S'tol halal de ingerasi. Cu alai De toporasi. In
Rapsodii de yard. in once strop de roux. poctul vedc douil bra(c mici:
Ca cloud Picioare de ficrnici. Uneori apare insa: Fulger negru... trasnet
lung Dus pe aripi de Amine& Zguchtinci pamontul. tuna. Zdrile
de-abia-i ajung... Bineinteles c. din tufisuri, spar pasarele ciufulite,
care alarmate si-ngrozite se intreaba: Cine-i?... Ce-i?... Ce-a fost
pe-aici?... Le raspunde un pui de pitigoi, speriat si el, dar care o face
pe grozavul: Ce sa fie? Nu-i nimic. A trecut Acceleratul... Apoi, toam-
na. and trece intili o boare pe deasupra viilor si furs de prin ponoare
puful papadfilor, Din casula lui de hums A iecit un greiencs. Negri&
mic, muiat in tub pe-aripi pudrat cu bruma:
Cri-cri-cri.
Toamnd gri,
Nu credeam c-o RI mai vii
Inainte de Craciun,
Ca puteam si eu s-adun
0 graunta cat de mica,
Ca RI nu cer imprumut
La vecina mea ficrnica...
Astfel, Toparceanu ii cufunda pe cititori nu numai in lumea
miniaturala de mare sensibilitate a gazelor, ci si in lumea fabulei.
Finalul Baladei unui greier mic germineaza duiosie si exprima compa-
siunea poetului, dar si a copiilor, pentru mica muzicala vietuitoare:

253
www.dacoromanica.ro
 Cri-cri-cri,
Toamnet gri,
Tare-s mic ci necajit!

Opera lui VICTOR EFTIMIU (1889 1972), poemele drama-

tice insira-te mcirgarite, Cocosul negru, basmele Cerbul fermecat,
Vulpea peicalitei Tinerete fOre, batrcinete, este de parere H.
i
Candroveanu, in Literatura romans pentru copii, se inscrie perfect in
universul infantil-juvenil, prin fantezia lui debordantd, prin tineretea
majoritatii covarsitoare a personajelor... Criticul se refers, bineinteles,
mai ales la Insir-te margeirite, pentru ca., in legaturd cu basmele Iui
Eftimiu are unele rezerve, acestea mai cu seams legate de finaluri".
Si, desigur, are dreptate... Totusi, creatia Iui Eftimiu se caracterizeazd
prin proportionalitate, infinite nuance, echilibru, armonie, patetism,
tensiune, gratie, subtilitati si cantabilitate desavarsita a versului"...
Ceea ce, trebuie sa recunoastem, nu inseamna putin...
CEZAR PETRESCU (1892 1961), prin romanul sau pentru
copii Fram, ursul polar este celebru in tars si strainatate. De ce? Pentru
ca puiul de urs orfan, deli intra in lumea fascinanta a circului, repre-
zinta, totusi, simbolul alegoric si gingas al dramei dezradacimirii.
La reprezentatia de adio a Circului Strulki, in iarna anului 1924, Fram
cel care iubea aplauzele, face nazuri, $i simte nevoia sa piece inddrat,
spre oceanul copildriei sale, unde, ajungand, devine, mai ceva decat in
spectacole, un fel de bufon polar. Pentru ca, o data ajuns in locurile
mult visate, ursul domesticit nu poate recurge la forta si cruzime pen-
tru a supravietui si incepe sa viseze... lumea oamenilor. Intr-un cuvant
inainte" la una dintre numeroasele editii ale cartii, criticul Mihai Gafita
noteazd pertinent: Pdstrandu-si toata vremea insusirile adevdrate ale
firii lui de urs, felul Iui aparte de a till, de a se comporta in raport cu
animalele si cu oamenii, personajul romanului ne vorbeste in acelasi
timp si despre oameni, despre raporturile for cu civilizatia, cu soci-
etatea, despre existenta naturals sau alteratd, falsificatd, despre putinta
sau neputinta for de a se adapta, de a-si schimba total sau numai pen-
tru un timp obiceiurile, viata, mediul, societatea".
Intr-adevdr, Cezar Petrescu, faimos prin romanele sale (se spune
ca iii dorea nespus sa creeze, ca Balzac, o replied romanesca a

254
www.dacoromanica.ro
Comediei umane) a reuit prin Fram, o poveste-povestire nostalgia o
analiza atotcuprinzatoare a ceea ce numim dor: de straniul sau tinut
natal, de ciudatii spectatori de circ, copiii, intruchipare a ceea ce
numim cu totii vis:

Fram inchide ochii .yi viseazei la teirile calde, acolo unde

luminile se aprind in fiecare sears reisucite de un buton, unde mai sunt
copii care rdd ci roaga pe bunici sa le povesteascei, la gura sobei,
intcimplari minunate din gheturile polare. Fram viseazei ci sceinceste
prin somn.
Tot aca cum sccincea odinioara prin somn, visdnd la depeirtarile
acestea pustii, in cusca de la Circul Strutki.
Atunci dorea viala de aici.
Acum se zgribulecte, tdnjind dupa viata de acolo. Pe urma, cdnd
viscolul s-a oprit, peiseste din vizuina, flamcind.
Ursii ceilalti s-au facut nevazuti. Nu -1 mai asteapta nici o masa
intinsei de-a gala, cdnd i, uimeste sau ii sperie cu tumbele lui. Poate au
pornit spre locuri ctiute umai de dcinsii, unde in sparturile ghetii ici
1

mai scot capetele afara turme de foci si de morse. Poate s-au pitulat in
pesteri, cu vdnat adunat din vreme, cu masa intinsa sub bot, asteptcind,
pe jumatate amortiti, sa rasarei la marginea cerului soarele polar.
Singur ci chinuit de foame, Fram scotoceste cotloanele stcin-
cilor 11 intovaraseste numai umbra lui culcatei in lumina lunii. Toate
urmele de pasi s-au acoperit. Toate erau urme vechi. Nici una nouei.
Numai pustiu.
Numai tacere.
0 lung sticloasa si neclintita, spre care ii vine sa ridice botul si
sa urle.
Si nu mai este nici o masura a timpului, ca sa stie cat mai are
de a,cteptat pcina la sfcirsitul noptii. Intr-un teas de deznadefde, Fram
a luat-o de-a curmezisul banchizei.
E un drum faro capcit. Fars lints. Dar pentru Fram n-are nici
o insemnatate unde it duce calea de acum. Oriunde, numai sa fuga de
acesta singuratate infricosatoare. Poate ca podul de gheata leagei un
ostrov de alt ostrov. Poate ca undeva, departe, se cilia o insula cu mai
multa vials.

255
www.dacoromanica.ro
 Ceind innea ccl .se pregatew viscolul. tyi chtra din zeipacki un
culcuy ca vai de el. Aytepta ceasuri de ceasuri .sc7 se potoleascii urgia.
Iii dezmortea labele degcrate. intorconcrspatele aurorei boreale. Era
o minune care nu-i tinea nici cle cold. nici de Paine.
A mers aya o sdpuimeinci? Dona? Mai multe?
Cine ar Ji .ytiut sit" sound?
Uneori ii venea RI se lungeasca pe jos. pe pant/ de gheatii. .yi .sei
nu mai ridice capul. istovit.
Apoi iyi zguchtia rama.Fita vointei. 14i achma puterile. .S'e ridica
in cloud lahe sa achtintece vreun 1771rOS adu.s de yam. I'reo adiere de
pameint. do vieune. poate de oanteni...-

Cezar Petrescu a mai scris yi alte arti pentni copii: Pif-paf-pul

Ihuta copihd. Onnil de zapdcl. Fitt! campurilor. Clint pi botnha ato-
mica', uncle. este adevarat. imbibatc de un sentimentalism dulecag.
allele strident fanteziste. dar in care sobrietatca expunerii intamplarilor
$i analiza starilor stificte$ti ale personajelor predispun copiii sprc
beneficul efort al unei gandiri mature.
Despre poezia OTILIEI CAZIMIR (1894 1967) gasim, intr-un
portret facut de Hristu Candroveanu. o caracterizare perfecta:
,,Imaginea universului copilariei in scrisul delicatei poete ic$enc... este
cea a unui Gulliver in Tara piticilor din propria sa perspectiva de om
matur, sau a aceluia$i erou at lui Jonathan Swift in Tara uria$ilor din
unghiul copilului de odinioara care a fost scriitoarea..." A debutat cu
volumul Lumini pi timbre in 1923, dupa care urmeza Fluturi de noapte,
Licurici in care poeziile sunt pfitrunse de ..sensibilitatea specific fe-
minina ca senzatie, sentiment $i expresie. (G. Ibraileanu) 0 mostra:
A ielit reichita-n drum.
Ce-o mai fi ci asta oare,
OW din cap pcincl-n picioare
Numai motocei de scrum?...
IONEL TEODOREANU (1897 1954), este, inainte de toate,
prozatorul-poet al copilariei yi adolescentei. Le-a evocat in Mita
copilariei, Pretvale-Baba, Masa umbrelor, Intoarcere in limp si mai
ales in La Medeleni, care, de altfel, a $i impus in critica literara denu-
mirea de medelenism, conturat printr-o traire nostalgia a varstelor

256
www.dacoromanica.ro
copilarici si adolescentei. acest hotar nestatomic al unei stari de
vacan la continua ce se desflsoara in familii patriarhale. intr-un rura-
lism cu o figuratic taranesca pur decorative. intr-o lume aflata intr-o
placuta stare de... relaxare. ..Mcdelenismul e o stare a copilarici si una
etern mane_ Realitatea e paradisiaca. evenimentcle grave ale Winn
strabat cu greu pima la acestea oaza a comportamentului idilic:
pozncic. farsele. jocurile determine o organizare ce pare a avea Inca
suficiente resurse materiale pentru a-si permite traiul relaxat. sprijinit
pc imaginatia ludicr. (Marian Popa) De altfcl. primul volum din
romanul La 'Weddell! (Hotand nestatornic) este caractcrizat drept o
monogra fie sensibila ampla a copilnrici. iar al doilea (Drumuri). a
gi
adolescentei. ..Prin adanca incursiune in sufletul copilarcsc (este de
parere G. Ciilinescu) prin atmosfera fcricirii si prin prospctimea
rcceptici Pita copikiiei si intaiul volum din La Medeleni stint opere
de valoare deosebita si adevarate infaptuiri ale scriitortilui...-
Adevarate pocmc in pro& multe din paginile romanului prezinta un
mare interes psihologic prin puterca de a fixa experien(a sensibila.
ging* a varstelor dintai pe care, din nefericire. oamenii maturi o
pierd.
In afara de batninii clasici ", si alp scriitori au creat opere va-
loroase dedicate generatiilor tinere: VASILE VOICULESCU (1884
1963), Amintiri despre pescuit, Scoala noun, Micul inveiteitor, Singuri
(in care o fetita de case ani, ca sa capteze- atentia fra(iorilor, le spune
o poveste cu un baiat Insetat. care vrea sa bea ape dintr-o urma de cerb,
iar sora lui nu-1 lass pentru ea, zice ea, data ai bea ape de acolo in cerb
to preschimbi, pe locr).
MARIA BANUS (1914 1997), -Prin orayul cu minuni $i mai
ales Noru viseitoru si amicii Sill, in care eroul principal este prezentat
ca un fel de Don Quijote vesel i dispus s participe la once aventura,
ajutat de Ursache, un fel de Sancho Panza... patruped.
ALEXANDRU SAHIGHIAN (1901 1965), a fost si el, aseme-
nea lui Emil Garleanu, povestitorul unor intamplari din lumea necu-
vantatoarelor: Ursuletul Grivei,Rici-Rici, Lacul cu rate $.a.
NINA CASSIAN (n. 1924) publics, in 1950, un basm in versuri,
de larga respiratie, aparut mai apoi in numeroase editii: Nicafareifrica,
apoi alte volume indragite de micii cititori, uncle dintre acestea drama-

257
www.dacoromanica.ro
tizatc pcntru teatrele de papusi: Povestea 0 dui pui de tigru numiti
Ninigra i Aligr7r, Printul Aveniurile lui Trompi.or...
Un autor de o facture inedit5, modern5 a fost $i VLADIMIR
COLIN cu pove$ti umoristice: Povestea celor irei nfincino.yi. Zece
pove.li pitice. Poveti de huzunar. dar $i cu literatura $tiintifico-fan-
tasticil Dincolo de ziclul de neon *i Legendele tariff lui ram o abila
$i poetica interpretare a mitologiei.
GELLU NAUM (1915 - 2001). scriitor cu succese notabile in
literatura suprarealista romfmeascii. a &mit copiilor. prin Cartea cu
Apolodor (pinguinul care a aptinit a$a. deodat5. ..pc ghca(a unui reci-
tor'). una dintrc cele mai placute lecturi. calCitoria lui Apolodor la
Polul Nord $i in Antarctica. in cautarea fcricirii... din locurile sale de
ba$tinti. nu-i asa cum ar parea la prima vcdcrc. o transpuncre in versuri.
a romanului Pram. ursul polar. ci o parodic. cu talcul bine ascuns.
Sum insa $i scriitori care $i-au dedicat aproape in intregime
creatia universului de suflet infantil. lar ..decanul de vat-std.- at acesto-
ra a fost, Ara indoiala, NICOLAE BATZARIA (1874 1952). parin-
tele binecunoscutului personaj Haplea, frate bun. dar mai prostanac, al
lui Pacala, cu toate ca $i el. prin farsele $i ghidusiile pe care le face, a
devenit, 'Inca de la na$terea sa. acum vreo 70 de ani, un erou mult
indragit de copii. Mai ales ca. pe langa Haplea. mai triliau $i alte per-
sonaje din familia sa: Frosa, sotia. H5plina $i Hapli$or - copiii lor. N.
Batzaria, cunoscut mai ales sub pscudonimul ..Mo$ Nae", a publicat
aproape 100 de volume, romane. basme. povestiri. versuri, scenete $i a
condus revistele care au incantat copilaria bunicilor $i parintilor no$tri,
...Dimineata copiilor- $i Universul copiilor ".
DUMITRU ALMAS i$i incepe prodigioasa carier5 de autor de
literatura pentru copii cu Cetatea de pe steinca verde. o atraglitoare
expedilie in... mitologie. A scris apoi numeroase povestiri istorice:
Vona toarea lui Dragon, Fata de la Cozia. Arca .yul Mariei -Sale, Un om
in fitrtund si multe altele.
Si ALEXANDRU MITRU se inspire din istorie: Sageata capi-
tanului Ion, Cantecul Columnei, In tam legendelor, dar fund un bun
cunoscator al epopeilor, legendelor $i miturilor antice, publica exce-
lente prelucrari $i repovestiri despre Ghilgame$, Cidul, Roland,
Sregfried, Legendele Olimpului, Reizboiul Troici .a. Tot el este

258
www.dacoromanica.ro
autonil unor pline de hat. Povestiri cle.spre Paca .i ?amble".
CALIN GRUIA a avut cu adeviirat ..har *i placere- de a scrie
basme noi: Minuncna-Imparatie cu palate cle hcirtie. Nuielu.ya cle
atgint, Izvorul ferniecat.l?amurct cle mar itylorit. A mai scris *i doua
romane: Nucul lui Toclorita *i De-a visele.
Cu Toate pcinzele sus. RADU TUDORAN se instalcaza. pc
buna dreptate. in fruntea autorilor cu cele mai populare *i indragite
romane pentru adolescenti. adevarat poem at prietenici *i at iubirii. in
care eroi de nettitat (Anton Lupan. Pierre Vaillant, Adnana. Gherasim.
Haralamb *i turcul Ismail) iau parte la ai cnturi extraordinare. cu nimic
mai prejos decal cele descrise de Jules Verne in Copiii capitcmului
Grant. Alte carti ale lui Radii Tudoran se adreseata intelegcrii copiilor
mai mici: Purce/u/ care a afuns &tier. Fernic-i cotolima vesela. Ultima
poveste si Al treilea pol al pamcimului.
CONSTANTIN CHIRITA a scris un ciclu de cinci romane.
cunoscute sub titlul generic: Cire.arii prin care propune cititorilor
sai... maturi o calatorie inapoi. in copilaric, iar copiilor *i ado-
lcscentilor, de acee4*i varsta cu Tic. Ursu. Victor. Dan, Maria, Lucia,
eroii romanului o aventura nemaipomenita. o ..defilare- a tuturor ca-
litatilor care tin de adevarata viatii: encrgie. inteligenta. virtuti *i senti-
mente pilduitoare. Constantin Chirita a scris pcntru adolescenti *i o
trilogie politista (franc/011nd alb. Pescarupd c-db Ingeru/ alb) in care
talentul sau cochetcaza cu... parodia *i umorul.
Copilul teribil- al literaturii pentru copii din anii '50 - 60
(a*a cum pe bunk.' dreptate iI nume*te Viniciu Gafi(a) este OCTAV
PANCU-IASI. Incepe prin a scrie un roman. Marea batalie de la lazul
Mic (1953), dar marele *i inepuizabilul lui talent i*i gase*te realizarea
in numeroasele volume de schite pe care le-a publicat: Are tata doi
bdieti, Mai e un loc pe genunchi. S'chite in pantaloni scurti.
Fat-Fnimos cond era uric, Ariciul din calimara. Tartind cu yard V
vent, Nu fiigi, ziva meafrumoasa... A fugit el. prea devreme, lasand in
urma multe regrete. Intro timp, In 1969. publica al doilea sau roman,
Cartea cu ochi albapri, unde are prilejul sa-5i etalcze adevaratele ca-
litati de prozator: observatie find, umor suculent, dialog sincer *i spon-
tan. A Minas in literatura noastra pentru copii ca un campion al ade-
varului, curajului. inventivitatii, pe de o parte, pe dc alta. al puritatii i
candorii.
259
www.dacoromanica.ro
 Ca de altfel i MIRCEA SANTIMBREANU. ale canti
subiecte domnul profesor le-a luat mai ales din viala colara. Ewa
titlurile catorva aril: Clr .yi Ord ghtozcicm (volum de debut. 1965). 32
de prentianti, &temporal .yi die lucrari scrise. Rccrcatia mare, iar
pentru copiii de la gradinilii: La telefim telelimul. Elefanti in rochite.
Melcu/ mincino $.a. ..Mircea Santimbreanti. scric until dintre excge(ii
sal are dexteritatea de a sonda sufletul copilului din interior, mod de
a Carmine un perpetuu copil mare in aproapc intrcaga lui creatie.
Descoperind ca. Intotdcauna. copiii ..isi joacr propria for
copilarie. MARIN SORESCU a inccput sa se joacc cu ei pc coala alba
de !Artie... Si cc-a iqit din acest joc ..mitizand $i dernitizand- realitatea
inconjuratoare? In Ocolul infll7ilullll mic pornincl de la nirnic, marea
filosofie a copilariei. in 7ineretea lui Don Quijote... vesnicul copil din
not toti. in Lumea format ink,- cum vad frunzele ..ochiul soarclui...
mereu dilator $i cum musca din visul de azi-noapte. copii cu dintii for
dc !ante-. Un adevarat miracol (pentni cci mici) este descifrat de Marin
Sorescu. atunci cand incepe sa se joace cu Cl De-a Delta Dunarii. uncle
se dcschide (anual) pentru o lung $i jumatate. Expozitia pciscirilor
neimpiliate. Literatura pentru copii a lui Marin Sorescu este o conti-
nua sarbatoarc a puritatii $i imaginatiei.
Asa cum o dcscoperim $i in opera altor poeti $i prozatori care au
!Damns mai mult sau mai putin intamplator in... universul de suflet al
copilului $i copilnriei: Nicolae Labis. Nichita Stanescu, Gheorghe
Tomozei, Dim. Rachici, Tiberiu Utan (parintele celebrului personaj
Ciopartila), Aleut Popovici, Ovidiu hotta, Petre Ghelmez... treeuti
prea devreme in lumea umbrelor...

260
www.dacoromanica.ro
 0 SPECIE MINORA?

Existii. awn indoiala. prejudecata ca literatura de aventuri. chiar

*i cea ..clasica" prin insa*i structura sa. este una de facture minors. Si
totu*i. mai ales preadolescentii. adolescentii *i tinerii stint cititori
pasionati in a afla iata neobi*nuit5 a unor exploratori. oameni de
stiinta. inventalori *i. desigur_ a unor... detectivi. De la o an unity
varstii. mai interesant pentru lector este s descopere omul prin efortul.
actiunea *i energia acestuia. *i mai putin prin miraculos sau
fantasticul neverosimil integrate in obiecte sau personaje magice.
imposibil de descoperit in viata concrete. de toate tilde. a muritorilor:
la aceste varste conteaza cel mai mutt inteligenta. curajul, vigoarea. cu
alte cuvinte, a*a cum pe build dreptate remarca cineva. miraculosul
este stramutat dinafarti in sufletul eroului. Literatura de aventuri mai
ales cea politistk devine, astfel, un popas util, *i mai cu seamy normal.
in drumul fascinant de la basm la literatura
Romanul politist - spunea un mare scriitor este un fel de joc
intelectual.... o discipline sportive in care autorul trebuie s se intreaca
in mod loial cu cititorul-. Pornind de la Balzac *i trecand prin labora-
toarele creatoare apartinand unor scriitori cu nume de prestigiu. ca
Poe, Faulkner, Doyle sau altii mai not ca Agatha Christie, Georges
Simenon, Raymond Chandler sau Rodica Ojog-Bra*oveanu, romanul
politist propulseaza spre cote tot mai inalte cultul fabulosului. spiritul
de dreptate *i permanenta sete de mai bine a omului de pretutindeni *i
dintotdeauna. Este motivul pentru care, contrazicand pedanteria celor
care-i anuleaza virtutile prin etichetki de cele mai multe on nemeritate
(superficialitate", prost-gust-, ..banalitate- etc.). pledam fare
prejudecati pentru aceasta specie literary, a*a cum am facut-o *i pentru
romanul cu spade *i caps. Va propunem sa descoperiti, pentru inceput,
un autor Arthur Conan Doyle, un roman Studni in rap, gi un detec-

261
www.dacoromanica.ro
tiv Sherlock Holmes cu care, racand cunotinta (sau din nou
cunotintd), veti avea posibilitatea sa N/A cultivati logica, s vs studiati
capacitatea de intuitie, de analiza, de deductie i rationament. Si aceas-
ta deoarece Sherlock Holmes (poate mai mult decat Dupin al lui Edgar
Allan Poe, decat sergentul Cuff al lui Wilkie Colins sau comisarul
Maigret al lui Georges Simenon) este inzestrat de autor nu numai cu
calitati native, ci i cu cunotinte complete i exacte" i care, facand
cercetari minutioase cu trimiteri la fizica, anatomie, chimie, botanica,
geologie, poate sd rezolve orice mister i ss facd sa triumfe logica. De
care avem atata nevoie.

Nasterea lui S.H.

Un oarecare John H. Watson, care, dupd scriitorul Arthur

Conan Doyle, a fost biograful lui Sherlock Holmes, era doctor in me-
dicira i fusese in serviciul Directiei Medicale a Armatei engleze. In
calitate de chirurg-ajutor la regimentul 5 de pucai Northumberland,
luase parte Ia cel de-al doilea razboi afgan; lovit Ia umar de un glont, a
ajuns, impreund cu multi alti raniti, la spitalul de la Peshawar. Aici,
tocmai and starea sandtatii lui incepuse sd se imbundtAteascd, a fost
atins de frigurile galbene, nenorocire ce I -a tintuit Ia pat cateva luni, iar
mai apoi a trebuit sd fie trimis, in convalescentd acasa, in Anglia.
Pentru ca nu avea rude, a locuit la un hotel privat de pe Strand i cand
si -a dat seama cs ii cheltuise aprope toti banii i intentiona sO se mute
intr-o locuintd mai modestA, s-a intAlnit cu tankul Stamford, un fost
subaltern. Acesta, afiand de nenorocirile ce se abdtuserl asupra lui, i-a
propus sa. impartd" un apartament cu un prieten de-al lui de la labo-
ratorul de chimie al spitalului i caruia locuinta i se parea cam scumpa
pentru punga lui. Bucuria lui Watson, in fata acestei propuneri, a fost
insA putin estompata de infirmierul Stamford care i-a vorbit i despre
unele ciudatenii ale prietenului sau, pe nume Sherlock Holmes, pri-
ceput, se pare, ca nimeni altul, Ia orice problems legatd de anatomie i
de chimie.
Cu toate acestea, 1i manifests dorinta sd-I cunoasca, iar
tandrul infirmier iI conduse spre spitalul unde lucra.

262
www.dacoromanica.ro
 Totu5i, sd nu ma invinovate5ti dacd nu to vei intelege cu el, a
adaugat Stamford.
Auzindu-I, Watson a devenit intrucatva circumspect:
Nu cumva are un caracter insuportabil?
Nu, dar face unele excese, cand e vorba de 5tiintele exacte. Si
cred ca nu numai atat pentru ca, trebuie sa fii de acord cu mine,
lucrurile capata un aspect bizar cand vezi pe cineva biciuind cadavre,
chiar dacd acest lucru II face numai ca sd constate dacd se pot produce
echimoze 5i dupd deces.
Poate-i student la medicind.
Nu, it asigurd Stamford, deschizand up laboratorului de
chimie.
Evrika! Am gasit! s-a indreptat spre ei, in culmea bucuriei, un
barbat de peste un metru optzeci, dar care fund foarte slab parea 5i mai
inalt. Avea privirea vie 5i pAtrunzatoare, nasul incovoiat ca ciocul
pdsdrilor de pradd, iar barbia (patrata 5i putin ie5ita in afard) it reliefa,
cu pregnantd, ca pe un om hotarat 5i de actiune. S-a oprit, cu ochi lumi-
nati in fata celor doi abia intrati 5i agitand in fata for o eprubetd, a con-
tinuat cu glas triumrator: Am gasit un reactiv care este precipitat numai
de hemoglobind. Dacd I -ar fi descoperit altcineva, mai demult, sute de
uciga5i, care circuld fall teams pe pamant, si -ar fi primit pedeasa pen-
tru crimele lor. Si oprindu-se in fata lui Watson, ii spuse cu prietenie,
ca 5i cum 1-ar fi cunoscut de-o ve5nicie: Ce mai faceti?... Apoi, cu si-
guranta in glas: Inteleg ca v-ati intors de curand din Afganistan...
Watson 1-a intrebat uluit:
Dar cum de 5titi acest lucru?
Nu are nici o importanta! Problema numdrul unu este acum
hemoglobina. Ati sesizat, sunt convins, semnificatia descoperirii
mete?
intr-adevar, din punctul de vedere al chimiei teoretice...
Dimpotrivd, descoperirea mea este epocald tocmai pentru apli-
catiile ei practice... Dacd petele de sdnge de pe hainele criminalilor
erau vechi, nu mai puteau fi identificate. Cu testul meu, acum, gata, nu
va exista nici o dificultate! De pildd, cazul von Bischoff din Frankfurt,
al lui Mason din Bradford, at lui Lefevre din Montpellier 5i Sammson
din New Orleans...

263
www.dacoromanica.ro
 E$ti un adeviirat anuar ambulant al crimei, dragul meu
Holmes, 1-a intrenipt Stamford. dar noi am venit aici pentru o afacere...
Am inteles, 1-a oprit s5 mai continue. de ast5 data Sherlock
Holmes. Casa de pe Baker Street ar fi ideal5 pentru noi...
Watson era de-a dreptul uluit: intai chestiunea cu Afganistanul,
acum cea cu locuinta. SA se fi aflat, oare. in fata unui vrajitor?
Dar. incerd e1 s5 afle cat de cat ceva. dar...
Intr-adevAr. exists mai multi de dar: a$adar. nu $tiu dad nu
to supara mirosul de tutun tare, dad o s ma suporti cand zile in $ir nu
deschid gura sau dad uneori voi canta la vioara...
Watson. Ind uluit. a incercat s5-1 lini$teasc5:
Unu: $i eu fumez mahord marinareasca: doi: imi place $i mie
lini$tea, pcntru c5 am nervii putin obositi: trci: in legatura cu vioara.
deocamdat5 nu pot spune decat c5 muzica bine interpretatil incant5 $i
pe zei....
In regulA, a exclamat Sherlock Holmes. cu un zambet viclean
prins in coltul buzelor.
Cand, mai apoi, Watson 1-a cunoscut mai bine $i 1-a auzit can-
tand la vioara ca un adev5rat virtuos. a inteles semnificatia acelui zam-
bet, s5-i spunem acum, vesel. A ramas, ins5, stupefiat afland ca ciuda-
tul lui colocatar nu $tia nimic despre literatura contemporan5 $i mai
ales d nu auzise Ind despre teoria lui Copernic $i despre componenta
sistemului solar.
De ce ai rAmas uimit? zambi pard din nou, ironic, Holmes:,
dupa ce mi-ai explicat, atat de convingAtor. despre aceast5 teorie, ma
voi str5dui din rasputeri... s o uit!
Cuuuum? Dar de ce?
Pentru ca., a Inceput el s-i explice, creierul omului este si ca
pozitie, de altfel, un fel de mansards goa15. Ei, bine, eu nu indes in ea
tot ce imi iese in cale, ci ma str5duiesc s-o mobilez numai cu ce imi
este de trebuinta. Ce mare scofal5 este c5 p5mantul se inane in jurul
soarelui? Pentru meseria mea. ar insemna acela$i lucru dad s-ar invar-
ti in jurul Lunii.
Lui Watson i s-a parut d e ind prea devreme, nepoliticos $i
indiscret, sa -1 Intrebe ce meserie are. Si-apoi chestia cu Afganistanul
it incitase atat de mult incat punanduli in minte s5 descopere, sin-

264
www.dacoromanica.ro
gur. mcseria lui Sherlock Holmes. a inlocmit unnatorul document. care
se mai ails $i acum pierdut intr-un sertar (dupa ce, mai intai, a fost ten-
tat sa-1 arunce in foc):
1. Cunostinte in domeniul literaturii zero (nici o paguba!).
2. Cuno*tinte in domeniul filosofici zero (ei. $i?).
3. Cunostinte in domeniul astronomiei zero (parca astronomii
nu se combat intre ei'?).
4. Cuno*tinte in domeniul politic slabe (uneori nu merits sa ai
deloc!).
5. CunoVinte in domeniul botanicii ciudat de inegale.
(Formidabile. cand e vorba de opium si de uncle plante otravitoare: nu
*tie nimic dcspre tomate, patrunjel. gladiole $i praz).
6. Cuno*tinte in domeniul geologiei limitate. (Habar n-arc
dcspre crele geologicc, dar iti spune cu prccizie in ce colt al Londrci
tc-a stropit cu noroi roata de la trasura vreunui birjar indolent).
7. Cunostinte in domeniul chimiei extraordinare (ce i-or fi tre-
buit'?!).
8. Cun4inte in domeniul anatomiei exacte, dar sistematizate
intuitiv.
9. Cuno*tinte in domeniul literaturii criminalistice $i de senzatie
atotcuprinzatoare.
10. Cantli excelent la vioara.
11. Manuie*te bastonul cu agilitate poate fi, oricand, campion
de box $i profesor de scrims.
12. Poate infimda once avocat, in domeniul dreptului englez.
In ziva de 4 martie (189...), coborand, cu intarziere din dormi-
tor, pentru a servi micul dejun, Watson (in timp ce tovarapl lui de
apartament mesteca tacticos, o felie de Nine prajita) a observat, pe
masa o revista cu unul din titlurile articolelor subliniat: Cartea vietii.
Si pentru Ca nu prea avea chef de vorba, a inceput sa-lciteasca. asta cu
atat mai mult cu cat, de la prima fraza, i-a lasat impresia unui text scris
cu inteligenta, dar de o perfecta absurditate. In concluzie, deli ne
simtim tentati sa inseram mai jos (intr-o traducere impecabila) un frag-
ment din acest articol, autorul era de parere ca nu are nevoie decat de
o expresie fugara, de miFarea unui muFln sau de o licarire de ochi,
pentru a descoperi gandurile cele mai bine ascunse ale unui interlocu-

265
www.dacoromanica.ro
tor. Dintr-o picaturki de ap5. un logician poate deduce posibilitatea
existenici unui ocean Atlantic sau a unei Niagare. lira s5 le fi vkizut
(si urma exagerarea): sau ski Ii auzit vreodat5 desprc vrcuna dintre
ele. Tot4 citarea. Intocmai. a unui mic paragraf din articol pare a
fi esentia15. tocmai pentru a marca izbucnirea lui Watson. dupa ce a
terminat lectura. Apdar: Ca toate celelalte *tiinte. cca a deductiei $i
analizei nu poate fi insuOti cleat cu pretul unor studii indelungate i
minutioase... Inainte de a se indrepta spre aspectele morale si intelec-
tuale ale temci. care prezint5 cele mai mari di ficultati. cercetatorul V a
trcbui ski incerce rezolvarea problemclor elementare. S5 invcte mai
intai s5 citeasc5 dintr-o privire povestea unui om. mescria sau prole-
siunea pc care o exercita. Oricat de pucril ar putca ski pani un aseme-
nea exercitiu. el ascute facultatile de observa(ie si to invata cc *i uncle
s5 cauti. Unghiile. mancca hainci. pantofii. gcnunchii pantalonilor.
proeminentele dcgetului gros si ale cclui aratkitor. expresia fe(ci.
manFtele cam4ii fiecare dintre aceste elemente relevki din plin pro -
fesiunea unui om. Este aproape de neconceput ca. adunkind toate aces-
te date. un cercetator competent s5 nu se edifice asupra cazului pe
care-1 studiaza-.
0 lectie complexki de studiere a VIET11. nu?

Cum a murit si a Inviat Sherlock Holmes

Artur Conan Doyle (1859 1930) a publicat. la varsta de 28 de

ani, primul sau roman politist Studiu in ropt. Doi ani mai tarziu, ii
apare cel de-al doilea, Semnul celor patru. care, ca i primul. s-a inscris
sub semnul succesului. Este, desigur. si motivul pentru care. incepand
din 1891. publics in revista Strand-. timp dc 36 de ani. Incontinuu,
seria de povestiri cu Sherlock Holmes. care. periodic. vat-eau si in vo-
lume, cum sunt de pilda Aventurile lui Sherlock Holmes (1892),
Memoriile lui Sherlock Holmes (1893) .a. La un moment dat, autorul
are nefericita inspiratie s5-1... omoare pe eroul skit, principal. Deoarece,
Intre timp, acesta devenise cclebru, cititorii reactioneaza violent, iar
A.C. Doyle este obligat s5-1 readucki la viata. De atunci, adic5 dupa
aparitia volumului Reintoarcerea hit Sherlock Holmes (1905) in Baker

266
www.dacoromanica.ro
Street. la numarul 221 rc:?cdinta imaginary a... imaginarului Sherlock
Holmes. Linde astazi se alb murcul cu acela*i nume continua sa
soscasca. pentru celebrul detectiv. scrisori din lumca intreaga.
Pentru ca. intotdcauna. cand literatura se inscrie sub semnul
adevaratci inspiratii. cititorii sunt bucuro*i s confunde fictiunea cu
realitatca.

M a rii detectivi

Fcnomenul litcrar politist. care este adesca ignorat 5i impins ..la

periferia romanescului". a dat viata pe hartia cartilor unci categorii de
..oameni de onoare-. ..oameni ..oameni puternicr. ..oameni
neobi*nuitil ale earor name incercam sa le adunam pe o lisle. dc-
sigur incomplete. dar care gnyeata. oarccum cronologic. pc cci mai
importanti dctectivi-eroi sau eroi-ducctivi ai litcraturii mondialc de
gen. Apdar: Scrgcntul Cuff. Cavalenil Dupin. Sherlock Holmes.
Lecog, Nick Carter. Comisarul Maigret. Hercule Poireau. Simon
Templar. James Bond. Gideon Fell. Sir Henry Merrivale. Arsene
Lupin, Phil Vance, Sam Spade...
Aceste personaje au devenit atilt de cunoscute incilt, aka cum
deosebit de plastic se exprima Maurice Leblanc (1864 1941) despre
eroul sau Arsenc Lupin Gentleman-hat (Gentlemanul cu palarie),
acesta nu mai e umbra mea. eu sunt umbra lur.
Literatura acestor autori (E.A. Poe. Conan Doyle. Hubert
Coryell. Ellery Queen, Maurice Leblanc. Gaston Jerouox, Edgar
Wallace, S.S. Van Dine, Agatha Christie. G. Simenon, Mircea Oprita,
H. Zinca, Rodica Ojog-Bra*oveanu), ca. de altfel. intreaga literature de
aventuri iii propune se raspundil, cu mijloace artistice specifice
spcciei, setei de cunoa*tere, cei mai multi dintre eroii-detectivi amintiti
find dotati cu trasilturi morale deosebite. actionfind in spiritul unor idei
5i idcaluri umanitarc. S igncram impactul romanului politist asupra
sutelor de milioane de cititori, sa-1 impingcm la periferia sferei
romanescului, aka cum adesea se sugereaza? Ar fi, desigur. o mare
greFala, macar 5i numai pentru faptul ca fenomenul literar politist este
fecundat de o permanentii sett de senzatie a omului dintotdeauna, de
cultul fabulosului, de nevoia de a descoperi, 5i prin intermediul litera-

267
www.dacoromanica.ro
turii. oamcni de onoarc. oameni puternict. oamcni neobi*nuiti. pc care
nu poti sit nu-i iube*ti, tocruai pcntru ca. uncori. au *i sltibiciuni *i lac
parte. astfel. din catcgoria oamenilor completi. Dcsigur. prin inter-
mediul acestei literaturi au prolifcrat uncori: superficialitatea.
prostul-gust, banalitatea. fapt care ne obliga se pledlim penlru o lectura
atenta *i criticti a acesteia. $i sa tin= seam de definitia pc care a
dat-o S.S. Van Dine. piirintele marelui detectiN creat de el. Philo Vance:
Romanul politist este un fel de joc intelectual. Mai mutt, este,
dace pot s ma exprim astfel, o discipline sportiva in care autorul
trebuie s se intreacA in mod loial cu cititorul".
lar Raymond Chandler. despre care se spunc ca a fost ccl mai
mare creator de romans poli(iste. scria. ..Lumea noastra nu e o 'time
care miroasc frumos. dar e lumea in care traim. *i unii scriitori cu
mints lucida *i inzestrati cu un spirit rece de detasare pot scoate din ea
mostre interesante *i chiar amuzante. Nu c amuiant ca un om sa fie
ucis. dar e uneori amuzant ca c ucis pentni ni*te Ileacuri. iar moartea
Iui reprezinta ceea ce not numim civilizatie (s.n.)... Povestea detec-
tivului din romanele politiste care, mai intotdeauna. poarta titluri voit
incitante (I 'aduva mortului vin. Vampind hellbent. Andaluza chealei,
Cutitul feIra limber-. Collide Ara cap. Intoarcerca incineratorului, Hot ii
de locomotive, Omul care-i impala pe rajahi). este povestea color care.
totu*i. cauta adevarul ascuns, iar detectivul nu este crou. dad' nu-i la
intiltimea aventurilor prin care trece. De aceea. trebuie sti tuba o mare
$i surprinzatoare capacitate de luciditate. dar care trebuie sa it prinda
perfect, pentru c apartine lumii in care trale*te. Daca ar exista destui
oameni ca el, lumea ar fi un loc sigur de trait. fiira a dcveni insa atat de
monotony incat sti nu mai merite s trilie*ti in ca (Raymond
Chandler).

268
www.dacoromanica.ro
 LITERATURA S.F.

Nu se poate concepe. astazi, literatura pentru copii si adolescenti

Mat o referire. chiar si succinta. la conceptul de literatura stiintifico-
fantastica. sau Kira a prezenta... ..vocile scriitorilor. care-si... depasesc
limitele pentru a extinde cunoasterea lumii inconjuratoare (dar si inte-
rioare, n.n.). pentru a grabi inaintarea civiliza(iei si pentru a se elibera
de propriile angoase existentiale-. (Ion Hobana si Julien Weverbergh
in li-innyid viseitori/or) Prin Science-Fiction-. unii cercetatori intelcg
acel tip de poN estiri si romane scrise in genul lui Jules Verne. H.G.
Wells si Edgar Allan Poe. - ,,o inventie ferrnecatoare. amestecata cu
fapte stiintifice $i cu viziuni profetice- (Hugo Gernsback). ... un fan-
tastic incadrat in realism" (Michel Butor), ... o speculatie realists
despre posibile intamplari viitoare ". (Robert A. Heinlein)
Literatura S.F. (Science-Fiction) isi propune sa dezvolte. mai
mult sau mai putin riguros shintific, proiecte si ipoteze Inca neverifi-
cate sau cel pu(in atilt de noi, incat n-au ajuns la marele public. 0 bund
parte a acestui gen de literaturd este destinata antieiparii (din care
motiv se mai numeste si literatura de anticipalie), adica a descrierii
realitatilor viitoare. asa cum le presupune sau le N'ede autorul; asta nu
inseamna insa ca. uneori, chiar $i cercetarea trecutului nestiut nu poate
fi fecundate de zborul fanteziei. Astazi. se poate sustine cu argumcnte
literare de necontestat ca, dace primele scrieri stiintifico-fantastice pro-
priu-zise au aparut pe la mijlocul secolului al XIX -lea, pe premerga-
torii genului ii gasim chiar in antichitate. Astfel, primul scriitor care a
poposit pe... Luna, ajutat bineinteles de imaginatie. a fost Lucian din
Samosata in Poveste adevtiratii, de prin anul 180 d.Hr., dar durata
arhetipala a genului, sustin ...optimistii S.F.'', poate include si Epopeea
lui Ghilgamq (cca. 1800 1.Hr.), Odiseea lui Homer. ba chiar si
Dialogurile lui Platon, uncle se fac referiri la Atlantida ", continen-
tul disparut... Jar data intelegerea a ceea ce numim sfera acestei litera-

269
www.dacoromanica.ro
turi o putem explica printr-o perspectiva mai larg5 sau mai restransa.
cci mai multi cercetatori an cazut de acord cu ideca ca literatura stiinti-
fico-fantastica isi ..clarifies obiectul si isi fixcaza uncle trasaturi pro-
prii distincte. in a doua jumatate a sccolului al XIX -lea si inceputul
secoltilui al XX-lea. 0 schema a cvolutici... tiintifico-fantastice a
genului ne-o poate oferi. de pilda. faptul ca. daca in 1670 italianul
Francesco Lena si-a imaginat balonul. in 1744. germanul E.B.
Kinderman sc Malta primul cu un baton adevarat. iar in 1863. Jules
Verne publics romanul CillCi saptennoni in halon. Alt exemplu it
reprezinta... moda Insulelor si a Orasc lor plutitoare. care se desfasoar5
exact Myers: in 1605 apare un roman at lui Thomas Anus pc aceasta
terra. in 1726 Guliver... calatorcste in Lapula. insula zburatoarc a lui
Jonathan Swift. in 1895 insula devine artificiala si mobila (Insu la cu
elice de Jules Verne). Ca si cea a lui Alexandni Maccdonski (Oceania
Pacific Dreadnought). in 1911 si. in sfarsit. adcvaratele acronave
de azi... Scriitorii incep. apoi. sail imagineze... inside care sc scu-
funda. apoi revin la lumina. ca submarinele (Jean de la Hire si Andre
Mad): insule aeriene. in fond un fel de statii orbitale actuate (care au
fost prezise intr-o carte de francezul Fieux de Mou hy 1737); intr-un
roman de Andre Laurie (1892) apare si o insula propulsata de o...
marina cu abut-. iar Jean de la Hire isi imagineaza un motor ce se ali-
menteaza cu encrgie solara, folosita, intr-adevar (experimental, dco-
camdata). astazi.
_SA auzi si sa vezi peste man si tari" iii intituleaza un capitol
Hobana si Weverbcrg in cartea for Triumfil viseuorilor. aparuta de
curand si intelegem imediat ca este vorba despre faptul ca oamenii au
simtit nevoia de a-si transmite mesaje cat mai repede cu putinta. In
antichitate, o metoda folosita cu succes era aceea a focurilor aprinse pe
culmi, potrivit unor coduri dinainte stabilite". Si cei doi autori mai
inainte amintiti scriu ea in acest fel o anunta Agamemnon pc
Clitemnestra ca a cucerit Troia: mult mai tarziu, in 1684, fizicianul
Robert Hooke s-a gandit sa inalte in vazduh semnale corespunzatoare
literelor alfabetului". In 1787, profesorul Bergstrasser a recurs la
undele sonore. Cum? Codul sail era transmis prin lovituri de tun!... La
13 octombrie 1832, pictorul Samuel Morse se intorcea in America, la
bordul transatlanticului francez Sully". Acolo, s-a intalnit, intampla-

270
www.dacoromanica.ro
tor. cu chimistul Charles Jackson. care era in posesia unui.electromag-
net. Oare ce inlantuire de ralionamente ai deductii bine amalgamate cu
imaginatie 1-au facut pe Morse sa -i declare capitanului navei ca
dad'. mai tiirziu. va auzi vorbindu-se de telegral ca despre o minunc a
lumii. sa-ai aminteasca. intotdeauna. ca descoperirea a fast realizata la
bordul lui Sully. la 13 octombrie 18321 Visiitorii (se spune in foarte
interesanta carte amintita) au adoptat de indata noul mijloc de comu-
nicare *i au inceput s5... viseze c5 in anul... 2848 va fi instalat un
lelegraf atlantic. Legiltura telegrafica intercontinentala a Post realizata.
insa. in 1866 (dcci. cu aproape 1.000 de ani mai dcvreme). printr-un
cablu nu plutitor. ci submarin... Un alt vis realizat: nu Neil Armstrong
a... inaugural prima transmisie radiofonica de pc Lunii. ci domnul
Cavor. ..prizonier in cavernele selcnare". in romanul lui Wells. Primii
oameni in Lunn (1901). Si ..inventia tr5snit5". numita azi telefon. a fast
prezisa dc Chevalier de Bethune. in 1750. care iii imaginasc ni*tc ..cor-
ncte care to fac s5 auzi de la zece leghe".. iar Albert Robida (cel care
publicase. in 1879, o carte cu un titlu lung. dar nostim: lbyages tres
extraordinaires de Saturi iu Farandou/ clans les 5 on 6 parties du
monde et dans toes les pays connus et ineme inconnus de Monsieur
Jules Verne. apdar, Robida anunta in anul 1882, in cartea sa Secolul
douilzeci, ca printre sublimcle inventii cu care se mandreVe acest
secol... atilt de fecund in descoperiri magnifice. telefonoscopul (adieu'
televiziunea. n.n.) poate fi socotit drept una dintre cele mai minunate".
Nu gre*ise deloc! Tot din volumul Triumfid viscitorilor aflam si despre
o alts surprinziltoare anticipatie a lui Cyrano de Bergerac, din Statele
ci imperiile Lunii (1657): o carte care nu are nici pagini, nici litere...
careia nu trebuie decilt s5 le intorci arcul, pentru a asculta un capitol ai
in acest fel, ii ai mereu in preajma pe top oamenii de seams, morti sau
vii. care stau de vorba cu tine, cu voce tare". Aceasta carte miracu-
loasil" a devenit acum, pentru top oamenii de pe Terra, o realitate
banala, magnetofonul, casetofonul sau walkmanul. La fel ca si
videocaseta, prezentata de Albert Robida in vista electrica (1892),
cand la marea serata artistica *i tiintifica de la palatul Philox Lorris...
invitatii sunt fericiti sa asculte fonogramele marilor arti*ti de altadata".
Cine sunt autorii S.F.?" ne intrebam, impreuna cu Horia Arama, el
insqi scriitor de astfel de povestiri. ,,Orice autor de scrieri sliintifico-

271
www.dacoromanica.ro
fantastice. ne informeaza el. este o persoana care se orienteaza in
perimetrul stiinter. Numai ..orientareal desigur. nu a fost suficienta.
motiv pentru care. in multe cazuri. autorii de literature de anticipatie s-
au bucurat si sc bucura de o burin pregatire stiintifica. iar uneori sunt
chiar specialisti in domenii importante. de varf ale stiintei. Cateva
exemple in aceasta privinta sunt edificatoare:
Johannes Kepler (1571 1630). cel care a descoperit legile
miscarii planetelor si care este considerat fondatorul astronomiei mod-
erne. a scris romanul Somalian (1610). imaginandu-si o... calatorie in
Luna.
Camille Flamarion (1842 - 1925) a Inceput sa scrie literature
de anticipatie Inca de la viirsta de 16 ani, pasiunc care 1-a urmarit si
dupa cc a devenit fondatond Societatii astronomice din Franta si a scris
nu mai putin de case Orli de acest gen.
Si un astronom roman. Victor Anestin (1875 1918) care, de
asemenca. a Intemeiat Societatea astronomica romans. a publicat
romanele In anul 4000 salt o calatorie la Venus (1899). Romanul cent -
Itri (1912), 0 tragedie ceteascei (1914) si Puterea stiintei (1916).
Scriitorul Gib Mihaescu (1894 1935) a fost si el astronom, dar
amator, si a publicat, in 1930. romanul de anticipatie Bratul
Andromeclei.
Dar nu numai specialistii si amatorii din domeniul astronomiei
au creat astfel de roman:
Ciberneticianul Norbert Wiener a scris nuvela Creierul,
fizicianul atomist Leo Szilard a tiparit, in 1961. un excelent volum de
nuvele S.F., celebrul chimist englez Humphery Davy a descris, in
1830, Viata de pe Saturn, iar biochimistul american I. Asimov a
devenit ..unul dintre clasicii contemporani ai literaturii de anticipatie".
Tuturor acestora. fare nici o indoiala, trebuie sa-i adaugam pe natura-
listul suedez Karl Linne (1707 1778), cel care a pus bazele clasi-
ficarii botanice si zoologice, dar a scris si despre 0 calatorie in Lund,
pe cunoscutul biolog darwinist englez, Julien Huxley, nascut la
Londra in 1887, care a scris nuvela Regele culturilor de iesuturi, $i pe
geneticianul J.B.S. Haldane, care publics in volumul Lumi posibile
(1927) o istorie a Terrei, scrisa de venusieni pans dincolo de anul
25.000.000! (H. Arama).

272
www.dacoromanica.ro
 Literature S.F. an mai scris si medicul Paolo Mantegazza. Anul
3000 (1897). profesonil de anatomic roman Victor Papilian. cunoscu-
tul Ivan Efremov. palcontolog de mescrie: Corahii astrale (1953).
Nehuloasa din Andromeda (1957). filosoful englez Olaf Stapledon
(descric isloria omenirii pane in anul... 2.000.000.000 record mon-
dial. precum si... filosoful roman Adrian Rogoz care si-a dedicat
intreaga viala literaturii S.F. (romanul Omul .yi naluca. 1965. volumul
de nuvcle Prod secant al genunii. 1974). Criticul si istoricul literar
Ov.S. Crohmalniceanu. care a publicat cloud merituoase volume de
Povestiri insolite. a fost. de asemenca. inginer. ca de altfel si ziaristul
Cristian Tudor Popescu. *i el un excelent creator de astfel de lite-
ratura.
Dace primul film a cann actiune se petrece... in Lund (Iris:11111711i
astronom sau Luna la un metro departare) a fost crcat in 1898 de
Georges Melies. adicii la trci ani de la prima proiectic cinematografica.
dramaturgia S.F. este anuntata abia in 1921 de R. U.R.. piesa de teatru
a scriitorului ceh Karel Capek (1890 1938); apoi de marele dra-
maturg irlandez G.B. Shaw (1856 1950). care intr-un ciclu de cinci
comedii. Inapoi la Mcdusalem, descrie viitorul omenirii pe 30.000 de
ani...
In ultimii 50 de ani ai secoiului al XX-lea. s-a produs o adevarata
cruciadr a filmelor si serialelor de televiziune S.F. (Capitanul video,
in 1949) care Linde sa cucereasca lumea. Razhoiul stelelor, Star Trek
etc. ... Si... lupta S.F. este abia inceputa. cine stie ce formule literare
si... tehnico-literare va mai imbraca, pentru ca visatorii din acest dome-
niu sunt capabili de not si tot mai indraznete aventuri ale imaginafiei.

273
www.dacoromanica.ro
 LITERATURA DE INFORMARE

Extraordinara dezvoltare a stiintei din ultimele secole a antre-

nat... aparitia. paraleld. a studiilor stiintifice din ceic mai difcrite
domenii. dar si a lucrarilor de popularizare. care isi propun sa
informeze- pe cititorul neavizat. intr-o forma placuta si accesibila.
despre cele mai importante noutdti din lumea tehnicii $i stiintei.
Etichclata ca ..material de popularizare sau de vulgarizarc a stiintci-.
aceste (totusi) crcatii literare au fost. ccl putin la not in tara. analizatc.
nefiind asimilate exercitiului artistic si incorporate istorici literare. pre-
cum uncle spccii de granita ca reportajul. memorialistica. literatura
S.F. (Tudor Opris).
Prime le lucrari de acest gen an fost destinate la inceput mediilor
elevate ale aristocratiei si mai ales femeilor curioase din fire (pe care
Moliere, de altfel, le-a ironizat in Les precieuses ridicules in Les
femmes savantes) - si reprezinta o sulfa de disertalii astronomice,
scrise intr-un stil cuceritor de savantul francez B. Fontenelle (1657
1757). despre pluralitatea lumilor. Acest fapt se petrecea cam in
acelasi timp cu Istoria comicc'i a State lor Lumii. adicii a voiajului ima-
ginar al lui Cyrano de Bergerac... traversdnd planetele. 0 actiune
organizatA in acest domeniu au facut-o enciclopedistii, filosofii ilu-
ministi Voltaire, Diderot, D'Holbach, Helvatius, D'Alembert, nu atilt
pentru a satisface marea curiozitate feminind, cat pentru a lumina ma-
rile mase, pregatindu-le in acest fel pentru revolutie.
Au mai aparut in decursul anilor numerosi alti autori, renumili si
ca oameni de stiinta, care au creat opere devenite, mai apoi, clasice:
ornitologul german C. L. Brehm (1787 1864), Pap animalelor; na-
turalistul englez Charles Darwin (1809 1882), Caleitoria vasuhti
Beagle; entomologistul H. Fabre (1822 1915), Pam insectelor; scri-
itorul belgian M. Maeterlinck (1862 1949). Hata albinelor; chirur-
gul si psihologul francez Alexis Carrel (1873 1944), Omul, acest

274
www.dacoromanica.ro
necunoscut: astronomul francez Camille Flamarion (1842 1925).
despre care am mai scris. Cerul.
$i in Romania exists o frumoasa tradilic a literaturii de popu-
larizare *i informare *tiintifica: incepe. Inca de la sfar*itul sccolului al
XVIII-lea. cu Gheorghe Sincai (Inveaciturei fireasca penal' surparea
sverstaillor norodului). continua cu Emil Racovita (0 caleilorie
Po lul Sud)*i cu Ion Simionescu (1873 1944). gcontolog *i palcon-
tolog. autorul lucrarilor Elora Ronkiniei si Fauna Ronainiei. Dintre
autorii mai recenti se cuvine ss amintim pc C. Maximilian. Horia
Matti. Edmond Nicolau. Eugen Pora. Solomon Marcus. Florica
Campan *i bineinteles Tudor Opri*. ale cam' numeroase *i aloroaseN

call lc inseram in dictionarul bibliografic.

Litcratura dc popularizare *i informare. care in ultima vrcme a
fost rebotezata si sc mai nume*te acum *i literatura ..non fiction-. arc
in tara noastra. intr-adevar. traditie seculars *i incepe cu Calenclarele
(1733 1737) care au circulat in toate tinuturile locuite de romani sd
cuprindcau notiuni *tiintifice menite sa combats superstitfile. igno-
ranta. Actiunea ilumini*tilor romani este preluata. la sfar*itul secolului
al XIX-lea, de oamenii de cultura din junil revistei _Contemporanur
*i a stimulat aparitia unor colectii de popularizare ca ..Biblioteca pen-
tru toti" *i _Minerva". In ultima jumatate a sccolului al XX-lea...ori-
entarea mondiala a literaturii de popularizare cunoa*te uncle nuantari,
prin adecvarea la particularitatile de viirsta. pentru copii. adolescenti.
maturi *i autodidacti *i prin ierarhizarea dupa nivelul *tiintific al citi-
torului (elementar, mediu. superior). ceca ce a impus o revizuire. pe
plan mondial. a sistemului editorial." (Tudor Opri*: Pentru o reconsi-
derare modern?'" a literaturii de informare giintifica). $i la not in tarsi
editura Ion Creanga (pentru copii), editura Albatros (pentru ado-
lescenti) *i editura Nemira au promovat. in standurile literaturii stiinti-
fice, colectii diferentiate: _ABC" (pentru cititorii de 7 9 ani). Alfa"
(pentru cei de 9 14 ani), carora li s-au adaugat Uzinele" (Terra.
Aqua etc.) *i Enciclopediile". Trebuie. totu*i. s recunoa*tem conditia
ingrata in care se ally cartea romaneasca de acest gen. incompetenta
unor conducatori de edituri, amatorismul si mercantilismul acestora,
care sunt straini de once noliune de culturologie. Literatura de infor-
mare tiintifica, spun cercetatorii in domeniu. apartine aceleia*i zone

275
www.dacoromanica.ro
cu cea stiintifico-fantasticd, in masura in care datele stiintei le sunt un
numitor comun, dar nu intru totul inrudite". Intr-adevdr, in primul caz,
scriitorul doreste sa explice cat mai colorat, cu mijloace literare si sa
trezeascd, in acest fel, interesul cunoasterii, in at doilea caz, autorul
imbracd haine de profet, incercand sa anticipeze configuratia viitoru-
lui". Astfel, datorita plusului de fantezie si de angajare in aventura
epica a prezumtiei, operele de fictiune au fost asimilate sectorului
beletristic, pe cand chiar si capodoperele literaturii de popularizare, din
cauza unei rigurozitati de explicatie $i a dependentei de lumea feno-
menalitAtii reale (deli scrise cu talent literar), au ramas anexate sec-
torului de vulgarizare, gen ingrat, hibrid, plasat pe o granita
incertA, contestat de oamenii de stiintd... ignorat cu superioritate
de critics... care ii refuzA atributele unei opere literare". $i asta, cu
toate ca o bund carte de literaturd stiintifica pentru copii este, prin ea
insasi, o opera de creatie, care cere autorului talent in alegerea notiu-
nilor, in descoperirea celor mai expresive perifraze, precum si in
prezentarea informatiei intr-un stil antrenant. Scriitorii unor astfel de
carti nu trebuie sa uite nici un moment eh' personajele for sunt notiu-
nile", care pot capdta functie epica numai in masura in care antreneazd
imaginatia cititorului. Desigur, cartile cu flori, furnici, albine etc. sem-
nate de Cosbuc, Garleanu, Toparceanu, Otilia Cazimir, lonel Pop si
multi altii, menite sa-i apropie pe copii de lumea vie, nu pot fi remor-
cate la exigentele literaturii de informatie stiintificA, ramanand opere
pur beletristice"; in acelasi timp, trebuie mentionat ca, deli in unele
carti se face apel la modalitatile povestirilor pentru copii, in care apar
personaje asa-zis fantastice" (atomii imbracati in fustite colorate ca
fetitele, microbi care vorbesc si fac nazbatii ca spiridusii") acestea
nu vor cdpAta niciodata diploma de carti de informare literary stiinti-
fica si, mai mult decat atat, vor pluti in apele tulburi ale unei asa-zise
literaturi pseudo-didactice, in care si calitatea estetica si notiunile se
evapord pe drum, iar scopul educativ se pulverizeazd. (Tudor Opris)
Solutia pentru a fi depasitd aceastd dificultate: o sintezd armo-
nioasd intre creatia stiintifica (sprijinita pe valoarea argumentelor) si
cea literary (stil colorat, captivant), un echilibru creator intre stiinta si
literaturd.

276
www.dacoromanica.ro
 La sfarsitul, totusi, Ora sfarsit al acestei ISTORII, care nu
este numai asa cum a fost, ci si asa cum a fost perceputa de mine
(ajutat si de gandurile altora), un document revelator: 1. B.
Singer, laureatul Premiului Nobel pentru literature pe anul 1978,
aflat la Stockholm pentru a-si primi insemnele distinctiei, a spus:
Exists 500 de motive pentru care am inceput s5 scriu pentru
copii, dar, ca s economisesc timpul, voi insira doar zece din ele.
Nr. 1. Copiii citesc mai cu seams aril, nu reviste. Nr. 2. Ei nu dau
doi bani pe critics. Nr. 3. Copiii nu citesc pentru a-si gasi identi-
tatea. Nr. 4. Ei nu citesc pentru a se elibera de complexe. Nr. 5. Ei
nu fac caz de psihologie. Nr. 6. Ei detests sociologia. Nr. 7. Ei nu
incearca s inteleaga pe Kafka sau Finnegans Wake. Nr. 8. Ei cred
Inca in bine, in familie, in zfine si vrajitoare, in logics, in claritate,
in punctuatie si alte asemenea vechituri. Nr. 9. Lor le plac pove-
stirile interesante, nu comentariile, indreptarele si notele de sub-
sol. Nr. 10. Cand o carte este plicticoasa, ei casca fail s se jeneze".

277
www.dacoromanica.ro
 MIC DICTIONAR BIBLIOGRAFIC
DE LITERATURA ROMANA CONTEMPORANA PENTRU
COPII SI ADOLESCENTI

ACSAN, ION (7 februarie 1932)

CARTI PUBLICATE (selectiv):
Primcivara cosmicci Editura pentru literatura. 1962; Viteazul
Jumiitate (basme) Editura Tineretului. 1966: Legende mitologice
(antologie) Editura Albatros. 1972; Prometeu, erou al literaturii
universale (antologie) Editura Albatros. 1977; Faraonul Kheops yi
vrajitorii (povestiri) Editura Minerva. 1977; Teiblirele de argiki
Editura Minerva. 1981: Povestirile unui .yoarece de bibliotecii
Editura Ion Creangii. 1985; Porumbeii Semiramidei Editura Ion
Creanga, 1988; Vrajitorii faraonilor Editura Junior. 1995: Apuleius.
Metamorfoze sau Mcigarul de our (traducere) Editura Univers.
1996; Eros, regele dezmiirului Editura Fiat Lux. 1998; Homer.
Imnuri (editie bilingva) Editura Teora, 1998.

ALBOIU, GEORGE (6 iulie 1944)

CARTI PUBLICATE (selectiv):
Joc in patru (versuri), Bucuresti, 1970; Hord mica (versuri),
Bucuresti, 1985.

ANANIA, GEORGE (14 iulie 1941)

CARTI PUBLICATE (selectiv):
Cel din urmei mesa] colectia P.S.F., 1963; Corsarul defier
Editura Tineretului, 1966; Ploaia de stele (roman) Editura
Tineretului, 1969; Actiunea Lebeida (roman) Editura Ion Creanga,
1985; editia a II-a Editura Ion Creanga, 1992; 0 experienol reulitcl
Editura Ion Creanga, 1987; Un creier de inox (nuvela) Editura
Odeon, 1991.
Lucrari in colaborare cu Romulus Barbulescu:
PROZA
Constelaria din ape colectia ,Povestiri SF ", 1962; Captiv in
inima galaxiei colectia P.S.F., 1964; Doando Editura Tineretului,
1965, editia a II-a Editura Nemira, 1992; Fantiinile colectia P.S.F.,

278
www.dacoromanica.ro
1966: Statuia sarpelui Editura Tineretului. 1967; Ochii ei alhastri
colectia P.S.F.. 1967; Astronava lui Ohn colectia P.S.F.. 1968;
Plaiteta utnbrelor albastre - colectia P.S.F., 1969. editia a II-a, 1993
Editura Alma. Galati: Aventura pe fluvial Hidrogen colectia P.S.F..
1969: Ferma oamenilor de piutrn Editura Tineretului. 1970;
Paralela enigma Editura Albatros, 1973; $arpele bland a! infernu-
lui Editura Albatros, 1977: Recviem dupe: singuratate Editura
Scrisul Romiinesc. Craiova. 1983: Uneori, marea revista
1990: Razboi contra Sfinxtilui Editura Labirint. 1991: Arma secret()
a sperm:fel - revista ..Unu".. Oradea. 1991: Feedbeck Pampero
Editura Alma. Galati. 1993: Lupta cu ingerul - Editura Nemira. 1996.
DRA MATURGIE
Despartire la marele zbor (piesii in 3 acte). 1982; Fantanile
(picsa S.F. in 4 tablouri), 1984: Ferma oamenilor de piatra. 1988.
SCENARIU DE FILM
Alireasma ploilor tarzii. 1984.

ANTON, COSTACHE (27 iulie 1930)

CARTI PUBLICATE (selectiv):
Neliniste in deta,ament (debut schite) Editura Tineretului,
1956; Seri albastre Editura Tineretului, vol. I, 1960; vol. II, 1964;
Colegi de class (schite) Editura Kriterion, 1961; Luna beatc`i (schite)
Editura Tineretului, 1961: Linictea (roman) Editura pentru lite-
rature. 1965; Despiirrirea de jocuri (schite) - Editura Ion Creanga,
1969; Ochii aurii ai Roxanei (schite) Editura Albatros, 1972
(Premiul Uniunii Scriitorilor); Neuitatele vacante (schite) Editura
Ion Creanga, 1974; Vacanta (roman) Editura Ion Creanga, 1981;
Intalniri paralele (roman) Editura Cartea Romaneasca, 1986; In
lunga noapte (roman) Editura Cartea Romaneasca, 1990; Castelul
din vis (schite) Editura Ion Creanga, 1991.

APOSTOL, RODICA (6 noiembrie 1958)

CARTI PUBLICATE (selectiv):
Elect Holografic (proza SF) Editura Albatros, 1985; $oimul
Alb (proza fantastic ()) Editura Facia, Timioara, 1988; Unapt! cel
Bun (basme fantastice) Editura Ion Creanga, 1989.

279
www.dacoromanica.ro
 ARAMA, HORIA (4 noiembric 1930)
CARTI PUBLICATE (selectiv):
Omul care are Limp (debut) Editura Adrian Rogoz. Colcctia
povestirilor stiintifico-fantastice. 1963: Moartea peisdrii-sageata
Editura Tineretului, 1966; Cosmonautul cel trist Editura Tineretului,
1967; Tarmul interzis (roman SF.) Editura Albatros. 1972: Pdhiria
de pai (pov. fantastice) Editura Cartca Rormineascri, 1974: Jocuri de
apt.' (pov. fantastice) Editura Cartca Romancasca, 1975: Verde Aixa
(roman SF) Editura Albatros, 1976: Colecrionarul de insule (eseuri)
- Editura Cartea Romeineasca, 1981; Dincolo de paradis (povestiri)
Editura Cartea Romancasa 1983; Insulele Fericite (eseuri) Editura
Cartea Romaneascii, 1986: 0 insula in spatiu (eseuri) Editura Cartea
Romaneasca, 1991.

ASLAN, CRISTIANA MONICA (16 ianuaric 1922)

CARTI PUBLICATE:
-
Trei Basme Editura Socec, 1945: Povestile isului Editura
Ion Creanga, 1977; Basmele Apelor - Editura Ion Creanga, 1987;
Poveftile Pamir' ntului Editura Ion Creanga, 1990.

BALACI, ANCA (14 februarie 1932)

CARTI PUBLICATE (selectiv):
Povelti de pe Mediterana, Bucuresti, 1977; Urechile regelui
Midas (proza), Bucuresti, 1979; Celia (proza), Bucuresti, 1983; Taina
muntelui albastru (proza), Bucuresti, 1991.

BALAN DODU, ION (5 noiembrie 1929)

CARP PUBLICATE (selectiv):
Copildria unui Icar (proza), Bucuresti. 1974: Ei I-au cunoscut
pe Vlaicu (proza), Bucuresti, 1989; Fdt-Frumos din aer (proza)
Editura Viitorul Romanesc, 2002.

BALINT, TIBOR (12 iunie 1932)

CARTI PUBLICATE (selectiv):
Adio, pantaloni scurfi! (proza), Bucuresti, 1964; Impdrat ci
ucenic pdldrier (proza), Bucuresti, 1971; Ndzdrdveniile robotelului
280
www.dacoromanica.ro
Robi (proza). Bucuresti. 1973.

BARAN, VASILE (20 ianuarie 1931)

CARTI PUBLICATE (selectiv):
Intiimphiri din primal vis (proza). Bucuresti. 1968; Sageata
alba (proza). Bucuresti. 1969: Berbecal zbarcitor (proza). Bucuresti.
1971; Insula manechinelor (proza). Bucuresti. 1975.

BALAITA, GEORGE (17 aprilie 1935)

CARTI PUBLICATE (selectiv):
lntiimphiri din noaptea soarelui de lapte (proza). Bucuresti.
1968.

BARBULESCU, MARTA (6 iunie 1937)

CARTI PUBLICATE (selectiv):
Poarta viselor (versuri). Bucuresti. 1969; Lumea culorilor (ver-
suri). Bucuresti. 1976: Surasal copildriei (versuri). Bucuresti. 1981;
Anotimpuri de uimire (versuri), Bucuresti, 1985; 0 aripo cilititoare
(versuri). Bucuresti, 1989.

BARBULESCU, ROMULUS (27 octombrie 1925)

CART! PUBLICATE (selectiv):
Simbammuenni (nuvele) Editura Tineretului, 1966; Insulele
de our pi argint (roman) Editura Tineretului. 1969; Catharsis
(roman) Editura Albatros, 1984; Incotro curge linistea (roman)
Editura Ion Creanga. 1988; Cat de mic poste fi infernal? Editura
Odeon, 1991; Golful ucigafilor Editura Porto Franco. 1993.
In colaborare cu prozatorul George Anania (vezi la bibliografia
scriitorului George Anania).

BARLADEANU, VICTOR (18 decembrie 1928)

CART! PUBLICATE (selectiv):
Copii din lumea noastrd (reportaje), 1955; Operaria Psycho
(roman SF), 1969; Exilatul Planetopolis (roman SF), 1974; Cei care
cautd, cei care gdsesc (roman), 1974; Gheata de foc (roman SF),
1983; Peisaj cu mori de vant (roman), Bucuresti. 1990.

281
www.dacoromanica.ro
 BLANDIANA, ANA (25 mantle 1942)
CARTI PUBLICATE (selectiv):
intlimpldri din gradina mea (versuri). Bucuresti. 1980; Alte
intiimpliiri din gradina mea ( versuri). Bucuresti. 1983; ',wimp kW de
pe strada mea (versuri). Bucuresti. 1988.

BALOGH, IRMA (6 octombric 1930)

CARTI PUBLICATE:
Riindunelele se Intorc (A fecskek Hazajonnek) Editura Ion
Creanga. 1979: A fast data ca niciodatd (Egyeszer volt, hol nem
volt). 3 vol. Mica Biblioteca Elore. 1974: Adolescenai (Barataim a
serdalok) Editura Politica. 1980: Val. r, varci, verisoara (Ne stcss.
near) Editura Ion Creanga. 1981; Ferko (Ferko a Dam utcab61)
Editura Ion Creanga, 1984: Se vad stelele (Csillaglato) Editura Ion
Creanga. 1985; Cu bicicleta in fund lumii (Kerekparral a vilag kohl)
Editura Ion Creanga, 1992.

BALOGH, JOZSEF (18 iulie 1931)

CARTI PUBLICATE (selectiv):
Riizbunarea lui Pirgoteles (roman), Bucuresti. 1986; Aventura
cu o sutci de picioare (poem, lb. maghiara). Bucuresti, 1988; Versuri
zeimbitoare (lb. maghiara), Bucuresti, 1989.

BODUNESCU, ION (16 martie 1933)

CARTI PUBLICATE (selectiv):
Revelion 214 Editura Scrisul Romanesc, 1973; Piratii in acri-
une Editura Scrisul Romanesc, 1974; Crileitorie In Marea Antild
Editura Scrisul Romanesc, 1975; Povestea Micaporei Editura
Militard, 1979; Marlul cormoranilor Editura Sport Turism, 1985;
Drumul Tuplanilor Editura Dacia, 1986 1988; Casa din pcidure
Editura Spicon, 1995; PdguboA Editura Spicon, 1996.

BRAD, ION (8 noiembrie 1929)

CART! PUBLICATE (selectiv):
Orele cautatului cu copiii satului (versuri), Bucuresti, 1956;
Cele patru anotimpuri (versuri), Bucuresti, 1966; Eroii fabulelor
282
www.dacoromanica.ro
(versuri). Bucuresti. 1964. Fiica Dunitrii i a marii (versuri).
Bucuresti. 1966; La curtea regehti Tigru (versuri). Bucuresti. 1970.

BUD, FLORICA (21 martie 1957)

CART! PUBLICATE (sclectiv):
Aventurile lui Nu-Motanul la curtea zmeului Ca-Fe-Mini
(poveste) Editura Scripta. 1994: Nu-Motanul i meal Pager
Editura Scripta. 1995; Alerglind prin sine Editura Printek. Cluj-
Napoca. 1996: Cui ii place koala Editura Odeon. 1997; Nu-
Motanul Zmeul sentafor. Cluj-Napoca. 1999.

BUMBAC, ILEANA [Dragos Elena] (27 octombric 1934)

CARTI PUBLICATE (selectiv):
Oraytd cu porumhei (versuri) Editura Tineretului. 1958:
Cire,yul Editura Tineretului. 1960: Scufita roVe Editura
Tineretului. 1962: Oglinda fertnecatti. Bucuresti. 1974: Colina viintit-
ha. 1983; Poreste.yte-mi despre tine Editura Ion Creang5, 1986; $1 a
venit o porumbito Editura Ion Creanga. 1988.

BUZEA , CONSTANTA (31 martie 1941)

CART! PUBLICATE (selectiv):
Carticica de doi ani (versuri). Bucuresti. 1970; Aventurile lui
Hop ii Pop (versuri. in colaborare cu Adrian Paunescu). 1970;
Ctirticica de trei ani (versuri si proza). Bucuresti. 1972; Carticica de
patru ani (versuri). Bucuresti. 1974; Carticica pentru fetire-veverire of
bitieri-vevereti, 1979: Carticica de cinci ani (versuri). Bucuresti. 1983;
Carticica de base ani. Bucuresti, 1988; Zgomotocicleta (versuri),
Bucuresti. 1996.

BUZINSCHI, CORNELIU (25 februarie 1937)

CARTI PUBLICATE (sclectiv):
Numiti-ma Varahil (proza), Bucuresti, 1969; Hoiii de vise
(proza), Bucuresti. 1972.

CANDROVEANU, HRISTU (5 februarie 1928)

CARTI PUBLICATE (selectiv):
Porni racheta (versuri), Bucuresti, 1974; Povelti de la miazazi
283
www.dacoromanica.ro
(proza). Bucuresti. 1976: Trei bahule :frontline (vcrsuri). Bucuresti.
1980; Ore de our (proza). Bucuresti. 1983.

CARNECI, RADU (14 februaric 1928)

CARTE PUBLICATE (scicctiv)
Hora anotimpurilor (versuri). Bucuresti. 1979.

CETEA, DOINA (25 dcccmbric 1942)

CARTI PUBLICATE:
lataganul si alte povestiri ( proza). Bucuresti. 1988: Misterul
din Lacul Nuferilor ( proza), Bucuresti. 1991: Poiana mihtcilor
(prow). Cluj, 1996.

CHIMET, IORDAN (18 noicmbric 1924)

CARTI PUBLICATE (selectiN ):
Western:a (cscu) Editura Mcridianc. 1966; Lamento pentru
peltiwrid Balthazar (poem) E. P. L.. 1968: Clite-o gaze, cute -o
Hoare Editura Ion Creanga, 1970; Include ochii ci vei vedea Orasul
(roman) Editura Ion Creanga, 1970: Eroi, Fantome, $oricei (eseuri)
Editura Meridiane. 1970; Antologie Inocemei Editura Ion
Creangii. 1972: Cu Ell in Imaginaria Editura Univers. 1999; Oa).
niste cronicari (antologie) Editura Universal Dali. 1999.

CHERECHES, IOAN (21 martic 1929)

CART! PUBLICATE:
In cautarea eroilor Editura Albatros, 1981; Ecoul ultimului
foc de pular' Editura Albatros, 1986.

CHIRIAC, N. VIRGIL (10 aprilie 1926)

CART! PUBLICATE (selectiv):
Asta-i Petrue (proza), Bucuresti, 1955: Cinci capitani si
"Racheta" ( proza), Bucuresti, 1958; Dimineara cerul e mai albastru
( proza), Bucuresti, 1961; Papucarul vrajitor, 1962; Zeinele caliitoresc
cu acceleratul (proza), Bucuresti, 1965; Lacrimile Lacriimioarei
(proza), Bucuresti, 1972; Fug anii dragostei ( proza), Bucuresti, 1988.

284
www.dacoromanica.ro
 CHEROIU, GABRIEL (21 iulie 1960)
CART! PUBLICATE:
Numai conturul (versuri) itura Litera. 1986: In stupind
(versuri) Editura Ion Creanga. 1987; 0 carapace caltitoare ( versuri)
Editura Ion Creangii. 1988: La inceput a fost padurea (prom.)
Editura Sport Turism. 1990.

CHIRILA, GEORGE (13 noicmbric 1941)

CARTI PUBLICATE (selectiv):
Cu poezii .yi nuci in huzunar (versuri). Bucure0. 1980: lin
delfin, trei copii ii mai multe periperii (versuri). BucureVi. 1988.

CHITIMIA, SILVIA (3 martie 1954)

CARTI PUBLICATE (selectiv):
Albinura, fetira cre zhura deasupra oralului (versuri).
Bucurqti. 1983: Magazinul fermecat (versuri). Bucurqti. 1988.

CINCA, SILVIA (15 iunie 1934)

CART! PUBLICATE (selectiv):
Trenul fora statii (proz5), Bucure*ti, 1971.

CSIRE, GABRIELA (21 aprilie 1938)

CART! PUBLICATE (selectiv):
Tiizes napok (nuvela, debut), 1962; Pandora szelencei (Cutiile
Pandorei) Editura Tineretului, 1969; Turpi mesei (PoveOle lui
Turpi) Editura Ion Creanga, 1971; Turpi es Vilagjard KOpe (Turpi si
Vanhira Lume) Editura Ion Creanga, 1976; Alomhajd (Corabia
visurilor) Editura Ion Creanga. 1980; Az anyam es en (Mama si eu)
Editura Ion Creanga, 1982; Maws Pali vdndortiton (Veveri(a si
cometa) Editura Ion Creanga. 1985; A forms titka (Taina izvorului)
Editura Ion Creanga, 1985; Kaktusztovis (Spini de cactus) Editura
Ion Creang5, 1991; Kalevala messzefoldjen (roman pentrut copii dupa
Kalevala) Editura Corvin, Deva, 1995; Aprilisi trefa (Gluma de
aprilie) Editura Erddlyi Gondolat, Odorheiu Secuiesc, 1996; Rama
es Szita csoddlatos tOrtenete (Povestiri miraculoase) Editura Erdelyi
Gondolat, 1997.

285
www.dacoromanica.ro
 CONSTANTINESCU, LIDIA (17 ianuarie 1933)
CARTI PUBLICATE (selectiv):
Ne jucam, construim, invatam Editura Litera (debut). 1980:
Felinar de Licurici - Editura Ion Creanga. 1980: Clopotei de argint -
Editura Ion Creanga. 1988: Ploaia vine, ploaia pleacd Editura Ion
Creanga. 1989; Ciiipercure colorate Editura Ion Creanga. 1991:
tllicii mefteri marl Editura Didactics si Pedagogics. 1994: Treci,
inima, Pruitt' - Editura Publistar. 1998: Bldg& de lumina Editura
Publistar. 1998: Pe sub val la Carnaval Editura Publistar. 1998.

COZMIN, MARTA (31 ianuarie 1930)

CARTI PUBLICATE (scicctiv):
Geamantantil din America Editura ESPLA. 1969; Cocolul de
apci Editura Ion Creangd. 1971: C'iiinele li gramofonul Editura
Cartca Romaneascii. 1973: Portile vtmtului Editura Ion Creanga.
1975: Marea la ora lase - Editura Cartea Romaneasca, 1976:
Degetarul de ceafti - Editura Ion Creanga, 1976; Supraviquitorii -
Editura Cartea Romaneasca. 1980; Croitorul de povelti Editura Ion
Creanga, 1980 (Premiul Uniunii Scriitorilor); Sora pcipadiilor
Editura Ion Creanga, 1984; &I vorbim despre palmieri - Editura
Cartea Romaneasca, 1984 (Premiul Uniunii Scriitorilor): Umbra
povegilor - Editura Ion CreangA, 1986; Porrile vantului (trad. in ger-
mane). 1985; (trad. in spaniola), 1986.

CIURUNGA, ANDREI (28 septembrie 1920)

CARTI PUBLICATE (selectiv):
Micul meu atlas (versuri), Bucuresti, 1976; Imn pentru flacara
fora sfarlit (versuri). Bucuresti, 1982.

CONSTANTINESCU, FLORIN (16 mai 1938)

CARTI PUBLICATE (selectiv):
Coldtoriile lui Bogdan Nazdrcivan (versuri). Bucuresti, 1979;
Cum se dau name copiilor (versuri), Bucuresti, 1983; Concurs de
lotron (versuri), Bucuresti, 1987.

286
www.dacoromanica.ro
 CRASNARU, DANIELA (14 aprilie 1950)
CARTI PUBLICATE (selectiv):
Ciintec pentru fata Cu, o fetigi cam e.yti tu (versuri). Bucuresti.
1982; Poezli jucarii pentru cei mai mici copii (versuri). Bucuresti.
1985; 0 poveste cu malt soare, despre cum to faci tu mare (versuri).
Bucuresti. 1987.

CRANGULEANU, ION (28 martie 1937)

CARTI PUBLICATE (selectiv):
Bucurii pentru copii (versuri). Bucuresti. 1968: Un card ca vai
de el (versuri). Bucuresti. 1968: Ridicti miina i vei primi o Hoare
(prow). Bucuresti. 1972: Alte bucurii pentru copii ( versuri).
Bucuresti. 1975; Planeta Eminescu (proza). Bucuresti. 1980:
Luceafarul cu cireye la urechi ( versuri). Bucuresti. 1982.

CREMENE, MIOARA (6 septembric 1923) ,

CARTI PUBLICATE (selectiv):
Malin yi trei ursulqi (teatru), Bucuresti, 195 1; Trestiile de our
(versuri), Bucuresti, 1955. Pove ,iti de-o ychioapii (proza), Bucuresti.
1958; Livada cu povelti (proza), Bucuresti. 1964; Mdrirea
decdderea planetei Globus (proza), Bucuresti, 1968.

CUBLESAN, CONSTANTIN (16 mai 1939)

CARTI PUBLICATE (selectiv):
lepurild varzd -dulce (versuri). Bucuresti, 1975; Drawl de cretri
coloratii (proza), Bucuresti, 1986; Furnicutele harnice (proza),
Bucuresti, 1990.

DAN, BOGDAN (2 decembrie 1948)

CARTI PUBLICATE (selectiv):
Relaxare (schi(e umoristice) Editura Litera, 1979; Meyterul
riitiicitor (roman) Editura Albatros. 1982 (Premiul de debut al
Editurii Albatros, 1982); Personaje in cristalin (nuvele) Editura
Albatros, 1987; Pe urmele lui Ion Ghica Editura Sport Turism,
1988; Scorpionul de Durango (roman) Editura MilitarA, 1991 si
Editura Cartea Romaneasca.

287
www.dacoromanica.ro
 DECUSARA, BOCSAN CRINA (27 septembrie 1941)
CARTI PUBLICATE (selectiv):
Fetira reisforata Editura Ion Creanga. 1974: Povestiri despre
Vlad Tepee Editura Ion Creanga. 1975: Povestiri despre Cuza-Vodii
Editura Ion Creanga. 1983: Caietul de citire Editura Ion Creanga.
1986; lubirile luliei Haldeu Editura Ion Creanga. 1996: Oche larii
bunicului. 1998; Semnul (piesa de teatru). 1995.

DOINA$, STEFAN AUGUSTIN (1922 2002)

CARTI PUBLICATE (sclectiv):
Povelti cum altele nu-s (versuri). Bucuresti. 1974; Povestea
celor 10 frari (versuri). Bucuresti. 1976.

DUMITRESCU, RODICA (2 mai 1937)

CARTE PUBLICATE
Mesaj cifrat pentru vacatird (roman) Editura Ion Creanga.
1984; Noi, profesorul i valiza albastril Editura Ion Creanga, 1986:
Raul fora nume Editura Ion Creanga. 1989; Piatra de ametist
Editura Ion Creanga, 1990; Operariunea Vulpea AIM" Editura Fat
Fnimos, 1991.

DUMITRU M. ION (1 ianuarie 1948)

CARTI PUBLICATE (selectiv):
Farfurii zburcitoare (proza), Bucuresti, 1969; Povestea mi-
nunatelor colatorii (proza), Bucuresti, 1972; Sir si Elixir (proza), Iasi,
1973; Meteoritul care a uitat sa cadd (proza), Bucuresti, 1977.

DIMA, VASILE (19 mai 1921)

CART! PUBLICATE:
Primii pcqi Editura Tineretului, 1962; Voinicel de Piipcidie
Editura Tineretului, 1982.

FILIP, STELIAN (16 septembrie 1924)

CARTI PUBLICATE (selectiv):
Azi pitic, maine voinic (versuri), Bucuresti, 1963; Rime
sprinrare (versuri), Bucuresti, 1968; Fabule dintr-un degetar (ver-

288
www.dacoromanica.ro
surf). Bucuresti 1974; Cartea cu zdmbete (versuri). Bucuresti. 1974:
Jocul cuvintelor (versuri). Bucuresti, 1982: Triptic satiric ( versuri).
Bucuresti. 1999.

FODOR, SANDOR (7 decembrie 1927)

CARTI PUBLICATE (selectiv):
Prieteni not (povestiri) Editura Tineretului. 1961; S-a pierdut
o fetird (proza) Editura Tincrctului. 1964: Piticul cel fioros (proza)
Editura Tinerctului. 1966: Cipi, prea fericitul urial (proza) Editura
Ion Creanga. 1970.

GAFITA, VINICIU (I manic 1926)

CARTI PUBLICATE (selectiv):
A twilit primavani (proza). Bucuresti. 1961; intomplarile
Marinei (proza). Bucuresti. 1962: Trei intiimplari la Suceava (pro/.5).
Bucuresti. 1968: C'urcubeul poveltilor (proza). Bucuresti. 1970: Noi,
cei care visam (proza). Bucuresti, 1975; A/fabettd nazdnivan (ver-
suri), Bucuresti. 1975; Gbiocei pentru mama (proza). Bucuresti. 1986;
In cautarea lui Avram Iancu (proza). Timisoara, 1989.

GHELMEZ, PETRU (1932 2000)

CARTI PUBLICATE (selectiv):
Joacd-te, giindule (versuri), Bucuresti, 1968; Cine qti, pascire
(versuri), Bucuresti, 1974; Miinzul de Out (proza). Bucuresti. 1979;
Magaruiul (proza). Bucuresti, 1984: Bdiatul pddurea (pro-M.
Bucuresti, 1986.

GHEORGHE, ION (16 august 1935)

CARTI PUBLICATE (selectiv):
Tara randunelelor (versuri) Bucuresti, 1963.

GROSU, GHEORGHE (20 ianuarie 1927)

CARTI PUBLICATE (selectiv):
Albe si colorate Editura Eminescu, 1981; La (into ci Tinta
lovita Editura Militara, 1977 $i 1978; Hipocrate se amuzii Editura
Medicala, 1980.

289
www.dacoromanica.ro
 HOBANA, ION (25 ianudi w 1 931)
CARTI PUBLICATE (selectiv):
Centru inaintas (versuri) Editura Tineretului. 1954; Petricii si
ceasul vrojit (versuri). 1957. 1970: Caleidoscop (versuri). 1958; Orar
de vacantii (versuri), 1962; Horea. 1974: U /timid ved (proza). 1957:
Sfaritul vacantei. 1960. 1969; Oameni si stele. 1963: Un fel de
spariu. 1988; Caliitorie intreruptii ( proza). 1989; Varsta de our a
anticipariei romiinesti. 1969 (Premiul Uniunii Scriitorilor i Premiul
..Europa Specie.): Maestrii anticipariei clasice. 1975: Science fic-
tion. Autori, carti, idei. vol. I. 1983 (Premiul Uniunii Seri itorilor):
Literatura de anticipatie. Autori, carti, idei. vol II.. 1986: Jules Verne
in Romania?. 1992; Dottie:zed de mii de pagini in cautarea lui Jules
Verne. 1979 (Premiul Uniunii Scriitorilor): Un englez nefinistit. N.G.
Wells si Universul SF. 1996 (Premiul Uniunii Scriitorilor); Triumful
visatorilor, in colaborare, 1998.

HOREA, ION (10 mai 1929)

CARTI PUBLICATE (selectiv):
Flori de pcipadie (versuri), Bucure*ti. 1962; Gugustiucul (ver-
suri), Bucureti, 1985.

HUBER-ROGOZ, VIORICA (5 aprilie 1927)

CARTI PUBLICATE (selectiv):
Kilurea (proza), Bucure*ti, 1954; Ccilurul de foc (proza),
Bucureti. 1957; Ukitir cu vreiji (proza). Bucurqti. 1957; De ce nu
mai are puricele potcoave de argint (proza), Bucureti, 1958;
Ghil-Tagar (proza), Bucureti, 1959; Corabia de pe campie (proza).
Bucureti, 1961; Petrolache Fat-Frumos (proza), 1962; aite-n luny
si-n soare ( proza), Bucure$ti. 1964; Eu si bdtranul lip de stele
(proza), Bucureti. 1966: Taina sfinxului de pe Marte (proza),
Bucureti, 1967; La brat cu ultimul zmeu ( proza), Bucure*ti, 1970;
Giumbus-Magorus (proza), Bucurqti, 1974; Basme Tiganesti
(proza), Bucure*ti. 1997 (Premiul Asociatiei Scriitorilor, Bucure0).

290
www.dacoromanica.ro
 IOACHIM, ALEXANDRA (1 august 1926)
CART! PUBLICATE:
Al cincilea (prota) Editura Tineretului. 1969: Adam i iiatul
(teatru). 1971: 0 idee istema nu se Wilde la pima Editura Ion
Creangii. 1975 (Premiul Asociatici Scriitorilor. Bucuresti): Calatorie
fora escala (prota) Editura Ion Creanga. 1980: Zgomotul cuvintelor
(roman) Editura Albatros. 1984.

IONITA, ANA (24 Mule 1917)

CARTI PUBLICATE (selectiv):
Poveste de iarna (tcatru). 1953; Intamplarea de pe &lila. 1954:
Mica! tampion. 1974: Neastampamta (prot.5). 1976: Poftifi la ser-
bare (proa). 1978: Fiica parimilor sai. 1981: Caietul de mutematica
(proza). 1982: Doi frmi neastamparati (proza). 1986: Fata de nota
zece (proza). 1987: 0 sord si-un (rate se joaca prin carte (prow).
1987: 1)e ce au Agit jucariile (proza). 1987: Ghiozdanti/ cu vise
(protri). 1989: Acasii (prota). 1996: Mina unei tinereri (prod!). 1997:
0 umbra prin noapte (proza). 1999.
IONESCU, FLORIN ANDREI (14 martie 1941)
CART! PUBLICATE:
Punch', pe Y (schi(a satirica) Editura Eminescu, 1969:
Unchhil dunmeavostra e brunet? (roman) Editura Eminescu, 1971:
Suspecrii se demasca (povestiri poli(iste) Editura Albatros. 1973;
Spionul ma privi surprins (roman) Editura Eminescu. 1973; Ceaiul
de la ora cinci (roman) Editura Eminescu, 1974: Friptura de Wilda
(schi(e satirice) Editura Albatros, 1976; Spune-mi unde, cand si tine
(roman) Editura Eminescu. 1980; G'er naprasnic in tuna lui captor
Editura Cartea Romancasczi. 1987; AfaVna de mers pe jos (schi(e
satirice) Editura Albatros. 1990; $arpele de catifea Editura Scaiul,
1993.

IURES, STEFAN (7 mai 1931)

CARTI PUBLICATE (selcctiv):
A voastra e lumea (versuri), Bucuresti, 1963; Ochefel si
Baliiioara (versuri), Bucuresti. 1965.

291
www.dacoromanica.ro
 LUTES, GICA (17 septembrie 1925)
CARTI PUBLICATE (selectiv):
Sa vd povestim despre noi (schi(c) Editura Tineretului. 1950;
Vldstar Voinicul (basin) Editura Tinerctului. 1950; Mimolii
(roman) Editura Tineretului. 1953; PraOia Nazdravana (proza fan-
tastic)) Editura Tineretului. 1955: Maud i noaptea (nuvelii)
Editura Tineretului. 1957; Cei de la Crisanta (roman) Editura
Tineretului. 1960: Atentiune Carolina (roman parodic poli(ist)
Editura Ion Creanga. 1970: 0 stew din toate e a mea Editura Ion
Creanga. 1974; Rapirea Mietei (prod') Editura Ion Creanga. 1974;
Dabada i Nubanu (schi(e) Editura Ion Creanga. 1978; Mar ropi ca
Focul (roman) Editura Ion Creanga. 1978; Noi .yi Arhimededoi
(roman) Editura Ion Creanga. 1984.

JIANU, EUGEN (11 ianuaric 1925)

CARTI PUBLICATE (selectiv):
Povelti vanatorelti (proza). Bucuresti. 1952: La noi in padure
(proza), Bucuresti, 1956; Povestiri at pasari i animale (proza),
Bucuresti, 1958; Viinator cu puled si fara pufca (proza). Bucuresti,
1960; Locuitorii Deltei (proza). Bucuresti, 1962; Prin faneata, prin
verdeagi (proza), Bucuresti. 1970; Podul (proza). Timisoara. 1982.

JURIST, EDUARD (22 febniarie 1928)

CARTI PUBLICATE (selectiv):
Pentru voi, copii (debut) Editura Tineretului. 1955; Bdiatul cu
valiza (proza) - Editura Tineretului, 1961; Oul lui Columb (proza)
Editura Tineretului, 1963; Mister la 179 C Editura Tineretului,
1967; Sunati de 2 on (proza) Editura Tineretului. 1967; Duty, Lucu
si vacanra de primavard Editura Ion Creanga, 1975; Ochelarii de
scris povelti Editura Ion Creanga. 1976; Captivi in spatial cosmic
(proza) Editura Albatros, 1979; Umor la purtator (proza) Editura
Sport Turism, 1980; Duru, Lucu si vacant(' de yard (proza) Editura
Ion Creanga, 1982; Jocul continua (proza) Editura Ion Creangli,
1985; Invarati sa reideri faro profesor (proza) Editura Albatros,
1986; Digt, ci Lucu Editura Ion Creanga, 1989; Si Dumnezeu a
treat umorul Editura RAI, 1997; N-ati vdzut dv. un tat)? (teatru),
1965; Un concert extraordinari, 1965; Editie speciala, (teatru), 1966.

292
www.dacoromanica.ro
 KERIM, SILVIA (21 octombric 1935)
CART1 PUBLICATE (selectn ).
Poarta de sticla (pro/5). Bucuresti. 1982. Bunica alba (proza).
Bucuresti. 1986: Mogul din oglinda (pro/A). Bucuresti_ 1993: Zanele
nu bat la u0 (proza). Bucuresti. 2000.

LAL, ROMULUS (22 mai 1935)

CARTI PUBLICATE (selectk ):
Epopea Transfaragalanului Editura Scrisul Romanesc. 1975:
A intrat iarna-n oral (proza) Editura Ion Creanga_ 1980;
Nazdriivanul Vrednicel (versuri) Editura Ion Creanga. 1983:
Temerarii (proza) Editura Ion Creanga. 1985: Cazul Evelinei B.
(proza) Editura Scrisul Romanesc. 1983: Vanatorii cu noroc -
Editura Ion Creanga. 1988: Temerarii la Curtea lui Vlad Tepe.y
(proza) Editura Ion Creanga. 1989.

LEU, CORNELIU (21 Mk 1932)

CARTI PUBLICATE (selcctiv):
Nopti Dobrogene (proza). Bucuresti. 1958: Balade (proza).
Bucuresti, 1965; Trei prinri de la Carpari (proza). Bucuresti. 1976:
Baladele pamantului natal (proza). Bucuresti. 1979.

LORINTIU, CLEOPATRA (26 septembrie 1957)

CARTI PUBLICATE ( selectiv):
Ora culorilor (versuri). Bucuresti, 1979: Libeluliade (pro/A).
Bucuresti, 1982; Exercitii de vacantii (proza). Bucuresti. 1986.

LUCIAN, IOAN (22 aprilie 1924)

CART! PUBLICATE (selectiv):
Cocolelul neascultdtor (teatru). 1954: Mulchetarii... magariei
sale (teatru), 1957; Snoave cu masti (teatru). 1970; Aventurile lui
Nile, 1997; Fantezii pe teme umoristice (fabule), 1998.

LUSCALOV, PETRE (15 aprilie 1927)

CART! PUBLICATE (selectiv):
Nufdrul role (roman) Editura Tineretului. 1950; Cerbul alb
(nuvele) Editura Tineretului, 1966; Ostrovul lupilor (roman) -
293
www.dacoromanica.ro
Editura Tineretului, 1969; Extraordinarele periperii ale lui Scatiu i
ale prietenului sou Babulcii (roman). 1971; Aventurile lui Babu Fir'
(scenariu). 1973; Fiul munrilor (roman) Editura Ion Creanga, 1979;
Pasiirea maiastra Editura Ion Creanga, 1981.

MARINCA, M. ION (26 noiembrie 1927)

CARTI PUBLICATE (selectiv):
Treciitoarea urfilor (povestiri cinegetice) Editura Ion
Creanga, 1971; Popasul pescarilor Editura Ion Creanga, 1974;
Moara indragostirilor (legende) Editura Sport Turism, 1975:
Viinettorul de mistreti Editura Ion Creanga, 1980; Aventuri pe rtiul
de our Editura Ion Creanga, 1983; Povestiri nemuritoare Mugurel
.i taurii nazdriivani Editura Ion Creanga, 1988.

MAZILU, POPA TEODORA (I1 septembrie 1928)

CARTI PUBLICATE (selectiv):
Rdmurel Editura Tineretului, 1951; Curcubeul (versuri),
Bucureti, 1992.

MARIN, GHEORGHE (24 aprilie 1930)

CARTI PUBLICATE (selectiv):
Hai la drum, copii (proza), Bucuresti, 1988.

MARIN, TRAIAN (12 aprilie 1932)

CARTI PUBLICATE:
Iepuraful Tup (proza), Bucure0, 1955; $i cu Bobirli, zece
(proza), Bucure0, 1969.

MATEESCU, CONSTANTIN (31 ianuarie 1925)

CARTI PUBLICATE (selectiv):
Minciuna (proza), Bucureti, 1967; Zborul de probe: (proza),
Bucureti, 1968; 0 partido de bile (proza), Bucureti, 1973; Povecti de
la Rond (proza), Bucurqti, 1977.

MELINESCU, GABRIELA (16 august 1942)

CARTI PUBLICATE (selectiv):
Catargul cu cloud cortibii (versuri), Bucurqti, 1969;

294
www.dacoromanica.ro
Bobinocarii (vcrsuri). Bucuresti. 1969.

MILESCU, VICTORIA (18 decembrie 1952)

CARTI PUBLICATE (selectiv):
Cine l-a salvat pe Murdcirel (versuri) Editura Scripta. 1995;
Dictiowir ghicitoare (versuri) Editura Teora. 1997: Lacrimi de
cristal (versuri) Casa editorials Odeon. 2000: aiselte rima (versuri)
Casa editorials Odeon. 2000.

MIRONOV, ALEXANDRU (26 ianuarie 1941)

CARTI PUBLICATE (sclectiv):
Enigmatic pcimantul (proza). Craiova. 1978: intiimphiri din
mileniul 111 (proza). Bucuresti. 1989.

MONORANU, MIHAELA (31 mai 1934)

CARTI PUBLICATE (selectiv):
Dealul cu soare (proza). Bucuresti, 1975; Trimisul nostru spe-
cial (proza), Bucuresti, 1979; Un scriinciob verde (proza). Bucuresti,
1983; Poveste de iarmi (proza), Bucureti. 1985; Ca luod cosmic
(proza), Bucuresti, 1988.

NANU, KATIA (7 noiembrie 1954)

CARTI PUBLICATE (selectiv):
De malt cu elefamii (versuri), 1984; Piersici cu aripi (versuri),
1987; Pe urmele razei de soare (versuri), 1988; Cercul poveltilor
(proza) Editura Alma, 1990; Nevoia de colivie (eseuri) Editura
Alma, 1995; Suf. let de rezervci (roman) Editura Alma, 1999.

NESTOR, GEORGE (18 mai 1921)

CARTI PUBLICATE (selectiv):
Rarer cu margele (povesti) Editura Tineretului, 1958; Puiul
ciorii (proza) Editura Tineretului, 1958; Vodii Cuza la Hanul
Cucului Editura Tineretului, 1959; Unde canto ciocarlia Editura
Tineretului, 1960; Cineva scuturci cuibul (roman) Editura
Tineretului, 1961; Ca larerii in zare (roman) Editura Tineretului,
1963; Copiii ci strada Editura Didactics si Pedagogics, 1969;

295
www.dacoromanica.ro
Capcana viselor (proza) Editura Ion Creanga. 1972: Bu-
Editura Didactics si Pedagogick 1977; Incotro,
fiule? Editura Didactics si Pedagogics. 1979; Strada galoplui
Editura Cartea Romnneascii. 1982; Caste lul singuratic (proza) -
Editura Ion Creanga. 1984; Omul lard umbra Editura Ion Creangd.
1986; Vdneitorul de inghetatii (proza) Editura Ion Creanga. 1987:
Un oaspete ciudat (proza) Editura Ion Creanga. 1989: Drumuri spre
cer (proza) 1997.

NEGULESCU, MIHAI (22 ianuarie 1936)

CARTI PUBLICATE (selectiv):
Noptile albe ale oracului (versuri) E.P.L. 1962; Ceramicd
regiisitd (versuri) Editura Tineretului. 1967: Miinzu/ (versuri) -
Editura Tineretului. 1967: Pinacoteca unei lire Editura Eminescu.
1971; Echinox Editura Albatros, 1972; Neodihna de aft om (proza)
Editura Eminescu. 1973; Ceremonie in albastru Editura Albatros.
1975; Tine mink zapada Editura Cartea Romilneasck 1976; Cine
elti? - Editura Ion Creangk 1982 (Premiul Asociatiei Scriitorilor
-
Bucuresti); Drumul spre casd Editura Eminescu. 1984; De unde
vine dimineata Editura Ion Creangk 1987; Un spatiu al iubirii -
Editura Cartea Romaneasck 1988.

NICOLAE, PAUL MIHAIL (3 iulie 1923)

CARTI PUBLICATE (selectiv):
Femeia ciberneticd - Editura Tineretului. 1969; Demascarea
lui Turnesol (proza), Bucuresti, 1970; Intampldri ciudate la miezul
noptii (proza), Bucuresti, 1984.

NICOARA, VIORICA (28 august 1924)

CARTI PUBLICATE:
Fata de lut (povesti) Editura Ion Creangd, 1969: Clopotelul de
argint (basme) Editura Jurnmea, 1973; Castelul din negurd (le-
gende) Editura MilitarA, 1974; Copilul Muntilor (roman) Editura
Militark 1975; Ceasul al faptelea (proza) Editura Militark 1976;
Povelti din nucul meu Editura Ion Creang6, 1976; Cetatea cu fame
turnuri Editura Sport Turism, 1979; Ochiul lui Solomon (proza) -
296
www.dacoromanica.ro
Editura Albatros. 1982; Lihelula albastrd Editura Ion Creanga.
1988.
NEAGU, FANUS (5 aprilic 1932)
CARTI PUBLICATE (scicctiv):
Call albi din orasul Bucuresti (proza). Bucuresti. 1967; Casa
care se leagand (prow). Bucurcsti. 1971.

NICOLAU, MARIETA (10 aprilic 1943)

CARTI PUBLICATE (selectiv):
Lacrimi de curcubeu (proza). Bucurcsti. 1985: Colectia de
pistrui (proza). Bucuresti. 1987.

NOVAC, MIRCEA (10 dcccmbric 1927)

CARTI PUBLICATE (selectiv):
Delfinii sudului (proza). Bucuresti. 1976; C'opiii marii (proza).
Bucuresti. 1984: Pe marl oceane (proza). Bucuresti. 1987: Perfida
imbriitisare a mdrii (proza). Bucuresti. 2000.

OLTEANU LUCIA (16 mai 1925)

CARTI PUBLICATE (scicctiv):
Bilete pe adresa prietenilor mei (proza scurta). 1974; Band
seara Dor li (poeme), 1977; Hai in laird (proze scurte). 1978;
Arhitectul firelor de iarbd (poeme), 1980: Lumea intr-un degetar
(proze rimate). Bucuresti. 1981 (Premiul Asocia(iei Scriitorilor,
Bucuresti): Linictea Cri (poeme), 1983; Cine a gasit vise frumoase
(proze), Bucuresti, 1987; Cote mai trec prin mintea frunzelor
(poeme). Bucuresti, 1990; Povesti neastiimpdrate (proze), Bucuresti,
1993.

ONEA, GHEORGHE (26 ianuarie 1913)

CARTI PUBLICATE (selectiv):
Cheile uriacilor (legende), Bucuresti, 1984; Soare ci ceatii
(roman istoric), 1985; Pddure Imparat (basme), 1988; Biserica van -
dutd (proza), 1994; Vecinele (teatni), 1995; Castelul Greierasilor
(basme), Bucuresti. 1995; Candela destainuirilor (proza), Bucuresti,
1995; Poveste de iarnd (povestire), Bucuresti, 1996; Flori de liliac

297
www.dacoromanica.ro
(versuri). 1996; Moara lui Capacel (proza). Bucure*ti. 1998; Padurea
tunsei (roman istoric) Editura Glob Pite*ti. 1999.

OPRIS TUDOR (26 noiembrie 1926)

CARTI PUBLICATE (selectiv):
Popas printre frunze si flori Editura Tineretului, 1962:
Megerii naturii Editura Tineretului. 1963; Botanica distractive"
Editura Tineretului, 1964; Anima le disparate Editura Tineretului.
1966: Data in pustiuri Editura Tineretului. 1966; Printre pitici si
aria. i Editura Ion Creanga. 1971; Aceste uimitoare plante Editura
Albatros. 1973; Pietrele ne vorbesc Editura Ion Creanga. 1973:
Monorii de odinioard - Editura Ion Creangti. 1973: Animalele se
apiird Editura Albatros. 1974: Tebnica folosefte brevetele naturii
Editura Ion Creangti. 1975: Cu rucsacul in lumea florilor Editura
Turism, 1975: Artizanii naturii Editura Albatros. 1976: Cu rucsa-
cal in lumea animalelor Editura Stadion. 1976; Cu rucsacul in
lumea pietrelor Editura Didactics ai Pedagogics, 1977; Plantele si
animalele calatoresc Editura Ion Creanga, 1978; Animalele
vorbesc? Editura Albatros, 1979; Uzina Flora Editura Albatros;
Marile prietenii din nature" Editura Ion Creangii, 1982; Bios, enci-
clopedie, vol. I Editura Albatros, 1986; vol. II. 1987; vol. III, 1988;
vol. IV, 1992; Plante unite in peisajul roma nesc Editura Turism,
1990; Din tainele lumii vii, vol. I (plante) Editura Didactics 9i
Pedagogics, 1992; vol. II (animale), 1992; Uimitoarea lame a
pietrelor Editura Edimpex Sperm*. 1992; Mica enciclopedie pen-
tru tineret Editura Forum: vol. I Nalterea, evolutia $i expansiunea
cosmica a vigil, 1994; vol. II Varietatea lumii vii. 1994; vol. III
Fortele misterioase ale cosmosului fi omului. 1995; vol. IV
Limitele extreme ale vigil, 1995: vol. V Constructori ci produceitori
ai naturii, 1996; vol. VI Forme de aparare in lumea vie, 1997; vol.
VII Deplasarea in lumea vie, 1997; vol. VIII Comunicarea in
lumea vie. 1998; vol. IX Tipuri de relarii in nature". 1998; vol. X
Omu/ imita, transform" si protejeaza natura. 1998; Enciclopedia
copiilor: 100 de animale ciudate - Editura Ion Creanga, 1996; 100 de
plante extraordinare Editura Ion Creang5; Enciclopedia viinrelor
pentru tineret Editura Univers Enciclopedic: Zoologia 1997;

298
www.dacoromanica.ro
Miracolele naturii Editura Ivliracol. 1998; Omit/ cii iiihirile (ver-
suri) Editura Albatros. 1985; Versuri alese Editura Cristina. 1994:
Poeme marine. Bucuresti. 1995: De vorha cu sufletill naturii
Editura Univers Enciclopedic. 1996; Zboru! careibiqului Casa edi-
torials ..Eolid". 1997.

PAVEL, EUDOCHIA (14 iulie 1926)

CARTI PUBLICATE (selcctiv):
Inima pamontului (povestiri) Editura Ion Creanga. 1981:
Umbra ursului (prow) Editura Ion Crcanga. 1991; Poiana zimbrilor
(proza) Editura Didactics $i Pedagogica. 1995; Gentiana, fata
Craiiilui de Cthin (proza) Editura Didactics si Pedagogica. 1997:
Abaris si nava cosmica (roman mitologico-fantastic) Editura Corint.
1999.

PAUN, CHEORGHE (6 deccmbrie 1950)

CARTI PUBLICATE (sclectiv):
Sfera paraleld (povestiri) Editura Albatros, 1984:
Generoasele cercuri (povestiri) Editura Albatros, 1989; Intre
matematica ci jocuri Editura Albatros. 1986; Matematica? Un spec-
tacol! Editura Stiintifica $i Enciclopedica, 1988; 0 mie noun sate
-
noudzeci ci patru (roman) Editura Ecce Homo, 1993; Oglinzi
milccitoare (roman) Editura Scripta. 1994.

PILLAT, MONICA (8 octombric 1947)

CARTI PUBLICATE (selectiv):
Cei treisprezece si misterul (proza), Bucuresti, 1968; Corabia
timpului (proza), Bucuresti, 1976.

POP, SIMION (28 septembrie 1930)

CARTI PUBLICATE selectiv):
Amfora Sabine, (proza), Bucuresti, 1970; Sunt fiul lui Nan
(proza). Bucuresti, 1973; Cdlare pe lup (proza), Bucuresti. 1990.

POPESCU, FLORENTIN (3 aprilie 1945)

CARTI PUBLICATE (selectiv):
Povarna ii alte povestiri (proza), Bucuresti, 1987; Pull de urs
299
www.dacoromanica.ro
nu merg cu automobilul (proffi). Bucuresti. 1989; Povestea
Babilonului. Bucuresti. 2000.

POPESCU, PETRU DEMETRU (29 iulie 1929)

CARTI PUBLICATE (selectivl:
Radu de la Afumari (monografie istorica). 1969: Virtuti sod-
mosesti Editura Ion Creanga. 1976: Trimisul lui Brancovermu
Editura Emincscu. 1984: Legende si povestiri istorice Editura
Cuvantul Romlinesc. 1991: Mimi de viteji (legends si povestiri) Casa
scoalelor. 1992: Florile din gradina Ghetsimani (viara lui Isus
povestita pentru copii) Editura Martha. 1993; Istoria Romani lor
pentru tori copiii Editura Coresi. 1995: Istoria antics pentru tori
copiii Editura Coresi. 1995: Virtuti stramosesti Editura Publistar.
1996: Povestiri istorice Editura Coresi. 1997: Povestea lui Mos
Crdciun Editura Coresi. 1998: Istoria Romani lor in legende si pove-
stiri Editura Paco. 1999.

POSTELNICU, IOANA (18 scptembric 1910)

CARTI PUBLICATE (selectiv):
Orasul minunilor (proza), Bucuresti. 1957: Adolescentii
(proza). Bucuresti. 1962; Ce ne povestesc Milena qi Crina (proza),
Bucuresti. 1982.

RATIU, IULIU (20 iulie 1930)

CARTI PUBLICATE (sclectiv):
Fricati/ (roman) Iasul literar, 1954: 0 nemaipomenitci colivie
(proza) Editura Tineretului. 1961: Uluitorul zbor a! rachetei -
Excelsior I Editura Tineretului. 1963: Soarele din pesterd (roman)
Editura Tineretului. 1966; Planetli de adolescent - Editura Albatros,
1967 (Prcmiul .,Albatros-); Clasa in care nu se intampld nimic -
Editura Tineretului, 1968; La revedere Fiit-Frumos (roman) Editura
Albatros. 1969; Ah, acesti adolescen# (roman) - Editura Albatros,
1970; Dincolo de joc (proza) - Editura Ion Creanp. 1972; Anotimpul
dragostei (roman) - Editura Albatros, 1973; Impardlia de zandr
(povesti) Editura Ion Creanga, 1974; Taina florii albe (roman) -
Editura Ion Creanga, 1975; Cu capul in nori (schi(c si povestiri) -

300
www.dacoromanica.ro
Editura Ion Creanga, 1977: Vahan pe arborele de foc (insemnari de
calatorie) Editura Sport-Turism. 1979; .Fopcirla electronicii (roman)
Editura Ion Creanga. 1982; Copilul Editura Ion Creanga.
1983; Fratele meu Curajul (schite si povestiri) Editura Ion Creanga.
1985; Gustul morului de our (schite si povestiri) Editura Ion
Creanga. 1987: C'ei mai buni prieteni (povestiri) Editura Ion
Creanga. 1990: Ronda' de flori (insemnari de calatorie) Editura Ion
Creanga. 1990; Negiutul cerc al sarutului (teatru). 1977: 0 aventura
ca la carte ( teatru). 1975 (Teatrul din Arad): Cine-i oare Fat -Frumos?
(teatru). 1976 (Tcatrele din Iasi si Oradea): Jocuri de artificii (teatru):
Temerarii la scara 2 (film, Premiul pentru cel mai bun lung metraj
pentru copii): Telefonul galben (tcatru). 1999; Praful de pe cutia
Pan dorei (escuri) Editura Prohumanitate. 2000; Rozbun area
robotilor (povestiri) Editura C.N.I. ,Coresi--. 2001 (Premiul
Asocia(iei Scriitorilor Bucuresti).

ROMAN, CAROL (23 februarie 1932)

CARTI PUBLICATE (selectiv):
Flash (jurnal de calatorie) Editura Albatros. 1972; ei au
fost adolescenti... Editura Albatros, 1974; Singur in lam perfor-
mantei? Editura Politica, 1976; Tu la confluent(' cu ceilalti
Editura Albatros, 1977; 0 ecuatie cu douii... cunoscute Editura
Albatros, 1980; La o secundli de mileniul III Editura Albatros.
1985; lubirea, eterna poveste. Profamilia Editura Albatros, 1987;
Riiscruci de milenii Editura Albatros, 1990; Riizboiul unui inocent
(proza), Bucuresti, 2002.

RUS, ION (octombrie 1927)

CARTI PUBLICATE (selectiv):
Un, doi, trei, hai voi in pas cu ei (versuri), Bucuresti, 1977.

SCRIPCA, GHEORGHE (1930 2001)

CARTI PUBLICATE (selectiv):
Doi balauri si-o poveste (teatru de papusi), 1969; Nimbul
izvoarelor (poezie) Editura Militara, 1974; F&ntnni Editura
Albatros, 1977; Misterul nucului triisnit (proza) Editura Ion

301
www.dacoromanica.ro
Creanga. 1975; Bdiatul din ciimaya cu cai Editura Ion Creangd.
1981: Noroc, ii fii bdiat de treabd Editura Ion Creanga. 1981: Cinci
sub cent! fiber Editura Ion Creanga. 1984: Fdt-Frumps din
Deltaplan Editura Ion Creangii. 1986: A venit un pui de brad
Editura Ion Creanga. 1989: Prizonier in Disneyland Editura
Porto-Franco. Galati. 1993: Albti ca fdina i cei lapte covrigi Editura
Porto-Franco. Galati. 1995: Prietenul meu Faditlea Editura
Didactics si Pedagogics. 1995: Hai la groapa cu fitrnici! Editura
Porto-Franco. Galati. 1998.

SADOVEANU, PROFIRA (21 mai 1906)

CARTI PUBLICATE (sclectk ):
Balaurul alb (vcrsuri). Bucuresti. 1955: Viata 'ha Mihail
Sadoveanu Copildria si adolescent:a (prozn); Bucuresti. 1957:
Viinatoare domneascd (vcrsuri). Bucuresti. 1963: In umbra stejarului
(versuri). Bucuresti. 1965; Ostrovul zimbruhti (prozzi). Bucuresti.
1966; Ochelarii bunicdi (versuri). Bucuresti, 1969; C'fintecele lui
Stefan Vodd (versuri), Bucuresti. 1974: Flori de piatrd (versuri).
Bucuresti, 1980; Foc de artificii (proza). Bucuresti. 1985.

SEN, ALEXANDRU (6 iulie 1924)

CARTI PUBLICATE (selectiv):
Pentru cei din grupa mare (versuri) Editura Tincretului,
1957; GrOdinita veseliei (versuri) Editura Tineretului, 1960; Cine
tie sd ne spund (versuri) Editura Tineretului, 1964; Noi, elevii
dintr-a XI-a (proza) Editura Tineretului. 1964.

SALCUDEANU PETRE (8 septembrie 1930)

CARTI PUBLICATE (selectiv):
Detectiv la 14 ani (proza), Bucuresti, 1971: Bunicul si doi
delincvenri minori (proza). Bucuresti. 1974.

SGANDAR, STEFAN (10 ianuarie 1944)

CARTI PUBLICATE (selectiv):
Viteazul vitejilor (15 povesti) Casa editorials Odeon,
Bucuresti, 1999; Povegi siderale (18 povesti), Bucuresti, 2000;

302
www.dacoromanica.ro
Pove$ti (16 povesti) Editura Alfa. Bucuresti. 2000; Basme pentru
copii cuminci Editura Anastasia. Bucuresti, 2000; Fiul zanei de
lumina Casa editorials Odeon. Bucuresti. 2000: Cornul de argint
Editura Floarea Darurilor, Bucuresti, 2001; Noaptea de maine (pove-
stiri SF) Casa editorials Odeon. Bucuresti. 2001.

SIBII, DOREL (12 decembric 1943)

CART! PUBLICATE (selectiv):
Cum am gasit-o pe Ileana Cosanzeana (proza). Timisoara.
1979; Prin fora lui Abecedar ( proza). Timisoara. 1982; Poveste din
poveste. Timisoara. 1986.

STOICESCU, PASSIONARIA (30 aprilic 1946)

CARTI PUBLICATE (sclectiv):
Dime mica, lume mare (versuri). Bucuresti, 1971; Cartea
jocurilor (versuri), Bucuresti. 1978: Cartea pcidurii (versuri).
Bucuresti, 1985; Vrajitoarea Pana de Cairo i povestile ei, Bucuresti,
1986; De-a povestile (veruri), Timisoara. 1989; Calendarul fermecat
(versuri), Bucuresti, 1991, Voinicii pamcintului (versuri), Bucuresti.
1995; Poveste de Page (versuri), Bucuresti, 1998; Trei povegi pana
mai crelti (versuri), Timisoara, 1999; Hai la serbare! (versuri),
Bucuresti, 2001; Povestea iepura ,cului (proza), Bucuresti, 1994:
Poveltile primaverii (proza), Bucuresti, 1995.

STOICA, ZAIMU, EUGENIA (11 mai 1929)

CARTI PUBLICATE:
Memoria somnului (poeme) Editura Albatros, 1975; Semnul
de oaspete (poeme) Editura Albatros, 1976; Cer parasit (poeme)
Editura Albatros, 1979; Drumul zimbrilor (povesti) Editura
Junimea, 1981; Bagheta magic", (roman SF) Editura Junimea, 1985;
Flori de camp (povesti) Editura Junimea, 1987; Vara enigmelor
(roman SF) Editura Ion Creanga, 1987; piese de teatru de papusi:
Ala zmeu, mai zic $i eu, Bagheta fermecata, Flori de camp, 1981
1983.

303
www.dacoromanica.ro
 STOIAN, MIHAI (25 decembrie 1927)
CART! PUBLICATE (selectiv):
al 1nm-a de aur, Bucuresti, 1954; Cum a plesnit bostanul de
prea malt His, 1956; Striijerul Mark 1956; Midi e vacant(' mare,
1956; Eu, Tied' 'i altii, 1954; Povegi de la fereastra urea, 1960;
Vacanta sentimentelor, 1966; Anchetii printre minori, 1967;
Ha-ra-ba-bu-rici, 1968; Roman plirintii repetenti?, 1968;
Adolescenta, o primejdie?, 1968; Reabilitarea unui haiduc:
Pantelimon, 1968; Reizboi pentru initnii, 1970; Heti interzise, 1970;
Minori in deriva, 1972; Fetele despre biiieti, &Weill despre fete, 1973;
Ultima cursti, 1995.

STRAUT, IRIMIE (28 ianuarie 1932)

CART1 PUBLICATE (selectiv):
rupa-rup (prozA ritmata), Bucurevi, 1957; Buzduructi cel nos-
cut dintr-o nuca (pro*, Bucuresti, 1966; 0 fapta de an milion
(prozA), Bucuresti, 1976; Cea mai frumoasti zi (prozA), Bucure0,
1989.

SOVU, GEORGE (30 ianuarie 1931)

CARTI PUBLICATE (selectiv):
Cadenta generatiei (prozA), 1974; Scrisori de acreditare
(proza), 1976; Declaratie de dragoste (proza scurtA), 1978; Jarul din
palmii, 1979; Dragul nostru Alex (roman), 1981; Rifspuns la
post-restant (prozA scurtA), 1981; 0 vary de dor (prozA), 1983; Liliac
alb in ianuarie (proza), 1984; Dans in foilor (proza), 1984; Furtunti
de mai (roman), 1985; Fascina(ii (roman), 1985; Dimineata iubirii
(roman), 1987; Ochii timpului (amintiri), 1988; intalnire-n oglindii
(roman), 1989; Declaratie de dragoste (roman), 1991; Liceenii
(roman), 1991; Extemporal la dirigentie (roman), 1992; Liceenii
Rock'n Roll (roman), 1992; Liceenii in alert& 1993; Dragoste ci
moarte (roman), 1994.

304
www.dacoromanica.ro
 TEI, DANIEL (12 septembrie 1941)
CARTI PUBLICATE:
Drumet in calea Mioritei (eseuri, portrete) Editura Sport
Turism, 1982; Ctirti de versuri pentru copii Editurile Ion Creangd,
Libra, 1984 1994; Scenarii pentru teatru radiofonic, 1969 1987.

TACHE, NICOLAE (11 ianuarie 1939)

CARTI PUBLICATE (selectiv):
De ce nu vine Fat-Frumos? (versuri), Bucure0, 1987; Nouteiti
din lumea poveVilor (versuri), 1989; $apte albe ca zapada (versuri),
Bucure0, 1992; Un robot venea calare (versuri), Bucure0, 1994;
Omonime prinse-n rime (versuri), Bucure0, 1998; Poeme hazlii,
cum le palce la copii (versuri), Bucure0, 2001.
TARANU, RATIU, MARIANA (18 martie 1919)
CARTI PUBLICATE (selectiv):
In lumea copiilor (versuri) Editura Tineretului, 1963; De
mina cu vacanta Editura Tineretului, 1969; Calendarul florilor
Editura Ion Creangd, 1986; Ilustrate pentru prietenii mei Editura
Ion Creangd, 1989; Corti poltale animate Editura Corint, 1998.

ZARAFU, GHEORGHE (5 mai 1933)

CARTI PUBLICATE (selectiv):
Ham, aventurile unui cote! nradriivan (versuri) Editura Ion
Creangd, 1974; Miau, o pisicii galbenti si mica Editura Ion Creangd,
1975; Chit, un pricel cel mai mititel Editura Ion Creangd, 1976;
Oac, o broscurii dintr-un lac Editura Ion Creangd, 1976; Cip, o
pdslirica lard fricii Editura Ion Creangd, 1978; De la cucurigu, la
tic-tac Editura Ion Creangd, 1981; Trenul alfabetului Editura Ion
Creangd, 1979; Deseniim , zugravim,invattim ca sii muncim Editura
Junimea, 1982; Pauze cu aplauze, epigrame fcolare Editura Ion
Creangd, 1982; Dialog Para catalog Editura Ion Creanga, 1985;
Calutul de ciocolata Editura Junimea, 1989; Mac, de la margine de
lac Editura Bios, 1990.
La editura Medicaid a publicat seria cu Mo. Barbara:
Piticul Mof Barbutil la Polul Nord, 1983; MOf Blirbutti in imparlitia
apelor, 1984; 11K4 Biirbutil in cosmos, 1985; Mo. Barbara ani o saki,

305
www.dacoromanica.ro
1986; MOf Brinnmi la Gradina Zoo, 1987; MOf Barbi*" fi leacul
miraculos, 1990; MOf Barbutd doctor de gaze, 1991.

306
www.dacoromanica.ro
 BIBLIOTECA ESENTIALA*
a copiilor i adolescentilor

Epopeea lui Ghilgamef (Despre acela care a vazut totul pans

la capatul lumii), legenda sumero-babiloniand.
Mahabharata (epopee indiand).
Iliada i Odiseea de Homer.
Teogonia de Hesiod.
Fabule de Esop.
Eneida de Virgilius.
Metamorfoze de Ovidius.
0 mie ci una de nop(i (basme indiene, persane, arabe,
egiptene...).
Cantecul lui Roland (poem eroic medieval).
Legenda Cidului.
Romanele medievale despre regele Arthur i Cava lerii Mesei
Rotunde de Chretien de Troyes.
Parsifal de Wolfram von Eschenbach.
Tristan fi Isolda de Gottfried von Strassburg.
Cantecul Nibelungilor i Gudrun (legende medievale ger-
mane).
Kalevala (epopee finlandeza).
Divina Comedie de Dante Alighieri.

* Dintre numeroasele instrumente ale !lintel omenesti, cel mai uluitor este, Or putinta
de tagada, cartea. Celelalte sunt prelungiri ale trupului. Microscopul, telescopul sunt prelungiri
ale privirii, telefonul este o prelungire a glasului. Mai apoi, avem plugul si spada, prelungiri ale
bratului. Insa cartea e altceva: cartea e o prelungire a memoriei gi imaginatiei... Emerson spunea
cA biblioteca (s.n.) poate fi asemuita cu o incapere fermecata. In aceasta incapere se afla,
inlantuite prin vraja, cele mai de seams spirite ale umanitatii, care asteapta ca not sa le adresam
un cuvant pentru a renunta la tficerea in care sunt cufundate. Trebuie sa desehidem cartea si a-
tunci ele se trezesc..." (Jorje Luis Borges).

307
www.dacoromanica.ro
 Decameronul de Giovanni Boccaccio.
Gargantua pi Pantagruel de Francois Rabelais.
Visit! unei not* de yard i Romeo i Julieta de William
Shakespeare.
Fabule de La Fontaine.
Povelti sau basmele de odinioard dc Charles Perrault.
Calatoriile lui Gulliver de Jonathan Swift.
Robinson Crusoe de Daniel Defoe.
Cidul de Pierre Corneille.
Preaoasele ridicule de Moliere.
Divanul persan de Voltaire.
Emil de J.J. Rousseau.
Uimitoarele calatorii .i aventuri ale Baronului von
Miinchausen (adaptare) de G.A. de Burger.
Spdrgatorul de nuci de E.T.A. Hoffman.
Suferintele tandrului Werther de J.W. Goethe.
Wilhelm Tell de F. Schiller.
Povelti pentru copii de Fratii Grimm.
Basme povestite pentru copii de H.Ch. Andersen.
Legenda ii intamplarile vitejelti ale lui 7711 Ulenspiegel... de
Charles de Coster.
Ultimul mohican. Corsarul role. Preeria de James Fenimore
Cooper.
Coliba unchiului Tom de Harriet Beecher Stowe.
Moby Dick de Herman Melville.
Hucklebery Finn. Tom Sawyer, Print pi cerietor, Un yankeu la
curtea regelui Arthur de Mark Twain.
Co4A/b de Jack London.
Rob Roy, Logodnica din Lammermoore, Ivanhoe de Walter
Scott.
David Copperfield, Oliver Twist, Nicholas Nickleby de Charles
Dickens.
Comoara din insuld de R.L. Stevenson.
Alice in Cara minunilor de Lewis Carroll.

308
www.dacoromanica.ro
 Prinrul fericit de Oscar Wilde.
Cartea junglei de J.R. Kipling.
Omul invizibi! $i Rtizboiul lumilor de H.G. Wells.
Cei trei mulchetari $i Contele de Monte Cristo de Alexandre
Dumas.
Notre Dame de Paris $i Mizerabilii de Victor Hugo.
Copiii ccipitanalui Grant. Ocolul ptimeintuhti in 80 de tile.
Castelul din Carpati. Pilot pe Duncire de Jules Verne.
Mica! print de A. de Saint-Extipary.
Winnetou Incatu$at $i Testamental lai Winnetou de Karl May.
Emil $i detectivii dc Erich Kastner.
Aventurile lai Pinocchio de C. Collodi.
Cuore de Edmondo dc Amicis.
Minunatele ccihitorii ale lai Nils Holgersson prin Suedia de
Selma Lagerlof.
Invataturile lui Neagoe Basarab ciitre fiul seat Teodosie.
0 samci de cuvinte de Ion Neculce.
Istoria ieroglificii de Dimitrie Cantemir.
Poezii populare ale romanilor (culegere de Vasile Alecsandri).
Doine $i Lacrimioare Osta$ii noltri de Vasile Alecsandri.
Fabule de Grigore Alexandrescu.
Bataliile romiinilor $i Legende not de Dimitrie Bolintineanu.
Legende sau basmele romithilor de Petre Ispirescu.
Harap Alb $i Amintiri din copildrie de Ion Creanga.
Filt-Frumos din lacrimil $i Cahn (file din poveste) de Mihai
Eminescu.
Schire de I.L. Caragiale.
Povestea gliftelor $i Juciiriile celui cuminte de George CcOuc.
In lumea dreptiitii de I.A1. Bratescu-Voinqti.
Din lumea celor care nu cuvantci de Emil Garleanu.
$oimii, Neamul $oimeirevilor, Frain Jderi, Dumbrava mi-
nunaai de M. Sadoveanu.
Cartea cu jucarii, Stihuri pestrite, Tara piticilor. Prisaca de
Tudor Arghezi.

309
www.dacoromanica.ro
 Fram, ursul polar de Cezar Petrescu.
La Medeleni de Ionel Tcodoreanti.
Toate pdnzele sus de Radu Tudoran.
Cirefarii de Constantin Chirita.
Filt-Frumos ctind era mic de Octav Pancu-Iasi.
Recreatia mare de Mircea Santimbreanu.
Ocolul infinitului mic pornind de la nimic de Marin Sorescu,

NotA:

Desigur. Ale arti pot fi incluse in aceast5 ..13ibliotecC. De pildA.

cele mai importance cacti ale autorilor romani contemporani le gusiti in Mic
dictionar bibliografic de literaturii romans contemporana pentru copii si
adolescenti din acest volum.

310
www.dacoromanica.ro
 BIBLIOGRAFIE SELECTIVA

BAYET, Jean. Literatura latina, Ed. Univers. 1972.

BARLEA, Ovidiu. Prefata la Basmele romii ne, Ed. Minerva.
1978.
BONNARD. A.. Civilizatia greacii, Ed. Stiinti fiat. 1967.
BORGES. Jorje Luis. Opere, 3, Ed. Univers. 2000.
CAL1NESCU, G.. Estetica basmului.
CHIMET. lordan. Cele douiisprezece luni ale anului, Ed. Ion
Creanga. 1972.
CHEVALIER, J., GHERBRANT, A.. Dictionar de simboluri,
Ed. Artemis, 1994.
CIORAN, E., Eseuri, Ed. Cartea Romfineasck 1998.
CROCE, Benedetto, Estetica, Ed. Univers, 1971.
DRIMBA, 0.. Istoria literaturii universale, Ed. Didactics Ii
Pedagogick 1968 1971.
DUMEZIL, Georges, Mit $i epopee, Ed. Stiintifick 1993.
Dictionar de literaturil englezii, Ed. Stiintifick 1970.
Dictionar de literaturd franceza, Ed. Stiintifick 1972.
ELIADE, Mircea, Istoria credimelor fi ideilor religioase, Ed.
Stiintifica si Enciclopedick 1981.
FACON, Nina, Istoria literaturii italiene, Ed. $tiintifick 1969.
FIRASCU, C., GHITA, Gh., Mic dictionar indrumiitor in ter-
menologia literarci, Ed. Ion Creangk 1979.
GRIGORESCU, Dan, Literatura americana, Ed. Stiintifica si
Pedagogick 1977.
HERSENI, Traian, Literatura fi mitologia, Ed. Univers, 1976.
ISBASESCU, Mihai, Istoria literaturii germane, Ed. $tiintifick
1961.

311
www.dacoromanica.ro
 KERNBACH, Victor, Mituri esentiale, Ed. Stiintifica i
Enciclopedica, 1978.
KUHN, N.A., Legendele si miturile Greciei antice, Editura
Orizonturi, 1994.
LAZARESCU, George, Dictionar de mitologie, Casa editorials
Odeon, 1992.
MALITA, Mircea, Zece mii de culturi, o singura civiliza(ie, Ed.
Nemira, 1998.
POPA, Marian, Dic(ionar de literature roman?' contemporanli,
Ed. Albatros, 1977.
POPESCU, Florentin, Dictionar de literaturii romans, Ed.
Saeculum, 1997.
POPESCU, Florentin, Dicrionar de literature universals, Ed.
Floarea Darurilor, 1998.
Scriitori francezi, Ed. Stiintifica i Enciclopedica, 1998.
SECHESAN, Gh., 0 istorie a literaturii pentru copii, Ed.
Augusta, 2000.
STOICA, Cornelia, VASILESCU, Eugenia, Litera pentru copii,
Ed. Didactics i Pedagogica, 1982.
STANCIU, Ilie, Literatura pentru copii, Ed. Didactics, 1967.
SANTIMBREANU, Mircea, Carnete de editor, Ed. Amarcord,
2000.
SAINEANU, Lazar, Basmele romdne, Ed. Minerva, 1978.
VIANU, Tudor, Arta prozatorilor, Ed. Albatros, 1977.
VULCANESCU, Romulus, Mitologie romans, Ed. Academiei,
1985.

312
www.dacoromanica.ro
 SUMAR

In loc de introducere 5
Argument
Mirajul copilariei
Sipetul fermecat

Nemaipomenitul drum at cartii 18

Obaria scrisului
A doua meserie a omenirii

Cartea un lux pentru copii? 26

0... istorie neconformista
Puling psihologie

0 scurta, dar necesard istorie 44

0 aparitie uluitoare: geniul grec
Iliada o istorie trista, Odiseea una poetics
Instaurarea... ordinii in Pantheon
Olimpul... de la Roma

Mitul, din nimic? 57

Un focar mitic: Heracles
Mitul lui Heracles i... Olimpiadele
A doua natere a lui Heracles
Simbolul dimensiune a gandirii moderne
Aici... i dincolo

Intruparea literaturii 78

Basmul... eterna poveste 95

Calul troian O... naravaii armAsari ai cavalerilor medievali ....128

Cidul un erou legendar
Vestitii Cavaleri ai Mesei Rotunde
Drumul de la Parsifal, Tristan, Siegfried, pand la Till...

Miraculoasa aparitie a noilor Titani, pe deplin invingatori 140

Divina Comedie, o noui mistica?
... Si totui, Decamerorml
Rabelais, sau tot ce-i mai omenesc este rasul...
Don Quijote cel trist... care ne face sa zambim
www.dacoromanica.ro
 Mai e mult pans departe? Jurnalul... cdlatoriilor 155
(Corespondenti speciali: Homer, Vergilius, Dante, Marco Polo,
Cervantes, Swift, Spdtarul Milescu si altii...)

Viziunea adolescentului... miop 169

Peisajul mirific al literaturii franceze 179

Lista cartilor lui Jules Verne traduse in limba romans
De Ia Visul unei nopii de yard la Alice in lora minunilor, in literatura
englezd t93
Primii 5i neintrecutii mohicani ai literaturii americane pentru copii
5i adolescenti 211

De Ia Siegfried si la Winnetou, dar la Pinocchio, Nils si

Bimbi 225

0 valoroasd dar, din pacate, putin cunoscutd literaturd autohtona

pentru copii $i adolescenti 235

0 specie minors? 261

Na.terea lui S.H.
Cum a murit si a inviat Sherlock Holmes
Marii detectivi

Literatura S.F. 269

Literatura de informare 274

Mic dictionar bibliografic de literatura romans contemporand pentru

copii si adolescenti 278

Biblioteca esentiala 307

Bibliografie selective 311

www.dacoromanica.ro
 De acela$i autor:

Flacaul (roman)
0 nemaipomenita colivie (roman pentru copii)
Uluitorul zbor al unei rachete Excelsior 1"
(roman pentru copii)
Soarele din pe$tera (roman pentru copii)
Clasa in care nu se intampla nimic
(roman pentru copii)
Planets de adolescent
(roman, Premiul Albatros")
La revedere Fat-Frumos (roman)
Ah, acesti adolescenti (roman)
Dincolo de joc (schite $i povestiri)
Anotimpul dragostei (roman)
imparatia de zahar (pove$ti)
Enigma florii albe (roman) f.1

Cu capul in nori (schite $i povestiri)

Vulturi pe arborele de foc
(insemnari de calatorie)
Fratele meu Curajul (schite $i povestiri)
Copilul invizibil (schite $i povestiri)
Soparla electronics (roman)
Gustul Marului de our (schite $i povestiri)
Cel mai bun prieten (povestiri)
Rondul de flori (insemnari de calatorie)
Ne$tiutul cerc al sarutului (teatru,
Premiul Uniunii Scriitorilor, 1978)
0 aventura ca la carte (teatru)
Cine-i oare Fat-Frumos? (teatru)
Accident banan (teatru)
Telefonul galben (teatru,
Premiul Asociatiei Scriitorilor, 1999)
Praful de pe cutia Pandorei (eseuri)
Razbunarea robotilor (schite $i povestiri,
Premiul Asociatiei Scriitorilor, 2002)
Anotimpul clipei (versuri)
Temerarii de la scara 2 (film,
Premiul pentru cel mai bun lung metraj pentru copii)

ISBN 973-8369-15-0

www.dacoromanica.ro