Capitolul 3 Sistemul de Guvernare

_____________________________________________________________________________________________

CAPITOLUL 3

SISTEMUL DE GUVERNARE

3.1. Actualitatea temei

Datorită multitudinilor de nave apărute s-au diversificat şu tipurile de instalaţii de

guvernare. Astfel ele se pot clasifica în:

 Instalaţia de guvernare cu cârmă simplă:

- Sunt cele mai eficace instalaţii de guvernare pentru menţinerea navei pe
drumul dorit;
- Sunt cele mai răspândite instalaţii de guvernare;
 Instalaţii de guvernare cu cârmă activă:
- Realizează menţinerea direcţiei în timpul marşului datorită unui jet creat de
instalaţie;
- Dezavantajul acestei instalaţii este că nu poate asigura manevrabilitatea la
viteze mici;
- Majoritatea navelor dotate cu aceste instalaţii de guvernare au două sisteme :
o instalaţia pentru asigurarea stabilităţii de drum;
o instalația pentru asigurarea manevrabilității în timpul manevrelor.
- Cârma activă consta dintr-o elice amplasată în bordul de fugă al penei cârmei
ce dă o împingere suficientă pentru asigurarea giraţiei navei.
 Instalaţii de guvernare cu duze orientabile:
- Sunt întâlnite frecvent la navele fluviale cu adâncimi mici;
- Pentru a simplifica instalaţia de guvernare s-au realizat duze orientabile;
- Această instalaţie nu s-a extins datorită dificultăţilor constructive ale duzei.

9
Capitolul 3 Sistemul de Guvernare
_____________________________________________________________________________________________

 Instalaţia de guvernare cu propulsie specială:

- Formată din propulsoare tip VOITH-SHNEIDER;
- Se caracterizează prin aceea că poate realiza împingerea în orice direcţie şi
poate înlocui cârma.

Există mai multe criterii de clasificare a cârmelor. După modul de asamblare a penei
cârmei cu corpul navei, se deosebesc :

- Cârmele simple, care sunt susţinute de corpul navei atât la partea superioară
cât şi la partea inferioară (fig. 3.1). Acest tip de cârme se utilizează la navele
de transport care au coşul pupa de dimensiuni mari;

Figura 3.1. Cârme sprijinite pe pintenul navei

- Cârme semisususpendate, care sunt suspendate pe ax şi rezemate, de corpul

navei sau pe o consolă specială, într-un punct situat în apropierea jumătăţii
înălţimii penei (fig. 3.2). Uneori, sunt prevăzute cu reazeme superioare
suplimentare şi se utilizează la navele maritime;

Figura 3.2. Cârme semisuspendate

10
Capitolul 3 Sistemul de Guvernare
_____________________________________________________________________________________________

- cârmele suspendate, care sunt susţinute numai de ax (fig. 3.3). Specifice

ambarcaţiunilor de sport şi agrement, respectiv navelor pe aripi portante.

Figura 3.3. Cârmă suspendată

După poziţia axului faţă de muchia de atac (muchia anterioară) a penei, se disting :

- cârme necompensate, cu axul amplasat în imediata apropiere a muchiei de atac (fig.

3.1a,b). Se folosesc la ambarcaţiunile de sport şi agrement, la unele nave fluviale şi la
spărgătoarele de gheaţă;

- cârmele compensate, cu axul, faţă de muchia de atac, la o distanţă egală cu 0.25...0.35

din lungimea penei (fig. 3.3). Acest tip de cârme se utilizează cel mai des, fiind întâlnite la orice
tip de navă;

- cârme semicompensate (parţial compensate), cu axul amplasat, faţă de muchia de atac,

la o distantă ce variază între 0.5 - 0.25 din lungimea penei. Aceste cârme se întâlnesc frecvent la
nave mari, cu 2..4 arbori portelice.

După forma geometrică a secţiunii longitudinal-verticale a penei, se deosebesc:

- cârme de formă dreptunghiulară (fig. 3.1);

- cârme de alte forme geometrice (fig. 3.2);

- cârme de formă trapezoidală (fig. 3.3).

După forma secţiunii longitudinal-orizontale a penei, se disting :

11
Capitolul 3 Sistemul de Guvernare
_____________________________________________________________________________________________

- cârme plate, sunt formate dintr-o singură tablă sau din două table consolidate prin
nervuri orizontale (se utilizează la navele fără propulsie proprie);

- cârme cu profil hidrodinamic, utilizate la toate tipurile de nave cu propulsie proprie.

Profilele hidrodinamice întrebuinţate la construcţia cârmelor sunt simetrice. Geometria

lor se determină pe baza cercetărilor teoretico-experimentale în cadrul laboratoarelor de
hidrodinamică. Cele mai răspândite profile hidrodinamice sunt :

- pofilele de tip NACA (Naţional Advisory Commitee for Aeronautics), obţinute în

laboratoarele din S.U.A. şi utilizate la navele de viteza moderată, pentru cârmele amplasate în
curentul elicelor;

- pofilele de tip NEJ, obţinute după formulele lui N.E. Jukovski, folosite la construcţia
cârmelor navelor rapide;

- profile de tip TAGHI, obţinute experimental în laboratoarele din Rusia, folosite la

construcţia cârmelor navelor cu doi arbori portelice şi cârmelor de prova;

- pofilele de tip GO, obţinute experimental în laboratoarele de aerodinamică din

Gottingen, folosite la construcţia cârmelor la navele cu doi arbori portelice şi cârmele amplasate
în planul diametral al navei.

Cercetările teoretico-experimentale recente au stabilit unele soluţii constructive de

creştere a eficacităţii cârmelor.

Astfel, au apărut: cârmele profilate cu parte fixă şi parte mobilă; sistemele cu mai multe
cârme acţionate simultan; cârmele cu voleţi.

3.2. Principalii parametri funcţionali

3.2.1. Organe de guvernare

Forţa laterală necesară guvernării navei pe traiectoria dorită se realizează cu ajutorul

organelor de guvernare.

In funcţie de modul de obţinere a acestei forţe, se deosebesc:

12
Capitolul 3 Sistemul de Guvernare
_____________________________________________________________________________________________

- organe de guvernare pasivă, care realizează forţa laterală necesară guvernării,

folosind curentul de apă întâlnit de navă în deplasare;
- organe de guvernare activă, care realizează forţa laterală necesară guvernării
prin transformarea energiei mecanice pe care o primesc direct şi în special
pentru guvernare.

Cârma pasivă este cel mai răspândit organ de guvernare pasivă, care reprezintă o
suprafaţă portantă inclinabilă în jurul unui ax vertical, formată dintr-un profil simetric
faţă de coarda sa, plasat în planul diametral al navei, de obicei în pupa acesteia ( fig. 3.4 )

Figura 3.4. Cârmă pasivă

La deplasarea navei cu viteza v, în apă de densitate w , pe cârma de suprafaţă Sc

bandată cu unghiul , conform teoriei lui Jukovski, apare o forţă laterală (portantă) Py ,
perpendiculară pe vectorul vitezei curentului de apă întalnit, de mărime Py=CycScwv2/2, în
care Cyc este coeficientul de portanţă a cârmei, care depinde de unghiul de bandare şi de
forma profilului.

Cârma pasivă este cel mai simplu organ de guvernare, utilizat la marea majoritate
a navelor; are însă dezavantajul că forţa laterală Py depinde de viteza navei. Atunci când
nava trebuie sa manevreze în locui strâmte (cheuri, bazine portuare) eficienţa cârmei este
foarte redusă sau chiar nulă. Pentru aceste situaţii de exploatare anumite tipuri de nave
trebuie sa aibe organe de guvernare activă, a căror eficienţă să nu depindă de viteza de
marş a navei.

Cârma activă este un organ de guvernare activă, format dintr-un profil simetric
faţă de ciarda sa, înclinabil în jurul unui ax vertical, plasat în planul diametral al navei, în
pupa acesteia , profil al cărui bord de fugă este ataşat un propulsor suplimentar a cărui
înpingere este orientabilă odată cu cârma. Cârma activă realizează moment de giraţie
nenul, indiferent de viteza navei.

13
Capitolul 3 Sistemul de Guvernare
_____________________________________________________________________________________________

Guvernarea activă a navei se poate realiza şi prin orientarea înpingerii

propulsorului principal, astfel încât componenţa transversală a împingerii să constituie
forţa laterală a guvernării.

Orientarea împingerii propulsorului principal se poate realiza în cazul

transmisiilor în Z cu coloana orientabilă, al diuzelor orientabile ( fig. 3.5. ) şi al
propulsoarelor cu aripioare ( Voight – Schneider ).

Figura 3.5. Diuze orientabile

Instalaţiile transversale cu jet transversal dispun de un tunel transversak de

secţiune S, plasat la extremităţile navei ( sau numai în prova ), în care este montat un
rotor axial ( fig 3.6. )

Figura 3.6. Rotor axial

3.2.2. Schema bloc a instalaţiei de guvernare

După modul de executare a comenzii date de la timonă, instalaţiile de guvernare

se pot realiza cu comanda în circuit deschis sau cu legătura inversă

14
Capitolul 3 Sistemul de Guvernare
_____________________________________________________________________________________________

Figura 3.7. Schema bloc a unei instalaţii de guvernare în circuit deschis

În fig. 3.7. este reprezentată schema bloc a unei instalaţii de guvernare în circuit
deschis. Instalaţia este formată din timona de comanda 1, transmisia de comandă 2,
maşina de cârmă 3 (amplificatorul ), transmisia de forţă 4 şi cârma 5 (elementul de
execuţie). Prin transmisia de control 6, la elementul de execuţie 5 este racordat
axiometrul 7, care indică unghiul de bandare al cârmei.

La o astfel de instalaţie de guvernare timonierul poate comanda doar intrarea în

funcţiune a maşinii de cârmă 3, trebuind să urmărească la axiometrul 7 unghiul de
bandare al cârmei. Când aceasta a realizat unghiul dorit, timonierul trebuie să anuleze
comanda dată iniţial, oprind funcţionarea maşinii de cârmă. Necesitatea urmăririi
permanente a axiometrului micşorează eficienţa conducerii instalaţiei de guvernare,
timonierului, reducând posibilitatea de a urmări evoluţia navei în giraţie.

Figura 3.8. Schema bloc a unei instalaţii de guvernare cu comandă în circuit închis

În fig. este reprezentată schema bloc a instalaţiei de guvernare cu comandă în

circuit închis, formată din timona de comandă 1, elementul comparator 2, maşina de
cârmă 3, organul de execuţie (cârmă) 4, transmisia de comandă 5, transmisia de forţă 6,
legătura inversă (reacţia) 7, transmisia de control 8 şi axiometrul 9. Prin transmisia de
comandă 5, care poate fi mecanică, hidraulică sau electrică, timonierul comandă unghiul
de bandare . Prin rotirea timonei la unghiul dorit, acestă mărime unghiulare de intrare I
este păstrată în forma ei iniţială sau este transformată într-o altă mărime mecanică ( de

15
Capitolul 3 Sistemul de Guvernare
_____________________________________________________________________________________________

exemplu, deplasarea liniară), electrică (intensitate sau pensiune) sau hidraulică (presiune),
cu care va opera elementul comparator 2. La acelaşi element comparator este racordată şi
legătura inversă 7, care transmite informaţia de poziţie a unghiului de bandare a cârmei,
care constituie mărimea de ieşire e , pe care legătura inversă trebuie s-o furnizeze într-o
formă de energie de aceeaşi natură (mecanică, electrică sau hidraulică) pentru a putea
calcula diferenţa I-e . Elementul comparator 2 permite transmiterea comenzii spre
maşina de cârmă 3 atât timp cât I-e 0 , anulând-o atunci când s-a ajuns la I-e=0.
Cârma se opreşte la unghiul de bandare comandat I , fără intervenţia suplimentară a
timonierului.

Instalaţiile de guvernare cu comandă în circuit închis se utilizează ca mijloc

principal la majoritatea navelor, iar cea în circuit deschis, ca mijloc de rezervă pentru
navele cu propulsie mecanică şi ca mijloc principal pentru ambarcaţiuni şi nave fără
instalaţie de propulsie.

3.2.3. Acţionarea instalaţiilor de guvernare

În funcţie de mărimea momentului necesar la arborele cârmei, acţionarea

instalaţiilor de guvernare poate fi manuală, electromecanică sau electrohidraulică. În
cazul acţionării manuale, lipsesc transmisia de comandă şi maşina cârmei, între timona de
comandă şi cârma existând doar o transmisie de forţă, care poate fi mecanică, prin troţe,
lanţuri sau elemente rigide (pârghii şi tije) sau hidrostatică, cu hidromotoracţionat direct
de la timonă. Datorită simplităţiisale, această acţionareeste utilizată şi ca sistem de avarie
pentru guvernarea navelor mari.

Maşina cârmei are rolul de a realiza momentul necesar de acţionare a cârmei,

conform comenzilor primite de la timonă. Ea trebuie să satisfacă următoarele cerinţe:

- pornirea maşinii de cârmă trebuie sa se realizeze cu ajutorul timonei,

indiferent de poziţia cârmei;
- maşina de cârmă trebuie să fie reversibilă, pentru a permite deplasarea cârmei
în cele două borduri;
- cârma trebuie să se rotească în acelaşi sens cu timona;

16
Capitolul 3 Sistemul de Guvernare
_____________________________________________________________________________________________

- la oprirea timonei trebuie să se oprească şi maşina cârmei şi, în acelaşi timp,

trebuie să înceteze deplasarea cârmei;
- în poziţiile extreme corespunzătoare unghiurilor maxime de bandare, maşina
de cârmă trebuie să oprească automat;
- maşina de cârmă trebuie să fie comandată din mai multe locuri, să funcţioneze
silenţios şi să aibă siguranţă mare de funcţionare.

3.3. Principalii parametri geometrici

După forma profilului, cârmele sunt:

- plane;
- profilate;

În fig. 3.9. sunt reprezentate forţele care acţionează asupra unui profil atacat de un curent
de fluid cu viteza v.

a – distanţa dintre axa arborelui şi bordul de atac;

ξ1 - distanţa dintre centrul de presiune şi bordul de atac.

Figura 3.9. Forţele care acţionează asupra unui profil atacat de un curent de fluid cu viteza v

La deplasarea cârmei în apă, toate forţele hidrodinamice care acţionează asupra ei pot fi
reduse la o rezultantă P, aplicată în centrul de presiune.

17
Capitolul 3 Sistemul de Guvernare
_____________________________________________________________________________________________

Rezultanta se poate descopune în:

- Portanta P𝑦 ;
- Rezistenţa la înaintare P𝑥 ;
- Forţa normală P𝑛 ; Figura 3. 10. Cârma pasivă
- Forţa tangenţială P𝑡 ;

Momentul la arborele cârmei M𝑎ℎ = P𝑛 (ξ1 − 𝑎)

Cârma pasivă reprezintă o suprafaţă portantă înclinabilă, cu profil simetric. Conform

teoremei lui Kutta-Jukovschi:

Unde : M𝑎ℎ - coeficient de portantă, M𝑎ℎ - suprafaţă portantă, ρ𝑤 – densitatea apei.

Fig ne arată variaţia coeficientului Cy în funcţie de unghiul de înclinare α.

Fig. 3.11. Variaţia coeficientului Cy în funcţie de unghiul de înclinare α

Forţa laterală depinde de viteza navei. Când se navigă la viteză mică eficienţa cârmei este
redusă.

Cârma activă reprezintă un profil simetric, înclinabil în jurul unui ax vertical, plasat în
P.D. , în pupa, profil al cărui bord de fugă este ataşat un propulsor suplimentar.

18
Capitolul 3 Sistemul de Guvernare
_____________________________________________________________________________________________

Momentul de giraţie:

Pentru α=0:

Mg = Ms

Guvernarea activă a navei se poate realiza şi prin orientarea împingerii propulsorului

principal.

Instalaţiile de guvernare active cu jet transversal dispun de un tunel transversal, plasat în

extremităţile navei (sau numai în prova) THRUSTER, în care este montat un rotor axial
(fig 3.12. ).

Fig. 3.12. Instalaţie de guvernare activă cu jet transversal

19