Professional Documents
Culture Documents
Cadru didactic:
Lect. Dr. Hoffman Dan
Student:
Cibotariu Alexandru
CEPA, 1a, Anul IV
Suceava, 2017
Cuprins
1
Noţiuni generale despre aplicarea actului normativ
Actul normativ reprezintă un act juridic emis de către o autoritate publică învestită cu
competenţe normative, după o anumită procedură şi care cuprinde norme juridice general-
obligatorii a căror aplicare poate fi adusă la îndeplinire şi prin forţa coercitivă a statului.
2
publice locale – ordine, hotărâri, dispoziţii (art. 80-82 din Legea nr. 24/2000, respectiv art. 45,
68, 106 din Legea nr. 215/2001 şi art. 26 din Legea nr. 340/2004).
Potrivit art. 58 alin. (1) din Legea nr. 24/2000, după intrarea în vigoare a unui act normativ,
pe durata existenţei acestuia, pot interveni diferite evenimente legislative, cum ar fi:
modificarea, completarea, abrogarea, republicarea, suspendarea sau altele asemenea.
Actele juridice sunt de două feluri: acte juridice normative şi acte juridice individuale.
Prin efecte juridice înţelegem drepturi şi obligaţii, a căror respectare este asigurată prin
forţa de constrângere a statului.
Conceptul de act juridic normativ defineşte toate formele sub care apar normele juridice
edictate de organele statului. Fiecare stat îşi stabileşte denumirea actelor juridice normative şi
competenţa organelor care le emit.
Actele juridice normative se emit de organele împuternicite ale Statului şi sunt manifestări
de voinţă prin care se dispune cu privire la modul cum să se desfăşoare anumite relaţii sociale,
iar în cazul nerespectării acestei dispoziţii, sancţiunile ce se aplică, de către cine, cui şi în ce
mod. Actele normative într-un stat unitar se aplică, de regulă, pe întreg teritoriul şi la toţi
subiecţii.
In orice stat, actele juridice normative au o ierarhie bine stabilită, adică o putere
dereglementare mai mică sau mai mare în raport de competenţa şi puterea de reprezentare
aautorităţii emitente.
Ca urmare, fiecare autoritate emite un anumit act normativ bine precizat în ierarhie din
punct de vedere al competenţei materiale, personale şi teritoriale pe care o are acel organ.
Cea mai generală clasificare a actelor normative este cea care le subîmparte în:
legi şi
acte normative subordonate legii.
3
Legea este un act normativ cu valoare juridică superioară, adoptat de Parlament, organul
suprem al puterii de stat. În categoria de legi intră:
Constituția României este legea fundamentală a statului român care reglementează, printre
altele, principiile generale de organizare a statului, drepturile, libertățile și îndatoririle
fundamentale ale cetățenilor și autoritățile publice fundamentale. Actuala Constituție a
României a fost adoptată în ședința Adunării Constituante din 21 noiembrie 1991 și a intrat în
vigoare în urma aprobării ei prin referendumul național din 8 decembrie 1991.
Constituția a fost revizuită în anul 2003 prin adoptarea Legii de revizuire a Constituției
României, aprobată prin referendumul național din 18-19 octombrie 2003, lege intrată în
vigoare la data de 29 octombrie 2003, data publicării în Monitorul Oficial al României.
Legea ordinară, adică acea lege care se votează de Parlament cu majoritate simplă (jumătate
plus 1 din parlamentarii prezenţi) reglementând celelalte domenii care nu intră în obiectul legii
organice.
O lege ordinară nu poate modifica o lege organică, nici nu poate contraveni acesteia şi
bineînţeles, Constituţiei. In vacanţele parlamentare, Guvernul este delegat provizoriu de
Parlament, printr-o Lege de abilitare, să emită ordonanţe obişnuite în anumite domenii, acte
normative cu putere de lege ordinară până la aprobarea sau respingerea lor de către Parlament.
Prin aceast tip de ordonanţă nu se poate modifica o lege organică şi bineînţeles nici
Constituţia. In cazuri excepţionale, de urgenţă, Guvernul poate emite ordonanţe de urgenţă prin
care se modifică legea, inclusiv cea organică, până la aprobarea sau respingerea acestora în
Parlament. Ca şi legile emise de Parlament, ordonanţele Guvernului pot fi atacate ca
neconstituţionale numai în faţa Curţii Constituţionale.
4
Pentru organizarea executării şi executarea în concret a legii, Guvernul emite
acteadministrative numite hotărâri care sunt subordonate ordonanţelor, legii ordinare, legii
organice şi Constituţiei. Evident, o hotărâre de Guvern nu poate fi contrară ordonanţelor
Guvernului şi deci,nici nu le modifică. Atunci când hotărârile Guvernului contravin legii pot fi
atacate în justiţie, putând fi anulate de Curtea de Apel, Secţia de Contencios administrativ.
În tehnica legislativă s-au instituit anumite părţi constitutive ale actelor normative. În
România normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative sunt instituite prin
Legea nr. 24/2000.
5
Legile au în general următoarele elemente constitutive:
să fie conscis şi
să exprime clar obiectul respectivei reglementări;
c) dispoziţiile sau principiile generale – stabilesc dispoziţiile sau principiile general valabile
pentru actul normativ în totalitatea sa;
6
Răspunderea juridică
Răspunderea juridică este un raport juridic între stat (organele sale reprezentative) şi
persoana care a săvârşit o încălcare de lege, care este obligată să suporte aplicarea faţă de ea a
măsurilor statale de limitare, prevăzute de sancţiunea normei încălcate, în scopul asigurării
stabilităţii raporturilor sociale şi al îndrumării membrilor societăţii în spiritul respectării ordinii
de drept.
Nu orice conduită umană are relevanţă din punct de vedere juridic, ci numai acele
comportamente care cad sub incidenţa normelor juridice.
licite sau legale – care sunt conforme normelor juridice. Conduita licită este exprimată
prin anumite acţiuni sau prin abţinerea de a săvârşi anumite acţiuni, care se încadrează
în limitele drepturilor şi obligaţiilor prescrise prin normele juridice. O particularitate
legată de încadrarea conduitelor licite este aceea că nu interesează motivele, care pot
avea multiple de cauze, pornind de la convingere şi sfârşind cu teama de pedeapsă, care
determină subiectul de drept la un atare comportament. Ca urmare, conduita licită este
dată de acţiunile sau inacţiunile conforme sau chiar determinate de normele juridice.
ilicite sau ilegale – care contravin normelor juridice. Conduita ilicită constă dintr-o
acţiune sau inacţiune contrară prevederilor normelor juridice, săvârşite de o persoană
care are capacitatea de a răspunde pentru faptele sale. În principiu, încălcarea
prevederilor normelor juridice atrage răspunderea juridică a persoanei vinovate.
7
Conţinutul raportului juridic este complex, dar în esenţă este format din:
8
Bibliografie
1. https://www.academia.edu/
2. https://ro.scribd.com/doc/96206945/Ierarhia-Actelor-Juridice-Suprematia-
Constitutiei