Professional Documents
Culture Documents
Capitolul 1
∆p
3
coeficient k= ∆r .
3
50000
k= 55000 . k= 0,96
LCWL =199,51 m
Lpp =195,12 m
Lmax =212,54 m
Bx = 30,24 m
D = 17,08 m
T = 12,09 m
Pagina 1 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 2 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Capitolul 2
Δr = 55000 tdw
Lmax r=221,4 m
LCWL r=207,83 m
Lpp r=203,26 m
Bxr = 31,5 m
Dr = 17,8 m
Tr = 12,6 m
Existând diferenţe între dimensiunile principale ale corpurilor celor două nave – de
referinţă şi de proiectat – se vor calcula coeficienţii de derivare corespunzători:
pentru dimensiunile longitudinale:
L CWL 199 ,51
CL = = = 0,959
L CWLr 207 ,83 ;
pentru dimensiunile transversale:
Bx 30,24
CT = = = 0,96
B xr 31,5
Pagina 3 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 4 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 5 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Capitolul 3
În practica exploatării navale este necesară cunoaşterea unei serii întregi de parametri
ce pot furniza date importante despre caracteristicile constructive şi evolutive ale corpului
navei în mediul marin în diferite condiţii de navigaţie. Pe baza planului de forme se pot
determina o serie întragă de astfel de parametri.
Astfel, o primă posibilitate este determinarea ariilor plutirilor drepte şi porţiunilor de
cuple transversale situate sub plutirea de maximă încărcare alese la întocmirea caroiajelor.
Teoretic, valoarea acestor arii se calculează cu ajutorul relaţiilor integrale următoare:
LWL / 2
AW = ∫y ⋅dx
-pentru ariile plutirilor drepte: −LWL / 2
T( z )
Ax = 2 ⋅ ∫ y ⋅ dz
-pentru cuplele transversale: 0
Se folosesc metode practice de calcul printre care se numără următoarele ,în vederea
determinării acestor arii cu ajutorul planului de forme:
Pagina 6 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
În proiectul prezentat s-a folosit metoda trapezelor ale cărei considerente de ordin
teoretic vor fi prezentate în cele ce urmează.
LCWL / 2
AWj =2 ⋅ ∫y ⋅ dx
j
−LCWL / 2 ; j = 0…m
Astfel, aria plutirii “j” va fi considerată ca egală cu dublul sumei ariilor trapezelor
generate pe caroiajul orizontalului de urma planului diametral, conturul plutirii “j” şi grupuri
de câte două semilăţimi de cuple succesive după axa Ox.
Pagina 7 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
unde: ∙ y0j + y1j + y2j + ….. + y(n-1)j + ynj = σj’ = suma necorectată a semilăţimilor
după axa Ox [m]
∙ ( y0j + ynj)/2 = corecţie [m]
∙ y0j + y1j + y2j + ….. + y(n-1)j + ynj − ( y0j + ynj)/2 = σj = suma corectată a
semilãţimilor dupã axa Ox [m]
∙ λ = distanţa dintre două cuple succesive [m]
3.2.2. Determinarea ariilor porţiunilor de cuple situate sub linia plutirii “m” (plutirea
de maximă încărcare ) :
Tm
Axim = 2 ⋅ ∫ y ⋅ dz
i
0 ; i = 0…n
Astfel, aria corespunzătoare cuplei “i” vor fi considerate egale cu dublul sumei ariilor
trapezelor generate pe caroiajul transversalului de urma planului diametral, conturul cuplei
“i” şi grupuri de câte două semilăţimi de cuple succesive după axa Oz.
Prin utilizarea valorilor obţinute din planul de forme, relaţia de calcul devine:
Pagina 8 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Volumul de carenă se poate obţine prin integrarea dupã axa Ox a valorilor Axm sau
prin integrarea dupã axa Oz a valorilor Aw.
Folosind prima varintă de calcul, se obţine pentru volumul de carenă ce se noteazã cu
VCWL sau Vm o relaţie de forma:
LCWL / 2
VCWL = Vm = ∫A
− LCWL / 2
xm ⋅dx
[m³]
VCW L = Vm = AW ⋅dz∫
0 [m³]
Pagina 9 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Datorita faptului ca nava este simetrică faţă de planul diametral, centrele suprafeţelor
plutirilor sunt conţinute în acest plan, deci componentele după axa Oy ale coordonatelor
acestora sunt nule. De asemenea, cotele centrelor plutirilor sunt egale cu cotele plutirilor
cărora le aparţin. În acest caz mai este necesară determinarea componentelor după axa Ox ale
coordonatelor centrelor plutirilor.
LCWL / 2
2
xF = ⋅ ∫
x ⋅ y ⋅ dx
AW −LCWL / 2
Având în vedere că: , particularizat pentru
fiecare plutire în parte se va obţine:
LCWL / 2
2
xFj = ⋅ ∫
x ⋅ yj ⋅dx
AWj −LCWL / 2
[m]
Pagina 10 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
λ n
xFj = ⋅ ∑xi ⋅ yij
σj i =0 [m]
Deci:
λ n n 1 n
xFj = ⋅ [ ⋅ ( ynj − y 0 j) + ( −1) ⋅ ( yn − 1j − yij) + ... +1 ⋅ ( y n2 + 1j − y n2 − 1j )− ⋅ ⋅ ( ynj − y 0 j)]
σj 2 2 2 2
t 1
xBj = ⋅[ Aw 0 ⋅ xF 0 +Aw1 ⋅ xF1 +.... +Awj ⋅ xFj − ⋅ ( Aw 0 ⋅ xF 0 +Awj ⋅ xFj )]
Vj 2
t 1
KB j = ⋅ [ AW 0 ⋅ z 0 + AW1 ⋅ z1 + ... + AWj ⋅ zj − ⋅ ( AW 0 ⋅ z 0 + AWj ⋅ zj)]
Vj 2
Calculele se realizează sistematizat, sub formă tabelară, prin înlocuirea termenilor din
relaţiile prezentate.
Pagina 11 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Valorile celor două coordonate ale centrelor de carenă pentru nava de proiectat sunt
prezentate în tabelele 4.1. şi 4.2.
Este suficientă integrarea dupã axa Oz a valorilor ariilor plutirilor AWj , utilizându-se
relaţia:
Tj
Vj = ∫0 AWj ⋅ dz
∆ j = γ a p ⋅a∇ j = γ a p ⋅aVj ⋅ k
Pagina 12 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Suprafeţele plutirilor navei, prin poziţia lor faţă de sistemul de axe considerat, dau
naştere faţă de axele longitudinale şi transversale ce trec prin centrele lor geometrice unor
momente de inerţie ce se calculează prin integrarea următoarelor relaţii:
LCWL / 2
2
ILj = ⋅ yj3 ⋅dx
3 −LCWL / 2 ∫
2 1
IL j = ⋅ λ ⋅[ y 0 j 3 + y1j 3 + ..... + ynj 3 − ⋅ ( y 0 j 3 + ynj 3 )]
3 2
Valorile calculate ale momentelor ILj sunt date în tabelul nr. 6.
LCWL
2
Iyj = 2 ⋅ ∫x ⋅ yj ⋅ dx
2
LCWL
−
2
2
Iyj = 2 ⋅ λ ⋅ [x0 2 ⋅ y 0 j + x1 2 ⋅ y1 j + ...... + x n2 − 1 2 ⋅ y n2 − 1 j + x n2 ⋅ y n2 j + x n2 + 1 2 ⋅ y n2 + 1 j + ..... +
1
xn − 1 2 ⋅ yn − 1 j + xn 2 ⋅ ynj − ⋅ (x0 2 ⋅ y 0 j + xn 2 ⋅ ynj)]
2
unde n = 20.
Ţinând cont de faptul că abscisele cuplelor sunt simetrice faţă de cuplul maestru, două
câte două, relaţia de calcul de mai sus devine:
n n
Iyj = 2 ⋅ λ3 ⋅[( ) 2 ⋅ ( y j + y j) + ( −1) 2 ⋅ ( y j + y
0 n 1 ) +..... +12 ⋅ ( y
n − 1j
n
2 − 1j +y n
)+
2 + 1j
2 2
1 n
+ 0 2 ⋅ y j − ⋅ ( ) 2 ⋅ ( y j + y j)]
n
2 0 n
2 2
Valorile momentelor Iyj sunt date în tabelele nr. 7.1, 7.2, 7.3, 7.4, 7.5, 7.6.
Pagina 13 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pentru calculul momentului de inerţie faţă de axa transversală ce trece prin centrul
geometric al plutirii se va scrie:
Valorile calculate pentru momentele de inerţie ITj sunt prezentate în tabelul nr. 8.
Pagina 14 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Urma intersecţiei dintre corpul navei şi planul diametral, prezentă pe scara Bonjean,
are scara înălţimilor dublă faţă de cea a lungimilor.
La determinarea volumului imersat al corpului navei se trasează pe diagrama astfel
rezultată urma plutirii sau a valului pe care se află nava şi se integrează pe lungime ariile
imerse ale cuplelor teoretice citite în dreptul intersecţiei dintre urma suprafeţei apei şi urmele
cuplelor pe diagramă.
Graficele de variaţie ale cuplelor pe înălţime se obţin prin integrarea după axa Oz a
semilăţimilor cuprinse între planul de bază şi cota pescajului de încărcare maximă citite din
planul de forme al navei şi prezentate în tabelul 1 precum şi a celor cuprinse între această
cotă şi cea corespunzătoare ultimei plutiri ce poate fi trasată până la înãlţimea de construcţie
cu condiţia echidistanţei t (t= 2,41m) dintre toate plutirile, pentru fiecare cuplă în parte. La
ariile rezultate astfel se mai adaugă şi ariile situate între ultima plutire echidistantă posibilă a
fi trasată şi înălţimea D+f. Înălţimea D+f se determină luând în calcul şi selatura cuplei a
cărei arie se determină ceea ce aduce punctul de intersecţie al conturului cuplei respective cu
urma planului diametral la o cota faţă de planul de bază superioară celei corespunzătoare
punctului de intersecţie al liniilor punţii şi bordajului cuplei respective.
Într-o primă etapă de calcul se realizează determinarea ariilor jumătăţilor de cuple
precum şi a momentelor statice ale jumătăţilor de cuple faţă de planele dimetral şi de bază al
navei.
Pentru ariile jumătăţilor de cuple se poate scrie:
Tm +k
ai 2
Axi = ∫ yi ⋅ dz +
2
⋅ [ y im + k + y i ( m + k ) a ] + ⋅ y i ( m + k ) a ⋅ f i
3
0 [m²];
Cele două momente statice se vor determina cu relaţiile:
t 1 ai
M zi ' = ⋅ [yi 0 2 + yi1 2 + ... + yim + k 2 − ⋅ (yi 0 2 + yim + k 2 )] + ⋅ [ yim + k 2 + yi ( m + k ) a 2 ] +
4 2 4
4
+ ⋅ y i ( m + k ) a 2 ⋅ fi
15
Pagina 15 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
2
t 1
My '=i ⋅ {0 ⋅ yi0 + 1⋅ yi1 + . .+ .(m + k) ⋅ yim + k − ⋅ [0 ⋅ yi0 + (m + k) ⋅ yim + k] +}
2 2
ai ai 2 3
⋅ [yim + k + yi(m + k)a]⋅ (Di − ) + ⋅ yi(m + k)a ⋅ fi ⋅ (Di + ⋅ fi)
2 2 3 8
Se determina aria şi momentele statice ale cuplelor întregi prin dublarea valorilor
obţinute pentru jumătăţile de cuple,în cea de-a doua etapă :
Axi = 2∙ Axi’ [m²]; Mzi = 2∙ Mzi’ [m³]; Myi = 2∙ Myi’ [m³]
În relaţiile prezentate s-au folosit următoarele notaţii:
- i = 0…n ;
- k = numărul de plutiri echdistante situate deasupra plutirii de maximă încărcare pe
cupla respectivă ;
- Tm+k = cota plutirii echidistante maxime ;
- yi(m+k) = semilăţimea în dreptul plutirii echidistante maxime pe cupla respectivă ;
- yi(m+k)a = semilăţimea în dreptul înălţimii de construcţie pe cupla respectivă ;
- Di = înălţimea de construcţie a cuplei respective
- fi = selatura cuplei respective.
Parametrii calculaţi pentru jumătăţile de cuple pot fi reprezentaţi pentru fiecare cuplă
în parte, suprapus, aşa cum este prezentat în acest proiect.Totodată, se realizează şi
construcţia grafică denumită “scara Bonjean” ce evidenţiază pe urma secţionării corpului
navei cu P.D. valorile ariilor suprafeţelor întregi ale cuplelor teoretice ale navei .
Calculul celor 3 parmetri corespunzători fiecărei cuple (jumătăţi de cuple) în parte se
poate face tabelar aşa cum apare prezentat în tabelele 10.1…….10.21 în calculul căror
coloane s-a considerat:
Pagina 16 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Capitolul 4
Destinaţia navei
Tipul navei
Dimensiuni principale
Deadweight
Deadweightul navei complet dotată, gata de exploatare şi cu marfă în apă de mare (se
consideră apa de mare ca având greutatea specifică 1,025 t/m3) la pescajul de eşantionaj de
12,09 m, pe chilă dreaptă, este de aprox. 50.000 tdw.
Pagina 17 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Capacitatea de încărcare
Pagina 18 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Tonaj registru
Motor principal
Raza de acţiune
Pagina 19 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Raza de acţiune este de aprox. 12800 Mm la aprox. 90% din puterea motorului
principal şi la viteza de serviciu. În condiţii speciale raza de acţiune poate fi mărită până la
16000 Mm.
Viteza
Clasificarea navei
Nava este construită sub supravegherea R.N.R. conform regulilor Bureau Veritas
1970 pentru clasa :
Sistemul de osatură
Pe spaţiul magaziilor de mărfuri s-a prevăzut osatură longitudinală în dublul fund şi la
punte. Osatura transversală s-a prevăzut în prova şi în pupa navei, la pereţii longitudinali ai
tancurilor superioare cât şi la bordaj pe întreaga lungime a navei.
Materiale
Corpul navei va fi construit din oţel Siemens Martin sudabil. Oţel de rezistenţă mărită
cu σc ≥ 30 kg/mm2 se va folosi pentru structura corpului în zona punţii şi fundului în
conformitate cu cerinţele Societăţii de Clasificare. Nici un perete structural despărţitor în
suprastructură şi rufuri nu va fi din oţel necertificat. Construcţia corpului este în întregime
sudată.
Pagina 20 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Dublu fund
Dublul fund ocupă zona cuprinsă între coastele C12 şi C219. Construcţia sa prevede
părţi laterale înclinate la un unghi de 450 şi chilă cheson pentru traseele de tubulaturi.
Sistemul de osatură al dublului fund este :
longitudinal ………. C44 — C219
celular ……………. C12 — C44.
Înălţimea dublului fund variază astfel:
1900 mm ………………………….. C44 — C219
2450 mm ………………………….. C12 — C40
descrescător (2450 – 1900 mm) …... C40 — C44.
Pereţii de acest tip sunt în număr de 9 la bordul navei fiind amplasaţi la : C12 , C44-
45, C62-63, C94-95, C112-113, C144-145, C162-163, C198-199, C219. Primii doi pereţi
precum şi ultimul din cei enumeraţi sunt de construcţie plană din foi de tablă de grosimi
corespunzătoare şi întărite cu profile laminate sau sudate. Ceilalţi pereţi sunt gofraţi, executaţi
cu gofre dreptunghiulare verticale. Pereţii de la C94-95, C112-113, C144-145 şi C162-163 au
baze trapezoidale extinse la 4800 mm deasupra dublului fund.
Plafonul chesoanelor şi bracheţii stringherilor pereţilor sunt înclinaţi.
Aceştia se întind în ambele borduri între C44 şi C219 fiind înclinaţi cu 300 faţă de
nivel. Din motive de înlesnire a descărcării mărfurilor în vrac transportate în tancurile de sub
punte, osatura pereţilor longitudinali ai acestor tancuri este de tip transversal.
Pagina 21 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Puţurile de lanţ sunt amplasate între coastele C219 şi C224 atât în Bb cât şi în Tb între
puntea teugă şi puntea intermediară. În regiunea fundului acestor puţuri spaţiile de drenaj vor
fi separate prin câte o tablă din oţel perforată. Este prevăzută o gură de vizitare din magazia
nostromului în interpunte.
Puţurile etanşe sunt :
puţul compartimentului pompe la C219 — C224
ieşirea de avarie din chila cheson la C148 — C149
puţ de acces şi ventilaţie în chila cheson la C45 — C46.
Distanţa între coaste variază pe lungimea corpului navei după cum urmează :
de la pupa la C14 …………… 600 mm
C14 — C178 ………………... 900 mm
C178 — C219 ………………. 700 mm
de la C219 la prova …………. 600 mm.
Coastele întărite sunt prevăzute în magazii şi compartimentul maşini fiind realizate
din profile sudate.
**Centura este rotunjită cu o rază de 800 mm fiind dispusă în zona de îmbinare a
punţii principale cu bordajul şi întinzându-se pe toată lungimea magaziilor.
Pagina 22 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Parapet este prevăzut pe puntea teugă şi pe puntea principală la pupa. Acesta are o
înălţime de aprox. 1100 mm fiind rigidizat cu montanţi dispuşi la fiecare două coaste. Pe
aripile punţii de comandă sunt prevăzuţi parapeţi cu paravânt.
Cele două nări de ancoră situate pe ambele bordaje au jumătatea superioară realizată
prin construcţie sudată din table de oţel cu flanşe la capete şi prag sudat pentru întoarcerea
ancorei, iar jumătatea inferioară este de construcţie turnată.
Pe corpul navei la pupa şi la prova sunt prevăzuţi şi ocheţi pentru vopsire.
Punţi şi interpunţi
Puntea principală
Poziţia acestora este indicată în planul general de amenajare având lungimea de 10,65
m şi lăţimea de 14,6 m. Înălţimea ramelor este de 2,05 m în planul diametral. Numărul total
al capacelor de magazie este de 10.
Punţi intermediare
11.Structura pupa
Etamboul este de construcţie sudată din table de oţel spre deosebire de etamboul
axului port-elice ce prezintă o construcţie turnată. Zona elicei este deschisă. Suporţii cârmei
sunt realizaţi din oţel turnat.
Pagina 23 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Structura prova
Construcţia etravei este în întregime sudată, cu rază mare de curbură şi bulb de etravă.
Suprastructuri şi rufuri
Teuga
Suprastructura pupa
Înălţimea etajului inferior este de 3 m în planul diametral iar cea a celorlalte etaje este
de 2,6 m. Curbura punţilor corespunzătoare acestor etaje este de 350 mm. Pereţii exteriori ai
suprastructurii sunt plani şi cu sudurile aliniate şi continui între tablele amplasate orizontal
sau vertical.
Coş fum
Este de construcţie sudată din table de oţel cu întărituri din profile laminate. Este
prevăzut cu gură de vizitare şi urechi pentru fixarea scaunului pentru vopsire.
Întărituri suplimentare
Pagina 24 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
14.1 Mobilier
Mobilierul este executat din panel de fag , lemn masiv , placaj de fag , HDS , furnir
estetic pentru finisare , etc.
Uşile de clasǎ sunt folosite pentru accesul din culoare , în încǎperile de locuit.Uşile
sunt de tip sandwich fǎrǎ prag.
14.3.1 Izolaţii
În situaţia în care la un perete este nevoie de izolaţie cu rol fonic , termic sau de
protecţie contra incendiului , se stabileşte urmǎtoarea ordine de prioritǎţi :
izolaţie pentru protecţia contra incendiului
Pagina 25 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
izolaţie termicǎ
izolaţie fonicǎ
15.1 Piturarea
15.3 Cimentarea
Pagina 26 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 27 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 28 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Instalaţia de stins incendiul cu apǎ are rolul de a asigura stingerea cu apǎ a incendiilor
de la bordul navei. Nava este dotatǎ cu o instalaţie deservitǎ de douǎ electropompe centrifuge
verticale cu debitul Q = 100 mc/h şi înǎlţimea de aspiraţie H = 80 mCA. Pentru cazurile de
avarie în compartimentul de maşini , nava este dotatǎ cu o motopompǎ de avarie centrifugǎ ,
verticalǎ având debitul Q = 80 mCA.
Instalaţia asigurǎ protecţia oricǎrui punct de pe navǎ cu douǎ jeturi de apǎ simultan.
Pagina 29 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
atelierul de piturǎ
compartimentul diesel-generatoarelor de piturǎ
Instalaţia de stins incendiul cu abur , aburire şi spǎlare tancuri are rolul de a asigura
stingerea incendiilor de la bordul navei.
Aceastǎ instalaţie foloseşte abur la presiunea de 0,7 MPa de la instalaţia caldarinei.
Instalaţia este prevǎzutǎ cu douǎ distribuitoare şi un amestecǎtor apǎ-abur.
16.10 Instalaţia de alimentare cu apǎ potabilǎ , apǎ tehnicǎ şi apǎ de mare a tuturor
consumatorilor de pe navǎ
Instalaţia are rolul de a asigura pentru pasagerii şi echipajul de la bordul navei apa de
spǎlare necesarǎ diferitelor scopuri respectând normele sanitare în vigoare.
Instalaţia cuprinde trei pǎrţi componente principale :
instalaţia de apǎ potabilǎ
instalaţia de apǎ tehnicǎ
instalaţia de apǎ de mare
Instalaţia are rolul de a furniza cantitatea necesarǎ de abur de serviciu la bordul navei.
Instalaţia asigurǎ alimentarea cu abur saturat la presiunea de 7 şi 3 bari.
La presiunea de 7 bari se alimenteazǎ :
preîncǎlzitoare combustibil greu
Pagina 30 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
preîncǎlzitoare motorinǎ
preîncǎlzitoare ulei
preîncǎlzitor motor principal
boiler apǎ tehnicǎ
distilator apǎ tehnicǎ
La presiunea de 3 bari se alimenteazǎ :
instalaţia de aer condiţionat
instalaţia de încǎlzire
separator santinǎ
amestecǎtor combustibil
încǎlzitor apǎ spǎlare separator
filtru combustibil
Pagina 31 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
bolţul cârmei – confecţionat din oţel forjat cu cǎmaşǎ din oţel inoxidabil
comandǎ şi indicatoare – comanda se face cu un telemotor electric
Nava este dotatǎ cu douǎ bǎrci de salvare de tip închis , una cu motor , amplasatǎ în
babord şi o barcǎ cu acţionare manualǎ amplasatǎ în tribord.
Nava mai este dotatǎ cu :
douǎ plute pneumatice de 12 persoane
o plutǎ de salvare de 20 persoane în tribord
o plutǎ de salvare de 12 persoane în babord
opt colaci de salvare
veste de salvare – amplasate în cabine şi în locurile de cart
dispozitiv de aruncare bandulǎ
Instalaţia asigurǎ scurgerea apei de pe punţile deschise. În locurile cele mai joase ale
punţilor sunt prevǎzute scurgeri care preiau apa începând cu puntea etalon şi conducând-o
pânǎ la puntea principalǎ.
17 Instalaţia de propulsie
Pagina 32 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Nava este propulsatǎ de un motor lent cuplat direct la o elice cu pale fixe.
Compartimentul maşini este amplasat în pupa navei .Pe înǎlţime compartimentul
maşini e împǎrţit de platforma 1 la 7000 mm de linia de bazǎ , platforma 2 la 10400 mm de la
linia de bazǎ şi de puntea principalǎ.
Energia electricǎ este furnizatǎ de 3 diesel – generatoare de 630 KVA.
Diesel – generatorul de avarie este un diesel – generator GEN 70/400 format din
motor diesel , generator electric şi cuplaj elastic.
Pagina 33 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Instalaţia de rǎcire cu apǎ dulce asigurǎ vehicularea în circuit închis a apei dulci , prin
intermediul cǎreia se efectueazǎ transferul de cǎldurǎ de la motoare la apa de mare.
Instalaţia conţine patru circuite independente astfel :
circuitul de rǎcire cilindri şi turbosuflante motor principal
circuit de rǎcire pistoane motor principal
circuit de rǎcire injectoare motor principal
circuit de rǎcire cilindri
Pagina 34 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Instalaţia de rǎcire cu apǎ de mare asigurǎ apa de mare necesarǎ evacuǎrii cǎldurii
rezultate din procesul de funcţionare al utilajelor din compartimentul maşini în scopul
menţinerii temperaturii acestora în limitele recomandate de constructor.
Instalaţia este deservitǎ de o singurǎ pompǎ de rǎcire dublatǎ de una de rezervǎ.
Instalaţia de aer comprimat este organizatǎ astfel încât sǎ fie realizate urmǎtoarele
funcţiuni :
lansarea motoarelor principale şi a diesel – generatoarelor
alimentarea cu aer comprimat pentru nevoi gospodǎreşti
purificarea aerului
alimentarea sirenelor
Pagina 35 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Nava este echipatǎ cu o linie de arbori dispusǎ în planul diametral şi este compusǎ din
:
arbore intermediar
arbore port – elice
lagǎrul arborelui intermediar
bucşe pentru tubul etambou
presetupe
elice cu pas fix
frânǎ
Pagina 36 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
18.2 Transformatoare
Pe navǎ sunt instalate patru transformatoare tip TTAN de putere 32 KVA cu raport de
transformare 3x380 / 3x220 V ; 50 Hz rǎcite cu aer.
Pagina 37 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pentru realizarea legǎturilor telefonice între diferite puncte ale navei , s-au instalat
douǎ grupe de telefoane :
a ) grupa telefoanelor de serviciu
b ) grupa de telefoane directe între timonerie şi postul de comandǎ şi control.
Pagina 38 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Se compun din :
instalaţia girocompas
instalaţia compas magnetic
instalaţia sondǎ ultrason de adâncime mare şi de adâncime micǎ
instalaţia loch magnetic
instalaţia radiogoniometru
instalaţia de radiolocaţie ( sistem ARPA )
instalaţie de navigaţie prin satelit
Pentru asigurarea legǎturilor radio cu alte staţii fixe sau mobile , nava a fost dotatǎ cu
urmǎtorul echipament radio :
Instalaţii de radiocomunicaţii ( UM , UI , US )
Instalaţia cuprinde :
emiţǎtor principal SSB , 1500 W cu comutator automat antene de emisie.
consolǎ radio
receptor de rezervǎ UM
magnetofon
staţie radio portabilǎ pentru barca de salvare
Instalaţia radiotelefon UUS
Pe navǎ s-a montat o instalaţie radiotelefon UUS cu banda de frecvenţǎ 156 – 162 Hz
cu 55 de canale.
Radiotelefoane portabile
Acestea asigurǎ uşurarea comunicaţiilor în timpul manevrelor şi a operaţiilor de
încǎrcare şi descǎrcare.
CAPITOLUL 5
Pagina 39 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
COMPARTIMENTAREA NAVEI
R.N.R. prevede considerarea ca lungime de calcul a navei valoarea maximă dintre Lpp
şi LCWL cu condiţia ca rezultanta obţinută să nu depăşească valoric mărimea 0,97⋅ LCWL.
Astfel, adopt:
L = 0,97 ⋅ LCWL =193 ,52 m
deci: a 0 = 0,867 m
Pagina 40 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 41 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
n n
MC10 ( Vk ) = λ2 ⋅[ ⋅ ( Axn − Ax 0) + ( −1) ⋅ (Ax ( n − 1) − Ax1) + ... +1 ⋅ ( Ax ( n2 + 1) − Ax ( n2 )−
− 1)
2 2
1 n
− ⋅ ⋅ ( Axn − Ax 0)] k
2 2
k =1,7
Pagina 42 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 43 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Capitolul 6
Pagina 44 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
6.1.1. Generalităţi
Instalaţia de ancorare are rolul de a asigura menţinerea navei la punct fix în condiţii
de siguranţă, indiferent de condiţiile hidrometeorologice şi de aspectul fundului mării şi de a
genera forţa necesară virării ancorei şi lanţului acesteia indiferent de adâncimea la care
acestea au fost imersate. Pe parcursul staţionării la ancoră, instalaţia de ancorare trebuie să
asigure preluarea forţelor de reacţiune provocate de acţiunea factorilor externi navei.
Asupra unei nave aflate „la ancoră” acţionează mai multe tipuri de forţe exterioare:
forţa exterioară datorată acţiunii vântului asupra părţii emerse a navei, forţa exterioară
produsă de valurile ce lovesc opera moartă a navei şi forţa exterioară produsă de acţiunea
curenţilor de apă în care staţionează nava. Însumarea acestor forţe exterioare duce la
obţinerea unei forţe rezultante cu componente pe orizontală şi verticală. Componenta
verticală este neglijabilă din punct de vedere valoric mai ales pe mare calmă. Componenta
orizontală este suficient de mare pentru a determina deplasarea navei în planul său de acţiune.
Din punct de vedere al echilibrului static, nava nu se va deplasa în plan orizontal sub acţiunea
rezultantei forţelor exterioare dacă acesteia i se va opune o forţă egală şi de sens contrar.
Această din urmă forţă trebuie asigurată de instalaţia de ancorare pe toată perioada utilizării
sale.
Forţa orizontală de echilibrare generată de instalaţia de ancorare nu poate fi produsă,
în lipsa unor elemente fixe la suprafaţa apei – mai ales în mare deschisă, decât prin crearea
unei legături mecanice directe cu fundul mării considerat fix. Legătura directă se realizează în
mod efectiv prin lanţul de ancoră şi ancora situată la capătul acestuia care coboară şi se
aşează pe fundul apei. Forţele de interacţiune dintre ancoră şi lanţul acesteia cu fundul apei au
drept componentă preponderentă forţa de frecare care trebuie să fie suficient de mare pentru a
asigura echilibrarea forţelor exterioare ce acţionează asupra navei. Forţa de frecare produsă la
nivelul fundului apei este transmisă navei prin lanţul de ancoră la nara ancorei ce o preia şi o
aplică corpului navei. Pentru ca forţele de frecare amintite să fie suficient de mari este
necesar ca asupra ancorei aşezată pe fundul apei să nu acţioneze nici o forţă verticală în afară
de cea arhimedică proprie. Suplimentar, forţa de frecare este mărită şi datorită afundării
ancorei în mâlul existent pe fundul apei precum şi prin coborârea (filarea) în apă a unei
lungimi de lanţ cât mai mari (de cca. 2÷3 ori mai mare) în raport cu cea impusă strict de
adâncimea apei în locul respectiv.
Pagina 45 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
În concluzie, prin utilizarea instalaţiei de ancorare, nava este este menţinută într-un
perimetru restrâns datorită legăturii flexibile dintre aceasta şi fundul mării.
În practică se pot utiliza, pentru nave mai mici, şi cabluri de oţel sau parâme în locul
lanţului de ancoră, mai ales când adâncimea apei este foarte mare. În funcţie de posibilităţi şi
nevoi, o navă poate fi dotată cu 2 până la 4 ancore din care 2 sunt situate la prova într-un bord
şi în altul.
Amenajarea instalatiei
Pagina 46 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Masa ancorei Hall fără fus reprezintă cel puţin 75% din masa totală a ancorei stabilita
de RNR.
Lanţul de ancoră-(stas 168-80)- este alcătuit din zale de un anumit calibru (grosime a
sârmei zalei – d) şi tip constructiv. Se deosebesc astfel zale terminale (au un calibru cu 20%
mai mare decât al zalelor normale şi intră în angrenare directă cu cheia de capăt a ancorei şi
cheia de prindere de corpul navei), zale vârtej (împiedică torsionarea lanţului), zale întărite
(plasate de o parte şi de alta a zalelor vârtej), zale de cuplare a cheilor de lanţ (zale Kenter) şi
zale obişnuite. Cheile de lanţ – cu lungimi cuprinse între 25 m şi 27,5 m – cuprind un anumit
număr de zale de lanţ, în mod obligatoriu impar. Lungimea totală a lanţului depinde de
adâncimea de ancorare (H) prevăzută pentru nava respectivă, astfel:
pentru H ≤ 25 m → Lltmin = 4⋅ H;
pentru 25 m ≤ H ≤ 50 m → Lltmin = 3⋅ H;
pentru 50 m ≤ H ≤ 150 m → Lltmin = 2,5⋅ H;
pentru 150 m ≤ H ≤ 250 m → Lltmin = 1,5⋅ H.
Ancora şi lanţul său reprezintă doar o parte din ansamblul instalaţiei de ancorare din
aceasta mai făcând parte şi dispozitivele de acţionare a lanţului (vinciuri de ancoră),
dispozitivele de frânare a lanţului (stopele de lanţ), nări de punte şi bordaj, tuburi de ghidare,
ghidaje pentru lanţ (situate pe punte cu rolul de a aşeza lanţul după o direcţie favorabilă
antrenării sale pe tamburii vinciurilor), puţ lanţ ancoră, dispozitiv de prindere a lanţului de
corpul navei.
Dispozitivele de acţionare a lanţului de ancoră -sunt de obicei de tipul vinciurilor sau
cabestanelor fiind antrenate, în mod uzual, de electromotoare de curent alternativ sau
continuu, excepţie făcând navele ce transportă produse petroliere la care acţionarea se face cu
maşini rotative cu aburi sau pneumatice. Acţionarea electrică prezintă avantajele unei puneri
în funcţiune mai rapide, randament ridicat, posibilitate de automatizare şi control de la
Pagina 47 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
distanţă. Legătura dintre axul motorului electric şi axul barbotinei cabestanului se face prin
intermediul unei transmisii mecanice în care sunt intercalate o frână electromagnetică (cu rol
de a bloca axul barbotinei în cazul dispariţiei accidentale a tensiunii de la bornele motorului
electric) şi un sistem reductor de tip melc – roată melcată sau de tip planetar. Aferente
acţionării electro-mecanice a cabestanelor (vinciurilor) sunt amplasate şi tablouri electrice de
acţionare, control şi reglaj al funcţionării motorului electric. Instalaţia de ancorare a navei de
proiectat este dotată cu un vinci de ancoră cu două seturi de tamburi şi barbotine antrenat de
un electromotor de curent alternativ cu rotor în scurtcircuit.
Stopele-au rolul de a fixa lantul in timpul marsului sau ancorari si de a proteja
mecanismul de lansare. Stopele asigura mentinerea in nara a ancorei la post in timpul
marsului sau mentin nava ancorata
Stopele sunt amplasate pe puntea instalaţiei – puntea teugă – având rolul de a asigura
frânarea şi chiar blocarea lanţului pe parcursul diferitelor manevre executate şi de a transmite
lanţului de ancoră acţiunea forţei rezultante exterioare ce se manifestă asupra navei. Se
deosebesc astfel stope de manevră şi stope de staţionare. Totodată există stope fixe şi stope cu
lanţ. Stopele sunt amplasate pe puntea teugă între mecanismul de acţionare al lanţului şi nara
de punte a tubului de ghidare din bordaj. Dimensionarea stopelor trebuie să ţină seama de
tensiunile maxime ce pot apărea în aceste dispozitive şi care nu trebuie să depăşească nivelul
de 40% din limita de curgere a materialului de construcţie a stopelor când ancora se află la
post şi 95% când trebuie să asigure frânarea lanţului pe perioada filării acestuia. Rezistenţa
materialului de execuţie al stopei trebuie să fie egală cu cea a materialului lanţului de ancoră.
Narile-sunt elementele instalatiei de ancorare prin care lantul, aflat pe barbotina
mecanismului de ancorare este introdus in putul lantului
Narile de punte se executa prin turnare, iar tuburile de ghidare prin sudare, ambele
fiind din otel.
Nările de punte şi bordaj împreună cu tuburile de ghidare reprezintă decupări în
puntea şi bordajul navei cu rolul de a permite virarea, filarea şi depozitarea lanţului de ancoră
la bordul navei. Forma constructivă şi poziţionarea acestor elemente sunt alese în aşa fel încât
să nu ducă la deteriorarea prin frecare sau încovoiere a zalelor de lanţ şi nici la ambarcarea
apei pe puntea navei la navigarea pe mare montată (sunt prevăzute capace pentru nări).
Totodată, poziţionarea nărilor de bordaj nu trebuie să permită atingerea bordajului de către
ancoră nici în cazul bandării navei sub un unghi de 50 într-un plan oarecare dar să faciliteze
aşezarea normală a ancorei în nară indiferent de poziţia acesteia la intrarea în nară. Nările ce
Pagina 48 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
intră în contact direct cu ancora sunt de construcţie turnată iar celelalte, precum şi tuburile de
ghidare, sunt de construcţie sudată.
Puturile lanturilor de ancora-au rolul de a depozita lanturile de ancora virate partial
sau total la bord. Pentru fiecare lant trebuie sa existe un put de lant.
În timpul marşului navei instalaţia de ancorare este inactivă fiind necesară astfel
existenţa la bordul navei a unor spaţii de depozitare pentru lanţurile de ancoră. Acestea sunt
concretizate de către puţurile lanţurilor de ancoră. Aşezarea lor la bordul navei este de
preferat a fi aleasă cât mai aproape de planul diametral al navei şi imediat în prova peretelui
de coliziune sau în pupa peretelui de presetupă. Acest lucru este necesar datorită maselor
relativ mari ale lanţurilor de ancoră ce pot influenţa stabilitatea navei în regim de oscilaţii pe
valuri. Formele şi dimensiunile puţurilor depind de lungimea şi calibrul lanţurilor de ancoră
fiind astfel alese încât să permită filarea uşoară a lanţului prin nara de punte şi aşezarea sa în
interior pe cale gravitaţională. Puţurile de lanţ sunt prevăzute în partea inferioară cu grătare
metalice sau din lemn destinate înlesnirii drenării apei, mâlului şi florei şi faunei acvatice ce a
aderat la lanţ pe perioada şederii sale în apă. Cheia de împreunare dintre lanţ şi corpul navei
este una specială, de construcţie demontabilă, având rolul de a permite în caz de blocare a
ancorei pe fundul apei desprinderea în condiţii de siguranţă a lanţului de navă şi abandonarea
sa definitivă.
Pe puntea instalaţiei sunt montate şi dispozitive de spălare a lanţului de ancoră cu
necesarul de apă asigurat de instalaţia de stins incendii cu apă.
Având în vedere importanţa instalaţiei de ancorare pentru asigurarea exploatării în
condiţii de siguranţă a navei, registrele de clasificare impun reguli privind normele
constructiv-funcţionale ale acestor instalaţii. Astfel R.N.R. prevede următoarele condiţii:
puterea electromotorului de acţionare a mecanismului de ancorare trebuie să asigure
ridicarea în mod continuu şi fără întreruperi a lanţului timp de 30 de minute la o viteză de
ridicare de cel puţin 9 m/min la o forţă normală de ridicare;
viteza de ridicare (virare) a ancorei nu trebuie să depăşească valoarea de 10 m/min iar
când ancora a intrat în nara de bordaj a instalaţiei viteza de virare nu trebuie să depăşească
valoarea de 7 m/min;
la desprinderea ancorei de fundul apei, forţa de tracţiune asigurată de electromotorul
de acţionare trebuie să fie cu 50% mai mare decât cea nominală pe o perioadă de minim 2
minute;
acţionarea mecanismului de ancoră trebuie să asigure ridicarea simultană a două
ancore suspendate liber, de la jumătatea adâncimii convenţionale a apei;
Pagina 49 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Funcţionarea instalaţiei este una relativ simplă, constând în două faze principale de
lucru: filarea şi virarea ancorei.
Filarea ancorei se face pe cale gravitaţională, fiind necesare şi suficiente deblocarea
stopelor lanţului şi decuplarea sistemelor de frânare ale axelor tobelor vinciurilor pentru ca
lanţul să înceapă să coboare sub acţiunea greutăţii ancorei (greutatea ancorei este de
aproximativ 50 de ori mai mare decât cea a unui metru de lanţ). Uneori este necesară şi
rotirea uşoară a vinciului pentru a duce la slăbirea lanţului şi declanşarea filării acestuia.
Virarea lanţului de ancoră presupune ambarcarea acestuia la bordul navei prin
intermediul dispozitivului de acţionare a lanţului. Funcţionarea electromotorului pe parcursul
Pagina 50 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
acestui proces cunoaşte mai multe etape determinate de variaţia tensiunilor din lanţ şi a
forţelor de tracţiune necesare la toba vinciului. Aceste etape sunt :
etapa I – tragerea navei pe lanţ – deplasarea navei către punctul de amplasare al
ancorei, lanţul de ancoră păstrându-şi forma de „lănţişor” dobândită pe parcursul repausului;
în această etapă este ambarcată la bordul navei porţiunea de lanţ excedentară ce s-a aflat pe
fundul mării pe perioada ancorării;
etapa II – aducerea navei deasupra ancorei – continuarea deplasării navei către
perpendiculara dusă prin punctul de amplasare al ancorei, lanţul apropiindu-se ca formă de
cea rectilinie verticală;
etapa III – smulgerea ancorei – are loc când lungimea lanţului imersat este egală cu
adâncimea apei – electromotorul trebuie să asigure o forţă de tracţiune maximă la tobă pe o
perioadă aproximată la cca. 60 s ; pentru a uşura sarcina motorului la smulgere, în cazurile
când ancora s-a înfipt în solul de pe fundul mării, poate fi utilizată şi instalaţia de propulsie a
navei când aceasta este pornită;
etapa IV – virarea lanţului de ancoră împreună cu ancora – forţa de tracţiune scade
proporţional cu porţiunea imersată a lanţului;
etapa V – introducerea ancorei în nară – forţa de tracţiune creşte cu cca. 25% faţă de
cea minimă caracteristică etapei IV.
În desen s-au mai utilizat următoarele notaţii: h = distanţa dintre nara de bordaj şi
suprafaţa apei; xt = distanţa dintre nara de bordaj a navei şi punctul de staţionare al ancorei pe
fundul mării (distanţa parcursă de navă); x = proiecţia după axa orizontală a porţiunii de lanţ
l; x1 = proiecţia după axa orizontală a porţiunii de lanţ l 1; Fa = forţa de ţinere a ancorei; T2 =
forţa de reacţie din partea acţionării (la nivelul nării de bordaj); T2` = forţa de tensiune din
lanţul de ancoră; T1`⋅ cosφ1 = T2`⋅ cosφ2 = ct. = componenta orizontală a tensiunii din lanţ; φ 1,
φ2 = unghiurile dintre planul orizontal (axa Ox) şi tangentele duse la lanţ în punctele O şi O 1;
Fext = componenta orizontală a forţelor exterioare aplicate navei.
Aceste etape distincte se concretizează în regimuri de lucru diferite pentru
electromotorul de acţionare a cărui funcţionare este comandată şi reglată în acest sens printr-
un controler ce comandă introducerea/scoaterea din circuitele de alimentare ale motorului a
unor rezistoare electrice corespunzător dimensionate pentru a aduce motorul în regimurile de
funcţionare amintite.
Pagina 51 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 52 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
suprafaţa proiecţiilor pe planul diametral ale suprastructurii şi tuturor rufurilor cu lăţimea mai
mare de 0,25⋅ B) [m2].
STAS LANŢ. Greutatea unui metru liniar de lanţ în aer se poate determina cu relaţia: q =
9,8⋅ 0,0215⋅ d2 [N/m]
Masa ancorei nu trebuie să fie mai mică decât valoarea Mamin = k(Na [kg], unde k
reprezintă un coeficient egal cu 3 pentru navele cu zonă nelimitată de navigaţie. Această
condiţie reiese din obligaţia ancorei de a păstra o legătură sigură între navă (lanţul de ancoră)
şi fundul apei. De obicei, masa ancorei este de cel puţin 50 de ori mai mare decât cea a unui
metru liniar din lanţul acesteia. Bineînţeles, greutatea ancorei va fi: Ga = Ma(g [N].
Valorile Gaapa şi qapa se pot determina cunoscând valorile acestor greutăţi în aer şi
înmulţindu-le cu un coeficient ce ţine cont de împingerea arhimedică exercitată de apă asupra
ancorei şi lanţului (β).
Deci: Gaapa = Ga( β ; qapa = q( β .
ρOL − ρapa
β=
Coeficientul β se calculează cu relaţia: ρOL . Pentru densităţile cunoscute
ale oţelului (7800 kg/m3) şi apei de mare (1025 kg/m3) rezultă pentru β valoarea: β ≅ 0,87.
Pagina 53 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 54 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
l 2 + (H + h ) 2
T2 = q apa ⋅
2 ⋅ (H + h ) [N];
Etapa I:
Pagina 55 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
(TI − q ⋅ ηnp ⋅ h np ) ⋅ R b
MI =
Cuplul motorului electric de acţionare: η mec ⋅ i [N⋅ m].
30 ⋅ l1 ⋅ i
tI =
Durata de desfăşurare primei etape: π ⋅ R b ⋅ n I [s].
Etapa II:
Odată cu terminarea virării porţiunii de lanţ aflate pe fundul apei forţa de tracţiune la
barbotină creşte datorită rezistenţei opuse de ancoră fapt pentru care nava este nevoită să se
deplaseze în continuare către verticala ancorei. Creşterea forţei de tracţiune este liniară, de la
valoarea TI la cea corespunzătoare smulgerii ancorei de pe fundul apei (TIII). Forţa TIII şi
turaţia nIII corespund debutului etapei a treia. În mod asemănător variază şi cuplul la axul
motorului electric al vinciului.
60 ⋅ (l − H − h ) ⋅ i
t II =
Timpul de desfăşurare al etapei a doua este: π ⋅ R b ⋅ (n I + n III ) [s].
Etapa III:
Această etapă corespunde exclusiv procesului de „smulgere” al ancorei. Forţa de
tracţiune necesară la barbotină prevede învingerea atât a forţelor de greutate ale ancorei şi
lanţului filat cât şi a celor de reţinere a ancorei pe fundul apei (Fa). Forţa de reţinere a ancorei
pe fundul apei nu poate fi precis calculată ea depinzând de o serie de factori de origine
complexă, totuşi ea este estimată în mod acoperitor ca fiind egală cu dublul greutăţii în aer a
ancorei. Se vor putea determina astfel următorii parametri:
forţa de tracţiune necesară smulgerii ancorei:
Pagina 56 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
2 ⋅ G a + G aapa + q apa ⋅ H + q ⋅ h
TIII =
ηnb [N];
cuplul la axul motorului electric (momentul necesar de smulgere):
(TIII − q ⋅ ηnp ⋅ h np ) ⋅ R b
M III =
ηmec ⋅ i [N⋅ m];
timpul de smulgere al ancorei (de repaus sub curent): tIII ≅ 60 [s].
Etapa a treia ia sfârşit în momentul în care ancora nu se mai află în contact direct cu
fundul apei când forţa de tracţiune şi momentul necesare scad la valorile TIV respectiv MIV.
Etapa IV:
La începutul acestei etape se înregistrează mărimile:
q apa ⋅ H + q ⋅ h + Ga apa
TIV =
forţa de tracţiune în lanţ la barbotină: ηnb [N];
cuplul la axul motorului de antrenare:
(TIV − q ⋅ ηnp ⋅ h np ) ⋅ R b
M IV =
ηmec ⋅ i [N⋅ m].
Lungimea lanţului aflat în apă scade continuu prin virarea cu viteză constantă
asigurată de vinciul de ancoră, fapt ce duce la scăderea uniform liniară a forţei şi cuplului
necesar la barbotină. La finalul etapei a patra (momentul în care ancora ajunge în dreptul nării
de bordaj), forţa şi momentul devin:
Ga (TIVf − q ⋅ ηnp ⋅ h np ) ⋅ R b
TIVf = M IVf =
ηnb [N]; ηmec ⋅ i [N⋅ m].
Durata celei de-a patra etape se poate calcula cu relaţia:
60 ⋅ (H + h ) ⋅ i
t IV =
π ⋅ R b ⋅ (n IV + n IVf ) [s]
Etapa V:
La intrarea ancorei în nara de bordaj forţele de frecare cresc substanţial datorită
forţelor de apăsare mult mai mari exercitate de ancoră pe suprafaţa interioară a nării de bordaj
fapt determinat de greutatea specifică net superioară a ancorei în raport cu cea a lanţului.
Astfel, forţa de tracţiune necesară la barbotina vinciului trebuie să crească, din momentul
intrării ancorei în nară şi până la aducerea ancorei în poziţia finală, cu un procent evaluat la
circa 25%. Prin urmare, la finalul etapei a cincea, se vor înregistra mărimile:
Pagina 57 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
1,25 ⋅ G a
TV =
forţa de tracţiune în lanţ la barbotină: ηnb [N];
(TV − q ⋅ η np ⋅ h np ) ⋅ R b
MV =
cuplul la axul motorului: η mec ⋅ i
Pentru a se evita eventualele deteriorări ale bordajului prin lovirea acestuia cu ancora
şi pentru diminuarea solicitării suplimentare a motorului odată cu creşterea forţelor de frecare
din instalaţie la intrarea ancorei în nară, viteza de virare a lanţului pe această perioadă este de
obicei limitată la maxim 0,05÷0,07 m/s.
Pagina 58 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Calculul motorului are în vedere determinarea solicitărilor maxime la care acesta este
supus în condiţii normale şi de avarie precum şi alegerea motorului din cataloagele
specializate.
Iniţial se calculează cuplul mecanic necesar a fi furnizat de către motor în cele mai
defavorabile situaţii posibile [4]:
cuplul necesar smulgerii ancorei de pe fundul apei:
( 2 ⋅ G a + G aapa + q apa ⋅ H + q ⋅ h ) ⋅ Rb q ⋅ ηnp ⋅ hnp ⋅ Rb
Msm = −
ηmec ⋅ ηnb ⋅ i ηmec ⋅ i [N⋅ m];
cuplul necesar virării ancorei de la o adâncime egală cu lungimea lanţului de ancoră:
(q apa ⋅ L lt + q ⋅ h + G aapa ) ⋅ Rb q ⋅ ηnp ⋅ hnp ⋅ Rb
MLlt = −
ηmec ⋅ ηnb ⋅ i ηmec ⋅ i [N⋅ m];
cuplul necesar virării a două ancore de la adâncimea H:
2 ⋅ (G aapa + q apa ⋅ H + q ⋅ h ) ⋅ Rb q ⋅ ηnp ⋅ hnp ⋅ Rb
Ma = −
ηmec ⋅ ηnb ⋅ i ηmec ⋅ i [N⋅ m].
Dintre cele trei momente se va lua în calcul momentul de valoare maximă (Mmax).
Deoarece pe parcursul situaţiilor amintite motorul se află în regim de suprasarcină,
pentru calculul cuplului nominal al motorului (Mn) se va utiliza relaţia:
M max
Mn =
λ [N⋅ m],
În ceea ce priveşte turaţia motorului, aceasta se poate determina prin prisma vitezei de
virare a lanţului. Turaţia nominală de calcul a motorului este:
Pagina 59 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
în care: Mn = momentul nominal al motorului [N⋅ m]; nnc = turaţia nominală de calcul
a motorului electric de acţionare [rot/min].
Cunoscând toate aceste caracteristici se alege din cataloagele specializate un motor
care să corespundă parametrilor calculaţi sau altora imediat superiori.
Pagina 60 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 61 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Etapa I:
Forţa de tracţiune la barbotină: TI = 425600 N. Cuplul necesar la axul motorului de
acţionare: MI = 2260 N⋅ m.
Etapa II:
Forţa de tracţiune la barbotină la sfârşitul acestei etape este: TII = 562990 N. Cuplul
necesar la axul motorului de acţionare: MI = 3004,3 N⋅ m. Aceste valori sunt cele maxim
înregistrate pe toată perioada procesului de virare a ancorei corespunzând începutului
smulgerii ancorei de pe fundul mării.
Etapa III:
Forţa de tracţiune la barbotină: TIII = 304920 N. Cuplul necesar la axul motorului de
acţionare: MIII = 1606,2 N⋅ m. Valorile corespund sfârşitului procesului de smulgere a
ancorei.
Etapa IV:
Forţa de tracţiune la barbotină: TIV = 129030 N. Cuplul necesar la axul motorului de
acţionare: MIV = 653,3 N⋅ m. Aceste valori se înregistrează în momentul ajungerii ancorei în
dreptul nării de bordaj.
Etapa V:
Pagina 62 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 63 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Instalaţia de ungere este destinată pentru a prelua, depozita, filtra si debita uleiul
pentru ungerea si răcirea tuturor organelor motorului care in timpul funcţionării, efectuează
mişcari relative in scopul micşorării pierderilor mecanice prin frecare si a reducerii uzurii.
Prevederi R.N.R.
1.POMPE DE ULEI
Cănd există un singur motor principal, trebuie să existe cel puţin două pompe de ulei
de ungere prin circulaţie. Una este principală si una de rezervă din care una poate fi acţionată
de motor. Trebuie prevazută
semnalizarea nivelului inferior minim admisibil in tancul gravitaţional si pornirea automată a
pompei de rezervă in cazul opririi pompei principale.
Trebuie prevăzute mijloace de control pentru verificarea trecerii uleiului prin lagărele
turbosuflantelor.
Pagina 64 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
3. TANCURI DE ULEI
Parametrii funcţionali
Pagina 65 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Dimensionarea tancurilor
Volumul de ulei din sistem, se determină prin admiterea numărului de circulatie, nc,
care arată de cate ori in decurs de o oră, intreaga cantitate de ulei va trece prin obiectul
ungerii.
Se adopta nc = 10
Qv = 326,66 m^3/h -- debitul pompei de circulatie
Pagina 66 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Răcirea uleiului se face cu schimbătoare de căldura prin suprafaţa realizată prin tevi.
Răcitor ulei mecanism motor
-debitul de căldură necesar
c1 = 1,12 -- coeficient de majorare a suprafetei de incălzire
k = 1200 kJ/m^2hgrd -- coeficient global de schimb de căldură
Cu = 2,033 kJ/kgK -- căldura specifică a uleiului
Q = Qv((u (Cu(( Tu1- Tu2 ) Q = 5,977(10^6 kJ/h
Dimensionarea pompelor
POMPA DE TRANSFER
Pagina 67 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
2. POMPA DE CIRCULAŢIE
DIMENSIONAREA TUBULATURILOR
d1 = (4S1/( d1=0.122 m
Suprafată de curgere :
S2 = Qptu/3600 v2 S2 = 0.009 m^2
Pagina 68 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Suprafaţa de curgere:
DIMENSIONAREA SEPARATOARELOR
Pagina 69 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
is = 1 ( numarul de separatoare
1.Văscozitatea
2.Densitatea
3.Punctul de inflamabilitate
4.Punctul de congelare
5.Punctul de tulburare
Pagina 70 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
6.Continutul de apă
8.Conţinutul de cocs
9.Cifra de saponificare
Se masoară prin cantitatea de KOH in mg/g necesar pentru a saponifica esterii si acizii
graşi liberi.
10.Cifra de iod
12.Onctuozitatea
13.Coroziunea
Pagina 71 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
14.Impurităţi mecanice
15.Aciditatea
16.Bazicitatea
17.Culoarea
18.Fluorescenta
19.Detergenţa
20.Dispersanţa
Pagina 72 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
21.Stabilitatea la depozitare
22.Proprietăţi antispumante
1. Descrierea instalaţiei
Instalaţia are rolul de a asigura aerul necesar consumatorilor din CM (motor principal,
diesel generatoare, caldarină etc.), si de a elimina aerul cald si gazele degajate de agregatele
şi instalaţiile din acest compartiment.
Pentru extractia aerului viciat din santina CM, separatoare si presa injectoare se
prevăd două ventilatoare axiale în construcţie antiexplozivă cu caracteristicile:
- debit: 31 000 m3/h;
- presiune: 63 mmCA.
Pagina 73 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pentru extractia aerului cald din zona DG, PCC si saht se prevăd două ventilatoare
axiale cu caracteristicile:
- debit: 31 000 m3/h;
- presiune: 63 mmCA.
Ventilatoarele de introductie aspiră aerul din exterior prin guri cu jaluzele reglabile. În
caz de incendiu toate gurile exterioare se închid , iar alimentarea ventilatoarelor se întrerupe
din afara CM.
Evacuarea naturală a aerului cald din CM se face prin guri cu jaluzele acţionate din
exterior, prevăzute în partea superioara a cosului de fum.
Pagina 74 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 75 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
2. Breviar de calcul
2.1.1. Generalităţi
Pagina 76 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
atelierul de sudură
b) grupuri sanitare
c) compartiment radar
d) compartimentul acumulatori
Aria F a secţiunii canalului de ventilaţie naturală nu trebuie să fie mai mică decât cea
determinată cu formula:
F = 2,9∙Q (cm2), însă nu mai mică de 40 cm2
F = 2,9∙50,6 = 146,74 cm2.
Se alege un canal de venţilatie cu F = 314 cm2.
Pagina 77 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
a) Diametrul conductei
Se cunoaşte:
- debitul total Qtot = 600 m3/h (0,166 m3/s)
b) Pierderile de presiune
Se calculează:
Pagina 78 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
HS = h = 5 mmCA
Pagina 79 din 80
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Numărul de schimburi pe oră s-a ales având în vedere cerinţele RNR si Solas:
n = 6 schimburi de aer pe oră calculat la 1/4 din volumul magaziei goale.
Qmag = n∙Vmag∙1/4 = 6∙20000/4 =30000 m3/h
Debitul de aer necesar ventilarii unei magazii este asigurat de doua electroventilatoare
tip VAP 710 NAE cu caracteristicile:
Q = 15000 m3/h
H = 30 mmCA
P = 4 kW
n = 1500 rot/min
Pagina 80 din 80