APTITUDINILE

Aptitudinea este o insusire sau un complex de insusiri psihice si fizice care

asigura succesul, reusita intr-o activitate sau alta. Definitia subliniaza aspectul de
deficienta, de randament. Orice insusire sau proces psihic privit sub unghiul
eficientei devine aptitudine (de exemplu: memoria, spiritul de observatie etc.).

Unii autori numesc capacitate ceea ce am definit mai sus a fi aptitudine.

Intr-un dictionar de psihologie de mare circulatie se defineste aptitudinea ca fiind
“substratul constitutional al unei capacitati, preexistent acesteia. Singura
capacitatea poate fi obiectul evaluarii, aptitudinea fiind o virtualitate”. Aceasta
acceptie - care vede aptitudinea ca fiind innascuta - este proprie in buna masura
si a simtului comun. In cele ce urmeaza luam aptitudinea in continutul stabilit
prin definitia initiala data fara nici o referire la originea si formarea ei, pastrand
pentru componenta genetica termenul de (pre) dispozitie in sens de
potentialitate.

Experienta arata ca una si aceiasi aptitudine poate constitui o premisa a

reusitei in activitati diferite. Daca ne referim la anumite aptitudini profesionale,
dexteritatea manuala si a degetelor este implicata in asamblarea pieselor in
industria electronica, dar si in chirurgie; memoria chinestezica este o
componenta a reusitei in coregrafie, dar si in diferite ramuri sportive; spiritul de
observatie este cerut profesorului, dar si botanistului, scriitorului etc. O
aptitudine izolata nu poate sa asigure singura succesul intr-o activitate;
importanta este combinarea aptitudinilor, care permite compensarea unei insusiri
deficitare prin altele. E. Claparėde insista asupra structurii specifice a
aptitudinilor, rezultate din sinteza de procese si insusiri psihice. O buna memorie
poate compensa pana la un punct inteligenta, o judecata fina poate suplini un
deficit de informatie s.a.m.d. Unul si acelasi rezultat poate fi obtinut poate fi
obtinut prin mecanisme psihice diferite.

Talentul este combinarea originala a aptitudinilor asigurand prestatii

creative intr-un domeniu sau altul.

Prezenta unei aptitudini este indicata de usurinta cu care sunt invatate

cunostintele si deprinderile dintr-un anumit domeniu, de fatigabilitatea mai
redusa ca efect al muncii depuse, aplicarea reusita a informatiilor dobandite in
domeniul respectiv. Indiciul aptitudinii apare aici in usurinta de a invata, de a
profita de exercitiu intr-o anumita activitate. Aptitudinile constituie totodata prin
premise si rezultate ale invatarii. De aici dificultatea distinctiei dintre aptitudini si
deprinderi. Aceste deosebiri sunt reale si le evidentiem in continuare.