1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123
APARE DE LA DATA DE 7 OCTOMBRIE 1995
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123
SÃPTÃMÂNAL CULTURAL, SOCIAL-POLITIC ªI ECONOMIC
ÎN LIMBA ROMÂNÃ
Anul 23. Nr. 10 (1.145) Vineri, 16 martie 2018 Difuzare prin abonament
Caleidoscop informativ
CE LE LIPSEªTE FEMEILOR
Militantele pentru politica ºanselor egale din
Cernãuþi au constatat cã în regiune femeile se bucurã
de drepturi mai mici decât bãrbaþii. De exemplu, din
42 de deputaþi în Consiliul orãºenesc doar 5 sunt
femei. În Consiliul regional femeile resperzintã doar
16% din numãrul total al deputaþilor.
Chiar sã aibã de toate, femeilor tot le lipseºte
câte ceva în viaþa asta!
“STOP CORUPÞIA!”, BÃTUTÃ
În seara zilei de 9 martie la Cernãuþi, chiar lângã
locuinþa sa, au fost bãtut un activist al organizaþiei
publice “Stop corupþia!”. Iar cu douã zile mai înainte
a fost bãtut, ce-i drept mai mult de formã, un alt
membru al acestei organizaþii. În prezent organele
de miliþie din Cernãuþi cerceteazã ambele cazuri.
Se presupune cã ei au fost intimidaþi pentru
activitatea lor de combatere a corupþiei.
CERNÃUÞI – ORAª TURISTIC?
În primele douã luni ale acestui an bugetul oraºului
Cernãuþi s-a îmbogãþit cu 66,9 mii de grivne de la
taxa pe turism. Suma este cu 29,9% mai mare decât
în aceeaºi perioadã a anului trecut. Edilii oraºului îºi
freacã mâinile, sperând cã în curând Cernãuþiul va
deveni oraº turistic în toatã legea.
S-ar putea, dacã turiºtii ar gãsi aici mai puþine
clãdiri jerpelite ºi mai multe toalete publice.
CUI ÎI ESTE DAT SÃ MOARÃ...
Un militar din raionul Zastavna, regiunea Cernãuþi,
a fost gãsit mort la gara de tren din Kiev cu urme de
violenþã. El se întorcea din concediu în zona OAT ºi
primele ºtiri au fost cã ar fi murit acolo. Însã militarul
n-a ajuns la destinaþie, iar organele compenente
urmeazã sã stabileascã ce s-a întâmplat.
Cui îi este dat sã moarã, moartea îl gãseºte ºi la
garã, nu numai pe front.
AU RENUNÞAT LA DECORAÞII
Mai mulþi activiºti, foºti combatanþi în zona OAT
ºi voluntari din Ternopil au restituit Preºedintelui
Ucrainei decoraþiile cu care au fost distinºi. În acest
mod ei ºi-au manifestat solidaritatea cu protestatarii
din faþa Radei Supreme, bãtuþi ºi împrãºtiaþi de forþele
de ordine în ziua de 3 martie.
Cu câteva zile mai înainte au renunþat la distincþiile
prezidenþiale ºi OAT-iºti din alte regiuni.
SÃ DAI ªPAGÃ NU-I DE ªAGÃ
În regiunea Cernãuþi a avut loc un caz mai rar
întâlnit. În raionul Chiþmani un cetãþean a fost reþinut
beat la volanul maºinii ºi a încercat sã scape basma
curatã prin a-i propune poliþistului bani. ªi nu bani ca
toþi banii, ci valutã strãinã. Însã poliþistul a respins
oferta ºi ºi-a anunþat superiorii.
Dupã mediatizarea acestui caz te miri sã mai
riºte cineva sã de mitã poliþiºtilor.
NU SE LASÃ TRIMIªI ACASÃ
În raionul Chelmenþi au fost descoperiþi trei cetãþeni
ai Republicii Moldova care au depãºit termenele
legale de aflare pe teritoriul Ucrainei. Este interesant
faptul cã doi dintre nu vor nici în ruptul capului sã se
întoarcã acasã ºi autoritãþile ucrainene vor fi nevoite
sã-i trimitã forþat.
Le-o fi plãcut atât de mult în musafirie, încât nu
se lasã duºi acasã nici cu arcanul!
Gheorghe Asachi – 230 de ani de la naºtere
Doina BOJESCU
CÃRTURARUL
CARE A FOST PRIMUL ÎN TOATE
A plecaþi cu interes,
cercetare ºi luare
aminte asupra iluministului ºi
enciclopedistului cãrturar
moldovean Gheorghe Asachi,
numeroºii sãi exegeti, mai
vechi ºi mai noi, conchid la
unison cã nu existã vreun
domeniu al culturii, artei ºi
tehnicii care sã nu-i revendice,
ca iniþiator, numele.
În ziua de 6 martie, în
incinta Bibliotecii ºtiinþifice
regionale „Myhailo Ivasiuk” din Cernãuti, a avut loc o
conferinþã on-line, consacratã împlinirii a 230 de ani de
la naºterea marelui cãrturar Gheorghe Asachi – poet,
prozator ºi dramaturg, întemeietorul nuvelei istorice,
îndrumãtor al culturii, în teatru, ºcoalã, presã, activitate
tipograficã etc. La conferinþã au participat, de la Cernãuti:
dnii Ilie Tudor Zegrea, preºedintele Societãþii Scriitorilor
Români din Cernãuþi, Marin Gherman, poet, preºedintele
Centrului Media BucPress – asociaþie a jurnaliºtilor
români din Ucraina, Tatiana Michitiuk, directoarea secþiei
de literaturã universalã a Bibliotecii regionale „Myhailo
Ivasiuk” împreunã cu alþi bibliotecari, Vladimir Acatrini,
preºedintele Societãþii Bibliotecarilor Bucovineni, dna
Ancuþa Bâcu, profesoarã de limba ºi literatura românã
la Gimnaziul „Alexandru cel Bun” din Cernãuþi, împreunã
cu elevii Maria Costaº ºi Dumitru Ungureanu. Din partea
bibliotecii raionale „Gheorghe Asachi” din orãºelul Herþa
au participat dna Elena Mihai, directoarea sistemului
“LUMEA-I O FÃURÃRIE,
ÎN EA SOARTA-I FABRICANT…”
Neamul Asachievicilor provenea din Transilvania. Unii
biografi bãnuiesc cã aceastã familie ar avea origini
armeneºti. Bunicul lui Gheorghe Asachi este ardelean.
Din Ardeal este ºi tatãl sãu Lazãr Asachievici – fecior
de preot, cunoscãtor de mai multe limbi, om citit (despre
studii nu se cunoaºte aproape nimic), umblat prin lume.
Lazãr se preoþeºte de tânãr, cãsãtorindu-se cu Elena
Nicolau, fata popii Nicolae Olteanu, fecior al preotului
ardelean Grigore Olteanu.
Nicolae, zis Olteanu, venise în Moldova prin 1728 ºi
se cãsãtorise cu o fatã de popã, care naºte, printre alþi
copii, ºi pe Elena, viitoarea soþie a lui Lazãr ºi mamã a
cãrturarului Gheorghe Asachi. Deci, ºi pe linie maternã,
Gheorghe tot din ardeleni se trage. Preot a fost ºi fratele
Elenei – Alexandru. Unde dai, tot feþe bisericeºti. Elena
îi dãruieºte lui Lazãr 4 copii: pe Gheorghe, Petrache,
Daniilo ºi o fatã.
Gheorghe Asachi s-a nãscut în târguºorul Herþa
(aflat în prezent în regiunea Cernãuþi, Ucraina). Aici îºi
petrece frageda copilãrie, fiind instruit de tatãl sãu. La
9 ani merge la învãþãturã mai întâi la Odesa, iar de
acolo în oraºul polonez Lemberg, Lvovul de astãzi. În
Lewis
CARROLL:
“DACà FIECARE
ªI-AR VEDEA
DE TREABA LUI,
LUMEA
S-AR ÎNVÂRTI
MULT
MAI REPEDE”.
centralizat de biblioteci Herþa, scriitoarele Silvia Caba-
Ghivireac ºi Elena Apetri, laureaþe ale premiului raional
„Gheorghe Asachi”, Alexandru Platonov, istoric ºi
jurnalist, Maria Postevca, studentã la Facultaþea de
Filologie Românã ºi Clasicã a Universitatãþii Naþionale
din Cernãuþi, bibliotecari din raion etc. Participanþii au
subliniat imoptanþa marelui cãrturar herþean care este
o figurã marcantã nu numai pentru cultura româneascã,
ci ºi pentru cea ucraineanã, iar câþiva elevii ºi unii
bibliotecari, au citit poezii ºi fragmente din opera
cãrturarului.
Gheorghe Asachi a fost un idealist în cel mai nobil
sens al cuvântului, dornic sã descopere valorile absolute,
eterne. Nutrind asemenea idealuri, el aºeazã la baza
viziunii sale asupra vietii un sistem etic unitar, axat pe
ideea de virtute. În punctul de plecare, conceptualitatea
lui se coreleazã unor înclinaþii înnãscute spre adevãr ºi
puritate.
urma copiilor copiilor se stabilesc în oraº ºi soþii
Asachi.
La Universitatea din Lemberg, Gheorghe studiazã
logica, matematica, istoria naturalã, fizica, metafizica,
etica ºi un curs special de arhitecturã. Asachi si-a pus
bazele culturii sale enciclopedice, s-au înfiripat
concepþiile sale iluministe sub influenta unora dintre
profesorii universitãþii ºi a cunoscut literatura polonezã
ºi literatura clasicã românã, care se vor simþi în creaþiile
sale literare.
Între anii 1805-1808, la Viena studiazã astronomia
ºi cadastrul, iar între anii 1808-1812, la Roma, arheologia
ºi epigrafia. În 1805 îl vede pe Napoleon, la o paradã
militarã, organizatã în Schanbrunn. La Roma scrie primul
sonet ºi primul poem „Cãtrã Italia”.
Colindã toatã Italia, ia lecþii de picturã. Copiazã
tablouri la pictorul Keck ºi la saloanele din Vatican.
Aici o vede pentru prima datã pe Bianca Milesi, fiica
unui negustor milanez, refugiat la Roma. Gheorghe o
cunoaºte la Vatican, într-un magazin cu articole de
picturã, situat în Piazza di Spagna (Piaþa Spaniolã).
Êp. 2
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
LA IZVOARE
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234

Purtãtori ai tradiþiilor strãmoºeºti

PRIMIÞI ÎN DAR UN MÃRÞIªOR

Despre condiþiile concursului ºi obiectivele care au
fost puse în faþa participanþilor la el a vorbit dna Lilia
Govornean, preºedinta Asociaþiei Cadrelor Didactice de

A sociaþiile culturale Etnie Românã din Ucraina, care a mulþumit repre-

româneºti din nor- zentanþilor tuturor instituþiilor de învãþãmânt prezente la
dul Bucovinei contribuie în concurs pentru eforturile depuse ºi dorinþa de a contribui
mod deosebit la promova- la renaºterea tradiþiilor ºi obiceiurilor strãmoºeºti, prin
rea ºi valorificarea folcloru- prisma Mãrþiºorului, dar ºi Consulatului General al
lui strãmoºesc, tradiþiilor României la Cernãuþi, care a susþinut ºi de aceastã
ºi obiceiurilor româneºti. datã iniþiativa ACDERU.
Sãrbãtoarea Mãrþiºorului Potrivit BucPress, la actuala ediþie a concursului au
este una tradiþionalã, care participat elevi de la ºcoala medie generalã nr. 2 de
de câteva decenii este gradele I-II din localitatea Iordãneºti, raionul Hliboca,
marcatã ºi în regiunea ºcoala medie generalã de gradele I-III din satul Pãtrãuþii
Cernãuþi. de Jos, raionul Storojineþ, Complexul instructiv-educativ
Manifestarea culturalã din satul Hreaþca, raionul Herþa, ºcoala medie generalã
„Primeºte în dar un Mãr- din satul Marºinþi, raionul Noua Suliþã, ºi de la ºcoala
þiºor”, iniþiatã de Liga meie generalã nr. 17 de gradele I-II din oraºul Cernãuþi.
Tineretului Român „Juni- Participanþii au fost împãrþiþi pe trei categorii de vârstã.
mea” din regiunea Cer- Conform regulamentului, elevii urmau sã-ºi demonstreze
nãuþi, în parteneriat cu ingeniozitatea ºi sã redea prin imaginaþiile proprii
Consulatul General al simbolul Mãrþiºorului ºi semnificaþia acestei sãrbãtori.
României la Cernãuþi ºi Ministerul pentru Românii de Palatul Culturii din Cernãuþi, care au prezentat un dans Dacã acum un an concurenþii s-au prezentat foarte bine,
Pretutindeni, s-a desfãºurat anul acesta, la 10 martie, al primãverii, urmat de un moment emoþionant susþinut anul acesta copiii au depus ºi mai mult efort, depãºind
pentru a doua oarã, precum pentru a doua oarã s-a de elevii de la Liceul raional din Noua Suliþã toate aºteptãrile membrilor juriului, format din profesori
desfãºurat, la Cernãuþi, ºi concursul „Mãrþiºor – simbol Chiar de la bun început gazdele spectacolului- de românã din cele patru raioane, precum ºi din oraºul
al primãverii”, organizat de Asociaþia Cadrelor Didactice concurs – Eleonora Moldovan, Consul general al Cernãuþi. Toþi participanþii s-au prezentat foarte bine,
de Etnie Românã din Ucraina (ACDERU), în colaborare României la Cernãuþi, împreunã cu Ionel Ivan, Ministru- fiind originali în felul lor prin prezenþa lucrãrilor executate
cu instituþia diplomaticã românã acreditatã la Cernãuþi, consilier, i-au salutat pe cei prezenþi la sãrbãtoare, manual, dar ºi prin momentele artistice excelente.
informeazã BucPress. menþionând cã insituþia diplomaticã românã acreditatã Meritã cuvinte aparte de mulþumire ºi felicitãri elevii din
Ediþia din acest an a concursului, care s-a desfãºurat la Cernãuþi este onoratã de faptul cã societãþile culturale Pãtrãuþi, raionul Storojineþ, care au obþinut la douã
în incinta Consulatului General al României la Cernãuþi, româneºti din nordul Bucovinei contribuie la pãstrarea categorii de vârstã locul I. Au fost într-adevãr la înãlþime!
a avut drept motto „Mãrþiºorul 2018 – purtãtor de pace ºi valorificarea tezaurului strãmoºesc, dar ºi de prezenþa Acest concurs a încheiat la Cernãuþi suita de
ºi prietenie”, fiind invitaþi la sãrbãtoare reprezentanþi ai unui numãr atât de mare de tineri ºi copii din cele patru manifstãri culturale dedicate Mãrþiºorului. Toþi participanþii
mai multor etnii care trãiesc ºi convieþuiesc în pace pe raioane locuite compact de români – Herþa, Hliboca, au primit diplome din partea organizatorilor, precum ºi
acest picior de plai bucovinean. Astfel, partea Noua Suliþã ºi Storojineþ, precum ºi din oraºul Cernãuþi, premii bãneºti din partea diplomaþilor români Eleonora
introductivã a spectacolului-concurs le-a aparþinut la cea de-a doua ediþie a concursului „Mãrþiºor – simbol Moldovan ºi Ionel Ivan, care i-au felicitat pe învingãtori,
membrilor ansamblului multietnic de dansatori de la al primãverii”. dorindu-le succese în continuare.

Gheorghe Asachi – 230 de ani de la naºtere Centenatul Unirii

”LUMEA-I O FÃURÃRIE, PROIECT PENTRU

JURNALIªTII ROMÂNI
ÎN EA SOARTA-I FABRICANT…”
Äp. 1 Moldavia”. A fost o perioadã ºi agent diplomatic în Viena,
însãrcinat de însuºi domnitorul þãrii.
Î n perioada 26–30 martie 2018, Ministerul pentru
Românii de Pretutindeni organizeazã evenimentul
intitulat „Itinerar Centenar pentru jurnaliºti români din
Bianca avea 19 ani, el – 21. Fata era frumoasã, inteligentã, În 1823 o întâlneºte la Viena pe Elena (Eleonora) comunitãþile istorice”. Proiectul presupune organizarea
instruitã, cu o educaþie aleasã (a studiat matematica, Teyber, fostã guvernantã în familia domnitorului Mihail unei mese rotunde cu reprezentanþi ai statului ºi
filozofia ºi pictura). Ea l-a vrãjit, îndrãgostindu-l pentru o Sturdza. Elena n-a fost o simplã servitoare. Ea era o instituþiilor mass-media, participarea jurnaliºtilor la
viaþã. Se presupune cã Bianca i-a servit drept muzã, „l-a fenomenalã pianistã, scria lucrãri muzicale. A studiat ºedinþa solemnã comunã a Senatului ºi Camerei
fãcut din pictor poet”. ªi totuºi, ea n-a preþuit pânã la capãt muzica la Dresda cu tatãl sãu, compozitorul ºi organistul Deputaþilor dedicatã împlinirii a 100 de ani de la Unirea
dragostea lui sincerã. Au fost împreunã 16 ani, fãrã sã Anton Teyber, continuându-le la Viena (1822-1824) cu Basarabiei cu România, organizarea unor ateliere
aibã copii. La 35 de ani îl pãrãseºte, cãsãtorindu-se cu un vestitul cântãreþ de operã Domenico Donzelli (canto). A lucrative la sediile instituþiilor mass-media din România
doctor francez, cu care a avut trei copii. Bianca moare la scris muzicã de teatru, muzicã vocalã ºi muzicã coralã. (SRR, SRTv ºi Agerpres) ºi realizarea unei vizite
Paris, în 1840, fiind atinsã de holerã, la doar 50 de ani. Este consideratã prima compozitoare din România. itinerante în localitatea Curtea de Argeº, a cãrei
În 1812 Asachi revine la Iaºi, dotat cu studii solide ºi Gheorghe o ia de nevastã cu trei copii din prima
simbolisticã este legatã de marcarea Centenarului.
multilaterale. Este inginer, profesor, diplomat, grafician, cãsãtorie, pe care îi înfiazã. Se cununã în 1827, dupã
Proiectul propriu „Itinerar Centenar pentru jurnaliºti
ziarist, pictor, tipograf, arhitect, poet, dramaturg... ritul ortodox. Elena a fost mãritatã cu negustorul Kiriako
români din comunitãþile istorice” îºi propune facilitarea
Cunoaºte limbile polonã, rusã, latinã, germanã, italianã, Melirato, de care divorþase. Se vede cã Gheorghe a
contactelor dintre mass-media româneascã din afara
francezã ºi englezã. Se consacrã activitãþii de propãºire avut probleme de sãnãtate, neavând copiii sãi, nici cu
graniþelor þãrii cu cele din România ºi promovarea valorilor
a culturii româneºti, a trezirii conºtiinþei naþionale. Bianca, ºi nici cu Eleonora.
româneºti la nivelul comunitãþilor din care provin. Scopul
Mai întâi, pune bazele Academiei Mihãilene. În 1848, în vârstã de 19 ani, moare de holerã fiica
proiectului: cunoaºterea ºi aprofundarea de cãtre
Fondeazã revista „Albina Româneascã”, tipografia adoptivã. Gheorghe o deplânge. În faþa casei, el ridicã
jurnaliºtii participanþi la proiect a problemelor cu care
„Albina”, unde îºi publicã primele sale volume de carte un “stâlp amintitoriu”, în memoria sãrmanei copile. Cei
se confruntã comunitãþile de români din afara graniþelor
(„Culegere de poezii ºi fabule alese”, nuvele istorice, doi feciori au avut o soartã mai bunã. Alexandru devine
iniþial în francezã, apoi în traducere româneascã). ofiþer de armatã, iar Dimitrie – cunoscut matematician þãrii, posibilitãþile ºi dorinþele de exprimare identitarã a
În 1813 deschide o clasã de inginerie ºi hotãrnicie ºi topograf. acestor comunitãþi, identificarea celor mai bune soluþii
(unde se preda arhitectura, istoria artelor, geodezia ºi Spre apusul vieþii afacerile nu mai mergeau de loc. Pe de valorificare mediaticã a acestor situaþii, astfel
matematica). Asachi îl distrugeau datoriile faþã de creditori. Pusese în comunitãþile în cauzã devenind mai vizibile ºi mai vocale,
În 1818 absolveºte facultatea – prima promoþie de gaj tot ce avea: ºi casã, si teren, ºi tipografie. Într-un târziu, putând identifica metode de promovare a propriilor
ingineri. 40 de ani este preocupat de învãþãmânt, de guvernul îi atribuie o pensie de 8.888 lei pentru meritele interese, ridicarea nivelului de conºtientizare a
organizarea ºcolilor din Moldova. Moare mama, dupã obþinute pe parcursul vieþii. La 81 de ani întreprinde o ultimã jurnaliºtilor participanþi cu privire la semnificaþia
care tatãl sãu se cãlugãreºte, luând numele Leon. Tatãl cãlãtorie la Lemberg, întorcându-se acasã cu manuscrisul Centenarului Marii Uniri.
sãu moare în 1825, la vârsta de 75 de ani. “Þiganiadei” lui Ion Budãi-Deleanu, pe care îl procurase. Proiectul se adreseazã jurnaliºtilor de origine românã
În 1820 organizeazã Seminarul de la Socola. În Se stinge din viaþã la 12 noiembrie 1869, fiind din comunitãþi istorice din statele vizate în mesaj. Selecþia
1834, ºcoala primarã de fete. În 1835, Academia înmormântat la Biserica “40 de Sfinþi” din Iaºi. Soþia sa, participanþilor vizeazã caracteristici precum: provenienþa
Mihãileanã. 1841 – ºcoala de artã ºi meserii. Scrie Elena, a decedat peste opt ani, la vârstã de 88 de ani. din comunitãþi istorice cu un numãr semnificativ de români,
manuale, programe ºcolare. Este pãrintele presei Mormântul i-a fost sãpat alãturi de soþ. Ulterior (1890), contribuþia jurnalisticã la pãstrarea, dezvoltarea ºi
române: revista „Albina Româneascã”, „Alãuta osemintele lui ºi ale soþiei (Elena) au fost reînhumate afirmarea identitãþii româneºti, activitatea jurnalisticã
Româneascã”, „Foaia sãteascã”, destinatã þãranilor, în soclul statuii din faþa ºcolii din Iaºi, care astãzi îi relevantã. MPRP va suporta toate cheltuielile aferente.
„Icoana lumii” – despre cuceririle ºtiinþei, „Gazeta de poartã numele. (Coresp. nostru).
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234

12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
CONCORDIA
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234 16 martie 2018
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
PANORAMA
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234

Poezia dorului de-acasã

„S-AJUNG ÎN SATUL MEU ÎN ZORI, ÎN MIEZ DE PRIMÃVARÃ...”

satului Opriºeni. Vã mai prezint ºi o
micã amintire în cartofilie.
ACASÃ
Sã mã întorc la mine-n sat
Mereu mã bate gândul,
Cãci dor în suflet am pãstrat
Atâþia ani de-a rândul.
S-ajung în satul meu în zori
În miez de primãvarã,
S-aud cântând privighetori
ªi sã le simt cum zboarã.
Sã mã opresc din drum s-ascult
Cântarea lor mãiastrã,
Apoi acasã sã ajung
Sã bat la o fereastrã.
Va trece-n zbor în mintea mea
Un gând ºi-mi voi da seama,
Cã va fi trist, dar eu aº vrea
Cãci rãmânând lângã cei dragi
Fiinþa mea întreagã,
Pãmântul codrilor de fagi
De þara mea mã leagã.
DESPÃRÞIREA
Am plâns ºi eu, aþi plâns ºi voi,
A plâns bãtrânul tatã
Care nicicând faþã de noi
N-a lãcrimat vreodatã.
Treceau minutele cu greu
În tristã aºteptare,
Ce se lãsa-n sufletul meu
În prag de-nstrãinare.
Ne-am despãrþit, dar n-am uitat
Tabloul despãrþirii
Iar azi mai mult ca niciodat
Port greul amintirii.
Aleargã gândul nencetat,
Încearcã sã adune

A ceste poezii sunt dedicate satului

Opriºeni (raionul Hliboca), care,
la 17 martie, împlinineºte 600 de ani de
la prima atestare documentarã, ºi tuturor
consãtenilor. În biblioteca mea pãstrez
o carte deosebitã ºi niºte fotografii care
îmi aduc un mesaj din trecut, plin de
nostalgie pentru acest sat. Autorul ei, în
vârstã de 97 de ani, Birãu Leon al lui
Toader, nãscut la 25 septembrie 1919 în
comuna Opriseni, pe atunci judeþul
Rãdãuþi, a scris o amplã carte de poezie,
în douã volume. Când a început rãzboiul,
el îºi fãcea studiile la ºcoala comercialã
din Cernãuþi ºi a fost luat în armata
românã, dupã care a rãmas colonel în
retragere. În present locuieºte în oraºul
Timisoara (România), cu dorul nestins de
baºtina sa. Are niºte poezii care te curmã
la inimã, fiindcã aceastã carte, unicã, a
fost scrisã numai din dor ºi lacrimi pentru
locul natal, pentru þarã. Autorul deplânge
soarta confraþilor sãi români care au suferit
în urma rãzboiului, au fost despãriþi de
rudele lor cu forþa, care nu s-au mai întors
pe locurile unde s-au nãscut.
Dragii mei opriºeneni, în preajma
marii voastre sãrbãtori, vreau sã vã aduc
în dar aceste poezii pline de dor ºi
nostalgie, care au venit de la domnul
Birãu din Timiºoara. Presupun cã astãzi
domnia sa este cel mai longeviv fiu al
Ca sã-mi deschidã mama.
Când cineva se va trezi:
Vasile sau cumnata,
Prin vocea lor voi auzi
Cã îmi rãspunde tata.
Gândind, mã amãgesc mereu
Sã-nfrunt simþul chemãrii,
Ducând povara lui cu greu
Spre þãrmul alinãrii.
Te voi purta cu drag oricând,
Mi-i scumpã amintirea.
Deºi adesea lãcrimând
Îmi stãvilesc mâhnirea.
Veºti de la cei rãmaºi în sat,
Ca dintr-o altã lume.
Cãci dreptul nostru milenar
Ne-a fost smuls prin putere
De cãtre cei ce n-au habar
Când seamãnã durere.
În imagine: colonelul Leon Birãu al
lui Toader, în faþa sa pe laiþ㠖 sora mai
mare Margalina Piþul, notarul Leon Piþul.
De la ea, în stânga, – Domnica Gherman
a lui Toader, sora mai mica, ºi cumnatele
Zamfira, Filomina, nepoatele Domnica,
Natalia ºi nepoþelele Oltea ºi Viorica
Oloer cu fiica Domnica, ºi alte rude.
Doina BOJESCU.

PRIMÃVARA MONDIALÃ A POEZIEI In memoriam

Cineva a spus cã poezia este limba maternã a
omenirii… ªi probabil cei care au decis ca în fiecare an Eleonora SCHIPOR
la 21 martie sã fie marcatã Ziua Mondialã a Poeziei s-au
condus anume de acest aforism. Iar data de 21 martie,
credem noi, nu a fost aleasã întâmplãtor, deoarece anume MARTIE FÃRÃ ION COZMEI
L
în acea zi avem un echilibru aproape perfect între mãrimea a acest început de martie, mai Ion Cozmei era oaspete dorit prin
astronomicã a zilei ºi a nopþii. Astfel, putem afirmã cã ºi precis la 11 martie, poetul ºcolile ºi bibliotecile noastre. Îmi aduc
POEZIA, în esenþa sa, creeazã în sufletul nostru un sucevean Ion COZMEI ar fi împlinit aminte cã acum câþiva ani a participat
echilibru între bine ºi rãu, între frumos ºi urât, între ceea vârsta de 66 de ani. Deja al doilea an la câteva întâlniri de suflet la ºcoala
ce suntem în realitate ºi ce am dori sã fim… întâmpinãm un martie fãrã cunoscutul medie din Pãtrãuþii de Jos, la cea din
Ca ºi în anii trecuþi, Societatea Scriitorilor Români poet, prozator, traducãtor, epigramist, Cupca, fãcând ºi o vizitã fratelui mai
din Cernãuþi împreunã cu Biblioteca ºtiinþificã regionalã profesor ºi un bun prieten al nostru, al mic al poetului Ilie Motrescu –
„Myhailo Ivasiuk”, cu sprijinul altor societãþi culturale nord-bucovinenilor. Ion Cozmei a fost regretatul publicist ºi profesor Nicolae
româneºti ºi al Consulatului General al României la prezent nu o datã la manifestãrile noastre Motrescu. Vroia cu orice preþ sã
Cernãuþi, organizeazã la 21 martie curent o manifestare de suflet, la Cernãuþi, unde ne încânta cu cunoascã baºtina poetului despre care
dedicatã Zilei Mondiale a POEZIEI care va începe la ora poeziile sale, cu sonete, dar ºi cu vocea- auzise ºi citise mult.
14 în incinta acestei instituþii de culturã. La seara de i solo, cãci poseda ºi o voce bunã. De A plecat atât de subit dintre noi
poezie bucovineanã vor participa elevi, studenþi ºi profesori fiecare datã venea cu cãrþi ºi reviste, unde în toamna anului 2016, încât nici nu
de la ºcolile din Cernãuþi, ziariºti, admiratori ai cuvântului atât el, cât ºi alþi scriitori din sudul ne-am dat seama bine cã am pierdut
artistic ºi, desigur, scriitori, care vor citi din versurile lor Bucovinei, dar nu numai, aveau publicat un mare talent al Bucovinei. Am
inedite. câte ceva. Era ºi un bun eminescolog, organizat prin ºcolile ºi bibliotecile
Manifestãri similare vor avea loc pe parcursul or, nu odatã publicase materiale despre noastre expoziþii de carte, come-
sãptãmânii viitoare ºi în alte localitãþi din regiune. ªi vor poetul nepereche al neamului, ºi din morãri ºi recitaluri poetice dedicate
începe cu o searã literarã dedicatã marelui iluminist spusele domniei sale era chiar o rudã scriitorului Ion Cozmei. Numele lui
Gheorghe Asachi, de la a cãrui naºtere s-au împlinit recent îndepãrtatã a marelui poet. nu trebuie dat uitãrii.
230 de ani. Manifestarea va avea loc la Liceul „Gh. Asachi” Marea sa pasiune a fost opera Cobzarului ucrainean ...Iarãºi a venit un martie, cam friguros anul acesta.
din oraºul Herþa la 19 martie, începând cu ora 14, printre Taras ªevcenko. A tradus în întregime opera clasicului Este al doilea martie fãrã Ion Cozmei. De ce oare
participanþi aflându-se scriitori, ziariºti, profesori ºi elevi, ucrainean, de mare folos fiindu-i cunoaºterea limbii asemenea oameni pleacã atât de repede dintre noi?
admiratori ai operei lui Asachi ºi ai cuvântului artistic. ucrainene, pe care o vorbea foarte bine. Putea ore La recentul festival al Mãrþiºorului, ne-am amintit
Sã ne deschidem sufletele, dragi prieteni, ºi sã ne întregi sã recite pasaje din poemele clasicului de Ion Cozmei împreunã cu poetul ºi avocatul Emil
lãsãm cuceriþi de lumina miraculoasã a primãverii ºi a ucrainean, atât în original, cât ºi în traducere. Una Ianuº din Horodnic, România, cu care era prieten. Doar
POEZIEI, de frumuseþea ce ne face mai buni, mai sensibili dintre cele mai reuºite, dacã nu chiar cea mai reuºitã cu câþiva ani în urmã ºedeam alãturi tot în aceastã
ºi mai toleranþi faþã de cei din jur. ªi sã nu uitãm cã citind traducere fãcutã de-a lungul anilor din opera lui Taras salã din Cernãuþi, iar acum aici vine doar amintirea. O
sau ascultând o poezie în lectura cuiva noi ne prelungim ªevcenko îi aparþine fãrã îndoialã traducãtorului amintire ce a rãmas întruchipatã în zeci de volume la
viaþa prin limba maternã, prin cuvântul care ne e dat de la sucevean Ion Cozmei. A reuºit sã scoatã de sub tipar, care a muncit, a creat ºi pe care a lãsat-o urmaºilor
Dumnezeu! Deci, sã ne întâlnim ºi de data aceasta în în afarã de cãrþile proprii de versuri, mai multe volume regretatul poet ºi traducãtor. În aceste zile ne amintim
limba maternã, în cuvântul artistic, în lumea miraculoasã care, de fapt, cuprind toatã opera ºevcenkianã. Aceste de marele Cobzar Taras ªevcenko, a cãrui zi de
a POEZIEI! traduceri au stat ºi la baza doctoratului pe care l-a naºtere o comemorãm la 9 martie, dar ºi de cel care
COMITETUL ORGANIZATORIC. susþinut. i-a tradus opera în limba românã, de poetul Ion Cozmei.
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
16 martie 2018 CONCORDIA
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234 Ž
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
TELESÃPTÃMÂNA
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
BUCOVINA “Bunã dimineaþa, Buco- tãþi. 9.00. T/s “Roxolana”. 13.30., 19.00., 20.30. Nou- “Bunã dimineaþa, Buco- Istorii de artã. 10.00., 21.00.
LUNI, 19 MARTIE vina!”. 7.30., 8.00., 8.30., 10.00., 21.00. Pauzã în tãþi. 9.00. T/s “Roxolana”. vina!”. 7.30., 8.00., 8.30., Pauzã în transmisiune.
7.00., 7.35., 8.05., 8.35. 13.30., 19.00., 20.30. Nou- transmisiune. 13.40., 10.00., 21.00. Pauzã în 13.30., 19.00., 20.30. Nou- 13.40., 17.30., 19.30. Tema
“Bunã dimineaþa, Bucovina!”. tãþi. 9.00. T/s “Roxolana”. 19.30. Tema zilei. 14.10. transmisiune. 13.40., tãþi. 9.00. T/s “Roxolana”. zilei. 14.10. T/s “Roxolana”.
7.30., 8.00., 8.30., 13.30., 10.00., 21.00. Pauzã în Muzicã folk. 15.10. Amur- 19.30. Tema zilei. 14.10. 10.00., 21.00. Pauzã în 17.00. Accente. 17.30.
17.00., 19.00., 20.30. Nou- transmisiune. 13.40., 19.30. guri. Destine. 16.00. Pun- Muzicã folk. 15.10. Amur- transmisiune. 13.40., Paleta. 18.00. Podiumul
tãþi. 9.00. T/s “Roxolana”. Tema zilei. 14.10. Muzicã ctul de atingere. 16.30. guri. Destine. 16.00. Pun- 19.30. Tema zilei. 14.10. vieþii ei. 20.00. Istoria dese-
9.50. Cãlãtorii TV. 10.00., folk. 15.10. Amurguri. Des- Universitatea publicã. ctul de atingere. 16.30. Muzicã folk. 15.10. Amur- cretizatã.
21.00. Pauzã în transmi- tine. 16.00. Punctul de 17.15. Banii noºtri. 17.45. Universitatea publicã. guri. Destine. 16.00. Pun- DUMINICÃ, 25 MARTIE
siune. 13.40., 19.30. Tema atingere. 16.30. Universi- Moment poetic. 18.00. 17.15. Discuþie dificilã. ctul de atingere. 16.30. 7.00. Vreau sã fiu. 7.40.
zilei. 14.10. Muzicã folk. tatea publicã. 17.15. La Istorii adevãrate. 18.30. Off 17.45. Noutãþi în limba Universitatea publicã. Cine e stãpân în casã?
15.50. Amurguri. Destine. treabã. 17.45. Noutãþi (în line. 20.00. Accente. românã. 18.30. Paleta. 17.15. Scheme. 17.40. 8.20. Cum adicã? 9.00.
16.00. Punctul de atingere. limba românã). 18.00. Ade- JOI, 22 MARTIE 20.00. Adevãruri veºnice (în Emisiune distractivã. 17.50. Bunã dimineaþa, Bucovina!
16.30. Universitatea publicã. vãruri veºnice (în limba 7.00., 7.35., 8.05., 18.00. limba românã). Divertisment. 18.00. Þara 9.45. Istorii de artã. 10.00.,
17 .15.Documentar. 17.45. românã). 18.30. Accente. “Bunã dimineaþa, Buco- VINERI, 23 MARTIE talentelor. 18.30. Lumea 21.00. Pauzã. 14.10. T/s
Viaþa, aºa cum este ea... 20.00. La noi în Bucovina! vina!”. 7.30., 8.00., 8.30., 7.00., 7.35., 8.05., 8.35. verde. 20.00. Off line. “Roxolana”. 15.50. Muzicã
18.00. Studioul de searã (în MIERCURI, 21 MARTIE ANUNÞ SÂMBÃTÃ, 24 MARTIE folk. 16.35. Luminã. 18.00.
limba românã). 20.00. Lumea 7.00., 7.35., 8.05., 8.35. 7.00. Vreau sã fiu. 7.40. Emisiune distractivã. 19.00.
Se vinde o casã din 1970, în satul Ostriþa, Herþa,
verde. “Bunã dimineaþa, Buco- Emisiune distractivã. 7.50. Vestiarul. 19.30. Documen-
MARÞI, 20 MARTIE suprafaþa 50 m.p., cu fântânã ºi 52 ari de grãdinã. Divertisment. 8.00. Bunã tar. 20.00. Istoria desecre-
vina!”. 7.30., 8.00., 8.30.,
7.00., 7.35., 8.05., 8.35. 13.30., 19.00., 20.30. Nou- Relaþii la tel. (0372) 50-47-55; 0977936432. dimineaþa, Bucovina! 9.45. tizatã. 20.45. Cãlãtorii TV.

TVR-1
LUNI, 19 MARTIE
6.30., 8.00., 9.00. 1 Matinal.
9.45., 11.45., 12.30. Tele-
shopping. 10.00., 11.00.
Perfect imperfect. 12.00.
Tribuna partidelor parla-
mentare. 13.00. Aici, acum.
14.00., 16.00., 17.00.,
20.00., 24.00., 3.20. Tele-
jurnal. 14.55., 0.25., 4.10.
Vorbeºte corect! 15.00.,
16.05. Maghiara de pe unu.
17.30. Întrebãri ºi rãs-
punderi. 18.30., 4.15. Pulsul
zilei. 19.55., 22.55. Starea
zilei. 21.00., 1.00., 2.20.
România 9. 22.30., 23.00.
Starea naþiei. 23.30., 2.25.
Documentar. 0.30. Adevã-
ruri despre trecut.
MARÞI, 20 MARTIE
6.30., 8.00., 9.00. 1 Mati-
nal. 9.45., 11.45., 12.30.
Teleshopping. 10.00.,
11.00. Perfect imperfect.
12.00. Tribuna partidelor
parlamentare. 13.00. Aici,
acum. 14.00., 16.00.,
17.00., 20.00., 24.00.,
3.20. Telejurnal. 14.55.,
0.25., 4.40. Vorbeºte co-
rect! 15.00., 16.05. Ma-
ghiara de pe unu. 17.30.
Europa mea. 18.30., 4.15.
Pulsul zilei. 19.55., 22.00.
Starea zilei. 21.00., 1.00.
România 9. 23.30., 2.25.
Documentar.
MIERCURI 21 MARTIE
6.30., 8.00., 9.00. 1 Mati-
nal. 9.45., 11.45., 12.30.
Teleshopping. 10.00.,
11.00. Perfect imperfect.
12.00. Tribuna partidelor
parlamentare. 13.00. Aici,
acum. 14.00., 16.00.,
17.00., 20.00., 24.00.,
3.00. Telejurnal. 14.55.,
0.25., 4.10. Vorbeºte co-
rect! 15.00., 16.05. Con-
vieþuiri. 17.25. Live salã.
17.30. Handbal. 19.00.,
4.10. Pulsul zilei. 19.55.,
23.00. Starea zilei. 21.00.,
1.00. România 9. 22.30.
Starea naþiei. 23.00., 2.25.
Documentar. 0.30., 2.25.
Zona@. 2.20. Europa
mea. 5.00. T/s “Anchetele
comisarului Antonescu”.
JOI 22 MARTIE
6.30., 8.00., 9.00. 1 Ma-
tinal. 9.45., 11.45., 12.30.
Teleshopping. 10.00.,
11.00. Perfect imperfect.
12.00. Parlamentul Româ-
niei. 13.00. Aici, acum.
14.00., 16.00., 17.00.,
20.00., 23.30., 3.20. Tele-
jurnal. 14.55., 0.55., 4.10.
Vorbeºte corect! 15.00.,
16.05. Akzente. 17.30.
Lozul cel mare. 18.00.,
0.30., 4.10. Banii tãi.
18.35., 4.15. Pulsul zilei.
19.55., 22.55. Starea zilei.
21.00., 1.00. România 9.
22.30., 23.00. Starea na-
þiei. 23.30., 2.25. Docu-
mentar. 0.30. Drumul spre
Rusia.
VINERI, 23 MARTIE
6.30., 8.00., 9.00. 1 Mati-
nal. 9.45., 11.45., 12.30.
Teleshopping. 10.00.,
11.00. Perfect imperfect.
12.00. Parlamentul Româ-
niei. 13.00. Aici, acum.
14.00., 16.00., 17.00.,
20.00., 23.30., 3.05. Tele-
jurnal. 14.55., 21.55.,
Vorbeºte corect! 15.00.
Fãrã etichetã. 16.05. Euro
polis. 17.30., 3.45. Cool-
tura. 18.00. Lumea azi.
18.35., 4.10. Pulsul zilei.
21.00. Chipurile României.
22.00. Documentar. 23.30.
Anchetele comisarului
Antonescu. 0.30. Dosar
România. 1.30. Profe-
sioniºtii. 2.25. Exclusiv în
România.
SÂMBÃTÃ, 24 MARTIE
6.30. Lumea azi. 7.00.,
10.00., 22.00., 0.10. Do-
cumentare. 8.30. Banii tãi.
9.00. Creativ. 9.30. M.A.I.
aproape de tine. 10.00.
“povestea celor cinci pur-
celuºi”. 11.00. Starea
naþiei. 12.00., 2.20. Vreau
sã fiu sãnãtos! 13.00.
Chipurile României. 13.50.
Vorbeºte corect! 14.00.,
20.00., 3.10. Telejurnal.
14.30. Adevãruri despre
trecut. 15.00. Ora regelui.
16.10. Nicolae Mureºan,
40 de ani de activitate.
18.00. Exclusiv în Româ-
nia. 18.50. Teleenciclo-
pedia. 19.45., 2.20. Eu-
suntromânia. 21.00. Dosar
România. 23.00. Profe-
sioniºtii.
DUMINICÃ, 25 MARTIE
6.30. Teleenciclopedia.
7.30. Oameni ca noi.
8.10., 4.15. Universul
credinþei. 9.30., 3.30. Pro
Patria. 10.00. În grãdina
Danei. 10.35., 12.00. Viaþa
satului. 11.50. Minutul de
agriculturã. 13.00. Tezaur
folcloric. 14.00., 20.00.,
2.45. Telejurnal. 14.30.
Ultima ediþie. 15.30. Poli-
ticã ºi delicateþuri. 16.30.
Documentar. 17.30. Istoria
cu Virgil. 17.45. Lozul cel
mare. 18.25. Live salã.
18.30. Handbal. 21.10.
Nicolae Mureºan, 40 de
ani de carierã artisticã.
23.00., 3.25. Garantat %.
24.00. Politicã ºi delica-
teþuri. 1.00. Documentar.
1.55. Ultima ediþie.

TVR-2
LUNI, 19 MARTIE
7.00. Documentar. 8.00.
Euromaxx. 8.30. Azi des-
pre mâine. 9.00., 17.40. T/
s “Regele îndrãgostit”.
10.10. Ferma. 11.00. Gala
umorului. 12.00. Doar sã
gustaþi. 13.00., 19.00.,
4.00. Telejurnal. 13.40.
Teleshopping. 14.00.,
23.45. Se zice cã... 15.00.
Cultura minoritãþilor.
18.50. E vremea ta! 20.00.
Destine ca-n filme. 21.00.
D-ale lu-Miticã. 22.10. T/
s. “CSI: Crime ºi investi-
gaþii”. 0.45. F.a. “Muºche-
tarul”. 2.30. Femei de 10,
bãrbaþi de 10. 3.30. Sãnã-
tate cu de toate. 4.50. 5
minute de istorie. 5.00.
Gala umorului.
MARÞI, 20 MARTIE
7.00., 11.50. Documen-
tare. 8.00. Mic dejun cu un
campion. 9.00., 17.40. T/
s “Regele îndrãgostit”.
10.10., 16.40., 2.30. Fe-
mei de 10, bãrbaþi de 10.
11.00. Destine ca-n filme.
12.00. Doar sã gustaþi.
13.00., 19.00., 4.00. Tele-
jurnal. 13.40. Teleshop-
ping. 14.00., 23.45. Se
zice cã... 14.50. Cultura
minoritãþilor. 18.50. E
vremea ta! 20.10., 0.35.
F.a. “Pânã când moartea
ne va despãrþi”. 21.50.,
2.20. 5 minute de istorie.
22.10. T/s “CSI: Crime ºi
investigaþii”. 0.35. Filmul
de artã. 2.20., 4.50. 5
minute de istorie. 3.30.
MotorVlog. 5.00. D-ale lu-
Miticã.
MIERCURI, 21 MARTIE
7.00., 11.50. Documen-
tare. 8.00., 1.00. D-ale lu-
Miticã. 9.00., 17.40. T/s
“Regele îndrãgostit”.
10.10., 16.40., 2.30. Fe-
mei de 10, bãrbaþi de 10.
11.00. Cap Compas.
11.30. Naturã ºi aventurã.
12.00. Doar sã gustaþi.
12.30. Pofticioºi, la cratiþã!
13.00., 19.00., 4.05. Tele-
jurnal. 13.40. Teleshop-
ping. 14.00., 23.45. Se
zice cã... 15.00. Cultura
minoritãþilor. 18.50. E
vremea ta! 20.10., 1.40.
F.a. “Caleaºca de aur”.
22.10. T/s “CSI: Crime ºi
investigaþii”. 0.45. F.a.
“Pânã când moartea ne va
despãrþi”. 2.20. Poate nu
ºtiai. 3.30. Plimbaþi ºi
mâncaþi. 4.50. 5 minute de
istorie.
JOI, 22 MARTIE
7.00., 11.50. Documen-
tare. 8.00. Gala umorului.
9.00., 17.40. T/s “Regele
îndrãgostit”. 10.10., 16.40.,
2.30. Femei de 10, bãrbaþi
de 10. 11.00. Pescar hoi-
nar. 11.30. Plimbaþi ºi
mâncaþi. 12.00. Pofticioºi
la cratiþã! 13.00., 19.00.,
2.10., 4.00. Telejurnal.
13.40. Teleshopping.
14.00., 23.45. Se zice
cã... 15.00. Cultura minori-
tãþilor. 18.50. E vremea ta!
20.10. F.a. “Servicii com-
plete pentru Sara”. 21.50.
Poate nu ºtiai. 22.10. T/s
“CSI: Crime ºi investigaþii”.
3.50., 4.50. 5 minute de
istorie. 21.55. Poate nu
ºtiai. 0.55. F.a. “Caleaºca
de aur”. 3.30. Cap Com-
pas.
VINERI, 23 MARTIE
7.00., 11.50. Documen-
tare. 8.00. Memorialul
Durerii. 9.00., 17.40. T/s
“Regele îndrãgostit”.
10.10., 16.40. Femei de
10, bãrbaþi de 10. 11.00.
Duelul pianelor. 13.00.,
19.00., 3.35. Telejurnal.
13.40. Teleshopping.
14.00. Cultura minoritãþilor.
15.40., 1.10. Ieri. Azi.
Mâine. 18.50. E vremea ta!
20.00. Gala umorului.
21.10., 3.00. F.a. “New
York Melody”. 23.10. F.a.
“Arn, cavalerul templier”.
O.50. 5 minute de istorie.
4.40. Pescar hoinar.
SÂMBÃTÃ, 24 MARTIE
7.00., 16.00. Documentar.
8.00. Desene animate.
9.00., 5.10. T/s. “Cire-
ºarii”. 9.50., 10.50. Poate
nu ºtiai. 10.00., 4.00. Mic
dejun cu un campion.
11.00. D-ale lu-Miticã.
12.00. Euromaxx. 12.30.
Gala umorului. 13.30.,
23.40. Motor Vlog. 14.00.,
5.00. Memorialul Durerii.
15.30., 3.00. Cap Com-
pas. 15.30. Plimbaþi ºi
mâncaþi. 16.00. Handbal.
17.30., 18.50. E vremea
ta. 18.00. F.a. “Fata samu-
rai”. 19.00. Telejurnal.
20.10. F.a. “Dirty Dancing”.
22.10., 2.00. F.a. “Onoare
ºi respect”. 23.45. Motor-
Vlog. 0.30. Filmul artistic
“Servicii complete pentru
Sara”. 2.10. Filmul artistic
“Onoare ºi respect”.
DUMINICÃ, 25 MARTIE
7.00. Documentare. 8.00.
Desene animate. 9.00.,
5.05. Ferma. 10.00., 4.30.
Pescar hoinar. 10.30.
Naturã ºi aventurã. 11.00.
Handbal. 12.30. Teleplay.
Sãnãtate cu de toate.
13.10. Filmul artistic “So-
sesc pãsãrile cãlãtoare”.
14.55. Poate nu ºtiai.
15.00. Duelul pianelor.
17.00., 3.30. D-ale lu-
Miticã. 18.00. Teleserial
“Fata samurai”. 18.50. E
vremea ta! 19.00., 3.30.
Telejurnal. 20.10., 0.30.
Filmul artistic “Cantemir”.
22.10., 3.45. Filmul de
artã. 0.10. Filmul artistic
“Sosesc pãsãrile cãlã-
toare”. 2.20. Teleplay.

CONCORDIA – ziar al minoritãþii naþionale româneºti din Ucraina Colegiul de redacþie aduce la
FONDATORI: Ministerul Culturii al Ucrainei; Întreprinderea colectiv㠓Redacþia ziarului minoritãþii naþionale cunoºtinþa tuturor cã rãspun-
româneºti din Ucraina Concordia”. derea pentru veridicitatea fap-
ÇÀÑÍÎÂÍÈÊÈ: ̳í³ñòåðñòâî êóëüòóðè Óêðà¿íè; Êîëåêòèâíå ï³äïðèºìñòâî “Ðåäàêö³ÿ ãàçåòè ðóìóíñüêî¿ telor ºi datelor publicate în ziar
íàö³îíàëüíî¿ ìåíøèíè Óêðà¿íè Êîíêîðä³ÿ”. o poartã autorul materialului.
Redactor-ºef: Doina STARIC Punctul nostru de vedere nu
concordia.ziar@gmail.com întotdeauna poate sã coincidã
Adresa redacþiei: str. O. Kobyleanska, 13 (et. 2), Cernãuþi–58000, Ucraina. Tel./fax: (0038-0372) 52-50-34. cu punctul de vedere al semna-
Cont bancar: Êîä 21434406 ×Ô "Ïðèâàòáàíê", ð/ð 26002051607984, ì. ×åðí³âö³, ÌÔÎ 356282. tarului, deoarece vom respecta
Apare sãptãmânal. INDICE 33914. Certificatul înregistrãrii de stat: Seria KB, nr. 19246-9046 ÏÐ. Tiraj: 1.000. principiul democratic al plura-
Imprimare: IP Kliuciuk S.M. CUI 2272500317 Cernãuþi, str. Zavodska, 37. lismului de opinii.