1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123
APARE DE LA DATA DE 7 OCTOMBRIE 1995
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123
SÃPTÃMÂNAL CULTURAL, SOCIAL-POLITIC ªI ECONOMIC
ÎN LIMBA ROMÂNÃ
Anul 23. Nr. 11 (1.146) Vineri, 23 martie 2018 Difuzare prin abonament
Caleidoscop informativ
INCENDIUL A FÃCUT PRÃPÃD
Potrivit datelor preliminare, cauza incendiului de
proporþii, care izbucnit, luni, la piaþa “Kalînîvska” din
Cernãuþi, a fost nerespectarea regulilor de securitate
antiincendiarã. În timpul lucrãrilor de sudare au fost
încãlcate cele mai elementare cerinþe, flãcãrile
mistuind marfã de milioane de grivne.
Zeci de întreprinzãtori privaþi care lucrau la piaþã
au suferit pagube materiale importante.
I-A PRIVIT COBZARUL TRIST
Duminicã, în faþa monumentului lui Taras
ªevcenko din Cernãuþi a fost organizat un miting de
solidaritate cu manifestanþii din faþa Radei Supreme
de la Kiev. Amintim cã în ziua de 3 martie aceºtia au
mâncat bãtaie de la forþele de ordine, fiind siliþi sã se
împrãºtie care ºi încotro.
Cam ºubredã solidaritate, cãci la miting s-au
adunat de tot vreo 70 de persoane.
FAC ªI EI CE POT SÃ FACÃ
În Consiliul regional Cernãuþi a fost înregistrat un
proiect de hotãrâre privind schimbarea denumirii
dispensarului clinic regional de cardiologie în “Centrul
cardiologic regional”. Probabil cã deputaþii vor adopta
aceastã hotãrâre, cãci mai mult decât atât ce-ar mai
putea ei sã facã.
Pe bolnavi, încã, îi intereseazã calitatea ajutorului
medical, nu cum se va numi spitalul.
S-A SFÂRªIT ÎNTRE NÃMEÞI
În localitatea Davideni din raionul Storojineþ a fost
gãsit fãrã suflare un bãrbat în vârstã de 71 de ani.
Din spusele locuitorilor satului, cu o zi înainte el
fusese vãzut ducându-se la baie. Se presupune cã
nefericitul a ieºit din ogradã, s-a împotmolit între
nãmeþi, a cãzut ºi nu s-a mai putut ridica.
Era o persoanã vãzutã în sat, lucra în ºcoalã ºi
fusese deputat în consiliul local.
MAI AVEM UN PIC DE MILÃ
Pe la început de martie în regiunea Cernãuþi s-au
întors prevestitorii primãverii – cocostrâcii. Numai cã
din cauza zãpezii ºi gerului din ultimele zile bietele
pãsãri au început sã îngheþe. În mai multe localitãþi
sãteºti, dar ºi la Cernãuþi oamenii le-au sãrit în ajutor
cu paie pentru cuiburi ºi hranã.
Gestul vine sã demonstreze cã a mai rãmas un
pic de milã în sufletele noastre seci.
TOT MAI BINE-I ÎN ÞARA TA
Conform unui sondaj, 31% din locuitorii regiunii
Cernãuþi ar dori sã plece cu traiul în strãinãtate, iar
59% ar prefera sã trãiascã acolo unde s-au nãscut.
Totodatã, circa o treime din numãrul persoanelor
chestionate ar dori ca mãcar copiii lor sã trãiascã în
alte þãri: 23% – Europa, 8% – în SUA...
Nimeni nu fuge de bine, dar unde sunt acei care
vor ºi pot sã facã sã fie bine ºi în Ucraina?
UNGURII O ÞIN UNA ªI BUNÃ
Oficialitãþile de la Budapesta i-au cerut iarãºi
Ucrainei sã amâne pânã în 2023 punerea în aplicare
a Legii Învãþãmântului ºi sã elimine din ea toate
prevederile care lezeazã drepturile minoritãþilor etnice.
În caz contrar Ungaria ameninþã cu blocarea tuturor
demersurilor Ucrainei de aderare la UE ºi NATO.
Alte þãri vecine, cu etnii mai numeroase în Ucraina
decât ungurii, tac ca mortul în sicriu.
Napoleon
BONAPARTE:
“LUMEA
NU SE SCHIMBÃ
MÃGULINDU-I
PE
CONDUCÃTORI,
CI
ÎNCOLUINDU-I”.
Ziua Poeziei
Doina BOJESCU
SLÃVIT VLÃSTAR
AL PLAIULUI HERÞEAN
Î n preajma Zilei Mondiale
a Poeziei, la Liceul
„Gheorghe Asachi” din orã-
ºelul Herta a avut loc o mani-
festare literarã dedicatã unuia
dintre cei mai mari repre-
zentanþi ai spiritualitãþii ºi
culturii româneºti, marelui
iluminist Gheorghe Asachi, de
la a cãrui naºtere s-au împlinit
230 de ani, manifestarea fiind
organizatã de Societatea
Scriitorilor Români din Cer-
nãuþi, Consulatul General al Vasile Bogrea din Târnauca, poet, critic ºi
României la Cernãuþi ºi Liceul cercetãtor, pictorii Paul Verona ºi Artur Verona,
”Gheorghe Asachi”. Partici- care au participat la expoziþii internaþionale cu
panþi au fost scriitorii români lucrãri de picturã româneascã.
din Cernãuþi – membri ai Scriitorul ºi traducãtorul Mircea Lutic ºi-a
Uniuni Scriitorilor din Ucraina: amintit un moment exceptional din copilãrie, când
Ilie Tudor Zegrea, Mircea Lutic, mama îi vorbea foarte frumos despre domnitorul
Simion Gociu ºi Doina Bo- Mircea cel Bãtrân, care a întemeiat cetatea de
jescu, împreunã cu dl Ionel scaun a Þãrii Româneºti – Târgoviºte, cã trebuie
Ivan, Ministru-consilier, ad- sã se mândreascã cu el. Tot aºa trebuie sã ne
junct al ºefului de misiune în mândrim ºi noi cu Gheorghe Asachi, care este
cadrul Consulatului General al întemeietorul culturii româneºti pe pãmântul
României în Cernãuþi. De herþean. Chiar dacã istoria este maºtera vieþii, în
asemenea, au fost prezenþi cazul nostru, al românilor, noi avem cu ce ne
dnii Octavian Magas, ºeful mândri în toate timpurile.
Secþiei de Învãþãmânt, Tineret La manifestare au participat doamnele Elena
ºi Sport din cadrul Admi- Mihai, directoarea Sistemului Centralizat de
nistraþiei Raionale de Stat Biblioteci Herþa, ºi dna Elena Apetri, poetã
Herþa, ºi Veaceslav Sidor, herþeanã, profesoarã de limba românã, alþi
directorul Liceului „Gheorghe profesori, bibliotecari, elevi ºi admiratori ai operei
Asachi”. Oaspeþii de la Cer- lui Asachi, precum ºi ai cuvântului artistic. Elevii
nãuþi au fost întâmpinaþi de liceului au recitat poezii ºi fabule din creaþia
cãtre elevi cu pâine ºi sare. slãvitului vlãstar al plaiului herþean. Oaspeþii au
Dl Ministru-consilier Ionel Ivan a mulþumit, în
numele dnei Eleonora Moldovan, Consul general
al României la Cernãuþi, pentru participrea la
aceastã manifestare de suflet, ºi-a exprimat
bucuria cã se aflã la acest liceu pe plaiul
cãrturarului herþean, instituþie care deja a împlinit
50 de ani, cã o parte a activitãþii sale diplomatice
ºi-o desfãºoarã aici, în Bucovina, pãmânt bogat
în personalitãþi marcante. Oaspetele a adus în dar
mai multe volume din opera eminescianã.
Dl Ilie Tudor Zegrea, preºedintele Uniunii
Scriitorilor Români din Cernãuþi, a menþionat faptul
cã Bucovina, aceastã provincie româneascã, a
dat culturii noastre naþionale douã spirite
enciclopedice – pe Bogdan Petriceicu Hasdeu ºi
pe Gheorghe Asachi. Cine se mai poate mândri cu vorbit despre importanþa marelui cãrturar, au vizitat
asemenea personalitãþi?! Iar noi trebuie sã facem tot muzeul „Gheorghe Asachi” din incinta liceului, unde au
posibilul ca numele lor ºi ale altor personalitãþi ale plaiului fost ghidaþi de trei eleve agere din clasele superioare:
nostru sã fie cunoscute de urmaºi. Ludmila Cevca, Lidia Morari ºi Violeta Dumitraº,
Scriitorul ºi publicistul Simion Gociu a spus cã împreunã cu profesoara lor de limba românã Cãtãlina
Gheorghe Asaghi este foarte mare la baºtina sa ºi pentru Balaºa.
faptul cã are alãturi ºi alte personalitãþi de vazã, ca Sriitorii au venit cu donaþii de cãrþi ºi reviste.
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
LA IZVOARE
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234

Opriºeni – 600

Doina BOJESCU

SUB PAZA LUI ªTEFAN CEL MARE ªI SFÂNT

D acã ar avea grai, pãdurea, toloaca ºi drumul
ne-ar spune multe din câte le-au vãzut, le-au
auzit ºi le-au trãit pe parcursul acestor ani… Însã, din
toate câte-au fost, opriºenenii nu s-au lãsat duºi de val
la cele mai grele timpuri ºi n-au aºteptat manã
cereascã, întotdeauna ºi-au suflecat mânecile,
demonstrând cã vorba înþeleapt㠄omul sfiþeºte locul” îi
vizeazã la modul cel mai direct.
Satul meu de baºtinã Opriºeni, raionul Hliboca, chiar
de la începuturile sale a fãcut parte din regiunea istoricã
Bucovina a Principatului Moldova. Prima atestare
documentarã a satului gãsim într-un document din 17
martie 1418 al domnitorului Alexandru cel Bun. În anul
1490 este menþionatã biserica din satul Opriºeni.
Teritoriul satului este donat, în 1503, Mãnãstirii Moldoviþa
printr-un hrisov al voievodului ªtefan cel Mare. ªi iatã
cã anul acesta, la 17 martie, satul Opriºeni, ocrotit de
vrerea marelui voievod ªtefan cel Mare ºi Sfânt, a împlinit
600 de ani de la prima atestare documentarã.
Sãrbãtoarea satului a devenit pentru locuitorii lui o
zi deosebitã, fiindcã
oamenii s-au pregãtit cu
mare grijã. Iar cei care în
aceastã zi au revenit la
baºtinã, ca pãsãrile în
primãvarã, purtând în
suflet dorul nestins de
locul unde s-au nãscut ºi
de casa pãrinteascã, i-au
mulþumit lui Dumnezeu
pentru cã au ajuns pânã
aceste clipe minunate. În
aceastã zi opriºenenii s-
au întâlnit, s-au îmbrãþiºat
cu drag ºi au schimbat o
vorbã-douã.
Sãrbãtoarea s-a des-
fãºurat în incinta ºcolii medii ºi a început cu un moment
de reculegere în memoria celor care nu s-au mai întors
acasã, au cãzut în lupte, inlusiv în cele din estul Ucrainei,
precum ºi în memoria scriitorului ºi istoricului Dumitru
Covalciuc, care ºi-a iubit enorm satul. Pãrintele Vasile
Pauliuc, parohul bisericii Naºterea Maicii Domnului, a
fãcut o slujbã de pomenire ºi o panahidã întru mântuirea
sufletelor lor.
Sã amintim ºi faptul cã satul Opriºeni este considerat
una dintre cele mai vechi
aºezãri româneºti din nordul
Bucovinei. Acest lucru ni-l
demonstreazã exponatele
din muzeul satului ”Maxi-
milian Hacman”, cu o co-
lecþie de piese de mare preþ
din toate timpurile, unele
dintre ele, bunãoarã, niºte
statuiete, având 6000 de ani
vechime. Muzeul a fost
înfiinþat de cãtre dl Nicolae
Bodnariuc, directorul ºcolii.
Tot el a fost organizatorul
acestei frumoase sãrbãtori, împreunã cu dl Nicolae
Popovici, primarul satului, pãrintele Vasile Pauliuc,
profesoara de românã Valentina Plantus ºi mulþi alþii.
Cu daruri de preþ ºi cu mesaje frumoase de felicitare
la sãrbãtoarea satului au fost prezenþi Eleonora
Moldovan, Consul general al României la Cernauþi,
Grigore Timiº, deputat al poporului din Ucraina, Ivan
Muntean, preºedintele Consiliului regional Cernãuþi ºi
fiu al satului, Petro Panciuk, preºedintele Consiliului
raional Hliboca, Vitalie Kolomieþ, locþiitor al ºefului ARS
Hliboca, Vasile Bâcu, preºedintele Societãþii pentru
Cultura Româneasc㠄Mihai Eminescu”, fiu al satului,
Ilie Popescu, preºedintele Societãþii regionale “Golgota”,
oaspeþi din România: Vasile Adãscãliþei, preºedintele
Asociaþiei „Prietenii Basarabiei, Bucovinei ºi Þinutului
Herþa”, împreunã cu Ionel Musca ºi Dumitru Pietraru,
redactori-ºefi ai publicaþiilor româneºti, profesori ºi elevi.
Sã-i numim ºi pe alþi fii ai satului prezenþi la
sãrbãtoare: medicul Viorel Crauciuc, ofiþerul în rezervã
Vasile Nimigean, juristul Liviu Rusu, prodecanul facultãþii
de juridicã a Universitãþii din Cernãuþi Ion Toronciuc, ºi
mulþi alþii. ªi – momentul culminant: pe lângã
numeroasele mesaje de felicitare, opriºenenii au primit
unul deosebit, din partea dlui Leon Birãu, în vârstã de
99 de ani, cel mai longeviv fiu al satului, pe lângã toate
ºi poet, cãruia gândul îi zboarã mereu la locul unde s-a
nãscut, dar bãtrâneþea nu-l lasã sã ajungã. În prezent
el locuieºte în Timiºoara, este unchiul gospodarului
Vasile Piþul din Opriºeni ºi are aici ºi un strãnepot ager
– Cristi, care, la sãrbãtoare, i-a recitat poezia „Acasã”.
Sã dea Doamnul ca la o asemenea vârstã sã ajungã
fiecare!
Organizatorii le-au înmânat oaspeþilor ºi consãtenilor
diplome de onoare pentru munca lor asiduã în divesre
domenii: lui Ilie Bezuºco care, împreunã cu alþi
consãteni, a ridicat în sat bustul lui ªtefan cel Mare ºi
Sfânt, bustul fiind dezvelit în ziua de 18 aprilie 2017, lui
Gheorghe Bezuºco, participant la rãzboiul din Donbas,
Vasile Piþul, Mircea Semcu, Vasile Bileþchi, Vasile
Nicoarã etc.
Orchestra de instrumente populare „Mugurel”
(conducãtor artistic Maftei Nimijan), Ansamblul folcloric
„Datina” (conducãtor artistic Roza-Maria Pagon) ºi
ansamblul „Tãlãncuþa” (conducãtor artistic Veronica
Velicico) au evoluat în faþa publicului cu un concert
fascinant de cântece ºi dansuri populare, precum ºi
scenete din viaþa satului.
Foto Nicolae HAUCA.

Prezenþe cernãuþene

“DIN NINSORI, NINGÂNDU-MÃ,

DIN IUBIRI, IUBINDU-MÃ...”
din sarea ºi piperul oltenesc (tata oltean) ºi bunul simþ 86, Premiul II), i-a venit ºi recunoaºterea internaþionalã.
bucovinean (mama nãscutã în scaunul Sucevei)”. S-a Aceasta nu a venit sub forma mediatizãrii sau
nãscut la Cetatea Baniei, în Craiova, unde a absolvit succesului rãsunãtor, fulminant la care viseazã orice
colegiul Carol I. Este licenþiata Facultãþii de Drept a solistã, ci într-o manierã pragmaticã ºi emoþionantã
Universitãþii Hyperion, brevetatã în urma absolvirii ªcolii totodatã, prin contracte ºi oferte, colaborãri inter-
de Turism (Amfiteatru) ca ghid naþional ºi director naþionale cu lanþuri hoteliere de renume din Italia, Egipt,
agenþie de turism touroperatoare, absolventã a ªcolii Grecia, Olanda º.a. În anii 2013-2014 a fãcut parte din
Populare de Artã Craiova (Canto, clasa Profesor Eugen colectivul antologiilor de poezie ºi prozã al site-ului
Mihãilescu). Din 2005 îºi are propriul business în Confluenþe Lirice, Editura PIM-Iasi, în cele doua volume
organizãri de evenimente. În 2016 a obþinut licenþa de publicate în anii menþionaþi. Anul acesta, la festivalul de
turism ºi ºi-a deschis propria agenþie de turism. Cântã, poezie ºi epigrame “Romeo si Julieta la Mizil” a obþinut
danseazã ºi scrie cu plãcere poezii, texte de muzica o menþiune la secþiunea de poezie. În 2017, a ieºit de
uºoara, folk. A scris cupletele pentru câteva din sub tipar la Editura Olimpias antologia colectiv㠄Limba
premierele Ansamblului Artistic al Armatei (1996-1998), Noastrã cea Româna”, în care i-au fost acceptate câteva
unde a fost angajata 12 ani, ºi de-a lungul carierei poezii. În urma unui premiu obþinut la Concursul

C amelia Florescu, interpretã de muzicã uºoarã artistice pânã în prezent texte pentru compozitorii internaþional de poezie “Sub zodia poeziei”, s-a editat
ºi poetã, prezentã anul acesta la Cernãuþi, în Constantin Popovici, Marius Micu, ªtefan Elefteriu, “Antologia Prieteniei”, cuprinzând poeziile premiate. Anul
cadrul celei de-a XIII-a ediþii a Festivalului “Mãrþiºor”, Marcel Dragomir, Joly Kerestely, Francis Reiter. Dupã 2017 i-a adus câteva premii importante printre care:
organizat de Societatea pentru Cultura Româneascã o serie de succese la nivel naþional, în emisiuni TV de Menþiune la secþiunea de poezie la festivalul de poezie
“Mihai Eminescu” din regiunea Cernãuþi, este o gen (Steaua fãrã Nume, Album Duminical, Varietãþi),
Äp. 3
personalitate, dupã cum îi place sã spunã, “creionatã festivaluri de interpreþi amatori sau profesioniºti (Mamaia
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
 23 martie 2018
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
CONCORDIA
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
PANORAMA
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234

“DIN NINSORI, NINGÂNDU-MÃ, ÎNCà O LACRIMÃ:

DIN IUBIRI, IUBINDU-MÃ...” PENTRU VIOREL VORONCA
ªi-a sfârºit drumul
Êp. 2 M-am plecat, plecându-mã apoi m-am apucat sã fac ordine-n pãmântesc un gospodar
ºi epigrame „Romeo ºi Julieta la Am fost ciob, ciobindu-mã mine de frunte din suburbia
Mizil”, Premiul pentru activitatea ªi cuþit crestându-mã în cãmãrile inimii, sã aerisesc, sã cernãuþeanã Horecea –
literarã la concursul Internaþional de Soare, însorindu-mã, scutur amarul, bunul român Viorel
poezie „Sub zodia poeziei”, organizat Copil, alintându-mã, sã ºterg lacrimile din ferestrele VORONCA, cel care
de revista ºi editura „Contraste Femeie, rostindu-mã, sufletului timp de aproape patru
Culturale”, Giurgiu; Diploma de onoare Binecuvântându-mã sã-þi primenesc patul decenii a condus ºcoala
pentru înalta mãiestrie literarã, ªi din toate pe pãmânt în casa cea mare, de la stradã medie nr. 13 din aceastã
contribuþie substanþialã în promovarea Stelele adulmecând în miros de gutui ºi levãnþicã parte a oraºului. Aflat
limbii romane al Festivalului Limbii Cel mai bine mi-am aflat sã deschid larg poarta vieþii mele mereu în miezul eveni-
Romane de la Moneasa; Premiul Rost ca mamã de bãiat! sã te primesc aºa cum vii mentelor, suflet din suf-
Special al Academiei Europene a CÃLÃTORULUI cãlãtorule din lumi îngheþate letul neamului sãu, directorul de ºcoalã a fost un lider
Societãþii Civile – Festivalul Inter- rãvãºit ºi neiubit neoficial al comunitãþii, ajutându-i pe oamenii din jurul
naþional de poezie „Renata Verejanu”
DIN LUMI ÎNGHEÞATE împãcat cu tine ºi cu mine sãu sã-ºi rezolve problemele de trai. Or, având un
din Chiºinãu (Moldova) ºi te-am citit am sã îngenunchez a iertare statut precar, adicã aflându-se nici la sat, nici la oraº,
ºi gândurile scrise ºi pe cele în bisericile din mine horecenii întotdeauna s-au confruntat cu numeroase
greutãþi, mai ales în privinþa folosirii pãmântului
AUTOPORTRET nescrise am sã urlu
moºtenit de la strãbuni. Viorel Voronca a fost omul
Frunzã, înfrunzindu-mã, ºi pustiirea ºi dojana din slove am sã dansez pe umbrele toate
þi-am vãzut ochii cu chipuri sau fãrã de puls care s-a strãduit sã apropie Horecea de comoditãþile
Noapte grea, noptându-mã, traiului de la oraº, pãstrându-i totodatã datinile ºi duhul
Sânger, sângerându-mã, ochii tãi frumoºi, de lup singuratic sã te ajut sã înþelegi
hãituit de iubirile toate cã tu trebuie sã-þi tai felia ta naþional românesc.
Cântec-dor, cântându-mã Horecenii îi sunt recunoscãtori ºi pentru faptul
Brazdã-plâns, brãzdându-mã, de singurãtate de cer
cãutând-o pe EA eu doar îþi voi ascuþi pe coarnele cã le-a cultivat dragostea de carte ºi de neam,
Flutur, fluturându-mã. momentele despãrþirii de pedagogul ºi îndrumãtorul
Din ninsori, ningându-mã, ºi-am plâns lunii
am plâns, am plâns amarnic lama cu care mai ieri lor fiind dintre cele mai dureroase. Amintirea-i
Din iubiri, iubindu-mã. luminoasã se va pãstra mereu în sufletele a zeci de
Pace, împãcându-mã, pentru toate pãcatele rostite, îmi sãpasem mormântul
cu gândul, cu fapta, ºtiute sau generaþii educate la ºcoala distinsului dispãrut.
Jale, jeluindu-mã. CONCORDIA.
M-am minþit , minþindu-mã neºtiute bine ai venit acasã!

Cu nevoile ºi neamul

SCRISOARE DESCHISÃ
MEDIULUI ASOCIATIV ROMÂNESC DIN UCRAINA – ORGANELOR REPREZENTATIVE,
LIDERILOR ªI REPREZENTANÞILOR ASOCIAÞIILOR, FUNDAÞIILOR, SOCIETÃÞILOR NAÞIONAL-
CULTURALE ALE ROMÂNILOR DIN REGIUNILE TRANSCARPATICÃ, CERNÃUÞI ªI ODESA
Doamnelor ºi domnilor, deznaþionalizare ºi asimilare prin interzicerea
Prin aprobarea Hotãrârii Guvernului nr. 31 din învãþãmântului în limba noastrã matern㠖 limba românã,
25.01.2018 privind numãrul burselor, al stagiilor de nu avem dreptul moral sã mai supunem copiii noºtri
specializare, criteriile de acordare a acestora, modalitatea unei alte divizãri, în interioriul comunitãþii, în români „mai
de acordare, criteriile de stabilire a asociaþiilor, fundaþiilor buni” ºi „mai puþin buni”!
ºi a altor organizaþii nonguvernamentale prin intermediul Dacã Þara vrea sã ne sprijine, sã primim acel sprijin
cãrora se vor acorda bursele, criteriile de selecþie a absolut necesar de la fraþii noºtri, mai ales într-un an în
beneficiarilor care vor primi aceste burse, precum ºi care aniversãm împreunã Centenarul Marii Uniri, dar sã
criteriile de selecþie a cadrelor didactice implicate, hotãrâre nu-l lãsãm sã ne dezbine, ci sã-l folosim întru unitatea
prin care Guvernul României, fãrã a consulta reprezentanþii noastrã, frãþia ºi egalitatea pe viitor a copiilor noºtri în
comunitãþilor istorice româneºti din Ucraina sau faþa Patriei noastre istorice!
reprezentanþii cadrelor didactice ºi fãrã a þine cont de Sã nu uitãm cã ajutorul financiar multaºteptat din Þarã
recomandãrile acestora, se încearcã într-un mod eronat vine din buzunarul fiecãrui frate de-al nostru, contribuabil la
sã se stimuleze frecventarea claselor cu predare în limba bugetul statului român, ºi trebuie sã fie folosit cu maximã
românã din regiunile Transcarpaticã, Cernãuþi ºi Odesa eficienþã, ºi nu într-o manierã de imagine ºi de colectare a
prin acordarea unor burse care, prin esenþa lor, sunt de dividendelor politice, prin hotãrâri luate în necunoºtinþã de
excelenþã, nu de sprijin, cauzã, în agonia conºtientizãrii timpului ºi a ºanselor
având în vedere publicarea pe pagina Ministerului pierdute în relaþiile româno-ucrainene, ºi a pericolului iminent,
pentru Românii de Pretutindeni a anunþului din regiunea Odesa, în ºcolile în care Ministerul Educaþiei care vizeazã viitorul ºcolii româneºti, al limbii române ºi al
11.03.2018 privind deschiderea procesului de selecþie ºi ªtiinþei din Ucraina continuã sã dezbine identitatea unei pãrþi a poporului român prins în hotare nedrepte!
a partenerilor prin intermediul cãrora se vor acorda româneascã ºi limba românã prin programa de În semn de solidaritate, vã invitãm sã faceþi publice
bursele etnicilor români cu domiciliul în Ucraina, ºi învãþãmânt în limba „moldoveneascã”, precum ºi lipsa în mass-media sau pe reþelele de socializare scrisorile
problemele majore de gestiune ºi imagine la care riscã oricãror garanþii cã statul ucrainean va renunþa vreodatã de sprijin/aderare a organizaþiei pe care o reprezentaþi
sã fie supuse asociaþiile-candidate, la care se adaugã la aceste practici de sorginte stalinistã, la prezentul apel.
tratamentul inegal al tinerilor etnici români din partea în numele organizaþiilor reprezentative ale românilor Vã îmbrãþiºãm cu drag din Basarabia Istoricã,
instituþiilor abilitate ale statului român, din Basarabia Istoricã, semnatarii prezentei scrisori Zinaida PINTEAC,
luând în consideraþie cã autoritãþile române nu au deschise declarã cã nu vor aplica pentru selecþia Profesor Eminent al Învãþãmântului Public
dat curs ºi nu au rãspuns la scrisorile deschise adresate partenerilor prin intermediul cãrora se vor acorda bursele din Ucraina, Preºedinta Filialei raionale Sãrata
în repetate rânduri de asociaþiile românilor din Ucraina etnicilor români cu domiciliul în Ucraina anunþatã de MRP, a Alianþei Creºtin-Democrate
privind necesitatea stringentã de modificare a H.G. nr. pânã la consultarea de cãtre autoritãþile române a Românilor din Ucraina (ACDRU);
31/25.01.2018 în termen util, în sensul suplimentãrii competente a reprezentanþilor mediului asociativ Nicolae MOªU,
numãrului necesar de burse de studiu faþã de 1.000 de românesc ºi a cadrelor didactice de limbã românã din Preºedintele Asociaþiei Naþional-Culturale
burse aprobate în varianta iniþialã, renunþarea la cele trei comunitãþi istorice româneºti, în care existã ºcoli „Valul lui Traian” a Românilor
tratamentul inegal la care vor fi supuºi elevii care cu predare în limba românã, cu modificarea ulterioarã a din raionul Tatarbunar;
frecventeazã aceleaºi clase cu predare în limba românã, Hotãrârii Guvernului României nr. 31/25.01.2018. Petru ªCHIOPU,
ºi alte aspecte problematice de implementare în teritoriu Pe aceastã cale, vã invitãm, doamnelor ºi domnilor, Preºedintele Filialei regionale Odesa
a Hotãrârii pe parcursul anului ºcolar 2017/2018, sã vã alãturaþi prezentului APEL DE BOICOTARE ºi a ACDRU;
menþionând cã anumiþi reprezentanþi ai Guvernului soluþionare urgentã a necesitãþilor primordiale ale Anatol POPESCU,
României nu conºtientizeazã faptul cã începând cu anul învãþãmântului românesc din Ucraina, cu sprijinul Preºedinte-fondator al Asociaþiei Naþional-
1998 statul român este complice, ºi va recunoaºte în financiar al Patriei noastre istorice – România. Culturale „Basarabia” a Românilor
continuare în mod tacit existenþa unei limbi În condiþiile în care, graþie modificãrilor legislative, din regiunea Odesa.
„moldoveneºti” prin acordarea burselor menþionate în românii din Ucraina sunt în pericol iminent de Ismail, 13.03.2018
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
23 martie 2018 CONCORDIA
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234 Ž
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
TELESÃPTÃMÂNA
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
BUCOVINA Bucovina!”. 7.30., 8.00., transmisiune. 13.40., Pauzã în transmisiune. Noutãþi. 9.00. Teleserial 19.30. Tema zilei. 14.10.
LUNI, 26 MARTIE 8.30., 13.30., 19.00., 19.30. Tema zilei. 14.10. 13.40., 19.30. Tema zilei. “Sfatul Negru”. 10.00., Teleserial “Sfatul Negru”.
7.00., 7.35., 8.05., 8.35. 20.30. Noutãþi. 9.00. T/s Muzicã folk. 15.10. Amur- 14.10. Muzicã folk. 15.10. 21.00. Pauzã în tran- 17.00. Lumea verde. 17.30.
“Bunã dimineaþa, Buco- “Roxolana”. 10.00., 21.00. guri. Destine. 16.00. Pun- Amurguri. Destine. 16.00. smisiune. 13.40., 19.30. Paleta. 18.00. Podiumul
vina!”. 7.30., 8.00., 8.30., Pauzã în transmisiune. ctul de atingere. 16.30. Punctul de atingere. Tema zilei. 14.10. Concert vieþii ei. 20.00. Istoria
13.30., 17.00., 19.00., 13.40., 19.30. Tema zilei. Universitatea publicã. 16.30. Universitatea pub- de muzicã folk. 15.10. desecretizatã.
20.30. Noutãþi. 9.00. T/s 14.10. Muzicã folk. 15.10. 17.15. Banii noºtri. 17.45. licã. 17.15. Discuþie difi- Amurguri. Destine. 16.00. DUMINICÃ, 1 APRILIE
“Roxolana”. 9.50. Cãlãtorii Amurguri. Destine. 16.00. Moment poetic. 18.00. cilã. 17.45. Noutãþi (în Punctul de atingere. 7.00. Vreau sã fiu. 7.40.
TV. 10.00., 21.00. Pauzã în Punctul de atingere. Paleta. 18.30. Off line. limba românã). 18.00. La 16.30. Univer-sitatea pu- Cine e stãpân în casã?
transmisiune. 13.40., 16.30. Universitatea pu- 20.00. Accente. noi în Bucovina. 18.30. blicã. 17.15. Scheme. 8.20. Cum adicã? 9.00.
19.30. Tema zilei. 14.10. blicã. 17.15. La treabã. JOI, 29 MARTIE Memorie. 20.00. Adevãruri 17.40. Emisiune distrac- Bunã dimineaþa, Bucovina!
Muzicã folk. 15.10. Amur- 17.45. Noutãþi (în limba 7.00., 7.35., 8.05., 18.00. veºnice (în limba românã). tivã. 17.50. Divertisment. 9.45. Istorii de artã. 10.00.,
guri. Destine. 16.00. Pun- românã). 18.00. Adevãruri “Bunã dimineaþa, Buco- VINERI, 30 MARTIE 18.00. Þara talentelor. 21.00. Pauzã în trans-
ctul de atingere. 16.30. veºnice (în limba românã). vina!”. 7.30., 8.00., 8.30., 7.00., 7.35., 8.05., 8.35. 18.30. Memorie. 20.00. Off misiune. 13.30., 17.30.
Universitatea publicã. 18.30. Accente. 20.00. La 13.30., 19.00., 20.30. “Bunã dimineaþa, Buco- line. Tema zilei. 14.10. Tele-
17.15.Documentar. 17.45. noi în Bucovina! Noutãþi. 9.00. T/s “Sfatul vina!”. 7.30., 8.00., 8.30., SÂMBÃTÃ, 31 MARTIE serial “Sfatul Negru”.
Viaþa, aºa cum este ea... MIERCURI, 28 MARTIE Negru. Cãlãtorii TV. 21.00. 13.30., 19.00., 20.30. 7.00. Vreau sã fiu. 7.40. 16.35. Luminã. 17.30.
18.00. Studioul de searã (în 7.00., 7.35., 8.05., 8.35. Emisiune distractivã. 7.50. Lãcaºurile sfinte ale Buco-
ANUNÞ
limba românã). 20.00. “Bunã dimineaþa, Buco- Divertisment. 8.00. Bunã vinei. 18.00. Emisiune
Lumea verde. vina!”. 7.30., 8.00., 8.30., Se vinde o casã din 1970, în satul Ostriþa, Herþa, dimineaþa, Bucovina! 9.45. distractivã. 18.55. Ves-
MARÞI, 27 MARTIE 13.30., 19.00., 20.30. Nou- suprafaþa 50 m.p., cu fântânã ºi 52 ari de grãdinã, la Istorii de artã. 10.00., tiarul. 19.30. Paleta.
7.00., 7.35., 8.05., 8.35. tãþi. 9.00. T/s “Sfatul Neg- numai 5 km de oraº (uzina “Graviton”). 21.00. Pauzã în trans- 20.00. Istoria desecre-
“Bunã dimineaþa, ru”. 10.00., 21.00. Pauzã în Relaþii la tel. (0372) 50-47-55; 0977936432. misiune. 13.40., 17.30., tizatã.

TVR-1
LUNI, 26 MARTIE
6.30., 8.00., 9.00. 1 Mat-nal.
9.45., 11.45., 12.30. Tele-
shopping. 10.00., 11.00.
Perfect imperfect. 12.00.
Tribuna partidelor parla-
mentare. 13.00. Aici, acum.
14.00., 16.00., 17.00.,
20.00., 24.00., 3.20. Tele-
jurnal. 14.55., 0.25., 4.10.
Vorbeºte corect! 15.00.,
16.05. Maghiara de pe unu.
17.30. Întrebãri ºi rãs-
punderi. 18.30., 19.35.,
4.15. Pulsul zilei. 19.30.,
21.50. Jurnal de Centenar.
19.35., 22.55. Starea zilei.
21.00., 1.00., 2.20. Româ-
nia 9. 22.30., 23.00. Starea
naþiei. 23.30., 2.25. Docu-
mentar. 0.30. Adevãruri
despre trecut.
MARÞI, 27 MARTIE
6.30., 8.00., 9.00. 1 Mati-
nal. 9.45., 11.45., 12.30.
Teleshopping. 10.00.,
11.00. Perfect imperfect.
12.00. Tribuna partidelor
parlamentare. 13.00. Aici,
acum. 14.00., 16.00.,
17.00., 20.00., 24.00.,
3.20. Telejurnal. 14.55.,
0.25., 4.10. Vorbeºte co-
rect! 15.00., 16.05. Ma-
ghiara de pe unu. 17.30.
Europa mea. 18.30.,
19.35., 4.15. Pulsul zilei.
19.30., 21.50. Jurnal de
Centenar. 19.55., 22.55.
Starea zilei. 21.00., 1.00.,
2.20. România 9. 22.30.,
23.00. Starea naþiei. 23.30.,
2.25. Documentar. 0.30.
Creativ. 2.25. În grãdina
Danei.
MIERCURI 28 MARTIE
6.30., 8.00., 9.00. 1 Matinal.
9.45., 11.45., 12.30. Tele-
shopping. 10.00., 11.00.
Perfect imperfect. 12.00.
Tribuna partidelor parla-
mentare. 13.00. Aici, acum.
14.00., 16.00., 17.00.,
20.00., 24.00., 3.00. Tele-
jurnal. 14.55., 0.25., 4.10.
Vorbeºte corect! 15.00.,
16.05. Convieþuiri. 17.30.
Interes general. 18.30.,
19.35., 4.15. Pulsul zilei.
19.30., 21.50. Jurnal de
Centenar. 19.55., 22.55.
Starea zilei. 21.00., 1.00.,
2.20. România 9. 22.30.,
23.00. Starea naþiei. 23.30.,
2.25. Documentar. 0.30.,
2.25. Zona@. 2.55. T/s
“Anchetele comisarului
Antonescu”.
JOI 29 MARTIE
6.30., 8.00., 9.00. 1 Matinal.
9.45., 11.45., 12.30. Tele-
shopping. 10.00., 11.00.
Perfect imperfect. 12.00.
Parlamentul României.
13.00. Aici, acum. 14.00.,
16.00., 17.00., 20.00.,
23.30., 3.20. Telejurnal.
14.55., 0.55., 4.10. Vor-
beºte corect! 15.00., 16.05.
Akzente. 17.30. Lozul cel
mare. 18.00., 0.30., 4.10.
Banii tãi. 18.30., 19.35.,
4.15. Pulsul zilei. 19.30.,
21.50. Jurnal de Centenar.
19.35., 22.55. Starea zilei.
21.00., 1.00., 2.20. Ro-
mânia 9. 22.30., 23.00.
Starea naþiei. 23.30., 2.25.
Documentar. 0.30. Drumul
spre Rusia. 2.55. M.A.I.
aproape de tine.
VINERI, 30 MARTIE
6.30., 8.00., 9.00. 1 Matinal.
9.45., 11.45., 12.30. Tele-
shopping. 10.00., 11.00.
Perfect imperfect. 12.00.
Parlamentul României.
13.00. Aici, acum. 14.00.,
16.00., 17.00., 20.00.,
23.30., 3.05. Telejurnal.
14.55., 21.55., Vorbeºte
corect! 15.00. Fãrã eti-
chetã. 16.05. Euro polis.
17.30., 3.45. Cooltura.
18.00. Lumea azi. 18.35.,
4.10. Pulsul zilei. 19.30.,
21.50. Jurnal de Centenar.
19.35. Pulsul zilei. 21.00.
Chipurile României. 22.00.
Documentar. 23.30. Anche-
tele comisarului Antonescu.
0.30. Dosar România. 1.30.
Profesioniºtii. 2.25. Exclusiv
în România.
SÂMBÃTÃ, 31 MARTIE
6.30. Lumea azi. 7.00.,
10.00., 22.00., 0.10. Docu-
mentare. 8.30. Banii tãi.
9.00. Creativ. 9.30. M.A.I.
aproape de tine. 10.00.
“Povestea animalelor de la
castel”. 11.00. Starea na-
þiei. 12.00., 1.45. Vreau sã
fiu sãnãtos! 13.00. Chipurile
României. 13.50. Vorbeºte
corect! 14.00., 20.00., 3.10.
Telejurnal. 14.30. Adevãruri
despre trecut. 15.00. Ora
regelui. 16.10. Nicolae
Mureºan, 40 de ani de
activitate. 18.00. Exclusiv
în România. 18.50. Tele-
enciclopedia. 19.45., 2.20.
Eusuntromânia. 21.00.
Dosar România. 23.00.
Profesioniºtii.
DUMINICÃ, 1 APRILIE
6.30. Teleenciclopedia.
7.30. Oameni ca noi. 8.10.,
4.15. Universul credinþei.
9.30., 3.30. Pro Patria.
10.00. În grãdina Danei.
10.35., 12.00. Viaþa satului.
11.50. Minutul de agri-
culturã. 13.00. Tezaur fol-
cloric. 14.00., 20.00., 2.45.
Telejurnal. 14.30. Ultima
ediþie. 15.30. Politicã ºi
delicateþuri. 16.30. Handbal.
18.10. Lozul cel mare.
18.45. Istoria cu Virgil.
19.00. Documentar. 21.10.
Folclor. 23.00., 3.25.
Garantat %. 24.00. Politicã
ºi delicateþuri.

TVR-2
LUNI, 26 MARTIE
7.00. Documentar. 8.00.
Memorialul Durerii. 8.55.,
4.50. 5 Minute de istorie.
9.00., 17.40. Teleserial
“Regele îndrãgostit”. 10.10.
Ferma. 11.00., 5.00. Gala
umorului. 12.00. Pofticioºi,
la cratiþã! 13.00., 19.00.,
4.00. Telejurnal. 13.40.
Teleshopping. 14.00.,
23.45. Se zice cã... 14.50.
Cultura minoritãþilor.
16.40., 2.30. Femei de 10,
bãrbaþi de 10. 18.50. E
vremea ta! 20.00. Destine
ca-n filme. 21.00. D-ale lu-
Miticã. 22.10. Teleserial
“CSI: Crime ºi investigaþii”.
23.45. Se zice cã... 0.35.
Filmul artistic “Dyrty Dan-
cing”. 2.20., 3.20. Poate nu
ºtiai. 3.30. Naturã ºi aven-
turã.
MARÞI, 27 MARTIE
7.00., 11.50. Documen-
tare. 8.00. Memorialul
durerii. 8.55., 21.50. 5
minute de istorie. 9.00.,
17.40. Teleserial “Regele
îndrãgostit”. 10.10., 16.40.,
2.45. Femei de 10, bãrbaþi
de 10. 11.00. Destine ca-n
filme. 12.00. Pofticioºi la
cratiþã! 13.00., 19.00., 4.00.
Telejurnal. 13.40. Tele-
shopping. 14.00., 23.45.
Se zice cã... 14.50. Cul-
tura minoritãþilor. 18.50. E
vremea ta! 20.10., 0.35.
Filmul artistic “Anatomia
unei înscenãri”. 22.10.
Teleserial “CSI: Crime ºi
investigaþii”. 0.35. Filmul de
artã. 3.35. MotorVlog. 5.00.
D-ale lu-Miticã.
MIERCURI, 28 MARTIE
7.00., 11.50. Filme docu-
mentare. 8.00. Memorialul
durerii. 8.55., 4.50. 5
minute de istorie. 9.00.,
17.40. Teleserial “Regele
îndrãgostit”. 10.10., 16.40.,
2.30. Femei de 10, bãrbaþi
de 10. 11.00. Cap Com-
pas. 11.30. Naturã ºi aven-
turã. 12.00. Pofticioºi, la
cratiþã! 13.00., 19.00.,
4.05. Telejurnal. 13.40.
Teleshopping. 14.00.,
23.45. Se zice cã... 15.00.
Cultura minoritãþilor.
18.50. E vremea ta! 20.10.,
1.40. Filmul artistic “Doi
oameni în oraº”. 22.10.
Teleserial “Dr. House”.
0.45. Fimul artistic “Ana-
tomia unei înscenãri”.
3.20. Poate nu ºtiai. 3.30.
Plimbaþi ºi mâncaþi.
JOI, 29 MARTIE
7.00., 11.50. Documentare.
8.00. Memorialul durerii.
8.55., 21.50., 4.50. 5 mi-
nute de istorie. 9.00.,
17.40. Teleserial “Regele
îndrãgostit”. 10.10., 16.40.,
2.30. Femei de 10, bãrbaþi
de 10. 11.00. Pescar hoi-
nar. 11.30. Plimbaþi ºi
mâncaþi. 12.00. Pofticioºi la
cratiþã! 13.00., 19.00.,
2.10., 4.00. Telejurnal.
13.40. Teleshopping.
14.00., 23.45. Se zice cã...
15.00. Cultura minoritãþilor.
18.50. E vremea ta! 20.10.
Filmul artistic “Pericol
iminent”. 22.10. Teleserial
“Dr. House”. 0.35. Tele-
cinemateca. 2.20., 3.20.
Poate nu ºtiai. 3.30. Cap
Compas.
VINERI, 30 MARTIE
7.00., 11.50. Documentare.
8.00., 8.55. Memorialul
Durerii. 9.00., 17.40. Tele-
serial “Regele îndrãgostit”.
10.10., 16.40. Femei de
10, bãrbaþi de 10. 11.00.
Duelul pianelor. 13.00.,
19.00., 3.35. Telejurnal.
13.40. Teleshopping.
14.00. Cultura minoritãþilor.
15.40., 1.10. Ieri. Azi.
Mâine. 18.50. E vremea ta!
20.00. Gala umorului.
21.10. Filmul artistic “Vra-
ciul din junglã”. 23.10.,
3.00. Filmul artistic “Arn,
cavalerul templier”. 4.40.
Pescar hoinar.
SÂMBÃTÃ, 31 MARTIE
7.00., 16.00. Documentar.
8.00. Desene animate.
9.00., 5.10. Teleserial
“Cireºarii”. 9.50., 10.50.
Poate nu ºtiai. 10.00.,
4.00. Mic dejun cu un
campion. 11.00. D-ale lu-
Miticã. 11.55., 3.50. 5
minute de istorie. 12.00.
Euromaxx. 12.30. Gala
umorului. 13.30., 0.10.
Motor Vlog. 14.00., 5.00.
Memorialul Durerii. 15.00.,
23.30. Cap Compas.
15.30. Plimbaþi ºi mâncaþi.
16.00. Vremuri ºi destine.
17.30., 18.50. E vremea
ta. 18.00. Filmul artistic
“Fata samurai”. 19.00.
Telejurnal. 20.10., 2.20.
Filmul artistic “Onoare ºi
respect”. 21.30. Credo.
0.40. Filmul artistic “Fami-
lia Tot”.
DUMINICÃ, 1 APRILIE
7.00. Filme documentare.
8.00. Desene animate.
9.00., 5.00. Ferma.
10.00., 3.30. Pescar
hoinar. 10.30. Naturã ºi
aventurã. 11.00. Destine
ca-n filme. 11.55., 21.50.,
4.50. 5 minute de istorie.
12.00. Cap Compas.
12.30. Credo. 13.40.
Filmul artistic “Pãcalã”.
14.50. Poate nu ºtiai.
15.00. Duelul pianelor.
17.00., 3.30. D-ale lu-
Miticã. 18.00. Filmul ar-
tistic “Fata samurai”.
18.50. E vremea ta! 19.00.,
3.30. Telejurnal. 20.10.,
0.30. Filmul artistic
“Muºchetarul român”.
22.10., 1.30. Filmul de
artã. 0.15. Filmul artistic
“Pãcalã”.

CONCORDIA – ziar al minoritãþii naþionale româneºti din Ucraina Colegiul de redacþie aduce la
FONDATORI: Ministerul Culturii al Ucrainei; Întreprinderea colectiv㠓Redacþia ziarului minoritãþii naþionale cunoºtinþa tuturor cã rãspun-
româneºti din Ucraina Concordia”. derea pentru veridicitatea fap-
ÇÀÑÍÎÂÍÈÊÈ: ̳í³ñòåðñòâî êóëüòóðè Óêðà¿íè; Êîëåêòèâíå ï³äïðèºìñòâî “Ðåäàêö³ÿ ãàçåòè ðóìóíñüêî¿ telor ºi datelor publicate în ziar
íàö³îíàëüíî¿ ìåíøèíè Óêðà¿íè Êîíêîðä³ÿ”. o poartã autorul materialului.
Redactor-ºef: Doina STARIC Punctul nostru de vedere nu
concordia.ziar@gmail.com întotdeauna poate sã coincidã
Adresa redacþiei: str. O. Kobyleanska, 13 (et. 2), Cernãuþi–58000, Ucraina. Tel./fax: (0038-0372) 52-50-34. cu punctul de vedere al semna-
Cont bancar: Êîä 21434406 ×Ô "Ïðèâàòáàíê", ð/ð 26002051607984, ì. ×åðí³âö³, ÌÔÎ 356282. tarului, deoarece vom respecta
Apare sãptãmânal. INDICE 33914. Certificatul înregistrãrii de stat: Seria KB, nr. 19246-9046 ÏÐ. Tiraj: 1.000. principiul democratic al plura-
Imprimare: IP Kliuciuk S.M. CUI 2272500317 Cernãuþi, str. Zavodska, 37. lismului de opinii.