Buna ziua

Ma numesc Anton Beatrice Alina si sunt studenta in anul I la masterul

Consiliere i Managementul carierei n domeniul profesional i tehnic , masterat din
cadrul Universitatii Politehnica din Bucuresti, Facultatea de Ingineria si Managementul
sistemelor tehnologice.
La cursul de Psihologie organizationala sustinut de dvs. in ziua de luni a fiecarei
saptamanii m-am inscris cu prezentarea unui referat legat de tema Psihologia sanatatii
ocupationale care ar trebui sa fie prezentat pe data de 13 noiembrie 2017. Din pacate,
programul meu de lucru ( lucrez ca profesor de psihologie si consilier scolar intr-un liceu din
localitatea Barlad ) nu imi permite ca sa fiu prezenta fizic la prezentarea acestui referat.
Va trimit referatul in cadrul acest e-mail si sper ca sa fie luat in consideratie la evaluarea
finala a acestui curs, dar si cu rugamintea ca intelegeti absenta mea motivata.

Va multumesc pentru intelegere si timpul acordat.

Cu respect,
Anton Beatrice Alina

Psihologia sn t ii ocupa ionaleeste o noudisciplinde granisituatla

emergena psihologiei sntii, psihologiei muncii / ocupaionalei a sntii
muncii.Studiazcaracteristicile psihosociale ale locurilor de munccare contribuie
la generareaproblemelor de sntate n cazul persoanelor care lucreaz.

Fenomenele demografi ce, sociale i economice au toate un impact asupra forei

de munc. Din perspectiva securitii i sntii, este important s se identifi ce
schimbrile curente i s se in pasul cu acestea. Pentru aceasta este necesar o
abordare holist pe termen lung.
Conform rezultatelor Sondajului privind fora de munc (2004), 194,5 milioane
de oameni (din populaia total de 377,5 milioane) aveau un loc de munc sau
erau implicai ntr-o activitate comercial. Dintre acetia:
44% erau femei;
10,6% aveau sub 25 de ani;
10,9% aveau ntre 55 i 64 de ani;
82,3% erau angajai cu norm ntreag;
17,7% erau angajai cu norm parial.

Rata de ocupare a forei de munc n UE-25, care indic proporia de persoane active din
populaia cu vrste cuprinse ntre 15 i 64 de ani, a atins 63,3% n 2004.
 Cele mai frecvente forme de antreprenoriat
Cele mai frecvente forme de antreprenoriat sau munca pe
cont propriu sunt: formele de activitate comerciala cu
licenta sau forma companiilor comerciale.
Principala diferenta ntre cele doua forme este ca un
comerciant (persoana fizica) face afaceri pe cont propriu si
are nevoie de asa-numita autorizatie comerciala, n timp ce
o companie (persoana juridica) face afaceri n contul
companiei, adica pentru toti patronii sai. Pentru a nfiinta o
astfel de companie este nevoie de autorizatia comerciala a
fondatorilor, ca si de un contract legal ncheiat ntre acestia.

ACTIVITATI CU AUTORIZATIE COMERCIALA

O activitate cu autorizatie comerciala este cea mai simpla
modalitate de a ncepe o afacere. Trebuie solicitata o
autorizatie comerciala care sa confere dreptul de a face
afaceri ntr-un anumit domeniu. Exista diferite cerinte
pentru urmatoarele tipuri de activitati comerciale (toate
necesita probitate):
Comert liber - nu este necesara o calificare specifica, ci
numai un extras de cazier judiciar (aceste activitati includ,
de exemplu, activitatea obisnuita de vnzare sau activitati
intermediare diverse etc.)
Activitati mestesugaresti - este necesara ucenicia sau alte
cursuri specifice de nvatamnt si pregatire profesionala sau
sase ani de experienta n activitatile sau ocupatiile
respective (printre acestea se numara, de exemplu
tmplaria, fieraria, activitatile mecanice, zidaria,
tinichigeria, serviciile cosmetice etc.)
Activitati reglementate - pe lnga calificarile adecvate
exista cerinte suplimentare definite n diverse regulamente
(acestea sunt activitati ca, de exemplu, contabilitatea,
montajul, repararea si controlul aparatelor electrice,
productia chimica, optica, serviciile de masaj, consilierea
psihologica etc.)
Tipurile de activitati de mai sus se numesc activitati
nregistrate. Solicitantul care ndeplineste cerintele
specifice depune documentele relevante la registrul
comertului, care elibereaza licenta comerciala.
Concesionari - pentru acestea sunt definite cerinte
(inclusiv calificari) prin legi si regulamente. n plus, pe
lnga nmatriculare, solicitarea necesita aprobarea din
partea unei anume autoritati administrative de stat (de
exemplu pentru schimbul valutar Banca nationala). n
cazul n care aprobarea este acordata, solicitantul primeste,
pe lnga licenta comerciala, asa-numita concesionare.
Printre exemplele de concesionari se numara: productia,
repararea, vnzarea si utilizarea de arme, furnizarea de
servicii de comunicatii, servicii de taximetrie etc.

ANTREPRENORIATUL N FORMA
NTREPRINDERILOR COMERCIALE (SOCIETATI
SAU PARTENERIATE COMERCIALE)
Cei care nu doresc sa faca afaceri singuri, ci doresc sa si
uneasca fortele si resursele financiare cu alti parteneri, lucru
care ar putea fi inevitabil n cazul n care costurile de
ncepere a afacerii sunt mari, au ocazia de a nfiinta o
societate comerciala. Cea mai frecventa este asa-numita
societate cu raspundere limitata (SRL). Fiecare partener
este obligat sa faca o depunere de capital de baza, din care
vor putea fi platite datoriile sau alte angajamente financiare
n cazul lichidarii societatii (acesta este motivul pentru care
raspunderea este limitata societatea este raspunzatoare
numai n limita capitalului de baza). Partenerii ncheie
contractul de parteneriat care mentioneaza, printre altele,
suma investita de catre fiecare partener si modul n care se
va face distribuirea profitului comun. O asemenea societate
cu raspundere limitata poate fi de asemenea nfiintata de
catre un singur partener. Exista si alte tipuri de societati
comerciale, ca de exemplu societatile pe actiuni,
companiile publice, parteneriatele anonime etc.
Detaliile sunt definite n Codul Comercial.
NAPOI

ntrebari la care trebuie dat un raspuns nainte de

 a ncepe o afacere
nainte de a ncepe propria afacere, fiecare ar trebui sa ncerce sa raspunda cinstit la cteva
ntrebari si sa si gndeasca de doua ori planul de afaceri.
Un grup de ntrebari priveste calitatile personale, gradul lor de satisfacere a cerintelor lucrului
pe cont propriu si desfasurarii unei afaceri :
Sunt cu adevarat pregatit sa ncep o afacere chiar daca aceasta ar putea sa mi
consume o mare parte din timpul meu liber, s-ar putea sa nu pot acorda suficienta
atentie familiei si m-ar putea costa mult timp, eforturi si probleme?
Am nervii destul de tari pentru a-mi asuma anumite riscuri si pentru a accepta o
relativa nesiguranta?
Sunt o persoana neglijenta si impetuoasa care trece la fapte fara a-si gndi foarte
bine actiunile, lucru care mi-ar putea provoca probleme?
Sunt capabil sa mi urmaresc obiectivele n mod riguros, fara a fi descurajat cu
usurinta de primul semn de dificultate? Sau sunt tipul de om care se lasa antrenat cu
usurinta de idei, dar rareori duce ceva pna la capat?
Sunt cu adevarat cu picioarele pe pamnt sau visez cu ochii deschisi?
mi pot administra timpul sau sunt ntotdeauna n ntrziere? Am probleme n
respectarea termenelor, sunt adesea n ntrziere?
Cnd fac ceva, sunt capabil sa mi organizez bine munca? Sau stilul meu de lucru
este haotic?

Ma descurc cu oamenii?

Ma descurc cu oamenii?
Un alt grup de ntrebari priveste afacerea n sine:
Stiu clar care este afacerea pe care intentionez sa o ncep, adica ce produse sau servicii doresc sa
ofer?
Am motive temeinice sa cred ca va exista destula cerere pentru aceste produse sau servicii? Nu
cumva acestea sunt deja furnizate de catre alte companii consacrate si poate de o calitate mai
buna dect as putea oferi eu?
Ideea mea este realista? Am luat n calcul toate posibilele dificultati care ar putea aparea?
Ct de solide sunt planurile mele din punct de vedere financiar? Am calculat, macar la modul
general, costurile necesare (si mi-am amintit sa pastrez o rezerva pentru posibilele mprejurari
neprevazute)? Pretul produsului meu va aduce o amortizare rezonabila a investitiei? Sau, n final,
voi pierde toti bani?
Pretul meu este competitiv? Nu cumva altii vnd mai ieftin acelasi produs sau serviciu?

Sunt oare persoana potrivita pentru a pune n aplicare acest plan? Am cunostintele de
specialitate si priceperea care ar putea fi necesare? Daca nu le posed pe acestea, sunt
capabil sa angajez (si sa platesc) o persoana care se pricepe?
NAPOI
 Activitati suplimentare necesare cnd conduci o
afacere

Un ntreprinzator de succes nu trebuie sa produca doar bunuri sau

servicii, el trebuie sa fie capabil si sa le vnda. Activitatile care au
ca scop vnzarea cu succes a produselor si serviciilor sunt
cunoscute sub numele de marketing.
Marketingul este un
subiect foarte bine dezvoltat, predat n scoli si la
multe cursuri de pregatire. Marketingul implica
multe subiecte, ca de exemplu cum sa faci un
studiu de piata, publicitate, negocieri de afaceri,
comunicarea cu clientii, planificarea si evaluarea
vnzarilor etc. Marketingul este o parte
importanta a oricarei afaceri de succes.

Un alt lucru necesar n conducerea unei afaceri este contabilitatea

si plata taxelor, a asigurarilor sociale si de sanatate. Este o
obligatie prevazuta de lege, iar nerespectarea regulilor atrage
penalizari si amenzi considerabile. Contabilitatea unei afaceri este,
de obicei, tinuta de contabili angajati de companie sau servicii de
contabilitate nchiriate.

ntreprinzatorul trebuie, desigur, sa respecte toate celelalte legi si

regulamente referitoare la afaceri, comert si activitati conexe.
Acestea sunt prevazute, n primul rnd, n Codul Civil, Codul
Comercial, Legea licentelor comerciale, dar si n Codul Penal. Daca
firma are angajati, Codul Muncii trebuie adaugat la aceasta lista. A
avea angajati implica, desigur, activitati suplimentare ca servicii
salariale si de personal, plata salariilor, plata asigurarilor
sociale si de sanatate (nu numai pentru sine, ci si pentru
angajati).

Un alt sector important este relatia cu o banca. Majoritatea

afacerilor utilizeaza servicii bancare. Unul dintre serviciile de baza
este mentinerea unui asa-numit cont curent, care poate fi deschis
la o banca de catre orice comerciant sau patron. Platile de la clienti
sunt primite n acest cont, iar ordinele de plata emise de catre
patronul firmei se fac din acelasi cont. Astfel, nu este necesar lucrul
cu numerar, iar platile multiple pot fi efectuate n mod simultan.
Banii sunt transferati dintr-un cont n altul, ambele parti
economisind timpul si munca inerente completarii mandatelor
postale sau predarii banilor, iar chitantele sunt generate automat,
ele reprezentnd documente contabile. Aceasta procedura fara
numerar implica emiterea de catre societate sau comerciant a unei
facturi pentru bunurile si serviciile furnizate si preturile acestora.
Pe baza acestei liste clientii (de obicei alte companii) trimit ordine
de plata bancii, care apoi transfera suma precizata din contul
clientului n contul firmei.

Un alt serviciu bancar important este furnizarea mprumuturilor

(loans). Multe afaceri aflate n faza de nceput au nevoie de
aparate si alte echipamente, spatii, materiale sau alte bunuri. Nu
toata lumea are bani suficienti pentru acestea si, de obicei, este
nevoie de mprumuturi. Un astfel de mprumut, sau credit, poate fi
luat de la o banca. Totusi, exista si neajunsuri. Pe de-o parte, rata
dobnzii, poate fi relativ mare, iar pe de alta, poate fi necesara
cu o anumita valoare, prin care banca
garantarea
se asigura ca mprumutul va fi returnat (ex. o
casa, un teren etc.). Proprietarul unei afaceri