ACTE $1 DOCUMENTE

DIN TRECUTUL FARMACIEI

IN

TARILE ROMANESTI
ADUNATE I COMENTATE
DE

Dr. NICOLAE I. ANGELESCU

PRESEDINTELE SOCI ET 7iT ELERRM DIN ROMANIA

CU 0 PREFATA DE D-L N. IORGA, PROFESOR UNIVERSITAR

<

BUCURESTI
TIPOGRAFIA uSPERANTA STRADA BISERICA ENEI No. 4
1904.

www.dacoromanica.ro
ACTE SI DOCUMENTE
DIN TRECUTUL PARILIGGI

IN

TARILE ROMANE$Ti
ADUNATE I COMENTATE

DE

Dr. NICOLAE I. ANGELESCU

Presedintele Societiitel Farmacigtilor din Romania

>

BUCURESTI
T1POGRAFIA aSPERANTA STRADA BISERICA ENEI No. 4
1904.

www.dacoromanica.ro
 PREFATA
Numele ce se dau la Romanii de pretutindeni lo-
cului de unde se impart mijloacele pentru alinarea
durerilor trupului si acelui care face impartirea dove-
deste vechimea farmaciei in terile lor. Dar el arata in
acelas timp ce erau cel d'intai efarmaciti. Spiter, spi-
terie, vine de la speziario, speziaria, forme italieneti
vulgare pentru speziale si traffico di spezie. In coloniile
italiene asezate in preajma noastra, in Crimea, a cArei
coasts, cu stralucita ei capitals, Caffa, se afla in mana
Genovesilor, vindea ast-fel si leacuri, in 1381, Anton
spiterul, Anthonius spetiariusD1). Colonistii genovesi
din Pera Constantinopolei aveat si ei la 1403 spi-
Ierul lor2). Dar ei desfaceau in acelas timp cu medi-
camentele care erau toate simple, fabricate gata, si
nu compuse anumefructe zaharite 0 (fruits-confits,
confetti), sofran, zahar, scortiwara, sosuri (salsa) si
serbet, precum si vinuri streine. Numele de speziario
vine de la spezie, species, supt care se intelegeau in
evul mediu inai ales mirodeniile, plantele colorante,
condimentele deci, inainte de toate, piperulcare se
aduceau din Orient, din Indii, prin Asia Mica si Egipt.
Inca in secolul al XVIII-lea un dictionar italian explica
ast-fel cuvintul spezia/e: cel ce vinde speciile si com-
pune medicamentele ordonate de medic, si adauga cu-
vintul latin : aromaiarius : vinzAtor de mirodenii3).
1) Iorga, Notes et extratts pour server d l'Instoite des croisades au XV-e
stecle, I, Paris, 1899, pp. 14, 15.
2) /bid., p. 62.
3) Antonini, Dictionnatre itaiten, lattn et franyots, Lyon, 1760, p. 683.

www.dacoromanica.ro
 It

Speciile se zic pe frantuzeste epices, iar epicier e baca'-

nul. Bacanie $i spiterie erau la inceput acelas lucru, de-
pozit de marfuri coloniale.
Dintre cele doua atributii ale spiterului, stramosii
nostri pretuiau mai mutt, unfit mai mult, pe acea mai
putin inalta. De leacuri invatate ei n'aveau nevoie,
fiindca erau babele cu buruienile tor. Deci pentru mi-
rodenii, vapsele vegetale si zaharicale rasaritene s'au
Intemeiat in orasele romanesti mai mari, spiterii de
qspiterii veniti din Crimea genoveza.
Cand Domnul Moldovei sau al Terii-Romanesti,
cand vre-o ruda a lui, cand vre-un boier mare, erau
bolnavi, babele nu erau intrebate singure, ci se chemau
medici sau, cum se zicea atunci, cu un cuvint slavon
luat pe calea literara, vraci. Unii erau din Ardeal,
Sasi, altii din Crimea, Frinci, sau chiar din Italia (Ste-
fan cel Mare a fost curarisit de un medic din Ve-
netia), altii din Constantinopolul turcesc sau de la
Hanul Tatarilor, Evrei (mai ales Evrei spanioli si por-
tughesi), ba odata vine, pentru Stefan cel Mare, un
medic din Germania, de la Nurnbere).
Ei veniau cu o mica farmacie, dar ea era foarte
neindestulatoare. Stefan -cel -Mare era silit sa trimeata
un orn anume la Venetia ca sa faca acolo leacurile
pe care i le prescrisese medicul sau venetian 2).
Vedem odata pe un barbier-medic din Ardeal, ca
amind cura de ochi a lui Alexandru-Voda Lapusneanu,
pentru ca are nevoe de unele ierburi care crest in luna
lui Maiu, cind se va intoarce din Bistrita Ardealului,
aducindu-10). Alta-data acelasi Domn trimite acolo
la Bistrita ca s i se aduca niste unsori de ochi 4).
Pe acest timp, Brasovul, care trimetea medici Dom-
nilor munteni, avea spiteri, pe cari-i intitula aro-

0 V. a. mea Istona Jul 4tefan-cel.Mare, Bucurmi, Minerva, 1904.

z) Hurmuzaki, Documente VIII, p. 33, No XLIV.
3) Iorga, Ddcumentele Bistricer, I, Bucure0, Socec, i899, p. Ltv.
4) Ibid., p. LXIX.

www.dacoromanica.ro
 nr

matarius sau cu numele apusean--caci multi Brasoveni

invatau si calatoriau in Germaniaapothecarius i, pe
nemteste, Abetecker Aceasta ar fi facut in romaneste
apteat, dar cuvintul nu s'a luat, fiind-ca n'au venit ne-
gustorii. Cite un Domn adesea on bolnav, ca Petru
Schiopul, Linea in chip statornic medicul sau pe linga
el 2), dar de un farmacist venit din Ardeal nu se po-
meneste.

in sold, in razboaie, in pribegie, Romani' aflau ce

e o apoteca, saseasca, polona sau germana, dar nu li se
parea ca asa ceva ar putea fi stramutat si la ei. De
la o vreme si vechea spitarie-bacanie inceta. Turcii go-
nisera pe Italieni din coloniile for rasaritene. Dupa
ce se facusera stapini si peste tarile noastre, el impu-
sera pe incetul obiceiurile for in multe lucruri. Dar
la dinsii cine vinde coloniale, bacalul, n'are si ier-
buri si siropuri si prafuri. Acestea privesc pe medic,
pe hechim, care e si farmacist. Deci avuram sI not yin-
zatori de zaharicale, condimente si aromate, carora, dupa
cuvintul turcesc, Moldovenii ii zisera : bacali, iar Mun-
tenii : bacani, pe cind leacurile ajunsera a fi doftorii, find-
ca le prescria si le prepara tot gdoftorul.
intemeiarea spitalelor deschide o epoca noua pentru
farmacie in tarile romkesti.
Cel d'intiiu a lost intemeiat in Domnia lui Bran-
coveanu. Cuvintul spital e grecescul 07C)", dar Grecii
au reprodus numai in limba for pe italienescul ospe-
dale, i ei au cunoscut aceste asezaminte ale iubirii
de oameni si milei prin spitalele italiene, adica vene-
tiene. Supt o influents italiana si venetiana deci s'a
facut intaiul spital romkesc, al Coltei, in care s'a rse-
zat si go spitarie cu ((felurite leacuri si feluri de bu-
ruiene tamaduitoare 3). Brkcoveanu avea la 1702 doi
1) Quellen der Stadt Klonstadt, I, Brapv, 1886, p. 717.
2) Hurmuzaki, XI, p. b88, No. cxxxix : La 1585 medicul lui Petru,
Joan Fascheng, declara ca e asatul de iara.
3) Galaescu, Eforta spttalelor civile, BucureJti, 1900.

www.dacoromanica.ro
 1Y

medici greci, Pandele si Tanachi, si unul frantuz,

care era hirurg, sau, cum se zicea atunci, girah 1),
Pe Tanga dinsii insa Domnul platia de o bucata de
vreme pe Iacob Pylarino, de loc din Smirna, dar care
invatase in Venetia si putea fi socotit ca Venetian ;
el a scris in latineste o carte despre vaccina 2). Dof-
torul Jacov aduse de sigur cu dinsul si un spiter,
un spicear, zice condica de socoteli a lui Branco-
veanu ; spicearul merse cu Voda, care era bolnav, in
calatoria la Adrianopol din 17o3 2)
Nu se poate spune daca unnasii lui Brancoveanu
au avut si ei spiceari for; on -cum, ei erau numai
ai Curtii. Ca spiteri ai Curtei in Moldova erau la 1763 4)
un anume Toma si Antohi.
Dar in aceasta epoca razboaie se poarta pe pamantul
nostru, si ele aduc otiri apusene, germane in Tara-
Romaneasca. Spiterul si doftorul neamt, spiterul
si doftorul grec cu diploma din Germania nu apar
Inca, dar la 1752 Grigore -Voda Ghica, intemeind la
Bucureti spitalul Pantelimon, adauga pe langa me-
dici, un espiter pentru facerea si lucrarea doftoriilor, si
chiar un erborist, un om anume, ce stie si cunoaste
ierbile cele de treaba doftoriilor, care la vremea for
sa fie dator, dupa semnarea doftorului si a spiterului,
ale culege si a be duce la spiterie5). Spitalul Sf. Spiri-
don, intemeiat la Iasi putin mai tarziu, ii avea si
el spiteria6). Craiova avu si ea, odata cu spitalul, spi-
teria spitalului 7).
Peste cativa ani se face Inca un pas. Speculatori,
cari capatau prin staruinte un monopol de la Domnie,
I) Remsta istorta a cilt-hivelor Statului, Condica de ventturi t cheltueli a
Visteriel, Bucureti, 1876, p. 66o.
2) V. a mea 'stoma literaturti romdne in secol. al XVIII-lea, la tabla, sub
numele de Pylarino.
3) Condica citatA, p. 714.
4) Iorga, Documentele Calltmacht, II, Bucureti, 1903, pp. 85, 94, 96.
5) Galaescu, o. c., p. 183.
6) Iorga, Studtt 1 Documente, V, pp. 574-6.
7) Acest volum, p. 25.

www.dacoromanica.ro
 V

Intettreidi-Ai etii particulate: eea d'intaiu apare la 111.1

tUresti, in Hanal et-batiVoda) i o tined tin Arthead;
Hagi Chiriac Arbut. tl o Windt] apoi grin t V-76 until
medic, care pare sa fi fost trances, Coati ittanti).
Pe atunci domnia in Moldova Grigore Alexandru
Mica, si intre multele sale faceri de bine, inspirate
de curentul filantropic, filosofic al Apusului, e l oran--
duirea celui d'intaiu medic de oral. Odata cu doc-
torul obstii)D, milostivul Domn cred i tspiteria obstiit
In Iasi, pe care toti urmasii sai o ldsara Cu Vehitlt=
rile ei. In Tara-Romaneasca aceasta sarcind U aveati
medicii de spitale. Si, pe cand In tali tspiteria obtiit
era asigurata ca nu va avea concurenti, cele din Bin-
curesti se inmultira asa de tare si asa de Tiber in cat
luminatul Domn Alexandru Ipsilanti trebui sa li im-
puie la 178o controlul arbi-iatruitti, adica medicului
primar al spitalelor, pentru ca s nu mai vanda de
cat preparate proaspete pi bune, $i dupa reteta medi-
cului I') Inca si in acest timp, adevaratul spier avea
cunostinti medicate asa de intinse, in cat la nevoie el
putea sa fie numit ca urma al doftorului sau egera
hului , ale caror re ;ete le facuse pana atunci.4)
In Mart 1785, Alexandru Ioan Mavrocordat, Dorn-
nul Moldovei, iea masuri noua pentru eSpitaria obs-
teasca a politiiD din Iasi, care va fi in fata uli ;ilorD,
adeca la strada 5). In August urmator, el uneste Spi-
'eria aceasta cu a spitalului Sf. Spiridon, dand farma-
cistului cu aceste indoite atributii leafa de 25 de lei pe
luny si.oranduirea de scutire de vam a pentru doftorii .6)
Acum erau iarai pi spiterii particulare; cei munteni
nu sant cunoscuti; asupra celor din Iasi avem des-
tule 5tiri. Cei mai multi erau Nemti, sau si die un
1) Acest velum, p. 19.
2) Ibtd., p. 19 i urm.
3) Ibid., p. 25 i urm ; pp 34 5, 37, 38 i urm., 42-3.
4) Aa se facu la Craiova in 1785 (and, p. 28).
5) Ibtd , p. 3o.
6) Codrescu, Uricartul, I, ed, a, 2-a, 113, jn aceast4 carte, p. 32.1

www.dacoromanica.ro
 VI

Evreu botezat. Seria o deschide Anton Feyrman sau

Faierman, care facea parte din categoria din urma 11
aflam si in 1763 si in 1758 chiar 1). El avea drept
vecin pe medicul Lockmann, si fiul acestuia, Joan, se
facu spiter2). $i fiul acestuia se intalneste ca spiter,
in 18193). A fost o adevarata dinastie de spiteri ieseni
Lockmann : cel din urma a murit daunazi, foarte batrin.
Intre ei rasare si un Italian, Venetianul Alexandru
Venier, care incepu a servi terii supt Mihaiit Sulu cel
cu calfa si alte trei slugi, si care era in pi-
d'intaiia,
cioare la masa sa de lucru in t816 ca Serdar, adeca
boier de treapta a treia4). Contemporanii sal munteni
erau Safant, de care a mai fost vorba, Germanii Miller,
Ruth, Frith, Roth, Mihaly si Grecii Nicoli, Gioanu, An-
drei 5). De la 1800 se adaugi si Levantinul Iosif Rai-
mondi, al carui frate ajunse functionar la consulatul
prusian. Iosif Isi avea Inca farmacia la 1816 6).
Boierii de pe podul Mogosoaii Isi tocmird deose bit
un farmacist in persoana Germanului Lorenz Dampner7).

Din documentele tiparite de d. dr. Angelescu se vede

ce schimbari s'au mai intamplat pina la data de pre-
facere, a Regulamentului Organic. Unele sant numai
de persoane. Farmacia lui Venier o iea Grecul Costachi
Desila. El vazu intamplarile de rascoala si nenorocire
de la 1821, si ii suferi urmarile, ca si colegul sau Iosif
Leiter. Un alt coleg, Polonul Jacob Verojenschi, se
adause in 1826. In Bucuresti, pe vremea ocupatiei ru-
sesti inceputa la 1828, se abilitd ca farmacist in 1829
Mihaiu Eckhardt.
Mai insemnata e crearea de farmacii in judete. Bo-
1) Documentele Calltmachi, II, p ror ; Iorga, Sham oaspeci al principa-
telor, in revista Laeraturei i arta romans, V, pp 30 - I.
2) Articolul citat, p. 33.
3) Hurmuzaki, X, P. 54 ; in aceasta carte, pp 71-2.
4) In acest volum, pp. 35 - 6 ; Doc. Callimachi, 1, p. 472, no 147 , p.
523, no. 228.
5) In aceasta carte, p. 40.
6) Hurmuzaki, X, p. 86 ; in aceasta carte, PP 41-2.
7) In acest volum, pp. 43-6.

www.dacoromanica.ro
 VII

tosanii, in Moldova, par sa fi inceput. Grecul Joan Va-

siliu avea acolo spitaria sa Inca d'innaintea anului 1821.
La 1827, doctoral D. G. Samurcassi ceru sa se in-
gaduie de Damn intemeiarea unei a doua, pentru ca
din nebagare de seams si graba lucratorilor, erau
sa se apropia de usa mormintului dos cucoane, avind
spitariul pus in doftoriile randuite, in loc de un dram
extract de nuci sade, cu adaogire un dram extract ma-
salarita, din care, dupa ce au luat a d'intai ran-
duita masura, indata au inceput samnile otravei ce
are masalarita, adica ametiala, tremur, dureri cumplite
si altele Inca)) i). Cel d'intaiu farmacist din Piatra fu
Iacob Garocinschi, cel d'intaiu din Falticeni, Gheorghe
Vasilicovschi, amindoi Galitieni ; in Barlad boierii re-
comandase pe Grecul medic Nicolae Lafari, dar Domnul
numi pe Germanul Kraus. Alt, din Hui, incepu abia
supt Mihaiu Sturza. In Tara-Romaneasca abia de la
183o la 184o apar, pe langa farmacia din Ploiesti, a
lui Kraus, altele, conduse de Germani, mai molt Sasi,
si de cate un rar Ungur, ca Borocskay, Benes, sau
Slav, ca Tucik; in Buzau, Giurgiu, Slatina, Piteti.
Noua si ultima schimbare a fost intemeiarea scoalei
de farmacie romkesti si patrunderea elementului ro-
manesc bine pregatit in aceasta ramura. folositoare.
Toate acestea, stranse la un loc, alcatuiesc un capitol
interesant din istoria culturii noastre, si d. dr. An-
ab elescu a facut bine adaugand atat de simtitor ma-
terialul pe temeiul caruia s'au scris aceste pagini.
N. Iorga

r) Iorga, Studs:. ft Documente, V, pp. 169-7o, No. 168.

www.dacoromanica.ro
 Asupra trecutulut farmaciei in Tarile romanesti foarte
putine raze de lumina att cant.
Cercetatorii Istoriel noastre, ingniati de stratul gros.
ce apasa asupra vietei trecute a poporului roman, at
lucrat cu sirguinta si rivna pentru desmormintarea
acestui trecut.
Dar tocmai intinderea operei ce-att Intreprins, cu o
vrednica ardoare patfiotica, 'i-a facut sa neglijeze, deo-
camdata, unele ramuri din activitatea trecuta a popo-
rului roman.
Printre aceste ramuri figureaza si farmacia romana :
arta farmaceutica, cum s'a practicat in Tarile roma-
nesti, legislatia care a dominat in aceasta privinta,
inteun cuvint, tot ce-a cortribuit la menlinerea si pro-
pasirea acestei ramuri de activitate, considerata si in
trecut ca una din cele mai folositoare Ord, nu numat
din punctul de vedere profesional, ci si ca factor cul-
tural.
Data fiind opera vasty care asteapta. Inca pe lsto-
ricil nostri intru cercetarea marelul cimp de activitate
-trecuta a poporului roman, e de datoria tuturor
stiintei romanesti de a contribui cu slabele for
puteri la opera de luminare a acestui trecut.
In fie-care ramura de activitate avem azi destul iubi-
tori at marirel romanesti.
Acestia au datoria ca sa dea la lumina tot ce se
'refers la trecutul specialitatel lor in Romania.
Cind fie-care ramura de activitate isi va fi depus,
pe aceasta tale, obolul pe altarul stiintel romanesti, vor

www.dacoromanica.ro
 4

veni Istoricil, cu privirea agera, deprinsi a imbratisal

dintr'o data intreaga noastra existents din trecut, si
vor face o sinteza a sfor ;arilor poporului romanesc
spre lumina Si progres.
Patruns de acest sentiment si de convingerea Ca_
trebue sa se faca odata bilantul complect pl intregel
noastre activitati culturale din veacurile din urma noas-
tra, am procedat, de cit-va timp, la o desmormintare
a tuturor documentelor, hrisoavelor domnesti, etc., refe-
ritoare la ramura farmaceutica din Romania.
Opera mea nu numai ca nu e complecta, dar a
declar eit insu'mle abia la inceputul el.
Pins azi n'am facut de cit o adunare Si o coor-
donare a documentelor pe carl le-am putut afla.
Si data le public azi, reunite in brosura, o fac
pentru a ispiti i pe altii sa apuce si s mearga pe
aceasta tale, bine- facatoare nu numal ramurel farma-
ceutice, ci si culturel romanesti in general.
Documentele cari urmeaza vorbesc ele inse-le despre
importanta lor.
Dar, deli n'am pretentiunea de a fi un comentator
istoric, voiu spune cite-va cuvinte privitoare la dinsele.,
In primul rind, intiia reflexie pe care ne-o suge-
reaza aceste documente, e ca in trecut farmacia a tost
considerate nu numat drept 'in arsenal in care se
faureat armele sanatatei publice si private, ci i ca a
institutiune eminarnente culturala, de mare fobs ob-
stesc.
Pentru acest cuvint ii s'a acordat diverse privilegiL
Ea n'a fost de loc considerate ca o intreprindere
comerciala, care s se fi bucurat de deplina libertate
a comerciulul.
Pentru instalarea unei farmacii, trebuia un hrisov
domnesc special, o invoire care era data dupd o cer-
cetare prealabila, duo avisul primului medic al Mei,
archi iatrosului", cum ii zicea in limbagiul grecizat
de atunci.

www.dacoromanica.ro
 5

Aceasta cercetare se facea, de o parte, din punctul

-de vedere topografic, adica stabilindu-se data popu-
latiunea din partea loculul in care era vorba sa se
ThSin ;eze farmacia. avea in adevar nevoie de un ase-
menea stabiliment, putind, in consecinta, sal intretina;
'de alta parte se facea o minutioasa cercetare data peti-
tionarul, ca sa ma servesc de acest cuvint modern,
intrunea toate conditiunile stiintifice si toata garantia
morala pentru a conduce o farmacie.
Pe atunci nu se tineat, ca azi, concursuri pen-
tru obtinerea unei farmacii. Dar ocirmuirea de atunci
avea destule mijlotice de investigatiunesi nu neglija
nice unulpentru a ingriji ca infiintarea unei farmacie
sa corespunda in adevar scopulut creiarel sale : aceia
cle a servi la alinarea suferintelor si de a constitui o
tnoua etapa pe tarimul stiintific romanesc.
Odata aceste conditiunt intrunite, farmacia, sat mat
'bine zis, posesorul et, farmacistul, obtinea toate avan-
-tajele posibile si compatibile cu probitatea publica si
privata, pentru ca intreprinderea sa sa prospereze, sa
fie la inaltimea ceruta, in scopul de a putea cores-
tpunde menirei sale.
Daca conditiunile localitatei lasat indoiala asupra
putintet de desvoltare a unei nout farmacii creiate,
.ocirmuirea nu sovaia a acorda farmacistului chiar o
leafy fixa, dupa cum ne atesta unele din documentele
.ce publican). Era deci un fel de prima, la fel cu cea
pe care Statul o acorda azi unor anume ramurt in-
ustriale.
Dar, prectim am spus, aceasta prima avea un ca-
racter sporadic, depinzind de conditiunile in cart se
.gasea localitatea nouel farmacie creiate.
Solicitudinea statului pentru ramura farmaceutica
se manifesta insa si sub o forma generala $i perma-
nenta, dupa cum reese din foarte numeroase docu-
mente ce dam in vileag.
Asa pentru ca farmacistul sa poata vinde medi-

www.dacoromanica.ro
 6

dicamentele, foarte scumpe atunci, pe un pre; redus,

se acorda o scutire de dari nu numai lui, ci si intre-
gulul sat personal.
$i daca se dovedea ca nici aceste scutiri nu erati
indestulatoare pentru a usura farmacistului profesiunea
sa, ii se mai acorda avantaje comerciale, cum e de
pilda ;inerea unel circiumi, ceea-ce pe atunci consti-
tuia un adevarat privilege
Dar nu numai aceasta reflexie ne sugereaza docu-
mentele noastre.
Din ele mai rezulta un alt fapt, foarte important:
De de mult Inca s'a cautat a se dalimita atribu;iile de
farmacist de cele de simplu droguist.
Pitacul lui N. Caragea V.V. din 1782, care precizeaz
ca doctorii i trebue sa vinda numai farmacistii, pi
prin care se interzice droguistilor vinderea de saricica
$i soricioaica, e un testimoniu ca Inca in veacul al
XVIII-lea a inceput a predomina preocuparea de a nu
se permite un amestec de atribu;ii, o impietare din
partea droguistilor pe domeniul farmaciei.
E curios cum in trecut s'a acordat farmacistului un
rol stiintific cu mult mai mare de cit i se acorda
asta-zi.
Pe cind actualmente, printr'o gresita interpretare
juridica a intreprinderilor farmaceutice, se &a profe-
siunel de farmacist un caracter mai mult coriiercial,
in trecut se intimpla invers.
Un document cuprins in brosura de fa;a ne arati
ca nu mat departe de acum cinci zeci de ant farma-
cistul era insarcinat cu expertize chimice si toxilogice.
Un alt indiciu al prestigiului strintific de care se
bucura farmacistul in trecut, it putem vedea in faptul
ca avea loc un amestec de atribu;ii intre farmacist pi
medic.
Medicul avea voe sa tie farmacie, iar farmacistului
if era ingaduit sa dea consultatii celor suferinzi.
Abia in 1835 dam de urma unui document prin

www.dacoromanica.ro
 7

care incepe o delimitare a profesiunel de medic de cea

de farmacist.
Acest document ne arata ca un oare-care Joan
Kraus, farmacist in Ploesti, ar fi stabilit un diagnostic
gresit asupra unui bolnav din acel oral. Plingerea ve-
nise, nu din partea families bolnavului, ci din partea
unui medic practicant din Ploesti. Sesizat de chestiune,
Voda interzice farmacistului Joan Kraus de a mai da
consultatii medicale, dar precizeaza ca aceasta masura
o ia, nu pentru ca ar gasi intemeiata acuzaliunea, ci
numai fiind ca numitul Kraus n'avea diplomele cu-
venite in virtutea carora sa poata practica medicina.
Aceasta dispozi/ie e preludiul legei moderne care
interzice farmacistului de a da consultatii medicale.
Lege care, nu ne sfiim a o spune, e cit se poate de
ju stificata.
Si nol suntem cu totii, azi, de parerea ca nici un
amestec de atributii nu trebue sa aiba loc intre me-
did si farmacisti.
De cit ar fi de dorit ca ceea-ce s'a tradus in prac-
tica din punctul de vedere al exercitcirei profesiunilor, sa
se aplice si din punctul de vedere al administrarei lor.
Incompatibilitatea intre medic si farmacist nu rezida
numai in varietatea si scopul final al cunostintelor
ambelor profesiuni.
Ea mai consta i in varietatea intereselor profesio-
nale ale acestor doua categoric.
Dupa cum farmacistul nu poate concepe pluralitatea
intereselor corpului medical, tot atit de putin poate
concepe medicul pluralitatea intereselor corpului far-
maceutic.
Neputind'o concepe, neputindu-se identifica cu dinsa,
amestecul medicului in treburile farmacistilor e dau-
nator acestora din urma, cad numai o identificare,
o insusire a aspiratiilor profesionale, poate face ca o
corporatie sa se desvolte spre binele intregului orga-
nism social.

www.dacoromanica.ro
 8

Dupa cum dar evolutia de pina azi a adus o se-

paratie a atributiilor profesionale intre medic si far-
macist, ea trebue s ajunga la un capat normal, fi-
resc. provocind $i separatia in ce priveste adminis-
trarea ambelor profesiuni.
Lasind farmacia sub dependinta corpului medical,
evolutia va fi necomplecta si cu drept cuvint se va
putea zice ca scurgerea vremei nu in tot-d'auna si
nu pe toate tarimurile aduce progresul.
Pentru a termina cu observatiile de ordin general,
ce le facem cu privire la trecutul farmaciel din Tarile
romanesti, vom releva a e foarte gresita parerea cu-
renta ca profesiunea farmaceutica n'a fost imbrAtisata
de cit tirzit de catre Romini bastinasi.
Dintr'un document semnat de Ion Sandu Sturza
V.V. al Moldovei, reese ca un oare-care Costache De-
sna a practicat Inca inainte de 182o arta farmaceutica
in Iasi, pe care a fost silit s'o intrerupa si pe care o
reia in 1826.
Cu privire la acest Desila, hrisovul domnesc se ex-
prima ast-fel Domnia mea... incredintindu-ne cum
ca numitul Costache Desila s'a purtat cu rivna i ne-
pregetata osirdie intru a multumi obstea politiei cu lu-
crarea doftoriilor, etc....:
Dar fiind ca vorbim de meritele primilor farmacisti
romani autochtoni, vom releva un alt document, din
aceiai epoca, semnat tot de Ion Sandu Sturza V.V.
si care glasueste ast-fel:
((Una din datoriile Noastre fiind si rasplatire jertfi-
lor $i a ostenelilor ce fiste carele din patrioli n'au
crutat, nici s'ati dosit la invaluirile aceste ale Patrief
Noastre; Nu am trecut cu vederea pc Joan Vasiliu,
spiter, carele in toata vremea tulburarilor Patriei si a
petrecerei Imparatestilor osti aice, numai singur at fost
neclintit si nici cum s'au crutat spre a intimpina cu
doftoriile trebuitoare in toata vreme, atat pe ostasii
pre puternicii Nostre Impar4ii, cat $i pe spitalul ob-

www.dacoromanica.ro
 9

.stesc de la Sf. Spiridon, cum si norodul ce se afla aci

in orasP.
Tata dar un act public de gratitudine domneasca
catre un spiter Roman neaos, pentru serviciile aduse
Patriei in zile de grea cumpana.
Hrisoavele mentionate ne arata dar ca farmacistii
bastinasi Tomani nu numal ca au lucrat (cu rivna si
nepregetata osirdie intru a multumi obstea politiei,
dar s'au distins chiar prin devotament catre Patric.
Avem convingerea ca asa s'ati purtat farmacistii ro-
mani si inainte de aceasta epoca, cad suntem siguri
ca cu timpul se vor gasi documente atestand exis-
tenta farmaciOlor romani bastinasi Inca in veacurile
anterioare.
Ceia ce e insa evident, e ca farmacistii, Romani sau
streini, imigrati si in urma romanizati, au jucat un rol
preponderent in trecutul Tarilor romanesti. 0 men-
Pune, pe care o gasim in 4Condica de venituri si
cheltueli a Vistenei, pe anii 1694-1704, ne arata
Ca in anul 1703 visteria Orel a platit 30 talen pentru
un cal destinat unui spiter care avea sa insoteasca pe
Voda in calatoria la Odriu (Andrianopol).
Din aceasta -mentiune reese dar ca acum 200 de ani
.exista deja la not un fel de farmacist al Curtei care
intovarasea pe Domn in calatoriile sale. De sigur ca
se vor fi aflind documente atestind ca si Domnii
anteriori anului 1703 au avut la Curtea for aserne-
nea farmacistl.
* * *

Sa examinam acum in parte cite-va documente

principale din seria publicata in lucrarea de fata :
a) Un document de o deosebita importanta e pi-
tacul lui Alexandru Ipsilanti din 1797, cu privire la
creiarea unui regim intern al farmaciilor. Asupra a-
cestui document ma voit opri mai mult, de oare-ce
el atinge o multime de chestiuni vitale pentru exer-

www.dacoromanica.ro
 Ico

citiul artei farmaceutice i e interesant prin disposi-

tiunile ce cuprinde.
Vedem intiiu ca Ipsilanti pune la tale o inspec-
tiune a farmaciilor, motivind'o cu oare-cari plingeri
ce i -au venit din partea publicului in privinta calitatel
i pretului medicamentelor.
E bine sa examinant la lumina ratiunel red care
poate fi temeiul acestor pranged.
Iutru ce priveste calitatea medicamentelor, sunt foarte
putine de zis. Publicul, in genere, nu e in masura de
a judeca asupra calitatei unui medicament. D. Dr.
Felix, Membru al Academies, vorbind, in lucrarea d-sale
asupra Higienei in Romania, de natura acestor plingeri,
d justa explicatie ca publicul suferind, nemultumit
de efectul unui medicament, banuqte indata calitatea
acestuia. Cu atit mai virtos, pe vremea lut Ipsilanti,
modul de judecata al maselor era simplist : daca boala
pentru care se lua medicamentul nu inceta sail nu se-
imbunatatea imediat, farmacistul era invinuit ca n'ar
fi dat un medicament bun. Nu se mai punea intre-
barea daca insYsi boala nu era de natura rezistenta ;
si tot atit de putin se intreba lumea daca medicul a
prescris medicamentul indicat.
Nu tagaduim ca se putea prea bine ca unele din.
plingerile publicului s fi fost intemeiate.
In sinul ori-cares corporatiuni reusesc in tot-de-auna
a se introduce elemente dubioase, cari compromit
o profesiune ; mai ales acum un veac i mai bine,
cind controlul asupra exercitiului artel farmaceu-
tice era atit de slab in Tarile romaneti, cind corpul
farmaceutic n'avea Inca o organizatie profesionala
care sa vegheze la bung rinduiala din sinul sail, era
chiar foarte uor ca unii sa se abate de la stricta
cinste profesionala in ce privea calitatea medicamentelor.
Dar pentru cuvintele aratate nu se poate ad-
mite c6 generalitatea plingenlor era intemeiata.
Venind acum la cele impotriva pretului medica-

www.dacoromanica.ro
 11

mentelor, vedem indata ca vina farmacistilor era sil

mai mica.
Pe vremea lui Ipsilanti nu exista Inca industria chi-
mica a droguelor, care prezinta o oare care unifor-
mitate a costului fabricatiunei.
Pe atunci modul de aprovizionare cu material far-
maceutic, care consista mai ales din erburi, radacini,_
coji, si numai putine chimicale importate din strei-
natate, era cu totul deosebit de cel al aprovizionaret
de azi a farmaciilor.
Fie-care farmacist era tinut a'st cauta singur toate
aceste erburi, coji si radacini, trebuincioase artei sale.
Dar acest mod de aprovizionare implica o diver-
sitate a mijloacelor de procurare.
Pe un farmacist, bung oara, procurarea unor anume
erburi it costa o suma data de timp si de bani ; pe-
un altul, procurarea acelorast erburi it costa o suma
mai mare sail mai mica de timp si de bani.
Tot asa si cu importarea substantelor minerale din
streinatate. Pe atunci nu existati mijloacele de trans-
port de asta-zi, Cu uniformitatea tarifelor. Pretul trans
porturilor varia atunct dupa anotimp si dupa alte Im-
prejurari ocazionale.
In asemenea conditium de diversitate a mijloacelor
de procurare a materiel prime necesare artei farma--
ceutice, era firesc ca si pretul medicamentelor sa va-
rieze de la farmacie la farmacie.
Dar de aci nu rezulta ca cinstea, constiinciositatea
profesionala a farmacistilor de atunciavem in vedere
generalitatea cazurilorsa fi lasat de dorit.
Rat si fail tale a procedat dar Ipsilanti luind de
butte toate plingerile si acuzatiunile formulate in contra
farmacistilor.
Si tot atit de putin pot fi vinovati farmacistii de multe
alte plingeri de diverse naturi, indreptate in contra lor-
Acum un veac si mai bine, regimul farmaceutic se-
afla Inca intr'un haos complect.

www.dacoromanica.ro
 12

Toata stiinta farmaceutica nu era rezultatul unui

invatamint teoretic si practic bine organizat, ci se re-
,ducea la o sums de cunostinti dobindite pe calea uce-
niciel, in mod empiric.
0 farmacopee, care sa fi calauzit pe farmacist in pre
pararea medicamentelor, nu exista; din aceasta cauza
.si medicamentele prezintat atita diversitate intre din-
-sele, variind dupa oficina farmaceutica.
Acestea fiind conditiunile de practicare a artei far
maceutice in Tarile romanesti, cum voim ca farma-
cistii de atunct s se fi gasit, sub raportul profesiunel
lor, la o inaltime, la care de altfel nu se gasea Inca
mid o ramura de activitate in Tarile romanesti ?
Pitacul lui Alexandru Ipsilanti tintind la instituirea
runor reguli in exercitiul artei farmaceutice, era bine
venit. Dar el trebue considerat ca un fruct al evolutiei
-societatei romanesti, si nu trebue nici de cum relevat
.ca o osindire a regimului farmaceutic de atunci.
b) De alt fel o dovada ca raul era mai profund, un
Tat ce nu putea fi inlaturat pe calea unor simple
.masuri administrative, o gasim in faptul ca cu 4o de
ani in urma, tot in principatul Munteniel, sub dom-
-nia lui Alexandru Dimitrie Ghica, Sfatul administrativ
extraordinar e nevoit sa inchee un jurnal, care e in
mare parte o reeditare a masurilor luate de Ipsilanti.
Ne vedem siliti a sari ordinea cronologica a do
cumentelor, pentru a examina in mod paralel cele
odoud de can e vorba in acest loc.
Paralela ce tragem ne invedereaza in primul rind
.un mare progres din punctul de vedere al profesiunel
farmaceutice :
t) Pe cind Alexandru Ipsilanti, in 1797, alege pe
Archi-iatros sat Doctorul cel mare si pe vel-
vornicul obstirilor ca, impreund cu Inca doul sat
trel medici din cel mai cunoscuti, sa inspecteze farma-
si sa alcatuiasca Statutul organic--ca s ma ex-
-ciile
prim astfel--al farmaciilor, sub Alexandru Dimitrie

www.dacoromanica.ro
 13

Ghica, in 1837, comisiunea insarcinata cu o misiune-

identica e compusa din comisiunea doctoriceasca si
de o delegatie de seapte farmacisti.
In curs de patru zeci de ani isi facuse dar drum,
principiul Ca pentru supravegherea unei profesiuni si
pentru apararea intereselor acestel profesiuni, trebue-
sl se ceara si conlucrarea unor reprezentanti ai acestel
profesiuni. Principia salutar, de care nu se tine insa azi
in destul seama intru ce priveste corporatia farma-
ceutica.
Totusi progresul marcat de jurnalul) din 1837-
fata de pitacul din 1797 e evident ; si sa speram ca cu
timpul, acest progres va ajunge la ultima sa limits,.
cea fireasca : aceia ca supravegherea exercitiului arta
farmaceutice si apararea intereselor corporatiel farma-
cistilor sa fie incredintate acestora insi-si.
2) Venind acum la dtversele hotariri luate atit prin
pitacul din 1797, cat si prin jurnalul din 1837, cons-
tatam un mare progres si de alts natura.
l'' Pe cind pitacul din 1797 cuprinde o multime de-
dispozitium de ordine secundara, privitoare la regimul
intern al farmaciilor, documentul din 1837, care e re-
zultatul unei intregi evolutiuni, incepe chiar prin enun-
tarea conditiunei primordiale ceruta pentru exercitid
arter farrnaceutice: acea a titlurilor stiintifice, a cliplo-
melor. Prin dispozitia luata de a nu se ingadui prac-
ticarea artel farmaceutice de cit acelora cari vor pre-
zinta, ca o dovada a aptitudinet lor, diplorne de la una.
din scolile de farmacie din Europa, se pune capat etn-
pirismutui domnitor pins atunci in practica artel far-
maceutice. Masura e din cele mai necesare; ea con-
tine embrionul in vatamintului nostru farmaceutic.
In adevar, data admis principiul necesitatel diplo-
melor, drumul catre creiarea unei scoli nationale de
farmacie e deschis. Peste doua decenii aceasta scoala
e tintemeiata.
3) Dispozitiunea, cuprinsa in ambele documente, de-

www.dacoromanica.ro
 14

.a se lua farmacopeia austriaca ca norma pentru farma-

cistil din Romania, dovedeste ca aceasta farmacopee
a fost singura calauza farmaceutica, pins la alcatuirea
farmacopeet noastre nationale.
4) Hotarirea de a se taxa medicamentele dupa
taxa austriaca, cu un adaos de 25 la and, dupa cum
_glasueste jurnalul din 1837,dovedeste preocuparea de
a se da farmaciei o putinta de prosperare si im-
plicit de dezvoltare. Stipularea ca farmacistil sa vinda
spitalelor sat asezamintelor de bine-facere medica-
mentele pe un pre; stabilit dupa bung in voire, dove-
deste ca in 1837 nu se gindea Inca nimeni ca spi-
-talele sat asezamintele de bine-facere sa-si creeze far-
mach proprii.
5) 0 aka masura importanta, necuprinsa in pitacul
din 1797, ci numal in jurnalul din 1837, e cea care pre-
vede ca fie-care spier sa insemne In josul retetei pre-
tul doctoriilor si numele spiterului la care au fost
preparate. Prin aceasta masura s'a instituit elementele
unut control de natura a inlatura multe abuzuri.
6) Importanta e si dispoziOunea, cuprinsa in ambele
documente de cari vorbim, prin care se da sanctiune
datoriilor facute de public catre farmacisti. Mai toate
dispozitiunile luate cu privire la farmacie tinteatt la
stabilirea obligatiunilor farmacistilor fata de public.
Masura in chestiune ne arata in fine si preocuparea
de a pune si pe farmacist la adapostul relei credinte din
partea publicului. Ce e cu deosebire interesant, e ca
prin aceasta masura se stabileste ca datoriile facute
de public ramin valabile sl dupa scurgere de un an,
pe cind codul de comercit de azi stipuleaza precis ca
.datoriile facute pentru medicamente, si nereclamate,
se prescriu dupa un an. Ciudat progres am mai facut
in aceasta privin ;a!
Singura favoare ce se acorda in trecut pentru da-
toriile catre farmacisti, era ca datornicii erat scutdti
de dobincla in ,cursul primului an.

www.dacoromanica.ro
 16

In privinta datoriilor facute de public, e interesant

de relevat porunca Marelui Ban Michail Ghica, cerind
Agiei ca pe tale administrative sa proceada la inca-
sarea surriel de lei 140.000, cuvenitl diversilor farma-
cistt din Bucuresti pentru medicamente date pe credit.
Din jalba facuta de farmacisti in acest stop, reese des-
interesarea corpului farmaceutic, care avea in primul
rind in vedere pastrarea sanatatei publice. *i. numai
dupe ce au vazut ca desinteresarea le este resplatita
cu neagra ingratitudine si ca neincasarea datoriilor
avea s le ameninte existenta farmaciilor, s'au adresat
ocirmuirei care ii se cuvine acest omagiu postum
s'a grabit a satisface dreptele for cereri.
7) 0 ma'sura foarte importanta, care lipseste in pi-
tacul din 1797, e hothrirea ca serviciul farmaceutic sa
fie la dispozitia publicului la se-ce ore din zi sail din
noapte.
8) 0 dispozitiune din cele mai insemnate, de care gla-
sueste numai documentul din 1837, e cea prin care
se stabileste num'arul farmaciilor la 20 pentru orasul
Bucuresti. Prin aceasta dispozitie se recunoaste c in-
treprinderile farmaceutice nu constitue un comerciii
liber, ceea-ce de alt-fel reese si din documente an-
terioare anului 1837.
Am comentat in mod paralelacolo unde era cu
putintaprincipalele dispozitiuni din documentele din
1797 si 1837. Citirea integrala a ambelor documente,
can au aproape acelas subiect, invedereaza si mai bine
deosebirea intre ambele epoci. Pe cindaccentuez din
not masurile luate sub Ipsilanti nu sent de o impor-
tanta primordiala, cele cuprinse in jurnalul din 1837
ating unele chestiuni fundamentale pentru ramura artei
farmaceutice.
Jurnalul din 1837 mai e important si prin o alta
dispozitiune a sa.
El institue stdrostia farmacistilor, cunoscuta sub
numele de gremiul spiterilor". Mai tirzit, in 1856,

www.dacoromanica.ro
 16,

cu aprobarea Domnitorului, si numele de a gremid

spiterilorp e preschimbat in cel de colegiul farma-
ceuticp. Aceasta prima organizatie a Corpora ;iunei far-
macisiilor a fost infiintata in Muntenia in anul 1837..
Impulsul catre creiarea ei a venit din rindurile farma-
cistilor, dupa cum ne atesta documental francez din
1835, prin care farmacistii se pling Domnitorului ca
comisia doftoriceasca, de care depindeat interesele far
maciei, intirzie cu aplicarea principiulul creiarel unei
starostii.
In Moldova, dupa cum reese dintr'un document
pe care it extragem din Manualul administrativ al
acestui principat, prima organizatie a corporatiei far-
macistilor dateaza din 1854.
Daca tragem o paralela intre intemeiarea gremiu-
rilor farmacistilor din ambele principate, putem face
urmatoarea constatare :
In Muntenia, impulsul pentru infiintarea gremiului
venind din rindurile farmacistilor, farmacistii sunt aceia
cart conduc gremiul; in Moldova, impulsul venind din
partea autoritatilor, imediat un doctor e pus in fruntea
grerniului din Moldova.
Vedem aci manifestatiunea acelut principitt ca atunci
cind o corporatie nu is singura initiativa apararei in-
tereselor sale, acea corpora ;ie e imediat subjugata unor
elemente straine de dinsa.
0 Hrisovul lui Mihai Constandin .,Sulu V.V., din
anul 1793, ne arata ca infiintindu-se in Iasi o gspi-
terie obsteascaD ea nu e supusa de cit unui control
al medicamentelor, fara ca autoritatea superioara sa o
poata stinjeni pe vre-o cale oare-care.
d) Din documentul Sfatului Domnesc al Munteniei
(1813) prin care se acorda unui oare-care Lavrentie
Dampner dreptul de a deschide o farmacie pe Podul
Mogosoaiei, reese, intre altele, ca acest drept i s'a a-
cordat in mod excluziv pe termen de 6 ani, ceea-ce
denota Ca in anume imprejurari se acorda farma-

www.dacoromanica.ro
 1
cistului si un drept de monopol asupra unei regiuni
a orasulut.
e) Documentul emanat de la Scarlat Alexandru Ca-
limach V.V. (18a) ne atesta, pe de oparte, ca far-
macistul Vernier, din Iasi, a cautat, in limita cunos-
tintelor sale, pe uiversi bolnavi ; tar de alta parte, ajuns
la batrinete, el obtine oare-cari favorun, ca o res-
plata a muncei sale etrudnice si econstiincioase.
I) Din documentul din 1826 prin care espiteriul
Craos (Kraus) e trimis la Birlad pentru a inlocui
pe un fa macist care s'a dovedit nedestoinic, rezulta
c pe atunci dreptul de exercitare a profesiunei far-
maceutice, nu era definitiv, ci era supus unui control
al spiterului gospod care putea revoca acest drept.
g) Din cirerea unut oa7e-care Gheorghe Vasileco ,ki
de a'si muta farmacia de la Falticeni la Botosani sat
la Iasi reese c pentru transmutarea unet farmacii era
nevoie de un hrisov dornnesc.
13) Documentul din 185r care se refera la plingerea
vadu vet farmacistulut Cladni, prin care aceasta protes-
teaza contra farmacistului Franc, care voia s'a. 'si sta-
bileasca farmaci4 peste drum de cea a decedatului ei
sot, merita relevare pentru hotarirea luata de Domnitor.
Pentru prima oars intilnim o plingere in contra
unet incalcart a regimulut care reguleaza asezarea far -
maciilor din punctul de vedere topografic. Comisiu-
nea doctoriceasca fu de parere ca sa se permita o in-
fringere a regulet stabilite, dar Domnitorul, dintr'un
malt spirit de dreptate, invoc5 intocmirile anterioare
si nu permite infringerea.
i) Jurnalul Consiltului adrninistrativ din 1858, care
hotareste tiparirea unei taxe farmaceutice, ne arata
neajunsurile taxei austriace, care nici n'avea inscrise
toate medicamentele pe can medicit de atunci le prescriat.
0 delegatie a acestor medici, in intelegere cu de-
legati de at farrnacistilor, procedeaza dar la alc5tuirea
unet noui taxe, complecte, pentru a caret tiparire se
2

www.dacoromanica.ro
 18

intervine pe linga consiliul administrativ extraordinar.

Dupa cum se exprima jurnalul incheiat de catre de-
legatia medicilor si a farmacistilor, noua taxa avea me-
nirea de a uniformiza pretul medicamentelor, inlatu-
rind o neorinduiala vatamatoare.
*
* *
'Mi-am permis a atrage atentiunea asupra citor-va
din documentele publicate in paginile de fats.
Aceasta nu inseamna insa nici de cum ca cele-
I'alte ar fi lipsite de vre-o valoare in trinseca.
Din contra, fie-care din ele are o insemnatate spe-
ciala, care arunca cite o fisie de lumina asupra tre-
cutului farmaciei romane.
Ramine acum ca altii sa ma urmeze pe calea apucqta.
Sa ma urmeze si sa mearga mai departe, cad suet
Inca atitea de facut pentru luminarea trecutului corpo-
ratiei farmaceutice din Mile romanesti.
Abia un colt al valului e ridicat.
Dar de sub acest colt putem vedea Ca chiar in vre-
murile de restriste ale neamului nostru, farmacia ro-
mana a stralucit si prin calitatea preotilor sal, si prin
frumusetea rolului sail.
Un asemenea trecut nu poate fi de cit izvorul ma-
rirei noastre viitoare.
Catre si intru aceasta marire sa pasim inainte, pe
calea stiincei si a celei mai desavirsite constiinciozitati
p rofesi on ale.
Dr. N. 1. Angelescu
Preedintele SocietAtel Farinacitilor din Romania

Bum; WI, Iume 1904.

www.dacoromanica.ro
 19

VATAFU DE APROZI IUNIE 22

Re la pa Vdtafului Aprirat ea lui Chiriac

Ion $afant Doftorul, cu Hag' Chi - Au zis Chiriac c eau vandut nu-
riac Arbut, pentru o spicane din mat doftornle, st cele ce sau aflat
tfiauul lui $erban Vodd, a au cum- in sp4arie lucruri, tar nu iau van-
pdrato dela dansul cu edecul i cu dut edec.
doftorille, dar find ca acum edecu
sau ndleat, cere bani cumpd-
rdtoni inapot.

HOTARAREA GOSPOD.
De vreme ca dupe zapise sau cunoscut ca spitarie si vase,
eau vandut, iar nu pravalie sau Edec, Hagi Chiriac, sa aiba
parte, sau sa dovedeasca Safant cu martune vrednica, ca eau
-vandut edec, ear ne avand marturie el, sa faca Chiriac juni-
mant, insa sa arate Safant socoteala de marfa Spitariei ce au
luat dela Chiriac din care sa se scaza bani ce au dat, de vreme
ce arata Chiriac ca au fost marfa mai de multi bani.
1776 Lime 22.

Cu mila lui D-eit Not Costandin Thmitrie 11/1. oru V.V. 'Thum
Ora Moldaviei.
Ori cite cu buna socotinta si dreptate spre intemeere in fo-
losul obstei, sau urmat si sau adeverit sau intemiat de
BSI

Domni cei mai din naintea noastra si prin ispitire, metahe-

risire si folosul lor, sau incredintat $i sau dovedit aceste toate
.si in vreme Domni care din pronie Dumnezaiasca sau daruit
moua. Nu numai sass stie si aria for sa alba statornica si ne-
clintita, ci $i mai spre bine si la mai mari stare, cat va fi cu
putinta ne vom sili a li aduce, si pentru folosul obstii si buna
stare $i odihna acelora cari di sus sau incredintat intru a noastra
purtari de gnji. Tota osardia vom pune, avand spre toate pu-
rure pre D-zeu povatuitor. Drept aceia dar aratanduse noua
Hnsovul acelui de mai inaintea noastra Donau, a raposatului
'Grigorie Alexandru Ghica V.Vd. cari sau dat inscris prin ru-
gamintea obstei, a prea osfintii sale Mitrcpolitului Moldavii

www.dacoromanica.ro
 20

si dumnielor sale Velitilor boeri spre intemeiare Doftoruluii

Obstii, cum si a Spitarii, Totu ace rugaminte asemene sau:
facut si catre Dotnniea me, de catre toti de mai sus aratati,.
ca tote acele cesd cuprind in Hrisovul acela sa li 1ptarim si,
cu al nostru deosebit Domnesc Hrisov, si mai vartos intra ce
mai buns stare (cat va fi cu putintd) sal intemeem Deci in-
credintandu-se de catre Domnie me, ca rugamintea aceasta cauta,
numai spre folosul obstii, cu umilinti am primito fiind ca
acei cari ave trebuinta de doftor si di doftorii, patime mai.
inainte vremi multi greutate, cand pentru lipsa amandurora,
a doftorului $i a doftoridor, cand pentru ca doftorii cand sa
chema cere plata maxi, $i prelunge trebuinta si vreme, si alti
on pentru ca precut doftoriilor II ingreuiia mai mult piste cat,
sa cade, si aceste le patime cei putinciosi, iar cei scapdtati ajunge-
dintraceasta pricing la o nebagare de seams, lasanduse in pri-
mejdie vietti tor, atat cei din or sul Iasti cum si mai vartos
acei dela Zara, si nazuind la mita Domniasca si cerand ca si
sa socoteascd vre un venit de undeva, spre Intemeiare al unui,
doftor at obsti si al unii Spitird, ca acel doftor sa alba stare
i intemeierea sa in orasul Iasii, si datorii ne urrntd, ca in
data chemanduse, sa margd, nu numai spre cautare celor pu
tinciosi, ci si spre vindecare acelor scdpitati, cum nici de dof-
torii lipsa sa nu fie, hind al obstii Spitarie intemeiata si in tots,
volnicte sloboda si nesupdrati de catre on cine, nici precut van-
zdri sa nu se incarci cu asupriala Au aratat Domnii-sale, ca.
afara din 2 parale la leu ceau fost find mai inainte Mandstirt
Galata, a slantului mormant, venit randuit cu carte gospod.
anume magiarie, de lua dela vanzdtorii de pestele ce vine cu-
caicile la schele Galatilor, sass mai adauge alte 3 parale, casa,
ea piste tot cite cinci parale la leu, st nu numai de pe pe, --
tile proaspdt si sarat, ci vine cu caicile on chspri ce parte di
loc, la schele Galatilor, ci si de pe pestile ci vine cu card de-
la balta Bratisului, Ialpovului, $i fit la alte bald Turcesti, si
de on unfit ar fi, ca sa ia,si Mandstire G data, $i sa fie si pentru
liafa doftorului gi cheltuiala Spilryrii pe cat va ajunge si sa vas
pute cuprindi, pand cand sd va afla si alt venit mat cu indes-
tulare, atat spre multdmire doftorului, cat si spre intemeiere

www.dacoromanica.ro
 21

Spitarii ob,ctii, cari aceste toate socotindusa cu cale st de catre

Domnie sa, raposatul Grigorie Alexandru Ghica V.Vod. liau
intarit si cu Hrisov, dupa cum sau vazut si de catre Domnie
me, cum si pentru aceli 2 parale la leu, ci lua Manastire Ga-
lata, din venitul magiarii, sau facut asazare cu Epitropul a tu-
-turor manastirilor, di aice din Moldova, ci sunt inchinate la
-sfantul mormant, Sfintia sa Mitropolitul Chisarieat, Filipon,
chir Procopii, care iaste si Egumen la Manastire Galata ; ca
.cu o ruptoari sass is de la Manastire Galata cate 600 lei, la
vremile asezati in hrisovul acela, si ase sa stranga tot venitul
-magiarii, oranduiti Epitropi, spre starea dottorului si a
Spitarii, cum si alegire doftorului sa fie dispre Dumnealor ye-
110 boeri pamantent, si on carile va a ales de catra boeri, sa
aiba din mila Domneasca, cinsti ca unul din veliti boeri, cu
-privelegie de scutelnici si radicaturi, insa find-ca adaogire a-
celor 3 parale, ingreunand pe vanzatorii, au zaticnit alisve-
risul pestilui, in cat sa apropia sa ramai venitul acesta ne
statornic, si macar ca mai pe urma prin deosebita porunca, a
eposatului Domn, sau fort scazut o para din cinci parale
.ci era randuit la leu, dar nici cu scadere aceasta nau ramas
vanzatorii multumiti, nici venitul desavarsit intemeiat cu in-
clestulare. Drept aceia dar dupa rugaminte di obste cari au
,facut catre Domniiea me, Dumnealor veliti boeri, impreuna
cu prea osfintia sa Mitropolitul Moldavii chir Gavril, intarim
-si Domnie me printr'acest Domnesc Hrisov, doftorul Asa aleaga
de catre Dumnealor velitt boeri pamanteni, si din mila Dom-
neasca sa alba cinste ca unul din veliti boeri, cu prevelegii de
-scutelnici si di radicaturi, si din venitul magiarii ce sa va strange
de catre randuiti epitropi, sa isa de pe cat va fi cu putinta si
.deosebit, pentru inplinire neajungeri spre indestulare doftorului,
randuim Domnie me pand la luna viitoare a lui Iulii, sa isa
de cu deosebit pitac Gospod, din adunare rasurilor pe fiesti
cari luna cite 70 lei, si atunce prin deosebit Hrisov al Domnii
-mele, sa va randui dela Ocna, mila ci sa" va socoti, spre in-
destulare acestii trebuinti, de obstii dupa cum ari si sfanta
Mitropolie, ai Manastire Sfantului Spiridon, insa si doftorul
.ales sa fie dator a fi gata in tot ceasul, nu numai spre cautare

www.dacoromanica.ro
 22

acelor putinciosi, ci si spre vindecare a celor scapatati, mull*.

mindusa de la fiesti carele, cu cat i sa va da, dupa putinta si
stare sa, iar pe cei neputinciosi dator sa fie, ai cauta fail
de nici o plata, multamindusa. In hafa sa. Asisdere si Spitarie-
hotardm Domnie me sa fie in toata volnicie slobodd, neindraKnind'
nimene cdt de pulin a o supara, sau cu vreun fel de enteres, a
sa atinge de ddnsa inpotriva folosului obitii. ,Si sa fie supusa nu-
mai la ordnduiti boeri Epitropi, fi la doftorul obftii, care Spitarie-
a obitii, sa fie volnici boeri, rdnduiti epitropi, a o foci li a o afeKa
on la ci loc aice in ora,sul Ialii, lard nici o oprire de catre ort-
eine, cum si venitul magiarii hotaram Domnie me, ca sa sa
stranga de catre boeri randuiti epitropi cite 4. parale la leu,
dela fiesti care vanzator, atat di pe pestile sarat si proaspat,
ci va veni dela schele Galattlor cu caicile on dispre ci parte
de loc ar fi, cat si de pe pestile ce va veni cu cars din balta
Bratesului i Ialpuvului, si di la alti balti Turcesti, cum si de
on undi ar fi. Iar cari din negutatorii vor incarca pestile prim
card sau prin caruti, proaspat si sarat din Cara Turceasca, si
nu vor veni la schele Galatilor vrand sa mearga la alte tar-
guri, aciea dupa ci vor trece in hotarul Moldovii, sa alba* a
da de tot boul cite 6o bani, cite Lto bani di cal, deci dar
spre aceste toate de mai sus aratate, oranduim Domnie me si
boeri Epttropi, pe cinstiti si credinciosi boeri Domniei mele.
Dumnealui Ioan Cantacuzino kir vel logofat, i pe D-lui Du-
mitrascu Sturza Vel Vornic, ca sa fie purtatori de grija cu tcita_
osardia spre buns stare si intemeiare acestor de mai sus hota-
rate, de catre Domnie me. Si on cand va lipsi vre unul din-
tracesti doi boeri, randuiti epitropi, pe altul in locul aceluia
sa alba al alegi boeri pamanteni, si poftim Domnia mea
si pe alti luminati Dotnni, care din pronie Dumnezatasca.
sa vor orandui in urma noastra obladuitorii tarei acestia,
asemine sa intariasca aceste toate spre folosul obstesc, pentru
a Domnielor sale vecinica pomenire, precum si not am intarit
aceli ce sau socotit si sau intarit prin Hrtsoave de catri cei mai
din nainte noastra Domini. Si sau dat inscris acest al nostru
Domnesc Hrtsov, intru incredintare a insumi Domnia meli :_
Noi Constantin Dimitrie Muruz V.Vod., si credinta a pre iu-

www.dacoromanica.ro
 23

biti fiilor Domnii mele Alexandru V.Vod. Dimitrie V.Vod.

Gheorghie V.Vod Panaiot V.Vod. Aidere i credinta a cin-
stitilor i credincioilor boerilor Domnii mele, Dumnealul Vasile
Razul Vel logofat, Dum : Dumitracu Sturza Vel Vornic, Dum :
Ionita Cantacuzino Vel Vornic, Dam : Alexandru Neculce Vel
Vornic, Dum : Manolachi Bogdan Vel Vornic, Dum : Lascarachi
Ruset Hatman, Dum : Iorgachi Vel Postelnic, Dum : Iorgache
Bal Vel Vistier, Dum : Costachi Ghica Vel aga, Dum : Scar-
latache Sturza Vel Spatar, Dum : Grigorie Bal Vel Vistier,
Dum : Matei Cantacuzino vel comis. Dum : Toma vel Cama-
ra, Dum : Neculai Cantacuizno Vel pah,arnic, Dum : Scarlat
Vel caminar, Dum: Mihalachi Luca Vel stolnic. i credinta
boerilor notri, marl i mici. Sau scris Hrisovul acesta, la
scaonul Domnii meale, in orasul Iai, la anul dintai, intru cea
dintai a noastra Domniea la Moldaviea.
Anul 1778 Ghenar. 28.
(SemnAtura originals a Donmului)
CONSTANDIN DIMITR1E MURUZ. V.Vod.
(Sigiliul cel mic al Domnulul)
G. RRul Vel logofat Procitoh.
S'au trecut la condica Dtvanului de loan Neculai, Condicar

Cu mils lui Dutnnceu Noi Constandin Dimitrze 5Curzq V.Vod.

Domnul tarei Moldaviez.
De vreme ce Domnia mea, bine voind spre mai buna. stare
i intemeiare ;aril acestie, am intarit cu Hrisov Gospod, atat
pentru liafa si indestulare doftorului Obtii, cat i al Spitaril
din orasul Iaii, ca sa sa is si sa sa stringa venitul Majarii de
Dumnealor boiari rindui ;i Epitropi, din care venit sa dea i
Manastiri Galata cite ease sute lei, pe tot anul la vremile ce
sunt asezate dupa Hrisov, iar ceia lalti bani sa fie pentru liafa
doftorului i cheltuiala Spitarii, i find ea numai cu acest venit
din Majarie era ne ajungere spre indestulare doftorului, pentru
aceia sau fost hotarat atunci de Domniea mea, ca patil la
luna lui Julie ce ail trecut, sa se dea cu pecetluit Gospod,
din adunare rasurilor pe fiete care luna i ate 7o lei cari
sau i dat, i apoi la vanzare slujbi ocni, sa sa randuiasca

www.dacoromanica.ro
 24

cu Hrisov ce sa va socoti, atat pentru indestulare doftorului,

cat si pentru cheltuiala si intemeierea Spitarii obstii. Deci fiind
ca slujba ocni sau vindut pe anul acesta din let. 1778 Julie,
r, sau socotit de catre Domniea mea $i sau asezat, ca sa sa
ia din venitul ocnei cate una mie cinci sute lei pe tot
anul.
Pentru aceia dar, iata si printr'acest Hrisov hotaram Si in-
terim, ca pentru indestulare doftorului si pentru cheltuiala
Spicariei obm sa aiba a Iua Dumnealor boiari Epitropii ve-
nitul Majarii dupa cel dintai Hrisov al Domnii meale, din
care sa ea si Mandstirea Galata, suma pe tot anul cum sa arata
mai sus, si osebit sa mai ia rinduiti boiari Eparopi pe tot
anul si cate una mie cinci sute lei, din bani ocnei cum s'au
asezat, insd chid va fi ocna in credinca, ca sa dea bani acestie
dela Domnie din venitul ocnei, tar cand va fi vanzare, atunc
acesti ban' sai dea cumparatorii ocnei, de la sine, afara din
suma vanzari, si asa sa sa scrie si in punturile slujbei ocnei.
Deci poruncim Domniea mea, Dumitale Vel Vistier, Camara-
silor ce vor fi la ocna, dupa vremi, vazind Hrisovul Domnii
mele, area sa urma0, precum poruncim mai sus, si nime sa
nu cuteze a sminti aceasta oranduiala si buna asezare ce am
facut Domniea mea pentru odihna obstiei, ce sa sa pazeasca
de apururea intocma ne smintit, si poftim Domniea mea si
pe alti luminati Domnii, pe care svantul D-zeu va orindui in
urma noastra la domnie acestii Ierii, sa nu strice aceasta ran-
dutall a odihnei obstei, ci mai vartos sa adaoge si sa. Intl-
reasca pentru al Dumntilor sale cinste, si vecinica pomenire.
Sau scris Hrisovul acesta la Scaonul Domnii mele in orasul
lasii, la cea dintai domnie a noastra la Moldavia, de credincios
boiariul nostru Dunutrache Varnav al doile logofat, intru cel
dintli an al Domnii noastre.
Anu 1778 Octombrie
Not COSTANDIN DIMITR1E MURUZ V. V Domnul ;drei afoldavtei.
(Semnatura Domnului originals)
(Slgiul cel mic al Domnului) Vel log. Procitoh

Sau scris in conchca de Grigorie Thalia in sfanta Mitropolie, 1804 Julie i

www.dacoromanica.ro
 25

.Alexandru Ion Ipsilant V. Vod. i Gospodar Zemle Vlahscoe.

De vreme ce leafa dohtorului, Spiterului si a Gherahului
dela Craiova, era oranduita a sa da banii scoali si a cutii, dar
fiind a acesti barn ce se scot pentru scoale, s dau iarasi la
scoale si cei ce sa scot pentru milosteniea cutii, sa dau iarasi pentru
milostenie, am hotarat Domnia-mea ca aceste lefi ale mai sus
numitilor, sa se dea inteacestasi chip adica : tl. 200 din vama
Craiovei i tl. zoo de la Ocnile mari i tl. 20o dela vanzarea
oeritului, i tl. 200 din vanzarea diimaritului si tl. 200 din
vanzarea vinariciului care fac tl. r000, afari din banii camarei
ce vor da dela vanzare, deci atat pentru Ca sa li se dea aceasta
leafa la vreme si la vanzarea numitelor slujbe, negresit ca a
stii si cumparatorii de aceste slujbe, ca acesti bani au ada osi-
biti de bani camarii, am dat aceasta Domneasca a noastra
carte. Tolico pisah Gospod-Vomid.
Archiva Statului 1780 Julie 27.
Condica Domneasca N. 8, fila 282 verso.

PITAC PENTRU DOFTORI

Io .Alexandra Loan Ipsilant V.Vod. i gospodar Zemle Vlahscoe.

Dta Arhiatre, to instiintam Domniea-mea pentru doftorii ce
ii avem aici ca, adivarat pentru Spitaluri sant randuiti, dar
datori stint si pe alti bolnavi de obste ai cauta la neputintile
lor, care aceasta ne urmanduse, auzim ca la intamplarii cand
cinevasi sau bolnavit, chemaci fitnd, unii sa linevesc, alti pri-
cinuesc alte pricini, si asa nu vor sa mearga, nici stau sa caute
pe bolnav, pang cand este trebuinta ; Deci pentru aceasta ici
poruncim, sa chemi pe toff acestii doftorii cati se afla, sa le
zici st sa le arati a este porunca Domnii mete strasnic, sa alba
a urma dupa cum mai jos am poruncit, caci de ne vom mai
Instiinta ca sant ne urrnatori, vor petrece urgie, on tine sa
bolnaveste $i cat este doftor, sa aiba a merge cu protimie si
la mare si la mic in vreme, ca sa caute pe fieste care de obste
cu silinta, precum trebue, si pana cand sa cade spre sanato-
sirea lui, si dela cei cu stare proasta care sunt scapitati saraci,

www.dacoromanica.ro
 26

si stiuti ca nu au, plata sa nu ceara nimic, fiind ca pentru una

ca aceasta, isi au fiesti-care leafs oranduita pe luni, si nu sa
cade dela cel ce n'are, a astepta plata sau a nut cauta pentru
saracia lui. Tar dela cei ce sunt cu stare buns, si au, negresit
uni ca acestia sa cade, si trebue sa plateasca osteneala dofto-
rului, Sl sa-1 multumeasca precum sa cade, sau cand vre uni
dintr'aceia ce au putere a plati nu vor socoti de sinesi a da
osteneala Doftorului si al multamii, atunci Doftorul sa nu con-
teneze mergerea sa, st cautarea acelui bolnav, ca sa poata fi
acel Doftor in dreptat si sa nu i sa poata gasi pricing, si sal
vie sa arate dumitale, si Dta insttintandu-ne, sa va implini dela
acea casa, cu porunca, cat ne a rasa dupa stare si dupa cum
sa va cadea; asisderea cand este trebuin ;a pentru patima grea
vre unui bolnav, sa aiba uniori acel Doftor a intreba pe Dta,
de invatatura ca pe un Arhitiatros si impreuna a va sfatui, si
a va socoti intru insiva pentru trebuincioasa cautare la acel
fel de patima sa nu sa faca greseala, si asa sa urrheze, si sa
pazeasca fieste care acestea ce poruncim mai sus negresit, tangs
acesta to lnstiintez si pentru rdndul Spitariilor ca uni dintreinsi,
auKint ca sunt nevrednzci sz cu nestiinta de rdndul mestesugului,
zar de obste toti far de doftorit bune, fund prin pravaliele tor, niste
lucruri vechi si foarte proaste, care nu numai folos nu aduc, ci
Inca si Kminteala, ci ldziga aceasta be vind st cu preturi scumpe,
peste ccit sit cade, deci find si aceasta de mare trebuinta a sa pune
la orinduiala, iata cap poruncim 'Dtale, dinpreuna si cu alt din
Doftorit, cu care it vet socoti si ii vei alege insuti, sit cercetati din
top Spiterit care dintrdnizi sunt vrednici a fi cu pinta me,s-tesu-
gulta deplin, fl a tinea in pravaliele tor, scum si tot deauna dof-
torii bune, proaspete, curate sz lucrate cum sa cade fiecte carele
felurimi, dupa orinduiala tor, si sit nu pue in loc de una, alta,
caci sump st mestesugul Doftorului, sit dea doitoriele cele trebuin-
czoase, nu be va da Spiterul dupa refita sa, nici vor fi bune, nu
poate face nici o Energhie, si ajutorul cela ce asteapta , pentru a
ceia dar ca un lucru mult trebuincios acesta sa-1 puneti la orin-
duzaM cum poruncim, ca nu numai Spiteri sit fie oameni cu mes-
tesug, ci si doftorii sa alba proaspete ti lucrate bine, ddndule ci
aceasta porunca si invatatura , ca sa nu sit cuteKe a vinde on cum

www.dacoromanica.ro
 27

fi on la tine far de ratete dela Doftor, fi mai virtos dela Doj

tor stiut, ver ce fel de doftorii grele, ca numai erburi, fi ra deal
de acestea ware, si dupci ce oti pune aceasta la orinduiald, apoi-
si la pretul doftoriilor voim sa se lard rdnduiald spre a putea
!ti fieftesi care cu ce pret sit cumpere, care aceasta ca un nast
fiind treaba epitropulor, sa aibi al socoti i al face din Preuna.
cu Dlor boeri Epitropii cu care inpreunandute, sa cercetati
de fietei care felurimi, cite cat tine gi cum este cu cale a sa
vinde, sa le puneti pretu scris cu foae anume la fietei care
felurimi, ca dupe aceia sa darn porunca cu hotarare a sa urma
vanzarea, i a sa inviinta la tati de toate acestea, dar cite
poruncim mai sus, sa avem Domnia-mea inviintare de urma-
rea i de randuiala ce ati indreptat.
Tolico pisah Gospod Vomul.
178o Noembre zo.
Archiva Statulut
Condica Domneasca N. 8 fila 320.

Titacul lui 'Ni. Caragea V. V. catre Vel Spatar si Vel Aga,_

a nu inglidui pe pi eivalia,i .0 vdnKa forecioica fi iarbd de puscd.._
Find ca este lucru de stricaciune a se vinde fieti-unde gi
la veri care pravaliasi, afara de spitarii, lucruri de doftorii ;
aiderea nu este cu cale a fi slobod fitqti care pravaliai a
tine de vanzare orecienca i iarba de puca i altele asemenea
vatarnatoare, caci sa pote intampla, dupre cum sau qi intam-
plat i intr'aceste isle, a se face prtmejdie de viata cu unele
ca acestea ; iata va poruncim Dv. mai intai : nimeni dintre
bacani oti alti pravalt4, doftorii i leacuri sa n'aiba voe a
tinea de vanzare far de numai spitertile ; de care sa cercetati,
i unde yeti afla la altii afara din spiteri, sa-i opritt i sa -i;
randuiti Dv inscris anume cati numai sa cuvin a tinea ast
fel de lucru, pravaliai alei, sciuti oameni de intelegere,
carora sa le data povaluiri si strasnice porunci a nu sa lacomi
pentru prep i pentru ca sa-i tread.' marfa, a vinde la mi-
me, ci sa tie pe cumparator i trebutnta pentru care cum-
para, sa se incredinteze intai cumparatorului sau de nu i se
va incredinta lui sa -i ceara negresit chizaste si asea sa vanza,
iar intr'alt chip sa nu sa cuteze, caci la intamplare de vireo.

www.dacoromanica.ro
 28

-pricing acel vanzator va fi vinovat si se va pedepsi cu targu si

cu ocna. Dv, insa ca zabiti ai orasului, aceasta treaba dupa ce
-o yeti pune la tale acum cu nizamul ce se cade, apoi sa si cer-
.cetati in urma peste tots vremea de a se pazi cum poruncim.
1782 Sept. i
lo Nicolae Petru IJifavrogheni V. Vod.
Cinstit si credincios boerule Dornnii mele Enache Hrisos-
coleu biv-vel Banu, Caimacanul Craiovei sanatate ; in trecu-
tele zile ne ai scris dumnea-ta pentru spiteru, ca sa se aseze
in locul lut Gheorghe Terahn ce a murit, pentru care find
trebuin ;a ca sa grann cu slintia sa iubitorul de Dumnezeu pa-
rintele Ramnicului, de aceia n'am dat dumitale raspunsu de
atunci ; tats acum graim ca sfintia-sa ne arata pentru acel
spiteru, cum Ca pentru trebuin ;a obstei, cat pentru a prinde
locul acelui Gheorghe Terahn, este desto;nic acesta ce mi lai
aratat Domnia-ta, tar pentru leafa intracestasi chip are a se
urma adica: din taleri t,000 ce sunt randuitt, taleri 800 sa se
,dea dohturului de la Craiova si taleri too spiterului de acolo,
$i taleri too dohtorului de la Ramnic, ci dar sa-1 asezi dum-
neata la treaba aceasta, si leafa are sa o imparts dupe cum
-aratam dumitale mai sus, si fit Dumneta sanatos.
1785 Matte i6.

Cu mila 10 D-zeit, Noi Alexandru Loan Mavrocordat V.V.

Domnul Tarez Moldaviei.
0 ravna desavarsita avand fard de indoiala spre cele bune,
'pre Dumnezeu intrajutor, trebue in cea de pe urma sa doban-
-deasca scoposul sat', si firesti, un cuget bun afla toata inles-
mire facerilor de bine, amandoua acestea, gandul adica si vo-
inca on in ce vreme se vor impreuna, bat razboiul cel mai
Listet in potriva tuturor greutatilor, $i pricinuesc inlesnire si la
cele de afara folosuri. In cata dar vinuire raman acel obladui-
tori de %aril si de stapanin, cand au de la Dumnezeu firestii
cugetul fit vointa sloboda, si catre acestea si puten harazite
intru lesnirea celor spre bine cugetate si voite si a nu le pune
in lucrare, din trecire cu vedere, ail a le pun cu oaresi care
.catahrisis, sis pricinuesc intal pacatul nemultamiri catra Dum-

www.dacoromanica.ro
 29

nezeit, apoi roman insarcinati si cu un pacat carile 11 fac ne-

simtind. Drept aceia, dupa ce stantul Dumnezeit m'ail incoro
nat cu sterna acestii bine credinciosi tali si neam suit la Dom-
nescul si pdrintescul nostru Scaon, am hotdrilt ca sa ne call-
torim pre drumul bunei oblaclutri, asezand toate cele ce sail:
socotit ea razima numai Ia insusi obstescul folos in bune ase-
amanturi, cum pre larg arata osabite hrisoavele Domniei mele,
ce sail dat si se yid toate trecute in deosebita condicii Ia \Its-
terie. Deci pre langd alte, aratandumisa de catre prea osfln-
titul Mitropolitul Tani, si de catre top Dumnealor Velitii
boerii, greutatea ce art tras inainte pentru lipsa Doftorilor, si
a trebuinciostlor Gherahi si moasi, pentru cari cei mai din na-
intea noastra Domni, cu sfatul deobstie au lost. aflat chipuri
de venituri spre Indestulare acelora, Para de paguba Visteriei,
adicd slujba majerii ce sd ea din vanzarea pestelui of Galati,
care 4 parole la lei], dela vanzatorii pestelul, i cote 6o bani
de tot leul, i cote go bani de tot calul de la cei ce vor in-
arca pesti din balttle Turcesti si vor trece in Moldova prin
;inutul Covurluiului. Asisdere st care cinci lei de pungd din.
slujba dasatini i a vddraritului, i a gosttni, i a vdmi, insi
acesti bani cumpardtorii slujbelor sdi de dela sine afard de
soma cumparaturi de Ia Cochi- vechi, si afara din alte avaeturi
si oranduite mile, randuind domniile for si boeri Epitropi spre
purtare de griji, si spre strangere acestor bani, cum pre larg
arata Domnestile Hrisoave, dupd care Hrisoave randuiti Epi-
tropi, strangand bani acestie la vreme lor, cu cheltuiald, air
adus Doftor, st Gherah si moasd, si iaii asezat aice pentru
trebuin;a orasului si sant si pond astazi.
Deci acum facutau iardsi de obste rugdminte ca si de catre
Domnie me sd se intdreascd aceste venituri spre mai bung inte--
meieari si statornicie doftoi ului Tarii i a Gherahului si a moasi,
care cerere a D-lor Velitilor boeti si a Preosfintitului Mitropolit
al tarei, cercetandusd de catrd Dotnnie me, si vazandusa ca cauta
numai pentru insust folosul obstei, Domniea me, nam trecut cu
vedere, ci ca un lucru trebnic lam pus in bun asezarnant, dupl
cum rnai jos se arata, si prin acest al nostru Domnesc Hrisov po-
roncim ca sd se urmeze nestramutat intru toata vreme adeca r

www.dacoromanica.ro
 30

(A). Doftorul tarii sa se aleagd de cdtri Dumnealor Veltii

lboteri pamanteni, si din mila Domniasca sa aiba cinste cu
privileghie de scutelnici si de radicaturi, osdbit de randuita
"Had, care din veniturile ardtate mai jos sa i sa de dupa ase-
zare $i contractul ce vor faci.
(V) Gherahul si moasa, asamine s fie prin alegire, dum-
nealor velitilor boeri, oameni ispititi si invdtati la espitimi
gherahesti, si iardsi din veniturile ardtate mai jos sa li sa de
randuita for liafa dupa contracturile for Si atat Dofturul Tarei,
Gherahul, Spitdriul si moasa, sa aibd statornicie lor, atce in
orasul Iasii, nesuparati de cdtre rumen', intru nimica.
(G) Sptitrze obiteasca a Mali, sa sa afev iarast aice In Iafi la
fafa uliGilor, iri set fie intru toata volniciea nesuparatci de catra
nimine, neindra.znind nisi macar Doftorul cel magi a curfzi Gospod,
a sa atinge cu vre-un fel de enteres inpotriva folosztlui obstrf, Ora
numal Dumniealor nindurti epitropi inpreuna cu Doftorul Tara,
sa faca cercetare, tacit doftorizlor ce urmeati trebuinta din an in
an a sa schimba fi a sa inoz, cat fi altor doftorii ce sa aduc de
pe la alte parti de loc, cum ,Si pretului doftoritlor, ss-z dupa tacsis ce
vor faci dumnealor sa urmev Spztariul intocma ne incarccind
mai mult preful doftonilor spre pagubirea ob,s-tiei.
(D). Venitul Majariei sa se ea precum sail luat st pand acum,
adica cute 4 parali de lett, de la acel ce vor aduci pesti proaspat
sari sarat cu caicile, din bdltile Turcesti la schela Galati lor,
cum si de la acei ce vor aduci pesti proaspdt, sail sarat cu
cardle din balta Bratisului si a Ia'alpovului, si din alte balti
Turcesti, asisdere si dela alti ce vor incdrca pesti sarat st
proaspdt din baltile Turcesti in card sail in cdrute, Si nu vor
veni la schela Galatilor, ce vor vre sa triacd la alte targuri,
acea dupa ce vor treci in hotarul Moldova, sa de cute 6o
bani de boil si cute 40 bani de cal, acest venit al Majarii sa
se is de la toti, si fisti cari, on ce obraz ar fi, si din venitul
acesta sa sa de intai pe tot anul cite case sute lei la Kinds-
tire Galata al Sfantului mormant pe trei sferturi, adica cite
200 lei la patru luni, si apoi cati bani vor rdmane, sa se de
in lefile, doftorului, i a Gherahului, i a moasi si al Spitdriului.
(E). Sd se e de la cumparatorii slujbelor Visteriei cite cinci

www.dacoromanica.ro
 31

el de punga, din desatina, din vadrarit si in gostina, care

bani sai de cumparatorii de la sine afara de suma camparaturi
banilor Visteriei, st afara de alte avaeturi si randuite mile
Domnesti, $i pentru lipsa banilor ce sa lua mai inainte ate
cinci lei de punga din vinzare vamii, sa se e acum din adu-
nare banilor majarii de sus arat4, de vremi ce vama sail vin-
dut mai inainte cu alte ponturi.
(S). Doftorul Tarei sa alba osabite cite zeci Huth scutelnier
dela Visterie pentru slujba sa pentru care poruncim Domnie-me
Dum : Vel vistier, sat treci la tzvodul scutelnicilor, ca sal aiba
dea purure pe toata luna.
(L). Aceste venituri de sus aratate sa. alba purtare de griji,
randuiti Epitropi, sa le ea la vreme hotarata si sa de dofto-
rului, Gherahului, moasi si Splariului randuitele lefi, dupa con-
tracturile lor.
(I). Doftorul Tarii, Gherahul si moasa sa fie datori a mergi
fara preget, cri in ce vremi sa vor chema, si la on cine, mul-
Omindusa pentru osteneala lor cu cat ii vor da, dupa obrazu
ce va fi, iar pe cei saraci, sal caute i fara plata ; ca nu cumva
unit ca aceia din pricina saraciei sa ramate in primejdie vieti lor.
(1). Randuim Domnie me Epitropii asupra acestii trebi pe
Dumnealui Dimitrie Sturza Vel logofat i pe D-lui Neculai
Roset Vel logofat, i pe D-lui Ion Cantacuzmo Vel Vornic, i
pe Vel Visuer ce va fi dupa vremi.
Poftim dar Domnie me cu dragoste st pe al%i luminati Domnii,
pe cari svantul Dumnezed ii va randui in urma noastra la
Domniea acestii Orli, s nu strice randutala aceasta, ce sail
facut pentru folosul obstii, ce mai \Tams, sa sa adoaga, si sa
intreaca ; pentru al Dommilor sale cinste si vecinica pomentre.
1785' Martie 25
ALEXANDRU ION MAVROCORDAT V. Vod.
(SIgiliul cel mare)
Vel logofat procitoh
Sau trecut la condica Divanului
Andrei Inv. kbafa, condicar
Man Cantacnvno, Vel Vestier Procitoh.
S'au trecut la condica Visteriel
(Academia Romdmi) Constandrn Versa, of Visterie.

www.dacoromanica.ro
 32

Cu mila lui DumneKeu Eu aCihai Constandin .Futit V. Vod.

Domn Orel Moldavii.
Instiintare se face tuturor cui sa cade a stii, ca afland in
buns stare si asezare chipul tanerii doftorului, a Gherahului
si a moasi, ce sant pentru trebuinta orasului, cu toate veni-
turile cuviincioase, spre a for indestulare i boiari Epitropi ran-
duiti spre purtare de grija celor ce sa cuvin, precum i Hri-
soavele altor luminati sau vazut, si socotindule i Domnia-mea
a fi cu buns randuiala asezate, nam trecut cu viderea a nu
intari acele preveleghti, ce iata prin Hrisovul acesta hota-
ram ca, imam' Doftorul Tariff sa se aleaga de catre D-lor
veliti boeri pamanteni si din mila Domneasca sa aiba cinste
cu privileghii de scutelnici si de radecaturi osebite de ran-
duita leafa, care din veniturtle aratate mai jos sa isa dea dupes
asezare contractul ce vor face. Al dollea Gherahul i moasa,
i
asemenea sa fie prin alegere D-lor sale velitilor boeari, oa-
meni ispititi si invatati la ispitimi gherahesti, i iarasi din ve-
niturile aratate mai jos, s li sa dea tanduita for liafa dupes
contracturile lor, i atat doftorul tarn, Gherahul, Spiteriul i
moasa sa atba statorniciea for aicea in orasul Esii, ne supa-
rati de catre nimeni intru nimica. Al &elle Spitarie ob$tiascci
a politii sa sa aseKi iaropi aicea in orasztl Epii la Ma uliti marl,
si set fie intru toata volnicci nesuparata de ccitrd nimene, ne in-
draKnind nici macar doftorul cel mini a curfi Gospod a sa atinge
cu vre un fel de interes in potriva folosului .010, fora numai
D-lor rdnduiti Epitropii, itnpreund cu doftorul fari sa feted cer-
cetare. atilt doftortilor tees urmeaKci trebuinta din an in an a set
schimba si a sa inoi, cdt si altor doftorit ce set aduc de pe la alte
lari de loc, cum fi prefului doftoriilor, si dupa tacsis ce vor face
D for so urmce Spipriul intocma, ne inccircdnd mai malt prelut
doftorillor spre pngubirea olptit. Al patrule, venitul majarti sa
sa to precum sau luat i panes acum, adica cite patru parale de
leu de la acei ce vor aduce peste proaspat sau sarat cu caicile
din baltile Turcesti la schele Galatilor, cum si dela acei ce vor
aduce pete proaspat sau sarat cu carale din balta Bratesului,
si a Ialpovului si din alte balii Turcesti, asisdere si dela altii
ce vor incarca peste sarat i proaspat din baltile Turcesti din

www.dacoromanica.ro
 33

call' sail in cartne, si nu vor veni la schela Galati lor, ce vor

vrea sa tread la alte targuri, acea dupa ce vor trece in ho-
tarul Moldovii, sa de cite case -zeci bani de bou, $i cate patru
zeci bani de cal, acest venit al majarii sa sa ea dela toti si
fieste care on ce obraz ar fi, si din venitul acesta sa se de
intai pe tot anul cite case sute lei la Manastire Galata, al
svantului mormant, pe trei cferturi, adtca cite 200 lei pe
patru luni, si apoi tali bani vor ramanea s sa de in lefile
Doftorului, i-a Gberahului, i-a 'no* i al Spzieriului. Al cin-
cile, sa se ia dela cumparatorii slujbelor Visterii the cinci lei
de punga, din desatina, din vadrarit, si din gostina, care
bani sai dea cumparatorii de la sine, afara de suma cumpard-
torii hrenilor Visterii, si afara de alte avaeturi si randuite mili
Domnesti, si pentru lipsa banilor ce sa lua mai inainte cite
cinci lei de punga, din vanzarea vami, sa sa ia acum din a-
dunare banilor majarii de sus aratati, de vreme ce vama sau
vandut mai inainte cu alte ponturi. Al sasale, doftorul tarii
sa aiba osebite care zeci liudi scutelnici dela Visterie pentru
slujba sa, pentru care poroncim domnia mea Dum. Vel Vis-
tier, sai treci la izvodul scutelnicilor, ca sai aiba de apururea
pe toata luna. Al seaptelea aceste venituri de sus aratate sa
aiba purtare de grije randuiti Epitropii sa le ia la vreme ho-
tarata, i sa dea doftorului, i gherahului, moasi si spitariului
randuitele lefi dupa contracturile lor. Al optalea Doftorul tarei,
gherahul, moasea, sa fie datori a merge fara preget on in ce
vreme sa vor chema si la on tine, multamindusa pentru os-
teneala cu cat ii vor da dupa obrazu ce va fi, iar cu cei sa-
raci, sai caute si fara plata, ca nu cumva uni ca aceia din pri-
cing saracii sa ramaie in primejdie vietil lor, al noualea ram-
duim domnia me Epitropi asupra acestii trebi, pe D-lui Ne-
culai Roset biv vel logofat, pe D-lui Lascarache Roset biv vel
Vistier, pe vel Vistier ce va fi dupa vremi. Poftitn dar dom-
niea me cu dragoste si pe alti frati luminati Domni, pe care
svantul Dumnezeu ii va orandui in urma noastra la Domniea
acestii tarii, sa nu strice aceasta randuiall ce sau facut, pen-
tru folosul obstii, ci mai vartos, sa adauge, si sa intareasca
pentru a Domnii lor sale vecinica pomenire.
2

www.dacoromanica.ro
 34

Scrisusau Hrisovul acesta la Scaonul Domnii tneale in ora-

sul Esii, intru cea dintai Domnie a noastra la Moldavia in
anul dintai. la leat : 1.793 Sept. 3o
(Marta Tare! cu semn1tura origmald a Domnului )
(Sigiliul cel mare al Orel)
Vel litsize, Procit
sau trecut la Condica Visnertei
Constantin Burcht Clucer
Prea Inaltate Doamne,
Nu lipsim cu prea plecata anafora a insciinta Manei-tale,
intre cele lalte trebuinctoase obstiet, st pentru randul spitariilor
si dohtonilor din teansele, care au ajuns la atat de mare cata-
hrisis, in cat au catandisit, dupa ce nu fac nici un folos, fiind
vechi, necautate de niminea, fac si stricaciune, caci dandu-se
bolnavilor si ne facandu-si energhie, fiind vechi de nici o treaba,
li cotropeste bola, din care pricing urmeaza si cele mai multe
primejdti, deoselmt de aceasta, si pretul dohtonilor se urmeaza
fara nici o oranduiala, si cu o sums forte mare, nesuferita,
si pentru ca sa sa pue aceste tote la buns orandutala, dupa
cum sau dat nizamul cel cuviinctos de catre intelepciunea Ma-
riei-tale, si la cele lalte tote urmeaza sa fie luminata porunca
Mariei tale catre D-lui doftorul cel mare, i catre D lut dof-
torul Caracas, care mai intaiu facand acum cautarea tuturor
doftorulor de prin tote spitenile, cele ce vor fi nu numai vechi
netrebnice, ci si sub banuiala ca nu-si vor avea cea deplina
energhia sa, pecetluindusa de catre D-lor, sa fie dator acel-ce
le va fi avut la spitane, in soroc de ztle, ce i se vor pune
de catre numiti, sa le ridice, trimitandu-le unde va sti, ca ne
urmand si dovedindu-sa ca s'au indrasnit de au mai vandut
la cinevasi de acelea, sa se arza, si ca cel ce va vrea sa tie
spitarie aid in orasul Bucuresci, sa stie ca este supus si dator
la cercetanle ce se vor face de catre d-lui doftorul cel mare,
i de catre d-lui doftorul Caracas, a fi respunzator ca un pri-
cinuitor de raul obstei, nu numai a fi arse acele doftorii vechi,
ce se vor gasi, ci si a i se face cazuta dojana, prin zabitul seu ;
iar pentru pretu este foarte lesne, adica sa se faca adaos la
zece la fiesti care felu de doftorie, urmandu-se pretul lor,

www.dacoromanica.ro
 35

.dupa cea tiparita taxa a Ardealului nu numai la felurimea dof-

toriilor, ce sunt aduse din launtru, iar cele ce se pot face de
.aici, care se st fac, la acelea sa se urmeze tot acelasr pre; ce
-se cuprinde in taxa Ardealului, iar hotararea cea desavarsita
.ramane a se face de catre Inaltimea ta.
1794 Decembre 19
Dumitt ache Glnca Bann, Nicolae Brdncoveanu, Vel Ban Racovqd, Enache Vdcci-
2 escu Spdtar, Vel Vista,- Aforuv, Manolache Brdncoveanu Vel Vo, me, Vel logofdt .
.Filipescu, Vel Vornic Grddifteann, Vel Vornic Slcitineanu, Vel logofdt prbet.
(Academia Romani)
C. 28 p 85

lo Alexandru Const. MoruK V.Vod. bojiein milostin i Gospodar

.Zemle Vlahscoe.
Cu tale si de trebuinta fiind a se da nizamul acestei trebi,
ce este al obstel, poruncim Domnia mea, D-tale Arhietre, sa
chemi inpreuna si pe dohtorul Caracas, unde sa mai aduceti
si pre vre unul din hirurgii care va fi practicos desavarsit, si
strangandui pe to ;i spiterii din Bucuresti de la toate sp4ariile
prin marafetul D-lui Epistatulul Agiei, sa-i cercetati pe fie-care
in parte de are intiliu spiterul mestesugu si sciinta deplina a
lucrarei dohtoriilor, unde sa faceti si cautarea dohtoriilor ce
au in spicarie, si cite vor fi vechi si netrebnice, far de nici o
energie, acelea pecetluindule si dindule sorocu de ale radica
si ale duce unde vor vrea, sa-i indatorati ca sa aduca altele
noua folositoare, care sa-si faca energhia lor ; si pentru pre ;ul
doftoriilor ce sa aduc din launtru, pliroforismdu-ve cu cat sa
cumpara in launtru, cu cheltueala for pans aci, sa socotici apoi
adaosul ce h sa cuvine de a sa pune la pre;, ear pentru celea
ce potu faci aici, sa se urmeze pretul acela dupa taxa Ardea-
lului, unde Tanga acestea toate sa. ascultati Dv. si pe spi%erii
-ce au a provalisi si asia dand nizamul acestei trebi, sa aratati
Domniei-mele pentru toate.
(L. S.) - 1794 Decembre 23.

Cu mila lui Dumnqeu Noi Alexondru Calimach V. Vod, Dom-

nul larei Afoldaviei.
SI face stire cu acest Hrisov al Domnii mele, pentru .Ale-
.xandru Vernier Spitaliu, carele prin jaloba ce au dat Domnii

www.dacoromanica.ro
 36

mele, au facut aratare ca dupa silinta cu care sau purtat cu,

mestepigul sau slujind Curti Gospod si in vreme frateluil
nostru Domnie sa Mihail Contandin Suciu V.Vod. au fost
miluit prin hrisov Gospod, rugandusa ca sa i sa Intariasca su
de catra Domnie mea acea miluire. Deci cercetand Domniea
mea, si vazandusa si Hrisovul Gospod ce are, si find ca Cth
adevarat sau aflat slujind curti Gospod, atat in vreme Domnii
noastre, cat si in vreme celor mai inainte de noi, cu salintai
si sarguinta, Nam trecut Domniea mea cu vedere, ce iata, prin.
hrisovul acesta hotaram, ca de apururea sa aiba acest privi-
leghiu, adica, nu numai Dugheana in care va tine spitarie ca
sasa slujitori, o calla. cat si o criicima ce va ave aicea in tar-
gul Esii la ulita sau la mahala, sa fie scutite de bani ajuto-
rintelor, cat si de alte dari, ce Inca la vreme obicinuitelor
slujbi a insumaturilor Vistierii. sa aiba a scuti on tali stupi
sau gfini de desatina, si on ate of va ave de gostina, cum
si tot vinul ce va face din drepte vide sale sa scuteasca de-
vadrarit. Deosebit sa aiba a scuti si zeci liudi oameni strain;,
fara bir in Visterie, cesi va putea gasi si aduce de piste ho-
tar, care sa fie adeveriti prin marturie dregatorilor de margine,.
ca sant streini, sl ca nau avnt amestic de bir cu vre uni din
lacuitorii ;aril, ne &and nimaruia un ban macar, sau sa se-
supere cu vre o havale. Drept aceia poruncim Domniea mea
Dv Vel aga i slujbasilor de simnici, Vadrari si gostinari, de-
catre toti sa se urmeze intocmai precum mai sus sa cuprinde-
prin hrisovul acesta. Poftim dar Domniea mea pe alti frati
luminati Domnii, pe carii svaatul D-zeu ii va orandui in urma
noastra, la Domniea acestii tarsi, sa nu strice aceasta mils, ce
mai vartos sa o adaoge, si s intareasca pentru a Domniilor
sale vecinica pomenire.
Scrisusau Hrisovul acesta la scaonul Domnii mele in orasul
Esii in cea dintai Domnie a noastra la Moldav ie in anul dintai.
la let. 1795 Noembrie r.
Io ALEXANDRU CALTMACH V.Vod
(SemnAtura Domnului origmala)
Sigihul cel mare al Tariff
Vel Vistrer proat.
Sau trecut la condica, Visterii.
Constandtn Burch; Clucer.

www.dacoromanica.ro
 37

Io Alexandra Ion Ipsilant V.Vod. i gospodar Zemle Vlahscoie.

Fiind-ca de la multe obraze auzim Domnia-mea pentru Spi-
Ildile din Bucuresti, cum ca dupa ce nu sunt puse la un pre;
cuviincios cu o dreapta masurd felurile dohtoriilor, cu care sa
slujaste norodul la trebuintile lui, ci precum vor Spited asa le
vand, apoi nici folosul acela ce nadajdueste cinevasi dintransele
'nu pot al avea, fiind proaste, vechi si far de nici o lucrare,
ramaind numai cu cheltueala, poruncim Dumitale Arhiiatre ca
.din preuna cu doi, trei din dohtorii politii cei mai cunoscuti
prin stirea, si a dumnealui Vel Vornicului obstinlor, sa ave ;i a
face cautarea de rand la toate Spi%driiie, ca i prin vedere si
prin cercare, alegand cele vechi si deosebind cele proaste si
vechi, care nu pot face nici o lucrare de vre un folos, sa in-
datonti pe fiesti care Spiter de a aduce altele si de a Linea in
'Spitarii lucruri bune si folositoare, asupra carora sa chibzuiti
a toate felurimile si pretul acela ce este drept si cuviincios,
puind cheltueala cea ce (rupt) acela numai pe cat sa cade al
avea prin aratata (supt) cu anafora catre Domnia mea de a se
-face stiut (rupt) da la aceasta, nizamul ce este cuviincios, ca
run lucru de mare trebuinta obstiei care nu sa cade a curge
-.find nici o cautare si oranduiala.
Toliko pisah Gospod vomid. 1 797 Ghenar 5

Jo .Alexandru Idn Ipsilant V. Vod. i gospodar Zemle Vlahscoe.

Dumneata Vel Vornice al obstirilor, fiind ca atata vreme
.este de cand am poruncit Domnia mea pentru nizamul Spill-
-riilor, si nici un fel de savarsire nu vedem pans acum, po-
runcim dar, ca cand va putea Dumnealui Arhiiatros, sa mearga
insusi, far cand nu va putea dumnealui sa mearga Dohtoru
Caracas, si asa cand unul, cand altul sa mearga la aceasta cer-
.cetare negresit din preuna si cu unul, doi, din cei lalti Doftori
ai politiei, prin marafetul Dlui si pana intro saptamana de zile
asteptim s ne arati urmarea si savarsirea porunci ce este data
iprin deosebit pitacu Domniei mele.
Pisah veci Gospod vomid.
1797 Martie 8.

www.dacoromanica.ro
 38

'Pitacul lui Alex. Ipszlant V.V. din 5 lanuarie 1797 ccitre-

Arhi-iatros, prin care i ordond ca linpreund cu doi sau trei din doc-
torii cei mat cunosculi din Bucuresci, isi cu Vornicul obitirilor,
sa inspectqe spipriile, sa inleiture doctoriile prOste )51 vechi si sci
fixeKe tariful.
(Academia Romeinii)
C 36 f 20. verso

La Is Mai (acelas an) se supune aprobari Domnului, urma--

toarea anafora :
Radu Golescu vel Vornic al obstirilor si cu Arhi-iatros, in-
preund cu oranduiti doctori ai Bucuresciului, au fost provocati
de Domnitor, caruia sau jeluit muite obraze contra spi ;erilor :-
ca dupa ce nu sunt puse spitaritle la un pret cuviincios si
cu dreapta masura felurile dohtoriilor, ci precum vor spiteri.
asa le vand, apoi nici folosul nadajduit dintransele nu pot
avea, fiind proaste, vechi si far nici o lucrare, ramaind nu-
mai cu cheltueala,
Dupa porunca Domnului, s'au facut cautare de a randu Ia'
tote spi ;ariile ca si prin vedere st prin cercare, alegand doh-
toritle cele bune $i deosebind cele proste si vechi, sa inda-
torim pe fiesti care spiter a aduce altele si a tine in spitarie-
lucruri bune ; apoi sa chibzuim la tote felurimile, si pretul
acela ce este drept si cuviincios, i cu cheltuiala si castigul pe
cat li se cuvine. Radu Golescu si protomedicul chernilnd
si din doctorii orasului si mai intai am mers cu doctorul
Silvestru i Costandin (iar doctorul Caracas bolnavindusa n'au..
putut veni) pe la tote spitariile de am facut alegerea docto-
rulor Cele rele si nefolositoare s'au lapadat ; dar fiind-ca._
nu avem nici o farmacopee asezata cu tote sarturile, ca in-
tealte parti, si pentru aceasta ne find doftorii siguri, data
doftoria ce s'au oranduit este in spicaria sau nu, si de este-
doftoriile cele amestecate, acute dupa socoteala lor, sau nu,
si pentru alte multe greseli ale spiterilor, sau gasit cu cale
ca de acum inainte spiterit sa urmeze intocmai dupa pontu-
,rile ce sa insemneaza mai jos, atat la purtarea de grijd a.
dohtoriilor, cum si la pre %ul cu care sau gasit cu cale say

www.dacoromanica.ro
 39

,vanza fiesti care felurime, unde li sau socotit castigul, chel-

tuiala si scazamantul banilor, i proci.
t) Toji spiteri sa aiba datorie a urma dupa farmacopea Aus-
triei, dela let. 1780, pe care so aiba ca un temeiu, si dupa
care sa faca sl sa aiba la spitarie tote dohtoriile ce se coprind
intr'acea farmacopee si cele amestecate si cele ne amestecate.
2) Tote dohtoriile sa fie bune, curate, proaspete, la vrernea
for adunate si foarte bine uscate, iar cele vechi si mucede,
sau de moli stricate, nefind folositoare, sa se lepede; si find
ca buruenile se string vara, primavara si toamna, de aceia in
fie care anu sa se faca cercetare la spitarii de titre vornicii
politiei, pe la sfarsitul lui Octombrie. ,

3) Vase le in care tin doctoritle, sa nu fie de tinichea-sau

de alte asemenea metale, dar sa fie sau de sticla, sau de far-
furie, sail de pamant sau de lemn, sl cine nu vor urma intra-
cestasi chip, sa aiba a plati la cutie geremea cite talere io
pentru fie-care acest fel de greseala.
4) La fieste care vas sa fie scris' numele doctorii ce este
intr'acel vas. si nici ()data sa nu pue dohtorie intrun vas intru
care este scris numele altei dolitorti, si cine nu va urma in-
tracestasi chip, sa aiba iarasi a plati la cutie geremea cite ta-
lere to de fiesti care de acest fel de greseala.
5) Pretul dohtoriei A. fie dupa tariful Austriei de la let: 1785,
numai cu aceasta deosebire, ca pentru un creirar, sa to bani
turcesti. Dect fiesticare spiter sa fie dator a avea pururea in
spitaria sa un acest fel de tarif dupe care se vand dohtoriile.
6) Iar de se va intampla ver un spiter pentru iubirea de
argint, sa is mai mult de cat se coprinde in tarif, sau de nu
va pune tote felurile dohtornlor ce coprinde in retetele doh-
torilor, pentru castig, acel spiter de se va dovedi cu adeva-
rate marturii, se aiba a se pagubi cu geremea ate 24 galbeni
inparateti, de ate on se va afla cu acest fel de viclesug.
7) Datoria ce au spiterit sa se caute mai mult de cat fiesti-
care datori, fiind ca ei au dat dohtorie nu pentru putin lu-
cru, ci pentru trebuinta omenesti firi, adica pentru viata sa :
nici sa poata cinevasi a mai scadea cevasi din pretul dupa so-
coteala ce sau facut prin tarifu, si la fiesti care judecata sa se

www.dacoromanica.ro
 40

diafendepseasca dreptul seu, iar de va trece anul si nui va

plati socotelile, sa aiba a cere bani in urma cu dobanda lor.
8) Pentru dohtoritle ce sa oranduesc de catre dohtorii cu
graunte, sau cu fricaluri, find ca nu pate a se socoti cu ama-
nuntul pretul lor. dupa tarif, sa aiba voe spiteri sa mai in-
carce la acest fel de dohtorii cute 4 bani mai mult dupa pre -
tul lor.
9) Spiteri sa nu aiba voe a vinde cui se va intampla doh-
torit grele, adica cu argint viu si alte otravitoare, far de ra-
teta doctorului, find ca multe rele se pate a se intampla din-
teacest fel de dohtorit.
To) Spiterit sa nu metaherisasca alte dramuri far de cat nu-
mai dramurile pieti, si cine va metaherisi alte dramuri, sa se
gremetiseasca, mai vftrtos pentru dohtoritle ce vor mai multi
luare de seatna.
Dupa aceste ponturi sau gasit cu cale de catre dohtori sa
urmeze spiterii din Bucuresci, si fiesti care dintransii sa aiba
o copie dupa aceste ponturi dupa care se urmeze; iar cea de
catre Maria to intarire sa ramaie deapururea la Epitropie.
1797 Maiu 15.

Radu Golescu Vel Vot me al oktzrzlor4rhuatros Doctoru Marhialiy, De-

metre Caracalu, Silvestro, Constandin Darvaris.

Spitaria lui Nicoli

a n Safant S Dumnealui Arhiiatrosu.
a Miler

, a Rut din elari

Doctoru Caracasu
a 1 Fritz din hanul Popaz

) Gioanu
Doctoru Constandin
n Andrei
Mihali
Doctoru Silivestru
Rot
(Academia Romani)
C. 36 p. 32. verso.

www.dacoromanica.ro
 41

Cu mila lui D-Keu Ion : Alessandru Constantin

.1foruKi V. V. si Domnu allu Terrei Romdnesci9
Fiindu-ca Iosif Raimonty, prin jalba de rugaciune catre Dorn-
nia-Mea. au cerutu, sa i se dea voie a deschide ua Spiteria aici
in Bucuresci pentru trebumta de obste, $i pentru a'si face chi-
verniseala prin lucrarea mestesugului acestuia, la care s'au silitu
de au invetiatu, amu orenduitu Domnia-Mea mai dntaiu jalba
sea la D-lui Archi-Iatros, ca si '1u cercete4e dupa oranduiall
de are sciintia desaversita, si de este vrednicu a lucra si a
Linea Spiteria ; unde dupa cercetarea ce'i s'au facutu atatu de
insult D lui Archi- Iatros 2) catu si prin alti spiteri de aici
sciuti si cunoscuti, ve4iu 'mi la manile lui Cartea ce'i s'au
datu la trecuta luna a lui Julie r8 de annula acesta, prin care
'1u arrata si 'lu adevereclia, cuma ca 'si au facutu cercarile
mestesiugului seu in vederea si lucrarea Spitariei sub povata
si invetiatura a doui Dascali pliroforia catu si dupa a D-lui
cercetare ce'i au facutu deossebitu, 'lu au gassitu cu invetia-
tura si sciinta desaversita intru alle mestesugului vrednicu Spi-
tariiloru si intru tote alte sciinte si proterime cuviinciose de
a metahirisi acestu mestesiugu cu cinste $i cu lauda.
Deci, dupa pliroforia ce luamu de sciintia si vrednicia lui
din Cartea D-lui Archi Iatros si din marturia numitiloru Spiteri,
'i s'au datu acesta Domneasca Nostra Carte la mani ca se
aiba voe a deschide aici in orasiulu Domniei-Mele Bucuresci Spi-
taria obfteasca si a lucra mestesiugulu acesta nepopritu, gri-
jindu-inse d'a Linea de a pururea dohtorii si erburi curate si
prOspete, si ferinduse de on -ce urmare in pctriva datoriei-
sele, si a bunei orendueli ; si singura clissa a Domniei-Mele.
i800 Augustu 3.
ION ALESSANDRU CONSTANTIN MORUZI VV. 8)
L. S. D. cu mila lui D-zeu Domnu
Bivvel pahar. vel logofetu.

I) cuvinte slavone, in original.

2) cuvinte grecesti in original.
3) Monogramele Domnesci scrise cu chinovar rosiu in original.

www.dacoromanica.ro
 42

Orit 't 11?( iii,Z4 rpA ) t, ,.. ,

)421/0 4f.,,,z 0 4, 11 .a te Pr h'calislo ..iertat p a 9/5frto, Ja9 1 er2-trica'
el i J" .. , , , ,-A ,
Ulf ;e0 44 sl, Adits r.i - t er1( ,z, <of 4 AA er,,A( ,e,,,,,2.z 54,7,1,y s, y 1.). A =AU, azr;J. A -.04,t.
.," zy Alle'M etfee t/A l A ZifSi711_,.i41 e "41,, ItC tgoa rti,_ ,46(:tf;,*;',,e,4P 4.j;)
Eco.., i rti.4j64:1.41,...e./.),:z:. .4,1. .4,:4:141 lta 'aria:: eitc t Lec-c2c- A-1' tg;
4,1
.
, .,), _Z.: e to Abeit
e. q
4 .X, rt"; 48 -.w.f.!
a jr:- A 4 'Afi,
,
' _.$ A 'A .., :,,,,(2 , LI-
...-,* fiMn .
..

,s,
4,C
4- r- : crtimur
g4 ,74
wz.,( A, 1. AelAZ"ti-.x ey y'.,,,,;4,
.r 1..,9ff:L "-1, tv, et,44 en,PIA t .(tatiz
e<4
. .7.
j......a4,4 9 e".4%to WI;
, /' adi.. A ,(st-(-6
cit7t.ea..4.4.4s.a .0 6(4 teill i E OtA4 4 211,2,4 Ce,4,024,e/(4,2 . je..4 6'1 r 44
, . 'it _e, a A 4. t 4,6,74 72.01I
.. ,
, , 1 4 -/ s 2,1 e, <4 Li Ill.a ..,froi ef A ,.,
- 4 A 445tit/z !LA, d 5. t I ge,VI-e4 Agf A lira", t t ei.Altz Zeit/1.kt Zino.*
A' ( ..t.C4e-.1,tex.s
sr. ,. '' ,11,71-rjas
"silt. ...,,, , ''' ,'" , y-7.-g_
olto ..,f.ve,.rf -cur ..ozad.c:t..1 ' t o:4 ttIV,a.c*,fier Itjey 7e l It
, z , , .7,,,''' 0-,;,- ,49 - , ' e.. , ..6 2, 0
4.cc.L/erri. (*- / r It t4 .:P) .2/$' ., "I, 4"."3/5 0" eti,j) 6504 , 4 aTftve.4' ec a'
ez- ,....-.4. y , ez. 1(A) .,,

gusio pixy; i- ai :9) ".4"474* .(7. 7 c 2 4 en..2 ,fr r 4 ef-A' C tit t0e4 . .P'ete.e/Le.44- 4-' 14t.f-
4,D ..?),Aia ...K me .5i. . ' 4.'e.A
l'..asl. tjeve4-4. erft &A eiy; 7A..:4;405epir:az4Tat../.--01.f.47-.e...
j3 ( 4 1 Amy< At- t.4.4. 0.1,7421c,:e t '/I.A.'e.A A i AZ,Ir , c.,- t ,ledie p, Y.-, 4.a AV 4 %
..44. /4'4 CS war- t ,/,
q. .....
0...211.0, A., sz/1 A,Gsjetofir tr.e.vo, 444114 ,t er.. /ft 44 Wait 4e5,/ , aPcle7re4./4.77.1rtfrn
,
xtf,,,Az,c4rzex ,t./ ea-ip C
e_. ,
' e'Li'tt 412C feitet.'''.1 CtiZqty Fr ,
,to...!...eriiti , rie
rezerre..a.f.. 4 /,..-difsZW,,,et"t, 4,6"1/4 g,,,
. s' d Z,#
17 dell ;10
r -7 a pdi'.4-tedid.14.
N Elf , 2A
4/
,,-, A..... ..t.......4 . triirv:20z5 ,...p.k.r.7 it.,,,r , / ...e.-r../;--..rA,rgitosilzcA-.
.,7 ...a& zz.c - - ., s'ci .Go tx V.1.419 f. II
...3 ( 4 ea n, #.46c..,; ; 4.1..'. . , , f
U fe 1.1"7 c'
r t 4- l'

Io Costandin Alexandru Ipsilant V.V.

Dv. Ispravnicilor of sud (rupt) sinatate ;
Ve facem in tire a din slobozenia ce au bacanii si alti,
atilt aici in Bucuresti, cum $i mAmulari pi pravalinst pe afara
prin jude ;e, a vinde fiesti care nepoprit sAricici pi sorecioaica
la yeti ce fel de am, fdrd nici o cercetare pentru ce trebuinta
o cumparl, s'au intamplat a se face si pnimejdie de viati ome-
neasca, lucru care nu poate sal fie suferit, pentru care facan-
duse chibzuire cu sfat de obste sau gash cu tale, ca atilt aici

www.dacoromanica.ro
 43

in politia Bucurestilor cat si pe afara prin judete, toti de obste

sd fie opriti a numai vinde aceste cloud materialuri, lard de
numai Dlui biv vel postelnic Emanuzl Persianos . Arhieatros al
Domniei mele, sa aleaga pe unul, doi din spiteri de aici, oa-
meni de isprava si cu credinta, si sa -i randuiasca ca aceia nu-
mai sa aibd voie a tinea in pravalia lor, saricicd sorecioaica
si a o vinde, insa nu la fiesci-cine si on cum, ci la oameni
care au a o pune la lucru, cari si aceia sa dea chizasie buns
ca o iau pentru lucru, si luand rdvas dela Dlui Arhieatros
cdtre cel oranduit, area sa aibd voe a vinde, ear fail de che-
zdsie nimanui sa nu vanzd macar on la cine ar fi, cum si cel
ce va lua pentru lucru sa o tie cu lacdt, cu pecete si cu burial.
pastrare, a nu gasi vreme vre un om reu sa fure dintransa.
Deci iata vii poruncim Domnia mea ca on cats saricica si
soricioaicd se va gasi yen la cine din negustorii si mamulari
ce se afld intr'acel judet, pe toil' s o pecetluiti, si sa -i opriti
a nu mai vinde nici de cum, ci acei negustori toti ce o au,
sa o aduca aici ca sa se cumpere de cdtre cei oranduiti si alesi,
primitori, care au sa urmeze precum mai sus s'a ciis, atat ei
cat si cei ce vor cumpara dela dansi, facand Dv pentru aceasta
publica in tot judetul ca in soroc de 20 zile dupd primirea
porunci acestia veri carele se va gasi in urma numitului soroc
ca au avut si au tainuit acest fel de material, hotdrat si stie
ca nu numai i se va lua fdrd de nici o plata, ci Inca unuL
ca acela ca un neurmator porunci se va si pedepsi strasnic.
(Academia RomithA) t805 Marcie 31.
C. 59 f . 217.

Trea Inallate Doamne 1

*) Cu umilintd jaluesc Inaltimet Sale, ca prea nobili boen
din podul Mogosoaei, fiind siliti, din cauza lipsei si a depar-
tdrei Spiteriilor sa infiinteze in aproprierea for o spiterie, m'aia.
preferat dintre spiteri si me indemna pe mine, prea plecatul
servitor al Inaltimei Sale, ca sa cladesc in partea locului 4isa
Spitene, oferindu'mi si casa ei pentru totdeauna, la care con-
simtind eil am hotarit s intru in cheltuelile trebuinciase. De
*) Origtnalul in grecete

www.dacoromanica.ro
 44

aceia rog calduros pe Inaltimea Sa ceia de Dumnezed pazita,

pentru ca acum me void incurca la cheltueli grele, pe cari nu
le void pune la loc dupe trecere de multa vreme din venitul
med de la ea, sa mi se dea un hrisov al de Dumnezed pazita
Inaltimei Sale, ca sa nu pi:Ad alt spiter dupe trecere de vreme
sa deschicla alts spiterie in imprejurimile podului Mogovoaei,
ca sa nu scada venitul, pentru care en acum prea mult chel-
tuesc vi me trudesc prin munca vi suclOre vi remaiii la mila
Indliimei Rstre
Plecatd slugd
Laurentiu Dampner
Dumneavoastra Velitilor boeri sa cercetati jalba aceasta vi
chibzuind cererea jeluitorului sa ne aratati inscris.
1813, Iunie 21 in-rel Medelnieer

Prea Inelliate Doanme,

Dupa luminata porunca Marii tale de la aceasta jalba a lui
Lavrentie Dampner, am facut intrebare Dumnealor boerilor
.ce vad pa podul Mogovoai vi ne aratara Ca viindule cu ane-
voie vi peste mans a trimite la spitarii in targ cand au tre-
buinta de doftorii, am zis Spiterilor ca sa devchiza cinevavi
clintransi spitarie acolo in partea loculul, vi nici unul n'au
voit, ci sau gasit acest jeluitor Lavrentie carele fiind ca are a
intra in cheltuiala grea cu devchiderea Spitarii ceru ca in so-
-roc de to ani, sa nu aiba nimeni altul voe a daschide Spitarie
pe acel pod al Mogovoi ca inteaceasta curgere de vreme sa
poata avi scoate cheltuiala vi a se folosi vi el cu cevavi, dar
not am gasit cu cale sa fie acest soroc de vase ani, ca pans
atunci nimeni altul Spitarie pa acest pod al Mogovoi sa nu
daschiza, iar de la inplinirea acestui soroc inainte, au a ri-
manea slobozi vi nepopriti on -tine va vrea sa daschiza spitarie,
la care aceasta se multami vi jeluitorul, ci de se va gasi vi de
inaltimea to cu cale, i sa va da luminata intarire la mans, iar
hotarlrea ramine la Maria-ta. 1813, Julie 7.
R. Golescu Vel-Ban, Isac Ralet Vel-Vornic, 'Barba Vdcdrescu Vel-Vornic,
Istrate Crelulescu Vel-Vornic, lordache Skillman:, Vel-Logoat, Nestor Vel-
Clucer.
Trecut in condicS

www.dacoromanica.ro
 c?
Wet
A 13
ji a/e/ eg :
0'0 erg
,
4 cad ..t wv

9,
thy 21,,y ys itzt-Uxi #44
r
, r, >70 el
ii 614 1421 Et g:slijesi t
12 )11
7 4 , 2
gift.? 0'
Kff, 42. z 1 VI 71, cet ,(44)31 C12 zit, i '>.f
n
i*
kr 72 L72 04 A4.. It, 0 "5 0t ez4 4 0 Cij 4
i aka 137
a lea..0
e a /0
2 /If 15V- 5A-,/, ZZ44771,-, 0 A. tr:71i. A (.7 720
&i , cy."-C) 5 72.44- i /. 0 /(1. tat PK ....440/-44/ : A.0 ,i1 i 0 Oka C /(47
, 42r-
'7.
e. 4,4 At/2" psi I .4
7.
f`
o "assi'17't OA AAr
e/00
.7b E>0
cm-01# 15Z Ay 177 3 c JIM,
Ad...a tit kaAr41:37/0 : et Vice f-gt4 pi,..4 It
n
A` eV
atz,2t.ti-614+ a ,q,a;frs '
Q./0'e ILE'rn a

t
4 dlifk

1
7,4 (AA' V. gi az fr ,,,zi..0
, ez. i7 g,14;,../6 3e.
2.. t i A-410:f1 A.4 e 4 r rn op, ,21}11. -4-at

irAeji4
i.e.? O.. diLA
(t et./1, )
-LPL
. E etc"!
/7.
t !
5 ac-4 01\g' NA to, VIA2,1A.4 AL,
?.??f. -Ai n gir,,, 6 Y 7i. 7 et.01

1) VeLT pag 40.

www.dacoromanica.ro
 46

To Loan Ghiorghtu Caragea V. Vod. i Gospodar Zemle Vlahscoie

') De vreme ce nici unul din ceilalti Spitieri n'au prima a
cleschide spicarie in partea locului pe podul Mogosoaei, dupa
pliroforia ce ne dau Dumnealor veliti boeri printraceasta ana-
fora, Dam Domnia mea voe si slobozenie Zeluitorului La-
vrentie ca sa daschiza insusi in partea locului pe acest pod al
Mogosoaei pravalie de Spitarie pentru mai jos aratatatre buinta
a boerilor si celor lalti lacuitori care iii au casele intr'acel
semn, cu acesta si are insasi legatura, ca in soroc de sase ani
nimenea altul afara de jeluitor sa nu fie volnic a deschicle
,pravalie de Spitarie pe podul Mogosoaei.
(L. S. D.) 1813 Julie 14.
Vel- Logo /dt

Cu Mila lui Duninqeu Noi Scarlat Alexandru Calimach.

V.Vod. Domn Tarei Moldaviei.
Veniti blagosloviti patintelui meu de mosteniti inparatie
<are este gattta voua mai inainte de intemeerea lumii, graeste
Dumnezdescul si Evanghelicescul cuvant, catre fericiti Drepti.
Ca bolnav am fost $i mat cercetat, gol si ma; imbracat, in
temnita si ati venit la mine, si care din facerile de bine care
omul ar voi sa pui in fapta, poate sal arate ca face cele dupi
asamanarea Dumnezaestii vointa, fara numai aceasta pre care
biserica Domnului nostru Isus Hristos, mai mult de cat toate
altele o fericeste, $i pre care Dumnezeu sa inblanjeste stapi
nitorii sa slavesc, toata durerea lipseste, iar due odata si insusi
moartea in viati sa preface, si pacatul sa sterge ? Dar cand ?
atunce zicem cand sa alcatuesc cu intemeiere si cu intalep-
-ciune, rauri cu acest fel de curgert gi izvoara neincetat spre
infiintarea statorniciilor. Aceste sufletesti si trupesti folosanta
inbractandu-le, am socottt i pentru cercetarea bolnavilor din
-toata Cara ce s'au incredintat noua dela Dumnezeu, si vazand
ca Doftorii, Gherahil) ci moafile ci Spitaride bold, dupi aseza-
manturile acute de catre cei mai dinainte hotarate, care sa afla
supt epitropia randuittlor intru aceasta boeri epitropi : dar fiind-
z) Chrisovul farmaciel $t. Pascal din Capital.

www.dacoromanica.ro
 47

ca nici veniturile nu sunt cu indestulare, iar unile $i nestatornice,

nici indatorirea Doftorilor nu era dupa asarnanarea datorii ce are
omenirea catre cel fara fatarie Judecator si D-zeu, nici ajungand
a tine vre un Gherah iscusit pentru boalile primejduitoare ce se
intampla la obstie, si mai vartos nici fiind inadinsi doftori ran-
duiti spre cautarea celor saraci si patimas frati ai nostrt ; A-
ceasta stare a saracilor vrednica de toata milostivirea, indem-
nandune a pune in oranduiala Epitropie Casii Doftorilor, care
nici dintru inceput nu au avut statornica ei intemeiere. Iar
pe langa aceasta si prefacerea hotaralor tarii aducand veniturile
mai din nainte intru samtitoare inputinare, care si in ce de-
savarsit incetare Liam vazut oare cum apropiindusa, st cu cuget
Dumnezaesc voind a ne arata insine facatori din nou a acestii
casa, prin a noastra Domneasca tidula am poruncit a sa strange
la sfanta Mitropolie obsteasca pentru aceasta, adunare a tu-
turor boerilor nostri, Etta find st al nostru cinstit si credin-
dos boer D-lui Iordache Roset biv-vel vistier, Epitropul casii
acestie a Dottorilor, care cu amanuntul cercetand si veniturile
casii si platile dottordor, a gherahilor si a moasilor orasulut,
prin a noastra si prin osebita socoteala iscalita, ne tac aratare
ca suma veniturilor dupa asezamanturile cele pana acum, ajung
numai pand la 27000 let, iar plata doftorilor si chirie casilor
lor, plata unui Gharah ispitit si trebuincios, si plata moasilor,
alcatuesc suma piste 40,000 lei pe tot anul, si cu slat de obste
socotind, ne fac noua rugaminte sa bine voim si sa hotaram
adaogirea acestui venit, prin porunca ca sa sa is dela cei ce au
lefe din casa rasurdor, cite doua parale de leu, piste doua pa-
rale ce dupa vechiu obiceiu sa dau la cutie milelor, mai ce-
rand inca prin rugaminte ca sa i intarim prin Domnescul
nostru Hrisov toate cele dupa vremi randuite venituri ale acestii
casa a doftorilor, Gherahi si rnoasa a polittei. Drept aceia in-
demnandune cu iubire de oameni spre intemeierea acestii iu-
bitoare de Dumnezeu fapta, care priveste spre paza Vieti ome-
nest', prin acest al nostru Domnesc Hrisov, din Domnestile
noastre mile, intarim pentru vesnica alcatutre de asezamant
acest venit al doftorilor, adica si acel hotarat de catre proca-
toxi frati nostri, si aceasta adaogire a veniturilor din nou.

www.dacoromanica.ro
 48

I-tai. Dupa hrisovul fericitului Domn Alexandru loan Mavro-

cordat Voivod, va ave aceasta casa a doftorilor venitul ma-
gerii, precum Vaud acum sa lua, adica dupa condica Visterii,
care patru parale la leu, dela acei ce aduc pete proaspat i
sarat cu caice din baltile cele de piste hotar la schela Galati lor,
asemenea i de la cei ce aduc de la baltile Brateul i Gial-
puhul cu card, peste proaspat sau sarat, precum si de la acei
ce incarca pete proaspat sau sarat din balti in cars, sau in
caruti, i nu tree prin Galati, ci tree la alte targuri, cand vor
intra in hotarul Moldovei, sa plateascd cite sase zeci bani de
fie care bou, i care patru zeci b.tnt de fie care cal, i acest
venit at magerii, sa se ea fard osebire dela fie carele macar
de on ce stare ar fi, din care suma dandusa asa sute lei la
Mandstirea Galata metoh al st. Mormant, in tree castiurt de an
cite zoo lei la patru luni, celd lalt tot sa rantaie at casti Dof-
torilor.
II-lea. Dupa hotdrarea iardsi a Hrisovului de mat sus po me-
nit, intarim ca din toate insumaturile Domnetii Visterii, adica
din desatina, vadrarit, gostind 1 vatna, afara de ocne, sa ea
aceasta casa drept venit fdrd stramutare, care cinci lei la pungd,
pe care sai de cumpdratorti dela sine dupa soma cumpardturi,
sau de sa vor strange pe sama Visteriei, in credinta dupa soma
ce va fi sdsa de precum hotarasc ponturile, qi sit fie neschimbat
venit al Doftorilor.
III-lea. Din slujba pogonaritului de (rupt) a toata Cara, dupa
hotdrarea ce sau dat acum, cu adlogire de a lua din slujba
aceasta un venit i cutia milelor, din toata suma ce sa va aduna
in fiesti care an dupd condica Visterii cu hotarare ce sau dat
ca sa fie treii lei i trei zeci si sase bani de pogon, o a treia
parte, va lua casa aceasta a Doftorilor, o a treia. parte Mattis-
tirea SE. Spiridon pentru Spitaluri t cei Lira a treia parte cutie
milelor.
IV-lea. Opt sute lei, ce sunt randuiti a sa lua pe figti care
luna dela casa rasurilor la casa Doftorilor, i acetia sdi is casa
Doftorilor ca un legiuit i vecinic venit a acestii de obte i
folositoare trebuinta.
V-lea. Doua sute lei, ce sunt randuiti a sa da pa toata luna

www.dacoromanica.ro
 49

din vami, dupa aezamantul de mai inainte, hotaram a O. da

i acetia fara imputinare, cu un vecinic i legiuit venit al
acestii casa, precum cuprind ponturile.
VI-lea. Dupa toate aceste intarim i aceasta prin obteasca
anafora adogire a acestut din nou alcatuit venit, a casi Dofto-
rilor, ca O. fie vecinic venit catre cel de mai sus, adica al
acelor doua parale la leu, luandusa de Ia acei ce au leafs in
casa rasurilor, afara de doua parale la leu, care dupa obiceiul
vechiu, au fost randuite a sa da la cutie milelor de unde sa
dau lefile saracilor ; aceasta legiuita wzare a acestor doul pa-
rale ce sa. 14 la cutie milelor, sa va pazi dupa cum cuprind
hrisoavele cutii milelor, iar acest din nou sponu a doua pa-
rale la leu, sa sa ea de la toti acei care au leafs, osabindusa
numai lefile boerilor Capuchehaele a Tarigradalui, lefile epaeli
carnari Domnesti, a slujitorilor i a neferilor hatmanii i a agii,
a taifali Comisii i a Pitarii, a taifali arm4ii i a ispravnicii
Curti, a besli-agalelor, a lui Divan efendisi, a Calemului, a
taifali Dim Vel Postelnic, Insa i din lefile acestor taifale sa
daosebesc numai acele care au lefile mai putin de cinci zeci lei,
iar acei ce au cinci zeci lei i mai mult, sunt supui Ia aceasta
dare de cloud parale, spre intemeerea venitulut acestii casa a
Doftonlor.
Aceste vor fi veniturile casti Doftonlor, iare epitropi, ei si
indatoresc a le aduna, tar vistierii i epitropii casi rasurilor
sa indatoresc in toata vremea spre savar*e necalcata dupa
cuprinderea Domnescului nostru Hrisov, fail a sa aunge cineva
vreo data, i a scadea macar o para din venitul acesta, pentru
care epitropi avand a da sama inainte dreptului judecator, sa
vor sili spre folosul t alcatuirea asezamantului acestue ; oran-
duelile Dottonlor vor fi intru acest chip : cea dintai sa va
alcatui din dot doftori alet profesori, in care randuiala acum
sa afla Dlui Doftorul Plzuk i Efstatie, acett vor ave din casa
Doftonlor, pentru leafs i pentru chine casilor tor, de o po-
triva care noun mii opt sute pa tru zeci lei pe an, tar al doile
randuiala din alti trei doftori, cati sa aiba 1 gerahte spre ne-
lipsita i indelungata ajutorare a saractlor, precum este : ;5mill,
Loren/ i altul al treile, care sa va alege, din care cel intai,
4

www.dacoromanica.ro
 50

pentru leafa si chirie cast va ave pe an, doua mil opt sute
lei, cel al doile doua mii ,case sute let $t cel al tretle, doua
mit lei, si spre mai multi indemanarea doftorilor la sarguinta
cuviincioasa, cu implinirea datornlor intru vrednica cautarea
bolnavilor, le facem Inca asezare cu hotarare nestramutata, ca
acela doftor carele intru slujba sa, cu sarguinca se va afla ne-
lipsit in curgere pans la doua -zeci ant, data dupa aceia din
trupeasca slabiciune s'au neputinta vederat cunoscuta nu va
pute a mai urma lucrarea mestesugului sau, pentru unul ca
acela ocarmuirea si Epitropiea acestii casa, sa fie indatorita al
pune la tale cu o leafs cuvtincioasa si ajutor dupa trebuinta
spre inlesnirea vietuiri sale, ca o rasplatire pentru osardie ce
au aratat in slujba sa. Catra aceste indatorim si pe boeri epi-
tropi ai agestit casa a doftorilor, ca sa aduca un gherah is-
cusit fail vreo prelungire cu plata de trei mit lei pe an, din-
tru acest venit, bez chtrie ca si lui, afara de doftorul temniti,
care are ate una suta cinci zeci lei pe liana tot dintru acest
venit, alma de doua moase luta' $i al doile, care si aceste
au leafa for randuita ate o nne opt sute lei, afara de chirie
casilor lor, si Mara de doftorul dela Barlad, care are trei sute
sai zeci lei pe an, dintru acest venit al cast doftorilor, intru
acest chip va fi numarul doftorilor Iar noi ca niste insine fa-
catori a acestit casa, si a eparopit Doftorilor, numind anume
pe cet ce dintru dans' nt au aratat acum, hotaram ca de a-
cum dupa obtceiul ce s'au %inut ca un lucru obstesc, sa se
faca alegere doftorilor in vremea cuvincioasa si a gherahtlor
si a moastlor, de catre veliti boeri ai pamantulut si lefile sa
vor plati du pa tocmehle ce vor faci cu D-lor boeri st epitropi casi,
insa cu acest fel de chibzuire si indatorire si desavarsit hotarare, a-
dica acesti doftori, Gherahi st moasa sa fie de acum tots indatori ;i
si cei ce sa randuesc acum st cei ce dupa vreme sa vor randui,
a alerga cu sarguinta la trebuinttle si chernarile, nu numai a
boertlor, ci de obste si la saraci si ticalosi, spre care aceasta
si cuvantul evanghelicesc it indatoreste, ca suntem datort noi
cei tar: a purta slabaciunile celor neputtnciosi. Drept aceta
aceasta socotire ce sa intemeiaza pe simtirea omeniri, D-lor
boeri Epitropt sa o faca cunoscuta doftorilor, gherahtlor $t

www.dacoromanica.ro
 51

tnoasilor, in cat on in care teas, noaptea sau ziva, sau din

partea boerilor sau a chrosulut bisericesc, sau din partea celui
mai de jos sarac si strain vor fi chema ;i, sa nu indrazneasca
vre unul a pune pricinutri de ingreunare, sau a prelungt mer-
.gerea pe a doua zn, din care sass primejduiasca vieata oame-
nilor, ci sau cu a lor trasurd sau pe jos sa alerge spre ajutorul
celui ce patimeste in vremea cand sa pedepseaste de boala, si
sa primejdueste, caci intr'alt chip, data fara vederata si bine
.cuvantata trupeasca neputinta, on care din doftorii fara mus-
trare de cuget pentru infricosatul raspuns ce are a da inaintea
vazatorului a toate, Dumnezeu, cu ne sfieala va calca acest
asezamant, facandusa aceasta cunoscuta la stapanire, sa va scoate
din numarul doftonlor, si tocmeala ]ui sa va strica, si el intru
nimica sa va socoti; asamine sl moasele si gherahii vor alerga
.cu osardie la cei nevotasi, de la care sa nu nadajduiasca a lua
vreo plata, fara numai de la cei in putere, cat va fi prin pu-
tinta si cu vointa. Si inplinind doftoritle lor, vor dobandi si
Domneasca spnimire, si vor ave cei intat doftorii si cel intat
gherah, si cute cinci spre zece scutelntci, iar Spitarie Tailed sci
va faci in Ept pe uhta cea mare, precum pi mai inainte au fort,
va fi intru toate nesupcirata in cdt nici Arineotros (Doftorul
cel mare al Domnesti-noastre curl s4 nu sci atingd de ddnsa. Iar
Iboeri Epitropi inpreuna cu doftori Politiei, vor cerceta cu ama-
nuntul doftonile care vor fi in trebuinta a sa lapada pentru
vechime, sa cerceteze si preturile cumparaturilor, si sa aseze
preturi hotarate la doftorii, ca sa nu sa vanza far numai
cu pretul lor cel cuviincios, fara a pncinui pagubire obstiei.
Inn u acest sa cuprind toate asezamanturile pre care noi le
ihotaram si be intarim, randuind venitun intru ajuns si cu pri-
sosinta., a lefilor doftorilor, si a gherahilor si a moasilor ora
intemetem si Epitropil ca st acestia a doftorilor, indato-
randui spre a priveghe intru aceasta bine primita si sfanta fapta,
pentru care fiesti care crestin are as da sama a nadajdui sufle-
teasca mantuire, a sa ingriji sa adune veniturile tad. imputi-
mare, in vremea cuvinciOsa, a plati lefile doftonlor, pazind
intocma datoritle lor, tar cand va prisosi bani la casa doftorilor
nu au a intrebuinta nici o data acei bani la vreo alts tnaba,

www.dacoromanica.ro
 52

fara numai la acest lucru de obste folositor i de oameni-

iubitor, asezand si profesor pe cei mai ispititi, plcitind chntru
aceste fi doftoriile acelor saraci ce nu vor ave stare a ploti de la
sine. Iar pre cei ce vor primi in unua noastra ocarmuirea
tarei acestia, luminaci Domnt frap nostri, cu plecare de cu-
getare crestineasca ii poftim a create si a aduce spre mai multi
intemeiare evanghelescul cuvant a mantuitorului nostru Dum-
nezeu, pentru vecinica for pomenire, lauda si sufleteasc5 man-
tuire. Scrisusau hrisovul acesta la scaunul Domnit mele In.
Orasul Esii, intru a cloud domnie a noastra la Moldavie ins
anul dintai. La anul 1813 August 2.
To SCARLAT ALEXANDRU CALIMAH V.V.
Vel-Vutier
(Sigi liul cel mare al Statului).
(Academia Ron-kina)

Traducere din limba rusA

'De la poliita orafului Bucuresci

1) In urma prescripciunei domnulul presedinte plenipotentiar

al divanurilot, general de divizie si cavaler Zeltuchin, de la
23 Apnlie, cu No. 4604, permitem supusului strein Mihael
Eckhardt sa deschida in orasul Bucuresci o pharmacie, si s5_
vinda din ea inedicamentele dupa receptele examinate de func-
tionarul medical pentru cart i se va libera de policie o lista..
Anul 1822 luna Aprilie in 25 zile.

Po 11(ani: (ss) Locot-colonel Purikevitz

No 488 Secretar . (ss) Cofstew (L. S.)-

I) Chrisovul tarmaciei Schuster, Bucureti,

www.dacoromanica.ro
 53

V S A kl -.---
I
In
Ca
W

i
La-

v ,_,,
, r 27.9cy- , ee---
IP .:9 ,Z.Le ,......d. 77..,......,
0. egI
2,, t.i. ,-4. ..., Cre,..-ejo .7., f .-ee..;.-c...-,..... ....
A
. A :-4,

st."-a.* Le4feet49,7.,-.3-f..-c et .....v. .e, <4../.. e-..---a4; 2 i ke,-5,.., e--e

"cci,t,.. YO -e-e4.,2-a,Le 14,-e-e, ,.e-,,fice-t-% y s-e-eee.

s
.6m4./:.,1 .9,rig9v Yx-r.7 I Oat,c4-71,4,0.11 .daciove.

a 941-0 "KA ,e...-?toc4v40 c,,,,,g

oe-en="--..,...ory I-C-44,^0-71y aGeet-PmL4

4
./ e='-----.04

....-34
9mt.,.......te,..--

,4,....,,t",
ofA44*e.t...;/

69.-...0. -
4, ,1,2
es-z

5:,e,t,e

iiii------72.....--, , ,
4.7,7c-, 11-2,..r.....A.--7
----e_n,

Ministrul afacerilor streine certifica conformitatea presentei

- traducers Si semnaturei d. G. R Samureanu, interpret jurat in
.acest minister.
An r892 Luna Mai, in 12 (24) zile.
Ministru Edg. Mavrocordat

www.dacoromanica.ro
 54

suaL100.7.1.1. VIOY, sa .0. a *wt..

yfrric4a).* eldirsky./. :gra. .14 LIG 4,9y. 6):11-7..r Lf 744.
9Z- .7%, et 71%ir & Ay...Ay fv, AV+ 40. 40)-s A.47 y
.A a.... au... 1r ..."4"4.1 '14
ma? Asawale :#47,41";ba..'
sladov
, ...pd.. V;
sba
Z.,.
4.01.1.Aw

vats t. Ca+, 4.. /r. s 9r.

"
-r*T-P`

:41 a.. Js "a' a7, f.'

I a... 'ea,: .146
.177 .

rep, ie, ...ow. an Lc...ft.. mi./ ti ... sae liiy71- rad "r4

:AI*?
eteryi Lit! Wt.
.64?get4a%a,

p. rY
.4y
r- a yary .41 r.
01.e. fi. MIA 4r,46k..4,,.. : ;1' "
ete

exsa),"4-..,4"'""
Ife't?* a ')16;:a& `Win tir- 1 le "Ir. b 7.4 7* os' aps. 0 .4..:"." d,c,dr 6..";

5,:vr
yin wir 1g7/2..
raywrft.;41., 6.11/16J'rl
/.S/ 64. .fir. .
A",i
,
W. re;
train* k, ;n'
, No: 19,:*
.
Irma.
e..."76 a To ,
4.4.10'7
01.:1/

-.A.-
411 L.
7
. eft. se ct, aeruG-448... 9' "."'"
., ar94'..#,0 r,
tor
;I;r 1S,;10 84 ;k r..
NS cP es.mytyar

"" " 401 Aft;:...riftfty.1 &14

u//' ad'
r.Iseaseet- Pow.CO: e. a:4 A/.. ; Ar. 7:r
'* jteje 0 * 9.`14.'14."`'. 6)%.0' Cr' eii, llr
T. a rweil:.-7 ..0'.'ena d-si 10. Lir G b. v4. e :Wow): 9."." 4.4:47
frt,A Z QS, rft ty1 ry ;pa. /7 4.1-94.7 Q4. c/j....
41., 74.1'7 7ae
mom, a't 'ma., Cd 4, /44:
.4 ;) ujA1
. .
+.110t.ihir s: 45/
epr
a:5:s. . 4,464-1
65,4ifa
/no

1) Cu mila lui DumneKeii, Noi loan Sandu Stuqa F .Vod'

Doran lard Moldaviei.
Una din datoriile N6stre find ,s-i resplatire jertvilor ,ri a oste-
nelilor ce fie film carele din patrzoli nail crulat nici sail dosit la
invaluirile aceste ale patriei NOstre ; Nu am trecut cu vedere pe-
loan Vasiliu spifer, carele in 161a vremea tulburarilor patriei'
si a petrecerei imparateftilor octi aice, numai sineur at fost ne-
clintit, pi nici cum sat crufat spre a intimpina cu doftoriile tre'-
r) Chrisovul Farmamei eLa Paracelsuss, E. Goldharner.

www.dacoromanica.ro
 55

buitOre in totd vreme atdt pe ostafzi pre puternicit Nostre Imparapi,

cdt fi pe spttalul obitesc de la sf. Spiridon, cum fi norodul ci RI
afid awe in oras. Asa dar fiind ca insusi sail aratat cu cereri
catre Domnia Mea ca sa i sa slobOda vole a deschtde cu a sa
cheltuiall pe langa cele lalte spitarti ce sunt in orasul Iasii, si
o spitarie a sa, intru care sa tie tot feliul de doftorii, inda-
torinduse ca in tots vreme sa le alba curate, prOspite si cu
indestulari, alcatutte cu ce mil marl scumpatati dupe mester-
sugul spiteresc, si sa le vanza cu preturi mai efteni de cat
tote cele lalte spiterii. Pe Tanga care aratandune si origtnalul
Hrisovului ci castigasa spre aceasta de la Procatoxul Domniei-
Meli la let 182o, Octomvri, si privind ca aceasta certre a sa
nu este de stricaciuni, ci mai vartos de folds si indemanare
obstii, daruim si intartm prat acest al Nostru Domnesc Hrtsov
sloboda vot numitului Ioan Vasthu spiter, de a'si deschtde dupe
cerire sa o spitarii aici in oras, in care sa atba a tine st a lucra
tot feliul de doftorti, ingrtjtnduse purure ca doftoritle sa fie
bune, curate, cu indestulare si alcatutte cu tOta oranduiala ce
cunoscuta a mestesugului spiteresc, si vinzarea for dupa fa-
gaduinta sa urmezt cu preturi mai usurate de cat pe la alte
spitarii. Iar pe Tanga aceasta, hotaram ca si spiterta sa avend
acelas privilegiii cit au celelalte spitarti ale orasului, sa fie scu-
ma st aparata de banii agiutorintii si de tote alte on ci dari
si angaril, precum st una calfa i trei slugi al spitarii, find din
oamenii stremi si fara vre un amestic de bit- in pamantul
acesta, sa fie scutiti de birnl visterti si de tote alte dari si ha-
valeli ci vor fi asupra lacuitorilor Orel, elf intru nimica si cat
de puffin sa nu fie supara ;i. Poroncim dar Domnia me D-tale
Vel aga si tuturor altor ci sa cuvine, sa aveti a urma intocmai
dupa hotarire Hrisovului acestuia at Domniei Mele ; Iar pe
luminatil Domni frati al Nostril, carii din pronia Ceriasca se
vor orandui in urma Nostra obladuitorl pamantului acestuia,
poftim nu numai O. nu stramute acesti de mai sus hotarite
spre obstescul folds, ci mai vartos sa intariasca si sa adauge
ceia ce sar gasi de cuviinta pentru a Domnii-Tor sale lauds si
purure fericita pomenire Sail scris Hrisovul acesta la scaunul

www.dacoromanica.ro
 56

Domniei Melt in orasul Iasii, intru ce dintai Dotnnie a Nostra

la Moldavia in anul intai.
la let 1823 Ianuar 1
Noi LOAN STURZA V.Vod.
(I- P.) Petraehi Sturza
Sail trecut la condica Visterlei Vet- V utter prow
Is. Iacov Veisa, Sardar

Noi _roan Sandu Sturc4a Volvold cu mils lui DumneKeu Domnu

ferei Moldovei.
') Se face sate cu aceasta carte al Domniei mele ca prin
jalba ce mi-au dat Iosip Leiter de aici din Iasi ce au aratat
ca sint opt ani de cand se afla slujind in aceasta politie cu
mestesugul spiterescu fiind spiteria ce era deschisa in targul
de jos si ca in vremea intamplarilor acestor de ostiri ii s'au
pricinuit foarte pre pagubire, pang ce in urma iau ars si spi-
teria arclindu-i si toate lucrurile spiteriei, retete scrisort si on
ce alte au avut si ramaind in ce de istov stangere asupra caruia
aratari au facut rugaminte ca spre a nu remane lipsit si de
chivernisirea acea de toate ziva a pitrecerei, sa it se sloboada
voia prin cartea Domniei mete de a deschide alta spiterie aici
in Iasi pe numele seu si cu insusi a sa cheltuiala; deci cerce-
tand Domnia me $i mai intai incredintindu-ne ca numitul a
slujit politiei acestei in curgere de 8 (opt) ani cu cinste si cu
vrednicie si ca in vremea acestei ostiri ii s'au pricinutt cu a-
devarat multa pagubire, nu i-am trecut cu viderea rugamintea
i ca unul ce n'au incredintat ca este si ispitit st de cunos-
cuta vrednicie in mestesugul spiterescu cat prin aceasta carte
at Domniei mele ii dam vole si slobozenie ca sa deschida o
spiterie a sa aici in oral la locul ce va gasi si se va socoti mai
cu indemanare si pentru alisverisul seu si pentru trebutnta
targului, in care spiterie volnic sa fie a lucra $i a tine tot feliul
de doftorii dupa randuiala spiterilor sarguindu-se si ingri-
iindu-se ca sa alba pururea doftoriii bune curate si cu toata
indestulare spre multurnirea obstiei a orasului si spre mai
multi indemnare rivnei seale pentru sporirea folosului si a
i) Chrisovul farmaciei Ion Engel din IV..

www.dacoromanica.ro
 57

inlesnirei obstie in aceasta trebuinta a doftorielor, hotararn

Domnia mea ca spiteria sa nu fie suparata si scutita cu totul
de bani ajutorintei si de toate alte on ce clan si angari vor
fi asupra altor dugheni, asisderea si una calfa ce va ave la spi-
terie si piece oameni stilt* fdra bir $t fail nict un amestec
in pamentul acesta pentru slujba spiteriei se fie scutit de bi-
ruri si de toate alte on ce dari si havalele vor fi asupra lo-
cuitorilor terei. Poruncim dar Domnia mea Dumitale vel Aga
si tuturor altora ce se cuvine sa se urmeze de catra toti in-
tocmai si desavarsit dupa carte acesta a Domniei mele carele
s'au intarit cu a noastra Domneasca iscalitura si pecete.
1823 fevruar 7
N.oi 10AN STURZA Voivod
Petrache Sturza
Vel-Vistier prow
S'a trecut in concha
Costache Veisa, paharnic

Io Ioan Stuqa V.Vod., cu mils lui Dumnqeu Donznul Tarei

Moldovei.
*) Sa face stire cu acest Hrisov a Domnit mele pentru Iacob
Garocinschi Spiteriu, ca rile prin jalba ci au dat catre Domnia
me, au facut cerire si rugaminte ca sa i O. dei voe prin Dom-
nesc Hrisovul nostru, di a dischide cu a sa cheltutala o spi-
tarie in Targu Pietri dela tanutul Neamtului, spre obsteasca
inlesnire Targovetilor in trebuinta doftonilor. Deci dupa jaloba
sa incredintanduni Domnie me ca in targul acista urmeaza
greutate st ni inlesnire in trebuinta doftorulor si cal nurnitul
dupa incredintare ce sau luat de la Dumnealui Arhiatros a
curtii, este cunoscut si ispitit in mestesugul Spica; icesc. Nu
iam trecut cu videre rugaminte, ci iata prin acest al nostru
Domnesc Hnsov, it dam voe si toata slobozenia di a dischide
cu a sa cheltueald o Spitarie in Targ aratat al Pierrii, in cari
sa aiba a lucra si a tine tot fehul di doftorii ingrijindusa ca
doftoriile sa fie pururea, bune, curati, cu indestulare, si aid-
tuite cu toata randuiala ace cunoscuta a mestesugului Spitari-

*) Chnsovul f armacief Vorel din Piatra Neamtu.

www.dacoromanica.ro
 58

cesc, facand vanzare for cu preturili celi mai usoare, si mai

5i
mdsurate ce se poate, spre inlesnire Targovetilor de toata stare
in trebuinta ci vor ave de doftorie.
far pi langa aceasta Hotaram ca si dugheana Spitarii sa fie
scutita de bani ajutorintii, si di toate alti on ci dari si an
garalt nesuparandu-sa de catre nimene intru nimic si cat de
putin, diosebit o calla 5t trei oaineni ci va ave din oamenii
straini in Spitard, sa fie scutiti de birul Visteriei, si di toati
darile si havalelile ne suparandusa intru nimic si cat de putin
de catre nimine.
Poruncim dar, Domnia-me Dv dregatorii ai tinutului, gi
tuturor altor zapcii, sa se ui meze di catre toti intocmai dupa
hotararea Hrisovului acestue a Domnii meli, si in cats vreme
Jacob Spitariu va tine Spitdriea sa in oranduiala cazuta, cu
dottorii bune, curate, si di amns spre indestulare targovetilor
dupa trebuinta, nimene altul sa nu fie volnic a dischide alta
Spitarie in targul acesta, ramaind a fi lucraroare numai Spi-
tarie numitului Iar pe luminatti Domnii fratti nostrii cari
din pronie cereasca sa vor orandui intru ocarmuire tam acestie
in urma noastra, Poftim nu numai sa nu stramute aceasta
miluire, ci mai vartos sa o a adaoge, si sa o sporeasca intru
a Domniilor sale vecinica pomenire.
Scrisusau Hrisovul acesta la scaonul Domniei mele in ora-
sul Iasii, intru ce intai in al treile an a Domniei noastre la
Moldavia. la let 1825 Maim 26
./o 10AN STURZA V.Vod
(Stgthul cel mare al Tare') Vel- Vistier prow
Sau trecut la condica Vlstertei
lacob Isclna, Sardar.

Cu milli lui Dumnezeii, Io Ioan Sandu Sturza V.Voi Dom-

nul lard aColdaviet.

Sa faci stiri prin acest Hrisov a Domnii mele pentru Gheorghi

Vasilicovki Spitar, carile prin jaloba ci au dat catra Domnia-me,
am facut cerire 5i rugaminte ca sa i sa dei voe prin Domnescu
Hrisovul nostru di a dischidi cu a sa cheltuiala o Spitarie in

www.dacoromanica.ro
 59

Targul Falticemlor, spre obsteasca inlesnirea targovevilor in tre-

buinva Doftornlor. Deci dupa jaloba sa incredinvandune Dom-
niea-me, ca in targul acesta urmeaza greutavi si ne inlesnire
in trebuinva doftoriilor, si ca numitul dupa incredinvarea ce
sau luoat dila D-lui Arhiatros asuprai este cunoscut si ispitit
in mestesugul spivaricesc, nu iam trecut cu videre rugamintea,
ci iata prin acest al nostru Domnesc Hrisov, ii dam voe si.
toata slobozenia di a dischidi cu a sa cheltuiala o Spivarie in
targul aratat al Falticenilor, in cari sa alba a lucra si a vine
tot feliul de doftorii, ingrijinnusa ca doftonile sa fie pururea
bune, curati cu indestulare si alcatuite cu toata randuiala ad
cunoscuta a mestesugului Spivaricesc,' facand si vanzarea lor,
cu prevurile celi mai usoare si mai masurati ce sa poati spre
inlesnirea targovevilor de toata stare in trebuinva ce vor avea
de doftorii.
Iar pi !hp' aceasta hataram ca si dugheana Spivanei sa fie
scunta de bani ajutorinvi si di toati alti on ce dari si angani,
nesuparandusa de catre nimene intru nimic si cat de puvin.
Deosabit o calfa si trei oameni ci va ave din oameni stratni
in Spivana sa, pentru trebuinva si slujba spivaril, sa fie scutivi
de birul Vistieni si di toati darile si havelelile, nesuparandusa
intru nimica si cat di puvin de catre nimene, Poruncim dar
Domnia me, Dv. dregatoni ai vinutului, si tuturor altor zapci,
sa O.' urmeze di catre tovi intocmai dupa hotararea hrisovului
acestue a Domniel mele, si in cata vremi .numitul Gheorghi
Spivar, va vine spivaria sa, in randuiala cazuta cu doftorii bune,
curati $i din ajuns, spre indestularea targovevilor, dupa tre-
buinva, nimini altul sa nu fie volnic a deschide alts Spivarie in
targul acesta, ramaind a fi lucratoare numai spivaria numitului.
Sau Scris Hrisovul acesta la scaunul Domnii mele in orasui
Esii intru cea dintai Domnia noastra la Moldavia, in anul aL
patrule. La let 1825 August 3o.
/o IOAN SANDU STURZA V. Vod.
(Sigiliul Domnesc) Teel- Visher procit.
S'au trecut in ccndica Hrisoavilor
Iacov Vasa, Sardar.

www.dacoromanica.ro
 60

Cu mila lui Dumnivu, Noi Loan Sandu Stutvi Voivod Tarii

Moldavei.
1) Se face stire cu acest Hrisov a Domniei mele a de a pu-
rurea privind Domnia mea, fencire si inlestnrea cea mai de
multamirea opstie intru tote, mai vartos imul ;ire celor ce sunt
sistimatici5te $i indreptatire vietutrei st sdnatatei nOstre, am
luat amintea la jaloba ce ne au dat Iacob Verojenschi cu ara-
tare ca fiind el destoinic intru tinerea si deschidena unei Spi-
-tern atci in Jasi pe Tanga cele ce sunt acum cu toata indestu-
larea si in cea mai build fiinja ,si curate, nu numai ca nu va
da vre-un cusur de insercinaria sa aceasta ce si deapururea le
va avea mai efttne de cat la alte Spiterii, incredintando aceasta
cu buns cugetaria a sa si lucratorea dovada, si legatura ce face
prin jaloba. Dupa a drum jaloba socotind Domnia mea ca o
..cerere ca aceasta a numitului nu numa ca nu poate fi de vre
o sminteala ci mai vartos din protiva spre folosul obstesc,
ipentru ca .cu cat vor fi mai multe Spiterii, cu atata si inles-
nirea in indemnarea mai multi va a fi obstie, bine am voit
asupra acestui lucru, sl had a in acest Hrisov al Domniei
Mele se da voe st slobozenie numitului Iacob Verojenschi ca
_se pots a deschide aict in Jasi asa Spiterie in care se aiba a
itine si a lucra tot telul de doctorii, ingripndu-se pururea ca
doctoritle se fie bune, curate, cu indestulare, i alcatuite cu
tota oranduiala cea cunoscuta a mestesugului Spiteriei si van-
zarea for dupa fagaduinta cu pre ;uri mai usurate de cat la
-alte spiterii $i cu tota deplinatatea, in cat nu numat a nu da
vre o sminteala, ci mai vartos a fi de tota mul ;amirea tuturor
de obsti. Tar pe langa aceasta hotaram ca st Spiteria sa avand
acelasi privilegiu cel au cele lante spiterii ale orasului, se fie
scunta de banii ajutorinni si de toate alte on ce dari si an-
grii. Precum si : una : can, t trii slug' ai sprteni fiind din
oameni straini si fara vre-un amestec de vre'o dare in paman-
tul acesta se fie scutiti de btrul Vistieriei si de toate alte dari
4i havalele ce vor fi asupra locuitonlor tarti, intru nimica $i
cat de putin sa nu fie suparati, poroncim dar Domnia mea

.1) Chrisovul Farmaciei Dr. Racoyitra, Iassy.

www.dacoromanica.ro
 61

Dumnisale Vel Aga, 1 tuturor altor cui se cuvine se aveci a

urma in tocma dupa hotarara Hrisovului acestuia al Domniei
mele, Iar pre lumina0i Domnit fraci ai nostrt care din Pro-
nia cereasca se vor orandui in urma noastra obladuitorii pa
mantului acestuia, poftim nu numat se nu stramute aceasta
de mai sus hotarare si asazare spre obstescul folos, ct mai
vartos se intareasca, st se instatorniceasca pentru a Domniilor-
sale lauds st pururea fericita pomenire. Sau scris Hrisovul
acesta in orasul Iasi la scaunul Domniei mete in-tru cea dintai
Domnie a nostra la Moldaviu in anul al IV-la la let . . .
1826 Marti 11
ION SANDU STURZA r. 'rod
Visternw Pro=
(L. P )

Cu Intla lui Dumnezeu, Io ban Salida SturdKa Te -Vod, Doomed'

Tetri7 aColdaviei.
Oranduit find obladuitorilor Domni de a past pentru su-
pust obladuireil or pururea parinteasca ingrij ire, de a sargui spre-
ocrotirea tor, de ale apara dreptattle, st in sfarstt de a inlesni
si insust intru ale petrecirt si ale sandtaci, nu neam aparat
nici not in cite prilejuri nt s'an dat pang acum de a arata in
fapta plecare ravni noastre spre cea de obstea folosinta, si acea
in parte catra fireste care dupa drepta'ctle for cele cunoscute,
in cat au putut fi aceasta prtn putinta noastra.
Luand dar aminte si pentru una din Spicariile orasului Esti
ci din invechime au fost a Sardarttlut .Alexandra Teenier, iar
in urma pan la razvratirea intamplata aicea la anul 182o, aft
fost a lui Costake Desila, ca in intamplarile rizvratiri baja-
narinduse si numitul Costake Destro., au remas intru nelucrare
ipana acum, iar acum intorcandusa numitul la urma sa, prin
jaloba ce au dat catre Domnta mea, au tacut rugaciunea ca
sa aiba voe as deschide iarasi Spitaria sa, mai vartos ca toati
uneltile celi spre acest mestesug lucratoare, le are de atuncea
depline, care unelte ca unite ce pretuesc catava soma de bani,
data vor fi intru nelucrare si oprite, i sa pricinueste pagubirea
si saraciea cea de istov, in vreme cand intamplarile aceste hat

www.dacoromanica.ro
 62

adus simcitoare struncinare start sale, mai ales afiandusd si cu

casa gre insdrcinat.
Domntea mea incredintandune de adevdrul aratarilor sale,
precum si a numitul Costake Desila sau purtat cu ravna si
ne pregetatd osdrdie intru a multamt obstia politiei cu lucra-
rea doftoritlor, vdzand st legatura sa, si inchizasluirea ci prin
jaloba sa aratd ca st de acum inainte cu aceasi silintd si sat--
die sa va purta, numai putin indatorandusa *Inca si cu precul
doftortilor de a urma mai jos de cat la alti, tar doltoritle le va
ave totdeauna bine lucrati, proaspin st curate, Nu earn trecut
cu viderea rugAciunea ci neau facut, ci socotind Inca ca a unui
asd mestesug inmultarea nu numai vre-o stinghireall poate
pricinui obstiei, ci din inpotriva multi inlesnire si multdmire
tuturora. Tata prin acest Hrisov a Domnil mele, ii dam toata
voe si slobozdnie de as deschide Spitdria sa iardsi aicea in tirg,
cu toata buna Hindman si tanirea in buna starea a dotto
riilor curati st bine lucrati, dupd cum sail zis si proaspdte a-
vandule tot deauna, lar din cele vechi nici de cum nimica,
ca unul ci acest lucru iaste foarte gingas, si privesti la scum-
pdtate vietii st sandtati norodului. Iar dupa aceasta intarim gi
privilegluul ci lau avut aceasta Sprcarie, si hotardm ca sa fie
scutita si aparatd de bani ajutorincii si de toati alti ddri si
havaleli, ne supdrAndusa intru nimic si cat de putin. Precum
si trei calti ct va avea in dugheana, sa nu fie suparati de cage
nimine cu cerirea de vre o dare sail havaleli spre a pute data
de slujbile $i trebumcile Spitdril, pazindusa acest privileghiu
intocma cum sa urmeazd si la alte Spitdrii. Spre aceasta dar
sail dat acest al nostru Domnesc Hrisov, imam cu a noastra
Doamneascd iscalitura i pecete, poruncind Dumisali Vel -aga,
si tuturor altor Zapcii, s aveti a urma intocma dupa hotd-
rarea hrisovului acestuea a Dommei mele. Pofttrn si pe lu-
rnina0 Domni fravi nostri, cari in urma noastrd din pronia
Dumnezdiascd sa vor orandui oblacluitorii pamantului acestuia,
-nu numai sa nu stramuti aceasta cuprindere de asezare si
privileghiu, ci mai vartos sa intareasca i sa instatorniceasca
pentru a Domnitlor sale lauds tericita.
Sau sum hrisovul acesta la Scaonul Domniel mele, in orasul

www.dacoromanica.ro
 63

Eii, in anul al patrulea a acei dintai Domniei noastra la

Moldavia.
la let. 1826. Martie 17.
fo IOAN SANDU STURZA V.Vod
(Sigiliul Domnesc)
Vel-Vistiet Prow
Sau trecut la Condica Vistienei de Hnsoave

Prea Militate 'Doamne,

Fiindca spre obtesc folos a micei noastre politii, ceri tre-
Immo ca sa avem o spitarie mai de isprava in care sa se afle
tote feliurile de doftorii, care spitarie ni este intarita t prin
Luminat Hrisov atat de la procatoxii 'Domni, precum i in-
susi de la Inaltimea Voastra, i pentru ca spiteriul acest cel
avem acum, nu'1 urmeazi, a'i pazi doftoriile sale, atat de
a'i tine in spitaria sa doftorii bune i prOspete trebumciOse
i folositOre pentru on -care intamplatoare feliuri de bole, i
pe Tanga aceasta i cu alte neplacute urmari sa porta, care tote
aceste nu pot fi suferite atat obtiei nOstre cat i insui Dof-
torului `1Leculai Lafari ci acum de curand cu obteasca leata
sail alcatuit (de accrue isprava, i ca are desavartta tiinta i
iscusinta la meteugul Doftoricesc, insui Arhi-iatrosul Curtei
Gospod, Inaltimea VOstra are deplina ninta) nu sa afla mul-
tamit cu doftoriile ce tine spi ;erul acesta. Pentru aceasta ne
rugam Inaltimel VOstre ca sa fie Luminata poronca catre Arhi-
iatrosul Curtel Inaltimei VOstre spre a alege un spiter cu de-
plina tiinta la meteugul spitariel carele sa aiba i tot feliul
(lc doftorii bune i folositoare, i sa fie ne lipsit din spitarie in
toata vreme i in tot ceasul zi i noapte, i sa ni sa trimeata
aice ca sa sa aeza carue sa i se deie i Luminata poronca
catre Dragatorii tinutului acestui ca sa se iei i Hrisovul Spi-
tariei ce este la mana spitarului ci este acum i sa steie la acel
re va randui, 1 vecinica pomenire ye ramane Inatimei Voastre.
A Inalimei Voastre prea plecate slue:

(ss) lordachi Manu aget ; Mielescu, ban; Neculal Greceanu

agd ; N. Sturdza, Enacachi Lambrino, spat.; G. lamandi, coffin ;
Gh. Oprisanu, pah.

www.dacoromanica.ro
 64

D-lui Arhi-iatrosul Curcel Gospod va pune in lucrare cele-

cuprinsa in jaloba aceasta, tacendu-ni-se cunoscut st noa.
1826 iulie 17
(ss) Enachi, Ban

Prea Inal(ate Doanine,

Dupa luminat Buturdiul Inaltimei Tale ce sail dat la jolaba
boerilor locuitori din tirgul Barladului cu vii nemultamire asu-
pra spiterului din acela targ, si cu cerire ca sa li se aleaga alt
spier de catre mine, urmator fiind luminatei Porunci, am so-
cotit cu buns chabzutnta si am gasit de vrednic st destoinic
acestui folositoriii lucru, pe D-lui Spiteriul Craos, avand buns
stiinta de himica si desevarsit mester intru amestecare $i plas-
muire doctortilor, care pot incredinta Ca va fi si spre folosul
celor ce patimesc de bOle, si cu multamire tuturor de obste
pentru hunele sale purtari ; avand indestula practica a face cure
la bole intamplatOre. Pentru care nu lipsesc a instiinca ; iar
ce desevarsit hotarare, ramane la Inalta intalepciune a Inal
%imel Tale.
1826 Julie 20
A inalltmei Tale pre plecata sluga
Toma Noe, Spicer Gospod.

TITLU GOSPOD. No. 34.

Vazindusa de catre Domnia Me tanguirea orasenilor Barla-
deni asupra numitului spiteril ; asemenea incredintindu -ne si
pentru alegere de vrednic a spiterului Craos, hotaram sa se
aseze cu vita statornicia in locul celul ce ail fost, dator fiind
a sta cu tOta privighere st silinta a nu da cat de putin cusur
la tote cele ce atarna catre a sa indatorire.
Poroncim D-tale, Vel-Vistier, ca prin Dragatorii cinutului
sa se e st Hrisovul ce au avut acel spicer scos si sa se de a-
cestui randuit pe numele seii. Precum hotaram si intarim sa se-
urrnezi.
(L. p Gospod.) 1826 lull 22.
Vel-Logoftit prow.

www.dacoromanica.ro
 65

Cu mila lui Dumnevei Io Ioan Sandu Sturvs V.Vod, Domnul

Tar' Moldavia.
Sd fad stiri cu aceasta carte a Domtnei mete ca prin jaloba
ci au dat catre Domnia me Filipu Naiman Spi ;ar i Hirurg de
la Spitalul din Esi a Sfantului Spiridon, au facut aratare ca el
di multi vremi sa afla slujind acestui Spital cu multi salinta.'
$i osardie, si osabit afara de Spital catra toata obstia sau aratat
cu indestula priintii prin mestesugul sail, dupa cari si casato-
rindusa aice au castigat si mosie si alti acareturi aice in pa-
mantul acesta, rugandusa ca sa ni milostivim asupra sa, si dupa
cum altii cari au slujit sant miluiti $i aiutatl, s-1 cupridem $i
pe numitul cu oares care inpartasire din Domnestile noastre
mile, spre cunostinta trudnicilor sale osteneli si priincioase
slujbe. A caluia jaloba ascultandusa cu luare de sarna, am so-
cotit de cuviinta a i sa faci i numitului cuviincioasa cuprin-
dere de miluire, si ca unul ci st statotnicindusa in pamantul
acesta, sa poata socoti intre pamanteni, nu iam trecut cu vi-
dere rugaciunea lui, ci dupa cercetare ce s'aii facut aflandusa
aratarile lui adwarate, milostivindune asupra sa, iata i s'ail dat
aceasta carte a Domniei meli, prin care hotaram ca numitui
socotindusa intre priviligeti pamantului, sa aiba toata aparare
si ocrotire dispre toati darile si havalelile de apurure.
Osebit si la slujbile insumaturi a Visteriel sa aiba a scut'
toata suma ci va ave, adica of de plata gostini, stupi i (rupt)
de plata desatini, si vinul de plata vadraritului, pe cari acest
bucati fiind drepti a sali, si vinul din adivarati viile sale, ni-
marui sa nu dea mmica, precum $i zeci liude oameni
straini cis va pute gasi si aduce di acum inainte de piste hotar,
fara nici un amestic de vre o dare cu lacuitoril Carl, ne fiind
din cei stramutati de la un loc la altul, nici din cei fugiti la
balta, adeveriti fiind si prin marturisirea Domniilor sali drega-
torilor di maigini ca sunt straini cu adivarat si fara nici un
amestec, facandu-1 si Visteriei cunoscuti, avandui asezati pi
parte sa di mosie ce o ari zestri in tanutul Romanulul in mo-
siea Iocsasti, 11 va scuti intru un an de zili di toati darile si
havaleli, iar dupa trecire acelui unui an de zile, asezandusa si
5

www.dacoromanica.ro
 66

el cu osabita dare intre scriptele Visterii, cati opt lei de nume

pe fiete can an, carl bani jumatate sal dei la sfantul Gheorghi
i jumatati la Sf. Dimitri, din preuna cu rasurile for cati cinci
spre zece parali la leu, platind acesti bani numai vor ramane
de aciea in deapururea aparare si scutire dispre intamplatoarele
havaleli i alti ori ce angarii vor fi asupra altor lacuitori birnici
a tari, spre a pute cauta de slujbile i trebuintile casi numi-
tului. Drept aceea poruncim Dv. Dregatorii, precum i sluj-
basilor gcvinari, de samnice gi vadrari i tuturor altor zapcii,
ci yeti fi oranduiti cu on -ce slujbl i poronci de iimplinire, de
catre toti sa se urmeze intocmai, precum mai sus prin carte
aceasta a Domni mele sa hotarati.
(Semnatura originals a Domnului)
(Sigiliul Dornnesc) 1826 Septembrie 16
S'a trecut la condicA Vel Vistier Procit

`Prey Inallate Doamne,

Jaluesc milostiv (rupt) InaltimeI Voastre ca eil ma aflu venit
aice in pamantul Moldovei in curgere peste patru ani de zile
de piste hotar Neamtului, intru care ma adivereaza i docu-
menturile ce am, ca sa ma pot hrani cu tiinta meteugului
meu spitarii, am suparat iarasi cu jaloba pre Inaltimea cerire
me ca sa flu in tirgul Falticenii, precum am i fdcut multa
cheltuiald, peste 15000 lei, i nici un folos nu am cunoscut
de cat o intreaga i de istov saracie. Pentru aceasta iardi ma
rog Inaltimei Voastre, sa va milostiviti asupra strainatatel mele,
ca din luminata poronca sa mi se deie o luminata carte gos-
pod de ami putea face spitarie in targul Botopnii saii aice in
oraul Eii in targul de gios ca sa'ml pot cunoaste al4veris de
folos i ami intimpina hrana vietel. De aceasta iarasi i de
multe ori, ma rog Inaltimel Voastre ca sa fiu pus la cale, i
mare pomenire va ramane Inaltimel Voastre.
La mila Indlpmei Voastre plecat i supus1 slugs
Gheorghi Vasilecoschii
din tirgul ralticeng, ;inutul SuLevei
Doftorul Curtel Gospod va pune la cale dupl. cuviinta.
Sturdza, Vel-Logofdt. 1827 Febr, 21
No. 82

www.dacoromanica.ro
 67

Prea Inallate Doamne,

Aratarea jaluitorului este adivarata, ca pe o nadejde a in-
-teresului sau cu meteugul spitariei, sau Post aazat in targu
Falticenii, cheltuind simtitoare sums de bani cu intemeerea
spitariei. Pentru cerire ce face de a O. aaza in or4u1 Eii
cu spitaril, mi sa poronceste prin luminat Buiuldiu sal pui la
tale la aceasta cercetand, l'am aflat cu bune purtari, vrednic
intru aceasta tiinta, i sa indatorete a tine doftori, alesa, bune
-i mai cu eftinatate de cat altii, avend i toata gatire fara
-cusur, i ramane la Inalta intalepciune Inaltimei Tale a hotara.
1827 Februar 23.
A Inal;ime'l Tale plecata slugs
Toma Noe, doftor Cure Gospod.

Noi Loan Sandu SturdKa V. V Cu mila lui D-yu Domn

Ord Moldaviei.
Incredintindu-ne din cercetarea cuprinsa prin aceasta irwiin-
tare asupra cerirel numitului spiter de a fi slobod de a se
aeza i el cu spitarie in oraul E0, ca sa afla cu bune purtari
i deplin intru tiinta la aceasta lucrare, precum i in trebuinta
neinpedicand a fi i aceasta spitarie, ci mai ales pentru mai
bun folos i podoaba oraului. Drept aceea hotaram de a fi
slobod jaluitorul sa alba spitarie in oraul Eii, datoriii insa
fiind i el de a sa purta cu laudate urmari i a pazi ecstruc-
tine date pentru imbunatatirea doftoriilor fara cel mai mic
cusur. Pentru care poruncim D-tale Vel Vist. ca sa i se in-
sareasca aceasta slobozire i prin Domnescul Nostru Hrisov.
1827 Februarie 25.
Alecu Sturza, Aga, prow. (L. P. gospod)

`Pre Inaltate 'Mame,

Prin luminatul Buiuldiu poroncindu-miss ca sa cercetez ara-
-tare gi cerire jaluitorului ci vowe a dischide spitarie la tirgul
Dorohoiului, i mai intai facandu'i cuviincioasa ispitire, vrand
a ma incredinta de este vrednic in tiinta ce sa cuvine a ave
un spiter, l'am aflat deplin intru toata tiiriVa, i pe langa care
clupa adiverinta ce mi -au infatoat de la tirgovetil Dorohoeni

www.dacoromanica.ro
 68

din 13 zile a trecutei luni Iunie, nu numal sail vazut ca este

primit de tirgoveti a deschide spitarie, dar este si cersut dupa
neaparata trebuinta ce le urmeaza, si find ca sa indatoreste
a tine spiterie cu a sa cheltuiald, cu toata indestulare si im-
bunatatire si curatanie doftoritlor si cu pretul ce sa politiceste ;
De toata cuviinta este spre agiutorul si folosul lacuitorilor
Dorohoeni de a fi si acolo spitarie precum sunt si la alte tar-
guri, care sa se intdriasca prin Luminat Hrisov a Inaltimei
Tale cu aceiasi milostivire si bunatate precum si alte spitarii
ail scutiti pameni trebuinciosi ; Iar ce desevarsit hotarare ra-
mane la Inalta intalepciune si bunatate a Inaltimei Tale.
1827 Julie 5
Prea plecata slugs, Doftor Culei Gospod.
Tome Noe
Noi Ion Sandu Sturza V.Vod Cu mila lut D-Keil Domn Ord
Moldaviel.
Incredintindune Domnie Me din Anaforaua aceasta ca este
trebuinta a sa randui spitarie in targul Dorohomlui, si ca si
jaluitorul este vrednic spre aceasta, poroncini d-tale Vel. Vist.
ca s i sa faca si Hrisovul Domniei Mele pe obiceiii.
1827 lulie 8
( (Gospod Sturza, Aga, procit.
Cu mila lut DumneKers kin Sandu Stuqa, Voivod, Damn Ord
Afoldaviel.
') Se face stiri cu acest hrisov al Domniei mele pentru IOn
Padure, spiter, ca prin jaloba ce ail dat catre Domnia mea,
ail facut cerere si rugaminte ca sa i se dee voe, de a deschida
cu a sa cheltuiala aicea in Iasi a sa spiterie spre obsteasca in-
lesnire st mai multd usurinta a locuitorilor in trebuinta doc
toriilor, ca unul ce in mestesugul acesta ar avea deplind stiinta.
Deci dupa jaloba sa incredintindune, din cercetarile si ispitele
ce i s'ail facut, ca numitul are buns stiinta in lucrarea dolto-
riilor, iar apol cautand i neaparata trebuinta ce urmeaza de
a fi cu cat se poate mai multe spiterii aicea, am socotit de
cuviinta si dupa cererea $i rugamintea numitulul.
i) Chrisovul farmaciet I. Werner, I4.

www.dacoromanica.ro
 69

Asa dar netrecandu-i cu vederea rugamintea ce ne -au facut,

-iata prin acest hrisov ii dam toata voe si slobozenie de a des-
chide cu a sa cheltuiala o spite] ie a sa aicia in Iasi, in care sa
aiba a lucra si a tine tot felul de doftorii, ingrijindu-se ca dof-
toriile sa fie pururea bune, curate, cu indestulare si alcatuite
cu toata rinduiala acea cunoscuta in mestesugul spiteresc, si
lucratorii ce-1 va avea in spiterie sa fie iscusiti si cu sciinta
spre alcatuirea doftoriilor, ca nu din nesainta lor, sad neluare
de seams la retete, sa se pricinuiasca vre-o gresala cat de mica
macar, facind si vinzarea for cu preturile cele mai usoare si
mai masurate, in cit se poate, spre inlesnirea celor ce vor avea
trebuinta de doctorii, de toata stared.
Tar pe langa aceasta hotaram ca si dugheanA spiteriei sa fie
scutita de banii ajutorintei si de toate dari si angarali, nesu-

31141,1141 _ Ace
,
I it
41. lor Al .4.( rue W 4 -va V 'Ad hose 6.9: At ..e; elly.... f..:. ,si..t..,....11,,,, A. : g1..? fte,....s.e.f.te,
r A..4 .. yi, 1., b... 41;g: A.' ..1:: Lf......4 4.1.1..z... ..,, 6.,,,N 6,;:er.. e,..,, 2.,.A.-.4:- ;...ef, ........,:c..
4
.16,:-.A. a :Gear ta.
z.....,,..ip rs..f.a" 4 .1.. i.9 b :4 1. e& . : a 3.4..1: e4.:4 .2 . 4... 1. ,... x
.:- 7,.. /64?_F..:.,.e. 2..:.: A..gx. . :.r.. ..,;:e 1,4
I. if^ 6 ...... A.741 f., 6.yli.. .1.4. a F...1_9. AA, a,. 4...A.try.e, ai eru.c.e..# a wiAa.C. .%11: 414
lir e
i.144.
.I .P
..
...eat,: A. ape, ti...d.,1 .1 ,,...7 g...., ,t .2.to,-,F.,;,.......,-, at 7., (21...,11.;*r f,c Jej. 4. A? ..'Aid,....:Xt
FT,. 4. 4.461..,-.er ,4.Q .4. ...v.. ...: fa.: ,s, 9.t.r,i7,7(fir.,, t. 56.tr7.4 ,,,,:c na.,,,e, ,,,
..114 4,..,;,:f. zr, 'Etc.,idc'
A.i.d.z ,A4 iii(.. Aye , a.: 9.Ao .N 16 a.... f4,... -,,..4 t...:- a. Z-4117,41b.46.,,..ib,
at, .:6...y. ao. fee.,6,1:9.-4-y4 2.t.e;a: A... if .,.. f.,, sl. 6: a ,..r. , Gte .A. "Vac (Ala e...1.11 cv .7.9,adi
1,;;' b e4.,.. L.../r; ti,A. 1, Cf.iyi:A. ellori tfi. Ai. 'Lot: A AZAteytii: 64,16 ZeInt (.ft ?OW, C tc etr 1. 04 *,,,Ir, ,9,E
.4 0 v 41.7: 4.1 .......1&.t.t, Pat /Kt A444 it 4. Mmt.1 A. 2. 4..,.,G. 6.0,41. ef;C 6......at V ...."...-3....-s,-.
b. e .,A.,...s.t... zr.,. ein .A. A.,- A 6.1.4,.. v 44,0 xx.., i:er ka.a A. .C.-* ...) f - Ca ..f .LUen 2 9,...,4
A 6,4 &ale r ...; r.e,..,7 .ikult, 90.4.: .3,
. tIl ts I. :IR ii: :tam (.+ ,. 0 ig. vyrorii, ..14 Cr.',
G.A.t,
atti.lt .ilev.A,44...fyi kat' .2., 11,9".11,-L 4.1.4 A., - 711.Z.4 Air?Irtio .t/tn.io:Oftkiike Ze,k,:e.'
'III" 4.'";r'Vie."*":'43"1?"64)./Tri i."1.4.4: 64234 :6G--e.,34 14" '` "I''%4 .71.1::A ff.
1vt....re,...9.-,. trykoh. .14.4. 1...414",-4:wg 1:r:C.... toLtp.4 ed:.?4,... WA.G.....tr. )0;:er,s*
*4 ,..4,71,z,
ott.:., :,..f.. 41.,,,',4:i v :saute A .A.t.yg . le .A.:-cf.:, 6,6,4. 34 . it...r.... --,o7:-.......t,--6-....
.....144 t..7t4. ;am 1.1.1 1-9 .e 7.-A-.. i A17:., ,Af
of.,8 (.4,4 3.. prhet -6+17: 4e..s: .1,1,.. la 6...,
i IL.4 4 J127. .;i017? 10 4.:Cr
Ze P$ ....rb 2dark ....

et,
(....

www.dacoromanica.ro
 70

parandu-1 de catre nimeni intru nimica si cat de pucin Osebit,.

o calla, si 3 oameni ce-i avea fiind oameni streini, pentru tre-
buinca si slujba spiceriel sa fie scutici de binele Visteriei si de
toate ddrile si havalelile, nesuparandu-se intru nimic si cat de
pucin de catre nimene.
Poruncim drept aceea, tuturor cui se cuvine, a se urma in
tocmai dupa hotararea acestui domnesc al nostru Hrisov intarit
cu insusi Domneasca iscalitura si pecetea noastra.
Poftim si pe luminacii Domni, fracii nostri, carii din pronia
lui Dumnezeil, in urma noastra se vor orandui, ocarmuitori
Orel' acestea, nu numal sa nu stramute aceasta cuprindere de
asezare si miluire, el mai vartos sa intareasca si sa ii stator-
niceasca pentru a Domniilor zile pururea largi si fericire.
Slab scris hrisovul acesta la scaunul Domniei mele in orasul
Iasi, intru cea dintai Domnia noastra la Moldavia, in anul al 6-lea.
LOAN SANDU STURZA
la ]eatu 1827, August to zile

Toma Noia doctor in Medi liner fi Hirurgie a Inaltimei Sale-

Principe lui Loan Sandu Sturcka fi Protomedic al intregului Prin-
lipat al Moldaviei, etc. etc.
Din diploma infacosata noua de catre D. Anton Abrahamfi
incredincindu-ne ca numitul au absolvit stiincele farmaciel in
Regeasca si Imparateasca Universitate a Vienei si dupa cum
dovedesc feliuritele atestate au facut si practica intru aceasta,
Noi, dupa puterea noua insupta si incelegerea verball avuta
cu Inalcimea Sa Principele ocarmuitor a Moldaviei, cu mul-
camire dam voe D-sale Anton Abrahamfi de a intra in tova-
rasie cu D-lui Josef Leiter (care in puterea Hrisovului Inal-
tului Principe are voe a deschide spit5.rie in mahalaua numita
Targul de Gios acest oral} 51 impreuna cu D. Leiter a pre-
lucra medicamente si a le vinde slobod potrivit taxel de not
intante.
Datu sati in Curtea Prea Inalcatului Domn, asta-zi in 6/18.
Noembriu 1827.
Toma Noia Pr. M. (L. p) No 9t70/56

www.dacoromanica.ro
 71

Cu mila lui Dumnecieu , ,noi Loan Sandu Stuqa Voivod i Domn

Ord Moldaviei.
') Se face sure cu acest hrisov a Domntei mele, ca prin
jaluba cinst. Domnii sale loan Lochmann spiter de aici din
Iasi ail facut aretare, ca numitul peste 35 ani deschizand si
lucrdnd a sa spitarie aid in orasii, au avut spre acesta hrisave
gospode si cartii, ateta pentru slobozania ei cata si pentru o-
rescare cuprinderi de mtluiri st privilegii, cea. luminati Domnii
de mai inainte din vreme in vreme au hardzit si pentru spi-
carie, si in persona sa, care acestii hrisove si carti domnesti,
la intemplarea focului in trecutul anti. .1827 Iulie 19 arden-
duise casa si spitaria sa, iau ars st aceste inpreund cu alte
hartii scrisori si lucruri, remainda acum Era nici o dovadd la
mand sau documente, pentru miluirea cea au castigat de mai
inainte. Si au facut rugaminte ca se ni milostivimid asupra sa,
si privindil atetu la intemplarde ardtate, care vederat au pri-
cinuit la cei mai multi struncinari si pagubiri catu si la asadia
cea cunoscuta a jertviriloru cea jaluitorml cu necontinire au
aratata ca buns renduiall in tOta vremea, ieard mai alesii in
selnisile si grelile vremi a trecutei rescole lucrandii In spitaria
sa doftoriile cu luarea aminte si in tocmai dupa retete, spre
a nil pricinui cea mai mica gresala si aducand caul obstia o
multumire se bine voiascd Domnia mea a inoi si a intari a-
celesi domnesti hdraziri, facanduise si din partea nostra cevas
adaogtri, spre mai multi mangdirea sa.
Drept aceia Domnia mea avanda plecare, ca unele cu aceste
pldcute purtari si lucrari a fi cunoscute dupa cercetarea ce
amil facut, incredintindune de adevarat ardtarilori sale si ca
numitul au avut acestil fell de miluiri domnesti stiut fiind a
sa spitarie ani gasitil dupd tote cuventul si dreapta cerire si
rugamintea sa. Pentru aceia iata si not asemtne hotarimu, ca
mai Intel, numitul sa fie slobod a ave a sa spitarie aid in
Iasi, lucrandil doltoriile cu luarea a minte curate si tota de
una prospete, avend si lucrdtori in dugheand oamenii inve-
cati si pticeputi, ca nu cum va din neluare aminte, sa se faca
1) Hrisovul farmacie Anton Lochmann. Iasi.

www.dacoromanica.ro
 72

vreo gresala, din care se poate intempla primejdie si vindendU

doftoriile cu pretu masurat dupa cum si la celelante spitarii.
Si spitaria sa aceasta inpreuna cu trei calfe $t cu patru omeni
ce va avea lucratori in dugheana s fie in tote aparati si scu-
titi de bani ajutorintei si de on cea alte dari i havalele, si
angarii ce voril fi asupra acelorit dugheni $i omeni nesupa-
randuse intro nimica $i catia de putind despre nimine. Osebit
si una crasma ce va avea numitul drept a sa bine aice in
Iasi, iaresi se fie scutita $i aparata de bani ajutorintei $i de
tote alti on ci dari i havalele ce voril fi asupra asemine bi-
nale acestil intro nimicii si ca de purerea sa nu se supere.
Asemine si la vreama slujbei vadraritului sa atba a scuti de
bani vadraritului tote vinul ce va iesi din adevarate viile
sali pentru care se nu se superii de catra slujbasi nisi cu o
cerere de plata, asemine si trei deci lucratori oameni streini,
care se nu fie cu vreun amesticii de vreo dare cu locuitori
terei acestia, se alba a scuti de toate darile si havalele ce
vor fi asupra altoru asemine aceste intru nimicu si catil de
putinu se nu se supere, facanduse aceste privilegii si miluiri
pentru oresi cart ajutori si inlesnire a spitariei acestia si in-
susi casei si a familii sali, pentru care poruncind tuturora cui
se va cuvine a se urma intocmai dupa cum mai sus prin
acestii hrisov intaritu cu insusi a noastra Doinniasca iscalatura
si pecetie se hotaresti, poftindu si pe luminati domni frati nostri
care din Pronia lui DumnecleU in urma noastra se vor orandui
ocarmuitori pamintului acestuia, nu numai sa nu stramute sau
se micsureze aceasta cuprindere, ci mai vartosa se intareasca
pentru a domniilor sale parere laudata si ferictta pominire.
Sail scrisii la scaunul Domnii mele din orasul Iasi pentru
cea di ntet Domnia nOstra la Moldavia in anul al sasele.
1828 Ianuarie in 3o dile
IOAN SANDU STURZA Voivod (L. S. D.) Petrachi Sturdza
Vel Visia nic procit
De la politia orasului Bucurepi
Traducere din limba Rusg
1) Pe temeiul cererei medicului-sef al hospitalelor militare, dom-
nului consilier de stat C. Lolodowitz, pharmacistul din Essen,.
1) Chrisovul Farmaciei Schuster, Bucureti.

www.dacoromanica.ro
 73

domnul Mihael Eckhardt a fost admis in serviciul armatei

russe, si a declarat policiei ca el a transmis threcciunea pro-.
priei sale pharmacii adjutorului seu, pharmacistului Franz
Prausin ; drept care policia certified.
Anu 1829 Juna juniu in I qi.
Locot.-colonel Puriqkewitz
(L. S) No. 640. Secretar : Cofstew

ittge," tftC44244to-ce:w: eltrieefi Le-.4.4t-e-A-49

e-veY'''ge

70.
a., 14 Co ii -Le- 0.1t1-,u10.

cas .....4.6e,d'atez.. 3 .9/6 ter L , coz>z:c.

6!-Gb kg4 -1-ever 423--fre r4 .1(1,4,) C91.1/4.44,/t1

110( eelq-e I .41E" c4 v-=x0 oft et2-3

g/ya' aSe/eD sAeses-edco

a 15. e ge, -p ee e4..f

zere .294 s-
& .-7/7 us tb 1,0 ef-'1,7
!Li. aGyi L./-4eLy:
aa
(To v.A-vz-ey*A-4 -Alfe`cl 41i ,Vee.-11,24
AP&r.-1.cAojig-t/

Arff_41'
t) Chrisovul Farmaciet Schuster, Bucuresci.
www.dacoromanica.ro
 74

Traducere din limba rusa

MARTURIE.

Spiterul orasului Bucuresti D. Mihail Dohtor poftit de inalta

stap5nire ca sa se infinteze trebuincioasa catatime de dohtorii
bolnavilor scosi in cel de afara lazaret al Dudevilor in vremea
ciumi celei pe anul 1828 si 1829, nu nunzai au calcat toate
primejdiile vie ca sa inplineasca a sa datorie, dar Inca la ce-
rerea cantori ostasescului vremelnicesc Spital de trebuincioasele
lazi si alte tacimuri de spitarie n'au incetat de ale infiiinta
cantori, si in urma vazand ca era peste putinta sa se cum-
pere asemenea lucruri in curfinda vreme, le-au zertfit in fo-
losul haznali armi Rusesti, a carora pret se urca peste doui
mii lei. Asemenea zertfa a pomenitului D. Mihail Dohtor, da-
tor ma gasesc sa o spui cunostiinti nacealstoi mele, si spre-
incredintare iam dat lui mdrtune aceasta supt iscalitura si pu-
nerea pecetii mele. Bucuresti Maiu 9 183o
In original iscalit.
Trimisul la vremelnicescul in Bucuresti ostasesc Spital din
'Polk de Pthota mai mare Stab Lecar.
Hageman
Ca aceasta cope este adevarata intru toate cu origmalul ei,
Cantelaria Generalicescului rusienesc in principatele Moldavii si
Valahii consulat o adevereaza.
Coleski Sovetnie Catov. Bucuresti Octombre 1833.
ADMINISTRATIA
VICE-PRESEDINTELUI
DIVANULUI
PRINCIPATULUI MOLDOVEI
&tette. I
8 Mal 1831
No. 3218
lap
Domnului Provizor Tornberg de la
Spitalul militar din Iasi.
La cererea data de Dv. D-lui Presedinte Plenipotent relativ
de a se permite Dv. a deschide in Iasi farmacie libera, atunci
cand yeti fi eliberat din actualul Dvoastre serviciu, eu am supus
Escelentii Sale ca cererea cu care v'ati adresat mie si opiniunea
medicilor Iasului de a vi se interzice deschiderea unei ase-
menea farmacii ail fost comunicate de mine spre cercetare si

www.dacoromanica.ro
 75

hotdrare Obstestii Adundri a Divanului Princip. Moldovei de-

la care insa nu s'a primit de cdtre mine nici o dispositie.
Escelenta Sa DI General Leitenant Chiselev 'nand in conside-
ratie opinia mea ca pricinile impedicatOre exprimate de medic
nu merita nici o atentiune si ca din contra se recunoste po-
sibil si chiar folositor de a vi se permite deschiderea farmaciei
in Iasi grin resolutiun ea sa a bine-voit a hotara a vi se per-
mite deschiderea farm. aid, cand vei prinii eliberarea de la
serviciu. Facend cunoscut Obstestii Adundrei despre acesta
permisie a Dim Presedinte Plenipotent, i-am propus (Obstestii
Adunari) sa iee dispositiuni cu privire la aceasta permisie data
Dv de a deschide in Iasi, farm. liberit, cand veti fi eliberat
de la serviciu, eliberandu-vd 5i Dv act despre acesta permisie.
Despre aceasta gasesc trebuincios a ye in5tiin;a.
General Major (ss) nedescifrabil

Cdtre Cinstit D-lui Provizorul Spi-

talurilor Ostinesti din Esi, Tornberg.
Prin pre... ce s'ail primit de la excelentia sa D. Vile preza-
dent din 8 a curgatorei, supt No. 3219, Si insemneazd desle-
gare ce ex. sa D-1 deplin inputernicitul pre7ddent dupd o ja-
lobd. a D-tale voe ail facut ca sa cunoaste de folos a.
se da D-tale voe de a deschide aice in Esi volnica spitarie
pentru cuvantu ca inmultarea spitariilor ar da lacuitorilor mai
multi indemanare in primirea doftoriilor, ear pe de alts parte-
va putea asi mai micsura preturile doftoriilor, $i ca pentru aceasta
sa se si dee D-tale asemenea voe, cand D-ta vei prime slobo-
zire din indatorirea slmbet ce acum cuprinzi pe Tanga spitaluri.
Si dar m end a se pazi si urmari potrivit intocmai cu des--
legarea pomenitdadunarea aceasta dupd jurnalul ce au in-
chiet in acesta pricing la 14 a acestei luni face D-tale cunos-
cut aceste de mai sus si tot data iti adauga ca indata ce vei
primi de la a D-tale stdprinire atestat pentru slobozire din,
slujbd in care te gasesti, sa te infatosezi cu acela spre a ti se
da din partea adundrei acestiea cuviinciosul document pentru
pozlovire a deschide spitarie.
(Urmeaza 7 iscdlituri) No. 67
1831 Maiu 19, zire

www.dacoromanica.ro
 76

Epitropia Casei Doftorilor, catre cin-

stita comistia doftoreasca.
Departamentul ministeriu pricinilor din launtru prin adresa
din i8 a urmatoarei luni cu N. 2529 alhtureazh acestii epi-
tropii prodlojenia excelentiei Sale Dumnealui Fite prezadent supt
N. 987 hotarAtoare de a avea slobodi voe D-lui Tornberg ca
sa deschida spithrie aid in oral.
Epitropia alaturand acei comisii asemenea copie de pe pro-
-dlojenie cere mai intat respuns pentru ce comisia impotriva
istruxiilor ce i s'ail dat de catre epitropie, ca nici cu ocarmui-
rea, nici cu nimenea altul sa nu se corespondariseasch de cit
prin singur canalul epitropiei, aii instiintat pe excelentia sa de
a dreptul ca sa nui se dea voe D-sale Tornberg ca sa deschiza
spitarie Iar apoi duph porunca excelentiel sale aratata mai sus
se face cunoscut acei comisii ca de catra epitropie s'ail dat a-
ceasth voe D sale Tornberg, si se indatoreste pe ace comisie
ca indata ce numitul va alcatui spitaria sa se faca toate lucra-
rile acele cuprinse prin istruxiile ei si sa instiinteze pe epitropie
de aducerea intocma intru implinire.
Gr. Sturza Vel-Logofeit Neculai Roset Visternic
1 832 Mart 31
No. 24. Iassi.

EPITROPIA CASEI DOFTORILOR

') In urma podlojeniei excelentei sale Domnulul Fite presedent
din 7 a urmatoret luni Mart cu No, 987 comunicarisita acestei
.epitropii prin Departamentul Ministertei pricinilor din launtru
spt. Nr. 2529, se dea voe D-lui Tornberg de a deschide spi-
-tarie aice in orasul Esi cu indatorire ca numitul se pazeasca
intru sfintenie tote acele instructu ce Comisia doftoriceasch ii
va indemna.
Dim. Can. Logofat. 1832 Mart in 3r
Costandin Sign Vcnnic

4) Chrisovul farmaciei Dr. RAteanu, Iasi.

www.dacoromanica.ro
 77

cna

A's

3-1

0
0
U

UN CERTIFICAT 2)

Le S-r Michel Doktor, pharmacien de Bukarest, charge de-

fournir les medicaments necessaires au traitement des malades
a l'hOpital de Kolza, depuis l'an 182t, a mis a l'execution de

2) Reprodus in tocmai cu greselile din original.

www.dacoromanica.ro
 78

-ses devoirs a cet egard, partout le temps durand le quel je

me suis trouve etre medeciu en chef de cet h6pital, la plus
grande exactitude, et un desinteressement qu'il m'est impos-
sible de passer sous silence ;
Le S-r Michel Doktor ayant toujours fourni ces medi-
caments pour la moitie des prix ordinaires, ce qui dans lespace
-de treize annees, donne a l'hOpital un profit d'environ :'
Piastres.
Les circonstances tres difficiles qui ont pese sur ce pays ;
la revolution de 1821, les suites de cette revolution, la peste,
qui a regne a plusieurs reprises, enfin le Cholera morbus, n'ont
rien change dans sa conduite. II en a agi de meme par rap-
port aux hopitaux St. Pantelimon et Philc.ntropia lorsque, par
suit des evenements, ces hopitaux furent provisoirement reunis
a celui de Kolza.
En toi de quoi, et au moment de quitter le service de rho-
pital, je me fais un devoir de donner au pharmacies men-
tionne le present certificat.
Bukarest le Dr Arsake
le 3 AoAt 1832
(L. S )

Intocmirea Comisii Dohtoricesti, indatoririle sale si ran-

-duiala ce are asupra Spiterilor din politia Bucuresti 1833.

FORMAREA COMISIEI DOHTORICESTI

1. Se arata indatoririle Dohtorilor in numar de 5, la cele

cinci Comisii ale orasului, si modul cum 'si vor indeplini ser-
viciu catre bolnavi saraci.
2. Aceasta comisie pe Tanga cele lalte indatoriri va fi
insarcinata a cerceta i Diplomele Dohtorilor, si a Herurgilor,
(rupt), precum si a moaselor ce vor veni, $i nici unul din-
transi nu va fi volnic ai.. intrebuin ;a mqtegul Dohtoricesc sau
Herurgicesc panl mai intai nu va inf5.tia la aceasta Comisie
Diplomile ce va avea, care &incluse intru toate dupd orfm-
duiall, se va face jurnal, i isahndusa de Dohtorii Comisii,
-se va !Astra originalu la cantelaria sa, iar acel Dohtori, ii va

www.dacoromanica.ro
 79

.da indata copie adeverita pe temeiu caruia apoi sa fie slobod

asi intrebuinta mestesugul.
3. Intocmai $i asemenea vor urma si cu Spiteri, ca aceia
numai ce vor infatisa diplome pe numele lor, cum a intru
.adevar au petrecut cursul invataturi dupa oranduiala la vre-
una din Academii, sa fie volnici a tinea Spitarie intr'acest
prin ;ipat.
4. La intamplare cand tine -va va voi sa deschiza Spitarie
-noua, acesti cinci Dohtori al Comisii, sant datori sa mearga
a cerceta dohtoriile ce sunt bune, precum si data Spitaria
este imbunatatita cu dohtorii trebuincloase gi indestulatoare,
dupe care in urma incheind jurnalu, ii va da voe a deschide,
iar la din impotriva 11 va popri.
5. Asemenea netagaduita datorie vor avea ca cel pu %in o
data pe luna, si far veste, sal mearga pe la toate Spitalurile
politii ca sa cerceteze cu de amanuntul starea bolnavtlor, cau-
tarea ce li se face atilt despre curatenie, cat si despre hrana,
precum si dohtoriile ce li se dau, si apoi de starea in care
se vor afla sa raportueasca la Marea Dvornicie dm launtru.
6. De o potnva urmare vor intrebuinta si catre orfano-
trofia ce se va orandui :
7. Catre acestea de doua on pe an la vremea hotarata,
Dohtorii acestii Comisii, impreuna si cu unul din Spiteri ce
se va alege de mai cu stiinta si ipolipsis, vor merge sa vizi-
tariseasa cu osebita bagare de seama toate Spitariile cele din
politie, spre a se incredinta de sunt dohtoriile in stare buns
si de are fiesti care Spitarie trebuincioasele dohtorii, iar in-
potriva dovedindu-se vre una cu dohtorii vechi, sa se pecetluiasca
si indata sa faca raport catre Dvorniciea cea mare care dupa
a 2-a cercetare va poronci ca sa se lepede dahtonile cele
vechi, si spre pedeapsa acelui Spiter, sa plateasca lei 500 in
folosul Spitalurilor.
8. Va pnveghea ca fiesti care Spitarie sa fie indestulata
cu toate acele dohtorii cite se arata in farmacopiea Austria-
ceasca, i la tot anul sa le preinoiasca, scotind extracturile,
elicsuri, siropuri, si altele asemenea, din cite burieni sau flori
sunt supuse la stricaciune.

www.dacoromanica.ro
 80

9. Asemenea va ingriji ca Spiterii sa vanza dohtoriile In-

tocmai dupe tacsa vremi de acum.
ro. Spiterul acela ce nu va urma cu vanzarea dupa taxa ho-
tarata, dovedindul, sal arate stapaniri spre a se osandi a plati
lei 500 in folosul Spitalunlor, fiind catre aceasta datori Spiterii
a insemna din dosul retetilor pretul dohtoriilor.
i 1. Plata dohtoriilor se va raspunde de catre cumparator
phi la o para, intocmai dupa tacsa, iar intamplanduse sa tread.
un an, si nu se va plati Spiterului, pentru cats vreme va trece
peste an, sai umble bani cu dobanda legiuita, iar cand se va
arata la vre o judecata, s i se dea to ajutorul spre asi primii
tot dreptul pe deplin.
12. De se va dovedi vre un Spier ca au dat dohtoriile
ne potrivite cu reteta, on la felurime sau la masure, spre pe-
deapsa sa i-sa inchiza Spiteria, ne find volnic insusi de a mai
avea aceasta meserie aici.
13. La veri ce teas din zii sau noapte se va arata cinevas.
la spitarie cu rateta, indata Spiteru sa-1 indestuleze cu dohtoria
cea ceruta.
S 14. Spitaritle in politia Bucurestilor sa hotarasc a fi in
No. de 20, iar child va muri vre un spiter, de va avea vre
un clironom al sau care sa fi invatat la vre o Academie mes-
tesugul Spitarii, va fi dator indata dupa moartea tatalui seu
sa-si arate diploma la comisia Dohtoriceasca si gasindu-sa in-
tocmai dupa coprinderea in paragraful al 3 art. 2 lea, sa aiba
voie a tinea Spitarie, sau de nu, vaduva sau clironomul seu
se vor invoi a da Spitaria altuiea, care va infatisa diploma cu-
noscuta de bung, si aceluia i se va da voie dupa formalitatile
zise tot la partea al 3-lea al art. 2-lea, iar cand nici una nici
alta nu se va urma, atunci acea Spitarie va inceta cu totul,
scotandusa din numarul Spitariilor.
Grigore Cartbolu, Costandtn Esttotu, D. Toplweanu.
Vechiul Secret. al Stat. Archiva Statului dos: Nr. 1986/1880,1883.

www.dacoromanica.ro
 81

A SON ALTESSE
Sirdnisstme le Prince Regnant de Valachte

Le comite medical lui-meme avait, vers la fin de l'annee

passee manifesto le &sir d'engager les Pharmaciens d'ici a re-
connaitre pour des proposes ceux qui seraient les plus dignes
d'enteeux ; ce &sir a ete la cause qu'ils se sont unimement
decides a suivre l'exemple du bon ordre introduit dans toutes
les capitales de l'Europe civilisee et a former un corps des
Pharmaciens.
Les sus-dits ne manquerent pas de nommer a cette fin les
venerables individus, savoir : lessieurs Michel Stegle et Jean
Ztnnern, et d'en informer l'honorable comite medical par une
petition accompagnee d'un appendice des lois necessaires a une
telle corporation, petition tendant a faire reconnaitre et auto-
riser les sus-dits aux fins que les Pharmaciens puissent par
cela merne se mettre en kat d'executer strictement les ordres
qui pourront par le haut Gouvernement leur etre donnes de
tems a autre.
Comme apres un laps considerable de tems ils ont a plu-
sieurs reprises demande a l'honorable comite medical s'il y
avait quelque reponse definitive a cet egard, de la reconnais-
sance de leurs proposes, et qu'on a toujours repondu que le
gouvernement n'eut encore rien decide a cet egard, les sous-
signes se trouvent dans la necessite de s'adresser a Son Al-
tesse Serenissime en La suppliant de vouloir bien ordonner a
qui de competence pour que fin soit donne a cette affaire.
Penetres du plus profond respect ils ont l'honneur de se
dire avec une soumission entiere.
de Son Altesse le Prince Regnant
Les tres-humbles et tres-obeissants serviteurs

Bucharest le 27/15 Juin 1835 (UrtneaTd semndturtle)

www.dacoromanica.ro
 82

No. 1152 No 257.

Primit Iunie 15.

Primit, nu pentru caci Doctorul okru-

gului au osandit re ;etile, la aceasta cer-
cetare urma sa intre chear Comitetul,
ci numai pentru cuvantul ne infatiserii
Documenturilor Doctorale.

area Inaltate Doamne,

DEPARTAMENTUL PRICINILOR DIN LAUNTRU

Potrivit cu rezolu ;ia Ina ltimii Voastre, puss la jalba cu No.

4677, a lui Joan Craos Spiterul din orasu Ploesti, prin care
jalueste, ca inpotriva docurnenturilor ce are pentru slujbile sale,
comitetul carantinilor prin ocarmuirea judetului l'ar fi poprit
de a mai intrebuinta mestesugul Doctoricesc, acest Departa-
ment are cinste a incunostiinta Inaltimei Voastre inprejurarea
acestii pricini.
Numitul Spiter, fara a fi Doftor, si fara a avea la mans
diploma doveditoare acestui mestesug, intrebuintand de sinesi
mestesugul Doftoricesc inpotriva bunelor orandueli, dupa jalba
ce au fost dat prin Magistratul orasului Ploesti, un setraru
Panait Marunteanu de acolo, cerAnd a sa cerceta retetile nu-
mitului spiter ce le au intrebuintat in cautarea boalii fiului
seu la patima de reumatica, s'au si dat in cercetarea Dofto-
rului de ocrug, carele mergand si insusi spre cunoscinta boalii
patimasului, au dat inscris sub a sa iscalitura, ca Doftoriile
slobozite prin retetile numitului spi ;er, urma a se intrebuinta
numai la boala lumeasca, ear nu la reutnatizmos, asa dar ur-
marea spiterului cunoscanduo vatamatoare, la sanatatea obstii,
s'au marginit prin porunca formala din partea Comitetului
carantinilor, ca sa urmeze numai mestesugul spitarii, ear nu
si cel Doftoricesc, ca unul ce dupa legile Doftoricesti nimeni
nu sa ingadueste a intrebuin ;a mestesugul Doftorii, fara nu-
mai cel care este impartasit cu diploma academiceasca Acestea
fiind inprejurarile pricini pentru care jeluitoru sau poprit de a

www.dacoromanica.ro
 83

-mai urma acest mestesug, plecat sa supune la cunosciinta

Inaltimii voastre.
ACarele Vornic din launiru, aCihail Ghica.
Seful secsii I, loan Manu
No. 3651 Anul 1835 lunte 14
Bucuresci
Vechiul Secretariat al Statului
dos : No. 15o 851/1836 Archiva Statului

-SE CHETABIATUL STATULUI

Anul 1835
Iu1110 a
`13 ucuresel
No . 1036
Cinstitei mari Vornicii a trebilor
din launtru.
Supuindu-sa la cunosciinta Mani sale lui Voda, raportul
-cu No. 3651, ce cinstita marea Vornicie iau adresarisit atin-
_gator de jalba lui loan Craos spiterul din orasul Ploesti, pen-
tru poprirea ce i s'au lac= de a mai intrebuinta mestesugul
-dohtoricesc, Inaltimea sa luand in bagare de seams impreju-
raffle acesteii pricini, prin rezolutia ce am pus, primeste ur-
marea facuta intru aceasta, insa nu pentru caci dohtorul ocru-
-gului au osandit retetile numitului Craos, urmand a intra in
aceasta cercetare chiar Comitetul carantinilor, ci numqi pen-
tru cuvantul ne infatiserii documenturilor dohtorale, de care
nu lipseste Secretariatul Statului a incunostiinta pe cinstita
mare Dvornicie.
Vechiul Secretariat al Statului
dos : N. 150,851,1836 Archiva Statului

HRisov
') Dupa rugaciunea ce a facut prin jalba la aceasta Comisie
D. Frederik Taitler, Spier cu diploma, cerind a i sa cerceta
-Spitaria ce este gata, Comisia, pe temeiul paragrafulul III ar-
ticolul 53 al regulamentului organic, a si cercetat pomenita
Spitarie la 17 Ghenarie 1837 fata cu toate madularile ei; si
.finca a gasit-o intru toate dupa orinduiala, a si dat legiuita

1) Hrisovul farmaciei Sadfeld, BucuretI

www.dacoromanica.ro
 84

voe spre a vinde, si spre dovada a dat jeluitorului acest in-

scris iscalit de toate madularile acestii comisii si Intarite cu
pecetia ei.
N. Gusi, C. Alexandridis, I Rasti, A. Carazisu, B. Phormion.
Bucuresci No. iiz (L. S,)

Ar.4 cr.stri,g...., 4* fig.44e.eaz/- A.-;64 Ac-.24424Z 0C:

0,97.4z, era.1""61 Zzge zzle Ca4Cass.4., vr#49
44,,seac.z. lizoter

7o2:2-
n' eivedecca.gaz:
.,..ass;covii"A %SIP' arA;f2edatantoe.ezeil
aurpotassoleea-. goja/41E-
dac?dezca'
/
qt(.ed /W.
2!;/ se
1.4 c.o.d..; ) ge)
gyred.cc9r. a/ 6.
e72,
,
0,,:"$,aar,h,; eft, 0...34,"ve

4.4901 s-,42 0. 41e-77-1 441jszi4 Awas4et, edii?

43.1;&exagtd.c;ktil

IURNAL

Asta-zi la 25 Ghenarie, anul 1837, in obsteasca adunare a

comitetului Carantinelor, unde au fost chemati de fata dum-
nealor Dohtorii vapselilor, cari alcatuesc Comisia Dohtori-
ceasca, si seapte din Spi ;eri anume : Luis Drecsler, Pavel Cluf,
loan Tiner, Iosif Raimondi, Friderih Enenter, Karol Schulerus,
,Andreas Gref ; D Marele Vornic din Launtru, Prezidentu Co-
mitetului, au propus ca de a inceta pe viitorime plingerile
dumnealor Sptcerilor asupra Daksi (Tacsi) dohtoriilor si re-
gulilor Spiteresti, pentru de a fi cunoscute publicului, o data
ca pentru tot de una ar fi de trebuinta sal margineasca aceasta
pricing, dupa care intro-glasiure cu taci dezbatand mai luta',

www.dacoromanica.ro
 85

instructille in tocmite asupra indatoririlor Spiteresti, ce Comi=

sia Dohtoriceasca pe Tanga raportu ei cu No. 4 din anul 1835
le au supus la Departamentu trebilor din Launtru, precum i
3jalba dumnealor Spiterilor indreptata de Cinst. Departament,
.pe langa otnoenia cu No. 8763, s'au gasit de cuviinta cele
mai jos insemnate i anume :
r) Niminea din Spiteri nu va fi volnic a deschide Spitarie
in aceasta tail, sau a intrebuin ;a acest meteug, pans nu va
infatia mai intai la Comisia Dohtoriceasca Diploma dovedi-
'toare, ca an petrecut cursul invataturi i al praxsii la vre una
*din Academiile statornicite in Europa.
zlea). Fie-care spitarie sa fie indestulata cu toate acele
Dohtorit cate sa arata in Farmacopiia Anstriaceasca, i pe tot
anul sa preinoiasca toate dohtoriile, scotind ecstractuille, siro-
.puri i alte asemenea cite sunt supuse stricaciuni.
31ea). Spiterii sa vanza dohtoriile intocmai dupa tacsa Vienei
cea de acum, cu un adaos de douazeci t cinci la suta, pans
cand Comisia Dohtoriceasca pentru stiinta spiterilor i a cum-
paratorilor va alcatut o noua tacsa, potrivita cu preturile ce
sa cuvine aice in Cara, intocmai pre; in sfanti, care tacsa se
va tipari in limba Rumaneasca, i va sluji ca un temeiu de
pretul dohtoriilor, ear pentru Spitaluri, sau aezamanturi pu-
blice, ramane a se urma vanzarea dohtoriilor cu un pret mai
potrivit dupe o bung invoire.
41ea). Spiterul ce nu va urma cu vanzarea dupa tacsa ho-
larata, se va osandi a plati let cinci sute pe seama Spitaluri-
lor, i pentru mat bung oranduiala fie care Spicer va fi dator
a insemna din josul retetei, pretul dohtoriilor, i numele
Spiterului.
5lea). Plata dohtoriilor se va respunde de cumparatori pfina
la o para intocmai dupa taxa, ear intamplandu-se sa tread un
an deplin fail a se plati Spiterului, pentru cata vreme va trece
peste an, sag umble bani cu dobanda for legiuita.
6lea). Spiterul care se va dove& ca an dat dohtoriile ne po-
trivite, on la felurime, sau la masura, se va osandi la o pe-
,deapsa potrivita gradului i firea greeali sale.
71ea). La veri ce ceas din zi i din noapte, se va arata

www.dacoromanica.ro
 86

cineva cu reteta, la o spitarie, Spiteriul indata sa dechiza, i

sa dea dohtoriile cerute.
81ea). Spitaride in politia Bucureti sa hotarasc a fi in numar-
de doui-zeci, complectuirea insa acestui numar, ramane la so-
cotinta i chibzuirea Comisii Dohtorice0, sa urmeze dupa
trebuinta politii.
glea). Cand va muri vre un Spicer, de va avea vre un cli-
ronom al sau care sa fi invatat la vre o Academie meseria
Spitereasca, sa fie dator indata dupa moartea tatalui sail, sai,
arate diploma, la Comisia Dohtoriceascd, i gasindusa dupl.
cum sa cuprinde in punctul tiu, sa alba voe a tinea Spitaria,
sau de nu, intamplanduse a nu avea nici un clironom invatat
i cu diploma de Spiter, vaduva sa fie datoare, on sa aeze
intr'o vreme hotarata in Spitarie un provisor cu diploma, sail_
sai vinza Spitaria la altu, ear cand nici una mci alta nu vor
urma, atunci acea Spitarie va inceta cu totu
loin). Spiteri sa nu fie volnici a slobozi vre o dohtorie ;Earl
reteta vre unui dohtor sau hirurg, avand a unelti intr'aceasta,.
fare meseriea dohtoriceascd, afara numai de acele dohtorii care
vor fi slobode dupa taxa ce Comisia dohtoriceasca va lucre-
dinta la fie-care Spicer supt pecetia sa, data vre un Spicer se-
va dovedi Ca au intrebuin %at dohtorii spre curd, se va supune-
la un traf dela zece pana la doua zeci galbeni in socoteala
Spitalurilor pentru ) is oars.
t ilea). Fie-ce reteta nu poate fi primita de catre Spiteri de
cat numai trei zile dupa ce s'au scris, socotindusa din zioa.
care sau iscalit.
ulea). Este cu totul poprit a slobozi arsenicul, sublimate
sau alte materialuri cunoscute de otravitoare, de cat numai,
la persoane cunoscute 1 tmte ca intrebuinteaza asemenea otra-
vuri la met4ugul lor, pentru aceasta sptteri vor fi datori a
ttnea un registru nuruit de catre Politic, in care cumpara
torii vor Insemna numai de cat, numele lor, porecla, lacuinta,
anul, luna, ziva, catatimea i trebuinta pentru care au luat
acele otravuri ; cat pentru cet ce nu tiu sa scrie, dar sunt
cunoscutt de catre Spicer', pentru uni ca aceia Spiterul este
volnic a insemna insucd cele mai sus aratate.

www.dacoromanica.ro
 87

I3lea). Straini si necunoscuti nu vor putea dobandi pome-

nitele otravuri, de cat numai supt iscalitura unui locuitor cu-
noscut.
I4lea). Toate otravurile sau materialurile otravitoare se vor
pastra la locuri ferite si inchise, si cheia va fi tinuta pururea
de catre Spiteru (stapan).
I5lea) Cel ce nu va urma intocmai, se va osandi, dupa pra-
vilile creminalicesti, Comisia Dohtoriceasca, asezamantul acesta
avandul ca o pravila, este datoare sa ingrijeasca a se pazi in-
tocmai, pans and se va putea pune in lucrare art. din anecsul
alaturat pe langa regulament, puindusa dar in lucrare ; toate
cele de mai nainte jelbi din partea Spiterilor urmate catre
Departamentu din Launtru, raman desfiintate, data o data sin-
gun aratati Spiteri ce au infatisat si pe cei lalti, au remas
multumiti pe aceasta punere la tale.
Ear pentru cea ce sa atinge in jalba Spiterilor, ca sa li sa
intocmeasca o corporatie cu trebuinciosul Staroste, fiind si
aceasta propozitie primita, Comitetul st Comisia Dohtoriceasca,
insarcinata ca sa alcatutasca un asemenea act, lau si adus la
inplinire, pe care Departamentu trebilor din launtru l'au in-
dreptat in original pe langa otnosenia cu No 1654 si anume :

CORPORATIA SPITERILOR DIN BUCURESCI

Pentru buna oranduiala s'au hotarat a se intocmi o cor-

poratie de Spiteri de aice din Bucuresti, dupe cum mai jos
sa arata.
I) Toti Spiteri formalicesc o corporatie.
2) Inteaceasta corporatie sa vor alege cu sort trei madu-
lari, un Prezident, doi ajutori, care vor alcatui o starostie, si
se vor preiloi din trei ani, in trei ani, fara drept de varsta,
sau vechime.

INDATORIRILE STAROSTII

I-iu) Starostia indata ce se va intocmi, va incunostiinta

aceasta Dohtoricestii Comisii.
2-lea) Va fi datoare a pune in lucrare cat de curand on

www.dacoromanica.ro
 88

ce cerere i se va face despre partea stapaniri on a Dohton-

cestii Cornish.
3-lea) \a tinea condica insemndtoare de numele stapanilor,
a cilfilor i a ucenicilor, cand fiesi care au inceput, sau a esit
din acest mestesug, drept stapan sau supus.
4-lea) Cand unul sau tot' Spiten, vor fi chemati la starostie,
sunt datori a se supune, ear cel ce se va inpotrivi, se va
osandi cu un straf.
5-lea) Stdrostia va ingriji de a se tinea unirea si huna oran-
duiall intre stapani, calfe si slugi, de asi implini datoritle unul
catre altul, de at impaca la pngontrile, or child aceasta nu
va fi cu putin;a, va indrepta prigonitoarele Orli unde sa
cuvine.
6lea) Starostiea va cerceta pe cei ce vor intra ucenici la
vre un spiter, dacd au cuviincioasele stiinte, si le va slobozi
atestaturi de destoinicie, dad tneritarisesc ; fail aceste atesta-
turi nu vor fi primiti de Ind un spiter cel ce va urma in-
potrivd, va fi supus unui straf.
ilea). La moartea unul spiter, Starostia va fi datoare sa
ajute pe vaduva, i sarmani cop, prin toate mijloacele.
8lea). Ca sa se depdrteze on -ce greseala la facerea Dohto-
riilor, trebue ca toate retetele care an sa se flick Spiterul sa
le iscaleasca si sa le pue nurnele aducatorului reten, si celui
ce face dohtoriile, sa insemneze pretul acei dohtoni, si nu-
mele lor.
plea) Cheltuiala cantelarii Starostii se va face de catre toate
madularile corporatii cu analoghte, st din strafurile ce se vor
aduna de aceia Starostie va fi datoare la ispravitul fiestr a-
rum an, sa arate socoteala deslusitd pentru cheltuialile ei. A-
dunarea Comitetului cercetand, st gasinduo units cu orandu-
ialile Spiteresti, o si inbunatateazd intru toate dupd gasirea
cu tale a comisii Dohtoricesti, ca o intocmire ce insust Spr-
eri de a for bung voe an ceruto.
Coprinderea dar acestui j.arnal, prin D. Marele Vornic, se
va supune la a Ma'rir Sale lui Volt intarire, st apot Departa-
mentul din launtru o va publica prin foam buletinului, spre
obsteasca cunostintd, iar Dohtoriceasca Comisie va avea in-

www.dacoromanica.ro
 89

grijite ca cei ce se vor abate din aceste indatoriri, sai supue

-grin raport cunostinti Departamentului din flaunt' u.
Mamie Vornic. M. Ghiea, Ob- tescul inspector, Mai/rigs.
Grigorte Caribolu, K. Esti tu, D. Topliceanu.
Intocmat dupa original.
eful Secol I, K. Filipescu
Vechiul secret. al Stat. Adm Archiva Statului
dos No. 41/1077/1837.
Pnmit 3 Apnhe
No. 673. trecut No. 128

Inaltimei sale Domn si stapanitor a

toata tara Rumaneasca, Alexandru Di-
mitrie Ghica V.V.

DEPARTAMENTUL TREBILOR DIN LAUNTRU

Rap Ort
Acest departament are cinste plecat a infatisa Inaltimei
Voastre in copie, pe langi aceasta, jurnalul incheiat la 25 a
trecutului Ghenarie din anul urmator, de sfatul Comitetului
-carantinilor, atingator de indatoririle ce au sa pazeasca pe
viitorime Spiterii, st plecat sa roaga ca luandusa in bagare de
seams, sa bine votti a da inalta porunca de urmare.
Seful Departamentului, aCill : Ghica.
Secretaru sectil I, K. Filipescu
Anul 1837
luna Apnhe 2.
No. 1765
Vechiul Secret al Stat. Adm. Archiva Statulut
dos : No. 4111077(1837

"I\Loi Alexandi u Dimitrie Ghica V.V.

Doninul Wei Rumeinefti
CATRE DEPARTAMENTUL DIN LAUNTRU
Luand Domnia mea in bagare de seams jurnalul incheiat
la 25 Ghenarie a anului urmator, de catre sfatul Comitetului
'Carantinilor, $i care ni s'au infatisat pe langa raportul acelui
Departament, atingator de oranduialele ce au sa pazeasca pe
viitorime Spiterii, si gasind cuviincioasa chibzuirea Comite-
tului, o intartm si Domma-mea, si poruncim ca D. ef al

www.dacoromanica.ro
 90

Departamentului din Nauntru si adud la indeplinire prim

tine se cuvine coprinderea acelui jurnal.
No. 152 Apnlie 7 Anul 1837
Vechiul Secret. al Statuluc Adm. Archiva Statului
dos. No. 41/1077/1837.

Non .
pew' a7c, 2,31:;e4Anaa-
4. '471,4?
4/.44
,e1.7

otc
--7-4";74Oeeme....,4*.ree, .1W') 4t Ales,c20' oterretij 94,/

4,77 A-==.0.r, ./ ,24;

iOV ;54":"."7-1"-0"-24'40*4
4e14:4'0141
if...041, , Vgoer4efi."1".r.'
Aospoor.,eve.e.reler eft-
4";"9./ent 44
diry. eac, ,s,/"! ref {,
44C=44".~.(,' d-4"r
levee A '

Ake

COMISIA Pnmita in 23 Iunie

DOFTORTCEASCA
1837
Luna Rune 23
No. 31
Bucurescl
C1NSTITEI STAROSTIEI SPITERESTI

Potrivit cu cererea acelei cinstite starostii, de sub No. 7,

chemind comisia pe d-1 Galq, i-a lacut cunoscut propunez
rile spicerilor, iar D-lui a I espuns ca nici nu vinde doftorik
composite, ci numai simple, ajutand pomenitul pe linga acestea
CA el nu ar vrea nici-o-data s'a se invrajbeasca cu spiterii, fiind-ca
cu ei are cel mai mutt ali-veris.
N. Gust C. Alexandrai
,4Iecu Caraysul 'B. Fortnum

www.dacoromanica.ro
 91

CINSTITULUI MAGHISTRAT AL ACESTUI ORiq PLOE rI

Prin acest inscris al mai cel dau cinstitului Maghistrat, fac-
cunoscut, fiind-ca de la o vreme in coace in coprinsul acestul.
oral sa inaintase cloud Spitarii, una a mea si alta a D. Moisiu
Craos i din pricina ca nu puteam a ne chivernisi doi Spited,
ne aflam si unul si altul intru nemultumire, or acum D. Moisiu:
Craos, hotarand a se departa de aici, $i a trece peste Dunare-
in Turchia, a merge unde i.i are scoposul, silit am lost de am
cumparat Spitariea D-lui, pe seamam, numai si numai a se
desfinta, a a numai o Spitarie a se putea chivernisi, si pentru
ca sa nu fie cinevasi la indoiala ca eu voi vinde sau ca vain
mai scumpe Doftoriile dupe cum sa politipsesc in pohtiea Bu-
curestilor, ma leg cu cinstitul Maghistrat a pazi ponturile de
jos aratate, insd.
i -iu. Pe toata vremea ma leg ca. Spitaria mea va fi deschisa
ziva si noaptea, priimmd cu dragoste crestineasca pe veri ce
om, mic si mare, fara osebtre la trebuintele ce vor avea.
2-lea. Am s vanz toate doftoriile potrivit cu taxa Austria-
ceasca, intocmai dupd turn vand Spi %erii din Bucureti, ne a
batanduma din tacsa cu mai mult pre; nici macar un banu;
oti cand la din inpotriva se vor dovedi racetile incarcate cu._
mai mutt pretu la doftorii peste legiuita taxa, atuncea singur
ma leg a da strafu la cinstitul Maghistrat, cite un galben in
paratesc.
3-lea. Pentru to ;i bolnavti ce se vor afla dupa vremi in Spi-
talul ce lau harazit pe seama orasului, pentru folosul de obste,
D lui Paharnicu Cheorghe Boldescu, inzestrandul din al du-
misale avut, ma leg ca in trebuinta acestui Spital, pe toata
vremea, sa dau doftoriile ce vor face trebuinta dupa racetile-
Doftorului, mai jos la suta cloud zeci si cinci de lei dupa ta-
rifa Austriaceasca, si pentru ca voi pazi intocmai cele in sus:
coprinse, am iscalit insum cu Juana mea.
Teofil Eikel 1838 Maui i3
Spier cu diploma.
intocmai dupg cea original.
Secretar, .Androne ACurgulescu
Vechiul Secret. al Stat. Archiva Statului:
dos. No. 2565/84o.

www.dacoromanica.ro
 92

Sacsinulul sentncliurilor, farmactitilor din Capitals din 1838.

0)24.4

HRISOV

Dupa formalnica voe ce au castigat prin cercetarea Comi-

-tetului de Sanatate, potrivit cu cunostmta meritelor ce insuseste
D-lut Andrei de Alt, a deschide spiterie in Printmatul Moldovel,
regularisiindusi statornicire in targul Husii cu toata buna pri-
rmire Sl alcatuirorilor targoveti au cerut a se milui cu dieptu-
rile harazite de asezaminturi st pe acest temeiii Comitetul Si-
natatel, intrand cu prestotavlenia din i6 Avgust 1837, No. 531.
Domnia Nostra* cu parinteasca ingrijire ce avem pentru spo-
rirea a tot felul de industrii de lapse st de inflorirea blajinei
noastre patril, luandil in bagare de seams aceasta mijlocire a
Comitetului, intarim D-sale de Alt privilegiul titarist in re-
glement la capul III anecsa lit. r. Sectia II articul XCVI
adica de a fi scutite spiteria ce ar tine impreuna si toti lu-
cratorii de doftorti dintransa de toate dartle atarnate asupra
celorlante trepte de dajnici, cu aceasta Insa ca si Spiteria fara
dipartare sa urmeze pe temeiul acestui articol a da doftorii
fara plata la oameni saraci.
Drept aceia in temeiul legiuirei titarisite se imputerniceste
pe D-lui de Alt, prin acest al nostru Domnesc Hrisov, a ave
dreptate de a ;inea o spiterie potrivit cu rostuirea reglementului,

www.dacoromanica.ro
 93

spre care sfarsit sau intarit si cu a noastrai domneasca iscali

tura i pecete.
Scrisusati la scaunul domniel noastre in Orasul Esii, la at
4-lea an. Una mie opt sute trei zeci si opt, luna Maiii 29 zile
MIHAIL GRIGORE STURZA V.V.
Secretarul Comitetul SAnataIef
George Covnica, Sardariu
No. 737. S'aif trecut in Registratura Comitetuluf.
Registrator, Petracbe Krulovanul

CONTRACT 1)
Traducere din limba germanA

Intre domnul Ignatz Mauszel de o parte, si domnul Frie-

drich Eitel, farmacist examinat si fost provizor in aceasta ramura,
a intervenit in anul si ziva mat jos indicate contractul de fata,
stabilindu-se urmatoarele :
Iiii) Domnul Ignatz Mauszel, ca proprietar de farmacie, se-
obligi a lua de tovara pe domnul Friedric Eitel pentru ser-
viciile credincioase ce i-a adus timp de mai multi ani.
IIlea) Domnul Friedrich Eitel va primi t'a, adica una treime
din venituri conform socotelii ce se va incheia la sfirsitul anului,
dupa ce se vor scadea toate cheltuelile.
IIIlea) Pentru toata osteneala sa, domnul Friedrich Eitel va
primi de la domnul Ignatz Mauszel, dupa moartea acestuia,
intreaga farmacie cu tot ce-i apartine, fara vre-o plata, i anume :
IVlea) Cu conditiile urmiaoare : Surorei d-lui Ignatz Mauszel,
anume Genoveva, nascuta Mauszel, maritata i azi viduva
Barthl, domnul Friedrich Eitel va plati suma de 300, zi : trei
sute, galbeni ; iar nepoatei sale Johanna, nascuta Barthl $i ma-
ritata Radvansky, va plati suma de 100, zi : una suta, galbeni;.
in total dar 400, zi : patru sute galbeni, platibil de catre
domnul Friedrich Eitel. In schimb
Vlea) Domnul Friedrich Eitel promite a depune tot zelul
t) Din cuprinsul acestui contract reese simplitatea moduluI de cesiune a,
farmaciilor in epoca de la 1838.

www.dacoromanica.ro
 94

i toata sirguinta, lucrind fara preget pentru marirea aface-

rilor ; in acelas timp se obliga a ingriji constiincios pe domnul
Ignatz Mauszel, in starea lui bolnavicioasa, a nu'l supara, ci
-din contra sa se sileasca a face cat mai placute ultimele zile
ale d-lui Ignatz Mauszel.
Ultimul punt : Acest contract a fost incheiat intre ambele
parci dupa lunga chibzuinta si fara nici o pripa. Pentru nes-
-chimbarea celor hotarite intre ambele pall, el a fost semnat
cu semnaturile propril ale contractantilor precum si cu cele ale
martorilor, legalizate de catre Agencia imperialo-regeasca aus-
-triaca. Pentru siguranta ambelor parti s'a scris doua exemplare
cu acelas conOnut, cari au fost date in pastrare, unul in mi-
nile d-lui Ignatz Mauszel, celalt in minile d lui Friedrich Eitel.
Scris in Bucuresti in anul Mintuirei una mie opt sute trei
zed si opt, (lona zeci si cinci Tunic.
Ignatz Mauszel
Friedrich Eitel
Contractanp

Louis Di exler farmacist, martor. Frank Thai anger comerciant, martor.

...August Friedrich, comerciant, martor. Kai I S.zehely aPhysicus al pideIelor
Arge i Muscel, martor. Samuel Gabel, martor. Friedrich Ennyeter, farmacist,
martor. Andreas Gref, farmacist, martor.
Se confirms pe tale oficiala cd semnaturile de mai sus ale ambilor con-
tractanii, domnii Ignatz Mauszel si Friedrich Eitel, supui austriaci i far-
anaciti, sunt autentice. Bucureti in 25 Iume 1838.
Agentul imperialo-regesc
(L. S.) Simon

Marii Sale Marelui Ban si Cavaler a feluri de ordine, Mihail

Chika, seful cinstitului Departament din launtru.
Plecata jalba
Porunca Cinstitei marl Vornicii din anul 1838 cu No. 139,
-ce ni s'au facut cunoscut de cinstita dohtoriceasca Comisie,
-iNeleganduo noi, cu plecaciune facem cunoscut ca cu mirare
ni s'au parut un acest fel de raspuns, in vreme ce este vedit
-ca inalta stapanire de la intocmirea regulamentului, au avut

www.dacoromanica.ro
 95

.si are cea mai patrunzatoare luare aminte asupra a tot felul
de masuri sanatoase ; De aceia si acum nu lipsim a face cu-
noscut urmatoarele cuvinte ce avem.
riii). Ca noi datoriile ce avem a lua, nu sunt pe alt-fel de
marfuri, ci pe doctoril, din care cei ce le-au intrebuin %at s'au
folosit cu indelungirnea vietii, deplina sanatate, si prin urmare
-cu sanatatea, si toate cele lalte agonisiri pentru via ;a si buna
fericire a lor.
21ea). Ca stapanirea trebue Inca a multumi noua, ca am
-dat si pe datorie mijloacele Indelungarii vietii, caci fireste de
nu dam doftorii la vremi primejdioase vietii Cara plata pe sim,
-sant invederate sfarsiturile vatamatoare ce ar fi izvorat.
ilea) Noi nici o data nu ne putem asemana fiaralor salba-
tece, a nu ajuta omenirea, cind vedem din coprinderea retetl
-ca bolnavul este in cumpat, si bani n'are sa plateasca.
41ea) Pe Spited la articolul din regulamentul Spiteresc, ii
supune cercetani comisit Doktoncesti si a le vizita de doua
on pe an spi ;ariile sa vaza de sunt in build stare, apoi de
vreme ce comisia urmeaza aceasta, nu trebue ca sa ea masuri
si pentru Implinirea drepturilor noastre ?
slea) De am fi dat marfuri pentru lux si alte trebuinte, ar
fi putut zice cinstita mare Vornicie a ne Indrepta in canalu-
rile judecatoresti pentru inplinirea datoriilor noastre ; dar
noi am dat doftorii pentru paza sanatati. De aceea precum din
acele doftorii a izvorat paza sanatati, care este atribut al ad-
ministratii, asemenea tot administratta trebue a ne Inplini plata
mijloacelor pazii sanatatit ; in sfarsit noi cu adanca mahnire
.si amenintati de stingerea caselor noastre, grabim a face cu-
noscut cinstitei Vornicii ca aproape este de a nu mai putea Linea
Spitariile deschise, caci aiaturatele aci lisle dovedesc suma de
lei 140.000 ce avem a primii dela unii altii, si din care suma
de bani, lesne poate lntelege si cinstita Vornicie ca un Spiter
cind va avea inchisa o atata suma de bani, apoi ce putere ii
mai ramane ca sa poata tinea Spitaria ?
Ca sa ne indreptam cererile de scoaterea datoriilor prin
stan%ii judecatoresti, este cu neputinta, pentru cuvintele ur-
matoare :

www.dacoromanica.ro
 96

t iii) Ca unii sant cu datorii de lei zece, si treptelnicest

phi la lei too, unii ca aceia trebue cite unul a ne infacisa la
Tribunal, Poli ;ii, unde vreme indelungata trebue pans a ne in-
facisa la cu chte unul la fieti-care inlacisare, sa dam cite un
slant caprarului protecsii noastre, pentru fiesti care venire a
sa in judecata, and sa intampla a veni pentru unul de doul.
i trei ori, si asa dela cel ce vom avea de a lua zece lei,
trebue prin judecata nu numai capitalul sal pierdem, ci
din pungile noastre sa mai dam.
Pe unde vor fi sume mai marl, face trebuinta sa platim
taxa pentru infatisare in parte cu fiesti-care, cheltueli cu jelbi
catre autorita ;ile unde ne vom infacisa, i birja mergerii dra-
gomanului nostru ; De aceia ne rugam Marii-Voastre ca sa nu.
treceti cu vederea facerile de bine ce am facut cu bolnavii ce
nau avut a ne plati and au luat doftoriile, i stingerea ce ni
se amerinta de vom sta prin mijloace judecatoresti a cere in-
plinirea drepturilor noastre, i sa bine voiti ca precum in
Europa plangerile Spi ;erilor sa precurm prin administrative au-
toritati, asemenea i aici, ne rugam fierbinte Marii Voastre,
pentru cati vor avea teed dela stapanire sau endemnizatie de.
scutelnici, sa li se secfestreriseasca suma de bani ce avem a
lua, de cinstita Vornicie, i not printr' aceasta ne chezasuim
unul pentru altul la ori ce pagubi vor arata datornicii nostril
ca fi s'au pricinuit cu sechestru, de vor dovedi ca nu ni sant
datori, precum i pentru cei ce n'au leafs sa ni se dea ci-
novnic cu cheltuiala noastra imputernicit pentru scoaterea.
datoriilor.
Aceste fiind toate cuvintele noastre, lasam soarta fericirii,
noastre (de ni se va scoate datoriile) la milostivirea Marii
Voastre, caruia cu cel mai adanc respect santem
plecate slugi
Afich. Doctot , Paul Klucbe, litlbelm E. Gaudi, Friederich Etta, Louis
Drexler, I. %C. Raymondi, Fried. Battler, Andreas Greif, Ftank Roth, Carr
Adolf Steege, Andreas Schnel, Carl Sarnia us, Carl Kladni, I. Zinern, Carr
Zurnet , Iohan Greif, M. Hening, Johan WeszeltnovaT.
Vechiul Secret, al Stat. Archiva StatuluI.
dos. No. 4212/139.

www.dacoromanica.ro
 97

PORUNCA. LA AGIE

Spiterii din Capita la, prin jalba catre acest Departament, arata
ca au a primi o multime de datorii in sume mai mid dupe
la feluri de lacuitorii din aceasta capitals, si care in total al-
catueste o sums de lei o suta patru zeci de mii, a carora ne
inplinire ameninteaza derapanarea Spiteriilor, facand cerere tot
de o data ca prin staruiala administratii, potrivit cu firea acelor
datorii, si felul pricini din care au izvork, sa se grabeasca in-
plinirea lor.
Departamentul luand in bagare de seams cuvintele ce pro-
pun numiti Spiteri asupra inpedicarilor ce cearca cu indelup-
garea inplinirii acelor datorii, derapanarea ce li sa amerinta,
si care urmand a aduce cea mai simtitoare zaticneala sanatati
publice cu incetarea Spitariilor, sileste pe stapanire a lua din
vreme cele mai de aproape Intampinatoare masuri, grabeste a
trimite acei cinstite Agii, alaturata copie dupa jalba numitilor
Spiteri, ca patrunzanduse de cuvintele intransa insemnate, si de
trebuinta ce este de o grabnica si lntreaga indestulare.
Dupa ce mai intai va cere de la numitii Spiteri liste de acele
datorii, sa dea cuviincioasele porunci comisiilor de vapseli ca
fiesti-care dupa acele- liste sa se adreseze catre fetile datoare
din despartirea sa, facandule cunoscut trebuinta ce este a rafui
in grab acele datorii si staruirea stapaniri intru aceasta, ca prin
acele mijloace de staruitoare indemnare, sa se istoveasca toate
acele datorii.
1839 Dechemvrie
M. Ghiea
Secsia I
No. 7609 Dekemvrie 30

Vechiul Secret. al Stat.

dos : N. 4212/1839.

www.dacoromanica.ro
 98

t MN A 14r 1

to..!1:1:01

XIII k c itt fyx 117 .

:--

j),j31C\fill
,,,
1=nnt, )1 hu .1111411.o

4
-44 7.-4:7!'"- 1""a'',f-1,.17"..nr ,,,-44.
,
C...t ir,. -

t!....ra.
, le-

I'
e
tar M1111 N.04 ill 4.4t
. .
tr,114i.trA.it.:f? r in I, . 6 0.4:4 MC,

ern

ielkirrET5ASINITIANI
/Pe 1'4)
AI. Cerli
et?tr, *7'
ti

. :A6.3

1) Chrisovul farmaciei M. Frenkel, Berlacl,

www.dacoromanica.ro
 99

COMITETUL CARANTINILOR
Seem al 2Iea
Mull 1838
lune. August 1
N. 2586.
Bucuresti

CINST1TULUI DEPARTAMENT DIN LAUNTRU

Mateas Boroscoi, Spiterul i Himicul diplomat, prin

jalba au aratat Comitetului dorinca ce are, si cererea ordsanilor
a deschide o spicdrie in orasu Buzeu.
Comitetul cunoscand trebuinca ce au lacuitorii de acolo, ca
ei la trebuinca trimit dupa dohtorii pe la Bucuresti si Focsani,
ne mai fiind alts spitarie intr'acel oral, au socotit de cuviincd
ca si inbundtdceasca cererea si drept aceia cu cinste este ru_
gat cinstitu Department ca sa binevoiasca a slobozii si din
partei o poruncd la ocarmuirea locald spre Inbundtacirea cereri.
Gr. Caribol, D. Topliceanu

PORUNCA LA BUZEU

Comitetul carantinelor prin otnosenia cu No. 2586 face cu-

noscut ca Mateas Boroscol, Spicerul si Himicul diplomat, prin
jalbd au aratat dorinca ce are si cererea ordsanilor a deschide
Spicerie intr'acel oral, mai adkgand a cunoscand $i comitetu
trebuinca ce au lacuitorii de acolea, cdci trimit dupa dohtorii
pe la Bucuresti $i Focsani, ne mai fiind alts spicarie acolea.
Socoteste de cuviinca a i sa imbundtdci cererea. Drept aceia,
potrivit cu socotinca comitetului, sa scrie acei ocarmuiri ca a-
Tdtandu-se numitul Spicer acolea, sa -i inbunat4easca a sa cerere
.a deschide Spicarie intr'acel oral.
loan Manu 1838 August 1.
Sec i.
M. 2-lea No. 5132
Vechiul Secretariat al Statului. Archiva Statului.
dos : No. 3105 2272/1838

www.dacoromanica.ro
 100

Primit August 12. Nr. 1213.

CINST1TULUI DEPARTAMENT DIN LAUNTRU.
Comisia Doctoriceascii.

Cinstitul Gremiu Spitaresc face aratare acestii Comisii co. D..

Iosif Reimondi Spiteriul de aici avand sa ea niste bani del.
un lacuitor, a fost silit sari capete dreptul prin mijlocirea Tri-
bunalelor ; si find-ca pe Unga capetele ce avea sa ea pomenitul
Spicer, pretenderisea si dobanda acelor capete potrivit cu arti-
colul 3iea din din instructiile Spiteresti si paragraful ilea din
articolul 56 din regulamentul organic, atingator de alcatuirea
treburilor doctoricesti. Judecatoria n'a vrut sa dea nici un fel
de ascultare la a sa dreapta pretentie, supt cuvant 6 nu cu-
noaste o asemenea legiuire ; dupi cum va intelege cinstitul
departament din alaturata copie de anafora, si fiind ca. Spiterii
prin Gremiul for striga pururea inpotriva acestii nedreptati ce-
li se face din partea judecatorii, Comisia sa roaga cinstitului
Departament a instiinta prin canalul cuviincios, cinstitele Ju-
decatorii pentru acest drept al Spiterilor, ca nu cumva si el..
pricinuind aceasta nedreptate ce li se face, sa se abata din in-
datoririle puse asuprale.
Caraysu, I. Rasti, 1V. Gusi.
N. 58. 1839 Avgust 1 i .
Bucuresci
Vechiul Secret. al Stat.
dos : No. 4212/1839.

No. 4840. August 26

OTNOENIE LA DEPARTAMENTUL DREPTATII

Un Iosif Raimondi Spiterul, avand sa ea nisre bani dela,

casa raposatului Mitropolit Dionisie pentru doctoriile ce au,
slobozit in anul 1836, silit au fost asi cauta dreptu prin poli-
ticeasca judecatorie a judetulu i Ilfov, Secsia Iiu, si pe langa ca-
petele ce au avut a lua, numitul spiter pretenderisind si do.
banda lot-, potrivit cu art. 3 din instructiile spiteresti, legiuite
prin jurnalu sfatului Administrativ din anul 1837 Oct. 25,
care sau intarit si prin ofisul Marii sale lui Voda cu No. 152
si regulamentul Dohtoricesc.

www.dacoromanica.ro
 101

Judecatoria prin hotararea ce au dat cu No. roo, la 22 a

'trecutului Maiu, anul urmator, l'au departat de acest drept,
subt cuvant a nu cunoaste o asemenea legiuire ; apoi pentru
.ca Spiceri prin gremiul lor, necontenit fac strigari inpotriva
-acestii nedreptati ce cearca din partea Judecatoriilor.
Acest Departament are cinste a alatura cinstiteii logofeti in
copse pe langa aceasta, atat regulamentul dohtoricesc cat si
nstructiile Smeresti intocmite prin mai sus p omenitul jurnal,
intarit de catre Inaltimea sa.
Si tot de odata ii face poftire ale comunica tuturor jude-
catoriilor spre stiinta, la intamplare de a se mai grata asemenea
reclamatii, avand drept de a primi si dobanda pe langa capete,
pe cata vreme va trece mai mult de un an, fara a i se plati
acele dohtorii de catre primitorul lor.
1839 August
Vechiul Secret. al Stat. Archiva Statului
dos. No. 4212/839.

624111936 primit Dek. 7.

CINSTITULUI DEPARTAMENT AL TREBILOR DIN LAUNTRU

Maghistratu Oraplui Gturg:u
Fiind ca d. _roan Sobel Spiteru dintr'acest oras la 1 iu ale
urmatoarei luni s'au dat obstescul sfarsit, si neaparata trebu-
inta ce are obstea acestui oral de altu in loc, sileste pe acest
rnagistrat a supune in cunostiinta Cinstitului Depertament, si
plecat al roaga sa binevoiasca a face cuviincioasa punere la
cale, prin cine sa cuvine, a se aseza alt spier cu buns stiinta
:si asemanat regulilor ce povacueste delicatelea acestui mefte,rug.
Fret. Gheorghios Laoner No. 43o
Costandin Miri Anul 1839
Secretar, Cost. Dunttrescu
luna Dek 3. La secsia I, Masa 2-lea

Fiindca dupe jalba ce au dat nevasta mortului s'au facut

lucrare prin otnosenia cu No. 7411 catre comitetul caranti-
inilor, va sta aceasta spre stiinta.
Dekemvrie 19
Vechiul Secret. al Stat. Arluva Statului. K F.
dos ; 4212/1839

www.dacoromanica.ro
 102

No. 490 Prima Aprilie

A. SON EXCELLENCE MONSIEUR MICHEL DE GH ICA

aftnzstre des affaires intermit, es
Comme je suis charge de comptes de la veuve du defunt
Schobel, l'apothicaire a Giourgiu, j'ai l'honneur de presenter
a Votre Excellence la liste des debiteurs qui se sont eloignes.
de la, la quelle je joins a cette requete ; j'esperre que l'exe
cution en sera faite par la bien veillance de Votre Excellence ;
cela soulagera trop la veuve, pour ptuvoir payer les dettes
pasives qu'a contractees le feu son mari.
J'ai l'honneur d'etre avec le plus profond respect de Votre-
Excellence, le tres humble et tres obeisant serviteur.
Charles Roth

LISTE DE DEBITEURS
Mons : Manolacht Robesco Lei 325.
Mihalachi Tilinco Politzmaister . ) 218.30.
Const. Persitschan, Procuror . 164.25
. Stefanaki Argentar 3) 50 .
Antonakt Mavro 133.12
Nicolai Petresco Pitar . 297.
= Nicolai Ionesco Vamesch
75.
Costachi Bodan 46.
Vasillt Iohn Marchitan 822
Piastri : 2 I 3 1.27
Charles Roth.
Vechiul Secret al Stat. Archiva Statului
dos. No 2565/I840.

Intocmai copie dupe alaturata lista sa se trimi%a la agie,

poruncinduise ca inplinind dela cei insemnati, sumele ce au.
ramas datori la spitaria raposatului spiter Sobel de la Giurgiu,
sa i le dea in primirea aci iscalitului epitrop, cu care se va,
incelege asupra neajunsurilor ce se vor ivi in inpltntrea acelor
datorti.
Aprihe 2.
Vechtul Secret. al Stat Archiva Statulu I
dos : Nr. 2565/1840

www.dacoromanica.ro
 103

Pnant Dekemvrie 12.

A SON EXCELLENCE M. DE GHIKA

Grand Vornich de la Valacine

Comme apres la mort de mon marl Jean Schobel pharma-

cien a Giourgevo, se sont trouve plusieurs Messieurs de Giour-
gevo, qui doivent a la pharmacie, dont une partie se trouve
a Bukarest et aux environs de Giourgevo, je me prends la li-
ben& de m'adreser a votre Excellence de bien vouloir faire
la grace a une pauvre veuve aflige et daigner avoir la bonte
de donner rordre a l'Ispravnikat d'ici de Giourgevo de maider
a pouvoir encaisser ces dettes.
Je demande mille pardon de la libertie que je me prends,
mais it ne reste autre mojen a une veuve sans secours que
a recourir a la magnanimite de votre Excellence.
Je reste toujours a votre Excellence avec le plus profond
respect.
Votre soumise
Giourgevo le 14/26 Decembre 1839. Dorothee Schobel
Vechiul Secret. al Stat. Archiva Statului
dos : Nr 412211839

7 Dekembrie 19.
LA VLACA

Dorotea socia raposatului loan Sobel, fost Spicer la acel o-

ras, prin jalba catre acest Departament, au facut aratare ca
raposatul socul ei, avand a primi o sums de barn de la
Maghistrat ei alti orasani pentru dohtoriile ce au dat, nici
pans acum .nu i s'au raspuns pricinuindui pagube, sa scrie
dar acei ocarmuiri ca cerand dela jeluitoare insemnare de da-
torhle ce va fi avend, sa staruiasca a i sa implini pans la un
ban, atat dela Maghistrat, cat si dela on cine va fi dator ei
5i sa -i dea supt luare de adeverinca.
loan Mann
1839 Dek.
Vechiul Secret. al Stat. Archiva Statului
dos. No. 4212/1839

www.dacoromanica.ro
 104

No. 7411. Dekem 19.

OTNOENIE LA COMITETUL CARANTIN1LOR
Si alatura cinstitului Comitet in original pe langa aceasta,
jalba ce au dat acestui Departament Dorothea, soda raposatului
Ioan Sobel fost spiter la orasu Giurgiul, si este pohtit ai lua
coprinderea in bagare de seama.
Si de vreme ce jeluitoarea sa indatoreaza a tinea acea spi-
tarie cu a sa cheltuiala si oranduire de spiter, imputernicit cu
cuviincioasa diploma, cinstitul Comitet va face punere la cale
cu a ramanea spi ;eria pe seama jeluitoarea, cu indatorire de
mai sus aratata, inpartasind si pe acesta cu stiinta de punerea
la cale.
loan Manu
Vechiul Secret. al Stat. Archiva Statului 1839 Dekemvrie.
dos: Nr. 4212/1839.

No 6424
PrimitA 5 Dekemvrie

Prea Inaltate Doamne,

Inca din anul 1836, am fost cerut de Spi ;er in orasul Sla-
ting, prin fostul D. Dohtor Navara si pana intr'acest urmator
an pazindum toate datoriile mele, mam gasit silit si de D.
Dohtor Lep : ce se afla acum intr'acest oral, si de orasani ca
sa ma deosibesc si sami imbunata ;esc Spitaria.
Aceasta fiind primita D. Dohtor si Dlor orasanilor boeri si
negutatori, pentru care dupa incredintare, si cinstita ocarmuire,
si cinstitul Maghistrat, prin raporturi ma au recomandat cins-
titului Comitet, m'au facut sa ma innec in datorii, impru-
mutanduma cu bani care si acum sunt dator, $i tocmai dupa
ce mi-am imbunata ;it Spitaria, m'am vazut tot de odata de-
partat, aducand alt Spicer In locum, cat si cu Spitaria inchisa
si pecetluita de D. ocarmuttor, fara sa cunosc care vind a mea
lau silit asa grabit sa urmeze aceasta fara nici o porunca a
cinstitului Comitet, si fara sa fiu judecat sau intrebat macar.
Pentru care macar ca din Domnii boeri si negu ;atori ai ora-
sului au reclamat cinstitului Comitet cerinduma pentru Dlor,

www.dacoromanica.ro
 105

-si aratand toate imprejurarile, dar eu ma aflu Inca departat,

4i cu marfa pecetluita de sunt acum trei luni.
De aceia cu lacrami alerg la milostivirea inaltimei Voastre,
.sa va milostiviti asupram, a fi dat in cercetarea cinstitului Co-
mitet, si dupa vina mea, nu numai sa fiu departat, ci si pe-
depsit, precum si pecetluirea Spitarii pe ce temeiu D. ocar-
muitor au urmato, pncinuindumi paguba si (rupt), iar pentru
departarea si nedepartarea mea, ramane la mila Ina ltimi voastre,
..si prea plecata sluga supus a primii on ce indatorire va pune
.asuprami cinstitul Comitet cu intocmai urmare.
Prea plecat supus
Daniil Tucik
Noi Alexandru Dimitrie Ghica V.Vod, cu mila lui Dumnezeu
Domn a toata tara Romaneasca. Departamentul trebilor din
nauntru, vazand coprinderea acestii jelbi, va face cuviincioasa
Tunere la cale.
(L. S.) 1839 Dekemvrie 13
eful, secsii K. Petrescu
Vechiul Secret. al Stat.
dos. 4212/1839.

Cu mila lui D-Keu, not Mihail Grig. SturKa, Voivod Orli

Moldovei.
4) Comitetul sanatatii intrand cu anaforaua din 28 a trecutei
luni Septetnbrie sub Nru 923 si mijlocind ca asa precum spi-
-terul din acest oral Ignati Degrea are deschisa Spiteria pe te-
meiul privilegietelor Diplome a stiintei sale si a chrisoavelor
ce a avut socrul D-sale, Spiterul Kraus, de la fosti mai nainte
Domni, can in focul de la 1827 ar fi ars si pentru ca Spiteria
a trecut in numile seu si avando in buna stare, sa se milu-
iasca cu un asemine document.
Domnia noastra cu parinteasca ingrijire ce avem pentru spo-
rire a tot fel de industrie in folosul patriei, luand in bagare de
seama aceasta mijlocire a comttetului, intarim Dsale Ignati
Degrea privtlegiul taansit in reglement la capit. III Sect. 2
I) Chrisovul Farmaciei fratilor Dr. Konya, Iasi.

www.dacoromanica.ro
 106

pentru organisatia parti medicale Art. XCVI Lit. Z, adicd de

a fi scutita Spiteria inpreuna cu lucratori aflatori in transa de
toate darile, cu acesta insa ca i Spiteria fara departare sa ur-
meaza pe temeiul acestuiasi articol a da doctorii fara plata la
oameni saraci.
Drept acea, in temeiul Iegei ;itarisitei sa da D-sale Degrea
prin acest al nostru domnesc hrisov avea dreptul de a tine
Spiteria potrivit rostirilor reglementului, spre care sfarsit sau
intarit si cu a nostra domneasca iscalitura si pecete.
Scrisusau la scaunul Dommei nostre in orasul Iasi la al VI
an, 1839 Dec. 31.
MIHAIL VOIVOD
Protomedic, nedescifrabil
(L. S. D.)
Secretar : George Cosmit a, Sardar
Comitetul SAnatati
No. 1236 a Registr.

N. 307. Primit Ghenarie 2I.

COMITETUL CARANPINILOR
DIN PRINTIPATUL VALACHII
Anul 1840 tuna Ghenarie 20
N 184
Oraul Bucuresti

CINSTITULUI DEPARTAMENT AL TREBILOR DIN LAUNTRU.

Dupa primirea otnosenu Cinstitului Departament cu Nr.

7371 pe langa care sau alaturat in copie jalba lui Daniil Tucic,
Comitetul factind cuvincioasa bagare de seams inprejurarilor
acestli pricini, sa gaseste dator sa alature Cinstitului Departa-
ment aceste cloud copii, una dupa adresul a cloud zeci si unu.
orasani din Slatina urmat catre comitet, prin care cer pe nu-
mitul Tucic de spier in acel oral, pi alta dupa o deosebiti_
incredintare ce mai da Pitaru Nicolae Racoviceanu pi Nicolae
Izvoranul, orasani, prin care sa chezasuesc pentru bunele pur-
tari ale numitului Spicer, cu adaogire ca data orasani sa mul-
cumesc al avea pi pe chinsul de spiter, de vreme ce chezasitori.
cunosc de trebuinta a fi doua Spitarii, Comitetul potrivit re-
gulilor Spiteresti zice ca acesta on intrun soroc hotarat sa fie-

www.dacoromanica.ro
 107

indatorat a se inpartasi cu trebuincioasa Diploma, in vremeat

care sa aiba in Spiterie un provizor cu diploma, sau prin lu
crarea unui asemenea provizor, el sa fie volnic asi avea spi-
;erie inteacel oras, supt privigherea Dohtorului si respunderea
chezasilor sai, de vreme ce oraseni in curs de patru ani aw
avut multumire de dansul, si acum Inca sa multumesc at avea
de spi ;er ;
Aceasta fiind parerea Comitetului potrivita cu regulile in-
tocmite pentru Spiterii, Cinstitul Departament de se va uni
cu dansa, va bine voi a-i intoarce respuns spre cuvincioasad
urm are.
General Inspector al Carantinelor Hutt DunArti
Mavrus
Secretar, .4voreanu
Vechiul Secret. al Stat.
dos N. 2565(184o

No. 381 Pnmtt Ghenarie 24

PREA CINSTITEI MAR[ DVORNICII DIN LAUNTRIT
Maginstratul oraptlui Piteti

Dupa multele bagart de seama ce au facut maghistratu si

dupa adresurile dohtorului Benes ce se afla intr'acest oral, dat
la maghistrat, unul din anul incetat cu No. 22, Julie 21, si
altu din acest urmator No 27, sau vazut inteadevar ca la_
Spiteriea acestui oral sa urmeaza neoranduiala, caci silit si
dator cunoscanduse acest slat, au mers la i8 ale acestia in,
complect la Spi ;ariea orasului care se ocarmueste de D. Fri-
cleric tAitel, spiteru ce lacueste in capitala Bucurestilor, spre
cercetarea lui Ferdinand Braun, oranduitul din partea numi-
tului de mai sus, care supt numire de loctiitor al stapanului
Spiterit lucreaza facerea doctoriilor, $i caruia facanduise intre-
bare de Untversitatea unde a invatat mestesugul farmacopii, si
de are vre-o diploma, au raspuns Inscris si supt a sa iscali-
tura, ca nici la Universitate n'au invatat, nici diploma nu are,
de cat au infattsat un atestat dela un Spicer din Transilvania
la care ar fi practicat. Deci pentru ca un asemenea rau $i ne

www.dacoromanica.ro
 108

-cuviincios tratament al D. Aitel catre orasul acesta cu \Tata-

-mare poate a sanatati si a vietii unui norod intreg, gra in-
doiala nu poate fi primit stapaniri ; Maghistratu grabeste prin-
tr'aceasta, pe de o parte a supune aceste imprejurari la cu-
nostiinta prea cinstitului Departament, iar pe de alta a se
ruga ca sa binevoiasca a face o punere la tale, spre indrep-
tarea unei asemenea neplacute intreprinderi a stapanului Spi-
Teri', de a trimite la cea de aici, un om invatat si cu diploma
-de Academie (data D. Aitel nu se poate indeletnici ca sa in-
plineasca aceasta datorie in persoana) iar catre acestea pentru
-o mai buns regula in viitor, este rugat prea cinstitu Depar-
tament (de se va gasi de cuviinta), ca sa se indatoreze toti
cei care le vor arata la spiteriea acestui oras, de lucratori de
medicina, sa se adreseze mai intai la casa sfatului spre cer-
.cetarea documenturilor sale, pentru multe sfarsituri bine cu-
svantate.
Prezident, D. Dragoescu.
K. Leke Anul 1840. Ghenarie at
No. 26
Vechiul Secret al Stat. Archiva Stat.
dos. No. 2565/1840

No. 498
PORUNCA. LA MAG1STRATU PITWI

Vazandu-se coprinderea raportului acelui maghistrat cu No. 26,

in pricina ne oranduelilor ce s'au gasit la Spitaria dintr'acel
oral, i sa raspunde a cu cercetarea ce arata ca au facut acei
Spiterii, Maghistratul au esit din cercul caderilor sale, de vreme
ce aceasta nu este di nteale sale atributuri, nici poate avea vre
un fel de stiinta asupra calitati doftornlor si a reguldor ce se
cuvine a pazi spiteri, ci de cunostea vre-o abatere a acelui
loctiitor de spiter, urma a face cunoscut dohtorului de ocrug
ca el insusi sa fi cercetat si sa fi raportuit unde sa cuvine, iar
nu Maghistratu de sinesi sa mearga in persoana a revizui Spi-
ileria, si a cerceta diploma acelui loctiitor de Spiter ; cu toate
.acestea cat pentru indreptarea ne oranduelilor urmate la acea

www.dacoromanica.ro
 109

Spiterie. Departamentul sau lute les cu comitetu carantinelor,

iar maghistratului i sa scrie ca pe viitorime sa se margineascat
numai In lucrarea atributurilor sale, iar nu mai mutt.
Ion Manu
Vechiul Secret al Stat. 1840 Ghenar 29
dos. No. 2565 184o.

No. 616No. 207 Primit Februar 8.

CINSTITULUI DEPARTAMENT AL TREBILOR DIN NAUNTRU

Oa: nunrea judeplui Olt

Pe langa porunca Cinst. departament de ,supt No. 500, pri-

mindusa In copie jalba orasanilor de aici, 5i inscrisul D. Pita-
rului Nicolae Racoviceanu i Nicolae Costandin Izvoranu, in
pricina deschideri unei al 2-lea spiterii peste cea de mai ina-
inte, de catre Daniil Tucic, supt raspunderea pomenitilor,
ocarmuirea prin intelegere cu maghistratu, Maud poruncita
cercetare, cu plecaciune spre raspuns nu lipseste a depune in
cunostinta Cinst. Depertament cele urmatoare :
Mai inainte de a se deschide 5i intr'acest oral spiterie for-
maid care sa afia acum, dupa toate cuviinta si in stare a in-
deplini trebuinta obstit, era insarcinat D. Doftorul orasului
prin contract ca insusi sa staruiasca intru facerea doftoriilor
5i on ce sa priveasca pe a sa raspundere, carele la 28 Julie-
anul din urma, au dat adres supt N 16, in coprindere ca pe
viitorime nu mai poate fi insarcinat cu rasponsabilitatea Spi-
terii, ca un lucru ce nu s atinge mai mult de atributia sa, ru-
gandusa ca sa se aduca 5i aici in oral prin stirea Cinst. Comitet
Spiterie formals, supt raspunderea unui spier cu diploma *a..
oranduiala, and ocarmutrea tot de o parte ca sa nu cerce
obstea orasului lipsi de acest articol, sau indatorat asi mai
tine insarcinarea pana se va primi deslegarea, iar pe de alta.
au raportuit Cinst. Comitet prin N. 2569 aratandu-se propu-
nerea D. Doftorului, 5i spre raspuns sau primit poronca cu
No. 2208, facand cunoscut ca s'au rand= spiter cu diplomat
D. Frederich Baitler prin indatoririle cuvenite unei spiterii,

www.dacoromanica.ro
 110

-dupe toate ormele ce randueste instructiile Spiteresti, fara sa

fie altul volnic a vinde doftorii intr'acel oral, iar Daniil Tucik,
ce cere acum a mai deschide al 2-lea spiterie, este fara diploma,
de la carele nici odata nu sl poate nadajdui un rezultat, 0i
destul de cuviincioasa sit socoteste chezasia a cloud persoane
pentru asigurarea vietti a unui intreg public, caci mai inainte
de a se deschide cea de acum spiterie aici, fiind o mare lipsa
de doftorii, in aceea ce se afla atunci supt ingrijirea acestui
-Tucik, intrebuintasi erau siliti a alerga cu rwtele pe la Cra-
iova si Pitesti, ca sa-si ea doftorii spre dobendirea sanatati.
Acum insa aflandu-se on -ce lucru trebuincios cu Intregime,
tori orasani de obste sunt multumiti, precum sl maghistratu
ai dat raspuns ca deschiderea celi de al douilea spiterit, nu
este cu multumirea obsteasca, find prea indestul cea care se
afla pana acum.
Drept aceia ocarmuirea de cats priincioasa cercetare au do-
-vedit, nu lipseste printr'acest plecat a supune in cunostiinta
Cins. Departament, spre cea de cuviinta punere la tale.
Ocdrmudor, K. Oteteliganu
Anul 1840 luna Februane 5
383
Secsia I. Masa II. or. Slanna
Vechiul Secret. al Statului
Dos. No. 2565/1840

No r206 Prima Mart. 15.

COMITETUL CAR ANTINILOR
'=DIN PRINTIPATUL VAL AHIEI
Anul 1840 luna Martie 15
No. 663
Oracu Bucuresci

CINSTITULUI DEPARTAMENT DIN LAUNTRU

De o data cu primirea otnosenii cinstitului depattament, cu

No. 5 t r, urmata dupa raportu Maghistratulut orasului Pitesti
No. 26, s'au primit la comitet dela acel Maghistrat, osibit ra-
port supt No. 29, atingator de cercetarea ce in complect la
18 ale luni lui Ghenar au facut Spitarii acelui oral, acesta
tuandusa in bagare de seams de comitet, au gasit urmarea
-acelui Maghistrat cu totul inpotriva bunelor randueli, si afara

www.dacoromanica.ro
 111

din datortile sale, caci cercetarea unei spiterii nu sa poate face

de cat on de protomedicul, on de dohtorul ocrugului, sau de
alti cu stiinta de lucrurile spitareti, pe care ii va randui co-
mitetul, si rau au indraznit maghistratul sa mearga in toata
forma fara nici o slobozenie, si fara nici o cunostinta de
cel mai putin lucru de spiterie, sa faca o asemenea cerce-
tare, pentru care comitetul roaga pe cinstitul departament ca
pentru aceasta indrazneala ce de la sine si au luato, sa se do-
jeneasca, indatorandul ca pe viitorime sa se margineasca in-
tr'ale sale 1nulte indatorin, ti sa nu mai fad asemenea aba-
teri inpotriva intocmirilor spiteresti care de obste sunt cunoscute.
Gheneral inspector al carantinilor linii Dundrii.
Mavrus
Vechiul Secret. al Statului Secretar, Ikvo faun
dos. No. 256511840.

Prunita 2 Julie let : 1840, No 3156

Ct. K. K.71oHENTll
Inca din let : 1836, dupa trebuinta ce au fost in orasu Sla-
ting de Spiterie, am Post adus acolo de cel de atunci Dof-
toru al orasului, ca sa deschiz Spitarie, unde in curs de trei
ani mam $i aflat, intampinand toate Spitarestile trebuinte dupe
ratetile doctorilor.
Pentru *purtarea mea, in cursul acestii vremi, este indestule
dovezi prin documenturi infatisate cinstitului Comitet, atat
de la proprietari, magistratul orasului, cat si de la Doftori ;
dar alt Spiter mijlocind a castiga pe laugh' a sa indeletnicire
ti hrana vie%li mele, m'am pomenit de o data departat ti cu
spitaria pecetluita, fara nici un fel de vina, fara nici un fel
de cercetare; Si fara nici o porunca a cinstitului Comitet, caci
de au si oranduit cinstitul Comitet alt Spicer, dar n'au po-
runcit sami pecetluiasca si Spitaria.
Este acum un an aproape de cand Spitaria sta pecetluita in
prada mucigamlui, a soarecilor si a unei firesti stricaciuni, stand
inchise fi nemiscate atata vreme.
De aceia plecat ma rog, cinstitei K. K. Aghentii, sa bine-

www.dacoromanica.ro
 112

voiasca a se incredinta, din care pricing D. ocarmuitorul mi-au.

pecetluit Spi ;aria ne avand porunca cinst. Comitet, si sa se-
milostiveasca am slobozi marfa prin Magistratul Orasului cu
catagrafie de cate lucruri se va gasi stricate, si pentru toate-
acelea sami aflu indestularea, caci de asi fi fost si chiar vi-
novat dupa judecata, imi primeam insum osanda, iar nu si
dreapta marfa mea pe langa care m'am stins si eu asteptandui
slobozenia ; nici o pravila socotesc Ca nu supune averile nepu--
tinciosilor in prada puteri celor putinciosi, ca adica pentru ca
an fost ocarmuitor D. Sardarul Costache Otetelisanu, si pentru.
ca singur si de la sine dupe vre-un fel de inraurire a sa an.
vrut, sami perz eu dreptul, nici o nadejde alt si spnjinire nu
am de cat la cinst. Aghen ;ie, caria ma rog cu lacrami sa se-
milostiveasca asuprami, atat pentru aceasta prescrisa impreju
rare, cat si pentru de a ma despagubi de bani ce am sa eau,
dela uni alti dupe ratetile doftorilor, care sa arata anume prin
alaturata insemnare, caci rog cu supunere si rugaciune catre-
D-lor am slobozi dreptul meu, caci n'am putut alege nimic
pang asta-zi.
prea plecat supus
Daniil Tueik
AdusA la departament de titre boeri.
184o fume 26
Vechiul Secret. al Stat. Archwa StatuluI,
dos. No. 2565/I840

Nr. 3078. Primit Iulie 5.

COMITETUL CARANTINILOR
I AL SANATATEI PUBLICE
DIN PRINCIPATUL TARE'
ROMANESTI
Anul 1840, luna June 3
Nr. 1883
Or Bu mynah

CINST. DEPARTAMENT DIN LAUNTRU

Dupa primirea otnosenii Cinst. Departament cu N. 3388,.

pe langa care s'au alaturat in copie atat raportul Magistratu-
lui orasului Ploesti cu N. 197, cat si inscnsul Spi ;erului de-
acolo Ecal, dat catre acel Magistrat, comitetul intrand in cea.

www.dacoromanica.ro
 113

mai aminunta cercetare asupra propunerilor Magistratului in

potriva Spi %erului, si indestulanduse de fiinta adevarului, are
cinste sa faca cunoscut Cinst. Departament urmatoarele bagari
de seams.
iiu) Pentru ceia ce se atinge de bunele purtari ale acestui
Spiter, comitetul au luat cea mai adevarata incredintare din
cloud inscrisuri ce au infatosat acest Spicer, supt iscaliturile lu-
minavii sale Beizadea Constandin Caragea, Mare le logofat Mi-
hail Filipescu, Sardar Constandin Lipanescu, Paharnicu Con-
standin Cutaride, Paharnicu Iordache Suslanescu, loan Tata-
ranu $i alti asemenea cei mai insemnati oraFni de acolo, in
num.& de 5o persoane, adeverite de ocarmuire si judecatoria
judetului, prin care marturisesc cu toti iritru o unire, deplina
multumire ce au de acest Spiter, carele in vreme de doua zeci
si doi de ani in ver si care intamplatoare vremi, de Ciuma si Ho-
lera, sau purtat dupa toata cuviinta si cu cea mai placuta ravni
catre toti de obste ce au alergat la ajutorul Spitaresc, cand
cei ce aduc plangere inpotriva lui, nu se vad a fi alte per-
soane de cat numai de aceia ce nu cunosc puterea dohtoriilor
si can find mai putini la numar si fad publice iscalituri pre-
cum cele infatisate de Spiter, Comitetul zice cal fara cuviinta
ar fi cand Ii s'ar da ascultare cereri lor, care se vede urmata
fara cuvinte destoinice si asemanate Indatoririlor Spiteresti in-
tocmite dupa punerea la tale facuta si intarita de Maria-sa
prea Indica/tit nostru Domn.
2lea) Pentru cele ce zice Magistratul in raportul seu cu No.
197, ca la leatu 1838 cand Spiterul au dat contractul seu
acelui Magistrat nu era taxa in Bucuresti incarcata cu lei 25
la suta, ci mai pe urma sau suit taxa cu adaosul de lei 25,
$i Spiterul vinde dohtoriile dupa cea din urma taxa, Comi-
tetul si aceasta aratare o gaseste ne adevarata, caci asezamantul
Spiteresc se afla alcatuit Inca din anul 1837 Ghenar 25, intarit
cu ofisul Mani-Sale prea inaltatului nostru Domn, la 7 Aprilie
din anul acela supt No. 152, iar contractul dat de Spiter urmat
Intru toate intocmai potrivit acestui aezamarit statornicit prin
jurnalul Comitetului dela vremea aratata, caria si urma.nd Spi-
terul, vinde dohtoriile asa precum sa leaga printransul, dovada
8

www.dacoromanica.ro
 114

la aceasta ca dohtorul ocrugului aceluia trimitand comitetului

17 ratete de dohtoriile ce uni din lacuitori acelui oral au luat
dohtorii dela Spitaria numitului Ecal, supt cuvant ca sunt in-
carcate la pret peste legiuita taxa, sau si trimis in cercetarea
Dohtoricestii Comisii, care prin raspunsul cu No. 24, ce au
intors la Comitet zice d, cercetandule, nu numai ca nu le
au gasit incarcate, ci Inca cele mai multe dintransele pretuite
mai jos de cat taxa ce din porunca sa urmeaza, si aici, Ina
poind si resettle care se afla in cantelaria Comitetului.
31ea) Pentru ceia ce zice Magistratul ca acest Spiter Ecal
an cumparat cea lalta Spitarie, numai ca sa ramfma singur a
fi Spicer acelui oral, si sa nu mai poata avea loc al %i Spiteri
strain', Comitetul nu poate gasi de vinovat pe Spier, ci pe
chiar Magistrat, pentru ca iau primit contractu cu aceeasi co-
prindere care sa vazu si de Comitet, si care de s'ar Iua In
bagare de seams si de Cinst. Departament, va cunoaste cu
inlesnire pricina care lau indemnat pe Spiter sa cumpere acea
Spiterie, cu cat mai vartos ca Insusi Magistratu iau primit
propunerea pentru sfarsitul aratat in contract ; ca acesta adica
Ecal, urmand indatoririle spiteresti, ramane in intregimea
lui, fiind ca cel ce cumpara o data o Spitarie tot dea una are
dreptul de a o tinea in fiinta ei de va voi cumparatorul, po-
trivit cu care sunt $i poruncile comitetului slobozite catre Doh-
torii ocrugului, asa dar Magistratul sa socoteste si mai mult
vinovat pentru caci sand au incheiat acest contract cu Spiterul
nu ail dat in cunostinta Cinst. Departament, cunostinta ce
primea negresit ca urma sa lncunostiinteze comitetului, ca sa-i
fie stiut, sau da dreptul catre dansul, si prin urmare cererea
$i propunerea acelui Magistrat socotinduse acum cu totul im-
potriva formelor legiuite, Cinst. Departament este rugat cu
plecaciune al margini in acea oranduiala care acum sa cunoaste
intocmite pentru acel oral, fiind ca Spiterul tot dea una poate
fi slobod sa deschiza spitaria ce are cumparata de la acel Craos,
dad va aseza Intransa un provizor diplomat, si o va indes-
tuba cu trebuincioasele dohtorii, dupe cum sa coprinde la
punctul al 21ea din asezamantul Spiteresc, dupe care de urma-
rea ce va face, sa binevoiasca a cinsti si pe comitet cu raspuns.
D. Topliceanu, N. Gusi
S. Furcd
Vechiul Secret. al Stat. Archiva Statultg
Dos.www.dacoromanica.ro
No. 25651184o.
 115

No. 3590 Primit, Julie 30.

COMITETUL CARANTINILOR
SI AL SANATATI PUBLICE
DIN PRINCIPATUL TARII
ROMANESTI
Anul 1840, luna Julie 29
No. 2126

CINSTIT. DEPARTAMENT DIN LAUNTRU

De si cinstitul departament prin otnosenia cu No. 3658 nu
.sa uneste cu cea de a treia parere a Comitetului descrisa in
a lui otnosenie de supt No. 1883, dar pentru ca in temeiul
contractului ce Echel Spiteru din orasu Ploesti, au dat magistra-
tului local, tot dea una are dreptul aratat prin mai sus numerari-
sita otnosenie, ca singur el sa fie spier intr'acel oral, comi-
tetul si acum de aceasta parere fiind, &este de gresita nu
mai urmarea magistratului cu primirea unui asemenea con-
tract, care desfiintandu-se, comitetul ramane de parerea cin-
stit : Departament, coprinsa in mai sus aratata otnosemie cu
No. 3658, si drept aceia spre raspuns, pnntr'aceasta cu cinste
ii face cunoscut.
:D. Topliceanu, N. Gusi
Spre tiintA August I.
K. F.
Furcd
Vechiul Secret. al Stat. Archiva Stat.
dos. _No. 2565/1840

No. 4076/1407. Primit August 25

CINSTITULUI DEPARTAMENT DIN LAUNTRU

Ottirmutrea Judefului Oltu
Cunoscut este Cinstitului Departament din raportul acestii
ocarmuiri supt No. 383, ca si intru acest oral se afla deschisa
Spitarie supt direc ;iea oranduitului de catre cinstit. Comitet
-al carantinilor, Spicer diplomat anume D. Friderik Baitler,
carele urmand ale sale indatoriri dup. formele ce tindueste
instructille Spiteresti, Oita acum nu s'au ivit din partei ur-
anata cea mai mica neoranduiala asupra acestii intreprinderi.
Fiind insa ca Magistratul acestui oral, iar mai cu seami

www.dacoromanica.ro
 116

Prezedentul seu, care este si Deputat al Jude ;ului, dela a sat

venire aici prin teluri de uneltiri au induplecat, pe uni din
orasani ca prin reclamatii sa arate nemultumire asupra acestui
Spiter, si sa ceara a se orandui cel de mai nainte, Dania,
Tucik, carele este cu totul departat de cunostinta mestesugului,
spitaresc, fiind mai vartos fara diploma, dupa cum si cinstit
Comitet cunoaste, si dupa incredmtarea ce sau luat acum, Ma-
gistratul au si rostit a cere prin formal raport desfiintarea celui.
de acum diplomat spiter.
Ocarmuirea ca una ce este Indatorata a priveghea pentrui
paza sanatati publice, si catre aceasta cunoscand 6 asezaman-
tul spitaresc este o intocmire de care sa atinge starea vietii
publicului, incat de s'ar incredinta iaiasi asupra pomenitului
Tucik, nici o data nu s'ar nadajdui rezultat bun ; Cu plc--
caciune supune la cunostiinta Cinstitului Departament aceasta
ne cuviincoasa uneltire si dorinta a magistratului, rugandusa_
ocarmuirea ca prin intelegerea ce va bine voi cu Cinst.
Comitet, sa faca punere la tale, nu numai a nu sa primi o-
raduirea acelui fara cunostiinta de mestesugul Spitaresc Daniib
Tucik, dar Inca sa se margineasca si magistratul din asemenea
uneltiri, ramaind cel de acum spiter asi urma ale sale datorii,
ca unul ce este format dupa toata cuviinta ; si in care obstea.
orasanilor are mai multa incredintare, si desavirsita multumire.
OcArmuitor, K. Otetelejanu
Spre tinta, Sept. i.
Secsia I Masa 2-a K. F.
No. 2784
Vechiul Secret. al Stat. Or. Slatina
dos. No. 2565/1840

HRISOV NO. 1097

Comitetul sanatatei cu anaforaua subt No. 770, aducandu-ne

la cunostinta ca Targul Vasluiului unde este insemnata sederea,
doctorului departamentului al 2a fiind Indestul de impopulat,
precum si insusi Tinutul este lipsit de Spiterie, din care pri
cing nu s'ar putea in intamplari folosi nici de agiutorul doc-

www.dacoromanica.ro
 117

-torului, in lipsa medicamenturilor, si pentru a spiterul din acest

.oral Jacob Berujinschi (rupt) cu jaloba ca se i se dee drepta-
tea a deschide si a Linea o spitarie regulata, propozariseste a i
-se legiui prin un Hrisov.
Drept aceea, in privirea trebuintei cersute, cu parinteasca in-
grijire ce avem pentru sporirea a tot feliul de industrii folo-
-sit6re Tarei, prin acest al nostru Domnesc Hrisov dam Dumi-
-sale Iacob Berujinschi dreptatea a deschide si a tine Spitarie
in targul Vasluiului potrivit rostirei XCVI din organicescul
Regulament, de a fi adica scutit de on -ce dare Impreuna' cu
100 lucratoril de dohtorii din transa, datOre fiind si Spiteria
a da doctorii fara plata la 6meni saraci potrivit aceluias articol.
Spre care sfarsit s'au intarit cu a antra iscalitura si pecete.
Scrisusau hrisovul acesta la scaunul domniei n6stre in orasul
Esil in al 6a an. 1840, Decembre 14
MIHAIL GR1GORE STURZA V.V.

Cu mila lui DumneKeu not Mihail SturKa V.Vod.

Domn Thrii Moldavii
0 Comitetul sanatatii prin anaforaua din 2 a curgatoarei luni
.cu N 1038, aducandune la cunosciinta ca Spitarie din Targul
Tietrii, avanduo dumnealui Anton Vorel, cumparata dela chro-
noama lui Iosif Tersanschi, Rozalia Klos, Inca dela anul 1831,
inpreuna cu acturile indrituitilor mai inainte si cu Hrisovul
fostului Domn Ioan Sturza din 26 Maiu 1825, pe numele
celui de atunci proprietariu Iacob Berojinschi dela care au
trecut la Gheorghie Vasilcovschi, si dela acesta la Iosif Ter -
sanschi de la a caruia clironoama, dumneaei Klos, au luato nu-
mitul, acum sa roaga a sa indritui prin Hrisov in numele sau.
Despre care Comitetul incredintandu-ne ca din certificatul Doc-
torului Departamental din 1838 Avgust 20 N 91, din atesta-
turile Ispravnicii tanutale din 1834 si 1838, No 5412 si 4265
.si din martunile Boerilor canutai i a negutitorilor din 1834
Iunie 21, 1 1838 Decembre 30, s'au lamurit ca Spitarie o
.tine in buns stare cu intreaga multamire a obstiei si inzas-
1) Chrisovul farmaciei Vorel, Piatra Neamw

www.dacoromanica.ro
 118

trarea ei de tote medicamenturile cuvenite, si ca meritariseste-

unii aseminea Hardzari.
Pe acest terneiu si in cuprinderea legmirei organicesculuil
regulament, partea medicaid, partea III articul X.C.VI, lit. Z.
prin acest al nostru Domnesc Hrisov, intarim D-lui Anton
Vorel dritul taneri Spitarii acestia din Targul Pietri supt aparare-
de toate darile inpreuna cu toti lucratorti de dohtorii dinteansa,
potrivit tu Regulamentul, nedepartat find insa si numitul
dupa aceiasi legiuire a da dohtorii fara plata la oameni saraci-
Scrisusau Hritovul acesta la Scaunul Domniei noastre ins
orasul Esi la al seasalea an.
MIHAIL GR. STURZA V.Vod.
1840 luna Decembrie in 17 zile.
(L. S. TArii)
No. mo. No 765. Ba lq Vel log. procit.
Conntetul Sanatatei Secretanu Comitetului
Tom+, corms.

Li /LI .c C C-)
-72> (.4 p

3, afei, ! C.-.7 >44 4$

zivr ./Sef/.
tg'/;-4, .4py ciAlt2m4.-4(4,
11-k*
fr,. f 44. :LI "--
- .i...
ey
A... /...., .4. i;--. 4. ,(,16-,,,
e--10,- 4-
, 4' k
...P. tit
,
,gw-4 riz-/I0 / a
r '
44- 4. wt47:5
-/-/ k

05
d-%
j
1
"
, e.e....4 im:t. esra.....4- tai.4--1 (.. 4.....,ttj
<-1?-4 aZ.1 ,0 . xs 'L4 47.4.4.4.

la 41 e.,...1 rec,21:L. /Lat.,-

/2 nt, (Rca -*...$1.....aa, ) 4 dn.-5.

.C..._ si 40r....._
{-4-1-yi."-. _ _ _., 1A, cam, mu
144-4 c..t e,_ 4- 7 I./ 'i/Z 46%. euVt xi:A..,

r`7/4

www.dacoromanica.ro
 119

DOHTORTJL
VAPSELEL DE VERDE
1841
Luna Rune 24

CATRE CINSTIT DOMNUL PREZIDENT 1) AL CINSTIT. GREMIUL

SPITERILOR

Dupi legtuirile intocmite, iata se trimite la cinstit gremiul

spi %eresc stomahul a lui Ieromonah Mitrofan, ce a murit de
moarte grabnica, ca sa se faca toate trebuincioasele pregatiri
pentru himiceasca analisi, fiind-ca maine la 12 ceasuri evro-
pienesti 2) va veni la spiteria durnitale dolttoriceasca comisie
a fi Eta la acea operatie.
I. }tasty.

PORUNCA LA REDACTIA BULETINULUI

In revizia ce au facut D. Mare le Doftor Judetelor Argesu,

Valcea, Doljiu $i Oltu, cercetand spitariile fata cu D.D. 0-
carmuitorti si doftorii de ocrug, au gasit la Pitesti a D. ,Aitel,
la Ramnicu Va lci a D. Milscolfi, in Craiova a D. Loan Glatt,
si a D. Macsimilian Selman, in cea mai buna stare, atat pen
tru proaspetele doftorii cat $i pentru curatenia for si ezacti-
tatea intru toate, asemenea $i cea de la Slatina a D. Bugoe,
s'au gasit destul de buna; drept aceia spre pilda celor lalti spi
ted; asi tinea de apururea spitariile in buna stare, si potrivit
cu cererea comitetului carantinilor sa scrie acei redactii, ca a-
acestora carora la revizie li sau gasit spitariile in buna oran-
duiala, sa se publicutasca prin glasul buletinului, ca gi pe vii-
torime sa se afle tot cu asemenea ingrijire.
loan Manu
1841 Octombrie 6
No. 513o
Vechiul Secret at Stat Archwa Statului.
dos. No. 792/1841.

1) Preedinte al gremmlui spi/eresc era pe atunci Andrei Schnell

2) Paul la 184o s'a urmat dupa orariul turcesccare este inainte cu
patru ore in raport cu orariul Apusului.

www.dacoromanica.ro
 120

Nr. 2766/932 Primit Iunie 6

COMITETUL cARANTINILOR
SECSIA 2
Anul 1842
Luna 'um 6
No. 1138
Bucureeel

CINSTITULUI DEPARTAMENT AL TREBILOR DIN LAUNTRU

Potrivit cu jurnalul ce au incheiat Comitetul la 4 Aprilie

anul 1842, dandusa voie lui Frederic)) Bait ler Spicer a des
chide o a cloud Spitarie in oraul Ploqti, de i Comitetul au
slobozit poruncile cuvincioase pentru aceasta sloboda voe ce
sau dat acestui Spicer este rugat i cinstitul Departament sa
binevoiasca a porunci i din partei ocarmuirei judetului i
magistratului orawlui ca sal cunoasca de spier intr'acel ora,
spre inlesnirea ordanilor la trebuincioasele for doctorii, i ca
sa nu atarne orAeni la dispozitiile numai ale unui spier care
se Al intr'acel ora, unde numeroasa populatie are trebuinta
i de o alts Spiterie, care acum sa inainteaza. Iar de urmarea
ce va face 11 va cinsti i pe dansul cu respuns spre tiinta.
General Inspector, Mavrus
G. Zvorn.
Vechiul secret. de Stat. Archiva Statului
dos. No. 778/1842.

No. 4518/1508. Primit August 25.

CINSTITULUI DEPARTAMENT DIN LAUNTRU

Magistratul Or. Cdtnpu-lung

Infatisetorul cu acest plecat raport D-nu loan Miicolti, Spiter

cu diploma, viind aici, au aratat dorinta a dechide o Spiterie,
i fiind-ca Magistratul impreuna cu cei-lalti concetateni au simtit
aceasta trebuinta mare, de care au fost lipsiti in toati vremea,
din care pricing Doctorul Orawlui era silit a aduce doctorii
dela Brasov Si de la Piteti pentru cautarea bolnavilor, cu care
sa fAcea mare zaticnire, cAci une on zabovind cu trimiterea for
peste cuviinta, sau nu sa Insanatoa bolnavi i ramanea ne-

www.dacoromanica.ro
 121

trebuincioase, on ca sa bolnaveau mai rau ; Asa dar Magis

tratul inpreuna cu orasani vazanduse prea lntrebuintati de o
spitArie, au primit din partesi cu bucurie propunerea domnului
Spicer si sau asezat a o si pune in lucrare de la i a viitorului
Septembrie, atata numai de va fi si cu primirea cinstitului
Departament.
De aceia sa $i trimite numitul aci ca sa i sa fad cuviin-
-cioasale cercetari prin Cinstitul Comitet Doctoresc, apoi sa bine
voiasca C. Departament a da dezlegare de urmare.
Prezidentul Magistr.: C.apitan G. Ruareanu
B., au Conslandin, Niculae Niculau
Anul 1842 August 19
No. 281
Sec. I, Masa II.
-dos: No. 787/1842. Archiv. Statului

No. 4664. 1558 Primit Sept. 2

CINST. DEPARTAMENT AL TREBILOR DIN LAUNTRU

Magzstratul Or. Ccimpu lung

In urma raportului cu No. 281 atingator de invoirea ce a

facut acest Magistrat cu D. Joan Milcolii, ca sa deschiza o
spitarie ce avea de lipsa intracest oral, unde se astepta dezle-
legarea Cinstitului Departament, ne am pomenit cu D-lor
boeri, cu negutatorii Si cu cativa din deputati dinteacest oral,
ca yin la Magistrat aratand ca numitul Spiter s'a intors dela
Bucuresti fara nici o ispravA, din ce pricing nu stiu ; rugan-
-duse tot de o data ca sa indrepteze catre C. Departament si
o jalba din partele, mai adaogand rugaciunea sa, si repetand
cele coprinse in raportul cu No. 281, din 19 ale urmatoarei
lui. De aceia. Magistratul pe de o parte alatura pe langa acest
plecat raport numita jalba a dumnealor boerilor orAsani, iar pe
-de alta roaga plecat pe Cinstitul Departament ca sa bine-
voiasca a mijloci slobozenia numitului Spicer asi deschide
Spiteria, cad dupe altele el in urma invoirei cu orasani si
primirei hartiilor atat dela Magistrat catre acest cinstit Depar-
tament, cat si dela Cinstita carmuire catre Cinstitul Comitet

www.dacoromanica.ro
 122

al carantinilor a intrat omul in cheltueli, inchiriindusi si casa

cu pravalia trebuincioasa pentru care a platit chiria pe sease
luni inainte, a dat arvuna h tamplaru ca sai faca raftu, tejghea
si alte trebuincioase in Spiterie, a arvunit asemenea $i la fa-
bricantu de farfurii de aici o sums de borcane Si alte lucruri
trebuincioase, care toate acestea costisesc, i ar fi cu nedreptate
sa le piarza omul la intamplarea de a nu i se da slobozenia
ceruta.
Prezident. Capit. G. RueAreanu 1842 August 3o
Tratu Constandin, SI,eculat Nicolau
Secsia Masa II
No. 289
Vechiul Secret. Archly. Stat.
dos. No. 787/1842.

LA COMITETUL CARANTINILOR

Magistratul orasului Campu lung prin raportu cu No. 281

face cunoscut ca un Joan Miscolti, Spicer cu diploma, sail ara-
tat cu dorinta a de a deschide Spitarie Intracel oral, adao-
gand si a sa parere ca o asemenea Spitarie este de neaparati
trebuinta a se afla intr'acel oral, pentru intrebuintarea do-
ritorilor mai cu inlesnire de catre patimasi la intimplare de-
boala, aceasta Imprejurare danduo si Departmentu in cunos
tinta cinstitului comitet, este poftit a face pomenitului Spiter
cuviincioasa cercetare, si gasindul cu calitatile cuvenite s faca
cele de cuviinta pentru ceia ce se atinge de deschiderea Spi-
tarii, inpartasind tot de o data si pe Departament cu raspuns.
de punerea la tale ce va face.
N. Golescu 1842 August 3 s.
No. 4758
Vechiul Secret, al Stat. Archiva Statulul.
dos. No. 787/1842.

www.dacoromanica.ro
 123

No. 4730/1574 PrimitI Sept. 5

COMITETUL CARANTINILOR
SI AL SANATATI PUBLI1E
DIN PRINCIPATUL TA.REI
ROMANESTI
Anul 1842 luna Sept. 4
No 2004
Or. Bucuresci
Sa se dea in cunotin;a-ocarmuireis
Judetului spre a insuinta Magistratulti.
CINSTITULUI DEPARTAMENT DIN LAUNTRU

Spre raspuns la adresurile acelui cinstit Departament cu No.

4758 i 4793, comitetul cu cinste ii supune cunostinti ca
Loan aCiicolli Spiteru in adevar are toata cuvenita stiinta de
Farmacie, asemenea si pentru moraliceasca sa purtare, comi-
tetul asigurandu se cu vrednice chezdsi, iau dat voe a des-
chide Spitarie in orasu Campulung dupa cererea Domnilor o
raseni, supt ingrijirea Dohtorului de ocrug.
Toplieeanu, N. Gusi. Sept. 6.
Secretar, Kapureda
Vechiul Secret, al Statului. Archiva Statului
dos 787)1842

Noi Mama Grigore Stuqa V.V. `Doninii al Seri 7Coldovei

1) Comitetul Sanatatei cu anaforaua din 15 a trecutei luni'

Septembrie sub No. 168, aducandu-ne la cunostinta ca in
tirgul Focsani, dupa populatia de astazi si incredinteara ce au
luat din raporturile eforiei de acolo cu No. 156o si 197o,
urmeaza ne aparata trebuintea a se deschide Inca o spiterie pe
langd aceia ce se &esti mai din-nainte, si ca pentru aseminea
sau ardtat ahodnicu Dlui Spitetul Stefan Orave4, carele avail&
Insusirile cuviincioase si fiind trecut prin cercetarea Comisiei
Doctoricesn au cerut cu jaloba a i se da voie de a deschide-
si de a Linea Spiterie, mijlocind ca aceasta dreptate sa i se dea,

1) Chrisovul farmaciel Oravetz, Focani.

www.dacoromanica.ro
 124

grin Chrisovu. Drept aceia Domnia nostra cu parinteasca in-

.grijire ce avem pentru sporirea a tot felul de industrie adu-
catOre de folos ;erei, prin acest al nostru Domnesc hrisovii
dam Domnului Stefan Oravetz dreptate a deschide gi a ;inea
'Spiterie in targul Focsani potrivit rostirei Art. XCVI, din or-
ganicescul reglement, de a fi adica scutita de on -ce dare Im-
preuna cu to ;i lucratori de doctorie din transa ; datore fiind
Si Spiteria a da doctorie fara plata la omeni saraci, potrivit
.aceluias articol. Spre care sfarsit sau intarit cu a nOstra Dom-
-neasca iscalitura si pecete. Scrisu-sau hrisovul acesta in oraul
Iasi in al 81ea an al Domniei nostre.
MIHAIL GRIGORE STURZA C. Sturza, rcl logofet
Protocolistul
Comitetul sgnatl;ei (L. S. D.) Secretar
No. 1351 No. 6rx Banul Gheorghe Cosmtp
Anul 1841 Luna Octombri 3o zile

No. 32
COMITETUL CARANTINELOR
SI AL SANATAT1I PUBLICE
DIN PRINCIPATUL TARII
ROMANESTI
N. 2782.
Anul 1842 lung Dek. 31
Or. Bucuresti

CINSTITULU1 DEPARTAMENT DIN LAUNTRU.

Jalba lui losif Sarmali, urmata catre cinstita Caimacanie, i

care in original, pe Tanga adresul Cinstitului Departament cu
No. 7471, s'a comunicarisit Comitetului, luanduo in bagare
de seams, cu cinste ii raspunde ca stavilirea lui de nu sa In-
demaneaza a da voe de a sa deschide in orasu Braila o al 21ea
'Spicarie, nu este alta de cat numai fiinta populatii din acel
oral, alcatuita de 5877 suflete, cu care abiea sa poate indestula
o spi;arie, cu cat mai vartos doua, i cel mai de temeiu ca
cea de acum in fiinta spicarie in acel oras este in cea mai
buns stare, mai vartos ca pentru aceasta pricing Inca din let :
.841 Ghenarie 27, supt N. 163 sau facut cunoscut cinstitului

www.dacoromanica.ro
 125

Departament, dar si acum nu lipseste cu cinste a raspunde, jar

ceruta jalba s'au poprit la Comitet pentru observatia pricinii
D. Topliceanu, N. Gusi.
Vechiul Secretariat al Statului
dos : No. 2576

ATESTAT

Este mai molt de trei ani de cand D-lui Domnul Josef

tAitel au inbritisat facerea doctoriilor in spitiria orasului nostru,
In tot cursul vremi aratate pima asta-zi, am fost si suntem
noi, subs iscaliti si tot orasu, mul ;umiti de d-lui, atat despre
buna fi placuta D-lui purtare in de olite cu toll, cum fi mai
vdrtos pentru calitatea doctoriilor fi facerea for la vreme, fi
Area cu buna rdnduiala. Drept aceia, spre a noastri recunos-
tiinti, ne avand cu ce raspunde D-lui la cinstea si destoiniciea
cu care s'a purtat, ii dim aceasti carte doveditoare de a noastri
recunostinti si multi stima ce avem in D-lui, spe a-i sluji,
drept dovada si temeiu la on -care ocazie.
Doht. Jud. K. Sekel
Piteti, Anul 1843 luna Februarie
Ilmstomuly, G. Drilgdnescu, N. Socolescu, Enache almdriiescu, Dragodan.
Proto : Gheorghie Icononnt, Graf M. Rosseti, Pstar K. Enculescu, Racttvan,_
Pr. ,Apostol Banta li, Sdrdar K. Lerescu, Pltar Rdducanu Buclenescu, N. Rd-
tescu, Ion Condeescu, E Roland, Prot : K. Sachelarte, N. Nanu, Pr. Costache-
Grildiescu, Pitaru Mth , Lahovaru, K. Leker, Pandelt Popescu, D. Cojescu,
Pttar V. Vhidotanu, N. Popp, K. Popovici, N. Suf.

MAGISTRATUL ORAULUI PITETI

Cu multumire deosibiti marturiseste si Sfatul cele in fatal

coprinse. adeverindu-le si din partei cu pecetia sa si iscaliturile-
midularilor lui.
Graf M. RossetiM. Bogdan, Paharnic.
1843 Aprilie 20
No. 197
K. Enculescu.
Vechiul Secret. al Stat. Archiva Statului.
Dos. No. 9111/1845.

www.dacoromanica.ro
 -,...?-- ... 74 .4, owl
.,01.../#7,74,Nrty.e.., 7.4.41= ,,,..),...etA 0.74 Of.A.C410ar4,17 'wee% sioar;14.494 eladtiez...4 ~t ./
(-,g(?). .r.l./Xf.y,,,.,,,,,, .c...i..., 6-44'.7-4r, ....as...7.5 de. 2. fr.' 10,,, me. rn.",...m 0 egzogre k;f4<221frvarri,. oa,ekmeres--
. /NI 044.04f0a7Ssat422- Va .4-seieuir,
..4.6 ..e...".. 104171,6wIe0WOM (laiir..44 . la, 004 .rd,OVoftvoasdaryve
(92)004ev7O westee040.0 fiswer te ediest-..~041;
.0,.. 9LiZeoArsii, ...,.- .7te... atr.ralesa . .14L1 ~.0 &74.00lf1;9044pri 0)
..a.y_tcd/ "4(114:4--7 Xve'r .,04, 4 3 -, '12.'mveff
.7 ,:..e ..4,....9..44..a....- A....... .7,..,4, , .
Viee"a""
If e

44 eix,,

Eal+11,e7A1Y4 4Z.2 .5P

171f."
eltmezeft

,A4rcio 1. ey49#4417
7/(_,1

www.dacoromanica.ro
.--:----- e.,,,),70".. ..9:4-: oi44,,,,,,4 ........4
-,--
/2e.-e62 escie.

I/ if, -

www.dacoromanica.ro
 128

No. Io511367
SECRETARIATUL STATULUI
PRINCIPATULUI TIM
ROMANESTI
Anul i843, luna Februar 13
No 405
Bucuresci

CINSTITULUI DEPARTAMENT DIN LAUNTRU

D-nei Marii Sarmali, prin jalba catre Maria Sa Voda sups

No. 134, face aratare ca avand un fiu si savirsind la invata-
tura mestesugul Spiterii in Pestea, voeste a deschide acum spi-
;Mile in orasul Braila, dupa aratarea ce au facut si chiar ne-
gutatori orasani de acolo ca au trebuinta de o spicarie, nefiin-
du-le una Indestul, rugandu-sa a i sa da slobozenie de a-si
putea hrani pe ai lui parin ;i si fraci.
Inal;imea sa privind la cererea jeluitoarei, au poruncit cele
urmatoare :
cPentru deschiderea unel spitarii se va cere stiiinta de la Co-
amisiea dohtoriceasca, de trebuinta deschiderei acei spiterii, si
destoiniciea acelui ce sa zice ca are cuviincioasa invataturap..
Aceasta inalta rezolu %ie nu lipseste cu cinste Secretariatul
Statului a o Incunostiinta acelui cinstit Departament, rugan:
dul ca prin imelegere cu cinstitul comitet sa trimica cat mar
tars zabava o asemenea stiinta de a se arata Inalcimei sale, ca.
sa dea cea desavarsita porunca de urmare.
Secretarul Statului, Constandin $utu.
eful Secch, P. Popescu.
Vechiul Secret. al Stat. Archiva Statului.
dos. No. 2576

No. 1556-519

CINSTITULUI DEPARTAMENT AL TREBILOR DIN LAUNTRU

Angistratul orafului Braila
La porunca cinstitului Departament No. 1269, Maghistratui
pleat raspunde ca pentru deschiderea unii al doilea Spitarii,
orasani simtind ti ebuin;a Inca din ani trecuti, au fost ceruto.
catre fostul Print, dar din a for nenorocire nu s'au facut vre

www.dacoromanica.ro
 129

o punere la tale, i precum orasul Brat lii din zii in zii sail
marit, nu numai ca are aceasta trebuinta, dar Inca si orasani
nor cunoaste o nemarginita Ingrijire si bunatate a stapaniri
cand s'ar infiinta acum.
Pentru Prcident, H. Petala. A. Kanoviei
Anul 1843 Febr. 13
Secsia I, M. II
No. 131 Secretar, I. Krdmbu
Oraul Braila
Sa se dea in cunostiinta Comitetului Doctoricesc inalta re-
zolu ;ie ce a bine-voit Maria Sa Voda a da la jalba D-nei Mari
armali cu adaogire ca cat pentru trebuinta ce are orasul
Braila de al doilea Spiterie, fiind dovedit din cererea orasanilor
si din incredintarea ce au dat magistratu acelui oral, departa-
mentul, atat in anul trecut si acutn, cere Comisii sa is inde-
manare indata in cercetare caiitatile $i stiintele ce zice jelui-
toarea ca ar fi avand fiul seu, si indata va face departamen-
tului cunoscut de il gaseste destoinic pentru profesia ce voeste
a Imbratisa.
Vechiul Secret. al Stat. Archiva Statului 1843 Martie 1i
dos. No. 2576/1843

Nr. 1766/557

CINSTITULUI DEPARTAMENT DIN LAUNTRU

Comma Doctortceascci.

Luand indestulare comisia din cele ce i sa scrie prin po-

runca de supt Nr. 1698, are cinste a raspunde ca acel Iosif Sar-
mali ce voeste a deschide Spitarie in orasul Brailii, are diploma
de Spicer in regula ce au luato la Pesta, si care dovedeste ca
au invatat aceasta meserie ce voeste a unelti, si prin urmare
poste deschide Spitarie.
V. Formion, I. Rasti.
R. Alexandrldi, S. Karazisu
Anul 1843.
Martie 13.
Nr. 35.
Vechiul Secret. al Statului
dos: Nr. 1576/1843.
9

www.dacoromanica.ro
 130

No. 2523(653.
COMITETUL CARANTINILOR
I AL SANATATEI
PUBLICE DIN
PRINCIPATUL TARR
ROMANESTI
Anul 1843 luna Mollie 30
No 786.
Orasu Bucuresci

CINSTITULUI DEPARTAMENT DIN LAUNTRU

In mrmarea adresului acelui C. Departament cu N. 196o,

intemeiat pe inalta rezolu %ie puss pe jalba lui Iosif armali,
Comitetul intovarasind pe pomenitul cu trebuincioasele ins-
tructii, eau dat voe prin porunca a deschide o al 2lea Spitarie
in orasu Braila.
D. Topliceanu, N. Gusi.
Vechiul Secret. al Stat.
dos : N. 2576/1843.

Nr. 1057.
COMITETUL CARANTINILOR
I AL SANATATEI PUBLICE
DIN PR1NCIPATUL TARE!
ROMANESTI
Nr. 2034
Anul 1843 luna August 6
Orasu Buctuestt

CINSTITULUI DEPARTAMENT AL TREBILOR DIN LAUNTRU.

Hartiea obsth boerilor si negutatorilor din orasu Targu-Jm-

lui, urmata catre ocarmuirea acelui judet, cu cerere ca, cu
ajutorul cel prin transa propun, sa se dea voe D. Rainhar ca
sa deschiza o spitarie in acel oral, alaturata comitetului pe
langa adresul acelui cinstit Departament cu No. 5oo6, luan-
duse in bagare de seams, pe de o parte i se inapoiaza prezisa
hartie, iar pe de alta cu cinste i sa raspunde ca comitetul au
cunoscut de ne aparata trebuinta, ca pentru sprijinirea sana-
tati obstei, pe langa complectuirea jude ;elor cu doctorii, sa
se complectuiasca si capitalele acestora cu cite o spiterie, si
pe acest tetneiu s'au indemnat si D. Rainhar ca sa deschiza

www.dacoromanica.ro
 131

-spitarie la acel oral, cunoscandusa mai vartos ca este inzestrat

-cu toate calitatile pravilnice despre profesiea de spi ;er si des-
pre a sa buna purtare, precum si buna vointa a Dlor orasani
catre dansul 11 va indemna cu atat mai mult a o imbunatati,
iar pentru asigurarea tineri dohtoriilor la a sa spicane in buna
-stare, proaspete, si intocmai precum pazirea bunei orandueli
-cere, sant si pentru aceasta deosebite privigheri acordate, pentru
caci pe langa ne incetata Ingrij ire a Comitetului, apoi si doh-
torii de Judete, prin art. 5 din instructiile dohtoricesti, sunt
insarcinati ca cel putin de doua on pe an sa revizuiasca spi-
tariile aflate in coprinsul jude %ului lor, si de starea in care le
-vor gasi, sa raportuiasca la comitet.
N. Gusi

SI se dea in cunostiinta carmuirei de Gorjiu, atat cererea

orasanilor, cat si recomandatille Comitetului, cu adlogire ca de
vreme ce propunerea este obsteasa din partea orasanilor si
foarte folositoare, o incuviinteaza si acest departament ; ocar-
muirea dar se va intelege cu maghistratul local pentru inchi-
rierea trebuincioasei case pe acel curs de vreme, raspunzandui
iD -lui acea sums de lei 3000 ce figurand in al seu buget pentru
,plata Dohtoriilor a remas ne raspunsi, tot de o data va ingriji
atat carmuirea cat si maghistratu a se asigura din partea acelui
spi %er, a dupe trecerea acestui termen de ani trei, va urma
cu tinerea acei spitarii, pentru tot de una fara a mai pretinde,
dela orasu icela nici o suven ;ie.
August 4

Subt iscalitul ma fagaduesc printr'acest inscris al meu cel

dau cinstitului maghistrat al acestui oral Targu-Jiului, a cu-
nosc de datm ie $i dreptul meu a tine spiterie inteacest oras,
formats si incuviintata asemanat intru toate instruc ;iilor date
de catre cinstitul comitet sanitar, din capitala Bucuresti, atin-
gatoare de datoriile si drepturile spiterilor recunoscuti si in-
puterniciti a tinea spitarie in vre unul din orasele de capatenie
ale acestui Principat, si potrivit duhului porunci cinstitului
Departament din launtru cu No. 536o, care mi s'au citit in
,(rupt) cinstitului Maghistrat, ca adeca multumitori D. D-lor

www.dacoromanica.ro
 132

or4ani i recunoscatori cinstitului Departament, pentru buna_

vointa ce au aratat daruindum pentru curs de trei ani toate
incaperile trebuincioase, atat spre odihna tamilii mele, cat ii
spre tinerea spi ;erii, dupe trecerea acestor trei ani, num va
mai ramane nici un cuvant a mai pretinda asemenea suventie,
i ma voi prea ingriji singur, cu de a sinem, pentru toate tre-
buintele, i imi voi pastra in viitor neclintit dreptul i sfanta
datorie, a tinea tot de una singur spitarie cu chipul mai sus ara-
tat inteacest oral.
Iar despre incredintarea acestiea urmator din partem intoc
mai i neclintita, dau acest inscris cu a insum iscalitura.
losif Reinhar, Spicer. 1843 Noenxbne to.
Vechiul Secret al Stat. Targu-Jtulut
dos. 93311843.
intocmai dupa cope
Zdtreanu

N. 835.
CINSTITULUI DEPARTAMENT DIN LAUNTRU.

Supt iscalitul, nascut pamantean de aici savaqind stiinta Spitarif

la. Academia din Pesta, precum singura diploma mea dovedete,
la destoinicia perfectii acestii profesii, i doritor de a petrece cu
compatrioti miei, socotindui tot de o data de a se putea fali
catre alte na ;ii streine, ca din vreme in vreme, romani or sa
ajunga la acel grad de tivilizatie dupa cum au fost i strabuni
notri Romani, aa sosind aici in capitala, am fost supus la un
ecsamen de cinstita Comisie Doctoriceasca, care nici unui al-
tuia din streini Spiteri nu li s'au facut acest ecsamen, i care
sau incredintat atat de diploma ce-mi este data la !liana,
cat i de chear ecsamenul ce l'am propus Inaintea D-lor Dom-
nilor Dohtori.
Aa dar, tars a fi mai mult napastuit de soarta, prigonit fiind
de on ce nenorocire prin alte tari streine, pana ce am parvenit
la doritul meu stop, plecat rog pe cinstitu Departament ca sa
binevoiasca de a porunci cui sd cuvine ca s fiu slobod a de--
chide al doilea Spitarie la oraul Piteti, dupa chiar incredin-
tarea D-lor oraanilor ca ar avea trebuinta i de a doua Spi-'

www.dacoromanica.ro
 133

-tarie, ne putand numai aceia care acum se Ad de a le putea

intampina trebuintele cerute la vreme de multimea lacuitorilor
ce se afla in acel oral, $i ca pamantean ce sunt nadajduesc ca
voi fi preferat mai mult de on care streini ce se folosesc in
,patria noastra cu aceasta profesie.
Al cinstitului Departament
prea plecat
Vechiul Secret. al Stat. Stefan Babie
dos. No. 911/1845. Spiterul.

CINSTITULUI DEPARTAMENT DIN LAUNTRU

plecata 'alba
Plecat supui in cunostiinta cinstitei marl Vornicii ca dupa
-ce am petrecut cursul Invatatunlor la Pestea, dobandind di-
ploma de Spier, am venit aici in tara undo si tratemeu se
afla Spicer, si pnn inprumutare de bani am deschis, de sant
case ani acum, la Pitesti Spi %erie, purtanduma cu cea mai buns
oranduiala, precum dovedeste alaturatul atestat, tiind spitaria
-in toata cuventta calitate, precum de aceasta poate si Marele
Dohtor sa incredinteze, caci in destule on mi-au vizitat Spi ;eria.
Aici pans in ziva de astazi, din pricina prea putinului nu-
(mar de oameni ce sa afla in orasul Pitesti, n'am putut phi
acutn a ma plati de toata datoria ce am facut cand am des-
chis Spitaria,.ci port Inca greutatea dobanzi banilor; acum aflu
ci un Stefan Babic voeste a deschide al doilea Spitarie tot
Intr'acel oras. De aceia alerg plecat la milostivirea cinstitului
Departament a lua in bagare de seams ca populatia acelui o-
ras Pitesti nu este in stare a tinea al 2-lea Spitarie, si care a-
aceasta o va dovedio insusi orasani ca nici o data gloata de
re ;ete la Spitarie nu au vazut in cat sa se iveasca trebuinta
de a se deschide si al doiiea Spitarie, cad precum zic, abia
hrana vietii o scot, sezand mai toata ziva fara lucru ; osebit
de acestea creaza cinstitul Departament ca nu doara cu acest
din nou doritor a deschide alts Spitarie prevede vre-un folos
cu infiintarea celii de al doilea Spitarii, caci si el cunoaste ca
-nu poate scoate nici hrana vietii, ci numai nadajduia ca va
-putea ama face sa ma departez eu.

www.dacoromanica.ro
 134

Spre a putea dar cunoaste Cinstitul Departament de este-

cu dreptate plangerile mele, de a nu sa da voe a se deschide-
al doilea Spitarie, sa bine voiasca a face intrebare cinstitului.
comitet al Carantinilor, a da stiinta, ca unul ce cunoaste le-
giuirile Spiteresti, de sa poate deschide si a 2-a Spiterie la uni
asa mic oral.
plecat si supus
losef Eitel
Vechiul Secret al Stat. Archiva Statului. .1)11er

dos : 91111845

No. 301311135

CINSTITULUI DEPARTAMENT AL TREBILOR DIN LAUNTRU

Ocdrmuirea Judecului .41-gel

armuirea, in urmarea indatoriri puss prin porunca acelui,

cinstit Departament cu No 2925, in privinta cereri ce face-
D. Stefan rabic pentru infiintarea celii de al doilea Spiterii,
intr'acest oral Pitesti, vestind pe Dumnealor boeri i Deputati
mahalalelor si negutatorii prin Magistratul acestui oral, in
presuzvia caruia adunandu-se, li sau si aratat cererea ce face
pomenitul Spicer, cu intrebare de primesc infimtarea si acelei.
de al doilea Spitarie cari inteo glasuire au cerut a se infiinta
incheind pentru acestea toad majoritatea aflata de fata, jur
nalul ce in original sa trimite pe langa acest plecat raport,
cinstitului Departament, rugandul sa bine voiasca a inbuna.tati,
cererea orasanilor fiind prea dreapta si cu primirea a toatei
obstii, cunoscanduse aceasta neaparata trebuinta si de chear-
supt iscalitul.
Carmuitor, I. M. Menu
Ajutor, I. Zamfirescu
1845 Iunie 21
Vechiul Secret. al Stat. Archiva Statului
dos. No. 911/1845

www.dacoromanica.ro
 135

N. 4019/1592
COMITETUL CARANTINILOR
51 AL SANATATEI PUBLICE
Anal 1847, luna August 14
N. 2336
Orasul Bucuresn

CINSTITULUI DEPARTAMENT DIN LAUNTRU.

Raspuns, primit este Prin ;ipul ce sau pazit pana acum

si de acest Departament asupra infiintarii Spitariilor prin
gasirea cu tale a acelui orasele acestui Printipat si dupa
cinstit Comitet, si va turn sa urmeaza si in toate Evro-
face indata cele de tre- pienestile Staturi este acesta, ca
buinta pentru deschi- pentru un numar de cinci mii fa-
derea acestii de al doilea milli sa fie infiin ;ata o singura nu-
Spiterie. 1) mai Spiterie, fiind indestul ca sa
Aug. 20 intampine trebuintele for ; pricina
dar de sau zabovit pana acum darea
stnntii ceruta de cinstitu Departament prin otnosenia cu Nr.
4357, atingatoare de deschiderea unei alte Spitarii la orasu
Pitesti, au fost ca pomenitul sal indeletnicea a dovedi numarul
familiilor haladuitoare asta-zi in judetul Arges. Acum insa de
vreme ce cinstitul Departament prin cea de al 2lea otnosenie
cu Nr. 4694, face cunoscut Comitetului ca in pomenitu oral
si Curtea de Arges, sa afla haladuind peste zece mii familii,
pe temeiul acesta Comitetul zice ca slobod este a se mai des-
chide si o al doilea Spitarie in orasu Pitesti, al caruia pro-
prietar poate a se numit cerutu de haladuitorii acestui oral,
;Stefan Table Spiterul, fiind impar*it cu diploma si cele lalte
calitati cuvenite unui Spiter, si data aceasta va fi primit si
cinstitului Departament, va binevoi a inpartasi pe Comitet cu
raspuns spre a face trebuincioasa lucrare pentru deschiderea
acestei Spi ;arii, si darea cuvenitelor instructii Spiterului de in-
datoririle ce are sa pazeasca.
D. Topliceanu, N. Gusi Seful Can;elarii
W.. Bablk
Vechiul Secret. al Stat Archiva Statului
dos : Nr. 91111845

1) Rezolu;ia Departamentului din launtru.

www.dacoromanica.ro
 136

Se incuviin;eazA Trecut la No. 1176 in 16 Iunie 1847

Sturza

Prea Inallate Doamne,

Spiterul Ion Laur avend infiintata tormalnica spiterie in Tg.
Frumos vreme de siese spre 4ece ani trecuti, acesta au cerut prin
jalba a i se intari acest drit prin harazirea unul Luminat Hrisov;
prin urmare avendu-se in pnvire ca numitul spiter, in (rapt)
acestor ani au dat destule dove4i de tinerea spiteriei sale in buns
stare, precum incredinteaza multumirea obstiel si protocOlele
inchiete de revishle (acute de catra fisicul departamental.
In acest temeia si in cuprinderea articolui CII si CIII din
capitul al 3-ea sec ;ia a 2 a organisatiei parcel* medicale din re-
glement, Comitetul sanataftel, cu toata supunerea aducend la
cunoscinta Inaltimei VOstre asewenea imprejurare, ye rOga sa
bine-voiti al incuviinta miluirea numitulul cu luminatul Inal-
timei VOstre hrisov intaritoriu a acestui drit al spiteriel sale
din pomenitul terg.
Mdduldrile conntetului sdnritiiiei :
No. 862
1847 Iunie 2 4ile, Ia1
a Inal;itnel Vostre plecate slugi
(ss) Unul nedescifrabil
D. Sturza
Dr. Cuouran.
Secretar S. Alinnei.

Cu mils lui Dumnecleu, aCzbail Grigore SturKa Voevod, Donn

cerei ?iColdovei.
1) Comitetul sanatatei cu anaforaua din 2 Iunie anul 1.847 subt
No. 862, aducandu-ne la cunoscinta ca spiterul Ioan Laur avend
infiintata formalnica spiterie in Tg. Frumos vreme de siese
spre 4ece ani trecuti, in vremea carora a dat indestule do-
ve4i de tinerea ei in buns stare, precum adeveresc protocalele
nchiete de reviziile anuelnice, facute de catra fisicul departa-

1) Chnsovul farmaciei Dembinski, Tg.-Frumos.

www.dacoromanica.ro
 137

-mental si multumirea obstiei, au mijlocit ca pe acest temeiu

-si a bunelor sale purtari ,sa i se intareasca acest drit pentru
tot deauna de catra Noi.
Domnia Nostra, dupa parinteasca ingrijire ce avem pentru
sporirea a tot felul de Industrie aducatOre de folos terei, luand
in bagare de sama mijlocirea si incredintarea Comitetului, prin
acest al Nostru Domnesc Hrisov dam si intarim d-sale Ion
Laur dritul tinerei aratatei spiterii din Tg.Frumos potrivit ar-
ticulul XCVI litera Z. Sectia II a organisatiei partei medicala
din Capul III-lea a regulamentului organic, pentru de a fi scutita
spiteria de on -ce alta dare, dim preuna cu lucratorii de doctorii
dintransa, cu aceia de a tine si el purure in stare buns, spre
care sfirsit intarim cu a Noastra iscalitura si 'pecete.
Scrisu-s'au Hrisovul acesta in orasul Iasii in al patru spre
ciecelea an al Domniei Noastre.
(Sigilul) D. Sturza, procit

CONTRACT

Se face cunoscut ca spitaria mea ce o am avut intracest

oral Slatina cu dreptul ei ce, i eu l'am rascumparat de la
Dumnealui Frederich Bait ler, am vanduto si eu d-lui Iosif
-Gardo in Galbeni imparatesti 400 # (patru sute), din care bani
am si primit acum 200 # (doua sate) iar too # (una suta) este
dator amii raspunde dupa doua saptamini, iar galbeni too sa mii
raspunza in sorot de un an de Mile fara dobanda, dupa deo-
sebitele inscrisuri ce D-lui miau dat; area dar D-lui de astazi
se leaga ca si datoriele ce le am si se sileasca a mi le rafui,
a caror sums se dovedeste prin lista si spre stiinta iam dat
aceasta subt a mea iscahtura
Ion Bucai, spiier. 1848 Febr. 15.
Slatina
Polcovnic . Hrup, am fost fats,
G Polichron, am fost fa;d.
COMITETUL SANATATEI IN PRINCIPATUL MOLDOVEI
D-sale spiferului George Vasslcovskt
Jalba D-tale din t7 Octombrie trecut, ce ai dat Prea Inal-
tatului Domn, cu rugaminte de a ti se invoi dritul spiteriei

www.dacoromanica.ro
 138

din politia Mihaileni, in locul aces ce a avut-o mortul Iulius-

$raer, cu Ina ltul apostil din 234 curgatoarel, recomandandu-se
comitetului spre cuvenita puriere la tale ; $i el avend in pri-
vire ca targul acela este lipsit de asemenea spiterie si vietui-
torii acolo intampina greuta ;i in aducerea doctoriilor de pe la
alte locuri.
Invoesce pe temeiul acesta infiintarea el si tot data pune
D-tale inainte a deschide si a tine o spiterie complecta si in-
formaluita potrivit legilor medicale statornicite in deobste pen-
tru to ;i spiteril din Principat, fara a face cea mai mica abatere.
Dup. a caria pregatire vei insciinta pe D-nu Flsicul si Is-
pravnicia tinutall spre a'i face cuvenita revizie, ca prin urmare-
sa poti incepe expeduirea doctoriilor.
Sal', Vel-Logyit,
D. Sturza p. secretar, Se, dar Yastlievtci
1848 Decembre 16

CReplutta Domnului)
Spitaria poate fie si afara, in vreme ce in cuprinsul Spitalului,
s'ar putea adaoga incaperi pentru un mai mult numar de bol-
navi, gi s'ar paraliza cautarea bolnavilor la un loc; recoman-
dam aceasta pricing la comisia technics ca impreuna cu D.
Hift : sa mearga la &ca locului si sa chibzuiasca faca,si partile.

Inalftmei sale Dornn stapcinitor a toata Cara Romeineasca Barbu

Dimitrie Stirbei.

DEPARTAMENTUL CREDINTE1
Raport.
Cinstita eforie a spitalurilor indreptand alaturatul raport cu
Nr. 1591, cu deosebit jurnal ce am incheiat la 3 ale curga-
toarei luni, prin care chibzueste a se da voe D-lui Pavel Clus,
spi%erul ca si cladeasca cu a sa cheltuiala o spitarie la poarta
Spitalului Coltea dupa alaturatul plan si dovezi, care bina are-
sa rarnaie acaret al Spitalului dupa o curgere de 12 ani ; De--

www.dacoromanica.ro
 139

partamentul plecat it supune la cunostiinta si Inalta Marii-

Voastre hotarari.,
$eful Departamentului, loan Bibeseu
Anul 185o Seful mesii, G. Genai.
luna Iulie 14
No. 4698.
(revlulie)
Departamentu credintii alatura raportul Eforii Spitalurilor,
prin care chibzueste sa dea voe D. Pavel Clu Spiterul ca s'i
cladeasca cu a sa cheltuiala o spitaria la poarta spitalului Coltia
dupa aratatul plan, care zidire are a ramanea a spitalului dupi,
o curgere de 12 ani, cu aceasta indatorire a da doctoriile tre-
buincioase la acest spital cu scazamant de 500 din pre ;ul ho--
tarat dupa taxele Vienii.
Vechiul Secret. de Stat. Archiva Statului
Dos. No. 434 299o/185o

JURNAL

Asta-zi la 3 Julie anul 185o adunandu-ne madularile Eforiii

spitalurilor, la a 24 seanta, si land in bagare de seama re--
clamatia D-lui Pavel Clu Spiterul, unde propune a primeste-
sa cladeasca o spitarie la poarta spitalului Coltea, cu doua ca-
turi, de and stanjini in lattme st de sapte in lungime, dupa,
un plan ce i se va da de Eforie, cu soliditatea ceruta i cu
indatorire d'a o Linea doi spre zece ani in stapanire, mutan-
dusi chiar spitaria sa cu prerogativa ce o are inteaceasta ca-
pitals, i in urma sa ramaie acea cladire acaret al Spitalului,
insa doctoriile intr'acest curs de vreme trebuinciOse pe seama
spitalului sa se ea de la aceasta spitarie tot cu scazamantul de-
500/0 din pretul hotarat dupe taxa Vieni, precum se urmeazi
si acum, Eforia vazand ca inteadevar aceasta propunere este-
in folosul spitalului.
t) Ca aflanduse spitarie in ocolul spitalului s'ar intampina
fara zabava si cu inlesnire darea doctoriilor la orice vreme de
intamplare.
2) Ca, spitalul dobandeste o asemenea trebuinciosa cladire-
i inhunatatire fara a cheltui cevasi din fondurile lui.
3) Ca aceasta priveste si la iconomia spitalului, caci infiin-

www.dacoromanica.ro
 140

-tanduse, o sa se inputineze numaru randasilor de acum, ce

sunt insarcina ;i cu transportarea doctoriilor, este de parere a
se primii, si la prezisul soroc sa alba a o lasa intru toate in
buna stare, fail a mai fi in drept numitul antreprinor a pre-
tinde cevasi.
Si fiind ca precum mai sus sa arata numitul o sa se mute
intr'ac ste incaperi, pastrandusi dreptul spitarii ce are in ca-
pitala, se va cunoaste supu si la toate revizuirile si consec-
ventiile la care sunt supuse si cele lalte spitarii din capitals,
pentru buna calitate a doctoriilor care sit socoteste o cheza-
wire pentru spital, iar la intamplare de incetare din viata a
numitului inaintea ecspiratii acestui termen, se va urma luarea
doctoriilor ne precurmat pans la sfarsitul termenului de la cel
care va dobandi acest drept, insa de va fi tot cu aceleasi in-
-datoriri la care este supusa si spitaria numitului.
Acest jurnal inpreuna cu planul si deviza prin raport sa se
,supue la inalta cunostinta si aprobatie a Marii sale.
(Urmeaza iscaliturile Eforilor)
pentru intocmai cope, dupa original.
Vechiul Secret. al Stat. Archiva Statului K. Valsam :
dos. No. 434/2990/1850.

Inaltimii Sale Domn stcipinitor a toatci fara Romdneascet Barbu

-Dimarie Stirbei. V.V.
EFORIA SPIT ALURILOR
Raport
Etoria plecat supune la cunosciinta Inaltimil Voastre, jurna-
lul ce ail incheiat de la 3 ale urmatoarei la a 24 seanta, a-
supra propunerei ce au facut d-lui Pavel Clus spiteru, pentru
cladirea unii spitarii la spitalul Co Itii, cu cheltuiala de la si-
nesi, precum si drepturile ce au cerut in folosu, tot de odata all-
turind si planul acestii cladiri impreuna cu divizia lui, ca O.
-bine voiti a da luminata porunca de urmare.
Sutu, Scar lat Gr. Ghica, Arsachi
Secretar, Predescu
Anul 185o
luna babe i i
No. 1591
Vechiul Secret. al Stat. Archiva Statului
dos : NT. 434'2990/1850

www.dacoromanica.ro
 141

No. 482. Primita 29 Sept. 185o

trecutg la No. 345
Aceasta can ;elarie a Eforii Spitalurilor, plecat roaga pe can
Ieh-tria cinstitului secretariat al Statului, ca 0, bine voiasca d'a
inapoia planul, indreptat cu raportul subt No. 1591 in pri-
viinta facerii unii spitarii la spitalul Co ltea, care acum, dupa.
inalta porunca ce s'au dat asupra lucrarii acestii spitarn, $i
incunostiintata prin adresa cinstitului secretariat subt No. 3775,
este neaparat trebuincios al avea in vedere comisia tecnica.
Secretar, Predescu
sa i se trine /d cerutu plan
Anul 185o luna Septembrie 29
Vechiul Secret. al Stat. Archiva Statului.
dos. No. 4342J99o11850

SOCOTEALA CHELTUELILOR

Pentru cladirea caselor in trebuinta Farmacii pe locul Spi

talului Co lcii, dupa alaturatul plan.
Lei
i) 16o,000 caramidd mia cite 5o lei 8000
2) mom) oca de var, ate 8o lei 4400-
3) 5,500 catute rte nistp 3 lei 20 par . . . . 1925
4) 32 bucati de grinzi de 3 si 4 stanpni . 332
5) 18o buca ;i de alte feluri de lemne 4 lei 720-
6) goo de schiluri de tot felul . . . . 130o
7) 6o sanjini cubice de ziddrie cu 90 lei 5400-
8 6o de dulgherie cite 3o D . 1800
9) 37 invalitura strasi cu fer . . . to16
to) Cheltuiala pentru scara cu lemn de stejar . . 6o-
i i ) Galeria la scars . . . . . 120-
12) 13 bucati de usi la amandoud caturi . . . 1430
13) 13 1 ' ferestre cu fiarale for . . . 1560
hi) Geamuri si vapsitu usilor si ferestrelor . . 740
16) 6 sobe si vatra cuhnii .. ... -
15) Cuie 10,000 si alts herarie trebuincioasa.

Suma
.
.
.
300
600-

. . 3023 t
Adica treizeci mii cloud sute trei zeci si unu lei.
Pavel Clug
intocmai cu onginalul
Predescu

www.dacoromanica.ro
 142

Not Grigori Alexandru Ghica V. V. cu mila lui DumneKeii

'Domnul Tara aColdovei.
Comitetul Sanatatel prin anaforaoa din 12 a trecutei luni
-sub No. 776, aducendune la stiinte c1 obstea politiei Galati
precum $i Eforia de a colo Inca din anul 1843 In mai multe
randuri au mijlocit la el, ca pe langa dou'a spiterii ce sunt
asezate aproape de port sa se mai deschid1 una in tirgul nou -
-care se Intinde cu piata in departare de acel vechiu spre in-
lesnirea populatiei, in cumpararea doftorteelor, staruind ca se
-da dreptul acesta D-sale Jacob Baicum ; ca asemine cereri re-
petate de cateve on nu sau putut lua de temeiu : i) pentru
ca o a 3 spiterie nu'si poate avea existenta in Galati si nici
nu ar aduce vre un folos publiculul, 2) pentru ca D-1 Baicum
este lipsit de Insusirile cerute pentru un spiter prin art. C II
din capu III a asezementului organic, si tot o date ca D-sa
spiter tolerat din naintea introducerei regulamentului, perzend
asemine drept prin ven4area spiteriei ce avea in Galati, a exit
din clasa spiterilor. Ca la anul 1846 obstea mai reinoind a
sa jeluire, tot atunci s'au infatisat si D-1 Spiterul Ion Georghios,
proprietarul spiteriei vendute de Baicum, cu propunere ca spre
-a intimpina trebuinta poporenilor Galaceni, sa i se dea voe a
face o spiterie filiala in targul nou, care data acest drept s'ar
-da altei fete, atunci toate spiteriele de acolo ar ajunge in ce
mai proasta stare, si in loc de lobos ar aduce vetamare publi-
-cului. Ca comitetul, spre a linisti pe galateni, cu porunca din
acelasi anu Sept. 3o sub No. 1241, au ingaduit propunerea
D-lui Georghios, dar obstiea nemultumita au pretendat a se
,statornici Spiterie formals pe numele D-Iui Baicum. 0 asa
pretentie a ei atingatoare de o persoana ce nu'si are vrednicia
-dictata de legi, nu s'au putut lua in privire, pentru ca in a-
-cest feliu, fie care spiteriu s'ar indemna a'si vinde spiteria ca
sa dobandeasca din nou alt pnvilegiu. Iar cat pentru celalat
-caz, spre a nu-i mai ramanea cuvent de vre-o tanguire prin
-decretul seu din anul 1847 Sept. 25 No. 1472, au indatorit
pe D-1 Gorghios, a pregati si a tine in loc de spiterie filiala,
una complecta, de catre care sau si pus in lucrare, precum
-fiscul tinutului Galati ne au instiintat prin raportul No.

www.dacoromanica.ro
 143

'22 din 12 Aprilie 1848. Ca resultatul acesta nu au

produs alt nimic de cat o simtitoare cheltuiall proprietarului,
1n cat a fast silit a reclama ca spiteria din noii infiintata nu
poate exista in timpul de fata, care tanguire repetanduse de
Fisicul si Dociorul Spitalului civil si militar, au dovedit ca
-nu aduce vre-un folos publicului, de cat numai stinjinare
D-lui Gorghios, fiind ca acela (publicul) au obicinuit a lua
-doctorii de la spiteriele inaintate mai inainte, pe care te-
meiu au scris numitului ca sa o inchida pang cand trebu-
inta obstei ar cere deschiderea el, facend tot o date cunoscut
in privirea pagubirei ce au simtit ca privilegiul de mai inainte
sa ramane nestramutat. In sfarsit Komitetul in urma ruga-
mintei ce au facut D-1 Gorghios ca macar in viitor sa se des-
pagubeasca de ceia a cheltuit, au mijlocit a i se intari acest
drept si de catre noi.
Domnia noastradupa parinteasca ingrijire ce avem pentru
sporirea tot felul de industrii aducatoare de folos tarei, luand
in bagare de sama incredintarea Kotnitetului grin acest al nos-
tru Domnesc hrisof dam si intarim D-lui Gorghios dreptul acel
a III spiterii in targul nou al politiei Galati, ca sa o deschida
si sa o tie indate Le comitetul ii va porunci, potrivit Art.
XCVI Litera Z Sectia II a organisarei partei medicale din capul
III a regulamentulul organic, pentru a fi scutita de on ce dare
dimpreutia cu lucratorii de doctorii din transa, cu acea de a
tine si el pururea in stare buns, spre care sfarsit intarim cu a
noastra iscalitura si pecete.
Scrisusau Crisovul acesta in orasul Iasi in al II an al Dom -
aiiei nostre.
GRIGOR1 ALEXANDRU GHICA
Anu 185o
No. 824.

REFERATU ACCESORILOR MEMBRILOR CURTI APELATIVE

Hotararea Curti Apelative de Comert cu N. 3 din r t Noem-

brie 1849 r ostita in prigonirea ce a avut Agnes Kladni cu
-sindicatul falituiui Andrei Snel Spiteru, pentru o creanta de
galbeni trei sute. Vazandu-se de catre subiscaliti units cu a-

www.dacoromanica.ro
 144

cea a Judecatorii de intaia cercetare, gi ramasa desavarsita peil_

tru ne dare de apelatie.
Parerea noastra este, in unire cu a Depertamentului Drep_
tali din raportu N. 915, a se intari de Maria sa Domnul, po_
trivit art. r dela partea 2 din legiuirea anului 1847.
185o Iunie to
Asesori, Siolnicu Arghiropolu,
K. 'X,. Mallow
Vechiul Secretariat al Statului. Archiva Statului.
dos: No. 18612341850

No. 764. 185o Iunie 13.

Noi Barbul Dimitrie Stirbei.

CATRE DEPARTAMENTUL DREPTATI

Asupra pricini de Judecata comerciala mijlocita intre D-nei

Agnes Kladni supusa K. K. $i sindicatul falitului Andrei ti.el
spiter, pentru cererea ce face cea dintai de a se indatora cel
de al doilea ca sai inapoeze galbeni 30o pe care raposatul seu
sot, Karl Cladni, ii lasase in pastrare Ia numitul falit.
Vazand raportul acelui Departament cu N. 915. Vazand ho-
tararea Curti Apelative de Cornell cu N. 32 din 11 Noembre
al anului 1849.
Luand in *are de seams ca aceasta hotarare a ramas de
savarsita pentru ne dare de apelatie.
Noi, pe teineiul art. 26o din regulamentul organic $i art. I
de la partea 2-a din legiuirea anului 1847.
Intl= mai sus zisa hotarare, si poruncim a se face ur
mare intocmai.
D-lui *eful Departamentului Dreptati va aduce Ia indepli
n ire aceasta a noastra porunca.
Vechiul Secret. de Stat. Arhiva Statului.
Dos. No. 168 2304 185o.

www.dacoromanica.ro
 145

199.
Se va intari 1)

`Prey incillate Doamne,

DEPARTAMENTUL DREPTATEI

Raport

Pricina de judecata comerciala mijlocita inaintea D-nei

Agnes Cladni, supusa K. K., si sindicatul fahmentului Andrei
Snel Spiteru, pentru cererea ce face cea dintli de a se inda-
tora cel de al doilea ca sa -i inapoeze galbeni 300, pe care fa-
posatul ei sot, Karl Cladni, ii lasase in pastrare la numitul
falit, cercetandu-se de judecatoria comerciala de aici, si de
cinstita Curte apelativa de Comer ;, s'au dat hotarare de catre
cea din urma, la 1 i Noembrie din anul 1849 sub Nr. 32, prin
care pentru cuvintele intransa coprinse, unindu-sa intru toate
cu hotaraxea tribunalului, hotaraste ca Dnei jeluitoarea Agnes
sa se despagubeasca din averea zisului faht Andrei Snel Spi ;eru,
atat de toti aces 30o galbeni in urina credttorilor celor pri vile-
giati, dupa coprinderea art. 289 si 311 din condica Comertiala,
adica a credttorilor ipoteca ;i si a sotii falitului pentru drep-
turile sale zestrale, si cu precadere numai inaintea creditorilor
celor de rand, Cat si de patru galbeni tacsa raspunsa de dansa
la tribunal, iar pentru cea raspunsa la acea Curte, lass a ra--
manea in sarcina sa, ca una ce fdra cuvant s'a pornit cu ape-
latie in potriva hotarari tribunalului.
Aceasta hotarare a cinstitei Curti apelative de Comer;, data
cu conglasuirea tuturor madularelor, fiind units cu aceia a
tribunalului si fail apelatie impotrivai, caci de cand sa vede
ca s'au primit copiea de hotarare de cinstita Agen ;ie si pans
acum au trecut patru luni, si vreo apelatie nu s'au primit.
Departamentul in In marea art. 26o din Regulamentul or-

1) Rezolutia Domnitorului
10

www.dacoromanica.ro
 146

ganic si articolu du dela partea 21ea din legiuirea anului 1847,

o supune plecat la luminata inaltimei voastre intarire.
eful Depertamentului Costandin Sutu
eful mesei, G. Vast le
Nr. 915
Anul 185o Martie 29
Seam Illa. Masa I
Vechiul Secret. al Stat. Archiva Statului
dos. No. 168/2304/1850.

Pnmit 13 Aprilie No. r5771No. 617

Inaltimei Sale Domn Stcipdnitor a toata jam Romdneasca Barbu
Dzmitrie Stirbei.
DEPARTAMENTUL DIN NAUNTRU

Conform inaltei M. Voastre rezolutii puss asupra jelbi va-

duvei, spiteresei Agnes Kladni, de aci, prin care cerea a nu
se Ingadui Frantz 9 Spiterul a deschide spitarie in potriva de
a sa, fiind ca isar fi aducand paguba dintr'aceasta, Departa-
mentul a indreptato in cercetarea comisii Doctoricesti, ca sa
faca cele de cuviinta dupa regulile intocmite si atingatoare de
atributurile Spiteresti si doctoresti si sai raporteze, de la
care s'au primit acum raspuns supt No. 34, ca cercetand im-
prejurarea de care reclama numita, nu a gasit nici o regula-
risire intru aceasta, caci spiteri pans asta-zi sunt slobozi asi
aseza apotecile for pe unde va vrea fie care, si prin urmare
Comisia nu poate da nici o parere la reclamatia acestii spi-
tarese.
Departamentul supune plecat Inaltimi Voastre acest raspuns
al prezisei Comisii, si va roaga plecat sa hotariti regularisirea
acestii imprejurari, precum yeti bine chibzui.
p. eful Departamentului, D. Fill.
eful Secpi, Steliacl.
No. 3406
1851 Aprilie 12
Sec. I, Masa II.
Vechiul Secret. al Stat. Archiva Statului.
dos. No. 241/3315/1851.

I) Probabd Franc.

www.dacoromanica.ro
 147

Copie dupe adresa Generalicestii Inspectorii a Carantinilor, No.

_221/851 Aprilie 16, catre Departamentul din Nauntru.
Cinstita K. K. Agen ;ie, prin nota ce a indreptat suptisca_
litului supt Nr. 2377, recomanda jalba ce a primit dela Dnei
Agnes Kladni, vaduva spitareasa cei are localu spitariei sale
pe podul Beilicului langa gura pietei, coprinzatoare jeluirea
D-nei ca D 1 Franc Spiteru, ce tine spitarie mai la vale de nu-
mita, voete asi muta localul spitarii chiar inpotriva spitariei
jeluitoarei, cerand Aghentiei mijlocirea sub iscalitului, de a
nu O. ingadui D. Frank Spiteru a se wza cu spitaria in po-
zitia aceia, ca sa nu-i aducd lnpedicare nego%ului st interesului
vdduvi spitarese. Asupra aria inprejurare supt, iscalitul intor-
cand bagarea sa de seams, gasete cu nedreptate i inpotriva
moralului de a se da voe sa se aseze acum din nou o spita-
rie langa alta, ce de mai multi ani 41 are a el existents tot
intracelai loc, mai ales and sa prevede ca asemenea apro-
piere de spitarii va fi spre paguba i a unui i a altui pro-
prietar, osebit de ura i intrigile ce se va isvora intre dani,
poate i alte rele rezultate ; pentru aceste cuvinte i pentru
aceia ca spitariele trebue neaparat sa fie inpartite prin locali-
tati mai departate una de alta si inpr5stiate in mai multe parti
ale orasului, ca s5 poata lacuitorii mai cu inlesnire asi lua
medicamentele trebuincioase, dupe cum o asemenea punere la
-tale este fdcutd prin toate staturile civilizate, fiind mai vartos
acele mdsuri privitoare chiar a fi pentru folosul spiterilor, sub
iscalitul este de parere ca sa nu se ingadue numitul Fran, de
.a se muta cu spitaria in localul din inpotriva spitarii jelui-
toarei, ci sa ramaie in locul unde el o are acum, sau wind
a se stramuta, sa se aseze in alta parte cu departare de on
-care alta spitarie.
Aceasta socotinta supt iscalitu cu cinste se grabete a o
inpartai C. Departament, cu rugaciune ca de o va gasi cu-
vincioasa i se va uni cu dansa, sa binevoiasca a porunci in-
deplinirea el, cinstind i pe dansul cu raspuns, despre rezul-
tatu, ca sal comunice C. K. K. Agentii dupa cererea cei face.
Intocmai cope.
ef, Steriad.
Vechiul Secret. al Statulului. Archiva Statulul.
Dos. Nr. 241/3315/1851.
www.dacoromanica.ro
 148

DEPARTAMENTUL TREBILOR
DIN NAUNTRU
AL PRINCIPATULTJI TARII
ROMANESTI
No 3666
Luna Octorabne 18
Anul 1851

N i sa pare a sunt reguli $i numdrul Spitdriilor marginite-

si asezate in osebite ocoluri ale Capita lei spre indemanarev').
C. Secretariat al Statului
In urma raportului ce a avut cinste Departatnentul a supune-
M. Sale prea inaltatulut nostru Domn, cu No. 3406, atingl-
tor de rispunsu ce a dat Comisia Doctonceascd in privinta ce-
rerei ce a tacut- catre M. Sa, vaduva spitereasa Agnes Kladni,
de a nu se ingadui Fran Spiterul s deschiza spitarie viza-vi
de a sa, pentru cuvintele ca 'tar pricinui pagubd, a primit a-
cum departamentul adresa C. Generalicesti Inspector a Caran
tinilor linii Dundri, N. 22r, prin care Ecs. sa. General Mavru,
incuviinteazd cererea numitei spitdrese, dupa care scotanduse
copie, cu cinste se alaturd pe langd aceasta C. Secretariat sr
este rugat sa bine voiasca ca cand va infatisa prezisu raport
M. Sale, sai supue si aceasta parere a Ecs. Sale spre a da
inalta porunca de urmare.
p. .5eful Departamentului, D. Fa : eful secsii, Steriad.

No. 1653 1851 April 3o

LA DEPARTAMENTUL DIN NAUNTRU
Inatisindusa M. S. lui Voda coprinderea adresei acelui C.
Departament N 3666, asupra cereri ce au facut Agnes Kladni
vacluva Spitdreasa, de a nu sd. ingadui un Franc Spiterul ca
sa deschizd o spitarie vizavi de a sa, I. S. a bine voit a pune-
pe acea adresa urmdtoarea rezolutie.
cNi sa pare ca sunt reguli si numdrul Spitdriilor marginite-
csi asezate in osebite ocoluri ale Capitalet spre indemanareo.
Aceasta cu cinste sa comunicd. acelut C. Departament spre-
cele de cuviinta.
Vechiul Secret. de Stat. Archiva Statului
dos : No 2411331511851.

t) Rezolucia Domnitorului.

www.dacoromanica.ro
 149

CINSTITULUI GREMIU AL SPITERILOR

Comisia Doktoriceasca adunand pe berbieri ce a invatat mica

.chirurgie, si prin urmare pot aplica vizicatoriile si clistirele,
ce nu se indemaneaza calfele spiteresci a le pune, alatura lista
-pe langa aceasta de numele acelor berbieri cu deslusire care
d'intrensii este mai cu apropiere de fie care spicier, ca la tre-
,buinta sa stie fie-care spier sa se slujeasca cu densi.
a. CarRisul, J. Rasty, G. Bacaloglu.
21,. Gusss,
Bucuresci io Iuniu 1852
No. 611
Circulare.

STATUTELE GREMIULUI SPITERESC DIN MOLDOVA

I. Gremiul Spite' esc a Moldovei se alcatueste din top

,-sefii de Spiterii fie proprietari, posesori sau provizori a unei
Spiterii asezate In tara cari se unescu intr'o corporatie, spre
-a dobandi urmatoarele rezultaturi :
r) Radicarea ramului spiteresc a Moldovei in privirea stiin
tifica si morala.
2) Mai nemerita si potrivita aplicatie a masurilor prescrise
de ocarmuire.
3) Sfatuirea despre interesele comune a spiterilor si mu-
quala preveghere a purtarilor tor.
4) Tanerea bunei orandueli si disciplina in relatiile sefilor
de Spiterii cu subalterni tor.
5) Ajutorul reciproc la nenorociri si alte intamplari, ce pot
jigni positia spiterilor in tiara.
II. Ca toate asezamintele sanitare a Moldovei, area si Gre-
tmiul Spiteresc atarna de la Comitetul Sanatati, caruia ii va in-
partasi regulat si neintarziat protocolul tuturor lucrarilor sale,
iscalit de toti membri ce au fost fata la tractatie.
III. Prezident al Gremiului $i organ al ocarmuiri este
Protomedicul. El va putea orandui in locul sau pe un membru
..al Comisiei Doctoresti, ca delegat al ocarmuirei.
IV. Fie care Sef a unei Spiterii, fie proprietarul ei, po-

www.dacoromanica.ro
 150

sesor sau provizor, este datoriu a se incorpora neintarziat Gre

miului, prin inscrierea in registru membrilor si plata =lei.
V. Membri Gremiului vor alege din sanul lor, din trei5
in trei ani, un Vice prezident si un Asesor.
Vice prezidentul va fi legiuitul representant a Spiterilor tarei,
inaintea Comitetului sanatatei si va sprijini dreptatile for ho-
tarite de legi.
Asesorul va tinea contabilitatea, protocolele si coresponden-
tiea. Acesti tunctionari vor alcatui biuroul gremiului si vor
expedia trebile curente, care nu vor avea trebuinta de vre-o
deliberatiune prealabila a membrilor.
VI. Toti membri gremiului, atat cei din Capita la, cat si
cei ai districtelor, se vor impartasi la alegerea functionarilor
prin buletine pecetluite, ce se vor trimete biuroului pans in
cliva alegerei, avand a se vesti aceasta spiterilor cu o lung
inainte de catre spiterul cel mai vechiii al Capita lei, si dupi
infiintarea gremiului de catre birou.
VII. Pana la alegerea Vice prezidentului, cel mai vechiu
din spiteri Capita lei si, dupa alegerea sa, cel mai vechiu din
Spiteri ce vor fi fata la seanta, vor tinea locul Vice-preziden--
tului absent. Asesorul isi va insusi locotatorul sau pe ras-
punderea sa dintre membri gremiului, facandul cunoscut si,
Comitetului, care va putea respinge, de va socoti de cuviinta.
VIII. Functionan ce alcatuesc biuroul gremiului se vor
alege tot de a una din numarul spiterilor Capita lei, neputand
primi spiteri districtelor o asemenea sarcina fara insemnata
sdruncinare.
IX. Indata dupa alegere, gremiul va presenta pe acesti
functionari Comitetului sanitar spre intarire. Intamplanduse a
nu se primi vre unul de Comitet, gremiul va pasi de indati_
la o alta alegere; functiunile vor incepe din cliva intrarei, iar
dupa implinirea termenului de trei ani, functionari vor putea.
fi realesi.
X. Adunarile gremiale vor fi ordinare sau extraordinare.
I) Adunarile ordinare vor avea loc :
a) La sfarsitul fie-carei luni, pentru spited din Capita la si)
pentru acei din districte ce sar prileji in Capita la ;

www.dacoromanica.ro
 151

b) La i5 Ianuarie si la 1 s Julie, cand atunci afara de Spiteri

Capitalei se pote nadajdui venires a mai multor spiteri din
tanuturi, avand a se trata la aceste adunari mai cu deosebire
interesul obstescu a Spiteriilor Moldovene.
II) Adunarile extraordinare vor urma dupa deosebite con-
vocatii din partea biroului si vor pute privi, sau numai pe
spiteri Capitalei si pe cei din districturi, carii din intamplare
s'ar afla atunci in Iasi, sau pe toti spiteri Moldovei, cand va
fi nevoie de a trata neintarziet interesuri obstesti si Inpor-
tente ale spiterilor.
XI. Obiectele deliberatiilor gremiale vor fi :
a) Punerea in lucrare a poroncilor, ce vor primi de la Comitet ;
b) Inbunatatirile in ramul Spiterescu, care se vor socote de
nevoie de catre spiteri sau s'ar defera sfatuirei gremiului de
catre ocarmuire. Aseminea proecte de inbunatatiri insa vor fi
iscalite de majoritatea spiterilor Capitalei, cand se vor atinge
de un interes local a acestora, si de majoritatea tuturor spi-
terilor tarei, cand vor privi la un interes obstesc.
XII. Tot ce se atinge de relatiile sefilor de Spitarie intre
dansi si cu subalterni lor, de dispozitiile desciplinare, fara jic-
nirea insa a acelor statornicite de organicescul Regulament si
de Comitet, in ce se atinge de ramul spitarescu.
Gremiul va tinea o condica snuruita si pecetluita de Co-
mitet si de gremiu, in care se vor trece toti spiterii, subiecti
si elevi cu insemnarea diplomelor sau altor certificate, a in-
trarii in proprietatea, posesia sau carmuirea spitariei, a in-
trarei subiectilor in conditie, a primirei elevilor la invatatura,
a examenelor depuse si a rezultatului lor, precum si a con-
duitei in privirea acestei de pe urma ; biroul nu va putea trece
in condica nici o observatie in favorul sau defavorul unei
persoane de cat dupa deliberatia Gremiului.
XIII. La toate contestatiunile ce s'ar ivi intre Spiteri, sau
in relatiile lor cu Subiectii si cu Elevi, precum si la neoran-
duelile ce s'ar descoperi din partea unui spiter, Gremiul se
va interpune ca arbitrii si va chema pe inpricinati, carii vor fi
datori de a se infa'tosea fara inpotrivire si neintarziat, cau-
tand a mijloci inpacarea inpricinatilor sau prieteneasca in-

www.dacoromanica.ro
 152

dreptare a neoranduelelor descoperite. Gremiul va avea drep-

tul de a face si mustrarile cuvincioase spi%erilor si subalternilor,
insa numai acele hotarite dupa majoritatea glasurilor, care
mustrari se vor insemna neaparat si in lista conduitei. Ear
inpricinatilor ramane dreptul de a se adresa la instantele corn-
pentinte, precum si Gremiul nu mai putin va avea dreptul si
datoria de a arata Comitetului neoranduelele Spiterilor sau a
subalternilor, ce in zadar va fi incercat de a le indrepta.
. XIV. Obiecte a deliberatiunei Gremiului mai sunt toate
intrebarile stiintifice, ce ar avea o directs aplicatie la exerci-
tiu artei farmaceutice, precum : descoperiri acute in card de
vre un membru al gremiului, metode not si mai princioase
s. a. Ear pentru a inlesm Spiterilor propasitoarea intindere a
stiintel lor, o parte a venitului gremiului (care se va insemna
mai jos), va sluji la achizitiunea uvragelor celor mai noui, spre
alcatuirea unei biblioteci farmaceutice, precum sj la achizitiu-
nea de instrumente si aparate folositoare, si pentru a tine
vre-o cite-va din jurnalele farmaceutice cele mai bune, care
biblioteca si jurnaluri vor fi on cand la dispositia atat a mem-
brilor gremiului cat si a Subiec ;ilor si Elevilor, dupa o ran-
duiala ce o va statornici gremml.
. XV. Unul din obiectele deliberatiunei Gremiului va mai
fi si intrebuintarea venitului gremiului, a caruia isvoare se va
arata mai jos.
. XVI. In sfirsit se inseamna aci, ca object a deliberatiunei
gremiale, si ajutorul ce urmeaza a se da confratilor sail su-
biectilor scapatati sail jucati in vre-o alts nenorocire precum
si familielor acestora. Daca cu vremea s'ar mari veniturile
gremiului, el se va sirgui a aseza un fond deosebit pentru a-
jutarea sau chiar pentru pentru pensionarea de asemenea spi-
teri sail de vaduve si copii lor.
. XVII. Afars de spiteri proprietari sau carmuitori a unei
spiteri, toti subiecti cari au savirsit cursul invataturei si au
dobandit diplome, vor putea asista la seantele gremiale, cand
se vor desbate niste intrebari stiintifice. Uni ca acesti fiind
cunoscuti ca mai inzestra ;i cu stiinta vor fi chemati la ase-
menea seante chiar de datorie.

www.dacoromanica.ro
 153

Ear cand se vor trata interesurile materiale a gremiului,

-subiecti nu vor putea asisista la seanta, precum nici la trac-
tc.tia pricinilor intre Membri.
XVIII. Spre a dovedi subiectilor ca si interesele for se
vor lua in privire de catre Membri Gremiului, ei vor avea
dreptate de a alege, din numarul subiectilor Magistri, un re-
presentant al for pe langa Gremiu, care va putea asista la
toate sedintele Gremiale, atara la acele, unde Gremiul va trata
ca arbitru o pricing atingatoare de cinste sau vre o alta con-
testatie intre Spiteri.
XIX. Fiind-ca afara din Capita la nu se gaseste nici in-
leo rezedentie tanutala un numar de Spiteri destul de mare,
ca sa se poata alcatui prin districturi unul sau mai =he
Gremii filiale, ear fiiind-ca pentru inlesnirea aducerei intro
implinire atat a poruncilor Ocarmuirei Gremiale cat si a oran-
duelilor, numai putin pentru inlesnirea corespondentei si a pri-
vigherei, tot se cuvine de a statornici si prin tinuturi nist e
puncturi centrale de la care se poata astepta pomenita inles-
,nire. Apoi se insemneaza aci targurile : Botosani, Galati, Bar-
ladu si Roman ca rezedentele Spiterilor, Agenti a Gremiului
Central, in care targuri, inmultanduse populatia si prin ur-
mare si numarul Spitarilor, urmeaza a se infiinta Gremii fi-
Hale intr'o viitorime ce nu se poate hotari acuma. Ear sfera
de activitate a acestor Agenti se va statornici prin deosebite
-
dispozitii.
XX. Veniturile Gremiale provin :
a) Dintr'o taxie, care fie-care Spiteriu, Carmuitor de Spi-
larie, are a plati la primirea sa in Gremiu.
Aceasta taxie este : T) pentru Spiteri Capitalei si a targu-
rilor Botosani, Galati, Barlad, Roman, Falticeni, Tecuci si
Focsani de ctece galbeni.
2) Pentru spiteri de Vaslui, Hili, Bacau, Ocna, Neatntu
-si Piatra sese galbeni.
3) Pentru spiteri a celor lalte localitati a Moldovei trei
galbeni. De cite on va trece proplietatea sau posesia unei spi-
terii de la o persoana la alta, se va plati aceasta taxie din nou.

www.dacoromanica.ro
 154

b) Dintr'o contributie anuala, platitoare in curgerea lunei,

Ianuarie, i care este :
Pentru spited de locurile I 3 galbeni
I D D D II 2 galbeni
III 1 galben
Ear posesori vor plati aceste contributiuni din venitul spi
teriei. Deosebit de acestea vor plati :
Provizori unei spitari pe an cate 2 galbeni
Subiecti Magistri 0 r galben
Subiecti fara diploma 0 4/2 galben
Elevi la intrarea for la invatatura 2 galbeni
, punerea for ca subiecti 4 galbeni
XXI. Din darurile sau legaturile spiterilor sau altor fete.
XXII. Din globiri, la care se vor indatori spiteri cari nu,
vor fi urmatori statutelor de fats. Aceste globiri sunt urma--
toarele : (osebit de acele disciplinare, care se vor putea dicta
spiterilor de catre majoritatea gremiului in seantele generale):
r) Spiteriul care nu va plati taxia intrarei, sau acea anuala,
in curgerea unei luni, va plati cate o 1/2 galben de fie-care
saptamina de intirziere.
2) Membri asezati in Capitalie, care nu vor veni la trei
seance de rand (afara de intamplate de boala, constatata prin
marturie de doi doctori), vor plati plata un galben.
3) Membri de prin districturi care nu vor veni In seantel
generale a gremiului doi ani de rand, fara de a supune deli
beratiunei gremiului intampinari valabile vor plati
acei din localitatile I, ro galbeni
II, 4
D D D III, 2
4) Membri care nu vor veni la o sea*, la care vor fi che-
mati inadins de catre biroul gremial ca inpricinatii, vor plati
cinci galbeni; ca marturi, un galben, (fara jignirea intampi-
narilor legate)
5) Subiecti care nu se vor infatiea dupa chemarea biurou-
lui, fiind inpricinati, vor plati doi galbeni, fiind marturi un
galben
XXIII. De se vor inpotrivi fetele strafuite a plati aceste

www.dacoromanica.ro
 155

globiri, sau altele ne cuprinse in statutele de fata, ce s'ar di ctae

de catre gremiu prin majoritatea glasurilor, apoi gremiul va
pofti pe comitetul sanatati de a mijloci inplinirea globirilor
prin locul competent.
XXIV. Functionari gremiului nu primescu nici o leafs.
Fara pricini bine cuvantate, despre primirea carora va hotari
majoritatea glasurilor, membri alesi nu vor putea refuza sar-
cina ce li se impune.
XXV. Cheltuelile cantelariei se vor plati din casa gre--
miala.
XXVI. Casa gremiala va sta la Vice Prezidentul. Ea va
avea doua inchietori cu deosebite chei, din care una va sta la
Vice Prezidentul si alta la asesor. Amandoi amploiati vor fi
deopotriva respunzatori.
XXVII. Din cease in cease luni, in seantele plenare, la Ia--
nuarie si Iu liu, Vice Prezidentul $i Asesorul vor da lamurita
socoteala de veniturile si cheltuelile gremiului, care aproban-
duse de membri, se va impartasi si comitetului Sanatati.
XXVIII. Bani Gremiului nu se vor putea intrebuin ;a la
vreo speculafie, nici se vor putea inprumuta, si sunt destinate
pentru acvizitia de carti folositoare, jurnale, instrumente si,
aparate.
XXIX. Nu se va putea face nici o cheltuiala din bani
Gremiului fara incuvintarea prealabila a acestuia ; iar pentru
cheltuelile facute la niste cazuri neprevazute sau grabnice, bi-
roul va trebui a castiga macar in urma incuviintarea Gre-
miului ; fara care incuviin ;are cheltuiala ar ramane in sarcina
biroului.
XXX. Din trei in trei ani si dupa cererea Gremiului, sta-
tutele Grerniale se vor puce supune unei revizii ce se va face-
de catre comisia Doctoreasca, inpreuna cu trei delegati a Gre
miului, si se va supune aprobatiei mai inalte.

www.dacoromanica.ro
 156

Primit la 16 Februarie
Primit 1) trecut No. x47 17
Inallimei Sale
`Damn stOpdnitor a toatci lam Romcineasca,
Barbu Dimztrie Stirbei V.V.

EFORIA SPITALTJRILOR
Raport

Spiterul de la Spitalul Filantropii, dupa o indelungata boala

a incetat din viata la 3o Gbenarie, dupa cum s'a facut cu-
noscut Eforii prin raportul Iconomului cu Nr. 14, dar inainte
-de a orandui altu in locui, Eforia dupa o indelungata cercare,
avand in vedere anevointa de a se tinea acolo o buns Spi-
tarie, atat in privinta calitati cat si a prospetenii doctoriilor,
a chibzuit a supune la cunostinta Inaltimei voastre, ca ar fi
mai folositor a se desfiinta Spitaria statornicita acolo si a con-
tracta cu una din Spitariele cele mai bune din Capita la, pen-
tru indestularea Spitalului cu doctoriile trebuincioase pe fie-
-care zi, avand incredintare ca cu acest chip doctoriile vor fi
tot de una proaspete $i de o buns calitate.
Aceasta parere plecat o supune la inalta Marii Voastre aprobatii.

Searlat G. Ghiea, K. N. Ghica, Arsaehi

Secretar, Predescu
No. 166
Anul 1855 luna Februar 5

Spiteiul dela Spitalul Filantropii incetind din vials, Eforia

-este de parere a nu se mai orandui acolo Spiter, ci si con-
tracteze darea doctoriilor cu vreo Spitarie din Capita la.
VecInul Secret. al Statului. f Arcluva Statului.
Dos. No. 1538/14/1855.

x) Rezolulia Domnitorului.

www.dacoromanica.ro
 157

No. 73o. T855 Martie i.

ONOR. DEPARTAMENT AL DREPTATEI
Infatisinduse M. Sale Domnului stapanitor raportul Onor-
Eforii a Spitalurilor cu N 166 de la 5 Februarie, alaturat pe
langa adresa acestui Onor. Departament cu N 384, dela i6,-
ale aceasi luni, in privin %a desfiintari Spi ;erii de la Spitalul
Filantropii pentru cuvintele acolo aratate, si a contracta cu una
din Spitariile Capita lei, M. Sa, prin rezolu ;ia pusd asupra zi-
sului raport, primeste aceastd propunere, pentru care si Se-
cretariatul cu onoare comunici. Onor. Departament spre cele-
de cuviintd.
Vechiul Secret. al Stat Adm. Archiva Statului.
dos. No. 1513814/1855.

Noi Grigorie Alex. Ghica V.V. cu mila lui Dutnnqeu, Domn

perei Moldovei.
4) Sfatul Nostru carmuitor Ne au adus la cunostinta prin
anaforaua No. 1210 din anul corent, ca la trata ;ia ce au tinut
in privirea cererilor D. Carl Tornberg, de a i se acorda dritul
deschiderei unei spiterie din nou in Capita lie, spre a putea in-
timpina zilnicele cheltueli al grelei sale famine pentru a careia
interes au fost nevoit a vinde dritul spiteriei ce au avut ina-
inte si petrece cat-va timp in strainatate cuprinse prin z
suplici a numitului, recomenduite sfatului, cea intaiu cu reso-
lu ;ia noastra in cuprindere : urmandu a fie cererea jeluitorului
potrivit cu asezamantul, ii se va incuviinta in contormitatea
reglementului,, si cea a doua : .Sfatul Nostru, in privirea sluj-
belor savirstte de petitionerul si a starei sale de Ltd, va regula
cele de cuviinta spre inlesnirea propunerei salep; avand in ve-
dere si protestatiile primite din partea d-niilor sale spiterilor
Wirosinsky si Miler, pentru jignirea ce s'ar face prin infiinta-
rea din non cerutei Spiterii, Sfatul Administratif Extraordinar
au facut incheere de a se spori inca o spiterie in Capitalie, in
privire ca popula ;ia sau inmultit de la Reglement incoace, mai

t) Chrisovul Farmaciei B Zvass, Iai.

www.dacoromanica.ro
 158

-.ales ca din invechime jeluitorul au practicat asemene profesie cu

-multumirea publicului, fara insa a sluji de pada pe viitor. Domnia
Noastra dar, dupa parinteasca ingrijire ce avem pentru spo-
rirea a tot felul de industrie aducatoare de folos tare, luand
in consideratie imprejurarile de mai sus, am incuviintat asu-
pra citatei anaforale harazirea si statornicirea unei a zecea spi-
terie in Capitala Iassi.
Acum insa, prin acest a1 Nostru Domnesc Hrisov, dam D.
Tornberg pe tot-dea-una dritul ;inerei aratatei spiterie potrivit
Art. XCVI lit : Sectia II a organisatiei partei medicale din
Reglementul organic, pentru a fie scutita spiteria de on -ce
dare impreuna cu lucratorii dintransa ; cu aceasta insa ca si
proprietarul ei sa o tie pururea in stare buns, in intelesul le-
gilor ce sunt si se vor mai publica pe viitor in card. Spre
acest sfirsit intarim cu a Noasta Domneasca iscalitura si pecete.
Scrisusau hrisovul acesta in orasul Iasi, in anul al VI a
Bomniei Noastre.
(Semnatura Domnitorului) No. 693
L. S. D.
Komitetul sanatalei, C. Alm 1855 Iunie io zile

No. 1267
trecut No. 222/20
Primit 1) Marii Sale
Domnului Stapdnitor a toatci tara Romdneascci
Barbu Dimitrie Stirbei
DEPARTAMENTUL DIN NAUNTRU
Raport
Cinstitul Comitet sanitar, prin adresa No. 138o, incunos-
-ciinteaza Departamentului ca potrivit cu jurnalul incheiat la
anul 1836, de catre obsteasca adunare a acelui Ct. Comitet,
-sub prezeden ;ia Ministerului trebilor din nauntru, aprobat prin
Domnescul ofis cu No, 273 si publicat prin buletinul ofitial

1) Rezolulia Domnitorului

www.dacoromanica.ro
 159

-sub No. 12 i 13 din acelasi an, danduse drept corposului

Spitaresc din Capita la a avea o starostie alcatuita de trei per-
soane alese din sanul lui, care sub administtatia Ct. Comitet
si a consiliului medical sa$i ingrijeasca, atat de enteresele spe-
tialitati lui, cat si de on ce alte lucrari atingatoare de dansul,
-s'a $i intocmit pomenita starostie pastrandusi aceasta numire
pans la o vreme, iar de atunci incoace i s'a ingaduit a se
numi in loc de starostie, Gremiu, sub aceleasi conditii pre-
vazute prin titatul jurnal.
Acum zice Ct. Comitet ca au primit raport din partei, sub
No. 215, prin care O. roaga a li se acorda dreptul de a se
numi in loc de gremiu, Colegiu Farmateutic, sub cuvant a
este mai convenabtl unui corp stiintific, $i tot de o data ecs-
prima comitetul ca a sa parere ar fi sa se aprobeze ecspusa
cerere, prin pazirea insa a tutulor celor lalte conditii prevazute
prin mai sus titatul Jurnal.
Aceasta imprejurare supuindusa la cunostiinta Inaltimi Voastre,
-va roaga sub iscalitul plecat sa bine voiti a da inalta aprobatie
-precum yeti bine chibzui.
efu Departamentului, M. Baleanu
efu Seqii, SI,. Pdcleanu
No. 1355
1856 Marcie 17
. Secsia H, Masa I
Vechiul Secret. al Stat. Archiva Statului
dos. No. 49/1856/3975.

No. 204 i855 Martie 27.

ONOR. DEPARTAMENT DIN NIUNTRU

Bine-voind M. S. Domnul stapanitor a da inalta aprobatie

.asupra raportului 'acestui onorat departament N. 1355, de la
17 Martie curent, pentru schimbarea numirii de Gremiu al
Spi%erilor, in aceia de Colegiu Farmaceutic,. Secretariatul o
inpartaseste Onoratului Departament spre cuvenita urmare.
Vechiul Secret. de Stat. Archiva Statultg.
dos. No. 49/563/975.

www.dacoromanica.ro
 160

S'a vAzut
aCarii Salle
Prinfului ,Alexandru D. Ghica
Kazinacamul farii Ronicinegi
MINISTERUL DIN NAUNTRU
Raport
Spre indeplinirea inaltii Marii-Voastre rezoluti, ce 41 bine-
voit sa dati asupra reclamatii Spicerilor d'aici din Capita la,
inregistrata la No. 1196, impotriva D-lui Doctor Polizu, caruia
i s'au dat voe a deschide o Spiterie, grabeste acest minister
a supune plecat la cunosciinca inaltimii voastre cele urmatoare
D-lui Doctorul Polizu, in luna lui Dechemvrie anul trecut,
prin reclamatie catre fostul Domn, s'a rugat sa i se dea voe
a deschide o spitarie, cu a sa cheltuiala, aici m Capita la, spre corn-
plectuirea numarului de doua zeci, prevazut prin regulament.
Ministerul insa, cunoscand a spitaria de la spitalul ostasesc
din Mihai Voda, si care complectueste numarul de 20, nu
se poate socoti spitane obsteasca, ci privata, de vreme ce ea
lucreaza numai pentru acel spital, iar intr'alt chip, pomenitul
Doctor fiind pamantean $i de buns conduits, is recomandat
cererea potrivit rezolutii puss asupra reclamatii sale. Onor. Co-
mitet sanitar, cerilnduse si a sa Were inteaceasta imprejurare,
de la care primindusa pe Tanga adresa sa No. 174 si copie
dupe adresa consiliului medical, prin care arata ca se incu-
vimteaza cererea Doctorului Polizu, prin indeplinirea insa a
formahtatilor, d'a orandui adica in acea spitarie un provizor
cu diploma si care sa dirijeze lucrarile, sau si aprobat de mi-
nister deschiderea acei spicarli.
Aceasta dar, fiind pricina pentru care ail reclamat numicii
spiteri din Capita la, plecat sa supune la cunosciima inaltimi
Voastre, potrivit inaltului ordin dat asupra reclama ;ii Tor.
efu1 Ministerului Constantidin Gr. Ghiea
eful sap' K. P. Tronachi
No. 4234
Sectia H Masa I i8,6 Septembrie 5
Vechiu Secretanat al Statului, Archiva Statului.
dos. No. 97/56/4021

www.dacoromanica.ro
 161

Princiul 2Licolai Konaki Vogoridi

Caiinacanul Domniei Trincipatului Moldaviei
4) Obstia Mahalalelor Podu ros si Nicolina, prin mai multe
suplici, supuindu-mi nevoia ce ail de o spitarie cu cererea de
a se da dritul unel asemenea D-sale Magistrulul de farmacie
Albertu Naiman. Eu, dupa parinteasca ingripre ce am pentru
sporirea a tot felul de asedeminte producatare folos omenirei
si dupa prerogativa ce am, am luat in consideratie cererea
citatei obstii si am incuviintat harazirea si statornicirea spi-
teriel D-sale Albertu Naiman in acea Mahala, insa peste Podul
ros si nici cum dincoce de apa, ear acum, prin acest al mei].
Hrisov daft si intaresc numitului Albert Naiman, pe totdeauna
dritul ;inerei aratatei spiterii potrivit Art. XCVI lit. Z Sectia
II a organizarei partei medicale din Regulamentul organic,
pentru a fi scutit de on-ce dare, Spiteria impreuna cu lucra-
tori dintransa, cu aceasta insa ca si proprietarul ei sa o tie
pururea in stare bung, in intelesul legilor existente si celor
ce se vor mai statornici pe viitor in Zara. Spre acest srarsit
intaresc cu a mea iscalitura si pecete.
Scrisusau hrisovul acesta in orasul Iasi, in anul intai a Cai-
macaniei mele, una mie opt sute cinci cleci si sapte, luna
Noernbrie in patru Mile
Pringiul NECULAI KONAKI VOGORIDI
ref, H. S. Mavroeordat
Secretar, Kostaki ...11ka

COMITETUL SANATATEI
IN PRINCIPATUL MOLDOVEI
No. 1669
Iasi
Primit si poruncim fara zabava a se infiinta Spitaria, a caruia
lipsa a pricinuit cea mai dovedita nemultumire, a cautarei in
acel Spital, cand el are indestuiatoare mijloace despre toate
trebumtele sale, si cu acest prileju sl recomanda Eforii Spi-
talurilor si alaturata petitie a lui Honig. 2)
1) Chrisovul Farmaciei E Flach, Iai.
2) Rezolutia Cannacanului.
11

www.dacoromanica.ro
 162

Marii Sale
Prinfului Alexandru Dimitrie Ghica
Caimacanul Principatului Romdnzi
PROTOMEDICUL STA TULUI
Raport

Astazi, la orele 9 i 1/2 de dimineata, revizuind sub iscalitul

Spitalul Filantropiei, am vazut urmatoarele :
Pe doctor l'am gasit acolo.
Bolnavi la No. I to.
Tratamentul i Diagnostul Doctoricesc se urmeaza potrivit
cu firea boalelor.
Cuhnia i gatitul bucatelor de ajuns i in curatenia ceruta.
Painea destul de buns.
Cele l'alte servicii asemenea qi slujbai ii indeplinesc insar-
cinarile cu activitate.
Tot ce am putut observa mai osebit este ca Doctorul res-
pectiv, incepandui vizita tot de una regulat pe la 8 1/2 ore de
dimineata, abia ispravete la i t, qi aa trimitanduse retetele
la Spitariile din ora, unde trebue sa zaboveasca 2 i 3 ore,
negreit ca se perde ziva mai mult de jumatate, fara ca bol-
navi sai pote incepe tratamentul, i de aceia, cu tot respectul
sa supune la cunotinta Inaltimei Voastre, ca parerea subt-isca-
litului ar fi ca spre evitarea unor asemenea neinlesniri ce sa
intampina in desavantagiul bolnavilor, sa se deschiza earai ca
i in trecut o Spitarie in localul prezisului Spital, cu toate a
o se coste pretul medicamentelor mai mult oare cum de cat
se vand pe la Spiteriile din Capitala, insa acest cost o sa fie
neinsemnator, pe langa foloasele ce va produce asupra intam-
pin arii boalilor la timp.
N. Gusi.
Nr. 4190.
Anul x838 luna Iulie 26
Bucuresti

Vechiul Secret. al Stat. Archiva Statului.

Dos. No. 1513814

www.dacoromanica.ro
 163

Primit 20 August 1858

No. 52.15
Prea Inaltate Doamne,
In urma inalti Marii Voastre rezolutii ce aft binevoit a da
supra raportului d-lui Protomedicului Statului, cu No. 4190,
atm Inaltimea Voastra, prin care se ordona reinfiintarea unei
inteadins Spitarii la Spitalul Filantropiei, si comunicata Onor.
Minister din Launtru cu adresa Onor. Secretariat de Stat
No. 2740, subt iscalitul ducanduma asta-zi cu adresa Onor.
.Minister No. 336o la Onor. Eforie a Spitalurilor, prin care i
se comunica cele inalt ordonate, mi-au zis D. Directorul al
acei Onor. Eforii, ca nu poate strica Contractul ce eczista
pentru darea medicamentelor la acel Spital de un alt Spicer,
fard a av, a mai intai inalta deslegare.
Apoi, fiind-ca dupa Inalta Marii Voastre buna-vointa ce ati
aratat pang acum, supt iscalitul este plin de nadejde ca va
dobandi rugatoarea cerere ce au facut, vine i printr'aceasta cu
tot respectul a Ve ruga fiierbinte sa bine-voi/i a da halt
ordin pentru anularea contractului ce sa zice ca exists intre
Onor. Eforie cu acel Spiter, i a fi ell oranduit in acea noua
Spitarie, spie a putea preda insumi in viitor toate medica-
mentele trebuincioase la prezisul Spital, i pentru care bine-
facere apururea voi fi rugator pentru scumpa sanatate a lug-
limei Voastre.
Al InAltimel Voastre
prea plecat
Jean Honig
Vechiul Secret al Stat. Archiva Statulul. spier
dos. No : 15 3814

'EFORIA. SPITALELOR CIVILE Primit 9 August 1858

DIN
No. 3315
PRINCIPATUL TARII
ROMANESTI Grabmc
Anal 1858 Luna August 9 trecut No. 862.
No. 786. August 1t
Buouresci

((Lin Spital urmeaza neaparat sa aiba in localul sail i Spitaria,

-ornal cu osebire acesta ai Filantropii ce se afla afara din Ca-
.4pitala ; masura luata de la un timp incoace ca doctoriile tre-

www.dacoromanica.ro
 164

buincioase bolnavilor sa se aduca din oral, si cu aceasta bol-

navii sa primeasca doctoriile for pe Ia vremea prinzului vara,
afar iarna, s'aii inserat sau a doua zi, cand ziva este visco-
loasa, nu mai poate fi tolerata, dupa o asemecea invederata
a vatamare bolnavilor ; propunerea de a se da de acuma gratis-
adoctoriile Spitalului de copii, de catre contraeciu, tocmit tot
acu chipul caratului for de afara, este mai nesuferit : ca se-
apune in curnpana invederata patimirea omenirei drept un
afolos de economie, si scutire de cheltuieli ne insemnatoare,
carele cu atat mai mult se resping aici, cu cat nu au alt-
a stop de cat a propri indeplinirea grabei trebuinte ; poruncim'
adar reinfintarea Spitarii ce a avut acest Spital, complecta_
adespre toate, si contraeciul se va despagubi de ce i se va cu-
e veni intru adevar, si care urmeaza sa nu fie sums insemni-
toare dupa sistemul tocmit 1).

Onor. Secretariat al Statului

Onor. Minister din Launtru, inaintand Eforii in copie a-

dresa acelui onor. Secretariat cu Nr 2740, si raportul D-lui,
Protomedic catre Maria sa Printul Caimacan, in privinta tre-
buintei ce sa gaseste a se reinfinta o Spitarie la Spitalul Filan-
tropii, cere ca methcamentele trebuincioase la acel spital sa se-
predea pe viitor de catre D-nu Henig, a caruia petitie s'a tri-
mis Eforii pe langa adresa acelui onor. Minister cu Nr. 3061.
Cat pentru cea ce coprinde inalta rezoluXie despre infiinta-
rea Spitarii Ia acel Spital, de unde s'a desaintat dupa raportul
eforii cu Nr. 166 din anul 1855, si aprobatia Domneasca, se-
va pune indata in lucrare, iar pentru oranduirea D-lui Ioan
Henig, ceruta anurne de Ministerul din launtru, eforia spre
a scapa de on ce raspundere, aduce la cunostiinta Onor. Se-
cretariat urmatoarea imprejurare :
Eforia are contract anual cu D-nu Aitel, Inca din anul 1855 ;.
cel din urma articol al acelui contract zice :
Acest contract find incheiat pe un an, cu cloud luni inaintea

1) Rezolutia Prin ;ului Caimacan.

www.dacoromanica.ro
 165

.uimplinirei termenului, va fi datoare fie ce parte a incunostinta

ade voeste a urma contractul.
Acest contract incheiat la 17 Aprilie anul 1855 s'a avut
urmare pins acum, fiind amandoua partile multumite, si ne
incunostiintand etoria pe d-nu Aitel, cu cloud luni inamtea
inplinirii anului, ca voeste a se desface.
Acum d-nu Aitel afland d dorinta Guvernului este a se
Testatornict spitaria la spitalul Hantropii, primeste a aseza a-
colo o parte din spitaria sa pentru aceasta trebuinta, fara a
Tmai urca pre ;ul doctoriilor, urcare ce ar rezulta din asezarea
altei spitarii straine, dupa cum insusi d-nu Protomedic arata
-prin raportul sail.
Afars de aceasta d-nu Aitel, aducand o mare jertfa in fa-
-voare casei spitalelor, prin indatorirea ce s'a impus a da doc-
toril gratis in curs de un an, la spitalul cel nou de copii, E-
foria nu poate lua asuprasi al departa de la spitalul Filantropii,
lara ordinul Mani sale Printului Caimacan.
Prin urmare, ea are onoare a ruga pe Onor. Secretariat, sa
;bine voiasca ai face cunoscuta cat s'ar putea mai in grab vointa
.Marii Sale intru aceasta.
Director, Gr. Alexandreseu.
Secretar, I. C. Tdtdranu.
Vechiul Secret. al Stat. Archiva Statului.
dos. No. 15/3814(1858

Mcirii Sale
Priniului Alexandru Dimitrie Ghica,
Caimacanul rdrii Romdnefti.
In raport facut Onor. Eforii a Spitalul Co ltii s'observeaza
.ca Domnu Eitel, Spi %er, ar fi facut multe fapte bune pentru
Capita la, observanduse tot de o data ca ar fi gata d'a furnisi
gratis pe un an medicamente pentru Spitalu de copii infiintat
acum insa tot cu un pretil ; Pentru care dar m'indrasnesc d'a
face plecata observa %ie ca aratate fapte bune sa facuse de catre
tDl Eitel numai pentru interesu lui, si de alts parte medica-

www.dacoromanica.ro
 166

mente au o tacsa destinata, dupa or care spiter este indatorat

a se conforma, prin urmare nici Dl Eitel nu se da mai jos.
Cat pentru gratis turnisarea medicamentelor pentru Spital4
de copii, nu este vreo fapta insemnata, fiind ca suma socote-
lilor este foarte mica, i cand as fi lost si eu incunostintat de
catre Onor. Etorie, m'as fi obligat d'a furnisi pentru acel
Spital gratis toate medicamente, insa nu numai pentru un an
dar pentru mai multi ani.
Bazanduma dar cu plina confiienta pe fagaduiala Marii-
Voastre, in temeiu cdreia am facut i mari pregatiri m'in-
drasnesc d'a repeta iarasi petitia mea plecata pentru confiarea
Spitalul Filantropii, si spre recunotinta m'oblig d'a furniza.
gratis toate medicamente pentru cite 5 Comisii pe un an de-
zile, care vor fi de trebuinta pentru saraci, insa data Maria
Voastra va gasi de cuviinta, cu contract pentru turnisarea me-
dicamentelor la Spitalu in chestiune se va face cu onor. Eforie-
pe doi spre zece ani, cat pentru al trei-sprezecilea an, m'oblig.
d'a furnisa asemenea toate medicamentele gratis pentru Spitalu.
Filantropii.
Al Marti Voastre
prea plecat serv.
Jean Honig
(referat)

Daca se va da spitalul Filantropii pe 12 ani, da gratis me-

dicamente pe la comisiile Statului pentru saraci un an, si la
spitalul copiilor da gratis mai multi ani.
Secret. Stat.
dos: No. 55/3814/1858

Prea Inaltate Doanine,

Potrivit bunei vointe ce vati milostivit atn da, intru a ma.

pregati de obiectele trebuincioase speranti mete d'a dobandi
Domneasca oranduire de Spicer la Spitalul Filantropie, supt
insemnatul respectuos mam pregatit. Acum viu cu cel mai pro-
fund respect a cere plecat Domneascava autorisatie in activi-
tate si ma rog plecat a nu ma lasa ne inpartasit de formala

www.dacoromanica.ro
 167

inalta porunca in asemanare cu milostivirea cea verbala ce aci

bine-voit a da plecatului aci supt insemnat.
Al Inalpmel VOstre
prea plecat
loan Honig
Vechiul Secret. al Stat. Archiva Statului
dos : Nr. 15/3814/1858

Pr. 6 Septembrie N. 3736.

trecut No. 1005, Sept. 9.
La Sfat D
aCcirii Sale Prin(ului Alexandru D. Ghica, Caimacanul
Torii Romdnelti.
MINISTRUL DIN NAUNTRU
Raport.

Pe langa adresa Onor. Comitet sanitar cu N 4043, priimin-

du-se proectul intocmit de consiliul medical in unire cu co-
legiul farmaceutic, atingator de noua taxa hotarata pentru van-
zarea in viitor a medicamentelor de catre toti farmacopolii,
medici si hirurgi, aflati in acest principat, si alte randueli pri-
vitoare la dansii, precum si osebit Jurnalul incheiat si supt
insemnat iarasi in unire cu consiliul medical si cu colegiu
farmaceutic, prin care se gaseste de neaparata trebuinta a se
tiparii aceasta noua tacsa, grabeste subt scrisul, cu tot res-
pectul, al supune pe langa aceasta in copie Inaltimi Voastre,
si a va ruga plecat sa binevoiti a le indrepta in cercetarea ono
rabiiului Consiliu Administrativ Extraordinar.
pentru Ministru din nauntru, N. Paeleanu.
eful Secsii, K. G. Greceanu
Nr. 3743.
x858. Septembrie 5. Secs. II, Masa I.

Vechiul Secret. al Statului. Archiva Statului.

Dos. N. 42/4183/1858

1) Rezolu;ia Caimacanului Orel.

www.dacoromanica.ro
 168

JURNAL

Jos iscaliti cunoscand ca doctorii ce se afla prin acest Prin-

cipat sunt dupe la toate Academiile Europei, iar taxa medica-
mentelor care se intrebuinteaza dupa regulament este hceia a
Vienei, dinteaceasta se intimpla ca retetele prescrise de acesti
doctori de diferitele scoale, si care fac trei parti din patru din
cite doctorii sa prescriu, nu sunt coprinse in pomenita taxa,
dinteaceasta pricing Spiterii se pretuesc dupa cum se intimpla
inprejurarea, care aduce consumatorilor patimasi si paguba si
o influenta morals vatamatoare asupra boalei lor.
Ca sa se precurme aceasta neoranduiala vatamatoare in tot
felul, am hotarit sa alcatuim o taxa complecta, si pentru a-
ceasta, prin intelegere cu colegiul farmaceutic, in conformitate
cu regulamentul organic, am luat mai intai drept baza taxa Vienii,
cu preturile cele dupa cum se afia in ziva de asta-zi, atara
de vre-o cincisprezece articole, care dupa ce sunt supuse lesne
stricaciuni, apoi se intrebuinteaza foarte rar de catre doctori
in de obste.
Dupa aceasta adunand cele lalte doctorii ne coprinse in taxa,
dupa cum sau zis si mai sus, am procedat la pre;uirea lor, luand
de forma procedura Vienezilor care taxeaza doctoriile dupe Praitz
Curant al materialistilor dand sptterilor suta la suta, si cu
acest mod alcatuind o taxa regulata si mai bogata de cat aceea a
Vienei, potrivit cu trebuinta tali, gisim de ne aparata trebu-
inta a se tipari si a se imparti pe la toate spitariile Principa-
tului in socoteala spiterilor si acelor care vor avea trebuinta
de o asemenea taxa, si cu chipul acesta vanzarea doctoriilor
va fi pe viitor conforms pretutindenea, pentru care Onor. Co-
mitet va ingriji a face cele de trebuinta pentru aprobarea unei
asemenea taxe.
Prezident, N. Gusi
Bacaloglu, Liebert, Bang, Atanasamci, Lempat t, Frank,
Risschirfer, Thou.
pentru conformitate
Secretar, Polku
Vechiul Secret, al Stat. Archiva Statului.
dos. No. 42/4183/1858

www.dacoromanica.ro
 169

ONOR. DEPARTAMENT DIN LAUNTRU

Danduse inalta Marii Sale printului Caimacan aprobatie
asupra raportului acelui Onor. Departament cu No. 3743 de
la 5 Septembre a. c., pe langa care se alatura proectul 5i jur-
nalul incheiat de consiliul medical in unire cu colegiul farma-
ceutic, atingator de tacsa pentru vanzarea medicamentelor, Si
alte reguli privitoare la farmacopoli, medici, hirurgi $i alti,
-secretariatul o impartaseste Onor. Departament spre cuvenita
-urmare.
No. 3647.
1858 Octombre 2.
Vechiul Secret. al Statului. Archiva Statului
dos. No. 42J4183/1858.

JURNALU

Consiliul Administrativ Extraordinar, in seanta tinuta la 15

Noembrie anul 1859, dand citire atat raportului onor. Minister
din Nauntru cu No. 3743, indreptat in a sa chibzuire de catre
Maria-sa fostul Caimacan, cat i proectul intocmit de consi-
liul medical in unire cu colegiul farmaceutic, atingator de ho-
tararea unei not taxe pentru vanzarea in viitor a medicamen-
-telor de catre toti farmacopoli, medici si hirurgi, privitoare
la dansi, si chibzuirea ce fac pentru tiparirea acestor noua taxe,
luand tot d'odata in considera ;ie si deslusirile date consiliului
-de catre D-lui Protomedicul Statului D. N. Gusi, in privinta
acestor reguli, si trebuin %a stabiliri for pentru regularea in vii-
tor, atat a vanzatorilor cat si a publicului cumparator ; si avand
in vedere ca aceasta este o lucrare specials si care depinde de
chibzuirea comitetulut, cum $i ca aceasta chibzuire sa vede in-
cuvint ata atat de consiliul medical cat $i colegiul farmaceutic,
care in on ce imprejurare urmeaza a fi raspunzatori atat pen-
tru guvern, pentru esactitatea acestii chibzuiri, cat si catre public,
se uneste cu chibzuirea facuta prin expusele proecte, atat pen-
tru stabilirea acelor reguli, cat si pentru tiparirea taxel, rd-
tn'aind ca dupa a for incuviintare sa se pue intocmai in lucrare.

www.dacoromanica.ro
 170

D-lui Seful Onor. Minister din Nauntru_ va bine voi a su-

pune acest jurnal la aprobarea Onor. aimacanii.
M. Baleanu, I. SlAtineanu, Catargiu, K. N. Brailoiu, B. VIAdoianu.
pentru conforrnitate
K. G. Greceanu
Vechiul Secretariat al Stat. Archiva Statului.
dos. No. 42/418311858

COMITETUL SANATATEI
PRINCIPATULUI MOLDOVEI

D-sale Magistratului de farmacie 2Licolae .Andrea

Pe temeiul incredint5rei date de comisia doctoresca, sub. No..
245, aratatOre ca D-ta, la examenul ce ai depus in sciin ;a de
magistru in farmacie, ai sciintele cerute, Comitetul va invoesce-
dritul de magistru farmacie, in citata insusire, conformandu-te
marginirel asezamintului intru acesta.
Colonel A. 1. CUZ A
Ministru de Interne, Presechntele Comitetului Sanatd/eI.
Protomedic D. Czihak
Secretar, AlcaK
No. 1521
1858 Decembre ri.

PRINCIPATELE-UNITE
COMITETUL SANITAR AL MOLDOVEI

D-sale Provisorului Nicolae Andrea.

De-si anaforaoa Comitetului cu No. 489, prin care s'a mil--
1dt ridicarea dreptului d-tale de a infiinta o a patra spitarie
in politia Galati, pe privire ca urma a se intretine prin o so-
cietate actionara, a capatat inalta aprobare, totusi consideran
duse neincetatele staruinte ale Municipalitatei de acolo, ale
Prefecturei districtului $i a unui numer de comercianti call.
marturisind necesitatea unei asemenea spiterii, an incredintat
ca d-ta to -ai imprutnutat de la cite -va persoane dintre ei, iar

www.dacoromanica.ro
 171

nu ca ai format vre-o societate, Comitetul a cerut de la Prea

Inaltatul Domn redeschiderea disei spiterii prin raportul No
729, care dobindind incuviintarea, se face d-tale cunoscut a
esti slobod a infiinta aratata spitarie in marginirea legilor far
maceutice, insa la locul unde se afla hotarat de catre d-nu_.
Prefect prin intelegere cu Comisia doftoriceasca de acolo.
KogAlniceanu
G. Adrian
Secretar, D. Vasilievitt
ef, &%C. Tudortu
No. 748
186o Maiu ro
Biuroul I

Noi ,Alexandru ban I, cu ',lila lui Duninevu iti Vointa Na

tionalei, Domnu Principatelor unite Moldova :si Tara Romdneascei.
La to ;i de fata si viitori sanatate

Vedend raportul sub No. 29J30 a Ministrului nostru se-

cretar de Stat la Ministerul din launtru al Moldovei,
Apre ;uind oferirea facuta de D-nu spiterul Seldenmayer din
Galati : a da gratis pe timp de trei ani medicamentele necesare-
ospitalului sifilitic din acea politie ;
Am decretat si decretam ce urmeza :
Art. I. Ministrul din launtru va regula prin locul compe
tent intrebuintarea harazirei facuta de D-nu Seldenmayer in
folosul nenorocitilor suferindi ;
Art. II. Acesta harazire, pentru care ardtam deplina multu-
mire D-lui Seldenmayer, se va publica prin Monitorul Oficial.
Art. III si cel din urma. Ministrul Nostru secretar de Stat
la Ministerul din launtru este insarcinat cu executarea ordo-
nantei de fata.
Datu-s'a in Domnesca Nostra residenta, Iasi in 28 Dec. 186o..
No. 631.

www.dacoromanica.ro
 1,72

'NA Alexandru loan I, cu mila lui Dumneeleu fi voinja Na-

4ionaM, Domnu Principatelor unite Moldova pi Tara Romdneasca.
La tori de fati si viitori sanitate.
Asupra raportului Ministrului Nostru secretar de Stat la
ministerul de Interne, No. 1239,
Am decretat si decretarn ce urrneza :
Art. I. Desfiintam dreptul spitariei din tilrgul Herta, ce si
1.-a insusit abusiv D-nu Franz Elberg.
Art. II. Incuviintdm deschiderea unei spiteril complecte in
acel targ de catre provizorul de farmacie Iosef Fucsu, care are
calitatile cerute de lege si caruia 'i acordam un asemenea drept
1n persona sa.
Art. III. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul
.din Intru este insarcinat cu executarea ordonantei de fata.

Dat In Bucuresci, la 21 Martie 1862.

www.dacoromanica.ro
 173

APENDICE
Documentele ce urmeaKei mi-an, sosit in cursul tiparirei
acestei lucrari, fiindu-mi trimise de ciitre colegul meii d.
Terieteanu din Botoani. Trezintind o deosehita boor-
tang le public ca apendice. Tot in aceasta parte public-
i documentul din 1816, semnat de Scarlat ,Alexandru
Calimach V.V. de care e vorba in precuvintarea mea.
Dintr'o eroare de paginatie acest document n'a fost inter
calat dupa ordinea cronologica.
Na nCihail Constandin Sulu V.Vod.
Cu mila lui Dumnek'eu, Domnal Tcirii Moldavii
sa face stire cu acest Hrisov al Domnii mele pentru ca prin
jaloba ce ni-au dat targovett din Targul Botosani, au ardtat
ca ne avand doftor acolo, la multi viata li se primejdueste,
cersand ca sa aiba voea sa tie doftor cu a for plata si pe care
ei it vor gasi si sa vor multami cu dansul, cum $i Spitarie a
deschide ei ear nu alti.
Deci vazand Domnia mea ca a for cerire iaste cu cale si
nu de stricaciune, iata 1i-s5. chi voea ca on pe care dottor vor
gasi si sa vor multami ei cu dansul, sa-1 tie la targul Boto-
sanilor, pe care doftor poruncim Domnia mea nimene din dof-
torii Curti Gospod sa nu-1 supere intru nimic, si el ca un Ar-
hieatros a targului sa fie dator a apara targul de doftorii min-
cinosi, cari in necunostinta lor, aduc primejdie vieti oamenilor,
si fiind ca i sa plateste de catre obste, sa fie dator a cauta cu
silinta si cu cuget nevatimat i pe acei saraci de care va fi
chemat si spre ajutorul doftorului, oranduirn Domnia-mea ca
sa aiba opt liude scutelnici. Pentru care poruncim Domnia
mea Dumitale Vel Vistier sa i treci la Izvodul de scutelnici
cu pecetia Gospod ce iaste in Vistirie, si sa-i aiba nestramutat ;
cum si spitarie sa aiba toata voea a avea acolo in Botosani,
iar fall voe targovetilor sa nu poata altii a avea Spitarie acolo,.

www.dacoromanica.ro
 174

-urmandu-se plata doftoriilor precum i la alte Spitarii de

aicea din Esi.
Poftim dar Domnia-mea pe alti frati luminati Domni, pe
care sventul Dumnezeu ii va randui in urma noastra la Dom-
nia acestii tari, si nu strice aceasta asezare, ci mai vartos si
o intareasca pentru a Domniilor sale vecinica pomenire. Scri-
-susau Hrisovul acesta la scaunul Domnii mele in orasul Ei,
intru cea dintai Domnie a noastra la Moldavie, in anul dintai.
1793 Octomvrie 5
/o MIHAIL CONSTANDIN SOIL/ Voivod
(sigilad cel mare al Dommtorultn)

S
)
Z _ . ,pfe Abe4 seC.t,5:e.,:, g II3 rpt . 0. C01457572/l 7::20'Vel 41,1Maid. Ifi( ""I. 4
: . . . " ; 0 4 a il p '..7.4,7 Ws3" ka...:14? Of g AZ 1p..A.4N ... S. ,". pl.-4 A4
ti/t14,.: g4904. 4,1:ta.ve, 0.-/itntit. S.. 4.9.."4" AI '"1,52-751.4',"Aof. 114; 4:.y../..N41....Z., .1),,,,,prfl
I.:.... 4..cf. 1 .. te..".../. -221.1. c:., atg X. src.......atr ' t. 974..-
1 k . 0711- .sy,,:,; r: A.,,,,...1
Me,Atror. eg.Pi.,:n Al r4.4.' [414 41. T501.... a. I itsiP;........L.4,,,,,,A
t. ... WTI. . v
2.. sew, A 4 2,
A4
Air &i.e., w
Va.:t.: . Z...fl ;X: -9.elmup4.4.4.se faintexti.;+ 4. 1 ff. .5,..N,;.- 5.,,:"..;.,...1, 1. t7.7.7...7,
ar x...', ty, cAtg J. don.; A. a Aiiit ik i....7 .ura..4.u. Qz.-44...74/..... -.9r.,^yAp:42.e.
1
,k..7 (eh raw:a 9:14,Sitj'e;e:s. Artiof' ti....11. . gr/ -.7.---.-. "Ol ilaw 'If lowlw ri. 1/5., ...AA-47 ..F...
J 4/
Slid.gg alum 4 :Wt. ag: 2(11.mi...ft. hystat:la VT.% f! sr? 2a,,,Areit. ktryyLursa4 l',.....r""W" Ca'^^'
nui-et Pa ;Ur eto a% sad $40. 'Irs,e4,..Z7 0.......sA .41, ;II) s r'..%01,1 Mu,. 044.6.041,41;
0_, .74., 'kt ". /N.. si s... ./.. ,ffp,,, ', S %.,.
Am a...y.4. sre,,. 6. .6 i Cowytior _se., :14.2: T.. . UL.v..9...-2....44 Rofr 1):77A..."dy. .54,...-.
' th 8 1144144.4 -1151,14.1 C.t.' (2:a 7 fli.t..,41 4 .03W firfri; 60.. nail, 6 a ti-an Maw. . 2/) 4.:0" le.J.S__,

.
estetolui ...8.544:60.4"..,. It.....:4
..
) ,.,A,... 1 .,.. y .
....7.1 0.IICII IV, . WA.I.OlS, t :lie
-- -- ---- - "
Grroorx...4 olf.k 4 1pnton.. .A.3%."...I.I1 tut nr.*:: 4,, 1.1.'
,... ,

1
4 .4.
el'-e
. -A,

,
,{ "4 ..
do
---7.
epi 11.93 0. C3 S.

www.dacoromanica.ro
 175

Cu rnila lui Dutnnevu Noi Alexandru Ion Ca limb V.Vod.

Tomnul Td rii Moldaviei.
SI face stire cu acest Hrisov al Domnii mele, ca prin ja-
loba ce au dat Domnii-mele targoveti din targul Botosani au
facut aratare ca au Hrisov Gospod dela fratele nostru Mikhail
Costandin Sutu V.Vod. cuprinzatoriu ca sa aiba voe sa tie
Doftor cu a for plata si pe care ei 11 vor gasi, cum si Spite-
Tie avand ei, ear nu alti, asisde sa aiba Doftorul opt liude scu-
telnici, rugandu-se ca sa se intareAsca si de catre Domnia-mea.
Deci cercetand Domnia-mea si vazandu-se Hrisovul Gospod,
si socotind a fi bun prevelegiu acesta, iata si de catre Domnia-
mea asemine sa intareste, ca on pe care Doftor vor gasi si se
vor multami ei cu dansul, sa-1 tie la targul Botosani, pe care
Doftor poruncim Domnia-mea, nimeni din Doftorii Curti Gos-
pod sa nu-1 supere intru nimica, si el, ca un Arhieatros a Tar-
gului, sa fie dator a apara targul de Doftorii mincinosi, carii
cu ne stiinta for aduc primejdie vietii omenesti, si fiind ca i
.51 platestede catre obste, sa fie dator a cauta cu cuget
nevatamat si pe acei saraci de cari va fi chemat, si spre aju-
torul Doftorului oranduim Domnia mea, ca sa aiba opt liude
scutelnici, pe care poroncim Domniea-mea, Dumitale Vel Vis-
tier, sa-i treci in izvodu de scutelnici, cu pecetea Gospod,
ce iaste in Visterie, Si sa-i aiba ne-stramutat, cum si pentru
Spitarie sa aiba voe a a aye acolo in Botosani, iar fara voia
targovetilor sa nu poata alti a avea spitarie acolo, urrnandu-se
plata doftoriilor precum si la alte Spitarii de aici din Esi.
Poftim dar Domnia-mea, pe alti frati lumina ;i Domnii, pe
care sventul Dumnezeu ii va orandui in urma noasti a la Dom-
niea acestii tari, sa nu strice aceasta mils, ci mai virtos sa
adauge si sa intareasca, pentru a Domniilor sale vecinica
pornenire.
Scrisusau Hrisovul acesta la scaunul Domnii mele, in orasul
Esi, intru cea dintai Domnie a noastra la Moldavie, in anul
al doile.
La let : 1796, Ghcnar 1 r
./o ALEXANDRU CAL1MAH V.Vod.
(Sigiliul al doilea al Domnnorului)
Iol dacht Roset, Vel Vistier, procit.

www.dacoromanica.ro
 176

eidgil Pea
ici, r .A e 4 4
Tt;14 li ,*( AN 01Xf .... ... r 1 7.- ), re . , -- s., .. '
2...40 AS , 44,7+ 6.11.. LS ...t. Po i...r....ti,v. 4 tufty 9.'114. 40.e.......il a*
r
..
' 0...,4.,./. asaxp,!..g.11 ...1,,,,:_tt ,/,,,,k,ocamy V tr,14;;;,,,,,ne A--",:r:,1 pro!, ir hai. Zia !J.:A C.9 .: ..ifiesteis.
a
t1,;4I-.4401. V 740 irfg: 1. (own P...Z.,'.Co wry:. ..e'li 12 /..N.::.: to rm. a cf.714 ,gfobroYinf co 7!. G..... .4,...,
f'''''f7t kmr.1-r-6.--g- .r..-_, 7--',..e. .. ..2,v,-,,,...c.,...,..e,,,,,,:k.,.r.drjA1* 3,6...::"
9, no atet ttttt 4.trt . 1, A: .art ni'af,.. .5. 2........./r 011;thE CA (71-144 1,,,,,-.r..p. .4;L:f 41,',..olc wry
,,,/p/.. F140 ea; . CAtt it 4:-1.1%. A......e.r.seieir .15.1:rt 224:ti ray ...Z. Sisiffis....e /.4...,.."..961 2:114 ty.:. ...5.4
,.. 1i , . /
vir:.2.7.* Ir,aln at.g, a aLlrix.e.ca ?; _Ta a',,,,,f; -.AI .7..Ush...? 44j,,,,,,,,,..,,,e
4r, I .....
.41.0
t ' ,
46.,,,1,144,:!0017...6A:ray. .2 ,..,". tiy A f 1...4 Aar o..t.I IV ,,/.. :zir,(zrt 4,. ,a? ,. I .,9..,,, ,,,. ,4,/
L .
$r
yOtle *, &"7.4-te...4.7' .11, x '.4411...a _Ps .e A.A..;
go w, I '<. i i &NA. ...#.6,....._ , . all'
, , y, ,,,,,Af 2,1',.4/, 4,,e,f4
- " '"V,ea', a -7,% A .4.9--tar: .t.f.P Cor / A . 1:d_ra-.` .w. ,Alf
0..-.,, .4 (11.1.,;: 6 .-;:i.", i -,y,:s.:,,;,- .,,,,,,..;....,
AI. ;... L611.1 ,,,W..)".d.r.,1C . *,.&11:10 I le Ervyr....,,..,
/' -45.k A.1....`,;,d,,,,,Z7 C 4 ',A.A.'S in:::/e eq v:, 2,,,4i . .P..W.i. fx..!:. ....I:L.43.4"-Z' im.5' 1i?
.4. .... (-Ty ye ..11..11-1.11;:%, gtf.11214 .5.: S cm .1..f, Mi. 1. 1.-'. 41....em ol.,), 931.;. A ...(CIniso 21.17;14/
1:6 tiAif, ,....t.' ...cur i la '.Bott. t, aly:ha Gun. Car %;. at. so 4.4k t./}44:4.,:i 016/7. .4.017.14 E.
,,,f..2161,4,0,._ ........4,7..r.L.,x,,..,,.,;,.. AN.C.4:urg j 43......d..... t'alt e ty fa: tfleir 14. JO"
: 0;4 .. -.
1.7 iE 101.911) 4/ 441.1 iA &RV - . .... 'Da MI ..^. .... .. ..:. '." ' ' ..
i'e LII2JWIL 9 C .1:/ji ..%

Noi .Alexandru Constandin Moritz V. -rod. cu mila lui

Dummvu , Domnul rii Moldavii
Joan Georgitt, Spicer de la Botosani, prin jaloba ce au dato
catre Domnia-me, au aratat ca de doispre-zece ani sine Spi-
tide in targul acela, la care au fast cu toata salinca, si sa afla.
in toata vremea indestulare de tot teliul de doftorii, fara a
lipsi vre odata cel mai mic lucru, si doftorii bune, $i in cur-
gere acestor ani n'au dat cat de pucin cusur, nu numal cu
lipsa de dottorii sau cu neplacerea lor, dar nici la urmare
purtari lui cu oraseni, dupa cum prin marturie inscris ce iau

www.dacoromanica.ro
 177

dat toti oraseni de acolo arata si incredinteaza multamire ce

au dispre dansul, si pentru doftoriele ce tine la Spitarie, si
pentru purtarea sa cu dansi, care marturie este incredintata si
de catre D-lor Vornici de Botosani, si ca unul ce tine spitarie
de atatia ani cu toad indestularea si odihna targovetilor, au
facut rugaminte ca sa nu fie slobod a se mai deschide si alta
Spitarie de catre alti, nefiind oral la care sa se poata afla
mai multe Spitarii, dupa cum este cunoscut ca Int'atatia ani
de cand tine el spitarie sau indestulat si sau multumit toti
targoveti. Dupa a caruia jaloba randuindusa de catre Domnia-me
la Arhieatros Anionic Fotino, ca sa tad cercetare intahl de
este cu adevarat vrednic de treaba aceasta, are indestul praxis
si invatatura a mestesugului Spitarii, si al doile de tine dof
torii bune si cu indestulare, si al treile de este indestul a
se afla numai o spitarie in orasul acela, si nu cere trebuinta
sa se mai deschida si alta, si al patrule de are marturiea si
incredintare ce prin jaloba au aratat de la oraseni de acolo chi
este primit, si sunt cu toti multamiti si de doftoriile ce tame
si de urmarile lui. Dupe cercetarea ce cu amanuntul pentru
toati aceste i s'au facut de catre Arhieatros, cu anafora ne In-
latosaza ca si toate aratarile lui sunt adevarate, si el este cu
indestula invatatura la mestesugul Spitarii si marturii dela toti
saraci incredintata si de D-lor Vornici de Botosani are, prin
care incredinteaza ca si de doftorii ca tine cu toata indestu-
larea si bune si de urmarile si purtarea sa cu clansi, sunt prea
multamiti. Pentru aceasta, de vreme ce si de catre oraseni este
primita si cerut $i slujba sa o pazeste cu toata silinta si far de
cusur si mestesugul sau este bun, si sunt trecuti doi spre zeci
ani de canci prin silinta sa au indestulat orasul de trebuincioasele
doftorii Hotaram prin aceasta a Domnii mete, ca niminea altii sa
nu poata deschide si ave Spitarie in targul Botosani, fara numai
numitul Spicer Ioan Georgiu, care si pana acum au avut i
au indestulat pe oraseni cu trebuincioasele doftorii, avand si
el insa purtare de grije ca si de acum inainte sa tie doftorii
cu indestulare si bune, proaspete, dandule cu pretul cuviincios.
i poruncim Domnia-me si Dumneavoastra Vornicilor de
Botoseni, ca pe nimeni alti sa nu ingaduiti a tine spitarii,
12

www.dacoromanica.ro
 Ear

nu put
'man as-npucuun juunolul adnp ucuod ED Huuma
calauxtun)aid tem sns is .r1r.13 pup udnp !wain nu tin
Fud cgs uci is udnp tunD uud (min !Du; ain un `InsnD
puniu pup ucioluf Iuukuio ap colon us un tund !in -aid
turn 1A pa3 u!nqa.D, ul
9og 4sn2ny 5
RAS) Ian D!al ie (iningnpuloci
iRA dailStA

b
D r,
._.
-1-4,1:).2,,, 41. ,,,,,..,,,- .,),,-. ,,y.,44, 1.2 4:1...,, -gtr,
, 'or
",../...,
v^
A .21ellno. vIr.. wili -.20
:Nil 1,,r? ).421' leir 4:: Nn 4,72 v,,,;)1
4:v. v47 ,,7,?.. ,14;sytnriX1.1.1:1 .. 7r47 A 1,A46.11dnDllt isrl,
vrycny
Jrr.1 ,,,,,I....:.1...er?...c)......,..p,.., 44,711llf AV )rn AWM X), Try 14
I

.t, va. 1,2or r met-1,)kir,Ilthao.. hy Offiionomk .CR?

0/,) li... JAI

..._.) tilt
1, -.C. - is1 4hi ' ,6...
' ne Me/
dir ',ea...or40,0 .2 w 'A "2"4"4""
- - a . 6..,

ru-%.-",..)
rrm IA N.-- .014J1 .vgi, ) ir ory-P
"A'Nt '4'r
: ii ii i'dilln)w YIte
tisl :QA ../ie 091c ,o-:.)^.11,
' O--I r l
4... in

....A.., .4 ,e,,,,- ,
it.11,,i,o. .ii--,
4$ 4,...2.ff.74,r,vir ;Si 41:dam) 4. VC/OWN
,,,,f t2

"47 go
4 yi..?1,?.,7,.... rih,.1..,,i1...--, ir.4, ic..17.0 z...10.,41: .,-..
....i:v .-c-, m; -,,,,10.,
4, ,wtqf J. sJ,..r ler,,..6gi7,,,,, 4A/in) r ,.. 4., ....; 4,..,,,, .o.? 4.. ,,;., el, ,,,i
0h ...41; A

"..) V WV"%V .) ..,illIti46. it,..

o ^
1
. O w lo
ba.........ir. ,vv;(, ..)144,J A vrging...ir yr
WV
r-

IrrA.,' n t.nly-. rirrav4 ., nit: li* .?./oj e2..kV ..""6 "1..41. 7,f1919' it"ii
1,..r...v1
Ji.."..?
y...4 fr.,
Ole 34..441 syn,q-07ye ,...m., ,T,
v...,)14r,44,....,714 w:Ary!..e /4' "i: rqka
,,,,,

-1/4,.# ,w,41.4
ors rAr
71:1111.1n).rmrlaw Nrinls if 'Alf It iipov nn ,..,,,;,..1.7.,, _.,:
fig
d:,,4,.6,u: dror i! IT' ,2. i,
.,..,1m..d., ,1 .4 morviai 1 svirdv 44 yy ocl.y 11.....hh. rm. yy ral,, nen:7T% r qq-Lrvil.:..w.:11....r r
-21-
ti.
Nn! g- . ub ...JAW'''.
d
'' ', ' '' 11.,
Aims)" ono 41 ,.. .,,,,a,
....2
b X iiett.SinAmfatli
vhz.ir ur '1441,A1
......1,b.:, tic-4, ?..1.Thotro
1,,

,c-,..v
..,-44.....,7 r ortir,,,,tiodto rg.is; 1th/OdilSk711:4. /11{V,ValgrVir ,441.1L) Ole 41:(1.,r, W AM 4..2.1711.
,...v.4
-
4 ..,oroom;o43,rikxr )d.o tokr olorn 0.4,1 Abci; :ne. i'. e0...1; 40,"' ,k^." vteSen.V.V.9 ,..?ij ."1"),Prf
' ,
T

..4 pi ol. c ,j,,'"' ,..-JJ, "A wit4

p Pr..%1 .2. ..4" lg.."' 4-`4. "Li os .4'..
2111 ALA, VA.,1
'' , VknOl ' '4, '
I...0
I, 00. 1214, ....a. N.- 61,14.1.,I)OVOParieod11
424P,,,Arm...... V., 4. nk- 4gur root, .., 1 vv ' .1, It= Ai. It12,21.
' ,-sy---Sy' NA,. ' . " ,,,,,,,4t/A,j,I
W. 10
_.
yrdi As 11,1/C

wool,. droodt
1.i do.
, r or, --0 ) Inb
y)
It. po, vq..r. .^ .ve od.4...0,) kn..? ..41,
'down tru. ;Tern o/o vivito
'Ol .1/4
1,1, 5/ w It 1I)
.)* r.

ail n, ir ,
Ith.6.g ..m..1.4fry,.. eq ,..);,* nri2e n1.2 ,..,w i ite me --orIMPA?;!, 1g laid. ..qww.i.VP Ab vinoI,s!LI,cp.
ni) Y,4--.
In?, orer,retitolsoru orr.odeor;AAliscoquo,7P 4 -bdorponit aonzo011..troX orn.40, .3.,;41do. .v.ie ): ,1..-1..)
441
I3a. V A viN ,e-'e/
4-1: .,,, ..9,
ot, OM( AD wan
' fr. V, .,,, 7
6.,
41 .1. ,*
olioArd ).111)411.11,rfoollo ow'', 12 a raiory
.11 J6 a.,
.11.3 Iry
r IdirconcIC
...,1164
,
rn,ljo.oirli,
lorotp4t ro.if
41 on
N),,TOIr
.
ofoo,
Int, Or on
0 w4von.4 .,,,, nit ,,,,..) A
4On .1... .1
, % On
..,,.. .,c, ,,,i7b., sil, 1
s
-C-- .11
';wre
4V
ig or
,
1:'
Qr., ihr wovflo Vomri!.,W.Orldrs 9V) -we
...,,),, ,,,, .42 A).,,,di, Y--, (ig
..,, ,..5.,.5,/9

'34Pr
www.dacoromanica.ro
 179

Noi Scarlat Alexandru Calimah V. Vod. cu mila lui Dum-

-nqeu, Domnul thrii .9,Coldavii.
loan Georgiu, Spicer din Targul Botosani, prin jaloba ce au
dat catre Domma-mea, au aratat ca sunt acum piste opt spre
zece ani de cand se afla tiind Spitarie in targul acesta, si ca
dupa silinta si sarguinta ce au avut in toata vi emea spre in-
rlestularea politii acelui targ, de tot felul de doftorii bune,
curate si fara cel mai putin cusur, si dupa multamirea ce au
aratat insusi lacuitorii de acolo pentru bunele sale urmari si pur-
tarea cea cinstita cu orasani, i s'au dat Carte Gospod de catre fra-
tele nostru, luminatul Down Alexandru Moruz V.Vod , coprinza-
toare ca dupa cum dintru inceput sau aflat tiind el aceasta spitarie
in numitul targ, si in toata vremea sau sarguit spre multamirea
orasanilor cu indestularea doftoriilor trebuiucioase, asemine sa
sa urmezi a o tinea si in vremea viitoare, facand cerire ca sa
i sa inoiasca si de catre Domnia -mea aceasta carte.
Drept aceia, dupa marturiile ce au aratat numitul, atat de mai
inainte vremi, cat si de acum, de la lacuitorii acestui targ, pre-
cum si din Hrisovul luminatului Domn, fratelui nostru Alexan-
dru Moruz V.Vod. ce am vazut la mina lui, asemine si dupa ose-
bitele cercetari ce am facut Domniea-mea, incredintandu-ne ca
numitul esti ispitit intru invatatura mestesugului Spitaresc, si
ca in toata vremea sau sarguit a multami pe lacuiitorii iarasi
cu indestulare si inlesnitoarea aflare a doftoriilor trebuincioase,
i ca pe lange aceasta sau purtat purure si cu bune urmari catre
orasani, am socotit ca sa cuvine de a fi $i de aici inainte sta-
tornicit numitul cu tinerea acestii spitarit in numitul targ.
Pentru aceia, iata prin aceasta Carte a Domnii niele hota-
tem ca numitul Than Georgiu Spicer sa aiba a tine si de
scum inainte spitarie sa in numitul targ, care spitarie in cats
vreme va urma numitul salinta si osardiea sa cea dupa cu-
viinta, spre inlesnirea lacuitorilor acei politii, precum si a tuturor
celor de afara de prin prejur, ce eu tot de acolo doftorie, cu
doftorii bune, curate, dupa randuiala mestesugului lucrate si cu
preturile cell dupa cuviintl sa aiba si fiinta statornicii sale.
spre aceasta binevoind Domnia mea ai face si oaresi care
sjutor, pentru mai multa Indemnare a sa spre multamirea la-

www.dacoromanica.ro
 180

cuitorilor acei politii, hotaram ca sa aibi si cinci spre zece-

liude oameni 'streini pentru slu)ba sa si a Sp4arii, care oameni
aducandui de piste hotar, straini si fara nici un amestic cu la-
cuitorii acestii tad, sa-i aibe scutici de tot birul Visteriei 9i
de on ce alte dari si havaleli vor fi asupra altor lacuitori.
Pentru care poruncim Dotnnia-mea, Dumneavastra Dregato-
rilor tinutului, ca sa fiP i-ntocmai urmatori dupa cum mai sus
sa hotaraste. t813 Iunie 9
(Sigiliui eel mic al Domnitorului) Vel flutter.

Mk.
C) ae? 2q An." a.:a 44 ./ flf. y A. ,4... .4"..?017
:.?,2112.411.1k. L.w 9t.... Aff 11.' fay Who ell...a..t......, ,-2". M Ws. /...4:2 A.. eSii; tt ./.;?1..... s i
6,444 Csys P40..4,4:11 44.1....x.e 4;14, Q. Q. 3,12:tr:Oo'99 eratp..."44. heemt, A. tyy tat'e.. Art,:
C).

7t ;et..44.4.4.:/t 7+ ",,,;,4 rat`h:4, 4...t,.. ai /as; y f '41 Ae

avt.t.
4, traz.A.Zvol 4.1.ral aeif)//,e,Z7
1.,,A,,,,,,,, ,:,.,,,st+ ;1 6 04 ...474. 2,41
A. rat's. 2.....%42.17,:tt...2 AV di p/.59.':talogn [.....IA"! pi.i..'sc..4'sykoYs' At. claIssA Vita Ca a;',' ,71.
.441 41.4.? f. A tAw 4.PA, o'1,04. it, tipria
*to mg.. I.W..1..4
-2
I.',.. j4' .. 44.1 ti;ovi 11:a4. .1, tit.72:24 Aso 9t.osj a 51;rat A4' :Van I/X...0 $.7 .74,19
dalreser11. ti .., ..,424 .114,..'11,..4. esst7 lo'd;p.1,4,,,, 94 Awn A.." ha. 2. ..1.'" 2. 44 4Nlion;t:=.4'2.ie

4 f.1,24. 2: eXpoilasAi.Vok.asiodAira, 6.6.47.4444 rja

14115::1/41 too aht.64.4., .4.17".

4144.1.1 I. >1., :e4a.`Viai.yx te-rZI 0,.:" fe:','T AA ftva4.-,AP. ,/t4 4/4-'.-""..=--- .f 44 .

....., et'v? flal if; . 444 ". 44:4"*CftriNI%-lite. 1i. ff.-a...* V.avt e.leXeir .. 4.4:4. A' 4., 7
9,9.".1..... (7 A.,p.1.. e.,t,s. A.. (Z.. A toly. i" atitj. I A ' 9i.f.I I .,:;./. ' ZII Iie A1O .4 4. 01. .12.4.1.2 .t.2.-2
:IA...* A, .
4.1 Vill iltiCat 2 'w.A.14.41, rfe49.- Ski". stjaae.e.',
1e.4o Cloa/thinhil 1 444 " 14.4. w v i :4417.,,/..te VMS.' 0141 Ottl
4.'41-wle AX.A., .'2:`,41.":4.4:44, aim vin:*"4. .4/.........46....g.",....?)......14 .),,,,, a.. ?* ,ea,"e'lrorb
9. eemy
701..4

elsogy/7( 4 ' (WA. , A tis t. 6,..r,t, I:... lit N.. 4 4 1, e.e.6:1.e..'t/1-

90... 2.e..1.1,. &vs U Ay I. ,.? :614.1%4PROAI. OM." 4 f..Q.1 a siafejljt41",-2. ..p/, e-s n:CSev...,.
a lett 2, fw, Ao. eJX../ tor:41,46:2witd:122 A. oak, ,-,,,tniiiid A:e. Alp* 4,{AV/27,' .11) A, he 4. regtf-",
-11 ,..,..
14'k',Y.,. 1i[.11# NV:4 &so' r....1,.. ez ,..1.... ey.."trz. ReAt lom. Z1 ai A.} ,01.
Sw'r 1.11,41a045 svp .04/1,,,,., 1 Cs' Ap:se7p.w.joi- .44.4412,46P;44'.9.,,mn** A...2;244 A. .9 :222

11. t4e2,122211.2 de 7....A.: %.:: P.,4,.'2,.. n ...fi,..4.1,1,4:',.. Ate. j....e Vi.:17 2. /4:roe: %v.1
irvs 4.,f4 tee.:4.:71.Au Ar'44,r2epraidelyrr.;:: 44":114 ..."-Z-',..a...:2 41,:vo:PPAy 7. o t.'. 2, of
A.,:141.14-11.4 ai.44 at'afivets...2.4.4.61 Ain,/ Ay, 01., 4..'4,...9:11,111..4 ,-2.0. ,,,,.,2 4,...,?r-
. Vtin Zee . cilli. ch-11;t -'4'

www.dacoromanica.ro 0,9
 181

Xoi Scarlat eillexandru Calimah V.-Vod. cu mila lui Dum-

megu, Domnu Tarii Moldavii.
Facem stire prin acest Hrisov a Domnii mele tuturor cui
sa cuvine a sti, ca prin jaloba ce au dat Domnii mele, Loan
Georgiu Spi %er din Botoseni, au facut rugatoare cerere ca sa
isa intareasca stapinire si prin al nostru Domnesc Hrisov a-
supra unii carciume cu pivnita de piatra si cu o casa alature
pe drept locul lor in targu Botosani, pe care le-ar fi cumpa-
Tat prin mezat si cu zapis, din trecutul an 1815, Octomvrie
12, de la o Sofiea, fiica savarsitului din vials Apostol Pana-
ghiotu, si sotia savarsitului din vieata Toader Brasoveanu,
drept cinci mil lei, cu care a lui jalba spre cercetare randuin-
,dusa la al nostru cinstit si credincios boer, Dumnealul Dimi-
made Sturdza Vel-logofat al tarsi de jos, au infatosat aceste
scrison adica : r) Un zapis din let 1777 Noemvne I0, isca-
:

lit de indestui marturi, supt pecetia targului, incredintat si de

(Iregatorii dintru ace vreme, prin care sa arata ca au cum-
parat parintele vanzatoarei de mai sus pomenite Sofia, o bu-
cata de loc de casa drept 200 lei, dela un Vasile Potroaca si
sotia sa Catrina, care loc si ei prin acelasi zapis arata ca 11
au basting de la pannti lor, aratand masurile locului in stin-
jini de jur inprejur, precum zapisul mai pre larg dovedeste ;
2) Un zapis din let : 1782 Martie 5, iscalit de vanzator si de
I

indestui martori, supt pecetia targului, in,credintat si de dregatorii

mai in urma fiind cu tints am, prin care curnpara iarasi parintele
-vanzatoarii de acum tot de la acelasi mai sus pomenit Vasili
Potroaca si sotia sa Catrina, o casa cu loc cu tot in maha-
laoa targului vechi, prin mezat, drept 33o mii bani, care casa
si ei arata ca le-au danie dela parinti lor, precum la acelasi
zapis sa arata. 3) 0 marturie din let 1807 Maiu 13, lucre-
dintata de preotu loan, si cu o zii in urma, adeverita martu-
riea preotului si de protopopul tinutului, prin care sa arata ca
Apostol Panaghiotu, parintele numitei vanzatore Sofia, da zestre
fici sale, crasma cu jumatate de loc, iar pentru jumatate de
loc din locul crasmi ingaduesti sai de zoo mii bani, care bani
in multe randuri cerandui fiica-sa si ne avandui, iau dat 1;

www.dacoromanica.ro
 182

cei lalta jumatate de loc drept acei bani 200 mii, 4) 0 carte
de judecata dela Vornicii de Botosani, tot din anul 1807 Maiu
20, Cu eapte zile mai in urma marturii, prin care sa arata
ca aceasta jumatate de loc ce iar fi dat tatal vhnzatoarei pen-
tru acei 200 mii banii zestrii, dupe moartea parintelui ei, un
frate at sau anume I6n ar fi pus stapanire pe ace jumatate de-
loc din locul crasmii, supt cuvant ca prin dieata lui i l'ar fi
lasat tatal lor, pentru care tragandul in judecata, dupe dovezi
ce au infatosat la dregatorii tinutului, and dreptate numitei
tanzatoarei, i lau dat intru a sa stapanire, precum la aceasi
marturie de judecata mai pre larg sa arata. 5) Ravas, chip de-
jalba din partea Sofiei vanzatoare, catre dregatorii tinutului,
din trecutul an 1815, Martie 7, prin care face cerire ca sa-i-
sa vanza prin mezat de mai sus pomenitele binale cu locu lor,
supt care cerere sau vazut si hotarnici randuiti de carte dre-
gator, pe un Capitan Gavril Popovici, i Necola Adam si Anania
Calintru. 6) Marturia numitilor rhnduiti hotarnici tot din tre_
cutul 1815, Martie 14, prin care atata ca in puterea zapiselor
de sus pomenite, masurand locul cu stanjenul gospod, au exit
deplin, numai 4 palme din stanjini cuprinsi prin zapise nu
s'ar fi ajungand inpresurati fiind cu drumul, si ne fiind pricing
cu care sa se opreasca cererea vanzatoarei despre vre un me-
gies incunjurat, fiind de jur imprejur cu drumuri, au dat mar-
turia lor pe obiceiu. 7) Marturie dela insusi fratele van-
zatoarei, loan Apostolu, iarasi din trecutul an 1815 Marcie 17,
prin care adevireste ca tatal seu, avand a da surori sale Sofiei
20o mii bani cei fagaduise pentru zestre, iau dat jumatate din
loc, cel propise pentru sine, din locul crasmi, dandui voe ca
sal %Tanza lard nisi o grija despre dhnsul, on cut va voi. 8)
Tidula (nedescifrabil) din trecutul an 1815 Martie 17, ce dau
dregatorii tinutului catre telalul targului, ca sa strige pomenitele-
binale pe randuiala in curgere de 4o zile. 9) Tidula tot din-
teacelasi an 1815 Octombrie 10, din partea musteriilor ce sau.
aratat instiintand pe dregatori ca ne putand a astepta mai
mai mult, sa se dea sfarsit mezatului asupra on cui se va arata
cel mai de pe urma musteriu. 1o) Supt tidula mezatului dintr'acea.
lung si cu raspunsul ce mai sus sau zis din partea musteriilor, prin,

www.dacoromanica.ro
 183

care sa arata din partea dregatorilor savirsire mezatului cu pre ;ul

de pe urma, 5000 lei, asupra numitului comparator, Spi ;eru Ioan
Georgiu, II) Un zapis dupe savarsirea mezatului tot dintre
acelasi an si luna, Octomvrie 12, din partea vanzatoarei, ce da
numitului cumparator Joan Georgiu, iscaltt de vanzatoarea si
de martori mndestui supt pecetea targului, adeverit $i de dre-
gatorii tinutului, prin care O. arata ce de istov vanzare cu
multamirea-sa catre cumparator. Drept aceia, dupe aceste mai
sus pomenite scrisori, ce au infacosat, incredincandune Dom-
nia-me de la Dumnealui Vel-logofat ca numitul Ioan Georgiu,
au cumparat cu buns credinta, dupa a sa cerere, si Domnia-
mea, prin acest al nostru Domnesc Hrisov, dam si'i intarim
stapanire asupra pomenitelor binale, crasma Cu o casa alaturea
pe drept locul lor, ce sunt in targul Botosani, ca de acum si
in veci, dupe cuprinderea scrisorilor si a zapisului de vanzare
cu masurile lui, sa le stananeasca din neam in neam, in buns
pace ca pe a sale drepte 4.Acareturi, cumparate prin mezat cu
buns credinta, ne clatit si (nedescifrabil), pentru a caruia buns
statornicie si vecinica stapanire i s'au intarit acest Hrisov cu
insusi a noastra Domneasca iscalitura si pecetie.
Scrisusau Hrisovul acesta in orasul Est, intru cea a doilea
domnie a noastra la Moldavie, de Diecul Divanului, Triandafil
Teodoru, la letu dela Mantuitoru Hristos 1816 Maiu 28.

/o SCARLAT ALEXANDRU CALIMAH V.Vod.

Dimitrache, Vel logofdt procit.

(Sigiliul cel mare al Tarei).

www.dacoromanica.ro
 184

.414 2I
,N,,, a a.tral/J.A.74- .n......J. AL'
,.,!,,,,,,_ ,,,,.
,

.. 4.A.--
,

-
i

7
/
'0 # 4,
4

h , ....,V.. ,... ' ." .

4... 0.0.1-vir / ' 4.-.,- ,..., .''.9.'..-.4
..,...k. ,fre.. A..........).....ref...4....X.r. -0. Al ...ay. ,.1.3_,Tpe.i'd,...e.4e. ."....:AA:A . - A.....ea,J.A..,...,.. eliA'
aai A,. AM* Ae .9v. 0 71...4.7., 4 4.,.....0., 4g A -ma. .1./ ry A.. rel.,1,......1
4, .1-r- Ale.,/ .... 4................A...."..
4..A.:. ,11,...,rateA. ha.. , ....Cita e-,...,...0./.4.".1
.' (.' /1........ J. sl...;. .2.,..........- e....1,4na"..-.46.4.
"1. J. w. :_.y e.4,1b..4.4:1., ....." ..N-...g.......x., a..0:-.vry, 1,,,..,.,,,,r df.,,..,...4..,...r. 4,.... 2.- ri.s..--.....4,,,,
..., ...7.,
".... 0.4....,./ A..% 4....-,....9.../ A.J.A a5. ;eye yr:, A... -\..../ ta. I, .........
Al ,.."4
/s. " I" ''"?1,#.4% '...."---'-'-'
........4... at., ..-, ..,, ,;,,,,,,..A.'....j..-y- A. .3....4....o,-,...v..,,,, .....j.... , Ave ... A... v ......:. ....a,y.
".,....,
r" ,3....'4'.4: ,..74
"" ' " P '.."'.- rr '..""P '-.2"7-efV7A...' - ,:f .1.-- ' tv 'W 4-'", ""--- '"1"""' a
' 7 .rit- 'r-r"./..1' ;-", 4;;;:". 17.4n. '',.t.! 1, r
..br 4,1A .4.,....... 4 e.,,i. A.-,.... ..,14.9...,A.-1.4$1....,.........,,,. !....
Pte.. ''''"r,"": ) '''' : 1-..,-,-,7`,,,A,
A . I .4,1 JJ Lo ea.... 1,.. ft.... Pk, 4 ,,,,,".9...,,,,,,.,e,,,;A:,44... 4,./s2.60r, A ,.... l? Ca541,...,S. S. ...? ItA:7,3
e
2.. A. a.1

.,
... /.... f.A............0S.4..1'.& Ia. 4/raer I ,a....,aalIpoi... J...L.,....A.J4......7 A,. An. .4, ..,........: /IA a
A.r.P;29......A..a.........ft.e,...r ape 'f....'r '4..' 4.""*,;"4.."1"., H-.... X Y" 7 . ' "5:" ,,,z7.
a. .3, ,.......' 45," 1:210.-'5':1' A. I, 1......"Ls ,.71:"-",
,,,,Fe,,,A,....,,,,,,o,,,,,,..-...3.V.Allet -,..,-,.,,," Ay ....j... ,1,4
.........e (......4 le A.,a.m.,,....-.../....i......A.,le.: .... A. ...a-ST.4 .9. A..... Av.: A ..m !..... ..... A.- Ai ..,...r...,...
* --/-z.-- ro,- "1-' t.;.f,' : '''n
A a.,....Ve.
, 1 ..4...tr.t.3 7 '.-.,
6-76' - '''"''f'AAA. ,
A:- .A..I. A owe .
-/- ,!,', /
6 #214 ..e.a ' .9.41.1a.
..,ppar 4.0,.......,...... it7r+T-..-....t , f....9.1,.....,....e....aann, ,.. IV..!..., A.A.,,,A, .S.,...et
...,!,,,.,,,, , r..7.pe. A.v..114....!......., ey..., .171.A.r., 4....,...d....,../.. "A. W.., Ir A 7.......9 ,....9.
.A.e,

,,,,,. pot, tem..- , ittlWIYI;I ,SIZ.4.&Of J.A.-rit; 1,,,...ea,L osZ .1., .4...4,... f7,49- 4,07.- elar 0 (44'2407.104k4: J.A.,4,-,4,,
...-..r.. A.:44' 11.4.. .0 Raa.. /A 4,:e. aJA 41,.... .4 .t... 1... .r ie,--,....,......,..<74i41......../......,...., ..5). re,
ad) le 4... r...... 4144 -.,. I 9.37.47,-. ...7n....Z'A ere ....... ....AL..., . f../.9,....; . ...t..... A. 4.....9.'ear...ficel.:AL.
.10..1........4. se ,4..."..t.. .1.4../.... _,I,,,,,e,..,,...._,4,-..44.,,......1,4,ylealri. J.0,44.::fra sl.....4,4
1":".. 14 .1.t. . / - 4. 2(14...../.:,...."" A. A Vero ' e"allaCarii....0.,#,.. ho. A efilm.y l'a.a. (2..a... 1.;:i711,.......
. .. yx .....y l). Ad.:A4r. .f.......,,, ,?. I n...,... .:: Is &,.../.10-40../::..".. a....71.-Witea.AAnAfICA,..... ,.5.4.,,,,
.:...., itAi 2/./...A:Asolt..._ 4: Z........1..!. .9/1A. A. A C)149..i. A A.Je 0../... .1....../A.A.A., . )7c3i:A 9144
.o.V........A. A ,A., AAZ /7. A JA,SA&As.j...."=.....e.d.,.1 .........".4...A,...j, AAL..:.AAA:ft,a/....:&#.:...0".J.
A.4,0,2., ....^..V...../..1...4 fa,0, I. J' 114....,.,Z.41-1.,-,...rea4 0..,.4:1....1,.....r,..,,y1,,. ...4.4. ,,4,....y ,......,.idi
.4., ..A1

.4.6=41.44. re al., .,..,...,..r.-,,...,..,..*4....., ,,z 0,,,,..9.,.., A.1 ..A.Aty *.,,I.,.,,,,,,..4:,1,, ,...Z,;_c

A...,, .,,.. Aii"-AaateLui a?..714.4. I: .1:94...,,...% 4.:41. f...........4,11/,,114.4.4 J.A. aa. Ca 4,,,a ....47,,4 ...of,
le ..r...... Ws...
1..: 4'e .e.44 fh -
6:t...;.......,......,:re.
. 'Oa
.g4,-----y
a e...-.C. .......9,,,da /2.J.A.t. 1.4, ,:'4. v .. . A k .4
.A...,...pAP.-.
., ...R.,,..A.. ag!eIJA-1.9". AA A. ...V. ........... arse. ,...17. r A#.,..;.1...... J. ,,'.0.4.,), .., '4
,-.../' .., .....,f, A. X...,r L.,,g,...7.......... ,5,4.;;. ..gtx.. AV+4..- .4..9....,,,,,s ....A.:......../....91-b' ,a;1'
...': 1/51...../.S OA, A.1.._ la, A. ib 2........Cosai-A..........4.4 i.e....../1A44...7

:4.,..,
-10,, A.....4,,,v,, ,,,.,,,,:,e.-
,,....... .....,.......=r
,'...A./DiAn.".,.__4.4..4,Ax.--'
II., .frf,.' - .-... 4,...rt`e A.dr.
A,..A5.- 1....9)..-.4141......1-. 0,..K .....1)' t
, a ... 4......./.....9.'...il 0./.1i ,I.A.:....t. rt. tdr7'
t.l.aA, ...../.. Vi)
4,.,,,,a..9 ../20 ,z.,;.., .......-4..., 4,44.-.61... Z,
.6.! 4#...A e'..a'a.... .9.14.... a lan A ..... 4 At 4......--
h:.t,....,4j..4,:ate ($1/ .4.1.pc., ASS 3.....:.: 4r4,4
.!
...9.t.
N.-,
,...,r....:,v,9`l.n.,-,.#7.,-0:K~- 4 le V' `
P,
/

gra 4,

Cu mila lui Dumnevu Io Ioan Sandu Sturo V. Vod, Domnu

Tani Moldavii.
Cu cuget ne adormit si cu tot &dui fiind Domnie-me catre
lucrare facerilor de bine, ce stapanitorii sunt indatora %i purure
a urma catre toate starile ce sa afla supt ocArmuirea lor, spre
cea de obste a for multumire 5i lericire, pentru-ca prin aceste
sa se arate multamitori catre pronia cereasca ce ne au invred-

www.dacoromanica.ro
 185

-nick obladuirii si Domnii acestei pazite de Dumnezeu tari a

Moldavii, iubita noastra patrie ; prin urinare in fapte a faceri
de bine in cat putinta va sluji, catre tori de toate starile, in-
partasind pe fieste-care dupa cuviinta starii sale, cu daruri,
mili si ajutoriul din darurile Domnesti, luatam sama la jaloba
ce ni au dat D-lui Iohan Ghiorghias, Spiteriu din politia Bo-
tosani, aratand ca pentru slujba ce au adus orasului acesta,
cu lucrare spitarii sale, unde se afla fiinduo de trei zeci ani
si mai bine, si pentru alte osabite savarsiri cu care s'au aflat
dupa vremi a orasului trebuinta, luminati Domni di mai nainte
iau facut oaresi-care coprindere de privileghiu si miluire, fa-
cand rugaminte ca sa i se intareasca acea cuprindere si prin
Hrisovul Domniei-mele. Deci dupa jaloba ce ne au dat lucre-
dintandu-ne Domnia-me prin cercetare ca numitul cu adevarat
au adus pururea slujbe osardnica si cu marturisita vrednicie
spre obsteasca multamire lacuitorilor din orasul acesta, aratand
catre aceasta indestule dovezi inscns, atat din partea lacuito-
rilor targove ;i, boeri si de alte stari, cat si din partea drega-
torilor ce s'au aflat dupe vremi la orasul acela ; dupe care do-
vezi sau vazut ca si intru intamplari de boala ciumi ce s'au
intamplat in pomenitul targ, chemat si insarcinat fiind de a sluji,
au jerfiit nu puling osteneall si nevointa si au cele mai vrednice
savarsiri spre curatirea si mantuirea orasului de raul acesta ;
asemine si la intamplarile aceste de curand a razvratirilor au
fost ne lipsit, purtand de grije cu toate chipurile ce ail putut
spre aparare sail paza orasului de intimplari primejdioase, Am
socotit si dupa aceste vederate marturii a ravnei si a vredni-
ciilor sale purtari, am gasit cu tale si cu toga dreptatea de
a avea si dela not o asemine cuprindere de privileghiu si mi-
luire. Drept aceia dar spre oaresi care rasplatire a ostenelilor
sale, dovezi vrednice de toata credinta, Hotaram si prin a-
cest al nostru Domnesc Hrisov, adeverind toate cele de mai
-sus insemnate pentru D-lui si pentru slujbile sale, ii intarim privi-
leghiu care mai din vechi prin carti si Hrisoave le-au avut si ii
facem coprindere (nedescifrabil) ca socotit fiind D-lui intru starile

www.dacoromanica.ro
 186

cele de bun neam a pamantului acestuia, sa cade si toata cinstea)

cuviincioasa ca unuia din stare aceasta, folosindusa si cu legiuitur
privileghiu a starei acestia, de a scuti toate bucatele ce va ave-
drepte a sale, or stupii sau ramatorii si vinul din adevarate vide
sale, de plata gostini, a desatini, si a vadraritului, fara sa se su-
pere de catre slujbasi cu cat de putina plata Iar pe laugh: aceasta
Hotaram ca in targul acesta sit aiba a fi numai a sa Spitarie,
fund aceasta si cu de obste multamire a orasenilor, iar Spi-
taria aceia care s'au foss deschis acolo prin Hrisovul lumina-
tului Domn Scar lat Kalimah V. Vod, va ramane dupa cum,
pans acum, asemine si de acum inainte in nelucrare, ramaind
a fi in targul acesta numai spita'ria numitului Giorgias, care
au manumit destula destoinicie spitariei si vechiu spiteriu de-
sama de ani acolo, precum sa marturiseste si i sa da acest
drept si prin Hrisovul fericitului intru pomenire Domn Ale
xandru Moruz V.Vod, si prin Hrisov si Carte Gospod din tre-
cutul an 182o, flea sa fie altul volnic de a deschide alts spi-
tarie in targul acesta, indatotandu-sa insa numitul Johann Geor-
gias de a fi cu cazuta stiinta, spre a ave doftorii bune si cu-
rate cu toata indestularea, urmand si vanzarea for cu pretul
cuviincios, fara asuprire lacuitoriilor oraseni, sa aiba a scuti it
una crasma ce va ave cu beutura in targul acesta, si de toate
alte on ce dari, adica bani ajutorinti si alte havaleli. Deosebit
sa aiba a scuti st cinci spre zeci liude oameni straini adusi de
peste hotar, adiveriti prin marturie dregatorilor, si cercetati de
catre Vistierie spre incredintare, a sunt straini, fara amestec
de bir cu lacuitorii tarei, precum sa hotaraste sa ramaie scu-
titi si de bir si de toate havalelile. Poroncim dar Domnie me,
Dumneavoastra dregatorilor, slujbasilor, gostinari de (nedesci-
frabil) si vadrari, si tuturor altor zapcii, sa aveti a urma intocma
precum mai sus sa hotaraste. Poftim dar Domnie me si pe cei
din urma noastra luminati Domni frati nostri, care din pronia
cereasca se vor randui intru ocarmuire tarei acestie, nu numai
sa nu stramute aceasta cuprindere de mils si privileghiu, ci,
mai ales sa intareasca si sa adauge, pentru a Domniei-lor sale-
lauds si purure fericita pomenire.

www.dacoromanica.ro
 187

Sau scris Hrisovul acesta la scaunul Domniei-mole, in orau1)

Eii, lntru ce dantai Domnia noastra la Moldavie, in anul dintai-
La let 1822 Noemvne 8
lo 10AN SANDU STURZA V.V.
(Sigiliul al doilea al Domnitorului)

grogiiiMiedeWigti

A7., .....s.:6;90. 9., .. .7-.4... J., wildr. . 4.3.....9., - .0/ 1.5......._, ..,..y. ... 7. . ':,--
/0P. Sh 4/ Ar ... ".',..,. i . /...:" at( A; A,,,,...,,e77.- ivy:, a' ......-,.?,'6,,.......-7.- ,n2 ,,...,.. ,.. , .......
....,,,,....e..7. 7... ../aSmac '14 .40,. g..../6{..y. ,w,..,....,.....e..,../.. ..1... -7,,......- ,re:.."..... ....9...._ 9. ... p........0 .A5.
,,..., 74.. fyig..fy -.497 .-_,,, 0.--.) d h,.." - -....... a .494....,ye......, /...-.. ,%?.. r..47.-
7' '4fr if 7.?)... '%""' 6.7 ---).._fst 47.,,..1.-- T1-...-.... ...----g..,_A91,,,_z, ,...a_,....:7...,
f A...5 .4 c.;# .4..r, _A, 1),....,.. 9. 9. ......... 4.....W a-. a; 7.r..... %A.. ?..:. ...W, ..e.A. elia62.77...g; .......ss
."."7 3,- A-r-,, 4... ? .9,4,4, .4 .4 .,,..-,4 y. 'nom, Q .....ri p...9... Q. 7.:'/5 ........... Je.d.......,
4...,....),. p s... 9......-...6,_-_ w. 1r. ,z_,;,:o... y...-
fi ...tb.. JC. ....,. of.. A. y <h./ 9 f,4 .,,..?...,......!, pre,
4.4....... .e. 7. ?I' -7,. 1. , I:, " .9.1,7".. .0.... . e.4,4 ..a..4* ...4.,,.."..... 4.43
A.. A .... 97f 6 ./..c, 7 4.....
.,:. 9 6 .. ..47,94 -r........e.,....L.0.....r.

1"
fr-^74. -4!--/-
..eo,, ...ins,
er l'-'7'**. 9'
e^,YA ,4.,,,,,-:-.4
9. 1....67.5....,
...."....4
3
t' a-
9: ..1-. 4......,...<-2: e.- t4/ 9.-... .0" .}:
6;---
4.64. .4 ..1,2,, Aci.L..4.7" za, ...... .....t.. eall....f,,... 47,, 40.(.
' 6
9.... g......... ' -.y.;"J
,:
. AL.. ..-C14..... Et. etiAl
,-. 454....... 4 ,4i--; vs
...,
-...1,'..,,:'''

/.4 20-1... :4 .7 01..../.14 - ".,,,,, I AV-p.A.79. 2, A. ,......1,...v.;,.... IN .......,p,..(:-.)...al /7,,,,,,,, ....IP. 74,04.
7. e4.1,,IY ;.FA.,s4., eA... e;40:419.-ne 414;7., s: ...._ ..0.Cyf 5,..5....-.)1/ 1.....
dli; ....r.,. F........ 9, ......"9(.4.,....; ..*:._ it.- -0. ,, dia. .4. ar.../ ,..,.-
I :-....p4.....-.9.m. 9117.z. 1:1.1
7 .,;,),..., ,....9 "4.e
79i 2. -7. ;$7.'('''r
......"51C,4, -.)... it.% f...17. ...9Ae. ,,,, , Aeys- .. .. ,.. F.,
.7...t: a" xi .j.........,Tj 7::: .3,....4, .4- .1.

/
."-'-' g,...--- -"47 "194.77. C.."' 4,,
''''.' '""P.5 '''cl ..6 '''''' r'''''''''''''''-"`"-
-7..,4,... ,g3.,..,.....y5n-'' 9'..c., . ,.
.
.w...",,,..,....... ....x.:-, T.-(F.,. P..* , ).( .m or is. tr...,::: le, e.,,,;-,......,...-
,, ,,ec r, t. J.1.7,-- I.1-; -.. e.-1--0-,--,--, Ai 4----.....-. ' "/**; . . ;,,y, ...,:/./1
*, 1A3"/-4-3' fr,...,,," 6S.P;:41/7.79A, '`9. p 07.` Zs: -r1.----.'i'4,4-r-7,-- '^-',,,o.
-.......*:6,v. lr- eL .r 9'..
...";,...,,, ":31
/......-
:.".,9.94:1;?:' ...,--.4).,"..v...r..4,,,, px-,.... ,....../9',...., 94,-(,.....n..", ......... ,...- ,.
..r-....,... ..ar ilV.r.

..1" .. ,..':,14-'14.....:.;,' 4.7)., .**4.4%,',4A.4 e.:,

hr.sit.r....., ,.....--.-/-_,-,. ''y -?`"Q'
.....,,-;,,,,..."',.....e. 9.....r...---
'''''X
:lose oy., ,c,,,, .,..: "at, re S. ,'.6-7'
----A-Ps-,
- ,...........:r72.ff
"a ......; ...... a di,,,, ,,,,, . ..4........ :M...."--,
9.. ,V....:4.1., %ff.:- e..C.d 9. ./. ..r. ez....'".k.'1,-..., Z.-v.. it- r.,---, .-../..._3, .- ,...)
,-7,71-Ad-,,d 4,;'?/-
y- -- ..f,--?"` i'' ,- C.- ,,...,....
-......-y-,...), -`'- -1.f.
rI
---,
' .

.,,c: ,d,.... ,s,-..c.-- -. - -. 0 ..

46.,,e A.., JAL. er3rtr 3
7.:1" e.r.,-,..7- , cv, x r -7- ..., 9
V,g4... :59,.. ,....".-1% 9/ ..e...-....:4-y,ip-o
07' Leti-,-
....,..,/
al
,z,'
e.,.. rt.., grr.4.gesci0 .., .
Of 9, ....e.`- ''''''..a-' 22-''":" 6)."'"' ,,..,.,,.
Agir,, 4' '3:.A--N1
.-.,
,,., i.... 974,1 ..!... 0-7,..;.7..7 17-7r, ,r
r di..}"C r 0 _ ..--o.,:5 .4,,
et".1m.
/ced
Asc, ifl...,05..-.4.7.5

05)
id- At, 4(
'1%'
A., -.,......i.-
' ''''7,''''''
*4,-..,
Or
-' .I',.''',Z.
-
art'
Ir_,.,5, 6-6,'"-rrc"..3:1.-',-..-,.
^ ..", 7.71.
.5.17.4,i,,,,,..,,.. 65,,..L..,,; c.,.. b- zeo7....,,,t5t
--- lil...., ,4.S2..4,.,
,_e...,
.,.444,.?,.,
art.2'14-

C1:0i*:. ,--11)
-.:,-

www.dacoromanica.ro
 188

Noi Scarlat Alexandru Calimach V. V. cu mila lui D-Keu

Domnul Tarei aColdoviei.
Rivnitori fiind de a arata pururea parinteasca ingrijirea
-noastra pentru supusi obladuiri noastre si de a sargui spre o-
crotirea si inlesnirea dreptatilor lor, nu niam aparat, in cate
prilejuri ni sau dat pans acum, de a arata si in fapta plecarea
ravni noastre acestie, spre cea de obste folosinta si acea in
parte fieste caruia, dupa dreptatile for celi cunoscute, in cat au
fost prin putinta noastra. Luatam dar aminte si pentru D-lui
Sardar Alexandru Venier Spiral-, de aici din Esi, carele prin
-jaloba ce niau dat, au facut ruga..minte, ca pentru slujbele cele
trudnice si cu osardie ce au facut in Politia aceasta a Esului,
cu lucrarea Spitariei si cu cautarea a nu putini bolnavi, pans
in varsta aceasta a batranetelorcin care au venit, sa facem
Domnie-mie mill, si pa langa alte ajutor uri de miluiri ce are
-de la luminati Domnii de mai, inainte, .s facem si not oares-
tare impartasire de mduice, sPrerasplatir s ujbilor sale, si
1-care

pentru inlesnirea starii sit a batrinetelor `intru care sa afla.

Drept aceia bine voind Deitilnie-me,,si cu cuviinta socotind de
ai face oares-care cuprindere {de *ltd in cunostinta acestor
marturisite dreptati a sale, iata prin acest at nostru Domnesc
Hrisov, Hotarftm ca gasindusi doua zeci si cinci liude oameni
straini, adusi de acum inainte de piste hotar, fara bir, $i fara
nici un amestec ca lacuitoni tarii acestie, adeveriti fiind si
prin marturie dregatorilor margini pe unde ii va trece ca sunt
straini, precum sa hotaraste, sa fie scuuti de birul Visteriei si
de toate alte dari si havaleli, ce vor fi asupra altor lacuitori,
ci intru nimica sa nu fie supdrati, rarndind ca sai aiba spre
ajutoriul si slujbele casei sale. Poruncim dar Domnia-me Dv.
Dregatori, sa aveti a urma intocma dupa hotararea Hrisovu-
lui acestue a Domniei mele. Iar pe cei din urma noastra lu-
minati Domni, fratii nostri, care din pronie cereasca sa vor
orandui intru ocirmuirea tarei acesteia, Poftim nu numai sa
nu strumute aceasta miluire, ci mai vartos sa intareasca si sa
-o adauge pentru a Domnii for proslavita pomenire.

www.dacoromanica.ro
 189

Sau scris Hrisovul acesta la scaonul Domnii mele, in orawli

Eli, intru a doua Domnie a noastra la Moldavie, in anul at
patrulea,
la let 1816 Maiu 10
(/o SCARLAT ALEX. CALIMAH V.V.)

(Sigiliul cel mare al Mei) Vel Vistier procit

Ot>3. --

www.dacoromanica.ro