You are on page 1of 4

1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123

1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123
APARE DE LA DATA DE 7 OCTOMBRIE 1995
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123

Ai cântãrit cu mintea ta creºtine


Cât bine ai fãcut sub cer umblând,
Te simþi mãcar acum pornit spre bine
Mãcar acum te simþi mai bun,
mai blând?

Simþi tu topitã-n suflet vechea urã?


Mai vrei pieirea celui plin de Har?
Þi-ai pus zãvor pe bârfitoarea-þi gurã?
Iubirea pentru semeni o simþi jar?

O, dacã-aceste legi de-a pururi sfinte


SÃPTÃMÂNAL CULTURAL, SOCIAL-POLITIC ªI ECONOMIC În aur mãcar azi te-au îmbrãcat
ÎN LIMBA ROMÂNÃ Cu serafimii-n suflet imn fierbinte
Ai drept sã cânþi: Hristos a Inviat!
Anul 23. Nr. 13 (1.148) Vineri, 6 aprilie 2018 Difuzare prin abonament Vasile MILITARU

Caleidoscop informativ Golgota neamului românesc


ÎN ÎMPÃRÃÞIA GUNOAIELOR
Prin reþelele de socializare sunt difuzate imagini
de la frontiera ucraineano-românã. De cum intri pe
ÎNVIE MORÞII LA FÂNTÂNA ALBÃ
teritoriul regiunii Cernãuþi, prima impresie þi-o las㠓Pentru sângele neamului tãu curs prin ºanþuri, „Dragoº Vodã”, dirijat de maestrul Dumitru Caulea,
grãmezile de gunoaie de-o parte ºi de alta a drumului. pentru cântecul tãu þintuit în pripoane, avându-l alãturi ºi pe dl Ilie Popescu, preºedintele
În schumb, se rãresc tot mai mult pãdurile care cad pentru lacrima soarelui tãu pus în lanþuri, Societãþii regionale „Golgota”, au încercat sã revigoreze
sub drujbele businessmanilor nesãþioºi. ridicã-te, Gheorghe, ridicã-te, Ioane!” vechea tradiþie, când la crucile martirilor masacraþi la
Dacã Europa duce lipsã de gunoaie, Ucraina este (Radu JYR) Fântâna Albã rãsuna limba românã, limba sfintelor
þara care o poate salva.
TOT CU GROPI ªI HOPURELE A plâns cerul, s-a cutremurat pãmântul, poate
cu mai multã durere decât alteori, când
strãbãteam drumul spre Fântâna Albã. Duminica
cazanii, pentru care ºi-au jertfit vieþile, flãmânzi ºi însetaþi
de libertate, sute de români de pe Valea Siretului. Uniþi,
la 1 aprilie 1941, într-o coloanã a infinitului, s-au pornit
Sãptãmâna trecutã în faþa Primãriei oraºului
Floriilor – mare sãrbã- sã-ºi gãseascã un trai
Cernãuþi s-au adunat vreo 30 de conducãtori auto la toare creºtinã, zi a liniºtit dincolo de ho-
un miting de protest. Ei cer autoritãþilor sã repare de triumfului luminii ºi bu- tarul trasat prin trupul ºi
urgenþã strãzile centrale ale oraºului, cãci maºinile
curiei, a venit la români sufletul lor de cãtre
lor riscã sã rãmânã fãrã roþi. De ani de zile, în fiecare în odãjdii cernite, de ocupanþii sovietici. S-au
primãvarã aceeaºi poveste. doliu, aºa cum este pornit cu ferma încre-
Autoritãþile le-au spus sã aibã rãbdare ºi tutun,
fiecare 1 aprilie de la dere de a-ºi gãsi apã-
cãci raparatorii deja s-au pus pe treabã. 1941 încoace. Cãci rarea în albia maternã
VAI DE MÂINI ªI DE PICIOARE! pentru noi nu existã alt a Þãrii, dar ºi-au gãsit
Anul trecut în regiunea Cernãuþi au fost înregistrate loc sub soare mai trist, fericirea în ceruri ºi veº-
23.120 de cazuri de traumatism. În 73% din cazuri mai scãldat în lacrimi, nica pomenire pe pã-
cetãþenii s-au traumatizat în rezultatul cãderilor, mai dar ºi mai întãritor în mânt.
ales în timpul iernii, când pe trotuare e gheþuº. Anul credinþã, ca la mar- În jerbele de flori
acesta iarna a fost grea ºi medicii traumatologi n-au ginea pãdurii de la îndoliate s-au împletit
stat cu mâinile în sân. Fântâna Albã. Acolo rugãciunile preoþilor, în
Vine vara, perioada scãldatului – un alt pericol unde pãgânii au tras cu frunte cu protopopul
pentru viaþa cetãþenilor nepãsãtori. mitralierele în Dumnezeu, l-au rãstignit pe Hristos, ne Ioan Gorda, pioasele omagii ale demnitarilor români –
DE LA PLUG LA COSMODROM strângem la împãrtãºanie cu sublimul jertfei mucenicilor Consulul General al României la Cernãuþi, dna Eleonora
români. Nu cunoaºtem alt loc în Bucovina noastrã de Moldovan, parlamentarul Eugen Tomac, senatorul Viorel
În Cernãuþi este implimentat un proiect-pilot privind
unde am putea lua mai multã tãrie sufleteascã, mai mult Badea, ale reprezentanþilor autoritãþilor locale. Pãdurea
introducerea tichetelor electronice în transportul
dor de libertate, o mai curatã dragoste de neam, o mai a fost inundatã de flamuri tricolore, auzindu-se din
public urban. Deocamdatã doar în zece troleibuze
frumoasã mândrie româ-neascã. strãfunduri plânsul mioritic al unui popor predestinat
de pe ruta nr. 2, dar se prevede sã fie electronizate
Anul acesta, Societatea publicã republicanã martirajului.
toate troleele din oraº. De asemenea, doritorii îºi vor
„Golgota”, condusã de dl Octavian Bivolaru, Corul (M. A.).
putea plãti cãlãtoriile cu cardurile bancare.
Troleibuze jerpelite ca vai de ele, dar cu sisteme
de platã sofisticate – ce poate fi mai plãcut?!
Hristos a înviat!
CÂND BUGETU-I PREA SÃRAC Doina BOJESCU
Numãrul bolnavilor de diabet în regiunea Cernãuþi
se aproprie de 40 de mii ºi continuã sã creascã.
Unicul remediu este insulina, dar ea devine deficitarã.
Anual pentru a-i asigura cu insulinã pe toþi bolnavii ÎN AªTEPTAREA LUMINII DIVINE
din regiune este nevoie de 50 de milioane de grivne,
dar din buget se alocã doar 20 de milioane.
Insulina este un medicament costisitor ºi puþini Î n fiecare an savuram, cu sufletul la gura, un miracol
– aparitia luminii divine la Sfântul Mormânt din
Ierusalim în noaptea de Înviere a Pastelui ortodox. Este
cineva sa împarta cu noi Lumina Divina. Iar acolo, Focul
cel viu, actioneaza si de unul singur, stralucind ca un
fulger si aprinzând din zbor candelele de la intrarea în
bolnavi ºi-l pot procura pe banii lor.
darul pe care Iisus ni-l face, amintindu-ne de lumina biserica, precum si lumânarile unora dintre pelerini. Acest
CE COLECTEAZÃ AZI ELEVII stralucitoare care i-a umplut mormântul în clipa Învierii eveniment se petrece în fiecare an în fata a mii de martori
În trei luni elevii de la câteva ºcoli din Cernãuþi au Sale. Este modul Sau de a ne aminti ca este mereu vizuali. Nu poate fi negat de nimeni. Si nimeni nu poate
adunat peste 650 kg de baterii vechi. Bateriile aduse alaturi de noi, ca nu a plecat departe, ca fiecare poate sa explice, pâna în present, aceasta minune. De aceea
de elevi erau aruncate în boxe speciale, urmând ca sa primeasca mila si ocrotirea Sa fara sfârsit. efectul sau este foarte puternic, contribuind la întarirea
mai apoi sã fie utilizate. Acþiunea s-a desfãºurat din Acest foc de culoare albastruie, care aminteste de credintei în Dumnezeu.
iniþiativa Fondului “Viitorul þãrii” ºi are ca scop sã cerul azuriu, acolo unde sta Iisus, sta în dreapta Tatalui, Saptamâna Mare, care începe cu Duminica Floriilor,
educe la populaþie sentimentul ecologic. focul care poate fi atins, fara sa arda, este asteptat, la ziua în care Iisus Hristos a intrat în Ierusalim si se
Parcã mai ieri pionierii sovietici se întreceau la Ierusalim, cu toate luminile stinse. El apare atunci, într- încheie cu Duminica Pastelui, ziua Învierii Sale, este o
colectat maculaturã ºi fier vechi. un mod supranatural, din Sfântul Mormânt, aprinzând istorie a vietii Mântuitorului nostru. Miercurea este ziua
COADA LUNGà SE LUNGEªTE spontan candela asezata special acolo. E tot asa când în care Iuda l-a tradat, iar Vinerea – ziua în care a fost
În regiunea Cernãuþi numãrul doritorilor de a intra noi, osteniti de griji, ratacind pe drumul vietii, cu sufletele rastignit. De aceea, aceste doua zile au devenit zile
în posesia paºapoartelor continuã sã creascã. Din sumbre, asteptam o speranta, o schimbare spre bine, de post de-a lungul întregului an. Joia este ziua spalarii
aceastã cauzã în loc de 20 de zile, cum prevãd o minune care sa lupte cu întunericul si sa ne aduca un picioarelor apostolilor de catre Iisus, a Cinei de Taina,
normativele, solicitanþii sunt nevoþi sã aºtepte câte bob de lumina a binelui. La Ierusalim, Patriarhul ortodox a rugaciunii din gradina Ghetsimani si a arestarii lui
3,5 luni. Oficiile serviciului de migraþie nu reuºesc sã aprinde cele doua manunchiuri de câte 33 de lumânari Iisus de catre cei ce voiau sa-l ucida. Vinerea Patimilor
elibereze la timp documentele solicitate. pe care le are pregatite si începe sa împarta Lumina este ziua când Isus a dus Crucea cea grea si Povara
Aceasta înseamnã cã numãrul doritorilor de a Sfânta miilor de pelerini care asteapta, plini de emotii. pacatelor noastre.
pleca din þarã cât mai repede creºte mereu. Oriunde ne-am afla, asteptam si noi cu nerabdare ca Êp. 2
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
LA IZVOARE
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234

Hristos a înviat!

ÎN AªTEPTAREA LUMINII DIVINE Mihai CODREANU


Äp. 1 dati în timpul Saptamânii Lumi-
nate ajung cu siguranta în rai. RÃSTIGNIRE
Învierea lui Iisus Hristos simbo-
lizeaza refacerea legaturii dintre Se mai spune ca cel care se Tu, Cel deasupra judecãþii mele,
fiinþa umanã ºi Creatorul sãu. va ruga lui Isus, în Noaptea De care însã sufletul mi-l leg,
Celebrarea ei, în fiecare an, duce Învierii, îsi va spune dorinta cea Mã iartã cã nu pot sã te-nþeleg
la reînvierea aspiraþiei cãtre mai arzatoare când preotul va ªi-þi cer luminã cu-ntrebãri rebele:
îndumnezeire, la transfigurarea striga în biserica, pentru întâia
vieþii pamânteºti într-o viaþã oara: ”Hristos a înviat!”, acela va De ce ai zvârlit în gol
impregnatã de prezenþa lui Dum- fi auzit în ceruri de Isus si dorinta noroi de stele
nezeu. De aceea, Pastele este o lui se va fi împlini. Isus n-a ªi-n noapte golul l-ai zvârlit întreg,
sarbatoare a bucuriei, o bucurie încetat nicicând sa faca minuni. Absurd ºi mut,
asemanatoare celei a apostolilor E destul sa credem cu adevarat de nu ºtiu sã dezleg
când l-au vazut pe Iisus înviat. Iar în Puterea Lui, sa mergem în Enigma ta ascunsã-n toate cele?
salutul care se obisnuieste cu întâmpinarea Luminii Divine si
aceasta ocazie este tot o ex- vom fi mântuiti. Iar dacã sunt la fel cu chipul Tãu,
presie a acestei bucurii: „Hristos Dragi cititori ai Concordiei, fie De ce sunt mic ºi mãrginit ºi rãu,
a înviat! Adevarat, a înviat!”. ca de Sarbatoarea Pastelui în Când Tu eºti bun,
Farmecul deosebit al Sarbatorii casele dumneavoastra sa co- nemãrginit ºi mare?
Pastelui este dat atât de semni- boare linistea si pacea. Minunea
asupra mortii, pe care o vor aprinde-o din învierii lui Iisus sa dainuie in inimile
ficatia spirituala a învierii celui care-l ªi dacã toate-s dupã cum voieºti,
lumina adusa de preot de pe masa dumneavoastra, sa va lumineze viata si
primeste si-l urmeaza pe Hristos. Sfântului Altar. O credinta raspândita este De ce-mi pui
În noaptea de Înviere cei care merg sa va aduca renasterea credintei, crucea minþii în spinare
aceea ca, timp de o saptamâna, începând sperantei, bucuriei cu bunatate si caldura
la biserica au câte o lumânare – simbol cu noaptea Învierii, portile raiului ramân ªi pe-ndoiala mea
al vietii vesnice, sau al victoriei vietii în suflete! mã rãstigneºti?
deschise, astfel încât sufletele celor dece- Hristos a Inviat!

Valorificatori ai folclorului Legendã


Dumitru MINTENCU FLOAREA-PÃTIMIRII
PRIMA CERCETARE Pe crestele sure ale Golgotei creºtea o plantã veºnic
verde, care se strecura agãþãtoare printre stâncile
pleºuve.
A TRADIÞIILOR DE PAªTI Când Iisus Hristos urca pe umeri crucea grea, pe
care urma sã fie rãstignit pentru izbãvirea pãcatelor
Anul acesta se împlinesc 110 ani de la apariþia Într-un capitol al acestei lucrãri, în care sunt cercetate omenirii, ºi ajunse la locul de groazã, piciorul i se
primului sudiu etnofolcloric dedicat tradiþiilor de rãdãcinile tradiþiei de încondeiere a ouãlor în culoare împiedicã de un vrej al plantei, chiar acolo unde avea
Paºti ºi încondeiatului ouãlor, semnat de unul roºie, autorul expune 7 versiuni ale provenienþei sã se aºeze crucea. În marea sa milã de orice vietate,
dintre cei mai de vazã cercetãtori ai folclorului în obiceiului. Conform uneia din ele, acest lucru e fãcut în
Bucovina – Leonidas BODNÃRESCU. cinstea sângelui nevinovat al lui Hristos, vãrsat pentru
Nãscut la 19 iulie 1872 în satul Boian din actualul pãcatele umane. Sunt descrise cu lux de amãnunte ºi
raion Noua Suliþã, regiunea Cernãuþi, L. Bodnãrescu îºi unealta specialã pentru încondeierea ouãlor – chiºiþa.
Aceastã unealtã era compusã dintr-un beþiºor, o
face studiile primare la Vicovul de Sus, iar cele gimnaziale
bucãþicã de alamã sau tinichea ºi 1-3 peri de porc.
la Suceava. Dupã absolvirea facultãþii de litere ºi filozofie
a Universitãþii din Cernãuþi (1892), devine profesor al Pentru vopsirea ouãlor se folosea ºi o pensulã pentru
gimnaziului cernãuþean, apoi predã lecþii la Rãdãuþi, cearã formatã dintr-un un beþiºor rotunjit, un capãt al
Câmpulung Moldovenesc ºi Storojineþ. În 1939 a fost cãruia era înfãºurat cu peticuþã legatã cu aþã. Ea servea
pentru încondeierea în puncte. Pentru tragerea liniilor
numit primar în satul Ciudei din actualul raion Storojineþ,
regiunea Cernãuþi. A decedat în 1945, la Suceava. mai groase erau folosite pene de gâscã. O mare atenþie
Popularitatea ºi-a repurtat-o datoritã operelor sale cercetãtorul a dat vopselelor pentru ouã împestriþate.
ºtiinþifice dedicate ciclului de obiceiuri calendaristice De obicei, ele erau dobândite din suc de plante ºi erau
ale românilor bucovineni: “Crãciunul ºi Anul Nou la þinute un timp sub razele soarelui. De exemplu, culoarea Mântuitorul se aplecã ºi feri vrejul înflorit ca sã nu fie
români” (1904), “Câteva datini de Paºti la români. galbenã era dobânditã din mlãdiþe de pomi tineri sau cãlcat în picioare. Târât pe cruce, braþele ºi picioarele
din coajã de mere, de ceapã, din frunze de anemonã lui Iisus furã întinse, legate cu funii ºi bãtute apoi cu
etc., neagr㠖 din coajã de arin. Pentru a da ouãlor un cuie în lemnul nesimþitor. Frânghiile furã apoi dezlegate
miros plãcut, nevestele în ajunul Sf. Ilie culegeau rovârf ºi întreaga greutate a trupului atârna numai în prinsoarea
ºi pãstrau planta într-o camerã uscatã. cuielor, pe lângã care se prelingea sângele sfânt al
E valoroasã ºi clasificarea ornamentelor ouãlor Domnului. Aºa stãtea atârnat între cer ºi pãmânt, chinuit
încondeiate pe care o propune L. Bodnãrescu. Ele sunt de dureri, ars de friguri, cu fruntea însângeratã de
diferenþiate în 5 grupe (serii): cu imagini de muscã, peºte, cununa de spini pe care i-o îndesaserã pe cap fariseii
caprã, cucoº, albinã, rac, ºarpe, pãrþi din corpul animalelor iudei ºi slugile lui Pilat.
sau pãsãrilor: lãbuþe de gâscã, coadã de rândunicã º. a.; Atunci când orice sentiment de milã pãrea sã se fi
în a doua serie – imagini de flori, fructe; în a treia – imagini stins în sufletul chinuitorilor, viþiºoara plantei de care se
de unelte agricole ºi cosmice: greble, hârleþe, cazmale, miluise Iisus se ridicã de la pãmânt, se încolãci în jurul
sape etc.; a patra – motive din industria casnicã; a cincea crucii, se urcã pânã la buzele Mântuitorului, pe care le
– diferite desene: desagi, brâul popii etc. În selectarea rãcori cu frunzele sale verzi, se furiºã printre spini ºi-i
ornamentelor, precum ºi în redarea unui anumit conþinut rãcori fruntea, împletind deasupra spinilor o cununã ca
existã un anumit simbolism, bazat pe credinþele arhaice de lauri. Iar când umbra nopþii învãlui Golgota ºi Iisus
Încondeiatul ouãlor de Paºti în culori” (1908), “Câteva ale omului strãvechi. De exemplu, ornamentul vegetal închise ochii cu cuvintele: “S-a împlinit porunca
datini de Crãciun ºi Anul Nou la români” (1943). (crengi de copaci, flori, fructe) simbolizeazã dorinþa de scripturii”, floricica plantei credincioase închise ºi ea
Studiul lui L. Bodnãrescu “Câteva datini de paºti la creºtere ºi coacere a roadei; imagini de animale – ochii, spre a nu mai vedea a doua zi nici lumina soarelui,
români. Încondeierea ouãlor de paºti” a vãzut lumina fermecarea natalitãþii animalelor, al sãnãtãþii prãsilei. nici rãutatea oamenilor.
tiparului în 1908. Lucrarea, scrisã în limba germanã ºi Este interesantã ºi descrierea “blidului”. De obicei, De atunci floarea rarã nu stã înfloritã decât o singurã
dedicatã profesorului sãu M. Frivaguer, a fost una dintre în coºãrcuþã puneau douã pãscuþe, ouã încondeiate sau zi ºi o singurã seara, iar fãptura ei aminteºte de
primele lucrãri în acest domeniu etnografic. Cu aceastã vopsite, o bucãþicã de slãninã, brânzã, unt, usturoi, mac, chinurile Mântuitorului. Cele trei încrestãturi ale foilor,
ocazie trebuie sã amintim cã cartea lui Tzigari- hrean, sare, leuºtean, busuioc, tãmâie, o peticuþã cu simbolizeazã cele trei cuie; cele cinci stamine sunt
Samurcaº “Ouãle de paºti”, consideratã una dintre care ºtergeau ouãle boite ºi o lumânare. Sunt descrise rãnile; firiºoarele stropite cu roºu din potirul florii
primele în domeniul indicat, apãruse abia peste un an. ºi unele obiceiuri legate de ouãle de paºti. La sfârºitul amintesc cununa de spini; cele trei colþuri ale frunzelor
Iatã de ce întâietatea în descrierea acestei teme lui L. lucrãrii sunt date anexe cu texte ale descântecului pentru seamãnã cu lancea; vrejul aminteºte funia, iar numele
Bodnãrescu. vacã de la care e luatã mana, fotografii. plantei a rãmas pânã acuma “floarea-pãtimirii”.
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234

12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
CONCORDIA
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012346 aprilie 2018
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
PANORAMA
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234

Cu nevoile ºi neamul Litera legii


Oleksandr MALII,
SCRISOARE DESCHISÃ ºef interimar
al Direcþiei teritoriale principale
privind situaþia dramaticã a comunitãþilor româneºti din Ucraina de justiþie în regiunea Cernãuþi
INDEXAREA
în contextul pierderii sistematice a educaþiei efective în limba românã VENITURILOR BÃNEªTI
ca factor determinant al procesului de asimilare la care suntem supuºi ALE POPULAÞIEI
Domnilor preºedinþi ai partidelor reprezentate în Parlamentul României din Ucraina dispun de astfel de instituþii De curând Cabinetul de Miniºtri al
Domnilor deputaþi, membri ai Comisiei pentru comunitãþile de români din private ºi de stat. Ucrainei a adoptat o hotãrâre privind
afara graniþelor þãrii Românii din Ucraina au nevoie urgent modificarea ordinii indexãrii veniturilor
Domnilor deputaþi, membri ai Camerei Deputaþilor a Parlamentului României ºi prioritar de mãsuri generale de sprijin bãneºti ale populaþiei. Prin aceastã
În Ucraina se desfãºoarã de mai bine Ministrul educaþiei de la Kiev a ºi protecþie identitarã din partea statului hotãrâre a fost schimbatã lista
de 25 de ani un adevãrat masacru al declarat la Cernãuþi cã în anul curent de român, în special în zona educaþionalã, obiectivelor indexãrii ºi alte poziþii.
ºcolilor româneºti al cãror numãr scade studii 2017/2018 numãrul elevilor instruþi nu de mãsuri selective care sã sti- Între altele se prevede ca indexarea
de la un an la altul. De la 118 ºcoli în limba românã este de aproximativ muleze doar performanþa educaþionalã, pensiilor sã se facã pe calea majorãrii
publice româneºti în 1991 s-a ajuns în 17.000, iar al celor instruiþi în limba care sã divizeze comunitatea, ci de lor conform legislaþiei privind asigurarea
prezent la mai puþin de 80. Dacã în 2002 „moldoveneasc㔠este de circa 3.000, mãsuri consistente care sã îi determine obligatorie de stat cu pensii. La fel vor fi
în regiunea Cernãuþi, unde românii astfel contingentul de copii români sã frecventeze ºcolile ºi clasele cu indexate ºi plãþile sociale lunare de care
constituie 19,7%, elevii care învãþau în instruiþi în limba maternã ridicându-se la predarea în limba românã. beneficiazã persoanele cu traumatizãri
limba românã reprezentau aproximativ circa 20.000. Sugerãm ºi cerem Guvernului Ro- în producþie.
acelaºi procent – 19,2%, peste numai Potrivit presei de la Kiev, în anul de mâniei sã adopte mãsuri permanente ºi Au fost adoptate ºi alte modificãri
15 ani, în 2017, doar 10,6% studiau în învãþãmânt 2015/2016, în clasele întâi eficiente, pe baza unei bune cunoaºteri de naturã sã îmbunãtãþeascã starea
limba românã. Deci, s-a injumãtãþit ale ºcolilor publice din Ucraina fuseserã a necesitãþilor reale ale comunitãþii materialã a populaþiei.
asigurarea dreptului minoritãþii româneºti înscriºi 414 mii de elevi. Þinând cont de românilor din Ucraina, mãsuri care sã
la invãþãmânt în limba maternã, iar în ponderea elementului românesc în determine înscrierea copiilor români în Moment poetic
regiunea Odesa numãrul s-a redus de ansamblul corpului social din Ucraina creºe, grãdiniþe ºi ºcoli cu predarea în Ion COJOCARU
aproximativ 10(!) ori, rãmânând, în 2018, conform datelor ultimului recensãmânt limba românã.
doar 3 ºcoli. (0,85%), numãrul elevilor de origine De aceea am cerut ºi cerem statului RUGÃCIUNEA UNUI DAC
Practic, în fiecare an în câte 2-3 ºcoli românã înscriºi în clasa întâi ar fi trebuit român o intervenþie de urgenþã prin care Pe-un picior de plai,
din localitãþile cu populaþie româneascã sã fie de circa 3.500. sã se acorde fiecãrui copil român care Pe-o gurã de rai,
majoritarã este introdusã predarea în În anul curent de învãþãmânt 2017/ frecventeazã o ºcoalã sau o clasã cu Din bãtrâni lãsatã
limba ucraineanã. Numãrul claselor cu 2018 numãrul elevilor înscriºi în clasele predare în limba românã, o bursã anualã Era o baladã
predarea obiectelor în limba ucraineanã întâi ale ºcolilor publice din Ucraina a de sprijin. Apreciem cã o bursã de sprijin Despre trei vecini
creºte ameninþãtor, vãdind tendinþa fost de 408.208, ceea ce ar însemna, de aproximativ 500 de lei pe an ar putea Între ei – strãini,
generalã de ucrainizare totalã a ºcolilor. þinând cont de ponderea procentualã a fi o bunã opþiune. Cu þãri îngrãdite
În paralel, are loc o restrângere ac- elementului românesc înregistrat la De asemenea, am cerut ºi cerem ªi limbi diferite,
centuatã a orelor cu predarea în limba recensãmânt (0,85%), un numãr de acordarea unei indemnizaþii de sprijin Fiecare-având
românã. Fenomenul este în plinã aproximativ 3.469 de elevi de origine tuturor cadrelor didactice care predau în Partea de pãmânt,
desfãºurare de mai mulþi ani. Începând românã înscriºi în clasa întâi, indiferent limba românã, precum ºi stagii con- Cu pãduri înalte
cu anul ºcolar 2009/2010 în ºcolile de limba de predare. Cea mai mare parte sistente de pregãtire profesionalã în ªi ape curate,
minoritãþilor naþionale au fost anulate dintre aceºtia au fost înscriºi în ºcolile sistemul educaþional românesc. Numai Cu grãdini arate,
examenele de absolvire în limba ma- sau clasele cu predarea în limba în acest fel se va putea asigura un numãr Câmpuri semãnate...
ternã, acestea fiind înlocuite cu teste ucraineanã. suficient de cadre didactice cu un nivel Dar de-o vreme-ncoace
independente externe, la care absolvenþii Se estimeazã cã populaþia ºcolarã profesional superior în ºcolile ºi clasele N-au vecinii pace –
ºcolilor româneºti sunt încurajaþi sã le de origine românã din Ucraina se ridicã cu predare în limba românã. Iar un nivel Unul mai nerod
susºinã în limba ucraineanã la toate la 57.000 de elevi (cu o pondere de circa ridicat al calitãþii educaþiei în limba A decis prin vot
materiile, cu toate cã existã traduceri 14% din ansamblul minoritãþii române, românã va face ca frecventarea acestor Sã fie stãpân
oficiale în limba procesului de în- reprezentând 409 mii de persoane, la ºcoli ºi clase cu predare în limba românã Pe lãtrat de câini,
vãþãmânt. ultimul recensãmânt general al po- sã redevinã cea mai bunã opþiune pentru Pe pielea de oi,
Cele cca 80 de ºcoli publice ro- pulaþiei din 2001). toþi pãrinþii ºi copii români din Ucraina. Pe vânt ºi pe ploi,
mâneºti reprezintã 0,47% din numãrul Potrivit acestor date, comunitatea Nu în ultimul rând cerem revenirea la Pe munþi ºi imaº,
total de ºcoli din Ucraina, în timp ce româneascã din Ucraina este distribuitã dreptul românilor de pretutindeni de a Pe lapte ºi caº,
minoritatea româneascã deþinea oficial teritorial astfel: studia în limba românã, drept amputat Pe faunã, florã,
la ultimul recensãmânt 0,85% din 44% în regiunea Cernãuþi (nordul sever prin Ordonanþa de Urgenþã a Pe limba altora...
ansamblul corpului social, în condiþiile Bucovinei, þinutul Herþa ºi nordul Guvernului Ucrainei nr. 85/2017 prin care Altã þarã nu-i
în care foarte mulþi etnici români nu au Basarabiei); el a fost redus, fãrã nici o justificare Cum e þara lui!
fost înregistraþi ca atare, fiind trecuþi la 30% în regiunea Odesa (sudul raþionalã, numai la studiul materiei limba ªi s-a apucat
alte naþionalitãþi, în special la ucraineni. Basarabiei ºi partea ucraineanã a românã. Turma de tãiat,
Numãrul grãdiniþelor de copii cu interfluviului Nistru-Bug); Dragii noºtrii decidenþi din Par- A lãsat doar câinii
instruirea în limba românã este de 8% în regiunea Transcarpaticã; lamentul României, Sã pãzeascã stâna.
aproximativ 60, adicã aproape în 20 de 12% în regiunile Kropivniþki (fostã în prezent în Camera Deputaþilor, care Pe-ascuns, cu securea,
localitãþi în care existã ºcoalã ro- Kirovograd) ºi Nikolaev; este ºi camerã decizionalã, se aflã în A tãiat pãdurea,
mâneascã nu existã ºi grãdiniþã de copiii 6% în alte regiuni. dezbatere legea de aprobare a Or- Limba ne-a furat-o
româneascã. Acest fapt constituie un Numãrul total de ºcoli publice cu donanþa de Urgenþã a Guvernului ªi a aruncat-o.
factor determinant pentru ca pãrinþii sã predarea în limba românã este mai mic României nr. 85/2017. Având în vedere A fãcut o lege
opteze pentru înscrierea copiilor în ºcolile de 80 (dintr-un total de 16.365 de ºcoli). situaþia dramaticã descrisã mai sus vã Din þarã sã plece
sau clasele cu predarea în limba Procentual ºi geografic ºcolile româneºti rugãm din suflet sã susþineþi adoptarea Cui nu îi convine
ucraineanã (sau rusã). De asemenea, sunt distribuite astfel: acelor amendamente care sã punã în Acest soi de bine...
nu existã în Ucraina nicio grãdiniþã de 63 ºcoli în regiunea Cernãuþi (80%); aplicare soluþiile dorite de întreaga „Duºmanii sã piarã!”
copii privatã cu instruirea în limba 3 ºcoli în regiunea Odesa (3,8%); comunitate româneascã din Ucraina, Se þipã în þarã,
românã, în timp ce alte minoritãþi dispun 12 ºcoli în regiunea Transcarpaticã soluþii care ar mai reduce din temerea Se furã, se minte,
de grãdiniþe private cu instruirea în (15%); foarte mare care existã la acest moment Se scuipã-n morminte
limbile lor materne. 0 ºcoli în regiunile Krovipivniþki ºi în legaturã cu soarta ºcolilor româneºti ªi totul se vinde...
Peste jumãtate dintre copiii români din Nikolaev (0%); ºi cu capacitatea noastrã de a ne – Mioriþã laie,
Ucraina sunt educaþi ºi instruiþi în limbile 0 ºcoli în alte regiuni (0%). menþine, în aceste condiþii, identitatea Laie-bucãlaie,
ucraineanã ºi rusã (cca 61%), statul Nu existã în Ucraina nici o instituþie româneascã. De eºti nãzdrãvanã,
ucrainean stimulând abandonarea edu- de stat ºi nici privatã de învãþãmânt Cu încredere ºi speranþã, Oiþã bârsanã,
caþiei în limba românã în favoarea celei în preuniversitar ºi universitar cu predarea Aurica BOJESCU, La Stãpân te roagã,
limba ucraineanã. Raportul actual dintre în limba românã pentru formarea secretar responsabil Spune-i sã se-ndure
elevii români instruiþi în limba maternã ºi cadrelor didactice care vor preda în al Uniunii Interregionale De noi ºi pãdure,
cei instruiþi în limbile ucraineanã ºi rusã ºcolile cu limba românã de predare în „Comunitatea româneascã De zarea albastrã
este de aproximativ 4:6. condiþiile în care alte minoritãþi naþionale din Ucraina”. ªi de limba noastrã.
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
6 aprilie 20 18 CONCORDIA
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234 Ž
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
TELESÃPTÃMÂNA
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
BUCOVINA tãþi. 9.00. T/s “Roxolana”. lana”. 10.00., 21.00. Pau- 14.15. Muzicã folk. 15.15. 14.15. Muzicã folk. 15.15. Accente. 17.30. Paleta.
LUNI, 9 APRILIE 10.00., 21.00. Pauzã în zã în transmisiune. 13.40., Amurguri. Destine. 16.05. Amurguri. Destine. 16.05. 18.00. Podiumul vieþii ei.
7.00., 17.05. “Bunã dimi- transmisiune. 13.50. Paleta. 19.30. Tema zilei. 14.15. Radio Ziua. 16.30. Uni- Radio Ziua. 16.30. Uni- 20.00. Istoria desecre-
neaþa, Bucovina!”. 9.00. 14.10. Muzicã folk. 15.10. Muzicã folk. 15.10. Amur- versitatea publicã. 17.15. versitatea publicã. 17.15. tizatã.
Documentar. 10.00., 21.00. Amurguri. Destine. 16.05. guri. Destine. 16.05. Radio Discuþie dificilã. 17.45. Scheme. 17.45. Divertis- DUMINICÃ, 15 APRILIE
Pauzã în transmisiune. Radio Ziua. 16.30. Univer- Ziua. 16.30. Universitatea Noutãþi (în limba românã). ment. 17.50. Emisiune 7.00. Vreau sã fiu. 7.40.
13.40., 19.30. Tema zilei. sitatea publicã. 17.15. La publicã. 17.15. Banii noº- 18.00. La noi în Bucovina. distractivã. 18.00. Þara Cine e stãpân în casã?
14.10. Muzicã folk. 15.10. treabã. 17.40. Darul strã- tri. 17.45. Însemnãri pe 18.30. Istorii adevãrate. talentelor. 18.30. Inima lui 8.20. Cum adicã? 9.00.
Nou ºi îndrãgit. 16.05. Luna moºilor. 18.00. Adevãruri glob. 18.00. Paleta. 18.30. 20.00. Adevãruri veºnice Iisus. 20.00. Off line. Bunã dimineaþa, Bucovina!
de miere. 17.30. Paleta. veºnice (în limba românã). Off line. 20.00. Accente. (în limba românã). SÂMBÃTÃ, 14 APRILIE 9.45. Istorii de artã. 10.00.,
18.00. Studioul de searã (în 18.30. Accente. 19.30. JOI, 12 APRILIE VINERI, 13 APRILIE 7.00. Vreau sã fiu. 7.40. 21.00. Pauzã în trans-
limba românã). 19.00., Tema zilei. 20.00. La noi în 7.00., 7.35., 8.05., 18.00. 7.00., 7.35., 8.05., 8.35. Divertisment 7.50. Emi- misiune. 13.40., 17.30.
20.30. Noutãþi. 20.00. Hris- Bucovina! “Bunã dimineaþa, Buco- “Bunã dimineaþa, Buco- siune distractivã. 8.00. Tema zilei. 14.10. T/s
tos a Înviat! MIERCURI, 11 APRILIE vina!”. 7.30., 8.00., 8.30., vina!”. 7.30., 8.00., 8.30., Bunã dimineaþa, Bucovina! “Roxolana”. 15.50. Muzicã
MARÞI, 10 APRILIE 7.00., 7.35., 8.05., 8.35. 13.30., 19.00., 20.30. 13.30., 19.00., 20.30. 9.45. Istorii de artã. 10.00., folk. 16.30. Luminã. 18.00.
7.00., 7.35., 8.05., 8.35. “Bunã dimineaþa, Buco- Noutãþi. 9.00. T/s “Ro- Noutãþi. 9.00. T/s “Ro- 21.00. Pauzã în trans- Emisiune pentru tineret.
“Bunã dimineaþa, Buco- vina!”. 7.30., 8.00., 8.30., xolana”. 10.00., 21.00. xolana”. 10.00., 21.00. misiune. 13.40., 17.30., 19.00. Vestiarul. 19.30.
vina!”. 7.30., 8.00., 8.30., 13.30., 19.00., 20.30. Pauzã în transmisiune. Pauzã în transmisiune. 19.30. Tema zilei. 14.10. Documentar. 20.00. Istoria
13.30., 19.00., 20.30. Nou- Noutãþi. 9.00. T/s “Roxo- 13.40., 19.30. Tema zilei. 13.40., 19.30. Tema zilei. T/s “Roxolana”. 17.10. desecretizatã.

TVR-1 tinal. 9.45., 11.45., 12.30. 3.20. Telejurnal. 14.55., 0.30., 4.10. Banii tãi. Centenar. 19.55. Starea românia. 21.00. Dosar
LUNI, 9 APRILIE Teleshopping. 10.00., 0.25., 4.10. Vorbeºte co- 18.30., 19.35., 4.15. Pul- zilei. 21.00. Chipurile România. 23.00. Profe-
6.30. Tezaur folcloric. 7.25. 11.00. Perfect imperfect. rect! 15.00., 16.05. Con- sul zilei. 19.30., 21.50. României. 21.55., 23.30. sioniºtii. 2.00. Vreau sã fiu
Dosar România. 8.25. 12.00., 21.00., 3.00 Izolaþi vieþuiri. 17.30., 23.00. Jurnal de Centenar. 19.35., Documentar. 0.30. Dosar sãnãtos. 3.50. Viaþa sa-
Povestea celor trei vãcuþe. în România. 13.00. Aici, Stele de cinci stele. 22.55. Starea zilei. 21.00., România. 1.30. Profe- tului.
9.30. Minunata poveste a acum. 14.00., 16.00., 18.30., 19.35., 4.10. Pul- 1.00., 2.20. România 9. sioniºtii. 2.25. Exclusiv în DUMINICÃ, 15 APRILIE
maimuþicii Canelle. 10.30. 17.00., 20.00., 24.00., sul zilei. 19.55., 22.55. 22.30., 23.00. Starea na- România. 6.30. Teleenciclopedia.
Povestea cãrþilor. 11.00., 3.20. Telejurnal. 14.55., Starea zilei. 21.00., 1.00. þiei. 23.30., 2.25. Docu- SÂMBÃTÃ, 14 APRILIE 7.30. Oameni ca noi. 8.10.,
16.15., 17.20. Filler Paºti. 0.25., 4.10. Vorbeºte co- România 9. 22.30., 23.00. mentare. 0.30. Drumul 6.30. Zona@. 7.00., 4.15. Universul credinþei.
11.15. La masa de Paºti. rect! 15.00., 16.05. Ma- Starea naþiei. 23.30., 2.25. spre Rusia. 2.55. M.A.I. 10.00., 22.00., 0.10. Do- 9.30., 3.30. Pro Patria.
14.00., 16.00., 17.00., ghiara de pe unu. 17.30., Documentare. 0.30., 2.25. aproape de tine. cumentare. 9.00. Creativ. 10.00. În grãdina Danei.
20.00., 24.00., 3.15. Tele- 23.00. Stele de cinci stele. Zona @. 30., 21.50. Jurnal VINERI, 13 APRILIE 9.30. M.A.I. aproape de 10.35., 12.00. Viaþa satului.
jurnal. 14.30. Politicã ºi 18.30., 19.35., 4.15. Pul- de Centenar. 21.30., 1.10. 6.30., 8.00., 9.00. 1 Mati- tine. 11.00. Starea naþiei. 11.50. Minutul de agri-
delicateþuri. 15.30. Ex- sul zilei. 19.30., 21.50. Documentar. nal. 9.45., 11.45., 12.30. 12.00., 1.45. Vreau sã fiu culturã. 13.00. Tezaur fol-
clusiv în România. 16.30., Jurnal de Centenar. 21.30., JOI 12 APRILIE Teleshopping. 10.00., sãnãtos! 13.00. Chipurile cloric. 14.00., 20.00., 2.45.
2.00. Poveºti de Paºti. 1.10. Documentar. 0.30. 6.30., 8.00., 9.00. 1 Mati- 11.00. Perfect imperfect. României. 13.50., 18.50., Telejurnal. 14.30., 1.55.
17.30., 23.00. Stele de Creativ. 2.35. Adevãruri nal. 9.45., 11.45., 12.30. 12.00. Parlamentul Româ- 2.50. Bucureºti, frontul Ultima ediþie. 15.30., 24.00.
cinci stele. 18.30., 19.35., despre trecut. Teleshopping. 10.00., niei. 13.00. Aici, acum. invizibil. 14.00., 20.00., Politicã ºi delicateþuri.
4.10. Pulsul zilei. 19.30. MIERCURI 11 APRILIE 11.00. Perfect imperfect. 14.00., 16.00., 17.00., 2.45. Telejurnal. 14.30. 16.30. Handbal. 18.00.,
Jurnal de Centenar. 21.00., 6.30., 8.00., 9.00. 1 Mati- 12.00. Parlamentul Româ- 20.00., 23.30., 3.05. Tele- Adevãruri despre trecut. 1.50. Bucureºti, frontul
2.50. Izolaþi în România. nal. 9.45., 11.45., 12.30. niei. 13.00. Aici, acum. jurnal. 14.55., 21.55., 4.20. 15.00. Ora regelui. 16.00. invizibil. 18.10. Lozul cel
21.30. Vara simfonic. 0.30. Teleshopping. 10.00., 14.00., 16.00., 17.00., Vorbeºte corect! 15.00. Filler FIFA. 16.15. Vara mare. 18.45. Istoria cu
Magazin FIFA. 1.00. Con- 11.00. Perfect imperfect. 20.00., 23.30., 3.20. Tele- Fãrã etichetã. 16.05. Euro simfonic. 17.50., 3.45. Virgil. 19.00. Profesori de
cert cu Annie Lennox. 12.00., 21.00., 3.00 Izolaþi jurnal. 14.55., 0.55., 4.10. polis. 17.30., 3.45. Cool- Vorbeºte corect! 18.00. milioane. 21.00. Vedeta
4.05. Vorbeºte corect! în România. 13.00. Aici, Vorbeºte corect! 15.00., tura. 18.00. Lumea azi. Exclusiv în România. popularã. 23.00., 3.25.
MARÞI, 10 APRILIE acum. 14.00., 16.00., 16.05. Akzente. 17.30. 18.35., 19.35. Pulsul zilei. 18.50. Teleenciclopedia. Garantat 100%. 0.55.
6.30., 8.00., 9.00. 1 Ma- 17.00., 20.00., 24.00., Lozul cel mare. 18.00., 19.30., 21.50. Jurnal de 19.50., 2.20. Eusunt- Documentar.

TVR-2 cu un campion. 8.55., mei de 10, bãrbaþi de 10. Telejurnal. 13.40. Tele- vremea ta! 20.00. Gala 20.10. F.a. “Al 13-lea rãz-
LUNI, 9 APRILIE 21.50., 4.50. 5 minute de 11.00., 3.30. Cap Com- shopping. 14.00., 23.45. umorului. 21.10. F.a. “Re- boinic”. 22.10., 2.00. F.a.
7.00., 8.30., 12.00. Docu- istorie. 9.00., 17.40. Serial pas. 11.30. Naturã ºi aven- Se zice cã... 15.00. Cul- crutul”. 21.10., 3.00. F.a. “Onoare ºi respect”. 0.10.
mentare. 8.00. Duelul coreean. 10.10., 16.40., turã. 13.00., 19.00., 4.05. tura minoritãþilor. 18.50. E “Jasira”. 23.50., 2.50. F.a. “Cãlugãr antiglonþ”.
pianelor. 10.00. Festivalul 2.10. Femei de 10, bãrbaþi Telejurnal. 13.40. Tele- vremea ta! 20.10. F.a. Poate nu ºtiai. 5.00. Mic DUMINICÃ, 15 APRILIE
Internaþional de Circ de la de 10. 11.00. Festivalul shopping. 14.00., 24.00. “Cãlugãr antiglonþ”. 22.10. dejun cu un campion. 7.00. Documentare. 8.00.
Monte Carlo. F.a. “Aven- Internaþional de Circ de la Se zice cã... 15.00. Cul- T/s “Dr. House”. 0.45. F.a. SÂMBÃTÃ, 14 APRILIE Desene animate. 9.00.,
turile lui Huck Finn”. Monte Carlo. 13.00., tura minoritãþilor. 18.50. E “Grup de familie într-un 7.00., 11.10., 12.10., 5.00. Ferma. 10.00. Pes-
13.00., 19.00., 4.00. Tele- 19.00., 4.00. Telejurnal. vremea ta! 20.10., 1.10. interior”. 2.50. Poate nu 16.10., 18.00. Documen- car hoinar. 10.30. Naturã
jurnal. 13.40., 1.10. Se 13.40. Teleshopping. F.a. “Grup de familie într- ºtiai. tar. 8.00. Desene animate. ºi aventurã. 11.00. Destine
zice cã... 15.10., 2.20. 14.00., 23.45. Se zice un interior”. 22.25. T/s “Dr. VINERI, 13 APRILIE 8.55., 3.30. Teatru. 10.10. ca-n filme. 12.00. Azi
Gala umorului. 16.40., cã... 14.50. Cultura mino- House”. 1.10. F.a. “Reþeta 7.00., 11.10., 12.00., Mic dejun cu un campion. despre mâine. 12.30. Sã-
3.45. Femei de 10, bãrbaþi ritãþilor. 18.50. E vremea iubirii”. 15.40. Documentare. 8.00. 11.00. D-ale lu-Miticã. nãtate cu de toate. 13.10.,
de 10. 17.40. Serial co- ta! 20.10., 0.35. F.a. “Sete JOI, 12 APRILIE Memorialul Durerii. 8.55., 12.00. Euromaxx. 12.30. 0.20. F.a. “Eu, tu ºi Ovidiu”.
reean. 18.50. E vremea ta! de rãzbunare”. 22.10. T/s 7.00., 12.00. Documen- 21.50. 5 minute de istorie. Gala umorului. 13.20., 15.00., 2.10. Duelul
20.10. F.a. “Hidalgo ºi “Dr.House”. 3.00. Destine tare. 8.00. Gala umorului. 9.00., 17.40. Serial 17.10., 23.50. 5 minute de pianelor. 17.00., 3.30. D-
oceanul de foc. 22.30. T/ ca-n filme. 8.55., 16.30., 4.50. 5 coreean. 10.10., 16.40. istorie. 13.30., 23.40. ale lu-Miticã. 18.00. T/s
s. “Dr.House”. 0.10. Con- MIERCURI, 11 APRILIE minute de istorie. 9.00., Femei de 10, bãrbaþi de 10. MotorVlog. 14.00., 5.00. “Ike”. 18.50. E vremea ta!
cert Belcanto. 4.35. Sãnã- 7.00., 12.00. Documen- 17.40. Serial coreean. 11.00. Duelul pianelor. Memorialul Durerii. 15.00., 19.00., 3.30. Telejurnal.
tate cu de toate. 5.05. tare. 8.00., 5.05. D-ale lu- 10.10., 16.40., 3.00. Fe- 13.00., 19.00., 3.35. Tele- 4.35. Cap Compas. 15.30. 20.10., 1.20. F.a. “Hai-
Ferma. Miticã. 8.55., 4.50. 5 mei de 10, bãrbaþi de 10. jurnal. 13.40. Tele- Plimbaþi ºi mâncaþi. 16.00. ducii”. 21.50. 5 minute de
MARÞI, 10 APRILIE minute de istorie. 9.00., 11.00. Pescar hoinar. shopping. 14.00. Cultura Handbal. 17.30., 18.50. E istorie. 22.10. F.a. “Pã-
7.00., 12.00. Docu- 17.40. Serial coreean. 11.30. Plimbaþi ºi mâncaþi. minoritãþilor. 15.40., 1.10. vremea ta. 18.00. T/s “Ike”. durea Katyn”. 4.00. D-ale
mentare. 8.00. Mic dejun 10.10., 16.40., 3.25. Fe- 13.00., 19.00., 2.10., 4.00. Ieri. Azi. Mâine. 18.50. E 19.00., 4.00. Telejurnal. lu-Miticã.

CONCORDIA – ziar al minoritãþii naþionale româneºti din Ucraina Colegiul de redacþie aduce la
FONDATORI: Ministerul Culturii al Ucrainei; Întreprinderea colectiv㠓Redacþia ziarului minoritãþii naþionale cunoºtinþa tuturor cã rãspun-
româneºti din Ucraina Concordia”. derea pentru veridicitatea fap-
ÇÀÑÍÎÂÍÈÊÈ: ̳í³ñòåðñòâî êóëüòóðè Óêðà¿íè; Êîëåêòèâíå ï³äïðèºìñòâî “Ðåäàêö³ÿ ãàçåòè ðóìóíñüêî¿ telor ºi datelor publicate în ziar
íàö³îíàëüíî¿ ìåíøèíè Óêðà¿íè Êîíêîðä³ÿ”. o poartã autorul materialului.
Redactor-ºef: Doina STARIC Punctul nostru de vedere nu
concordia.ziar@gmail.com întotdeauna poate sã coincidã
Adresa redacþiei: str. O. Kobyleanska, 13 (et. 2), Cernãuþi–58000, Ucraina. Tel./fax: (0038-0372) 52-50-34. cu punctul de vedere al semna-
Cont bancar: Êîä 21434406 ×Ô "Ïðèâàòáàíê", ð/ð 26002051607984, ì. ×åðí³âö³, ÌÔÎ 356282. tarului, deoarece vom respecta
Apare sãptãmânal. INDICE 33914. Certificatul înregistrãrii de stat: Seria KB, nr. 19246-9046 ÏÐ. Tiraj: 1.000. principiul democratic al plura-
Imprimare: IP Kliuciuk S.M. CUI 2272500317 Cernãuþi, str. Zavodska, 37. lismului de opinii.

You might also like