Professional Documents
Culture Documents
ŞI MONTAJUL TABLELOR METALICE
PROFILATE LA EXECUTAREA INVELITORILOR
ŞI PEREŢILOR
INDICATIV C 172—88
Elaborate de:
INSTITUTUL DE CERCETĂRI ÎN CONSTRUCŢII ŞI ECONOMIA CONSTRUCŢIILOR
INCERC
1. PREVEDERI GENERALE
1.1. Prezentele instrucţiuni tehnice se referă la mijloacele de prindere şi la
procedeele tehnologice pentru prinderea şi montajul tablelor metalice profilate la executarea
învelitorilor şi pereţilor.
1.2. Prin mijloace de prindere, în cadrul acestor instrucţiuni, se înţeleg atât organele de
asamblare (şuruburi, nituri), cât şi uneltele cu care se execută operaţiile de montare (maşini de
găurit, maşini de înşurubat, unelte de nituit etc.)
1.3. Aceste instrucţiuni se aplică la executarea elementelor de închidereînvelitori şi
pereţi ale construcţiilor metalice din profile cu pereţi subţiri. La prinderea şi montajul tablelor
metalice profilate, se va ţine seama de soluţiile de alcătuire şi de detaliile de execuţie prevăzute
în proiectele tip precum şi în „Normativ pentru alcătuirea şi executarea învelitorilor la construcţii
(Indicativ C 3788).
1.4. Organele de prindere prevăzute în aceste instrucţiuni (şuruburi autofiletante pentru
tablă şi cele pentru metal, precum şi şuruburile obişnuite cu piuliţe) pot fi folosite şi pentru
prinderea panourilor ROMPAN, la realizarea închiderilor, conform detaliilor cuprinse în
instrucţiunile specifice.
2. MATERIALE
2.1. Pentru executarea învelitorilor şi pereţilor din tabla metalice profilate se
folosesc table cutate sau table ondulate.
2.2. Tablele cutate, la care se referă prezentele instrucţiuni sunt de tipul celor care se
execută la I.L.T. Galaţi, conform N.T.R. 9878 şi S.T.R. 54086, la Întreprinderea Metalurgica
Iaşi, conform caietului de sarcini 1678, şi la Întreprinderea : de tâmplărie metalică şi
produse pentru construcţii din materiale plastice Buzău, conform caietului de sarcini nr. 581.
2.3. Tablele ondulate sunt de tipul celor cu înălţimea ondulei de 30 mm sau mai mare
(STAS 202980).
3. ORGANE DE ASAMBLARE
3.1. Pentru prinderea tablelor, la executarea închiderilor cu tablă profilată, se pot
folosi: şuruburi autofiletante pentru tablă, nituri oarbe (P.O.P.), şuruburi autofiletante pentru me
tal, agrafe, şuruburi obişnuite fără piuliţe, bolţuri împuşcate sau şuruburi obişnuite cu piuliţe.
3.2. Organele de prindere se stabilesc de proiectantul construcţiei, în funcţie de
solicitările la care vor fi supuse, ţinând seama şi de dotarea executantului cu mijloace de
asamblare.
Aprobate de:
Elaborate de:
INSTITUTUL DE CERCETĂRI ÎN CONSTRUCŢII INSTITUTUL CENTRAL DE
ŞI ECONOMIA CONSTRUCŢIILOR INCERC CERCETARE, PROIECTARE ŞI
DIRECTIVARE ÎN CONSTRUCŢII
cu decizia nr. 26 din 4.IV.1988
3.3. Şuruburile autofiletante pentru tabla pot fi folosite atât la prinderea foilor de
tablă între ele, cât şi la prinderea acestora pe pane sau pe elementele de rezistenţă din profile de
oţel cu pereţi subţiri. Duritatea elementului de construcţie în care urmează să se formeze filetul
conjugat trebuie să fie mai mică decât duritatea şurubului autofiletant pentru tablă, în zona
filetului.
Se pot folosi şuruburi autofiletante pentru tablă cu cap hexagonal (STAS 9344/580), cu
cap înecat şi locaş cruciform (STAS 9344/680), cu cap înecat crestat (STAS 9344/286) sau cu
cap bombat cu locaş cruciform (STAS 9344/880), care se fabrică de Intr. Mecanică Mediaş.
3.4. Niturile oarbe (P.O.P.), pot fi folosite atât pentru prinderea foilor de tablă între ele,
cât şi pentru prinderea acestora pe elementele de rezistenţă din profile cu pereţi subţiri
(de până la 4 mm).
Se pot folosi niturile oarbe care se fabrică la întreprinderea Mecanică Mediaş, sub
denumirea de nituri combinate, conform N.I.F. 1181/280, N.I.F. 1181/380 şi N.I.F. 1181/480.
Asigurarea etanşeităţii, în zona de prindere, se poate realiza cu nituri de tipul celor prevăzute în
N.I.F. 1181/480, forma B.
3.5. Şuruburile autofiletante pentru metal pot fi folosite numai pentru prinderea
tablelor pe pane sau pe elementele de rezistenţă din profile de oţel şi numai dacă duritatea
elementului de construcţie în care urmează să se formeze filetul conjugat este mai mică decât
duritatea şurubului autofiletant pentru tablă, în zona filetului.
Se pot folosi şuruburi autofiletante pentru metal cu cap hexagonal sau cu cap înecat cu
locaş cruciform (STAS 1116180) care se fabrică la întreprinderea Mecanică Bacău.
Pentru montarea şuruburilor autofiletante pentru metal este suficient accesul pe o singură
faţă a elementului de închidere perete sau învelitoare.
3.6. Agrafele se folosesc pentru prinderea tablelor profilate pe elemente de rezistenţă de
tip I, L, T, U orientate în aşa fel încât agrafele respective să se poată sprijini pe una din mar
ginile acestora.
Agrafele se execută din oţel lat OL 37 de 30 x 3 mm şi au forma celor care se prezintă în
„Normativ pentru alcătuirea şi executarea învelitorilor la construcţii (Indicativ C 3788).
Întrucât tabla prinsă cu agrafe nu participă la preluarea solicitărilor din planul
elementului de închidere, adică nu se realizează efectul de şaibă, agrafele se folosesc numai la
executarea construcţiilor provizorii sau ca organ de prindere provizoriu pentru montaj.
3.7. Şuruburile obişnuite fără piuliţă pot fi folosite numai pentru prinderea tablelor pe
pane sau pe elementele de rezistenţă din profile de oţel.
Se folosesc şuruburi cu cap hexagonal filetate până sub cap (STAS 211785).
La folosirea şuruburilor obişnuite fără piuliţe este suficient accesul pe o singură parte a
elementului de închidere.
3.8. Bolţurile împuşcate pot fi folosite numai pentru prinderea tablelor pe elementele de
rezistenţă din profile de oţel care au grosimea pereţilor, iar zona pe care se face prinderea,
cuprinsă între 4 mm şi 11 mm.
Bolţurile M6x 10x30, care se fabrică la IMSadu conform NID 286778, pot fi folosite
pentru prinderea tablei profilate la executarea pereţilor despărţitori, pentru executarea prinderilor
ajutătoare în cazul în care prinderea definitivă se face cu alte organe, precum şi pentru executarea
închiderilor în cazul construcţiilor provizorii.
Duritatea elementelor de oţel pe care se face prinderea trebuie să fie mai mică decât
duritatea bolţurilor care se împuşcă adică, bolţurile trebuie să poată să zgârie locul în care se
împuşcă.
3.9. Şuruburile obişnuite cu piuliţe pot fi folosite atât pentru prinderea foilor de tablă
între ele, cât şi pentru prinderea tablelor pe elementele de rezistenţă ale închiderii.
Pentru prinderea tablelor între ele se folosesc şuruburi obişnuite filetate până sub capăt
(STAS 211785) cu piuliţe obişnuite (STAS 92276) sau cu piuliţe cu autoblocare (STAS 9851
76) iar pentru prinderea tablelor pe elementele de rezistenţă, în funcţie de grosimea elementelor
respective, pot fi folosite şi şuruburi obişnuite la care filetul nu ajunge până sub capăt (STAS
92069) cu piuliţe obişnuite sau cu piuliţe cu autoblocare.
3.10. La prinderea tablelor ondulate, atât între ele, cât şi pe elementele de
rezistenţă, este necesar ca sub capătul organului de prindere, pe fundul ondulei, să se pună o
şaibă cu faţa de aşezare cilindrică de tipul celor care se prezintă în anexa 1.
3.11. La prinderea tablelor cutate, atât între ele cât şi pe elementele de rezistenţă, cu
oricare dintre organele de prindere, în afara niturilor oarbe (P.O.P.) este necesar să se folosească
şaibe plate pentru metal (STAS 520080), ale căror tipodimensiuni se prezintă în tabelul. 11.
Şaiba se va aşeza între retezătura capătului organului de prindere şi tabla care se prinde.
4. PROTECŢIA ANTICOROSIVĂ
4.1. Tabla profilată se protejează anticorosiv, în funcţie de natura şi de agresivitatea
mediului în care se află construcţia respectivă, conform prescripţiilor tehnice în vigoare Instruc
ţiuni tehnice privind protecţia anticorosivă a elementelor de construcţii metalice C 13987
STAS 10166/177, STAS 10702/183, STAS 10702/280, STAS 722182, STAS 722284 şi
STAS 1012886.
4.2. Tabla profilată neagră se protejează anticorosiv prin vopsire.
4.3. Tabla profilată zincată, folosită în medii puternic agresive, poate să fie
protejată suplimentar prin vopsire.
4.4. Protecţia anticorosivă prin vopsire se execută parţial sau complet în ateliere
specializate.
4.5. Protecţia anticorosivă prin vopsire a zonelor de contact permanent dintre elementele
care se suprapun, la montaj, trebuie definitivată pe şantier imediat înainte de executarea
prinderii.
4.6. După prinderea şi montajul tablei profilate, se controlează starea protecţiei
anticorosive, se delimitează zonele cu protecţia deteriorată şi se remediază.
4.7. Curăţirea suprafeţelor cu protecţia deteriorată se face manual, folosind perii de
sârmă, diluanţi corespunzători şi deşeuri textile dacă suprafaţa este redusă, sau mecanizat,
folosind unelte portabile de curăţat, acţionate electric sau pneumatic, dacă suprafaţa este mare.
4.8. Aplicarea sistemului de protecţie prin vopsire, pe suprafaţa curăţată la gradul
stabilit, se face manual, folosind pensule sau role corespunzătoare, dacă suprafaţa este redusă,
sau mecanizat, folosind instalaţii de vopsit de joasă sau de înaltă presiune, dacă suprafaţa
este mare.
4.9. Dacă tabla profilată ajunge pe şantier protejată parţial (numai cu straturile primare
ale sistemului de protecţie prin vopsire), remedierea deteriorărilor şi definitivarea protecţiei an
ticorosive prin vopsire se face mecanizat.
4.10. Organele de prindere executate din oţel trebuie să fi protejate, din fabricaţie,
împotriva coroziunii prin zincare sau prin cadmiere electronică.
5. UNELTE, SCULE, DISPOZITIVE, UTILAJE PENTRU EXECUTAREA
LUCRĂRILOR DE ÎNCHIDERE CU TABLA PROFILATĂ
5.1. Pentru executarea lucrărilor de închidere cu tablă profilată se folosesc:
unelte şi scule pentru găurit;
unelte şi scule pentru înşurubat;
unelte pentru nituit cu nituri oarbe;
pistoale pentru împlântat bolţuri;
unelte şi scule pentru tăiat tabla si pentru polizat metale;
unelte pentru completarea şi remedierea protecţiei anticorozive prin vopsire;
utilaje şi dispozitive pentru ridicarea şi transportul tablei profilate;
utilaje de ridicare şi de susţinere pentru lucru la înălţime;
aparate şi dispozitive pentru verificare şi control.
5.2. Caracteristicile tehnice principale ale acestora, precum şi întreprinderile
producătoare se prezintă în anexa 2.
6. TEHNOLOGIA DE MONTARE A TABLELOR PROFILATE PE ELEMENTELE DE
REZISTENŢĂ
Generalităţi
6.1. La realizarea învelitorilor, precum şi la realizarea pereţilor, tablele se prind atât pe
elementele de rezistenţă, cât şi între ele.
La prinderea tablelor profilate pe pane, cuta sau ondula care se suprapune în zona de
margine a tablelor alăturate se prinde, de o parte şi de alta, cel puţin cu câte un organ de prindere
pe fiecare pană.
Pentru a evita suprapunerea a patru table, în zona de margine şi de capăt a foilor de tablă,
montarea trebuie să se facă conform anexei 3 sau 4; varianta optimă se va stabili în funcţie de
lungimea foilor de tablă, de posibilitatea de tăiere a foilor de tablă, pe direcţie longitudinală sau
transversală, precum şi de dimensiunile suprafeţei care trebuie închisă.
Dimensiunile găurilor de trecere în table, precum şi dimensiunile găurilor pentru
formarea filetului conjugat în pane, la executarea învelitorilor sau în elementele scheletului de
rezistenţă, la executarea pereţilor, se prezintă în anexa 5, dacă prinderea se face cu şuruburi
autofiletante pentru metal şi în anexa 7 dacă prinderea se face cu şuruburi pentru tablă.
Se recomandă ca prinderea dintre foile de tablă, cutată respectiv ondulată, să se execute,
pe cât posibil, la sol.
Executarea învelitorilor
6.2. Procedeele tehnologice prin care se realizează montarea tablelor pe pane, la
executarea învelitorilor, sînt determinate de felul organelor de asamblare, de sculele, de uneltele
şi de dispozitivele care se folosesc, precum şi de felul asamblărilor care trebuie să se obţină.
6.3. Înainte de a se începe montarea propriuzisă a tablelor pe pane este necesar să se
execute următoarele operaţii comune tuturor acestor procedee tehnologice:
a) Se verifică dacă panele satisfac următoarele condiţii:
pe suprafaţa de rezemare să nu fie corpuri ieşite în relief {capete de nituri sau şuruburi,
gusee, cordoane de sudură etc);
distanţa dintre reazeme, precum şi lăţimea acestora să corespundă proiectului;
protecţia anticorozivă a panelor să fie asigurată.
b) Se controlează tablele pentru ca:
lungimea tablelor şi dimensiunile profilului să corespundă proiectului;
să nu prezinte deformaţii ca urmare a transportului şi manipulării necorespunzătoare ;
să nu prezinte pete de rugină, zgârieturi sau discontinuităţi ale peliculei protectoare.
c) În cazul în care se prevede o protecţie anticorosivă suplimentară a tablei, suprafeţele de
contact dintre tablă şi pane precum şi suprafeţele marginilor care se suprapun se vor proteja
înainte de montare. Între tablele care se suprapun se va aplica cordonul de chit prevăzut pentru
etanşare.
d) Se vor ridica pachetele de tablă pe acoperiş şi se vor aşeza pe pane, cât mai aproape de
locul de montare, respectând sarcina admisă pe acoperiş. Greutatea pachetului şi modul de
aşezare a acestuia pe pane se va stabili de comun acord cu proiectantul.
Pentru ridicarea pachetelor de tablă pe acoperiş se pot folosi macaralele cu care sau
montat panele sau macarale mai uşoare care sunt mai economice.
Agăţarea pachetelor de tablă în cârligul macaralei se va face cu grinzi cu cabluri, fie cu
cabluri cu ocheţi, fie cu furci.
La folosirea cablurilor, zonele de contact cu colţurile pachetelor se vor proteja cu ajutorul
colţarelor.
e) Transportul pe acoperiş, de la locul de aşezare a pachetelor până la locul de montare,
precum şi aşezarea tablelor pe pane pe locul de montare se va executa manual de doi muncitori
dotaţi cu cleşti pentru tablă şi cu palmare.
f) Deplasarea muncitorilor, care fac transportul tablelor] pe acoperiş, se va face pe
scări sau pe podine de lemn.
g) Dacă foile de tablă au masa netă egală sau mai mare de 40 kg/buc, tabla se va ridica
pe acoperiş bucată cu bucată şi se va aşeza pe locul de montare cu ajutorul unei furci agăţate în
cârligul unei macarale uşoare.
6.4. Montarea foilor de tablă pe pane se va începe de la poala acoperişului din partea
opusă vânturilor dominante, conform anexei 6 şi prevederilor din „Normativ pentru
alcătuirea şi executarea învelitorilor la construcţii (indicativ C 37—88)"
6.5. Foile de tablă profilată vor fi dispuse cu generatoarea pe linia de cea mai mare pantă
a acoperişului, faţă de care, abaterea totală, raportată la lungimea pantei, nu va depăşi 3 mm/m.
6.6. Foile de tablă se vor petrece atât la capete cât şi pe lateral.
La foile de tablă ondulată, petrecerea se va face pe o jumătate de ondulă, pe creasta
ondulei, iar la foile de tablă cutată dimensiunile petrecerii laterale sunt funcţie de profilul
tablelor, iar prinderea se va face, de regulă, pe partea inferioară a profilului.
6.7. Montarea tablei pe acoperiş se va face pe vreme bună. Se va evita să se lucreze pe
timp de intemperii şi nu se va
începe lucrul dacă viteza vântului depăşeşte 7 m/s.
6.8. Numărul de organe de asamblare pentru prinderea unei foi de tablă pe pane sau pe
scheletul de rezistenţă, precum şi cel pentru prinderea tablelor între ele se va stabili prin calcul,
în funcţie de solicitarea asamblării respective.
În principiu, foaia de tablă ondulată se va prinde cu cel puţin trei organe de asamblare pe
panele de la capete şi cu cel puţin două organe de asamblare pe panele intermediare (Normativ C
3788), iar foaia de tablă cutată se va prinde pe pane cu câte un organ de asamblare pe fiecare
cută (anexa 6). Se va ţine seama şi de prevederile pct. 6.1.
După prinderea unei foi de tablă pe pane, se execută imediat prinderea ei laterală cu tabla
montată anterior şi numai după aceea se va trece la montarea unei noi foi de tablă.
6.9. În cazul în care, pentru asamblare se folosesc şuruburi pentru tablă, se vor executa
găurile filetului conjugat şi găurile de trecere, atât pentru prinderea pe pane, cât şi pentru
prinderea laterală şi apoi se va trece la montarea organelor de asamblare.
6.10. Distanţa dintre organele de asamblare pentru prinderea tablelor între ele va fi
de maximum 300 mm.
6.11. La terminarea zilei de lucru se va avea grijă să nu rămână pachete sau foi de tablă
libere pe acoperiş, iar tablele montate trebuie să fie definitiv asamblate. În zonele în care nu este
posibil să se facă asamblarea definitivă (capetele foilor de tablă de pe ultima pană), se va face o
asamblare provizorie pentru ca toate foile de tablă să fie asigurate împotriva vântului.
6.12. Prinderea tablelor profilate pe pane se va realiza prin folosirea unuia dintre
organele de prindere prezentate la pct. 3.1.
6.13. Prinderea tablei profilate pe pane, cu ajutorul agrafelor, se va executa în două faze.
În prima fază se va executa prinderea agrafelor cu foile de tablă, iar în faza a doua se va
executa montarea foilor de tablă pe pane şi se vor prinde tablele între ele.
6.14. Operaţiile principale pentru prinderea agrafelor pe foile de tablă se vor
executa la sol astfel:
trasarea găurilor din table pentru prinderea agrafelor (se va ţine seama de poziţia
reală a panelor);
executarea găurilor din table;
prinderea agrafelor pe table.
Fiecare agrafă se va prinde cu două organe de asamblare.
Agrafele folosite la prinderea tablei ondulate vor avea aripa superioară curbată la raza
fundului ondulei respective.
6.15. În faza a doua, se vor ridica tablele pe acoperiş, bucată cu bucată, folosind o furcă
agăţată în cârligul macaralei şi se va aşeza pe pane în aşa fel încât să se asigure petrecerea late
rală şi petrecerea de capăt, iar agrafele să se sprijine, cu partea de mijloc, pe pane.
După ce se va verifica aşezarea corectă a foii de tablă pe pane, se va trece la prinderea
laterală a acesteia cu tabla montată anterior.
6.16. Prinderea tablei profilate pe pane cu ajutorul şuruburilor pentru tablă se va face pe
fundul profilului.
Echipa de muncitori va lucra pe acoperiş, fără a avea nevoie de schelă suspendată sau de
platformă telescopică.
Operaţiile principale sunt următoarele:
aşezarea foii de tablă pe pane;
trasarea găurilor;
găurirea;
montarea şuruburilor pentru tablă.
Găurirea se va executa în două faze: în prima fază se vor executa găurile având diametrul
filetului conjugat, care în anexele 7 şi 8 este notat cu „d b” şi care este în funcţie de grosimea
panei „g” şi de diametrul şurubului folosit „d”. După ce sau executat toate găurile pentru
prinderea tablei pe pane, având diametrul "db", se va trece la faza a doua; se va deplasa foaia de
tablă în sus sau în jos, astfel încât găurile din tablă să nu fie deasupra penelor, după care se vor
lărgi găurile din tablă de la diametrul „dt” la diametrul „d t” care este funcţie de diametrul
şurubului folosit „d” şi a cărui valoare se prezintă în anexa 7.
Pentru montarea şuruburilor pentru tablă se va aşeza foaia de tablă pe locul de montare,
urmărinduse ca găurile din tablă să fie coaxiale cu găurile din pană şi se vor înşuruba şuruburile.
6.17. Pentru realizarea unei bune etanşeităţi, înaintea asamblării, şurubul pentru tablă va
fi introdus cu tija în miniu de plumb, în grund reactiv G 40450 sau întrun alt material
anticoroziv, iar între faţa de aşezare a şaibei şi tablă se va aşterne un strat din acelaşi material
de protecţie.
La prinderea tablelor ondulate se vor folosi şaibe cu faţa de aşezare cilindrică (anexa 1).
6.18. Pentru prinderea tablelor între ele cu şuruburi pentru tablă în găuri burghiate,
găurirea se va executa tot în două faze. În acest caz, fazele se vor executa concomitent, adică se
va executa faza întâi pentru prinderea pe pane şi faza întâi pentru prinderea tablelor între ele,
apoi se va deplasa foaia de tablă şi se va trece la faza a doua la lărgire, atât a găurilor pentru
prinderea pe pane, cât şi a găurilor pentru prinderea tablelor între ele.
Executarea găurilor pentru prinderea a trei table pe pane se va face conform anexei 8.
6.19. Prinderea tablelor profilate pe pane cu ajutorul şuruburilor obişnuite fără piuliţe se
poate face numai dacă grosimea aripii sau a adaosului sudat de aceasta pe care se face prinderea
este mai mare de 50% din diametrul nominal al şurubului care se foloseşte.
Echipa de muncitori va lucra pe acoperiş, executând următoarele operaţii:
aşezarea foii de tablă pe pane;
trasarea găurilor;
găurirea.
Se vor executa găurile pentru formarea filetului normal; pentru şuruburi M 6 se vor
executa găuri de Φ5 mm atât prin tablă, cât şi prin pane, după care se va da tabla la o parte pentru
a avea acces la găurile din pane;
filetarea găurilor din pane, cu unealta electrică portabilă de filetat;
lărgirea găurilor cir tablă, pentru a se ajunge la metrul găurii de trecere conform
STAS 333681. La folosire şuruburilor M 6, găurile din tablă se vor lărgi de la Φ 5 mm la
Φ 6,6 mm. Apoi se va aşeza tabla pe locul de montare urmărind ca găurile din tablă să fie
coaxiale cu găurile din pane;
montarea şuruburilor.
Se va monta şaiba corespunzătoare pe tija şurubului şi se va introduce şurubul în gaura
filetată. La prinderea tablelor ondulate se va folosi şaiba cu faţa de aşezare cilindrică (anexa 1)
iar la prinderea tablelor cutate se va folosi o şaibă elastică (STAS 1101378), sau o şaibă plată
pentru metal (STAS 520080).
Pentru realizarea etanşeităţii se va proceda ca la pct. 6.17.
6.20. La folosirea şuruburilor obţinute cu piuliţe obişnuite pentru prinderea tablelor
profilate pe pane este necesară o schelă suspendată sau o platformă autoridicătoare.
Operaţiile principale sunt următoarele:
aşezarea foii de tablă pe pane;
trasarea găurilor;
găurirea; se vor executa de pe acoperiş, găuri de trecere STAS 333681 atât în tablă cât
şi în pană;
montarea şuruburilor şi piuliţelor; muncitorul de pe acoperiş va monta pe şurub
şaiba corespunzătoare şi va introduce şurubul în gaură, aplicând în prealabil protecţii conform
pct. 6.17.
Muncitorul de pe schela suspendată sau autoridicătoare va monta piuliţa pe şurub cu
mâna liberă şi o va ţine, să nu se rotească, cu ajutorul unei chei fixe sau cu o cheie tubulară; în
timp ce muncitorul de pe acoperiş va executa înşurubarea completă cu o maşină electrică de
înşurubat sau cu o coarbă.
6.21. Procedeul de lucru, sculele şi dispozitivele la folosirea şuruburilor obişnuite
cu piuliţe cu autoblocare sunt cele de la pct. 6.20, cu deosebirea că în locul piuliţelor obişnuite se
montează piuliţe cu autoblocare.
6.22. Bolţurile împuşcate se folosesc la prinderea tablelor pe pane numai provizoriu, în
câteva locuri, până la prinderea definitivă cu alte tipuri de organe de prindere prevăzute în in
strucţiunile tehnice.
Echipa de muncitori va lucra pe acoperiş, executând următoarele operaţii principale:
aşezarea foii de tablă pe pane;
trasarea găurilor;
împuşcarea bolţurilor; dacă se folosesc bolţuri filetate care se împuşcă cu pistolul tip
PIB6 este necesar ca pe fundul cutiei, pe locul în care se face împuşcarea, să se aşeze o şaibă
din tablă zincată de 1...1,5 mm grosime.
Pătrunderea bolţului este corectă dacă zona de racordare a filetului cu tija pătrunde în
şaibă, fără ca spira inferioară a filetului să o strivească în zona de contact.
Reglarea pătrunderii bolţului împuşcat cu pistolul PIB—6 se va face prin încercări,
modificând poziţia bolţului în ţeava pistolului.
La folosirea bolţurilor împuşcate este necesar ca profilul de oţel în care se face
împlântarea să aibă grosimea cuprinsă între 4 mm şi 11 mm.
De asemenea, este necesar ca în momentul împuşcării bolţului, să se asigure contactul
între elementele care se asamblează.
Realizarea contactului se va face cu o prizmă de lemn, având profilul corespunzător, care
se va bate cu un ciocan de 3...4 kg; se vor lua măsurile corespunzătoare ca la executarea acestei
operaţii să nu se producă deformarea elementului (panei) pe care se face prinderea.
Pentru prinderea tablelor profilate pe elementele de rezistenţă se vor folosi numai bolţuri
zincate sau cadmiate.
6.23. Prinderea tablelor profilate pe pane cu ajutorul şuruburilor autofiletante pentru
metal se poate face dacă grosimea aripii panei, de care se face prinderea, este mai mare de 50 %
din diametrul nominal al şurubului care se foloseşte (vezi anexa 5).
Operaţiile se vor executa pe acoperiş în următoarea ordine:
aşezarea foii de tablă pe pane;
trasarea găurilor;
găurirea: se vor executa găuri pentru formarea filetului conjugat, atât în tablă cât
şi în pane, conform anexei 5, al căror diametre este în funcţie de adâncimea părţii găurii în care
se formează filetul conjugat şi de diametrul nominal al şurubului autofiletant care se foloseşte;
deplasarea foii de tablă de pe poziţie astfel încât găurile din tablă să nu fie deasupra
panelor;
lărgirea găurilor din tablă pentru a se ajunge la diametrul găurilor de trecere conform
STAS 333681 şi anexei 5;
aşezarea tablei pe poziţie astfel încât găurile din tablă să fie coaxiale cu găurile din
pană.
montarea şuruburilor autofiletante pentru metal; se va monta şaiba corespunzătoare pe
tija şurubului şi se va introduce şurubul în gaură folosind o şurubelniţă, o coarbă sau o maşină de
înşurubat.
La prinderea tablelor ondulate se va folosi şaiba cu faţa de aşezare cilindrică (anexa 1),
iar la prinderea tablelor cutate se va folosi o şaibă plată.
Pentru realizarea etanşeităţii se va proceda ca la pct. 6.17.
6.24. Prinderea tablelor profilate între ele, pe marginile laterale, la executarea
învelitorilor se va face prin folosirea unuia din următoarele organe de asamblare:
şuruburi pentru tablă;
nituri oarbe (P.O.P.);
şuruburi obişnuite cu piuliţe obişnuite;
şuruburi obişnuite cu piuliţe cu autoblocare.
6.25. La executarea învelitorilor, prinderea tablelor ondulate între ele se va face numai
pa creasta ondulei (Normativ C 37—88), iar prinderea tablelor cutate între ele se va face, de re
gală, pe fundul cutei (anexa 6).
6.26. Operaţiile pentru prinderea tablelor între ele, cu şuruburi pentru tablă, se
vor executa de pe acoperiş, corelânduse cu operaţiile pentru prinderea tablelor pe pane. Se vor
executa următoarele operaţii principale:
trasarea găurilor;
găurirea; în funcţie de modul de montare a şuruburilor pentru tablă se vor executa găuri
burghiate, conform anexei 10 sau găuri dornuite (adâncite) conform anexei 11.
Dacă tabla profilată are grosimea mai mare decât pasul filetului, găurile în care se va
realiza filetul conjugat al şurubului folosit se vor executa prin burghiere.
În acest caz, se vor găuri cele două table suprapuse cu găuri având diametrul „d b” după
care se va da tabla exterioară la o parte, iar găurile din aceasta se vor lărgi la diametrul „dt”
(anexa 10); se va reaşeza tabla pe locul de montare, urmărind ca găurile din cele două table să fie
coaxiale şi se vor monta şuruburile pentru tablă.
Dacă cele două table profilate, care se prind una de cealaltă, au împreună grosimea mai
mică decât pasul filetului şurubului folosit şi dacă prin apăsarea pe tabla exterioară se poate
realiza un contact bun cu tabla interioară, atunci găurile de prindere se vor executa prin dornuire
în ambele table. Astfel, apăsând pe tabla exterioară pentru a o aduce în contact cu tabla
interioară, folosind un dorn cu vârful ascuţit, se va executa în ambele table o gaură de diametrul
„dd” (anexa 11) după care se va monta şurubul pentru tablă. Numai după montarea şurubului
respectiv se va trece la executarea unei noi găuri folosind acelaşi procedeu.
Dacă tabla profilată are grosimea mai mică decât pasul filetului, dar mai mare decât
jumătatea acestuia, gaura pentru filetul conjugat se va executa prin dornuire numai în tabla in
terioară, iar în tabla exterioară gaura de trecere se va executa prin burghiere.
În acest caz, folosind un dorn ascuţit se va marca centrul găurilor perforând ambele table.
Se va da tabla exterioară la o parte şi se vor executa găurile de trecere la diametrul „dt”, iar în
tabla interioara se vor executa găurile pentru filetul conjugat „d d” (anexa 10). Se va reaşeza tabla
exterioară peste tabla interioară astfel încât găurile din cele două table să fie coaxiale şi se vor
monta şuruburile pentru tablă:
montarea şuruburilor pentru tablă; se va introduce şurubul în gaură şi se va înşuruba cu
o maşină de înşurubat; înainte de montarea şurubului se va asigura etanşeitatea conform pct.
6.17.
6.27. Pentru folosirea niturilor oarbe, operaţiile principale se execută de pe acoperiş,
astfel:
găurirea; găurile se vor executa la diametrul prevăzut în anexa 9;
nituirea; se va executa folosind nituri P.O.P. cu capătul tijei reţinut, a căror lungime este
în funcţie de grosimea tablelor care se prind şi este prevăzută în anexa 9.
Înainte de a începe, atât operaţia de găurire, cât şi operaţia de nituire, este necesar să se
asigure contactul între elementele care se prind. Totodată, este necesar ca operaţia de găurire să
se execute în paralel cu operaţia de nituire, adică, după executarea unei găuri, se va monta nitul
P.O.P., şi numai după aceea se va trece la executarea găurii următoare.
6.28. Pentru folosirea şuruburilor obişnuite cu piuliţe obişnuite este necesară o schelă
suspendată sau o platformă autoridicătoare; se vor executa următoarele operaţii
principale:
trasarea găurilor;
găurirea; se va executa de pe acoperiş cu o maşină de găurit, prin ambele table, găuri de
trecere;
montarea şuruburilor şi piuliţelor; muncitorul de pe acoperiş va monta pe şurub
şaiba corespunzătoare şi va introduce şurubul în gaură, asigurând în prealabil etanşeitatea
conform pct. 6.17.
Muncitorul de pe schela suspendată sau autoridicătoare va monta piuliţa pe şurub cu
mâna liberă şi apoi o va ţine să nu se rotească, cu ajutorul vinei chei fie sau tubulare, în timp ce
muncitorul de pe acoperiş va executa înşurubarea completă cu o maşină de înşurubat sau cu o
coarbă.
6.29. Procedeul de lucru, sculele şi dispozitivele pentru folosirea şuruburilor
obişnuite cu piuliţe cu autoblocare sunt cele de la pct. 6.28.
Executarea pereţilor
6.30. Montarea tablelor profilate pentru executarea pereţilor se va face prin acelaşi
procedeu tehnologic ca la montarea tablelor profilate pentru executarea învelitorilor, avânduse
în vedere următoarele:
a) Se va verifica dacă scheletul de rezistenţă, pe care urmează să se monteze tabla
profilată, satisface următoarele condiţii:
tălpile tuturor profilelor unui perete să fie în acelaşi plan;
pe suprafaţa de rezemare să nu se afle corpuri ieşite în relief (capete de nituri sau
şuruburi, gusee, cordoane de sudură etc.);
forma şi dimensiunile profilelor pe care urmează să se prindă tabla, precum şi distanţa
dintre aceste profile să corespundă celor prevăzute în proiect;
protecţia anticorozivă a scheletului de rezistenţă să fie asigurată.
b) Se vor controla tablele profilate pentru ca:
ferma şi dimensiunile foilor de tablă profilată să corespundă proiectului;
să nu prezinte pete de rugină, zgârieturi sau discontinuităţi ale peliculei de protecţie;
să nu fie deformate.
c) În cazul în care se prevede o protecţie anticorozivă suplimentară a tablei, suprafeţele
de contact dintre table şi scheletul de rezistenţă, precum şi suprafeţele marginilor care se su
prapun, se vor proteja înainte de montare.
d) Se vor aduce pachetele de tablă la baza obiectului, cât mai aproape de verticala
locului de montare.
6.31. Montarea foilor de tablă pe scheletul de rezistenţă se începe de jos în sus,
astfel încât foaia superioară să se petreacă peste foaia inferioară.
6.32. La executarea pereţilor exteriori, montarea tablelor se va începe de pe latura opusă
vânturilor dominante, conform anexei 12.
6.33. Prinderea tablelor, atât pe scheletul de rezistenţă, cât şi între ele (petrecerile
laturilor), se va executa pe fundul profilului.
6.34. Numărul de organe de asamblare pentru prinderea foilor de tablă între ele,
precum şi pentru prinderea acestora pe elementele de rezistenţă se va stabili prin calcul, în
funcţie de solicitarea asamblării respective.
În principiu foaia de tablă ondulată se va prinde cu cel puţin trei organe de asamblare pe
elementele de rezistenţă de la capete şi cu cel puţin două organe de asamblare pe elementele de
rezistenţă intermediare, iar foaia de tablă cutată se va prinde pe elementele de rezistenţă cu cate
un organ de asamblare pe fiecare cută.
Distanţa dintre organele de asamblare pentru prinderea tablelor între ele va fi de
maximum 600 mm la pereţii exteriori şi de maximum 1200 mm la pereţii interiori (anexa 12).
6.35. În funcţie de organele de asamblare care se folosesc, montarea tablelor profilate pe
scheletul de rezistenţă se poate face fie de pe două schele, una montată în faţa peretelui şi cea
laltă în spatele peretelui, fie de pe o singură schelă montată în faţa peretelui.
6.36. Prinderea tablelor de pe o singură schelă montată în faţa peretelui, se va face
prin folosirea unuia din următoarele organe de asamblare:
agrafe;
şuruburi pentru tablă;
şuruburi obişnuite fără piuliţe;
bolţuri împuşcate;
nituri oarbe (P.O.P.);
şuruburi autofiletante pentru metal.
6.37. Prinderea tablelor de pe două schele, montate cate una pe fiecare parte a
peretelui, se va face prin folosirea unuia din următoarele organe de asamblare;
şuruburi obişnuite cu piuliţe obişnuite;
şuruburi obişnuite cu piuliţe cu autoblocare.
Procedeele tehnologice, sculele şi dispozitivele care se folosesc la prinderea tablelor pe
scheletul de rezistenţă pentru executarea pereţilor, sunt similare cu cele prevăzute la prinderea
tablelor pe pane pentru executarea învelitorilor, cu deosebirea că la executarea pereţilor,
manipularea foilor de tablă, se va executa cu un graifer.
6.38. Prinderea tablelor între ele se poate realiza de pe o singură schelă montată în faţa
peretelui sau de pe două schele, una montată în faţa peretelui şi cealaltă montată în spatele pe
retelui, în funcţie de organele de asamblare care se folosesc.
6.39. Prinderea tablelor între ele de pe o singură schelă, montată în faţa peretelui, se va
face prin folosirea unuia din următoarele organe de asamblare:
— şuruburi pentru tablă;
nituri oarbe (P.O.P.).
6.40. Prinderea tablelor între ele de pe două schele, montate de o parte şi de alta a
peretelui, se va face prin folosirea unuia din următoarele organe de asamblare:
şuruburi obişnuite cu piuliţe obişnuite;
şuruburi obişnuite cu piuliţe cu autoblocare.
6.41. Procedeele tehnologice, sculele şi dispozitivele care se folosesc la prinderea
tablelor între ele pentru executarea pereţilor sunt similare cu cele prevăzute la prinderea tablelor
între ele pentru executarea învelitorilor.
6.42. Tablele executate din oţel RC 37 se pot prinde între ele şi prin sudare, după ce sau
fixat pe pane, respectiv pe scheletul de rezistenţă, folosind electrozi bazici RC 37 cu adaos de Cu
şi Ni, în condiţiile prevăzute de NID 19173 elaborată de MIM Centrala Siderurgică Galaţi.
7. ELEMENTE PENTRU PROIECTARE
7.1. Pentru stabilirea organelor de asamblare, atât ca număr, cât şi ca tipodimensiune, se
vor lua în considerare solicitările date de interperii (vânt, zăpadă etc.) şi de procesul tehnologic
pentru care este destinată construcţia respectivă (vibraţii, presiune, temperaturi etc), precum şi
natura şi concentraţia agenţilor corozivi.
7.2. Sarcinile admisibile, la principalele solicitări pentru fiecare dintre organele de
asamblare prevăzute a se folosi, se prezintă în tabelele 1...11.
Tabelul 1
SARCINILE ADMISIBILE LA ŞURUBURILE OBIŞNUITE
Diametrul Grup de caracteristici mecanice
Solicitarea daN/buc
şurubului 4.6. 5.6. 6.6.
Tracţiune 105 135 158
M4
Forfecare 73 92 111
Tracţiune 170 213 256
M5
Forfecare 119 149 179
Tracţiune 241 301 362
M6
Forfecare 159 210 253
NOTA: Sarcinile admisibile sau stabilit pentru solicitări constante, rezistenţa admisibilă (σa) fiind egală cu
jumătate din rezistenţa la curgere (σc).În cazul in care, pe timpul exploatării, şuruburile sunt supuse la sar
cini variabile sau alternative, precum şi la acţiunea agenţilor corosivi, sarcinile admisibile date în tabel se
vor micşora cu până la de două ori.
Tabelul 2
CUPLUL NECESAR PENTRU ÎNŞURUBAREA ŞURUBURILOR OBIŞNUITE
Cuplul necesar la înşurubarea, daN.cm
Diametrul
Grupa de caracteristici mecanice
şurubului
4.6. 5.6. 6.6.
M4 3,5 4,5 4,4 5,6 5,4 6,7
M5 7 8.5 8,4 10,6 10,2 12,7
M6 11 13,5 13,3 18,0 16 21,6
Tabelul 3
SARCINILE ADMISIBILE* LA ŞURUBURILE PENTRU TABLA*
(Caracteristicile mecanice conform STAS 9344/186)
Diametrul şurubului pentru tablă, mm
Solicitarea daN/buc.
4.2 4,8 5.5 6,3
Tracţiune 114 153 207 286
Forfecare 79 107 144 200
*) vezi nota de sub tabelul 1
Tabelul 4
CUPLUL CARE TREBUIE APLICAT ŞURUBURILOR PENTRU TABLA
PENTRU FORMAREA FILETULUI CONJUGAT
Cuplul necesar pentru
formarea filetului conjugat —
daN cm 1424 2035 3054 4075
7.3. După formarea filetului conjugat, şurubul pentru tablă trebuie rotit în continuare
pentru a strânge clementele care se asamblează, tablele între ele sau tablele pe pane.
Dacă formarea filetului conjugat al şurubului pentru tablă se face în acelaşi timp cu
strângerea clementelor care se asamblează, solicitarea care apare în tija şurubului poate să
depăşească sarcina admisibilă.
Ca urmare, pentru ca formarea filetului conjugat să nu se iacă în acelaşi timp cu
strângerea elementelor care se asamblează, este necesar ca lungimea şurubului să fie mai
mare decât grosimea elementelor care se asamblează.
Pentru ca forţa de strângere a elementelor care se asamblează cu un şurub pentru
tablă să nu depăşească sarcina admisibilă a acestuia la tracţiune, cuplul pentru
strângerea şurubului trebuie să se încadreze în valorile date în tabelul 5.
Tabelul 5
CUPLUL CARE TREBUIE APLICAT ŞURUBURILOR PENTRU TABLA
PENTRU STRÎNGEREA ELEMENTELOR CARE SE ASAMBLEAZĂ
Cuplul necesar pentru
strângerea elementelor care se
asamblează, daN cm
58 712 1118 1525
Tabelul 6
SARCINILE ADMISIBILE* LA ŞURUBURILE AUTOFILETANT
PENTRU METAL*)
(Caracteristicile mecanice conform STAS 9344/186)
Diametrul şurubului autofiletant pentru
Solicitarea daN/buc. metal
M4 | M5 | M6
Cuplul necesar pentru formarea filetului în
1220 2239 3870
pană, daN cm
Tabelul 8
CUPLUL CARE POATE FI APLICAT ŞURUBULUI AUTOFILETAT
PENTRU METAL, LA STRÂNGEREA ELEMENTELOR
CARE SE ASAMBLEAZĂ
Cuplul necesar pentru strângerea elementelor
47 813 1423
care se asamblează daN cm
Tabelul 9
SARCINILE ADMISIBILE LA NITURILE OARBE (P.O.P)
Diametrul
Tracţiune Forfecare
nitului Observaţii
(daN/buc) (daN/buc)
(POP) (mm)
NO TA : Pentru construcţiile mai puţin importante se iau în considerare valorile superioare ale sarcinilor
admisibile, iar în cazul în care construcţia respectivă are durata de serviciu redusă (de exemplu în cadrul or
ganizării de şantier), se amplifică valorile maxime din tabel cu 1,10 ... 1,15.
Tabelul 10
SARCINILE ADMISIBILE LA BOLŢURILE ÎMPUŞCATE
Tabelul 11
SARCINILE ADMISIBILE PE GURA ÎN TABLĂ CU GROSIMEA DE 1 mm
(SARCINILE ADMISIBILE LA STRIVIREA PERETELUI GĂURII)
Diametrul tijei
Sarcinile admisibile pe gaura,
organelor de
daN/buc.
asamblare
Observaţii
Tipodimensiunea Tabla de otel
şaibei Tabla RC 37
(STAS 520080) OL 34 Ol 37
1 2 3 4 5
Şurub obişnuit
(şurub
M 4 (ş.a.m.)/A4 5056 5562 552
autofiletant
pentru metal)
M 5 (ş.a.m.)/B5 6372 7079 7079 Şurub obişnuit
M 6 (ş.a.m.)/B6 7586 8394 8394 Şurub obişnuit
Şurub pentru
şt 4,2/A4 4652 5158 5158
tabla
Şurub pentru
şt 4,8/A5 5360 5967 5967
tabla
Şurub pentru
şt 5,5/A6 6270 6877 6877
tabla
Şurub pentru
şt 6,3/B6 7079 7787 7787
tabla
n. P.O.P. 4,8 7281 7989 7989 nit P.O.P.
n. P.O.P. 6,4 96108 105120 150120 nit P.O.P.
b.i. 3,7 5259 5765 5765 Bolţ împuşcat
NOTĂ: Pentru determinarea sarcinii admisibile pe gaură, la table cu grosimi diferite de 1 mm, se înmulţeşte
valoarea din tabel cu grosimea tablei respective. De exemplu, sarcina admisibilă pe gaură la o tablă din OL
34 groasă de 0,75 mm care se prinde cu nituri P.O.P. cu diametrul de 6,4 mm este de 72 daN...81 daN
(96 x 0,75... 108x0,75).
8. CONTROLUL CALITĂŢII ŞI RECEPŢIA LUCRĂRILOR
8.1. Controlul se execută atât la începerea lucrărilor, cât şi pe parcursul lor, ţinându
se seama şi de prescripţiile STAS 767/088.
8.2. La începerea lucrărilor de asamblare a tablelor profilate pe elementele de
rezistenţă se verifică:
profilul şi dimensiunile elementelor de rezistenţă pe care se face montarea tablelor,
profilul şi dimensiunile tablelor, distanţa dintre reazeme, pantele, dimensiunile organelor de
asamblare, precum şi calitatea materialelor care intră în operă să corespundă proiectului;
dacă suprafeţele elementelor de rezistenţă pe care se montează tablele sunt în
aceiaşi plan şi au asigurată protecţia anticorozivă;
dacă tablele profilate nu sunt deformate, tablele zincate nu au zgârieturi sau
discontinuităţi ale peliculei protectoare de zinc.
8.3. În cazul în care pentru asamblare se prevede folosirea şuruburilor pentru tablă, se
verifică formarea filetului conjugat şi la nevoie se iau măsurile corespunzătoare.
Astfel, dacă pentru formarea filetului conjugat se constată că este nevoia să se aplice
şurubului pentru tablă un cuplu mai mic decât cel indicat în tabelul 4, rezultă că diametrul găurii
în care se formează filetul conjugat (db din anexele 7 şi 10 sau d d din anexa 11) este prea mare şi
deci se reduce diametrul găurii în care se formează filetul conjugat.
Dacă pentru formarea filetului conjugat se constată că este nevoie să se aplice şurubului
pentru tablă un cuplu mai mare decât cel indicat în tabelul 4, (calitatea şuruburilor pentru tablă şi
a elementelor de rezistenţă pe care se face prinderea fiind verificate), rezultă că diametrul găurii
în care se formează filetul conjugat este prea mic şi deci se vor folosi burghie cu diametrul mai
mare.
8.4. După ce se stabileşte prin încercări diametrul găurilor filetului conjugat se verifică
rezistenţa de smulgere a şurubului pentru tablă. Şurubul nu trebuie să se smulgă din gaură dacă
valoarea forţei de tracţiune este mai mică sau egală cu valoarea maximă a sarcinii admisibile la
tracţiune (tabelul 3) înmulţită cu 2.
8.5. În cazul folosirii bolţurilor împuşcate se verifică dacă grosimea elementului de
care se face prinderea tablei şi deci în care se face împlântarea bolţului este mai mare de 4
mm şi mai mică de 11 mm, se verifică împlântarea şi la nevoie se corectează. Astfel, dacă
bolţul nu intră suficient se modifică poziţia acestuia în ţeava pistonului P.I.B. — 6,
împingândul spre camera de încărcare.
8.6. Împlântarea bolţului este corectă dacă retezătura de sub capătul său ajunge în
contact cu şaiba, pe tot conturul, fără să o strivească, iar forţa de smulgere este cel puţin egală cu
cea dată în tabelul 10 înmulţită cu 2.
8.7. În cazul în care pentru prinderea tablelor pe pane la executarea pereţilor, se
folosesc şuruburi autofiletante pentru metal, se verifică cuplul necesar pentru formarea filetului
în elementul pe care se face prinderea şi se compară cu cel dat în tabelul 7.
8.8. Dacă cuplul pentru formarea filetului conjugat, în elementul pe care se face
prinderea, este diferit de cel dat în tabelul 7, se modifică corespunzător spre limitele date în
anexa 5 dimensiunile găurii în care se montează şurubul autofiletant pentru metal.
8.9. Şurubul autofiletant pentru metal montat corect, nu trebuie să se smulgă din
elementul de închidere, la o forţă mai mică decât cea dată în tabelul 6 înmulţită cu 2.
8.10. La folosirea şuruburilor autofiletante, atât pentru tablă, cât şi pentru metal, se va
asigura ca axul găurii pentru formarea filetului conjugat să fie perpendicular pe suprafaţa
elementului pe care se face prinderea. Se va controla ca diferenţa dintre diametrul maxim şi
diametrul minim, la aceeaşi gaură, la folosirea şuruburilor pentru tablă de 4,2 şi de 4,8
precum şi a şuruburilor pentru metal M 4 şi M 5, să nu depăşească 0,l mm, iar la folosirea
şuruburilor pentru tablă de 5,5 şi de 6,3 precum şi a şurubului pentru metal M 6, să nu depă
şească 0,13 mm.
8.11. În cazul în care pentru închidere, se foloseşte tablă profilată neagră protejată
împotriva coroziunii prin vopsire, precum şi în cazul în care se foloseşte tablă profilată zincată
protejată suplimentar prin vopsire, se controlează calitatea protecţiei anticorosive conform
prescripţiilor tehnice în vigoare.
8.12. În cadrul recepţiei se verifică dacă sau executat toate lucrările prevăzute
şi se controlează, prin sondaj, dacă sau respectat toate prevederile din proiect.
9. MĂSURI PRIVIND TEHNICA SECURITĂŢII MUNCII
9.1. La executarea învelitorilor şi pereţilor din tablă profilată se vor respecta prevederile
din:
Normele republicane de protecţie a muncii aprobate de Ministerul Muncii şi Ministerul
Sănătăţii cu ordinele nr. 34/1975 şi nr. 60/1975.
Normele de protecţie a muncii în activitatea de construcţiimontaj aprobate de M.C. Ind.
cu ordinul nr. 1233/D 1980.
9.2. La executarea învelitorilor, muncitorii trebuie să folosească centuri de siguranţă şi
să poarte încălţăminte care să nu alunece.
9.3. Sub traveea în montaj, se va suspenda de ferme şi pane o plasă de siguranţă
care să reziste la eventuala cădere a unui om.
9.4. Deplasarea muncitorilor pe acoperiş se va face pe podine de lemn bine ancorate,
pentru evitarea alunecărilor.
9.5. Maşinile electrice portabile de găurit, de filetat, de înşurubat cu care se lucrează
vor fi prevăzute cu dublă izolare pentru asigurarea protecţiei împotriva electrocutării.
9.6. Cablurile de alimentare cu energie electrică vor fi controlate periodic pentru
a se verifica starea izolaţiei, iar cablurile defecte vor fi înlocuite.
9.7. La folosirea bolţurilor împuşcate, se vor respecta cu stricteţe instrucţiunile de
manipulare, transport şi depozitare a pistoalelor şi capselor cu care se lucrează. Pe timpul
lucrului, înainte de implantarea bolţului, se va asigura ca ţeava pistolului să fie perpendiculară pe
elementele care se prind.
4 – c. 1024
ANEXA 1
ŞAIBE CU FAŢA DE AŞEZARE CILINDRICĂ FOLOSITE LA PRINDEREA
TABLELOR ONDULATE CU AJUTORUL ŞURUBURILOR SAU NITURILOR
Dimensiuni în mm
4,8 23 18 12 5,1 2 36 18 12 5,1 1,6
5,0 23 18 12 5,3 2 36 18 12 5,3 1,6
6,0 23 21 14 6,4 2,5 36 21 14 6,1 2
6,3 23 21 14 6,7 2,5 36 21 14 6,7 2
8,0 23 27 18 8,4 3 36 27 18 8,4 2.5
ANEXA 2
UNELTE, SCULE, DISPOZITIVE, UTILAJE PENTRU EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE
ÎNCHIDERE CU TABLA PROFILATĂ
0 1 2 3
UNELTE ŞI SCULE PENTRU GĂ URIT
Maşina electrică de găurit, 220 V, 50 Hz, 450 W (absorbit); 720 I.P.E.E. Electroargeş Curtea de
tip MG 3 rot/min (în sarcină), 2,5 kg (masa Argeş
1
proprie); Ø 13 mm (diametrul găurii în
oţel)
Maşina electrică de găurit, tip 220 V; 50 Hz; 250 W (absorbit); 1350 I.P.E.E. Electroargeş Curtea de
M 6 4 rot/min (în sarcină); 2,5 kg (masa Argeş
2
proprie); Ø 6 mm (diametrul găurii în
oţel)
Maşină electrică de găurit, tip MG 220 V; 50 Hz; 450 W (absorbit); I.P.E.E. Electroargeş Curtea de
3/2 T 620/1400 rot/min (în sarcină); 2,4 kg Argeş
3
(masa proprie); Ø 13/ Ø 6 mm (diametrul
găurii în oţel)
Maşină pneumatică de găurit, 0,5 N m 3 /min. (consum de aer); Întreprinderea de maşini unelte,
formă pistol, seria 5 4 6 bar (presiunea de lucru); 1700 accesorii şi scule Baia Mare
4
rot/min. Ø 8 mm (diametrul
burghiului); 1,65 kg (masa netă)
Maşina pneumatică de găurit, 0,5 N m 3 /min. (consum de aer) ; 4 6 Întreprinderea de maşini
unghiulară, scria 5 bar (presiunea de lucru); 1500 unelte, accesorii şi scule Baia
5
rot/min. Ø 8 (diametrul burghiului); Mare
1,50 kg (masa netă)
Maşina pneumatică de găurit, MG Ø 6 mm (diametrul maxim de găurire); Întreprinderea Independenţa
6
60 2500 rot/min. Sibiu
Burghiu elicoidal scurt, din oţel STAS 57380 Întreprinderea de Scule Râşnov
7
rapid, cu coadă cilindrică
Burghiu elicoidal lung din oţel STAS 57479 Întreprinderea de Scule Râşnov
8
rapid, cu coadă cilindrică
UNELTE ŞI SCULE PENTRU ÎNŞURUBAT
Maşina electrică de înşurubat, tip 220 V; 50 Hz; 350 W (absorbit); 470
9 MI/46 rot/min (în sarcină); M 6 (diametrul I.P.E. Electroargeş Curtea de
maxim al şurubului) Argeş
Maşină pneumatică de înşurubat, 0,5 Nm 3 /min (consum de aer); 4 6 bar Întreprinderea de maşini
formă dreaptă seria 4 (presiunea de lucru); 400 rot/min; M 6 unelte, accesorii şi scule Baia
10
(diametrul maxim al şurubului); 1,5 kg Mare
(masa netă)
Maşină pneumatică de înşurubat, 0,8 N m 3 /min (consum de aer); 4 6 bar Întreprinderea de maşini
formă pistol, seria 5 (presiune de aer); 4 6 bar (presiunea de unelte, accesorii şi scule Baia
11
lucru); 400 rot/min M 8 (diametrul Mare
maxim al şurubului) 2,0 kg (masa netă)
Şurubelniţe, chei pentru maşini cap crestat; locaş cruciform; cap I.U.S. Braşov
12
de înşurubat hexagonal
UNELTE ŞI SCULE PENTRU FILETAT
Maşină electrică de filetat, tip 220 V; 50 Hz; 450 W (absorbit); I.P.E.E. Electroargeş Curtea de
13 MF 10 400/860 rot/min (filetare/retragere) M Argeş
10 (filetul maxim); 2,7 kg (masa netă)
Maşină pneumatică de filetat, 0,5 Nm 3 /min (consuni de aer); 4 —6 bar Întreprinderea de maşini unelte,
dreaptă, tip MD 449,5/ /14 Q 4 (presiune de lucru); 400/950 rot/min accesorii şi scule Baia Mare
14
(filetare/retragere); M 8 (filetul
maxim); 1,8 kg (masa netă)
ANEXA 2 (urmare)
0 1 2 3
Maşină pneumatică de filetat, 0,5 Nm 3 /min (consum de aer); 4 — 6 bar Întreprinderea de maşini unelte,
15 pistol, tip MP 44/9,5/ 14 Q 4 (presiune de lucru); 400/900 rot/min ; M accesorii şi scule Baia Mare
8 (filetul maxim); 1,85 kg (masa netă)
Maşină pneumatică de filetat, 0,8 N m 3 /min (consum de aer); 4 — 6 bar Întreprinderea de maşini unelte,
16 pistol, tip MP 52,6 R/14 Q 5CR (presiune de lucru); 260 rot/min; M 10 accesorii şi scule Baia Mare
(filetul maxim); 2,4 kg (masa netă)
17 Tarozi scurţi pentru filet metric STAS 1112/775 I.U.S. Braşov
18 Tarozi lungi pentru filet metric STAS 1112/875 I.U.S. Braşov
UNELTE PENTRU NITUIT CU NITURI OARBE (P.O.P.)
Nituitor manual, tip armonică, 980/365 mm (lungime maximă/lungime Întreprinderea ,,6 Martie"
pentru nituit cu nituri oarbe minimă); Timişoara
(P.O.P.) 190/105 mm (lăţimea maximă/lăţimea
19
minimă);
55 mm (grosime); 2,8 kg (masa netă) ;
8... 14 daN (forţa de acţionare)
PISTOALE PENTRU ÎMPLÂNTAT BOLŢURI
Pistol de împlântat bolţuri, Calibru 6,35 mm Întreprinderea mecanică Cugir
20
tip PIB6
Capse pirotehnice pentru pistolul Calibru 6,35 mm, tari Întreprinderea mecanică Sadu
21
PIB6 Gorj
UNELTE ŞI SCULE PENTRU TĂIAT TABLA ŞI PENTRU POLIZAT METALE
Foarfecă electrică pentru tăiat tablă 220 V; 50 Hz; 450 W (absorbit); 6,0 kg I.P.E.E. Electroargeş
22 (masa netă); 2,5 mm (grosimea maximă Curtea de Argeş
de tăiere)
Maşină pneumatică de tăiat tablă 0,4 Nm (consum de aer); 4—6 bar Întreprinderea de maşini
23 tip MD 417/19 L 4 (presiunea de lucru); 1,2 mm (grosimea unelte, accesorii şi scule Baia
de tăiere la bar); 1,5 kg (masa netă) Mare
Unealtă electrică de şlefuit 220 V; 50 Hz; 450 W (absorbit); 2300 I.P.E.E. Electroargeş Curtea de
24
U.S.160 rot/min Argeş
Polizor electric drept, PD 100 220 V; 50 Hz; 450 W (absorbit); 6500 I.P.E.E. Electroargeş Curtea de
25
rot/min Argeş
Unealtă electrică de şlefuit U.S. 220 V; 50 Hz; 1400 W (absorbit); 2200 I.P.E.E. Electroargeş Curtea de
26
1,4 kW rot/min Argeş
Polizor electric special, drept 220 V; 30 Hz; 1300 W (absorbit); 3800 I.P.E.E. Electroargeş Curtea de
27
P.S.D. 1,4 kW rot/min Argeş
Polizor electric de colţ, P.U. 220 V; 50 Hz; 1400 W (absorbit); 6500 I.P.E.E. Electroargeş Curtea de
28
1,4 kW rot/min Argeş
Polizor pneumatic, PPR150 4 6 bar (presiunea de lucru); 150 mm Întreprinderea Independenţa
29 (diametrul discului abraziv); 6000 Sibiu
rot/min. (turaţia axului de lucru)
Polizor pneumatic PPR200 4 6 bar (presiunea de lucru); 200 mm întreprinderea Independenţa
30 (diametrul discului abraziv); 4300 Sibiu
rot/min. (turaţia axului de lucru)
Polizor pneumatic cu ax vertical 4 6 bar (presiunea de lucru); 180 mm întreprinderea Independenţa
31 PPV 180 (diametrul discului abraziv); 8500 Sibiu
rot/min. (turaţia axului de lucru)
Polizor pneumatic cu ax vertical 4 5 bar (presiunea de lucru); 230 mm Întreprinderea Independenţa
32 PPV 230 (diametrul discului abraziv); 6500 Sibiu
rot/min. (turaţia axului de lucru)
Disc abraziv de Ø 180 mm, (cu 180 mm diametrul exterior; 22 mm Întreprinderea Carbochim Cluj
33 liant de bachelită şi inserţie de diametrul interior; 2.5 mm grosime;
sticlă) Electrocorindon 80/24
Disc abraziv de Ø 230 mm (cu 230 mm diametrul exterior; 22 mm Întreprinderea Carbochim Cluj
34 liant de bachelită şi inserţie de diametrul interior; 2,5 3 mm
sticlă) grosime; Electrocorindon 80/24
ANEXA 2 (urmare)
0 1 2 3
UNELTE ŞI SCULE PENTRU COM PLETAREA SI REMEDIEREA PROTECŢIEI ANTICOROSIVE PRIN
VOPSIRE
A. Unelte şi scule pentru curăţirea şi pregătirea suprafeţelor
Unelte electrice rotative portabile V. nr. crt. 23; 24; 25; 26 şi 27 V. nr. crt. 23; 24; 25; 26
35 de tipul celor de la nr. crt. 23; 24; şi 27
25; 26 şi 27
Unelte pneumatice rotative por V. nr. crt. 28; 29; 30 şi 31 V. nr. crt.: 28; 29; 30 şi 31
36 tabile de tipul celor de la nr. crt.:
28; 29; 30 şi 31
Discuri lamelare abrazive cu Ø 30... 100 mm PE s 31 J Întreprinderea judeţeană
37 tijă Maramureş Baia Mare Secţia
de abrazive Seini
Discuri lamelare abrazive cu Ø 100...250 mm PEs 31 J întreprinderea judeţeană
38 flanşe Maramureş Baia Mare Secţia
de abrazive Seini
Perii de sârmă circulare Ø 60... 150 mm, sârmă oţel arc Cooperativa Tehnometalica
39
Ø 0,3...0,6 Bucureşti
Perie de sârmă, tip oală Ø 90 mm, sârmă oţel arc Întreprinderea ,,6 Martie"
40
Ø 0,3 io,6 Timişoara
Abrazivi pe suport textil sau din Carbură de siliciu Întreprinderea Carbochim Cluj
41
hârtie
B. Unelte şi scule pentru aplicarea sistemului de protecţie prin vopsire
Omogenizator de lacuri, vopsele 220 V; 50 Hz Întreprinderea „6 Martie"
42
şi chituri Timişoara
Maşină pneumatică de găurit, 4 6 bar (presiunea de lucru); 650 Întreprinderea „Independenţa"
MG 200 (se foloseşte cu dis rot /min (turaţia axului de lucru) Sibiu
43
pozitivele de agitare de la
omogenizator nr. crt. 42)
Maşină pneumatică de găurit, 4 — 6 bar (presiunea de lucru); 420 Întreprinderea (Independenţa"
MG 320 (se foloseşte cu dis rot /min (turaţia axului de lucru) Sibiu
44
pozitivele de agitare de la
omogenizator nr. crt. 42)
Dispozitiv de agitare (de la Un set constituit din trei tipuri de Întreprinderea „6 Martie"
45 omogenizatorul de lacuri, vopsele agitatoare Timişoara
şi chituri nr. crt. 42)
Instalaţie de vopsit de înaltă 2,0 1/min. (debit de vopsea); 230 bar Întreprinderea „6 Martie"
46 presiune acţionată electric, tip „6 (presiunea vopselei); 53 kg (masa netă) Timişoara
Martie" Timişoara
Pistol de vopsit de înaltă presiune, Diametrul duzelor Ø 0,23...0,88 mm Întreprinderea „6 Martie"
47
tip „6 Martie" Timişoara Timişoara
Instalaţie de vopsit de înaltă 2,4 l/min. (debit de vopsea); 192 bar I.C.T.C.M. (Institutul de
presiune acţionată pneumatic, tip (presiunea vopselei); 30 kg (masa netă) cercetări pentru tehnologia
48
VIP3 construcţiilor de maşini
Bucureşti)
Instalaţie de vopsit de înaltă 1,2 l/min (debit de vopsea); 240 bar I.C.C.T.M.
49 presiune acţionată pneumatic, tip (presiunea vopselei); 20 kg (masa netă)
VIP5
Pistol de vopsit, tip MH 5 cu cap G 1/4" (ştuţul de intrare vopsea); I.C.C.T.M.
50 rotativ 0,500 kg (masa netă)
APARATE ŞI DISPOZITIVE PENTRU VERIFICARE ŞI CONTROL
Dispozitiv pentru încercarea la 1600 daN (sarcina maximă) Întreprinderea Mecanică Fină
63
smulgere a diblurilor M 6 Bucureşti
Chei dinamometrice 5Nm; 10 N m; 15 N m (cuplu maxim) Întreprinderea Mecanică Fină
64
Bucureşti
Dispozitiv tip roată calibrată pentru Până la 0,6 nun (domeniul de măsurare) I.A.U.C. (întreprinderea de
65 măsurarea grosimii peliculei de conform STAS 1021975 metoda A) aparate şi utilaje pentru
vopsea cercetare Bucureşti)
Dispozitiv tip pieptene calibrat Până la 0,6 mm (diametrul de măsurare I.A.U.C.
66 pentru măsurarea grosimii peliculei conform STAS 1021975 metoda B)
de vopsea
Dispozitiv cu lamele paralele 1 mm sau 2 mm (distanţa dintre două I.A.U.C.
pentru executarea tăieturilor la lamele paralele conform STAS 366165
67
măsurarea aderenţei peliculei de
vopsea
Micrometru pentru tablă STAS 646671 metoda C Întreprinderea Mecanică Fină
68
Bucureşti
Comparator cu cadran STAS 646671 metoda D întreprinderea Mecanică Fină
69
Bucureşti
NOTA : Întrucât, la aceeaşi energie utilă aerul comprimat este de 5... 10 ori mai scump decât energia electrică,
uneltele acţionate pneumatic se vor folosi numai în cazurile în care locul de lucru nu permite folosirea
uneltelor acţionate electric (pericol de explozie, de incendiu etc).
ANEXA 3
MONTAREA TABLELOR PROFILATE PE PANE
Perpendicular pe pantă (pentru a se evita suprapunerea a patru table)
Montarea se face pe rânduri:
rândul 1: 1.1; 1.2; 1.3 ...... 1 m rândul 3: 3.1; 3.2; 3.3 ...... 3 m
rândul 2: 2.1; 2.2; 2.3 ...... 2 m rândul n: n.l; n.2; n.3 ...... n.m
ANEXA 4
MONTAREA TABLELOR PROFILATE PE PANE
În sensul pantei (pentru a se evita suprapunerea a patru table)
Montarea se face pe coloane:
coloana 1 1.1; 2.1; 3.1 ...... n1
coloana 2 1.2; 2.2; 3.2 ...... n2
coloana 3 1.3; 2.3; 3.3 ...... n3
coloana m 1m; 2m; 3m ......nm
ANEXA 5
Prinderea tablelor profilate pe pane, la executarea învelitorilor sau pe elementele
scheletului de rezistenţa, la executarea pereţilor, cu ajutorul
ŞURUBURILOR AUTOFILETANTE PENTRU METAL
1 pană; 2 table profilate; 3 şuruburi autofiletante pentru metal;
n* numărul tablelor suprapuse care se prind
Diametrul găurilor in elementele care se prind la folosirea şuruburilor autofiletante
pentru metal
Adâncimea găurii pentru formarea filetului conjugat, în
Diametrul
elemente de oţel cu grosimea:
şurubului
Diametrul Diametrul găurii
autofile
găurii de pentru formarea 0,5d < g p < 2d g p > 2d
tant,
trecere, dt, filetului conjugat,
pentru gp , mm h, mm
mm d b , mm
metal,
d. mm
minimă maximă minimă maximă
+ 0 . 1 + 0 . 1
M4 4,5 3,1 0 ...3,5 0 2,5 8,0 4,0 6,0
+ 0 . 1 + 0 . 1
M5 5,5 4,0 0 ...4,4 0 3,0 10,0 5,0 7,5
+ 0 . 1 + 0 . 1
M6 6,6 4,9 0 ...5,4 0 3,5 12,0 6,0 9,0
NOTĂ : Şuruburile autofiletante pentru metal, tipurile B, C şi D, respectiv cu cap cilindric bombat, cu cap
înecat şi cu cap semiînecat (toate cu locaş cruciform), se află în fabricaţie curentă la întreprinderea
de şuruburi Bacău, iar tipul A, cu cap hexagonal, se execută la comandă.
ANEXA 6
ÎNVELITOARE DIN TABLĂ CUTATĂ NEIZOLATĂ TERMIC
ANEXA 7
PRINDEREA TABLELOR PE PANE SAU PE SCHELETUL DE REZISTENŢĂ CU
AJUTORUL ŞURUBURILOR PENTRU TABLĂ, ÎN GĂURI BURGHIATE
1) şurub pentru tablă; 2) şaibă; 3) tablă; 4) pană (element al scheletului de rezistenţă în care se face autofiletarea)
DIAMETRUL GĂURILOR BURGHIATE ÎN CARE SE FACE AUTOFILETAREA
Grosimea elementului în care se Diametrul găurii
Diametrul Diametrul face autofiletarea, burghiate, în
şurubului găurii de g, mm elementul de oţel,
pentru tablă, trecere, în care se face
d, mm dt, mm autofiletarea,
peste până la
d b , mm
+ 0 , 1
2,5 3,0 3,8 0
4,2 4,4
+ 0 . 1
3,0 3,5 3,9 0
+ 0 . 1
2,5 3,0 4,0 0
+ 0 . 1
3,0 3,5 4,1 0
4,8 5,0
+ 0 . 1
3,5 4,0 4,2 0
+ 0 . 1
4,0 4,75 4,3 0
+ 0 . 1
2,5 3,0 4,6 0
+ 0 . 1
3,0 3,5 4,7 0
5,5 6,0
+ 0 . 1
3,5 4,0 4,8 0
+ 0 . 1
4,0 4,75 4,9 0
+ 0 . 1
2,0 3,0 5,1 0
+ 0 . 1
6,3 7,1 3,0 4,0 5,3 0
+0 . 1
4,0 4,75 5,4 0
ANEXA 8
EXECUTAREA GĂURILOR PENTRU PRINDEREA TABLELOR PE PANE CU
ŞURUBURI AUTOFILETANTE PENTRU TABLA
(montarea făcânduse pe rânduri conf. anexei 3 nodul B)
AA
p pana profil U;
1.2 şi 1.3 tablele 2 şi 3 din rândul 1; 2.3 tabla 3 din rândul 2;
dt diametrul găurii de trecere;
db diametrul găurii burghiate pentru formarea filetului conjugat;
g grosimea panei în care se formează filetul conjugat.
ANEXA 9
EXECUTAREA OPERAŢIEI DE NITUIRE CU AJUTORUL NITURILOR OARBE
(P.O.P.) CU CAPUL TIJEI NEREŢINUT
a
b
c
a) începerea nituirii; b) formarea nitului şi ruperea tijei; c) asamblarea realizată
d diametrul nitului
l lungimea nitului
N capul uneltei de nituit cu nituri oarbe (P.O.P)
ANEXA 9 (continuare)
b
c
a începerea nituirii;
b — formarea capului nitului şi ruperea tijei;
c asamblarea realizată
d diametrul nitului;
1 lungimea nitului;
N capul uneltei de nituit cu nituri oarbe (P.O.P )
ANEXA 9 (continuare)
DIMENSIUNILE NITURILOR OARBE (P.O.P.) ŞI GROSIMEA TABLELOR CARE
SE ASAMBLEAZĂ
PRINDEREA TABLELOR ÎNTRE ELE CU AJUTORUL ŞURUBURILOR PENTRU
TABLA ÎN GĂURI BURGHIATE
1 şurub pentru tablă
2 şaibă
3 table (exterioare) cu gaura de trecere
4 tablă (interioară) cu gaură burghiată pentru autofiletare
DIAMETRUL GĂURILOR BURGHIATE ÎN TABLĂ DE OŢEL ÎN CARE SE FACE
AUTOFILETAREA
Grosimea tablei găurite prin Diametrul găurii
Diametrul Diametrul burghiere, în care se face burghiate*, în
şurubului găurii de autofiletarea, tabla de oţel, în
pentru tablă, trecere, g, mm care se face
d, mm dt, mm autofiletarea,
peste până la
db, mm
0,50 0,63 3,0
0,63 0,88 3,1
4,2 4,6 0,88 1,13 3,2
1,13 1,38 3,3
1,38 2,5 3,5
0,50 0,75 3,7
0,75 1,13 3,8
4,8 5,3
1,13 1,75 3,9
1,75 2,50 4,0
0,50 0,75 4,3
0,75 1,13 4,4
5,5 6,7
1,13 1,75 4,5
1,75 2,50 4,6
1,38 4,9
6,3 7,1 1,38 1,75 5,0
1,75 2,5 5,1
* Valoarea toleranţelor la diametrul găurii burghiate este: +8,1
ANEXA 11
PRINDEREA TABLELOR ÎNTRE ELE CU AJUTORUL ŞURUBURILOR PENTRU
TABLA ÎN GĂURI DORNUITE
1 şurub pentru tablă”
2 şaibă;
3 table (interioare) cu găuri dornuite;
4 table (exterioare) cu găuri de trecere.
DIAMETRUL GĂURILOR DORNUITE, ÎN TABLE DE OŢEL, ÎN CARE SE FACE
AUTOFILETAREA
Grosimea totală a tablelor găurite Diametrul găurii
Diametrul Diametrul prin dornuire, în care se face dornuite*, în
şurubului găurii de autofiletarea, tablele de oţel, în
pentru tablă, trecere, g, mm care se face
d, mm d t , mm autofiletarea,
peste până la
dd, mm
0,50 3,4
4,2 4,6
0,50 1,38 3,5
0,50 3,7
0,50 4,3
+0 . 1
* Valoarea toleranţelor la diametrul găurii burghiate este: 0
ANEXA 12
PEREŢI DIN TABLĂ CUTATĂ
CUPRINS
1. Prevederi generale
2. Materiale
3. Organe de asamblare
4. Protecţia anticorosivă
5. Unelte, scule, dispozitive, utilaje pentru executarea lucrărilor de închidere cu tabla
profilată
6. Tehnologia de montare a tablelor profilate pe elementele de rezistenţă
7. Elemente pentru proiectare
8. Controlul calităţii şi recepţia lucrărilor
9. Măsuri privind tehnica securităţii muncii
ANEXE: 1...12