1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123
APARE DE LA DATA DE 7 OCTOMBRIE 1995
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123
SÃPTÃMÂNAL CULTURAL, SOCIAL-POLITIC ªI ECONOMIC
ÎN LIMBA ROMÂNÃ
Anul 23. Nr. 9 (1.144) Vineri, 9 martie 2018 Difuzare prin abonament
Caleidoscop informativ
AU INTRAT PE GURA LUPULUI
Unii deputaþi ai poporului îl întreabã pe Premierul
Vladimir Groisman unde-s banii pe care Uniunea
Europeanã i-a dat pentru amenajarea celor douã
puncte de frontier㠓Diakivþi” ºi “Crasnoilsc” din
regiunea Cernãuþi. Cicã, ceea ce s-a întâmplat cu
banii UE e o “ruºine” în faþa Europei.
O fi, numai cã banii au intrat pe gura lupului, iar
lupul a fugit în pãdure!
S-A TERMINAT CU MAIDANUL
Zilele trecute câteva zeci de cernãuþeni s-au
adunat în Piaþa Centralã ca sã-ºi exprime indignarea
de faptul cã la Kiev, chiar în faþa Radei Supreme, au
fost ciomãgiþi de forþele de ordine peste 100 de adepþi
ai lui Saakaºvili. Împotriva activiºtilor au fost puse în
aplicare bâtele ºi gazele lacrimogene.
În declaraþiile fãcute conducerea statului a dat de
înþeles cã Maidanul ne se va mai repeta.
UNDE-I UNA, POT FI ªI DOUÃ
În secþia de traumatologie a spitalului regional de
urgenþã din Cernãuþi pereþii ºi tavanul stau sã cadã
peste bieþii pacienþi. Imaginile fãcute în interiorul
secþiei au umplut tot Internetul. Vom adãuga de la
noi cã nici în alte unitãþi medico-sanitare din regiune
situaþia nu-i mai bunã.
Conducerea s-o fi gândind cã nu-i mare scofalã:
unde-i o traumã, pot fi ºi douã.
ªI PRÃDATE, ªI INCENDIATE
La Storojineþ niºte hoþi au prãdat sub vãlul nopþii
biserica Sf. Arhanghel Mihail, de unde au sustras
multe obiecte de cult preþioase. Cam în acelaºi timp
a ars pânã-n temelii bisericuþa veche de lemn din
localitatea Vahnãuþi, raionul Vijniþa. Aceasta avea
valoare ca monument istoric.
Ceea ce se întâmplã la noi cu lãcaºele de cult
vãdeºte degradarea moralã a societãþii.
NU LEGA CARDUL DE GARD
În 2016 de pe cardurile bancare ale locuitorilor
regiunii Cernãuþi au fost sustrase peste 770 mii de
grivne, anul trecut – peste 1,1 milioane. În ultimii doi
ani în regiune au fost înregistrate 230 de cazuri de
înºelãtorie cu cardurile bancare, dar la rãspundere
penalã a fost trasã doar o persoanã.
Aveþi grijã de cardurile bancare, dacã nu doriþi ca
hoþii sã vã ia toþi banii de pe ele!
VIN SÃ SE MAI RÃCOREASCÃ
Zilele trecute pe teritoriul regiunii Cernãuþi, în
apropiere de frontiera cu România, au fost observate
patru persoane suspecte. Trei s-au dovedit a fi
cetãþeni sirieni, cu acte în regulã, iar al patrulea, un
angolez, avea paºaportul expirat cu doi ani în urmã.
Acesta a fost reþinut.
Cu ce scop ce vin la noi strãini din þãrile calde?
Ca sã se mai rãcoreascã...
CÂINILOR LI-I DAT SÃ MUªTE
De la începutul anului la unitãþile medicale din
regiunea Cernãuþi s-au adresat 63 de persoane
muºcate de câini – cu 12% mai mult faþã de anul
trecut. Iar în tot anul 2017 au fost muºcaþi de câini
1.083 de cetãþeni, inclusiv 311 copii. Cei mai mulþi
sunt din raionul Zastavna ºi din Cernãuþi.
Câinilor li-i dat sã muºte de la Dumnezeu, dar
oamenii de ce se bagã în gura lor?!
Dumitru MINTENCU
AMULETÃ
ADUCÃTOARE DE SPERANÞE
P rimãvara – anotimpul renaºterii,
al speranþelor ºi viselor a venit pe
plaiurile mioritice ale Bucovinei. A venit
sã înfloreascã în sufletele noastre cu
gânduri frumoase de nobleþe, de luminã
ºi de sãrbãtoare. E anotimpul care ne
prinde la piept frumoasele mãrþiºoare
împletite în alb ºi roºu ca simbol al
renaºterii naturii, dar ºi al reînvierii noastre
spirituale, care ne dã aripi sã zburãm spre
culmile viselor ºi ale împlinirilor. De-a
lungul timpului acest simbol al primãverii
a primit diverse semnificaþii de la amuletã
aducãtoare de noroc ºi de speranþã spre
noi împliniri ºi bucurii.
În acest an al Centenarului Marii Uniri
Mãrþiºorul ni se prezintã într-un statut inedit. La 6
decembrie 2017, Comitetul Interguvernamental al
UNESCO pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural
Imaterial a votat înscrierea „Practicilor culturale asociate
zilei de 1 Martie (Mãrþiºorul)” în Lista Reprezentativã a
Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanitãþii. Dosarul a
fost depus de România alãturi de alte trei þãri – Republica
Moldova, Bulgaria ºi Macedonia, în care aceastã
frumoasã tradiþie a primãverii existã, cu unele diferenþe
de formã, dar în acelaºi spirit al celebrãrii renaºterii naturii.
Mãrþiºor, Mãrþiºug sau Marþ era consemnat de
etnologii începutului de secol XX ca obicei de 1 martie,
prezent nu numai la români, ci ºi la bulgarii ºi albanezii
din Balcani. Þãranii pãstrau obiceiul în fiecare început de
primãvarã, ca semn protector împotriva bolilor ºi a
nenorocului. La români, Mãrþiºorul, ca obiect simbolic, a
fost alãturat Dochiei – personaj mitologic, a cãrei zi era
sãrbãtoritã la 1 martie. Despre ºnurul de Mãrþiºor, împletit
în alb ºi roºu, se spune cã este o funie a timpului, de
365 sau 366 de zile, toarsã de însãºi legendara Dochie,
în timp ce urca cu oile la munte. Asemãnãtor ursitoarelor
care torc firul vieþii copilului la naºtere, Dochia toarce
firul anului primãvara, la naºterea timpului calendaristic.
În fiecare an luna Mãrþiºorului aduce pe meleagurile
Bucovinei cele mai frumoase doine, care coboarã din
munþii carpatini, iar odatã cu ele ºi murmurul izvoarelor
care ne ºopteºte cã primãvara intrã în drepturile sale cu
o cununã de cântecele ºi dansuri strãmoºeºti – mãrturie
a faptului cã românii îºi iubesc graiul ºi portul, obiceiurile
ºi tradiþiile populare, cã sunt mulþi, uniþi ºi neînvinºi.
Acest fapt l-a dovedit ediþia a XXIII-a a tradiþionalului
Festival al primãverii „Mãrþiºor”, organizat de Societatea
pentru Cultura Româneasc㠄Mihai Eminescu” din
regiunea Cernãuþi duminicã, 4 martie, în sala Palatului
„Tineretul Bucovinei”. Festivalul a devenit, pe parcursul
acestor ani, un eveniment reper pentru menþinerea
tradiþiilor ºi obiceiurilor româneºti în nordul Bucovinei,
þinutul Herþa ºi nordul Basarabiei. Ediþia din anul acesta,
organizatã în strânsã colaborare cu Administraþia
Regionalã de stat Cernãuþi, Consulatul General al
Românie la Cernãuþi, Centrul Cultural Român „Eudoxiu
Hurmuzachi” din Bucureºti, precum ºi cu sprijinul unor
Mãrþiºor-2018
oameni de afaceri cu suflet de români adevãraþi, a
adunat numeroºi participanþi ºi spectatori din întreaga
zonã româneascã, dar ºi oaspeþi din România ºi
Republica Moldova.
Timp de peste 6 ore, cât a durat Festivalul, prin scenã
s-au perindat artiºti amatori, orchestre ºi ansambluri
de dansuri populare din cele patru raioane ale regiunii
locuite compact de români. Fiecare participant,
îmbrãcat în frumuseþea costumului popular, a adus în
faþa spectatorilor splendoarea ºi originalitatea costumelor
populare, a cântecelor ºi dansurilor populare, tradiþiilor
ºi obiceiurilor din localitatea sa. Pe lângã Corul “Dragoº
Vod㔠al Societãþii “Mihai Eminescu”, pe scenã au
evoulat ansamblurile vocale “Fetele din Bucovina” ºi
“Perla”, formaþia “Bucovina Band”, colective folclorice
ºi artiºti din Mahala, Ostriþa, Boian, Roºa, Ciudei,
Ceahor, Voloca, Pãtrãuþii de Jos º.a., cunoscuþii ºi
îndrãgiþii interpreþi Nicoleta Petriuc, Igor Costea, Dumitru
Caulea, Iulia Marina, Volodimir Stolearciuc, Caterina
Flekevciuc, Anastasia Marina, Vasile Cerchez, Ana-
Maria Calancea. Frumoase mãrþiºoare artistice au fost
dãruite celor prezenþi în salã de cãtre oaspeþii Festivalului
din Republica Moldova – ansamblul folcloric “Învârtita
dorului” din satul Fundurii Vechi, ºi din România –
ansamblurile “Stejãrelul” al clubului copiilor din Darabani,
„Sireþelul” din Vârful Câmpului, grupurile vocale „Ai lui
ªtefan, noi oºteni” de la Liceul „Ion Nistor” din Vicovul
de Sus, „Dor Bucovinean” din Siret, „Codriºorul” din
Bistriþa-Nãsãud, precum ºi de cunoscuta interpretã de
muzicã uºoarã Camelia Florescu.
Cu un mesaj de salut ºi încurajare a urcat în scenã
corpul diplomatic al Consulatului General al României
la Cernãuþi, condus de Excelenþa Sa Eleonora
Moldovan. Printre oaspeþii de onoare s-au numãrat
reprezentanþii autoritãþilor locale, care au rostit mesaje
de felicitare cu prilejul acestei sãrbãtori importante pentru
românii din regiunea Cernãuþi.
În cadrul acestei sãrbãtori a Primãverii au rãsunat
mesaje vibrante de felicitare ºi urãri de sãnãtate la adresa
fostului preºedinte al Societãþii „Mihai Eminescu” –
poetul Arcadie Opaiþ, care a rotunjit un frumos jubileu
de 70 de ani.
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
LA IZVOARE
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234

Întâlniri de suflet File de calendar

OBICEIURI, TRADIÞII ªI SUPERSTIÞII MARTIE

27.03 – 100 de ani de la votarea de cãtre Sfatul
DE MÃRÞIªOR Þãrii (parlamentul Republicii Democratice Mol-
doveneºti) a Unirii Basarabiei cu România. Din cei

C hiar dacã afarã mai

este ger ºi zãpadã,
iar primãvara nu ºi-a preluat
încã drepturile pe deplin, în
sufletele noastre ea a venit
deja ºi ne-a cuprins cu
farmecul ºnurului strãmo-
ºesc de care se þine între-
gul neam românesc, oriunde
s-ar afla. ªnurul simboli-
zeazã puritatea ºi renaº-
terea nu numai în naturã,
dar ºi în suflet ºi în gând.
Când primãvara luptã cu
agonia iernii, ºi noi o aº-
teptãm cu nerãbdare ºi cu
dor, în ziua de 1 martie, la
Consulatul General al Ro-
mâniei la Cernãuþi s-a desfãºurat o frumoasã mani-
festare culturalã, dedicatã sãrbãtorii Mãrþiºorului, înnoirii
timpului ºi renaºterii naturii. Am redescoperit în tihnã
simbolul Mãrþiºorului, am aflat semnificaþiile ºi
obiceiurile populare de la început de martie. În fiecare
an, de 1 Martie, oamenii reuºesc sã-ºi recapete
optimismul, credinþa ºi sporul în toate lucrurile. Cu
apariþia primului ghiocel, apare ºi primul semn al sosirii
primãverii. În aceastã zi deosebitã dãruim mãrþiºoare
persoanelor dragi, semn al dorinþei ca acestea sã fie
fericite, sãnãtoase ºi cu mult noroc.
La întâlnirea din acest an, dna Eleonora Moldovan,
Consul General al României la Cernãuþi, ºi etnografii
de la Muzeul Bucovinei din Suceava au prezentat
tradiþiile de primãvarã la români prin intermediul expoziþiei
„Obiceiuri, tradiþii, superstiþii de Mãrþiºor”, vernisatã la
sediul Consulatului pentru perioada de 1-31 martie.
Expoziþia cuprinde mãrþiºoare ºi ilustrate confecþionate
manual de copii în cadrul proiectului „Atelier de creaþie:
Micii Meºteºugari” – cel mai important proiect educativ
desfãºurat în Muzeul Satului Bucovinean.
În cadrul acestei manifestãri culturale, a fost
susþinutã ºi o conferinþã legatã de semnificaþiile acestui
simbol ºi rolul pe care îl reprezintã tradiþiile ºi obiceiurile
de primãvarã în promovarea
ºi îmbogãþirea valorilor
culturale româneºti.
Despre obiceiul ºi con-
fecþionarea Mãrþiºorului au
mai vorbit doamnele Valen-
tina Vovc, talentatã meºte-
riþã în croºetare ºi în con-
fecþionarea mãrþiºoarelor,
participând cu o frumoasã
expoziþie de lucruri ma-
nuale, precum ºi Angela
Jijian, directoarea Muzeului
Etnografic Hliboca, care,
recent, a iniþiat un atelier de
mãrþiºoare pentru copii. La
manifestare au participat
copii din localitatea Mahala,
împreunã cu dna primar Elena Nandriº, care au
interpretat cântece ºi au recitat poezii despre primãvarã.
Excelenþa Sa, dna Eleonora Moldovan, a adresat
mulþumiri pentru parteneriatul instituit în vederea
realizãrii acestui eveniment domnului Gheorghe Flutur,
preºedintele Consiliului Judeþean Suceava, ºi Muzeului
Bucovinei din Suceava, domnului director general Ursu
Constantin-Emil. Toþi cei prezenþi la sãrbãtoare au primit
Mãrþiºoare din partea dnei Eleonora Moldovan, Consul
General, ºi a domnului consilier Ionel Ivan.
În prima jumãtate a zilei de 1 martie, dna Eleonora
Moldovan, Consul General ala României la Cernãuþi, a
vizitat Primãria oraºului Cernãuþi, Administraþia
Regionalã de Stat Cernãuþi ºi Consiliul Regional, unde
a adus în dar mãrþiºoare dlor Olexiy Kaspruk, primarul
oraºului Cernãuþi, Oleksandr Fiºciuk, ºeful Administraþiei
Regionale de Stat, ºi Ivan Muntean, preºedintele
Consiliului Regional.
Marcãm tradiþia Mãrþiºorului, a cãrei valoare de
patrimoniu a fost recunoscutã la nivel mondial, fiind
înscrisã din 6 decembrie 2017 în Lista Reprezentativã
UNESCO a Patrimoniului Mondial Imaterial, cu titulatura
”Practici culturale asociate zilei de 1 Martie”.
(Coresp. nostru).
135 de deputaþi prezenþi, 86 au votat în favoarea Unirii,
3 au votat contra, 36 s-au abþinut, iar 13 deputaþi au
fost absenþi. Acest act reprezintã concretizarea ºi
biruinþa miºcãrii „româniste” din acest þinut.
29.03 – 80 de ani de la moartea poetului
Constantin Isopescu-Grecul (1871-1938) (a semnat
sub pseudonimul Constantin Verdi), publicist, profesor
universitar, jurist, om politic ºi industriaº. Personalitate
marcantã a vieþii social-culturale a Bucovinei, C.
Isopescu-Grecul a apãrat cu osârdie drepturile
cetãþeneºti ale românilor din Bucovina în Dieta de la
Cernãuþi ºi în Camera Deputaþilor de la Viena, fiind
cunoscut drept un legiuitor reformator ºi un politician
moderat. În perioada 1930-1933 a îndeplinit funcþia de
rector al Universitãþii din Cernãuþi, iar din mai 1931 a
ocupat locul destinat acestei universitãþi în Senatul
României.
30.03 – 385 de ani de la naºterea cronicarului
moldovean Miron Costin (1633-1691), unul dintre
primii scriitori ºi istoriografi din literatura românã
(opere: „Viaþa Lumii“, „Letopiseþul Þãrii Moldovei“, „De
neamul moldovenilor” º.a.): „ Nu este alta mai
frumoasã ºi mai de folos în toatã viaþa omului zãbavã
decât cetitul cãrþilor”.
31.03 – 85 de ani de la naºterea poetului ºi
eseistului Nichita Stãnescu (1933-1983), membru
(post-mortem) al Academiei Române, unul dintre cei
mai importanþi scriitori de limbã românã pe care el
însuºi o denumea „dumnezeiesc de frumoasã”: „Nu
spun cã alte limbi, alte vorbiri nu ar fi minunate ºi
frumoase. Dar atât de proprie, atât de familiarã, atât
de intimã îmi este limba în care m-am nãscut, încât
nu o pot considera altfel decât iarbã. Noi, de fapt,
avem douã pãrþi coincidente; o datã este patria de
pãmânt ºi de piatrã ºi încã o datã este numele patriei
de pãmânt ºi de piatrã. Numele patriei este tot patrie.
O patrie fãrã de nume nu este o patrie. Limba românã
este patria mea. De aceea, pentru mine, muntele
munte se zice, de aceea, pentru mine iarba iarbã se
spune, de aceea, pentru mine, izvorul izvorãºte, de
aceea, pentru mine, viaþa se trãieºte”.
(D.M.).

Cu nevoile ºi neamul

MINISTRUL PENTRU ROMÂNII DE PRETUTINDENI

LA ROMÂNII DIN UCRIANA
Întâlnirea de la Consulatul General al României la
Cernãuþi a inclus o serie de dezbateri referitoare la
articolul lingvistic al Legii Educaþiei, experimentul
învãþãmântului bilingv în ºcoli, necesitatea deschiderii
unei grãdiniþe româneºti în Cernãuþi, bursele pentru
elevii români din Ucraina, reconstrucþia Casei Memoriale
„Aron Pumnul” din Cernãuþi, proiectele pentru jurnaliºtii
români din comunitãþile istorice º.a.
***
A doua zi delegaþia s-a deplasat în Transcarpatia,
unde a vizitat Muzeul de Istorie ºi Etnografie a Românilor
din regiune ºi liceul cu predarea în limba român㠄Mihai
Eminescu” din Solotvino/Slatina. Totodatã, Natalia-Elena
În 2 martie 2018 în regiunea Cernãuþi a întreprins o Intotero a avut o întrevedere cu primarul oraºului, pentru minoritãþii române, punem accent pe menþinerea
vizitã de lucru Natalia-Elena Intotero, Ministrul pentru a discuta despre amenajarea ºi dotarea în perioada neafectatã a dreptului la educaþie ºi informare în limba
Românii de Pretutindeni, informeazã agenþia BucPress. urmãtoare a Centrului de Informare al României din românã”, a evidenþiat ministrul pentru românii de
Potrivit Ministrului pentru Românii de Pretutindeni, Solotvino. De asemenea, a vizitat ºcoala cu predarea în pretutindeni Natalia-Elena Intotero.
delegaþia de la Bucureºti, din care au mai fãcut parte limba românã din Apºa de Jos, unde a participat la un Demnitarul român a solicitat cu prilejul vizitei sale
Radu Cosma ºi Costin Ciobanu, reprezentanþii ai MpRP, festival cultural ºi la expoziþia de mãrþiºoare realizate de preluarea în totalitate a recomandãrilor formulate în
Ion Naval, secretar la Ambasada României din Ucraina, copii din ºcolile româneºti din regiune. Opinia Comisiei de la Veneþia, inclusiv cu privire la
a participat la o întrevedere cu conducerea regiunii ºi a *** modificarea articolului 7 din Legea educaþiei.
oraºului Cernãuþi. „Ministerul pentru Românii de Pretutindeni acord㠄Comisia de la Veneþia recomandã consultarea
A fost vizitatã ºcoala medie generalã din Ostriþa- o importanþã sporitã comunitãþilor istorice, susþinerii ºi efectivã a reprezentanþilor minoritãþii în adoptarea de
Mahala, raionul Noua Suliþã, urmând o întâlnire la sediul respectãrii drepturilor etnicilor români din vecinãtatea acte normative care vizeazã drepturile persoanelor
Consulatului General al României la Cernãuþi cu liderii þãrii. Comunitatea de români din Ucraina este o prioritate aparþinând minoritãþilor naþionale”, a subliniat ministrul,
societãþilor naþional-culturale ºi directorii organelor de pentru minister. În demersurile noastre pentru protejarea subliniind necesitatea de a fi continuate consultãrile
presã din regiunea Cernãuþi. ºi promovarea drepturilor persoanelor care aparþin cu reprezentanþii comunitãþii româneºti.
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
 9 martie 2018
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
CONCORDIA
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
PANORAMA
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234

Culturã fãrã frontiere Epigrame

ROMEO ªI JULIETA DE LA VERONA LA MIZIL
L a 27 ianuarie a.c. a avut loc
festivitatea de premiere a Fes-
tivalului Internaþional de Poezie ºi
Epigram㠄Romeo ºi Julieta la Mizil”,
ediþia a XI-a, ºi a fost gãzduitã de Liceul
Teoretic „Grigore Tocilescu”. Proiectul,
iniþiat, susþinut ºi coordonat de Fundaþia
Cultural㠄Romeo ºi Julieta la Mizil”,
având ca partener principal Liceul
Teoretic „Grigore Tocilescu”, s-a
aflat sub egida Inspectoratului
ªcolar Judeþean Prahova ºi a
Ministerului Educaþiei Naþionale.
Cea de-a XI-a ediþie a început cu
comemorarea lui Mircea Ionescu
Quintus, cel care fusese sãrbãtorit
cu un an înainte, la Mizil, la aproape
100 de ani ºi pentru care orga-
nizatorii editaserã un volum intitulat
„Quintus 100%!”.
Au participat, la ambele sec-
þiuni, Poezie ºi Epigramã, 481
concurenþi, 146 la Epigramã ºi 335
la Poezie. Meritã subliniat faptul cã
în anul sãrbãtoririi centenarului Marii
Uniri au participat circa 100 de con-
curenþi din Republica Moldova, dar ºi din
nordul Bucovinei, din Cernãuþi. De
asemenea, numeroºi elevi, atât din
România, cât ºi din afara graniþelor ei,
s-au înscris la ambele secþiuni, unii fiind
chiar recompensaþi cu premiile Junior,
instituite la ediþia precedentã.
Festivitatea de premiere a început cu
Imnul de Stat al României, urmat de
imnul Festivalului, pe versuri de Laurenþiu
Ghiþã, muzica aparþinând compozitorului
Constantin Rusnac din Chiºinãu. Au fost
prezenþi la Mizil, în sala de festivitãþi a
Liceului Teoretic „Grigore Tocilescu”:
prof. univ. dr. ªtefan Cazimir, conf. univ.
dr. Daniel Cristea-Enache, ca invitaþi de
onoare, acad. Vasile Tãrâþeanu, direc-
torul Centrului Cultural Român ”Eudoxiu
Hurmuzachi”, scriitorul Vasile Bâcu,
preºedintele Societãþii pentru Cultura
Româneasc㠄Mihai Eminescu” din
regiunea Cernãuþi, Mihai Pânzaru-Pim,
lect. univ. dr. George Stanca, prof. univ.
dr. ing. Corneliu Berbente, dr. Lucia
Olaru Nenati, Victoria Milescu, George
Corbu, Daniela Vlãdescu, prof. univ. dr.
Alexandru ªonea, prof. univ. dr. Lazãr
Avram, prof. univ. dr. Alexandru Þiclea,
de la Ministerul Educaþiei Naþionale,
insp. dr. Doru Dumitrescu, de la
Inspectoratul ªcolar Prahova, insp.
ºcolar general Nicolae Angelescu, insp.
ºc. gen. adj. Horia Toma, insp. ºc. gen.
adj. Liliana-Otilia Þenescu, inspector
Sorin Bucur, fost inspector ºcolar, prof.
Olimpia Popescu, Odilia Roºianu,
redactor-ºef la Literatura de azi, o
delegaþie a Direcþiei de învãþãmânt a
raionului Ialoveni ºi a Liceului Teoretic
Puhoi, Elena Vorotneac, reprezentând
Direcþia Generalã de Educaþie, Tineret
ºi Sport a municipiului Chiºinãu, arh. ing.
Ion Popa-Pãdure din Republica Moldova,
Iulia Modiga ºi Adrian Brãdeanu – de la
Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi” al
Românilor de Pretutindeni.
Festivitatea de premiere a fost
onoratã de mai mulþi poeþi epigramiºti.
La secþiunea Poezie premiile au fost
acordate astfel:
Marele premiu „George Ranetti” –
Petruþ Cãmui, Bucureºti; Premiul
„Grigore Tocilescu” ex aequo – Dorel
Mihai Gaftoneanu, Botoºani, ºi Cornel
Costea, Cluj; Premiul „Agatha Bacovia”
–Cristina Niþã, Torino, Italia. Premiul I
„Junior” – Nicoleta Modval ºi Gabriela
Timotin, Republica Moldova. Sã men-
þionãm cã la secþiunea Poezie se
remarcã inedita participare a Consulului
României la Cernãuþi, dl Edmond
Neagoe, care a obþinut o valoroasã
menþiune la prima sa participare la un
astfel de festival-concurs.
La secþiunea Epigramã juriul a
acordat premiile astfel:
Sã ne cunoaºtem înaintaºii
MÃRÞIªOARE
PENTRU DOAMNE,
Marele premiu „George Ranetti” – Ion
Ruse, Sãcele, Constanþa; Premiul
„Grigore Tocilescu” Janet Nicã, Ostro-
DOMNIªOARE
veni, Dolj; Premiul „Agatha Bacovia” –
Mihai Haivas, Iaºi.
Un moment emoþionant ºi solemn a
fost când organizatorii, profesorii
Laurenþiu Bãdicioiu ºi Victor Minea,
au primit medaliile Steaua Nordului,
însoþite de o diplomã, din partea
Societãþii Culturale Steaua Nordului,
înmânate de preºedintele societãþii,
ing. Dorel Mihai Gaftoneanu.
A fost semnalat publicului prezent
ºi volumul jubiliar intitulat „Noi iubim
Neculai DARIE
Mizilul” – volum ce conþine 475 de UNEI DATORNICE
epigrame ºi alte texte dedicate Cu sume mari îmi e datoare
exclusiv Mizilului de cãtre cei care ªi, totuºi, nu fac tãrãboi:
au participat în cei 10 ani la Festival, Vã jur cã-i prea… atrãgãtoare
volum coordonat de profesorii Lau- Ca sã-i mai cer ºi înapoi!
renþiu Bãdicioiu ºi Victor Minea.
Un partener cu o implicare deose- UNEI GELOASE
bitã a fost Institutul „Eudoxiu Hurmu- Femeie, tu urmeazã-þi datul
zachi” al românilor de pretutindeni, scris în canoanele lumeºti,
care a susþinut cazarea românilor din cã una-i sã-þi urmezi bãrbatul
diaspora, participanþi la festival. De altfel, ºi alta e sã-l… urmãreºti!
în mesajul de felicitare adresat orga-
nizatorilor de directorul adjunct al IEH, Corneliu COSTÃCHESCU
Nicolae Brînzea, acesta a subliniat cã, MORAVURI
„sub diversele ei forme, cultura re- Lui directorul Cutare
prezintã drumul comun al tuturor Toatã lumea-i ºtie tara:
Cã-i nevasta servitoare
românilor, indiferent de spaþiul în care
ªi cucoanã secretara!
se aflã, adãugând c㠄 în luna ianuarie a
fiecãrui an, toate drumurile românilor Sava GAJELIOV
talentaþi din Þarã, din Republica Moldova, COGITO…
comunitãþile istorice ºi diaspora se Mi-aº aminti de vremea-aceea
intersecteazã la Mizil. Domnia Sa a Când nu ºtiam ce e femeia,
conchis c㠄Mizilul devine, astfel, o Dar azi, c-o ºtiu, fir-ar sã fie,
capitalã culturalã a epigramiºtilor ºi Prefer totala amnezie!
autorilor de poezie ºi cã a XI-a ediþie a
Festivalului Internaþional de Poezie ºi Ioan TODERAªCU
Epigram㠄Romeo ºi Julieta la Mizil” se NOCTURNÃ
desfãºoarã într-un context de sãr- Dacã vine dupã zece,
bãtoare, când marcãm în întreaga iar mâncarea este rece,
Românie ºi peste hotare Centenarul el se supãrã, fireºte,
Marii Uniri”. Domnia Sa a felicitat ºi sã vezi ce-o… încãlzeºte!
organizatorii, participanþii ºi laureaþii
Festivalului „pentru contribuþia adusã la Vasile VOROBEÞ
sublinierea elementelor spaþiului cultural MODA VREMII
Mi-a plãcut sã fie fatã
comun românesc ºi la menþinerea ºi
sincerã, dintr-o bucatã;
promovarea limbii române ca element
astãzi, însã, chiar de micã
esenþial în pãstrarea ºi afirmarea e o bunã… bucãþicã!
identitãþii etnice ºi lingvistice a românilor
din afara þãrii”. Constantin IURAªCU-TATAIA
(Coresp. nostru). SOÞIEI, CARE-MI REPROªEAZÃ
Cà “TORN PE GÂT”
Doresc sã-þi spun numai atât,
cã eºti prea asprã-n judecatã;

STILOULUI CU REZERVà L-A INVENTAT UN ROMÂN ce tu numeºti “turnat pe gât”

e degustare-aprofundatã!

L a data de 25 mai 1827 Petrache Poenaru a obþinut

brevetul francez numãrul 3208 pentru “Condei portãreþ
fãrã sfârºit, alimentându-se el însuºi cu cernealã”.
fiind primul român atestat documentar care a cãlãtorit cu
trenul. În anul 1832 se întoarce în þarã ºi activeazã ca profesor
de fizicã ºi matematicã. De asemenea contribuie la crearea
Nicolae MIHU
AJUTOR PENTRU SOACRÃ
Ea, cãzând, mi-a spus din zbor:
Petrache Poenaru s-a nãscut la 10 ianuarie 1799 în cursurilor speciale de matematici superioare, geodezie, – Dã-mi o mânã de-ajutor!
aproapierea oraºului Bãlceºti, localitatea Bãneºti, judeþul mecanicã, arhitecturã, agriculturã ºi silviculturã. Eu i-am dat-o ºi þin minte
Vâlcea. Dupã terminarea ºcolii secundare în Craiova la ºcoala În 1836 încurajeazã organizarea de observaþii meteo- cã i-a mai sãrit… un dinte!
de la Biserica Obedeanu a lucrat la cancelaria Episcopiei rologice sistematice pentru determinarea temperaturii,
din Râmnicu-Vâlcea. Începând cu anul 1820 a predat greaca presiunii ºi umezelii aerului. În anii urmãtori traduce în limba Ioan POP
veche la ªcoala Mitropoliei din Bucureºti. românã primele cursuri de Geometrie ºi Algebrã. VÂRSTA
Revoluþia de la 1821 l-a prins lângã Tudor Vladimirescu, În 1841 colaboreazã la publicarea primului vocabular Bãtrân trecut ºi prin imperii,
fiind secretarul acestuia. Perioada petrecutã lângã acesta francezo-român, fiind un susþinãtor al francofoniei în România. femeilor rãmas dator
este consideratã izvorul invenþiei sale. Dupã înfrângerea Devenit director al ºcolilor din Muntenia, reuºeºte sã înfiinþeze le spun: De riduri nu mã sperii,
rãscoalei Petrache Poenaru fuge de pedepese ºi în anul 1822 peste douã mii de ºcoli, implicându-se direct în dotarea ci doar de fardurile lor!
obþine o bursã de studii la ªcoalã Tehnicã de la Viena ºi ºcolilor din Craiova prin donaþii personale.
Tot Petrache Poenaru este cel care pune bazele cursurilor Gheorghe GROSU
apoi de la Berlin.
TRANSFORMARE
În anul 1826 primeºte o bursã la Ecole Polytechnique din ªcolii de Poduri ºi ªosele (Universitatea Tehnicã de
Este bine cunoscut,
Paris, unde studiazã topografia ºi geodezia. În aceastã Construcþii Bucureºti). Ca om politic ºi-a dedicat activitatea
Toate mamele sunt “Sacre”,
perioadã obþine brevetul pentru stiloul cu rezervor, promovând îmbunãtãþirii tehnologiilor folosite în construcþii ºi agriculturã Dar parcã e un fãcut:
scrisul fãrã pete ºi zgârieturi ºi oferind posibilitea schimbãrii ºi întemeierii de noi ºcoli ºi facultãþi. Mai pe urmã devin…“Soacre”.
componentelor defecte. În anul 1831 cãlãtoreºte în Anglia, A murit la 2 octombrie 1875 la vârsta de 76 de ani.
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
9 martie 20 18 CONCORDIA
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234 Ž
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
TELESÃPTÃMÂNA
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
BUCOVINA MARÞI, 13 MARTIE “Bunã dimineaþa, Buco- Noutãþi. 9.00. T/s “Roxo- lana”. 10.00., 21.00. Pau- zilei. 14.10. T/s “Roxolana”.
LUNI, 12 MARTIE 7.00., 7.35., 8.05., 8.35. vina!”. 7.30., 8.00., 8.30., lana”. 10.00., 21.00. Pau- zã în transmisiune. 13.40., 17.00. Accente. 17.30.
7.00., 7.35., 8.05., 8.35. “Bunã dimineaþa, Buco- 13.30., 19.00., 20.30. Nou- zã în transmisiune. 13.40., 19.30. Tema zilei. 14.10. Paleta. 18.00. Podiumul
“Bunã dimineaþa, Buco- vina!”. 7.30., 8.00., 8.30., tãþi. 9.00. T/s “Roxolana”. 19.30. Tema zilei. 14.10. Muzicã folk. 15.05. Amur- vieþii ei. 20.00. Istoria dese-
vina!”. 7.30., 8.00., 8.30., 13.30., 19.00., 20.30. Nou- 10.00., 21.00. Pauzã în Muzicã folk. 15.10. Docu- guri. Destine. 16.00. Pun- cretizatã.
13.30., 17.00., 19.00., tãþi. 9.00. T/s “Roxolana”. transmisiune. 13.40., mentar. 15.50. Cãlãtorii ctul de atingere. 16.30. DUMINICÃ, 18 MARTIE
20.30. Noutãþi. 9.00. T/s 10.00., 21.00. Pauzã în 19.30. Tema zilei. 14.10. TV. 16.00. Punctul de Universitatea publicã. 7.00. Vreau sã fiu. 7.40.
“Roxolana”. 9.50. Cãlãtorii transmisiune. 13.40., 19.30. Muzicã folk. 15.05. Amur- atingere. 16.30. Universi- 17.15. Scheme. 17.40. Cine e stãpân în casã. 8.20.
TV. 10.00., 21.00. Pauzã Tema zilei. 14.10. Muzicã guri. Destine. 16.00. Pun- tatea publicã. 17.15. Dis- Emisiune distractivã. 17.50. Cum adicã? 9.00. Bunã
în transmisiune. 13.40., folk. 15.10. Amurguri. Des- ctul de atingere. 16.30. cuþie dificilã. 17.45. Noutãþi Divertisment. 18.00. Þara dimineaþa, Bucovina! 9.45.
19.30. Tema zilei. 14.10. tine. 16.00. Punctul de Universitatea publicã. în limba românã. 18.30. talentelor. 18.30. Lumea Istorii de artã. 10.00., 21.00.
Muzicã folk. 15.50. Amur- atingere. 16.30. Universi- 17.15. Banii noºtri. 17.45. Istorii adevãrate. 20.00. verde. 19.30. Tema zilei. Pauzã în transmisiune.
guri. Destine. 16.00. Pun- tatea publicã. 17.15. La Blogul mãmicii. 18.00. Adevãruri veºnice (în limba SÂMBÃTÃ, 17 MARTIE 13.35., 17.30. Tema zilei.
ctul de atingere. 16.30. treabã. 17.45. Noutãþi (în Paleta. 18.30. Off line. românã). 7.00. Vreau sã fiu. 7.40. 14.05. T/s “Roxolana”.
Universitatea publicã. limba românã). 18.00. Ade- 20.00. Accente. VINERI, 16 MARTIE Emisiune distractivã. 7.50. 15.45. Muzicã folk. 16.35.
17.15.Documentar. 17.45. vãruri veºnice (în limba JOI, 15 MARTIE 7.00., 7.35., 8.05., 8.35. Divertisment. 8.00. Bunã Luminã. 18.00. Emisiune
Viaþa, aºa cum este ea... românã). 18.30. Accente. 7.00., 7.35., 8.05., 8.35. “Bunã dimineaþa, Buco- dimineaþa, Bucovina! 9.45. distractivã. 19.00. Vestiarul.
18.00. Studioul de searã (în 20.00. La noi în Bucovina! “Bunã dimineaþa, Buco- vina!”. 7.30., 8.00., 8.30., Istorii de artã. 10.00., 21.00. 19.30. Documentar. 20.00.
limba românã). 20.00.Singur MIERCURI, 14 MARTIE vina!”. 7.30., 8.00., 8.30., 13.30., 19.00., 20.30. Pauzã în transmisiune. Istoria desecretizatã.
sieºi gospodar. 7.00., 7.35., 8.05., 8.35. 13.30., 19.00., 20.30. Noutãþi. 9.00. T/s “Roxo- 13.40., 17.30., 19.30. Tema 20.45. Cãlãtorii TV.

TVR-1
LUNI, 12 MARTIE
6.30., 8.00., 9.00. 1 Mati-
nal. 9.45., 11.45., 12.30.
Teleshopping. 10.00.,
11.00. Perfect imperfect.
12.00. Tribuna partidelor
parlamentare. 13.00. Aici,
acum. 14.00., 16.00.,
17.00., 20.00., 24.00.,
3.20. Telejurnal. 14.55.,
0.25., 4.10. Vorbeºte co-
rect! 15.00., 16.05. Maghia-
ra de pe unu. 17.30. Între-
bãri ºi rãspunderi. 18.30.,
4.15. Pulsul zilei. 19.55.,
22.55. Starea zilei. 21.00.,
1.00., 2.20. România 9.
22.30., 23.00. Starea na-
þiei. 23.30., 2.25. Docu-
mentar. 0.30. Magazin
FIFA. 2.25. Pro Patria.
MARÞI, 13 MARTIE
6.30., 8.00., 9.00. 1 Ma-
tinal. 9.45., 11.45., 12.30.
Teleshopping. 10.00.,
11.00. Perfect imperfect.
12.00. Tribuna partidelor
parlamentare. 13.00. Aici,
acum. 14.00., 16.00.,
17.00., 20.00., 24.00.,
3.20. Telejurnal. 14.55.,
0.25., 4.40. Vorbeºte co-
rect! 15.00., 16.05. Ma-
ghiara de pe unu. 17.30.
Europa mea. 18.30., 4.15.
Pulsul zilei. 19.55., 22.55.
Starea zilei. 21.00., 1.00.
România 9. 22.30., 23.00.
Starea naþiei. 23.30., 2.25.
Documentar. 0.30. Creativ.
2.55. În grãdina Danei.
MIERCURI 14 MARTIE
6.30., 8.00., 9.00. 1 Ma-
tinal. 9.45., 11.45., 12.30.
Teleshopping. 10.00.,
11.00. Perfect imperfect.
12.00. Tribuna partidelor
parlamentare. 13.00. Aici,
acum. 14.00., 16.00.,
17.00., 20.00., 24.00.,
3.00. Telejurnal. 14.55.,
0.25., 4.10. Vorbeºte
corect! 15.00., 16.05. Con-
vieþuiri. 17.30. Interes ge-
neral. 18.30., 4.40. Pulsul
zilei. 19.55., 23.00. Starea
zilei. 21.00., 1.00. România
9. 22.30. Starea naþiei.
23.00., 2.25. Documentar.
0.30., 2.25. Zona@. 2.20.
Europa mea. 3.10. Dis-
cover România. 4.10.
M.A.I. aproape de tine.
JOI, 15 MARTIE
6.30., 8.00., 9.00. 1 Ma-
tinal. 9.45., 11.45., 12.30.
Teleshopping. 10.00.,
11.00. Perfect imperfect.
12.00. Parlamentul Româ-
niei. 13.00. Aici, acum.
14.00., 16.00., 17.00.,
20.00., 23.30., 3.20. Tele-
jurnal. 14.55., 0.55., 4.10.
Vorbeºte corect! 15.00.,
16.05. Akzente. 17.30.
Lozul cel mare. 18.00.,
0.30., 4.10. Banii tãi. 18.35.,
4.15. Pulsul zilei. 19.55.,
22.55. Starea zilei. 21.00.,
1.00. România 9. 22.30.,
23.00. Starea naþiei. 23.30.,
2.25. Documentar. 0.30.
Drumul spre Rusia. 2.55.
M.A.I. aproape de tine.
VINERI, 16 MARTIE
6.30., 8.00., 9.00. 1 Ma-
tinal. 9.45., 11.45., 12.30.
Teleshopping. 10.00.,
11.00. Perfect imperfect.
12.00. Parlamentul Româ-
niei. 13.00. Aici, acum.
14.00., 16.00., 17.00.,
20.00., 23.30., 3.05. Tele-
jurnal. 14.55., 21.55.,
Vorbeºte corect! 15.00.
Fãrã etichetã. 16.05. Euro
polis. 17.30., 3.45.
Cooltura. 18.00. Lumea
azi. 18.35., 4.10. Pulsul
zilei. 21.00. Cât valoreazã
America? 22.10. Docu-
mentar. 23.30. Anchetele
comisarului Antonescu.
0.30. Dosar România.
1.30. Profesioniºtii. 2.25.
Exclusiv în România.
SÂMBÃTÃ, 17 MARTIE
6.30. Lumea azi. 7.10.,
10.00., 22.00., 0.10. Docu-
mentare. 8.30. Banii tãi.
9.00. Creativ. 9.30. M.A.I.
aproape de tine. 11.00.
Starea naþiei. 12.00., 2.20.
Vreau sã fiu sãnãtos!
13.00. Povestea din farfurie.
14.00., 20.00., 3.10. Tele-
jurnal. 14.30. Adevãruri
despre trecut. 15.00. Ora
regelui. 16.10. Festivalul
Inimilor. 18.00. Exclusiv în
România. 18.50. Tele-
enciclopedia. 19.45., 2.20.
Eusuntromânia. 21.00.
Dosar România. 23.00.
Profesioniºtii. 1.30. Poves-
tea din farfurie. 3.25. Viaþa
satului.
DUMINICÃ, 18 MARTIE
6.30. Teleenciclopedia.
7.30. Oameni ca noi. 8.10.,
4.15. Universul credinþei.
9.30., 3.30. Pro Patria.
10.00. În grãdina Danei.
10.35., 12.00. Viaþa satului.
11.50. Minutul de agri-
culturã. 13.00. Tezaur
folcloric. 14.00., 20.00.,
2.45. Telejurnal. 14.30.,
1.00. Ultima ediþie. 15.30.
Politicã ºi delicateþuri.
16.30. Replay. 18.10. Lozul
cel mare. 18.45. Vorbeºte
corect! 19.00. Documentar.
21.10. Nicolae Mureºan, 40
de ani de carierã artisticã.
23.00., 3.25. Garantat %.
24.00. Politicã ºi delica-
teþuri. 1.00. Documentar.
1.55. Vreau sã fiu sãnãtos!

TVR-2
LUNI, 12 MARTIE
7.00. Documentar. 8.00.
Euromaxx. 8.30. Azi des-
pre mâine. 9.00. T/s “Preþul
trãdãrii”. 10.10. Ferma.
11.00. Gala umorului.
12.00. Doar sã gustaþi.
13.00., 19.00., 4.00. Tele-
jurnal. 13.40. Teleshop-
ping. 14.00., 23.45. Se
zice cã... 15.00. Cultura
minoritãþilor. 16.40., 2.45.
Femei de 10, bãrbaþi de 10.
, 17.40. T/s “Regele îndrã-
gostit”. 18.50. E vremea ta!
20.00. Destine ca-n filme.
21.00. D-ale lu-Miticã.
22.10. T/s. “CSI: Crime ºi
investigaþii”. 0.45. F.a.
“Oraºul în flãcãri”. 3.35.
Naturã ºi aventurã. 4.50. 5
minute de istorie. 5.00.
Gala umorului.
MARÞI, 13 MARTIE
7.00., 11.50. Documen-
tare. 8.00. Mic dejun cu un
campion. 8.50. Poate nu
ºtiai. 9.00., 17.40. T/s
“Regele îndrãgostit”.
10.10., 16.40., 2.35. Fe-
mei de 10, bãrbaþi de 10.
11.00. Destine ca-n filme.
12.00. Doar sã gustaþi.
13.00., 19.00., 4.00. Tele-
jurnal. 13.40. Teleshop-
ping. 14.00., 23.45. Se
zice cã... 14.50. Cultura
minoritãþilor. 18.50. E
vremea ta! 20.10., 0.35.
Filmul artistic “Întoarcerea
campionului”. 22.10. T/s
“CSI: Crime ºi investigaþii”.
2.25., 4.50. 5 minute de
istorie. 3.25. Sãnãtate cu
de toate. 3.50. Poate nu
ºtiai. 0.10. F.a. “Ultimul
sãrut”. 5.00. D-ale lu-
Miticã.
MIERCURI, 14 MARTIE
7.00., 11.50. Documen-
tare. 8.00., 1.00. D-ale lu-
Miticã. 9.00., 17.40. T/s
“Regele îndrãgostit”.
10.10., 16.40., 2.25. Fe-
mei de 10, bãrbaþi de 10.
11.00. Cap Compas.
11.30. Naturã ºi aventurã.
12.00. Doar sã gustaþi.
13.00., 19.00., 4.05. Tele-
jurnal. 13.40. Teleshop-
ping. 14.10., 23.45. Se
zice cã... 15.00. Cultura
minoritãþilor. 18.50. E
vremea ta! 20.10., 0.45.,
1.40. F.a. “Istoria unei
trãdãri”. 21.55. Poate nu
ºtiai. 22.10. T/s “CSI:
Crime ºi investigaþii”. 3.15.
Mic dejun cu un campion.
F.a. “Casa de vacanþã”.
23.55. Poate nu ºtiai.
4.55. 5 minute de istorie.
JOI, 15 MARTIE
7.00., 11.50. Documen-
tare. 8.00. Gala umorului.
9.00., 17.40. T/s “Regele
îndrãgostit”. 10.10., 16.40.,
3.00. Femei de 10, bãrbaþi
de 10. 11.00. Pescar hoi-
nar. 11.30. Plimbaþi ºi
mâncaþi. 12.00. Doar sã
gustaþi. 13.00., 19.00.,
2.10., 4.00. Telejurnal.
13.40. Teleshopping.
14.10., 23.55. Se zice cã...
15.00. Cultura minoritãþilor.
18.50. E vremea ta! 20.10.,
0.55. Filmul artistic “În
calea rãului”. 22.20. T/s
“CSI: Crime ºi investigaþii”.
3.50., 4.50. 5 minute de
istorie. 21.55. Poate nu
ºtiai. 5.00. Destine ca-n
filme.
VINERI, 16 MARTIE
7.00., 11.50. Documen-
tare. 8.00. Memorialul
durerii. 9.00., 17.40. T/s
“Regele îndrãgostit”.
10.10., 16.40. Femei de
10, bãrbaþi de 10. 11.00.
MotorVlog. 11.30. Sãnã-
tate cu de toate. 12.00.
Doar sã gustaþi. 13.00.,
19.00., 3.35. Telejurnal.
13.40. Cultura minoritãþilor.
15.40. Ieri. Ayi. Mâine.,
0.50. Poate nu ºtiai.
15.50., 1.10. Ieri. Azi.
Mâine. 18.50. E vremea ta!
20.00. Gala umorului.
21.10., 3.00. F.a. “Ember
– oraºul din adâncuri”.
22.50. 5 minute de istorie.
23.30., 2.55. Filmul artistic
“Dincolo de viaþã”. 4.35.
Cap Compas.
SÂMBÃTÃ, 17 MARTIE
7.00., 16.00. Documentar.
8.00. Desene animate.
9.00., 5.10. T/s. “Cire-
ºarii”. 9.50., 10.50. Poate
nu ºtiai. 10.00., 4.00. Mic
dejun cu un campion.
11.00. D-ale lu-Miticã.
12.00. Euromaxx. 12.30.
Gala umorului. 13.30.,
23.40. Motor Vlog. 14.00.,
5.00. Memorialul Durerii.
15.00., 3.00. Cap Com-
pas. 15.30. Plimbaþi ºi
mâncaþi. 16.00. Învin-
gãtorii. Vremuri ºi destine.
17.30., 18.50. E vremea
ta. 18.00. Filmul artistic
“Fata samurai”. 19.00.
Telejurnal. 20.10., 2.10.
Filmul artistic “Muºche-
tarul”. 22.10., 2.00. F.a.
“Onoare ºi respect”. 0.10.
F.a “Dincolo de viaþã”.
DUMINICÃ, 18 MARTIE
7.00. Documentare. 8.00.
Desene animate. 9.00.,
5.00. Ferma. 10.00., 4.30.
Pescar hoinar. 10.30.
Naturã ºi aventurã. 11.00.
Destine ca-n filme. 12.00.
Azi despre mâine. 12.30.
Sãnãtate cu de toate.
13.10. Filmul artistic “So-
sesc pãsãrile cãlãtoare”.
15.00. Duelul pianelor.
17.00., 3.30. D-ale lu-
Miticã. 18.00. T/s “Fata
samurai”. 18.50. E vremea
ta! 19.00., 3.30. Telejurnal.
20.10., 2.10. F.a. “Pintea”.
22.10., 3.45. Filmul de
artã. 0.10. F.a “Sosesc
pãsãrile cãlãtoare”.

CONCORDIA – ziar al minoritãþii naþionale româneºti din Ucraina Colegiul de redacþie aduce la
FONDATORI: Ministerul Culturii al Ucrainei; Întreprinderea colectiv㠓Redacþia ziarului minoritãþii naþionale cunoºtinþa tuturor cã rãspun-
româneºti din Ucraina Concordia”. derea pentru veridicitatea fap-
ÇÀÑÍÎÂÍÈÊÈ: ̳í³ñòåðñòâî êóëüòóðè Óêðà¿íè; Êîëåêòèâíå ï³äïðèºìñòâî “Ðåäàêö³ÿ ãàçåòè ðóìóíñüêî¿ telor ºi datelor publicate în ziar
íàö³îíàëüíî¿ ìåíøèíè Óêðà¿íè Êîíêîðä³ÿ”. o poartã autorul materialului.
Redactor-ºef: Doina STARIC Punctul nostru de vedere nu
concordia.ziar@gmail.com întotdeauna poate sã coincidã
Adresa redacþiei: str. O. Kobyleanska, 13 (et. 2), Cernãuþi–58000, Ucraina. Tel./fax: (0038-0372) 52-50-34. cu punctul de vedere al semna-
Cont bancar: Êîä 21434406 ×Ô "Ïðèâàòáàíê", ð/ð 26002051607984, ì. ×åðí³âö³, ÌÔÎ 356282. tarului, deoarece vom respecta
Apare sãptãmânal. INDICE 33914. Certificatul înregistrãrii de stat: Seria KB, nr. 19246-9046 ÏÐ. Tiraj: 1.000. principiul democratic al plura-
Imprimare: IP Kliuciuk S.M. CUI 2272500317 Cernãuþi, str. Zavodska, 37. lismului de opinii.