Iosif Alina Georgiana

CEP, anul II

The virtual geographies of social networks: a comparatoive analysis of Facebook,

LinkedIn and A SmallWorld - Zizi Papacharissi

Autoarea articolului pleacă de la premisa că spațiile virtuale, la fel ca cele fizice, generează
moduri particulare de interacțiune, aducând în prim plan câteva lucrări și studii realizate anterior,
relevante domeniului rețelelor de socializare.

De cele mai multe ori, membrii rețelelor sociale nu caută să își facă noi prieteni, ci doar sa
mențină legăturile pe care le au deja cu anumite grupuri sau persoane. Site-uri precum Friendster,
Facebook sau My Space au influențat în mod decisiv orientarea majorității platformelor de
socializare apărute ulterior. În fapt, toate acestea au la bază norme ale interacțiunii de zi cu zi,
adaptate la mediul online.

Arhitectura și orientarea platformelor de socializare influențează, printre altele, maniera în

care membrii acestora decid să dezvăluie anumite informații și să protejeze confidențialitatea
datelor. Utilizatorii site-urilor de socializare își crează propriile coduri de comunicare pentru a-și
manifesta acordul sau dezacordul cu privire la anumite subiecte. De asemenea, membrilor le este
permis de cele mai multe ori să împartă persoanele din listele de prieteni în funcție de criterii
culturale, sociale sau personale.

Examinând modul în care aceste platforme de socializare sunt adaptate la modurile

individuale de comunicare ale membrilor lor, autoarea analizează structura diferențiată a
Facebook, LinkedIn și ASmallWorld.

Având la bază simpla premisă de ”a funcționa”, nu neapărat de a fi un nou trend, după cum
relatează însuși fondatorul Marck Zuckerberg, Facebook este o platformă de socializare accesibilă
tuturor, limitată totuși de câteva aspecte, după cum remarcă autoarea, cum ar fi accesul la internet
sau alfabetizarea. LinkedIn reunește utilizatori cu interese profesionale comune, conectarea cu alte
persoane fiind posibilă pe baza unei relații pre-existente sau datorită unui contact comun, ceea ce
ce crește încrederea mutuală în rândul utilizatorilor. În fine, AsmallWorld se afișează ca o

1
Iosif Alina Georgiana
CEP, anul II

platformă de socializare cu caracteristici similare celorlalte, diferența fiind faptul că aceasta este o
comunitate privată, în care accesul se face doar pe baza unei invitații venite din partea unei
persoane care este deja membră, ceea ce o transformă într-o rețea de socializare cu caracter
exclusivist.

Cele trei platforme de socializare sunt analizate în contextul diversității mediilor

geopolitice, economice, sociale și culturale în care sunt utilizate. Așa zisă ”arhitectură” a site-urilor
de socializare este considerată a proveni din reunirea mai multor elemente: structură, design și
mod de organizare. Un studiu realizat pe o perioadă de 10 luni, care a inclus 600 de profile de
Facebook, aproximativ 300 de profile de LinkedIn și 100 de ASmallWorld și a vizat modul în care
conținutul, designul și structura site-urilor de socializare sunt implicate în crearea unor spații
sociale, profesionale sau exclusiviste. Studiul a scos la iveală patru teme dominante în jurul cărora
site-urile de socializare au fost construite sub aspectul unor spații sociculturale:

1. Confluența dintre public și privat

Mediul site-urilor de socializare se caracterizează prin abilitatea acestora de a elimina sau

de a reconfigura frontiera dintre public și privat. Acest lucru pune indivizii în situația de a-și ajusta
comportamentul astfel încât să respecte anumite norme considerate adecvate pentru anumite
împrejurări. Fiecare dintre cele trei rețele de socializare adoptă moduri diferite de a reda ideea de
public sau privat, acestea manifestându-se pe trei nivele, ceea ce le transformă în medii virtuale cu
caracteristici structurale distincte.

Primul dintre acestea vizează criteriile pe baza cărora indivizii pot deveni membri într-una
dintre cele trei rețele de socializare. În acest caz, distincția majoră este între Facebook, care nu
impune niciun criteriu de aderare, și ASmallWorld, la care se poate adera doar pe baza unei
invitații. Distincția dintre public și privat merge către al doilea nivel, unde este vizată posibilitatea
de a accesa profilele celorlalți membri. După cum știm, pe Facebook și LinkedIn profilele
membrilor pot fi vizualizate în principiu de orice alt membru, însă acestea le permit totodată
userilor să decidă cine le poate accesa profilul prin activarea funcției de ”Private Account”. La
polul opus, ASmallWorld deține un mod mai rigid de conectare cu alți membri; aceștia sunt
penalizați dacă încearcă să se conecteze cu alți membri care nu răspund solicitării lor. Astfel,
membrii ASmallWorld au posibilități limitate de a cunoaște persoane noi și de a intra în legătură
cu acestea. Spațiul privat al membrilor este protejat, în primul rând prin restricționarea

2
Iosif Alina Georgiana
CEP, anul II

interacțiunii. Ultimul nivel vizează măsura în care cele trei rețele de socializare oferă membrilor
lor posibilitatea de a determina care dintre componentele private ale profilelor lor rămân private,
care sunt dezvăluite și în ce condiții. Toate cele trei rețele de socializare adoptă o arhitectură care
funcționează în mod diferit și conduce, implicit, către moduri distincte de interacțiune.

2. Conceptul de ”self presentation” în spațiile publice și private

Diferențele pe care cele trei medii de socializare le manifestă în ceea ce privește ideea de
public și privat se reflectă mai ales asupra imaginii utilizatorilor. Principala metodă prin care
membrii rețelelor sociale se prezintă în fața celorlalți este afișarea prieteniilor. Facebook oferă
posibilitatea membrilor săi să decidă cine poate să vadă anumite aspecte ale profilelor lor. Prin
opțiunile structurale, cele trei rețele de socializare ghidează ciclul de gestionare a impresiilor.
LinkedIn pune la dispoziția membrilor săi anumite template-uri pentru crearea unei imagini care
să urmărească modelul unui CV; de obicei, fotografiile utilizate de membrii LinkedIn sunt de
similare fotografiilor de buletin. Spre deosebire de ASmallWorld, unde utilizatorii aleg să
folosească imagini care îi prezintă în cadre cosmopolite. Pentru crearea unei imagini, Facebook
pune la dispoziția utilizatorilor mai multe aplicații, fiind cea mai prietenoasă dintre cele trei rețele
de socializare din acest punct de vedere, ceea ce le dă posibilitatea membrilor să se afișeze în mai
multe ipostaze, în fața unei audiențe variate.

3. Afinitățile culturale, includerea și excluderea

În viața de zi cu zi, creionarea unei identități culturale se realizează prin exprimarea unor
afinități culturale care ne separă de cei cu afinități distincte și ne apropie de cei cu opinii similare.
În mediul online, aceste afinități pot fi exprimate prin like-uri sau dislike-uri, afilierea la anumite
grupuri sau afișarea anumitor preferințe.

În cazul LinkedIn, această platformă are la bază ideea de realizare a unei rețele
profesionale, incluzând peste 150 de industrii, însă aderarea presupune accesul la tehnologie,
precum și deținerea unei profesii corporatiste. Pentru membrii ASmallWorld, însăși includerea în
această rețea de socilizare le confirmă statutul și clasa din care provin. Facebook, pe de altă parte,
deține o largă deschidere către public. Asta face ca LinkedIn și ASmallWorld să furnizeze
membrilor săi oportunități reduse de diferențiere și afișare a individualității fiecăruia, prin prisma

3
Iosif Alina Georgiana
CEP, anul II

rigidității care le caracterizează. Nu același lucru poate fi spus despre Facebook, ai cărui membrii
au o mai mare libertate de exprimare.

4. Etanșeitatea, caracterul neoficial și dezvoltarea organică a normelor

comportamentale

Arhitectura siteurilor de socializare impune anumite norme comportamentale membrilor

lor. Cu o structură care le conferă o mare libertate de exprimare membrilor săi, Facebook le impune
acestora implicit și necesitatea unei atenții sporite în ceea ce privește interacțiunile pe care le
înregistrează, în funcție de indiciile primite din partea celorlalți, indicii care alcătuiesc un mediu
la care trebuie să se adapteze. ASmallWorld vine, bineînțeles, cu restricții în ceea ce privește
interacțiunea dintre membrii, din moment ce însăși aderarea la această platformă este limitată.
Rețeaua este, în mod voit, vagă în privința normelor comportamentale care trebuie aplicate.
LinkedIn este proiectat ca o platformă cu orientare profesională, fiind statică și mai puțin
interactivă, cu membrii care nu dețin un grad ridicat de flexibilitate.

CONCLUZII

În trasarea concluziilor, autoarea realizaează o analogie între Facebook și o casă de sticlă,

dorind să evidențieze structura vizibilă publicului larg pe care această platformă de socializare o
deține. La polul opus, celelalte două rețele de socializare, LinkedIn și ASmallWorld, cu arhitecturi
diferite, spații restrânse ce oferă posibilități de interacțiune spontană reduse. În același timp,
spațiile create se caracterizează prin faptul că sunt private, deschise doar unui public elitist sau
specializat.