Sistemul Endocrin

Sistemul endocrin este alcatuit din totalitatea glandelor endocrine, ai caror produsi de
secretie sunt hormonii. Hormonii sunt mesageri chimici, eliberati direct in sange sau limfa care
ii transporta la celulele sau organele tinta unde se fixeaza de receptorii specifici din membranele
celulare.

Din punct de vedere clinic hormonii se clasifica in: adrenalina ( epinefrina ) si

noradrenalina ( norepinefrina ), polipeptide, glicoproteine, hormonal antidiuretic, insulina si
hormonal tireostimulant; steroizi: cortizolul, testosteronul.

Glandele endocrine sunt: hipofiza, tiroida, paratiroidele, suprarenalele, pancreasul,

gonadele ( ovarele si testiculele ), timusul si epifiza.

Hipofiza ( glanda pituitara )

Este situata la baza

encefalului, inapoia chiasmei optice,
in saua turceasca. Are forma si
marimea unui bob de fasole,
cantarind circa 0,5 grame. Este
formata din: corp neuronal, axonii
neuronilor secretori, eminenta
mediana, tija pituitara, lobul
posterior–neurohipofiza, lobul
intermediar, lob anterior–
adenohipofiza, capilare, artera
hipofizara superioara.

Adenohipofiza reprezinta 75 % din masa hipofizei. Parenchimul glandular are celule

ce secreta corticotropi ACTH, gonadotropi ( FSH, foliculostimulant, LH–luteinizant ),
somatotrop STH, tireotrop TSH, prolactina.

STH–somatotropina–hormon de crestere este secretat de celulele acidofile. TSH, ACTH,

FSH, LH–sunt secretati de celulele bazofile. Prolactina este hormon mamotrop secretat de
celulele acidofile.

STH–hormon de crestere, TSH–rol in stimularea glandei tiroidei, ACTH– stimularea

glandei suprarenale, FSH–stimularea secretiei de foliculina, LH–actioneaza asupra glandelor
sexuale, prolactina are rol in lactatie.
 Lobul intermediar reprezinta 2 % din masa hipofizei si are forma unei lame epiteliale
care, la adult adera strans la neurohipofiza, motiv pentru care este greu de delimitat. Secreta
hormonul MSH care stimuleaza secretia de melanina pigment ce da culoare pielii si parului.
Acest hormon se pare ca intervine si in procesele de sinteza a rodopsinei.

Neurohipofiza reprezinta 15–25 % din masa hipofizei si este format din lobul posterior
hipofizar si tractul hipotalamo–hipofizar ( tract nervos ). Cei doi hormoni antidiuretic ADH si
oxitocina sunt secretati de nucleii anteriori ai hipotalamusului, transportati prin tractul
hipotalamo–hipofizar in lobul posterior si, de aici eliberati in sange. Oxitocina este un hormon
peptidic cu 9 aminoacizi. Oxitocina intervine la nastere contractand uterul. Hormonul ADH are
rolul in reglarea activitatii renale.

Tiroida

Este cea mai mare glanda cu secretie interna a

organismului. Poarta numele dupa cartilajul
nepereche laringian in dreptul careia se afla.
Cantareste 30 de grame. E localizata in fata anterioara
a gatului intr–o capsula fibroasa numita loja tiroidei.
Este formata din 2 lobi laterali uniti intre ei prin
istmul tiroidian. Tesutul secretat e format din celule
epiteliale organizate in foliculi. Acestia sunt
formatiuni veziculoase continute in stroma
conjunctivo–vasculara a glandei. In interiorul
foliculior tiroidieni se afla un material omogen,
vascos numit coloid cu rolul de a depozita hormonii.
Coloidul contine tireoglobulina, forma de depozit a
hormonilor tiroidieni.

Tiroida este formata din: celule foliculare, coloid, foliculi. Tireoglobulina este o proteina
sintetizata de celulele foliculare al carei constituient principal este tirozina. Glanda tiroida
prezinta o vascularizatie foarte bogata. Secreta tiroxina, triiodotironina si calcitonina. Primii 2
sunt considerati adevaratii hormoni tiroidieni. Tiroxina si triiodotironina au rol de a stimula
arderile in organism si ajuta la cresterea si maturizarea scheletelui si creierului. Functia glandei
tiroidei este controlata de TSH. Calcitonina are rol in metabolismul calciului.

Paratiroidele
 Sunt 4 glande mici situate
cate doua pe fata posterioara a
lobilor tiroidieni in afara capsulei
acesteia. Sunt constituite dintr–o
stroma conjunctiva bogat
vascularizata si inervata si din
parenchim organizat in cordoane
celulare anastomozate.

Secreta hormonul PTH cu rol

esential alaturi de calcitonina in
mentinerea echilibrului fosfocalcic,
asigurand cresterea si dezvoltarea
normala a scheletului cu fixarea
adecvata a calciului in oase.

Glandele suprarenale

Sunt situate la polul superior al

rinichiului fiind format dintr–o
regiune corticala si una medulara,
diferita din punct de vedere
embriologic, anatomic si functional.

Zona corticala–este dispusa la

periferie si o inconjoara complet pe
cea medulara.Epiteliul secretor al
corticalei este dispus in 3 zone: zona
glomerulara se gaseste la periferie,
zona fasciculara se gaseste la mijloc,
zona reticulata se gaseste la interior
fiind in contact cu medulara.

Zona medulara–este formata din celulele mari de forma ovala, ce prezinta granule de
neurosecretie.

Corticosuprarenala secreta hormonii corticosteroizi derivati din colesterol de natura

lipidica.Rolul hormonilor steroizi este vital.In functie de actiunea principala exercitata de acesti
hormoni, ei sunt impartiti in 3 grupe: mineralocorticoizi ( reprezentantul principal este
aldosteronul, mai este corticosteronul.Sunt secretati in zona glomerulara ), glucocorticoizi (
reprezentati in special de cortizon si hidrocortizon.Sunt secretati in zona fasciculara ) si sexuali (
sunt reprezentati de androgeni, asemanatori celor secretati de testicul.Mai sunt hormonii
estrogeni si progesteron.)

Aldosteronul este un hormon care retine apa si sarea in organism.Hormonii

glucocorticoizi cu rol in glucogeneza: cortizolul, hidrocortizonul, care se elimina prin urina sub
forma de 17 hidrocetosteroizi ( 17 HCS ); hormonii mineralocorticoizi cu rol in mentinerea
echilibrului mineral; hormonii estrogeni si androgeni care sunt eliminati sub forma de 17
cetosteroizi ( 17 CS ).

Medulosuprarenala reprezinta portiunea medulara a glandei suprarenale.Este

considerata un ganglion simpatico de dimensiuni mari, deoarece contine neuroni postganglionari
simpatico care si–au pierdut axonii si secreta hormonii: adrenalina (epinefrina )–80 % si
noradrenalina ( norepinefrina )–20 %. Hormonii secretati de medulara se numesc
catecolamine.Cei 2 hormoni au efecte multiple.Epinefrina si norepinefrina in stari de tensiune
psihica, emotii puternice, secreta cand sunt crescute ce determina cresterea tensiunii arteriale si a
pulsului.

Pancreasul endocrin

Este implicat in controlul metabolismului

intermediar al glucidelor, lipidelor,
proteinelor, prin hormonii secretati si consta
din insulele de celule endocrine ( insulele
Langerhans ).

Pancreasul endocrin este format din:

coada pancreasului, corpul pancreasului,
canal pancreatic principal, canal accesor.In
cadrul corpului pancreasului intalnim acinii si insulele Langerhans.Insulina este un hormon
proteic ce contine 51 de aminoacizi fiind secretata sub forma unor precursori prin a caror
transformari successive rezulta insulina ce se depoziteaza la nivelul granulelor.

Glucagonul este un hormon proteic format din doua grame de aminoacizi ce secreta si el
sub forma unor precursori.Glucagonul–hormon hiperglicemiant, insulina–hormon
hipoglicemiant.

Gonadele
 Gonadele sunt organe feminine,
situate in pelvis si sunt formate din: corp
galben degenarat in absenta fecundatiei;
corp galben active–secreta estrogeni si
progesteron; foliculi primar; foliculi
maturi.Prezinta o dubla activitate.

Formarea foliculilor maturi si

ovulatia: fiecare ovar contine la nastere
cateva sute de mii de foliculi
primordiali.Dintre acestia, doar 300–400,
cate unul pe luna, incepand cu pubertatea
si terminand cu menopauza, vor ajunge la
maturatie.Procesul de crestere si maturatia
foliculara este ciclic.Ciclul ovarian este insotit de modificari la nivelul uterului, vaginului,
glandelor mamare.Durata medie a unui ciclu genital la o femeie este de 28 de zile si de aceea se
numeste ciclu menstrual.Dsitingem in cadrul ciclului ovarian doua perioade:

- preovulatorie care dureaza din ziua 1 pana in ziua a 14 a a ciclului.

- Postovulatorie care dureaza din ziua a 15 a pana in prima zi a menstruatiei, dupa care
ciclul se reia.Cresterea si maturarea foliculului sunt stimulate de FSH.Ovulatia si
formarea corpului galben sunt stimulate de LH.

Secretia interna a ovarului: peretii foliculului prezinta doua teci celulare, una interna si alta
externa.In perioada preovulatori, celulele tecii interne–externe.In perioada preovulatorie, celulele
tecii interne secreta hormonii sexuali feminini: estrogeni.Secretia acestor hormone este stimulata
de FSH si LH.

Testiculul endocrin si exocrin

Indeplineste in organism doua

functii: functia spermatogenetica–este
functia exocrina.Are loc la nivelul tubului
seminifer, incepand cu
pubertatea.Spermatogeneza este stimulata de
FSH.

Functia de secretie interna–celulele

intestinale testiculare Lezding secreta
hormonii androgeni, al caror reprezentant
principal este testosteronul.Testiculul secreta un procent redus de estrogeni.

Testosteronul este un hormon lipidic, cu structura steroica.Actiunea sa consta in

stimularea cresterii organelor genitale masculine si aparitia caracterelor sexuale secundare la
barbat.Are rol de glanda endocrina in prima parte a ontogenezei pana la pubertate.

Este o glanda cu structura mixta de epiteliu secretor si organ limfatic.Are o localizare

retrosternala.La pubertate involueaza fara a disparea complet.Este invelit intr-o capsula
conjunctiva din care pleaca septuri care il impart in lobuli.

Foliculul timic prezinta doua zone: zona corticala ( este formata din timocite care provin
din celule primordiale hematopoietice din maduva osoasa.Timocitele migreaza din timus in
organele limfoide periferice ) si zona medulara ( contine corpusculi Hassal formati din celule
turtite dispuse ca foitele de ceapa).

Timusul indeplineste doua functii importante: Limfopoieza–formarea limfocitelor T care

au rol in imunitate.Organ endocrin–secreta timocrescina care are un rol important in
metabolismul Calciului, in controlul cresterii scheletului si in dezvoltarea organelor sexuale.

Epifiza ( glanda pineala )

Este situata intre tuberculii cvadrigemeni

superiori si intra in componenta
epitalamusului.Are conexiuni cu epitalamusul,
formand impreuna cu el un sistem neurosecretor
epitalamo–hipofizar.

Contine celule gliale si fibre vegetative

simpatico.Celulele gliale secreta melatonina, un
hormon cu rol in dezvoltarea si cresterea
organismului, in metabolismul mineral, protidic si glucidic, in inhibarea dezvoltarii sexuale
precoce.Epifiza are legaturi stranse cu retina.Stimulii luminosi produc, prin intermediul nervului
simpatico, o reducere a secretiei de melatonina.In intuneric, secretia de melatonina creste,
formand functia gonadelor.

loading...